Biz 254 m 1

Biz www.revistabiz.ro

Best of the Best Zilele Biz 2013 11 - 15 NOIEMBRIE

Nr. 254 • 1 - 15 octombrie 2013 • 7,5 lei

INVESTI}II

MARKETING

De la Detroit la Cluj [i Pite[ti.

Cum evit`m falimentul unui ora[

50 cele mai puternice branduri la puterea RO

INTERVIU

INOVA}IE

Diversificare pe pia]a berii.

Noile re]ete din halba românilor

Creativitatea, noua normalitate a companiilor

PUBLICITATE

Nikolai Beckers, CEO, Romtelecom [i Cosmote România

Liviu David, Next Advertising, un creativ \n lupt` cu “a[a [i-a[a”

R~ZBOIUL DATELOR

Nr. 254

Vitez`. Mult` vitez`. Nelimitat. Mare putere.

Nu sunt ma[ini de curse, ci re]elele 4G care vor duce telecomul romånesc \n alt` lig`. Una a datelor mobile.

Zilele Biz 2013 - ediţia Best of the Best.

Dacă nici tu nu te mulţumeşti cu puţin.

11-15 noiembrie, Howard Johnson Grand Plaza Hotel

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Secretul succesului oat` lumea vrea s` afle care este secretul succesului.

Cei zece pa[i minuna]i care te fac un \nving`tor [i, de ce nu, milionar. |n ciuda faptului c` s-a demonstrat iar [i iar c` exist` doar re]ete individuale, care depind de context, de moment [i de [ans`.

Cu toate acestea, de cele mai multe ori, publicul este dezam`git când vede c` \n spatele succesului stau mult` trud`, o idee puternic` [i \nc`p`]ânare. Nimic nu iese u[or. Sau, mai bine spus, nu mai iese u[or.

Pove[tile de succes se schimb` odat` cu timpurile [i, dac` urm`re[ti o ]int`, doar de tine depinde s-o atingi.

De 12 ani organiz`m evenimente. |n fiecare edi]ie, de câte ori apare pe scen` un moment "wow", este inevitabil urmat de povestea din spate, care explic` mai mult decât firesc succesul. Valoarea nu se face peste noapte. Respectul se câ[tig`. Iar cea mai grea etap` \ntr-o poveste de succes este s` te men]ii. S` reu[e[ti s` demonstrezi iar [i iar c` e[ti cel mai bun.

Ideea, pozi]ionarea, curajul [i momentul sunt esen]iale. Intr` apoi \n joc creativitatea [i marketingul care te pot transforma peste noapte \n ochii publicului.

Finan]area, aproape spre imposibil \n ace[ti ani, ne m`nânc` zilele. Managementul proiectelor, al echipei, strategia [i ajungând pân` la co[marul omniprezent, cashflow-ul, toate au devenit ingrediente obligatorii cu care trebuie s` [tii s` jonglezi.

Dac` n-ai predat armele, dac` vrei s` ie[i din starea de acalmie, anul acesta te a[tept`m la Zilele Biz, ca s` g`sim solu]ia câ[tig`toare a momentului. Analiz`m \n premier` pove[ti nespuse despre succese [i rat`ri, vorbim despre lec]ii de via]` care schimb` destine de business [i identific`m direc]ia \n care trebuie s` mergem.

Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

ISSN 1454-8380

Tipografie: prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro

Biz

1

sumar Biz www.revistabiz.ro

Best of the Best Zilele Biz 2013 11 - 15 NOIEMBRIE

Nr. 254 • 1 - 15 octombrie 2013 • 7,5 lei

INVESTI}II

MARKETING

De la Detroit la Cluj [i Pite[ti.

Cum evit`m falimentul unui ora[

50 cele mai puternice branduri la puterea RO

INTERVIU

INOVA}IE

Diversificare pe pia]a berii.

Noile re]ete din halba românilor

Creativitatea, noua normalitate a companiilor

PUBLICITATE

Nikolai Beckers, CEO, Romtelecom [i Cosmote România

R~ZBOIUL DATELOR Nr. 254

4 13 14 16 22 28 2

Biz

Vitez`. Mult` vitez`. Nelimitat. Mare putere.

Nu sunt ma[ini de curse, ci re]elele 4G care vor duce telecomul romånesc \n alt` lig`. Una a datelor mobile.

De unde iau antreprenorii bani?

O banc` pentru un trofeu Ve[ti ceva mai bune din Grecia Cover story:

Nikolai Beckers – Simplitate pentru voce [i date

Noul telecom Scenariul Detroit

FOTO COPERT~: VALI MIREA

Liviu David, Next Advertising, un creativ \n lupt` cu “a[a [i-a[a”

34 36 39 47 48 50 52

54 De la Little Dot la Dot-Com E timpul pentru diversificare pe pia]a berii Croitori de produc]ie publicitar` Transformare de business dictat` de tehnologie Cu un milion de flori se face prim`var` Tradi]ia iilor române[ti \n era internetului Pove[ti cu tehnologie, internet [i marketing

58 60 62 2 64 70 80

Liviu David: Le fac via]a “greu]`” celor care se mul]umesc cu “a[a [i a[a” Ferici]i cei care se mul]umesc cu pu]in Drumul de la idei la rezultate "In a relationship" sau "it's complicated" Nirvana IT-ului modern Puterea inova]iei Steaua Biz: Simona Halep

agend`

DE UNDE IAU ANTREPRENORII BANI? Antreprenorii români tineri vor acces mai facil la finan]are, dar cu p`strarea independen]ei \n deciziile de business. Zona de IT [i online r`mâne favorita investitorilor. DE OANA GRECEA |mbun`t`]irea accesului la finan]are pentru companii este una dintre cele mai importante pârghii prin care antreprenoriatul poate fi sus]inut la nivel global [i \n România, conform studiului Ernst & Young România “Percep]ia antreprenorilor asupra accesului la finan]are”. Marea majoritate a antreprenorilor (75%) care au r`spuns 4

Biz

chestionarului consider` c` autorit`]ile nu faciliteaz` accesul la finan]are al companiilor, spre deosebire de 8% care men]ioneaz` un sprijin oferit de guvern \n acest sens. Printre ariile pe care guvernul ar trebui s` se concentreze pentru a \mbun`t`]i accesul la finan]are, antreprenorii au subliniat: facilit`]ile fiscale pentru investi]iile \n companiile

mici (34 r`spunsuri), promovarea unei legisla]ii eficiente [i echitabile a muncii (27), sisteme de reglementare simplificate [i mai eficiente ale afacerilor (25) [i oferirea de fonduri pentru scheme de finan]are (20). |n marea lor majoritate, antreprenorii tineri români se orienteaz` spre creditul bancar, dar iau \n

AGEND~

{TIRI

considerare [i alte surse de finan]are, ca fondurile europene [i colabor`ri cu parteneri de afaceri. Cei mai mul]i antreprenori au nevoie de finan]are pentru investi]ii (49%), pentru capitalul circulant (20%) [i pentru proiectele noi de tip start-up (20%).

“Conform studiului EY, antreprenorii consider` c` business plan-ul este cel mai important pentru a ob]ine finan]are (36% dintre antreprenorii responden]i). Dup` business plan, urmeaz` \n ordinea importan]ei perceput` de antreprenori echipa [i experien]a anterioar` de business (27%) [i garan]iile oferite (14%). De asemenea, factorul decisiv pentru antreprenori \n alegerea tipului de finan]are \l reprezint` p`strarea independen]ei \n deciziile de business (30% dintre antreprenori), urmat pe locul al doilea de costurile cele mai mici (29%) [i pe al treilea de garan]iile solicitate (17%)”, spune Mihai Pop, manager \n Departamentul de Asisten]` \n Tranzac]ii, EY România.

41% dintre antreprenori sus]in c` au ob]inut finan]are \n ultimul an, dar sumele ob]inute au fost de cele mai multe ori mici, iar 44% dintre antreprenori afirm` c` au primit o finan]are de sub 25.000 de euro.

Sectoarele pe care antreprenorii le consider` cel mai u[or finan]abile sunt cele din IT [i online (39%), agricultur` (21%) [i energie verde (13%). Biz

Din Constan]a, peste m`ri [i ]`ri Dac` ave]i \n plan s` v` \mbarca]i \ntr-un vas de croazier` [i s` vizita]i mai multe destina]ii turistice \n urm`torul concediu, afla]i c` nu mai este nevoie s` c`l`tori]i spre alte ]`ri cu deschidere la mare, ci doar pân` la Constan]a.

La finele lunii trecute, Portul Constan]a a devenit port de \mbarcare pentru turi[tii români [i str`ini care sunt \n c`utarea unei vacan]e pe un vas de croazier`. Primul vas care a ridicat ancora [i a plecat din Constan]a \ntr-o croazier` maritim` este MSC Musica, ce apar]ine companiei MSC Cruises.

Nava de pasageri are la bord 2.500 de turi[ti, dintre care 80 sunt de cet`]enie român`, [i \i va plimba pe ace[tia \n Gythion (Grecia), Vene]ia, Katakolon, Istanbul, Yalta, Odessa [i Constan]a. Pân` la finele acestui an vor ridica ancora din portul Constan]a patru astfel de vase de lux. (O.N.)

Un român, finalist mondial la imprimare 3D Zece finali[ti din \ntreaga lume concureaz` \n etapa final` a competi]iei GE de proiectare deschis` pentru imprimare 3D. Printre ei, [i românul Fidel Chirtes.

Dou` proiecte care permit reducerea greut`]ii unui suport pentru motoarele de avion cu pân` la 80% l-a adus pe Fidel Chirtes printre cei zece finali[ti \n Competi]ia de proiecte pentru imprimare 3D organizat` de General Electric. |n cadrul competi]iei, antreprenori, companii [i institu]ii au fost invita]i s` \nscrie idei pentru reproiectarea unui suport de motoare de avion folosind imprimarea 3D. Ceilal]i finali[ti sunt din Ungaria, Suedia, Marea Britanie, Polonia, Australia, Indonezia [i Italia.

Fiecare finalist al primei etape va primi 1.000 de dolari [i va intra \n etapa a doua a competi]iei, \n 6

Biz

care proiectele lor pentru suportul de motor de avion vor fi fabricate folosind tehnici aditive [i vor fi supuse testelor de rezisten]` de c`tre GE. Cea de a doua etap` a competi]iei va avea loc \ntre 17 septembrie [i 15 noiembrie, iar primele opt proiecte vor fi recompensate dintr-un fond de premii de 20.000 de dolari.

Tehnologia aditiv` permite reducerea greut`]ii unui singur motor de avion cu 455 kg [i ob]inerea de economii de combustibil consistente.

Competi]ia de proiecte \mbin` avantajele tehnologiei de produc]ie prin aditivare cu cele ale inova]iei, urm`rind s` identifice solu]ii de design care nu numai s` reduc` greutatea suportului, ci [i s` \i \mbun`t`]easc` rezisten]a [i performan]ele. (G.B.)

AGEND~

{TIRI

Bilete \n 6 zile cât pentru o lun`

Campania ini]iat` de KLM \n perioada 19-24 septembrie, prin care se puteau face rezerv`ri cu 50% reducere, a adus vânz`ri cât pentru o lun`. Plus aproape 24.000 de vizitatori unici pe www.doarsasezile.ro. DE OANA GRECEA Apetitul românilor pentru c`l`torii cu avionul s-a dovedit a fi foarte mare.

“Am vândut \n 6 zile mai mult decât obi[nuiam s` vindem \ntr-o lun`. Cele mai solicitate destina]ii care au \nregistrat [i cele mai mai vânz`ri au fost Havana, New York, Buenos Aires [i Hong Kong”, ne-a declarat Nicoleta Vi[an, directorul de marketing [i comunicare al Air France – KLM România. S-au \nregistrat peste 23.900 vizitatori unici pe site-ul www.doarsasezile.ro, iar peste 10.000 oameni au intrat pe site pentru a fi informa]i \n momentul lans`rii campaniei.

A fost o campanie agresiv`, cu reduceri de pân` la 50%, concentrat` pe o perioad` de doar [ase zile.

Comparativ cu anii preceden]i, num`rul destina]iilor incluse \n promo]ie a fost mai mic (doar 25 fa]` de 80), dar reducerile au fost substan]iale. “Am dorit s` test`m [i alt

model de promovare, incluzând pe lâng` canalele tradi]ionale de comunicare obi[nuite [i o component` important` reprezentat` de social media”, a mai spus Nicoleta Vi[an.

Pre]ul unui zbor c`tre America de Nord \ncepea de la 499 euro, c`tre America de Sud de la 599 euro, c`tre Asia de la 419 euro, iar c`tre Africa de la 599 euro. Destina]iile-vedet` ale acestei promo]ii au fost Beijing de la 419 euro, New York de la 499 euro, Shanghai de la 599 euro [i Buenos Aires de la 599 euro. Biletele rezervate \n timpul acestei campanii au avut perioada de c`l`torie \ntre 19 septembrie 2013 [i 31 martie 2014.

Cele mai importante destina]ii care au beneficiat de aceast` ofert` promo]ional` au fost, printre altele, Hong Kong, Havana, Buenos Aires, Shanghai, Osaka, Panama, Kilimanjaro, Harare, Beijing, Sao Paolo, New York, Chicago, Los

Angeles, Washington, Toronto, Montreal, Vancouver sau Calgary.

KLM a fost fondat` \n anul 1919, fiind astfel cea mai veche linie aerian` ce [i-a p`strat numele original. |n 2004, Air France [i KLM au format alian]a Air France KLM. Din aceast` alian]` a rezultat cel mai puternic grup aviatic european, bazat pe dou` branduri [i hub-uri puternice – aeroportul Schiphol din Amsterdam [i aeroportul Charles de Gaulle din Paris. |n Olanda, KLM cuprinde esen]ialul Grupului KLM, care include KLM Cityhopper, transavia.com [i Martinair.

KLM \[i deserve[te destina]iile cu o flot` modern` [i ofer` locuri de munc` la 33.000 de oameni din \ntreaga lume.

KLM este membru al alian]ei globale SkyTeam, oferind clien]ilor o re]ea de zboruri global`. Compania leag` Olanda de fiecare regiune economic` important` a lumii, fiind, a[adar, un factor important \n economia ]`rii. Biz Biz

7

AGEND~

{TIRI

Corpora]iile, urm`toarea frontier` Dup` ce [i-a \nt`rit pozi]ia pe pia]a device-urilor adresate publicului larg, Acer [i-a prezentat gama de tablete [i notebook-uri cu care vrea s` cucereasc` segmentul business to business, aflat pe plan secundar pân` de curând. DE DRAGO{ L~Z~RESCU Compania taiwanez` Acer [i-a anun]at la Amsterdam planurile pentru segmentul de business, \n fa]a jurnali[tilor [i bloggerilor din \ntreaga Europ`. Astfel, produc`torul IT&C \[i pune speran]e \n succesul hibridului ultrabook-tablet` TravelMate X313, vizibil \mbun`t`]it la capitolul specifica]ii hardware.

Compania, cunoscut` pân` de curând ca juc`tor \n zona mass market, [i-a anun]at planurile de a se extinde \n segmentul B2B, vizând \n acela[i timp parteneriate strategice cu marile companii [i cu institu]iile de \nv`]`mânt, prin furnizarea de echipamente [i servicii IT. |n acest sens, compania a upgradat linia de laptopuri pentru \ntreprinderile mici [i mijlocii P255, P455 [i P645, \n timp ce noul [i spectaculosul TravelMate X313 este dedicat \n primul rând top managementului din marile corpora]ii.

Hibridul ruleaz` cu Windows 8 [i poate 8

Biz

fi utilizat de manageri atât \n modul tablet`, cât [i \n cel de notebook.

Device-ul premium are un display de 11,6 inchi, un procesor Intel Core i5 [i un hard disk de 120 GB SSD, cu o autonomie a bateriei de pân` la opt ore. X313 are o carcas` minimalist` din aluminiu, ceea ce \i confer` elegan]` [i \l face potrivit pentru mai multe medii de lucru.

La nivel de software, modelul de tablet`-notebook vine cu \mbun`t`]iri radicale, cum ar fi aplica]iile Scrapboard pentru colectarea de fotografii [i noti]e, AccuFinger pentru selectarea instrumentelor cu ajutorul degetelor sau MemoryBinder care le permite userilor s` deseneze [i s` lase noti]e deasupra pozelor din memoria tabletei. Jersild Olsen, vicepre[edinte al diviziei comerciale a Acer, a remarcat faptul c` TravelMate X313 se poate adresa unei game largi de clien]i, de la corporate la persoane fizice interesate de device-uri performante. “Tableta e

suficient de mare pentru a livra performan]e bune, dar \n acela[i timp e suficient de u[oar`, la 770 de grame, pentru a putea fi transportat` cu u[urin]`”, a spus Olsen. Potrivit oficialilor, device-ul hibrid va fi disponibil \n Europa la finele lunii septembrie la un pre] recomandat de 1.000 de euro.

Potrivit lui Walter Deppeler, vicepre[edinte corporate al diviziei business a Acer, gradul de adop]ie relativ sc`zut al sistemului de operare Windows 8 reprezint` o provocare pentru produc`torul taiwanez, care \[i va intensifica eforturile de comunicare a beneficiilor sistemului de operare lansat de Microsoft. De asemenea, Deppeler a precizat c` se a[teapt` la o evolu]ie pozitiv` a bussinessului de PC-uri – acolo unde Acer are o pozi]ie solid` \n pia]` - pe fondul \ncetinirii comprim`rii pie]ei computerelor de birou \n ultimele luni ale anului. Biz

AGEND~

{TIRI

Transformare geometric` \n publicitate Dup` anun]ul legat de formarea celei mai mari agen]ii de activare de brand din lume \n iunie 2012, Geometry Global a prezentat recent noua identitate. DE LOREDANA S~NDULESCU |n România, noul grup reprezint` un rebranding al agen]iilor G2 România [i Ogilvy Action. Biroul Geometry Global din Bucure[ti p`streaz` sediul de pân` acum [i portofoliul de clien]i. Echipele vor avea aceea[i structur` ce acoper` toate ariile unei comunic`ri integrate, iar focusul va fi \ndreptat spre activarea de brand. Identitatea vizual` a Geometry Global spune povestea din spatele brandului, reflectând filosofia noii agen]ii: “Precision Activation”.

Aceast` abordare se concentreaz` asupra mixului de “context” [i “con]inut” menite s` influen]eze comportamentul consumatorilor, transformând tehnici de comunicare relevante [i idei creative \n conductori

eficien]i [i profitabili pentru cre[terea businessului.

Managementul filialei din România este format din: Mircea Pascu (Managing Director), Florina Voevod (Financial Director), Alina Buzatu (Deputy Managing Director) [i Mihai Fetcu (Creative Director). Echipa Geometry Global \n România este alc`tuit` din 150 de oameni cu expertiz` \n toate ariile comunic`rii integrate. Anul trecut cele dou` companii din grup au avut o cifr` de afaceri cumulat` de aproximativ 70 de milioane de lei.

Geometry Global ofer` servicii de

activare precum shopper marketing, marketing centrat pe rela]ii, promo]ional [i experien]ial, din mediile trade [i digital. Geometry Global este parte a grupului WPP. Biz

Biz

9

AGEND~

{TIRI

Pâinea noastr` cea cu toate vitaminele

|n primii ani de via]`, copiii prefer` s` consume mult` pâine, de multe ori chiar f`r` ceva \n asociere. La ei [i la acest obicei s-au gândit [i cei de la Savoria, prin crearea gamei Savoria Toast Disney. DE OANA GRECEA Vitaminele [i mineralele sunt esen]iale pentru copii \n perioada de cre[tere.

Cum pâinea se num`r` printre alimentele preferate de cei mici, se impunea un produs destinat special acestei categorii. Fiind o surs` de fosfor, calciu, fibre prebiotice [i o surs` important` de vitamine E, B1 [i B2, Savoria Toast Disney este un produs unic pe pia]a local`. Are ca ingrediente f`in` alb` de grâu 650, ap`, lapte praf 1,5% UG, gr`simi vegetale, fructoz`, gluten din grâu, inulin`, pl`mad` uscat` din secar`, enzime, drojdie, sare iodat`.

Avantajele pe care aceast` re]et` nou` le ofer` copiilor sunt legate de sursa de fier, vitamina C, magneziu, vitaminele B1, B2 [i B12. Vitamina C (care \n mod normal se distruge \n urma unui proces termic) se va reg`si \n produsul final al Savoria, pentru c` se folose[te vitamina C \ncapsulat`, ceea ce asigur` rezisten]a la coacere.

Patru felii de Savoria \i asigur` unui copil 15% din doza zilnic` recomandat` de fier. Beneficiind de un ambalaj atractiv pentru copii, cu imagini din desenele Disney (Cars, Princess etc.), noul produs Savoria se reg`se[te spre vânzare \n re]elele Mega Image Shop&Go, Carrefour, Cora, Kaufland, Cris-Tim, Angst, Metro, Selgros, Auchan, Real [i Billa. |ntr-un studiu ap`rut pe site-ul Asocia]iei Na]ionale pentru Protec]ia Consumatorilor [i Promovarea Programelor [i Strategiilor din România reiese faptul c` Savoria este singurul brand de pâine feliat` ambalat` care are toat` linia de produse 100% f`r` E-uri. Compania Smart Food Solutions de]ine la Flore[ti \n jude]ul Prahova, cea mai modern` fabric` de pâine feliat` [i 10

Biz

ambalat` de tip toast din Europa de Est. Dup` inaugurarea din 2010, principala realizare a acestui an a fost elaborarea unei pâini albe cu adaos de fibre alimentare. Produsele fabricii, dezvoltate sub brandul Savoria, se g`sesc pe pia]` din toamna anului trecut \n opt sortimente: Savoria Toast Fin, Savoria Toast Kornfit, Savoria Panzucca, Savoria Toast cu Germeni de Grâu, Savoria Toast cu Secara, Savoria Toast Integral, Savoria Toast du Midi [i Savoria Toast Bio 4 Corn.

Unul din produsele firmei este singura pâine bio cu termen lung de valabilitate. Este un produs cu multicereale (in, floarea-soarelui, susan etc.) – certificate, de asemenea, bio. “|n aceste condi]ii, pre]ul este mai mic decât al celor câteva pâini bio realizate artizanal, dar care au mult mai pu]ine ingrediente [i termen de valabilitate mai mic”, spune Dan Trifu, managerul companiei. Acesta a devenit destul de rapid unul din cele mai bine vândute produse ale Savoria.

Fabrica de la Flore[ti a fost o investi]ie de tip greenfield, ceea ce a permis o solu]ie integral automatizat`, f`r` improviza]ii [i adapt`ri. Utilajele au consumuri minime, iar re]etele sunt respectate permanent datorit` controlului computerizat. Linia de fabrica]ie beneficiaz` de o tehnologie de retratare termic` a produsului ambalat, tehnologie disponibil` la nivel mondial doar de câ]iva ani, care permite un termen mai mare de valabilitate f`r` adaos de conservan]i.

“Putem produce, f`r` s` afect`m calitatea, peste 400 tone/lun`, \n actuala structur` sortimental`”, a mai declarat Trifu. Biz

AGEND~

{TIRI

UE m`soar` rezultatele inova]iei Un nou indicator m`soar` procentajul de concretizare comercial` a ideilor inovatoare din Uniunea European`. România a dep`[it [apte ]`ri \n acest clasament. GABRIEL BÂRLIG~

Suedia, Germania, Irlanda [i Luxembourg sunt statele din Uniunea European` care profit` cel mai mult de pe urma inova]iei, potrivit unui nou indicator propus de Comisia European`. Principalii factori care au ajutat aceste state s` fie \n frunte

sunt: o economie bazat` intensiv pe cunoa[tere, un num`r mare de companii inovatoare, numeroase patente [i exporturi competitive.

România se situeaz` pe locul 21 din 28, \naintea Slovaciei, Poloniei, Croa]iei, Portugaliei, Letoniei, Lituaniei [i Bulgariei.

Indicatorul pentru utilizarea inova]iei m`soar` procentajul de concretizare comercial` a ideilor inovatoare. Indicatorul a fost dezvoltat pentru a putea m`sura eficien]a politicilor na]ionale \n domeniul inova]iei [i arat` diferen]e semnificative \ntre statele UE. “Uniunea European` trebuie s` transforme mai multe idei extraordinare \n produse [i servicii de succes, ca s` poat` da tonul \n

economia global`. Trebuie s` reducem [i diferen]ele \n domeniu, iar acest indicator ne va ajuta s` evalu`m progresele \nregistrate [i s` identific`m zonele \n care statele membre trebuie s` fac` \mbun`t`]iri”, a declarat Máire Geoghegan-Quinn, comisarul european pentru cercetare, inova]ie [i [tiin]`.

Indicatorul e bazat pe patru componente: inova]ia tehnologic` dat` de num`rul patentelor, num`rul de angaja]i \n sectoare bazate pe cunoa[tere, competitivitatea produselor [i serviciilor realizate de aceste sectoare, respectiv num`rul de angaja]i \n companiile din sectoarele inovatoare. |n medie, Uniunea European` se afl` la acela[i nivel cu Statele Unite la acest indicator, dar \n urma Elve]iei [i Japoniei. Biz

Biz

11

AGEND~

{TIRI

Arta la rang de business Peisajul pie]ei de art` din România s-a \mbog`]it prin lansarea Grimberg, o nou` Cas` de Licita]ii [i Galerie de Art`, cu un portofoliu compus din piese de colec]ie rare, printre care se num`r` picturi [i sculpturi apar]inând unor arti[ti români de renume.

Fondatorul noului proiect este colec]ionarul de art` {tefan Grimberg care [i-a produs ca pe viitor s` extind` sfera de activitate a galeriei [i spre arta plastic` interna]ional`.

Inaugurarea Galeriei de Art` Grimberg a avut loc prin vernisajul expozi]iei "Capodopere ale picturii române[ti, \ntre academism [i modernism" ce a adus \n prim plan obiecte de art` româneasc` ale unor nume celebre precum Gheorghe T`tt`rescu, Theodor Aman, Constantin Artachino, Nicolae Vermont, Samuel Mutzner, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Gheorghe Petra[cu, Camil Ressu, Iosif Iser, Nicolae D`r`scu, Ion }uculescu, Rudolf SchweitzerCump`na, Leon Alexandru Biju, Tibor Erno, Jozsef Klein, Corneliu Baba.

Pe lâng` Galeria de Art`, Grimberg va deschide [i o Cas` de Licita]ie care va desf`[ura prima sesiune pân` la finele acestui an. Licita]iile vor include, \ntr-o prim` etap`, pictur` [i sculptur` de valoare din plastica româneasc`, acestora ad`ugându-li-se \n licita]iile ulterioare, piese de art` decorativ`, orfevr`rie, orologerie sau bibliofilie.

Valoarea fondului de licita]ie, care include lucr`ri extrem de valoroase \ncredin]ate de c`tre colec]ionari Casei de Licita]ie Grimberg, \n urma unui \ndelungat parteneriat de peste 20 de ani, este estimat` \n jurul cifrei de 5 milioane de euro. (L.S.) 12

Biz

NORA MARCOVICI, CEO, Graffiti BBDO

Creativitate eficient` Din 2011, de când exist` Effie Effectiveness Index, Graffiti BBDO este declarat` cea mai eficient` agen]ie din România. Performan]a nu se limiteaz` doar la nivel local. Ocup` [i locul 12 \n Europa, 28 \n lume [i locul 1 \n EMEA \ntre toate agen]iile BBDO. DE LOREDANA S~NDULESCU De cinci ani sunte]i CEO al Graffiti BBDO. Care au fost momentele marcante din aceast` perioad`? |n 2008, la preluarea pozi]iei de CEO al BBDO Group România, am promis dou` lucruri: s` cresc calitatea produsului [i s` diversific competen]ele. Exact asta am f`cut.

Din 2008 [i pân` acum, BBDO are trei noi companii: Graffiti PR (care, pân` \n 2008, a fost doar departament al Graffiti BBDO), Exact (companie de cercetare [i consultan]`, \nfiin]at` \n 2009) [i Kaleidoscope Proximity - compania de digital [i CRM a grupului, lansat` \n 2012 din fuziunea companiei de digital, Kaleidoscope, [i a celei de CRM, Proximity. Fiecare [i-a dezvoltat competen]ele, astfel \ncât acum sunt juc`tori importan]i \n pia]`, pe segmentele lor de expertiz`. Dar, dincolo de performan]ele de business, mândria mea cea mai mare, ca CEO al grupului, este c` am reu[it s` formez [i s` conduc o echip` excep]ional` de manageri.

Ce \nseamn` s` fii cel mai eficient grup de comunicare din România?

Suntem cea mai eficient` agen]ie de publicitate din România [i ne situ`m pe locul 12 \n Europa, 28 \n lume [i locul 1 \n EMEA \ntre toate agen]iile BBDO. Din 2011, de când exist` Effie Effectiveness Index, am

fost cea mai eficient` agen]ie din România de dou` ori, câ[tigând \ns` cel mai mare num`r de premii \n eficien]` la nivel na]ional \n toat` perioada de criz`. Locul 28 la nivel mondial reprezint` o alt` mare performan]`, pentru c` Graffiti BBDO se afl` anul acesta pe o pozitie cu 20 de locuri mai bun` decât orice performan]` româneasc` anterioar`. Toate aceste premii nu ar \nsemna decât par]ial un motiv de mândrie dac` nu ar fi fost convertite \n business – \n ultimul an, cele mai importante pitch-uri din pia]` au fost câ[tigate de Graffiti BBDO, iar \n primele 67 luni ale lui 2013 avem o rat` de câ[tig la pitch-uri de peste 90%.

Care sunt pa[ii care au dus la un astfel de nivel al eficien]ei?

Cred c` lucrul cel mai important a fost faptul c` am prev`zut \nc` de la venirea mea, care a coincis [i cu \nceputul crizei, faptul c` vremurile se schimb`, a[a c` ne-am preg`tit cum trebuie pentru perioada grea care urma.

Toate transform`rile pe care le-a suferit fiecare companie din grup, toate noile competen]e dezvoltate sau perfec]ionate, toate investi]iile f`cute \n timp de criz` ne-au ajutat s` fim acum puternici. Biz Interviul integral poate fi citit pe www.revistabiz.ro

AGEND~

{TIRI

O banc` pentru un trofeu Iubitorii fotbalului din România vor avea parte de o surpriz` de zile mari \n intervalul 30 septembrie – 6 octombrie: vor putea admira de aproape, ba chiar se vor putea fotografia cu Trofeul UEFA Champions League, acest Graal al fotbalului la cel mai \nalt nivel. UniCredit, partener oficial al UEFA pentru acest proiect, a pornit deja turneul trofeului la Berlin. Despre turneu [i leg`tura cu banca ne-a povestit Anca Nu]`, director Identitate [i Comunicare la UniCredit }iriac Bank. DE ALEXANDRU ARDELEAN Anca, spune-mi, te rog, despre turneu.

Care sunt ambasadorii turneului?

Ca om de marketing, cred c` trebuie s` fii foarte norocos s` ajungi s` lucrezi pentru un astfel de parteneriat. |n primul rånd pentru c` te disciplineaz` foarte mult.

