Biz 249 m 2

Biz www.revistabiz.ro

GHICI CINE VINE CU VE{TI POZITIVE? SEMNE BUNE DE RECUPERARE |N ECONOMIE

Nr. 249 • 3 - 16 iunie 2013 • 7,5 lei

UN ROMÂN E ST~PÂNUL TRADUCERILOR Inova]ia pe limba lui Marcu

Primul studiu al industriei de PR din România care cumuleaz` indicatori de business [i indicatori calitativi rezulta]i din percep]iile clien]ilor

PLUS

Nr. 249

CELE MAI SOLICITATE, CUNOSCUTE, COMPETENTE AGEN}II DE PR

sumar Biz www.revistabiz.ro

GHICI CINE VINE CU VE{TI POZITIVE? SEMNE BUNE DE RECUPERARE |N ECONOMIE

Nr. 249 • 3 - 16 iunie 2013 • 7,5 lei

UN ROMÂN E ST~PÂNUL TRADUCERILOR Inova]ia pe limba lui Marcu

Primul studiu al industriei de PR din România care cumuleaz` indicatori de business [i indicatori calitativi rezulta]i din percep]iile clien]ilor

PLUS

Nr. 249

CELE MAI SOLICITATE, CUNOSCUTE, COMPETENTE AGEN}II DE PR

4 8 10 12

Un an \n plus pentru cheltuit banii europeni Cum s`-]i m`sori comunicarea pe Facebook Povestea unui Radler adev`rat românesc Investi]ii de 58 milioane euro \n discount

14 16 22 28 30 32 38

Yahoo! iese la vån`toare Top PR Romånia Index agen]ii de PR din Romånia Idei care schimb` fa]a Romåniei Calitatea e cartea cå[tig`toare Puterea inova]iei Semne bune de recuperare economia are

42 44 46 48 52 54 58

Perlele, scoase la mezat Un nou pol de business la est Silicon Valley?

Nu, Berlin!

Inova]ia pe limba lui Marcu Un start-up rom책nesc face jocurile online Viziune pe termen lung Adrian Stanciu: O cetate sub asediu

60 62 64 68 70 73 75 76 80

O pasiune pentru start-up-uri [i solu]ii pentru magazine online Evaluarea comunic`rii de brand C책nd marketingul devine joc Dou` americance la Bucure[ti Ce fel de CEO poate pune punctul pe i Un birou numit dorin]` Vacan]` de cinci stele Adrenalina \nceputurilor Steaua Biz: Un licean rom책n mai tare ca Google

Top PR ROMÂNIA Cu o valoare de peste 36 de milioane de euro \n 2012, industria de PR româneasc` este o pia]` cu poten]ial de cre[tere. Cel mai mult \ns` are nevoie s` se dezvolte la capitolul competitivitate [i transparen]`. V` prezent`m rezultatele primului studiu Biz [i Unlock Market Research dedicat industriei autohtone de PR. DE LOREDANA S~NDULESCU

AGEN}II DE PR

CÂND VREI S~ FACI O CERCETARE,

indiferent care ar fi ea, \ncepi prin a pune pe hârtie planul de ac]iune, decizi pa[ii [i obiectivele pe care ai putea s` le atingi. Stabile[ti partenerii de discu]ie [i un calendar de lucru. {i \ncepi. Totul merge ca pe roate. Asta se \ntâmpl` \ns` numai \ntr-o lume ideal` [i doar \n teorie. |n practic`, mai ales când este vorba de un domeniu \n care se jongleaz` cu cuvinte, imagini, percep]ii [i al]i indicatori sensibili, \n care nu exist` o m`sur` unanim acceptat` a relevan]ei, demersul de a realiza o analiz` de profunzime este mai mult decât anevoios.

Cum m`sori performan]a [i stabile[ti ni[te repere \ntr-o industrie prea pu]in reglementat` [i cu destul de multe lacune la capitolul transparen]`? Am analizat pe topurile industriei de comunicare din str`in`tate. Imposibil de realizat ceva similar \n condi]iile \n care la noi, pentru multe agen]ii, declararea fee-urilor \ncasate anual este un subiect tabu (doar 16 din 50 de agen]ii incluse \n studiu au fost de acord s`-[i declare fee-urile ob]inute din consultan]` \n 2012). Cât prive[te profitul, este [i el un subiect sensibil din mai multe puncte de vedere, lesne de \n]eles. |n ceea ce prive[te cifra de afaceri, indicatorul de business cel mai des uzitat \n clasamentele de pe la noi, planeaz` deseori suspiciuni legate de umflarea artificial` prin diverse metode, prin urmare orice clasament realizat exclusiv \n baza acestui indicator ridic` multe semne de \ntrebare. |n acest context, vrând s` afl`m care sunt reperele de notorietate, performan]`, relevan]` [i competen]` \n PR-ul românesc [i s` facem primii pa[i spre maturizarea

