Biz 255 by Revista Biz

Biz www.revistabiz.ro

MADE IN GERMANY CUM NE AJUT~ FOR}A ECONOMIEI GERMANE

SPECIAL Nr. 255 • 16 - 31 octombrie 2013 • 7,5 lei

DOU~ DECENII DE BUSINESS

Ei au ales România Au venit ca str`ini, dar s-au stabilit aici \mpreun` cu familiile. Au propriile afaceri [i, cel mai important, iubesc Romånia.

Nr. 255

ROBERT REKKERS (AGRICOVER CREDIT IFN), JOSEPH HADAD (JOSEPH BY JOSEPH HADAD), STEVEN VAN GRONINGEN (RAIFFEISEN BANK), JOAQUIN BONILLA (WUNDERMAN), WARGHA ENAYATI (REGINA MARIA), ROBERTO MUSNECI (SERBAN & MUSNECI ASSOCIATES)

Zilele Biz 2013 - ediţia Best of the Best. Dacă nici tu nu te mulţumeşti cu puţin. 11-15 noiembrie, Howard Johnson Grand Plaza Hotel

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

Acas` \n România entru mul]i dintre noi România este ]ara despre care cu greu avem de spus vorbe bune sau de care suntem mândri doar când cineva reu[e[te o mare performan]` [i ne aminte[te de sentimentul de patriotism bine ascuns undeva \n suflet. Pentru al]ii, România este ]ara din care vor s` plece. “S` scape” este expresia folosit`, fiind convin[i c` undeva, oriunde peste grani]`, este [ansa lor pentru o via]` mai bun`. La extrema cealalt`, pentru strìnii care vin \n România, aceast` ]ar` este surprinz`toare. N-am auzit pe cineva care a venit \n România [i s` nu-i fi pl`cut. E drept c` vin f`r` a[tept`ri sau cu idei de lumea a treia despre noi, dar sunt \ncânta]i de ]ar`, de oameni, de felul nostru de a fi. Mul]i dintre ei ajung s` revin` [i p`streaz` o amintire frumoas` României. Pentru câ]iva dintre strìni \ns`, România a devenit a doua cas`. Sunt acei “expa]i de România”, oameni care au venit din strìn`tate [i au ales s` r`mân`, s` trìasc` aici. Au familii, afaceri construite aici [i, cel mai important, pentru ei România a devenit acas`. E uimitor cum pot vorbi mai frumos decât noi despre acest loc, despre români [i despre ceea se poate face aici. De la aceast` realitate am pornit \n realizarea unui num`r special [i am dorit s`-i reunim pentru o [edin]` foto special` pe oamenii de afaceri care au ales România. De la lumea bancar` la consultan]`, restaurante sau spitale [i publicitate, domeniile \n care activeaz` sunt variate [i arat` poten]ialul pe care noi alegem s` nu-l vedem. Am avut parte de o \ntâlnire de gradul trei, la restaurantul lui Joseph Hadad, [i de o experien]` care ne-a f`cut s` ne reanaliz`m p`rerile despre noi [i ]ara... noastr`. Auzindu-i pe invita]i cum vorbesc despre noi [i cum se simt aici mai bine decât \n Italia, Germania, Mexic, Ungaria, Israel sau Olanda, am avut un nea[teptat sentiment de bine, de satisfac]ie. {i am \n]eles din nou celebra expresie “Acas` este acolo unde te sim]i cu adev`rat acas`”.

ISSN 1454-8380

Tipografie:

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro

Biz

sumar Biz www.revistabiz.ro

MADE IN GERMANY CUM NE AJUT~ FOR}A ECONOMIEI GERMANE

SPECIAL

Ei au ales România Au venit ca str`ini, dar s-au stabilit aici \mpreun` cu familiile. Au propriile afaceri [i, cel mai important, iubesc Romånia.

Nr. 255

4 6 8 12 26 32 2

Biz

Genera]iile, la raport Record de produc]ie la Dacia Cu cât a sc`zut averea românilor? Cover story: Ei au ales România Dou` decenii de business Povestea unui milion de oameni

FOTO COPERT~: VALI MIREA

Nr. 255 • 16 - 31 octombrie 2013 • 7,5 lei

DOU~ DECENII DE BUSINESS

34 36 38 40 42 46 48

Parteneriat pentru casele românilor 20 de ani inspira]i din natur` Bucuria gustului brânzeturilor de calitate Made in Germany Ich spreche Rumänisch... intens [i divers Urm`torul balon de s`pun Recucerirea Europei

50 52 58 62 2 66 70 80

Un corporatist \n s`lb`ticie Business artizanal cu cre[tere s`n`toas` Noul val \n [apte z`ri Antrenamente pentru manageri Gustul dulce al naturii C`l`toare printre idei [i senza]ii Steaua Biz: Radu Georgescu, la al treilea exit de succes

Grafic`: © Fanelie Rosier-Dreamstime.com

agend`

GENERA}IILE, LA RAPORT Ce-i stârne[te aten]ia unui baby boomer? Cum consum` media Genera]ia X [i cum se raporteaz` la branduri [i mediile de comunicare un tân`r al Genera]iei Y? DE LOREDANA S~NDULESCU Starcom MediaVest Group identific` printr-o nou` serie a HumanGraphExperience, studiul lansat \n februarie anul acesta, punctele comune [i diferen]ele la nivelul intereselor [i consumului de media dintre trei genera]ii: Baby Boomers (acum \n vârst` de 49 - 67 ani), Genera]ia X (acum \n vârst` de 33 - 48 ani) [i Genera]ia Y (acum \n vârst` de 14 - 32 ani). Locurile de munc` \n educa]ie, construc]ii [i industrie nu mai prezint` interes pentru genera]iile tinere, spre deosebire de Baby Boomers. Reprezentan]ii Genera]iei Y au cu totul alte preferin]e de angajare, ocupând mai ales locuri de munc` \n servicii, comer], IT [i 4

Biz

domeniul financiar. Genera]ia tân`r` manifest` cel mai mare interes pentru tehnologie (computere/IT – 58% Genera]ia Y, 35% Genera]ia X, 18% Baby Boomers; internet – 79% Genera]ia Y, 51% Genera]ia X, 26% Baby Boomers), dar [i pentru [tiin]`, tehnic` [i domeniul auto. Pe de alt` parte, tinerii sunt cel mai pu]in interesa]i de problemele politice [i sociale. Cu toate c` folosesc internetul \ntr-o m`sur` mai mic`, odat` ce \l descoper` Baby Boomers prezint` acela[i interes pentru produsele prezente \n mediul online ca [i genera]ia mai tân`r`. Consumul de TV este diferit \n rândul celor trei genera]ii: activ [i planificat pe

durata \ntregii zile pentru Baby Boomers; calitativ [i selectiv pentru Genera]ia X; \ncontinuu ca background pentru Genera]ia Y, care are [i cel mai accentuat comportament multitasking. Atât revistele, cât [i ziarele sunt consumate \n aceea[i m`sur` de c`tre cele trei genera]ii, diferen]ele ap`rând la nivel subiectelor citite: [tiri [i re]ete culinare pentru genera]iile mai mature, respectiv mod`, frumuse]e, horoscop, fotbal, internet pentru Genera]ia Y. Radioul este ascultat pentru muzic` de c`tre Genera]ia Y, pentru [tiri de c`tre Baby Boomers [i atât pentru [tiri, cât [i pentru muzic` de c`tre Genera]ia X. Biz

AGEND~

{TIRI

De la MiG la F-16

Foto: © Kobby Dagan-Dreamstime.com

România va cump`ra 12 avioane F-16 modernizate din excedentul For]elor Aeriene Portugheze, conform informa]iilor furnizate de MApN. Ministerul precizeaz` c` \n perioada urm`toare aeronavele vor fi modernizate, motoarele vor fi reparate capital [i va \ncepe preg`tirea, \n Portughalia, a personalului român ce va opera avioanele F-16, format din 9 pilo]i [i 75 de tehnicieni. “Dup` finalizarea negocierilor de ordin tehnic [i financiar, contractul de achizi]ie a fost semnat dup` ob]inerea autoriza]iei de transfer din partea american`. Acest tip de autorizare, acordat` de Congresul SUA, este obligatorie \nainte de \ncheierea oric`rui contract”, se arat` \n comunicatul MApN. Aeronavele sunt planificate s` soseasc` \n România \n cursul anului 2016, urmând ca pân` la finalul anului 2017 s` se realizeze capacitatea opera]ional` necesar` serviciului de lupt`, pe baza contractului \ncheiat cu guvernul Republicii Portugheze [i a contractelor succesive care urmeaz` a fi \ncheiate cu guvernul SUA. România va utiliza aceste avioane pentru \nt`rirea securit`]ii spa]iului aerian na]ional [i cre[terea nivelului de interoperabilitate cu for]ele NATO. (Oana Grecea)

Record de produc]ie la Dacia

Renault promite c` produc]ia de la Pite[ti nu va fi afectat` de noile investi]ii din Maroc [i Rusia [i va fi men]inut` cel pu]in la nivelul actual. Carlos Ghosn, director 6

Biz

general al Alian]ei RenaultNissan, a declarat cu ocazia unei vizite \n România c` uzina din Pite[ti a avut o produc]ie-record de 343.000 de autovehicule \n 2013. Potrivit unui comunicat de pres` al Administra]iei Preziden]iale, Carlos Ghosn i-a prezentat pre[edintelui Traian B`sescu planurile de dezvoltare ale companiei pentru anii urm`tori, care includ men]inerea activit`]ii uzinei Dacia de la Pite[ti m`car la nivelul actual. Totodat`, directorul Alian]ei RenaultNissan a dat asigur`ri c` planul de afaceri

al Renault pentru perioada urm`toare prevede ca dezvoltarea produc]iei \n Tanger (Maroc) [i Togliatti (Rusia) s` nu afecteze produc]ia \n uzina de la Pite[ti, dar c` o cre[tere viitoare a activit`]ii acestor unit`]i de produc]ie va depinde, \n mare m`sur`, de evolu]ia competitivit`]ii [i productivit`]ii acestora, potrivit unui comunicat de pres` al Pre[edin]iei. La finalul convorbirilor, pre[edintele i-a \nmânat lui Carlos Ghosn Ordinul Na]ional “Steaua României” \n grad de Comandor, \n semn de \nalt` apreciere pentru contribu]ia determinant` \n eficientizarea industriei de automobile din ]ara noastr`. (G.B.)

AGEND~

{TIRI

Cu cât a sc`zut averea românilor? Potrivit studiului, de la o “avere” de 13.667 de de dolari pe locuitor \n 2012, românii au coborât la 11.191 de dolari \n acest an. Potrivit unei analize a raportului realizate de Ernst & Young, acela[i indicator doar pentru popula]ia adult` arat` o descre[tere a averii românilor de la 17.164 de dolari \n 2012 la 14.044 de dolari \n 2013. Ceea ce reprezint`, din nou, o sc`dere de 18%. Dac` ne referim la cât din averea mondial` este reprezentat` de averea românilor, din nou România este pe tendin]` descresc`toare, ajungând de la 0,13% \n 2012 la 0,1% \n 2013. Nivelul averii este calculat de Credit Suisse Research Institute ca totalul

Biz

activelor financiare [i imobiliare minus totalul datoriilor. La jum`tatea lui 2013, un român adult avea \n medie 6.426 de dolari active financiare, 10.528 de dolari active imobiliare [i o datorie de 2.910 dolari. Fa]` de 2012, activele imobiliare s-au p`strat relativ constante, \ns` activele financiare au sc`zut dramatic, cu aproape 30%. |n acela[i timp, datoriile au crescut [i ele, cu aproape 23%. Aceasta \nseamn` c`, de la o valoare medie de 60 dolari pe adult \n anul 2000, datoria medie a crescut, pân` la mijlocul lui 2013, de aproape 49 de ori, conform estim`rilor Credit Suisse. Aceste cifre ne claseaz` \nc` \n zona de venit mediu jos, sub 25.000 de dolari pe

Foto: © Alphaspirit-Dreamstime.com

|n 2013, averea românilor a ajuns la 11.191 de dolari, \n sc`dere cu 18% fa]` de 2012, conform raportului asupra bog`]iei la nivel mondial realizat de Credit Suisse Research Institute. DE GABRIEL BÂRLIG~

adult. Analizând harta “bog`]iei” din raport, ]`rile vestice intr` toate \n categoria peste 100.000 de dolari pe adult, cu câteva excep]ii precum Portugalia [i Polonia, care intr` \n categoria 25.000-100.000 de dolari. Biz

AGEND~

{TIRI

How it’s made – chipsurile Lay’s Duleul Lay's a ajuns la final la \nceput de octombrie, iar cartofii de pe parcelele de la Târgul Secuiesc au sosit la fabrica din Pope[ti-Leordeni, pentru a deveni chipsuri. Cartofii \ngriji]i [i recolta]i de dou` echipe de bloggeri, The Knights of the Potato [i Carto4ii, au ajuns la punctul final al c`l`toriei lor. Cu o capacitate de procesare de aproximativ 75 de tone de cartofi pe zi, fabrica din Pope[ti-Leordeni a fost desemnat` \n top 3 la nivel european, din 25 de fabrici, din punctul de vedere al indicatorilor de performan]`. Aici ajung cartofii recolta]i de la fermele Lay's pentru a deveni chipsurile perfecte. Fiecare lot de cartofi recep]ionat la fabric` este testat pentru a se verifica dac` se \ncadreaz` \n standardele de aspect, dimensiune [i compozi]ie, urmând ca loturile care primesc aprobarea s` intre pe linia de produc]ie. Urmeaz` etape de

\ndep`rtare a impurit`]ilor, sortare \n func]ie de dimensiuni, decojire, sp`lare [i feliere. Toate aceste stadii sunt tehnologizate, iar factorul uman este foarte pu]in implicat \n procesul de produc]ie. La felierea cartofilor, lamelele se schimb` periodic, iar la fiecare or` se colecteaz` câteva felii de cartof pentru a fi verificate, astfel \ncât s` fie conforme cu standardele de calitate Lay's.

Pr`jirea chipsurilor se face \n ulei de floarea-soarelui, dup` care chipsurile sunt verificate din nou automat, iar orice chips cu imperfec]iuni este \ndep`rtat cu un jet de aer. Una din cele mai importante etape dup` pr`jire este verificarea efectuat` \n laboratorul special, unde se determin` con]inutul de ulei [i sare, care trebuie s` se \ncadreze \n standardele Lay’s. Tot aici se compar` chipsurile produse cu Golden Standard – chipsurile perfecte. Ultima etap` \nainte de ambalarea produsului final este aromatizarea, iar de data aceasta au intrat \n produc]ie dou` arome noi de sezon – Lay’s cu Iaurt [i usturoi si Lay’s cu smântân` [i ciuperci, propuse de cei doi protagoni[ti ai duelului, Puya [i Cabral. (Simona Andrei)

Biz

Best of the Best Zilele Biz 2013

Cei care au curajul s` \ndr`zneasc`, cei care zi de zi lupt` pentru a-[i transforma visele \n realitate vor reu[i s` treac` cu bine climatul economic al zilelor noastre. |n lupta lor au nevoie de cele mai eficiente arme: informa]ie, idei, inspira]ie, parteneri, strategie, modele [i sus]inere. Acesta este motivul pentru care exist` de 12 ani Zilele Biz.

Vino la cea de a 12-a edi]ie a Zilelor Biz. Cel mai relevant eveniment de afaceri din Rom창nia.

Dintre speakeri

Liz Wolstenholme, Head of planning, UK Consumer Marketing, Weber Shandwick

Steven Van Groningen, President & CEO, Raiffeisen Bank

Mircea Tudor, pre[edinte, MB Telecom

Thomas Kolster, fondator al The Goodvertising Agency [i WhereGoodGrows

Iulian Stanciu, General Manager, eMAG

Violeta Luca, CEO, Flanco

Adrian Stanciu, Partener, Wanted Transformation Consultancy

Ionu] Budi[teanu, Inventator

Sergiu Negu], Partener, Wanted Transformation Consultancy

Iulian Padurariu, consultant marketing, MARKS

Harry Meintassis, General Manager, Hay Group Rom창nia

Gabriela Lungu, Chief Creative Officer, Weber Shandwick UK & EMEA

Adina Vlad, Managing Partner, Unlock Market Research

Liviu David, director de crea]ie, NEXT Advertising

Sponsori Organizator

Eveniment recomandat de

Social Media Partner

Cu sprijinul

Din program LUNI Antreprenoriat 11 noiembrie

MAR}I Inova]ie 12 noiembrie

MIERCURI Management 13 noiembrie

JOI CSR 14 noiembrie

VINERI Media & Marketing 15 noiembrie

Parteneri

11-15 noiembrie

2013

Howard Johnson Grand Plaza Hotel

Excelen]` \n antreprenoriat

Antreprenoriatul e cool

Ideea este primul pas. Pentru ca ea s` devin` o afacere trebuie s` treac` prin focul purificator al implement`rii. Afl` de la consultan]i [i speciali[ti cum po]i s`-]i cre[ti afacerea.

Antreprenori Out of the box

Vino s` \i cuno[ti [i las`-i s` te inspire pe cei mai cunoscu]i antreprenori români la lansarea primei edi]ii a topului "Excelen]a \n antreprenoriat", realizat de Biz [i Unlock Market Research.

Managementul inova]iei

Inova]ie f`r` frontiere

Românii inoveaz` \n ]ara lor, \ns` ideile lor sunt \mbr`]i[ate de oameni din \ntreaga lume. Vino s` \i cuno[ti pe antreprenorii online care au dezvoltat proiecte populare la nivel global.

Sus]inem inova]ia!

Pentru orice manager inova]ia reprezint` o provocare. Cum s` faci un proces de business din ceva creativ [i imprevizibil? Afl` chiar de la cei care reu[esc punând inova]ia pe primul plan.

Inova]ie \n management

Strategic, despre strategie

Sesiunea sus]inut` de trei profesori ai Maastricht School of Management România promite nu doar s` ofere participan]ilor idei noi dar mai ales s` reu[easc` s` le pun` \n practic`.

Best Companies For Leadership

|n recesiune, companiile care [i-au g`sit \n inova]ie un aliat de n`dejde au reu[it s` demonstreze c` pot fi imune la efectele devastatoare ale crizei mondiale.

Lec]iile succesului

Construim \mpreun`!

Odat` g`site cele mai bune idei pentru ac]iune, este nevoie de identificarea celor mai bune strategii de implementare a principiilor de dezvoltare durabil` \n companii.

Baza dezvolt`rii sustenabile

De 23 de ani, Funda]ia Principesa Margareta ini]iaz` [i dezvolt` numeroase proiecte durabile \n educa]ie, dezvoltarea comunit`]ii, societ`]ii civile, s`n`ta]ii [i culturii.

Cultura fericirii

Goodvertising

Science of engagement

Advertisingul este raiul pe p`mânt. Toate produsele sunt de la excelent \n sus [i rezolv` pân` [i cele mai imposibile situa]ii, dintr-o singur` mi[care. De ce func]ioneaz` astfel de reclame?

Ca alternativ` la publicitatea clasic`, Thomas Kolster, fondator al WhereGoodGrows, prima platform` colectiv` din lume dedicat` solu]iilor de comunicare sustenabil`, propune goodvertisingul.

Un business original are azi [anse mult mai mari de reu[it`. Afl` de la antreprenorii cu idei originale ce strategii dau rezultate [i cum pot fi ele adaptate afacerii tale.

Echipa care a câ[tigat Marele Premiu la Salonul de Inven]ii de la Geneva, coordonat` de Mircea Tudor, vine la Zilele Biz [i vorbe[te despre cum poate România s` inoveze [i s` uluiasc` o lume \ntreag`.

Este prima edi]ie româneasc` a topului celor mai puternice 20 de companii din perspectiva leadershipului [i este realizat \n exclusivitate pentru revista Biz de Hay Group România.

Când promovezi sustenabilitatea din interior va fi mai u[or de realizat [i \n exterior c`tre alte publicuri ]int`. Iar de aici [i pân` la o filosofie de business de sustenabilitate nu mai e decât un pas.

Liz Wolstenholme, cocreatoare a “Science of Engagement”, explic` mecanismele acestui instrument revolu]ionar, descris de Paul Holmes, drept cel mai interesant concept inventat de o agen]ie de PR \n 2013.

Biz

FOTOGRAFII: VALI MIREA

COVER STORY

EI AU ALES ROMÂNIA Pentru ei, aici e acas`! Sunt diferi]i, dar au ceva \n comun: s-au stabilit aici. Acesta este firul ro[u ce \i une[te pe oamenii pe care \i ve]i cunoa[te \n paginile urm`toare, [apte personalit`]i ale vie]ii publice romåne[ti. Pe unii dintre ei \i [ti]i mai bine, pe al]ii mai pu]in. |ns` fiecare are povestea lui de dragoste cu Romånia. DE ALEXANDRU ARDELEAN

Biz

“speciile” extrem de interesante \ntre diferitele tipologii umane. Sunt profesioni[ti cu \nalte calific`ri, sunt numi]i \n pozi]ii foarte bune, sunt umbla]i prin lume, iar misiunea lor este s` vin` \ntr-o ]ar` ca s` conduc` o companie spre ni[te obiective [i apoi pleac` spre alt` pozi]ie, \n alt` ]ar`, cu alt` misiune. De obicei, nu se implic` \n via]a de zi cu zi a ]`rii \n care se afl`, pentru c` sunt privilegia]i: tr`iesc \n lumea lor [i [tiu c` urmeaz` s` plece. Din cånd \n cånd \ns`, exist` oameni care sunt cuceri]i de ceva, uneori de cineva, [i devin din expa]i reziden]i cet`]eni ai ]`rii \n care veniser` doar pentru o perioad`. Ace[tia au pove[ti frumoase despre cum s-a \ntåmplat declicul [i ce i-a determinat s` r`mån` aici. Sunt oamenii c`rora le ve]i citi pove[tile \n paginile urm`toare. To]i cei pe care i-am \ntålnit vorbesc despre Romånia ca despre ]ara lor. Se refer` la ea folosind cuvinte ca aici, la noi, acas`, facem. Niciunul dintre ei nu vorbe[te despre “]ara aceasta” sau “locul acesta”. To]i au lucruri pe care le iubesc aici, lucruri care le plac mai pu]in, de fapt ca noi to]i. |ns` ceva este diferit la ei fa]` de noi. Ceva ce ar trebui s` \nv`]`m, dincolo de mixul de cultur` cu care vine fiecare. Sunt oameni care vorbesc despre aceast` ]ar` foarte frumos [i vor s` realizeze ceva aici [i s` dea ceva \napoi comunit`]ii din care fac parte. Cineva ar putea s` spun` c` de fapt nu le pas`, c` de fapt nu con[tientizeaz` cu adev`rat via]a de aici, fiindc` sunt cumva privilegia]i [i nu [tiu ce greu e s` fii romån, nu cunosc mo[tenirea cultural` [i a[a mai departe. Gre[it! Le pas` extrem de tare, pentru c` sunt aici din voin]` proprie! Au ales s` r`mån` aici, de[i fiecare dintre ei \n domeniul din care provine putea s` \[i

PRIN OCHII ALTUIA

MANAGERII EXPA}I SUNT UNA DINTRE

Biz

Provin din ]`ri diferite, din medii diferite [i au pove[ti diferite. Dar fiecare se bucur` de faptul c` acum este aici, iar expresia “acas` este aici” am auzit-o la fiecare interviu cu oamenii pe care i-am intervievat pentru paginile ce urmeaz`. Au tr`it schimbarea [i au perceput-o diferit decåt noi, care de multe ori vedem doar lucrurile negative pentru c` suntem intoxica]i de ele [i de mo[tenirea cultural`, \ncåt uit`m de fiecare dat` c` lucrurile se schimb` [i la noi. Uneori mai \ncet, alteori mai repede, dar lucrurile merg \ntr-o direc]ie, [i este cea bun`. Doar c` de multe ori este nevoie de fiecare dintre noi pentru a pune um`rul la schimbare [i a construi Romånia care ne-o dorim. Medicul Wargha Enayati este \n Romånia de peste 30 de ani [i a fondat aici una dintre cele mai mari re]ele de policlinici [i spitale private din ]ar`, Regina Maria. El spune c`, \n primii cinci ani dup` revolu]ie, România nu a trecut prin mari schimb`ri. “|ntre 1995 [i 2000 au fost un pic mai multe schimb`ri, din 2000 [i 2008 foarte multe schimb`ri, iar dup` 2008 ne-am schimbat cu to]ii datorit` crizei”, spune Wargha. De[i locuie[te de 30 de ani \n România, investitorul spune c` suntem “un popor spiritual, nu unul muncitor. Are capacit`]i mari, este talentat, nu neap`rat cult, dar poten]ialul oamenilor este enorm. Problema este c` s-a ratat posibilitatea ca acest poten]ial s` fie canalizat \n ceva bun”, adaug` Wargha Enayati. Dovada c` [i-a dorit foarte mult s` se confrunte cu toate realit`]ile române[ti este faptul c` cei trei copii ai familiei nu sunt la [coli private, ci urmeaz` sau au urmat [coli de stat. “Am ales [coli de stat pentru c` am \ncercat s` fim cât mai pu]ini snobi. Când

vrei s` aju]i la o schimbare nu po]i s` te retragi [i s` zici c` vrei s` schimbi ceva. Sau te integrezi, sau nu vei avea efect.” Conform obiceiurilor din sistemul românesc de \nv`]`mânt, a avut nevoie de meditator pentru copiii s`i.

S~ FACI CE TREBUIE Wargha Enayati a pus punctul pe i: poten]ialul enorm care exist` aici trebuie exploatat mai bine. {i poate nu este prea tårziu ca s` ajungem unde vrem. Nu \nseamn` c` nu vede Romånia acas` \n continuare, ci doar puncteaz` ceea ce vedem cu to]ii [i ne deranjeaz` zilnic. |n opinia antreprenorului, România are dou` mari probleme pentru care nu func]ioneaz` ca un ceas nem]esc: corup]ia [i incompeten]a. “Incompeten]a are cauz` tot \n corup]ie. {i atunci ne \ntoarcem la moralitate, iar moralitatea e cauza principal` pentru care nu ie[im din asta.” Nici sistemul de management nu este cel mai bun, pentru c` managerii uit` s` fie aten]i la nevoile spirituale [i materiale ale angaja]ilor, mai spune el. Nu de aceea[i p`rere referitoare la schimbarea mentalit`]ii este Joseph Hadad. Un chef de renume, care ar fi putut s` \[i deschid` restaurantul ce \i poart` numele \n orice capital` din lumea asta, a f`cut-o la Bucure[ti. Din punctul s`u de vedere, România s-a schimbat mult din 1997 \ncoace, \n primul rând la nivel de mentalit`]i. Hadad \[i aminte[te de obiceiurile românilor (care l-au enervat) de a repara drumuri atunci când vine un [ef de stat, [i asta doar pe bucata pe unde urmeaz` s` circule acel demnitar. “Când a venit Bush s-a renovat bulevardul dinspre Hilton, jum`tate din Calea Victoriei [i zona Ateneului. Doi-trei metri mai \ncolo erau l`sate \n paragin`.” El crede c` acum lucrurile se fac mai bine, iar oamenii sunt mai responsabili.

PROBLEMELE POT AVEA SOLU}II To]i cei cu care am vorbit pentru acest articol au amintit de o mai veche tr`s`tur` de caracter a romånilor, aceea de a complica lucrurile \n loc s` le simplific`m [i ve[nica meteahn` a lui “merge [i a[a”. Trebuie precizat ceva din capul locului: niciunul dintre ei nu

g`seasc` oriunde locuri de munc` la fel de bine pl`tite. Au \nv`]at limba romån` [i se implic` \n comunitate [i o fac extrem de responsabil. Unii dintre ei au devenit chiar cet`]eni ai acestei ]`ri [i to]i au ceva \n comun: iubesc Romånia [i vor s` fie parte a transform`rii acestei ]`ri, ajutånd-o s` devin` mai bun` [i mai european`.

