Biz 257 m 2 by Revista Biz

Biz

SPECIAL www.revistabiz.ro

Business de top de la Bucure[ti la Berlin

EXCLUSIV Cele mai inovatoare branduri pentru români Nr. 257 • 25 noiembrie – 10 decembrie 2013 • 7,5 lei

TOP COMPANII PERFORMANTE Sunt afaceri care cresc \n timp ce altele dispar. V` prezent`m clasamentul performerilor din businessul românesc, realizat pentru Biz de Coface România.

Nr. 257

MANAGEMENT

INOVA}IE

Leadershipul sau arta de a conduce

Cele mai bune taxiuri sunt negre

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, BRAT, pe perioada iunie - noiembrie 2010

Performan]` contra curentului ând vezi o cre[tere a profitului cu 42% fa]` de anul precedent [i un avans al cifrei de afaceri cu 29%, este greu de crezut c` vorbe[ti despre companii din România. Dar chiar ele se reg`sesc \n aceste cifre. Desigur, nu toate, ci numai cele mai performante 50, conform topului realizat de Coface România pentru Biz.

S` nu v` mira]i dac` ve]i g`si nume care nu v` spun mare lucru – multe dintre aceste companii acceseaz` cu prec`dere pie]ele externe [i activeaz` \n segmentul B2B. Dar asta nu diminueaz` cu nimic performan]a lor extraordinar`, ci arat` felul \n care România poate concura pe pia]a global`. Demersul acestui clasament este unic \n presa româneasc` de business [i \[i propune s` priveasc` dincolo de cifra de afaceri, analizând performan]a de ansamblu a firmelor analizate evaluat` prin \mbinarea criteriilor de ordin cantitativ, calitativ [i al comportamentului de plat`. Cu alte cuvinte, aceste companii nu-[i sporesc profitul [i cifra de afaceri cu orice pre], ci \[i respect` partenerii [i furnizorii, lucru prea rar \n jungla de business din România. Dac` ve]i parcurge metodologia topului, ve]i vedea cât de dure sunt criteriile chiar [i pentru perioadele economice lini[tite, cu atât mai mult pentru ace[ti ani care se scriu mai mult cu minus \n contabilitatea multor afaceri. La fel ca \n cazul topului antreprenorilor români din num`rul precedent, aceste companii au reu[it nu doar s` supravie]uiasc`, ci [i s` creasc`, s`-[i consolideze businessul [i s` pun` bazele unei evolu]ii pozitive pe viitor. Top 50 cele mai performante companii din România face lumin` asupra acelei p`r]i a economiei pe care prognozele sumbre parc` refuz` s` o vad`, unde businessul se face ca la carte [i aduce cre[tere sustenabil`. La Biz, consider`m c` aceste pove[ti sunt cele care merit` cu adev`rat spuse. {i vom continua s` o facem.

GABRIEL BÂRLIG~, Redactor-{ef Adjunct Biz

ISSN 1454-8380

Tipografie: prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro

Biz

sumar Biz

SPECIAL Business de top de la Bucure[ti la Berlin

EXCLUSIV Cele mai inovatoare branduri pentru români Nr. 257 • 25 noiembrie – 10 decembrie 2013 • 7,5 lei

50 Sunt afaceri care cresc \n timp ce altele dispar. V` prezent`m clasamentul performerilor din businessul românesc, realizat pentru Biz de Coface România.

Nr. 257

MANAGEMENT

INOVA}IE

Leadershipul sau arta de a conduce

Cele mai bune taxiuri sunt negre

4 10 12 14 26 30 32 2

Biz

Viitorul pentru un euro Rezession? Nein! Vinerea digital` Top 50 companii performante Prognoz`: cer \nnorat cu precipita]ii! Pasiunea de a face business Branduri inovatoare pentru romåni

FOTO COPERT~: © VICTORIA SUHANOVA-DREAMSTIME.COM

www.revistabiz.ro

36 38 40 46 50 52 54

Galben? Nu, negru Flexibilitatea unui uria[ Cei mai buni nu se mul]umesc cu pu]in Talent risipIT Textile române[ti pentru str`ini Cum se rezolv` ecua]ia dificil` a luxului? Paul Renaud: |nc` patru motive pentru a face networking

56 58 62 66 70 74 80

Cine se teme de risc \n PR? Stima de sine [i succesul \n sine Arta de a conduce Joaca de-a profiturile Rebel cu cauz` Cu pasiune printre tablouri Steaua Biz: Un inovator romån cu influen]` global`

agend` VIITORUL PENTRU UN EURO Avem facturi exprimate \n euro, gåndim \n euro, doar c` avem ca moned` leul. Am`råt, prins \n corzi [i cam terfelit de ultimele m`suri economice. Tranzi]ia c`tre moneda euro ne-ar face cumva via]a mai u[oar`, doar c` nu este tocmai u[or. DE ALEXANDRU ARDELEAN Anali[tilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), România ar putea adopta moneda euro cel mai devreme \n anul 2018. Cei mai mul]i participan]i la sondaj consider` c` anul intr`rii României \n zona euro va fi 2021. Diminuarea decalajelor de dezvoltare dintre România [i ]`rile zonei euro

reprezint` o provocare major` \n anii urm`tori, \n opinia multor anali[ti participan]i la sondaj. AAFBR este o asocia]ie profesional` f`r` scop lucrativ, \nfiin]at` \n luna ianuarie 2008 [i care reune[te \n rândurile sale aproximativ 60 de anali[ti din sectorul bancar, fonduri de

Foto: © Flynt-Dreamstime.com

“Vrem s` fim preg`ti]i [i competitivi atunci când ne al`tur`m zonei euro. Cred c` 2018-2020 este o ]int` realist`. Urm`rim, \n mod prudent, Polonia, care este mult mai avansat` decât România \n ceea ce prive[te reformele structurale”, a afirmat premierul Ponta \ntr-un interviu acordat CNBC, când a fost \ntrebat dac` va mai a[tepta pentru a vedea “cum va ar`ta zona euro \n câ]iva ani”, \nainte de a adopta moneda unic` european`. Conform opiniilor exprimate de participan]ii la un sondaj intern \n cadrul Asocia]iei

{TIRI

pensii, societ`]i de administrare a investi]iilor, societ`]i de asigur`ri [i din pia]a de capital. Cre[terea economic` ar putea \ncetini la 2% \n anul 2014, de la o valoare estimat` de 2,4% \n acest an. Previziunile pentru cre[terea economic` de anul viitor variaz` \ntre un minim de 1,5% [i un maxim de 3%. Rata infla]iei ar putea urca la 3,1% \n luna decembrie 2014, de la un nivel prognozat de 2% \n luna decembrie 2013. Estimarea privind cursul de schimb al leului fa]` de euro este de 4,45 \n luna decembrie 2013 [i 4,50 \n luna decembrie 2014. Prognozele anali[tilor pentru luna decembrie 2014 variaz` \ns` \ntre 4,10 [i 4,70. Guvernatorul BNR, Mugur Is`rescu, a declarat, \n noiembrie 2012, c` trecerea la moneda euro \n anul 2015 nu mai intr` \n discu]ie, dar \ncercarea de a respecta criteriile de aderare, inclusiv men]inerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB, este un bun exerci]iu de disciplin` economic`. Intrarea \n ERM-II, mecanismul european al ratelor de schimb, este etapa premerg`toare ader`rii la zona euro. |nainte de a intra \n zona euro, o ]ar` trebuie s` respecte criteriile economice incluse \n Tratatul de la Maastricht, respectiv s` se afle timp de doi ani \n ERM-II, timp \n care moneda na]ional` s` fluctueze \ntr-un interval de plus-minus 15% fa]` de euro. Biz

Cel mai bun T3 din ultimii 4 ani Vânzarea bunurilor de folosin]` \ndelungat` a cunoscut trei trimestre consecutive cu rezultate pozitive \n 2013, iar T3 a coincis cu vânz`ri de 410 milioane de euro, se arat` \n cel mai recent raport al GfK Temax. Excluzând pia]a de imprimante [i multifunc]ionale [i pia]a de electronice (sectoare ce au \nregistrat stagn`ri) [i pia]a foto (care a continuat pe un trend negativ), celelalte sectoare monitorizate de GfK Temax au marcat rate de cre[teri pozitive \n T3 din 2013 \n ceea ce prive[te valoarea. Sectorul telecomunica]iilor a fost cel mai bun performer, cu o cre[tere de 12% comparativ cu aceea[i perioad` a anului precedent. De asemenea, sectorul electrocasnicelor mari a confirmat evolu]ia bun` din trimestrul precedent cu un al doilea trimestru de cre[tere, de aproximativ 8% \n T3. La categoria electrocasnicelor mici, cele mai bune performan]e \n vânz`ri (27 milioane de euro) au fost raportate de aparatele de buc`t`rie [i de produsele de \ngrijire personal`, ambele cu cre[teri trimestriale de dou` cifre. Industria telecom a raportat vânz`ri de 115 milioane de euro \n cel de-al treilea trimestru, pe fondul evolu]iei pozitive a vânz`rilor de smartphone-uri. (D.L.)

Brandurile internau]ilor români Agen]ia de cercetare Gemius a lansat primele rezultate ale studiului “gemiusPrism”, care include clasamente ale browserelor, motoarelor de c`utare, sistemelor de operare [i a dispozitivelor mobile, precum [i preferin]ele utilizatorilor de internet din România \n ceea ce prive[te parametrii tehnici ai dispozitivelor folosite pentru a naviga. Astfel, Apple este cel mai popular produc`tor de dispozitive mobile printre utilizatorii de internet mobil – 46% dintre afi[`rile de pagini web sunt generate de dispozitive produse de 6

Biz

compania fondat` de Steve Jobs. Pozi]ia secund` este de]inut` de Samsung cu 32,6% din afi[`ri de pagini web, iar pe pozi]ia a treia se afl` Nokia cu 6,5%. Rezultatele studiului mai arat` c` cel mai popular sistem de operare din România este Windows 7. |n luna septembrie peste 54% dintre afi[`ri au fost realizate prin sistemul de operare produs de Microsoft. Demersul Gemius mai indic` faptul c` printre cele mai populare browsere se num`r` Chrome (peste 47% dintre afi[`ri), Mozilla Firefox (peste 28%) [i Internet Explorer (14,5%). (O.N.)

Foto: © Vasya Mazyra-Dreamstime.com

AGEND~

{TIRI

Expansiune \n retailul de fashion Peisajul retailului de fashion bucure[tean s-a \mbog`]it recent cu un nou nume, prin lansarea oficial` de c`tre grupul Kenvelo a brandului MIM Paris. DE LOREDANA S~NDULESCU

Primele dou` magazine au fost deschise \n Carrefour Orhideea, cu o suprafa]` de peste 260 mp, [i \n Esplanada – Cora Pantelimon. Investi]ia \n amenajarea primului magazinului MIM s-a ridicat la

Biz

150.000 de euro, la care s-au ad`ugat 50.000 de euro pentru stocul de marf`. Vânz`rile pentru prima lun` de func]ionare a magazinului sunt estimate la 2.500 – 3.000 de euro/mp. Investi]ia total` pentru planul de expansiune este estimat` la 2,5 milioane de euro. Gama de produse MIM cuprinde haine, accesorii, lenjerie [i \nc`l]`minte adresate \n mod special tinerelor cu vârste cuprinse \ntre 18 [i 35 de ani. Ceea ce caracterizeaz` \n primul rând produsele MIM sunt accesibilitatea pre]urilor [i designul produselor, inspirat din cele mai noi tendin]e interna]ionale. S`pt`mânal, \n magazinele MIM ajung produse noi, iar la fiecare dou` s`pt`mâni apar dou` noi colec]ii. Designul vitrinelor este re\nnoit

la fiecare trei s`pt`mâni. Brandul MIM, parte din grupul britanic de fashion retail New Look \ncepând cu anul 2003, este prezent pe pie]ele interna]ionale de peste 30 de ani, cu 350 de magazine. Ca filial` independent` a grupului, MIM are centrul opera]iunilor la Paris, situându-se \n top 10 branduri de prêt-a-porter feminin din Fran]a. |n România, ac]ionariatul MIM este reprezentat de Stephane Lahaye, CEO al grupului financiar Lea Finance, [i Philippe Besadoux, CEO al Kenvelo România. Planul de dezvoltare vizeaz` pentru anul viitor deschiderea de 8 noi magazine atât \n Bucure[ti, cât [i \n ora[e din ]ar` precum Cluj, Timi[oara, Pite[ti. Biz

AGEND~

{TIRI

Insolven]ele scad, dar numai pe hârtie Dac` la finalul primului semestru din 2013 num`rul insolven]elor \nregistrase o sc`dere de 10% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, \n primele nou` luni din acest an procentul de sc`dere s-a diminuat pân` la 3,5%. Astfel, primele trei trimestre au marcat deschiderea procedurii de insolven]` pentru 18.321 de companii din România, potrivit datelor Coface România. De[i cifrele sugereaz` o oarecare stabilizare a mediului de afaceri, trebuie remarcat faptul c` 60% dintre companiile intrate \n insolven]` sunt medii [i mari, cu cifra de afaceri de peste un milion de euro. Situa]ia este cu atât mai \ngrijor`toare având \n vedere c` anul 2013 a ar`tat o deteriorare a economiei reale, cele 50.000 de firme nou \nfiin]ate nereu[ind s` contrabalanseze pierderea

celor 110.000 de firme. “Accelerarea ritmului de insolven]e din ultima perioad` va determina probabil ca nivelul de la sfâr[itul anului curent s` fie comparabil cu cel \nregistrat anul anterior”, se arat` \n raportul Coface România. Din punct de vedere financiar, Coface apreciaz` c`, \n urma insolven]elor din primele nou` luni ale anului curent, au r`mas neacoperite datorii cumulate \n valoare aproximativ` de 13 miliarde de lei. Aproximativ 40% dintre acestea [i-au l`sat amprenta asupra sistemului bancar, reprezentând principalul motiv pentru cre[terea ratei creditelor neperformante acordate companiilor. Restul de 60% vor avea impact asupra celorlal]i parteneri de afaceri, care la rândul lor se pot reg`si \n incapacitate de plat` c`tre furnizorii lor, efectul de do-

Foto: © Flynt-Dreamstime.com.

Situa]ia companiilor \n dificultate \n România pare s` aduc` ve[ti bune. De[i num`rul insolven]elor a sc`zut \n primele nou` luni, trimestrul III a adus o accelerare a acestora. DE GABRIEL BÂRLIG~

mino fiind de dou` ori mai rapid decât cel \nregistrat \n anul anterior. Intrarea \n insolven]` a celor 18.321 de companii \n primele nou` luni ale anului curent a determinat pierderea a aproximativ 77.000 de locuri de munc`. Impactul social al firmelor insolvente \n primele nou` luni ale anului curent este mai mare cu 10% fa]` de aceea[i perioad` a anului 2012 [i cu 53% peste cea din 2011. Biz

Biz

Foto: © Francis51-Dreamstime.com

Rezession? Nein!

Germania a demonstrat \n ultimii cinci ani c` recesiunea nu vorbe[te pe limba ei. Biz propune un proiect interna]ional inedit, prin care mut` redac]ia timp de o s`pt`mân` la Berlin, pentru a afla ingredientele re]etei succesului german, pe care le ve]i putea descoperi \n paginile primei edi]ii a revistei din anul 2014. DE OVIDIU NEAGOE Timp de o s`pt`mân`, redactorii Biz vor deveni berlinezi. Dup` trei edi]ii interna]ionale realizate la Bruxelles, Londra [i New York & Silicon Valley, \ntreaga echip` a Biz va fi “adoptat`” timp de [apte zile de capitala Germaniei pentru un experiment prin care ne-am propus s` realiz`m o radiografie a mediului de business, dar [i a scenei politice [i artistice din ]ara care este locomotiva economic` a B`trânului Continent. De ce Germania? |n afar` de faptul c` statul occidental are cea mai puternic` economie din Europa [i ocup` a patra pozi]ie din lume ca Produs Intern Brut, nem]ii mai de]in medalia de bronz pe podiumul exporturilor mondiale [i au demonstrat \n ultimii ani c` sunt o for]` \n inova]ie, precum [i un paradis pentru companiile de tip start-up. |ntr-un top al celor mai atractive ora[e din lume pentru cei care \[i doresc s` pun` bazele unei afaceri, 10

Biz

Berlin ocup` locul cinci. Vor confirma aceast` statistic` [i vor vorbi \n exclusivitate pentru Biz despre beneficiile legislative din Germania, dar [i despre provoc`rile primilor pa[i \n antreprenoriat [i o serie de români care au fondat companii pe teritoriul german. De neglijat nu sunt deloc nici sectorul auto, un factor crucial pentru industrie, dar [i un propulsor al economiei germane. Industria auto a urcat la \nceputul lunii octombrie cu \nc` 14% la o produc]ie de 515.200 de vehicule. S` nu uit`m nici industria berii, Germania fiind cel mai mare produc`tor de profil din Europa [i ocupanta locului secund \n termeni de consum. Produc]ia de bere \n Germania a generat venituri totale de 57,4 miliarde de dolari \n urm` cu trei ani. Un alt pilon pe care s-a dezvoltat armonios capitala economic` a Europei este inova]ia. Ca num`r de patente, Germania poate fi considerat`

cea mai inovatoare ]ar` din B`trânul Continent, \n timp ce la nivel mondial este devansat` doar de Japonia [i SUA \n func]ie de procentul din Produsul Intern Brut investit \n cercetare [i dezvoltare. Mai mult, guvernul sprijin` masiv cercetarea [i dezvoltarea prin investi]ii. “High-Tech Strategy”, un program guvernamental lansat \n urm` cu [apte ani, pune la dispozi]ia cercet`torilor fonduri ce se ridic` la 4 miliarde de euro pe an. Cum regulile nescrise sunt f`cute s` fie \nc`lcate chiar [i de germani, guvernul federal a alocat cercet`rii [i dezvolt`rii o sum` de aproape 12 miliarde de euro \n anul 2009. Acestea sunt numai câteva dintre surprizele pe care le ve]i putea descoperi \n paginile edi]iei din luna ianuarie a revistei Biz. Proiectul Biz Berlin este realizat \n parteneriat cu Ambasada Germaniei, Romtelecom [i Howard Johnson Grand Plaza. Biz

AGEND~

{TIRI

Vinerea digital` Unul din cinci tineri [i-a stabilit un buget pentru Black Friday, cele mai c`utate produse fiind computerele, consolele [i telefoanele mobile. DE DRAGO{ L~Z~RESCU Aproape jum`tate dintre nativii digitali cu vârste cuprinse \ntre 14 [i 24 de ani (mai exact 46%) nu au decis dac` vor cump`ra bunuri aflate \n ofertele retailerilor \n Vinerea Neagr` (Black Friday), dar inten]ioneaz` s` cerceteze ofertele companiilor, se arat` \ntr-un studiu realizat de 1424.ro, cel mai extins panel online din România dedicat cercet`rii genera]iei digitale. 19% dintre responden]i au afirmat c` inten]ioneaz` s` fac` cump`r`turi, 24% nu o vor face, \n timp ce 11% nu sunt familiariza]i cu conceptul Black Friday. Cei mai mul]i dintre nativii digitali care inten]ioneaz` s` cumpere de Black Friday 2013 doresc s` utilizeze mediul online pentru acest eveniment (47% - magazine online), 37% magazinele specializate (offline) [i 12% supermarketul/hipermarketul. Tinerii care [i-au alocat deja un buget pentru Black Friday 2013 inten]ioneaz` s` cheltuiasc` \n general \ntre 501 [i 1.000 lei pentru aceste cump`r`turi. Cele mai interesante categorii de itemuri de cump`rat de Black Friday 2013 \n rândul “digital natives” sunt computerele, laptopurile [i accesoriile pentru computer (25%), gaming [i console (24%), telefoane (18%), mod` [i accesorii fashion (5%), tablete, notebookuri (4%), aparatur` audio (playere [i playere portabile) (3%), electronice diverse (3%), aparatur` foto / video digital` (3%). Studiul prezint` opiniile a 778 de tineri cu vârsta cuprins` \ntre 14 [i 24 de ani, care au f`cut parte dintr-un e[antion cuprinzând 1.027 de tineri extra[i aleatoriu, simplu, din panelul 1424.ro. Biz 12

Biz

TOP 50 COMPANII PERFORMANTE Sunt companii remarcabile nu doar prin capacitatea de cre[tere a afacerilor \n condi]ii economice dificile, ci [i prin preocuparea pentru o dezvoltare s`n`toas` [i p`strarea echilibrului financiar. V` prezent`m o nou` edi]ie a clasamentului celor mai performante companii autohtone, realizat pentru Biz de Coface RomĂ˘nia.

DE GABRIEL BĂ&#x201A;RLIG~

Foto: ÂŠ Skypixel-Dreamstime.com

COVER STORY

CIFRELE PERFORMAN}EI

Privind la cele 50 de companii din clasamentul realizat de Coface România, nici n-ai zice c` 2012 a fost un an dificil pentru economie. Indicatorii financiari principali (cifr` de afaceri, profit opera]ional) sunt pe plus, capitalizarea se situeaz` la un nivel adecvat [i num`rul de angaja]i este \n u[oar` cre[tere. “Indicatorii de lichiditate s-au \mbun`t`]it [i prezint` valori foarte bune la sfâr[itul ultimului exerci]iu financiar, indicând o cre[tere a capacit`]ii de autofinan]are [i absorb]ie a unor eventuale [ocuri pe linia de finan]are (cre[terea costurilor de finan]are sau deteriorarea disciplinei financiare a partenerilor de afaceri)”, se arat` \n analiza realizat` de Coface România. Trebuie remarcat faptul c`, spre deosebire de majoritatea topurilor [i clasamentelor de companii realizate [i publicate pe pia]`, care includ doar firmele cu cele mai mari cifre de afaceri, Top 50 cele mai performante companii realizat de Coface România pentru Biz urm`re[te performan]a de ansamblu a firmelor analizate, evaluat` prin \mbinarea criteriilor de ordin cantitativ, calitativ [i al comportamentului de plat`. Detaliile tehnice privind realizarea topului le ve]i putea g`si \n metodologia de la finalul acestui articol. 16

Biz

Cele 50 de companii prezente \n clasament au reu[it s` ob]in` \n 2012 o cifr` de afaceri total` de 2,7 miliarde de euro, \n cre[tere cu 29% fa]` de 2011 [i cu 68% fa]` de 2010. Comparând cifra de afaceri total` a companiilor prezente \n aceast` edi]ie cu totalul cifrei de afaceri a firmelor din cele dou` edi]ii anterioare, se poate observa \ns` o reducere de 13% fa]` de 2011 [i respectiv de 27% fa]` de 2010, confirmându-se astfel tendin]a de prioritizare a eficientiz`rii activit`]ii \n detrimentul cre[terii cifrei de afaceri sau a cotei de pia]`. Profiturile opera]ionale (EBIT) cumulate \nregistrate de companiile din clasament \n anul 2012 s-au ridicat la 316 milioane de euro, \n cre[tere cu 42% fa]` de profitul opera]ional al acestor companii \n 2011, \nregistrând astfel o dinamic` superioar` comparativ cu cea a cifrei de afaceri. Astfel, elasticitatea a fost de 1,45 – adic` o cre[tere cu 1% a cifrei de afaceri a generat o cre[tere cu 1,45% a profitului opera]ional. |n topul de anul trecut, elasticitatea a fost de 1,31, ceea ce indic` o eficientizare accelerat` a activit`]ilor opera]ionale. Aceast` eficientizare s-a tradus [i printr-o evident` preocupare a celor 50 de companii din clasament pentru \mbun`t`]irea productivit`]ii muncii, \n condi]iile \n care cre[terile de 29% a cifrei de afaceri [i 42% a profitului opera]ional fa]` de anul anterior au fost ob]inute \n condi]iile cre[terii cu doar 13% a num`rului de angaja]i, pân` la un efectiv total de 30.740 salaria]i. Trebuie spus totu[i c` dificultatea contextului economic din anul 2012, atât la nivel na]ional, cât [i interna]ional, poate fi observat`

comparând aceste rezultate cu cele ale companiilor prezente \n edi]ia anterioar` a topului, care \n 2011 au \nregistrat totaluri ale cifrei de afaceri [i profitului opera]ional mai mari dispunând de un num`r consolidat de angaja]i cu 12% mai mic. De[i este aproape imposibil s` fie imune la efectele macroeconomice, cele mai performante companii [tiu s` g`seasc` rapid c`ile prin care s` le atenueze [i chiar s` le sfideze prin cre[teri ale veniturilor [i profitabilit`]ii. Provoc`rile de natur` economic` [i financiar` cu care s-au confruntat companiile române[ti pe parcursul anului 2012 sunt eviden]iate [i de valoarea profitului brut per angajat. |n timp ce la edi]ia anterioar` nu mai pu]in de 19 firme au raportat un profit brut anual de peste 100.000 euro / salariat, doar 2 companii din clasamentul curent au reu[it s` depa[easc` acest nivel, iar alte 4 firme au \nregistrat un profit brut / angajat \ntre 50 [i 100.000 euro. Ca s` ne d`m seama cât de dificil a fost mediul economic al ultimilor ani, este suficient s` arunc`m o privire asupra datelor referitoare la insolven]ele companiilor din România. Astfel, 2012 a fost un an record, \nregistrându-se nu mai pu]in de 25.842 de insolven]e, cu mai mult de 4.000 peste num`rul din 2011 [i cu mai bine de 6.000 peste nivelul din 2010, potrivit cifrelor companiei Coface România. |n perioada 20102012, num`rul total al insolven]elor s-a apropiat de 67.000. |n aceast` lumin`, performan]a celor 50 de companii din top este cu atât mai semnificativ`. Ve[tile \n domeniu par s` fie \ns` ceva mai bune: \n primul semestru din

TOP 50 PERFORMAN}~

2013, num`rul insolven]elor \n România a fost \n sc`dere cu 10%.

