Biz 251 m by Revista Biz

Biz

ANTREPRENORIAT www.revistabiz.ro

MO{TENITORII DE AFACERI

CUM SE FACE BUSINESS DE FAMILIE |N ROMÂNIA Nr. 251 • 1 – 20 iulie 2013 • 7,5 lei

ANALIZE

ONLINE

INTERNETUL NU PL~TE{TE CU ACEEA{I MONED~

Domino cu reforma: de ce economia cre[te doar la privat? Noile ecrane ale televiziunii Pia]a berii: succesul are gust dulce-acri[or

Nr. 251

NOUL JOC DIGITAL

Kubis cucere[te teritorii noi în pia]a de digital cu o strategie de joc bazat` pe inova]ie, spirit de echip` [i o extindere global` a afacerii.

Zilele Biz 2013 - ediţia Best of the Best. Dacă nici tu nu te mulţumeşti cu puţin. 11-15 noiembrie, Howard Johnson Grand Plaza Hotel

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Tr`im digital

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, BRAT, pe perioada iunie - noiembrie 2010

e-am obi[nuit. Ni se pare normal. Credem c` ni se cuvine. Poate c` a[a [i este. Dar, din când \n când, nu stric` s` ne gândim la ceea ce se ascunde \n spatele unor lucruri aparent simple, cum ar fi faptul c` un click ne aduce \n fa]` cel mai nou videoclip la mod` sau raportul de vânz`ri pe luna trecut`.

Ne enerv`m când ni se pare c` timpul scurs de la click la momentul afi[`rii informa]iei dorite e prea lung. {i nu ne gândim la drumul lung parcurs de fiecare bit, ci la faptul c` noi avem nevoie de informa]ie acum, aici, pe loc. E un server de aici, legat la unul din Austria, care prime[te date de undeva din SUA [i are back-up prin Asia. Un click aici treze[te la via]` un server dintr-un centru de date aflat la mii de kilometri dep`rtare. O companie a cump`rat spa]iu pe acel server f`r` s`-l vad` poate vreodat` (pentru c` e mai eficient s` externalizezi astfel de servicii), alt` companie a instalat fibra optic` ce permite accesul rapid, alta s-a ocupat de spa]iul fizic \n care sunt puse serverele. Peste toat` aceast` infrastructur` au venit softi[tii, web designerii, creatorii de aplica]ii [i a[a mai departe, pentru a putea umple de con]inut acest spa]iu vast. Pentru noi e doar un click, pentru ei e un \ntreg business. Trìm digital chiar [i când nu ne d`m seama, fiindc` probabil nici apa de la robinet n-ar mai curge f`r` internet – v` da]i seama c` nu e u[or s` coordonezi atâtea centre de pompare [i distribu]ie. Tehnologia s-a strecurat peste tot \n via]a noastr` [i depinde de noi cât de bine sau de rù este asta. Ne-am obi[nuit. Ni se pare normal. Credem c` ni se cuvine. Poate c` a[a [i este. Trìm digital.

GABRIEL BÂRLIG~, Redactor-{ef Adjunct Biz

ISSN 1454-8380

Tipografie: prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro

Biz

sumar Biz

ANTREPRENORIAT www.revistabiz.ro

MO{TENITORII DE AFACERI

CUM SE FACE BUSINESS DE FAMILIE |N ROMÂNIA Nr. 251 • 1 – 20 iulie 2013 • 7,5 lei

ANALIZE

ONLINE

Domino cu reforma: de ce economia cre[te doar la privat?

INTERNETUL NU PL~TE{TE CU ACEEA{I MONED~

Noile ecrane ale televiziunii

NOUL JOC DIGITAL

Nr. 251

Kubis cucere[te teritorii noi în pia]a de digital cu o strategie de joc bazat` pe inova]ie, spirit de echip` [i o extindere global` a afacerii.

4 8 12 14 2

Biz

De acord cu un nou acord? Un munte de date Risipirea norilor negri

Cover story: Noul joc digital

FOTO COPERT~: VALI MIREA

Pia]a berii: succesul are gust dulce-acri[or

22 24 32 36 42 46

Online: importan]` mare, buget mic Mo[tenitorii de afaceri Succesul are gust dulce-acri[or Noile ecrane ale televiziunii Domino cu reforma România, pe picior mare?

48 50 54 56 58

Cine nu vrea ochelari de la Google? Internetul nu pl`te[te cu aceea[i moned` Nimic f`r` cod Consultan]a, ca o form` de arhitectur` a \nv`]`rii

60 64 68 74 80

Networking-ul [i legea abunden]ei Al treilea val de cre[teri din IT C창nd apa devine o investi]ie Dansul publicit`]ii Steaua Biz: Funda]ia Vodafone la 15 ani

De la externalizare la produc]ie proprie

Biz

agend` NEMAT SHAFIK, prim‐adjunctul directorului executiv al FMI

De acord cu un nou acord? Avem ve[ti bune de la Washington: Consiliul Director al Fondului Monetar Interna]ional (FMI) a avizat miercuri, 26 iunie, ultimele dou` evalu`ri ale acordului cu România. Astfel se \ncheie cu succes al doilea acord stand-by cu Fondul. DE ALEXANDRU ARDELEAN Consiliul Director a aprobat scrisoarea de inten]ie transmis` de autorit`]ile de la Bucure[ti, astfel c` acordul \nceput \n 2011 a ajuns la final. Este de a[teptat ca \n aceast` var` autorit`]ile de la Bucure[ti s` \ncheie un nou acord, pentru a se p`stra pe linia reformelor \ncepute [i pentru a avea un suport extern, care s` \mping` reformele \n direc]ia cea bun`, dar [i pentru o plas` de salvare, reprezentat` de banii de la Fond. Actualul acord cu FMI [i UE, \n valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de

autorit`]ile române ca preventiv, f`r` s` fie trase fonduri. Finalizarea evalu`rilor a [aptea [i a opta fac disponibil` pentru tragere o sum` echivalent` cu 450,6 milioane de DST (circa 520,74 milioane de euro), iar resursele aflate la dispozi]ia României din partea Fondului \n actualul acord se situeaz` la echivalentul a 3,09 miliarde DST (circa 3,57 miliarde de euro) se arat` \ntr-un comunicat al FMI. “România a \ncheiat cu succes al doilea acord stand-by cu Fondul. Economia s-a stabi-

lizat. Infla]ia de baz` r`mâne redus`, iar balan]a fiscal` [i cea a contului curent sunt sustenabile. Totu[i, cre[terea este slab` [i exist` riscuri de \nr`ut`]ire a situa]iei. Reformele structurale sunt critice pentru realizarea poten]ialului de cre[tere al României [i pentru crearea de locuri de munc`, \n timp ce continuarea disciplinei fiscale este esen]ial` pentru ancorarea stabilit`]ii macroeconomice”, a declarat prim-adjunctul directorului executiv al FMI, Nemat Shafik.

AGEND~

{TIRI

FMI recomand` Guvernului noi reforme \n domenii precum s`n`tate, taxe, energie, transporturi [i companii de stat. “Sunt necesare [i reforme ale administra]iei taxelor [i s`n`t`]ii, \mpreun` cu m`suri de l`rgire a bazei de taxare. Reforma \n sectoarelor energetic [i transporturi [i \n privin]a companiilor de stat r`mâne incomplet`. Autorit`]ile au \nceput s` majoreze gradual pre]urile la electricitate pentru a ajunge la o pia]` mai competitiv`, concomitent cu adoptarea de m`suri pentru protejarea consumatorilor vulnerabili. Aceste m`suri sunt binevenite, dar trebuie f`cut mai mult pentru reformarea companiilor de stat ineficiente, inclusiv printr-o implicare mai ampl` a sectorului privat”, a spus Shafik. Politica monetar` este \n linii mari adecvat`, iar sistemul bancar bine capitalizat, dar vulnerabil la [ocuri externe, noteaz` Fondul. “Astfel, autorit`]ile ar trebui s` continue s`-[i \mbun`t`]easc` mecanismele de management al crizei [i planurile de urgen]`. |n particular, sunt necesare noi eforturi pentru \nl`turarea obstacolelor \n calea rezolv`rii creditelor neperformante [i trebuie rezolvate deficien]ele legate de guvernan]a corporativ` la noua autoritate unificat` de supraveghere”, a afirmat Shafik. Biz

Digitalul trece \n frunte Veniturile companiilor de media [i divertisment provenind din zona digital` vor dep`[i curând nivelul de 50% din totalul industriei de profil, arat` un studiu Ernst & Young. |n prezent, veniturile provenind din zona de digital se cifreaz`, \n medie, la 47%, iar responden]ii consider` c`, pân` \n 2015, acestea vor dep`[i 57% din totalul veniturilor, digitalul devenind astfel noua norm` a industriei [i sursa majoritar` de venituri pentru companiile de media [i divertisment. Studiul identific` principalele caracteristici ale “liderilor digitali de succes” din industria de media [i divertisment. Companiile de succes sunt cele care folosesc noile tehnologii nu doar pentru a dezvolta noi produse [i servicii, ci [i pentru a construi organiza]ii mai agile, capabile s` simt` din timp [i s` r`spund` mult mai rapid la modific`rile ce survin \n a[tept`rile consumatorilor, \n oportunit`]ile din pia]` [i pe zona de riscuri. Liderii digitali de succes sunt cei care definesc noile matrici ale agilit`]ii organiza]ionale, pe m`sur` ce are loc tranzi]ia c`tre digital a industriei de media [i divertisment iar digitalul devine noua norm`. (Oana Grecea)

Acces online la afaceri Ambasada Marii Britanii a lansat recent un portal de afaceri, www.britishbusiness.ro, pentru a sprijini companiile britanice care vor s` investeasc` \n Romånia. Portalul este sprijinit [i de UK Trade & Investment Romania [i de Camera de Comer] RomånoBritanic` cu suportul Endava Romånia, al Vodafone Romånia [i al grupului Mediafax. Martin Harris, ambasadorul britanic \n Romånia, crede c` 2013 este un an al oportunit`]ilor pentru ]ara noastr` [i pentru companiile din Marea Britanie care vor s` fac` afaceri aici. “Vedem deja investitori britanici mari care vin pe pia]` – gigan]i precum Kingfisher dar [i companii medii ca Neal Brothers. De fapt, de la \nceputul acestui an, Marea Britanie totalizeaz` 27% 6

Biz

din noile investi]ii \n Romånia.” Iar perspectivele sunt \mbucur`toare: exist` 4.267 de companii britanice \nregistrate \n Romånia, iar investi]iile engleze totalizeaz` 4,6 miliarde de euro, ceea ce face ca Marea Britanie s` fie pe locul al 11 al celor mai mari invesitori \n Romånia. Portalul britishbusiness.ro va oferi o experin]` integrat` asupra oportunit`]ilor din Romånia, \n termeni de cum se fac afaceri aici, cele mai noi [tiri de business, dar [i informa]ii de la companiile britanice care sunt deja pe pia]` [i care [tiu cum func]ioneaz` economia romåneasc`. Ambasada va oferi portalul ca mijloc de a transmite informa]ii despre Romånia c`tre companiile din Marea Britanie. Biz

BRAND

11 septembrie 2013 Hotel Howard Johnson www.bizforum.ro/brandro

Conferin]` cu practicieni de top despre prestigiul m`rcilor [i istoria brandingului \n Rom책nia

cele mai puternice branduri rom책ne[ti Un proiect

AGEND~

{TIRI

Un munte de date Undeva \n mun]ii Austriei, la 150 de metri sub stânc`, se afl` un centru de date unic \n Europa, care ofer` un nivel de securitate fizic` greu de egalat. Iar serviciile lui sunt disponibile pentru companii din orice col] al lumii. GABRIEL BÂRLIG~ O bul` uria[` pe care scrie Kapsch este poarta de intrare spre centrul de date earthDATAsafe, din Austria. Dup` o scurt` prezentare, un lift ne coboar` \n inima muntelui, unde stau la ad`post \n tuneluri care \nainteaz` 320 de metri \n stânc` a[a-numitele celule de date, [ase la num`r \n acest moment, de fapt ni[te containere uria[e a[ezate cumin]i pe funda]ii de beton. Dar, pentru a ajunge la ele, trebuie s` treci prin nu mai pu]in de opt zone de securitate, deci se poate spune c` accesul este mai mult decât dificil. De altfel, tunelurile au fost construite \n scop militar de c`tre Germania nazist`, care inten]iona s` fabrice tancuri \n inima muntelui, departe de amenin]area solu]ie de bombardamentelor aliate. recuperare a Din fericire, r`zboiul s-a datelor \n caz terminat \nainte ca aici s` a fost cre[terea veniturilor de dezastru. fie fabricat vreun tanc. \nregistrat` \n 2012 de centrul de Desigur, Ast`zi, sunt amenaja]i date earthDATAsafe din Austria dincolo de 4.000 mp \n cei 900 de siguran]a fizic`, metri de tuneluri. Kapsch a Izolarea perfect` din implementat [i cele mai \nalte standarde munte, dar [i temperatura constant` de de securitate informatic`. Avantajele 8 grade din tuneluri ofer` condi]ii externaliz`rii sunt clare, mai ales din excelente pentru centrul de date operat punctul de vedere al reducerii costurilor de Kapsch BusinessCom, care \n anul cu infrastructura IT: clien]ii pl`tesc doar fiscal precedent a avut venituri de capacitatea de stocare utilizat`, care aproape 300 de milioane de euro. Este poate fi sporit` sau diminuat` rapid, \n una dintre cele trei divizii principale ale loc s`-[i construiasc` centre de date grupului austriac Kapsch, a c`rui cifr` de supradimensionate pentru a face fa]` [i afaceri s-a apropiat \n ultimul an fiscal de \n cazuri de solicitare extrem`. un miliard de euro. Facilitatea a fost preluat` \n 2008 de la DaimlerChrysler [i serverele ad`postite aici proceseaz` toate DATE PENTRU ROMÂNIA tranzac]iile cu carduri de credit [i debit Potrivit oficialilor companiei austriece, din Austria. Centrul de date are avantajul pre]urile pentru earthDATAsafe sunt \n c` este ferit de orice intemperii sau medie cu 10-20% peste cel mediu fenomene naturale extreme, lucru extrem dintr-un centrul de date obi[nuit. Cu de important pentru clien]i, mai ales dac` toate acestea, anul trecut centrul a ne uit`m numai la recentele inunda]ii \nregistrat o cre[tere de 30% a provocate de Dun`re \n Austria [i veniturilor. “Nu vrem s` aducem to]i Ungaria. De altfel, b`ncile \l folosesc ca clien]ii aici, ]inta pentru earthDATAsafe

30%

Biz

sunt companiile mari, nu cele mici [i mijlocii, pentru care oferim servicii prin alte centre de date”, spune Jochen Borenich, COO la Kapsch BusinessCom. Acesta adaug` imediat c` \nc` nu sunt clien]i din România pentru earthDATAsafe. Dar Kapsch inten]ioneaz` s` construiasc` centre de date inclusiv \n România. “Suntem \nc` \n faza studiilor de fezabilitate \n România, dar vom oferi sigur servicii de cloud”, arat` Jochen Borenich. De altfel, serviciile de cloud sunt una dintre priorit`]ile de dezvoltare ale companiei austriece, care este [i broker de cloud pentru furnizori globali ca Google. |n tunelurile centrului din Austria este r`coare [i o lini[te aproape ireal`. M`nunchiuri de cabluri [i ]evi str`bat galeriile sub ochiul vigilent al camerelor de supraveghere \ntâlnite la tot pasul. Toate sistemele sunt redundante [i cele care nu sunt folosite sunt testate periodic. Privesc prin u[a unei celule de date spre rack-urile de servere ale c`ror becule]e pâlpâie. Undeva, la mii de kilometri dep`rtare, cineva a introdus informa]ii sensibile \ntr-o baz` de date. Biz

AGEND~

{TIRI

Aliatul din ceruri TeamNet a devenit prima companie privat` care a semnat un protocol de operare a avioanelor f`r` pilot \n spa]iul aerian al României. DE OVIDIU NEAGOE Aparatul de zbor f`r` pilot UAV Hirrus (Unmanned Aerial Vehicle) a fost construit integral de echipa de speciali[ti români din cadrul companiei TeamNet, al`turi de sta]ia de control de la sol, mecanismul de orientare a antenelor [i rampa de lansare. Hirrus este un proiect \n care TeamNet investe[te resurse de cercetare de mai bine de doi ani. La jum`tatea lunii trecute, UAV-ul a efectuat primele zboruri pentru colectarea unor date care au ca scop cercetarea academic`. Informa]iile livrate cu ajutorul unor senzori optici monta]i pe Hirrus vor fi folosite la evaluarea poten]ialului de inunda]ii dintr-un bazin hidrologic. Pân` la finele acestei luni, TeamNet va mai efectua \nc` [ase misiuni cu aeronava f`r` pilot, toate zborurile având ca

scop colectarea datelor pentru proiecte de cercetare. “UAV-urile noastre sunt aparate de zbor u[or adaptabile pentru diferite misiuni, care livreaz` informa]ii relevante, precise [i corect localizate, \n timp real”, spune Bogdan Nedelcu, vice-

pre[edinte la Proiecte Strategice TeamNet. “Am primit propuneri pentru utilizarea Hirrus \n proiecte de cercetare \n agricultur`, turism, protec]ia mediului, prevenirea dezastrelor [i chiar arheologie”, adaug` Nedelcu. Biz

Pia]a de mobile, dincolo de telefoane Sunte]i promotorul unor tehnici de neuromarketing care par s` simplifice analizarea comportamentului online al consumatorilor. Este digitalul o lume simpl` [i prietenoas` pentru branduri? Sigur c` nu e simplu. Exist` numeroase obstacole \ncepând chiar cu felul \n care se iau deciziile. La ora actual` suntem nevoi]i s` avem \ncredere \n propriile instincte. Administratorii brandurilor sunt speria]i de c`ile neb`t`torite, ei [tiu ce mergea bine \n trecut [i de aceea \[i fac probleme acum. O mare provocare este s`-i convingem pe marketeri s` ias` din zona de confort [i s`-[i asume riscuri. Apoi, exist` o avalan[` de noi tehnologii, \ntotdeauna apare ceva mai mai puternic, mai rapid. Cantitatea de informa]ii este uria[`. Poate fi bulversant. Mai sunt [i restric]iile impuse de legisla]ia cu privire la protejarea intimit`]ii [i a datelor. Tot ce putem noi face, ca agen]ii specializate, este s` educ`m [i s` ajut`m oamenii s` 10

Biz

navigheze mai u[or prin aceste transform`ri atât de rapide. Lucra]i \ntr-o pia]` \n care digitalul este avansat, \ns`, la fel ca [i \n alte p`r]i, zona acoperit` de mobile advertising, despre care se tot spune c` va reprezenta viitorul, tot nu cre[te la nivelul a[tept`rilor. Publicitatea online \n UK a atins \n prezent suma de aproximativ 5,5 miliarde de lire sterline, \n cre[tere

Cu expertiz` \ntr-o pia]` de 5,5 miliarde de lire sterline,

Martin Talks,

pre[edinte al Digital Draftfcb UK, ne \mp`rt`[e[te câteva dintre ideile sale despre viitorul publicit`]ii online.

cu 12,5%. Din toat` aceast` sum`, mobile advertisingul, care a generat jum`tate din cre[terea pie]ei, a atras 10% din investi]iile alocate digitalului, adic` o jum`tate de miliard de lire sterline. Este totu[i o sum` mic` raportat la totalul pie]ei [i la faptul c` atât de mul]i oameni accesez` internetul prin intermediul dispozitivelor mobile. Poate c` \n 2-3 ani vom asista totu[i la mult a[teptatul an al mobilului \n advertising. Ce ar trebui s` fac` advertiserii ca s` dea un impuls pie]ei de mobile advertising? Se pune foarte mult semnul egalit`]ii \ntre mobile [i telefonul mobil. Trebuie s` dep`[im aceast` paradigm` [i s` lu`m \n calcul oportunit`]ile extraordinare pe care le ofer` acest segment de pia]` dincolo de simpla utilizare a telefonului mobil. Exist` o multitudine de alte dispozitive care pot fi min` de aur pentru advertiseri. (Loredana S`ndulescu)

AGEND~

INTERNA}IONAL

Risipirea norilor negri Bursele de m`rfuri [i cele de ac]iuni [i-au revenit dup` loviturile sacadate de s`pt`mâna trecut` cauzate de comentariile conduc`torilor b`ncilor centrale din SUA [i China cu privire la temerile ce planau asupra lichidit`]ii. DE OVIDIU NEAGOE

2014: ANUL CRE{TERILOR Valurile crizei declan[ate acum 5 ani pe Wall Street au lovit rapid [i România. Pentru a avea o perspectiv` despre momentul \n care cre[terile economice vor reveni \n ]ar`, tot peste ocean trebuie s` ne \ndrept`m privirile. Potrivit unui sondaj realizat de CNN printre economi[tii americani, din 2014 economia \[i va relua mersul la tura]ie maxim`.

Pie]ele, de la ac]iuni la instrumente de creditare, [i pre]ul activelor din pie]ele emergente s-au pr`bu[it timp de aproape o s`pt`mân`, la scurt timp dup` ce Rezerva Federal` a anun]at o serie de semnale ce indic` o poten]ial` criz` a creditelor \n China. Nu a trecut mult timp [i pie]ele asiatice s-au confruntat cu puternice fluctua]ii, de-a lungul c`rora ac]iunile chineze[ti au atins cele mai mici pre]uri de la \nceputul crizei economice globale [i to]i ochii erau a]inti]i spre

autorit`]i cu speran]a c` vor interveni \n timp util pentru stoparea unei poten]iale crize. Ac]iunile asiatice au trecut pe verde abia dup` ce Banca Central` a Chinei a anun]at c` va ajusta dobânzile la un nivel rezonabil. Moneda american`, care \[i revenise sim]itor, s-a depreciat dup` ce Ben Bernanke, [eful Rezervei Federale din SUA, a precizat c` ar putea \ncetini programul de achizi]ie a obliga]iunilor spre finele acestui an. Dolarul s-a depreciat cu 0,3%, ajungând la echivalentul a 97,40 de yeni. Biz 12

Biz

PROFITURILE, JOAC~ DE COPII Microsoft Corp. a anun]at un parteneriat cu firma japonez` KLab Inc., prin care urm`re[te s` introduc` popularul joc “Age of Empires” pe iPhone, pentru a ataca o pia]` a jocurilor de pe dispozitivele mobile \ntr-o continu` cre[tere. Microsoft concureaz` [i direct pe pia]a jocurilor prin intermediul consolei Xbox.

ULTIMATUM PENTRU GOOGLE Google a primit un ultimatum prin care este nevoit s` [tearg` \n 35 de zile toate informa]iile culese accidental \n timp ce colecta informa]ii [i fotografii pentru serviciul Street View, altfel compania american` va fi pus` sub acuzare. Investiga]ia a fost redeschis` anul trecut, dup` ce s-a demonstrat c` Google a cules informa]ii [i de pe re]elele Wi-Fi nesecurizate.

AGEND~

CINE D~ TONUL LA CUMP~R~TURI? Grupul britanic Vodafone a c`zut de acord cu operatorul de cablu Kabel Deutschland pentru achizi]ia companiei germane pentru o sum` de 7,7 miliarde de euro. Vodafone ofer` ac]ionarilor 87 de euro pe ac]iune. Achizi]ia va marca o schimbare a strategiei grupului Vodafone, care s-a focusat \n Europa \n linii mari pe serviciile mobile.

INTERNA}IONAL

ACHIZI}IILE DRAGONULUI China Petrochemical Corporation (Sinopec) a anun]at c` va achizi]iona pachetul de ac]iuni de]inut de compania american` Marathon Oil Corporation \ntr-un câmp petrolier din Angola. Potrivit \n]elegerii, Sinopec va pl`ti 1,52 de miliarde de dolari pentru 10% din pachetul de ac]iuni de]inut de americani. |n 2011, Sinopec a chizi]ionat \nc` 5% din câmpul petrolier de la grupul francez Total.

PORTRETUL UNUI LIDER “Inc. Magazine” propune cititorilor un articol de copert` care dezv`luie [apte caracteristici ale unui lider adev`rat. Printre acestea se num`r` empatia sau generozitatea. Urm`toarele cinci calit`]i necesare oric`rui lider bun le pute]i afla din cel mai nou cover story al revistei “Inc. Magazine”.

SPIONAJ {I PROFITURI

ORDEM E PROTESTO Pre[edintele brazilian, Dilma Rousseff, a propus un referendum pentru adoptarea unor reforme politice, cu scopul de a pune cap`t protestelor care au avut loc \n ultima perioad` \n Brazilia. Locuitorii acuzau guvernul c` risipe[te banii publici pentru CM de Fotbal de anul viitor. Pre[edintele a promis c` va direc]iona o serie de investi]ii [i c`tre transportul public [i sistemul de s`n`tate [i educa]ie.

ALIAN}~ PENTRU PERFORMAN}~ Samsung a lansat recent tableta pe care utilizatorii pot folosi [i sistemul de operare Windows 8 [i Android al Google. Tableta Ativ Q are un ecran 33,8 cm [i este prev`zut` [i cu o tastatur` rabatabil`. Ativ Q este dotat` cu noua genera]ie de procesoare Haswell de la Intel [i are o autonomie a bateriei de pân` la nou` ore.

Cine a v`zut cel pu]in un film de spionaj nu [i-ar fi imaginat vreodat` rolul pe care \l juca firma de consultan]` Booz Allen \n domeniu. Luna trecut` \ns`, un tehnician al firmei de consultan]` a renun]at la acoperire [i a precizat c` el este sursa articolelor [i reportajelor ap`rute \n pres` referitoare intercept`rile telefonice ale NSA. “BloombergBusinessWeek” propune un articol de fond despre compania care “spioneaz` pentru SUA”. Biz

COVER STORY

Folosind o combina]ie unic` de profesionalism, joc de echip` [i inova]ie, Kubis progreseaz` nivel dup` nivel \n arena digital`, unde regulile se schimb` tot timpul, apar permanent teritorii noi [i nu exist` tutoriale. Bun venit \n joc! DE GABRIEL BÂRLIG~

ste un joc care a \nceput acum cinci ani, \ntr-o cl`dire din centrul Bucure[tiului. |n vreme ce presa european` anun]a o sever` criz` economic`, patru oameni puneau bazele unei agen]ii de marketing interactiv ce avea s` devin` unul dintre cei mai importan]i juc`tori de pe

Biz

FOTOGRAFII: VALI MIREA

Noul joc digital

pia]`. Cu o cifr` de afaceri ast`zi de peste 1,5 milioane de euro [i 50 de angaja]i pe dou` continente, Kubis a ajuns rapid un juc`tor de top \n industria digital` din România. {i totul f`r` a avea la dispozi]ie o re]et` testat`. “Orice joc, fie el [i unul \n flash \n care trebuie s` arunci pinguini peste ghe]ari, are

un tutorial. }i se explic` pe ce trebuie s` ape[i, \n ce ordine [i care este punctajul maxim pe care \l po]i atinge. Când lansezi o agen]ie nou` nu g`se[ti nic`ieri instruc]iuni, nu exist` o re]et` pe care s` o urmezi, iar dac` anul apari]iei este cel \n care presa vuie[te din cauza crizei economice, \n jur n-o s` descoperi

DIGITAL

nici m`car \ncuraj`ri”, spune Vlad Popovici, Managing Director la Kubis. Acesta \[i aminte[te cum, \ntr-o zi de octombrie \n 2008, la etajul unei vile de la intersec]ia str`zilor Bati[tei [i Calderon, patru oameni f`ceau drumuri \ntre computerele lor [i o tabl` pe care \n[irau nume.

Unele erau scurte, alte lungi. Unele sunau bine, altele \]i zgâriau timpanul. |ns` niciunul dintre ei nu [i-ar fi imaginat c` peste câ]iva ani numele ales va fi cel de pe buzele clien]ilor la care atunci nici nu visau. Kubis a v`zut pia]a de marketing interactiv ca pe harta unui joc de strategie. Clien]ii ce

dispuneau de bugete mari erau \nconjura]i de juc`tori cu experien]`, unii pe care n-ar fi putut s` \i \nfrâng` \ntr-o prim` misiune, a[a c` noua agen]ie a c`utat rute alternative, cucerind \n drumul s`u teritorii mici, câ[tigând experien]` pentru \ntreaga echip` [i profitând de oportunit`]i. Biz

COVER STORY

R~BDARE {I REZULTATE |ntr-o industrie \n care tinerii profesioni[ti sunt mai interesa]i de titluri [i ascensiuni rapide \n carier` decât de calitatea muncii lor, s` ai r`bdare pare de neconceput. Dar, surprinz`tor, r`bdarea s-a aflat la baza strategiei de dezvoltare a Kubis. Motivul era simplu: noii agen]ii \i era aproape imposibil s` intre pe o pia]` deja format`, cu juc`tori ce aveau conturi asigurate de câ]iva ani. De aceea, [i-a propus s`-[i croiasc` drum pân` la clien]ii mari ajutând agen]ii de ATL [i PR care nu \[i creaser` deja departamente de comunicare online. Kubis a devenit partenerul acelor agen]ii, dezvoltând pentru ele proiecte de digital [i ajungând \n timp s` propun` campanii [i activ`ri online pentru clien]ii lor.