COVER STORY

Din Olanda spre Romånia, cu dragoste Este unul dintre cei mai cunoscu]i bancheri. Un om care a transformat o banc` de stat \ntr-una dintre cele mai de succes pove[ti din sistemul bancar. Steven van Groningen, CEO al Raiffeisen Bank, se simte [i romån, chiar dac` este olandez. DE ALEXANDRU ARDELEAN

ajuns aici ca urmare

a unei pove[ti de dragoste foarte frumoase, care dureaz` [i ast`zi, chiar dac` au trecut 25 de ani de cånd este c`s`torit cu romånca Valeria R`cil` van Groningen. S-a \ndr`gostit de ea la mondialele din 1982, unde Steven van Groningen, un sportiv de performan]`, pe atunci student, participa ca fotograf [i nu ca atlet, c`ci nu se calificase. S-au rev`zut la diversele competi]ii care au urmat. |ntre timp, \n 1983, s-a apucat [i de limba romån`, ca s` poat` s` se \n]eleag` mai bine cu Valeria, iar \n 1985 a cerut-o de so]ie, la Campionatul Mondial [i ea a acceptat. “Ea s-a \ntors \n Romånia. Totul era oficial. Prima dat` am venit \n Romånia \n noiembrie ’85, ca s` depunem actele pentru c`s`torie. Atunci era foarte complicat, cu multe documente, cereri [i tot felul de dovezi, dosarul era foarte gros, dar m-am documentat bine [i atunci am putut s` depunem toate actele, a durat din noiembrie pån` \n iulie ’86. Am stat cåt mai mult timp \n Romånia, eram student, terminasem studiile [i am putut s` \mi permit s` stau foarte mult timp aici. Cam \n 7 luni am primit aprobarea, atunci ne-am c`s`torit [i ne-am mutat \n Olanda, unde am locuit 7 ani, pån` \n 1993.” |n acel an au revenit \n Romånia deoarece Steven van Groningen lucra pentru o firm` de consultan]` care avea un proiect Phare aici. |n 1994, contractul s-a terminat [i pentru c` tot atunci b`ncile olandeze erau interesate de Romånia, a \nceput s` lucreze pentru ABN Amro [i a \nfiin]at banca

aici \n 1995. Apoi s-a mutat \n Rusia, dup` care a plecat \n Ungaria. “Deja aveam ni[te contacte cu grupul Raiffeisen, care era foarte interesat de Romånia. M-au abordat din nou [i mi-au spus: Uite avem un proiect mare, vrem s` prelu`m Banca Agricol`. {i am zis OK. Dup` perioada din Rusia [i din Ungaria, am zis c` \mi trebuie o perioad` mai lung` de stabilitate [i pentru familie. Copiii crescuser`, cel

mic nu avea nici un an cånd ne-am mutat \n Romånia prima dat`, \n ’93, [i asta fac de atunci, acela[i job din 2001. S-au legat lucrurile frumos.” |ntre primii ani locui]i aici [i acum spune c` s-au schimbat multe lucruri, Romånia este diferit`, \ns` ceea ce i-a pl`cut sunt oamenii, care sunt calzi, deschi[i [i primitori. “Evident, este un factor extrem de important, oriunde ajungi e[ti musafir, e[ti str`in, cum e[ti primit, cum e[ti tratat, este un lucru extrem de important. }ara este [i extraordinar de frumoas` [i are multe de oferit din acest punct de vedere.” Oamenii \l mai privesc ca str`in, \ns` nu se mai simte 100% olandez, cum nu se simte nici 100% romån. Spune despre el c` este un cet`]ean european [i c` ar putea s` locuiasc` oriunde, \ns` \n acela[i timp “este clar c` pentru mine acas` este Romånia, aici locuiesc, aici este casa noastr`, aici am avut cele mai mari succese profesionale, copiii mei au crescut aici”. Biz Biz

Biz

România, adic` 8% din total. Sunt [i \ngrijor`ri mari. Sunt anumite proiecte [i oportunit`]i la care România ar trebui s` fie atent`, pentru a deveni, spre exemplu, independent` din punct de vedere energetic \n 5-10 ani de zile”, spune Musneci. Totu[i crede c` a avea capacitatea de a te descurca este un element extrem de valoros. “Românii [tiu s` supravie]uiasc` ca oameni, \ncerc`m s` le spunem asta [i copiilor no[tri: descurc`-te. Dar când devine o strategie de via]` este o problem`. Adic` \mi place momentul de criz`, ne descurc`m, dar când nu este criz`, trebuie s` planific`m. Sim]ul umorului e important, f`r` el nu v-a]i fi descurcat \n comunism”, mai adaug` Musneci.

UN SISTEM RIGUROS {i ajungem astfel s` \n]elegem c` trebuie s` ne accept`m pe noi ca popor [i defectele noastre [i s` facem ceva s` le schimb`m pentru a ne merge mai bine [i a reu[i s` ajungem ca ]`ri la care ast`zi privim cu jind. |ns` este nevoie uneori de ace[ti ochi mai obiectivi ca ai no[tri, ai expa]ilor naturaliza]i, care au v`zut multe [i pentru care acas` a devenit Romånia [i unde vor s` fie bine acas` la ei. Trei bancheri, Steven van Groningen – [eful Reiffeinsen Bank Romånia, Laszlo Diosi – CEO al OTP Bank Romånia, [i Robert Rekkers – director general al Agricover Credit IFN [i fost CEO al B`ncii Transilvania, vorbesc cu mare \ncredere despre cåt de mult poten]ial are Romånia [i cum este nevoie doar de o strategie care s` fie implementat`, nu doar scris`, ca s` ne putem dezvolta. “Poten]ial” se repet` obsesiv \n acest material. {tiu acest lucru. |ns` este un cuvånt pe care l-au rostit to]i cei [apte interlocutori de fiecare dat` cånd i-am \ntrebat cum v`d Romånia. Poten]ial este ceea ce ne define[te, doar c` nu [tim de multe ori s` \l fructific`m [i s` culegem roadele. Cum spune Robert Rekkers, agricultura are un poten]ial foarte mare. |n acest moment, România are o agricultur` extrem de fragmentat`. “Sunt sute de mii de oameni care au fiecare câteva hectare [i le lucreaz`. Dac` ne uit`m la terenul arabil lucrat –

cam 5 milioane de hectare – \n mod profesionist, se vede un progres extrem de mare. Se dezvolt` ]ara foarte bine dac` folose[te terenul extensiv.” Bancherul crede c` sectorul agricol are o tendin]` pozitiv` pentru Romånia, pentru c` avem [i p`månt, [i oameni care [tiu ce s` fac` cu el, [i istorie \n acest domeniu. Un lucru remarcat de Robert Rekkers este c` strìnii sunt mai optimi[ti \n leg`tura cu Romånia decåt românii. “Strìnii se a[teapt` de la Romånia anul viitor [i \n anii urm`tori la o cre[tere economic` de 2 sau chiar 3 procente, dezvoltare, ie[ire din criz`. |n continuare strìnii sunt mai optimi[ti cu privire la Romånia decåt sunt romånii privind propria ]ar`.” {i continu` zåmbind “Dar [i strìnii se pot \n[ela”, convins fiind totu[i c` \n urm`torii ani vom asista la o continuare a dezvolt`rii aici. Bancherul ungur Lazslo Diosi vede, dup` mai mult de opt ani petrecu]i aici, c` exist` mereu o solu]ie. {i c` putem s` rezolv`m lucrurile aici, cumva. |n continuare nu \i place birocra]ia [i spune c` nu ar putea s` fac` singur ceva cånd e vorba de administra]ie sau de vreun act de care are nevoie. C`ci “aici e un furt de timp. |n SUA schimbarea unui talon se face \n 5 minute, nu \n dou` s`ptamâni ca aici”. Diosi are [i probleme cu politicienii, ca de altfel to]i cei cu care am vorbit, pentru c` sunt foarte pu]ini care gåndesc [i pentru ]ar`. “}ara are un poten]ial foarte mare, dar mi se pare c` pierdem timp, resurse, pentru c` sunt decizii \n spate, oportunit`]i pierdute. Putem s` vedem interesul personal. Cred c` problema e specific` \n zon`. Bulgaria [i Grecia au f`cut la fel. Dup` sute de ani de ocupa]ie turceasc`, primul guvern bulgar a fost f`cut din ofi]eri din armata rus`, care au eliberat Sofia. Nu trebuie s` fim surprin[i, dar când am citit scurta istorie a României (Djuvara) [i «De ce e România altfel» [i am \n]eles mult. Politica nu a schimbat chestiunile din ultimii 150 de ani.” Celelalte chestiuni cu care trebuie s` se lupte \n fiecare zi sunt lipsa de management al timpului, faptul c` oamenii sunt mai mult lupt`tori, decât cooperatori. Lupt`m mai mult, dar

a criticat Romånia! Niciunul nu a vorbit o secund` urât despre aceast` ]ar` sau despre acest popor. |ntrebarea noastr` a fost: “Ce nu v` place aici?”. Iar ei au r`spuns fiecare din punctul sù de vedere. |ns` atunci cånd i-am \ntrebat ce le place, r`spunsul a venit imediat: oamenii. Fiecare dintre cei intervieva]i au spus c` suntem un popor foarte bun, cald, deschis, primitor. |n acela[i timp, aici \nc` exist` un poten]ial latent care trebuie dezvoltat [i sunt multe oportunit`]i pe care le putem vedea fiecare. Trebuie doar s` privim cu aten]ie [i s` ne dorim s` facem lucrurile mai bine. Sigur c` fiecare dintre ace[ti oameni, pentru c` locuiesc [i trìesc aici, se confrunt` [i cu problemele cu care ne confrunt`m to]i. Roberto Musneci, un reputat consultant de afaceri, fost [ef al GlaxoSmithKline Romånia, care [i-a fondat aici propria firm` de consultan]` [i lobby, a locuit [i a lucrat anterior \n Marea Britanie, unde orice act ie[ea \n dou` zile [i se rezolva printr-un simplu telefon, f`r` a te deplasa, f`r` a sta la cozi. Spre deosebire de aici. “Problemele României \ncep de la comitetul de bloc, care este perceput ca o pozi]ie de putere, nu ca un serviciu pentru locuitori. Acesta este un element cultural foarte provincial [i care nu ajut`. Se creeaz` un fel de atmosfer` neconstructiv`. Exist` un element de arogan]` la orice fel de pozi]ie de putere [i la acele pozi]ii care, de fapt, nu au putere. Eu am locuit [i \n Germania [i nu am v`zut chestia asta”, explic` el. |n opinia italianului care locuie[te de 12 ani \n ]ara noastr`, românii sunt diferi]i, unii sunt ]`rani de ora[, al]ii sunt sofistica]i. “Dar [i \n Londra, ora[ul pe care \l iubesc, [i acolo sunt anumite zone \n care te confrun]i cu o societate mai rùt`cioas`”, adaug` el. Recunoa[te c` \n ]ara natal` un business de anvergura celui actual nu ar fi fost posibil, deoarece România este \nc` o ]ar` nedezvoltat`, [i reprezint` o oportunitate, fiindc` po]i s` faci relativ multe cu resurse pu]ine. “|n anii 2003-2004 se putea face mai mult, acum \ncepe s` se maturizeze pia]a. Mai este criz`, dar mai sunt elemente de interes. |n perioada 2009-2012 s-au desfiin]at 60.000 de companii \n

COVER STORY

Mexicanul pierdut \n România Nu mai este de mult pierdut, \ns` \i place s` se joace cu aceast` glum` de cåte ori vorbe[te despre el. Joaquin Bonilla, Executive Creative Director [i Managing Partner al agen]iei de publicitate Wunderman, spune c` Romånia l-a ales pe el [i el a ales Romånia. DE ALEXANDRU ARDELEAN

ajuns aici dintr-o provocare.

Sau un joc. |n 2001 a primit un e-mail, nu [tia c` era venit din partea unei firme de headhunting, dar mailul era despre cea mai tare destina]ie a oportunit`]ilor, Romånia, un El Dorado. “Am trimis un mail \napoi [i am spus c` nu m` intereseaz`. Eu am fost \n Romånia \n anii ’80, mi-a ajuns, nu [tiu despre ce este vorba dar nu sunt interesat”, \[i reaminte[te Joaquin Bonilla. Schimbul de mailuri a continuat [i astfel a aflat c` o agen]ie de publicitate din Romånia c`uta un director de crea]ie cu portofoliu interna]ional. La momentul acela Joaquin locuia \n Guadalajara, lucra

la o agen]ie de publicitate, avea o via]` foarte bun` din toate punctele de vedere [i nu era interesat s` schimbe situa]ia. |ns` s-a gåndit s` \ncerce, s` spun` “da” provoc`rii. Lista pe care agen]ia de headhunting o avea cuprindea multe nume, iar el se afla undeva pe pozi]ia 72. “Am spus c` nu sunt interesat, este o glum`. Nu vreau nimic. A mai trecut un timp, cåteva mailuri [i am ajuns pe list` la num`rul 35, apoi 30, 20. Lista s-a f`cut tot mai mic` [i am ajuns \n primii cinci; atunci am avut un interviu cu cei de la agen]ie din Romånia.” Interviul se f`cea telefonic. La ora 3 noaptea, ora Mexicului, Joaquin intra \ntr-un conference call cu cinci-[ase oameni, care \l \ntrebau tot feluri de lucruri despre campaniile la care lucrase. El le r`spundea foarte deschis [i explica de ce a f`cut \ntr-un fel sau altul. Apoi a venit \ntrebarea legat` de anii '80 [i a spus c` venise aici cu p`rin]ii, pentru c` tat`l s`u era cel mai mare importator de rulmen]i din Mexic, iar Romånia era la acea vreme un mare furnizor. Cert este c` nu a ajuns s` fie ales din prima pentru c` era prea tån`r [i a ajuns doar pe locul trei. |ns` nu a fost totul pierdut. “Eu am ajuns aici undeva \n iunie-iulie. |n martie 2002 eram la Miami, f`ceam o campanie pentru C&A [i am trimis ni[te poze celor de aici, c`ci am devenit prieteni (\ntre timp aflasem c` era vorba despre agen]ia

Mercury), am trimis poze cu mine la plaj` [i cu munca mea. Am zis s` fiu haios, eu cu soarele, voi cu z`pada.” Dup` trei luni a primit un apel [i un mail prin care era dorit la Bucure[ti, \ntrucât cel care fusese ales, un director de crea]ie din Dallas, nu a avut chimie cu oamenii de aici din agen]ie. A[a a ajuns \ntr-un Bucure[ti gri un mexican \mbr`cat \n pantaloni alba[tri, c`ma[` galben` [i tricou portocaliu. A fost primul [oc, \ns` [i-a revenit repede pentru c` i-au pl`cut oamenii [i locul. {i de unde la \nceput credea c` va sta doar patru luni, ca s` revin` acas` \n Mexic, a semnat contractul ini]ial pe un an, \ns` au trecut 11 ani [i vorbe[te despre Romånia ca fiind acum acas` [i \[i face planuri aici. “Dup` un an, am iubit Romånia. {i Romånia m-a pl`cut pe mine.” A plecat apoi la agen]ia Publicis, unde a cunoscut-o pe Ileana Badiu (atunci era Ileana Pescariu), care avea un proiect nou [i toat` lumea i-a sugerat s` vorbeasc` cu mexicanul. Au vorbit, au \nceput de la zero [i, pån` s` \[i dea bine seama, erau asocia]i \ntr-o agen]ie care avea un viitor. “Un viitor care a devenit mai interesant, cånd ne-am decis s` plec`m de acolo [i a intrat alt` femeie minunat` \n via]a noastr`, Tereza Munteanu (Terry), o femeie cu o experien]` de cel pu]in 25 de ani \n publicitate. Am decis s` \ncepem o c`l`torie \mpreun` [i pån` acum a fost cea mai bun` decizie din via]a mea. {i acum noi trei avem o agen]ie, Wunderman, unde ne distr`m, unde muncim [i unde e totul ca pån` acum, foarte bine.” |i plac oamenii [i ]ara aici. A[a a \nceput totul, faptul c` a cunoscut oameni interesan]i, cu care a legat prietenii. Acum acas` este aici, pentru c` inima lui Joaquin este \n Romånia. Biz Biz

dac` am coopera mai mult, ar fi mai u[or. “{i \nc` ceva: cred c` [i asta vine [i din regimul comunist [i de la turci, dac` cuiva i se d` o pozi]ie sau putere, imediat a uitat ce s-a \ntâmplat \nainte. Din istorie \n]eleg, dar la nivel personal nu. Oamenii sunt cu sete dup` pozi]ii, dup` c`r]i de vizit` cu ceva func]ie.” |ns` lucrurile s-au schimbat \n sistemul privat \n cei 8 ani de cånd este aici, dar mai pu]in \n politic` [i \n sistemul de stat. “Dup` p`rerea mea, am tr`it deja patru perioade: 2005 2006 a fost o perioad` foarte deschis`, cu dezvoltare foarte frumoas`, [i echilibrat`. 2007 - 2008 a devenit o nebunie, am v`zut mai multe p`r]i negre din dezvoltare. Criza a venit cu un [oc [i i-a paralizat pe oameni \n perioada 2009 - 2011. Cred c` de anul trecut am intrat din nou \ntr-o perioad` mai normal`. Oamenii au procesat intern c` anii 2006 - 2008 nu au fost normali, cre[teri salariale cu 20% anual, apartamente scumpe cât un castel \n Valea Loirei. |n 2007 - 2008 s-a pierdut sim]ul valorii. |mi place perioada asta, este mai echilibrat`, avem un poten]ial de cre[tere a PIB-ului, de cre[tere a nivelului de trai.” Despre sistemul bancar spune c` viitorul este \n internet banking pentru tranzac]ii [i \n sucursale cu servicii pe segmente noi de consiliere financiar`. Nu trebuie s` avem sucursale pentru tranzac]ii, se poate face totul pe internet, pe telefon. |n sucursale se vor face numai servicii de consiliere, elaborare de situa]ie financiar` a clientului, venituri, costuri, planuri financiare. |n viziunea lui Laszlo Diosi, un bancher trebuie s` fie ca doctorul de familie. De aceea[i p`rere este [i Steven van Groningen, care a reu[it s` transforme Raiffeisen Bank \ntr-un dintre cele mai puternice b`nci romåne[ti, pentru c` a avut o viziune [i nu s-a ferit s` o aplice ca s` mearg` lucrurile a[a cum trebuie. {i spune c`, dup` atå]ia ani \n care face acela[i job, \nc` \i place ce face. “E important s` ai un job \n care s` faci ce \]i place, dar \n care po]i s` aduci o contribu]ie. |mi place s` cred c` \nc` pot s` contribui la dezvoltarea 18

Biz

b`ncii sau la dezvoltarea sistemului bancar \n Romånia [i pot s` adaug valoare [i asta este o provocare. Cu criza financiar` nu ne plictisim [i atunci mai am idei [i planuri [i pentru viitor, pe care a[ vrea s` le realizez [i atunci nu consider c` am terminat.” Crede c` este nevoie s` se \nve]e din gre[elile altor ]`ri, ca s` nu le repet`m [i noi. De exemplu, dac` aici exist` o vil` frumoas` pe bulevardul Kiseleff [i 15 ani nu faci nimic, ea se deterioreaz` [i este p`cat, pentru c` Bucure[tiul are cl`diri frumoase pline de istorie. “Este interesul cåtorva indivizi. Eu vreau s` ar`t cum putem, cu un efort relativ mic, cu un pic de ambi]ie, s` schimb`m lucrurile \n bine [i nici nu e vorba de bani. E vorba de voin]`. Dar este fiindc` m-a]i \ntrebat [i nu s` critic lucrurile. Sunt aici din alegere [i nu m-a obligat nimeni”, spune Steven van Groningen referindu-se la lucrurile care nu \i plac. Bancherul mai spune c` aceast` criz` ne-a ar`tat c`, dac` \nainte nu prea se vedeau diferen]ele \ntre b`nci, to]i f`ceau la fel, \n criz` ne-am dat seama c` nu mai este a[a. {i diferen]ele de la banc` la banc` sunt mari. “Ne-a \nv`]at c` nu exist` un fel de re]et` de succes care poate fi replicat` de toat` lumea [i c` asta a condus la problemele care le avem. Avem noroc c`, \ntr-o mare m`sur`, b`ncile din Romånia fac parte din grupuri interna]ionale. Dac` ar fi trebuit s` ne baz`m pe economisirea local` [i pe ac]ionariat local, am fi fost un dezastru.” Acum exist` un sistem stabil, crede Van Groningen, [i ajungem la faza \n care trebuie s` facem curat [i se a[teapt` la faza de consolidare, iar \n cå]iva ani vom vedea mai pu]ine b`nci decåt avem ast`zi. Sistemul a trecut printr-un ciclu [i acum focusul e \nc` pe rezolvarea problemelor interne, credite neperformante, \ntrucât cererea pentru credite e foarte jos, nimeni nu consum`, nu investe[te. “Asta este o faz` prin care trebuie s` trecem, dar trebuie s` ie[im din faza asta cu un sistem mai eficient, mai bine pus la punct [i care poate s` ofere servicii mai bune [i la un cost mai mic”, spune Van Groningen.

CULOAREA CARE D~ SENS VIE}II Complic`m lucrurile \n loc s` le simplific`m, vorbim prea mult \n loc s` ac]ion`m mai mult. Politica ne trage \n jos, dar este ceva ce se \ntåmpl` peste tot [i putem s` ne dezvolt`m poten]ialul [i s` vedem oportunit`]ile. A[a se sumarizeaz` \n cåteva rånduri discu]iile extrem de pl`cute pe care le-am avut cu to]i ace[ti oameni care au devenit locuitori ai Romåniei [i pentru care aici [i acum e acas`. Joaquin Bonilla, un mexican care conduce agen]ia de publicitate Wunderman, spune foarte clar: Romånia a devenit o alternativ` cool, iar Bucure[tiul este cool, un fel de Berlin. Chiar dac` atunci cånd s-a mutat aici totul era gri [i el venea \mbr`cat plin de culoare, tot i s-au p`rut lucrurile interesante aici. “|mi place c` oamenii s-au trezit. Orice se \ntåmpl` \n politic` [i societate face ca fiecare s` aib` are un punct de vedere [i o voce. Este foarte frumos c` oamenii ies \n strad`, folosesc social media, Facebook, ca s` \[i spun` p`rerile.” Ce vede el \n schimb \n industria publicit`]ii de aici este c` e la fel ca peste tot \n lume. Exist` oameni foarte creativi [i al]ii care nu prea au ce c`uta \n aceast` industrie. “Cånd am \nceput noi aici, cu Ileana Badiu [i cu Tereza Munteanu, partea cu evenimentele, pot s` spun foarte måndru c` am ridicat nivelul de evenimente \n Romånia. Acum lucrurile s-au mai schimbat, muncim cu bugete mai mici ca \n trecut, dar am devenit foarte creativi.” {i, a[a cum spune, avem nevoie de culoare ca s` ne \nsenineze vie]ile [i s` vedem c` [i aici totul este interesant. Atunci o s` realiz`m [i noi c` acas` e frumos [i depinde doar de noi s` spunem cåt de mult iubim locurile acestea [i cum putem s` explor`m oportunit`]ile ca via]a noastr` s` fie la fel de colorat` ca cea din Mexic, de exemplu. Sau la fel de ordonat` precum cea din Germania. Sau plin` de pasiune ca \n Italia. Sau la fel de verde [i de civilizat` ca \n Olanda. Sau cu poten]ial de afaceri ca \n Israel. Sau la fel de m`rea]` ca Ungaria. |n final, depinde doar de noi. Biz

COVER STORY

Drumul din Haifa la Bucure[ti Joseph Hadad a venit prima dat` \n România \n 1996. Un an mai târziu, a venit cu un contract pe doi ani ca chef la Casa Vernescu [i de atunci nu a mai p`r`sit România. Acum are propriul restaurant, Joseph by Joseph Hadad. DE OANA GRECEA

rima dat` a venit pentru

câteva zile, pentru a organiza din punctul de vedere al meniului prima nunt` la Casa Vernescu. “Nu [tiam nimic despre România. Când mi-a f`cut propunerea aceasta prietenul meu din Ierusalim i-am spus s`-mi dea o hart` s` v`d unde este ]ara. Interac]ionasem pu]in cu vecina noastr` din Haifa, care era din p`rin]i români. |nv`]asem de la ei cuvintele rele, numai prostii”, spune amuzat chef Hadad. Poveste[te cum sosirea pe aeroportul Otopeni a fost un [oc. “Nu voiam s` ies din cl`dire. Când am v`zut un soldat acolo, m-am speriat. Aeroportul ar`ta jalnic, a autogar`, f`r` niciun magazin. Nu mai spun de [osele cum ar`tau, numai g`uri.” Totu[i, cl`direa Casei Vernescu, veche de 200 de ani, l-a impresionat pentru istoria din spate. “E ca la Élysée, nu [tiam c` a[a e România, cu tradi]ie a[a puternic` \n spate. Când am intrat \nauntru am fost

impresionat.” Dot`rile din buc`t`rie, minime la acel moment, au fost o adev`rat` provocare pentru chef Hadad. Nici materie prim` pentru preparatele mai sofisticate la care se gândise nu existau, astfel \ncât cineva a f`cut drumul cu ma[ina pân` \n Ungaria pentru a le cump`ra. Dup` ce [i-a f`cut treaba cu profesionalism, chef Hadad a dorit s` se \ntoarc` la jobul s`u din Haifa, unde avea \n subordine 48 de buc`t`ri [i g`tea pentru celebrit`]i, [efi de stat [i al]i demnitari. Mul]umit de munca prestat`, ac]ionarul Casei Vernescu a plusat \n scurt timp pentru un contract pe doi ani, \n care chef Hadad urma s` schimbe tot ce dorea \n buc`t`rie, s` stabileasc` meniul [i echipa. Dup` investi]ii de 500.000 de dolari \n 1997, chef Hadad a luat \n considerare oferta. “Visul oric`rui buc`tar este s` aib` un buget nelimitat, s` fac` ce vrea \n buc`t`rie. I-am spus so]iei c` eu plec un an de zile [i vom vedea ce facem apoi. Feti]a avea atunci un an [i b`iatul 3 ani. La fiecare trei s`pt`mâni m` duceam o s`pt`mân` acas`”, \ncepe povestea româneasc` a lui Hadad. Dup` doi ani de zile de navet`, i-a spus so]iei c` asta nu e familie [i c` \[i dore[te s` vin` [i ei aici. Aceasta a venit trei zile \n România, ca s` vad` dac` g`se[te [coal` pe plac. A fost mul]umit` de condi]iile

de la [coala [i gr`dini]a Lorand Lauder – [coala evreiasc` – [i apoi a f`cut bagajele. De-a lungul timpului, chef Hadad a lucrat bine cu românii, dar a preferat oamenii tineri, pe care s`-i formeze cum vrea el. “De[i eu nu m`nânc porc, plecatul la ]ar` ca s` bem palinc` este foarte interesant. S` v`d vacile la ]ar` era pentru mine ca pe vremea copil`riei. Eu a[ vrea ca asta s` r`mân` aici, c` e foarte frumos. Am fost la munte – Cluj, Sibiu, Bra[ov, Sinaia, o zon` carpatic` extraordinar`. Delta nu am v`zut-o \nc`. Pentru mine e ceva nou, la mine \n Israel nu era munte. La mare aici nu am fost decât de cinci ori. Nu pot compara cu locurile de unde vin eu”, spune chef Hadad despre frumuse]ile României. Cu \nv`]atul limbii române a fost mai greu, dar, ajutat de copii, Hadad [i-a \nsu[it corect sensurile cuvintelor. A \nv`]at \ntâi lista de legume, fructe, [i condimente. “Pentru mine a fost important s` pot vorbi cu oamenii mei, s` transmit mesajul profesional.” Joseph Hadad este [i cet`]ean român acum [i se refer` la România ca fiind “]ara noastr`”. “De ce trebuie s` cump`r`m acum totul din afar`? Vorbesc de ]ara noastr`, România, c` nu pot spune ]ara asta. }ara mea este Israelul. Avem muncitori, exist` oameni cu facult`]i, care [tiu limbi str`ine, dar nu [tiu de ce nu facem noi afacerile, de ce vindem p`mântul. Noi \n Israel facem totul acolo”, spune el. Biz Biz

Bucharest, not Budapest Lazslo Diosi \ncepe conversa]ia glumind [i spune c` a ajuns la Bucure[ti, \n 2005, cu avionul. Nu este str`in de capitala Romåniei, prima dat` a venit \n 1977, cu p`rin]ii, dup` cutremur, cånd avea doar 10 ani. De atunci a mai trecut prin Romånia. DE ALEXANDRU ARDELEAN

ar \n mai 2005 a venit

la Bucure[ti ca s` preia managementul b`ncii OTP, care achizi]ionase \n 2004 RoBank. Nu se gåndea c` va ajunge tocmai aici. “|nainte am fost CEO pentru a doua mare banc` din Ungaria, K&H Bank, fiind responsabil cu retailul. {i c`utam o misiune nou`. Când am f`cut o strategie personal` pentru o nou` provocare, nici nu m` gândeam la România. M` gândeam ce frumos ar fi s` fiu expat, pentru c` niciodat` nu fusesem, am lucrat numai cu expa]i, m` gândeam c` e via]`, munc` relaxat`, program 9-17.” Se gåndea la grupul OTP, [tia c` a \nceput s` dezvolte re]eaua interna]ional` [i la lucrurile pe care le [tia despre pia]a interna]ional`, despre managementul de subsidiare care pot fi utile pentru grup. |n martie 2005 am fost la un interviu cu [eful gupului, \ntr-o lun` am fost chemat [i au spus, da, merge]i \n România. “Nu am specificat bine direc]ia, cånd m` gåndeam s` fiu expat. Pe 7 mai 2005 am ajuns la Bucure[ti, dup` ce am c`l`torit mult \n Europa, Grecia, Anglia Spania, Polonia. Prima zi \n Bucure[ti a fost «pfff». St`team la Howard Johnson, am ie[it pe strad` [i am fost [ocat. De la hotel m-am plimbat pân` la Universitate, m-am \ntors [i m-am \nchis \n camer` [i m` gåndeam c` trebuie s` supravie]uiesc. Asta a fost prima impresie.” Venise cu misiunea de a dezvolta businessul de retail de la zero, [eful de la Budapesta \i spusese: “Te duci acolo [i dup` aia vom vedea”. |nainte fusese responsabil de 2.000 de oameni pe partea de dezvoltare de produse. Aici, cånd a venit, la primul 20

Biz

etaj erau zece colegi. “Trebuie s` ne dezvolt`m banca. Cum? Am chemat directorul responsabil de carduri. Am \ntrebat de cote de pia]`. Au spus zero. De ce? Pentru c` nu avem carduri. Câte ATM-uri avem? Zero. Câte produse? Nu avem. Asta era \n 2005. |n februarie - martie 2006 aveam deja tot. Am \nceput cu produse tradi]ionale, cu re]ea de bancomate, carduri, internet banking. Tot pân` \n

martie 2006.” Acum, Bucure[ti a devenit acas`. Cultura local` este foarte apropiat` de el [i din aceasta cauz` nu a mai “sc`pat” de aici. “Dup` prima noapte am \nceput s` fiu foarte bine, cultura nou` pentru jum`tate de an a fost o experien]` foarte OK, m-am sim]it ca ren`scut. Am c`l`torit mult \n primii doi ani toat` ]ar`, nu am fost \n dou` locuri: Maramure[ [i Delt`. To]i turi[tii merg acolo. Nu vreau s` fiu «turist». Am timp s` c`l`toresc acolo dac` vreau. Am venit f`r` prejudec`]i. Am fost foarte deschis pentru cultura local`, cred c` asta este secretul pentru un expat. Sincer \mi place”, spune Diosi. Acas` a devenit acum Bucure[tiul, pentru c` aici petrece majoritatea timpului. {i, dup` ace[ti ani de cånd este aici, nu se mai simte expat. {i nici nu mai vrea s` plece \n alt` parte sau s` o ia de la cap`t, pentru c` a devenit parte a culturii locale. “Când m` \ntorc la Budapesta e natural, când m` \ntorc la Bucure[ti m` simt c` am ajuns acas`. |mi place s` fiu aici. |mi plac oamenii, ]ara, cultura. Dac` pot, voi sta aici”, spune Lazslo Diosi. Biz