[i transparentizarea industriei, \mpreun` cu Unlock Market Research am gândit un sistem complex de evaluare a agen]iilor. Am luat \n calcul cinci indicatori obiectivi de business – procentul de cre[tere a cifrei de afaceri \n 2012 comparativ cu 2011, profitul raportat \n 2012 num`rul de angaja]i, num`rul de clien]i [i suma total` a fee-urilor nete \ncasate de agen]ii \n 2012 [i patru indicatori calitativi: notorietate, usage (rata de angajare a agen]iei), competen]a [i poten]ialul agen]iei de a fi invitat` la pitch-uri.

Cercetarea a cuprins dou` etape: colectarea [i centralizarea de date de la juc`torii de PR din pia]` (agen]ii active \n Bucure[ti) [i o cercetare derulat` de Unlock Market Research \n intervalul 30 aprilie – 15 mai (Computer Assisted Web Interviews) pe un e[antion reprezentativ de clien]i ai serviciilor de PR din companii de top din România (directori de marketing, manageri de PR, manageri de Public Affairs & Comunicare). E[antionul de responden]i a fost alc`tuit \n propor]ie de 81% din profesioni[ti care lucreaz` \n domeniul comunic`rii de cel pu]in [ase ani. Responden]ii au fost persoane din industrii diferite, cu profil de business [i structur` intern` a companiei variat` [i au fost selecta]i din Top investitori \n publicitate, Top 200 companii din România cu cea mai mare cifr` de afaceri [i dintre clien]ii activi ai agen]iilor de PR incluse \n studiu.

La final, din datele colectate pe parcursul celor dou` etape a reie[it Top 20 Agen]ii de PR din România. Din cercetarea calitativ`, au rezultat o serie de clasamente care completeaz` tabloul despre industria româneasc` de PR: Top 10 cele mai cunoscute agen]ii de PR, Top 10 cele mai competente agen]ii de PR, Top 10 cele mai angajate agen]ii de PR (cu cea mai mare rat` de contractare de c`tre clien]i), Top 10 agen]ii cu cel

TOP 20 AGEN}II DE PR DIN ROMÂNIA 1. GMP PR 2. McCann PR 3. Graffiti PR 4. The Practice 5. GolinHarris 6. DC Communication 7. Rogalski Grigoriu PR 8. 2activePR 9. Premium PR 10. Image PR 11. Ogilvy PR 12. Bor]un Olteanu 13. The Public Advisors 14. Saatchi & Saatchi PR 15. V+O Communication 16. Smart Point 17. MakeSense 18. Total PR 19. Nicola Porter Novelli 20. BDR Associates Sursa: Unlock Market Research pe baza indicatorilor subiectivi [i obiectivi

Biz

17

Puterea inova]iei

Inven]iile ie[ite din mâinile românilor au eclipsat de-a lungul timpului, nu de pu]ine ori, chiar [i cele mai \ndr`zne]e scenarii de filme [tiin]ifico-fantastice.

Pentru ca tradi]ia s` continue, trebuie s`-i sus]inem pe inventatorii de azi.

S

e spunea c` cerul este limita.

Descoperirile de ieri ale unor inventatori români au demontat \ns` acest mit. |n inova]ie nu exist` limite, poate doar limit`ri financiare. Ast`zi, inova]ia are puterea nu doar de a schimba o companie sau o industrie, ci chiar modul \n care tr`im, iar campania “Sus]inem inova]ia”, derulat` de revista Biz [i agen]ia publicitar` DDB România pentru sus]inerea adev`ratelor valori din ]ar` [i a inova]iei de mâine, are puterea s` strâng` sub aceea[i umbrel` cei mai importan]i oameni de afaceri locali, vedete de televiziune [i personalit`]i din sport, din diploma]ie [i din mediul online. România inoveaz`, iar inventatorii români au contribuit dintotdeauna la \mbun`t`]irea lumii \n care tr`im. Pentru continuarea pove[tii de succes scrise de România [i rescrierea unui nou capitol \n inova]ie, este nevoie de sus]inerea inova]iei.