E GREU S~ FII |N TOP

cu calibrul companiilor care reu[esc de regul` s`-[i asigure un loc \n top de la un an la altul, Coface România a concluzionat c` respectarea pe termen lung a criteriilor de performan]` considerate este mai la \ndemâna companiilor de dimensiuni medii (cu cifr` de afaceri \ntre 20 [i 40 milioane de euro) decât a celor mari [i foarte mari, care dispun de regul` de mai multe resurse ce le permit alternarea perioadelor de gestiune prudent` a activit`]ii cu cele de dezvoltare agresiv` [i asumarea unor riscuri

cifrei de afaceri [i numai 14 dintre ele s-au confruntat cu un avans al crean]elor mai mare decât cel al cifrei de afaceri. “Pe baza acestui indicator deosebit de important prin prisma impactului pe care \l poate avea asupra situa]iei financiare a oric`rei companii, putem astfel aprecia c` 72% dintre companiile prezente \n top (printre care 9 dintre firmele plasate pe primele 10 locuri) au desf`[urat un management bun sau foarte bun al crean]elor comerciale [i doar 28% au manifestat anumite caren]e \n acest domeniu, expunându-se riscului apari]iei unor probleme de lichiditate \n viitor”, se arat` \n analiza Coface România.

Structura clasamentului realizat pe baza rezultatelor ob]inute de companii \n anul 2012, atât la nivel individual cât [i comparativ cu edi]ia anterioar` a Topului 50, realizat de Coface România \n 2012 pe baza datelor financiare din 2011, arat` mai multe tendin]e interesante legate nu doar de acest clasament, ci [i de felul \n care evolueaz` performan]a companiilor din România. Astfel, doar 7 dintre cele 50 companii prezente \n edi]ia anterioar` a de cele l` realizat` ) topului se reg`sesc [i a t o t i r e c de 2011 ra de afa edi]ia prezent`, ro este cif sament (+29% fa]` u te e e d e d r cla ilia IT) cumula procentul companiilor SECTOARE {I JUDE}E B E ( le a n 4 2,7 m mpanii prezente \n io era] p o e il o cu dou` apari]ii Care sunt sectoarele cele r ) c u 11 t e 0 d fi 50 o sunt pro op (+42% fa]` de 2 r u e e consecutive \n cadrul mai performante, prin d e n in t ilioa companii e 4 316 m ate de companiile d d 0 clasamentului Coface prisma clasamentului? 5 r lo lizare al ce \nregistr a it p a r`mânând practic Distribu]ia firmelor din c e r d ea primelo ste gradul r e e d n % constant \n intervalul Top 50 pe sectoare de 2 o 5 p e t ) 4 de 2011 de euro, es ri e d r 15-20%, \n timp ce activitate plaseaz` la ia il (+4% fa]` m 5 e ` peste 1,2 totalul cifrei de afac ic d singurele companii care egalitate pe primele a , n u % 9 4 46,1 desf`[urat le din top \n u ii a n au reu[it s` figureze \n dou` locuri Industria p a o p t m o \n c ia cinci le prezente l crean]elor comerc ii n toate clasamentele realizate de ma[ini [i a p m o c dintre arte bun a ate totale fo iz u \n ultimii trei ani sunt echipamente [i il a b 4 72% s o n im u b nt ivele t 12 c 0 a 2 e \n d ) t g a manageme Formens (produc`tor de Comer]ul cu ridicata r n se ul \nregist termen mediu [i lu i s n lu a u v p a o t e t a s costume b`rb`te[ti care (fiecare cu câte e 4 19% e prind investi]iile p anterioar` ia i] d e \n r lucreaz` atât pe segmentul nou` companii). e u t (care s anii prezen p m o c 0 ready-to-wear pentru Aceasta arat`, pe 5 re cele 4 7 dint [i edi]ia prezent` branduri interna]ionale, cât [i de o parte, faptul reg`sesc pe cel made-to-measure, unde c` \n România este lider pe mai multe pie]e produc]ia poate aduce \n europene, inclusiv \n Fran]a) [i continuare profit [i cre[tere, cu Miras International (companie condi]ia s` fie bine corelat` cu suplimentare. cu domeniul de activitate \n cererea \n special la export, [i c` Din punctul de vedere al distribu]ia produselor firmele de distribu]ie reu[esc s`modului de gestionare a riscului metalurgice din o]el). [i eficientizeze activit`]ile [i s` de credit comercial, 11 dintre De altfel, aceast` fluctua]ie a dep`[easc` dificult`]ile legate de cele 50 de companii din companiilor prezente \n top este bugetul de cheltuieli tot mai clasament au reu[it reducerea normal` pentru un clasament redus al clien]ilor români. Cele volumului crean]elor comerciale care combin` criterii financiare dou` sectoare sunt urmate de \n condi]iile cre[terii cifrei de ce merg dincolo de simpla Construc]ii (7 companii), Servicii afaceri, 25 de firme au evolu]ie a cifrei de afaceri [i a (5 companii) [i Comer] cu \nregistrat o cre[tere a profitului. Coroborând am`nuntul (4 companii). crean]elor inferioar` cre[terii metodologia de selec]ie utilizat` Primele cinci domenii genereaz`

FII |N ~ S U E R G

TOP

Biz

COVER STORY

de altfel nu mai pu]in de 79% din cifra de afaceri consolidat` la nivelul clasamentului. Din punctul de vedere al localiz`rii geografice, aproape jum`tate din num`rul total de firme au sediul social \n Bucure[ti [i Ilfov (23), jude]ele Timi[, Arge[ [i Bra[ov sunt reprezentate fiecare de câte 3 companii, \n timp ce alte 13 jude]e apar pe harta Topului 50 cu una sau dou` companii. Dac` analiz`m companiile din top \n func]ie de cifra de afaceri, descoperim o reducere a ponderii companiilor foarte mari (cu cifr` de afaceri de peste 100 milioane de euro) fa]` de

ASALTUL COMPANIILOR MEDII

Categorie* Sub 25 mil. euro 25-50 mil. euro 50-100 mil. euro >100 mil. euro

precedent` nu se aflau la acest nivel. Primul loc este ocupat de Dedeman, retailerul de bricolaj fondat \n 1992 de fra]ii Pav`l la Bac`u, care a ajuns la afaceri de peste 540 de milioane euro. Compania a abordat o strategie de extindere agresiv` \n anii de criz`, ajungând \n prezent la 30 de magazine de bricolaj [i 6.000 de angaja]i, fiind lider pe segmentul retailerilor de construc]ii [i de amenaj`ri. Dedeman are \n plan extinderea \n afara ]`rii, pentru \nceput \n Republica Moldova. Pe locul doi se afl` Arctic, lider pe pia]a local` de electrocasnice cu o cot` de pia]` de circa 35% [i

dovad` c` performan]a \n sectorul FMCG poate fi ob]inut` [i pe timp de criz`. Compania este prezent` \n România pe segmentul de detergen]i [i produse pentru \ngrijirea locuin]ei (Persil, Pur, Silan, Perwoll, Clin, Bref), pe cel de cosmetice (Palette, Fa, Schauma, Syoss), dar este un juc`tor important [i pe pia]a de adezivi, prin Ceresit, Thomsit [i Loctite. Compania de pe locul 5, Construc]ii Erba[u, a avut o cre[tere spectaculoas` a cifrei de afaceri (148%), compania reu[ind acest lucru prin extinderea pe pie]ele externe, \n special \n nordul Africii, Orientul

Nr. companii

Cifr` de afaceri 2012**

Pondere \n total CA

19 21 5 5

410.251.502 699.833.264 347.178.324 1.250.664.658

15,15% 25,84% 12,82% 46,19%

* Dup` cifra de afaceri realizat` ** Euro

clasamentul anului anterior, \n care figurau nou` companii din aceast` categorie, de]inând aproape 60% din cifra de afaceri consolidat`. Locul acestora a fost luat de companii de dimensiuni mijlocii, cu cifra de afaceri \ntre 25 [i 50 milioane de euro, care au devenit de altfel [i segmentul cel mai bine reprezentat din punct de vedere numeric, 21 companii de]inând 26% din totalul cifrei de afaceri a companiilor din top [i 27% din num`rul total de salaria]i.

UN TOP 10 PROASP~T Dinamismul clasamentului este reflectat din plin [i la vârf. Astfel, Top 10 este format din companii care la edi]ia 18

Biz

o cifr` de afaceri de aproape 308 milioane de euro, cu 28% mai mare decât cea din 2011. Compania, parte a grupului Arcelik, al treilea juc`tor european \n industria de electrocasnice, export` 80% din produc]ia de aparate frigorifice c`tre 59 de ]`ri din Europa, Africa [i Asia. Compania de]ine \n România trei branduri– Arctic, Beko [i Grundig. Podiumul este completat de Hella România, parte a grupului german Hella, care produce echipamente electronice [i electrice pentru industria auto. Compania are [i centre de cercetare [i dezvoltare \n România, la Timi[oara [i Craiova. Pozi]ia a patra este ocupat` de Henkel România,

Mijlociu, Rusia sau Asia Central`. |n clasament urmeaz` Kathrein România, produc`tor de antene de comunica]ii mobile, antene de broadcast, antene de recep]ie terestr` (pentru CATV) [i antene comerciale de recep]ie terestr`. Compania a beneficiat de pe urma extinderii re]elelor 3G. Pe pozi]ia a [aptea se afl` Webasto, care are o fabric` la Arad, parte a unui grup german specializat pe produc]ia de trape auto [i sisteme de decapotare pentru ma[ini. Compania de pe locul 8, Genpact România, furnizeaz` servicii de Business Process Outsourcing (BPO), prin care se externalizeaz` procese din afara zonei de corebusiness a unei companii, de la contabilitate la logistic` sau

Performan]` prin calitate Kapsch România s-a lansat cu doi ani în urm` demararea unui proiect pe pia]a local` ca integrator de sisteme IT, toat` echipa care devenind exponentul în România al companiei particip` la realizarea lui austriece Kapsch, o firm` de familie cu o trebuie s` [tie foarte îndelungat` istorie în avangarda tehnologiilor bine în ce se implic` moderne. |n termeni financiari, performan]a [i astfel s`-[i asume Kapsch România s-a tradus în realizarea unei con[tient cifre de afaceri de aproape 14 milioane euro responsabilit`]i. P`rerea pentru primul an de activitate [i ]intirea c`tre o mea ferm` este aceea cre[tere semnificativ` pentru acest an. c`, pe termen mediu [i “Am urm`rit aproape cu obstina]ie cre[terea lung, astfel de investi]ii afacerii [i mai pu]in profitul, asta de[i suntem o efectuate de firm` comercial` ca oricare alta, [i nu o management în oameni organiza]ie de binefacere”, afirm` Daniel sunt cele care dau Oancea. “Iar asta s-a întâmplat în perioad` de rezultate stabile [i criz`, când am muncit de trei ori mai mult ca s` s`n`toase din punctul de atingem aceste rezultate. Suntem foarte mândri vedere al afacerii.” c` majoritatea covâr[itoare a afacerilor firmei |n mod cert, o se desf`[oar` în sectorul privat [i nu în cel DANIEL OANCEA, administrator [i Vice-President asemenea abordare a Sales & ICT Solutions al Kapsch România public, [tiind fiind faptul c` în aceast` perioad` modului de conducere a sectorul privat a întâmpinat cele mai multe unei afaceri implic` greut`]i. Aceasta înseamn` c` satisfac]ia clien]ilor no[tri riscuri. |ns` aceste riscuri sunt asumate de conducerea este foarte bun` [i oferta noastr` este axat` pe firmei. {i asta deoarece înc` de la lansarea pe pia]a local` profesionalism [i calitate.” firma s-a orientat c`tre rezultatele pe termen mediu [i lung. “Deocamdat`, [i în anul care urmeaz` focalizarea noastr` Adic` acele rezultate care presupun oferirea de solu]ii [i va fi tot pe integrarea de sisteme”, spune Daniel Oancea. servicii bazate pe calitate [i mai pu]in pe pre]. “Ne ajut` “Este îns` posibil ca, de la anul, s` ne schimb`m zona de foarte mult [i faptul c`, fiind o firm` de familie, la Kapsch nu concentrare, de la cre[tere c`tre consolidarea afacerii. Nu exist` acea presiune nebun` pe rezultate financiare po]i s` cre[ti accelerat pentru foarte mult timp f`r` s` te trimestriale”, afirm` Oancea. “Am avut proiecte preluate de apleci un pic asupra problematicii eficien]ei interne. Asta la companiile achizi]ionate, în care am investit foarte mult în înseamn` c` vom investi în continuare în sisteme interne, rela]ia cu clien]ii respectivi, [i care acum sunt extrem de începând cu ERP-ul [i continuând cu CRM-ul [i zona de mul]umi]i s` extind` gama de afaceri desf`[urate cu noi.” Business Intelligence.” Performan]a în afaceri legat` de viitor va însemna pentru Unul din secretele reu[itei unui asemenea proces de Kapsch România [i diversificarea gamei de solu]ii [i servicii consolidare const`, conform oficialului companiei, în prin extinderea gamei de furnizori, dar [i continuarea politicii evitarea transform`rii firmei într-o construc]ie osificat`, în de achizi]ii firme locale, mai ales din zona de tehnologii de cadrul c`reia oamenii s` devin` ni[te robo]ei. Inten]ia clar` ni[`. “Apetitul de achizi]ii al firmei Kapsch a r`mas intact, este de a se p`stra componenta antreprenorial` a deoarece în doi ani au fost cump`rate practic trei companii, oamenilor, deoarece creativitatea [i dorin]a responsabil` de dar acum ne concentr`m pe zone de ni[`”, afirm` Daniel g`sire solu]ii au reprezentat întotdeauna elemente Oancea. “Ne intereseaz`, de pild`, zona de securitate de fundamentale ale filosofiei de afaceri a Kapsch. date, o zon` de mare viitor în anii care urmeaz`. Ne “|n plus, vrem ca [efii de departamente s` continue s` intereseaz` zona de eficien]` opera]ional`. Ne intereseaz` r`mân` antreprenori, [i nu angaja]i”, spune Oancea. “E o zona de antifraud` [i dorim s` extindem lista noastr` de diferen]` major` între manager [i antreprenor. Nu va fi o referin]e, deoarece prin natura perioadei pe care o sarcin` u[oar`, deoarece tendin]a uman` natural` este travers`m exist` criminalitate cibernetic` tot mai mare. aceea a intr`rii în zona de confort. Ca atare, încerc`m s` Evident, nu vom mai putea p`stra ritmul de cre[tere din con[tientiz`m to]i oamenii asupra asum`rii responsabilit`]ii ultimii doi ani, dar asta are mai pu]in` importan]` pentru comunicând în mod real cu ei. De exemplu, înc` de la perioada de consolidare care va urma.”

ADVERTORIAL

A[a cum spune Daniel Oancea, administrator [i Vice-President Sales & ICT Solutions al Kapsch România, performan]ele în afaceri ale companiei pe care o reprezint`, [i care este lansat` oficial pe pia]a româneasc` doar de doi ani, se datoreaz` în primul rând accentului pus pe o cre[tere s`n`toas`, accent care a permis concentrarea pe oferirea de solu]ii [i servicii de calitate.

COVER STORY

termen mediu [i lung, au \nregistrat un avans consistent \n 2012, crescând cu 19% comparativ cu anul anterior, tendin]` sustenabil` datorit` finan]`rii prin capitaluri proprii. Durata medie de \ncasare a crean]elor s-a men]inut redus` pe tot parcursul perioadei (64 de zile \n 2012), confirmând aplicarea de c`tre majoritatea companiilor din top a unor politici eficiente de gestionare a crean]elor comerciale, iar

resurse umane. Urmeaz` \n top Elcomex, companie care ofer` echipamente electrice pentru industria energetic`, iar Top 10 este \ncheiat de Reckitt Benckiser, care comercializeaz` pe pia]a local` branduri ca Nurofen, Calgon, Vanish sau Durex.

CONCLUZII FINANCIARE |n urma realiz`rii topului, Coface România a constatat c` gradul de capitalizare al celor

Indicator

EVOLU}II POZITIVE

Grad capitalizare Lichiditate curent` Lichiditate imediat` Datorii pe termen scurt / Total datorii Fond de rulment (euro) Durat` \ncasare crean]e (DSO) – zile Durat` rota]ie stocuri (DIH) – zile Durat` plat` obliga]ii (DPO) – zile

mai performante 50 de companii este adecvat, ajungând la 52% la sfâr[itul anului trecut [i \nregistrând o cre[tere de 4 puncte procentuale fa]` de exerci]iul financiar anterior, pe fondul unui avans de 32% al capitalurilor proprii \ntre cele dou` perioade financiare, pân` la un nivel consolidat de 839 milioane de euro. De asemenea, s-a \nregistrat o cre[tere a ponderii datoriilor pe termen scurt \n total datorii (77% \n 2012), ceea ce poate indica o tendin]` de cre[tere a presiunii costurilor cu serviciul datoriei, dar este u[or controlabil` \n condi]iile unei ponderi de sub 4% a cheltuielilor cu dobânzile \n totalul profiturilor opera]ionale. Activele imobilizate totale, care surprind investi]iile pe 20

Biz

aplicarea simultan` a patru criterii de filtrare: 4 cifra de afaceri pentru anul 2012 de peste un milion de euro 4 rezultatul net [i rezultatul opera]ional \n 2012 s` fie pozitive (profit) 4 absen]a datoriilor restante c`tre bugetul de stat (conform datelor publicate de ANAF pentru 30.06.2013) 4 nivelul datoriilor comerciale (c`tre furnizori) \n 2012 s` fie sub 10% din profitul brut

2012

2011

52% 171% 118% 77% 341.338.270 64 39 96

48% 164% 112% 75% 277.294.741 66 44 114

eliminarea acestui factor suplimentar de presiune asupra lichidit`]ii prin \ncasarea la timp a crean]elor a permis companiilor [i reducerea duratei medii de onorare a propriilor obliga]ii c`tre ter]i (de la 114 zile \n 2011 la 96 zile \n 2012).

METODOLOGIE Studiul a considerat toate companiile române[ti active la 31 decembrie 2012 care au depus la Ministerul Finan]elor situa]iile financiare aferente activit`]ii din anul 2012. |n top au fost incluse numai societ`]ile comerciale cu capital privat, fiind de asemenea excluse b`ncile [i societ`]ile de asigur`ri, datorit` specificului diferit al activit`]ii acestor institu]ii. Primul nivel de selec]ie a companiilor a constat \n

Companiile care au fost validate \n baza primului nivel de selec]ie au fost verificate pentru respectarea unui model statistic \n praguri, având 4 criterii care trebuie respectate simultan: 4 indicele de cre[tere a cifrei de afaceri 2012/2011 >10% 4 rentabilitatea capitalurilor proprii (profit net /capitaluri proprii) >20% 4 rata profitului brut raportat la cifra de afaceri >5% 4 gradul de \ndatorare (datorii totale / active totale) <70% Clasamentul final a fost realizat prin includerea primelor 50 companii \n func]ie de cifra de afaceri realizat` pentru anul 2012 din lista tuturor companiilor române[ti care au \ndeplinit toate criteriile men]ionate \n cele dou` niveluri succesive de selec]ie. Biz

COVER STORY

TOP 50 COMPANII PERFORMANTE Loc

Companie

Cifra de afaceri 2012 (euro)

Indice CA 2012/2011

Rata profitului

Grad \ndatorare

ROE

Salaria]i

Jude]

DEDEMAN SRL

540.971.889

20%

12,39%

40,22%

24,79%

5.711

Bac`u

ARCTIC SA

307.962.059

28%

7,92%

46,33%

22,70%

2.457

Dâmbovi]a

HELLA ROMÂNIA SRL

162.320.405

22%

7,64%

44,38%

25,13%

1.023

Timi[

HENKEL ROMANIA SRL

136.218.511

12%

9,03%

22,55%

21,89%

466

Bucure[ti

CONSTRUC}II ERBA{U SA

103.191.794

148%

7,77%

69,71%

35,39%

400

Bucure[ti

KATHREIN ROMANIA SRL

81.406.430

26%

9,93%

36,93%

26,46%

1.014

Timi[

WEBASTO ROMANIA SRL

69.700.463

58%

8,04%

67,71%

37,76%

204

Arad

GENPACT ROMANIA SRL

67.939.505

37%

13,86%

61,57%

51,10%

1.924

Bucure[ti

ELCOMEX-I.E.A. SA

65.181.447

85%

8,69%

64,47%

47,73%

571

Constan]a

10.

RECKITT BENCKISER (ROMANIA) SRL

62.950.479

12%

16,99%

47,96%

42,90%

Bucure[ti

11.

QUIN ROMANIA SRL

47.571.835

36%

8,59%

57,69%

41,77%

843

Bra[ov

12.

ZAH~RUL LUDU{ SA

38.517.545

137%

20,98%

37,35%

23,06%

213

Mure[

13.

AFI TOTAL DISTRIBUTION SRL

38.062.187

298%

12,07%

41,00%

96,09%

130

Bucure[ti

14.

EDUARD HARTMANN ROMANIA SRL

37.987.304

24%

6,09%

33,62%

39,63%

363

Sibiu

15.

TECHNOCER SRL

36.937.069

27%

22,68%

43,95%

39,52%

240

Timi[

16.

PREMIUM AUTO SRL

36.149.006

56%

6,31%

60,13%

25,16%

Bucure[ti

17.

MIRAS INTERNATIONAL SRL

35.100.684

13%

6,04%

45,76%

20,37%

106

Ilfov

18.

HARTING ROMÂNIA MANUFACTURING SCS

34.793.506

25%

8,98%

63,00%

82,01%

508

Sibiu

19.

DUVENBECK LOGISTIK SRL

34.644.112

40%

7,60%

49,97%

48,68%

430

Bra[ov

20.

CASTROL LUBRICANTS RO SRL

34.305.428

16%

12,71%

32,46%

32,66%

Bucure[ti

21.

PGS SOFA & CO SRL

33.199.461

68%

9,30%

61,10%

50,74%

607

Bihor

22.

ELECTROGRUP SA

32.988.887

10%

14,16%

36,87%

25,71%

282

Cluj

23.

TRANSPECO LOGISTICS & DISTRIBUTION SA

32.549.336

11%

33,79%

30,74%

48,27%

453

Bucure[ti

24.

FORMENS SRL

32.434.904

19%

12,48%

50,51%

35,62%

617

Boto[ani

25.

PREMIUM AEROTEC SRL

32.008.632

170%

19,30%

62,60%

49,31%

412

Bra[ov

Biz

O lumin` eco pentru spa]iile comerciale Pe o pia]` concuren]ial`, Elbi Electric & Lighting se lupt` s` fac` diferen]a investind \n dezvoltarea [i promovarea sistemelor de iluminat de tip ecologic. Compania româneasc` va deschide pân` la sfâr[itul anului alte patru centre comerciale proprii, spune Cristinel Sandu, directorul general al Elbi. individuale a celor 140 de angaja]i, \n general tineri, dar cu o bogat` experien]` \n domeniul vânz`rilor de echipamente electrice.