COVER STORY

Uimit de români [i dup` 30 de ani Enayati Wargha, CEO grup Regina Maria, nu a venit \n România pentru afaceri. Este de 30 de ani \n ]ara noastr` [i scopul s`u, \n afara continu`rii studiilor de medicin` \ncepute \n Germania, a fost unul umanitar, cel de a ajuta comunitatea Bahai. DE OANA GRECEA

mintirile lui despre

România \ncep cu anii ’80. “Cei 7 ani dinainte de Revolu]ie au fost o experien]` de nedescris [i de ne\nchipuit pentru oricine ast`zi. Situa]ia \mi aminte[te de perioada când eram mic copil, prin 1970, când p`rin]ii povesteau despre cel de al doilea r`zboi mondial”, poveste[te Enayati Wargha. Dac` la \nceput a venit pentru [ase luni, perioada de 30 de ani petrecut` \n România l-a adus pe Enayati de la postura de student la antreprenor [i pre[edinte al unuia din cele mai mari grupuri medicale autohtone. “Mi-am zis prin 1984 s` mai stau un an, apoi s` stau doi ani. Apoi am zis s` termin facultatea, s` termin reziden]iatul, dup` aceea m-am stabilit definitiv când m-am c`s`torit, acum 19 ani. So]ia mea e tot de origine persan`. Ea este omul care ]ine mai mult la locul `sta decât mine [i a fost un mare sus]in`tor al

meu”, poveste[te pre[edintele grupului medical Regina Maria. La Revolu]ie, doctorul Wargha a crezut c` se va pr`bu[i totul, din cauza centraliz`rii comuniste. “Nu puteam s`-mi \nchipui c` va continua [i se va schimba ceva, de la furnizarea de mâncare pân` la valoarea leului sau la situa]ia politic` din aceast` ]ar`. Aici, nici principiul economic nu mai era la fel. Trebuia s` intr`m \ntr-o democra]ie despre care nu se [tia, trebuia s` schimb`m sistemul economic, era foarte complicat”, \[i mai aminte[te antreprenorul. Totu[i, datorit` credin]ei Bahai, Enayati Wargha avea convingerea c` toate popoarele [i rasele umane trebuie s` fuzioneze. “{tiam c` se va \ntâmpla cândva, dar chiar a[a de rapid [i a[a de abrupt chiar \n perioada \n care eu st`team \n aceast` ]ar` nu mi-a[ fi \nchipuit”, poveste[te el. |n perioada studen]iei, dr. Enayati nu [i-a putut face prea mul]i prieteni români, din cauza regimului. La câ]iva ani dup` revolu]ie, medicul [i-a l`rgit cercul de prieteni români [i datorit` cunoa[terii foarte bune a istoriei României [i prin promovarea f`cut` Reginei Maria a României, singurul cap \ncoronat care a aderat la religia Bahai. “Pentru mine era periculos s` vorbesc

despre aceast` credin]`. M-am uitat \n dosarele Securit`]ii [i \n decembrie 1988 \ncepuse urm`rirea fa]` de mine. |n religia noastr` se spune c` p`mântul este o singur` ]ar`, iar oamenii cet`]enii ei. Mul]i sunt Bahai, dar nu [tiu c` sunt Bahai”, mai spune Wargha. De[i vine dintr-o familie cu mul]i medici [i oameni de afaceri, antreprenorul crede c` [ansele erau mult mai mici s` fac` ceva de amplitudinea afacerii Regina Maria din România. “Când am venit aici nu visam nici la afaceri, nici la bani, nici s`-mi fac familie. Hot`rârea a fost totu[i cea corect`. Sunt dou` forme de a face business: unii care pun un business pe picioare [i ]elul este s` fac` bani grei, al]ii care fac business pentru a schimba ceva \n jurul lui [i atunci apare [i succesul [i firma cre[te”, explic` Wargha. Este pre[edintele grupului Regina Maria, dar vrea s`-[i dedice energia cel mai mult pe partea de antreprenoriat social. “|n România, \n momentul \n care vrei s` cre[ti sustenabil trebuie s` cre[ti pe o funda]ie. Funda]ia asta este corectitudinea \n ceeea ce faci, dar [i \n afaceri [i \n toate aspectele vie]ii.” Dup` 30 de ani \n România, Enayati Wargha declar` c` se simte dator vândut acestui popor [i simte c` are o misiune pe care par]ial a \mplinit-o, dar mai are de lucrat. “Cred c` misiunea omului nu este s` se uite numai la el – s`-mi mearg` mie bine – pentru c` omul perfect este cel care \i sluje[te [i pe cei din jur.” Biz Biz

Olandez, dar fericit aici A venit \n România ca bancher, s` dezvolte o banc` interna]ional`. I-a pl`cut [i apoi a transformat o banc` local` \ntr-una dintre cele mai puternice b`nci romåne[ti. Acum conduce divizia de finan]`ri pentru agricultur` a grupului Agricover. DE ALEXANDRU ARDELEAN

obert Rekkers a ajuns

\n Romånia ca urmare a unor decizii globale. Lucra pentru ABN Amro Columbia, unde era focusat pe investment banking. A fost anun]at c` urma s` \nceap` \n scurt timp activitatea \n Romånia, la Bucure[ti. “Oportunitatea de a veni \n România era interesant` pentru c` aici era mai mult` activitate. Nu numai corporate banking, ci [i IMM-uri. Era un pas \nainte pentru cariera mea. Am ajuns \n România la sâr[itul lui 1998 [i a fost o schimbare destul de mare. Eram \n zona tropical` din America de Sud [i am ajuns aici la sfâr[itul lui noiembrie. Atunci am v`zut prima oar` z`pad` neagr` (de la gazele de e[apament), dar nu m-a deranjat, am \nceput un nou capitol \n via]a mea. Am venit cu un contract de 3-4 ani [i acum suntem \n 2013 [i tot sunt aici.” La momentul la care a ajuns \n Romånia, dobånzile erau uria[e, de peste 100%, infla]ia mare, foarte mult` volatilitate la schimbul de curs valutar, iar politica era instabil`. |[i aminte[te c` a apreciat foarte mult rezisten]a romånilor, pentru c` era foarte dificil de tr`it. “Rezervele valutare erau \n jur de 500 de milioane de dolari – atunci totul era \n dolari – dar cumva au rezistat [i economia, [i oamenii.” Chiar dac` nu avea prea mult contact cu Romånia real`, pentru c` avea o via]` mai elitist` ca pre[edinte al unei b`nci, a \nceput s` \i plac` din ce \n ce mai mult zona \n care locuia, mirosul florilor de tei din zona Domenii, apoi partea de nord a Romåniei [i Transilvania. Odat` cu aceast` deschidere, i s-a schimbat [i via]a \n termen de oportunit`]i \n Romånia, avånd \n vedere c` \ncepea o perioad` de boom [i de convergen]` \nspre NATO [i Uniunea European`.

Biz

|n 2002, decide s` schimbe macazul [i s` intre \n local banking [i vine la conducerea B`ncii Transilvania. “Atunci am \nv`]at limba român`, am vrut s` m` adaptez. Am v`zut o ]ar` care se dezvolt`, am v`zut o rezisten]` a românilor de a supravie]ui, de a se descurca. Am fost impresionat de mentalitatea românilor, de faptul c` [i \n timpuri grele v-a]i descurcat enorm de bine.” Un moment care l-a marcat foarte tare [i care i-a sporit entuziasmul despre romåni a fost momentul \n care Romånia a cå[tigat un meci contra Angliei, pentru c` a v`zut electricitate [i entuziasm. Mutarea la Cluj i-a schimbat via]a, pentru c` acolo era nu doar munca, ci [i

via]a social`. A v`zut cultura local`, a c`l`torit foarte mult \n Romånia, pentru c` banca deschidea multe unit`]i [i astfel s-a \ntålnit cu mul]i clien]i. “Am fost un privilegiat, deoarece cunosc România mai bine ca 90% din români.” {i apoi a ap`rut trecerea fireasc` c`tre alt domeniu, \n grupul Agricover, unde conduce divizia de creditare a fermierilor. “Am lucrat 16 ani la ABN Amro, 9 ani [i ceva la Banca Transilvania, adic` peste 25 de ani \n sectorul bancar, \n continuare m` simt bancher, foarte legat de via]a financiar`, dar \n via]` trebuie s` fii deschis [i pentru alt` abordare, \n via]` nu mai este cum a fost \n 2002 sau \n 1999, totul se schimb`”, spune Rekkers. Cum \n perioada de la Banca Transilvania a avut posibilitatea s` analizeze multe domenii economice din România, [i-a format p`rere c` sistemul agricol din România este unul cu cele mai mari oportunit`]i, unde lucreaz` oamenii destul de implica]i, lega]i de p`mânt, implica]i. “Acolo România se poate dezvolta, [i când te po]i implica \ntr-un domeniu care va fi al doilea sau al treilea, va fi o poveste de succes. Pentru mine este un mare privilegiu”, conchide Rekkers. Biz

COVER STORY

Un italian la Bucure[ti Roberto Musneci, cofondatorul [i administratorul companiei {erban Musneci & Asocia]ii, este \n România din 2001. De[i a venit pentru a se ocupa de investi]iile unei societ`]i de pharma, a sfâr[it prin a-[i fonda \n câ]iva ani propria companie. DE OANA GRECEA

talianul din fruntea companiei

de lobby {erban Musneci & Asocia]ii s-a tot plimbat prin Europa \ncepând din 1992. Vreun an a lucrat \n fosta Iugoslavie, apoi câ]iva ani \n Marea Britanie. “|n 2001, compania la care lucram a f`cut o investi]ie \n România [i eu m-am ocupat de implementare. Era vorba de 1.800 de oameni [i trei fabrici”, \[i aminte[te Musneci. Nu [tia la vremea respectiv` mai nimic despre România. R`spundea de ]`rile din Europa de Est, Rusia, Polonia [i Ungaria. |n 1994 - 1996, când venea pentru dou` zile pe an \n România, avea un mic birou la fostul hotel Bucure[ti. “Trebuia s` ai sim]ul umorului când veneai \n România. Totu[i, din 2002, când m-am stabilit aici, am v`zut o evolu]ie puternic`, \ncepând de la ce se g`se[te \n magazine. Pentru mine nu a fost un [oc, fiindc` fusesem \n Kazahstan, Turkmenistan [i v`zusem cum e s` \]i duci bagajele la avion singur [i cum au evoluat. Pe de alt` parte, a fost foarte complicat. Aici \n [ase luni cuno[ti aproape to]i oamenii de care ai nevoie. Exist` o similaritate nu numai lingvistic`, ci [i de abordare \ntre români [i italieni”, explic` Musneci. Despre perioada de acomodare [i mutare \n România, ac]ionarul {erban Musneci & Asocia]ii spune c` a fost simplu, pentru c` urma s` lucreze pentru o companie mare, GlaxoSmithkline România, care i-a facilitat acomodarea. Totu[i, nu a putut evita birocra]ia din ]ara noastr`, considerat` de el o adev`rat` nebunie. La câ]iva ani dup` \ntâlnirea cu Alex {erban, cei doi au fondat \n 2007 {erban Musneci & Asocia]ii, Roberto Musneci continuând colaborarea cu GlaxoSmithkline Pharma \n calitate de consultant. Investi]iile lui Musneci nu

s-au oprit doar la companie. A investit \n real estate [i a avut noroc, deoarece nu a pierdut prea mult. “|ntr-un fel am valorificat investi]iile imobiliare, \ntr-un fel le am, dar nu am treab` cu b`ncile. Dac` v` uita]i pe metri p`tra]i care sunt construi]i \n Bucure[ti [i compara]i cu Budapesta vede]i c` este o treime, dintr-un ora[ dublu. S-a stopat construc]ia birourilor, pentru c` sistemele financiare nu au finan]at cre[terea de care e nevoie”, mai spune antreprenorul italian. |n cei 12 ani petrecu]i \n România, Roberto Musneci a vizitat numeroase locuri turistice [i, de[i i-au pl`cut, crede c` cel mai mare poten]ial al nostru nu

este cel turistic, ci cel energetic [i de resurse naturale. “România nu are infrastructur` suficient` (doar 300 km de autostrad`). Dac` ar fi 2.000 - 3.000 km, s-ar putea dezvolta turistic. Modelul de dezvoltare al României este acela[i model care s-a aplicat [i \n Italia, de \ntreprinderi mici [i mijlocii, iar acestea sunt motorul”, spune el. |n opinia sa, sunt anumite similitudini \ntre români [i str`ini. “Exist` o cultur` a bârfei care \n Italia e bine dezvoltat`, dar aici e un sport na]ional. E amuzant, chiar dac` nu-mi place. Lucrurile care-mi plac [i care nu-mi plac sunt [i cele cu care m` confrunt zilnic: ineficien]a, atitudinea de a amâna/\ntârzia, care pe de alt` parte lini[te[te. Exist` un fel de fatalism aici. }i se spune s` stai lini[tit, c` se va rezolva. Nu [tim cum, dar se va rezolva, ne vom descurca.” Ce nu-i place la Bucure[ti? “Mentalitatea oamenilor, care \n ]ar` e altfel, e mai deschis`. Mentalitatea noilor \mbog`]i]i peste noapte, care se vede \n trafic, \n rela]iile sociale. Arogan]a asta m` deranjeaz` foarte mult, asta e cea mai mare problem` \n România. Asta se vede \n România mai mult ca \n alte ]`ri.” De[i c`l`tore[te lunar \n Italia, unde are cas`, p`rin]i, prieteni, spune c` a \n]eles c` se poate locui bine acolo unde este \mpreun` cu familia. Biz Biz

All-in-Cloud de la

Romtelecom Business Solutions Este universul care reune[te \ntreaga gam` de servicii cloud, adaptabile pentru orice tip de companie. Solu]iile Romtelecom pe care le cuprinde ajut` businessul românesc s` evolueze [i mai rapid decât pân` acum. DE GABRIEL BÂRLIG~

ste deja clar pentru toat`

lumea c` viitorul \n IT \l reprezint` adoptarea serviciilor de cloud computing. Ritmul de adop]ie este ceva mai lent \n România, \ns` Romtelecom consider` c`, prin oferte utile [i adaptate pie]ei, prin servicii [i suport de calitate, prin ac]iuni de promovare [i mai ales educare, decalajul poate fi recuperat [i – prin avantajele oferite de solu]iile cloud, costuri reduse,

Biz

flexibilitate, scalabilitate, mobilitate, securitate – businessul românesc poate evolua [i mai rapid decât pân` acum. Ca aliat al companiilor din România, Romtelecom Business Solutions asigur` cele mai bune solu]ii, la costuri optime [i, de multe ori, cu investi]ie ini]ial` zero pentru ca businessul românesc s` se poat` dezvolta \n continuare. All-in-Cloud este universul care reune[te \ntreaga gam` de servicii cloud, adaptabile pentru orice tip de companie.

PROVOCAREA CLOUD COMPUTER Orice companie are nevoie de calculatoare cu sistem de operare Windows, care nu se defecteaz` niciodat`, dar [i de certitudinea c` datele nu se pierd. Companiile cu puncte de prezen]` \n toat` ]ara de]in flote de calculatoare aferente ce trebuie administrate [i \ntre]inute cu costuri minime. |n plus, o cerin]` din ce \n ce mai stringent` din partea companiilor e ca datele s` poat` fi accesate oricând, de oriunde [i de pe orice dispozitiv conectat la internet.

TEHNOLOGIE Companiile pot testa gratuit serviciul Cloud Computer, care ofer` toate cele de mai sus, dar [i multe alte beneficii. Accesul la un computer virtual cu sistem de operare complet, 50 GB spa]iu stocare date, aplica]ii preinstalate sau care se pot instala gratuit ori contra cost din magazinul de aplica]ii Cloud sunt doar câteva dintre acestea. Securitatea [i integritatea datelor stocate \n cloud sunt tratate cu maxim` aten]ie, datele fiind criptate atât pe timpul stoc`rii, cât [i al acces`rii. De asemenea, serviciul ofer` un sistem avansat de backup ciclic al datelor, precum [i scanare [i protec]ie antivirus la nivel de platform`. Serviciul poate fi folosit cu orice echipament compatibil, orice sistem de operare ar avea acesta, indiferent dac` e desktop sau laptop, tablet` sau smartphone, thin sau thick client.

pentru acest serviciu \ncep de la 25 euro / lun`. Cloud Server reprezint` o alternativ` modern` la VPS. Acesta este un pachet adaptabil de resurse (CPU, RAM [i spa]iu de stocare), pe care clientul le poate distribui \ntre unul sau mai multe VPS-uri, \n mod flexibil, prin interfa]a de administrare vCloud. Cea mai puternic` solu]ie de tip IaaS este \ns` Virtual Data Center. Pe lâng` resursele men]ionate la Cloud Server, aceasta presupune [i o \ntreag` suit` de routere, switch-uri, load balancere, firewall-uri [i alte ma[ini virtuale, de la produc`tori de renume. Capacitatea de stocare este repartizat` \ntre mai multe profile, \ncepând de la Silver Storage (capacitate mare), trecând prin Gold [i Gold+, pân` la Platinum Storage, pe discuri SSD de mare vitez`.

PLATFORM~ TEHNIC~ PERFORMANT~

CLOUD ERP & CLOUD CRM {I NU NUMAI

|n zona de IaaS (Infrastructure-as-aService), Romtelecom Business Solutions ofer` mediului de afaceri din România cea mai performant` platform` tehnic`, de pe care se furnizeaz` servicii precum Virtual Private Server, Cloud Server sau Virtual Data Center. Platforma este singura din România ce beneficiaz` de redundan]` geografic` [i ofer` o disponibilitate de 99,999%, garantat` prin SLA. Platforma este de tip Enterprise, optimizat` pentru aplica]ii ce necesit` putere mare de calcul [i timpi de r`spuns foarte mici (precum SAP, Oracle, Microsoft SQL [i altele). Pentru dezvoltarea platformei, Romtelecom a colaborat cu lideri mondiali \n tehnologie, precum Intel pentru procesare, EMC pentru storage, Cisco pentru partea de computing [i switching [i VMware vCloud pentru virtualizarea serverelor [i management. Un serviciu de baz` oferit de aceast` platform` este Virtual Private Server (VPS), care const` \n resurse dedicate [i garantate de calcul (procesoare, RAM, hard disk-uri), sistem de operare [i conectivitate, configurate \n func]ie de cerin]ele clientului. Tarifele

Pia]a de ERP [i CRM din România este una matur`, pe care coexist` marii juc`tori interna]ionali [i dezvoltatori locali, cu o cre[tere anual` de peste 10%. Sistemele de planificare a resurselor (ERP – Enterprise Resource Planning) [i gestionare a rela]iei cu clien]ii (CRM – Customer Relationship Management) sunt dou` instrumente foarte importante pentru buna func]ionare a oric`rei companii [i migreaz` treptat \n Cloud. Software as a Service (SaaS) sau software "la cerere" presupune ca aplica]iile s` fie g`zduite \n centrele de date Romtelecom, eliminând necesitatea unei investi]ii ini]iale \n hardware sau software [i investi]ii ulterioare \n mentenan]` [i \nnoire de licen]e. S-a decis, a[adar, o abordare proasp`t` – produsele standard Cloud ERP [i Cloud CRM. Cloud ERP [i Cloud CRM sunt instrumente software care integreaz` \ntr-o platform` unic` toate datele dintr-o organiza]ie (contabilitate, financiar, personal, rela]ii cu clien]ii etc.) [i ajut` la organizarea simpl` [i eficient` a datelor companiei [i

rela]iile cu partenerii de afaceri, de oriunde s-ar afla utilizatorul, indiferent de dispozitivul conectat la internet. Nu trebuie \nc`rcat niciun program pe calculatorul folosit, datele [i rapoartele organiza]iei pot fi accesate securizat atât de la birou, cât [i de acas` sau \n deplasare. Abonamentul lunar per user pentru Cloud ERP este de 9,90 euro (f`r` TVA), iar pentru Cloud CRM este de 6,90 euro (f`r` TVA). Pe lâng` acestea, Romtelecom Business Solutions ofer` [i serviciile Sales Force Automation – aplica]ie de informatizare a for]ei de vânz`ri mobile – [i GPS Tracking – monitorizarea [i gestionarea flotei auto \n timp real. Gama de produse [i servicii Romtelecom Business Solutions cuprinde \ns` [i alte solu]ii cloud, din domeniile securitate, managementul resurselor umane sau facturare.

ECHIPA {I CERTIFIC~RILE ROMTELECOM BUSINESS SOLUTIONS Romtelecom beneficiaz` de o echip` de peste 400 de speciali[ti cu certific`ri \n cele mai diverse zone tehnologice. De exemplu, avem 6 ingineri certifica]i CCIE – aceasta este cea mai \nalt` certificare individual` oferit` de Cisco. Din echip` fac parte [i speciali[ti cu certific`ri EMC, Vmware, RedHat, Microsoft etc. |n ceea ce prive[te parteneriatele, ne mândrim cu certificarea noastr` Cisco Gold (cel mai \nalt nivel de certificare, ob]inut \n 2010), suntem parteneri Dell [i HP pe partea de hardware, Microsoft [i Oracle pe partea software, ca s` amintim doar o parte dintre ace[tia. {i, pentru c` tot suntem \n zona de certificare, centrele noastre de date sunt certificate ISO 9001 (managementul calit`]ii), ISO 20000 (managementul serviciilor IT), ISO 27001 (managementul securit`]ii IT), de c`tre BSI. Toate acestea fac din Romtelecom Business Solutions aliatul perfect \n furnizarea de servicii IT&C, pentru toate tipurile de companii, de la marile organiza]ii pân` la IMM-uri. Biz Biz

20 DE ANI

DOU~ DECENII DE

BUSINESS Sunt afaceri n`scute \n vremurile nu tocmai limpezi ale anului 1993, când România lupta cu o rat` a infla]iei ce s`rea de 250% [i economia era \nc` \n mare parte de stat. Dar spiritul antreprenorial [i perseveren]a le-au adus azi la 20 de ani de business de succes. Foto: © Alphaspirit-Dreamstime.com

DE GABRIEL BÂRLIG~

Biz

20 DE ANI

ea mai prosper`

afacere din România anului 1993 era, de fapt, o inginerie financiar`. Este anul \n care Caritas, schema piramidal` \nfiin]at` \n aprilie 1992 la Cluj-Napoca de Ioan Stoica, a \nceput s` primeasc` “subscrieri” din toat` ]ara, ceea ce, desigur, i-a gr`bit pr`bu[irea \n luna mai a anului urm`tor. |ntr-un peisaj economic cenu[iu, dominat \nc` de \ntreprinderi de stat, ini]iativa antreprenorial` nu era prea sus pe lista românilor. Nici nu e de mirare, având \n vedere c` rata infla]iei a atins un

limitate doar de faptul c` România nu se putea finan]a pe pie]ele financiare externe [i un \mprumut de câteva zeci de milioane de dolari de la Banca Mondial` era decisiv pentru a men]ine economia \n func]iune \ntr-un moment \n care rezerva valutar` a b`ncii na]ionale se apropia de zero”, \[i aminte[te Aurelian Dochia, Managing Director al firmei de consultan]` CONCEPT – Economic and Business Consulting. |ntreaga economie era paralizat` de fenomenul arieratelor – neplata la timp a obliga]iilor \ntre \ntreprinderi, care crea blocaje \n lan]. Pu]inele ve[ti bune veneau din semnarea acordului de asociere la Comunit`]ile Economice Europene, la

|n 1993 destul de pu]ini români se aventurau s` porneasc` o afacere proprie [i acestea erau \n exclusivitate de tipul firmelor mici [i mijlocii, o majoritate covâr[itoare a acestora \n comer] [i servicii c`tre popula]ie. AURELIAN DOCHIA, Managing Director, CONCEPT – Economic and Business Consulting maxim incredibil de 256,1%, cea mai mare din Europa Central` [i de Est la acea vreme. Desigur, recordul negativ a venit dup` \ncheierea unei etape importante a procesului de liberalizare a pre]urilor, prin ridicarea subven]iilor practicate pentru unele bunuri de consum [i eliminarea restric]iilor privind adaosul comercial. Anul 1993 a marcat o premier` important` pentru economie: guvernul V`c`roiu a introdus la 1 iulie taxa pe valoarea ad`ugat` (TVA), care \nlocuia impozitul pe circula]ia m`rfurilor. Peisajul economic nu era deloc roz la \nceputul anilor ’90. România trecea printr-o recesiune grav`, când Produsul Intern Brut sc`zuse cu valori comparabile cu marea criz` din anii ’30. “Puterea de cump`rare [i nivelul de trai s-au redus considerabil: salariul a ajuns la un moment dat la minimul de 60 de dolari pe lun`! Deficitele externe [i ale bugetului public erau 28

Biz

1 februarie, baza legal` a rela]iilor dintre România [i Uniunea European` (ea \ns`[i urmând s` adopte acest nume la 1 noiembrie 1993), [i de primirea \n Consiliul Europei, pe 7 octombrie.

DE LA OPORTUNITATE LA BUSINESS |ntr-un astfel de climat economic existau \ns` oameni care se gândeau la business. De exemplu, Dan {ucu a v`zut o oportunitate legat` de faptul c` oferta de mobilier de birou era aproape zero [i s-a gândit c` mica lui afacere, Mobexpert, va avea succes dac` va \mbina un pre] rezonabil cu o calitate bun` [i cu o expunere inovatoare. |n primii doi ani, Mobexpert vindea doar mobilier de birou, dar \n 1995 a \nceput produc]ia proprie [i s` ofere mobil` pentru locuin]e. Cât de mult s-a dezvoltat compania? La \nceputul produc]iei, \n 1995, Mobexpert putea

livra maximum 200 de scaune [i 20 de canapele pe lun`. Ast`zi, atinge aceste cifre \ntr-o or`. Este o poveste tipic` pentru acele vremuri. “|n 1993 destul de pu]ini români se aventurau s` porneasc` o afacere proprie [i acestea erau \n exclusivitate de tipul firmelor mici [i mijlocii, o majoritate covâr[itoare a acestora \n comer] [i servicii c`tre popula]ie. Aceast` preferin]` pentru activit`]ile din comer] [i servicii se datora \n primul rând lipsei de capital propriu [i imposibilit`]ii de a accesa alte tipuri de finan]`ri. Comer]ul este o activitate care poate fi demarat` doar cu economiile familiei”, arat` Aurelian Dochia. Alte oportunit`]i de afaceri gravitau \n jurul sectorului public, fie prin contracte cu administra]ia public` central` [i local`, care \ncepuse s` se bucure de mai mult` autonomie, fie \n jurul \ntreprinderilor de stat, care dominau economia \n acea perioad`. “Desigur c` avantaja]i erau cei afla]i \n pozi]ii cheie [i bine conecta]i [i mul]i directori din \ntreprinderile de stat au devenit \n acea perioad` antreprenori priva]i. A fost [i perioada \n care a \nceput privatizarea \ntreprinderilor de stat, solu]ia cea mai utilizat` fiind vânzarea c`tre salaria]i [i conducere. Pu]ine din afacerile din acea perioad` au supravie]uit [i s-au dezvoltat ulterior”, adaug` Managing Director-ul de la CONCEPT. Una dintre afacerile care nu doar au supravie]uit, ci s-au dezvoltat spectaculos este Jolidon. Antreprenorul Gabriel Cîrlig a identificat un segment de pia]` foarte slab acoperit, cel al lenjeriei intime [i costumelor de baie. A \nceput cu un atelier dotat cu 4 ma[ini de cusut, \n Cluj-Napoca. |n 1994, deja produsele Jolidon se vindeau \n peste 100 de magazine, cifr` care s-a triplat \n doi ani. |n 2009, produsele companiei ajunseser` \n 1.400 de magazine din toat` ]ara. Gabriel C\rlig nu s-a oprit \ns` la România, produsele Jolidon fiind exportate azi \n toat` Europa, de la Italia, Fran]a [i Germania pân` \n Polonia, Croa]ia sau Cipru, dar [i \n SUA, Canada, Japonia, Africa de Sud sau Israel. Jolidon are companii proprii

20 DE ANI

\n Ungaria, Italia (unde a cump`rat Lilly Italy Spa), Fran]a [i Polonia.

