Biz 252

Biz www.revistabiz.ro

EXCLUSIV

TOP 50 BRANDURI FASCINANTE

Nr. 252 • 22 iulie – 1 septembrie 2013 • 7,5 lei

GOODLIFE

DE LA EXOTIC LA ORIGINAL, DE LA JOSEPH LA HADAD 2.000 DE RE}ETE DUP~ 30 DE ANI DE CARIER~

INVESTI}II

Parcuri de distrac]ie

TIMPUL LIBER DEVINE O AFACERE

TENDIN}E

GLOCALIZARE

Marketing global adaptat local

Real time \n social media marketing GENERA}IA SMARTPHONE

Un singur SIM, acela[i trib

Lumea construit` de români

Nr. 252

Au ridicat de la zero un ora[ \ntreg \n Abu Dhabi, Masdar City, [i cu doi ani \n urm` au regândit integral Parisul.

Acum, “desenatorii de ora[e”, arhitec]ii români Maximilian [i Daniel Zielinski, lucreaz` la noul sediu Apple.

Zilele Biz 2013 - ediţia Best of the Best.

Zilele Biz 2013 - ediţia Best of the Best.

Pentru cei care nu se mulţumesc cu puţin.

Pentru cei care nu se mulţumesc cu puţin.

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Nu uita]i s` citi]i!

E

ste var` [i suntem deja cu mintea \n vacan]`. Avem nevoie de odihn`, dar gândurile nu ne dau pace [i ne trezim f`când planuri pentru toamn`, gândind [i regândind ce vom face. De[i pia]a a \nceput s` mi[te comparativ cu anul trecut, care a fost mult mai greu, nu exist` domeniu \n care se poate spune c` situa]ia s-a \mbun`t`]it.

Suntem nevoi]i s` \nv`]`m s` fim reali[ti. S` \n]elegem c` a[a vor merge lucrurile de acum \nainte.

C` se va schimba doar felul \n care percepem oportunit`]ile [i realitatea. {i c` diferen]a se face prin inova]ie, prin proiecte care te surprind [i prin idei care te diferen]iaz`.

Pare u[or. Cu to]ii spunem c` suntem diferi]i, c` facem lucrurile altfel, dar realitatea este cea care arat` de fapt c`, atunci când faci ceva nou, ceva curajos, se vede. E[ti automat pozi]ionat diferit \n mintea consumatorului [i atunci te individualizezi.

A[a a traversat criza echipa de la Biz: f`când zi de zi ceva diferit, demonstrând c` po]i s` faci jurnalism de calitate [i proiecte unice. Crescând \ntr-o pia]` \n care se cânt` de mul]i ani prohodul presei scrise.

Avem nevoie de informa]ie de calitate. Avem nevoie s` citim! Cu to]ii avem de pierdut dac` \n momentele de lini[te nu ne mai putem informa [i nu mai citim ceva de calitate. Online-ul este variat [i la \ndemân`, dar este plin de informa]ii neverificate.

Aten]ie, nu spun c` nu putem tr`i f`r` pres` - din contr`, realitatea arat` c` este foarte posibil. Dar, \n lipsa informa]iei, setea noastr` de cunoa[tere se poate pierde [i uit`m de dezvoltarea noastr`, de noi, [i de ceea ce ar trebui s` facem: s` fim mai buni.

Cu aceste idei v` urez vacan]` pl`cut`! Ne revedem la toamn`, cu noi edi]ii Biz care v` vor \ncânta [i surprinde [i cu evenimente frumoase, cum v-am obi[nuit! {i nu uita]i: citi]i!

Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

ISSN 1454-8380

Tipografie: prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro

Biz

1

sumar Biz www.revistabiz.ro

EXCLUSIV

TOP 50 BRANDURI FASCINANTE

Nr. 252 • 22 iulie – 1 septembrie 2013 • 7,5 lei

GOODLIFE

DE LA EXOTIC LA ORIGINAL, DE LA JOSEPH LA HADAD 2.000 DE RE}ETE DUP~ 30 DE ANI DE CARIER~

INVESTI}II

Parcuri de distrac]ie

TIMPUL LIBER DEVINE O AFACERE

Marketing global adaptat local

Real time \n social media marketing GENERA}IA SMARTPHONE

Un singur SIM, acela[i trib

Lumea construit` de români

Nr. 252

Au ridicat de la zero un ora[ \ntreg \n Abu Dhabi, Masdar City, [i cu doi ani \n urm` au regândit integral Parisul.

Acum, “desenatorii de ora[e”, arhitec]ii români Maximilian [i Daniel Zielinski, lucreaz` la noul sediu Apple.

4 10 14 34 50 2

Biz

FOTO COPERT~: MIHAI BALOIANU

TENDIN}E

GLOCALIZARE

România, sub aripa fondului Românul care motiveaz` angaja]ii Facebook Lumea construit` de români Top 50 branduri fascinante \n România

Cel mai mobil trib din România

52 54 58 60 64 66 68 72 76

Turism \n numele lui Bacchus Investitori \n distrac]ie Marketingul glocal Saltul \n televiziune Harta creativit`]ii nu are grani]e Vacan]` pe val De la exotic la original, de la Joseph la Hadad Pe cont propriu e mai frumos Tab`ra de influen]`

agend`

România, sub aripa fondului Christine Lagarde, directorul Fondului Monetar Interna]ional (FMI), a venit la Bucure[ti s` gireze un nou acord pe care ]ara noastr` inten]ioneaz` s` \l \ncheie cu institu]ia interna]ional` [i care s` permit` s` fie puse \n practic` restul reformelor necesare pentru consolidarea economiei [i a statului. DE ALEXANDRU ARDELEAN Acordul pe care România \l va semna cu fondul va fi tot unul de tip preventiv, de consolidare macroeconomic` [i de reforme structurale, urm`rind \n principal disciplina politicilor, [i va presupune privatizarea [i restructurarea unor companii de stat, a declarat directorul general al FMI, Christine Lagarde. “Fondurile europene nu au fost utilizate [i ar trebui s` fie folosite pentru a avea drumuri, alt`

infrastructur`, ca s` asigure un mediu prielnic pentru investi]ii \n România”, a declarat Lagarde.

România a f`cut progrese \n domeniul fiscal, al s`n`t`]ii [i \n sectorul energetic pe parcursul ultimelor dou` acorduri cu FMI, dar \n privin]a companiilor de stat sunt necesare mai multe m`suri, care vor fi incluse \n viitorul acord, a precizat Lagarde. Directorul general al FMI a

ar`tat c`, \n privin]a companiilor de stat, sunt necesare mai multe reforme pentru a se ajunge la productivitatea maxim`. “Acest set de reforme va face parte din noul program”, a spus Lagarde. Un alt domeniu \n care sunt necesare investi]ii, [i pe care oficialul FMI l-a men]ionat, este cel al resurselor de energie, care ar sus]ine cre[terea pie]ei interne. {eful FMI spune c` institu]ia nu

AGEND~

{TIRI

impune niciun fel de tratament sau re]et`, doar negociaz` cu autorit`]ile, le respect` p`rerile, viziunile, pe care apoi le \nainteaz` comunit`]ii interna]ionale.

“Vom merge pe un drum pe care l-am ales \mpreun`. {tiu c` n-a fost u[or, dar ar fi p`cat s` nu consolida]i, s` nu p`stra]i acest cadru macroeconomic pentru a consolida cre[terea economic`, pentru a crea locuri de munc`, pentru a v` asigura c` oamenii beneficiaz` de aceste eforturi”, a mai spus Lagarde.

Cel mai recent acord al României cu FMI [i UE, \n valoare de 5 miliarde de euro [i finalizat \n luna iunie, a fost tratat de autorit`]ile române ca preventiv, f`r` s` fie trase fonduri, dup` o \n]elegere de tip stand-by de circa 13 miliarde de euro semnat` \n 2009 [i \ncheiat` \n 2011.

Ultimul acord a fost parafat \n prim`vara anului 2011, \n continuarea acordului \nceput \n 2009, [i trebuia s` fie finalizat \n martie 2013. Board-ul FMI a aprobat \n martie cererea autorit`]ilor române de extindere cu trei luni a acordului, pân` la sfâr[itul lunii iunie, astfel \ncât guvernul s` aib` timp s` reduc` arieratele [i s` adopte m`suri de \mbun`t`]ire a managementului companiilor de stat. Biz

Românii cump`r` gadgeturi noi

|n ciuda sc`derii puterii de cump`rare, majoritatea românilor prefer` s` cumpere produse IT [i telecom noi, se arat` \n cel mai recent studiu GfK Omnibus. Astfel, 82% dintre românii care de]in un telefon mobil declar` c` au cump`rat acest gadget nou, procentul fiind similar atât \n cazul telefoanelor mobile obi[nuite, cât [i la smartphone-uri.

Preferin]a românilor pentru gadgeturi noi este sus]inut` \n mare parte de ofertele operatorilor de telefonie la aparatele noi, dar [i de dorin]a de a de]ine un telefon proasp`t lansat pe pia]`. Potrivit GfK Temax, valoarea total` a pie]ei de telefoane mobile [i smartphone-uri noi a crescut cu 18% \n primul trimestru al lui 2013 fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, \nsumând 88 de milioane de euro (valoare estimat` nesubven]ionat`). Rezultatele au fost stimulate \n bun` m`sur` de apari]ia noilor modele de smartphone-uri lansate \n ultima perioad`.

Dintre proprietarii de smartphone-uri second hand, 75% au declarat c` au preferat s` cumpere de la o alt` persoan`, \n vreme ce doar 10% s-au orientat c`tre site-uri de vânzare-cump`rare. (D.L.)

Bloggerului \i [ade bine cu drumul Campania “The Voyage: Legendary Traveler Wanted” derulat` de-a lungul verii de produc`torul de bere Heineken s-a \ncheiat la \nceputul acestei luni prin desemnarea marelui câ[tig`tor. Acesta este bloggerul Bodgan D`sc`lescu, care va porni \ntr-o c`l`torie legendar` \n jurul lumii, \n care va fi nevoit s` se adapteze de fiecare dat` la situa]ii nea[teptate [i \mprejur`ri neprev`zute. Bogdan va porni \n curând \ntr-o c`l`torie inedit`, plin` de aventuri, \n 6

Biz

care destina]ia final` este \nv`luit` \n mister [i se poate schimba \n orice clip`. “Este un sentiment ciudat când g`se[ti o campanie care parc` a fost gândit` pentru tine”, scria Bogdan D`sc`lescu, pe propriul blog, ihearlights.net.

“Te reg`se[ti total \n mesajul ei. Dar ca tine mai sunt practic câteva mii de oameni.

Cam 2.200”, mai spune bloggerul despre num`rul de fani Heineken care au participat la campanie, \n c`utarea marii aventuri a vie]ii. Biz

adproduction.ro facebook.com/AdProductionBucharest

AGEND~

{TIRI

Extindere cu gust de gr`tar Dup` investi]ii de peste 800.000 de euro \n ultimii trei ani, proprietarul restaurantului bucure[tean OSHO va aloca pân` la 750.000 de euro pentru extinderea \n trei ora[e din ]ar`. DE GABRIEL BÂRLIG~ Florin R`dulescu nu este buc`tar [i nici nu a lucrat \n HoReCa, dar spune c` pl`cerea de a g`ti l-a determinat s` deschid` restaurantul OSHO din Bucure[ti, al c`rui unic ac]ionar este. A \nceput ca steak restaurant, \n care a investit \n 2010 suma de 320.000 de euro. Aduce carne de cea mai bun` calitate din SUA, Italia [i Polonia, fiind, potrivit propriilor declara]ii, singurul restaurant din Bucure[ti care-[i prepar` singurul cut-urile de carne, dup` maturare, timp de 10, 21 sau 45 de zile. OSHO are reprezentan]i proprii \n ]`rile de unde aduce carnea, care aleg cu mâna

lor de la furnizori animalele care s` fie sacrificate pentru carne. |n 2011 s-a extins pe partea de pe[te, \ntr-un restaurant separat dar aflat \n aceea[i cl`dire, \n urma unei investi]ii de 300.000 de euro. "Aducem

pe[tele [i fructele cu mare cu avionul, de trei ori pe s`pt`mân`, din Spania – \n jur de 300 kg pe transport. Acolo avem omul nostru care alege absolut tot ce ajunge la noi", spune R`dulescu.

Partea de steak asigur` 49% din venituri, cea de fish – 38%, restul venind din zona de take-out [i livr`ri, \n condi]iile \n care clien]ii pot cump`ra carne direct din m`cel`ria restaurantului.

Succesul celor dou` restaurante gemene din Bucure[ti, care anul trecut i-au adus o cifr` de afaceri de 2,5 milioane de euro, l-a determinat s` se gândeasc` la extindere. Astfel, \n 2014 are \n plan deschiderea de restaurante OSHO la Constan]a, Bra[ov [i Timi[oara, estimând investi]ii medii de 200 - 250.000 de euro per unitate. Biz

Mai mult decât advertising digital

MIHAI T~TARU, Managing Director, SENIORHYPER La patru luni de la fuziunea dintre Hyperactive [i Senior Interactive, Mihai T`taru, Managing Director al SENIORHYPER, poveste[te cum func]ioneaz` compania \n noua formul`.

Ce \nseamn` [i cum func]ioneaz` SENIORHYPER? |n ultimii ani, influen]a]i [i de modul cum a evoluat pia]a de advertising 8

Biz

interna]ional`, am considerat c` o agen]ie de succes trebuie s` fie parte dintr-un grup. Viitorul agen]iilor mari de advertising este strâns legat de integrare [i de plasarea cuno[tin]elor digitale \n centrul comunic`rii. Este ceea ce am c`utat s` facem \n ultimii ani. Cu grupul Lowe am g`sit o complementaritate bun`. SENIORHYPER este acum parte a grupului [i lucr`m deja \mpreun` pe toate proiectele \n desf`[urare sau viitoare. Echipa este compus` ast`zi din aproximativ 60 de oameni, cu expertiz` atât \n zona de digital, dar [i \n ATL, BTL [i media.

Ce pozi]ie ocup` acum noua companie pe pia]a româneasc` de servicii interactive?

SENIORHYPER este probabil cel mai mare business \n domeniul de digital advertising, iar Lowe este acum grupul cu cea mai mare echip` de digital din România.

Ce a]i p`strat din Senior Interactive?

Dar din Hyperactive? |n Senior Interactive, prima mare provocare a fost trecerea \n 2009 de la modelul de agen]ie de web development, centrat` pe tehnologie, la cel de agen]ie de advertising, cu focus pe produsul strategic [i creativ.

Ast`zi, dup` 10 ani de lucru \n domeniu, noua provocare este s` oferim mai mult decât advertising digital – iar acest lucru \l facem posibil \mpreun` cu colegii din grup.

Cea mai mare parte a businessului de ast`zi al SENIORHYPER este cel de agen]ie de digital advertising. Ne bucur` faptul c` pia]a de digital este \n cre[tere, c` se observ` o dezvoltare tot mai pregnant` pe partea de strategie [i crea]ie, c`ci pe acestea miz`m [i noi.

Interviul integral poate fi citit pe www.revistabiz.ro.

(Loredana S`ndulescu)

BRAND

RO

11 septembrie 2013 Hotel Howard Johnson www.bizforum.ro/brandro

Conferin]` cu practicieni de top despre prestigiul m`rcilor [i istoria brandingului \n Rom책nia

cele mai puternice branduri rom책ne[ti Parteneri

Un proiect Cu sprijinul

AGEND~

{TIRI

Românul care motiveaz` angaja]ii de la Facebook Tudor Havriliuc are o misiune extrem de important`: se ocup` de identificarea, recrutarea [i re]inerea angaja]ilor celei mai mari re]ele de socializare, Facebook, \n cea mai competitiv` pia]` a muncii din lume, Silicon Valley. DE OVIDIU NEAGOE Facebook nu a fost lansat ca business, ci a debutat ca platform` de comunicare.

Dar aceasta nu \nseamn` c` re]eaua de socializare nu are la baz` un model de business sau o strategie clar` pe termen lung, \n ceea ce prive[te identificarea, recrutarea [i mai ales re]inerea celor mai talenta]i salaria]i din IT. Aici intervine românul Tudor Havriliuc, care, \n calitate de director de compensa]ii [i beneficii la Facebook, are sarcina s` motiveze [i s` recompenseze performan]ele salaria]ilor.

“Dup` cum este de imaginat, aceasta poate fi o provocare, pentru c` percep]ia fiec`ruia despre ce este «potrivit» difer` de la persoan` la persoan` [i se schimb` de-a lungul carierei”, spune pentru Biz Tudor Havriliuc.

Românul s-a al`turat echipei Facebook la \nceputul anului 2010, când a acceptat provocarea de a ajuta compania cu un program coerent de compensa]ii [i beneficii, precum [i cu optimizarea cheltuielilor cu angaja]ii. Tudor Havriliuc are o experien]` \n domeniu de peste zece ani, iar \nainte de Facebook a lucrat la Salesforce.com, unde a ocupat pozi]ia de Vicepresident of Total Rewards.

CARIER~ CU MULTE “LIKE-URI” Poate unul dintre cele mai importante beneficii ale lucrului la sediul din Silicon Valley al Facebook este experien]a. Fie c` sunt veterani, fie c` sunt proasp`t absolven]i, to]i angaja]ii re]elei de socializare sunt de acord c` a lucra pentru Facebook nu se compar` cu nicio experien]` precedent`. Cea mai mare parte a problemelor ap`rute zilnic pe agenda salaria]ilor lui Mark Zuckerberg sunt noi [i extrem de complexe, datorit` mediului \n care lucreaz`, care la rândul s`u este unul nou.

Pe lâng` experien]a acumulat` de ace[tia zi de zi, la birou, angaja]ii beneficiaz` de 10

Biz

programe de dezvoltare profesional`.

Facebook de]ine un \ntreg departament subordonat celui de resurse umane ce are ca scop preg`tirea angaja]ilor, pe care \i \nva]` cum s` promoveze \n carier` [i cum s` devin` mai buni manageri. |nc` din prima zi de lucru, angaja]ii au ocazia s` participe la cursuri, s` se integreze \n programe de mentoring sau de coaching individual. “Noi cre`m o experien]` de munc` optimizat` pentru convenien]` [i eficien]`”, spune pentru Biz Havriliuc. “Ne dorim ca angaja]ii no[tri s` poat` s` se concentreze asupra muncii f`r` prea multe distrac]ii, astfel c` le oferim gratuit mâncare, servicii de sp`lare a rufelor [i beneficii medicale [i parentale excelente. |n cadrul campusului principal din California, avem chiar [i o sal` de sport [i un centru medical”, mai poveste[te Havriliuc.

Un alt beneficiu pe care \l au salaria]ii celei mai puternice re]ele de socializare este posibilitatea rota]iei \n diverse joburi. Cum o multitudine de companii se bazeaz` exclusiv pe recru-

tarea extern` pentru acoperirea pozi]iilor din organiza]ie, la Facebook sunt publicate intern locurile de munc` vacante, astfel \ncât dac` un angajat este \n c`utarea schimb`rii jobului sau chiar a departamentului [i are experien]a necesar`, poate opta pentru aceasta. “C`ut`m oameni care sunt interesa]i [i au poten]ial s` se dezvolte \ntr-un rol nou [i investim \n cei care au o astfel de structur`, prin programe interne de dezvoltare profesional` [i cele de rotirea posturilor”, adaug` Havriliuc. Directorul de compensa]ii [i beneficii al Facebook, profesionist \n resurse umane, va fi prezent pe 23 octombrie la conferin]a HR Change Champion, organizat` de Asocia]ia Profesioni[tilor de Resurse Umane din România, HR-Club.

Aici va sus]ine o prezentare pe tema dezvolt`rii sistemelor de compensa]ii [i beneficii \n organiza]iile de top [i a felului \n care se pot armoniza nevoile diferitelor genera]ii care alc`tuiesc for]a de munca. Biz

AGEND~

OPINIE

Intabularea, o problem` cu solu]ii Problema intabul`rii construc]iilor care au fost executate \n lipsa unor autoriza]ii de construire emise conform legii sau a celor care au fost executate cu nerespectarea prevederilor autoriza]iilor de construire a fost [i \nc` este de actualitate \n ]ara noastr`.

Imposibilitatea intabul`rii acestor construc]ii a blocat mul]i proprietari care erau interesa]i \n valorificarea propriet`]ilor de]inute. |n lipsa autoriza]iilor de construire, proprietarii s-au v`zut nevoi]i s` promoveze ac]iuni \n instan]` pentru a putea dovedi dreptul de proprietate cu privire la construc]iile executate f`r` autoriza]ii de construire.

Problema intabul`rii construc]iilor executate f`r` ob]inerea unei autoriza]ii de construire \n condi]iile Legii nr.

50/1991 privind autorizarea execut`rii lucr`rilor de construc]ii (“Legea 50”) a ap`rut odat` cu modificarea Legii 50 la 31 august 2001, când s-a prev`zut c` nu pot fi intabulate \n cartea funciar` construc]iile ridicate f`r` autoriza]ie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, [i nici cele care nu au efectuat` recep]ia la terminarea lucr`rilor.

Deoarece nu au fost identificate [i solu]ii cu privire la intabularea construc]iilor ridicate f`r` autoriza]ii de construire anterior datei de 31 august 2001, a ap`rut problema imposibilit`]ii intabul`rii acestor construc]ii \n cartea funciar`. |n scopul clarific`rii acestei probleme, de-a lungul timpului [i pân` \n prezent au intervenit o serie de modific`ri [i complet`ri ale Legii 50, cât [i ale Legii nr. 7/1996 a cadastrului [i a publicit`]ii imobiliare, modific`ri ce nu au fost \ns` lipsite de neajunsuri [i de inconsisten]e. Pentru clarificarea acestor neajunsuri [i pentru simplificarea modalit`]ii de intabulare a construc]iilor edificate f`r` autoriza]ie de construire, \n mai 2013 au fost aduse o serie de modific`ri Legii 50 [i Legii 7 \n ceea ce prive[te intabularea construc]iilor.

Astfel, conform legisla]iei \n vigoare, \n lipsa autoriza]iei de construire, cl`dirile se vor intabula \n baza certificatului de atestare fiscal` prin care se atest` achitarea tuturor obliga]iilor fiscale de plat` datorate autorit`]ii administra]iei publice locale \n a c`rei raz` teritorial` se 12

Biz

“Simplificarea modalit`]ii de intabulare a construc]iilor edificate f`r` autoriza]ie de construire va facilita intabularea unui num`r considerabil de construc]ii care au fost ridicate cu nerespectarea prevederilor legale.”

SIMONA CHIRIC~, partener la Schoenherr [i Asocia]ii SCA

“|n lipsa autoriza]iei de construire, cl`dirile se vor intabula \n baza certificatului de atestare fiscal` prin care se atest` achitarea tuturor obliga]iilor fiscale de plat` datorate autorit`]ii administra]iei publice locale, precum [i a documenta]iei cadastrale \ntocmite pentru construc]ie.”

M~D~LINA MITAN, avocat la Schoenherr [i Asocia]ii SCA

afl` situat` construc]ia, precum [i a documenta]iei cadastrale \ntocmite pentru construc]ie. |n cazul \n care construc]iile nu sunt \nregistrate la autoritatea administra]iei publice locale competente, aceste cl`diri se vor \nregistra \n eviden]ele fiscale sub condi]ia achit`rii impozitului aferent construc]iei pe ultimii 5 ani anterior depunerii declara]iei fiscale, inclusiv pentru anul \n curs.

Simplificarea modalit`]ii de intabulare a construc]iilor edificate f`r` autoriza]ie de construire va facilita intabularea unui num`r considerabil de construc]ii care au fost ridicate cu nerespectarea prevederilor legale.

De asemenea, ca urmare a acestor modific`ri legislative se vor diminua [i num`rul dosarelor \nregistrate pe rolul instan]elor judec`tore[ti de c`tre pro-

prietarii construc]iilor ridicate f`r` autoriza]ie de construire \nainte de 31 august 2001, având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra construc]iilor prin accesiune imobiliar`. Totu[i, consider`m c` aceast` modalitate de stabilire pe cale judec`toreasc` a dobândirii dreptului de proprietate asupra construc]iilor edificate \n lipsa unor autoriza]ii de construire se va folosi [i \n viitor pentru cazul construc]iilor ridicate f`r` autoriza]ie de construire dup` 31 august 2001. Numai \n baza hot`rârii judec`tore[ti definitive de constatare a dreptului de proprietate asupra construc]iei se va putea solicita intabularea \n cartea funciar` a construc]iilor ridicate f`r` autoriza]ie de construire dup` 31 august 2001. Biz

Zilele Biz 2013 - ediţia Best of the Best.

Dacă nici tu nu te mulţumeşti cu puţin.

11-15 noiembrie, Howard Johnson Grand Plaza Hotel

COVER STORY

Lumea

construit` de rom창ni Ce faci c창nd pia]a intern` nu-]i mai ofer` oportunit`]i pe m`sura proiectelor tale?

Arhitec]ii rom창ni de top au ales s` creioneze cl`dirile viitorului pe meleaguri str`ine, mai pu]in atinse de criz`, dar au planuri la fel de mari [i pentru Rom창nia.

DE OVIDIU NEAGOE

14

Biz

COVER STORY Când sectorul construc]iilor a paralizat din cauza crizei, unul dintre a[ii din mâneca birourilor de arhitectur` conduse de români a fost participarea la concursuri interna]ionale. |n urma acestora au luat na[tere proiecte ambi]ioase atât \n Europa, cât [i \n regiuni mai \ndep`rtate, precum China, Emiratele Arabe Unite sau Taiwan, zone care au demonstrat de-a lungul celor aproximativ cinci ani de recesiune c` sunt str`ine de efectele recesiunii globale. România \ns` a fost vulnerabil` [i \n pânzele ]esute de recesiune a r`mas blocat [i sectorul local al construc]iilor. Efectul? “|mi aduc aminte c` aveam pe calculatoare 35 de proiecte active [i, la zece zile dup` declan[area crizei, am r`mas cu vreo [ase”, spune pentru revista Biz Vladimir Arsene, fondatorul firmei de arhitectur` Westfourth Architecture, care are birouri \n Bucure[ti, New York [i Istanbul.

“A fost o perioad` dur` pentru noi.

Au fost momente \n care nu am avut clien]i, astfel c` lucr`rile din afara ]`rii au fost cele care ne-au sus]inut destul de mult”, continu` arhitectul.

Proiectele interna]ionale, coroborate cu continuarea celor demarate \nainte de criz` (Nusco Tower sau sediul E.On din Târgu-Mure[) au reprezentat o gur` de oxigen pentru compania condus` de Arsene, birou de arhitectur` structurat pe proiecte mari. Anul 2013 \ns` a stat sub zodia proiectelor neexecutate [i a celor de mic` anvergur` (case, ansambluri reziden]iale de mici dimensiuni) [i mai pu]in proiecte mari, care \nc` sunt frânate de institu]iile bancare.

Portretul robot al firmelor de arhitectur` pentru care actuala pia]` este una favorabil` se poate schi]a printr-un birou compus din pân` la trei angaja]i, care execut` lucr`ri de mic` anvergur`, ce le permit supravie]uirea.

