Biz 246 by Revista Biz

Biz www.revistabiz.ro

SPECIAL

GHIDUL SALARIILOR PENTRU 2013 CU CÂT CRESC SAU SCAD VENITURILE ANGAJA}ILOR? Nr. 246 • 10 – 25 aprilie 2013 • 7,5 lei

FINAN}E

UNDE SE MAI POT ASCUNDE BANII? NORI NEGRI PESTE PARADISURILE FISCALE

BANI PENTRU CEO Cât câ[tig` [eful t`u? DOMENIUL VEDET~ Sectorul IT e campion la cre[teri de salarii

PUBLICITATE

Revolu]ia Goodvertising La ce e bun` publicitatea?

Brandul

Loredana >> Muzic` >> Filme >> Reclame >> Emisiuni TV >> De 27 de ani se men]ine cu succes \n lumina exigent` a reflectoarelor >> Loredana este cel

mai bine pl`tit artist român al momentului

Nr. 246

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

ISSN 1454-8380

Tipografie: prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro

Reinventare contra cronometru

st`zi, \n lupta permanent` de la o zi la alta, managerii [i antreprenorii sunt nevoi]i s` fie creativi. T`ierile de costuri [i excluderea a tot ceea ce \nseamn` doar "nice to have" nu mai sunt suficiente pentru a trece peste perioada \n care ne afl`m.

|n fiecare zi, \n departamentele de marketing [i comunicare, \n birourile top managerilor se vorbe[te despre cum trecem peste acest moment. Despre ce mai putem face [i mai ales cum. Nici consumatorul nu se las` mai prejos. Vrea mereu altceva [i nu se mai mul]ume[te cu orice. Nimic nu mai merge cum mergea. Totul parc` s-a schimbat [i trebuie reinventat. Totul trebuie regândit, prezentat [i reambalat \n acest moment. Oricât ne spunem c` aceasta este noua realitate, oricât \ncerc`m s` ne \nv`]`m cu gândul c` a[a va fi de acum \nainte, parc` nu intr`m \ntr-un ritm. De vin` este, cred, aceast` nelini[te provocat` de lipsa unei ]inte. Nu [tim \ncotro mergem [i cum se vor schimba lucrurile. Nesiguran]a \ncremene[te orice mi[care, blocheaz` deciziile. Indiferent cât de bun e[ti azi, mâine trebuie s` demonstrezi din nou. Suntem \ntr-o permanent` competi]ie cu partenerii pe care credeam c`-i [tim, cu echipa [i chiar cu noi, cei de ieri... Suntem nevoi]i a[adar s` fim creativi [i s` g`sim solu]ii care s` func]ioneze. Suntem obliga]i s` ne reinvent`m, \ntr-o permanent` lupt` contra cronometru.

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

SPECIAL

GHIDUL SALARIILOR PENTRU 2013 CU CÂT CRESC SAU SCAD VENITURILE ANGAJA}ILOR? Nr. 246 • 10 – 25 aprilie 2013 • 7,5 lei

BANI PENTRU CEO Cât câ[tig` [eful t`u?

FINAN}E

UNDE SE MAI POT ASCUNDE BANII?

DOMENIUL VEDET~ Sectorul IT e campion la cre[teri de salarii

NORI NEGRI PESTE PARADISURILE FISCALE

PUBLICITATE

Revolu]ia Goodvertising La ce e bun` publicitatea?

Brandul

Loredana >> Muzic` >> Filme >> Reclame >> Emisiuni TV >> De 27 de ani se men]ine cu succes \n lumina exigent` a reflectoarelor. >> Loredana este cel mai bine pl`tit artist român al momentului

6 12 14 24 4

Biz

FOTO: VALI MIREA

www.revistabiz.ro

HAIR STYLIST: ADONID ENACHE; MAKE-UP: ALINA ALEXIE

sumar

Problema cipriot` face valuri [i la Bucure[ti Tunurile din Phenian Brandul Loredana

Ghiul salariilor 2013

38 40 42 46

Viitorul are ecranul mai mare de 7 inch Anatomia unui viral Pl`]ile de dincolo de card Nori negri peste paradisurile fiscale

50 52 54 56 58 62 64 67 70 80

O afacere cl`dit` pe hârtie Afaceri cu bistrouri [i un sat de vacan]` Precizie matematic` \n lemn Paul Renaud: Marketingul care imit` Goodvertising: la ce e bun` publicitatea? Design românesc la export Cum arat` România viitorilor antreprenori? Destina]ii pentru inova]ii Sonia N`stase – elegan]` de cinci stele Steaua Biz: Cum s-au construit primii 20 de ani Biz

agend`

Problema cipriot` face valuri [i la Bucure[ti O insul` mic` [i frumoas` cu vestigii istorice [i cu o clim` minunat` face ravagii \n ultima vreme \n \ntreaga lume. Dezastrul economic din Cipru s-a propagat pe bursele interna]ionale, a creat nemul]umiri printre locuitorii insulei [i a pus pe jar oficialii europeni. DE ALEXANDRU ARDELEAN Efectele se fac resim]ite [i la Bucure[ti, \ns` nu atåt de grav ca \n restul zonei euro. Un ultim efect a venit din partea B`ncii Centrale din Cipru, care a suspendat opera]iunile Bank of Cyprus din Romånia pentru o s`pt`mån`, de la 1 aprilie. Decizia vine pentru a identifica o solu]ie de vånzare a sucursalei de la Bucure[ti. |n conformitate cu legisla]ia cipriot`, Bank of Cyprus (BoC) a fost introdus` \n procedur` de rezolu]ie (restructurare sau reorganizare). “Banca Central` a Republicii Cipru, \n calitatea sa de autoritate de

supraveghere [i rezolu]ie, a decis suspendarea opera]iunilor din Romånia ale BoC pentru o perioad` de o s`pt`mån`, \ncepånd de ast`zi, 1 aprilie 2013, \n conformitate cu Legea 17/2013 din Republica Cipru, \n vederea identific`rii unei solu]ii de vånzare a acesteia. BNR a fost notificat` \n acest sens”, se arat` \n comunicatul Bank of Cyprus Romånia. Banca noteaz` c`, pån` la redeschiderea sucursalei [i agen]iilor acesteia din Romånia, clien]ii pot folosi re]elele de ATM, iar pentru necesit`]i deosebite

“sunt invita]i” s` contacteze call-center-ul sucursalei Bank of Cyprus. Guvernatorul BNR, Mugur Is`rescu, a declarat la finele s`pt`månii trecute c` activele celor dou` b`nci cu capital cipriot prezente \n Romånia reprezint` doar 1,3% din totalul activelor bancare, iar toate depozitele de la Marfin Romånia, banc` al c`rei ac]ionar majoritar – Popular Bank of Cyprus – va fi lichidat, are depozitele integral garantate. Bank of Cyprus de]ine 0,7% din totalul activelor la nivelul sectorului bancar romånesc, iar fiind o sucursal`

AGEND~

{TIRI

a unei b`nci din Uniunea European`, garantarea depozitelor este asigurat` prin schema de garantare din ]ara de origine, adic` din Cipru. Vånzarea sucursalei din Romånia ar aduce un venit suplimentar b`ncii [i ar permite concentrarea pe opera]iunile de baz` din ]ara-mam`. Odat` cu vånzarea, sucursala va trece sub inciden]a legisla]iei romåne[ti. Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a spus c` decizia BoC este acceptat` de BNR. “Au intervenit bunele rela]ii [i capacitatea de negociere [i s-a ajuns la aceast` decizie de suspendare a activit`]ii \n vederea identific`rii unui cump`r`tor, m`sur` care \n opinia BNR este o m`sur` de protec]ie a depun`torilor, \n sensul c` banca cump`r`toare va prelua [i activele [i pasivele, iar depozitele vor trece sub inciden]a legii romåne[ti.” Consilierul guvernatorului BNR a ar`tat c`, de[i sunt [anse mari pentru perfectarea unei prelu`ri \n numai o s`pt`mån`, exist` [i posibilitatea de prelungire a opera]iunii. Biz

Cum \[i accesorizeaz` românii smartphone-urile Românii cheltuie, \n medie, 5 euro pentru accesorizarea telefoanelor mobile din gama entry [i 10 euro pentru smartphone-uri, potrivit estim`rilor EuroGsm. Cele mai cump`rate accesorii sunt cele pentru protec]ia telefonului – \n principal husele de silicon [i foliile pentru ecran – dar [i cardurile de memorie microSD. Potrivit lui Zoltan Halmai, directorul comercial al EuroGsm, bugetul de achizi]ie pentru accesorii depinde \n foarte mare m`sur` de ce dispozitiv utilizeaz` fiecare, iar posesorii de smartphone sunt mult mai aten]i cu terminalele lor. Pentru utilizatorii de smartphone [i tablete, printre cele mai utile [i mai c`utate accesorii se num`r` powerbank-urile sau acumulatorii suplimentari [i tastaturile externe. Femeile cump`r` \n general accesorii fashion, criteriile de cump`rare ]inând mai mult de aspect, de culoare [i de form`, dar [i de brand. Alte accesorii tot mai c`utate de c`tre utilizatorii de smartphone sunt husele dedicate pentru fitness [i sporturi extreme, care asigur` telefoanele mobile \n timpul alerg`rii sau exerci]iilor fizice, dar [i m`nu[ile pentru touchscreen, care permit utilizarea dispozitivelor [i pe timpul iernii, la temperaturi sc`zute. (A.A.)

De unde vine riscul informatic? Num`rul companiilor române[ti interesate de sporirea securit`]ii informatice a crescut \n ultimii ani. Bugetele r`mân \ns` \n continuare limitate. DE DRAGO{ L~Z~RESCU Odat` cu dezvoltarea accelerat` a tehnologiei

a crescut [i riscul amenin]`rilor cibernetice. 74% dintre cei 121 de responden]i ai studiului Deloitte TMT Security Survey au spus c` bre[ele de securitate \nregistrate de ter]i sunt pe primul loc \n topul amenin]`rilor, pe locurile

Biz

urm`toare situându-se atacurile de tipul denial of service (menite s` suprasolicite destinatarii, ducând la blocarea/refuzul serviciilor) [i eroarea sau omisiunile angaja]ilor. “Companii care pân` acum câ]iva ani nu aveau asemenea pozi]ii deschise sau manifestau un interes limitat fa]` de acest subiect devin tot mai con[tiente de nevoia de a acoperi aceast` arie de importan]` strategic`”, explic` Bogdan Petre, manager enterprise risk services (ERS) \n cadrul Deloitte. Companiile care au investit de-a lungul timpului \n astfel de solu]ii sunt multina]ionalele, pe fondul unor politici mai riguroase la nivel de grup, cele mai responsabile sectoare fiind bancar, telecom, utilit`]i, dar [i alte institu]ii care lucreaz` cu date confiden]iale foarte importante. Chiar dac` ofi]erul de IT a devenit mai influent \n cadrul companiei, riscurile informatice sunt \n continu` cre[tere, iar bugetele alocate securit`]ii informatice sunt

limitate. “Atât anali[tii, cât [i directorii din companii mari din domeniile tehnologie, media [i telecomunica]ii consider` c` peste 90% dintre parolele create de utilizator – chiar [i cele considerate ca fiind foarte bune – sunt vulnerabile la atacurile de tip hacking [i pot fi sparte \n câteva secunde sau minute”, declar` C`t`lin }ig`nil`, Senior Manager ERS \n cadrul Deloitte. Astfel, devin necesare elemente suplimentare de identificare, cum ar fi dispozitivele digitale de autentificare prin generare de coduri, solicitarea de parole adi]ionale trimise prin SMS pe telefonul utilizatorului, utilizarea de amprente sau alte elemente de biometrie sau smart card-uri. |n mod paradoxal, chiar dac` 88% din managerii chestiona]i pentru studiul Deloitte afirm` ca firmele lor nu sunt vulnerabile la atacurile informatice, peste jum`tate dintre ei recunosc c` s-au confruntat anul trecut cu atacuri cibernetice. Biz

Paza bun` fere[te primejdia rea Exist` milioane de echipamente în toat` lumea, majoritatea conectate la o re]ea, ceea ce înseamn` c` sunt la fel de expuse la malware [i atacuri ale hackerilor precum PC-urile. Pentru protec]ia multifunc]ionalului pute]i opta pentru Xerox ConnectKey. Zeci de mii de noi amenin]`ri privind securitatea apar zilnic. Protejarea informa]iilor sensibile este o mare provocare pentru companii – orice dispozitiv dintr-o re]ea, de la imprimant` la PC [i fax, poate fi atacat oricând. Multifunc]ionalele nu sunt privite ca factori de risc privind securitatea informa]iilor. Un sondaj comandat de Xerox [i efectuat în Statele Unite de compania Harris Interactive arat` c` pentru 50% dintre responden]i cea mai mare amenin]are privind securitatea în compania lor o reprezint` computerele, în timp ce numai 6% men]ioneaz` multifunc]ionalele. Doar 13% dintre angaja]i folosesc în mod curent o parol` sau un cod înainte de a ridica documentele tip`rite sau pentru a accesa func]ia de copiere. Informa]ii confiden]iale, carduri de credit ale clien]ilor, rapoarte financiare [i documente de HR r`mân astfel descoperite, fiind expuse la multiple amenin]`ri. Nu doar marile corpora]ii sunt vizate, ci [i IMM-urile, într-o propor]ie covâr[itoare. Din 2010, 40% dintre atacurile targetate au fost direc]ionate c`tre IMM-uri, arat` un studiu efectuat de McAfee. “Un sistem multifunc]ional este unul extrem de sofisticat [i compus din multiple platforme IT”, spune Bogdan Ghe]`u, Office Products Consultant Xerox România. “Pentru ca datele s` fie în siguran]`, ar trebui s` existe m`suri de securitate la nivelul fiec`rei platforme.

O linie telefonic` ata[at` unui multifunc]ional ar putea fi folosit` pentru a p`trunde în re]ea. Serverul folosit pentru administrarea echipamentelor poate fi vulnerabil la atacuri. E-mailuri mali]ioase pot fi trimise de pe multifunc]ional, f`r` s` fie verificate. Riscul este pierderea încrederii clien]ilor [i [tim cu to]ii ce înseamn` acest lucru.” Toate produsele [i solu]iile Xerox includ componente de securitate. Recent lansat`, platforma software ConnectKey include cea mai cuprinz`toare gam` de func]ii [i tehnologii avansate care securizeaz`

informa]iile confiden]iale ale companiilor – criptarea hard discului pe 256 bi]i, suprascrierea imaginii, imprimare securizat` cu [tergerea timpilor [i trimiterea prin e-mail la servere de mail externe, plus o mul]ime de alte caracteristici de siguran]` care protejeaz` datele esen]iale. „Multifunc]ionalele cu ConnectKey protejeaz` de amenin]`ri de tip malware, cu ajutorul unei solu]ii integrate de protec]ie a securit`]ii datelor, care detecteaz` încerc`rile neautorizate – de citire, scriere sau ad`ugare în fi[iere protejate [i directoare – [i trimite alerte când au loc astfel de tentative”, explic` Bogdan Ghe]`u. Un multifunc]ional cu ConnectKey le permite utilizatorilor acces la servicii de cloud [i imprimare mobil`, prin Xerox Mobile Print. Utilizatorii pot s` scaneze [i s` încarce documente în arhive cloud, s` tip`reasc` de pe telefonul mobil [i s` trimit` documente confiden]iale direct în procesele de lucru, totul în mod securizat. Ne g`si]i pe www.xerox.ro [i www.facebook.com/XeroxRomania.

AGEND~

{TIRI

Topul centrelor comerciale din România |n perioada decembrieianuarie, mai mul]i “clien]i misterio[i” au vizitat cele mai importante 23 de centre comerciale din România, ca s` afle care sunt cele mai performante dintre acestea. GABRIEL BÂRLIG~

Biz

Studiul realizat de compania International Service Check \ntre 15 decembrie 2012 [i 9 ianuarie 2013 a inclus evaluarea de c`tre ace[ti “clien]i misterio[i” a mai multor parametri: organizarea general`, func]ionalitatea [i atmosfera din complexele comerciale, administrarea locurilor de parcare, aspectul [i competen]a angaja]ilor din magazinele [i restaurantele selectate, serviciile pentru clien]i oferite \n supermarketurile aflate \n aceste complexe. Cel mai apreciat complex comercial din punctul de vedere al organiz`rii [i func]ionalit`]ii a fost Polus Center Cluj, care a ob]inut un rezultat mediu

AGEND~

TOP 5 CENTRE COMERCIALE* Loc Centru comercial Ora[ 1. Polus Center Cluj 2. Shopping City Sibiu 3. Militari Shopping Bucure[ti 4. AFI Palace Cotroceni Bucure[ti 5. Palas Mall Ia[i * Din punctul de vedere al organiz`rii [i func]ionalit`]ii Sursa: International Service Check

de 92,8%, fiind urmat de Sibiu Shopping City (88,8%) [i Militari Shopping din Bucure[ti (88,3%). Scorul mediu total a fost de 80%, \n timp ce cel mai pu]in apreciat complex comercial a ob]inut 69,9%. La capitolul organizare, rezultatul mediu a fost de 86,8%, Plaza România [i B`neasa Shopping City reu[ind s` ob]in` punctaj maxim conform criteriilor evaluate: comunicarea (indicatoare, facilit`]i pentru persoane cu dizabilit`]i [i mame cu copii,

distan]a pân` la sta]ia de autobuz sau taxi), aspectul, toaletele, func]ionalitatea (planuri, indicatoare, lifturi/sc`ri, locuri de odihn`, loc de joac` pentru copii, garderob`, dul`pioare etc.), atmosfera (muzic`, volumul anun]urilor, temperatur`), punctul de informa]ii. La evaluarea calit`]ii serviciilor pentru clien]i \n zona de cump`r`turi, rezultatul mediu total al acestei categorii a fost de 67,4%. Magazinele selectate au primit punctaje mai mari pentru aspectul locului [i al angaja]ilor (96%) [i mai mici pentru serviciile oferite clien]ilor (51,9%). Cel mai bine au punctat Polus Center din ClujNapoca (95%) [i AFI Palace Cotroceni (91,7%). |n ceea ce prive[te zona de restaurante, cel mai apreciat a fost Suceava Shopping City (97,7%), urmat de Bucure[ti Mall, Plaza România, Palas Mall Ia[i [i Militari Shopping Bucure[ti (toate cu 95,5%). Scorul mediu a fost aici de 84,7%.

{TIRI

Studiul a evaluat [i accesul la complexul comercial [i administrarea locurilor de parcare, capitol la care rezultatul mediu total a fost de 82,2%. Cele mai bune rezultate au fost ob]inute de Sibiu Shopping City (90,9%), Lotus Center Oradea (90,9%) [i Euromall Pite[ti (90,9%). Cel mai pu]in apreciat mall din punctul de vedere al parc`rii a ob]inut doar 65,0%. |n studiu au fost include 23 de centre comerciale: AFI Palace Cotroceni, Plaza România, Bucure[ti Mall, Atrium Center Arad, B`neasa Shopping City, Sun Plaza, Polus Center Cluj, Euromall Pite[ti, Gold Plaza Baia Mare, Maritimo Shopping Center Constan]a, Palas Mall Ia[i, Iulius Mall Suceava, Iulius Mall Ia[i, Iulius Mall Cluj, Iulius Mall Timi[oara, Lotus Center Oradea, City Park Mall, Promenada Mall Br`ila, Unirea Shopping Center, Galleria Mall Arad, Militari Shopping, Shopping City Sibiu, Shopping City Suceava. Biz

Greu de imaginat c` ar putea exista manageri sau investitori în România care s` nu [tie ce reprezint` America House, Euro Tower, World Trade Center, Crystal Tower sau AFI Business Park, ca s` men]ion`m doar câteva dintre cl`dirile moderne din capital`. Toate aceste cl`diri reper r`spund unei pie]e în continu` cre[tere, cea a spa]iilor de birouri. În acest context, lansarea unui portal online care faciliteaz` închirierea de spa]ii de birouri a însemnat doar un pas firesc pentru mediul online, dar mai ales pentru mediul de afaceri. Birouinfo.ro este singura platform` imobiliar` B2B independent` din România care î[i propune s` faciliteze procesul de c`utare [i închiriere a spa]iilor de birou într-un mod transparent, eficient [i profesionist. Platforma ajut` firmele care caut` spa]iu de birouri s` fac` cea mai bun` alegere cu privire la noile oferte de spa]ii de birouri precum [i la facilit`]ile oferite de aceste spa]ii, prin intermediul unor instrumente inteligente [i acces direct la

contactele cl`dirilor de birouri. Portalul faciliteaz` procesul de închiriere de birouri cu eficien]` de costuri, impune transparen]` total` pie]ei de birouri, intensific` expunerea [i marketarea mai eficient` a cl`dirilor de birouri existente. Prin arhitectura unic` [i template-ul bine structurat, Birouinfo.ro este un instrument remarcabil de u[or de utilizat. Prin accesarea portalului Birouinfo.ro, companiile interesate de închirierea unui spa]iu de birou au acces imediat la fi[ele complete de date ale cl`dirilor de birouri

ofertate pe pia]`, incluzând fotografii, localizarea pe hart`, planuri detaliate, costuri de închiriere, specifica]ii tehnice [i ale serviciilor, precum [i datele de contact directe ale proprietarilor. Birouinfo.ro s-a lansat la finalul lunii decembrie 2012, fiind prima platform` online care cuprinde în exclusivitate date despre pia]a de birouri din România. Conceptul beneficiaz` de know-how-ul [i experien]a de peste 10 ani ale portalului partener din Ungaria, irodahaz.info, care a atins performan]a de a acoperi mai mult de 95% din pia]a de birouri [i servicii conexe din ]ara vecin`. Platforma se adreseaz` tuturor juc`torilor de pe pia]a imobiliar` de birouri, Birouinfo.ro fiind de asemenea un hub pentru profesioni[tii domeniului, afla]i în c`utare de [tiri [i evenimente specializate, tranzac]ii de pe pia]a de birouri [i oportunit`]i de carier`.

Biz

ADVERTORIAL

Spa]ii de birouri la un clic distan]`

AGEND~

{TIRI

Tunurile din Phenian La \nceputul acestei luni, Coreea de Nord a anun]at c` intr` \n stare de r`zboi cu vecinii din sud. La numai dou` zile de la aceast` declara]ie, Phenianul a precizat c` va reporni toate instala]iile de la complexul nuclear Yongbyon. DE OVIDIU NEAGOE La scurt timp dup` aceste anun]uri, Coreea de Nord a blocat o zon` industrial` de la grani]a cu vecinii din sud, aceasta fiind ultima urm` de cooperare \ntre cei doi vecini, care aducea anual statului nordic 2 miliarde de dolari. Statul comunist a mai anun]at c` va reporni toate instala]iile de la complexul nucelar Yongbyon, mutare ce va spori puterea nuclear` “atât calitativ, cât [i cantitativ”. |n paralel, Coreea de Nord pl`nuie[te repornirea unui reactor de 5 MW, singura surs` de plutoniu pentru programul militar al statului comunist, precum [i repunerea \n func]iune a unei fabrici de \mbog`]ire a uraniului, mutare care ar putea facilita accesul la alt` arm` nuclear`. Imediat, ma[in`ria propagandistic` s-a pus \n func]iune. O serie de clipuri video trucate, produse de statul din nord, arat` un atac asupra unor cl`diri guvernamentale din Washington, printre care [i Casa Alb` [i Capitoliul. Reac]ia Coreei de Sud a fost prompt`. La \nceputul acestei luni, pre[edintele statului din sudul peninsulei coreene, Park Geun-hye, a precizat c` orice provocare venit` din nord va primi “un r`spuns \n for]`”. Nici reac]ia SUA nu a \ntârziat s` apar`: americanii au trimis \n apropierea coastei un distrug`tor care poate s` intercepteze rachete provenite din Nord. La scurt timp \nainte de aceast` mutare, tot SUA au anun]at c` au mobilizat [i o serie de avioane F-22 invizibile pe radare, precum [i o serie de bombardiere de tip B-52. Biz 12

Biz

RESUSCITAREA BLACKBERRY BlackBerry a reu[it s` vând` mai bine de un milion de unit`]i din noul smartphone Z10, ceea ce s-a tradus prin rezultate financiare peste estim`ri. Compania a reu[it s` ob]in` profituri de 98 de mil. dolari \n acest trimestru. Noul terminal este considerat crucial pentru viitorul companiei, care cu greu a ]inut pasul cu Apple [i cu produc`torii de smartphone-uri Android.

CU C~R}ILE PE FA}~ “Ai carte, ai parte.” Zicala româneasc` s-a adeverit pentru portalul goodreads.com, care va avea parte de suportul retailerului online Amazon. Compania fondat` de Jeff Bezos a anun]at c` pl`nuie[te achizi]ia portalului de carte american, care are 16 mil. de utilizatori [i este una dintre cele mai importante comunit`]i online de pasiona]i de beletristic`.

R~ZBOIUL PATENTELOR Curtea Suprem` din India a respins o cerere a companiei farmaceutice elve]iene Novartis, prin care dorea s` patenteze medicamentul \mpotriva cancerului Glivec. Decizia nu este pe placul multina]ionalelor, mai ales c` astfel se va permite \n continuare produc]ia unor versiuni de medicamente noi la pre]uri mici. Legea patentelor din India a fost interpretat` \n nenum`rate rânduri.

AGEND~

DIN PARADIS |N INFERN Autorit`]ile din Cipru au \n`sprit m`surile de securitate pentru \mpiedicarea ie[irii sumelor mari de bani din ]ar`, \n timp ce deponen]ii B`ncii Centrale a Ciprului cu conturi mai mari de 100.000 de euro vor fi taxa]i cu pân` la 60%. Un procent de 37,5% dintre economiile la Banca Central` care dep`[esc pragul de 100.000 de euro vor deveni ac]iuni.

{TIRI

VERDE LA AUR “Ma[ina poporului” va deveni ma[ina lumii din anul 2018. Cel pu]in acestea sunt planurile produc`torului german de autoturisme pentru marca Volkswagen, care ]inte[te primul loc \n clasamentul produc`torilor auto, de]inut acum de Toyota. Compania german` are 550.000 de angaja]i [i pl`nuie[te ca peste cinci ani s` creasc` num`rul echipei cu \nc` 50.000 de angaja]i.

RE}ETA SUCCESULUI Publica]ia american` “Bloomberg BusinessWeek” propune cititorilor un articol de fond prin care dezv`luie ingredientele din re]eta succesului produc`torului coreean de electronice [i electrocasnice Samsung.

PUTEREA LA FEMININ

PROBEZI {I PL~TE{TI Designerul american de rochii de mireas` Vera Wang [i-a propus s` combat` falsificarea produselor sale. Primul magazin al designerului din China a anun]at c` viitoarele mirese din statul comunist vor scoate din buzunare aproape 500 de dolari dac` vor proba rochia. M`sura prin care casa de mod` \[i propune s` combat` falsurile a fost considerat` una discriminatorie de chinezi.

OPTIMISMUL NIPON Sentimentul de \ncredere al japonezilor \n mediul de afaceri din arhipelag s-a \mbun`t`]it considerabil, \n ciuda sl`birii yenului, potrivit unui studiu realizat de Banca Central` a Japoniei. Rezultatele studiului au fost surprinz`toare, mai ales c` guvernul condus de premierul Shinzo Abe depune eforturi considerabile pentru a restabili cre[terea economic`.

Revista “Newsweek” propune cititorilor s` descopere povestea a 125 de femei din toate col]urile Terrei care au schimbat lumea \n acest an, din articolul “Women in the World: 125 Women of Impact”. Tot din cover story-ul prestigioasei reviste mai pute]i citi [i povestea lui Liu Yang, care a scris istorie anul trecut când a devenit prima femeie astronaut din China. Biz

Brandul

Loredana Companiile doresc s`-[i asocieze numele cu ea, fanii umplu s`lile \n turnee, iar show-urile sale sunt printre cele mai c`utate. Brandul Loredana a fost creat [i consolidat \n peste 25 de ani [i \nseamn` talent, munc`, inspira]ie, inova]ie, energie, r`bdare, stil. Dar [i bani. DE OANA GRECEA

FOTO: VALI MIREA

Cover story

Este o vedet` cu un stil propriu, o apari]ie unic`, o longevitate de invidiat [i cu un sim] extraordinar al evolu]iei gusturilor publicului. Loredana \nseamn` voce, imagine, carism` [i profesionalism, dar [i, dup` cum aveam s` descoperim \n cursul interviurilor pentru acest cover story, un om cu picioarele pe p`mânt, f`r` ifose de vedet`. Tr`ie[te de aproape 30 de ani sub lumina str`lucitoare dar deseori ne\ndur`toare a reflectoarelor [i \n tot acest timp a crescut constant, ca artist, dar [i ca manager al propriului brand. Nu este u[or s` fii \n pielea Loredanei. Am aflat asta \n timpul celor patru \ntâlniri, strecurate printre preg`tirile [i spectacolele pentru cel mai recent turneu, “Loredana 2013”. Se spune c` lucrurile simple sunt cel mai greu de f`cut [i, când o vezi cu dezinvoltur` pe scen` sau la televizor, crezi c` al]ii au muncit ca ea s` fie acolo. Dar Loredana Groza (43 de ani) este creierul \ntregii sale activit`]i, \ncepând de la muzic`, versuri, stil, coregrafie (chiar dac` apeleaz` [i la colaboratori), coafuri, ]inute de scen` [i terminând cu acordul de a-[i asocia sau nu imaginea [i numele cu anumite branduri. {i poate mai pu]in important, dar nu de neglijat, este faptul c` Loredana nu are o asistent` personal`, se ocup` singur` de pagina sa de Facebook [i are \n spate o echip` mic`. |n afar` de forma]ia Agurida, fondat` de Loredana \n 2000, vedeta are doi manageri cu rol [i de PR, un impresar, un make-up artist [i un hair stylist cu care a colaborat \n permanen]` \n ultimii doi ani (inclusiv pentru show-ul Vocea României) [i un economist. “E greu, dar [i palpitant. |n fiecare zi e o alt` zi. |n fiecare zi o iau de la cap`t. Mi-am format o infrastructur` care s` m` ajute \n munca mea”, declar` vedeta. Loredana a \ncercat s`-[i ajusteze formula de colaboratori astfel \ncât s` se adapteze crizei economice. “Formula cu care cânt este una stabil`. Oamenii [tiu c`, atunci când cânt` cu mine, nu au grija zilei de mâine. Nu plec trei luni [i stau \n concediu. |mi salvez timpul ca toat` lumea s` câ[tige. Nu vreau s` câ[tig doar eu, trebuie s` câ[tige fiecare. Ei trebuie s`-[i pl`teasc` chiria, s`-[i cumpere instrumente.” Chiar dac` este obositor, Loredanei nu-i place s` se plâng`, pentru c`, spune ea, totul a fost o alegere con[tient`. Seriozitatea [i respon-

Biz

sabilitatea Loredanei merg pân` \ntr-acolo \ncât, de[i are concerte aproape la fiecare sfâr[it de s`pt`mân`, nu a anulat niciodat` un concert \n peste 25 de ani de carier`. “Chiar dac` eram cu febr`, cu vocea \n pioneze, am strâns din din]i [i, de[i m-a durut, m-am dus s` cânt, ca s` nu sufere nimeni”, poveste[te ea. Ca manager, Loredana vrea ca lucrurile s` fie cât mai simple. “Nu vreau o cohort` de oameni dup` mine. Fiecare om trebuie pl`tit [i vreau s` ]in acest business, oamenii care lucreaz` \n spatele numelui meu, o echip` mic`, dar valoroas`.” Nu a apelat niciodat` la cineva pentru construirea brandului personal: “Am f`cut-o singur`, din instinct [i din nevoie. |ntotdeauna am \ncercat s` v`d oportunit`]ile”. Loredana e atent` la tot ce se petrece \n str`in`tate \n muzic`, stiluri de dans, atitudine, ]inute. Este genul de om care s-ar putea supranumi “Da”. “Nu vreau s` zic «nu». Uneori am suferit pentru c` am vrut s` fac pe plac unor oameni [i am f`cut ni[te compromisuri din cauza asta. Dar prefer s` r`mân cu aceste p`reri de r`u decât s`-i fac pe al]ii s` sufere atunci când lucreaz` cu mine. Este adev`rat c` nu po]i s`-i mul]ume[ti pe to]i”, mai spune artista. Loredana este foarte exigent` [i cu ea. Este atent` la detalii pân` \n cele mai mici am`nunte.

na]ional din ultimii ani, “Loredana 2013”, a \nsemnat cheltuieli de deplasare (10 ora[e, \n intervalul 15 martie – 8 aprilie), cazare [i mas` pentru 35 de persoane (\n turneu vine [i o trup` de balet), ]inute, invita]i, melodii mai noi sau mai vechi. “Când te duci \ntr-un turneu na]ional [i stai \n vânzarea unor bilete \n ni[te s`li foarte mici, care nu dep`[esc 800, maximum 1.000 de locuri, trebuie s` faci astfel \ncât atunci când e[ti pe scen`, oamenii s` nu vad` c` e un efort s` ajungi \n fa]a lor. Trebuie s` vii cu bani de-acas`. Dar este respectul meu pentru fani. {i de-asta am f`cut acest turneu, nu pentru profit”, spune Loredana. Solista a avut \n sprijinul s`u trei branduri cu care [i-a asociat numele: Avon, Dero [i C`tinel – Natural Health, care au suportat o parte din cheltuielile turneului. Cel mai recent album, “Dragoste”, lansat de Media Pro Music la sfâr[itul anului 2012, a \nsemnat o alt` investi]ie. “Absolut la orice album al meu, chiar dac` este editat de Media Pro Music, investi]ia \mi apar]ine. Bugetele eu mi le stabilesc la \nceput”, explic` ea. Cea mai mare parte a albumului a fost scris` \n Germania, la München, pentru c` Loredana se concentreaz` mai bine atunci când se rupe de forfota din Bucure[ti, dar [i pentru c` a colaborat cu Uwe Bossert, chitaristul trupei Reamonn. “Am nevoie de lini[te,

Investi]iile Loredanei Un artist ca Loredana are [i cheltuieli pe m`sura imaginii create. Mai mult, videoclipurile, albumele [i spectacolele [i le produce singur`, sunt investi]ii proprii. Spre exemplu, turneul “Loredana 2013” a fost pentru solist` o investi]ie \n imagine, \n rela]ia cu fanii, nu o surs` de profit. “Un turneu este o investi]ie mare [i cu riscuri pe m`sur`, pentru c` ]ine de receptivitatea fanilor [i de puterea lor de cump`rare. Mul]i vor s` vin` s` m` vad`, dar trebuie s` [i poat`. |n]eleg acest lucru. Eu a[ fi vrut s` pun biletele cât mai ieftin, s` fac posibil accesul cât mai multor oameni, dar \n România este o mare problem`: nu sunt s`li. Sunt foarte mici [i atunci e[ti nevoit s` g`se[ti un compromis, s` pui un pre] la bilet care s`-]i acopere cât de cât o parte din cheltuieli”, explic` artista. Cel mai mare turneu

Din 2012, Loredana este ambasadoarea luxului AVON: ea este imaginea gamei complete de machiaj Luxe, lansat` la finalul anului trecut.

deta[are, intimitate, pe care de multe ori \n iure[ul acestor zile nebune [i nop]i nu po]i s` le g`se[ti”, spune artista. Calculând [i investi]ia \n videoclipul “Apa”, albumul “Dragoste” se ridic` la câteva zeci de mii de euro, explic` Loredana, f`r` a preciza \ns` suma.