Care au fost cele mai mari investi]ii f`cute de companie? Investim \n dezvoltarea [i promovarea sistemelor de Cu ce se deosebe[te compania pe pia]a româneasc` fa]` iluminat de tip de concuren]i? economic/ecologic, care Pia]a local` este caracterizat` de o concuren]` acerb`, contribuie la reducerea iar b`t`lia final` se d` pe baza raportului calitate-pre], consumului de energie a rela]iilor vechi [i stabile cu clien]ii, a promptitudinii de electric`, dintre care se care d`m dovad` fa]` de cerin]ele lor. La finalul anului disting becurile 2012 am ocupat locul 3 \n clasamentul na]ional dup` economice, sistemele de profitul brut pe domeniul nostru de activitate, conform iluminat cu LED, [i a Consiliului Na]ional al IMM-urilor din România. Noi energiei alternative, urm`rim satisfacerea clien]ilor la un nivel \nalt, prin sisteme pe baz` de oferirea unui pre] corect [i vânzarea nu doar a unui energie solar`, energie produs, ci a unei solu]ii complete \nso]ite de CRISTINEL SANDU, director general, eolian`, panouri consultan]a tehnic` necesar`. |n timp, ne-am \mbog`]it Elbi Electric & Lighting fotovoltaice, precum [i \n portofoliul de companii pentru care suntem unic colectarea [i reciclarea importator autorizat pentru foarte multe branduri. de[eurilor de echipamente electrice [i electronice, denumite generic DEEE-uri. Sistemele pot fi utilizate cu prec`dere pentru Unde pot fi g`site produsele companiei? iluminarea spa]iilor comerciale [i industriale, a birourilor, Evolu]ia companiei este sus]inut` de re]eaua proprie de hotelurilor [i spitalelor, datorit` posibilit`]ilor sporite ale distribu]ie, dezvoltat` la nivel na]ional [i coordonat` prin acestora de \mbun`t`]ire a eficien]ei energetice a \ntreprinderilor intermediul reprezentan]elor [i punctelor de lucru din ora[ele [i de reducere a costurilor cu energia electric`. Pe lâng` principale ale României. Distribu]ia se face la nivel na]ional, prin investi]iile materiale realizate, nu am uitat s` investim \n intermediul a cinci depozite regionale (Ia[i, Timi[oara, Bra[ov, oameni, cea mai important` resurs` pentru dezvoltarea Baia Mare, Constan]a) [i prin punctele de lucru din Oradea, companiei. Astfel, angaja]ii no[tri beneficiaz` de pachete Târgu-Mure[, Bistri]a [i Bucure[ti. Din 2012 am ini]iat un plan de salariale motivante, bonusuri atractive, training-uri, team extindere, dedicat \n special vânz`rilor en-detail, dar [i celor enbuilding-uri, cursuri de formare [i calificare profesional`, gros, prin deschiderea propriului lan] de magazine. Primul centru asigurându-ne astfel c` sunt motiva]i [i totodat` productivi. comercial a fost deschis \n aprilie 2012 \n cadrul Complexului Comercial Doraly (Afuma]i), ulterior fiind inaugurate [i magazinele Care este mesajul companiei c`tre consumatori [i ce strategii de din Oradea, Târgu-Mure[ [i Bistri]a, acesta din urm` fiind deschis marketing ave]i pentru notorietatea firmei? \n aprilie 2013, sub sigla “Elbi – Universul electricelor”. Pân` la Compania noastr` sprijin` con[tientizarea importan]ei protec]iei sfâr[itul anului ne-am propus deschiderea altor patru centre mediului [i a economiilor realizate pe termen lung, \n special comerciale proprii. Portofoliul de clien]i ai companiei include peste cele referitoare la consumul de energie. Colectarea [i reciclarea 3.000 de firme, printre care se afl` Metro Cash & Carry, Praktiker, de[eurilor de echipamente electrice [i Real Hypermarket, Dedeman, Obi, Hornbach, Carrefour, Auchan, electronice [i utilizarea surselor de Artima, Bricostore, Leroy Merlin etc. lumin` de tip economic, a surselor de lumin` cu LED, precum [i utilizarea Cum a evoluat compania \n 2012? Ce estim`ri ave]i pentru 2013? energiei alternative, cea pe baz` de |n 2012 am \nregistrat o cifr` de afaceri de aproape 24 milioane energie solar` [i/sau panourile de euro, iar pentru 2013 estim`rile sunt pozitive. }inând cont de fotovoltaice, care contribuie la rezultatele ob]inute \n primele trei trimestre ale anului \n curs, reducerea consumului de energie suntem \ncrez`tori c` ne vom atinge obiectivul de a realiza o cifr` electric`, sunt pa[i importan]i \n de afaceri de 28 milioane de euro. Valoarea actual` de pia]` a conservarea mediului. companiei noastre este rezultanta muncii de echip`, dar [i a valorii

ADVERTORIAL

Care este pia]a de desfacere a companiei? Vorbim despre pia]a autohton` de echipamente electrice [i corpuri de iluminat, iar prin biroul din Belgrad acoperim pia]a extern` din spa]iul ex-iugoslav. Avem ca obiectiv extinderea c`tre alte ]`ri cum ar fi Ungaria, Polonia, Grecia, Ucraina, Republica Moldova [i totodat` avem deja un partener strategic \n Turcia. Clien]ii sunt magazinele specializate, companiile de construc]ii, segmentul DIY, institu]iile guvernamentale.

COVER STORY

Clasamentul realizat de Coface România urm`re[te performan]a de ansamblu a firmelor din top, prin \mbinarea criteriilor de ordin cantitativ, calitativ [i al comportamentului de plat`.

Loc

Companie

ROE

Salaria]i

Jude]

26.

COMPUTER GENERATED SOLUTIONS ROMANIA SRL

29.006.313

15%

20,04%

24,64%

54,63%

2.313

Bucure[ti

27.

MARIA {TEF~NESCU TRADING SRL

28.494.505

103%

7,21%

55,46%

61,19%

N/A

Bucure[ti

28.

IG WATTEEUW ROMANIA SRL

28.204.800

13%

9,54%

55,90%

25,24%

410

Ia[i

29.

DUPONT ROMANIA SRL

25.686.682

26%

8,10%

35,09%

39,71%

Bucure[ti

30.

DIFERIT SRL

25.646.329

26%

9,66%

47,54%

60,97%

186

Cluj

31.

LUCO FRUCHT MARKETING SRL

25.544.739

80%

5,55%

50,80%

52,78%

Ilfov

24.680.143

21%

21,24%

8,32%

22,11%

106

Bucure[ti

32. UNISON ENGINE COMPONENTS – BUCHAREST SA

Cifra de afaceri 2012 (euro)

Indice CA 2012/2011

Rata profitului

Grad \ndatorare

33.

DIANTHUS COMPANY SRL

24.015.123

33%

11,98%

67,66%

56,74%

225

Arge[

34.

BERSHKA CARPA}I SRL

23.481.847

37%

9,63%

27,65%

20,40%

185

Bucure[ti

35.

SAP ROMANIA SRL

23.224.159

55%

15,29%

28,20%

28,57%

171

Bucure[ti

36.

PANDORA PROD SRL

23.214.379

12%

11,92%

53,15%

51,86%

939

Vrancea

37.

PEEK & CLOPPENBURG SRL

23.195.311

44%

15,45%

17,25%

35,88%

Bucure[ti

38.

LSG BUILDING SOLUTIONS SRL

23.135.988

672%

14,47%

65,99%

103,68%

Bucure[ti

39.

CONARG AG SRL

22.957.024

319%

12,79%

27,97%

52,77%

Arge[

40.

ELBI ELECTRIC & LIGHTING SRL

22.894.917

14%

9,43%

57,97%

20,19%

136

Ilfov

41.

METALCOMP INTERNATIONAL SRL

21.952.289

53%

13,50%

48,20%

40,58%

210

Arad

42.

PRE}URI PENTRU TINE SRL

21.922.032

85%

14,95%

26,36%

73,66%

425

Bucure[ti

43.

FLOREA GRUP SRL

20.661.041

25%

13,67%

47,39%

27,94%

317

Alba

44.

SERVIER PHARMA SRL

20.583.317

14%

6,55%

21,72%

27,73%

264

Bucure[ti

45.

MARAVET SRL

20.113.082

19%

12,71%

36,00%

27,30%

121

Maramure[

46.

DELTA INVEST SRL

19.140.159

35%

14,77%

43,29%

30,08%

196

Arge[

47.

CROCO SRL

19.089.824

43%

10,73%

31,13%

26,22%

246

Bac`u

48.

INTERGUARD GROUP SRL

18.754.139

63%

10,01%

51,43%

43,15%

1.668

Bucure[ti

49.

SCORSEZE SECURITY INTERNATIONAL SRL

18.748.141

12%

9,17%

49,50%

62,09%

3.06

Bucure[ti

50.

BERTUS SRL

18.488.587

33%

21,60%

3,62%

30,67%

190

Maramure[

Biz

Foto: © Alphaspirit-Dreamstime.com

PROGNOZ~: CER |NNORAT CU PRECIPITA}II!

Aho, aho, copii [i fra]i! Mai este pån` s` vin` colind`torii cu plugu[orul, dar deja avem o sorcov` de [tiri economice [i de prognoze legate de anul ce vine. {i ele nu sunt tocmai str`lucite. {i la anul care vine, taxe [i impozite pentru to]i. Aho, aho [i aoleu! DE ALEXANDRU ARDELEAN

ECONOMIE

ea mai pl`cut` surpriz`

de sfår[it de an a venit de la Eurostat, care a anun]at c` Romånia a avut cea mai puternic` cre[tere economic` din UE \n trimestrul al treilea, de 1,6%. Romånia este urmat` de Letonia, cu 1,2%, \n timp ce economia zonei euro a \ncetinit la o rat` de expansiune de numai 0,1%, dup` ce a ie[it \n trimestrul al doilea dintr-o recesiune prelungit`. Dar economia zonei euro a sc`zut cu 0,4% raportat la perioada corespunz`toare a anului trecut, potrivit datelor prezentate de Eurostat. Produsul Intern Brut al UE a urcat cu 0,2% fa]` de trimestrul anterior, \n timp ce rata anualizat` de cre[tere economic` a fost de 0,1%. |n trimestrul al doilea, cre[terea economic` a fost de 0,3% \n UE [i zona euro, care a ie[it astfel dintr-o perioad` \ndelungat` de recesiune, de un an [i jum`tate. Cu plus 1,6% fa]` de trimestrul al doilea [i o rat` de expansiune de 4,1% raportat la trimestrul al treilea din 2012, Romånia a \nregistrat cele mai solide rate de cre[tere economic` din UE. Spre exemplu, cre[terea Germaniei, cea mai mare economie european`, a \ncetinit la 0,3% \n trimestrul al treilea fa]` de cel anterior, pe fondul stagn`rii exporturilor [i avansului modest al cererii interne. La nou` luni, avansul Produsului Intern Brut (PIB) al Romåniei se plaseaz` la 2,7%, potrivit estim`rilor Institutului

Na]ional de Statistic` (INS). Varianta provizorie a evolu]iei PIB pentru trimestrul al treilea urmeaz` a fi anun]at` la 4 decembrie. Evident, nimeni nu se a[tepta ca Romånia s` aib` o asemenea performan]`, cu atåt mai pu]in anali[tii. “Ne a[tept`m ca PIB s` fi crescut cu 1% \n T3 2013 \n termeni trimestriali ajusta]i sezonier, u[or mai bine decåt consensul pie]ei, de 0,8%. Totu[i, accelerarea de la cre[terea de 0,5% din T2 2013 este cel mai probabil condus` de sectorul agricol, iar detaliile le vom afla abia pe 4 decembrie. Cifrele recente din sectorul industrial sugereaz` c` exist` unele [anse ca expansiunea economic` s` fi fost chiar mai puternic`”, ar`ta miercuri INS, \ntr-un raport.

O BUCURIE TIMPURIE Agricultura a fost ajutat` de natur`, avånd \n vedere c` a fost un an agricol foarte bun, care a dus cifrele pe orbita cre[terii economice. |ns` nu este de ajuns, este nevoie [i de m`suri mult mai solide de cur`]are a politicilor publice, care s` conduc` \ntr-un final la un aparat administrativ flexibil [i mai ales la o productivitate mai mare a muncii. Pentru anul \n curs, guvernul, FMI [i Comisia European` anticipeaz` o cre[tere economic` de 2,2%, iar pentru anul viitor de 2,1-2,2%. Proiectul de buget pentru 2014 a fost fundamentat luånd \n calcul o majorare a PIB de 2,2%. Prognoza pentru acest an a fost revizuit` recent \n urcare de la 2%,

datorit` produc]iei agricole bune [i exporturilor \n cre[tere. La \nceputul lunii noiembrie [eful misiunii FMI \n Romånia, Andrea Schaechter, a declarat c` institu]ia pe care o conduce estimeaz` pentru Romånia \n 2014 o cre[tere real` a PIB constant`, men]inåndu-se la nivelul estimat pentru finele acestui an, de 2,2%, dar se a[teapt` ca evolu]ia s` fie influen]at` decisiv de cererea intern`, cu accent pe investi]ii, nu de exporturi ca \n prezent. Mediul politic nu a \ntårziat s` afirme c` suntem \ntr-o situa]ie pozitiv`, care ar trebui s` continue.

UN ACORD DUREROS Pre[edintele Traian B`sescu a afirmat c` acordul preventiv cu Fondul Monetar Interna]ional care urmeaz` a fi semnat are rolul de a contribui la credibilitatea extern` a Romåniei [i la continuarea reformelor. {i astfel ajungem la prevederile noului acord, care au fost prezentate atåt de premierul Victor Ponta, cåt [i de reprezentan]i ai Fondului. Din p`cate, ve[tile bune se cam \ncheie aici. Ne bucur`m doar de faptul c` vom continua un acord cu FMI pentru c` astfel suntem siguri c` \ntr-un an electoral, cum este cel care urmeaz`, vor fi continuate reformele [i m`surile care trebuie implementate nu sunt printre cele mai fericite. Pentru a avea o economie performant`, Romånia va trebui s` continue m`surile economice de reconfigurare a administra]iei, a companiilor de stat [i pentru un mediu de afaceri predictibil [i stabil.

Biz

ECONOMIE Acordul aduce o majorare a salariului minim brut anul viitor, \n dou` etape, de la 800 la 850 lei de la 1 ianuarie [i la 900 de lei din 1 iulie 2014. Vor fi operate [i cre[teri salariale individuale, dar nu pentru to]i bugetarii, ci ]intit pe profesori debutan]i [i medici reziden]i, care au printre cele mai mici salarii. Ministrul Finan]elor, Daniel Chi]oiu, a precizat c` nu to]i bugetarii vor beneficia de major`ri salariale. “Am luat \n calcul s` major`m – [i asta va fi o decizie politic` – numai la anumite categorii socio-profesionale. Deci, nu major`m salariile la to]i bugetarii, la toate categoriile de bugetari, vor r`måne cu salariul pe care \l au \n prezent”, a spus Chi]oiu. Nivelul contribu]iilor de asigur`ri sociale (CAS) va fi redus cu 5 puncte procentuale din al doilea semestru al anului viitor, dac` guvernul va identifica pån` la 1 iulie toate resursele care s` permit` compensarea integral` a efectelor acestei m`suri, a anun]at premierul Victor Ponta. FMI a acceptat ca plafonul de \mprumuturi din Trezorerie pentru arieratele prim`riilor s` urce la 1,2 miliarde lei, de la 800 de milioane cåt este \n prezent. Finan]area investi]iilor realizate de autorit`]ile locale, prin programul Programul Na]ional de Dezvoltare Local` (PNDL), va cre[te de la 376 milioane lei la 2 miliarde de lei. |n schimb, pentru a cre[te baza de venituri, guvernul va introduce o acciz` de 7 eurocen]i la litrul de carburant, banii astfel colecta]i urmånd s` fie v`rsa]i \ntr-un fond special destinat investi]iilor \n infrastructura rutier`. |n acela[i timp, accizele vor fi indexate de la 1 ianuarie 2014 \n func]ie de rata infla]iei [i nu de cursul de schimb, a declarat premierul Victor Ponta. “Din fericire, infla]ia a avut [i va avea pentru 2013 o cot` sc`zut` [i, evident, influen]a acestora va fi destul de mic`”, a spus Ponta dup` discu]iile cu FMI. Modificarea metodologiei de calcul al accizelor a fost convenit` cu Fondul. Guvernul se a[teapt` s` \ncaseze la buget 1,1 miliarde lei din stabilirea unui mod de calcul al accizelor \n lei, actualizat cu infla]ia, 810 milioane lei din cre[terea accizelor la benzin`, 1,8 miliarde lei din noile accize la motorin` [i 1,6 milioane lei din accizele la petrol lampant-kerosen. Totalul \ncas`rilor la bugetul de stat din 28

Biz

accize este estimat la 22,8 miliarde lei, cu 15,74% mai mult comparativ cu nivelul de 19,7 mld. lei prognozat pentru acest an. {i tot din categoria cre[teri de taxe, guvernul va cre[te cu 25% redeven]ele pentru resursele naturale, cu excep]ia celor de petrol [i gaze. Bugetul pe anul viitor va fi construit pe un deficit de 2,2% din PIB [i o cre[tere economic` de 2,2%, indicatori conveni]i cu FMI [i Comisia European` de c`tre guvern, la finalul negocierilor cu misiunea exper]ilor interna]ionali.

UN PREAMBUL CU MAJOR~RI Toate bune [i frumoase, \ns` lista major`rilor de taxe nu se opre[te doar la cele anun]ate prin acord. Recent a intrat \n vigoare o modificare a Codului fiscal. Din calculele oficiale realizate de Ministerul de Finan]e, vor fi colectate aproape 5 miliarde lei din noile impozite, schimbarea regimului de impunere pentru \ntreprinderile mici [i mijlocii, modificarea modului de calcul al accizelor, cre[terea salariului minim brut pe economie [i extinderea bazei de calcul al contribu]iilor de s`n`tate. Cea mai mare sum`, de 4 miliarde lei, va fi colectat` din stabilirea unui mod de calcul al accizelor \n lei, actualizat cu infla]ia (ceea ce va aduce un plus de venituri de 1,1 miliarde lei), interzicerea practic`rii vånz`rilor cu prime la produsele accizabile tutun [i alcool (246 milioane lei), cre[terea accizelor la benzin` (810 milioane lei), la motorin` (1,8 miliarde lei) [i petrol lampant-kerosen (1,6 milioane lei). Alte \ncas`ri vor fi colectate de guvern ca efect al schimb`rii modului de impozitare a IMM-urilor (49,8 milioane lei), extinderii bazei de calcul a contribu]iilor sociale de s`n`tate pentru persoanele care realizeaz` venituri din cedarea folosin]ei bunurilor (tot 49,8 milioane lei), introducerii impozitului pe construc]ii speciale (488 milioane lei) [i cre[terii salariului minim brut pe economie, cu o impozitare corespunz`toare (344 milioane lei). Toate aceste \ncas`ri au fost deja luate \n calcul la elaborarea proiectului de buget pentru anul viitor. La construc]ia bugetar`, guvernul se mai bazeaz` pe \ncas`ri totale la bugetul de stat de 12,6 miliarde lei (1,9% din PIB) la impozit pe venit, profit [i cå[tiguri din

capital pentru persoanele juridice (fa]` de 12 miliarde lei) [i de 7,8 miliarde lei (1,2% din PIB) la persoanele fizice (fa]` de 7,4 miliarde lei), 11,3 miliarde lei (1,7% din PIB) din impozit pe profit (fa]` de 10,7 miliarde lei), de 39,3 miliarde lei (6% din PIB) din TVA (fa]` de 36,8 miliarde lei), de 22,8 miliarde lei (3,5% din PIB) din accize (fa]` de 19,7 miliarde lei) [i de 8,1 miliarde lei (1,2% din PIB) ca sume primite de la UE \n contul pl`]ilor efectuate (fa]` de 7,6 miliarde lei). De remarcat c` majoritatea cre[terilor nu vin din cre[terea gradului de colectare, ci din cre[terea PIB prognozat`. Un plus considerabil de \ncas`ri este estimat la impozite [i taxe pe proprietate, de 568 milioane lei (0,1% din PIB) pentru anul viitor fa]` de 27,5 milioane lei \n acest an. Cheltuielile de personal de la bugetul de stat vor totaliza 20,5 miliarde lei (3,1% din PIB) fa]` de 19,8 miliarde lei (3,2% din PIB) \n acest an, cheltuielile cu bunurile [i serviciile vor \nsuma 4,5 miliarde lei (0,7% din PIB) fa]` de 4,49 miliarde lei (0,7% din PIB), iar cheltuielile de capital vor fi de 1,7 miliarde lei (0,3% din PIB) fa]` de 2,6 miliarde lei (0,4% din PIB) \n acest an. Noile m`suri fiscale anun]ate de guvern vor duce la s`r`cirea popula]iei, care va suporta povara scumpirilor, [i vor afecta investi]iile [i afacerile retailerilor, iar \n final efectul va fi invers decåt cel scontat, \ncas`rile la buget urmånd s` scad`, potrivit Asocia]iei Marilor Re]ele Comerciale din România (AMRCR). Asocia]ia arat`, de asemenea, c` practica guvernului de a schimba regulile jocului f`r` consultarea mediului de afaceri afecteaz` \n mod considerabil atractivitatea mediului de afaceri romånesc [i reprezint` un puternic semnal de descurajare a investi]iilor. “L`rgirea artificial` [i nejustificat` a bazei de taxare nu stimuleaz` func]ionarea economiei, ci, dimpotriv`, \ncurajeaz` evaziunea \n detrimentul juc`torilor corec]i, care pl`tesc taxele [i respect` legea \n Romånia. Relu`m cu aceast` ocazie o solicitare mai veche a AMRCR pentru guvern, aceea de reducere general` a TVA, m`sur` care va stimula \n mod real consumul [i va avea un impact pozitiv asupra bugetului”, a declarat \ntr-un comunicat directorul executiv al asocia]iei, Delia Nica. Biz

INTERVIU

Pasiunea de a face business Când cineva face afaceri din pl`cere, se vede, pentru c` pune pasiune \n toate ac]iunile [i astfel totul cre[te v`zånd cu ochii. MANPRES este una din aceste afaceri, care a ajuns ast`zi unul dintre liderii distribu]iei de pres`, \ntr-o perioad` \n care acest gen de afaceri sunt \n sc`dere. DE ALEXANDRU ARDELEAN Mihai Manea, fondatorul companiei MANPRES [i directorul organiza]iei, conduce un business de 1.400.000 euro, business \nceput ca un hobby [i care a ajuns acum la cele mai bune servicii \n distribu]ia de ziare [i reviste \n regim de abonament. El a r`spuns \ntreb`rilor noastre legate de afacerea sa, pe care a fondat-o \n iunie 2007.

Cum este ast`zi pia]a autohton` de abonamente de pres`? Chiar dac`, dup` anul 2008, unele ziare [i reviste importante s-au \nchis, chiar dac` internetul \]i ofer` o multitudine de informa]ii, pot spune c`, \n ceea ce ne prive[te, se mai cite[te pres` scris` \n Romånia [i chiar \ntr-un procent mul]umitor. Putem spune c` segmentul de abona]i este diferit de segmentul de cump`r`tori de la chio[c, predominant fiind cel din segmentul de business. An de an, la publica]iile de business am crescut ca num`r de abona]i [i implicit ca num`r de exemplare.

celui uman. Din punct de vedere financiar, reu[isem s` iau un “credit de nevoi personale” de la trei b`nci din Romånia \n valoare de 45.000 de euro [i tare bine ne-a prins \n acel moment. Din punctul de vedere al factorului uman, la \nceput am apelat la o parte din prieteni s` presteze “munc` voluntar`” la noi, ]inånd cont c` \n mare parte activitatea o desf`[uram pe timpul nop]ii [i pot spune c` a fost haios: ce reu[eam s` fac atunci cu cinci prieteni fac acum cu o persoan` calificat` \n acest domeniu. Dup` cåteva luni pline de peripe]ii, am decis s` apelez la fo[tii colegi de la departamentul de abonamente al Rodipet, care mi-au r`spuns pozitiv la propunerea mea de a veni s` lucreze \n cadrul MANPRES. Nu pare mare lucru, dar ]inånd cont c` o parte dintre ei aveau \n jur de 55 de ani, stau s` m` gåndesc ce mare curaj au avut s` p`r`seasc` o companie cu tradi]ie [i s` treac` la o companie nou` pe pia]`.