ARHITECTUR~ |N CIFRE Cum se traduce criza \n cifre pentru o companie axat` pe proiecte 16

Biz

mari? Dac` \n plin boom economic, \n 2007, compania fondat` de arhitectul român \nregistra o cifr` de afaceri de peste 4 milioane de euro, anul trecut Westfourth Architecture a \nregistrat o cifr` de afaceri de sub un milion de euro. Situa]ia a fost similar` [i \n cazul altor birouri de arhitectur` mari. “Cifra de afaceri \n anul 2012 a fost cu 80% mai mic`

un proiect pe care l-a intitulat Copacul Tehnologic. Concursul a fost alc`tuit din trei etape, cea de concept, pe care a câ[tigat-o biroul DSBA, cea de calificare pentru proiectul de execu]ie, unde conceptul a intrat \ntre cele cinci echipe ce au sus]inut faza final`, iar dup` ultima etap`, proiectul a câ[tigat medalia de bronz, din cauza studiului de fezabilitate,

ROMÂNIA LA |N~L}IME TAIWAN TOWER Proiectul Copacul Tehnologic propus de arhitectul român Dorin {tefan, fondatorul DSBA, a fost desemnat câ[tig`torul primei faze a competi]iei pentru construc]ia celei mai \nalte cl`diri din Taichung, care urma s` devin` simbolul ora[ului. Proiectul propus de român s-a calificat \ntre cele cinci echipe care au sus]inut faza final` a concursului, dar, \n urma studiului de fezabilitate care a ar`tat c` durata de construc]ie este prea mare [i pre]ul pentru ridicarea colosului este pe m`sur`, proiectul a câ[tigat medalia de bronz.

Premiul \ntâi a fost câ[tigat de firma de arhitectur` nipon` Suo Fujimoto, \n timp ce medalia de argint a revenit biroului de arhitectur` somaZT GmbH.

GREENWICH MEDIAN TOWER Poate unul dintre cele mai ambi]ioase proiecte din lupta cu \n`l]imile a ie[it tot de pe plan[a unui arhitect român. Potrivit hotnews.ro, C`t`lin Dragomir a propus \n urm` cu aproape [ase ani, pe vremea când recesiunea \nc` nu lovise dezvoltatorii imobiliari, proiectul Greenwich Median Tower, un colos de 1.600 de metri care urma s` fie ridicat chiar pe meridianul zero de pe malul Tamisei. Un proiect similar, denumit Greenwich Peninsula (foto), a fost propus doi ani mai târziu de arhitectul britanic Patel Taylor. Turnul gândit s` fie un mic ora[ cu o suprafa]` de peste 2 milioane de metri p`tra]i urma s` g`zduiasc` mai bine de 10.000 de oameni.

decât cea din 2008. Strategia biroului nostru este strict legat` de criza financiar` [i imobiliar`, ca atare \n ultimii doi-trei ani am participat la foarte multe concursuri interna]ionale [i na]ionale”, spune [i Dorin {tefan, fondator al biroului de arhitectur` DSBA. |n cazul s`u, re]eta de criz` s-a dovedit a fi una extrem de avantajoas`.

Acesta a câ[tigat locul \ntâi la un concurs de arhitectur` pentru construc]ia Taiwan Tower, viitor simbol al ora[ului Taichung, cu

fiind vorba despre un proiect foarte scump [i cu termen lung de realizare. |ns` notorietatea biroului condus de arhitectul român a avut numai de câ[tigat [i planurile sale nu se opresc aici. “Am f`cut oferte [i facem \n continuare pentru Libia, Irak, Emiratele Arabe Unite, dar lucr`m \n continuare [i pentru pia]a din China, \n continuare mergem la concursuri \n Taiwan, care pentru arhitectur` este o pia]` extrem de interesant`.

ARHITEC}I Ei lanseaz` concursuri interna]ionale provocatoare, a[teapt` ce este mai nou, ce este mai interesant, astfel sunt foarte bine venite concursurile din Taiwan”, spune Dorin {tefan. |ns` adaug` c` va reduce \n urm`toarele [ase luni resursele alocate particip`rii la concursuri, pentru a se putea concentra pe ceea ce are \n lucru.

“Dar, dac` apare ceva foarte inte-

lor de proiectare, s` se ajung` [i la sc`derea calit`]ii produsului de arhitectur`. Cu toate acestea, ca \n orice domeniu, criza are [i un rol bun. “A fost, f`r` \ndoial`, s` zic a[a, [i o parte bun` a acestei crize, re\ntoarcerea la concursurile de arhitectur`, care de fapt trebuie s` fie regula produc]iei de arhitectur`”, spune arhitectul Dorin {tefan. Mai mult, dezvoltatorii

tempo de proiectare. |ntr-un fel tempoul de proiectare nu ar trebui s` depind` de presiunea imobiliar`, el ar trebui s` fie acel ritm normal de proiectare din care s` nu lipseasc` reflexia, s` nu lipseasc` timpii \n care tu trebuie s` meditezi asupra proiectului, pentru c` numai atunci vei face ceva de calitate”, continu` fondatorul DSBA.

ROMÂNII NU SE TEM DE |N~L}IME

PALM TOWER Dubai [i-a ar`tat puterea financiar` \n ultima vreme, cea mai recent` astfel de isprav` fiind cl`direa Burj Khalifa (foto), care de]ine actualmente recordul \n materie de cea mai \nalt` cl`dire din lume. Cu toate acestea, \nainte ca acest gigant s` fie ridicat \n \ntregime, arhitectul român Cristian Gavrilescu a realizat designul pentru Palm Tower pentru dezvoltatorul Nakheel Properties, constructorii celebrelor insule artificiale din Dubai, Palm Jumeirah [i The World Islands. Turnul desenat de antreprenorul român era un proiect care \ntrecea \n \n`l]ime cl`direa Burj Khalifa, construit` de alt mare dezvoltator din Emiratele Arabe Unite, Emaar Properties. Dac` suprema]ia este de]inut` de turnul Khalifa cu o \n`l]ime de 828 de metri, Palm Tower va avea cu 200 de metri mai mult.

PETRONAS TOWERS Turnurile Petronas din Kuala Lampur, Malaiezia, au de]inut recordul pentru cea mai \nalt` cl`dire din lume \n perioada 1998 – 2004. Celebrele turnuri gemene malaieziene au fost proiectate de biroul de arhitectur` fondat de César Pelli, iar la desenarea acestora a participat [i arhitectul român Vlad Simionescu, care ocupa pe atunci func]ia de senior designer [i design director la biroul din New Haven al celebrei firme de arhitectur`. Dup` \ncheierea colabor`rii cu firma lui Pelli, arhitectul român a pus bazele biroului Vlad Simionescu & Asocia]ii, dar a continuat colaborarea interna]ional` cu compania Pickard Chilton Architects.

resant, nu vom rezista ispitei [i vom \ncerca s` particip`m”, mai spune {tefan.

Recesiunea a lovit puternic \n pilonul de rezisten]` al arhitecturii locale, construc]iile. Unul dintre efectele loviturilor repetate ale recesiunii a fost, pe lâng` reducerea num`rului de clien]i, [i sc`derea calit`]ii proiectelor. Dac` \n perioade de criz` timpul alocat proiectelor ar trebui s` fie unul mai mare, actuala recesiune a f`cut ca, prin mic[orarea onorarii-

imobiliari au avut de \nv`]at c` nici \n momentele de glorie nu este tocmai indicat` miza pe o singur` carte, motivul fiind c` nu de pu]ine ori o plaj` larg` de firme au intrat \n insolven]` sau au abandonat proiecte poate prea ambi]ioase pentru recesiune.

“Arhitec]ii au \nv`]at \ntr-un fel c` acest gen de dezvolt`ri sunt ciclice [i c` probabil este bine s` nu r`spundem atât de repede unei provoc`ri cantitative [i s` \ncerc`m s` men]inem acela[i

Este greu de crezut, mai ales \n plin` recesiune global`, c`, cel pu]in \n viitorul apropiat, România va de]ine chiar [i pentru scurt timp recordul pentru cea mai \nalt` cl`dire din lume. For]e economice imune la efectele crizei, ca Emiratele Arabe Unite sau ]`rile din Asia, \[i disput` titlul la categoria celor mai \nalte structuri din lume.

Startul a fost dat de SUA, dar ast`zi este continuat de mari puteri petroliere, ca Dubai, Abu Dhabi sau Azerbaidjan.

Una dintre cele mai importante firme de arhitectur` din SUA, Harrison & Abramovitz, unde a lucrat o bun` perioad` de timp [i arhitectul român Vladimir Arsene, a avut un rol semnificativ \n realizarea Rockefeller Center, a cl`dirii Time & Life, de]inute tot de Grupul Rockefeller, a parcului Battery din Manhattan sau a cartierului general al ONU din New York. Compania a reu[it cu succes s` \[i pun` amprenta pe cerul de peste SUA. Un lucru mai pu]in cunoscut despre Max Abramovitz, unul dintre fondatorii biroului de arhitectur` este c`, de[i s-a n`scut \n Chicago, are p`rin]i imigran]i români. Dup` cum au ar`tat de-a lungul timpului Statele Unite, rolul dezvolt`rii pe vertical` a marilor ora[e este unul decisiv pentru economie, astfel c` noile mari puteri financiare globale se \ntrec acum \n cursa pentru cele mai creative min]i, care s` fac` posibil` cursa \n \n`l]ime. {i aici intervin arhitec]ii români. Biz Biz

17

COVER STORY

Desenatorii de ora[e

18

Biz

perfec]iunea”, continu` arhitec]ii români.

Proiectul li se potrive[te m`nu[` celor doi arhitec]i. Ace[tia lucreaz` \n cadrul Foster + Partners de aproape cinci ani [i, \nc` de la \nceputul carierei \n biroul britanic de arhitectur`, au avut ocazia s` participe la proiecte importante pe plan global. Pentru Daniel Zielinski, prima sarcin` a fost dezvoltarea unui master plan pentru portul de agrement al ora[ului Tripoli [i, al`turi de o echip` numeroas` de arhitec]i, românul a lucrat la realizarea proiectului pentru un hotel de cinci stele pe malul m`rii. |n acela[i timp, Maximilian a avut ca prim` sarcin` tot

plu pentru ora[ul viitorului”, povestesc cei doi despre parcursul profesional din cadrul Foster + Partners. “ProDin vara anului 2016, din noul cartier general al Apple vor prinde iectarea unui via]` ideile creative pentru genera]iile viitoare de iPhone sau iPad ora[ de la zero reprezint` o [ans` unic`, \ns` [i o mare provocare un proiect de master plan, un proiect pentru orice arhitect. Plecând de la de transformare a unei peninsule inexemple reu[ite de ora[e existente, studustriale din Trogir, Croa]ia, \ntr-un dii de pia]`, o cunoa[tere nou centru turistic. aprofundat` a culturii locale, a moduImplicarea acestora \n proiecte de lui de trai, climei [i nenum`ra]i al]i anvergur` nu s-a oprit aici. “Un imporfactori, am creat o serie de parametri tant proiect la care am lucrat este Mas\n care s` ne dezvolt`m”, adaug` dar City, care a primit numeroase Maximilian [i Daniel Zielinski. premii de arhitectur` [i este un exemFoto: cupertino.org

V

V-a]i \ntrebat vreodat` ce se \ntâmpl`

atunci când inventivitatea celor de la Apple se \ntâlne[te cu pasiunea, creativitatea [i talentul a doi tineri arhitec]i români? Rezultatul nu poate fi decât unul colosal. Gemenii Maximilian [i Daniel Zielinski, \n calitate de parteneri asocia]i la biroul de arhitectur` Foster + Partners din Londra, lucreaz` la Apple Campus 2, noul campus al companiei fondate de Steve Jobs din Cupertino, unul dintre cele mai mari [i prestigioase proiecte \n care este implicat` compania britanic` [i poate cel mai râvnit proiect din lume. Noul sediu central al Apple, de unde vor fi gândite viitoarele genera]ii ale dispozitivelor iPhone, se va finaliza \n vara anului 2016 [i, potrivit paginii oficiale a ora[ului Cupertino, cei peste 70.000 de metri p`tra]i vor g`zdui imobile de birouri sustenabile [i facilit`]i de cercetare, \n timp ce cl`direa principal` va putea g`zdui pân` la 12.000 de angaja]i. Campusul are ca scop promovarea creativit`]ii, a lucrului \n echip` [i impulsionarea inova]iei, care va caracteriza [i \n viitor produsele Apple.

Unul dintre principalele obiective din spatele proiectului este construirea unei cl`diri eficiente energetic, cu un impact minim asupra mediului, sursele de energie fiind 100% regenerabile, \n timp ce \ntregul sit va beneficia de peste 100 de hectare de spa]iu verde.

“Apple Campus 2 va deveni un model pentru locul de munc` al secolului XXI, un loc fantastic \n care s` lucrezi, s` creezi, s` colaborezi [i s` modelezi tehnologia viitorului”, spun pentru Biz fra]ii Zielinski. “Este o [ans` unic` de a participa la un proiect f`r` limite, \n care doar calitatea este apreciat` [i unde clientul nu accept` decât

FOTO: MIHAI BALOIANU

Dup` ce au desenat de la zero Masdar City, un ora[ din Abu Dhabi, arhitec]ii români Maximilian [i Daniel Zielinski au acceptat o alt` provocare uria[`: construc]ia noului sediu Apple din Silicon Valley.

Ora[ul Masdar, din Abu Dhabi, combin` tehnologii moderne cu principiile de planificare ale a[ez`rilor tradi]ionale arabe, pentru a construi o comunitate ecologic` \n mijlocul de[ertului. Masdar va deveni prima comunitate modern` din lume care va opera f`r` vehicule cu combustibili fosili. Potrivit paginii web a ora[ului, construc]ia \ntregului proiect se va finaliza \n anul 2025, iar acesta va deveni un centru destinat dezvolt`rii noilor idei [i pentru producerea energiei nepoluante. Dezvoltarea se va face \n etape, prima dintre acestea fiind destinat` “inimii” ora[ului, compus` dintr-o universitate [i restul facilit`]ilor necesare. Apoi, urm`toarele etape vor include construc]ia cl`dirilor de birouri, a locuin]elor, dar [i a altor cl`diri socioculturale. “Planificarea unui ora[ de la

zero ne d` ocazia s` \ncorpor`m toate elementele pozitive ale unui ora[ [i s` le elimin`m pe cele negative”, spun Maximilian [i Daniel Zielinksi.

R`mâne de v`zut cum va evolua acest concept de-a lungul vremii [i dac` acest experiment va func]iona a[a cum a fost gândit.

Pe plan[a celor doi fra]i de origine român` s-a aflat, \n urm` cu doi ani, [i ora[ul Paris. Ace[tia au redesenat capitala Fran]ei [i au reu[it s` câ[tige primul “Living City”. Ideea din spatele conceptului vizionar a luat na[tere de la o \ntrebare, dup` cum povestesc cei doi: “De ce omul este singura creatur` care distruge mediul \n care tr`ie[te?”. Fra]ii Zielinksi au g`sit r`spunsurile la aceast` \ntrebare [i au identificat elementul-cheie prin care se poate crea un

mediu ideal, propice naturii, care s` permit` sus]inerea dezvolt`rii unei societ`]i mai bune. Inten]ia celor doi arhitec]i a fost eliminarea transportului pe baz` de combustibil fosil [i introducerea unor sisteme de transport propulsate cu energie electric` din surse regenerabile. “Propunerea noastr` este de a crea o re]ea de transport subteran, l`sând nivelul actual al str`zilor aproape \n totalitate pietonilor”, arat` Maximilian [i Daniel Zielinksi. O alt` idee urm`rit` de cei doi a fost aducerea naturii \n ciclul zilnic, devenind astfel accesibil` tuturor locuitorilor. Cum? Prin schimbarea func]iunii str`zilor actuale \n parcuri [i gr`dini, conceptul poate reda un mare procentaj \napoi vegeta]iei [i ora[ul este astfel eliberat de poluarea actual`. Biz Biz

19

COVER STORY

Creativitate f`r` grani]e Parisul este una dintre cele mai frumoase destina]ii. Indiferent c` v` plimba]i pe str`zile metropolei sau v` deplasa]i cu metroul \ntre obiectivele turistice, ve]i asista la un spectacol unic de arhitectur`, la care a participat [i biroul de arhitectur` fondat de Irina Cristea.

P

Pentru biroul de arhitectur` Atelier Zündel Cristea

(AZC), ultimii cinci ani nu au fost tocmai lini[ti]i. De pe plan[ele companiei fondate de Irina Cristea au prins via]` nu mai pu]in de 11 proiecte, printre care cl`direa Claude Bernard din Paris, r`spl`tit` cu premiul pentru cel mai bun proiect reziden]ial \n cadrul edi]iei din anul 2012 a premiilor MIPIM. “Anul trecut am decis s` ne deschidem c`tre lume”, spune pentru Biz Irina Cristea. “Pentru ca planul s` devin` realitate a fost nevoie ca, ini]ial, s` particip`m la o serie de competi]ii, ca s` ne prezent`m lumii. Am participat astfel la patru concur-

proiectele derulate de birou \n Fran]a suri interna]ionale: am câ[tigat dou` sunt \n faza de construc]ie, care avanlocuri \ntâi, un premiu trei cu Bounseaz` spectaculos de repede. Printre cing Bridge – un pod gonflabil peste acestea se num`r` Descartes AmphiteaSena – [i o men]iune special` pentru tres, centrul de s`n`tate [i \ngrijire Grenelle Tower din Paris. Este un pentru b`trâni Bon Secours din Paris, debut \ncurajator pentru o carier` incl`dirile de birouri Pacemar [i Leclerc terna]ional`”, continu` cofondatoarea din apropierea capitalei Fran]ei, preAZC. Mai mult, proiectul r`spl`tit cu cum [i o aren` sportiv` \n Strasbourg. medalia de aur, Peace Pavilion din Eforturile din ultima perioad` deLondra, o sculptur` perfect simetric` puse de biroul arhitectei de origine ob]inut` prin manipulare geometric` român` \[i arat` deja roadele. Venituce exprim` bun`tate, puritate, calm, a rile companiei au atins anul trecut o fost realizat \n [ase s`pt`mâni. Un alt valoare de 2,44 milioane de euro, \n pas important realizat de biroul de arcre[tere fa]` de anul 2011, când atinhitectur` al româncei a fost progresul geau suma de 1,75 de milioane de euro. \nregistrat de proiectul Bouncing “Ast`zi, biroul nostru \ntâmpin` o Bridge, pentru care s-au realizat o serie cre[tere brusc`. Am p`truns \n proiecte de modele la scar` mare [i urmeaz` s` mai mari [i mai importante \n Fran]a, fie testate \n Spania. |n ceea ce prive[te iar \n prezent avem 30 de arhitec]i ancelelalte dou` proiecte r`spl`tite cu gaja]i. Suntem invita]i la concursuri premii interna]ionale – Battersea Muimportante \n special \n Paris [i \n seum [i Grenelle Tower – acestea sunt Fran]a. Cel mai bun mijloc de atragere structuri mari [i este nevoie de investitori [i de mult timp pentru a prinde via]`.

Pân` la finele acestui an, dou` proiecte importante pentru biroul de arhitectur` cu sediul \n Paris se vor termina, \n timp ce alte dou` proiecte de anvergur`, \nsumând opt |n curând vizitatorii metropolei franceze ar putea avea ocazia s` treac` Sena pe un pod gonflabil, cu saltele. sta]ii de metrou Actualmente, un proiect la scar` real` a fost construit [i, (patru \n Paris [i pentru siguran]`, este testat \n Spania. patru \n Rennes), vor intra \n faza a clien]ilor este furnizarea rezultatelor final` a studiilor de fezabilitate, design de calitate, mai ales c` ne consider`m detaliat [i solu]ii tehnice. Odat` \ncheo companie care furnizeaz` servicii”, iate acestea, va debuta construc]ia proadaug` Irina Cristea, Associate Archiiectului, care va dura aproape trei ani [i tect la AZC. Biz se va \ncheia \n anul 2017. Cinci dintre

COVER STORY

Arhitectur` \n jurul P`mântului La mai bine de dou` decenii de la \nfiin]area propriei companii de arhitectur`, Vladimir Arsene este unul dintre cei care au participat cel mai activ la construc]ia renumelui Bucure[tiului de “noul New York”.

FOTO: VALI MIREA

foarte interesant`, pentru c` totul era dat` arhitectul foarte familiar [i \n acela[i timp foarte român a reu[it s` nefamiliar: familiar c` era ora[ul meu [i construiasc` prinefamiliar c` eram \ntr-o postur` commul mare proiect plet inedit`, \ntr-un loc unde \nc` se din SUA, \n urma p`rea c` nu exist` competi]ie, nu prea unui concurs exista de lucru [i totu[i f`ceam pentru câ[tigat \n fa]a prima dat` \n Bucure[ti o cl`dire de unor mari firme de 20 de etaje.” A profitat de experien]a din arhitectur` precum SUA, unde construise o cl`dire pe celebrele Venturi \n`l]ime, \n ora[ul Newark, din New Scott Brown and Jersey. |ncet-\ncet, pe m`sur` ce au treAssociates [i Polcut anii, au ap`rut mult firme [i a luat shek and Associana[tere o comunitate de arhitectur` cates. “Noi, fiind \n pabil` s` produc` lucruri de valoare, dar fa]a unei mari la venirea sa aici nu existau arhitec]i care oportunit`]i, am s` lucreze \n birouri particulare. stat zi [i noapte, Acum, la mai bine de dou` decenii am lucrat fiecare de la criza puternic` de care s-a lovit detaliu al unui propia]a de arhitectur` din SUA, noua gram func]ional criz` economic` pornit` acum cinci ani foarte complex [i pune iar be]e \n roate \ntregii profesii am reu[it s` de arhitect. Armele folosite de Westcâ[tig`m acest fourth Architecture \n lupta cu criza? concurs”, spune De[i lucreaz` [i pentru România, compentru Biz Vladipania fondat` de Vladimir Arsene exemir Arsene. Astfel cut` lucr`ri [i \n Letonia, Ucraina, a luat na[tere Bulgaria, Turcia sau New York, unde cl`direa multifunc]ional` a Universit`]ii de curând a terminat construc]ia unui Seton Hall din New Jersey. Experien]a mare magazin \n Manhattan. Biz american` i-a l`sat antreprenorului român o impresie profund` [i definitorie \n perspectiva unei cariere profesionale, mai ales c` New York este un ora[ fascinant, creat pe o structur` urban` capabil` s`-i permit` o dezvoltare continu` [i creativ` [i s` \[i men]in` [i s` \[i integreze \n acela[i timp patrimoniul arhitectural.

Aceasta a fost viziunea cu care Vladimir Arsene a venit de peste ocean \n ]ar`. “La \nceput, când am venit, nu era nimic aici”, \[i aminte[te arhitectul despre impresia l`sat` de capital` la pu]in timp Dup` ce a câ[tigat lupta cu \n`l]imile \n New dup` Revolu]ie. “Era totul nou, York, Bucure[ti sau Istanbul, Vladimir Arsene [i-a impus viziunea arhitectural` [i \n statul chinez totul la \nceput, a fost o experien]`

Plan[ele r`sfirate pe biroul din sala de conferin]e de la etajul [apte al cl`dirii America House, unde are sediul compania Westfourth Architecture, fondat` de arhitectul Vladimir Arsene, reu[esc s` poarte vizitatorii \ntr-o c`l`torie \n viitor, unde se arat` privirii arhitectura de peste ani a unor ora[e precum Bucure[ti, Istanbul sau New York. Dac` de biroul din ]ar` se simte ata[at pentru c` este amplasat \ntr-o cl`dire care a fost proiectat` de el, nici \n New York nu poate spune c` nu se simte ca acas`. Compania \n fruntea c`reia se afl` a fost deschis` \n anul 1990 peste ocean, pe timpul unei crize profunde \n domeniul arhitecturii, când Arsene a optat pentru p`r`sirea organiza]iei pentru care lucra \n favoarea antreprenoriatului. {i nu are motive s` regrete decizia. Prin compania nou fon22

Biz

FOTO: VALI MIREA

ARHITEC}I

Pasiune pentru viziune Dup` ce a câ[tigat concursul pentru construc]ia Taiwan Tower, biroul de arhitectur` condus de Dorin {tefan se concentreaz`, pân` la finele anului, pe trei mari lucr`ri locale. Dar, dac` apare un alt concurs interna]ional, arhitectul nu crede va rezista tenta]iei de a participa.

Pe Dorin {tefan, pasiunea pentru arhitectur` l-a \mpins dincolo de schi]area unor cl`diri care s` \nfrumuse]eze ora[e, pân` la a l`sa mo[tenire genera]iilor viitoare aceea[i dragoste pentru frumos. Acesta este motivul pentru care arhitectul Dorin {tefan, fondatorul biroului Dorin {tefan Birou de Arhitectur` (DSBA), a ales s` scrie c`r]i de specialitate [i s` predea studen]ilor de la Facultatea de Arhitectur` “Ion Mincu”. “Profesia de arhitect este \n sine o institu]ie format` nu numai din statul la plan[`, este format` din contacte cu clien]ii, cu idei, cu realitatea”, spune pentru Biz Dorin {tefan. “{i atunci toate aceste planuri, \n care m` desf`[or de diminea]a pân` seara, \mi creeaz` [i platforma pentru dezvoltare [i, \n acela[i timp, m` ]in la curent cu ceea ce se \ntâmpl` \n lume”, completeaz` arhitectul.

Re]eta aplicat` de antreprenorul român se pare c` a dat roade. Pe lâng` câ[tigarea unui prestigios concurs interna]ional pentru Taiwan Tower, biroul de arhitectur` condus de acesta oferteaz` state precum Libia, Irak, Emiratele Arabe Unite pentru realizarea unor construc]ii [i lucreaz` pe pia]a din China. Cu toate acestea, “motoarele” destinate concursurilor interna]ionale de arhitectur` au fost oprite, cel pu]in pân` la finele acestui an, când biroul condus de {tefan are de predat trei lucr`ri importante pe plan local. Unul dintre acestea apar]ine fondului de investi]ii sud-african NEPI, de]in`torul unui portofoliu imobiliar de 650 de milioane de euro, care urm`re[te transformarea fostei re[edin]e a unuia dintre guvernatorii B`ncii Mondiale \ntr-un mic centru de afaceri ce va lega Pia]a Victoriei de Aviatorilor cu un

spa]iu animat format dintr-un grup de cafenele sau o fântân`. |n paralel, DSBA lucreaz` [i la un aqua park \n Craiova, despre care antreprenorul spune c` este amplasat pe un teren foarte interesant, \n pant`. {i, poate unul dintre cele mai importante proiecte, cel pu]in pentru România, este Pavilionul Brâncu[i, idee care a luat na[tere de la o propunere f`cut` de arhitectul român \n urm` cu mai mul]i ani organizatorilor Pavilionului României, la expozi]ia Mondial` din China. “Mi-am dat seama c`, \n afar` de un pavilion bine f`cut, trebuie s` ai [i altceva, un motor, un logo, care s` atrag` din prima [i atunci m` gândeam c` zestrea Brâncu[i este prea pu]in folosit` de noi. {tiind o poveste veche legat` de Brâncu[i, care ar fi urmat s` realizeze un templu al medita]iei \n India, am reluat acea tem` [i m-am gândit s` venim cu un astfel de pavilion, pe care s` \l aducem la dimensiunile [i posibilit`]ile de ast`zi”, spune Dorin {tefan. Pavilionul, ce va consta dintr-un cub cu latura de 12 metri, va fi amplasat \n curtea Muzeului de Art` din Craiova, care este cel mai bogat din ]ar` \n piese ce poart` semn`tura Brâncu[i. Cubul va fi realizat integral din sticl`. Acesta a fost [i planul arhitectului chinez Ming Pei, care a realizat celebra piramid` de la muzeul parizian Luvru, dar posibilit`]ile tehnice [i tehnologice de pe atunci nu i-au permis acestuia s` construiasc` din sticl` [i structura, stâlpii sau \nveli[urile. Biz

Proiectul Copacul Tehnologic, proiectat de arhitectul român, a cucerit Taiwanul \n urm` cu trei ani

Biz

23

COVER STORY

Din Belgia, cu sustenabilitate .Dup` ce a transformat o fost` fabric` de bere din Belgia \ntr-un complex reziden]ial, Oana Bogdan se preg`te[te de finalizarea strategiei de dezvoltare a muzeului din castelul Gaasbeek, o fort`rea]` ridicat` \n anul 1240.