Astfel, Kubis a ajuns \n fa]a oamenilor de marketing, c`rora a[tepta s` le demonstreze c` merit` aten]ia [i \ncrederea lor. R`bdarea agen]iei a fost r`spl`tit`. |n toamna lui 2009, Kubis semna primul contract cu un client direct: Citibank. “Fiecare dintre noi sim]ea c` agen]ia este «a lui» [i asta pentru c` ne implicam, ne p`sa foarte mult de fiecare proiect [i de fiecare decizie luat` [i de fiecare om angajat”, \[i aminte[te {tefan Gabo[, Head of Developers. Nu e u[or c` convingi un client c` ar trebui s` redirec]ioneze o parte din ce \n ce mai mare din bugetul s`u c`tre digital. Dar Kubis a \n]eles rapid c` argumentele cele mai puternice sunt reprezentate de rezultate, de aceea obiectivele de business ale clien]ilor sunt traduse \n obiective de marketing interactiv,

EXCLUSIV LA KUBIS Agen]ia are mai multe proiecte unice pe pia]a local`

KUBIS HAPPY HOUR

STUDIOUL A/V

KUBIS.GIF

Biz

iar indicatorii de performan]` sunt monitoriza]i \ndeaproape pe fiecare proiect \n parte, astfel ca optimizarea, dac` este necesar`, s` se petreac` \n timp util. “Cu cât rezultatele ob]inute sunt mai mari, cu atât cre[te ponderea bugetelor alocate pentru digital. Doar a[a industria din România poate cre[te cu mai mult de 10% pe an”, arat` Vlad Popovici. Kubis [i-a lansat departamentul de comunicare \n social media \n 2009, când, la conferin]ele de digital, agen]iile [i clien]ii \nc` puneau \n balan]` avantajele [i dezavantajele unei astfel de prezen]e. Veniturile agen]iei generate de c`tre acel departament au crescut de la an la an. Ursus a fost primul brand de bere care s` ajung` la 100.000 de fani pe Facebook, aplica]iile dezvoltate de Kubis atr`gând noi [i noi consumatori. Când vorbim de comunicare \n social media, agen]iile de digital simt mereu nevoia s` creasc` engagementul [i calitatea con]inutului. Kubis a f`cut un prim pas \n aceast` direc]ie prin lansarea unui studio A/V propriu. “Pentru urm`torul an, miz`m pe con]inutul video ca un diferen]iator masiv. Brandurile vor vedea \n scurt timp cum con]inutul de calitate poate influen]a indicatorii de brand, dar [i cum engagementul va cre[te. Brandurile care vor investi \n a avea propriul content vor avea cel mai mult de câ[tigat”, spune Vlad Popovici. Agen]ia analizeaz` constant trendurile digitale globale [i ia \n considerare felul \n care oricare dintre acestea ar putea influen]a proiectele viitoare ale agen]iei. Printre cele mai importante subiecte de conversa]ie la nivelul agen]iei sunt: aplica]iile pentru device-uri mobile, imprimantele 3D, crowdfunding-ul [i big data. Potrivit lui Vlad Popovici, Kubis lucreaz` foarte mult \n sistemul

DIGITAL

“performance-based”: se angajeaz` \n fa]a clien]ilor c` ideile [i campaniile propuse vor aduce rezultatele promise. Nu de pu]ine ori aceste rezultate sunt dep`[ite cu 20-30%, iar acest lucru duce la acordarea de bonusuri de performan]`. Pentru Kubis e un mod de a face business [i un motor de cre[tere a afacerii, dar [i felul \n care echipa este for]at` s` evolueze profesional constant.

HIGHSCORE {I PESTE OCEAN |ntr-o lume globalizat`, accesul la resurse pe m`sur` face diferen]a \ntre un juc`tor amator [i unul profesionist. Cei care vor s` treac` la nivelul urm`tor au nevoie de cât mai mult puncte de experien]` interna]ional`. |nc` din primii ani de la lansare, Kubis a putut oferi clien]ilor din România acces la resurse de peste ocean, prin intermediul unor agen]ii de crea]ie partenere. Astfel, se puteau optimiza costurile [i timpul de livrare, ceea a \nsemnat un avantaj

DIN BATI{TEI LA ARMENEASC~

competitiv pe o pia]` de profil deja format`. Clien]ii puteau trimite un brief c`tre Kubis seara, pentru ca diminea]a urm`toare s` vad` ceea ce se lucra \n biroul de pe alt continent. Dar, de anul trecut, Kubis a trecut la nivelul urm`tor [i a \nfiin]at un birou propriu \n Houston (Texas), dedicat clien]ilor din SUA. Echipa de acolo cuprinde un departament de vânz`ri [i unul de comunicare \n social media. De[i biroul este \n proces de dezvoltare, acesta contribuie deja cu 10% din cifra de afaceri a agen]iei. Printre clien]ii

americani din portofoliul Kubis se num`r` FreshBrew Group, Children's Museum of Houston, The Rose Cancer Organization, Hal Martin's, Fully Raw [i al]ii. Biz

COVER STORY

TRENDURI GLOBALE DE PE RADARUL KUBIS

MOBILE APPS

IMPRIMARE 3D

CROWDFUNDING

BIG DATA

Decizia agen]iei de a deschide biroul din SUA poate fi comparat` cu ceea ce reprezint` pentru gameri un “expansion pack” – beneficiind de resursele existente, Kubis [i-a creat oportunitatea de a acapara teritorii [i juc`tori \ntr-un spa]iu

complet nou. Faptul c` biroul a fost deschis \n Houston, ora[ul cu cea mai rapid` cre[tere economic` din Statele Unite [i epicentrul unor industrii cheie cum sunt cea energetic`, cea portuar` sau cea medical`, nu este o coinciden]`. “Am dorit s` mergem \ntr-o direc]ie \n care atât talentul, cât [i expertiza 18

Biz

acumulat` \n ultimii cinci ani s` fie puse cât mai mult \n valoare, iar echipa s` aib` oportunit`]i creative noi. Houston este un punct strategic pentru pia]a american`, este un ora[ global cu o cultur` divers`; cei 7 milioane de locuitori au o medie de vârst` de 33 ani. Este un mediu extrem de competitiv, astfel c` fiecare cont câ[tigat [i fiecare nou proiect ne d` m`sura valorii [i ocazia s` evolu`m”, explic` Georgeta Teodorescu, VP Business Development la Kubis Interactive Inc. |n aceast` faz` de dezvoltare a biroului, Kubis se concentreaz` pe dou` direc]ii. Pe de o parte este vorba despre conturi strategice cu valoare de portofoliu, cu poten]ial regional [i na]ional. Un exemplu ar fi FreshBrew Group, cel de al patrulea produc`tor de cafea engros de pe pia]a american`, prin intermediul c`ruia Kubis a creat, \n cadrul unui proiect mai amplu, designul pachetului [i al paharelor de cafea oficiale ale US Airways, folosite pe toate cursele liniei aeriene. Pe de alt` parte, agen]ia vizeaz` conturi care ofer` libertate creativ`

[i provoc`ri pentru creativii s`i. “Aici merit` s` men]ion`m zona de social fundraising, unde lucr`m \mpreun` cu organiza]ii importante cum ar fi Children’s Museum of Houston (cel mai mare muzeu destinat copiilor din SUA) sau The Rose (o important` organiza]ie regional` care lupt` \mpotriva cancerului de sân) pentru a cre[te notorietatea programelor, impactul ini]iativelor [i nivelul implic`rii publicului larg, prin dona]ii [i voluntariat”, adaug` Georgeta Teodorescu.

CLIENTUL CA PARTENER DE JOC Jocul \n echip` d` \ntotdeauna rezultate mai bune. Dar spiritul de echip` trebuie s` se reg`seasc` nu doar \n interiorul agen]iei, ci [i \n rela]ia cu clien]ii. “Dac` nu \n]elegi oamenii, nu ai cum s` \n]elegi cum func]ioneaz` un business”, spune Gabriel Gavrilescu, Client Service Director la Kubis. “|n \ntâlniri nu stai fa]` \n fa]` cu o pozi]ie sau cu o semn`tur`, ci cu o persoan` ce nu e str`in` de stres, oboseal`, termenelimit` stricte. A[a cum [i eu, [i Vlad

DIGITAL

trebuie s` ne asigur`m \n fiecare lun` c` ne respect`m \ndatoririle fa]` de echip` [i fa]` de ac]ionari, a[a [i un brand manager are responsabilit`]ile sale.” {eful departamentului de Client Service al Kubis spune c` agen]ia pune clientul pe primul loc pentru c` ceea ce [i-au propus de la bun \nceput a fost s` rezolve problemele cu care se confrunt` acesta pentru a-l ajuta s`-[i \ndeplineasc` obiectivele de marketing. “Rolul nostru e s` g`sim solu]ii [i nu s` d`m b`t`i de cap clientului. Suntem flexibili, orienta]i spre nevoile oamenilor care ne \ncredin]eaz` proiecte importante pentru ei [i suntem perfect con[tien]i de valoarea unei bune comunic`ri.”

CAMARAZI DE DIGITAL Rela]iile dintre oamenii din Kubis ar fi demne de studiul unui psiholog, fiindc` e greu s` \ntâlne[ti rela]ii atât de strânse ca aici. “|n vreme ce «suntem ca o familie» sun` a \nfloritur` prin birourile altor companii, la Kubis pare s` fie purul adev`r. Nu sunt pu]ini oamenii din echip` ce \[i pun colegii pe lista celor mai buni prieteni, nu sunt pu]ine cazurile \n care confesiunile sunt schimbate ca \ntre fra]i sau surori”, arat` Vlad Popovici. Ceea ce nu este vizibil pentru cei care nu tasteaz`, deseneaz` sau codeaz` cot la cot cu echipa Kubis este motivul pentru care exist` acest ata[ament. Oamenii din agen]ie spun c` secretul este devotamentul. Kubis devine, la scurt timp dup` angajare, proiectul fiec`ruia dintre membrii echipei. “A[ putea spune c` agen]ia este Lego City-ul nostru. |n care am construit [i am reconstruit \mpreun` privind \ntotdeauna \nainte. {i asta \mi place mult. Doza de nebunie [i curaj specific` terenului de joac`, \mpreun` cu o mic` amnezie infantil` ce ne ajut` s` trecem peste orice obstacol [i ne permite \n acela[i timp s`

r`mânem sinceri \n ceea ce facem”, spune Maria Vatamanu, Group Account Director. Dar, a[a cum o echip` dintr-un joc video are nevoie de membri cu puteri speciale, a[a [i \n Kubis se pune mare pre] pe angajarea unor oameni cu background-uri cât mai diverse. “|mi amintesc c` dup` fiecare interviu ne adunam cu to]ii, «b`trânii», [i discutam despre cât de bine s-ar integra respectivul \n colectivul nostru, ca s` nu stric`m feng-shui-ul – de fapt, facem asta [i acum”, subliniaz` {tefan Gabo[. Iar calit`]ile par contagioase. Pove[tile membrilor echipei sunt preluate [i transformate \n pilde numai bune de dezv`luit la petreceri c`tre cei care p`[esc pentru prima dat` \n sediul agen]iei. “Lucrez al`turi de oameni care \mi spun c` fac parte din familia lor, de tineri care vor s` fie cei mai buni \n ceea ce fac. E genul de presiune care te for]eaz` s` cre[ti profesional mai repede decât al]ii, [i asta se vede [i \n evolu]ia rapid` a agen]iei”, spune Tara Duveanu, Group Creative Director la Kubis. Oamenii din toate departamentele se \ntâlnesc aproape \n fiecare s`pt`mân` pentru dou` ore pentru a povesti unii altora ce au mai \nv`]at, iar din când \n când se strâng cu to]ii pentru a asculta câte un specialist [i pentru a \nv`]a s`-[i pun` [i s`-[i r`spund` la noi \ntreb`ri \n cadrul unor workshop-uri interne. Din acest an, la Kubis a ap`rut [i o bibliotec`, una din care nu lipsesc c`r]ile necesare pentru a-l ajuta pe oricare dintre membrii echipei s` devin` mai bun [i din care [i clien]ii sunt invita]i s` \mprumute titlurile care i-au f`cut curio[i. Kuboteca a devenit realitate dup` ce Agnes Lukacs a creat pentru Kubis decora]iunile [i mobila destinate acestui nou spa]iu.

PLANURI PENTRU URM~TORUL NIVEL |n prezent Kubis are 50 de angaja]i [i o cifr` de afaceri de

KUBIS – DUP~ PRIMELE 5 NIVELURI Birouri: Cifra de afaceri pe 2012 Num`r angaja]i: Clien]i pe termen lung:

Site-ul oficial: Pagina de Facebook:

1,5 milioane de euro pe an. Agen]ia sper` s` men]in` rata de cre[tere a businessului [i anul viitor, ceea ce va duce cifra sa de afaceri la 2 milioane de euro. Echipa nu pl`nuie[te s` renun]e la abordarea sa de business din ultimii ani, propunându-[i s` câ[tige pân` la finalul anului \nc` unul sau doi clien]i importan]i, pentru a putea oferi \n continuare un service level foarte bun [i pentru a p`stra clien]ii actuali ce au devenit partenerii agen]iei pe termen lung. Vlad Popovici, Managing Director, spune c` agen]ia este foarte aproape de câ[tigarea unor clien]i din afara României, atât prin biroul din Houston, cât [i prin cel din ]ar`. “Consider c` suntem preg`ti]i s` r`spundem nevoilor unor clien]i ce vor s` dezvolte proiecte de amplitudine mare la nivel regional [i de aceea c`ut`m noi oameni care s` se al`ture echipei noastre atât pentru departamentul de social media, cât [i pentru studioul A/V.” Biz Biz

COVER STORY

|n spiritul Kubis Jocul \n echip` st` la baza succesului agen]iei. Fiecare membru al echipei m`rturise[te c` nic`ieri nu a \ntâlnit oameni ca la Kubis. De ce? Afla]i \n rândurile urm`toare.

Biz

VLAD POPOVICI, MANAGING DIRECTOR La \nceput, to]i am pornit cu o idee \ndr`znea]` [i un vis: s` construim o agen]ie \n care s` ne plac` s` lucr`m pân` ie[im la pensie, oricât de utopic ar p`rea asta. {i iat` c` au trecut primii cinci ani [i \n continuare cred c` o s` “\mb`trânesc” la Kubis. Spun cu ghilimelele de rigoare \ntrucât proiectele, colegii [i provoc`rile \mi dau un vibe incredibil! |n viitorul apropiat, Kubis va fi cea mai important` agen]ie din România [i probabil va deschide cel pu]in \nc` un birou \n Europa. Planurile sunt mari [i, ce e cel mai important, avem echipa care s` reu[easc` acest lucru!

MARIA VATAMANU, GROUP ACCOUNT DIRECTOR |n general sim]im o anumit` re]inere când trebuie s` vorbim despre lucrurile dragi, apropiate. E dificil s` aduci cuvintele potrivite [i s` le a[ezi astfel \ncât s` transmi]i perfect ceea ce oricum nu se poate descrie. A[ putea spune c` agen]ia este Lego City-ul nostru. |n care am construit [i am reconstruit \mpreun` privind \ntotdeauna \nainte. {i asta \mi place mult. Doza de nebunie [i curaj specific` terenului de joac`, \mpreun` cu o mic` amnezie infantil` ce ne ajut` s` trecem peste orice obstacol [i ne permite \n acela[i timp s` r`mânem sinceri \n ceea ce facem.

ANDREI BILAN, HEAD OF DESIGN Ne oprim rar s` ne uit`m \n urm`. Cu toate astea, doar a[a ne putem da seama cât de departe am ajuns. Am fost parte din Kubis de dinainte s` aib` un nume, când eram patru oameni care ignorau cele spuse de juc`torii cu mai mult` experien]` de pe pia]`. Am reu[it s` ne cre`m propriul drum printre cele mai mari agen]ii din ]ar`. Kubis s-a dovedit a fi acea idee de care te \ndr`goste[ti [i pe care o transformi \n viziune.

DIGITAL

{TEFAN GABO{, HEAD OF DEVELOPERS |n 2009, când am venit la Kubis, eram vreo [ase oameni cu totul [i la fiecare proiect participa aproape toat` lumea. Cu Andrei Bilan fusesem coleg [i \n alt` agen]ie, a[a c` eram deja obi[nui]i cu un anumit mod de lucru [i cu anumite proceduri, ceea ce ne-a prins bine atunci. Apoi am \nceput s` lucr`m la tot mai multe proiecte [i s` extindem echipa pentru a putea s` le facem fa]`. Fiecare dintre noi sim]ea c` agen]ia este “a lui” [i asta pentru c` ne implicam, ne p`sa foarte mult de fiecare proiect. A[a am ajuns s` cunosc [i s` lucrez cu o gr`mad` de oameni faini cu care ne-am \nc`p`]ânat s` ne \nghesuim mult timp \ntr-un sediu ne\nc`p`tor pentru c` ne era team` c` niciun alt sediu nu va avea aceea[i personalitate. Evident, ne-am \n[elat, pentru c` iat`, acum ne \nghesuim \ntr-un sediu mult mai mare cu la fel de mult` personalitate. Acum Kubis \nseamn` 50 de oameni, unul [i unul, ale[i pe sprâncean`, pasiona]i de ceea ce fac [i care vin \n fiecare zi aici nu pentru c` este un job, ci pentru c` pur [i simplu este locul \n care ar vrea s` vin` \n fiecare zi – mai pu]in, desigur, \n zilele \n care nu ar vrea s` mai vin` niciodat` – c` se mai \ntâmpl`. M` bucur s` v`d ce a ajuns agen]ia \n ace[ti ani [i m` bucur` mai ales faptul c` am fost aici \nc` de la \nceputuri [i c` am pus [i eu um`rul. A[a c`, dac` ar fi s` spun azi ce \nseamn` Kubis pentru mine, a[ spune a[a cum spune Anca, so]ia mea, “Pentru tine Kubis \nseamn` aproape totul!”.

TARA DUVEANU, GROUP CREATIVE DIRECTOR |nainte de Kubis mi-am b`gat coada \n diferite domenii, am \nv`]at mult [i am descoperit oameni excep]ionali, \ns` nic`ieri nu m-am sim]it ca acas`, a[a cum se \ntâmpl` aici. Lucrez al`turi de oameni care \mi spun c` fac parte din familia lor, de tineri care vor s` fie cei mai buni \n ceea ce fac. E genul de presiune care te for]eaz` s` cre[ti profesional mai repede decât al]ii, [i asta se vede [i \n evolu]ia rapid` a agen]iei.

GABRIEL GAVRILESCU, CLIENT SERVICE DIRECTOR De[i au trecut doar patru ani [i ceva, m` simt de parc` am fost aici dintotdeauna, iar oamenii din jurul meu, colegii mei, reprezint` o parte din familia mea. |mi este foarte greu s` m` gândesc c` a[ putea s` vin \ntr-o diminea]` la birou [i s` v`d al]i oameni. Cred c` unitatea grupului a reprezentat [i reprezint` \n continuare unul dintre lucrurile care au contribuit substan]ial la succesul Kubis. Pentru mul]i dintre noi, Kubis reprezint` a doua cas`. Pentru mine via]a [i lucrul la Kubis din ultimii ani au fost [i sunt \n continuare ca o plimbare \ntr-un roller-coaster pentru care nu a trebuit s` pl`tesc bilet: plin` de emo]ie [i satisfac]ii, cu zone de ascensiune din ce \n ce mai \nalte. Au fost [i sacrificii destul de mari, dar totul a meritat. Când voi ajunge la final, este posibil s`-mi iau bilet pentru \nc` o tur`. Biz

Online: importan]` mare, buget mic Pia]a de digital cre[te, dar furnizorii nu sunt pl`ti]i la nivelul a[tept`rilor. Clien]ii nu sunt dispu[i s` pl`teasc` \n plus, de[i importan]a online-ului cre[te \n mixul de comunicare, iar presiunea pe rezultate este tot mai mare. DE LOREDANA S~NDULESCU

Cu o valoare de 41 de milioane de euro

\n 2012, potrivit Media Fact Book 2013, analiza anual` a agen]iei de media Initiative, [i o estimare de cre[tere de pân` \n jurul valorii de 46 de milioane de euro \n 2013, pia]a de digital este singurul segment al pie]ei de media din România care merge pe plus. Digitalul este \n continuare pe val, alimentat \ndeosebi de cre[terile din zona de performance media (Facebook [i Google AdWords), segmentul cu cea mai mare cre[tere \n 2012, cu plus 47% fa]` de 2011. |n ceea ce prive[te strict pia]a de publicitate online, valoarea total` raportat` pentru 2012 este de aproximativ 22 de milioane de euro, conform celui mai recent studiu ROADS, realizat de c`tre PwC [i IAB România. Aceste cifre arat` o cre[tere de 7% a pie]ei locale comparativ cu anul 2011. Industria care a dominat pia]a de publicitate online \n 2012 a fost telecomul, urmat`, la o distan]` semnificativ`, de sectorul financiar [i de cel auto. Formatele digitale utilizate cel 22

Biz

mai frecvent \n 2012 sunt, \n mod deta[at, cele embed, secondate de formatele interuptive, respectiv de con]inutul sponsorizat. Cum se vede \ns` pia]a de digital de partea agen]iilor interactive \n prima jum`tate a anului 2013? Sunt cre[terile acestea resim]ite \n mod real de juc`torii din pia]`? Se pl`tesc serviciile digitale la valoarea pe care o merit`? “Depinde din ce perspectiv` privim lucrurile”, este de p`rere Bogdan Ni]u, General Manager al Webstyler, una dintre agen]iile interactive cu cea mai mare vechime \n pia]`. “Din punctul de vedere al clien]ilor, se observ` clar un interes mult crescut pentru digital fa]` de 2012. Un interes crescut pentru idei, pentru solu]ii cu adev`rat creative”. De cealalt` parte a baricadei, \n ograda agen]iilor, se observ` pozi]ionarea cu expertiz` pe câte un domeniu al digitalului, ceea ce nu reprezint` o evolu]ie tocmai pozitiv`. “Din p`cate, \n continuare num`r`m pe degetele de la o mân` agen]iile de digital care au cu adev`rat expertiz`

INTERNET

DIGITALUL VIITORULUI MUGUR P~TRA{CU, Managing Partner, iLeo

Digitalul nu mai este un punct de contact sau o extensie, digitalul devine parte a oric`rei comunic`ri, se permanentizeaz`, reprezint` suportul esen]ial al celorlalte puncte de \ntâlnire cu consumatorii. Se [terg grani]ele \ntre medii, toate intrând \ncet-\ncet sub acoperirea [i influen]a digitalului. Practic, felul \n care este gândit` comunicarea \ncepe de la rezolvarea modului \n care aceasta va sta pe ecranele finale, de la dimensiunea social` a acesteia [i felul \n care poate fi preluat` \n cultura popular` de zi cu zi. BOGDAN NI}U, General Manager, Webstyler

Gala Cyber Cannes Lions 2013 arat` tendin]a la nivel mondial, [i anume aten]ia pentru generarea de con]inut de c`tre branduri. Nu este vorba de asocierea cu un con]inut creat de al]ii pe care brandul s`-l sponsorizeze, ci de crearea de con]inut care implic` brandul. Dac` brandul reu[e[te s` implice oamenii nu doar s` distribuie, ci s` participe la crearea unei pove[ti, cu atât mai bine. Oamenii vor pove[ti, [i, \n plus, vor s` fac` parte din pove[ti. |n România, ca s` ajungem \n acest punct trebuie s` dep`[im ideea c` oamenii se implic` doar dac` sunt stimula]i cu ceva. Agen]iile [i marketerii \nc` nu au curaj s` \ncerce altfel. E nevoie ca agen]iile s` propun` campanii cu motiva]ii autentice de engagement (like-ul la postul de Facebook nu este engagement). Iar pentru asta este de lucru la expertiza strategic`.

IONELA BUTA, Client Service Director, MRM Worldwide

Mobilul [i aplica]iile pe mobile reprezint` una dintre tendin]e – rata de penetrare a smartphone-urilor a crescut [i \n România, iar pentru clien]ii din portofoliu am \nceput s` dezvolt`m campanii \n aceast` direc]ie. Se urm`re[te crearea unui con]inut cu adev`rat valoros pentru consumator mai degrab` decât afi[area unor mesaje publicitare. Din p`cate, astfel de campanii sunt \n continuare rare \n România. Multe branduri merg pe adaptarea mesajului \n digital [i nu pe crearea unei experien]e unice, declinat` din mesajul spus pe TV.

strategic` de brand. {i asta se vede \n lucr`ri”, puncteaz` Ni]u. Mugur P`tra[cu, Managing Partner al agen]iei iLeo, parte a grupului Leo Burnett, are o explica]ie [i mai tran[ant` pentru situa]ia \n care se afl` pia]a de digital din România. “Pia]a digital` \n România evolueaz` ca urmare a dou` dinamici opuse: banii pe pia]` sunt din ce \n ce mai pu]ini [i bugetele se diminueaz` drastic pe de o parte, dar din ce \n ce mai multe companii acord` o importan]` crescut` prezen]ei constante \n digital.” Care este \n acest context

rezultatul? “Pia]a va reu[i s` creasc` ponderat [i anul acesta, de[i pare iminent` o criz` a furnizorilor de servicii digitale, care au ajuns la limita de jos a sustenabilit`]ii acestui model de business \n care trebuie s` pl`teasc` salarii foarte mari, mai ales \n zona de dezvoltare, la concurs cu fee-uri din ce \n ce mai mici, pe cerin]e de performan]` din ce \n ce mai riguroase.” Concluzia este c`, de[i digitalul cre[te ca importan]` [i prezen]` \n mixul de comunicare, nu este [i perceput la adev`rata valoare a costurilor pe care le presupune. Biz Biz

AFACERI DE FAMILIE

MO{TENITORII DE AFACERI Au trecut mai bine de dou` decenii de la apari]ia primelor companii antreprenoriale locale. Ast`zi, “mo[tenitorii” se preg`tesc s` preia frâiele companiilor [i, cu o nou` viziune asupra mediului de business, s` duc` mai departe afacerea familiei. DE OVIDIU NEAGOE {I OANA GRECEA

Biz

Ada Georgescu se poate l`uda cu un CV impresionat mai ales pentru vârsta de 25 de ani. A lucrat \n produc]ie, unde avea salariul minim pe economie, apoi a trecut la contabilitate, iar urm`torul pas l-a f`cut pe postul de secretar`. Dac` poate crede]i c` tân`ra \nc` nu [tie ce \[i dore[te s` fac` pe viitor, v` \n[ela]i. Ada Georgescu [tie exact care este locul pe care \l va ocupa \n mediul de afaceri: va continua businessurile fondate de mama sa, Luchi Georgescu, iar diversitatea locurilor de munc` din cadrul produc`torului de mezeluri Meda constituie preg`tirea necesar` pentru func]ia suprem` din mediul de afaceri. Dar antrenamentul a \nceput cu mult mai mult timp \n urm`. Ada a absolvit un liceu \n Elve]ia, cu bacalaureat interna]ional, format din 21 de examene. “Mie mi-a fost u[or, ei i-a fost greu”, m`rturise[te Luchi Georgescu, fondatoarea Vincon Vrancea [i Meda. “M` duceam la ea cam la o lun` [i jum`tate. |mi preg`team \ntâlniri cu profesorii s` v`d dac` plute[te sau este un pic ancorat`.” Ada [i-a continuat studiile la Universitatea Metropolitan din Londra, unde a studiat business administration, [i, dup` ce antreprenoarea i-a testat cuno[tin]ele, a demarat procesul de preg`tire pentru preluarea unei buc`]i din afacerea Meda. Pentru Vincon, \n schimb, Luchi Georgescu consider` c` este nevoie s` mai treac` un timp pân` ce fiica sa va \n]elege \n totalitate acest business mai complex. “Mental, copilul meu are logica mea, are un bun sim] natural, are sim] al responsabilit`]ii [i partea uman` foarte bine dezvoltat` [i exacerbat`”, poveste[te antreprenoarea. Dar Luchi Georgescu consider` c` Ada Biz

