Biz 256 m by Revista Biz

Biz www.revistabiz.ro

Cine renun]` la joburi de succes? UN NOU |NCEPUT. CARIER~ PE ALT DRUM

Nr. 256 • 1 - 19 noiembrie 2013 • 7,5 lei

Genera]ia YouTube

VIDEOBLOGGERI DE ROMÂNIA

GHID DE

Sergiu Negu], Camelia {ucu, Iulian P`durariu

supravie]uire |N AFACERI

Cum au traversat antreprenorii români jungla economic` local` sub amenin]area uraganului crizei financiare mondiale.

Bear Grylls

Nr. 256

SECRETELE SUCCESULUI TV |N S~LB~TICIE

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

ISSN 1454-8380

Lupta pentru supravie]uire

ntreprenoriatul nu e u[or. Nimic, de fapt, din tot acest demers nu este potrivit pentru oricine. De la momentul \n care te gânde[ti [i pân` decizi s` \ncepi o afacere pe cont propriu, pân` la h`]i[ul \n care e[ti obligat s`-]i desf`[ori activitatea zi de zi.

Nimic nu iese din prima. Iar când \]i iese un proiect, \]i cad alte dou`. Când g`se[ti o cale de finan]are, apare inevitabil o cheltuial` sau vine o tran[` de taxe [i te dezechilibreaz`. Când ai [i bani [i merg [i lucrurile, cât de cât m`car, sigur ai o problem` cu echipa [i trebuie s` \ncepi s` lucrezi la motivare [i s` \nve]i skill-uri de leadership. Nu, nu ai timp s` te plictise[ti. Nu mai ai timp s` respiri. Ajungi s` vorbe[ti mereu doar despre ce faci. S` dai explica]ii, s` vinzi [i s` cau]i idei \n fiecare minut din fiecare noapte. {i uite a[a intri \ntr-un fel de spiral`. Mereu ai ceva la care te gânde[ti, ceva ce poate ie[i, ceva ce se poate \ntâmpla. Niciodat` multitudinea de posibilit`]i nu se sfâr[e[te [i ideile nu se opresc. Ajungi s` iube[ti aceast` adrenalin` care te face s` nu mai po]i fi \nh`mat vreodat` la un angajator. Ajungi s` te afli \ntr-o permanent` lupt` \mpotriva curentului, a concuren]ei, o lupt` pentru supravie]uire. Cine nu e antreprenor nu \n]elege. {i [tiu c` sunt mul]i cei care au \ncercat aceast` mare cu degetul, dar au renun]at [i au fugit mâncând p`mântul. Acesta este motivul pentru care, \n colaborare cu Discovery România, am ales o abordare nonconformist` pentru articolul pe care \l dedic`m antreprenorilor români. Sunt oameni care s-au luptat cu toate condi]iile economice de care ne plângem [i care au reu[it s` construiasc` afaceri de milioane de euro. Asemeni lui Bear Grylls \n jungl`, au demonstrat c` se poate s` supravie]uie[ti \ntr-o ]ar` cu unele dintre cele mai nefaste condi]ii pentru antreprenoriat. Cine sunt cei mai cunoscu]i 50 de antreprenori români, \n ce condi]ii trebuie s` fac` afaceri [i cum pot construi strategii pentru ace[ti ani ve]i afla din acest num`r special.

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

Tipografie: prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro

Biz

sumar Biz www.revistabiz.ro

Cine renun]` la joburi de succes? UN NOU |NCEPUT. CARIER~ PE ALT DRUM

Nr. 256 • 1 - 19 noiembrie 2013 • 7,5 lei

Genera]ia YouTube

VIDEOBLOGGERI DE ROMÂNIA

Sergiu Negu], Camelia {ucu, Iulian P`durariu

supravie]uire |N AFACERI

Cum au traversat antreprenorii români jungla economic` local` sub amenin]area uraganului crizei financiare mondiale.

Bear Grylls Nr. 256

SECRETELE SUCCESULUI TV |N S~LB~TICIE

4 14 16 22 40 44 2

Biz

Unfriend... economia O diet` financiar` Cover story: Ghid de supravie]uire \n afaceri Camelia {ucu: Business \ntre dragoste [i lupt` Armele supravie]uirii \n televiziune Curierat \n timp real

FOTO COPERT~: VALI MIREA

GHID DE

46 54 56 58 60 62

Genera]ia YouTube O afacere jos p`l`ria Efectul fluturelui Antreprenoriat de frumuse]e Carier` pe alt drum Când visul devine realitate

63 64 65 66 74 80

Afacere croit` pe pasiune Restart \n carier`: de la IT la HR Antreprenoriat la rang de art` Urzeala tabletelor Un povestitor prin imagini Steaua Biz: Opt decenii de servicii impecabile

Foto: © Nomadsoul1- Dreamstime.com

agend`

UNFRIEND... ECONOMIA Cel mai u[or s` scapi de un “prieten” agasant de pe Facebook este s` \i dai unfriend. La fel se \ntåmpl` [i la nivel macroeconomic, pentru c`, \n re]eaua global` de business, Romånia a cam dat unfriend mediului antreprenorial. DE ALEXANDRU ARDELEAN }ara noastr` a ajuns pe locul 73 \n clasamentul global Doing Business, realizat de Banca Mondial`, indicånd un mediu mai pu]in prietenos pentru IMM-uri. România a pierdut un loc, \n ciuda a trei \mbun`t`]iri ale mediului de reglementare luate \n considerare de Banca Mondial` [i IFC \n raportul Doing Business 2014, ce analizeaz` reglement`rile din 189 de ]`ri \n privin]a u[urin]ei de a desf`[ura afaceri \n mediul privat. “|n 2013 ne aflam pe locul 72, cu doar dou` schimb`ri pozitive \ns`, \ntre timp, majo4

Biz

ritatea ]`rilor au \nceput s`-[i \mbun`t`]easc` mediul de reglementare [i s` \n]eleag` c` firmele mici [i mijlocii reprezint` atât un motor de cre[tere economic` care ar putea ajuta economiile s` \[i revin`, cât [i un motor \n crearea de locuri de munc`. Ceea ce genereaz`, implicit, [i cre[terea competitivit`]ii la nivel global \n atragerea de investi]ii str`ine”, spune Mihaela Matei, Supervising Marketing Associate, EY România, [i coordonator al proiectului EY “Antreprenorii vorbesc”. Un mediu de reglementare neprietenos

\nseamn` pentru antreprenori mai mult timp [i mai mul]i bani pierdu]i \n crearea [i cre[terea unui business. Pe de alt` parte, un mediu eficient de reglementare va cre[te [ansele pentru antreprenori s` \[i dezvolte afacerea [i s` creeze locuri de munc`, ceea ce \nseamn` pentru angaja]i protec]ie social` [i venituri stabile. Dac` la nivel general România ocup` locul 73, situa]ia difer` pe ariile de analiz` din raport. De exemplu, la \nceperea unei afaceri, ]ara noastr` se afl` pe locul 60 din

AGEND~

{TIRI

189 de ]`ri, cu 6 locuri mai sus decât anul trecut. |n România este nevoie de 8,5 zile [i de \ndeplinirea a 5 proceduri pentru deschiderea unei afaceri. Prin compara]ie, la nivel global este nevoie \n medie de 25 de zile [i de \ndeplinirea a 7 proceduri. La extreme, \n Noua Zeeland` este nevoie de doar o jum`tate de zi [i de o procedur`, iar \n ]`ri ca Surinam e nevoie ca un antreprenor s` a[tepte 208 zile pentru \nregistrarea unei afaceri. România a punctat pozitiv \n 20122013, conform DoingBusiness.org, [i la punerea \n aplicare a contractelor, prin adoptarea unui nou cod de procedur` civil`. De asemenea, \n România a devenit mai facil` plata taxelor, prin reducerea frecven]ei pl`]ilor acestora de la trimestrial la semestrial. |n ceea ce prive[te costurile [i u[urin]a de a pl`ti taxe, România ocup` \ns` locul 134 din cele 189 de ]`ri analizate, locul 136 la ob]inerea autoriza]iilor de construc]ie [i 174 la conectarea la re]eaua de electricitate. |n interpretarea datelor raportului DoingBusiness.org trebuie avut \n vedere faptul c` s-a luat \n considerare mediul de reglementare pentru afacerile mici [i mijlocii care opereaz` \n cel mai mare ora[ din fiecare ]ar`, la 1 iunie 2013. Biz

Promenada de shopping Dup` o investi]ie de peste 130 de milioane euro, centrul comercial Promenada, dezvoltat de Raiffeisen Evolution, s-a deschis la jum`tatea lunii octombrie, la intersec]ia dintre Calea Floreasca, {oseaua Pipera [i Bulevardul Barbu V`c`rescu. Promenada se distinge prin arhitectur` avangardist`, ce ofer` vizitatorului senza]ia c` face un pas \n viitor. Cele 140 de magazine ale centrului comercial a[teapt`, pentru \nceput, un num`r mediu zilnic de 25.000 de vizitatori, acesta urmând s` ating` 30.000 \n perioada de operare. Designul centrului comercial este semnat de biroul românesc de arhitectur` B23T, iar execu]ia proiectului a fost realizat` de constructorul Strabag, \n calitate de antreprenor general. Elementul definitoriu care aduce o noutate absolut` pe pia]a centrelor comerciale este terasa situat` la ultimul etaj. |ntins` pe o suprafa]` de 7.000 mp, aceasta a fost gândit` pentru a oferi un spa]iu de relaxare \n aer liber pe toat` durata anului. (A.A.)

Ce [i cum cump`r` românii online? Peste 86% dintre utilizatorii de internet

Conform conform studiului privind cump`r`turile online realizat de Mednet Marketing Research, dintre cei care au cump`rat online, 80,6% au achizi]ionat produse numai din magazinele online din România, 1,2% au comandat exclusiv din magazinele din strìn`tate, iar 18,2% dintre Ce metod` de plat` utiliza]i cel mai des internau]i au f`cut cump`r`turi pentru cump`r`turile online? atât din magazinele online din ]ar`, cât [i din strìn`tate. 25,1% |n topul cump`r`turilor online se afl` produsele IT (44,3%), urmate de produsele electronice (41,5%), articolele vestimentare (35,4%) [i c`r]ile, CD-urile / 3,3% 70,9% DVD-urile (34,6%). Biletele la 0,7% concerte, mobilierul [i articolele alte metode (vouchere cadou, [i decora]iunile pentru cas`, internet banking, plata prin SMS) produsele alimentare, bùturile din mediul urban au realizat cump`r`turi online. Cea mai utilizat` metod` de plat` pentru produsele comandate online (peste 70%) este cea \n numerar cu plata ramburs.

Biz

alcoolice sunt printre cele mai pu]in populare cump`r`turi online. Cea mai utilizat` metod` de plat` pentru produsele comandate online este cea \n numerar cu plata ramburs (70,9%). Pentru plata prin card de debit sau credit opteaz` 25,1% dintre cump`r`torii online intervieva]i, \n timp ce 3,3% utilizeaz` PayPal. Dintre cei care achizi]ioneaz` produse din mediul online, 13,9% obi[nuiesc s` fac` cump`r`turi cel pu]in o dat` pe lun`, 30,3% cel pu]in o dat` la 3 luni, 20,6% cel pu]in o dat` la 6 luni, iar 23,6% cump`r` la o perioad` mai mare de o jum`tate de an. Studiul a fost realizat online, pe un e[antion reprezentativ la nivel na]ional, urban, \n perioada 17 – 24 septembrie 2013. (O.G.)

AGEND~

{TIRI

România, campioan` \n tehnologie România continu` s` fie unul dintre performerii topului Technology Fast 50 realizat de Deloitte. Potrivit raportului, ]ara noastr` este prezent` \n clasament cu [apte companii, confirmând astfel evolu]ia promi]`toare a firmelor române[ti ce \[i desf`[oar` activitatea \n sectorul tehnologic, \n ciuda mediului economic \nc` afectat de criza global`. Agen]ia de turism online Vola.ro s-a plasat pe locul 1 pentru al treilea an consecutiv, cu o rat` de cre[tere a veniturilor de 5.729% \n ultimii cinci ani. De asemenea, TeamNet International este prezent` \n dou` categorii ale clasamentului – Fast 50 (locul 17) [i Big 5 (locul 3). O alt` premier` este confirmarea pozi]iei de lider pentru

Biz

compania INSOFT Development & Consulting SRL, \n cadrul celei de a treia sec]iuni – Rising Stars. “Companiile care ofer` tehnologii [i servicii inovatoare [i diferen]iate au toate [ansele s` ob]in` rezultate spectaculoase pe parcursul urm`torilor ani. Prin performan]ele \nregistrate, finalistele noastre au dovedit c` fac parte din aceast` elit`”, a declarat Alina Mirea, partener audit la Deloitte România, specializat` \n industriile tehnologie, media [i telecomunica]ii. Technology Fast 50 a ajuns la cea de a 14-a edi]ie. Topul include cele mai dinamice companii de tehnologie din Europa Central`, \n func]ie de rata de cre[tere a veniturilor din ultimii cinci ani. Companiile trebuie s` de]in` proprietate

Foto: © Peshkova-Dreamstime.com

Companiile române[ti ocup` primul loc la categoriile Fast 50 [i Rising Stars \n topul Deloitte al celor mai dinamice companii de tehnologie din regiune. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

intelectual` care contribuie semnificativ la veniturile opera]ionale, sau s` dedice o parte substan]ial` din venituri pentru cercetare [i dezvoltare de tehnologie. Finali[tii din clasamentul regional vor fi \n mod automat nominaliza]i \n competi]ia Technology Fast 500 EMEA, care include companii din Europa, Orientul Mijlociu [i Africa. Biz

AGEND~

{TIRI

Pl`ti]i cu telefonul? Scana]i aici! O simpl` scanare a unui QR code, introducerea unui PIN pe smartphone [i tranzac]ia este \ncheiat`. Solu]ia SEQR este disponibil` \n România prin GarantiBank. DE GABRIEL BÂRLIG~ Utilizatorii trebuie s` parcurg` doi pa[i \nainte de a putea utiliza SEQR: s`-[i deschid` un cont la GarantiBank [i s` descarce gratuit aplica]ia pentru Android sau iOS pe smartphone. Dup` ce contul este asociat aplica]iei [i utilizatorul creeaz` un PIN unic, plata va fi realizat` prin simpla scanare a unui QR Code \n magazinele partenere [i introducerea PIN-ului. Lista cuprinde \n prezent, \n Bucure[ti, Subway Upground, re]elele de magazine Bata [i For Family, precum [i \n loca]iile HoReCa Bierhaus 67 [i Ave Hotel. Solu]ia este \n curs de implementare la nivel na]ional \n re]elele magazinelor Nike, Collective, Folli Follie, Converse, .kix, Calvin Klein Jeans, Star Place [i Arsis, precum [i la ceain`ria

Tabiet [i cafeneaua Antipa. Toate chitan]ele sunt eliberate digital [i salvate \n telefon. SEQR func]ioneaz` pe platforma Seamless, care opereaz` 3,1 miliarde de tranzac]ii anual, \n peste 30 de ]`ri. Comunica]iile dintre aplica]ie, terminalele de vânzare [i contul bancar sunt criptate [i nicio informa]ie sensibil` nu este transmis` sau stocat` la comerciant. Nu doar utilizatorii sunt avantaja]i de noua solu]ie. Comercian]ii beneficiaz` de o reducere cu 50% a costurilor de procesare a tranzac]iei fa]` de cele aferente cardurilor. |n plus, integrarea aplica]iei \n sistemul de vânzare nu necesit` investi]ii noi \n echipamente, orice terminal de vânzare dotat cu

SmartCash POS fiind compatibil cu SEQR. De asemenea, aplica]ia SEQR ofer` comercian]ilor un canal de comunicare cu clien]ii complet nou [i direct, prin intermediul sec]iunii de oferte. Se poate opta pentru a transmite clien]ilor, direct pe telefon, oferte, cupoane [i pentru a crea programe de fidelizare. Biz

Biz

AGEND~

{TIRI

IT-ul [i salarizarea, cele mai externalizate Companiile aleg externalizarea serviciilor de IT pe fondul reducerii costurilor, \n timp ce \n cazul salariz`rii motivele ]in de confiden]ialitatea datelor. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

Biz

externalizarea serviciilor de IT pe fondul costurilor mai reduse, \n timp ce \n cazul salariz`rii motivele ]in preponderent de confiden]ialitatea datelor. |n ceea ce prive[te activit`]ile contabile, acestea sunt externalizate datorit` faptului c` asigur` cre[terea eficien]ei proceselor interne, a flexibilit`]ii serviciilor furnizate, dar [i a scalabilit`]ii nivelului de dezvoltare a companiilor. Pia]a de outsourcing contabil din România \nregistreaz` un ritm de cre[tere mai avansat comparativ cu alte state din regiune, precum Cehia, Slovacia, Ungaria sau Polonia. Biz Foto: © Alexander Raths-Dreamstime.com

Activit`]ile IT [i de salarizare sunt cele mai externalizate servicii din cadrul companiilor locale, urmate de contabilitate, customer care [i achizi]ii, se arat` \ntr-un studiu realizat de Accace, una dintre principalele companii de externalizare [i consultan]` de afaceri din Europa Central` [i de Est. Activit`]ile contabile au \nregistrat un avans sus]inut \n ultimii cinci ani, iar \n urm`toarea perioad` este de a[teptat ca num`rul companiilor care apeleaz` la furnizori specializa]i s` creasc`, pe fondul informatiz`rii continue a proceselor. “Outsourcing-ul IT a fost prima op]iune \n ceea ce prive[te externalizarea departamentelor; treptat \ns`, companiile au \nceput s` perceap` avantajele

externaliz`rii [i pentru alte activit`]i interne importante, precum salarizarea, contabilitatea sau asisten]a clien]ilor”, a explicat Bogdan Badea, managing director la Accace \n România. Companiile apeleaz` tot mai des la

Gal` regal` pentru o policlinic` social` Cu doi ani \n urm`, doctorul Wargha Enayati [i so]ia sa, Mitra, au deschis \n Bucure[ti por]ile unei policlinici sociale, care ofer` servicii medicale persoanelor care, dintr-o multitudine de motive, nu beneficiaz` de asigurare medical` prin sistemul public de s`n`tate. Aceast` prim` ini]iativ` a Funda]iei Regina Maria este derulat` \n parteneriat cu Direc]ia General` de Asisten]` Social` a Municipiului Bucure[ti. Policlinica Social` Regina Maria, coordonat` full time de c`tre medicul generalist Vlad Romanescu, beneficiaz` de sprijinul unei echipe excep]ionale de medici speciali[ti voluntari, care deservesc cei peste 1.300 de pacien]i ai policlinicii. Mul]i dintre ace[tia sufer` de afec]iuni cronice, iar \n multe dintre cazuri starea lor precar` de s`n`tate este rezultatul condi]iilor rele de via]`. Serviciile medicale acoper` urm`toarele specialit`]i: medicin` general`, cardiologie, dermatologie, oftalmologie, ORL, pneumologie, ginecologie, stomatologie, investiga]ii paraclinice [i analize de laborator. Din experien]a acumulat` de-a lungul celor peste doi ani de la deschiderea primei policlinici sociale [i observând o cerere din ce \n ce mai mare pentru servicii medicale gratuite, dr. Enayati a decis lansarea unui nou proiect social de tip policlinic`. Astfel, [i-a propus s` creasc` num`rul beneficiarilor care pot primi, pe lâng` asisten]` medical` gratuit`, [i tratamente sau \mbr`c`minte. De asemenea, activitatea celei de a doua policlinici sociale se va concentra mai mult pe stomatologie [i analize de laborator, serviciile de care este cea mai mare nevoie \n prezent. Pentru a putea strânge fondurile necesare celui mai

nou proiect social [i pentru a beneficia de implicarea cât mai multor companii, organiza]ii [i persoane fizice, Funda]ia Regina Maria organizeaz` prima sa gal` \n data de 16 noiembrie 2013, \n Sala de Marmur` a Cercului Militar Na]ional, \n prezen]a Alte]ei Sale Regale Principele Radu al României. Gala Funda]iei Regina Maria va celebra, de asemenea, aniversarea a 30 de ani de la stabilirea \n România, ca tân`r student, a dr. Wargha Enayati [i va comemora 75 de ani de la moartea Reginei Maria. Via]a spiritual` a

Reginei Maria [i iubirea fa]` de ]ara adoptiv` sunt motivele care l-au determinat pe dr. Enayati s` aleag` România \n 1983, \ntr-o perioad` de apogeu al regimului comunist, dar [i ceea ce l-a inspirat \n alegerea acestui nume atât pentru re]eaua privat` de s`n`tate, cât [i pentru funda]ia \nfiin]at` ulterior, cu aprobarea Casei Regale a României. Printre invita]ii speciali ai galei \i men]ion`m pe Ambasadorul Germaniei la Bucure[ti, Excelen]a Sa Werner Hans Lauk, dr. Raed Arafat, secretar de stat \n Ministerul S`n`t`]ii, prof. dr. Sorin Oprescu, primarul general al capitalei. Starea de bun` dispozi]ie a invita]ilor va fi asigurat` de c`tre Horia Brenciu Band [i Jazzappella, dar [i prin intermediul unei licita]ii cu obiecte [i experien]e unicat.

ADVERTORIAL

Pentru a sus]ine proiectul Policlinica Social` Regina Maria, familia Enayati organizeaz` prima sa gal`, \n prezen]a Alte]ei Sale Regale Principele Radu al României. Evenimentul va celebra aniversarea a 30 de ani de la stabilirea \n România a dr. Wargha Enayati [i va comemora 75 de ani de la moartea Reginei Maria.

AGEND~

{TIRI

Confort [i lux pe Charles de Gaulle Paris Fie c` faci o escal` sau te \mbarci de pe Charles de Gaulle, aeroportul parizian \]i ofer` facilit`]i pentru toate buzunarele, care fac timpul s` treac` mai pl`cut. Investi]iile se ridic` la aproape 600 milioane de euro [i au adus un grad de satisfac]ie de 91%. DE OANA GRECEA Al doilea aeroport din Europa, din punctul de vedere al aglomera]iei, cu peste 61,5 milioane de pasageri anual, a investit 580 de milioane de euro \n infrastructur`, cea mai important` dezvoltare fiind alocat` satelitului S4 al terminalului 2E, dar [i lounge-urilor (saloane de relaxare pentru clien]ii business, gold [i platinum), pe lâng` cele [ase deja existente urmând a fi inaugurate alte dou`. Satelitul din terminalul 2E, pentru cursele intercontinentale ale companiei aeriene Air France [i ale celor 20 de membri din alian]a Skyteam (din care face parte [i Tarom), ofer` acum pasagerilor o suprafa]` de 6.000 mp cu magazine, baruri, restaurante [i 25.000 mp dedica]i zonelor de relaxare. |n zona comercial` au fost atrase branduri de fashion de lux precum Hermes, Dior, Chanel, iar din zona brut`riei, cofet`riei [i a patiseriei de lux branduri precum Ladurée. Noua infrastructur` poate gestiona 7,8 milioane de pasageri pe an. La finalul investi]iilor, noul hub din Paris CDG va putea gestiona pentru Air France un trafic de 42 milioane de pasageri anual. Clien]ii vor putea fi servi]i mai prompt prin cele 19 ghi[ee dedicate clien]ilor SkyPriority [i 44 de ghi[ee pentru clien]ii clasei Economy. Toate zborurile intercontinentale [i zborurile europene din spa]iul non-Schengen (inclusiv cele din România) sunt acum grupate \n terminalul 2E. Pasagerii se deplaseaz` de la terminal la zone de \mbarcare cu ajutorul unui tren rapid f`r` conductor, care parcurge un kilometru \n dou` minute, prin afara aeroportului.

FRUMUSE}E À LA LOUNGE Zona de relaxare [i restaurant din zona terminalului 2E se \ntinde pe 3.000 de metri p`tra]i, iar designul a fost inspirat din aranjamentul Central Park din New York. Pasagerii au aici parte de 12

Biz

salon de relaxare, cu acces contra cost (30 euro/ 4 32 de milioane de pasageri pe an persoan`), pentru 4 52% din traficul de pasageri din aeroportul CDG pasagerii care tranziteaz` 4 |n medie, 103.000 pasageri pe zi sau decoleaz` de pe 4 52% dintre pasageri sunt \n tranzit aeroportul parizian. |n 4 790 de zboruri zilnice total, aeroportul include 4 7.300 de persoane \n echipajul de la sol 20 de saloane de relaxare. Air France opereaz` 6 saloane pe Charles de Gaulle, disponibile experien]e gratuite de masaj, mese calde, \n zonele de \mbarcare 2C, 2G, 2E [i 2F. du[uri [i spa]ii destinate divertismentului. Cel mai mare salon Air France este cel Investi]iile companiei aeriane Air din zona de \mbarcare M a terminalului France nu se opresc \ns` aici, fiind 2E. La saloanele de relaxare Air France prev`zute \nc` 10 milioane de euro \n au acces gratuit pasagerii care c`l`toresc urm`torii 2-3 ani pentru dou` noi la Business Class, La Premiere, cei care saloane de relaxare (lounge-uri) \n cadrul sunt membri Gold [i Flying Blue sau, aeroportului Charles de Gaulle Paris. contra cost, pasagerii care c`l`toresc la Autoritatea Aeroportuar` din Paris clasa Economy. Biz (Aeroports de Paris) administreaz` un

AIR FRANCE LA CHARLES DE GAULLE PARIS

{TIU CE VEI FACE IARNA ASTA! Care sunt cele mai potrivite strategii de social media marketing [i cum te ajut` \n activitatea de zi cu zi, vino [i afl` \n trei zile de workshopuri, conferin]e, traininguri [i networking \n aerul tare al online-ului românesc. 28 noiembrie – 1 decembrie 2013, Pârâul Rece RSVP: gabriela.matei@revistabiz.ro, tel. 0371.31.11.11; www.bizforum.ro/smsnowcamp

Social Media Snow Camp

Sponsori

Foto: © Skypixel-Dreamstime.com

O DIET~ FINANCIAR~

De la 42 la 15. Nu este vorba de vreo mic[orare de taxe sau de alte procente economice, ci de viitorul peisajului bancar romånesc, care ar putea ajunge \n cå]iva ani, chiar mai repede, la doar o mån` de b`nci puternice [i consolidate. DE ALEXANDRU ARDELEAN

espre consolidarea sistemului

bancar se vorbe[te de mai mul]i ani. Chiar dac` a existat un moment de expansiune [i de extindere accelerat` \n perioada de boom, criza a scos la iveal` c` acest model nu este sustenabil. |n plus, tehnologia, \n special ascensiunea internetului [i a smartphone-urilor, a schimbat fundamental percep]ia asupra modului \n care privim serviciile bancare,

Biz

care se \ndreapt` spre o virtualizare accentuat`. Pe pia]a bancar`, paradigma s-a modificat [i asist`m deja la o consolidare a industriei. Dou` b`nci, RBS Bank [i Citibank, au renun]at \n acest an la serviciile de retail, pe care le-au våndut c`tre UniCredit }iriac Bank, respectiv Raiffeisen Bank, [i se concentreaz` doar pe partea corporate. Lucrurile nu se opresc aici. B`ncile grece[ti cu probleme preg`tesc diverse mi[c`ri \n aceast` direc]ie, iar institu]iile financiare din

e[alonul secund au anun]at sau sunt \n preg`tire s` anun]e ie[iri de pe pia]`, vånz`ri, fuziuni.

RATINGURI {I VULNERABILIT~}I Ca s` \n]elegem exact mi[c`rile din sistemul bancar, trebuie s` ne uit`m mai \ntåi la performan]a economic` a Romåniei [i la posibilitatea ca orice juc`tor de pe aceast` pia]` s` reziste, s` creasc` [i s` fac` profit. Ratingul de credit al României este limitat de

B~NCI perspectivele slabe de cre[tere economic` [i de vulnerabilitatea la [ocuri financiare externe, iar \mbun`t`]irea calificativului depinde de continuarea consolid`rii fiscale [i \mbun`t`]irea calit`]ii activelor bancare, potrivit Moody's. Agen]ia atribuie României ratingul “Baa3”, cel mai redus nivel din categoria “investment grade” (active recomandate pentru investi]ii pe termen lung), cu perspectiv` negativ`. Agen]ia avertizeaz` c`, pe termen scurt, rela]iile strânse dintre economia româneasc` [i UE reprezint` un factor de vulnerabilitate. Agen]ia de rating Fitch atribuie României calificativul “BBB-”, \n grupul investment grade, cu perspectiv` stabil`. Standard & Poor's (S&P) calific` România la “BB+”, \n categoria activelor nerecomandate pentru investi]ii pe termen lung.

REZISTEN}A LA STRES Cel mai recent exerci]iu de testare la stres efectuat de BNR a acoperit o perioad` de doi ani, din trimestrul al treilea al acestui an pân` la jum`tatea anului 2015, [i a avut la baz` un scenariu macroeconomic advers caracterizat de o depreciere puternic` [i persistent` a monedei na]ionale (peste 20% \n raport cu moneda euro), pe fondul unei cre[teri economice negative, al unei cre[teri semnificative a costurilor de finan]are, al unui climat extern caracterizat de recesiune \n zona euro, precum [i de o depreciere gradual` a monedei euro \n raport cu dolarul american. “Rezultatele exerci]iului arat` men]inerea unui nivel adecvat al capitalului \n condi]iile scenariului, \n pofida unei sc`deri semnificative a indicatorului de solvabilitate”, se men]ioneaz` \n raportul BNR. La finele perioadei analizate, indicatorul de solvabilitate ar sc`dea cu aproape patru puncte procentuale (de la 14,7% \n iunie 2013 la 10,8% \n iunie 2015). Ajust`rile de valoare pentru deprecierea activelor financiare ar cre[te cu aproximativ 27% \n cazul expunerilor fa]` de popula]ie, respectiv cu aproximativ 31% \n cazul expunerilor fa]` de companii. Pe baza acestui scenariu, un num`r restrâns de institu]ii de credit de talie mic`, lipsite de impact sistemic, ar putea avea nevoie de cre[terea dot`rilor de capital.