N

Nu a mai r`mas mult timp pân` la \nceputul

tare a muzeului aflat \n incinta castelului Gaasbeek, precum [i a parcului care \l \nconjoar`.

O plimbare pe str`zile din Bruxelles poate dezv`lui privirilor turi[tilor, similar r`sfoirii paginilor unei c`r]i, capitole importante din istorie, art`, arhitectur` [i politic` interna]ional`. Un capitol important \n arhitectura statului vestic este scris [i de biroul fondat de Oana Bogdan [i Leo Van Broeck. |n acest an, compania celor doi va finaliza proiectul Academia Bakala din Leuven, care const` \ntr-un centru de cercetare pentru sport [i mi[care, ansamblul U-Residence, o re[edin]` academic` ce va con]ine [i birouri, dar [i studiul pentru reorganizarea tuturor birourilor Administra]iei Flamande din Bruxelles.

Planurile companiei nu se opresc aici. “Anul acesta ne concentr`m asupra consolid`rii. Am restructurat biroul [i am reorganizat echipa \ntr-o formul` excep]ional` ce ne va permite, Kanaal Vervoordt, un proiect ambi]ios din apropierea sper`m noi, s` fim ora[ului Anvers, care const` \n 21.000 de metri p`tra]i de extrem de eficien]i locuin]e, ateliere, un muzeu, restaurant [i un wellness \n a doua jum`tate center, va fi finalizat \n urm`torii ani a anului [i s` cre[tem randamentul companiei”, biroul de arhitectur` Bogdan & Van Brospune pentru Biz Oana Bogdan, fondaeck Architects (BVBA), fondat de Oana toarea firmei de arhitectur` BVBA. Bogdan, va finaliza strategia de dezvolFoto: BVBA

concediului. Dac` nu a]i apucat \nc` s` v` face]i planuri pentru vacan]a de var`, atunci ce spune]i despre Belgia? O larg` varietate de bere, sau ciocolat` pentru toate gusturile, fac din capitala politic` a B`trânului Continent locul ideal pentru petrecerea unor momente de neuitat, mai ales \n anotimpul cald. Nu v-a]i convins \nc`? La aproape 13 km fa]` de Bruxelles se afl` castelul Gaasbeek, o fort`rea]` ridicat` \n jurul anului 1240, acesta fiind unul dintre cele mai mari castele deschise publicului din proximitatea capitalei Uniunii Europene. Un alt motiv \n plus pentru care obiectivul turistic nu trebuie s` lipseasc` din fotografiile cu care reveni]i din concediu este c`, \n urm`torii ani,

24

Biz

Este [i unul dintre motivele pentru care firma de arhitectur` din Belgia estimeaz` pentru anul 2013 o cre[tere cu aproximativ 20% o cifrei de afaceri de la 1,025 de milioane de euro, cât \nregistra la finele anului trecut. Un alt motiv care st` la baza cre[terii este finalizarea proiectelor Kanaal Vervoordt din proximitatea ora[ului Anvers, care const` \n construc]ia a 21.000 de metri p`tra]i de locuin]e, Den Travoo din Hoielaart sau a [colii K.A. Koekelberg, care va g`zdui 1.400 de elevi.

Dac` prin prisma num`rului mare de proiecte care prind via]` de pe plan[etele biroului de arhitectur` belgian a]i putea crede c` sectorul construc]iilor [i implicit profesia de arhitect din vestul Europei sunt imune la efectele crizei globale, nu este deloc a[a.

“Recesiunea se simte puternic \n domeniul nostru. |n Olanda jum`tate dintre arhitec]i nu mai sunt activi. |n Belgia vorbim de «numai» 20%”, spune fondatoarea BVBA, care adaug` c` re]eta succesului companiei a constat, pe lâng` munc` sus]inut`, [i \n flexibilitate, calitate (biroul de arhitectur` a m`rit onorariul \n pofida crizei economice) [i reducerea costurilor. “Pe timp de criz` ori e[ti cel mai ieftin, ori cel mai bun. Extremele supravie]uiesc”, spune Oana Bogdan. Biz

Mihaela Balea - Media Relations Expert; Denisa Bunescu - Account Executive; Natalia Gross - Senior Account Executive; Roxana Epura[ - Senior Account Executive Camelia Eremia - Group Account Director; Georgiana P`tru - Account Manager; Larisa Petrini - Managing Partner; Daniela Carastoian Account Executive Ilinca Marcu - Corporate Communication Officer; Gabriela G창rjoab` - Account Manager; Ramona Dumitru Group Account Director

FOTOGRAFII: UNCLE JEB STUDIO

5 ANI DE SAATCHI PR 2,6 MILIOANE DE CLIPE |N AC}IUNE Peste 70 de clien]i, sute de proiecte derulate, mii de ore de munc`. |n astfel de cifre se traduc primii cinci ani de Saatchi & Saatchi PR. La acestea se adaug` deopotriv` pasiune [i creativitate, \ntr-o echip` care se remarc` prin competen]e digitale acreditate la nivel interna]ional [i primele specializ`ri ale unei agen]ii de PR din Rom창nia \n food & nutrition.

DE LOREDANA S~NDULESCU

in 2008, de când s-a desprins din compania-mam` [i func]ioneaz` ca agen]ie de sine st`t`toare, echipa Saatchi & Saatchi PR a lucrat [i cu multina]ionale, [i cu companii de top din România, [i cu lideri mondiali, [i cu lideri locali, dar [i cu antreprenori pentru care businessul este ca propria familie. Proiectele au fost multe [i variate, astfel \ncât e imposibil s` facem un clasament al celor mai bune, mai frumoase sau mai reu[ite. {i nici nu ar fi un demers corect, fiecare proiect, fiecare campanie dus` la bun sfâr[it punându-[i câte o amprent` decisiv`. Am aflat \ns` câteva dintre cele mai “de suflet” proiecte marca Saatchi & Saatchi PR.

PROIECTE DE SUFLET...

La pu]in timp de la \nfiin]are, agen]ia a avut ocazia s` contribuie la dezvoltarea strategiei [i implementarea campaniei guvernului României “Hola, soy Rumano!”, care a avut rezultate peste a[tept`ri din perspectiva schimb`rii percep]iei cet`]enilor spanioli cu privire la imigran]ii români. Proiectul a \nsemnat [i experien]a inedit` a coordon`rii unei campanii interna]ionale, \n premier` pentru Saatchi & Saatchi PR, publicul-]int` fiind compus din massmedia spaniol`, autorit`]i publice locale [i lideri de opinie.

Un alt proiect de referin]` vine din sfera luptei pentru drepturile omului.

“

26

Biz

Programul Speak Truth to Power, ini]iat de Kerry Kennedy, fiica fostului procuror general al Statelor Unite, Robert F. Kennedy, a fost implementat pentru prima dat` \n România, sub coordonarea echipei Saatchi & Saatchi PR, [i a \nsemnat un maraton de evenimente: lansare de carte, expozi]ie foto, pies` de teatru.

Un exemplu ceva mai recent \l constituie “Zilele Speran]ei”, o campanie social` care a pornit de la ideea de a aduce \n aten]ia publicului larg problemele cu care se confrunt` oamenii f`r` ad`post \n timpul iernii. Astfel, pe durata unei s`pt`mâni, cinci dintre beneficiarii campaniei au prezentat jurnalul meteo la Prima TV din perspectiva efectelor pe care temperaturile sc`zute le au asupra oamenilor f`r` adapost. Rezultatele \n ceea ce prive[te vizibilitatea au adus campaniei o recunoa[tere interna]ional` \n cadrul celor mai importante festivaluri de publicitate din lume: Cannes Lions (7 trofee), CLIO Awards (2 trofee) [i New York Festivals (4 trofee).

Pe parcursul primilor cinci ani de activitate, Saatchi & Saatchi PR a lansat proiecte de referin]` pe pia]a de retail: Fashion House Outlet Centre, primul centru de tip outlet din România, [i cel mai mare mall din România, AFI Palace Cotroceni, iar pe pia]a asigur`torilor a introdus un nume important, AXA Life In-

“

Sunt parte din echipa Saatchi PR din primele zile de la \nfiin]are [i m` bucur c` am avut [ansa s` m` dezvolt profesional [i s` evoluez odat` cu agen]ia prin multe proiecte frumoase. Fiecare an petrecut aici a fost \nc`rcat de experien]e noi din care am avut multe de \nv`]at [i fiecare zi con]ine o doz` de adrenalin`. Pentru mine, asta e partea frumoas` a lucrurilor. M` uit cu \ncredere la urm`torii ani [i nu pot s` \mi doresc decât s` \nv`] cel pu]in la fel de mult pe cât am \nv`]at pân` acum.”

Saatchi PR a \nsemnat pentru mine un nou drum pe care am p`[it dup` 16 ani \n care [tirea [i exclusivitatea au fost cuvintele de ordine. A fost [i este \n continuare o provocare, un spa]iu \n care experien]a [i expertiza acumulat` sunt valorificate la alt nivel. Pentru mine, Saatchi PR \nseamn` un «f`uritor» de \ncredere. Asta facem noi: construim [i transfer`m \ncredere, pe modelul vaselor comunicante. {i, sincer, \mi place teribil când v`d satisfac]ia generat` de acest transfer.”

CAMELIA EREMIA, Group Account Director

MIHAELA BALEA, Media Relations Expert

e expertize fiind fa]`, toate celelalt La momentul de irea unor ar` este dobând acoperite, priorit chi PR va fi at Sa . ale acreditate git di e n] te pe m co care va ob]ine PR din România te prima echip` de Chartered Institu ale acreditate de git di e de n] ` te n] pe rie m co o expe itut de renume, cu of Marketing, inst mmunication, Co a re ta di re Prin ac peste 100 de ani. ii Saatchi PR vor keting, consultan] l \n servicii Advertising & Mar vedere profesiona de t nc pu n di ]i fi califica i specializ`ri ting [i vor acoper ke ar m al git di de haviour, digital g & consumer be tin ke ar . m : um ec pr click sau online PR ng, SEO, pay per ni an pl g tin ke ar m

surance, [i a dobândit experien]` extensiv` \n comunicarea corporatist`, probat` \n domenii precum cel energetic prin lansarea CEZ pe pia]a local`, Gaz de France, Rafo One[ti, Enel [i Rompetrol.

Pe partea de comunicare \n situa]ii de criz`, a gestionat subiecte cu impact na]ional, cum ar fi cel legat de gripa aviar` sau \nchiderea fabricilor Bunge de la Oradea [i Ia[i. Comunicarea de criz` este o expertiz` “vedet`” \n care speciali[tii agen]iei [i-au rafinat [i adaptat constant instrumentele atât pentru specificul diferitelor industrii (bancar, energetic, FMCG, medical, aviatic), cât [i din punctul de vedere al evolu]iei canalelor de comunicare. Pe lâng` ABC-ul comunic`rii de criz`, managementul crizei acum, când mediul online contribuie la

“

Dup` o perioad` petrecut` \n departamentul interna]ional al unei agen]ii de PR din Tel Aviv am aterizat direct \n Saatchi & Saatchi PR, unde \ncepând cu prima zi totul a fost foarte dinamic, structurat [i la obiect. La doar un an distan]`, Saatchi PR este parte din via]a mea, o mare familie \n care ne complet`m expertizele pentru a excela \n fata clien]ilor no[tri.

Povestea continu` [i atunci când nu o spunem noi, o vor spune al]ii.”

NATALIA GROSS, Senior Account Executive

SAATCHI & SAATCHI PR Momente importante din evolu]ia Saatchi & Saatchi PR

2008

4 Campania “Hola,

4 Strategia [i imple-

mentarea campaniei guvernului de \mbun`t`]ire a imaginii românilor din Spania

2009

4 Lansarea UGG

\n România

4 Implementarea

campaniei de awareness anti-HPV pentru GSK

campaniei Comisiei Europene de informare asupra drepturilor consumatorului “E dreptul t`u! Ac]ioneaz`!”

campaniei sociale “Zilele Speran]ei” pentru organiza]ia Samusocial România

4 Lansarea proiec-

tului finan]at din fonduri europene “Un viitor mai bun pentru femei”

4 Gold World Luxury

4 Lansarea LEGO

\n România

2013

4 Implementarea

mului de promovare a drepturilor omului Speak Truth to Power, sus]inut de Kerry Kennedy

2012

4 Implementarea

4 Lansarea

Renault Captur

“

4 Lansarea oficial`

Excellence PR Awards \n categoria Crisis Management pentru campania “Bunge – |nchiderea fabricilor Interoil Oradea [i Unirea Ia[i”

4 Implementarea progra-

4 Lansarea AFI Palace Cotroceni

2010

4 Golden Award for

soy Rumano!” prime[te Gold la Sabre Awards

Award pentru campania “The Chronicler” dezvoltat` pentru Rafael & Sons

a Fashion House Outlet Centre

4 Campanie de

management al riscurilor pentru AIG România

2011 4 Lansarea AXA Life

Insurance \n România 4 Evenimentul de aniversare a 100 de ani de la \nfiin]area Franke 4 Inaugurarea noului sediu FAN Courier [i lansarea primei benzi de sortare automat` a coletelor

4 Implementarea

edi]iei a doua a proiectului de CSR Art` pentru Via]` – Servier Pharma

Pentru mine, Saatchi & Saatchi PR a reprezentat \nceputul. |mi amintesc perfect fiecare detaliu al trimiterii CV-ului, emo]iile pe care le-am avut la fiecare \ntrebare primit` la interviu, prima mea zi de internship \n care parc` \nv`]am s` «merg» pe holurile agen]iei, bucuria primei sarcini bine f`cute, corectarea primei gre[eli. |n spatele tuturor acestor lucruri se afl` cele care au crezut \n mine ca om, pentru c` \n calitate de specialist \n comunicare nu aveam nimic \n spate la vremea aceea.”

Saatchi PR este locul care \mi permite s` m` exprim, s` conectez [i s` m` conectez. |mi place c` ceaiul de diminea]` ne inspir` [i ne ajut` s` ne sincroniz`m for]ele printr-o bun` \n]elegere [i lucru \n echip`. Cred \ntr-un proverb chinezesc care spune: «|n spatele unui om capabil se afl` \ntotdeauna al]i oameni capabili». Munca \n echipa este cheia marilor realiz`ri. Când ad`ugam valoare muncii noastre, devenim o echip` valoroas`. Din acest motiv, o persoan` este un num`r mult prea mic pentru a genera ceva m`re] \ntr-o echip`.”

DANIELA CARASTOIAN, Account Executive

ILINCA MARCU, Corporate Communication Officer

“

propagarea rapid` a unui subiect, presupune instrumente [i tactici noi cum ar fi “dark site-uri” pentru situa]ii cu impact major sau social media newsroom-uri, ambele având un rol esen]ial \n centralizarea surselor de informare \n astfel de situa]ii.

Proiectele de CSR implementate \n colaborare cu unele dintre cele mai importante ONG-uri de pe pia]a local` (AIESEC, Asebuss, United Way, Special Olimpics, Ovidiu Rom, Principesa Margareta, Samusocial) sunt un alt punct \n care Saatchi & Saatchi PR are experien]` extins`.

De ceva timp au fost incluse noi arii de expertiz` food & nutrition, \n Saatchi & Saat chi PR devenind agen]ie local` ca prima re se specializea z` \n acest dom Un prim pas \n eniu. aceast` direc]ie a fost f`cut prin c` Larisa Petrini fa ptul a ob]inut calitat ea de Ambasado Food Revolutio r n \n România, pr ogramul de educ nutri]ie ini]iat de a]ie \n cunoscutul buc` tar Jamie Oliver s-a \nrolat \n do , [i u` dintre cele m ai importante [c specializare \n oli cu nutri]ie din lum e: The Institute Integrative Nutri of tion [i Cornell Un iversity.

...PREMII PE M~SUR~ {i la capitolul premii Saatchi & Saatchi PR are cu ce se l`uda. Are \n palmares un Golden Sabre Award din 2008 pentru “Hola, soy Rumano!” [i a fost \n acela[i an agen]ie finalist` la Sabre Award pentru comunicare de criz` (AIG Life România). Pe plan local, tot \n 2008 a câ[tigat dou` premii la Romanian PR Award – comunicare de criz` pentru Bunge [i comunicare public` pentru “Hola, soy Rumano!”. |n 2012 a câ[tigat Bronz la Cannes Lions 2012 pentru Environmental PR – Enel “Seeds the bill” – [i a intrat pe shortlist pentru campania de con[tientizare asupra autismului “Repetition”, iar \n 2013 a câ[tigat [apte premii la Cannes Lions pentru campania “Days of Hope”.

O premier` pe pia]a local` de comunicare a reprezentat-o trofeul de aur câ[tigat la World Luxury Award pentru campania “The Chronicler” realizat` pentru brandul de diamante Rafael & Sons. Este pentru prima dat` când o campanie dezvoltat` \n România este premiat` la cea mai important` competi]ie de comunicare dedicat` industriei luxului, al`turi de branduri cunoscute cum ar fi Yves Saint Laurent, Waldorf Astoria sau Paco Rabanne. Biz Biz

27

Prin specializare, cu profesionalism La cinci ani de la \nfiin]area Saatchi & Saatchi PR, Larisa Petrini vorbe[te despre echip`, proiecte, lec]iile \nv`]ate [i sursele de inspira]ie \n munca de zi cu zi. Pe scurt, despre un pariu câ[tigat cu ea \ns`[i.

A]i ajuns \n al cincilea an de Saatchi & Saatchi PR. Ce amintire p`strezi din prima zi \n agen]ie? |n 2008, transformarea Saatchi & Saatchi PR dintr-un department \ntr-o agen]ie de sine st`t`toare a fost evolu]ia fireasc` \ntr-o pia]` \n care PR-ul devenea o disciplin` esen]ial` \n industria comunic`rii. Saatchi & Saatchi a fost prima agen]ie din România care a mizat pe PR \nc` de la \nfiin]are, incluzând un department specific \n structura sa. Pe m`sur` ce industria a evoluat, am avut ocazia s` lucr`m pe proiecte de mare complexitate [i s` fim invita]i \n pitch-uri. |n 2008, am considerat c` este momentul oportun s` cre`m o agen]ie de PR full service care s` ofere expertiz` \n toate ariile, atât separat cât [i \n completarea serviciilor clien]ilor agen]ieimam`. Obi[nuit cu modelul american, \n care PR-ul are un rol esen]ial \n tot ce \nseamn` industria comunic`rii, Radu Florescu, CEO al Saatchi & Saatchi România [i unul dintre pionierii industriei de advertising de la noi, a fost un mare sus]in`tor al ideii de a \nfiin]a o companie de PR separat`. Când am plecat la drum ca business de sine st`t`tor, portofoliul nostru de clien]i includea deja branduri recunoscute \n plan intern dar [i interna]ional. Aveam o echip` format` din 8 consultan]i, cu specializ`ri multiple, care puteau oferi clien]ilor servicii complete de PR: criz` [i comunicare corporatist`, comunicare de brand, CSR [i comunicare intern`.

Dar la nivel personal?

La nivel personal, proiectul Saatchi & Saatchi PR a \nsemnat un pariu cu 28

Biz

mine \ns`mi. Eram de cinci ani \n Saatchi & Saatchi [i conduceam departamentul de PR al agen]iei. A conduce un business de sine st`t`tor este \ns` cu totul diferit, un angajament care te oblig` s` faci un pas \nainte, s`-]i asumi o responsabilitate mult mai mare, atât fa]` de ac]ionari, cât [i fa]` de angaja]i. PR-ul a intrat \n via]a mea dup` ce, ca jurnalist, am lucrat pe un proiect cu Mihaela Nicola (The Group), care la acel moment conducea Ogilvy. |n prima zi la Ogilvy PR, \mi amintesc de echipa mic` dar frumoas`, de energia Gabrielei Lungu [i de sediul aproape intimidant branduit pân` la cele mai mici detalii.

Cum func]iona]i voi ca echip`?

Specializarea este cuvântul cheie, motiv pentru care serviciile noastre sunt \mp`r]ite \n dou` categorii: cea de comunicare corporate, management de criz` & CSR [i cea de comunicare de brand. Saatchi & Saatchi PR \nseamn` o echip` de consultan]i \n adev`ratul sens al cuvântului. Din echip` face parte [i clientul, care este \ntotdeauna partener, mai ales c` anumite decizii se iau \n minute, nu \n ore sau zile, [i rezultatele unei campanii reprezint` un obiectiv comun, acesta fiind unul dintre motivele pentru care ne baz`m pe parteneriate mai vechi de trei ani cu mul]i dintre ei.

Apartenen]a la unul dintre cele mai mari grupuri de comunicare din România, Saatchi & Saatchi, ne asigur` accesul la resurse de crea]ie, produc]ie [i media. |n ultimii ani am pus bazele unei afilieri cu MS&L, cea mai important` agen]ie de comunicare strategic` [i PR din cadrul gru-

pului Publicis, colaborare concretizat` prin acces la expertiz` de cel mai \nalt nivel, particip`ri la pitch-uri interna]ionale al`turi de agen]ii din \ntreaga Europ` [i colabor`ri pe proiecte pentru clien]i din re]ea. |n echip`, modelul se bazeaz` pe disciplin`, rigurozitate [i profunzime, responsabilitate, dar [i complementaritate. Fiecare membru al echipei are propria expertiz`, propriile afinit`]i cu un domeniu sau altul, dar nu refuz` niciodat` s` dea o mân` de ajutor când alt coleg din echip` are nevoie.

Consultan]ii au la dispozi]ie o bibliotec` cu aproximativ 500 de titluri relevante pentru industria noastr`, dar [i filme care pot constitui o surs` de inspira]ie pentru domeniul \n care activ`m. Pentru a interac]iona [i \n cadru informal, ne facem timp pentru ie[iri \mpreun`.

Ce ai \nv`]at \n cinci ani de Saatchi & Saatchi PR? Am \nv`]at c` a fi manager este un proces care se modific` continuu. Este un proces \n care \nve]i deopotriv` de la clien]i, echip`, parteneri sau competi]ie. Cea mai importan]` lec]ie pe care am \nv`]at-o ca manager a fost aceea c` trebuie s` te concentrezi pe lucrurile cu adev`rat importante, s` te la[i furat de detalii doar când ele fac \ntr-adev`r diferen]a, s` fii realist dar nu comod când stabile[ti obiective, s` analizezi rapid resursele de care dispui atunci când accep]i o nou` provocare [i s` ai \ncredere deplin` \n echipa pe care ai construit-o. Ca manager am \nv`]at c` oamenii sunt cea mai important` resurs`. |ntr-o industrie ca a noastr`, succesul unui manager se

SAATCHI & SAATCHI PR m`soar` prin succesul echipei pe care a construit-o.

Care este sursa ta de inspira]ie \n PR? M` inspir preponderent din literatura de specialitate (c`r]i, Harvard Business Review, Fast Company, INC, Business Insider), studiile de caz interne [i interna]ionale de succes; cele mai bune practici [i tendin]ele constituie baza pentru activitatea noastr` cotidian`. Clientul care te provoac` invitându-te la pitch pentru c` \]i pune creativitatea la munc`. Consumatorul este la rândul lui o surs` important` de inspira]ie. Cu ajutorul lui clientul \[i m`soar` succesul sau e[ecul unei campanii. Noi, comunicatorii, suntem cei care trebuie s` g`sim cele mai bune solu]ii pentru a construi o campanie de succes. Uneori sursa de inspira]ie venit` dinspre consumator ]ine chiar de comportamentul nostru: deschiderea pentru tot ce \nseamn` nou, dorin]a de a schimba o obi[nuin]`, curiozitatea, utilitatea unui produs sau serviciu, facilitatea lui.

Care este zona PR-ului \n care consideri c` industria româneasc` mai are de \nv`]at?

Larisa Petrini, Managing Partner, Saatchi & Saatchi PR

Cred foarte mult \n specializare [i puterea acredit`rilor pe care institu]iile de top le ofer` din punctul de vedere al credibilit`]ii [i profesionalismului.

De aceea, ne-am asigurat c` \ndeplinim toate cerin]ele ca Saatchi & Saatchi PR s` primeasc` acredit`rile industriei, atât generale cât [i specifice. Un alt capitol unde industria local` de PR ar trebui s` fac` eforturi este acela de stabilire a unui set de practici [i etic` \n industrie la care s` adere to]i juc`torii. Cred de asemenea c` agen]iile trebuie s` devin` mai vizibile [i mai agresive. Ultimele date arat` c` valoarea pie]ei de PR din România este cu 50% mai mare decât cea de digital (36 milioane euro fa]` de 20 milioane euro), aceste dou` discipline fiind cele care conduc deta[at \n toate topurile legate de tendin]e \n industria de comunicare. Biz Biz

29

MANAGEMENT BULGAR, COMPANIE FINLANDEZ~, SUCCES ROMÅNESC Rossen Petkov, noul General Manager al Nokia pe România [i Balcani, vorbe[te pentru Biz despre pia]a de telefoane mobile din România [i modelele cu care compania finlandez` inten]ioneaz` s` \[i \nt`reasc` pozi]ia \n pia]`. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

32

Care sunt obiectivele dumneavoastr` pentru România?

Ce particularit`]i prezint` pia]a din România, comparativ cu restul Balcanilor?

Cu siguran]`, unul din principalele mele obiective pentru pia]a din România const` \n a men]ine \ncrederea [i devotamentul utilizatorilor [i a cre[te cota de pia]`. De asemenea, inten]ionez s` consolidez parteneriatele pe care Nokia le are cu operatorii de telefonie mobil`, lan]urile de retail de telecomunica]ii [i, desigur, vom avea o colaborare strâns` cu colegii de la Microsoft România pentru a dezvolta ecosistemul nostru [i pentru a aduce aplica]ii locale pe pia]`.

România este cea mai mare pia]` din aceast` regiune [i, a[adar, foarte important`. Mi-a luat ceva timp pentru a ajunge s` cunosc pie]ele [i specificul lor, oamenii [i cultura local`, tot atâtea detalii la care trebuie s` m` adaptez.

Românii sunt foarte \nclina]i c`tre mobilitate [i constituie un public deschis, foarte receptiv la noile tehnologii [i dispus s` \ncerce tot ceea ce este nou \n materie de func]ii [i design. Cererea de pe pia]a româneasc` e foarte prompt` [i puternic`, iar num`rul uti-

Biz

lizatorilor care se \ndreapt` spre terminale avansate e din ce \n ce mai mare.

C`rui segment de consumatori v` adresa]i prin linia de smartphone-uri Lumia?

Noile noastre smartphone-uri Nokia Lumia au un design robust dar elegant, precum [i o excelent` tehnologie a camerei foto. |n plus, portofoliul nostru extins de produse include dispozitive mobile pentru segmente diverse de utilizatori: de la smartphone-uri entry level, cum sunt Lumia 520 [i Lumia 620, la dispozitivele mid-range – cum

MOBILE

de top, precum lentilele digitale [i serviciul de geolocalizare HERE. De asemenea, ecranul tactil supersenzitiv de 4 inch ofer` o experien]` de con]inut mai responsiv` comparativ cu capabilit`]ile ce se g`sesc \n mod normal \n acest segment de pre].

Care aprecia]i c` sunt principalele atuuri ale telefoanelor Lumia pe pia]`?

La nivel global, oamenii r`spund pozitiv la gama Lumia, iar volumele au crescut trimestru cu trimestru.