UEFA are ni[te reguli foarte stricte – de comunicare [i de aprobare. {i atunci \nve]i s` fii [i tu la råndul t`u disciplinat. |n acest an, turneul va poposi \n patru ora[e, Timi[oara, Cluj, Bra[ov [i Bucure[ti. Am ales doar patru pentru c` de aceast` dat` turneul este mult mai complex decât \n 2009, cånd a fost prima edi]ie. Exist` o expozi]ie care \nso]e[te trofeul [i are un set-up diferit.

De aceast` dat`, turneul presupune o interac]iune mai ampl` cu consumatorul din punct de vedere tehnologic, de natur` s`-l transpun` pe iubitorul de fotbal, dar [i pe oricare alt român \n lumea fascinant` a UEFA Champions League. Am adus un sistem RFID prin care, cu ajutorul unui dashboard personal, vizitatorul poate s` descarce informa]ii valoroase despre expozi]ie, s` interac]ioneze cu suveniruri apar]inând unor legende ale fotbalului, prin diverse puncte de augmented reality, de unde se pot desc`rca filme, fotografii [i pove[ti despre UEFA [i despre juc`tori. |n plus, vizitatorul poate s` \[i fac` fotografia cu trofeul, care se \ncarc` pe dashboard-ul personal, pe baza unui card, iar ulterior informa]iile pot fi trimise pe re]elele sociale.

Avem un ambasador interna]ional, e vorba de Fabio Capello, actualmente antrenorul na]ionalei Rusiei. Un sportiv cu [tate vechi, care a cå[tigat trofeul la råndul s`u. Este un om foarte cald, mi-a pl`cut \n mod deosebit [i face acest lucru din pasiune. |n turneul din Romånia, ambasadorul na]ional va fi, al`turi de Fabio Capello, Miodrag Belodedici, care a câ[tigat la rândul lui acest trofeu de dou` ori. Este un om care m-a impresionat foarte mult. Cånd ne-am \ntålnit acum ceva vreme s` vorbim despre turneu, [i \mi povestea de tinere]ea lui [i cum s-a apucat de fotbal, avea lacrimi \n ochi.

Este o idee interesant` s` introduce]i tehnologia \n acest turneu.

Da, din punctul de vedere al interac]iunii cu pasionatul de fotbal [i cu publicul \n general suntem mult mai tehnologiza]i, dar \n acela[i timp mai aproape de ei.

Am mers pe ideea de new media, de gadgeturi \n jurul nostru, tocmai pentru

ANCA NU}~, director Identitate [i Comunicare, UniCredit }iriac Bank c` acestea sunt tendin]ele [i am vrut s` facem experien]a mult mai spectaculoas` [i mai u[or de personalizat \n func]ie de dorin]a fiec`ruia care intr` \n contact cu trofeul. Nu mai exist` doar un trofeu pe care vii [i \l vezi, ci este o \ntreag` experien]` virtual` care ]i se deschide \n fa]a ochilor. Este pentru prima dat` cånd acest sistem este prezent \n Romånia [i pentru prima dat` cånd o banc` \n Europa face ceva de aceast` amploare. {i din punctul de vedere al set-upului lucrurile vor fi diferite, pentru c` la aceast` edi]ie trofeul va fi a[ezat \ntr-un balcon ceremonial, la care se ajunge parcurgând expozi]ia, pentru a te reg`si fa]` \n fa]` cu acest simbol.

Semnifica]ia este simpl`, atingerea trofeului fiind cel mai \nalt lucru la care po]i ajunge.

Ideea din spatele \ntregului turneu este s` putem ar`ta oamenilor c` acest premiu poate fi atins, c` e la dispozi]ia nu doar a campionilor, ci [i a publicului larg.

Ce \nseamn` acest parteneriat pentru banc`?

Parteneriatul a \nceput \n 2009, a debutat chiar cu turneul trofeului \n Europa la momentul respectiv [i este dreptul exclusiv al UniCredit s` fac` acest lucru \n ]`rile \n care este prezent.

Romånia a fost printre primele cinci ]`ri care au beneficiat \n 2009 de prezen]a expozi]iei. Despre parteneriat pot s` \]i mai spun c` a fost prelungit pån` \n 2015. Ini]ial a fost \ncheiat pentru trei sezoane, ulterior prelungindu-se pentru \nc` alte trei. Vom vedea din 2015 ce se va \ntåmpla. |ns` pentru noi, ca banc` – [i ca grup \n general – a \nsemnat un beneficiu imens din punctul de vedere al imaginii. Oamenii ne asociaz` mult mai u[or acum cu UEFA, cu competi]ia sportiv`, spiritul de echip` [i performan]a. Trofeul este un simbol al aspira]iilor \nalte, este “the ultimate thing” \ntr-o competi]ie de fotbal. Din punctul de vedere al notoriet`]ii b`ncii noastre, am crescut foarte mult \n ultimii ani, iar return on investment (ROI) a fost pe m`sur`. Biz Biz

13

AGEND~

INTERNA}IONAL

Ve[ti ceva mai bune din Grecia Drama greceasc` contemporan` continu`: cu toate c` Grecia estimeaz` c` va \nregistra un surplus bugetar \n acest an, economia se va contracta cu 3,8 procente. DE OVIDIU NEAGOE

14

De[i optimismul prinde contur \n Grecia, pentru c` economia va suferi o contrac]ie cu 3,8%, comparativ cu 4,2% cât a reprezentat procentul cu care a sc`zut \n anul 2012, ve[tile \nc`

cancealarului german Angela Merkel, care a finan]at cea mai mare parte din ajutorul \n valoare de 240 de miliarde de euro, este una favorabil` Atenei. |n tot acest timp, protestele de pe

nu sunt str`lucite pentru Guvernul de la Atena.

Fondul Monetar Interna]ional a anun]at c` statul va avea anul viitor de acoperit o "gaur`" de 4,4 miliarde de euro [i sc`derile se vor face resim]ite pân` \n 2016. |n acela[i timp, premierul elen Antonis Samaras semnaleaz` nevoia celei de-a treia injec]ii de capital. Vestea realegerii

str`zile din Atena s-au \n`sprit [i a fost nevoie de interven]ia poli]iei pentru a lini[ti spiritele.

Mii de oameni au ie[it pe str`zile capitalei Greciei pentru a protesta \mpotriva partidului de extrem`-dreapta Zorii Aurii, dup` ce un sus]in`tor al forma]iunii politice a \njunghiat mortal un cânt`re] de muzic` rap. Biz

Biz

SUPREMA}IA APPLE Noile modele iPhone 5s [i 5c au \nregistrat vânz`ri record de 9 milioane de unit`]i \n primul sfâr[it de s`pt`mân` de la lansare. Dac` acest produs ar reprezenta \n sine o companie, ar eclipsa 474 de organiza]ii din indicele de rating Standard & Poor's 500. Compania care ar gravita \n jurul iPhone ar avea venituri anuale de 88,4 miliarde de dolari pe an.

TEMERI SIRIENE Pre[edintele sirian Bashar al-Assad a precizat c` nu exclude posibilitatea unui atac militar al SUA \n Siria, cu toate c` amenin]area a disp`rut odat` cu renun]area la armele chimice.

Assad a mai declarat c` guvernul de la Damasc dispune de o serie de m`rturii potrivit c`rora rebelii s-au f`cut vinova]i de utilizarea armelor chimice.

ALERT~ |N 140 DE CUVINTE Re]eaua de socializare Twitter, care se preg`te[te de oferta public` ini]ial`, a anun]at recent c` va lansa un serviciu prin care utilizatorii vor putea primi alerte din partea agen]iilor guvernamentale \n timpul situa]iilor de urgen]`. Utilizatorii vor primi notific`ri pe telefoanele de tip smartphone prin intermediul aplica]iei Twitter sau prin SMS din partea agen]iilor care semnaleaz` problema.

AGEND~

H&M CROIT PE ASIA Retailer-ul Hennes & Mauritz (H&M) a anun]at recent o cre[tere a profiturilor gra]ie v창nz`rilor bune din Asia. Astfel, H&M a realizat \n cel de-al treilea trimestru al anului un profit net de 690 de milioane de dolari, \n cre[tere cu 22% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. Rezultatele bune din Asia au \ncurajat compania s` deschid` \nc` 350 de magazine \n China [i SUA.

INTERNA}IONAL

SE |NCHIDE ROBINETUL RUSESC? HSBC Bank estimeaz` c` exporturile de petrol ale Rusiei vor sc`dea semnificativ \n urm`torii [apte ani [i vor \nregistra un declin de 13 procente. Raportul b`ncii britanice indic` o pierdere de aproape 2,1 miliarde de dolari pe care o va \nregistra Rusia \n anul 2012. Pentru a compensa pierderea, Rusia va fi nevoit` s` creasc` produc]ia de petrol cu 40 de milioane de tone de ]i]ei.

INOVA}IE F~R~ SECRETE La \ntrebarea care este cea mai inovatoare companie din lume, o serie de r`spunsuri ar putea fi Apple, mai ales acum, la scurt timp dup` lansarea noilor terminale iPhone 5s [i 5c. Edi]ia recent` a revistei Fast Company v` propune s` \l cunoa[te]i pe Jony Ive, vicepre[edintele departamentului de design al Apple, omul din spatele succesului companiei.

OCCIDENTUL {I ORIENTUL MIJLOCIU

PACE |N ORIENTUL MIJLOCIU Oficialii israelieni [i omologii palestinieni au fost de acord cu intensificarea discu]iilor despre o poten]ial` \ncetare a conflictelor, dar [i cu cre[terea importan]ei rolului SUA \n regiune, potrivit secretarului american de stat, John Kerry.

SAMSUNG {I INOVA}IA Produc`torul sud-coreean a anun]at recent c` va lansa o serie de telefoane cu ecrane curbate, produse pa baza tehnologiei OLED. Astfel de display-uri nu sunt tocmai o noutate, fiind folosite [i \n produc]ia televizioarelor lansate pe pia]` at창t de Samsung, c창t [i de rivalii de la LG Electronics.

The Economist propune cititorilor un articol de fond \n care se analizeaz` reac]ia statelor vestice cu privire la folosirea armelor chimice \n Siria. Articolul vorbe[te despre subminarea credibilit`]ii SUA ca aliat, \n timp ce reac]ia pre[edintelui rus Vladimir Putin a fost una ferm` \n sprijinul pre[edintelui sirian, \n ciuda celor peste 100.000 de victime ale conflictului. Biz Biz

15

SIMPLITATE PENTRU VOCE {I DATE Este un om deschis, care vorbe[te foarte clar [i concis despre proiectele pe care le are \n derulare \n grupul pe care \l conduce.

Nikolai Beckers, CEO-ul Romtelecom [i Cosmote Rom창nia, a adus un suflu nou pe pia]a de telecom din Rom창nia.

DE ALEXANDRU ARDELEAN

FOTO: VALI MIREA

COVER STORY

La primul interviu pentru o revist` de afaceri, Nikolai Beckers, numit \n prim`vara acestui an CEO al Cosmote [i Romtelecom, a fost relaxat, iar primirea pe care mi-a f`cut-o a fost una pe care nu am mai v`zut-o de mult la un manager de aceast` talie. Cånd vine vorba de chestiuni sensibile, care ar putea afecta companiile avånd \n vedere c` ac]ionarii direc]i [i indirec]i sunt lista]i la burse, precizeaz` deschis c` sunt lucruri despre care nu poate vorbi.

Nu se eschiveaz` \ns` \n a fi foarte tran[ant legat de tot ce \nseamn` companiile pe care le conduce. Din deschiderea pe care o manifest` fa]` de angaja]ii s`i, de colegi, de parteneri, se vede c` a primit aceast` postur` cu mult entuziasm [i este extrem de pasionat de ceea ce face, creând astfel premisele unei dezvolt`ri viitoare a unei singure companii puternice de telecom.

L Sunt cele dou` companii pe care le conduce]i mai bune decåt una singur`? Cåt de departe ve]i merge cu integrarea dintre Cosmote [i Romtelecom?

Nu este o chestiune de num`r al companiilor, pentru c` \n grup sunt mai multe organiza]ii. Este vorba mai mult de integrarea opera]iunilor [i de modul \n care ne adres`m pie]ei. Din aceast` perspectiv`, avem o ofert` cuprinz`toare [i foarte atractiv` pentru segmentul consumatorilor reziden]iali, dar [i pentru cei business. Inten]ia noastr` este de a servi atåt marile companii din Romånia, cåt [i consumatorul individual, pentru a le oferi exact ceea ce au nevoie. Combina]ia de fix [i mobil pe care o oferim noi este extrem de interesant`. |n principiu, fiecare serviciu poate fi ob]inut din diferite entit`]i, \ns` organiza]ional este mai u[or dac` ai totul la un loc, \ntr-un singur magazin, decåt s` mergi \n magazine diferite ca s` cumperi produsele [i s` le adaugi ulterior, ceea ce face lucrurile mai dificile. Pe de alt` parte, telecomunica]iile \nseamn` [i back office, un lan]

18

Biz

de desfacere [i cu cåt ai mai multe entit`]i, cu atåt mai complex devine totul [i se pot face gre[eli u[or, iar dac` faci gre[eli, clien]ii nu sunt ferici]i [i cresc costurile. Cu cåt este mai simplu, cu atât este mai bine.

A]i avut timp s` realiza]i magnitudinea companiilor pe care le conduce]i?

Este o provocare, ca s` fiu sincer. Toate companiile reunite \nseamn` peste 10.000 de oameni, la care se adaug` o cifr` de afaceri de peste un miliard de euro. Totul este la scar` foarte mare [i vine cu multe provoc`ri.

Este o slujb` de management [i trebuie s` jonglezi cu multe lucruri \n acela[i timp. |n aceast` var` a]i operat o serie de modific`ri \n management. Care a fost scopul? |n primul rånd a fost pentru a eficientiza opera]iunile [i, ca s` fiu foarte franc, din cånd \n cånd compania are nevoie de suflu proasp`t [i de idei noi.

Este prerogativa CEO-ului s` fac` o schimbare [i s` pun` laolalt` echipa proprie, oameni cu care se simte confortabil [i cu

care cred c` putem atinge obiectivele pe care dorim s` le atingem. Este de asemenea mai bine s` faci schimb`ri mai repede, pentru c` exist` mai pu]in` incertitudine decåt \n cazul schimb`rilor pe termen lung. Sunt fanul unor decizii rapide, pentru c` astfel ajungi s` ai o echip` coerent` care lucreaz` \mpreun` \ntr-un mod eficient, pe ]intele [i obiectivele care trebuie atinse.

Care este stilul dvs. personal de management?

(Råde) Ar trebui s` \i \ntreba]i pe colegii mei... Sunt \ndreptat mai mult \nspre oameni, decåt s` m` uit la cifre, \ns` trebuie s` exist` o combina]ie \ntre cele dou`. Cred foarte mult \n oameni, pentru c` sunt foarte importan]i, echipa se afl` la baza tuturor lucrurilor. Cred c` bunul sim] este foarte important.

Cel mai adesea, ne confrunt`m cu situa]ii complicate, cu decizii complexe, \ns` cred c` bunul sim] poate rezolva multe dintre aceste situa]ii. Cred c` cea mai bun` combina]ie de management este cea dintre instinct [i analiz` intelectual`, analitic`.

TELECOM

Ce [tia]i despre pia]a romåneasc` de telecom \nainte de a fi numit CEO [i cum se compar` aceasta cu alte pie]e?

Am auzit o serie de pove[ti de groaz`... Glumesc. Este de fapt una dintre cele mai competitive pie]e telecom din Europa, \n special competi]ia pe pre] este foarte puternic`, a[a c` desigur m-am preg`tit \nainte s` vin. Exist`, evident, diferen]e fa]` de alte pie]e, dar nu po]i s` nu observi [i similarit`]ile.

Ca [i \n alte lucruri \n via]`, exist` numitori comuni, dar [i specific local. Din nou, trebuie f`cut` o balan]` \ntre cele dou` lucruri, nu-i a[a? Chiar dac` este o pia]` competitiv`, v`d poten]ial aici. |n general, v`d poten]ial \n Romånia, atåt pe partea resurselor umane, cåt [i a resurselor materiale.

“

|n mod clar nu este Germania sau Fran]a, dar exist` similarit`]i. Cu siguran]` adop]ia tehnologiei este mai rapid` aici decåt \n Europa Vestic`, \ns` vedem [i urme ale pie]elor emergente, ceea ce, pån` la urm`, formeaz` o combina]ie interesant`.

\n Orientul Mijlociu f`r` internet. Tinerii petrec foarte mult timp pe internet, pe Facebook, pe alte canale social media, sau converseaz` pe Whatsapp sau Viber sau alte servicii OTT (over the top).

Sunt servicii care au \nlocuit sau \nlocuiesc comunicarea tradi]ional`.

Companiile pe care le conduce]i ofer` telecom, internet [i TV. Cum crea]i sinergii \ntre acestea?

Deja tehnologia creeaz` aceste sinergii. Gåndi]i-v` la dumneavoastr`, la ce v` dori]i ca [i client. V` place s` comunica]i, s` ave]i un telefon, s` fi]i informat prin intermediul internetului [i de asemenea prin intermediul internetului v` dori]i s` [i comunica]i. Ceea ce oferim noi sunt solu]ii de informare, comunicare [i distrac]ie. {i ceea ce cred c`

Care este viziunea pentru Romtelecom [i Cosmote \n urm`torii ani?

Ne dorim s` devenim furnizorul telecom num`rul 1 de servicii integrate aici, \n Romånia.

Aceasta este viziunea noastr` [i vom face acest lucru cu servicii de \nalt` calitate [i cu inova]ie, dar [i oferind valoare la pre]uri rezonabile, astfel \ncåt consumatorul s` simt` c` prime[te exact ceea ce \[i dore[te pentru banii pe care \i d`.

Ca s` fiu foarte franc, din cånd \n cånd compania are nevoie de suflu proasp`t [i de idei noi. Este o prerogativ` a CEO-ului s` fac` o schimbare [i s`-[i formeze propria echip`.

Discutånd despre pie]ele de telecom, cåt de diferit` de pie]ele vestice este cea romåneasc`? Sunt acelea mai dezvoltate?

Nu, nu chiar, vede]i, de fapt, industria de telecom din Romånia este, \ntr-o m`sur`, la fel ca restul ]`rii. Pe de o parte, este extrem de dezvoltat`, pe de alt` parte, este o pia]` emergent`. Este un amestec.

uit`m uneori este c` trebuie s` revenim la lucrurile simple. Cum \[i doresc oamenii s` se distreze?

Cum comunic`? Cum se informeaz`? {tim c` \ntregul mediu s-a schimbat dramatic.

Viteza cu care se schimb` tehnologia este foarte rapid` [i repercusiunile asupra societ`]ii sunt enorme. Cred c` nu am fi v`zut ceea ce se \ntåmpl` acum

“

Cum vede Romtelecom dezvoltarea pie]ei de video-on-demand (VOD), unde sunte]i activi cu portalul dolcetv.ro?

Din p`cate, exist` \nc` mult` piraterie. Pe de alt` parte este o parte important` a pachetului de divertisment. |n principiu, seara, cånd ajungem acas`, ne dorim s` ne relax`m [i s` ne uit`m la un film. |ns`, dac` nu g`sim niciun film la televizor, atunci VOD este cel mai bun mijloc prin care putem alege ce dorim s` urm`rim \n seara respectiv`. Este un produs fantastic, pentru c` ofer` consumatorului posibilitatea de a alege [i cred c` este foarte important. Exist` [i aici o provocare, pentru c` mult din con]inutul din Romånia este semiilegal sau chiar ilegal [i de aceea o s` dureze ceva timp pentru dezvoltarea pie]ei. |ns` cu dolcetv.ro suntem pe drumul cel bun \n aceast` direc]ie.

Biz

19

COVER STORY

Telefonia fix` a trecut pe locul secund \n cazul Romtelecom, \n ultima vreme compania focusåndu-se mai mult pe internet [i televiziune.

Nu sunt de acord cu dumneavoastr`. |ntr-o mare m`sur` ave]i perfect` dreptate.

Vocea singur` este un “produs vechi” [i pe termen lung nu mai aduce valoarea ad`ugat`, fiind o component` de baz`.

A]i spus c` v` dori]i s` fi]i num`rul 1 \n inova]ie. La ce v` referi]i?

La momentul actual, de fapt, operatorii telecom nu sunt foarte buni \n inova]ie. Al]i oameni creeaz` inova]ia, noi o adopt`m [i o ducem \n pia]`. Cred c` exist` dou` aspecte aici. |n primul rånd ne referim la dezvoltarea tehnologic` continu` [i tot ceea ce apare la San Francisco, Berlin, Tel Aviv sau aici, la Bucure[ti [i

CARTE DE VIZIT~ Nikolai Beckers a fost numit \n func]ia de CEO al Cosmote Romånia [i Romtelecom la 1 aprilie. Nikolai Beckers a fost CEO la T-Systems Fran]a \ncepånd din septembrie 2011. Are o experien]` extins` \n telecomunica]ii, IT&C, internet [i social media.

Beckers [i-a \nceput cariera \n 1989 \n cadrul Deutsche Bank [i a ocupat o serie de pozi]ii de management ca pre[edinte [i CEO al Deutsche Telekom Fran]a, Managing Director al Deutsche Telekom Filipine, Financial Director al T-Online Fran]a. El a fost, de asemenea, CEO al subsidiarei DT din FYROM. Beckers de]ine un MBA la Universitatea din Köln, Germania.

Clientul \[i dore[te s` ridice telefonul [i s` fac` un apel, iar dac` este vorba despre un minut sau o or` ar trebui s` coste la fel. Vocea r`mâne o arm` puternic` pe care o folosim, indiferent c` vorbim de telefonie fix` sau mobil`.

Atunci cånd e[ti acas` [i telefonul fix este lång` tine, \l ridici, formezi [i \l pui pe speaker [i po]i s` faci orice altceva \n timpul acesta.

Pån` la urm` trebuie s` l`s`m consumatorului posibilitatea s` aleag`, indiferent c` vrea s` \[i foloseasc` telefonul fix sau cel mobil, [i nu ar trebui s` fie o diferen]`.

20

Biz

\ncerc`m s` o \ncorpor`m \n ofertele noastre, \n cazul \n care credem c` aduce ceva nou, interesant pentru consumator. |n al doilea rånd, un aspect care este trecut cu vederea de multe ori se refer` la simplitate pentru consumator. |n acest moment, ceea ce se ofer` este complicat [i noi suntem vinova]i de faptul c` facem via]a oamenilor mai complicat`. Exist` prea multe oferte, prea multe tarife, uneori este complex s` set`m tehnologia pe care o cump`r`m. Cred c` este enervant pentru client. Una dintre sarcinile noastre ar trebui s` fie s` le facem via]a oamenilor mai simpl`, pentru c` exist` eficien]` [i

frumuse]e \n simplitate. {i cred c` \n via]` mai avem [i alte lucruri de f`cut decåt s` st`m ore s` program`m un dispozitiv sau s` \ncerc`m s` ne d`m seama care dintre sutele de tarife este cel mai bun pentru noi. Simplificarea este una dintre valorile cheie pe care \ncerc`m s` le aducem pe pia]`.

Cosmote a crescut \n mod clar \n termeni de utilizatori [i venituri. Mai este \nc` loc de cre[tere pe o pia]` deja matur`?

Da, mai este loc de cre[tere, problema este ce facem cu aceast` cre[tere. Pe segmentul telefoniei, nu mai vorbim despre bani sau venituri. Dar exist` clar loc pentru cre[tere la serviciile combinate, ba chiar pe multe alte servicii noi, de care nici m`car nu am \nceput \nc` s` vorbim. Exist` multe oportunit`]i. |n acest moment mai este destul loc de cre[tere pe date \n Romånia, penetrarea smartphone-urilor este \n jur de 30% [i cred c`, dac` nu este prea scump, toat` lumea vrea s` de]in` un smartphone.

A[a c` loc de cre[tere \nc` este.

Care este strategia companiei pe date (extinderea re]elei 4G, servicii noi, dispozitive)?

Din nou, trebuie s` ne gåndim din punctul de vedere al consumatorului, care \[i dore[te s` navigheze pe internet, s` comunice cu prietenii prin serviciile OTT, pe Facebook sau pe alte re]ele sociale, iar toate aceste servicii consum` multe date. Dezvoltarea video pe mobil va “månca” multe date. {i acest lucru \l vom vedea pe viitor.

Apple a lansat FaceTime, dar probabil prea devreme. Eu cred c` transmisiile sau apelurile video sunt importante, pentru c` oamenii \[i doresc s` vad` filmele de pe YouTube sau s` le arate prietenilor clipurile video pe care

TELECOM

le-au \nregistrat \n vacan]`. |n mod sigur este enervant atunci cånd descarci un clip [i se \ntrerupe sau dureaz` foarte mult timp. Aici intervine 4G, care aduce vitez` [i fiabilitate. Cred c`, pentru consumul video, 4G este absolut necesar [i vom merge \n direc]ia aceasta, mai \ntåi \n zone urbane [i apoi \n cele suburbane.

Vorbind despre pia]a telecom, cum vede]i declara]iile oficiale referitoare la ratele de terminare propuse? |n]eleg pozi]ia autorit`]ii de reglementare, chiar dac` sunt un pic preocupat de ratele de terminare propuse. Motivul pentru care ratele au fost reduse \n Europa de Vest a fost reducerea pre]urilor de retail. |n Romånia, aceste pre]uri sunt deja printre cele mai mici din Europa, chiar din lume. A[a c` nu v`d scopul reducerii lor mai mult. |n acela[i timp, reducerea mai mare a ratelor \nseamn` o reducere a veniturilor, ceea ce reduce profitabilitatea, mai ales acum, cånd suntem \n fa]a unui ciclu foarte important de investi]ii \n 4G [i fibr` optic`, care trebuie pl`tite de cineva. Ca s` putem s` acoperim aceste investi]ii, [i aici cred c` sunt \n asentimentul competitorilor no[tri dar [i al partenerilor, ar trebui s` cre[tem pre]urile de retail pentru consumatori, ceea ce nu este bine.

Eu cred c`, din punct de vedere macroeconomic, nu este o idee atåt de bun`. Cred c` pre]urile ratelor de terminare din acest moment sunt bune [i putem tr`i foarte bine cu ele. |n discu]iile pe care le avem cu ANCOM, vom propune un compromis, s` sper`m c` ne vom \n]elege. |ns` ratele propuse acum prin proiect nu sunt bune pentru industria de telecom din Romånia [i nici pentru pia]a local` \n general.

Anun]ul referitor la privatizarea pachetului minoritar pe care statul romån \l de]ine la Romtelecom are vreun impact asupra strategiei de business?

Nu are niciun impact. Eu, ca management, trebuie s` protejez interesele tuturor ac]ionarilor.

Nu pot r`spunde \n numele statului romån, care mai de]ine \nc` 46% din pachetul de ac]iuni al Romtelecom, iar decizia este \n exclusivitate a acestuia.

Dac` unul dintre investitori dore[te s` \[i vånd` pachetul de ac]iuni, din orice motiv, atunci este OK pentru mine. Eu sprijin \n totalitate ideea finaliz`rii privatiz`rii, cred c` este foarte bun`. Romånia [i guvernul au nevoie de bani pentru infrastructur` [i educa]ie.

Chestiunea care se pune este dac` Romtelecom mai constituie un obiectiv strategic, pentru ca guvernul s` r`mån` ac]ionar.

Cred c` pia]a telecomunica]iilor este foarte dinamic`, \n mare parte liberalizat`, [i deci nu v`d obiectivul strategic. Dar din nou v` spun c` nu pot vorbi \n numele guvernului, \ns` sunt complet de acord cu logica vånz`rii pachetului de ac]iuni [i de a investi banii \n alte proiecte \n Romånia.

Care sunt investi]iile pentru anii urm`tori?

Avem propuse investi]ii foarte importante \n zona de fibr` optic`, inclusiv \n partea de fiber-to-the-home (FTTH), \n re]eaua 4G, la transformarea internetului de la Romtelecom care vine pe firul analog de telefonie c`tre o re]ea complet digitalizat`. Sunt investi]ii care necesit` mul]i bani [i am alocat deja bugete. De fapt, suntem \n faza de aprobare a acestora din partea investitorilor.

Cum poate o companie cum e Cosmote Romånia s` men]in` investi]iile la un nivel \nalt [i \n acela[i timp s` p`streze pre]urile pentru consumatori la un nivel redus? |ntr-adev`r, Romånia are una dintre cele mai competitive pie]e, cu o dezvoltare foarte puternic`.

Ca [i \n alte ]`ri, reglement`rile interna]ionale pun presiune pe business [i \n acela[i timp afecteaz` opera]iunile din Romånia, avånd \n vedere c` marjele de profit sunt deja foarte sc`zute. Aceasta este o provocare atåt pentru Cosmote, cåt [i pentru Romtelecom, iar provoc`rile sunt \ntotdeauna foarte bune. |n opinia mea, cred c` pre]urile mari nu trebuie s` \mpov`reze consumatorii, trebuie s` existe o distribu]ie echitabil`. {i odat` ce sunt identificate sursele corecte, acestea vor atinge [i ]intele investitorilor. Revenind la investi]ii, \n 2013 vom avea un buget mai mare decåt \n 2012.

Din \mprumutul contractat de la BERD de 225 milioane de euro, 45 de milioane vor merge c`tre re]eaua 3G [i 4G. Sunte]i primul manager care vine de la Deutsche Telekom.

Este acesta un semn al unei mai mari implic`ri a ac]ionarului german?

Suntem to]i parte a grupului german [i suntem deja bine conecta]i. Sinergiile, reflectate \n proiecte comune, sunt deja un semn al bunei cooper`ri \n interiorul grupului [i o garan]ie pentru servicii, produse, ini]iative mai bune. Odat` ce ne-am combinat for]ele [i expertiza \n interiorul grupului, scopurile noastre devin tangibile. Desigur, trebuie s` lu`m \n considerare [i specificul local. Exist` deja un num`r de proiecte care sunt implementate la nivelul grupului. Biz Biz

21

NOUL TELECOM Dincolo de investi]ii \n re]ele [i \n noi tehnologii, operatorii telecom din Rom창nia trec prin schimb`ri importante ale modelului de business. Dovad` stau noile oferte [i intrarea pe segmente ca televiziunea sau serviciile de video-on-demand.

DE ALEXANDRU ARDELEAN 22

Biz

TELECOM

C Chiar \n fa]a Arcului de Triumf,

o domni[oar` ]ine telefonul \ndreptat spre monument [i \n acela[i timp spre ea. Face poze, m` gåndesc \n timp ce trec pe lång` ea. |ns` \n acela[i timp o voce se aude din telefonul ei [i apoi \mi dau seama c` \i arat` cuiva Arcul de Triumf prin FaceTime. Aplica]ia a fost anun]at` de Apple \n 2010, ca o parte important` a lans`rii iPhone 4.

