Biz 245 m by Revista Biz

Biz www.revistabiz.ro

INOVA}IE

INVAZIA ROBO}ILOR A TREIA REVOLU}IE INDUSTRIAL~, |N ROMÅNIA Nr. 245 • 18 martie – 10 aprilie 2013 • 7,5 lei

MARKETING CÂND BRANDURILE |{I ANGAJEAZ~ UN AGENT SECRET

ANALIZE

Companiile sap` dup` date ca dup` aur Insolven]a: dac` nu te omoar`, te face mai puternic

TEHNOLOGIE DE LA SMARTPHONE LA FRIGIDERUL INTELIGENT

Ce branduri tech [i-au f`cut loc \n inima [i \n via]a românilor? Biz [i Unlock Market Research prezint` Top 25 cele mai iubite m`rci de tehnologie.

Freelancer sau angajat? Aceea[i dilem`, noi oportunit`]i

LIFESTYLE

CREATIVI CU ATITUDINE

Nr. 245

High Impact Friends este o experien]` intens` al`turi de cei mai influen]i oameni din online-ul rom창nesc [i brandurile campioane \n social media. O c`l`torie unic` \n viitor, pentru a descoperi strategiile c창[tig`toare \n era re]elelor sociale. O oportunitate de a avea acces, \n premier`, la coaching cu cei mai buni speciali[ti \n online, pentru a afla direct de la ace[tia ce trebuie s` fac` brandul t`u pentru a fi mereu pe val \n social media. Fii parte a unui grup exclusivist de oameni care vor face networking cu cei mai influen]i bloggeri [i oameni din social media rom창neasc` \n aprilie, la

AMSTERDAM

Detalii [i informa]ii la gabriela.matei@revistabiz.ro

Partener Royal Dutch Airlines

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, BRAT, pe perioada iunie - noiembrie 2010

ISSN 1454-8380

De ce iubim tehnologia?

incolo de nevoile de baz` ale omului, cunoscute de mii de ani, cum ar fi hrana, apa sau aerul, \n ultimii ani pare s` apar` o nou` necesitate absolut` a fiin]ei umane: tehnologia. Ne este tot mai greu s` tr`im f`r` tehnologie – exist` chiar voci care spun c` accesul la internet ar trebui ad`ugat pe lista drepturilor fundamentale ale omului. Iar setea de tehnologie este alimentat` de inova]ii continue din partea brandurilor de profil.

Din oceanul de m`rci tech, le “pescuim” permanent pe cele care ne satisfac noile nevoi tehnologice, indiferent c` este vorba de performan]e tehnice, design sau utilitate practic`. Era firesc s` ne \ntreb`m, deci, care sunt m`rcile ce ies cå[tig`toare \n aceast` competi]ie pentru inima [i buzunarul romånilor. {i, cum la Biz nu r`månem la stadiul de \ntrebare, ci trecem rapid la fapte, am colaborat cu Unlock Market Research pentru a afla care sunt cele mai iubite m`rci tech de c`tre romåni. Am reu[it s` reunim 25 de branduri [i, spre bucuria noastr`, pe list` se reg`sesc [i m`rci romåne[ti, pe care le ve]i reg`si \n topul nostru din acest num`r. Acestea dovedesc faptul c` pot face fa]` juc`torilor globali [i, dac` vor insista pe calitate, nu doar pe pre], au [anse s` creasc`. Cu ocazia realiz`rii topului, am aflat despre lupta interioar` pe care o d` permanent fiecare consumator \ntre practic [i aspira]ional cånd vine vorba de brandurile tech. Romånii sunt amatori de tehnologie ultraperformant` [i caut` [i \n acest domeniu branduri care sunt un simbol de statut, dar trec mereu prin filtrul ra]ional orice alegere f`cut`, pentru a vedea dac` se potrive[te cu adev`rat nevoilor [i... buzunarului. Topul pe care vi-l prezent`m \n acest num`r a mai eviden]iat faptul c`, de[i vorbim despre un domeniu \n care fiecare gadget nou poate schimba radical regulile jocului, tradi]ia joac` un rol important \n mintea consumatorului cånd se gånde[te la branduri de tehnologie. Cu alte cuvinte, dincolo de a[a-numi]ii "early adopters", care \mbr`]i[eaz` rapid noile tehnologii, masa critic` de consumatori se atinge doar dup` ce brandul \[i dovede[te valoarea \n timp. |n acela[i timp \ns` putem observa c` branduri cu tradi]ie pierd teren dac` nu inoveaz` permanent. Acestea fiind spuse, v` invit s` descoperi]i ce branduri tech ([i de ce) [i-au f`cut loc \n inima [i \n mintea consumatorilor romåni!

Tipografie: prin reprezentantul pentru România GABRIEL BÂRLIG~, Redactor-{ef Adjunct Biz www.4colours.ro

Biz

sumar Biz www.revistabiz.ro

INOVA}IE

INVAZIA ROBO}ILOR A TREIA REVOLU}IE INDUSTRIAL~, |N ROMÅNIA Nr. 245 • 18 martie – 10 aprilie 2013 • 7,5 lei

MARKETING CÂND BRANDURILE |{I ANGAJEAZ~ UN AGENT SECRET

ANALIZE

Companiile sap` dup` date ca dup` aur Insolven]a: dac` nu te omoar`, te face mai puternic

TEHNOLOGIE DE LA SMARTPHONE LA FRIGIDERUL INTELIGENT

Ce branduri tech [i-au f`cut loc \n inima [i \n via]a românilor? Biz [i Unlock Market Research prezint` Top 25 cele mai iubite m`rci de tehnologie.

Nr. 245

Biz

Freelancer sau angajat? Aceea[i dilem`, noi oportunit`]i

LIFESTYLE

CREATIVI CU ATITUDINE

5 12 14 28 30 32

Dezghe] \n recrutare Venezuela, la r`scruce de drumuri Cele mai iubite m`rci tech Dau e-mailul pentru o scrisoare Un zbor cu o experien]`... altfel |nchidem sau refacem?

34 36 42 46 50 52 58

Ce nu [tia]i despre colegii de birou Solu]ii \n timp real Viitorul apar]ine robo]ilor Date mai pre]ioase ca aurul Un om, dou` businessuri, un punct comun: comunicarea O “Litera” \n plus \n spa]iile comerciale

60 64 69 72 78 80

Agentul 007 al brandurilor Freelancer sau angajat? Aceia[i dilem`, noi oportunit`]i Performan]` la cub C`t`lin Dobre [i Dinu P`nescu – doi creativi la mod` Vise de pe malul lacului Geneva Steaua Biz: Tinere]ea \ncepe la 140 de ani

Paul Garrison: Alinierea performan]ei

Biz

agend` Dezghe] \n recrutare Ve[ti bune pentru cei afla]i \n c`utarea unui loc de munc`. Climatul de pe pia]a muncii continu` s` r`mân` favorabil [i \n cel de al doilea trimestru, 21% dintre angajatori pl`nuind procese de recrut`ri. DE OVIDIU NEAGOE

Ultimul val al recesiunii pare s` fi ocolit România [i, de[i \n Occident \nc` se resimt replicile cutremurului financiar, \n ]ar` deja se fac sim]ite efectele dispari]iei crizei. Num`rul proceselor de recrutare este \n plin` cre[tere, iar 21% dintre angajatori au pe agende m`rirea echipelor pe care le coordoneaz`. Angajatorii din sectoare precum Industria prelucr`toare (cea mai mare previziune net` de angajare, de 25%) [i Comer]ul cu am`nuntul

(previziunea net` de angajare este situat` la 22%) sunt cei care au raportat cele mai puternice perspective de angajare din ultimele dou` trimestre, potrivit rezultatelor celui mai recent studiu Manpower privind Perspectivele Angaj`rii de For]` de Munc`. Studiul indic` [i o previziune net` de angajare de 13%, ceea ce \nseamn` o cre[tere cu 2% fa]` de rezultatele \nregistrate de edi]ia din trimestrul trecut a studiului.

Rezultatele pentru trimestrul secund reflect` o continuare a tendin]ei relativ stabile a activit`]ii de angajare, remarcat` [i de-a lungul anului 2012. “Optimismul angajatorilor români va fi probabil temperat de turbulen]ele financiare care continu` s` aib` un impact asupra României, cât [i asupra altor pie]e ale lumii”, spune Valentin Petrof, director general la ManpowerGroup România.

AGEND~

{TIRI

“Continu`m s` ne confrunt`m cu o u[oar` incertitudine datorit` situa]iei curente de pe pia]a global` [i este prea devreme s` ne pronun]`m asupra consecin]elor pe care aceste incertitudini le vor genera dup` al doilea trimestru”, completeaz` Petrof. Companiile a[teapt` cre[teri importante privind popula]ia angajat` \n toate cele zece sectoare de activitate \n trimestrul urm`tor. Pe lâng` industriile “vedet`” \n termeni de recrutare, printre alte domenii care vor cre[te efectivele de salaria]i se num`r` [i agricultura (previziune net` de angajare de 16%), sectorul serviciilor financiare, de asigur`ri, imobiliare (13%), \n timp ce angajatorii din sectorul construc]iilor anun]` cre[teri pu]in mai mici, cu o previziune net` de numai 7%. “Bazându-se pe de o parte pe previziunile regionale, care prezint` o u[oar` cre[tere comparativ cu trimestrul anterior, iar pe de alt` parte anticiparea unui ritm constant de angaj`ri estimat de c`tre companiile din România, cei afla]i \n c`utarea unui loc de munc` ar trebui s` \[i men]in` \ncrederea \n pia[a for]ei de munc`”, mai spune Valentin Petrof. Biz

Snoopy sose[te \n Romånia Celebrul personaj Snoopy este acum [i \n România. Nu doar ca juc`rie, ci ca ambasador de brand pentru Metropolitan Life, care s-a lansat recent pe pia]a local`. Mesajul cheie al companiei este “Suntem aici”. Odat` cu lansarea noii imagini, Metropolitan Life aduce \n România un produs de anuitate, Viitor MET – Anuitate garantat`, ce ofer` un venit la pensionare sub forma unei anuit`]i garantate. Un contract de anuitate este un contract prin care, \n schimbul unor contribu]ii, compania ofer` plata unui venit fix, pentru toat` durata vie]ii, la un anumit moment din viitor, agreat de la \nceputul contractului. Astfel, veniturile din anuit`]i vin \n completarea pensiei pe care o ofer` sistemul obligatoriu – atât Pilonul I, cât [i Pilonul II. “|n condi]iile \n care presiunile asupra sistemului public de pensii sunt din ce \n ce mai mari, deficitul situându-se \n acest moment la peste 30,6 miliarde de lei anual (cca 1 mld. dolari), Metropolitan Life aduce \n România o solu]ie viabil`, oferind \n premier` \n ]ara noastr` un produs prin care românii \[i pot asigura la pensionare un venit fix, stabil [i garantat pentru toat` durata vie]ii”, a spus Theodor Alexandrescu, reprezentantul Metropolitan Life \n România. (A.A.)

Românii, Facebook-ul [i brandurile Cum se câ[tig` un “like”? Care sunt motivele pentru care consumatorii \nceteaz` s` aib` m`rci \n lista lor de Facebook? Care sunt cele mai frecvente activit`]i desf`[urate de c`tre consumatori pe pagina de Facebook a m`rcilor? Cu r`spunsuri la aceste \ntreb`ri a venit Daniel Enescu, Co-owner la Daedalus Group, la cea de a doua edi]ie a Social Media Summit Bucure[ti, \n baza unui studiu realizat online \n ianuarie 2013 pe un e[antion de 600 de utilizatori, cu vârste cuprinse \ntre 18 [i 55 de ani. 48% dintre cei chestiona]i au dat \n medie like la 12 pagini de brand, \n timp ce utilizatorii mai \n vârst` (44 – 55 de ani) sunt mai reticen]i când vine vorba de a da like unei pagini. Domenile cele 6

Biz

mai active pe Facebook sunt: haine, cosmetice, media & entertainment, magazine, IT&C. Oamenii dau like unei pagini pentru c`: iubesc brandul respectiv (51%), folosesc de regul` produsul/serviciul respectiv (46,1%),

vor s` fie informa]i [i la curent cu ce face brandul respectiv (36,4%), promo]ii/oferte speciale (29,2%). Principalele motive pentru care oamenii dau unlike este c` administratorul paginii posteaz` prea des (50% din responden]i), nu le mai place (44%) sau au fost dezam`gi]i de un produs sau serviciu (33%). Tinerii sunt mai u[or de adus pe pagin`, dar [i u[or de pierdut. Cei mai \n vârst` sunt mai greu de atras, dar odat` convin[i vor r`mâne fideli, unii [i pentru c` nu [tiu s` dea unlike. (Loredana S`ndulescu)

Unitate \n diversitate, motto-ul catalogului de promo]ionale Update Advertising Update Advertising lanseaz` \n luna aprilie o nou` colec]ie de promo]ionale, reunite \ntr-un catalog dedicat, ce va con]ine un mozaic de tradi]ii, culori [i tendin]e. Pe lång` promo]ionalele standard, vor fi prezente colec]ia de [aluri handmade din Nepal, o rev`rsare de tradi]ie [i culoare specific` acestei zone, colec]ia de dulciuri personalizate, precum [i colec]ia de cadouri produse \n Romånia. Aceast` sec]iune este dedicat` produc]iei locale, prin \ncurajarea [i sus]inerea produselor similare ce pot fi manufacturate \n Romånia. Au fost semnate \n acest sens parteneriate cu camerele de comer] bilaterale \ntre Romånia [i Marea Britanie, respectiv Romånia [i Algeria, pentru \ncurajarea acestui segment al cadourilor tradi]ionale. O alt` noutate const` \n prezen]a cadourilor realizate de c`tre funda]ii \n scopul ajutor`rii anumitor cauze sau sus]inerii anumitor proiecte sociale. Un exemplu \n acest sens \l reprezint` tablourile [i p`pu[ile bangorici realizate de c`tre tinerii de la atelierele din Bucure[ti [i Cluj ale Funda]iei Dezvoltarea Popoarelor. Unitate \n diversitate, necesitatea de a crea \n permanen]`, acestea sunt principiile dup` care se ghideaz` Update Advertising. Fondat` \n 2002, aceast` companie \[i propune ambi]iosul scop de a modifica structurile [i modelele clasice printr-o nou` abordare, o nou` prezentare [i un alt mod de a gåndi.

AGEND~

{TIRI

Revolu]ia retailului inteligent

SMARTPHONE-UL TRECE |N FRUNTE

Profilul cump`r`torului român a fost remodelat de evolu]iile economice din ultimii trei ani. Dar sunt preg`ti]i retailerii [i brandurile pentru noua realitate care-i a[teapt` la raft? LOREDANA S~NDULESCU

Pentru prima dat` \n istorie, \n 2013, num`rul de smartphone-uri vândute pe plan global \l va dep`[i pe cel al telefoanelor mobile “obi[nuite”. Afirma]ia apar]ine companiei de cercetare a pie]ei IDC, care estimeaz` c` \n acest an vor fi livrate 918,6 milioane de telefoane inteligente, ceea ce va reprezenta 50,1% din totalul livr`rilor de telefoane mobile. Estimarea are la baz` sc`derea pre]urilor smartphone-urilor, disponibilitatea lor pe scar` tot mai larg` [i interesul ridicat al consumatorilor. To]i ace[ti factori, combina]i cu extinderea re]elelor 4G \n perioada urm`toare, au determinat IDC s` estimeze c`, \n 2017, livr`rile de smartphone-uri la nivel global vor atinge 1,5 miliarde de unit`]i, reprezentând dou` treimi din totalul livr`rilor de telefoane mobile. China va fi ]inta principal` a livr`rilor de smartphone-uri, cu 301,2 milioane de unit`]i destinate retailerilor din aceast` ]ar`, reprezentånd nu mai pu]in 32,8% din total, mai mult decât dublul cotei Statelor Unite (15%), unde livr`rile vor fi de 137,5 milioane de unit`]i. Pe locurile urm`toare se vor situa Marea Britanie [i Japonia, cu 35 de milioane de smartphone-uri fiecare, apoi Brazilia [i India. Pân` \n 2017, China se va distan]a serios \n frunte, cu 457,9 milioane de smartphone-uri livrate, fa]` de 183 de milioane \n SUA. Interesant este c` India va urca pe pozi]ia a treia, cu 155,6 milioane de unit`]i, iar Brazilia pe 4, cu 66,3 milioane, \n timp ce Marea Britanie va cobor\ pe 5, cu o cre[tere de numai 7,1%. (Gabriel Bârlig`)

De cele mai multe ori, schimb`rile din mintea consumatorilor [i comportamentul de cump`rare se produc \nainte ca retailerii s`-[i dea seama. De aceea este nevoie de strategii de retail inteligent. Este premisa de la care [i-a \nceput prezentarea din cadrul Retail Revolution, eveniment organizat de Biz, Adina Vlad, Managing Partner, Unlock Market Research. |n perioadele când economia merge bine, func]ioneaz` pove[tile frumoase [i mesajele emo]ionale, care-i ghideaz` pe oameni s` urmeze un crez. |n perioadele de criz`, cum e acum, suntem “mâna]i de ra]iune”, conteaz` mai mult dovezile derivate din fapte. |n criz`, câmpul de lupt` se mut` din fa]a televizorului \n fa]a raftului, \n magazin sau \n fa]a ecranului de computer. Ne mut`m de la “sensibilitate” la “sens”, a punctat Adina Vlad. Acum trebuie s` facem lucruri [i apoi s` spunem pove[ti. Ata[amentul emo]ional conteaz`, \ns` \n momentul de fa]` cel mai bine func]ioneaz` pedala care “ajut`” mai mult consumatorii. Acum, \n retail, alegerile sunt mult mai pragmatice. Din aceast` perspectiv`, Unlock a identificat cinci tipologii actuale de cump`r`tori. Cump`r`torul ambi]ios caut` la raft produsele premium, bio [i tinde s` fie loial segmentului. Poate fi convins s` aleag` alt produs dac` ambalajul [i pre]ul \i ofer` statutul de care are nevoie. Este un consumator atent la tot ce \nseamn` noutate tehnologic`. Cump`r`torul explorator reprezint` un segment \n cre[tere. “Vâneaz`” la raft, c`utând cea mai pragmatic` ofert`, nu

Biz

Adina Vlad, Managing Partner, Unlock Market Research

este interesat numai de cel mai mic pre], ci de cea mai bun` ofert` pentru el. Cump`r`torul ritualic este ata[at de brandurile pe care le apreciaz`. |[i poate schimba op]iunea \n momentul \n care vede un beneficiu la un brand care reprezint` a doua sa alegere. Cump`r`torul lipsit de griji cump`r` orice, indiferent de cantitate. |nainte de criz` era cel mai numeros segment. Cump`r`torul tradi]ionalist apreciaz` brandurile pe care le cunoa[te, cu care este familiarizat din punctul de vedere al ambalajului. Biz

AGEND~

{TIRI

CSR-ul corporativ a prins r`d`cini solide Cosmote este una dintre companiile de la noi care s-au implicat foarte mult \n aceea ce prive[te responsabilitatea social`. {i au f`cut-o din convingere, nu din obliga]ie. Ruxandra Vod`, Corporate Affairs Senior Manager, Cosmote & Germanos Romånia, spune c` [i \n acest an cele dou` companii vor continua s` dezvolte programele de CSR devenite tradi]ie pentru companie. “Am \nceput anul cu lansarea celei de a cincea edi]ii a programului «Mesaje de iubire», prin intermediul c`ruia se vor pune la dispozi]ie organiza]iilor nonguvernamentale [i funda]iilor care ofer` sprijin [i asisten]` copiilor bolnavi [i defavoriza]i o sum` substan]ial` din veniturile ob]inute din SMS-urile trimise \n prima zi a Anului Nou.” Alt program, Green Office, este unul intern care continu` [i \n 2013 [i vizeaz` reducerea amprentei de carbon a companiei asupra mediului, axat \n principal pe impactul generat de activitatea angaja]ilor la birou. Un alt

program este “I Love Recycling”, care promoveaz` importan]a colect`rii [i recicl`rii telefoanelor mobile vechi [i a accesoriilor \n magaziRuxandra Vod`, Corporate Affairs Senior Manager, nele Cosmote Cosmote & Germanos Romånia [i Germanos. |n plus, compania va lansa o nou` edi]ie a “Burselor Cosmote”, prin care sus]ine educa]ia tinerilor studen]i [i \ncurajeaz` performan]a. Din 2010 pân` \n prezent, 15 studen]i de top beneficiaz` de bursa Cosmote 9 luni pe an, pe toat` durata studiilor, \ntre 3 [i 6 ani. Succesele programelor desf`[urate de companie nu au \ntårziat s` apar`, astfel c` “\n total, \n 2012, Cosmote [i Germanos au trimis la reciclat din birouri

13.038 kilograme de de[euri de hårtie, plastic, sticl`, lemn, metale feroase, cartu[e de imprimant` [i becuri”, mai spune Ruxandra Vod`. Au fost colectate aproape 1.900 telefoane mobile vechi [i accesorii prin intermediul programului “I Love Recycling”, acestea fiind transformate \n 1.900 de copaci planta]i. Cosmote România a contribuit cu al]i 5.000 de copaci, care au fost planta]i pe o suprafa]` de un hectar \n timpul unei ac]iuni, ca parte a programului “Adopt` o p`dure”. Rezultatele ob]inute se datoreaz` \n principal angaja]ilor, care au \n]eles mesajele legate de CSR pe care compania le-a transmis. Un exemplu [i o dovad` este faptul c` \n 2012 peste 220 de angaja]i [i voluntari externi s-au implicat \n ac]iunile de CSR. “Ne propunem s` cre[tem gradul de con[tientizare \n råndul angaja]ilor no[tri [i \i \ncuraj`m s` participe la ac]iuni interne care dovedesc un comportament responsabil fa]` de mediu”, a punctat Ruxandra Vod`. Biz

Biz

AGEND~

{TIRI

Codul po[tal, cheia livr`rilor rapide Un am`nunt aparent neimportant, absen]a codului po[tal \n adresa destinatarului, reduce capacitatea companiilor de curierat de a estima mai exact timpul de livrare. DE GABRIEL BÂRLIG~ Cu siguran]` [ti]i pe de rost adresa unde locui]i, iar când face]i o comand` online, de exemplu, nu v` este greu s` o scrie]i \n câmpul alocat. Dar codul po[tal unic alocat adresei respective? Pare un am`nunt neimportant, iar \n România chiar lipsit de relevan]`. Asta pentru consumator, fiindc` pentru firma de curierat care va realiza livrarea codul po[tal reprezint` o informa]ie care poate face diferen]a \ntre estimarea unui timp de livrare de 8 ore fa]` de unul de 3 ore. Vorbim aici de intervalul \n care clientul este anun]at c`-i va fi livrat pachetul la u[`, nu de cel scurs de la momentul plas`rii comenzii. “Vrem s` putem estima cât mai exact intervalul de livrare, fiindc` a[a putem eficientiza activitatea proprie, dar [i oferi clientului o flexibilitate mai mare”, spune Lucian Aldescu, CEO al DPD România. De ce conteaz` atât de mult codul po[tal? Reprezentan]ii DPD România spun c` acesta permite o localizare mult mai exact` a adresei de livrare, astfel c` itinerarul ma[inii care duce coletele poate fi trasat cu precizie mult mai mare din momentul plec`rii din depozit de c`tre un software specializat [i, deci, intervalul de livrare poate fi estimat mai exact. Problema este c`, \n acest moment, pentru livr`rile magazinelor online, care au reprezentat 30% din businessul DPD România \n 2012 [i vor cre[te la 40% \n acest an, nu se cere obligatoriu codul po[tal. “Noi lucr`m la un program care s` genereze automat codul po[tal dup` adres` \n timpul comenzii, dar nu este deloc simplu, mai ales dac` utilizatorul introduce adresa cu mici gre[eli”, arat` Lucian Aldea. O alt` solu]ie avut` \n vedere de companie pe viitor este implementarea punctelor fixe de livrare, unde agen]ii s` poat` depune plicurile sau coletele [i acestea s` poat` fi ridicate de 10

Biz

clientul acesteia, retailerul online, care \[i prime[te banii cu \ntârziere. Pe lâng` plata direct cu cardul pe site, la care românii sunt \nc` reticen]i, o solu]ie ar fi plata prin POS la curier, dar pentru asta trebuie s` colaboreze [i vânz`torul, nu doar compania de curierat. “Dac` pentru cump`r`tor nu exist` niciun stimulent s` pl`teasc` cu cardul, nu o va face”, crede Alin Gherman, director comercial al DPD România. Mai r`mâne [i problema comisioanelor bancare pentru plata cu cardul – trebuie g`sit un model cât mai echitabil de \mp`r]ire a costurilor \ntre magazinul online, firma de curierat [i client. DPD România, DPD ul ss ne si din bu companie de]inut` 2013 va fi \n ia ân Rom rile r` liv de t clien]i la orice or`. Se elimin` de grupul Geopost, a reprezenta e online in az ag m astfel situa]iile \n care pachetul \ncheiat anul trecut pentru nu poate fi livrat din cauza cu o cifr` de afaceri de absen]ei destinatarului. Astfel, pache45,3 milioane de lei, cu tul nu se mai \ntoarce \n depozit [i nu se 26% mai mare fa]` de 2011. mai face un alt drum pentru livrarea sa, Cre[terea se datoreaz` \n principal strateiar destinatarul nu trebuie s`-[i schimbe giei companiei de a dezvolta noi servicii programul zilnic pentru a a[tepta coletul. [i solu]ii dedicate segmentului de clien]i B2C, \n special celor care activeaz` pe pia]a de comer] electronic. Compania RAMBURSUL, LA PUTERE are \n plan pentru acest an investi]ii de Cre[terea pie]ei de curierat este estimat` peste 600.000 euro, alocate eficienla 5-10% \n acest an, cea mai mare contiz`rii sistemelor tehnologice [i tribu]ie urmând s` o aib` comer]ul elecopera]ionale, precum [i dezvolt`rii de tronic. O problem` important` legat` de noi solu]ii [i servicii dedicate livr`rilor livr`rile magazinelor online române[ti B2C. DPD România apreciaz` pentru este cea a pl`]ii. |n prezent, peste 98% 2013 o cre[tere de 18% a cifrei de afadin pl`]i se fac \n sistemul ramburs, ceea ceri. Compania estimeaz` c` de]ine o ce ridic` probleme atât pentru firma de cot` valoric` de 7% dintr-o pia]` esticurierat, ai c`rei agen]i trebuie s` umble mat` la 225 de milioane de euro. Biz cu sume mari \n numerar, cât [i pentru

40%

AGEND~

{TIRI

Venezuela, la r`scruce de drumuri Dup` 14 ani de autocra]ie alimentat` de puterea energetic` a statului, Venezuela se preg`te[te de alegerile preziden]iale, dup` moartea lui Hugo Chávez. DE OVIDIU NEAGOE Fostul lider de la Caracas [i-a cl`dit succesul politic pe o platform` populist`, alimentat` de bog`]iile petroliere ale statului sudamerican. Acum, dup` moartea lui Chávez, Venezuela se afl`

la r`scruce de drumuri, iar economia [i viitorul industriei energetice din Venezuela \nc` stau sub semnul \ntreb`rii. Liderul opozi]iei, Henrique Capriles, a confirmat pentru presa interna]ional` c` va candida la alegerile preziden]iale de la jum`tatea lunii aprilie \mpotriva actualului pre[edinte interimar Nicolás 12

Biz

Maduro, pe care \nsu[i Chávez l-a recomandat \n fruntea statului. La doar câteva ore dup` anun]ul oficial privind moartea liderului de la Caracas, Maduro a sus]inut un discurs agresiv, prin care a acuzat opozi]ia de conspira]ie la revolu]ie. Alegerile \l vor favoriza \n mod clar pe actualul pre[edinte interimar, un fost [ofer al lui Chávez, care va beneficia de simpatia votan]ilor. Cu toate acestea, cel mai mare semn de \ntrebare ridicat pentru urm`toarele luni este cât va mai supravie]ui din “revolu]ia bolivarian`” ini]iat` de fostul pre[edinte dup` numele eroului sud-american n`scut \n Bolivia, Simón Bolivar. Biz

GENERA}IA PIERDUT~ Cu toate c` Europa a cheltuit miliarde de euro pentru salvarea b`ncilor, s-a pierdut o \ntreag` genera]ie de tineri \n proces, potrivit lui Martin Schultz, pre[edinte al Parlamentului European. 57% dintre tinerii cu vârste \ntre 15 [i 24 de ani din Grecia nu au un loc de munc`. |n Spania, unii absolven]i ai universit`]ilor ajun[i la 30 de ani nu au avut niciodat` un job.

CU PICIOARELE PE P~MÂNT Cel de al doilea mare produc`tor de echipamente sportive, Adidas, nu tr`ie[te tocmai pe picior mare. Motivul? Rezultatele slabe \nregistrate de Reebok. Grupul a anun]at o pierdere de 239 mil. euro, \n timp ce profitul opera]ional din 2012 a sc`zut cu 3,4%. Anul trecut Adidas a redus cu o treime targetul de vânz`ri al Reebok pân` \n 2015.

UN GAZODUCT APRINDE SUA Pre[edintele Pakistanului, Asif Ali Zardari, [i Mahmoud Ahmadinejad, omologul s`u din Iran, inaugureaz` un gazoduct controversat, care va face leg`tura \ntre cele dou` ]`ri vecine, \n ciuda avertismentelor SUA, care au amenin]at c` proiectul va implica sanc]iuni. Gazoductul se va \ntinde pe lungime de 780 km [i va fi finalizat \n doi ani.

AGEND~

FOAME DE “REVOLU}IE ALIMENTAR~” Cre[terea pre]ului la alimente \n Egipt devine o povar` pentru familiile s`race, care depun eforturi mari s` pun` pe mas` alimentele de baz`. Egipt, cel mai mare importator de grâu, cump`r` din afar` mai bine de 70% din alimente. Acesta a fost unul dintre motivele revoltei din 2011, care a dus la \nl`turarea lui Hosni Mubarak.

{TIRI

EXPORTURI CÂT CHINA China a reu[it din nou s` dep`[easc` a[tept`rile anali[tilor când a anun]at c` exporturile au urmat un drum ascendent cu 21,8% fa]` de anul trecut, cre[tere sus]inut` de cererile mari din SUA [i din sud-estul Asiei. Cu toate acestea, importurile statului chinez au \nregistrat o sc`dere cu 15,2 puncte procentuale, comparativ cu 2012.

ERA ROBO}ILOR SOCIALI Edi]ia britanic` a revistei “Wired” propune un exerci]iu de imagina]ie. Cum arat` vacan]a ideal` a viitorului? Chiar dac` se rezum` la un resort luxos dintr-o sta]iune montan` sau o plaj` \nsorit`, din peisaj nu vor lipsi robo]ii. Nu se dau \n vânt dup` ap`, dar [tiu s` petreac`, asigur` Heather Knight, inventatoarea robotului social [i subiectul articolului de fond.

CINE-MPARTE PARTE-{I FACE

TENSIUNI LA NORD Un nou exerci]iu militar efectuat de Coreea de Sud [i SUA a fost derulat la jum`tatea lunii trecute, \n ciuda tensiunilor din regiune. Coreea de Nord a amenin]at c`, \n cazul altor exerci]ii militare, va reac]iona dur \mpotriva celor dou` for]e armate, de[i anali[tii cita]i de presa interna]ional` sus]in c` Phenianul nu de]ine tehnologia s` riposteze \n for]`.

SAYONARA RECESIUNE Economia Japoniei a avut o performan]` mai bun` de-a lungul celui de al patrulea trimestru, ceea ce \nseamn` c` guvernul nipon are [anse mari s` stimuleze cre[terile [i s` pun` cap`t defla]iei. Astfel, economia statului asiatic a crescut cu 0,2% \n ultimele trei luni ale anului trecut, \n timp ce PIB-ul a sc`zut cu 0,1%.

De ce s` scoate]i din buzunar o sum` de bani considerabil`, când ave]i op]iunea s` \nchiria]i produsul ieftin? Acesta este conceptul din spatele unor noi servicii online, care permit utilizatorilor s` \nchirieze orice produse la pre]uri mici. Mai multe despre idee pute]i afla din articolul “Sharing Economy”, ap`rut \n revista “The Economist”. Biz

COVER STORY

CELE MAI IUBITE M~RCI TECH Tehnologia s-a strecurat \n toate aspectele vie]ii noastre. Pasiona]i sau nu de ea, am ajuns aproape dependen]i de gadgeturi [i echipamente IT. Dar ce branduri tech [i-au f`cut loc \n inima [i \n via]a românilor? Biz [i Unlock Market Research v` prezint` \n premier` Top 25 cele mai iubite m`rci de tehnologie. DE GABRIEL BÂRLIG~

Biz

TECH

Biz

COVER STORY

A]i mai putea tr`i f`r` telefonul mobil?

Teoretic, n-ar trebui s` fie probleme, dar f`r` acest gadget tot mai mul]i se simt... incomple]i. Tehnologia modern` s-a inserat \n tot mai multe aspecte ale vie]ii cotidiene [i, trebuie s` recunoa[tem, avem tot mai mult` nevoie de ea. “Tehnologia nu mai este pentru speciali[ti, ci pentru toat` lumea – pentru consumatorul de zi cu zi. Acesta interac]ioneaz` cu branduri de tech zilnic [i m`rcile devin juc`tori indispensabili \n via]a lui”, spune Adina Vlad, Managing Partner, Unlock Market Research. Mai mult decât a fi \n pas cu tehnologia, consumatorii vor s` fie \n pas cu cei din jur, iar produsele tech \nseamn` pentru o mare parte dintre ei o confirmare a statutului pe care \l au sau la care aspir`. De la aceast` realitate am pornit când am cerut Unlock s` afle care sunt cele mai iubite branduri tech de c`tre consumatorii români. Pentru c` aceste m`rci sunt cele care ne modeleaz` practic via]a.