MISIUNE: CONSOLIDAREA

0,12%, banca situându-se pe pozi]ia 36 \n rândul institu]iilor de credit, cu un capital Dat fiind contextul, nu este deloc de social de 55,2 milioane de lei [i pierderi mirare c` sistemul bancar va ar`ta diferit de 10,8 milioane de lei \n 2012. RIB are \n urm`torii ani. Iar semnalele au \nceput cea mai mic` solvabilitate din sistemul s` fie tot mai multe. Banca Romån` bancar [i trebuie capitalizat`. Grupul pentru Credit [i Investi]ii a primit girul financiar polonez Getin Holding, fondat BNR pentru conducerea executiv`. Banca de omul de afaceri Leszek Czarnecki, a rezultat dup` finalizarea tranzac]iei de este una dintre cele mai mari companii preluare a ATE Bank de la Piraeus [i care listate la bursa din Var[ovia. Czarnecki se va realiza cu asumarea unor active [i de]ine \n prezent 55,8% din ac]iunile pasive. Marinel Burduja va conduce Getin Holding, care are activit`]i \n banca din pozi]ia de pre[edinte executiv, Polonia [i Europa de Est, \n domeniul secondat de Alina Pascu (membru al bancar, al intermedierilor financiare, conducerii ATE), Dorin Badea (fost [ef al asigur`rilor [i leasingului. Grupul de]ine Trezoreriei UniCredit), Gabriel Arsene controlul asupra a trei b`nci, Idea Bank, (fost la Raiffeisen Bank) [i Andrei lider pe pia]a creditelor auto \n Ucraina, Popovici (fost la McKinsey). Sombelbank din Belarus, |n luna aprilie, omul de concentrat` pe afaceri Dorinel Umbr`rescu \mprumuturi de retail, a semnat un acord cu [i Kubanbank din Piraeus Bank pentru Rusia. Getin mai preluarea de]ine \n Rusia subsidiarei ATE compania Bank România, este gradul de acoperire a creditelor neperformante cu Carcade, urmând s` pl`provizioane IFRS [i filtre prezent` pe teasc` 10,3 pruden]iale [i se men]ine pia]a milioane de euro confortabil, fiind printre cele mai leasingului. pentru 93,27% ridicate niveluri comparativ cu Semnale vin [i din ac]iunile ]`rile din regiune. dinspre Nextebank, institu]iei de credit. care se afl` aproape |ntreaga opera]iune a Sursa: BNR, august 2013 de \ncheierea unui fost coordonat` de acord. {i multe alte b`nci Marinel Burduja, primsunt \n continuare \n vicepre[edinte al Raiffeisen regåndirea strategiilor. Millennium Bank România timp de [apte ani, care a Bank se preg`te[te s` vånd` sucursala p`r`sit banca \n mai 2012. |nchiderea local`, Piraeus Bank ia \n calcul tranzac]iei a fost condi]ionat` de preluarea Bancpost, National Bank of finalizarea transferului majorit`]ii Greece se va retrage de pe pie]ele din activelor [i pasivelor c`tre Piraeus Bank sud-estul Europei, inclusiv Romånia, România, precum [i de ob]inerea avizului unde de]ine Banca Romåneasc`, \n autorit`]ilor de reglementare. La mijlocul func]ie de discu]iile cu Comisia lui 2012, Piraeus Bank Grecia a preluat European`. ATE Bank Grecia, inclusiv toate Iar lista poate continua, c`ci vom sucursalele din regiune, adic` [i 93,27% vedea multe asemenea anun]uri [i din ac]iunile ATE Bank România. schimb`ri \n urm`torul an. “Sistemul O alt` veste vine dinspre Romanian bancar românesc este \ntr-un proces International Bank (RIB), care va fi de restructurare care va continua [i \n preluat` de grupul financiar polonez anii urm`tori. Dintre cele peste 40 de Getin Holding, prezent pe pie]ele din b`nci prezente pe pia]a româneasc`, la Polonia, Rusia, Ucraina, Belarus [i finele acestui proces probabil c` vom controlat de omul de afaceri Leszek reg`si doar 15 b`nci, 5-6 b`nci mari, Czarnecki. RIB este controlat` de Daniel universale, [i o categorie de b`nci mai Roberts [i fosta sa so]ie, Florina Roberts, mici, specializate”, a spus Johan cet`]eni americani. Cei doi de]in fiecare Gabriels, directorul general al B`ncii câte 44,7% din ac]iuni. La 31 decembrie Carpatica (BCC), \ntr-un interviu pentru 2012, cota RIB \n sistemul bancar \n Agerpres. Biz func]ie de volumul activelor era de

89,5%

Biz

FOTOGRAFII: VALI MIREA

GHID DE

supravie]uire |N AFACERI |n ultimii cinci ani, antreprenorii români au avut de traversat jungla mediului de afaceri local \nfruntând \n acela[i timp uraganul declan[at de criza economic` global`. Supravie]uitorii au \ns` pove[ti [i lec]ii extrem de utile pentru cei care vor s` fac` business \n România. DE GABRIEL BÂRLIG~

S COVER STORY

Sunt adev`ra]i supereroi, care se \nc`p`]âneaz`

s` creeze [i s` creasc` businessuri \ntr-o ]ar` \n care ini]iativa privat` e privit` de mult` lume cu un ochi excesiv de critic. |n Occident, sunt considera]i motorul economiei [i sunt ajuta]i s` prospere, fiindc` prosperitatea lor aduce bun`stare \ntregii societ`]i. La noi, situa]ia st` cam pe dos. “Pove[tile abund` \n supereroi, dar \n via]a real` \i cau]i cu lupa. Iar atunci când \i \ntâlnim, \n loc s` st`m un pic pe loc [i s` \nv`]`m ceva de la ei, d`m cu barda, \i critic`m pentru puterea pe care o au, \i invidiem [i \ncerc`m s`-i bloc`m. Sunt «prea» eroi, «prea» de succes, «prea» boga]i [i «prea» arogan]i”, spune Adina Vlad, Managing Partner la Unlock Research, care a realizat pentru Biz topul antreprenorilor români, pe care-l ve]i descoperi \n paginile urm`toare. Am pornit \n realizarea acestui top de la ideea c` antreprenoriatul ne face bine, pentru c` o ]ar` cu antreprenoriat puternic este puternic`, produce valoare [i progreseaz`. Antreprenorii români merit` s` fie privi]i ca o for]` a binelui, fiindc` f`r` ei economia local` nu ar exista. “Acest top al antreprenorilor ofer` o form` de recunoa[tere [i de mul]umire adresat` celor care rezist` \n mediul de business din România [i care se \nc`p`]âneaz` s` ne fac` bine cu for]a. De ce cu for]a? Pentru c` e greu s` fii supererou când mediul nu te \ncurajeaz`. Flac`ra eroului se stinge când nu este \ncurajat, ajutat [i sus]inut. Când nu crezi \n el”, subliniaz` Adina Vlad. Pornind tocmai de la aceast` rezisten]` a antreprenorilor \ntr-un mediu

Biz

potrivnic, ne-au venit \n gând tehnicile de supravie]uire \n medii ostile prezentate pe Discovery Channel de c`tre celebrul Bear Grylls. {i am descoperit c` multe dintre sfaturile lui pot fi aplicate cu succes \n afaceri. Nu am pornit singuri la drum. Ne-am luat drept consilieri doi consultan]i c`li]i \n jungla de business local`, dar [i cu experien]` interna]ional`: Sergiu Negu], partener \n Wanted Transformation Consultancy, [i Iulian P`durariu, consultant de marketing la MARKS. Am vrut apoi s` identific`m felul \n care sunt privi]i [i aprecia]i antreprenorii români de c`tre public, rezultatul fiind studiul realizat de Unlock Market Research. Supravie]uirea unei companii depinde de mul]i factori interni [i externi, iar \n cazul antreprenorilor, personalitatea acestora \[i pune puternic amprenta asupra evolu]iei businessului. Iar deciziile \n situa]ii critice sunt similare celor luate \n s`lb`ticie de supravie]uitori ca Bear Grylls.

GHIDUL LUI BEAR GRYLLS PENTRU ANTREPRENORI Primul sfat de supravie]uire al exploratorului este legat de g`sirea

imediat` a unei surse de ap`. Pentru companii, finan]area e la fel de vital` ca apa, iar g`sirea unei surse de finan]are poate fi o piedic` major` \n concretizarea unei idei bune. Nu uita]i de fondurile de investi]ii, business angels sau fonduri europene. Dar finan]area nu este totul. “Dac` vine \ntr-un moment \n care modelul de business nu este 100% corect (pia]a ]int` nu este validat`, cerin]ele specifice ale poten]ialilor consumatori nu sunt 100% clare), atunci finan]area pic` tare prost. Se vor arde cu bucurie [i cu un sentiment de u[urare aceste resurse, \ns` afacerea nu se va transforma \ntr-un succes, ci va fi exact ca o petard` care se \nclin` \n direc]ia gre[it` imediat dup` aprindere”, spune Iulian P`durariu. Acest punct de vedere este \mp`rt`[it [i de Sergiu Negu], care consider` c` multe companii au de fapt nevoie de strategie [i de o disciplin` a cre[terii mai mult decât de bani. “Ce fel de bani atragi ca finan]are depinde mult de stadiul \n care este compania. Po]i atrage un angel dac` nevoile tale sunt de 20-100.000 de euro [i vrei [i altfel de sprijin de la el. Po]i atrage un fond dac` nevoile tale sunt de câteva milioane bune [i sunt peste limita

Acest top al antreprenorilor ofer` o form` de recunoa[tere [i de mul]umire adresat` celor care rezist` \n mediul de business din România [i care se \nc`p`]âneaz` s` ne fac` bine cu for]a. De ce cu for]a? Pentru c` e greu s` fii supererou când mediul nu te \ncurajeaz`. ADINA VLAD, Managing Partner, Unlock Research

TOP 50 ANTREPRENORI de \ndatorare a companiei, iar planul de exit al ac]ionarilor este clar.” Bear Grylls recomand` s` porni]i la drum mereu echipa]i cu echipamente esen]iale de supravie]uire (telefon mobil rezistent la ap`, un rucsac impermeabil, [osete de rezerv`, un cu]it, saci de gunoi). |n business, un antreprenor f`r` ajutoare de n`dejde nu va ajunge prea departe. Iar echipa e cel mai bun aliat al s`u. “Echipa completeaz`, dac` [tii cum s` o formezi. |ns` diferen]a e dat` de competen]a \ntregii echipe [i de capacitatea de a vedea oportunit`]i [i de a nu r`mâne cu o fixa]ie \ntr-o singur` idee”, spune Iulian P`durariu, de la MARKS. Aici vede un pericol [i Sergiu Negu], care noteaz` c`, de multe ori, antreprenorul se \nconjoar` de oameni cunoscu]i, de \ncredere, \n dauna competen]ei, ajungând s` fie el singura resurs` creativ` a organiza]iei. “Apare o dilem` important` pentru orice antreprenor: r`mâne cu oamenii cu care a pornit la drum, chiar dac` nu au nivelul necesar de competen]`, sau \i \nlocuie[te cu profesioni[ti competen]i, cu riscul de a fi mercenari? Alegerea este \ntotdeauna foarte grea [i depinde de enorm de mul]i factori, inclusiv cultura na]ional` \n ]ara \n care se \ntâmpl` ac]iunea”, arat` partenerul companiei Wanted Transformation Consultancy. |n situa]ii de supravie]uire, Bear Grylls subliniaz` c` nu pute]i a[tepta hrana s` vin` la voi – trebuie s` explora]i mediul [i s` c`uta]i peste tot surse de hran`. |n antreprenoriat, dac` nu vâna]i activ clien]ii, businessul vostru va muri de... foame. Sergiu Negu] are [i el un sfat important: “|ntreb`rile pe care trebuie s` [i le pun` un antreprenor sunt tocmai cele legate de sustenabilitatea cre[terii. Exist` pia]` pentru produsele mele? Exist` destui clien]i noi sau dispu[i s` schimbe furnizorul actual? Va pl`ti clientul serviciile \n care am investit deja resurse? Apar substitute mai bune / ieftine / accesibile pentru produsele [i serviciile mele?”. Pentru vremurile de furtun`, vedeta postului Discovery recomand` punerea la ad`post \n fa]a furiei naturii. |n business, acest sfat nu trebuie tradus prin pasivitate \n fa]a crizei, ci prin luarea de m`suri care s` \nt`reasc` businessul, nu s`-l [ubrezeasc`. Cele mai importante

TOP 50 ANTREPRENORI ROMÂNI 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50.

Camelia {ucu Florin Talpe[ Radu Georgescu Dan {ucu Jean Valvis Drago[ Petrescu Familia Pav`l Marius Ghenea Cristina Bâtlan Drago[ Anastasiu Radu Timi[ Wargha Enayati Irina Socol Iulian Stanciu Liviu Dumitra[cu Mihail Marcu Radu Apostolescu Iulia Dobrin Anca Vlad Familia Boromiz Horia Ciorcil` Raul Ciurtin Octavian Radu Luchi Georgescu Familia Köber Daniel Guzu Familia Mihai Lorand Szarvadi Enrico Perini Radu Enache Familia Com`niciu Florin Andronescu Ioan Popa Sorin Minea Vasile Armenean Familia Rapotan Petru Berciu Dan Minulescu Familia Turdean Gabriel Cîrlig Ioan Ciolan Orlando Zsasz Familia Spandonide-Huidan Ilie Vonica Gabriel Marin Ion Sturza Familia Cristescu Eugen Banciu Mihai Miron Gheorghe Dolofan

m`suri trebuie s` vizeze cre[terea cash flow-ului, de obicei printr-un mix de cre[tere a profitului, \mbun`t`]ire a colect`rii [i ree[alonare a pl`]ilor. Pentru Bear Grylls, \n s`lb`ticie focul este un aliat esen]ial – d` c`ldur`, ajut` la purificarea apei, prepararea hranei, alungarea animalelor s`lbatice. Pentru un antreprenor, focul intern, pasiunea pentru business este extrem de important`. Ea a fost, de altfel, identificat` [i \n studiul Unlock Market Research printre ingredientele de baz` ale antreprenorului ideal. “Pasiunea e obligatorie, \ns` nu e suficient`”, avertizeaz` totu[i Iulian P`durariu. Supravie]uitorul de la Discovery subliniaz` importan]a de a r`mâne uscat \n b`t`lia cu frigul, fiindc` dac` te-ai udat, pierzi c`ldur` de 20 de ori mai repede. |n afaceri, mai ales \n perioadele dificile, este important s` te bazezi pe core business [i s` nu te pierzi \n prea multe direc]ii, pe care nu le po]i st`pâni. “Multe companii, sub mirajul cre[terii [i gener`rii de venituri, uit` c` primul [i cel mai important obiectiv al unei afaceri este supravie]uirea. Iar pentru asta este de evitat \ntotdeauna cre[terea necontrolat`”, arat` Sergiu Negu]. |n acela[i timp, \ns`, este important s` nu mizezi totul pe o carte, ci s` men]ii un portofoliu de ini]iative [i proiecte de cre[tere, [tiind c` nu toate vor avea neap`rat succes. “Niciodat` nu trebuie s` te culci pe o ureche. Dac` ]i se pare c` ai succes, e fals. Succesul e cel mai alarmant semnal c` cineva \[i dore[te acea pia]` sau acel segment pe care \l serve[ti. De obicei, succesul unei afaceri mici atrage rechinii mari. Ori te «aliezi» repede cu unul, ori te consolidezi \nainte s` te gânde[ti la scalare”, spune [i Iulian P`durariu. Bear Grylls laud` lemnul de bambus, o resurs` ideal` [i plurivalent` pe o insul` pustie – poate fi folosit la construirea unui ad`post dar [i a unei ambarca]iuni, fiindc` nu se \mbib` u[or cu ap`. Pentru antreprenori, asta \nseamn` s` foloseasc` la maximum resursele de care dispun, profitând de punctele tari ale acestora si evitând s` le expun` pe cele slabe. Lupta cu multina]ionalele este un exemplu bun, având \n vedere c` acestea au resurse mai mari [i pot absorbi mai u[or pierderile. Biz

COVER STORY

Multe companii, sub mirajul cre[terii [i al gener`rii de venituri, uit` c` primul [i cel mai important obiectiv al unei afaceri este supravie]uirea. Iar pentru supravie]uire, de evitat este \ntotdeauna cre[terea necontrolat`.

Ele au \ns` un punct slab - chiar m`rimea lor, care le d` for]`, \ns` le face mult mai pu]in flexibile [i, deci, predictibile. “Cu un competitor predictibil este u[or s` te diferen]iezi. Exist` multe pie]e \n care liderul este o companie antreprenorial` local`, tocmai din acest motiv”, men]ioneaz` Sergiu Negu]. |n acela[i timp \ns`, companiile antreprenoriale trebuie s` fie atente s` nu intre \ntr-un r`zboi al pre]urilor cu multina]ionalele, fiindc` acestea au putere uria[` de negociere atât cu furnizorii, cât [i cu distribuitorii [i retailerii. Dar exist` alte “arme” la \ndemân`. “Livrare \n aceea[i zi, service \n maximum x ore, schimbarea pe loc a m`rfii pentru care un client se declar` nemul]umit, rezerv`ri de loturi pentru care un client se declar` foarte mul]umit sunt doar câteva tehnici prin care valoarea ad`ugat` a serviciului poate face diferen]a fa]` de rigiditatea multina]ionalelor”, arat` Iulian P`durariu.

PRECIZ~RI METODOLOGICE De[i ve]i g`si la finalul acestui articol metodologia realiz`rii topului antreprenorilor români, se impun câteva preciz`ri. Plecând de la premisa c` oamenii de afa20

Biz

activitate ale responden]ilor au fost foarte variate: marketing, comunicare, sales, management, liber profesioni[ti (avoca]i, consultan]i, publicitate, branding, PR). Num`rul total de chestionare completate online a fost de 80.

PORTRETUL ANTREPRENORULUI IDEAL

Unul dintre obiectivele studiului a fost realizarea unui portret al antreprenorului ideal \n viziunea românilor. |n urma acestei etape au reie[it dimensiunile succesului [i componentele sale, precum [i importan]a fiec`rui atribut \n definirea acestuia. Ingredientele de baz` ale antreprenoriatului \n general, SERGIU NEGU}, recunoscute [i \n România, sunt partener Wanted Viziunea [i Ac]iunea, ambele fiind Transformation Consultancy identificate \n propor]ie de 12% ca atribute ale antreprenorului ideal. Dac` r`mâi doar la nivel de viziune [i idee, dar nu ac]ionezi, nu te nume[ti ANTREPRENORUL antreprenor. Pe de alt` parte, atunci când IDEAL ac]ionezi haotic, \n absen]a unei viziuni, e[ti mai degrab` un Viziune, capabil s` identifice oportunit`]i 12% amator. Ac]ioneaz`, nu r`mâne la nivel de idee 12% Apoi, atributele Reu[e[te s` adune o echip` de profesioni[ti 10% dezirabile [i Consecvent, nu se d` b`tut u[or 10% diferen]iatoare sunt Flexibil, se adapteaz` la orice context 9% Competen]a (10%) [i Bun strateg, cu gândire pe termen lung 9% Consecven]a (10%). Cu pasiune pentru ceea ce face, dedicat 7% Antreprenoriatul este Demonstreaz` curaj, \[i asum` riscuri 6% dur: dac` nu e[ti Se implic` activ [i direct \n afacere 5% competent, nu rezi[ti. Cu ini]iativ`, cu idei 5% Dac` nu te ]ii de Sursa: Unlock Market Research treab` [i nu ]ii drumul drept, te pierzi pe drum. Antreprenoriatul ceri nu sunt vedete cunoscute de marele \nseamn` s`-]i asumi o via]` public, ci persoane care fac businessurile profesional` la foc continuu. s` func]ioneze, de cele mai multe ori din Studiul mai arat` c` antreprenorul spatele scenei, am considerat c` alegerea ideal ar trebui s` fie Flexibil pe termen unui target special pentru studiu este scurt (9%), dar fidel unei Gândiri mult mai potrivit` \n acest caz. strategice pe termen lung (9%), s` se De aceea Unlock a stat de vorb` cu adapteze pe moment f`r` s` se abat` “gulere albe” care interac]ioneaz` \n dide la strategia de dezvoltare a verse forme cu mediul de business din businessului. {i toppingul final: s` România, fie \n calitate de furnizori de aib` Pasiune (7%), Curaj (6%), Idei servicii, fie ca parte a unei afaceri, fie ca (5%) [i Implicare permanent` \n top manageri \ntr-o companie româbusinessul s`u (5%). neasc` sau multina]ional`. Domeniile de

TOP 50 ANTREPRENORI

Fii preg`tit s` vinzi \n orice moment. Cred c` cele mai multe regrete pe care le-am auzit erau de genul: «Dac` vindeam atunci...». Un antreprenor vinde [i construie[te din nou ceva mai bun, pe o alt` pia]`, pe o alt` zon` geografic`, demografic`. IULIAN P~DURARIU, MARKS

CAMPIONII ANTREPRENORIATULUI |n Top 10 g`sim antreprenori foarte cunoscu]i, cu businessuri la rândul lor extrem de cunoscute. Mul]i dintre ei au fost prezen]i \n media \n ultima vreme (Marius Ghenea, Dan {ucu, Camelia {ucu, Cristina Bâtlan, Drago[ Atanasiu), al]ii au businessuri de succes care s-au dezvoltat puternic \n ultimii ani (Softwin, GECAD, Valvis Trading, Dedeman, Caru' cu Bere & City Grill). Puterea lor st`, practic, \n valoarea faptelor lor. Fiecare dintre antreprenorii prezen]i \n Top 10 ([i putem extinde afirma]ia chiar pân` la locul 20) a dovedit c` poate sus]ine businessuri chiar [i \n vremuri de criz` [i c` nu a oprit motoarele, chiar dac` e “vreme rea”. Analizând cine sunt oamenii din Top 10, vedem personalit`]i extrem de interesante. Camelia {ucu este foarte promovat` ca personalitate, fiind descris` de participan]ii la studiu ca versatil`, dinamic`, plin` de idei. S-a extins \n ultimii ani \n mai multe direc]ii [i are planuri de noi businessuri, dup` cum ve]i citi \n paginile urm`toare. Florin Talpe[ este cunoscut \n special pentru perfor-

man]ele locale, dar mai ales interna]ionale ale Softwin [i Bitdefender, dar [i pentru echipa supercompetent` pe care a reu[it s` o formeze. Radu Georgescu, owner al GECAD, este un adev`rat antreprenor \n serie care cre[te din start businessuri cu ideea de a le vinde [i tocmai a f`cut un al treilea exist r`sun`tor pe plan interna]ional, prin vânzarea Avangate c`tre un fond de investi]ii american. Dan {ucu se bucur` din plin de capitalul de imagine considerabil al afacerii sale, Mobexpert, care s-a reinventat \n criz`. La Jean Valvis, locul 5, oamenii au remarcat spiritul s`u antreprenorial, viziunea [i curajul de a crea branduri relevante \n categorii de produs extrem de competitive. Drago[ Petrescu (City Grill, Caru’ cu Bere) [i fra]ii Pav`l (Dedeman) au fost aprecia]i pentru modul \n care [i-au dezvoltat brandurile, mai ales \n ultimii ani, \n pofida crizei economice. Marius Ghenea, Cristina Bâtlan [i Drago[ Atanasiu au beneficiat de expunere media (printre altele fiind parte din echipa de investitori de la “Arena Leilor”) care i-a ajutat \n construirea de brand personal, dincolo de brandurile lor comerciale.

|n top mai sunt prezen]i, pe locuri frunta[e, Radu Timi[ (Cris-Tim), Wargha Enayati (Regina Maria), Mihail Marcu (Medlife), Radu Apostolescu (eMag), antreprenori care nu numai c` au rezistat \n recesiune, dar [i-au reinventat businessurile, adaptându-se permanent la nevoile pie]ei. Pove[tile lor [i ale celorlal]i antreprenori de top ai României le ve]i reg`si \n paginile urm`toare. Pentru c` noi credem cu t`rie \n valoarea antreprenoriatului \n general [i \n necesitatea \ncuraj`rii acestuia \n România \n mod particular. A[a cum arat` [i Adina Vlad, de la Unlock Market Research: “Antreprenoriatul existent are nevoie de aplauze [i de \ncurajare, iar cel emergent are nevoie de repere: «Uite cum au f`cut al]ii! |nva]` din pove[tile lor!». Ei sunt dovada c` se poate face business s`n`tos \n România [i c` supereroii sunt printre noi. Nu mai avem nevoie de lup` s`-i g`sim. Ei sunt \n top!”.

METODOLOGIE Pentru realizarea Topului Antreprenorilor Români, am realizat mai mul]i pa[i de cercetare: Pasul 1: cercetare calitativ` - metoda: 10 interviuri \n profunzime Obiectiv: identificarea atributelor care definesc un antreprenor de succes Pasul 2: cercetare cantitativ` - metoda: 80 de chestionare online

Obiective: a) Portretul antreprenorului ideal: metodologia MaxDiff. |n urma acestei etape au reie[it dimensiunile succesului [i componentele sale, precum [i importan]a fiec`rui atribut \n definirea acestuia. b) Calcularea indicelui de notorietate al antreprenorilor (inclu[i \n list`). M`surarea notoriet`]ii sale ca persoan` [i a notoriet`]ii businessului s`u. c) Calcularea indicelui de succes. Evaluarea indirect` a fiec`rui antreprenor inclus \n list` prin asociere nume – atribute de imagine asociate cu succesul (imaginea perceput`). Indicele de succes & Indicele de notorietate = Pozi]ia \n top. Biz Biz

COVER STORY

CAMELIA {UCU

Business \ntre dragoste [i lupt`

A pornit \n antreprenoriat acum 20 de ani [i pasiunea pentru ceea ce face n-a p`r`sit-o niciodat`. Camelia {ucu descoper` [i ast`zi noi oportunit`]i, nu doar pentru a dezvolta afacerile pe care le are, ci [i pentru a crea altele de viitor. DE ALEXANDRU ARDELEAN De câ]i ani sunte]i antreprenor?

unei ]`ri care \mbr`]i[eaz` capitalismul este ini]iativa privat`.

Dac` e s` m` uit \n urm`, parc` a[ fi de când m` [tiu. Mai concret [i mai exact de 20 de ani, de când compania Mobexpert, pe care am \nfiin]at-o al`turi de fostul meu so], a luat na[tere oficial. Pe atunci \mi exercitam meseria pentru care m` preg`tisem \n facultate, aceea de medic, [i nu [tiam ce virus m` va lovi. Odat` ce am intrat \n businessul de mobilier, pasiunea pentru ceea ce fac [i pentru toate lucrurile noi pe care am ocazia s` le \nv`] zilnic nu m-a p`r`sit niciodat`. E o dragoste – [i o lupt` totodat` de 20 de ani.

Care este evolu]ia ultimelor afaceri pe care le ave]i?

Antreprenoriatul din perspectiva mea \nseamn` o asumare de o via]` a unei c`i inovatoare, \nseamn` s` lup]i \n fiecare zi pentru c` ai ceva de spus lumii. E o mare diferen]` totu[i \ntre felul \n care f`ceam antreprenoriat acum 20 de ani [i felul \n care \l facem azi. Atunci, când am \nceput, nu aveam habar de statutul nostru, nu [tiam ce suntem, [tiam doar c` vrem s` facem un business [i s` ne autodetermin`m viitorul, cumva. Nici societatea \n care eram nu ne prea ajuta, ba dimpotriv`. |ntr-o Românie postdecembrist` care nu [tia ce \nseamn` cultura antreprenorial`, noi eram “priva]ii”, ni[te indivizi eticheta]i din start cam dubio[i, care sigur nu erau ca restul lumii. A face profit ca individ, \n acel mental colectiv, era ceva par]ial de invidiat, par]ial condamnabil. Pe vremea aceea practicam un antrepre22

Biz

FOTO: VALI MIREA

Dup` atâ]ia ani, ce \nseamn` antreprenoriatul ast`zi?

noriat instinctual, \nv`]am din gre[eli [i gre[eam \n fiecare zi. Nu existau [coli de management care s` ne \nve]e resource planning, time management, branding etc. Rezista cine avea putere de munc`, cine era dispus s` nu-[i mai repete gre[elile [i se adapta u[or. Cine era, deci, suficient de creativ [i de relaxat ca s` se reinventeze cu fiecare provocare. Ast`zi suntem mult mai vertebra]i, suntem o clas` decis`, ni se adreseaz` m`suri guvernamentale speciale (nu le discut aici calitatea), suntem \n aten]ia lumii. Lumea a realizat c` motorul de progres al

Cred c` sunt pu]ini antreprenori suficient de noroco[i care s` poat` spune: Nu m` afecteaz` deloc “criza”. Dac` mi-a r`mas ceva constant \n to]i ace[ti ani de evolu]ie cert` din punct de vedere profesional, mi-a r`mas modalitatea de a face antreprenoriat [i anume una instinctual`. Instinctul meu antreprenorial \mi spune unde [i când s` investesc, iar flerul mi-a spus \ntotdeauna c` nu e bine s`-]i pui toate ou`le \ntr-un singur co[. {i uite a[a, de la o idee la alta (c` astea nu-mi lipsesc), te treze[ti c` devii antreprenor \n serie f`r` s`-]i propui, ci doar urmând oportunit`]i sau idei sau dorin]e mai vechi. Virusul, odat` intrat, nu te p`r`se[te toat` via]a [i \[i g`se[te noi forme de a se exprima. A[adar nu am pariat doar pe mobilier, ci [i pe agricultur` [i s`n`tate. |mi place s` m` dezvolt [i s` prind oportunit`]i [i \n to]i ace[ti ani de maturitate [i maturizare mi-am ales singur` b`t`liile [i am [tiut c` vreau s` investesc \n domenii cu impact social mare.

TOP 50 ANTREPRENORI Domenii foarte diferite, dar domenii pentru care \]i trebuie viziune [i r`bdare ca s` r`zba]i. {i mai ales trebuie s` fii mânat [i de altceva decât de dorin]a de profit imediat. Cu r`bdarea stau mai prost [i acesta e capitolul la care a trebuit s` m` \nfrânez [i s` m` autoeduc destul de mult.

Class Living este un reper \n ceea ce \nseamn` mobil` [i decora]iuni. Cum vede]i viitorul acestui proiect? Class Living tocmai s-a reinventat [i a trecut printr-un rebranding. Dac` pân` acum \nsemna un showroom de mobilier multibrand, \n care accentul se punea pe for]a display-ului [i a brandurilor din spate, acum, odat` cu redeschiderea \n loca]ia ultracentral` din Aviatorilor 47, viziunea s-a schimbat pu]in. Ceea ce \mi propun s` ofer nu sunt doar piese de mobilier de designer [i de o calitate irepro[abil`, ci [i servicii [i consiliere \n amenajare interioar` [i colec]ii personalizate, adic` valoare ad`ugat` mult mai pregnant`. Am al`turi de mine tineri talenta]i pe care i-am format [i care pot sus]ine o astfel de promisiune la cele mai \nalte standarde. Pe de alt` parte, \mi doresc s` comunic mult mai clar faptul c` tot ceea ce ofer \n noul Class Living by Camelia {ucu poart` amprenta alegerilor mele personale, iar \n curând acolo se vor putea g`si propriile mele colec]ii de accesorii. Viziunea mea despre care nu \ncetez s` vorbesc este aceea c` designul de calitate este cel care transform` un spa]iu de locuit \ntr-un spa]iu de tr`it frumos.

A]i pariat pe agricultur`. Cum merge acest proiect? Agricultura este \ntr-adev`r un pariu [i este unul dintre domeniile care au \nceput s`-mi devin` foarte dragi, pe m`sur` ce l-am aprofundat. |ntotdeauna mi-a pl`cut s` \nv`] despre domenii noi [i mereu am avut grij` s` am pe lâng` mine oameni care se pricep la ce nu m` pricep eu. Accept sfaturi, \mi place s` m` deschid, iar agricultura – mai ales practicat` ca femeie – este un domeniu \n care trebuie s` \nve]i serios. Am b`tut nu doar România la pas, ca s` v`d terenuri cu poten]ial pentru ferme de vaci, s` vorbesc cu fermieri [i s` le \n]eleg nevoile \n jurul ideii centrelor de colectare – vitale pentru o agricultur` performant` – dar [i Eu-

ropa, ca s` \n]eleg cum func]ioneaz` marile pie]e de gros ale Spaniei, Fran]ei, Ungariei, s` \n]eleg modelele de business, ca s` pot aduce valoare la rândul meu, \n ]ara mea. Cred cu t`rie c` agricultura practicat` profesionist, ca agribusiness, nu ca agricultur` de subzisten]`, este o barc` de salvare pentru România [i un avantaj competitiv real fa]` de restul Europei. Cu pia]a de gros pe care am cump`rat-o acum doi ani [i pe care am redenumit-o, de bun augur, Abundia, inten]ionez s` consolidez un parteneriat public-privat, pentru c` doar a[a acest model de business poate func]iona. O pia]` de gros e un ecosistem solid [i generator de progres dac` el se poate insera s`n`tos \n fibra social`, dac` are parte de interesul strategic investi]ional [i legislativ al statului, nu doar de resursele unui antreprenor. Am crescut deja mult pia]a de gros de la ceea ce am mo[tenit când am cump`rat-o, am profesionalizat opera]iunile, \ns` mai e mult pân` ca ea s` devin` un punct de inflexiune sat-ora[, a[a cum \mi doresc. Iar pentru asta caut investitori strategici al`turi de mine, care s` \n]eleag` importan]a vital` a domeniului, a[a cum am \n]eles-o eu.

De curând, a]i relansat Iconic Food & Wine. Iconic Food Wine & Design este un loc drag mie [i un minunat brand de destina]ie care ofer` o experien]` frumoas` de lifestyle \n Bucure[ti. |n aleea Alexandru 7 exist` o vil` de patrimoniu care anul acesta a \mplinit 100 de ani [i care arat` \nc` fabulos. Acolo am amenajat un showroom de design cu vânzare, un restaurant cu specific propriu [i un wine bar cu vinuri de colec]ie, all in one, cum se spune. Este un loc al esteticului, o loca]ie splendid` [i – \ndr`znesc s` cred – unic` \n Bucure[ti, pentru evenimente speciale, corporate [i nu numai. Am adus al`turi de mine un chef francez cu reputa]ie [i cu drag de România, David Contant, care g`te[te ceea ce am numit “Esthetic Food”, adic` pur [i simplu o mâncare frumoas`, care arat` bine, care are ingrediente curate, de calitate, ingrediente de la pia]a de gros româneasc` (Abundia, care alta?), expertiz` fran]uzeasc` \n prepararea foie gras-ului sau aluaturilor de patiserie [i \n rest atitudine de bon viveur, optimism [i

valori s`n`toase. Iconic este o experien]` unic` [i asta nu spun eu, creatoarea lui, ci cei care \i trec pragul [i r`mân cu o impresie puternic` [i cu dorin]a de a reveni.

Mai ave]i [i alte businessuri? Cele de mai sus sunt cele mai conturate, restul sunt la nivel de idee, schi]` sau “ce-ar fi dac`?”. Suf`r de “multe idei pe zi”, iar asta aduce cu sine insatisfac]ia de a nu te putea ocupa de toate, de a nu putea s` transformi \n businessuri toate gândurile pe care le ai. Oricum, cel pu]in \n agricultur` [i \n s`n`tate ve]i mai auzi de Camelia {ucu.