Prin terminalele Lumia, Nokia le ofer` utilizatorilor din segmentul de business posibilitatea de a lucra pe telefonul lor mobil a[a cum ar face-o de pe PC-ul personal. Cu platforma Windows 8, Microsoft Office [i Outlook sunt construite pentru a permite angaja]ilor companiilor care utilizeaz` acest terminal s` creeze [i s` editeze ar fi Lumia 720 [i Lumia 820, [i pân` la emblematicele Lumia 920 [i Lumia 925. Nokia \n]elege c` oamenii sunt diferi]i [i au cerin]e diferite. De aceea, Nokia de]ine un portofoliu de produse cuprinz`tor, alc`tuit din categorii de produse diferite [i unice. Oamenii care \[i cump`r` telefoane Nokia, indiferent de segmentul din care fac parte, apreciaz` faptul c` acestea le dau posibilitatea s`-[i poat` exprima personalitatea.

Nokia aplic` o segmentare \n adâncime a pie]ei, iar acest fapt ne-a permis s` identific`m multe grupuri de utilizatori finali [i s` venim pe pia]` cu produse care se potrivesc perfect cu stilurile de via]` ale acestora. Nokia nu se adreseaz` unui singur segment, ci mai multor grupuri de indivizi ale c`ror profiluri le studiem de ceva vreme. Cunoa[terea foarte bun` a profilului utilizatorului este o parte extrem de important` a strategiei Nokia.

Care anticipa]i c` va fi cel mai bine vândut telefon din noua gam` Nokia? De ce?

Nu a[ dori s` speculez, dar eu v`d un poten]ial mare \n vânz`rile de Nokia Lumia 520. Nokia Lumia 520 este cel mai accesibil smartphone Nokia cu Windows Phone 8, livrând experien]e oferite \n mod normal de smartphone-uri

• Rossen Petkov este General Manager pentru Nokia România & Balcani din 1 octombrie 2012.

• A absolvit Universitatea Tehnic` din Sofia, unde a ob]inut un master \n informatic`.

rien]a utiliz`rii unui smartphone. Asha este un competitor real pentru smartphone-uri sub 99 USD. Sunt foarte pu]ine smartphone-uri care pot oferi o experien]` de utilizare la fel de bun` la acest pre]. Terminalele Asha Touch, de exemplu, au un ecran capacitiv foarte responsiv. Navigarea este fluid` [i intuitiv`; num`rul de aplica]ii disponibile (multe gratuit) \n Nokia Store este de ordinul zecilor de mii [i oferim multe aplicaţii gratuite preinstalate, precum HERE Maps [i EA Games.

Ce avantaje aduce pentru Nokia folosirea sistemului de operare Windows Phone 8?

Smartphone-urile Nokia Lumia cu Windows Phone 8 vin cu capabilit`]i foto unice, serviciul de geolocalizare HERE, MS Office pentru deplas`ri [i o

De]ine, de asemenea, o diplom` \n Executive Business Management de la Wharton Business School.

• S-a al`turat companiei Nokia \n 2006, ca Account Manager pentru Nokia Mobile Phones \n Bulgaria. Printre clien]ii s`i s-au num`rat Vodafone, Deutsche Telekom, Telenor, precum [i clien]i de distribu]ie. Au urmat pozi]iile de Country Manager pentru Bulgaria [i apoi General Manager la Nokia Balcani – Bulgaria, Serbia, Macedonia, Muntenegru, Albania [i Kosovo.

• A fost numit General Manager România & Balcani la 1 octombrie 2012.

• Coordoneaz` activit`]ile echipelor locale, precum [i rela]iile cu partenerii locali pentru România, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Muntenegru, Albania, Kosovo [i Moldova.

documente \n PowerPoint, Excel [i Word cu u[urin]`, oriunde ar fi, acestea sincronizându-se perfect cu documentele lor de pe celelalte sta]ii de lucru.

serie de aplica]ii exclusive. De exemplu, Foursquare are câteva caracteristici exclusive pentru dispozitivele Nokia, cum ar fi: realitate augmentat`, recunoa[tere vocal`, suport NFC.

Ce feedback a]i primit din pia]` vizavi de lansarea gamei Asha?

Care sunt principalele canale prin care ve]i comercializa liniile noi de telefoane Nokia?

Un feedback foarte bun, a[ putea spune. Ne bucur`m c` pia]a smartphone-urilor este \n cre[tere, dar exist` \n continuare un segment semnificativ al popula]iei care \nc` nu are expe-

Operatorii de telefonie mobil` din România [i partenerii de retail ai acestora sunt principalele canale de distribu]ie a tuturor produselor noastre. Biz Biz

33

TOP 50 BRANDURI FASCINANTE |N ROMÅNIA Din oceanul de branduri care ne asalteaz` zi de zi se desprinde un grup aparte, care ocup` un loc special \n mintea [i sufletul nostru.

Un studiu realizat de Unlock Market Research \n exclusivitate pentru revista Biz dezv`luie pentru al doilea an consecutiv brandurile care \i fascineaz` pe români.

DE GABRIEL BÂRLIG~, LOREDANA S~NDULESCU

34

Biz

BRANDURI FASCINANTE

Universul brandurilor care ne \nconjoar` are mii [i mii de stele, dar numai câteva sunt fascinante. Sunt cele mai vizibile pe cer [i atrag toate privirile – nu conteaz` m`rimea, vechimea, galaxia, ci conteaz` cât de puternic str`lucesc. Fascina]ia atrage aten]ia, genereaz` emo]ie [i captiveaz`, iar un brand fascinant exercit` o atrac]ie irezistibil`, este ca un magnet pentru consumator. Este important s` nu confund`m fascina]ia pentru un brand cu dragostea sau ata[amentul fa]` de acesta. “De[i ambele sunt emo]ii bazate pe anumite criterii, iubirea este o emo]ie interioar` individului (TU te \ndr`goste[ti), iar fascina]ia este exterioar`, fiind generat` de c`tre brand. Brandul este cel care fascineaz` [i consumatorul constat` [i simte aceast` emo]ie.

Fascina]ia apar]ine m`rcii, este o proprietate, o aur` a sa, care cuprinde [i \nv`luie consumatorii”, precizeaz` Alexandra Cojocaru, Senior Client Service la Unlock Market Research, compania care a realizat, pentru al treilea an consecutiv, Topul Biz al brandurilor fascinante.

Ca [i \n iubire, exist` un set de criterii, de valori ale unei m`rci care o fac s` genereze fascina]ie, iar Unlock le-a

TOP NEW ENTRY 2013 LOC

5.

7.

8.

10.

15.

20.

25.

29.

35.

37.

39.

40.

43.

50.

BRAND

Burberry Lamborghini Calvin Klein Hugo Boss Pampers Hochland Facebook Starbucks IKEA Borsec Google Swatch Mercedes Adidas

identificat pe cele mai importante pentru consumatorii români. Astfel, pentru români, fascina]ie unui brand vine \n propor]ie de 27% din responsabilitate, provocarea contribuie cu 21%, originalitatea cu 20%, puterea brandului – 16%, libertatea – 12% [i carisma – 4%.

Astfel, un brand fascinant nu este doar unul carismatic, care iese \n eviden]`,

dinamism [i vitalitate. Ferrari a coborât de pe prima treapt`, dar r`mâne acela[i brand dinamic, rebel [i f`r` limite, simbolul suprem al vitezei [i adrenalinei. Brandul dep`[e[te grani]ele categoriei – exist` “ro[u Ferrari”–, iar oamenii \[i doresc accesorii cu marca. Podiumul este completat de un brand foarte stabil [i puternic, care \ns` nu se fere[te s`

“De[i fascina]ia are \n continuare [i componente pragmatice, românii \ncep din nou s` viseze, dovada fiind m`rcile nou intrate \n top, care sunt \n mare parte aspira]ionale.”

Alexandra Cojocaru, Senior Client Service la Unlock Market Research

ci este responsabil, consecvent \n ceea ce face, are grij` de consumatori, \ns` \n acela[i timp te surprinde [i te incit`.

DINAMICA FASCINA}IEI Dac` ne uit`m la topul m`rcilor fascinante din acest an, vom vedea c` acestea sunt \n general m`rci premium [i de lux de ma[ini sau haine, dar [i b`uturi alcoolice sau produse alimentare. Fascina]ia are o latur` aspira]ional` puternic`, românii fiind fascina]i de m`rci precum Porsche, Ferrari sau Burberry [i Hugo Boss. Brandurile puternice, axate pe statut [i renume, capteaz` [i emo]iile românilor.

Totu[i, fascina]ia are [i o latur` comun`, familiar`, dar a “familiarului ie[it din comun”, cum este cazul Rom, o marc` cunoscut`, accesibil` [i consumat` de mul]i, care este \ns` diferit` \n categoria din care face parte.

Clasamentul din acest an are un nou lider, care este, totu[i, din acela[i domeniu (auto) cu \nving`torul din anii trecu]i, dar a urcat nu mai pu]in de opt locuri de la edi]ia precedent`.

Porsche este un brand aspira]ional, cu o tradi]ie \ndelungat`, care fascineaz` prin constan]a \n timp, dar [i prin

inoveze [i s` comunice cât mai \ndr`zne] dar [i relevant cu consumatorul – Heineken.

Top 5 este completat de Stella Artois – un brand emo]ional care reu[e[te s` se apropie foarte mult de consumator, trezind nostalgii ale vremurilor trecute – [i Burberry – brand nou lansat pe pia]a local`, dar admirat de români [i u[or de recunoscut ca simbol al elegan]ei [i profesionalismului pe pia]a de mod` [i accesorii.

METODOLOGIE Topul Brandurilor Fascinante edi]ia 2013 a fost realizat \n luna iunie, pe un e[antion reprezentativ la nivel urban, de 600 de responden]i cu vârste \ntre 18 [i 55 ani, prin metoda interviev`rii telefonice (chestionare CATI). Responden]ii au evaluat brandurile din patru categorii de produse (dintr-un maxim posibil de opt categorii), prin raportare la o baterie de atribute pragmatice [i emo]ionale, definitorii pentru fascina]ie. |n urma acestei evalu`ri, pentru fiecare brand am calculat un indice al fascina]iei, iar rezultatele au fost centralizate \ntr-un top al celor mai fascinante 50 de branduri. Biz Biz

35

2012: 9

BRANDURI Porsche

porsche.com

Numele brandului a devenit sinonim cu luxul sportiv, iar silueta ma[inilor produc`torului german este recunoscut` de oricine dintr-o privire. Anul acesta, iconicul model 911 aniverseaz` 50 de ani, ocazie cu care Porsche va lansa o edi]ie limitat` ce va fi prezentat` la Salonul Auto de la Frankfurt, \n septembrie. Anul 2012 a fost cel mai bun din istoria m`rcii, cu peste 143.000 de ma[ini vândute [i venituri de aproape 14 miliarde de euro.

1 2012: 1

Ferrari

2012: 5

ferrari.com

Putere, pasiune, exclusivitate [i, evident, fascina]ie – Ferrari le are pe toate. Chiar dac` a coborât de pe prima pozi]ie a clasamentului nostru, brandul italian continu` s` exercite o putere de atrac]ie unic`. Noutatea de anul acesta a m`rcii a fost modelul LaFerrari, prezentat la Geneva, care va fi construit \n doar 499 de exemplare [i care ofer` \n premier` un sistem hibrid de propulsie. Fi]i f`r` griji, ma[ina ajunge la 100 km/h \n mai pu]in de 3 secunde [i “zboar`” pân` la 350 km/h.

Stella Artois

4

2012: 6

2012: –

heineken.ro

La aniversarea de 140 de ani, Heineken se bucur` de prezen]` \n aproape toate ]`rile [i este considerat cel mai valoros brand interna]ional de bere premium din lume. Recent a fost lansat` cea de a doua serie Dropped, parte a campaniei globale The Voyage, care testeaz` reac]iile [i ac]iunile oamenilor atunci când sunt sco[i din cotidian [i abandona]i \n marele necunoscut, având la dispozi]ie doar câteva lucruri utile \n g`sirea drumului spre cas`.

3

Biz

stellaartois.com

O bere care vorbe[te consecvent [i cu har despre rafinament, bun gust, tradi]ie [i respect. Cea mai recent` campanie Stella Artois este centrat` \n jurul Ritualului de Turnare a Berii \n 9 pa[i, care subliniaz` unicitatea brandului pe o pia]` tot mai aglomerat`. De altfel, utilizatorii sunt invita]i online \ntr-un “Club des Connaisseurs”, care recomand` locuri [i experien]e rafinate [i unice din toat` lumea.

Originar` din Leuven, Stella Artois a ap`rut ca brand \n 1926.

2

Heineken

36

Brandurile aflate anul acesta \n Top 10 confirm` apeten]a românilor pentru componenta aspira]ional` a fascina]iei, dar [i aprecierea pentru inova]ie [i

Burberry

burberry.com

Cu o istorie de peste un secol [i jum`tate, brandul s-a adaptat cu brio noilor tehnologii. Din septembrie 2011, compania transmite pe pagina de Facebook prezent`rile colec]iilor \n format HD, iar pe contul de YouTube pot fi urm`rite prezent`ri de mod`, spoturi publicitare sau interviuri cu reprezentan]ii companiei. |n septembrie 2011 a ini]iat primul tweetwalk show din lume, cu imagini \n premier` din colec]ia de prim`var` 2012.

5

BRANDURI FASCINANTE 2012: –

FASCINANTE curaj. Iar prezen]a unui brand românesc \ntre primele zece demonstreaz` c` putem lupta de la egal la egal cu m`rcile globale.

DE GABRIEL BÂRLIG~

Calvin Klein

8

2012: 8

Rom

romautentic.ro

|n 2010, Rom a pus la \ncercare spiritul patriotic al românilor prin “Noul Rom”. Un an mai târziu, a demarat campania “ROMânii sunt de[tep]i”, prin care propunea schimbarea imaginii României pe internet. |n 2012 a lansat o nou` campanie, ce aducea \n lumina reflectoarelor “zvâcul”, pe care Rom \l ofer` atunci când e consumat.

Atât campania “Noul Rom”, cât [i “ROMânii sunt de[tep]i” au fost premiate \n festivaluri de comunicare na]ionale [i interna]ionale.

6

2012: 2

Jack Daniel’s

lamborghini.com

Anul acesta, Automobili Lamborghini s`rb`tore[te 50 de ani [i, prin urmare, toate modelele produse \n 2013 vor purta emblema “50th Anniversary” pe bord. Ferruccio Lamborghini producea tractoare pân` \n 1963, când a decis s` fac` ma[ini sport mai bune decât Ferrari, dup` ce ar fi fost jignit chiar de proprietarul “c`lu]ului cabrat”. Dup` celebrele Gallardo [i Murcielago, noua vedet` a constructorului italian este modelul Aventador.

7

jackdaniels.com

Este un brand r`s`rit din legendele sudului american, unde Jack Daniel a primit, la finele secolului XIX, licen]a pentru a deschide o distilerie de whisky \n statul Tennessee. La finele anului trecut, Jack Daniel’s a lansat [i \n România Winter Jack, un lichior pe baz` de whiskey Jack Daniel's [i suc concentrat de mere, care se bea doar fierbinte, iar \n aceast` var` recomand` cocteilul Lynchburg Lemonade, cu whisky, triplu sec, sour mix [i suc de l`mâie.

9

2012: –

Lamborghini

calvinklein.com

|n patru ani de la lansarea din 1967, Calvin Klein a ajuns la vânz`ri de 5 milioane de dolari. |n 2009, vânz`rile pentru toate brandurile din portofoliu (Calvin Klein Collection, ck Calvin Klein, Calvin Klein, Calvin Klein Jeans, Calvin Klein Underwear) dep`[eau 5,8 mld. dolari. |n 2003 compania a fost cump`rat` de Phillips-Van Heusen (PVH), care de]ine [i Van Heusen, BCBG Max Azria, BCBG Attitude, Michael Michael Kors, Chaps, Donald J. Trump Signature Collection, Tommy Hilfiger.

2012: –

Hugo Boss

hugoboss.com

Lider pe segmentul premium [i de lux, Hugo Boss Group a \nregistrat \n cele peste 6.800 de spa]ii comerciale pe care le de]ine \n 129 de ]`ri vânz`ri de 2,3 mld. de euro \n 2012. |n afara brandului Boss, din portofoliul companiei fac parte [i Boss Orange, Boss Green [i Hugo.

Compania comercializeaz` o gam` larg` de produse, de la \mbr`c`minte clasic` [i sport pân` la \nc`l]`minte, parfumuri, ochelari de soare, ceasuri, haine pentru copii [i textile pentru cas`.

10

Biz

37

BRANDURI FASCINANTE LOC

11

LOGO

LANSARE ORIGINE

1901

Elve]ia

SITE

milka.ro

U[or de recunoscut datorit` ambalajului mov care dateaz` din 1901 [i v`cu]ei Milka, devenit` din anii ’90 emblema m`rcii [i una dintre cele mai de succes figuri publicitare, cu apari]ii \n 100 de spoturi televizate, Milka a câ[tigat milioane de fani \n \ntreaga lume, cu vânz`ri anuale de 400 de milioane de tablete de ciocolat`.

zara.ro

De]inut de grupul Inditex, cu peste 6.000 de magazine \n 86 de pie]e din lume, Zara a ajuns una dintre cele mai cunoscute m`rci de “fast fashion” de[i nu \[i face publicitate. Pentru a atrage clien]ii, a g`sit un mix de cinci elemente: pozi]ionarea magazinelor, arhitectura lor, decorarea vitrinelor, a[ezarea produselor [i customer service.

heidi.ro

Ciocolata Heidi, produs` \n fabrica din Pantelimon, fondat` \n 1994 de familia eleve]ian` Laederach, proprietarii produc`torului de ciocolat` premium Läderach AG, a devenit un brand interna]ional cu prezen]` \n 45 de ]`ri, pe [ase continente. Din aprilie 2013, Heidi Chocolat face parte din KEX KEX Confectionery.

coca-cola.ro

Pentru prima dat` \n istoria brandului, Coca-Cola ofer` logo-ul consumatorilor, dedicându-le sticle cu numele lor. Prin campania “|mparte o Coca-Cola”, cele mai populare 150 de nume române[ti \nlocuiesc logo-ul. Selec]ia a fost realizat` luând \n calcul cele mai folosite nume la nivel na]ional, pentru femei [i b`rba]i, n`scu]i \ntre 1982 [i 2000.

pampers.ro

Cel mai bine vândut de brand de scutece absorbante din lume, Pampers s-a remarcat \n ultimii ani printr-o comunicare activ` prin platformele de socializare online, \n special Facebook. Campania “Gift to Grow”, menit` a recompensa p`rin]ii care au ales brandul Pampers, a contribuit la cre[terea substan]ial` a cotei de pia]`.

redbull.ro

B`utura energizant` a dat lovitura \n 2013, sus]inând saltul cu para[uta din stratosfer` al austriacului Felix Baumgartner, \n cadrul unui eveniment mondial de senza]ie, care a \ntip`rit definitiv Red Bull \n memoria consumatorilor ca suporter al sporturilor extreme.

2012: 13

12

1975

Spania

2012: 10

13

1993

România

2012: 15

14

1886

SUA

2012: 18

15

1961

SUA

2012: –

16

1987

Austria

2012: 11

17

1976

SUA

apple.com/ro

De[i dispari]ia lui Steve Jobs i-a f`cut pe mul]i s` declare c` viitoarele produse Apple nu se vor ridica la nivelul celor precedente, compania merge decis` \nainte. Noul sistem de operare iOS 7.0 a fost deja destul de criticat, dar anul acesta se a[teapt` un nou iPhone [i un nou iPad (plus al doilea iPad mini).

bmw.ro

Pasul \ndr`zne] pe segmentul SUV s-a dovedit câ[tig`tor [i, \n ultimii ani, modelele din seria X s-au vândut foarte bine. Acum, brandul german face un pariu temerar cu seria BMW i, modele electrice care ofer` o viziune a viitorului mobilit`]ii nu doar la nivel de propulsie, ci [i de design.

murfatlar.ro

Dup` o perioad` mai activ` de promovare, Murfatlar pare s` fi f`cut un pas \n spate \n domeniu. R`mâne un brand apreciat de consumatorii români, iar investitorii deruleaz` din 2010 un proiect de re\ntinerire a viei. Compania [i-a bazat, de altfel, cre[terea pe investi]ii masive \n tehnologie [i modernizare, dar [i \n l`rgirea gamei de produse.

hochland.ro

De 20 de ani \n România, Hochland, originar din Bavaria, este o marc` de brânzeturi comercializat` \n peste 50 de ]`ri. Compania de]ine 12 facilit`]i de produc]ie \n Germania, Polonia, România, Rusia, Fran]a, Spania [i Iran. Aniversarea de 85 de ani a fost marcat` pe plan local \n blogosfera culinar`.

2012: 12

18

1917

Germania

2012: 32

19

1875

România

2012: 14

20 2012: –

38

Biz

1927

Germania

DESCRIERE

Bucuria gustului, fascina]ia lucrului bine f`cut Când spui Hochland, te gânde[ti imediat la nenum`rate tipuri de brânzeturi, dar [i la bucuria momentelor petrecute al`turi de cei dragi sau la c`ldura meselor din familie. Leg`tura puternic` dintre consumatori [i aceast` marc` a f`cut ca Hochland s` se numere printre brandurile care \i fascineaz` pe români.

Andreea Marincescu, manager de marketing la Hochland România, crede c` Hochland este un brand atât de apreciat datorit` momentelor de bucurie pe care le inspir` de peste 85 de ani.

POVESTEA HOCHLAND |N LUME Hochland a \mplinit anul trecut 85 de ani, iar \nceputurile sale sunt legate de Heimenkirch, Allgau, \n landul german Bavaria – recunoscut [i azi \n toat` lumea pentru produc]ia de brânzeturi de calitate. Hochland a pornit ca o afacere de familie – ceea ce este [i ast`zi. De aici aten]ia la detalii, preocuparea pentru lucrurile bine f`cute, dorin]a de a dovedi mereu c` Hochland este un adev`rat expert \n domeniul s`u. |n peste 50 de ]`ri de pe 5 continente, brânzeturile Hochland respect` cele mai \nalte standarde de calitate [i se dezvolt` prin inova]ie.

Suntem unul dintre cei mai mari produc`tori de brânzeturi din Europa, pozi]ie pe care am câ[tigat-o \n timp, cu mult` munc`. De la \nceput pân` ast`zi, povestea Hochland se bazeaz` pe \ncrederea consumatorilor. A[a au ajuns produsele Hochland pe mesele a milioane de consumatori. A[a am devenit un grup cu aproximativ 4.000 de angaja]i [i dou`sprezece facilit`]i de produc]ie \n ]`ri precum Germania, Polonia, România, Rusia, Fran]a, Spania [i Iran.

POVESTEA HOCHLAND ROMÂNIA Povestea fascinant` a m`rcii Hochland pe pia]a local` \ncepe \n anul 1993, când au fost importate primele produse Hochland. |n 1998 a fost deschis` filiala din România, la Sighi[oara, unde a \nceput s` func]ioneze prima fabric` Hochland din România, iar \n 1999 a fost inaugurat` cea de a doua fabric`, la Sovata. Cele dou` fabrici func]ioneaz` [i \n prezent, având peste 350 de angaja]i.

2013 este un an foarte important pentru Hochland \n România. Este un an aniversar \n care s`rb`torim 20 de ani de activitate pe pia]a româneasc`, ani \n

care am reu[it s` câ[tig`m pozi]ia de lider de pia]` absolut [i de lider \n majoritatea segmentelor pe care suntem prezen]i. De la ca[caval la brânz` topit`, creme de brânz`, telemea, brânzeturi cu mucegai, cedar, brânzeturi rase sau sortimente tradi]ionale române[ti, cum ar fi brânz` de burduf, produsele noastre sunt foarte \ndr`gite de consumatorii români.

POVESTEA LEG~TURII CU CONSUMATORII Exist` branduri care comunic` ra]ional, altele care creeaz` leg`turi emo]ionale cu consumatorii lor. Pentru Hochland, ambele dimensiuni au fost [i sunt importante, definind modul \n care comunic`m [i felul \n care ne desf`[ur`m activitatea.

Ra]ional, facem permanent eforturi de a eficientiza aspecte ce ]in de produc]ie [i distribu]ie pentru a oferi cele mai bune brânzeturi, la o calitate constant excelent`, la un pre] corect.

Din punct de vedere emo]ional, \n ultimii ani, Hochland a fost mereu \n topul brandurilor iubite de români.

Notorietatea m`rcii este o m`sur` a performan]ei, cu care ne mândrim: 81% dintre consumatori men]ioneaz` spontan Hochland atunci când sunt \ntreba]i ce m`rci de brânzeturi cunosc.

Iar 71% declar` c` au consumat cel pu]in un produs Hochland \n ultimele trei luni.

Pe parcursul celor 20 de ani, s-au creat leg`turi puternice \ntre consumatori [i brand. Cum am reu[it? Fie prin comunicarea tradi]ional`, fie prin comunicarea pe canale 2.0, \ntotdeauna fiind aproape de ei, ascultându-le cu aten]ie sugestiile [i \ncercând s` nu le dezam`gim niciodat` \ncrederea. Ne bucur`m c` putem dialoga [i mai mult cu consumatorii no[tri prin canalele de social media, infoline, prin studiile de pia]` pe care le \ntreprindem.

A[adar, ra]iune [i emo]ie, constante [i autentice, acestea sunt secretele unei leg`turi puternice cu consumatorii Hochland.

POVESTEA BUCURIEI GUSTULUI Prin tot ceea ce facem \ncerc`m s` aducem bucurie consumatorilor no[tri.

Brandul Hochland inspir` bun` dispozi]ie, \ncredere [i familiaritate, de aceea pre]uim momentele petrecute al`turi de cei dragi. Suntem parte din via]a oamenilor, ne integr`m \n decorul vie]ii moderne a consumatorilor români, oferind inspira]ie pentru preg`tirea meselor \n familie, pentru pache]elul de [coal` al celor mici, dar [i pentru gust`rile rapide din timpul pauzei de mas`, la birou. Bucuria Gustului este promisiunea pe care o facem celor care cred c` suntem un brand fascinant. Este o promisiune pe care tot cu bucurie o onor`m [i noi zi de zi, produs cu produs.

BRANDURI FASCINANTE LOC

21

LOGO

LANSARE ORIGINE

1909

Fran]a

SITE

lorealparis.ro

Brandul L’Oréal, lider mondial \n cosmetice [i parfumerie, de peste 100 de ani \mbin` cu succes \n strategia de comunicare rezultatele cercet`rii [tiin]ifice [i inova]ia cu idealurile de frumuse]e. Din 2011, L’Oréal a crescut substan]ial bugetul alocat promov`rii \n mediul digital, \ns` nu \n detrimentul altor activit`]i de promovare.

discovery.ro

Discovery Channel face parte din re]eaua Discovery Networks Europa Central` & de Est, Orientul Mijlociu [i Africa, al`turi de alte branduri de televiziune precum TLC, Animal Planet, Discovery Science [i Discovery HD Showcase. Programele Discovery ajung la peste 244 de milioane de abona]i din 118 ]`ri de pe trei continente.

durex.com/ro-RO

Aflat mereu \n tendin]e, brandul de produse de contracep]ie folose[te din plin re]elele sociale pentru a ajunge la consumatori.