Acesta este scopul campaniei noastre, s` oferim vizibilitate [i sprijin românilor care ast`zi pot schimba lumea cu inven]iile [i inova]iile lor. Ace[ti oameni extraordinari, care reprezint` România mai bine decât orice brand de ]ar`, sunt cvasinecunoscu]i aici [i nu sunt sus]inu]i \n eforturile lor de a-[i pune \n practic` inova]iile. Campania “Sus]inem inova]ia” reprezint` o platform` de promovare a acestor români. |i \ncuraj`m s` trimit` ideile lor inovatoare, care vor fi analizate de un juriu prezidat de Mircea Tudor, director general MB Telecom [i format din inventatori cunoscu]i, personalit`]i ale mediului de business [i academic din România, urmând ca cele mai bune dintre ele s` fie promovate [i sus]inute pentru a se concretiza \n produse palpabile. F`r` sus]inere, aceste idei se pot pierde sau pot fi preluate de al]ii.

România trebuie s`-[i sprijine inventatorii.

A venit momentul s` sus]inem inova]ia! Biz 32

Biz

Aneta Bogdan [i Crist

ian Kit Paul – Brandie

Inaki Berroeta – Vodafone Romånia

nt

Andi Dumitrescu – GfK Romånia

EVENIMENT

Mircea Tudor – M

B Telecom

lui Unit dorul Regatu sa a b m A , is Harr Nord H.E. Martin i Britanii [i Irlandei de al Mari

Florin Talpe[ -

Bitdefender

Violonistul Alexandru Tomescu

Biz

33

EVENIMENT

a

Echipa DDB Romåni

Camelia Popesc

u [i Philippe Le jeune – Cora Romånia

Gabriela Lungu – Weber Shandwick agic FM

Raul Brebu – M

Andra D`n`il` –

34

Biz

Update Advertisi

ng

EVENIMENT

ward Johnson Sonia N`stase [i echipa Ho tel Ho Grand Plaza

eche

`cania V

udosiei

Marius T

Adina Vlad – Unlock Market R esearch

de la B [i echipa

Echipa DC Comm

unication

Biz

35

EVENIMENT

u.eu

irta – chinez

a-B Cristian Chin

Adi H`dean

– adihadean

.ro

Dora Surugiu – Maastricht School of Management România

Gabriela Gean`

Vlad Petreanu 36

Biz

– Europa FM

– Arctic

Uiriciuc Alice Mihai, Mihaela RA Center IS – ea [i Georgiana Man

Iulian P`durariu – Marks

Maria Coman – Antena

3

Echipa Air France – KL

M Romånia

de imagine Consultantul u Mihaela Berci Mihaela B\rzil`

rauss Romånia

– Antena 3

R`zvan Mircea – St

Biz

37

SEMNE BUNE DE RECUPERARE ECONOMIA ARE Despre recuperare [i reluarea cre[terii s-a vorbit [i se vorbe[te \ntruna. Din p`cate, cifrele contrazic \ntotdeauna teoriile sau “zgomotul” vocilor. Avem \ns` ve[ti bune, care ne fac s` vis`m la revenirea economiei. ALEXANDRU ARDELEAN 38

Biz

ECONOMIE

C

ea mai bun` veste

a anului acesta, cel pu]in pån` acum, a venit de la Institutul Na]ional de Statistic`, care a anun]at c` Produsul Intern Brut (PIB) \n primul trimestru al acestui an a crescut, \n termeni reali, cu 0,5% comparativ cu trimestrul IV din 2012, iar fa]` de primele trei luni ale anului trecut s-a majorat cu 2,1% pe seria brut`. Conform primelor estim`ri, \n primul trimestru din 2013, PIB a fost, \n termeni reali, mai mare cu 0,5% comparativ cu trimestrul IV din 2012 (date ajustate sezonier). Fa]` de acela[i trimestru din anul 2012, Produsul Intern Brut a \nregistrat o cre[tere cu 2,1% pe seria brut` [i cu 1,4% pe seria ajustat` sezonier.

Autorit`]ile estimeaz` pentru acest an o cre[tere a PIB de 1,6%, u[or peste nivelul anticipat de Fondul Monetar Interna]ional de 1,5%.

Referindu-se la ce se va \ntåmpla \n acest an, guvernatorul BNR, Mugur Is`rescu, a declarat recent c` Banca Na]ional` nu [i-a modificat prognoza de cre[tere economic`, dar c` personal crede c`, dac` va fi un an agricol bun, PIB-ul va urca cu mai mult de 1,6%.