Care sunt lec]iile despre antreprenoriat pe care le-a]i \nv`]at \n anii de criz`? Cump`tarea \n cheltuieli [i cump`tarea \n investi]ii deopotriv`. Analiza mai atent` a parteneriatelor [i oportunit`]ilor, atât cât permite o fire instinctual`, evident. Cu toate acestea, nici chiar \n ace[ti ani nu m` pot comporta refractar [i prudent: cred c` cea mai bun` investi]ie \n vremuri de criz` este \n businessuri de care oamenii au nevoie, nu \n bani ]inu]i la banc`. Precau]ia mea se opre[te la ideea de a stagna. Banii trebuie s` circule, oamenii au acelea[i nevoi [i nicio criz` din lume nu te poate \mpiedica s` aduci valoare dac` te pricepi, dac` vrei, dac` ai idei, dac` ai energie, dac` \]i pas`.

Cât de important este brandingul, notorietatea unui antreprenor? Este foarte important pentru c` te ajut` nu doar s` te promovezi, ci te ajut` s` te articulezi mult mai bine, s` spui mult mai bine ceea ce ai de spus. Brandingul trebuie s` fie un apanaj necesar al oamenilor de business, pentru c` \i ajut` s` comunice valoarea pe care o aduc [i \i ajut` s`-[i consolideze reputa]ia. Iar reputa]ia cred c` este cel mai valoros asset pe care \l poate avea un om de afaceri [i cea mai pre]ioas` moned` \n businessul viitorului. Reputa]ia se face pur [i simplu muncind frumos, realizând lucruri, dar [i [tiind s` le comunici corect, eficient, relevant. |i sf`tuiesc pe tinerii antreprenori s` investeasc` \n branding personal pentru c` \i va ajuta s`-[i \n]eleag` [i s`-[i defineasc` mult mai bine diferen]a pe care o pot face \n lume. Biz Biz

COVER STORY

2 3 4 5

FLORIN TALPE{

RADU GEORGESCU

DAN {UCU

JEAN VALVIS

Bitdefender

GECAD

Mobexpert

Valvis Grup

|mpreun` cu so]ia sa M`riuca, Florin Talpe[ (56 de ani) a fondat imediat dup` 1990 compania Softwin. |n 2007, produc`torul de solu]ii de securitate Bitdefender era evaluat la 100 de milioane de dolari (68 mil. euro), devenind unul din cele mai valoroase branduri din industria IT local`. Bitdefender este ast`zi un brand cu acoperire global`, protejând peste 500 de milioane de utilizatori la nivel global. Potrivit datelor de la Ministerul de Finan]e, Bitdefender a \nregistrat anul trecut afaceri de 36,1 milioane euro, \n cre[tere cu 13% fa]` de 2012, [i estimeaz` un avans de 25% \n acest an. Compania are birouri \n SUA, Germania, Spania, Marea Britanie, Dubai.

Fondatorul GECAD Group a reu[it al treilea exit de succes, dup` ce a finalizat recent vânzarea solu]iei de e-commerce Avangate c`tre Francisco Partners, o companie de private equity care a gestionat fonduri de 7 miliarde de dolari. Georgescu a vândut \n 2010 integratorul de pl`]i online GECAD ePayment – actualmente PayU România – c`tre sud-africanii de la Naspers. Avangate \[i mutase sediul \n Silicon Valley \n 2011, an \n care a primit [i o investi]ie de 4 milioane de euro de la fondul 3TS Capital Partners, \n schimbul unui pachet minoritar de ac]iuni. Georgescu s-a implicat prin intermediul grupului GECAD \n peste 30 de companii [i va continua s` sprijine comunitatea antreprenorial` din ]ar` [i dup` vânzarea businessului Avangate.

Dan {ucu este unul dintre cei mai longevivi antreprenori români. A creat [i condus Mobexpert, companie care s-a extins [i \n Bulgaria [i Serbia. Antreprenorul a pledat mereu pentru sus]inerea antreprenorilor români prin facilit`]i fiscale. Afacerea sa a fost afectat` de criz` [i {ucu a c`utat mereu solu]ii de repozi]ionare [i noi ni[e cu care s` câ[tige clien]i. Mobexpert a luat na[tere \n anul 1993. |n 1994 a intrat \n zona de produc]ie de mobilier, \ncepând cu scaune de birou. Ulterior a demarat produc]ia de canapele [i mobilier melaminic. Mobexpert are 32 de hipermagazine [i magazine (30 \n ]ar` [i dou` \n str`in`tate – Sofia [i Belgrad) [i nou` fabrici de mobil`, \n patru centre de produc]ie – Bucure[ti, Dej, Târgu-Mure[ [i Suceava.

|n 2005 omul de afaceri elve]ian Jean Valvis, arhitectul m`rcilor Dorna [i LaDorna, a preluat podgoria Sâmbure[ti, cu care a devenit sponsorul oficial al clubului de fotbal Rapid. El mai de]ine \n prezent [i businessul cu ape minerale Aqua Carpatica. Vânzarea brandului de ap` mineral` Dorna \n vara lui 2002 c`tre gigantul american Coca-Cola a fost estimat` la 40 de milioane de euro. |n aprilie 2008, Jean Valvis a vândut afacerea cu lactate Dorna c`tre grupul francez Lactalis, \ntr-o tranzac]ie evaluat` \ntre 70 [i 90 de milioane de euro. Recent, antreprenorul a anun]at c` investe[te 8,9 milioane de euro \ntr-un parc de energie solar`.

Biz

COVER STORY

6 7 8 9 10

DRAGO{ PETRESCU

FAMILIA PAV~L

MARIUS GHENEA

CRISTINA BÂTLAN

DRAGO{ ANASTASIU

Trotter Prim

Dedeman

Fit Distribution

Musette

Touring Europabus

Drago[ Petrescu, cel mai important antreprenor din domeniul restaurantelor, are \n portofoliu lan]urile City Grill, City Cafe, Trattoria Buongiorno [i Hanu’ Berarilor. Are pentru acest an un buget de dezvoltare de 1,5 milioane euro pentru remodelarea restaurantelor sau alte deschideri. A \nceput ca store manager la McDonald's, iar \n 1999 a pus bazele lan]ului de restaurante La Mama \mpreun` cu C`t`lin Mahu, de care s-a desp`r]it dup` [ase ani, când a decis s` continue singur, cu City Grill. Pe lista de investi]ii din 2013 a lui Petrescu se num`r` un nou restaurant City Grill \n centrul vechi, pe strada Covaci. Petrescu administreaz` 14 localuri cu afaceri de 16 milioane euro \n 2012.

Compania de bricolaj Dedeman, fondat` \n 1992 de fra]ii Pav`l \n Bac`u, a ajuns la afaceri de peste 500 de milioane euro. Drago[ (foto) [i Adrian Pav`l, doi matematicieni pleca]i dintr-o familie cu opt copii din Suceava, au pornit un butic de 16 metri p`tra]i \n care vindeau sucuri [i alte m`run]i[uri [i au ajuns la o afacere cu 30 de magazine de bricolaj [i 6.000 de angaja]i. Dedeman este lider pe segmentul retailerilor de construc]ii [i de amenaj`ri. Antreprenorii au profitat de criz` [i au deschis noi loca]ii \n toate zonele geografice ale ]`rii. To]i cei opt fra]i Pav`l ([ase b`ie]i [i dou` fete) lucreaz` \n companie. Afacerea de bricolaj Dedeman are \n plan extinderea \n afara ]`rii, pentru \nceput \n Republica

Cunoscut \n prezent ca business angel [i antrenor de antreprenori, Marius Ghenea este neobosit \n a-i ajuta pe al]ii s` g`seasc` solu]ia potrivit` pentru afacerea lor. Este fondator al [colii School for Startups, pre[edinte al Asocia]iei Române a Magazinelor Online, autor al c`r]ii “Antreprenoriat” [i speaker la o mul]ime de conferin]e pe acest domeniu. Ca antreprenor este cunoscut prin lan]ul de magazine online sub umbrela Fit Distribution. De-a lungul timpului el a investit [i externalizat companii ca Flanco [i Flamingo. Este [i membru al consiliului de administra]ie al Tarom. |n prim`vara lui 2013 Marius Ghenea a revenit cu o investi]ie pe pia]a cafenelelor, prin Network Lounge Bar & Club by Testa Rossa Caffe.

A \nceput antreprenoriatul de la 18 ani, \ntâi cu o afacere cu ]es`turi, iar dup` zece ani, \n anul 2000, Cristina Bâtlan [i so]ul ei au decis s` deschid` o fabric` de piel`rie la Hu[i. Azi, afacerea Musette \nseamn` dou` unit`]i de produc]ie pe pia]a local`, unde se produc peste 60.000 de perechi de pantofi [i gen]i \n fiecare colec]ie. Produsele realizate \n România sunt vândute atât pe pia]a local`, cât [i \n str`in`tate. |n 2012 afacerea s-a extins \n Mongolia, Liban [i Fran]a. |n ultimii ani compania a deschis magazine \n Bulgaria, Ungaria, Luxemburg, SUA (New York), Liban, Mongolia [i Israel. Musette a ajuns \n prezent la un total de 23 de loca]ii - 14 pe pia]a local` [i nou` \n afara grani]elor.

Drago[ Anastasiu, fondatorul companiei Touring Europabus (reprezentantul exclusiv \n România [i Republica Moldova al tour-operatorului TUI Travel), a renun]at acum 20 de ani la medicin` \n Germania pentru un business cu autocare. De la autocare a ajuns treptat la agen]ia de turism, iar acum este cunoscut [i ca business angel. Consider` domenii de viitor businessurile din zona tehnologiei, dar \n România ar paria pe agricultur`, creativitate [i turism. Antreprenorul recunoa[te c` de-a lungul anilor de pionierat \n afaceri a \nv`]at multe lec]ii, pe care le-a corectat. Este pre[edintele Eurolines (de]ine 88% din ac]iuni) [i are 18 firme cu activit`]i \n servicii, turism, rent-a-car, taxi [i leasing.

Biz

COVER STORY

11 12 13 14 15

RADU TIMI{

WARGHA ENAYATI

IRINA SOCOL

IULIAN STANCIU

LIVIU DUMITRA{CU

Cris-Tim

Grup Regina Maria

Siveco

Asesoft

eJobs

|n 1994, Radu Timi[ deschidea prima fabric` de mezeluri a grupului Cris-Tim, devenit \ntre timp unul dintre cei mai importan]i produc`tori de mezeluri din România, cu afaceri de peste 75 milioane de euro. Businessul s`u \nseamn` azi circa 600 de angaja]i, fabrici de mezeluri [i lactate, magazine proprii. A investit anul acesta 1,55 milioane de euro la Bolde[ti-Sc`ieni, \ntr-o ferm` de vaci [i o fabric` de procesare a laptelui. Produsele de aici se vând sub brandul Mândru]a \n magazinele proprii Cris-Tim [i \n lan]urile de retail Selgros [i Metro. |n 2014, proprietarul Cris-Tim va demara proiectul sta]iei de vinifica]ie, care va colecta strugurii de pe cele 33 de hectare de]inute \n Ceptura, jude]ul Prahova.

Wargha Enayati, CEO al grupului Regina Maria, nu a venit \n România pentru afaceri. Este de 30 de ani \n ]ara noastr` [i scopul s`u, \n afara continu`rii studiilor de medicin` \ncepute \n Germania, a fost unul umanitar, de a ajuta comunitatea Bahai. De[i vine dintr-o familie cu mul]i medici [i oameni de afaceri, antreprenorul crede c` [ansele erau mult mai mici s` fac` ceva de amplitudinea afacerii Regina Maria din România. Wargha este pre[edintele grupului Regina Maria, dar vrea s`-[i dedice energia cel mai mult pe partea de antreprenoriat social. “|n România, \n momentul \n care vrei s` cre[ti sustenabil trebuie s` cre[ti pe o funda]ie. Funda]ia asta este corectitudinea \n ceea ce faci, dar [i \n afaceri [i \n toate aspectele vie]ii.”

Irina Socol a intrat \n afaceri la \nceputul anului 1992. Absolvent` a Facult`]ii de Automatic`, specializarea Calculatoare de proces (1981), [i a Academiei de Management Niedersachsen din Germania (1993), lucra \mpreun` cu so]ul ei la Institutul de Cercet`ri pentru Tehnologia Informa]iei. De la doi angaja]i \n primul an de business, Siveco are acum o echip` de 1.200 de speciali[ti. Momentul esen]ial al carierei sale a fost acela al trecerii de la statutul de expert \n software la cel de manager al Siveco România. Irina Socol a adus compania la afaceri de peste 65 milioane euro [i la 15 milioane de utilizatori ai solu]iilor software la nivel na]ional [i interna]ional. |ntre ac]ionarii Siveco România se num`r` [i Intel Capital.

Este unul dintre cei mai tineri manageri din IT-ul [i electroretailul românesc. |n doi ani de criz` a cump`rat tot atâtea businessuri mari, iar acum se preg`te[te de interna]ionalizare. Dar [i de venirea Amazon \n România. Asesoft Distribution r`mâne prima lui dragoste \n materie de antreprenoriat [i \n continuare cea mai profitabil` companie din grupul Asesoft. Istoria Asesoft a \nceput s` se scrie \n urm` cu 12 ani, \ntr-un apartament de pe bulevardul Magheru, unde Iulian Stanciu a deschis un mic magazin de calculatoare. |n 2009, Iulian Stanciu a achizi]ionat eMag, businessul de retail online intrat \n familia Asesoft. Un an mai târziu a achizi]ionat 60% din pachetul de ac]iuni al Flanco.

Este unul din oamenii de afaceri discre]i, care a investit \n online-ul românesc, \nfiin]ând eJobs, dar din care \n 2012 a vândut \mpreun` cu partenerul s`u 70% din ac]iuni c`tre compania elve]ian` Ringier. eJobs Group este o firm` care opereaz` portalul de joburi eJobs. Pachetul de 70% cuprinde majoritatea ac]iunilor de]inute de c`tre cei doi fondatori locali ai eJobs, Liviu Dumitra[cu [i Daniel T`tar, precum [i \ntregul pachet de ac]iuni de]inute de c`tre un investitor financiar. eJobs.ro are peste 1,5 milioane de vizitatori unici pe lun`. Liviu Dumitra[cu [i Daniel T`tar au fost asista]i juridic de c`tre casa de avocatur` }uca Zbârcea & Asocia]ii.

Biz

COVER STORY

16 17 18 19 20

MIHAIL MARCU

RADU APOSTOLESCU

IULIA DOBRIN

ANCA VLAD

CONSTANTIN BOROMIZ

MedLife

eMag

I.D. Sarrieri

Fildas Trading

Boromir Grup

Mihail Marcu, pre[edintele MedLife, cel mai mare operator medical privat din România, are o experien]` bancar` [i de antreprenoriat de peste 20 de ani. Intrat \n afacerea de familie a mamei sale, Marcu s-a implicat \n dezvoltarea [i extinderea MedLife, dar a investit personal [i \n alte businessuri. Pasionat de naviga]ie, a investit \n Romanian Yachting School [i Life Harbour (Limanu), precum [i \n Nautic Life, importatorul exclusiv al brandului francez Beneteau. Marcu a ini]iat o ac]iune de antreprenoriat social, funda]ia Romanian Business Leaders. La 17 ani de la lansare, MedLife are 9 hiperclinici, 8 laboratoare, 6 spitale \n Bucure[ti [i \n ]ar`, 9 centre cu specializare unic`, 6 farmacii, 3 maternit`]i.

Radu Apostolescu, vicepre[edinte eMag, cel mai mare retailer online din Romania, este ac]ionarul unei companii care a ajuns \n 2012 la o cifr` de afaceri de 165 milioane de euro. eMag a lansat \n acest an un magazin online \n Ungaria, dup` inaugurarea unei unit`]i similare \n Bulgaria, anul trecut. Pe lâng` extinderea \n afara grani]elor ]`rii, ac]ionarii eMag mizeaz` [i pe diversificarea produselor fa]` de cele existente \n prezent. De profesie medic, Radu Apostolescu a deschis eMag \n 2001 \mpreun` cu un partener, iar acum se ocup` de partea de marketing a companiei. |n prim`vara anului trecut, Asesoft Distribution a preluat 51% din ac]iunile retailerului online.

Iulia Dobrin, creatoarea brandului I.D. Sarrieri, de]ine mai multe fabrici \n Bucure[ti unde realizeaz` produsele vândute pe plan local [i interna]ional. Produsele de lenjerie intim` create de românc` se pot cump`ra [i online. Antreprenoarea a deschis The Place Concept Store pe Calea Doroban]i din Bucure[ti, un magazin multibrand up-market. Iulia Dobrin a adus astfel \n România branduri precum Oscar de la Renta, Jil Sander, Marchesa [i Alexander Wang, dar vrea [i s` duc` brandul românesc de lenjerie intim` I.D. Sarrieri \n multibranduri din Europa, America de Nord, Australia sau Asia. Lenjeria produs` \n România se vinde \n Australia, Arabia Saudit`, Fran]a, Germania, Italia, Olanda [i Statele Unite.

Anca Vlad, pre[edintele grupului Fildas, a \nceput antreprenoriatul \n primii ani de dup` Revolu]ie. Lan]ul de farmacii Catena a ap`rut \n 1999, iar afacerea Fildas [i Catena a ajuns \n 2012 la afaceri de 221 milioane euro. Antreprenoriatul Anc`i Vlad a \nceput cu consultan]` de marketing (familiariza str`inii cu oportunit`]ile de afaceri pe care le ofer` România), [i apoi cu vânzarea de produse farmaceutice. |n prezent, Fildas este unul dintre cei mai puternici distribuitori pe plan na]ional, iar Catena, o re]ea de farmacii care conteaz` tot mai mult printre marile lan]uri de profil.

De peste 19 ani, afacerile fra]ilor Boromiz au crescut pân` la venituri de peste 130 milioane euro pe an. Portofoliul grupului cuprinde Boromir Prod Buz`u (companie listat` la Burs`), Boromir Ind Râmnicu Vâlcea [i Moara Cibin din Sibiu. Constantin Boromiz, fratele s`u Gheorghe Boromiz [i cumnatul George Fr\ntu au \nceput afacerile \n 1991, iar \n 1994 au \nchis prima firm` [i s-au reprofilat pe activit`]i \n domeniul mor`ritului [i panifica]iei. |n 1995, Boromir a cump`rat o brut`rie de la un om de afaceri turc, segment pe care s-a extins ulterior. Conform site-ului societ`]ii, Grupul Boromir mai de]ine puncte de lucru la Deva, Hunedoara, Ia[i, Slobozia.

Biz

INTRAPRENORIAT |N SOFTWARE Voicu Oprean, CEO [i catalizator la AROBS, vorbe[te \ntr-un interviu Biz despre diferen]ierea \ntr-o pia]` extrem de competitiv`, extinderea peste grani]e [i spiritul antreprenorial \n cadrul companiei pe care o conduce. Care sunt principalele provoc`ri ale unui antreprenor din sectorul IT pe plan local? Una dintre principalele provoc`ri ale unui antreprenor \n IT este s` g`seasc` acei oameni cu viziune, pasiona]i de munca lor, care s`-[i poat` imagina lucruri care pentru al]ii par de neimaginat [i care s` fie dispu[i s` \l urmeze pe drumul spre performan]`, spre proiecte incitante. Conform acronimului CEO (Chief Energizing Officer), o provocare continu` o reprezint` motivarea echipei formate [i inovarea prin produse sau servicii noi care s` aduc` valoare [i s` fac` diferen]a \n pia]` pentru clien]i. Având peste 2.000 de clien]i pe pia]a româneasc`, trebuie s`-i ]inem activi [i s` le furniz`m solu]ii [i servicii care s` se mapeze pe dorin]ele [i nevoile lor, toate acestea la un pre] competitiv. Mul]i dintre ace[ti clien]i sunt cei care for]eaz` inova]ia. Iar noi, printr-o continu` comunicare cu ei, trebuie s` anticip`m aceste nevoi [i s` le transpunem \n produse [i servicii. Cum se diferen]iaz` AROBS de concuren]` la nivel de echip` [i mediu de lucru? AROBS este unul dintre furnizorii consacra]i de solu]ii software pentru str`in`tate, cu peste 15 ani de experien]`. Solu]iile noastre \ncorporeaz` talent, creativitate, d`ruire [i pot reprezenta exact acel avantaj concuren]ial de care au nevoie partenerii AROBS pentru a se impune pe pia]`. Valoarea muncii speciali[tilor AROBS [i calitatea serviciilor furnizate au dus la stabilirea unor parteneriate consistente [i de lung` durat`. Promov`m valori de care suntem mândri, cum ar fi inova]ia, seriozitatea, competen]a [i, \n acela[i timp, punem accent pe valoarea reprezentat` de spiritul antreprenorial. Sus]inem ideile bune care se pot transforma \n afaceri de succes, \n care autorii lor s` devin` parteneri, nu simpli angaja]i. De exemplu, am lansat un program intern prin care orice produs care realizeaz` venituri de peste 100.000 de euro poate

s` se transforme \ntr-un spin-off, iar cei implica]i s` devin` ac]ionari \n acel business. Cum anticipa]i c` se va dezvolta compania la nivel local \n urm`torii ani? Ne dorim s` avem cre[teri \n zona de produse inovative, cum ar fi produse [i servicii incubate \n cadrul AROBS. Un astfel de produs este solu]ia de automatizare a vânz`rii biletelor pentru transportul \n comun pus` la dispozi]ia municipiului Ia[i [i Regiei Autonome de Transport Public Ia[i. De asemenea, \n zona de servicii de software outsourcing, avem o cre[tere de 25% fa]` de 2012, pe care ne dorim s` o men]inem prin oferirea de servicii cât mai competitive clien]ilor externi. Pân` \n 2014 sper`m s` finaliz`m procesul de achizi]ii de entit`]i \n zona de monitorizare flot` [i distribu]ie prin care ne dorim consolidarea pozi]iei pe pia]`. C`tre ce tip de proiecte s-a orientat AROBS \n ultimii doi ani? Ce planuri de viitor ave]i \n acest sens? Diversificarea liniilor de business [i cali-

tatea angaja]ilor au asigurat principalele ingrediente datorit` c`rora AROBS a reu[it s` performeze pe termen lung. La categoria solu]ii software de business, aplica]iile destinate eficientiz`rii [i reducerii costurilor sunt \n continuare cele mai cerute. TrackGPS, solu]ia de monitorizare prin GPS [i management al parcurilor auto, a \nregistrat o cre[tere cu 50% a num`rului de clien]i \n ultimul an, \n portofoliul actual aflându-se acum peste 1.600 de firme române[ti din domenii precum telecomunica]ii, transport de marf` [i persoane, FMCG, curierat, utilit`]i publice, construc]ii etc. Relansarea \n 2012 a solu]iei de automatizare a vânz`rilor OptimallSFA, prin optimizarea ei pentru dispozitive mobile cu sistem de operare Android, a dus la o cre[tere a num`rului de clien]i [i \n zona solu]iilor software de tip SFA. |ncepând cu 6 noiembrie 2012, \n România este func]ional primul serviciu na]ional de transmitere de date din trafic \n timp real. Proiectul TraficOK a fost dezvoltat printr-un parteneriat cu o firm` belgian` specializat`. Transmisia datelor TraficOK se face prin re]eaua de sta]ii radio Europa FM, acoperirea teritorial` fiind de circa 80% pentru principalele drumuri na]ionale. |n ceea ce prive[te distribu]ia hardware, AROBS este cel mai mare distribuitor de sisteme de naviga]ie GPS din România, prin vânzarea pe pia]a intern` a trei branduri: Smailo, Mio [i Becker. Lansat \n 2008, Smailo este brandul propriu al AROBS [i a fost primul brand românesc de sisteme de naviga]ie GPS. Pe plan interna]ional, urm`rim consolidarea pozi]iei \n Ungaria [i \n Republica Moldova, unde avem deschise filiale locale din 2011, \ns` analiz`m [i extinderea \n alte ]`ri, precum Bulgaria sau Slovenia.

COVER STORY

21 22 23 24 25

HORIA CIORCIL~

RAUL CIURTIN

OCTAVIAN RADU

LUCHI GEORGESCU

AUREL KÖBER

Banca Transilvania

Albalact

Radu Holding

Meda Prod, Vincon

Köber

Fost inginer la RENEL, ac]ionarul (cu un procent de 5%) [i pre[edintele Consiliului de Administra]ie al B`ncii Tranilvania a \nceput antreprenoriatul \nc` din anii '90. Dup` mai multe investi]ii valorificate la poten]ial maxim (imobiliare [i fosta companie de cablu Astral), Ciorcil` a fondat Banca Transilvania, prima institu]ie bancar` din România cotat` la Bursa de Valori Bucure[ti, \n 1997. Pe lâng` calitatea de bancher, Ciorcil` mai este [i constructor, fiind ac]ionar la Omniconstruct (de]ine 37,9% din ac]iuni), ACI Cluj [i Tehnofrig Imobiliare – companii de dezvoltare imobiliar` [i construc]ii. Originar din Cluj, Horia Ciorcil` are doi copii.

Medicul Raul Ciurtin a preluat de la tat`l sù o afacere local`, pe care a transformat-o \n una din cele mai mari companii de lactate din România. Antreprenorul a transformat Albalact dintr-o fabric` falimentar` \ntr-o companie care se lupt` cu multina]ionalele. |n 2004, compania a intrat pe segmentul lactatelor UHT [i a lansat brandul Fulga. Pe parcursul ultimilor ani, compania a mutat produc]ia lactatelor din fabrica din Alba Iulia \ntr-o unitate ridicat` de la zero la Oiejdea [i a intrat pe segmentul brânzeturilor cump`rând pachetul majoritar de ac]iuni al societ`]ii Rarùl Câmpulung Moldovenesc. Albalact produce peste 80 de sortimente de lactate sub m`rcile Fulga, Zuzu, De Albalact [i Rarùl.

Antreprenorul a crescut, vândut [i \nchis mai multe afaceri, dar cea mai mare [i mai cunoscut` afacere pe care a fondat-o este Diverta. |n 2008 avea un rulaj de 300 milioane de euro [i 5.000 de angaja]i, iar anul trecut mai de]inea trei firme pentru care a[tepta vânz`ri de 30-35 milioane euro. |n prim`var` a f`cut mai multe exituri, printre care [i franciza Debenhams. Tot de atunci Radu Octavian este [i membru \n Consiliul de Administra]ie al SIF Moldova. |n octombrie 2012, Radu Octavian a lansat magazinul online Romshop.ro, ce livreaz` \n afara ]`rii produse specifice României – c`r]i, filme sau produse alimentare. Investi]ia s-a ridicat la circa 200.000 de euro \n software, stoc [i marketing.

La 55 de ani, Luchi Georgescu a construit mai multe firme, cele mai cunoscute fiind Vincon Vrancea, Meda Prod (mezeluri) [i un complex hotelier de trei stele pe litoralul românesc. Femeia de afaceri are o fiic` de 24 de ani pe care o preg`te[te \n stilul propriu pentru a face fa]` rigorilor businessurilor pe care le-a construit. Pasionat` de fotbal, Luchi Georgescu poate fi g`sit` adesea pe stadion la meciurile importante, pentru c` a fost o vreme când gestiona [i bugetele unei echipe. Complexul Melodia din Venus, deschis \n vara lui 2012, este o loca]ie de trei stele \n amenajarea c`reia a investit aproximativ 2 milioane de euro.

Aurel Köber, omul de afaceri din Piatra-Neam] care controleaz` Köber, unul dintre cei mai mari juc`tori din pia]a local` de lacuri [i vopsele, [i-a v`zut afacerea afectat` de falimentele sau insolven]ele clien]ilor s`i. Cifra de afaceri a companiei a sc`zut \n 2012 cu circa 5% fa]` de anul anterior, pân` la 37,1 milioane de euro, potrivit calculelor ZF pe baza datelor oferite de Köber. Antreprenorul de]ine \mpreun` cu so]ia sa dou` fabrici de vopsea \n care se produc anual peste 100.000 de tone. Ei au fondat afacerea \n anul 1994. Ultima mare investi]ie f`cut` de familia Köber a fost finalizat` \n decembrie 2010, \n fabrica de la S`vine[ti (12 milioane euro).

Biz

COVER STORY

26 27 28 29 30

DANIEL GUZU

FAMILIA MIHAI

LORAND SZARVADI

ENRICO PERINI

RADU ENACHE

Duraziv, Casa Panciu

Fan Courier

Digistore

Romstal, Autoklass

Continental

Dup` ce a vândut produc`torul de vopsea Fabryo, Daniel Guzu s-a concentrat pe Duraziv, firm` de materiale de construc]ii, dar [i-a \ndreptat investi]iile [i c`tre viticultur`, sucuri [i dulce]uri. Din 2003, de când a preluat Duraziv (fost Bau Profil), Guzu a crescut afacerea la 18 milioane euro cifr` de afaceri (+34% fa]` de anul precedent) [i a ajuns la peste 200 de angaja]i. Are planuri de dezvoltare pentru fiecare din domeniile de activitate unde a investit. |n 2012 a dat drumul la o nou` linie de produc]ie pentru vopsele. Duraziv de]ine trei unit`]i de produc]ie \n România, respectiv de profiluri metalice, situate lâng` Bucure[ti, \n Pope[ti-Leordeni.

Una din cele mai vechi [i mai prezente companii de curierat rapid din ]ar` [i-a \nceput ascensiunea \n 1998. Adrian Mihai a intrat \n aventura antreprenorial` al`turi de fratele lui, Neculai, cu care a deschis o firm` \n domeniul materialelor refolosibile, la care au renun]at dup` lansarea Fan Courier \n 1998. Cei doi fra]i Mihai sunt ac]ionari de 15 ani al`turi de prietenul din copil`rie, Felix P`tr`[canu. Fan Courier a extins \n 2012 gama de servicii de curierat rapid Express Loco la nivel na]ional [i a lansat serviciul Collect Point. Investi]iile efectuate \n cei aproape 15 ani de la intrarea companiei \n pia]` sunt de aproximativ 47,4 milioane de euro.

Retailerul de electronice, electrocasnice [i produse IT Domo fondat de Lorand Szarvadi a fost preluat \n prim`vara lui 2013 de c`tre fondul de investi]ii elve]ian Domtech \n propor]ie de 99,99%. Drago[ Dinu, care a condus anterior A&D Pharma, cel mai mare grup farma local, a preluat func]ia de CEO a companiei de la Lorand Szarvadi. Acesta a preluat conducerea Digistore, compania lansat` \n ianuarie 2013 de Domo pentru gestionarea activit`]ii magazinului online Domo.ro. DigiStore are circa 50 de angaja]i, \n timp ce pentru \ntregul grup Domo lucreaz` pu]in peste 1.000 de oameni, un num`r care va r`mâne aproximativ constant pân` la finalul anului.

Omul de afaceri italian a ajuns pentru prima dat` \n România \n urm` cu 20 ani. |n 1992 a hot`rât s`-[i \ncerce [ansa aici, cu circa 30.000 de euro [i un apartament de patru camere \nchiriat. De-a lungul timpului a construit 13 firme, trei fiind cele mai importante divizii: instala]ii sanitare (Romstal Imex), produc]ia de ]evi (Valrom [i Valplast) [i comer] [i service pentru automobile Mercedes-Benz (Autoklass). |n 2012, Romstal a investit 230.000 de euro pentru extinderea unui spa]iu din Pipera. La Romstal, Enrico Perini, care de]ine pachetul majoritar de 51% din ac]iuni, mai are al`turi compania Framan SRL, cu sediul \n Italia, cu 40% din total, [i Ovidiu Henter, care de]ine 9% din titluri.

Este unul dintre cei mai mari proprietari de hoteluri din ]ar`. Lan]ul Continental are peste 2.000 de camere \n hoteluri de dou`, trei, patru [i cinci stele. La terminarea Facult`]ii de Energetic` din cadrul Institutului Politehnic, Radu Enache a fost repartizat la Institutul de Cercet`ri [i Moderniz`ri Energetice, unde a lucrat 17 ani pe post de cercet`tor [tiin]ific, pân` a ajuns la conducerea institutului. Trei ani mai târziu, avea s` p`r`seasc` locul de munc` pentru c` statul a refuzat privatizarea institutului [i s-a orientat c`tre cariera de consultant. Din veniturile firmei de consultan]` a intrat \n ac]ionariatul Continental, la momentul privatiz`rii acesteia, \n perioada 1994 -1995.