CONSUMATORUL DE TEHNOLOGIE Am descoperit lucruri extrem de interesante legate de interac]iunea românilor cu tehnologia [i brandurile acesteia. Poate cel mai important este legat de b`t`lia interioar` a consumatorului \ntre pragmatism [i aspira]ional. “Consumatorul face un adev`rat pitch \n alegerea unui produs, \ncercând s` \mbine aceste dou` componente importante pentru el: o marc` ce \mi ofer` ceea ce am nevoie la un pre] bun versus marca pe care mi-o doresc [i o admir. Se d` o b`t`lie 16

Biz

interioar`, de cele mai multe ori ra]iunea fiind cea care câ[tig`”, arat` Adina Vlad. Prin urmare, dincolo de aspectul aspira]ional, categoria tech este totu[i una pragmatic`, v`zut` ca ajutor, oferind consumatorului mai mult timp pentru sine, \ns` oferindu-i [i beneficii func]ionale \ntr-un mod distractiv [i interesant. Dualitatea se manifest` [i \n alt` direc]ie. Astfel, consumatorii de tehnologie români sunt atra[i de tot ce este nou, \ns` majoritatea nu vor s` fie ei primii, ci a[teapt` s` \ncerce al]ii produsul [i, dac` se dovede[te bun, \l vor cump`ra [i ei. Iar contextul de criz` a adus schimb`ri privind raportarea consumatorul la branduri. Românii cer \n acest moment de la brandurile tech din ce \n ce mai multe beneficii, astfel c` alegerea unui brand nu se mai face doar din ata[ament. “De[i suntem \ntr-o pia]` pragmatic`, iubirea exist`, doar c` «trece prin stomac». Practic, consumatorul \l atragi emo]ional – se \ndr`goste[te de brand, dar \l convingi func]ional – ca s` iubeasc` cu adev`rat produsul”, spune Adina Vlad.

DE CE IUBIM BRANDURILE TECH? Rezultatele topului reflect` acest comportament al consumatorului de tehnologie. O marc` iubit` este o marc` popular` [i recomandat` de c`tre ceilal]i sau cu care consumatorul interac]ioneaz` [i \l face s` fie mul]umit de produsul ei. Astfel, m`rcile cu tradi]ie precum Samsung, Sony, HP, Philips, LG, Nokia sunt printre frunta[e, fiindc` au demonstrat \n timp adev`rata lor valoare. Dar, ca s` fii \n vârf, trebuie s` aduci ceva \n plus, [i aici Samsung, brandul aflat pe primul loc \n topul realizat pentru Biz de Unlock Market Research, a reu[it cel mai bine s` se remarce – a satisf`cut atât nevoia consumatorului de nou, cât [i pe cea de alegere sigur`. |n plus, Samsung a avut o prezen]` foarte bun` \n locul \n care se d` pân` la urm` b`t`lia – \n magazin. Samsung este una dintre m`rcile care au \n]eles c` inova]ia f`r` educare nu duce \n mod direct la “iubire”.

Cercetarea a identificat dou` tipologii majore ale consumatorilor de tehnologie. |n primul rând sunt cei pentru care conteaz` prezen]a \n pia]` a brandului pe mai multe categorii. Astfel, legitimitatea unui brand pe o anumit` categorie se va transfera [i la celelalte. Aici puncteaz` Samsung, LG [i Philips. A doua tipologie este cea a consumatorului atras de m`rcile specializate. Pe de o parte sunt m`rcile expert (Nokia, Toshiba, BlackBerry, HP), care câ[tig` \ncrederea consumatorului prin \nr`d`cinarea \ntr-o categorie important`. Pe de alt` parte sunt m`rcile aspira]ionale ca Apple, dar [i Sony, care cuceresc prin diferen]iere, ini]iativ` [i putere.

M~RCILE DE TOP Unlock a identificat patru categorii importante \n care se \mpart brandurile de tehnologie, \n func]ie de ata[amentul consumatorilor [i rata de folosire a produselor. M`rcile emergente sunt cele care se remarc` mai pu]in din punct de vedere afectiv [i sunt folosite \ntr-o m`sur` mai mic`. M`rcile pragmatice ofer` produse/servicii de calitate, dar implic` mai pu]in consumatorii la nivel emo]ional, folosite dar mai pu]in iubite. M`rcile aspira]ionale sunt cele de care consumatorii sunt ata[a]i emo]ional, dar pe care nu le folosesc \n via]a de zi cu zi. M`rcile puternice sunt brandurile “model”, care reu[esc s` cucereasc` consumatorul atât emo]ional, cat [i func]ional, fiind folosite [i iubite \n acela[i timp. Liderul topului realizat de Unlock Market Research este Samsung. Este atât o marc` iubit`, cât [i folosit` de c`tre români. Este un brand \n pas cu timpurile, inovator, ce ofer` o calitate \nalt` \ntr-un mod dinamic [i atractiv. Consumatorii ata[a]i de Samsung sunt persoane tinere (25-35 de ani), cu venituri medii [i educa]ie medie [i \nalt`. Sony este una dintre m`rcile puternice, un lider \n tehnologie, o marc` pe care românii o admir` [i \[i doresc s` o de]in`, oferindu-le

TECH

siguran]a unui produs realizat la standarde \nalte. Este un brand preferat de persoane mai degrab` peste 25 de ani, cu studii superioare [i venituri medii [i ridicate. Un caz interesant \l constituie iPhone. |n primul rând, acest brand este \n România mult peste cel al Apple, existând consumatori care nu fac neap`rat leg`tura \ntre cele dou`. iPhone este o marc` aspira]ional` pentru români, un simbol de statut, fiind foarte cunoscut` [i iubit`, \ns` mai pu]in utilizat`. Reu[e[te s` cucereasc` prin originalitate [i diferentiere. Este greu de definit o categorie strict` de consumatori ata[a]i de acest brand, dar \n general este vorba mai degrab` de persoane mature, c`s`torite [i cu venituri medii, mai degrab` b`rba]i peste 30 de ani. LG este considerat` o marc` “partener”, care reu[e[te s` cucereasc` consumatorul prin beneficii ra]ionale [i onestitate – un raport bun calitate/pre], o varietate mare de produse, atingând astfel o plaj` larg` de consumatori. Este apreciat` de persoane c`s`torite [i cu copii, cu educa]ie medie [i venituri medii. Tradi]ia conteaz` \n cazul Panasonic, care reu[e[te s` genereze ata[ament printr-o prezen]` \ndelungat` pe pia]`, brandul fiind apreciat de persoane cu educa]ie medie, de peste 35 de ani, venituri sc`zute [i medii. O prezen]` familiar` este [i Philips, mereu aproape de consumatori. {i-a câ[tigat ata[amentul oferind produse de \ncredere ce reprezint` mereu o alegere de calitate. Marca este preferat` mai degrab` de femei, cu vârsta \ntre 25 [i 45 de ani, cu studii [i venituri medii. HP aduce \n prim-plan pragmatismul, fiind o marc` iubit` de români din ra]iuni func]ionale, de produs [i pentru c` ofer` calitate [i performan]` la un pre] corect. Este preferat` mai ales de b`rba]ii tineri, nec`s`tori]i, cu vârsta \ntre 18 [i 35 de ani, cu educa]ie medie [i superioar`. |n ciuda problemelor la nivel global, Nokia este una dintre cele mai

TOP 25

CELE MAI IUBITE M~RCI TECH LOC

MARC~

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25.

Samsung Sony iPhone LG Panasonic Philips HP Nokia Toshiba BlackBerry Fujitsu Dell HTC Asus Acer E-Boda PlayStation Allview Logitech Xbox Huawei Wii Lenovo Evolio Kindle

cunoscute m`rci de c`tre români, puternic` [i cu tradi]ie, oferind siguran]a unei alegeri bune. Este iubit` pentru stabilitatea ei pe pia]`, fiind mereu prezent` \n via]a de zi cu zi a consumatorului [i apreciat` de o varietate mare de persoane, \n care predomin` totu[i persoane de peste 25 de ani, cu studii superioare [i venituri medii [i ridicate. Toshiba este o marc` puternic` [i profesionist`, care reu[e[te s` cucereasc` consumatorul prin aspecte ra]ionale (performan]` ridicat`, inova]ie, mereu \n c`utarea [i realizarea unui produs mai bun). Preferat` mai degrab` de b`rba]i nec`s`tori]i, cu educa]ie [i venituri peste medie. De[i nu are o prezen]` de mas` \n România, BlackBerry este o marc` emergent` de \ncredere [i admirat` de consumatorul autohton, fiind \ns` mai degrab` o marc` func]ional`, asociat` cu profesionalism [i statut. E preferata persoanelor tinere, \ntre 18 [i 34 de ani, cu educa]ie [i venituri medii [i ridicate.

METODOLOGIE Realizarea topului s-a f`cut printr-un studiu cantitativ constând \n 100 de interviuri telefonice, realizate \n Bucure[ti, e[antionul cuprinzând b`rba]i [i femei cu vârsta \ntre 18 [i 45 de ani. Preferin]a / ata[amentul pentru o marc` a fost determinat folosind metoda MaxDiff (Maximum Differentiation Scaling). Responden]ii au realizat alegeri multiple \ntre m`rci, \n urma c`rora a fost calculat un indice de preferin]`. Ierarhia m`rcilor este realizat` pe baza unui index cumulat, calculat folosind scorul de preferin]` (MaxDiff), precum [i categoriile \n care este prezent` fiecare marca. Astfel, cu cât o marc` este aleas` de mai mul]i responden]i [i este prezent` pe mai multe categorii din pia]`, cu atât aceasta este clasat` pe o pozi]ie mai \nalt` din top. Biz Biz

COVER STORY

Samsung

Ascensiunea brandului din Coreea de Sud a fost exponen]ial` \n ultimii ani, gra]ie \n principal deciziei de a investi masiv \n divizia de smartphone-uri. Ast`zi, Samsung este liderul pie]ei mondiale de telefoane mobile \n general, nu doar pe segmentul telefoanelor inteligente. Compania pare, \n acest moment, singura care poate ]ine piept t`v`lugului iPhone, mai ales prin intermediul seriei Samsung Galaxy S, care va ajunge \n curând la a patra genera]ie. La fel ca Apple, Samsung a \n]eles importan]a designului [i a unor func]ii u[or de folosit – desigur, [irul de procese dintre cei doi gigan]i legate de \nc`lcarea patentelor este departe de a se fi \ncheiat. Samsung Galaxy S III, de exemplu, detecteaz`

Biz

tr`s`turile fe]ei, vocea [i gesturile [i se adapteaz` la utilizatorul individual, iar prin intermediul func]iei “Smart stay” recunoa[te modul \n care este utilizat telefonul – de la citirea unor ebook-uri la navigare web – prin detectarea ochilor utilizatorului cu ajutorul camerei frontale. Iar Samsung Galaxy Tab a impus brandul [i pe segmentul tabletelor. Pentru cei indeci[i s` aleag` \ntre un smartphone [i o tablet`, produc`torul sud-coreean a oferit un “hibrid” (phablet), prin intermediul Galaxy Note. A doua genera]ie, Samsung Galaxy Note II, are un display HD Super AMOLED de 5,5 inch [i o versiune optimizat` de S Pen – stilusul fiind reproiectat, oferind mai mult` precizie, confort la utilizare [i apropiindu-se de experien]a natural` a scrisului de mân`.

Dar Samsung s-a extins [i \n alte domenii legate de tehnologie, lansând laptopuri [i ultrabook-uri ce se remarc` nu doar prin performan]e de calcul, ci [i prin design, cum ar fi Seria 9, notebok premium ultrasub]ire lansat \n toamna anului trecut. |n acela[i timp, compania a investit masiv \n zona televizoarelor inteligente. Interfa]a de Smart TV propus` de produc`torul sud-coreean pentru 2013 e format` din trei ecrane, similare celor de pe smartphone-uri, pe care le putem derula cu ajutorul telecomenzii sau prin simple comenzi ale mâinii. |n cadrul CES 2013, Samsung a lansat \n premier` mondial` un televizor OLED cu ecran curbat, \mpingând astfel limitele inova]iei \n materie de home entertainment. Noile televizoare dau un efect de adâncime imaginilor, similar celui din s`lile de cinema cu IMAX. Biz

TECH

Sony

Anul 2012 a fost foarte important pentru Sony, prin prisma desp`r]irii de Ericsson pe zona de telefoane mobile. Astfel, compania a lansat mai multe smartphone-uri sub brandul Sony, cel mai nou fiind Xperia Z, dotat cu primul senzor din lume cu HDR. Modelul dispune de noul ecran Reality Display Full HD 1080p de 5 inch [i de procesorul de imagine BRAVIA Engine 2 pentru imagini clare [i realiste. Sony Xperia Z este dotat cu o camer` de 13 MP [i conectivitate 4G LTE. De altfel, toate terminalele din seria Xperia au fost bine primite pe pia]`. Provocarea pentru japonezi \n zona de smartphone va fi s` \ncerce s` se apropie de liderii Apple [i Samsung, dar [i s` ]in` piept a[teptatei avalan[e de terminale din China. Pe zona de mobilitate, compania are [i tablete [i MP3 playerele Walkman, dar [i laptopurile VAIO, foarte apreciate de utilizatori. Sony este deja un nume puternic \n zona camerelor digitale, unde familia de produse Cyber-shot se bucur` de un real succes. Noua gam` de camere foto compacte Sony Cyber-shot WX200 [i WX60 e dotat` cu binecunoscutul senzor Sony Exmor R CMOS, care ofer` imagini luminoase, bogate \n detalii [i posibilitatea de a \nregistra clipuri video Full HD. Compania este prezent` [i pe zona camerelor digitale SLR cu seria “a” (Alpha). Compania are, de altfel, o prezen]` puternic` pe zona audio-video, prin televizoarele LCD de \nalt` defini]ie BRAVIA. Biz

iPhone

Poate c` niciun produs nu a reu[it s` stârneasc` atâta emo]ie ca iPhone. La finele anului trecut, pentru prima dat` \n istoria Apple pe segmentul smartphone, iPhone [i-a modificat dimensiunile ecranului, \n pofida convingerii lui Steve Jobs c` un ecran mai mare decât cele promovate de primele versiuni iPhone va suferi la capitolul ergonomie. De[i iPhone 5 a venit cu un display mai mare [i un procesor mai performant, o parte din fanii brandului s-au plâns de lipsa acelui “wow factor” prezent la lansarea modelelor precedente. Surse din jurul companiei au dezv`luit \n presa american` c` Apple lucreaz` la dezvoltarea unui nou produs, iWatch, dar [i la lansarea iPhone 5S, o versiune \mbun`t`]it` a terminalului lansat anul trecut. Biz

Compania sud-coreean` s-a impus mai \ntâi \n domeniul audio-video, mai ales prin intermediul televizoarelor sale, [i recent \n zona de Smart TV [i 3D. LG a reu[it s` transfere cu succes expertiza \n design [i tehnologie [i \n domeniul smartphone-urilor – s` nu uit`m c` LG Prada a fost primul telefon mobil cu ecran tactil capacitiv, lansat \n 2006. Cel mai nou juc`tor al companiei pe segmentul smartphone este LG Optimus G Pro, modelul cu cel mai mare ecran din portofoliul LG (5,5 inch), o rezolu]ie de 1.920 x 1.080 pixeli [i o densitate de 400 ppi. Noul smartphone are 2 GB RAM, 32 GB memorie intern` plus slot Micro SD, camer` foto de 13 megapixeli, completat` de o camer` frontal` de 2,1 megapixeli, o baterie de 3.140 mA [i include tehnologia 4G LTE. Biz

Panasonic

Pentru produc`torul nipon de aparate electrice [i electrocasnice, anul 2012 nu a fost tocmai unul grozav. Panasonic a \nregistrat \n cel de al patrulea trimestru al anului fiscal pierderi financiare record, care s-au ridicat la 5,49 miliarde de dolari, vina apar]inând aproape \n totalitate diviziei de televizoare. Cu resuscitarea acesteia pe agende, japonezii nu au stat prea mult pe gânduri [i au lansat la \nceputul anului cel mai mare OLED din lume, un prototip cu 8,29 de milioane de pixeli. Tot la \nceput de 2013 compania a introdus noua linie de Smart VIERA Plasma HDTV, care const` \n 16 modele de televizoare. Biz Biz

COVER STORY

Philips

Compania olandez` a vândut \n luna aprilie 2012 divizia de televizoare, iar \n ianuarie 2013 a anun]at vânzarea liniei audiovideo c`tre japonezii de la Funai Electric, \ns` televizoarele Philips vor continua s` fie prezente pe pie]ele europene, \ntrucât TP Vision va continua s` produc` televizoarele sub marca Philips pentru b`trânul continent. Philips Electronics se distan]eaz` astfel de zona electronicelor, care a consacrat-o, dar r`mâne cel mai mare produc`tor mondial de corpuri de iluminat [i se va concentra pe activit`]i mai profitabile cum ar fi s`n`tatea, electrocasnicele [i produsele de iluminat. Biz

Activ` \n peste 170 de ]`ri din \ntreaga lume, HP de]ine un portofoliu complet de produse tehnologice, de la dispozitive individuale la unele dintre cele mai puternice instala]ii de supercomputere din lume, de la fotografie digital` la divertisment digital [i de la tehnic` de calcul la solu]ii de imprimare la domiciliu. S`pt`mânal, compania livreaz` peste un milion de imprimante [i, anual, 48 de milioane de unit`]i PC. Unul din trei servere livrate \n \ntreaga lume este HP, iar software-uri HP fac posibile servicii de telefonie pentru peste 300 de milioane de utilizatori de telefoane mobile din \ntrega lume. Biz

Nokia

Datorit` inova]iilor \n domeniul tehnologiei, Nokia, cu peste 1,3 miliarde de utilizatori \n \ntreaga lume, a fost ani la rând unul dintre cele mai recunoscute branduri din lume [i lider pe pia]a telefoanelor mobile. De ceva timp, pe fondul concuren]ei venite din partea Apple [i Samsung (care a preluat fotoliul de lider global pe pia]a telefoanelor mobile), Nokia a pierdut destul de mult teren \n principal \n zona de smartphone, pe care \ncearc` s`-l recupereze prin colaborarea cu Microsoft pentru Windows Phone. Lansarea recent` a noilor modele Lumia a ar`tat c` Nokia poate avea un cuvânt de spus \n zona de smartphone. Biz

Toshiba

Un nume cu tradi]ie \n industria electronice, Toshiba este un conglomerat de companii cu 210.000 de angaja]i \n \ntreaga lume [i vânz`ri anuale care dep`[esc 74 miliarde de dolari. Devenit cunoscut pe pia]a româneasc` mai ales prin gama de televizoare, brandul a fost foarte activ \n ultimii ani \n zona laptopurilor [i, mai nou, a tabletelor. Seria Satellite (ultrabook-uri [i tablete) s-a bucurat de succes la nivel interna]ional nu doar la nivel de performan]e, ci [i \n ceea ce prive[te designul. Pe regiuni, Toshiba face cele mai multe vânz`ri \n Japonia (45%), urmat` de America de Nord (19%), Asia [i Oceania (19%) [i Europa (12%). Biz

Biz

BlackBerry

Produc`torul canadian BlackBerry (cunoscut pân` recent sub numele de Research In Motion RIM) a lansat la \nceputul lunii februarie noul BlackBerry 10, un dispozitiv reinventat, care beneficiaz` de o platform` ce promite experien]e noi \n termeni de mobilitate [i putere de calcul. Noua gam` de telefoane inteligente a fost lansat` \n dou` variante, BlackBerry Z10 – cu ecran tactil – [i BlackBerry Q10 – cu tastatur` fizic`. R`mâne de v`zut dac` noua gam` de smartphone-uri, endorsat` printre al]ii de Angela Merkel, va reu[i s` ajute compania s`-[i revin`, dup` ce anul trecut a \nregistrat o sc`dere a volumului de vânz`ri cu 51%. Biz

TECH

Fujitsu

Compania nipon` este unul dintre cei mai puternici juc`tori din industria telecom, \ns` dezvolt` afaceri solide [i \n IT. Plasticul biodegradabil din notebookuri este una dintre cele mai cunoscute inova]ii \n materie de tehnologie. Compania a prezentat recent \n România noua tablet` Stylistic Q702, cu care inten]ioneaz` s` atace segmentul utilizatorilor de business care au nevoie s`-[i administreze afacerile oriunde s-ar afla. Tableta folose[te Windows 8 [i se poate conecta la o tastatur`, transformându-se \n notebook. Biz

13 14 HTC

Intrat` \n for]` pe pia]a smartphone-urilor \n urm` cu câ]iva ani, compania taiwanez` [i-a pierdut din suflu \n ultimii doi ani, dar sper` s` revin` \n for]` \n 2013. Principalul atu poate fi nou lansatul HTC One, care a primit deja premiul GSMA pentru cel mai bun dispozitiv, tablet` sau smartphone nou de pe pia]`. Cu un ecran de 4,7 inch Full HD la 1080 p [i procesor Snapdragon 600 Qualcomm quad-core, One are performan]e impresionante, dublate de camera UltraPixel cu HTC ZOE, ce ofer` utilizatorilor posibilitatea de a fotografia sau filma la rezolu]ie mare. HTC One ofer` [i o experien]` audio unic` prin HTC BoomSound – boxe stereo frontale cu amplificator dedicat. Biz

Dell

Compania trece la nivel global printr-o perioad` de ajust`ri la nivel de management, \n urma recentului anun] privind delistarea [i preluarea de c`tre investitori condu[i de CEO-ul [i fondatorul Michael Dell a unui pachet de ac]iuni \n valoare de 24,4 miliarde de dolari. Compania este num`rul trei mondial \n domeniul PC-urilor. Dell concureaz` puternic pe segmentul laptopurilor cu seria Inspiron, dar [i prin ultrabook-urile XPS. Recent, Dell a semnat un acord cu ELKOTech privind distribu]ia pe pia]a româneasc` a produselor de pe segmentul consumer, dar [i pe cel enterprise [i al IMM-urilor. Biz

Asus

Este al treilea furnizor mondial de laptopuri consumer, dar [i produc`torul celor mai vândute pl`ci de baz`. Brandul a crescut puternic \n ultimii ani pe segmentele de monitoare, PC, laptopuri, tablete, servere, dispozitive multimedia, solu]ii wireless, echipamente de re]ea [i telefoane mobile. Cea mai nou` arm` a companiei este Asus PadFone Infinity, un smartphone cu ecran cu diagonal` de 5 inch [i rezolu]ie Full HD care se transform` \ntr-o tablet` de 10,1 inch când este cuplat la PadFone Infinity Station. Compania a lansat recent [i o gam` extins` de portabile cu ecrane multi-touch [i suport pentru Windows 8. Biz

Acer

Compania de]ine de 5 ani pozi]ia de lider pe pia]a de PC-uri portabile din România ca num`r de unit`]i vândute, \nregistrând \n 2012 o cre[tere de 43%. Acer este pe locul 2 la nivel global pe segmentul de notebook-uri. Printre nout`]ile gamei Acer se num`r` ultrabook-urile Aspire S7 [i M3 (acesta din urm` cu touchscreen), dar [i notebook-ul Aspire V5 cu ecran tactil [i tableta Iconia W700, toate cu Windows 8. Acer Acer livreaz` produse \n România exclusiv prin intermediul distribuitorilor autoriza]i Elko Tech, Micro Labs, Skin [i Scop Computers. Biz Biz

COVER STORY

16 17 E-Boda

Este una dintre companiile rom창ne[ti care nu se tem s` concureze cu juc`torii globali. A \nceput \n zona de DVD player, s-a extins \n zona de monitoare [i televizoare, iar recent a intrat pe pia]a tabletelor, unde vizeaz` o cot` de pia]` de 10%. E-Boda a lansat \n iulie 2012 dou` tablete, Impresspeed E200, adresat` segmentului mediu, [i Impresspeed Essential A100, bazate pe sistemul de operare Android 4.0. E-Boda Impresspeed E200 are ie[ire HDMI, ce permite conectarea chiar [i la un televizor 3D. Biz

PlayStation a fost prima consol` de jocuri lansat` de Sony, iar prima versiune s-a bucurat de un succes extraordinar, dep`[ind cota de 100 de milioane de unit`]i v창ndute. Succesul a f`cut ca PlayStation s` ajung` la cea de a patra genera]ie. Astfel, PS4 va fi disponibil la sf창r[itul lui 2013 [i va beneficia de caracteristici precum integrare social`, personalizare inteligent` [i noul PlayStation Network, care \ncorporeaz` tehnologia cloud. PlayStation concureaz` pe segmentul consolelor de jocuri cu Xbox [i Wii, lansate de Microsoft, respectiv Nintendo. Biz

Biz

Allview

Compania bra[ovean` Visual Fan este unul dintre cei mai activi juc`tori de pe pia]a local` a device-urilor mobile, fiind recunoscut` pentru frecven]a ridicat` cu care lanseaz` noi modele de tablete [i smartphone-uri sub brandul Allview. Bra[ovenii au lansat la Mobile World Congress Barcelona 2013 primul telefon propriu cu procesor Quad Core, care permite rularea fluent` a aplica]iilor [i jocurilor. La Cebit, Allview a anun]at lansarea unei noi tablete, AX2 Frenzy, care beneficiaz` de 3G \ncorporat [i e disponibil` de la pre]ul de 599 lei. Biz

Logitech

Pe o pia]` a perifericelor pentru PC-uri, laptopuri, tablete [i dispozitive audio-video dominat` de produc`tori ieftini, Logitech face not` discordant` prin calitate [i design. La \nceputul acestui an, patru dispozitive Logitech au fost premiate pentru excelen]` \n design la Premiile Good Design Awards 2012: Logitech Wireless Combo MK240, sistemul audio Logitech UE Mobile Boombox, Logitech Touch Mouse T620 pentru Windows 8 [i Logitech Ultrathin Keyboard Cover (carcas`-tastatur` pentru iPad). Compania este foarte activ` \n zona de home entertainment [i gaming. Biz

PlayStation

Xbox

Xbox a fost pariul Microsoft pentru a ataca pia]a consolelor de jocuri. Consola lansat` \n 2001 era \n concuren]` direct` cu PlayStation 2 (Sony), Dreamcast (Sony) [i GameCube (Nintendo). Xbox 360, lansat \n 2005, a ajuns la v창nz`ri de 76 de milioane de unit`]i la nivel global. Unul dintre cele mai importante feature-uri este Xbox Live, un serviciu care le permite gamerilor s` concureze online, s` descarce jocuri, demo-uri, trailere, show-uri TV, muzic` [i filme. Microsoft a lansat device-ul periferic Kinect \n 2009, care le permite utilizatorilor s` se bucure de experien]a de gaming f`r` a folosi un gamepad, ci doar prin gesturile corpului. Biz

HP imprim` vitez` afacerilor Utilizatorii din firmele mici [i mijlocii au nevoie de solu]ii de imprimare care s` le reduc` cheltuielile [i s` le creasc` eficien]a proceselor de lucru. Imprimantele din seria HP Officejet Pro se pot conecta la internet [i asigur` viteze de imprimare de dou` ori mai mari la costuri cu 50% mai mici fa]` de imprimantele laser color din clasa lor. IMPRIMARE DE CALITATE {I DURABIL~ LA COSTURI REDUSE Echipamentele multifunc]ionale HP Officejet Pro sunt produse versatile care printeaz` documente color de calitate profesional` la jum`tate din pre]ul pe pagin` al imprimantelor laser. Conform aceluia[i standard ISO 11798, ca [i imprimantele cu laser, seria HP Officejet Pro a fost construit` pentru a spori productivitatea într-o companie prin caracteristici legate de persisten]a în timp a culorii, viteza [i capacitatea de imprimare. Astfel, documentele imprimate se pot utiliza imediat, cerneala rezistând la decolorare, ap` sau sublinierea cu markerul. În plus, viteza de imprimare ajunge la 20 de pagini pe minut pentru documente alb-negru [i 16 pagini pe minut pentru cele color, cu un ciclu lunar de func]ionare de pân` la 25.000 de pagini. Utilizatorii pot alege cartu[e de cerneal` separate pe fiecare culoare, de capacitate foarte mare, care pot imprima pan` la 2.200 pagini fiecare, astfel costul unei pagini alb-negru imprimate fiind doar de 5 bani. Se pot scana documente [i salva \n diferite formate (chiar [i .pdf) direct pe un card de memorie sau stick USB, sau se pot chiar trimite prin e-mail.

ecranului tactil, accesul la toate func]iile se face foarte simplu, astfel utilizarea echipamentelor devine o pl`cere. Totodat` este disponibil` [i o \ntreag` serie de aplica]ii web, prin care utilizatorii vor putea imprima direct [tiri, h`r]i, formulare, calendare sau jocuri. Utilizatorii vor putea imprima f`r` griji, garan]ia echipamentelor fiind extins` la 3 ani – www.hp.ro/promo/3ani.

MOBILITATE CU HP EPRINT Seria HP Officejet Pro dispune de tehnologia de imprimare HP ePrint, prin care un utilizator poate imprima de la distan]` orice document ata[at unui e-mail trimis c`tre adresa unic` a echipamentului. Astfel, utilizatorii pot imprima de pe aproape orice dispozitiv mobil, indiferent de locul \n care se afl`, deoarece nu au nevoie decât de o conexiune la o re]ea Ethernet sau wireless care s` permit` accesul la internet. Prin intermediul

În perioada 1.02.2013 – 30.04.2013, to]i clien]ii care au achizi]ionat o imprimant` HP Officejet beneficiaz` de programul Cash-back: www.hp.ro/ojcashback

IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI O alt` caracteristic` important` a echipamentelor din seria HP Officejet Pro este componenta eco. Acestea utilizeaz` mai pu]in` energie decât imprimantele laser [i sunt produse certificate Energy Star®. Au \ncorporat` posibilitatea de a seta timpul de pornire sau oprire [i consum` cu 50% mai pu]in` hârtie prin imprimarea automat` pe ambelor fe]e ale colii. Cartu[ele sunt u[or de reciclat [i folosesc cu pân` la 70% mai pu]in ambalaj [i consumabile fa]` de imprimantele laser. Mai mult decât atât, seria HP Officejet a primit premiul Buyer’s Lab Inc în 2012 pentru performan]e excelente în eficien]` energetic`.

PRODUSE CARE INTR~ |N PROGRAMUL DE CASH-BACK: CM749A HP Officejet Pro 8600 e-All-in-One N911a CM750A HP Officejet Pro 8600 Plus e-All-in-One N911g CN555A HP Officejet 6500A e-All-in-One E710a CN557A HP Officejet 6500A PLUS e-All-in-One E710n C9309A HP OJ 7500A Wide Format e-All-in-One

Toate echipamentele din seria HP Officejet Pro sunt disponibile \n www.hpbrandstore.ro sau la distribuitorii autoriza]i. Mai multe detalii pute]i g`si pe: http://h41112.www4.hp.com/promo/officejet/ro/ro/index.html

COVER STORY

Huawei

Chinezii de la Huawei au cucerit recent fotoliul de lider al pie]ei de echipamente telecom, devansând Ericsson. Compania s-a orientat \n ultimii ani [i pe segmentul consumer, promovând o gam` variat` de smartphone-uri [i tablete. Oficialii companiei au afirmat recent c` \n urm`torii cinci ani vor s` dep`[easc` Samsung [i Apple pe pia]a de smartphone-uri. Huawei a lansat la \nceputul anului MediaQM31 Media Streamer, care combin` func]ionalitatea unui player multimedia cu cea a unui smart TV, pentru a reda la televizor imaginile pe care le vedem pe smartphone sau tablet`, prin intermediul unei conexiuni WiFi. Biz

23 Lenovo

Anul trecut a fost unul dintre cei mai buni pentru Lenovo, care a ajuns pe locul 2 pe pia]a de PC-uri la nivel global, iar \n România [i-a \nt`rit pozi]ia, ocupând locul 3. Pe lâng` PC-uri, compania este foarte activ` pe segmentul laptopurilor, inclusiv noile convertibles (laptopuri ce pot fi convertite \n tablet`), dar atac` [i zona tabletelor “pure”, a smartphoneurilor [i a dispozitivelor smart TV. Reprezentan]a din România sper` s` lanseze \n acest an smartphone-urile Lenovo pe pia]a local`, pentru a-[i completa oferta ce ofer` mobilitate sporit` utilizatorilor atât din segmentul consumer, cât [i din zona de business. Biz

Biz

Wii

Wii este cea de a cincea genera]ie de console de jocuri produs` de Nintendo. De[i nu este la fel de puternic` precum principalii competitori, PlayStation 3 [i Xbox 360, device-ul lansat de japonezi s-a bucurat de succes \n toate pie]ele majore \n care e prezent: SUA, Asia [i Europa. Principalele atuuri ale Wii sunt sistemul de control inedit, bazat pe mi[c`rile utilizatorului, dar [i pre]ul mai convenabil decât al concuren]ilor. Succesorul celebrei console este Wii U, care beneficiaz` de un touchscreen cu rezolu]ie de 1080p [i este compatibil cu toate accesoriile adiacente consolei clasice Wii. Biz

Evolio

Compania din România a lansat recent tableta premium Evolio Aria Mini cu display IPS HD de 8 inch [i procesor dual core de 1,5 GHz. Liviu Nistoran, CEO-ul Evolio, a anun]at recent inten]ia de a lansa un nou model de tablet` \n primul trimestru al acestui an. Compania concureaz` pe pia]a local` cu juc`tori globali ca Samsung, Apple, Acer, Asus, HP [i Serioux, dar [i cu cei locali (Allview, E-Boda). |n trecut, Evolio era specializat` pe comercializarea de sisteme GPS, \ns` odat` cu expansiunea device-urilor mobile, a devenit unul dintre cei mai importan]i juc`tori de pe pia]a tabletelor din România. Biz

Kindle

Brandul Kindle dezvoltat de retailerul online Amazon domin` pia]a e-readerelor, instrumente ideale pentru cei care doresc s` citeasc` pe suport digital c`r]i, dar [i reviste, bloguri sau ziare. Nu mai pu]in de cinci genera]ii de e-readere Kindle au f`cut furori \n rândul celor pasiona]i de tehnologie, pân` când compania a decis s` fac` urm`torul pas spre ni[a tabletelor, lansând Kindle Fire cu display de 7 inch, la doar 199 de dolari. Decizia a fost excelent`: \n momentul de fa]`, Kindle Fire este a doua tablet` din lume ca vânz`ri, fiind devansat` doar de iPad. Biz

TECH

Leadership \n mobilitate la puterea a cincea Lider de cinci ani pe pia]a local` de PC-uri mobile, Acer preg`te[te noi surprize \n 2013, printre care [i lansarea \n România a brandului Packard Bell. Detalii ne-a oferit Bogdan Iftemie, Sales Manager la Acer România. DE GABRIEL BÂRLIG~ Care este pozi]ia Acer pe pia]a din România?