INS a anun]at la \nceputul lunii aprilie o cre[tere estimat` a economiei pentru anul trecut de 0,7% \n termeni reali, mult peste ritmul anticipat anterior, de 0,3%, dup` apari]ia unor informa]ii noi [i schimbarea modului de calcul al unor indici, dar PIB-ul nominal este acela[i, de 587,4 miliarde lei.

Ca serie brut`, Produsul Intern Brut estimat pentru ultimele trei luni ale anului trecut a fost de 172,107 miliarde lei pre]uri curente, \n urcare, \n termeni reali, cu 1,1% fa]` de trimestrul IV 2011.

La \nceputul lunii martie, INS a comunicat c` Produsul Intern Brut s-a cifrat anul trecut, potrivit datelor provizorii, la 587,4 miliarde lei, \n cre[tere cu

0,3% fa]` de 2011, \n condi]iile \n care valoarea ad`ugat` brut` din agricultur` a \nregistrat o contrac]ie de 21,2%, iar industria a coborât cu 2,1%. Datele indicau o marginal` revizuire \n sus a cre[terii economice, Institutul Na]ional de Statistic` anun]ând anterior o cre[tere economic` pe 2012 de 0,2%. România a avut o cre[tere economic` de 2,2% \n anul 2011 [i o contrac]ie de 1,1% \n

NOTELE ROMÅNIEI Standard & Poor's (S&P):

“BB+” pentru finan]area pe termen lung “B” pentru datorii pe termen scurt, cu perspectiv` stabil`, apreciind c` procesul de consolidare fiscal` va continua, cu riscuri în privin]a perspectivelor economiei.

Moody's:

“Baa3”, categoria recomandat` investi]iilor pe termen lung, cu perspectiv` stabil`. (Singura dintre marile agen]ii de rating care a men]inut România pe toat` perioada crizei financiare în categoria ]`rilor cu rating recomandat pentru investi]ii pe termen lung.)

Fitch:

“BBB-” pentru datoriile pe termen lung în valut`, cu perspectiv` stabil`, de asemenea în afara clasei investment grade.

Ratingurile României sunt limitate de nivelul relativ sc`zut al Produsului Intern Brut (PIB) pe locuitor, de cadrul institu]ional aflat înc` în curs de dezvoltare, de vulnerabilitatea fa]` de [ocurile externe [i de nivelul înc` ridicat, dar în sc`dere, al datoriei externe. Pe de alt` parte, calificativele acordate statului român sunt sus]inute de consolidarea fiscal` din ultimii ani, anticipat` de agen]ie s` continue în linie cu ]intele asumate, [i de poten]ialul economiei de a atrage investi]ii str`ine directe. “Anticip`m c` cre[terea economic` se va consolida treptat în 2013-2015, în principal datorit` cre[terii investi]iilor, facilitate de o rat` mai ridicat` de absorb]ie a fondurilor UE [i de o revenire a investi]iilor str`ine directe, factori care vor sus]ine consumul popula]iei [i exporturile”, se arat` în comunicatul publicat de S&P.

2010. Produsul intern brut pentru trimestrul I din 2013, \n variant` provizorie, va fi publicat pe 5 iunie 2013.

ASALT SPRE REFACERE Ve[tile bune nu trebuie \ns` exacerbate, iar m`surile economice \ncetinite. Din contr`, totul trebuie s` mearg` la vitez` maxim` pentru a reu[i s` avem o cre[tere economic` sustenabil`. Reformele \n administra]ie, \n agricultur`, \n

industrie, \n energie trebuie s` continue pentru ca \n trimestrele urm`toare cre[terea s` continue [i s` se sus]in` f`r` s` fie afectat` \n mod negativ de ceea ce se \ntåmpl` pe pie]ele europene, iar cifrele pozitive s` fie \nt`rite [i de ceea ce se \ntåmpl` \n ]ar`.

Claudiu Cazacu, analist-[ef la XTB Romånia, spune c` accelerarea cre[terii PIB la 2,1% ritm anualizat \n primul trimestru al acestui an este o veste bun`, care sus]ine estim`ri de cre[tere de cel pu]in 2% pentru \ntregul an, semnificativ peste cifrele prognozate de institu]iile financiare interna]ionale (Comisia European`, Fondul Monetar Interna]ional – 1,6%, BERD – 1,4%). “Factorii care vor contribui la un ritm de cre[tere economic` peste a[tept`ri sunt atât de natur` intern`, cât [i extern`. Un element important din prima categorie care ar putea sus]ine economia \n partea a doua a anului este sectorul agricol, a c`rui contribu]ie ar putea fi semnificativ` \n condi]iile unui an agricol favorabil.