Biz

TOP 50 ANTREPRENORI

31 32 33 34 35 FAMILIA COM~NICIU

FLORIN ANDRONESCU

IOAN POPA

SORIN MINEA

VASILE ARMENEAN

Delaco

Sanador

Transavia

Angst

Betty Ice

Tudor Com`niciu [i fratele s`u, Drago[, sunt de ani buni unii dintre cei mai cunoscu]i dar [i discre]i juc`tori de pe pia]a local` a lactatelor. Tudor a de]inut pachetul majoritar de ac]iuni \n cadrul Delaco pân` \n 2010, când gigantul Bongrain Europe a preluat controlul companiei bra[ovene lansate \n 1996 de cei doi tineri bra[oveni. Atât Tudor, cât [i fratele lui au r`mas implica]i \n conducerea distribuitorului de produse lactate Delaco, purtând \n acela[i timp titulatura de ac]ionari minoritari. |n portofoliul Delaco se mai afl` branduri precum Del, Zott, Joya sau Bergader.

Este unul dintre cei mai cunoscu]i antreprenori români, reu[ind s` \[i lase amprenta asupra mediului de business local prin fondarea Flanco. Imediat dup` lansarea Flanco, antreprenorul a intuit, pe baza experien]ei de retail, o nevoie de credite foarte mici, pe o perioad` de pân` la [ase luni, astfel c` a lansat [i compania de consumer finance Credisson. Printre investi]iile antreprenorului se mai num`r` [i primul broker de credite din România, Kiwi Finance, precum [i re]eaua de clinici private Sanador, un business dezvoltat al`turi de so]ia sa, Doris Andronescu. |n urm` cu doi ani, cei doi au investit 40 de milioane de euro \n construc]ia primului spital privat cu servicii medicale complete.

Cu mai bine de dou` decenii \n urm`, Ioan Popa a renun]at la statutul de angajat, \n favoarea antreprenoriatului. Pariul lui s-a dovedit a fi unul profitabil, pentru c` Transavia, liderul pie]ei locale a c`rnii de pas`re, are o cifr` de afaceri de peste 100 de milioane de euro. Anul trecut, fondatorul procesatorului de carne a inaugurat un nou complex avicol la Cristuru Secuiesc, din jude]ul Harghita, investi]ie care a dus la crearea a peste 30 de noi locuri de munc` [i a m`rit capacitatea de produc]ie. |n ultimii 7 ani, Transavia a investit peste 60 de milioane de euro \n tehnologii de ultim` genera]ie pentru siguran]a calit`]ii produselor.

La \nceputul acestui an, Sorin Minea, unul dintre cei mai cunoscu]i antreprenori din pia]a c`rnii, a preluat pachetul majoritar de ac]iuni la compania Angst. El de]ine astfel o cot` de 60% din ac]ionariatul companiei, care are o cifr` de afaceri de peste 41 de milioane de euro. Tot anul acesta Angst a trecut printr-un proces de rebranding. Astfel, 20 de magazine \[i vor schimba numele din Carrefour Express Angst \n Express Angst, \n baza unui contract de franciz` \ncheiat cu francezii de la Carrefour. |n al doilea semestru al anului, produc`torul de mezeluri [i-a extins activitatea cu o nou` linie de produc]ie de mâncare g`tit` [i a anun]at construc]ia unei cl`diri noi \n cadrul fabricii din Buftea.

Este unul dintre afaceri[tii de succes ai Sucevei, care [i-a cl`dit un adev`rat imperiu al \nghe]atei pe plan na]ional prin intermediul companiei Betty Ice, fondat` \n 1994. Succesul produc`torului de \nghe]at` a atras de-a lungul timpului aten]ia investitorilor str`ini. Cu toate acestea, antreprenorul a decis s` refuze ofertele, care, potrivit propriilor declara]ii, erau de ordinul zecilor de milioane de euro, [i s` investeasc` \n retehnologizare [i extindere. Anul trecut, businessul lui Armenean a crescut cu 7-8%, \n linie cu pia]a, pân` la 20 milioane de euro. Omul de afaceri [i-a concentrat eforturile pe extinderea re]elei de gelaterii de diferite dimensiuni \n ]ar`, dep`[ind recent borna 100. Biz

COVER STORY

36 37 38 39 40

CEZAR RAPOTAN

PETRU BERCIU

DAN MINULESCU

MIRCEA TURDEAN

GABRIEL CÎRLIG

Arabesque

BDG Import

Macromex

Farmec

Jolidon

Cel mai mare distribuitor de materiale de construc]ii [i finisaje din România, Arabesque, a continuat planul de investi]ii demarat \n 2008 [i, un an mai târziu, a investit peste 9 milioane de euro \ntr-un centru comercial [i logistic la Baia Mare. Prin aceasta Rapotan a reu[it s` creeze condi]ii moderne de lucru, pentru aproape 200 de angaja]i, precum [i facilit`]i logistice moderne pentru deservirea cu mai mare operativitate a clien]ilor din zon`. Arabesque a mai finalizat un nou centru comercial [i logistic la Pite[ti, dup` o investi]ie de peste 5 milioane de euro. Noua platform` acoper` o suprafa]` total` de aproximativ 34.000 de metri p`tra]i.

Pepe Berciu, a[a cum \l numesc prietenii, se num`r` printre oamenii de afaceri puternic ancora]i \n via]a monden`, pe fondul domeniilor \n care activeaz`: importul [i distribu]ia de alcool prin compania BDG Import, dar [i managerierea cluburilor The Office [i a localului Loft, unde este ac]ionar. Primul contact cu lumea afacerilor a fost \n calitate de importator al berii Corona, aceasta fiind urmat` de brandurile Evian, Martini, Bacardi, Finlandia, Jägermeister, Jack Daniel’s [i altele. Dup` succesul cluburilor The Office [i al restaurantelor Loft, Berciu va investi \ntr-un nou concept de club \n apropierea Poienei Bra[ov, numit The Rock.

Despre Macromex, Dan Minulescu, director general [i fondator al companiei, spune c` ofer` certitudinea succesului. De 20 de ani, una dintre cele mai mari afaceri din domeniul distribu]iei de produse congelate reu[e[te s` \[i men]in` afacerile la un nivel relativ stabil, \n ciuda perioadei dificile economice. |n ultimul an, Dan Minulescu a dus compania \ntr-un alt punct, implementånd proiecte care au \nt`rit Macromex: a fost pornit` produc]ia comercial` la fabrica La Lorraine Romånia, din Cåmpia Turzii, a lansat oficial brandul Edenia (brandul propriu de produse congelate Macromex), a fost dezvoltat conceptul de gelaterii La Strada [i au fost extinse vånz`rile \n afara Romåniei.

Familia Turdean conduce afacerea Farmec de foarte mul]i ani [i o face cu mult` responsabilitate, dar [i cu succes. Mircea Turdean, actualul director general al companiei, a fost numit la conducere \n 2010, \ns` lucreaz` \n Farmec de 19 ani, c`lcåndu-i pe urme tat`lui, care a condus anterior compania. Produc`torul de cosmetice din Cluj-Napoca, cu afaceri de peste 26 de milioane de euro anul trecut, este controlat de Mircea Turdean [i de familia sa. Compania a fost privatizat` \n 2000 prin metoda MEBO, iar primul director general ales de Adunarea General` a Ac]ionarilor a fost Liviu Turdean, tat`l lui Mircea Turdean.

De peste 19 ani, Gabriel C\rlig construie[te cu pa[i m`run]i un brand de lenjerie intim` foarte cunoscut \n Romånia, dar [i \n str`in`tate. Gabriel C\rlig a lansat businessul Jolidon când avea 26 de ani. Afacerea cu costume de baie [i lenjerie intim` a devenit ulterior una dintre pu]inele companii române[ti care s-au extins peste hotare. Jolidon mizeaz` \n acest an pe cre[terea afacerilor la export dup` un avans de 15% \n 2012, odat` cu p`trunderea pe pie]ele din India [i Japonia. Compania a realizat \n 2012 o cifr` de afaceri de circa 96,3 mil. lei (21,5 mil. euro), mai mult cu 6,5% fa]` de anul anterior. Jolidon are \n portofoliu 7 branduri [i peste 2.000 de angaja]i.

Biz

COVER STORY

41 42 43 44 45 IOAN CIOLAN

ORLANDO SZASZ

Ambient

Renania Trade

Compania fondat` de Ioan Ciolan a \mplinit 20 de ani de activitate. Pån` \n 2005, firma a crescut constant prin cå]iva pa[i f`cu]i \nainte pie]ei. |n 1998, \ncepea expansiunea \n afara Sibiului, prin intrarea pe pia]a clujean`, iar \n 2002 era prima firm` care lansa pe pia]a romåneasc` un magazin de tipul do-it-yourself, la Sibiu. Recent, Ambient a deschis un centru comercial \n ora[ul Bor[a din Maramure[, dup` inaugurarea altuia la Sighetu Marma]iei [i a unui depozit de materiale de construc]ii la Satu Mare. |n 2012, compania a realizat o cifr` de afaceri de 150 de milioane de euro, \n cre[tere cu 8,7% fa]` de anul precedent, fiind al treilea juc`tor de pe pia]a de profil. 38

Biz

Antreprenorul din Târgu-Mure[ a dezvoltat al`turi de fratele s`u Roland compania Renania Trade, cel mai mare juc`tor din pia]a echipamentelor pentru protec]ia muncii. |n 2009, Szasz a regândit strategia companiei [i a decis externalizarea produc]iei, iar anul trecut antreprenorul a decis s` renun]e la func]ia de director al companiei \n detrimentul unui manager din mediul corporatist. De atunci, Orlando Szasz s-a concentrat asupra unei noi pasiuni din mediul de business: analizarea [i sprijinirea proiectelor de tip start-up, devenind astfel un business angel. Decizia a venit [i pe fondul dorin]ei de a g`si un echilibru \ntre latura profesional` [i timpul dedicat familiei.

FAMILIA SPANDONIDE HUIDAN

ILIE VONICA

GABRIEL MARIN

Polisano

Omnilogic

Euro Inter Trade Corporation

Este unul dintre cei mai aprecia]i antreprenori români din industria farma, remarcându-se prin diversitatea investi]iilor \n acest domeniu [i prin succesul de care se bucur` re]eaua de spitale private Polisano. Dezvoltarea la nivel na]ional a \nceput odat` cu apari]ia distribu]iei de medicamente, iar Vonica se mândre[te c` a reu[it s` se impun` pe aceast` pia]` la nivel na]ional, de[i a condus afacerea din provincie, spre deosebire de concuren]ii s`i din capital`. Vonica a anun]at anul acesta o investi]ie de 12 milioane de euro \n produc]ia de medicamente folosite \n tratamentul cancerului. De asemenea, investe[te \ntr-un complex din Cisn`die care va cuprinde un teren de golf, hoteluri, spa [i sat de vacan]`.

Gabriel Marin a fondat \n 1992 compania de distribu]ie IT Omnilogic, cu o investi]ie de doar 500 de dolari, [i a reu[it s` se men]in` \n topul distribuitorilor de-a lungul anilor prin parteneriate cu mari companii din industrie precum IBM, Microsoft, HP sau Dell. Planul \ndr`zne] al lui Marin este acela de a transforma Omnilogic \ntr-un juc`tor important \n Europa. |n momentul de fa]`, compania are afaceri \n Croa]ia, Serbia, Muntenegru [i Slovenia, urmând s` \[i deschid` un birou \n Bulgaria \n viitorul apropiat. Pasionat de sport, \n special de baschet, antreprenorul a \nfiin]at Funda]ia Omnilogic, care le ofer` sprijin copiilor talenta]i la sport, dar [i juc`torilor retra[i din activitate [i antrenorilor.

Lavinia Spandonide este una dintre cele mai apreciate femei din mediul de business local. Antreprenoarea a demarat afacerile \n industria auto \n anul 1994, cu o sucursal` Euroservice [i un contract de dealer Daewoo, brand extrem de popular \n România \n a doua jum`tate a anilor ’90. |n 1999, Lavinia Spandonide a fondat Forum Auto, care func]iona ca dealer pentru produc`torul suedez Volvo. De atunci, antreprenoarea este CEO [i pre[edinte al grupului Euro Inter Trade Corporation, controlat de Forum Auto. |n ultimii ani, Spandonide [i-a manifestat inten]ia de a reduce implicarea \n businessurile pe care le controleaz`, renun]ând la o parte din atribu]ii \n favoarea fiilor s`i, Bogdan [i Andrei Huidan.

TOP 50 ANTREPRENORI

46 47 48 49 50 ION STURZA

FAMILIA CRISTESCU

EUGEN BANCIU

MIHAI MIRON

GHEORGHE DOLOFAN

Greenlight Invest

Bega Grup

Farmexpert

Ropharma

Peugeot Trust Motors

|n Romånia este cunoscut ca fost director general adjunct al \ntregului grup Rompetrol, artizanul vånz`rii acestei afaceri c`tre kazahi, [i fost premier al Republicii Moldova. Fondul de investi]ii pe care \l conduce, Greenlight Invest, are resurse proprii \n limita a 100 de milioane de dolari, dar \nc` nu a valorificat to]i ace[ti bani. Greenlight Invest deruleaz` afaceri atåt \n Romånia, cåt [i \n afara ]`rii. |n România are patru proiecte: shopping online (elefant.ro), parc tehnologic \n Cluj (Liberty Center Technological Park) [i un proiect \n domeniul mineritului [i recicl`rii de[eurilor la Baia Mare (Romaltyn). Fondul condus de Sturza a investit câteva milioane de euro [i \n Republica Moldova.

Grupul Bega, controlat de fra]ii Marius [i Emil Cristescu, de]ine 16 societ`]i comerciale din domenii diferite, de la industria minier` la imobiliare, turism sau construc]ia de ma[ini. Compania a inaugurat \n vara acestui an primele dou` cl`diri de birouri din cadrul proiectului Optica Business Park din Timi[oara. Bugetul total al proiectului se ridic` la o valoare de 10 milioane de euro, iar pentru prima faz` fra]ii Cristescu au investit 3,5 milioane de euro. Anul trecut, grupul timi[orean a anun]at construc]ia unui complex comercial de 22 de hectare, proiect \n care fra]ii Cristescu vor investi 50 de milioane de euro.

Este fondatorul Farmexpert, unul dintre cei mai mari distribuitori de medicamente din România. A pus bazele companiei \n 1996, iar zece ani mai târziu vindea pachetul majoritar de ac]iuni (60%) grupului german Anzag pentru 29,2 milioane de euro. Anul trecut, nem]ii au achizi]ionat un alt pachet de 20% de la Banciu, pentru care au pl`tit 35,5 milioane de euro, iar pân` la finele anului este de a[teptat ca Anzag (membru al grupului Alliance Healthcare, cu afaceri de 75 miliarde de dolari) s` achizi]ioneze [i pachetul de 20% de]inut \n continuare de Eugen Banciu.

{i-a construit \ntreaga carier` \n jurul industriei farmaceutice. A pornit de la zero businessul Europharm Bra[ov, pe care l-a vândut \n 2003 gigantului GlaxoSmithKline, iar ulterior a fondat o nou` companie \n aceea[i industrie – Ropharma. |n momentul de fa]`, Miron de]ine o re]ea de peste 120 de farmacii la nivel na]ional, o companie de distribu]ie de medicamente, dar [i un produc`tor de medicamente. Antreprenorul bra[ovean a mai investit aproximativ 10 milioane de euro \ntr-o ferm` de vaci din jude]ul Alba [i \ntr-o unitate de produc]ie a laptelui praf. Recent, [i-a manifestat inten]ia de a r`scump`ra fabrica de medicamente din Bra[ov, pe care britanicii de la GSK au anun]at c` o vor \nchide.

Este proprietarul Peugeot Trust Motors, companie care import` automobilele franceze marca Peugeot. De asemenea, controleaz` dealerul auto Eurial Invest. De[i pia]a auto e \ntr-un declin vizibil de peste cinci ani, omul de afaceri din jude]ul Arge[ continu` s` \[i extind` businessul. La finele lui 2012, omul de afaceri a preluat importurile brandului Citroën, pe fondul reorganiz`rii activit`]ii acestora \n România. |n momentul de fa]`, Dolofan import` automobilele produse sub brandul francez prin compania Trust Motors. Al`turi de Michael Schmidt [i Ion }iriac, Gheorghe Dolofan este v`zut drept unul dintre cei mai inspira]i antreprenori din domeniul auto pe plan local. Biz

INTERVIU

ARMELE SUPRAVIE}UIRII |N TELEVIZIUNE

Num`rul de abona]i care au acces la Discovery Channel \n regiunea CEEMEA a crescut spectaculos de la 10 milioane \n 2010 la 47 de milioane \n 2013. Este o cre[tere care arat` poten]ialul regiunii \n care România este cea mai important` pia]` din Europa de Sud-Est. DE LOREDANA S~NDULESCU

Discovery a inventat \n urm` cu mul]i ani un nou gen de televiziune: programele pe teme de supravie]uire. |n timp, modelul a evoluat, a fost \mbun`t`]it [i se bucur` \n prezent de un succes extraordinar gra]ie personajelor alese, locurilor ie[ite din comun, montajelor originale [i tehnicilor de filmare la care Discovery a apelat \naintea oric`rui alt canal de documentare din industrie. Despre cea mai longeviv` serie de supravie]uire difuzat` vreodat` pe Discovery Channel, “Tehnici esen]iale de supravie]uire, cu Bear Grylls”, dar [i despre performan]ele companiei \n regiune, portofoliul de programe [i viitorul televiziunii am discutat cu Paul Welling, Senior Vice President, Head of Channels, Discovery Networks CEEMEA, responsabil de dezvoltarea strategic` [i cre[terea brandurilor Discovery \n Rusia, Ucraina, Polonia, România, Europa Central` [i de Est [i Europa de Sud-Est, Africa, Turcia [i Orientul Mijlociu.

Care a fost evolu]ia portofoliului de canale Discovery Channel \n regiunea CEEMEA \n ultimii doi ani? Dac` analiz`m cre[terea pe care am \nregistrat-o \n regiunea Europa Central` [i de Est, Orientul Mijlociu [i Africa (CEEMEA) din perspectiva canalelor, \mi vine \n minte un singur exemplu care spune totul: num`rul de abona]i care au acces la Discovery Channel \n regiunea CEEMEA a crescut de la 10 milioane \n 40

Biz

2010 la 47 de milioane \n 2013. Este un lucru uimitor, care demonstreaz` dimensiunile reale [i ritmul de cre[tere \n aceast` regiune. Desigur, noi c`ut`m permanent s` facem mai multe [i s` fim prezen]i acolo unde publicul ne dore[te. Pe anumite pie]e, ca de exemplu \n Orientul Mijlociu, am achizi]ionat canale libere la retransmisie, \n alte pie]e am lansat noi feed-uri dedicate, \n timp ce \n alte ]`ri am decis s` lans`m mai multe

canale HD. Toate acestea nu fac decât s` demonstreze c` analiz`m fiecare pia]` separat [i g`sim solu]ii de dezvoltare dedicate pentru fiecare ]ar` \n parte. Dac` vorbim despre HD, de exemplu, \n România tocmai am lansat anul acesta un nou canal, Discovery Turbo Xtra HD, disponibil acum pe Orange TV, fiindc` am v`zut o ni[` care nu era acoperit` [i am constatat c` exist` un interes din ce \n ce mai crescut pentru con]inut [i servicii de calitate.

Ce rol joac` pia]a româneasc` \n contextul businessului Discovery Networks CEEMEA? România este cea mai important` pia]` din Europa de Sud-Est [i una dintre cele mai importante din regiunea CEEMEA. Echipa noastr` de la Bucure[ti supervizeaz` opera]iunile noastre de pe alte 9 pie]e, printre care Bulgaria, Serbia [i Croa]ia. Cred c` suntem singura companie media interna]ional` din regiune care are o echip` atât de mare pe aceast` pia]` [i \[i coordoneaz` opera]iunile pentru \ntreaga regiune din Bucure[ti. Decizia de a face acest lucru \i apar]ine lui Kasia Kieli, President & Managing Director CEEMEA, [i, printre altele, a fost bazat` pe faptul c` aici avem

MEDIA o echip` foarte capabil`, condus` de Vlad Tudosie, Country Manager.

Care sunt principalele tendin]e \n ceea ce prive[te vizionarea programelor de televiziune \n România? |n România, la fel ca \n alte ]`ri din regiune, oamenii se uit` la televizor mai mult decât oricând. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale studiului “TV Everywhere” pe care l-am realizat anul acesta \n zece ]`ri din Europa Central` [i de Est, inclusiv \n România, despre noi obiceiuri de vizionare ale telespectatorilor \n era digital`. Modul tradi]ional de vizionare este \mbog`]it prin noi comportamente ale publicului. Potrivit studiului, publicul, \n frunte cu tinerii [i cei care adopt` primii noile tendin]e, este din ce \n ce mai interesat

PAUL WELLING, Senior Vice-President, Head of Channels, Discovery Networks CEEMEA

de noi servicii TV care completeaz` comportamentele de vizionare existente. Oamenii vor s` poat` viziona programe TV oricând [i oriunde. Noi am identificat acest comportament pe care l-am denumit “Multi-screen living”. De[i alt`dat` era o activitate de ni[`, adresat` pasiona]ilor \n tehnologie, vizionarea programelor TV online, pe tablete sau pe alte dispozitive devine un comportament tot mai r`spândit, iar telespectatorii navigheaz` pe internet \n timp ce urm`resc programe TV. De pild`, 64% dintre responden]ii români au urm`rit cel pu]in o dat` un program TV online, \n timp ce \n Ungaria procentul este mai mic de jum`tate (27%). Un criteriu foarte important \n definirea unui alt tip de comportament care este din ce \n ce mai r`spândit este ideea de a folosi timpul la

maximum – iar vizionarea de programe TV nu face excep]ie. |n timp ce majoritatea telespectatorilor continu` s` se uite la televizor dup` programul publicat de ghidurile TV, exist` o tendin]` de cre[tere a cererii de a viziona con]inut TV \n afara programului, atunci când \]i convine, \n cel mai potrivit moment \n func]ie de stilul t`u de via]`. Comparând timpul petrecut de oameni \n fa]a televizorului, studiile recente arat` c` românii se situeaz` pe primul loc \n Europa, petrecând zilnic aproximativ 6 ore \n fa]a televizorului, \n timp ce grecii [i spaniolii peste 4 ore. O alt` schimbare cultural` major` se refer` la explozia re]elelor de socializare [i nevoia din ce \n ce mai mare de interac]iune. Ca urmare, recomand`rile exper]ilor sau “peer-to-peer”, capitalul social [i cultural au devenit elemente esen]iale pentru noua genera]ie. |n concluzie, industria TV trece printr-o perioad` extraordinar`, iar telespectatorii se bucur` de o libertate tot mai mare, interac]ionând cu con]inutul TV prin intermediul diverselor dispozitive [i al re]elelor de socializare.

Care este profilul telespectatorului român de Discovery Channel \n compara]ie cu cel al telespectatorului din alte ]`ri? John Hendricks a lansat Discovery Channel \n 1985, propunându-[i s` satisfac` curiozitatea telespectatorilor [i s` le schimbe via]a, oferindu-le con]inut de nonfic]iune de cea mai bun` calitate. |n ciuda faptului c` pie]ele pe care suntem prezen]i sunt atât de diverse, filosofia [i modul de abordare al Discovery Channel sunt similare pretutindeni. Mai mult, publicul ]int` al canalului nostru este aproape acela[i peste tot: b`rba]i tineri cu vârsta \ntre 25 [i 49 de ani, cu educa]ie superioar`, care locuiesc \n mediul urban. Acesta este publicul ]int`, \ns` asta nu \nseamn` c` femeile nu se bucur` la fel de mult s` urm`reasc` Discovery Channel. De fapt, publicul nostru este definit mai degrab` de caracteristici psihografice decât demografice. Prin urmare, a[ spune c` telespectatorul Discovery Channel este o persoan` curioas` s` afle mai multe despre lume, dornic` s` \[i l`rgeasc` orizontul de cunoa[tere, care are hobby-uri interesante [i este genul de prieten la Biz

INTERVIU

CINE ESTE BEAR GRYLLS? Bear Grylls este unul dintre cei mai cunoscu]i exper]i \n tehnici de supravie]uire [i aventuri \n aer liber. Traseul lui spectaculos a \nceput \n Marea Britanie, pe Insula Wight, unde tat`l s`u l-a \nv`]at s` fac` escalad` [i s` navigheze. Instruit de la o vârst` fraged` \n domeniul artelor mar]iale, Bear a fost timp de trei ani membru al trupelor speciale britanice, activând \n SAS 21, unde [i-a perfec]ionat multe dintre tehnicile pe care fanii de pe tot globul le admir` acum \n lupta lui cu for]ele naturii. Dup` o s`ritur` cu para[uta \n Africa, [i-a fracturat coloana vertebral` \n trei locuri, iar accidentul l-a obligat s` r`mân` mai multe luni internat pentru recuperare \n diverse spitale militare, \ns` ulterior Bear a devenit unul dintre cei mai tineri alpini[ti care au cucerit vreodat` Everestul, reu[ind aceast` performan]` la vârsta de numai 23 de ani. Bear a ap`rut \n programele Discovery Channel nominalizate la Premiile Emmy “Tehnici esen]iale de supravie]uire” [i “Born Survivor”, devenit unul dintre cele mai vizionate programe de pe glob, cu peste 1,2 miliarde de telespectatori la nivel mondial. |n afara aventurilor lui de pe ecran, Bear a condus expedi]ii care au stabilit noi recorduri, ajungând din Antarctica pân` \n zona arctic` [i contribuind astfel la strângerea a peste 2,5 milioane de dolari, destina]i unor eforturi caritabile pentru copiii din \ntreaga lume. |n semn de recunoa[tere pentru experien]a acumulat` [i serviciile aduse, Bear a devenit cel mai tân`r Chief Scout (Cerceta[-[ef) al asocia]iei care num`r` peste 28 de milioane de cerceta[i la nivel mondial. |n plus, a primit func]ia onorific` de Locotenent-Comandor \n Marina Regal` a Marii Britanii [i a scris 10 c`r]i, printre care [i bestseller-ul “Mud Sweat & Tears” (Noroi, sudoare [i lacrimi). Programul “Bear Grylls: Evadare din infern” dezv`luie pove[tile inimaginabile ale unor oameni obi[nui]i, surprin[i \n situa]ii cumplite, descrise prin imagini de arhiv` incredibile [i interviuri directe cu ace[ti supravie]uitori. Bear \nfrunt` el \nsu[i acelea[i pericole [i scenarii, luptând cu condi]iile ostile ca s` demonstreze de ce au avut nevoie acei oameni pentru a se \ntoarce cu bine \n lumea civilizat`.

care apelezi ca s` afli mai multe despre un anumit subiect.

Ce rol joac` \n cadrul Discovery Networks con]inutul produs la nivel local? Discovery este o companie interna]ional`, cu programe interna]ionale, adaptate la nevoile telespectatorilor din fiecare ]ar`. Prima \ntrebare pe care ne-o punem atunci când ne gândim ce s` includem \n grila de programe este dac` un anumit program este interesant pentru telespectatorii no[tri, iar a doua este dac` programul reflect` brandul Discovery. A produce con]inut la nivel local este una dintre modalit`]ile prin care le ar`t`m oamenilor implicarea noastr`, c` \i ascult`m [i c` le respect`m dorin]ele. |n România, avem o rela]ie foarte apropiat` cu telespectatorii no[tri, motiv pentru care am \ncercat \ntotdeauna ca programele realizate la nivel local s` fie relevante pentru ei. De pild`, vedete 42

Biz

cunoscute \n \ntreaga lume, precum Bear Grylls, au venit \n România [i au filmat episoade din programe celebre, precum “Tehnici esen]iale de supravie]uire”. Anul acesta, Ed Stafford, unul dintre noii no[tri exper]i \n supravie]uire, a filmat un episod dintr-o emisiune care va fi difuzat` pe Discovery Channel anul viitor. Un alt program pe care l-am filmat \n România a fost seria “Poli]i[ti de elit`”, despre for]ele de poli]ie din România, Rusia [i Polonia, difuzat pe Discovery Channel \n peste 100 de ]`ri.

Cum ]ine pasul Discovery Networks cu nout`]ile din domeniul tehnologic? Discovery este compania media num`rul 1 \n lume \n produc]ia de programe documentare, iar unul dintre principalii factori care ne-au ajutat s` ne men]inem aceast` pozi]ie este faptul c` \ntotdeauna am inovat la capitolul tehnologie. Noi am fost prima companie media care a lansat un canal HD, cu mul]i ani \n urm`. Ulterior, a

ap`rut tehnologia 3D, iar noi am fost \nc` o dat` pionieri [i am lansat un canal \n colaborare cu Sony [i iMax, \n SUA. Cât despre progresele impuse de tehnologiile actuale, s` ne gândim de exemplu la VOD. Cu un an \n urm`, aveam 12 operatori \n EMEA care preluau programe VOD de la noi, iar ast`zi avem peste 30 [i estim`m c` pân` la finalul lui 2013 vom avea peste 60 de asemenea operatori. Colabor`m \ndeaproape cu partenerii de distribu]ie ca s` ne asigur`m c` toate canalele noastre sunt acolo unde le doresc telespectatorii, oricând le doresc. Mai mult, am v`zut poten]ialul re]elelor de socializare când \nc` erau la \nceput [i le folosim intens pentru a completa experien]a de vizionare a telespectatorilor no[tri. |n special \n România paginile de Facebook ale Discovery Channel, TLC [i Animal Planet se bucur` de un succes uria[, adunând peste un milion de fani. |n prezent, Discovery Channel este canalul interna]ional din România cu cel mai mare num`r de fani pe Facebook.

MEDIA Cum v` imagina]i viitorul televiziunii, ]inând cont de amploarea tot mai mare pe care o au sursele online de con]inut video? Exist` o vorb` la noi: dac` nu-]i plac schimb`rile, nu numai c` ai gre[it compania, ci ai gre[it [i industria! Nu putem nega faptul c` industria TV trece prin cea mai dinamic` perioad` de la apari]ia sa. Progresele tehnologice cresc num`rul de op]iuni disponibile pentru telespectatori, iar experien]a de vizionare \n sine se deruleaz` \ntr-un ritm pe care nu l-am mai tr`it niciodat` pân` acum. Conform studiului “TV Everywhere”, am identificat un trend tot mai puternic c`tre vizionarea online de con]inut TV live, folosind servicii de tip catch-up, vizionând programe TV pe un al doilea ecran [i interac]ionând cu con]inutul TV [i prietenii prin intermediul re]elelor de socializare. Peste dou` treimi (68%) dintre cei chestiona]i caut` informa]ii pe internet despre programele TV \n timp ce le urm`resc, iar 58% caut` informa]ii despre canalul pe care \l urm`resc. Peste jum`tate (52%) navigheaz` pe bloguri sau citesc review-uri, c`utând informa]ii despre programul pe care \l vizioneaz`. Peste o treime (34%) interac]ioneaz` prin intermediul Facebook, Twitter, bloguri sau forumuri [i “discut` despre programul pe care \l urm`resc online”. Este destul de dificil s` anticipez ce se va \ntâmpla, ce noi tehnologii vor ap`rea [i ce impact vor avea asupra consumatorilor. Cu toate acestea, exist` un element \n toat` ecua]ia asta care nu se va schimba cu siguran]`, [i anume nevoia consumatorilor pentru con]inut de calitate. {i, din fericire, cu asta ne ocup`m noi [i o facem foarte bine.

Câte programe pe teme de supravie]uire are Discovery \n portofoliu? Exact câte trebuie. Programele pe teme de supravie]uire sunt difuzate \n principal pe Discovery Channel, plus alte câteva pe Discovery World. Avem \n jur de 6 asemenea programe luna aceasta pe Discovery Channel, incluzând “Bear Grylls: Evadare din infern”, “Bear Grylls: Scap` cu via]`!”, “Supravie]uire extrem` cu Ed Stafford” sau “2 nebuni pe 4 ro]i”. Fiecare vine cu o alt` perspectiv` [i abordeaz` ideea de supravie]uire dintr-un punct de vedere total diferit.