Momentul a reprezentat o revolu]ie la nivelul apelurilor telefonice, pentru c` odat` cu lansarea acestui serviciu, posesorii de iPhone sau de Mac se puteau [i vedea \ntre ei, direct de pe telefon. A[a cum pån` atunci Skype f`cuse apeluri video, dar numai pe computere. Cu toate acestea, de[i o tehnologie extrem de interesant`, FaceTime nu a prins foarte tare \nc`.

Nikolai Beckers, CEO al Romtelecom [i Cosmote Romånia, crede c` a fost introdus` prea devreme. Motivul?

Apelurile video presupun un trafic mare de date. Or revolu]ia internetului pe mobil abia acum \ncepe.

Industria telecom din Romånia se afl` \n fa]a unui nou ciclu de dezvoltare. 4G, un nou model de re]ea, care va aduce viteze foarte mari ale internetului, va schimba modul \n care ne raport`m la telefoane, la industria de telecom [i la ce ne dorim de la un furnizor de comunica]ii mobile. |n ultimii ani, am asistat la o dezvoltare foarte mare a aplica]iilor pe mobil, care au for]at operatorii de telefonie s` lanseze pachete de date tot mai generoase, la pre]uri rezonabile, pentru a servi intereselor clien]ilor. |n acela[i timp, apari]ia unor servicii Over-The-

Top (OTT) ca Viber sau Whatsapp, care ofer` voce [i mesaje direct prin conexiune la internet, au condus la un nou model de business.

Numai c`, spre deosebire de alte ]`ri, Romånia este \ntr-o situa]ie paradoxal`. Suntem printre primii atunci cånd vine vorba despre adoptarea tehnologiilor, a aplica]iilor, a gadgeturilor de orice fel, \ns` exist` \n continuare mul]i oameni care folosesc telefonul fix ca prim` surs` de comunicare, iar al]ii \nc` nu [tiu cum func]ioneaz` internetul.

POTEN}IALUL UNEI INDUSTRII Operatorii mobili s-au repliat rapid [i au trecut de la ofensiva minutelor la cea a datelor. Dac` acum cå]iva ani miile de minute erau vedetele abonamentelor, acum datele sunt cele care domin` cu adev`rat orice ofert`. |ntrebarea pe care orice client care are un telefon inteligent o adreseaz` acum este: cåt trafic de internet am la acest abonament? Din acest motiv, avem ast`zi oferte “nelimitate”: minutele [i mesajele \n re]elele proprii sunt “f`r` num`r”, ba chiar [i \n cele na]ionale, \n func]ie de valoarea abonamentului. Mai mult, toate abonamentele au clar incluse op]iuni de date [i, la fel, \n func]ie de valoarea abonamentului, diverse aplica]ii care s` maximizeze poten]ialul noilor telefoane, din ce \n ce mai complexe prin tehnologiile pe care le includ.

Concentrarea unor companii foarte puternice pe acest segment conduce la o concuren]` acerb`, astfel c`, de cele mai multe ori, consumatorul are impresia c` este “atacat” de oferte, promo]ii [i servicii similare. |n fapt, fiecare operator are strategia lui proprie, care, da, de multe ori se aseam`n` cu a competi]iei, dar dintr-un motiv simplu: nu te po]i pune

\mpotriva curentului cånd de fapt cei care dicteaz` de cele mai multe ori sunt clien]ii. {i, mai ales, nu te po]i opune dezvolt`rii f`r` precedent a tehnologiei. “Din ce \n ce mai mul]i clien]i folosesc internetul pe smartphone [i tablet` [i sunt familiariza]i cu utilizarea serviciilor digitale [i aplica]iilor dedicate noilor device-uri. Cu toate acestea, pentru mul]i al]ii parcursul \n lumea digital` abia \ncepe [i au nevoie s` fie ghida]i astfel \ncåt s` ob]in` o experien]` cåt mai bun` atunci cånd folosesc serviciile noastre”, spun reprezentan]ii Orange. Operatorul francez a mai constatat c` tot mai mul]i clien]i vor s` fie \n permanen]` conecta]i [i s` beneficieze de con]inut pentru diferitele tipuri de ecrane, \n func]ie de terminalul folosit.

SERVICII COMPLETE Acesta este motivul pentru care \n acest an Orange a f`cut un pas important, oferind [i televiziune, devenind astfel operator cu servicii complete de comunicare, la fel ca grupul format de Cosmote Romånia [i Romtelecom, care avea deja \n ofert` acest gen de serviciu.

Orange TV este un serviciu de televiziune disponibil pe toate tipurile de ecrane: televizor, desktop, laptop, tablet` sau smartphone.

Conectivitatea devine astfel cea mai important` noutate tehnologic` din ultimii ani, foarte apreciat` de clien]i. “Cu serviciul Orange TV dorim s` le oferim clien]ilor o experien]` de vizionare cu totul nou`. De când am lansat serviciul \n luna iunie [i pân` acum am dezvoltat Orange TV pentru a fi disponibil [i pe smartphone [i tablet`, pe lâng` televizor [i PC. De asemenea, am lansat o ofert` nou` atât pentru clien]ii care vor s` urm`reasc` programele TV pe toate dispozitivele (televizor, PC, smartphone [i tablet`), cât [i pentru clien]ii care aleg abonamentul Panter`, cu Orange TV Biz

23

COVER STORY

Go oferit bonus”, spun oficialii de la Orange. Spre deosebire de Orange sau de Vodafone, Romtelecom are propriile canale, \n special de sport, care sunt chiar lideri de pia]`. Vodafone nu are un serviciu propriu de televiziune, ci platforme TV disponibile clien]ilor pe telefonul mobil, cum este Seenow. |n viziunea oficialilor de la Vodafone, aceste servicii satisfac nevoile [i interesul clien]ilor re]elei \n momentul de fa]`. |n acest context, operatorii de telefonie se transform` foarte mult \n integratori [i dezvoltatori de pachete complete, dorindu-[i astfel s` canalizeze clien]ii c`tre oferte complete: telefonie fix` [i mobil`, internet mobil [i fix, produse (telefoane, tablete, computere, alte dispozitive), televiziune, servicii [i aplica]ii dedicate. De aici pån` la video-on-demand (VOD) nu mai este decåt un pas, pentru c` utilizatorii serviciilor de televiziune pe dispozitivele mobile vor dori s` vad` [i con]inut special, nu doar cel oferit de canalele de televiziune. Pia]a de VOD este deocamdat` \n curs de dezvoltare, \ns` ofertele se \nmul]esc [i astfel consumatorii vor putea s` aib` acces la con]inut video-audio de calitate [i mai ales accesibil la pre].

Una din piedicile dezvolt`rii acestui serviciu este pirateria, dup` cum \mi spunea Nikolai Beckers, CEO al Romtelecom [i Cosmote România. Mai devreme sau mai tårziu, consumatorii romåni vor \n]elege c`, pentru a beneficia de un serviciu, el trebuie pl`tit, evident, la pre]uri rezonabile. La Orange, \n prezent, con]inutul video la cerere este disponibil promo]ional pe PC, smartphone [i tablet`, indiferent de conexiunea de internet aleas`. Clien]ii pot urm`ri con]inut video de pe PC pe site-ul tvgo.orange.ro, iar pe dispozitivele mobile cu ajutorul aplica]iei Orange TV Go. Pe de alt` parte, “\nc` de la lansarea ofertei de TV [i VOD \n 24

Biz

cadrul aplica]iei Seenow \n cursul anului trecut, serviciul de VOD \nregistreaz` cre[teri foarte bune mai ales \n råndul utilizatorilor de «ecrane mari», tabletele devenind un canal important de consum. |n plus, clien]ii Vodafone beneficiaz` [i de trafic de date gratuit atunci cånd folosesc serviciul Seenow, evitånd astfel costuri suplimentare”, spune Inaki Berroeta, CEO, Vodafone Romånia. Acesta adaug` c` cele mai c`utate categorii VOD

televiziunea sau alte asemenea servicii. Ei bine, viitorul apar]ine acelor operatori care pot oferi servicii integrate de comunicare, informa]ie [i divertisment. Nu ne mai putem \nchipui c` un operator poate oferi doar telefonie sau doar internet sau doar televiziune. Este nevoie de integrarea deplin` a acestor servicii, ca s` ofere consumatorului exact ce dore[te din punctul de vedere al telecomunica]iilor.

LUMEA PORTOCALIE Orange Romånia avea 10.200.144 de clien]i la 30 iunie 2013, cu aproximativ 154.000 mai mul]i decåt la finalul lunii iunie 2012. |n prima jum`tate a acestui an, Orange Romånia a \nregistrat venituri totale de 449 milioane de euro, \n sc`dere cu 0,6%, \n baz` comparabil`, fa]` de perioada similar` a anului trecut. Din totalul acestora, 230 milioane de euro au fost ob]inute \n al doilea trimestru al lui 2013, \nregistrånd o cre[tere de 0,2% fa]` de aceea[i perioad` din 2012. Dac` se exclude efectul diminu`rii tarifelor de interconectare, cre[terea veniturilor este de 3,8% comparativ cu trimestrul al doilea din 2012. Acest lucru confirm` tendin]a de stabilizare observat` \n 2012 [i men]inut` \n primele trei luni ale anului 2013.

Evolu]ia traficului de internet pe mobil continu` pe un trend ascendent \nregistrånd \n primul semestru al acestui an o cre[tere de 90% fa]` de perioada similar` din 2012, pe fondul cre[terii vånz`rilor de smartphone, al dezvolt`rii de aplica]ii [i servicii. De asemenea, un factor determinant al acestei cre[teri \l reprezint` investi]iile \n extinderea [i \mbun`t`]irea re]elei de date mobile.

sunt titlurile nou lansate [i serialele premium ale momentului, \ns` exist` un apetit deosebit [i pentru con]inutul dedicat anumitor categorii de vårst`: serii de desene animate sau filme clasice.

Platforma VOD a Romtelecom, dolcetv.ro, ofer` de asemenea con]inut la cerere pentru utilizatorii s`i, aducånd la un loc atåt filme clasice, cåt [i blockbustere ale momentului. Pre]urile pentru vizualizarea unui film sunt de 1 euro, dar exist` [i varianta \n care portalul este inclus \n abonamentele de televiziune oferite de operatorul telecom.

UN OPERATOR, ZECI DE SERVICII Sunte]i u[or confuzi, nu-i a[a? A]i putea \ntreba ce leg`tur` au operatorii de telefonie cu

Mai mult, \n ultima vreme, companiile din telecom au \nceput s` adopte o nou` politic` atunci cånd vine vorba de oferta de produse, aceea de simplificare a portofoliilor de abonamente [i tarife, pentru a nu z`p`ci clientul \ntr-o multitudine de pre]uri, alegeri sau op]iuni. Cel mai recent, Cosmote Romånia [i-a reconfigurat portofoliul de abonamente, mai simplu, prin care “nelimitat” nu va mai fi doar vârful de gam`, ci piatra de temelie. “Prin noul portofoliu Free, am dorit s` schimb`m structura complicat` a pie]ei [i s` oferim clien]ilor no[tri mai mult` valoare \n planuri tarifare simple, centrate pe date. Clien]ilor no[tri le va fi mult mai u[or s` realizeze cele mai potrivite alegeri \n termeni de comunicare: ei pot beneficia de

TELECOM

comunicare nelimitat` \n re]ea [i de date mobile, precum [i de reportarea minutelor na]ionale – \ncepånd de la abonamentul Free S”, a declarat Mathias Hanel, Chief Commercial Officer la Cosmote Romånia. Compania a lansat portofoliul Cosmote Free, oferind internet nelimitat (viteza descre[te dup` consumarea traficului recomandat), comunicare de voce

continu` cre[tere [i, odat` cu aceasta, va cre[te [i interesul clien]ilor de a utiliza din ce \n ce mai mult serviciile de date pe telefon.

Din datele companiilor de telefonie mobil`, pia]a comunica]iilor mobile din Romånia s-a stabilizat \n ultima perioad` de timp, la aceasta contribuind cre[terea accelerat` a

ATACUL RO{U Vodafone Romånia avea 8.138.354 de clien]i la 30 iunie 2013*, \n cre[tere cu 57.000 fa]` de trimestrul anterior [i cu aproximativ 340.000 mai mul]i fa]` de aceea[i perioad` de anul trecut.

Veniturile din servicii au sc`zut cu 4,1% pe baz` organic`, fa]` de acela[i trimestru, anul anterior. Dac` excludem impactul sc`derii tarifelor de terminare, veniturile din servicii ale Vodafone Romånia au crescut cu 1,1%, fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. Veniturile din date mobile au crescut cu 26,3% \n acest trimestru, fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, datorit` adop]iei puternice a noilor oferte din portofoliu, care includ servicii de internet mobil. ARPU Mobil (Venitul Mediu pe Utilizator pentru serviciile mobile) a atins 6,5 euro \n acest trimestru, ceea ce reprezint` o cre[tere de 8,5% fa]` de trimestrul anterior. Fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, ARPU Mobil a sc`zut cu 8,7%.

Abona]ii serviciilor Vodafone reprezentau 40,4% din baza de clien]i, iar utilizatorii Cartelei Vodafone, 59,6%. Utilizatorii serviciilor pre-pay au crescut cu 0,3 puncte procentuale de la un trimestru la altul [i cu 2,6 puncte procentuale de la un an la altul. * Vodafone Romånia raporteaz` rezultatele financiare \n func]ie de anul fiscal britanic, care \ncepe la 1 aprilie [i se \ncheie la 31 martie. Rezultatele raportate la 30 iunie 2013 corespund primului trimestru al anului financiar \n curs, 2013-2014.

nelimitat` – \n re]ea [i c`tre re]eaua fix` Romtelecom, SMS-uri nelimitate \n re]ea [i minute na]ionale/interna]ionale c`tre zona 1. |n aceast` var` [i Vodafone a simplificat oferta de abonamente, creånd trei tipuri conforme cu dorin]ele clien]ilor, Easy, Smart [i RED, care ofer` avantaje specifice.

“Ne a[tept`m ca num`rul clien]ilor care opteaz` pentru abonamentele RED s` continue s` creasc`, \ntrucåt pachetele actuale ofer` o experien]` complet`: smartphone de top [i date incluse \n toate abonamentele, beneficii nelimitate de voce [i SMS, precum [i acces la o re]ea de nou` genera]ie 4G”, spune Inaki Berroeta. Acesta mai apreciaz` c` pia]a de smartphone-uri este \n

serviciilor de date mobile, dar [i adop]ia diferitelor pachete de abonamente create de companii.

Vodafone Romånia vede [i o cre[tere puternic` pe zona de smartphone-uri de la un trimestru la altul [i estimeaz` c`, pån` la sfår[itul acestui an, 50% dintre terminalele våndute de operator vor fi telefoane inteligente.

Orange, la råndul s`u, ofer` clien]ilor posibilitatea de a alege unul dintre pachetele de abonamente cu nume de animale, care are op]iuni [i variet`]i \n func]ie de pre] sau de disponibilitatea consumatorilor pentru comunicare sau date.

PESTE VÅRFURI Pentru c` explozia legat` de date se preg`te[te avånd \n vedere

lansarea comercial` \ncepånd de anul viitor a re]elelor de mare vitez` 4G/LTE sau a celor de fibr` [i FTTH, consumatorii s-au obi[nuit deja cu servicii complementare al`turi de pachetele de voce. Este vorba despre acele servicii OTT care r`spund cerin]elor variate de divertisment [i informare ale utilizatorilor.

Ca urmare a exploziei tehnologice, telefonul nu mai este demult doar un instrument de comunicare, a devenit aparat de fotografiat, camer` de filmat, hart`, portofel, echipament de stocare, secretar` etc. Aplica]iile care \mbog`]esc func]ionalitatea acestuia l-au transformat \ntr-un aparat complex, f`r` de care nu mai putem ie[i din cas`. Orange are implementate mai multe facilit`]i precum plata rovinietei prin SMS, accesul la metrou sau \n mijloacele de transport \n comun cu telefonul mobil, comandarea unui taxi prin aplica]ia Clever Taxi, ascultarea muzicii preferate prin parteneriatul cu Deezer sau stocarea datelor personale \n Orange Cloud.

Cu ajutorul studiilor de pia]` [i prin comunicarea direct` cu clien]ii, Vodafone a construit \n ultimii doi ani o ofert` de aplica]ii cu servicii pe care romånii le folosesc zilnic. Sunt peste 30 de aplica]ii powered by Vodafone pentru telefoane smartphone [i tablete, unele disponibile chiar [i de pe laptop, PC sau smart TV. Indiferent c` vorbim despre muzic`, canale TV sau filme pe mobil, jocuri, servicii utilitare ca plata de bilete la cinema, a asigur`rilor, a biletelor de avion, a parc`rii sau a transportului \n comun, aplica]ii utilitare pentru [oferi sau de asisten]`, pån` la solu]ii de securitate mobil` [i spa]iu suplimentar de stocare \n cloud, toate sunt disponibile clien]ilor Vodafone \mpreun` cu servicii unice sau beneficii Biz

25

COVER STORY

exclusive adresate doar lor. “|nregistrånd deja desc`rc`ri de ordinul milioanelor \n pia]a local`, acestea devin tot mai relevante [i satisfac nevoile variate pentru toate segmentele de utilizatori”, spune Inaki Berroeta.

Cosmote a identificat la rândul s`u tendin]a [i a lansat aplica]ii proprii care s` \l ajute pe utilizator \n fiecare zi, precum Web’n’Walk, Travel & Surf, RadarMe sau Dolce Mobile TV.

CONSOLIDARE, COMPETI}IE {I CALITATE Cei trei C vor fi definitorii \n perioada urm`toare, dar [i pe termen mediu [i lung pe segmentul telecom romånesc.

Se contureaz` deja cåteva tendin]e care vor marca aceast` industrie. Operatorii se preg`tesc intens de momentul lans`rii re]elelor 4G din 2014, ceea ce \nseamn` investi]ii masive \n tehnologie, aparatur`, schimb`ri tehnice. La acest moment, unii dintre ei au lansat serviciul \n mod experimental, avånd \n vedere c` frecven]ele pe care vor opera vor fi disponibile abia din aprilie 2014, la nivel na]ional.

Apoi se \nregistreaz` o tendin]` de migrare a utilizatorilor dinspre cartele prepl`tite c`tre abonamente, sus]inut` de planurile tarifare flexibile, adaptate nevoilor clien]ilor, precum [i de ofertele de smartphone-uri accesibile.

Reprezentan]ii Orange spun c` au observat c` num`rul abona]ilor \n ultimele 12 luni a crescut cu peste 6%. Evolu]ia traficului de internet pe mobil a continuat trendul ascendent \nregistrând \n primul semestru al acestui an o cre[tere de 90% fa]` de perioada similar` din 2012, pe fondul cre[terii vânz`rilor de smartphone-uri. |n acela[i timp, odat` cu cre[terea num`rului de telefoane 26

Biz

inteligente prezente \n pia]` [i cu adop]ia datelor mobile, a ap`rut o alt` tendin]`, de a trece de la mai multe SIM-uri la unul singur.

“Cei mai mul]i \[i doresc s` achizi]ioneze un nou telefon al`turi de o subven]ie, astfel c` opteaz` pentru un abonament care s` le satisfac` nevoile de comunicare prin num`rul de minute, SMS-uri [i traficul de date disponibil \n pachet”, mai spun reprezentan]ii Orange.

Apoi mai apar [i alte tendin]e de ordin administrativ [i de

\n continuare. Inaki Berroeta spune c` partajarea re]elelor este o practic` obi[nuit`, atåt \n Europa, cåt [i \n afara Uniunii Europene, [i este un pas firesc de evolu]ie fa]` de colaborarea anterioar` dintre cele dou` companii, pentru partajarea de site-uri. Este de v`zut aici ce pozi]ie va adopta Cosmote, avånd \n vedere c` acordul nu o avantajeaz`, dar [i Consiliul Concuren]ei, care a declarat c` va analiza acest acord pentru a se asigura c` toate regulile concuren]ei se aplic` \n continuare.

CONTRAOFENSIVA VERDE Cosmote Romånia avea 6 milioane de clien]i, la 30 iunie 2013, din care 25,3% abona]i. |n T2 2013, baza de clien]i 3G a crescut cu 27,5%, comparativ cu perioada respectiv` a anului trecut. Veniturile totale \n cel de al doilea trimestru din 2013 au fost de 111,4 milioane euro, \nregistrând o cre[tere de 3% versus T1 2013. Veniturile din servicii au sc`zut cu 2,2% comparativ cu T2 2012, exclusiv pe fondul sc`derii tarifelor de terminare a apelurilor din septembrie 2012. Comparativ cu trimestrul anterior (T1 2013), veniturile din servicii au crescut cu 5% \n T2 2013.

ARPU (venitul mediu per utilizator) a sc`zut cu 1,7% \n S1 2013 comparativ cu S1 2012, ca urmare a sc`derii valorii ARPU pentru apelurile primite, afectat` de sc`derea tarifelor de interconectare.

La sfâr[itul lunii iunie 2013, Cosmote România oferea re]eaua de date 3G cu viteze de desc`rcare de pân` la 43,2 Mbps pentru internetul mobil \n 176 de ora[e [i peste 1.820 de localit`]i din România, acoperind 55,67% din popula]ie. Mai mult, clien]ii se puteau bucura de viteze de pân` la 21,6 Mbps \n tehnologia HSPA+ \n 200 de ora[e din ]ar`. |n total, serviciile 3G acoper` \n prezent peste 75% din popula]ia României.

optimizare a afacerii. Un acord \ntre Vodafone [i Orange legat de partajarea re]elelor va permite celor dou` companii s` continue \ntr-un ritm sus]inut s` fac` investi]ii \n dezvoltarea de tehnologii la nivel na]ional.

Beneficiile rezultate \n urma acestui acord vor permite celor dou` p`r]i s` investeasc` \n extinderea acoperirii 4G, precum [i \n acoperirea zonelor “albe” din localit`]ile rurale. Acordul const` \n partajarea infrastructurii celor dou` re]ele, \n condi]iile \n care companiile vor continua s` opereze independent spectrul [i re]elele de comuta]ie. Acest model de partajare presupune p`strarea diferen]ierii nete \ntre cele dou` p`r]i, permi]åndu-le s` concureze

Pe de alt` parte, integrarea \nceput` la Cosmote [i Romtelecom va conduce, cel mai probabil, la apari]ia unui singur furnizor puternic de servicii telecom, care va fi un adversar redutabil, avånd \n vedere amploarea afacerilor din \ntregul grup din Romånia. Viitorul sun` la pre]uri rezonabile, c`ci \n analiza Parlamentului European exist` un pachet de decizii care vor duce la crearea unui spa]iu unic comun adev`rat, prin eliminarea tarifelor de roaming din 2016. Aceasta va fi \ntr-adev`r un mare cå[tig pentru clien]i, dar [i o provocare pentru operatori, care vor trebui s` caute marje de profit mai mari \n alte zone. Biz

L U I R A N E C S

T I O R T E D

L

T

ANALIZ~

O metropol` r`pus` de o combina]ie fatal` ce a inclus, printre altele, criza economic`, dependen]a de o singur` industrie [i un management municipal defectuos.

S-a \ntâmplat la Detroit.

S-ar putea \ntâmpla \n România?

DE DRAGO{ L~Z~RESCU {I GABRIEL BÂRLIG~

omânia pierde peste noapte 3% din PIB [i aproape 14.000 de oameni r`mân f`r` locuri de munc`, \n timp ce aproape 8% din exporturile ]`rii dispar \n neant.

Sun` ca un scenariu apocaliptic, dar acesta ar fi impactul \nchiderii platformei Dacia de la Mioveni.

Imagina]i-v` cum ar fi afectat jude]ul Arge[, \n care se afl` complexul industrial. Impactul la nivel local ar fi devastator, mai ales c`, odat` cu Dacia, ar disp`rea [i sutele de furnizori ai uzinei. Compania lucreaz` cu 648 de furnizori de piese pentru produc]ia de

serie, 248 de furnizori de piese pentru postvânzare [i \nc` 108 companii.

Prim`riile [i consiliile locale ar pierde principala surs` de venituri la bugetele lor [i s-ar confrunta [i cu o grav` problem` social`, din cauza num`rului ridicat de [omeri. Am putea vorbi, practic, despre falimentul mai multor localit`]i. Din fericire, Renault nu d` semne c` ar vrea s` renun]e la produc]ie \n România, dar ar fi bine ca autorit`]ile locale s` caute din timp modalit`]i de diversificare economic` pe termen mediu [i lung. S` nu uit`m c` francezii au construit \n Maroc o uzin` de 1,1 miliarde de euro, care produce tot ma[ini Dacia. Au existat voci care au spus c` asta va duce la \nchiderea fabricii din România, dar cel mai probabil la Mioveni, unde s-au investit peste 2 miliarde de euro, vor \ncepe s` Biz

29

ANALIZ~

fie construite modele mai sofisticate, poate chiar [i din gama Renault. Plus c` avantajul de a produce \ntr-o ]ar` membr` a Uniunii Europene este important.

O poveste american` Am ales exemplul Dacia tocmai pentru c` zona are destul asem`n`ri cu Detroitul. Acolo, industria auto a ridicat zona \n anii '50, atr`gând for]` de munc` din toat` America, iar ora[ul a c`p`tat porecla “Motor City”. Din p`cate, municipalitatea s-a culcat pe lauri [i economia local` s-a dezvoltat \n direct` rela]ie cu marile fabrici care scoteau ma[ini pe band` rulant`.

Situa]ia s-a degradat treptat, mai ales dup` intrarea produc`torilor japonezi pe pia]a american`. General Motors, Chrysler, Ford [i sutele de produc`tori de componente au \nceput s` caute alte zone pentru a-[i reloca produc]ia. |n ultimele trei decenii, \n timpul fiec`rei perioade de recesiune, tot mai multe companii au p`r`sit Detroitul, iar cl`dirile p`r`site au \mpins continuu pre]urile propriet`]ilor \n jos, ceea ce a dus la sc`derea propor]ional` a taxelor. |n 2009, când criza a dat o lovitur` crunt` celor de la GM [i Chrysler, singurii care mai aveau fabrici \n Detroit, ora[ul era condamnat la faliment, lucru consfin]it oficial pe 18 iulie 2013.

Este cea mai mare municipalitate american` care a solicitat protec]ia contra falimentului, cu datorii estimate la 18-20 de miliarde de dolari.

Cum s-a ajuns aici? Din anul 2000, popula]ia ora[ului Detroit a sc`zut cu 26%, ajungând undeva pe la 700.000. |n epoca de glorie din anii '50, num`rul locuitorilor dep`[ea 1,8 milioane. Oficial, rata [omajului este de 18,6%, dar mai pu]in de jum`tate din locuitorii ora[ului cu vârsta peste 16 ani au un loc de munc`. Venitul pe cap de locuitor este de 15.261 de dolari pe an, ceea ce \nseamn` venituri din taxe [i impozite foarte sc`zute. Mai mult, autorit`]ile au reu[it s` colecteze doar 68% din impozitele pe proprietate. Prin urmare, serviciile municipale au de suferit, astfel c` timpul mediu de 30

Biz

r`spuns al unei ambulan]e este de 58 de minute. Asta \n condi]iile \n care Detroit are cea mai ridicat` rat` a criminalit`]ii dintre ora[ele mari din SUA. Peste 78.000 de cl`diri sunt abandonate, iar 40% din re]eaua de iluminat public nu func]ioneaz`. Din datoria de peste 18 miliarde de dolari, 6 miliarde sunt \n domeniul s`n`t`]ii [i asigur`rilor de via]`, iar 3,5 miliarde \n zona pensiilor.

str`ini pentru România. Aproximativ 2.000 de locuitori lucrau pentru compania finlandez` care producea telefoane din categoria entry level \n România, iar municipalitatea se a[tepta la dezvoltarea unui hub tehnologic \n regiune. Cu toate acestea, sub presiunea competi]iei acerbe cu Apple [i Samsung pe segmentul telefoniei mobile, Nokia s-a v`zut detronat` din fotoliul de lider al pie]ei globale. Com-

Suntem con[tien]i c` trecerea de la outsourcing la o industrie bazat` pe proprietatea intelectual` generat` de inova]ie nu este un proces facil [i c` nu to]i vor putea face acest pas, dar, dac` dorim ca industria de software s` fie prezent` [i peste 10 ani, atunci este exact ceea ce trebuie s` facem.”

ANDREI KELEMEN, director executiv, Cluj IT Cluster

Desigur, situa]ia s-a degradat \n ora[ul american de-a lungul timpului [i a fost agravat` de problemele rasiale, dar nu trebuie uitat c` totul a fost strâns legat de incapacitatea de a g`si alternative economice când declinul industriei auto era evident [i companiile plecau cu zecile din zon`.

Un Detroit evitat Interesant este c` România a avut, la scar` mic`, un caz de tip Detroit.

Numai c`, pe plan local, autorit`]ile [i comunit`]ile implicate au reu[it aproape nesperat s` redreseze situa]ia.

Poate numele Jucu v` spune ceva.

Nokia a f`cut valuri mari \n presa local` [i \n economia jude]ului Cluj atât la sosire, cât [i la plecare. Apari]ia produc`torului finlandez de telefoane mobile a fost o adev`rat` gur` de oxigen nu numai pentru jude], ci pentru \ntregul mediu de afaceri din ]ar`, stimulând interesul altor investitori

pania a fost astfel nevoit` s` \[i restrâng` activitatea la nivel global, iar România nu s-a num`rat printre excep]iile de la planul de reorganizare, care a mai vizat \nchiderea fabricilor din Ungaria, Germania [i mai nou din Salo, Finlanda.

Plecarea rapid` a Nokia din peisajul de afaceri local, \n 2012, a fost o lovitur` puternic`, atât la nivelul for]ei de munc`, dar [i ca aport la bugetul local [i la nivelul \ncrederii investitorilor str`ini \n climatul economic românesc.

Pentru prim`ria Jucu, retragerea Nokia a \nsemnat pierderea a 30% din bugetul anual, bani care intrau \n vistieria municipalit`]ii din taxele pe care le pl`teau nordicii. Mai mult, o serie de proiecte de infrastructur` au fost sistate din cauza lipsei de fonduri, pe care prim`ria spera s` le atrag` de la investitori str`ini. De asemenea, pre]urile propriet`]ilor imobiliare au cunoscut un declin dramatic, de la 100 de euro

ANALIZ~

pe metrul p`trat de teren \n 2010 la sub 20 de euro pe metrul p`trat \n prezent.

ClujIT, nu DetroIT |n momentul plec`rii Nokia, \ntreaga regiune risca un scenariu asem`n`tor celui \ntâlnit \n prezent \n Detroit. Cu toate acestea, jude]ul Cluj pare s` fi primit câteva guri de oxigen, \n prim` faz` prin apari]ia De'Longhi [i Bosch \n peisajul local, cu investi]ii cumulate de peste 100 de milioane de euro. Bosch \[i desf`[oar` activitatea \n parcul industrial Tetarom III, \n care a func]ionat [i Nokia. Aici, nem]ii vor realiza o investi]ie de 77 de milioane de euro, care ar urma s` genereze pân` la 2.000 de locuri de munc`. Potrivit Consiliului Jude]ean Cluj, investi]ia companiei este programat` \n dou` etape separate, la finele c`rora vor fi con-

strui]i peste 80.000 de metri p`tra]i la sol, incluzând o unitate de produc]ie spa]ii de birouri, centru logistic, cl`dire tehnic`, parc`ri, alei [i spa]ii verzi.