AFACERI DE FAMILIE

[i de investi]ii serioase \n mai are ceva de \mbun`t`]it. “Eu familie române[ti mizeaz` pe cartea infrastructur` [i \n \mbun`t`]irea socializez foarte bine, dar aici cred c` precau]iei pentru viitorul apropiat [i calit`]ii sistemului de \nv`]`mânt, care trebuie lucrat la Ada, pentru c` \n au pe agend` o strategie de s` preg`teasc` [i s` ancoreze momentul \n care ajungi \ntr-un sistem consolidare, rezultate similare cu absolven]ii mai bine \n realit`]ile din \n care trebuie s` conduci m`car o planurile businessurilor de familie de pia]a muncii. Acestea sunt principalele buc`]ic` din el, s` iei decizii, trebuie s` la nivel global, unde 69% dintre concluzii ale studiului “Family fii comunicativ, s` po]i forma echipe”, responden]i caut` o cre[tere organic` Business Survey Romania 2013”, completeaz` Luchi Georgescu. [i 12% urm`resc o dezvoltare agresiv`. realizat de PwC. “Antreprenorii sunt Nu este un caz singular. Una din Dar probleme au chiar [i cei mai pilonii lumii moderne”, spune Vasile nou` afaceri se a[teapt` s` fie experimenta]i antreprenori. Când vine transferat` \n urm`toarea vorba despre obstacole, perioad`, pentru c` majoritatea principala piedic` ce pune be]e afacerilor de familie, cel pu]in pe \n roate afacerilor de]inute de plan local, sunt de]inute de familii se afl` condi]iile de pia]` fondatorii lor, potrivit unui studiu (52% dintre responden]ii LOC COMPANIE FAMILIE DE}IN~TOARE realizat de re]eaua interna]ional` studiului realizat de PwC), 1. Walmart Walton Family Business Network (FBN). cre[terea competi]iei (32%), {i nu de pu]ine ori mo[tenitorii fiscalitatea (42%) [i legisla]ia 2. Ford Motor Co. Ford afacerii fondate de p`rin]i \n trecut 3. Samsung Electronics sau politicile guvernamentale Lee vin cu o viziune nou` asupra (29%). La polul opus, temerile 4. LG Group Koo mediului de business, au la cu privire la disponibilitatea 5. Carrefour Group Defforey dispozi]ie o multitudine de finan]`rii, pe baza amplific`rii 6. Fiat Group Agnelli informa]ii, care nu erau tocmai de crizei economice globale la 7. IFI Istituto Finanziario g`sit, cel pu]in \n România la nivelul B`trânului Continent, Industriale SpA Agnelli \nceputul anilor ’90, [i, poate cel au sc`zut, numai 13% dintre mai important aspect, noile participan]i considerând 8. PAS Peugeot Citroën Peugeot tehnologii [i tot ce \nseamn` aceasta o provocare pentru 9. Cargill Inc. Cargill/MacMillan online nu au secrete pentru ei. organiza]ia fondat`. Tot la 10. BMW Quandt |n România, peste 65% dintre capitolul provoc`ri, micile Surs`: Family Business Magazine Inc. afaceri sunt conduse \n familie, cu afaceri de familie sunt toate c` o majoritate covâr[itoare dezavantajate \n fa]a este reprezentat` de afacerile de companiilor multina]ionale, cel mic` anvergur`. Dar exist` [i pu]in \n termeni de recrutare [i reten]ie Iuga, Country Managing Partner la businessuri de familie care s-au a personalului valoros, din cauza PwC România. “Ei sunt cei care dezvoltat cu mare succes [i au reu[it pachetului salarial [i a oportunit`]ilor transform` ambi]iile \n realitate, chiar s` devin` companii recunoscute mai reduse de avansare. inoveaz`, critic` vechile ierarhii [i nu numai pe plan local, ci [i Dac` exporturile genereaz` aproape creeaz` valoare ad`ugat`. Ei sunt interna]ional. o treime din PIB-ul anual al României, indispensabili pentru propulsarea companiile private nu sunt conectate oric`rei economii, aduc stabilitate [i puternic la pie]ele externe – numai genereaz` locuri de munc`”, CIFRE |N FAMILIE 15% din venituri reprezint` adaug` Iuga. La nivelul anului 2011, businessurile exporturile, comparativ cu media Studiul realizat de PwC mai arat` c`, de familie din Europa aveau o cifr` de global`, care se situeaz` la 25 de \n ciuda dificult`]ilor din pia]`, afaceri cumulat` de 1.800 de miliarde procente. Dar una dintre concluziile afacerile de familie din România au de euro, reprezentând aproximativ studiului este c` antreprenorii români \nregistrat performan]e notabile, 71% 18% din PIB-ul Uniunii Europene, [i caut` s` schimbe acest mit [i dintre responden]i precizând cre[teri au ajutat la generarea a peste estimeaz` c` \n urm`torii cinci ani ale vânz`rilor. Mai mult, fondatorii 5 milioane de locuri de munc`. ponderea adus` de exporturi cifrei de afacerilor conduse \n familie sunt cât Antreprenorii [i afacerile de familie afaceri se va ridica la 26%, ceea ce se poate de optimi[ti cu privire la aduc stabilitate economiei [i pune România \n fruntea statelor de la viitorul acestora, 61% men]ionând c` reprezint` chiar un motor de cre[tere, care se a[teapt` cea mai mare cre[tere estimeaz` o cre[tere constant`, dar la capitolul recunoa[tere [i sprijin a exporturilor generat` de companiile organic`, \n timp ce 13 procente iau \n din partea guvernului se pare c` mai private, cu 77%. România este urmat` calcul strategii agresive de dezvoltare, este mult de lucru. Este nevoie de \n acest clasament de Grecia (70%), printre care chiar [i fuziuni [i achizi]ii. sprijin politic pentru crearea unui Turcia (64%) [i Italia (67%). Biz Aproape o p`trime dintre afacerile de cadru fiscal [i legislativ stabil, precum

CELE MAI PUTERNICE AFACERI DE FAMILIE

Biz

AFACERI DE FAMILIE

Drumul spre vårf, pavat cu trei demisii Pentru Radu Milcu, un tân`r de 34 de ani, o zi obi[nuit` de munc` nu se \ncheie odat` cu terminarea orelor de program. Mai mult, nici \n zilele de sâmb`t` sau duminic` acesta nu este strìn de munc`. |n calitate de Executive Manager, Radu conduce acum agen]ia de turism Eurotravel, companie fondat` \n anul 1994 de tat`l sù, Dumitru Milcu. Nu cu mult timp \n urm`, acesta a ales s` fac` un pas \n spate [i s` \l lase pe Radu “prad`” mediului de afaceri [i deciziilor executive. Cu toate acestea, \i este \ntotdeauna al`turi oricând Radu are nevoie de un sfat de business. Dar drumul tân`rului pân` \n fruntea companiei nu a fost unul tocmai u[or, chiar dac` angajator era chiar propriul tat`. Din contr`. Din 1998, când a fost angajat la agen]ie, Radu Milcu a pornit de jos, din postura de [ofer, unde se ocupa de transferurile clien]ilor la aeroport, dup` care a \nv`]at [i contabilitate, s-a ocupat ulterior de rezerv`ri [i, \ncet-\ncet, a fost trecut de tat`l sù [i prin businessul propriu-zis, adic` negocieri sau proiecte mai mari. “Radu a \nv`]at meserie cum \nva]` un copil s` \noate, \i dai drumul \n ap` [i \nva]` singur”, poveste[te Dumitru Milcu. “Eu, de la \nceput, de când a venit \n firm`, am uitat c` este copilul meu [i cred c` a fost «biciuit» mai mult ca al]i angaja]i”, mai spune Dumitru Milcu. Dovad` stau [i cele trei demisii scrise de Radu de-a lungul timpului, amintire care [i ast`zi le aduce celor doi zâmbetul pe buze. “M` duceam la mama lui cu hârtiu]a s` o p`streze ca amintire [i s` i-o dea când mai cre[te”, poveste[te zâmbind Dumitru Milcu. Tot cu o demisie a \nceput preg`tirea pentru mediul de business [i fratele mai mic al lui Radu, care a intrat recent \n companie [i actualmente se ocup` cu drumurile c`tre b`nci, furnizori, clien]i iar, de pu]in timp, se ocup` [i de rezerv`ri. “Nu ai cum s` reu[e[ti \n business dac` nu treci prin absolut to]i pa[ii din companie, eu trecând prin

absolut toate departamentele, inclusiv prin cel de [oferie, [tiu exact ce se \ntâmpl` \n orice moment [i cum a[ vrea s` fie f`cut”, spune Radu Milcu despre experien]a acumulat` \n Eurotravel. Cei doi au acum toate motivele s` zâmbeasc` privind \n urm`, pentru c`, de[i au existat ca \n orice business [i momente \n care au fost idei diferite, \ntotdeauna au ajuns la un punct comun. Unul dintre acestea este [i agenda strategic` a companiei: fidelizarea clien]ilor actuali [i l`rgirea ariei de clien]i. Dar asta nu \nseamn` c` Radu urm`re[te cu stricte]e numai strategia dup` care tat`l s`u conducea businessul. “Eu am mers practic un pic

pe partea asta de tehnologie, la care tata a r`mas pu]in \n urm`”, spune Radu. “El a adus \mbun`t`]iri [i sistemului de lucru [i firmei \n general”, completeaz` [i tat`l lui Radu despre \mbun`t`]irile aduse de fiul s`u companiei Eurotravel. “Au pornit de la organizarea \n sine, care trebuie perfec]ionat` \n permanen]`. Trebuie s` te adaptezi cerin]elor pie]ei, la asta el e bun, [tie s` o fac`, [tie s` ia taurul de coarne, din punctul acesta de vedere eu am devenit mai tem`tor, cu genera]ia asta, sunt la momentul la care fac pa[i mici, oricum nu sunt adeptul pa[ilor mari. Semnele b`trâne]ii”, completeaz` Dumitru Milcu. Biz Biz

AFACERI DE FAMILIE

Gustul dulce al succesului Dac` ar putea vorbi, pere]ii \mpânzi]i cu premii, distinc]ii [i recunoa[teri na]ionale [i interna]ionale ai unui apartament cu dou` camere de la etajul patru dintr-un cartier bucure[tean ar avea tolba plin` cu pove[ti. De aici, din sediul local al Sonimpex Serv Com, produc`torul Magiunului de Topoloveni, a fost purtat un r`zboi de amploare cu un gigant retailer german. Dar cea mai frumoas` poveste nu este aceasta, ci \ncepe din momentul \n care Diana Stanciulov s-a al`turat companiei fondate de mama sa, Bibiana Stanciulov. Cum Diana este specializat` \n drept, beneficiile pentru Sonimpex Serv Com nu au \ntârziat s` apar`. Fiica fondatoarei companiei a ob]inut rapid decizia de \nregistrare a produsului românesc magiun de Topoloveni \n registrul denumirilor de origine [i indica]iilor geografice protejate. Tân`ra se ocup` de tot ce \nseamn` parte juridic`, inclusiv contractele cu hipermarketurile, [i \n plus particip` la târgurile na]ionale [i interna]ionale. Unul dintre momentele cheie din istoria companiei a avut loc \n anul 2010, când fondatoarea a mizat pe cartea diversific`rii, proces prin care Sonimpex Serv Com a decis s` produc` [i dulce]uri, nu doar Magiunul de Topoloveni. “Diana a fost destul de conservatoare \n privin]a diversific`rii”, \[i aminte[te Bibiana Stanciulov. De[i \ntre cele dou` nu a existat niciodat` un moment de ne\n]elegere, ca \n orice business, exist` viziuni pe termen lung diferite. Dac` fondatoarea companiei vede câ[tig`toare strategia exporturilor \n ]`ri cu poten]ial mare din punctul de vedere al venitului [i al [tiin]ei consumului de alimente s`n`toase, Diana, \n schimb, ar miza pe dezvoltarea unei re]ele de mici magazine, pentru \nceput \n cele [ase sectoare ale Bucure[tiului [i ulterior \n ora[ele mari. Biz 28

Biz

Re]eta potrivit` O afacere \nceput` de doctorul pediatru Mihaela Marcu a crescut treptat de la un cabinet \n 1996 la 9 hiperclinici, 8 laboratoare proprii de analize, 6 spitale, 3 maternit`]i, 28 de centre medicale generaliste \n Bucure[ti [i \n ]ar`, 6 farmacii proprii reunite sub re]eaua PharmaLife [i colabor`ri cu 135 clinici medicale partenere din toat` ]ara. Primul cabinet medical privat a fost deschis la etajul unei vile din str. Zablovschi din Bucure[ti. Cabinetul s-a extins de-a lungul a cinci ani [i s-a transformat \ntr-o clinic`, iar la serviciile de pediatrie [i medicin` intern` s-au ad`ugat cele de ginecologie [i de oftalmologie. Mihail [i ulterior Nicolae Marcu au decis s` se implice \n dezvoltarea businessului din 2004, realizând o serie de schimb`ri care au determinat cre[terea organic` a companiei [i intrarea \ntr-un proces rapid de extindere [i diversificare a serviciilor medicale, cum ar fi lansarea

conceptului de hiperclinic` \n 2004 sau a celui mai mare spital privat \n 2007. “Pentru MedLife a fost relativ u[or de la bun \nceput deoarece echipa a \ntrunit experien]a necesar` pentru a construi un astfel de business. Dr. Mihaela Marcu [i Nicolae Marcu au avut background medical, iar eu am avut background de management [i financiar”, spune Mihail Marcu. Nu este deloc de neglijat faptul c`, de[i MedLife are capital majoritar autohton, este o companie cu guvernan]` corporativ`, auditat` anual pe standarde interna]ionale \nc` din 2004 [i cu toate standardele de calitate europene pe deplin implementate. Echipa de conducere a MedLife este de altfel completat` cu speciali[ti de top proveni]i din mediul bancar sau din multina]ionale, fiind probabil una dintre cele mai structurate companii din România. Ac]ionariatul MedLife arat` acum cam a[a: familia Marcu

(Mihail, Nicolae [i Mihaela) – 51%, fondul privat SGAM Eastern Europe (de]inut de o subsidiar` a grupului Société Générale) – 36,25% [i IFC – 12,75%. Mihail Marcu este \n prezent pre[edintele Consiliului de Administra]ie al MedLife, fiind responsabil cu tot ceea ce ]ine de viziune, strategia de business a companiei, oportunit`]i de dezvoltare [i extindere. Nicolae Marcu este \n prezent directorul general al companiei [i, pe lâng` implica]iile sale \n strategia de business a companei, coordoneaz` direct tot ce ]ine de dezvoltarea [i diversificarea serviciilor medicale, consolidarea echipei [i managementul pacien]ilor [i al siguran]ei actului medical. Doctori]a Marcu este fondatoarea MedLife, membru al Consiliului de Administra]ie [i coordonator al spitalului de pediatrie MedLife. Biz Biz

Esen]e dure Familia Rizea, proprietara afacerii Lemet, se ocup` cu mic, cu mare s` mobileze casele românilor de 22 de ani. Cei doi membri mai tineri ai familiei s-au al`turat treptat tat`lui \n business [i \ncearc` s`-[i impun`, prin argumente, punctele de vedere. De[i sunt firi diferite [i v`d businessul cu al]i ochi, mai devreme sau mai târziu cei trei membri ai familiei ajung la un numitor comun \n privin]a tuturor aspectelor – o lec]ie \nv`]at` din c`r]ile de capitalism ale lui Alexandru Rizea. Capul familiei a mizat pe procesul de produc]ie [i a fost, prin defini]ie, extrem de ata[at de fabrica de mobil` din PAL din Brebu (jude]ul Prahova). Meritul extinderii lan]ului de magazine Lem's, care cuprinde o re]ea de peste 100 de unit`]i, \i apar]ine \ns` lui Adrian Rizea. Contextul moderniz`rii companiei i se datoreaz` Adinei Ionescu, fiica lui Alexandru, responsabil` cu ac]iunile de CSR, medicina muncii [i certificarea standardelor de calitate. Aceasta a studiat contextul acces`rii de fonduri europene pentru dezvoltarea companiei [i a atras investi]ii de [ase milioane de 30

Biz

euro \n fabrica Lemet, din care trei milioane au reprezentat contribu]ia familiei Rizea, iar cealalt` jum`tate a fost finan]are european`. Cu ajutorul noii linii, fabrica Lemet a \nceput s` produc` o gam` mai variat` de mobilier, pe m`sura re]elei extinse de magazine. |n prezent, strategia re]elei de magazine Lem's vizeaz`, la unison, extinderea \n Bucure[ti, unde la acest moment exist` doar patru magazine. Fiecare angajat are un rol important \n companie, fie c` vorbim despre oameni cu func]ii de conducere, fie c` vorbim despre muncitorii din fabrica de la Brebu. “Adrian este cel care se face responsabil de extinderea re]elei de magazine Lem's la nivel na]ional, prin care se vând produsele fabricate la Brebu. Eu nu m` gândeam la o re]ea atât de mare, care s` dep`[easc` 100 de magazine. Adina a avut un rol important \n strategia de modernizare a fabricii, ea \mpreun` cu o companie de consultan]` specializat` s-a ocupat de accesare a unor fonduri europene ce au fost investite \ntr-o nou` linie de

produc]ie. Fiecare angajat din companie reprezint` o verig` dintr-un lan], dac` una se desprinde, \ntregul lan] este compromis”, poveste[te Alexandru Rizea. Cum \[i \mpart func]iile cei trei? Alexandru Rizea este director general, Adrian Rizea – director comercial al re]elei [i se ocup` de strategia de extindere, iar Adina Ionescu este reprezentant al Management Integrat Lemet. Aurelia Rizea, so]ia lui Alexandru [i mama celor doi, este directorul executiv financiar. }intele familiei Rizea sunt mari [i vizeaz` deschiderea pân` la sfâr[itul anului a 15 magazine noi, dintre care 5 au fost deja inaugurate \n ora[e precum Constan]a, Pite[ti sau Craiova. “De asemenea, anul acesta miz`m [i pe lansarea de noi produse [i diversificarea gamelor [i publicurilor c`tre care ne adres`m. 2013 este anul \n care ne concentr`m pe conceperea de produse care s` se adapteze oric`ror cerin]e, adic` programe modulare de mobilier, prin care consumatorul \[i poate crea singur mobilierul”, explic` Adrian Rizea. Biz

SUCCESUL ARE GUST DULCE-ACRISOR Pia]a berii continu` s` creasc`, \n ciuda scepticismului pe care produc`torii \l manifestau \n ultimele semestre. Dar avansul surprinz`tor al industriei berii din Rom창nia are un gust puternic de fructe. DRAGO{ L~Z~RESCU

FMCG

Cifrele seci arat` un tablou interesant al pie]ei berii \n România; volumul pie]ei a ajuns la 18,2 milioane de hectolitri anul trecut, ceea ce se traduce printr-un avans de 7%. Aceste rezultate plaseaz` România pe locul al [aselea la nivel european \n topul consumatorilor de bere, cu o medie de 90 de litri pe cap de locuitor \n 2012. Speciali[tii apreciau c` rezultatele bune au fost influen]ate decisiv de vara lung` [i c`lduroas`, dar [i de evenimentele sportive de amploare din 2012 (Jocurile Olimpice [i Euro 2012), având \ns` predic]ii rezervate sau pesimiste pentru anul acesta. "2012 este un an \n care pia]a berii s-a dezvoltat cu 7%, dar nu suntem foarte ferici]i, pentru c` aceast` dezvoltare este, din punctul nostru de vedere, una conjunctural`. Sunt dou` elemente care au influen]at pozitiv aceast` pia]`, respectiv avalan[a de evenimente sportive [i culturale de anul trecut, iar o alt` influen]` conjunctural` a avut-o vremea bun`, \n condi]iile \n care \n lunile iunie, iulie [i august s-au \nregistrat de trei ori mai multe zile c`lduroase, cu temperaturi medii de peste 25 pân` la 30 de

grade, fa]` de 2011", spunea Constantin Bratu, directorul general al Asocia]iei Berarii României, \ntr-o conferin]` de pres` \n urm` cu trei luni. Acesta ad`uga \ns` c` nu a existat o cre[tere a puterii de cump`rare a românilor, astfel \ncât s` se poate spera c` 2013 va fi un an la fel de pozitiv ca [i 2012. Mai mult, de la 1 februarie 2013 a crescut acciza la bere cu 10% \n euro (aproximativ 15,6% \n lei). |ntr-adev`r, de[i volumul pie]ei a dep`[it anul trecut nivelul de 18 milioane de hectolitri, acesta r`mâne sub maximul istoric din 2008, de 20,2 milioane de hectolitri. |n plus, anul 2013 a debutat cu o presiune fiscal` sporit` pe pia]a berii, prin cre[terea accizei cu

luni ale acestui an, de 14%, pân` la trei milioane de hectolitri. Aceasta este cea mai puternic` cre[tere trimestrial` a consumului din ultimii [ase ani. Rezultatele favorabile \nregistrate \n pia]` \n 2012 plaseaz` România pe locul al [aselea \n topul ]`rilor consumatoare de bere, dup` ]`ri cu tradi]ie \n acest sens, cum ar fi Cehia, Austria [i Germania, cu un consum semnificativ mai mare pe cap de locuitor. Pe de alt` parte, România este aproape de Polonia [i Lituania. De[i România nu se num`r` printre marii exportatori de bere ai Europei, ]ara noastr` a raportat un record \n privin]a exporturilor de bere \n 2012, de 1,3% din totalul produc]iei, echivalentul a 230.000 de hectolitri. Aceast` cifr` este similar` cu capacitatea de produc]ie anual` a unui produc`tor de bere de

BEREA ROMÂNEASC~ |N CIFRE 4 98% din berea consumat` de români e produs` \n ]ar` 4 4,5% din berea consumat` \n Europa e produs` \n România 4 76.000 de români lucreaz` direct [i indirect \n aceast` industrie 4 24 de minute munce[te \n medie un român pentru a-[i cump`ra o bere 4 5 minute munce[te un european pentru a-[i cump`ra o bere 4 52,5% din berea consumat` \n ]ar` e \mbuteliat` \n PET

10%. Impactul cre[terii accizei este greu de estimat, pe fondul puterii de cump`rare relativ fragile a românilor, astfel c` produc`torii de bere sunt mai degrab` precau]i \n privin]a evolu]iei consumului \n acest an. |n pofida conjuncturii mai degrab` descurajatoare, pia]a berii a \nregistrat un avans spectaculos [i \n primele trei

dimensiuni mici. Pe de alt` parte, exporturile s-au situat la nivelul de 2% din consumul de bere din ]ar`. Import`m din ]`rile cu tradi]ie [i export`m acolo unde avem comunit`]i de români, dar [i \n afara Uniunii Europene, \n ]`ri ca Republica Moldova [i Albania. Exportul este pe un trend pozitiv [i \nregistreaz` aceea[i rat` de Biz

FMCG

cre[tere ca [i importul. "Raportat la media european` a importurilor, se observ` c` sunt ]`ri cu tradi]ie \n produc]ia berii, precum Cehia sau Germania, \n care importurile de bere \nsumeaz` \ntre 5 [i 7%. De exemplu, \n Fran]a se import` circa 40% din berea consumat` acolo", a explicat Constantin Bratu.

AROME PROFITABILE PET-ul r`mâne \n topul preferin]elor consumatorilor români, peste 50% dintre ace[tia optând pentru berea \mbuteliat` \n bidoane de plastic, pe fondul unui raport pre]/volum avantajos, dar [i al nivelului de trai mai sc`zut al românilor comparativ cu vest-europenii.

apari]iei unei noi categorii de bere, care [i-a f`cut loc treptat printre preferin]ele românilor – berea cu arome de fructe. Primii pa[i \n acest sens au fost f`cu]i \n urm` cu cinci ani, când reac]iile publicului au fost mixte. |n timp, produc`torii au identificat segmentele de consumatori c`rora trebuie s` li se adreseze, astfel c` femeile au devenit una dintre principalele ]inte pentru promovarea berilor cu l`mâie, limonad` sau grapefruit. "Cunoscând foarte bine pia]a berii, am observat c` aceasta era preg`tit` pentru a

AMBALAJELE BERII |N ROMÂNIA PET STICL~ CUTIE HALB~

52,5% 28,2% 15,8% 3,5%

(+1,2% fa]` de 2011) (-2% fa]` de 2011) (+1% fa]` de 2011) (-0,2% fa]` de 2011)

Acest aspect este speculat \n continuare de produc`torii de bere locali, astfel c` inclusiv sortimentele de bere cu arome [i-au g`sit loc pe aceast` ni[`. Evolu]ia constant pozitiv` a pie]ei berii \n România se datoreaz` calendarului bogat \n evenimente sportive, \ns` [i 34

Biz

«gusta» o nou` propunere – berea cu arome – [i am decis s` inov`m, oferind consumatorilor no[tri [i aceast` variant`, \n 2008. Acum, la cinci ani distan]`, putem spune cu certitudine c` a fost o alegere inspirat`. Particularit`]ile Redd's sunt date de targetul

c`ruia ne adres`m – femeile. Prin aromele proaspete, fructate, Redd's Lemon [i Redd's Cranberry echilibreaz` gustul berii, fiind astfel pe placul doamnelor [i domni[oarelor. Ambele sortimente con]in 4% alcool [i suc de fructe – l`mâie \n Redd's Lemon [i meri[oare \n Redd's Cranberry", spune Laura Andrei, Senior Brand Manager International Brands pentru Ursus Breweries. Conceptul berii Radler – un mix \ntre bere [i limonad` – a fost introdus pentru prima dat` pe pia]a româneasc` de Heineken, prin lansarea Ciuc Natur Radler, \n prim`vara lui 2012. "Consumatorii no[tri devin din ce \n ce mai sofistica]i, iar nevoile lor se dezvolt` \n permanen]`. Am identificat nevoia lor pentru un produs r`coritor [i am lansat Ciuc Natur Radler, care a reu[it s` r`spund` pe deplin acestei nevoi. Ciuc Natur Radler este un produs realizat din 37% bere Ciuc Premium, ob]inut` din ingrediente naturale, [i 63% limonad`", spune Onno Rombouts, Managing Director al Heineken România, care adaug` c` vânz`rile acestui sortiment au dep`[it a[tept`rile ini]iale ale produc`torului de bere. Berea Radler a luat na[tere \n Germania la \nceputul secolului XX [i a devenit extrem de popular` \n Germania [i Austria, \n timp ce \n România aceast` categorie este una tân`r`. Cea mai important` provocare pentru produc`tori \n privin]a noilor sortimente de bere a fost educarea consumatorului, obi[nuit cu berea clasic` [i cu noile beri nefiltrate propuse de produc`tori, cu un gust similar berii "tradi]ionale". Astfel, berarii prezen]i pe pia]a din România au investit \n comunicarea beneficiilor

FMCG

func]ionale ale berii cu arome. Potrivit Laurei Andrei, berea cu arome [i mixurile de bere cu suc de fructe formeaz` un segment de pia]` cu o cre[tere constant` \n ultimii ani \n ]`rile dezvoltate din Europa. "To]i marii produc`tori de bere au devenit juc`tori activi \n acest segment care, \n timp, s-a diversificat atât \n ceea ce prive[te varietatea aromelor, sofisticarea comunic`rii m`rcilor, cât [i pozi]ionarea de pre]. Receptivitatea crescut` a consumatorilor c`tre noutate a condus la o cre[tere a preferin]elor consumatorilor, atât \n rândul femeilor, cât [i \n rândul b`rba]ilor. {i \n România tendin]a este ascendent`, dar mai este \nc` nevoie de timp pân` când s` ajungem la

poten]ialul pe care \l are acest segment \n cadrul consumului de bere", spune Brand Managerul de la Ursus Breweries. Dac` \n prim` instan]` produc`torii lansaser` o parte a noilor sortimente de bere aromate pentru o perioad` determinat` de timp, succesul de care acestea s-au bucurat pe pia]a local` i-a determinat s` continue produc]ia. "Ciuc Natur Radler este un produs permanent \n portofoliul nostru [i inten]ion`m s` r`mân` a[a", spune Rombouts. |n cazul Ursus Breweries, Redd's Cranberry a fost gândit ca un produs disponibil pentru o perioad`

determinat`, \ns` reac]ia pozitiv` a consumatorilor i-a determinat pe produc`tori s` introduc` sortimentul \n oferta permanent`. Pia]a local` a berii se afl` \ntr-o perioad` a \ncerc`rilor, dominat` de inten]ia produc`torilor de a diversifica oferta cu noi sortimente, de la berea nefiltrat` la cea cu arome de fructe sau la berea cu \ndulcitori din stevia. Succesul noilor sortimente depinde atât de preferin]ele consumatorului român, cât [i de eficien]a campaniilor de comunicare ale berarilor. |ns` cu siguran]` eforturile acestora de a l`rgi gama de produse conduce industria spre o cre[tere sus]inut` pe care nici ei nu o anticipau \n urm` cu câ]iva ani. Biz

Biz

MEDIA

NOILE ECRANE ALE TELEVIZIUNII Consumatorii nu s-au s`turat, de fapt, de TV. S-a schimbat doar felul \n care vor s` acceseze acest con]inut. Iar noile ecrane (smartphone, tablet`) \ncep s` joace un rol tot mai important \n consumul de programe TV. DE GABRIEL BĂ&#x201A;RLIG~

Biz

MEDIA

sau chiar pe smartphone, ori “mici ecrane” ale erei digitale. Exist`, [i e[i o lume f`r` interac]ioneaz` online \n timp ce se aici, diferen]e de consum \n func]ie de televiziune pare de uit` la televizor. dispozitivul folosit pentru accesarea neconceput pentru con]inutului dorit. Anthony Rose, fondamul]i, evolu]iile tehMICILE ECRANE torul aplica]iei de social TV Zeebox [i nologice din ultimii unul dintre realizatorii proiectului iPlayer ani au adus \n Autorii studiului subliniaz` c` televizoal BBC, a observat c`, dac` la televizorul discu]ie felul \n care rul nu este nici pe departe pe moarte, normal vârful de audien]` al programului acest mediu va evolua având de partea sa atuuri ca dimensiude [tiri BBC era la 9 seara, pe laptop utili\n perioada urm`toare. Televiziunea nile mari, calitatea tot mai bun` a imagizatorii accesau iPlayer \n special la aduce de decenii \n casele noastre eveninii, locul central \n casele multor 10 seara. Dar pe iPhone cele mai multe mente globale cum sunt Jocurile Olimoameni, dar mai ales apari]ia tehnologiiacces`ri se \nregistrau la miezul nop]ii \n pice, dar [i \ntâmpl`ri locale de mic` lor smart TV, care-l transform` \ntr-un zilele s`pt`mânii [i la 10 diminea]a anvergur`, cum ar fi furtuna care a deobiect cu care se poate interac]iona [i sâmb`ta [i duminica. “Asta arat` clar c` monstrat \nc` o dat` limitele re]elei de care, mai ales, care poate fi conectat la oamenii foloseau iPhone nu ca un dispocanalizare. Privitul la televizor a fost zeci alte dispozitive gen tablet` sau smartzitiv mobil, ci ca un minitelevizor \n dorde ani un mod preferat de petrecere a phone, dar [i la internet. Astfel, televizomitor, se uitau când st`teau \n pat, ceea timpului liber [i epicentrul consumului rul este preg`tit pentru era digital`. ce ne-a surprins foarte mult”, arat` Anmedia \n casele noastre. Televiziunea nu “Ecranul TV este cel mai mare [i ofer` thony Rose. doar s-a adaptat la via]a noastr`, ci a cea mai bun` calitate a imaginii, iar Mediul mobil ofer` deja ecrane tot schimbat societatea \n multe mai mari, prin apari]ia a[a-numitelor privin]e. Ast`zi \ns`, era digital` “phablete” (telefoane cu dimensiuni provoac` schimb`ri ale consuROMÂNII, INTERNETUL apropiate de tablet`, cum este mului de media ([i nu numai) {I TELEVIZIUNEA Samsung Galaxy Note) [i prin care vor modifica radical zona Cum a intrat internetul \n obiceiurile de cre[terea dimensiunilor ecranelor de TV. Accesul la informa]ie consum TV ale românilor smartphone. Experien]a de vizionare oriunde [i, mai ales, de programe TV ([i orice alt interac]iunea cu aceasta repreau urm`rit o transmisiune TV live con]inut video) pe astfel de dispozizint` atuurile mediului digital pe internet* tive este mult \mbun`t`]it`. Studiul \n lupta cu “staticul” televizor. Discovery Networks arat` chiar c` Dar acesta nu st` cu prograau accesat con]inut aceste ecrane mai mici ajut`, nu conmele \n sân [i se adapteaz`, evoTV on-demand* cureaz` direct cu cel al televizorului. lueaz` [i se extinde pentru a au c`utat informa]ii pe internet Al doilea ecran este utilizat \n special acoperi noile modele de condespre programul urm`rit \n completarea primului, oferind o sum media. au vizionat pe smartphone clipuri experien]` mai social` a urm`ririi de Pentru a scoate la lumin` cu programul TV preferat emisiuni TV. |n plus, cele dou` (sau noua realitate TV, Discovery mai multe) ecrane pot fi sincroniNetworks a comandat un stucomenteaz` online ocazional prograzate. Recent, de exemplu, Panasonic diu companiei de cercetare mele TV \n timp ce le urm`resc a lansat un televizor la care se poate Future Foundation, ca s` excomenteaz` online aproape mereu conecta o tablet` [i se poate face parploreze felul \n care v`d viitoprogramele TV \n timp ce le urm`resc tajare de con]inut \ntre cele dou` rul televiziunii telespectatorii dispozitive [i se pot urm`ri chiar \n din Europa Central` [i de Est, * \n ultimele 6 luni paralel posturi TV diferite pe televiOrientul Mijlociu [i Africa Sursa: Studiu Disccovery Insights – “The Rise of the TV zor, respectiv pe tablet`. Practic, ta(CEEMEA), mai exact \n zece Everywhere Audience” bleta poate deveni al doilea televizor ]`ri: Bulgaria, Cehia, Ungaria, \n cas`. Polonia, România, Rusia, Desigur, aceste tendin]e nu vor fi adopAfrica de Sud, Turcia, Ucraina [i Emiuneori sufrageriile sunt gândite \n jurul tate pe scar` larg` peste noapte, având \n ratele Arabe Unite. Studiul a identificat lui. Pentru mul]i oameni e locul central, vedere c` e nevoie de ani de zile pentru a trei tendin]e majore \n consumul de iar m`rimea [i calitatea ecranului vor se schimba comportamente. |n prezent, TV \n CEEMEA. Poate cea mai imporface ca televizorul s` continue s` fie lider \n CEEMEA, de[i multe persoane tant` este cea legat` de noua “via]` vreme bun` \n cazul red`rii con]inutului urm`resc posturi TV online, \n principal multiecran”, strâns legat` de felul \n de lung` durat`”, arat` David Brennan, tân`ra genera]ie este cea care se care utilizatorii sar rapid de la o platfondator al Media Native. \ndep`rteaz` de modelul clasic [i form` tehnologic` la alta. Oamenii se Desigur, programele TV \[i g`sesc u[or folose[te con]inut la cerere. Exist`, totu[i, uit` la programe TV online, pe tablet` locul pe smartphone-uri [i tablete, noile

64% 34% 74% 20% 34% 5,4%

Biz

MEDIA

interes pentru folosirea unui dispozitiv sau serviciu care s` permit` accesul la programele TV oriunde te-ai afla: 61% dintre participan]ii la studiu din Africa de Sud sunt interesa]i de a[a ceva, la fel ca 56% dintre români [i 55% dintre bulgari. Interesul este mai sc`zut \n Cehia [i Ungaria, dar va cre[te peste tot, mai ales c` exist` utilizatori care au adoptat noua tehnologie. Comportamentul acestora arat` direc]iile \n care va evolua consumul de televiziune, pe m`sur` ce va cre[te rata de penetrare a smartphoneurile [i tabletelor, dar [i a serviciilor de date tot mai performante, cum este 4G. |n rândul acestor “early adopters”, interesul e mai mare – \n Ungaria, de exemplu, procentul cre[te de la 27% \n cazul tuturor r`spunsurilor la 53%, iar \n Polonia de la 44% la 61%.