Aneta Bogdan. Nu \n ultimul rând, brandul [i tot ceea ce \nseamn` el reprezint` un atu important. |mi place s` cred c` suntem un brand care livreaz` ceea ce promite. Probabil c` avem \n acest moment peste 600.000 de laptopuri func]ionale \n pia]`, pe care clien]ii no[tri se bazeaz` zi de zi \n munca lor [i \n care au \ncredere. Aceste laptopuri care \[i fac treaba sunt cel mai bun atu [i cel mai bun marketing al nostru.

|n prezent, Acer ocup` pentru al cincilea an consecutiv pozi]ia de lider de pia]` ca num`r de unit`]i vândute pe pia]a de PC-uri mobile, cu o cot` de pia]` de 25% \n anul 2012. Cre[terea fa]` de 2011 a fost de 43% pe segmentul de mobile.

Ce lans`ri importante a avut Acer \n 2012 [i cum va ar`ta 2013? |n anul care tocmai s-a \ncheiat am lansat câteva produse cu adev`rat remarcabile. |n categoria de laptopuri men]ion`m gama Aspire V5 cu touchscreen – laptopuri sub]iri [i u[oare care prin display-ul cu touch au o interac]iune crescut` cu utilizatorii [i fac utilizarea noului Windows 8 mult mai pl`cut`. Ultrabook-ul Aspire S7, un produs care face un statement puternic pentru cel care \l de]ine, se remarc` rapid prin designul elegant, carcasa alb` [i lucioas` Gorilla Glass 2, f`r` a face compromisuri de performan]`. Excelent \n mediul business, Aspire S7 este cu siguran]` unul din cele mai interesante produse ale momentului. Pentru 2013 preg`tim lansarea \n România a brandului Packard Bell, \n care avem \ncredere c` va fi cel pu]in la fel de apreciat ca [i Acer.

Ce atuuri are Acer \n fa]a competitorilor s`i? Unul din principalele atuuri este modelul nostru de business orientat care parteneri. Suntem singurul vendor din pia]` 100% indirect. |n timp ce concuren]ii no[tri [i-au abandonat propriii distribuitori [i au \nceput s` vând` direct c`tre marile re]ele de retail, sperând s` mai

Cum vede Acer evolu]ia ultrabook-urilor [i tabletelor?

fac` ceva bani \n plus, noi am continuat s` fim loiali distribuitorilor no[tri. Aici provocarea ar fi c` nu toat` lumea apreciaz` loialitatea [i nu \i \n]elege pe deplin valoarea. Diferen]ierea [i generarea de avantaj competitiv din produs devin tot mai greu de realizat, \n contextul \n care produsele devin generice [i commodity. Un alt avantaj clar al nostru este echipa – \ntr-un sens mai larg, adic` cei cinci oameni din echipa Acer [i product managerii de la cei patru distribuitori ai no[tri. |n echipa noastr` \ncuraj`m educa]ia [i \nv`]area permanent`. Ca lider, atunci când ai \ncetat s` \nve]i [i s` te dezvol]i, e[ti deja afar` din joc. Avem de câ]iva ani o ini]iativ`, care din ce [tiu eu este unic` \n industrie, prin care oferim cadou partenerilor no[tri cele mai bune c`r]i de business, autori clasici gen Gary Hamel sau

Noi, la Acer, numim acest segment “ultramobile”, fiindc` mobile sunt laptopurile! Ascensiunea tabletelor se produce \n mod natural. Este favorizat` de u[urin]a \n folosire [i con]inutul accesibil, ca [i de pre]. Dac` ne uit`m la pia]a din România, este foarte polarizat`, nu prea exist` segment de mijloc. Ca volum, vendorii locali au 50% din pia]` [i sunt cu pre]ul undeva la 499 599 de lei, iar Apple are 10% cu pre]ul la 3.000 de lei. Clien]ii sunt foarte de[tep]i [i calculeaz` atent ce primesc de banii pe care \i cheltuie. Ultrabookurile, a[a cum sunt ele definite acum, au o cre[tere limitat` de pre]ul la care sunt pozi]ionate. Segmentul de pre] mic o s` continue s` creasc`, aici sunt elevii, tinerii, ei nu au bani \n plus sau nu vor s` pl`teasc` pentru design, greutate mai mic`, materiale premium [i brand. {i atunci va trebui s` mergem acolo unde este cererea. Pe aceast` direc]ie vom lansa la \nceput de aprilie tableta Iconia B1, de 7 inch, cu sistem Android [i pre] de pornire de la 649 de lei. Biz Biz

COVER STORY

Rena[terea unui lider Drago[ Mateescu [i {erban Z\rnovan au vorbit \n exclusivitate cu Biz despre felul \n care Dell se transform`, planurile companiei pentru viitorul apropiat, dar [i solu]iile de ultim` genera]ie pe care le propun clien]ilor. DE DRAGO{ L~Z~RESCU |n ce const` “transformarea” Dell, \nceput` \n 2012? D.M.: |n urm` cu mai mult de trei ani, am luat decizia de a deveni furnizorul num`rul unu de solu]ii end-to-end pentru clien]ii din \ntreaga lume – ajutând organiza]iile s` \[i ating` poten]ialul complet prin livrarea de solu]ii IT care creeaz` avantaj competitiv. Dell este ast`zi o companie foarte diferit` de cea de acum câ]iva ani. Ne execut`m strategia cu succes [i suntem pozi]iona]i pentru cre[tere. Investim \n zone \n dezvoltare [i ]`ri emergente, iar strategia noastr` se axeaz` pe transformarea companiei, a afacerii noastre, consolidarea brandului [i sprijinirea angaja]ilor pentru materializarea acestei viziuni. Dell vede 6 tendin]e emergente care modeleaz` industria: accelerarea cre[terii investi]iilor \n IT este determinat` de pie]ele emergente; infrastructura centrului de date devine din ce \n ce mai convergent` [i integrat` (computing + stocare + re]ea); re]elele de socializare [i consumerizarea IT schimb` modul \n care clien]ii no[tri cump`r` [i gestioneaz` solu]ii IT; din ce \n ce mai multe dispozitive sunt conectate la re]ea [i informa]iile devin tot mai u[or de accesat de oriunde, oricând; clien]ii se confrunt` cu o explozie de date [i au nevoie de ajutor pentru a transforma aceste date \n informa]ii de afaceri; cloud-ul este un trend care redefine[te regulile jocului, creând noi oportunit`]i incredibile \n ecosistemul IT. Priorit`]ile cheie ale Dell pe segmentul solu]ii vor fi dispozitivele conectate din clasa business, infrastructura inteligent` [i convergent`, virtualizare [i cloud, 26

Biz

precum [i solu]iile de gestionare a informa]iilor [i de securitate.

Cum se \mpart veniturile Dell \n func]ie de clien]i? |n ce direc]ie anticipa]i c` se va \nclina balan]a \n urm`torii ani?

public, \n timp ce veniturile din segmentul IMM au fost de 3,4 miliarde de dolari, iar segmentul consumer a generat venituri de 2,8 miliarde de dolari.

D.M.: |n ultimul trimestru, Dell a

Care sunt ]intele Dell pentru 2013 pe plan local?

\nregistrat venituri de 4,7 miliarde de dolari din segmentul enterprise [i 3,5 miliarde de dolari din sectorul

D.M.: Prin oferta noastr` complet`, care acoper` toate cerin]ele IT ale clien]ilor [i \mpreun` cu suportul acordat de c`tre

DRAGO{ MATEESCU, Regional Director, SEE Region Dell Central Emerging Europe

TECH

personalizate; gestionarea tuturor punctelor finale astfel \ncât clien]ii s` \[i creasc` eficien]a IT [i s` \[i diminueze costurile; securizarea tuturor datelor de pe dispozitiv \n cloud; crearea unui mediu flexibil pentru angaja]i, pentru ca ace[tia s` poat` lucra oricând, de oriunde [i de pe orice dispozitiv.

partenerii [i distribuitorii no[tri autoriza]i, vom deveni lideri.

Ce categorii de produse din portofoliul companiei vor avea cre[teri puternice \n urm`torul an? S.Z.: Consider`m c` solu]iile de calcul destinate utilizatorului final nu se mai rezum` doar la dispozitiv sau tehnologie, este vorba despre maximizarea echilibrului dintre productivitatea utilizatorului final [i controlul IT, despre livrarea unei experien]e a utilizatorului final sigure [i gestionabile care ofer` conectivitate [i acces de oriunde [i oricând. Obiectivul nostru este s` oferim consumatorilor [i companiilor puterea de a ob]ine mai mult decât oricând, prin: combinarea dispozitivelor potrivite pentru necesit`]ile utilizatorului final cu servicii [i solu]ii

Planifica]i achizi]ii importante \n 2013? D.M.: Avem, \n acest moment, cel mai complet portofoliu din istoria companiei, acoperind cele mai importante aspect ale IT-ului: End User Computing, Solu]ii, Servicii [i Software. Vom continua s` investim \n tehnologii, produse [i solu]ii care vor permite clien]ilor nostri s` creasc` [i s` prospere. Pe m`sur` ce vom avea nout`]i, le vom comunica.

Ce \nseamn` pentru businessul Dell \n România lansarea serverelor PowerEdge? S.Z.: Serverele PowerEdge au ajuns la a 12-a genera]ie, care f`r` \ndoial` ofer` \n acest moment cel mai bun raport pre] / performan]`. Toate serverele sunt disponibile \n România [i au fost primite cu satisfac]ie de partenerii [i clien]ii no[tri.

{ERBAN ZÎRNOVAN, Solutions Manager, Dell, Emerging Europe and CIS, EM-EMEA

FOTO: VALI MIREA

Cum aprecia]i avansul tehnologiilor mobile [i al celor \n cloud \n ultimii ani [i ce pa[i face Dell \n acest sens? S.Z.: Cloud-ul este o tehnologie disruptiv`, \ns` nu trebuie s` fie una disruptiv` pentru organiza]ii. De[i cloudul \n sine este o tehnologie complex`, privit` dintr-un unghi pragmatic, consider`m c` planificarea, implementarea [i gestionarea cloudului pot fi simplificate. Majoritatea organiza]iilor sunt deja pe drumul c`tre cloud, fiecare dintre acestea având necesit`]i unice. Exist` tehnologii care vor fi adoptate pe parcursul tranzi]iei [i care vor duce la câ[tiguri graduale. Dar avantajele reale vin atunci când cloud-ul devine parte integrant` din afacere. |n cadrul Dell, vedem cloud-ul ca o progresie logic` \n ceea ce fac organiza]iile ast`zi. Obiectivul este s`

continu`m s` \mbun`t`]im din punct de vedere func]ional procesele [i tehnologiile \n tranzi]ia c`tre cloud. Majoritatea clien]ilor fie au implementat deja virtualizarea, fie sunt \n proces de virtualizare a infrastructurii, ceea ce reprezint` un prim pas important \n evolu]ia c`tre autoadministrare automatizat`. De ce Dell? Facem pentru cloud ceea ce am f`cut pentru PC-uri – facem tehnologia accesibil` [i relevant` pentru clien]ii de toate dimensiunile, din \ntreaga lume. Echipamentele hardware [i solu]iile de software sunt deja implementate \n centrele de date. Am oferit consiliere pentru nenum`rate organiza]ii de pe \ntreg globul, livrând solu]ii IT puternice [i eficiente pentru rezultate de afaceri mai bune. Simplific`m procesul, fiind o surs` unic`, “de la desktop la centrul de date”. Oferim hardware, software [i servicii optimizate pentru cloud dintr-o singur` surs`. Capabilit`]ile [i solu]iile cloud hibride din clasa enterprise ofer` securitate sporit` [i r`spund unor aspecte precum portabilitatea datelor, integrarea [i securitatea aplica]iilor, reprezentând un factor de diferen]iere competitiv pentru compania noastr`. Dell utilizeaz` tehnologii bazate pe standarde deschise. Consultan]ii no[tri nu sunt aici s` vând` produse [i servicii, ci pentru a ajuta companiile s` planifice, s` creeze [i s` implementeze o strategie cloud eficient`. Strategia de achizi]ii a Dell demonstreaz` angajamentul nostru de a oferi solu]ii cloud end-to-end. Dou` achizi]ii notabile au fost Dell Boomi pentru integrarea aplica]iilor [i SecureWorks pentru solu]ii de securitate.

Ce aspecte pozitive prezint` delistarea Dell de la burs`? D.M.: Tranzac]ia anun]at` deschide un nou capitol pentru Dell. Acordul nu schimb` strategia noastr` de transformare pe termen lung, iar angajamentul nostru de a oferi clien]ilor produse [i solu]ii de top este mai puternic decât oricând. Obiectivul nostru este s` finaliz`m tranzac]ia propus` \ntr-un mod cât mai fluid, astfel \ncât clien]ii nostri s` nu fie afecta]i \n niciun fel. Biz

Biz

DAU E-MAILUL PENTRU O SCRISOARE? Tehnologia a schimbat felul \n care rela]ion`m cu ceilal]i, iar noile canale de comunicare ne fac via]a mai u[oar`, dar creeaz` probleme unor companii precum serviciile po[tale. Cine mai trimite ast`zi o scrisoare \n format fizic? DE ALEXANDRU ARDELEAN

are s` trimit o scrisoare

sau un mail? Mai bine un SMS, c` \l vede mai repede. De[i cred c` e mai simplu pe Facebook. |n general, ne gåndim la po[t` doar atunci cånd vrem s` expediem colete sau anumite trimiteri speciale, acte sau formulare c`tre agen]ii oficiale. Cu toate acestea, exist` o pia]` suficient de mare a serviciilor po[tale \n ciuda serviciilor elec-

Biz

tronice de comunicare. Potrivit datelor pe 2011, cele mai recente furnizate de Autoritatea Na]ional` pentru Administrare [i Reglementare \n Comunica]ii (ANCOM), pia]a serviciilor de profil de la noi a \nregistrat o cre[tere de 27,81% a traficului po[tal, dup` trei ani de declin. Traficul po[tal intern a avut o cre[tere de 28,73%, reprezentånd 94,14% din \ntreg traficul prelucrat (peste 496 de milioane de trimiteri po[tale), \n timp ce traficul interna]ional a crescut fa]` de 2010 cu

14,72%, adic` aproximativ 31 de milioane de trimiteri po[tale. Majoritatea trimiterilor, 80,42%, au fost f`cute \n cadrul serviciului universal. Restul de peste 103 milioane au fost procesate \n propor]ii aproape egale de c`tre Compania Na]ional` Po[ta Romån` (CNPR) (52,07%) [i furnizorii priva]i (47,93%). CNPR a realizat un trafic de 53 de milioane de trimiteri, \n cre[tere cu 0,15% fa]` de anul 2010, \n timp ce furnizorii priva]i au realizat un trafic de aproape 50 de milioane de trimiteri, cu o cre[tere spectaculoas` de 53,84% raportat` la anul 2010. La acest moment, discu]iile legate de privatizarea Po[tei Romåne sunt \n curs, chiar a fost publicat anun]ul de privatizare, \ns` nu se [tie care va fi soarta acestui colos de stat, care are \nc` nenum`rate probleme pe care trebuie s` le rezolve. Profitånd de vulnerabilit`]ile serviciului de stat, dar [i de condi]iile din pia]`, furnizorii priva]i au reu[it s` “mu[te” mai mult din cota de pia]` a acestuia, mai ales c`, de la \nceputul acestui an, a fost liberalizat` categoria trimiterilor po[tale de mic` valoare. Liberalizarea \nseamn` de fapt concuren]` real` pe acest segment. |nc` de acum 20 de ani, la nivelul Uniunii Europene, a fost \nceput un proces amplu de liberalizare a pie]elor aflate sub monopol de stat. Pe lång` energie, telecomunica]ii sau gaze, serviciile po[tale sunt pe lista tuturor statelor membre, procesul de liberalizare pentru acest sector \ncepånd \nc` din 2006. “|n Romånia, pån` la sfår[itul anului trecut, Po[ta Romån` era singura companie care oferea serviciul universal [i care avea monopol asupra unei categorii de trimiteri po[tale, cele de mic` valoare. Acum, acest monopol a fost \nl`turat. Po[ta va continua s` asigure serviciul universal, iar eventualele pierderi financiare ce deriv` din aceast` obliga]ie vor fi compensate, dar condi]iile \n care se va face acest lucru vor fi stabilite de c`tre Autoritatea Na]ional` pentru Administrare [i Reglementare \n Comunica]ii”, spune Dan Ro[u, director de dezvoltare la Total Post. Total Post este una dintre companiile care func]ioneaz` pe acest segment, de]inånd \n prezent o cot` de pia]` de 7-8%. Compania a fost fondat` la sfår[itul anului 2009 [i a ajuns la finalul anului

SERVICII 2012 la o cifr` de afaceri care dep`[e[te 35 de milioane de lei, ceea ce reprezint` o triplare comparativ cu 2011. Dan Ro[u spune, pe de alt` parte, c` datorit` atåt extinderii continue, cåt [i condi]iilor de pia]` din 2012, marja de profit a fost minim`. Pentru acest an, compania a previzionat o cre[tere a cifrei de afaceri spre 45 – 48 milioane lei, cu o marj` a profitului opera]ional de 8-10%. “Obiectivul major pentru urm`torii ani este stabilizarea pozi]iei Total Post ca principal furnizor privat pe pia]a serviciilor po[tale. |n 2013 inten]ion`m s` continu`m dezvoltarea re]elei, coroborat` cu procesul de consolidare a activit`]ii opera]ionale. Pl`nuim s` investim \n continuare \n echipamente specifice acestei activit`]i, ma[ini de sortare, ma[ini de francat etc.”, arat` Ro[u. Total Post se adreseaz` exclusiv persoanelor juridice, peste 200 de clien]i, printre care UPC, BCR, CEC Bank, UniCredit }iriac Bank, Apa Nova Bucure[ti sau NextGen Communications.

pre care operatorii priva]i cred c`, de[i exist` o tendin]` evident` de migrare a traficului tradi]ional de scrisori c`tre traficul electronic, se va men]ine \n Romånia la volumele actuale sau acestea chiar vor cre[te, pe fondul dezvolt`rii unor pie]e noi [i introducerii de noi reglement`ri. Trebuie s` ]inem cont de faptul c` Romånia este pe penultimul loc \n Europa la traficul de scrisori pe cap de lo-

CONCUREN}~ |N CRE{TERE Liberalizarea pie]ei trimiterilor de mic` valoare de la 1 ianuarie 2013 \nseamn` c` va exista o rea[ezare a segmentului [i o cre[tere a concuren]ei. |ntr-o prim` etap`, operatorii priva]i mizeaz` pe cå[tigarea unei cote de pia]` cåt mai mari \n detrimentul Po[tei Romåne, urmånd ca ulterior s` asist`m la o consolidare a 2-3 operatori importan]i, incluzånd aici [i Po[ta. Dan Ro[u nu crede c` este posibil` o cre[tere mai mare a operatorilor de servicii po[tale, deoarece fragmentarea volumelor nu ar putea sus]ine infrastructura necesar` unei astfel de re]ele de distribu]ie. Totodat`, este de a[teptat o serie de modific`ri legislative \n domeniu, \ntrucåt liberalizarea pie]ei impune acest lucru. Po[ta Romån` a beneficiat pån` la sfår[itul anului trecut de dreptul exclusiv asupra trimiterilor sub 50 grame [i cu o valoare mai mic` de 2 lei. Aceste trimiteri sunt reprezentate de facturi, extrase, inform`ri [i reprezint` o pondere dominant` din pia]a de scrisori din Romånia. Ridicarea acestei restric]ii \nseamn` c` operatorii priva]i vor putea s` ofere acelea[i servicii ca [i Po[ta Romån`. {i vorbim despre o pia]` de aproximativ 450 milioane de trimiteri po[tale \n 2012, des-

“|n Romånia, pån` la sfår[itul anului trecut, Po[ta Romån` era singura companie care oferea serviciul universal [i care avea monopol asupra unei categorii de trimiteri po[tale, cele de mic` valoare. Acum, acest monopol a fost \nl`turat.” Dan Ro[u, director de dezvoltare, Total Post cuitor, cu volume de 10 ori mai mici decåt media european`. Ca exemplu, \n Suedia, Olanda, Marea Britanie avem un trafic de scrisori situat la 350 trimiteri/locuitor pe an fa]` de doar 24 trimiteri/locuitor \n Romånia. Aceast` diferen]` provine \n special din traficul institu]ional sc`zut, datorat atåt unor pie]e \nc` insuficient dezvoltate, cåt [i din lipsa anumitor reglement`ri, precum [i din traficul sc`zut de scrisori aferente activit`]ilor de marketing. Pe m`sur` ce Romånia se va dezvolta, volumele de trimiteri po[tale vor cre[te [i ele, asfel c` \nl`turarea monopolului Po[tei Romåne

constituie o bun` oportunitate pentru investitorii dornici s` intre pe aceast` pia]`. Aici apare diferen]a dintre Po[t` [i un operator privat cum este Total Post, modelul de business [i ceea ce ofer`. |n primul rånd este vorba despre calitatea serviciilor [i nivelul real de implicare. “Noi am vrut de la \nceput s` schimb`m percep]ia clasic` despre serviciile po[tale, \ncercånd s` le oferim clien]ilor no[tri solu]ii simple, eficiente, controlabile [i reu[ind, \n acela[i timp, s` ne respect`m promisiunile f`cute. Am investit \n cei trei ani de activitate atåt \n infrastructur`, \n sisteme de management al proceselor, cåt [i \n oameni, astfel \ncåt s` reu[im s` garant`m un nivel ridicat al serviciilor prestate [i s` acord`m feedback permanent clien]ilor no[tri”, precizeaz` Dan Ro[u. Modelul este simplu, constând \n oferirea unei solu]ii moderne de servicii po[tale, care s` integreze [i servicii conexe, ca tip`rituri sau \ncasare. Total Post a plecat la drum cu o investi]ie de un milion de euro pentru ca, ast`zi, investi]iile totale s` dep`[easc` cinci milioane de euro. Primele ora[e acoperite au fost Bucure[ti [i \mprejurimile, Constan]a, Ia[i, Gala]i, Br`ila, Bac`u, Alexandria, Slobozia [i Craiova. Compania a investit \n dezvoltarea re]elei [i \n preg`tirea echipei, astfel \ncåt s` poat` oferi servicii de calitate la nivel na]ional. Pentru c` este un sector dificil, fragmentat, cu mul]i operatori, provoc`rile sunt pe m`sur`. Prima este legat` de formarea unei re]ele de distribu]ie care s` acopere \ntreg teritoriul Romåniei, alc`tuit` din oameni bine preg`ti]i, capabili s` asigure furnizarea serviciilor la standardele dorite de c`tre clien]i. |n acest moment, Total Post este singurul operator privat care opereaz` la nivel na]ional, ceilal]i competitori avånd activit`]i la nivel local sau regional. “Acoperim \ntreaga ]ar` la nivel de re[edin]e de jude], dar [i 19 de ora[e secundare. Cinci jude]e sunt acoperite integral, acest lucru \nsemnånd c` fiecare localitate din jude] este atins` la un interval de minimum patru zile. {i facem acest lucru cu o echip` de peste 1.000 angaja]i pentru activitatea curent` [i 600 de colaboratori pentru proiectele punctuale, de anvergur`, ce necesit` o structur` de distribu]ie suplimentar`”, mai spune Dan Ro[u. Biz Biz

UN ZBOR CU O EXPERIEN}~... ALTFEL Bine a]i venit la bordul aeronavei noastre KLM cu destina]ia New York. Durata zborului va fi de aproximativ 7 ore [i jum`tate, de la Amsterdam la New York, iar vremea este foarte bun`. S` ave]i o c`l`torie pl`cut`. DE ALEXANDRU ARDELEAN

elaxat, \ntr-unul dintre scaunele

comode [i spa]ioase ale clasei Economy Confort a aeronavei Boeing 747, am \nceput s` visez la “The Big Apple”, la dinamismul [i atmosfera senza]ional` a ora[ului. Cufundat \n visele mele, am \nceput s` m` uit pe fereastra avionului [i la cum Amsterdamul devine tot mai mic, sub picioarele noastre. C`l`toria putea \ncepe! |n reveria mea legat` de New York, am realizat c` zborurile intercontinentale au devenit mult mai u[or de suportat, avånd \n vedere c` de[i trebuie schimbate avioane [i trecut prin filtre de securitate, companiile aeriene au \ncercat s` fac` aceast` experien]` una cåt mai pl`cut`, f`r` b`t`i de cap. De fapt, c`l`toria

Biz

\ncepe acum cu mult \nainte de a ajunge \n avion, \n fa]a computerului, acas`, atunci cånd rezerv`m biletul.

|NCEPUTUL C~L~TORIEI KLM ofer` pasagerilor posibilitatea ca prin op]iunea “My Trip”, care este disponibil` online cu 90 de zile \nainte de \nceperea c`l`toriei, s` \[i aleag` locul \n avion din timp, fiecare \n func]ie de preferin]ele sale. Eu am ales locul de la geam, c`ci \mi place s` v`d oceanul de sus, mai ales dac` este o zi senin`. Tot \n aceast` op]iune putem s` alegem meniul, avånd \n vedere c` fiecare avem gusturi diferite sau obiceiuri de via]` specifice. Compania aerian` a creat, pentru zborurile de lung curier, dar [i \n Europa, o facilitate, extrem de bine venit` – clasa

Economy Comfort. Aceast` clas`, intermediar` \ntre cea economic` [i business, ofer` mai mult spa]iu [i astfel mai mult confort, mai ales pentru zborurile lungi. Locul pentru picioare este mai mare cu 10 cm, scaunul se \nclin` aproape dublu, iar dispunerea lor \n avion este chiar \n fa]a avionului. Diferen]ele de pre] fa]` de scaunele obi[nuite, nu sunt atåt de mari, \ntre 60 [i 160 de euro pentru un zbor (pe rutele intercontinentale) [i \ntre 20 [i 30 de euro pe rutele europene. Astfel \ncåt cine nu \[i permite un bilet business poate beneficia acum de aceast` experien]` pe care o ofer` KLM la aceste tipuri de scaune. Acel spa]iu extra creat \ntre rånduri \]i ofer` o experien]` mult mai pl`cut`, avånd \n vedere orele lungi pe care le vei petrece \n avion.

SERVICII Iar cånd ai picioarele lungi sau vrei s` le \ntinzi [i s` ai [i loc, atunci clasa Economy Comfort este exact ceea ce \]i trebuie. Odat` ales locul [i tipul de scaun, tot ce mai trebuie s` faci \nainte de zbor, \n op]iunea My Trip, este s` alegi meniul. KLM ofer` pasagerilor de la clasa economic posibilitatea de a alege, \n afar` de meniul standard oferit la bordul curselor sale intercontinentale, [i selec]ia meniului “a la carte”, iar op]iunile sunt dintre cele mai rafinate. Exist` cinci feluri, care v` vor \mbia toate sim]urile – specific olandez, tradi]ional japonez, italian, delicatesuri reci [i feluri speciale indoneziene. Fiecare dintre aceste tipuri este special creat de buc`tari renumi]i, care v` vor face experien]a zborului mult mai pl`cut`. Meniul olandez este s`n`tos [i plin de savoare, pentru c` pute]i alege \ntre vit` asezonat` cu sparanghel sau pe[te cu piure, morcovi [i sos Hollandaise. Buc`t`ria japonez` vine s` v` inunde sim]urile gustative cu sushi, o salat` de alge [i somon u[or afumat cu maionez` [i wasabi. Meniul este completat de pui cu orez [i o salat` de t`i]ei [i semin]e de susan. Cea de a treia op]iune este cea italian`, care vine cu toate deliciile buc`t`riei sale. Evident, \ncepem cu antipasti cu m`sline, anghinare, brånz` marinat` de capr`, salami [i prosciutto \mpreun` cu o selec]ie de legume verzi. Dup` care urmeaz`... pastele carbonara [i o salat` tradi]ional` Caprese, iar ca desert, tiramisú. Pentru cei care vor o mas` rece, alegerea meniului “cold delicacies” va fi exact pe gustul lor. Selec]ia include somon afumat [i creve]i marina]i, nuc` de cocos, salat` cu buc`]i de pui soté, ardei dulci la gr`tar, ou fiert [i legume, la care se adaug` un sos Caesar. Lång` acestea, buc`tarii au ales un mix de brånzeturi organice. Nu \n ultimul rånd, cel de al cincilea meniu à la carte vine din Indonezia. Salata kohodo cu cartofi dulci, nuc` de cocos [i creve]i marina]i \n lemongrass, al`turi de o salat` de fructe cu sos de soia dulce sau vit` Rendang cu orez basmati v` vor incita papilele [i ve]i avea o c`l`torie pl`cut`. Odat` completate toate aceste

AVANTAJE FLYINGBLUE:

• o pies` de bagaj suplimentar, gratuit • locuri preferen]iale \n avion • acces la lounge-urile Sky Team din lume • Sky Priority – ghi[ee speciale pentru ace[ti membri pentru predarea bagajelor, la ticketing [i transfer, la livrarea bagajelor, precum [i alocarea unor trasee distincte \n anumite aeroporturi (fast-track) pentru zonele de securitate [i imigrare

op]iuni \n aplica]ia My Trip, c`l`toria dumneavoastr` este ca [i \nceput`.

|N ZBOR Deasupra oceanului, priveam \ntinderea imens` de ap` care se desf`[ura sub noi. Aeronava a ajuns la viteza de croazier`, masa a fost delicioas`, iar acum, pentru c` mai avem cåteva ore pån` s` ajungem la New York, pot s` urm`resc un film. KLM ofer` pasagerilor s`i o varietate foarte mare de filme, muzic`, jocuri, care fac c`l`toria mult mai relaxant`. Exist` peste 100 de ore de programe, printre care peste 80 de filme variate, de la cele mai noi la unele clasice sau filme europene [i din cinematografia mondial`. |n plus, pasagerii au la dispozi]ie c`r]i audio, jocuri, cursuri de limbi str`ine, muzic` din cele mai variate, seriale de televiziune sau chiar [tiri. |n timp ce ascultam ultimul album al lui Adele, am realizat c` transferul de la cursa dinspre Bucure[ti la cea de New York a decurs foarte rapid. Durata transferului este \n medie de 50 de minute, inclusiv controlul de securitate [i preinterviul pentru c`l`toria spre Statele Unite, care se desf`[oar` la poarta de \mbarcare. Plus c` boardingul pass-ul [i locul pentru zborul spre New York

erau deja emise de la Bucure[ti. A[a c` totul a decurs rapid [i f`r` probleme [i am mai avut timp [i de c`scat ochii pe la diversele magazine de pe aeroportul Schiphol din Amsterdam. Exist` [i un mic secret care face ca toate zborurile, intercontinentale sau cele europene, s` fie [i mai pl`cute, iar experien]a una cu adev`rat remarcabil`, de fiecare dat`: cardul FyingBlue. Beneficiile \nrol`rii \n acest progam sunt numeroase, iar pasagerii care c`l`toresc frecvent [i acumuleaz` multe mile sunt upgrada]i automat \n FlyingBlue Elite (cei care au card Silver) [i la categoria Elite Plus (acei pasageri care au carduri Gold [i Platinum). KLM a creat un program special pentru c`l`torii frecven]i, tocmai pentru a le face experien]a de zbor cåt mai u[oar` [i pl`cut`. Iar avantajele sunt pe m`sur`. |n primul rånd, membrii FlyingBlue Elite [i Elite Plus au gratuit o pies` de bagaj suplimentar, f`r` s` \[i mai fac` griji c` dep`[esc cele 23 de kilograme impuse de reglement`rile aviatice. {i pentru c` sunt privilegia]i, au acces [i la locuri preferen]iale \n avion. Un alt avantaj, major, este op]iunea Sky Priority. Aceasta este una extrem de important` pentru cei care c`l`toresc frecvent. Sky Priority vine cu o serie \ntreag` de facilit`]i. Prioritatea la \mbarcare este una dintre ele, membrii FlyingBlue Elite [i Elite Plus fiind \mbarca]i primii. Exist` ghi[ee speciale pentru ace[ti membri pentru predarea bagajelor, la ticketing [i transfer, la livrarea bagajelor, precum [i alocarea unor trasee distincte \n anumite aeroporturi (fast-track) pentru zonele de securitate [i imigrare. Astfel se evit` statul la cozi, iar experien]a Sky Priority este una extrem de special`. |n plus, membrii Elite Plus au acces [i \n lounge-urile Sky Team din \ntreaga lume [i astfel se pot relaxa \ntre dou` zboruri \n spa]iile special create, unde se pot bucura de o cafea, un pahar de vin, o gustare, reviste sau acces la internet. C`l`toria mea spre New York se apropie de sfår[it. Mai am doar 20 de minute pån` la aterizare. {i pentru c` toat` experien]a c`l`toriei cu KLM a fost una foarte pl`cut`, f`r` b`t`i de cap sau complica]ii, pot deja s` m` preg`tesc de prima noapte \n ora[. New York, preg`te[te-te! Biz Biz

|NCHIDEM SAU REFACEM? Cutremurele economice au [ubrezit serios multe dintre companiile din Romånia. |ns` recesiunea are [i p`r]i bune. Insolven]a poate fi o oportunitate pentru reorganizarea activit`]ii unor companii cu scopul de a-[i echilibra poten]ialul. DE ALEXANDRU ARDELEAN vem cazuri celebre de insolven]e care au ]inut zile \ntregi prima pagin` a ziarelor, cum este Hidroelectrica, [i care au \nsemnat o metod` eficient` de a sc`pa de contracte p`guboase [i de a-[i repune afacerile \n ordine. Avem cazuri fericite de insolven]e – Flanco, care a revenit \n for]` – sau cazuri care urmeaz` a-[i stabili cadrul de reorganizare, cum ar fi Dobrogea Grup sau Murfatlar. Unul dintre cele mai recente cazuri de insolven]` este compania Swan Property, care de]ine proiectul imobiliar Swan Office & Technology. Casa de Insolven]` Transilvania (CITR) a fost numit` administrator judiciar \n procedura de insolven]` a companiei. “Imobiliarele [i construc]iile sunt dou` dintre domeniile ce au resim]it cel mai puternic efectele crizei economice. Tocmai de aceea \nregistr`m multe intr`ri \n insolven]` \n råndul dezvoltatorilor imobiliari. Apre-

Biz

ciem \ns` c` [i \n cazul Swan Property insolven]a este o oportunitate care va permite reorganizarea rapid` a activit`]ii companiei pentru a-i echilibra activitatea”, a declarat Andreea Anghelof, Managing Partner al CITR. Swan Office & Technology Park reprezint` investi]ia companiei londoneze Chayton Capital LLP [i a fost inaugurat \n cel de al doilea trimestru al anului 2011, \n zona de nord a capitalei. Insolven]a este o metod` la care companiile apeleaz` pentru a-[i rezolva problemele legate de organizarea activit`]ii sau \n unele cazuri cånd nu mai reu[esc s` fac` fa]` creditorilor. Anul trecut au intrat \n insolven]` 23.665 de companii, cu 10% mai mult decåt \n 2011 [i cu 20% mai mult decåt \n 2010. Analiza a fost f`cut` de Coface pe baza datelor preliminare disponibile la Buletinul Procedurilor de Insolven]` (BPI) la \nceputul lunii ianuarie 2013. Compania a analizat la nivel individual pe parcursul anului 2012, la

solicitarea partenerilor de afaceri sau pentru monitorizarea expunerilor directe \n cadrul diviziei de asigur`ri, 30.484 de firme cu o cifr` de afaceri total` de 557 de miliarde de lei, reprezentånd 56% din cifra de afaceri a tuturor firmelor active la nivel na]ional. Avånd \n vedere \ntårzierile privind \nregistrarea procedurilor de insolven]` la BPI (ce pot varia \ntre una [i patru s`pt`måni) [i modific`rile retroactive operate \n sistemul BPI, Coface estimeaz` c` num`rul real al procedurilor de insolven]` nou deschise \n anul 2012 poate varia \ntre 25.000 [i 25.500. Astfel, cre[terea real` a insolven]elor fa]` de anul 2011 este undeva \ntre 17% [i 18%. |n urma analiz`rii companiilor intrate \n insolven]`, speciali[tii de la Coface au observat o cre[tere a calibrului financiar al firmelor insolvente \n anul 2012, comparativ cu aceea[i perioad` a anului anterior, ceea ce a determinat cre[terea cifrei de afaceri aferente respectivelor companii [i \n acela[i timp sc`derea ratei pierderilor, \ndator`rii [i duratei de \ncasare a crean]elor \n medie. Acest lucru se datoreaz` profilului firmelor mijlocii, mari [i foarte mari, care \nregistreaz` indicatori financiari mai buni decåt valorile corespunz`toare micro\ntreprinderilor.