Mai mult, \n peisajul local a ap`rut anul trecut un cluster tehnologic solid, numit Cluj IT, care se bucur` de sus]inerea autorit`]ilor locale [i a guvernului [i \[i propune s` devin` un hub tehnologic capabil s` rivalizeze cu cel din Bucure[ti [i s` se remarce la nivel european. Ini]iativa constituirii clusterului Cluj IT a provenit mai \ntâi din zona public`, \ns` procesul a fost repede preluat de c`tre mediul privat.

Companiile fondatoare ale clusterului au con[tientizat faptul c` trebuie s` construiasc` o platform` de cooperare care s` duc`, \n mod organic, la valorificarea diferitelor oportunit`]i existente pe pia]` [i la adresarea unor provoc`ri

specifice perioadelor de criz` economic` \n diverse arii de activitate, de la preg`tirea for]ei de munc` la cercetare [i dezvoltare sau promovarea intereselor lor pe pie]ele interna]ionale.

“O contribu]ie important` au avut-o autorit`]ile [i diverse institu]ii cu rol catalizator care promoveaz` clusterele ca un motor pentru dezvoltarea regional`, care au poten]ialul de a cre[te performan]a firmelor din cluster, de a introduce inova]ia [i de a stimula cre[terea domeniului respectiv. Acest lucru este reflectat [i de prezen]a unor asemenea institu]ii \ntre membrii fondatori ai clusterului”, explic` Andrei Kelemen, director executiv al Cluj IT Cluster. |n prezent, conglomeratul tehnologic are \n componen]` 37 de entit`]i, din care 28 sunt companii, iar restul diferite alte organiza]ii, cum ar fi

PROFILLER.NET: Eficien]` \n business prin mecanisme de recrutare avansat` Conjunctura economic` actual`

simplifica procesul de recrutare.

cauzeaz` o invazie de aplica]ii ale

Scurtarea timpului necesar selec]iei

candida]ilor, pe site-urile clasice de

de candida]i, calitatea listei scurte

recrutare. |ntre mii de CV-uri, mai

pentru interviu [i costurile sc`zute

mult sau mai pu]in potrivite cu

ale recrut`rii sunt câteva dintre

profilul rolului, cum \l alegem pe cel

beneficiile pe care Profiller.net le

mai potrivit [i, mai ales, câte

propune mediului de business.

resurse consum` acest proces?

Promo]ional, companiile beneficiaz`, la \nscrierea \n platform`, de un

obligatorie pentru to]i candida]ii \nc`

Platforma Profiller.net propune mediului

proiect de recrutare gratuit pe care \l

de la momentul aplic`rii. Aceast`

de business un proces de recrutare

pot ini]ia \n urm`toarele 90 de zile”,

testare se poate aplica gratuit prin

avansat`, prin testarea [i evaluarea

declar` domnul Aurel Turbatu,

invita]ie [i candida]ilor proveni]i din

competen]elor candida]ilor, \n func]ie

directorul general al Profiller.net.

alte surse cum ar fi aplic`ri

de criteriile relevante pentru angajatori.

spontane pe site-ul angajatorului,

“Platforma Profiller.net a fost

Testarea este inclus` \n costul

trimitere prin mail, fax, po[t` ori

conceput` pentru a eficientiza [i

proiectului de recrutare [i va fi

site-uri de recrutare.

Biz

31

ANALIZ~

PERFORMAN}~ |N CLUSTER • Cluj IT e format din 28 de companii, 8 organiza]ii [i 3 universit`]i • Companiile din cluster au avut \n 2012 venituri anuale de 100 de milioane de euro • 3.500 de angaja]i lucreaz` pentru entit`]ile din Cluj IT Cluster • Companiile din cluster au expertiz` \n servicii financiare, telecom, industria farmaceutic`, social media, aplica]ii mobile, logistic`, produc]ie, fabricarea autovehiculelor, retail [i sectorul public • 78% din veniturile clusterului s-au dus c`tre export \n 2011 trei universit`]i, Agen]ia de Dezvoltare Regional` Nord-Vest, Consiliul Jude]ean Cluj [i Consiliul Local Cluj.

Motivele din spatele acestei forme de organizare economic` sunt multiple, \ns` pentru membrii clusterului cel mai important aspect a fost dorin]a companiilor de a trece de la o industrie bazat` pe outsourcing – cu via]` limitat`, a[a cum arat` datele economice – la una bazat` pe proprietatea intelectual` generat` de inova]ie. “Suntem con[tien]i c` nu este un proces facil [i c` nu to]i vor putea face acest pas, dar, dac` dorim ca industria de software s` fie prezent` [i peste 10 ani, atunci este exact ceea ce trebuie s` facem”, explic` Kelemen. Avantajele constituirii clusterului ]in \n primul rând de pozi]ionarea pe plan na]ional [i interna]ional. Cu toate c` vorbim despre o structur` unitar` solid`, companiile [i-au p`strat independen]a total` \n ceea ce prive[te strategiile proprii de dezvoltare. Clusterul a reu[it s` alinieze aceste companii [i alte organiza]ii din cele prezente \n 32

Biz

asocia]ie pe zone de interes strategic, unde puterea individual` a fiec`ruia nu este suficient`. Un exemplu \n acest sens \l reprezint` contractele complexe, la proiecte de amploare [i de durat`, la recunoa[tere interna]ional`, [i nu \n ultimul rând posibilitatea de a aduce inova]ie \n interiorul companiilor.

“Vrem ca, \ntr-un termen relativ scurt, apartenen]a la cluster s` devin` un garant al calit`]ii serviciilor [i solu]iilor oferite. Apoi, desigur, este vorba despre configurarea interna]ional` a regiunii noastre ca una specializat` pe sectorul IT, f`r` s` dorim prin acest lucru \nchiderea unor oportunit`]i ale altor sectoare economice din zon`. A[ putea spune c` dimpotriv`. Proiectele noastre sunt de anvergur` [i pot aduce beneficii atât pe orizontala, cât [i pe verticala de business. Ceea ce, pân` la urm`, se traduce prin prosperitate [i competitivitate pentru cât mai mul]i”, spune CEO-ul clusterului.

Impactul plec`rii Nokia a fost unul puternic, 2.000 de salaria]i pierzându-[i

joburile, \ns` acest [oc a fost absorbit relativ rapid, astfel c` zona Clujului a evitat, pentru moment, amenin]area unui scenariu similar celui din Detroit, dependent de marile companii care [i-au \nchis por]ile odat` cu apari]ia crizei economice. |n jude]ul Cluj, mai multe companii din IT au \nceput deja s` activeze pe platforma vacantat` \n urma plec`rii Nokia. Impactul resim]it la nivelul [omajului este deja \n redresare, clusterul fiind unul dintre “bure]ii” care au absorbit acest efect. Cluj IT cumuleaz` companii cu venituri cumulate de aproximativ 100 de milioane de euro \n 2012 [i peste 3.500 de angaja]i.

Cu toate acestea, aportul finandezilor la bugetul local r`mâne o gaur` neacoperit` pe deplin, pentru moment.

Grupul vizeaz` ob]inerea unor proiecte cu finan]are nerambursabil`, prin care s` poat` finan]a o serie de componente ale obiectivelor sale, cum ar fi resursele umane (programe de practic`, programe de training pentru oamenii din companiile clusterului), cre[terea organiza]ional`, dezvoltarea de produse [i servicii proprietare. De asemenea, conducerea clusterului lucreaz` la consolidarea proiectului Cluj Innovation City, demarând \n acest sens discu]ii cu autorit`]ile locale [i na]ionale pentru a ob]ine finan]are public` \n urm`toarea perioad` de programare.

“Sper`m ca, \n curând, s` putem anun]a loca]ia viitorului ora[ al inov`rii”, completeaz` cu optimism Kelemen.

Pentru a beneficia de o expunere sporit` la nivel interna]ional, Cluj IT Cluster inten]ioneaz` s` aduc` speakeri din Comisia European` la evenimentul tehnologic Cluj Innovation Days, aflat la a doua edi]ie. Mai mult, conducerea are un proiect \n preg`tire cu Academia Român` [i Institutul Cultural Român, prin care Cluj IT va face un periplu \n principalele capitale europene. Evenimentele la care va participa \mpreun` cu cele dou` institu]ii vor asigura expunere interna]ional`. Mai mult, clujenii \[i vor spori prezen]a la târgurile de specialitate, la evenimentele publice din München, Strasbourg [i Berlin, dar [i la expozi]ii. Biz

{TIU CE VEI FACE IARNA ASTA! Vino al`turi de bloggeri de top \n cea mai conectat` tab`r` de iarn`! Revista Biz te invit` la trei zile de social media, sport [i distrac]ie \n aerul tare al online-ului romånesc.

28 noiembrie – 1 decembrie 2013, Pârâul Rece RSVP: gabriela.matei@revistabiz.ro, tel. 0371.31.11.11; www.bizforum.ro/smsnowcamp

Social Media Snow Camp

Sponsori

DE LA LITTLE DOT

LA DOT-COM

Pentru businessul Avon din Europa Central` [i de Est, 2013 pare a fi un an mai bun decât precedentul. Au crescut investi]iile companiei \n digital [i pân` la finalul anului urmeaz` s` fie lansat` o nou` platform` de e-commerce \n mai multe ]`ri din regiune, inclusiv România. DE LOREDANA S~NDULESCU

David H. McConnell a intrat \n lumea afacerilor oferindu-le femeilor seturi cadou de parfumuri Little Dot ca s` le conving` s`-i cumpere cartea.

Dându-[i seama c` sticlu]ele cu parfum deveneau mai populare decât c`r]ile \n sine, s-a reinventat, punând bazele businessului care avea s` devin` Avon. La 125 de ani distan]`, compania se reinventeaz` din nou [i preg`te[te transform`ri pentru consolidarea businessului. De la Little Dot se afl` acum \n era dot-com, când mai mult ca niciodat` este nevoie de un nou model de business adaptat noilor a[tept`ri ale consumatorilor. Parte a acestui nou model va fi [i o nou` platform` de 34

Biz

e-commerce, ce urmeaz` s` fie lansat` \n mai multe ]`ri.

CONSOLIDARE GLOBAL~ Pe 1 august, Avon Products Inc. a f`cut publice rezultatele financiare pentru al doilea trimestru al anului 2013. Cu un total de 2,5 miliarde de dolari, ceea ce \nseamn` un declin de 2% comparativ cu perioada similar` a anului precendent, dar o cre[tere de 2% excluzând fluctua]iile cursului de schimb, rezultatul este considerat de c`tre noul CEO al companiei, Sheri McCoy, o reflectare a procesului de stabilizare a businessului Avon. “Mai sunt \nc` multe de f`cut ca s` atingem o performan]` sustenabil` pe

termen mediu [i lung, \ns` sunt \ncântat` de progresele \nregistrate pân` \n prezent”, declara cu ocazia anun]`rii rezultatelor financiare McCoy, care din aprilie 2012 a \nlocuit-o \n func]ia de CEO al Avon pe Andrea Jung.

La câteva luni de la preluarea mandatului, \n decembrie 2012, Sheri McCoy a anun]at primele m`suri din planul de reorganizare a businessului global al gigantului american cu peste 125 de ani vechime, printre care se num`r` disponibiliz`ri, retragerea din pie]e precum Vietnam [i Coreea de Sud [i diminuarea cheltuielilor pân` \n 2015 cu 400 de milioane de dolari. Totodat`, Avon a anun]at investi]ii de 200 de milioane de

COMPANII dolari pentru \mbun`t`]irea sistemului informatic, implementarea unor instrumente online moderne de vânzare, eficientizarea unor pie]e precum SUA [i Marea Britanie [i un accent mai mare pe promovarea brandurilor premium precum gama anti-aging Anew.

AVON |N EUROPA CENTRAL~ {I DE EST Dac` la \nceputul expansiunii Avon deschidea câte o fabric` \n fiecare ]ar` \n care intra, acum nu mai este necesar` o astfel de strategie. |n ultimii 10 ani compania [i-a consolidat facilit`]ile de produc]ie, renun]ând la fabricile mai vechi precum cele din Marea Britanie [i Germania, [i a investit \n fabrici noi precum cea din Polonia, construit` pe o suprafa]` de 50 de hectare. Cu 2.500 de angaja]i [i trei zone de produc]ie, fabrica Avon de la Garwolin este cea mai mare unitate de produc]ie de cosmetice, produse de \ngrijire [i parfumuri din Europa. Zilnic, pe poarta fabricii ies 1,5 milioane de produse destinate unui num`r de 38 de pie]e (19 ]`ri \n Europa Central`, Rusia, Ucraina, Kazahstan, Turcia, Grecia, dar [i ]`ri din Europa de Vest [i din Africa de Sud). Logistica este atât de bine pus` la punct, \ncât clien]ii din România, de pild`, pot fi servi]i de la fabrica din Garwolin \n numai 24 de ore. Anual la Garwolin sunt produse 500 de milioane de articole din categoriile parfumuri, make-up [i \ngrijire a pielii. Singurele produse din oferta Avon care nu sunt realizate \n unitatea din Polonia sunt cele din categoria accesorii (ceasuri, gen]i, bijuterii), acestea fiind importate din China, Turcia sau America Latin`. |n primele [ase luni ale anului \n curs, industria de cosmetice din regiune a avut o evolu]ie moderat`, cu o cre[tere medie de aproximativ 2-3%. “Unele pie]e au continuat s` creasc`, \ns` au fost [i cazuri – Cehia, de pild` – \n care a sc`zut u[or.

Dup` un an de stagnare, lucrurile au \nceput s` se mi[te din nou [i suntem din nou pe cre[tere, inclusiv \n România.

Anul acesta este categoric mai bun decât 2012”, a declarat Hristo Manov, directorul general al Avon Europa Central`.

Din sediul regional situat \n Var[ovia, Manov coordoneaz` toate opera]iunile Avon din Europa Central`, mai exact

opera]iunile din 19 pie]e, printre care cele mai mari sunt Polonia [i România, unde \n 2012 a rulat o cifr` de afaceri de 98 de milioane de euro. Avon de]ine \n România un centru de distribu]ie deschis din 2006 cu o investi]ie de 12 milioane de dolari, care deserve[te atât pia]a local`, cât [i Macedonia [i Bulgaria. Toate cosmeticele Avon comercializate pe pia]a româneasc` sunt produse \n fabrica de la Garwolin.

Estimarea optimist` de cre[tere a businessului pe pia]a româneasc` este explicat` de Hristo Manov prin intensificarea eforturilor de marketing. “Am crescut investi]iile \n marketing \n Europa Central` [i de Est [i le-am permis echipelor locale o mai mare libertate de implicare \n realizarea bro[urilor. Am produs reclame TV \n România, ceea ce nu se \ntâmpl` foarte des. Datorit` acestei strategii ne a[tept`m la cre[tere anul acesta”, spune Manov. Totodat` compa-

nia a crescut investi]iile \n online.

Digitalul a crescut \n totalul mixului de marketing de la 3-4% la 10-15% [i nu este vorba numai de folosirea online-ului \n strategia de marketing, ci [i de dezvoltarea resurselor interne. “Lucr`m la dezvoltarea unei platforme de e-commerce, care a fost lansat` \n Rusia \n mai – iunie anul acesta [i care pân` la finele anului va fi lansat` \n principalele ]`ri din Europa Central` [i de Est, printre care [i \n România”, explic` Hristo Manov. {i Anna Ruszczak, CE Marketing Director \n cadrul Avon, sus]ine c` investi]iile companiei \n zona digital` au crescut considerabil \n ultimul timp, multe nout`]i urmând a fi anun]ate \n curând. Unul dintre serviciile online recent lansate este Avon Beauty Service, prima aplica]ie de Facebook \n cadrul c`reia consumatoarele se pot \nscrie pentru o [edin]` gratuit` de make-up, acas` sau la birou. Biz

“Lucr`m la dezvoltarea unei platforme de e-commerce, lansat` \n Rusia \n mai – iunie anul acesta [i care pân` la finele anului va fi disponibil` \n principalele ]`ri din Europa Central` [i de Est, printre care [i \n România.”

HRISTO MANOV, director general al Avon Europa Central`

ROMÂNIA VS POLONIA. PREFERIN}E DE CONSUM |ntre România [i Polonia exist` multe similitudini \n privin]a preferin]elor legate de cosmetice, \n ambele ]`ri fiind predilect` preferin]a pentru cele mai bune oferte calitate-pre]. Exist` \ns` unele deosebiri marcante. Clientele Avon din Polonia sunt mai ra]ionale, româncele, \n schimb, sunt ceva mai curajoase \n alegerea culorilor, cump`r` mai multe rujuri [i \n privin]a parfumurilor aleg game mai \ndr`zne]e. Consumatoarele din Polonia prefer` mai multe produse de machiaj pentru fa]`. Pe categorii, parfumurile ocup` locul \ntâi \n vânz`ri \n ambele ]`ri.

ANNA RUSZCZAK, CE Marketing Director Biz

35

INTERVIU

E timpul pentru diversificare pe pia]a berii Mihai Bârsan, vicepre[edinte de marketing la Ursus Breweries, lucreaz` din 2005 \n industria berii. Conduce o echip` de 30 de oameni [i are zilnic aceea[i provocare: de a se diferen]ia de concuren]`, \ntr-o pia]` a berii competitiv` la nivel european (România ocup` locul 6 \n Europa la consum pe cap de locuitor), dar pu]in diversificat`. DE OANA GRECEA ompania Ursus Breweries a \ncheiat primul trimestru al anului cu o cre[tere de 13% \n volume fa]` de perioada precedent` a anului trecut. Mihai Bârsan ne-a povestit despre munca sa la Ursus [i rezultatele companiei cu ocazia ob]inerii unui premiu important \n Germania, pentru Ursus Black.

Care este specificul consumului de bere \n România comparativ cu celelalte ]`ri din regiune?

Românilor le place berea pentru c` vine cu dou` beneficii emo]ionale foarte puternice: ideea de socializare, de a fi \mpreun` cu prietenii, cu familia (mai aproape de spiritul nostru), [i apoi ideea de egalitate. Berea este o b`utur` care te aduce mai aproape de prieteni. Nu este ceva prea sofisticat, dar nu e nici ceva de care s`-]i fie ru[ine. Cum ne diferen]iem de ceilal]i? Fiecare marc` [i-a construit o anumit` pozi]ionare. De exemplu, dac` vorbim de socializare, la Ursus e clar c` e mult mai dinamic`, mai fun, cu distrac]ie [i oameni mai tineri, \n timp ce Timi[oreana este axat` mai mult pe familie [i prieteni. Fa]` de alte ]`ri din Europa, de[i nou` ne place foarte mult berea, nu avem gusturi foarte diversificate. Peste 95% din consumul de bere din România este lager blond`, simpl`. Restul sunt cei care c`l`toresc mai mult [i sunt mai sofistica]i, consum` mai diversificat, [i-au mai educat gusturile [i au \nceput s` aleag` alte stiluri. |n Europa asta e diferen]a fa]` de noi: stilurile de bere sunt mult mai diverse. Românii, fa]` de nem]i sau austrieci, accept` greu alte tipuri de bere, dar 36

Biz

tocmai de aceea reprezint` o pia]` cu poten]ial de sofisticare. Anul acesta a fost o var` rece [i consumul de bere a sc`zut.

Dar fiecare an e diferit. |n România, \n 2008 consumul a fost de 20 milioane hectolitri, iar \n 2009 a fost de 17 milioane hectolitri. Apoi economia [i-a revenit treptat [i consumul a \nceput s` creasc`. Acum suntem la 18 milioane hectolitri.

Este consumul de bere preponderent estival? Ce face]i pentru a stimula consumul pe toat` durata anului?

Este estival [i a fost \ntotdeauna. Când te sim]i mai bine, bei mai mult. Consumul de bere vara este de dou` ori mai mare decât iarna. Dar se consum` destul de mult [i iarna. Din punctul de vedere al competi]iei, dac` vrei s` câ[tigi cot` de pia]`, iarna este o oportunitate. Conteaz` mult specialit`]ile [i diversificarea stilurilor de bere potrivite cu preferin]e culinare diferite \n anotimpuri diferite. Cum ar fi berea de toamn`, berea de iarn`. Berea brun` este o bere mai de toamn` decât berea blond`. Timi[oreana a avut anul acesta o lansare de bere brun`: am lansat-o vara, ca s` aib` timp pân` toamna s` se cunoasc` brandul [i s` avem o penetrare a pie]ei. Dar cred \n dezvoltarea specialit`]ilor de toamn`-iarn`. |n afar` de lansare, ca strategie, [tim c` exist` s`rb`tori de iarn` [i atunci scoatem ambalaje promo]ionale. De obicei noi perform`m destul de bine iarna, cota noastr` de pia]` este maxim` \n decembrie. Anul trecut am avut lansarea noii sticle de Ursus. Am considerat c` este o perioad` foarte bun` pentru nout`]i de genul acesta.

Care este specificul segmentului de bere la PET? Este o penetrare mai mare a PET-urilor la noi, chiar dac` segmentul exist` [i \n Slovacia, Germania, Ucraina etc. Dar penetrarea \n România este foarte mare, peste 50% din consumul de bere. Aceasta datorit` faptului c` la noi PET-ul este mai ieftin decât alte tipuri de ambalaj [i are leg`tur` cu consumul \n grupuri mari. Segmentul este legat de un consum casual [i nepreten]ios, dar a fost accelerat [i de criza economic`. Berea la PET \n România e mult mai ieftin` decât cea la sticl`. |n alte ]`ri, PET-ul ajunge s` fie chiar mai scump decât sticla, ceea ce de fapt este corect, pentru c` berea la PET are costuri mai mari de produc]ie fa]` de sticla returnabil`. Acolo berea la PET reprezint` circa 25% din pia]`.

Care este specificul consumatorului tân`r fa]` de cel b`trân [i care sunt preferin]ele fiec`rei categorii?

Sunt diferen]e \ntre cei tineri [i cei b`trâni [i se traduc [i \n consumul de bere. Consumatorului tân`r \i place s` experimenteze. Are ocazii mult mai variate de consum. El experimenteaz` \n general, nu numai cu berile. E mai neconven]ional, de multe ori are mai mul]i bani. Asta nu \nseamn` c` bea mai mult` bere, dar consum` mai diversificat [i \n ocazii diferite. Pentru un consumator tradi]ional, sunt ocazii repetitive, rutine, tabieturi, care nu s-au format la oamenii tineri. {i atunci diferen]a este c` cei tineri sunt dispu[i s` \ncerce beri noi, cei mai tradi]ionali [i-au g`sit o anumit` marc` pe care s` o consume [i e foarte

MARKETING

MIHAI BÂRSAN, URSUS BREWERIES • 2005 Senior Brand Manager

Timi[oreana • 2007 Group Brand Manager Timi[oreana,

Ciuca[, Stejar • 2009 Marketing Manager, SABMiller

Europe • 2009 Marketing Director Slovacia,

SABMiller • 2012 Marketing VP, Ursus Breweries

greu s`-i schimbi. Inevitabil, din p`cate, to]i cei tineri ajung s` fie b`trâni [i atunci celor tineri trebuie s` le oferim ocazii cu care s` se \ndr`gosteasc` de bere, dar cu care s` [i r`mân`.

MIHAI BÂRSAN, vicepre[edinte de marketing, Ursus Breweries

FOTO: VALI MIREA

S-a intensificat concuren]a pe segmentul mixurilor de bere [i berilor cu arome. Ce rol joac` aceast` categorie de bere \n strategia Ursus Breweries?

Noi am crezut \ntotdeauna \n berea cu arome [i de fapt Ursus Breweries a lansat prima bere cu arome \n România, \n 2008: Redd’s. Exist` o parte dintre consumatori, mai ales femei, dar [i consumatorii tineri, care nu apreciaz` gustul amar al berii. {i atunci au ap`rut tot felul de combina]ii cu sirop de fructe. Unul dintre lucrurile cu care ne mândrim ca berari este c` b`uturile sunt naturale. |ntrebarea este dac` au gust bun sau nu. Produsul din 2008 este [i acum pe pia]`, \n acela[i timp diversificându-se foarte mult de atunci, cu foarte multe lans`ri. Redd’s, ca platform` de produs, este creator de gust.

Anul acesta avem un redesign complet al ambalajului [i am introdus pentru prima dat` sticla de 400 ml, transparent`, ca s` se vad` bine culoarea lichidului. Am mers cu o form` care s` ne diferen]ieze. Femeile sunt cele care inoveaz` mult mai mult decât b`rba]ii [i asta \n toate categoriile, chiar [i \n bere. Cam 30% din consumatorii no[tri sunt femei \n general, deci exist` \nc` poten]ial mare de cre[tere.

Aceste mixuri atrag acest tip de consumatori, c`rora nu le place gustul berii. Segmentul de bere cu arome \n România era \n iulie 2013 de circa 3% din totalul pie]ei de bere, deci nu e un volum senza]ional. |n alte pie]e e mai mare, pân` la 10%. Biz Biz

37

Un eveniment

Sportul este despre oameni, despre reu[it` [i fair play, despre adev`ratele valori. Marketingul este despre promovarea brandurilor [i a oamenilor.

Sport Marketing Conference este singurul eveniment unde profesioni[tii din sport [i marketing se \ntâlnesc pentru a g`si noi idei prin care s` foloseasc` magia sportului [i a campionilor pentru branduri.

Edi]ia a 2-a 6 noiembrie 2013 – Howard Johnson Grand Plaza Bucure[ti

INDUSTRY LEADERS

PASIUNE dincolo de tipare Octavian F`lceanu, ac]ionarul AdProduction, a g`sit \n afaceri formula câ[tig`toare: proiecte personalizate pe m`sura clien]ilor, f`r` a uita s` investeasc` mereu \n propria companie.

Care au fost cele mai importante momente ale companiei de la \nceputuri [i pân` \n prezent? |mi amintesc cu drag \nceputurile, eram patru oameni \ntr-o cas` din Pavlov, oameni care \mi sunt [i acum al`turi.

Ini]ial am f`cut intermedieri, cuno[team pia]a de tipar [i am exploatat acest lucru. Primul pas important l-am f`cut \ns` când am decis s` fac [i produc]ie. Cred c` de aici a \nceput totul, eram \ntr-un apartament când am achizi]ionat primul printer. |mi aduc aminte perfect cum a ajuns printerul \n fa]a blocului [i cum nu \nc`pea \n lift, singura op]iune au fost sc`rile. A fost ca \n imaginea similar`, care a circulat pe internet, cu o Dacie \nc`rcat` cu bagaje, frigider, televizor. Cam a[a eram [i noi. Tipic românesc, ne-am descurcat [i am montat primul printer \ntr-un apartament cu trei camere. Cred c` totul a venit treptat, produc]ia mi-a deschis noi oportunit`]i, noi ni[e de exploatat: printul \n format mare atât outdoor, cât [i indoor [i ulterior partea de semnalistic`.

A[a se face c` \n 2008 am p`r`sit apartamentul [i ne-am mutat \ntr-un spa]iu mult mai adecvat pe platforma AlfaProdforest, unde aveam pentru prima dat` hala mult a[teptat` [i unde am \nceput 40

Biz

s` ne juc`m mai mult, s` me[terim lucruri [i ne-am dat seama c` putem face mai mult decât printuri. Acela a fost momentul \n care am decis s` facem [i semnalistic`. |ntre timp, investi]iile \n utilaje au continuat.

Pentru astfel de afaceri, ca s` performezi ai nevoie de o produc]ie sus]inut` de tehnologie.

Cu ce s-a diferen]iat AdProduction \n pia]` fa]` de concuren]`?

De[i sun` a lips` de modestie, am avut fler s` construiesc o echip` de profesioni[ti, care \n acest moment fac diferen]a.

Mereu am spus c` investi]iile \n echipamente au nevoie s` fie corelate cu investi]iile \n oameni. |n produc]ia publicitar` mai

AD PRODUCTION |N CIFRE

Anul \nfiin]`rii companiei: 2002 Num`r de angaja]i 2013: 34 persoane Investi]ii 2012: 140.000 euro Investi]ii 2013: 400.000 euro Cifr` de afaceri 2013 (estimare): 3 milioane euro

mult ca \n alte industrii este foarte important` calitatea pachetului pe care \l oferim clien]ilor no[tri. Cel mai important lucru este s` livrezi ceea ce ai promis, când ai promis

[i cum ai promis. Eu spun c` \n propor]ie de 95% asta se \ntâmpl` la noi. Dac` te men]ii la acest nivel, nu ai cum s` dai gre[. La fel de important este faptul c` to]i colegii din echip` con[tientizeaz` acest lucru [i se dau peste cap ca lucrurile s` r`mân` a[a, indiferent de zi, de or` sau de client. Dac` nu te implici total de diminea]` pân`... diminea]`, nu ai nicio [ans` de a rezista pe pia]`. Este nevoie s` fii destul de flexibil ca s` te po]i mula pe cererea pie]ei. Pe partea de display-uri customizate este mai complicat decât la print pentru c` nu vine o machet` pe care o tip`re[ti, ci \]i trebuie o echip` de proiectare foarte bun`, o echip` de produc]ie foarte bun`, o echip` de montaj foarte bun`. Toate acestea fac diferen]a.

Cât au contat investi]iile \n echipamente \n dezvoltarea businessului Ad Production? |mpreun` cu resursa uman`, investi]iile au reprezentat motorul businessului. Anul acesta am investit \ntr-un nou echipament de print Durst, singurul care ne lipsea din servicii, [i anume imprimare direct pe material. Este \n acest moment cel mai bun echipament din lume pe segmentul lui, este un fel de Rolls-Royce al printului digital [i e singurul \n acest

Ad Production moment din România [i Balcani.

Am cump`rat acest echipament pentru c` am crescut foarte mult pe partea de standuri [i display-uri full customizate (POSM) [i aveam nevoie de un echipament care s` fie un suport pentru aceast` cre[tere. Am fost [i am testat mai multe echipamente [i tehnologii, iar acesta s-a dovedit a fi cel mai bun. Cu siguran]` se vor mai a[eza lucrurile \n pia]` acum; cu instalarea acestui echipament, se vor impune noi standarde de calitate.

Care este filosofia firmei? |mi place s` spun c` avem un business s`n`tos, pentru c` am crescut treptat \n aproape 11 ani, nu prin boomuri. Este s`n`tos pentru c` ne-am ambi]ionat s` men]inem calitatea serviciilor [i s` nu facem compromisuri.

Clien]ii no[tri r`mân cu noi an de an, ne provoc`m unii pe al]ii [i evolu`m \mpreun`, ceea ce ne ofer` o motiva]ie sporit`. Este s`n`tos pentru c` avem lâng` noi o echip` sudat`, format` \n timp, din oameni talenta]i [i – foarte important – pasiona]i de aceast` industrie. Am [tiut s` cre[tem frumos [i \mpreun` am reu[it s` rezist`m \n anii de criz` [i s` devenim chiar mai puternici. Cred c` avem bun sim] pentru meseria aceasta [i ne pas`.