Cover story |ntr-o societate \n care majoritatea albumelor sunt piratate, arti[tii nu au cum s` câ[tige din vânzarea albumelor lor. Loredana este con[tient` de asta [i recunoa[te c` s-a luptat mult pentru drepturile de autor. “De când am reglementat cât de cât, al`turi de colegi de-ai mei, la \nceputul anilor ’90, aceast` pia]` a dreptului de autor pot s` spun c` am venituri anuale mult mai bune decât erau \n 1993 - 1994.” De atunci \[i scrie \n propor]ie de 100% muzica [i versurile melodiilor sale, iar \n cazul colabor`rilor cu al]i muzicieni (B.U.G. Mafia, Mihai Og`[anu, Smiley, Marius Moga etc.) artista \[i aduce propria contribu]ie. Veniturile din drepturi de autor vin din single-uri precum “Apa”, care a fost timp de [ase s`pt`mâni num`rul unu pe toate canalele TV [i radio, din reclamele f`cute

B`rbulescu, dar [i crea]ii personale. “|mi plac lucrurile eclectice, la fel cum e [i muzica mea”, completeaz` Lory. “Toate hot`rârile referitoare la cum ar`t [i cum m` \mbrac \mi apar]in. Dac`-mi place un model, \l aduc \n personalitatea mea. Asta \n orice, make-up, coafur`, haine [i muzic`.”

Ambasador de branduri

Profesionalismul dar [i nonconformismul s`u au f`cut din Loredana ambasadoarea mai multor branduri, dar [i a comunit`]ii gay, “o idee revolu]ionar` pentru unii, dar pentru mine fireasc`”, cum spune artista. Rela]ia cu brandurile a fost o alegere reciproc`, pentru c` a avut [i cazuri când a refuzat campanii ce nu se potriveau cu stilul sau cu principiile sale. Firme precum Avon, Dero, Romtelecom, Volvo, LG, Finlandia [i sucurile C`tinel au dorit VENITURILE VERSUS INVESTI}IILE LOREDANEI ca solista s` le VENITURI CHELTUIELI: prezinte produ• Concerte (10.000 euro/concert) • Videoclipuri (8.000 – 20.000 euro) sele. De ce crede • Drepturi de autor • |nregistr`ri + produc]ie albume Loredana c` este • “Vocea României” • Make-up + hair stylist atât de curtat`? • Reclame • Impozite “Construind • Apari]ii de s`rb`tori • Costume de scen` – apari]ii TV acest brand con[i publice stant de peste 25 • Turnee de ani [i • Antrenor personal, preg`tire fizic` f`cându-l atât de atractiv pentru mai multe genera]ii, au venit [i aceste pe muzica artistei ori cu vocea sa, din branduri \nspre mine. Nu fac rabat la cavânz`rile din redeven]e de pe albume. litate [i-mi respect munca mea [i a celor “M` uit cu durere când v`d c` albume nu din jur [i \ncerc s` fac totul din ce \n ce se mai fac, toat` lumea scoate single-uri. mai bine [i s` \nv`] din gre[eli, sunt E p`cat, pentru c` un album este ca o atent` la detalii – chiar dac` sunt idei gecarte, este felul \n care te po]i exprima cu niale, detaliile conteaz` poate mai mult [i adev`rat”, mai spune Loredana. tr`deaz` faptul c` acel lucru nu e preg`tit Agurida Unlimited, firma de produc]ie a[a cum trebuie [i nu e profesionist”, a Loredanei, se ocup` de toate albumele [i enumer` ea atuurile alegerii sale. Loreconcertele ei. Solista lucreaz` cu compadana mai crede c` un profesionist este o nia de booking [i management Office Taca o companie pe care trebuie s` o gestiolent Shop, \mpreun` cu Carol Dermengiu, nezi toat` via]a, pentru c` niciodat` nu Gelu Constantinescu [i Alex }intea care o po]i s` spui c` le [tii pe toate. “Fiecare impresariaz`. Dar cea mai mare investi]ie provocare este un nou \nv`]`mânt pe a Loredanei \n afar` de muzic` este \n care-l tragi de fiecare dat` [i mi se pare imaginea proprie: ]inute, make-up [i stiincitant. Ur`sc rutina”, spune ea. list. “Am investit enorm \n mine. 80% din Primul brand endorsat de solist` dup` ce câ[tig investesc \n spectacolele mele, Revolu]ie a fost Pionierul, care producea instrumente, haine, clipuri, pentru c` pantofi sport. “A[ putea spune c` reclalumea trebuie s` [tie c` astea nu mi le mele sunt profitabile, pentru c` implic` face nimeni cadou.” Artista poart` haine un efort mai mic decât un album sau un de la Manoush, Alexander McQueen, Joy concert – nop]i, zile pierdute pentru a Williams, dar [i de la designeri români crea un cântec, a-l \nregistra, a-l procum ar fi Dana Budeanu, Female, Mircea 18

Biz

mova. Agen]iile au deja conceptul [i nu mai trebuie decât s` compenseze creativitatea mea. Ce-mi r`mâne este doar s` fiu de acord sau s` fac \n a[a fel \ncât lucrurile s` fie bine pentru toate p`r]ile, pentru c` nu cred \ntr-o asociere \n care s` câ[tige doar unul singur. Cred foarte mult \n altruism \n afaceri [i \n faptul c` trebuie s` te implici cu adev`rat atunci când \]i legi imaginea de un produs [i s` ajung` \n fa]a publicului cât mai aproape de perfec]iune”, explic` Groza. Ca [i \n cazul altor arti[ti, Loredana a sim]it c`, dup` criz`, sponsorii [i toate marile companii [i-au revizuit drastic bugetele [i au fost din ce \n ce mai pu]ini cei care au investit \n muzic`, \n concerte sau videoclipuri.

Un artist complex Loredana a lansat de-a lungul carierei sale 20 de albume, a jucat \n mai multe filme [i telenovele, a scris muzica pentru genericele a opt filme [i a vândut milioane de discuri. A luat nenum`rate premii. “Nu [tiu câte premii am luat, nu-mi place s` ]in socoteala. Nu cred c` a venit momentul bilan]ului, mai am multe de spus. Iar premii am luat de când m` [tiu, de mic`, de la gr`dini]`, pân` de curând.” |n 1999, Loredana a devenit cea mai bine vândut` copert` din istoria revistei “Playboy” România. |n 2010 a lansat bestsellerul “Sexting”. A scris muzica [i versurile a peste 250 de cântece. |nainte de albumul “Dragoste”, \nregistrat la München, Loredana a \nregistrat la New York albumul “Tzuki” (2009). Pe acest album a adunat primele single-uri certificate \n limba englez`, melodii scrise cu muzicieni interna]ionali. |n acela[i timp, Loredana este antrenoare la show-ul de la Pro TV “Vocea României”. Chiar dac` munca sa e destul de solicitant`, Loredana spune c` este ceea ce [i-a dorit. “|ntotdeauna po]i mai mult, asta e clar, [i a-]i dep`[i limitele este un sport de performan]` pe care eu \l practic de când m` [tiu [i nu-mi place s` spun «Nu pot» sau «Nu vreau». De fiecare dat` \ncerc. Dac` am spus c` fac un lucru, l-am f`cut. Nu am \n[elat, sper, niciodat` a[tept`rile celor din jur, \n mod voit. Poate dac` s-a \ntâmplat au fost cazuri izolate. Dar \n cea mai mare parte a timpului, atunci când am spus c` fac un lucru l-am f`cut”, \ncheie Loredana. Biz

FOTO: VALI MIREA

ECHIPA LOREDANEI

Manager – Gelu Constantinescu Manager [i PR – Alex Tomulescu Impresar – Carol Demengiu Forma]ia Agurida: Eduard Târâ[ – chitar` bass [i pian; Tudor Amarandei – pian; Dani Iudean – tobe; Andrei Popa – chitar`; Bogdan Simion – cobz`; Pancirel Constandache – trompet`; Claudiu Ilie Cuba – daraban`. Make-up: Alexandru Abagiu Hair stylist: Sorin Stratulat Cas` de discuri: Media Pro Music

Opinie

Loredana: Harul sau Brandul? Chiar f`r` a studia \n profunzime fenomenul, este u[or de observat cum construc]ia de branduri personale \n industria muzical` este riguros supus` cli[eelor, re]etelor [i deja vu-urilor, de[i \n ultima vreme disrup]ii cu adev`rat interesante se petrec [i \n aceast` industrie. La fel de evident e c` industria muzical` este una dintre cele mai profitabile ale momentului, chiar [i \n condi]iile “noii normalit`]i” generate de recesiunea economic` [i de crizele financiare \n cascad` – cu un nivel ultraexacerbat de competi]ie [i \n care regulile jocului sunt impuse mai pu]in de talentul [i carisma performerului [i mai mult de for]a investi]ional` vital` din spatele promov`rii [i de capacitatea performerului de a crea sau de a influen]a o mi[care cultural`. |n mare, abordarea construc]iei unui brand personal \n industria de muzic` trebuie s` puncteze urm`toarele “livrabile”: o identitate verbal` – rezolvat` printr-un nume memorabil, printr-o porecl`, prin titluri cât mai spectaculoase ale albumelor [i ale proiectelor muzicale ANETA BOGDAN [.a.m.d.

Managing Partner Brandient

O identitate vizual`,

\ncorporând (\n)semne [i propriet`]i vizuale, precum [i un “look” (schimb`rile disruptive \n acest “look” sunt mai mult decât binevenite, iar apetitul pentru reinventare continu` sau pentru o form` de teatralitate vizual` face to]i banii). O poveste a brandului – [i, cu cât pove[tile sunt mai spectaculoase [i mai la limita interzisului, cu atât mai bine pentru brand! Exist` o \ntreag` industrie (a[a-zis jurnalistic`), \n avalul construc]iei de celebritate, care sus]ine zilnic inventarea [i reinventarea de brand story-uri. |n spe]`, cine cu cine, de câte ori, unde, cum [i de ce, au \nlocuit abord`rile clasice ale love story-ului, iar drogurile, alcoolul [i sexul sunt cele mai folosite re]ete aici; când spun “cine cu cine”, nu m` rezum doar la partea uman` a rela]ion`rilor – la iubire, sex, ur` – ci [i la cea comercial`, aici intrând \n scen` managerii, impresarii, produc`torii, brandurile comerciale endorsate. O pozi]ionare a brandului – sus]inut`, [i mai ales exacerbat`, prin unicitatea identit`]ii vizuale (deh, \n anumite industrii se poate [i a[a!) mai mult decât prin diferen]ierea rezultat` din identificarea cu un anumit har, stil interpretativ sau compozi]ional al performerului; diferen]ierea este contextual` \n aceast` industrie [i foarte pu]ini 20

Biz

juc`tori \[i permit un stil [i o metod` proprie, iar strategiile de segmentare multi-target sunt evident mult mai profitabile decât o anumit` viziune, direc]ie, sau – Doamne fere[te! – o ni[`! Capacitatea brandului de a genera business! – Businessul, adic` momentul adev`rului! Fiindc` dac` orice poate s` fie manipulat – câ]i fani, câte vizualiz`ri pe YouTube, câ]i followers pe Twitter, câte albume, chiar [i cât sponsorship [i endorsement când vine vorba despre câ]i bani genereaz` un anumit artist, ei bine, aici nu mai este manipulare, aici este momentul real al votului audien]ei care cump`r`, [i cump`r` \nc` o dat`, [i \nc` o dat`. Acest moment \i face pe Rolling Stones ceea ce sunt, dar [i pe Jay Z ceea ce vinde. Dac` o “plimb`m” pe Loredana prin “re]etarul” de mai sus, vom observa cu pl`cere c` fie are un consultant de branding personal \n spate, fie are un instinct bun \n branding personal – sau ambele. C`ci Loredana Groza, zis` [i Loredana, zis` [i Lori, zis` [i “Bun` seara, iubito”, poreclit` Madonna a României, azi blond`, mâine brunet`, poimâine ro[cat`, azi cântând Maria T`nase, mâine hip hop cu Chimie, azi scriind despre sex [i c`l`torii, mâine militând pentru drepturile comunit`]ii locale de gay, azi f`când coaching [i mentoring \n industrie, mâine expunându-[i picioarele frumoase \n studioul unde se filmeaz` Vocea României, azi asociat` (prea mult!) cu puternicul grup de entertainment Media Pro [i cu strategia sa de mainstream care \i aduce (totu[i) 6,5 milioane de vizualiz`ri pe YouTube, mâine lansându-se \n Second Life [i pozi]ionându-se \ntr-o ni[` cool, azi \ncasând un cec pentru un concert privat \ntr-un eveniment corporatist, mâine dansând doar din pasiune pe o scen` improvizat`, azi sexy [i provocatoare, mâine sensibil` [i timid`, ieri – pe blogul personal, azi – pe Twitter cu 17.000 de followers... Loredana ar putea s` spun` “I've done it all” (Am f`cut de toate) \n sensul bun al demersului de branding, fiindc` a reu[it s` construiasc` \n dou`zeci [i ceva de ani de carier` un business solid (probabil unul dintre businessurile cele mai puternice din showbiz-ul românesc) [i imaginea unui artist autentic, foarte creativ, curajos, perseverent, capabil s` influen]eze [i s` seduc` mai departe. Ceea ce i-a sc`pat, cumva – dar \n cazul ei nu e timpul pierdut, dimpotriv`, “the time is now” –, este “celebrity endorsement”, altfel spus, oportunitatea de a-[i extinde brandul spre alte industrii, \n afara sferei muzicale. Ar fi un fel de r`splat` pentru excep]ionalul brand equity al Loredanei. Demersul Loredanei este unul puternic profesional. La fel ca [i al Madonnei. Cu riscul de a sup`ra pe câ]iva, spre deosebire de mult mai faimoasa ei competitoare global`, Loredana are [i harul vocii, nu numai al scenei! Harul – \ntâi, apoi brandul, aceasta este ordinea \n cazul Loredanei. {i tocmai fiindc` acest har exist` cu adev`rat, cred c` ar trebui s` \i dea mai mult` aten]ie, con[tientizând c` cea mai mare provocarea ei va fi, \n anii care vin, s` nu “tr`deze” aceast` voce. Nu vreau s` \nchei altfel decât spunându-v` c`, pentru mine, ca iubitor [i consumator de muzic`, semn`tura audio a Loredanei este “M`rioara de la Gorj”. Cine ne poate aduce, pentru câteva minute, atât de aproape de Maria T`nase [i de identitatea noastr` na]ional`, cine se poate plasa \ntr-o mo[tenire muzical` de o sut` de ani cu aceea[i non[alan]` cu care electrizeaz` un public hip-hop va avea locul s`u unic [i cu adev`rat valoros \n muzica oric`rei vremi. Biz

Cover story

Nu e usor sa fii vedeta ,

Pe parcursul celor patru \ntâlniri pentru acest articol am avut ocazia s` o v`d [i s` discut cu Loredana despre toate rolurile sale: artist`, manager, compozitor, mam`, so]ie, femeie [i fiic`. DE OANA GRECEA

De[i mi-a spus c` am prins-o \n zile lini[tite, nu pot s`-mi \nchipui cum arat` cele “nelini[tite”. Odat` ce a agreat ceva, Loredana se las` pe mâna managerilor pentru g`sirea loca]iilor, stabilirea orelor [i \ntâlnirilor. Uneori, obliga]iile contractuale nu-i permit s` ajung` nici la sal`, a[a cum s-a \ntâmplat \n ziua [edin]ei foto pentru Biz, când Loredana a alergat de la coafor, machiaj [i [edin]a foto pentru una din firmele endorsate la studio pentru o \nregistrare, unde a prins-o noaptea. “Ceea ce se vede, produsul final [i \n fa]a reflectoarelor, pare simplu [i u[or. Dar lucrurile simple sunt [i cele mai greu de f`cut. Ca s` ajungi s` faci un lucru simplu trebuie s` faci \ntâi multe lucruri grele”, spune ea. Poate pentru a nu uita de unde a plecat, Loredana \[i conduce de obicei singur` ma[ina, “r`spunde” de geanta proprie ([i are una mare din piele, \n stilul tenismenilor), m`nânc` pe fug`, chiar [i de la fast food când este nevoit`. “M` uit [ocat` uneori cum oameni din jurul meu se consider` ca fiind de pe alt` planet`, au o pre]iozitate, iar dac` \i iei la bani m`run]i probabil c` nu prea ai ce s` scuturi. Atunci m` apuc` frica: Doamne, nu vreau s` ajung a[a!”, m`rturise[te Loredana. {i adaug` c` prefer` s` fie luat` drept naiv` decât s` se ia prea \n serios. |n zilele f`r` obliga]ii de apari]ii TV sau [edin]e foto, solista se \mbrac` simplu [i comod, preferând treningul [i naturale]ea. A[a era [i la repeti]iile pentru concertul de la Constan]a. Acolo am \ntâlnit-o pe Loredana \n rolul de manager [i solist`, care-[i strune[te instrumenti[tii atunci când nu sunt pe frecven]a dorit`. “I am the boss”, l`sa s` se \n]eleag` Loredana. Acas` \i place s` g`teasc` atunci când timpul \i permite, iar singurul ajutor nu vine din partea vreunei buc`t`rese, ci din partea p`rin]ilor s`i, cu care are o rela]ie deosebit`. Spune despre tat`l s`u c` este un om incredibil [i despre mama sa c` este o sfânt`. “Mama mea pred` \nc`, este \nv`]`toare la Dobroe[ti. P`rin]ii mei s-au mutat \n Bucure[ti de vreo 14 ani, de când am adus-o pe lume pe Elena. Tat`l meu este scriitor, anul `sta a intrat \n Uniunea Scriitorilor. A publicat [apte c`r]i [i a scris versuri pentru muzic` de copii. Este un om foarte talentat [i creativ. Iar mama mea este foarte exigent`, sever` [i o gospodin` des`vâr[it`”, poveste[te artista. Spune c` nu are fi]e de vedet`, de[i când o vezi ap`rând \ntr-o \nc`pere, de cele mai multe ori cu ochelari de soare, ai zice c` este inabordabil`. Dar asta pân` \n clipa când \]i vorbe[te. “Sunt o persoan`

corect`. Simpl`. La concerte cer ap`, prosoape, [erve]ele [i bine\n]eles cabine curate pentru to]i din echipa mea.” Pentru a ajunge \n vârf, Loredana a renun]at la multe. “Cred c` cel mai mult mi-am sacrificat familia. {i uneori m` gândesc c` \ntr-o zi trebuie s` m` revan[ez [i s` compensez pentru tot ce au f`cut pentru mine [i au suportat, c` nu e u[or s` ai un om ca mine. {i vorbesc [i de p`rin]ii mei, care totu[i spun c` sunt cei mai ferici]i oameni din lume, pentru c` i-am f`cut mândri, c` am dat un sens mai mare vie]ii lor. E adev`rat c` pe cei pe care-i iube[ti cel mai mult \i [i sacrifici cel mai mult. De-asta atunci când am timp prefer s` nu fac nimic alteceva decât s` stau cu Elena, chiar dac` ne uit`m la un film sau ne plimb`m, dar s` [tiu c`-i cu mine. |mi d` cea mai mare siguran]`, m` \ncarc` foarte tare”, mai spune omul Loredana. Despre so]ul s`u, Andrei Boncea, spune c` este de o seriozitate [i de o corectitudine care [ocheaz` \n raport cu ce se \ntâmpl` \n jur, dar o echilibreaz`. “Cu ce m-a ajutat el [i cu ce m` ajut` \n fiecare secund` este cu calmul [i sfaturile lui, cu faptul c` am o stânc` pe care m` pot sprijini orice s-ar \ntâmpla [i orice a[ p`]i sau a[ face. El este \ntotdeauna sf`tuitorul [i confidentul meu cel mai apropiat. Atunci când ai cu cine s` comunici, cu cine s` te \n]elegi, normal c` e[ti \n siguran]`, ai jum`tatea ta”, m`rturise[te Loredana. Biz

Cover story

Artistul cameleon Mereu \n avanposturile muzicii [i imaginii artistice, Loredana reu[e[te de fiecare dat` s` se reinventeze [i s` anticipeze cu originalitate tendin]ele \n show business. DE ALEXANDRU ARDELEAN

Cu o carier` care se \ntinde pe mai bine de 20 de ani, Loredana a avut mereu sim]ul momentului [i al muzicii [i a [tiut s` aleag` cåntece sau colabor`ri care s` o men]in` mereu \n aten]ia publicului, chiar [i a celui foarte tån`r. A trecut \n cariera ei muzical` prin mai multe perioade artistice, care au marcat fie o nou` colaborare, fie un nou album. Perioada de debut, sfår[itul anilor ’80, e caracterizat` de succesul dat de cå[tigarea Marelui Premiu de la Festivalul de la Mamaia, ce a propulsat-o direct \n råndul cånt`re]ilor consacra]i [i i-a adus colabor`ri cu unii dintre cei mai \n vog` compozitori, Marius }eicu, Adrian Enescu, Marcel Dragomir, Jolt Kerestely. |n aceast` perioad` cå[tig` [i trofeul celebrei emisiuni TV “Steaua f`r` nume” la numai 16 ani, fiind cea mai tån`r` laureat` a trofeului. Este [i perioada adolescentin` a Loredanei, cånd ap`rea pe scena Festivalului de la Mamaia machiat` [i \mbr`cat` aprins \n culori neon, nefiind conform` cu principiile comuniste. |nregistreaz` [i primul videoclip, pentru piesa

Loredana este interzis` [i pe postul de televiziune, apari]iile ei televizate fiind extrem de rare. Odat` cu sfår[itul regimului comunist, Loredana a vrut s` experimenteze divertismentul din alte ]`ri pentru a \n]elege mult mai bine fenomenul muzical interna]ional. Astfel ajunge \n 1990 s` concerteze la Londra, unde a cunoscut produc`tori renumi]i, iar \n vara aceluia[i an ajunge \n Italia, unde particip` la numeroase emisiuni de televiziune. Alte hituri din acea perioad` au fost “|]i citesc \n ochi”, “Un buchet de trandafiri”, Nu pot s` cred” sau “Ce va fi cu iubirea mea”, compus` de Marius }eicu. |n 1993 \ncepe colaborarea cu Direc]ia 5, cu R`zvan Miric` [i Marian Ionescu, care va marca practic \nceputul unui alte perioade artistice. Este o perioad` mai rock, care marcheaz` trecerea de la un stil adolescentin romantic [i electronic la melodii mai profunde. Este [i momentul unui nou album [i astfel s-a n`scut “Atitudine”, cu melodii celebre, ca “Lili [i

“O inim` de 16 ani”. Melodia “Bun` seara, iubito!” \n duet cu Ion Caramitru, de pe primul s`u album, cu acela[i nume, a devenit una dintre cele mai cunoscute piese ale artistei, care are succes [i ast`zi, fiind votat` de ascult`torii Radio Romånia cåntecul secolului, compus de Adrian Enescu pe versuri de Lucian Avramescu. Odat` cu aceast` melodie se nasc [i primele controverse, piesa este interzis` ulterior din cauza versurilor considerate de cenzur` prea directe. Piesa a devenit cunoscut` prin vånzarea a peste 1 milion [i jum`tate de copii ale albumului “Bun` seara, iubito” (pentru care a fost remunerat` cu pre]ul fix de 2.350 de lei, pre] fix stabilit de statul comunist pe album pentru un interpret, indiferent de vånz`ri) [i din sutele de concerte din ]ar`. Din 1988 [i pån` dup` Revolu]ia din '89

pu[tiul”, “O fat` singur`-n noapte”, “Nu adio” sau “Exitstage”. Albumul marcheaz` [i implicarea Loredanei pe partea de compozi]ie a pieselor, iar versurile de pe acest album apar]in artistei. Odat` cu albumul, au \nceput [i concertele din ]ar` sub titulatura “Loredana [i Direc]ia 5”. Colaborarea dintre arti[ti duce la apari]ia unor noi albume – “N`scut` toamna”, “Tomilio” – care continu` stilul rock [i rebel al Loredanei, imprimat [i de colaboarea cu trupa Direc]ia 5, album certificat cu discul de aur al Electrecord. Piese celebre precum “Cine te crezi?”, “Ploi”, “Doar ea” sau “F`r` tine” sunt rezultatul colabor`rii cu trupa rock [i stilul care i-a adus consacrarea \n muzica romåneasc` [i nu numai.

Biz

|n 1999 Loredana lanseaz` un maxi-single, “Lumea e a mea”, \nregistrat cu B.U.G. Mafia, care devine imediat hit, fiind cel mai våndut single romånesc ever, cu peste 50.000 de copii. Al`turarea dintre artista pop [i o trup` de hip-hop underground \n acel moment s-a dovedit astfel a fi de bun augur, pentru c` a atins [i alt public decåt cel pe care \l avea Loredana. “Lumea e a mea” marcheaz` [i o schimbare de stil, c`tre melodii mai spre stilul disco, electronic, cum este este [i “Aromaroma”, album pe care Loredana a colaborat cu Marijuana, Si[u [i Puya. Imaginea artistei se schimb`, de la fata rebel`, rock, vedem o femeie matur`, care afi[eaz` o imagine mai senzual`, mult mai elaborat` [i mai versatil`. Dup` mul]i ani, re\ncepe rela]ia profesional` cu Adrian Enescu, care va coordona partea de crea]ie a noului album “Diva inamorata”, care con]ine patru cåntece ce folosesc teme clasice (Turandot, Simfonia a noua, Lacul lebedelor sau Varia]iuni pe o tem` de Paganini) [i remixuri ale unor [lag`re mai vechi. Anul 2000 marcheaz` din nou o etap` nou` \n cariera muzical` a Loredanei, prin albumul “Agurida”, cu melodii din repertoriul muzicii populare [i mai ales ale celebrei Maria T`nase, moment \n care artista pune bazele orchestrei Agurida. Este o etap` de introspec]ie muzical`, de \ntoarcere la r`d`cini. Anul urm`tor continu` c`l`toria \n muzica romåneasc`, prin interpretarea cåntecelor celebre din perioada interbelic`, \n albumul “Zaraza, vånz`toarea de pl`ceri”. Loredana reu[e[te ca prin aceste dou` albume extrem de importante s` repun` \n aten]ia publicului atåt muzica popular`, cåt [i roman]ele interbelice. Ambele albume au fost lansate prin dou` concerte live memorabile al`turi de orchestra Agurida. |n 2003, cånt`rea]a lanseaz` piesa “Femeia ta” [i un nou album, “Fata cu [osete de diamant”, o revenire la piese pop, cu ecouri romantice. Urmeaz` albumul “Zig-Zagga Extravaganza”, o “nebunie” disco, iar hiturile “Lele”, “Zig-Zagga” [i “Extravaganza” au f`cut mare vålv` la momentul lans`rii. Perioada urm`toare este una extrem de fericit`, cu multe lans`ri de albume, patru \n decurs de doi ani (2006 [i 2007), care merg \n zona fusion, dar [i \n cea a romanticului. Este momentul lans`rii “Jamparalelor”, un album cu muzic` de dans din zona balcanic` (certificat cu Disc de Aur), a albumului “My Love”, care este o colec]ie de cåntece de dragoste din toat` cariera Loredanei, dar [i a albumului “Nana Nanino”, dedicat copiilor, care a pornit de la \nregistr`ri a cappella ale Loredanei f`cute la vårsta de 3 ani de tat`l s`u cu casetofonul. |n 2008 urmeaz` un material inedit, “Tzuki”, \nregistrat \n totalitate \n America, [i o nou` schimbare de stil, care a \nso]it albumul, o femeie cameleon, extrem de sigur` pe sine [i foarte sexy. Albumul “Sundance”, \nregistrat la New York, este o fuziune pop electro, dance [i rock cu un sound deosebit. Este lansat` piesa “Rain, Rain”, care are un videoclip interesant filmat \n 3D, premiat drept cel mai bun clip 3D din lume la Festivalul de Film 3D din Los Angeles \n 2011 [i o Loredana ren`scut`, un amestec de anii ’80 cu accente futuriste, o imagine actual` [i extrem de interesant`.