Un exemplu este aplica]ia de Facebook “Durex B Close”, care \ncurajeaz` utilizatorii din România [i Bulgaria s` creeze cel mai bun design de print de lansare pentru pachetul B Close.

harley-davidson.com

Când \nsu[i Papa binecuvânteaz` o companie, este clar cât de cunoscute [i apreciate sunt produsele acesteia. Motocicletele Harley-Davidson, asociate cu libertatea, exercit` de decenii o atrac]ie irezistibil`, iar cei care le folosesc formeaz` o comunitate la care multe branduri doar viseaz`.

facebook.com

Poate c` ac]iunile companiei nu se afl` la nivelul uria[ \nregistrat la listare, dar Facebook a dep`[it 1,1 miliarde de utilizatori [i continu` s` domine autoritar peisajul re]elelor sociale. Achizi]ia Instagram nu a f`cut decât s`-i sporeasc` for]a \n social media.

microsoft.com/ro-ro

Pentru gigantul software-ului mondial, 2013 este un an crucial, dat` fiind lansarea pe scar` larg` a noului sistem de operare Windows 8. Noua interfa]` Metro, bazat` pe touch, schimb` felul \n care vom folosi computerele, dar marea provocare pentru Microsoft r`mâne zona de mobile.

natgeo.ro

Una dintre cele mai mari organiza]ii [tiin]ifice nonprofit din lume, The National Geographic Society inspir` oamenii s` le pese de soarta planetei \nc` din 1888, diversificându-[i de-a lungul anilor domeniile de interes de la geografie, arheologie, [tiin]e naturale pân` la sus]inerea mediului [i a conserv`rii monumentelor istorice.

hm.com/ro

Cunoscut drept retailerul de haine care folose[te cea mai mare cantitate de bumbac organic din lume, H&M pune sustenabilitatea la loc de cinste. |n 2013, H&M devenea primul produc`tor din lumea modei care lansa \n magazinele din toate cele 48 de ]`ri \n care este prezent o campanie de reciclare a hainelor vechi.

starbucks.com

Lan]ul global Starbucks, cu peste 14.000 de cafenele \n America de Nord, Europa, Orientul Mijlociu, America Latin` [i coasta pacific`, face progrese considerabile \n domeniul promov`rii digitale. Un exemplu \n acest sens este lansarea unei versiuni \mbun`t`]ite a site-ului pentru mobil [i tablet`.

mtv.ro

Brandul care ani la rând s-a f`cut remarcat exclusiv prin transmisiunile de videoclipuri muzicale a devenit \n ultimul timp sinonim cu produc]ia de reality show-uri. MTV a investit \n cercetarea [i \n]elegerea nevoilor \n schimbare ale telespectatorilor [i continu` s` influen]eze categoric la nivel global cultura popular` a timpurilor noastre.

2012: 17

22

1985

SUA

2012: 23

23

1929

Marea Britanie

2012: 4

24

1903

SUA

2012: 7

25

2004

SUA

2012: 19

26

1975

SUA

2012: 34

27

1997

SUA

2012: 29

28

1947

Suedia

2012: 28

29

1971

SUA

2012: –

30 2012: 26

40

Biz

1981

SUA

DESCRIERE

ISTORIA

de la pasiunea secret` pentru experi m Subiect al viselor copiilor, obiect al dorin]ei pentru cei mai mari, star \n blockbuster-uri [i apari]ie spectaculoas` pe str`zi – un automobil Porsche nu poate trece neobservat. Pentru fiecare Porsche, la fiecare edi]ie limitat`, la fiecare detaliu atent aplicat sau motorizare \ndelung proiectat` [i testat`, materia prim` este pasiunea pur` – pasiune pentru design, pentru inginerie, pentru performan]`. Dar cum a \nceput povestea m`rcii?

P

Pe 3 septembrie 1875 se n`[tea \n Maffersdorf – acum Vratislavice, Republica Ceh` – al treilea copil din cei cinci ai familiei Porsche, Ferdinand. Tat`l s`u, Anton, avea un atelier de instala]ii sanitare, pe care, teoretic, fiul ar fi trebuit s`-l preia. Cu toate acestea, adolescentul avea alte interese – la 14 ani era pasionat de experimentele electrice. Tat`l, neimpresionat, \i interzicea s`-[i ocupe timpul cu asemenea lucruri, motiv \n plus pentru Ferdinand \ns` s`-[i amenajeze un mic atelier secret unde \[i putea vedea \n lini[te de experimente.

Astfel, Ferdinand Porsche a fost cel care a pus bazele propriei companii de design auto, pe 23 aprilie 1931 – “Dr. Ing. h. c. F. Porsche GmbH, Konstruktionen und Beratung für Motoren und Fahrzeuge”. Acest an este, \n mod

evident, unul decisiv pentru industria auto, fiind [i anul na[terii Broscu]ei, popularul Volkswagen Beetle. Designul modelului, r`mas \n continuare un simbol cultural [i estetic, a fost realizat de compania independent` fondat` de c`tre Porsche.

Ferry, fiul lui Ferdinand, a avut un rol-cheie \n dezvoltarea companiei, dar [i \n procesul de crea]ie a ceea ce avea s` fie primul model Porsche – 356, lansat \n 1948. Modelul, numit astfel dup` num`rul proiectului de design, a fost produs manual \n 52 de exemplare, \ntr-un mic atelier din Gmund, Austria. Cu un motor de numai 40 de cai-putere, o versiune mai puternic` a celui care punea \n mi[care Beetle-ul, primul model Porsche a devenit \n scurt timp recunoscut pentru manevrabilitate [i agilitate, dar [i pentru confort [i

siguran]` – atribute rare pentru un model sport.

Modelul Speedster, prezentat ca o versiune “simplificat`” a lui 356, iese din atelierele Porsche \n 1954.

Edi]iile Speedster din urm`torii trei ani sunt printre cele mai c`utate de c`tre colec]ionarii de modele vintage. Tot \n aceast` perioad`, \n 1951, moare Ferdinand Porsche.

Ceea ce urmeaz` este un eveniment decisiv nu numai pentru companie, ci [i pentru \ntreaga industrie [i istorie auto – lansarea succesorului pentru modelul 356, \n 1963: Porsche 911 – cu un motor de 2,0 litri cu [ase cilindri [i 130 de cai-putere. Un an mai târziu, modelul 911 intr` \n produc]ie de mas` [i este un succes instant.

30 de ani mai târziu, 1993 este anul \n care Porsche introduce un concept sport numit Boxster.

PORSCHE

i mente electrice la suprema]ia \n lumea auto

Entuziasmul cu care este primit acesta convinge compania s` \nceap` produc]ia de serie, modelul ap`rând pe pia]` \n 1997.

Anul 1998 este marcat de moartea lui Ferry Porsche, la 88 de ani, dar [i de lansarea unei edi]ii 911 complet noi. Odat` cu aceast` edi]ie – Carrera 4 – Porsche vine [i cu revolu]ionarul Porsche Stability Management. |n prima decad` a noului mileniu, Porsche lanseaz` dou` modele complet noi – Cayenne Sport Utility, \n versiunile Cayenne Turbo

[i Cayenne S – \n 2003 [i Panamera, \n 2009, la salonul auto de la Shanghai. Cele dou` ma[ini sport sfideaz` legile fizicii, comportându-se mai degrab` ca ni[te modele sport deghizate \n SUV, respectiv limuzin`. Succesul Cayenne-ului este reconfirmat de ie[irea pe poarta fabricii din Leipzig, pe 5 iulie 2013, a ma[inii cu num`rul 500.000. Tot anul acesta se \mpline[te jum`tate de secol de 911, iar cu aceast` ocazie Porsche lanseaz` o edi]ie special`, limitat` la 1963 de ma[ini.

Când vorbim despre un brand ca Porsche, tradi]ia, ingineria, designul impecabil, modelele des`vâr[ite – toate sunt atribute definitorii. Dar, trecând peste cifre [i peste motivele obiective pentru care ma[inile ie[ite din atelierele germane domin` deja de zeci de ani topurile pasiona]ilor de automobilism, nimic nu e mai conving`tor decât senza]ia unic` resim]it` \n momentul \n care spatele \]i este lipit de scaun când accelera]ia este abia „ciupit`”.

Atunci [i doar atunci \n]elegi de ce „there is no substitute”.

BRANDURI FASCINANTE LOC

31

LOGO

LANSARE ORIGINE

2005

SUA

SITE

DESCRIERE

youtube.com

YouTube este al treilea website din lume ca num`r de acces`ri, dup` Google [i Facebook, [i, de departe, platforma video preferat` pe internet. Pe 25 aprilie s-a lansat YouTube \n limba român`, care permite arti[tilor autohtoni s` ob]in` venituri din vizualizarea videoclipurilor lor de pe platforma video.

2012: 22

32

2004

România

radioguerrilla.ro

Lansat \n 2004 ca un post de ni[`, s-a impus rapid pe pia]`, pozi]ionându-se ca un post cu o viziune liberal` din punct de vedere social [i atacând ni[a ascult`torilor cu vârste cuprinse \ntre 25 [i 34 de ani. Anul acesta, Radio Guerrilla a lansat campania online “Atlas de mitoc`nie 2.0”.

vichyconsult.ro

Brandul de dermato-cosmetice cu o vechime de opt decenii, aflat \n portofoliul grupului francez L’Oréal, prin divizia Active Cosmetics, [i recunoscut pentru propriet`]ile apei termale din izvoarele Vichy, a câ[tigat \ncrederea a milioane de consumatoare din \ntreaga lume prin inven]iile [i produsele dedicate frumuse]ii [i s`n`t`]ii pielii.

dove.ro

Pentru a-[i sus]ine misiunea de a redefini feminitatea, Dove a dezvoltat campanii menite s` demoleze stereotipurile despre perfec]iunea feminin`. Campania “Dove Real Beauty Sketches”, premiat` la Cannes Lions cu Titanium Grand Prix [i Gold, este \nc` o dovad` a angajamentului Dove de a \ncuraja femeile s` aib` \ncredere \n sine.

ikea.ro

Viziunea companiei de a crea o via]` mai bun` pentru mai mul]i oameni prin oferirea unei game largi de produse func]ionale, de design [i calitate la pre]uri mici a influen]at o evolu]ie care \n prezent \nseamn` 338 de magazine, care anul trecut au fost vizitate de 776 milioane de oameni.

protv.ro

Continu` s` fie lider de audien]` pe pia]a de TV din România, cu formate interna]ionale adaptate cu succes (“Românii au talent”, “MasterChef”, “Vocea României”), dar [i cu produc]ii proprii (“Pariu cu via]a”). De la lansarea sa, \n 1995, Pro TV a inovat mereu pe pia]a de televiziune [i a avut o strategie clar` de promovare a brandului.

borsec. romaqua-group.ro

Brandul de]ine, pe pia]a apelor minerale naturale, o cot` de pia]` de peste 30%. Cu o istorie de peste 205 ani, Borsec pune accentul \n comunicare pe tradi]ie [i pe calit`]ile dovedite ale produsului. De altfel, \n ultimii ani brandul a fost constant \n promovare, disciplinat [i perseverent.

radiozu.ro

Parte a grupului Intact, Radio ZU continu` s` fie cel mai ascultat post de radio din Bucure[ti [i ocup` locul 3 la nivel na]ional, principalele vedete fiind Mihai Morar [i Daniel Buzdugan. |n mai, 100.000 de oameni au participat la Ia[i la cel mai mare concert de karaoke din România, organizat de Radio ZU.

google.ro

R`mâne st`pânul internetului [i mi[c`rile din ultima vreme arat` c` nu vrea s` cedeze aceast` pozi]ie. Re]eaua Google Plus cre[te (de[i, e drept, nu se compar` cu Facebook), Android domin` zona de mobile, iar pe c`utare Google nu are rival. Dar concuren]a este foarte mare pe toate aceste segmente.

swatch.com

Oricine poate recunoa[te un Swatch când \l vede. Exist` acel “ceva” care-l diferen]iaz` de orice alt` marc` de ceasuri. Se face remarcat prin aspect, culori, design [i faptul c` este suficient de versatil \ncât s` se potriveasc` la aproape orice ]inut`. |nc` de la lansare a devenit sinonim cu o atitudine [i un mod relaxat de a comunica.

2012: 37

33

1931

Fran]a

2012: 16

34

1957

SUA

2012: 30

35

1943

Suedia

2012: –

36

1995

România

2012: 27

37

1806

România

2012: –

38

2008

România

2012: 33

39

1998

SUA

2012: –

40 2012: –

44

Biz

1983

Elve]ia

BRANDURI FASCINANTE LOC

41

LOGO

LANSARE ORIGINE

1964

SUA

SITE

DESCRIERE

nike.com

Un simbol global care transcende categoria, Nike folose[te \n favoarea sa noile tehnologii [i tacticile de promovare \n social media, men]inând totodat` [i activ`rile offline prin parteneriate pentru sus]inerea unor evenimente sau competi]ii, precum The Chase pentru descoperirea de talente \n domeniul atletismului.

kinder.ro

Kinder Kids [i Kinder Bueno, dou` dintre brandurile companiei Ferrero, sunt \ndr`gite deopotriv` de copii [i p`rin]i. |n toate campaniile publicitare, compania a acordat o aten]ie deosebit` educ`rii \n vederea unui stil de via]` echilibrat [i s`n`tos. Ferrero aplic` principiile Global Policy on Marketing & Advertising to Children.

mercedes-benz.ro

Calitate german`, lux re]inut [i o tradi]ie de peste 125 de ani sunt doar câteva dintre atuurile Mercedes pe dificila pia]` auto actual`.

Pe pia]a local`, brandul \[i alege cu aten]ie asocierile – cea mai recent` colaborare fiind la TIFF; Mercedes-Benz a fost ma[ina oficial` a festivalului de film.

philips.ro

Cunoscut pe pia]a local` \n trecut mai ales pentru produsele electronice, Philips a accelerat puternic pe zona de electrocasnice. De[i compania olandez` a anun]at ie[irea din businessul de televizoare, televizoarele Philips vor continua s` fie prezente pe pie]ele europene, fiind produse de TP Vision.

gerovital.ro

Anul trecut, brandul Gerovital, aflat \n portofoliul produc`torului de cosmetice Farmec, a fost sponsor principal al echipei olimpice a României [i sus]in`tor al acesteia la Jocurile Olimpice. |n 1967, Gerovital H3, produs` de Farmec, era prima crem` anti-age din lume, dup` ce \nc` din 1958 Gerovital H3 era introdus \n lumea medical`.

theaxeeffect.com

Axe colaboreaz` cu parfumieri precum Ann Gottlieb, parfumierul caselor Carolina Herrera [i Calvin Klein. Cu o cot` global` de 11%, este cel mai bine vândut deodorant masculin din lume. Spiritul ie[it din tipare al m`rcii se manifest` prin creativitatea remarcabil` a comunic`rii, recompensat` prin multe premii de publicitate.

prigat.com.ro

Prigat, brandul lansat \n România \n 1993, [i-a propus s` aduc` prin campaniile pe care le-a derulat mult umor \n via]a oamenilor. Prigat Activ, Bona, Pisica, Olimpiada Oamenilor Obi[nui]i sunt câteva dintre campaniile care au eviden]iat bucuria [i energia vie]ii prin situa]ii amuzante. Anul acesta a ob]inut Silver Effie pentru campania “Chef de Via]`”.

vodafone.ro

Dup` impresionanta campanie de brand “|mpreun` suntem mai puternici”, din 2012, anul acesta operatorul de telefonie mobil` a lansat abonamentele RED, cu minute [i SMS-uri nelimitate \n orice re]ea. O alt` noutate o reprezint` serviciile comerciale 4G, care aduc viteze de transfer de date de pân` la 100 Mbps.

Unilever.ro

Dup` lansarea din Fran]a, Coccolino a intrat pe noi pie]e, \n prezent fiind comercializat \n 23 de ]`ri [i acoperind aproximativ 20% din pia]a global` de balsam de rufe. Pe pia]a din Fran]a este cunoscut sub numele Cajoline, pe alte pie]e este cunoscut sub nume precum Snuggle (UK, Danemarca, SUA) sau Kuschelweich (Austria).

adidas.com

Adidas a câ[tigat Leul de Aur la categoria Cyber – Digital Solutions la edi]ia de anul acesta a Festivalului Interna]ional de Creativitate Cannes Lion, pentru vitrina inovatoare adidas NEO, proiect care a dus industria fashion la un nou nivel, cu un concept inovator de vitrin` digital`, care se conecteaz` la smartphone-urile consumatorilor.

2012: 20

42

1956

Germania

2012: 35

43

1926

Germania

2012: –

44

1891

Olanda

2012: 47

45

1967

România

2012: 36

46

1983

Fran]a

2012: 3

47

1977

Israel

2012: 50

48

1984

Marea Britanie

2012: 48

49

1972

Fran]a

2012: 44

50 2012: –

46

Biz

1948

Germania

Un succes pur romånesc Farmexim, unul dintre cei mai importan]i trei juc`tori de pe pia]a de import [i distribu]ie de medicamente din România, împline[te în aceast` lun` 23 de ani pe pia]a local`. La moment aniversar, compania face bilan]ul anilor de activitate.

48

Biz

de pia]` a ajuns la 10% pe segmentul retail [i 6% pe segmentul spitale.

SUCCES GARANTAT Farmexim este unul dintre cele mai importante grupuri din industria farmaceutic` româneasc`. A reu[it s` î[i creeze o re]et` proprie a succesului, care i-a asigurat rezultatele excep]ionale în to]i ace[ti 23 de ani de activitate.

“Succesul vine [i din performan]ele oamenilor care se afl` în spatele acestui brand. Am investit în oameni, în inova]ie [i în dezvoltarea companiei [i astfel am ob]inut rezultate de excep]ie. Am consolidat, în to]i ace[ti ani, o echip` puternic` [i matur`, ale c`rei performan]e plaseaz` Farmexim în topul celor mai importante trei companii de profil din România. Am crescut organic, am evoluat împreun` cu pia]a”, men]ioneaz` Ovidiu Buluc, directorul general al companiei.

Brandul Farmexim a fost creat pe câteva atribute p`strate de-a lungul anilor: profesionalism, orientare c`tre

oameni [i c`tre clien]i, inova]ie [i spirit de echip`. To]i membrii echipei Farmexim cred cu t`rie c` “oamenii fac diferen]a" [i sunt gata s` demonstreze mereu acest fapt prin ac]iunile lor. Re]eta succesului în cei 23 de ani a fost o colaborare strâns` cu partenerii, atât prin serviciile oferite, cât [i prin implicarea în diverse ac]iuni sociale, menite fie s` educe, fie s` ajute oamenii.

Compania a dedicat timp [i energie împlinirii dorin]elor oamenilor de a avea o via]` s`n`toas`. Fiind o companie responsabil`, a derulat o serie de proiecte sociale care au adus bucurie [i speran]` comunit`]ii din care fac parte. Sunt mândri sus]in`tori ai culturii tradi]ionale române[ti [i ai artei teatrale, contribuind activ la dezvoltarea unor evenimente artistice importante pentru via]a cultural` din România.

DEZVOLTAREA CONTINU~ În 2004, compania a inaugurat noul sediu din Bucure[ti, în zona Pipera, [i depozitul central [i a demarat totodat` un amplu program na]ional de investi]ii în infrastructura logistic` pentru construirea de noi depozite la standarde GDP în toat` ]ara. În prezent, Farmexim dezvolt` în zona logistic` dou` proiecte importante pentru viitorul companiei: implementarea unui sistem de management al depozitelor, care va permite gestionarea eficient` a tuturor opera]iunilor logistice la nivel na]ional, [i, la sfâr[itul anului 2013, finalizarea construc]iei noului centru logistic în apropierea Bucure[tiului, început în Balote[ti, cu dot`ri tehnologice de ultim` genera]ie.

Dezvoltarea pentru 2013 continu` în acela[i ritm, iar obiectivele sunt la fel de ambi]ioase: cre[terea cifrei de afaceri cu peste 16% în retail, consolidarea pozi]iei în topul primilor trei importatori [i distribuitori de medicamente din România, cre[terea corespunz`toare a cotei de pia]` [i dezvoltarea portofoliului de produse distribuite. Totodat`, vor fi implementate noi servicii care s` ajute la consolidarea parteneriatelor cu furnizorii [i clien]ii, dar [i programe de dezvoltare continu` a angaja]ilor. Biz Biz

ADVERTORIAL

Farmexim este prima companie de import [i distribu]ie de produse farmaceutice din România, înfiin]at` în Bucure[ti în anul 1990. De atunci, compania a \nceput s` dezvolte o puternic` re]ea de distribu]ie la nivel na]ional, prin deschiderea a 11 depozite locale în principalele ora[e ale ]`rii.

Continuându-[i evolu]ia, \n anul 1998 a fost deschis` prima farmacie Help Net [i a fost \nfiin]at` o divizie care se ocupa cu importul [i distribu]ia de produse dermato-cosmetice [i parafarmaceutice, devenit` ulterior Green Net. Astfel, Grupul Farmexim este ast`zi format din trei companii: Farmexim – import [i distribu]ie de produse farmaceutice; Help Net – lan] na]ional cu peste 150 farmacii – [i Green Net – import [i distribu]ie de produse cosmetice, suplimente nutritive [i dezvoltator al lan]ului de magazine de parfumerie exclusivist` Beautik Haute Parfumerie.

Compania are un portofoliu de produse în continu` dezvoltare, cu peste 5.500 de produse, destinate celor peste 3.500 de clien]i farmacii [i 400 de spitale din întreaga ]ar`. În acela[i timp, au fost încheiate parteneriate de succes cu peste 250 de furnizori, interni [i externi. Prin intermediul celor 13 filiale din ]ar`, Bucure[ti, Cluj, Oradea, Ia[i, Gala]i, Constan]a, Timi[oara, Craiova, Bra[ov, Sibiu, Bac`u [i Ploie[ti, cu depozite cu o suprafa]` total` de peste 6.500 mp, se asigur` distribu]ia de medicamente pe întreg teritoriul României. Pentru livrarea prompt` a produselor în orice col] al ]`rii, compania dispune ast`zi de o flot` de peste 270 de autoturisme [i autoutilitare.

Evident, nimic din toate aceste realiz`ri nu ar fi putut fi pus în practic` f`r` efortul permanent al unei echipe dinamice de peste 650 de profesioni[ti, în permanent` dezvoltare, din care care fac parte peste 180 de speciali[ti în vânz`ri, aloca]i diviziilor retail [i spitale.

Obiectivele companiei în cei 23 de ani au fost tot timpul realizate: se afl` în topul celor mai bune companii de profil din România, cu o cifr` de afaceri de peste 285 milioane euro, la sfâr[itul anului 2012, cifra de afaceri în 2012 a crescut cu peste 17% fa]` de 2011, iar cota

49

CEL MAI MOBIL TRIB DIN ROMÂNIA Liberi de constrângeri, liberi s`-[i aleag` solu]iile de comunicare preferate [i liberi s` comunice \ntre ei – a[a vor ar`ta membrii tribului Indygen. {i pentru asta au nevoie doar de un SIM, un smartphone [i propria ingeniozitate. DE GABRIEL BÂRLIG~ Genera]ia smartphone, genera]ia SMS, genera]ia internet, genera]ia social media – multe nume desemneaz` tinerii de ast`zi, pentru care comunicarea \nseamn` mai mult decât un “banal” apel telefonic sau un e-mail. Ei sunt cei care apreciaz` cel mai mult libertatea, deci este logic s` se \ndrepte c`tre oferte din zona de pre-pay atunci când vine vorba de comunicare, dar se lovesc [i aici de aceea[i \mp`r]ire a ofertelor: convorbiri, SMS-uri [i internet.

Ce po]i face dac` nu-]i place felul \n care sunt \mp`r]ite segmentele? Cau]i 50

Biz

oferta cea mai apropiat` de nevoile [i dorin]ele tale [i \nghi]i \n sec.

Dar cum ar fi s`-]i faci singur “meniul” de comunica]ii mobile? De aici a plecat ideea unui nou serviciu – Indygen, un SIM care ofer` acces la un ecosistem de produse digitale f`cut de tineri pentru tineri. “Noi am zis altceva: hai s` facem un produs unde tinerii s` fie cei care decid cum \[i folosesc resursele (noi le-am numit Indypoints) [i, \n plus, le oferim [i un univers cu solu]ii digitale care s` fie \n acord cu nevoile [i stilul lor de via]`”, spune Tudor

Ghiurc`, Indygen Director. SIM-ul Indygen cost` 38 de lei [i ofer` acces la o ofert` de telefonie mobil` centrat` pe accesul la internet, dar [i la produsele digitale de pe platforma Indygen.ro (Indygen Cash, Indygen Skillz [i Indygen Viewpoint pentru \nceput). Cartela SIM este \nc`rcat` cu o moned` proprie, Indypoints, unit`]i ce pot fi consumate oricum dore[te utilizatorul: pe internet, pe SMS-uri sau pe convorbiri. {i pentru c` o comunitate are avantajele sale, membrii tribului Indygen au minute [i SMS-uri nelimitate \ntre ei.

MOBILE

ANALIZ~ CA-N TREN Studiile de pia]` pentru lansarea serviciului nu au fost deloc obi[nuite, având \n vedere particularit`]ile publicului-]int`: tinerii independen]i [i activi, conecta]i la internet \n permanen]`, c`rora le place noutatea, sunt mereu preg`ti]i s` experimenteze, ac]ioneaz` pe cont propriu [i nu a[teapt` de la al]ii s` fac` treaba \n locul lor. Primul pas a fost o c`l`torie. “Ne-am suit \n tren [i ne-am dus la Ia[i, Bra[ov, Timi[oara [i Cluj, ca s` vedem cine sunt tinerii de acolo [i ce vor ei”, poveste[te Tudor Ghiurc`. Astfel, echipa Indygen a aflat c` tinerii români vor acces la educa]ie relevant` [i la primul job [i, evident, vor bani [i oportunit`]i de a ar`ta ce pot s` fac`.

Tot \n cadrul fazei de studiere a viitorilor utilizatori de Indygen s-a constatat c` exist` un nivel ridicat de frustrare \n rândul tinerilor români, generat` de lipsa de oportunit`]i sau de repro[urile “celor mari”, care le spun la fiecare pas c` sunt prea mici sau c` nu [tiu pe ce lume tr`iesc. “Noi suntem un produs inspirat din prezent [i din stilul de via]` al tinerilor urbani. Stilul de via]` digital al tinerilor din România este identic cu al tinerilor din ]`rile din Europa, este un limbaj interna]ional sus]inut de acelea[i device-uri, de acelea[i re]ele de socializare, de acelea[i nevoi [i obiceiuri de consum”, subliniaz` directorul Indygen.

\mpreun` cu ONG-uri [i asocia]ii studen]e[ti (CROS, Ideo Ideis, AIESEC), dar [i cu label-uri ca Bucure[ti Optimist [i Artskul, ori branduri ca Discovery Channel. {i pentru a investi cu cap \n propria educa]ie, Indygen Viewpoint le ofer` un instrument de orientare profesional` bazat pe un test de aptitudini care s` le arate tinerilor ce poten]ial au [i care sunt zonele \n care ar avea mai mult sens s` investeasc` \n dezvoltarea personal`. {i mai interesant este produsul digital Indygen Cash, care le ofer` tinerilor o surs` de venit la care CV-ul [i experien]a nu au prea mare importan]`. “Tinerii au nevoie de bani. Atunci s`-i ajut`m s`-i fac`. Fie angajându-se la noi, fie

Dac` \nainte ]ineam telefonul la ureche, acum \l avem mereu \n fa]a ochilor.

A[adar, pentru the smart connected generation, am f`cut un produs care s` aib` \n centru datele mobile [i un con]inut care scoate \n eviden]` stilul de via]` digital al tinerilor.”