patru centre logistice ce-i permiteau acoperirea eficient` a teritoriului României. Compania a preluat apoi distribu]ia produselor unor nume mari pe plan interna]ional, cum ar fi Campofrio, Lactalis sau Tyson. |n 2003, deja Macromex intr` \n zona de

|NDR~ZNEAL~ {I VIZIUNE

|n 1993, conform statisticilor interna]ionale, \n România existau 850 de utilizatori de internet, din totalul de DINCOLO DE OBSTACOLE 10 milioane la nivel global. S` nu uit`m Nu era o perioad` tocmai propice c`, pe atunci, un calculator era o \ntreprinz`torilor, având \n vedere investi]ie important` pentru o familie birocra]ia uria[`, legisla]ia economic` medie. Dar este anul când se [i fiscal` de co[mar [i, mai ales, \nfiin]a Romsys, care a devenit faptul c` sistemul bancar era DIFEREN}E DE 20 DE ANI unul dintre cei mai importan]i dominat de b`ncile de stat [i furnizori de solu]ii [i servicii condi]ia principal` pentru a INDICATOR 1993 2013 informatice, azi o companie ob]ine un credit era s` cuno[ti pe PIB 22,6 mld. euro 139,8 mld. euro* aflat` \n top 3 integratori de cine trebuie. Economia era \nc` Pondere sector privat 34,8% 76% sistem din România. una de stat, iar sectorul privat Rezerve valutare 42,3 mil. $ 33,08 mld. euro Sectorul financiar-bancar avea o pozi]ie marginal` \n Rata infla]iei 256,10% 3,5%** prindea contur \ntr-un sistem economie. “De[i se vorbea mult * Estimare a Guvernului României; ** Estimare a BNR dominat de entit`]i de stat, dar despre importan]a lor, «priva]ii» 1993 marcheaz` apari]ia B`ncii erau privi]i cu suspiciune”, \[i de Credit Comercial [i Industrial, aminte[te Aurelian Dochia. Unul care \n 2000 avea s` devin` dintre ace[ti “priva]i” era [i Ioan ISTORIA LUI 1993 Finansbank România, \n prezent Ciolan, sibianul care [i-a propus 1 ianuarie – Cehia [i Slovacia devin state independente Credit Europe Bank. |n acela[i s` lanseze pe pia]` o companie separate an, compania de asigur`ri cu 100% capital românesc care 20 ianuarie – Bill Clinton preia func]ia de pre[edinte al Generali revenea \n România s` ofere produse [i servicii celor SUA dup` 45 de ani de absen]`, azi care doreau s`-[i construiasc` 22 martie – Intel lanseaz` procesoarele Pentium fiind \n primii 7 juc`tori de sau renoveze locuin]a. Afacerea 25 aprilie – Boris El]\n e ales pre[edinte al Rusiei profil. La fel, publicitatea [i pornit` de el, Ambient, 13 septembrie – semnarea acordului de pace israelianocomunicarea prindeau contur, a \nregistrat anul trecut o cifr` palestinian astfel c` 1993 marcheaz` de afaceri de 150 de milioane de 1 noiembrie – intr` \n vigoare Tratatul de la Maastricht, \nfiin]area a dou` grupuri euro [i este un juc`tor de top \n actul de na[tere al Uniunii Europene importante: Lowe – prin Plus domeniul materialelor de 8 decembrie – pre[edintele SUA, Bill Clinton, promulg` Advertising – [i Centrade construc]ii [i bricolajului. legea de aprobare a NAFTA Saatchi & Saatchi România – Multe afaceri erau, acum 20 de 28 decembrie – indicele Dow Jones atinge un maxim prin Bates Centrade Saachi & ani, bazate pe comer], fiindc` nu istoric de 3.793,49 puncte Saatchi România. necesitau un capital prea mare. Cei mai \ndr`zne]i au renun]at la Principalele ]`ri de unde se slujbe stabile pentru a-[i urm`ri aducea marf` erau Turcia (mai produc]ie, prin preluarea unei fabrici de visul. Este cazul so]ilor Elena [i Mircea ales haine) [i Germania (televizoare [i mezeluri, [i un an mai târziu lanseaz` Cremenescu. |n 1992, Elena Cremenescu autoturisme rulate). Banii astfel ob]inu]i Casa Gruia, un brand propriu de era farmacist cercet`tor [tiin]ific erau reinvesti]i \n ateliere de repara]ii [i preparate din carne. principal la Institutul pentru Controlul de service, \n magazine [i poate chiar \n Importurile au adus \n 1993 o nou` Stat al Medicamentului [i Cercet`rii unit`]i de produc]ie. “Cunosc oameni de marc` de brânzeturi, venit` din Farmaceutice, iar so]ul ei, inginer afaceri importan]i care a[a au \nceput \n Germania \n magazinele din România, principal la Fabrica de Calculatoare ICE acele vremuri. Un alt domeniu care a ini]ial prin intermediul importurilor. – Felix din Bucure[ti. Stimula]i de produs milionari a fost cel al investi]iilor Dup` cum poveste[te Sorin Timu[, apari]ia primilor produc`tori priva]i de imobiliare, \n terenuri [i apoi \n director general adjunct la Hochland produse cosmetice, cei doi au decis s` construirea de locuin]e, spa]ii România, era o perioad` când oamenii \nfiin]eze o firm` de produc]ie pentru comerciale. Exista o pia]` poten]ial` aici \ncepeau s` priveasc` cu interes m`rcile cosmetice [i unguente – Elmiplant. Azi, pe care mul]i oameni de afaceri au [tiut interna]ionale [i s` devin` deschi[i la este un brand preferat de consumatorii s` o simt` la timp”, men]ioneaz` experien]e noi. Succesul a convins români care deja se extinde la nivel Aurelian Dochia. compania ca, cinci ani mai târziu, s` regional, dup` ce a fost preluat de c`tre O companie care a [tiut s` profite de pe investeasc` \n dou` fabrici \n România, Sarantis România, membr` a grupului urma exploziei comer]ului a fost investi]iile realizate din 1998 [i pân` elen Sarantis, juc`tor important pe pia]a Macromex, distribuitor en gros \nfiin]at ast`zi dep`[ind zeci de milioane de euro. Europei Centrale [i de Est. Biz \n 1993, care dup` patru ani avea deja 30

Biz

20 DE ANI

POVESTEA UNUI MILION DE OAMENI Drumul Mobexpert de la un singur magazin la cel mai important fabricant [i exportator de mobilier din ]ar` este cel mai bine redat de cei un milion de clien]i care fac parte din povestea companiei. storia Mobexpert \ncepe \n 1993, cu un mic spa]iu de 150 de metri p`tra]i pentru mobilier de birou \n magazinul Unirea, din Bucure[ti. Dan {ucu, fondatorul [i pre[edintele de azi al Grupului Mobexpert, a crezut atunci c` mica lui afacere va avea succes dac` va \mbina un pre] rezonabil cu o calitate bun` [i cu o expunere inovatoare. De-a lungul a dou`zeci de ani, conceptul s`u s-a transformat \ntr-un grup integrat de design, produc]ie, logistic`, import [i retail de mobil` [i decora]iuni, cu 30 de magazine, nou` fabrici [i o cifr` de afaceri de aproape 115 milioane euro. Povestea \ns` nu ar putea fi spus` f`r` cei un milion de clien]i care fac parte din ea. Timp de doi ani, pân` \n 1995, Mobexpert s-a ocupat exclusiv de mobilier pentru birou. Era o perioad` bun`, un timp \n care sediile de birouri se deschideau pretutindeni pentru afaceri mai mici sau mai mari, dar \n care oferta nu era neap`rat nici de cea mai bun` calitate, nici foarte bogat` [i nici foarte diferit`. Magazinului din Unirea i-a urmat fabrica pentru scaune de birou [i canapele. Ceea ce a diferen]iat atunci Mobexpert – [i continu` s` o fac` [i ast`zi – a fost aceast` capacitate de a integra fabrica]ie [i retail \n acela[i lan], pentru a ob]ine un produs de calitate la un pre] care cobora, adesea, chiar cu 40% sub ofertele similare din pia]`. Structura de ast`zi a grupului a \nceput s` se contureze \ntre 1995 [i 2000. Compania deschide primul s`u magazin cu mobilier pentru cas` [i

Biz

apoi cump`r`, \n urma unei licita]ii organizate de autoritatea pentru privatizare de atunci, dou` fabrici de mobil`, una la Târgu-Mure[ [i alta la Dej. |mpreun` cu fabricile de mobilier de birou [i canapele – construite prin investi]ie de la zero – produc]ia

DE LA SUPERIDEE LA HIPERMAGAZIN |n 1997, echipa Mobexpert \ncepuse s` lucreze la o idee: un model propriu de magazin de suprafa]` mare, de talie european`, cu o dimensiune de pân` la 8.000 de metri p`tra]i, care s` poat`

CRONOLOGIE 1993 – 1995 – este fondat` compania Mobexpert; primele capacit`]i de produc]ie pentru scaune de birou [i canapele. 1996 – 2000 – dezvoltarea produc]iei, prin achizi]ia fabricilor de la Dej [i Târgu-Mure[; Mobexpert deschide primele magazine cu mobilier pentru cas`. 2000 – 2008 – conceptul de hipermagazin Mobexpert e lansat \n 2001 [i apoi dezvoltat \n toat` ]ara. 2008 – 2012 – strategia Mobexpert se concentreaz` c`tre produse [i servicii pentru clien]i [i dezvoltarea unor ni[e cu mare poten]ial: decora]iuni, gr`din`, cultura somnului, covoare [amd; cresc investi]iile \n design [i noi colec]ii; un sfert dintre produse sunt \n permanen]` noi. 2013 – Mobexpert investe[te \n produse noi, \n personalizarea produc]iei de mobilier [i \n servicii pentru clien]i.

constituia, la acel moment, coloana vertebral` a grupului. Pân` la sfâr[itul anilor 1990, Mobexpert devine cel mai important fabricant [i exportator de mobilier din ]ar`. Mai mult de jum`tate din \ntreaga produc]ie lua drumul marilor re]ele de magazine din Fran]a, Marea Britanie sau Germania. Magazinele se extind ca dimensiune [i cuprindere odat` cu inaugurarea primului spa]iu de 2.000 de metri p`tra]i, \n zona Pipera, din Bucure[ti. Se adaug`, \n urm`torii ani, investi]ii \n retail \n Timi[oara, Constan]a, Cluj sau Bra[ov. De la o cifr` de afaceri de 30.000 de dolari \n 1993, dimensiunea companiei atinge 50 de milioane de dolari.

aduce la un loc toat` oferta Mobexpert [i s` constituie o experien]` \n sine pentru client. Va dura patru ani pân` la deschiderea, \n 2001, a primului spa]iu de acest fel, hipermagazinul Mobexpert din nordul capitalei, tot \n Pipera. |i vor urma alte 11 \n toat` ]ara, \mpreun` cu hipermagazinul din Sofia [i magazinul de mobilier de birou din Serbia. |n toat` aceast` perioad`, compania construie[te \ntr-un ritm de 25.000 de metri p`tra]i pe an. Nu doar conceptul de magazin [i integrarea \ntre retail [i produc]ie au constituit solu]ii inovative pentru România, dar [i parte dintre serviciile care le \nso]esc. Astfel, remedierea produselor aflate \n garan]ie se putea

face chiar \n cadrul magazinului din care erau cump`rate, scutind clien]ii de deplas`ri inutile. |n 2003, Mobexpert se num`ra printre pionierii solu]iilor de creditare pentru clien]i dup` ce, cu un an \nainte, lansase conceptul Clubului Mobexpert, un produs de fidelizare [i discount.

REA{EZARE DUP~ CERIN}ELE CLIEN}ILOR Dar perioada de adev`rat` transformare a Grupului Mobexpert s-a petrecut dup` anul 2008. Dan {ucu vorbe[te despre aceast` perioad` nu ca despre o criz`, ci ca despre o rea[ezare a realit`]ii \n noi coordonate. {i nu o consider` o etap` temporar`, ci o metamorfoz` definitiv`, condus` de schimbarea care a avut [i \nc` are loc \n mintea [i \n via]a clien]ilor. Pentru prima oar` \n istoria sa, Grupul raporteaz` o pierdere [i, tot \n premier`, trece printr-o sc`dere abrupt`, cu aproape o treime, a cifrei de afaceri. Ca r`spuns la noua realitate, Mobexpert alege o cale mai pu]in b`t`torit`. Drumul clasic, care trece prin reducere drastic` de cheltuieli [i sc`dere masiv` de pre], nu putea func]iona pe termen lung pentru o organiza]ie a c`rei misiune este s` livreze valoare. Convingerea care a ghidat \ntreaga

strategie a fost aceea c` nu exist` valoare \n produse f`r` calitate, indiferent de pre]. Sc`derea pre]urilor ar fi \nsemnat pr`bu[irea, odat` cu ele, a calit`]ii produselor. Mobexpert alege, a[adar, s` se concentreze c`tre a \n]elege [i satisface cât mai bine nevoile clien]ilor \n acest nou context [i c`tre a redefini conceptul de valoare. Pie]ele de achizi]ie se extind, de la Europa, c`tre Statele Unite [i Asia. Investi]ia \n colec]ii noi se tripleaz` [i, \n fabricile din România, cresc investi]iile \n design [i lansarea de noi produse. Ast`zi, un sfert dintre produsele din magazinele Mobexpert sunt \n permanen]` noi, iar \n portofoliul companiei au ap`rut segmente aproape inexistente cu câ]iva ani \nainte: mobilier de gr`din`, colec]ia de decora]iuni sau cea de cultur` a somnului. Ca r`spuns la \n`sprirea condi]iilor de creditare pentru persoane fizice, \n 2010 lanseaz` un produs de credit f`r` costuri, creat special pentru clien]ii Mobexpert. |n acela[i an, adaug` \n portofoliu dou` noi servicii: Personal Expert, un serviciu de asisten]` personalizat` de design, [i Gift Card. De[i magazinele etaleaz` ast`zi tendin]e din toat` lumea \n materie de mobil` [i decora]iuni, coloana

vertebral` a colec]iilor de mobilier e \n continuare alc`tuit` din game fabricate local, pe platformele de produc]ie ale Grupului de la Bucure[ti, Mure[ [i Dej. Dou` treimi dintre produsele pe care clien]ii le \ntâlnesc oriunde la Mobexpert sunt create, proiectate [i fabricate \n ]ar`. Acum 18 ani, când a \nceput activitatea de produc]ie, Mobexpert avea capacitatea de a livra nu mai mult de 200 de scaune [i 20 de canapele \n fiecare lun`. Ast`zi, poate atinge aceast` performan]` \ntr-o or`. |n 1993, primul magazin m`sura nu mai mult de 150 de metri p`tra]i, iar ast`zi cele peste 30 de magazine adunate totalizeaz` mai mult de 110.000 de metri p`tra]i. |n total, dezvoltarea grupului se traduce \ntr-o investi]ie de aproape 100 de milioane de euro. Pasul urm`tor \n strategia Mobexpert este, a[adar, o urmare fireasc` a pozi]iei sale unice pe pia]a din România, ca grup care integreaz` crea]ie, proiectare, produc]ie, logistic`, import, export [i retail [i merge \n direc]ia produc]iei de serie mic` [i a personaliz`rii din ce \n ce mai pronun]ate a produselor. Conceptul “Produs \n România” va c`p`ta din ce \n ce mai mult` valoare pe m`sur` ce se va \ndrepta c`tre “Creat [i produs \n România”. Biz Biz

20 DE ANI

PARTENERIAT PENTRU CASELE ROMÂNILOR |ntr-o pia]` dominat` de multina]ionale, Ambient [i-a câ[tigat \n cei 20 de ani de activitate un loc stabil \n top cinci retaileri de bricolaj, datorit` viziunii de business a lui Ioan Ciolan.

ovestea Ambient a \nceput

pe 3 februarie 1993, la ini]iativa lui Ioan Ciolan, sibianul care [i-a propus s` lanseze pe pia]` o companie cu 100% capital românesc care s` devin` principalul aliat al celor care \[i doreau s`-[i construiasc` sau renoveze locuin]a. Piatra de temelie a companiei Ambient a fost reprezentat` de comercializarea materialelor de construc]ii, instala]ii [i a finisajelor

Biz

interioare, \n special pentru constructori. Din dorin]a de a oferi familiilor servicii integrate privind construc]ia sau renovarea locuin]elor, \n anul 2002 Ambient a lansat la Sibiu primul magazin de tip Do It Yourself din România. |n prezent, compania sibian` este reprezentat` de 14 centre comerciale [i 16 depozite de materiale de construc]ie [i platforme logistice, situate \n principal \n zona Transilvaniei, \n ora[ele: Alba-Iulia, Bra[ov, Bor[a, Gheorghieni, Târgu-

Mure[, Baia Mare, Cluj-Napoca, Media[, Sighi[oara, Bistri]a, Deva, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Satu Mare, Sighetu Marma]iei [i Bucure[ti.

RELA}II PE TERMEN LUNG De 20 de ani, echipa Ambient construie[te case [i rela]ii pe termen lung cu to]i clien]ii s`i [i pune pe primul plan evolu]ia rela]iei cu ace[tia. Principiul aplicat cu consecven]` \n aceste dou` decenii [i care st` la baza afacerii Ambient este stabilirea de

20 DE ANI parteneriate pe termen lung [i construirea sentimentului de \ncredere \n rela]iile cu to]i colaboratorii s`i. “Familia Ambient a crescut constant, iar noi, dar [i prietenii no[tri, am c`p`tat \ncredere \n ceea ce facem. Nu \ntâmpl`tor acest cuvânt este foarte important pentru noi. Este foarte greu s` inspiri \ncredere partenerilor [i foarte u[or s` o pierzi. Din aceast` cauz` dorim s` construim |ncredere urmând constant valorile noastre \n toate aspectele afacerii Ambient”, a declarat Ioan Ciolan.

“Am \ndr`znit [i am dep`[it grani]a conven]iilor comerciale [i am venit, la propriu, \n \ntâmpinarea clien]ilor. Pe o pia]` fragmentat` de retaileri de materiale de construc]ii [i finisaje interioare, crearea unui program personalizat pe nevoile clien]ilor se dovede[te a fi ast`zi un motor al afacerii Ambient.” IOAN CIOLAN, fondator Ambient

Cre[terea de 47% a cifrei de afaceri cumulate \n perioada 2011 - 2012 se datoreaz` rela]iilor trainice stabilite cu cei peste 3.000 de constructori, 200.000 de clien]i posesori de Card Bonus, peste 11.000 de me[teri afilia]i, precum [i datorit` unei oferte de mai bine de 40.000 de produse de la cei 700 de furnizori parteneri. De asemenea, luând \n calcul stagnarea pie]ei de profil [i faptul c` aceast` cre[tere s-a realizat f`r` extinderea re]elei de centre comerciale, realizarea este cu mult mai spectaculoas`.

UN PARTENERIAT PENTRU CASELE ROMÂNILOR “Nu e[ti singur când \]i construie[ti sau renovezi casa. Te sus]inem cu solu]ia complet` pentru proiectul t`u de construc]ie sau renovare” este sloganul Programului Ambient Total. Ambient este singura companie de pe pia]a de profil care poate oferi un program de complexitatea Programului Ambient Total, prin care familiile care doresc s` construiasc` sau s` renoveze au un agent dedicat pe toat` perioada proiectului, discount

garantat [i recomand`ri de me[teri [i solu]ii. De la lansarea programului [i pân` \n prezent, peste 100.000 de familii [i-au construit locuin]ele cu Programul Ambient Total. “Ra]iunea de business a Programului Ambient Total a pornit de la un adev`r pe care \l cunosc to]i cei care au trecut prin procesul de construc]ie sau de renovare a unei case: consum` timp, efort [i deseori rezultatul nu este cel a[teptat. Am \ndr`znit [i am dep`[it grani]a conven]iilor comerciale [i am venit, la propriu, \n \ntâmpinarea clien]ilor. Pe o pia]` fragmentat` de retaileri de materiale de construc]ii [i finisaje interioare, crearea unui program personalizat pe nevoile clien]ilor se dovede[te a fi ast`zi un motor al afacerii Ambient”, a m`rturisit Ioan Ciolan.

DEZVOLTAREA COMUNIT~}ILOR “Ambient nu se implic` doar \n construirea [i renovarea caselor, ci [i

\n construirea comunit`]ilor din care face parte”, a afirmat Ioan Ciolan. De 20 de ani, compania Ambient se implic` \n proiectele sociale [i culturale ale comunit`]ilor unde este prezent` [i nu o face doar printr-un sprijin financiar, ci [i prin promovarea lor \n cadrul activit`]ilor de B2B ale companiei. Complexul Muzeal Astra din Sibiu [i Festivalul Interna]ional de Teatru din Sibiu sunt doar dou` dintre proiectele care au crescut de-a lungul timpului [i datorit` sprijinului oferit de Ambient, iar faptul c` ambele sunt originare din Sibiu, ora[ul \n care a luat na[tere [i Ambient, a fost un factor \n plus care a contribuit la stabilitatea acestui parteneriat. De-a lungul celor 20 de ani, Ambient s-a implicat \n sus]inerea mai multor proiecte culturale din Sibiu. Anul acesta \ns`, a f`cut un pas \nainte [i a devenit partener principal al Sibiu SMART, platforma cultural` lansat` de Prim`ria Sibiu pentru a promova unitar toate proiectele care urma s` aib` loc \n ora[ \n 2013. |n calitate de partener principal al platformei Sibiu SMART 2013, Ambient [i-a asumat dou` sarcini: cea de formator al viitorilor comunicatori ai Sibiului [i cea de promotor al proiectelor culturale locale la nivel na]ional. Primul pas a fost lansarea Burselor Ambient, \n februarie 2013, un program adresat studen]ilor umani[ti din Sibiu, care [i-a propus s` le ofere acestora posibilitatea de face un internship la agen]ia de comunicare a Ambient. |n plus, la \nceputul acestui an, Ambient, Prim`ria Municipiului Sibiu (reprezentat` de primarul Klaus Iohannis) [i Teatrul Na]ional Radu Stanca au inaugurat Ambasada Cultural` a Sibiului la Bucure[ti la Institute, The Cafe. Din momentul lans`rii, Ambasada a func]ionat ca punct de informare pentru to]i cei care doresc s` afle mai multe informa]ii despre Sibiu. Proiectele culturale din platforma Sibiu SMART 2013 au fost constant promovate \n loca]ie, prin intermediul bro[urii produse de Ambient sau prin conferin]e de pres` ale proiectelor. Biz Biz

20 DE ANI

20 DE ANI INSPIRA}I DIN NATUR~ Elmiplant, un brand românesc sincer [i autentic, a pornit la cucerirea pie]elor regionale, ca parte a grupului grec Sarantis [i cu un portofoliu de produse regândit.

ELMIPLANT GENOVATE Cea mai nou` gam` de \ngrijire a tenului, lansat` \n iunie 2013, bazat` pe celulele stem ale plantei Globularia Cordifolia

UN BRAND NATURAL {I MODERN Identitatea brandului Elmiplant este solid` [i reprezint` \n viziunea consumatoarelor calitate constant` a produselor, \ncredere [i familiaritate, dar [i un nume sugestiv, care inspir` produse bazate pe ingrediente naturale. |n viziunea româncelor, Elmiplant este un brand prietenos, caracterizat de familiaritate [i c`ldur`, care se exprim` natural, f`r` re]ineri, un brand confortabil [i deschis, cu caracter comunicativ. Noul Elmiplant este natural, modern, plin de via]`, intens [i entuziast [i nu \n ultimul rând senzual.

lmiplant este unul dintre brandurile române[ti sincere, autentice, n`scut din dorin]a de a cuceri consumatorii \n primul rând prin calitate. Povestea Elmiplant \ncepe acum 20 de ani, fiind legat` de numele fondatorilor lui, so]ii Elena [i Mircea Cremenescu. |n anul 1992, Elena Cremenescu era farmacist cercet`tor [tiin]ific principal la Institutul pentru Controlul de Stat al Medicamentului [i Cercet`rii Farmaceutice, iar so]ul ei,

E 36

Biz

inginer principal la Fabrica de Calculatoare ICE – Felix din Bucure[ti. Efervescen]a anilor 1990-1992, precum [i apari]ia unor produc`tori priva]i de produse cosmetice i-au determinat pe cei doi s` renun]e la ceea ce f`ceau pân` atunci [i s` \nfiin]eze o firm` de produc]ie pentru cosmetice [i unguente. Decizia nu a fost u[oar`, \ns` viziunea \ndr`znea]` s-a materializat având la baz` cuno[tin]ele [i experien]a de 12 ani a Elenei Cremenescu \n domeniul cercet`rii produselor cosmetice, precum

[i dorin]a de a crea produse cosmetice naturale, apropiate de consumatorul român. Unul dintre pa[ii importan]i \n evolu]ia Elmiplant a avut loc \n 1994, odat` cu lansarea produselor de protec]ie solar` \ntr-o pia]` care la vremea respectiv` era la \nceputuri. Succesul semnificativ al acestor produse a permis dezvoltarea ulterioar` a tehnologiilor de fabrica]ie, c`ci ani de-a rândul profitul companiei a fost reinvestit \n utilaje [i spa]ii de produc]ie. Astfel, \n anul 2001, fabrica

Elmiplant a ob]inut certificarea ISO 9001 de c`tre Lloyd's Register Quality Assurance, fiind primul produc`tor de cosmetice din România ce ob]ine aceast` certificare.

Trecut

O NOU~ ER~ |n anul 2003, pentru brandul Elmiplant a \nceput o nou` er`, odat` cu inaugurarea noii sale fabrici, cea mai modern` din industria de Produsul star al gamei de \ngrijire a tenului, laptele demachiant, cosmetice din România la acel \mpreun` cu cele mai vândute creme de fa]` ale anilor 2000 moment. Având tehnologie de ultim` or`, precum [i laboratoare de cercetare-dezvoltare moderne, Elmiplant a \nregistrat cre[teri semnificative de la an la an. Prezent |n anul 2006 gama de \ngrijire a tenului Elmiplant s-a relansat, fiind prima gam` româneasc` de cosmetice cu formule f`r` parabeni. Anul urm`tor Elmiplant a intrat pe pia]a produselor anticelulitice cu Cellufight, gam` care \n scurt timp devine lider de pia]` pe segmentul s`u. Sfâr[itul anului 2007 a adus brandului Elmiplant o schimbare important`: preluarea sa de c`tre Gama de \ngrijire a tenului Skin Moisture, relansat` \n 2013, destinat` Sarantis România SA, membr` a segmentului de vârst` 25+ grupului elen Sarantis, juc`tor important pe pia]a Europei Centrale [i de Est. Aceast` tranzac]ie a fost a corpului \n Grecia [i Serbia. Lansarea a propriet`]ilor menit` s` aduc` [ansa ca a avut loc \n februarie 2011 [i s-a facut acestora, care brandul s` fie promovat sub numele de Bioten, p`strând \ntineresc pielea la adev`rata lui acelea[i formule [i ambalaje ca ale [i \nal]` spiritul. valoare, a[a cum ar fi produselor Elmiplant. La doar câteva Conceptul meritat s` se a fost cifra de afaceri \nregistrat` de Elmiplant \n luni de la lansare, produsele Bioten au nou, puternic, \ntâmple cu mult 2012, \n cadrul grupului Sarantis, la nivelul devenit lider de pia]` pe anumite se bazeaz` pe timp \nainte. tuturor ]`rilor \n care este prezent, \n timp ce \n segmente \n Grecia, estim`rile ini]iale formule Anul 2009 a 1993 compania avea o cifr` de afaceri de de vânz`ri fiind dep`[ite de peste trei avansate, f`r` \nsemnat pentru aproximativ 67.000 de euro ori. |n februarie 2012 produsele Bioten parabeni, cu Elmiplant regândirea au fost lansate \n alte cinci ]`ri: ingrediente senzoriale, portofoliului de produse, Bulgaria, Portugalia, Cipru, Albania [i arome incitante, texturi eliminarea celor care nu Turcia, astfel \ncât putem spune c` hr`nitoare [i revigorante, precum [i aduceau profit companiei [i lansarea a avem un brand regional. pe folosirea de ambalaje moderne [i pe o peste 65 de produse noi, dup` ce anul |n România, brandul Elmiplant va strategie de pre] competitiv` comparativ 2008 a fost al studiilor de pia]` pe continua s` evolueze a[a cum ne-a cu brandurile locale [i multina]ionale. consumatori, ambalaje, formule, obi[nuit, p`strând intact nivelul de Noul portofoliu de produse Elmiplant se re]ete – analize realizate \mpreun` cu calitate a produselor, precum [i concentreaz` \n prezent pe trei categorii o agen]ie de rebranding din Grecia. respectul pentru consumatorii s`i. importante: \ngrijirea tenului, a Noua platform` de comunicare Roadele acestei strategii constante s-au corpului [i produse de protec]ie solar`. pentru Elmiplant a devenit din acest v`zut inclusiv \n 2013, când Elmiplant |ncurajat de succesul \nregistrat \n moment “|ntinerire natural` pentru a ocupat locul 13 \n Topul celor mai România cu noua gam` de produse piele [i spirit!”, deoarece gamele de puternice branduri române[ti, realizat Elmiplant, grupul Sarantis a decis s` produse sunt bazate pe cunoa[terea \n de revista Biz. Biz exporte gamele de \ngrijire a tenului [i profunzime a ingredientelor naturale [i

10,55 milioane euro

Biz

20 DE ANI

BUCURIA GUSTULUI BRÂNZETURILOR DE CALITATE Istoria unuia dintre cele mai iubite [i mai fascinante branduri din România se scrie de 20 de ani. Marca Hochland este preferata românilor, fiind sinonim` cu cele mai bune brânzeturi, care aduc mereu bucuria gustului. ra 1993 când o nou` marc` de brânzeturi, venit` din Germania, [i-a f`cut loc \n magazinele din România, ini]ial prin intermediul importurilor. “Erau primii ani postdecembri[ti, când oamenii \ncepeau s` priveasc` cu interes spre m`rcile interna]ionale [i s` devin` deschi[i la experien]e noi. |n acest context, produsele Hochland au fost primite foarte bine, iar consumatorii s-au bucurat c` puteau avea acces la brânzeturi de calitate superioar`”, spune Sorin Timu[, director general adjunct la Hochland România. |n mai pu]in de cinci ani, pia]a local` a devenit atât de atractiv` pentru marca Hochland, \ncât a atras aten]ia companiei produc`toare. Aceasta a decis s` investeasc` direct \n România, a[a c` a cump`rat dou` fabrici la Sighi[oara [i Sovata, le-a retehnologizat complet, aliniindu-le la standardele interna]ionale de calitate [i siguran]` alimentar`, [i a \nceput produc]ia autohton`. Mai \ntâi a intrat \n func]iune fabrica din Sighi[oara, \n 1998, apoi un an mai târziu a fost inaugurat` fabrica de la Sovata. “Din momentul \n care Hochland a investit \n România, s-a comportat ca o companie 100% româneasc`. Am avut mereu respect fa]` de oameni [i fa]` de mediul \nconjur`tor, am investit considerabil \n dezvoltarea produc]iei locale, am creat parteneriate trainice cu sute de fermieri români care ne

Biz

furnizeaz` [i ast`zi lapte materie prim`, am investit \n oamenii cu care lucr`m, care ne sunt ca o familie. Managementul companiei a fost \ntotdeauna 100% românesc, dovedind \ncrederea pe care o are Hochland \n pia]a local`”, adaug` Sorin Timu[. Din 1998 [i pân` ast`zi, investi]iile locale au dep`[it zeci de milioane de euro, iar implicarea Hochland \n economia local` este una considerabil`,

de la asigurarea locurilor de munc` pentru sute de angaja]i pân` la contribu]iile la bugetul de stat [i la dezvoltarea comunit`]ilor locale din care face parte. Produc]ia local` s-a dezvoltat [i ea de la an la an. Din cele dou` fabrici din inima Transilvaniei pornesc zi de zi c`tre magazinele din toat` ]ara brânza topit` triunghiuri sau felii, ca[cavalul clasic [i afumat, brânza cedar, brânza de burduf.