Cum a evoluat de-a lungul timpului conceptul acestor programe? Noi am inventat acest gen \n urm` cu mul]i ani, \ns` de atunci a tot evoluat. L-am \mbun`t`]it [i l-am extins fiindc` supravie]uirea este un subiect care merge foarte bine la genul nostru de public. De pild`, cea mai longeviv` [i mai vestit` serie de supravie]uire difuzat` vreodat` pe Discovery Channel este “Tehnici esen]iale de supravie]uire, cu Bear Grylls”. Conceptul e simplu: un expert \n tehnici de supravie]uire este dus \n medii ostile de pe \ntreaga planet`, demonstrând cum \[i poate croi drum \napoi spre civiliza]ie. Poate crede]i c` este singura modalitate de a aborda un program pe teme de supravie]uire, \ns` de-a lungul anilor am descoperit numeroase modalit`]i inventive de a discuta despre acest subiect. “Un b`rbat [i o femeie \n s`lb`ticie” este un program \n care un soldat [i so]ia lui \ncearc` s` supravie]uiasc` \mpreun` \ntr-un asemenea mediu, \ncercând \n acela[i timp s` p`streze o rela]ie de cuplu bun`. “Supravie]uire extrem` cu Ed Stafford” aduce un format complet diferit, \n care personajul principal r`mâne absolut singur pe o insul` pustie, neavând la el nimic altceva \n afar` de camera de filmat. “2 nebuni pe 4 ro]i” este o combina]ie de genuri – “supravie]uire” [i “turbo” – \n care dou` personaje diferite \ncearc` s` lucreze \n echip` [i s` se \ntoarc` \n lumea civilizat` cu ma[ina lor.

Cum v` explica]i succesul acestor programe de-a lungul timpului? Cred c` supravie]uirea \n sine nu s-ar fi bucurat de un succes atât de mare dac` nu am fi avut personaje interesante, loca]ii uimitoare, un montaj original [i tehnici de filmare la care Discovery a apelat \naintea oric`rui alt canal de documentare din industrie. Gândi]i-v` pu]in - Discovery a fost primul canal de documentare care a ie[it din “sala de clas`” [i s-a aventurat \n s`lb`ticie. A fost primul canal care nu s-a mul]umit doar s` discute despre tehnici de supravie]uire \n s`lb`ticie, ci le-a [i demonstrat efectiv, folosind imagini palpitante. O alt` inova]ie a fost faptul c` am apelat la oameni adev`ra]i, personaje ca Bear Grylls, exper]i \n supravie]uire, oameni cu preg`tire militar`, care [tiau foarte

bine ce \nseamn` tehnicile de supravie]uire [i nu se temeau s` se “murd`reasc`” \n fa]a camerei de filmat. |n concluzie, succesul acestui gen se bazeaz` pe mai multe elemente, \ns` mai presus de orice cred c` se bazeaz` pe acela[i lucru care face din Discovery un canal cu adev`rat extraordinar: combina]ia de informa]ie [i divertisment.

Care sunt cele mai noi programe pe canalele Discovery din grila de toamn`-iarn`? Bear Grylls revine la Discovery – cu dou` emisiuni noi. Prima, care a \nceput \n octombrie, se nume[te “Bear Grylls: Evadare din infern”. |n ea, Bear recreeaz` [i discut` cazuri reale de oameni care au supravie]uit \n condi]ii speciale – pentru a afla cum a fost posibil acest lucru [i ce putem \nv`]a noi, spectatorii, din el. |n noiembrie, avem “Bear Grylls: Scap` cu via]`!”, un concurs de supravie]uire, \n care Bear este gazda [i punctul central al aventurii. Tot un program despre supravie]uire, din alt` perspectiv`, este cel g`zduit de Ed Stafford, primul om care a str`b`tut pe jos lungimea fluviului Amazon. De data asta, Ed \[i propune o nou` provocare: s` supravie]uiasc` dezbr`cat [i absolut singur pe o insul` pustie din Fiji timp de 60 de zile. Prietenii no[tri Gary [i Bill revin cu un nou sezon din “2 nebuni pe 4 ro]i”. Pentru amatorii de cifre, \n medie vom avea câte 10 programe noi \n fiecare lun` a acestei toamne, acoperind genuri diferite, de la supravie]uire pân` la [tiin]` [i de la magie pân` la inginerie. Pe TLC continu`m s` difuz`m programele care [i-au câ[tigat deja simpatia publicului de la noi, de la “Honey Boo Boo” la “Probleme stânjenitoare”. Dar cea mai important` veste a acestei toamne este c` vom difuza \n exclusivitate trei emisiuni ale lui Oprah Winfrey. |ncepând din octombrie, telespectatorii pot urm`ri interviuri cu vedete de la Hollywood, precum Jay-Z, Beyoncé, Jane Fonda, sau cu oameni care au influen]at cumva evolu]ia omenirii, precum dr. Condoleezza Rice sau Steven Spielberg, \n cadrul emisiunilor “|n dialog cu Oprah” [i “Oprah: Master Class”. Din noiembrie, amatorii de discu]ii despre spiritualitate [i \mplinire personal` au ocazia s` o vad` pe Oprah \n programul “O emisiune pentru suflet”. Biz Biz

INTERVIU

Curierat \n timp real Dac` în 2008 clien]ii nu se uitau la costuri, acum fiecare din ei dore[te servicii premium, dar la pre]uri cât mai apropiate de curieratul clasic. Lucian Baltaru, General Performance Manager la Sameday Courier, a g`sit solu]ii de intraprenoriat pentru mul]umirea angaja]ilor [i de livrare în aceea[i zi pentru mul]umirea clien]ilor. Despre experien]a [i businessul Sameday, în rândurile de mai jos. DE OANA GRECEA Care este experien]a dumneavoastr` înainte de Sameday? |nainte de a intra ca ac]ionar [i director executiv în Sameday Courier în anul 2007, am lucrat pentru o scurt` perioad` de timp într-o alt` companie de curierat, ALO Curier. Acolo l-am întâlnit pe Octavian B`descu, fostul meu partener în Sameday Courier. El era directorul general al companiei [i ac]ionar minoritar, iar eu lucram în vânz`ri. La prima noastr` întâlnire eram înc` student, iar Octavian m-a întrebat unde m` v`d peste 5 ani. I-am r`spuns c` fie în locul lui, fie antreprenor într-o companie concurent`. Lui i-a pl`cut determinarea mea [i de atunci am colaborat foarte bine împreun`. |ns` primul job [i, în acela[i timp, prima încercare antreprenorial` le-am avut la sfâr[itul clasei a XII-a, în Bac`u, ora[ul meu natal. Cu un Matiz cump`rat cu greu am f`cut taximetrie în vacan]a de var`. Când am plecat la Facultate la Bucure[ti (am absolvit ASE-ul, Facultatea de Management), am angajat doi [oferi pe ma[in`, iar în urm`torii doi - trei ani am ajuns s` de]in 6 - 7 ma[ini care f`ceau taximetrie la Bac`u. Când businessul nu a mai mers, pentru c` repara]iile ma[inilor m` costau mai mult decât încasam, le-am vândut [i am decis s` o iau de la zero. Atunci m-am angajat la ALO Curier.

Cât de tare a]i crezut în acest domeniu al curieratului [i ce ]inte v-a]i fixat pentru companie începând din 2007 [i pân` acum? Am crezut foarte mult în pia]a de curierat [i mai ales în ni[a pe care ne-am ales-o, livr`ri în aceea[i zi. Ne-am propus s` cre[tem în fiecare an [i a[a s-a întâmplat. 44

Biz

Pentru anul acesta, de exemplu, estim`m o cre[tere a cifrei de afaceri cu peste 20% fa]` de valoarea înregistrat` anul trecut. Este adev`rat c` ritmul de cre[tere din anii de criz` a fost mai mic decât cel estimat în 2007. |ncepând cu anul 2009, pia]a de curierat a sc`zut, dup` care a stagnat, iar acum se v`d primele semne de cre[tere. |n 2012 am f`cut rebrandingul companiei, ne-am repozi]ionat [i am investit în tehnologie. Una dintre îmbun`t`]irile majore este confirmarea de primire în timp real, care a necesitat o investi]ie important` realizat` din fonduri europene [i fonduri proprii. Nu am îndatorat compania pentru a face investi]ii, ne-am dezvoltat doar reinvestind profitul ob]inut, [i nu vom apela la credite bancare nici în perioada urm`toare, când avem în plan s` continu`m investi]iile în tehnologie. Acum muncim mai mult decât înainte de 2009 - 2010, avem volume mai mari, cu rate de profit ceva mai mici, deci presiunea pe costuri exist` [i va continua. Vor avea de câ[tigat acei juc`tori care vor g`si solu]ii de optimizare a costurilor prin solu]ii informatice [i productivitate sporit` a curierilor. Pe ni[a noastr`, de exemplu, dac` în 2008 clien]ii nu se uitau foarte mult la costuri, ci la faptul c` le rezolvam o problem`, acum se observ` o dorin]` a pie]ei pentru servicii premium, dar la pre]uri cât mai apropiate de curieratul clasic.

Urm`ri]i o cot` de pia]` anume sau prefera]i s` fi]i cei mai buni pe un serviciu de ni[`? Ne intereseaz` mai pu]in ce cot` avem pe pia]a de curierat, noi urm`rim în primul

rând s` fim cei mai buni pe ni[a noastr`: livr`ri în aceea[i zi, precum [i pe segmentul de tailor-made în anumite industrii (medical, farmaceutic, bancar, online). Estim`m c` în Bucure[ti pe ni[a de livr`ri în aceea[i zi avem o cot` de pia]` majoritar`. Anul trecut, compania a avut o cifr` de afaceri de 5 milioane de lei, iar pentru 2013 estim`m o cre[tere cu peste 20%. Clientul nostru este o companie mare, cu o nevoie de curierat extrem de specific` [i atipic` fa]` de ce ofer` curieratul clasic. |n prezent avem 25 de angaja]i permanen]i în headquarter. Fiecare ora[ din ]ar` este organizat într-o entitate juridic` care presteaz` servicii în principal pentru noi, dar [i pentru al]i clien]i locali mici, iar to]i curierii sunt pl`ti]i pe cost variabil [i nu au o limit` minim` sau maxim` de încasare. Cu cât î[i fac treaba mai bine [i proceseaz` un volum mai mare de colete livrate, cu atât le cresc veniturile.

Ce strategii a adoptat compania dup` începerea crizei? Câte/ care au avut rezultate [i câte/care nu? O prim` m`sur` a fost reducerea costurilor, eliminându-le pe cele care nu erau neap`rat necesare. |n acela[i timp, am reevaluat [i am g`sit solu]ii de optimizare [i eficientizare. Astfel c`, odat` cu criza, Sameday Courier [i-a schimbat abordarea: ne-am propus s` men]inem standardele de calitate, dar s` eficientiz`m fiecare serviciu în parte, fiecare opera]iune. E simplu s` oferi calitate cu costuri nelimitate, dar e foarte greu s` o faci într-un mod eficient. Am început cu simple schimb`ri de titulaturi ale func]iilor (directorul

SERVICII

opera]ional este acum quality and efficiency manager) [i am ajuns pân` la externalizarea tuturor activit`]ilor c`tre costuri variabile (imprimantele nu sunt ale noastre, de exemplu). Strategia costurilor variabile a început s` fie implementat` la nivel na]ional din 2008 - 2009, ajungându-se acum ca fiecare dintre cei 60 de coordonatori din companie (un coordonator are în subordine un ora[) s` fie un intraprenor. Are propriul business, se dezvolt` în plan local, unde are câ]iva clien]i pentru care livrez` constant, iar Sameday Courier este cel mai mare client al acestuia [i, mai ales, este cel care îi ofer` permanent acces la know how [i la tehnologie modern`.

Care este logistica de care dispune]i? Face]i livrarea în aceea[i zi [i în zone rurale? Avem o re]ea na]ional` extins` în 60 de ora[e de provincie, iar curierii pot ajunge în aceea[i zi inclusiv în zone rurale, oriunde în ]ar`. De asemenea, livr`m în aceea[i zi oriunde în Europa. Utiliz`m o flot` de autoturisme, scutere [i biciclete cu o structur` flexibil` [i cost variabil, astfel c` în momentul în care apare necesitatea supliment`rii for]ei de livrare, a[a cum se întâmpl` în lunile de vârf (martie, aprilie, noiembrie [i decembrie), luni în care aproape ne dubl`m num`rul curierilor în Bucure[ti, supliment`m [i num`rul ma[inilor subcontractate. Avantajul unui astfel de sis-

tem este posibilitatea de fi extrem de flexibili într-o activitate de curierat cu un volum fluctuant pe parcursul unui an [i de a cre[te sau restrânge capacitatea de livrare foarte repede [i f`r` costuri adi]ionale asociate.

Cum vede]i pia]a de curierat din România [i unde crede]i c` se afl` Sameday pe aceast` pia]`? Pia]a de curierat din România cunoa[te o u[oar` revenire, continu` îns` erodarea profitabilit`]ilor. Anul acesta, pia]a ar putea ajunge la aproximativ 250 de milioane de euro, valoare similar` cu nivelul din 2008. Din punctul de vedere al volumelor, pia]a a crescut în acest interval, cu prec`dere datorit` extinderii comer]ului online. Datorit` liberaliz`rii serviciilor po[tale, operatorii priva]i au acces la o nou` pia]` de câteva zeci de milioane de euro. Presiunea pe pre], care a caracterizat pia]a în ultimii ani, se va men]ine [i va duce la o cerere mai mare pentru servicii low cost. De asemenea, “comprimarea timpului” [i comer]ul online creeaz` necesit`]i din ce în ce mai mari pentru a livra în aceea[i zi, “acum” dac` se poate, îns` la un pre] de “mainstream”. Astfel, produsele care se vor adresa acestor nevoi, de a livra “same day” la pre] de “overnight” [i de a livra ceea ce nu este urgent sau vital la cel mai mic pre] posibil, vor evolua bine.

Ce nout`]i preg`ti]i în viitor clien]ilor?

LUCIAN BALTARU, General Performance Manager la Sameday Courier

Un serviciu nou, pe care îl vom implementa în urm`toarele s`pt`mâni, este livrarea programat`. Este un pariu destul de curajos pentru c`, din punct de vedere opera]ional, nu este u[or de sus]inut. Dar am g`sit câteva modalit`]i prin care s` sus]inem livrarea programat` la anumite intervale prestabilite de noi. Astfel, începând cu luna noiembrie, pentru anumite magazine online partenere, clientul final va putea alege un interval orar în care s` i se livreze coletul (acesta sunt: 8-11, 11-14, 14-18, 18-21). Pentru destinatar, beneficiul este o predictibilitate a programului din ziua livr`rii coletului comandat. El nu mai trebuie s` a[tepte toat` ziua curierul, ci [tie sigur care este intervalul de timp în care acesta va ajunge. Biz Biz

Fotografii: Biz

GENERA}IA

YOUTUBE

Li se spune vloggeri, cu V. Nu trebuie confunda]i cu bloggerii cu B. De[i sunt “specii” \nrudite, lucreaz` cu instrumente u[or diferite. Arma lor este clipul video, iar arena \n care evolueaz` este YouTube. {i da, sunt români. DE GABRIEL BÂRLIG~ 46

Biz

INTERNET

Aduna]i \ntr-o camer` ce pare ne\nc`p`toare, \n jur de 20 de tineri discut`, râd [i completeaz` formulare misterioase. Afar`, \ntr-o sal` mare pres`rat` cu birouri la care se lucreaz`, o echip` de filmare \ncearc` s` fac` lini[te pentru a putea face \nregistr`ri. Nu e u[or, având \n vedere c` pe u[` tot intr` sau ies oameni, iar cei de la birouri se vede c` au de munc`. “Despre ce vorbe[ti pe vlog?”, vine \ntrebarea din spatele camerei de filmare. |n fa]a acesteia se afl` un licean care r`spunde dezinvolt: “Despre ce am chef”. Aceast` scen` s-a desf`[urat recent \n birourile Google din Bucure[ti, iar \n fa]a camerei de luat vederi se aflau oameni foarte obi[nui]i cu aceasta: cei mai urm`ri]i videobloggeri din România. Este una dintre ini]iativele gigantului internetului de a promova pe pia]a local` cel mai popular canal de video sharing din lume, YouTube, care a dep`[it un miliard de utilizatori pe plan global. Dar nu e vorba neap`rat despre atragerea de consumatori de clipuri video, ci despre cre[terea num`rului de creatori de con]inut relevant local. Videobloggerii, sau vloggerii, cum li se spune pe scurt, sunt un motor important al YouTube. De ce? Fiindc` ei reprezint` magnetul ce atrage utilizatori care nu doar vizioneaz` clipuri, ci [i interac]ioneaz`, las` comentarii, particip` la conversa]ie.

ADOLESCEN}II {I MONETIZAREA |n aprilie 2013, Google a lansat oficial YouTube.ro, ]inta fiind atragerea advertiserilor, dar [i r`spl`tirea creatorilor de con]inut. Primul val au fost compozitorii români reprezenta]i de UCMR-ADA, organiza]ie care a semnat un acord cu YouTube astfel \ncât ace[tia s` poat` fi pl`ti]i pentru con]inutul difuzat pe site-ul de video sharing. “Marile case de discuri primesc de ani de zile bani de la YouTube [i chiar [i independen]ii ca noi primesc bani de ceva vreme. Dar monetizarea o realiz`m doar pentru vizualiz`rile din strìn`tate. |n România nu se putea ajunge la monetizare din cauza lipsei unui acord \ntre Google [i organiza]ia autorilor UCMR-ADA”, explica atunci BIANCA ADAM Dan Popi, Managing Director Canal YouTube: tequila1428 la Cat Music. Abona]i: 180.320 La fel ca [i casele de discuri Vizion`ri: 13.120.413 Debut: ianuarie 2012 autohtone, vloggerii români interesa]i de monetizare au apelat pân` acum la re]ele din strìn`tate. “Lucrez cu o re]ea din L.A. ca s` monetizez pe YouTube. A[ \ncerca [i cu YouTube România, dar deocamdat` n-am avut surprize cu cei din SUA”, spune Bianca Adam, care a devenit celebr` pe YouTube ca Tequila. Bianca are doar 16 ani, dar când vine vorba despre ceea ce face online vorbe[te “ca un om mare” [i se vede f`când asta pe termen lung: “Clar merit`. O s` investesc de acum oricât e nevoie numai \n a[a ceva. Cu siguran]` voi face tot asta. Singurul lucru de care mi-e fric` este s` nu se sature internetul de mine, c` eu de el nu am cum s` m` satur”. Deocamdat`, internetul nu pare s` se fi s`turat de tequila1428 - acesta e numele canalului de YouTube al Biancì, care are aproape 180.000 de abona]i (da, sunt patru zerouri dup` acel 8) [i pentru care 100.000 de vizualiz`ri pe clip reprezint` un lucru absolut normal. |n acest moment, cel mai popular clip al ei are aproape 455.000 de vizualiz`ri [i nu mai pu]in de 24 dintre

upload-urile sale au peste 200.000 de vizualiz`ri fiecare. Tequila a avut o ascensiune de-a dreptul fulminant`, având \n vedere c` a ap`rut pe YouTube \n februarie 2012. “La primul clip, am filmat toat` ziua, pân` la 11 noaptea, am editat [i l-am postat. Pân` la 1 noaptea am stat, ca s` v`d cum merge. Nu intrau prea mul]i, dar a doua zi diminea]` a fost o explozie de vizualiz`ri, like-uri, toat` lumea \mi cerea mai multe [i atunci am continuat”, spune Bianca Adam, care locuie[te \n Craiova. Azi nu trece o zi \n care s` ias` pe strad` f`r` s` fie recunoscut`. Dar s-a obi[nuit cu celebritatea, atât offline, cât [i online: “Prima dat` când am atins 100.000 de vizualiz`ri m` sim]eam ciudat, voiam s`-i r`spl`tesc cumva, s` fac exact ce vor ei. Acum m-am obi[nuit [i a[tept din prima suta de mii, cam \ntr-o s`pt`mân`”. Un pic mai mare ca vârst` este Mihai Zmenta, care a \nceput prin a face blogging la 15 ani, \n 2008, dar dup` patru ani a renun]at la scris [i a luat decizia s` fac` videoblogging. “Voiam s` zic ceva [i mi s-a p`rut mai simplu s` fac vlog. E mai u[or pentru utilizator s` vad` [i s` aud` (sau doar s` aud`). Ce spun eu \ntr-un clip ar veni vreo 10.000 de cuvinte \ntr-un articol”, spune Mihai, al c`rui canal de YouTube, care-i poart` numele, a dep`[it 190.000 de abona]i. Dup` aproape doi ani de YouTube a \nceput s` [i câ[tige din vlogging. “Scot bani din vlog \n acest moment. Deocamdat` pu]ini. Pân` acum doar prin reclame standard de la YouTube”, arat` Mihai Zmenta, care este student \n primul an la Jurnalism, unde vrea s` \nve]e “chestii pe care \nc` nu le [tiu, la aproape 20 de ani”. Pentru Elekes Levente, vlogul a fost un pas logic. A lucrat cu “regele” vloggingului din România, Mikey Hash, al c`rui canal a dep`[it 437.000 de abona]i [i care, datorit` popularit`]ii online,

jerkwithglasses, \n 2010, când era \n ultimul an de Canal YouTube: Zmenta Mihai liceu. “Am \nceput fiindc` Abona]i: 190.613 voiam s` devin [i eu popuVizion`ri: 10.518.226 lar. Un prieten \mi povestea Debut: iulie 2012 clipuri de pe YouTube [i eu râdeam la pove[tile lui. Am decis s` \ncerc [i eu”, poveste[te el timid. De[i are doar pu]in peste 1.600 de abona]i, cel mai popular clip al lui a dep`[it 62.000 de vizualiz`ri. Nu e r`u pentru un b`iat timid care voia s` intre la Actorie. “Prin YouTube \mi p`strez creativitatea. Acum nu monetizez, o fac doar din pasiune”, spune Alexandru Grigore.

MIHAI ZMENTA

UMORUL LA PUTERE

a f`cut [i trecerea spre TV, fiind gazd`, al`turi de Mihai Bendeac, la emisiunea iComedy, difuzat` pe Antena 1. Clipurile lui Mikey Hash de pe canalul sù de YouTube (DoZaDeHas) au adunat mult peste 45 de milioane de vizualiz`ri. Dac` Mikey Hash s-a impus prin intermediul comediei, Levente abordeaz` [i teme serioase pe vlogul lui, FriendsShow, destinat adolescen]ilor. Asta nu \nseamn`, \ns`, c` umorul nu este prezent din bel[ug pe vlogul sù. “Lucram cu Mikey Hash, avea mare succes [i m-am gândit s`-mi fac [i eu vlog. Am f`cut un clip, a mers bine, am mai f`cut unul [i a mers [i mai bine [i a[a am ajuns s` fac mai multe clipuri s`pt`mânal”, poveste[te Elekes Levente. Pe termen lung, vrea s` fac` doar videoblogging, mai ales c`, \n opinia lui, blogurile sunt ca [i condamnate la moarte din cauz` c` lumea este tot mai comod` [i nu mai are r`bdare s` citeasc`. |n prezent face online content management pentru diverse trupe din industria muzical`, printre care [i BUG Mafia. “Din vlog vin cam 2% din veniturile mele, dar sper ca \n CIPRIAN C~TUNESCU curând s` m` pot sus]ine Canal YouTube: Unguru’ Bulan doar din el”, spune Elekes Abona]i: 102.887 Levente, care de doi ani loVizion`ri: 20.994.592 cuie[te [i se \ntre]ine singur. Debut: decembrie 2011 Despre o cu totul alt` monetizare ne-a vorbit Vlad Coste, care are peste 11.400 de abona]i la canalul lui de YouTube. “Cred \n principii, \n moralitate, \n bine. Mi-ar pl`cea ca tot mai mul]i oameni buni, care sunt sigur c` exist`, s` aud` ideile mele [i \mpreun` s` putem face lucruri care s` schimbe lumea”, poveste[te Vlad. Este antreprenor, având o companie (PowerTech) care face import [i distribu]ie de echipamente sportive [i e pasionat de ciclism. {i-a folosit influen]a asupra comunit`]ii câ[tigat` [i pe YouTube pentru acte de caritate. |n prezent lucreaz` la formarea unei echipe \n Oradea pentru a ajuta oamenii s`raci, colaborând cu funda]ii care s` pun` la dispozi]ie locuri unde oamenii str`zii s` se poat` sp`la, s` primeasc` haine [i mâncare. Alexandru Iulian Grigore nu se gânde[te deocamdat` la niciun fel de monetizare, de[i a \nceput vlogul sù, 48

Biz

To]i vloggerii cu care am vorbit ne-au spus c` utilizatorii de YouTube caut` \n primul rând pe acest canal clipurile amuzante. “Oamenii vor divertisment, vor s` râd`. {i dac` ai merge pe o ni[`, trebuie s` spui câteva glumi]e sau m`car s` schi]ezi un zâmbet, c` altfel oamenii se plictisesc”, subliniaz` Mihai Zmenta. Acest lucru l-a descoperit dintr-o joac` Ciprian C`tunescu, mult mai bine cunoscut publicului larg sub pseudonimul Unguru’ Bulan, personaj care aproape l-a “\nghi]it” pe Ciprian. “Am \nceput dintr-o joac` [i totul s-a transformat \ntr-o noapte \ntr-o chestie mare pe care n-am [tiut cum s-o gestionez decât acum, recent. La \nceput [tiam doar c` am succes pe net [i atât.” Debutul a fost prin post`ri exclusiv audio, a[a-numitele “pastile Erdeesh”, iar azi Ciprian realizeaz` de trei ori pe s`pt`mân` câte o pastil` umoristic` pentru emisiunea radio Cronica Cârcota[ilor, cu referire la subiecte la zi, dar colaboreaz` [i la emisiunea TV omonim`. “Am vrut s` dezvolt [i o latur` vizual`. Le-am dat personajelor create doar din voce ni[te fe]e desenate”, spune Ciprian C`tunescu. De aceast` parte s-a ocupat colegul [i partenerul lui de business, Szilard Szekely, care e desenator [i

VALI DOBROGEANU, ANDREI L~C~TU{, IONU} BODONEA Canal YouTube: 10lucruri.ro Abona]i: 143.953 Vizion`ri: 13.794.251 Debut: iunie 2011 animator. Costurile foarte mari pentru anima]ie au limitat \ns` proiectul, astfel c` pân` acum au fost realizate doar 11 episoade. Unguru’ Bulan are peste 102.000 de abona]i pe YouTube [i s-a gândit s` dezvolte [i o parte de videoblogging, sub forma unei miniemisiuni, “}ara lui Fr`]ic`”, care intr` deja \n al doilea sezon. “Tratez chestiuni s`pt`mânale [i comentez chestii de pe net de interes general pentru publicul care st` pe YouTube”, spune Ciprian C`tunescu. El crede c` se poate face [i \n România videoblogging la modul profesionist, ca s` te sus]ii din asta, dac` e[ti serios [i dac` perseverezi. “Trebuie s` insi[ti, chiar dac` prime[ti comentarii r`ut`cioase de la celebrii hateri de pe net. Eu nu-i bag \n seam`. Important e s` m` concentrez asupra produsului, s` livrez ceva tot mai bun.” Andrei L`c`tu[ vrea [i el s` livreze ceva tot mai bun [i tot pe umor se bazeaz`. Al`turi de Vali Dobrogeanu [i Ionu] Bodonea, cu care a fost coleg de liceu, gestioneaz` canalul de YouTube 10lucruri.ro, care are peste 143.000 de abona]i. “Totul a \nceput \ntr-o sear` \ntr-un club, când am v`zut o fat` care dansa \n ni[te feluri inexplicabile. Cum se apropia ziua mea, m-am gândit c` b`ie]ii mi-ar putea face cadou un site unde s` pot pune un filmule] despre fata respectiv` cu «10 mi[c`ri pe care s` nu le faci niciodat` \ntr-un club»”, \[i aminte[te Andrei VLAD COSTE L`c`tu[. Cum se aproCanal YouTube: traiescsazambesc pia ziua lui, le-a cerut Abona]i: 11.498 prietenilor s` cumpere Vizion`ri: 576.932 domeniul 10 lucruri.ro. Debut: februarie 2012 “Vali [i Ionu] au fost

sertar pân` am lansat-o. Dar a bubuit mai mult decât ne a[teptam”, afirm` Alex. Pentru ei, comedia e o form` natural` de comunicare. “Comedie ne descurc`m cel mai bine s` facem [i e cel mai u[or mijloc de a transmite un mesaj. Pui ceva serios \ntr-o pastil` dulce [i spui ce-ai pe suflet, ce-ai \n cap despre societate, oameni care-]i plac, care nu-]i plac”, spune Alex Cote]. Au \nceput pe YouTube \n 2008, dup` ce administraser` un portal de divertisment, getloaded.ro, care era agregator tot de con]inut video. Azi, canalul lor de YouTube, Sector7tv, are pu]in peste 40.000 de abona]i, \ns` cele mai populare clipuri sar de 500.000 de vizualiz`ri. Cum au reu[it? “Nu exist` o garan]ie, dar noi am descoperit un fel de re]et` a semiviralit`]ii [i \ncerc`m s` oferim asta”, mai spune Alex Cote]. Acesta adaug` c` echipa a pornit pe YouTube fiindc` nu vede deloc pe TV ceva care s` reprezinte tipul de umor pe care-l gust` genera]ia lor. “Suntem o genera]ie crescut` cu filme [i seriale luate de pe toren]i, ameri-

\ndr`gosti]i de idee de la \nceput. Dup` primul episod, a devenit copilul nostru”, mai spune Andrei, care are o emisiune la postul de muzic` UTV, unde este [i junior brand manager, face o emisiune [i la Radio 21 [i este DJ \ntr-un club din Bucure[ti. Vali [i Ionu] lucreaz` la o agen]ie de publicitate. “Ne vedem f`când asta [i peste 10 ani, dar la un nivel mai profesionist. S` arate mai bine”, spune Vali Dobrogeanu. Au dat lovitura cu clipul “ {coala pentru [oferi jmecheri”, care s-a propagat viral pe re]elele sociale [i a dep`[it un milion de vizualiz`ri. Viralele par a fi [i specialitatea echipei de la Sector 7, coordonate de Alex Cote] [i Raul Gheba. Dac` n-a]i auzit de “M`-ta are cratim`”, probabil n-a]i intrat pe Facebook anul trecut. “Ne-am distrat destul de mult. Am pl`nuit-o \ndelung, a stat trei luni la 49

canal de divertisment, ci \ncearc` s` conving` [i companiile c` pot folosi toate avantajele site-ului de video sharing pentru “hard business” (clipuri de prezentare de produse, tutoriale, interac]iune cu consumatorii), la costuri extrem de sc`zute.