O PIA}~ A OPORTUNIT~}ILOR Insolven]a este o arm` cu dou` t`i[uri. Poate reprezenta un caz de succes [i o

INSOLVEN}~ rapid` a insolven]elor decåt cea a firmelor nou \nmatriculate. |n acest nou context, cunoa[terea evolu]iei situa]iei financiare a principalilor parteneri de afaceri nu mai este o op]iune, ci devine imperios necesar`”, spune Iancu Guda, Business Information & Debt Collection Manager, Coface Romånia. Chiar dac` pentru unii insolven]a este o oportunitate, pentru al]ii ea poate fi o cale moart`. Exist` companii din diverse sectoare CLINICILE MEDICALE PRIVATE afectate care |n ultimii doi ani s-au dezvoltat peste 100 de sunt mai vulclinici private, cu o contribu]ie proprie de nerabile s` 10-15%. |n cele mai multe cazuri bugetele au fost apeleze la dep`[ite, iar perioada de gra]ie a fost corelat` cu insolven]`. finalizarea investi]iei, nu cu atingerea punctului de Serviciile echilibru. Capacitatea celor mai multe clinici noi a fost medicale supradimensionat`, tarifele pentru servicii medicale \n private, 2013 se situeaz` sub nivelul a[tept`rilor din momentul \n MOR~RIT {I PANIFICA}IE sectorul care s-a demarat investi]ia, a[a c` business plan-ul Dificult`]ile sectorului par a-[i avea originea mor`rituini]ial a devenit nesustenabil. Colabor`rile cu medicii \n evaziunea fiscal`. Potrivit unor estim`ri din lui [i al paau fost \ncheiate \n sistem part time, mizåndu-se 2010 ale patronatelor din industrie, cantitatea de nifica]iei [i pe o migrare a pacien]ilor dinspre spitalele påine ne\nregistrat` anual \n Romånia se ridic` la 72% de stat c`tre clinicile privat. retailerii din din produc]ia total` de påine, cifrat` la 2,16 milioane Tendin]a a fost \ns` invers`. segmentul bricode tone. Practicarea evaziunii fiscale de c`tre juc`torii laj sunt domeniile ce mici elimin` comercian]ii mari, care sunt constrån[i se vor confrunta cu difis` eviden]ieze \n mod corect toate opera]iunile. Companiile care au dezvoltat investi]ii finan]ate cult`]i financiare \n perioada din fonduri europene au fost afectate de gradul de urm`toare [i ar putea genera mai BRICOLAJ \ndatorare creat, de costurile suplimentare multe insolven]e \n 2013. “|n mod generate de investi]ia nou` ori de |n speran]a revenirii pie]ei, depozitele de evident, nu exist` o solu]ie gedep`[irile de costuri ale proiectului bricolaj au continuat extinderea neral valabil` pentru reechilisau ale cheltuielilor neeligibile. teritorial` pe o pia]` ce s-a comprimat brarea acestor companii”, a continuu. Dificult`]ile financiare au fost declarat Rudolf Vizental, Magenerate pe de o parte de pierderile din naging Partner la Casa de activitatea curent` (cele mai multe ca rezultat Insolven]` Transilvania. al promo]iilor pentru extinderea cotei de pia]`), pe de “Analiza [i diagnosticul trecur`]are a activit`]ii [i o relansare sau alta ca urmare a investi]iilor pentru buie f`cute de la caz la caz, poate s` \ngroape firma de tot, ca urmare extindere. |n acest segment extrem de \ns`, \n mod cert, [ansele de a datoriilor mari, a problemelor legate de competitiv, nu s-a realizat segmentarea clienteredresare sunt legate de moprocedurile interne sau a lipsei activit`]ii. lei. Astfel, pentru cump`r`tori, principalul mentul identific`rii problemei [i Speciali[tii de la Coface au observat c` incriteriu de selec]ie \ntre un magazin [i al interven]iei pentru remediere. solven]ele din 2012 sunt aferente unor altul a devenit doar pre]ul. Cu cåt interven]ia este mai rapid`, cu firme cu un grad mai ridicat de vulneraatåt [ansele de redresare sunt mai mari. expunerea la bilitate, care au cunoscut [ocuri externe [i Dac` este identificat \n prima faz`, deze[ocurile interne [i interne mai pu]in semnificative comparachilibrul se poate remedia prin simple externe, iar presiunile pe lichiditate sunt tiv cu cele din anii anteriori. Iar num`rul negocieri [i e[alon`ri, evitand insolven]a. tot mai \n cre[tere, avånd \n vedere nefirmelor nou intrate \n insolven]` este \n |ntr-o faz` ulterioar`, redresarea este povoia de lichidit`]i din pia]`. “De remarcat continu` cre[tere. Pe fondul erod`rii sussibil` printr-o reorganizare judiciar`. Dar este faptul c` erodarea sustenabilit`]ii fitenabilit`]ii firmelor din cauza efectelor dac` problema este ignorat` iar internanciare a firmelor s-a suprapus \n anul crizei financiare din ultimii trei ani, a ven]ia este amånat`, exist` riscul de a 2012 cu o \ncetinire a ritmului de regeneconstrångerilor ridicate de finan]are [i a compromite posibilit`]ile de redresare, rare a economiei. Astfel, 2012 a fost prideterior`rii disciplinei de plat` la nivelul iar falimentul devine un scenariu mul an dup` 2008 care a \nregistrat, pe \ntregii economii, multe dintre companii probabil”, a completat el. Biz tot parcursul s`u, o cre[tere anual` mai au un grad de vulnerabilitate mai mare la Biz

DEFECTELE SALARIA}ILOR ROMÂNI • Egocentrismul exagerat, lupta continu` acerb` cu cel`lalt pentru exprimarea propriei persoane, voin]e • Orientarea puternic` c`tre aparen]`, spre form` [i mai pu]in spre fond • Orientarea preponderent` spre trecut • Valorizarea sc`zut` a muncii [i moralit`]ii • Disonan]` social`, distan]a enorm` \ntre cum se autoevalueaz`, foarte sus, [i cum \i evalueaz` pe ceilal]i români

CE NU {TIA}I DESPRE COLEGII DE BIROU De[i companiile promoveaz` intern valori precum munca \n echip` sau ini]iativa, angaja]ii români sunt mai degrab` focaliza]i pe competi]ie, putere [i faim`, nu tocmai ingrediente ale re]etei succesului corporatist pe termen lung. DE OVIDIU NEAGOE e spune c` românul s-a n`scut poet. Alte caracteristici cu r`d`cini adânci \n mentalitatea popular` asocitate românilor sunt ospitalitatea, dorin]a de \mbog`]ire peste noapte [i h`rnicia (ultimele dou` se cam bat cap \n cap, nu-i a[a?). Dar v-a]i \ntrebat vreodat` care este portretul real al românilor [i al angaja]ilor din ]ar` [i care sunt principalii factori care \i motiveaz` \n carier`? Aceast` \ntrebare [i-a adresat-o [i Dorin Bodea, Senior Consultant la firma de training [i consultan]` \n management Result 34

Biz

Development. Pentru a oferi un r`spuns cât mai amplu, Dorin Bodea a realizat pentru a doua oar` un studiu complex cu privire la valorile [i caracteristicile angaja]ilor români, pe baza c`ruia a scris o carte nou`, intitulat` “Valorile angaja]ilor români”, care va avea lansarea \n data de 21 martie. Una dintre concluziile studiului este c` valorile centrale ale angaja]ilor români sunt: câ[tigul financiar, puterea, recunoa[terea celorlal]i, faima, avansarea, libertatea, lini[tea [i competi]ia. “Toate aceste opt valori arat` ruptura social` dintre angaja]ii români,

fiecare fiind centrat puternic pe sine, pe compara]ia cu ceilal]i colegi”, spune pentru Biz Dorin Bodea, Senior Consultant la Result Development. “Valorile centrale descriu un model cultural caracterizat preponderent de egocentrism [i mai pu]in de valori morale [i de realizare prin munc`”, continu` autorul studiului. Astfel, pentru 51,4% dintre angaja]ii din ]ar`, câ[tigul financiar este o valoare personal`, puterea [i autoritatea sunt indicate de 42% dintre responden]i, recunoa[terea celorlal]i de 76%, renumele [i faima de 47,1%, avansarea [i promovarea de 69,5%, libertatea de 77,5%, siguran]a [i lini[tea de 63%, iar competi]ia de 58,1%. O surpriz` a celei de a doua edi]ii a studiului realizat de firma de consultan]` este c` angaja]ii cu studii superioare pozi]ioneaz` realizarea prin munc` pe ultimul loc. Nu de pu]ine ori, managerii companiilor din ]ar` caut` stabilirea unei culturi a performan]ei, prin care s` motiveze angaja]ii cu scopul unei cre[teri sustenabile a performan]ei. Dar dac` pe termen scurt specularea valorilor centrale ale angaja]ilor români ar putea aduce managementului rezultatele dorite, aceasta nu este o solu]ie de viitor. “Pe termen mediu [i lung, nu facem altceva decât s` for]`m o ruptur` [i mai mare \ntre angaja]i, o centrare [i mai accentuat` pe sine”, spune Dorin Bodea. “Pentru o cultur` constructiv` bazat` pe o performan]` predictibil`, valorile structurale joac` rolul decisiv. Pentru orice manager, cunoa[terea [i stimularea valorilor structurale – \n special pe cea a excelen]ei [i a perfec]ionismului,

STUDIU

CU C~R}ILE PE FA}~ DESPRE ANGAJA}I “Valorile angaja]ilor români”, cea de a doua carte scris` de Dorin Bodea, Senior Consultant la firma de training [i consultan]` \n management Result Development, are lansarea pe 21 martie, la hotelul Howard Johnson din Bucure[ti. Lucrarea, care are la baz` un studiu amplu omonim, analizeaz` valorile centrale, pe cele structurale [i ideale ale angaja]ilor români [i explic` sursele motiva]ionale [i modelele comportamentale pe care le genereaz`. Un aspect important atât pentru manageri [i directori de resurse umane, cât [i pentru angaja]ii de rând este c` românii atribuie valorilor de realizare prin munc` o importan]` relativ sc`zut`. “|n opinia noastr`, aceast` criz` a valoriz`rii muncii este unul dintre factorii care influen]eaz` [i explic` nivelul sc`zut de productivitate per angajat la români”, spune autorul c`r]ii. “Din acest motiv, este important ca orice angajator s` cunoasc` valorizarea muncii la români pentru a stabili un cadru pentru ob]inerea unei productivit`]i acceptabile”, adaug` Dorin Bodea.

a onestit`]ii [i integrit`]ii, a aflierii – poate fi solu]ia \n construirea unei culturi bazate pe o performan]` sustenabil`”, arat` consultantul de la Result Development.

PORTRETUL ROMÂNILOR LA BIROU O foarte mare parte dintre angaja]ii din ]ar` nu sunt mul]umi]i de gradul \n care \[i valorific` poten]ialul prin munca depus`, de dezvoltarea profesional` [i de recunoa[terea primit` pentru propriile realiz`ri, dup` cum mai arat` lucrarea realizat` de Result Development. Cine spunea c` mediul de business nu este similar unui câmp de lupt`? O mare parte dintre angaja]ii din ]ar` sunt puternic motiva]i de valori precum respect sau statut [i se angajeaz` \ntr-o competi]ie acerb` cu al]i colegi de birou pentru putere [i avansare. “Valorile centrale, \mp`rt`[ite de majoritatea angaja]ilor români, ne fixeaz` \ntr-un scenariu de lupt` cu cel`lalt pentru statut, putere sau bani”, spune Dorin Bodea. “Iar orice lupt` este generatoare de stres [i are o \nc`rc`tur` emo]ional` puternic`”, completeaz` acesta. Cercetarea mai arat` faptul c` [ase dintre cele opt valori sunt generatoare de stres. Astfel, aceste valori reu[esc s` pun` presiune foarte mare asupra angaja]ilor, ceea ce se poate traduce prin sc`derea performan]ei la birou, iar \n paralel, stresul generat de lupta cu colegii are acela[i rol. Lupta acerb` cu ceilal]i pentru exprimarea propriei persoane nu este singurul defect al românilor de pe

“Valorile centrale, \mp`rt`[ite de majoritatea angaja]ilor romåni, ne fixeaz` \ntr-un scenariu de lupt` cu cel`lalt pentru statut, putere sau bani.” Dorin Bodea, Senior Consultant la Result Development [i autor al lucr`rilor “Românii, un viitor previzibil?” [i “Valorile angaja]ilor români”

statele de plat` ale companiilor din ]ar`. Printre acestea mai pot fi enumerate [i orientarea spre aparen]`, orientarea spre trecut, o valorizare sc`zut` a muncii [i a moralit`]ii, precum [i distan]a enorm` dintre modalitatea \n care românii se autoevalueaz` [i felul \n care \i v`d pe ceilal]i.

Dar care este calitatea care ocup` primul loc \n acest clasament? Ei bine, onestitatea este pozi]ionat` pe primul loc \n ierarhia diferen]elor dintre valorile atribuite ]ie \nsu[i [i celorlal]i români. Astfel, 86,4% dintre participan]ii la cercetare \[i autoatribuie onestitatea, \n timp ce numai 17,2% asociaz` aceast` calitate celorlal]i români, iar 48,7% atribuie românilor corectitudinea [i onestitatea \ntr-o m`sur` mai mic` decât media. Aceasta este urmat` de confiden]ialitate, persisten]` \n munc`, excelen]`, schimbare sau dezvoltare personal`. |n ceea ce prive[te dezvoltarea personal`, un aspect apreciat \n mediul de afaceri, 88,5% dintre participan]ii la cercetare \[i autoatribuie aceast` calitate, \n timp ce doar 47,1% dintre ace[tia o atribuie celorlal]i români. Mai mult, 2,6% dintre responden]i consider` dezvoltarea personal` o valoare pu]in important`, iar 16,9% le atribuie românilor aceast` calitate \ntr-o m`sur` mai mic` decât media. “Simplificând, concluzia structural` a studiului nostru exprim` educa]ia deficitar` a majorit`]ii angaja]ilor români – este vorba despre educa]ia muncii, a moralit`]ii, a sinelui”, mai spune coordonatorul studiului. “Din acest motiv este greu s` facem schimb`ri peste noapte. Dar ce avem de f`cut este foarte clar: s` ne schimb`m individual, s` pre]uim valorile de realizare personale prin munc` [i mai mult` moralitate. Este singura cale”, subliniaz` Dorin Bodea, autorul c`r]ii “Valorile angaja]ilor români”. Biz Biz

tehnologie Solu]ii \n timp real O nou` familie de solu]ii de business a ap`rut pe pia]`, pe fondul cre[terii volumelor de date, dar [i al competi]iei tot mai dure. Dac` ast`zi adoptarea lor \]i poate da un avantaj \n fa]a concuren]ei, mâine ar putea deveni o necesitate. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

Biz

ompaniile care au nevoie de solu]ii informatice s-au bazat, \n ultimii zece ani, pe acela[i tip de software, indiferent de cei care le produceau. Pentru aceste companii, zona tehnologic` se rezuma la ERP (enterprise resource planning) [i CRM (customer relationship management), care func]ionau pe baza unor informa]ii colectate din istoricul clientului. Totu[i, mediul economic a devenit \n ultimii ani tot mai imprevizibil, iar datele de care compania beneficia ieri deveneau brusc irelevante pentru ceea ce urma s` se \ntâmple mâine. |n România, pân` de curând, chiar [i solu]iile mai sus-amintite erau considerate “mofturi” de c`tre companii, \n timp ce pie]ele dezvoltate le tratau ca pe “commodities”. Odat` cu sc`derea gradului de predictibilitate a pie]elor, nevoile companiilor locale s-au schimbat, iar marile companii produc`toare de software de business par preg`tite cu un nou set de solu]ii, de data aceasta predictive, nu reactive. “Acum problema nu mai pleac` din solu]ia pe care o utilizezi, ci din nevoia de business pe care vrei s` o rezolvi”, e de p`rere Valentin Tom[a, directorul general al SAP România. Cu toate c` noile solu]ii se reg`sesc

deja \n portofoliul unor gigan]i cum ar fi SAP sau Oracle, companiile locale sufer` de un decalaj privind adoptarea lor, comparativ cu statele dezvoltate. “|n Occident, deciziile de achizi]ie a unor astfel de solu]ii se iau foarte repede, pe baza unui set de criterii importante, cum ar fi pozi]ia solu]iei \n industrie, soliditatea furnizorului, posibilitatea de a asigura suport, dar [i partea financiar`”, adaug` Tom[a.

NEVOIA DE PREDICTIBILITATE Solu]iile predictive, cum ar fi SAP HANA, au ap`rut pe fondul a dou` paradigme: pe de o parte, vorbim despre criza financiar` care a \mpins companiile \n punctul \n care inovau sau disp`reau, iar pe de alt` parte, volumul tot mai mare de date pe care companiile sunt nevoite s` \l gestioneze le-a \mpins c`tre alegerea unor solu]ii informatice care s` le analizeze, dar [i s` indice pa[ii ce trebuie urma]i pentru a ob]ine pozi]ii favorabile \n pia]`. Principalul diferen]iator \ntre vechile solu]ii informatice [i cele predictive din noua genera]ie ]in de modul \n care se face business. Dac` prin utilizarea sistemelor ERP compania poate face o plani-

ficare pe baza istoricului, noile solu]ii iau \n considerare o gam` mai larg` de date strucurate [i nestructurate cum ar fi comportamentul consumatorului dintr-un anumit domeniu sau evolu]ia cursului valutar. Astfel, compania care utilizeaz` solu]ia predictiv` are posibilitatea de a colecta date relevante pentru business care \n mod normal nu interac]ioneaz` \ntre ele, dar care au impact asupra businessului. “Având datele \n timp real, po]i ob]ine modele matematice de predic]ie care \]i dau un trend [i \]i propun o solu]ie, iar pe baza propunerilor po]i ac]iona. Aceste date se import` din orice fel de surs`, de la sisteme, internet sau studii de pia]` pân` la cota]ii bursiere”, detaliaz` CEO-ul SAP România. “Continua cre[tere a cantit`]ii de date \n pia]` generat` de varii sisteme [i echipamente – senzori, re]ele de socializare, \nregistr`ri tranzac]ionale, pozi]ionare GPS, con]inut video digital – determin` folosirea sistemelor predictive, fapt care constituie un avantaj prin folosirea automat` a unor variate tehnici de statistic`, modelare, \nv`]are asistat`, data mining, ducând la analiza faptelor curente [i istorice pentru a face previziuni cu privire la viitor sau

“Având datele \n timp real, po]i ob]ine modele matematice de predic]ie care \]i dau un trend [i \]i propun o solu]ie, iar pe baza propunerilor po]i ac]iona. Aceste date se import` din orice fel de surs`, de la sisteme, internet sau studii de pia]` pân` la cota]ii bursiere”

Valentin Tom[a, CEO, SAP România as a service» pentru simplificarea opera]iunilor IT dar [i diminuarea costurilor. Companiile mari care folosesc sisteme ERP se pot orienta c`tre «platform as a service», având \n vedere mediul dinamic pe care \l au de gestionat”, arat` M`n`il`. Acum, platformele pe care IBM le are \n portofoliu r`spund uniform unor necesit`]i diferite. Un alt domeniu \n care aceste solu]ii se pot dovedi utile este cel al telecomunica]iilor. Dac` ast`zi companiile le propun utilizatorilor

“Ne-am adaptat echipamentele hardware, software pentru a putea fi gestionate de pe echipamente mobile, dar am creat [i aplica]ii pentru tot ce \nseamn` pia]a de Apple iOS, Android.” Florin M`n`il`, senior IT architect, IBM România un num`r limitat de oferte bazat pe un num`r fix de minute (na]ionale sau interna]ionale), SMS-uri [i trafic de internet, \n viitorul apropiat am putea asista la analize am`nun]ite care vor conduce la formarea unor pachete personalizate pentru fiecare client \n parte, \n func]ie de nevoile [i obiceiurile de consum ale acestuia. Zona de cloud computing a produs o nou` genera]ie de an-

FOTOGRAFII: VALI MIREA

evenimente necunoscute. Dac` po]i analiza \n timp real [i \]i po]i modifica spre exemplu produsele sau oferta \n urma analizei, cu atât e[ti mai competitiv fa]` de cei care o fac \n modul tradi]ional”, explic` Florin M`n`il`, Senior IT Architect \n cadrul IBM România. Potrivit lui Valentin Tom[a, unele institu]ii bancare care folosesc astfel de sisteme pe device-urile mobile \n ]`rile dezvoltate au reu[it s` ob]in` milioane de noi clien]i prin intermediul reprezentan]ilor de vânz`ri care s-au prezentat la re[edin]a poten]ialilor clien]i cu un iPhone dotat cu software predictiv, iar pe baza unei analize am`nun]ite au putut decide ce tip de finan]are le pot oferi. Un alt plus este reprezentat de utilizarea eficient` a resurselor. “Am simplificat mult zona de private cloud computing. Cu câteva click-uri se face deployment. Putem oferi un sistem care r`spunde tuturor cerin]elor. |nainte trebuia ca utilizatorul s` cumpere platforma software, serverele, networking-ul, storage-ul [i s` le implementeze \ntr-o solu]ie func]ional`. Acum platformele pe care le avem \n portofoliu r`spund uniform unor necesit`]i diferite. Spre exemplu, o companie cu 150 de angaja]i care vinde ma[ini nu are nevoie de solu]ii avansate, deci se orienteaz` c`tre «infrastructure

treprenori \n lumea IT-ului [i a \nlesnit se poate dovedi la fel de util [i atunci când vorbim de solu]iile de business. Spre exemplu, prin Ariba – solu]ie achizi]ionat` [i dezvoltat` de SAP – se poate crea o re]ea \ntre un mare produc`tor auto, de exemplu, [i furnizorii de piese auto compatibile. Prin aderarea la acest ecosistem \n cloud, furnizorii [i produc`torii de piese \[i pot prezenta produsele \ntr-o pia]` mult mai mare, iar produc`torii de autoturisme pot beneficia de cele mai avantajoase piese, la pre]urile optime. Prin apari]ia acestor ecosisteme de business care faciliteaz` leg`turile comerciale, prezen]a la târguri interna]ionale pentru a-]i expune produsele ar putea deveni o raritate pe termen lung. Produc`torii de software au realizat solu]ii de business pentru companii de diferite dimensiuni, de la IMM-uri la multina]ionale [i institu]ii publice, \ns` o investi]ie \n astfel de solu]ii se justific` doar \n cazul

companiilor care au de gestionat un volum ridicat de date, cum ar fi retailerii sau furnizorii de servicii. Schimb`rile despre care vorbim nu vin \ns` din dorin]a de a fi cât mai aproape de ultimele tehnologii, nici din aceea de a inova, ci din dorin]a de eficientizare. |ns` pentru a reu[i s` ob]ii eficien]`, este nevoie s` \]i cuno[ti businessul [i poten]ialul, prin metode care pân` de curând nu erau la \ndemân`. Biz Biz

A treia revolu]ie industrial`

Pia]a local` a robo]ilor industriali a dep`[it anul trecut 5 milioane de euro, dar perspectivele de cre[tere sunt mult mai mari. |n 2012, au intrat pe por]ile companiilor din Rom창nia 130 de astfel de echipamente. DE OVIDIU NEAGOE 38

Biz

TEHNOLOGIE

ROBOTIC~

PLANETA, SUB “ASEDIUL” ROBO}ILOR

FOTO: BMW

Anul 2011 poate fi considerat cu u[urin]` anul robo]ilor industriali. |n plin` criz` economic`, cererea de robo]i industriali a \nregistrat o cre[tere cu 38% fa]` de anul precedent, la 166.000 de unit`]i. Vânz`rile au urmat acela[i drum, urcând cu 46 de procente la 8,5 miliarde de dolari, un nou record pozitiv, ceea ce \nseamn` c` valoarea global` a pie]ei de robo]i industriali a atins la finele anului 2011 valoarea de 25,5 miliarde de dolari, potrivit datelor publicate de portalul worldrobotics.org. China va deveni cea mai mare pia]` \n termeni de robo]i industriali, dar pentru aceasta asiaticii trebuie s` \[i creasc` densitatea de robo]i cu un milion de unit`]i, ca s` ajung` din urm` Germania sau Japonia. {i produc`torii globali de robo]i industriali sunt con[tien]i de acest poten]ial [i \[i urc` produc]ia, \n ciuda dificult`]ilor economice \nc` resim]ite, dar [i a \nchiderii ciclului de investi]ii al industriei auto, principalul motor al cre[terii pie]ei de robo]i industriali.

rimul salt economic

uria[ a avut loc la finele secolului al XVIII-lea \n Marea Britanie, odat` cu mecanizarea industriei textile, [i a r`mas \n c`r]ile de istorie [i economie drept prima revolu]ie industrial`. A[a a ap`rut conceptul de fabric`. Dou` secole mai târziu, Henry Ford a reu[it s` construiasc` prima linie de asamblare [i astfel a luat na[tere produc]ia \n mas`. Dar cine va conduce cea de a treia revolu]ie industrial`? R`spunsul

poate p`rea de domeniul filmelor [tiin]ifico-fantastice, dar este vorba despre robo]i. “Cu siguran]` popularizarea robo]ilor ar putea \nsemna o nou` revolu]ie industrial`. Cred c` tehnologiile au ajuns acum la un astfel de nivel de maturitate \ncât s` putem a[tepta acest salt \n urm`torii ani”, spune pentru Biz Alin Albu-Schäffer, director la Institutul de Robotic` [i Mecatronic` DLR din Wessling, Germania. “De[i prezicerea unei explozii \n pia]a de robo]i a fost f`cut` \n urm` cu aproape zece ani [i progresele sunt un pic mai \ncete decât ne-am fi a[teptat, acum \ncep s` se vad` [i exist` anumite tehnologii care au fost necesare pentru robotic`”, adaug` inginerul român. |n industrie, medicin`, avia]ie sau chiar \n misiunile spa]iale, robo]ii vor lucra cot la cot cu oamenii [i vor contribui din plin la cre[terea calit`]ii produselor, a eficien]ei [i a productivit`]ii companiilor [i, implicit, a competitivit`]ii economiei na]ionale. Acum, pe m`sur` ce produc]ia robo]ilor industriali urmeaz` un drum ascendent, cu toate c` economia \nc` nu func]ioneaz` cu toate motoarele

turate, \n viitorul apropiat am putea vorbi cu \ncredere despre o nou` revolu]ie industrial`. “Vânz`rile ABB România \n domeniul robo]ilor nu au fost afectate de recesiune, dar, dac` nu ap`rea criza, puteam s` \nregistr`m cre[teri [i mai mari”, spune pentru revista Biz Peter Simon, Country Manager pentru România, Bulgaria [i Republica Moldova la ABB, companie care, pe lâng` echipamente electrice, se ocup` la nivel de grup [i de produc]ia robo]ilor industriali. Anul trecut, companiile din România au cump`rat 130 de robo]i, dintre care 120 au fost produ[i de ABB. Dac` la prima vedere num`rul de robo]i vându]i pare mic, nu este tocmai a[a, mai ales c`, potrivit datelor companiei, \n total pe pia]a din ]ar` sunt “angaja]i” \n jur de 700 de robo]i industriali \nregistra]i, dintre care 425 poart` logo-ul grupului elve]iano-suedez. “Avem \nc` 425 de «colegi» \n ]ar`”, glume[te Peter Simon, care adaug` c` vânz`rile companiei vor cre[te \n ]ar` anul acesta cu 100 de robo]i industriali. Gradul de automatizare \n România este Biz

\nc` mic comparativ, de exemplu, cu un produc`tor de ma[ini german, care a comandat de la ABB mai bine de 20.000 de robo]i industriali, dar pia]a este \n continu` cre[tere. Potrivit calculelor reprezentan]ilor ABB, valoarea pie]ei de robo]i industriali se situa \n ]ar` la nivelul de 5,3 milioane de dolari \n anul 2012, iar pentru anul acesta sunt a[teptate cre[teri cu 20 de procente.