20 DE ANI CALITATE LA STANDARDE EUROPENE Toate produsele sunt fabricate din lapte românesc de calitate superioar`, Hochland fiind printre primele companii care au investit masiv \n modernizarea fermelor de lapte cu care colaboreaz`, pentru a le sprijini \n alinierea la standardele europene. Printr-un set special de programe de sprijin financiar [i de consultan]`, zeci de ferme din Transilvania au putut s` \[i modernizeze afacerea, s` investeasc` \n cre[terea vacilor de lapte [i s` ob]in` materie prim` de calitate superioar`. |n prezent, to]i furnizorii de lapte ai Hochland respect` standardele europene. “Dac` lu`m \n calcul c` nici pân` \n acest moment pia]a de lactate din România nu este \nc` aliniat` 100% la standardele europene de calitate, Hochland România a fost deschiz`tor de drumuri \n modernizarea fermelor române[ti. A fost un drum extrem de dificil, dar care iat` c` acum aduce beneficii majore atât furnizorilor, cât [i consumatorilor, care au garan]ia unor produse de calitate [i standarde superioare”, mai spune Sorin Timu[ de la Hochland România. Toate acestea au dus la dezvoltarea de rela]ii pe termen lung [i cu consumatorii, care apreciaz` Hochland ca marc` de \ncredere. Pentru cei mai mul]i români, numele Hochland \nseamn` garan]ia unui produs s`n`tos [i gustos, de calitate superioar`. De ani de zile, Hochland e o apari]ie constant` \n clasamentele brandurilor apreciate de români, fiind de departe liderul pie]ei de brânzeturi. “Am câ[tigat pas cu pas \ncrederea consumatorilor, iar pentru noi asta este piatra de temelie a \ntregii noastre activit`]i. Oamenii au apreciat faptul c` \i trat`m mereu cu respect, c` ne preocup`m intens de nevoile [i a[tept`rile lor, c` nu le tr`d`m \ncrederea. Nu le-am spus niciodat` consumatorilor «Cump`ra]i, cump`ra]i, cump`ra]i», ci am preferat s` \i l`s`m s` se conving` singuri de calitatea produselor noastre. A[a au r`mas al`turi de noi, a[a am ajuns s` ne bucur`m acum c` avem o rela]ie \ndelungat` [i apropiat` cu consumatorii no[tri”, explic` Andreea Marincescu, Manager Marketing la Hochland România.

“Hochland România a fost deschiz`tor de drumuri \n modernizarea fermelor române[ti. A fost un drum extrem de dificil, dar care iat` c` acum aduce beneficii majore atât furnizorilor, cât [i consumatorilor, care au garan]ia unor produse de calitate [i a unor standarde superioare.” SORIN TIMU{, director general adjunct, Hochland România

“Am câ[tigat pas cu pas \ncrederea consumatorilor, iar pentru noi asta este piatra de temelie a \ntregii noastre activit`]i. Oamenii au apreciat faptul c` \i trat`m mereu cu respect, c` ne preocup`m intens de nevoile [i a[tept`rile lor, c` nu le tr`d`m \ncrederea.” ANDREEA MARINCESCU, Manager Marketing, Hochland România

Potrivit unui studiu IPSOS (aprilie 2013), 38% din popula]ia urban` din România declar` c` Hochland este marca de brânzeturi preferat`, iar când sunt \ntreba]i ce m`rci de brânzeturi cunosc, 74% dintre consumatori men]ioneaz` spontan marca Hochland.

PASIUNE PENTRU INOVA}IE Devenind parte din via]a românilor, Hochland a adus pe pia]a local` o mul]ime de inova]ii, ce au devenit repere \n evolu]ia brandului [i au influen]at preferin]ele consumatorilor. Odat` cu prima brânz` topit` triunghiuri, \n 1993, Hochland oferea [i celebrul pachet Mixtett, care combina sortimente diferite \n aceea[i cutie, num`rându-se [i ast`zi printre preferatele consumatorilor. Apoi, \n anul 2002, Hochland a revolu]ionat pia]a ca[cavalului, aducând o inova]ie major` \n materie de ambalaj, produs [i comunicare. Ca[cavalul Hochland a fost primul produs de form` rectangular` de pe pia]`, pe vremea când restul produc`torilor comercializau ro]i de ca[caval. Tot Hochland a fost cel care a lansat prima marc` de ca[caval, \n timp ce pe pia]` existau numai produse

generice. Au urmat alte premiere: ca[cavalul felii [i ca[cavalul pane, produse ce au adus consumatorilor op]iuni inedite [i un plus de savoare pentru mesele \n familie. “Dac` ne uit`m \napoi, sunt multe lucruri de care suntem mândri. Am marcat premiere care au setat exemple pe pia]` [i au stimulat competi]ia s` ne urmeze. Facem \n continuare cel mai gustos [i mai bun ca[caval, ca dovad` stau preferin]a consumatorilor [i aprecierea lor pentru produsul nostru”, mai spune Andreea Marincescu. Potrivit unui studiu GfK realizat \n aprilie 2013, 51% din consumatorii de ca[caval au consumat cel pu]in un produs Hochland \n ultimele trei luni. Crema de brânz` Almette, proasp`t` [i pufoas`, sau primele pachete duble de brânz` topit` triunghiuri [i felii, recunoscute ca “pachetele de familie”, sunt alte premiere introduse de Hochland pe pia]a româneasc`. Ast`zi Hochland \nseamn` bucuria de a fi al`turi de cei dragi, de a strânge familia \n jurul mesei [i de a petrece momente minunate \mpreun`: “Produsele Hochland te ajut` s` creezi momente de bucurie pentru cei dragi”. Biz Biz

MADE IN GERMANY Este una dintre cele mai cunoscute etichete din aceast` lume, un model de calitate [i de m`sur` a preciziei, rigorii [i lucrului bine f`cut. “Fabricat \n Germania” a ajuns mai mult decåt o etichet` aplicat` unui produs, este deja un sistem care define[te nu numai economia acestei ]`ri, ci [i politica [i via]a sa. DE ALEXANDRU ARDELEAN 40

Biz

Un exemplu \n acest sens au fost alegerile legislative de la sfår[itul lunii septembrie, cånd Angela Merkel a ob]inut cel de al treilea mandat consecutiv de cancelar. Intransigen]a de care d` dovad` i-a adus numeroase porecle. Foarte iubit` de germani, aceast` conservatoare \n vârst` de 59 de ani venit` din fosta RDG a fost numit` pe rând Cancelarul de Fier, pentru ap`rarea politicilor de austeritate, sau “Mutti” (Mama), deoarece ofer` un sentiment de siguran]` \n furtuna european`. |n acela[i timp, pe str`zile din Lisabona sau Madrid au \nflorit portretele Angelei Merkel cu musta]` de tip Hitler sau sloganuri precum “Merkel nazist`, afar`!”, iar mul]imea din Atena o acuz` c` vrea s` \ngenuncheze Grecia pentru a o spolia mai bine. Cea care a fost desemnat` cea mai puternic` femeie de pe planet` pentru a [aptea oar` \n cei opt ani de mandat de c`tre revista american` “Forbes” asigur` \ns` c` Berlinul nu \ncearc` s` exercite vreo form` de hegemonie asupra Uniunii Europene. Dar [i c` nu ne-am afla \n acest punct dac` toat` lumea ar fi strâns cureaua a[a cum a f`cut prima economie

POLITIC~ EXTERN~

al lui Merkel, \n perioada 2005-2009. 22 septembrie, conservatorii din cadrul a zonei euro. Angela Merkel este prima “Germanii doresc stabilitate \n special \n CDU [i aripei sale bavareze CSU (41,5% femeie care a condus Germania [i prima privin]a crizei (din Europa) [i spun c` au din voturi) nu au ob]inut majoritatea de la britanica Margaret Thatcher care nevoie de un guvern stabil [i o absolut`, lipsindu-le cinci mandate. Este guverneaz` o mare putere european`. La majoritate stabil`”, necesar s` \[i g`seasc` un nou aliat, opt ani de la accederea ei la putere, gra]ie subliniaz` dup` ce Partidul Liberal (FDP), unei alian]e \ntre conservatori [i socialpolitologul \mpreun` cu care guvernau din democra]i, uzura nu pare s` o afecteze. berlinez Oskar 2009, n-a reu[it s` intre \n Anduran]a sa \n timpul summiturilor Niedermayer. Bundestag, camera europene de la Bruxelles, al`turi de Indiferent inferioar` a Legislativului pasiunea ei pentru oper` i-au adus de german. FDP s-a pr`bu[it renumele de “Regina Nop]ii”. rezultatul [i nu a mai reu[it s` se La conducerea coali]iei cu liberalii a fost Produsul Intern Brut negomen]in` \n Bundestag (FDP) din 2009, ea beneficiaz` \n al Germaniei \n 2012, cierilor, pentru prima dat` \n istoria Germania de o popularitate f`r` potrivit B`ncii Mondiale. deputa]ii Republicii Federale precedent dup` r`zboi, cu aproximativ germani se Germane, totalizând 4,5% 60% opinii favorabile. “A devenit un fel vor reuni \n din voturi, sub pragul necesar de mam` a na]iunii”, apreciaz` [edin]a de de 5 procente. politologul Oskar Niedermayer. “Ea constituire pe 22 Partidul Social-Democrat (SPD), cu \ncarneaz` numitorul comun al octombrie, dup` o lun` de la care Merkel urmeaz` s` discute formarea muritorilor [i ap`r` interesele germane scrutin. |ncepând de la acea dat`, unei mari coali]ii, a ob]inut 25,7%, scor \n criz`. Toate acestea o fac s` par` foarte guvernul \n exerci]iu se va ocupa doar de mai mare ca \n 2009, cånd a intrat calm` [i cu picioarele pe p`mânt, ceea ce afaceri curente. |n 2005, au trecut peste partener de guvernare, dar care arat` c` oamenilor le place.” dou` luni de la alegeri [i pân` la forma]iunea se afl` \n continuare \n Adversarii s`i \i repro[eaz` o preluarea de c`tre Merkel a [efiei unei convalescen]`. Secretarul general al SPD, gestionare de la zi la zi, f`r` viziune mari coali]ii. Andrea Nahles, a sugerat c` discu]iile ar politic`. |ns` Angela Merkel este putea s` dureze pân` \n ianuarie. pragmatic` [i nu se teme s` ia decizii SPD s-a angajat s` supun` radicale, chiar dac` acestea o CERTITUDINEA orice acord cu pot face s` piard` voturi. “MADE IN GERMANY” CDU/CSU votului Prefer` s` ia deciziile Realegerea Angelei Merkel a fost un activi[tilor. care avantajeaz` ]ara semnal nu numai pentru germani, dar [i interesele publice. [i pentru \ntreaga Europ`. “Mutti” a Germania este cea mai puternic` Aceast` consultare a Un exemplu fost cea care a dat dovad` de o economie a continentului [i a aproximativ celebru este c` \n intransigen]` de fier pentru a rezolva patra mare economie a lumii, 470.000 de 2010 a decis s` criza din zona euro. Victoria Angelei dup` SUA, Japonia [i China. membri de prelungeasc` Merkel \n alegerile legislative din Potrivit FMI, \n 2013 economia partid - o durata activit`]ii Germania l-a f`cut pe George Soros c` premier` \n centralelor aprecieze c` s-a sfår[it criza datoriilor german` va \nregistra o cre[tere istoria nucleare pentru a din zona euro, \ns` acesta a mai de 0,5%, iar anul viitor va avea forma]iunii folosi energia avertizat c` supravie]uirea pe termen un plus de 1,4%. urmeaz` s` aib` acestora. |ns` dup` lung a monedei unice [i a Uniunii loc \naintea cåteva luni, ulterior Europene nu este nici pe departe Congresului Partidului catastrofei de la sigur`, citat de MarketWatch. Social-Democrat, prev`zut Fukushima din martie 2011, a {i iat` c` rezultatele se v`d: Fondul \n perioada 14-16 noiembrie, la anun]at renun]area la energia Monetar Interna]ional a \mbun`t`]it Leipzig. “Europa ne prive[te, lumea ne nuclear` pån` \n 2022. pentru 2013 previziunea pentru zona prive[te”, a avertizat joi Merkel, \n euro cu 0,1 puncte, la o contrac]ie de cadrul unor ceremonii care au marcat 0,4%, [i a men]inut-o pe cea aferent` SPRE O NOU~ VIZIUNE 23 de ani de la Reunificare. “Avem o anului viitor la o cre[tere de 1%, Cancelarul german a salutat la finalul responsabilitate comun`, aceea de a remarcând rezisten]a economiilor din zilei alegerilor un “superrezultat” al forma un guvern stabil”, a declarat [efa Germania [i Fran]a. Germania va partidului s`u, Uniunea Cre[tinconservatorilor, promi]ând “negocieri \nregistra \n acest an un avans Democrat` (CDU), la alegerile legislative loiale”. economic de 0,5% (\n loc de 0,3%), din Germania [i a promis “patru noi ani O majoritate a germanilor dore[te o anticipeaz` FMI, iar anul viitor, de de succes”. |n pofida triumfului personal “mare coali]ie”, la fel ca la primul mandat 1,4% (\n loc de 1,3%). Biz ob]inut de Merkel \n scrutinul de la

3.400 mld. $

Biz

Ich spreche Rumänisch... intens [i divers Alegerile din Germania au prilejuit un nou motiv de bucurie. Direc]ia spre care se \ndreapt` Germania va duce la dezvoltarea [i consolidarea zonei euro, avånd \n vedere c` aceast` ]ar` este cea care conduce, practic, zona euro [i economia UE. {i pentru Romånia este o veste bun`, deoarece Germania ocup` primul loc \n topul principalilor parteneri comerciali ai României. La finele anului 2011, volumul total al schimburilor comerciale bilaterale a atins 17,1 miliarde de euro, potrivit datelor de la Ministerul Afacerilor Externe. Despre cum func]ioneaz` rela]ia dintre ]`rile noastre am vorbit cu Sebastian Gromig, [eful Sec]iei Economice [i Comerciale a Ambasadei Republicii Federale Germania. DE ALEXANDRU ARDELEAN

Cum caracteriza]i rela]ia dintre Germania [i Romånia din punct de vedere economic? Din punctul meu de vedere, rela]ia poate fi caracterizat` \n trei cuvinte: intens`, foarte divers` [i \n cre[tere. Este intens`, pentru c` exist` mai mult de 19.000 de companii germane \n Romånia. Germania este cel mai important partener comercial al Romåniei atåt \n importuri, cåt [i \n exporturi [i unul dintre cei mai mari investitori direc]i \n aceast` ]ar`. Este divers`, pentru c` nu cred c` exist` sector de activitate unde s` nu existe activ` o companie german`. Diversitatea economic` a Germaniei este reflectat` \n mod perfect \n activita]ile desf`[urate de companiile care provin din ]ara noastr`, aici. {i este \n cre[tere, din ceea ce am observat, [i observ`m de asemenea cre[teri \n activit`]ile germane aici. Sunt companii noi care vin \n Romånia, sunt acele companii prezente aici [i care \[i extind 42

Biz

activit`]ile. Pe de alt` parte, exist` [i alte dezvolt`ri aici \n aceast` direc]ie: exist` asocia]ii ale companiilor germane \n regiune – cum este cea \nfiin]at` la Tårgu-Mure[, \n 2011. |n plus, Camera de Comer] Germano-Romån` prime[te tot mai mul]i membri de fiecare dat`.

Cåt de puternic` este cooperarea economic` dintre ]`rile noastre [i cum putem \mbun`t`]i aceast` rela]ie? Rela]ia dintre cele dou` ]`ri este, \ntr-adev`r, foarte puternic` [i se dezvolt` foarte bine. Din acest motiv, atunci cånd \ntreba]i de nivel [i ce putem face ca s` \l cre[tem, credem c` am atins deja un nivel \nalt. A[ spune c` Romånia are un poten]ial economic imens \n multe domenii [i dac` ]ara dumneavoastr` reu[e[te s` \[i foloseasc` acest poten]ial la maximum, atunci probabil c` vom vedea o intensificare a

rela]iei economice dintre Germania [i Romånia tocmai pentru c` suntem activi \n multe sectoare ale economiei locale. {ansele sunt foarte bune.

Care sunt principalele domenii pe care Romånia ar trebui s` le \mbun`t`]easc` pentru investitorii germani? To]i investitorii, toate companiile au nevoie de condi]ii similare pentru a se dezvolta, adic` de un cadru legal [i administrativ predictibil, infrastructur` fiabil` [i administra]ie eficient` care s` ac]ioneze ca un partener penru companii. {i \n unele dintre aceste domenii \nc` mai este de lucru. Dar, dac` Romånia continu` s` adreseze aceste provoc`ri, atunci nu doar investitorii germani, ci \ntreaga economie local` va beneficia. Realiz`rile care au fost f`cute trebuie men]ionate. Dar, desigur, este important s` se lucreze la \mbun`t`]irea anumitor aspecte pentru a r`måne pe drumul cel bun.

DIPLOMA}IE Care sunt similarit`]ile dintre cele dou` ]`ri legate de mediul economic? Sunt mai multe lucruri comune care pot fi men]ionate, dar o s` aleg doar cåteva. Cele dou` ]`ri \mp`rt`[esc tradi]ie \n inginerie [i produc]ie. Vedem c` diferite regiuni din Romånia, unde exist` aceste r`d`cini, reu[esc s` atrag` investitori. Puterea pe care limba german` o are \nc`, istoric vorbind, \n Romånia este un bun valoros pentru c` reu[e[te s` atrag` investitori vorbitori de limb` german`, mai ales \n acele regiuni \n care limba s-a p`strat \n mod tradi]ional. {i mai cred c` \n Germania, de exemplu, exist` o \n]elegere legat` de faptul c` IMM-urile sunt coloana vertebral` a economiei. Impresia mea este c` aceast` opinie cå[tig` teren \n Romånia. Pentru c` lucrul cu \ntreprinderile mici [i mijlocii formeaz` o economie puternic`, flexibil` [i diversificat`. Acestea sunt conexiuni puternice \ntre Germania [i Romånia.

FOTO: VALI MIREA

Cum vede]i economia Romåniei? |n general, Romånia a cå[tigat foarte mult [i a \mbun`t`]it condi]iile macroeconomice \n ultimii ani. Mai ales prin compara]ie cu alte ]`ri din regiune, cred c` Romånia a reu[it s` st`påneasc` provoc`rile economice [i financiare foarte bine. {i, din cånd \n cånd, trebuie s` ne aducem aminte de aceste lucruri, pentru c` atingerea acestor reu[ite a presupus foarte mult` munc` [i atunci ele trebuie s` creeze un climat de o mai mare \ncredere \n poten]ialul economic al Romåniei. Aceast` ]ar` are bunuri valoroase \n regiune, este o pia]` mare, are resurse naturale, are o for]` de munc` foarte bine instruit`, vorbitoare de limbi str`ine. Dac` Romånia reu[e[te s` \[i \mbun`t`]easc` competitivitatea \n domeniile Biz

DIPLOMA}IE

men]ionate – infrastructur`, administra]ie, cadru legal, atunci sunt extrem de \ncrez`tor \n dezvolt`rile pozitive din viitor.

Este bine cunoscut` rigoarea lumii germane. Ea se aplic` [i \n economie. Marca “Made in Germany” este adesea asociat` cu \nalta calitate peste tot \n lume. {i cred c` produsele germane sunt v`zute ca robuste, eficiente [i exacte de mul]i oameni. Cred c`, adesea, companiile germane [i serviciile pe care le ofer` sunt v`zute ca fiind de \ncredere [i verticale. Astfel, dac` \n]elegem rigoarea ca precizie [i

specifice [i practice [i tehnice. Acestea nu pot fi ob]ine tot timpul din universit`]i, pentru c` este o parte de calificare foarte tehnic` [i practic`. Pentru a adresa aceast` nevoie, unele companii germane au \nceput cooperarea cu autorit`]ile romåne pentru a implementa un sistem de educa]ie profesional` voca]ional`, sistem care exist` deja de mult timp \n Germania [i Austria. |n aceste [coli profesionale se urmeaz` sistemul german dualist, pentru c` este o combina]ie \ntre ceea ce se \nva]` la [coal` [i partea practic`, legat` de meserie, care se \ntåmpl` \n companii. Astfel c`

RELA}IA COMERCIAL~ ROMÅNIA – GERMANIA* – milioane euro – TOTAL Export Import Sold

2004 7.556 3.159 4.397 -1.238

2005 8.800 3.483 5.317 -1.834

2006 11.598 4.370 7.228 -2.858

2007 12.516 4.742 7.774 -3.032

2008 13.861 4.883 8.978 -4.095

2009 12.065 5.665 6.400 -735

2010 13.756 6.464 7.292 -828

Sursa: Ambasada Romåniei la Berlin. * Datele sunt indexate potrivit statisticii germane

dorin]a de a atinge cele mai \nalte standarde, atunci \n multe cazuri o putem aplica [i economiei germane. |n mod sigur “Made in Germany” ajut` economia Germaniei. Este un adev`rat agent al exporturilor germane.

Cum putem \mbun`t`]i cooperarea economic` bilateral`? Aici vreau s` men]ionez \n mod special un anume segment al cooper`rii, evident c` sunt multe altele, dar a[ vrea s` aleg domeniul instruirii profesionale voca]ionale. A[a cum [ti]i, mul]i investitori germani din Romånia au nevoie de for]` de munc` \nalt calificat`, de exemplu produc`torii germani din sectorul auto sau cel electronic. Ei au nevoie de angaja]i care s` posede cuno[tin]e 44

Biz

respectivii studen]i, \n primul lor an, petrec \n jur de 60% din timp \n companie, deja lucrånd, specializåndu-se \n meseria lor, iar \n restul timpului merg la [coal` pentru a ob]ine no]iunile teoretice.

Ne pute]i da exemple concrete? Exist` deja asemenea [coli pilot \n Bra[ov [i \n Timi[oara, unde companiile germane au cooperat cu autorit`]ile [colare din respectivele jude]e pentru a implementa sistemul. |n Bra[ov, de exemplu, mai mult de 130 de tineri studen]i sunt pe punctul de a absolvi doi ani de educa]ie profesional` cu specializ`ri \n inginerie electric` [i mecanic`. Cred c` asemenea proiecte (mai avem \n lucru [i la Arad, Satu Mare, Sebe[) pot fi de un real

2011 17.191 8.394 8.797 -403

succes pentru to]i stakeholderii implica]i: pentru ora[e [i regiune pentru c` se reduce [omajul \n råndul tinerilor, iar cu for]` de munc` tån`r` [i bine instruit` se poate maximiza competitivitatea, \ntrucât exist` speciali[ti pentru care cererea este foarte mare. {i, desigur, este un succes pentru companiile implicate deoarece pot angaja tinerii care urmeaz` aceste cursuri [i care sunt potrivi]i s` lucreze \n aceste organiza]ii. Mai ales c` mul]i studen]i [i-au petrecut o parte din educa]ia lor \n companie, astfel c` [tiu s` se descurce \n respectiva organiza]ie. {i cred c` de asemenea poate fi un mare succes pentru tinerii implica]i, \ntrucât primesc o educa]ie care le ofer` [anse excelente pentru un job. |n acela[i timp, \i aduce \n contact cu organiza]ii cu o reputa]ie foarte bun`.

Care sunt avantajele acestui sistem? Pentru alte forme de educa]ie trebuie s` cheltuie[ti mul]i bani pentru studii de calitate, dar \n acest sistem po]i deja s` cå[tigi bani chiar din timpul [colii, pentru c` prime[ti un salariu de \ncep`tor pentru munca prestat` \n companie. Cred c`, pentru toate p`r]ile implicate - companii, administra]ie [i tineri - este o situa]ie win-win. Exist` studii la nivel european care arat` c` aceste sisteme de educa]ie dual` pot fi foarte utile pentru combaterea [omajului \n råndul tinerilor [i stimuleaz` cre[terea [i inova]ia. Din acest motiv, mai ales \n acest domeniu, cooperarea \n cazul educa]iei profesionale voca]ionale poate avea un viitor foarte bun \n cooperarea germano-romån`. Este un mod de a ac]iona ca parteneri [i chiar putem face \mbun`t`]iri \n rela]iile economice bilaterale, astfel c` sunt foarte \ncrez`tor c` vom vedea lucruri bune \n acest domeniu. Biz

URM~TORUL BALON DE S~PUN La doar 13 ani de la spargerea celebrei â&#x20AC;&#x153;buleâ&#x20AC;? dot-com din anul 2000, euforia investitorilor atinge un nou maxim, pe fondul list`rii marilor businessuri virtuale [i al apari]iei unui \ntreg alai de start-up-uri exotice. Urmeaz` o nou` explozie sau doar o dezumflare? DE DRAGO{ L~Z~RESCU

ilicon Valley

este ast`zi un t`rĂ˘m paradoxal \n Statele Unite. Dac` pe coasta de est ora[ul Detroit a intrat oficial \n faliment, iar restul Statelor Unite continu` s` resimt` efectele crizei economice, regiunea californian` pare s` func]ioneze dup` alte reguli [i s` sfideze dificult`]ile cu care se confrunt` SUA. Silicon Valley continu` s` lanseze noi

Biz

produse, s` angajeze speciali[ti tineri din toate col]urile lumii [i s` dezvolte un trend care \n prezent reu[e[te s` alimenteze extinderea agresiv` a businessurilor online pe \ntregul mapamond, cu prec`dere \n pie]ele asiatice [i sud-americane. Listarea Facebook din luna mai a anului trecut a fost cea mai mare din istoria internetului [i una din cele mai mari din industria tehnologiei, cu o capitalizare de 104 miliarde de

dolari. Principala surs` de venit a Facebook este advertisingul online, capitol la care este \ns` dep`[it` cu u[urin]` de principalul juc`tor din pia]`, Google. Pe de alt` parte, re]eaua fondat` de Zuckerberg reu[e[te s` se dovedeasc` mai eficient` din punctul de vedere al monetiz`rii comparativ cu Yahoo [i AOL. Re]eaua de socializare Twitter [i-a anun]at planurile de a atrage un miliard de dolari printr-o ofert` public`

TEHNOLOGIE ONLINE ini]ial`, pe fondul tripl`rii veniturilor \n ultimul an de func]ionare, \n ciuda faptului c`, \n cei [apte ani de la \nfiin]are, compania nu a realizat profit. Potrivit anali[tilor, listarea ar putea evalua compania american` la 12-15 miliarde de dolari, dup` ce \n urm` cu doi ani aceasta fusese evaluat` la 8 miliarde de dolari. |n plus, LinkedIn se afl` \ntr-un boom continuu, dac` ne-am lua dup` cota]ia ac]iunilor sale la burs`. LinkedIn a avut o evolu]ie pozitiv` din punct de vedere financiar, atât la capitolul venituri, cât [i la profit. Astfel, veniturile companiei au crescut constant, de la 120 milioane de dolari \n 2009 la 243 milioane de dolari \n 2010, 522 milioane de dolari \n 2011 [i 972 milioane de dolari \n 2012, \n timp ce anali[tii se a[teapt` la dep`[irea pragului de 1,2 miliarde de dolari la finele acestui an. Profitul a fost de 16 milioane de dolari \n 2010, a sc`zut la 11 milioane \n 2011, apoi a urmat o cre[tere la 21 milioane de dolari \n 2012 [i se anticipeaz` un profit net de peste 30 milioane de dolari \n acest an. Datele financiare indic` stabilitatea [i progresul sigur al companiei, \ns` e greu de justificat cum o evaluare actual` de peste 26 miliarde de dolari \i poate avantaja pe investitori. Pentru ca o investi]ie \n LinkedIn s` fie profitabil`, ar fi nevoie de o dublare anual` a businessului timp de [ase ani, \n condi]iile \n care compania pare s`-[i fi atins deja vârful de popularitate. Totu[i, cre[terea rapid` a acestor afaceri online a determinat formarea unui val de copii fidele ap`rute \n toat` lumea, cu predilec]ie \n China, unde re]elele de socializare americane sunt interzise. Astfel, corespondentul YouTube este Youku, Twitter e \nlocuit de Sina, iar Facebook de Renren. Mai mult, listarea re]elelor de

socializare americane pare s` influen]eze direct evolu]ia pre]urilor pentru ac]iunile companiilor chineze, de asemenea listate la bursele americane, \n ciuda lipsei unei leg`turi directe \ntre companiile americane men]ionate [i coresponden]ii lor asiatici. Acest efect se poate dovedi periculos, \ns` exist` [i voci optimiste care sus]in c` peisajul tehnologic s-a schimbat semnificativ din anii '90 pân` \n prezent, astfel c` repetarea unui scenariu de tipul “dot-com bubble” \n industria IT&C este pu]in probabil`. Argumentul pare valid, \ntrucât \n momentul de fa]` peste dou` miliarde de oameni sunt conecta]i la internet, conexiunile sunt mult mai rapide, iar companiile implicate \n aceast` industrie atrag venituri mult mai mari decât \n urm` cu 13 ani, ba mai mult, au [i profit. Pe de alt` parte, listarea Facebook a generat un interes tot mai mare al companiilor cu businessuri online fa]` de astfel de planuri, \n vederea atragerii de investi]ii. Diferen]a major` fa]` de balonul de s`pun de acum 13 ani este c` ast`zi presupusul balon se formeaz` cu prec`dere \n pie]e private [i la nivel global, ceea ce nu era valabil pentru evenimentul nefericit de pe burse din 2000. Majoritatea investitorilor care alimenteaz` \n momentul de fa]` acest bubble sunt cei ce au f`cut bani chiar la sfâr[itul anilor ’90, pe fondul supraevalu`rii ac]iunilor companiilor tehnologice, doar c` \n prezent majoritatea prefer` s` se \nscrie \n cursa pentru preluarea start-up-urilor cu poten]ial. O alt` ]int` a investi]iilor acestora \l reprezint` companiile stabile, cum ar fi Facebook, \ns` \n acest caz sunt obliga]i s` lupte cot la cot cu fondurile de investi]ii aflate \n c`utarea unor profituri rapide [i sigure. Site-uri precum Rennren [i Youku promit profituri uria[e, pe fondul dezvolt`rii economice a