Influen]a agriculturii asupra PIB-ului este extrem de important`, sc`derea produc]iei agricole anul trecut, pe fondul temperaturilor ridicate [i al secetei, contribuind decisiv la ratarea obiectivului de cre[tere economic`.”

La acest capitol ar putea fi \ns` probleme, pentru c` anul acesta nu se anun]` a fi unul extrem de bun din punct de vedere al vremii, meteorologii estimând secet` pentru primele dou` luni ale verii.

Ministrul pentru Ape, P`duri [i Piscicultur`, Lucia Ana Varga, cere primarilor s` identifice zonele \n care pot ap`rea probleme legate de alimentarea cu ap` potabil` a popula]iei: “S-au f`cut ni[te estim`ri meteorologice, \n prima parte a anului vom avea fenomene de ploi abundente \n unele zone, cu posibilit`]i de producere a inunda]iilor, [i \n a doua parte a anului se estimeaz` fenomenul de Biz

39

Când marketingul devine joc Cred c` nu exist` abordare mai narcisist` pe fa]a p`mântului decât cea a unui om de marketing care vorbe[te despre brand. Sincer, pân` s` scriu acest articol nu m-am gândit niciodat` la aceast` analogie, \ns` cu cât m` gândesc mai bine, cu atât o vizualizez mai clar. DE IULIAN P~DURARIU ea mai simpl` dovad` e \nsu[i advertisingul cu reclamele lui, care mai de care mai dramatice [i mai emo]ionale, exact ca [i comportamentul mai sus men]ionat.

Este posibil ca la vremea sa Kotler, str`bunicul marketingului actual, s` fi avut dreptate. Brandul era “un nume, un simbol menite s` ajute la identificarea unor bunuri sau servicii ale unei companii [i s` le diferen]ieze de cele ale competitorilor”. Acestuia normal c` i s-a dat [i o valoare contabiliceasc`, colegii finan]i[ti aducând imediat \n discu]ie [i “brand equity”, o valoare a acestui narcisism.

Motiva]ia financiar` a venit din dorin]a de ad`uga narcisismul la activele firmei [i de a da un sens achizi]iilor, cesiunilor, fuziunilor, roialit`]ilor. Un fel de: “Uita]i-v` la mine, sunt atât de simpatic \ncât valorez de [apte ori EBITDA” (un fel de profit opera]ional, acronim inventat cam tot acum 30 de ani). E normal ca to]i contabilii deveni]i CEO s` iubeasc` aceast` abordare. Cât e EBITDA, dar oare cât e brand equity-ul, ca s` nu mai zic de cât e ROI-ul (return of investment) activit`]ilor voastre de marketing? Nu am \ntâlnit CEO s` nu pun` asemenea \ntreb`ri. Povestea se complic` pu]in atunci când “brandul” cu pricina intr` pe mâna unor samsari 64

Biz

(a se citi fonduri de investi]ii), care au un singur obiectiv: cre[terea pe termen relativ scurt a valorii brandului cu pricina pentru a fi vândut mai departe c`tre un a[a-numit investitor stategic.

Cump`r un brand de vopsea sau un spital cu 5 lei, \l coafez, \l parfumez, fac o campanie de imagine, mai multe reduceri de pre] [i m` a[tept s` \l vând cu 50 de lei. Uneori iese treaba, cump`r`torul strategic e fericit c` \[i atinge obiectivele c`tre globalizare, samsarul s`rb`tore[te succesul printr-un bonus binemeritat [i apoi iese din nou la vân`toare de chilipiruri, iar omul de marketing e extrem de \mplinit profesional c` a mai creat un brand de succes a c`rui valoare s-a \nzecit datorit` reclamelor dramatice [i emo]ionale. {i dac` tot nu a]i prins tenta narcisist` a afacerii, \ntreb [i eu discret: unde e, \n ecua]ia asta, cel care consum` de fapt [i scoate bani din buzunar pentru produsul X sau serviciul Y? Cât valoreaz` pentru produc`torul de vopsea sau pentru spitalul cu pricina via]a unui client loial? Brusc \mi dau seama c` exemplul cu spitalul poate c`p`ta o tent` morbid`. Dar chiar [i a[a, de ce nu reu[im s` facem [i dintr-un spital sau o policlinic` un loc unde s` te \ntorci cu drag \n interesul s`n`t`]ii pe termen lung?