Se remarc` din nou la finalul lui 2010 cu albumul “IubiLand” [i cu primul concert 3D din România, regizat [i filmat de Manu Kadosh. Albumul este o combina]ie de folclor [i muzic` pop, un amestec de rock [i punk, care duce muzica folk la un alt nivel. |n acest moment, ultimul videoclip al Loredanei, “Apa”, se aude \n heavy rotation pe radio [i pe televizor [i asist`m iar la o imagine nou`. O femeie extrem de senzual`, o solist` complet` [i o colaborare cu Cabron, care nu face altceva decåt s` reconfirme sim]ul pentru muzic` al Loredanei [i de a fi mereu \n avangarda a ceea ce este nou [i interesant \n muzic` [i imagine. Biz

Biz

FOTO: VALI MIREA

GHIDUL SALARIILOR 2013

Angajatorii au bugetat pentru 2013 o cre[tere salarial` cu 5%, sub nivelul celei de anul trecut. Excep]ie fac \ns` angaja]ii din domeniul IT, ale c`ror retribu]ii vor cre[te cu peste 10%. Dar care este nivelul salariilor estimat de speciali[ti pentru acest an \n cele mai importante domenii ale economiei rom창ne[ti? DE OVIDIU NEAGOE

GHIDUL SALARIILOR

V` spune ceva data de 15 septembrie

2008? Cel mai probabil, dac` era zi de salariu, r`spunsul la \ntrebare este unul afirmativ. |n acea zi, banca de investi]ii Lehman Brothers a intrat \n faliment, moment care a marcat debutul crizei economice globale. |n scurt timp de la anun]ul venit de peste ocean, comunicate ale Institutului Na]ional de Statistic` (INS) de tipul “|n anul 2008, câ[tigul salarial mediu brut lunar pe total economie a fost \n cre[tere cu 26,1% fa]` de cel din anul 2007” au disp`rut. |n schimb, la mai bine de patru ani de la debutul recesiunii, datele INS indic`, pentru prima lun` a anului 2013, un venit salarial lunar brut mediu de 2.138 de lei, comparabil cu cel \nregistrat \n luna noiembrie a anului trecut, dar mai mic decât venitul din ultima lun` a lui 2012, când urcase la 2.343 lei. “Anul 2013 va fi un an interesant din perspectiva cre[terilor salariale \n principal datorit` promisiunilor electorale, care trebuie onorate, [i, respectiv, datorit` cre[terii salariului minim pe economie”, spune Sorin Faur, HR Coordinator pe regiunea Balcani la firma de consultan]` [i audit financiar BDO Interna]ional. La \nceputul acestui an, Guvernul a emis o hot`râre prin care stipuleaz` c`, de la \nceputul lunii februarie, salariul de baz` minim brut pe ]ar` garantat \n plat` se stabile[te la 750 de lei. Mai mult, din vara acestui an, salariul de baz` minim brut pe ]ar` va cre[te pân` la 800 de lei, cre[teri de care vor beneficia aproape 800.000 de angaja]i, dintre care mai bine de 120.000 din aparatul bugetar. Cu toate c` va avea loc o cre[tere salarial` \n mas`, o bun` parte dintre angajatorii din mediul privat vor miza pe cartea modera]iei. “|n marea lor majoritate angajatorii vor limita cre[terile salariale doar la nivelul obligatoriu, r`mânând 26

Biz

\n continuare ca major`rile s` fie acordate \n func]ie de mersul economiei [i al companiei \n particular, la un nivel estimat pentru 2013 similar cu cel \nregistrat \n 2012, dar pu]in sub cel din 2011, mai precis \n jurul valorii de 5%”, spune Sorin Faur. “Dup` cum este [i previzibil, domenii precum IT au bugetat` o cre[tere mai mare, de aproximativ 10%, cei 34.000 de angaja]i din domeniu fiind \n continuare foarte importan]i”, continu` HR Coordinator-ul de la BDO International. Dar sunt [i alte domenii \n care vor avea loc major`ri. Salariul mediu \n industrie, care dep`[e[te media na]ional`, este situat \n jurul valorii de 900 de euro [i \[i va continua drumul ascendent [i \n acest an, \n timp ce \n domeniul auto se estimeaz` o cre[tere salarial` cu 7%, iar \n cel farmaceutic cu pân` la 9 procente, potrivit informa]iilor furnizate de BDO Interna]ional. Mai mult, un studiu realizat recent de Ernst & Young arat` c` 55% dintre responden]i au de gând s` aplice cre[teri salariale de 5-10%, \n linie cu rata estimat` a infla]iei, \n timp ce 42% prev`d o stagnare a nivelului salarial pentru urm`toarele 12 luni.

PRE}UL PERFORMAN}EI Una dintre diferen]ele majore fa]` de perioada \n care recesiunea nu pusese st`pânire pe economie este accentul deosebit acordat pe veniturile salariale variabile. Angajatorii au ar`tat un focus pe remunerarea salaria]ilor \n func]ie de performan]`, prin bonusuri financiare sau recompense de natur` nonfinanciar`. “Cu siguran]` trendul se va men]ine [i \n 2013, cu atât mai mult cu cât acest model s-a dovedit a fi unul de succes pentru ambele p`r]i: angajatorii se simt confortabil s` [tie c` r`spl`tesc performan]ele,

iar angaja]ii sunt motiva]i s` fie cât mai buni pentru a câ[tiga cât mai mult”, spune Corina Diaconu, Managing Director la firma de recrutare [i consultan]` \n resurse umane ABC Human Capital. “Cu privire la aspectul nonfinanciar, s-a constatat acordarea unei aten]ii mai mari din partea companiilor cu privire la climatul organiza]ional, la crearea posibilit`]ilor de dezvoltare \n cadrul companiei (implementarea unor programe pentru planul de carier`), stabilirea unor programe de dezvoltare profesional`, recunoa[terea rezultatelor, care poate \mbr`ca forme financiare, precum bonusuri, prime, sau nonfinanciare”, continu` Corina Diaconu. |n termeni de bonusuri, companiile au mizat \n continuare cel mai mult pe tichete de mas`, al`turi de pachete de s`n`tate [i asigur`ri de via]`, \n timp ce organiza]iile ce au pe statele de plat` salaria]i tineri s-au folosit de scheme bazate pe abonamente la s`li de fitness [i \ntre]inere. “Bonusurile sau alte forme de incrementare a veniturilor nu mai sunt de mult cap de list`, marea majoritate a angaja]ilor fiind ferici]i c` au un loc de munc` [i c` \[i primesc salariile la timp”, spune Sorin Faur. “Sigur, \nc` se acord` bonusuri, prime, stimulente, beneficii, dar trendul este descresc`tor fa]` de anul anterior, relativ stabil \ns` – sc`derea este mic` – atât \n termenii câ[tigului net astfel primit, cât [i \n termenii num`rului companiilor care le ofer`”, adaug` Sorin Faur, care mai precizeaz` c` bonusurile de performan]`, variabile \n func]ie de atingerea unor obiective, au variat \n jurul valorii de 7% \n retail [i de 10% \n IT. Nici general managerii nu au fost omi[i de angajatori [i ac]ionari. Bonusurile de natur` financiar` acordate anul trecut executivilor au constat fie \n sume

GHIDUL SALARIILOR

fixe, fie \n ac]iuni \n cadrul companiei sau \n participarea efectiv` la profitul acesteia. |n paralel, nici la capitolul nonfinanciar nu au stat tocmai r`u. Bonusurile aici au constat \n accesul la programe MBA sau la posibilitatea de cre[tere profesional` prin alocarea unor func]ii regionale ori desemnarea \n sus]inerea unor func]ii \n afara grani]elor ]`rii.

REMUNERA}IA FA}~ CU RECESIUNEA Nici anul trecut nu a fost tocmai unul prietenos cu portofelele românilor. O arat` studiul “PayWell”, realizat de firma de consultan]` [i audit financiar PricewaterhouseCoopers (PwC), care arat` c` \n sectorul privat cre[terile salariale au atins \n medie 5,1%, valoare similar` anului 2011. “Aceast` valoare se apropie de estim`rile de la \nceputul anului, atunci când companiile planificau o cre[tere salarial` medie de 6%”, spune Peter de Ruiter, liderul Departamentului de Consultan]` Fiscal` [i Juridic` al PwC România. “Totu[i, cre[terea salarial` efectiv` a fost u[or sc`zut`, ceea ce reflect` pruden]a angajatorilor \n privin]a cre[terii costurilor salariale \ntr-o perioad` de incertitudine economic`, având \n vedere recesiunea din zona euro”, mai explic` Peter de Ruiter. Printre sectoarele economice \n care au fost \nregistrate major`ri salariale peste medie se num`r` industria auto (8%), sectorul IT, cel farmaceutic [i cel de servicii externalizate (toate raportând cre[teri salariale medii \n jur de 6%), \n vreme ce sectorul bancar, cel de retail [i turismul au \nregistrat cre[teri salariale sub media na]ional`. La polul opus, tot potrivit raportului PwC, \n sectorul industrial a avut loc o descre[tere de la 7,2% \n 2011, la 4,7%, principalul motiv fiind declinul produc]iei industriale, coroborat cu

cre[terea costurilor cu for]a de munc`. Mai mult, nici \n ceea ce prive[te bonusurile angaja]ii din mediul privat nu au avut prea multe motive de bucurie. 66% dintre companiile care au participat la studiul salarial realizat de compania de consultan]` financiar` au pl`tit bonusuri variabile, nivelul cel mai ridicat fiind \nregistrat \n sectorul farmaceutic (14% din salariul anual), urmat de cel al bunurilor de larg consum, distribu]ie [i retail (7%). |n paralel a sc`zut [i num`rul companiilor care acord` prime

2.138

DE LEI ESTE SALARIUL MEDIU BRUT DIN ROMÂNIA |N LUNA IANUARIE 2013 Sursa: INS

fixe, comparativ cu anii trecu]i. Doar o treime dintre companiile respondente au oferit prime fixe tuturor categoriilor de angaja]i, valoarea bonusului fix per angajat fiind echivalentul unui salariu lunar de baz`. Impactul crizei a fost [i mai dur. “|n ultimii patru ani, România a \nregistrat o evolu]ie economic` cu dou` viteze”, explic` Peter de Ruiter. “Pe de o parte exist` o economie dinamic` orientat` spre export, care a \nregistrat rate s`n`toase de cre[tere chiar [i \n aceste vremuri dificile. Vorbim practic de industria auto, sectorul farmaceutic [i cel IT. Pe de alt` parte, pia]a intern` \mpov`rat` \nc` de criz` a afectat perspectivele de cre[tere ale companiilor \ndeo-

sebi din sectorul bancar [i cel de retail”, continu` liderul Departamentului de Consultan]` Fiscal` [i Juridic` al PwC România. |n 2008, dintr-un salariu brut de 1.361 de lei, angajatul pl`tea c`tre stat taxe [i impozite de 361 de lei, astfel \ncât salariul net era de 1.000 de lei. La rândul s`u, angajatorul achita c`tre stat taxe [i impozite \n valoare de 367 de lei, ceea ce \nseamn` c` se ajungea la un total de taxe [i impozite de 728 de lei la salariul brut men]ionat, arat` un raport al firmei de consultan]` fiscal` [i financiar` R&M Audit-Contabilitate. Din anul 2009, pentru ca un angajat s` r`mân` cu acela[i venit net de 1.000 de lei, acesta a trebuit s` achite taxe [i impozite c`tre stat \n valoare de 379 de lei, iar cele pl`tite de companie au urcat la rândul lor la 386 lei, ob]inând un total cumulat de 765 de lei. Astfel, \n 2009 s-a \nregistrat o cre[tere cu circa 5% a taxelor [i impozitelor salariale pl`tite c`tre stat fa]` de anul anterior. Mai mult, \n ultimii patru ani, pentru anumite categorii de contribuabili au mai ap`rut mici cre[teri ca urmare a varia]iilor salariului mediu brut [i deci a impactului asupra procentelor de calcul al unor taxe [i impozite care se raporteaz` la acesta. “Costurile medii pe care o firm` le are cu salariul de baz` al unui angajat au suferit cre[teri destul de mici \n ultimii patru ani; modific`rile privind taxele [i impozitele din aceast` perioad` au vizat \ns` l`rgirea considerabil` a bazei de impozitare cu alte venituri asociate salariilor”, spune Mirela {erban, Managing Partner la A&M Audit-Contabilitate. “Astfel, putem aprecia o cre[tere cu circa 30% a cheltuielilor unei firme cu taxele [i impozitele globale pentru angaja]i [i colaboratori”, continu` Mirela {erban. Biz Biz

GHIDUL SALARIILOR

CÂT CÂ{TIG~ {EFUL T~U? Ei sunt oamenii ale c`ror decizii pot aduce companiei pe care o conduc profituri uria[e, dar la fel de u[or o decizie pripit` a de]in`torilor frâielor unei organiza]ii poate duce [i la pierderi financiare semnificative. |n ultimii ani, marca]i de recesiunea global`, deciziile acestora, cu toate c` nu au fost tocmai populare de fiecare dat` \n rândul angaja]ilor, au fost sinonime nu numai cu dep`[irea crizei economice, ci chiar cu cre[teri ale profiturilor. {i cum inova]ia [i productivitatea \n mediul de business sunt r`spl`tite, iat` care vor fi cele mai mari salarii din companiile private.

Loc Func]ie

Total pachet salarial

Salariu net

(euro / an)

Beneficii nonfinanciare

Beneficii financiare

Evolu]ie 2012 - 2013

Fi[a postului

(euro / an)

CEO \n companie de telecomunica]ii

650.000

144.000 300.000

Telefon, laptop, ma[in`, locuin]`, asigur`ri de via]` [i s`n`tate, prime de vacan]`, acces cluburi private, cursuri

Stagnare salarial`, Bonusuri anuale, posibil` actualizare prime de obiectiv, cu rata infla]iei, ac]iuni maximum 3,5 - 4%

Coordoneaz` [i supervizeaz` activitatea la nivel opera]ional, administrativ [i financiar, dezvolt` [i urm`re[te implementarea obiectivelor strategice

CFO / COO \n companie de telecomunica]ii

475.000

60.000 216.000

Telefon, laptop, ma[in`, locuin]`, asigur`ri de via]` [i s`n`tate, prime de vacan]`, acces cluburi private, cursuri

Stagnare salarial`, Bonusuri anuale, posibil` actualizare prime de obiectiv, cu rata infla]iei, ac]iuni maximum 3,5 - 4%

General Manager \n companii de retail

200.000

84.000 180.000

Telefon, laptop, ma[in`, asigurari de via]` [i s`n`tate (inclusiv familia), locuin]`

Ac]iuni, bonusuri anuale

Stagnare salarial`, posibil` actualizare cu rata infla]iei, maximum 3,5 - 4%

Coordoneaz` [i supervizeaz` opera]iunile departamentului din subordine, stabile[te obiectivele [i strategia lui la nivelul proceselor de management Define[te [i implementeaz` strategia corpora]iei pe care o reprezint` pentru România, r`spunde de rezultatele firmei [i asigurarea marjelor de profit propuse

Pre[edinte \n domeniul bancar

290.000

140.000 240.000

Telefon, laptop, ma[in`, MBA, particip`ri la conferin]e [i congrese interna]ionale, prime

Ac]iuni, bonusuri anuale

Cre[tere \n 2013 +5%

Dezvolt` [i implementeaz` planurile de afaceri pentru activit`]ile filialelor

Director achizi]ii \n companii de retail

240.000

36.000 120.000

Telefon, laptop, ma[in`, asigur`ri de via]` [i s`n`tate (inclusiv familia)

Bonusuri anuale

Stagnare salarial`

Planific` [i alege categoria, tipul [i cantitatea de m`rfuri \n func]ie de cerere, analizeaz` tendin]ele, negociaz` contractele cu furnizorii agrea]i

General Manager \n companie de farmaceutice

180.000

78.000 102.000

Telefon, laptop, ma[in`, asigur`ri de via]` [i s`n`tate (inclusiv familia), MBA

Participare la profitul firmei

Posibil` cre[tere salarial` cu 3,5-4%

Implementeaz` strategii, este responsabil pentru rezultatele firmei, asigur` marjele de profit propuse

Vicepre[edinte financiar \n domeniul bancar

150.000

96.000 120.000

Telefon, laptop, ma[in`, MBA, particip`ri la conferin]e [i congrese interna]ionale, prime

Ac]iuni, bonusuri anuale

Cre[tere salarial` 5 %

Preg`te[te bugetul anual, analizeaz` performan]ele privind bugetul, proiecteaz`, monitorizeaz` [i controleaz` fluxurile de numerar ale b`ncii

General Manager \n industria hotelier`

125.000

36.000 100.000

Telefon, laptop, ma[in`, locuin]`

Bonusuri pentru atingerea obiectivelor

Stagnare

Coordoneaz` activitatea lan]ului hotelier, din punct de vedere opera]ional, administrativ [i financiar

General Manager \n FMCG

125.000

84.000 120.000

Telefon, laptop, ma[in`, asigur`ri de via]`, asigur`ri de s`n`tate, programe MBA

Ac]iuni, bonusuri anuale

Actualizare cu rata infla]iei

Define[te [i implementeaz` strategia corpora]iei pentru România, r`spunde de rezultatele firmei [i asigurarea marjelor de profit propuse

Country Manager \n companii de HR

120.500

36.000 60.000

Telefon, laptop, ma[in`, asigur`ri de via]`, asigur`ri de s`n`tate, programe MBA

Bonusuri anuale

Stagnare salarial`

Coordoneaz` [i supervizeaz` departamentele interne, administreaz` capitalul uman [i material al firmei, asigur` negocierea contractelor cu conturile mari

CEO \n companie de software

120.000

42.000 60.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri

Ac]iuni, bonusuri pentru obiective

+ 8%

Trasarea direc]iei strategice a companiei, conducerea acesteia, \n vederea realiz`rii strategiei [i obiectivelor stabilite

Business Development Manager \n companie de software

111.600

24.000 50.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri

Bonusuri pentru obiective

+ 8%

Analizeaz` pia]a [i feedback-ul de la clien]i, identific` noi oportunit`]i de dezvoltare a afacerii, propune linii noi de business

Biz

GHIDUL SALARIILOR

Loc Func]ie

Total pachet salarial

Salariu net

(euro / an)

Beneficii nonfinanciare

Beneficii financiare

Evolu]ie 2012 - 2013

Fi[a postului

(euro / an)

Software Development Manager \n companie de software

107.400

20.400 50.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri

Bonusuri pentru obiective

+ 8%

Coordoneaz` echipa de manageri de proiect ce r`spunde de aplica]iile software dezvoltate de companie

Managing Director \n agen]ii de publicitate

103.200

42.000 60.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri, locuin]` (pentru expa]i), particip`ri la conferin]e

Ac]iuni, participare la profit

N/A

Concepe strategia de dezvoltare, supervizeaz` toate procesele opera]ionale, reprezint` compania \n rela]ia cu clien]ii [i cu compania-mam`

General Manager \n companii de distribu]ie

99.600

60.000 72.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri, asigur`ri

Bonusuri pentru obiective

N/A

Dezvolt` [i implementeaz` planurile de afaceri pentru activit`]ile din teritoriu

Director financiar \n companii de retail

87.600

36.000 48.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri, asigur`ri

Bonusuri anuale

N/A

Coordoneaz` activitatea financiar` a companiei

Director vânz`ri \n domeniul farmaceutic

84.000

30.000 42.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri, asigur`ri

Bonusuri pentru performan]e

N/A

Define[te [i implementeaz` strategia de vânz`ri, asigur` maximizarea profiturilor

Creative Director \n agen]ie de publicitate

84.000

30.000 50.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri, locuin]` (pentru expa]i), particip`ri la conferin]e

Participare la profit

N/A

Coordoneaz`, selecteaz` [i \mbog`]e[te proiectele de crea]ie, coordoneaz` echipele de crea]ie din subordine, dezvolt` [i evalueaz` echipe de crea]ie

Sales Director \n FMCG

79.800

30.000 60.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri, asigur`ri

Bonusuri pentru performan]e

N/A

Define[te [i implementeaz` strategia de vânz`ri, asigur` maximizarea profiturilor

Client Service Director \n agen]ii de publicitate

78.000

24.000 40.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri, locuin]` (pentru expa]i), particip`ri la conferin]e

Participare la profit

N/A

Reprezint` compania \n rela]iile cu exteriorul, dezvolt` businessul, supervizeaz`, evalueaz` [i dezvolt` personalul din departamentul de client service

CFO / director comercial \n companie de distribu]ie

75.600

30.000 60.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri, asigur`ri

Bonusuri anuale

N/A

Coordoneaz` activitatea financiar` / opera]ional` a companiei

Director financiar \n FMCG

73.800

30.000 60.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri, asigur`ri

Bonusuri anuale

N/A

Creeaz` [i implementeaz` strategia financiar` a companiei asigurând managementului suportul financiar necesar

financiar \n 23 Director domeniul farmaceutic

72.000

32.400 43.200

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri, asigur`ri

Bonusuri anuale

N/A

Creeaz` [i implementeaz` strategia financiar` a companiei asigurând managementului suportul financiar necesar

66.000

25.000 30.000

Telefon, laptop, ma[in`

Bonusuri pentru performan]e

N/A

Propune strategii de marketing pentru promovarea imaginii hotelului

39.600

20.400 30.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri

Bonusuri anuale

N/A

Gestioneaz` activitatea logistic` a companiei

37.200

14.400 21.000

Telefon, laptop, ma[in`, locuin]`

Bonusuri pentru performan]e

N/A

Analizeaz` pia]a [i feedback-ul de la clien]i, identific` noi oportunit`]i de dezvoltare a afacerii, propune linii noi de business

Sales & Marketing

24 Director \n industria hotelier`

Director logistic`

25 \n companie

de distribu]ie

Business Development Manager

Toate valorile publicate reprezint` estim`ri maxime, cu excep]ia salariului net, unde au fost luate \n considerare atât pragul minim, cât [i cel maxim. |n acest clasament au fost inclu[i [i managerii str`ini care prin statutul de expa]i beneficiaz` de pachete speciale (mult mai mari ca valoare ca ale omologilor români). Informa]iile referitoare la fi[a postului, tipurile de beneficii financiare [i nonfinanciare precum [i salariile nete au fost furnizate de companiile de resurse umane implicate \n realizarea articolului. Valorile men]ionate la beneficiile financiare, beneficiile nonfinanciare [i totalul pachetului salarial sunt estim`ri ale revistei Biz realizate pe baza datelor furnizate de companiile de HR implicate \n realizarea acestui top. Sursa: ABC Human Capital

Biz

GHIDUL SALARIILOR

SECTORUL IT

Nota zece pentru IT Angaja]ii din IT, unul dintre domeniile cu cea mai mare imunitate la criza economic` din ultimii ani, vor beneficia, \n acest an, de o m`rire salarial` cu pân` la 10 procente. Poate singurul domeniu din

economia local` care a câ[tigat lupta cu dificult`]ile economice din ultimii ani, industria IT [i-a r`spl`tit angaja]ii an de an cu cre[teri salariale cuprinse \ntre 5 [i 10%. “Dac` la \nceputurile crizei se previziona c` o mare parte din industria IT se va muta c`tre ]`rile asiatice, acum trendul ne dovede[te contrariul”, spune Rudolf Fedorovici, headhunter la firma de executive search Advise HR. “Companiile importante din indutria IT r`mân [i se dezvolt` \n Europa, motiv pentru care ne putem a[tepta la o evolu]ie pozitiv` a salariilor \n IT”, continu` Rudolf Fedorovici. Mai mult, la jum`tatea anului trecut, printr-o decizie a Ministerului Economiei, s-a lansat un proiect inedit prin care companiile din industria IT din Cluj-Napoca se vor organiza \ntr-un hub al inova]iei, similar celebrului Silicon Valley. {i beneficiile acestora nu se opresc aici. “Este cunoscut faptul c` \n industria IT angaja]ii au o tipologie aparte. Pentru ace[tia, de cele mai multe ori, bonusurile nonfinanciare sunt la fel de importante ca [i cele financiare”, spune reprezentantul Advise HR. “Managerul HR din aceast` industrie trebuie s` fie extrem de creativ, s` vin` cu programe ingenioase prin care s` le transmit` angaja]ilor c` organiza]ia este foarte preocupat` de confortul lor, c` le este recunoscut` valoarea individual`, dar [i c` echipa, c` dorin]ele lor au fost auzite”, mai adaug` Rudolf Fedorovici. Biz 30

Biz

Niveluri de salarizare \n sectorul IT Analiz` / Dezvoltare software

Technical support / Help desk / Service

Systems / Business Processes / Technical Analyst 900 – 1.500 euro

Help Desk

Senior Systems / Senior Business / Senior Technical Analyst 1.500 – 2.000 euro

Technical Support Specialist (software / hardware)** 500 – 1200 euro

Programmer / Software Developer

500 – 1.300 euro

Service Technician

Senior Programmer / Team Leader

1.500 – 2.500 euro

Software Architect

2.000 – 2.700 euro

Database Developer

400 – 1.200 euro

Senior Database Developer / Team Leader

1.200 – 2.000 euro

Programator web / Dezvoltator web

400 – 800 euro 350 – 700 euro

** |n cazul \n care pentru pozi]iile de Technical Support se cere cunoa[terea unei limbi str`ine (\n afar` de limba englez`), salariul cre[te \n medie cu un procent \ntre 30 [i 50%.

400 – 1.100 euro

Programator Web senior / Dezvoltator Web senior 1.200 – 2.000 euro

Web design (graphical design)

Quality Assurance Specialist Software/ Tester Software

500 – 1.000 euro

Junior Web Designer

400 – 800 euro

Senior Quality Assurance Specialist / Manager 1.500 – 2.500 euro

Senior Web Designer

1.000 – 2.000 euro

Quality Assurance Specialist Gaming / Tester Gaming

Graphical Design Team Leader

Quality Assurance Lead – Manager (Gaming) Project Manager (Software Development)

250 – 600 euro 600 – 1.200 euro 1.500 – 2.500 euro

Senior Project Manager (Software Development) 2.000 – 3.000 euro Software Development Manager

2.000 – 2.500+ euro

Cerin]e: Creativitate, cunoa[terea instrumentelor de lucru, respectarea deadline-urilor.

2.000 – 3.000 euro

Director of R&D

3.000 – 3.500 euro

Director of Engineering

4.000 – 5.000 euro

Cerin]e: Certific`ri [i experien]`.

Consultant IT (analiz` [i implementare de aplica]ii complexe software) Software Implementation Consultant

800 – 1.300+ euro

Senior Software Implementation Consultant 1.500 – 2.000+ euro Project Manager (Software Implementation) 1.500 – 2.250+ euro

Administrare de re]ea / sistem Network Administrator Re]ele mici (2-50 calculatoare)

500 – 800 euro 800 – 1.400 euro

Re]ele medii (50-200 calculatoare)

1.000 – 2.000 euro

Re]ele mari (> 200 calculatoare*)

1.100 – 2.000 euro

IT Security Specialist System Administrator (Unix) Senior System Administrator (Unix) System Administrator (Windows) Senior System Administrator (Windows)

700 – 1.500 euro

Cerin]e: Cunoa[terea instrumentelor de lucru, respectarea deadline-urilor [i analiza pie]ei.

Hardware

1.400 – 2.100 euro

Hardware Engineer

400 – 1.200 euro

500 – 1.200 euro

Hardware Designer

1.000 – 1.500+ euro

1.200 – 1.800 euro 1.500 – 2.500+ euro

* Re]elele mari se reg`sesc \n cadrul companiilor multina]ionale sau al celor cu mai multe filiale.

Hardware Design Team Leader

1.500 – 2.500 euro

Cerin]e: Calificare foarte bun`, experien]` relevant` \n acest domeniu [i bune cuno[tin]e tehnice.

IT top management Administrare de baze de date Oracle Database Administrator Senior Oracle Database Administrator

Cerin]e: S` rezolve rapid problemele care apar.

Director IT / Chief Information Officer (CIO) 3.000 – 5.000+ euro 700 – 1.500 euro 1.500 – 2.000+ euro

IT Manager / Chief Technical Officer (CTO)

3.500+ euro

Cerin]e: Bun` capacitate de coordonare, leadership.

NOT~: |n intervalurile salariale prezentate mai sus se \ncadreaz` cel pu]in 90% dintre cei care lucreaz` \n sector. Datele reprezint` pragurile salariale minim [i maxim, net.

GHIDUL SALARIILOR

SECTORUL BANCAR

|nghe] salarial \n b`nci Salariile \n domeniul bancar au fost \nghe]ate, iar ve[tile bune \ntârzie s` apar` [i \n 2013: nu vor fi cre[teri [i focusul va r`mâne \n continuare pe veniturile variabile. |n domeniul bancar a fost

resim]it` poate cel mai mult nevoie de reduceri de personal de-a lungul celor mai bine de patru ani de recesiune mondial`. Cre[terea num`rului de credite neperformante, precum [i sc`derea profiturilor pentru o serie dintre b`nci s-au tradus printr-o accentuare a atitudinii rezervate fa]` de procesele de recrutare, \n paralel cu reducerile de personal. “|n mediul bancar nu discut`m de cre[teri salariale, cei care activeaz` \n aceast` zon` considerându-se ferici]i c` [i-au p`strat posturile, fie [i pe acelea[i salarii \nghe]ate de 2-3 ani”, spune Corina Diaconu, Managing Director la firma de recrutare [i executive search ABC Human Capital. “2013 se men]ine \n acela[i trend rezervat din punctul de vedere al evolu]iilor salariale”, adaug` Corina Diaconu. Cum domeniul bancar a fost puternic lovit de replicile cutremurului financiar, la debutul recesiunii de]in`torii frâielor institu]iilor au avut o reac]ie de contractare, ceea ce a dus la reduceri masive de personal [i reduceri salariale. O alt` reac]ie a managementului, similar` altor domenii de activitate, a fost cre[terea focusului pe componenta variabil` a veniturilor salariale. Mai mult, nu de pu]ine ori au fost puse \n practic` echipe de vânz`ri directe, care lucreaz` doar pe comision [i veniturile acestora sunt direct propor]ionale cu rezultatele. “Focusul va fi \n continuare pe veniturile variabile”, arat` Corina Diaconu. Biz

Niveluri de salarizare \n sectorul bancar Departamentul de trezorerie Swift Operator Specialist trezorerie Broker Dealer Agent de compens`ri

Departamentul de resurse umane 800 – 1.200 euro 1.000 – 2.200 euro 1.200 – 2.200 euro 1.200 – 2.200 euro 1.000 – 1.400 euro

HR Officer / HR Generalist Recruitment Manager Compensation & Benefits Analyst HR Development Specialist HR Manager

1.000 – 1.600 euro 1.700 – 2.300 euro 1.150 – 1.700 euro 1.150 – 2.000 euro 2.800 – 4.000 euro

Cerin]e: Absolven]i de [tiin]e economice, persoane organizate, cu spirit analitic [i aten]i la detalii.

Cerin]e: Experien]` \n selec]ii de volum, familiarizare cu noile tehnici de intervievare, \n]elegerea specificului activit`]ii bancare.

Departamentul de corporate banking

Departamentul financiar-contabil

Relationship Manager Corporate Sales Representative Senior Relationship Manager

1.200 – 1.500 euro 1.200 – 1.800 euro 1.500 – 2800 euro

Cerin]e: Experien]` cu clien]i tip corporate, orientarea c`tre client [i spre rezolvarea problemelor, bune abilit`]i de comunicare [i negociere, cunoa[terea a 2-3 limbi str`ine.

1.000 – 1.400 euro 900 – 1.150 euro 1.700 – 2.800 euro 1.400 – 1.800 euro 1.150 – 1.700 euro 2.800 – 4.000 euro

Cerin]e: Cuno[tin]e generale de contabilitate, spirit analitic, organizat [i meticulos, capabil s` \n]eleag` principiile contabile.

Departamentul de retail banking Credit Officer Analist credite Analist risc Administrator cont Banking Clerk Teller (Clerk)

Analist financiar Contabil Contabil-[ef {ef departament control intern Auditor intern Manager financiar

700 – 1.200 euro 900 – 1.500 euro 900 – 1.500 euro 750 – 1.200 euro 450 – 800 euro 350 – 550 euro

Cerin]e: Bune abilit`]i de a lucra cu oamenii, intui]ie, capacit`]i de comunicare, dinamism [i spirit organizatoric.

Departamentul de IT Specialist Supraveghetor re]ea bancomate Programator Administrator re]ea/banc` de date/aplica]ii IT Manager

1.150 – 1.400 euro 650 – 900 euro 1.150 – 1.900 euro 1.000 – 1.900 euro 1.700 – 2.800 euro

Cerin]e: Familiarizare cu specifica]iile tehnice ale softurilor bancare, responsabil, s` aib` o abordare creativ` [i optimist`.