La \nceput a fost un avânt tineresc [i ulterior a devenit pasiune, \ns` nu m-am gândit c` voi ajunge pân` aici, mi-am dep`[it dac` vre]i a[tept`rile pe care le aveam \n 2002, când am \nfiin]at AdProduction. Ast`zi v`d altfel lucrurile [i sigur c` am alte a[tept`ri dac` este s` m` raportez la cele de acum. Pot spune c` mai este un pic pân` unde \mi doresc s` ne pozi]ion`m. Biz

Octavian F`lceanu, ac]ionar AdProduction

FOTOGRAFII: VALI MIREA

A ajuns afacerea la dimensiunile pe care le-a]i planificat?

Biz

41

INDUSTRY LEADERS

MOTORUL AdProduction AdProduction folose[te inova]iile din produc]ia publicitar` pentru a sus]ine creativ campaniile neconven]ionale ale clien]ilor s`i. Produsele sunt personalizate, exact ca \n croitoria de lux, pe gustul clientului.

42

Biz

Ad Production diferite (forex, sticl`, lemn, metal, parchet, gresie, faian]`, tapet).

Materialele pot fi alese \n func]ie de loca]iile \n care se desf`[oar` campania. “Sunt con[tient c` e nevoie de educare \n acest sens, pentru ca oamenii de marketing s` afle c` pot face o diferen]` major` prin produc]ia publicitar` \n campaniile pe care le conduc.

Asta ne dorim s` ar`t`m oamenilor – beneficiile pe care le pot avea dac` ies din zona de confort [i se apleac` mai mult spre zona de produc]ie, unde este mult loc pentru a fi relevant [i creativ”, spune fondatorul AdProduction.

Cel mai greu an pentru business a fost 2010, când criza a rea[ezat pia]a. “|mi place s` cred c` cine a spus c` \n vreme de restri[te se nasc cele mai mari oportunit`]i a avut dreptate. La noi a[a a fost, mi-am dat seama c` am dou` variante: fie \nchid [i m` apuc de altceva, fie este timpul s` regândesc businessul”, m`rturise[te F`lceanu.

Cu ceva timp \n urm`, dac` bugetele de outdoor sc`deau dramatic, lucrurile \ncepeau s` se mi[te pe partea de trade, iar toat`

Amenajare raft

PENTRU OCTAVIAN F~LCEANU,

ultimii 11 ani au avut sui[uri [i coborâ[uri, dar nimic nu i-a [tirbit \ncrederea \n businessul pe care l-a fondat. AdProduction ofer` servicii de print outdoor [i indoor, al`turi de produse de semnalistic` [i POSM-uri, dar la acestea se adaug` [i alte competen]e – de la design la produc]ia in house [i ulterior, pân` la montaje \n loca]iile clien]ilor. |n opinia lui F`lceanu, tiparul digi-

tal are o palet` foarte larg` [i deschide noi pie]e. “Nu exist` constrângeri legate de cantit`]i, ne permitem s` facem segment`ri a[a cum facem \n online. De ce s` facem o campanie na]ional` cu acela[i layout, când ne putem adresa diferit \n func]ie de regiuni, de exemplu?”

Un alt atu al companiei este versatilitatea materialelor.

La AdProduction se pot printa layout-uri diferite pe materiale

Branding vitrine Campanie Dior Homme – O nou` imagine cu Robert Pattinson

promovarea s-a mutat la raft. {i atunci AdProduction a mizat pe diversificarea serviciilor.

“Constant` a fost pasiunea pentru acest business, pentru c` \mi place foarte tare ce fac. {tiu c` sun` a Biz

43

INDUSTRY LEADERS cli[eu, dar este cât se poate de adev`rat c` din pasiune vin for]a [i energia pentru a g`si solu]ii [i am descoperit c` lucrurile \ncep s` se lege foarte bine. Am [tiut exact c` suntem pe drumul cel bun când am primit felicit`ri de la clien]i pentru munca depus`”, poveste[te F`lceanu.

Evolu]ia businessului se datoreaz` atât investi]iilor din ultimii ani, cât [i extinderii portofoliului de servicii. |n momentul de fa]` tehnologia permite companiei s` abordeze proiecte mai ample sau mai complexe decât putea face acum câ]iva ani. Dezvoltarea departamentului de proiectare cu oameni cu experien]` face posibil` abordarea oric`rui proiect pe orice material. “Sunt clien]i care au ajuns la noi c`utând un furnizor [i au g`sit un partener, a[a se face c` avem clien]i de peste 10 ani”, mai spune fondatorul AdProduction.

Prezen]a utilajului Durst \n portofoliul firmei – echipament unic pe pia]a din România – schimb` ierarhiile, pentru c` o astfel de tehnologie vine la pachet cu noi precepte despre calitate. Mai mult decât atât, permite [i atingerea de noi valen]e \n productivitate. “Valorile companiei noastre s-au \ntrep`truns perfect cu atributele acestui echipament [i rezultatul acestei investi]ii majore a fost pozi]ionarea noastr` ca unul dintre liderii pie]ei de profil”, arat` F`lceanu. Pentru indoor, cel mai important aspect este faptul c` AdProduction poate realiza acum display-uri din carton ondulat cu imprimare direct pe material, fiind singura companie de pe pia]` care o poate face la acest nivel de calitate [i productivitate. “Ce este inovator la acest echipament este faptul c` face posibil` printarea pe cele mai diverse suporturi la rezolu]ia unei fotografii de art` cu o vitez` specific` pentru o produc]ie de mas`”, mai spune el.

Ingredientele reu[itei au fost, pentru AdProduction, creativitatea, 44

Biz

Oamenii-cheie Octavian F`lceanu are al`turi o echip` sudat`, oameni pe care se poate baza.

Spune despre ei c` lucreaz` cu profesionalism [i energia necesar` pentru a cre[te businessul mai departe. Regula dup` care func]ioneaz` compania [i echipa este aceea de a nu se abate de la principiul lucrului bine f`cut, de la calitate [i de la respectul fa]` de clien]i, colegi sau colaboratori. {TEFAN CIOBANU – printing manager,

este \nc` de la \nceputul companiei al`turi de Octavian F`lceanu [i are peste 12 ani de experien]`. Este omul pragmatic care gestioneaz` \ntreg fluxul de pe toate echipamentele, el este cel care decide ce [i \n ce moment intr` la print. Este responsabil de toate cele 6 echipamente de print, [tie exact \nc`rcarea de pe fiecare ma[in`, face estim`ri legate de timp [i reu[e[te s` \i \mpace pe to]i cu mult tact [i fler. Se v`d clar experien]a [i d`ruirea, este un om dedicat 100%.

MARIAN BRATU – [ef departament proiectare,

este \n companie de 7 ani, a crescut armonios odat` cu compania, iar acum coordoneaz` departamentul de DTP [i Proiectare. “El este omul la care mergem cu ideile noastre sau ale clien]ilor, iar el le disec`, le \ntoarce pe toate p`r]ile [i ne ajut` s` le d`m contur”, spune F`lceanu. El decide structuri, materiale, tehnologii, \mparte proiectul pe activit`]i [i costuri.

Are o personalitate puternic`, este autodidact, \n permanent` c`utare de cunoa[tere. Este extrem de riguros cu tot ceea ce face. Nu-i lipse[te creativitatea, are \ntotdeauna solu]ia potrivit` pentru fiecare proiect.

MARIA GHEORGHI}~ – marketing & PR manager,

este \n companie de aproape 5 ani, a venit cu o experien]` bogat` \n client service [i pân` anul acesta a gestionat cu succes câteva dintre cele mai importante conturi. “Ulterior am

Ad Production profesionalismul, orientarea 100% c`tre rezultat, proximitatea [i dorin]a de a fi mereu 100% la zi cu cele mai noi tehnologii.

ANTREPRENORIAT SOLITAR

descoperit c` este un om cu viziune, care poate g`si noi oportunit`]i de business. Pentru c` [i ea a sim]it nevoia unei schimb`ri, am decis \mpreun` s` se ocupe de comunicarea [i promovarea businessului. A fost perfect match: cunoa[te foarte bine businessul, are toate no]iunile despre rela]ia client – companie [i are un masterat \n marketing [i comunicare”, spune despre ea Octavian F`lceanu. Este perfec]ionist`, are o normalitate [i o emo]ie pe care le transmite cu mult` naturale]e celor din jur. Vorbe[te cu mult` pasiune despre implicarea [i d`ruirea pentru aceast` industrie.

reu[e[te s` managerieze cu calm activit`]ile curente, dar [i situa]iile tensionate, uneori chiar mai bine decât a[ face-o eu.

LIVIU VL~DAN – director executiv,

este mâna de fier din hala de produc]ie, care organizeaz` munca colegilor din acest departament. El este cel care decide [i care se asigur` c` toate activit`]ile sunt \n timpii agrea]i. Tot el este responsabil [i urm`re[te ca fiecare opera]iune s` se desf`[oare sub stindardul calit`]ii. Este un foarte bun organizator, un lider care a reu[it s` formeze o echip` de produc]ie care acum livreaz` valoare la fiecare proiect.

AMALIA PAN}ER – director vânz`ri,

este cea care a \ntregit echipa anul acesta.

Coordoneaz` departamentul de vânz`ri [i are \n grij` cel mai important asset al businessului: rela]ia client – companie. Este un om entuziast, preocupat s` dezvolte capacit`]ile oamenilor de vânz`ri [i dispune de energia necesar` s`-i motiveze pentru ca fiecare din ei s`-[i maximizeze poten]ialul.

GEORGE STOICA – [ef produc]ie,

este \n companie \nc` de la \nceputuri, din 2002. Un profesionist care s-a dezvoltat continuu [i a reu[it s` aduc` un improvement major businessului. Este persoana care de ceva vreme \l \nlocuie[te cu succes pe Octavian F`lceanu. Este omul care coordoneaz` \ntreaga activitate din firm`, se asigur` de buna func]ionare [i coabitare a tuturor departamentelor. Este un om echilibrat, care

Octavian F`lceanu este singurul ac]ionar al companiei AdProduction. “Este bine pentru c` sunt singur, iar ceea ce \mi propun pot pune imediat \n practic`. Dezavantajul este c` sunt singur [i când vorbim de investi]ii. Tr`iesc [i respir acest business. S` fiu antreprenor \mi permite s` trag liniile propriului destin. Dar \n acela[i timp m` face s` fiu mai responsabil, fiindc` de mine depinde [i destinul echipei mele.”

L-a ajutat faptul c` mereu a ales s` fie om \nainte de a fi [ef. Pentru F`lceanu, cel mai important capital sunt categoric oamenii. “Am [tiut s` aleg oameni frumo[i care au crescut odat` cu compania [i au f`cut-o temeinic f`r` salturi peste etape. Sunt oameni cu care \mp`rt`[esc acelea[i valori de peste 10 ani [i care nu au vânat un salariu mai mare sau o pozi]ie mai bun`. Sunt oameni pe care \i motiveaz` profesia \n primul rând [i dorin]a de a fi cei mai buni. Avem respect pentru lucrul bine f`cut, construim valoare [i ne ferim de mediocritate.”

Obiectivul fiec`rui proiect derulat de AdProduction este cre[terea businessului clientului. {i asta se reflect` \n succesul companiilor din portofoliul companiei, standardul serviciilor [i al produselor oferite [i calitatea echipei. “Suntem pentru rela]iile de lung` durat`.

Stabile, oneste, rela]ii construite \n timp [i consolidate prin \ncredere, respect reciproc [i treab` bine f`cut`. A[a se explic` lista de prieteni. A[a ne place s` \i numim, de[i ei oficial se numesc «clien]i»”, concluzioneaz` Octavian F`lceanu. Biz Biz

45

Un eveniment

CLUJ

Mul]umim partenerilor [i participan]ilor pentru sprijinul [i contribu]ia acordate evenimentului SMS Cluj 1 octombrie 2013, Hotel City Plaza, Cluj

www.bizforum.ro/smscluj

Sponsori

ANTREPRENORIAT IT

Transformare de business DICTAT~ DE TEHNOLOGIE La 31 de ani, antreprenorul Mihai Dr`gan a cunoscut [i succese, [i insuccese, dar cel mai important lucru este c` nu a renun]at. Dup` prima firm` \n zona agen]iilor de publicitate (MB Dr`gan), a \nfiin]at Metromind Media [i apoi Metromind. Acum lucreaz` la o platform` integrat` de e-commerce. DE OANA GRECEA

C

ontinu` s` fac` programare

[i \ncearc` s` ]in` pasul cu toate descoperirile din zona de online.

A lucrat al`turi de colegii s`i din Metromind la mai multe proiecte din zona de e-commerce – consultan]`, comunicare, dezvoltare – pentru Miniprix.ro, Vola.ro, L’Oréal, Honeycomb.ro, Evolio, Vinexpert etc. Prima firm` a \nfiin]at-o \n 2007, iar trecerea de la Metromind Media la Metromind s-a f`cut \n 2013. “Am \nv`]at singur, \n mare parte din tutoriale [i cursuri online.

Atunci când am \nceput \n domeniul acesta nu prea aveai unde s` g`se[ti astfel de cursuri. Situa]ia nu s-a schimbat foarte mult \ntre timp”, poveste[te Dr`gan.

Despre momentul la care a schimbat macazul spune c` motiva]ia a fost dat` par]ial de plafonarea pe care o sim]ea, par]ial de dorin]a de a construi o companie cum erau cele despre care citea pe internet, par]ial de suportul moral al celor apropia]i [i par]ial de vanitate. “Eram asociat majoritar \n Metromind (ne numim doar Metromind acum) de ceva timp. Cele dou` companii erau \ntr-un oarecare conflict de interese [i era clar c` trebuia f`cut ceva \n direc]ia unific`rii”, spune el.

Procesul trecerii de la o companie la alta nu a fost nici pe departe atât de u[or pe cât se a[tepta. “Lucrul cu personalit`]i umane antitetice nu este mai niciodat` u[or.” |n opinia sa, cel mai greu moment antreprenorial a fost legat de criza financiar`. “Indirect ne-a afectat prin \ntârzierile la plat`, insolven]e ale clien]ilor, write-offs, lay-offs”, puncteaz` Mihai Dr`gan. |nc` nu crede c` a dep`[it mo-

Mihai Dr`gan, fondator Metromind mentul crizei. “2013 a fost anul \n care practic am luat-o de la \nceput. Dup` ceva ani idilici, \n care orice vis p`rea posibil, m-am lovit de zidul realit`]ii [i a trebuit s` regândesc ce trebuie s` fie, acum [i peste 20 de ani, compania pe care a[ vrea s` o construiesc.

Atât MB Dr`gan, cât [i Metromind erau companii ce evoluaser` spre modelul agen]iilor de publicitate clasice. |n primii ani p`rea c` aceasta ar fi fost direc]ia potrivit`. Realitatea a dovedit c` direc]ia este gre[it`. Dac` ne uit`m \n jur, nu exist` nicio agen]ie de publicitate care nu se zbate pentru a supravie]ui”, recunoa[te cu sinceritate antreprenorul.

Dup` el, publicitatea, comer]ul, presa, orice industrie ce intr` \n vizorul internetului [i tehnologiei se schimb` sau moare. “Adev`rul este c` \n 20 de ani nim`nui nu-i va mai p`sa de Don Draper,

Mad Men, Cannes – lumea publicit`]ii vechi. Ast`zi agen]iile de publicitate ce dicteaz` trendul sunt Google, Facebook etc.”, mai spune Dr`gan. |n consecin]`, a decis s` \nceap` cu o coal` alb` de hârtie [i o privire pragmatic` asupra prezentului [i viitorului. A luat tehnologia ce fusese dezvoltat` de-a lungul timpului \n agen]ie [i s-a orientat c`tre ceea ce crede c` este industria ce va schimba cel mai mult modul de via]` al oamenilor: comer]ul electronic. Echipa sa preg`te[te lansarea unei platforme e-commerce integrate pentru retaileri, platform` numit` MOBE. Platforma acoper` zonele de catalog de produse, management de depozit, CRM (customer relationship management), solu]ie POS (Point Of Sale), alerte [i e-mail marketing pentru magazine online.

“A[adar, \n acest moment suntem o companie de consultan]` [i tehnologie pentru comer] electronic”, puncteaz` Dr`gan. Nu crede c` a avut succes, ci c` cel mai mare succes abia urmeaz`, având \n vedere vârsta sa – 31 de ani.

Mihai Dr`gan a \nceput de curând s` \nve]e programare pentru iOS, mai degrab` ca un hobby, dar tot \n ideea de a ]ine pasul cu vremurile. Activitatea principal` \n calitate de antreprenor ]ine de consultan]` [i rela]ia cu clientul.

Metromind \ncearc` s` treac` de la abordarea unei agen]ii de publicitate (chiar [i online) la cea a unei companii de tehnologie. Compania a \ncheiat anul 2012 cu o cifr` de afaceri de aproximativ 350.000 de euro, cel mai slab rezultat din ultimii cinci ani, per grup. Biz Biz

47

Cu un milion de flori SE FACE PRIM~VAR~ Care este leg`tura dintre tehnicile de marketing, platformele de e-commerce [i mirosul florilor? R`spunsul st` \n hobby-ul lui Mugur Frunzetti, transformat de trei ani \ntr-un business. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

M

ugur Frunzetti face parte din

categoria oamenilor care au [tiut \nc` din timpul facult`]ii c` destinul lor va fi legat de un proiect antreprenorial, \ns` procesul c`ut`rilor [i al reinvent`rii a fost pe cât de util, pe atât de lung [i de surprinz`tor. Astfel, \n mod ironic, Frunzetti [i-a \nceput cariera antreprenorial` cu o fabric` de floricele, iar \n prezent a ajuns s` conduc` una dintre cele mai mari flor`rii online din România. Traseul s`u profesional s-a legat \ns` f`r` \ntrerupere de pasiunea pentru marketing. “Prima afacere s-a numit Bucharest Popcorn, era prima fabric` de popcorn preambalat din România.

Func]iona printr-un proces semiautomat, cu 40 de angaja]i. Pentru acest business am c`utat finan]are din u[` \n u[`, pe bulevardul Magheru, iar domnul George Straton mi-a acordat \ncredere.

Dup` apari]ia Chio pe pia]`, eu m-am retras din companie. |n cei trei ani petrecu]i acolo am \nv`]at business”, \[i aminte[te el.

Pentru Frunzetti a urmat un MBA \n Statele Unite, dup` care s-a angajat \n România la compania de asigur`ri Sara Merkur. Cum tenta]ia antreprenoriatului a fost mereu prezent` \n gândurile sale, Frunzetti a p`r`sit compania pentru a deschide propria firm` de brokeraj \n asigur`ri, iar \n paralel a fondat businessul MarketOnline, fiind atras de succesul de care se bucura eMAG \n domeniul comer]ului electronic. “Mie \mi pl`cea internetul, am vrut s` facem un site pe

48

Biz

acea vreme nu anticipasem o evolu]ie care s` vindem mâncare, eram siguri c` atât de spectaculoas`”, poveste[te antreaceste produse se vor vinde mai bine prenorul. Floria.ro s-a lansat oficial pe decât IT-ul. A[a a ap`rut MarketOnline.

18 iulie 2010, de ziua lui Frunzetti: Vindeam salam, [unc`, biscui]i, ap`...

“Mi-am f`cut cadou o flor`rie de ziua Am \ncheiat un contract cu Selgros, care mea. Am vrut s` fie un hobby, fiindc` nu ne d`dea zilnic o baz` de date [i discount mai doream s` stau degaba, dar nici s` de 2%; eram pe cai mari. |ns` a[a cum muncesc câte 18 ore pe zi ca \n anii au descoperit [i al]ii dup` mine, a vinde trecu]i”, \[i aminte[te el. alimente online e extrem de dificil”, |n scurt timp, Frunzetti a aflat din spune el. Astfel, reprofilarea site-ului ca proprie experien]` c` o flor`rie online e electroretailer a fost una fireasc`, un business total atipic fa]` de alte maiar businessul lui Frunzetti a crescut exponen]ial, motiv pentru care a decis CIFRE s` vând` firma de Floria brokeraj \n asigur`ri pe care o fondase [i s` se axeze doar pe Peste 1 milion de flori vândute de la \nfiin]are MarketOnline, care cre[tea ex30.000 - 50.000 euro a fost bugetul de ponen]ial. “|n 2009 a venit promovare \n primele 18 luni criza, iar pia]a de IT&C era la |n 48 de ora[e poate livra Floria.ro buchete p`mânt. Magazinele online erau 40% din comenzi sunt din Bucure[ti f`cute de oameni entuzia[ti ca 15 angaja]i la Floria.ro mine, care nu sesizau c` pia]a 90% dintre clien]i pl`tesc cu cardul era controlat` de distribuitori.

Ei ]ineau profitul [i noi f`ceam vânzarea. |ntr-un final, distrigazine de e-commerce [i c` se aseam`n` buitorii ne-au cump`rat pe to]i”, \[i mai degrab` cu o flor`rie clasic` decât cu aminte[te el. un magazin online. “Vinzi un efect, nu Dup` [ase luni sabatice, \n care s-a un produs. Nu vinzi satisfac]ia celui care plimbat \n jurul lumii, Frunzetti s-a comand` ob]inut` prin folosirea obiectu\ntors \n ]ar` [i s-a asociat cu un prieten lui vândut, ci r`spunsul pe care el \l care tocmai fondase o flor`rie online, prime[te de la o ter]` persoan`. Dup` dar care avea pu]ine cuno[tin]e \n acest [ase luni eram implicat 100% \n proiect”, domeniu. “Dup` dou` s`pt`mâni ne-am spune antreprenorul. dat seama c` nu facem o echip` bun`, Businessul pornit oficial \n vara lui a[a c` i-am propus s` \i cump`r ac]iu2010 a devenit profitabil spre finele anunile. |mi pl`cea businessul cu florile, dar lui 2011, odat` ce strategiile de marketing l-am considerat un hobby, fiindc` la

SERVICII

FOTO: VALI MIREA

ANTREPRENORIAT

ale lui Frunzetti au dat roade [i clien]ii s-au apropiat de acest concept. Practic, cea mai mare investi]ie nu a fost \n platforma online, ci \n campaniile de marketing derulate constant, pân` \n momentul \n care s-a atins volumul critic de clien]i pentru ca Floria.ro s` devin` un business rentabil. “Investi]ia \n marketing, pân` când am atins pragul rentabilit`]ii, a fost de 30.000 - 50.000 de euro. Un om de marketing trebuie s` controleze nonstop canalele de promovare [i s` apese pedalele de accelera]ie [i de frân` pentru a avea un business eficient. Sunt perioade \n care AdWords e cea mai bun` solu]ie, alteori am optat pentru social media sau campaniile de bannere. |n prezent, Floria are doi angaja]i \n departamentul de marketing, dar continuu s` m` implic constant \n acest domeniu”, m`rturise[te el. |n ciuda aparen]elor, flor`ria online este un business relativ complex, \n care

speciali[tii \n decora]iuni florale joac` un rol foarte important. Astfel, florile se afl` \n strâns` leg`tur` cu industria de fashion, motiv pentru care un designer de flori experimentat va urm`ri de fiecare dat` tendin]ele de pe catwalk, pentru a realiza cele mai adecvate aranjamente. Mai mult, \n Olanda – ]ara lalelelor – se planteaz` experimental tipuri de flori ce le sunt prezentate juc`torilor din pia]` cu doi ani \nainte ca acestea s` fie vândute, similar modului \n care produc`torii auto procedeaz` cu prezentarea automobilelor-concept \n saloanele auto interna]ionale.

Iar dac` designerii au un rol important pentru latura estetic` a afacerii, etapizarea planului de business este vital` pentru succesul financiar. Frunzetti a ales \n prim` faz` s` se perfec]ioneze pe zona buchetelor pentru persoane fizice, ocolind segmentul corporate o bun` perioad` de timp.

A urmat \n mod natural extinderea la nivel na]ional, prin colabor`ri cu 42 de companii care livreaz` florile sale \n 48 de ora[e, iar planul lui Frunzetti este acela de a acoperi 100 de ora[e. |ntre timp, s-a extins pe segmentul corporate [i a \nceput s` fac` livr`ri la nivel interna]ional. |n ultimul an, Frunzetti a avut dou` propuneri de finan]are din partea unor fonduri de investi]ii, \ns` nu le-a dat curs, considerând c` nu este momentul oportun pentru un astfel de pas. |ns` planurile sale de extindere la nivel na]ional, precum [i \n segmentul corporate necesit` investi]ii substan]iale, astfel c` o asociere cu un fond de investi]ii ar putea fi binevenit` \n viitor, dup` cum chiar el recunoa[te. Pentru antreprenorul pasionat de marketing, hobby-ul a devenit un business autentic \n mai pu]in de trei ani, iar prim`vara pare s`-i bat` la por]i. Biz Biz

49

Tradi]ia iilor române[ti |N ERA INTERNETULUI Cump`r` pânz` topit` de la o fabric` din Balote[ti, aduce a]` de la Arad, lucreaz` cu ateliere din diverse zone ale ]`rii [i apoi vinde ii. Alina Gavriloiu construie[te un business [tiind c` bluza tradi]ional` este pe cale s` devin` piesa de rezisten]` \n garderoba oric`rei fashioniste care se respect`. DE LOREDANA S~NDULESCU

Y

ves Saint Laurent

includea \n colec]ia sa de toamn` - iarn` din 1981 “La blouse roumaine”, colec]ia de toamn` Jean Paul Gaultier din 2006 cuprindea de asemenea elemente de inspira]ie etnic` româneasc`, la fel ca [i colec]ia de prim`var` Oscar de la Renta din 2008. Nu \n ultimul rând, colec]ia de prim`var` Tom Ford de anul trecut a etalat câteva piese de inspira]ie spaniol`, sud-american`, dar [i româneasc`, mai exact din regiunea F`g`ra[.

Ajuns` pe podiumurile marilor case de mod` ale lumii, ia româneasc` nu avea cum s` nu reprezinte un punct de inspira]ie [i pentru designerii români. De aproape 10 ani, Adrian Oianu adaug` câte pu]in din tradi]ia româneasc` \n aproape fiecare pies` vestimentar` pe care o creeaz`. De ceva timp, tendin]a de folosire a motivelor tradi]ionale \n note moderne \ncepe s` ia amploare [i dincolo de zona de design [i podiumuri. Au ap`rut mai multe businessuri \n industria modei care reinterpreteaz` celebrul simbol al iei. Unul dintre primele astfel de demersuri, care readuce \n lumina reflectoarelor \n mod organizat [i profesionist ia, este

50

Biz

IIANA.ro, un business lansat \n acest an, pe 16 mai, [i specializat \n producerea [i comercializarea de piese vestimentare inspirate din portul popular românesc.

Fondatoarea IIANA este Alina Gavriloiu, un om cu experien]` \n zona de fashion, proprietar` a unei agen]ii de modele. A pornit businessul din pasiune pentru mod` [i piese de inspira]ie etno, \ndeosebi pentru iile confec]ionate manual, dar CIFRE a fost totodat` inspirat` [i de mama sa, proprietara unui magazin specializat \n comercializarea de ii \n B`ile Herculane. Cu o investi]ie de aproximativ 60.000 de euro, Alina Gavriloiu a luat foarte \n serios noul s`u business.

A recrutat o echip` de profesioni[ti din domenii conexe (foto, online, IT, promovare) compus` \n prezent din 10 persone, c`rora li se adaug` colaboratorii, furnizorii [i produc`torii din ]ar`. “Sunt foarte mândr` c` am reu[it s` fac un business pe zona de produc]ie hand-made, unde produsele sunt \n serie limitat`, \n care cu greu se respect` standardele, iar timpul de produc]ie, \n special pe modelele complexe, este foarte mare”, explic` Alina Gavriloiu, care de asemenea spune c` a avut de la bun \nceput inspira]ia s`

colaboreze numai cu profesioni[ti. “Am \nv`]at c` trebuie s` fac numai ce m` pricep cel mai bine. Nu fac [i treaba altcuiva \n speran]a c` merge [i a[a. Nu merge.”

De la primele 40 de comenzi ap`rute \n 15 minute de la postarea pe Facebook a unor poze cu ii, când p`rea c` totul ar putea merge u[or de la sine, au

IIANA Lansare: mai 2013 Investi]ia: 60.000 de euro Cost de produc]ie al unei ii: 160 – 700 lei

ap`rut [i dificult`]ile inerente unui astfel de business. Pu]ini sunt cei care \n]eleg c`, odat` cusut un model, acesta trebuie respectat \ntocmai pentru restul comenzilor. Astfel se \ntâmpl` ca, dup` o prim` lun` de colaborare, mul]i dintre produc`tori s` pice testul de calitate. O alt` dificultate este legat` de faptul c` exist` din ce \n ce mai pu]ine persoane care tr`iesc din aceast` activitate. La acestea se adaug` [i gradul mare de scepticism din partea produc`torilor cu care echipa

ANTREPRENORIAT

IIANA s-a confruntat. La \nceput mul]i dintre produc`tori erau sceptici pe fondul faptului c` li s-a \ntâmplat s` fie \n[ela]i \n trecut.

IIANA activeaz` [i pe zona de vintage – \ntr-un atelier din Bucure[ti sunt restaurate rochii foarte vechi, de peste 80 de ani. |n rest, toate iile sunt realizate exclusiv manual \n ateliere de produc]ie din sate \n mai multe zone ale ]`rii, cu predilec]ie din Oltenia. O ie lucrat` la ma[in` nu are acela[i impact precum una f`cut` manual, \n plus programele de ma[in` nu sunt \ntr-atât de sofisticate \ncât s` poat` broda cele mai complexe modele. Durata lucrului la o singur` ie variaz` \n func]ie de complexitatea modelului, de la 2-3 zile la o s`pt`mân` sau chiar o lun` [i jum`tate \n cazul celor mai complicate modele. |n func]ie de complexitatea modelului, costul de produc]ie al unei ii \ncepe de la 160 de lei [i poate ajunge pân` la 700 de lei. |n costurile de produc]ie intr` totul, de la pânza cump`rat` de la fabrica din Balote[ti, a]a special` adus` de la Arad, detergentul cu care se spal` ia dup` ce a fost lucrat`, pân` la manoper` [i taxele de salariu ale femeilor care cos. “Nu \ncuraj`m produc]ia la negru. Femeile care cos au dreptul la o carte de munc` [i la pensie”, precizeaz` Alina Gavriloiu, antreprenoarea care nu-[i dore[te un mediu haotic \n care s` vând` ni[te ii cump`rate la \ntâmplare din sate. {i-a propus s` construiasc` un business stabil, pe termen lung. Prin sistemul pe care l-a pus la punct pân` \n prezent este pe drumul cel bun. Vânz`rile de ii sunt realizate \n cea mai mare parte online sau direct \n showroom-ul IIANA, dar [i la târguri de profil, cum este cel organizat la Alchemia la \nceputul lunii octombrie. Biz

MOD~

Alina Gavriloiu, fondator, IIANA

Biz

51

strategie Pove[ti cu tehnologie, internet [i marketing Tehnologia [i internetul au schimbat fundamental marketingul modern. Pentru mine, c`l`toria a fost cu atât mai fascinant`, cu cât s-a suprapus peste anii mei formativi.