TV INTERACTIV Mul]i telespectatori din zona CEEMEA sunt interesa]i, potrivit studiului citat, de “media meshing” – folosirea celui de-al doilea ecran \mpreun` cu primul pentru \mbun`t`]irea experien]ei TV. “Frecven]a cu care publicul interac]ioneaz` cu televiziunea schimb` deja lumea. E o evolu]ie surprinz`toare, fiindc` telespectatorii modific` direct peisajul media [i mi-e clar c` acest tip de interac]iune va cre[te. Pia]a polonez` va deveni sigur mai activ` \n aceast` direc]ie”, a declarat Mariusz Walter, cofondator al postului polonez de televiziune TVN. Deja mul]i telespectatori folosesc al doilea ecran pentru a interac]iona cu programele TV [i aceast` tendin]` va fi tot mai larg r`spândit`. Al doilea ecran, mai mic, va

ACCESAREA DE CON}INUT ONLINE LEGAT DE UN PROGRAM TV A]i accesat vreodat` con]inut online despre programele urm`rite la TV? (interviuri, scene scoase la montaj etc.) Da

Nu, dar vreau s` o fac pe viitor

Da, dar nu o mai fac

Nu [i nici nu vreau s` o fac pe viitor

25%

22%

CEEMEA 29%

39%

Emiratele Arabe Unite 17%

14%

20%

14%

28%

16%

Bulgaria

39%

26%

50%

16% %

28%

18%

43%

24%

Cehia

21%

31%

Polonia

Ungaria 11%

18% 30%

16%

21%

28%

10%

41%

23%

32%

Africa de Sud

Turcia 15%

51%

30%

21%

Rusia

Romånia 7%

35%

34%

10%

Biz

12%

10%

Ucraina

10% 36%

35%

Sursa: Studiu Disccovery Insights – “The Rise of the TV Everywhere Audience” 38

15%

27%

69%

fi tot mai folosit \n timpul vizion`rii emisiunilor de televiziune pentru a \mbog`]i aceast` experien]`. Un procent de 44% dintre telespectatorii români spun c` internetul \mbog`]e[te experien]a vizion`rii programelor TV, plasându-ne pe locul trei \n regiune, dup` Ucraina (59%) [i Rusia (49%). Tipul de con]inut va determina [i felul \n care telespectatorii vor interac]iona cu emisiunile de televiziune. Con]inutul difuzat \n direct (evenimente sportive, concursuri de talente) va fi inundat de discu]ii \n timp real \n re]elele sociale. {i celelalte tipuri de con]inut pot profita de al doilea ecran, dar \n alte feluri, de exemplu oferind online informa]ii [i con]inut suplimentare despre programul TV vizionat. “De multe ori spun c` televizorul este ecranul principal, iar iPad-ul este dispozitivul de profunzime. Dac` vrei mai multe informa]ii, mergi \n profunzime folosind iPad-ul”, arat` John Honeycutt, COO al Discovery Networks International. Deci internetul nu este doar concuren]` pentru TV, ci e deja folosit pentru sporirea experien]ei de televiziune. |n CEEMEA, peste dou` treimi dintre telespectatori (68%) folosesc internetul pentru a g`si informa]ii despre un program \n timp ce-l urm`resc. |n România, procentul este chiar mai mare, de 74%. Studiul citat concluzioneaz`, de altfel, c` televizorul nu va fi exilat din sufrageriile locuin]elor din regiunea CEEMEA din cauza ecranelor mai mici, iar programele “tradi]ionale” nu vor fi abandonate \n favoarea implic`rii online. Revolu]ia se va produce la nivelul felului \n care telespectatorii vor interac]iona cu acest con]inut [i, pe viitor, programele vor fi mult mai personalizate. Furnizorii de con]inut trebuie s` depun` eforturi pentru a stimula cererea pentru accesul mobil la programe [i pentru video on-demand, prin metode cum ar fi formatele video scurte. “Contrar viziunii unor comentatori pesimi[ti, credem c` internetul [i social media nu vor afecta negativ televiziunea, ci vor ajuta la cre[terea interac]iunii cu aceasta”, se arat` \n studiu.

Descoperiţi clasa Premium Economy cu Airbus A380 40% mai mult spaţiu la un preţ mai mic.

Airbus A380, o experienţă unică de călătorie Bucuraţi-vă de spaţiul generos oferit de aeronava noastră Airbus A380, de liniştea cabinelor elegante, concepute cu o atenţie deosebită pentru detalii şi de coridoarele sale spaţioase. Datorită ultimelor dezvoltări tehnologice, A380 este cea mai silenţioasă aeronavă din categoria sa, astfel încât vă puteţi bucura de o atmosferă relaxantă pe întreaga durată a zborului. Relaxaţi-vă în Galerie, un spaţiu unic dedicat culturii şi profitaţi de sistemul de divertisment cu peste 600 ore de programe (filme, seriale TV, CD-uri, radio, jocuri). Şi pentru a vă simplifica şi mai mult viaţa, puteţi descărca ghiduri, hărţi de transport public şi orare de zbor pe stick USB.

Confort şi linişte Călătoriţi într-un scaun tip alveolă care vă oferă cu 40% mai mult spaţiu decât la clasa Economy. Scaunul cu design ergonomic este prevăzut cu un şezut generos şi braţe mari, confortabile. Spătarul se înclină în interiorul alveolei rigide protejând intimitatea fiecărui pasager. Bucuraţi-vă de un ecran video individual de 10,4 inch (26,4 cm), căşti cu reducere a zgomotului, o măsuţă lată, o priză de curent şi o lampă de citit ajustabilă.

Servicii prioritare în aeroport Pentru a economisi timp, veţi beneficia de acces special la ghişeele de check-in prioritar şi veţi avea prioritate la recuperarea bagajelor în momentul sosirii. Puteţi să înregistraţi la cală până la 2 bagaje de 23 kg fiecare şi să luaţi în cabină un bagaj de mână şi un accesoriu personal.

Preţuri competitive pentru toate călătoriile Air France stabileşte un nou raport calitate-preţ oferind o gamă de tarife atractive adaptate cerinţelor specifice ale călătoriilor dumneavoastră de afaceri sau agrement. Fiecare călătorie la clasa Premium Economy vă aduce cu 25% mai multe Mile Flying Blue.

Călătoriţi spre Paris şi în întreaga lume Profitaţi de viaţa pariziană în cursul unei escale minunate, înainte de a vă continua drumul către una dintre cele 900 de destinaţii cu partenerii noştri SkyTeam. Este o şansă minunată de a vizita Parisul, locul în care plimbările romantice vă poartă către magazine de modă şi muzee, parcuri frumoase şi restaurante gastronomice.

Meniuri variate Pentru început, veţi primi din par tea ca sei şampanie cu aperitive urmate de o selecţie de 2 feluri de mâncare caldă*. În cazul zborurilor cu plecare din Paris şi cu o durată mai mare de zece ore jumătate, beneficiaţi de asemenea de bufet suedez constând în mini-sandviciuri şi îngheţată Häagen-Dazs®. *Exceptând anumite destinaţii.

Rezervaţi următoarea călătorie în Premium Economy! New York – 1270 Euros Shanghai – 1320 Euros Sao Paolo – 1430 Euros Plecarea din Bucureşti. Contactaţi biroul Air France la numărul de telefon 021 206 92 00 sau rezervaţi online pe www.airfrance.ro sau prin intermediul agenţiei dvs. de voiaj. Preţurile sunt valabile la momentul tipăririi şi includ taxele de aeroport şi taxa de serviciu pentru rezervările online. Tarifele sunt supuse unor termeni şi condiţii speciale.

MEDIA TURISTUL {I ENTUZIASTUL MEDIA Internetul a schimbat [i timpul alocat de utilizatorii din CEEMEA pentru consumul [i interac]iunea cu con]inutul TV. Având \n vederea cre[terea ratei de penetrare a tabletelor [i a smartphone-urilor, apare o cerere tot mai puternic` pentru con]inut de scurt` durat` – miniprograme numai bune de consumat ca ni[te “gust`ri” \ntre “mesele” TV principale. Pornind de la aceste tendin]e, Future Foundation a identificat dou` tipuri de consumatori media: “turi[ti” [i “entuzia[ti”. Turistul media alege o palet` larg` de programe, canaluri [i genuri TV. Dac` a pierdut un episod din serialul preferat, poate apela la un scurt rezumat (la fel cu

rii de aici declarând c` au accesat con]inut online legat de programele pe care le-au vizionat [i 25% afirm` c` inten]ioneaz` s` o fac` pe viitor acest lucru. Tendin]a este mai popular` \n Ucraina [i mai pu]in adoptat` \n Ungaria. România se situeaz` \n limitele mediei regiunii (51% au accesat con]inut online legat de programele TV urm`rite [i 27% inten]ioneaz` s` o fac` pe viitor). Entuzia[tii beneficiaz` din plin de avantajele noilor tehnologii, care le permit accesul rapid [i facil la informa]ii \n plus despre con]inutul urm`rit, dar nici turi[tii nu sunt ocoli]i de noile evolu]ii. Desigur, niciun telespectator nu va fi tot timpul turist sau entuziast media, fiecare dintre aceste tendin]e existând \n propor]ii diferite \n fiecare dintre noi.

INFLUEN}~ LA TV Ce factori influen]eaz` programele urm`rite la televizor

}ar`

Influen]` 1

Influen]` 2

Influen]` 3

România Bulgaria Cehia Ungaria Polonia Rusia Turcia Ucraina Africa de Sud Emiratele Arabe Unite

Prieteni Trailere Trailere Trailere Trailere Prieteni Prieteni Prieteni Trailere Prieteni

Reclame Prieteni [i familie Prieteni [i familie Ghid TV online Prieteni [i familie Trailere Trailere Review online Prieteni [i familie Trailere

Ghid TV online Reclame Ghid TV online Prieteni [i familie Ghid TV Ghid TV Reclame Ghid TV online Ghid TV online Review \n print

[i familie

[i familie [i familie [i familie [i familie

Sursa: Studiu Disccovery Insights – “The Rise of the TV Everywhere Audience”

cele din sport) pentru a afla ce s-a \ntâmplat. Telespectatorii din CEEMEA declar` \n majoritate c` vizioneaz` programe TV mai variate decât pân` acum, ceea ce reprezint` o caracteristic` definitorie a “turi[tilor”. Acest lucru se \ntâmpl` mai ales \n Polonia [i România, dar [i \n Africa de Sud, Rusia, Bulgaria [i Emiratele Arabe Unite procentul dep`[e[te 50%. Doar \n Ucraina comportamentul de acest tip e mai pu]in \ntâlnit. De cealalt` parte, entuziastul media vrea con]inut de lung` durat` [i caut` intensiv informa]ii din orice alte surse despre programele preferate. Poten]ialul pentru entuzia[ti media \n CEEMEA e ridicat, peste jum`tate dintre telespectato40

Biz

Ambele tipuri de comportament ofer` oportunit`]i pentru brandurile TV (programe sau canale). Astfel, entuzia[tii pot fi “hr`ni]i” permanent cu con]inut online exclusiv (a[a cum fac deja \n România canale ca HBO sau AXN), \n timp ce turi[tii pot fi “ag`]a]i” cu rezumate scurte.

|N AFARA PROGRAMULUI Timpul este resurs esen]ial` a lumii moderne, iar folosirea la maximum a acestuia domin` comportamentul consumatorilor [i \n cazul vizion`rii programelor TV. De[i majoritatea telespectatorilor din CEEMEA continu` s` se uite la televizor \n stilul clasic, urm`rind emi-

siunile preferate la orele la care acestea sunt difuzate, exist` o cerere tot mai mare pentru a putea viziona con]inutul dorit la ora dorit`, nu la cea din program. |n regiunea vizat` de studiul comandat de Discovery Networks, 72% dintre participan]i declar` c` ar prefera s` urm`reasc` programele TV preferate la orele pe care le doresc, nu la cele dictate de program. |n acest moment, 80% urm`resc programele TV la ora difuz`rii, doar 5% urm`resc con]inut video on-demand, 7% \nregistreaz` programele pentru a le urm`ri ulterior [i tot 7% urm`resc programele \n reluare. |n România, procentul celor care urm`resc emisiunile favorite la ora difuz`rii este mai mare, de 87%, \n timp ce 9% urm`resc relu`rile, doar 3% acceseaz` con]inut video on-demand [i 2% \nregistreaz` automat programele. Din aceste cifre se vede clar o oportunitate de cre[tere pentru zona de video ondemand [i pentru ofertele de con]inut pe alte platforme bazate pe internet, pentru vizionare la o dat` ulterioar`. Studiul nume[te aceast` tendin]` evident` “maximizarea folosirii timpului”.

SOCIALIZARE PE MICUL ECRAN Revolu]ia digital` a declan[at o schimbare cultural` profund` mai ales prin intermediul re]elelor sociale [i a felului \n care internetul a f`cut distan]ele fizice [i culturale s`-[i piard` semnifica]ia. Prin urmare, opinia prietenilor (din via]a real`, dar [i din via]a online), review-urile, ideile influen]atorilor din social media au devenit esen]iale. A[a a ap`rut [i fenomenul “social TV”, care permite telespectatorilor s` fac` recenzii, s` caute p`reri [i recomand`ri ale unor speciali[ti, s` comenteze [i, mai ales, s` suprapun` social media peste consumul obi[nuit de TV, pentru a oferi feedback \n timp real \n timpul transmisiei live. Emisiuni ca “American Idol” folosesc Twitter, de exemplu, pentru a afla imediat reac]iile fanilor la evolu]ia concuren]ilor. Deja prezen]a pe Facebook a juc`torilor TV (vorbim aici [i de canale \n sine, dar [i de emisiuni sau seriale) a devenit esen]ial` pentru a interac]iona cu publicul. Biz

DOMINO CU REFORMA

na dintre [tirile care au fost trecute destul

de repede cu vederea la mijlocul lunii iunie este aprobarea, \n unanimitate, de c`tre mini[trii ECOFIN a abrog`rii procedurii de deficit excesiv pentru România. “Decizia reprezint` recunoa[terea oficial` a faptului c` deficitul bugetar al României s-a \ncadrat sub ]inta de 3% din PIB \n anul 2012, precum [i a credibilit`]ii politicii bugetare pentru anul \n curs [i pentru anul urm`tor, Comisia European` confirmând prognoza Guvernului României de continuare a procesului de consolidare fiscal`”, se arat` \ntr-un comunicat de pres` al Ministe-

Biz

rului Finan]elor Publice. Procedura de deficit excesiv este declan[at` atunci când deficitul bugetar al unei ]`ri membre dep`[e[te 3% din produsul intern brut. O decizie privind abrogarea unei proceduri de deficit excesiv (PDE) se bazeaz` pe o “corectare durabil`” a deficitului excesiv, iar acest lucru este considerat realizat \n cazul \n care datele notificate pentru anul precedent (2012 \n cazul României) arat` un deficit sub 3% din PIB. |n acela[i timp, previziunile serviciilor Comisiei Europene indic` faptul c` deficitul nu va dep`[i valoarea de referin]` de 3% din PIB pe perioada

ECONOMIE

Romånia are toate [ansele s` fie un studiu de caz pentru facult`]ile de economie. Suntem pe o pant` economic` ascendent`, cu estim`ri pozitive, \ns` lucrurile la nivel microeconomic nu se v`d la fel. Iner]ia sistemului poate provoca daune majore dac` nu se iau m`suri reale de \ncurajare a economiei. DE ALEXANDRU ARDELEAN analizat` \n previziuni (\n prezent, 2013 [i 2014). |n cazul României, procedura de deficit excesiv a fost lansat` \n 2009, când recesiunea mult mai mare decât se estimase din 2009 a dus la o sc`dere semnificativ` a veniturilor publice, ceea ce a determinat o cre[tere a deficitului public la 9% din PIB, \n pofida eforturilor depuse \n vederea reducerii cheltuielilor publice. Deficitul a fost ulterior redus la 6,8% din PIB \n 2010, la 5,6% din PIB \n 2011 [i la 2,9% din PIB \n 2012, sub valoarea de referin]` de 3% din PIB prev`zut` \n tratat. |n previziunile serviciilor Comisiei Europene din prim`var`, pentru 2013 se estimeaz` c` deficitul public general va sc`dea la 2,6% din PIB \n 2013 [i la 2,4% din PIB \n 2014 \n condi]iile men]inerii politicilor actuale, r`mânând cu mult sub valoarea de referin]` de 3% din PIB din tratat.

TOT DE LA PRIVAT? Procedura anun]at` de Comisia European` vine s` consolideze m`surile economice [i mai ales reformele care au fost realizate \n ultimii ani, o realitate a mediului general, având \n vedere efectele pe care criza le-a scos la lumin`. |ns` ele ar trebui s` continue sau s` fie mai vizibile, pentru c` cel pu]in \n acest an nu am avut parte de o accelerare sau de o continuare a reformelor, a[a cum au fost ele implementate pân` acum. Singurele m`suri vizibile sunt privatizarea CFR Marf` (extrem de contestat` [i care ar putea avea probleme la aprobarea Consiliului Concuren]ei, pentru c` s-ar ajunge

la monopol pe pia]a transportului de marf` pe calea ferat`) [i pachetul de ac]iuni scos la vânzare pe burs` de la Transelectrica. |ns` asist`m la bâlbe legate de continuarea reformelor \n administra]ie, un “dinozaur” al sistemului românesc, care trebuie reformat din temelii [i care ar putea s` aduc` flexibilitatea [i productivitatea de care avem nevoie. Educa]ia, s`n`tatea, transporturile, turismul, agricultura, toate sunt domenii de interes na]ional dar unde reformele nu sunt cele a[teptate sau m`car continuate. Atunci de unde vine aceast` cre[tere economic`? Din mediul privat. Acesta este cel care sus]ine România [i care o \mpinge \nainte, c`ci altfel sectorul public, cu toate ariile sale, nu are performan]ele necesare. Sectorul privat este singurul care a creat noi locuri de munc` \n România \n ultimii 23 de ani, potrivit unei declara]ii a pre[edintelui Consiliului Na]ional al |ntreprinderilor Private Mici [i Mijlocii (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu. “|n ultimii 23 de ani, singurul sector care a creat noi locuri de munc` \n România a fost cel al \ntreprinderilor mici [i mijlocii. România are o densitate foarte sc`zut` de firme mici [i mijlocii fa]` de celelalte ]`ri din UE. |n timp ce \n Uniunea European` exist` 65 de \ntreprinderi mici la 1.000 de locuitori, \n România exist` doar 24”, a mai spus Ovidiu Nicolescu. Acesta a men]ionat [i cauzele care fac ca mediul de afaceri din România s` nu func]ioneze eficient. “Mediul de afaceri nu este predictibil [i trebuie s` fie func]ional [i prietenos. România este

\n fruntea listei la nivelul UE \n ceea ce prive[te corup]ia. Statul român este principalul creator de probleme \n economia româneasc`, din cauza arieratelor. Din decembrie 2012, statul nu a mai dat de la buget nicio sum` pentru plata datoriilor c`tre serviciile prestate de firmele private, direct sau indirect. Peste 120 de firme private a[teapt` \n acest moment bani datora]i de stat. Pân` când nu vor intra \n economie cei dou` miliarde de euro pe care statul \i datoreaz` firmelor private, nu putem vorbi de un sistem economic func]ional \n România”, a subliniat Nicolescu. Acesta consider`, de asemenea, c` România are un sistem bancar care dezavantajeaz` firmele române[ti, atâta timp cât peste 90% din capitalul b`ncilor este de]inut de b`nci str`ine. “Func]ionalitatea sistemului bancar este o problem`. Costurile creditului sunt de dou` ori mai mari \n România decât \n UE. La aceast` situa]ie s-a ajuns din cauz` c` sectorul bancar românesc este \n propor]ie de 93% \n mâna capitalului str`in, iar \n aceste condi]ii, capitalul nu va veni \n România.”

BUNELE INTEN}II Ca s` mergem mai departe [i s` nu avem surprize atunci când iner]ia, care \n acest moment func]ioneaz` foarte bine, o s` cedeze, este nevoie de reformele reale de care vorbeam. Iar nevoia de reform` a fost apreciat` chiar [i la nivel \nalt. Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a afirmat c` România trebuie s` renun]e la cota de TVA de 24%, pentru c` altfel nu Biz

ECONOMIE

vom putea s` urc`m spre 4% cre[tere economic`. “|ncepând cu anul viitor, aceasta trebuie s` fie una dintre marile noastre priorit`]i. Trebuie s` fie un suport informatic care \n timp real s` ofere informa]ii din \ntreaga Românie, \n care o informa]ie s` se g`seasc` \n acela[i timp la toate institu]iile, \n care atunci când un notar \ncheie o tranzac]ie, un server central s` \nregistreze tranzac]ia. S` nu mai fie nevoie ca eu, ministru, s` depun declara]ia de avere de la an la an, ci Autoritatea Na]ional` de Integritate s` \mi dea formularul de declara]ie de avere [i eu s`-l confirm”, a spus Vosganian. Potrivit acestuia, \ntreaga administra]ie trebuie s` ias` din aceast` “obsesie [i captivitate a necesit`]ii doar de st`pânire a crizei”. Odat` luate aceste m`suri, vom putea vorbi de o adev`rat` reform` a sistemului românesc, dar [i de o consolidare economic`, care s` sprijine mediul privat, cât [i investitorii. Dar s` vedem care este la momentul actual “poza” economiei române[ti, având \n vedere c` estim`rile sunt bune, iar ie[irea din procedura de deficit excesiv o confirm`. |n primul trimestru, Produsul Intern Brut real a fost peste a[tept`ri, cu o rat` de cre[tere trimestrial` de 0,7%, respectiv de 2,2% fa]` de primul trimestru din 2012. |n ciuda acestor cifre, foarte \mbucur`toare, condi]iile unei cre[teri sustenabile nu sunt \nc` confirmate pe deplin. Planurile legate de privatizarea companiilor sunt \ntârziate, \n timp ce relansarea extrem de a[teptat` a proiectelor de infrastructur` [i cre[terea absorb]iei fondurilor structurale nu sunt deloc vizibile \nc`. “Rata absorb]iei per total perioad` \n România la finalul lunii mai este de 15,18%. |mi men]in ]inta ca pân` la finalul anului s` se ajung` la o absorb]ie de 50%. Sper ca pân` la finalul lunii iulie s` avem undeva la 25%, ceea ce \mi d` mari speran]e c` pân` la final de an putem atinge ceea ce am spus ini]ial – 50%”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici. Este o rat` extrem de ambi]ioas`, având \n vedere actuala rat`. Poate c` domnul ministru a descoperit o re]et` de succes, care va permite s` cre[tem absorb]ia fondurilor la un procent atât de \mbucur`tor la finalul lui 2013. 44

Biz

Teodorovici a precizat c` dore[te simplificarea procedurilor pentru atragerea fondurilor europene. “Dac` noi, ca administra]ie, vom fi mai eficien]i sau vom ac]iona a[a cum trebuie s` ac]ion`m, categoric firmele va trebui s` lucreze a[a cum scrie \n contract, dac` este s` fim foarte exigen]i. Principalul motiv este partea de birocra]ie pe care România \nc` o are, de care \nc` România sufer`, lipsa de asumare a r`spunderii. Dac` este

menea necesitatea \nfiin]`rii unui grup de lucru \n formula Guvern-Parlament, \n vederea modific`rii legisla]iei pentru simplificarea [i urgentarea atragerii de fonduri europene. Ca exemple de propuneri ce ar urma s` intre \n discu]ia forului bilateral Guvern-Parlament, el a men]ionat noul cadru legislativ pe achizi]ii publice, fluxul financiar pentru urm`torul cadru financiar. Ministrul Fondurilor Europene a avansat ca

“Rata absorb]iei per total perioad` \n Romånia la finalul lunii mai este de 15,18%. |mi men]in ]inta ca pån` la finalul anului s` se ajung` la o absorb]ie de 50%. Sper ca pån` la finalul lunii iulie s` avem undeva la 25%.” Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici

s` simplific`m, trebuie s` asum`m aceast` decizie. Punem foarte multe lucruri \n discu]ie [i ac]ion`m de multe ori foarte lent”, a sus]inut Eugen Teodorovici. El este de p`rere c` trebuie eliminat` procedura de achizi]ie public` pentru companiile private. “Deja se nasc fel de fel de discu]ii [i fel de fel de \ntreb`ri, care mai de care mai retorice. Directiva european` spune clar c` nu exist` o astfel de obliga]ie pentru priva]i [i a[a trebuie s` fie [i \n România. S`pt`mâna viitoare ar putea intra \n vigoare. O s` trimit \n acest sens – pentru a avea [i din partea celor trei direc]ii generale ale CE acceptul [i \n scris, pentru c` am avut acceptul verbal din partea lor – scrisoarea c`tre CE, ast`zi sau mâine”, a ad`ugat ministrul. Ministrul Fondurilor Europene a declarat c` pân` la finele lunii iunie va abroga Ordinul de Ministru 1050 din 2012 privind procedura achizi]iei publice \n ceea ce-i prive[te pe beneficiarii priva]i de fonduri europene, \n ideea de a simplifica implementarea proiectelor derulate de ace[tia. Teodorovici a sus]inut de ase-

termen de \ncepere a func]ion`rii forului de lucru men]ionat perioada imediat urm`toare dup` reluarea activit`]ii parlamentare.