Abordarea tradi]ional` a marketingului, a conceptului de brand [i valoarea acestuia sunt la fel de \nvechite ca [i oamenii-mascot` care \mpart flutura[i publicitari pe la semafoare. Ast`zi, \n loc s` \mpingi turma imaginar` de consumatori spre “Buy more!”, consider` ideea de a-i implica pe ace[tia c`tre a genera vânz`ri, de a construi o rela]ie “pe via]`”. Mai simplu spus, o vânzare nu duce la o rela]ie, \n schimb, o rela]ie duce la mult mai multe vânz`ri.

Aceast` schimbare radical` urmeaz` de fapt evolu]ia tehnologiei. Pân` mai ieri, tehnologia permitea brandului s` vorbeasc` \n mas` doar unidirec]ional.

Mesajul era pus pe beta, apoi pe TV, apoi a[teptai aproximativ o lun` - dou` pentru a fi auzit de c`tre targetul imaginat de brand manager, rugându-te la propriul Dumnezeu ca acest target s` \n]eleag` totu[i ceea ce a vrut s` le transmit` creativul talentat.

Eventual, singura interven]ie major` a tehnologiei de la Don Draper [i pân` \n prezent s-a sim]it prin moartea casetei beta [i apari]ia modului de \nc`rcare a reclamei TV \n format digital pe serverul sta]iei TV. Cam atât.

Twitter-ul [i Facebook-ul din forma actual` sunt la 7 ani[ori, LinkedIn la cei 10 ani e deja veteran de vârst`, iar Foursquare e mezinul de doar 4.

STRATEGIE MARKETING

Totu[i, ni se par de o via]` lâng` noi.

Ne ajut` s` rela]ion`m, s` ne \mbun`t`]im actualele rela]ii, s` cre`m unele noi, s` \mp`rt`[im \ntre noi bune [i rele.

Brandul de azi care vorbe[te unidirec]ional e posibil s` se trezeasc` foarte curând vorbind la pere]i. Ast`zi, un brand cap`t` valoare dac` [tie cum s` \[i pun` cap la cap o strategie social` care s` duc` nu doar la cre[terea dorin]ei clien]ilor de a pl`ti, ci [i la a-i face pe ace[tia s` “lucreze” \n numele brandului. Implicarea, engagement-ul cap`t` brusc mult mai mult` \nsemn`tate [i valoare. Deja brand equity-ul anilor ’80 devine engagement equity. Pare simplu de \n]eles, \ns` cu siguran]` este mult mai greu de acceptat de c`tre deciden]ii de azi. Ei sunt

|n loc s` \mpingi turma imaginar` de consumatori spre «Buy more!», consider` ideea de a-i implica pe ace[tia c`tre a genera vânz`ri, de a construi o rela]ie «pe via]`». O vânzare nu duce la o rela]ie, \n schimb, o rela]ie duce la mult mai multe vânz`ri.”

Iulian P`durariu, Managing Partner, Marks genera]ia educat` \n anii ’80. Creierul lor este deja programat pentru ce [tiu ei c` “func]ioneaz`”, accept` din ce \n ce mai greu teorii noi care le-ar putea zdruncina \ncrederea \n sine [i au un oarecare disconfort \n ce prive[te nivelul tehnologiei de azi. Comparând aceast` genera]ie cu cea crescut` cu mediul online \n cas` nu a[ face nimic nou.

Undeva pe la 1835, istoricul Alexis de Tocqueville spunea c` “Among democratic nations, each generation is a new people”, iar cele mai spectaculoase ciocniri \nso]esc “trezirile spirituale” ce apar mai ales pe timp de prosperitate.

A[a o fi. |ns` \n general vorbind, eu consider conflictul \ntre genera]ii ca pe una dintre cele mai importante frâne \n ce prive[te dezvoltarea societ`]ii.

Indiferent de evenimentele care definesc [i care declan[eaz` conflictele dintre genera]ii, indiferent de perioada din Biz

65

STRATEGIE MANAGEMENT

Ce fel de CEO poate pune punctul pe i Avântul tehnologic [i nevoia tot mai mare de a inova ar putea contribui la cre[terea num`rului de [efi ai departamentelor tehnice care devin CEO de organiza]ie. Cu toate acestea, drumul lor c`tre vârf este dificil [i plin de provoc`ri. DE OVIDIU NEAGOE ace]i cuno[tin]` cu viitorul vostru CEO. Are experien]` tehnic`, este la curent cu cele mai noi tendin]e din domeniu, [tie toate procesele [i fluxurile IT din companie, chiar mai bine ca oricine, [i \n plus este un lider remarcabil, calitate din ce \n ce mai des \ntâlnit` la oamenii de IT. Pe scurt, astfel ar putea fi creionat portretul-robot al poten]ialilor CEO din companiile dependente de IT, cu toate c` dificult`]ile \ntâmpinate de-al lungul tranzi]iei sunt uria[e, deci nu imposibil de \ntrecut. “Seturile de abilit`]i, cerin]ele [i obiectivele de performan]` pentru rolurile de CIO (director IT) [i CEO sunt diferite, astfel \ncât succesiunea CIO-CEO nu este evident`. Obiectivele de business sunt profitul sau cota de pia]`, iar strategia IT trebuie s` sus]in` atingerea lor. Un prim 70