DE IONU} MUNTEANU ra 1996 când abia \ncepeam s` descop`r tehnologia la care foarte pu]in` lume avea acces, printre care câ]iva prieteni [i cunoscu]i ai mei pe care \i consideram noroco[i pentru c` aveau un PC de ultim` genera]ie. Oricât de volatil` ar fi sintagma “ultim` genera]ie”. Eu veneam u[or din urm` [i abia \n]elegeam de ce tata a insistat s` \nv`] s` folosesc calculatorul [i m-a trimis la medita]ii ca s` \nv`] cum s` folosesc Windows 3.1 [i MS-DOS. Când mama a reu[it s`-mi cumpere un 486, am fost \n culmea fericirii. Când am schimbat 486 cu un Pentium I, totul s-a transformat, datorit` lui Windows 95.

Pe atunci nu eram con[tient de existen]a reclamelor [i de modalit`]ile prin care po]i ajunge la audien]a potrivit`. Totul era centrat pe proximitate: pizzeria din col], magazinul nonstop din spatele blocului, covrig`ria sau restaurantul de la dou` str`zi mai \ncolo.

La acel moment deja foloseam dial-up [i, când nu ne conectam la Xnet, ne “legam” la anumi]i provideri locali de internet, care adesea mergeau [i mai slab.

52

Biz

Televizorul [i talk-show-urile erau la mare c`utare \n acea perioad`, iar reclamele de la TV erau care mai de care mai interesante, \ncercând s` concureze cu cele de pe posturile str`ine. |n or`[elul de provincie \n care mi-am petrecut copil`ria, \ncepeam s` m` \mprietenesc cu radioul, TV-ul [i printul, pentru c` astea erau formele de publicitate ce se remarcau. |n 1990-1991 se trecea deja de la segmentarea incomplet` a audien]ei la una complet`. |ns` totul era o estimare. |ntre 1998 [i 1999 am avut ocazia s` realizez dou` emisiuni pentru tineri, la Radio Dolly-Do [i Radio Univers. Abia atunci am \n]eles c` publicitatea era cea care pl`tea pentru toat` distrac]ia [i cum segmenta \ntr-o form` incipient` audien]a \n func]ie de subiectul emisiunii.

Abia spre anii 2000 putem aminti de publicitate targetat` complex [i engagement ridicat al audien]ei, rata mare de adop]ie a telefoanelor mobile deschizând noi posibilit`]i de targetare [i de comunicare cu audien]a.

Acum, telefonul meu, un iPhone 5, are un procesor dual core la 1.300 MHz, iar laptopul meu cânt`re[te pu]in peste 1 kg. Procesorul

IONU} MUNTEANU, PPC Specialist, Trainer & Partner, Web Digital

Intel 80486 despre care v` povesteam avea 66 MHz, iar telefonul meu de atunci cânt`rea aproape 200 de grame, cam 20% din greutatea laptopului meu de acum. Modific`rile [i transform`rile tehnologice sunt strâns legate de modalitatea de a comunica cu publicul, de a ajunge la audien]a potrivit`, de a ne promova produsele [i serviciile.

Cineva spunea c` publicitatea veche se baza pe construirea celui mai bun cadru \nainte de experien]a propriuzis` cu brandul, transformând [i colorând acest cadru. Iar publicitatea nou` este despre experien]a cu brandul, oferind clientului ocazia s` participe la aceast` experien]`. Prin 2005 \ncercam s` conving cât mai multe companii s`-[i construiasc` “o carte de vizit` pe internet” – adic` s` \nceap` construc]ia unui site. Erau foarte pu]ine magazine online, iar cei care gândeam \n termeni precum comunitate online, optimizare pentru motoare de c`utare, promovare \n motoarele de c`utare sau con]inut de calitate eram [i mai pu]ini.

Re]eta nu era deloc simpl`, iar cea mai mare provocare era s` prime[ti textele pentru site, care de obicei erau fie prea lungi, fie prea scurte. Interesul pentru generarea unei prezen]e online era foarte mic [i v`zut adesea ca un moft, un lucru cu care s` te lauzi \n fa]a cunoscu]ilor.

To]i proprietarii de site-uri \[i doreau \ns` ca site-urile lor s` ajung` pe prima pozi]ie \n Google, f`r` a \n]elege foarte bine care sunt metodele [i tehnicile folosite [i câteodat` f`r` a \n]elege chiar motivele pentru care acest lucru e bun; adesea sarcina era simplificat` la: “Vreau primul \n Google”. Dac` o parte voia s` fie acolo pentru a fi \n fa]a concuren]ei, o alt` parte, ceva mai emancipat`, realiza c` \n publicitatea tradi]ional` utilizatorul nu \]i scrie ce necesit`]i are sau care este produsul sau serviciul de care are nevoie, atunci când are nevoie. Dac` ai putea [ti cine este autorul solicit`rii, publicitatea \n motoarele de c`utare precum Google nu ar fi diferit` de cererile de ofert` trimise pe e-mail. Un utilizator care caut` un produs sau un serviciu pe Google \[i manifest` o inten]ie de cump`rare, iar furnizorii de servicii au \n]eles c` trebuie s` fie acolo ca s` culeag` aceast` inten]ie.

Google a lansat \n octombrie 2000 solu]ia de vânzare de publicitate \n

motorul de c`utare, pe care o testau \nc` din 1999. Solu]ia, numit` Google AdWords, a suferit foarte multe transform`ri [i \mbun`ta]iri din 2000 [i pân` \n prezent, modelul de pre] fiind una dintre principalele modific`ri, \ns` op]iunile pe care le ofer` platforma au sus]inut continuu dezvoltarea mecanismelor de promovare.

Abia spre 2007 \ncepe s` se maturizeze percep]ia asupra spa]iului online, \n

care acum po]i face mai mult decât s` ai o prezen]` pasiv`. Acum este important s` dezvol]i o prezen]` activ`, s`-]i cuno[ti audien]a, s` comunici cu ea [i s` folose[ti acest spa]iu ca pe un spa]iu de vânzare. Tot \n 2007, Hi5 se \nscrie \n trafic.ro cu peste 30.000 de vizite pe zi, iar \n 2010 Facebook dep`[e[te Hi5, devenind cea mai mare re]ea de socializare din România.

Acum, spa]iul virtual \n care audien]a poate avea o experien]` cu brandul se contureaz` [i mai mult. Pân` \n septembrie 2013, Google a realizat peste 125 de achizi]ii pentru a \mbun`ta]i [i dezvolta solu]iile oferite.

Chiar dac` conceptul de “brand persona” este cunoscut \nc` din 1970, pe internet acesta prime[te o nou` dimensiune, odat` cu apari]ia re]elelor so-

ciale [i a blogurilor. “Endorsementul”, ini]ial oferit de celebrit`]i \nc` din anii '80, devine un concept comun pe internet \n rela]ia brand - lideri de opinie \n microcomunit`]i. |n 2010, segmentarea audien]ei \n func]ie de inten]ia de achizi]ie, dar [i targetarea contextual`, \n func]ie de con]inutul site-ului pe care \l viziteaz` [i targetarea psiho-socio-demografic` prin re]elele sociale, devine “mainstream” pentru orice companie care vrea s` se promoveze online.

Pentru magazinele online \n principal, dar [i \n ceea ce prive[te site-urile care prezint` servicii de analiz` a calit`]ii vizitatorilor \n func]ie de volumul de achizi]ii, de interesul manifestat pe site, de frecven]a achizi]iilor [i nu \n ultimul rând \n func]ie de valoarea acestora, devine o necesitate pentru a \n]elege unde [i când trebuie investit \n publicitate. Pe internet totul este m`surabil.

Lansarea target`rii comportamentale de c`tre Google \n 2010 va continua s` aib` un impact semnificativ \n modalitatea \n care ne promov`m online. Prin publicitatea comportamental` se poate re]ine [i apoi comunica cu audien]a dup` ce aceasta p`r`se[te site-ul. Cunoscut` ca remarketing, aceast` metod` urm`re[te s` comunice cu audien]a pe baza ac]iunilor \ntreprinse de c`tre utilizatori pe site.

Ast`zi pute]i decide s` comunica]i ofertele, serviciile, promo]iile c`tre audien]a potrivit`, \n momentul potrivit, cu investi]ii graduale \n publicitate, riscul fiind \mp`r]it \ntre advertiser [i agen]ia care v` asist` \n desf`[urarea campaniei.

Este recomandat s` folosi]i o agen]ie specializat` pentru desf`[urarea campaniilor de promovare online, \n primul rând datorit` complexit`]ii mecanismelor implicate [i, pe de alt` parte, datorit` aten]iei deosebite pe care aceasta o acord` unei singure discipline. Biz Biz

53

STRATEGIE PUBLICITATE

Liviu David: Le fac via]a “greu]`” celor care se mul]umesc cu “a[a [i a[a” A \nceput aventura \n publicitate de pe vremea D’Arcy. A zburat apoi pân` la cap`tul lumii, unde a cunoscut perspectiva australian` a advertisingului.

A revenit apoi \n apele zbuciumate din care a plecat. Din 2006, Liviu David este director de crea]ie la Next Advertising [i se lupt` zi de zi cu morile de vânt ale unei industrii care \nc` se mul]ume[te cu lucrurile “okeiu]e”.

DE LOREDANA S~NDULESCU Ce \nseamn` un spot publicitar bun?

P`i, se spune c` “un spot e bun dac` vinde”. Atunci cum explica]i succesul atâtor produse ale c`ror reclame sunt urâte de toat` lumea? Exist` reclame bune care nu plac nim`nui? Se mai spune c` “un spot e bun dac` \l ]ii minte”.

Asta \nseamn` un banc bun. Un spot bun e atunci când ]ii minte [i la ce produs e reclama. Se mai spune c`, dac` folose[ti copii, femei sexy [i animale, succesul e garantat. Dac` majoritatea marketerilor ar face campanii cu copii, femei [i animale, ar ie[i \n eviden]` acele campanii care NU folosesc copii, femei [i animale. {i atunci cine ar mai avea succes? Se spune c` e de bine dac` se vorbe[te de r`u despre campania ta, “mai r`u era s` nu se vorbeasc`”. Asta nu \nseamn` c` ai f`cut un spot “controversat”, ci doar prost. {i da, era mai bine s` nu se vorbeasc` deloc, decât s` te urasc` to]i. Un spot bun e acela pe 54

Biz

care vrei s`-l revezi de[i ]i-a \ntrerupt emisiunea preferat`.

Un spot bun nu-]i jigne[te inteligen]a, nu \ncearc` s`-]i bage pe gât bullshit. Un spot bun are \n spate un concept original, nu pare c` l-ai mai v`zut de o mie de ori cu al]i actori. Un spot bun e scris ca de un om normal, nu ca de departamentul de marketing.

Un spot bun e gândit s` ating` oamenii c`rora NU le place publicitatea. Un spot bun te face s` râzi, s` plângi sau s` cazi pe gânduri, \n niciun caz nu te face s` r`mâi indiferent. La un spot bun ]ii minte [i povestea, [i brandul c`ruia i se face reclam`. Un spot bun se viralizeaz` f`r` promovare de PR. Dac` produsul are un pre] corect [i o distribu]ie bun`, un spot bun, targetat cum trebuie [i cu mesajul potrivit, mai [i vinde.

Cum a fost prima parte a lui 2013 pentru Next Advertising?

Dup` un \nceput de an nu tocmai “lejerel”, s-au dat ni[te legi care

s`-l fac` [i mai “greu]”. S` ne “ajute” s` trecem “bini[or” de criz`. C` a[a-i \n România: când un lucru func]ioneaz` cât de cât bine, probabil ceva e \n neregul` [i trebuie schimbat. Chiar dac` sistemul e la fel \n toat` lumea.

Noi atac`m \n continuare cu standardul sus pentru c`, indiferent de contextul economic, inamicii crea]iei Next vor fi \ntotdeauna Bunicel [i Okeiutz.

Atunci când [i partenerii no[tri sunt pe aceea[i pagin`, lucruri minunate sunt pe cale s` se nasc`.

Concret, cum lua]i atitudine fa]` de lucrurile “bunicele” [i “okeiu]e” care ne \nconjoar`?

M`car de-ar ajunge la nivelul de “bunicel” sau m`car “okeiu]”. |n ultimii ani, lucrurile din economie par a merge mai degrab` din r`u \n “r`u]”, spre “dezastru]”. Eu am v`zut din proprie experien]` c` prin alte p`r]i ale lumii se pot face

FOTO: VALI MIREA

LIVIU DAVID, director de crea]ie, Next Advertising

STRATEGIE PUBLICITATE

lucrurile mai bine, [i asta nu pentru c` exist` supraoameni acolo, ci pentru c` fiecare dintre ei \ncearc` s`-[i fac` jobul cât mai bine. Cred c`, dac` to]i românii ar fi for]a]i s` tr`iasc` m`car un an \ntr-o ]ar` competitiv`, \n care mediocritatea e pedepsit` drastic, când s-ar \ntoarce \n România nivelul general de “merge [i a[a” ar cre[te m`car pân` la “bunicel”.

Lucrurile s-ar face mai bine.

Ar exista mai mult respect.

Sistemul s-ar orienta mai mult spre calitate [i mai pu]in spre ieftineal`. Corup]ia ar sc`dea sub presiunea standardelor. Dar poate sunt eu un vis`tor, \nc` mai cred \ntr-o Românie bazat` pe valori adev`rate. Iar ca vis`tor [i perfec]ionist, le fac via]a “greu]`” celor care se mul]umesc cu “a[a [i a[a”, de[i m` \ntreb din ce \n ce mai des de ce nu \mi aleg [i eu o existen]` mai lini[tit`.

Cu ce v` l`uda]i anul acesta?

Ne l`ud`m cu o campanie care a f`cut \nconjurul lumii. {tirea despre spotul pentru Poli]ia Rutier` cu câinii f`r` st`pân care traverseaz` bini[or pe la trecerile de pietoni a ap`rut \n peste 20 de limbi din 45 de ]`ri de pe 5 continente [i a fost comentat` pe mai mult de 350 de website-uri. E amuzant s` descoperi ce impact m`ricel are povestea noastr`, de[i nu peste tot \n lume exist` maidanezi. Un japonez a comentat c` la fel e [i la ei: c`prioarele trec pe trecerea de pietoni! Ne mai mândrim cu platforma “Schimb` povestea” pentru BCR, care pare a fi generat una dintre cele mai de succes campanii din categorie \n 2013. Ca \n cazul multor concepte Next anterioare, spoturile campaniei nu ies u[or, iar asta ne d` satisfac]ii similare rezolv`rii problemelor din “Gazeta matematic`”. Efortul 56

Biz

“

suplimentar e pre]ul pe care trebuie s` \l pl`te[ti de multe ori pentru a fi original. Ne ajut` [i faptul c` BCR nu doar [i-ar dori s` \mbun`t`]easc` lucrurile, dar chiar face schimb`ri vizibile \n sensul acesta. Asta apropo de ridicarea [tachetei. M` mai mândresc cu una din echipele mele de crea]ie, care a câ[tigat un premiu f`r` ca eu s` m` implic, ceea ce e de-a dreptul remarcabil. Foarte t`ricel, Laura Dragomir [i Andreea }impea!

Un spot bun e scris ca de un om normal, nu ca de departamentul de marketing. Un spot bun e gândit s` ating` oamenii c`rora NU le place publicitatea.

”

Este al treilea an consecutiv când semna]i campania pentru Zilele Biz. Cum a fost anul acesta?

Marta U[urelu ne-a dat ini]ial inova]ia ca tem` a Zilelor Biz de anul asta. Dup` un timp, \mi zice c` tema s-a schimbat \n “Best of the Best”. Superlative \n publicitate, visul oric`rui creativ.

Prima mea reac]ie a fost: “{i eu ce s` fac cu Best `sta?”. Apoi mi-am adus aminte de o idee pe care am tot propus-o clien]ilor [i n-a vrut-o nimeni. I-am povestit-o Martei la telefon [i a râs. Când clientul râde (nu de tine), e de obicei un semn bun. A[a c` iat` [i campania. De men]ionat aici abnega]ia regizorului Hypno cu al s`u operator Ate, anul acesta \mpreun` cu casa de produc]ie Reload Film, produc`tori fiind neobosi]ii Sebastian Tudor [i Traian Ardac. Nu vreau s`-i laud, dar au f`cut o treab` oarecum bunicic`. Cred c` nu a ie[it ceva groaznic, e chiar a[a [i

a[a! Acum, dac` ne [tim cu Marta de atâ]ia ani, s` nu crede]i c` ne-a fost “U[urelu” s` ias` bine [i campaniile. Nimic bun nu iese f`r` efort. Iar clien]ii \n general au campaniile pe care le merit`. Din 2007 \ncoace ideea campaniei de anul acesta am mai prezentat-o de cel pu]in trei ori. Deja colegii din management se luau cu mâinile de cap când o vedeau: “Iar astaaaa, n-ai v`zut c` nu place?”.

Eu o strecuram mereu \n prezent`ri, am crezut mult \n ea.

O campanie bazat` pe insight e mai valoroas` decât o laud` bombastic`. Insight-urile ating mintea oamenilor [i \i fac s` spun`: “Ce adev`rat` e chestia asta!”, iar mesajul e receptat cu mai mult` simpatie [i deschidere decât o exagerare. Iar când transmi]i un mesaj serios, e bine s` o faci la modul cel mai sincer, nu prin exager`ri publicitare nerealiste.

Cu ce argumente au refuzat-o?

De cele mai multe ori nu ni se ofer` argumente, pur [i simplu se alege un alt concept. Am observat \ns` c` cei mai mul]i marketeri care comunic` leadership nu vor s-o fac` modest, prefer` s` ]ipe cât mai tare. “Eu sunt cel mai bun, cel mai bun, cel mai bun!”

Din p`cate pentru ei, psihologia ne arat` c` e cea mai proast` variant`, pentru c` oamenii tind s` se \nchid` \n fa]a celor care se laud` f`r` m`sur`. E ca \n via]`: când te \ntâlne[ti cu un prieten [i \]i vorbe[te numai despre el, ajungi s` nu-l mai ascul]i [i a doua oar` o s`-l ocole[ti.

Ce v-a]i dori s` re]inem din aceast` campanie?

C` e ridicol s` \]i dore[ti mai pu]in decât s` fii cel mai bun.

C` istoria nu ]ine minte oamenii mediocri. C` Zilele Biz e cel mai exigent eveniment de profil din România. Biz

STRATEGIE PUBLICITATE Aneta Bogdan despre Liviu David

“Davide” Pentru cariera mea \n marketing, construc]ia brandului Connex a \nsemnat o piatr` de hotar, iar campania de imagine de brand “Viitorul sun` bine” produs` \n 1997 – a \nsemnat (mai presus de movement-ul ideologic generat pe pia]a local` de advertising [i de impactul aiuritor \n con[tiin]a consumatorilor de telefonie mobil`) the beginning of a beautiful friendship.

Pe un brief de pionierat \n acele timpuri, care cerea abordarea unei strategii culturale \n pozi]ionarea brandului, prin afirmarea spiritului românesc al brandului Connex [i asocierea acestuia cu personalit`]i marcante ale na]iunii noastre, un prea tân`r copywriter pentru rezolvarea unui asemenea brief a scris “Dac` pui pasiune \n ceea ce faci, vei reu[i“ etc. [i a concluzionat cu memorabilul slogan, devenit cli[eu al optimismului sau, dup` caz, al cinismulului românesc – “Viitorul sun` bine”.

Tân`rul copywriter se numea Liviu David [i lucra \n “echipa de aur” a publicit`]ii române[ti, pentru compania OFC/DMB&B (devenit` D’Arcy, peste câ]iva ani). {i da, era prea tân`r pentru un astfel de brief, dar industria de profil nu avea \nc` seniori, [i mai ales – nici nu con[tientiza c` \i lipsesc seniorii, atât de mare erau entuziasmul [i bucuria de a face advertising \n timpurile alea imediat postcomuniste.

A trecut mult timp de atunci [i, sincer, nu \mi amintesc exact când [i cum Liviu David s-a transformat \n Davide pentru mine, [i pentru al]i, câ]iva, care am avut [ansa s` lucr`m cu el. {tiu \ns` sigur c` 1997 a fost un an bun pentru mine, profesional [i uman, fiindc` l-am \ntâlnit pe Davide.

Dup` momentul “Viitorul sun` bine”, Davide a devenit cel mai important partener profesional pentru comunicarea brandului Connex, iar din pozi]ia de creative director al contului Connex a conceptualizat [i a scris cam tot ceea ce acest brand [i-a propus s` pun` \n mintea stakeholderilor. Rela]ia noastr` ajunsese atât de “unprofesionally close” \ncât crizele din businessul emergent al telecomului din anii ’90, de genul “Este ora 2 pm, iar la 3 pm trebuie s` trimitem c`tre toate ziarele un layout cu anun]area unui pachet nou de servicii etc.”, se rezolvau direct \n biroul meu din Connex, cu Davide care gândea, scria [i câteodat` – chiar [i desena acel layout, care chiar era gata \ntr-o or`, [i mai ales, care chiar era “pe brief”, clar, memorabil, branded [i relevant pentru consumator.

Am petrecut mii de ore \mpreun` cu Davide, \n briefinguri, \n prezent`ri, \n film`ri, \n c`l`torii, \n brainstorminguri etc., conversându-ne, \ntrebându-ne, inspirându-ne, ascultându-ne, certându-ne, mirându-ne, amuzându-ne, well, dezvoltându-ne \mpreun`, [i a[ mai petrece alte mii de ore, dac` a[ mai avea aceast` ocazie, \n aceast` via]` sau \ntr-una viitoare. |n ultimii unsprezece ani, de când fiecare dintre noi [i-a urmat visul [i a luat-o \n propria direc]ie profesional`, am avut inacceptabil de rar ocazia s` m` v`d cu el: foarte rar lucr`m \mpreun` pentru generarea unor linii de retoric` pentru clien]ii Brandient, rar Davide trece pe la noi [i ne aduce mere din livada lui, prea rar bem o cafea \mpreun` [i râdem to]i trei (Kit are [i el o rela]ie foarte special` cu Davide [i sunt savuro[i \mpreun`, este ca o olimpiad` de glume britanice!).

Industria advertisingului atrage ca profil uman oameni inteligen]i, articula]i [i cu talent peste m`sur`, dar \n acela[i timp oameni cu abilit`]i de manipulare emo]ional` foarte mari. Dac` exist` un dife-

ANETA BOGDAN, FCIM Chartered Marketer Managing Partner Brandient ren]iator pentru Davide, ceva ce te uime[te pur [i simplu, este tocmai cât de aiurea trateaz` Davide aceast` nevoie de “manipulare emo]ional`” atunci când face un act de vânzare a unei idei creative c`tre un client. O s` o spun mai direct, atât de direct c` mi-e team` c` va suna r`u, de[i este despre cea mai special` abilitate a lui Davide: adic` inabilitatea lui de a manipula, de face gambling, \n fa]a unui client. Davide vinde diamante, prin compara]ie cu al]i directori de crea]ie (no offence, dears), dar consider` c` ideile sale, \ntotdeauna autentice [i de cele mai multe ori - minunate, sunt suficiente ele \nsele, prin ceea ce sunt ele, [i nu au nevoie de efecte de halou create de brandul personal al creatorului. Davide vinde idei unice \n advertisingul global, nu local, ca [i cum ar vinde best seller-uri sub pseudonim. {i o face cu o gra]ie absolut` [i cu o naivitate emo]ional` care te marcheaz`, dac` e[ti un om cu sufletul nepervertit [i cu mintea acas` la tine ca s` po]i observa asta. Davide func]ioneaz` \ntr-o condi]ie de onestitate intelectual` [i emo]ional` care arat`, cumva, [i o alt` fa]et`, frumoas`, eroic` [i de \ncredere, a profilului “starului” din industria de advertising. Probabil c` acesta este doar apanajul celor c`rora le-a dat Doamne-Doamne atât de mult talent, c` ei ar considera o f`r`delege s` \l mai exacerbeze cumva, artificial, prin vreun truc. Calm, profund, educat, autentic [i supertalentat, Davide este cel mai non-bullshit director de crea]ie al industriei locale de advertising [i unul dintre cei mai frumo[i oameni de caracter pe care i-am dat noi, prima genera]ie ocupat` cu serviciile profesionale creative \n România.

Impactul pe care al]i oameni \l las` \n via]a noastr` ne transform`, \n bine sau \n mai pu]in bine. Dac` oamenii pe care \i \ntâlnim [i cu care tr`im sunt speciali, [ansa noastr` s` devenim mai buni, mai performan]i, mai \ncrez`tori \n noi \n[ine, mai speciali, la rândul nostru, este mai mare (asta este o lec]ie greu de \n]eles pentru cei tineri [i mai ales \n timpurile astea de obsesie devastatoare pentru “Vai, vai, num`rul de fani care m` urm`resc pe social media”, deh!). Cariera mea a fost marcat` de performan]a profesional` a lui Davide, iar via]a mea este mai frumoas` [tiindu-l pe Davide parte din ea.

Probabil c` pentru cei tineri, digital natives, acest text este de bun` seam` cam zemos [i desuet. Nu am cum s` le explic. Dar \i asigur c` timpul le va ar`ta care este treaba cu astfel de texte, de ce avem nevoie de ele \n via]a noastr` [i de ce, la un moment dat, dorim [i ne face bine s` le scriem.

Biz

57

Ferici]i cei care se mul]umesc cu pu]in Se spune c` atunci când Galileo Galilei a fost condamnat la moarte pentru erezia de a fi sus]inut c` P`mântul este rotund, consoarta lui, Marina Gamba, a strigat de disperare: “Dar mori nevinovat!”.

R`spunsul lui a venit firesc din partea unui om înv`]at s`-[i asume greut`]ile: “Ai fi preferat s` mor vinovat?”. În cele din urm` Galilei a fost “l`sat” s` moar` de boal` natural`, arestat la domiciliu, f`r` niciun drept de a primi vizitatori, iar azi pân` [i cei care pic` bacul sunt aproape siguri c` P`mântul se învârte, sau cel pu]in se învârte cu ei atunci când sunt ame]i]i.

Cei care [tiu mai mult [i mai bine n-au avut niciodat` o via]` u[oar`. Nici m`car o moarte lini[tit`. Fericirea e a celor s`raci cu duhul, deschi[i compromisului [i mul]umi]i cu “a[a [i a[a”. S` vrei mai mult, s` te str`duie[ti mai tare, s` cau]i mai departe, s` nu te satisfac` mediocritatea majorit`]ii [i adev`rul neadev`rat – iat` o list` de p`cate care n-au cum s` scape nepedepsite. Mai ales c` oamenii de acest gen nu sunt doar pu]ini, ci [i întotdeauna cu un pas sau doi înaintea vremurilor în care tr`iesc. A[a c` dreptatea [i laurii le sunt atribuite abia dup` ce ajung pe partea gre[it` a ierbii. În pofida începutului semideprimant, acest articol nu este nici pesimist, nici autocomp`timitor. Cu voia dumneavoastr`, printr-o întoarcere m`iastr` de condei voi continua cu o od`. Pentru c`, nu-i a[a, singura triste]e mai mare decât s` fii unul dintre neferici]ii care vor s` fie cei mai buni ar fi s` sim]i c` e[ti singur în aventura asta. Dac` ast`zi nu vreau s` fiu unul dintre cei “bunicei”, “t`ricei” sau “okeiu]i”, este pentru c` am tr`it întâmpl`ri [i am cunoscut oameni care 58

Biz

SEMIDA DURIG~, Group Creative Director, Next Advertising

FOTO: VALI MIREA

DE SEMIDA DURIG~

STRATEGIE

în cuvinte de speech de Oscar sun` cam a[a: Mul]umesc celor care au [tiut mereu c` se poate mai mult, mai bine, mai repede. Mul]umesc celor care s-au enervat atunci când li s-a spus c` nu se poate [i au dovedit contrariul. Mul]umesc celor care s-au folosit de frustr`ri ca s` schimbe ceva în bine. Mul]umesc celor care au g`sit idei geniale la 12 noaptea dup` ce au aruncat zeci de idei bune în timpul zilei. Mul]umesc celor care în]eleg c` un podium este o treapt` care se urc` greu. Mul]umesc celor care au crezut în rezultatele de dincolo de tabele. Mul]umesc celor nebuni care caut` scuze abia dup` ce [i-au terminat treaba. Mul]umesc celor care [tiu c` imposibil este de cele mai multe ori un sinonim pentru lene. Mul]umesc celor care nu sunt str`ini de craft, bibil [i migal`. Mul]umesc celor care con[tien-

OPINIE

Semida Durig` este fost` jurnalist` la Academia Ca]avencu & Tabu (2002-2005), copywriter la Lowe & Partners (2005-2006), copywriter la Next Advertising (2006-2009), senior copywriter la Next Advertising (2009-2010). Din 2010 Semida Durig` este group creative director la Next Advertising. Scriitoare de concepte, textier` [i uneori strateg` prolific` pentru clien]i care mai de care: Timi[oreana, TNT, Raiffeisen, Coca-Cola Light, Stejar, UNICEF, Transavia, Greenpeace, Salva]i Delta, Banca Transilvania, Brikston, Western Union, Coca-Cola HBC, IQads, Revista Biz, EcoRom, WWF, Poli]ia Român`, BCR, Terra Mileniul III [i mul]i al]ii. Pentru purtare foarte bun` [i rezultate ob]inute, Semida a fost premiat` la festivaluri precum: Epica, ADOR, Effie, Webstock, Golden Drum, Red Apple, Eurobest, Golden Award of Montreux. Contrar aparen]elor, Semida Durig` nu lucreaz` \n industria de publicitate, ci \n atelierul de \mpletit concepte [i idei care schimb` lumea. tizeaz` c` dreptatea este mai important` decât pacea. Mul]umesc celor care alearg` o mil` în plus. Mul]umesc celor care scriu istorie prin ceea ce fac.

Mul]umesc celor care nu se dau b`tu]i.

Mul]umesc celor în vocabularul c`rora nu încape expresia “merge [i a[a”.

Mul]umesc celor care încearc` indiferent

de [ansele de reu[it`. Mul]umesc celor care au puterea s` râd` [i s` încerce din nou. Mul]umesc celor care nu au timp s` moar`. Mul]umesc celor care nu se bucur` de 8, ci sufer` c` n-au luat 10.

Mul]umesc celor neadapta]i care nu fac compromisuri. Mul]umesc celor pu]ini care nu se mul]umesc cu pu]in. Biz

Biz

59

Drumul de la idei la rezultate |n vremuri \n care eficien]a este c`utat` mai mult ca niciodat`, Insight360 se dore[te a fi locul unde se produc rezultate. Cei doi fondatori, profesioni[ti cu 10 ani de experien]` \n industrie, Andreea [i Teodor Cimpoe[u, povestesc planurile pe care le au cu noua agen]ie de comunicare [i marketing.