VIITOR CU PRECAU}IE Dac` vom ajunge s` implement`m toate m`surile necesare, am putea asista la ie[irea din iner]ie [i la o consolidare real` a economiei [i nu doar pe cifre sau macroeconomic. |n plus, o politic` monetar` mai relaxat` ar avea un rol important \n stimularea consumului intern [i a investi]iilor prin relansarea \mprumuturilor, estimeaz` Garanti Bank, \n Raportul Macroeconomic Trimestrial corespunz`tor trimestrului II al acestui an. Banca estimeaz` o sc`dere \n trepte a ratei dobânzii de politic` monetar` de 0,75% \n acest an, pân` la 4,5%, [i de 0,5% la \nceputul lui 2014, pân` la 4%. Totu[i, revenirea presiunilor de depreciere asupra leului, cum s-a \ntâmplat la \nceputul lunii iunie, ar putea determina Banca Na]ional` a României s` amâne

ECONOMIE

temporar relaxarea politicii monetare, pentru a proteja moneda na]ional`. “Condi]iile actuale de pia]`, cu o continu` contrac]ie a creditului, cer o finan]are mai ieftin`. Dat` fiind \mbun`t`]irea a[tept`rilor asupra infla]iei, BNR poate da o mân` de ajutor cererii interne printr-o politic` monetar` mai relaxat`”, spune Rozalia Pal, economist-[ef al Garanti Bank. Relaxarea politicii monetare este unul dintre pu]inii factori care ar putea duce la cre[terea consumului intern. De asemenea, \nregistrarea unor rezultate mai bune decât anul trecut \n ceea ce prive[te produc]ia agricol` contribuie pozitiv la cre[terea prognozat` de 1,7% a Produsului Intern Brut \n 2013. Al]i factori care ar putea stimula economia na]ional` \n ansamblu sunt privatizarea companiilor de stat, a[a cum s-a agreat \n acordul cu Fondul Monetar Interna]ional, \mbun`t`]irea ratei de

absorb]ie a fondurilor europene [i relansarea proiectelor de infrastructur`. Conform raportului citat, Garanti Bank estimeaz` c`, pân` la finalul acestui an, cursul de schimb euro/leu se va stabiliza la aproximativ 4,35 [i va ajunge la 4,25 \n 2014, \n condi]iile unui mediu politic stabil. Evolu]ia leului va fi strâns legat` de apetitul investitorilor str`ini pentru titlurile de stat, dar [i pentru companiile de]inute de stat incluse pe lista de privatiz`ri [i, implicit, de succesul proiectelor de privatizare. De asemenea, vulnerabilitatea ]`rii fa]` de evenimentele globale [i regionale ar putea fi mitigat` de cre[terea credibilit`]ii reformelor structurale prin \ncheierea unui nou acord cu Fondul Monetar Interna]ional. Atractivitatea ]`rii va cre[te odat` ce rezultatele proiectelor structurale vor fi reflectate \ntr-o activitate economic` sporit`. Raportul b`ncii mai precizeaz` c`, \n primul trimestru, cre[terea economic` a

fost sus]inut` exclusiv de c`tre cererea extern`. |n ceea ce prive[te cererea intern`, consumul a fost afectat \n principal de sc`derile \n termeni reali ale salariilor \n sectorul privat, iar investi]iile au fost afectate de blocarea fondurilor europene. Totu[i, Garanti Bank estimeaz` c` apetitul consumatorilor ar putea fi impulsionat printr-o finan]are mai ieftin` \n moneda local` [i prin posibila apreciere a leului \n a doua parte a anului. La rândul lor, estim`rile \n privin]a infla]iei s-au \mbun`t`]it. Garanti Bank estimeaz` o rat` a infla]iei de 3,5% pentru finalul anului 2013, ajungând astfel \n intervalul de ]int` al BNR. Se a[teapt` pe de o parte sc`derea pre]urilor la alimente, ca urmare a recoltei mai bune din acest an, iar pe de alt` parte men]inerea presiunilor asupra pre]urilor la energie, cu o cre[tere proiectat` de 13,6% \n decembrie 2013 fa]` de anul trecut. Biz

Biz

ROMÂNIA, PE PICIOR MARE? Cu toate c` se afl` \ntre cei mai mari 15 exportatori de pantofi din lume, România nu se poate bucura tocmai de o industrie cu picioarele pe p`mânt, rezultatele favorabile fiind datorate mai degrab` colabor`rii cu branduri interna]ionale decât propriilor crea]ii. DE OVIDIU NEAGOE

aptul c` România se trage de

[ireturi cu marii exportatori ai lumii, cel pu]in \n termeni de \nc`l]`minte, nu ar trebui s` ia pe nimeni prin surprindere. Motivul pentru care România ocup` un loc frunta[ \ntr-un clasament general al celor mai mari exportatori de pantofi condus de China are dou` explica]ii. |n primul rând, România lucreaz` \n sistemul lohn cu o serie de branduri interna]ionale [i, \n al doilea rând, \nc` beneficiaz` de o industrie cu istoric puternic pe plan local. Pe lâng` fabrici consacrate precum Guban sau Clujana, \n ]ar` se reg`sesc tot lan]ul de produc]ie, de la t`b`c`rie [i pân` la realizarea produsului finit, piloni care au stat la dezvoltarea industriei [i au putut fi exploata]i la maximum. Astfel, România ocup` acum locul al 14-lea 46

Biz

\ntr-un clasament al celor mai mari exportatori de pantofi, de]ine o cot` mondial` de pia]` de 1,4% [i a avut exporturi de 1,391 miliarde de dolari la nivelul anului 2011, dup` cum arat` raportul “World Footwear”. Pe podium se afl`, cum era de a[teptat, China, cu exporturi \n valoare de 39,374 miliarde de dolari, urmat` de Italia, Hong Kong, Vietnam [i Germania. De]in`toarea ultimului loc din clasament, dup` România, este Brazilia. Ce pa[i trebuie s` fac` industria pentru a câ[tiga teren? “|n primul rând, cred c` ar trebui s` investim \n dezvoltarea designului de pantof [i a exper]ilor \n domeniu, prin cre[terea competitivit`]ii profesionale”, spune Petru Chiriac, fondator [i de]in`tor al produc`torului de pantofi Il Passo. “A exporta crea]ii proprii reprezint` un

avantaj fa]` de a lucra \n sistem lohn. Aceast` sarcin` ne revine atât nou`, juc`torilor din pia]`, cât [i statului român prin crearea unei infrastructuri solide \n educa]ie. M` refer aici nu numai la [coli superioare de design, dar [i la [coli profesionale de meserii care s` creeze o mân` de lucru de calitate, de la tehnicieni iscusi]i la muncitori califica]i”, mai precizeaz` Petru Chiriac. Dac` \n clasamentul general al marilor exportatori de \nc`l]`minte România ocup` cea de a 14-a pozi]ie, \n ceea ce prive[te subdomenii ca pantofii din piele, textile sau plastic, ]ara noastr` nu se afl` \ntre primele zece, dar ocup` un loc 8 la capitolul “altele”, care subliniaz` dependen]a exporturilor de sistemul lohn. “Putem s` dezvolt`m [i mai mult partea de produc]ie \n lohn, o zon` cu un

INDUSTRIE

poten]ial enorm”, spune fondatorul [i de]in`torul produc`torului de pantofi Il Passo. Acest lucru este posibil prin atragerea de investitori str`ini, creând facilit`]i fiscale pentru ace[tia. Chiriac adaug` c` un brand interna]ional poate avea chiar avantaje producând \n lohn \n ]`ri din Europa Central` [i de Est, fa]` de China. Avantajul României? Apartenen]a la Uniunea European`, timpul de livrare sc`zut, calitatea ridicat` a produselor, dar [i costul de produc]ie optim.

CALITATEA PUNE PICIORUL |N PRAG Nu este un lucru u[or s` concurezi cu China [i toate companiile care au ca domeniu de activitate

ROMÂNIA SE TRAGE DE {IRETURI CU MARILE PUTERI ALE LUMII Industria autohton` de \nc`l]`minte ocup` locul al 14-lea \ntr-un clasament al celor mai importan]i exportatori de profil din lume, cu exporturi de aproape 1,4 miliarde de dolari. LOC 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

}AR~ China Italia Hong Kong Vietnam Germania Belgia Indonezia Olanda Spania Fran]a Portugalia India Marea Britanie România Brazilia

EXPORTURI* 39,374 10,376 5,317 5,123 4,392 4, 172 3,227 2,933 2,870 2,409 2,091 1,421 1,400 1,391 1,296

COT~ GLOBAL~ (%) 38,3 10,1 5,2 5 4,3 4,1 3,1 2,9 2,8 2,3 2 1,4 1,4 1,4 1,3

* Miliarde de dolari. ** Dolari. Surs`: World Footwear 2012

PRE} MEDIU** 3,87 45,32 14,7 16,2 22,66 20,16 15,65 20,55 22,04 30,18 32 12,61 15,90 24,35 11,47

exporturile, indiferent de industria din care provin, s-au convins pân` acum de aceasta. Chiar dac` statul comunist ocup` primele pozi]ii \n clasamentul exporturilor, situa]ia se schimb` radical atunci când pre]ul [i implicit calitatea pun piciorul \n prag. Aici, România ocup` cea de a patra pozi]ie \n lume, cu un pre] mediu pentru produsul exportat de 24,35 dolari, dup` Italia (45,32 de dolari), Portugalia (32 de dolari) [i Fran]a (30,18 dolari). Valoarea pie]ei locale de \nc`l]`minte a ajuns, anul trecut, la 730 de milioane de euro. De[i poveste[te c`, momentan, pentru Il Passo nu exist` planuri de extindere peste grani]e, \n a[teptarea momentului potrivit pentru a face acest pas Petru Chiriac precizeaz` c` prima mutare pe care compania sa a f`cut-o pentru a fi prezent` pe pie]ele din afara grani]elor a fost implementarea op]iunii de comenzi online la nivel interna]ional \n anul 2012. Magazinul online se adreseaz` atât str`inilor care vor s` comande produse Il Passo din lume, cât [i mai ales pie]ei autohtone, majoritatea clien]ilor companiei fiind din ]ar`. Volumul vânz`rilor magazinului online este de aproape 60% din valoarea vânz`rilor unei unit`]i fizice, iar pentru anul acesta fondatorul Il Passo estimeaz` o cre[tere cu 30% pe online, dar [i \n offline, pe baza cre[terii num`rului de magazine [i a \mbun`t`]irii serviciilor. “|n momentul de fa]` ne concentr`m pe România, unde avem planificate trei noi deschideri \n a doua jum`tate a lui 2013”, spune Chiriac. “Am investit constant \n extinderea companiei \n cele mai importante ora[e din România, astfel \n 2012 am deschis noi magazine, \n loca]ii bine pozi]ionate, dar nu numai \n Craiova. Ne-am extins [i \n Ia[i [i am deschis [i un outlet \n Bucure[ti”, completeaz` acesta. Produc`torul român vinde anual aproape 80.000 de perechi de pantofi, ceea ce a contribuit la o cifr` de afaceri de peste 6,1 milioane de euro. Pentru anul 2013, compania a[teapt` cre[teri cuprinse \ntre 7 [i 10%. Biz Biz

tehnologie

Cine nu vrea ochelari de la Google? Primi]i cu entuziasm uria[ de unii, privi]i cu mult` circumspec]ie de al]ii, ochelarii high-tech Google Glass par s` anun]e o nou` er`, \n care tehnologia nu ne va mai p`r`si nicio clip`. Dar suntem preg`ti]i? DE DRAGO{ L~Z~RESCU

V Biz

a fi posibil s` pute]i fi ignorat f`r` s` v` da]i seama. Acum, m`car vede]i când oamenii care stau de vorb` cu voi se uit` la telefonul mobil dup` ultimul

update de pe Facebook sau ca s` dea check-in pe Foursquare, \ntrerupând astfel conversa]ia. Dac` Google Glass va prinde, “prietenul” v` va putea privi \n ochi \n timp ce se amuz` \n sinea lui v`zând o poz` haioas` pus` de cineva pe cine [tie ce re]ea de socializare (posibil chiar Google Plus, ar trebui s`

fie mai simplu de accesat de pe un produs Google). Aceasta este doar una dintre “plângerile” ap`rute odat` cu noii ochelari conecta]i la internet lansa]i de gigantul din Silicon Valley. De fapt, lansa]i e un fel de a spune, fiindc` ei au fost pân` acum \ncerca]i doar de angaja]i ai Google, ziari[ti,

bloggeri [i nu se [tie exact când vor ajunge pe pia]` pentru publicul larg. Sergey Brin a declarat \ntr-o prezentare ]inut` la o conferin]` TED c` proiectul Glass a avut \n vedere \n primul rând eliberarea mâinilor utilizatorului, astfel \ncât acesta s` se poat` bucura pe deplin de orice activitate f`r` a renun]a la contactul online. Apoi, ar fi vorba de c`utare f`r` limite (cuvinte, expresii, fotografii, indica]ii rutiere, locuri unde ai putea merge etc.) – doar nu degeaba [i-a cl`dit Google succesul pe search [i orice ]ine de acest domeniu. |ntr-un cuvânt, utilizatorul se bucur` de libertate, fiind \n acela[i timp conectat la ceea ce \l intereseaz`.

INTEN}II {I REALIT~}I Dar bunele inten]ii pot fi u[or deturnate. Principala temere legat` de Google Glass este faptul c` se pot face mult mai u[or fotografii ale unor oameni de pe strad` f`r` ca ace[tia s`-[i dea seama, \nc`lcându-se astfel dreptul lor la imagine [i via]` privat`. Desigur, Google Glass este activat prin comenzi vocale sau prin atingerea unui mic buton tactil lateral, ceea ce poate pune \n alert` pe oricine cu privire la inten]ia “ochelaristului” de a face o poz` sau filma un scurt clip. Numai c` a ap`rut deja o aplica]ie care permite utilizatorului s` scape de aceste “probleme”. Se nume[te Winky [i permite fotografierea doar clipind din ochi, iar dezvoltatorul ei, Mike DiGiovanni, a fost deja acuzat de unii c` a creat unealta perfect` pentru spionat [i urm`rit oameni f`r` [tirea lor. El a spus \ns` c` a creat Winky fiindc` prin comenzi vocale sau activarea manual` pierdea din spontaneitatea momentului pe care \ncerca s`-l imortalizeze. De notat c`, cel pu]in pentru moment, Google Glass nu func]ioneaz` f`r` un smartphone la care s` fie conectat, fiindc` nu are deocamdat` conexiune direct` la internet. De altfel, dimensiunile foarte mici ale dispozitivului au creat o alt` problem` \n utilizare: durata de via]` a bateriei este mic` – optimi[tii spun 5 ore, mul]i dintre cei care au testat produsul spun c` 3 ore [i jum`tate este o durat` mai realist`. Asta poate fi o problem` major` pentru un dispozitiv care ar trebui, teoretic, s` fie activ toat` ziua [i gata oricând s` fac` o poz` sau s` trimit` un mail. Mul]i utilizatori s-au plâns c` Glass le-a dat dureri de

cap [i probleme de concentrare la ceea ce se \ntâmpl` \n jurul lor – deci tocmai ideea libert`]ii depline pare s` fie subminat`. Apoi, nu se pot modifica luminozitatea display-ului [i nici volumul, \n timp interfa]a principala nu poate fi, deocamdat`, personalizat`. Iar comenzile vocale las` uneori de dorit – cineva s-a trezit c` dispozitivul s-a apucat de c`utat un cuvânt “auzit” \ntr-o conversa]ie de[i nu primise nicio comand` vocal`. |n plus, dac` faci o gre[eal` când dictezi un e-mail sau un mesaj de r`spuns, este foarte greu s` faci modific`ri [i de cele mai multe ori solu]ia e s` [tergi totul [i s` \ncepi iar de la zero. Desigur, lucrurile se pot \mbun`t`]i \n timp la aceste capitole. Revenind la aspectul fizic, o alt` problem` \ntâmpinat` de utilizatori a fost \n momentul \n care [i-au dat jos ochelarii

GOOGLE GLASS – DATE TEHNICE Ecran: 640 x 360 Camer`: 5 MP Video: 720 p Memorie: 16 GB (12GB utilizabili) Conectivitate: Bluetooth, WiFi, sincronizare cu Google Drive GPS: Nu Conexiune web mobil`: doar conectat la un smartphone |nc`rcare: cablu Micro-USB

[i au constatat c`, de fapt, nu prea seam`n` cu ochelarii. Mai exact, “lentila” ecranului e montat` pe o band` de titan care nu poate fi \ns` \ndoit` ca la o pereche normal` de ochelari, deci dispozitivul este cam greu de pus deoparte. |n plus, ecranul este foarte fragil [i Google i-a avertizat pe utilizatori s` nu-l ating`. Desigur, Glass vine cu o carcas` special` (la 1.500 de dolari, cât cost` modelul actual, ar fi fost culmea s` nu aib` a[a ceva!), dar aceasta nu este tocmai mic`.

CE {TIE S~ FAC~? Criticile mai de substan]` au fost \ns` legate de utilitatea efectiv` a noului dispozitiv. Cel mai entuziast sus]in`tor ([i utilizator) al Google Glass, celebrul blogger Robert Scoble, a spus c` cel mai mult i-a pl`cut posibilitatea de a face mult mai u[or fotografii. Pân` una-alta, cea mai

popular` poz` a lui Scoble de când folose[te Google Glass nu este f`cut` cu acest dispozitiv, ci de so]ia lui (poate cu un iPhone?) [i \l arat` pe acesta sub du[ cu ochelarii la ochi. Poate [i pentru c` Glass are o camer` de doar 5 megapixeli, care nu face fotografii extraordinare, comparativ cu cele mai noi smartphone-uri. Iar pentru cei foarte activi, camerele Go-Pro sunt o op]iune mult mai atractiv`, mai ales pe partea de video. Argumentul “reinser`rii” sociale prin faptul c` utilizatorul nu se mai uit` la ecranul smartphone-ului ca s`-[i verifice mesajele sau conturile de pe re]elele sociale este [i el [ubrezit, din cauza faptului c`, pentru a activa Glass, trebuie privit \n sus. Prin urmare, interlocutorul \[i va da imediat seama c` l-ai abandonat pentru o activitate online. {i, pentru moment, aspectul s`-i spunem rudimentar la nivel de design te scoate din mul]ime nu neap`rat la modul cel mai pl`cut – toat` lumea va [ti c` por]i Google Glass [i te va privi mai \ntâi cu suspiciune [i abia apoi cu ceva admira]ie. Poate [i cu un pic de mil` – s` fim sinceri, cei care poart` a[a ceva seam`n` cu ni[te androizi nu tocmai reu[i]i – Joshua Topolosky, de la “The Verge”, a spus chiar c` Glass seam`n` cu un obiect din anii ’60 gândit de cineva care [i-a imaginat cum va ar`ta lumea \n 2013. Dar Glass puncteaz` decisiv la un capitol: aplica]ia Google Maps folosit` cu ace[ti ochelari este visul oric`rui turist r`t`cit sau taximetrist \n c`utarea unei adrese imposibile. Iar de aici, orice aplica]ie de augmented reality poate schimba radical felul \n care privim lumea din jurul nostru. O simpl` privire spre vitrina unui magazin poate aduce imediat \n fa]a ochilor oferta zilei sau o list` cu cele mai populare articole. Un lucru e sigur: Google Glass ne poate face s` privim lumea cu al]i ochi. Biz Biz

Internetul nu pl`te[te cu aceea[i moned` Cei care au pariat pe succesul Bitcoin [i au achizi]ionat din timp moneda virtual` cu sume infime au actualmente \n conturi echivalentul milioanelor de dolari. Aprecierea monedei virtuale, ce este tranzac]ionat` ast`zi cu aproape 100 de dolari, a f`cut milionari din circa 250 de investitori. DE OVIDIU NEAGOE 50

Biz

TEHNOLOGIE

una mai a fost una

extrem de aglomerat` pentru toat` suflarea din industria tehnic` din lume. Motivul? Conferin]a “Bitcoin 2013: The Future of Payment”, desf`[urat` timp de trei zile \n San Jose, California. Toate privirile fondurilor de investi]ii, companiilor tehnice, comercian]ilor, dar [i ale pasiona]ilor de tehnologie au fost a]intite spre capitala IT mondial`, Silicon Valley. “|n decursul conferin]ei, câ]iva dintre participan]ii mai \n vârst` mi-au spus c`, \n 1994, \n aceea[i cl`dire, a avut loc prima conferin]` despre internet pentru consumatori”, spune pentru revista Biz Dan D`sc`lescu, CTO [i cofondator al Blueseed, o companie cu sediul \n Palo Alto. “Printre expozan]i se aflau cofondatorii Yahoo!, pe atunci proasp`t absolven]i de universitate, iar Netscape prezenta browserul Netscape Navigator. Sentimentul la conferin]` a fost unanim – Bitcoin se afl` acum \n acela[i loc \n care internetul se afla \n 1994. Poten]ialul este imens”, mai spune Dan D`sc`lescu. Uria[ul poten]ial al monedei electronice a fost \ns` exploatat \nc` de la lansarea Bitcoin, care a avut loc \n urm` cu patru ani. Pe atunci, când pre]ul unui Bitcoin era de aproape 25 de cen]i, o serie de investitori au achizi]ionat portofolii generoase care, \ntre timp, s-au transformat \n milioane de dolari, pe baza aprecierii monedei digitale. Dac` actualmente pre]ul de tranzac]ionare al unui Bitcoin este de 100 de dolari, viitorul se pare c` arat` [i mai bine pentru posesori. Potrivit calculelor cofondatorului Blueseed, valoarea unui Bitcoin ar putea ajunge \n anul 2018 la 1.875 de dolari [i tot atunci se vor afla \n circula]ie aproximativ 16 milioane de unit`]i

monetare Bitcoin. La jum`tatea lunii aprilie pre]ul a oscilat \ntre 180 [i 260 de dolari, explozie generat` de efectele crizei izbucnite \n Cipru [i de cre[terea ne\ncrederii \n valute clasice. Frica s-a r`spândit cu repeziciune pe motiv c` [i depozitele asigurate sau paradisurile fiscale pot ceda \n fa]a loviturilor repetate din sistemul bancar, astfel \ncât cei afla]i \n c`utarea unui loc sigur \n care s` \[i depun` avu]iile au p`truns pe un teritoriu mai pu]in cunoscut pentru ei, cel al digitalului. Dar cât de sigur` este populara moned` digital`?

Blueseed, companie fondat` de Dan D`sc`lescu. Milionarul “virtual” a [ters, \n urm` cu trei ani, de pe propriul calculator 800 de Bitcoin (ast`zi echivalentul a 80.000 de dolari), dar, cu toate acestea, mai de]ine un portofel digital cu o valoare ce dep`[e[te un milion de dolari. Al`turi de acesta, \n clubul milionarilor \n Bitcoin se mai afl`, potrivit lui Dan D`sc`lescu, [i Charlie Shrem, fondator al BitInstant, o companie care permite cump`rarea de Bitcoin cu bani reali, Roger Ver, cel mai cunoscut ambasador al monedei virtuale, sau fra]ii

|n decursul conferin]ei, câ]iva dintre participan]ii mai \n vârst` mi-au spus c` \n 1994, \n aceea[i cl`dire, a avut loc prima conferin]` despre internet pentru consumatori. Sentimentul la conferin]` a fost unanim – Bitcoin se afl` acum \n acela[i loc \n care internetul se afla \n 1994. Poten]ialul este imens. BANI “VIRTUALI”, RISCURI REALE Cui nu i s-a \ntâmplat pân` acum s` piard` o serie de informa]ii pre]ioase de pe un calculator? Ei bine, exist` aproximativ 250 de utilizatori care ar putea pierde mai mult decât poze din concediu, mai exact sume importante de bani, \n cazul unor m`suri incorecte de backup. Un astfel de exemplu este Jered Kenna, fondatorul TradeHill, cel mai mare Bitcoin Exchange din SUA [i investitor \n

ONLINE

Dan D`sc`lescu, CTO [i cofondator Blueseed

Winklevoss (poate vi-i aminti]i din filmul “Re]eaua de socializare”), care au investit \n BitInstant [i au declarat recent c` de]in 1% din toate unit`]ile Bitcoin aflate pe pia]`. Num`rul total de Bitcoin \n prezent \n circula]ie este de 11,2 milioane, astfel c` la o capitalizare de pia]` de 1,1 miliarde de dolari, num`rul maxim de milionari “virtuali” nu poate dep`[i ast`zi pragul de 1.100 de investitori. Pe lâng` posibilitatea pierderii averii digitale \n lipsa unor m`suri Biz

INSULA ANTREPRENORIAL~ Dac` voi nu ne vre]i, noi v` vrem: prin extensie, acesta este principiul din spatele companiei Blueseed, cofondat` de antreprenorul român Dan D`sc`lescu. Cum legisla]ia SUA nu permite acordarea de vize antreprenorilor str`ini, ci doar vize de c`l`torie sau afaceri, compania cu sediul \n Silicon Valley vine cu o solu]ie inedit`. Construc]ia unei ambarca]iuni uria[e care s` pluteasc` la nici 30 de minute de Silicon Valley, dar \n ape interna]ionale, [i s` g`zduiasc` mai bine de 1.700 de persoane. Unul dintre investitorii \n Blueseed este Jered Kenna, fondator al TradeHill, cel mai mare Bitcoin Exchange din SUA [i unul dintre milionarii \n Bitcoin. Antreprenorii de pe vas vor avea la dispozi]ie, pentru a ajunge pe coasta de vest a SUA, elicoptere, b`rci de mare vitez` sau feriboturi. Ambarca]iunea, care se supune legilor din Bahamas, va ancora \n apele interna]ionale la 12 mile marine de SUA – aproximativ 22 km – din vara anului viitor, iar pentru a ocupa un loc \n noul hub inovator din proximitatea Silicon Valley, antreprenorii va trebui s` scoat` din buzunare o sum` cuprins` \ntre 1.600 [i 3.000 de dolari. Pân` \n prezent mai bine de 1.100 de antreprenori [i-au ar`tat interesul \n ocuparea unui loc la bordul ambarca]iunii; cum era [i de a[teptat, dintre ace[tia cei mai mul]i au ca domeniu de activitate software-ul [i internetul. Dan D`sc`lescu, CTO [i cofondator al Blueseed, estimeaz` c` organiza]ia va avea profituri de 11 milioane de dolari. Pre]ul perceput pe chirie va cre[te cu 10% \n fiecare an, pentru a \ncuraja numai companiile care au reu[it s` r`mân` la bordul ambarca]iunii. Pe agenda românului se mai afl` [i construc]ia altor nave care s` ancoreze \n ape interna]ionale lâng` puncte importante din SUA pentru mediul de business. |n cadrul prezent`rii sus]inute la evenimentul “Bitcoin 2013: The Future of Payment”, Dan D`sc`lescu preciza c` vor \ncuraja folosirea de Bitcoin pe vas, dar dac` va ap`rea o nou` moned` cu avantaje mai evidente ca Bitcoin nu va ezita s` o \ncurajeze. 52

Biz

corecte de backup al “portofelului” care stocheaz` cheile de acces la Bitcoin, mai exist` [i o serie de alte poten]iale riscuri. “Un risc extern este c` o alt` moned` virtual` va \nl`tura suprema]ia Bitcoin. Acest lucru se poate \ntâmpla \ns` gradual, permi]ând investitorului s` diversifice”, avertizeaz` Dan D`sc`lescu, CTO [i cofondator al Blueseed. “Unele surse mai men]ioneaz` riscul c` guvernele pot decide s` declare Bitcoin ilegal, acest lucru fiind improbabil la nivel de ]ar` – recent SUA au declarat monedele virtuale legale, atâta timp cât cei care au o afacere din tranzac]ionarea lor sunt \nregistra]i la Financial Crimes Enforcement Network –, extrem de improbabil la nivel global – China pare s` favorizeze Bitcoin ca mijloc de a \nl`tura suprema]ia dolarului – [i imposibil din punct de vedere tehnic f`r` a schimba \n mod fundamental modul de func]ionare a internetului”, mai spune cofondatorul companiei din Silicon Valley.