]`rii, dar [i al impactului tot mai mare pe care internetul \l are \n rândul societ`]ii chineze [i al obiceiurilor sale de consum. Riscul ca totul s` se transforme \ntr-un bubble e destul de ridicat. Facebook are [ansa de a deveni “noul Google” ca pozi]ie \n pia]`, \n timp ce LinkedIn e o companie solid`, care a demonstrat c` poate genera anual profit [i cre[teri ale

Cele mai populare site-uri nonamericane Website Baidu.com QQ.com Taobao.com Sina.com.cn Yandex.ru

}ar` China China China China Rusia

Domeniu de activitate C`ut`ri web Mesagerie instant Comer] electronic {tiri C`ut`ri web

Sursa: Alexa.com – mai 2013

veniturilor. Pe de alt` parte, copiile fidele ale acestor businessuri nu au un viitor str`lucit garantat de evolu]ia anterioar`, \ntrucât profitul e mai greu de tras la indigo decât conceptul de func]ionare a unui produs virtual. Mai mult, majoritatea celor care aleg s` investeasc` \n varianta chinezeasc` a Facebook sau YouTube nu sunt familiariza]i cu particularit`]ile politice ale acestei pie]e [i cu controlul constant al informa]iilor publicate de c`tre guvern. Companiile de mari dimensiuni au modele de business solide [i reu[esc s` livreze profit anual, ceea ce le confer` stabilitate. Cu toate acestea, alaiul de start-upuri vine cu mult entuziasm [i prea pu]ine strategii câ[tig`toare. Scenariul optimist prevede c` acest bubble tehnologic – deja acceptat de majoritatea speciali[tilor – nu se va sparge, ci se va dezumfla treptat, odat` cu con[tientizarea faptului c` investi]iile \n online nu echivaleaz` automat cu câ[tiguri sigure [i rapide. Biz Biz

RECUCERIREA EUROPEI Dup` ce electronicele, \n special televizoarele, au impus Panasonic pe pie]ele europene, compania japonez` a decis s` arunce \n lupt` electrocasnicele. {i \n acest caz compania mizeaz` tot pe tehnologie. DE GABRIEL BÂRLIG~

cranele mari ale televizoarelor rev`rsau culori foarte vii

la standul Panasonic de la IFA, vedeta fiind primul televizor din lume 4K Ultra HD cu intrare 4K 50/60p prin HDMI 2.0 – da, [tiu, sun` complicat, dar tot ce trebuie s` [ti]i este c` 4K reprezint` urm`torul pas \n calitatea imaginii dup` HD. |ns` la \ntâlnirea pe care am avut-o cu Laurent Abadie, CEO al Panasonic Europe, o mare parte din discu]ie s-a purtat \n jurul segmentului de electrocasnice. De ce? “Panasonic st` foarte bine \n afara Europei pe acest segment. Acum vrem s` devenim un juc`tor european important”, a spus Abadie. {i nu sunt doar vorbe goale. Panasonic a semnat un acord cu grupul sloven Gorenje, cunoscut \n zona electrocasnicelor, pentru construc]ia a dou` fabrici noi \n Serbia, una una pentru ma[ini de sp`lat [i

“Pia]a va cre[te, mai ales \n zona de conectivitate prin cloud \ntre dispozitive. Interac]iunea dintre om [i aparatur` va fi intermediat` prin cloud \n 5-10 ani [i aici apar oportunit`]i interesante” LAURENT ABADIE, CEO, Panasonic Europe alta pentru frigidere. “Am ales Serbia fiindc` are acorduri de liber schimb cu UE [i cu Rusia [i are for]` de munc` calificat`”, a subliniat Abadie. Investi]iile vor fi de ordinul milioanelor de euro [i se vor referi atât la echipamente [i tehnologii de produc]ie, cât [i la un aflux de ingineri de la Panasonic. |n Serbia se vor fabrica produse atât sub brandul Gorenje, cât [i Panasonic, destinate pie]elor europene [i Rusiei.

ELECTRONICE CU MINUS {I PLUS De altfel, din tonul lui Abadie, Rusia pare o ]int` foarte important` pentru Panasonic, lucru u[or de \n]eles \ntr-o 48

Biz

perioad` \n care pie]e precum cele din Europa Occidental` \nregistreaz` sc`deri continue de cel pu]in trei ani. Trecând acum la electronice, [eful Panasonic Europe spune c` exist`, totu[i, dou` zone distincte ale pie]ei: segmentul B2B este \n cre[tere, companiile investind permanent \n tehnologii noi, \n timp ce \n zona consumatorilor individuali pia]a scade (23% \n Europa numai la nivelul lunii iulie). Cel mai \ngrijor`tor aspect pare a fi “ruperea” pie]ei: exist` zona de produse high-end, cu valoare ad`ugat`, respectiv cea de entry price, \n timp zona de mijloc a disp`rut pur [i simplu din vizorul consumatorilor. “Pia]a e saturat` pe zona de flat-TV, nu exist` \n acest moment tehnologii suficient de revolu]ionare care s`-i fac` pe oameni s`-[i schimbe televizorul”, arat` Laurent Abadie. |n acela[i timp, \n zona de foto [i video, alt segment important pentru Panasonic, smartphone-urile au f`cut ravagii \n zona camerelor foto [i video mai ieftine [i chiar [i medii. Totu[i, Panasonic are motive de bucurie \n sud-estul Europei, zon` \n care a \nregistrat cre[teri \n primul semestru din 2013. |n august, chiar, compania a avut o cre[tere de 50% fa]` de anul trecut \n România, Ungaria, Bulgaria [i fosta Iugoslavie. O veste bun` este [i revenirea brandului Technics \n zona audio, dar actualizat la standardele moderne de conectivitate.

CLOUD {I 4K Tehnologiile vin puternic din urm`, atât \n zona de TV, cât [i la electrocasnice. La IFA Berlin, unde am discutat cu Laurent Abadie, to]i produc`torii de televizoare, inclusiv Panasonic, au avut ca vedet` tehnologia 4K, urm`torul standard de calitate al imaginii. Va mai trece ceva timp pân` la adoptarea pe scar` larg` a noii tehnologii, \ns` pân` atunci ea este folosit` cu succes \n zona B2B. Panasonic a prezentat, de exemplu, cea mai sub]ire [i u[oar` tablet` 4K de 20 inci din lume, ce permite redarea unor imagini de o claritate senza]ional`. Este ideal` pentru ingineri sau arhitec]i, \ntrucât permite prezentarea de planuri [i scheme detaliate. Compania are \n vedere [i o versiune pentru consumatori, care va putea fi [i \nlocuitor de TV. “Investim \n 4K \n zona de produc]ie, avem o tehnologie unic` (RGB all-printing) u[or de produs [i scalat. Con]inutul se va muta spre 4K, fiindc` se \mbun`t`]esc tehnologiile de transmisie [i compresie”, este de p`rere Labadie.

|n acela[i timp, tehnologia inteligent` se mut` \n zona de electrocasnice, astfel c` exist` deja idei pentru o conectivitate sporit` a aparaturii din buc`t`riile noastre. Panasonic a prezentat un concept bazat pe cloud combinat cu comenzi vocale, care permite o interac]iune simpl`, dar pe mai multe paliere, \ntre utilizator [i aparatele electrocasnice care pot ]ine minte, de exemplu, re]etele preferate sau cât s` fiarb` ou`le diminea]a. “Pia]a va cre[te, mai ales \n zona de conectivitate prin cloud \ntre dispozitive. Interac]iunea dintre om [i aparatur` va fi intermediat` prin cloud \n 5-10 ani [i aici apar oportunit`]i interesante”, a spus [eful Panasonic Europe.

PLANURI SMART |n ceea ce prive[te smartphone-urile, Panasonic nu mai vizeaz` segmentul consumer, preferând s` se concentreze pe telefoane inteligente destinate companiilor. Cum laptopurile Toughbook [i tabletele dotate cu tehnologii similare de protec]ie oferite de compania japonez` au fost foarte bine primite de clien]ii de business, pie]ele din Europa [i SUA vor primi un tough smartphone, destinat segmentului B2B. Este o mi[care natural`, având \n vedere c` smartphoneurile obi[nuite nu rezist` \n medii mai dificile, plus c` ofer` o diferen]iere interesant` pentru Panasonic. Biz

antreprenoriat Un corporatist \n s`lb`ticie Pe lâng` confort [i venituri frumoase, via]a de corporatist ofer` o siguran]` greu de replicat \n mediul antreprenorial. |ns` pentru Bobby Durbac, confortul corpora]iilor p`le[te \n fa]a adrenalinei oferite de antreprenoriatul \n sport. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

l`turarea sportului cu marketingul

\n România este un proces pe cât de inedit, pe atât de dificil de realizat, \n contextul particularit`]ilor pe care le prezint` fiecare domeniu pe plan local. Iar când adaugi \n peisaj un corporatist pursânge, povestea devine cu atât mai fascinant`. Marketingul [i strategiile de corpora]ie au definit cariera lui Bobby Durbac din prima zi \n care s-a angajat. Acesta a urm`rit traseul tipic al unui corporatist de succes. S-a angajat \n vânz`ri la Panasonic \n anii ’90, a lucrat timp de trei ani la sediul din Viena al companiei, a avansat pân` pe pozi]ia de director de marketing, dup` care a ales s` preia conducerea unui juc`tor mic, dar dinamic – BenQ – din pozi]ia de country manager. |ns` undeva pe drumul conformist urmat de Durbac \n carier` s-a \ntâmplat ceva spectaculos: a primit oferta de a renun]a la confortul marilor companii din zona de consumer electronics \n detrimentul departamentului de marketing al clubului de fotbal Steaua. “Cei de la BenQ au \n]eles c` am crescut lâng` Steaua, pentru mine era un dream job [i mai târziu a[ fi regretat dac` nu a[ fi acceptat postul”, \[i aminte[te el. Surprinz`tor pentru cei care nu-l cunosc, Durbac a dat curs invita]iei lansate de vicepre[edintele Stelei de la

Biz

acea vreme, Iulian Gheorghi[or. |n realitate, decizia lui de a renun]a la via]a de corporatist \n detrimentul marketingului sportiv a coincis cu \mplinirea visului sù din copil`rie. “Experien]a din Austria m-a schimbat. Eu m` vedeam lucrând toat` via]a la Panasonic, dar am v`zut acolo c` oamenii ]in la bun`starea lor material` [i schimb` jobul destul de des”, \[i aminte[te Durbac. De altfel, mentalitatea de a-]i urma visurile din punct de vedere profesional a fost principalul motiv pentru care tân`rul \nalt [i prezentabil care \n 1992 vindea produse Panasonic \n magazinul Unirea din centrul Bucure[tiului a ales un teritoriu aproape neexplorat, acela al marketingului sportiv. Avea \n sânge microbul sportului \nc` din copil`rie, \ntrucât tat`l sù, Radu Durbac, a fost unul dintre cei mai mari rugbi[ti ai Stelei \n anii ’70, crescându[i fiul al`turi de clubul militar [i educându-l al`turi de valorile sportului. STEAUA NOROCOAS~ {I NU PREA De[i Steaua era cel mai cunoscut brand sportiv din fotbalul românesc, misiunea lui Bobby Durbac de a monetiza acest brand s-a dovedit a fi o adev`rat` provocare. Trecuser` ani buni de când clubul cucerise ultimul sù trofeu, timp \n care Steaua a reu[it contraperforman]a de a se “abona” la

locurile 4, 5 [i 6 \n clasamentul Ligii I. |n plus, domeniul marketingului sportiv era unul total neexplorat \n România la nivel de cluburi, astfel c` fostul corporatist nu avea repere \n pia]a local` pentru a dezvolta campanii eficiente. Durbac a investit \n dezvoltarea personal` prin cursuri [i achizi]ia unor manuale de marketing sportiv, apoi a apelat la modelele vest-europene, cum ar fi Olympique Lyonnais [i Liverpool FC, cu care clubul militar disputase meciuri \n cupele europene. “Nu te po]i compara cu cei din Vest. Eu la Steaua \mi propusesem s` fiu cel mai bun din estul Europei”, spune el. |n scurt timp, Steaua devenea o prezen]` inedit` \n peisajul fotbalistic local, cu nout`]i \n zona de merchandising, apari]ia unui muzeu al clubului [i a subbrandului de business FCSB (prescurtarea Fotbal Club Steaua Bucure[ti), sub care Steaua comercializa produse personalizate de la Nike [i Bigotti. Aceste lovituri de imagine la nivel de marketing s-au transpus \n venituri de trei milioane de euro generate de departamentul condus de Durbac, cu cheltuieli anuale de aproximativ 500.000 de euro. Succesul financiar din zona de marketing, cl`dit prin eforturi colective ale \ntregului departament timp de trei ani, s-au risipit \n câteva s`pt`mâni, când conducerea Stelei a

luat m`sura radical` [i inexplicabil` de a concedia aproape to]i angaja]ii, de a muta clubul din Ghencea [i de a desfiin]a departamentul cl`dit de Durbac, \n iulie 2011. CHEMAREA ANTREPRENORIATULUI La scurt timp de la visul n`ruit de a lucra \n slujba clubului al`turi de care a crescut, Durbac a fost solicitat pentru o revenire \n lumea corporatist` pe care o abandonase cu trei ani mai devreme. De[i tenta]ia era mare, omul de marketing a decis s` \[i continue drumul \n lumea sportului, de aceast` dat` pe cont propriu. “Au fost câteva luni \n care m-am gândit bine la ceea ce vreau s` fac. Am hot`rât s` pun bazele propriei mele companii. La 43 de ani am considerat c` sunt suficient de matur pentru a \ncepe pas cu pas s` construiesc o companie. Mi-am f`cut site-ul foarte atent [i mig`los, dup` care am \nceput s` \mi construiesc un portofoliu de drepturi \n sport”, poveste[te el. |n lumea sportului – [i \n special a fotbalului – majoritatea pre[edin]ilor de club cer rezultate imediate, ignorând procesul de cl`dire a unui brand [i de \nt`rire a infrastructurii la nivel de management. Cu toate acestea, Durbac continu` s` fac` ceea ce \i place, “evanghelizând” o pia]` aflat` cu zeci de ani \n urma Occidentului. La scurt timp dup` ce a pus bazele companiei de marketing sportiv Durby, antreprenorul s-a implicat \n organizarea unor evenimente cu expunere la nivel na]ional, cum ar fi meciul caritabil dintre genera]iile Steaua ’86 [i România ’94, pentru \ntrajutorarea fiicei fostului fotbalist Iosif Rotariu. Au urmat evenimentul de prezentare a noului stadion Ilie Oan` din Ploie[ti, precum [i colabor`ri punctuale pe proiecte de marketing [i publicitate cu FC Steaua [i CS U Craiova. |n paralel, Durbac dezvolt` un business de comercializare a echipamentelor sportive sub brandul Samurai, \n calitate de unic distribuitor. Compania britanic` este un partener tradi]ional al lui Durbac, din anii \n care acesta ocupa pozi]ia de director de marketing al clubului

Bobby Durbac, Owner, Durby

Steaua. Antreprenorul sper` ca echipamentul s` fie ales de tot mai multe cluburi sportive din ]ar` [i ]inte[te \ncheierea de contracte \n rugby, baschet, volei [i fotbal. Entuziasmul unui start-up \n marketing sportiv e \ns` domolit` de ritmul pie]ei, dar [i de contextul economic. Pentru mul]i dintre fo[tii s`i colegi, decizia lui Bobby Durbac de a renun]a la via]a de corporatist \n detrimentul “s`lb`ticiei” sportului este pe cât de inedit`, pe atât de greu de \n]eles. Cu toate acestea, antreprenorul pentru care pasiunea a \nvins confortul e mai decis ca oricând s` \[i tr`iasc`

visul \n lumea sportului, \n care s-a format \n tinere]e, punându-[i \n slujba noii sale companii aptitudinile dobândite \n via]a de corporatist. ”Scopul meu este s` cresc încet [i sigur, fiindcă tr`im într-un context economic nu tocmai favorabil [i nu cred c` pia]a din România se va dezvolta foarte puternic în urm`torii ani. Vreau s` m` focusez pe publicitate în sport, drepturi media, consultan]`, venue services [i nu în ultimul rând pe merchandising. Totu[i, nu exclud oportunit`]ile de dezvoltare în vest, unde pia]a e dinamic`”, spune Bobby Durbac. Biz Biz

Business artizanal

CU CRE{TERE S~N~TOAS~ La Bucure[ti, Paris sau Timi[oara brut`riile artizanale au acelea[i ingrediente: pasiune, investi]ii, curaj [i un mod diferit de a fr`mânta [i coace pâinea. Pain Plaisir, Codru de Pâine, Tartelier sunt doar câteva din afacerile cu investi]ii de peste 80.000 de euro care fac mai frumoas` via]a celor care le cump`r` produsele. DE OANA GRECEA

u fost \n Fran]a, Marea Britanie

chise \n Timi[oara) a experimentat \ntâi acas` timp de vreo patru ani, luând re]ete de pe internet \n englez` [i francez`, apoi a lucrat o s`pt`mân` \n brut`ria unui englez de lâng` Newcastle [i alte dou` s`pt`mâni \n SUA, la o brut`rie din Montana. Irina [i {tefan Gheorghiu, proprietarii afacerii Tartelier, au experiementat pâinea cu maia \n Olanda [i SUA, iar când s-au \ntors \n România [i nu au g`sit gustul ideal, s-au dus \n Fran]a la un mic brutar [i [i-au exersat tehnica pus` la punct acas`. Irina St`ncescu, Tom Reese [i Monica Aliman, de la Pain Plaisir, [i-au reunit for]ele \n afacerea vie]ii lor tot dup` o experien]` la Ateliere artizanale, din online \n offline Paris. Irina este absolProprietarii site-urile de mai jos organizeaz` contra cost [i ateliere vent` a Institutului Corde pâine cu maia, ca un mic business propriu. don Bleu din Fran]a, cea Atelier de pâine (Corina Munteanu) – www.atelierdepaine.ro mai prestigioas` form` Simplu [i bun (Cosmin Ordean Boc) – www.simplusibun.ro de \nv`]`mânt culinar, De-a brut`ria (Andreea Viviana Mârza [i Ioana Zberea) – unde petreci minimum deabrutaria.wordpress.com 9 luni [i pl`te[ti peste Turti]a Fermecat` (Iulian [i Lumini]a Du]u) – 40.000 de euro ca s` te turtitafermecata.blogspot.ro specializezi. Dup` ce s-au l`murit c` au o pasiune pentru pâinea fr`mântat` manual (Tom) [i pentru patiserie s-au \ndr`gostit interlocutorii no[tri, dar (Irina), au experiementat \ntr-o mic` [i comunitatea sau clien]ii forma]i \n brut`rie din Fran]a, iar apoi au venit \n jurul acestei idei. România [i, \mpreun` cu Monica, Codru]a Popa de la Codru de Pâine au investit \ntr-o brut`rie artizanal`. (numele blogului, dar [i al brut`riei dessau SUA pentru a-[i des`vâr[i pasiunile [i pentru a \nv`]a de la al]ii din tainele brut`ritului. Chiar dac` au \nv`]at mici secrete, au aflat c` sunt pe drumul cel bun [i c` ceea ce [tiu este o temelie solid`. Lucrul pâinii cu maia nu este tocmai simplu [i \]i pune din greu r`bdarea la \ncercare. Maiaua, acest ferment natural f`cut din f`in` [i ap`, face ca pâinea s` creasc` dup` ce este l`sat` minimum cinci ore (\n loc de o or` [i jum`tate, cât ar dura cu drojdia). Acest procedeu de lucru este mai s`n`tos, dar [i mai mig`los. De el

Biz

A[a se face c` o pasiune pentru un produs zilnic, consumat de la mic la mare, s-a transformat \ntr-un business de ni[` care aduce satisfac]ie proprietarilor lor, dar [i clien]ilor dispu[i s` pl`teasc` ceva mai mult pentru o pâine s`n`toas`.

DE CE PÂINE CU MAIA Pâinea cu maia este bun` pentru c` e fermentat` natural. Este mai u[or digerabil`, substan]ele nutritive din cereale sunt absorbite mai bine de c`tre organism, lucru care nu se \ntâmpl` la pâinea cu drojdie. Chiar [i pâinea alb` este o pâine s`]ioas`. |n ceea ce prive[te gustul, este o chestiune de percep]ie – pâinea cu maia are gustul acri[or [i textura elastic`. Pre]ul este mai mare pentru c` procesul artizanal prin care se face pâinea este unul lent, cu multe etape intermediare. Dac` este vorba de fìn` bio, vorbim [i despre un pre] mai ridicat. Fìnurile speciale (durum, spelta, secar`) sunt mai scumpe decât fìna de grâu obi[nuit. Pâinea cu maia este o pâine s`]ioas`, se p`streaz` foarte bine câteva zile pân` la o s`pt`mân`, dup` 2-3 zile face un toast excelent, iar \n final este mai economic` decât o alt` pâine ambalat` din comer]. Pe termen lung, este o investi]ie \n s`n`tate [i schimb` sau influen]eaz` modul de hr`nire [i stilul de via]`. Biz

FOTOGRAFII: VALI MIREA

ANTREPRENORIAT BRUT~RIE

Un Codru de Pâine la Timi[oara C odru]a Popa are parc` un nume

predestinat. Chiar f`r` s` [tie, pasiunea sa era legat` de nume, numele l-a legat de blog (www.codrudepaine.ro), iar acum Codru de Pâine e chiar numele afacerii de care se ocup`. Dup` \ncerc`rile de a face pâine \n cas`, au urmat blogul [i patru ani de experimente. O parte din acest timp Codru]a a cochetat [i cu meseria sa de baz`, arhitectura, dar a renun]at atunci când criza a diminuat proiectele. Apoi au \nceput visele. “Spuneam de multe ori cu voce tare ce mult

mi-ar pl`cea s` am o brut`rie, un loc \n care s` fac pâine pentru toat` lumea, nu doar pentru familie sau prieteni. {i \mi imaginam un scenariu ideal, o brut`rie mic`, de cartier, unde ajungi s` te cuno[ti cu oamenii, cu clien]ii, \nve]i ce le place [i te bucuri s` \i po]i servi cu produse proaspete [i bune, simple, dar de calitate. Visul meu avea ca imagine o zi rece [i \nnorat`, \n care lumea intra de afar` zgribulit` de frig, \ntr-o \nc`pere cald` [i la propriu [i la figurat, cu miros \mbietor de pâine [i alte arome specifice. A[a \nce-

pea visul meu când vorbeam despre asta, iar ideile se n`[teau vorbind”, m`rturise[te Codru]a Popa, coproprietara brut`riei Codru de Pâine din Timi[oara. Blogul [i scrisul din pasiune au fost cele care au convins un investitor din Bucure[ti s` cread` [i s` bage bani \n aceast` pasiune [i pricepere a Codru]ei. “De la idee pân` la \nceputul amenaj`rii a trecut un an de zile, timp \n care doar am cùtat spa]iul potrivit. Din momentul \n care am g`sit spa]iul pân` la deschidere au mai trecut trei luni [i jum`tate, timp \n care ne-am ocupat [i de punerea la punct a spa]iului, de g`sirea utilajelor, de ob]inerea avizelor”, poveste[te Crengu]a aventura antreprenorial`. Suma investit` se ridic` la peste 100.000 de euro [i \n afacere sunt implica]i trei asocia]i: Crengu]a Popa, Emanuel Sârbu [i prietena acestuia. Chiar dac` \n teorie arhitectura i-ar fi putut aduce satisfac]ii foarte mari, Crengu]a a descoperit c`, la pâine, satisfac]ia e imediat` [i e rezultatul direct al muncii mâinilor. “Dac` ceva nu iese bine, \nve]i [i data viitoare schimbi. |ntre tine [i aluat nu sunt al]i factori direc]i care s` influen]eze produsul final. Când \mi iese pâinea bine, sunt fericit` toat` ziua, când nu iese perfect, m` afecteaz` foarte tare [i ziua respectiv` e o zi trist`, dar \nv`] din gre[eli. Chiar dac` lucrez contra timp [i volumul de munc` fizic` e foarte mare, când [tiu c` fac bine ceea ce fac am toat` energia s` merg mai departe [i s` cer mai mult de la mine”, poveste[te Codru]a. Ea spune c` rela]ia om-aluat e foarte simpl`. “Energia pozitiv` trece prin mâini \n aluat [i din aluat \napoi \n tine. Dac` ie[i din ritm [i nu e[ti \n armonie cu aluatul, pl`te[ti. |ns` atâta timp cât e[ti senin, gânde[ti pozitiv [i lucrezi cu drag, e[ti r`spl`tit \nzecit.” De la aluaturi compromise total pân` la pâini perfecte, Codru]a a experimentat timp de patru ani. Folose[te fìn` bio, produs` din cereale cultivate la Jamu Mare \n jude]ul Timi[. “Mi-am dorit foarte mult s` folosesc o fìn` local`, s` sus]in agricultura româneasc` [i s` nu pl`tesc un pre] ridicat [i nejustificat pe transport. Am ales s` lucrez cu fìna Terra Natura, pentru c` eu cred c` e sustenabil s` folose[ti resursele locale. Ei au Biz

toate tipurile de f`in` de care aveam nevoie \n brut`rie (grâu, grâu spelta, grâu durum [i secar`). Brut`ria e \n Timi[oara, iar f`ina provine de la câ]iva zeci de kilometri dep`rtare”, mai spune Codru]a. La brut`ria Codru de Pâine pâinea are 600 g [i cost` \ntre 9 [i 14 lei, \n func]ie de ingredientele folosite. Pe viitor, Codru]a inten]ioneaz` s` diversifice treptat gama de produse [i s` introduc` produsele de cofet`rie-patiserie (cheesecake, tarte, aluaturi foietate dulci [i s`rate). Vrea s` ajung` s` poat` oferi sandvi[uri sau gust`ri pe baz` de pâine sau aluat dospit, dar toate sunt legate de puterea de cump`rare a timi[orenilor. Chiar dac` [i-ar dori s` produc` mai mult, atâta

CIFRE

Codru de Pâine Num`r angaja]i: 5 Num`r investitori: 3 Investi]ie ini]ial`: 100.000 euro Pre]ul unei pâini (600 g): 9 – 14 lei Inaugurarea afacerii: august 2013 timp cât nu exist` cerere pe pia]` afacerea sa cre[te ca [i pâinea pe care o fr`mânt`: \ncet, dar s`n`tos. Când vine vorba despre concuren]a din Bucure[ti, pentru c` \n Timi[oara nu mai exist` brut`rii de genul Codru de Pâine, antreprenoarea spune c` se bucur` de existen]a brut`riilor artizanale, pentru c` oamenii trebuie s` \nve]e s` fac` diferen]a \ntre o pâine artizanal` [i una industrial`, \ntre o pâine cu drojdie [i una cu maia. Despre Irina [i {tefan Gheorghiu de la Tartelier din Bucure[ti, Codru]a spune c` \ntr-un fel se aseam`n` foarte mult, pentru c` [i ei, [i ea au profesii f`r` leg`tur` cu pâinea, dar au fost mâna]i de aceea[i pasiune [i sunt autodidac]i. Ce-[i propune pentru viitor Codru]a \mpreun` cu partenerii de afaceri? “S` facem cea mai bun` pâine, s` p`str`m calitatea \n care credem cu t`rie, s` facem oamenii aten]i la ceea ce m`nânc` [i s` devenim cunoscu]i cu pâinea noastr` \n toat` ]ara.” Biz 54

Biz

Pain Plaisir [i 200.000 de euro D ac` nu ai aflat de produsele sau de afacerea lor de la prietenii de pe Facebook, cu siguran]` trecerea prin strada Barbu Delavrancea, din Bucure[ti, nu te poate l`sa indiferent. Eu una am fost atras` \ntâi de loca]ie, care arat` foarte french, foarte prietenoas`, [i apoi de pâine, de gust [i de povestea din spatele acesteia. Irina St`ncescu (31 de ani) este liantul care a legat businessul Pain Plaisir. |ntâi a cunoscut-o pe Monica, \n perioada când au lucrat \mpreun` \ntr-o firm` de publicitate, apoi a lucrat \n Ministerul de Finan]e (terminase ASE-ul [i credea c` asta i se potrive[te), dup` care a \ncercat s` \[i g`seasc` un rost \n Olanda [i apoi \n Fran]a. Arta culinar` din patria lui Voltaire a fost cea care a cucerit-o pe Irina [i care a f`cut-o s` se \nscrie, spre disperarea p`rin]ilor, la Cordon Bleu. De fapt, Irina [i-a urmat instinctul din copil`rie, când “lucra” \n micul business al p`rin]ilor, care de]ineau o brut`rie \n Râmnicu S`rat. Dup` nou` luni petrecute al`turi de cei mai pricepu]i mentori culinari, Irina \nc` nu-[i g`sise locul [i a dorit s` experimenteze [i gastronomia italieneasc`, \n restaurantul cu o stea Michelin al chef-ului Davide Paluda. {ase luni i-au trebuit Irinei s`-[i dea seama c` \n materie culinar` tonul \l dau tot francezii, astfel c` s-a \ntors la Paris, pentru a lucra la restaurantul de trei stele Michelin al lui Pierre Gagnaire. |ntoarcerea a fost de bun augur, pentru c` aici l-a cunoscut pe Tom Rees, chef patissier, devenit chef boulanger. De[i ar fi putut lucra \n orice restaurant cu stele Michelin, Irina St`ncescu a decis c` cel mai mult \i plac brut`ria [i patiseria [i c` mai bine face asta toat` via]a decât s`-[i deschid` un local. Pentru c` pe pia]a din Paris nu se punea problema s` intre,