DE LOREDANA S~NDULESCU A fost 2013 un an bun de pornit pe calea antreprenoriatului?

Alpini[tii care vor s` cucereasc` vârfuri dificile din mun]ii Himalaya a[teapt` [i cu lunile pân` este o vreme favorabil` ascensiunii [i, de multe ori, trebuie s` revin` la baz` din cauza violen]ei furtunilor. |n antreprenoriat \ns` nu credem c` exist` vreme rea, atât timp cât destina]ia este definit` [i vizibil`.

Este un parcurs dificil [i riscant, [i mul]i abandoneaz`, din dezn`dejde sau epuizare financiar`. |ns` t`ria de a merge mai departe este dat` de câteva esen]e tari: valorile personale [i de rela]ionare, \ncrederea \n expertiza echipei [i capacitatea ei de \nv`]are continu`, adaptarea pragmatic` la mediu [i pia]`.

Spa]iul digital a devenit o extensie fireasc` a pie]ei de business \n \n]eles tradi]ional. Mai mult, sunt companii care pornesc la drum ]intind \n mare m`sur` oportunit`]ile din pia]a digital` local`, regional` sau global`. Companiile de orice m`rime au \n]eles repede c` universul construirii [i comunic`rii unei identit`]i, respectiv a unui business, n`scut de doar câteva decenii, este \n plin` expansiune, transformare [i efervescen]` creatoare, iar comunicarea [i interac]iunea cu clien]ii din lumea real` sunt cât se poate de tangibile. La fel, [i vânz`torii [i marketerii au \n]eles c` acest nou set de paradigme, tehnici [i unelte prin care ajungi s` \]i cuno[ti \ndeaproape clien]ii, s` afli ce \[i doresc, unde [i 60

Biz

FOTO: VALI MIREA

Ce \nseamn` Insight360 [i care este locul pe care \l vizeaz` \n pia]`?

cum vor s` interac]ioneze cu tine, cu produsele [i serviciile tale [i s` le livrezi pe m`sura a[tept`rilor nu reprezint` nicicum o cabal` ascuns`. Exist` \ns` un decalaj \ntre ce este identificat ca mare poten]ial pentru o companie [i momentul \n care se vede acest poten]ial materializat \n business efectiv – leaduri, clien]i noi, cre[tere real`. El este definit atât de setul de cuno[tin]e necesare, cât [i de o excelen]` \n execu]ie pentru a transforma poten]ialul \n realitate. Acesta este spa]iul de oportunitate \n care venim cu expertiza

noastr`: de a transforma ideile de business \n rezultate tangibile. De unde [i tagline-ul “Revenue Factory”.

Cu ce gânduri a]i lansat acest business?

Vrem s` ar`t`m firmelor care au o timiditate \n ceea ce prive[te pasul c`tre un marketing digital integrat c` \nceputul nu este deloc greu, iar rezultatele nu sunt deloc departe, ci \n proximitate. Multe companii vor s` \ncerce comunicarea [i interac]iunea cu clien]ii lor \n social media, folosirea de canale noi cum ar fi cel mobil, ac]iuni digitale

STRATEGIE MARKETING

[i campanii de engagement online, \ns` fie nu le g`sesc locul \n mixul de marketing, fie nu le v`d, poate, pe toate acestea conectate la r`d`cina deja stabilit` a businessului existent. Noi le putem alege “ingredientele” potrivite cu obiectivele campaniilor sau strategiei existente de go-to-market [i integra \ntr-un plan de execu]ie ce aduce rezultate.

Ce v` recomand` \n ochii unui poten]ial client? Ce aduce]i diferit?

Pragmatism. Ne asum`m de la \nceput indicatori de performan]`, pe care \i agre`m cu clien]ii nostri, [i ne implic`m pân` la nivelul \n]elegerii [i diagnostic`rii mecanismelor de producere a valorii \n afacerile acestora.

Doar a[a putem fi siguri c` ce propunem noi produce rezultate. Este o abordare curajoas`, dar dac` ne uit`m \n jur \n mediul competi]ional credem

c` doar a[a putem convinge clien]ii c` le dorim succesul: m`sur`m efectiv ce rezultate au ac]iunile noastre pentru ei [i ne asum`m [i riscurile pe care [i le asum` ei. Cu alte cuvinte, nu livr`m un site web sau microsite, o aplica]ie de Facebook sau mobile, un eveniment sau o campanie telesales f`r` s` evalu`m [i s` ajust`m \mpreun` pe parcursul [i la finalul proiectului dac` s-au atins obiectivele de business [i ce ar trebui schimbat pentru a \mbun`t`]i rezultatele.

Ce servicii a]i pornit \n primul an de func]ionare?

Realitatea marketingului este c` exist` pentru a sus]ine departamentul de sales [i a genera cerere. Abordarea tradi]ional` de pull marketing se traduce acum \n inbound marketing – acele ac]iuni ce determin` clien]ii s` vin` spre tine [i \i loializeaz`. Aceasta

este aria de focus, dar [i destina]ia pentru clien]ii no[tri, c`rora le oferim toate acele servicii care, \n mixul potrivit, dau aceste rezultate: de la construc]ia [i comunicarea identit`]ii brandului, tradus` inclusiv prin prezen]a online, la conectarea [i implicarea clien]ilor prin platformele de social media, terminând cu ac]iuni de generare de leaduri prin campanii online, campanii de activare, dar [i evenimente offline cu o dimensiune digital`.

Care a fost primul proiect pentru care a]i lucrat?

Echipa are deja are o experien]` de 10 ani \n marketing, lucrând proiecte de vânz`ri, marketing online, rebranding, \ns` proiectul cel mai ambi]ios a fost acest branding propriu. Ne-am reinventat spunând mai explicit ce [tim s` facem [i cum putem s` livr`m rezultate tangibile. Biz

Biz

61

STRATEGIE

OPINIE

In a relationship sau It’s complicated?

Multe companii sunt ast`zi obsedate de o vânzare cât de mic`, cu (aproape) orice pre]. Dar singura direc]ie corect` (cu atât mai corect` cu cât criza e mai mare) e s` se gândeasc` la cum ar putea face vânzare dup` vânzare, pe termen nedefinit.

DE {TEFAN LIU}E olu]iile cu un minim de efort intelectual sunt dou`. Prima e for]a de distribu]ie [i merchandising, care te poate transforma în oligo sau monopol. A doua e pomana, prin lucruri date pe degeaba, f`r` a cere nimic în schimb, nici m`car aten]ie sau informa]ie. Dar dac` ai o rela]ie puternic` cu clientul t`u, po]i face vânz`ri constant [i firesc, f`r` vreun cost necinstit, material sau moral. E drept, construirea [i men]inerea unei rela]ii înseamn` un efort ceva mai mare, intelectual [i financiar. În rela]ia brand-consumator, brandul e cel care trebuie s` fie proactiv. El „conduce dansul”* [i motiveaz` sau demotiveaz` prin exemplele pe care le d`. Nu cred c` e greu s` identifica]i imediat câteva branduri care în mod evident nu [tiu foarte multe lucruri despre clien]ii lor [i nici nu par interesate s` afle. Nu sunt deloc adeptul transform`rii brandurilor în ni[te Big Brothers corporativi care s` ne invadeze intimitatea, dar [tiu c` multe dintre ele pierd oportunit`]i mari de a-[i servi mai bine clien]ii din cauz` c` nu-i cunosc bine.

Printre altele, pentru c` nu fac deloc sau nu fac suficient de intens un lucru foarte simplu: nu vorbesc cu ei.

Ve]i spune c` exist` destule branduri care colecteaz` informa]ii despre clien]ii lor [i c` dovada sunt chiar portofelele voastre, transformate în adev`rate mingi pline de plasticul cardurilor. Rotunjimea lor demonstreaz` utilizarea unor scheme de loializare [i a sistemelor de CRM. Dar multe dintre aceste branduri continu` s` gre[easc` [i s` submineze rela]iile cu clien]ii lor prin faptul c` nu folosesc informa]iile pe care le ob]in de la ei. Nu le g`sesc u[or, nu [tiu s` le interpreteze, nu reflect` asupra lor [i nu le în]eleg. În consecin]`, nu [tiu când, ce [i cum s` comu62

Biz

{tefan Liu]e, Strategy Director, Storience

nice, nu [tiu cum s` se poarte, nu [tiu când s` cheme taxiul, când s` pun` muzic` sau când s` spun` „pe curând”.

Nu e u[or s` faci a[a ceva, pentru c` r`spunsurile la aceste întreb`ri variaz` tot mai mult, iar fostele categorii de public de acum treizeci de ani s-au segmentat în zeci sau sute de subcategorii sau, prin atomizare complet`, au devenit colec]ii de individualit`]i foarte distincte. Mai e greu pentru c` dac` nu e[ti atent la toate cele trei o po]i da u[or în bar` printr-o mic` sc`pare, chiar dac` restul de 99% din treab` e perfect executat`.

Dau doar dou` exemple din realitatea româneasc` a anului 2013.

Primul e un brand de retail care folose[te o schem` de fidelizare pentru a trimite unei baze de date foarte mari ([i, inerent, foarte diverse) newslettere electronice cu mesaje promo]ionale complet nepersonalizate. Degeaba dai clientului un card lucitor [i discounturi dac` nu [tii s` deduci, pe baza informa]iilor cu caracter personal pe care el ]i le furnizeaz`, care

dintre produsele [i serviciile tale îl intereseaz` mai tare. Dac` oferta ta îl las` rece sau îl ofenseaz` prin irelevan]a ei, nu te a[tepta ca el s` se osteneasc` [i s` investeasc` mai mult` aten]ie, mai mult timp [i mai mul]i bani în rela]ia cu brandul t`u.

Al doilea e un brand de produse alimentare. A c`rui ofert`, la nivel strict de produs [i pre], nu e deloc rea. Dar rela]ia cu clientul se stric` la fiecare utilizare a produsului pentru c` ambalajele sunt gândite într-un complet dispre] pentru utilizator.

Nu m` refer la designul lor grafic, ci la cel structural – la felul în care clientul le poate deschide pentru a consuma con]inutul. Dac`, din considerente de minimizare a costurilor, ai nevoie de un fer`str`u ca s` desfaci un ambalaj, sau dac` la (re)deschidere sau (re)închidere nu po]i evita s`-]i strope[ti hainele [i casa, atunci nu-]i vei dori o rela]ie cu respectivul brand. Nici m`car la nivel de cump`rare repetat`, dar`mite la nivel afectiv.

Ceea ce lipse[te multor branduri (din aceste dou` exemple, dar [i din multe altele pe care le pute]i da voi) e un grad mai mare de aten]ie [i de memorie pe termen lung, care ar însemna o mai mare umanizare a rela]iei cu clien]ii lor. Afirma]ia asta nu e o descoperire epocal` de-a mea, ci e rezultatul unei simple compara]ii cu o minoritate de branduri (de aici [i din str`in`tate) care construiesc de mul]i ani rela]ii puternice cu clien]ii lor. Remediile pentru toate problemele de care scriu aici s-au inventat deja. Nu trebuie decât diligen]` pentru ca brandurile care vor mai mult` performan]` s` o [i ob]in`, prin intermediul lor. Biz * {i clientul poate ajunge s` „conduc` dansul”, dar asta se \ntâmpl` doar dup` un timp \ndelungat [i doar atunci când rezonan]a dintre cele dou` p`r]i (gradul de implicare \n rela]ie) este foarte mare. Harley Owners Group influen]eaz` vizibil brandul Harley, a[a cum fac [i comunit`]ile de utilizatori de software \n cazul unor branduri din domeniu precum Adobe.

“Nirvana” IT-ului modern

“De[i integrarea IT nu este un concept nou pe pia]a local`, num`rul celor care pot duce la bun sfâr[it un astfel de proiect nu este tocmai unul mare. În mod uzual, comunitatea local` a furnizorilor IT folose[te sintagma «end-to-end business process», fiecare având o proprie defini]ie a ceea ce înseamna acest lucru, de obicei diferit` de cea a clientului final” – Mihai Codreanu, Strategic Alliances & Services Marketing Manager, Xerox România. n ultimii ani au început s` se fac` auzite tot mai multe voci critice la adresa calit`]ii serviciilor IT prestate atât în mediul privat, cât [i în sectorul public. În general, criticile formulate adreseaz` dou` tipuri de situa]ii.

Prima se refer` la problemele de implementare – respectiv la proiectele începute [i neîncheiate din diverse motive. Cea de a doua vizeaz` lipsa de competen]e extinse care sunt necesare pentru a adresa [i a elimina per ansamblu problemele semnalate.

64

Biz

Ambele situa]ii ne arat` c` exist` probleme [i din partea furnizorilor, nu doar a beneficiarilor. Cu siguran]`, criza financiar` din ultimii ani a avut un rol important în apari]ia acestor tipuri de situa]ii interne ale furnizorilor; pe scurt, criza a for]at maturizarea pie]ei IT, conducând la cristalizarea acesteia în jurul ideii de “integrare IT”. Integrarea IT nu este un concept nou pe pia]a local`, toat` lumea vorbe[te despre integrare, dar sunt pu]ini care pot s` [i duc` la bun sfâr[it un astfel

de proiect. În mod uzual, comunitatea local` a furnizorilor IT folose[te sintagma “end-to-end business process”, fiecare având o proprie defini]ie a ceea ce înseamn` acest lucru, de obicei diferit` de cea a clientului final. O analiz` obiectiv` a fenomenelor relatate mai sus ne sugereaz` c` nu exist` un furnizor sau o solu]ie de tip “panaceu”, care s` rezolve în regim “end-to-end” problemele legate de IT. Realmente, în mediul IT unii se pricep la baze de date, al]ii la tehnologii de portal sau, poate, la managementul documentelor, la solu]ii de securizare a informa]iei, solu]ii de manipulare [i analiz` [i interpretare a datelor existente, solu]ii de control al costurilor asociate proceselor IT, optimizare de procese [i aplica]ii de business etc. În esen]`, niciunul dintre furnizorii locali sau globali de solu]ii IT nu are toate competen]ele necesare pentru a promite [i a realiza un proces end-to-end, adic` Nirvana IT-ului.

Pornind de la aceste concluzii [i de la recunoa[terea problemelor men]ionate mai sus, Xerox România a propus [i a demarat programul Xerox HighTech Alliance Partnership. Viziunea programului este de a crea, într-un mediu restrâns, de tip VIP, o puternic` comunitate IT care, prin acumularea de competen]e,

STRATEGIE IT

know how [i infrastructur`, s` poat` r`spunde în mod real cerin]elor formulate de pia]`, având certitudinea c` proiectele realizate în aceste parteneriate vor avea finalitatea a[teptat` de beneficiar. Pe scurt, la momentul actual “clientul cere!”, iar furnizorul are dou` op]iuni de a r`spunde: 1. Promite c` rezolv` [i vede el ce face dup` ce câ[tiga contractul (“Las-o, m`, c` merge [i a[a!”) – aceasta fiind [i cea mai uzitat` metod` de a r`spunde la nivel local.

2. În]elege cerin]a atât în ansamblul ei, cât [i în contextul beneficiarului, compar` cu propria capacitate [i, împreun` cu partenerii, î[i asum` partea de contract în care exceleaz` [i în care are toate competen]ele necesare finaliz`rii cu succes a obiectivelor asumate.

“La Xerox, chiar nu ne permitem s` aducem atingere percep]iei pozitive avute de compania noastr` în pia]` sau calit`]ii exemplare a serviciilor oferite. A[adar, opt`m pentru varianta a doua, prin HighTech Alliance Partnership. Desigur, având în vedere istoria ultimilor 45 de ani pe pia]a local`, partenerii selecta]i de noi pentru programul HighTech Alliance Partnership nu numai c` sunt dintre cei mai aprecia]i pe pia]a IT-ului românesc, dar sunt [i pu]ini la num`r (respectiv [ase), formând astfel un club

competent [i exclusivist”, spune Mihai Codreanu.

Momentan, finaliz`m construc]ia acestui parteneriat IT, în sensul în care am stabilit deja care sunt partenerii acestei comunit`]i [i derul`m întâlniri comune, menite s` creasc` nivelul de cunoa[tere reciproc` a portofoliilor de solu]ii [i clien]i.

Imediat ce [i aceast` etap` va fi finalizat`, vom trece efectiv la ini]ierea de proiecte comune, în care ne vom angaja integrând baza de solu]ii [i resurse disponibile.

Pentru o mai bun` în]elegere a ofertelor pe care le vom putea propune în noul context, permite]i-mi s` folosesc ca exemplu una dintre ideile de business dragi nou` – ofertele integrate c`tre clien]i din domeniul bancar. În mod normal, sistemele IT din industria financiar-bancar` sunt unele dintre cele mai complexe întâlnite în practic`.

Acestea variaz` de la sistemele interne antifraud` pân` la extrac]ia, importul [i manipularea metadatelor reie[ite din scanarea unei game variate de documente completate de c`tre clien]ii acestora.

Dac` ne-am rezuma la a discuta doar de datele extrase, atunci cea mai probabil` destina]ie a acestora ar fi bazele de date [i sistemele online (adic` sisteme interne sau platforme web publice), care deservesc procesele de business. Orice proiect în aceast` zon` IT are la baz` dou` procese, f`r` de care nici nu se poate începe o discu]ie, respectiv extragerea informa]iei [i clasificarea ei (date, imagini, tipologii) în formate prestabilite (CSV, XML, PDF, TIFF etc.) [i importul, analiza [i manipularea informa]iei pentru alimentarea sistemelor interne (ERP, CRM, portal web etc). În practic`, am constatat c` la Xerox st`pânim foarte bine faza întâi a acestui proces, în timp ce partenerii no[tri, de

obicei, st`pânesc foarte bine faza a doua.

Cum acest tip de clien]i a început în mod natural s` î[i doreasc` optimizarea întregului, ne afl`m în situa]ia în care fie am putea promite c` o realiz`m de unii singuri, sperând c` vom înv`]a peste noapte ceea ce al]ii au înv`]at în zeci de ani, fie am putea s` r`spundem unui astfel de proiect, mergând împreun` cu unul dintre cei [ase parteneri din comunitatea HighTech Alliance, prezentând în acest fel garan]ia st`pânirii fenomenului în ansamblul lui.

De obicei, în proiectele abordate în parteneriat exist` [i unele tipuri de avantaje naturale, care ajut` atât clientul final, cât [i parteneriatul furnizorilor angrena]i.

Un exemplu de astfel de avantaj este [i situa]ia în care exist` deja echipamente Xerox în filialele clientului sau echipamente similare – dar care poart` alte branduri – care pot fi operate [i între]inute de speciali[tii no[tri. Aceasta înseamn` c` nu este nevoie de investi]ii suplimentare, care se pot dovedi considerabile în unele cazuri, sau de schimb`ri masive în infrastructura beneficiarului.

Un alt avantaj este [i prezen]a sistemelor software/hardware instalate de partenerii no[tri în filialele clientului, deci mediul IT în care vom activa este cunoscut din anumite puncte de vedere, reducând astfel mult riscul întârzierilor prin apari]ia problemelor “neprev`zute”.

Concluzionând, datorit` programului HighTech Alliance Partnership nu este nevoie s` “dobândim peste noapte” competen]e noi sau s` mergem “pe ghicite”. Pur [i simplu, în astfel de proiecte ne putem concentra strict pe domeniul în care excel`m [i vom rezolva situa]iile sau cerin]ele ap`rute într-un mod adaptat 100% specificului [i contextului în care se afl` beneficiarul.

Un ultim avantaj pe care am s`-l men]ionez acum este unul de infrastructur` comun`, extins` (resurse software, hardware, de personal etc.) pe care parteneriatul HighTech Alliance îl pune la dispozi]ia beneficiarului – o infrastructur` complet` software/hardware – ceea ce va asigura beneficiarului mult dorita flexibilitate IT, deci un avantaj competitiv la care unele companii doar viseaz`. Biz Biz

65

50 de branduri la puterea RO

Septembrie este luna brandurilor rom창ne[ti. Pentru a patra oar`, Biz [i Unlock Market Research au realizat topul celor mai puternice 50 de branduri autohtone, care au c창[tigat \ncrederea [i chiar inima consumatorilor.

66

Biz

STRATEGIE

up` cum observam \nc` de anii trecu]i, exist` o cre[tere \n importan]` a categoriilor reprezentate de produsele alimentare (inclusiv dulciuri) [i produsele de \ngrijire personal`, \n paralel cu o sc`dere semnificativ` a categoriilor servicii, bunuri de folosin]` \ndelungat` [i b`uturi alcoolice.

Publicul se \ntreba astfel de ce nu mai este Dacia \n top 10, de ce nu mai apar b`ncile sau ce s-a \ntâmplat cu berile de au c`zut atât de dramatic \n clasament. Atunci explicam

prin faptul c`, \n contextul crizei economice, consumatorul este for]at s` reconsidere importan]a anumitor criterii ce stau la baza alegerilor de consum pe care le face.

Alimentele [i igiena au devenit astfel mai importante pentru men]inerea unui nivel satisf`c`tor al calit`]ii vie]ii.

Traiul s`n`tos [i \n]elept devine un deziderat al acestor ani de criz`, fiind pentru majoritatea o precondi]ie a p`str`rii unui echilibru.

Aceste tendin]e se p`streaz` [i \n 2013, importan]a categoriilor analizate fiind aproape neschimbat`. Aceast` manifestare reflect` tendin]a oamenilor de a-[i consolida strategii de consum cu impact pe termen mediu [i lung. Astfel, odat` ce au descoperit datorit` unui comportament ceva mai individualist (Ce \mi ofer` mie concret brandul?) [i mai pragmatic (raportul dintre resurse consumate [i beneficii câ[tigate) ce le este mult mai de folos \n aceast` perioad`, \n mod cert \l vor repeta. Din acest motiv, \n topul BrandRo 2013 nu \nregistr`m multe cre[teri sau sc`deri spectaculoase.

Cazurile cu cre[teri sau sc`deri semnificative sunt relativ izolate [i nu reflect` neap`rat un trend de percep]ie [i consum.

Anul acesta exist` 5 branduri nou intrate \n top. Cea mai spectaculoas` intrare este \nregistrat` de Aqua Carpatica, direct pe locul 19. Este posibil ca pozi]ionarea frunta[` pentru un new entry s` fie influen]at` [i de importan]a crescut` a categoriei ap` [i b`uturi r`coritoare \n consum, dar chiar [i \n acest context Aqua Carpatica merit` aplauze pentru eficien]a cu care [i-a convins consumatorii s` aib` \ncredere \n ea, pentru for]a cu

STUDIU

care [i-a transmis mesajul [i pentru consecven]a [i coeren]a cu care a comunicat valorile brandului.

Borsec este pentru al patrulea an consecutiv pe locul 1, fiind \n continuare cel mai puternic [i mai important brand pentru români. Borsec este recomandat de o comunicare constant` [i coerent`, axat` pe tradi]ie [i stabilitate (calitate men]inut` \n timp). Perceput` ca o marc` \n care românii au \ncredere, care vorbe[te pe limba lor [i care le atinge sufletul.

Dac` ne uit`m \n ansamblu pe topul celor mai puternice m`rci române[ti, observ`m c` primele 10 locuri sunt ocupate de: m`rci de produse alimentare (LaDorna, Napolact, Cris-Tim, Pate Sibiu, Zuzu), ape minerale (Borsec [i Dorna), produse de \ngrijire personal` (Gerovital [i Plafar). Top 10 confirm` astfel orientarea românilor c`tre un trai mai cump`tat, mai s`n`tos, mai \n]elept, \n armonie cu natura.

Tot \n top 10 este [i marca Dero (locul 6), care \nregistreaz` o cre[tere destul de important`, de 8 locuri. Putem astfel spune c` prezen]a Dero \n top este o manifestare a pragmatismului \n cre[tere la români: Dero este brandul care reu[e[te s` se reinventeze f`r` s`-[i pericliteze familiaritatea [i simplitatea cu care ne-a obi[nuit (parfumuri noi, detergent cu flori, conectat la natur`, optimism [i voie bun` prin noua mascot` Cl`bucel).

DESPRE CRE{TERI {I SC~DERI Cele mai spectaculoase cre[teri au venit de la Caroli, care a urcat nu mai pu]in de 16 locuri, Zuzu (+13 locuri), ambele pe val ca urmare a ascensiunii Biz

67

categoriei produse alimentare, [i de la Dedeman (urcare de 12 locuri), brand care a beneficiat de o comunicare continu` [i consistent`. Tot \n topul cre[terilor se afl` Dero [i Doina, ambele avansând câte 8 locuri, pe fondul avansului \nregistrat de produsele de \ntre]inere, dar [i Petrom (+7 locuri), propulsat de activit`]ile de CSR [i de eforturile de comunicare sus]inute, respectiv Frutti Fresh (+7 locuri), care a beneficiat de cre[terea categoriei, dar [i de impactul sc`derii puterii de cump`rare.

Pe de alt` parte, \n topul din acest an se \nregistreaz` [i sc`deri, unele remarcabile: Dacia (-16 locuri), Romtelecom (-16), Kandia (-14), CEC (-11), BCR (-9), Timi[oreana (-9).

Multe dintre aceste m`rci sunt \n sc`dere \nc` din anii trecu]i.

Majoritatea fac parte \n categoriile servicii [i bunuri de folosin]` \ndelungat`, categorii serios afectate de criza economic` [i de pragmatismul \n cre[tere al consumatorului.

Mai mult, aceste m`rci nu au reu[it s` fac` ceva atât de remarcabil \ncât s` reincite consumatorii [i s` atrag` aten]ia asupra viziunii lor unice adaptate contextului economic [i de marketing actual.

Dacia a revenit \n vog` dup` preluarea de c`tre Renault [i lansarea modelelor noi, \ns` a construit mai pu]in \n zona de brand, \n special de brand românesc. Dacia e mai mult Logan decât Dacia, pe moment.

BCR [i CEC au sc`zut odat` cu categoria serviciilor bancare.

BRD [i Banca Transilvania au \nregistrat de asemenea u[oare sc`deri, probabil [i datorit` caracterului lor mai dinamic [i mai modern.

Romtelecom [i Kandia scad \n topul alegerilor f`cute de 68

Biz

Top 5 ape minerale 1.

2.

3.

4.

5.

Borsec Dorna Perla Harghitei Aqua Carpatica Izvorul Minunilor

Top 5 m`rci de dulciuri 1.

2.

3.

4.

5.

Top 5 b`uturi alcoolice 1.

2.

3.

4.

5.

MEDIA SUB MEDIE

Top 5 companii [i servicii 1.

2.

3.

4.

5.

Poiana Kandia Rom Primola Eugenia

Murfatlar Cotnari Ursus Jidvei Timi[oreana

Petrom BRD BCR Banca Transilvania Arctic

Top 5 produse alimentare

Top 5 produse de \ngrijire

1.

2.

3.

4.

5.

1.

2.

3.

4.

5.

LaDorna Napolact Cris-Tim Pate Sibiu Pate Bucegi

Cele mai spectaculoase cre[teri Caroli Zuzu Dedeman Dero Doina Petrom Frutti Fresh

+16 +13 +12 +8 +8 +7 +7

Gerovital Plafar Elmiplant Fares Farmec

Pro TV Antena 1 Prima TV Kiss FM TVR 1 Radio ZU Radio 21 Adev`rul Libertatea Radio Guerrilla

|n categoria media, tendin]a de u[oar` sc`dere (-2%) se men]ine [i anul acesta.

Canalele media clasice devin din ce \n ce mai mult un background pentru consumator (\n special TV [i radio) [i se \ndreapt` c`tre a satisface nevoia de divertisment pasiv [i de relaxare. Acest aspect este accentuat [i de trendul de digitalizare, consumatorii folosind din ce \n ce mai mult mediul online pentru informare. Rata de confirm`ri ale lumii offline \n online cre[te (consumatorii v`d un produs \n magazin [i \l caut` apoi pe internet pentru detalii), semn c` marketingul, comunicarea, brandingul, comer]ul cap`t` noi reguli, puternic influen]ate de digital.

CONCLUZII

Top 10 branduri media 2013 versus 2012 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

consumatori, f`r` s` piard` \ns` din atributul de românesc.

Ele pur [i simplu pierd ca prezen]` \n mintea consumatorilor atunci când ace[tia numesc branduri române[ti.

C C +3 +3 -2 -2 +2 C +1 -5

Topul brandurilor române[ti 2013 este relativ stabil, cu pu]ine fluctua]ii. Anul acesta exist` doar 5 intr`ri noi [i astfel \l putem numi un an de consolidare valoric` a brandurilor române[ti.

Oamenii s-au obi[nuit cu criza, o trateaz` ca pe o stare de lucruri normal`, [i-au adaptat comportamentele [i au descoperit strategii eficiente de a se descurca \n contextul nou format. De aceea [i topul brandurilor române[ti este anul acesta mai stabil, nu mai genereaz` surprize majore [i confirm` trendurile intuite \n anii trecu]i: mai mult` cump`tare, mai mult` grij`

STRATEGIE

TOP 50

BRANDURI ROMÂNE{TI Loc Brand

Loc

Loc Brand

Loc

2013

2012

2013

2012

C +1 +2 -2 +1 +8 +2 -1 +2 +13 +4 -8 C -4 -3 +4 +7 +4 N -4 +16 -14 N -3 +2

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

49.

50.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

Borsec Dorna LaDorna Gerovital Plafar Dero Napolact Cris-Tim Pate Sibiu Zuzu Pate Bucegi Poiana Elmiplant Fares Farmec Covalact Petrom Perla Harghitei Aqua Carpatica Izvorul Minunilor Caroli Kandia Delaco BRD Rom

Frutti Fresh +7 BCR -9 Bibor]eni -2 Primola -4 Doina +8 Banca Transilvania -3 Arctic -2 Romtelecom -16 Albalact -2 Dacia -16 Eugenia -5 Tarom N Dedeman +12 eMAG N CEC -11 M`gura -7 Domo +4 Murfatlar -8 Cotnari -8 Ursus -4 Jidvei N Laura -7 Timi[oreana -9 RoStar -5 Bergenbier -7

Not`: Ierarhia este f`cut` pe baza unui index cumulat calculat folosind scorul de notorietate spontan`, al performan]ei (\n ce m`sur` marca este aleas`) [i al afectivit`]ii (\n ce m`sur` este pl`cut` marca din punctul de vedere al imaginii).

C: Constant; N: New Entry; + Cre[tere \n top; – Sc`dere \n top

STUDIU

pentru sine, mai mult pragmatism. Dac` privim [i din unghiul opus – mai pu]in r`sf`], mai mult accent pe beneficii tangibile, mai mare exigen]` \n alegerea serviciilor, rezerv` mai mare \n fa]a tenta]iilor financiare.

METODOLOGIA STUDIULUI Studiul Unlock Market Research a avut ca scop m`surarea “puterii” m`rcilor române[ti pentru al patrulea an consecutiv. M`surarea nu s-a f`cut din perspectiv` financiar`, corporatist`, ci din perspectiva investi]iei de \ncredere [i afectivitate care le este acordat` de c`tre consumatori.