Cum face]i livrarea abonamentelor? Care este povestea MANPRES? Conduceam departamentul de abonamente din cadrul companiei RODIPET de trei ani [i patronul companiei mi-a propus s`-mi fac o firm` pentru a prelua \n franciz` 10 chio[curi de ziare \n Bucure[ti. Dar, dup` o discu]ie dintre mine [i patron, am decis s` plec din cadrul companiei [i s` \ncep un nou drum, cel de antreprenor. Sim]eam c` pot s`-mi pun \n valoare tot ce am \nv`]at privind contractarea [i distribu]ia de abonamente de pres` [i s` aduc un suflu nou acestui segment de pia]`. Chiar [i numele companiei are o poveste a lui. MANPRES sunt acronime de la pres` [i respectiv numele meu, Manea. La \nceput, a fost greu atåt din punctul de vedere al factorului financiar, cåt [i al 30

Biz

Ca \n orice activitate de curierat, cu toate c` resursa uman` este pe primul loc, parcul auto propriu reprezint` [i el o resurs` important` \n activitatea noastr`. MANPRES contracteaz`, dar [i livreaz` la sediu abonamentele contractate. Faptul c` livrarea abonamentelor o facem numai prin flota auto proprie a adus valoare ad`ugat` serviciilor oferite clien]ilor no[tri.

Care sunt clien]ii? Clien]ii sunt din toate segmentele de activitate [i provin atåt din sectorul bugetar, central [i local, cât [i din sectorul privat. Am plecat la drum cu ideea fix` c` fiecare client este important, indiferent de dimensiunile comenzii lui sau de importan]a lui \n businessul romånesc. Pot

spune c` printre clien]ii importan]i, al`turi de care am crescut, se num`r` Banca Na]ional` a Romåniei, Bancpost, Camera Deputa]ilor, Samsung, Nestlé, Ambasada Germaniei, Ambasada SUA, Pwc România [i Agerpres. Ast`zi, MANPRES fiind lider \n acest segment, putem spune c` acoperim \n propor]ie de 80% segmentul bugetar central [i de 60% cel al companiilor private. Avem peste 15.000 de abona]i, din Bucure[ti [i din toate ora[ele re[edin]` de jude].

Ce v` diferen]iaz` fa]` de concuren]`? |n primul rånd, gama de produse oferite. MANPRES ofer`, \n acest moment, sub form` de abonament cea mai mare selec]ie de titluri \ntålnit` vreodat` \n Romånia. Avem \n portofoliu peste 200.000 de ziare [i reviste, atåt romåne[ti, cåt [i str`ine. |n al doilea rånd, de]inem licen]a exclusiv` NewspaperDirect pentru Romånia de a tip`ri \n aceea[i zi de apari]ie ca \n ]ara de origine peste 2.000 de ziare, din 95 de ]`ri, \n 49 de limbi str`ine, clien]ii aprecind pozitiv acest serviciu premium. |n al treilea rånd, suntem singura firm` care ofer` \n serviciile ei postabonarea, livrarea unei publica]ii c`tre abonat \ntr-o or` de la anun]area ei.

Cum a reac]ionat concuren]a fa]` de apari]ia companiei pe pia]`? Competi]ia la acel moment, atunci cånd a ap`rut MANPRES, era mare, numai \n Bucure[ti existånd peste 12 firme \n acest segment. Mai mult, proprietarul de la Rodipet, aflånd c` m-am \ndreptat \n aceast` direc]ie, m-a reclamat la poli]ia economic`, pe motiv c` i-am furat baza de date [i c` \i fac concuren]` neloial`.

COMPANII lumea a fost obligat` s` fie abonat` la ziarele de partid. |n anii ’90, din iner]ie s-a p`strat acest obicei [i ziarele aveau sute de mii de abona]i. Acum, cel mai bun ziar a ajuns s` aib` abona]i doar de ordinul cåtorva zeci de mii. Schimbarea de genera]ii a dus la pierderea acestui obicei – chiar dac` a fost unul creat for]at. Noi dorim acum, ca prin servicii de \nalt` calitate, printr-o gam` variat` a ziare-

simplu mi-au \ntre]inut dorin]a de a reu[i \ntr-un mod pl`cut. Ast`zi, \n schimb, concuren]a s-a diminuat mult, \n fiecare an o firm` a disp`rut din aceast` pia]`, ceea ce a dus la existen]a pe pia]` a doi juc`tori mari.

lor [i revistelor de business, life style, decora]iuni, s` rena[tem interesul persoanelor fizice de a se abona la presa scris`. Al doilea proiect este preluarea activit`]ii complete de abonare de la editor [i transferarea ei la MANPRES \n regim de exclusivitate. Acest tip de business este benefic atåt pentru editor, cåt [i pentru MANPRES. Cu alte cuvinte, noi s` ne ocup`m de to]i abona]ii unei publica]ii, prelua]i integral de la editor – de la contractarea [i livrarea abonamentelor pån` la activit`]i de promovare. Pentru editor este benefic pentru c` \[i reduce sim]itor costurile [i duce [i la cre[terea num`rului de abona]i, externa-

lizånd total acest serviciu c`tre o firm` specializat`, iar nou` ne ofer` un plus de valoare ca serviciu oferit. Putem spune c` deja la aceast` dat` am semnat cu unii editori acest tip de parteneriat.

Cum vede]i ast`zi distribu]ia de pres`? Distribu]ia de pres` este \mp`r]it` \n dou` segmente: distribu]ie la chio[curi [i magazine de pres` [i cea \n regim de abonament. Distribu]ia de pres` \n

FOTO: VALI MIREA

Dup` mai multe discu]ii cu respectivul comisar care se ocupa de caz [i dup` ce s-a l`murit c` este o acuza]ie nefondat`, totul s-a terminat cu bine. {i am reu[it s` fiu ca \n vorba aceea: ce nu te omoar` te face mai puternic. Toate [icanele concuren]ei, la acel moment liderul na]ional, mi-au \nt`rit ideea c` putem deveni o companie important` \n acest segment de pia]`, fapt pentru care le-am mul]umit [i le mul]umesc \n continuare – pur [i

Care sunt proiectele de viitor? Avem multe proiecte ajunse \n ultima faz`, pentru a fi implementate. |ns` a[ dori s` men]ionez doar dou` dintre ele, care sunt cea mai mare provocare de pån` acum. Primul proiect se refer` la ofertarea persoanelor fizice [i insuflarea acestora a cultului de a deveni abona]i la ziare [i reviste. |n perioada comunist`, mai toat`

regim de abonament va cre[te \n urm`torii ani ]inånd cont de proiectele pe care MANPRES le are \n vedere. |n ultimii ani, managerii romåni au devenit con[tien]i c` au nevoie de mai multe informa]ii pentru a reu[i \n afacerile lor. Un rol important l-au jucat [i \l joac` managerii expa]i – ei fiind cei care au schimbat gåndirea managerului romån \n aceast` direc]ie.

Care a fost cifra de afaceri a companiei anul trecut? Cifra de afaceri a MANPRES \n 2012 a fost \n jurul a 1.300.000 euro, cu marj` de profit de 12%. MANPRES are 14 angaja]i. Biz Biz

Foto: © Slyers-Dreamstime.com

Experimentare sau disciplin`? Inspira]ie de moment sau munc` sus]inut`? Creativitate f`r` limite sau creativitate pragmatic`? Inova]ia este un proces complex. La fel sunt [i percep]iile despre ea. 32

Biz

|n func]ie de oamenii cu care vorbim, ideea de inova]ie cap`t` nuan]e diferite. Pentru exper]i, inova]ia \nseamn` r`spunsul la o nevoie latent`, \n timp ce consumatorii de rând se gândesc mai degrab` la crearea unor nevoi noi. Vorbim despre adaptare versus inven]ie. Disonan]a se observ` [i atunci când ne \ntreb`m cum se ajunge la o inova]ie. Consumatorii vorbesc despre o inspira]ie de moment, o scânteie care deschide noi orizonturi, \n timp ce exper]ii v`d inova]ia mai degrab` ca un efort sus]inut de adaptare, “reciclare” de idei, reinterpretare [i chiar copiere. Studiul Ipsos Research, realizat \n premier` pentru Biz, urm`re[te s` \n]eleag` ce \nseamn` inova]ia pentru consumatori, analizeaz` dac` exist` sau

nu un decalaj \ntre ce a[teapt` oamenii [i ce le este oferit \n materie de inova]ie. Totul ca fundament pentru acest Top 50 cele mai inovatoare branduri, \n percep]ia consumatorilor români. Care sunt dimensiunile inova]iei [i cât de importante sunt acestea pentru consumatori? Cum este declinat` inova]ia \n via]a de zi cu zi? Cum r`spund “exper]ii” la nevoile consumatorilor din punctul de vedere al inova]iei? Care sunt cele mai inovatoare branduri din România? Pe care dimensiuni ale inova]iei se bat m`rci din categorii complet diferite? Acestea sunt aspectele fundamentale de la care am pornit studiul de fa]`. R`spunsurile punctuale la aceste \ntreb`ri, precum [i

INOVA}IE multe alte insight-uri valoroase g`si]i \n paginile ce urmeaz`. Consumatorii percep dou` laturi ale inova]iei: dimensiunea fundamental` (brandul care se dezvolt`, d` dovad` de constan]`, \mbun`t`]ire, utilitate [i calitate) [i dimensiunea diferen]iatoare (brandul este surprinz`tor, inedit, revolu]ionar, creativ, are capacitatea de a produce un nou \nceput). Pentru exper]i, inova]ia e o lupt` \ntre dou` contrarii greu de \mp`cat: inspira]ie versus transpira]ie. Ce se a[teapt` de la o marc` inovatoare? Inspira]ie. M`rcile inovatoare sunt privite drept modele de urmat. Ce trebuie, de fapt, s` fac` o marc` inovatoare? |n principiu... transpira]ie. S` munceasc` perseverent [i eficient. Care este puntea de leg`tur` dintre cele dou` dimensiuni contrare ale inova]iei [i cum facem s` transform`m transpira]ia \n inova]ie? Solu]ia este a[a-numitul “triunghi de aur”: inspira]ie (creativitate), transpira]ie (eficien]`) [i comunicare. Brandurile au strategii diferite de comunicare a inova]iei. Unele mizeaz` pe elementul de surpriz`, pe comunicare ce vorbe[te despre o nevoie pe care am avut-o \ntotdeauna, doar c` nu [tiam (Heineken). Altele mizeaz` pe unicitate. |n acest caz comunicarea mizeaz` pe nevoia consumatorului de a fi remarcat (Coca-Cola). Alte branduri asociaz` inova]ia cu curajul, iar comunicarea mizeaz` astfel pe satisfac]ia pe care o avem atunci când vedem m`rci cu “tupeu” (reclama Pepsi de Halloween din 2013 sau reclama Motorola antiApple, semnat` de Anomaly, \n 2011).

BENEFICIILE INOVA}IEI Principalele beneficii sunt legate evolu]ia constant` care are ca scop simplificarea vie]ii de zi cu zi. |n acela[i timp, inova]ia este perceput` mai ales ca individual`, având o leg`tur` redus` cu grupul. Accesul la nout`]i (74%), accesul la dispozitive de ultim` genera]ie (71%) [i u[urarea activit`]ii (70%) sunt percepute drept primele trei beneficii ale inova]iei.

ARHETIPURILE INOVA}IEI Consumatorii percep cinci arhetipuri principale ale inova]iei: “Fratele mai

Top 50 cele mai inovatoare branduri Loc Brand inova]ie

Scor

Categorie

Pozi]ie \n categorie

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50.

54,1 44,3 43,3 43,1 41,3 41,2 40,6 40,5 39,0 38,0 37,8 36,3 35,9 35,9 35,6 35,4 35,2 34,7 34,5 33,7 32,6 32,5 32,5 31,8 31,7 31,7 31,6 31,4 31,0 30,9 30,8 30,7 30,0 29,8 29,2 29,0 28,8 28,7 28,3 28,2 28,0 27,9 27,8 27,6 27,5 27,5 27,4 27,0 26,8 26,2

IT&C IT&C Electronice Auto IT&C IT&C Electronice Auto |mbr`c`minte [i accesorii Electronice Auto IT&C Cosmetice IT&C Auto |mbr`c`minte [i accesorii Electronice IT&C Electronice IT&C IT&C |mbr`c`minte [i accesorii Auto IT&C Electronice Cosmetice Electronice Electronice IT&C Cosmetice |mbr`c`minte [i accesorii Auto Electronice Cosmetice Electronice Auto IT&C Auto Auto IT&C IT&C Financiar Electronice |mbr`c`minte [i accesorii |mbr`c`minte [i accesorii Cosmetice Retail Produse alimentare Auto Cosmetice

1 2 1 1 3 4 2 2 1 3 3 5 1 6 4 2 4 7 5 8 9 3 5 10 6 2 7 8 11 3 4 6 9 4 10 7 12 8 9 13 14 1 11 5 6 6 1 1 10 7

Google Microsoft Sony BMW Nokia Yahoo Samsung Mercedes-Benz Nike LG Volkswagen YouTube Avon Apple Audi Puma Philips Facebook Panasonic Intel Orange Converse Porsche IBM Canon Gillette Bosch Whirlpool Electronic Arts Nivea H&M Toyota Tefal Dove Braun Volvo Vodafone Ford Opel Lenovo Acer MasterCard Indesit Geox Zara Garnier Cora Jacobs Renault L’Oréal

Biz

INOVA}IE TOPURI PE CATEGORII DE BRANDURI IT&C, Electronice, Auto, Cosmetice, |mbr`c`minte [i accesorii sunt domeniile cu cele mai multe branduri care exceleaz` la capitolul inova]ie Cele mai inovatoare branduri \n IT&C

LOC 1. 2. 3. 4. 5.

BRAND Google Microsoft Nokia Yahoo YouTube

SCOR 54,1 44,3 41,3 41,2 36,3

Cele mai inovatoare branduri \n Electronice

LOC BRAND 1. Sony 2. Samsung 3. LG 4. Philips 5. Panasonic

Cele mai inovatoare branduri \n Auto

LOC BRAND SCOR 1. BMW 43,1 2. Mercedes-Benz 40,5 3. Volkswagen 37,8 4. Audi 35,6 5. Porsche 32,5

mare”, “Vizionarul”, “Pragmaticul”, “Influentul”, “Aventurierul”.

Arhetipul 1 “Fratele mai mare” (29%) are drept caracteristici cheie: disciplina, interac]iunea, comunicarea, seriozitatea. Se transpune \n inspira]ie [i transpira]ie laolalt`. Printre brandurile la care se manifest` pregnant acest arhetip se num`r` Microsoft, Mercedes-Benz, Maggy, Generali Group.

Arhetipul 2 “Vizionarul” (26%) are drept caracteristici cheie: deschiderea spre viitor, creativitatea, modernitatea, originalitatea. Sunt branduri aflate \ntotdeauna \n c`utarea sclipirii (Grolsch, Toshiba, Nike, Jacobs).

Arhetipul 3 “Pragmaticul” (19%). |nseamn` confort, siguran]`, utilitate, control. Brandurile care manifest` pregnant aceste atribute sunt Opel, Zepter, Durex, H&M. 34

Biz

SCOR 43,3 40,6 38,0 35,2 34,5

Cele mai inovatoare branduri \n Cosmetice LOC BRAND 1. Avon 2. Gillette 3. Nivea 4. Dove 5. Garnier

SCOR 35,9 31,6 30,9 29,8 27,5

Cele mai inovatoare branduri \n |mbr`c`minte [i accesorii LOC 1. 2. 3. 4. 5.

BRAND Nike Puma Converse H&M Geox

SCOR 39,0 35,3 32,5 30,8 27,6

Arhetipul 4 “Influentul” (15%). Are drept atribute cheie influen]a asupra celorlal]i, superioritate [i capacitatea de a reprezenta un punct de referin]` pentru cei din jur. Se remarc` pentru dorin]a de afirmare (Vodafone, BlackBerry, Lenovo, Allianz).

Arhetipul 5 “Aventurierul” (11%). Caracteristicile cheie sunt neconven]ionalul, lipsa barierelor [i ideea c` nimic nu este imposibil (Pepsi, YouTube, Heineken, Red Bull).

PREMIAN}II INOVA}IEI Google, un brand aventurier [i pragmatic \n acela[i timp, se afl` pe locul 1 \n topul inova]iei \n percep]ia consumatorilor români pentru c` este \ntotdeauna primul dezvoltator din sfera IT&C care propune [i implementeaz` tehnologii de ultim` genera]ie. Totodat`, dezvoltarea proiectelor Google are adesea \n vizor confortul sporit al utilizatorilor s`i [i

beneficiaz` de o notorietate crescut` \n rândul consumatorilor, astfel c` se bucur` de \ncrederea [i aprecierea acestora. Microsoft, \ncadrat \n arhetipul fratelui mai mare, pragmatic [i vizionar, se afl` pe locul doi deoarece este o prezen]` constant` [i de lung` durat` \n sfera IT&C, dobândind astfel \ncrederea consumatorilor. Are un sistem de operare ce ajut` consumatorul \n buna gestionare a informa]iilor [i documentelor personale. |[i \mbun`t`]e[te constant propriile servicii [i dezvolt` noi produse. Sony, vizionar [i aventurier, se afl` pe locul 3 pentru c` adopt` un design original ce are impact atât asupra caracterului estetic, cât [i asupra u[urin]ei de interac]iune cu dispozitivele pe care le produce. A dezvoltat tehnologii audio astfel \ncât claritatea sunetului s` reproduc` fidel sunetul original. BMW, fratele mai mare [i aventurier, se afl` pe locul 4 pentru c` reprezint` echilibrul firesc \ntre efort sus]inut [i design creativ ce reu[e[te s` imprime m`rcii o imagine aspira]ional`. Este o marc` frecvent asociat` unui stil de condus sportiv, unei persoane care \[i propune adesea s`-[i autodep`[easc` propriile limite. Nokia, fratele mai mare [i influent, se afl` pe locul 5 pentru c` are o prezen]` \ndelungat` [i o reputa]ie pozitiv` \n sfera produselor [i serviciilor tehnologice [i astfel câ[tig` \ncrederea consumatorilor. A dat dovad` de hot`râre prin demersul s`u de a reintra \n lista preferin]elor consumatorilor atunci când vine vorba despre smartphone-uri. Yahoo, vizionar [i pragmatic, se afl` pe locul 6 pentru c` este un reprezentant important al industriei IT&C. Reu[e[te s` integreze o gam` variat` de servicii online disponibile: [tiri, mail, servicii meteo, jocuri. Ofer` posibilitatea personaliz`rii serviciului de po[t` electronic` [i astfel consumatorul are control asupra coresponden]ei sale. Samsung, influent, se afl` pe locul 7 pentru c` este un brand puternic implicat \n lupta pentru suprema]ia produselor

INOVA}IE

din sfera IT&C (\n special smartphone-uri [i televizoare). Este considerat un accesoriu de status datorit` puternicei asocieri ce exist` \ntre marc` [i industria tehnologic` ce inspir` modernitate. Mercedes-Benz, fratele mai mare, se afl` pe locul 8 pentru c` persevereaz` [i d` dovad` de tenacitate \n dezvoltarea gamei de produse. Depune un efort consistent [i bine direc]ionat c`tre \mbun`t`]irea propriilor produse. Nike, aventurier [i vizionar, se afl` pe locul 9 pentru c` este un brand cu mult` \ncredere \n propriile for]e. Este printre primele m`rci ce integreaz` conceptul de “wearable tech” \n produsele [i serviciile comercializate. LG, influent [i pragmatic, se afl` pe locul 10 pentru c` este un juc`tor de renume \n industria IT&C. Dezvolt` produse a c`ror calitate este u[or de evaluat prin lunga durat` de func]ionare a produselor.

“

De[i inova]ia pare s` fie pe buzele tuturor, defini]ia ei nu este aceea[i pentru toat` lumea. Pentru unii, inova]ie \nseamn` tehnologie, pentru al]ii – insight, iar pentru al]ii – inventarea unor lucruri care fac via]a mai bun`. De la inova]ia de dragul descoperirii la inova]ie care schimb` via]a celorlal]i pot exista o multitudine de nuan]e. Una dintre cele mai bune defini]ii este aceea c` inova]ia \nseamn` s` prive[ti acelea[i lucruri cu al]i ochi. |nseamn`, ca Arhimede, s` strigi «Evrika!» atunci când descoperi lucruri care erau dintotdeauna acolo, \ns` care dintr-odat` se leag` \n alt fel [i compun lucruri noi.”

Alina Stepan, Managing Director, Ipsos Research.

M~RCILE ROMÂNE{TI {I INOVA}IA Inoveaz` brandurile române[ti? Din actualul studiu reiese c` nicio marc` româneasc` nu a reu[it s` se claseze \n Top 50. Analiza efectuat` arat` c` exist` [i m`rci române[ti cu poten]ial. Cel mai bine situat \n clasamentul total este Arctic, aflat pe locul 63. La distan]` considerabil` se \nscriu:

Poiana (locul 73), Napolact (locul 79), Gerovital (locul 80), Romtelecom (locul 87), Banca Transilvania (locul 88), Zuzu (locul 91), eMag (locul 95). M`rcile române[ti stau bine \n privin]a eforturilor constante, seriozit`]ii, confortului [i utilit`]ii. Nu se remarc` \ns` la capitolele influen]`, dinamism, interac]iune [i control. Biz

PESTE 30 DE ANI DE SUCCES Mai mult` trac]iune, mai mult` siguran]`, mai mult` pl`cere la condus: trac]iunea integral` permanent` quattro reprezint` o tehnologie de succes de peste 30 de ani, cât [i o piatr` de temelie pentru marca Audi. Indiferent c` este sezon ploios, ninge sau soarele dogore[te: quattro este r`spunsul perfect pentru orice anotimp. Bine a]i venit, z`pad`, teren preten]ios, cu gropi, asfalt umed, alunecos, drumuri noroioase, ace de p`r, viraje strâmte: toate reprezint` condi]ii perfecte pentru quattro. quattro define[te Audi, iar Audi define[te quattro. quattro este mai mult decât o simpl` tehnologie – quattro reprezint` o filosofie. Termenul cuprinde: siguran]` [i sportivitate, competen]` tehnic` [i o abordare dinamic` a vie]ii. De la debutul Ur-quattro din 1980, Audi a vândut peste 5 milioane de vehicule cu trac]iune integral` permanent`, dep`[ind cu mult orice alt produc`tor de autovehicule premium din lume. Atuurile conceptului quattro, cât [i succesele din motorsport ale acestuia au fost expuse \ntr-o manier` impresionant`, timp de trei decenii.

Modelul Sport quattro este un legendar clasic Audi care a debutat la IAA \n 1983, fiind proiectat pe post de model de omologare pentru campionatul interna]ional de raliu. Cu 225 kW (306 CP) [i multe inova]ii tehnice, acesta a fost supercarul timpului s`u. Ampatamentul scurt a oferit un aspect unic modelului Sport quattro. Walter Röhrl a pilotat vehiculul de competi]ie, realizând o victorie decisiv` la edi]ia din 1987 a Pike’s Peak International Hill Climb, \n Colorado, SUA, intrând totodat` \n istorie. Gama actual` de modele include peste 120 de variante quattro, iar câteva dintre ele sunt disponibile exclusiv cu trac]iune integral`. Dinamicele modele S [i RS joac`, [i ele, roluri cheie. |n decursul ultimilor 30 de ani, Audi a fost \n mod repetat un deschiz`tor de drumuri, datorit` trac]iunii permanente integrale quattro. O serie de tehnologii, de la primul model Audi quattro [i pân` la cel mai recent, diferen]ialul central cu coroan`, constituie dovada clar` a acestui fapt.

Inginerii de la Audi de]in numeroase idei pentru viitor. Printre acestea se num`r` trac]iunea electric` quattro, un concept hibrid unde puntea fa]` este ac]ionat` de un motor cu combustie intern`, iar cea spate, ac]ionat` complet electric. Aceast` tehnologie plaseaz` marca Audi pe o pozi]ie remarcabil` \n ceea ce prive[te mobilitatea viitorului. Sistemul de trac]iune integral` permanent` quattro va continua s` adauge noi capitole la povestea succesului acestuia. quattro reprezint` o unic` poveste de succes, ajutând la definirea m`rcii Audi timp de peste trei decenii. |n 2013, patru noi modele RS dotate cu trac]iune quattro \n standard ofer` noi tr`s`turi sportive. |mpreun` cu RS 5 Cabriolet, RS 6 Avant [i RS 7 Sportback, modelul RS Q3 este al patrulea RS introdus pe pia]` \n anul 2013. Acest lucru \nseamn` c` Audi pune la dispozi]ia clientului un portofoliu de 8 modele – cea mai bogat` gam` de modele RS din istorie.