ROBO}II BAG~ ECONOMIA |N PRIZ~ Semnele sunt tot mai clare. Robo]ii vin [i vor cuceri industriile rând pe rând. De la fabrici care produc microprocesoare la liniile de asamblare ale companiilor din industria auto, robo]ii sunt o prezen]` tot mai frecvent` [i pot duce la cap`t o sarcin` care \n trecut necesita efortul a sute de oameni [i multe ore de munc`. Nu crede]i? Potrivit datelor

furnizate de ABB, o ma[in` poate fi construit` \n totalitate de robo]i \n mai pu]in de un minut. |n 48 de secunde, mai exact, dac` tot este vorba despre precizie “robotic`”. Acest mar[ al automatiz`rii aduce cu sine beneficii economice. Cu scurgerea timpului, pe m`sur` ce companiile vor fi gustat din productivitate [i din eficien]`, intervine [i una dintre cele mai mari temeri ale “gulerelor albastre”: pierderea locului de munc` \n fa]a unui robot. Grija acestora este oarecum justificat`, mai ales dac` lu`m \n calcul faptul c` robo]ii nu cer zile libere sau m`riri salariale [i au toate [ansele s` fie vota]i “angaja]ii anului” \n orice pozi]ie ce implic` munc` fizic`. Cu toate acestea, conduc`torii celei de a treia revolu]ii industriale nu trebuie s` sperie angaja]ii fabricilor. Robo]ii pot beneficia de o superioritate fa]` de

FOTO: ABB

Vânz`rile ABB România \n domeniul robo]ilor nu au fost afectate de recesiune, dar dac` nu avea loc criza, puteam s` \nregistr`m cre[teri [i mai mari.” Peter Simon, Country Manager pentru România, Bulgaria [i Republica Moldova la ABB

Biz

oameni, dar chiar [i cei mai sofistica]i au limit`ri. “Peste cinci ani nu [tiu dac` va fi mult diferit fa]` momentul actual, dar cu siguran]` peste 10 ani vor fi mai mul]i robo]i, dar nu vor lua locuri de munc`, ci se vor crea alte locuri de munc`”, spune Dorin David, director general la produc`torul de sisteme de asamblare [i ma[ini speciale Tehnomat. “Nu cred c` vor sta oamenii \n fa]a fabricii [i robo]ii vor munci \n`untru”, continu` Dorin David. Compania condus` de acesta a reu[it de-a lungul ultimilor trei ani s` \[i tripleze cifra de afaceri [i a \ncheiat anul 2012 cu 6,1 milioane de euro, iar pentru acest an Dorin David estimeaz` c` aceasta va urca la 10 milioane de euro. Chiar dac` automatizarea ar putea duce [i la dispari]ia unor locuri de munc`, oportunit`]ile pentru economie nu se vor l`sa prea mult a[teptate. |ns` raportul dintre pozi]iile eliminate de robo]i [i joburile create de ace[tia, dar [i destina]ia acestei importante mo[teniri este \n strâns` leg`tur` cu modalit`]ile prin care muncitorii, mediul de business [i factorii de decizie din legislativ se vor preg`ti pentru aceast` nou` er`. “Robo]ii sunt folosi]i pentru cre[terea productivit`]ii, astfel compania devine mai competitiv`, ceea ce \nseamn` un lucru bun [i pentru angaja]ii acesteia”, spune Peter Simon, Country Manager pentru România, Bulgaria [i Republica Moldova la ABB. “Este vorba [i despre educa]ie, trebuie s` explici angaja]ilor c` robotul este acolo s` \i ajute, nu s` \i concedieze, la fel s-a \ntâmplat [i când a ap`rut calculatorul [i secretarele spuneau c` vor r`mâne f`r` un loc de munc`, \ns` nu s-a \ntâmplat a[a”, spune Simon, care adaug` c` robo]ii industriali nu pot \nlocui comportamentul uman [i oamenii, ci au rolul de a-i ajuta pe ace[tia. Biz

TEHNOLOGIE ROBOTIC~

Spa]iul, ultima frontier` pentru robo]i

` mai aminti]i de filmul

“Armageddon”? Pe scurt, Terra era amenin]at` de un asteroid [i o serie de personaje interpretate de Ben Affleck sau Bruce Willis au avut misiunea s` plece \n spa]iu, s` “aterizeze” pe asteroid [i s` \l distrug`. Ceea ce p`rea scenariul unui film [tiin]ifico-fantastic ar putea deveni par]ial realitate \n scurt timp, dar de aceast` dat` misiunea nu va apar]ine vedetelor de la Hollywood, ci robo]ilor. Unul dintre proiectele Institutului de Robotic` [i Mecatronic` DLR din Wessling, condus de românul Alin AlbuSchäffer, const` \n realizarea unui sistem care poate ateriza pe un asteroid pe care se poate deplasa [i unde poate face m`sur`tori. Un pas mic pentru un robot, un salt uria[ pentru umanitate. {i beneficiile utiliz`rii robo]ilor \n misiunile spa]iale nu se opresc aici. “Noi suntem un institut de robotic` spa]ial` [i aici beneficiile sunt foarte clare: costurile legate de misiuni spa]iale cu astronau]i sunt foarte, foarte mari, mai ales la distan]e mari”, spune pentru Biz Alin Albu-Schäffer, directorul institutului DLR. “Po]i trimite astronau]i pe Lun` [i Marte [i cam atât, dar dac` vrei s` explorezi sateli]ii naturali ai planetelor Jupiter sau Saturn, dar [i pentru misiuni mai departe \n spa]iu, robo]ii sunt de fapt tehnologia de viitor”, a

ad`ugat directorul institutului. Planurile institutului german sunt \ndr`zne]e. Pe agenda lui AlbuSchäffer este prezent` [i o misiune spa]ial` care include trimiterea unui joystick pe Sta]ia Spa]ial` Interna]ional` (ISS), cu care s` opereze robo]i. Rezultatele nu se vor l`sa prea mult a[teptate, pentru c` institutul condus de românul care are \n subordine aproape 200 de angaja]i beneficiaz` de un buget anual ce poate ajunge [i pân` la 20 de milioane de euro. Mai mult, din 2017, robo]ii ar putea deveni principalii responsabili cu repararea sateli]ilor strica]i din orbit`. Cum? Tot Institutul de Robotic` [i Mecatronic` german de]ine r`spunsul la aceast` \ntrebare. Cercet`torii de aici lucreaz` \n prezent la un bra] robotic care poate fi plasat pe un satelit care s` se apropie de alt satelit defect, s`-l captureze [i s`-l repare. Cu toate acestea, repara]ia va putea fi f`cut` ini]ial doar par]ial automat, dat fiind faptul c` tehnologiile actuale nu sunt suficient de avansate pentru finalizarea procesului \n \ntregime automatic. Astfel, robotul poate fi operat cu ajutorul unei telecomenzi din centrul de comand` de pe P`mânt [i operatorul acestuia [tie cu precizie toate mi[c`rile robotului printr-un dispozitiv de tip “force feedback”. Aplica]iile nu sunt doar \n zona astronauticii. “Avem un focus foarte puternic pe transferul teh-

FOTO: DLR

Are pe mân` un buget de pân` la 20 de milioane de euro pe an [i o misiune pe m`sur`. Alin Albu-Schäffer conduce Institutul de Robotic` [i Mecatronic` DLR din Germania, unde lucreaz` la crearea unor robo]i care vor pleca \n spa]iu. DE OVIDIU NEAGOE

nologiei spre domeniul industrial [i chiar am comercializat robo]i pe care \i construim”, spune Alin Albu-Schäffer, care adaug` c` una dintre licen]e a fost vândut` recent c`tre produc`torul de robo]i KUKA. “Exist` o pia]` foarte bine dezvoltat` de robo]i industriali, pe care \i putem folosi \n domenii care sunt foarte bine cunoscute. Aplica]iile industriale nu folosesc \n general multe senzorialit`]i, robotul manipuleaz` obiectele dintr-un punct \n altul sau aplica]ii tipice din vopsitorie, sudur`, auto care [tiu de la \nceput unde sunt plasate obiectele”, mai spune directorul DLR. Acesta este domeniul \n care, actualmente, se fac cele mai multe investi]ii \n termeni de robotic`, pentru realizarea unui robot care s` lucreze \n domenii unde oamenii sunt activi. Spre deosebire de robo]ii care sunt rigizi [i orbi, institutul produce robo]i care se pot adapta mediului, cu ajutorul unor senzori [i al unor camere de luat vederi. Pe m`sur` ce ace[ti robo]i interac]ioneaz` cu oamenii, vor reu[i s` “simt`” când un angajat \ncearc` s` \i opreasc`. Biz

Alin AlbuSchäffer, director la Institutul de Robotic` [i Mecatronic` DLR din Wessling

Biz

VALUL SMART SE MUT~ |N

BUC~T~RIE

Tehnologia smart i-a cucerit deja pe tinerii dependen]i de conexiunea la internet [i de ecranul tactil. Urm`toarea redut` este buc`t`ria, dar nu trebuie uitat` nici sufrageria. DE DRAGO{ L~Z~RESCU 42

Biz

TEHNOLOGIE

onceptul de

smartphone s-a n`scut odat` cu apari]ia telefoanelor cu touchscreen, capabile s` se conecteze la internet [i s` proceseze un volum mai mare de date cu o mai mare u[urin]` decât telefoanele obi[nuite. iPhone a fost un pionier \n acest sens, iar apari]ia lui a creat adev`rate culturi \n jurul noii tehnologii, ceea ce a generat un nou val de gadgeturi smart, printre care putem aminti tabletele. |ntotdeauna a existat o categorie bine definit` de consumatori dispu[i s` \ncerce noile tehnologii, numi]i early adopters. Revistele de specialitate creionau profilul geek-ului dependent de tehnologie, cel care va folosi primul noul smartphone ap`rut pe pia]` [i \i va \n]elege func]ionalit`]ile f`r` a face un efort deosebit. Odat` cu popularizarea conceptului smart, acesta a migrat [i c`tre alte categorii de consumatori, astfel c` ast`zi oameni care nu au fost niciodat` dependen]i de tehnologie folosesc produse smart f`r` a fi con[tien]i de acest lucru. Gospodinele fac parte din aceast` categorie, \ntrucât se num`r` printre primii consumatori care testeaz` [i \mbr`]i[eaz` noile tehnologii propuse de produc`tori pentru buc`t`rie [i nu numai. “Frigiderul smart recunoa[te [i \nregistreaz` alimentele, poate face recomand`ri de shopping prin display bazându-se pe lista de produse pe care le ai deja \n frigider [i \]i poate recomanda re]ete bazându-se pe aceste informa]ii”, explic` Ioana Cristescu, Senior Marketing

Manager la LG Electronics România. Un astfel de frigider poate deveni chiar centrul entertainment-ului \n cazul familiilor care petrec mult timp \n buc`t`rie, fiind capabil s` afi[eze informa]ii despre starea vremii, dar [i s` integreze calendarele de pe device-urile mobile ale familiei. “Avem un aspirator pe care \l putem programa s` fac` cur`]enie cât timp suntem pleca]i. NaviBot poate face curat [i se poate re\nc`rca singur pân` când consumatorul ajunge acas`”, spune Claudiu L`p`dat, [eful diviziei de Home Appliances a Samsung Electronics România. Unele aspiratoare inteligente sunt conectate la re]eaua Wi-Fi [i pot fi controlate printr-o aplica]ie de pe smartphone de la distan]`, iar aparatele de aer condi]ionat reu[esc s` seteze temperatura potrivit` printr-un mecanism similar. De asemenea, produc`torii de electrocasnice promoveaz` tot mai intens o nou` genera]ie de ma[ini de sp`lat, capabile s` le ofere consumatorilor informa]ii despre posibilele erori prin simpla scanare cu smartphone-ul a unui cod QR generat de display-ul ma[inii. Astfel se simplific` semnificativ suportul de service, care pân` de curând reprezenta o experien]` incomod`, mare consumatoare de timp. “|n urm` cu câ]iva ani, utilizatorul dorea ca produsul cump`rat s` \[i fac` treaba [i s` nu se strice. Ast`zi, el are a[tept`ri mai mari”, concluzioneaz` [eful diviziei de electrocasnice a Samsung. Cu toate acestea, conceptul smart din buc`t`rie nu se rezum` la interconectivitatea dintre electrocasnice [i smartphone-uri sau tablete. “Consumatorul cump`r` ma[ini de sp`lat, frigidere sau

ELECTRO

aspiratoare \n primul rând pentru func]ionalitatea acestora, nu pentru interconectivitate. |ns` atunci când va descoperi c` poate integra informa]iile pe care le are \n telefon cu ceea ce se \ntâmpl` \n zona casnic`, va r`mâne surprins”, e de p`rere Ioana Cristescu. Pia]a

electrocasnicelor s-a confruntat cu sc`deri la nivel de vânz`ri \n ultimii ani, \ns` 2012 a fost un an al echilibrului, iar electrocasnicele smart au fost cele care au salvat anul \n acest sector. “Am crescut cu 30% vânz`rile de electrocasnice \n 2012, iar lansarea noilor game de produse ne pozi]ioneaz` pe un trend ascendent”, explic` L`p`dat.

Ioana Cristescu, Senior Marketing Manager la LG Electronics România

“MICUL” ECRAN INTELIGENT Totu[i, televizoarele par s` fie produsele casnice care reu[esc s` integreze cel mai bine conceptul smart \ntre func]ionalit`]i. Vorbim despre o experien]` similar` celei pe care o reg`sim Biz

FOTO: VALI MIREA

atunci când utiliz`m un smartphone, \ntrucât interac]ion`m cu un meniu de aplica]ii odat` ce pornim deviceul. |n anii trecu]i, smart TV-ul a stârnit curiozitatea celor pasiona]i de tehnologie (vezi interesul presei de specialitate

Claudiu L`p`dat, [eful diviziei de Home Appliances, Samsung Electronics România

Biz

pentru proiectul Apple TV), \ns` navigarea cu ajutorul telecomenzii era un proces anevoios [i necesita prea mult timp. Noile telecomenzi permit folosirea dispozitivului similar unui mouse sau pointer, din orice pozi]ie. De[i toate televizoarele smart de]in aplica]ii pentru Facebook, este pu]in probabil ca accesarea re]elelor de socializare de pe televizor s` devin` un trend, \ntrucât aceasta este mai degrab` o experien]` personal`, pe care utilizatorul nu dore[te s` o \mpart` cu familia \n sufragerie. |n schimb, potrivit Ioanei Cristescu, aplica]iile bazate pe con]inut video, cum ar

fi Cinemagia, HBO Go sau Filmbox, se vor afla \n topul preferin]elor utilizatorului. “Cred c` românii vor cump`ra televizoare \n continuare pentru imagine [i func]iile clasice ale unui televizor [i va mai trece timp pân` când \[i vor conecta televizorul la internet [i pân` vor \n]elege care e utilitatea unui smart TV \n locuin]`. Ne dorim ca televizorul s` devin` cel mai important device din cas`, dar [tim c` tabletele [i telefoanele vor continua s` existe. Un punct important e cum se vor integra acestea cu televizorul. Zona de smart nu trebuie privit` doar prin interfa]a smart, ci e important cum transfer`m con]inutul de pe telefon pe televizor”, concluzioneaz` Cristescu. Ca [i \n vestul Europei, cele mai accesate aplica]ii ale unui smart TV r`mân cele dedicate con]inutului video [i gaming-ului, iar transferul de con]inut de pe televizor pe tablet` sau smartphone devine un feature tot mai atractiv pentru client.

DECALAJ DE LANSARE Dac` televizoarele inteligente au fost deja acceptate de români, va trece o perioad` mai mare de timp pân` când ace[tia vor achizi]iona electrocasnicele mari din zona “smart”, \ntrucât o astfel de achizi]ie presupune un efort financiar semnificativ, iar frecven]a cu care aceste produse sunt schimbate este mult mai sc`zut` decât \n rândul televizoarelor. Dac` noile game de smart TV-uri sunt lansate simultan \n majoritatea pie]elor la nivel global, putem observa un decalaj \n ceea ce prive[te lansarea electrocasnicelor mari, pe fondul unei rate de adop]ie diferite \ntre statele dezvoltate [i cele aflate \n curs de dezvoltare. Iar lansarea noilor produse ]ine [i de obiceiurile de consum

ale popoarelor. “|n Coreea avem un produs care prin puterea aburului \]i dezinfecteaz` [i elimin` mirosul de mâncare sau fum din haine. Produsul arat` ca un dulap \n care seara \]i a[ezi sacoul [i a doua zi el miroase fresh. Cred c` exist` loc de inova]ie \n zona electrocasnicelor, dar totul porne[te de la obiceiurile noastre de cosum. |n Coreea, dup` serviciu se iese la restaurant, unde se g`te[te pe mas`, deci apari]ia unui astfel de produs este logic`”, concluzioneaz` Cristescu. Obiceiurile de consum nu se vor schimba peste noapte \n România, \ns` cu cât mai mul]i utilizatori români folosesc smartphone-uri – inclusiv gospodinele pasionate de re]etele [i torturile de pe Pinterest – cu atât mai u[or vor adopta noile tehnologii, capabile s` le afi[eze toate informa]iile necesare pe display-ul frigiderului. Biz

TEHNOLOGIE ELECTRO

mic • Pia]a electrocasnicelor mici a crescut cu 4% \n T4 din 2012 comparativ cu acela[i trimestru al anului precedent • Aspiratoarele, blenderele de mân` [i robo]ii de buc`t`rie au raportat cre[teri semnificative • Filtrele de cafea [i espresoarele au crescut cu 12% \n T4 din 2012

Telecomanda Magic Motion de la LG le ofer` utilizatorilor de smart TV o nou` experien]` prin control \mbun`t`]it [i ergonomie.

MARE • Electrocasnicele mari au crescut \n premier` anul acesta cu 1,6% \n T4 din 2012, comparativ cu T4 din 2011 • |n 2012 volumul vânz`rilor de electrocasnice mari a fost cu 6% mai sc`zut decât \n anul precedent • Pie]ele mici precum cele ale cuptoarelor, plitelor, ma[inilor de sp`lat vase [i usc`toarelor de rufe au \nregistrat rate de cre[tere de 30-40% \n T4 2012 • Pie]ele mari cum ar fi cele ale frigiderelor, ma[inilor de sp`lat rufe [i aragazurilor au \nregistrat u[oare sc`deri • Produsele \ncorporabile impulsioneaz` pia]a electrocasnicelor mari, raportând un avans de 34% \n T4 din 2012 Sursa: GfK Temax

Biz

Date mai pre]ioase ca aurul

Confruntate cu o avalan[` de informa]ii, companiile caut` solu]ii pentru a le alege dintre acestea pe cele relevante, care pot contribui decisiv la profit. Este o pia]` care va ajunge \n 3 ani la 24 de miliarde de dolari: Big Data. DE GABRIEL BÂRLIG~

rice miner din

timpul “Goanei dup` aur” [tia c` va trebui s` spele tone de noroi pentru a g`si câteva bobi]e de aur [i ar fi dat orice s` [tie dinainte care din gr`mezile de steril con]ineau metalul pre]ios. Azi, pentru companii, aurul este \nlocuit de informa]ii. Ne afl`m \n plin` goan` dup` date [i, exact ca \n timpul “Goanei dup` aur” de la finele secolului XIX [i \nceputul secolului XX, câ[tig` cei care reu[esc s` separe datele cu adev`rat folositoare de restul balastului informa]ional. Zilnic, cre`m cantit`]i uria[e de date, astfel c` aproape 90% din totalul datelor disponibile azi la nivel mondial au fost create numai \n ultimii doi ani. Marea problem` este c` aceste date vin din tot felul de surse, de la senzori care adun` date climatice la post`ri pe re]elele sociale, date privind tranzac]iile electronice sau informa]ii de localizare transmise de modulele GPS ale telefoanelor mobile, ca s` amintim doar câteva. Gartner estimeaz` c` volumul de informa]ii cre[te anual cu 59%, iar Google proceseaz` deja lunar 600.000 de terabytes. Acesta este sterilul din care orice companie trebuie s` separe “aurul” informa]ional [i “extrac]ia” este deja o

Biz

industrie ale c`rei venituri vor cre[te anual cu aproape 32%, pentru a atinge \n 2016 suma de 23,8 miliarde de dolari, conform estim`rilor IDC. Aceast` munc` de extrac]ie, cu uneltele ei cu tot, a c`p`tat un nume: Big Data. Impactul economic e deja sim]it. Potrivit Gartner, Big Data a determinat cheltuieli IT de 28 de miliarde de dolari \n 2012 [i va duce la crearea a 4,4 milioane de locuri de munc` pân` \n 2015. Alt` companie de cercetare \n IT, Forrester, estimeaz` c` 20% dintre companii au implementat tehnologii pentru Big Data [i 37% au \n plan proiecte de acest tip. Dar ce \nseamn` mai exact Big Data? Exist` numeroase discu]ii legate despre defini]ia conceptului. Una dintre cele mai populare pare s` fie cea dat` de compania de cercetare \n domeniul tehnologiei Forrester: “tehnici [i tehnologii care fac economic` extragerea valorii din cantit`]i uria[e de date”. Cu alte cuvinte, calcule complicate care \n urm` cu câ]iva ani ar fi durat s`pt`mâni bune pot fi f`cute acum \n timp real [i pot fi folosite ca instrumente de business. Big Data este produsul mai multor for]e. Prima e cre[terea exponen]ial` a cantit`]ii de informa]ii colectate, stocate, procesate [i analizate \n prezent. Dincolo de datele colectate de companii, au ap`rut

TEHNOLOGIE SOFTWARE

noii “furnizori” din era digital`, ca Google, Facebook, Twitter sau Amazon. O a doua for]` este natura eterogen` a acestor informa]ii, care provin din surse extrem de diverse, de la date privind achizi]iile online la fotografii \mp`rt`[ite pe Facebook, tweet-uri sau check-inuri \n diverse loca]ii. {i a treia for]`, chintesen]a Big Data, este nevoia de a analiza acest ocean de date cât mai rapid [i mai eficient.

IMPACT REAL Adev`rata valoare de business a Big Data const` \n furnizarea de insight-uri critice pentru companii \n timp real. Astfel, managerii din companii vor s` poat` c`uta [i rafina aceste date pentru a le folosi \n vederea stabilirii sau schimb`rii strategiei de afaceri. Exact ca \n cazul petrolului brut (o alt` compara]ie prin care se \ncearc` explicarea conceptului Big Data), f`r` rafinare datele nu vor putea fi folosite eficient – ma[inile nu merg cu ]i]ei, ci cu benzin`. Recent, McKinsey Global Institute (MGI) a analizat impactul Big Data \n cinci domenii mari: sistemul de s`n`tate din SUA, sectorul public din Europa, retailul din SUA, produc]ia [i serviciile de localizare. Potrivit MGI, un retailer care ar folosi Big Data la poten]ialul maxim [i-ar putea spori marjele de profit cu peste 60%. Dar [i \n sectoarele publice bazele de date uria[e pot deveni adev`rate mine de aur cu condi]ia s` fie “exploatate” eficient. Sistemul de s`n`tate din SUA ar putea genera 300 de miliarde de dolari anual valoare suplimentar` folosind instrumente Big Data – dou` treimi din aceast` sum` reprezentând o reducere cu 8% a cheltuielilor de s`n`tate din SUA. |n Europa, guvernele ar putea economosi peste 100 de miliarde de euro doar din eficientizarea activit`]ii prin folosirea Big Data pentru a reduce fraudele [i erorile, dar [i pentru a spori colectarea taxelor [i impozitelor.

Conform MGI, exist` cinci modalit`]i principale prin care Big Data poate crea valoare. |n primul rând, este vorba de transparentizarea informa]iilor [i facilitarea accesului la acestea. Apoi, pe m`sur` ce organiza]iile creeaz` [i stocheaz` tot mai multe date \n format digital, se pot colecta informa]ii mult mai exacte [i detaliate despre orice, de la stocul de produse la num`rul de zile libere acordate pe caz de boal` angaja]ilor, iar acestea pot fi folosite pentru a identifica noi variabile care s` sporeasc` performan]a. Deja unele companii colecteaz` [i analizeaz` date \n cadrul unor experimente controlate menite s` \mbun`t`]easc` deciziile de management, \n timp ce altele folosesc Big Data pentru a-[i schimba strategia de pia]` \n timp real. |n al treilea rând, Big Data permite o segmentare [i mai fin` a clien]ilor, pentru a le putea oferi produse [i servicii personalizate pân` la ultimul detaliu. |n al patrulea rând, instrumentele sofisticate de analiz` pot \mbun`t`]i semnificativ procesul de luare a deciziilor. {i, \n fine, Big Data e un instrument ce poate fi folosit pentru a \mbun`t`]i dezvoltarea produselor [i serviciilor viitoare. Folosirea Big Data va deveni \n timp un factor competitiv major pentru companii. |n majoritatea sectoarelor, atât juc`torii vechi, cât [i cei nou intra]i pe pia]` vor avea strategii bazate pe date pentru a inova, concura [i crea valoare din cantitatea uria[` de informa]ii pe care o au la dispozi]ie – atât date sedimentate, cât [i cele ob]inute \n timp real. Folosirea creativ` [i sistematic` a datelor va deveni surs` de cre[tere a productivit`]ii [i, \n cele din urm`, va duce la cre[terea vânz`rilor. Exist` deja domenii unde Big Data are impact. Un exemplu sunt platformele de publicitate online care aleg ce reclame apar pe ecranul laptopului unui utilizator \n

CEI 4 V |N BIG DATA VOLUM Companiile produc [i sunt inundate de mii de terabytes de date de tot felul. Analizând milioane de tweet-uri, se poate ob]ine feedback direct de la consumatori privind un produs sau serviciu. La fel, evaluând valorile citite lunar pe contoarele electrice, se pot dezvolta modele de estimare mai exact` a consumului de curent electric.

VITEZ~ Fiecare secund` conteaz`, mai ales \n cazul unor domenii ca securitatea informatic` sau prevenirea fraudelor. Monitorizarea milioanelor de tranzac]ii zilnice cu cardul poate duce la identificarea unor poten]iale fraude. Analiza \n timp real a duratei convorbirilor telefonice poate scoate \n eviden]` clien]i care se gândesc s` renun]e la serviciul unui operator.

VARIETATE Big Data \nseamn` date de tot felul, de la text, la informa]ii transmise de senzori, date audio, video, monitoriz`ri de click-uri pe site-uri etc. Monitorizarea sutelor de feed-uri live de la camerele de supraveghere poate duce la identificarea unor puncte de interes \n ora[e.

VERIDICITATEA O treime dintre manageri nu au \ncredere \n informa]iile pe care le folosesc pentru a lua decizii. Prin urmare, [i \n cazul Big Data va fi nevoie de g`sirea unor solu]ii de verificare a integrit`]ii datelor procesate. Sursa: IBM

Biz

TEHNOLOGIE SOFTWARE

func]ie de diverse date referitoare la acesta (istoricul navig`rii, date demografice, achizi]ii precedente, cele mai vizitate site-uri etc.), sporind astfel probabilitatea unui click sau a unei achizi]ii. La fel se \ntâmpl` [i cu recomand`rile de produse din magazinele online.

NEVOIA DE TALENTE Dar cine vor fi cei care vor crea instrumentele care s` permit` transformarea datelor \n “aur” opera]ional pentru companii? Aceasta ar putea fi principala ba-

DATE DE VALOARE Iat` cum poate crea Big Data valoare pentru companii: 1. Transparentizarea informa]iilor [i facilitarea accesului la date 2. Colectarea [i stocarea mai multor date \n format digital, pentru a identifica noi variabile ce pot spori performan]a unei companii 3. Segmentarea mai precis` a clien]ilor, pentru a le putea oferi produse [i servicii mult mai personalizate 4. Instrumentele sofisticate de analiz` pot \mbun`t`]i semnificativ procesul de luare a deciziilor 5. Datele detaliate vor \mbun`t`]i dezvoltarea produselor [i serviciilor din genera]ia urm`toare Sursa: McKinsey Global Institute

rier` \n utilizarea Big Data. Num`rul speciali[tilor \n domeniul analiz`rii [i corel`rii datelor nu este mare [i lupta pentru ei va fi acerb`. Pân` \n 2018, se estimeaz` c` doar \n SUA va exista un deficit de de 140 - 190.000 de speciali[ti \n analiza datelor, dar [i de 1,5 milioane de manageri [i anali[ti care s` aib` cuno[tin]ele necesare pentru a analiza Big Data cu scopul de a lua decizii de business eficiente. Cei care \n]eleg cel mai bine domeniul lucreaz` \n prezent \n domenii ca astrofizica, unde exist` cantit`]i uria[e de date, dar [i modele matematice [i statistice care 48

Biz

s` le poat` interpreta. Unele companii au \nceput s`-[i formeze oamenii proprii pentru a analiza [i interpreta datele, dar este clar c` va exista nevoie de mai mul]i speciali[ti. Potrivit “Harvard Business Review”, calificarea de “data scientist” se va num`ra printre cele mai c`utate \n acest secol. Cum datele vin din surse extrem de diverse [i formatele sunt departe de a fi uniforme, c`utarea prin ele nu este la fel de simpl` ca pe internet – nu exist` un Google pentru Big Data. Cele mai cunoscute instrumente existente \n acest moment pentru “sondarea” datelor eterogene sunt Hadoop (o arhitectur` de baze de date) [i MapReduce (un set de algoritmi dezvolta]i de Google pentru a aduna la un loc date din surse multiple). Solu]iile ce vor ap`rea \n acest domeniu, bazate cel mai probabil pe modele matematice complexe, vor putea aduce creatorilor lor venituri de miliarde de dolari dac` se vor dovedi eficiente. Exist` deja gigan]i globali care ofer` servicii de Big Data, \n special \n zona de software predictiv, care s` ajute companiile s` prevad` tendin]e \n rândul consumatorilor sau al unui domeniu. Printre ace[tia se num`r` SAS, IBM [i SAP, plasate recent de un raport Forrester \n zona de lideri pe partea de analiz` Big Data. Se poate poate identifica, de exemplu, \n ce m`sur` un produs de la un nivel de pre] canibalizeaz` vânz`rile unui produs de la alt nivel de pre] [i astfel o companie \[i poate optimiza strategia de pre] [i gama de produse. Mai mult, pe baza datelor istorice, se pot crea modele care s` prevad` evolu]ii viitoare. Un alt aspect important al activit`]ii unui specialist \n Big Data este corelarea corect` a datelor. Target, de exemplu, a folosit Big Data pe baza produselor cump`rate pentru a stabili care dintre femeile ce cump`rau din

magazinele companiei erau gravide. Era vorba de detalii fine, cum ar fi cre[terea num`rului de achizi]ii de lo]iuni f`r` parfum sau de suplimente cu vitamine. Analizând o list` de circa 25 de produse, specialistul companiei d`dea fiec`rei cliente un “scor de sarcin`”, ce indica probabilitatea ca aceasta s` fie gravid`. Astfel, Target putea estima inclusiv data prezumtiv` a na[terii, astfel c` putea trimite cupoane pentru produse ce aveau leg`tur` cu diferitele stadii ale sarcinii. Este important ca proiectele de Big Data s` nu se concentreze pe tehnologia folosit`, ci pe rezultatul de business dorit de companie. Datele c`utate trebuie s` fie \n linie cu strategia companiei [i \ntotdeauna trebuie cunoscut dinainte scopul \n care vor fi folosite aceste date. Câteva scopuri principale pentru Big Data pot fi: c`utarea (g`sirea unui insight pre]ios \ntr-un amalgam de evenimente aparent f`r` leg`tur` sau \ntr-o mare de con]inut nestandardizat); imaginea de ansamblu (\n]elegerea \ntregului prin analizarea [i corelarea comportamentului p`r]ilor componente); urm`rirea [i predic]ia (detectarea tiparelor \n timp [i estimarea tendin]elor viitoare); raportarea (cercetarea unor seturi uria[e de date pentru a putea lua decizii de business \n timp real). Big Data reprezint` o revolu]ie tehnologic` creat` \n jurul colect`rii, stoc`rii [i proces`rii unor cantit`]i tot mai mari de date de tipuri tot mai diferite la viteze mult mai mari decât \nainte. Anali[tii acestor date g`sesc modalit`]i inovatoare de a le corela, de a le aplica modele statistice [i de a genera rezultate de tot felul: pot optimiza comer]ul, fluidiza traficul auto sau g`si markeri genetici care pot duce la g`sirea unui tratament contra cancerului. Informa]ia este, mai mult ca niciodat`, putere. {i e mai pre]ioas` ca aurul. Biz

antreprenoriat Un om, dou` businessuri, UN PUNCT COMUN: COMUNICAREA 2010 a fost un an crucial pentru Georgiana Gheorghe: a preluat integral agen]ia Presage, a câ[tigat noi clien]i [i a \nceput s` lucreze, \n paralel, ca [i corporate comunication manager la o companie de lactate. Acum are [i un alt business – Creperie D’Amour. Ce au \n comun cele dou`? DE OANA GRECEA

ontabilitate, clien]i, pia]`,

furnizori – acestea ar fi punctele comune ale celor dou` afaceri. Cea mai bun` arom`, cel mai bun gust, cea mai bun` dulcea]`, cel mai bun furnizor. Asta face diferen]a. Dar asta \nva]`, de ceva timp, Georgiana Gheorghe, Managing Partner [i la agen]ia de PR Presage, pentru a fi mereu informat` [i eficient` \n businessul cu cl`tite – Creperie D’Amour. Timp de peste un an a “copt” ideea [i a testat, \mpreun` cu partenera sa Adela Bulic, dac` ar putea prinde o asemenea afacere pe pia]a din România. Cl`tite face toat` lumea, asta [tiau [i ele, \ns` aromele [i proximitatea ar putea face diferen]a. Ideea le-a venit pe când erau \n Fran]a, la o prieten` comun`. Dup` ce s-au gândit o perioad`, s-au \ntors s` vad` sortimentele, s` vorbeasc` cu cei care aveau cl`tit`ria, s` se uite \n magazinele care vând cl`titele ambalate. “Ne-am gândit dac` s` facem import sau le facem noi. Codurile CAEN sunt diferite: una e s` impor]i, alta e s` produci”, spune Georgiana. Au hot`rât s` le produc` [i \n mare s` respecte re]etele din Bretania, care folosesc anumite f`inuri, unt [i chiar hri[c`. Dup` aceast` decizie, a \nceput alerg`tura, documentarea [i negocierea contractelor. Creperie

Biz

D’Amour e g`zduit` de o CIFRE rulot` nou-nou]`, mobil`, Afacerile Georgianei echipat` cu dou` ma[in`rii speciale de f`cut cl`tite [i cu toate condi]iile Cifra de afaceri (2011) a agen]iei Presage: 303.287 lei cerute de lege pentru un spa]iu de Angaja]i Presage: 4 angaja]i full time, 3 colaboratori alimenta]ie public`. Dar g`zduirea Investi]ia \n Creperie D’Amour: 20.000 de euro rulotei \n spa]iu public este o alt` poveste, care necesit` aprob`ri mulgajat, pentru c` trebuie s` te \mpar]i, s` tiple. Georgiana [i Adela au decis c` plafii [i consultant pentru clien]ii din sarea \n fa]a unui centru de birouri este agen]ie, s` fii [i omul de business din binevenit`, astfel c` prima loca]ie a celor agen]ie. “Sunt omul de aprovizionare dou` se g`se[te \n majoritatea timpului pentru cl`tit`rie, omul de contabilitate pe \n Pipera, \n curtea Pipera Business ambele firme, avocatul firmei pe conTower. |n weekend-uri, de multe ori Cretracte, administrator \n ambele. Sunt perie D'Amour este de g`sit la toate târomul de leg`tur` \n rela]iile cu b`ncile, gurile de produse dulci din Bucure[ti. pentru c` avem credite. Complexitatea Aceast` “dulceg`rie” le-a costat pe cele problemelor este alta decât atunci când dou` circa 20.000 de euro, bani \mprue[ti angajat.” Pentru ea, cele dou` busimuta]i de la b`nci [i de la prieteni. nessuri sunt o activitate full-time, 24 de Când are timp de cei [apte clien]i ai ore, 7 zile din 7, pentru c` se gânde[te agen]iei Presage, de cl`tit`rie, de acte, nonstop la ele. Nici vacan]` nu [i-a mai de copil? “Am dou` firme pentru c` am luat de peste un an [i jum`tate. v`zut c` pot duce. Contabilitatea, actele Urm`torul pas \n afacerea cu cl`tite le fac eu, chiar dac` am [i un contabil. este franciza. De fapt, businessul a fost Sunt la curent cu schimb`rile din domegândit \nc` de la \nceput a[a, iar acum se niu – [i prin prisma faptului c` la agen]ie definitiveaz` conceptul, se pun la cale avem clien]i din domeniul legal – dar m` strategii, se analizeaz` furnizorii de intereseaz` [i ca aplicare \n afacerile dulce]uri locali, care s` respecte standarmele”, mai spune Georgiana. dele ini]iale. “Investi]ia total` pentru inDin punctul de vedere al complexit`]ii trarea \n re]eaua de franciz` va fi una activit`]ii, Georgiana recunoa[te c` este accesibil` pentru poten]ialii franciza]i, mai greu ca antreprenor decât era ca an-