BUGETE MICI, ENTUZIASM MARE

cane, britanice. Asta \ncorpor`m \n umorul nostru, asta vrea [i publicul nostru.” Cel mai nou proiect al Sector 7 este un vlog sut` la sut`, “Nimic nou - cu Teo”, \nceput recent, care are deja 7 episoade. “Creeaz` o loialitate foarte interesant` – avem feedback activ de la utilizatori. Pe lâng` asta, avem fanii Sector 7 care se uit` la clipurile noastre”, arat` Raul Gheba. Asta nu \nseamn` c` vor renun]a la celelalte tipuri de con]inut. “Am v`zut c` umorul [i muzica merg mult mai bine \mpreun` decât separat, numai c` \ntr-adev`r e un efort mult mai mare decât scheciurile pe care le facem [i c`ut`m o pauz` \n care s` ne concentr`m doar pe o melodie sau dou`”, adaug` Alex Cote]. Tudi Popa g`se[te umor peste tot \n jurul lui [i \l transpune \n clipurile pe care le posteaz` pe canalul lui de YouTube, care se apropie de 30.000 de abona]i. “Pe YouTube simt c` m` pot promova cel mai bine. Fac vlog, prezint situa]ii din via]a mea. La \nceput am f`cut un intro, \n care m` prezint, ca s` m` cunoasc` lumea, [i apoi am \nceput s` prezint diferite situa]ii din LAURA MU{UROAEA via]a mea \ntr-un mod amuCanal YouTube: realauran zant. Pentru c` a[a-s eu”, Abona]i: 10.958 spune Tudi. El combin` Vizion`ri: 1.829.775 film`rile \n care vorbe[te diDebut: iulie 2010 rect cu utilizatorii prin intermediul camerei cu mici scenete amuzante, acesta fiind, de altfel, poate cel mai popular stil de vlogging nu doar \n România, ci [i pe plan global. “E \ntr-o continu` cre[tere [i v`d un viitor foarte OK pentru vlogging. |n 3-4 ani, televiziunile vor sc`dea mult [i lumea se va uita online, nefiind condi]iona]i de un program fix. Am observat c` [i adul]i care urm`reau foarte mult programele TV trec u[or-u[or la online. P`rin]ii mei m` sus]in \n ce fac”, adaug` Tudi Popa. Umorul face cas` bun` (de[i poate mai bine ar fi s` zicem facem ma[in` bun`, având \n vedere c`-[i filmeaz` clipurile pentru vlog la volan) [i cu Gabriel Oan`, cunoscut pentru canalul s`u de YouTube gaben.ro, care se apropie vertiginos de 19.000 de abona]i. Dar Gaben promoveaz` YouTube nu doar ca un 50

Biz

Având \n vedere c` majoritatea vloggerilor cu care am discutat nu se rezum` la simpla \nregistrare \n fa]a camerei, ci \[i exprim` creativitatea prin film`ri care de multe ori implic` loca]ii [i personaje diverse, am abordat [i tema bugetelor necesare producerii acestor clipuri. Tudi Popa spune r`spicat: “Lucrez singur [i n-am costuri”. Problema este, \ns`, nuan]at` pentru to]i vlogIOANA BOGUS gerii, \n func]ie de situa]ie. Canal YouTube: IoanaQty “Bugetul porne[te de la zero [i Abona]i: 8.543 ajunge cam la 20 de lei pe filVizion`ri: 1.664.434 mule] – pentru o cola [i ni[te Debut: noiembrie 2010 pateuri”, spune râzând Ionu] Bodonea, de la 10lucruri.ro. De mare ajutor sunt prietenii, printre care, \n cazul lor, se num`r` [i actori. Cât prive[te procesul creativ, acesta este destul de simplu “Mai \ntâi stabilim ideea, ne \ntâlnim, facem brainstorming [i stabilim \n linii mari care sunt temele pe care vrem s` le introducem. Fiecare \[i dezvolt` o parte din idei cum vrea el. De obicei ne scriem [i singuri scenariul pentru scenele \n care juc`m. Film`m [i de montaj m` ocup eu”, precizeaz` Vali Dobrogeanu. Pentru cei de la Sector 7, lucrurile sunt ceva mai serioase, “l`udându-se” cu un buget maxim de 200 de euro. “Uneori trebuie s` sapi o groap`, alteori s` cumperi costume de maneli[ti de 3 milioane. Folosim ca recuzit` ce avem noi \n birou, mai ales c` s-au strâns foarte multe ciud`]enii acolo: o masc` de g`in`, o bât` de baseball, un buzdugan, nunchak-uri”, spune Alex Cote]. Sector 7 a \mplinit deja cinci ani, are un nucleu de 4-5 oameni, care colaboreaz` cu actori, regizori [i scenografi. “Mai nou, ne-am f`cut un fel de «squat», unde avem [i studio, [i croma,

birou de scris [i de dormit. ELEKES LEVENTE Avem echipamentul nostru, Canal YouTube: FriendsShow \n care am investit [i care Abona]i: 61.468 \nc` se pl`te[te”, precizeaz` Vizion`ri: 2.816.543 Alex Cote]. Debut: decembrie 2011 Investi]ia se amortizeaz` din spectacole live [i merchandising, dar [i din proiecte comerciale pentru branduri. “Suntem, practic, o cas` de produc]ie. Putem face tot – pitch, scenariu, produc]ie, postproduc]ie. Pentru Voyo, de exemplu, facem produc]ie [i postproduc]ie pentru stand-up shows. Altcineva poate vrea doar un scenariu, [i-i vindem doar asta, dar noi recomand`m s` mearg` pe mâna noastr` de la \nceput pân` la sfâr[it, fiindc` [tim exact ce facem”, arat` Alex Cote]. Refuz` deseori proiecte comerciale, fiindc` vor s` transforme Sector 7 \ntr-un brand de sine st`t`tor, cu show-uri live, merchandising, tricouri [i a[a mai departe, pe lâng` canalul de YouTube. Bianca Adam (Tequila), care de obicei se filmeaz` singur` cu ajutorul unui trepied [i care nu s-a desp`r]it de camera ei nici la [edin]a foto, nici \n timpul interviului, apeleaz` tot la prieteni când e cazul. “Dac` am un scurtmetraj, \mi rog prietenii sau pe Roxx (n.r. – prietena ei cea mai bun`) s`-mi ]in` cadrul sau s` joace un rol sau s` fac` o fars`. Costurile de produc]ie nu-s foarte mari, doar recuzita [i transportul pân`-n zonele unde film`m. Dac` prietenii nu m` pot ajuta cu recuzita, mai cump`r`m peruci sau ce mai e nevoie”, spune vloggeri]a.

O NI{~ FRUMOAS~ Dincolo de umor [i teme mai mult sau mai pu]in generale, ca [i \n cazul blogurilor, exist` [i \n vlogging ni[e atractive. Poate cea mai interesant` este cea de beauty. Acolo activeaz` pe YouTube [i Laura Mu[uroaea, alias realauran, al c`rei canal se apropie de 11.000 de abona]i. “Era \n vara dinainte s` plec la facultate – \n 2010. M` uitam de ceva timp la fete din America [i prinsesem o pasiune pentru make-up. Am c`utat a[a ceva [i \n România, am

v`zut c` nu prea erau [i m-am gândit s` \ncerc”, poveste[te Laura. Nu se a[tepta la mare lucru, dar de la primul clip \nc`rcat a avut comentarii de la utilizatoare care-i cereau s` mai posteze. “Am zis s` v`d ce iese [i, dup` trei ani, fac tot asta. Am [tiut de la \nceput ce vreau s` fac, de[i nu mai f`cusem clipuri pe YouTube”, spune ea. Temele pentru tutorialele video de machiaj pe care le posteaz` [i le alege \n func]ie de perioada anului. “A fost \nceputul [colii, am f`cut tutoriale legate de [coal`. De exemplu, un machiaj foarte rapid pentru zilele \n care e[ti \n \ntârziere”, arat` Laura. |ncearc` s` foloseasc` produse cât mai profesionale, dar nu ignor` produsele ieftine de calitate. Majoritatea [i le-a cump`rat singur` pân` acum, dar a [i primit o parte dintre ele, inclusiv de la o agen]ie din America. Una dintre “concurentele” Laurei este Ioana Bogus, care are pe canalul ei, IoanaQty, peste 8.500 de abona]i. Spune c` au fost companii care au contactat-o pentru a le prezenta produsele, dar [i companii la care a apelat ea, când i-a RAUL GHEBA, pl`cut un produs, \n general ALEX COTE} fiind vorba despre magazine Canal YouTube: Sector7tv online de cosmetice din Abona]i: 40.734 România. “Am \nceput dup` Vizion`ri: 7.751.766 ce am terminat cursurile de Debut: octombrie 2008 make-up. Mi-am dorit de ceva timp s` fac chestia asta pe YouTube, pentru c` mi-a pl`cut \ntotdeauna s` machiez. Dup` ce am terminat cursurile la o [coal` profesional` de machiaj, \n 2011, am zis gata! Am \nv`]`tur`, am pasiune pentru asta, pot s` m` apuc”, \[i aminte[te Ioana. Spre deosebire de Laura, care este pasionat` [i “specializat`” pe tutorialele de make-up, Ioana vrea s`-[i extind` un pic aria de ac]iune. “|ncerc s` nu m` limitez la tutoriale de make-up, vreau s` fac [i pentru p`r [i unghii. Iar pe fashion vreau s` prezint atât ]inute, cât [i cump`r`turi pe care le fac, de genul «Bluza asta e mi[to [i e ieftin`, po]i s` te duci s-o iei de acolo». A[a mergi la sigur”, spune ea. Biz

Comunit`]ile pe care [i le-au creat online sunt foarte imporCanal YouTube: Tudi Popa tante pentru vloggeri, ca \n Abona]i: 29.946 cazul oric`ror re]ele sociale. Vizion`ri: 1.062.131 “|mi dau seama c` le place Debut: octombrie 2012 «Adev`r [i provocare» sau «|ntreab-o pe Tequila» prin faptul c` eu comunic cu ei, le r`spund la \ntreb`ri [i provoc`ri [i, practic, le bag comentariul lor \n video [i fac ce-[i doresc ei s` vad`”, men]ioneaz` Bianca Adam. Aceasta adaug` c` cei care o urm`resc \i cer un singur lucru: s` nu se schimbe. Vloggerii au observat apari]ia unei adev`rate “Genera]ii YouTube”, care a crescut f`r` prea mult TV, a \nv`]at s` consume media aproape exclusiv online [i pentru care exist` alte a[tept`ri de la con]inutul de pe Internet. “Genera]ia noastr` a fost prima care s-a plictisit de TV [i a fugit \n online [i a c`utat con]inut de 3 minute. Dar cei care vin dup` noi, la 5 ani distan]`, nici m`car nu [tiu ce e aia TV, a[a c` 10-15 minute li se pare pu]in. |ncerc`m s` mul]umim ambele tabere”, spune Alex Cote], de la Sector 7. Dar un vlogger adev`rat trebuie s` [tie [i când s` spun` nu urm`ritorilor s`i. “Publicul e tân`r [i vrea h`rm`laie, \njur`turi (eu n-o s` le dau), chestii dinamice, alerte, rapide. Spre asta tind [i eu – s` dau un con]inut cât mai scurt [i succint”, arat` Ciprian C`tunescu (Unguru' Bulan). Mai mult, Coste Vlad vede YouTube chiar ca pe un canal de educare [i crede c` vloggerii se pot transforma \n modele pozitive pentru adolescen]ii de azi. “Oamenii din YouTube-ul românesc sunt foarte frumo[i, \i iubesc pe ceilal]i [i de asta au \nceput s` fac` ceva gratis. Ei se pot implica foarte mult \n educarea genera]iilor viitoare.” Iat` \nc` o misiune pentru Genera]ia YouTube. Biz

TUDI POPA

Ca majoritatea vloggerilor, se filmeaz` [i editeaz` singur`. “Uneori simt c` e nevoie s` cresc calitatea con]inutului – imagine, lumini. Editez singur`, cu chiu cu vai, cu gre[eli pe ici, pe colo, dar \nv`] cu fiecare videoclip \n parte.” {i-ar dori s` se poat` sus]ine financiar din vlog, dar deocamdat` este [i make-up artist, lucrând la saloane [i la [edin]e foto pentru reviste. De altfel, dup` cum spune [i Laura Mu[uroaea, este gre[it s` porne[ti din start cu ideea de a face bani din vlogging. “O fac doar din pasiune. Nu cred c` ai [anse pe YouTube dac` pleci cu ideea de a face bani. Multe fete m` \ntreab` cum po]i s` câ[tigi bani [i cum po]i deveni partener al marilor branduri. Eu le spun c` te contacteaz` ei, dar mai \ntâi f` ce-]i place, fii creativ.” Ambele fete sunt con[tiente c`, activând pe o ni[` [i având un con]inut specific, se adreseaz` din start unui public restrâns [i feminin. De[i mai intr` [i b`rba]i pentru a le vedea clipurile. “Am avut [i b`ie]i care mi-au scris comentarii de genul «De[i sunt b`iat, am ajuns cumva aici [i m-am uitat pân` la urm`, nu [tiu de ce, dar m-a prins»”, poveste[te râzând Ioana Bogus. Ea mai spune c` singura re]et` de succes este GRIGORE ALEXANDRU IULIAN munca: s` postezi cât Canal YouTube: jerkwithglasses mai mult [i cât mai bine. Abona]i: 1.627 {i s` fii receptiv la ce vor Vizion`ri: 159.755 Debut: decembrie 2010 cei care-]i urm`resc clipurile. “Am observat c` utilizatorii vor tutorial de make-up – pentru ochi c`prui, verzi, alba[tri, p`r blond, ondulat. Dar când \ncep s` te iubeasc` pe tine ca personaj, \ncep s` te \ntrebe tu ce-ai alege \n locul lor. «Cum ai folosi produsul X? Cum te-ai \mbr`ca la o nunt`? Cum ]i-ai aranja p`rul? Arat`-ne ce produse folose[ti tu.» Eu \ncerc s` le explic c` ceea ce mi se potrive[te mie nu li se potrive[te [i lor”, arat` Laura Mu[uroaea.

CE VOR UTILIZATORII? I-am \ntrebat, de altfel, pe to]i vloggerii cu care am discutat despre felul \n care interac]ioneaz` cu cei care-i urm`resc pe YouTube [i cum ace[tia le influen]eaz` procesul creativ. “Unii m` sus]in, al]ii nu. Am un fanbase destul de OK [i interac]ion`m foarte mult. Iau mereu \n considerare ce spun ei, \mi dau sfaturi despre ce s` mai vorbesc”, spune dezinvolt Tudi Popa. 52

Biz

antreprenoriat O afacere jos p`l`ria Mam` [i fiu, Lucia [i Octavian Mihalcovici fac cas` bun` \n afaceri. Mama petrece ore \ntregi \n atelier [i creeaz` modele unice, iar fiul simte tendin]ele din pia]` [i viseaz` s` duc` mai de parte un business \n care tradi]ia se \ntrep`trunde cu prezentul. DE LOREDANA S~NDULESCU

e 43 de ani, Lucia Mihalcovici

face p`l`rii [i numai asta se vede f`când \n continuare. Munce[te de la 16 ani [i nu a avut nicio zi \n care s`-[i fi dorit s` lucreze \n alt domeniu. Ucenicia a f`cut-o la fabrica din Periam, cea mai veche fabric` de p`l`rii din România. A lucrat acolo \ntre 1970 [i 1977, apoi \ntr-o fabric` din Timi[oara [i \n Arad la Arte, unde [i-a continuat studiile [i a ajuns [ef` de sec]ie. |n 1991, la scurt timp dup` revolu]ie, a ales calea antreprenoriatului. A deschis un atelier de p`l`rii, bazele actualului brand Lucia M. Cu o investi]ie ini]ial` de 50.000 de m`rci [i cinci muncitori, Lucia Mihalcovici a pus pe roate, \mpreun` cu familia, o afacere care a rezistat probei timpului [i care anul acesta mizeaz` pe atingerea unei cifre de afaceri de 100.000 de euro, sum` generat` exclusiv din produc]ia de p`l`rii, \n atelierul din Arad. |nainte de a se axa doar pe produc]ia de p`l`rii, a existat o perioad` \n care atelierul familiei Mihalcovici avea [i alte trei linii de produc]ie, una pentru rochii de ocazie [i dou` \n lohn ([epci b`rb`te[ti pentru Germania [i lenjerie intim` pentru Italia). Cum \ns` produc]ia de p`l`rii ajunsese s` sus]in` [i celelalte linii, au decis s` le \nchid` [i s` se concentreze pe ce [tiau s` fac` cel mai bine.

FIUL LA CONDUCERE De aproximativ 7 ani, [tafeta \n administrarea businessului a fost preluat` de fiu, 54

Biz

\n Bucure[ti. Dintre toate ora[ele, cele Octavian Mihalcovici, absolvent de Polimai bune vânz`ri de p`l`rii Lucia M sunt tehnic` [i Finan]e – B`nci, care s-a apro\n Cluj [i Bra[ov. Din totalul produc]iei, piat de afacere \ncepând cu munca de jos, \n jur de 5% merge la export \n Austria, de la \mpachetatul p`l`riilor pentru exJaponia, SUA, Olanda sau Germania. port, pe vremea când \nc` se afla \n [coaDin septembrie anul acesta, proprietarii l`. El este cel care coordoneaz` \ntreaga Lucia M au decis s` investeasc` 8.000 – afacere din pozi]ia de director general, 10.000 de euro \n lansarea unui magazin astfel \ncât mamei \i r`mâne timp s` se online, dar [i \ntr-o nou` strategie de ocupe doar de ce \i place cel mai mult – pozi]ionare, care s` le permit` s` se adrecrearea [i modelarea p`l`riilor. “P`l`riile seze unui nou segment de consumatori: nu le desenez, ci le modelez \n func]ie de tinerii. Planul pentru primele luni de inspira]ie, de cum \mi vin ideile”, CIFRE poveste[te Lucia Lucia M Mihalcovici, creatoarea brandului Lucia M. Anul \nfiin]`rii: 1991 Produc]ia unei singure Investi]ia total`: 200.000 de euro p`l`rii are \n total 80 de Cifra de afaceri 2012: 80.000 de euro faze, din care \n atelierul Cifra de afaceri 2013 (estimare): 100.000 de euro Lucia M sunt parcurse aproximativ 40, prima Capacitate de produc]ie medie (anual`): 11.000 de p`l`rii jum`tate a etapelor de prelucrare a lânii fiind acopefunc]ionare a magazinului online este s` rite prin faptul c` materiile prime sunt vând` lunar aproximativ 250-300 de importate din Italia. Toate cele 40 de faze p`l`rii, iar din 2014 obiectivele sunt mult sunt realizate manual, f`r` s` se utilizeze mai ambi]ioase, cu volume mai mari, care substan]e chimice. |n func]ie de comples` creasc` constant de la lun` la lun`. Tot xitatea modelului, durata de produc]ie a pentru anul viitor, Octavian Mihalcovici unei p`l`rii variaz` de la 40 de minute la are \n plan s` mute businessul \ntr-un 8-10 ore pentru p`l`riile de ocazie. spa]iu nou \n Arad, pentru care au Capacitatea de produc]ie a atelierului achizi]ionat deja terenul [i urmeaz` s` Lucia M din Arad difer` \n func]ie de \nceap` construc]ia. De asemenea, planusezon [i modele, \ns`, \n medie, anual se rile de viitor includ deschiderea unui mapot produce 11.000 de p`l`rii care se vând gazin propriu \n Bucure[ti, precum [i \n 86 de magazine pe tot teritoriul ]`rii, extinderea exporturilor pe alte pie]e sau practic \n fiecare ora[ important, la care pe cele deja existente. Biz urmeaz` s` se adauge alte 3-4 magazine

FOTO: VALI MIREA

Octavian [i Lucia Mihalcovici, proprietari LuciaM

strategie

Efectul fluturelui

Condu-]i businessul pornind de la ideea c` tot ce faci tu conteaz`. {i apoi convinge-i pe to]i cei din companie c` [i tot ce fac ei conteaz`. Astfel, po]i s` aplici “efectului fluturelui” \n favoarea ta. DE PAUL GARRISON avid Packard, unul dintre fondatorii companiei Hewlett-Packard, spunea c` marketingul este prea important ca s` fie l`sat \n seama departamentului de marketing. {i avea perfect` dreptate. Dac` vezi marketingul ca pe modul \n care \]i desf`[ori \ntreaga activitate “on the market”, probabil c` e[ti focusat mai mult pe valoarea pe care o creezi, fur56

Biz

nizezi [i comunici clien]ilor t`i. Asta \nseamn` marketing. Astfel, devine mai limpede modul \n care crearea, furnizarea [i comunicarea propunerii valorice unice constituie treaba tuturor angaja]ilor din companie – sau cel pu]in a[a ar trebui. Asta nu \nseamn` c` directorul financiar trebuie s` aprobe textul reclamelor, dar trebuie s` fie con[tient c` ceea ce face are impact asupra experien]ei consu-

matorului sau poate asupra unui alt angajat care, la rândul s`u, are un impact mai direct asupra consumatorului. Celebrul “efect al fluturelui” spune c`, dac` acesta d` din aripi deasupra râului Amazon, \n mod indirect are efect, din aproape \n aproape, asupra unor lucruri care \n cele din urm` influen]eaz` vremea la 10.000 de kilometri distan]`. Implicarea organiza]iei \n valoarea pe care o oferi consumatorului este mult mai

simpl` decât \n cazul fluturelui, \ns` ca s` po]i profita de avantajele conceptului trebuie s` porne[ti de la ideea c` tot ceea ce faci conteaz` \ntr-un fel sau altul. Iar identificarea modului concret \n care conteaz` [i a modului \n care \l po]i face s` conteze [i mai mult (adic` s` construie[ti o [i mai mare valoare pentru consumator) \nseamn` s` aplici principiul “efectului fluturelui” la afacerea ta.

ADEV~RURI DESPRE IMPLICARE |n general, angaja]ii nu-[i dau seama cum pot avea un impact major asupra experien]ei clientului [i chiar asupra ]elului companiei. De cele mai multe ori nici m`car nu [tiu ce propunere valoric` are compania. |ntreab` mai mul]i angaja]i, de la toate nivelurile, [i dac` vei constata c` prime[ti o mare varietate de r`spunsuri, po]i \ncepe prin a le spune chiar tu ce anume urm`re[te compania. De obicei angaja]ii ignor` efectele ac]iunilor lor zilnice asupra organiza]iei [i experien]ei clientului. De aceea, este necesar s`-i faci s` con[tientizeze [i s` \n]eleag` felul \n care ac]iunile lor de zi cu zi influen]eaz` alte activit`]i din organiza]ie [i poate chiar experien]a clientului, direct sau indirect. Descrierea valorii pe care compania o ofer` consumatorului ar trebui s` fie foarte simpl`. Dac` nu este, atunci e posibil ca problema s` nu fie c` angaja]ii nu s-au raliat la cauz`, ci la alt nivel: poate e[ti prea concentrat pe ceea ce faci tu [i mai pu]in pe ce faci pentru clien]i. Examineaz`-]i produsul sau serviciul din punctul de vedere al clientului. De exemplu, uit`-te la telecomanda televizorului [i \ntreab`-te dac` oamenii care au conceput-o erau preocupa]i de ce [tiau s` fac` sau de ce aveai tu nevoie [i cum voiai tu s` utilizezi obiectul. Probabil nu [tii cum s` folose[ti majoritatea func]iilor telecomenzii tale de acas`, iar toate acele func]ii care nu \]i trebuie \]i stric` experien]a, care de fapt ar trebui s` fie simpl`: s` te relaxezi la televizor. Esen]ial este s`-]i dai seama foarte clar ce valoare vrei s` adaugi ca s` r`mâi \n curs` [i de acolo s` modelezi \ncetul cu \ncetul ceea ce te face diferit,

mai bun [i deosebit de alternativele pe care le are clientul. Odat` ce ai rezolvat partea aceasta, trebuie s` te asiguri c` toat` lumea \n]elege sensul valorii oferite consumatorului [i cum se aplic` aceasta \n cazul fiec`ruia dintre ei personal. Acest pas este necesar pentru ca oamenii nu doar s` fac` lucruri, ci s` fac` lucrurile care trebuie – adic` s` adauge valoare pentru consumator. Sun` banal, dar este

coperit puterea pe care o confer` diseminarea \n \ntreaga organiza]ie a cre`rii, furniz`rii [i comunic`rii valorii pentru client.

|NVA}~ DE LA CEI MAI BUNI

Orice manager de la un restaurant McDonald's \]i poate spune c` echipa de cur`]enie [i munca acesteia de zi cu zi, datorit` c`reia toaletele sunt curate [i lucitoare, au un impact direct asupra reten]iei clien]ilor [i a cump`r`rii repetate. ManagePAUL GARRISON este profesor de rii seniori de la McDonald's marketing [i fost decan al Central \ntotdeauna inspecteaz` toaEuropean University Business letele, ca indicator al eficien]ei School, iar acum pred` la Maasmanagerului local. tricht School of Management RoIKEA are o politic` binecumânia [i Skolkovo School of noscut` privind returnarea Management din Moscova. A luproduselor. Datorit` acesteia, crat \n marketing mai bine de 30 clientul poate da \napoi foarte de ani. De-a lungul carierei a luu[or produsul cump`rat dac`, crat la Procter & Gamble [i Coca-Cola. A fondat proajuns acas`, \[i d` seama c` pria agen]ie de publicitate din SUA, iar recent a pus un col] a fost deformat sau c` bazele firmei de consultan]` strategic` Garrison exist` o alt` problem` de Group, \n Budapesta. acest gen care \l \mpiedic` s` esen]a afacerii. Problema este c` majoasambleze obiectul. Un bun manager de ritatea angaja]ilor din companii nu cula IKEA nu se va mul]umi s` le spun` nosc toate aceste aspecte [i sunt celor care conduc elevatoarele toat` concentra]i pe sarcini, \n loc s` fie connoaptea s` raporteze dac` lovesc din centra]i pe client. gre[eal` o cutie. El \i va implica \n expeCa manager, trebuie s` ai grij` ca oarien]a clientului prin intermediul unei menii din organiza]ie s` \nceap` s` se pove[ti despre un tat` care a cump`rat de gândeasc` la modalit`]i \n care s` ofere la IKEA un pat de prin]es` pentru feti]a clientului mai mult` valoare. D`-le lui [i cât era de ner`bd`toare toat` famiobiective mai curând decât sarcini. Stilia s`-l asambleze, ca micu]a s` doarm` muleaz`-i s` se gândeasc` cum pot in\n el. Numai c` tot farmecul s-a risipit fluen]a ceea ce face clientul. Ai nevoie când a g`sit o pies` rupt`. Fata nu va de obiective centrate pe client dac` vrei putea dormi \n p`tu]ul cel nou \n noaptea ca oamenii s` se gândeasc` mai mult la aceea, iar tat`l se simte foarte prost c` ce s` fac` ei personal pentru a mul]umi micu]a este dezam`git`. Nu mai are nicio clientul. Cere oamenilor din diferite deimportan]` c` IKEA \i va \nlocui piesa partamente s` se gândeasc` la obiectichiar a doua zi – momentul a zburat. Iar vele lor \n termeni de impact asupra cei care conduc elevatoarele sunt [i ei ta]i, clientului [i s` revin` la tine cu idei \n]eleg ideea. (procese, tactici, strategii etc.) referiManagerul de la IKEA care \i implic` toare la modul \n care pot cl`di sau pe cei care manevreaz` elevatoarele [i oferi mai mult` valoare clientului. managerul de la McDonald's care implic` Oferirea unei valori mai mari consuechipa de cur`]enie \[i vor \ndeplini matorului nu se \ntâmpl` numai \n obiectivele de business mult mai bine “momentul adev`rului” – adic` atunci decât cei care nu fac asta. A[a c`, pân` la când clientul \]i cump`r` produsul [i urm`, \ntrebarea nu este dac` s` \ncepi apoi \l folose[te. Ea \ncepe mai des` implici din ce \n ce mai mul]i oameni vreme, când clientul are ocazia s` se din organiza]ie \n experien]a clientului, gândeasc` dac` produsul t`u este o alf`când practic din fiecare angajat un ternativ` viabil` la nevoile lui. Liderii lucr`tor la marketing; \ntrebarea este: cât din companiile clientocentrice au desde repede o s` te apuci? Biz Biz

Antreprenoriat de frumuse]e Avon a lansat în România cel mai mare lan] de magazine online în cadrul unei platforme integrate de comer] electronic, Avon Online. Am discutat cu R`zvan Dira]ian, General Manager, Avon România [i Moldova, despre nout`]ile pe care le aduce platforma [i planurile companiei pe urm`torii ani cu acest nou model de business. DE LOREDANA S~NDULESCU latforma nou-creat` pentru produsele din portofoliu marcheaz` trecerea c`tre un nou model de business, prin care frumuse]ea este mai accesibil` ca oricând. România este a doua ]ar` din lume, dup` Rusia, în care Avon implementeaz` aceast` platform` online inovatoare. Noul model de business reprezint` o schimbare atât în via]a reprezentan]ilor Avon, c`rora compania le ofer` gratuit o afacere la cheie, care le permite s` devin` antreprenori de succes, cât [i în cea a consumatorilor, care pot primi consilierea [i produsele pe care [i le doresc din magazinele reprezentan]ilor direct la ei acas`, printr-un singur clic. Noua platform` confirm` amploarea pe care o ia comer]ul online. Faptul c` \n România peste 2 milioane de femei se arat` dornice s` fac` cump`r`turi online confirm` poten]ialul pe care magazinele online Avon \l au \n a se transforma în afaceri de succes. Pân` la sfâr[itul anului se vor deschide 5.000 de magazine na]ionale.

Care este prima ]ar` \n care a fost lansat acest nou model de business [i când a avut loc prima lansare de acest gen? Avon Online este un proiect regional, \n care sunt incluse \nc` [ase ]`ri, 58

Biz

Platforma de comer] electronic Avon Online al`turi de România: Rusia, Ucraina, Polonia, Slovacia, Cehia [i Ungaria. Prima lansare a avut loc \n Rusia, la jum`tatea anului 2013.

Cum va func]iona, concret, platforma Avon Online? Avon Online este o platform` segmentat` [i complex`, dedicat` \n egal` m`sur` celor care vor s` transforme hobby-ul pentru frumuse]e \ntr-o activitate constant`, dar [i acelora care nu au timpul sau dispozi]ia s` devin` reprezentan]i Avon. Pentru cei interesa]i de produse, Avon Online este o platform` deschis`

24/24 [i un consultant \n frumuse]e care st` oricând la dispozi]ia clientului pentru o experien]` de cump`rare pozitiv`: \l ajut` s` achizi]ioneze produsul potrivit [i \i ofer` sfaturi personalizate. Clientul intr` pe www.avon.ro, \[i alege produsele preferate [i le adaug` \n co[ul de cump`r`turi. |n urm`torul pas, \[i alege un reprezentant Avon, \n func]ie de afinit`]i: zon` geografic`, descriere (text, date contact, poz`) sau recenziile pe care acesta le are. Apoi, plaseaz` comanda [i este contactat \n maximum 24 de ore de c`tre un reprezentant, care revine cu confirmarea acesteia [i stabilirea

STRATEGIE E-COMMERCE Care sunt argumentele care v-au convins s` lansa]i acum acest nou model de business?

business propriu, un magazin online \n care va avea clien]i la care, \n mod normal, nu are acces. Avon ofer` practic un business la cheie, prin platform` online, hosting, know how [i promovare. Avantajele pe care Avon Online le ofer` reprezentan]ilor sunt: clien]i noi, costuri zero de administrare a magazinului online, alegerea personalizat` a ofertelor [i a produselor de pe raft, precum [i gestiunea rapid` a comenzilor [i clien]ilor.

Avon, lider de pia]` \n România din anul 2002, a fost mereu \n pas cu evolu]ia internetului: de cinci ani de zile, Avon este brandul cel mai vizibil \n digital (studiu Gemius, 2013) [i este num`rul 1 \n c`ut`ri Google la categoria “cosmetice”. De asemenea, Avon România este locul 4 \n Top Social Brands, al celor mai prezente branduri \n social media (sursa: Biz). 8 din 10 românce cump`r` produse Avon. Pentru c` Avon este compania pentru femei, am fost mereu adapta]i nevoilor acestora, dar [i vremurilor \n continu` evolu]ie. Era normal s` trecem la acest nivel – platforma de e-commerce – tocmai pentru a fi mai aproape de ele. Pentru a r`mâne num`rul 1, d`ruim reprezentan]ilor [i clien]ilor no[tri cele mai bune experien]e de frumuse]e, indiferent c` vorbim despre produsele noastre sau despre independen]a financiar` pe care o oferim celor care fac din pasiunea pentru beauty o meserie.

R~ZVAN DIRA}IAN, General Manager, Avon România [i Moldova

Care sunt condi]iile pentru ca un antreprenor s` administreze astfel de platforme? S` fie reprezentant Avon [i s` fie autorizat.

Care este obiectivul de vânz`ri pe care l-a]i stabilit pentru primul an de func]ionare a noii plaforme? Obiectivul nostru este minimum 5.000 magazine online \n urm`toarele 6 luni.

La cât se ridic` investi]ia \n lansarea acestei platforme? Investi]ia la nivel de grup regional pentru aceast` lansare se ridic` la 2 milioane de dolari.

FOTO: VALI MIREA

detaliilor legate de livrare. Livrarea este f`cut` personal de c`tre reprezentant, care ofer` [i consultan]` personalizat` clientului. Contravaloarea produselor comandate este pl`tit` reprezentantului, la momentul livr`rii. Avon Online propune un nou model de business: reprezentantul poate deveni antreprenor \n online, prin tranzi]ia pe care o propune noua platform` de e-commerce: de la a comanda pentru el [i familia lui la un

|n interval de trei ani, care estima]i c` va fi procentul din totalul vânz`rilor Avon \n România, ce se va realiza prin acest canal de e-commerce? Estim`m c` 10% din totalul vanz`rilor Avon va fi ob]inut din e-commerce \n urm`torii trei ani. Biz Biz

STRATEGIE MANAGEMENT

CARIER~ PE ALT DRUM Au avut pe mân` bugete de invidiat, au coordonat echipe mari [i s-au dovedit a fi buni manageri. Dar au renun]at la siguran]a oferit` de o mare companie [i au mizat pe cartea antreprenoriatului \ntr-un domeniu total necunoscut lor. Ce \nseamn` s` fii “career renegade” \n România? DE OVIDIU NEAGOE

e vremea când recesiunea mondial` \[i ]esea pânzele cu care avea s` blocheze sectoare \ntregi ale economiei, toat` lumea vorbea despre schimbare. Indiferent c` se vorbea despre o schimbare de paradigm`, despre managementul schimb`rii ori despre schimbarea focusului sau a strategiei, acesta era unul dintre cele mai rostite cuvinte din [edin]e [i se afla la loc de cinste pe agendele managerilor. Pe m`sur` ce criza s-a adâncit [i pe plan local, a crescut [i num`rul asocierilor schimb`rilor radicale cu cariera. “Cred c` recesiunea a contribuit pu]in la accentuarea fenomenului «career renegade», pentru c` fie au fost oameni care s-au v`zut nevoi]i s` se gândeasc` la o carier` diferit`, fie au fost oameni pentru care presiunea emo]ional` negativ` a fost pic`tura \n plus care a umplut paharul”, 60

Biz

spune M`d`lina Uceanu, Managing Partner la Career Advisor. “Au fost astfel urni]i s` fac` ceva pentru c` nu mai era comod s` stea. Eu cred c` mul]i dintre cei care au f`cut o schimbare major` aveau demult acest plan, doar c` s-a umplut paharul [i au trecut la ac]iune”, men]ioneaz` M`d`lina Uceanu. Ea arat` c` exist` totu[i [i varianta invers`, când angaja]i afla]i \ntr-un context nefavorabil nu \[i permit s` viseze cu ochii deschi[i, mai ales c` pentru un “career renegade” exist` un risc financiar la baza transform`rii unei pasiuni \n business. Num`rul angaja]ilor care aleg siguran]a oferit` de o corpora]ie nu este tocmai infim, dup` cum o arat` [i un raport realizat de firma de consultan]` Accenture. Potrivit acestuia, mai bine de jum`tate dintre responden]i nu sunt mul]umi]i de actualul loc de munc`, dar nu pl`nuiesc o schimbare a angajatorului \n urm`toarea perioad`. Printre

principalele motive de nemul]umire sunt pachetul salarial [i lipsa oportunit`]ilor de dezvoltare sau de promovare. Mai mult, 13% dintre femeile chestionate [i respectiv 12% dintre b`rba]i au precizat c` un motiv pentru lipsa satisfac]iei fa]` de actualul job este c` nu le place munca lor \n sine. Dar portretul-robot al unui “career renegade” arat` cu totul altfel. “|n general motivul celor care fac o schimbare major` de macaz este legat de un disconfort \n locul respectiv, care de multe ori este unul rela]ional: manageri sau colegi. Nu cel financiar este principalul motiv”, spune Managing Partner-ul de la Career Advisor. “Ori pur [i simplu sunt oameni \ntr-o faz` de

plafonare foarte mare [i nu au unde s` creasc` \n organiza]ia respectiv`. Preponderent sunt motive care ]in de frustrare [i de management al emo]iilor”, adaug` M`d`lina Uceanu.