Biz

INTERVIU

GALBEN? NU, NEGRU

C`l`toria cu taxiul poate fi o loterie, po]i da peste [oferi dr`gu]i, dar [i peste unii care abia [tiu s` vorbeasc`, ma[inile pot fi de la impecabile [i pân` la limita suportabilit`]ii. Fiecare dintre noi [i-a dorit m`car o dat` s` poat` circula cu o ma[in` care s` \i satisfac` dorin]ele. Acum exist` acest serviciu, se nume[te Black Cab [i este lansat pe pia]` din 29 octombrie. Despre acest serviciu ne-a povestit Ashley Parry, Project Manager al Black Cab. DE ALEXANDRU ARDELEAN Ce este Black Cab? Trebuie s` precizez c` \n lume exist` dou` feluri de taxiuri. Unul este de obicei galben [i este numit oficial taxi galben, iar al doilea serviciu, ce a ap`rut de curånd [i \n Romånia, este un serviciu de black cab, efectuat cu ma[ini negre, de obicei. |n Romånia se nume[te Black Cab, \n New York se nume[te Sedan Service, \n Anglia se nume[te minicab, \n Fran]a se nume[te VTC - Voitures Turism avec Chauffeur (Vehicul cu {ofer pentru Turism). Black Cab este cel mai 36

Biz

nou serviciu de transport din Bucure[ti, un serviciu accesibil, fiabil [i agreabil.

Care este diferen]a \ntre Black Cab [i un taxi? Exist` diferen]e esen]iale cum ar fi faptul c` noi nu avem aparat de taxat, nu avem voie s` lu`m o comand` din strad` dac` cineva ne face cu måna [i nu avem voie s` sta]ion`m \n locurile publice unde stau de obicei taxiurile. Alte diferen]e provin din serviciile oferite, cum ar fi \nchirierea pe or`, pentru

2-3 ore ca s` pute]i merge la un concert sau restaurant, preluarea personalizat` din aeroport sau gar`, serviciul “Wait and Return” atunci cånd ave]i nevoie s` ajunge]i la o destina]ie dar [i s` v` \ntoarce]i inapoi. O alt` diferen]` este imaginea. Ma[inile noastre sunt noi, elegante [i discrete \n trafic, [oferii sunt \mbr`ca]i la costum, vorbesc engleza [i sunt \ntotdeauna amabili. |n Bucure[ti, din cauza pre]ului foarte sc`zut al c`l`toriilor cu taxiul, calitatea

SERVICII mul]i membri care au nevoie de transport, pentru cei care au copii sau p`rin]i mai \n vårst`. Ma[ina \i poate lua [i transporta la destina]ie pe contul dumneavoastr`.

acestui serviciu \n general nu este cea mai fericit`. Desigur, exist` [i excep]ii. Din acest punct de vedere, Black Cab are numai de cå[tigat oferind o calitate superioar`. |n alte ]`ri, serviciul func]ioneaz` [i se bucur` de un succes major. Iar pre]ul poate fi peste sau sub cel de taxi. De exemplu, \n Fran]a, serviciul Le Cab se efectueaz` pe Peugeot 508, care sunt inferioare taxiului care folose[te Mercedes E Class, sau \n New York [i Yellow Cab, [i Sedan Service sunt f`cute pe acela[i tip de ma[in` – Lincoln Town Car. Noi suntem un serviciu mai personal decåt cel de taxi galben.

Ce avantaje prezint` acest serviciu unei companii, \n compara]ie cu cel de taxi?

Ce ma[ini folosi]i \n Romånia? Am dorit foarte mult s` avem o ma[in` reprezentativ` [i o ma[in` de calitate. Modelul TX4 folosit \n Londra nu poate fi eficient \n Romånia. De aceea [i Parisul a ales s` foloseasc` Peugeot. Iar noi am ales s` folosim Skoda Octavia de culoare neagr` printr-un parteneriat pe care \l avem cu grupul Porsche.

Care este pre]ul pentru o curs`? Cel mai mare avantaj pe care \l prezent`m este pre]ul fix, confirmat \nainte de curs`. |n Bucure[ti exist` un tarif haotic la taxiuri, poate fi 1,39 sau 3,5 lei pe kilometru, la care se adaug` pornirea [i timpul de a[teptat \n trafic, care reprezint` un plus al tarifului cu 15-35% fa]` de cel anun]at de 1,39, adic` un pre] \ntre 1,6 [i 1,9 lei per kilometri parcurs. Dac` \mp`r]i]i efectiv totalul cursei la num`rul de kilometri \nregistra]i, ve]i avea acest rezultat. La noi, \n schimb, este foarte simplu s` afla]i pre]ul unei curse \n avans. V` deschide]i un cont [i introduce]i o cerere de c`l`torie, \n aplica]ia noastr`, pe site sau la telefon. Contul vi-l deschide]i foarte u[or, chiar de pe telefonul mobil, desc`rcånd aplica]ia de mobil pentru Android sau iPhone. Aplica]ia o g`si]i c`utånd Black Cab sau Miiles \n iTunes Store sau Google Play. Mai simplu, intra]i pe site-ul nostru, blackcab.ro, [i desc`rca]i de acolo, sau pute]i crea un cont direct pe pagina web.

Dar pån` atunci \mi pute]i spune aproximativ care este pre]ul? Cursa pentru public este de minimum 14 lei, ce include o distan]` de 4 km, pornirea [i orice timp de a[teptare \n trafic, la semafor sau ocol care trebuie f`cut din cauza ambuteiajelor, iar pentru kilometri suplimentari se adaug` un tarif de 1,39 lei pe kilometri. Acest tarif promo]ional tranform`, de fapt, cursele mai lungi \ntr-un pre] mai ieftin decåt al taxiului, pentru c` noi ad`ug`m pre]ul pe kilometri f`r` tariful de a[teptare pentru opriri \n trafic sau aglomera]ie. Avånd \n vedere atuul nostru principal de a confirma pre]ul \nainte de curs`, pute]i afla exact pre]ul c`l`toriei chiar de la momentul rezerv`rii.

Exist` abonamente sau conturi pentru companii? Desigur. Abonamentele sunt de mai multe tipuri. Pentru persoane fizice sau familii, ele se numesc Service Plus, iar pentru companii sunt disponibile dou` tipuri de abonamente. Mai multe detalii g`si]i pe site-ul nostru, www.blackcab.ro. Un cont Service Plus ofer` prioritate \n fa]a altor pasageri [i servicii suplimentare de plat` la termen, iar serviciul este tarifat \n plus cu o tax` de administrare. Este un produs ideal pentru familii cu mai

Enorm de multe. O companie caut` s`-[i gestioneze bugetele [i s` controleze ce fel de resurse folose[te. Iar sistemul nostru a fost dezvoltat chiar \n capitala businessului european, Londra. Ca manager po]i monitoriza exact ce curse fac angaja]ii t`i, pe ce traseu, ce restric]ii de buget au [i, foarte interesant, de la ce or` pån` la ce or` au acces la aceste servicii. Po]i alege ca departamentul de vånz`ri s` foloseasc` toat` ziua ma[inile pentru \ntålnirile de care are nevoie, dar dup` ora 18:00 s` nu mai poat` face acest lucru, iar departamentul de contabilitate s` poat` folosi serviciul doar de la ora 20:00, cånd stau dup` program pentru \nchiderea bilan]ului, dar pot merge doar acas`. Aceasta este doar una din zecile de set`ri pe care le putem face \n aplica]ia noastr`, ceea ce ne face un partener ideal pentru companii.

Ce alte servicii ofer` Black Cab? Black Cab este o divizie a unui grup mai mare de firme, grupul Miiles. |n plus, grupul ofer` [i Kids Cab – un serviciu pentru copii, Medi Cab – un serviciu medical, Miiles – un serviciu pentru flote de ma[ini, activit`]i de rent-a-car [i leasing opera]ional. Black Cab este reprezentat \n România de Ashley Parry [i Dorin Stan.

Cåte ma[ini ave]i? 60 de ma[ini pentru Black Cab [i avem \n plan 500 de ma[ini \n 24 de luni. La fiecare 2-3 luni, ad`ug`m ma[ini noi \n flot`.

Cei care nu au ma[in` pot s` rezerve un taxi pentru curse zilnice [i regulate care s` \i duc` [i aduc` de la birou? Sigur c` da, oferim acest serviciu. Trebuie doar s` \[i deschid` un cont Service Plus [i departamentul de rezerv`ri le poate crea automat curse pe 180 de zile. Biz Biz

INTERVIU

FLEXIBILITATEA UNUI URIA{ Cum reu[e[ti s` fii flexibil atunci când conduci cel mai mare centru de evenimente [i expozi]ii din ]ar`? Cum reu[e[ti s` te adaptezi [i s` inovezi \n condi]ii economice vitrege? Mariana Suciu, director general al Romexpo, r`spunde acestor \ntreb`ri \ntr-un interviu exclusiv pentru Biz. DE DRAGO{ L~Z~RESCU Care au fost cele mai ample evenimente organizate la Romexpo \n ultimii doi ani? |n fiecare an Romexpo organizeaz` peste 40 de târguri [i expozi]ii din domenii variate precum medicin`, tehnic` [i tehnologie, protec]ia mediului, agricultur`, turism [i multe altele. Dintre acestea, Târgul Interna]ional de Produse [i Echipamente \n Domeniul Agriculturii, Horticulturii, Viticulturii [i Zootehniei – Indagra, Târgul Interna]ional Bucure[ti – TIB, Târgul de Turism al României, dar [i BIFE-SIM – Târgul Interna]ional de Mobil`, Echipamente [i Accesorii sunt \n Top 4 târguri organizate de c`tre Romexpo. Acestea \nsumeaz` 30% din veniturile companiei. Pe lâng` târgurile [i expozi]iile organizate, Romexpo [i-a ar`tat deschiderea [i c`tre alte tipuri de manifest`ri, devenind gazd` pentru congrese, dar [i pentru evenimente de mas`. Din categoria celor din urm` putem men]iona: evenimentele Sensation, concertele Andrea Bocelli, Hurts, Linkin Park sau Rammstein, spectacolele Cirque de 38

Biz

Soleil, petrecerea The Mission, OST Fest, Rock the City, concertul The Cranberries.

Pentru anul 2014 preg`tim Romanian Nautic Expo – Expozi]ie interna]ional` de ambarca]iuni de agrement, sportive [i de pescuit, echipamente [i accesorii MARIANA SUCIU, director general al Romexpo La ce tip de servicii oferite de Romexpo apeleaz` cel mai des clien]ii?

Cum s-a schimbat abordarea companiei fa]` de clien]i?

Pentru c` principala activitate desf`[urat` de c`tre Romexpo o constituie organizarea de târguri [i expozi]ii, clien]ii apeleaz` cel mai adesea la servicii care vin s` le asigure o participare eficient` la astfel de evenimente. Dintre acestea pot men]iona: proiectare, construc]ie [i amenajare standuri, \nchiriere mobilier, utilit`]i, telecomunica]ii [i internet, organizare evenimente la stand, interpretariat [i traduceri sau servicii de tipografie.

|nc` tr`im vremuri dificile, iar nevoile expozan]ilor au devenit din ce \n ce mai complexe. De asemenea, bugetele s-au redus semnificativ fa]` de nivelul celor de acum 5 ani, iar noi facem eforturi pentru a g`si \n permanen]` cele mai bune modalit`]i de a veni \n sprijinul participan]ilor la târguri. Cu siguran]` acum suntem mult mai apropia]i [i mai flexibili fa]` de clien]ii no[tri decât eram poate \n urm` cu 5 ani [i \ncerc`m \ntotdeauna s` identific`m cele mai

SERVICII putea spune c` acesta este laitmotivul acestor timpuri. Astfel, suntem \n plin proces de eficientizare a activit`]ilor noastre [i am \ncercat o mai bun` gestionare a costurilor de func]ionare (electricitate, ap` etc.) care, dup` cum bine [ti]i, pentru un centru expozi]ional sunt foarte importante. De asemenea, s-a ini]iat specializarea personalului Romexpo prin participarea la cursuri de formare profesional`. |ncepând cu acest an am introdus o serie de noi servicii pentru vizitatori [i expozan]i, precum: o nou` procedur` de sondare a opiniilor expozan]ilor, un nou sistem de \nregistrare, filtrare [i analiz` calitativ` a informa]iilor culese din rândul vizitatorilor, structurarea bazelor de date de vizitatori \n func]ie de categoriile relevante (profesie, vârst`, ocupa]ie etc.), am \mbun`t`]it semnificativ serviciile de comunica]ii pentru vizitatori, al`turi de partenerul nostru tehnologic Vodafone, cu ajutorul c`ruia am implementat serviciul de internet wireless pe tot teritoriul Centrului Expozi]ional, iar achizi]ionarea serviciilor Romexpo se poate realiza online.

Ce planuri de dezvoltare ave]i pentru urm`torii doi ani? bune solu]ii sau oferte pentru ca participarea la un târg s` aib` rezultatele a[teptate de c`tre ace[tia.

ambarca]iuni de agrement, sportive [i de pescuit, echipamente [i accesorii.

Cum reu[e[te Romexpo s` \[i diversifice oferta \ntr-un context economic dificil?

Care sunt principiile de business dup` care se ghideaz` actualul management al companiei?

|n cadrul activit`]ii pe care o derul`m suntem mereu aten]i la transform`rile din economie, ]inem cont de sugestiile primite de la expozan]ii participan]i la târguri [i astfel reu[im ca pe de o parte s` \mbun`t`]im evenimentele existente, iar pe de alt` parte s` prezent`m manifest`ri expozi]ionale noi. De exemplu, pentru anul 2014 preg`tim Romanian Nautic Expo – Expozi]ie interna]ional` de

|n câteva cuvinte, a[ putea spune c` principiile dup` care ne ghid`m \n conducerea Romexpo sunt inova]ia [i adaptabilitatea. Pe de o parte, a[a cum spuneam [i mai \nainte, suntem \n permanen]` \n c`utarea inova]iei. Fie c` aducem noi elemente \n cadrul unor expozi]ii de tradi]ie, fie c` organiz`m târguri cu tematici deosebite, noutatea este un termen cheie. Referindu-ne la adaptabilitate, am

|ntâi de toate a[ dori s` spun c` acest proces al inova]iei [i adaptabilit`]ii, de care vorbeam mai \nainte, este unul continuu. Astfel, noi ne propunem s` men]inem nivelul \nalt de organizare cu care ne-am obi[nuit atât participan]ii, cât [i vizitatorii [i s` oferim \n permanen]` manifest`ri inovatoare, dar [i servicii cât mai diverse [i de calitate. Dac` ne referim strict la partea logistic`, avem \n plan continuarea \mbun`t`]irilor aduse pavilioanelor expozi]ionale [i \mbog`]irea bazei materiale, iar pentru vizitatori avem \n plan lansarea aplica]iilor mobile pentru telefoanele smartphone, aplica]ii ce vor cuprinde principalele informa]ii despre târguri. Biz Biz

LIFE

EVENIMENT

Cei mai buni nu se mul]umesc cu pu]in Cinci zile de conferin]e, zeci de speakeri, sute de participan]i [i nenum`rate idei valoroase puse \n discu]ie – doar Zilele Biz pot oferi a[a ceva [i edi]ia a 12-a le-a oferit din plin. al prezent`rilor [i al discu]iilor pe care acestea le-au generat. Era normal s` deschid` evenimentul cei mai buni – potrivit unui Top 50 realizat pentru Biz de Unlock Market Research – antreprenori români, care au vorbit nu despre cifre de afaceri, profit sau investi]ii, ci despre pasiunea pentru business. Despre dragostea pentru o idee, pe care vrei s-o vezi pus` \n aplicare [i pe care vrei apoi s-o dezvol]i. Camelia {ucu, prima \n Top 50 Antreprenori Români, a vorbit chiar despre o anumit` nebunie frumoas` a antreprenorului, mai ales \n România, unde \ntâlne[ti la tot pasul piedici când vrei s` construie[ti un business. Iar Jean Valvis a spus din suflet c`, atunci când pasiunea se termin`, r`mâne dragostea pentru ideea ta. Cu sfaturi pentru “\ndr`gosti]i” a venit panelul moderat de Sergiu Negu], partener la Wanted – Transformation Consultancy, fiindc` \n afaceri pasiunea nu poate cre[te f`r` un ]el clar. Ziua Inova]iei a \nceput cu ambasadorul campaniei Biz & DDB “Sus]inem Inova]ia”, Mircea Tudor, care \mpreun` cu echipa sa a prezentat felul \n care apar [i, mai ales, sunt concretizate idei cum este scannerul de avioane Roboscan Aeria. Pasiunea sa [i seriozitatea s-au v`zut clar când Ionu] Budi[teanu ne-a vorbit despre proiectul lui de ma[in` autonom`. |n aceea[i zi, revista “Time” \l plasa pe Ionu] printre cei mai influen]i 16 tineri din lume. Inova]ia are \ns` nevoie de unelte puternice, iar Tudor Galo[, Consumer Marketing Manager la Microsoft România, a ar`tat c` acestea permit acum oric`rei companii, oricât de mic`, s` inoveze [i c` inova]ia a devenit obligatorie pentru supravie]uirea pe pia]`. Managementul \mpletit cu pasiunea are ca rezultat leadershipul. Tocmai de aceea, Harry Meintassis, General Manager al Hay Group Romania, a prezentat \n exclusivitate Top 10 companii din Romania \n care liderii se pot dezvolta cel mai bine, despre care pute]i citi pe larg \n acest num`r al revistei. Leadershipul s-a v`zut clar \n felul \n care abordeaz` businessul Steven van Groningen, President & CEO al Raiffeisen Bank, [i Violeta Luca, CEO al Flanco Retail. Din nou despre pasiune, de data aceasta pentru fapte bune [i pentru a schimba lumea, a fost vorba \n ziua de CSR, care a ie[it din zona viselor [i a intrat serios \n zona proiectelor concrete [i a antreprenoriatului social, deloc sprijinit legislativ \n România, dar care se dezvolt` datorit` pasiunii celor implica]i. Cele mai noi tendin]e \n media [i marketing, de la goodvertising la hijackvertising, trecând prin social media [i noua [tiin]` a engagementului, au generat dezbateri aprinse \n ultima zi a evenimentului organizat de revista Biz. |nceput cu un Top 50, Zilele Biz s-a \ncheiat cu altul la fel de valoros, “Cele mai inovatoare 50 de branduri \n percep]ia consumatorului român”, \n urma unui studiu realizat de Ipsos Research. Zilele Biz 2013 s-au \ncheiat. V` a[tept`m la Zilele Biz 2014! Biz 40

Biz

FOTOGRAFII: VALI MIREA

A fost o edi]ie cu adev`rat “Best of the Best”, la nivelul speakerilor,

Zilele Biz 2013, edi]ia Be st of the Best, pentru cei care nu se mu l]umesc cu pu]in!

Marta

an Stanciu - eMag, Adina

cu - Troter Prim, Iuli U[urelu - Biz, Drago[ Petres

Jean Valvis - Valvis Holding, Camelia {ucu

earch

Vlad - Unlock Market Res

- Class Living, Tiberiu Mois` - Banca Tran silvania

Biz

LIFE

EVENIMENT

Telecom, , Doru Munteanu - MB a Tudor - MB Telecom rce Mi , Biz lu om ure lec U[ Te Marta ator, Radu Tudor - MB Ionu] Budi[teanu - invent

Tudor Galo[ - Micr osoft Rom창nia

Irina Izota - Toyo ta

r - MB Mircea Tudo

R`zvan Dira]ian - Avon Cosmetics Rom책nia [i Republica Mold ova 42

Biz

Rom창nia

Telecom

- inventator Ionu] Budi[teanu

Iulian P`durariu - Marks

Participan]ii au putut

– CareerAdvisor M`d`lina Uceanu

dotate cu Windows 8.1, testa cele mai noi device-uri

Steven van Groningen - Raiffeisen Bank

Adrian Stanciu [i Se rgiu Negu], consultan ]i [i parteneri – Wante d - Transformation Co [i Florin Ilie - ING Ba nsultancy nk România

cel mai nou sistem de operare

de la Microsoft

Violeta Luca - Flanco Retail

a, SHL Drago[ Iliescu - 42 Romani

Distributor

LIFE

EVENIMENT

Cornel Ilie - trupa VUNK

Raluca Vlad - The Coca-Cola Company

ising Next Advert ida Durig` em S [i id Liviu Dav

Nicoleta Eftimiu The Coca-Cola Co mpany 44

Biz

Flavia Popa - Gr oupe Société Gé nérale, {tefan P`l`rie {coala de Valori

Eugen Erhan [i Tu dor Muscalu - Fred o & Pid’jin

r Shandwick UK & Gabriela Lungu - Webe u – Avon EMEA, [i Raluca Kisesc

România Dan Bulucea – Google

LIFE

Anca Nu]` - Un Michael Conrad

iCredit }iriac Ba

Leadership - Berlin School of Creative

Liz Wolstenholme -

Alina Stepan - Ipsos Research

vertising Mihai Gongu - GMP Ad

Weber Shandwick

inescu - Artexi

Mihai Constant

EVENIMENT

Thomas Kolster - Th

e Goodvertising Ag

ency [i WhereGood

Grows

Talent risipIT

România e perceput` de ani buni drept un paradis al tehnologiei, iar programatorii sunt vâna]i de multina]ionale cu salarii competitive [i condi]ii de lucru exemplare. Dar, \n pofida creativit`]ii ce \i caracterizeaz` pe softi[tii români, mediul antreprenorial \ntârzie s` livreze produse de succes, pe fondul lipsei unei culturi a start-up-ului. DE DRAGO{ L~Z~RESCU 46

Biz

T Talentul românilor la sport este

(sau era) unul proverbial, ap`rând pe fondul unor genera]ii de excep]ie care au reu[it s` ob]in` rezultate extraordinare, \n ciuda unor condi]ii nu tocmai prielnice performan]ei. Ast`zi, acest stereotip se transpune atât \n rândul medicilor care iau calea Occidentului, cât [i al speciali[tilor \n IT. Majoritatea site-urilor locale de joburi sunt populate cu posturi tentante din tehnologie, indiferent c` vorbim de dezvoltatori de aplica]ii mobile, site-uri web, jocuri sau administratori de infrastructur`. Multina]ionalele [i-au \nt`rit pozi]ia \n România dezvoltând centre de profil \n Bucure[ti, Cluj-Napoca, Ia[i, Sibiu, Craiova sau Timi[oara, iar \n prezent duc o adev`rat` lupt` cu companiile locale pentru a recruta [i p`stra programatorii califica]i \n cadrul companiei cât mai mult timp, oferindu-le un program de lucru flexibil, traininguri, bonusuri [i alte facilit`]i. Toate aceste coordonate ne-ar putea duce cu gândul la faptul c` românii sunt dota]i cu o capacitate neobi[nuit` de a \n]elege [i executa proiectele IT mai repede, mai eficient [i mai ieftin decât speciali[tii din alte ]`ri. Aceast` teorie, de[i fantezist`, are un sâmbure de adev`r. “Pe partea tehnic` suntem foarte creativi, dar \n ni[te limite pe care nu vrem s`

TEHNOLOGIE

le dep`[im. E o chestie social`, istoric`, educa]ional`. Oricum, \n România e mai bine decât \n India, unde \n IT nu exist` creativitate aproape deloc. Fiecare are specificul lui, nu \nseamn` c` unii sunt mai buni [i al]ii sunt mai pro[ti. Când o companie vrea s` se dezvolte, se orienteaz` \n func]ie de specializare [i alege India, România, Malaezia, Mexic, Bulgaria. Faptul c` avem un specific clar e un lucru bun, pentru c` asta ne face s` ne pozi]ion`m \ntr-o anumit` arie”, e de p`rere Antonio Eram, fondator [i CEO Netopia. A[adar, imagina]ia \ntr-o lume a codului nu ne este str`in`. Cu toate acestea, liderii multina]ionalelor din IT&C au remarcat un aspect deloc surprinz`tor, dar prea pu]in dezb`tut: de[i pia]a dispune de

c` mai are bani «runway» [i nu se m`soar` \n ani, ci \n s`pt`mâni, de multe ori. Acesta e mediul \n care un start-up trebuie s` se descurce”, spune Alexandru L`pu[an, CEO Zitec. Pe de alt` parte, ideea de a dezvolta un proiect pe cont propriu, dup` propriile reguli, [i de a te face cunoscut la nivel interna]ional e cel pu]in la fel de tentant`, cu atât mai mult cu cât creativitatea face parte din specificul programatorilor români, iar industria IT are suficient de multe exemple la nivel global de tech guru sub 40 de ani care \n urm` cu cinci ani schi]au proiectul \n propriul dormitor.

MITUL IDEII Lipsa ideilor nu este, mai mult ca sigur, unul dintre motivele pentru care start-up-urile tehnologice din

“Trebuie s` ai o idee despre cum comunici, ce vrei, cum monetizezi, s` ai o idee despre protejarea propriet`]ii intelectuale, a m`rcii – toate aceste lucruri sunt esen]iale \n orice business.”