FOTO: VALI MIREA

GEORGIANA GHEORGHE, Managing Partner, Presage [i Creperie D’Amour

astfel \ncât obiectivul nostru de a avea circa 10 loca]ii \n primul an s` fie realizabil. Ora[ele cheie sunt Timi[oara, Cluj, Bra[ov, Ia[i, Bac`u, Craiova, Constan]a, Bucure[ti. Pân` \n prim`vara lui 2014 dorim s` avem [i a doua unitate proprie”, mai spune Georgiana Gheorghe. SERVICIILE PENTRU START-UP PRIND BINE Experien]a de peste 14 ani \n comunicarea strategic`, din care 6 ani [i jum`tate ca Public Relations Manager pentru Grupul A&D Pharma, [i-a spus cuvântul \n businessul Presage. Clien]ii agen]iei – DPD Romania, Fleet Management Services, Hutton, Novaintermed, Restaurant

Negresco, Top Health & Beauty Distribution (pentru brandul Perspirex), TPA Horwath [i Wienerberger Romania – au fost câ[tiga]i datorit` experien]ei [i strategiei create de antreprenoare [i de echipa sa. O parte din clien]ii de mai sus sunt veni]i ca urmare a unor pachete de comunicare elaborate de agen]ie pentru IMM-uri [i start-up-uri. Presage s-a bazat pe observarea atent` [i \n]elegerea nevoilor specifice ale IMM-urilor, care sunt diferite de cele ale marilor companii. Start Talking este un pachet de servicii de comunicare de baz`, necesar pentru un start s`n`tos \n afaceri. “|n prezent, 99,7% din totalul companiilor române[ti sunt \ntre-

prinderi mici [i mijlocii, care genereaz` dou` treimi din totalul locurilor de munc`. |n condi]iile dificult`]ilor economice, acestora le lipse[te o component` esen]ial` pentru a-[i atinge poten]ialul. Aceasta este comunicarea”, explic` Georgiana strategia lans`rii acestor pachete. Chiar [i Presage este un IMM care a supravie]uit crizei, s-a dezvoltat, a f`cut credite bancare. “Comunicarea IMM-urilor [i start-up-urilor pare misiune imposibil` pentru mul]i, din cauza percep]iei gre[ite despre bugetele necesare, dar IMM-urile nu au nevoie de bugetele marilor companii”, concluzioneaz` Georgiana Gheorghe, Managing Partner la Presage. Biz Biz

O “Litera” \n plus |N SPA}IILE COMERCIALE Ambi]iile fra]ilor Vidra[cu, ac]ionari ai editurii Litera, sunt pe m`sura tinere]ii lor. O editur` \ntre primele trei din ]ar` dup` cifra de afaceri, extindere pân` la 50 de bookstopuri, investi]ii peste media pie]ei. {i un marketing mai altfel. DE OANA GRECEA

an [i Marin Vidra[cu

s-au preg`tit s` preia afacerea \ntâi urm`rindu-l pe tat`l lor, Anatol Vidra[cu, care a fondat editura \n 1989, \n Republica Moldova. Au urmat liceul [i facultatea \n România, iar \n 1998 au lansat Editura Litera Interna]ional. Dac` la \nceput era axat` pe carte [colar`, \n prezent acoper` aproape toat` paleta editorial`: c`r]i pentru copii [i tineret, dic]ionare, albume [i enciclopedii, literatur`, ghiduri turistice [i de conversa]ie, carte practic`, dezvoltare personal`. Litera are acum 1.000 de titluri disponibile \n portofoliu. Dac` la \nceput vânz`rile c`r]ilor mergeau bine al`turi de ziare, Litera a fost prima editur` care a trecut pe format digital, devenind furnizori de titluri pentru importatori de dispozitive electronice de lectur`. Pentru a-[i cre[te vânz`rile, cei doi manageri au decis s` dezvolte propria re]ea de distribu]ie, investind \n deschiderea de bookstopuri. O alt` strategie tratat` cu aten]ie a fost [i cea a vânz`rilor de c`r]i online, unde Litera a avut rezultate bune, de[i acestea reprezint` mai pu]in de jum`tate din totalul vânz`rilor. “Fidelizarea clien]ilor direc]i, dezvoltarea ofertei de e-books dar [i a noilor colec]ii cu licen]e Disney, Warner – Tom [i Jerry –, Marvel, Discovery, National Geographic sunt alte câteva din priorit`]ile acestui an”, spune Marin Vidra[cu (28 de ani), director executiv al editurii. Pa[ii de cre[tere nu au fost u[ori [i nici previzibili pentru cei doi fra]i. Pia]a \n care activeaz` este una competitiv`, chiar dac` tirajele c`r]ilor au sc`zut [i românii cump`r` mai pu]ine c`r]i. Totu[i, cifra de

Biz

Dan Vidra[cu, director general, Editura Litera

ANTREPRENORIAT EDITUR~ afaceri a editurii Litera Interna]ional a fost anul trecut de 10 milioane euro, una dintre cele mai mari din pia]`. “Estim`rile pentru anul \n curs nu sunt extrem de optimiste, dar miz`m pe o cot` de pia]` care s` ne situeze cel pu]in la acela[i nivel de anul trecut”, spune [i Dan Vidra[cu (34 de ani), directorul general al editurii. Ce [i-au propus cei doi pentru 2013? “Vrem s` dezvolt`m re]eaua de distribu]ie clasic` (prin deschiderea altor puncte de vânzare de tip bookstop), dar [i platforma online. Dup` câ]iva ani grei

pentru pia]a editorial`, 2013 se arat` a fi unul mai stabil, f`r` fluctua]ii majore. Avem motive, a[adar, s` r`mânem optimi[ti, s` facem campanii de con[tientizare cu privire la citit [i s` investim \n promovarea titlurilor care ne-au consacrat: c`r]i pentru copii, c`r]i practice [i de dezvoltare personal`, dic]ionare [i enciclopedii”, mai spune Vidra[cu. Din strategia celor doi antreprenori a f`cut parte [i cre[terea vânz`rii de e-bookuri, chiar dac` valoarea acestora este de sub 1% din vânz`rile Litera. “Atunci când edit`m o carte \ncerc`m

s` oferim cititorilor ambele variante, tip`rit [i digital. Aceast` politic` se aplic` \n general c`r]ilor pentru adul]i, f`r` ilustra]ii”, explic` Marin Vidra[cu. Editura reu[e[te s` creasc` aceast` direc]ie cu ajutorul partenerilor de la elefant.ro, cea mai important` platform` de vânzare pentru e-book-uri din România. Pia]a de carte a e-book-urilor se afl` totu[i la \nceput de drum \n ]ara noastr`, estim`rile celor doi fiind de 300.000 euro (la o pia]` total` de carte la 60 milioane euro). Diferen]a este imens` fa]` de

CIFRE

Marin Vidra[cu, director executiv, Editura Litera

Afacerea Litera

Cifra de afaceri a editurii \n 2012: 10 milioane euro Num`r angaja]i: 170 Titluri \n format digital: 140 + 300 de titluri \n 2013 Tirajul mediu: 3.000 exemplare Titluri \n portofoliu: 1.000 Bookstopuri Litera: 40 Anul fond`rii Litera: 1998

SUA, unde vânzarea \n format digital reprezint` 25% din vânz`ri, iar \n Europa se situeaz` undeva la 10%. Tirajul mediu al unei c`r]i este de 3.000 de exemplare, cu mici excep]ii: c`r]ile pentru pre[colari [i c`r]ile premiate. Cei doi fra]i povestesc c` pia]a de carte din Republica Moldova a fost mult mai lovit` de criz` decât cea din România, \n ultimii ani fiind \nchise de dou`-trei ori mai multe libr`rii decât aici. Filiala Litera din Moldova, condus` de Anatol Vidra[cu, a derulat mai multe proiecte, astfel c`, la finele lui 2012, cifra de afaceri a Litera Moldova a fost de 1,5 milioane de euro. |n opinia celor doi antreprenori, valoarea pie]ei de carte \n România se situeaz` \n prezent la 60 de milioane de euro. Aceast` valoare ne situeaz` \n coada Europei la consumul de carte, cu mai pu]in de 5 euro/cap de locuitor/an cheltui]i pentru cump`rarea de carte. Ca reper, pia]a de carte din Ungaria este de 200 milioane de euro, cea din Italia de 1 miliard de euro, iar cea din Germania de 7 miliarde. Biz Biz

|ncrederea, arma secret` \n business La 23 de ani, Mihaela Ren]ea era angajat` s` se ocupe de deschiderea reprezentan]ei Samsung \n România. Dup` zece ani de munc` solicitant` a avut curajul s` spun` stop. S-a rupt de corpora]ie [i a pornit pe propriul drum: Trust Communications, companie pe care a fondat-o [i pe care o conduce dup` principiile care-i plac cel mai mult \n business: \ncredere [i respect. DE LOREDANA S~NDULESCU E[ti primul angajat pe care Samsung l-a avut \n România. Ce experien]e ai avut \n aceast` postur`? Am terminat Academia de Studii Economice, Facultatea de Turism Servicii. Primul CV l-am depus la Hilton, pentru un post la front office. Nici m`car nu m-au chemat la interviu. Am fost cumva surprins`, pentru c` atunci credeam c` toat` lumea m` a[tepta pe mine. Am absolvit \n 1997 [i \n anul urm`tor am ajuns s` lucrez pentru Samsung, dup` ce am trecut printr-un interviu de angajare care a durat trei luni. De[i au primit multe CV-uri foarte bune, de la oameni experimenta]i, care vorbeau fluent coreean`, ulterior am aflat c` ei nu c`utau pe cineva cu experien]`, ci o persoan` pe care s` o formeze \n stilul companiei. Le-a pl`cut atitudinea pe care o aveam. |n 1998, la 23 de ani, am fost angajat` s` redeschid reprezentan]a Samsung Electronics \n România – existase anterior o reprezenta]` care se \nchisese \n martie anul acela. Am f`cut un training dou` s`pt`mâni la Viena [i apoi m-am \ntors s` fac lucruri pe care nu le \nv`]asem nic`ieri. Nimic din ce am \nv`]at \n facultate nu se aplica. A fost ceva de genul “ori te \neci, ori supravie]uie[ti”. Norocul meu au fost primele dou` lec]ii pe care le-am \nv`]at la Samsung: “|ntreab`, pentru c` nu po]i fi ne[tiutor decât o singur` dat`” [i “Suntem 150.000 de angaja]i \n Samsung – a[a cum tu lucrezi pentru noi [i noi lucr`m pentru tine, dac` 54

Biz

vei avea vreo problem`, venim s` te sprijini”. A contat enorm \ncrederea pe care mi-au acordat-o.

Ce ai \nv`]at din experien]a de management asiatic`? Am \nv`]at ca atunci când te \ntâlne[ti cu cineva, s`-i spui “Be my business friend” ca s` fiu “your business friend”. E o expresie tipic` pentru cultura asiatic` [i asta \i impresiona foarte tare. Cred c` m-am pliat foarte bine pe modul de management asiatic, care aloc` 70% din timp pentru cercetare [i analiz` [i 30% pentru ac]iune. Pentru a intra cu telefoane mobile, au analizat pia]a româneasc` timp de trei ani. |n primul an au câ[tigat 8% cot` de pia]` cu divizia de telefoane. Asta spune mult. Pe mine m-a ajutat [i m` ajut` mult [i \n ziua de azi acest sistem de func]ionare. Europenii fac un pic invers. Analizeaz` 30% [i ac]ioneaz` 70%.

E valabil sistemul acesta [i \n antreprenoriat? Da. |n ceea ce eu fac acum \n munca de zi cu zi aplic sistemul de planificare [i apoi execu]ie. Ceea ce mi se pare dificil ca antreprenor dup` ce ie[i dintr-o corpora]ie este s` delegi. Acesta este pariul pe care-l pierd mul]i antreprenori. Eu lucrez la zona aceasta a deleg`rii. Mi-am dat seama de situa]ie [i se spune c` o problem` con[tientizat` este pe jum`tate rezolvat`.

Cum s-a produs apropierea ta de marketing [i comunicare? Când am deschis reprezentan]a, rolul meu era s` analizez produsele, clien]ii, concuren]a, s` m` ocup de logistic`. F`ceam de toate. Dac` mi se spunea s` fac ceva, nu puteam s` spun c` nu e treaba mea. M` duceam [i f`ceam. A[a am \nv`]at. Treptat m-am orientat mai mult c`tre partea de comunicare - marketing. Dup` [apte ani, când s-au atins ni[te rezultate de vânz`ri [i a fost numit un pre[edinte coreean, am fost \ntrebat` dac` vreau s` preiau partea de vânz`ri sau pe cea de comunicare - marketing. Deoarece coordonasem campanii de advertising [i comunicare, am ales s` preiau partea de comunicare a Samsung pentru România [i Bulgaria, de care m-am ocupat din 2005 pân` \n 2008.

Cum a \nceput capitolul Trust Communications? Am \nceput cu Trust Communications \n 2003 pentru c` mi-am dorit s` fac un pas [i c`tre altceva. Am \nfiin]at firma [i [eful meu de atunci m-a convins s` lucrez \n condi]ii de exclusivitate cu Samsung. Era singurul meu client [i pe cartea mea de vizit` scria “Representative of Samsung”. Practic, \n cei zece ani, am avut trei tipuri de colabor`ri cu Samsung: [ef reprezentan]`, reprezentant al Samsung \n România prin Trust Communications, apoi, când a fost numit un pre[edinte

ANTREPRENORIAT COMUNICARE coreean [i s-a \nfiin]at un SRL al Samsung \n România (\n 2005), am \nghe]at Trust Communications [i am continuat colaborarea cu ei din postura de director de marketing [i comunicare pân` \n 2008.

De ce ai plecat din Samsung? Una e s` ai zece ani experien]` [i s` faci lucruri diferite [i alta e s` ai un an pe care s`-l repe]i de zece ori. Eu [tiu c` \n zece ani am f`cut lucruri diferite. Când mi s-a p`rut c` n-a[ mai acumula, nu am vrut s` mai r`mân. Am considerat [i c` era cazul s` m` odihnesc. Am plecat din sistemul corporatist pentru c` eram extrem de obosit`. Pu]ini recunosc lucrul acesta. Eram foarte solicitat`. Asta nu \nseamn` c` nu \mi pl`cea foarte mult ceea ce f`ceam, numai c` la un moment dat am avut nevoie de o pauz`. Relaxarea a durat 4 luni, timp \n care am men]inut leg`tura cu cei de la Samsung, ei voiau s` continu`m colaborarea \n alt sistem numai c` am reu[it s` spun nu. Oricum, am avut nevoie de doi ani [i jum`tate pân` s` m` decid s` plec. Am plecat pentru c` \mi doream s` am posibilitatea de a lua decizii [i de a-mi asuma responsabilitatea propriilor decizii.

Ce schimb`ri au intervenit prin trecerea de la corpora]ie la antreprenoriat? Antreprenoriatul nu mi se pare mai greu. Acum pentru mine este mult mai simplu. Dac` lucrezi la partea de delegare [i \]i alegi cei mai buni oameni, dac` ai o echip` foarte bun` [i [tii s` creezi sinergie \ntre oameni, lucrurile merg de la sine. Diferen]a este c` bugetele acum sunt mai mici fa]` de ce aveam la Samsung.

FOTO: VALI MIREA

Cum ai câ[tigat clien]ii? Nu toate \ntâlnirile au dus c`tre colabor`ri. |nc` de la primele discu]ii vedem dac` avem puncte cheie comune [i dac` ne putem plia unul pe altul. Nu pot s` comunic pentru o companie dac` nu cred \n ceea ce vrea s` spun` mai departe. Dac` exist` onestitate, cu media, cu clien]ii nu ai cum s` dai gre[. S-a \ntâmplat s` mergem [i la pitch-uri, \ns` \n general am fost sunat` [i lucr`m pe recomand`ri [i un proiect de prob`.

Oferi]i o gam` variat` de servicii prin Trust Communications. Cum reu[i]i asta cu o echip` alc`tuit` din numai [ase oameni? Biz

ANTREPRENORIAT COMUNICARE

{ase sunt permanen]i, \n total suntem 21. Lucr`m punctual cu colaboratori. Prefer sistemul acesta, deoarece este [i o metod` de control al costurilor pe care am \nv`]at-o \n corpora]ie. Mereu am avut grij` s` ]in costurile sub control, \ns` pe cei cu care colaborez \mi place s` cred c`-i pl`tesc mai bine decât media pie]ei tocmai pentru c` vreau s` lucrez cu cei mai buni. Lucrând cu cei mai buni câ[tig timp \n care pot s` planific mai bine urm`toarele etape. Pun foarte mult accent pe planificare, \ns` nu \nseamn` c` dac` apar oportunit`]i nu ne apropiem de ele.

Ai \nv`]at asta din experien]` sau din c`r]i? Mai mult din experien]`. |nv`]`m din experien]`, din c`r]i [i de la oamenii pe care-i \ntâlnim. Eu am \nv`]at din toate. |n c`r]i sunt lucruri care se aplic`, altele care nu se aplic` la realitatea româneasc`. Am \nv`]at foarte mult din experien]a proprie [i mi-am dorit s` nu repet gre[elile altora.

Distan]a emo]ional` este cea pe care \ncerc eu s` o gestionez mai bine.

Cum gestionezi latura emo]ional` \n rela]ia cu clien]ii? Lucr`m \mpreun`, facem echip`. Multe din informa]ii sunt la ei, eu am expertiza necesar` ca s` le spun care ar fi cele mai bune abord`ri. Am avut norocul s` nu gestion`m situa]ii de criz`, asta [i datorit` faptului c` prevenim foarte mult. Clien]ii au c`p`tat \ncredere \n noi. De altfel, numele de Trust Communications a fost dat chiar de c`tre ei. Când m-am gândit s` plec din corpora]ie am \ntrebat poten]iali clien]i care ar fi atributele pe care le caut` când aleg o firm`. Din zece atribute, primele trei au fost: “trust”, “respect” [i “communication”. Cum respectul se sub\n]elege, a[a am ajuns la Trust Communications. Dac` exist` \ncredere, lucrurile se pot face foarte rapid [i simplu. Deoarece lucr`m cu dou` dintre cele mai

Antreprenoriatul nu mi se pare mai greu decât \n corpora]ie. Acum pentru mine este mult mai simplu. Dac` lucrezi la partea de delegare [i \]i alegi cei mai buni oameni, dac` ai o echip` foarte bun` [i [tii s` creezi sinergie \ntre oameni, lucrurile merg de la sine. Acum, [i când mi-e r`u \mi e bine.” Nu cred c` exist` un manager perfect. Cât timp am avut [efi am v`zut la fiecare punctele bune [i mai pu]in bune. Mi-a pl`cut s` le evit pe cele mai pu]in bune. Unul dintre lucrurile pe care le-am \nv`]at a fost s` nu iau decizii f`r` s` m` consult cu echipa mea.

Ca manager, ce-]i repro[ezi? Exist` diferen]e de management al distan]ei emo]ionale: unii manageri sunt foarte apropia]i de oameni, al]ii sunt foarte distan]i. Femeile manager sunt fie “good mother”, fie “queen”. Eu am tendin]a s` fiu “good mother”, am \ns` norocul s` fiu al`turi de oameni care apreciaz` asta, lu`m deciziile \mpreun` [i ne sim]im bine \mpreun`. Este bine s` nu fii nici una, nici alta. Nu este important dac` oamenii te iubesc sau te ur`sc, conteaz` s` te respecte. 56

Biz

perisabile lucruri, “imaginea” [i “percep]ia”, rela]ia trebuie s` fie puternic`. Apropo de “trebuie”, acesta este unul dintre cuvintele pe care le evit de obicei. Nu “trebuie” absolut nimic, dac` faci un lucru ai o consecin]`, dac` faci alt lucru ai alt` consecin]`. Exist` \ntotdeauna o op]iune. Alte cuvinte care m` fac s` zâmbesc sunt “Da, dar...” pentru c` anuleaz` prima parte a propozi]iei, e o contradic]ie prin care se refuz` a se accepta punctul altuia de vedere. |n schimb, cuvântul care-mi place cel mai mult [i pe care-l folosesc foarte mult este “mul]umesc”.

Care este cel mai frumos lucru pe care ]i l-a adus antreprenoriatul? Cel mai frumos este c` lucrez exact cu oamenii cu care \mi place s` lucrez.

Dup` ce am \ncetat s` reprezint o corpora]ie, s-a schimbat un pic rela]ia cu unii oameni pentru care determinant era s` am \n administrare bugete mari [i putere la nivel decizional. Dup` ce am intrat \n antreprenoriat, jum`tate dintre lucrurile pe care nu le \n]elegeam la [eful meu din corpora]ie le-am \n]eles. Ulterior, i-am scris asta [i mi-am cerut scuze c` nu l-am \n]eles.

}i-a fost greu s`-]i ceri scuze? Orgoliul este invers propor]ional cu inteligen]a. Nu are ce s` caute \n business. Dac` ai gre[it, cere-]i scuze. Asta dovede[te [i c` e[ti uman. Nu e nimeni infailibil. La noi \n firm` nu se discut` de o gre[eal` decât dac` o repe]i. Norocul nostru este c` nu s-a repetat. Dac` unul dintre angaja]i a gre[it, cel pu]in jum`tate din responsabilitate \mi apar]ine. |nseamn` c` nu era suficient de preg`tit s` ia decizia pe care a luat-o. Iar când vine vorba de scuze, sunt e p`rere c` e bine ca lucrul acesta s` fie f`cut cu onestitate. Dup` ce ai cerut scuze, \ntrebi ce s` faci ca s` restabile[ti nivelul de \ncredere.

Ai fost dezamagit` c` s-au schimbat rela]iile cu unii oameni dup` ce ai plecat de la Samsung? Nu a[ folosi un cuvânt atât de dur. M` a[teptam s` se \ntâmple a[a. Nu a[ putea spune c` a fost o dezam`gire, am tratat-o cu sim]ul umorului. Am zâmbit.

E[ti [i trainer \n cadrul CleverBS. Poveste[te-ne despre zona aceasta de activitate. Sunt trainer din 2008. Fac traininguri de product management \n care, cu permisiunea clien]ilor mei, folosesc studii de caz reale, ceea ce este foarte apreciat de c`tre cursan]ii mei. Trainingurile sunt separate de Trust Communications, \ns` anul acesta vrem s` lans`m propria divizie pentru c` exist` cerere \n pia]`. |nainte s` fiu trainer am participat la foarte multe traininguri. La \nceput am fost invitat special, ulterior co-trainer, apoi am preluat propriul training. Firma care m` reprezint` este o firm` acreditat` CleverBS. Cred c` pân` \n prezent am avut cam 300 de cursan]i. Biz

strategie Alinierea performan]ei Dac` o companie vrea s` aib` o activitate eficient`, e nevoie de sprijinul [i dedica]ia tuturor oamenilor din interiorul [i din afara acesteia. Nu e suficient ca liderul s` le spun` oamenilor ce vrea, trebuie s`-i [i implice. DE PAUL GARRISON roverbul chinezesc “Spune-le [i vor uita. Arat`-le [i \[i vor aminti. Implic`-i [i vor \n]elege” se aplic` de minune [i \n privin]a implic`rii angaja]ilor din diferitele departamente ale unei companii. Destina]ia, inclusiv ]elul, obiectivele principale [i filosofia valorii, reprezint` nordul busolei care ghideaz` managerul c`tre ob]inerea alinierii performan]ei.

ALINIEREA DESTINA}IEI Planificarea destina]iei permite liderului s`-[i concentreze eforturile asupra lucrurilor care trebuie \ndeplinite pentru cre[terea exponen]ial` a afacerii – crearea, comunicarea [i furnizarea valorii pentru consumator. |n materie de aliniere a performan]ei, liderul nu trebuie s` recurg` la reducerea costurilor (chiar dac` acest lucru este necesar uneori) sau s` \ngreuneze structura prin ad`ugarea unor angaja]i noi, cu abilit`]i noi pentru companie. Treaba liderului este s` ghideze evolu]ia afacerii de la ceea ce este \n prezent la destina]ia care trebuie atins`. De cele mai multe ori, el va constata c` angaja]ii vechi deprind abilit`]i noi mai repede decât angaja]ii recent coopta]i dac` \n]eleg necesitatea schimb`rii [i importan]a contribu]iei lor individuale la crearea, comunicarea [i furnizarea valorii pentru consumator.

ALINIEREA SCHIMB~RII Prin defini]ie, un lider trebuie s` duc` o organiza]ie dintr-un punct \n altul, iar acest proces implic` schimbare. Modul 58

Biz

creativi, care se folosesc de creativitatea lor ca scuz` pentru lipsa de organizare a activit`]ii, nu sunt altceva decât lene[i. Cu to]ii suntem lene[i \ntr-un domeniu sau altul, dar \n creativitate nu pot exista lene[i. Cei extrem de organiza]i vor spune, la rândul lor, c` nu sunt creativi, dar poate de fapt doar le e team` de schimbare, de nou. Managerii eficien]i [tiu cum s`-i \ncurajeze pe cei cu probleme de organizare astfel \ncât ace[tia s` apeleze la disciplin` pentru a deveni la rândul lor mai eficien]i. |n egal` m`sur`, ace[ti manageri [tiu cum s`-i ajute pe cei cu probleme de creativitate astfel \ncât acestora s` le vin` PAUL GARRISON este profesor de mai u[or s`-[i exprime ideile marketing [i fost decan al Central \n organiza]ie. European University Business School, iar acum pred` la Maastricht School of Management RoALINIEREA STRUCTURAL~ mânia [i Skolkovo School of Majoritatea organiza]iilor sunt Management din Moscova. A lucrat structurate dup` tradi]ionalul \n marketing mai bine de 30 de ani. model militar de comand` [i De-a lungul cariere a lucrat la Proccontrol. Dac` un lider vrea s` ter & Gamble [i Coca-Cola. A fondat propria agen]ie de rup` cu aceast` tradi]ie, lucru publicitate din SUA, iar recent a pus bazele firmei de de care are nevoie atunci când consultan]` strategic` Garrison Group, \n Budapesta. \ncearc` s` adopte schimbarea [i strategii inovatoare, se va cere o structur` organiza]ional` mai ALINIEREA GÂNDIRII plat` [i mai interactiv`. Organiza]iile de Odat` ce \ncepe s` analizeze oamenii din acest tip se bizuie mai mult pe capacitacompanie [i s`-i alinieze la abilit`]ile care tea managerului de a conduce [i a inau devenit necesare ca urmare a fluen]a. Acesta are o \ncredere crescut` \n schimb`rii, liderul trebuie s` se asigure oamenii afla]i \n subordinea sa [i nu-[i c` a luat \n calcul disponibilitatea indivipierde timpul controlându-l pe fiecare ca dual` a fiec`rui angajat de a se adapta [i s` fie sigur c` acesta nu face gre[eli. Maa cre[te. Oamenii au o capacitate uiminagerul care conduce [i influen]eaz` are toare de adaptare [i de acceptare a \ncredere \n el \nsu[i, ca [i \n colegii s`i. schimb`rii dac` sunt motiva]i [i \ncuMulte organiza]ii, de altfel de succes, cad raja]i corespunz`tor. A[a-zi[ii gânditori \n care liderul administreaz` aceast` schimbare, ce are dimensiuni atât interne cât [i externe, este esen]ial, indiferent c` destina]ia propus` va fi atins` sau nu. Dac` faci acela[i lucru \n fiecare zi nu o s` ajungi nic`ieri, pentru c` nu mergi \nainte. Pentru a avea rezultate, trebuie s` schimbi modul \n care desf`[ori activitatea. Iar oamenii opun cea mai mare rezisten]` la schimbare atunci când nu \n]eleg ce, de ce, unde, cum [i când. Când se petrec schimb`ri, comunicarea \n organiza]ie trebuie s` creasc` exponen]ial.

victim` nevoii unor lideri de a crea “imperii”, ceea ce duce la lupte sterile \ntre angaja]i [i d` na[tere unor grani]e impenetrabile \n interiorul organiza]iei, \n loc s` \ncurajeze cooperarea. Tradi]ionala lupt` dintre vânz`ri [i marketing trebuie s` ia sfâr[it. De fapt, chiar a luat sfâr[it – numai c` exist` oameni care \nc` nu au reu[it sau nu au vrut s` accepte faptul c` marketingul \nseamn` vânz`ri [i c` vânz`rile \nseamn` mai mult decât s` te \ntre]ii cu clien]ii. |n mintea mea, angaja]ii de la vânz`ri sunt marketerii din prima linie a frontului. Managerii de brand trebuie s` fie eficien]i \n spatele liniilor, ca s` le poat` asigura celor din prima linie instrumentele [i armele de care au nevoie \n lupta desf`[urat` \n tran[ee.

ALINIEREA MOTIVA}IONAL~ |n materie de Resurse Umane, am o filosofie simpl`, strâns aliniat` cu filosofia mea de marketing. Dup` mine, oamenii ac]ioneaz`, [i \nc` din toat` inima, dac`

func]ionale [i emo]ionale ale acesteia. O strategie eficient` implic` o suprapunere cu efecte de tip win-win a ac]iunilor care \i reprezint` [i pe clien]i, [i compania. |n mod similar, este nevoie de o suprapunere a intereselor [i \ntre angajat [i companie. Dac` angajatul consider` ca a-[i face treaba bine – de exemplu, s` vin` cu idei noi sau s` furnizeze o mai \nalt` valoare pentru consumator – \nseamn` s`-[i urmeze propriile sale ]eluri personale [i profesionale, el va muta mun]ii din loc pentru lider [i pentru afacere.

neaz` pentru propriii s`i angaja]i. A[a cum \[i stabilesc destina]ia afacerii, liderii trebuie s` [tie dinainte [i unde vor s` ajung` cu recrutarea [i dezvoltarea talentelor. Ei nu vor avea nevoie numai de angaja]i care sunt loiali [i muncesc mult, ci vor dori s` creasc` [i s` \ncurajeze cât mai mul]i performeri, pentru ca ei s` devin` ambasadori ai companiei pentru clien]i [i pentru angaja]i.

ALINIEREA ELANULUI Esen]a \ndeplinirii oric`rei sarcini este p`strarea elanului ini]ial. Iar acest elan se na[te odat` cu decizia de a propaga gândirea strategic` \n \ntreaga organiza]ie prin desemnarea unor obiective [i nu a unor sarcini. Elanul se men]ine [i pe mai departe dac` liderul \ncurajeaz` pe toat` lumea s` fac` la fel, astfel \ncât cea mai bun` cale de a \ndeplini o sarcin` s` fie decis` la fiecare nivel \n parte. Afacerea ia avânt atunci când se recruteaz` angaja]i [i se cultiv` talente

ALINIEREA MOTIVA}IONAL~ CLIENT – ANGAJAT Punctul \n care toat` aceast` strategie \ncepe s` capete sens este atunci când combini [i integrezi ce faci pentru clien]i cu ce faci pentru angaja]i. S` ne imagin`m c` un manager al unei companii din domeniul tehnologic vrea s` angajeze pe cineva care este deja la Apple. Câ]i bani s`-i dea \n plus, având \n vedere c` are deja un salariu mare?

CE A{TEAPT~ OAMENII DE LA UN JOB? }EL Valori [i idealuri EVOLU}IE PERSONAL~ Cre[tere [i \mplinire personal`

CUNO{TIN}E {I ABILIT~}I Realiz`ri, statut, responsabilitate, reputa]ie

COMPORTAMENT Parte a grupului, spirit de echip`

SIGURAN}~ FINANCIAR~ Salariu [i alte beneficii

MEDIUL FIZIC DE LUCRU

simt c` ac]iunea \i reprezint` \ntr-un fel sau altul. Iar pentru a sim]i acest lucru, este nevoie de o combina]ie de factori func]ionali [i emo]ionali. Dac` vrei ca o persoan` s` execute bine o \ns`rcinare – [i s` fie dedicat` \ns`rcin`rii [i pe termen lung – trebuie s` iei \n calcul nevoile

Iar suma \n plus ar conta oare cu adev`rat? La Apple, angaja]ii consider` c` las` o urm` a trecerii lor prin lume, cum a descris Steve Jobs motivarea care a devenit popular` \n companie. Apple se pozi]ioneaz` pentru clien]i cu aceea[i minu]iozitate cu care se pozi]io-

aliniind acest lucru cu ceea ce vor ei s` fac` \n via]` [i cu ceea ce vrea compania s` fac` pentru clien]i. Dar, bine\n]eles, partea cea mai grea \n materie de elan este primul pas: s` \mpingi bolovanul la vale, ca s` \nceap` s` se rostogoleasc`. Biz

Agentul 007 al brandurilor De dou` luni, organigrama Publicis cuprinde o nou` pozi]ie: investigator. Inspirat din munca de zi cu zi a marilor case de avocatur`, investigatorul este mâna dreapt` a plannerilor din departamentul de strategie, la fel cum investigatorul legal lucreaz` pentru avoca]i. DE LOREDANA S~NDULESCU [a cum marile case de avocatur` rezolv` cazurile cu ajutorul unui investigator, de ce nu s-ar putea \ntâmpla la fel [i \n lumea brandurilor? De ce nu ar cobor\ companiile din sferele \nalte ale strategiilor de brand, pline de statistici \n PowerPoint sau Excel, fa]` \n fa]` cu consumatorii reali [i nu ar intra \ntr-un contact cât se poate de direct cu impresiile [i reac]iile pe care ei le au \n rela]ia cu brandurile pe care le cump`r`? De ce nu ar testa strategii de brand, ideile pe care ar vrea s` le pun` \n aplicare [i de ce nu [i-ar extrage insight-urile rapid [i direct de la consumatori? Oamenii de la Publicis din Bucure[ti nu au g`sit niciun motiv pentru care toate acestea nu s-ar putea pune \n practic`. La ideea [i ini]iativa lui Lorand Balint, de dou` luni, \n departamentul de strategie pe care-l conduce, a fost creat` o nou` pozi]ie, cea de investigator. Inspirat` chiar din pozi]ia de legal investigator al marilor firme de avocatur`, investigatorul de la Publicis este mâna dreapt` a plannerului a[a cum investigatorul este mâna dreapt` pentru avoca]i [i lucreaz` pe briefurile pe care le prime[te de la colegii s`i din departamentul strategie. Venit la Publicis din Leo Burnett, unde a lucrat zece ani ani, \ncepând din octombrie 2012, \n calitate de Strategy Director, Lorand Balint a primit misiunea de a organiza un departament de strategie a[a cum crede mai bine de cuviin]`. |n loc s` angajeze ni[te planneri [i el s` fie [eful lor, a \nceput s` analizeze ce era cu adev`rat nevoie atât pentru bunul mers al agen]iei, cât [i pentru 60

Biz

clien]ii din portofoliu. “Nu m` gr`besc s` angajez. Pân` nu g`sesc oameni potrivi]i, de la care s` [tiu exact ce vreau, nu angajez”, poveste[te Lorand Balint din strategia sa recrutare. Inspirat de personajul Kalinda din serialul de televiziune “So]ia perfect`” \ntr-un moment \n care c`uta solu]ii de a-[i organiza cât mai bine departamentul, a angajat un investigator, Publicis devenind astfel prima agen]ie din România cu o astfel de func]ie \n organigram` [i, posibil, prima din lume. Exist` departamente de cercetare \n agen]ii, investigatorul este \n schimb foarte mult axat pe ob]inerea de informa]ii rapid, f`r` s` le interpreteze. Dac` poate veni [i cu idei de interpretare, cu atât mai bine, nu sunt respinse, \ns` nu ]ine neap`rat de fi[a postului s`u. De interpretarea datelor colectate se ocup` cei din departamentul de strategie. “Viteza cu care se deruleaz` proiectele este uimitoare \n ziua de azi. |n dou` s`pt`mâni de la prima \ntâlnire cu un client, trebuie s` faci strategia de crea]ie pe trei ani”, \[i explic` Lorand Balint solu]ia pe care o nume[te o adaptare la secolul XXI. Investigatorul instruit pe baza unui brief, având la dispozi]ie un set de \ntreb`ri pe care s` le adreseze oamenilor pe care-i \ntâlne[te [i dotat cu echipamente de James Bond, printre care [i o pereche de ochelari cu camer` de filmare integrat`, “face terenul” pe care oamenii de strategie, [i cu atât mai pu]in clien]ii din companii, nu au timpul s`-l fac`. Concret, investigatorul iese printre consumatori, “ia pulsul str`zii” [i se \ntoarce \n agen]ie cu materiale filmate pe care cei din strategie le analizeaz`.