CASH, CARD SAU BITCOIN? Popularitatea Bitcoin se face sim]it` [i \n România. Poate nu la nivelul portofoliilor de un milion de dolari, dar primii pa[i \n popularizarea monedei de aur a internetului au fost f`cu]i de restaurantul La Conu Iancu, care a devenit de curând prima afacere local` unde pute]i pl`ti [i \n Bitcoin. Pe baza caracteristicilor unice [i a r`spândirii globale a monedei digitale descentralizate, restaurantul bucure[tean nu numai c` permite clien]ilor plata \n moned` digital`, ci [i organizeaz` \ntâlniri regulate \n care o serie de speciali[ti explic` participan]ilor principiile din spatele Bitcoin, cu scopul educ`rii publicului român sau a celor dornici s` porneasc` proiecte \n aceast` direc]ie. |n timp ce România face primii pa[i timizi \n

TEHNOLOGIE lumea valutei digitale, peste hotare companiile nu au stat prea mult pe gânduri [i au adoptat cu repeziciune moneda internetului. Farmacii, asigur`tori, firme de consultan]`, cabinete stomatologice sau de psihologie permit plata \n Bitcoin, iar lista acestora cre[te exponen]ial de la lun` la lun`. Mai mult, cum un num`r din ce \n ce mai mare de organiza]ii pun la dispozi]ie joburi part time sau chiar full time pl`tite \n Bitcoin, au luat na[tere [i site-uri de recrutare care scot la concurs posturi pl`tite exclusiv \n moneda digital`. Num`rul companiilor care vor accepta plata \n moneda digital` va cre[te \n urm`toarea perioad`, pentru c` avantajele ob]inute de companii dup` acceptarea Bitcoin nu sunt tocmai de neglijat. “Frauda este redus` drastic”,

spune Dan D`sc`lescu, cofondatorul Blueseed. “Tranzac]iile cu Bitcoin sunt ireversibile, ceea ce \nseamn` c`, odat` pl`tit un bun sau un serviciu, cump`r`torul nu poate efectua un «chargeback», cerând banii \napoi prin cardul de credit, [i se pot accepta pl`]i de oriunde, f`r` suspiciunea c` este vorba de un card de credit ob]inut ilegal”, mai spune antreprenorul român. Mai mult, oricine poate deveni comerciant nu tocmai cu mari dificult`]i, f`r` s` fie de nevoie de crearea unui cont bancar, o astfel de adres` de primire a Bitcoin putând fi generat` online \n mai pu]in de un minut. Dar avantajele nu sunt numai de partea mediului de afaceri, ci [i a consumatorilor. Costul de tranzac]ionare este de cinci cen]i, indiferent de valoarea tranzac]iei, [i exist` de asemenea

ONLINE

[i posibilitatea unor micropl`]i care pân` acum erau nepractice [i nerentabile din cauza costurilor minime de tranzac]ionare impuse de b`nci. Prin compara]ie, \n SUA, Bank of America impune un cost de 25 de dolari pentru un transfer bancar, care poate dura [i câteva zile, \n timp ce tranzac]iile cu Bitcoin au o vitez` mult mai mare, precum [i o disponibilitate permanent`. “Imunitate fa]` de ac]iuni abuzive din partea guvernelor, precum recentul caz din Cipru, [i fa]` de c`derea b`ncilor”, explic` Dan D`sc`lescu alt avantaj al Bitcoin pentru consumatori. “Grani]ele sunt irelevante. |ncerca]i s` trece]i grani]a SUA cu peste 10.000 de dolari. Nu va fi pl`cut”, mai precizeaz` pentru revista Biz cofondatorul Blueseed. Biz

Biz

NIMIC F~R~ COD

Biz

remurile \n care scrierea de cod era o activitate dedicat` angaja]ilor din Silicon Valley e demult apus`. Matematica [i fizica sunt privite deseori ca [tiin]e complexe, abordate de oameni de [tiin]` \n spatele unor calculatoare sau birouri. |n realitate, cele dou` [tiin]e – puternic interconectate – sunt aplicate tot mai des la nivel global \n varii domenii, cum ar fi biologia sau geologia. Acela[i fenomen are loc \n lumea program`rii. O idee preconceput` este aceea c` programatorii sunt acel tip de indivizi care \[i petrec via]a \n spatele unui computer [i dezvolt` proiecte tehnologice complexe pentru companii high-tech. |n realitate, majoritatea celor care scriu cod o fac pentru companii cu un nivel de tehnologizare mediu. Sectorul public are nevoie de website-uri [i de programe informatice la fel de mult precum o companie care

Indiferent de domeniul \n care activezi, scrierea de cod e un skill care va cânt`ri greu \n CV-ul t`u. Românii performeaz` deja peste media european` la acest capitol, astfel c` domeniul universitar ar trebui s` \[i \ndrepte eforturile spre aceast` ni[` \n plin` expansiune. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

dore[te s` se specializeze \n vânz`ri online, astfel c` scrierea de cod e absolut necesar` pentru dezvoltarea unei game variate de activit`]i economice [i administrative. Românii au avut dintotdeauna o \nclina]ie spre [tiin]ele exacte, astfel c`, al`turi de indieni, studen]ii no[tri reu[esc s` lase o bun` impresie la olimpiadele [i concursurile interna]ionale de matematic` [i informatic`, \n pofida posturii de “outsideri”. De[i majoritatea tinerilor performeri din aceste domenii sunt autodidac]i, preg`tirea de baz` din cadrul universit`]ilor este esen]ial`. “Pentru ca tinerii studen]i s` fie de la \nceput pe drumul bun, ei sunt \ndrepta]i spre tehnologii de ultima or`, prin programe ca iQuest University, de pild`. |ntr-un astfel de program, tinerii sunt informa]i \nc` din primul an de facultate cu privire la tehnologiile

actuale [i care se cer pe pia]a muncii; sunt invita]i s` participe la Coding Contest pentru a putea verifica dac` gândirea le este format` pentru programare, fiind un concurs de algoritmic`; apoi, din semestrul al II-lea al primului an de facultate, studen]ii pot participa la programul de Remote Learning. Dup` ce finalizeaz` cu succes programa de Remote Learning, studen]ii pot accesa programul Summer Internship, unde au ocazia s` lucreze \n mediul real pe proiecte, se foloseasc` tool-uri [i metodologii utilizate \n mod curent \n dezvoltarea de software”, explic` Oana Bufnea, Team Leader, responsabil` la iQuest University.

NOUL SPORT NA}IONAL? Studen]ii care termin` o facultate de profil v`d fiecare linie de cod \n mod diferit. De foarte multe ori ace[tia ajung s` lucreze \n alte

TEHNOLOGIE SOFTWARE domenii, deoarece nu \[i g`sesc locul \n industria IT. “Cea mai mare parte din cei care termin` o facultate de profil \ns` scriu cu pasiune fiecare linie de cod. Ace[tia descoper` c` prin cod pot s` \[i modeleze propria lor lume, pot s` creeze sau s` ajute la crearea unei lumi mai bune”, adaug` Bufnea. Scrierea de cod este, \n cele din urm`, o \ndeletnicire care dep`[e[te barierele lingvistice [i culturale, astfel c` un bun programator va fi capabil s` dea un randament bun indiferent c` lucreaz` pentru o companie local` sau pentru un antreprenor din cel`lalt col] al lumii. |n acest context, \nv`]area scrierii de cod poate deveni un “sport na]ional”, dac` sistemul educa]ional \[i va \ndrepta aten]ia spre poten]ialul României pe plan informatic [i va include scrierea de cod \n lista priorit`]ilor. Introducerea scrierii de cod \n programa [colar` i-ar putea ajuta pe studen]i [i elevi s` \[i exprime creativitatea [i ideile mult mai eficient, transformând principiile abstracte \n obiecte tangibile. Dac` \n momentul de fa]` putem vorbi despre trigonometrie mai degrab` la modul teoretic, crearea de cod i-ar putea ajuta pe studen]i s` aplice teoria mult mai u[or. De altfel, \n Occident [i \n Statele Unite noua genera]ie este \ndemnat` s` devin` creatoare, nu doar consumatoare de tehnologie. |n acest sens, cuvintele teoreticianului [i scriitorului american Douglas Rushkoff sunt elocvente: “Programeaz` sau fii programat”. “Apari]ia marilor companii de IT pe pia]` a schimbat foarte mult a[tept`rile pe care le are un proasp`t absolvent, dar [i ceea ce o companie cere de la acesta. Un proasp`t absolvent are deja op]iunea s` \[i aleag` pe ce limbaj [i/sau tehnologie dore[te s` mearg`. Totodat`, companiile mari investesc resurse pentru preg`tirea studen]iilor [i a noilor angaja]i. |n viitor ne a[tept`m ca importan]a

skill-urilor s` creasc` extrem de mult, deoarece fiecare companie se orienteaz` spre domenii de ni[`, care sunt foarte specifice”, spune Radu Vunvulea, Senior Software Developer, Microsoft Most Valuable Professional.

VÂN~TOAREA DE PROGRAMATORI Programarea a devenit atât de apreciat` \n ]`rile dezvoltate, \ncât speciali[tii din acest domeniu sunt c`uta]i prin intermediul companiilor de recrutare dedicate, care \i evalueaz` \n func]ie de aptitudini [i talent. Spre exemplu, podgoriile din Napa Valley folosesc programatori pentru a dezvolta sisteme complexe de m`surare a tempera-

algoritmii dezvolta]i de programatori s` fie cei ce colecteaz` informa]ii de la clien]i [i dicteaz` trendurile de fashion din anul urm`tor. Folosirea Google Glass ar putea contribui decisiv la acest aspect, prin colectarea de informa]ii din magazine, \n timp ce clien]ii poart` device-ul dezvoltat de Google. Industria muzical` nu este str`in` de cod; exist` numeroase forma]ii care apeleaz` la cod pentru manipularea melodiilor \n timp real, \n timp ce forma]ii precum Beno\t and the Mandelbrots creeaz` muzic` psihedelic` exclusiv prin cod. Crearea unei programe [colare care s` prevad` predarea scrierii

Un antreprenor din mediul online cu cuno[tin]e de programare are [anse de succes mai mari. Acestuia \i va fi mult mai u[or s` identifice ce func]ionalit`]i sunt riscante, iar totodat` la \nceput de drum \[i va putea dezvolta aplica]ia f`r` s` fie nevoie s` pl`teasc` programatori.” turii pe parcursul anului, fertilit`]ii p`mântului [i al]i indicatori care ar putea afecta calitatea strugurilor. La rândul lor, berarii folosesc BrewPi, un sistem ce le permite s` monitorizeze nivelul de fermentare a berii. Scrierea de cod are o aplicabilitate direct` \n zona de fashion, unde tot mai mul]i retaileri pun accentul pe magazinele virtuale [i pe recomand`ri personalizate pentru clien]i \n func]ie de preferin]ele acestora. Nu ar fi exclus ca \n viitorul apropiat

RADU VUNVULEA, Senior Software Developer, Microsoft Most Valuable Professional

de cod poate p`rea o utopie, astfel c` tinerii români pasiona]i de tehnologie ar putea r`mâne la stadiul de autodidac]i ani buni de-acum \nainte. Cu toate acestea, este dificil s` neg`m impactul pe care codul \l poate avea \n societate \n viitorul apropiat, ]inând cont c` vorbim despre o unealt` care le permite tinerilor s` \[i dezvolte ideile [i s` le scaleze la un nivel la care acestea pot avea un impact real asupra lumii. Biz Biz

antreprenoriat De la externalizare LA PRODUC}IE PROPRIE La 37 de ani, Octavian F`lceanu de]ine una din cele mai mari firme de produc]ie publicitar` din România. AdProduction a trecut de la externalizarea produc]iei la producerea intern` a tuturor activit`]ilor specifice, prin investi]ii \n echipamentele necesare. DE OANA GRECEA

ctavian F`lceanu a \nceput

s` lucreze \nc` din timpul facult`]ii. Chiar dac` se preg`tea s` termine management turistic [i comercial, a fost atras de produc]ia publicitar`, unde a \nv`]at repede ce trebuie s` fac`. La \nceput, firma proprie pe care a \nfiin]at-o \n 2002 func]iona mai degrab` ca un intermediar de servicii. AdProduction a \nceput cu patru angaja]i, unul dintre ei fiind F`lceanu, [i a ajuns la nou` prin 2007, moment \n care antreprenorul a realizat c` trebuie s` schimbe ceva. “Atunci am considerat c` ar fi bine s` investesc \n partea de produc]ie. Am achizi]ionat un printer. La momentul respectiv nu era atât de dezvoltat` pia]a de print. M-am gândit c` pe partea de tipar offset am parteneriate bune, hai s` vin cu plusvaloare pe partea de print digital. {i am luat un plotter”, spune managerul [i ac]ionarul AdProduction. Plotterul este un echipament care ac]ioneaz` \n mod automat un sistem mecanic de vârfuri de scriere [i este utilizat pentru imprimarea graficelor de mare rezolu]ie. Investi]ia se ridica atunci la 25.000 euro. Pe fondul unei industrii \n cre[tere, dar [i al unor angaja]i capabili,

Biz

extaz (de[i nu \[i manifest` exuberan]a compania câ[tiga clien]i, iar ace[tia [i nici nu este prea des mul]umit de reveneau [i aduceau [i al]i clien]i. ceva) [i a \nceput s` investeasc` din Asta l-a motivat pe F`lceanu s` fac` nou, de data asta 140.000 de euro. al]i pa[i \n perspectiva unei cre[teri. Num`rul angaja]ilor ajunsese \n 2011 Din 2008 compania s-a mutat \ntr-un la 13, iar de atunci a crescut la 34. spa]iu de produc]ie mai mare, unde Din ce a venit cre[terea firmei? “Din au putut fi achizi]ionate \n leasing diversificarea paletei de servicii. alte echipamente de imprimare la 3,2 F`ceam partea de print [i ne-am axat m l`]ime, un echipament de t`iere, un apoi pe partea de lucruri care se laminator [i un robot. |n 2008, \ntâmpl` \n interiorul magazinelor. compania a mai investit circa Este o pia]` \n care din ce \n ce mai 45.000 euro, iar \n 2009 a continuat achizi]iile. Criza nu a lovit CIFRE compania \n 2009, AdProduction \ns` efectele ei s-au sim]it Anul \nfiin]`rii companiei: 2002 \n 2010, cel mai prost an de antreprenoriat al lui Num`r de angaja]i 2013: 34 persoane F`lceanu. Totu[i, nu a Investi]ii 2012: 140.000 euro recurs la m`suri Investi]ii 2013: 300.000 euro, \n utilajul disperate: nu a \nchis, nu Rho P10-250 (2,5 m l`]ime, flatbed/rollfed) a dat afar` oameni, nu a Cifr` de afaceri 2013 (estimare): 3 milioane euro t`iat din salarii, producea doar f`r` a avea profit. “Am considerat c` vina mul]i clien]i aloc` un buget mai mare este a mea [i a colegilor din vânz`ri. pe partea de promovare la locul Angaja]ii nu aveau nicio vin`”, spune vânz`rii. Spa]ii/cornere \n care \[i modest ac]ionarul AdProduction. {i-a prezint` singular produsele \n cadrul unit for]ele cu colegii de la vânz`ri [i unor promo]ii”, explic` el. de la client service [i au pus bazele Diversificarea businessului s-a v`zut celui mai bun an de pân` atunci, adic` [i \n cifra de afaceri. Dac` \n 2008 era 2011. F`lceanu a trecut de la agonie la

FOTO: VALI MIREA

OCTAVIAN F~LCEANU, fondatorul AdProduction

\n jur de un milion de euro, \n 2012 a ajuns la 2,7 milioane de euro. Pentru 2013 estim`rile vizeaz` trecerea pragului de trei milioane de euro, de[i investi]iile antreprenorului au continuat s` creasc`. Cei 300.000 de euro aloca]i \n acest an s-au dus pe cel mai performant echipament de imprimare digital`, sistem flatbed, care poate imprima direct pe pl`ci. Achizi]ionarea lui face din AdPromotion un deschiz`tor de drumuri pe pia]a din România, neexistând \n prezent \n portofoliul altei companii. “Echipamentul permite imprimarea direct pe el la o calitate fotografic` [i la un nivel de produc]ie inexistent \n momentul de fa]` \n pia]`. Cu aparatul `sta ai o productivitate mai mare [i e[ti [i mai eficient din punctul de vedere al costurilor”, explic` F`lceanu. AdProduction face ast`zi print indoor, print outdoor, produse de semnalistic` (casete luminoase, litere volumetrice, standuri expozi]ionale), POSM-uri (standuri de produse, mese sampling, shelflinere, woblere). Ce filosofie de business are antreprenorul? Crede c` oferind clientului un pachet mai larg de produse po]i câ[tiga [i \]i po]i men]ine clien]ii. “Nu oferindu-i cel mai mic pre] de pe pia]`, ci un pachet complet de servicii, de la crea]ie pân` la printare, produc]ie [i implementare. Un kit complet”, spune el. Investi]ia din 2013 este mai mult rezultatul unui business crescut s`n`tos, care a evoluat odat` cu clien]ii, vechi, actuali [i cei noi. C` este un manager de viitor st` m`rturie faptul c` cei trei angaja]i de la \nceputul firmei sunt ast`zi al`turi de el, iar fluctua]ia de personal nu este prea mare \n firm`. F`lceanu a c`utat s` fie un manager model [i a fost mai tot timpul \n companie, iar profitul l-a reinvestit. Ar fi putut s`-[i cumpere o cas` pe p`mânt, mai ales c` de patru ani este [i t`tic, dar a preferat s` investeasc` \n viitorul companiei. Inten]ioneaz` s` se deta[eze pu]in pe viitor, pentru c` [i-a preg`tit oameni care s` se descurce [i f`r` el. Nu vrea s` fug` \n ]`ri str`ine, ci doar s` aloce mai mult timp familiei. Biz Biz

Consultan]a privit` ca o form` DE ARHITECTUR~ A |NV~}~RII Madi R`dulescu \i \nva]` pe al]ii, prin MMM Consulting, cum s`-[i conduc` companiile. Asta dup` ce a \nv`]at [i ea timp de opt ani management [i a studiat unul dintre cele mai bune programe de MBA din Europa. Apoi, pasiunea a devenit mod de via]`. DE OANA GRECEA

\nceput antreprenoriatul \n 2003.

|nainte de a fi \ns` pe cont propriu a avut o scurt` carier` de inginer, doi ani asistent universitar [i un job la Senatul României, de unde a plecat pentru ceea ce a reprezentat un proiect original, de viitor, despre care nu [tia mai nimic, dar \n care a crezut 100%. De aproape 10 ani, prin firma sa, MMM Consulting, Madi R`dulescu sprijin` [i asist` companiile \n dezvoltarea strategiilor, structurilor [i culturilor pentru a ob]ine rezultate mai bune. |n ultimii 20 de ani a activat ca trainer [i consultant pentru management general, resurse umane, vânz`ri [i negociere, strategii corporative, train of trainers [i aptitudini interpersonale, atât pentru companii de consultan]` la nivel regional, cât [i \n proiecte independente, ca freelancer. Practic a f`cut tot ce ]inea de sfera companiei sale. R`dulescu nu crede c` e mai greu s` fii antreprenor \n România ca \n alte ]`ri. “Pia]a este concuren]ial`, fragmentat`, f`r` o segmentare real` bazat` pe valoarea [i efectele solu]iei propuse, sunt multe programe care se deruleaz` intern \n companii [i atunci calitatea, originalitatea, pragmatismul solu]iei tale trebuie s` ias` \n eviden]`. Companiile de training [i consultan]` concureaz` [i cu freelanceri, care desigur pot fi foarte

Biz

[i Muntenegru, Republica Moldova, buni \n ceea ce fac, dar nu au for]a Austria [i Macedonia [i am derulat unei echipe, nu au complexitatea proiecte cu participan]i din 16 ]`ri din solu]iei, nu au for]a financiar` de a CEE”, explic` R`dulescu. Construc]ia sus]ine proiecte care s` acopere o sediului Cefin Bulgaria din Sofia, perioad` mai \ndelungat`, nu au \ntre 2003 [i 2005, a fost un proiect infrastructur` [i nici know how-ul complex luat de la zero, care a unei companii specializate [i care necesitat coordonarea unei echipe cu investe[te \n oamenii s`i. Dar au, membri din patru ]`ri, managementul desigur, pre]uri mai mici”, spune ea. unui buget de aproximativ cinci |n ultimul an [i jum`tate, cele mai milioane euro, lucrul cu furnizori [i multe proiecte ale MMM Consulting predarea la cheie a investi]iei. au fost acelea integrate, \n mai mul]i R`dulescu a plecat de la un lan cu pa[i, adresate unor echipe de floarea-soarelui [i a t`iat panglica manageri care au trecut prin pentru a face inaugurarea unei programe de dezvoltare, pornind de la investi]ii pe 55.000 mp. A trebuit dinamica firmei lor, a viziunii revizuite inclusiv s` \nve]e, destul de bine, [i a strategiei pe urm`torii doi ani. limba bulgar`. “Conceptul de dezvoltare a \ncrederii Antreprenoarea de 46 de ani \[i este central, ca [i dezvoltarea g`se[te inspira]ia \n persoane precum capabilit`]ii emo]ionale, al`turi de sir Richard Branson sau Robin Sharma. generarea de solu]ii”, mai adaug` ea. “Richard Branson este pentru mine un De-a lungul timpului, experien]a model de \ndr`zneal`, dinamic`, Magdalenei R`dulescu s-a definit prin conducerea a trei tipuri de servicii CIFRE profesionale: \n MMM Consulting training [i consultan]` [i Cifra de afaceri \n 2012: 485.000 euro managementul capitalului Num`r de angaja]i: 5 angaja]i full time [i 3 colaboratori uman, educa]ie [i training permanen]i \n domeniul bancar [i Anul \nfiin]`rii firmei: 2003 managementul Traineri forma]i \n ultimii cinci ani: peste 820, pentru 65 investi]iilor. “Am locuit [i companii multina]ionale lucrat \n România [i 2008: \nceputul parteneriatului cu dezvoltatorul de Bulgaria, am participat \n metodologii de m`surare a competen]elor personale cu diferite proiecte \n Personal Global INC SUA România, Bulgaria, Serbia

ANTREPRENORIAT

MADI R~DULESCU, fondator MMM Consulting

creativitate [i un model uman. |nv`] [i de la Robin Sharma, particip la unul dintre programele sale de coaching online [i e o surs` de inspira]ie. |nv`] \ns` de la fiecare CEO sau director de companie cu care lucrez: m` uit atent ce face deosebit, ce m` inspir`, ce a[ putea \nv`]a [i... \nv`]”, poveste[te ea.

|ntr-o pia]` a consultan]ei cu 20 de ani de experien]`, R`dulescu crede c` sunt \nc` diferen]e [i e mult loc de dezvoltare. “De exemplu, de[i se cer solu]ii atent adaptate, companiilor de multe ori le vine mai u[or s` cumpere «pachete gata preg`tite [i frumos ambalate», deoarece e greu de evaluat

valoarea adùgat` [i munca \ntr-un proiect original, de crea]ie, construit cu vorbele [i valorile clientului. Asta \n pie]ele mature se discut`, se agreeaz` [i se recompenseaz` corespunz`tor, valoarea adùgat` fiind \n mod special designul de proiect, solu]ia. Eu nu cred \n solu]iile care se potrivesc tuturor”, mai puncteaz` ea. |ntr-o pia]` cu 15-20 de firme de top, Madi R`dulescu a continuat s` creasc` \ncet, dar sigur. Care a fost pentru ea cel mai greu moment antreprenorial? “Nu iese \ntotdeauna u[or, trebuie educat` pia]`, dureaz`, uneori oamenii \[i pot pierde \ncrederea \n ceea ce le-ai propus, pentru c` nu este facil. |ntr-o pia]` \n c`dere acum câ]iva ani, s` \ncepi un proiect nou cu un partener strìn – vorbesc de Persona Global –, s` lansezi solu]ii noi pe pia]` e destul de dificil. Dar au fost momente dificile, \n care a trebuit s` \mi conving propriii oameni de ceea ce vreau s` fac. Vânzarea viziunii [i a planurilor nu e apanajul multina]ionalelor, este valabil \n orice fel de firm`. ~sta ar fi sfatul meu c`tre orice antreprenor: cristalizeaz`-]i viziunea [i vinde-o cu persuasiune, \nc` o dat` [i \nc` o dat`, om la om, \ntregii echipe, ori de câte ori po]i.” |n 2012, MMM Consulting a avut o cifr` de afaceri de 485.000 euro, \n cre[tere cu 30% fa]` de anul precedent, [i o marj` de profit de circa 20%. Anul acesta estim`rile vizeaz` un nivel similar lui 2012, dar cu investi]ii mai mari. Compania a investit \n rebranding deoarece a dorit s` comunice mai bine faptul c` livreaz` o solu]ie la cheie [i nu sesiuni de training sau diverse proiecte de evaluare [i consultan]`. “Sloganul «Arhitec]i ai \nv`]`rii» vine de fapt ca o sintetizare a ceea ce am f`cut constant \n ultimii ani, un pas important, sesizat de cei cu care lucr`m [i dezvolt`m proiecte, dar care trebuia comunicat [i celor care ne cunosc mai pu]in”, mai spune R`dulescu. |ntr-o lume aparent f`r` reguli, \n MMM sunt câteva reguli de baz`: obsesie pentru client [i solu]ia propus`; omul potrivit \n proiectul potrivit; respectarea promisiunilor f`cute. Biz Biz

strategie Networking-ul [i legea abunden]ei Este gre[it s` nu-i aju]i pe al]ii punându-i \n leg`tur` cu oamenii cu care faci tu afaceri, gândind c` poate \]i fur` cineva contactele. Legea abunden]ei ne lini[te[te c` exist` [anse [i resurse pentru fiecare, dac` juc`m corect. DE PAUL RENAUD xist` câteva lucruri care nu mi-au fost predate la facultate, de[i mi-a[ fi dorit foarte mult acest lucru, iar networking-ul este unul dintre ele. Dar, desigur, nu s-a g`sit niciodat` loc [i timp pentru networking \n program`. Pe scurt, networking-ul const` \ntr-un set de activit`]i care \]i pot spori num`rul de contacte: prieteni, rude, colegi de serviciu, parteneri de afaceri. Atunci când networking-ul este f`cut \n mod corect, rezult` o re]ea mai mare de oameni cu acelea[i interese [i concep]ii, care te pot ajuta, pe tine personal sau compania ta. Indiferent dac` de-abia ai \nceput s`-]i dai seama ce \nseamn` networking-ul sau dac` ai deja experien]` \n domeniu, un lucru este esen]ial: atitudinea ta fa]` de networking. Dac` pentru tine networking-ul este ceva plictisitor, din interes, egoist [i prea complicat, atunci de asta vei [i avea parte. Oamenii care sus]in c` nu sunt f`cu]i pentru networking [i-au impus deja constrângeri [i limite. |n realitate, ei se \n[al`: orice poate face networking eficient dac` procedeaz` corect [i \[i p`streaz` o atitudine pozitiv`. Pentru c` atitudinea este cea care \]i spune cât de bun va fi networking-ul pe care \l faci. Ca om cu vechime \n networ60

Biz

king [i care a tr`it [i lucrat \n zece ]`ri, pot afirma cu t`rie c` oricine poate face networking de calitate. Este nevoie numai de pu]in` disciplin` [i practic`.

aceast` lege, trebuie s` accep]i faptul c` exist` abunden]` \n lume. Exist` o abunden]` de oportunit`]i, o abunden]` de clien]i, o abunden]` de idei [i de noroc. Pentru a face leg`tura \ntre abunden]` [i afaceri, Stephen Covey, \n cartea sa de mare succes “Cele [apte LEGEA ABUNDEN}EI principii ale oamenilor foarte eficien]i”, |n leg`tur` cu atitudinea vorbe[te despre ceea ce el nume[te stil corespunz`toare pentru networking, de gândire centrat pe abunden]`. |n trebuie s` subliniem un adev`r fundaaccep]iunea lui Covey, aceasta este mental al acestei activit`]i: a[a-zisa “o paradigm` conform c`reia totul lege a abunden]ei. Legea abunden]ei exist` \n cantit`]i mari [i ajunge pentru toat` PAUL J.R. RENAUD lumea. Aceasta are ca efect sporirea prestieste profesor adjunct de giului [i a marketing la Maastricht recunoa[terii, \ntrucât School of Management [i d` na[tere la oportuautorul unor articole pe tema nit`]i, alternative [i supravie]uirii \n recesiune [i creativitate”. Cu alte cuvinte, con[tientiz`m al blogului “I Feel Good”. [i suntem de acord c` Conduce compania de resursele sunt nelimiconsultan]` de marketing [i tate [i trebuie s` le strategie Renaud, lider \n România \n acest \mp`r]im cu ceilal]i. domeniu (www.renaud-investments.ro). Acest stil de gândire centrat pe abunden]` este opusul stilului de gândire centrat pe insuficien]`, care este esen]ial` \n networking deoarece, sus]ine c`, dac` cineva câ[tig` sau are dac` o \n]elegi, crezi \n ea [i \ncepi s`-]i succes, tu pierzi sau ie[i pe locul al doi\mp`rt`[e[ti contactele cu al]ii, vei lea; cu alte cuvinte, joc cu sum` zero. primi \nzecit. Iar pentru a \n]elege

Persoanele care au mentalitate pozitiv` cu privire la abunden]` resping ideea de joc cu sum` zero [i se bucur` de succesul celorlal]i \n loc s` se simt` amenin]a]i de acesta. |n marketing ne referim adesea la “m`rimea pl`cintei”, cu alte cuvinte ne \ntreb`m cât de mare este pia]a pe care dorim s` ne introducem produsele sau serviciile. |n general viz`m o felie sau un procentaj din pl`cint` [i \ncerc`m s` atingem cifrele corespunz`toare, b`nuind \n acela[i timp c` [i al]ii vor o felie [i c` va trebui s` ne lupt`m ca s` \ndeplinim procentajul propus. Foarte mul]i oameni sunt \ns` atât de preocupa]i de limitele feliilor, \ncât nu mai v`d pl`cinta \ntreag` – respectiv \ntreaga pia]`. Ca principiu, pe m`sur` ce competi]ia spore[te pe o pia]`, pre]urile scad, cererea cre[te [i acest lucru \nseamn` mai multe afaceri, nu mai pu]ine. Acela[i principiu este valabil [i pentru networking. Poate c` \nainte s` citi]i acest articol ezita]i s` \mp`rt`[i]i numele contactelor voastre cu al]ii. Probabil considera]i c`, dac` sunt ale voastre, trebuie s` [i r`mân` numai ale

voastre. |ns` networking-ul abordat cu mentalitatea abunden]ei a dovedit de nenum`rate ori urm`torul adev`r: cu cât \mp`rt`[e[ti mai mult, cu atât prime[ti mai mult. Stephen Covey mai spune \n cartea sa: “Stilul de gândire centrat pe insuficien]` este paradigma vie]ii cu sum` zero. Oamenilor respectivi le vine foarte greu s` \mp`rt`[easc` recunoa[terea, creditul, puterea sau profitul cu al]ii. De asemenea, le vine extrem de greu s` se bucure de succesul altora. |n schimb, stilul de gândire centrat pe abunden]` vine dintr-un sentiment interior de valoare [i siguran]`”. Putem s`-i spunem Dumnezeu, metafizic`, noroc sau horoscop favorabil, dar cert este c` atunci când faci un lucru bun pentru al]ii, acesta se va \ntoarce cumva la tine – nu neap`rat de la cei c`rora le-ai f`cut binele, ci de la al]ii. Chiar dac` la prima vedere nu ai nimic de câ[tigat de pe urma contactelor sau ponturilor pe care le-ai d`ruit altora, gânde[te-te la toate acele oportunit`]i care apar “deodat`”: oameni care \]i viziteaz` site-ul [i apoi te sun`; un fost client poten]ial de care n-ai mai

auzit de luni de zile dar care brusc vrea s` v` \ntâlni]i; clientul inactiv care dintr-o dat` vrea re\nnoirea contractului cu tine. Toate acestea par coinciden]e, dar o parte dintre ele, dac` nu toate, au fost atrase de faptul c` ai extins re]eaua stabilind [i mai multe leg`turi care sporesc [ansele s` beneficiezi [i tu de acest lucru. Dac` vrei s` faci networking care te poate ajuta efectiv, trebuie s`-l \ndepline[ti având o mentalitate centrat` pe abunden]`. Cu cât vei d`rui altora mai multe nume [i contacte din dorin]a sincer` de a-i ajuta, cu atât mai mult vei primi. Pe de alt` parte, cu cât vei da mai pu]ine... cu atât mai izolat vei fi. Sunt con[tient de faptul c` este greu pentru cineva s` accepte acest lucru. Totu[i, ca \n cazul atâtor alte lucruri pe care nu le-am \nv`]at la [coal`, ci pe pielea noastr`, [i aici vom constata c` e bine s` nu fii “zgârcit” cu networking-ul pe care \l faci. D`ruie[te mai mult din tine [i din re]eaua ta [i las` legea abunden]ei s` fac` restul. Pentru c` oamenii care sunt mici cu re]eaua lor vor r`mâne mici, iar cei care au o re]ea mare vor fi [i mai mari. Biz Biz

Intact Media Group investe[te milioane de euro \n dezvoltare De 20 de ani \n trustul Intact, Alessandra Stoicescu este acum mai mult manager decât jurnalist. În calitate de director executiv, coordoneaz` activitatea Funda]iei Mereu Aproape, cursurile Intact Media Academy, dar [i forumurile organizate sub umbrela “România te prive[te”. Ce rezultate [i ce planuri are Alessandra afla]i \n interviul acordat revistei Biz. DE OANA GRECEA

Care sunt proiectele de anvergur` pe care le-a avut trustul Intact [i \n care ai fost implicat` \n calitate de coordonator sau ini]iator?

din România, printr-o serie de evenimente care al`tur` reprezentan]i de business, oficialit`]i, factori de decizie.