ANTONIO ERAM, CEO Netopia

suficient talent [i preg`tire tehnic`, mult prea pu]ini tineri speciali[ti \n IT \[i \ncearc` norocul – [i confirm` – \n domeniul antreprenorial. Un motiv \n acest sens ]ine cu siguran]` de confortul de a lucra \ntr-o mare companie care \]i asigur`, pe lâng` un salariu generos, abonament la piscin`, sal` de fitness, cursuri de limbi str`ine sau traininguri utile, dar [i captivante. |n mod cert, un astfel de job e greu de refuzat. “No]iunile de start-up [i cea de confort nu se \mpac`. Un start-up denume[te perioada de timp pentru care [tie

România \ntârzie s` se dezvolte [i s` se fac` cunoscute la nivel global. Dimpotriv`, programatorii români au suficient de multe idei, iar nu de pu]ine ori chiar iau ini]iativa [i \ncearc` s` o dezvolte la stadiul de proiect. “M` \ngrozesc când aud pe cineva c` are o idee [i se a[teapt` s` dea lovitura. Când oamenii nu vor mai avea doar o idee, ci [i un business plan, vor [ti s` fac` un pitch, s` cear` finan]are de la prieteni, apoi de la angel investors sau venture capitalists vom vedea mai multe start-up-uri. |nc` st`m prost la acest capitol, nu ne putem compara cu SUA, Marea Biz

TEHNOLOGIE Britanie, \ns` apar tot mai multe astfel de proiecte [i unele se valideaz`, fie c` ob]in finan]are, c` se mut` \n SUA, Canada sau la Londra, fie c` fac treab` cât de cât bun` [i aici, cu parteneriate locale”, explic` Alexandru L`pu[an.

ori fondatorii ajung la un punct \n care nu mai reu[esc s` fac` urm`torul pas. Pentru a avea [anse de reu[it`, e nevoie de mult mai mult decât talentul proverbial al programatorilor. Cunoa[terea legisla]iei, a contabilit`]ii, marketingului, publicit`]ii,

“Când oamenii nu vor mai avea doar o idee, ci [i un business plan, vor [ti s` fac` un pitch, s` cear` finan]are de la prieteni, apoi de la angel investors sau venture capitalists, vom vedea mai multe start-up-uri. |nc` st`m prost la acest capitol”

ALEXANDRU L~PU{AN, CEO Zitec

|n realitate, ideea valoreaz` foarte pu]in [i rareori este criteriul definitoriu al unui start-up tehnologic de succes; sute de idei cu poten]ial r`sar \n fiecare minut \n toate col]urile lumii [i mor \nainte de a fi fructificate, iar acest lucru nu se \ntâmpl` din cauza unei proaste execu]ii tehnice. “|n IT, programatorii sunt un fundament, dar un start-up \nseamn` mai mult decât un programator bun, ci [i un project manager bun, un tip de business bun. E foarte greu s` g`se[ti [i programatori, [i oameni de business \ntr-o singur` combina]ie. Multe insuccese apar din cauza faptului c` nu vin cu un business plan, ci cu o idee [i o execu]ie. Se poate porni [i a[a, dar ajungi la un moment dat la un nivel la care realizezi c` nu ]i-ai construit un fundament de business, un business plan cu predic]ii; trebuie s` ai o idee despre cum comunici, ce vrei, cum monetizezi, s` ai o idee despre protejarea propriet`]ii intelectuale, a m`rcii”, e de p`rere Eram. Aceste coordonate pot duce la demararea cu succes a unui start-up, \ns` de cele mai multe 48

Biz

program`rii, talentul de networking sunt esen]iale pentru un proiect echilibrat, capabil s` se impun` [i pe pie]ele str`ine. |n urm` cu jum`tate de an, Bobby Voicu explica \ntr-un interviu Biz cât de importante au fost atât chimia dintre cei trei fondatori, \mp`r]irea sarcinilor \n func]ie de skill-urile fiec`ruia, cât [i prezen]a fizic` la Startup Bootcamp din Dublin, unde au avut posibilitatea de a face networking cu speciali[ti \n domeniul IT, aceste ingrediente dovedindu-se decisive \n evolu]ia MavenHut, unul dintre pu]inele proiecte antreprenoriale române[ti cu ecou la nivel interna]ional. “Incubatoarele te ajut` pe zona de comunicare. To]i tinerii antreprenori consider` c` au cea mai bun` idee, [i poate c` o au, e ceva relativ, \ns` le e fric` s` o comunice mai departe, pentru a nu fi furat`. |n cadrul unui incubator te duci [i \]i prezin]i ideea, faci networking. Trebuie s` ai un shift \n comportament, s` comunici. Ai o idee, o comunici [i cu vitez` o pui \n practic`. This is how it works. Cine e cel mai rapid s` pun` o idee bun` \n pia]`

câ[tig`, nu cel care are cea mai bun` idee [i o ]ine pentru el”, e de p`rere Antonio Eram.

ON VERSUS OFF, LOCAL VERSUS GLOBAL Dac` majoritatea tinerilor care vor s` porneasc` un start-up \[i pun problema ni[ei pe care s` o abordeze, Antonio Eram e de p`rere c` lucrurile trebuie privite din perspectiva conectivit`]ii. “M` ve]i auzi des spunând acest lucru: e[ti on – conectat – sau off, iar dac` e[ti off, nu mai e[ti reprezentativ. Trebuie s` porne[ti de la ideea pe care o ai \n cap, iar dac` o po]i translata \n on-off vei avea un câ[tig pe termen lung. |n urm` cu cinci ani vorbeam de online, iar mobile-ul \nsemna SMS [i WAP. Ast`zi, timpul petrecut pe mobil e mai mare decât cel petrecut pe computer, [i nu pentru c` folosirea computerelor a sc`zut. Au ap`rut [i tabletele, care nu erau \n mix. Mai e Google Glass, pe care unde \l \ncadr`m, la mobile, la online? Mai degrab` se \ncadreaz` la modelul on/off. S` zicem c` peste doi ani ceasurile smart vor fi the next mobile thing sau ochelarii, sau implanturile. Pentru ele ce solu]ii dezvol]i, mobile? Nu. Felul \n care analizezi problemele e dup` modelul on/off; e[ti \n via]` sau e[ti mort din punct de vedere electronic”, spune el. De asemenea, no]iunea de juc`tor local sau global dispare \n momentul \n care alegi s` lansezi un produs tehnologic. “Dac` e[ti un dezvoltator din Boto[ani, ai f`cut o aplica]ie [i ai pus-o pe AppStore, ea nu mai e o aplica]ie pentru cei din Boto[ani, ci pentru toat` lumea. |n alt` ordine de idei, intri \n competi]ie cu sute de mii de aplica]ii”, completeaz` el. Mai mult, no]iunea de start-up \n IT nu trebuie s` se identifice neap`rat cu dezvoltarea de aplica]ii mobile sau de software, ci [i de hardware. “Partea de software e cea mai simpl`. A[ vrea s` v`d un robot, ceva care s` implice

sudur`, fire”, spune, u[or amuzat, Eram. Cu toate acestea, cu excep]ia crea]iei lui Ionu] Budi[teanu – ales de revista “Time” drept unul dintre cei mai influen]i tineri din lume \n 2013 pentru sistemul low-cost de conducere autonom` a unui autovehicul – \n România nu exist` astfel de robo]i visa]i de CEO-ul Netopia. |n schimb, tinerii prefer` s` se orienteze \n continuare spre platformele mobile, unde lupta e mai acerb` ca niciodat`. Potrivit raportului Our Mobile Planet, realizat \n România de compania de cercetare Ipsos pentru Google, un utilizator român are instalate \n medie 17 aplica]ii, folose[te lunar maximum opt, din care maximum dou` sunt aplica]ii cump`rate. Astfel, pentru dezvoltatori, concuren]a pentru a ajunge \n lista de 17, opt sau chiar dou` aplica]ii – \n func]ie de target [i de specificul proiectului t`u – este uria[`. |n plus, \n zona de mobile exist` ve[nica problem` a segment`rii pie]ei \n func]ie de dispozitive [i sisteme de operare. De[i \n România sistemul Android este preferat de useri, deci aplica]iile din Google play au un reach mai mare, utilizatorii de iPhone sunt cunoscu]i ca fiind mai dispu[i s` pl`teasc` pentru o aplica]ie mobil` decât fanii Android.

|N AFARA ZONEI DE CONFORT Dac` totu[i e[ti decis s` treci peste aceste aspecte [i s` dezvol]i aplica]ii mobile, exist` o serie de factori ce pot face diferen]a \ntre un proiect care moare din fa[`, unul cu succes efemer [i unul cu poten]ial pe termen lung. |n primul rând, este esen]ial ca dezvoltatorii s` \[i canalizeze aten]ia spre rezolvarea unor probleme reale, nu doar spre dezvoltarea unui produs solid din punct de vedere tehnic. “Unii – inclusiv eu – au tendin]a s` fac` lucruri de dragul de a le face, pentru c` e cool, pentru c` sunt geeks [i le place s` dezvolte, \n loc s` \[i valideze ideea legând-o la o problem` real` din pia]`, a unor

oameni dispu[i s` pl`teasc` pentru rezolvarea ei”, spune Alex L`pu[an. Aceast` abordare ridic` o serie de probleme, cum ar fi ie[irea din zona de confort a dezvoltatorului, \ntrucât produsul nu va mai fi construit \n func]ie de cuno[tin]ele [i competen]ele sale, ci \n func]ie de nevoile poten]ialului client. De asemenea, validarea proiectului este esen]ial`, chiar [i \nainte ca acesta s` fie construit. Un exemplu \n acest sens este demersul lui Mark Randall de la Adobe, care a decis s` testeze interesul poten]ialilor cump`r`tori pentru produsul s`u plasând pe rafturile magazinelor cutii goale ce p`reau s` con]in` produsul final dezvoltat de acesta. O strategie similar` a fost adoptat` [i de românii de la MavenHut, care au atras fanii \ntr-o campanie pentru a primi feedback \nainte de a avea jocul dezvoltat. “Chiar dac` produsele dezvoltate sunt globale, tendin]a e s` le lansezi \n prim` instan]` local, ceea ce \]i poate fi fatal, pentru c` po]i avea un produs foarte bun, dar pia]a româneasc` nu \l poate sus]ine din cauza dimensiunilor mici. A[ \ncerca s` testez produsul pe o pia]` mai dezvoltat`, SUA, Europa Occidental` sau Brazilia. Acolo \i po]i valida mai u[or ideea, po]i afla dac` acei oameni vor produsul t`u. |n România e posibil s` fie dorit, dar de doar 50 de oameni, iar cu ei nu po]i face o afacere”, completeaz` [eful Zitec. Fie c` talentul proverbial al programatorilor români este un mit sau nu, num`rul acestora [i orientarea noii genera]ii spre programare indic` un poten]ial uria[ al pie]ei. Alegerea confortului jobului \n cadrul unei multina]ionale sau a aventurii unui start-up ]ine, de cele mai multe ori, de personaitatea individual` a fiec`rui specialist \n IT. |ns` cei care decid s` se aventureze \n lumea spectaculoas`, dar riscant` a start-up-urilor tehnologice trebuie s` \nve]e s` fie antreprenori, \nainte de a fi dezvoltatori. Biz

Textile române[ti PENTRU STR~INI Daniela Anton este unul din antreprenorii care au supravie]uit din 1994 \ncoace pe pia]a de textile pentru c` au [tiut ce fac. Inginer textilist, ea a reu[it s` g`seasc` noi ni[e ale afacerii, chiar dac` a ajuns de la 200 de angaja]i la numai 33 \n prezent. Cheia? Pia]a extern`. DE OANA GRECEA

ovestea clasic` a fabricilor de textile care s-au \nchis una dup` alta a fost repetat` doar par]ial de Daniela Anton, ac]ionar la Davo Impex. Dup` ce a lucrat câ]iva ani buni \nainte de Revolu]ie ca inginer textilist \ntr-o fabric` de profil, un colos cu 20.000 de angaja]i, \n 1994 a considerat c` poate face ceva [i pe cont propriu. “Am \nceput s` lucr`m cu un num`r de circa 20 de angaja]i pe utilaje vechi cump`rate la mâna a doua. A fost tot ceea ce ne-am putut permite, ]inând cont de capitalul modest de care dispuneam, provenit din resurse proprii”, poveste[te Anton. Cel mai bun an antreprenorial a fost 2004, când a avut circa 200 de angaja]i [i o cifr` anual` de afaceri de aproximativ 2 milioane de euro. “Lucram \n propor]ie de 90-95% export \n sistem lohn pentru companii din Anglia, Fran]a, Germania [i Italia. O mic` parte din produc]ie era destinat` pentru pia]a intern`”, \[i aminte[te ea. |ncepând cu anul 2006, a \nceput s` simt` tot mai acut lipsa de comenzi, ca urmare a migr`rii principalilor clien]i spre China, unde beneficiau de for]` de munc` mai ieftin` [i surse locale de aprovizionare cu materii prime [i auxi-

Biz

aproape orice, acum pia]a româliare. “A trebuit s` reac]ion`m neasc` de textile este invadat` de o pentru a putea rezista \n fa]a noiserie de produse de \mbr`c`minte lor condi]ii de pia]` prin diminuade calitate \ndoielnic` [i al c`ror rea treptat` a num`rului de unic criteriu de alegere este pre]ul angaja]i, precum [i prin demarafoarte mic. |n acela[i timp, sunt rea de noi activit`]i cu plusvaloare prezente marile branduri mai mare. |n 2006 am aplicat peninterna]ionale pe care le g`se[ti \n tru prima dat` pe un proiect euroorice capital` sau ora[ european. pean de cercetare \n domeniu Mi-ar pl`cea s` v`d pe pia]a intextilelor inteligente, proiect care a fost admis la finan]are. Am investit \n dezvoltarea serCIFRE viciului tehnic, astfel c` am Davo Impex \nceput s` oferim clien]ilor externi servicii de proiectare a doAnul \nfiin]`rii companiei: 1994 cumenta]iei tehnice (tipare, protoNum`r de angaja]i \n prezent: 33 tipuri)”, mai spune Cifra de afaceri \n 2012: 900.000 euro antreprenoarea. Cu un personal Cifra de afaceri 2013 (primele 6 luni): 400.000 euro bine preg`tit, cu experien]` \n doNum`r ac]ionari: 2 (afacere de familie) meniul proiect`rii constructive, având \n dotare echipamente IT dedicate, a reu[it s` devin` un furnizor important de astfel de servitern` haine create de designerii cii pentru clien]ii externi. A români \n colec]ii bine definite pe suplinit astfel prin aceste noi actisezoane [i pe segmente de consuvit`]i diminuarea produc]iei de matori”, apreciaz` Anton. lohn cu o produc]ie mai perforCel mai mare succes al Davo mant` realizat` cu un num`r mai Impex a fost acela c` a reu[it s` mic de personal. dep`[easc` perioada grea 2007Pia]a româneasc` de textile este, 2008 g`sind noi resurse pentru \n opinia Danielei Anton, o pia]` continuarea activit`]ii. |n procesul atipic` de 20 de ani. “Dac` acum restructur`rii, Daniela Anton a dou` decenii pia]a se resim]ea \n plasat for]a de munc` pe cât posiurma trecerii de la un comer] cenbil la partenerii cu care colabora [i tralizat guvernat de anumite reguli [i-a p`strat o echip` mic`, de 33 de la o pia]` liber` unde puteai vinde

FOTO: VALI MIREA

ANTREPRENORIAT TEXTILE oameni. Acum firma produce pentru parteneri str`ini, mai ales din Anglia. “Anglia r`mâne un pol puternic \n designul vestimentar [i producem pentru branduri gen French Connection, Nicole Farhi, LK Bennett, nume mari \n domeniu. La capacitatea actual` nu mai putem face serii mari, dar subcontract`m (noi ne ocup`m de documenta]ia tehnic`, de mostrare). Ne-am concentrat pe partea de proiectare [i documenta]ie tehnic` [i serii scurte [i medii”, explic` investitoarea. Doar 5-7% din produc]ie sunt pentru pia]a româneasc`. Compania are \n zona Valea Oltului din Bucure[ti, acolo unde este fabrica, [i un magazin de desfacere la pre] de produc`tor, cu serii scurte, realizate \ntre sezoane. Ni[area activit`]ii pe serii mici [i g`sirea subcontractorilor adecva]i au fost atuuri pentru Davo Impex. Compania ajut` inclusiv cu auxiliarele (nasturi, fermoare etc.) partenerii str`ini care apeleaz` la ei pentru economie de timp. “Prinde contur conceptul «make to measure» – \mbr`c`minte la comand`. De aceea sistemul pe care vreau s`-l achizi]ionez are un program exact cu genul `sta de activit`]i”, spune Anton despre viitorul produc]iei sale. |n opinia sa, perioada zecilor de mii de buc`]i gen Zara, HM a cam trecut: “Vor r`mâne [i acestea, dar eu v`d o revenire – dup` câte cereri am – la boutique-uri. Ne \ndrept`m spre o criz` a materiilor prime. Din p`cate, \n România nu mai avem sursele noastre de materii prime, practic dup` ’90 s-au \nchis toate fabricile de ]es`turi”. Cu toate greut`]ile pe care le-a traversat, Danielei Anton nu i-a trecut niciodat` prin cap s` renun]e. S` vând`, da, cu condi]ia s` reia totul de la zero cu un nivel tehnologic mult mai ridicat. Ast`zi, de viitorul firmei se ocup` toat` familia, \n ac]ionariat fiind [i fiul cel mare, Radu Anton, inginer automatist. Biz Biz

Cum se rezolv` ecua]ia DIFICIL~ A LUXULUI? Afacerile Juliei Kristensen \nseamn` \n prezent venituri de aproximativ 3 milioane de euro, 50 de angaja]i, cinci magazine [i restaurantul Veranda, din cadrul magazinului Casa Frumoas` din bulevardul Lasc`r Catargiu. DE LOREDANA S~NDULESCU

ulia Kristensen, proprietara

conceptului Casa Frumoas`, unul dintre cele mai exclusiviste magazine de lux din România, cu un portofoliu impresionat de branduri precum Scabal, Brioni, Loro Piana sau Santoni, reu[e[te de mai bine de 17 ani s`-[i men]in` locul câ[tigat pe o pia]` extrem de sofisticat`, \n care b`t`lia nu se d` la raft, ci \n aten]ia fa]` de detalii [i \n matematica echilibrului \ntre bugete [i stocuri. Piesele din Casa Frumoas` sunt exclusive, multe din ele unicat sau \n maximum trei exemplare, pentru c` publicul c`ruia i se adreseaz` nu este unul de mas`. |n ultimii ani, mai ales odat` cu criza, au crescut [i exigen]ele clien]ilor. Consumatorul român de fashion de lux de acum este mult mai atent atunci când cump`r` [i afinit`]ile sale sunt mult mai bine definite fa]` de acum 17 ani, când Julia Kristensen intra pe pia]a româneasc`. “Din cauza crizei economice [i politice, clien]ii din aceast` zon` sunt mult mai tri[ti, mai deprima]i, businessurile lor fiind \nc` afectate, iar shopping-ul nu mai este prima lor preocupare”, poveste[te proprietara magazinului Casa Frumoas`, care \n acest context este nevoit` s` recalibreze bugetul de achizi]ii pentru 2014. {i pentru sezonul de anul acesta bugetul a fost redus cu 20% fa]` de anul trecut, când sumele alocate achizi]iilor nu au fost adecvate vânz`rilor finale. “Cel mai periculos \n businessul nostru este stocul, mai ales \n hainele pentru femei. Dac` un produs r`mâne \n magazin, \n al doilea an nu mai poate fi vândut la

Biz

costume made-to-measure, Scabal este acela[i pre] ca \n primul an”, puncteaz` brandul preferat de clien]ii care vin la Julia Kristensen. Chiar dac` produsele Casa Frumoas`. Iar \n materie de pantofi, sunt de aceea[i calitate, colec]ia este conSantoni reprezint` prima alegere. Pentru siderat` veche. doamne, a fost lansat pe pia]a româ|n prezent, spre deosebire de anii neasc` noul brand Marc Cain, disponibil trecu]i când func]ionau mai pregnant [i la Elegance Boutique, care este mult mai cump`r`turile din impuls, mul]i dintre “fashion”, \n pas cu ultimele tendin]e de clien]i vin \n magazin s` \[i achizi]ioneze mod`, dar [i mai accesibil la pre], motiv haine noi odat` cu schimbarea sezonului, pentru care este foarte cump`rat de clienobliga]i de vremea de afar`. Practic, dutele Juliei Kristensen. |n magazinul rata sezonului de cump`r`turi s-a scurtat J. Kristensen de la Radisson, Fabiana [i asta se resimte [i \n dimensiunea busiFilippi [i Salvatore Ferragamo sunt nessului, iar cheia succesului este ca bubrandurile care reu[esc s` atrag` cele getul s` fie ajustat \n func]ie de mai mari vânz`ri. predic]iile privind viiAFACERILE toarele Juliei Kristensen vânz`ri. E un domeniu care, de[i pare “glamour”, presu3 magazine Casa Frumoas`, J. Kristensen, Elegance pune mult` matematic` [i staBoutique, restaurantul Veranda tistic`. Comenzile se fac cu mai Cifr` de afaceri \n 2012: 3,2 milioane de euro bine de un an \n avans, astfel \ncât orice decizie necalibrat` Investi]ia \n magazinul Casa Frumoas` (bd. Lasc`r corespunz`tor se resimte dra- Catargiu): 7 mil. euro (5 mil. euro pre]ul casei matic \n \ncas`rile finale. [i 2 mil. euro renovarea) |n ceea ce prive[te raportul vânz`rilor online versus ofCriza economic` a rea[ezat pia]a de lux fline, balan]a \nclin` dramatic \n favoarea la nivel global. Cump`r`turile sunt mult offline-ului. Acest tip de consumatori fac mai structurate, bazate pe piese clasice, \n continuare cump`r`turi din magazine, peste care timpul nu trece. |n ceea ce \ntrucât vor s` simt` [i s` probeze haiprive[te pia]a local` de fashion de lux, nele sau accesoriile dorite, prefer` servicare este departe de a fi una matur`, Julia ciile made-to-measure, exclusive, Kristensen este de p`rere c` mai este loc adaptate pentru programul [i stilul lor de de branduri noi. Un alt atu al pie]ei locale via]`. Prefer` servicii VIP, asisten]` [i este faptul c` majoritatea consumatorilor consultan]` pentru fiecare sesiune de prefer` s` \[i fac` cump`r`turile \n shopping, lucruri care nu pot fi oferite magazinele din ]ar`, pentru c` le sunt online. cunoscute preferin]ele, dorin]ele, Dintre produsele pentru b`rba]i, \n m`rimile, [i astfel se simt r`sf`]at. Biz ceea ce prive[te achizi]ia de haine sau

MOD~

FOTO: VALI MIREA

ANTREPRENORIAT

Biz

strategie |nc` patru motive pentru a face networking Networkingul este una dintre cele mai importante aptitudini pe care trebuie s` [i le dezvolte antreprenorii [i managerii. Pe deasupra, networkingul nici nu este complicat; tot ce trebuie s` faci este s` ai o minte deschis`. per c` data trecut` (Biz nr. 253) am reu[it s` v` stârnesc interesul cu privire la networking. Dac` nu a]i citit articolul meu precedent pe tema asta, nu-i nimic – func]ioneaz` foarte bine [i separate. {i unul, [i cel`lalt te pot ajuta \n afaceri [i, \n timp ce te ajut`, \]i dau [i [ansa de a \ntâlni persoane deosebite. Unul dintre momentele de glorie ale carierei mele a fost s`-l \ntâlnesc pe Dumitru Prunariu – da, da, datorit` networkingului. Prunariu este un erou român. A fost primul român ales s` participe la o misiune \n spa]iu, al`turi de cosmonau]i ru[i, \ncepând cu data de 12 mai 1981. Misiunea a durat 7 zile, 2 ore [i 42 de minute. Este singurul român care a \nconjurat P`mântul de 125 de ori, parcurgând 5,26 milioane de kilometri la viteza de 28.500 km/h [i trecând \n fiecare zi peste România – ce poate fi mai grozav? Ca majoritatea profesioni[tilor pe care i-am \ntâlnit, este inteligent, prietenos [i modest – a[a cum te-ai [i a[tepta de la un lider adev`rat. Dumitru Prunariu a fost purt`torul de cuvânt al unui eveniment organizat de noi [i, de[i nu po]i spera s` 54

Biz

DE PAUL J.R. RENAUD

\ntâlne[ti de fiecare dat` personalit`]i de acest calibru, networkingul te poate aduce mai aproape de astfel de oameni. Pentru un antreprenor sau manager profesionist, networkingul este una dintre cele mai importante aptitudini pe

care trebuie s` [i le dezvolte. Vestea bun` este c` networkingul nu e complicat; trebuie numai s` ai o minte deschis`. Haide]i s` trecem \n revist` alte patru motive pentru care e bine s` facem networking.