Departamentul de rela]ii interna]ionale Speciali[ti \n tranzac]ii bancare interna]ionale

1.100 – 2.000 euro

Cerin]e: Cuno[tin]e despre politicile [i normele fiscale, bancare [i contabile ale diferitelor ]`ri, cuno[tin]e de englez`, francez`, german`, italian` sau spaniol`.

Consilier juridic/senior {ef departament juridic

1.000 – 1.400 euro 1.700 – 2.300 euro

Cerin]e: Experien]` \n consiliere juridic` pe diferite domenii de activitate, cunoa[terea unei limbi str`ine, persoane cu ini]iativ`.

Departamentul administrativ Recep]ionist` Secretar` Asistent` executiv` / de departament Asistent administrativ Director investi]ii/Property

Departamentul juridic

450 – 575 euro 575 – 650 euro 900 – 1.400 euro 800 – 1.000 euro 1.150 – 2.100 euro

Cerin]e: Bune abilit`]i de organizare [i planificare, aten]ie eficien]`, precum [i capacitatea de a solu]iona problemele ap`rute.

Departamentul de PR / marketing PR Officer PR Manager Marketing Manager

650 – 1.200 euro 1.700 – 2.800 euro 2.300 – 3.400 euro

Cerin]e: Cuno[tin]e specifice domeniului pentru a promova imaginea companiei, brandul [i noile servicii sau pachete de servicii.

Biz

GHIDUL SALARIILOR

SECTORUL HR

Obi[nui]i cu stagnarea Dup` doi ani \n care reprezentan]ii industriei resurselor umane nu au primit major`ri semnificative ale retribu]iilor, nici 2013 nu va fi sinonim cu cre[terile. O noutate adus` de anul 2013

a fost num`rul \n cre[tere al angajatorilor care au schimbat politica de compensa]ii [i beneficii, ceea ce a \nsemnat o reluare a focusului pe elementele nonfinanciare, cu implica]ii asupra cre[terii motiva]iei angaja]ilor [i a performan]ei, dar [i asupra sc`derii costurilor financiare. “Ce am remarcat deja \n 2013 a fost o deschidere mai mare c`tre programe de training sau workshopuri care s` ajute la cre[terea motiva]iei angaja]ilor”, spune M`d`lina Uceanu, Managing Partner la Career Advisor. “Ultimii câ]iva ani de limit`ri financiare [i bugete reduse la nivel de ini]iative HR – atât salarii, cât [i investi]ii \n dezvoltarea oamenilor – cred c` \ncep s` \[i arate deja efectele nepl`cute, ceea ce determin` aceast` deschidere”, continu` M`d`lina Uceanu, care adaug` c` primul an \n care vom vorbi despre cre[teri salariale ar putea fi 2014, depinzând de rezultatele din 2013. Cum cre[te gradul de motivare al angaja]ilor? Ei bine, al`turi de recunoa[terea meritelor [i a rezultatelor unui angajat, printre solu]ii se mai num`r` [i programele de mentorat, cele de dezvoltare personal`, oportunit`]ile de a lucra \n proiecte transversale sau de a coordona proiecte speciale, sau programul flexibil. “Cred c` ne putem uita cu aten]ie la m`surile luate de companiile din industria

Biz

IT, care a fost supus` \n continuare unei presiuni destul de mari pe resurse – mai pu]ini candida]i decât locurile disponibile –, pentru a vedea care sunt

programele de motivare pe care le vom reg`si \n câ]iva ani [i \n alte industrii care \[i vor reveni”, arat` M`d`lina Uceanu, Managing Partner la Career Advisor. Biz

Niveluri de salarizare \n resurse umane Recrutare, consultan]` [i training \n companiile de consultan]`/servicii externe

Departament recrutare \n cadrul unei companii

Junior Consultant Consultant Senior Consultant Junior Trainer Trainer Senior Trainer Key Account Manager Business Development Manager

Junior Recruiter Researcher Recruiter Senior Recruiter Manager recrutare Training Manager & OD Manager Manager compensa]ii & beneficii Manager Employee Relations HR Manager HR Director

350 – 500 euro 500 – 1.000 euro 1.000 euro – 1.800 euro 350 – 500 euro 500 – 1.000 euro 1.000 – 1.500 euro 500 – 1.200 euro 1200 – 1800 euro

Cerin]e: Pentru pozi]iile de consultan]i, traineri sau business development, majoritatea companiilor acord` [i bonusuri \n func]ie de proiectele la care ace[tia lucreaz` (procentul variaz` \ntre 2% [i 10%).

350 – 500 euro 350 – 600 euro 500 – 800 euro 800 – 1.200 euro 1.200 – 2.000 euro 1.400 – 2.500 euro 1.200 – 1.800 euro 1.500 – 1.800 euro 1.800 – 3.500 euro 2.500 – 5.000 euro

NOT~: Datele reprezint` pragurile salariale minim [i maxim, nete. Surs`: Pe baza proiectelor derulate de Career Advisor.

GHIDUL SALARIILOR

SECTORUL PHARMA

Inhibitor salarial \n pharma Salariile angaja]ilor din domeniul farmaceutic au \nregistrat anul trecut o cre[tere moderat`, care va continua [i \n 2013 \n cazul salaria]ilor din middle [i top management. La mai bine de patru ani de când

recesiunea mondial` [i-a ]esut pânzele \n care a prins sectoare \ntregi, industria farmaceutic` reu[e[te \n continuare s` fac` fa]` cu succes la aceste provoc`ri. Nu numai c` [i-a demonstrat imunitatea \n fa]a recesiunii, ci a fost [i un sector economic aflat \n continu` cre[tere. |n tot acest timp, companiile au mizat pe optimizarea resurselor interne [i pe schimbarea strategiilor de abordare a pie]ei. “A ap`rut, de asemenea, o deschidere din ce \n ce mai mare c`tre serviciile de \nchiriere de for]` de munc` [i s-a \ncercat adaptarea la aceste schimb`ri economice [i legislative, dar [i men]inerea cre[terii \ntr-o pia]` \nalt concuren]ial`”, spune Monica Anghel, Human Resources & Operations Director la firma de recrutare Expand Health România. “Astfel, putem men]iona o cot` de externalizare de 8% din total angaja]i \n pia]a farmaceutic` din România, o cre[tere semnificativ` a domeniului CSO Pharma, servicii strategice de promovare externalizat`”, adaug` Monica Anghel. Dac` anul trecut a fost sinonim cu o serie de cre[teri salariale rezervate, nici 2013 nu arat` mai bine pentru angaja]ii din industrie. Evolu]ia salariilor va fi una minimal` la nivel de top [i middle management, \n timp ce pentru pozi]iile entry-level, baremul salarial de intrare \n

companie scade fa]` de anul 2010, salariul mediu oferit de companiile cu domeniul de activitate \n pharma fiind de 500 de euro. Potrivit informa]iilor furnizate de Expand Health România, pentru anul \n curs cre[terile sunt estimate la 3 – 5%, procent sc`zut comparativ cu perioada 1995 – 2008, când veniturile angaja]ilor urmau un drum ascendent de la an la an.

“|n cazul pozi]iilor entry-level, unde procesul de selec]ie este mult mai elaborat fa]` de anii anteriori, \n urma aglomer`rii de cereri de locuri de munc`, salariile pot urma, \ncepând cu 2014, un traseu ascendent, \ns` \n acela[i timp lent, angajatorii afi[ând o atitudine mai prudent` \n acest sens”, mai spune Monica Anghel. Biz

Niveluri de salarizare \n domeniul farmaceutic Marketing / vânz`ri Sales Representative Marketing Specialist/Product Specialist Business Development Manager Area Sales Manager Product/Brand Manager Marketing Manager Sales Manager Business Unit Manager

500 – 850* euro 550 – 800 euro 2.000 – 3.000 euro 1.100 – 1.550 euro 1.200 – 1.900 euro 2.100 – 3.100 euro 1.700 – 2.500 euro 2.200 – 3.200 euro

Casier Contabil Analist financiar Contabil-[ef Financial Controller Director financiar

Cerin]e: Experien]` de minimum doi ani, cuno[tin]e financiar-contabile, de raportare interna]ional`, cunoa[terea legisla]iei specifice; gândire structurat`, operativitate.

Cerin]e: Gândire sintetic`, abilit`]i de comunicare [i prezentare, cunoa[terea pie]ei, a tehnicilor de derulare a activit`]ii.

Logistic`

Help Desk Specialist Administrator de re]ea Administrator baz` de date IT Manager

Warehouse Worker Customs Officer Logistics Officer Warehouse Officer Logistics Supervisor Logistics / Purchasing Manager Warehouse Manager

250 – 350 euro 350 – 550 euro 500 – 600 euro 250 – 500 euro 650 – 850 euro 2.000 – 3.000 euro 1.000 – 1.500 euro

Cerin]e: Experien]` de minimum doi ani \n domeniu, cunoa[terea legisla]iei, abilit`]i de gestiune a echipei [i de organizare.

Administrativ Cleaner {ofer Recep]ionist / Secretar` Facilities Supervisor / Manager

150 – 200 euro 220 – 320 euro 400 – 600 euro 1.000 – 1.300 euro

Cerin]e: Experien]` \ntre 1 [i 3 ani \n domeniu, cunoa[terea unei limbi str`ine, calific`ri specifice ale func]iilor.

Financiar Payroll Clerk Treasurer

200 – 300 euro 200 – 500 euro

220 – 330 euro 1.000 – 1.500 euro 1.000 – 1.500 euro 2.000 – 2.500 euro 1.500 – 2.500 euro 2.000 – 3.500 euro

200 – 500 euro 1.000 euro 700 – 900 euro 1.500 – 2.000 euro

Cerin]e: Experien]` \ntr-o pozi]ie similar`, studii de specialitate. Este apreciat` disponibilitatea fa]` de colegi.

Resurse umane HR Assistant Training and Development Specialist Recruiter HR Supervisor HR Manager

300 – 500 euro 500 – 800 euro 600 – 800 euro 1.000 – 1.500 euro 2.000 – 3.000 euro

Cerin]e: Cuno[tin]e de legisla]ia muncii, abilit`]i de comunicare [i rela]ionare, cunoa[terea unei limbi str`ine.

Regulatory Affairs / Medical Manager Regulatory Affairs Medical Manager

1.000 – 2.000 euro 1.000 – 2.000 euro

Cerin]e: Cunoa[terea produselor, a pie]ei, a legisla]iei, existen]a unei re]ele de contacte printre institutele vizate. Not`: Datele reprezint` pragurile minim [i maxim salarial, nete.

Surs`: Expand Health România.

Biz

GHIDUL SALARIILOR

SECTORUL PUBLICITAR

Premii pentru performan]` Portofelele angaja]ilor din domeniul publicitar nu au primit o gur` de oxigen, fiind acordate m`riri salariale numai pentru fidelizarea posturilor cheie [i bonusuri pentru performan]`. Prima reac]ie a conduc`torilor

companiilor din ]ar` [i nu numai la recesiune a fost reducerea cheltuielilor. Victimele tìerilor repetate ale unui num`r \n cre[tere pe atunci de organiza]ii au c`zut nu numai salariile angaja]ilor sau bugetele alocate programelor de dezvoltare profesional`, ci, implicit, [i industrii precum cea de training [i cea de publicitate. “|n 2009, \n Godmother nu s-au tìat salarii”, spune Valentin V`c`ru[, Managing Director la agen]ia publicitar` full service Godmother. “S-au tìat bonusuri [i traininguri suplimentare”, \[i aminte[te Valentin V`c`ru[, care mai precizeaz` c` anul 2012 a \nsemnat pentru agen]ie o cre[tere cu 70% fa]` de anul 2011 [i c` o cre[tere a industriei va \nsemna o mi[care de personal care o s` mi[te cu cel pu]in 25% \n sus nivelul de salarii actual. Dar pân` atunci, anul 2013 este unul sinonim cu “\nghe]ul” par]ial al nivelului salarial. Potrivit estim`rilor Managing Directorului de la Godmother se vor \nregistra cre[teri de maximum 10% al salariilor angaja]ilor din pozi]ii-cheie, \n timp ce focusul de bonusare va proveni din proiectele punctuale. “Bonusurile financiare au fost legate strict de performan]ele pe un proiect punctual, iar cele nonfinanciare ]in de politica noastr` de a investi \n traininguri, dezvoltare personal` [i team building-uri”, continu` Valentin V`c`ru[. Biz

Biz

Niveluri de salarizare \n publicitate Client service Account Assistant Account Executive Account Manager Account Director Client Service Director

Produc]ie 250 – 350 euro 400 – 550 euro 750 – 1.000 euro 1.000 – 1.300 euro 1.500 – 3.500 euro

Cerin]e: Cuno[tin]e aplicate de [tiin]ele comunic`rii [i marketing, o bun` \n]elegere a pie]ei [i a unei afaceri, abilit`]i de rela]ionare [i comunicare, inovativitate.

Strategic planning Junior Planner Account Planner Strategic Planning Director

250 – 450 euro 600 – 1.000 euro 1.200 – 2.000 euro

Cerin]e: Abilitate de analiz` a cercet`rilor [i de a le traduce \n pozi]ionarea m`rcii [i planuri de ac]iune, experien]` de comunicare/ marketing, gândire strategic`.

Crea]ie Junior Copywriter / Art Copywriter Art Director Senior Copywriter Senior Art Director Group Creative Director Creative Director

450 – 600 euro 600 – 1.100 euro 700 – 1.200 euro 1.100 – 1.500 euro 1.000 – 1.500 euro 2.000 – 3.000 euro 3.000 – 5.000 euro

Cerin]e: Imagina]ie, originalitate [i inovativitate \n transpunerea obiectivului de comunicare \ntr-un mesaj simplu, memorabil [i relevant publicului ]int` [i declinarea acestuia pe diferite medii de comunicare, curiozitate, cultur` audiovizual`.

Production Assistant Audio / Video Supervisor / Producer Print Supervisor Traffic Assistant Traffic Manager DTP Production Manager

400 – 600 euro 800 – 1.200 euro 600 – 1.000 euro 350 – 500 euro 800 – 1.500 euro 700 – 1.200 euro 1.000 – 2.500 euro

Cerin]e: Cuno[tin]e tehnice specifice, project management, abilit`]i de negociere, aten]ie la detalii, bune abilit`]i de organizare [i lucru sub presiune.

BTL & PR Field / Events Executive Production Supervisor Field Manager Direct Marketing Manager PR Manager PR Director BTL Director

300 – 500 euro 400 – 600 euro 1.000 – 1.300 euro 900 – 1.300 euro 1.000 – 1.700 euro 1.000 – 2.000 euro 1.000 – 1.600 euro

Cerin]e: Cunoa[terea mecanismelor specifice BTL & PR, o bun` \n]elegere a comunic`rii integrate, gestionarea rela]iilor cu partenerii de comunicare, project management, abilit`]i de comunicare, creativitate, prezen]` de spirit. Not`: Datele reprezint` pragurile minim [i maxim salarial, nete. Sursa: Godmother

GHIDUL SALARIILOR

SECTORUL FMCG

Remunera]ie cu modera]ie Veniturile angaja]ilor din FMCG au suferit \n 2012 o diminuare cu pân` la 30% pentru neatingerea obiectivelor de performan]`, ceea ce a \nsemnat neacordarea bonifica]iilor. Efectele crizei economice \nc`

continuare \nghe]at`, bonifica]iile pl`tite \n 2012 au fost, cred, aproape de un minim istoric”, spune Managing Partner-ul de la Wrightson România. “Din p`cate, nu v`d nici \n anul 2013 o revenire semnificativ` [i cred c` vor fi pu]ine companii care vor pl`ti bonusuri integrale \n FMCG”, continu` Alexandru Talmazan. Biz

se resimt \n industria FMCG la mai bine de patru ani de la debut. Cu toate acestea, salariile din domeniu nu au suferit o mic[orare semnificativ`, dar veniturile efective ale angaja]ilor au suferit o diminuare semnificativ` cu 15 – 30% ca urmare a neatingerii obiectivelor de performan]`, deci a nepl`]ii p`r]ilor variabile. “P`rerea mea este c` suntem \nc` relativ departe de sfâr[itul recesiunii \n România, iar o redresare cuantificabil` nu se va \nregistra \nainte de 2014 – 2015”, spune Alexandru Talmazan, Managing Partner la firma de executive search Wrightson România. “Nu m` a[tept la nicio cre[tere semnificativ` a nivelului salariilor, nici la nivelul managementului [i nici la nivelul de intrare \n companii”, adaug` Alexandru Talmazan. |n ceea ce prive[te plata bonusurilor \n organiza]iile cu domeniul de activitate \n FMCG, aceasta a fost legat` de doi factori: \n primul rând a fost luat` \n calcul performan]a personal` a individului [i apoi performan]a general` a companiei. “|n condi]iile \n care sectorul FMCG, cu câteva excep]ii, a suferit sc`deri ale vânz`rilor, uneori dramatice, care nu au putut fi compensate de exporturi – cum este cazul \n alte industrii –, iar pia]a de consum \n România este \n

Niveluri de salarizare \n FMCG Vânzari [i/sau distribu]ie Director na]ional de vânzari Key Account Manager Director regional de vânz`ri Supervizor de zon` Reprezentant vânzari Asistent

2.500 – 4.500 euro 1.400 – 2.000 euro 1.000 – 1.700 euro 700 – 1.000 euro 350 – 600 euro 300 – 450 euro

Cerin]e: Persoane foarte dinamice, cu mult` \ncredere \n sine, cu rezisten]` la stres [i un foarte bun sim] al negocierii. Oameni ambi]io[i, care nu sunt dispu[i s` a[tepte foarte mult pentru a promova.

Marketing Marketing Manager Senior Brand Manager Market Research Manager Brand Manager Junior / Assistant Brand Manager Marketing Executive / Marketing Trainee Asistent

2.500 – 4.000 euro 1.700 – 2.200 euro 1.300 – 2.000 euro 1.200 – 1.800 euro 700 – 1.000 euro 400 – 600 euro 350 – 450 euro

Cerin]e: Persoane creative [i \n acela[i timp analitice. Oameni cu un grad ridicat de u[urin]` \n a comunica [i \n a se face \n]ele[i.

Financiar-contabil Director financiar/CFO Financial Controller IT Manager Internal Auditor Contabil-[ef Analist financiar senior Administrator re]ea Analist financiar

2.200 – 4.500 euro 1.500 – 2.300 euro 1.000 – 2.000 euro 1.500 – 2.300 euro 1.500 – 2.000 euro 1.000 – 1.500 euro 700 – 1.400 euro 700 – 1.000 euro

IT Specialist Contabil junior Asistent

700 – 1.000 350 – 500 300 – 400 euro

* |n cele mai multe companii, activitatea IT este subordonat` departamentului financiar. Cerin]e: Persoane cu un acut sim] al analizei [i care accept` rutina. Pentru anumite pozi]ii se cer abilit`]i deosebite de comunicare [i diploma]ie.

Logistic` & achizi]ii Supply Chain Director (Operations) Director de achizi]ii Director logistic` Coordonator logistic Logistics Executive

3.000 – 4.500 euro 2.000 – 3.000 euro 1.500 – 2.000 euro 1.000 – 1.500 euro 400 – 600 euro

Cerin]e: Experien]` de minimum doi ani \ntr-un post similar, disponibilitate, cunoa[terea legisla]iei, abilit`]i de gestiune a echipei, bun organizator, cuno[tin]e operare PC, experien]` anterioar` \n operarea softurilor de gestiune.

Resurse umane Director de resurse umane Manager dezvoltarea carierei Training Manager Specialist \n salarizare Specialist protec]ia muncii HR Executive

2.000 – 4.000 euro 1.000 – 1.500 euro 1.000 – 1.700 euro 650 – 1.300 euro 600 – 1.000 euro 350 – 750 euro

Cerin]e: Cuno[tin]e de legisla]ia muncii, foarte bune abilit`]i de comunicare [i rela]ionare, cunoa[terea unei limbi str`ine, cuno[tin]e de operare PC. Surs`: Wrightson România

Biz

GHIDUL SALARIILOR

SECTORUL IMOBILIAR

Semnele timide ale redres`rii Dup` un an care a stat sub zodia stagn`rii salariale, lipsa banilor din industria imobiliar` se traduce \n continuare prin imposibilitatea cre[terii retribu]iei angaja]ilor din real estate. Dup` sc`deri salariale aplicate

de angajatori la debutul recesiunii, anul trecut remunera]iile angaja]ilor au r`mas la acela[i nivel. Motivul? Dezvoltarea pie]ei \ntr-un ritm liniar [i \ncet. “|n ceea ce prive[te direc]ia de evolu]ie \n România, anul acesta credem c` o dezvoltare mai degrab` liniar` este de a[teptat”, spune Andrew Prelea, CEO la dezvoltatorul imobiliar Ozone Homes. “Consider`m c`, pân` vor reveni sumele de bani \n pia]`, cre[terile salariale nu vor fi posibile, deoarece investi]iile sunt acum utilizate pentru a crea activitate [i a continua proiecte, aspecte ce au beneficii pe termen lung extrem de importante, pentru c` oamenii \[i pot p`stra posturile actuale [i, mai mult, noi locuri de munc` ar putea fi create”, continu` Andrew Prelea. Pe pia]a imobiliar`, efectele recesiunii \nc` se resimt din plin, mai ales c` b`ncile \[i exprim` \n continuare reticen]a \n acordarea creditelor dezvoltatorilor. Cum fondurile necesare proiectelor mari de dezvoltare \nseamn` contractarea unor \mprumuturi, care nu sunt disponibile companiilor din real estate cu aceea[i u[urin]` cu care erau acordate \nainte de criz`, num`rul dezvoltatorilor f`r` datorii este infim. Companiile s-au v`zut nevoite s` aleag` o strategie cât mai potrivit` intereselor proprii, indiferent de num`rul de salaria]i sau de valoarea investi]iilor. Astfel, o parte dintre dezvoltatori [i-au redus activitatea ori [i-au regândit

Biz

strategia [i au adoptat m`suri de protec]ie pentru a p`stra afacerea activ`. “De[i exist` deja semne pozitive minore, credem c` va mai dura o perioad` pân` la conturarea unui trend de evolu]ie pozitiv \n pia]a imobiliar`,

iar dezvoltatorii ar trebui s` fie preg`ti]i [i pentru o dezvoltare ascendent`, [i pentru stagnare, pentru a putea oferi constant aceea[i calitate superioar` a serviciilor clien]ilor”, continu` Andrew Prelea. Biz

Niveluri de salarizare \n imobiliare Marketing [i PR Asistent marketing / PR Director marketing / PR Specialist cercetare pia]` Executive Marketing / PR

Reziden]ial / \nchirieri 350 – 500 euro 750 – 1.000 euro 350 – 500 euro 500 euro

Cerin]e: Men]inerea unei bune leg`turi cu clien]ii; s` fie la curent cu tranzac]iile f`cute de celelalte departamente.

Servicii Evaluator Research Executive Project Manager Manager proprietate imobiliar`

750 euro 350 euro 1.500 euro 1.000 euro

Junior Broker Senior Broker Manager departament

Cerin]e: S` cunoasc` nevoile consumatorilor.

Reziden]ial vânz`ri Junior Broker Senior Broker Manager departament

Reloc`ri / birouri

Comercial

Junior Broker Senior Broker Manager departament

350 euro 650 euro 1.000 euro

Administrativ

Investi]ii / Terenuri

Recep]ionist` / secretar` Asistent` Director administrativ

350 euro 500 euro 500 euro 1.000 euro

Industrial

Administrator software / specialist Administrator hardware IT Manager

500 – 650 euro 650 – 1.100 euro 1.600 – 2.500 euro

Cerin]e: S` [tie companiile [i tendin]ele pe acest segment.

Resurse umane Director resurse umane

500 euro

Cerin]e: Experien]` \n recrutarea de personal [i cunoa[terea foarte bun` a nevoilor companiei [i ale angaja]ilor.

500 euro 350 – 500 euro 1.000 – 1.500 euro

Cerin]e: Abilit`]i de comunicare, aten]ie c`tre nevoile angaja]ilor [i ale clien]ilor externi.

Cerin]e: Rezisten]` sporit` la stres [i abilit`]i de negociere. Junior Broker Senior Broker Manager departament

500 – 650 euro 650 – 1.100 euro 1.600 – 2.500 euro

Cerin]e: S` poat` intui ce spa]iu este potrivit pentru o companie.

Cerin]e: S` \n]eleag` bine particularit`]ile acestui domeniu. Junior Broker Senior Broker Specialist negocieri Manager departament

350 euro 650 euro 1.000 euro

Cerin]e: Buni negociatori, s` poat` reprezenta \n mod obiectiv ambele p`r]i implicate \n tranzac]ie.

Cerin]e: Experien]` \n domeniu, gândire analitic`. Junior Broker Senior Broker Manager departament

500 – 650 euro 650 – 1.100 euro 1.600 – 2.500 euro

450 euro 450 euro 900 – 1.900 euro

Cerin]e: S` poat` gestiona o re]ea medie de calculatoare. Surs`: Ozone Homes

tehnologie Viitorul are ecranul mai mare de 7 inch |n buzunarul fiec`ruia dintre noi se g`se[te un smartphone. Aproape c` nici nu ne-am dat seama cum am devenit dependen]i de el. |ns`, la fel de nea[teptat, utilitatea [i relevan]a lui sunt amenin]ate de noi device-uri. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

Biz

dobe urm`re[te de [ase ani nu mai pu]in de 1.000 de website-uri, monitorizând 100 de miliarde de vizite ale internau]ilor. Aceste statistici colectate de compania american` i-au ajutat s` pun` la punct raportul “Digital Index”. Anul acesta, raportul amintit a scos la iveal` o surpriz`: pentru prima dat`, traficul \nregistrat pe tablete \l dep`[e[te pe cel de pe smartphone-uri, cu un procent de 8% din total, comparativ cu cele 7% \nregistrate \n cazul telefoanelor inteligente. Aceste cifre surprinz`toare ne duc cu gândul la ceea ce ne rezerv` viitorul din punctul de vedere al consumului de tehnologie. |n ultimii ani, am perceput smartphoneul ca fiind cel mai util device \n via]a de zi cu zi, iar internetul era serviciul f`r` de care deveneam inutili la serviciu [i plictisi]i \n timpul liber. Mixul dintre telefon [i internet p`rea logic, iar succesul lui era garantat. Pe de alt` parte, tabletele, de[i extrem de populare, nu s-au bucurat de la bun \nceput de aprecieri pozitive din partea consumatorilor [i a criticilor. Dimpotriv`, nu pu]ini au fost cei care apreciau dimensiunile [i ergonomia tabletei ca fiind nepotrivite

pentru activitatea de zi cu zi, astfel c` tableta era perceput` de unii consumatori ca fiind un moft. Cu toate acestea, func]iile sale, rezolu]ia superioar` [i portabilitatea, precum [i durata zilnic` a bateriei au transformat-o \ntr-un device util pentru adul]i [i totodat` \ntr-o juc`rie ideal` pentru cei mici. Citirea c`r]ilor, a ziarelor sau a site-urilor preferate de [tiri se dovede[te a fi o experien]` perfect` atunci când folosim tableta.

Dac` smartphone-urile par s` \[i fi atins \n mare m`sur` publicul]int`, nu acela[i lucru poate fi spus despre tablete, care \nc` nu au penetrat toate pie]ele c`rora le sunt destinate. Tableta face primii pa[i c`tre sufragerie, dar [i c`tre locul de munc`; consumatorii \ncep s` guste valul “smart” [i s` experiementeze interconectarea dintre televizor [i tablet`, iar la serviciu

conceptul “bring your own device” (utilizatori care lucreaz` pe dispozitive proprii) devine tot mai popular. Rezultatul studiului Adobe relev` \nc` un lucru interesant: utilizatorul de tablet` folose[te acest device pentru a vizualiza cu 70% mai multe pagini decât internautul care folose[te un telefon inteligent. Acest decalaj se datoreaz`, f`r` \ndoial`, display-ului mai mare [i calit`]ii superioare a afi[`rii informa]iilor.

BRITANICII, CAMPIONI LA TABLETE Surprinz`tor sau nu, Marea Britanie are o rat` de cre[tere a traficului pe tablete cu mult mai mare decât celelalte ]`ri, re]eaua de televiziune BBC raportând cifre-record pentru serviciile TV accesibile prin intermediul internetului. De fapt, obiceiurile de browsing ale

britanicilor sunt la polul opus fa]` de asiatici din punctul de vedere al device-urilor preferate. Studiul relev` c` japonezii [i chinezii prefer` s` foloseasc` \n continuare telefoanele mobile, cu un raport de 5,9% din totalul traficului \nregistrat pe smartphone-uri, comparativ cu 3,1% pe tablete \n China. 9,2% din traficul niponilor a fost realizat pe telefoane, \n timp ce

7,4% provine dinspre tablete. “Smartphone-urile r`mân mult mai populare, \ns` formatul tabletei o face ideal` pentru browsing, indiferent c` vorbim despre navigarea pe internet, conferin]e video sau cump`r`turi online”, explic` Tyler White, manager [i analist pentru Adobe. Tabletele reprezint` o noutate pentru studiul Adobe. Acestea au fost monitorizate de doar trei ani, primul iPad fiind lansat \n 2010, \n timp ce Kindle Fire [i-a f`cut apari]ia \n 2011. Raportul companiei de software mai arat` faptul c` traficul de pe internet din zona desktop-urilor continu` s` domine, cu 84% din totalul acces`rilor online. Dintre toate ]`rile analizate de Adobe, Marea Britanie, SUA, China, Canada, Australia, Japonia, Fran]a [i Germania au adoptat cel mai u[or tabletele. De[i nu toate ]`rile se bucur` de aceea[i rat` de adop]ie, statele analizate au \nregistrat cel pu]in dubl`ri ale traficului pe aceste device-uri, iar anali[tii de la Adobe anticipeaz` cre[teri spectaculoase [i pentru anii ce vor urma. |n timpul ultimelor s`rb`tori de iarn`, 13,5% din vânz`ri online din ]`rile analizate au fost \ncheiate prin intermediul tabletelor, ceea ce arat` c` aceste instrumente inteligente devin tot mai valoroase din punctul de vedere al comer]ului electronic. Site-urile de retail raporteaz` cea mai mare pondere a traficului dinspre tablete, fiind urmate de site-urile auto [i de cele dedicate achizi]iilor de vacan]e. Pe de alt` parte, operatorii telecom se bucur` de un trafic ridicat din zona telefoanelor mobile, \ntrucât mul]i utilizatori prefer` s` verifice [i s` pl`teasc` facturile direct de pe smartphone. B`rba]ii adopt` cu o mai mare u[urin]` noile tehnologii, astfel c` 56% dintre utilizatorii de smartphone sunt de sex masculin. Cu toate acestea, putem observa un echilibru aproape perfect \n cazul tabletelor, care sunt folosite \n propor]ie de 49% de femei, se arat` \ntr-un raport al Flurry Analytics. Acela[i raport indic` faptul c` tra-

ficul pe tablete atinge un punct culminant \n jurul orelor de primetime de la televizor (19:00-22:00), \n timp ce navigarea cu ajutorul telefoanelor nu prezint` fluctua]ii foarte puternice \n func]ie de or`. Toate aceste detalii legate de obiceiurile de navigare [i de plat`

UTILIZAREA DEVICE-URILOR |N FUNC}IE DE SEX SMARTPHONE-URI 44% femei

56% b`rba]i

TABLETE

49% femei

51% b`rba]i

SURSA: FLURRY ANALYTICS

ale internau]ilor devin relevante pentru oamenii de marketing [i vânz`ri. Tot mai mul]i consumatori ajung \n ipostaza primei achizi]ii online prin intermediul tabletei, iar dac` aceast` experien]` este una nefericit`, pasul logic este schimbarea retailerului. Un site optimizat pentru telefonul mobil nu ar trebui s` arate la fel ca unul optimizat pentru tablet`, iar oamenii de marketing ar trebui s` ]in` cont de faptul c` clien]ii folosesc \n mod diferit aceste instrumente. Dac` un utilizator prefer` s` asculte muzic` sau s` \[i verifice extrasul de cont de pe telefon, s-ar putea s` \l vedem folosind tableta când se hot`r`[te s` cumpere un autoturism nou. De aceea, personalizarea experien]ei se poate dovedi vital`, pe m`sur` ce tabletele devin o felie tot mai mare pl`cinta numit` trafic web. Biz Biz

Anatomia unui viral Nebunia declan[at` la nivel mondial de un clip de 30 de secunde ne arat` cum internetul a schimbat felul \n care cultura [i media s-au schimbat \n ultimii 5 ani. {i cum brandurile trebuie s` se adapteze la noua realitate... social`. DE GABRIEL BÂRLIG~

Biz

uminic`, 3 martie, peste 3.000 de clujeni s-au adunat \n Pia]a Unirii din centrul ora[ului ca s`... danseze. Nu oricum, ci \mbr`ca]i \n costume care mai de care mai tr`snite. Scopul oficial a fost realizarea “celui mai mare Harlem Shake din România”, dup` cum au spus organizatorii, cei de la Radio Impuls din Cluj-Napoca [i Amprenta Advertising (parte a aceluia[i grup). “Am sim]it pur [i simplu c` Harlem Shake este o atitudine, un mod de a te manifesta [i asta ne-a determinat s` vedem \n acest eveniment o oportunitate de a cre[te aderen]a la public a brandurilor din portofoliul nostru”, a declarat pentru Biz directorul Radio Impuls, C`lin Zere[. Dar ce este Harlem Shake [i cum de a ajuns s` conving` peste 3.000 de clujeni s` ias` \n strad`? Un mix al unui DJ (Baauer pe numele lui de scen`) i-a inspirat pe cinci tineri australieni (TheSunnyCoastSkate pe numele lor de pe YouTube) s` fac` un clip de 30 de secunde. Ideea e simpl`: la \nceput o singur` persoan` danseaz` haotic, \n timp ce celelalte \[i v`d de treab`, dar, dup` 15 secunde, o voce spune “Do the Harlem Shake”, iar cadrul urm`tor arat` toate persoanele dansând nebune[te, uneori costumate sau fluturând diverse obiecte. Nebunia a \nceput pe 2 februarie, când TheSunnyCoastSkate au \nc`rcat filmul pe YouTube. Pe 11 februarie, existau deja pe YouTube 12.000 de

versiuni, care adunaser`, la un loc, 44 de milioane de vizualiz`ri. Pe 15 februarie, se ajunsese la 40.000 de clipuri, cu 175 de milioane de vizualiz`ri. Single-ul lui Baauer a ajuns pe locul 1 \n topul desc`rc`rilor de pe iTunes \n SUA [i pe locul 2 \n acela[i top din Marea Britanie [i Australia. Ca s` v` da]i seama de amploarea fenomenului pe plan global, iat` câteva exemple de “participan]i”: un pluton din armata norvegian`, mai mul]i fotbali[ti de la Manchester City, celebrele modele din “Sports Illustrated Swimsuit Edition”, personajele din serialul animat “Familia Simpson”, reporteri TV. Unii chiar au avut probleme: 15 mineri din Australia au fost concedia]i fiindc` au filmat videoclipul \n timpul programului de lucru.