DINCOLO DE PRE-PAY Potrivit reprezentan]ilor noului serviciu, singura similaritate a Indygen cu o cartel` pre-pay este SIM-ul. “Filosofia noastr` e diferit`. Noi credem c` smartphone-ul este [i instrument de \nv`]are, [i hub de comunicare, [i mijloc de entertainment. Smartphone-ul se poart` \n fa]a ochilor, nu la ureche, e un device cu care tinerii \[i organizez` azi via]a \n toate aspectele ei: educa]ie, distrac]ie, comunicare cu prietenii, acces la oportunit`]i de tot felul”, spune Tudor Ghiurc`. {i aici intr` \n scen` celelalte produse digitale ale platformei. Indygen Skillz, de exemplu, ofer` acces la con]inut educa]ional alternativ – materiale inspira]ionale [i educa]ionale create special de echipa Indygen

30 de ani (media de vârst` este de 28 de ani), cu experien]e complementare. Serviciul folose[te infrastructura tehnologic` Vodafone, dar este o divizie total separat` [i independent` de companie.

Divizia func]ioneaz` ca un start-up, echipa fiind responsabil` de toat` zona comercial` a businessului Indygen, de la dezvoltarea de produse pân` la vânzarea propriu-zis`.

“Credem c` principalul nostru avantaj competitiv vine din relevan]a produselor digitale pe care le construim. Toate activit`]ile sunt coordonate din micul nostru sediu, a c`rui u[` este larg deschis` oricui”, men]ioneaz` Tudor Ghiurc`. |ntrebat despre investi]iile \n Indygen, acesta prefer` s` spun` c` “\n antreprenoriat, oamenii valoreaz` mai mult decât banii [i \n asta am investit cel mai mult”. De[i pornit ca start-up, Indygen a beneficiat de expertiza celei

Tudor Ghiurc`, Indygen Director devenind «conectori Indygen». Sau trimi]ându-ne idei pentru brief-urile de Idea Bounty, unde cele mai bune idei vor fi recompensate cu bani.

Sper`m din tot sufletul ca viitorii antreprenori de succes din România s` scrie \n memoriile lor cum [i-au f`cut primii bani vânzând Indygen”, spune Tudor Ghiurc`.

ECHIPA DIN SPATELE TRIBULUI Indygen, prescurtarea de la “independent young generation”, s-a n`scut ca un proiect rezultat dintr-un hub de inova]ie format din nou` tineri pân` \n

mai importante companii de branding din România, identitatea vizual` [i povestea Indygen fiind construite \n colaborare cu Brandient.

Iar r`d`cinile \n grupul Vodafone, a c`rui campanie de brand de anul trecut, “|mpreun`”, f`cea apel la solidaritatea românilor, sunt evidente când Tudor Ghiurc` vorbe[te despre cei c`rora vrea s` le ofere participarea \n tribul Indygen: “Sunt acei tineri care cred c` România e un loc plin cu oportunit`]i care merit` exploatate. {i care vor demonstra c` se poate [i celor care spun c`, orice ai face, ]ara asta nu \]i ofer` un viitor”. Biz Biz

51

antreprenoriat

Produc]ia anual` de vin Domeniile Ostrov FOTO: VALI MIREA

2011: 3,8 milioane litri 2012: 5,6 milioane litri 2013: 7,5 milioane litri (estimare) 2014: 8,5 milioane litri (estimare) Sursa: Domeniile Ostrov

Turism \n numele lui Bacchus

La malul Dun`rii, la grani]a dintre Giurgiu [i Constan]a, Oana Belu a dezvoltat al`turi de fratele ei un business binecuv창ntat de zeul vinului. Ast`zi, cramele Domeniilor Ostrov \[i deschid por]ile larg pentru turi[ti. DE DRAGO{ L~Z~RESCU 52

Biz

U

nii antreprenori se remarc`

prin versatilitate [i capacitatea de a specula orice oportunitate de business, indiferent de domeniu. Pe de alt` parte, exist` grupul antreprenorilor care \[i dedic` \ntreaga via]` unui singur domeniu, de care sunt lega]i profesional, financiar [i chiar spiritual. Oana Belu, cofondator [i coproprietar al grupului Domeniile Ostrov, se \ncadreaz` \n cea de a doua categorie, canalizându-[i toate eforturile spre gestionarea businessului demarat al`turi de fratele ei, Horia Culcescu, \n 2001, pe malul Dun`rii.

Pozi]ia geografic` a podgoriilor face regiunea Ostrov una ideal` pentru culturile de vi]` de vie, atât datorit` formelor de relief [i expunerii la soare, cât [i apropierii de Dun`re, care irig` podgoriile bogate din Ostrov. “Planta]iile de vie reprezint` o tradi]ie pentru aceast` regiune, se planteaz` de pe vremea dacilor.

Relieful e sub form` de dealuri [i coline, astfel c` \nsoleirea e optim` pentru via \ngrijit`, iar faptul c` ne afl`m pe malul Dun`rii e un avantaj colosal, fiindc` toat` via e irigat` direct din Dun`re. E o ap` organic`, hr`ne[te permanent solul, care este fertil. |n România, aceasta e zona cu cea mai mare expunere la soare pe parcursul unui an”, spune Oana Belu. De altfel, proprietarii brandului Domeniile Ostrov au \nregistrat la OSIM (Oficiul de Stat pentru Inven]ii [i M`rci), pe lâng` sloganul oficial “Vin pentru tine”, [i sloganul “Struguri s`tui de soare”, care pare s` descrie cel mai bine particularit`]ile podgoriei. Planta]iile de vi]` de vie sunt pozi]ionate pe suprafa]a ce apar]inea fortului roman Durostorum \n urm` cu 2.000 de ani. Fortul fusese construit pe locul unei vechi localit`]i tracice, astfel c` Ostrov pare s` fi fost, cumva, patronat din vremuri str`vechi de Bacchus, zeul roman al vinului, pomiculturii [i fertilit`]ii.

Pe lâng` cele 1.300 de hectare de vi]` de vie, Oana Belu [i Horia Culcescu de]in [i 400 de hectare de pomi fructiferi. Vinurile produse la Ostrov ajung \n propor]ie de 80% pe mesele românilor, \n timp ce restul de 20% sunt exportate c`tre Cehia, Germania, Austria, Spania, dar [i China, o pia]` uria[` care manifest` un interes tot mai mare pentru vinurile române[ti. Aproape o treime din

vinurile produse la Ostrov sunt vândute prin HoReCa, iar Belu dore[te s` \[i m`reasc` expunerea pe aceast` pia]` \n urm`torii ani, urmând s` creasc` notorietatea brandului. Dac` \n cazul vinurilor focusul este pe pia]a intern`, 70% din produc]ia de fructe a celor 400 de hectare de livezi se duce c`tre export, \n Germania, Austria, Rusia [i Cehia. De[i compania condus` de Oana Belu [i Horia Culcescu vinde fructe c`tre toate supermarketurile [i hipermarketurile din ]ar`, antreprenoarea recunoa[te c` fructele importate sunt de multe ori preferate de retaileri, pe fondul pre]urilor mai sc`zute.

“Ar trebui ca România s` protejeze produc]ia intern`. Spre deosebire de noi, turcii beneficiaz` subven]ii foarte mari, ceea ce duce la un pre] final foarte sc`zut al fructelor”, explic` ea.

TURISM LA OSTROV |n urm` cu doi ani, Oana Belu [i fratele ei s-au hot`rât s` investeasc` \ntr-un nou domeniu – turismul. De[i vorbim despre o ni[` nou`, la Ostrov totul este legat de cultura vinului. Astfel, Oana Belu inten]ioneaz` s` promoveze [i s` dezvolte turismul vini-viticol pe malul Dun`rii, inaugurând deja un aparthotel de opt camere [i o pensiune de 16 camere \n vara acestui an. Este doar \nceputul, \ntrucât Belu a anun]at deschiderea unei noi sta]iuni \n toamna anului viitor, ce va cuprinde un hotel de cinci stele, o pensiune de patru stele, un restaurant cu specific dobrogean, un centru de conferin]e, un complex de agrement ecvestru [i un aqua-park. Proiectul de peste 4 milioane de euro va fi sus]inut par]ial prin atragerea de fonduri europene, printr-un program \nceput \n urm` cu doi ani. Pe de o parte, acest aspect reprezint` un ajutor financiar pentru proiectul gândit de Oana Belu [i Horia Culcescu, \ns` pe de alt` parte, birocra]ia [i ritmul \n care se ob]ine finan]area \ngreuneaz` finalizarea lui: “Am \ntârziat cu investi]ia fiindc`, fiind vorba de fonduri europene, lucrurile se mi[c` mai greu”, m`rturise[te antreprenoarea. De[i fondurile europene sunt binevenite, antreprenoarea avea de gând s` dezvolte proiectul turistic vini-viticol indiferent de r`spunsul din partea autorit`]ior, \ntrucât \n anii trecu]i s-a confruntat \n mai multe rânduri cu situa]ia \n care anumite grupuri au solicitat ca-

zare \n regiune pentru a vizita regiunea pe parcursul câtorva zile.

Cu toate acestea, Oana Belu este \ncrez`toare c`, odat` cu \ncheierea investi]iei \n acest proiect, el se va bucura de aprecierea turi[tilor români, dar [i str`ini. “|n regiune avem Dun`rea, vinul, podgoriile, mân`stirile. Cred \n re\ntorcerea românului spre valorile spirituale pentru a ne reg`si [i a ne delimita ocazional de via]a tumultuoas` pe care o ducem [i de stresul ora[ului. Aici se poate pescui, dar turi[tii vin [i pentru a-[i satisface dorin]a de a culege singuri fructe, de a participa la producerea vinului, de a degusta vin direct din baricul sau de a asculta povestea fiec`rui vin”, spune ea. |n Occident, turismul vini-viticol este foarte dezvoltat, existând circuite ample dedicate culturii vinului [i vi]ei de vie, iar Oana Belu sper` ca, \n timp, România s` se apropie de nivelul ]`rilor vest-europene din acest punct de vedere. “ Acest tip de turism a \nceput s` se dezvolte [i \n România. E un lucru pozitiv c` aproape toate cramele au hot`rât s` deschid` cel pu]in o pensiune al`turi, astfel c` atunci când turi[tii vor s` deguste, pot r`mâne \n apropierea cramei peste noapte, [i nu s` urce la volan. Exist` [i un program pus la punct de guvern, Drumul Vinului, menit s` sus]in` acest tip de turism, [i inten]ion`m s` ne \nscriem [i noi \n viitorul apropiat”, explic` Belu.

Regiunea este ideal` pentru iubitorii de vin, iar portofoliul Domeniilor Ostrov este extrem de cuprinz`tor, cu vinuri premiate precum Muscat Ottonel, Chardonnay, Sauvignon Blanc sau Merlot, dar [i cu un Muzeu al Vinului, inaugurat recent. Oana Belu inten]ioneaz` s` transforme aceast` zon` nu doar \ntr-un loc ideal pentru turi[tii interesa]i de istoria vinului [i de degust`ri, ci [i \ntr-o destina]ie pentru arti[ti. “Ei vin aici [i creeaz`, fie c` vorbim de sculptur` sau pictur`. Noi le oferim un sejur gratuit \n schimbul unei lucr`ri ce va r`mâne component` a muzeului de art` interna]ional` Durostorum”, explic` antreprenoarea. Pentru turi[tii pasiona]i de istoria vinului, oamenii afla]i \n c`utarea lini[tii depline [i arti[tii care \[i reg`sesc inspira]ia cel mai bine \n mijlocul naturii, meleagurile dobrogene pe care se afl` podgoriile [i livezile Domeniilor Ostrov tocmai au devenit mai primitoare. Biz Biz

53

INVESTITORI |N DISTRAC}IE Adrenalin`, distrac]ie, sport, bun` dispozi]ie [i un pre] de intrare atractiv – sunt ingredientele pe care le ofer` parcurile de distrac]ii. Câ]iva oameni de afaceri au \ndr`znit s` investeasc` \n domeniu, pariind pe apetitul românilor pentru distrac]ie. DE OANA GRECEA

T

Timpul liber a devenit pentru mul]i dintre

noi o atrac]ie de care avem nevoie pentru a ne re\nc`rca bateriile sau pentru o ie[ire memorabil` cu copilul. Ce atrac]ii ofer` România [i Bucure[tiul, \n special? {apte parcuri de distrac]ii, dintre care patru doar \n capital`, [i unele dintre ele sezoniere. Oportunitatea a fost identificat` totu[i de câ]iva investitori, care aloc` milioane de euro pentru distrac]ia românilor. Este o oportunitate, dar [i un risc, având \n vedere c` România este departe de alte capitale europene sau ]`ri din vest la acest capitol, iar Europa este la rândul ei departe de America. Dac` \n ]`rile b`trânului continent sunt circa 300 de parcuri, \n Statele Unite sunt peste 400.

Situate \n general la ie[irea din ora[e, datorit` suprafe]elor mari ocupate, parcurile de distrac]ii trebuie s` ofere divertisment pentru toate vârstele [i categoriile.

Dac` este sau nu a[a, ]ine [i de gusturi.

De exemplu, Divertiland, cel mai mare parc de distrac]ii din România, inaugurat \n august anul trecut, este momentan un parc acvatic, care ofer` facilit`]i pentru copii \ncepând de la 3 ani [i pân` la adul]i de toate vârstele. |nvârtindu-te \ns` prin

54

Biz

parc vei descoperi cu siguran]` c` cel mai bine se distreaz` copiii [i tinerii \ntre 10 [i 30 de ani, care nu au fric` de tobogane [i au r`bdare s` stea la cozi.

Totu[i, românii au obiceiuri atipice de consum [i de distrac]ie. Dac` \n alte parcuri din lume clien]ii vin \n dou` etape (diminea]a sau dup`-amiaza), românii vin diminea]a [i p`r`sesc parcul abia seara, petrecând \ntreaga zi la distrac]ie.

“Astfel, ei se afl` pe parcursul majorit`]ii orelor de operare \n incinta parcului, unde, firesc, au nevoie s`-[i cumpere hran` pe parcursul unei zile \ntregi, iar aici consuma]ia difer` de la persoan` la persoan`, dac` sunt familii, dac` au copii etc.”, spune grecul Alexis Paizis, General Manager la Divertiland. Pia]a din România este ofertant` \n ceea ce prive[te industria de divertisment. Ca investitori, grecii care opereaz` parcul Divertiland spun c` Bucure[tiul, \n particular, este o capital` \n care op]iunile de distrac]ie \n ceea ce prive[te parcurile tematice sunt reduse, iar ei au v`zut \n acest lucru o oportunitate.

Estim`rile industriei de profil (IAAPA – International Association of Amusement

Parks and Attractions) pe anii trecu]i arat` c` circa 150 de milioane de persoane viziteaz` Europa pentru parcurile de distrac]ii. Acestea genereaz` venituri de peste 4,5 miliarde euro, iar circa 50.000 de oameni sunt angaja]i permanen]i ai acestor parcuri \n toat` Europa.

CU 65 KM/H PE TOBOGAN Cu o suprafa]` de 7,2 hectare [i 22 de tobogane, o piscin` cu valuri cu o suprafa]` de 1.200 de metri p`tra]i, cu programe multiple de generare a valurilor [i unicul loc din Bucure[ti unde se pot practica sporturi de ap` gen surfing, un râu lene[ de 1 km, pavilioane VIP, cinci restaurante [i trei baruri r`spândite pe toat` suprafa]a parcului, Divertiland \[i dore[te s` devin` un reper \n sud-estul Europei.

Iar investi]iile sunt pe m`sura a[tept`rilor. “Pentru prima faz` a proiectului, deja implementat`, am investit 25 de milioane de euro, \n care au intrat infrastructura, facilit`]ile [i atrac]iile care au fost inaugurate odat` cu deschiderea parcului, \n august 2012. Investi]ia va fi extins` \n mod considerabil \n urm`torii ani \n scopul livr`rii celei mai mari zone

de entertainment din ]ar`, cu amenaj`ri de petrecere a timpului liber exterioare [i interioare”, ne-a declarat Alexis Paizis.

Investi]ia \n România este una de lung` durat`, iar priorit`]ile pe termen mediu vizeaz` pozi]ionarea Divertiland ca brand de calitate \n industria de entertainment din România. Cu o asemenea investi]ie, perioada de amortizare se \ntinde \nspre 15-20 de ani, având \n vedere c` parcul este sezonier (dar se investe[te \n extinderea lui cu atrac]ii pentru tot timpul anului). Intrarea este 50 de lei/persoan` \n cursul s`pt`mânii [i 80 de lei/persoan` \n weekend, iar capacitatea maxim` admis` \n parc este de 3.000 de persoane/zi.

Dezvoltatorul Divertiland este o companie care opereaz` \n România, \nfiin]at` de investitori str`ini, cu activit`]i comerciale pe mai multe continente, inclusiv \n America Latin` [i Europa. Experien]a ob]inut` \n industria divertismentului [i ospitalit`]ii pe cele mai dezvoltate pie]e din lume st` la baza

FOTO: VALI MIREA

Alexis Paizis, General Manager, Divertiland

dezvolt`rii Divertiland, cel mai mare [i mai complex parc de distrac]ii din România. Componenta realizat` pân` \n prezent de dezvoltatorii greci este parte a unui proiect amplu, ce vizeaz` toate zonele de entertainment. “S-a \nceput cu dezvoltarea unei componente acvatice \n aer liber deoarece Bucure[tiul nu ofer` multe alternative de petrecere [i mi[care \n aer liber pe durata verii. Pân` la finalizarea investi]iei vom putea oferi

bucure[tenilor, [i nu numai, atrac]ii care \i vor atrage \n timpul liber pe durata \ntregului an”, completeaz` Paizis.

Una dintre cele mai populare atrac]ii ale parcului este piscina cu valuri, unic` \n România, care a permis dezvoltarea unor programe speciale, precum lec]iile de surfing. Divertiland are cel mai rapid [i cel mai abrupt tobogan, unde po]i prinde o vitez` de 65 km/h. Tot la Divertiland se g`sesc singurele piscine albe din Biz

55

FOTOGRAFII: VALI MIREA

Alexandru Toader, General Manager, Terra Park

]ar`, ceea ce presupune c` suprafe]ele bazinelor sunt albe, pentru a reflecta orice impuritate, [i nu albastre, cum se practic` pe scar` larg`. Procesul de tratare a apei este [i el foarte complex [i e controlat prin intermediul unei infrastructuri impresionante, pentru a men]ine continuu calitatea ridicat` a apei. 15% din investi]ia ini]ial` a fost \ndreptat` c`tre sistemul de tratare a apei, pentru a asigura cea mai curat` ap` de piscin` din Bucure[ti. Unul dintre consultan]ii \n construirea acestui parc este White Water, lider mondial \n 56

Biz

ceea ce prive[te designul [i produc]ia de tobogane.

HIDROLIFTUL = ROLLER COASTER CU EFECTE DE TOBOGAN CU AP~ Trei hectare [i 30 de atrac]ii reprezint` cartea de vizit` a Terra Park Bucure[ti, situat pe b-dul Timi[oara. Investi]ia total` \n parc a fost, ca [i \n cazul Divertiland, de peste 25 de milioane de euro, incluzând toate opera]iunile de preg`tire a loca]iei, teras`ri, refaceri totale sau par]iale ale infrastructurii, amenajarea cl`dirilor, con-

struc]ia unor anexe noi, investi]ia \n echipamente (atrac]ii) [i \n infrastructura informa]ional`, dar [i \n trainingul personalului [i preg`tirea echipei.

O astfel de investi]ie de tip greenfield, amplasat` \n interiorul Bucure[tiului, presupune un efort financiar mai mare fa]` de parcurile de distrac]ie “clasice” amplasate \n afara metropolelor [i eventual \n zone cu istorie [i tradi]ie \n acest domeniu. Durata de amortizare este, \n cazul s`u, de cel pu]in [apte ani, \n condi]iile \n care pre]ul unui bilet este de 39 de lei/zi de persoan` \n cursul s`pt`mânii [i 49 de lei \n weekend, iar capacitatea maxim` pe zi este de 6.000 de persoane. Media de sta]ionare este de trei ore cu o cheltuial` medie de 40 de lei/persoan`, din care \ntre 15% [i 20% din consum este direc]ionat c`tre zona de food [i merchandising.

SERVICII

Compania care administreaz` Terra Park are ca obiect de activitate \n momentul de fa]` doar administrarea acestuia, spune Alexandru Toader, managerul parcului, f`r` a da numele societ`]ii. Atrac]iile din Terra Park sunt folosite \n marea majoritatea a parcurilor mari din Europa [i din Statele Unite ale Amercii. “Modul \n care a fost gândit businessul, ]inând cont de o serie de elemente cum ar fi puterea de cump`rare, perspectivele economice generale, cultura de consum a popula]iei, a f`cut ca investi]ia s` fie axat` pe atrac]ii ce acoper` o gam` larg` de preferin]e [i vârste. Unicitatea atrac]iilor este specific` doar marilor parcuri tematice cu o utilizare eficient` a lor”, completeaz` Toader.

Atrac]iile Terra Park sunt produse \n Italia de cele mai cunoscute companii din domeniu. Vedet` este North Pole 1, hidroliftul care \mbin` senza]ia de coborâre a unui roller coaster cu efectele

cu vârst` pân` \n 10 ani [i un cinematograf 4D, VIZITATORI* iar la exterior sunt [ase 10,9 milioane atrac]ii pentru copii, 4,7 milioane [ase atrac]ii pentru 4,5 milioane \ntreaga familie [i cinci 4,1 milioane atrac]ii extreme. “In3,9 milioane vesti]ia a ]inut cont de 3,5 milioane poten]ialul mare al ]`rii 2,9 milioane \n astfel de afaceri, 2,8 milioane având \n vedere golul 2,6 milioane existent pe pia]` \n ceea 1,9 milioane ce prive[te petrecerea timpului liber. Pe lâng` acestea, a existat [i dorin]a de a crea \n Bucure[ti un parc de distrac]ii dup` modelul marilor capitale, dar [i al pozi]ion`rii pe harta turistic` a unui landmark \n ceea ce prive[te distrac]ia.

Toate aceste aspecte au condus investitorii spre crearea loca]iei [i brandului Terra Park”, spune Toader. Biz

TOP 10 PARCURI DE AMUZAMENT DIN EUROPA

LOC 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

NUME PARC Disneyland Park Paris Walt Disney Studios Park Paris Europa Park, Rust, Germania De Efteling, Kaatsheuvel, Olanda Tivoli Gardens, Copenhaga, Danemarca Portaventura, Salou, Spania Liserberg, Gothenburg, Suedia Gardaland, Castelnuovo del Garda, Italia Alton Towers, Staffordshire, UK Legoland Windsor, UK

* 2011 sursa: IAAPA

unui tobogan cu ap`. |n aceea[i gam` intr` [i Turnul Willis, care este cea mai \nalt` structur` de acest fel din ]ar`, [i Toltec Pendula, care creeaz` senza]ii extreme la limita imponderabilit`]ii.

Terra Park are \n total 30 de atrac]ii – la interior sunt 12 atrac]ii pentru copii

Biz

57

strategie Marketingul glocal Cu to]ii am auzit nu o dat` expresia “Gânde[te global, ac]ioneaz` local”. Dar ce \nseamn` ea cu adev`rat? Ce anume ar trebui s` fie global [i ce ar trebui s` fie local? DE PAUL GARRISON {I MATTEO RINALDI cesar` adaptarea strategiilor la xist` peste 450 de defini]ii necesit`]ile locale [i abordarea \n ale cuvântului “cultur`”. Dac` profunzime a valorilor [i ar fi s` facem o sintez` a difericomportamentului clien]ilor. telor defini]ii, cultur` ar putea |n]elegerea elementelor imaginii de \nsemna setul de valori [i combrand cu scopul de a avea relevan]` portamente comune ale unor persoane global` sau local` constituie un mecacare se afl` pe acela[i teritoriu. Nevoile, nism eficient de aliniere a marketingului visele [i dorin]ele noastre sunt influen]ate global al unei companii cu de cultura noastr`, iar acest lucru are un efect semnificativ asupra consumului: PAUL GARRISON este profesor de marketing consumatorii [i fost decan al Central European University sunt fiin]e culBusiness School, iar acum pred` la Maastricht turale. Acesta School of Management România [i Skolkovo este motivul School of Management din Moscova. A lucrat pentru care \n marketing mai bine de 30 de ani. De-a lunsegmente din gul carierei a lucrat la Procter & Gamble [i ]`ri diferite, Coca-Cola. A fondat propria agen]ie de publichiar dac` citate din SUA, iar recent a pus bazele firmei de consultan]` stra\mp`rt`[esc tegic` Garrison Group, \n Budapesta. acelea[i valori [i atitudini, brandul global, pentru a spori relevan]a adesea au stiluri de via]` diferite, \n conacestuia \n fa]a clien]ilor locali. Aceste formitate cu cultura fiec`ruia. elemente sunt: Imaginea Produsului Multe companii multina]ionale au (sentimentele [i atitudinile legate direct adoptat acelea[i strategii de pozi]ionare de experien]a de brand [i beneficiile sau comunicare [i chiar [i acelea[i nume brandului – trebuie s` r`mân` consecde produs pe pie]ele din diferite ]`ri, vent` pe toate pie]ele; exemplu: creativiacest lucru constituind o gre[eal` tatea \n cazul Apple), Imaginea Utiliz`rii comun` de marketing. De exemplu, Col(sentimentele [i atitudinile asociate cu gate-Palmolive a lansat pe pia]a eurogestul efectiv al cump`r`rii [i utiliz`rii pean` un produs numit Cue, f`r` s` ia \n brandului [i care nu sunt legate de esen]a seam` sensul nefericit al cuvântului \n brandului; nu trebuie modificate foarte limba francez`. Men]inerea unei idenmult pe plan local; exemplu: individualitit`]i globale a unui brand este esen]ial`, tatea \n cazul Apple), Imaginea Utilizatopentru a nu dezorienta clien]ii care rului (conexiunea cu oamenii care c`l`toresc frecvent sau se mut` dintr-o utilizeaz` brandul: “Cei care folosesc ]ar` \n alta. |n acela[i timp \ns`, este ne58

Biz

GLOBAL

IMAGINEA PRODUSULUI (beneficii func]ionale) Gustul Coca-Cola

IMAGINEA ASOCIATIV~

LOCAL Turcia: Cin` \n

familie \n weekend

Italia: Orice mas`, atât

timp cât e[ti cu cei dragi

brandul `sta sunt ca [i mine”) [i Imaginea Asociativ` (leg`tura dintre brandul unei companii [i imaginea altor branduri, activit`]i [i evenimente la care compania se aliniaz`; leag` brandul s`u global cu utilizatorii locali [i activit`]ile preferate ale acestora).

COCA-COLA, UN BRAND GLOCAL De foarte mult timp Coca-Cola apare \n topul celor mai valoroase branduri din lume, datorit` anilor investi]i de companie pentru o abordare glocal`. |n toat` lumea, Coca-Cola vorbe[te despre optimism, incluziune [i autenticitate.

Dar capacitatea managerilor locali de a articula [i fuziona aceste trei valori fundamentale ale Coca-Cola \n culturi diferite \n aproape toate ]`rile din lume constituie adev`rata for]` a brandului Coca-Cola. Ce \nseamn` autenticitatea pentru un turc?

Ce \nseamn` optimismul pentru un italian? Coca-Cola a \ntreprins recent o campanie de marketing care a legat aceast` b`utur` [i mâncarea, rezultând un exemplu foarte bun al diferen]elor \n execu]ie pentru Italia [i Turcia, de altfel dou` ]`ri mediteraneene cu multe asem`n`ri \n ceea ce prive[te stilul de via]`.