“ASCU}I FER~STR~UL” Stephen Covey a introdus conceptul de “ascu]ire a fer`str`ului”, care se refer` la faptul c` trebuie s` \nve]i \n permanen]` [i s`-]i dezvol]i aptitudinile \n permanen]`. Networkingul \]i ofer` o cale rapid` [i u[oar` \n acest sens. Cu cât cunoa[tem mai mult` lume, cu atât afl`m mai multe despre un subiect sau altul. |n acest fel, devenim mai \n]elep]i. De fapt, de câte ori cunosc o persoan` mai aflu ceva nou [i m` str`duiesc s` \ntâlnesc o persoan` nou` \n fiecare zi exact cu scopul de a \nv`]a ceva nou.

INFORMA}II DE LA SURS~ Prin intermediul networkingului po]i aduna informa]ii interesante despre o afacere \n care e[ti implicat sau pe care o vizezi, cum ar fi ce oameni intr` sau ies din organiza]ia care te intereseaz`. Aceste date te pot ajuta, de pild`, s`-]i alegi cât mai \n cuno[tin]` de cauz` momentul \n care s` abordezi afacerea pentru a avea cât mai multe [anse de câ[tig. |mi amintesc, de pild`, c` noul CEO al unei companii mari pe care o vizam fusese de acord s` ne \ntâlnim, numai c` nu-mi mai r`spundea nici la telefon, nici la e-mailuri. El era ocupat pân` peste cap cu fuzionarea companiei sale cu o firm` din acela[i grup. Numai c` eu o mai vizam \n secundar [i pe directoarea de Resurse Umane; problema era c` aceasta – conform informa]iilor mele de asemenea de la surs` – urma s` p`r`seasc` organiza]ia \n câteva s`pt`mâni [i deci nu avea s`-mi mai poat` promova serviciile \n companie. Au urmat alte \ntâlniri de networking, m-am mai \ntâlnit cu diferite persoane din companie [i am aflat o mul]ime de lucruri utile. Astfel, mi s-a sugerat s` mai a[tept câteva s`pt`mâni \nainte s` m` v`d cu CEO-ul, care era extrem de ocupat cu fuziunea. {i bine am f`cut! CEO-ul mi-a r`spuns la urm`torul apel [i ne-am \ntâlnit, a[a cum \mi promisese ini]ial. Timpul pe care l-am petrecut a[teptând ca CEO-ul s` se elibereze a compensat timpul pe care l-a[ fi irosit negociind cu o persoan` care oricum urma s` plece din companie.

|}I G~SE{TI UN “FRATE MAI MARE” Unul dintre avantajele networkingului este c` vii \n contact cu oameni care te

nada. A[a c` mi-am sunat fratele \n Canada [i l-am rugat s`-mi recomande un profesionist \n imobiliare sau m`car pe cineva care are o franciz` acolo. Fratele meu, Ray, mi l-a recomandat pe un anumit Bob. Acesta avusese [i apoi vânduse ni[te agen]ii imobiliare \n franciz`. Când \n cele din urm` ne-am \ntâlnit avea agen]ia lui \n Calgary, concept care \i convenea mai mult decât cel de franciz`. |n numai 10 minute m-a f`cut s` \n]eleg situa]ia. Costurile \n România erau diferite ca structur` fa]` de Canada, dar, [i mai important, Bob m-a \ntrebat dac` vorbeam româna. I-am spus c` da, dar \nc` nu eram foarte mul]umit de nivelul meu. {i atunci m-a \ntrebat: “Deci nu ai de gând s` vinzi [i s` \nchiriezi chiar tu, nu?”. PAUL J.R. RENAUD |ntrebarea lui m-a luat pe este profesor adjunct de nepreg`tite. I-am r`spuns marketing la Maastricht c` planul meu era s` administrez afacerea, dar anSchool of Management [i autorul unor articole pe tema gaja]ii s` se ocupe de rela]ia efectiv` cu clien]ii. supravie]uirii \n recesiune [i Bob mi-a spus c` ar fi sial blogului “I Feel Good”. nucidere curat`. “Paul, Conduce compania de dac` te apuci de imobiconsultan]` de marketing [i liare, trebuie s` vinzi personal ca afacerea s` aib` strategie Renaud, lider \n România \n acest [anse de succes. Dac` nu domeniu (www.renaud-investments.ro). te ocupi personal de vânz`ri, n-o s` faci niciodat` bani \n imobiliare”. Sfatul acesta a “Nu e deloc drept pentru tine”, dar alte fost suficient ca s` renun] la ideea cu d`]i este foarte direct [i m` [fichiuie cu care pornisem; trei luni mai târziu, criza vorbe ca “Nu prea are sens ce faci” sau lovea România, iar pia]a de imobiliare “Paul, nu vezi exact ce e mai important [i \nc` nu [i-a revenit nici dup` cinci ani. hai s`-]i spun [i de ce”. Coaching-ul, Datorit` cuiva aflat la mii de kilomentoratul, vorbitul cu fratele mai mare metri distan]`, care nu avea nicio au un efect terapeutic. Simplul fapt c` nu leg`tur` [i niciun interes \n pia]a din mai ]ii \n tine ce te fr`mânt` [i dezba]i diRomânia [i care avea experien]` \n dolemele cu altcineva te va face s` te sim]i meniu, m-am \ndreptat pe drumul cel mai bine. bun. Pentru c` fusesem atât de cufundat \n planul meu ini]ial, \ncât nu mai SFATURI ONESTE, DE BUN SIM} gândeam corect. Datorit` experien]ei Uneori, când ceri p`rerea sau sfatul lui, am putut lua decizia corect`. Cerucuiva, asta \]i poate schimba cariera [i sem un sfat onest, de bun sim], [i-l prichiar via]a. |n 2008 m` gândeam foarte misem. |i mul]umesc [i acum lui Bob [i serios s`-mi cump`r o agen]ie imobiconstat, \nc` o dat`, c` networkingul liar` \n franciz`, la Bucure[ti. |mi este calea spre succes. Data viitoare f`cusem temele, \mi preg`tisem planul când vei mai fi invitat la o conferin]` de afaceri, dar nu eram 100% convins c` sau la vreun eveniment, d` o [ans` netsunt st`pân pe situa]ie. Nu-mi d`deam workingului. E posibil chiar s` te seama exact de ce, dar [tiam c` ideea de \ntâlne[ti cu Dumitru Prunariu sau franciz` \ntr-o ]ar` fost` comunist` era cineva la fel de fascinant! Biz diferit` de conceptul de franciz` \n Capot ajuta s`-]i atingi scopurile. Uneori \ns` avem pur [i simplu nevoie s` putem vorbi cu cineva despre o problem` sau alta. Iar aici apare mentorul sau fratele mai mare. Mentorii, la serviciu, sunt lideri seniori care ajut` un membru mai nou al echipei s` preia ni[te responsabilit`]i ori s`-[i asume un rol sau un scop nou. |n cazul meu, fratele meu mai mare chiar este, \n realitate, fratele meu mai mare. |l sun uneori pentru un sfat, o p`rere sau numai ca s`-mi exprim cu glas tare o idee. Nu este implicat \n afacerile mele [i de aceea \i vine mai u[or s`-mi furnizeze o evaluare obiectiv` a situa]iei. Câteodat` m` sprijin` spunându-mi lucruri care merg de la “Da, urât” pân` la

Biz

Cine se teme de risc \n PR?

Am discutat cu Mircea Tomescu, Managing Director al Graffiti PR, despre riscuri, câ[tiguri, [anse [i oportunit`]i \n industria de PR la nivel local, dar [i global. Tabloul conturat de el indic` transform`ri pe cât de interesante, pe atât de profunde. DE LOREDANA S~NDULESCU Suntem martorii multor transform`ri ale industriei de comunicare pe plan local [i interna]ional. Care ar fi caracteristica pregnant` a industriei acum? Exist` o teorie economic` potrivit c`reia dac` ai o sut` de euro [i o pierzi te sim]i mult mai rù decât te sim]i bine dac` g`se[ti pe strad` o sut` de euro. Senza]ia de bine pe care o trìe[ti când g`se[ti acei bani nu va echivala niciodat` cât de rù te sim]i dac`-i pierzi. Cam asta se \ntâmpl` \n toat` pia]a. Cu pu]inele bugete pe care le au, oamenii sunt mult mai reticen]i s` le pun` deodat` \n ac]iune [i s` mearg` \ntr-un teritoriu necunoscut. V`d costuri concrete [i beneficii difuze, nu [tiu ce se va \ntâmpla [i se \ntreab`: de ce s` risc [i s` testez? Ideea de oportunitate aproape c` dispare. Suntem aproape de situa]ia \n care ar trebui ca agen]iile s` aib` o poli]` de asigurare [i, dac` nu iese ceva, s` garanteze cât din buget se \ntoarce \napoi clientului. Situa]ia aceasta duce la standardizarea pie]ei. Asist`m la foarte multe tactici, solu]ii similare [i parc` toate agen]iile sunt la fel. Acum se testeaz` conceptul de parteneriat, care \n esen]` \nseamn` c` ambele p`r]i câ[tig` sau pierd. Deocamdat` \ns` lucrurile sunt inegale, clientul are senza]ia c` riscul e doar al lui, iar agen]ia are senza]ia c` [i câ[tigul e tot al lui. Nou` nu ni se modific` fee-ul dac` campania a devenit complet str`lucitoare [i i-a livrat toate obiectivele. Frica de risc este legat` de ceva mai profund, [i anume de lipsa m`sur`torilor de impact \n industrie. Dac` \n alte zone de marketing se mai m`soar` ce cred clien]ii despre brand, PR-ul nu prime[te niciodat` tipul acesta de m`sur`tori legat direct de impactul campaniilor. Astfel, riscul este perceput ca fiind foarte mare, iar beneficiile sunt 56

Biz

considerate difuze. Cumva construim un cerc vicios, de[i nu ar trebui s` fie a[a. Nu putem spune c` nu exist` nicio garan]ie. Exist`, dar trebuie s` m`sur`m. Un progres de 70% c`tre un obiectiv e mai bine decât 0% sau s` repe]i ce fac competitorii t`i. Fiecare client crede c` e diferit [i special fa]` de competitori, dar din obsesia fricii de risc face exact acela[i lucru a[teptându-se la rezultate diferite.

Cum stau lucrurile din aceast` perspectiv` pe pie]ele mai mature? Industria de PR de afar` a \nceput s` regleze singur` problema aceasta. Ketchum are 100 de oameni \n divizia gobal` de research. Ei creeaz` instrumente ca s` m`soare impactul industriei de PR. De pild`, acum câ]iva ani aceast` divizie, prin analiza tuturor factorilor care ar fi putut influen]a performan]a unei agen]ii de turism din Germania, a demonstrat c` PR-ul a fost de 4 ori mai eficient decât orice alt mediu.

Cum se manifest` frica de risc \n zona agen]iilor? Avem \n cultura noastr` intern` integrat` ideea c` prefer`m s` avem un e[ec epic decât un succes mediocru. Consider`m c`, dac` pe termen lung nu o s` \ncerc`m lucruri noi, toat` categoria va deveni un soi de burs` de m`rfuri \n care va câ[tiga cine are pre]ul cel mai mic. Ne \ncuraj`m oamenii din agen]ie s` ri[te indiferent de cât de “nebun`” este o idee. Multe din campaniile noastre au fost propuse fie \mpotriva briefului, fie f`r` brief. Tech School, despre care s-a vorbit mult timp, nu a avut un brief specific. Clientul a venit [i ne-a spus s` facem ceva interesant pe zona de CSR. Ne-a pus la

dispozi]ie date de research, dar mai departe ce am f`cut, cum am convins mentorii s` vin` voluntari \n proiect, a presupus un salt de risc. Prefer`m s` ne asum`m riscuri. |n cel mai prost scenariu, ajungem s` \nv`]`m din ce nu a func]ionat. |n general, \n agen]iile mature din pia]a asta sunt \ncurajate proiectele creative, dar pe de alt` parte cred c` exist` o limit` economic` a riscului. Practic plaja de risc este legat` de dimensiunea [i de istoricul agen]iei. Noi am avut avantajul c` \nainte de 2008 f`ceam multe proiecte ciudate, era mult de lucru, atunci le f`ceam pentru c` ni se p`reau doar amuzante.

Care este direc]ia spre care se \ndreapt` Graffiti PR? |ncerc`m s` rezolv`m cât mai bine probleme de comunicare dup` ce \n]elegem problemele de business cu care se confrunt` clien]ii no[tri. Acesta este modelul pe care-l urm`m.

Este acesta [i drumul spre care se \ndreapt` industria? Ce pot s` spun este c` doar pu]ine agen]ii se \ndreapt` spre asta. Pentru unii va fi un salt cultural foarte dur. Ca manager, eu am avantajul c` nu am o afinitate fa]` de PR. Atunci când ai crescut cu PR-ul, cu tot ce a \nsemnat el \n forma lui clasic`, e mai greu s` faci acest salt cultural [i s`-l consideri un simplu instrument de folosit. |n setul mental clasic, vrei ca PR-ul s` fie \n continuare o chestie care capteaz` aten]ia, care seduce, vrei ca oamenii s` r`mân` cu zâmbetul cald pe fa]`. De multe ori nu e nevoie de a[a ceva. PRul ar trebui tratat cu aceea[i neutralitate cu care un chirurg se uit` o dat` la bisturiu [i o dat` la pens`.

STRATEGIE PR

Ce p`rere ai de maturizarea pie]ei de PR? E o tem` care m` preocup`. Dac` pia]a s-ar fi maturizat suficient, ar fi trebuit s` existe ni[te agen]ii mult mai mari decât sunt acum. Faptul c` nu s-

Ce a]i câ[tigat [i ce a]i pierdut \n 2013?

a \ntâmplat arat` c` undeva ne-am oprit din maturizare. Simt c` pân` acum ar fi trebuit s` avem 3 agen]ii mari, cu 60 de oameni, cu ni[te produse la un alt nivel. Din contr`, fragmentarea la care am asistat \n ultima perioad` nu cred c` e un sindrom de maturizare.

MIRCEA TOMESCU, Managing Director, Graffiti PR

FOTO: VALI MIREA

Mi-a[ dori s` fiu mai degrab` “problem solver” decât “entertainer”.

Businessul pe clien]ii existen]i a crescut considerabil. Am dezvoltat proiecte interesante pentru Petrom, UPC. Un client nou este Ursus. Pe contul Nestlé avem businessuri care au crescut, altele care au sc`zut. Am pierdut Provident dup` doi ani de zile, a fost un re-pitching clasic [i au hot`rât s` mearg` \n alt` zon`. Mai mult ca niciodat` am intrat pe o zon` de antreprenoriat, unde e un model total diferit. Agricover, de exemplu, a devenit clientul nostru. Avem foarte multe produse sofisticate pe care le-am vândut c`tre clien]i noi: servicii de brand management, consultan]` \n branding, retoric` de brand. Am intrat [i \n zone de B2B. Am organizat pentru Microsoft, client pe care l-am câ[tigat anul trecut, un summit cu 1.000 de participan]i. Cred c` zona de lucru cu antreprenori [i companii medii, dar mult mai dinamice, este o zon` foarte interesant`, pentru c` trebuie s` faci [i consultan]` de busines [i branding, nu doar PR, care nu este valorizat ca atare. Printre câ[tigurile de anul acesta se num`r` faptul c` mul]i clien]i au realizat c` platformele construite pe termen lung \ncep s` devin` adev`rate platforme media. De asemenea, anul acesta am asistat la discu]ii mai pragmatice despre social media, \ncepem s` ne mai t`iem din avânt [i s` devenim mai reali[ti. Anul trecut aveam impresia c` am luat-o cu to]ii razna cu social media, chiar mi se p`rea c` exager`m cu chestiile acestea, a[a cum mi se p`rea c` exager`m cu impactul bloggerilor. Nu e vorba c` bloggerii [i canalele sociale nu au impact, dar lucrurile trebuie legate de business, de strategia de comunicare. La capitolul pierderi, cred c` s-a diluat din tendin]a de a ne \ndrepta spre produse mai sofisticate, transpus cumva \n “back to basics”. Mi se pare c` ne-am \ntors la un fel de “retro cool”. Am observat o oarecare \ntoarcere la cererile de PR clasic, ce implic` rela]ii media, o conferin]` de pres` [i un memory stick. Am mai pierdut un pic [i pe zona de planificare, lucrurile se fac mai din scurt [i asta afecteaz` pe toat` lumea. Biz

Interviul integral poate fi citit pe www.revistabiz.ro Biz

STRATEGIE MANAGEMENT

STIMA DE SINE {I SUCCESUL |N SINE Proverbul spune c` lauda de sine nu miroase a bine. |ns` stima [i imaginea de sine pot juca un rol decisiv \n succesul profesional [i personal. Dar cât de mult conteaz`, de fapt, ace[ti factori \n mediul social [i economic actual? DE OVIDIU NEAGOE banal` imagine face cât o mie de cuvinte. Dar oare câte cuvinte pot exprima imaginea de sine, cea pe care fiecare dintre noi o are despre propria persoan`? R`spunsul la aceast` \ntrebare este c`, de cele mai multe ori, chiar mai multe [i toate numai de bine. Rezultatele studiului despre caracteristicile cultural-comportamentale ale românilor, realizat de Result Development \n urm` cu doi ani, publicate \n volumul “Românii, un viitor previzibil?”, eviden]iaz` o diferen]` semnificativ` \ntre sine (noi) [i ceilal]i români. Rezultatele compara]iei dintre noi [i ceilal]i români referitoare la cele 80 de atribute studiate au ar`tat c` un procent de 95% dintre noi se definesc ca fiind semnificativ diferit fa]` de ceilal]i români. Astfel, 76 din 80 de comportamente analizate \nregistreaz` diferen]e semnificative statistic când vine vorba de cum suntem noi [i cum sunt ceilal]i români. Mai mult, noi ne percepem ca fiind diferi]i nu numai de ceilal]i români, mult mai buni ca ei, dar chiar opu[i lor. Ceea ce se traduce prin faptul c` noi ne autocaracteriz`m ca fiind buni, \n timp ce pe ei \i privim ca fiind r`i. “Ipoteza mea principal` vizeaz` deficien]e, probleme legate de stima de sine, lipsa unei stime de sine autentice [i durabile sau o stim` de sine care oscileaz` permanent \ntre extreme, de la devalorizarea personal` pân` la narci-

sism exagerat”, spune Dorin Bodea, Senior Consultant la Result Development [i autorul lucr`rilor “Românii, un viitor previzibil?” [i “Valorile angaja]ilor români”. “|n lipsa unei pre]uiri de sine reale, consistente [i echilibrate, bazate pe realit`]i personale, imaginea de sine ne \mbat` cu ap` rece, \ncercând s` supracompenseze lipsa unor realiz`ri, adic` inferioritatea, dezvoltându-ne astfel un complex de superioritate. De regul`, aceast` be]ie a imaginii de sine \nseamn` c` pe noi ne ridic`m aproape de cer prin ceea ce putem fi ca poten]ial, iar pe ceilal]i \i coborâm sub p`mânt, pentru a m`ri [i mai mult diferen]a dintre noi [i ei”, adaug` Dorin Bodea. Stima [i imaginea de sine pozitive cu atât mai mult \n mediul de afaceri sunt alia]i de n`dejde, mai ales c` permit angaja]ilor s` vin` cu ini]iative [i inova]ii, s` aib` curaj, s` \[i asume inten]iile, s` se confrunte \n mod onest cu al]ii, s` progreseze pentru a ob]ine performan]e. Ceea ce se poate traduce prin faptul c` succesul \n business [i \nregistrarea performan]elor sunt strâns legate [i de stima [i imaginea de sine, mai ales c` prin acestea dou` reu[im diferen]ierea de al]i salaria]i. “Totu[i, aceast` diferen]iere trebuie f`cut` cu m`sur`, având nevoie de a fi corelat` \n permanen]` cu realitatea, atât cu realiz`rile din trecut, cât [i cu raportarea acestor rea-

liz`ri la ceilal]i”, spune Senior Consultant-ul de la Result Development. “Dac` neglij`m m`sura stimei [i imaginii de sine, risc`m s` ajungem \n situa]ia \n care o broasc` se umfl` pentru a ajunge elefant [i sfâr[e[te prin a plesni. Cred c` a con[tientiza importan]a imaginii [i a stimei de sine pentru ceea ce suntem este doar primul pas [i nu este suficient. Pentru c` partea cea mai grea este s` le dezvolt`m \ntr-un mod consistent [i durabil, s` control`m astfel fluctua]ia lor permanent`”, precizeaz` Dorin Bodea, care adaug` c` pentru un mai bun management al sinelui ne putem folosi [i de o serie de tehnici, printre care “afirmarea propriei identit`]i”, “acceptarea propriei persoane, cu resurse, dar [i cu limit`ri”, “asumarea viitorului”, “autoresponsabilizarea” [i “colaborarea cu ceilal]i”. Despre alte tehnici [i instrumente utile pentru un mai bun management al sinelui, precum [i despre cele mai eficiente metode de reinventare a sinelui [i de cre[tere a stimei [i imaginii de sine pute]i afla din atelierul experimental “Managementul sinelui”, organizat de revista Biz [i Result Development \n data de 3 decembrie la hotelul Howard Johnson Grand Plaza din Bucure[ti. Al`turi de Dorin Bodea, Senior Consultant la Result Development, \l ve]i mai putea \ntâlni [i pe Vintil` Mih`ilescu, antropolog specializat \n etnopsihologie, identitate, etnicitate [i studiul comunit`]ilor. Biz Biz

STRATEGIE MANAGEMENT

|ntr-o lume relativ` important e s` [tii ce vrei Vintil` Mih`ilescu, antropolog specializat \n etnopsihologie, identitate, etnicitate [i studiul comunit`]ilor, vorbe[te \n exclusivitate pentru revista Biz despre imaginea [i stima de sine la români [i despre cum pot contribui cele dou` la succesul din mediul de business. Ce sunt stima de sine [i imaginea de sine [i care sunt principalele diferen]e dintre cele dou`? Cele dou` merg mân` \n mân`, dar nu se suprapun niciodat`. Imaginea de sine este p`rerea despre sine, ce gândim despre noi \n[ine. |n englez`, termenul este adesea cel de self-concept, punând astfel [i mai mult \n eviden]` caracterul reflexiv, cognitiv al imaginii de sine. Complementar, stima de sine ]ine de o apreciere, o evaluare a sinelui, ce sim]im [i ce credem despre noi \n[ine, având astfel o component` emo]ional` mult mai puternic`: suntem mândri sau ru[ina]i de noi \n[ine, mul]umi]i sau nemul]umi]i, credem c` avem merite personale deosebite sau nu. O imagine de sine \[i formeaz` oricine [i este, oarecum, “neutr`”. Stima de sine exprim` valoarea persoanei [i ]ine, \n ultim` instan]`, de \ns`[i demnitatea uman` – drept care, pentru psihologia umanist`, de pild`, ea constituie o trebuin]` fundamental` a fiec`rui om, precum [i un drept inalienabil al oric`rei persoane, acela de a i se recunoa[te valoarea de om.

Care sunt principalii factori care contribuie la dezvoltarea stimei de sine? Dar la cea a imaginii de sine? Lucrurile sunt mai complicate decât par, mai ales deoarece nici imaginea, nici stima de sine nu sunt apanajul strict al individului, nu ]in doar de psihologia personal`. Ambele depind, de fapt, de ceea ce putem numi idealul eului, adic` un reper de dezirabilitate asumat`, care provine \ns` \n mare parte din societate, din ceea ce propune – [i impune – societatea ca “ideal”, ca dezirabilitate social`, ca “model” de via]`. Ambele depind, deci, [i de ni[te repere sociale ale unei vie]i “\mplinite”. Sunt deci relative, nu exist` “\n sine”, ci doar \n raport cu un grup sau grupuri de referin]` din societatea de apartenen]`. |ntr-o societate ]`r`neasc` precum a noastr`, la aceasta se ad`uga idealul bunului gospodar, \n func]ie de care se modelau atât imaginea, cât [i stima de sine, grupul de referin]` fiind \n acest caz satul. |n societ`]ile actuale, acest lucru a devenit mult mai dificil, deoarece exist` tot mai multe repere disponibile [i, \n consecin]`, tot mai multe alegeri de f`cut. Principalul factor care contribuie la imaginea [i stima de sine este astfel \ns`[i alegerea, s` [tii ce vrei.