Irina [i Tom au decis s`-[i fac` \ntâi un stagiu \n brut`rii [i patiserii locale - el la Cyrill Lignac, ea la Pain de Sucre - pentru a putea sim]i mai bine diferen]a unei mici afaceri de ni[` fa]` de vârtejul unui restaurant. |n Bucure[ti, Irina [i-a unit for]ele cu Monica Aliman (43 de ani) [i au pus \mpreun` la punct timp de 11 luni un plan de afaceri, un spa]iu (cu tot cu c`ut`ri) [i o strategie de dezvoltare. Pe lâng` banii adu[i de-acas`, cu mari sacrificii, de c`tre fiecare din cei trei, a fost nevoie [i de o finan]are bancar` pentru cuptoarele foarte scumpe. Investi]ia a ajuns \n final la 200.000 de euro, cea mai mare dintre cele trei pove[ti din acest material. “Când ne-am gândit la brut`ria noastr` am \nceput destul de repede s` facem liste cu meniul [i utilajele. |n Paris nu am fi venit cu nimic nou”, explic` Irina. Cei trei s-au organizat pentru ca fluxul s` fie cât mai simplu cu putin]`, de[i programul de la 6 diminea]a pân` la 8 seara, inclusiv sâmb`ta [i duminica (este \nchis doar luni), poate cople[i pe oricine. “Ne-am organizat [i am gândit totul astfel \ncât s` avem pâinea mereu proasp`t`. O g`tim \ntre 6 [i 8 pentru diminea]` [i pe parcursul zilei mai coacem o dat`. Bagheta e cel mai vândut produs. Vedetele sunt bagheta [i croissantul, iar Bagheta Brâncu[i este foarte c`utat`. L-am luat pe Tom la Paris s` vad` muzeul atelier al lui Brâncu[i [i apoi ne-am gândit [i la o astfel de baghet`”, poveste[te Irina. De altfel, bagheta este [i cel mai scump produs al brut`riei, la pre]ul de 10 lei. Ce a mânat-o pe Monica Aliman \n aceast` afacere? Dup` ce a lucrat mul]i ani \n vânz`ri, \[i f`cuse propria firm` de marketing outsourcing. “A[teptam \ns` s` fac ceva nou, pentru c` ajunsesem la

ANTREPRENORIAT BRUT~RIE

un nivel de satura]ie. Sunt o fire curioas`. Când a venit Irina cu propunerea mi s-a p`rut ceva foarte firesc.” Greut`]ile deschiderii unei afaceri (Pain Plaisir a fost inaugurat` pe 1 aprilie 2013) au fost mai u[or suCIFRE portate \n trei. “Acum m` simt \mplinit` 100%. Nu ai cum s` te plictise[ti, este una din afacerile cu recompens` pe loc. |n fiecare zi am câte un feedback pozitiv. Cunoa[tem clien]ii, discut`m cu ei. Oamenii merg pe strad` [i când intr` \n brut`rie zâmbesc”, m`rturise[te Monica. Chiar dac` sunt la \nceput [i a[tept`rile au dep`[it estim`rile din planul de afaceri, cei trei antreprenori

[tiu c` nu vor s` francizeze businessul. Se gândesc poate la extinderea cu un laborator [i alte magazine de desfacere, pentru a putea p`stra calitatea produselor [i numele pe care \ncep s`

[i-l fac` \n pia]`. Din secretul brut`riei fac parte f`ina importat` de la o ferm` mic` din Fran]a, f`in` bio, dar [i o tehnic` special` folosit` de Tom \n pl`m`direa produselor de brut`rie. Irina se ocup` de partea de patiserie, iar Monica de vânzare, aproviPain Plaisir zionare [i alte lucruri administrative. Num`r de angaja]i: 6 |n mica brut`rie-bistrou amenajat` ca o sufragerie a bunicii, cum Investi]ie ini]ial`: 200.000 euro spun coproprietarele, po]i bea un Produse comercializate \n patiserie: 15 suc sau o cafea al`turi de un croisProduse comercializate \n brut`rie: 14 sant proasp`t f`cut \n cel mai pur Cifra de afaceri 2013: 250.000 euro (estim`ri) stil fran]uzesc. La Pain Plaisir atmosfera este o pl`cere, iar produVânz`rile medii pe zi: 4.000 – 6.000 lei sele \]i \ncânt` toate sim]urile. Biz Biz

ANTREPRENORIAT BRUT~RIE

Reinventarea Tartelier I

internet [i oamenii au aflat unii de la al]ii. rina [i {tefan Gheorghiu, fondatorii {i newsletterele [i blogul Tartelier, au fost primii care au deschis www.tartelier.ro au fost foarte utile. Facepe pia]`, \n 2011, o brut`rie artizanal` book ofer` o comunicare rapid`, de[i nu de pâine cu maia. Practic, ei au educat ai control asupra con]inutului tot atât de \ntr-un fel gusturile publicului [i i-au rapid”, spun cei doi antreprenori. determinat pe cei care apreciaz` pâinea La 41 de ani, cei doi so]i nu regret` s`n`toas` s` \[i anun]e inten]ia de pasul f`cut [i cred cu t`rie c` \n via]a lor cump`rare prin comenzi prealabile pe era timpul pentru o schimbare. “Nu cred internet. Au f`cut asta [i din cauza c` am vrea s` facem genul `sta de busispa]iului, care nu era pe o arter` ness \n Fran]a. Sunt dou` probleme: comercial`, [i erau nevoi]i s` estimeze acolo nivelul este foarte sus [i noi am fi num`rul de pâini care se vor vinde f`r` a doar unul din mul]i. Aici suntem o elit`. avea o certitudine. “Totu[i, oamenii |n al doilea rând, francezii au ni[te intrau [i s-a legat o prietenie frumoas` cu a[tept`ri de la pâine care nu exist` aici. clien]ii no[tri, peste 1.000”, spun cei doi S` fii brutar \n Fran]a nu este simplu. so]i Gheorghiu. E[ti legat de tradi]ie. Acolo nu po]i s` faci Cum a venit chemarea c`tre pâinea cu ce fel de pâine vrei tu, pentru c` nu o maia? “Cam amândoi am \nceput devinzi. Fran]a e o ]ar` unde se a[teapt` ca odat` s` sim]im c` vrem s` g`tim \n cas`. pâinea s` fie disponibil` la 6 - 7 dimi|n America a fost nepl`cut cu pâinea, la nea]a [i programul este infernal. Brutarul supermarket o pâine era 50 de cen]i [i lucreaz` de la 4 diminea]a pân` la 12. noi cump`ram una de 3 dolari. Acum au Apoi r`mâne cineva care doar coace [i un \nceput s` fac` pâine mai OK, americanii vânz`tor”, poveste[te {tefan despre ce a au fost câ[tig`torii Cupei Mondiale a Brutarilor, concurs de pâine care are loc CIFRE odat` la trei ani \n Tartelier Fran]a. Francezii s-au l`sat pe tânjeal` Anul deschiderii: 2011 [i au venit americanii din spate. Investi]ia ini]ial`: peste 50.000 euro Au \nv`]at fundamentat [i i-au b`tut de trei ori la rând”, povesNum`r angaja]i: 5 tesc pasiona]i so]ii Gheorghiu. Cifra de afaceri 2012: 50.000 euro Cu meserii la polul opus celei Vânz`ri/lun`: 4.000 euro de brutar – Irina a fost jurnalist, iar {tefan fizician – cei doi s-au trezit c` au o satisfac]ie mai mare dac` fr`mânt` pâine [i v`d rezultatul imediat decât dac` a[teapt` rezultatul lucrului de azi peste minimum [ase luni. “Treaba cu pâinea \nseamn` [i foarte mult lucru cu capul. {tefan [tie de ce comport` aluatul \ntr-un fel [i are r`spunsuri. E bine s`-l ai pe {tefan la casa ta”, spune Irina. Modul lor de lucru, de vindere a pâinii prin comenzi online, i-a diferen]iat \n pia]` \nc` de la \nceput. “Nu am avut concuren]` la acel moment [i cred c` e destul loc pe pia]` pentru toat` lumea. Am reu[it s` \ntindem aceste antene pe

Biz

aflat din perioada experimental` din Fran]a. Au \ncercat [i ei s` deschid` diminea]a, dar au descoperit c` aveau doar doi clien]i. “La noi sunt mul]i români care nu m`nânc` diminea]a. A[a c` am decis s` deschidem la prânz, f`ceam totul diminea]a [i ]ineam seara deschis pân` la 20.00”, spune Irina. |n opinia lor, România are avantaje [i dezavantaje \n ce prive[te acest business. “Avantajul este de a veni din urm` [i atunci \i vezi pe to]i cei dinaintea ta [i \]i alegi ce s` iei de la fiecare. Dezavantaje: lucrurile nu se fac pe bune”, adaug`

Irina. {i pentru ei, ca [i pentru cei de la Pain Plaisir sau Codru de Pâine, fr`mântatul pâinii cu maia [i produsul final s`n`tos este o chestiune de educa]ie, o expunere la lucruri s`n`toase, mai ales pentru copii. Afacerea Tartelier a pornit ini]ial cu pu]ini oameni [i o investi]ie peste 50.000 de euro, tot cu f`in` bio adus` din Fran]a. “Cuptorul este investi]ia cea mai mare. Dac` ]i se stric` cuptorul e grav, de aceea nici nu e de preferat s` iei unul second hand. Sunt faze dramatice pentru acest business [i când cade curentul, pentru c` se opre[te [i frigiderul, iar pâinea nu mai cre[te”, povestesc so]ii Gheorghiu. Pentru eficientizarea costurilor, au decis s` \nchid` brut`ria pe perioada verii. Dar \n vara lui 2013 au luat decizia strategic` de a ie[i din garajul amenajat pe post de brut`rie \ntr-o strad` l`turalnic` [i de a se muta mai \n centru, pe bulevardul Catargiu nr. 3. C`ut`rile de spa]iu s-au dovedit o piatr` de hotar pentru cei doi antreprenori, care au descoperit alte “realit`]i” române[ti de care nu ar fi vrut s` [tie. “Acum \n]elegem de ce \n România antreprenoriatul e greu. Sunt spa]ii care stau goale de ani de zile. Unii cer 40 de euro pe metrul p`trat. Sunt proprietari care afi[eaz` un pre] [i, dup` ce \l vezi, spun un pre] dublu. Sau te \n]elegi cu ei [i \n ziua când trebuie s` semnezi actele se r`zgândesc”, povestesc so]ii Gheorghiu. |n opinia lor, adev`ra]ii oameni de afaceri din România sunt posesorii de [aormerii. “Noi nu vrem s` ne \mbog`]im cu aceast` afacere. La noi interesul e s` avem o via]` frumoas`, s` facem ceea ce ne place [i s` ne sus]inem cu ceea ce facem. Nu e scopul nostru s` cre[tem de dragul de a cre[te”, m`rturise[te {tefan. Iar Irina adug` convins` c` genul acesta de business trebuie s` r`mân` pe pia]`, chiar dac` exist` presiunea multina]ionalelor, pentru c` afacerile mici sunt cele care sus]in economia peste tot \n lume. Businessurile mici se confrunt` \n România [i cu o legisla]ie ostil`, care nu este gândit` la scar` mic`. De exemplu,

dac` vorbim de termenele de garan]ie ale unui produs, legisla]ia spune c` acestea sunt stabilite de produc`tor. “Din burt` sco]i ni[te termene. Nu exist` ni[te ghiduri \n care s`-]i spun` c` ciocolata ]ine \ntre 1 [i 6 luni, spre exemplu.” Conform legisla]iei, trebuie s` duci fiecare [arj` de pâine la analiz`. Iar rezultatele dureaz` câteva zile. “Deci

dac` tu coci de câteva ori pe zi \nseamn` c` nu mai vinzi sau vinzi deja \nvechit. Plus c` duci analiza [i prime[ti ni[te numere. Care nu [tii ce \nseamn`”, poveste[te Irina. Toate aceste lucruri fac ca un business artizanal s` devin` o investi]ie mare, pentru c` se supune acelora[i reguli ca pentru fabrici [i uzine. |n ciuda greut`]ilor antreprenoriale \ntâm-

pinate, so]ii Gheorghiu m`rturisesc c`, atunci când faci ceva cu pasiune, nu stai s` socote[ti cât` energie investe[ti \n pasiunea asta [i ai impresia c` e foarte simplu. “Asta face via]a mai frumoas` \ntr-un ora[ ca Bucure[tiul. Ne face pl`cere ce facem. Iar interac]iunea direct` cu clien]ii ne aduce cea mai mare satisfac]ie.” Biz Biz

Vasile Alboiu, Creative Director, SeniorHyper |n 1993, era \n clasa a 9-a [i \i pl`cea s` fac` jocuri [i s` joace multe alte jocuri f`cute de al]ii. |n 2033, sper` s` poat` juca \n continuare cele mai tari jocuri \mpreun` cu fiul s`u Filip.

STRATEGIE PUBLICITATE

Alex Putineanu, Managing Director, Mobile Works |n 1993, avea 9 ani [i era entuziasmat de lucrurile pe care le \nv`]a \n clasa a doua. |n 2033, va fi la fel de entuziasmat [i holograma lui va povesti despre noile tehnologii ale momentului.

Monica Botez, Head of Corporate Division, Partner, GolinHarris |n 1993, intra la liceu, mai exact la Colegiul Na]ional Sfântul Sava din Bucure[ti. |n 2033, va lucra tot comunicare, la fel de pasionat` [i conectat` la ce e nou [i relevant.

Noul val \n [apte z`ri Fiecare dintre cele [apte companii ale grupului Lowe & Partners [i-a propus s` exceleze \ntr-o specializare. Luate separat reprezint` stiluri [i personalit`]i distincte. |mpreun` sunt mai puternice. Sunt “One Big Band”, cu mai multe hituri, pe aceea[i muzic`. DE LOREDANA S~NDULESCU

Biz

Andreea Dinescu, Client Service Director, Initiative Acum 20 de ani era la \nceputul gimnaziului. Peste \nc` 20 de ani \[i dore[te s` p`streze curiozitatea [i emo]ia specifice oric`rui \nceput, indiferent cât` experien]` s-ar acumula pe parcursul timpului.

Raluca Mateescu, Integrated & Digital Media Director, BPN |n 1993, avea 13 ani, era \n clasa a V-a. Cu siguran]` nu avea o idee clar` despre cum va ar`ta 2013 [i la fel de greu \i e s` spun` ce va fi \n 2033. Poate doar s` spere c` va fi tot \n publicitate.

FOTO: VALI MIREA

Corina {ofariu, Account Director, Medic One |n 1993, era student` la facultatea de energetic` [i nici nu b`nuia c` va ajunge s` lucreze \n healthcare communication. |n 2033, \ntr-un fel sau altul, tot \n comunicare va fi de g`sit, cel mai probabil cu nepo]ii.

Manuela Gogu, Creative Director, Lowe&Partners |n 1993, visa s` primeasc` un penar Herlitz. |n 2033, va munci s` [i-l cumpere.

din top managementul grupului. Cum vor ar`ta \ns` urm`torii 20 de ani? Cum v`d cei din noul val viitorul industriei? {apte dintre managerii grupului Lowe [i-au pus imagina]ia la treab` [i \mpreun` au conturat câteva dintre tendin]ele pe care ei pariaz` \n industria de comunicare.

CONVERGEN}A PLATFORMELOR Dup` o perioad` accelerat` de proliferare a tehnologiilor [i mediilor de comunicare, asist`m la convergen]a

tuturor acestor platforme. Ne \ndrept`m c`tre o super-platform` care s` integreze toate tehnologiile dezvoltate pân` \n prezent [i care va spune unitar “povestea” brandului.

LINII BLURATE Grani]ele dintre discipline dispar treptat, iar advertiserii vor c`uta cea mai bun` strategie de comunicare a brandului, dublat` de existen]a unui “single point of contact”, \n detrimentul strategiilor individuale de media, digital, PR. Biz

FOTO: VALI MIREA

e la \nfiin]area Plus Advertising, \n 1993, pân` la grupul Lowe & Partners de acum, compus din [apte agen]ii, cu o echip` de aproape 200 de oameni [i o cifr` de afaceri cumulat` de peste 47 de milioane de euro, au trecut 20 de ani inten[i. Despre cum s-au scurs ace[ti ani, cu reu[itele [i provoc`rile \ntâmpinate, campaniile de succes [i premiile câ[tigate ne-am obi[nuit s` afl`m de la oamenii

STRATEGIE PUBLICITATE

BTL-UL DIGITAL |n urm`torii ani este de a[teptat s` creasc` foarte mult BTL-ul digital. Se vor face numeroase activ`ri cu o component` interactiv` important`, ce vor utiliza tehnologii inovatoare, \n prima linie a luptei pentru consumatori noi.

NOUL REGE MOBIL Telefonul mobil, prezent \n via]a noastr` tot timpul, devine cel mai dinamic canal de comunicare [i \n mod automat este de a[teptat ca [i brandurile s` comunice prin intermediul lui. Viitorul comunic`rii este mobil [i ne rezerv` multe surprize. Mobile marketing-ul este \n ascensiune [i tehnologiile care faciliteaz` creativitatea \n continu` dezvoltare. Abilitatea de a interpreta noile tehnologii [i a le \n]elege aplicabilitatea \n comunicare este esen]ial` [i acum [i peste 10, 20 sau 50 de ani.

DIALOG |N TIMP REAL Viitorul comunic`rii arat` ca un dialog \ntre to]i “actorii” implica]i, \ntre sal` [i spectatori. Se \ntrevede o schimbare de locuri [i pozi]ii, \n care fiecare dintre p`r]i va fi pe rând actor, spectator, regizor sau scenarist. |n acest context, una dintre tendin]ele care se va generaliza este cea de real time marketing, astfel \ncât adaptarea comunic`rii la ce se \ntâmp` \n timp real cu brandul va trebui s` se fac` mult mai rapid.

NA{TEREA UNE NOI SPECII DE CREATIVI Este vorba despre creativii “curio[i”, cei care con[tientizeaz` aproape instinctual c` prea pu]ine lucruri mai pot fi aplicate cu titlu de norm`. Sunt oamenii care “se construiesc” \n fiecare zi, \n ritmul \n care lucrurile se mi[c` \n jurul lor. Citesc, privesc, ascult`, creeaz` con]inut de orice fel. {tiu s` fac` conexiuni [i aplic` tot ce \nva]` \n munca lor de zi cu zi. Sunt publicitarii care vor s` [tie [i ATL [i media [i PR [i digital. Sunt vizionari [i temerari pentru c` au \ndr`zneala de a face ceva ce “norma”, de multe ori, nu poate valida. Pentru simplul motiv c` nu s-a mai \ntâmplat. Biz 60

Biz

HITURILE PREFERATE DIN REPERTORIUL “ONE BIG BAND”

4 Campania Beck’s “Vezi dincolo de etichet`” [i aplica]iile mobile “Prim Ajutor” [i “Orange Explorer”, care \mpreun` au adus [i 7 premii \n 2013 la cele mai importante competi]ii \n domeniu. (Alex Putineanu, Managing Director, Mobile Works)

4 Proiectele dezvoltate pentru Bergenbier – celebrarea

anual` a Zilei B`rbatului; recrearea fabricii Staropramen la metrou printr-o instala]ie de 58 metri, prin care a curs bere adev`rat`; proiectele integrate Beck's Art Label, care au culminat cu amplasarea primului proiect de augmented reality la km 0 \n Bucure[ti; lansarea retailerului Lidl \n România; Orchestra Orange, experien]` prin care trec`torii de la metroul bucure[tean au avut [ansa de a dirija live o orchestr` real` (Andreea Dinescu, Client Service Director, Initiative)

4 Campania de prevenire a Osteoporozei, primul proiect de

project management complex, \n cadrul Medic One, ce a inclus comunicare direct` cu consumatorul, dar [i conferin]e de pres`, evenimente, ac]iuni de BTL– testare [i promovare medical`. A fost prima campanie din România de prevenire a acestei afec]iuni, continuat` doi ani, datorit` rezultatelor deosebite. Mai mult, a fost exportat` \n alte ]`ri din regiune. (Corina {ofariu, Account Director, Medic One)

4 Rexona [i Transpira]ia stric` reputa]ia, o campanie –

experiment, multichannel, care anticipa acum 5 ani, toate paradigmele atât de dezb`tute ast`zi: storytelling, manifest, opinion leaders, con]inut. (Manuela Gogu, Creative Director, Lowe & Partners)

4 Campania de comunicare de listare a Fondului Proprietatea, administrat de Franklin Templeton, la Bursa de Valori Bucure[ti. Cu un impact foarte mare pentru pia]a de capital [i pentru România, acest eveniment a fost de prim` importan]` pentru agenda public` timp de luni bune [i a r`mas pân` ast`zi o referin]` \n domeniu. (Monica Botez, Head of Corporate Division, Partner, GolinHarris)

4 Pentru BPN, “hitul” anului 2013 a fost dezvoltarea [i consolidarea departamentului de

digital din cadrul agen]iei, [i implicit diversificarea serviciilor. |n mai pu]in de un an de la demararea departamentului \n formula actual`, businessul de digital a crescut cu peste 100% comparativ cu anul precedent. (Raluca Mateescu, Integrated & Digital Media Director, BPN)

4 Orchestra interactiv` Orange a fost o \ncercare

interesant` [i cu adev`rat un “One Big Band” – \n care au cântat laolalt` cu SeniorHyper, colegii de la Initiative, muzicieni, suneti[ti, ingineri [i nu \n ultimul rând cu publicul diferit, iubitor de muzic`. (Vasile Alboiu, Creative Director, SeniorHyper)

Biz

Foto: ÂŠ Skypixel-Dreamstime.com

STRATEGIE

MANAGEMENT

ANTRENAMENTE PENTRU MANAGERI Companiile au mari probleme \n a naviga pe oceanul economic agitat, cu vizibilitate foarte redus` [i f`r` o busol` care s` indice direc]ia corect`. Unul dintre alia]ii “c`pitanilor” companiilor poate fi coachingul, domeniu \n cre[tere \n fa]a programelor clasice de training. DE OVIDIU NEAGOE ând criza a trecut oceanul [i a ajuns \n România, a pus cap`t brusc unei perioade caracterizate prin cre[teri exponen]iale. Dup` primul val de [oc, au urmat mai multe replici. Acestea au contribuit, rând pe rând, la paralizarea unor \ntregi sectoare din economia local`. Consecin]a? O serie de manageri [i executivi care \n trecut au \nregistrat succese f`r` s` \[i pun` prea multe \ntreb`ri se afl` acum sub o persiune constant` s` livreze rezultate pozitive, ca \nainte de recesiune. |n ultimii cinci ani, executivii au \nv`]at c` nu pot avea succes pe cont propriu [i c` pentru rezultate bune este nevoie de competen]e sus]inute de mult` munc`. Acum, când singura certitudine este exact incertitudinea din mediul de afaceri [i de]in`torii frâielor organiza]iilor beneficiaz` de tot mai pu]in feedback constructiv atât din interiorul companiei, dar mai ales din exterior, alegerea celei mai bune strategii chiar [i pe termen mediu sau scurt nu este tocmai u[oar`. Un posibil r`spuns \l reprezint` programele de coaching.

Coachingul este metoda utilizat` pe plan interna]ional de peste 15 ani, pentru ob]inerea de rezultate de excep]ie \n ceea ce prive[te cre[terea performan]ei individuale [i a echipelor, cu predilec]ie \n companii, organiza]ii [i institu]ii, dup` cum spune o defini]ie dat` de Asocia]ia Român` pentru Coaching. “|nainte de criz`, nu pu]ini erau managerii care \[i ar`tau superioritatea fa]` de programe de coaching. Cine are nevoie de coaching când te bucuri de o cre[tere cuprins` \ntre 10 [i 15% doar ]inând pasul cu pia]a local`?”, spune pentru Biz Alain Cardon, Master Certified Coach \n cadrul International Coach Federation [i, totodat` de]in`torul companiei Métasystème Coaching. “Acum, foarte mul]i executivi iau mult mai \n serios coachingul ca solu]ie care s` acompanieze abilit`]ile de management, strategiile, propriile cariere [i chiar dep`[irea unei tranzi]ii dificile”, adaug` Alain Cardon. O arat` [i studiul “2013 Executive Coaching Survey”, realizat de Centrul pentru Leadership, Dezvoltare [i

Cercetare al {colii de Business din cadrul Universit`]ii Stanford. Astfel to]i responden]ii [i-au ar`tat deschiderea fa]` de programe de tip coaching [i, mai mult, au precizat c` sunt dispu[i

VENITURI ANTRENANTE La nivel global, pia]a de coaching este evaluat` la peste 1,9 miliarde de dolari, din care Europa de Est are o cot` de 3,5%. Iat` regiunile \n care coachingul este cel mai prosper: Regiune America de Nord America Latin` [i Caraibe Europa de Vest Europa de Est Asia Oceania

Venituri* 707 73 828 69 95 139

Cot` de pia]` 35,7% 3,7% 41,8% 3,5% 4,8% 7%

* milioane dolari Surs`: ICF Global Coaching Study

s` fac` o serie de schimb`ri pe baza feedback-ului primit de la coach-i. Motivul? Niciun CEO nu are toate r`spunsurile, odat` ajuns la conducerea companiei, ba chiar noua realitate economic` \i face pe ace[tia s` realizeze c` \ntotdeauna exist` loc pentru \mbun`t`]irea abilit`]ilor. Tot potrivit lucr`rii Universit`]ii Stanford, 78% Biz

STRATEGIE MANAGEMENT

român` despre coaching, ap`rut \n urm` cu aproape zece ani \n revista Biz. “Imagina]i-v` c` eu conduc un vapor pe o mare agitat`, mai este [i cea]`, iar vizibilitatea mea este extrem de redus`, ceea ce aduce incertitudine, fric` de necunoscut. O alt` tr`s`tur` comun` este necesitatea oamenilor de a se adapta zilnic la schimbare, iar aceast` continu` adaptare la schimbare este principala tem` pe marginea c`reia discut`m”, adaug` Mihai Popa Radu, despre principalele teme abordate de executivi \n cardul programelor de coaching.

CRE{TERE ANTRENANT~

dintre responden]ii cu func]ii de conducere au precizat c` participarea lor la programe de coaching a fost propria lor idee, \n timp ce 21% au urmat astfel de sesiuni la sugestia boardului. Printre principalele motive pentru care ace[tia aleg s` participe la programe de coaching se num`r` \mbun`t`]irea abilit`]ilor de delegare, managementul conflictului [i mentoring, \n timp ce, ultimele locuri pe agenda de]in`torilor frâielor companiilor se num`r` abilit`]ile de motivare [i de persuasiune, precum [i empatia. “|n demersurile de coaching nu ne concentr`m pe ce nu a mers \n trecut. Un ochi este \n permanen]` \n viitor, altul atent la ce se \ntâmpl` \n prezent. Un element care apare frecvent este curajul oamenilor de a recunoa[te c` le este team`”, spune Mihai Popa Radu, Managing Partner la Seeds for Success România [i totodat` autorul primului articol \n limba 64

Biz

“

|nainte de criz`, nu pu]ini erau managerii care \[i ar`tau superioritatea fa]` de programe de coaching. Cine are nevoie de coaching când te bucuri de o cre[tere cuprins` \ntre 10 [i 15% doar ]inând pasul cu pia]a local`? Acum, foarte mul]i executivi iau mult mai \n serios coachingul.” ALAIN CARDON, Master Certified Coach \n cadrul International Coach Federation

Prima m`sur` a organiza]iilor \n fa]a crizei a fost reducerea cheltuielilor, indiferent dac` acestea se traduceau prin programe de training sau de team building. Num`rul de ore alocate programelor de training a \nregistrat un drum descendent. Potrivit raportului “Tendin]e \n pia]a de training [i dezvoltare”, realizat de ExecEDU, num`rul mediu de zile \n care angaja]ii au participat la programe externe de training a fost de 12,7. |n paralel, angaja]ii au luat parte la sesiuni interne de coaching un timp mediu de 12,8 zile pe an, iar la cele sus]inute de coach-i externi pre] de 5,3 zile. “Din punctul meu de vedere coaching-ul continu` s` fie pe un trend ascendent, \n sensul \n care multe organiza]ii care pân` atunci investeau bani \n ceea ce numim generic team building [i training au \nceput s` fie mult mai atente la cum investesc banii [i s` fie mult mai interesate de ceva care cu adev`rat poate fi cât de cât m`surabil”, spune Mihai Popa Radu. Acesta adaug` c` una dintre caracteristicile coachingului, mai ales \n context

organiza]ional, este faptul c` de cele mai multe ori po]i g`si o serie de astfel de indicatori care s` poate fi m`sura]i [i urm`ri]i. “Coachingul este pe un trend ascendent, care va continua tocmai c` adreseaz` o serie de nevoi reale, una dintre ele fiind aceast` schimbare care continu`, oamenii prin intermediul coaching-ului \[i dezvolt` abilit`]ile de adaptare la ceea ce se \ntâmpl`”, adaug` Managing Partnerul Seeds for Success România. Rezultatele sunt confirmate [i un studiu realizat de Federa]ia Interna]ional` de Coaching, care arat` c` [ase din zece coach-i au experimentat o cre[tere a num`rului de clien]i. |n plus, 37% dintre responden]ii studiului precizeaz` c` au \nregistrat [i o cre[tere a tarifului perceput, iar 49% o cre[tere a timpului petrecut cu clien]ii. Cele mai mari cre[teri au fost semnalate \n Asia (29%), America Latin` [i Caraibe (29%), Orientul Mijlociu [i Africa (27%) [i \n Europa de Est (25%). “Pot s` spun c` din punctul acesta de vedere, coaching-ul nu a [omat”, spune Lilia Dicu, Daring Executive Coach. “Pentru c` recesiunea a f`cut organiza]iile s` \[i rea[eze structurile, s` creeze infrastructur` nou`, servicii noi, s` devin` mai flexibile [i acestea au presupus antrenament atât de echip`, cât [i individual. Oamenii trebuie acum s` fie responsabili pentru \ntreg businessul. Paradigma s-a schimbat. Este important ca toat` lumea s` fie responsabil` pentru business, nu doar managerul, este important s` cânte toat` orchestra, nu doar dirijorul s` dea din mâini”, adaug` Lilia Dicu, despre motivele din spatele cre[terii sus]inute a sectorului de coaching. Biz

life Gustul dulce al naturii De câte ori nu a]i auzit pân` acum c` tot ce este bun este implicit [i nes`n`tos? De prea multe ori, nu? Dar de multe ori nu este deloc a[a. Unul dintre exemple este cel mai colorat [i parfumat desert fran]uzesc, macarons, care [i-a rafinat re]eta [i con]in arome [i coloran]i exclusiv naturali. DE OVIDIU NEAGOE

in Fran]a cu dragoste

pentru rafinament: astfel se poate descrie premiera cu care Madame Lucie \ncânt` iubitorii de macarons din aceast` toamn`. Produc`torul celebrului desert fran]uzesc [i-a propus s` \[i rafineze re]eta [i s` integreze arome [i coloran]i exclusiv naturali. Prin aceast` decizie, Madame Lucie devine primul produc`tor local de macarons [i printre pu]inii din lume care folosesc doar ingrediente naturale.