Cred c` cel mai mare proiect \n care am fost implicat` direct este \ns`[i formarea mea ca jurnalist, proiect care a \nceput acum 20 de ani. Dac` atunci mi s-a acordat \ncredere s` prezint [tirile Antenei 1 la nici 18 ani, aceea[i \ncredere m-a sus]inut \n dezvoltarea ulterioar` \n zona de B2B [i coordonare proiecte: Funda]ia Mereu Aproape, Intact Media Academy, “România te prive[te”. Am ales s` men]ionez aceste trei mari proiecte pe care le coordonez din rolul de Director Executiv al Intact Media Group pentru c` sunt pe zone diferite [i arat` preocuparea grupului de a forma, informa, dar [i de a se implica. De[i m-am implicat activ \n ac]iunile Funda]iei Mereu Aproape \nc` de la lansare, din 2005, preluarea unui rol de reprezentare \n 2010 m-a adus mai aproape de oameni, de problemele lor [i de lupta lor de zi cu zi. Cu Intact Media Academy am pornit la drum de la prima baz`, realizând o platform` de training media care preg`te[te urm`toarea genera]ie de profesioni[ti. Punctul forte al acestei platforme este practica pe care cursan]ii no[tri o realizeaz` \n studiouri TV adev`rate, de anvergura celor de la Observator sau Antena 3, cu traineri-vedet` din grup. “România te prive[te” este o ini]iativ` care d` voce marilor industrii

Care au fost performan]ele cu care s-au \ncheiat aceste proiecte?

Biz

Proiectele continu`, inclusiv cel de 20 de ani, care prive[te evolu]ia personal`. M` bucur s` vorbesc despre rezultate, c`ci fiecare din aceste proiecte s-a tradus \n lucruri concrete. În cei [apte ani de existen]`, Funda]ia Mereu Aproape a strâns, prin ac]iunile sale, peste [apte milioane de euro, care au avut peste 100.000 de beneficiari direc]i, cu care s-au construit 75 de case. Una dintre cele mai mari campanii de CSR desf`[urate a fost “Apa trece, România r`mâne” din 2011, care a adunat pentru reconstruc]ia zonelor afectate de inunda]ii peste un milion de euro. Funda]ia Mereu Aproape deruleaz` prin programul “Vreau s` ajut” proiecte sociale care \n ultimii doi ani au totalizat dou` milioane de euro. Actualmente, \ncerc`m s` diversific`m sursele de fundraising [i preg`tim cel mai mare eveniment de gen din România. Intact Media Academy se afl` la cea de a noua serie de cursan]i. În cei doi ani de activitate, 70 dintre absolven]ii no[tri lucreaz` deja la marile televiziuni din România. Forumurile organizate sub umbrela “România te prive[te” au fost foarte bine primite de oamenii din industrii [i de autorit`]i.

Ce realiz`ri ai avut de când e[ti \n func]ia de director executiv? Cea mai mare realizare este s` fac ceea ce \mi place, al`turi de oameni pe care \i respect [i apreciez. For]a celor cu care lucrez [i sus]inerea pe care o primesc fac din fiecare zi o experien]` frumoas`. M` bucur c` proiectele dezvoltate sub umbrela Intact au avut for]`, anvergur` [i rezultate. Milioane de euro cu care s-au salvat vie]i, construit case [i schimbat destine. Proiecte de con]inut care au reprezentat actualitatea româneasc`, formarea unei noi genera]ii de oameni de media.

Ce planuri de dezvoltare are \n vedere trustul Intact \n prezent? Planuri mari! Chiar dac` ne afl`m \n plin` var`, nu am \ncetinit ritmul, ci l-am men]inut la fel de activ. În primele cinci luni ale anului, televiziunile Intact [i-au crescut cota de pia]` cu 1,3 procente pe targetul 18-49 fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. Anul acesta ne urm`resc cu [apte procente mai mul]i români decât anul trecut! Cel mai proasp`t proiect este lansarea Antena Play, platform` online a televiziunilor din grup, ce cuprinde cinci canale TV \n regim live [i alte cinci noi canale dedicate unui gen: News, Monden, Stars [i TVNovela [i ZU Channel. Antena Play este un proiect dezvoltat integral in-house, de c`tre echipa Digital AG, proiect care va aduce nostalgicilor dar [i noilor fani ai Antenelor programele pe care [i le doresc. Tot pe online, echipa de monden a Antenei Group lanseaz`

STRATEGIE

MEDIA

Românii vor Radio ZU, a[adar noi licen]e locale vor fi achizi]ionate astfel \ncât postul nr. 1 \n Bucure[ti s` ob]in` acelea[i statut [i la nivel na]ional. Î]i par multe? O var` normal` la Intact. Investi]iile sunt de ordinul milioanelor de euro, dintre care numai Observatorul \nseamn` dou` milioane. Investi]ia \n online [i \n radio totalizeaz` peste un milion [i exist` un nou proiect \n zona TV, de ni[`, la care se lucreaz` momentan.

Cum s-au schimbat via]a ta, programul t`u de când e[ti la conducerea grupului? Poate c` e greu de crezut, dar \n bine. E adev`rat c` petrec mai mult timp la birou, dar o fac \n compania unor oameni deosebi]i. În acela[i timp, am bucuria s` cunosc oameni noi, fascinan]i, de multe ori. Proiectele caritabile \mi sunt foarte aproape de suflet, \mi place \ns`, \n acela[i timp, s` identific noi ni[e, s` dezvolt proiecte proaspete, s` g`sesc solu]ii. Spiritul antreprenorial mi-a fost deseori pus la \ncercare prin proiectele speciale ale funda]iei, ale grupului – precum IMA.

Cum este trecerea de la jurnalism la management? În ceea ce m` prive[te, prielnic`. Sigur c` po]i fi un jurnalist excelent f`când asta toat` via]a, acumulând, perfec]ionându-te. Sunt multe cazuri, inclusiv la noi \n grup, pe care le admir – oameni care au ales s` se dedice integral jurnalismului. Îmi plac oamenii, \mi place s` construiesc [i \mi folosesc atributele de jurnalist \n proiectele pe care le dezvolt. Jurnalistul simte [tirea [i are ochi pentru lucrurile cu poten]ial, lucrurile de impact. Omul de business gânde[te mai pragmatic [i rotund, [tie s` motiveze [i s` construiasc`. Pentru mine, cele dou` valen]e se completeaz` \n mod fericit. Spy News, o platform` \n care celebrit`]ile [i materialele exclusive sunt accesibile pasiona]ilor de staruri \ncepând cu 24 iunie. Un alt proiect prive[te Observatorul, jurnalul de [tiri al Antenei 1, care aniverseaz` anul acesta 20 de ani de emisie [i de care m` simt, evident, legat` emo]ional. Observatorul [i-a apreciat \n acest an cota de pia]` cu 20%, contribu]ia

unor campanii precum “Copiii nu sunt de vânzare”, “Lumea mortal` a drogurilor letale” sau “Copiii nu sunt invizibili” fiind de apreciat. Echipa de [tiri lucreaz` acum la o nou` \nf`]i[are a Observatorului, o abordare spectaculoas` din punctul de vedere al tehnologiei [i al decorului. {i la Radio ZU se lucreaz` intens, dup` evenimentul ce a strâns 100.000 de oameni la Ia[i.

Cum reu[e[ti s` gestionezi fiecare activitate pe care o desf`[ori? Cu inima deschis`, dar [i cu ajutorul unor oameni minuna]i – pe de o parte, al celor care m` sus]in, pe de alt` parte, al celor din echipele pe care le coordonez. Cu bucuria de a \nv`]a, dar [i de a d`rui. Cu sus]inerea a 10 milioane de români, \n fiecare zi. Biz Biz

Al treilea val de cre[teri din IT Industria IT a demonstrat \n ultimii ani c` limita chiar este cerul, iar restul companiilor din mediul de afaceri nu au stat prea mult pe gânduri [i au adoptat cu rapiditate noua tehnologie cloud. Acum, cei mai vâna]i angaja]i sunt candida]ii “cu capul \n nori”. DE OVIDIU NEAGOE e[i norii negri genera]i de furtuna financiar` plutesc amenin]`tor de aproape cinci ani, companiile au \n]eles cu rapiditate beneficiile tehnologiei cloud [i au ie[it la cump`r`turi. |n 2013, rata de adop]ie a tehnologiei cloud a continuat drumul ascendent din anii trecu]i [i a \nregistrat o cre[tere cu 75%, fa]` de 67% cât a fost cre[terea de anul trecut. Rezultatele fac parte din cea de a treia edi]ie a studiului “The Future of Cloud Computing”, realizat de North Bridge Venture Partners [i firma de cercetare GigaOm [i dat publicit`]ii la finele lunii trecute. Analiza mai arat` c` domeniul Software as a Service (SaaS) r`mâne [i \n acest an cel mai popular serviciu de cloud, folosit de 63% dintre organiza]iile chestionate, \n cre[tere fa]` de 55%, cât a fost rata de adop]ie a acestui serviciu 64

Biz

anul trecut. Dar cea mai spectaculoas` extindere a apar]inut domeniului Infrastructure as a Service (IaaS), unde a avut loc o cre[tere cu 29% fa]` de 2012. IaaS [i SaaS \[i vor continua domina]ia [i \n acest an, dar \n viitorul apropiat li se va al`tura [i Platform as a Service (PaaS). Furnizorii de servicii cloud trebuie s` \n]eleag` aceste cre[teri exponen]iale [i s` aloce toate resursele necesare competitivit`]ii din prezent, \n timp ce fac un pas [i \n viitor \n termeni de infrastructur`, tehnologie [i investi]ii, pentru a putea furniza solu]ii [i clien]ilor de mâine. Cererea pentru servicii cloud este \n continu` cre[tere [i numai anul trecut aceasta s-a dublat, ajungând la peste 18 miliarde de solicit`ri pe lun`, dup` cum mai noteaz` raportul realizat de North Bridge Venture Partners.

TotalSoft a anun]at de curând lansarea unei campanii de recrutare pentru 20 de pozi]ii de programatori \n .NET. Campania va lua sfâr[it la finele acestei luni [i este rezultatul diversific`rii ofertei companiei cu solu]ii online [i mobile, dar [i al strategiei de migrare a portofoliului existent de solu]ii de business \n cloud, pe platforma Windows Azure. “Interesul pie]ei pentru tehnologii noi a generat o cerere semnificativ` de speciali[ti cu experien]` tehnic` relevant`, dar mai ales pentru pasiona]ii de cele mai noi concepte”, spune Brându[a Fecioru, HR Manager la TotalSoft. “Prin formarea acestei echipe, vrem s` cre`m o competen]` unic` \n România \n zona dezvolt`rii de solu]ii mobile [i de cloud computing, astfel \ncât \n momentul \n care nevoile pe care le sesiz`m \n prezent vor fi confirmate de cererea de solu]ii \n cloud TotalSoft s` de]in` deja o experien]` de

STRATEGIE MANAGEMENT

CE VOR COMPANIILE? Indiscutabila popularitate a dispozitivelor de tip smartphone, dar [i cre[terea exponen]ial` a tehnologiei cloud pun ca prioritate pe agenda companiilor IT cre[terea num`rului de angaja]i. Dar, fiind vorba despre tehnologii ale c`ror secrete nu sunt tocmai cunoscute integral de speciali[tii \n IT, careul de a[i pe care vor miza angajatorii va fi format din flexibilitate, interes, motiva]ie [i realiz`ri anterioare. Iat` care sunt [i cele mai c`utate posturi din cloud computing: 4 Cloud OPS NOC Engineer 4 Cloud Computing – Virtual Image Engineer 4 Cloud Computing Database/Scripting Engineer 4 Hosting Engineer 4 Account Manager 4 DevOps Engineer 4 ISDM Cloud Administrator 4 Cloud Computing – Java/UI Developer 4 Cloud Computing DB2 Steady State Database Administrator 4 Cloud Computing ISM Java Developer 4 Cloud Channel Manager

neegalat”, mai adaug` Brându[a Fecioru. Pe parcursul anului 2013 compania are \n plan s` angajeze \n total 40 de programatori \n .NET, ca urmare a orient`rii solu]ilor de business spre cloud computing, dar [i datorit` câ[tig`rii unor proiecte pe pia]a local` [i interna]ional`. Astfel, \n cea de-a doua jum`tate a anului, TotalSoft asum` o investi]ie de peste jum`tate de milion de euro \n formarea resurselor umane specializate \n dezvoltarea solu]iilor de business pe cele mai moderne tehnologii Microsoft. Mai mult, un raport al firmei de cercetare IDC arat` c`, pân` \n anul 2015, cererea pentru angaja]i specializa]i \n cloud computing va cre[te anual cu 26% [i la nivel global se vor genera 7 milioane de astfel de pozi]ii. Vestea bun` este \nso]it` de una mai pu]in fericit`. Departamentele de resurse umane [i managerii de IT nu au reu[it,

la nivelul anului trecut, s` distribuie 1,7 milioane de joburi candida]ilor din cauza lipsei acestora de experien]`. Dar cum drumurile din tehnologia cloud nu sunt tocmai b`t`torite, una dintre provoc`ri va fi identificarea angaja]ilor cu experien]`, dar mai ales a celor mai flexibili. “Pentru recrutori va fi o problem` pentru c` nu vor g`si strict persoane cu experien]` \n domeniile \n care au nevoie [i deci va trebui s` fie la rândul lor flexibili, acceptând mai degrab` candida]i care se justific` prin interes, motiva]ie [i istoric al unor realiz`ri profesionale anterioare, indiferent c` au sau nu experien]` direct` pentru ce se cere \n anun]. Recrut`rile IT vor reflecta necesitatea manifestat` de cerere \n consecin]` vom asista la o cre[tere a num`rului joburilor care vor solicita astfel de competen]e sau responsabilit`]i”, spune Sorin Faur, HR Coordinator pe regiunea Balcani la BDO

International, o companie de consultan]` [i audit financiar. Acesta crede c` la \nceput va fi un oarecare [oc, deoarece nu mul]i au experien]` \n domeniu pentru c` nu a fost nevoie [i nu au avut unde s` practice. “Cu toate acestea, r`mâne la latitudinea fiec`ruia s` prind` «trenul/ trendul» din mers [i s` se reorienteze”, completeaz` Sorin Faur. O cercetare efectuat` pe site-urile de recrutare române[ti indic` un num`r \ngrijor`tor de mic de astfel de aplica]ii. |n timp ce un post “tradi]ional” de PHP Programmer sau Linux Administrator, de pild`, adun` [i pân` la 40 de aplican]i \n trei zile, un job din zona cloud computing reu[e[te s` strâng` 10 – 20 de aplica]ii \n maximum 20 de zile. Diferen]a semnificativ` dintre cele dou` indic` “suferin]a” \n care se afl` pia]a pe zona de cloud, indecizia aplican]ilor [i lipsa de experien]` a acestora. Biz

STRATEGIE MANAGEMENT ANGAJA}II “CU MINTEA |N NORI” Al treilea val de cre[teri sus]inute din IT poate lua prin surprindere companiile tehnice, mai ales c`, de[i chiar [i \n perioada aflat` sub zodia crizei economice procesele de recrutare au func]ionat la tura]ie maxim`, deficitul de talente nu a fost str`in pentru aceste organiza]ii. Acum, prin apari]ia unor noi fi[e de posturi, acesta s-ar putea adânci [i mai mult pe m`sur` ce economia digital`, \n tot \ntregul ei, incluzând [i cloud computing [i partea de mobile, va lua amploare. Un drum similar a fost \nregistrat [i de cre[terea popularit`]ii dispozitivelor de tip smartphone pe baza ieftinirii [i a cre[terii performan]elor acestora, proces impulsionat [i de implementarea 4G. Astfel, pe m`sur` ce se va \nregistra un proces de maturizare a cererii, oferta va face toate demersurile necesare s` ]in` pasul. O mare parte a angaja]ilor din domeniul tehnic, motiva]i de noi provoc`ri [i, de ce nu, de salarii mai mari vor avea ocazia s` migreze de pe vechile tehnologii, \n timp ce noile genera]ii se vor forma direct pe noile tehnologii. “Este o provocare pentru companiile angajatoare s` formeze competen]ele necesare, s` ia oameni buni din pia]`, dar f`r` experien]` \n aceste domenii [i s` \i formeze [i este o provocare pentru sistemul de \nv`]`mânt – licee de informatic` sau facult`]i de automatic` sau cibernetic`, programe independente de training – s` prind` rapid \n curriculele lor aceste subiecte de actualitate”, spune Sorin Faur. “Oricât de repede s-ar adapta aceste institu]ii, [i din fericire se adapteaz` mai repede decât altele, nu va fi suficient, desigur, [i presiunea se va resim]i prin cre[terea cererii de speciali[ti [i, \n lipsa lor, prin cre[terea ofertelor salariale. Acest proces va continua pân` la atingerea unui punct de echilibru când, datorit` ofertelor atractive, suficient de mul]i speciali[ti se vor fi mutat pe noile tehnologii pentru ca presiunea salarial` s` scad`”, mai precizeaz` HR Coordinator-ul pe regiunea Balcani al BDO International. A[adar, dac` ve[tile pentru angaja]ii care doresc s` opteze pentru o migra]ie spre cloud sunt bune, nu acela[i lucru se poate spune [i despre companii, care se v`d nevoite s` g`seasc` cât mai rapid 66

Biz

CU COMPANIA |N NORI De[i \n ultimul an a fost \nregistrat` o adev`rat` explozie a tehnologiilor cloud, exist` [i companii care nu se gr`besc s` adopte noua tehnologie. Printre cele mai des \ntâlnite motive se num`r` securitatea [i banii, dup` cum arat` rezultatele studiului “The Future of Cloud Computing”. Dac`, \n termeni de securitate, la edi]ia de anul trecut a studiului 55% dintre responden]i ar`tau temeri fa]` de protec]ia oferit` \n cloud, ast`zi num`rul acestora a sc`zut la 46%, \n timp ce la polul opus procentul participan]ilor la studiu care precizeaz` c` lipsa bugetelor reprezint` o piedic` pentru p`trunderea \n cloud a crescut cu 50% fa]` de 2012. Dintre organiza]iile care au adoptat noua tehnologie, aproape 75% declar` c` o folosesc \n principal pentru schimbul de fi[iere, sub 70% pentru \mbun`t`]irea proceselor de business, aproape 60% pentru procesele de marketing [i sub 50% pentru procesele de resurse umane, finan]e [i e-commerce. Potrivit lucr`rii, \n urm`toarele luni toate acestea vor \nregistra cre[teri. Cea mai semnificativ` cre[tere va fi \nregistrat` \n cre[terea utiliz`rii tehnologiei cloud pentru domeniul resurselor umane, unde va urca cu 13%.

solu]ii, pentru ca m`ririle salariale aferente noilor pozi]ii s` fie cât mai limitate. Companiile care au nevoie de astfel de specializ`ri nu vor regreta dac` vor “pune la saltea” resurse, atât pentru preg`tirea unor formatori interni, cât [i pentru a putea s` le ofere resursele necesare cunoa[terii noilor tehnologii. Nevoia formeaz` pia]a [i deci, \n m`sura \n care mobile-ul [i cloud-ul vor reprezenta viitorul, exact \n aceea[i m`sur` va exista [i cerere pe pia]a for]ei de munc` cu focus pe cloud [i mobile. “Profesioni[tii \n IT sunt interesa]i s` migreze \n zonele fierbin]i [i s` \[i \ntregeasc` preg`tirea [i experien]a profesional` cu noi zone de specialitate, cu topicele momentului, astfel \ncât salariile oferite sunt cu 10 – 20% poate mai mari fa]` de alte joburi tradi]ionale de acela[i nivel, dar sigur nu, mai mult pur [i simplu

pentru c` nu au backup economic suficient. Mobile-ul poate mai mult, dar cloud-ul este \nc` la \nceput de drum \n ceea ce prive[te «monetizarea» [i crearea unor mecanisme de valorificare financiar` a acestora. Pentru moment nu exist` resurse pentru \nc` [i mai mul]i bani”, spune Sorin Faur. Aceasta adaug` c`, a[a cum se v`d lucrurile din prezent, va exista un val de cereri pe zona aceasta [i companiile va trebui s` se repozi]ioneze pe trend. “Nu c` nu ar fi obi[nui]i, domeniul IT este cel mai dinamic sector \n termeni de con]inut al muncii [i la fiecare 3 - 4 ani se produce o schimbare major`. IT-i[tii sunt la rândul lor flexibili, se redefinesc din mers [i, \n general, sunt foarte entuzia[ti, \mbr`]i[ând u[or noul [i noutatea”, arat` HR Coordinator-ul BDO International. Biz

Când apa devine o investi]ie Investi]ia \n dezvoltarea sustenabil` a unui curs de ap` poate fi direc]ia strategic` \n definirea comportamentului responabil al unui mare actor social. Cum a f`cut asta Coca-Cola România ne-a spus Mugurel R`dulescu, Public Affairs and Communications Manager, Coca-Cola HBC România [i Republica Moldova. DE ALEXANDRU ARDELEAN Sistemul Coca-Cola România a câ[tigat Golden Award la categoria companii mari, \n cadrul European CSR Award, pentru proiectul “Adopt` un râu de la izvoare pân` la v`rsare”. Ce \nseamn` acest premiu pentru Coca-Cola? Este un premiu foarte important pentru c`, de exemplu, din România au câ[tigat doar dou` companii care merg la Bruxelles. Este vorba de noi [i Eco-Rom Ambalaje. Suntem foarte mândri, pentru c` este o competi]ie foarte important` la nivel european. Iar când am aflat, am fost extraordinar de bucuro[i, pentru c` \nseamn` c` ne facem treaba bine, c` avem ni[te activit`]i organizate [i planificate de o manier` profesionist`. Dincolo de faptul c` am câ[tigat un premiu, c` este o recunoa[tere a ceea ce face sistemul, pentru c` sistemul \nseamn` o munc` de echip`, important este c` am avut o contribu]ie \n comunit`]ile pentru care am desf`[urat programul. Este vorba de educa]ia copiilor din comunit`]ile respective, din localit`]ile din jude]ul Suceava, de educa]ia maturilor, de voluntariat [i multe alte activit`]i, care sunt relevante [i la care oamenii au participat cu pl`cere. |n plus, toate aceste activit`]i au fost sprijinite de c`tre majoritatea angaja]ilor 68

Biz

organiza]iei, nu este munca unei singure persoane sau a unui singur departament. Este angajamentul \ntregii organiza]ii, inclusiv al directorului general. Programul a fost sus]inut de c`tre trei directori generali, unul dup` cel`lalt. Când a venit noul director general, Stephane Batoux, una dintre primele lui preocup`ri a fost aceea de a continua activit`]ile legate de sustenabilitate. Proiectul “Adopt` un râu de la izvoare pân` la v`rsare” face parte din acest cadru general.

Ce presupune mai exact acest proiect? Când am \nceput proiectul, acum aproape [ase ani, ne-am gândit \n primul rând la cadrul strategic. Noi avem \n jude]ul Suceava, \n apropiere de Vatra Dornei, \n comuna Cândreni, o fabric` unde se \mbuteliaz` apa mineral`, unde muncesc angaja]i din zon` [i care are impact economic [i de mediu asupra zonei. Gândi]i-v` c` izvoarele noastre sunt r`spândite pe o raz` de zeci de kilometri \n jurul fabricii. Este important ca noi, \mpreun` cu cei care sunt \n jurul nostru, s` avem o rela]ie excelent` [i s` contribuim la activitatea \n cadrul c`reia lucr`m. Am g`sit parteneri – \n primul rând este vorba de T`[uleasa

Social, care este un ONG cu o capacitate organizatoric` extraordinar`, dar [i cu o dedica]ie pe care cu greu o g`se[ti la ONG-urile din România. Cu acest partener strategic am \nceput s` desf`[ur`m activit`]i \n beneficiul comunit`]ii locale, \n 2007. De asemenea, am g`sit [i al]i parteneri pe m`sur` ce am dezvoltat proiectul, este vorba de MaiMultVerde, Salva]i Dun`rea [i Delta (SDD), este vorba de institu]ii interna]ionale, cum este UNDP (Programul Na]iunilor Unite pentru Dezvoltare). |mi amintesc c` la primele exerci]ii din zon` erau foarte proaspete \n mintea participan]ilor inunda]iile. Cei de la T`[uleasa chiar au f`cut o mic` demonstra]ie \n natur`, au construit un or`[el din carton pe o pant`, au turnat ni[te g`le]i de ap` \n amonte [i au observat ce se \ntâmpl` \n aval cu or`[elul. A fost o demonstra]ie de mare impact, [i-au dat seama c` tr`im \n aval [i suntem afecta]i de ce \ntâmpl` \n aceast` zon`. {i atunci ne-a venit ideea de a adopta un râu, Siret, din jude]ul Suceava, pân` la v`rsare, la gurile Dun`rii. |n etapa imediat urm`toare, am avut o ac]iune foarte mare de voluntariat pe parcursul \ntregului râu, \n cadrul c`reia mii de voluntari au participat la cur`]irea albiilor râului.

Care sunt componentele proiectului? Am avut trei componente: educa]ional`, practic` (pentru c` i-am invitat la ac]iuni de voluntariat, i-am pus \n situa]ia de a proteja ei \nsu[i natura) [i advocacy, \nsemnând generarea unui cadru legal care s` favorizeze componentele de protec]ia mediului, de sustenabilitate. De exemplu, politici \n Delta Dun`rii, protejarea sturionului sau planul de urbanism al Deltei cu SDD. SDD este tot un ONG foarte puternic, cu care suntem asocia]i de foarte mult` vreme, pe diverse proiecte. Unele dintre aceste proiecte fac parte din platforma “Adopt` un râu de la izvoare pân` la v`rsare”. Odat` ini]iat proiectul, am tot ad`ugat componente educa]ionale, noi proiecte, am g`sit noi oportunit`]i de a ne implica \n via]a societ`]ii, am atras fonduri

STRATEGIE SUSTENABILITATE

Care sunt rezultatele acestui proiect? 7.000 de voluntari, 450 km de râu cur`]a]i, 70 de tone de de[euri colectate [i 100 de tone de plastic strânse (colectare selectiv` \n Dorna Cândreni). Au fost planta]i 60.000 de copaci, 1.500 de copii au vizitat P`durea Pedagogic` din Tab`ra T`[uleasa. Au fost 7.000 de copii implica]i \n cursuri [i au fost peste 70.000 de ore de curs axate pe voluntariat. |n plus, am schimbat legi privind protec]ia Deltei: Planul de Urbanism, interzicerea pescuitului industrial al sturionului [i a vân`torii \n Delt`. Nu \n ultimul rând, au fost atrase granturi de 2,5 milioane euro de c`tre autorit`]ile locale [i ONG-uri [i mul]umit` trainingurilor facilitate de sistemul Coca-Cola. Vreau s` men]ionez c`, \n afara acestor rezultate, am realizat [i bazele unor comportamente sustenabile. Acolo s-au pus bazele unui sistem de colectare. |n general colectarea colectiv` este un aspect foarte important pe agenda de mediu [i \n special \n zonele rurale unde infrastructura este destul de redus`. |n zonele urbane colectarea selectiv` este o op]iune politic` acceptat`, \n zonele rurale, din cauza infrastructurii, este mai dificil. Am realizat proiecte-pilot de colectare selectiv`. Popula]ia a a preluat modelul [i l-a extins. A fost un exerci]iu care se autosus]ine.

Care sunt resursele implicate \n acest proiect?

interna]ionale pentru infrastructura din zon` [i pentru parcurile na]ionale din zon`. Pe parcursul celor cinci ani [i jum`tate, proiectul s-a extins la tot ceea ce \nseamn` râul Siret, dar [i zonele din jurul lui. Avem o abordare complex`. Ceea ce ne-a bucurat foarte mult a fost generarea de elemente de sustenabilitate. Oamenii din zon` au \nceput ei \n[i[i s` se comporte adecvat, \n spiritul respectului fa]` de

FOTO: VALI MIREA

MUGUREL R~DULESCU, Public Affairs and Communications Manager, Coca-Cola HBC România [i Republica Moldova

ceea ce este \n jur. Copiii [i persoanele adulte din zon` au fost supu[i unor ore de educa]ie de mediu, apoi au participat direct la ac]iuni de re\mp`durire, cur`]are de albii de râuri, astfel \ncât rezult` un comportament. Una este s` [tii teoretic o problem` [i alta este realizezi practic aceste experien]e, oamenii aceia cu siguran]` se comport` altfel acum [i v`d altfel lucrurile.