CUM SE FACE UN VIRAL? {i, evident, au intrat \n scen` brandurile, dornice s` fie \n aten]ia utilizatorilor de internet, sperând ca [i clipurile lor s` fie date mai departe de ace[tia. Pepsi a f`cut o versiune \n care cutiile de suc dansau Harlem Shake, apoi un alt clip \n care pilotul de curse american Jeff Gordon dansa al`turi de echipa sa de la boxe \n fa]a unei ma[ini branduite Pepsi Max. Alte branduri care au \ncercat s` profite de popularitatea Harlem Shake au fost Red Bull, Top Shop, KFC, Lego sau Ask.com. De ce? Fiindc` ast`zi brandurile sunt sub o presiune

permanent` s` fie la curent cu tendin]ele propagate \n special prin re]elele sociale, oricând [i oriunde ar ap`rea acestea. Pentru companii, viralul a devenit un adev`rat Sfânt Graal al marketingului, toat` lumea dorind s` realizeze un clip pe care utilizatorii s` ajung` s`-l dea mai departe din proprie ini]iativ`. Dar, cum pe YouTube se \ncarc` 48 de ore de video \n fiecare minut, [ansele de a ajunge popular sunt, statistic, extrem de reduse. Kevin Allocca, Trends Manager la YouTube, spune c` este vorba, \n principiu, de trei factori majori. |n primul rând este vorba de “tastemakers” – vedete, celebrit`]i, personalit`]i, bloggeri care au o influen]` suficient de mare \n social media (a se citi num`r de followers pe Twitter, cititori pe blog, urm`ritori ai paginii de Facebook) pentru a propulsa un mesaj c`tre un public cât mai larg. Un clip de pe YouTube \n care un utilizator a surprins un curcubeu dublu a ajuns la peste 36 de milioane de vizualiz`ri numai dup` ce Jimmy Kimmel, gazda unui show TV popular din America, a dat un tweet cu link spre acesta. Al doilea factor viral identificat de reprezentantul YouTube este factorul-surpriz`, fiindc` doar ceva unic [i nea[teptat poate trezi interesul utilizatorilor. |n al treilea (dar nu [i ultimul) rând, este vorba de comunit`]i – fie existente, fie formate ad-hoc. Harlem Shake este un exemplu perfect, \n care oamenii nu doar au

TEHNOLOGIE INTERNET

RE}ETE DE VIRALIZARE Iat` câteva trucuri recomandate pentru a crea un viral. Exemplele video le pute]i vedea scanând fiecare QR code cu ajutorul smartphone-ului.

Umorul (QR Code – Dumb Ways) E cel mai folosit, dar [i cel mai greu de realizat \n oceanul de mesaje \n care ne sc`ld`m. Umorul negru a fost folosit cu succes de agen]ia McCann Melbourne \n clipul “Dumb Ways to Die” – modalit`]i stupide de a muri (43 de milioane de vizualiz`ri).

C`ldura uman` Implicarea comunit`]ii La Cluj-Napoca, peste 3.000 de oameni au dansat Harlem Shake \n Pia]a Unirii.

Sexul

Factorul surpriz`

(QR Code – Old Spice) Da, vinde [i \n re]elele sociale [i \nc` bine. Exemplele sunt multiple, dar unul dintre cele mai reu[ite se adreseaz`... publicului feminin. Campania Old Spice “The man your man could smell like” e exemplu nu doar de viral, ci [i de exploatare perfect` a mediului online.

propagat mesajul original, ci s-au implicat direct, f`când versiuni proprii. “Sunt caracteristici ale unei noi media [i ale unei culturi noi, la care toat` lumea are acces [i audien]a decide popularitatea. Nimeni nu mai trebuie s`-]i aprobe o idee, nu se mai trece prin filtre, ca \n cazul filmelor, emisiunilor TV, caselor de discuri. Oricine poate deveni celebru pe internet”, spune Kevin Allocca. Despre aceast` deschidere cultural` adus` de social media vorbe[te [i C`lin Zere[: “|n cultura româneasc` exist`, \n general, o lips` generalizat` de curaj, coroborat` cu teama permanent` de a fi criticat. Aceasta deoarece orice realizare se supune, volensnolens, [i unui tir de repro[uri, critici, comentarii. Noi nu ne-am temut de astfel de reac]ii”. Pentru

(QR Code Mama) Fie c` e vorba despre nostalgie sau apartenen]a la familie, apelul la sentimente d` rezultate dac` e bine executat. Emo]ionant` este [i reclama P&G cu ocazia Olimpiadei de la Londra (12 milioane de vizualiz`ri).

(QR Code - Dramatic Surprise) Aici func]ioneaz` mai ales “p`c`lirea” unor oameni prin intermediul unor flash mob-uri cât mai originale – cum a fost cazul lans`rii canalului TNT \n Belgia (44 de milioane de vizualiz`ri).

materializarea Harlem Shake Cluj [i-au asumat sarcini organizatorice 20-30 de persoane, din cadrul Radio Impuls, Radio Napoca FM, ziarul online “Cet`]eanul Clujean”, iar promovarea s-a f`cut pe outdoor [i pe Facebook. Dup` ce blogurile [i re]elele sociale (mai ales Twitter) au adus la ordinea zilei a[a-numitul “jurnalism cet`]enesc”, \n care oameni simpli au ajuns s` relateze evenimente istorice (prim`vara arab` e cel mai bun exemplu), acum \ncepe s` se vad` felul \n care social media modific` crearea [i felul \n care consum`m media [i cultura. Iar viralul devine o form` predilect` prin care un mesaj poate ajunge la un public cât mai larg [i brandurile vor trebui s` se adapteze rapid la aceste noi

realit`]i. Interesant este faptul c`, pentru un viral “de companie” reu[it, nu trebuie neap`rat cheltui]i foarte mul]i bani pentru produc]ie, dar trebuie preg`tit aproape obligatoriu un buget destinat distribu]iei. Simpla plasare a clipului pe YouTube pe contul companiei nu este deloc suficient` – trebuie gândit un adev`rat “plan social media”, care poate include vedete care s` transmite mesajul audien]ei lor, dar [i targetarea c`tre publicul corect pentru acesta. Nu trebuie neglijate blogurile importante, care au \n continuare o influen]` major` asupra utilizatorilor de internet. Desigur, nimic din toate acestea nu poate garanta succesul. Dar, ca \n dragoste, dac` nu \ncerci, nu vei afla niciodat`. Biz Biz

PL~}ILE DE DINCOLO DE CARD

Cum po]i pl`ti online cu cardul f`r` s` folose[ti cardul? Pe o pia]` \n care domin` temerile legate de securitatea tranzac]iilor pe internet, solu]ia PayPal ar putea fi c창[tig`toare. DE ALEXANDRU ARDELEAN 42

Biz

Pl`]ile online au fost mult` vreme un tabu pentru cump`r`torii romåni. Li s-au p`rut greoaie, nesigure, cei mai mul]i erau obi[nui]i cu plata cash. |ns` comportamentul s-a schimbat, iar tendin]ele s-au inversat. Anul trecut, peste 1,5 milioane de romåni au efectuat [ase milioane de tranzac]ii online cu cardul, conform estim`rilor Netopia mobilPay, lider local \n domeniul micropl`]ilor cu telefonul mobil [i procesator de pl`]i online prin card. “Anul trecut, num`rul romånilor care au pl`tit online cu

PL~}I ONLINE

cardul a fost de 1,5 milioane, cu aproximativ 85% mai mare decåt \n 2011, \n timp ce pia]a de profil a crescut cu 58% \n aceea[i perioad`, la peste [ase milioane de tranzac]ii”, dup` cum a spus Antonio Eram, CEO [i fondator al Netopia mobilPay. |n ceea ce prive[te volumul total al cump`r`turilor online, acesta a ajuns, potrivit estim`rilor Netopia mobilPay, la 260 de milioane de euro \n anul precedent, dep`[ind cu 4% estim`rile ini]iale [i cu 30% valoarea din 2011. Tranzac]ia medie s-a situat \n jurul valorii de 43 de euro. Exist` \ns` [i o alternativ` la carduri, un alt sistem de plat` online: PayPal. A]i v`zut de multe ori pe site-urile de cump`r`turi, mai ales cele interna]ionale, c` ave]i op]iunea de a face plata prin PayPal. Este un sistem interna]ional care permite realizarea rapid` de pl`]i, online sau prin intermediul dispozitivelor mobile. PayPal permite utilizatorilor s`i s` fac` achizi]ii online f`r` a dezv`lui de fiecare dat` informa]ii sensibile referitoare la cardurile lor. Pentru a putea folosi PayPal este nevoie de un cont, care poate fi f`cut` pe site-ul PayPal.com (\n limba englez`) sau PayPal.com/ro (\n romån`), unde se completeaz` adresa de e-mail, adresa

po[tal` [i o parol`. Dup` ce ]i-ai f`cut contul, se ata[eaz` un card bancar pentru a putea face ulterior pl`]i la diver[i comercian]i utilizånd doar contul de PayPal [i, ceea ce este foarte important, nu mai sunt dezv`luite datele cardului. “Pl`]ile realizate prin intermediul PayPal sunt mai sigure decåt cele cu card sau prin transfer bancar, \n condi]iile \n care consumatorul care folose[te PayPal nu trebuie s` dezv`luie date financiare, [i mai rapide, transferurile realizåndu-se automat, \n timp ce transferurile bancare dureaz` ceva mai mult. |n plus, plata cu PayPal este mai convenabil` [i pentru c` nu trebuie s` completezi informa]ii personale [i financiare de fiecare dat` cånd cumperi ceva – folose[ti contul de PayPal [i tranzac]ia e \ncheiat` \n numai cåteva click-uri”, spune Damien Perillat, Managing Director la PayPal Central Eastern Europe.

PL~}I PRIETENOASE Pentru a nu crea disconfort celor care fac cump`r`turi online, pl`]ile electronice trebuie s` fie \n primul rånd sigure [i apoi u[or de efectuat. Viitorul merge oricum \n aceast` direc]ie – pl`]ile cash ar putea deveni destul de curând o amintire. Avånd \n vedere noile tehnologii care ne invadeaz` la fiecare pas, de la pl`]i prin SMS sau cu telefonul mobil la cele doar pe baz` de atingere a ecranului telefonului, totul se transform` [i se mut` spre mediul electronic. PayPal este un asemenea mod de a face pl`]i doar prin alegerea contului la

metoda de plat`. Iar siguran]a este la mare pre] pentru companie, oferind o experien]` de shopping sigur`. Informa]iile financiare ale persoanelor care folosesc PayPal pentru a face achizi]ii nu sunt niciodat` comunicate comercian]ilor. Dac` se \ntåmpl` ceva cu produsul / serviciul comandat (nu primi]i ce a]i cump`rat sau primi]i un produs care nu este conform descrierii), atunci suma pl`tit` este returnat` cump`r`torului. Metoda poate fi folosit` pe plan local [i interna]ional la to]i comercian]ii care au op]iunea de plat` prin intermediul PayPal [i care expediaz` produse \n Romånia. Exist` numeroase companii din \ntreaga lume dintre ale c`ror produse cump`r`torul romån poate alege, indiferent de produs – de la mod` la electronice, gadgeturi, branduri sau servicii. Iar pre]urile s-ar putea s` fie mai mici decåt cele practicate pe pia]a local`. Exist`, bine\n]eles, [i comercian]i romåni care ofer` clien]ilor posibilitatea de a cump`ra cu contul PayPal. Damien Perillat spune c` circa 10.000 de comercian]i din Romånia folosesc PayPal. Companiile romåne[ti care vånd produse [i accept` pl`]i prin PayPal au ca obiect de activitate \n principal bunurile digitale, servicii online de tipul hostingului, dar [i comer] cu produse diverse sau pe ni[a de fashion. “Num`rul lor a continuat s` creasc` pe parcursul anului trecut [i suntem convin[i c` aceast` cre[tere va continua [i anul acesta. Unul dintre partenerii no[tri cei mai cunoscu]i din Romånia este voyo.ro”, arat` Perillat.

“

POTEN}IALUL UNEI PIE}E Dac` la nivelul cardurilor pia]a local` cre[te, [i cre[te cu cåte dou` cifre \n fiecare an, [i pe segmentul pl`]ilor electronice altele decåt cu cardul asist`m la cre[teri spectaculoase. Reprezentan]ii PayPal spun c` serviciul se bucur` de 44

Biz

succes \n Romånia dup` lansarea versiunii localizate a platformei \n urm` cu doi ani, dar nu pot furniza date exacte despre num`rul clien]ilor din Romånia. |ns`, ca [i businessul interna]ional, afacerea PayPal \n România a crescut \n 2012. “|n Romånia [i \n Europa Central`

Este foarte important ca businessurile din Romånia [i din regiune s` realizeze cåt din traficul pe care \l au vine de pe mobile sau tablete. Din ce \n ce mai multe acces`ri pe site-uri se fac de pe dispozitivele mobile. De aceea, comercian]ii care se vor adapta primii la acest mediu vor avea un avantaj competitiv imens.” DAMIEN PERILLAT, Managing Director la PayPal Central Eastern Europe

[i de Est am constatat o cre[tere a comer]ului transfrontalier, o cre[tere a sumelor tranzac]ionate [i o cre[tere a utiliz`rii shoppingului mobil. Pe plan european, tranzac]iile mobile reprezint` circa 20% din totalul tranzac]iilor realizate prin PayPal”, mai spune Damien Perillat. Per total, pe plan interna]ional, PayPal a procesat \n 2012 tranzac]ii mobile \n valoare de 14 miliarde de dolari, cu 40% mai mult decåt se estima la \nceputul anului [i \n cre[tere cu 250% fa]` de 2011. Cre[terea se datoreaz` \n special faptului c` tot mai mul]i consumatori \[i folosesc smartphone-urile [i tabletele pentru a realiza pl`]i online. |n 2012, PayPal a procesat un total de 692 milioane de tranzac]ii, adica circa 5.200 de tranzac]ii pe minut.

Pia]a din Romånia este extrem de interesant` pentru companiile de pl`]i eletronice deoarece exist` consumatori dornici de a face pl`]ile \n acest mod extrem de u[or [i pentru c` pia]a de gagdeturi cre[te. Damien Perillat a observat c` tot mai mul]i consumatori [i comercian]i romåni aleg s` foloseasc` PayPal \n fiecare an, influen]a]i de cre[terea e-commerce-ului. Cu toate acestea, ca \n majoritatea statelor din Europa Central` [i de Est, cea mai mare provocare continu` s` fie preponderen]a pl`]ii la livrare. “A[a cum am v`zut \n numeroase pie]e din \ntreaga lume, plata la livrare este simptomatic` pentru lipsa de \ncredere \ntre cump`r`tor [i comerciant. |n calitate de cump`r`tor, nu am suficient de mult` \ncredere \n comerciant pentru a-l pl`ti \n avans. Aceasta este o barier` \n dezvoltarea pie]ei de e-commerce \n Romånia [i \n CEE.” Din acest motiv, faptul c` PayPal returneaz` banii dac` serviciul sau produsul nu au fost livrate sau s-a \ntåmplat ceva face ca \ncrederea consumatorilor s` creasc`, iar experien]a de cump`r`turi online s` fie [i mai deosebit`. |n ultima vreme, reprezentan]ii companiei au observat o cre[tere a utiliz`rii PayPal de c`tre consumatorii din Romånia când e vorba de realizarea de tranzac]ii interna]ionale, dar cifrele sunt \ncurajatoare [i cånd e vorba de tranzac]ii f`cute pe plan local. Astfel c` Romånia devine una dintre pie]ele de e-commerce importante din Europa Central` [i de Est [i o pia]` care a crescut semnificativ \n ultimii cå]iva ani. La o compara]ie cu alte pie]e din regiune, se observ` o serie de similitudini. Una este fragmentarea pie]elor din CEE din punctul de vedere al dimensiunii [i maturit`]ii. O a doua se refer` la persisten]a pl`]ii la livrare \n unele ]`ri, simptomatic` pentru lipsa \ncrederii \ntre cump`r`tori [i comercian]i. Cel de al treilea punct comun este diferen]a foarte mare \ntre mobilitatea consumatorilor, pe de o

PL~}I ONLINE

parte, [i ritmul extrem de lent cu care unii comercian]i se aliniaz` la aceast` tendin]` [i monetizeaz` aceast` nou` audien]`. Consumatorii au adoptat pl`]ile mobile nu neap`rat deoarece sunt adep]i ai noilor tehnologii, ci pentru c` dispozitivele mobile le ofer` o modalitate nou` [i simpl` de a face cump`r`turi [i pl`]i. “Este foarte important ca businessurile din Romånia [i din regiune s` realizeze cåt din traficul pe care \l au vine de pe mobile sau tablete. Din ce \n ce mai multe acces`ri pe site-uri se fac de pe dispozitivele mobile. De aceea, comercian]ii care se vor adapta primii la acest mediu vor avea un avantaj competitiv imens”, puncteaz` Managing Director-ul de la PayPal Central Eastern Europe. Compania ofer` celor 123 de milioane de utilizatori activi din \ntreaga lume produse adaptate pie]elor din care provin, \n func]ie de

gradul de maturitate al pie]elor locale. |n unele zone, ofer` pl`]i mobile \nc` din 2006 [i micropl`]i \ncepånd cu 2005, iar anul trecut au lansat PayPal Here. Aceast` metod` este o solu]ie pentru pl`]i mobile care include o aplica]ie [i un card reader securizat, care poate fi ata[at la iPhone sau smartphone-uri Android [i permite micilor comercian]i s` accepte multiple metode de plat` oriunde fac afaceri. PayPal Here a fost lansat ini]ial \n Statele Unite, Canada, Australia [i Hong Kong, iar versiunea sa chip & pin a fost introdus`, \n urm` cu pu]in timp, pe pia]a din Marea Britanie [i va fi disponibil` \n urm`toarea perioad` [i pe alte pie]e europene. “Noi, la PayPal, avem o altfel de abordare atunci cånd e vorba de pl`]ile mobile: suntem un portofel digital. Portofelele digitale exist` \n cloud, nu sunt dependente de niciun dispozitiv specific [i sunt

accesibile \n mai multe moduri – de pe computer, telefon mobil, de pe un card sau prin intermediul unei forme de identificare cum ar fi adresa de e-mail sau num`rul de telefon”, a mai spus Damien Perillat. Informa]iile financiare sensibile sunt stocate \n cadrul PayPal, nu pe un dispozitiv, astfel \ncåt riscul compromiterii informa]iilor financiare este redus \n mod drastic. Cu toate acestea, consumatorii pot face pl`]i de pe orice dispozitive mobile, smartphone-uri sau tablete [i beneficia de func]ionalitatea [i flexibilitatea acestei metode. Consumatorii poart` acum \n buzunar un mall virtual, disponibil oricând [i oriunde. De aceea, urm`torii ani vor fi importan]i pentru acest nou retail, iar pl`]ile mobile vor juca un rol cheie, similar cu modul \n care anii ’90 au pus bazele pentru explozia e-commerce-ului. Iar ac]iunea abia \ncepe. Biz

MINI Paceman, mai mult` versatilitate [i pl`cere a condusului Lansarea primului Sports Activity Coupé reprezint` un impuls nou pentru aventura m`rcii MINI într-o dimensiune nou`. Noul model a debutat în showroom-ul Automobile Bavaria, în premier` în România, cu un pre] de începând de la 20350 Euro f`r` TVA pentru versiunea MINI Cooper de 1,6 litri [i 122 CP. MINI Paceman are misiunea de a îndeplini dorin]ele celor care doresc un automobil compact premium, care s` ofere mai mult` pl`cere a condusului. Prin aceast` lansare, marca britanic` î[i respect` angajamentul de a completa gama de modele MINI cu concepte noi [i inovatoare. În aceea[i manier`, MINI Paceman denot` putere [i prezen]` – linia acoperi[ului coupé (în u[oar` coborâre), u[ile lungi, geamurile laterale care se îngusteaz` spre spate [i spatele puternic fac ca elegan]a sportiv` a nou-venitului cu trei u[i s` se impun` imediat. Specifica]ia standard include suspensie sport cu garda redus` - o dovad` clar` a încrederii în calit`]ile sale de a exploata puterea motorului [i abilit`]ile sistemului de trac]iune integral` ALL4, efectul fiind furnizarea unei agilit`]i de neegalat atât în mediul urban, cât [i pe traseele virajate din afara ora[elor. Mai multe detalii despre acest model g`si]i pe: www.mini-bavaria.ro. Biz

Nori negri peste paradisurile fiscale Marile companii au \ncercat dintotdeauna s` ]in` sub control costurile, iar optimizarea fiscal` a devenit o miz` tot mai mare \n contextul crizei economice. Mutarea businessului \n paradisurile fiscale p`rea solu]ia ideal`, \ns` institu]iile interna]ionale au pornit ofensiva \mpotriva â&#x20AC;&#x153;raiului fiscalâ&#x20AC;?. DE DRAGO{ L~Z~RESCU 46

Biz

FINAN}E

aradisul fiscal e pe buzele tuturor celor care doresc s` \[i optimizeze businessurile. Popularitatea acestor ]`ri a crescut odat` cu accentuarea crizei financiare, care a \mpins companiile spre optimizare fiscal`. Conceptul nu este nou. El a ap`rut \n Grecia Antic`, de unde mo[tenim [i contabilitatea, atunci când negustorii preferau s` fac` comer] \n micile insule, pentru a sc`pa de plata taxelor [i a birurilor de pe continent. Conceptul modern de paradis fiscal a ap`rut la \nceputul secolului XX \n Liechtenstein, stat care adoptase o legisla]ie mai relaxat` privind taxele [i impozitele. |n ultimii ani, marile companii au fost tot mai interesate de mutarea businessurilor \n astfel de ]`ri, \ns` Comisia European` (CE), Fondul Monetar Interna]ional (FMI) [i Organiza]ia pentru Cooperare [i Dezvoltare Economic` (OECD) par mai pornite ca oricând \mpotriva acestor practici, punând \n special accent pe lipsa transparen]ei din paradisurile fiscale [i offshore-uri. Chiar [i definirea conceptelor a fost una dificil` pentru aceste institu]ii. “FMI a \ntocmit un raport \n 2007, \n care \ncerca s` defineasc` conceptul de offshore. Au stabilit ca indicator raportul dintre venitul net din opera]iuni financiare [i produsul intern brut al ]`rii. Statele cu cel mai mare indicator erau considerate offshore, iar dintre acestea se remarcau Insulele Cayman, Bermude [i Luxemburg, cu un indicator mult peste medie”, explic` Anca Grigore, consultant taxe la Dobrinescu Dobrev.

OFFSHORE SAU PARADIS FISCAL? Diferen]ele dintre conceptul de paradis fiscal [i offshore sunt subtile, \ns` exist`. “Paradisul fiscal este o loca]ie cu o legisla]ie fiscal` foarte relaxat`, cu o discre]ie fiscal` [i bancar` puternic`. Offshore-urile sunt acele paradisuri fiscale care se axeaz` pe tranzac]ii financiare [i \n care statul are propria lui economie sus]inut`, dar pe zona de tranzac]ii financiare exist` un excedent. Elve]ia [i Cipru sunt exemple clare de offshore, din perspectiva tranzac]iilor financiare. Ele import` mult mai mult capital decât pentru propria economie, \ns` nu sunt [i paradisuri fiscale”, explic` Luisiana Dobrinescu, avocat fondator la Dobrinescu Dobrev. |n vocabularul nostru, cele dou` concepte se confund`, de cele mai multe ori, \ns` pentru companii, atributele care le separ` fac diferen]a. |nainte de a face pasul spre un paradis fiscal, este recomandabil s` existe o substan]` economic` pe care compania s` o poat` justifica \n eventualitatea unui control financiar. Mut`rile profiturilor \n astfel de state sunt sunt opera]iuni legale, dar exist` o serie de restric]ii, astfel c` este nevoie de tact pentru a evita sanc]iuni financiare. “Legisla]ia european` [i Curtea European` nu interzic optimizarea fiscal`, dimpotriv`. Exist` o decizie a Cur]ii Europene conform c`reia contribuabilii nu sunt obliga]i s` pl`teasc` cel mai \nalt nivel de tax`. Legisla]ia european` spune c`, prin simpla alegere a unei jurisdic]ii, nu faci abuz de drept”, spune Dobrinescu.

CHIRIA{II PARADISURILOR FISCALE O parte a companiilor care opteaz` pentru un paradis fiscal o fac cu inten]ia de a se lista la burs`, pe fondul dificult`]ilor de

PARADISUL \n nuan]e de gri LISTA ALB~ (teritoriile care au implementat standarde interna]ionale, prin semnarea a cel pu]in 12 acorduri \n domeniul fiscal): Argentina, Australia, Barbados, Canada, China, Fran]a, Germania, Grecia, Guernsey, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Japonia, Jersey, Coreea, Malta, Mauritius, Mexic, Olanda, Noua Zeeland`, Norvegia, Polonia, Portugalia, Rusia, Insulele Seychelles, Slovacia, Africa de Sud, Spania, Suedia, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, Statele Unite, Insulele Virgine.

LISTA GRI DESCHIS (alte centre financiare): Austria, Belgia, Brunei, Chile, Guatemala, Luxemburg, Singapore, Elve]ia.

LISTA GRI |NCHIS (PARADISURI FISCALE IDENTIFICATE |N 2000 DE OECD): Andorra, Anguilla Antigua, Barbados, Aruba, Bahamas, Bahrein, Belize, Insulele Bermude, Insulele Virgine Britanice, Insulele Cayman, Insulele Cook, Republica Dominican`, Gibraltar, Granada, Liberia, Liechtenstein, Insulele Marshall, Monaco, Montserrat, Nauru, Antilele Olandeze, Niue, Panama, Sant Kitts [i Nevis, Santa Lucia, Sant Vincent [i Grenadine, Samoa, San Marino, Insulele Turks [i Caicos, Vanuatu.

LISTA NEAGR~ (STATELE SAU TERITORIILE CARE NU S-AU ANGAJAT S~ RESPECTE STANDARDELE INTERNA}IONALE): Costa Rica, Malaezia, Filipine, Uruguay.

Sursa: OECD Biz

a finaliza acest proces \n ]ara de re[edin]`. O alt` tipologie este aceea a companiei care deruleaz` businessuri \n mai multe ]`ri [i este interesat` de \nfiin]area unui holding care s` cumuleze toate veniturile generate de companiile respective. Astfel, profitul poate fi redistribuit \ntre companii. “Un mare plus al legii holdingului este o fiscalizare facil` a dividendelor [i a profitului. |n România se impoziteaz` profitul cu 16%, iar atunci când persoana fizic` retrage dividendele, mai pl`te[te \nc` o dat` 16%. Noi nu avem o lege a holdingului, de[i multe companii militeaz` pentru a[a ceva, nu neap`rat pentru a ajunge la o legisla]ie precum cea a Olandei, Ciprului sau Luxemburgului, ci s` nu se mai \ncurajeze exportul de capital atât de mult ca \n prezent”, e de p`rere Dobrinescu. Al]i juc`tori aleg calea paradisului fiscal din ra]iuni de insecuritate politic` sau financiar`. Un exemplu \n acest sens sunt magna]ii ru[i, care nu de pu]ine ori prefer` s` \[i transfere businessurile pe firme nou-\nfiin]ate \n vestul Europei, Cipru sau Asia de Sud-Est. Nu sunt de ignorat nici miliardarii care doresc s` \[i ]in` afacerile departe de ochii copiilor nelegitimi. |nfiin]area unei companii peste grani]e, \ntr-un stat cu o legisla]ie care promoveaz` discre]ia financiar`, devine astfel alegerea ideal`. Vedetele [i sportivii au propriul lor paradis, Monaco, pe fondul neimpozit`rii veniturilor. Principatul este re[edin]a unor nume cunoscute precum Novak Djokovic, Lewis Hamilton, Jenson Button, Felipe Massa sau Sir Roger Moore. Pentru români, Cipru pare de departe destina]ia ideal`, \ntrucât \nfiin]area unei 48

Biz

companii \n acest stat dureaz` doar o s`pt`mân`, iar fiscalitatea pe zona de holding este una lejer`, neimpozitând veniturile pasive cum ar fi dividendele, redeven]ele sau dobânda. Mai mult, companiile cipriote beneficiaz` de o serie de deduceri fiscale care \n România nu exist`. “Dac` de]ii câteva companii, \n Cipru po]i s` offsetezi pierderile dintr-o companie cu profitul din celelalte. La noi, acest lucru nu este posibil. Astfel, compania cu profit va pl`ti impozit pe tot profitul realizat, spre deosebire de compania din Cipru”, completeaz` Anca Grigore. Desigur, situa]ia actual` din Cipru va face orice companie, nu doar din România, s` se gândeasc` de zece ori \nainte de a muta “re[edin]a” businessului \n insula mediteranean`. S-ar putea chiar ca sistemul fiscal cipriot s` sufere modific`ri care s` scoat` ]ara de pe primele

“

Multina]ionalele din Romånia \[i optimizeaz` de ani buni impozitarea. La scar` larg`, Romånia a apelat la structurile offshore \n special pentru vånzarea real estate-ului. |n perioada de boom 2007-2009 rareori se vindeau cl`diri de birouri altfel decåt prin astfel de structuri.” Luisiana Dobrinescu, avocat fondator la Dobrinescu Dobrev SCA

locuri pe lista destina]iilor offshore preferate. Oricum, nu toate companiile române[ti aleg insula mediteranean`. Cele care \[i deruleaz` afacerile \n jurul no]iunii de proprietate intelectual` prefer` s` \[i mute afacerile \n Irlanda, \n timp ce Olanda este un adev`rat hub pentru societ`]ile comerciale care au nevoie de finan]are, cel mai bun exemplu fiind dezvoltatorii imobiliari. |n anii trecu]i, când pia]a imobiliar` era \n plin boom, companiile române[ti aveau ca asocia]i firme olandeze, \ntrucât regimul impozit`rii dobânzii \n Olanda era extrem de avantajos. |ntr-o situa]ie similar` cu Olanda se afl` [i Malta, \n timp ce destina]iile mai scumpe precum Elve]ia sau Luxemburg sunt alese \n general de institu]iile financiare [i companiile care desf`[oar` opera]iuni financiare de amploare.