Biz

pas pentru CIO este s` \n]eleag` \n ce direc]ie se \ndreapt` businessul, pentru a-[i aduce contribu]ia. Dac` \[i rezum` contribu]ia la a optimiza procese [i sisteme ca scop \n sine, nu este suficient”, spune Mona Neagoe, partener la firma de executive search Pedersen & Partners. “Succesiunea CIO-CEO e posibil` dac` profesioni[tii cu background tehnic au [i experien]` de business. Fie dintr-un parcurs profesional \n IT [i procese se face un pas lateral \n business, fie exist` o experien]` relevant` anterioar` pozi]iei de CIO, de exemplu \n consultan]` de strategie. F`r` cultura [i experien]a de business, f`r` responsabilitate direct` [i impact \n rezultate, este un risc pentru companie s` \[i asume succesiunea direct` CIO-CEO”, adaug` Mona Neagoe.

Angaja]ii \n pozi]ii precum Chief Information Officer (CIO) sau Chief Technology Officer (CTO) urm`resc de o perioad` bun` de timp s` devin` parteneri reali ai businessului [i ai echipei de executivi, \ns` pentru aceasta adesea sunt nevoi]i s` \[i testeze limitele zonei de confort.

De]in`torii func]iei de CIO au, \n mod tradi]ional, un rol de suport, de partener de business, [i ca sarcin`, pe lâng` securitatea informa]iei, pot ad`uga valoare la implementarea strategiei elaborate de func]iile comerciale. Actualmente, num`rul angaja]ilor \n pozi]ii de CIO care sunt privi]i ca parte din echipa de management executiv` este infim, ceea ce \nseamn` c` poten]ialul de schimbare al acestora este limitat. Mai mult, conduc`torii departamentelor

tehnice din organiza]ii se pare c` sunt \n management doar cu func]ia, dup` cum o arat` studiul “The DNA of a CIO”, realizat de Ernst & Young.

Lucrarea arat` c` 17% dintre ocupan]ii pozi]iilor de CIO din organiza]ii au un loc \n echipa executiv` de conducere.

Ceea ce \nseamn` c` sarcina unui CIO care vâneaz` pozi]ia suprem` din companie este cu atât mai dificil`, mai ales c` 11% dintre ace[tia aspir` la o pozi]ie de CEO. Cum se poate schimba acest lucru?

“Businessul, \n general, s-a reinventat \n perioada de criz`, \n timp ce IT-ul a continuat s` r`mân` \n zona de confort”, spune Yugo Neumorni, IT Director la produc`torul de aluminiu Vimetco [i pre[edinte la CIO Council, care adaug` c`, din organiza]ia pe care o conduce [i are 75 de membri, [ase

persoane au fost avansate \n pozi]ii executive. “Pe lâng` cuno[tin]ele economice pe care trebuie s` le aib` un CIO, sfatul meu este s` urmeze un MBA, s` fac` pu]in joc politic, s` ias` din camera serverelor [i s` se fac` vizibil c`tre executivi, s` renun]e la rigiditate [i s` se implice cu curaj \n business”, \i sf`tuie[te Yugo Neumorni pe reprezentan]ii departamentelor tehnice din companii care \[i doresc s` ajung` \n vârful muntelui corporate.

THIS IS IT! Pentru un CIO care \[i dore[te repozi]ionarea prezen]ei \n business, un prim pas necesar tranzi]iei spre “tab`ra” executiv` este sinonim cu dep`[irea unor obstacole dificile.