Noi, de obicei, când facem proiecte nu comunic`m suma investit`. Nu comunic`m pentru c` nu este absolut necesar. Po]i s` faci proiecte foarte frumoase cu bani pu]ini sau proiecte cu impact redus \n societate [i \n care s` aloci sume importante. Pentru noi conteaz` rezultatele mai ales dac` sunt sustenabile. Din motive de transparen]`, am f`cut publice sumele pe care le-am alocat acestui proiect. Este vorba de aproximativ 1 milion de euro pe mai mul]i ani.

A]i continuat s` investi]i \n acest proiect [i \n criz`. De ce? Da, am investit [i \l vom continua. Noi avem un angajament pe termen lung. Biz

STRATEGIE SUSTENABILITATE IMPACTUL PROIECTULUI “Adopt` un râu de la izvoare pân` la v`rsare”

Am venit de foarte mult` vreme \n România ca investitori [i vom continua s` ne comport`m [i pe termen lung ca atare, ca investitor responsabil, cu un impact social pozitiv asupra mediului economic [i social din România [i specific \n comunit`]ile \n care avem opera]iuni serioase, inclusiv \n jude]ul Suceava. Din aceast` perspectiv`, fa]` de comunitatea respectiv` [i \n general fa]` de tematica cursurilor de ap`, este absolut firesc s` avem o continuitate. Din perspectiva asta vom continua s` fim implica]i atât \n jude]ul Suceava, cât [i \n tematica protej`rii cursurilor de ap` cu tot ce \nseamn` aceast` tematic`. Pentru anul acesta am f`cut ni[te lucruri \n plus, avem surprize [i o s` le comunic`m ca atare. Rezultatele sustenabile se v`d \n timp [i continu` s` apar`, pentru c` a[a se ob]in, cu implicare pe termen lung. Nu ne place genul de proiecte pe care le faci un an sau doi ani, se \ntâmpl` lucrurile ca \ntr-un foc de artificii [i apoi nu se mai aude nimic. {i e[ti perceput ca atare [i nu aceasta este filosofia noastr`, pentru c` vrem s` schimb`m mentalit`]i. 70

Biz

Cum vede Coca-Cola sustenabilitatea? Pentru sistemul Coca-Cola, sustenabilitatea este o direc]ie strategic` \n business. |n primul rând, sustenabilitatea este o arie de management. Ca organiza]ie, noi avem un angajament pentru un comportament responsabil. {i aici avem sprijin, care vine de la vârful organiza]iei, Coca-Cola Hellenic, care sunt prezen]i \n 28 de ]`ri, apoi la nivel de ]ar`, prin directorul general, Stephane Batoux, care este foarte dedicat [i sprijin` aceast` orientare sustenabil` \n activitatea organiza]iei. Sunt aspecte ale activit`]ii noastre, ca aceste proiecte, care au beneficiat de vizibilitate. Dar sub acest vârf al aisbergului sunt multe alte zone de impact pe care le urm`rim. Pentru c` o organiza]ie ca a noastr` are un impact social, economic, de mediu. Ne orient`m astfel \ncât s` ne desf`[ur`m activitatea sustenabil pe toate componentele. De exemplu, ne uit`m la ce \nseamn` un transport sustenabil, optimizarea rutelor de transport, diminuarea cantit`]ii de combustibil eliminate [i generarea de

dioxid de carbon. Responsabil` poate s` fie o organiza]ie mare, mic` sau medie, indiferent de bugetele alocate sau de magnitudinea proiectelor. Dac` ai o abordare complex`, \]i dovede[ti [i angajamentul sustenabil [i persistent, pentru c` este important s` avem o abordare corect`, fa]` de cet`]eni [i fa]` de consumatori.

Cum vede]i strategia companiei pe termen mediu [i lung \n aceast` direc]ie? Este important s` avem o discu]ie pe criterii clare \n materie de raportare a sustenabilit`]ii [i aici m` gândesc la standarde cum este GRI, pe care l-am folosit [i noi [i de unde putem avea o discu]ie pe cifre, pe criterii similare. Vom continua s` investim \n protejarea cursurilor de ap`, tot ce \nseamn` problematica respectiv`, vom continua s` investim [i s` intensific`m investi]ia \n educa]ie. Vom continua s` ne comport`m responsabil fa]` de consumator [i \n general pe toate dimensiunile pe care avem impact social, vom continua s` investim \n aceste dimensiuni [i pe adresarea acestora. Biz

life Co[marul unei nop]i de var` Concediul de var` trebuie s` fie perfect. Cum buna dispozi]ie [i tonul \ntregii vacan]e pot fi dictate chiar \nainte ca sejurul propriu-zis s` \nceap`, pentru evitarea surprizelor nepl`cute este bine s` [ti]i care sunt cele mai pu]in populare aeroporturi din lume. DE OVIDIU NEAGOE

{

ti]i care este cea mai “eficient`”

modalitate de a distruge o \ntâlnire de afaceri pe care o ave]i \n str`in`tate? De[i nu exist` o re]et` sigur`, una dintre metodele care vor da roade aproape \ntotdeauna nu este dat` de barierele culturale sau de vestimenta]ie, ci de neprezentarea la \ntâlnirea propriu-zis`. Dac` absen]a este combinat` [i cu lipsa posibilit`]ii efectu`rii sau primirii unui apel pe telefonul mobil, prin care s` se anun]e o eventual` \ntârziere sau reprogramarea \ntâlnirii, \nso]it` desigur de scuzele de rigoare, atunci rezultatul este garantat. Descrierea de mai sus nu este desprins` din co[marul, probabil recurent, al unui om de vânz`ri experimentat, a[a ceva i se poate \ntâmpla oric`rui om de afaceri care c`l`tore[te des cu avionul. Ace[tia nu sunt str`ini de \ntârzieri ale zborurilor, de r`t`cirea temporar` a bagajelor ori, de ce nu, de pierderea unei conexiuni c`tre alt` destina]ie. |n ajutorul celor care c`l`toresc fie \n interes de afaceri, fie \n vacan]`, portalul de turism evaser.com a realizat un top al celor

MEDALIA DE AUR LA SUNET

mai pu]in populare aeroporturi din lume, destina]ii unde surprizele nepl`cute au cele mai mari [anse s` apar`. De]in`torul medaliei de aur \n clasamentul celor mai “urâte” aeroporturi din lume este Sao Paulo Guarulhos International din Brazilia. Acesta are o reputa]ie cl`dit` \n timp \n termeni de \ntârzieri ale zborurilor – potrivit portalului, numai 41% dintre zboruri decoleaz` la timp. Biz

CELE MAI PU}IN POPULARE {ASE AEROPORTURI DIN LUME LOC 1. 2. 3. 4. 5. 6.

AEROPORT Sao Paulo Guarulhos International John F. Kennedy International Jomo Kenyatta International Ninoy Aquino International London Heathrow Paris-Charles de Gaulle

ORA{ }AR~ Sao Paulo Brazilia New York SUA Nairobi Kenya Manila Filipine Londra Anglia Paris Fran]a Surs`: evaser.com

De acum pute]i s` v` bucura]i de muzica preferat` [i s` r`spunde]i la telefon cu rapiditate, datorit` unui microfon [i butonului de control al volumului, odat` cu lansarea noilor c`[ti Genius HS-M470. Calitatea sunetului este dublat` de un look pe m`sur`, iar designul colorat al c`[tilor le face s` ias` \n eviden]`. Mai mult, conexiunea cu telefonul se realizeaz` printr-un jack placat cu aur. Biz

LIFE

{TIRI

Cinematograful de acas` La scurt timp dup` ce ploile toren]iale au m`turat România, ne preg`tim s` \nfrunt`m valul de c`ldur` specific verilor bucure[tene. Cea mai bun` solu]ie pentru combaterea caniculei, al`turi de o limonad` sau o bere rece, dup` gust, este un film bun, vizionat la umbr`, acas`, departe de soarele arz`tor de afar`. O veste bun` pentru cei care au \n agend` un astfel de plan este lansarea pe pia]a din ]ar` a monitorului Philips 298 x 4QJAB cu diagonal` de 29 de inch (cca 74 cm), care dispune de un raport de imagine 21:9. Modul de vizualizare UltraWide pe un ecran de 29 de inch se completeaz` cu perfec]iune cu rezolu]ia HD 2560 x 1.080, rezultând o experien]` de divertisment de \nalt` clas`. Display-ul ofer` moduri diferite de \mbun`t`]ire a experien]ei de vizualizare, dispunând de preset`rile SmartImages, cu care se stabilesc modurile de vizualizare, [i SmartControl, ce ajut` la tuning u[or. (Ovidiu Neagoe)

CALENDAR

29 SEPTEMBRIE Este ultima zi \n care pute]i vizita expozi]ia “Lucian Bernhard – publicitate [i design la \nceputul secolului XX”, de la MNAR, care a avut vernisajul la \nceputul lunii iunie. Expozi]ia monografic` este dedicat` graficianului Lucian Bernhard, cel care a influen]at decisiv, la \nceputul secolului XX, evolu]ia limbajului vizual al publicit`]ii moderne. Expozi]ia cuprinde 218 lucr`ri din crea]ia artistului.

19 IULIE

Teme pentru vacan]` Nu a mai r`mas mult timp pân` la vacan]a de var`, momentul perfect pentru re\nc`rcarea bateriilor. Dar concediul \nseamn` [i teme pentru vacan]`, nu? Poate fi cel mai bun moment din an pentru continuarea dezvolt`rii profesionale [i personale, iar unul dintre cei mai eficien]i alia]i ai mediului de afaceri [i nu numai este portalul coursera.org, un site educa]ional unde pute]i opta pentru mai bine de 300 de cursuri online sus]inute de profesori de la peste 62 de universit`]i renumite din 16 ]`ri. Cursurile au o durat` de pân` la 10 s`pt`mâni, iar cele mai multe ofer` absolven]ilor [i un certificat care s` ateste st`pânirea no]iunilor explicate. Aici, pute]i alege s` urma]i cursuri de management, leadership, finan]e, psihologie, biologie, matematic` sau o gam` larg` de cursuri propuse speciali[tilor \n IT. (O.N.)

Biz

Atunci \ncep zilele negre pentru Casa Alb`. O grupare paramilitar` ia cu asalt re[edin]a celui mai puternic om de pe planet`, iar misiunea de salvare a pre[edintelui american \i revine unui agent al CIA. Cum va reu[i acesta s` salveze via]a pre[edintelui pute]i vedea pe marile ecrane din filmul “White House Down”.

8 IULIE Este o dat` care merit` trecut` \n agend`, fiindc` \ncep cursurile [colii de var` de “Ilustra]ii [i reclame vintage”, propus` de Funda]ia Calea Victoriei. Timp de cinci zile ve]i avea oportunitatea s` produce]i, cu mâna liber`, f`r` interven]ia calculatorului sau a

altor mijloace moderne, afi[e, design de ambalaj sau o pagin` dubl` de almanah cu text [i ilustra]ie.

5-7 IULIE |n aceast` perioad` de timp, greii muzicii mondiale [i locale \[i dau \ntâlnire lâng` Bucure[ti, \n Tunari, cu ocazia B'Estfest. Printre trupele române[ti care vor urca pe scen` \n cele trei zile se num`r` Zob, Omul cu {obolani, }apinarii, Les Elephants Bizzares, DJ Undoo, ROA, Vama, Subcarpa]i, Vi]a de Vie sau Coma. Tot aici ve]i putea asculta o serie de piese cunoscute pe plan interna]ional interpretate de NAS, Chase & Status, Tiamat sau Nosia.

2 IULIE Atunci va avea loc punerea \n scen` a romanului “Maitreyi”, de Mircea Eliade, \ntrun spectacol inedit, cu o dubl` dramatizare care include [i interven]ii din romanul “Dragostea nu moare” scris de Maitreyi Devi. Piesa care va avea loc la teatrul Bulandra \i are \n rolurile principale pe Maia Morgenstern, Aylin Cad\r, Vlad Zamfirescu sau Anca Sigart`u.

LIFE

{TIRI

CONCERT

Martini vintage Oglind`, oglinjoar`, unde se savureaz` cel mai bun Martini din ]ar`? R`spunsul la aceast` \ntrebare este: la Sala Palatului, cu ocazia concertului trupei Pink Martini, care va avea loc pe 15 octombrie \n Bucure[ti. Cu senza]ionala Storm Lange din nou la microfon, trupa va oferi un spectacol de neuitat. Spectatorii vor avea parte de un cocktail muzical, care \i va transporta \ntr-o c`l`torie prin lumea muzicii bune, de la sonorit`]i clasice la jazz sau ritmuri latino [i pân` la piese române[ti sau coloane sonore celebre. Tot pe scena din capital` se vor auzi [i piese renumite precum “Donde Estas Yolanda?”, “Una Notte a Napoli”, “Let's Never Stop Falling in Love” sau “Hang On Little Tomato”. (O.N.)

Toate drumurile duc la Roma D

ac` v` \ntreba]i de ce de mai bine

de 2.000 de ani expresia de mai sus, derivat` din proverbul “O mie de drumuri vor duce \ntotdeauna oamenii la Roma”, \nc` este plin` de sens trebuie s` [ti]i c`, de curând, o echip` de oameni de [tiin]` de la Berkeley Lab au descoperit propriet`]ile care au f`cut din betonul folosit \n Roma Antic` un produs atât de durabil [i de rezistent. {i acum, dup` tot acest timp, betonul roman r`mâne sinonim cu sustenabilitatea [i, promit cercet`torii, tot acesta va avea un impact semnificativ asupra modalit`]ii \n care se vor cl`di ora[ele viitorului. Cercet`torii au descoperit \n Marea Mediteran` o bucat` de ciment roman intact prezervat` de peste 2.000 de ani, \n condi]iile \n care cimentul

obi[nuit se erodeaz` \n apa m`rii \n mai pu]in de 50 de ani. A[a se poate explica [i de ce drumurile, apeductele [i templele acestora au fost p`strate remarcabil timp de peste 2.000 de ani [i au rezistat asediilor pr`d`torilor, “hoardelor” de turi[ti sau cutremurelor ocazionale. |n paralel, [oselele [i bordurile din România abia dac` fac fa]` un an asediului z`pezilor [i traficului. “Nu este vorba c` cimentul modern nu e bun – este atât de bun \ncât folosim 19 miliarde de tone pe an”, spune Paulo Monteiro, conduc`torul echipei de cercet`tori de la Berkeley Lab. “Problema este c` fabricarea cimentului Portland contribuie cu 7% din dioxidul de carbon de care industria se face responsabil`”, a mai ad`ugat Monteiro. (Ovidiu Neagoe)

Airbus ia altitudine

a jum`tatea lunii trecute, oficialii

companiei Airbus au avut toate motivele s` s`rb`toreasc`, când pilo]ii [i conducerea gigantului francez au s`rb`torit zborul inaugural al multa[teptatului Airbus A350 XWB. To]i ochii industriei, dar [i cei ai pasiona]ilor de avia]ie au fost a]inti]i spre Fran]a, unde aeronava a aterizat dup` un zbor de aproximativ patru ore. Zborul aeronavei, care a survolat partea de sud-vest a Hexagonului, a fost urm`rit [i \nregistrat dintr-un alt avion,

de unde s-au analizat toate manevrele efectuate de pilo]i. Zborul inaugural marcheaz` debutul unui program riguros de teste, care \nsumeaz` peste 2.500 de ore de zbor, \n care vor fi verificate cinci aeronave, \nainte ca A350 s` primeasc` certific`rile necesare transportului de pasageri. Dac` testele vor merge ca pe roate, aeronava ar putea \ncepe zborurile de la jum`tatea anului viitor, primul operator fiind Qatar Airways. “A350 XWB, care a zburat ast`zi, are la baz` cele mai noi tehnologii dis-

ponibile [i intr` acum \n faza final` a dezvolt`rii”, spunea Fabrice Bregier, pre[edinte [i CEO la Airbus. “{i este gata. Gata s` primeasc` toate certific`rile [i s` intre \n serviciu de la jum`tatea anului viitor”, mai preciza Bregier. (Ovidiu Neagoe) Biz

LIFE

STIL DE MANAGER

DANSUL PUBLICIT~}II Când era mic` visa s` fie dansatoare. Nu a fost s` fie. De 14 ani lucreaz` \ntr-o industrie \n care aplic` cu brio fundamentele pe care le-a dobândit prin dans. Anduran]a [i men]inerea ritmului, cu pasiune, sunt atuuri f`r` de care nimeni nu poate rezista \n publicitate. DE LOREDANA S~NDULESCU

up` o licen]` sus]inut` la Academia de Studii Economice din Bucure[ti, multe stagii ulterioare de preg`tire [i 14 ani \n industria de comunicare, Roxana Memetea, Managing Partner al agen]iei de publicitate DDB România, \nc` simte entuziasmul, pasiunea [i pl`cerea primelor zile de lucru. {i nu este doar la nivel declarativ. Cunoscând-o, v`zându-i energia cu care se implic` \n proiecte, e clar c` e \ndr`gostit` de publicitate [i nu are gânduri de tr`dare. “De[i sunt mul]i ani, am reu[it s`-mi setez mereu obiecte noi, s` caut permanent provoc`ri profesionale, s` schimb lucrurile astfel \ncât evolu]ia a eliminat blazarea. Cred c` \nc` mai am mult` energie de investit”, poveste[te Roxana Memetea. Prima agen]ie \n care a lucrat a fost Mercury Promotions. A urmat apoi Ogilvy & Mather Advertising, de dou` ori, din postura de Account Manager, Group Accout Director [i Client Service Director [i apoi Managing Director, toate acestea pân` la \mplinirea vârstei de 25 de ani. Pe tot parcursul profesional a avut norocul s` aib` mereu mentori de la care a \nv`]at enorm. Ei, cu siguran]`, au inspirat-o c`tre performan]`. Din 2005 este Managing Partner al agen]iei Brandstalk, care din noiembrie anul trecut s-a afiliat la re]eaua interna]ional` DDB Worldwide, devenind DDB România. Prima maturizare profesional` a fost la mijlocul lui 2002, când a f`cut primii pa[i c`tre marketing, plecând din Ogilvy la o companie din domeniul FMCG cu o dinamic` ce a for]at-o s` creasc` \ntr-un an cât al]ii \n zece. Ulterior pozi]ia de manager peste o echip` de 40 de oameni a fost plin` de provoc`ri, gre[eli [i \nv`]`minte, cumulate apoi cu ie[irea din zona de confort [i startul unei companii, \n 2005.

Biz

Ca manager, a \ncercat s`-[i defineasc` un stil relaxat [i pozitiv, cu mult pre] pe \ncrederea acordat` oamenilor cu care lucreaz`. “Iubesc oamenii [i interac]iunea cu ei, sper ca [i cei din jurul meu s` simt` acest lucru”, declar` Roxana Memetea atunci când este \ntrebat` de stilul de management pe care [i l-a construit de-a lungul anilor. Este mereu \n c`utare de nou, \ncearc` s` fie mereu la curent cu informa]iile [i transmite echipei acela[i ritm, p`strând totodat` [i doza de “fun” necesar` pentru a face fa]` ritmului [i stresului zilnic. Independent` din fire, ar fi vrut s` i se spun` mai devreme c` este \n regul` s` cear` ajutor atunci când ai nevoie de el. De altfel, “dependen]a de independen]`” este singurul lucru pe care ar vrea s`-l schimbe \n via]`. |n rest, nimic. Bucure[teanc` get-beget, a visat mereu la metropolele lumii. De mic` a fost mai mereu pe drumuri c`l`torind de la un spectacol la altul, dintr-un ora[ \n altul, chiar [i dintr-o ]ar` \n alta, ca membru al trupei de dansuri moderne din cadrul Palatului Copiilor. Când nu c`l`torea, exersa \n sala de sport. Acum când nu munce[te, \i place s` c`l`toreasc`. De altfel, cele mai vizitate site-uri din browserul ei de internet, dup` cele de specialitate, sunt site-urile de c`l`torii. Nici la pasiunea pentru sport nu a renun]at. Ca s` poat` func]iona bine \[i \ncepe ziua cu o or` de sport [i micul dejun al`turi de so] [i feti]a lor. Cu bateriile \nc`rcate, \ncepe din ma[in` s`-[i citeasc` mailurile cu muzica la maximum pentru doza de bun` dispozi]ie. Restul zilei se desf`[oar` \n ritmul alert al unui manager de secol XXI: telefoane, \ntâlniri interne pe proiecte [i externe cu clien]ii agen]iei, [edin]e, prezent`ri. Nu are de ce s` se plâng`, deoarece ritmul acesta rapid se potrive[te m`nu[` personalit`]ii ei. Biz

FOTOGRAFII: VALI MIREA

Loca]ie foto: Alchemia

LIFE

Biz

STIL DE MANAGER

Biz

De 5 ori M Un sedan ultrarapid, BMW M5, trece acum printr-o restilizare care \ncorporeaz` sportivitatea M [i noul design al seriei 5 lansate de constructorul german. DE GABRIEL BÂRLIG~ Cel mai rapid sedan construit vreodat` de M GmbH \[i face debutul \n iulie \ntr-o versiune cu accente noi de design, plus un pachet Competition op]ional pentru doritorii de performan]e mai impresionante, dar [i op]iuni extinse BMW Individual [i BMW ConnectedDrive. Grila radiatorului, cu sigla M plasat` \n partea din dreapta, are bare verticale care preiau designul "double-spoke" al jantelor M din aliaj u[or [i te anun]` din start c` ai de a face cu un monstru pe patru ro]i. Pe lâng` farurile cu xenon din echiparea standard, op]ional sunt disponibile [i faruri LED adaptive. Stopurile au un design nou, cu benzi luminoase LED foarte sub]iri care ofer` un aspect inconfundabil pe timp de noapte. 78

Biz

BMW M5 este propulsat de un motor V8 de 4,4 litri, cu tehnologie M TwinPower Turbo [i o putere maxim` de 560 CP. Propulsorul este cuplat la o transmisie M cu dublu ambreiaj, cu [apte trepte [i diferen]ial M activ pe puntea spate, iar suspensia este reglat` pe baza experien]elor din motorsport. Pentru prima dat` la un model M, motorul \nglobeaz` tehnologiile Twin PowerTurbo cu twin scroll, VANOS [i Valvetronic. Puterea maxim` este ob]inut` pe intervalul 6.000 – 7.000 rpm [i cuplul maxim pe intervalul 1.500 – 5.750 rpm. Celor care nu le ajunge atâta putere li se ofer` pachetul Competition, conceput special pentru a impulsiona propriet`]ile de manevrabilitate ale BMW M5. Competition cre[te puterea motorului V8

cu tehnologie M TwinPower Turbo la 575 CP. |n plus, sunt disponibile op]ional [i noile frâne M din carbon ceramic. La interior, volanul \mbr`cat cu piele preia acelea[i repere estetice de la jantele "double-spoke". |n plus, a crescut volumul de stocare de sub cotiera de pe consola central`, iar afi[ajul de control disponibil la sistemul de operare iDrive (dotare standard) dispune de decora]iuni cromate pe lateral. Func]iile extinse de internet, disponibile [i \n România, permit utilizatorului accesul la aplica]ii cu func]ii de streaming audio [i web radio ca Deezer sau aplica]ii social media precum Facebook [i Twitter. |n ciuda upgrade-urilor, noul BMW M5 este disponibil la acela[i pre] de 86.500 de euro f`r` TVA. Biz

LIFE

Sub]irimea sa, smartphone-ul Cât de sub]ire poate fi un smartphone performant? R`spunsul a venit, deocamdat`, de la compania chinez` Huawei, al c`rei model Ascend P6 m`soar` doar 6,18 mm. Cine d` mai pu]in? DE GABRIEL BÂRLIG~

BIZ APPS cele mai bune aplica]ii pentru mobilitatea ta

Burner Este o aplica]ie care creeaz`... numere de telefon de unic` folosin]` (sau de folosin]` temporar`). |n cazul \n care nu dori]i s` v` da]i num`rul real, pentru a nu fi agasat sau pentru a v` proteja intimitatea. Perfect pentru proiecte pe termen scurt sau când da]i anun]uri.

n terminal elegant, cu design de top, procesor quad-core, ecran HD [i o sub]irime de invidiat. Nu, nu vorbim despre vreun model nou de iPhone, ci despre ultima crea]ie a laboratoarelor Huawei: Ascend P6. Modelul se recomand` ca fiind cel mai sub]ire smartphone din lume, cu cei 6,18 mm ai s`i [i o greutate de aproximativ 120 de grame. Smartphone-ul sub]ire cu putere de procesare se ]ine, iar modelul companiei din China nu face rabat la acest capitol. Huawei Ascend P6 are un procesor quadcore de 1,5 GHz, ruleaz` sistemul de operare Android 4.2.2, are o baterie de 2.000 mAh [i un ecran LCD HD de 4,7 inch cu tehnologia in-cell, dar [i cu MagicTouch pentru o capacitate de r`spuns rapid` chiar [i atunci când utilizatorul poart` m`nu[i. O alt` premier` a terminalului este cea mai bun` camer` dispus` frontal din industrie, de 5 MP, care rezolv` \n mare parte problema realiz`rii de fotografii de calitate \n care s` apar` [i autorul cu posibilitatea de a vedea direct pe ecran ceea ce se fotografiaz`. Camera principal` are 8 MP, cu deschidere de F2.0 [i vedere macro de 4 cm, care permite \nregistrarea [i redarea video 1.080p full HD. La capitolul prelucrare foto, smartphone-ul dispune de software-ul proprietar

GADGET

Economic Times Ultimele [tiri de business [i despre evolu]ia burselor sunt la doar o atingere distan]`. Informa]iile sunt grupate pe categorii (Nout`]i, Populare, Industrie, Economie, Finan]e personale etc.) [i pute]i urm`ri separat evolu]ia ac]iunilor companiilor care v` intereseaz`.

LogMeIn Ignition

Huawei IMAGESmart, oferind func]ii precum contrast [i subliniere a culorilor, focus pe urm`rirea obiectelor [i corec]ii ale pozelor. Produc`torul chinez promite [i tehnologiile proprii pentru optimizarea consumului [i economisirea de energie – Automated Discontinuous Reception (ADRX) [i Quick Power Control (QPC) – care \mbun`t`]esc performan]a cu mai bine de 30% \n compara]ie cu alte smartphone-uri care au baterii de aceea[i m`rime. Huawei Ascend P6 este disponibil din iunie \n China [i din iulie \n Europa, \n variantele de culoare negru, alb [i roz, cu huse care se asorteaz`. Biz

Accesa]i computerul de acas` sau de la serviciu direct de pe tablet` sau smartphone. Pute]i rula orice aplica]ie de pe computer, inclusiv de CRM sau ERP, dar [i Salesforce sau Microsoft Office. Singurul “defect” este c` aplica]ia nu e ieftin` (95,03 lei \n Google Play).

WhatsApp Messenger |n sfâr[it, populara aplica]ie de messaging vine pe BlackBerry – dar numai pe terminalele Q10 [i Z10. Se poate face chat \n grup, pute]i trimite poze [i clipuri [i func]ioneaz` chiar [i pentru a comunica f`r` probleme cu utilizatorii aplica]iei de pe iPhone sau Android.

Biz

BIZ STAR

700 de programe sociale \n ultimii 15 ani pentru Funda]ia Vodafone De 15 ani, Funda]ia Vodafone România a sus]inut peste 700 de programe sociale din domeniul s`n`t`]ii, educa]iei, prevenirii abandonului familial [i [colar, serviciilor sociale pentru copii, cu o sum` total` de 15 milioane de euro. DE OANA GRECEA rogramele sociale ale funda]iei au fost f`cute \n beneficiul copiilor [i b`trânilor, persoanelor cu dizabilit`]i, familiilor dezavantajate, \n parteneriat cu mai mult de 600 de organiza]ii nonprofit din toat` ]ara. Funda]ia a finalizat \n cursul acestui an dou` proiecte mari din domeniul s`n`t`]ii, care vor ajuta la salvarea de vie]i omene[ti. ”Este vorba despre construc]ia celei mai moderne sec]ii de terapie intensiv` pentru nou-n`scu]i la spitalul Marie Curie din Bucure[ti, cu o investi]ie de peste 1,3 milioane euro. Al`turi de Funda]ia pentru SMURD, am finan]at un nou centru de preg`tire \n medicina de urgen]` la Târgu-Mure[, \n valoare de peste 250.000 euro”, a declarat Angela Galeta, director la Funda]ia Vodafone România. Noua sec]ie de terapie intensiv` pentru nou-n`scu]i de la spitalul Marie Curie din Bucure[ti este construit` cu o investi]ie total` de 1,35 milioane euro \mpreun` cu Asocia]ia Inima Copiilor.

Noul Centru de Preg`tire \n Medicin` de Urgen]` de la TârguMure[ a necesitat o investi]ie de 270.000 de euro [i va fi destinat instruirii avansate a personalului din sistemul de asisten]` medical` de urgen]` din România. Funda]ia Vodafone s-a implicat atât financiar, cât [i cu voluntari, \n cel mai amplu proiect de construc]ii de case, reu[ind \n 15 ani s` ofere un num`r total de 51 de case pentru 170 de familii s`race din România. |n 2013 Funda]ia Vodafone va lansa a doua edi]ie a programului Mobile for Good, cel mai amplu program din România care folose[te tehnologiile mobile pentru a \mbun`t`]i via]a persoanelor dezavantajate sau a celor cu probleme de s`n`tate. Pentru c` de 15 ani a dezvoltat numeroase programe de voluntariat la care au participat 4.000 de angaja]i ai Vodafone, cu aproximativ 26.000 de ore de voluntariat, [i a investit 15 milioane de euro, Funda]ia Vodafone România prime[te Steaua Biz.