PROBLEME |N PARADIS Chiar dac` avantajele mut`rii unui business \n teritoriile considerate paradis fiscal sunt evidente, aceste ac]iuni nu sunt lipsite de consecin]e negative sau de riscuri. “Pân` acum, aceste afaceri au fost relativ privilegiate, \n sensul c` singurul risc fiscal confirmat din perspectiva ANAF era cel al nedeductibilit`]ii cheltuielilor, dar \n special pe zona de servicii, nu din perspectiva dobânzii sau dividendelor”, spune Luisiana Dobrinescu. Totu[i, \ncepând cu luna februarie a acestui an, lucrurile s-au complicat. Comisia European` a f`cut dou` recomand`ri: “Recomandare privind standardele minime de bun` guvernan]` \n chestiuni fiscale” [i “Recomandare privind planificarea fiscal` agresiv`”. Practic, Comisia recomand` statelor membre s` lupte

FINAN}E

\mpotriva eroziunii fiscale a bazei de impunere \ntrucât statele ter]e considerate offshore erodeaz` baza fiscal` na]ional` la care statele membre ar trebui s` aplice impozitele. |n urma recomand`rilor Comisiei Europene, \n legisla]ia româneasc` s-a introdus no]iunea de opera]iune artificial`, care a avut drept reper cazurile Cadbury – Schweppes pe zona de impozite directe [i cazul Halifax pentru zona de TVA. Pân` de curând, decizia mut`rii businessului \ntr-un paradis fiscal ]inea de analizarea legisla]iei statelor cu o fiscalitate lejer`. Conform legilor adoptate \n februarie 2013 \n România, dac` se consider` c` opera]iunea financiar` a fost artificial` (adic`

realizat` exclusiv pentru scopuri fiscale), impozitul se va aplica \n România [i va fi \nso]it de penaliz`ri substan]iale. |n plus, s-a mai introdus o dispozi]ie revolu]ionar` antiabuz de impozitare cu 50% la surs` pentru veniturile care pleac` din România [i ajung \ntr-un stat cu care România nu are \ncheiat` o conven]ie de evitare a dublei impuneri. |n prezent, România se caracterizeaz` printr-o puternic` instabilitate fiscal`, care \ndep`rteaz` poten]ialii investitori. “Companiile interesate s` investeasc` ne \ntreab` care e nivelul cotei de impozit, ce deduceri exist` pentru companiile de profilul respeciv. Noi \i putem informa \n privin]a situa]iei din acel

moment, dar când \i anun]`m c` doar Codul fiscal a fost modificat de 32 de ori anul trecut, lucrurile se complic`”, explic` Dobrinescu. Astfel, tenta]ia mut`rii \n offshore este cu atât mai mare, \ns` legisla]ia european` tot mai restrictiv` ridic` semne de \ntrebare \n privin]a acestor mut`ri, iar contextul economic dificil al unor paradisuri fiscale – vezi cazul Ciprului – \i determin` pe investitori s` \[i calculeze pa[ii mult mai bine. Paradisurile clasice ar putea trece pe planul doi, urmând ca aten]ia firmelor ce ]inesc optimizarea fiscal` s` fie captat` de noi state, care prin legisla]ia na]ional` [i tratatele interna]ionale \ncheiate s` se plieze pe nevoile acestor companii. Biz

Biz

antreprenoriat Un business cl`dit pe hârtie LIDER PE O PIA}~ REAL~

Lider de pia]` de peste 10 ani pe segmentul de hârtie tissue, trei branduri, o singur` firm` – acestea sunt rezultatele lui Tuncay Eryürek \n calitate de antreprenor \n România, cu o afacere \n sectorul produc]iei. DE OANA GRECEA

a \nceput au fost importurile.

Apoi a fost prelucrarea hârtiei importate [i la final a fost produc]ia din hârtie tissue. Cam acesta a fost, pe scurt, drumul parcurs de antreprenorul Tuncay Eryürek [i compania sa, Monte Bianco. Cet`]eanul român de origine turc` avea la \nceputul anilor '90 o firm` cu activitate de import. Cum \n România acelor ani nu se g`seau prea multe lucruri, hârtia igienic` [i [erve]elele de mas` au fost printre produsele importate. |ntre 1993 [i 1995 a trecut de la importarea produselor finale la importarea hârtiei, pe care a \nceput s` o prelucreze cu primele utilaje \n care a investit. |n dorin]a de a-[i dezvolta afacerile \ntr-un domeniu de viitor, Eryürek a mizat pe produc]ie. Din 1997, la Pucioasa (jude]ul Dâmbovi]a), \mpreun` cu al]i doi asocia]i (unul italian [i altul turc), Tuncay Eryürek a \nceput s` produc` circa 30 de produse din hârtie tissue, ajungând s` aib` acum \n portofoliu nu mai pu]in de 100 de articole. Compania Monte Bianco are sub umbrela sa trei branduri de articole tissue: gama premium Puff, urmat` de Best [i Fiore. “Investi]iile [i dezvolt`rile ini]iale au avut ca scop demararea activit`]ii [i p`trunderea pe pia]`”, spune Tuncay Eryürek. Dup`

Biz

aceast` etap` au urmat CIFRE investi]iile \n spa]ii de Monte Bianco produc]ie [i tehnologii \n valoare Cifra de afaceri \n 2012: 13,5 milioane euro de peste 10 milioane euro. Investi]iile au vizat dou` direc]ii: Num`rul de produse: 100 m`rirea [i modernizarea capaInvesti]ii: peste 10 milioane euro cit`]ilor de produc]ie al sectorului Num`r de angaja]i: 170 de transformare converting [i Produc]ie anual`: circa 6.500 de tone de produse din hârtie montarea unor linii de fabricare materie prim` sub form` de bobine. nor \n România sunt strâns legate de Principala pia]` de desfacere este temediul de afaceri \n care \[i ritoriul na]ional prin intermediul celor desf`[oar` activitatea, precum [i de dou` mari canale de vânzare: Internainfluen]ele economice globale”, spune tional Key Account (marile re]ele de el referindu-se la momentul de dup` supermarketuri [i hipermarketuri) [i 2008. Pe pia]a de profil \n care actidistribuitori zonali. Totu[i, compania a veaz` Monte Bianco criza s-a sim]it f`cut eforturi pentru a p`trunde [i pe prin sc`derea puterii de cump`rare a pie]ele vecine: Moldova, Bulgaria, Unromânilor. “Ca urmare a acestor ingaria [i chiar Estonia etc. Cele mai fluen]e, [i cifra noastr` de afaceri a mari vânz`ri se \nregistreaz` \n segavut de suferit, având o u[oar` mentul de retail, pe zona supermarkesc`dere \n 2010 fa]` de cre[terile \nreturilor [i hipermarketurilor. gistrate \n anii anteriori. |n anul urm`tor (2011) am luat m`surile neCRIZA {I CAPACITATEA cesare [i cre[terea s-a reluat, dar nu la Dac` nu ar fi fost criza, capacitatea de acela[i ritm”, spune Eryürek. produc]ie a fabricii (de 5.000 de tone) Acesta adaug` c` o influen]` puternu ar fi fost suficient`. Tuncay Eryünic` asupra afacerii o are [i instabilitarek s-a implicat [i mai mult \n afacere tea legislativ` din punct de vedere din acel moment, devenind pre[edinfiscal. “Desele schimb`ri \n domeniul tele consiliului de administra]ie [i fiscalit`]ii \mpiedic` derularea unor \ncercând mereu s` g`seasc` solu]ii programe coerente pe termen mediu [i salvatoare pentru businessul s`u. lung, limitându-ne serios libertatea de “Momentele grele pentru un antrepre-

FOTO: VALI MIREA

TUNCAY ERYÜREK, ac]ionar, Monte Bianco mi[care. Astfel, \n loc s` elabor`m ac]iuni strategice pe termen lung, suntem obliga]i s` ac]ion`m tactic pe termen scurt pentru a ne conforma deselor schimb`ri \n domeniul legislativ [i fiscal”, explic` el. De asemenea, finan]area bancar` a fost \ngreunat` pentru antreprenori [i extinderea sau dezvoltarea nu mai sunt acum posibile a[a u[or. O influen]` negativ` asupra sectorului productiv din România o au [i scumpirile pre]urilor utilit`]ilor (energie electric`, gaze etc.) efectuate \n ultima perioad` [i anun]ate pentru viitorul imediat. Antreprenorul [i-ar fi dorit m`suri pentru relansarea activit`]ii industriale din România, segment care creeaz` multe locuri de munc` [i un viitor pentru \ntreaga economie. Dac` se iau minime m`suri pentru clarificarea legisla]iei fiscale, precum [i de oprire a

scumpirilor nejustificate a utilit`]ilor, este ferm convins c` activitatea investi]ional` poate avea o cre[tere semnificativ` \n tot sectorul produc]iei industriale, precum [i \n acest sector specific afacerii lui. Compania Monte Bianco este lider de pia]` de aproape zece ani. Un studiu de pia]` pe primul semestru al anului trecut clasa firma pe primul loc la produc]ia de hârtie tissue din punct de vedere cantitativ [i pe segmentele prosoape de buc`t`rie, [erve]ele de mas`, [erve]ele faciale [i batiste nazale. Monte Bianco de]ine \n portofoliu trei m`rci de produse de uz casnic din hârtie: Puff, Fiore [i Best, care acoper` \ntreaga gam` de produse, respectiv batiste din hârtie, [erve]ele de mas`, prosoape de buc`t`rie [i hârtie igienic`. Compania este prezent` [i pe segmentul de pia]` destinat produ-

selor profesionale [i horeca prin brandurile Casa [i Gr`dina [i Monte Bianco Profesional. Pia]a de produse din hârtie tissue este extrem de dinamic` [i concuren]ial`. Principalii competitori sunt, pe de o parte, marii produc`tori interni tradi]ionali, marile concerne interna]ionale, dar [i micii produc`tori. “Ponderea m`rcilor proprii \n totalul vânz`rilor din supermarketuri [i hipermarketuri este foarte mare, mult mai mare decât este permis \n ]`rile europene dezvoltate”, mai explic` Tuncay Eryürek. “Nu po]i ar`ta adev`rata valoare decât dac` rezi[ti \n criz`”, spune el. |n opinia sa, exist` \nc` loc de cre[tere pe aceast` pia]`, având \n vedere c` consumul mediu de hârtie \n România este de 4 kg/persoan`/an, pe când \n SUA este de 25 kg, iar \n Italia de 17 kg. Biz Biz

Afaceri cu bistrouri {I UN SAT DE VACAN}~ |n Bucure[tiul anilor '20, Gibi Anghelache ar fi fost probabil mare boier. A[a, este un antreprenor cu 18 ani de experien]` [i cu afaceri ce amintesc de parfumul de odinioar` al capitalei: un bistrou [i un sat de vacan]` \n Delt`. DE OANA GRECEA

\n fiecare an, de peste 10 ani, clien]ii s`i petrec \n avans “pomana porcului”. Gibi Anghelache, cu a sa Bertha – ma[in` nem]easc` de g`tit ambulant`, folosit` pe timpul r`zboiului –, g`te[te \n curtea bistroului La Taifas (situat [i el \ntr-un loc istoric: anexele Palatului Cantacuzino) pentru clien]ii s`i. Vestea s-a dus [i sosesc la un [orici ori o afum`tur` [i un vin fiert [i al]ii care abia se \mprietenesc cu Bistroul. Gibi [i familia sa – implicat` cu totul \n business – servesc, g`tesc, glumesc [i se \ngrijesc ca lumea s` fie mul]umit`. Ospitalitatea este ceva natural la el, mo[tenire de la prima afacere (Bistro Ateneu), deschis` \n 1995, când atmosfera era foarte intim`. {apte mese [i mul]i clien]i expa]i cu care se \ntre]inea pe fondul unei muzici live, cântat` de studen]i la Conservator. Dup` 20 de ani de stat \n Suedia, 11 dintre ei petrecu]i prin toat` lumea ca reprezentant al firmei de turism pentru care lucra, Gibi Anghelache s-a \ntors cu banii de buzunar pentru a face ceva \n ]ara sa. “{i de prea mult bine”, glume[te el. Se \ntâmpla 1995, când totul era posibil, iar pre]urile erau altele decât cele din ziua de azi. “Bistro Ateneu, situat \ntre Hilton [i Ateneu, a fost un fel de pionierat \n Bucure[ti. A fost printre primele bistrouri care s-au deschis”, spune Gibi. A fost un bistrou \n adev`ratul sens al cuvântului: mese pu]ine, servire rapid` [i la comand`, atmosfer` intim`, muzic` live. Dat` fiind zona (central [i \n vecin`tatea Ateneului), dar [i din lipsa magazinelor de design, Anghelache a mobilat atunci

Biz

FOTO: VALI MIREA

e 6 decembrie, la ora 6,

GIBI ANGHELACHE, proprietar Bistro La Taifas [i Enisala Safari

ANTREPRENORIAT SERVICII bistroul cu produse din magazinele de antichit`]i, \n stilul anilor ’20. Imaginea dar [i servirea au fost pe gustul clien]ilor, care din a treia zi de la deschidere au umplut bistroul pân` la refuz, iar mesele erau apoi rezervate \n avans. “|i cuceream cu tot felul de lucruri f`cute \n cas`. Le f`ceam noi, dar aveam [i ni[te «m`tu[i» din Pia]a Amzei care ne f`ceau anumite torturi, bezele”, poveste[te Gibi. Investi]ia \n Bistro Ateneu a fost atunci de circa 10.000 de dolari. Succesul i-a permis s` deschid` dup` trei ani un alt bistrou, dup` col] fa]` de primul, pe strada Clemenceau, \n beciul unei loca]ii superbe: Bistro Taifas. Antreprenorul apreciaz` c` a fost cea mai frumoas` loca]ie din Bucure[ti, unde i-au trecut pragul mari personalit`]i, ca Regele Mihai, pre[edin]i de ]`ri, actori celebri. |n cel de al doilea bistrou, investi]ia s-a ridicat la peste 20.000 de dolari. Afacerea a fost [i a r`mas business de familie, pornit cu [ase persoane [i ajuns acum la 20 (cu tot cu alt personal). “Cred foarte mult \n conceptul de business de familie: devotament, coeziune”, declar` Anghelache. SCHIMBARE DE NEVOIE Pentru c` spa]iile s-au vândut, Anghelache a trebuit s` se reorienteze [i a c`utat un alt spa]iu cu parfum de istorie, unde s`-[i primeasc` \n continuare clien]ii. A \nchiriat fostele anexe \n paragin` ale Palatului Cantacuzino, retrocedat proprietarilor [i aflat acum \n patrimoniul statului. Aducerea la suprafa]` a acestei loca]ii, p`strarea elementelor [i stilurilor din acei ani sunt considerate de Gibi Anghelache cea mai mare provocare antreprenorial` din cei 18 ani de afaceri. A scos-o la cap`t \n numai trei luni, cu ajutorul studen]ilor de la arhitectur`, cu care colaboreaz` \n proiectele sale de câte ori are nevoie. Actualul Bistro La Taifas are mai multe saloane intime, unde po]i lua masa, serba ziua ori face lans`ri cu cerc restrâns. Tradi]ia cu muzic` clasic` live este continuat` [i ast`zi, ca un element de care Gibi nu se desparte. “Munca de a deschide [i de a da caracterul unui bistrou este o chestie de cultur`. Maniera de servire este o chestie special`. Acum au \nceput s` se defineasc` [i \n România no]iunile de bistrou, restaurant,

braserie”, explic` Gibi. |n ultimii ani, au ap`rut bistrouri ca ciupercile. De la 30 de restaurante \n 1995, acum sunt vreo 300. Multe cu investi]ii foarte mari. “Dorin]a mea este s` redeschid un bistrou de maniera Bistro Ateneu, unul cu [apte mese. Cred \ntr-o «pr`v`lie» cu locuri pu]ine [i u[or de controlat”, m`rturise[te Gibi.

poveste[te investitorul. Enisala este pe malul lacului Razelm. Anghelache a p`strat arhitectura local` [i a introdus modernismul prin utilit`]i. “Prima c`su]` am cump`rat-o acum 12 ani [i \n doi ani de zile am cump`rat la pre]uri derizorii trei c`su]e [i o suprafa]` de 5.000 de metri p`tra]i. Toate sunt unite”, spune el. Accesul se face cu

CIFRE

Bistro La Taifas Enisala Safari

Investi]ie total` \n Bistro La Taifas: 50.000 de euro Cifra de afaceri 2012 Bistro Taifas: 308.000 euro Investi]ie total` \n Enisala Safari Village: 50.000 de euro Cifra de afaceri 2012 Enisala Safari Village: 150.000 euro

Bertha – ma[in` nem]easc` de g`tit ambulant`, folosit` pe timpul r`zboiului – poate face picnicul posibil \n orice loc.

SAT DE VACAN}~ |N DELTA DUN~RII |nc` de pe vremea Bistroului Ateneu, deoarece clien]ii s`i se \ntrebau unde s` mearg` \n weekend, Gibi a \nceput s` se intereseze de o loca]ie \n afara Bucure[tiului. Pentru c` Sinaia [i Branul erau deja saturate, a ajuns \n Delt`, unde a g`sit locul perfect. Enisala Safari Village este acum un sat de vacan]` de 5 stele, cu 25 de locuri de cazare. “Am o panoram` de 25 km de pe terasa mea. Am cump`rat \ntâi o c`su]` de la un ]`ran din zon`, apoi a doua c`su]`, a treia, pân` când am ajuns la un sat de vacan]`, nemergând pe partea rustic`”,

ma[ina, dar de acolo gazda te poate duce oriunde vrei \n Delt`. Investi]ia a ajuns, \n timp, la aproape 50.000 de euro. “Am lucrat cu muncitori locali, materiale locale (stuf, piatr`). Capacitatea de cazare este de 12 camere, suprafa]a de]inut` \n prezent – 10.000 de metri p`tra]i. Una din c`su]e a devenit o parte central`, unde g`zduim [i evenimente de 20-24 de persoane”, poveste[te Gibi. Enisala Safari are 7-9 angaja]i, dar exist` [i o miniferm` care deserve[te loca]ia. La Enisala, Anghelache are turi[ti din mai pân` \n octombrie, mai ales \n weekend. Pentru restul perioadei a organizat tabere: de pictur`, de englez`, astfel \ncât sunt rezerv`ri tot timpul anului. |ncepând din mai [i el se mut` aproape cu totul \n Delt`, pentru a fi la dispozi]ia turi[tilor pe care-i plimb`, pentru 40 de euro, prin nordul Dobrogei, Mun]ii M`cin, Casimcea, Vadul. Se folose[te \n excursii de ma[inile de teren din dotare, de lotcile pe care le-a achizi]ionat, dar [i de minunata Bertha, care poate face posibil picnicul \n orice loc. La 64 de ani, Gibi Anghelache \[i face planuri de dezvoltare al`turi de familia sa. A resim]it criza, dar nu prin reducerea num`rului de clien]i, ci prin num`rul crescut de taxe. A rezista [i a face lucruri frumoase reprezint` pentru el pretextul de a merge mai departe. Biz Biz

Precizie matematic` |N LEMN Cump`r` lemn de cea mai bun` calitate din Germania, face prefabricare \n România, transport` apoi profilurile \n Europa [i construie[te case \n ]`ri precum Fran]a, Italia, Olanda, Belgia, Elve]ia sau Norvegia. DE LOREDANA S~NDULESCU

are a fi povestea unui business

occidental. Dar nu, nu este a[a. Este un business sut` la sut` românesc, cu ambi]ii europene, dezvoltat \n urm` cu mai bine de 15 ani \n Bac`u [i care din martie anul acesta s-a lansat [i pe pia]a româneasc`. R`zvan Cazacu, fondatorul [i proprietarul brandului HoneyWood, ce reprezint` o companie specializat` \n construc]ia de case pe structur` de lemn, a ales calea antreprenoriatului \n 1997, la doi ani dup` absolvirea facult`]ii. A \nceput cu exploatarea [i prelucrarea primar` a lemnului, pe care \l exporta \n India [i Germania sub form` de bu[teni [i cherestea. Apoi a \nchiriat un atelier [i a \nceput s` produc` mobilier din lemn masiv, pe care \l exporta \n Germania. Urm`torul pas pentru dezvoltarea afacerii, \n condi]iile \n care pe pia]a de mobil` domin` produc]ia industrial` de serie, a fost extinderea spre un domeniu conex al lemnului: construc]ia de case pe structur` de lemn. O perioad`, firma a func]ionat \n paralel cu produc]ia de mobil` [i construc]ia de case pentru sinistra]i. Din 2006, odat` cu prima comand` de case pe structur` de lemn din Fran]a, a \nceput profesionalizarea exclusiv pe aceast` ni[`, de[i la momentul acela nu p`rea cea mai sigur` decizie. |n 2006 nu prea [tia mult` lume de casele din lemn [i România nu era \nc` \n UE, ceea ce \nsemna c` existau unele dificul`]i cu trimisul muncitorilor \n str`in`tate. “Am ales calea aceasta [i am renun]at la mobil` pentru c` am crezut \n proiect [i mi-am propus s` ne construim

Biz

singuri pia]a [i drumul”, poveste[te \ntr-o singur` zi, urmând apoi finisajele. R`zvan Cazacu despre \nceputurile conPractic, \n aproximativ trei luni de la struc]iei de case pe structur` de lemn. semnarea contractului cu HoneyWood, |n 2007, odat` luat` decizia de specialio familie se poate muta \n cas`. Alte zare pe aceast` zon`, au \nceput [i inavantaje sunt izola]ia termic` superioar` vesti]iile \n dezvoltarea afacerii. A investit la o suprafa]` util` mai mare datorit` 500.000 de euro \n actuala fabric` din pere]ilor mai sub]iri, reducerea cu pân` Moine[ti, care cuprinde 300 mp de bila 75% a facturilor la energie, rezisten]a rouri, 20.000 mp de teren [i 2.000 mp la cutremure de 9 grade Richter [i pentru halele de construc]ie. Tot \n 2007, impactul redus asupra mediului. a primit solicit`ri de construc]ii de pe alte Construc]ia unei case cu structur` de dou` pie]e, Italia [i Olanda. |n 2008 a lemn consum` mai pu]in` energie decât construit prima cas` \n Norvegia [i a construc]ia cu beton [i c`r`mid`, iar emi\nfiin]at propriul birou de proiectare, la siile de substan]e poluante \n procesul de Bac`u. |n acela[i an a achizi]ionat cele construc]ie sunt cu pân` la 23% mai mai performante softuri specializate pensc`zute \n cazul acestor case, care au o tru proiectarea caselor din lemn (SEMA – durat` de via]` medie de o sut` de ani, Germania, WoodEngine – Fran]a, dar pot rezista chiar [i 400 de ani. “Dac` MiTek – Anglia) [i a CIFRE primit certific`ri pentru HoneyWood Sistemul de Management Integrat. De altfel, HoneyCifra de afaceri \n 2012: 1,8 mil. euro Wood este prima companie de profil din România care a ob]inut Cifra de afaceri \n 2013 (estimare): 2,5 mil. euro certificarea pentru aplicarea mar- Angaja]i: 50 cajului CE (marcarea produselor Capacitate de produc]ie: o cas` pe s`pt`mân` din Spa]iul Economic European) Pre] construc]ie cas`: 400 – 600 de euro / mp pe lemnul din structurile caselor construite. sunt bine \ntre]inute, au o durat` de via]` CAS~ GATA |N 3 LUNI nelimitat`”, precizeaz` R`zvan Cazacu. Unul dintre principalele avantaje ale conLemnul folosit \n construc]ia caselor Hostruc]iilor pe structur` de lemn este rapineyWood este adus din Germania, din ditatea execu]iei. |n 45 de zile de la semnarea p`duri unde se aplic` o politic` de unui contract, este deta[at` echipa de con\mp`durire controlat`. Lemnul este uscat [i t`iat exact la dimensiunile [i la standarstructori, care dup` 30 – 40 de zile pred` dele dorite [i trimis \n România. Pere]ii cheia proprietarului. Toate elementele sunt asambla]i \n fabrica de la Moine[ti, sunt prefabricate [i, dup` ce funda]ia este \n condi]ii de temperatur` [i umiditate gata, asamblarea propriu-zis` se face

ANTREPRENORIAT CONSTRUC}II strict controlate, pe baza unor programe computerizate de ultim` genera]ie. Pân` \n prezent, investi]iile \n companie se ridic` la aproximativ un milion de euro, \ns` pentru cre[terea volumului de produc]ie urmeaz` s` fie f`cute [i alte investi]ii. Dac` pân` anul trecut a fost preponderent vizat` partea de tehnologii, logistic` [i utilaje, recent compania a trecut printr-un proces de rebranding, realizat de Storience, menit a contura imaginea businessului construit de-a lungul anilor de R`zvan Cazacu [i so]ia sa, unicii ac]ionari ai HoneyWood. Dac` la \nceputurile afacerii antreprenorul R`zvan Cazacu era cel care f`cea de toate \n firm` de la aprovizionare pân` la ofertare, construind totul prin propriile puteri, la un moment dat a intervenit nevoia s` delege. A mers la cursuri de ma-

Un manager bun este cel care [tie s` aleag` persoanele potrivite. Indiferent cât e de bun este un angajat, dac`-i dai ceva ce nu poate s` fac`, e[ti un manager prost. Dac` se \ntâmpl` erori \n firm`, eu \mi asum totul. Când lucrurile merg prost este numai vina mea.”

R~ZVAN CAZACU, fondatorul [i proprietarul HoneyWood

FOTO: VALI MIREA

R`zvan Cazacu, fondatorul [i proprietarul HoneyWood

nagement [i a organizat firma astfel \ncât s` func]ioneze cât mai eficient. Totodat` este genul de antreprenor c`ruia \i place s` r`mân` cu picioarele pe p`mânt. “Uneori po]i exagera la capitolul delegare. Trebuie s` ai grij` pentru c` puterea te poate \mb`ta’’, crede R`zvan Cazacu. Pentru perioada urm`toare, R`zvan Cazacu estimeaz` o dublare a capacit`]ii de produc]ie a companiei sale, pân` la o sut` de case construite anual, cre[tere ce ar urma s` rezulte aproape exclusiv din planurile de extindere pe care le are pentru pia]a româneasc`. “Exist` mul]i produc`tori de case din lemn, dar nu to]i sunt competitivi. Produc`tori de nivelul nostru calitativ, cu expertiz` pe pie]e externe, sunt foarte pu]ini.” Calitatea este primul atu pe care proprietarul HoneyWood \[i bazeaz` argumentul de cre[tere. La asta se adaug` faptul c` este o ni[` \nc` la \nceput de drum [i c` interesul fa]` de construc]iile prietenoase cu mediul este \n cre[tere. Biz Biz

strategie Marketingul care imit` Toate ideile de afaceri deriv` din idei care le-au precedat [i exist` un nivel de imita]ie, chiar dac` foarte sc`zut, \n orice produs nou. Dac` nu \ncalci un patent sau o marc` \nregistrat` [i nu vinzi falsuri, imita]ia poate fi benefic`. DE PAUL J.R. RENAUD ând eram copil, \n Canada, dac` cineva f`cea acelea[i strâmb`turi, glume, desene sau orice altceva se mai face la vârsta de opt ani, \i spuneam “Haa, c` m` imi]i!”. Când am mai crescut, am \ncetat s` mai spunem asta \n gura mare, \ns` nu am \ncetat s` imit`m idei, metode sau produse. Imitatul nu e caracteristic numai oamenilor obi[nui]i, ca mine [i ca tine; el se aplic` pân` [i unor personalit`]i legendare de talia unui Steve Jobs. Pentru c` nu Jobs a inventat tableta, respectiv iPad-ul. Microsoft a fost de fapt unul dintre pionierii cre`rii de tablete, numai c` pân` la urm` a e[uat lamentabil. {i Steve Jobs nu a inventat nici aparatul pentru stocarea muzicii digitale, respectiv iPod-ul. Al]ii l-au inventat \naintea lui, iar Jobs a perfec]ionat conceptul, l-a f`cut mai atr`g`tor, a avut ideea [i curajul de a-i pune un pre] premium... [i ce s-a \ntâmplat dup` aceea [tim foarte bine. Exist` nenum`rate exemple de produse ce p`reau inventate de cineva, care \ns` la un moment dat a recunoscut c`, ini]ial, ideea fusese a altcuiva. Peter Cochrane, speaker pe inova]ie [i trenduri viitoare, \[i \ncepe de obicei cuvânt`rile cu urm`toarea butad`: “Dac` eu copiez produsul t`u [i-l lansez pe pia]`, se cheam` c` am copiat. Dac` pun o echip` s` fac` un produs similar, se cheam` cercetare”. Am tr`it timp de patru ani \n Asia [i m-am \ntors de acolo cu o viziune mult mai relaxat` asupra imita]iilor. |n 56

Biz

Bangkok nu este ciudat ca un om de afaceri s`-[i deschid` o cafenea absolut deosebit`, iar dup` o lun` pe aceea[i strad` s` mai apar` \nc` patru cafenele absolut deosebite. F`r` \ndoial`, \n acest caz clientul are numai de câ[tigat. |n timp, trei din cele patru cafenele care imit` se \nchid, l`sându-le pe ultimele dou` s` lupte pe via]` [i pe moarte. Supravie]uirea celui mai adaptat, cum ar spune Darwin.