UN NOU |NCEPUT Prin expertiza \n industriile \n care activeaz`, precum [i cu ajutorul unor programe de dezvoltare, subsidiarele companiilor multina]ionale din ]ar` au contribuit la scrierea unor pove[ti de succes ce au ca personaje principale angaja]i din top management [i nu numai, care, \n ciuda experien]ei anterioare ori a studiilor universitare, [i-au creionat o carier` \ntr-un domeniu total diferit. |ns` tocmai prin expertiza

trecut c`tre zona de “renegade” este frica de necunoscut, urmat de presiunea social` venit` din partea celor apropia]i. “}in minte c` m-a scos mama la mas`. A fost pentru prima oar` când m-a scos la mas` [i m-a \ntrebat dac` este totul bine”, \[i aminte[te M`d`lina R`dulescu, antreprenor [i coach, despre momentul când [i-a anun]at apropia]ii c` va renun]a la func]ia de HR Manager la divizia de Retail Banking din cadrul ING România \n favoarea antreprenoriatului \n turism. “|n primele dou` s`pt`mâni primeam zilnic telefoane de la prieteni, care m` \ntrebau: «Ce faci?», «Cum e[ti?»”, mai spune M`d`lina R`dulescu. “Sunt foarte bine. |n afar` de faptul c` nu mai port tocuri zilnic, nu este nicio diferen]`”, \[i aminte[te zâmbind antreprenoarea, care a reu[it \n mai pu]in de cinci ani s` transforme o pensiune din Sinaia \ntr-un adev`rat complex format dintr-un hotel de trei stele, o vil` de patru stele, un restaurant, teras` [i un parc de aproape 1.000 de metri p`tra]i. Dac` la prima vedere pare u[or, nu este deloc a[a. “|n acest context este nevoie s` \]i plac` foarte tare ceea ce faci, fiind destul de multe necunoscute, trebuie s` existe o motiva]ie [i pentru tine”, spune M`d`lina Uceanu despre rolul pasiunii \n succesul businessului. “Nu exist` motiva]ie financiar`, nu exist` acceptan]` social`, atunci

Nu exist` motiva]ie financiar`, nu exist` acceptan]` social`, atunci trebuie s` fie o motiva]ie intrinsec`. Fie c` vrei s` \]i demonstrezi ]ie, fie c` este o zon` care \]i place pur [i simplu, este ceva ce ai face [i f`r` s` fii pl`tit, pentru c`, o perioad` de timp, chiar a[a o s` fie.” M`d`lina Uceanu, Managing Partner la Career Advisor. avansat` a corpora]iei \n acea arie o astfel de tranzi]ie nu este un proces tocmai anevoios. |n schimb, ca antreprenor aflat la \nceput de drum \ntr-un domeniu total necunoscut, riscurile [i provoc`rile nu vor \ntârzia s` apar`. Un prim obstacol \n calea noilor antreprenori, care tocmai au

trebuie s` fie o motiva]ie intrinsec`. Fie c` vrei s` \]i demonstrezi ]ie, fie c` este o zon` care \]i place pur [i simplu, este ceva ce ai face [i f`r` s` fii pl`tit, pentru c`, o perioad` de timp, chiar a[a o s` fie”, adaug` Managing Partner-ul de la Career Advisor. Biz Biz

Când visul devine realitate Dup` o experien]` de 17 ani \n domeniul bancar, M`d`lina R`dulescu a decis s` se rup` de lumea rece a cifrelor [i a pornit pe calea antreprenoriatului, \n c`utarea \mplinirii unui vis \n domeniul turismului. [i-a dorit dintotdeauna o pensiune la munte. Visul i s-a \mplinit \n urm` cu patru ani, la scurt timp dup` ce a p`r`sit domeniul bancar din pozi]ia de HR Manager al diviziei de retail banking din cadrul unei companii multina]ionale. Pe atunci, criza economic` nu era str`in` mediului de afaceri [i nu pu]ini erau cei pentru care \mplinirea viselor p`rea irealizabil`. Nu [i pentru M`d`lina \ns`. “Am sim]it c` nu mai sunt pe drumul meu, cumva mi-am ascultat sim]urile [i am zis c` trebuie s` fac altceva”, spune ea pentru Biz. “|ntotdeauna m-am visat având o mic` pensiune, s` fac lucrurile altfel, \n stilul meu, s` pot s` comunic cu oamenii, s` le dau ceva din ce simt eu, s` le creez acolo o stare frumoas`, de acas`, de bun, de lini[te, de frumos”, mai poveste[te antreprenoarea. Cu mult suflet, pasiune, curaj [i optimism a luat na[tere povestea Vilei Piatra {oimului din Sinaia. Dar, ca \n orice poveste, pân` la finalul fericit, eroul trebuie s` se lupte cu mai multe personaje negative. |n cazul M`d`linei, zmeii-zmeilor erau recesiunea, care a contribuit la reducerea bugetelor de training [i team building, \nv`]area de la zero a unei noi industrii, crearea unui sistem propriu de raport`ri [i lipsa de \ncredere a celorlal]i \n poten]ialul locului. “Unde? Aici? Nici drumul nu este bun”, \[i aminte[te antreprenoarea c` era aten]ionat`. “Da, asta va fi principala noastr` motiva]ie, tocmai de aceea vom fi atât de buni \ncât oamenii vor dori s` parcurg` acel drum pân` la noi, pentru c` la cap`t vor g`si un loc unde se simt bine, unde sunt trata]i frumos [i se simt st`pâni pe timpul lor liber”, \[i aminte[te M`d`lina R`dulescu. Sigur, povestea pare simpl`, dar antreprenoarea a crezut foarte mult \n ceea ce f`cea. 62

Biz

FOTO: VALI MIREA

`d`lina R`dulescu

Pariul ei s-a dovedit a fi unul câ[tig`tor. Acum, dup` patru ani, mica pensiune din visul M`d`linei s-a transformat \ntr-un adev`rat complex din care fac parte un hotel de trei stele, o vil` de patru stele \n sistem self catering, un restaurant, care se men]ine \n topul Trip Advisor pe primul loc \n Sinaia, o teras` [i un parc de 1.000 de metri p`tra]i. “Businessul acesta a fost ca [i copilul meu”, spune M`d`lina R`dulescu despre afacerea de la munte pe care a crescut-o cu mult` pasiune, i-a fost al`turi când a f`cut primii pa[i, a investit timp [i resurse, a crezut \n poten]ialul s`u, când al]ii nu \l vedeau,

iar acum, ajuns la maturitate, a sosit timpul s` \i acorde ocazia s` se dezvolte la fel de armonios pe cont propriu. “|n acest moment, eu sunt la Bucure[ti, \ntre timp a mai ap`rut un copil \n familie, trebuia s` \mi termin un doctorat [i nu mai puteam s` fiu acolo tot timpul. {i atunci trebuie s` dai altora spa]iul necesar [i aripile s` zboare”, adaug` M`d`lina R`dulescu, care de curând a f`cut un exit de leadership din afacerea pe care a crescut-o \n ultimii patru ani, dar nu a renun]at, fiind \n continuare consultant pe zona comercial` [i de customer service [i trainer pentru angaja]ii de acolo. Biz

FOTO: VALI MIREA

STRATEGIE MANAGEMENT

Afacere croit` pe pasiune La aproape doi ani de când \[i confec]ioneaz` singur propriile c`m`[i, R`zvan Vâlceanu, fost General Manager la Bitdefender România, schimb` radical macazul [i lanseaz` un brand de haine care \i poart` numele. elor mai mul]i dintre noi, schimbarea ne-ar putea da ceva emo]ii. Nu [i lui R`zvan Vâlceanu. Fostul General Manager al Bitdefender România a p`r`sit domeniul securit`]ii virtuale pentru cel dedicat securit`]ii fizice, lucrând pentru compania Assa Abloy, liderul mondial \n domeniul solu]iilor de \nchidere [i deschidere a u[ilor.

{i de curând a mai f`cut o schimbare major` \n carier`. A revenit \n universul antreprenorial, prin lansarea brandului de c`m`[i made-to-measure care \i poart` numele. “Punctul zero a fost când am v`zut o pereche de pantaloni \ntr-un magazin din afar` care era \nchis”, spune R`zvan Vâlceanu pentru revista Biz. “Am zis, cum magazinul era \nchis, o s` \i fac eu la un croitor. {i din acel moment am \nceput s` \mi fac

haine, pantofi \n diverse locuri. C`m`[ile au ap`rut mai târziu, pentru c` eram foarte preten]ios [i \mi g`seam foarte greu modele, iar \n ultimul an [i jum`tate - doi le-am f`cut singur, pentru mine, doar c` nu le vindeam”, poveste[te Vâlceanu despre cum a luat na[tere noul business. Cum imaginea conteaz`, mai ales \n mediul de afaceri, [i vine \n completarea preg`tirii [i a competen]elor profesionale ale managerilor, conceptul din spatele afacerii create de R`zvan Vâlceanu [i Irina Stoicescu ofer` clien]ilor posibilitatea de a-[i personaliza c`m`[ile pân` la cele mai mici detalii, de la tipare [i pân` la butoniere. Mai mult, elementele definitorii pentru c`m`[ile create de R`zvan Vâlceanu sunt focusul pe detalii de design [i calitatea materialelor [i a produc]iei. Un rol extrem de important este jucat [i de confortul personal. De aceea, creatorul a g`sit solu]ii de personalizare a celor mai importante zone la o c`ma[`: fenta lung` cu opt nasturi, gulerele deta[abile, man[etele italiene[ti cu doi nasturi, precum [i fixatoare de man[ete [i pantaloni. Planurile antreprenorului pentru noua companie nu se opresc aici. Pe agenda fostului GM al Bitdefender România se afl` [i lansarea la nivel na]ional, printr-o re]ea de parteneri a colec]iei de retail care va fi similar` ca materiale cu cea “made to measure”, precum [i dezvoltarea echipei, a canalului de distribu]ie [i a parteneriatelor cu accesorii din jurul c`m`[ii. Actualmente, brandul de haine lansat de cei doi antreprenori are un partener, care produce butoni din argint pentru c`m`[ile create de Vâlceanu. “Nu este pentru prima dat` când sunt \n pozi]ia de a construi ceva nou. Am mai f`cut branduri noi, dezvolt`ri de canale, de vânz`ri, dar nu mai am \n spate confortul pe care ]i-l d` o multina]ional` [i uneori poate s` fie mai riscant”, spune R`zvan Vâlceanu. Cu toate acestea antreprenorul este optimist, spunând c` businessurile care se lanseaz` \n perioada de criz` sunt solide. “Pentru c` le construie[ti pe principii s`n`toase”, conchide fostul General Manager al Bitdefender România. Biz Biz

FOTO: VALI MIREA

Restart \n carier`: de la IT la HR

Parcursul profesional al Irinei Arsene este unul de invidiat. Pân` de curând a de]inut func]ia de General Manager [i membru \n consiliul director din Marea Britanie al companiei Computaris, iar de la \nceputul acestui an a pus bazele Mindit. ând pasiunea \ntâlne[te curajul [i optimismul se \mplete[te cu hot`rârea, atunci prind via]` pove[tile de succes. Una dintre acestea este scris` de Irina Arsene. |n numai doi ani, a reu[it s` urce pân` \n vârful muntelui corporatist, din pozi]ia de Junior Support Engineer \n cadrul companiei din IT Computaris pân` \n func]ia de General Manager pe Româ64

Biz

nia, iar ulterior s` devin` membru al board-ului director din Marea Britanie al corpora]iei [i chiar s` de]in` 3% din ac]iunile organiza]iei. De[i domeniul IT a demonstrat de-a lungul ultimilor cinci ani c` este imun la “virusul” recesiunii mondiale, Irina Arsene a decis s` scrie un alt capitol \n propria poveste de succes: antreprenoriatul. Astfel, din luna martie a acestui an Irina a

p`[it pe calea antreprenoriatului [i a pus bazele Mindit, prima companie care ofer` servicii de background screening din ]ar`. “Statisticile arat` clar c` se minte \n CV-uri”, spune Irina Arsene. “Românii nu sunt nici mai r`i, nici mai buni, ne aliniem. Atunci când aduci un om pe care nu \l cuno[ti, trebuie s` te asiguri c` ceea ce a spus la interviu este adev`rat”, precizeaz` CEO-ul Mindit. Astfel de servicii exist` de foarte mul]i ani, iar \n SUA este o industrie estimat` la 5 miliarde de dolari pe an. Planurile Irinei Arsene nu se opresc aici. |n urm`torii ani, fondatoarea Mindit [i-a propus s` creasc` num`rul de angaja]i [i, din momentul \n care businessul va func]iona \n România, are de gând s` \l replice [i \n ]`ri vecine precum Bulgaria [i Republica Moldova, pie]e pe care le cunoa[te din experien]a acumulat` la Computaris, dar [i \n Croa]ia. O alt` direc]ie pe care o vede antreprenoarea pentru start-up-ul din domeniul resurselor umane ia \n calcul [i persoanele fizice, care, de la \nceputul anului viitor, odat` cu ridicarea restric]iilor din pia]a britanic` a muncii, ar putea lucra \n Marea Britanie. Dar, cum de cele mai multe ori românii nu sunt tocmai bine privi]i de englezi, o recomandare de la o ter]` parte ar putea face departajarea. “M-am gândit [i la alte idei de business [i nu mi-a venit niciuna care s` aib` genul acesta de impact. Voiam s` fac ceva care s` schimbe lucrurile \n bine”, poveste[te Irina Arsene. De[i la prima vedere pare u[or, mai ales la experien]a Irinei, nu este deloc a[a. Cu toate c` managementul unei companii seam`n` foarte mult indiferent de domeniu, de la construc]ia echipei la planul de business ori la marketing, cea mai mare provocare a antreprenoarei a fost construirea unei noi pie]e. “Totul pleac` de la valorile tale, este foarte important când pleci pe calea antreprenoriatului s` te cuno[ti pe tine [i s` [tii ce vrei, fiindc` totul porne[te firesc de aici [i apoi, având experien]a din urm`, pui c`r`mizile [i construie[ti”, spune CEO-ul de la Mindit. “Cred c` pasiunea este cea care face diferen]a. Cred c` este un pic de incon[tien]`, de naivitate, dac` nu ar fi fost pasiunea asta dus` pân` la extrem ar fi fost multe momente \n care a[ fi renun]at pân` acum”, mai spune Irina Arsene despre rolul pasiunii \n succesul unui business. Biz

STRATEGIE MANAGEMENT

Antreprenoriat la rang de art`

FOTO: VALI MIREA

De profesie inginer, Doru G\nju a l`sat \n urm` o carier` cl`dit` \n mediul corporatist \n aproape dou` decenii, pentru a-[i urma o veche pasiune: arta. A[a a luat na[tere povestea SOL Gallery, o galerie de art` contemporan` româneasc`.

scurt` c`utare pe Google dup` o serie de cuvinte cheie precum inginer, Executive MBA, management [i vânz`ri cel mai probabil nu va afi[a printre rezultate pagini despre art` contemporan`. Dar, pe scurt, acesta este un portret-robot al Founding Partner-ului SOL Gallery, o galerie de art` contemporan` româneasc` din inima capitalei. Antreprenorul a pus bazele galeriei \n anul 2010 [i [i-a propus s` promoveze arti[ti români care s-au afirmat \n

pictur`, sculptur` sau \n fotografie. Cu toate c` majoritatea arti[tilor expu[i \n SOL Gallery au cunoscut deja succesul peste hotare, antreprenorul [i-a propus s` \i fac` cunoscu]i [i publicului de acas`. De forma]ie inginer, Doru G\nju a lucrat mai bine de 20 de ani \n mediul corporatist, unde a de]inut func]ii de conducere, iar \n 2004 a absolvit [i un program de Executive MBA. |n tot acest timp, Doru G\nju a de]inut func]ia de National Sales Manager la compania Whiteland (distribuitorul

Hochland), pe cea de Sales Manager pentru ADD Cargo [i pe cea de Commercial Manager la organiza]ia FM Logistic România. Cum se \mpac` acestea cu arta? “Am devenit inginer printr-un concurs de \mprejur`ri”, poveste[te G\nju. “Pe vremea aceea era foarte important s` faci o facultate, altfel te p`[teau o armat` foarte dur` [i o via]` lipsit` de orice fel de pl`cere. |n familia mea s-a f`cut muzic`, eu \nsumi am f`cut muzic`”, adaug` fondatorul SOL Gallery despre r`d`cinile pasiunii sale pentru frumos. Pasiunea antreprenorului pentru muzic` explic` [i originea denumirii micu]ei galerii. Odat` p`trun[i \n micu]a galerie de art` din strada Jean-Louis Calderon, din centrul capitalei, ve]i putea descoperi o lume cl`dit` cu mult` pasiune [i pl`cere [i, \n ciuda trecutului concentrat mai degrab` pe [tiin]e exacte, rolul \n art` i se potrive[te m`nu[` lui G\nju. Mai mult, acesta nu are niciun regret c` a p`r`sit mediul corporatist. Acum, la trei ani de la fondarea galeriei de art` contemporan`, nu numai c` are ocazia s` fac` exact ce \i place, dar are mai mult` libertate [i totodat` mai mult timp pentru familie. “Antreprenor am ajuns datorit` faptului c` am lucrat foarte mult timp \n mediul privat, corporatist, cum se zice, [i la un moment dat am decis s` lucrez pentru mine”, spune Doru G\nju, Managing Founder la galeria de art` contemporan` româneasc` SOL Gallery. Aceasta este o afacere de familie, \n care sunt implica]i atât so]ia acestuia, Mihaela G\nju, cât [i b`iatul lor, care a mo[tenit pasiunea pentru frumos a celor doi [i a studiat la liceul de arte plastice “Nicolae Tonitza” din Bucure[ti. Biz Biz

life

Urzeala tabletelor

Momentul a[teptat de \ntreaga industrie tehnologic` a sosit. Nokia a intrat pe pia]a tabletelor prin lansarea modelului Lumia 2520, mutare ce a avut loc la scurt timp \nainte de prezentarea iPad Air, un produs al Apple. DE OVIDIU NEAGOE

rima tablet`

a companiei finlandeze, a c`rei divizie de terminale mobile a fost preluat` recent de Microsoft, are sistem de operare Windows 8 RT, iar pe rafturile magazinelor o ve]i putea g`si la un pre] de 499 de dolari. Dispozitivul este prev`zut cu un procesor quad core de 2,2 GHz [i camer` de 6,7 MP, \n timp ce ecranul de 10,1 inch ofer` o vizibilitate optim` chiar [i \n lumina direct` a soarelui. Lumia 2520 este cel mai important produs al Nokia de când s-a anun]at achizi]ia de c`tre Microsoft, tranzac]ie estimat` la 7,2 miliarde de dolari. Compania finlandez` \nregistreaz` progrese mari [i \n ceea ce prive[te dispozitivele de tip smartphone. A anun]at lansarea modelelor Lumia 1520, un smartphone cu display de [ase inch [i sistem de operare Windows Phone 8, [i respectiv modelul Lumia 1320.

Constela]ie de [apte stele

Biz

“Mai mult ca niciodat`, dispozitivele mobile sunt \n centrul aten]iei consumatorilor, pentru c` ace[tia caut` s` surprind`, s` organizeze [i s` \mpart` experien]ele din mers”, spune Stephen Elop, vicepre[edinte executiv la Nokia. “Calitatea [i valoarea pe care

produsele Nokia le furnizeaz` sunt \n continu` cre[tere pe m`sur` ce realiz`m parteneriate cu dezvoltatori pentru introducerea unor aplica]ii unice la produsele Lumia [i Windows Phone”, a ad`ugat Elop la lansarea noii tablete. Biz

Cel de al doilea dispozitiv de tip smartphone produs de Vertu, modelul Constellation, este disponibil \n magazine de la finele lunii trecute, la un pre] de 4.900 de euro. Gadgetul de lux are sistem de operare Android, este fabricat manual \n Anglia [i \mbin` materiale premium cu un stil contemporan.

LIFE

{TIRI

Colonelul Sanders “invadeaz`” India Expansiunea interna]ional` a \nceput \n urm` cu mai bine de dou` decenii. De atunci, brandurile companiei de fast-food Yum! – de]in`toarea Pizza Hut, Taco Bell [i KFC, fondat` de Colonelul Harland Sanders – s-au concentrat \n special pe pia]a din China, unde gigantul de]ine peste 6.000 de restaurante, ce servesc 1,35 de miliarde de oameni. Cu toate acestea, se pare c` preparatele de tip fast-food nu sunt tocmai mâncarea preferat` a chinezilor, mai ales c` temerile asiaticilor cu privire la gripa aviar` ating cote uria[e. Rezultatul? Vânz`rile grupului au sc`zut cu 11% \n China. Drumul descendent a fost urmat de KFC, care a \nregistrat o sc`dere cu 13% a vânz`rilor, \n timp ce Pizza Hut a crescut cu [ase procente. Pe baza acestor rezultate, grupul estimeaz` c` [i \n ultimul trimestru al acestui an vânz`rile vor urma un declin. Astfel, compania \[i va muta focusul pe India, unde exist` 1,24 de miliarde de consumatori, deservi]i de numai 613 restaurante. Yum! pl`nuie[te s` investeasc` 10 miliarde de dolari \n pie]ele emergente, potrivit unui anun] al companiei, venit la finele lunii trecute. Prin aceast` investi]ie se urm`re[te cre[terea num`rului de restaurante KFC, Pizza Hut [i Taco Bell la 1.000 de unit`]i, pân` \n anul 2015. (Ovidiu Neagoe)

Un “munte” de relaxare Nu a mai r`mas mult timp pân` la \nceputul concediilor de iarn`, când turi[tii vor lua cu asalt pârtiile de schi. Dar care este cea mai bun` metod` de relaxare dup` o zi lung` pe pârtie? Poate o vizit` la un centru spa ori wellness. Dac` v` afla]i \n Bra[ov, este bine s` [ti]i c` Spa d'Or a anun]at recent un parteneriat cu celebrul brand Buddha Bar pentru produsele din “Buddhattitude”, prezente la nivel global \n unele dintre cele mai exclusiviste hoteluri [i spa-uri. Salonul din Bra[ov este situat exact \n centrul ora[ului, lâng` Biserica Neagr`, [i este destinat atât pentru terapii [i ritualuri spa de cinci stele, cât [i pentru a ilustra unul dintre cele patru concepte “Spa-in-a-Box”. “Pia]a spa din România are nevoie de o gur` de aer proasp`t [i disciplin`”, spune Oana Manole, director general la Spa d'Or [i totodat` consultant [i director la proiectul de deschidere a trei spa-uri \n cadrul lan]ului hotelier Hilton. “Se construie[te pe modele care \n afar` sunt oarecum desuete [i este nevoie de mult` educa]ie \n ceea ce prive[te procesele de flux opera]ional, procedur` de startup, finan]e [i marketing spa, preg`tirea personalului”, adaug` Oana Manole. (O.N.)

Biz

CALENDAR

4 OCTOMBRIE Atunci a avut loc vernisajul expozi]iei “Imagini din Marea Britanie. 100 de ani de art` a peisajului din colec]ia British Council”, g`zduit` de Muzeul Na]ional de Art` al României. Pute]i trece pragul acesteia pân` \n data de 19 ianuarie. Expozi]ia celebreaz` aniversarea a 75 de ani de la \nfiin]area British Council \n România [i cuprinde 57 de lucr`ri, ce ofer` publicului o perspectiv` unic` asupra peisajului britanic.

1 NOIEMBRIE Este data \n care pute]i afla, de pe marile ecrane, povestea lui Richard Phillips, c`pitanul unei nave sub pavilion american deturnate de pira]ii somalezi. Filmul regizat de Paul Greengrass se bazeaz` pe evenimentele tragice din 2009, când ambarca]iunea MV Maersk Alabama a fost capturat` de pira]i [i o serie de solda]i americani au pus la cale o opera]iune prin care s` salveze echipajul lui Phillips.

5 NOIEMBRIE Ce spune]i de o pies` de teatru? La Palatul Tineretului din capital` va avea loc premiera mondial` a piesei “Ho]ii de frumuse]e”, o interpretare dup` romanul celebrului scriitor francez Pascal Bruckner. |n rolurile prin-

cipale \i ve]i putea urm`ri pe Florin Zamfirescu, Medeea Marinescu, Ioana Pavelescu, Radu Milcu [i Ionu] Niculae.

13 NOIEMBRIE Pianistul Omer Klein revine la Bucure[ti cu ocazia unui nou concert destinat iubitorilor de muzic` bun`, care va avea loc la Sala ArCuB. Biletele au fost deja scoase la vânzare [i au pre]uri cuprinse \ntre 26,5 [i 35 de lei. Omer Klein este unul dintre arti[tii \n ascensiune \n lumea jazzului. S-a impus pe scenele de la New York, printr-o remarcabil` autenticitate [i o inspira]ie ce par inepuizabile. Muzicianul creeaz` o combina]ie fascinant` de jazz cu muzic` tradi]ional` israelian` [i nord-african`.

7 NOIEMBRIE Vre]i s` nu mai ave]i b`t`i de cap la urm`toarea renovare a locuin]ei? Atunci trece]i de pe acum \n agend` data. Atunci va avea loc debutul workshop-ului “Introducere \n design [i arhitectur`”, sus]inut de lectorul Cristina Pan`, la sediul Funda]iei Calea Victoriei. Aici, timp de [apte [edin]e ve]i putea afla din secretele designului de interior [i modalit`]ile \n care sunt percepute spa]iul, formele [i materialele.

LIFE

{TIRI

GASTRONOMIE

Un Master Chef pentru fiecare De câte ori a]i \ncercat s` g`ti]i, respectând pas cu pas re]ete propuse de renumi]i buc`tari, dar rezultatul a fost mai degrab` dezam`gitor? Dac` nu sunte]i un as \n buc`t`rie, atunci nu v-ar strica un ajutor de buc`tar. Noul aparat de g`tit multifunc]ional Philips Multicooker promite s` v` ajute la preg`tirea mai u[oar` a unor re]ete la fel de delicioase ca mâncarea mamei sau a bunicii, cu ajutorul a 12 programe de g`tit [i 22 de set`ri de temperatur`. Cu acestea, alimentele g`tite, indiferent c` sunt fierte, pr`jite sau preparate la aburi ori prin \n`bu[ire, vor avea acela[i gust cu cele din restaurantul preferat. Dispozitivul este prev`zut cu un cronometru, care v` permite s` l`sa]i mâncarea la preparat pân` la 12 ore sau s` programa]i s` fie g`tit` cu pân` la 24 de ore mai târziu, f`r` emo]ii c` o ve]i g`si ars` sau g`tit` insuficient. De \ndat` ce termin` de g`tit, Philips Multicooker porne[te automat func]ia pentru p`strarea cald` a alimentelor, astfel c` pute]i s` v` bucura]i de re]eta preferat` [i 24 de ore mai târziu. (O.N.)

Carlsberg face valuri \n Centrul Vechi storia [i tradi]ia danez` se \mpletesc armonios cu cele ale Bucure[tiului interbelic de la jum`tatea lunii trecute. Motivul? Produc`torul danez de bere Carlsberg a devenit partenerul celei mai mari ber`rii din Centrul Vechi al Bucure[tiului, Re:public. Cea mai mare ber`rie din centrul istoric a beneficiat de o investi]ie de un milion de euro [i va pune la dispozi]ia clien]ilor, al`turi de un decor original [i un meniu complex, unul dintre cele mai bune sisteme audio-video din ]ar`, pentru a urm`ri la standarde \nalte toate evenimentele sportive. Clien]ii Re:public se vor bucura \n exclusivitate

de dou` tipuri de bere special`, Jacobsen Brown Ale [i Carl’s Special, care fac parte din portofoliul interna]ional al m`rcii. Noua ber`rie face parte din grupul Mondy’s Management, ce de]ine Bordello Pub, precum [i restaurantul Phil, aflat \n nordul capitalei, [i este amplasat` \ntr-o cl`dire reconstruit` integral \n anul 2012. Al`turi de Carlsberg, Re:public “re:interpreteaz`” [i “re:inventeaz`” experien]a ie[itului \n ora[, oferind o atmosfer` autentic` de ber`rie [i un meniu de profil complet, care vor fi cu siguran]` pe planul bucure[tenilor. (Ovidiu Neagoe)

Luceaf`rul Galaxiei amsung Electronics a lansat de curând [i pe pia]a din România Galaxy NX, prima camer` cu obiective inter[anjabile [i func]ii 4G ce ruleaz` pe sistemul de operare Android. Tehnologia 4G face posibil` o permanent` conectivitate a fotografilor, precum [i o partajare rapid`, avantaje care fac din camera foto un dispozitiv ideal pentru distribuirea imaginilor profesionale. Aparatul este prev`zut cu func]ii speciale precum Photo Suggest [i Story Album, care ajut` utilizatorii s` imortalizeze nu doar

imagini, ci [i starea de spirit a subiec]ilor din fotografii. Gadgetul este compatibil cu o plaj` larg` de obiective interschimbabile, de la cele de tip pancake sau fisheye pân` la cele rafinate precum prime [i zoom. Toate acestea ofer` utilizatorilor o perspectiv` diferit` asupra lumii [i sunt potrivite pentru fiecare situa]ie de fotografiere. |n plus, un element suplimentar de realism este adus de posibilitatea capt`rii imaginilor 3D, cu ajutorul obiectivului Samsung de 45 mm 2D/3D. (Ovidiu Neagoe) Biz

Un succes \n Statele Unite, country clubul este un concept unic \n Rom창nia, dar [i \n Europa de Est. Din noiembrie anul acesta \[i deschide por]ile la Bucure[ti Stejarii Country Club, un spa]iu destinat relax`rii [i networkingului \ntr-o atmosfer` exclusivist`. DE LOREDANA S~NDULESCU

G창ndit ca o transpunere a celebrului

NETWORKING LA RANG DE EXCLUSIVISM 70

Biz

Central Park, conceptul Stejarii Country Club a fost dezvoltat de biroul londonez de arhitectur` Collado Collins, selectat \n 2009 \n urma unei competi]ii interna]ionale. Construc]ia propriu-zis` a \nceput \n 2011 odat` cu primirea aprob`rii de finan]are prin programe europene. Cl`direa Stejarii Country Club poart` semn`tura arhitec]ilor de la West Group Architecture, companie local` cu peste 15 ani experien]` \n design de sedii de b`nci, hoteluri, cl`diri de birouri [i case. Designul de interior a fost asigurat de c`tre compania HBA/Hirsch Bedner Associates, cu birouri \n mari ora[e ale lumii precum Londra, Dubai, Manila, Moscova, Los Angeles, Singapore, Melbourne, Tokio, Bangkok sau Shangai. Designul luminos al cl`dirii apar]ine companiei Maurice Brill Lighting Design din Marea Britanie, care are expertiz`

LIFE

\n crearea atmosferei adaptat` situa]iilor pe care complexul le g`zduie[te. Construit pe o suprafa]` de 21.000 mp, repartiza]i pe 3 niveluri, complexul include o sal` de fitness de peste 1.000 mp, piscin` semiolimpic` interioar`, terenuri de squash, pist` de jogging, pere]i de c`]`rare, dou` terenuri de tenis interioare [i dou` exterioare, acoperite cu un tip de zgur` ce permite membrilor s` practice acest sport \n orice sezon, dar [i câteva servicii \n premier`, cum este padel, un sport foarte apreciat la nivel interna]ional. Complexul include primul spa Shiseido dedicat din Europa de Est [i un spa]iu multifunc]ional de 600 mp unde pot fi organizate evenimente [i conferin]e. |n vecin`tatea clubului, va fi amenajat un driving range de golf cu o capacitate maxim` de 20 de juc`tori simultan. |ncepând cu luna decembrie, oferta Stejarii Country Club va fi completat` de serviciile de frumuse]e oferite de Beauty District, sub \ndrumarea fondatorilor acestuia, Alexandru Abagiu (make-up artist), Sorin Stratulat (hairstylist) [i C`t`lina Stoica (nail expert). Despre ce va \nsemna Stejarii Country Club am vorbit cu Mihai Popa, director opera]ional al complexului.

aproape 5 ani. |n 2012 am devenit Country Manager, preluând [i coordonarea celorlalte 9 cluburi din re]eaua World Class deschise \n România. De la 1 septembrie 2013 am acceptat provocarea primit` din partea managementului Stejarii Country Club. {tiu c` pia]a are nevoie de un asemenea proiect, unic \n România [i \n Europa de

Ce v-a determinat s` accepta]i func]ia de director opera]ional al unui Country Club \n România?