“Din reac]iile oamenilor mi se confirm` ipoteze [i teorii”, spune Lorand Balint. {i asta este o adev`rat` min` de aur. “Când toat` lumea se plânge c` nu avem timp, aceasta este o modalitate de a c`uta scurt`turile.” Munca investigatorului nu exclude cercetarea clasic` [i nu se pune problema c` insight-urile ob]inute astfel sunt mai autentice. Sunt doar mai rapide. Rapiditatea cu care \[i ob]in informa]iile este de altfel unul dintre punctele prin care clien]ii au fost imediat cuceri]i de investigator. “Ne bucur` mult rapiditatea cu care cei din Publicis ne-au pus la dispozi]ie informa]iile legate de competi]ie. Noua lor formul` ni se pare o idee excelent` [i cu rezultate reale”, ne-a declarat Andreea Mihai, Marketing Director, Carrefour. Clien]ii agen]iei au reac]ionat foarte bine, pentru c` investigatorul “le aduce strada \n universul lor”. “Publicis a venit, \n premier`, cu o formul` creativ` [i eficient` de a-[i testa propunerile strategice. Am fost impresiona]i de insight-urile strânse din pia]`, de la vânz`torii [i consumatorii de bere. {i aceasta, \ntr-un timp foarte scurt”, spune Elena M`r`cine, Category Manager, SKOL. La rândul s`u, Eliza {erban, Winston Brand Manager, JT International România, declar` c` printre alte solu]ii de market monitoring, solu]ia Publicis de “secret shopper” este simpl` [i puternic`, pentru c` surprinde direct experien]e [i prezint` obiectiv plusurile [i minusurile proiectelor implementate [i ajust`rile necesare pentru a \mbun`t`]i touchpoint-urile. Investigatorul nu lucreaz` la norma de \nregistr`ri [i nu are un program fix. |n

STRATEGIE PUBLICITATE

prezent, se ocup` de cinci branduri din portofoliul Publicis, unde de altfel are [i un birou, \ns` nu st` niciodat` \n agen]ie. Particip` la \ntâlniri, prime[te instruc]iunile [i pleac`. Treaba lui este s` interac]ioneze cu consumatorii brandurilor pentru care lucreaz`. E liber s` mearg` pe teren când vrea [i s` stea cât crede necesar. |ntotdeauna are un set de \ntreb`ri prestabilite, dar poate improviza dac` simte nevoia. Pe teren trebuie s` fie foarte atent, s`-[i urm`reasc` foarte bine obiectivele [i s` se adapteze \n func]ie de situa]ie. “Cel mai greu este c` nu ai a doua [ans`. Dac` ratezi \ntr-un loc, nu po]i veni a doua oar` cu acelea[i \ntreb`ri”, poveste[te investigatorul de la Publicis. Foarte important` este discu]ia de dinainte de a pleca pe teren, pentru ca el s` \n]eleag` bine brieful [i profilul consumatorului ]int` pe care trebuie s`-l abordeze. De foarte multe ori se poate \ntâmpla ca testul pie]ei s` fie diferit de a[tept`rile pe care le au \n agen]ie: atunci intervin adaptabilitatea [i practica efectiv`.

LORAND BALINT, Strategy Director, Publicis

Investigatorul Publicis

FOTO: VALI MIREA

PROFIL DE INVESTIGATOR |n calitatea sa de promotor al acestei pozi]ii \ntr-o agen]ie de publicitate, l-am \ntrebat pe Lorand Balint care este profilul ideal de investigator. Ce calificare trebuie s` aib` cineva care ar aspira pe viitor la un astfel de job \ntr-o agen]ie de publicitate? “Dac` e un om care urc` \n tren [i st` \n universul lui t`cut, nu-i bun de investigator. Trebuie s` fie comunicativ \n orice grup, trebuie s` fie foarte adaptabil [i perseverent [i s` nu-i fie ru[ine de poten]ialul de a fi penibil cu ni[te ochelari ciuda]i pe fa]` atunci când \ntreab` de cine [tie ce brand la raft.” Nu \n ultimul rând trebuie “s` aib` iste]imea str`zii, s`-i plac` oamenii [i interac]iunea cu ei, s` aib` o via]` interesant` \n afara agen]iei”. Pe scurt, investigatorul e musai s` fie un om inteligent. Agen]iile concurente au aflat deja de investigatorul de la Publicis [i, din câte se pare, sunt [anse ca modelul s` fie replicat. Având \n vedere reac]iile din pia]`, Lorand Balint crede c` \n [ase luni o s` avem o gr`mad` de investigatori \n publicitatea româneasc` [i nu numai. Biz Biz

Nu mai vorbim din c`r]i, vorbim din reclame |n ultimul timp, se vorbe[te din ce \n ce mai mult despre pove[ti. Dar ce spun cifrele? Care este mesajul? Care este morala? {i nu vorbim de pove[ti de adormit copiii, ci de cele de convins adul]ii. DE ALINA STEPAN u trecut vremurile \n care consumatorii rezonau nediferen]iat la formula publicitar` “Ave]i o problem`? Noi o rezolv`m!”. |ntr-o lume \n care suntem din ce \n ce mai cople[i]i de informa]ie, m`rcile sunt cele care ne pot reordona realitatea \ntr-un mod care ne reconecteaz` cu noi \n[ine [i ne ofer` mai mult decât beneficiul unui produs. Din perspectiv` cultural` [i istoric`, românii sunt \nseta]i de pove[ti. Ne place s` auzim pove[ti [i s` le transmitem mai departe. Pove[tile au un rol fundamental \n cultura noastr`: ne arat` \ncotro putem s` ne \ndrept`m, ce gre[eli s` evit`m [i cum s` facem alegeri mai bune. |ntr-o cultur` \n care modelele se g`sesc cu greu sau sunt construite de massmedia pe un suport instabil, pove[tile moderne spuse de branduri au toate [ansele s` creeze curente [i s` determine alegeri. De ani de zile, auzim mantra “zapping la publicitate”. De[i, \n multe situa]ii, acesta este comportamentul declarat [i chiar real, românilor le pas` de reclame. Românilor le plac reclamele. Studiul Ipsos Research realizat pentru Biz la finalul anului trecut arat` c` 75% dintre românii din mediul urban pot povesti f`r` s` clipeasc` nu una sau dou`, ci pân` la cinci spoturi publicitare. Românii nareaz` pove[tile din reclame. Iar cei care fac cel mai bine acest lucru sunt tocmai cei care \[i amintesc cu pl`cere pove[tile 62

Biz

comunicarea [i definirea acestora prin motiva]iile lor fundamentale. De asemenea, s-a urm`rit caracterizarea reclamelor curente din perspectiva motiva]iilor pe care acestea le adreseaz`. Completarea chestionarelor s-a realizat online, la sfâr[itul anului 2012, pe un e[antion de 1.000 de responden]i, cu vârste cuprinse \ntre 20 [i 40 de ani. Studiul este reprezentiv urban la nivel de regiune, grad de urbanizare [i \mp`r]irea pe sex [i grupe de vârst` a popula]iei ]int`.

CE MESAJE A{TEPT~M {I CE MESAJE PRIMIM? Alba-neagra – 38% din popula]ie Fundamental, \n România este dominant un segment de oameni pasivi, care aspir` la o via]` f`r` griji al`turi de cei dragi, dar \n acela[i timp nu au mereu ALINA STEPAN Managing Director, Ipsos Research curajul s` ac]ioneze pentru a nu gre[i, c`utând siguran]a grupului. pe care le auzeau \n copil`rie. Spre Viseaz` la un viitor luminos, \ns` deosebire de acea perioad` \ns`, doar acesta trebuie s` vin` de la sine, bazat 4% dintre românii din mediul urban se pe o re]et` de succes verificat` [i reg`sesc \n pove[tile pe care le spun validat` de c`tre ceilal]i. Iar reclamele. majoritatea reclamelor sunt percepute Studiul a avut ca obiectiv identificarea \n acela[i fel de c`tre oameni: segmentelor relevante pentru

STRATEGIE MANAGEMENT

prietenoase, optimiste dar \n acela[i timp idealizate, parc` prea bune ca s` fie adev`rate, \nt`rind astfel pasivitatea celor care le vizioneaz`. Acestei categorii de oameni reclamele nu le pot vinde promisiuni idealizate [i aspira]ii. E nevoie de mai mult. Temerarul vesel: 18% din popula]ia urban` Pe de o parte exist` cei care vor mai mult, care \[i doresc s` fie cu un pas \naintea celorlal]i [i lucreaz` ca s` \[i construiasc` un viitor mai bun, ca s` le câ[tige admira]ia celorlal]i [i propria stim` de sine. Sunt oamenii care apreciaz` reclamele pasionale, neconven]ionale, care \i surprind \ntr-un mod inteligent. Pentru ace[tia, a face o punte \ntre mesajele pove[tilor pe care le-au ascultat \n copil`rie [i mesajele pove[tilor moderne ale reclamelor din prezent reprezint` o modalitate subtil` de a \i reconecta cu o perioad` \n care spiritul critic era dominat de fascina]ia unei alte realit`]i. |ndemnul la cump`rare este subtil [i nedirec]ional, ceea ce face ca mesajul s` fie mult mai persuasiv. |n cazul acestui grup de consumatori, func]ioneaz` foarte bine istorii mai complexe, care prezint` un drum ini]iatic \n urma

c`ruia eroul principal devine mai puternic [i cu care ei se pot identifica; morala trebuie s` reprezinte o sus]inere pentru propria lor dezvoltare. Azi ca mâine [i poimâine: 21% din popula]ia urban` Cel mai important lucru este stabilitatea proprie [i a familiei. De aceea, ei caut` m`rcile care se adreseaz` \ntregii familii cu grij` [i respect [i sunt influen]a]i de comunicarea care arat` c` le \n]elege nevoile, vorbindu-le pe limba lor. Pove[tile reprezentative pentru ace[tia sunt cele cu o puternic` latur` educativ`, care prezint` \nv`]`minte [i modele despre cum pot s` \[i \ngrijeasc` familia [i despre cum pot s` le ofere o via]` mai bun`. Neatârna]ii: 23% din popula]ia urban` Este vorba despre tinerii care sunt \n plin proces de autodefinire a personalit`]ii, care \ncearc` s` se rup` de trecut [i de normele existente pentru a-[i croi propriul drum. Ei caut` m`rci [i reclame care s` le prezinte modele de via]` dar \n acela[i timp s` le ofere motive pragmatice pentru a le alege. Rela]ia lor cu

pove[tile copil`riei este extrem de fragil`. De aceea, m`rcile iconice pe care le adopt` [i cu care se identific` au rolul provocator de a le defini gusturile, alegerile, chiar personalitatea.

CE A{TEAPT~ ROMÂNII DE LA NOILE POVE{TI URBANE? Pentru toate segmentele de consumatori de publicitate identificate de studiul Ipsos, comunicarea poate s` arate un peisaj nuan]at al realit`]ii [i nu doar partea aspira]ional` a lucrurilor. Aceasta trebuie s` se grefeze pe specificul cultural al românilor, care, de[i \n c`utare de modele, tind s` nu se identifice [i chiar s` conteste imaginile puternic idealizate. Pe de alt` parte, oralitatea românilor are nevoie de pove[ti urbane pe care s` le transmit` mai departe. Aceste pove[ti trebuie s` r`spund` unei palete nuan]ate de nevoi: s` surprind` [i s` inspire prin creativitate, s` ofere inspira]ie dincolo de categoria sau de produsul comunicat, s` nu seduc` f`r` a r`mâne aproape de consumator, s` reflecte via]a real` [i nu doar strict partea aspira]ional` sau strict real` a vie]ii tr`ite. Biz

TIPOLOGII DE CONSUMATOR

TEMERARUL VESEL (18%)

ALBA-NEAGRA (38%)

NEATÂRNA}II (23%)

AZI CA MÂINE {I POIMÂINE (21%)

25-35 de ani

Peste 30 de ani

20-25 de ani

• Educa]ie [i venituri superioare • |ncearc` permanent s` \[i dep`[easc` propriile limite • Apreciaz` reclamele neconven]ionale [i spontane, precum sloganurile care le r`mân \ntip`rite \n minte

• Au familie [i o via]` stabil` • Defini]i de nevoia de socializare [i de voie bun` al`turi de prieteni [i familie • Prefer` reclamele distractive, care scot \n eviden]` rela]ia dintre personaje [i prezint` beneficiile \ntr-un mod emo]ional

• Orienta]i c`tre viitor, caut` s` \[i câ[tige independen]a [i s` \[i defineasc` propria personalitate • Reclamele preferate pun accentul pe beneficiile pragmatice, f`r` a pune presiune pe privitori

|n special femei, care pun familia pe primul loc • Nevoia fundamental` este legat` de g`sirea armoniei, atât interioar` cât [i \n interiorul familiei • Caut` reclame care vorbesc despre \mp`rt`[irea momentelor pl`cute cu cei dragi sau reprezint` un moment de r`sf`] [i pentru ele

Biz

Freelancer sau angajat? Aceea[i dilem`, noi oportunit`]i Cât de dornici sunt românii s` lucreze pe cont propriu? Cât de mult \[i doresc s` fie propriii [efi? Conform lui Octavian Panti[, Managing Director al firmei TMI, toate aceste forme de munc` sunt apanajul “noii genera]ii”. DE OANA GRECEA

fost o vreme când a fi angajat, a avea un job era tot ce-]i puteai dori. Dar tot mai mult oamenii au \nceput s` se \ntoarc` la micile bucurii, la propriile pl`ceri, iar num`rul freelancerilor cre[te considerabil. Asta spun [i cifrele de pe cea mai mare platform` de freelancing [i munc` online, Elance, care situeaz` România pe locul 3 \n Europa [i 7 \n lume \n lume \n func]ie de veniturile ob]inute \n perioada 2007 64

Biz

2012 de c`tre contractorii români pe Elance.com. |n acest interval, freelancerii online din România au câ[tigat 16,4 milioane de dolari lucrând prin intermediul Elance. Proiectele din SUA, Australia, Anglia [i Canada au fost cele mai atractive sau potrivite pentru români. “Sunt tot mai mul]i oameni care se \ndreapt` c`tre freelancing, programe de lucru mai flexibile, locuri de munc` part time sau pe proiect. A[ numi «munca noii genera]ii» toate aceste forme de munc`”,

apreciaz` Octavian Panti[, Managing Director al firmei TMI Training Consulting. Acesta adaug` c`, totu[i, este devreme s` putem vorbi despre o tendin]` \n România, pentru c` mi[c`rile mai mari sunt deocamdat` doar \n interiorul a dou` categorii: tineri de 20-30 de ani [i speciali[ti de 35-45 de ani. Banii câ[tiga]i nu sunt de neglijat, nici pentru cel care face asta ca o surs` de venit \n plus, nici pentru cei care tr`iesc exclusiv din aceast` activitate. Un freelancer român este pl`tit,

\n medie, cu 15 dolari/or`, iar cele mai multe proiecte pe care le contracteaz` sunt \n domeniile IT & programare, graphic design & multimedia. {i exist` câteva exemple de utilizatori ai Elance mediatizate \n România pentru performan]a de a-[i g`si proiecte foarte avantajoase. Anton Daniel, expert \n dezvoltarea jocurilor video, consider` c` ceea ce \i ofer` Elance este mult mai bun decât oriunde. “Pot fi propriul meu [ef [i m` pot bucura de via]` [i când lucrez, [i când m` relaxez”, spune Anton.

Irina Elena Ciacaru, Elance Mobilizer, are \nc` un job full time ca program manager la o multina]ional`, dar este [i part time freelancer. “|n timpul liber, cam \n jur de 10 ore, caut proiecte care mi se potrivesc, licitez pentru ele [i dac` \mi sunt \ncredin]ate, \ncep s` le lucrez ]inând cont de timpul alocat [i de necesit`]ile clien]ilor. |ns` ideea de a fi full time freelancer [i propriul meu [ef, f`r` a avea un program fix gen 9 – 6, m` atrage din ce \n ce mai mult [i aceasta este direc]ia pe care

INDUSTRIILE CELE MAI C~UTATE DE FREELANCERII ROMÂNI Web design 22%

Produc]ie multimedia 14%

Graphic design 36%

Cercetare 10% Creare con]inut 9% Programare mobile 9% Traducere 7% Altele 7% Marketing online 5% Inginerie 5% Vånz`ri 3%

Programare web 41%

Finan]e 0%

Marketing 2% Juridic 2%

Biz

STRATEGIE MANAGEMENT

inten]ionez s` o urmez \n viitor”, spune ea. Pân` la sfâr[itul lui 2012, profesioni[tii independen]i români au câ[tigat, \n total, aproximativ 16,4 milioane de dolari, din care numai anul trecut au fost \ncasa]i 5 milioane de dolari.

6.000 DE FREELANCERI ONLINE Cu 16.411 de profesioni[ti independen]i români \nscri[i pân` la finalul anului trecut, România se plaseaz` pe locul 12 \n clasamentul celor 155 de ]`ri din care provin contractorii. 6.000 dintre ace[tia s-au orientat c`tre freelancingul online numai \n decursul anului 2012, iar 1.027 au fost pl`ti]i de c`tre companii interna]ionale pentru serviciile prestate pe parcursul anului trecut. Cifrele sunt sus]inute [i de Octavian Panti[, care spune c` cei \ntre 20 [i 30 de ani care opteaz` pentru freelancing de obicei nici nu au avut un loc de munc` cu norm` \ntreag` (adeseori pentru c` nu l-au g`sit sau pentru c` nu le-a pl`cut ce-au descoperit acolo). “Ei intr` astfel direct \n munca noii genera]ii. Dac` au g`sit un loc de munc` full time, de obicei \ntr-o companie multina]ional`, atunci nu se desprind de acolo cu una, cu dou`, ci sunt prin[i \n proiecte, lucreaz` multe ore [i multe weekenduri, acumuleaz` experien]` pe care apoi, la un moment dat, hot`r`sc s` o valorifice altfel. A[a se formeaz` a doua categorie, \ntre 35 [i 45 de ani. Criza a fost un factor favorizator pentru munca noii genera]ii, transform`rile din sistemul bancar actual, de exemplu, sunt un alt imbold pentru oamenii cu experien]` de a se desprinde de companiile mari”, explic` el. Din punctul de vedere al lui Panti[, munca noii genera]ii nu e pentru toat` lumea. Fiecare 66

Biz

Mi se pare fascinant online-ul [i câte oportunit`]i de comunicare [i cunoa[tere ofer`. Plus c` aptitudinile certificate prin teste, cu rezultate ata[ate profilului online, m` promoveaz` \n fa]a clien]ilor.” Irina Elena Ciacaru, Elance Mobilizer

avantaj are [i un risc. “Astfel, \n primul rând ai program flexibil, n-ai [ef care s` fie cu ochii pe tine, ai doar termene de predare pe care trebuie s` le respec]i. Numai c` riscul e s` te compor]i cu termenele precum studentul cu examenele: o lung` relaxare urmat` de un stres maxim [i câteva nop]i nedormite. |n al doilea rând, ai posibilitatea unor câ[tiguri mai mari decât un salariu, dar nu ai caden]a lini[titoare a acestuia. Po]i avea o prim`var` foarte bun`, urmat` de o var` cu zero venituri. |n al treilea rând, veniturile provin din mai multe surse, adic` nu ai toate ou`le \n acela[i co[“, mai spune managerul de la TMI (Time Manager International). Aceste venituri nu vin \ns` automat, e nevoie s` umbli dup` proiecte, s` [tii s` vinzi, s` faci o g`l`gie productiv` \n jurul t`u. |n al patrulea rând, e[ti pe cont

propriu, adaug` Panti[. “R`spunzi de dezvoltarea ta personal`, po]i alege direc]iile \n care s` te dezvol]i. Riscul e s` te mul]ume[ti cu ce [tii acum, crezând c` e suficient.” Kjetil Olsen, vicepre[edinte al Elance pentru Europa, a declarat la momentul lans`rii platformei \n România c` viitorul freelancerilor este promi]`tor: \n urm`torii cinci ani, companiile vor angaja mai mult de jum`tate dintre profesioni[ti prin internet (54%). “Iar pozi]ia geografic` a unui contractor nu va mai fi o problem`, dat fiind faptul c` rezultatele bune vor fi livrate la timp.” |n opinia lui Panti[, sus]inut` [i \n cartea sa “Musai List” (ap`rut` la editura Publica \n 2012), companiile, mari [i mici, \ncep s` permit` programe de lucru mai flexibile. Cine cere un program flexibil e privit adeseori de sub o sprâncean` ridicat` ca unul care cere o favoare deosebit`. “Paradigma companiilor este cea a programului obi[nuit, care, din multe puncte de vedere, r`mâne cel mai bun pentru companie. De aceea, ini]iativa trecerii la munca noii genera]ii trebuie s` le apar]in` angaja]ilor. Programul de lucru din Fran]a, de exemplu, lejer fa]` de cel din alte ]`ri, este rodul eforturilor angaja]ilor [i ale reprezentan]ilor acestora, nu consecin]a unor decizii proactive ale angajatorilor”, mai sus]ine el. {i totu[i, cât de greu este s`-]i g`se[ti un job de freelancer ori o colaborare part time, atunci când e[ti angajat? Irina Elena Ciacaru, Elance Mobilizer, spune c` primul job a venit cam \n trei s`pt`mâni de când [i-a completat profilul online. S-a ocupat atunci de planificarea vacan]elor de lux ale unui client corporate, de la rezervarea biletelor de avion [i a hotelurilor \n destina]ii exotice pân` la

STRATEGIE MANAGEMENT

stabilirea atrac]iilor turistice recomandate \n vacan]ele lor. “Sistemul Elance este foarte bine pus la punct, de la profilul care te ajut` \n promovarea aptitudinilor pân` la spa]iul de lucru virtual dotat cu instrumente necesare \n efectuarea proiectelor online [i a comunic`rii \ntre client [i freelancer. Este de men]ionat [i principalul atu al Elance [i anume metoda de plat` garantat` care ofer` \ncredere pe ambele p`r]i”, explic` Ciacaru. Elance i-a oferit [ansa de a \nv`]a lucruri noi [i chiar s` cocheteze cu gândul de reorientare profesional`. “M-a ambi]ionat prin testele online oferite pentru testarea propriilor cuno[tin]e \n anumite domenii [i mai nou m` pasioneaz` marketingul online, iar pe viitor vreau s` m` specializez pe a[a ceva. Mi se pare fascinant online-ul [i câte oportunit`]i de comunicare [i cunoa[tere ofer`. Plus c` aptitudinile certificate prin teste, cu rezultate ata[ate profilului online, m` promoveaz` \n fa]a clien]ilor”, mai spune ea. C` românii au [tiut de platform` \nainte de lansarea ei oficial` \n România [i c` abilit`]ile [i competen]ele lor au fost c`utate [i apreciate o arat` tot calculele, care plaseaz` România \n topul câ[tigurilor \naintea unor ]`ri precum Rusia, China, Germania sau Australia. }ara noastr` se afl` pe locul 3 la nivel european, dup` Ucraina (cu 38,21 milioane de dolari) [i Marea Britanie (18,11 milioane de dolari). Liderii acestui clasament sunt SUA (cu 166,28 milioane de dolari), India (165,09 milioane de dolari) [i Pakistan (39,89 milioane de dolari). Contractorii români s-au impus pe pia]a de IT & programare [i graphic design & multimedia, unde au câ[tigat 68

Biz

Sunt tot mai mul]i oameni care se \ndreapt` c`tre freelancing, programe de lucru mai flexibile, locuri de munc` part time sau pe proiect. A[ numi «munca noii genera]ii» toate aceste forme de munc`.” Octavian Panti[, Managing Director, TMI Training Consulting

12,6 milioane dolari [i respectiv 2,8 milioane dolari, \n perioada 2007-2012. |n aceste domenii, freelancerii români au \ncasat, \n medie, 15 dolari/or`. Cel mai bine pl`tite proiecte au fost \n domeniul finan]elor [i management [i \n domeniul juridic, unde românii au fost pl`ti]i, \n medie, cu 18 dolari/or` [i, respectiv, cu 20 dolari/or`. “Elance conecteaz` companiile cu profesioni[ti online de top la un pre] bun. |nalta calificare a speciali[tilor români [i costul competitiv al serviciilor reprezint` dou` motive esen]iale care au impus contractorii români pe pia]a global` a freelancingului online”, a explicat Kjetil Olsen. De exemplu, pentru a angaja un expert român \n programare IT este de aproape trei ori mai ieftin decât un norvegian, chiar dac` eficien]a [i rezultatele sunt acelea[i.

Balan]a optimi[tilor fa]` de explozia freelancingului este contrabalansat` de p`reri ca ale lui Octavian Panti[, care crede c` majoritatea for]ei de munc` va fi angajat` \nc` mul]i ani \n programul de acum. “Insuccesele antreprenoriale ale celor din jur, tinerii care se comport` ca ni[te elevi sau studen]i mult dup` ce au terminat cu [coala, creditele pe 20-30 de ani angajate \n 2004-2008, paradigmele puternice privind munca cu norm` \ntreag`, oferta totu[i rezonabil` a angajatorilor, industriile cu bariere de intrare foarte mari, nevoia de a asigura familiei un venit stabil, abilit`]ile insuficient dezvoltate [i toleran]a mic` la incertitudine, toate aceste lucruri fac ca oamenii s` caute [i s` vrea s` p`streze un loc de munc` tradi]ional. |n marile ora[e \ns`, \n servicii, \n categoriile descrise mai sus, munca noii genera]ii devine tot mai vizibil`”, spune acesta. |ncotro se vor \ndrepta op]iunile de lucru ale românilor, c`tre o platform` de freelancing [i lucru de acas` ori c`tre statutul de angajat, doar timpul o va ar`ta. Având \n vedere disponibiliz`rile din domeniile bancar, media [i cel al produc]iei [i faptul c` \n România nu mai sunt nici slujbe part time pentru anumite categorii de vârst`, pia]a mondial` de joburi [i proiecte, disponibil` din fa]a calculatorului, va fi o op]iune foarte serioas` pentru mul]i vorbitori de limb` englez`. Principala \ntrebare pe care ar trebui s` [i-o pun` to]i cei \n c`utare de op]iunie, este, precum spune [i Panti[: ce vrei s` faci? “Periculos este s` fii gata s` faci de toate. Asta poate fi o variant` pentru a r`mâne la suprafa]` o vreme, \ns` succesul vine din identificarea unei zone precise de specializare, \n care s` devii extrem de priceput.” Biz

life Performan]` la cub Semnele sunt tot mai clare, viitorul nu \ncepe azi, ci a \nceput deja. Dac` pân` nu demult toate privirile erau a]intite pe noile tehnologii care veneau din Silicon Valley, acum trebuie acordat` aceea[i aten]ie [i “frontului” de inova]ie estic. DE OVIDIU NEAGOE intagma “Made in China”, prezent` \n trecut pe cele mai multe produse al c`ror atribut principal nu era tocmai calitatea, [i-a f`cut loc \n ultima vreme \n for]` \n inova]ie [i \n tehnologie, domenii la care excelau numai companii occidentale. Ultima edi]ie a Mobile World Congress, care a avut loc \n Barcelona la finele lunii trecute, a demonstrat c` inova]ia \n tehnologie [i calitatea gadgeturilor \[i pot avea originea [i \n China. Demonstra]ia de for]` a fost f`cut` de compania Huawei, care a \nceput anul cât se putea de bine. Veniturile realizate timp de un an din vânz`rile globale [i care \nsumeaz` 7,5 miliarde de dolari au \nregistrat o cre[tere cu 10% fa]` de anul anterior. |n acela[i timp, compania din China a reu[it s` livreze mai bine de 127 de milioane de dispozitive. Dintre acestea, Huawei a livrat 52 de milioane de

O AVENTUR~ URIA{~

telefoane, dintre care 32 de milioane de dispozitive erau de tipul smartphone, ceea ce \nseamn` o cre[tere cu 60% fa]` de 2011. Tot \n cadrul evenimentului din Barcelona, Huawei a lansat MediaQ M310, un cub care poate trece neobservat (are doar 14 mm grosime), dar cu capacit`]i hardware bogate. Media cubul este ideal pentru utilizatorii care doresc s` fie la curent cu tot ce se \ntâmpl`, reu[ind s` conecteze con]inutul disponibil pe smartphone-uri, tablete [i televizoare [i s` aduc` sufrageria \ntr-o er` mai inteligent`. O alt` premier` a chinezilor a fost software-ul AirSharing, care conecteaz` o serie de echipamente, inclusiv smartphone-uri, tablete [i produse pentru acas`, [i integreaz` con]inutul, func]ionalitatea [i controlul tehnologiilor prin intermediul solu]iei Huawei wireless cloud. Biz

Legendele s-au dovedit a fi adev`rate. Atunci când o prin]es` este r`pit` de uria[i, pacea dintre ace[tia [i oameni s-a destr`mat. O expedi]ie periculoas`, condus` de Jack, \n inima t`râmului gigan]ilor este pe cale s` \nceap` din 22 martie pe marile ecrane, odat` cu premiera filmului “Jack [i uria[ii”. Biz

LIFE

{TIRI

Silicon Valley prinde contur \n România Polul IT creat la Cluj dup` modelul companiilor din celebra Silicon Valley prinde contur, prin organizarea celui mai puternic eveniment regional cu participare interna]ional`. Evenimentul Innovation Days, care are loc \ntre 20 [i 21 martie la Cluj, adun` sub acela[i acoperi[ atât companiile din clusterul inovator IT, respectiv 23 de companii cu domeniul de activitate \n tehnologie, dou` universit`]i clujene recunoscute ca fiind printre cele mai puternice din ]ar`, institu]ii publice, cât [i reprezentan]i ai guvernului României, delega]i ai ambasadelor str`ine [i reprezentan]i ai mediului de afaceri. “Cluj IT Innovation Days este primul eveniment de amploare pe care \l desf`[ur`m la Cluj-Napoca, la doar [ase luni de la \nfiin]area clusterului, [i ne propunem ca pe viitor s` organiz`m anual acest eveniment pe plan local, precum [i s` particip`m la evenimente interna]ionale similare”, spune Alexandru Tulai, pre[edintele Consiliului Director Cluj IT Cluster. “Ne dorim s` promov`m Clujul ca un hub IT de importan]` regional`, care s` fie recunoscut pentru produsele inovative [i serviciile IT cu valoare ad`ugat`”, continu` Tulai. Evenimentul este organizat cu scopul consolid`rii comunit`]ii IT din regiune [i al dezvolt`rii leg`turilor cu parteneri de afaceri interna]ionali, \n condi]iile \n care \n mai mult de 80% din activitatea companiilor de IT din Cluj este reprezentat` de furnizarea de servicii c`tre statele vestice, cu prec`dere SUA, Marea Britanie, Germania, Canada, dar [i c`tre China, Japonia [i ]`rile din Scandinavia. (Ovidiu Neagoe)

CALENDAR

30 MARTIE Expresia “Socoteala de acas` nu se potrive[te cu cea din târg” este cât se poate de adev`rat` pentru mediul de afaceri. Una dintre situa]iile \n care expresia poate s` probeze proverbul este la finele unei campanii care, de[i a fost

20 MARTIE

nominalizat` la festivaluri de profil, nu a adus vânz`ri potrivit a[tept`rilor. Nu rata]i workshopul “Clasamentul final”, sus]inut de Muzeul Na]ional de Art` Contemporan`.