PAUL J.R. RENAUD este Executive Coach calificat. El este profesor adjunct de marketing la Maastricht School of Management [i autorul unei C`r]i Albe intitulate "Going for Growth: Generating Top Line Revenues with Marketing" [i al blogului I Feel Good, care trateaz` probleme legate de coaching [i performan]e de vârf (http://www.paul-renaud.com). China este vestit` pentru faptul c` e deschis` la investi]ii str`ine. Asta [tia foarte bine [i Alcatel atunci când s-a hot`rât s` investeasc` \n China, la finele anilor '90. Subven]ii pentru investi]ii, granturi, taxe preferen]iale, acces la o for]` de munc` ieftin`, o pia]` de 1,2 miliarde de oameni [i intrarea \n Asia – toate aceste beneficii indicau o excelent` idee de afaceri. Dar

când competitorii, cum ar fi Huawei sau ZTE, au \nceput s` apar` ca ciupercile dup` ploaie [i s` afi[eze aceea[i tehnologie ca a companiei franceze, aceasta mai mult ca sigur [i-a pus \ntrebarea de unde or fi venit asiaticii cu tehnologia aceea a[a de repede. Dar care ar fi fost alternativa la situa]ia destul de ingrat` \n care s-au g`sit odat` cu apari]ia imitatorilor? S` nu investeasc` \n China la momentul respectiv? Oare chiar ar fi fost posibil ca managerii s` se fi \ntors la sediul din Paris [i s` fi spus: “Mai bine nu investim \n China, e prea riscant, e posibil s` ne fure proprietatea intelectual`”, \n timp ce concuren]a d`dea n`val` \n China? {i \n industria digital` exist` mul]i imitatori. Primii care \mi vin \n minte sunt fra]ii germani Alexander, Oliver [i Marc Samwer, care au dat na[tere unor copii ale companiilor Airbnb, eBay [i Groupon \n mai multe ]`ri europene. Pentru ei este foarte eficient s` imite. “Fabrica” lor de clone, numit` Rocket, este un incubator pentru zeci [i zeci de start-up-uri, iar multe dintre acestea \[i trag business plan-ul din Silicon Valley. Fra]ii Samwer au \nv`]at s` scaleze [i s` adapteze companiile online la gusturile europenilor, iar acest lucru explic` succesul de care se bucur`. Mi-am dat seama la un moment dat c` toate ideile de afaceri deriv` din idei care le-au precedat. Nivelul de imita]ie din orice produs nou exist`, chiar dac` este foarte sc`zut. Exceptând cazul \n care \ncalci \n mod special un patent,

Iat` câteva sugestii care pot ]ine afacerea focusat` pe inova]ie \n loc s` fie \ngrijorat` de imitatori. Dac` ai investit mult \n tehnologie, pune departamentul juridic s` solicite brevete pentru aceasta. Totu[i, nu uita c` adesea tehnologia imitatorilor poate fi complet legal`. Nu te culca pe o ureche când produsul sau serviciul t`u ajunge

Fii proactiv: organizeaz` \ntâlniri informale cu clien]ii [i invit`-i la un brainstorming. Acesta este locul \n care sunt identificate corect nevoile: la surs`, la client. Imitatorii vin [i ei cu produsul t`u copiat, dar satisface acesta nevoile clien]ilor? Permite angaja]ilor din departamentul tehnic s` se ocupe [i de proiectele lor profesionale personale. Gmail [i Google News au ap`rut ca urmare a acestor proiecte separate. Compania 3M aloc` 20% din timpul de lucru acestor proiecte. Prive[te expozi]iile [i târgurile ca pe ni[te misiuni de spionaj. Nu trebuie s` fii mul]umit niciodat` de cantitatea de informa]ii cu privire la concuren]`

Oded Shenkar este profesor la Fisher College of Business de la Ohio State University [i autor al lucr`rii “Copiatorii: Cum folosesc companiile inteligente imita]ia pentru a ob]ine un avantaj competitiv”. El sus]ine c` nu e suficient s` copiezi pur [i simplu ceea ce face liderul de pia]`: f` ce face el dar mai bine, mai ieftin [i cu o tr`s`tur` distinctiv` fa]` de el. {i nu te opri aici, mergi mai departe: de]in`torul produsului imitat de tine nu va sta cu mâinile \n sân \n timp ce tu \i furi cota de pia]`. Partea cea mai frumoas` din publicitatea pe care concuren]a o face produselor lor originale, fie acestea iaurt, laptopuri sau asigur`ri, este c` \n

s` fie cel mai bun. Când sim]i c` ai un element de diferen]iere care te scoate din mul]ime asigurându-]i suprema]ia, asigur`-te c` echipa de dezvoltare preg`te[te deja urm`torul produs de top: concuren]a e cu ochii pe tine [i cel mai probabil deja \]i copiaz` produsul.

pe care le de]ii; \ntotdeauna \ncearc` s` afli [i mai mult. Pune angaja]ii s` viziteze sediile furnizorilor. |ntreab` clien]ii ce probleme au cu produsele tale [i \nfiin]eaz` un workshop de idei. Adreseaz` clien]ilor provocarea de a \mbun`t`]i ei produsele.

ultim` instan]` [i tu ai de câ[tigat din awareness-ul din pia]`. |nainte de a acuza o companie concurent` c` te imit`, adu-]i aminte: pân` la urma ceea ce conteaz` este – a[a cum a demonstrat-o Steve Jobs \n mod str`lucit – execu]ia, [i nu ideea. Biz

o marc` \nregistrat`, un copyright sau cazul \n vinzi produsul prezentându-l \n mod evident ca fiind al concuren]ei (adic` vinzi un fals), gradul de imita]ie din produsul t`u nu-]i face niciun r`u [i chiar poate fi benefic.

IMIT~M SAU INOV~M?

Biz

STRATEGIE PUBLICITATE

Goodvertising: la ce e bun` publicitatea? Lui Thomas Kolster nu-i place publicitatea. Mai exact, ur`[te 99% din ceea ce se face \n publicitate. De la aceast` idee [i-a \nceput cartea, \n care a c`utat s` adune 1% dintre campaniile care fac diferen]a [i conteaz` cu adev`rat – cele de goodvertising. DE LOREDANA S~NDULESCU a jum`tate de an de la lansarea “Goodvertising”, Thomas Kolster a acordat primul interviu pentru o publica]ie româneasc`, ocazie cu care ne-a povestit despre cum a gândit aceast` carte, motivele pentru care a scris-o [i campaniile pe care le-a reunit sub umbrela conceptului de goodvertising. Am fost pl`cut surprin[i s` reg`sim printre cele 120 de campanii selectate [i o campanie româneasc`, respectiv “{coala de bani”, un proiect dezvoltat pentru BCR de agen]ia de comunicare Rogalski Grigoriu.

Care este ideea de la care a luat na[tere “Goodvertising”? Dup` 13 ani \n industria de comunicare, a venit [i pentru mine, ca pentru orice alt creativ, momentul s` m` \ntreb: cu ce m` diferen]iez? Ce fac eu “altfel” fa]` de restul colegilor din industrie? Da, promovez deodorante care miros a petale de trandafir. Da, ademenesc oamenii s` se \ndoape cu cheeseburgeri, de[i ar trebui s` se gândeasc` de dou` ori \nainte s`-i m`nânce. {i, totodat`, peste tot \n lume se \ntâmpl` dezastre sociale [i de mediu. Pentru mine totul a \nceput cu ocazia conferin]ei pe probleme de mediu Cop15, ce a avut loc \n Copenhaga. Eram atât de dezam`git de lipsa de viziune manifestat` de liderii 58

Biz

no[tri politici, \ncât m-am \ntrebat: de ce noi, industria de advertising, care am fost atât de prolifici \n a promova consumerismul, folosindu-ne de acelea[i instrumente, de ce nu am spune [i povestea unui viitor sustenabil? Un viitor care s` nu fie determinat de cât câ[tig`m, ci \n func]ie de cât de ferici]i suntem. |n ziua de azi, fondurile de care dispun corpora]iile sunt mai mari decât cele guvernamentale, deci gândi]i-v` ce s-ar \ntâmpla dac` doar câteva, ca s` nu spun toate dintre marile companii, [i-ar pune inventivitatea, produsele [i mijloacele de advertising \n slujba binelui?

Spune-ne o idee pe care te-ai bucura s` o ]in` minte cei care-]i citesc cartea. A[ fi extrem de \ncântat dac` oamenii chiar s-ar gândi de dou` ori \nainte de a ac]iona. M-a[ bucura dac` ar despica firul \n patru [i s-ar gândi ce pot face diferit. M-a[ bucura dac` ar face campanii \n beneficiul oamenilor [i al planetei. M-a[ bucura dac` ar fi \n stare poarte conversa]ii cu adev`rat relevante, nu doar de dragul audien]ei de televiziune.

Cine ar trebui s` citeasc` “Goodvertising”? Ne confrunt`m cu provoc`ri imense [i ca s` le rezolv`m trebuie s` lucr`m \mpreun`, a[a c` sper ca to]i cei care

lucreaz` \n agen]ii, corpora]ii, funda]ii, organiza]ii nonprofit sau agen]ii guvernamentale vor avea de câ[tigat citind aceast` carte.

Cum ai ales cele 120 de campanii prezentate \n carte? A fost mult` munc` [i am avut o groaz` de dezbateri \n interiorul echipei. Mi-am dorit ca lucrarea aceasta s` fie una inspira]ional`, s` le arate oamenilor ce se poate face \n actualul context – prin urmare, ideea creativ` a fost piesa central` \n procesul de selec]ie. Când vine vorba de “goodvertising”, formele de manifestare a creativit`]ii sunt nelimitate. |n trecut, o carte de acest gen ar fi fost \mp`r]it` \n capitole \n func]ie de canalele media: print, TV. |n goodvertising este vorba despre tot procesul, de la cum un produs este f`cut pân` la cum este promovat. Advertisingul este numai vârful aisbergului. Din ce \n ce mai mult conteaz` restul pove[tilor, cele care construiesc produsul. Recent, Coca-Cola a lansat o campanie despre obezitate [i a recunoscut c` produsele sale sunt par]ial de vin`. Compania a ales s` vorbeasc` deschis despre aceast` problem` \n loc s` se ascund` de ea. Pentru mine a fost esen]ial s` \n]eleg toate aceste aspecte cum se cuvine [i s` ar`t c` este nevoie de o abordare diferit` a lucrurilor. Am f`cut

de asemenea efortul de a selecta campanii de peste tot din lume. Am vrut s` ar`t c` sustenabilitatea este o problem` global` [i c` se nasc solu]ii locale excelente. |n cele din urm`, trebuie s` men]ionez c` am c`utat s` acop`r domenii [i probleme diferite.

Care dintre campanii te-a impresionat cel mai mult? Cartea cuprinde o mul]ime de exemple extraordinare [i inspira]ionale de branduri [i fapte de care industria de advertising este capabil` dac` \[i folose[te toate instrumentele de care dispune [i capacitatea de comunicare \n

CARTE DE VIZIT~ THOMAS KOLSTER Fondator al The Goodvertising Agency [i WhereGoodGrows, prima platform` colectiv` din lume dedicat` solu]iilor de comunicare sustenabil`, Thomas Kolster este autorul “Goodvertising” (Editura Thames & Hudson, 2012), carte ce ne arat` cum publicitatea poate face bine atât pentru branduri, cât [i pentru oameni [i planeta pe care tr`im. “The Huffington Post” l-a numit “lider inspira]ional’. A f`cut parte din jurii ale unor competi]ii precum D&AD, Creative Circle Award [i EthicMark Award. Scrie constant pentru “The Guardian” [i câteva publica]ii de business [i advertising.

slujba binelui. Nu voi alege s` men]ionez o anumit` campanie, deoarece cred c` fiecare dintre ele merit` s` fie apreciat` pentru curaj [i creativitate. Dup` ce am trecut prin mii de exemple de

goodvertising din \ntreaga lume, pot s` spun c` le-am reunit \n acest` carte pe cele mai bune. Mul]umesc pe aceast` cale agen]iilor [i brandurilor care au fost dispuse s` \mp`rt`[easc` din Biz

STRATEGIE PUBLICITATE

experien]a [i campaniile lor astfel \ncât s`-i inspire [i pe al]ii.

Ce \nseamn` conceptul de goodvertising? Goodvertising reprezint` felul meu de a ar`ta cum advertisingul poate fi o for]` a binelui [i cum, f`când bine pentru oameni [i planet`, po]i face bine [i pentru brandul t`u. Nu este un concept idealist. F`când goodvertising po]i face afaceri mai bine. Goodvertising-ul ofer` brandurilor posibilitatea de a spune o

poveste care s` le diferen]ieze, s` atrag` noi clien]i, s` \nving` concuren]a, s` creasc` afacerea, s` stimuleze inova]ia. Goodvertisingul scoate brandurile din trecut [i le asigur` un viitor sustenabil pe termen lung.

Cum ai aflat despre campania “BCR – {coala de bani”, realizat` de agen]ia Rogalski Grigoriu [i inclus` \n carte? |mpreun` cu echipa eram de ceva timp \n c`utarea unor cazuri de goodvertising \n domeniul financiar

când am identificat “{coala de bani”. |ntr-o vreme când cei mai mul]i aveau o rela]ie tensionat` cu banca lor, BCR a reu[it nu numai s` interac]ioneze cu clien]ii, ci [i s` arate c`-i pas` de ei. Am fost \ncântat s` descop`r c` a fost dezvoltat [i un joc \n cadrul proiectului [i rezultatele au vorbit de la sine. Sper c` exemplul acesta va inspira [i alte institu]ii financiare \n \ncercarea de a reconstrui \ncrederea clien]ilor. Dac` investe[ti \n consumatori, [i ei vor investi la rândul lor \n brandul t`u. Biz

STUDII DE CAZ GOODVERTISING

BABEL, SAO PAOLO

Campania: Boots against racism |ntr-o ]ar` ca Brazilia, \nnebunit` dup` fotbal, cu juc`tori profesioni[ti deveni]i vedete \n rândul maselor, fotbalul este [i scena unor grave manifest`ri rasiste. Brandul Asics a \ncercat s` transmit` un mesaj pozitiv convingându-l pe Loco Abreu, unul dintre cei mai faimo[i fotbali[ti brazilieni, s` joace un meci \nc`l]at cu o gheat` alb` [i una neagr`. Compania a plasat o singur` reclam` \n ziua meciului \ntr-o singur` publica]ie. A fost \ns` suficient ca mesajul s` se propage prin intermediul internetului c`tre milioane de oameni.

Biz

CRISPIN PORTER + BOGUSKY, MIAMI

Campania: Eat’em like junk food

|ntr-o prim` etap`, Bolthouse Farm a \nceput s` promoveze morcovii drept “junk food”. Noul produs nu mai era pozi]ionat drept o legum`, ci drept ceva ce ce vinde din tonomatul de snack-uri, cu promovare [i ambalaj corespunz`toare. Morcovii erau promova]i ca fiind mici, dulci [i colora]i, exact ca orice junk-food. Dup` lansarea campaniei, au fost instalate automate speciale \n supermarketurile din dou` ora[e. De asemenea, au fost plasate automate \n apropierea liceelor, chiar \n proximitatea celor care vindeau junk-food. Au fost lansate trei tipuri de ambalaj, fiecare acompaniat de o reclam` TV. |n numai o lun`, vânz`rile companiei au crescut cu 12%.

INNOCENT

Campania: The Big Knit Innocent a lansat \n 2003 campania The Big Knit, prin care \ncuraja clien]ii din toat` Marea Britanie s` cro[eteze c`ciuli]e de dimensiunea dopurilor folosite pentru sticlele de suc, cu men]iunea c`, pentru fiecare sticl` vândut` cu o astfel de c`ciuli]` pe ea, va dona 25 de pence c`tre funda]ia pentru ajutorarea vârsticilor Age UK. Aproximativ 80% dintre c`ciuli]ele primite au fost cro[etate chiar de c`tre beneficiarii campaniei, creându-se astfel un sistem de autosus]inere. |n 2011, la opt ani de la lansare, prin aceast` campanie se colectase deja suma de un milion de lire.

LEVI'S WIEDEN + KENNEDY, PORTLAND

Campania: We are all workers

Aceast` campanie reprezint` o \ntoarcere a companiei la fundamentele de marketing de la \nceputuri: haine rezistente, de mers la munc`. Modelele campaniei au fost oameni obi[nui]i din ora[ul Braddock, Pennsylvania, ceea ce a conferit brandului plusul de credibilitate pe care toate m`rcile \l caut`. |n plus, este o \ntoarcere \n timp care ne reaminte[te de originile de la care a pornit compania.

Design românesc la export Dup` o cre[tere de peste 35% a businessului \n 2012 [i opt premii interna]ionale, AMPRO Design mizeaz` anul acesta pe câ[tigarea de clien]i din str`in`tate [i pe consolidarea businessului cu companii din Germania, Italia [i Polonia. DE LOREDANA S~NDULESCU Care este poten]ialul designului de ambalaj din totalul pie]ei de branding \n România?

mil. euro

Nu cred c` este vorba de o linie care s` delimiteze clar packaging-ul de branding, ele se leag` strâns, iar dac` vorbim de packaging, vorbim de branding de produs. Totu[i, poten]ialul de business al designului de ambalaj este mare, pentru c` acesta nu se limiteaz` teritorial. |ntâlnim din ce \n ce mai des proiecte regionale [i nu locale, linii de produse dezvoltate pentru mai multe ]`ri [i nu numai pentru România; de asemenea, putem vinde design de ambalaj \n Germania, \n Polonia, \n Italia. Din acest motiv, poten]ialul businessului nostru este mare, mai mare decât \n cazul altor ni[e. La nivel de specializare nu este u[or, este provocator. Cu toate c` avem câteva

4,0

companii specializate \n design de ambalaj, acestea se lupt` \n continuare cu agen]ii de publicitate “full service”, cu freelanceri care fac “de toate”, a[adar, la nivel macro, specializarea nu este cuvântul cheie. La capitolele evolu]ie [i dezvoltare suntem \nc` mult \n urma altor ]`ri, \ns` [i aici poten]ialul este mare, dar evolu]ia [i dezvoltarea ]in mai mult de un efort comun al juc`torilor din aceasta pia]`. Nu po]i s` cre[ti nivelul de pre] al acestor servicii de unul singur. Când ]i se spune \ntr-o licita]ie c` ai fost de 5 ori mai scump decât ceilal]i competitori e clar c` este o problem`. Din perspectiva mea, a celui care [tie foarte bine costurile opera]ionale [i overhead-urile agen]iei, sunt convins c` problema este la cei care sunt de 5 ori mai ieftini ca noi, pentru c`

EVOLU}IA PIE}EI DE DESIGN DE AMBALAJ

3,5

2,5 2,0 1,5 1,0 0,5

Biz

2008

2009

2010

|n ce ritm cre[te pia]a? Dar AMPRO Design? Ritmul mediu de cre[tere a pie]ei este undeva \n jur de 15%, iar ritmul mediu de cre[tere a AMPRO a fost de aproximativ 20% anual. |ns`, pân` \n 2012, cre[terea businessului nu a fost obiectivul nostru principal. Am vrut \ntâi s` scriem pove[ti de succes pentru clien]ii no[tri, s` câ[tig`m recunoa[tere interna]ional`, s` definim o structur` s`n`toas` a echipei. Acum, obiectivul principal este cre[terea [i ne-am propus o cre[tere medie de 30% pe an pentru urm`torii 5 ani.

Ce estim`ri v-a]i f`cut pentru 2013?

3,0

0,0

nu vor putea s` aduc` rezultate bune la costuri atât de mici, iar clien]ii lor vor vedea pân` la urm` diferen]a.

2011

2012

2013

2013 va fi un an greu pentru pia]a din Romania. Vor ap`rea multe proiecte care \ns` nu se vor materializa, din cauz` c` multe companii \ncearc` s`-[i p`streze cota de pia]` prin lansarea de noi produse, \ns` nu mul]i ajung s` duc` la bun sfâr[it aceste lans`ri (implic` bugete serioase care sunt pur [i simplu t`iate pe parcurs). Pentru noi, 2013 face parte dintr-un plan de business gândit pe o perioad` de 5 ani [i pentru a ne atinge obiectivul vom m`ri exportul de packaging design, adic` vom face mult new business extern [i vom m`ri businessul pe care \l avem deja cu companii din Germania, Italia [i Polonia. De asemenea, vom \ncheia, probabil, parteneriate strategice cu agen]ii din Europa.

Peste 75% dintre brandurile pe care le ave]i \n portofoliu sunt române[ti. Exist` dificult`]i specifice? Avem multe branduri române[ti \n portofoliu. Ne-am cl`dit reputa]ia [i ne-am câ[tigat premiile interna]ionale cu branduri române[ti. Ast`zi \ns`, la nivel de procent din cifra de afaceri, lucrurile stau altfel: a[ zice c` 30% dintre brandurile pentru care lucr`m sunt române[ti, iar restul multina]ionale. E frumos s` lucrezi cu branduri române[ti: ai libertate, ei au curaj, po]i face lucruri remarcabile. |n plus, sim]i [i o mândrie patriotic`. Singura dificultate este cea financiar`: e mai greu s` ob]ii un buget mare [i de multe ori te \ntâlne[ti cu \ntârzieri ale pl`]ilor.

STRATEGIE DESIGN

Inten]iona]i s` v` extinde]i portofoliul de m`rci interna]ionale? Extinderea ponderii brandurilor interna]ionale face parte din obiectivele noastre, \ns` nu neap`rat a celor din România, unde la nivel de pre]uri situa]ia e similar` cu brandurile locale. Ne dorim \n portofoliul nostru cât mai mult companii din afara României. Nu m` \n]elege]i gre[it, [i acolo sunt mari presiuni pe costuri, \ns`, dac` la noi presiunile \ncep de la 1.000 – 2.000 euro pe produs \n jos, \n afara ]`rii presiunile \ncep de la sume de dou` ori [i jum`tate mai mari.

A]i lucrat pentru multe m`rci private. Este cerere pe acest segment de pia]`? Da, exist`. Fenomenul brandurilor private este \n continuare \n ascensiune. Doug Palmer, vicepre[edinte Branduri Private la A&P New Jersey, \ntr-o conferin]` din Las Vegas \n urm` cu trei ani, \mp`r]ea evolu]ia m`rcilor private \n trei etape: etapa “private label”, \n care retailerii copiaz` branduri na]ionale, mar[ând pe diferen]iatorul pe pre]; etapa “corporate brand”, \n care retailerii se concentreaz` pe calitatea produselor, m`rindu-le nivelul [i concurând realmente cu brandurile na]ionale; etapa “private brand”, \n care retailerii merg mult mai departe de “private label”, creând branduri veritabile, cu ambalaje foarte atr`g`toare, cu personalitate [i pozi]ionare clar`, branduri care \n final pot s` nici nu mai aminteasc` de numele retailerului. |n România, brandurile private sunt \nc` undeva \ntre primele dou` etape, cu mici excep]ii, desigur. De aceea, pentru mul]i retaileri, designul de ambalaj este \nc` f`cut de companii nespecializate sau de freelanceri. |n momentul \n care se va ajunge la cea de a treia etap`, cererea de packaging design c`tre companii de specialitate va exploda.

IRINEL IONESCU, Creative Partner, AMPRO Design

FOTO: VALI MIREA

A]i câ[tigat multe premii interna]ionale. Nu este pia]a suficient de dezvoltat` \ncât s` avem [i competi]ii locale de renume? Am câ[tigat 27 de premii interna]ionale pân` acum. Ne-au interesat competi]iile interna]ionale pentru c` ne dorim credibilitate [i vizibilitate interna]ional`, pe de o parte, [i pentru c` nu exist` \n România competi]ii dedicate brandingului sau designului de ambalaj. Biz Biz

STRATEGIE MANAGEMENT

Cum arat` România viitorilor antreprenori? Tinerii din România sunt cei mai deschi[i la antreprenoriat din \ntreaga Europ`. {i ve[tile bune nu se opresc aici. Comisia European` a lansat de curând un plan pentru relansarea spiritului antreprenorial prin facilitatea accesului la finan]are. DE OVIDIU NEAGOE nul 2013 nu a \nceput tocmai bine pentru o bun` parte dintre antreprenori. Numai \n prima lun` a anului mai bine de 2.600 de firme [i-au suspendat activitatea, \n cre[tere cu 40,92%, fa]` de aceea[i perioad` a anului 2012, când un num`r de peste 1.900 companii mici [i mijlocii au pus lac`tul pe u[`. S` 64

Biz

se confirme astfel teoria supersti]io[ilor cu privire la num`rul “13”, care intr` \n compozi]ia anului curent? Se pare \ns` c` tinerii nu sunt supersti]io[i. Astfel, tinerii români sunt cei mai deschi[i din Europa la gândul de a deveni propriii lor [efi. Un studiu realizat de firma de cercetare GfK pentru compania de vânz`ri directe Amway arat` c` 79%

dintre tinerii români cu vârste sub 30 de ani au o atitudine pozitiv` fa]` de munca pe cont propriu. Mai mult, trei din patru români consider` c` \n urm`torii zece ani antreprenoriatul va fi mai important sau cel pu]in la fel de important ca \n prezent, \n timp ce trei din zece români se v`d deschizându-[i propria afacere. “Atitudinea oamenilor referitoare la desf`[urarea unei

activit`]i independente este considerat` de noi ca fiind motorul cre[terii economice la nivel global, o surs` vie de idei [i de progres”, spune Ioana Enache, director general la Amway România. “Pia]a modern` a locurilor de munc` caut` oameni care [tiu s` lucreze independent [i se pot adapta la noi provoc`ri”, spune Enache, care adaug` c` antreprenoriatul

este modelul de munc` al viitorului. {i se pare c` viitorul este str`lucit. |n medie, la nivel european, atitudinea fa]` de antreprenoriat este una pozitiv` \n propor]ie de 69% [i românii se afl` \n media european` \n ceea ce prive[te lucrul pe cont propriu, cu un procent de 66%. Dac` la nivelul B`trânului Continent 38% dintre

responden]ii la studiu au precizat c` se consider` capabili s` pun` bazele propriei afaceri, nici românii nu sunt departe [i 34% dintre ei se v`d \n rolul de angajator. Una dintre cele mai interesante concluzii ale studiului realizat la nivel european arat` c` atitudinea pozitiv` fa]` de antreprenoriat iese \n eviden]` cu prec`dere la cei cu vârste sub 30 de ani Biz

STRATEGIE MANAGEMENT

CINE PUNE BE}E-N ROATE ANTREPRENORIATULUI? OBSTACOL Lipsa capitalului de \nceput Situa]ia economic` incert` Teama de e[ec Lipsa de cuno[tin]e economice Lipsa de fonduri publice / suport public Lipsa unei idei de afaceri Lipsa de sfaturi / informa]ie Dificult`]i mari de administrare

PROCENT 67% 32% 26% 19% 17% 16% 16% 10%

Surs`: Studiu GfK comandat de Amway

(79%), la cei cu o diplom` universitar` (74%), la cei cu studii medii (63%), la p`rin]i (71%) [i la cei f`r` copii (62%). Similar altor state din Europa, 68% dintre b`rba]ii români au o rat` de acceptare mai ridicat` când vine vorba despre activit`]ile independente, \n timp ce 63% dintre femei [i-ar deschide propriul business. Dar care sunt motivele pentru care românii urm`resc \nceperea activit`]ilor pe cont propriu? Ei bine, tot studiul realizat de GfK vine cu r`spunsul. Principalii factori care \i motiveaz` pe români s` demareze un business sunt perspectiva unui venit nou (55% dintre responden]i), independen]a fa]` de angajator (30%) [i autorealizarea, posibilitatea de a materializa propriile idei (23%). Spre deosebire de români, perspectiva unui venit nou ocup` ultimul loc \n restul statelor din Europa, principalul motiv fiind \n strâns` leg`tur` cu salariile mari din statele vestice.

PIEDICI PENTRU ANTREPRENORI Situa]ia incert` din Europa, legisla]ia stufoas` [i lipsa sprijinului unor fonduri de investi]ii sunt piedici cu care se 66

Biz

\ntâlnesc [i antreprenorii cu vechime din ]ar`, ceea ce \nseamn` c` pentru un tân`r aflat la \nceput de drum \n antreprenoriat este [i mai dificil. Una dintre cele mai des \ntâlnite piedici \n România este lipsa capitalului incipient, care este resim]it` de 67% dintre responden]ii la studiu, \n timp ce acest obstacol este \ntâlnit la 57% dintre europeni. |n plus, situa]ia economic` incert` [i teama de e[ec sunt al]i doi factori pe care viitorii antreprenori \i privesc ca pe obstacole. Mai mult, 17% dintre ace[tia au men]ionat lipsa fondurilor publice ca obstacol \n calea deschiderii unei companii. |n ajutorul acestora \ns` vine Comisia European`, care a publicat de curând strategia “Antreprenoriat 2020”, proiect ce are ca scop sus]inerea mai eficient` a antreprenorilor, ca modalitate de a reveni la cre[terea economic` [i la crearea unor noi locuri de munc` \n Europa. Printre m`surile planului de ac]iune se num`r` educarea [i formarea profesional` pentru preg`tirea noilor genera]ii de antreprenori, abordarea obstacolelor \n dezvoltarea antreprenoriatului \n

Europa [i, cel mai important, \mbun`t`]irea accesului la finan]are. |n cadrul unei reuniuni care a avut loc la jum`tatea lunii februarie, coordonat` de Antonio Tajani, vicepre[edinte al Comisiei Europene [i comisar pentru industrie [i antreprenoriat, ministrul român al Economiei, Varujan Vosganian, a apreciat proiectul “Antreprenoriat 2020” considerând c` aplicarea acestuia va conduce la relansarea spiritului antreprenorial \n Uniunea European. Totodat`, Varujan Vosganian a subliniat c` dezvoltarea spiritului antreprenorial este \n strâns` leg`tur` cu promovarea [i recunoa[terea profesiilor din industrie, precum [i de politicile europene [i na]ionale privind ocuparea for]ei de munc` [i mobilitatea profesional`. Nu este o noutate faptul c`, f`r` o finan]are adecvat` [i f`r` lichidit`]i, nicio companie nu poate func]iona. Raportul “Antreprenor 2020” arat` c` una dintre cele mai semnificative constrângeri care influen]eaz` cre[terea [i spiritul antreprenorial din Europa este accesul la finan]are. Tot planul de ac]iune demarat de Comisia European` arat` c` aproape 50% dintre companiile de tip start-up dau faliment \n primii lor cinci ani de activitate. “Dac` ne dorim ca \ntreprinz`torii europeni s` genereze cre[terea pe care o a[tept`m de la ei, trebuie s` \i sprijinim cu resurse suplimentare pentru a-i ajuta s` traverseze aceast` perioad`. Deseori, \ntreprinderile simt lipsa unui ecosistem adecvat \n care s` prospere”, arat` raportul, care mai subliniaz` c` reducerea costurilor legate de respectarea normelor fiscale ar \mbun`t`]i mediul afacerilor, \n special \n cazul micilor societ`]i. Biz

life Destina]ii pentru inova]ii Inova]ia are und` verde pe continentul asiatic. Aceasta este una dintre concluziile unui studiu realizat de firma de consultan]` Solidiance, care a alc`tuit [i un top al celor mai inovatoare ora[e din regiunea Asia – Pacific. DE OVIDIU NEAGOE e]in`toarea medaliei de aur la una dintre cele mai apreciate “discipline” corporatiste, inova]ia, este de]inut` de Singapore, care a reu[it s` \nregistreze \mbun`t`]iri radicale [i continue timp de 25 de ani, ceea ce a \nsemnat transformarea statului dintr-un port comercial \ntr-un hub financiar [i tehnologic. Ora[ul a promovat o politic` a u[ilor deschise [i a primit angaja]i talenta]i [i profesioni[ti din mediul de business din toate col]urile lumii. Dac` \n 2008 doar 8% din popula]ia ora[ului era format` din str`ini, \n 2012 num`rul acestora a urcat la 14% din cei 5,3 milioane de reziden]i, dup` cum arat` studiul Solidiance. {i, cum inova]ia face cas` bun` cu orice afacere, Singapore a fost ales doi ani la rând cel mai bun loc pentru business de c`tre Banca Mondial`. |n clasamentul celor mai inovatoare ora[e din regiunea Asia-Pacific, de]in`toarea medaliei de argint este Sydney, \n timp ce ora[ul australian Melbourne se afl` pe pozi]ia ter]`. Biz

ZILE NEGRE LA CASA ALB~

CELE MAI INOVATOARE ORA{E LOC 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

ORA{ Singapore Sydney Melbourne Hong Kong Auckland Tokio Seul Osaka Busan Taipei

}AR~ Singapore Australia Australia China Australia Japonia Coreea de Sud Japonia Coreea de Sud Taiwan

Surs`: Surs`: Solidiance Solidiance

Când Casa Alb`, celebra re[edin]` a celui mai puternic om de pe planet`, este pe cale s` fie ]inta unui atac terorist pus la cale de o grupare nord-coreean`, un fost agent secret intr` pe fir [i \ncearc` s` le dejoace planurile. Pute]i afla de pe marile ecrane, din 5 aprilie, dac` acesta reu[e[te s` \mpiedice atacul din pelicula “Olympus Has Fallen”. Biz

LIFE

{TIRI

Proiec]ia unui succes Compania taiwanez` BenQ a lansat pe pia]a din ]ar` proiectorul BenQ W1070, dispozitiv care ofer` o experien]` cinematografic` inedit` \n confortul propriei case. Noul proiector poate reda un con]inut 3D Full HD la o rezolu]ie HD 1080p, \ntr-o proiec]ie a c`rei diagonal` ajunge pân` la cinci metri. Mai mult, modelul promite o acurate]e a imaginii indiferent de culoarea camerei \n care are loc proiec]ia [i ofer` culori calibrate [i optimizate pentru vizion`ri de zi sau de noapte. Noul proiector poate reda imagini clare [i profunde, cu o acurate]e deosebit`, indiferent c` este vorba despre jocuri, filme sau emisiuni difuzate prin canalele de televiziune. Noul dispozitiv produs de compania din Taiwan cost` 3.999 de lei. (Ovidiu Neagoe)

CALENDAR

3 APRILIE Sala ArCuB g`zduie[te piesa “|nsemn`rile unui nebun”, de Gogol, regizat` de Felix Alexa.

ran`, sus]inut de grupul olandez Arifa. Grupul format \n urm` cu trei ani va prezenta publicului din capital` cel de al doilea album lansat, “Anatolian Alchemy”.