Scopul acestui al patrulea val al studiului a fost de a identifica puterea m`rcii [i din perspectiva capacit`]ii acesteia de a se men]ine \n top, \n condi]iile \n care brandurile ac]ioneaz` \ntr-un mediu economic instabil [i neprietenos. |n cadrul acestui studiu, Unlock a realizat 1.200 de interviuri telefonice.

Studiul este reprezentativ urban la nivel de regiune, grad de urbanizare, \mp`r]ire pe sex [i vârst` a popula]iei de peste 18 ani. |n urma acestei faze s-a m`surat performan]a m`rcilor române[ti considerând o serie de indicatori \n urma scorurilor ob]inute de principalele m`rci pe urm`toarele dimensiuni: performan]a m`rcii, determinat` de intensitatea preferin]ei consumatorilor pentru marca respectiv`, prin alegeri multiple \ntre m`rci din aceea[i categorie; implicarea emo]ional`, determinat` prin m`surarea gradului de asociere cu o serie de atribute derivate din faza calitativ`. Aceste scoruri au fost mediate \n func]ie de notorietatea m`rcii. Biz Biz

69

PUTEREA INOVA}IEI

Universul corporatist este extrem de ra]ional. Pentru a face fa]` presiunii actuale, \n lumea de business este nevoie de o minte matematic`, \ns`, \ncet-\ncet, creativitatea c창[tig` teren [i devine cel mai important activ al companiilor.

DE OVIDIU NEAGOE 70

Biz

STRATEGIE MANAGEMENT

r`im \ntr-o perioad` marcat` de schimb`ri constante. Cu toate acestea, nu pu]ine sunt companiile care reu[esc s` navigheze cu succes prin apele tulburi ale economiei actuale. Secretul acestora? Creativitatea. Angaja]ii creativi au puterea s` inoveze mai mult. Ace[tia au idei noi, creeaz` noi produse [i identific` noi modalit`]i prin care s` duc` la bun

sfâr[it sarcinile de la birou. “Creativitatea a fost cu siguran]` un mare atu al liderilor [i al companiilor \n perioada de criz` economic` acut`, iar \n perioada imediat urm`toare inventarea [i re-inventarea au devenit elemente obligatorii, atât pentru adaptarea la contexte noi, provocatoare, ale unei lumi \n permanent` schimbare, cât [i pentru a marca mai pregnant diferen]a fa]` de competi]ie”, spune pentru Biz, Sonia N`stase, General Manager la Howard Johnson Grand Plaza Hotel Bucure[ti.

“Creativitatea este elementul de diferen]iere, elementul care aduce valoare ad`ugat` [i cote suplimentare de pia]`, \n termeni economici, sau care, \n termeni mai «laici», duce la excelen]`”, mai spune Sonia N`stase.

Acum, mai mult ca niciodat`, companiile au nevoie s` inoveze. {i de]in`torii frâielor companiilor sunt con[tien]i de aceasta. O arat` [i un studiu realizat recent de firma de consultan]` [i audit financiar PwC. Acesta arat` c` directorii generali din \ntreaga lume \[i canalizeaz` eforturile pentru a determina organiza]iile s` inoveze [i s` g`seasc` noi modalit`]i prin care s` \[i deruleze afacerile, \n \ncercarea de a stimula cre[terea \ntr-un climat economic global dificil. Astfel, 97% dintre managerii companiilor v`d inova]ia ca pe o prioritate pentru organiza]iile \n fruntea c`rora se afl`.

Rezultatele sondajului au ar`tat, de asemenea, o schimbare a modului \n care directorii generali \[i definesc rolul \n promovarea inova]iei. |n prezent, managerii recunosc c` trebuie s` fie implica]i personal \n promovarea inova]iei \n companiile pe care le conduc, 37% dintre ace[tia recunoscându[i rolul de lider \n aceast` zon`, iar 34% se identific` drept “vizionari”.

Acest lucru contrasteaz` puternic cu situa]ia \ntâlnit` \n urm` cu trei ani, atunci când 12% dintre directorii generali se declarau la cârma strategiei de inova]ie \n organiza]iile lor. Beneficiul?

Cele mai inovatoare companii din lume estimeaz` o cre[tere a veniturilor cu peste 60% \n urm`torii cinci ani, ceea ce se traduce printr-un plus de 250 de miliarde de dolari la venituri, ca rezul-

tat al inova]iilor \n toate opera]iunile. “|n condi]ii de criz`, de transform`ri ale mediului de business [i ale organiza]iilor, creativitatea [i inova]ia reprezint` atuuri \n gestionarea acestor situa]ii”, spune Ionu] Tarcea, consultant [i totodat` trainer pe inova]ie la Ascendis. “Schimbarea, pornit` de la top management, bazat` pe definirea a noi cadre de referin]` [i noi modalit`]i de a face lucrurile, are [anse mari de succes dac` este generat` [i sus]inut` de CEO. Creativitatea [i inova]ia ar trebui s` fac` parte din setul de valori al organiza]iei”, adaug` Tarcea.

Nu cu mult timp \n urm` companiile tehnice erau percepute ca fiind preponderent la originea inova]iei, acum este un factor de cre[tere esen]ial pentru toate organiza]iile, indiferent de sectorul [i regiunea de provenien]` a organiza]iilor. Companiile schimb` radical modalit`]ile prin care inoveaz`, iar procesul de inova]ie a dep`[it grani]ele produsului [i ale serviciilor [i acum se extinde la modelul de business [i opera]iuni. “Nu cred c` po]i avea succes f`r` un dram de creativitate”, spune Mihai Sfrijan, Head of Studio la King Bucure[ti, produc`tor de jocuri online. “Dac` nu inovezi sau nu \ncerci s` evoluezi, nu vei ajunge niciodat` \n vârf, ci vei r`mâne jos, \ncercând s` copiezi ceea ce fac cel`lalte echipe de succes. Este [i acesta un mod de a face lucrurile [i de a conduce o afacere \ns` rezultatul ob]inut va fi unul minim care, cel mult, va men]ine compania la un nivel constant. F`r` creativitate ratezi [ansa de a atinge poten]ialul maxim”, adaug` Sfrijan.

DE LA CREATIVITATE LA INOVA}IE {I SCHIMBARE O simpl` idee poate schimba lumea. |ns`, de cele mai multe ori, cele mai \ndr`zne]e sau vizionare idei se sting \nainte s` fie puse \n practic`, din diverse motive, printre care se num`r` temerea unui angajat de a o propune conducerii companiei sau lipsa unui buget. Cum inova]ia \n sine are la baz` una sau mai multe idei creative \mbun`t`]ite constant, corpora]iile aflate Biz

71

STRATEGIE MANAGEMENT

CUM ARAT~ INOVATORII DE MÂINE? Colegii, managerii direc]i [i clien]ii au descris ca fiind inovatori, creativi pe cei care au ob]inut scoruri mai ridicate la:

Nevoia [i motiva]ia de a avea succes, control

PUTERE

Dramatici, caut` aten]ia

MELODRAM~

MANIPULARE

AROGAN}A

Viziune, |ncrederea creativitate, excesiv` interese intelec\n tuale for]ele proprii

CURIOZITATE

AMBI}IE

Ini]iativ`, leadership

SOCIABILITATE

Extraversie, comunicativitate

{arman]i, aventuro[i, cu apetit pentru risc

Pe de alt` parte, acela[i grup a identificat ca fiind mai pu]in inovatoare persoanele care au avut scoruri mai mari la urmatoarele scale:

Inventarul de valori [i motiva]ii

Meticulo[i [i micro-manageri Cu aversiune fa]` de riscuri, rezisten]i la schimbare

SECURITATE

MVPI

Inten[i, pasionali, dar u[or de demoralizat

SUBMISIVITATE

Profilul de dezvoltare

PERFEC}IONISM

HDS

PRECAU}IE

Inventarul de personalitate

VOLATILITATE EMO}IONAL~

HPI

Dornici de a fi pe placul [efilor Nevoia de structur` [i ordine

Sursa: HART Consulting \n goana dup` inova]ie trebuie s` \n]eleag` cu rapiditate c` \n creativitate este loc [i de mici e[ecuri atâta vreme cât nu afecteaz` businessul. “Din punct de vedere psihologic, \ntr-o organiza]ie, personalit`]ile manageriale [i cele creative sunt du[mani \nn`scu]i, care sunt predispu[i s` nu se \n]eleag` niciodat` reci72

Biz

proc”, spune M`d`lina B`lan, Managing Partner la HART Consulting. “Cercet`rile arat` c`, pentru succesul financiar al unei companii, creativitatea este esen]ial`. Mai mult, creativitatea este o tr`s`tur` de personalitate cu un grad foarte mare de dezirabilitate \n mediul de business”, adaug` M`d`lina B`lan.

Un studiu realizat de Adobe arat` c` 78% dintre responden]i consider` creativitatea ca fiind important`, \n timp ce 85% sunt de p`rere c` o gândire creativ` este crucial` \n rezolvarea unei probleme ap`rute la munc`. O alt` concluzie a studiului realizat de compania de software este c` 33% dintre responden]i asociaz` gândirea creativ` cu abilitatea de a genera idei inovatoare [i acela[i procent o asociaz` cu gândirea “out of the box”. La polul opus, 5% dintre participan]ii la sondaj ascociaz` gândirea creativ` cu identificarea solu]iilor noi [i 3 procente cu o abordare neortodox`. Mai mult, raportul r`spunde [i la \ntrebarea care se ridic` cu privire la percep]ia angaja]ilor asupra nivelului propriu de creativitate.

Astfel, la nivel global 39% dintre reponden]i consider` c` sunt creativi. |n România, dou` treimi dintre angaja]i se autoevalueaz` ca fiind creativi \ntr-o m`sur` mare, iar aproape jum`tate \i evalueaz` pe ceilal]i români, \n general ca fiind creativi, potrivit rezultatelor din “Românii, un viitor previzibil” [i “Valorile angaja]ilor români”, cercet`ri ample realizate de Dorin Bodea, Senior Consultant la Result Development. Cele dou` studii mai arat` c` marea majoritate a angaja]ilor români consider` creativitatea ca fiind una dintre principalele lor resurse, care poate face diferen]a [i pe termen scurt, care \i ajut` la nivel profesional s` fie recunoscu]i [i promova]i. “Una dintre explica]ii este legat` de spontaneitate, de cultura contextual` preponderent emo]ional`, de centrarea pe prezent, pe tr`irea clipei”, spune Dorin Bodea.

“Acesta este [i motivul pentru care \n bun` m`sur`, toat` creativitatea exprimat` se risipe[te, nefiind fructificat`.

Pentru c` f`r` un cadru structurat, f`r` disciplin` [i rigurozitate, aceast` resurs` legat` de creativitate se irose[te f`r` a avea un impact \n crearea de plus-valoare. Este ceea ce se \ntâmpl` as`zi \n multe companii române[ti, este ceea ce se \ntâmpl` cu fiecare dintre noi având mii de idei minunate, care \ns` nu sunt valorificate, nu sunt implementate sub forma unui proiect”, completeaz` realizatorul celor dou` c`r]i. Biz

life Ultima frontier` \n business Cum turismul spa]ial devine \ncet-\ncet realitate [i se va dezvolta exponen]ial \n urm`torul deceniu, antreprenorii se preg`tesc s` exploreze o nou` frontier` \n business. DE OVIDIU NEAGOE

S

e spunea c` “limita este cerul”.

Dar o serie de antreprenori cu viziune [i curaj au demontat acest mit [i acum preg`tesc adev`rate flote de aeronave comerciale, care s` duc` amatorii de concedii “un pic altfel” \n spa]iu. |ns` nu trebuie s` construie[ti o nav` spa]ial` [i s` trimi]i turi[ti pe orbit` pentru a fi un antreprenor de succes \n “industria” spa]ial`. Acesta este pariul pe care Final Frontier Design, o companie american` fondat` de un rus, sper` s` \l câ[tige \n viitorul apropiat, din produc]ia de costume spa]iale pentru zborurile comerciale. {i compania are toate [ansele de reu[it`. Turismul spa]ial, \n ciuda fazei incipiente \n care se afl` \n prezent, a reu[it s` strâng` din partea unor companii emblematice, precum Virgin Galactic, de]inut` de Sir Richard Branson, investi]ii de peste 1,4 miliarde de dolari. Ideea \i apar]ine antreprenorului Nikolai Moiseev, care a lucrat \n trecut pentru produc`torul de costume spa]iale rus Zvezda. Acum, rusul mizeaz` pe cre[terea exponen]ial` a turismului spa]ial [i propune o idee de costum potrivit pentru spa]iu, dar care s` fie purtat de amatori, nu de un astronaut de profesie. Costumul propus de Moiseev cânt`re[te 6,6 kg, \n timp ce Apollo A7L purtat de astronautul american Buzz Aldrin, a doua persoan` care a p`[it pe Lun`, avea o greutate de 34,5 kg. Biz

GREII “MUZICII GRELE”

Membrii trupei de heavy metal Metallica vor ajunge \n România la finele acestei luni. Cu toate c` nu vor sus]ine un concert \n adev`ratul sens al cuvântului, fanii renumitei trupe americane vor avea ocazia s` asculte o parte dintre melodiile preferate pe marile ecrane din toat` ]ara. Motivul? Premiera filmului “Metallica Through the Never” regizat de Nimród Antal, care a reu[it s` creeze un eveniment cinematografic 3D de neratat pentru iubitorii legendarei forma]ii de heavy metal.

Biz

67

LIFE

{TIRI

Rege la al doilea mandat King, dezvoltatorul de jocuri pentru re]eaua de socializare Facebook, a lansat Gospo’s Great Adventure, cel de al doilea titlu produs integral \n studioul companiei din Bucure[ti. Gospo’s Great Adventure este un joc de tip casual [i con]ine [i elemente de puzzle, fiind disponibil gamerilor din toat` lumea de la finele lunii trecute pe platforma King.com. La dezvoltarea titlului a lucrat o singur` echip` din Bucure[ti, timp de patru luni. Este o combina]ie de elemente din Candy Crush Saga [i Pet Rescue Saga, cu câteva elemente de fizic`. Dezvoltatorii promit c`, dac` jocul se va dovedi un succes, va fi portat [i pe Facebook [i pe smartphone-uri.

“Suntem curio[i s` vedem care va fi reac]ia utilizatorilor \n privin]a acestui joc [i ne dorim s` aib` cel pu]in succesul pe care l-a avut Bubble Witch”, spune Mihai Sfrijan, Head of Studio King Bucure[ti. “Gospo’s Great Adventure vine cu o poveste amuzant` legat` de alegerea numelui. C`utam un nume atractiv [i u[or de re]inut care s` ilustreze principalele elemente din joc, \ns` toate erau luate. Atunci, ne-a venit ideea de a \mprumuta porecla colegului nostru care a lucrat la dezvoltarea sa, Gospo”, mai spune Sfrijan. (Ovidiu Neagoe)

Performan]` [i siguran]` AROBS Transilvania Software a lansat recent campania “Furat`, ud` sau cr`pat`? {ezi blând! Tableta Smailo e asigurat`”, prin care utilizatorii tabletelor Android Smailo Web Energy 8 sau Smailo Web Energy 9.7 beneficiaz` de o garan]ie de un an. Prin aceasta, compania asigur` servicii gratuite de reparare \n cazul deterior`rii accidentale – situa]ie care nu este acoperit` de garan]iile normale.

Mai mult, un alt beneficiu al campaniei, care se desf`[oar` pân` la finele lunii ianuarie din 2014, const` \n faptul c`, \n cazul unui furt, tableta este \nlocuit`. “Lansarea acestei campanii demonstreaz` angajamentul nostru fa]` de clien]ii Smailo de a le oferi produse [i servicii de calitate, asigurându-le o experien]` mobil` la pre]uri decente”, spune Voicu Oprean, director general al AROBS. “|n cazul dispozitivelor mobile, accidentele nedorite sunt destul de frecvente, \n special c`z`turile [i imersiunile \n ap` sau alte lichide. Prin aceast` campanie, vrem s` le oferim utilizatorilor de tablete Smailo 365 de zile f`r` griji. Utilizatorii cu copii de vârst` pre[colar` au cele mai multe motive s` se bucure de aceast` ofert`”, mai precizeaz` Oprean. (O.N.)

68

Biz

CALENDAR

23 OCTOMBRIE Unul dintre factorii de succes din mediul de business este, f`r` \ndoial`, reputa]ia. De[i aceasta se cl`de[te \n timp, pe baza unor performan]e, exist` [i câteva secrete prin care oamenii de afaceri [i nu numai pot crea o imagine favorabil` \ntr-un timp mai scurt. Toate re]etele vor fi prezentate \n cadrul seminarului “Brandingul personal – strategii [i tactici pentru succes \n carier`”, organizat de Funda]ia Calea Victoriei.

11 OCTOMBRIE Nu-i a[a c` v` mai aminti]i de piesa care f`cea valuri la jum`tatea anilor '90, “Cotton Eye Joe”, interpretat` de trupa suedez` Rednex? Dac` r`spunsul este afirmativ, cu siguran]` ve]i dori s` reasculta]i piesa [i s` rememora]i momentele pl`cute din acea vreme. Grupul va sus]ine primul concert \n ]ara noastr`, la Hard Rock Cafe din Bucure[ti.

11 OCTOMBRIE Este o dat` care merit` trecut` \n agend`. Motivul? Atunci va debuta pe marile ecrane filmul biografic “Diana”, care spune povestea vie]ii Prin]esei de Wales, prima so]ie a Prin]ului Charles.

Filmul, care apare la pu]in timp de la comemorarea a 16 ani de la moartea

“Prin]esei inimilor”, este regizat de Oliver Hirschbiegel [i \i are \n rolurile principale pe Naomi Watts [i Naveen Andrews.

15 OCTOMBRIE Este ultima zi \n care mai pute]i trece pragul Muzeului Na]ional de Istorie a României pentru a vizita expozi]ia “1913: Al Doilea R`zboi Balcanic [i Pacea de la Bucure[ti”, care strânge la un loc un volum impresionant de documente, fotografii [i c`r]i po[tale menite s` ofere o imagine complex` asupra unui episod controversat al istoriei României [i Europei de Sud-Est.

3 OCTOMBRIE Va avea loc, la Sala Polivalent` din capital`, un concert sus]inut de trupa Vunk, \n care forma]ia [i-a propus, ca al`turi de public, s` caute fericirea [i s` “opreasc` timpul \n loc” pre] de dou` ore.

Biletele au fost puse deja \n vânzare [i au pre]uri cuprinse \ntre 30 [i 79 de lei.

LIFE

{TIRI

Vine ploaia, bine-mi pare...

Concediul a luat sfâr[it. Acum, una dintre cele mai bune modalit`]i de re\nc`rcare a bateriilor pentru o nou` s`pt`mân` de lucru, cât timp vremea este \nc` frumoas`, const` \n petrecerea unor clipe de deconectare \n propria gr`din`. DE ALEXANDRU ARDELEAN “Toat` lumea spune c` gr`din`ritul \nseamn` relaxare. Nu-i adev`rat. |nseamn` murd`rie, durere de spate [i munc` mult`. |ns` pentru mine, gr`din`ritul \nseamn` frumuse]e. Nu se compar` cu nimic momentul când te a[ezi \n gr`din`, cu un pahar de vin, [i prive[ti r`s`ritul dintr-o zon` verde perfect`, \ngrijit` de tine.” Ioana Nicolaescu lucreaz` \ntr-un mediu strict, cu reguli clare, fiind Online Marketing Manager la UniCredit }iriac Bank. |ns` atunci când este \n gr`dina ei, regulile sunt \nlocuite de plante, mediul devine creativ [i \i permite s` se joace [i s` experimenteze a[a cum \[i dore[te ca s` ias` ceea ce vrea ea: o buc`]ic` de rai personal. {i pentru c` are o gr`din` mare, Ioana a \mp`r]it-o: are o zon` pentru pomi fructiferi, una pentru flori, alta pentru brazi [i una pentru legume. De aceea, \n gr`dina Ioanei \ntâlne[ti hortensii, magnolii, liliac al`turi de trandafiri, lalele, dar [i ro[ii, castrave]i, ardei, gazon, leandru, rozmarin, salvie, brazi sau crini. Ca orice gr`dinar care se respect`, Ioana folose[te tot felul de unelte care o ajut` s`-[i des`vâr[easc` gr`dina. |n primul rând, m`nu[ile, apoi foarfeca de gr`din` [i cea de gard viu, care i se par indispensabile, dar [i cultivatorul [i s`p`liga dubl`.

Uneltele bune sunt greu de g`sit, \ns` MOL România propune iubitorilor de

plante o promo]ie pe placul lor. Pentru fiecare achizi]ie de minimum 25 de lei din benzin`riile companiei, ve]i primi o etichet` pe care o pute]i lipi pe un cupon promo]ional, cu care ve]i putea cump`ra produsele Fickars sau Gerber.

Mecanismul PowerGear genereaz` mai mult` putere de t`iere cu efort mai mic depus de utilizator [i fric]iunea dintre degete [i mâner este eliminat` pentru reducerea \ncord`rii mâinii. Mai mult, un alt avantaj al acestui mecanism const` \n faptul c` mânerul rotativ se deschide paralel cu cel`lalt pentru a permite utilizatorului s` foloseasc` toate degetele simultan. Plantatoarele Fiskars

beneficiaz` de un design ergonomic, ce permit o utilizare confortabil` la plantarea, cultivarea, plivitul [i \ns`mân]area solului. Mai mult, plantatoarele au margini rotunjite pentru a evita r`nirea r`d`cinilor, sunt fabricate din poliamid` armat` cu fibr` de sticl` [i sunt rezistente la temperaturi extrem de sc`zute sau de ridicate.

Astfel c` tot ce mai ave]i de f`cut este s` lua]i instrumentele de la MOL [i s` v` apuca]i de gr`din`rit. |ns` nu trebuie s` renun]a]i dac` nu v` iese din prima a[a cum a]i visat. Gr`din`ritul \nseamn` perseveren]`, care va aduce la final o r`splat` binemeritat`. Biz

Biz

69

LIFE

GADGET

Experien]` de la A la Z1 Un smartphone rezistent la ap` cu o camer` foto de excep]ie, burdu[it cu cele mai noi tehnologii Sony. Sunt doar câteva dintre atuurile noului Xperia Z1, un telefon premium care promite. DE GABRIEL BÂRLIG~

BIZ APPS cele mai bune aplica]ii pentru mobilitatea ta

Roambi Analytics Dac` nu reu[i]i s` \n]elege]i mare lucru din tabelele referitoare la vânz`rile din ultima lun`, aceast` aplica]ie va transforma cifrele seci \n elemente grafice u[or de vizualizat [i \n]eles. Pute]i introduce date din orice surs`. Graficele rezultate pot fi incluse \n prezent`ri.

Yammer Este o minire]ea social` pe care o pute]i crea \n orice companie sau grup de lucru. E perfect` pentru proiecte ce implic` echipe aflate \n loca]ii diferite. Pute]i \mp`rt`[i cu ceilal]i utilizatori idei, link-uri, pute]i pune \ntreb`ri sau r`spunde la ele u[or [i intuitiv.

ac` nu v` deranjeaz` m`rimea (crede]i-m`, la smartphone-uri, cel pu]in, m`rimea conteaz`, doar c` mai degrab` \n sens invers), noua ofert` Sony pe segmentul premium sun` excelent. Mai ales dac` vre]i fotografii mai bune [i mai sc`pa]i telefonul prin hele[teu \n timp ce pescui]i. Sony Xperia Z1, lansat la IFA, este rezistent la ap` [i are \ncorporat obiectivul multipremiat G Lens, cu un unghi de vizualizare de 27 de milimetri [i deschidere F2.0, senzor de imagine CMOS Exmor RS, de dimensiunea 1/2,3 [i 20,7 megapixeli, precum [i un motor BIONZ de procesare a imaginilor cu algoritmul de la camerele compacte digitale ale Sony, care reduce zgomotele de imagine, ofer` autofocus rapid [i stabilizarea imaginii.

Un cadru de aluminiu dintr-o singur` bucat` [i sticl` rezistent` atât frontal, cât [i dorsal asigur` durabilitatea telefonului

D

70

Biz

[i scufundarea f`r` emo]ii \n ap`. Cu condi]ia s` nu uita]i neacoperite porturile de pe lateral. V` avertizez c` e m`ricel.

L-am avut \n teste pe predecesorul lui, Xperia Z, care este un pic mai mic, [i operarea cu o singur` mân` \ntâmpin` unele dificult`]i (\n special ap`sarea accidental` a unor iconi]e). Dar, odat` ce te obi[nuie[ti, ecranul de 5 inci \ncepe s`-]i plac`.

Xperia Z1 are un procesor quad-core Qualcomm Snapdragon 800 de 2,2 GHz cu cel mai recent GPU (unitate de procesare video) [i o baterie de 3.000 mAh. Prin activarea modului Sony Battery STAMINA, aplica]iile sunt \nchise automat pentru a economisi energie atunci când nu le folose[ti, putând fi reactivate rapid. Telefonul are memorie RAM de 2 GB [i memorie Flash de pân` la 16 GB, cu slot de expansiune microSD, pân` la 64 GB, [i este disponibil \n culorile negru, alb [i nuan]e de violet. Biz

Kingsoft Office Este o suit` de aplica]ii perfect` pentru oricine dore[te un birou mobil. Ofer` suport pentru 23 de tipuri de fi[iere [i pentru cloud [i poate fi integrat` \n mail.

Interfa]a discret` nu \mpiedic` utilizarea documentelor, care pot fi vizualizate [i ca pagini web.

Hub++ Ofer` posibilitatea de a primi notific`ri inteligente, numai pentru e-mailurile importante.

Pute]i crea filtre ca s` primi]i alerte doar pentru mesajele care v` intereseaz`, pute]i alege tipul de alert` (sunet, vibra]ii), pute]i previzualiza mesajul [i r`spunde la el direct din notificare.

LIFE

AUTO

Ma[ini de vis cum n-a]i visat Multe dintre nout`]ile de la Salonul Auto de la Frankfurt arat` clar direc]ia \n care se mi[c` industria auto: propulsii hibride, ma[ini versatile bune [i \n ora[, [i la drum lung, plus un accent tot mai mare pe design cât mai original. DE GABRIEL BÂRLIG~ Porsche 918 Spyder Poate cel mai cool hibrid de pe pia]`, Porsche 918 Spyder a fost \n sfâr[it ar`tat lumii la Frankfurt \n varianta de produc]ie. Este un model supersport gândit de la \nceput pentru propulsie hibrid`. Cele dou` motoare electrice [i propulsorul “clasic” V8 de 4,6 litri dezvolt` \mpreun` nu mai pu]in de 887 CP. Ma[ina poate accelera de la 0 la 100 km/h \n doar 2,8 secunde. Viteza maxim` este de 345 km/h.

Toate astea cu un consum ce porne[te de la 2,5 litri la 100 km (a]i citit bine!). Doar 918 unit`]i vor fi fabricate \n 2014.

Kia Niro Este modelul prin care Kia prefigureaz` un posibil viitor model de segment B. Automobilul a fost desenat la studioul de design Kia din Frankfurt, sub \ndrumarea direct` a lui Gregory Guillaume, [eful de design al Kia pentru Europa. Prin urmare, conceptul Niro respect` tendin]ele [i gusturile europenilor \n materie de autoturisme [i a ]inut cont de a[tept`rile pe care clien]ii de pe B`trânul Continent le au de la un produs complet nou. Caroseria robust` [i impun`toare este stilat`, dar [i juc`u[`, totul \ntr-un “pachet” compact.

72

Biz

LIFE

AUTO

Audi A3 Cabriolet Este fratele mai rebel al sedanului A3. E mai mare fa]` de genera]ia precedent`: lungimea a crescut cu 18 cm, iar ampatamentul [i l`]imea cu câte 2 cm. Prin urmare, a crescut [i capacitatea portbagajului, cu 60 de litri.

Când plou`, decapotabila se acoper` (inclusiv din mers, la viteze de pân` la 50 km/h) \n mai pu]in de 18 secunde cu un plafon de pânz` montat pe un cadru din magneziu [i o]el. Audi A3 Cabriolet vine la lansare cu trei motoare noi, dou` pe benzin` (1,4 [i 1,8 litri) [i unul diesel TDI de 2 litri.

Renault Initiale Paris Acest concept este a [asea “petal`” a noii strategii de design ini]iate de Laurens van den Acker la Renault, reprezentând partea de “\n]elepciune” [i deschidere la nou. Prefigureaz` felul \n care va ar`ta modelul ce va \nlocui celebrul Espace, dar [i ambi]iile m`rcii franceze pentru segmentul premium.

Combin` vitalitatea unui sedan cu caracterul unui SUV [i spa]iul unui minivan. Ce atrage imediat aten]ia la Initiale Paris este plafonul din aluminiu [i plexiglas, pe care sunt desenate cartierele [i str`zile Parisului.

Nissan Friend-Me Conceptul companiei japoneze arat` posibila direc]ie pe care o vor lua sedanurilor genera]iei viitoare. Exteriorul este de-a dreptul dramatic, având numeroase curbe [i elemente scoase \n relief.

Grila \n form` de V e \ncadrat` de faruri cu leduri \n form` de bumerang. La interior sunt patru scaunde individuale, fiecare având ecran tactil pe care se pot afi[a oricând informa]ii despre c`l`torie. Propulsia este hibrid`, dar compania nu ofer` pentru moment alte detalii.

Biz

73

BIZ STAR

Simona Halep, cea mai bun` tenismen` românc` Juc`toarea de tenis de 22 de ani Simona Halep a ob]inut pentru prima dat` un titlu din categoria Premier (la New Haven, SUA), dup` ce a triumfat în 2013 la Nurnberg, s-Hertogenbosch [i Budapesta. DE OANA GRECEA n prezent juc`toarea de tenis originar` din Constan]a se afl` pe pozi]ia 18, cea mai bun` din carier`, cu 2630 de puncte, în clasamentul WTA. Turneul de la New Haven (SUA) a însemnat pentru Simona Halep al patrulea titlu din carier`, dup` ce s-a impus în finala cu sportiva ceh` Petra Kvitova, num`rul 9 WTA [i a treia favorit`.

Pân` la finala din New Haven, ea a mai jucat trei finale, dou` la Fes (2010 [i 2011) [i una la Bruxelles (2012), toate pierdute. Pentru performan]a din SUA,

|

Halep a ob]inut 117.000 de dolari [i 470 de puncte WTA. Conform ziarelor de sport, juc`toarea a câ[tigat 778.842 de dolari în 2013. Înainte de trecerea la profesionism, în 2006, Simona Halep a câ[tigat [i turneul de la Roland Garros la junioare.

S-a f`cut cunoscut` pentru stilul agresiv de joc.

Pentru c` a câ[tigat 4 turnee în 2013, la Nurnberg, la ’s-Hertogenbosch, Budapesta [i New Haven, dar [i pentru c` ne-a f`cut mândri c` suntem români, Simona Halep prime[te Steaua Biz.

Zilele Biz 2013 - ediţia Best of the Best.

Dacă nici tu nu te mulţumeşti cu puţin.

11-15 noiembrie, Howard Johnson Grand Plaza Hotel