COKE & FOOD |N ITALIA Coke & Food este o strategie pe termen lung a companiei Coca-Cola ce are ca

IMAGINEA UTILIZ~RII Optimism Autenticitate Incluziune

IMAGINEA UTILIZATORULUI Turcia: modern tradi]ional Italia: simplu [i cu picioarele pe p`mânt

mam` g`te[te \n buc`t`rie, \n timp ce fiul [i fiica sa sunt \n camerele lor, la computer. Pentru a le atrage aten]ia, mama posteaz` pe Facebook un clip \n care toat` familia, cu tot cu bunici [i unchi, m`nânc` [i se simt bine \mpreun`. Copiii v`d postarea [i zâmbesc, [tiind c` \ncepe cel mai pl`cut moment al s`pt`mânii. Coboar`, o ajut` pe mam` cu preg`tirile, apar [i celelalte rude, atmosfera devine repede c`lduroas` [i autentic`. Se afl` acum al`turi de cele mai dragi persoane din via]a lor [i [tiu c` acesta este lucrul cel mai important din lume. |n unele ]`ri, re]elele sociale par s` creasc` distan]a dintre oameni, \n loc s`-i apropie; \n Turcia, tehnologia este ceva ce poate u[ura via]a oamenilor. |ntr-adev`r, turcii sunt \nc` tradi]ionali [i sinceri \n felul \n care se poart` cu cei din jurul lor, inclusiv \n ceea ce prive[te re]elele sociale [i internetul. Incluziunea este mai subtil`; ea \nseamn` s`-]i la[i deoparte, pe moment, munca [i s` petreci timp cu familia ta. Bunicii, p`rin]ii [i nepo]ii \nseamn` o familie numeroas` tipic`, foarte releMATTEO RINALDI este analist la Garrison vant` pentru turci.

Group [i tr`ie[te \n Boston, SUA. Absolvent

masa \ntins`, dar dup` aceea, când buc`tarul sun` clopo]elul [i primele feluri de mâncare sunt puse pe mas`, \nso]ite bine\n]eles de mai multe sticle de CocaCola, oamenii \ncep s` se a[eze la mas`, m`nânc` [i beau \mpreun`, ca o mare familie, chiar dac` \n urm` cu câteva minute nici nu se cuno[teau (o situa]ie reprezentativ` pentru Italia, fa]` de majoritatea celorlalte ]`ri). Dup` ce termin` de mâncat, se ridic` [i las` locul altor oameni; toat` lumea este binevenit` la mas`, b`rba]i, femei, tineri, \n vârst`, boga]i, s`raci (iar`[i, tipic pentru italieni). Pentru ei, autenticitatea \nseamn` s` fii tu \nsu]i atunci când e[ti cu ceilal]i [i o are leg`tur` puternic` cu simplitatea. |n aceast` reclam` oamenii danseaz`, vorbesc, râd \mpreun`, bucurându-se unul de tov`r`[ia celuilalt. Italia, [i \n special Napoli, nu are prea multe motive de bucurie pe plan economic [i politic \n ziua de azi; de aceea, optimismul, pe plan local, \nseamn` c` oamenii s` nu-[i piard` speran]a [i s` continue s` tr`iasc`

de managementul marketingului la Universitatea Bocconi \n 2011 [i cursant \n MBA la UCLA [i \n Taipei, a lucrat la proiecte \n Europa de Est [i Turcia, \n asigur`ri, b`uturi [i banking, precum [i pentru L’Oréal [i Coca-Cola la Milano.

o via]` plin` de pasiune [i bucurie, cu convingerea c`, al`turi de ceilal]i, le va fi bine \ntotdeauna.

COKE & FOOD |N TURCIA scop cre[terea penetr`rii [i a consumului \n gospod`rii. |n compara]ie cu pia]a din SUA, europenii consum` mai pu]in` Coca-Cola la prânz [i la cin`, preferând s` bea ap`. Spotul pentru pia]a italian` a fost filmat la Napoli, un ora[ cunoscut \n toat` lumea pentru tradi]ia sa culinar` [i pentru optimismul [i autenticitatea oamenilor. |n spot, un camion al companiei Coca-Cola se opre[te \ntr-una dintre pie]ele ora[ului. Din camion coboar` un celebru buc`tar italian, care scoate o mas` [i câteva scaune, apoi se \ntoarce \n`untru [i se apuc` de g`tit. Oamenii din pia]` nu sunt actori [i nici nu [tiu c` sunt filma]i. Ini]ial se uit` suspicios la

|n cursul ultimului deceniu am constatat dezvoltarea unui trend puternic \n Turcia, pe care \l numim, chiar dac` sun` a oximoron, tradi]ionalism modern. Pân` acum oamenii erau motiva]i de succesul material, care constituia o declara]ie a statutului lor; ast`zi ei se \ntorc la r`d`cini, la valori tradi]ionale cum ar fi familia, prietenii, sim]ul comunit`]ii. |n acela[i timp \ns`, au r`mas moderni ca stil de via]`, fiind \n pas cu tehnologia [i cu ultimele tendin]e. Acest paradox dat de modern [i tradi]ional se vede foarte bine \n reclama pentru Turcia din cadrul campaniei Coke & Food. Este weekend. O

CONCLUZIA

Coca-Cola a recurs la aceea[i strategie de baz` pentru Italia [i pentru Turcia: Coke & Food \[i men]ine valorile globale (Imaginea Produsului [i Imaginea Utilizatorului), dar \[i adapteaz` Imaginea Utiliz`rii [i Imaginea Asociativ` la cultura care st` la baza valorilor brandului Coca-Cola.

Diferen]ele culturale nu trebuie v`zute ca obstacole majore \n dezvoltarea unui brand global puternic, ci ca oportunit`]i unice de a cre[te relevan]a local` a brandului, glocalul. Companiile care \n]eleg culturile locale [i \[i adapteaz` mesajul la acestea sunt cele care vor ob]ine un avantaj competitiv, deoarece \[i cunosc cu adev`rat clien]ii, iar vânz`rile lor vor cre[te exponen]ial.

Nevoile, visele [i dorin]ele noastre ne sunt dictate de ceea ce proiect`m incon[tient din sinea noastr`, conform “legilor culturale” care guverneaz` societatea \n care tr`im. Dac` nu investig`m \n]elesurile mai adânci ale culturilor, nu vom putea \n]elege niciodat` ce ne determin` s` cump`r`m un anumit lucru. Biz Biz

59

STRATEGIE TELEVIZIUNE

Saltul \n televiziune

Dup` 13 ani \n industria de comunicare, dintre care zece \n postura de manager, Alina Stanciu a dat ritmul alert de agen]ie pe [i mai trepidanta munc` \n televiziune.

De la mijlocul lunii mai, fostul Managing Director al biroului de la Bucure[ti al Ogilvy PR este Corporate Affairs Director la Antena 3, postur` din care inten]ioneaz` s` dezvolte programe de comunicare care s` schimbe mentalit`]i. DE LOREDANA S~NDULESCU Ai renun]at la agen]ie [i ai trecut de partea cealalt` a baricadei \n industria de comunicare, \ntr-o companie.

A fost o decizie grea?

Trebuie s` recunosc faptul c` m-a captivat foarte tare viziunea pe care mi-a prezentat-o Mihai Gâdea, CEO-ul companiei, \ns` alegerea \n sine nu a fost u[oar`. Pe de-o parte, m` sim]eam legat` de echipa mea, de oamenii din grup, de clien]ii cu care aveam proiecte extrem de interesante [i \mi pl`cea foarte mult ceea ce f`ceam. Pe de alt` parte, erau oameni foarte inteligen]i pe care \i cuno[team deja sau \ncepeam s`-i cunosc \n Antena 3, cu o atitudine de \nving`tori, iar provocarea era imens`.

|n ce moment al evolu]iei tale profesionale a survenit aceast` schimbare?

Vorbim de o schimbare survenit` dup` 13 ani de activitate \n industria de comunicare, din care mai bine de 10 ani \n postura de manager de agen]ie. Cred c` sim]eam nevoia unei noi provoc`ri, dar am f`cut acest pas doar \n momentul \n care am [tiut c` agen]ia pe care o conduceam lucreaz` la nivelul re]elei din care face parte, Ogilvy Public Relations, iar echipa este preg`tit` s` r`mân` la cârm`. |n urm` cu [ase ani, când am preluat managementul agen]iei, mi-am propus exact acest lucru – s` dezvolt diviziile de corporate communications, consumer marketing, healthcare, tehnologie [i social marketing [i s` preg`tesc o echip` care s` poat` implementa campanii la nivelul la care o fac ]`rile cu tradi]ie \ndelungat` \n PR. Modul de lucru, interac]iunea cu clien]ii interna]ionali, campaniile gestionate \n ultimul timp mi-au dat \ncredere c` scopul fusese atins.

60

Biz

Ce planuri ai acum \n derulare la noul job?

Alina Stanciu, Corporate Affairs Director, Antena 3

Ce s-a schimbat \n via]a ta profesional` odat` cu noul job?

Am intrat pe un teritoriu nou nu numai pentru mine, ci pentru industria de media din România. Noul job presupune s`-mi folosesc toat` experien]a \n managementul reputa]iei pentru nenum`rate branduri, companii, institu]ii, ONG-uri [i reprezentan]ii acestora [i s` integrez acest know-how \n programele de comunicare corporate ale Antenei 3.

Lucrez la dezvoltarea unor programe de comunicare corporate care s` r`spund` atât intereselor publicului telespectator, cât [i preocup`rilor mediului de business din România. |n ultimii ani am interac]ionat cu oameni de business, activi[ti sociali [i de mediu sau cu reprezentan]i ai autorit`]ilor preocupa]i de anumite aspecte socioeconomice care pot fi rezolvate cu ajutorul unei platforme de conversa]ie ini]iate de Antena 3. Dau un exemplu: dac` pirateria software reprezint` o problem` a societ`]ii [i a industriei IT&C, \n colaborare cu reprezentan]i ai industriei, exper]i, autorit`]i [i ONG-uri putem dezvolta programe de educare care s` schimbe mentalit`]i.

De asemenea, dac` pentru produc`torii [i importatorii de b`uturi alcoolice consumul responsabil este un pilon de CSR important, \n parteneriat cu asocia]iile profesionale, cu ONG-uri, cu autorit`]i [i prin implicarea jurnali[tilor Antenei 3 putem construi programe vizibile de responsabilitate social` care s` fac` diferen]a. La fel \n multe alte domenii – protec]ia mediului, s`n`tate, telecom, agricultur`.

Care sunt atribu]iile tale acum?

Care sunt provoc`rile pe care le implic` noua pozi]ie?

Am un rol mai pu]in tipic de Corporate Affairs, atribu]iile mele fiind de mediator \ntre platformele de brand [i programele postului nostru de televiziune, \ntre obiectivele fiec`rei industrii [i platformele de comunicare corporate ale Antenei 3, precum [i \ntre agenda liderilor de business, sociali [i politici [i preocup`rile publicului Antenei 3.

Venind din zona de rela]ii publice, unde se construie[te pe termen lung, cea mai mare provocare de pân` acum este faptul c` \n televiziune totul se \ntâmpl` \n timp real. Ritmul este extrem de alert, toat` lumea este \n priz` 24 de ore din 24, iar impactul ac]iunilor se vede imediat, ceea ce este o provocare \n sine. Biz

Faptele bune ca meserie Faptele bune vin din suflet. Dar exist` oameni pentru care faptele bune sunt o adev`rat` meserie, pe care o fac \n mod organizat. Angela Gale]a, directoarea Funda]iei Vodafone, e una dintre aceste persoane pentru care binele este o voca]ie, o pasiune [i o meserie. Pe care o practic` cu succes. DE ALEXANDRU ARDELEAN Angela Gale]a lucreaz` la Vodafone România din 2005. De-a lungul anilor s-a implicat [i a coordonat proiecte importante de CSR precum “Parteneriat pentru via]`, Vodafone – SMURD, Salvamont [i Salvamar”, programul de donare de sânge “O [ans` pentru via]`”, programul de educa]ie ecologic` “Litoral curat”, programul de promovare [i \nv`]are, de c`tre publicul larg, a m`surilor de prim-ajutor “O via]` poate depinde de tine!”, realizate \n parteneriat cu ONG-uri de renume, [i a sus]inut campanii importante de strângere de fonduri ale organiza]iilor neguvernamentale, prin mecanismul dona]iilor SMS. Din decembrie 2012 este directorul Funda]iei Vodafone România.

|ntr-adev`r, ca orice an aniversar, anul acesta este unul de bilan] pentru noi. Ne uit`m \n urm`, la tot ceea ce am f`cut \n 15 ani, [i ne d`m seama c` Funda]ia Vodafone a f`cut pionierat de foarte multe ori, iar alteori am fost pur [i simplu acolo, pentru to]i cei care voiau s` \nve]e cum s` fac` bine. Spre exemplu, \n 1998, unul dintre colegii mei a avut ideea de a dona lunar o anumit` sum` din salariul s`u pentru proiectele funda]iei. Nu numai c` a avut aceast` idee, dar a reu[it s` \[i conving` [i al]i colegi s` fac` acela[i lucru, iar compania le-a oferit cadrul formalizat prin care s` doneze. Am fost prima companie din România care a dezvoltat un astfel de sistem de dona]ii, iar azi suntem 700 de oameni care don`m lunar pentru proiectele Funda]iei Vodafone. |n plus, m` bucur c` am putut s`-i ajut`m [i pe colegii din alte companii, care au preluat modelul nostru de “payroll giving” ca atare [i \l folosesc [i ei pentru angaja]ii lor. Tot funda]ia noastr` a lansat pentru 62

Biz

Angela Gale]a, directoare, Funda]ia Vodafone

FOTO: VALI MIREA

Funda]ia Vodafone a \mplinit 15 ani de fapte bune. Cum arat` bilan]ul acestor ani?

STRATEGIE CSR prima dat` \n România, \n anul 2006, un program de voluntariat corporativ destinat angaja]ilor companiei. Iar ast`zi num`r`m peste 3.800 de voluntari [i peste 25.000 de ore de voluntariat.

Care sunt proiectele cele mai importante pe care funda]ia le-a realizat \n ace[ti ani?

Este foarte greu s` aleg [i s` spun c` un proiect este mai important decât altul.

Po]i s` spui oare c` un proiect care \i ajut` pe copiii din ni[te sate s`race s` mearg` la [coal` e mai important sau Care este suma investit` de Funda]ia mai pu]in important decât un proiect Vodafone \n proiectele sociale \n cei 15 ani? pentru copiii bolnavi de cancer? Sau c` Peste 15 milioane de euro au fost inun proiect prin care distribuim scaune vesti]i \n 700 de proiecte realizate rulante pentru tineri cu handicap loco\mpreun` cu 600 de organiza]ii motor este mai important sau mai pu]in nonprofit din toat` ]ar`. Dar \n spatele important decât un proiect ce ofer` hrana zilnic` unor copii neCIFRE DE 15 ANI voia[i? Dar pentru c` m-a]i rugat s` dau câ• 15.000.000 de euro investi]i \n 15 ani de activitate • peste 3.800 de colegi voluntari pentru programele funda]iei [i peste teva exemple, am s` 25.000 de ore de voluntariat vorbesc doar despre • 3.500.000 de euro investi]i \n programe de s`n`tate câteva dintre proiectele • 700 de programe sus]inute de Funda]ia Vodafone România noastre din domeniul • 600 de ONG-uri partenere s`n`t`]ii, domeniul • 1.350.000 de euro – cea mai mare sum` alocat` unui singur proiect nostru de suflet. |n • aproape 200.000 de beneficiari 2007 am lansat primul proiect medical – “Dreptul la spital” –, prin care am dotat acestor numere se afl` oameni, destine cu echipamente medicale (incubator schimbate, alegerea unui drum c`tre nou-n`scu]i, lamp` UV, ecograf, aparat normalitate pentru mul]i dintre ei. {i pentru men]inerea func]iilor vitale) vorbim aici de peste 200.000 de benefisec]iile de maternitate [i/sau pediatrie a ciari (copii, b`trâni, tineri cu nevoi spepatru spitale din zona rural` a jude]ului ciale [i familii nevoia[e) [i tot atâtea Timi[. |n 2008, am renovat [i dotat cu fapte bune. Dincolo de cifre \ns`, aceste echipamente sec]ia de pediatrie – oncolofapte bune nu ar fi fost posibile f`r` imgie a spitalului Marie Curie, iar anul plicarea real` a unor oameni pe care \i acesta vom finan]a integral construc]ia respect [i \i admir. Este vorba despre unei noi sec]ii de terapie intensiv` pentru colegii mei, cei care doneaz` lunar din nou-n`scu]i, \n acela[i spital, alocând astbanii lor pentru proiectele funda]iei fel cea mai mare sum` pentru un singur Vodafone [i care particip` la zeci de proiect, 1.350.000 de euro. proiecte de voluntariat. |n egal` |n 2012 am lansat programul m`sur`, este vorba despre oamenii deMobile for Good, prin care inova]ia [i dica]i din ONG-uri, partenerii no[tri. tehnologia sunt puse \n slujba b`trânilor Faptul c` am colegi care nu sunt indife(asisten]` medical` la domiciliu), a perren]i la ceea ce se \ntâmpl` \n jurul lor, soanelor cu diabet 1, dependente de insua c`ror dorin]` de a ajuta nu r`mâne lin` (monitorizarea online, zilnic`, a doar la stadiul de “Ar fi bine s` facem”, glicemiei), [i a sportivilor cu dizabilit`]i ci devine “Hai s` facem”, pe mine perlocomotorii [i intelectuale (monitorizarea sonal m` motiveaz` [i m` face s` cred datelor medicale necesare pentru particic` \mpreun` putem schimba ceva, parea la \ntreceri sportive). putem deveni mai aten]i la nevoile celor din jur [i putem \mpreun` s` \ncerc`m s` \i ajut`m pe cei afla]i \n Care sunt rezultatele anului trecut? nevoie, [i asta nu doar de s`rb`tori. |n 2012 am oferit finan]`ri \n valoare de Doar a[a, num`rând ani [i nu doar zile 2,7 milioane de euro pentru 70 de parte\n care faci fapte bune, cred c` vom neri (organiza]ii nonprofit, spitale, reu[i, pân` la urm`, s` avem cu to]ii o institu]ii publice), cu prec`dere \n domevia]` mult mai bun`. niile s`n`t`]ii, educa]iei [i protec]iei

sociale pentru persoane defavorizate.

Am derulat a treia edi]ie a programului “Voluntar de profesie”, care [i-a câ[tigat mul]i prieteni atât din rândul organiza]iilor, cât [i din rândul celor care au dorit ca prin munca lor s`-i ajute \n mod real pe cei afla]i \n nevoie, indiferent c` vorbim despre copii, tineri cu dizabilit`]i, familii dezavantajate sau b`trâni. Primele trei edi]ii ale programului “Voluntar de profesie” au \nsemnat 16.000 ore de voluntariat [i 48 de proiecte realizate \n beneficiul sectorului nonprofit din România [i a 10.000 de persoane aflate \n grija ONG-urilor. Tot anul trecut am lansat Mobile for Good, primul program care folose[te tehnologia mobil` pentru a ajuta oameni [i comunit`]i dezavantajate.

Ce urm`ri]i pentru acest an?

Vom continua cu proiecte \n acelea[i domenii ca [i pân` acum, adic`: s`n`tate, educa]ie, prevenirea abandonului familial, servicii sociale pentru b`trâni [i persoane cu dizabilit`]i, voluntariat.

Periodic \ncerc`m s` afl`m care sunt domeniile \n care e cel mai mare nevoie de ajutor [i \n care dintre aceste domenii comunitatea se a[teapt` s` se implice Funda]ia Vodafone. Se pare c` nevoi sunt \n continuare multe \n societatea noastr`, dar, din p`cate, domeniile educa]ie [i s`n`tate sunt cele care de fiecare dat` ies primele \n top; \nc` e mare nevoie de contribu]ia sectorului privat, \n parteneriat cu mediul ONG, \n aceste domenii. Ca urmare, vom avea anul acesta dou` runde de finan]are, adresate ONG-urilor [i institu]iilor active \n domeniile de interes pentru Funda]ia Vodafone România. Una va fi lansat` \n var` pe domeniile educa]ie [i s`n`tate [i cea de a doua \n iarn`, sub umbrela programului Mobile for Good. Tot din acest an vom \ncepe s` folosim sistemul London Benchmarking Group (LBG), sistem de m`surare a performan]ei programelor de implicare comunitar` a companiilor.

Pentru a fi siguri c` r`spundem nevoilor reale ale comunit`]ii [i c` ne implic`m \n acele proiecte care pot aduce schimb`ri majore, vom fi \n continuare foarte aten]i la evaluarea proiectelor finan]ate, \nc` din faza de selec]ie, dar [i \n timpul derul`rii proiectului [i nu \n ultimul rând dup` finalizarea acestuia. Biz Biz

63

STRATEGIE ADVERTISING

Harta creativit`]ii nu are grani]e Doi ani la rând, McCann a câ[tigat la Cannes cu un brand local, dar extrem de curajos. Anul acesta a \ndr`znit s` \nscrie un brand global \n patru categorii [i a câ[tigat \n trei dintre ele. Noile premii pozi]ioneaz` [i mai bine McCann Bucure[ti pe harta global` a creativit`]ii. DE LOREDANA S~NDULESCU entru publicitatea româneasc`, orice premiu câ[tigat la un mare festival de creativitate este un motiv deosebit de satisfac]ie, \nc` o c`r`mid` pus` la temelia unei industrii \nc` tinere.

Ce \nseamn` \ns` \n particular aceste premii pentru creativii din spatele campaniei Biblioteca Digital` dezvoltate pentru Vodafone [i premiate la Cannes cu un Silver Lion \n categoria Media, un Bronze Lion la Categoria Direct Lions [i un Silver Lion la Categoria Promo & Activations Lions?

Biblioteca Digital` a pornit de la o idee a Ioanei Filip, Group Creative Director McCann Erickson, care de altfel se afl` la prima campanie \nscris` [i câ[tig`toare la Cannes. Mai exact, ideea campanei provine dintr-un studiu potrivit c`ruia aproape 50% din români nu au citit o carte anul trecut [i marea majoritate d`deau vina pe timp. Smartphone-urile [i tabletele r`spund chiar la aceast` problem` – la furnizarea de con]inut pe care ]i-l dore[ti atunci când ]i-l dore[ti,

ADRIAN BO}AN, Creative Partner, McCann Erickson “Premiile ne arat` c` România nu e doar un loc unde se fac adapt`ri, iar faptul c` campania este deja exportat` \n sistemul Vodafone d` speran]e pentru creativitatea româneasc`. Exportul de produs creativ este singura cale de a ne dezvolta [i o oportunitate regional` sau chiar pe plan global, unde suntem competitivi calitativ, dar avem [i avantajul de pre] [i vitez`.”

64

Biz

totul la un touchscreen distan]`. {i internetul mobil face totul posibil. A[a s-a n`scut ideea de a lega cititul de tehnologia mobil`, \ntr-un proiect care trece de grani]ele comerciale [i intr` \n sfera educa]ional`.

Concuren]a \n categoria Best Use of Ambient Media: Large Scale a fost alc`tuit` din campanii inovatoare pentru branduri ca McDonald’s, Guinness, IBM [i campanii sociale deopotriv`. “Ne-am obi[nuit s` câ[tig`m la Cannes cu Rom [i

IOANA FILIP, Group Creative Director, McCann Erickson “Ce e special la Biblioteca Digital` e c` spa]iul media de dimensiuni mari era justificat nu doar prin recrearea unei biblioteci clasice \ntr-un spa]iu urban, ci [i prin num`rul mare de c`r]i, prin con]inutul digital gratuit pe care \l ofeream oamenilor. Nu a fost un spa]iu mare de media folosit doar de dragul spa]iului.”

anul acesta ne-am propus s` demonstr`m c` o putem face [i pentru alte branduri”, poveste[te Adrian Bo]an, Creative Partner, McCann Erickson.

“Când câ[tigi cu Rom e bine, mai ales pentru brandul de ]ar` România, \n contextul Cannes, dar cumva asta te pozi]ioneaz` ca un competitor inteligent [i ireverent, nu \ns` neap`rat foarte relevant \n contextul global. Deci, dac` vrem s` avem un cuvânt de spus ca ]ar`, avem nevoie e mai mult decât atât.” Biz

C~T~LIN DOBRE, Executive Creative Director, McCann Erickson “Premiile pentru Vodafone \nseamn` mult pentru c` am demonstrat c` se pot face campanii locale pentru branduri globale care s` fie recunoscute interna]ional.

Dac` acum doi ani Vodafone câ[tiga Brand Grand Prix la Golden Drum, acum campaniile pe care le dezvolt`m \mpreun` sunt recunoscute [i la Cannes.”

life

Vacan]` pe val

Dac` nu a]i apucat \nc` s` v` face]i planuri pentru vacan]a de var` [i v` surâde ideea unui sejur la mare, pres`rat din plin cu “[edin]e” de relaxare la plaj`, iat` care sunt cele mai apreciate plaje din Europa. DE OVIDIU NEAGOE

DESTINA}II CARE FAC VALURI PRINTRE TURI{TI LOC 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

PLAJ~ Rabbit Beach Playa de las Catedrales Rhossili Bay Playa de ses Illetes Woolacombe Beach Elafonissi Beach Iztuzu Beach La Pelosa Beach Porthminster Beach St. Paul’s Bay

LOCALITATE Lampedusa Ribadeo Swansea Formentera Woolacombe Elafonissi Dalyan Stintino St. Ives Lindos

}AR~ Italia Spania Marea Britanie Insulele Baleare Marea Britanie Grecia Turcia Italia Marea Britanie Grecia Surs`: tripadvisor

N

um`rul \ntâlnirilor de afaceri se reduce, iar agita]ia din

cl`dirile de birouri pare c` se estompeaz`, semne tot mai clare c` vacan]a de peste var` \[i intr` pe deplin \n drepturi. Momentul este cum nu se poate mai bun pentru ca portalul tripadvisor s` dea publicit`]ii un clasament (realizat cu ajutorul utilizatorilor platformei) al celor mai apreciate plaje din Europa, unde re\nc`rcarea bateriilor pentru urm`toarele dou` trimestre promite s` fie sinonim` cu revolu]ionarea clasicei defini]ii a relax`rii. A[adar, dac` nu a]i apucat \nc` s` v` planifica]i \n am`nunt vacan]a de var` [i v` surâde ideea unei plaje cu nisip alb, sc`ldat` de ape turcoaz, peisaj tipic zonelor exotice din lume, dar aflat la mai pu]in de trei ore de zbor, atunci probabil c` cea

REGELE |{I REVENDIC~ TRONUL

66

Biz

mai bun` solu]ie pentru c`utarea viitoarei destina]ii de vacan]` este de]in`toarea “medaliei de aur” din clasamentul celor mai atr`g`toare plaje din Europa: Rabbit Beach, din Lampedusa, Sicilia. Potrivit turi[tilor care au vizitat-o, cea mai bun` perioad` aici este cuprins` \ntre lunile mai [i septembrie [i cu greu v` ve]i mai putea desp`r]i de apa transparent`. Un alt loc care promite s` v` intre la inim` este Playa de las Catedrales din Ribadeo, Spania, o plaj` dominat` de stânci de pe care priveli[tea spre mare, cel pu]in la asfin]it, cu greu poate fi \ntrecut` de alt` destina]ie european`. Plajele de la Marea Neagr`, atât din ]ar`, cât [i de la vecinii cu nisipuri aurii, nu au reu[it s` intre \n clasamentul celor mai atr`g`toare 25 de plaje din Europa. Biz

King a dep`[it de curând principalul competitor, Zynga (produc`torul Farmville sau Mafia Wars) [i a devenit cel mai mare dezvoltator de jocuri casual pe Facebook. La \nceputul lunii, King a \nregistrat 150,2 milioane de utilizatori activi pe lun` pe platforma de socializare. O parte din succesul companiei se datoreaz` [i Candy Crush Saga, joc care a ajuns la \nceputul lunii la 44,2 milioane de utilizatori activi.