Elegan]` f`r` extravagan]`

Biz

|n to]i cei trei ani scur[i de la lansarea celui mai colorat [i parfumat desert \n România, \n laboratorul din Bucure[ti nu au contenit s` apar` idei apetisante [i deserturi pe m`sur`: macarons cu arome inedite, brio[e, torturi delicioase, toate realizate cu cele mai bune ingrediente [i dup` re]ete unice Madame Lucie. Noile macarons au \n compozi]ie arome ob]inute prin extrac]ie din plante sau fructe proaspete, printre care petale de trandafir, piersici, caise, ceai verde,

matcha, mango sau fructul pasiunii. Culorile vii sau delicate provin din pigmen]ii de culoare ai plantelor sau elemente care se g`sesc \n stare natural`. “Les macarons” multicolore, cu gust intens [i parfumat, au devenit \n scurt timp compania perfect` pentru o cea[c` de cafea, un ceai aromat sau chiar o [ampanie fin`. Cum un desert nu merit` s` fie altfel decât excep]ional, aromele [i culorile naturale des`vâr[esc re]eta original` de la Madame Lucie. Biz

De la \nceputul lunii viitoare, Funda]ia Calea Victoriei a[teapt` b`rba]ii dezinteresa]i de mod` \n sine, dar preocupa]i totu[i de propria imagine la seminarul “Atelier de stil vestimentar masculin”, unde pute]i \nv`]a s` face]i alegerile vestimentare potrivite anatomiei proprii, contextului \n care v` afla]i [i mesajelor pe care vre]i s` le transmite]i celor din jur.

LIFE

TURISM

Secretele lui Bacchus

De[i capitala mondial` a vinului, Bordeaux, se preg`te[te pentru un “octombrie ro[u”, din cauza unor recolte sub a[tept`rile produc`torilor, economia ora[ului este sus]inut` de cre[terea semnificativ` a turismului. DE OVIDIU NEAGOE

a nici dou` ore de mers cu avionul de agita]ia din Paris, ve]i putea g`si un loc ce \mbin` armonios comori arhitecturale din secolul al XVIII-lea cu elemente de urbanism modern. Str`zile \nguste [i \ntortocheate din Bordeaux par a spune o poveste total diferit` fa]` de cele spa]ioase din capitala Fran]ei, luate cu asalt indiferent de sezon de turi[tii 68

Biz

gr`bi]i [i \nseta]i dup` imortalizarea celor mai populare obiective. Aici, timpul pare c` are o alt` dimensiune. Sunetul produs de contactul pantofilor cu asfaltul are o frecven]` sc`zut`, ceea ce indic` un ritm ideal pentru perioada de concedii, total diferit de cel alarmant dintr-o metropol`. O plimbare relaxant` pe str`zile din Bordeaux va dezv`lui

privirilor \nsetate de nou ale turi[tilor un amestec elegant de elemente romane, medievale [i tradi]ionale fran]uze[ti. De la casele negustore[ti, cu magazine la parter, la l`ca[uri de cult impun`toare, construite \n stil gotic, precum Catedrala Sf. Andrei, la un uria[ Colosseum roman din care nu a mai r`mas decât un sector, toate par a purta

LIFE

oaspe]ii ora[ului de la malul râului Garonne \ntr-o c`l`torie atât \n timp, cât mai ales \n spa]iu, departe de tradi]ionalismul tipic Hexagonului. O scurt` privire a]intit` spre ruinele fostului stadion roman permite completarea mental` a imaginii [i d` privitorului o idee asupra m`re]iei construc]iei ini]iale. Cl`dirile istorice [i pove[tile spuse de acestea v` vor urm`ri la tot pasul, chiar [i dac` opta]i pentru o scurt` plimbare prin centrul perlei Aquitaniei. Aici ve]i descoperi Place de la Bourse, una dintre cele mai importante atrac]ii turistice, care, al`turi de o fântân` artezian` \n al c`rei bazin se oglinde[te perfect renumita cl`dire, va face din fotografierea cl`dirii bursei din Bordeaux o \ncântare. Ora[ul francez este unul al superlativelor. Motivul? Pe lâng` calitatea vinurilor [i a deliciilor culinare, aduse la nivel de art`, \n Bordeaux ve]i g`si cea mai mare strad` pietonal` din Europa, Rue Saint Catherine, destina]ia ideal` pentru cump`r`turi, m`rginit` de galerii [i magazine ale celor mai renumite branduri din lume, dar [i Esplanade des Quinconces, una dintre cele mai mari pie]e publice din B`trânul Continent. Aceasta g`zduie[te [i impun`toarea coloan` a Girondinilor, ridicat` pentru comemorarea celor care [i-au pierdut via]a \n timpul Revolu]iei Franceze. Al`turi de acestea, v` mai pute]i \ndrepta cu \ncredere obiectivele aparatelor foto c`tre alte 350 de cl`diri clasificate ca monumente istorice, printre care [i trei catedrale aflate \n patrimoniul mondial al UNESCO din anul 1998. |n Bordeaux, precum [i \n comunele din proximitate renumite pentru château-urile produc`toare de vin, exist` o multitudine de locuri \n care nu numai c` pute]i cump`ra celebrele vinuri de Bordeaux, dar le pute]i chiar testa.

Cinci vinuri “de cinci stele”

O mân` de oameni care duc spre nas dopul din plut` al unei sticle de vin proasp`t deschise, agit` con]inutul \n pahar timp de secunde bune, apoi miros buchetul licorii bahice [i admir` modul \n care vinul r`mâne pe pere]ii interiori ai recipientului cu picior poate p`rea, cel pu]in \n ochii unor neaviza]i, ceva amuzant. Cei care nu [tiu s` fac` diferen]a \ntre soiurile de struguri sau s` detecteze cel mai fin vin, dar \[i doresc totu[i s` \ncerce un vin bun produs \n Bordeaux pot consulta un top al celor mai populare cinci vinuri produse \n regiunea de sud-vest a Fran]ei.

Loc 1. 2. 3. 4. 5.

Produc`tor/ Vin Regiune de provenien]` Château Leoville Poyferre St. Jullen Château Grand-Puy-Lacoste Pauillac Château d’Issan Margaux Margaux Château Lascombes Margaux Château Giscours Margaux

Surs`: Business Insider

ECONOMIE CU BUCHET

Prin extensie, desigur, expresia latin` “In vino veritas” – |n vin se afl` adev`rul – se potrive[te m`nu[` perlei Aquitaniei. Autenticitatea [i unicitatea vinurilor produse \n Bordeaux [i \n micu]ele comune din proximitate aduc regiunii, pe lâng` renumele de capitala mondial` a

TURISM

vinului, [i vânz`ri anuale de aproape 14,5 miliarde de euro pe an. De aici pleac` spre iubitorii de vin din toate col]urile lumii mai bine de 700 de milioane de sticle, care con]in atât soiuri produse \n cantit`]i mari, cât [i vinuri prestigioase, care au adus faima regiunii sud-vestice. Cum arat` pe scurt industria vinului din Bordeaux? Aceasta se traduce prin 117.000 de hectare de vi]` de vie [i mai bine de 9.000 de château-uri \n care se produce vin. De[i la prima vedere \ntre Beijing [i Bordeaux nu sunt tocmai multe \n comun, se pare c` vinul le aduce \mpreun`. Anul trecut a fost unul bun pentru capitala mondial` a vinului. Vânz`rile au crescut exponen]ial, chiar [i \n rândul celor mai renumite [i implicit “piperate” sortimente, \ns` \n spatele dezvolt`rii nu se afl` rafina]ii consumatori din Hexagon, ci chinezii. Statul comunist a devenit de curând cea mai mare destina]ie a exporturilor de vin din Bordeaux. Da, a]i citit bine. Mai mult, \n ultimii patru ani, mai bine de 30 de châteauuri au devenit ]intele investitorilor chinezi [i se a[teapt` ca num`rul acestora s` creasc`. Una dintre regiunile preferate de pasiona]ii de vin din China este comuna Saint-Émilion, aflat` \n patrimoniul mondial al UNESCO. Doar \n aceast` regiune exist` mai bine de 800 de cultivatori de vi]` de vie. Secretul lor? “Cele mai importante aspecte la un vin sunt strugurii [i p`mântul”, preciza Jean François Carille, de]in`torul Château Cardinal Villemaurinne, din Saint-Émilion, unui grup de jurnali[ti [i bloggeri români afla]i \n St. Émilion cu ocazia anun]ului de lansare a brandului Vivolis, al agen]iei de turism Ovi Travel. Deplasarea organizat` de Ovi Travel a fost posibil` [i cu sprijinul Orange România [i Air France – KLM. Biz Biz

C`l`toare printre idei [i senza]ii 70

Biz

Fotografii: me.alchemy

LIFE

STIL DE MANAGER

|n copil`rie, era feti]a care f`cea “cele mai frumoase compuneri”, a[a c` la fiecare onomastic` devenea condeierul familiei [i autorul tuturor dedica]iilor. Acum este profesionistul care are \n portofoliu Brand Leadership Award, primit \n 2007 pentru diagnoza brandurilor din perspectiv` terapeutic`, premiu care st` [i pe rafturile unor personaje din top managementul Interbrands sau pe cele ale coautoarei c`r]ii “Blue Ocean Strategy”, Renée Mauborgne, parte din staff-ul lui Barack Obama. DE LOREDANA S~NDULESCU

Teodora Migdalovici este mereu \n mi[care, dar nu pe fug`. Când face ceva, se implic` sut` la sut`, chiar mai mult de atât. La fel cum [i-a \nceput cariera cu trei joburi \n paralel, de ani buni este maestr` \n a se \mp`r]i \ntre mai multe proiecte. Face personal branding la me.alchemy, se ocup` de proiectele asociate cu festivalurile interna]ionale pe care le reprezint` \n România (Cannes Lions, Eurobest, Dubai Lynx, Spikes), coordoneaz` The Alternative School for Creative Thinking ([coala pe care a creat-o \n urm` cu 9 ani), ]ine traininguri private [i particip` conferin]e \n calitate de speaker, \n ]ar` [i dincolo de grani]e. Sus]ine prezent`ri pe teme de inteligen]` emo]ional`, gândire creativ`, customer relationship management [i comunicare afectiv`. Primele prezent`ri la conferin]e interna]ionale a \nceput le-a avut dup` 2000. Dac` la \nceput primea anual cel pu]in o invita]ie, de aproape doi ani frecven]a invita]iilor a crescut spectaculos: fiecare prezentare are \n audien]` cel pu]in o persoan` care o vrea \n ]ara sa, la o alt` conferin]`. |n primii ani de c`l`torii la evenimente interna]ionale de gen, unde era simplu delegat, \[i dorea s` vin` o zi \n care pe scenele lumii s` mai fie [i români care s` dea o alt` perspectiv` [i care s` genereze [i alte reac]ii, dincolo de cele pe care le [tia prea bine din presa interna]ional`.

Este o tem` pe care [i-a autoimpus-o [i pe care o rezolv` consecvent prin prezent`rile pe care le ]ine \n Viena, Lisabona, Londra, Var[ovia sau Paris, dar [i prin promovarea jura]ilor români la festivalurile pe care le reprezint`. Jonglatul cu mai multe proiecte a devenit un stil de via]`, pe care [i-l explic` din nevoia de a schimba perspectivele, de a \mp`rt`[i, de a scoate tot ce e mai bun, \n moduri diferite. Face infuzie de informa]ie peste tot pe unde c`l`tore[te, proceseaz`, filtreaz`, decanteaz`, mixeaz`, dup` care se str`duie[te s` dea lumii \napoi rezultatul \mbog`]it. Indiferent c` e vorba despre consultan]` de stil, strategie sau scriitur` la me.alchemy, despre formarea unor oameni \n traininguri sau despre public speaking, toate sunt fa]ete ale aceluia[i demers asumat: “acumuleaz` – ajut` – \mp`rt`[e[te”.

Rela]ia cu timpul Sunt \mprejur`ri \n care simte c` timpul de lucru o organizeaz` pe ea [i nu invers. Se treze[te devreme. |[i \ncepe ziua cu o medita]ie sau o rug`ciune. De cele mai multe ori nu lipse[te formula “Ajut`-m`, Doamne, s` activez cea mai bun` versiune a mea ast`zi”. Pe urm` consum` un documentar la cafea. |[i ia cele necesare pentru suflet, pentru creier. Nu sunt lucruri care au leg`tur` direct` cu businessul, dar ele fac parte din sursele de Biz

LIFE

STIL DE MANAGER

inspira]ie. |ncearc` s` smulg` 30 de minute [i pentru alergat. Nu-i iese \ntotdeauna. |n jur de ora 9 este deja \n fa]a calculatorului. Facebook-ul e instrumentul de coresponden]` preferat, i se pare mult mai prietenos [i mai conectant decât e-mailul. Ziua curge \ntre r`spunsuri la mailuri, scriitur`, o documentare pentru un curs, o filmare despre dezvoltare personal`, coordonarea \nscrierilor pentru {coal` [i o conversa]ie pe Skype, pe sear`, cu oameni foarte dragi din Genova, Tel Aviv sau Washington. Adoarme dup` ora 1, de multe ori \n fa]a unui documentar al c`rui final ajunge s`-l vad` de diminea]`. |n cele mai aglomerate zile, ritualul documentarului este \nlocuit de comedii – ador` s` râd` –, i se pare oricum cea mai nimerit` frecven]` [i pentru lucru, [i pentru via]`.

Pl`cerea businessului |n afaceri, ghidul interior \i spune mereu s` se asocieze cu oameni [i companii \n care crede [i care cred la rândul lor \n ea. Iar \n via]`, se ghideaz` dup` ideea c` trebuie s` fac` cât mai mult bine poate pentru c` el se \ntoarce \ntotdeauna \nsutit. Are [i alte reguli generale, valabile pentru via]` [i business \n egal` m`sur`. Regula 1: “Stai \n vecin`tatea celor care v`d jum`tatea plin` a paharului, râd [i cu ficatul [i tr`iesc frumos, indiferent de vremuri”. Regula 2: “F` tot ce ]ine de tine, dar las` loc [i pentru magie, s`-[i fac` treaba”. Regula 3: “Iart` [i mergi mai departe”.

Amprenta copil`riei perfecte Pe unii oameni \i modeleaz` [coala, pe al]ii p`rin]ii, experien]ele pe care le tr`iesc, locurile pe care le viziteaz`, persoanele cu care se intersecteaz`. |n definirea personalit`]ii conteaz` câte un pic din fiecare; când \ns` experien]ele din copil`rie \[i pun amprenta \n mod armonios, rezultatele sunt pe m`sur`. Cea mai mare parte a copil`riei a petrecut-o \n Rahova, \ntr-o cas` de c`ramid` cu curte, pe care bunicii materni au construit-o pe terenul unei foste gropi de gunoi, cu propriile mâini, atunci când [i-au revenit \ncet [i cu dificult`]i dup` momentul \n care regimul comunist i-a privat de agoniseala mai multor genera]ii. Era cea Biz

LIFE

STIL DE MANAGER

umbr` orice poten]ial` lips`. Era o cititoare \nrìt`, [tia s` trìasc` [i asta nu avea aproape nicio leg`tur` cu prezen]a sau absen]a banilor sau a dificult`]ilor. Via]a la Eleni se petrecea \n perimetrul cur]ii, dar era o lume suficient` [i perfect`. Diminea]a r`scolea p`mântul cu linguri]e de argint [i alpaca \n cùtare de comori, uda hortensia roz [i toate plantele minunate care aveau s` anun]e Mediterana de mai târziu.

Toat` copil`ria Teodorei este compus` dintr-un mozaic de secven]e marcante, de la primul album, “Voir Paris”, peste care se uita cu sfin]enie \nc` \nainte de a [ti s` citeasc` [i s` scrie, parfumurile mamei, cu mirosuri foarte diverse [i sticle cu forme grozave, avionul pe care \l vedea \n fiecare dup`-amiaz` de var`, când era mic` [i mama o ducea la plimbare \n Politehnic`, excursiile prin ]ar`, jocul de [ah al tat`lui [i bunicului, pân` la nop]ile

Foto: Bernschutz Icoanei

mai frumoas` cas` de pe strad` [i a fost locul \n care a avut o copil`rie perfect`. Bunicul se \mbr`ca mereu \n costume albe [i purta p`l`rie. A[a [i-l aminte[te, \nalt, smead [i stilat, venind pe strad` cu un mers relaxat, de parc` ar fi f`cut mereu mi[to de ceva sau de cineva. Bunicii \i pl`ceau musafirii elegan]i, via]a bun` [i casa plin`. Din pu]inul pe care \l avea, se pricepea s` fac` mult [i avea o elegan]` care l`sa mereu \n

Biz

LIFE

STIL DE MANAGER

când tat`l sù lucra pentru teza de doctorat, paginile cu ecua]ii [i grafice sau momentele când bunicii paterni vorbeau poloneza sau rusa \ntre ei, atunci când nu voiau s` fie \n]ele[i de copii. Din toate acestea probabil c` i se trage gustul pentru simboluri, pentru criptare [i decriptare, pentru cùtat mai departe [i mai \n profunzime. Acas` \nseamn` [i acum “la curte”, de[i s-au schimbat multe din vremea cùtatului de comori cu linguri]a. Acas` \nseamn` var` de var` [i apartamentul de la Cannes, \n care trìe[te toate victoriile industriei [i ale {colii Alternative de Gândire Creativ`. La fel de acas` se simte [i \n aeroporturi, ele traduc cu mult` acurate]e vibra]ia tranzi]iei [i a lui “pe drum”, care \i ]ine loc de defini]ie. De fapt, unde e internet, cafea [i stare bun`, se poate chema acas`. Se define[te pe sine “un nomad contemporan” [i se bucur` din plin de aceast` stare.

O via]` profesional` atât de bogat` ca a Teodorei nu avea cum s` nu fi fost marcat` de mai multe persoane [i interac]iuni. Ioana Triculescu, profesoara de suflet din liceu, [i Nicolae Manolescu, \n facultate, au fost cei care au pus jaloanele unui mod de a gândi [i a decupa lumea. Un model \i este [i tat`l, care la 70 de ani \nc` lucreaz`, scrie [i public` cu frenezie, la fel [i mama, pentru care nu a existat “nu se poate” dac` [i-a dorit ceva. Ani de impact, care s`-i marcheze parcursul profesional, au fost mul]i [i frumo[i. A fost anul \n care a \nv`]at s` scrie de la stânga la dreapta, dup` ce, de la \nv`]area alfabetului, lega propozi]ii, dar de la dreapta la stânga. A fost primul an de liceu, când a \nv`]at fizic` [i chimie cu atâta foc \ncât devenise cea mai bun` din clas` la cele dou` materii pe care le considera tabu. A fost [i anul \n care a descoperit critica literar` [i petrecea ore \ntregi la Biblioteca Pedagogic`, un loc care-i este drag pân` \n ziua de azi. Apoi, au fost anul \n care s-a preg`tit pentru facultate [i cel \n care a mers prima dat` la Cannes. Profesional, Cannes Lions a fost poate unul dintre cele mai importante momente din via]a sa. Tot ce a urmat dup` a fost doar c`r`mid` peste c`r`mid`, \ntr-un ritm destul de constant. Biz

Foto: Pavilion UniCredit }iriac Bank

Cei mai frumo[i ani

Biz

LIFE

FILM

Explozie în cinematografe Cel mai bun thriller mexican din ultimii ani se lanseaz` în curând pe marile ecrane din România. Din 8 noiembrie, spectatorii vor trece printr-o provocare cinematografic` de neuitat. DE ALEXANDRU ARDELEAN

“Heli”, c`ci acesta este numele filmului, realizat de Amat Escalante, care a [i primit la Cannes \n acest an premiul pentru cel mai bun regizor, este un film cutremur`tor, visceral de brutal [i ofer` spectatorului imagini care îl vor bântui zile întregi. Filmul scandalizeaz` [i [ocheaz` cu scenele de tortur` [i violen]`, iar unele au fost inspirate de pe YouTube [i din cazuri reale ap`rute în presa local` mexican`. A[a cum sun` replica unuia din trafican]ii din film: “Deschide ochii pentru a nu rata spectacolul!”. Este povestea unei familii obi[nuite, dintr-un c`min lini[tit [i modest din Mexic. Heli locuie[te cu sora, tat`l s`u [i cu familia sa proasp`t întemeiat`. Lucreaz` într-o fabric` 76

Biz

împreun` cu tat`l lui. Via]a lor se schimb` radical atunci când sora mai mic` a lui Heli, Estela, devine complice la un furt de droguri confiscate de iubitul ei, Beto, de la ofi]erii sì din armat`. Din acest punct, via]a lor devine din ce în ce mai plin` de pericole. Heli se treze[te dintr-o dat` rupt de lâng` cei iubi]i, într-o camer` de tortur`, al`turi de Beto. Urmeaz` s` treac` prin chinuri neimaginabile. Casa devastat`, victime nevinovate, dispari]ia Estelei îl plaseaz` pe Heli în mijlocul unor crude repercusiuni. Încearc` s` apeleze la ajutorul autorit`]ilor locale, dar observ` c` setea de putere [i corup]ia sunt adânc înr`d`cinate. Într-o lume a drogurilor, a corup]iei [i a cruzimii endemice nu este tocmai u[or s` supravie]uie[ti. Unde este legea când ai nevoie de ea? Titlul filmului, spune regizorul, este inspirat dintr-un articol despre un bìe]el de 10 ani, numit Heli, care a fost implicat în focurile de arm` dintre ga[ca sa [i poli]ie – “respectiva poveste m-a impresionat enorm, a[a c` am folosit numele pentru filmul meu. Mi-a pl`cut sonoritatea”. Regizat de unul dintre cei mai provocatori cinea[ti, Amat Escalante, filmul a fost distins anul acesta cu premiul pentru cea mai bun` regie la Festivalul Interna]ional de Film de la Cannes 2013. Produc]ia mexican` intr` în cursa premiilor Oscar din 2014, fiind propunerea cinematografic` a Mexicului pentru categoria celui mai bun film strìn, [i a fost selectat` pentru temele sale atât de actuale [i controversate despre Mexic: narcotrafican]i, corup]ie, droguri [i violen]`. Escalante are 34 de ani [i a p`r`sit [coala la vârsta de 15 ani. A intrat în lumea filmului datorit` firii sale autodidacte. El se afl` printre al]i regizori mexicani care au cucerit publicul [i presa interna]ional`. A fost asistentul de regie al renumitului regizor mexican Carlos Reygadas (premiul pentru regie la Cannes 2012 cu “Post Tenebras Lux”). A debutat cu filmul “Sangre” (2005), urmat de “Los Bastardos”. Ambele lungmetraje, ca [i “Heli”, au uimit audien]a de la Cannes. Din 8 noiembrie ve]i putea urm`ri thrillerul mexican “Heli” care demonstreaz` c` realitatea poate s` [ocheze f`r` a introduce efecte speciale. Filmul este distribuit \n Romånia de Asocia]ia Macondo. Biz

LIFE

GADGET

Un smartphone fericit BIZ APPS cele mai bune aplica]ii pentru mobilitatea ta

Bump Transferul de fi[iere \ntre dispozitive mobile sau de pe smartphone pe laptop presupune proceduri complicate. Cu Bump, e suficient s` lovi]i u[or cele dou` smartphone-uri \ntre care vre]i s` face]i transferul. |n cazul laptopului, o simpl` atingere energic` a tastaturii face treaba.

Where Is My Car

Dup` ce s-a c`lit pe segmentul tabletelor Android, produc`torul local Evolio a decis s` fac` pasul spre zona de smartphone. Rezultatul este Evolio Happy GO, un dual SIM cu procesor quad-core. DE GABRIEL BÂRLIG~

izând pe faptul c` brandurile

române[ti din zona de dispozitive mobile câ[tig` teren \n preferin]ele utilizatorilor autohtoni, Evolio a decis s` ofere un smartphone peste medie ca performan]e tehnice, dar la un pre] adaptat pie]ei locale. A[a a ap`rut Happy GO, construit pe platforma hardware Mediatek 6589 [i dotat cu procesor quad-core de 1,2 GHz [i accelerator grafic PowerVR. Camera principal` are 8 megapixeli, având posibilitatea de a face foarte rapid fotografii la o calitate peste medie. Ecranul HD de 4.5 inch are o rezolu]ie 1280 x 720p, dar [i cea mai mare densitate de pixeli per inch a unui telefon românesc (326 PPI), oferind o claritate deosebit` imaginilor vizualizate. Smartphone-ul cânt`re[te aproximativ 115 grame, are dimensiuni de 131,5 x 69 x 8,9 mm, dispunând de o gam` variat` de carcase [i huse de protec]ie.

Biz

Terminalul este dotat cu sistemul de operare Android 4.2, având conectivitate Wi-Fi, 3G, Bluetooth, Micro USB. Memoria intern` este de 4GB, dar poate fi extins` cu MicroSD pân` la 32 GB. Singurul punct nevralgic pare a fi bateria de numai 1500 mAh. La capitolul aplica]ii preinstalate, poate cea mai important` este cea de naviga]ie, care include harta complet` a Europei (43 de ]`ri), ceea ce le permite utilizatorilor s` nu mai fie nevoi]i s` achizi]ioneze separat licen]e sau alte aplica]ii de profil. Software-ul de naviga]ie vine cu actualizare gratuit` \n primele 12 luni. Mai sunt preinstalate [i aplica]ii locale ca PresaOnline, plus acces gratuit o lun` la abonamentele video TV+Avantaj+Filmbox prin intermediul aplica]iei SeeNow. Evolio Happy Go este disponibil la 899 de lei. Biz

Nu ve]i mai uita niciodat` unde a]i parcat ma[ina. Aplica]ia folose[te sistemul GPS pentru a "marca" locul \n care parca]i [i la \ntoarcere v` va conduce direct c`tre aceasta. Pute]i pune un reminder [i ca s` nu uita]i s` pl`ti]i parcarea.

Wickr Cum este imposibil s` [tergi ceva de pe internet \n ziua de azi, era [i cazul s` apar` aplica]ii care s` v` protejeze mesajele – cum este Snapchat. Wickr promite \ns` protec]ie [i criptare sporit`. Mesajele dispar f`r` urme dup` o perioad` stabilit` de utilizator.

Flipboard Este un feed reader cunoscut de utilizatorii Android [i iOS, cu accent pe partea vizual`. V` pute]i abona la canalele dorite, salva articole pentru a le citi mai târziu sau r`sfoi virtual reviste. Momentan, aplica]ia e disponibil` doar pentru BlackBerry Z30.

BIZ STAR

Radu Georgescu, la al treilea exit de succes Fondatorul GECAD Group a reu[it un nou exit r`sun`tor, dup` ce a finalizat recent vânzarea solu]iei de e-commerce Avangate c`tre Francisco Partners, o companie de private equity care a gestionat fonduri de 7 miliarde de dolari. DE DRAGO{ L~Z~RESCU ntreprenorul român \n serie Radu Georgescu se afl` la cel de al treilea exit de succes, dup` ce a vândut furnizorul global de servicii de e-commerce Avangate c`tre compania american` Francisco Partners, cu investi]ii masive \n companii tehnologice. Georgescu este la cel de al treilea exit r`sun`tor, dup` ce \n 2003 vânduse celebra solu]ie de securitate RAV c`tre gigantul Microsoft, iar \n 2010 a vândut integratorul de pl`]i online GECAD ePayment (actualmente PayU România) c`tre sud-africanii de la Naspers. Avangate \[i mutase sediul \n Silicon Valley \n 2011, an \n care a primit [i o investi]ie de 4 milioane de euro de la fondul 3TS Capital Partners, \n schimbul unui pachet minoritar de ac]iuni.

FOTO: VALI MIREA

Radu Georgescu s-a f`cut remarcat ca antreprenor pursânge la scurt timp dup` vânzarea RAV, când a refuzat pozi]ia de vicepre[edinte al departamentului de securitate la Microsoft [i a ales s` \[i dezvolte proiectele personale \n IT&C al`turi de echipa de management pe care a p`strat-o \n grupul pe care \l conduce. El s-a implicat prin intermediul grupului GECAD \n nu mai pu]in de 30 de companii [i va continua s` sprijine comunitatea antreprenorial` din ]ar` [i dup` vânzarea businessului Avangate, investind \n companii cu poten]ial de cre[tere. Pentru exitul dintr-un nou business de succes, precum [i pentru faptul c` a pus din nou România pe harta industriei globale de software, antreprenorul \n serie Radu Georgescu prime[te Steaua Biz.