Primul loc \n clasamentul celor mai frecvente piedici este de]inut tocmai de

lipsa sprijinului echipei executive de management. “Dac` tu e[ti cel care le repar` telefoanele de tip BlackBerry, de ce s` discute strategie cu tine?”, spune Volker Raupach, VP IT Automotive Experience Europe la Johnson Controls, citat de lucrarea Ernst & Young. Mai mult, 38% dintre responden]i se confrunt` cu aceast` problem`, \n special \n companiile mari, cu venituri ce dep`[esc un miliard de dolari. |n plus, tot studiul arat` c` 32% dintre directorii IT chestiona]i se confrunt` cu constrângeri bugetare, \n timp ce 23% acuz` neclaritatea strategiei de business a organiza]iei. “Pe de-o parte, businessul devine din ce \n ce mai con[tient c` CIO/CTO trebuie s` fie \n board, c` este nevoie s` fie implica]i, ca s` poat` veni cu solu]ii care s` sprijine strategia. Pe de alt` parte, CIO/CTO trebuie s` ias` din zona lor de confort, s` dezvolte solu]ii subsumate strategiei de business [i nu s` militeze pentru cele mai bune solu]ii tehnice existente la un moment dat \n pia]`. Din punctul de vedere al interac]iunii \n echipa de management [i pentru a fi membri ai board-ului de succes, profesioni[tii din roluri tehnice au nevoie de mai mult` versatilitate \n a \n]elege ce adaug` valoare \n atingerea obiectivelor [i \n a-[i sus]ine solu]iile”, spune Mona Neagoe, de la Pedersen & Partners.

Dac`, \n trecut, pentru de]in`torii frâielor departamentelor tehnice era suficient s` beneficieze de expertiz` strict \n domeniul \n care \[i desf`[urau activitatea, ast`zi ace[tia se v`d nevoi]i s` fie buni consultan]i ai CEO-ului, ai COO-ului (Chief Operating Officer) [i chiar ai CFO-ului (Chief Financial Officer), ceea ce \nseamn` acumularea unui nou set de abilit`]i. Abia dup` ce un CIO reu[e[te balansarea expertizei tehnologice cu o serie de “soft skills” \[i demonstreaz` calit`]ile de lider [i câ[tig` cu adev`rat un loc la masa executivilor.

Tot raportul realizat de Ernst & Young sugereaz` o serie de aspecte pe care un CIO le are de \mbun`t`]it. Cel mai important punct este constituit de abilit`]ile de comunicare [i influen]are, Biz

71

LIFE

STIL DE MANAGER

Adrenalina \nceputurilor

P

76

Biz

rimul client al afacerii Renania pe care Orlando Szasz o fondat-o \mpreun` cu fratele s`u \n 1996, pe vremea când \nc` se afla pe b`ncile facult`]ii, se chema Primacom. |n biroul proprietarului acestei companii a scris prima factur`, pe genunchi. A fost una dintre pu]inele situa]ii când “a f`cut lucrurile pe genunchi”.

De atunci nu [i-a mai permis acest lux. Asta pentru c` \i place s` fac` lucrurile ca la carte, cu rigoare [i integritate, [i pentru c` [i-a dorit s` creasc` un business solid. |n mai pu]in de [apte ani de la \nfiin]are, Renania a ajuns una dintre cele mai mari companii \n România \n domeniul importului [i distribu]iei de echipamente [i sisteme pentru securitate [i s`n`tate \n munc`, cu o cifr` de afaceri de peste 21 de milioane de euro \n 2011.

De anul trecut, Orlando Szasz s-a retras din func]ia de CEO al

companiei Renania, r`mânând doar pre[edinte al Consiliului de Administra]ie, [i a recrutat un nou CEO \n persoana Florentinei Taudor. Nu s-a retras [i din mediul de business. Dup` aproape 17 ani petrecu]i la conducerea companiei, a constatat c` firma avea nevoie de un alt tip de management [i de un nou impuls pentru a-[i folosi la maximum poten]ialul, iar el ca antreprenor avea nevoie de noi \nceputuri. |i place foarte mult s` construiasc` de unde [i atrac]ia aparte pe care o manifest` pentru businessurile de tip start-up [i noua postur` \n care se reg`se[te de ceva timp – cea de business angel – care-i ofer` provoc`ri pe m`sur`, dar [i cele mai mari satisfac]ii [i cea mai mare doz` de adrenalin`. |n calitate de business angel, Orlando Szasz se declar` deschis c`tre absolut orice domeniu, cu

FOTOGRAFII: VALI MIREA

Orlando Szasz a renun]at la conducerea companiei pe care a fondat-o, dar a r`mas ancorat \n lumea afacerilor. De un an este business angel, postur` ce-i ofer` [ansa mai multor \nceputuri, [i, din aceast` prim`var`, este surpriza noului sezon din emisiunea Arena Leilor. DE LOREDANA S~NDULESCU

LIFE

STIL DE MANAGER

ORLANDO SZASZ, business angel

Biz

77