România d` bine \n fotografie

|

n România, segmentul de pia]` foto-video

urmeaz` \n continuare un drum ascendent, consumatorii fiind tot mai interesa]i de diversificarea aparatelor foto personale, dar [i a cuno[tin]elor despre tehnica de fotografiat. Ve[tile sunt cu atât mai bune, cu cât concediile sunt pe cale s` \nceap`. Astfel, potrivit unui studiu realizat de F64 Studio, cel mai mare retailer de pe pia]a foto-video, 65% dintre români au un aparat foto \ntre gadgeturile personale. Mai mult, 29% dintre ace[tia folosesc alternativ dou` aparate foto, iar 12% dintre familiile

din ]ar` au câte un aparat de fotografiat pentru fiecare membru al familiei.

“Dinamica este exploziv`”, spune Simona Sâmbotin, specialist \n marketing la F64 Studio. “|n România nivelul de utilizatori ai aparatului foto a crescut considerabil \n ultimul an. Este rezultatul nevoii de a memora aproape zilnic evenimentele frumoase din via]a fiec`ruia. Desigur, lumea tehnicii face ca memorarea cerebral` s` poat` fi dublat` de cea digital`: fotografia [i stocarea acesteia \ntr-o arhiv` personal` sau online”, adaug` Sâmbotin. (Ovidiu Neagoe)

Aspira]ie la inova]ie

S

amsung Electronics Co. Ltd a lansat

recent un nou aspirator proiectat s` se mi[te \n ritmul utilizatorului, care faciliteaz` manevrarea aspiratorului prin cas` pentru o cur`]enie optim`. Noul aspirator Samsung Motion Sync \nglobeaz` atât putere, cât [i design [i tehnologie \ntr-un aparat electrocasnic destinat cur`]eniei. “Ca \n cazul oric`rui aparat electrocasnic Samsung, prioritatea noastr` este de a revolu]iona [i optimiza produsele care ne ajut` s` economisim timp, integrându-se \n stilul nostru de via]`”, spune Boo-Keun Yonn, director general al Consumer Electronics Business la Sam-

sung Electronics. “Pe m`sur` ce vie]ile noastre evolueaz` [i se schimb` constant, ne dorim s` dezvolt`m solu]ii care s` vin` \n \ntâmpinarea nevoilor noastre, de aceea am dezvoltat noul aspirator Motion Sync, proiectat s` ]in` pasul chiar [i cu cele mai active familii”, mai adaug` Yonn. Noul aspirator beneficiaz` de un sistem revolu]ionar, care \l transform` \ntr-unul dintre cele mai practice aspiratoare disponibile la ora actual` pe pia]`, iar tehnologia CycloneForce Multi contribuie la men]inerea puterii mari de aspirare.

(Ovidiu Neagoe)

LIFE

RESTAURANT

De la exoticla original, de la “Joseph”la Hadad Sashimi de somon, calcan oceanic, sup` exotic` – sunt doar câteva din preparatele cu care chef Joseph Hadad \[i \ncânt` acum oaspe]ii.

Dup` 30 de ani de carier`, din care 16 petrecu]i \n România, chef-ul de origine israelian` are propriul restaurant. DE OANA GRECEA

C

Cum era de a[teptat ([i de dorit), Joseph poart` amprenta

chef-ului s`u. Folose[te ingrediente mediteraneene, dar poart` \n stilul s`u un “touch” fran]uzesc, buc`t`rie pe care juratul de la “Top Chef” (emisiune din grila Antena 1) o admir` [i unde [i-a f`cut o parte din anii de ucenicie.

Chef-ul Joseph Hadad [i-a stabilit cartierul general al crea]iilor sale \n zona pie]ei Charles de Gaulle, \ntr-o vil` cu istorie. Spune c` mai degrab` restaurantul l-a ales pe el, dar printr-o amenajare [i strategie adecvat`, a reu[it s`-l fac` s` fie oglinda sa: clasic, simplu [i cu gust. Restaurantul are 170 de locuri, din care 60 pe terasa frumoas`, exist` spa]iu pentru nefum`tori, dar [i un salon privat. Totu[i, pentru cei care \i trec pragul, interesul \l reprezint` atrac]iile chef-ului, despre care se [tie c` de]ine secretele a peste 2.000 de re]ete sofisticate [i care a creat show-uri culinare pentru celebrit`]i mondiale precum Bill Clinton, François Mitterrand sau Margaret Thatcher, pentru Regele Hussein al Iordaniei, Regele Juan Carlos al Spaniei [i Prin]ul de Liechtenstein. Dar [i pentru stele de cinema [i legende pop-rock: Robert De Niro, Madonna, Frank Sinatra, Michael Jackson etc.

Prin urmare, chef Hadad nici nu-[i permite, dar nici nu-[i dore[te s` dezam`geasc` pe cineva. Ba chiar mai aude comentarii prin care unii clien]i spun c` restaurantul este al lui doar cu numele, c` el nu g`te[te acolo. {i atunci \[i face apari]ia din mijlocul buc`t`riei, cu halatul de buc`tar pe el, pentru a da bine]e clien]ilor. Joseph Hadad este implicat 100% \n businessul deschis \n luna mai, iar al`turi de el este o echip` care \l urmeaz`, \n mare, de peste 10 ani. |n 1997, Joseph Hadad a venit \n România ca Executive Chef la restaurantul Casa Vernescu din Bucure[ti, iar

68

Biz

\n 2011 a dat curs unei noi provoc`ri profesionale, devenind partener [i Executive Chef al restaurantului Aqua din Her`str`u. Ajutorul s`u [i mâna dreapt`, sous chef-ul Valentina Radu, este al`turi de Hadad de aproape 14 ani. “Secretul succesului este echipa ta. Po]i s` fii Alain Ducasse, Joel Robuchon, 1.000 de Joseph Hadad, dac` nu ai echip` \n spate, tot degeaba. Eu nu pot face toate lucrurile deodat`. F`r` echip` puternic` restaurantul nu \nseamn` nimic”, subliniaz` maestrul buc`tar.

Programul s`u este f`cut \n func]ie de urgen]ele de la buc`t`rie. Vine la 10 diminea]a [i st` pân` la ora 16:00 (când merge acas` la copii). |n acest interval este dublat, \ncepând cu orele 13:00, de Valentina. La 18:00 se \ntoarce [i st` pân` la 23:30, dup` care r`mâne doar ajutorul s`u cu echipa de pe tur`. “Când intr` o mas` de zece persoane e nevoie de to]i. Treaba mea este la tigaie, la ornat, vreau s` fiu acolo cu ei \mpreun`. Trebuie s` fiu aici \n fiecare zi”, poveste[te Hadad. La buc`t`rie are câte [ase persoane pe fiecare tur`.

Are patiser, om pentru bufet rece, câte dou` persoane “la cald”, una la carne [i la pe[te, una la sosuri [i garnitur`. Turele lucreaz` o zi da, o zi nu.

Osp`tarii sunt câte cinci pe tur`, iar capacitatea maxim` a restaurantului este de 170 de locuri.

Nu este u[or nici chiar \n România s`-]i p`strezi renumele [i tradi]ia pentru un restaurant de top.

Lucrurile care fac diferen]a [i sunt punctate chiar [i de evaluatorii care dau restaurantelor celebrele stele Michelin sunt ingredientele proaspete, servirea [i originalitatea meniului. Joseph Hadad are o rela]ie foarte bun` cu furnizorii, de la pe[te [i fructe de mare proaspete pân` la legume [i fructe bio.

“O stea Michelin \nseamn` c`, dac` vine un str`in

Motto-ul lui Joseph Hadad: “Pl`cerea cu care \]i faci meseria se reflect` \n munca ta, rezultatul fiind un lucru bine f`cut.�

(Aristotel)

LIFE

70

Biz

RESTAURANT

\n România, are siguran]a c` mâncarea este proasp`t`, nu are probleme cu serviciul, totul acolo este rafinat. Minusul unei stele Michelin este c` tot timpul trebuie s` fii la \n`l]ime. Ei vin prin surprindere [i te pot declasifica. Dac` pierzi steaua Michelin, decazi foarte tare”, explic` Hadad. {i adaug`: “Mie mi-e greu, fiindc` pe pia]a din România nu este tot ce am nevoie. Eu \mi doresc stele Michelin, dar trebuie s` am cram` ca lumea, somelier”. La restaurantul Joseph exist` o gam` de vinuri bune, dar chef-ul \nc` testeaz` cu echipa ca s` vad` ce-[i doresc clien]ii. Str`inii cer vinuri

Michelin. “Am plecat prin lume, \n America, din nou \n Israel, Fran]a. Cel mai mult mi-a pl`cut \n Fran]a, unde m-am [colit eu, la un restaurant cu dou` stele Michelin, [i \n zona Alsacia, unde am f`cut specializare de top”, \[i aminte[te Hadad.

Pentru el, fiecare zi petrecut` \n buc`t`rie [i fiecare preparat creat \i d`ruiesc aceea[i emo]ie pe care a sim]it-o \n copil`rie când p`rin]ii i-au insuflat dragostea pentru arta culinar`. “Mâncarea se poate transforma \n art`! Fiecare farfurie poate fi o poveste a gustului!”, spune Hadad. Din 2012, chef Joseph Hadad face parte din juriul “Top Chef”.

române[ti gen Prince Matei. Românii beau \ns` [i vinuri române[ti, dar [i vinuri str`ine.

Pân` s` ajung` \n România, modul s`u de a fi [i de a g`ti a fost influen]at \ntâi de tradi]ia din familie. S-a n`scut [i a crescut \n Haifa, cu o mam` de origine marocan` [i un tat` tunisian, buc`tar pe un vas de croazier`. |n adolescen]` a urmat pentru trei ani [coala de buc`tari din zon`, iar la 19 ani a urmat pentru trei ani stagiul militar (la fel cum face acum fiul s`u).

De atunci a f`cut practic`, a \nv`]at, dar a [i creat \n restaurante din Ierusalim, Germania, SUA, precum [i \n restaurante fran]uze[ti cu stele

Dac` ar fi s` urmeze exemplul cuiva, s-ar ghida dup` chef-ii pe care \i admir`, cu to]ii francezi: Alain Ducasse, Joel Robuchon, Paul Bocuse – 3 stele Michelin, Michel Roux – 2 stele Michelin (de la restaurantul londonez Le Gavroche).

Despre români [i mâncarea româneasc`, Joseph Hadad spune c` se vede o educa]ie culinar` de când au \nceput s` c`l`toreasc`. “|n 1996-1997, când am venit \n România, nu era pe pia]` decât [al`u, crap [i caras. Apoi au ap`rut dorada, lupul de mare, pe[tele de mare, calcanul etc. [i românii au \nceput s` le consume. Nici azi nu se g`se[te \nc` pe[te s`lbatic de cea mai bun` calitate, care

LIFE

este mai scump dar mai gustos”, spune Hadad.

Pentru asta, apeleaz` la furnizorii s`i cu care colaboreaz` de ani buni [i care \i aduc din Grecia, Spania, Italia, Olanda cele mai bune sortimente.

Nu cump`r` mult, pentru c` vrea s` aib` mereu pe[te proasp`t \n meniu. De altfel, 90% din mâncarea pe care o consum` Hadad \n via]a de toate zilele este bazat` pe pe[te (asortat cu legume). Doar o dat` pe s`pt`mân` gust` [i din alt fel de carne. Mâncarea româneasc` \i place, chiar dac` este pu]in mai gras`, \ns` nu \l reprezint`.

Ca planuri de viitor, pe lâng` restaurant, unde vine zilnic [i \[i pune amprenta, Joseph Hadad va re\ncepe film`rile la noul sezon “Top Chef”. |n paralel, vrea s` lucreze la o carte de bucate pentru profesioni[ti [i s` fac`, \n anul ce urmeaz`, o [coal`

sashimi de somon new style cu foi de orez pân` la carpaccio de caracati]` cu sfecl` ro[ie sau salat` de ra]` confiat` servit` cu mango, andive [i afine.

Dintre preparatele calde, Hadad a preg`tit printre altele, risotto de linte cu nero di sepia, calmar pane [i pesmet japonez, scoici Saint Jacques cu crem` de anghinare [i risotto clasic de homar.

“La mine vine cine vrea s` m`nânce bine, de calitate [i cu servicii bune. Eu nu vând aer, `sta este talentul meu, a[a m-a l`sat pe mine Dumnezeu, s` apreciez clientul”, puncteaz` proprietarul restaurantului Joseph.

Deserturile pe care chef-ul le-a \nregistrat ca m`rci proprii au combina]ii de-a dreptul fanteziste: Chocolate Dream (din f`râme de dovleac, biscui]i de fulgi de migdale, sorbetto

de buc`tari pentru amatori, un training de dou` zile. Planurile de viitor includ [i extinderea buc`t`riei [i \nchiderea terasei pentru sezonul rece, dar [i lucrul la un lan] de restaurante, fiecare cu alt specific, care s`-i poarte semn`tura.

de lapte praf, biscui]i din cire[e confiate, alune de p`dure caramelizate, mousse de caju [i ganache de ciocolat` pentru baton); sup` exotic` (sorbet de piña colada, biscuit tuile de fructul pasiunii); P`mânt/Earth (din ganache de ciocolat` alb` – pentru sifon, ganache de ciocolat` alb` pentru picioru[ele ciupercii, crem` de ciocolat` cu cardamom afumat – pietrele, biscuit/tuile de ]elin`, sos de r`[in` de pin, praf/f`râme de boabe tonka, crem` de porcini) [i tart` de l`mâie cu yuzo (f`cut` din biscuit/tuile de lime, crem` de l`mâie cu yuzo, meringue italian – bezea, sos de zmeur`, sorbet de zmeur`, un macaron [i marmelad` de zmeur`).

Pre]urile la restaurantul Joseph sunt acceptabile pentru cei care vor s` m`nânce special, proasp`t [i cu gust. Chef Hadad poate s` g`teasc` pentru toate bugetele [i pentru toate gusturile. Biz

DIN TAINELE MENIULUI “JOSEPH” Meniul de la Joseph a fost gândit timp de dou` luni.

Bazat pe pe[te, el de]ine ni[te combina]ii originale purtând amprenta chef-ului s`u.

Calcanul mediteranean, cel mai scump pe[te servit, vine cu o garnitur` pe pat de sparanghel verde [i alb, cu anghinare [i zucchini servite cu sos mediteranean. Clien]ii cer mult lup de mare [i black tiger. |n general, se consum` foarte multe fructe de mare. La gustarea rece, fructele de mare sunt f`cute cu alune caramelizate. Meniul cuprinde de la pate de ficat de gâsc` cu trufe [i

RESTAURANT

Biz

71

LIFE

STIL DE MANAGER

Pe cont propriu e mai frumos

A fost Elena de la Gala Societ`]ii Civile, AdPrint, Internetics, Effie, ADOR sau {coala ADC. Acum este Elena de la Conan PR [i Elena de la Aderwise. {i cele dou` se \mpac` bine, chiar foarte bine, pentru c` Elena de la Conan prime[te mult` inspira]ie din partea Elenei de la Aderwise. DE LOREDANA S~NDULESCU

A

Au fost momente \n via]` când visa s` ajung` ambasador. La diploma]ia cu care este \nzestrat`, a[ putea spune c` nu e timpul pierdut. {tiind \ns` cu cât` pl`cere [i for]` creativ` \[i face meseria Elena Bululete, Managing Partner al Conan PR, nu a[ vedea-o vreodat` renun]ând la ce face acum. |n primii doi ani de facultate credea c` va ajunge sociolog. A urmat Facultatea de {tiin]e Politice, cu specializare \n Sociologie [i {tiin]e Politice, [i apoi a absolvit un Master \n Comunicare Politic` [i Management Electoral \n cadrul aceleia[i facult`]i. |nc` de la \nceputul facult`]ii, a \ncercat s` fac` multe lucruri care s` o ajute s` capete experien]`: chestionare, baze de date, focus-group-uri \n munca de viitor sociolog. |n anul trei de facultate a dat sociologia pe comunicare. A \nceput cu Olimpiadele Comunic`rii [i cu o medalie de aur la proba de Comunicare Politic`. Dup` un internship de câteva luni la Ethos Communication, ziua \n care a sus]inut lucrarea de licen]` a coincis cu prima zi de munc` \n calitate de consultant \n comunicare politic` la Profile Communication. A urmat un an plin, \n care a \nv`]at foarte multe [i \n care a crescut enorm. |ntâmpl`tor, \n ultimele dou` luni petrecute la Profile, a fost nevoie s` se ocupe [i de conturile comerciale ale agen]iei. A[a [i-a dat seama c` \i place mai mult s` se ocupe de companii [i produse decât de politicieni.

Dup` acele dou` luni, a ajuns la Millenium Communication, unde a \nceput s` lucreze pentru Gala Societ`]ii Civile, de care s-a \ndr`gostit iremediabil [i de care a fost al`turi pentru urm`torii opt ani. Dar proiectul ei de suflet r`mâne

72

Biz

AdPrint, datorit` c`ruia a cunoscut oameni frumo[i [i talenta]i, \n ]ar` [i \n afara ei. A c`l`torit pentru AdPrint, a organizat evenimente de neuitat [i a legat prietenii care au trecut testul timpului. Au urmat Internetics, Effie, AD'OR [i {coala ADC. |n acela[i timp, a \nceput s` comunice [i pentru agen]iile de publicitate partenere sau prietene cu Millenium Communication: Sister, Friends sau AdVenture.

Dup` patru ani la Millenium, oricât de cli[eistic sun`, a sim]it nevoia de a descoperi noi provoc`ri. |n aprilie 2010 se n`[tea primul s`u proiect antreprenorial: agen]ia Conan PR. Ca s` fac` pasul acesta i-a trebuit, ca \n orice alt` situa]ie de acest gen, mult curaj. “N-o s` uit niciodat` prima prezentare, care ne-a adus, de altfel, primul client \n prima lun` de antreprenoriat, la fel cum nu o s` uit primul pitch pierdut. Pe cont propriu e totul mai greu dar [i mai frumos”, poveste[te Elena Bululete. |n luarea deciziei de a porni pe drum propriu a fost impulsionat` [i de exemplul p`rin]ilor, la rândul lor antreprenori. P`rin]ii sunt persoanele care au i-au marcat cel mai mult parcursul. Cel mai important lucru pe care l-a \nv`]at de la ei este acela c` pentru a evolua trebuie s` ai curaj [i s` \]i asumi riscuri. Au \nv`]at-o poate una dintre cele mai de pre] lec]ii \n via]`: s` \[i asume toate deciziile pe care le ia [i s` nu \i fie team` de e[ec.

Foarte mult a \nv`]at din tot ce a f`cut, fie c` au fost \ncerc`ri, fie c` au fost gre[eli. Nu a avut niciodat` un mentor \n adev`ratul sens, a \nv`]at s` \noate mai degrab` aruncându-se \n ap`. {i asta o consider` a fi noroc, pentru c` \ntotdeauna \nve]i

FOTOGRAFII: VALI MIREA

ELENA BULULETE, Managing Partner, Conan PR [i fondator Aderwise Fotografii realizate la Concept Store Anda Roman

mai u[or din propria experien]`. F`r` nicio urm` de \ndoial`, de când este antreprenoare a \nv`]at cel mai mult pentru c` rolurile s-au schimbat, la fel [i responsabilit`]ile [i provoc`rile. Iar ultimul an a fost cel mai intens.

Experien]ele, lec]iile, deciziile [i satisfac]iile din ultimul an s-au a[ezat peste cele deja existente, ceea ce-l face cel mai bogat de pân` acum. Se poate mândri acum cu o echip` foarte bun`, clien]i [i proiecte frumoase.

Printre briefuri, pitch-uri [i strategii pentru clien]i, \[i g`se[te timp [i pentru un proiect de suflet, Aderwise – Life behind ads, un director de inspira]ie \n care creativi din toat` lumea \mp`rt`[esc preferin]ele personale despre c`r]i, filme, oameni [i lume, domenii la fel de creative [i de conectate la industria de publicitate, care cre[te frumos [i-i aduce satisfac]ii pe m`sur`. Cea mai mare bucurie de anul acesta la Cannes Lions a fost când l-a \ntâlnit pe David Droga. |n momentul \n care s-a prezentat [i i-a spus de Aderwise, acesta i-a r`spuns c` \i cite[te site-ul, men]ionându-i un interviu recent cu Kevin Brady, colegul lui din Droga5.

Oamenii pe care a avut norocul s`-i \ntâlneasc` de-a lungul anilor sunt cei care au inspirat-o s` lanseze Aderwise.

Ajungea s` \i cunoasc` pe cei pe care \i invita \n juriul AdPrint [i descoperea ni[te oameni foarte interesan]i, care aveau ni[te pove[ti de via]` impresionante [i care erau oricând gata s` recomande un loc sau un nume care \i marcaser` \n mod deosebit. Atunci a realizat c` lucrurile care \i inspir` pe cei mai creativi [i mai premia]i publicitari se g`sesc dincolo de job [i de agen]ie, sunt lucruri care vin din afara publicit`]ii. {i \n via]a Elenei inspira]ia [i siguran]a se reg`sesc de cele mai multe ori \n afara muncii de zi cu zi. |n mijlocul familiei, cu prietenii [i al`turi de cei dragi se simte cel mai \n siguran]`. Iar inspira]ia vine poate [i din faptul c` \i place cu adev`rat ce face. Dac` ajunge s` urasc` ceva, de cele mai multe ori \ncearc` s` schimbe acea activitate sau acel lucru. “Nu cred c` po]i face bine ceva ce nu \]i place”, crede Elena, managerul despre care am avut ocazia s` aflu c` nu-[i proiecteaz` pentru viitor ce ar vrea s` fie, ci cum ar vrea s` fie: mul]umit`, echilibrat`, fericit`. Biz

LIFE

EVENIMENT

Tab`ra de influen]`

Se iau bloggeri, companii, agen]ii, speciali[ti \n social media [i se ]in la munte vreme de patru zile. Aceasta s-a dovedit a fi re]eta perfect` pentru cea mai conectat` tab`r` de social media. Iar edi]ia a cincea a \ntrecut toate a[tept`rile.

C

Chiar de la prima sesiune, axat` pe comunicarea real time din re]elele sociale, a fost clar c` Biz Social Media Summer Camp 2013 avea s` aduc` la un alt nivel conceptul de tab`r` de social media.

Cristian Manafu (manafu.ro), Victor Kapra (victorkapra.ro) [i Cristian China-Birta (chinezu.eu) au deschis \n for]` [i f`r` menajamente tab`ra, analizând felul \n care companiile [i bloggerii trebuie s` reac]ioneze instantaneu \n lumea online actual`. |n cele patru zile \n care au discutat, colaborat, cântat sau dansat \mpreun`, participan]ii au putut descoperi nu doar tendin]ele de ultim` or` care schimb` peisajul social media pe plan global, dar [i local, ci [i modalit`]ile prin care acest domeniu va putea cre[te [i \n România ca profesionalism, bugete [i, evident, rezultate.

Trainingul de gamification sus]inut de Iulian P`durariu (MARKS) [i lec]ia de creativitate predat` de Mihai Gongu (GMP) [i Monica Jitariuc (The Practice) [i-au g`sit aplicarea practic` \n rezolvarea pe echipe a unor brief-uri reale primite din partea companiilor participate. Care companii au prezentat felul \n care abordeaz` social media [i cum v`d viitorul re]elelor sociale \n cadrul eforturilor proprii de marketing. Principalele canale social media au fost dezb`tute pornind de la prezent`rile lui Costin Cocioab` (reFresh.ro) – bloguri, Alexandru Negrea (Spada) – Facebook [i Gabriel Oan` (Gaben.ro) - YouTube. Ionu] Radu Munteanu (Web Digital) [i Lauren]iu Dumitrescu (Digital Star) au luat la bani m`run]i metodele de m`surare [i targetare a campaniilor, \n timp ce trainingul lui Sergiu Negu] (Wanted Transformation Consultancy) despre cre[tere [i performan]` a punctat punctele tari, dar [i capcanele lucrului \n echip`. Despre atmosfera dintre sesiuni vorbesc mult mai bine fotografiile din aceste pagini.

Sponsorii Biz SMS Camp, edi]ia a V-a, au fost Staropramen, Danone, COSMOTE, Romtelecom, Cora, UniCredit }iriac Bank, Campofrio, Avon [i Renault (ma[ina oficial` a taberei), iar participan]ii s-au r`corit cu \nghe]at` Algida [i Coca-Cola \n cutii personalizate, dar au descoperit [i combina]ii perfecte de var` de la Jack Daniel’s. Biz 76

Biz

Biz

77

LIFE

78

Biz

EVENIMENT

LIFE

EVENIMENT

LIFE

AUTO

Capturarea tehnologiei

Renault Captur, primul crossover urban al constructorului francez, aduce un suflu binevenit de prospe]ime [i energie segmentului B. Ma[ina se remarc` prin liniile futuriste [i reprezint` o sintez` a inova]iilor inteligente. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

Designul se une[te cu performan]a [i profit` de tehnologia de ultim` or` pentru a crea un crossover cum n-a]i mai v`zut. Captur combin` \n stilul unic Renault trei ingrediente: personalitatea [i robuste]ea SUV-ului, func]ionalitatea [i spa]iul interior specifice monovolumului, respectiv dinamismul [i pl`cerea de a conduce care caracterizeaz` berlina.

Cu un aspect robust, Renault Captur pare mai impun`tor dec창t o sugereaz` dimensiunile sale (4,12 m x 1,77 m x 1,57 m). Silueta sa este dinamizat` de parbrizul \nclinat [i alungit, \n timp ce protec]iile din partea inferioar` ale caroseriei formeaz` un scut pentru toate escapadele din universul urban sau din 80

Biz

afara ora[ului. Clien]ii pasiona]i de personalizarea automobilelor au motive de bucurie; vor putea opta pentru trei universuri distincte pe care Renault le propune: Arizona, Azur [i Manhattan, fiecare cu c창te o tem` specific`: evadare, elegan]` sau mediul urban.

Motorizarea Energy permite \mbinarea pl`cerii de a conduce cu economia de consum. Astfel, toate motoarele Captur sunt turbocompresate [i ofer` un cuplu important chiar [i la tura]ii joase. Cutia EDC este disponibil` \nc` de la lansarea motorului TCe 120 [i \nso]e[te [i motorul dCi 90.

La nivel high-tech, piesa de rezisten]` este tableta multimedia inte-

grat` Renault R-Link de 7 inch, care deschide perspective inedite c`tre un nivel de conectivitate f`r` precedent [i permite accesul facil la un catalog de aplica]ii auto evolutiv. Renault R-Link va incita amatorii de tehnologie prin performan]e [i prin ergonomie. Meniul cu 6 pictograme permite accesul direct la: sistemul de naviga]ie, sistemul multimedia, telefonie handsfree, informa]ii despre vehicul, servicii [i aplica]ii, f`r` a uita de reglajele sistemului. Renault Captur este disponibil la pre]uri cuprinse \ntre 12.600 [i 17.200 euro. Biz

Un eveniment

Sportul este despre oameni, despre reu[it` [i fair play, despre adev`ratele valori. Marketingul este despre promovarea brandurilor [i a oamenilor.

Sport Marketing Conference este singurul eveniment unde profesioni[tii din sport [i marketing se \ntâlnesc pentru a g`si noi idei prin care s` foloseasc` magia sportului [i a campionilor pentru branduri.

Edi]ia a 2-a Octombrie 2013 – Howard Johnson Grand Plaza Bucure[ti