Cum va fi organizat clubul?

Am absolvit Academia Na]ional` de Educa]ie Fizic` [i Sport [i o perioad`, pân` \n 2004, am lucrat pe zona de recuperare medical` – kineto, apoi m-am angajat la Clubul de S`n`tate de la Hilton, unde am lucrat aproape 3 ani. |n 2007, am acceptat provocarea s` deschid a treia loca]ie World Class, cea din Jolie Ville. Am lucrat aproape 8 luni ca director de program [i start-up manager, apoi am fost promovat director al World Class JW Marriott, unde am stat

CARTE DE VIZIT~ MIHAI POPA Cu o experien]` de peste nou` ani \n industria de wellness [i fitness, Mihai Popa (33 ani) este absolvent al Academiei de Educa]ie Fizic` [i Sport (Sec]ia Fizioterapie) [i a urmat numeroase cursuri de comunicare [i customer service. Anterior func]iei de director opera]ional al complexului Stejarii Country Club, el a ocupat func]ia de Country Manager al World Class România. A lucrat de asemenea \n domeniul hotelier, de-a lungul timpului colaborând cu Athenee Palace Hilton, JW Marriott [i Radisson Blu Bucure[ti.

Est la momentul de fa]`. Aceasta a fost esen]a deciziei pe care am luat-o. Nu a fost nicidecum vorba de faptul c` intervenise rutina. |n ultimii [ase ani, am schimbat activitatea destul de frecvent, am fost promovat \n mai multe pozi]ii.

Avem \n jur de 70 de angaja]i plus colaboratori. Pentru organigrama acestui spa]iu, num`rul este suficient. Cu timpul, ne dorim ca oamenii care lucreaz` pentru noi s` ofere exclusivitate pentru serviciile lor. Conceptul de club social \nseamn` ceva mai mult decât un loc unde oamenii vin s` fac` sport. Spa]iul pe care-l avem favorizeaz` networkingul, membrii clubului \[i pot stabili \ntâlniri aici, pot petrece o zi \ntreag`, pot veni cu familia \n weekend. La etajul 1 avem patru s`li de meeting care pot fi unificate [i transformate \ntr-un spa]iu de conferin]e cu o

INTERVIU

capacitate de 600 mp. E un concept care era foarte a[teptat \n Bucure[ti.

Cine este clientul clubului? Ne dorim s` avem printre clien]ii no[tri oameni afla]i \n pozi]ii de top management. Nu \nseamn` \ns` c` nu vor fi bineveni]i [i cei din pozi]ii de middle management, oameni de business, antreprenori. Diferen]ierea nu va fi doar de ordin financiar, prin acest concept de country club ne dorim s` facem [i o altfel de selec]ie a clien]ilor.

Care este capacitatea clubului [i câ]i clien]i v-a]i propus s` atrage]i \n primul an de func]ionare? Luând \n considerare spa]iul [i facilit`]ile pe care le avem la dispozi]ie, capacitatea maxim` a clubului este de 5.000 de membri. Obiectivul meu personal este s` ajungem la 1.700 de membri \n primul an. Accesul membrilor \n cadrul Stejarii Country Club se va face pe baz` de abonament, care va fi de dou` tipuri, Gold Membership [i Platinum Membership, [i se va putea \ncheia pe 6 sau 12 luni. Anumite facilit`]i, precum centrul spa, vor permite vizitatorilor utilizarea serviciilor [i f`r` a stabili un abonament \n prealabil. Apartenen]a la Stejarii Country Club le va asigura membrilor beneficii unice pe pia]a din România, precum evaluare fitness [i nutri]ional`, sesiuni private cu antrenor personal, acces la activit`]ile cluburilor pentru copii [i adolescen]i, precum [i la zona de golf driving range, din vecin`tatea complexului. De asemenea, membrii pot beneficia de parcare VIP foarte aproape de intrare, de un dulap personalizat \n vestiarul VIP, servicii de cur`]`torie pentru articolele sportive. |n plus fa]` de abonament, trebuie achitat` o tax` de \nscriere. Aceasta se pl`te[te o singur` dat` [i este valabil` pe via]`, cu condi]ia ca abonamentul s` fie re\nnoit \nainte s` expire. Biz Biz

LIFE

EVENIMENT

Brazii care salveaz` copiii A devenit deja una dintre petrecerile de referin]` ale peisajului monden din Bucure[ti. Festivalul Brazilor de Cr`ciun are loc \n acest an pe 5 decembrie. |ns` important` nu este metoda, ci poten]ialul acestei gale. Scopul ei este s` ajute copiii defavoriza]i care au astfel mai multe [anse. DE ALEXANDRU ARDELEAN

estivalul Brazilor de Cr`ciun este

organizat pentru al treisprezecelea an consecutiv de Salva]i Copiii Romånia, iar efectul este cunoscut: strângerea de fonduri în vederea facilit`rii accesului la educa]ie al copiilor din mediile sociale vulnerabile. Gala va avea loc la Hotel Radisson Blu Bucure[ti. Primele 12 edi]ii ale Festivalului Brazilor de Cr`ciun au ajutat la strângerea a 2.669.100 euro, care au fost investi]i în suport educa]ional pentru 16.200 de copii. Beneficiarii fondurilor care se vor colecta la edi]ia 2013 a Festivalului Brazilor de Cr`ciun vor fi 2.000 de copii din comunit`]i defavorizate, cuprin[i în programele de Educa]ie Pre[colar`, {coal` dup` {coal` [i A Doua {ans`. “CV pentru viitor” – conceptul sub care se desf`[oar` aceast` edi]ie a festivalului de strângere de fonduri – subliniaz` ideea construirii unei cariere [i a unui viitor mai bun, urm`rindu-se impactul pozitiv asupra copiilor defavoriza]i [i asupra societ`]ii în general. Brazii unicat – elementele ce constituie subiectul licita]iei care are ca scop strângerea de fonduri pentru sus]inerea cauzei – vor fi semna]i [i anul acesta de designerii invita]i. Ace[tia sunt: Wilhelmina Arz, Hamid Nicola Katrib, Irina Solomon & Azay, Kristina Dragomir, Lena Criveanu, Carmen Ormeni[an, Stephan Pelger, Doina Levin]a, Veronica Zaharia & The One (Parlour & Andreea Esca), M`d`lina Doroban]u, Mirela Diaconu, Malvina Cervenschi, Alexandru Ghildu[ & Mihnea Ghildu[, Anca Rusu, Maria Lucia Hohan, Ramona Filip. “Cu fiecare an care trece, nivelul de popularitate a Festivalului Brazilor de Cr`ciun este în continu` cre[tere. Suntem încânta]i c` echipa noastr` devine tot mai mare cu fiecare edi]ie [i c`

Biz

PROGRAMELE EDUCA}IONALE ALE SALVA}I COPIII CONSTAU ÎN: 4 42 de gr`dini]e de var` în mediul rural pentru copiii foarte s`raci; 4 32 de centre unde se desf`[oar` activit`]i de tip A Doua {ans`, pentru copiii ne[colariza]i, care au dep`[it vârsta de frecventare a înv`]`mântului de mas` sau au abandonat [coala în diferite stadii; 4 37 de programe [coal` dup` [coal` pentru prevenirea abandonului [colar. Familiile copiilor au primit, de asemenea, ajutor financiar [i consiliere în centrele educa]ionale Salva]i Copiii România.

ne bucur`m de sprijinul puternic al sponsorilor [i partenerilor no[tri. Cu ajutorul fondurilor strânse în cadrul evenimentului, vom ajuta copiii s` mearg` la [coal` [i s` aib` astfel [ansa de

a-[i construi o carier`, un CV pentru viitor” , a declarat Gabriela Alexandrescu, pre[edinte executiv la Salva]i Copiii România. Festivalul Brazilor de Cr`ciun reune[te, în comitetul de organizare, personalit`]i publice [i manageri de top din diferite domenii. În acest an s-a al`turat echipei [i Ioana Iordache, General Manager la Leo Burnett, astfel c` acum componen]a comitetului de organizare a Festivalului Brazilor de Cr`ciun este Amalia N`stase (Manager, Eventures), Andreea Raicu, Andi Moisescu (realizator TV), Corina Bârl`deanu (Manager, 2activePR), Liviu Sfrija (director general Terrabisco), Tereza Munteanu (Managing Partner, Wunderman). Companiile care sus]in deja proiectul din acest an sunt: Badea Clifford Chance, Banca Româneasc`, Catena, MOL Romånia, Carrefour, Kaufland, PayPoint, Oscar Downstream, Nitech.

|n pagina urm`toare, citi]i câteva testimoniale ale celor implica]i direct \n gala Festivalului Brazilor de Cr`ciun, indiferent c` sunt parteneri, sponsori sau oameni care se implic` voluntar \n aceast` activitate, dorindu-[i s` ajute copii defavoriza]i. Biz

LIFE

EVENIMENT

Catena este un brand 100% romånesc pentru care responsabilitatea social` este o prioritate. Suntem permanent preocupa]i de s`n`tatea romånilor. Ne-am implicat \n campania “Salva]i Copiii”, prin intermediul Festivalului Brazilor, pentru c` dorim c` to]i copiii s` simt` bucuria s`rb`torilor. Festivalul Brazilor de Cr`ciun este prilejul ideal pentru a demonstra solidaritatea social` prin dona]ii care ajung direct [i transparent la copiii inclu[i în programele organiza]iei Salva]i Copiii. Dincolo de sprijinul financiar pe care Catena îl ofer` în cadrul acestei campanii, [i noi, la rândul nostru, transmitem mesajul de solidaritate al organiza]iei Salva]i Copiii. În fiecare an, brazii pe care \i licit`m \n zilele festivalului devin piese centrale ale serb`rilor de Cr`ciun pe care le organiz`m pentru copiii angaja]ilor no[tri.“ ALINA MARINESCU, Director General, Catena

“

Programele derulate de Salva]i Copiii sunt un exemplu clar c` se poate interveni, c` putem ajuta, dac` sunt resurse, oameni dedica]i [i ini]iativ`. Este \ns` o realitate, familiile din medii vulnerabile de multe ori aleg s` nu \i trimit` la [coal`, iar aici putem ajuta, prin dona]ii – fie c` vorbim de timp, fie c` vorbim de resurse financiare. Salva]i Copiii a reu[it \n timp s` creeze un eveniment care s` aduc` \mpreun` mediul de afaceri, arti[ti [i oameni relevan]i din media cu unicul scop de a ajuta copiii defavoriza]i. Acest eveniment reu[e[te s` fac` \ntreaga societate romåneasc` s` devin` mai con[tient` de modul \n care oricare dintre noi poate sprijini educarea copiilor din mediile vulnerabile.“ COSMIN P~TL~GEANU, Marketing Manager, Luxoft Educa]ia este cheia viitorului [i [ansa unei vie]i frumoase pentru un copil, e practic cel mai important lucru pe care un adult poate s`-l fac` pentru un copil. Prin facilitarea accesului la educa]ie copiilor din medii vulnerabile, le deschidem practic un viitor care le fusese \nchis, le d`m posibilitatea s`-[i autodetermine via]a, iar asta e tot ce conteaz`. Din p`cate, Romånia este pe primele locuri \n Europa \n ceea ce prive[te abandonul [colar. Cred c` este puterea noastr` s` facem ceva, s` schimb`m aceste statistici [i s` construim un viitor pentru copiii no[tri. Sunt implicat` de mai mult de 7 ani \n Festivalul Brazilor de Cr`ciun. Este un eveniment frumos, nobil din toate punctele de vedere. Sunt impresionat` de tenacitatea [i puterea acestor copii: am \ntålnit copii de 14 sau 16 ani care \ncepeau clasa a doua, prin programul de tip A Doua {ans`. Dup` to]i anii petrecu]i doar ca s` supravie]uie[ti, a te apuca s` \nve]i s` cite[ti nu cred c` e foarte u[or. |i admir foarte mult pe copii [i \i apreciez enorm pe oamenii de la Salva]i Copiii pentru tot ceea ce fac. “ CAMELIA {UCU, fondator, Class Living

“

“ “

Salva]i Copiii este una dintre foarte pu]inele organiza]ii neguvernamentale care au curajul s` provoace publicul s` se implice direct în a acorda asisten]` copiilor din medii sociale defavorizate. Dar dincolo de aceste valen]e serioase, trebuie s` m`rturisesc c` savurez Festivalul de Creativitate pe care îl prilejuie[te Festivalul Brazilor - un adev`rat festin de bucurie intelectual`. Iar în final am s` v` dezv`lui [i o mic` bucurie secret`: e bradul de Cr`ciun, iar mie, oricât a[ fi de adult, Mo[ul tot îmi mai stârne[te un fior de bucurie [i speran]`.“ PATRICIA DR~GAN, Chief Financial Officer, Kaufland Romånia

Pentru Banca Romåneasc`, parteneriatul tradi]ional cu organiza]ia “Salva]i Copiii” \nseamn` angajamentul nostru fa]` de societate, un gest de generozitate necondi]ionat`, un demers responsabil pe care \l men]inem de ani de zile, \n ciuda perioadelor de criz` economic`. Salva]i Copiii are acest rol de catalizator, de liant \ntre cauzele reale [i companiile interesate s` sus]in` aceste cauze. Sprijinul nostru ajunge prin intermediul organiza]iei la poate unii dintre cei mai defavoriza]i copii din aceasta ]ar`, iar aportul nostru este unul modest \n compara]ie cu lucrurile pe care reu[im s` le facem \mpreun` cu ceilal]i parteneri ai organiza]iei.“ MARINIS STRATOPOULOS, CEO [i Vice Pre[edinte al Consiliului de Administra]ie, Banca Romåneasc`

Este impresionant` transformarea copiilor care sunt inclu[i \n programele educa]ionale ale Organiza]iei Salva]i Copiii. Putem vorbi despre Vl`du], un copil cu tat`l \n penitenciar, cu mama plecat` s` munceasc` \n str`in`tate, crescut de m`tu[`. Vl`du[ era foarte firav [i retras pentru vårsta de 9 ani, \i era fric` de oameni [i se ascundea mereu. Dup` trei luni de [coal` cu speciali[tii de la Salva]i Copiii a devenit o alt` persoan`: \ncrez`tor [i extrovertit, dorea s` arate cum cite[te, s` povesteasc` cum a fost la gr`dina zoologic`, zåmbea. Prin Festivalul Brazilor de Craciun, noi, to]i cei care particip`m, \ncerc`m s` transformam vie]ile acestor copii: aducem magia Cr`ciunului \n via]a lor, nu doar pentru o noapte, ci pentru mul]i ani, poate pentru \ntreaga lor via]`.“ DRAGO{ CONSTANTINESCU, General Manager, Renovatio

“

Biz

LIFE

FILM

Un povestitor prin imagini O discu]ie sincer` cu Amat Escalante, unul dintre cei mai cunoscu]i regizori mexicani, care a cå[tigat anul acesta premiul pentru regie la Cannes, pentru pelicula “Heli”, lansat` \n Romånia pe 8 noiembrie. DE ALEXANDRU ARDELEAN Filmele lui Amat Escalante sunt uneori sumbre, violente [i cu tenebre, dar realiste, profunde [i cu o mare complexitate a personajelor [i a pove[tilor pe care le spun. Cel mai recent dintre acestea, "Heli", despre care pute]i g`si detalii pe Facebook (Heli.Filmul), este distribuit \n România de Asocia]ia Cultural` Macondo. 74

Biz

Filmul pe care l-a]i regizat este propunerea Mexicului \n cursa pentru Oscarul pentru cel mai bun film str`in. Cum vede]i aceast` oportunitate? Este o onoare [i apreciez foarte mult c` Academia Mexican` de Film are \ncredere \n film \ndeajuns ca s` \nscrie "Heli" \n competi]ie. Este o sarcin` dificil`, dar ne vom str`dui s` d`m ce este mai bun \n parcursul pentru aceast` nominalizare.

|n cursa pentru Oscaruri, ve]i concura cu "Pozi]ia copilului", al lui C`lin Netzer. L-a]i v`zut? Nu, trebuie s` recunosc c` nu l-am v`zut. Dar sunt un admirator al cinematografiei romåne[ti [i am fost inspirat de filme precum "4 s`pt`måni, 3 luni [i 2 zile" [i "Moartea domnului L`z`rescu", printre altele. Aceste filme au curaj [i onestitate [i aceast` calitate este special` [i rar`.

LIFE

“Heli” prezint` o lume violent` [i distructiv`, dar principalul subiect este o poveste de dragoste. A]i vrut s` fie o speran]` \n acea lume sau un manifest?

A]i spus c` v` dori]i mai mult ca orice s` fi]i surprins de munca dumneavoastr` [i de munca altora. Ce v` surprinde \n munca dumneavoastr`?

Am dorit s` realizez o poveste de dragoste, [i asta am [i f`cut, dar povestea a mers \ntr-o direc]ie violent`. Nu pornesc la drum cu ideea unui mesaj sau a unui manifest \n

Ceea ce \mi vine \n minte este c`, atunci cånd pl`nuiesc ceea ce fac, vreau s` fiu surprins \n fiecare etap` a procesului. De exemplu, atunci cånd \ntålnesc actorii care vor reprezenta

“

Sunt un admirator al cinematografiei romåne[ti [i am fost inspirat de filme precum "4 s`pt`måni, 3 luni [i 2 zile" [i “Moartea domnului L`z`rescu”, printre altele. Aceste filme au curaj [i onestitate [i aceast` calitate este special` [i rar`.

”

Amat Escalante

Da, inten]ia mea a fost s` spun povestea unuia dintre aceia pe care \i auzim mereu ca [i cifre \n Mexic. Sunt deja 70.000 de mor]i \n urma acestui r`zboi care a \nceput \n 2006. Am vrut s` dau o fa]` uman` [i s` spun povestea unei familii ca multe altele din Mexic.

Filmul este impresionant din punctul de vedere al imaginii. |ncerc s` spun tot timpul pove[tile mele prin imagini, astfel \ncåt caut imagini penetrante [i idei care s` aib` un impact asupra privitorului. Dar toate trebuie s` conlucreze astfel \ncåt s` alc`tuiasc` universul pe care eu \l creez \n film. Totul trebuie s` fie justificat, pentru ca impactul s` fie cåt mai mare.

Am scris scenariul singur timp de doi ani, apoi \nc` doi ani cu Gabriel Reyes (n.r. – cel`lalt scenarist al filmului). Are de fapt leg`tur` [i s-a dezvoltat cu ceea ce se \ntåmpl` \n Mexic, dar ideea de baz` a fost povestea unei prime iubiri. Eu b`nuiesc c` sunt u[or negativist cu efectele acestei prime iubiri, care te afecteaz` pe multe planuri. Exist` de asemenea nenum`rate subiecte din ora[ul meu [i \n ]ara mea care m` inspir`, a[a cum este educa]ia public` sau cum feti]ele tinere, de 12-13 ani, r`mån gravide [i fac copii. Cum cresc la vârsta lor ace[ti copii [i ce fel de funda]ie moral` or s` aib` ace[tia? Cred c` este unul dintre motivele pentru care lucrurile se \ntåmpl` a[a cum se \ntåmpl` \n Mexic acum.

Lumea dumneavoastr` ca realizator de film este mai degrab` \ntunecat` [i uneori violent`. Cum v` descrie]i?

filmele mele. Am realizat abia dup` ce am terminat film`rile la "Heli" c` pentru mine speran]` st` \n viitor [i viitorul sunt copiii [i bebelu[ii. De aceea, filmul este plin de tineri [i de bebelu[i.

|ntr-un interviu pentru "Variety", a]i men]ionat c` r`zboiul drogurilor din Mexic este de fapt contextul pentru film. A]i vrut s` ar`ta]i \n film efectul acestui flagel asupra oamenilor?

FILM

Sunt calm, timid [i mai degrab` antisocial. Dar \mi place s` observ [i, \n loc s` vorbesc sau s` \mi dau cu p`rerea, \mi place s` fac filme.

personajele [i \n timpul film`rilor se \ntåmpl` lucruri nea[teptate sau se petrec accidente fericite care fac fimul mult mai bogat [i mai interesant. Lucrurile trebuie s` fie vii pentru mine [i via]a este imprevizibil`, vine \ntotdeauna cu suprize. Dac` la[i lucrurile s` se \ntåmple a[a.

Critica de specialitate a numit filmul violent [i traumatizant. A fost ceva inten]ionat? Nu, deloc. Am dorit s` \i afecteze povestea, s` o simt`, iar audien]a s` fie implicat` cu personajele [i cu ceea ce li se \ntåmpl`. Totu[i cred c`, dac` sunt traumatiza]i, func]ioneaz`.

A]i fost de asemenea [i scenarist al filmului. Cum v-a venit ideea pove[tii?

Ce a \nsemnat pentru dumneavoastr` premiul de la Cannes? Este un premiu foarte interesant pentru cariera mea [i pentru oamenii care au crezut \n "Heli" [i care m-au ajutat cinci ani s` \l realizez. Este de asemenea foarte special pentru c` anul trecut prietenul [i colegul meu Carlos Reygadas a cå[tigat acela[i premiu. El m-a sprijinit [i ajutat s` produc aceste filme.

Care sunt planurile dumneavoastr` pentru viitorul apropiat? Vreau s` continuu s` fac filme \n ora[ul meu [i s` \nv`] mai multe [i mai multe despre regia de filme, despre ce poate face cineva cu o camer` de filmat [i cu un microfon. Am cåteva idei, dar nu am \nceput s` scriu la ele \nc`. Este dificil cånd c`l`toresc. Biz Biz

LIFE

GADGET

To]i pentru One, One pentru to]i Taiwanezii de la HTC iau din nou cu asalt topurile produc`torilor de smartphone-uri. De data aceasta, arma nu este un singur telefon inteligent flagship, ci o \ntreag` familie de smartphone-uri high-end. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

BIZ APPS cele mai bune aplica]ii pentru mobilitatea ta

StubHub StubHub este cel mai mare serviciu de ticketing pe mobil din lume. Cu ajutorul acestei aplica]ii, po]i pl`ti bilete pentru cele mai interesante concerte, evenimente sportive sau piese de teatru din ora[ul \n care c`l`tore[ti [i po]i vinde biletele la evenimentele la care nu vei mai ajunge.

Battery Performance Aceast` aplica]ie, care cost` 2,49 dolari, ofer` mult mai multe informa]ii decât profiler-ul standard din Windows Phone 8, printre care enumer`m nivelul de \nc`rcare, durata de via]` [i notific`ri pentru diverse niveluri de desc`rcare a bateriei.

TC a ajuns la concluzia c` nu exist` o

dimensiune ideal` pentru dispozitivele mobile, astfel c` a ales s` produc` telefonul \n suficient de multe dimensiuni \ncât s` \ncap` \n buzunarul oric`rui tip de utilizator. HTC One s-a remarcat de luni bune ca fiind unul dintre cele mai performante telefoane de pe pia]` [i un candidat serios la titlul de smartphone-ul anului. Acum, odat` cu lansarea oficial` a variantelor HTC One Max [i HTC One DS, a ap`rut o familie complet` de terminale, care mai include [i HTC One Mini. Max este un phablet cu ecran de 5,9 inch, 217 grame greutate, procesor quad-core Qualcomm Snapdragon de 1.7 GHz [i sistem de operare Android 4.3. Practic, taiwanezii au optat pentru p`strarea configura]iei deja clasicului HTC One, cu excep]ia dimensiunii, ajustat` pentru consumatorii care prefer` un display mai mare. Printre \mbun`t`]irile 76

Biz

subtile se num`r` interfa]a HTC Sense 5.5 [i func]ia de scanare a amprentei. Cu acest model, ce va costa aproximativ 3.000 de lei \n România, HTC inten]ioneaz` s` \[i m`reasc` cota de pe pia]a phabletelor, dominat` de rivalii de la Samsung cu Note. O alt` noutate o reprezint` lansarea HTC One DS (dual SIM), care va avea un pre] la raft apropiat de cel al clasicului One (aproximativ 2.500 de lei). Potrivit oficialilor de la HTC România, aceast` versiune a One a fost lansat` \n ]ar` pe fondul interesului crescut al românilor pentru telefoanele mobile de tip dual SIM. La nivel global, HTC a \ntâmpinat recent probleme financiare [i a c`zut \n topul produc`torilor de smartphone-uri, motiv pentru care compania a investit masiv \n campaniile de promovare a telefonului flagship HTC One, prin asocierea cu competi]iile sportive UEFA Champions League [i UEFA Europa League. Biz

ViewIT ViewIT este una dintre cele mai eficiente aplica]ii pentru e-mailurile PST/OST, având o interfa]` intuitiv` [i user-friendly. Este eficient` pentru citirea mailurilor arhivate \n modul offline [i performeaz` bine atunci când vine vorba de viteza de search. Pre]ul aplica]iei e de 9,64 lei.

e-Mobile NFC Launcher Dac` e[ti dependent de tehnologia NFC [i vrei cu orice pre] s` \]i simplifici via]a printr-un singur device capabil s` \]i controleze activit`]ile, po]i opta pentru e-Mobile NFC Launcher. Aceasta creeaz` taguri pentru e-mail, calendar [i uneltele de social networking.

Vine iarna? Nu ne pas`! Omul gospodar \[i cump`r` vara cauciucuri de iarn` [i toamna se gânde[te ce decapotabil` i s-ar potrivi cel mai bine. Porsche 911 Turbo Cabriolet \[i depune o candidatur` serioas`. DE GABRIEL BÂRLIG~ O ma[in` sport decapotabil` e visul multor [oferi, iar Porsche este un brand care face parte din lista all-time a ma[inilor pe care un pasionat adev`rat trebuie s` le conduc` m`car o dat` \n via]`. Iar dac` mai este vorba [i despre 911, nirvana e aproape. La aniversarea a 50 de ani de la debutul istoricului model Porsche 911, care coincide cu aniversarea a 40 de ani de la lansarea primului 911 Turbo, versiunile decapotabile 911 Turbo [i 911 Turbo S \[i fac oficial intrarea pe pia]`. Suplimentând gama existent` de modele, versiunile 911 Turbo Cabriolet [i 911 Turbo S Cabriolet ofer` aceea[i combina]ie de dinamism, performan]` [i eficien]` a modelului Coupé recent lansat. Sub capot` se afl` un motor turbo de 3,8 litri cu [ase cilindri, care 78

Biz

arunc` \n lupt` 520 CP pentru versiunea 911 Turbo decapotabil` [i 560 CP pentru versiunea S. Ma[inile ajung la viteza de 100 km/h \n 3,5, respectiv 3,2 secunde, atingând o vitez` maxim` de 318 km/h. Ve[tile bune nu se opresc aici: consumul de combustibil se \nscrie sub limita de zece litri la 100 km. Noile modele au 30 CP \n plus de putere [i sunt cu 0,2 secunde mai rapide \n ceea ce prive[te accelera]ia standard [i cu 15% mai eficiente fa]` de genera]ia precedent`. Atât 911 Turbo, cât [i 911 Turbo S sunt dotate standard cu o cutie de viteze PDK, cu dublu ambreiaj, cu trac]iune integral` 4x4, cu direc]ie activ` a pun]ii spate [i cu aerodinamic` activ`. La exterior, aripile spate ale noii genera]ii Turbo sunt cu 28 mm mai late decât

cele ale modelelor 911 Carrera 4. O alt` tr`s`tur` a noului 911 Turbo Cabriolet este plafonul arcuit cu ram` din magneziu, care permite, atunci când capota este \nchis`, o arcuire a plafonului asem`n`toare cu cea a modelelor Coupé. Capota se deschide [i se \nchide \n aproximativ 13 secunde, cu o vitez` de pân` la 50 km/h. La interior, versiunea S dispune de o varietate extins` de dot`ri, inclusiv de pachetul Negru/Ro[u Carrera [i de scaunele Sport Plus cu 18 posibilit`]i de ajustare. |n plus, sp`tarul scaunelor este tapi]at cu piele \n cus`turi duble [i este decorat cu diferite elemente din carbon. Sistemul de sunet Bose este inclus ca dotare standard [i, pentru prima dat`, un sistem Burmester este disponibil op]ional. Biz

BIZ STAR

80 de ani de servicii impecabile

|n octombrie Air France a aniversat opt decenii de existen]`, fiind una din pu]inele companii fondate \naintea celui de al doilea r`zboi mondial. Azi, compania se afl` \ntr-un un joint venture cu KLM. DE OANA GRECEA

France "democratizeaz`" c`l`toria cu avionul. Pre]urile au sc`zut, au ap`rut noi metode de entertainment (filme, \n 1966). |n 1969, mai mult de 5 milioane [i jum`tate de pasageri c`l`toreau cu Air France. |n 1976, aeronava Concorde s-a al`turat flotei. "Frumoasa pas`re alb`" a zburat \ntre Paris [i Dakar, Rio de Janeiro, Caracas, Washington, Dallas, New York. La sfâr[itul anilor ’80, Air France ocupa locul 3 \n clasamentul transportului de pasageri. |n 1993 a ap`rut Grupul Air France, dup` ce Air France a cump`rat UTA, principalul ac]ionar al Air Inter. |n anul 2000, Air France a intrat \n alian]a SkyTeam, care are \n prezent 19 linii aeriene, iar \n 2004 a format, \mpreun` cu KLM, grupul Air France-KLM, cu care se completeaz` perfect prin hub-urile Paris Charles de Gaulle [i Amsterdam Schiphol. KLM este \nfiin]at` tot \ntr-o zi de 7 octombrie, dar \n anul 1919. Pe 23 noiembrie 2009, flota a fost re\nnoit` [i a fost achizi]ionat primul Airbus 380, cea mai mare aeronav` de pasageri din lume. Pentru c` [i dup` 80 de ani de la \nfiin]are Air France r`mâne un lider al transportului aerian, compania prime[te Steaua Biz. Foto: © Phillip Gray-Dreamstime.com

a temelia Air France, companie fondat` pe 7 octombrie 1933, stau cinci companii franceze: Air Union, Air Orient, Société Générale de Transport Aérien (SGTA), CIDNA [i Aéropostale. De-a lungul celor 80 de ani de existen]`, compania a schimbat [i inovat \n permanen]`, pornind de la aeronave, uniforme, meniu, rute. |n 1938, la doar cinci ani de la fondare, Air France avea a treia re]ea la nivel global ca m`rime [i transporta mai mult de 100.000 de pasageri. |n 1945 compania a fost na]ionalizat` [i a trecut prin schimb`ri majore. |n 1949, aproape 14.000 de oameni au fost angaja]i \n companie, printre ei num`rându-se [i prima femeie \nso]itor de zbor. |n 1956, Air France ocupa locul 6 la nivel global la transportul de pasageri, dup` marile companii americane. Air France a fost printre primele companii care au comandat aeronavele tip Boeing 707 [i Caravelle. Curând, a zbura nu mai era apanajul celor boga]i: \n 1961, o curs` de la Paris la New York costa de trei ori mai pu]in decât \n 1956. Imaginea de rafinament a fost men]inut` constant (\nso]itorii de zbor purtau uniforme create de Dior), \n timp ce Air