22 MARTIE

Istorie pe val V` mai aminti]i de filmul “Titanic”? De câte ori a]i vizualizat filmul? Dac` r`spunsul la aceast` \ntrebare este “mai mult de o dat`”, este bine s` [ti]i c` \n scurt timp ve]i avea ocazia s` v` \mbarca]i la bordul unui vas de croazier` care respect` aproape identic designul navei construite \n anul 1912. Planul apar]ine miliardarului australian Clive Palmer, care [i-a anun]at, de curând, planurile de a lansa la ap` Titanic 2. Australianul se pare c` a v`zut pelicula cu Leonardo DiCaprio [i Kate Winslet [i s-a gândit [i la cei supersti]io[i. Acesta a precizat c` tehnologia a evoluat foarte mult de la accidentul nautic [i c` noul vas, de[i creat cu exactitate dup` planurile de atunci, este de nescufundat. Prima c`l`torie a vasului de croazier` va avea loc la finele anului 2016 [i va duce pasagerii din Southampton pân` la New York. Miliardarul va pune la dispozi]ia pasagerilor vestimenta]ie tipic` anului 1910. Noul vas, produs de compania Blue Start Line (produc`torul original se numea White Star Line), va fi propulsat de motoare diesel, \n locul celor pe abur [i pasagerii vor beneficia din plin de b`rci de salvare.

Biz

lucr`ri moderne din muzica de film \ntr-o produc]ie la care colaboreaz` 140 de profesioni[ti. Mai mult, muzica din filmele preferate va fi sincronizat` cu lumini, lasere, video [i elemente pirotehnice.

Iubitorii de teatru sunt a[tepta]i la Godot Cafe, unde va avea loc premiera piesei “F`-mi loc” a lui Anthony Michineau, regizat` de Radu Beligan. Aceasta spune povestea a doi tineri care se \ntâlnesc \n ajunul Cr`ciunului \ntr-un tren de noapte, eveniment care le va r`scoli \ntreaga existen]`. |n rolurile principale au fost distribui]i Marius Manole [i Medeea Marinescu.

23 MARTIE Ve[ti bune pentru fanii coloanelor sonore ale celor mai noi filme. Ace[tia vor putea participa la evenimentul “The Masterpiece”, de la Palatul Copiilor, unde se prezint` \n premier` mondial`

Este ziua \n care ave]i oportunitatea s` face]i o “c`l`torie” \n istoria vinului românesc [i a modului \n care aceasta a evoluat de-a lungul timpului, \n cadrul unui workshop sus]inut de lectorul Mirel B`nic` la Funda]ia Calea Victoriei. Tot aici v` ve]i familiariza cu istoria vinului, de la literatur` clasic` la modul \n care sunt realizate campaniile publiciutare.

15 MARTIE Când un soldat german este g`sit mort \ntr-un sat din Transilvania, ofi]erii germani amenin]` c` vor executa cei mai influen]i oameni din sat dac` responsabilul nu se va preda. Elita \ncearc` s` \l conving` pe Ipu, “nebunul satului”, s` \[i asume crima \n schimbul unor recompense. Mai multe pute]i afla de pe marile ecrane din pelicula “Condamnat la via]`” cu Gérard Depardieu, o adaptare dup` nuvela “Moartea lui Ipu” de Titus Popovici.

LIFE

COSMETICE

{TIRI

Und` verde pentru Planeta Ro[ie

Mirosul dulce al prim`verii Hainele groase de iarn` au fost \nlocuite de cele mai sub]iri, dup` venirea prim`verii. La fel ca \n cazul pieselor de vestimenta]ie se \ntâmpl` [i cu accesoriile [i, de ce nu, cu parfumurile. Portalul iVillage.co.uk a realizat un top al celor mai recomandate zece parfumuri feminine pentru prim`vara anului 2013.

Produc`tor 1. Jo Malone 2. Chanel 3. Dior 4. Stella McCartney 5. Marc Jacobs 6. Gucci 7. Ormonde Jayne 8. L’Occitaine 9. Kenzo 10. Givenchy Surs`: iVillage.co.uk

Nume parfum English Pear and Freesia Chance Miss Dior Cherie L'eau L.I.L.Y Daisy Flora Gorgeous Gardenia Tiare Cherry blossom Amour Ange ou demon

` surâde ideea s` c`l`tori]i pe

Marte? Dac` da, s-ar putea s` ave]i noroc. Pentru aceasta trebuie s` fi]i cu ochii pe excentricul miliardar american Dennis Tito, care pl`nuie[te prima expedi]ie civil` pe Marte, la mai bine de zece ani de când el \nsu[i a devenit primul “turist spa]ial”. Dac` proiectul va decurge potrivit planurilor americanului, primul zbor civil c`tre Planeta Ro[ie ar putea avea loc \n anul 2018. Pentru istorica misiune, acesta caut` doi noroco[i, ideal un cuplu c`s`torit, care vor avea ocazia s` vad` Planeta Ro[ie de

aproape, f`r` \ns` s` amartizeze, \ntr-o expedi]ie care va dura 500 de zile. Misiunea va costa aproape 2 miliarde de dolari, care vor fi subven]iona]i \n cea mai mare parte de Inspiration Mars, compania lui Tito, dar [i din drepturile TV pentru difuzarea imaginilor. Excentricul miliardar s-a decis s` gr`beasc` misiunea de a trimite pe Marte primul echipaj civil, de team` c` nu va mai apuca anul 2030, când a fost programat` o misiune similar` coordonat` de guvernul SUA, dup` cum a declarat presei interna]ionale. (Ovidiu Neagoe)

Aliatul muncii de teren

ve]i un job care nu presupune

\ndeplinirea obiectivelor din fa]a unui calculator de la birou? N-ar strica s` afla]i c` produc`torul japonez Fujitsu a lansat \n cadrul Mobile World Congress de la Barcelona tableta Stylistic M702, un dispozitiv care ruleaz` pe sistemul de operare Android [i este construit pentru folosin]a \n medii umede [i dificile. Dac` tabletele obi[nuite nu sunt tocmai prietenoase cu astfel de locuri [i pot fi afectate cu u[urin]` de ap` sau praf, noul model

poate reprezenta o alternativ` low-cost [i mai portabil` decât notebook-urile dedicate acestor medii. Dispozitivele mobile au devenit sinonime cu productivitatea, dar \n acela[i timp sunt mai fragile [i pot fi cu u[urin]` deteriorate. |ns` tableta produs` de Fujitsu ofer` rezisten]` ridicat`, pentru a face fa]` rigorilor zilelor de la birou, dar [i solicit`rilor nea[teptate din teren. “Dispozitivele consumer au ajutat la \nceperea mobilit`]ii, dar sunt fragile pentru multe medii de lucru”, spune Dieter

Heiss, director al Workplace Systems la Fujitsu Technology Solutions. “Cu tableta Stylistic M702 ne adres`m for]ei mobile de lucru, oferind un dispozitiv care nu face niciun compromis, care face fa]` greut`]ilor unei zile de munc` pe teren [i ofer`, \n acela[i timp, continuitate \n business”, a ad`ugat Heiss. Biz

LIFE

{TIRI

DINU P~NESCU, Group Creative Director

Doi creativi la mod` Au f`cut echip` bun` \mpreun`, acum sunt colegi de agen]ie, fiecare responsabil de alte proiecte. Sunt diferi]i at창t ca stil de lucru, c창t [i ca stil de manifestare. Pu[i fa]` \n fa]`, \ntregesc imaginea a ceea ce \nseamn` \n ziua de azi s` fii creativ \ntr-o agen]ie de publicitate. DE LOREDANA S~NDULESCU 72

Biz

LIFE

STIL DE MANAGER

lucreze bine \mpreun` [i sunt diferi]i \ntr-atât \ncât s` fie nevoie s` se completeze reciproc. |mpreun` alc`tuiesc mixul de care este nevoie \n publicitate, acea doz` de ludic [i spontaneitate completat` de siguran]a [i \ncrederea c` po]i duce la bun sfâr[it o idee creativ`.

C~T~LIN DOBRE, Executive Creative Director

inu P`nescu [i C`t`lin Dobre sunt creativi.

{i la propriu, [i la figurat. Pe c`r]ile lor de vizit` scrie Group Creative Director, respectiv Executive Creative Director. Amândoi lucreaz` la McCann Erickson [i \mpreun` au f`cut echip` cu rezultate la superlativ, dovad` sunt numeroasele premii pe care le-au câ[tigat, dintre care cele mai r`sun`toare, mult râvnitele trofee de la Cannes Lions. Acum nu mai lucreaz` \n echip`, \ns` adu[i fa]` \n fa]` alc`tuiesc un duo creativ complementar. C`t`lin e relaxat [i vesel. Dinu e profund [i cerebral. Se aseam`n` atât cât e nevoie ca s`

FOTOGRAFII: VALI MIREA

DINU, PUBLICITARUL Dinu are 12 ani de publicitate, dintre care ultimii 5 la McCann. |nainte a fost senior copywriter la Friends Advertising (5 ani) [i junior copywriter la Tempo Advertising (2 ani). |n publicitate a ajuns dup` trei ani de televiziune la Atomic TV [i asta pentru c` a[a [i-a dorit s` se \ntâmple. “Din fericire pentru mine, publicitatea e o meserie pe care am ales-o, nu care m-a ales ea pe mine. |nc` din facultate visam s` fac asta. Televiziunea n-a fost niciodat` o pasiune, a fost o pur` \ntâmplare”, poveste[te el. Dar l-a ajutat mai târziu, pentru c` gra]ie experien]ei din televiziune a ajuns s` st`pâneasc` mult mai bine mijloacele de produc]ie, limbajul vizual, a putut s` lucreze bine cu bugete mici [i s` fac` mai multe decât ceilal]i cu resursele dintr-un platou sau dintr-un studio. Publicitatea este totodat` meseria care l-a schimbat mult. “{i \n bine, [i \n r`u.” |n primul rând, i-a rezolvat o mare dilem` – [i-a g`sit drumul, pentru c` altfel nicio alt` meserie nu-l atr`gea. Apoi l-a \nv`]at \nc` din prima zi c` banii nu sunt totul. Dup` ce a lucrat aproape trei ani pe un salariu de 600 de dolari, dup` zeci de petreceri, vedete [i vedetisme, s-a trezit brusc la coada lan]ului trofic, cu 100 de dolari pe lun` [i multe weekend-uri nedormite prin agen]ie. Dar era foarte fericit. Un alt lucru pe care l-a \nv`]at \n publicitate a fost “s` scrie la inspira]ie [i s` editeze la rece”. Adic` s`-[i educe ra]ionalul [i emo]ionalul s` lucreze \mpreun`. Tot \n publicitate a \nv`]at [i ce \nseamn` gândirea lateral`. A \nv`]at c` exist` \ntotdeauna cel pu]in \nc` un mod de a rezolva o problem`; chiar dac` nu-l vezi pe loc, chiar dac` nu-l vezi niciodat`, [tii sigur c` e acolo. A \nv`]at [i ce \nseamn` s` ai r`bdare, s` o iei senin de la cap`t dup` ce toat` munca ta a ajuns la gunoi. {i-a dat seama c` lucrul cu oamenii cu o structur` diferit` de a ta, cum sunt clien]ii, \ntrege[te orizontul, nu-l \ngr`de[te. A \nv`]at s` nu se \ndr`gosteasc` de propriile idei [i c` exist` oameni mai de[tep]i pe care merit` s`-i aprecieze pentru asta, nu doar s`-i invidieze. Biz

Dar lucrul cel mai important pe care crede c`-l poate \nv`]a cineva \n publicitate este s` te pui cu u[urin]` \n pielea oricui. S` \n]elegi lucrurile [i oamenii mai profund, inclusiv pe tine \nsu]i. Publicitatea te \nva]` cum gândesc al]ii chiar dac` nu-i cuno[ti, ce-i face s` râd`, ce-i face s` plâng`, ce-i motiveaz` sau demotiveaz`. |n prezent se ocup` de clien]ii interna]ionali ai McCann, operatori telecom din Letonia [i Lituania. Din punctul de vedere al muncii de zi cu zi nu este nicio diferen]` fa]` de ce ar face pentru clien]ii din România, diferit e doar faptul c`, \n loc s` ia taxiul pân` \n Pipera, ia avionul pân` te miri pe unde sau discut` ore \ntregi prin videocall. Nici modul \n care se face publicitate nu difer` pe ansamblu \ntre România [i ]`rile baltice, frapant este modul \n care lucreaz` aceste dou` companii. Atât \n Lituania, cât [i \n Letonia au strategii de marketing la care multe agen]ii de oriunde \n lume doar viseaz`. “Sunt ni[te clien]i foarte creativi [i [tiu s` vin` constant cu produse [i servicii inovatoare. Au ni[te programe de customer care fantastice. Când suni la Bite Letonia, ape[i pe 1 dac` vrei s` fii tutuit, pe 2 ca s` fii luat cu «dumneavoastr`» sau pe 3 dac` vrei o voce sexy.” |nainte s` intre \n publicitate i s-a spus c` r`ul cel mai mare pe care aceasta \l face este c` nu te las` s` te gânde[ti la ce vrei tu. {i cu timpul [i-a dat seama c` a[a este: “Când ai un brief, când [tii c` vine deadline-ul [i vrei s` ias` ceva tare, te gânde[ti nonstop. Chiar [i când faci altceva devii multitasking, ca s` nu zic schizofrenic. Povestea cu trântitul u[ii când ie[i de la birou e un basm. Nu ]ine când lucrezi la crea]ie [i vrei performan]`. Acesta este compromisul pe care trebuie s`-l faci”. Primul proiect care l-a f`cut s` fie mândru a fost câ[tigarea unui pitch pentru CFR, chiar la vreo trei luni dup` angajare. A[a i se p`rea atunci, c` l-a câ[tigat el cu spotul lui genial. Proiectul \ns` nu s-a f`cut niciodat`. Primul proiect la care a tres`ltat cu adev`rat de bucurie a fost lansarea Orange România, \n 2002. Au fost \ns` [i multe proiecte care nu i-au ie[it. “|n meseria asta, cam 90% din tot ce faci merge la gunoi. C` e proast` ideea, c` n-ai explicat ca lumea la prezentare, c` n-a \n]eles clientul, c` n-ai \n]eles nici tu ce-ai f`cut acolo, c` nu mai erau bani, c` nu i-a pl`cut so]iei GM-ului, se g`sesc mereu o mie de motive s` pice totul [i doar vreo câteva s` se mearg` mai departe. Uneori, mai vezi câte o idee respins` de-a ta f`cut` de al]ii [i premiat` pe la festivaluri”,

“

Publicitatea e foarte par[iv`. Te plimb` prin toate domeniile. N-apuci s` te plictise[ti s` fii expert \n iaurt, c` te treze[ti expert \n banking. E o p`c`leal`, bine\n]eles. Cred c` [i din motivul `sta mul]i publicitari au senza]ia c` se pricep la toate.” Dinu P`nescu, Group Creative Director poveste[te Dinu, care dup` 12 ani de publicitate spune c` a devenit foarte zgârcit cu timpul s`u, \ncercând astfel s` evite orice nu \i aduce bucurie sau bani. Fix \n ordinea asta. De altfel, ca plan de viitor, [i-a propus s` gândeasc` mai pu]in [i s` fac` mai mult. “E bine s` faci chestii, s` te love[ti. E mai interesant s` le poveste[ti nepo]ilor cum ]i-ai rupt piciorul decât c` te-ai gândit mult dac` o s`-]i rupi piciorul sau nu.”

DINU, OMUL |n afara serviciului, nu prea mai are timp de multe alte lucruri. Asta nu \nseamn` c` nu are o gam` larg` de pl`ceri pe care reu[e[te s` [i le \mplineasc`. Destul de rar \ns`. |i place s` c`l`toreasc` \ncât chiar [i cu toate drumurile pe la clien]ii din afara ]`rii, tot \i vine s` umble. |i place s` alerge, s` c`l`reasc`, s` se dea cu caiacul, s` cânte la chitar`, la tobe, s` schieze, s` patineze, s` conduc` tare, s` se dea cu jet ski-ul [i cu orice prinde vitez`. Pasiunea pentru vitez` este probabil [i motivul pentru care viseaz` s`-[i ia \n curând brevet de pilot. |i place s` fotografieze, s` filmeze, s` se joace cu programele de grafic`, s` cunoasc` oameni, s` asculte pove[tile altora, s` petreac` pân` se aprinde lumina \n club. Pe toate astea apuc` s` le fac` \ns` destul rar [i recunoa[te c` ar putea fi un mai bun manager al lucrurilor care-i fac pl`cere. Nu poate spune c`-l define[te ceva anume, o singur` valoare sau un motto. Asta deoarece evit` s`-[i propun` lucrul acesta. De[i [tie c` \n lumea noastr` “bolnav` de neaten]ie distributiv`” este bine s` fii u[or de re]inut ca un ADN de brand, consider` c` la nivel profund este \mpotriva felului \n care suntem concepu]i. “Avem prea mult creier ca s` tr`iasc` \n el o singur` persoan`. Iar eu am un cap destul de mare”, spune Dinu, care dac` e s` fie de acord cu ceva care l-ar defini ar fi doar “relaxarea” atunci când vine vorba de defini]ii, etichete [i sentin]e. {i mai este ceva care l-a urm`rit pe tot parcursul anilor, ceva ce el nume[te “principala

sa strategie \n carier`”: frica de a se face de ru[ine. Acesta este probabil motivul pentru care a avut unele re]ineri \n privin]a [edin]ei foto pe care i-am propus-o pentru Biz. “Publicitatea nu se face pe podium, ci \n t`cere”, mi-a spus el când ne-am \ntâlnit pentru poze. Am vrut s`-l contrazic, dar n-am avut cum. Are dreptate. Dac` am avea orgolii [i ego-uri mai pu]in puternice \n publicitate, poate lumina reflectoarelor ar c`dea mai mult pe rezultate. |n rest, tot la capitolul strategie de carier` se \ncadreaz` [i dorin]a de a avea mereu \n preajm` oameni de la care s` aib` ce \nv`]a. {i din acest punct de vedere poate spune c` a avut norocul ca \nc` din prima zi \n publicitate s` fie \nconjurat de oameni valoro[i: Sorin Trânc`, Brad Florescu, Dan Moldovan (Pilu), Mihai Gheorghiu, Ema Pri[ca, Viorel Mihalcea.

C~T~LIN, PUBLICITARUL Faptul c` lucreaz` \n publicitate de 9 ani nu i se pare mult. Ci enorm. Mai ales pentru el, omul care nu poate s` spun` ce face peste 9 minute. Cu toate astea, \ntr-o industrie mai mult decât “volatil`” din perspectiva fluctua]iei de talente, a reu[it s` r`mân` \ntr-un singur loc. |n publicitate oamenii fac turul agen]iilor [i a[a ajunge toat` lumea s` se cunoasc` cu toat` lumea. El a ajuns s`-i cunoasc` pe foarte mul]i exact invers, nu pentru c` a migrat din agen]ie 76

Biz

“

Creativitatea este ca un mu[chi. |n publicitate ai [ansa s`-l antrenezi [i s`-l dezvol]i pentru c` te joci cu idei \n fiecare zi. Apoi po]i s` \l folose[ti \n orice domeniu. Publicitatea este una dintre cele mai bune [coli de idei. De-aia o iubesc.” C`t`lin Dobre, Executive Creative Director

\n agen]ie, ci pentru c` s-au perindat al]ii prin McCann. A \nceput colaborarea cu McCann Erickson \nc` din timpul facult`]ii. La fel ca to]i studen]ii aspiran]i la un job \ntr-o agen]ie, [i-a “confec]ionat” un CV ca de mare maestru profesor. Nu l-a folosit \ns` niciodat`. Cum \n publicitate cel mai mult conteaz` ideile, a \nceput s` scrie idei de reclame pe care le-a trimis pe mail. Când a ajuns \n McCann era cel mai tân`r din agen]ie [i, direct propor]ional cu tinere]ea sa, era [i foarte entuziasmat. Primii cinci ani [i jum`tate a fost copywriter, apoi Group Creative Director (trei ani), iar din septembrie anul trecut a devenit Executive Creative Director, pozi]ie din care \[i dore[te ca McCann s` fac` pentru clien]ii ambi]io[i ai agen]iei cât mai multe campanii cu care s` se mândreasc` \mpreun`. |n rest, noua pozi]ie mai \nseamn` c` \ncearc` “s` fac` lucruri serioase f`r` se se ia prea \n serios” – calitate pe care o crede esen]ial` \ntr-o agen]ie de publicitate. De-a lungul anilor a avut norocul s` \ntâlneasc` mai mul]i oameni interesan]i, nu neap`rat din publicitate. De la fiecare “a furat câte ceva”. Crede cu t`rie c` lucrul cel mai bun pe care-l poate face cineva este s` se \nconjoare de oameni mai de[tep]i, de[i probabil gradul de fericire ar fi mai mare exact invers.

|nainte s` \nceap` aventura cu publicitatea i-ar fi pl`cut s` i se spun` c`, odat` intrat, nu mai e cale de sc`pare. “Publicitatea creeaz` dependen]`. Dup` ce ai o idee bun`, o vrei [i pe urm`toarea. Dup` ce faci o campanie tare, vrei s` o faci [i pe urm`toarea. Dup` ce ai luat un premiu, chiar [i un Grand Prix, vrei s` mai iei unul [i anul urm`tor. E efectul de bulg`re tradus \n ambi]ie. Marele avantaj este c` nu te las` deloc s` te plictise[ti.”

C~T~LIN, OMUL Bucure[tean get-beget, se gânde[te câteodat` c` i-ar fi pl`cut s` nu fie, s` fi tr`it experien]a de c`min, c`ci astfel de situa]ii te c`lesc, te \nva]` s` te descurci singur [i sporesc creativitatea, care pân` la urm` vine din lipsuri [i obstacole pentru care trebuie s` g`se[ti solu]ii. Dac` nu ar lucra \n publicitate i-ar pl`cea s` aib` un bar pe plaj` unde s` fie atât de frumos, \ncât s` nu intereseze pe nimeni cât de scump` e b`utura pe care ar vinde-o. Ar pescui [i ar g`ti. S-ar ocupa de tot, inclusiv de plictisit oamenii cu pove[tile despre premiile sale din publicitate. S-ar vedea f`când toate astea, dar poate peste al]i 9 ani. “|n general, chiar dac` lucrezi \n publicitate, e foarte important s` ai grij` s` nu te prind` «the advertising bubble»”, crede C`t`lin, asta deoarece vede din ce \n ce mai des oameni din publicitate care dau share pe Facebook numai lucrurilor legate de publicitate la care comenteaz`, evident, numai oameni din industrie, iar like-urile de la comentarii vin, evident, de la colegii de agen]ie. Dac` vreodat` va fi v`zut f`când a[a ceva, le recomand` prietenilor de pe Facebook s`-l [tearg` din list`.

ZAPPING LA CONCUREN}~ |nceputul anului nu a dus o campanie care s`-l fi “dat pe spate” pe Dinu P`nescu. Anul trecut \ns` au fost mai multe, dintre care \[i aminte[te \n mod special de “Meet The Superhumans”, f`cut` de Channel 4 pentru London Paralimpics [i CocaCola Polar Bowl. Cea mai bun` campanie a acestui \nceput de an din punctul de vedere al lui C`t`lin Dobre este “Why don’t you come over”, f`cut` de GMP pentru ziarul Gândul. Este invidios ca nu a f`cut-o McCann [i \i place pentru c` are o doz` bun` de patriotism exprimat` \ntr-un mod haios. “Valoarea ei st` \n faptul c` a pornit o nou` conversa]ie despre români. O conversa]ie de bine, de data aceasta. Dovede[te c` românii sunt creativi [i [tiu s` dea o replic`.” Din acest punct de vedere se aseam`n` cu campania McCann “Românii sunt de[tep]i” pentru Rom, pe care o consider` a fi campania anului trecut. Biz Biz

LIFE

AUTO

Vise de pe malul lacului Geneva Atunci când \ndr`zne[te s` priveasc` \nainte cu optimism, industria auto produce cele mai interesante modele. La salonul auto elve]ian recent \ncheiat, produc`torii s-au \ntrecut \n vise \ndr`zne]e. DE GABRIEL BÂRLIG~

LAMBORGHINI VENENO La \mplinirea respectabilei vârste de 50 de ani, Automobili Lamborghini s-a umplut de... venin! De fapt, de venin se vor umple concuren]ii s`i când vor vedea minunea constructorului italian. Din p`cate pentru colec]ionari, Lamborghini Veneno va exista \n doar trei exemplare. Dar ce ma[ini! Lamborghini promite aceea[i experien]` ca un model de curse, care \ns` s` poat` fi pus` la \ncercare pe [oselele obi[nuite. Cu un motor care “scuip`” 750 CP, Veneno accelereaz` de la 0 la 100 km/h \n numai 2,8 secunde [i atinge o vitez` maxim` de 355 km/h. Asta datorit` propulsorului de 6,5 litri \n 12 cilindri, cuplat la o cutie de viteze ISR \n 7 trepte [i trac]iune integral` permanent`. Italienii au f`cut din nou minuni apelând la experien]a deosebit` \n domeniul materialelor pe baz` de fibr` de carbon. {asiul monococ` este din polimer ranforsat cu fibr` de carbon, ca [i caroseria, pardon, “\nveli[ul” ma[inii. Fiecare detaliu al exteriorului ultra-aerodinamic are o func]ie clar`, pentru a oferi o dinamic` de top, portan]` negativ` pentru a lipi ma[ina de [osea [i minim de frecare cu aerul, r`cind \n acela[i timp cât mai eficient motorul. Prin urmare, greutatea ma[inii este de doar 1.450 kg, ceea ce \nseamn` un raport putere-greutate de 1,93 kg/CP. Lamborghini Veneno cost` 3 milioane de euro (f`r` taxe) [i toate cele trei modele au fost deja vândute. Biz 78

Biz

LIFE

AUTO

Rolls-Royce Wraith

LaFerrari

Era [i timpul ca legendara marc` britanic` de lux s` vin` cu ceva nou [i la Geneva asta s-a [i \ntâmplat. Rolls-Royce Wraith este cel mai puternic [i dinamic model din istoria m`rcii, dezvoltând 624 CP [i având un cuplu maxim de 800 Nm de la 1.500 rpm. De aceea, monstrul de metal reu[e[te s` ating` 100 km/h \n doar 4,6 secunde. Secretul e motorul V12 cuplat cu o cutie automat` de viteze ZF \n 8 trepte, care permite modelului s` dep`[easc` precedentul performer, Ghost. Wraith este un gran turismo, a[a c` pare mai degrab` destinat celor c`rora le place s` conduc` ei \n[i[i, nu celor care au [ofer personal. Pre]ul porne[te, totu[i, de la 245.000 de euro. Biz

Excelen]a este cuvântul de ordine pentru acest model, conform celor de la Ferrari. E vorba de excelen]` \n inova]ia tehnologic`, performan]`, design [i, desigur, pl`cerea de a conduce. LaFerrari este un model de colec]ie, o serie limitat` de 499 de unit`]i. Surpriza cea mai mare este sistemul de propulsie hibrid HY-KERS, care combin` performan]ele maxime cu emisiile sc`zute de 330 g/km de CO2. Modelul nu poate rula doar cu motorul electric, dar \n viitor va fi posibil acest lucru. Motorul V12 de 6.262 cc dezvolt` nu mai pu]in de 788 CP, fiind cuplat la un propulsor electric de 120 kW care ridic` puterea total` la 950 CP. Biz

Honda NSX

Porsche 911 GT3

Bentley Flying Spur

Este un concept sportiv care \[i propune s` combine experien]a unui supercar cu un minim posibil de poluare. Propulsorul este un motor V6 cu injec]ie direct` combinat cu sistemul propriu Honda Sport Hybrid SH-AWD (Super Handling All-Wheel Drive), care spore[te la maximum eficien]a grupului propulsor. Exteriorul are un profil jos [i suprafe]e simple, curate, marcate \ns` de detalii care arat` ADN-ul de supercar. Conceptul a fost dezvoltat de speciali[tii de la Honda din America de Nord, modelul NSX de serie urmând, de altfel, s` fie produs \n Ohio. Biz

Este un alt model aniversar, lansat cu ocazia unei jum`t`]i de secol de Porsche 911, nume devenit legendar printre iubitorii de ma[ini. A cincea genera]ie de 911 GT3 a fost dezvoltat` de la zero. Astfel, puterea motorului boxer de 3,8 litri \n 6 cilindri a ajuns la 475 CP, accelera]ia de la 0 la 100 km/h se face \n 3,5 secunde, iar viteza maxim` este de 315 km/h. De[i s-a pornit de la motorul lui 911 Carrera S, multe piese au fost proiectate special pentru Porsche 911 GT3, cum ar fi pistoanele [i tijele lor din titan. Modelul folose[te \n premier` pentru Porsche direc]ie activ` pe puntea spate. Biz

Luxul britanic combinat cu performan]a revine \n for]` \n noul model Flying Spur de la Bentley. Exteriorul combin` sportivitatea cu stilul caracteristic m`rcii, iar interiorul luxos nu duce lips` de piele lucrat` manual, panouri din lemn l`cuit, dar [i echipamente electronice de top. Sub capot` se afl` renumitul motor Bentley W12 de 6 litri cu dou` turbine, cuplat la o transmisie ZF \n opt trepte, care dezvolt` 616 CP [i un cuplu maxim de 800 Nm. Accelera]ia de la 0 la 100 km/h se realizeaz` \n doar 4,3 secunde, iar viteza maxim` este este 322 km/h. Trac]iunea este integral`, dar \ntr-o propor]ie de 40/60 fa]`/spate. Biz

Mercedes-Benz SLS AMG Black Series Inspirat de modelul de competi]ie SLS AMG GT3, Mercedes-Benz SLS AMG Black Series combin` designul care \]i taie r`suflarea cu o dinamic` unic` a conducerii [i o filosofie de construc]ie ultrau[oar`. Ma[ina are doar 1.550 kilograme [i un motor V8 aspirat de 6,3 litri, care dezvolt` 631 CP la o tura]ie maxim` de 7.400 rpm. Asta \nseamn` un raport putere/greutate de 2,45 kg/CP [i o accelera]ie de la 0 la 100 km/h \n 3,6 secunde. Diferen]ialul spate AMG blocabil, controlat electronic, [i transmisia AMG SPEEDSHIFT DCT cu [apte trepte contribuie de asemenea la atingerea performan]elor remarcabile ale acestui model. Biz

Biz

BIZ STAR

Tinere]ea \ncepe la 140 de ani De la o mic` ber`rie \n Amsterdam, Heineken a ajuns, dup` 14 decenii, cea mai mare companie produc`toare de bere din Europa [i a treia din lume \n termeni de volum. DE LOREDANA S~NDULESCU nul acesta se \mplinesc 140 de ani de când a fost \nfiin]at` compania Heineken Bierbrouwerij Maatschappij NV de c`tre Gerard Adriaan Heineken. |nainte de \nfiin]area propriu-zis` a ceea ce avea s` ajung` cea mai mare companie produc`toare de bere din Europa [i a treia din lume \n ceea ce prive[te volumul, tân`rul berar Heineken cump`ra o mic` fabric` de bere \n inima Amsterdamului, decizie \n care pu]ini l-au sus]inut, din cauza vârstei fragede (22 de ani) [i a lipsei de experien]` \n producerea berii. Gerard Heineken a avut \ns` succes. {i-a tratat clien]ii bine [i a creat un produs de cea mai bun` calitate. |n prezent, brandul Heineken este comercializat \n aproape toate ]`rile de pe glob [i este considerat cel mai valoros brand interna]ional de bere premium din lume. |n România, campania care marcheaz` aniversarea brandului a \nceput prin lansarea unei activ`ri offline spectaculoase [i a unei aplica]ii aniversare pe contul de Facebook al brandului. Heineken este primul brand din România care a dezvoltat o aplica]ie outdoor neconven]ional` pe baza unei tehnologii de ultim` genera]ie. Conectat` la cea mai mare instala]ie de ecrane high definition LED din România (magazinul Cocor), aplica]ia aniversar` este prima

de acest gen [i amploare de la noi din ]ar`, invitând consumatorii români s` s`rb`toreasc` \ntr-un mod interactiv. Prin intermediul unui ecran cu leduri uria[, trec`torii au posibilitatea de a ciocni o bere Heineken [i totodat` de a \mp`rt`[i acest moment cu prietenii din mediul online. Imaginea persoanei care ciocne[te o bere Heineken va ap`rea pe ecranul imens, \n acela[i timp generându-se automat o imagine ce poate fi postat` pe contul de Facebook al utilizatorului. Mai mult, consumatorii sunt invita]i s` \mp`rt`[easc` propriile mesaje aniversare pentru Heineken prin intermediul Facebook. |n mediul online, pe pagina oficial` a brandului, a fost lansat` o aplica]ie interactiv` dedicat` consumatorilor din România, Time Capsule, care ofer` acestora posibilitatea s` interac]ioneze cu brandul lor favorit [i s` \i transmit` mesaje aniversare creative. Mesajele intr` \ntr-o competi]ie jurizat` de cei mai importan]i reprezentan]i din social media [i unul dintre finali[ti va câ[tiga o experien]` Heineken la Amsterdam. Toate mesajele primite de la consumatori vor fi introduse \ntr-o capsul` a timpului, ce va fi trimis` la Amsterdam [i va fi deschis` peste 20 de ani. Pentru inova]ie \n comunicare, perseveren]` [i experien]e inedite oferite consumatorilor, la aniversarea a 140 de ani, Heineken prime[te steaua Biz.

2013

www.bizforum.ro/smssibiu www.facebook.com/RevistaBiz www.twitter.com/@RevistaBiz

summit regional despre influen}a online {i strategiile de marketing prin social media Vino s` afli care sunt cele mai eficiente strategii de marketing ce pot fi aplicate folosind principalele canale de social media, Facebook, LinkedIn [i Twitter, [i s` cuno[ti cei mai relevan]i bloggeri [i influenceri din online. SMS Sibiu – 12 iunie SMS Arad – 26 septembrie SMS Cluj – 5 decembrie

Detalii la gabriela.matei@revistabiz.ro

Organizator

Partener