17 APRILIE

Spectacolul de teatru propune o experien]` nou` publicului român, care are [ansa unic` s` asiste la pove[tile rare, ale unui “nebun”. Evenimentele create de diferen]ele majore dintre realitate [i percep]ia acestuia nasc o serie de situa]ii pline de umor.

Dac` nu a]i reu[it s` v` face]i timp pân` acum s` vede]i piesa “Str`ini \n noapte” regizat` de Radu Beligan, \n care \l pute]i vedea pe Florin Piersic \n rolul lui Pierre, nu uita]i s` v` trece]i \n agend` data de 17 aprilie. Renumitul actor a revenit pe scena teatrului odat` cu aceast` pies`, pe care o ve]i putea savura la Palatul Na]ional al Copiilor din Bucure[ti.

8 APRILIE

Thumbs UPP! Sunte]i antreprenor? Atunci trebuie s` [ti]i de noul dispozitiv UPP! – Upgrade Public Signance Player. Pe scurt, acesta este un media player cu sistem de operare Android, cânt`re[te numai 90 de grame, poate fi conectat la display-urile profesionale Philips Public Signance prin HDMI [i poate face minuni pentru propriul business. Cum? Gadgetul permite utilizatorilor s` controleze mesaje, oferte [i promo]ii prin WiFi. Astfel, de]in`torii companiilor vor beneficia de un filtru mai clar al serviciilor [i ofertelor [i, mai mult, vor avea oportunitatea s` interac]ioneze cu con]inutul afi[at pe ecran. Dispozitivul de tip plug-and-play Full HD ofer` numeroase op]iuni pentru afi[are digital` \n aproape orice situa]ie. Poate s` comunice mesaje de impact, oferte, promo]ii c`tre orice tip de audien]`. Consumatorii sunt implica]i cu ajutorul con]inutului captivant [i vor putea explora mii de aplica]ii disponibile pe Android.

Biz

Fie c` sunte]i un specialist \n domeniul designului interior sau este un hobby, Funda]ia Calea Victoriei v` propune un workshop format din 7 ateliere dup` care ve]i \nv`]a nu numai al`turarea inspirat` a unor piese de mobilier, ci ve]i \n]elege \n primul rând istoria acestui fenomen. Mai mult, dup` atelier ve]i putea identifica stiluri de mobilier, ve]i cunoa[te activitatea celor mai renumi]i designeri [i, mai ales, ve]i deveni familiariza]i cu povestea celor mai faimoase scaune, mese, fotolii [i canapele.

6 APRILIE Un pod \ntre Occident [i Orient – aceasta este promisiunea f`cut` de ArCuB, care v` propune un concert de jazz care \mbin` tradi]iile muzicale din Orientul Mijlociu [i Balcani cu improviza]ii [i elemente din muzica contempo-

12 APRILIE Sunte]i preg`ti]i s` arunca]i o privire \n viitor? Sigur? Nu ve]i mai recunoa[te foarte multe din actualul P`mânt. Dac` da, nu rata]i premiera filmului “Oblivion”, care spune povestea unui locuitor al Terrei din viitor, care se vede nevoit s` se confrunte cu propriul trecut. Filmul este regizat de Joseph Kosinski [i \i are \n rolurile principale pe Tom Cruise [i Morgan Freeman.

MOD~

Profituri la patru ace Grupul spaniol de fashion Inditex, care de]ine brandurile Zara, Bershka, Stradivarius [i Pull & Bear, a \nregistrat o cre[tere record a profiturilor, pe baza vânz`rilor din Europa de Est, dar [i a celor online din China. Profiturile celui mai mare retailer de fashion din lume au crescut cu peste 22% \n anul 2012, pân` la 2,3 miliarde de euro, ceea ce face grupul spaniol s` anun]e deschiderea a mai bine de 400 de noi magazine \n acest an. Recesiunea a ajutat retailerul de fashion, spre deosebire de marile case de mod` [i al]i produc`tori europeni de piese vestimentare. Anul trecut, \n decembrie, grupul a construit magazinul cu num`rul 6.000, amplasat \n Londra, a mai construit magazine \n New York sau München [i numai \n cel de al patrulea trimestru al anului trecut a p`truns pe 64 de pie]e noi.

Provoc`ri la genul feminin ecesiunea este la genul feminin nu numai \n c`r]ile de gramatic`, ci [i \n mediul de business. Concluzia apar]ine Parlamentului European, care a publicat recent un raport potrivit c`ruia femeile sufer` mai mult decât b`rba]ii din cauza reducerilor bugetare [i sociale determinate de criz`. Tot ace[tia vin [i cu solu]iile: aceste realit`]i trebuie contracarate de investi]ii \n formare profesional` [i antreprenoriat la feminin, spun deputa]ii europeni, \ntr-o rezolu]ie adoptat` la jum`tatea lunii trecute. Alte dou` rezolu]ii au \n vedere m`suri de comba-

tere a stereotipurilor de gen din Uniunea European` [i protejarea drepturilor femeilor din Africa de Nord. “Femeile se confrunt` cu o criz` t`cut` care le agraveaz` [i vulnerabilizeaz` situa]ia”, spune Elizabeth Morin-Chartier (PPE, Fran]a). “Deja \nainte de criza economic` [omajul, munca precar`, locurile de munc` cu timp par]ial, salariile mici [i oportunit`]ile reduse de carier` afectau mai mult femeile decât b`rba]ii. Ast`zi, cu efectele politicilor de austeritate, ele sufer` o pedeaps` dubl`”, a ad`ugat Morin-Chartier. (Ovidiu Neagoe)

Ma[ini la \n`l]ime re]i s` cump`ra]i o ma[in`? Uita]i de reprezentan]ele auto, de târguri sau de paginile web destinate comer]ului de automobile. Ce zice]i de Spring Airlines Co., un operator aerian din China? A]i citit bine, noile produse scoase la vânzare de \nso]itoarele de bord nu se rezum` la sticle de whiskey sau bijuterii, ci includ [i ma[ini. Spring Airlines, cel mai mare operator aerian privat chinez, pl`nuie[te s` pun` \n vânzare din aceast` lun` autoturisme produse \n China, care vor avea un pre] de 16.000 de dolari. A[adar, dac` ave]i \n plan o c`l`torie de afaceri \n Shanghai (ini]ial numai pe aceste zboruri va fi introdus serviciul, dar exist` posibilitatea s` fie introdus [i pe alte rute) [i v` dori]i [i un automobil, acum este momentul s` cump`ra]i un bilet de avion la compania aerian` chinezeasc`. (Ovidiu Neagoe)

Biz

LIFE

STIL DE MANAGER

Elegan]` de cinci stele

|n timpul vacan]elor de vis petrecute \n casa de la ]ar` a bunicilor, deseori era cel mai bun portar la jocurile de fotbal care se \ncingeau direct \n mijlocul str`zii. Acum, cu perseveren]`, rigoare inginereasc` [i flexibilitate creativ`, ne dovede[te c` poate fi unul dintre cei mai de succes manageri de hotel de cinci stele din Bucure[ti. de Loredana S`ndulescu

Elegan]` [i precizie sunt atributele care ies la iveal` chiar [i de la o prim` \ntâlnire cu Sonia N`stase, General Manager-ul hotelului de cinci stele Howard Johnson Grand Plaza Bucure[ti. Pe parcursul interac]iunii cu ea, aceste dou` atribute sunt reconfirmate ori de câte ori o \ntâlne[ti, fie pe holurile hotelului pe care-l conduce, fie \n s`lile de conferin]e unde apare deseori ca s` se asigure c` totul e \n regul` sau la câte vreun eveniment de business. |n plus, odat` ce o cuno[ti, Sonia N`stase mai transmite ceva ce al]i manageri de calibrul unui business de milioane de euro se feresc s`

Biz

a v`zut, i-a pl`cut [i a mers mai arate: o c`ldur` uman`, dincolo departe pe acela[i drum. Au de simplul fapt c` e manager urmat pe rând pozi]iile de Sales femeie. De altfel, este prima Manager [i director adjunct de românc` recrutat` s` conduc` vânz`ri [i marketing la Athenee un hotel de cinci stele. Dup` Palace Hilton (1997 – 2003); 1990, \n industria ospitalit`]ii director de vânz`ri [i marketing din România au existat mai la Howard Johnson Grand Plaza multe genera]ii de manageri de Bucuresti (2003 – 2006); Senior top, \n prim` faz` aproape Associate la Trend Hospitality exclusiv speciali[ti expa]i. Apoi, (2006 – 2009) [i din 2009 treptat [i-a f`cut loc [i “expertiza actuala func]ie, cea de director româneasc`”, respectiv genera]ia general. de manageri care au lucrat [i au fost instrui]i direct de c`tre ace[ti speciali[ti din afar`. |n aceast` genera]ie, a fost Un bun manager nu are luxul de a pierde poate prima sau cel pu]in timpul. Dac` exist` un capitol care intr`, printre primele femei \n mod necesar, \n atribu]ia unui bun manager [i manager c`reia i-a fost care necesit` o «investi]ie» al c`rei rezultat \ncredin]at` o astfel de poate fi cel dorit sau nu, acesta este capitolul misiune. Deloc \ntâmpl`tor, cum «echip`», pe care trebuie s` ai \ntotdeauna avea s`-i arate ulterior disponibilitatea [i for]a de a o construi. Ca orice drumul profesional, primul construc]ie, are nevoie atât de proiect, de loc de munc` al Soniei a fost planificare, cât [i de rigurozitate [i de timp.” \ntr-o zon` conex` celei \n care activeaz` \n prezent, [i Absolvent` de Politehnic`, anume \n organizarea de târguri primele ac]iuni din via]a [i conferin]e la World Trade profesional` i-au fost marcate de Center Bucure[ti. A fost “modul ingineresc” de abordare “dragoste la prima vedere”,

“

FOTOGRAFII: VALI MIREA

Sonia N`stase, General Manager, Howard Johnson Grand Plaza Bucure[ti Hotel

a lucrurilor. Cu timpul, a \nv`]at s` le completeze [i s` le coreleze cu creativitatea [i pasiunea de care se molipse[te oricine lucreaz` \n industria ospitalit`]ii. “Un hotel func]ioneaz` 24 de ore din 24, are propria via]`, una alert`, necesitând aceea[i permanen]` [i dinamic` \n decizii [i reac]ii”, poveste[te Sonia N`stase. A[a se explic` de ce niciuna din zilele ei de munc` nu seam`n` \n totalitate cu alta. |n fiecare zi exist` o doz` de noutate care se suprapune peste planurile stabilite dinainte precum \ntâlnirile cu [efii de departamente sau cu oaspe]ii din hotel, analiza impresiilor primite pe de la oaspe]i pe diverse canale, analiza previziunilor, stabilirea strategiei, rezolvarea chestiunilor manageriale, administrative [i de personal, coordonarea activit`]ilor de promovare [i marketing, participarea la evenimente de business, dezvoltarea businessului [i adaptarea planului de afaceri la oportunit`]ile pie]ei. Ca manager, se \ncadreaz` \n tiparele stilului participativ. A urm`rit mereu implicarea echipei [i a colegilor, atât la nivel execu]ional, cât [i decizional, pentru c` este de p`rere c` secretul oric`rui lucru bine f`cut st` \n \n]elegerea [i asumarea unei sarcini, oricare ar fi ea. |[i dore[te s` cread` c`, pe parcursul celor peste 15 ani de când lucreaz` \n industria ospitalit`]ii, a reu[it s` creeze o atmosfer` de competi]ie creativ` [i de inspira]ie reciproc` \n cadrul echipelor cu care a colaborat sau colaboreaz`. |n tot acest timp, fraza care a \nso]it-o \n permanen]` este “Don’t take no for an answer”, perseveren]a [i abordarea pozitiv` devenindu-i dou` dintre atuurile pe care le posed` ca om [i ca profesionist. Biz

LIFE

STIL DE MANAGER

R`måi cu mine... la televizor HBO Europe realizeaz` pentru Romånia o nou` produc]ie original`, “R`måi cu mine”, serial care va fi difuzat pe canalul TV spre finalul acestui an. Despre serial [i planurile postului american pe pia]a local` ne-a oferit detalii Carmen Harabagiu, Country Manager la HBO Romånia.

DE ALEXANDRU ARDELEAN

are au fost motivele pentru care HBO Europe a decis s` realizeze un nou serial de fic]iune original pentru Romånia?

Serialul “R`måi cu mine” este modul prin care \ncerc`m s` le mul]umim telespectatorilor no[tri pentru \ncrederea pe care ne-o acord`. De asemenea, este [i un bun prilej pentru a atrage publicul tån`r \n fa]a televizoarelor, \ntrucåt “R`måi cu mine” este un serial amuzant [i extrem de actual. Pove[tile sunt desprinse din realitate [i cei care vor urm`ri serialul se vor reg`si \n situa]iile prezentate sau \n personajele din film. “R`måi cu mine” este despre oameni obi[nui]i, cu problemele, rela]iile, bucuriile [i pasiunile lor. |ncerc`m s` aducem \n aten]ia telespectatorilor subiecte din via]a real`, situa]ii cu care se poate \ntålni oricine, prezentate \ntr-o manier` inedit`.

Care este conceptul “R`måi cu mine”? Serialul este o comedie dramatic` unic` [i emo]ionant`, bazat` pe un format israelian de succes (“Matay nitnashek”), ce vorbe[te despre \ncerc`rile oamenilor de a se cunoa[te [i de a fi \n]ele[i de cei din jur. Opt tineri singuri caut` dragostea, prietenia [i, cel mai important, se caut` pe sine. Unii dintre ei vor avea [ansa de a g`si ceea 74

Biz

ce [i-au dorit. |n cele 13 episoade a câte 30 de minute fiecare, sunt prezentate cu dezinvoltur` [i umor pove[tile captivante ale unor personaje obi[nuite, \n care telespectatorii se pot reg`si cu u[urin]`, iar ac]iunea se desf`[oar` \ntr-un Bucure[ti luminos [i plin de via]`.

Momentan aten]ia noastr` se \ndreapt` spre aceast` nou` produc]ie. “R`måi cu mine” este prioritatea noastr` \n materie de produc]ii originale \n aceast` perioad`. Desigur c` vor mai exista [i alte proiecte, despre care urmeaz` s` povestim la momentul oportun.

Care este echipa de produc]ie?

Ce alte produc]ii mai are \n plan HBO Europe pentru Romånia?

Noul serial va fi regizat de Constantin Popescu [i Mihai Bauman, iar scenariul a fost realizat de Lia Bugnar. Din partea HBO Europe, al`turi de mine, produc`torii sunt Aurelian Nica [i Gabriela Ceu]`. Tino Furtun` este produc`tor din partea Film Factor.

Este o prim` serie. Dac` va avea succes, ve]i decide s` o continua]i? Este devreme s` discut`m despre asta, \ntrucåt 1 aprilie este prima zi de filmare pentru primul sezon. Ce putem s` spunem \n acest moment este c` HBO Romånia va continua cu siguran]` [irul produc]iilor originale.

De ce doar episoade de 30 de minute? Consider`m c` formatul de 30 de minute per episod este cel mai potrivit pentru aceast` produc]ie.

Preg`ti]i al treilea sezon al serialului “|n deriv`”?

Una dintre direc]iile \n care HBO Europe \[i concentreaz` eforturile este crearea unor produc]ii localizate [i adaptate fiec`rei pie]e. HBO Europe \ncearc` prin produc]ia local` s` surprind` cåt mai fidel specificul pie]ei [i s` ofere publicului produse adaptate profilului s`u [i obiceiurilor sale de consum. Tocmai de aceea seriale precum “R`måi cu mine” sau “|n deriv`” au fost realizate \n mai multe dintre ]`rile \n care opereaz` HBO Europe. Continu`m [i seria documentarelor originale, cu dou` noi premiere \n acest an. La nivel interna]ional, HBO este recunoscut pentru subiectele inedite pe care le abordeaz` \n documentare. La nivel na]ional, HBO Romånia urmeaz` aceea[i direc]ie [i propune o serie de produc]ii care vorbesc despre lumea actual`. Pån` \n momentul de fa]`, HBO Romånia este produc`torul

a nou` documentare originale, patru dintre ele ajungånd \n aten]ia noastr` \n urma Concursului Na]ional de Scenarii. De 13 ani, HBO Romånia \mpreun` cu APFR (Asocia]ia pentru Promovarea Filmului Romånesc), organizatorul Festivalului Interna]ional de Film Transilvania, realizeaz` un concurs de scenarii menit s` le ofere o mån` de ajutor creatorilor la \nceput de drum. Nu o dat` proiectele \nscrise au ajuns s` fie transformate \n filme.

rea publicului, dar [i al criticii, fapt care demonstreaz` c` interesul pentru produc]iile central [i est-europene este \n cre[tere. Comparativ cu perioada anterioar`, interesul este sporit \n pia]`, iar consumatorii de media se arat` din ce \n ce mai interesa]i de filmele produse \n zona aceasta, de subiectele tratate [i de factorul de noutate pe care \l aduc. Pia]a este preg`tit` pentru acest pas [i a[teapt` produc]ii locale de calitate, care vorbesc despre [i pentru publicul autohton.

HBO Europe a produs “Rugul aprins” \n Cehia, \n Romånia sunte]i deja la cea de-a doua produc]ie. Cum vede]i produc]iile originale \n aceast` zon`?

Care sunt planurile pentru canalele HBO \n Romånia \n acest an?

“Rugul aprins” a fost produs \n Cehia, a fost regizat de cunoscuta regizoare polonez` Agnieszka Holland [i trateaz` un subiect delicat din istoria Cehoslovaciei. Produc]ia s-a bucurat de aprecie-

F`r` \ndoial` vom continua s` aducem \n casele oamenilor cele mai noi filme [i cele mai apreciate produc]ii. Calitatea con]inutului pe care \l oferim va r`måne principala noastr` preocupare, de care vom ]ine cont \n toate proiectele noastre, ca [i pån` acum. O alt` direc]ie pe care am pornit [i continu`m s` o

“

|ncerc`m s` aducem \n aten]ia telespectatorilor subiecte din via]a real`, situa]ii cu care poate \ntålni oricine, prezentate \ntr-o manier` inedit`.” Carmen Harabagiu, Country Manager, HBO Romånia explor`m [i s` ne dezvolt`m este VOD (video-on-demand) online. Serviciul HBO GO, lansat anul trecut, permite abona]ilor s` urm`reasc` programele preferate direct de pe calculatoarele personale, tablete [i smartphone-uri (platformele Android [i iOS), de oriunde exist` acces la o conexiune la internet de mare vitez`, oricând [i ori de câte ori doresc. Serviciul r`spunde necesit`]ilor actuale ale consumatorilor, de a alege cånd [i ce s` urm`reasc`, avånd la dispozi]ie o serie de device-uri [i o colec]ie impresionant` de programe. Biz Biz

LIFE

GADGET

Samsung Galaxy S4 atac` \n deplasare Cel mai nou telefon lansat de Samsung \n Statele Unite vine cu performan]e sporite, dar [i cu un nou sistem de \nc`rcare a bateriei, wireless. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

[teptarea fanilor Android a luat

sfâr[it. Cel mai performant model Samsung – Galaxy S4 – a fost lansat \n curtea inamicului iPhone, \n New York. Noul smartphone al sud-coreenilor vine cu o suit` de \mbun`t`]iri, dar f`r` efectul wow a[teptat de fani, \n special la capitolul design. Dac` modelul Galaxy S3 impresiona la toate capitolele, de la designul minimalist, ecranul AMOLED [i procesorul extrem de performant, urma[ul s`u lansat \n New York a p`strat acelea[i linii la nivelul carcasei, \ns` cu performan]e mai ridicate [i cu inova]ii la nivel de \nc`rcare a bateriei. Astfel, bateria este mai mare [i mai performant`, \n timp ce carcasa lui Galaxy S4 este mai sub]ire (7,9 mm) [i mai u[oar` (130 g). Telefonul va fi disponibil \n prim` faz` \n dou` variante de culoare: Black Mist [i White Frost. 76

Biz

Un feature important al Galaxy S4 este capacitatea de a se \nc`rca wireless, \ns` aceast` op]iune se poate realiza doar prin desfacerea capacului din spatele telefonului. Odat` ce smartphone-ul e plasat DETALII TEHNICE: Dimensiuni: 136,6 x 69,8 x 7,9 mm Greutate: 130 g Display: Super AMOLED, 16M culori 1080 x 1920 pixeli (5 inch) Protec]ie: Corning Gorilla Glass 3 Memorie: extern` - MicroSD pân` la 64 GB; intern` - 16/32/64 GB, 2 GB RAM Camer` foto: 13 megapixeli, 4128 x 3096 pixeli, autofocus Procesor: quad-core 1,6 GHz CortexA15 [i quad-core 1,2 GHz Cortex-A7 Baterie: Li-Ion 2600 mAh, autonomie la navigare: 8:42 ore / la convorbiri: 13:53 ore

pe un pad de \nc`rcare, curentul “curge” prin el f`r` a mai fi nevoie de alte cabluri, \n afar` de cel care conecteaz` respectivul pad la o priz`. Comparativ cu rivalii iPhone 5 [i HTC One, Samsung Galaxy S4 afi[eaz` culori mai calde, dar [i un negru mai intens, \ns` pierde la capitolul autonomie atunci când utilizatorul navigheaz` pe internet, pe fondul unei tehnologii care consum` bateria mai u[or când afi[eaz` nuan]ele de alb. Smartphone-ul va putea fi comandat \n Statele Unite ale Americii \ncepând cu 16 aprilie [i va fi livrat câteva s`pt`mâni mai târziu, \ns` oficialii nu au comunicat o dat` de lansare pentru pia]a din România. Este posibil ca noul model de telefon Samsung s` fie inclus de operatorii români \n oferta 4G, \n \ncercarea de a promova tehnologia lansat` \n urm` cu câteva luni. Biz

LIFE

Un HTC care vrea s` fie num`rul unu

GADGET

BIZ APPS cele mai bune aplica]ii pentru mobilitatea ta

HTC \[i joac` viitorul prin lansarea noului telefon premium One, iar c`r]ile pe care le ]ine \n mân` \ndeammn` compania s` spun` “All in!”. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

Easy Books

DETALII TEHNICE: Dimensiuni: 137,4 x 68,2 x 9,3 mm Sistem de operare: Android 4.1.2, upgrade la 4.2 \n lucru Procesor: Quad-core 1,7 GHz Ecran: 4,7 inch, Full HD 1920 x 1080 pixeli, Super LCD3 Memorie intern`: 32 sau 64 GB, memorie RAM 2 GB Camer` foto: Ultrapixel, rezolu]ie 4,2 Mpx, F/2 Video: 1080p Greutate: 143 g Baterie: 2300 mAh

aiwanezii p`reau s` piard` teren pe pia]a smartphone-urilor, \n detrimentul gigan]ilor Samsung [i Apple, a[a c` aveau nevoie de un produs care s` schimbe balan]a. Iar HTC One impresioneaz` la toate capitolele. Noul flagship phone lansat de HTC este de departe cel mai reu[it produs care a ie[it pe por]ile taiwanezilor \n ultimii ani, atât din punct de vedere al designului, cât [i la capitolul performan]` hardware [i inova]ii software. Simpla atingere a telefonului pre] de câteva secunde v` va da senza]ia c` ave]i de-a face cu un produs de calitate, iar elegan]a \l apropie pe HTC One de iPhone, \n special pe fondul unor muchii rotunjite [i al finisajelor de calitate. Carcasa este din aluminiu cu câteva inser]ii de policarbonat. Aluminiul este prelucrat cu precizie, iar policarbonatul este injectat printr-o tehnologie ce asigur` o \mbinare eficient`. La extremitatea superioar` [i cea inferioar` a telefonului se g`sesc difuzoare de dimensiuni relativ mari, care asigur` un sunet puternic chiar [i la ringtone-uri. HTC One beneficiaz` de un ecran de ca-

litate, capabil s` reproduc` o gam` de culori vii, f`r` a le satura. La nivel de software, Blinkfeed este piesa de rezisten]`. Practic, vorbim despre un nou ecran principal din zona home, care prezint` [tiri [i nout`]i din diverse surse, de la re]elele de socializare la sursele de informare clasice precum agen]iile de pres`, bloguri [i site-uri specializate. Utilizatorul poate alege subiectele care prezint` interes pentru el, evitându-se astfel bombardarea cu informa]ii mai pu]in relevante. Pe lâng` Blinkfeed, HTC One mai beneficiaz` de alte patru ecrane principale dedicate widgeturilor. Zoe este o inova]ie \n zona foto, aplica]ia reu[ind s` \mbine mai multe fotografii [i s` realizeze clipuri \ntr-o scurt` prezentare, folosindu-se de anumite efecte speciale [i tranzi]ii. Smartphone-ul propus de HTC este, f`r` \ndoial`, un produs high-end care le va da dureri de cap rivalilor din industrie. |n momentul de fa]`, doar Samsung Galaxy S4 pare s` se ridice la nivelul de performan]` al smartphone-ului taiwanez, care câ[tig` \ns` puncte la capitolul design. Biz

Easy Books este o aplica]ie gratuit` ideal` pentru micile businessuri [i pentru antreprenori. Cu ajutorul aplica]iei po]i gestiona conturile (inclusiv cele bancare), vânz`rile [i achizi]iile, dar [i eventualele deprecieri ale activelor companiei.

Hurl Hurl este o aplica]ie popular` care te ajut` s` interac]ionezi cu prietenii prin intermediul clipurilor de pe YouTube. Pop-upurile apar \n timp real [i dezv`luie preferin]ele amicilor, comentariile [i alte detalii legate de clipurile postate prin intermediul aplica]iei.

Catch Notes Aplica]ia te ajut` s` iei noti]e \n mod rapid [i eficient, pentru a nu rata ideile bune venite atunci când nu te a[tep]i. Po]i salva aceste noti]e \n format audio, foto sau text. Aplica]ia gratuit` poate fi folosit` [i \n modul offline.

Conqu Conqu e o unealt` care te ajut` s` pui st`pânire pe propriul inbox [i s` \l folose[ti la adev`ratul poten]ial. Astfel, po]i crea liste simple To-Do, dar [i s` estimezi timpul, energia [i resursele financiare pentru derularea unor proiecte ample.

Biz

Am preg`tit dou` coupe-uri, unul \n patru [i altul \n dou` u[i, le-am condimentat cu un sedan [i, pentru desert, am adus o ma[in` a viitorului disponibil` azi, care consum` sub 1 litru la suta de kilometri.

portivitate educ]ie implitate

DE GABRIEL BÂRLIG~

MERCEDES-BENZ CLA Este un coupe \n 4 u[i unic, având cel mai bun coeficient aerodinamic din lume (Cd 0,22) pentru o ma[in` de serie. Modelul reprezint` interpretarea \n produc]ia de serie a designului prezentat prin Concept Style Coupè, construit pe platforma Clasei A. CLA este fratele mai mic al lui CLS, deschizând un nou segment prin pozi]ionarea \ntre Clasa A [i Clasa C. Toate propulsoarele pe benzin` [i motorul diesel de top al gamei respect` deja normele Euro 6, care vor fi introduse abia \n 2014. Motoarele pe benzin` de 1,6 [i 2 litri dezvolt` \ntre 122 [i 211 CP. Pe motorin`, CLA 200 CDI genereaz` 136 CP, iar CLA 220 CDI, cu o capacitate de 2,2 litri, dezvolt` 170 CP. Biz

AUDI A3 SEDAN Frumosul [i compactul A3 este prezentat \n premier` \n aceast` versiune, atacând cel mai popular segment din pia]a auto, cel al sedanurilor compacte. Modelul nu renun]` la sportivitate, combinând la exterior cele trei volume clasice de sedan cu elemente de coupe. Ma[ina are un ampatament de 2,64 metri la o lungime total` de 4,46 metri [i o l`]ime de 1,80 metri. Cu motorul vârfului de gam` de 300 CP, Audi A3 Sedan ajunge de la 0 la 100 km/h \n doar 4,9 secunde. Biz

VOLKSWAGEN XL1

CHRYSLER SRT VIPER TA

Ceea ce p`rea doar un proiect de vis a devenit realitate. Volkswagen a lansat \n produc]ie de serie modelul XL1, care reu[e[te performan]a unui consum de combustibil incredibil: 0,9 litri la 100 km. Cum e posibil? Cu ajutorul unei greut`]i sc`zute (795 kg), al unui coeficient aerodinamic incredibil (Cd 0,189) [i al un centru de greutate foarte jos (ma[ina are o \n`l]ime de doar 1.153 mm). Astfel, XL1 poate rula constant la 100 km/h cu doar 8,3 CP. Biz

Realizat de echipa SRT (Street and Racing Technology) de la Chrysler \n colaborare cu pilo]i profesioni[ti de curse, 2014 SRT Viper TA (Time Attack) poate fi condus pe drumurile publice, dar este destinat \n principal celor pasiona]i de circuitele de curse. Sub capota portocalei se g`se[te un motor V10 de 8,4 litri (doar suntem \n America) [i 640 CP, care dezvolt` un cuplu maxim de 814 Nm, un record pentru propulsoarele aspirate natural. Biz

BIZ STAR

Cum s-au construit primii 20 de ani La aniversarea de 20 de ani de existen]`, compania sibian` Ambient a anun]at o cre[tere de 47% a cifrei de afaceri \n lei cumulate \n ultimii doi ani. DE LOREDANA S~NDULESCU re[terea este cu atât mai interesant` cu cât s-a realizat \n mod organic, f`r` extinderea re]elei de centre comerciale [i dup` dep`[irea perioadei dificile din 2009 – 2010, când compania a trecut printr-un amplu proces de reorganizare. Dup` cre[terea de 14% a cifrei de afaceri \n lei \n 2012, pentru anul curent managementul companiei are planuri s` men]in` tendin]a ascendent`, consolidând \n acela[i timp pozi]ia deja ob]inut` \n top 5 retaileri de bricolaj. De asemenea, 2013 este primul an din ultimii trei când reprezentan]ii companiei estimeaz` revenirea pe profit. |n ora[ele de influen]`, unde compania are centre comerciale, Ambient are o cot` de pia]` medie de 35%, iar la nivel na]ional cota este de aproximativ 5%.

De ani buni, Ambient este un partener constant al comunit`]ilor \n care-[i desf`[oar` activitatea, implicându-se \n sus]inerea unor proiecte sociale [i culturale. Parteneriatul de 20 de ani cu Teatrul Radu Stanca \n organizarea “Festivalului Interna]ional de Teatru”, parteneriatul cu Muzeul Tradi]iei Populare Astra sau Bursele Ambient oferite studen]ilor sunt doar câteva dintre proiectele pe care compania le deruleaz` \n prezent. Compania are 3.000 de companii de construc]ii partenere, 170.000 de clien]i posesori de Card Bonus, peste 11.000 de me[teri afilia]i, 3 milioane de clien]i care trec pragul magazinelor [i o echip` alc`tuit` din 1.600 de persoane. Pentru parteneriatele sociale [i culturale pe termen lung, pentru reorganizarea afacerii [i cre[terea businessului \n criz`, Ambient prime[te Steaua Biz.