Cât de mult influen]eaz` succesul \n afaceri stima [i imaginea de sine? Succesul este totdeauna o confirmare, care \nt`re[te alegerea f`cut`, imaginea de sine [i alimenteaz` stima de sine – care, mai departe, motiveaz` puternic op]iunile [i actele care au dus la 60

Biz

succes. Este deci un factor motiva]ional esen]ial. F`r` semne de succes, deci de recunoa[tere de sine, doar cei cu o imagine de sine bine cristalizat` au t`ria s` persevereze. Cu o condi]ie \ns`: reu[ita \n afaceri s` fie cu adev`rat ceea ce ]i-ai dorit, “alegerea” pe care ai f`cut-o \n amonte. Dac` ai intrat \ns` \n mediul de afaceri doar ca mijloc spre alt scop, cu alt reper, alt ideal al eului, succesul fie \]i va schimba aceast` alegere [i imaginea de sine, fie va duce la o n`ruire a stimei de sine: m-am ratat, m-am v\ndut, nu asta \mi doream de la via]`

Ce ne pute]i spune despre stima de sine la români? |n “medie”, e bun`, dar oscileaz` permanent \ntre extreme, \ntre “suntem ultimii oameni” [i “ca noi nu e nimeni”. Poate c` \nc` nu [tim exact ce vrem...

Care sunt principalele atribute ale unei persoane cu un nivel ridicat al stimei de sine? Dar \n ceea ce prive[te imaginea de sine? Aici a[ face o distinc]ie foarte fragil`, dar esen]ial`. Exist` o stim` de sine “pozitiv`” [i una “negativ`”. Atributul principal al primei este, s` spunem a[a, “realismul”, defectul principal al celeilalte este “egotismul”. Realismul presupune o evaluare echilibrat` \n compara]ie cu ceilal]i, o raportare la via]a social`, cu op]iunile personale referitoare la ce e bine [i ce e r`u, la ce este cu adev`rat dezirabil, evident, dar totul “cu m`sur`”. Egotismul duce la suficien]`, este o stim` de sine “supraponderal`”, de natur` s` blocheze dezvoltarea personal` [i performan]ele.

Care sunt pa[ii prin care cineva ar putea cre[te nivelul stimei de sine sau al imaginii de sine? Stima de sine este o condi]ie a succesului pe termen lung, necesar` dar nu [i suficient` pentru succesul pe termen scurt: societatea nu este totdeauna dispus` s`-]i recunoasc` meritele [i s`-]i confirme succesul imediat. Este nevoie, de cele mai multe ori, de perseveren]` – iar pentru aceasta ai nevoie de o stim` de sine bine consolidat`. Nu este necesar [i nici probabil s` ai succes imediat, dar to]i avem nevoie de recunoa[tere social`, de mici semne de \ncurajare din partea celorlal]i ([i a “[efilor”). |nt`rirea stimei de sine ]ine deci de doi factori complementari: alegerea personal` [i convingerea c` [tii ce vrei ([i e[ti dispus s` pl`te[ti pre]ul pentru aceasta) [i recunoa[terea social` din partea unui grup de referin]` care conteaz` pentru tine (colegi, [efi, prieteni, patria, mama etc.). Biz

ARTA DE A CONDUCE România este coda[a Europei la foarte multe capitole, dar \n mediul de afaceri situa]ia este cu totul alta. Companiile \n care leadership-ul este adânc \nr`d`cinat \n cultura organiza]iei [i \n care dezvoltarea liderilor este o prioritate au reu[it s` se transforme \n permanen]`, men]inând acelea[i rezultate formidabile. DE OVIDIU NEAGOE 62

Biz

STRATEGIE MANAGEMENT

u degeaba se spune c` “managementul face lucrurile cum trebuie, iar liderii fac ce trebuie”. Ultimii cinci ani, care au stat sub zodia recesiunii mondiale, au reu[it s` demonstreze adev`rul din spatele acestei zicale. Nu mai este un secret pentru nimeni c` pia]a a devenit volatil` [i impredictibil`. Durata medie de via]` chiar [i a companiilor gigant a sc`zut considerabil, la fel [i durata medie a mandatului unui CEO [i, \n acela[i timp, cre[terile au devenit mai greu de estimat. Mai mult,

dac` \nainte de cutremurul financiar [i de replicile acestuia, ce au lovit puternic funda]iile companiilor din ]ar`, orice decizie a managementului era sinonim` cu cre[teri s`n`toase, acum “vedetele” organiza]iilor au devenit liderii. Ace[tia formeaz` [i motiveaz` echipele, le asociaz` proiectele potrivite, \ncurajeaz` inova]ia chiar dac` aceasta implic` risc ori e[ec, sau chiar dezvolt` la rândul lor al]i lideri. “Vremurile s-au schimbat [i este timpul s` facem lucrurile diferit”, preciza Harry Meintassis, Managing Director la Hay Group South East

Europe, \ntr-un discurs sus]inut \n cadrul evenimentului Zilele Biz, unde a prezentat rezultatele edi]iei locale a studiului “Best Companies for Leadership”, realizat pentru Biz de Hay Group România. Pe lâng` dezv`luirea tendin]elor \n leadership [i a modalit`]ii \n care liderii români sunt percepu]i de coechipieri, studiul prezint` [i un top al celor mai bune zece companii pentru dezvoltarea liderilor. Cum arat` din interior o astfel de companie? Potrivit responden]ilor studiului, cele mai bune companii pentru leadership construiesc talente pentru viitor [i, mai mult, \ncurajeaz` [i conduc inova]ia. Astfel, 83% dintre liderii români reu[esc cu succes s` pun` bazele unui climat de lucru \n care angaja]ii sunt motiva]i s` dea tot ce este mai bun pentru atingerea ]intelor, \n timp ce la nivelul celor mai bune companii pentru leadership de la nivel global procentul acestora ajunge la 90 de procente, iar la nivel european la 82%. Mai mult, 74% dintre responden]ii români sunt de p`rere c` organiza]iile reu[esc s` pun` \n aplicare planuri de succesiune pentru pozi]iile cheie, procent care la nivel european ajunge la 63%. “De mul]i ani România este considerat` o pepinier` de talente, foarte multe persoane ajungând \n pozi]ii strategice \n cadrul grupului CocaCola Hellenic”, spune pentru Biz Corina Licea, Director HR CocaCola HBC România [i Moldova, companie care ocup` prima pozi]ie \n clasamentul “Best Companies for Leadership”, realizat de Hay Group. “Acest lucru este o consecin]` a procesului riguros [i complex pentru atragerea talentelor [i a implement`rii unor programe de dezvoltare profesional` coerente [i eficiente. Cei mai buni lideri apar de cele mai multe ori \n situa]ii limit` sau \n condi]ii dificile, iar situa]ia economic` [i pia]a dinamic` \n Biz

ZECE COMPANII DE NOTA ZECE Rolul unui lider bun este crucial pentru rezultatele bune ale unei echipe, care la rândul ei poate contribui din plin la succesul \ntregii organiza]ii. Acesta este [i motivul pentru care leadership-ul ocup` un loc de cinste pe agendele managerilor companiilor. Num`rul acestor organiza]ii care \ncurajeaz` dezvoltarea liderilor [i sunt extrem de con[tiente de impactul acestora asupra angaja]ilor [i implicit asupra rezultatelor financiare ale companiei a crescut \n ultimii cinci ani, de la debutul crizei economice. Iat` care sunt companiile din România care pun cel mai mult accent pe dezvoltarea liderilor, potrivit primei edi]ii a studiului local “Best Companies for Leadership”, realizat \n exclusivitate pentru Biz de Hay Group România. “Acest premiu este o bucurie pentru noi \ntrucât ne recunoa[te eforturile sus]inute pe care le-am depus \n ultimii ani pentru a crea cadrul propice dezvolt`rii oamenilor din interiorul organiza]iei”, spune pentru Biz Stephane Batoux, General Manager la Coca-Cola HBC România & Moldova. “De asemenea, consider important de men]ionat faptul c` pentru Coca-Cola HBC, dezvoltarea liderilor din interiorul organiza]iei este preocuparea tuturor departamentelor, dar [i a \ntregii mele echipe de conducere, care se implic` activ \n descoperirea [i \ncurajarea liderilor prin conceperea unor criterii de dezvoltare [i prin monitorizarea constant` a celor care sunt inclu[i \ntr-un astfel de proces. Spun cu mândrie c` pân` acum am contribuit cu succes la cre[terea viitorilor lideri [i avem ambi]ia de a continua s` dezvolt`m [i s` export`m talente [i \n afara României”, a declarat Stephane Batoux, General Manager la CocaCola HBC România [i Moldova, ocupanta primei pozi]ii \n topul celor mai bune companii pentru dezvoltarea liderilor.

“BEST COMPANIES FOR LEADERSHIP” |N ROMÂNIA LOC 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

COMPANIE

Coca-Cola HBC Vodafone Unilever IKEA Siemens Hewlett-Packard Raiffeisen Bank Renault OMV-Petrom ING

“BEST COMPANIES FOR LEADERSHIP” LA NIVEL GLOBAL LOC 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

COMPANIE

Procter & Gamble Microsoft General Electric Coca-Cola Unilever IBM Wal-Mart McDonald’s Telefónica Facebook

Surs`: Hay Group România

care oper`m au contribuit la identificarea, cre[terea [i dezvoltarea acestor lideri \n interiorul organiza]iei. Una dintre abilit`]ile cu rol cheie pentru un lider consider c` este aceea de \nv`]are rapid` (learning agility), lucru demonstrat de colegii mei de foarte multe ori”, mai spune Corina Licea. Angaja]ii din departamentele unde ia na[tere inova]ia \n companii sunt la fel de importan]i ca salaria]ii care contribuie la \mbun`t`]irea opera]ional`, sunt de p`rere 84% dintre responden]ii români la studiu, spre deosebire de 64

Biz

participan]ii la edi]ia global` a lucr`rii, care consider` afirma]ia adev`rat` \n propor]ie de 80%. “Rezultatele studiului «Best Companies for Leadership» din acest an indic` o nevoie dubl` pentru inova]ie [i excelen]` opera]ional` \ntr-o er` \n care este nevoie de o transformare strategic` continu`”, spune Harry Meintassis. “Edi]ia global` a topului celor mai bune 20 de companii pentru leadership arat` abilitatea companiilor de a inova \n timp ce \[i p`streaz` excelen]a opera]ional`, chiar [i \n vremuri tulburi, când organiza]ia trebuie dirijat` printr-un mediu de

business din ce \n ce mai disruptiv. Este ceea ce numim «ambidextrie». Organiza]iile ambidextre, care exceleaz` simultan \n termeni de inova]ie [i opera]iuni, prezint` diferen]e semnificative fa]` de restul companiilor \ntr-un num`r de arii precum mentoring focusul \n viitor [i bonusarea strategic`”, adaug` Managing Director-ul pe zona de sud-est a Europei din cadrul Hay Group.

LIDERII DESCHID DRUMUL SPRE SUCCES Dac` ducem analogia “organiza]iilor ambidextre” mai departe [i privim o companie din top ca pe un sportiv care \[i folose[te cu aceea[i abilitate ambele bra]e, care \[i “dau mâna” [i colaboreaz` pentru ob]inerea unui rezultat mai bun – fie pe tabela de marcaj, fie \n situa]ia financiar` a companiei – atunci nu putem s` nu ne oprim asupra unor aspecte extrem de importante: comunicarea [i colaborarea. Tot cercetarea realizat` de Hay Group România arat` c` 91% dintre responden]ii români sunt de p`rere c` echipele superioare de management colaboreaz` pentru atingerea obiectivelor generale ale organiza]iei [i 89% dintre participan]i sunt de p`rere c` \n companiile campioane \n leadership liderii seniori comunic` angaja]ilor c` supravie]uirea grupului depinde de adaptarea la evolu]ia tendin]elor din pia]`. “Eu am \nv`]at mult din sport: trebuie s` \]i plac` foarte mult ce faci, s` \]i plac` echipa cu care lucrezi”, spunea Steven van Groningen, pre[edinte [i CEO la Raiffeisen Bank - companie care ocup` cea de-a [aptea pozi]ie \n topul celor mai bune companii pentru leadership din România - \n cadrul unei prezent`ri de la Zilele Biz. “{i \n business este la fel, trebuie s` te dezvol]i constant, este un proces. Dac` vrem rezultate \ntr-o perioad` incert`, trebuie s` ne

STRATEGIE MANAGEMENT

“

Cele mai bune companii pentru leadership din România \[i \ncurajeaz` angaja]ii s` acumuleze informa]ii noi, din afara ariilor de expertiz`, [i le ofer` oportunit`]i uria[e pentru dezvoltarea abilit`]ilor de leadership \n toate nivelurile organiza]iei.”

mai bune companii pentru leadership pun accent pe dezvoltarea unor lideri agili [i flexibili, care sunt preg`ti]i s` \[i asume riscuri [i mai ales s` se redreseze cu rapiditate \n cazul unui e[ec”, spune Harry Meintassis pentru Biz. “De[i numai jum`tate (56%) dintre companiile care nu sunt prezente \n top privesc e[ecul ca pe o oportunitate de a \nv`]a, aproape trei sferturi (71%) dintre cele mai bune zece companii din perspectiva leadership-ului din Europa consider` c` e[ecul nu deloc ru[inos – o not` puternic` de flexibilitate [i dorin]a de a dep`[i aversiunile, capitol la care companiile din ]ar` prezente \n clasament mai au \nc` de lucrat”, adaug` Managing Director-ul de la Hay Group România. Biz

HARRY MEINTASSIS, Managing Director la Hay Group South East Europe

Leadership”. Astfel, 57% dintre responden]i consider` c` asul din mâneca unui lider este gândirea strategic`, 39% capacitatea acestuia de a inspira al]i lideri, \n timp ce luarea deciziilor a fost votat` de c`tre 35% dintre responden]i. La finalul listei sunt etica (31%), capacitatea de a lucra \n echip` (29%) [i execu]ia (23%). “La nivel european, cele

focus`m pe oameni. Este imposibil s` nu ai rezultate dac` ai oameni buni, care lucreaz` bine \n echip`”, mai puncta Van Groningen. Dac` rolul unui lider pentru o companie este unul decisiv, totu[i care sunt cele mai apreciate abilit`]i ale acestora din perspectiva organiza]iilor? La aceast` \ntrebare are r`spunsul tot studiul “Best Companies for

www.bizforum.ro/managementulsinelui

3 decembrie 2013

Te invit`m la atelierul experimental de reinventare a sinelui [i de cre[tere a stimei de sine.

Vino s` cuno[ti [i s` experimentezi metodele de dezvoltare durabil` a stimei de sine.

Te a[tept`m s` construie[ti proiectul personal de dezvoltare a stimei de sine – EU².

Workshopul va fi sus]inut într-o manier` inedit` de c`tre: DORIN BODEA Senior Consultant & General Manager, Result Development

VINTIL~ MIH~ILESCU Sociolog [i antropolog

Vino s` vorbim despre autorespect, autoapreciere [i auto-acceptare. S` înv`]`m s` cre[tem în mod durabil stima de sine, cum s` gestion`m eficient sinele pentru a ne îmbun`t`]i semnificativ calitatea rela]iilor cu ceilal]i, performan]a în munc`, cum s` aducem mai mult` bucurie în via]a noastr`. Programul de workshop este structurat în dou` sesiuni a câte dou` ore fiecare.

|nscrierea la evenimentul Managementul Sinelui este 165 euro + TVA. Pentru dou` persoane \nscrise din aceea[i companie, a treia particip` gratuit. Înscrieri în limita locurilor disponibile la gabriela.matei@revistabiz.ro. Organizatori

Biz

life

Joaca de-a profiturile

Au mai r`mas câteva zile pân` la momentul mult a[teptat de to]i gamerii din ]ar`: lansarea consolelor Xbox One [i PlayStation 4, produse de Microsoft [i respectiv de Sony. Lansarea consolelor consoleaz` \ns` [i o serie de alte companii, pentru care “r`zboiul” viitor reprezint` o adev`rat` gur` de oxigen. DE OVIDIU NEAGOE pentru pasiona]ii de tehnologie din ]ar`. Motivul? Atunci vor fi disponibile pe rafturile magazinelor cele mai noi console pentru jocuri, Xbox One [i PlayStation 4, lansate oficial pe plan global la finele lunii noiembrie. Ca s` v` face]i o idee despre magnitudinea evenimentului, la numai 24 de ore de la lansarea \n SUA [i Canada a PlayStation 4, produs de Sony, au fost vândute un milion de unit`]i. Dar evenimentul nu este a[teptat cu sufletul la gur` doar de pasiona]ii de jocuri, ci [i de o serie de companii pentru care viitorul “r`zboi” al consolelor \nseamn` nu doar profituri uria[e, ci chiar recuperarea unor pierderi substan]iale. Un astfel de exemplu este Advanced Micro Devices Inc. (AMD), produc`torul de procesoare ce alimenteaz` cele dou` console care vor ie[i pe por]ile companiilor Microsoft [i Sony. Ultimii ani nu au fost tocmai str`luci]i pentru compania american`, care a \nregistrat pierderi de 473 de milioane de dolari \n ultimul trimestru

Cu frâna tras`

Biz

nul 2014 \ncepe \n for]`

al anului 2012. Mai mult, nici acest an nu s-a dovedit a fi unul bun pentru produc`torul de procesoare, compania reu[ind \n cel de-al doilea trimestru al anului s` \nregistreze pierderi de 29 de milioane de dolari, iar \n primul trimestru din 2013 a pierdut 98 de milioane de dolari. Produc]ia consolelor Xbox One [i PlayStation 4 a adus AMD

o gur` de oxigen. Astfel, organiza]ia a reu[it s` revin` \n grafic \n cel de-al treilea trimestru, când a \nregistrat un profit de 48 de milioane de dolari. |n ciuda \ncas`rilor recente, ve[tile nu sunt tocmai bune pentru AMD, mai ales \n viitorul apropiat chiar compania estimând o sc`dere a veniturilor dup` trecerea s`rb`torilor. Biz

Criza economic` \nceput` \n urm` cu cinci ani a pus be]e \n roate industriei auto. Astfel, potrivit unei analize realizate de portalul auto.ro, \nmatricul`rile de ma[ini noi din România au \nregistrat o sc`dere dramatic`, cu 82%, \n ultimii cinci ani. Acela[i drum ascendent a fost urmat [i de re\nmatricul`ri, cu toate acestea \ns` num`rul ma[inilor rulate provenite din import a \nregistrat o revenire \n anul 2008.

LIFE

{TIRI

Lumini, camer`, ac]iune! Telefoanele mobile inteligente sunt tot mai prezente \n vie]ile noastre [i, nu de pu]ine ori, sunt alia]i de n`dejde \n fotografierea ori filmarea unor momente importante. Fie c` este vorba despre primii pa[i ai copiilor ori despre prima zi de [coal` sau de o coborâre cu schiurile pe pârtie, elanul tehnologic permite imortalizarea unor clipe importante la o calitate ridicat`. Cum s`rb`torile de iarn` se apropie [i reunesc familii [i prieteni, compania ASUS vine cu o solu]ie inedit` pentru cine vrea s` \mpart` cu cei dragi astfel de momente. Cu ajutorul dispozitivului Miracast Dongle, ve]i putea afi[a con]inutul de pe dispozitivul mobil direct pe monitor sau televizor. Gadgetul suport` fluxuri wireless dual-band pentru o transmisie f`r` laten]e a filmelor Full HD, a clipurilor [i a fotografiilor. Dispozitivul este compact [i portabil (cânt`re[te doar 35 de grame) [i este ideal pentru utilizatorii care vor s` se joace, s` partajeze fotografii, s` vizioneze filme pe un ecran mare sau s` realizeze prezent`ri video \n cadrul conferin]elor. (O.N.)

Industria software nu e soft

Recesiunea mondial` din ultimii cinci ani a demonstrat c` nu are puterea s` “viruseze” industria IT. Dar ve[tile bune pentru economie [i pentru cei care lucreaz` \n domeniul informatic nu se opresc aici. |n urm`torii cinci ani, rata de cre[tere medie anual` a pie]ei locale de IT este de 2,4%, \n timp ce pia]a de software va \nregistra cre[teri de 3,3%, \n condi]iile actuale ale mediului de afaceri, potrivit studiului “Software [i servicii IT \n România”, publicat recent de Asocia]ia Patronal` a Industriei de Software [i Servicii IT (ANIS) [i IDC. “Suntem \ntr-un moment extrem de important pentru industria româneasc` de software”, spune Andrei Piti[, pre[edinte la ANIS. “Din ce \n ce mai multe companii sunt con[tiente c` o cre[tere accelerat` poate fi posibil` doar dac` vor reu[i s` fac` tranzac]ia de la modelul tradi]ional de business, bazat pe dezvoltare de software la cerere, c`tre crearea de produse [i servicii inovatoare”, a continuat Piti[. (O.N.)

Biz

CALENDAR

13 DECEMBRIE

Pentru fanii operelor lui JRR Tolkien transpuse pe ecran de Peter Jackson, s`rbatorile de iarn` vor veni anul acesta mai devreme. De la jum`tatea lunii decembrie, personajele preferate v` a[teapt` pe marile ecrane \n “The Hobbit: The Desolation of Smaug”, regizat de Peter Jackson. Similar produc]iei anterioare din serie, pelicula a fost filmat` \n 3D cu 48 de cadre pe secund`, vitez` de dou` ori mai mare comparativ cu cea obi[nuit`.

12 IANUARIE Este ultima zi \n care pute]i trece pragul Muzeului Na]ional de Art` al României pentru a vizita expozi]ia “Karel Zdenek Liman, arhitectul ceh al Casei Regale a României”, ce a fost vernisat` la finele lunii trecute. Expozi]ia propune, prin intermediul unei selec]ii de fotografii, o incursiune \n opera arhitectului, Karel Liman, crea]ia acestuia fiind foarte pu]in cunoscut` \n ]ar`. Arhitectul a reamenajat [i interioarele castelului Bran.

3 DECEMBRIE Ce spune]i despre o \ntâlnire cu arta [i istoria? Dac` v` surâde

ideea, este bine s` v` nota]i de pe acum data \n calendar, fiindc` atunci va avea loc la Sala Palatului din Bucure[ti, spectacolul “Pelerini din ]ara nim`nui”, sus]inut de Tudor Gheorghe. Biletele au fost deja puse \n vânzare [i au pre]uri cuprinse \ntre 50 [i 160 de lei.

28 NOIEMBRIE Nu a mai r`mas mult timp pân` la s`rb`torile de iarn`, moment sinonim cu mese \mbel[ugate [i por]ii cu multe calorii. Dac` v` gândi]i la un stil de via]` mai s`n`tos [i la o “detoxifiere”, atunci este bine s` [ti]i c` de la finele acestei luni va debuta seminarul “Suntem ceea ce mânc`m”, la finele c`ruia fiecare participant va primi o diet` personalizat` \n func]ie de stilul de

1-6 DECEMBRIE Pute]i admira cele mai noi colec]ii ale designerilor români cu ocazia evenimentului Fashion Week 2013, care se va desf`[ura la Ambasad’Or Events & Leisure. Aici ve]i \ntâlni crea]ii ale celor mai cunoscu]i designeri români [i ale caselor de mod` cu renume interna]ional, precum [i colec]ii ale tinerilor dornici de afirmare. Tot aici va avea loc [i Miss România, cel mai a[teptat concurs de frumuse]e din ]ar`.

LIFE

STIL DE MANAGER

REBEL CU CAUZ~ Rugbyist de forma]ie, jurnalist de voca]ie, de opt ani Bogdan Theodor Olteanu este PR-ist. Unul atipic. Poate unul dintre cei mai greu de prins \ntr-un tipar din categoria managerilor de agen]ii de pe la noi. DE LOREDANA S~NDULESCU

Nu e genul sociabil, nu ]ine la etichete [i nu se raporteaz` la PR ca [i cum ar fi cea mai sofisticat` [tiin]` a universului. Nu vorbe[te din c`r]i, nu se aga]` de reguli stricte, dar e riguros. Pare s` aib` mereu la \ndemân` o foaie de hârtie [i un pix [i \[i noteaz` diverse. Idei, structuri, scheme. Este pragmatic. Vorbe[te deschis despre obsesii [i lec]ii \nv`]ate. Are obsesia limbii române corecte gramatical [i a detaliilor. De cea din urm` spune c` s-a vindecat pentru c` pierdea prea mult timp. De prima nu are de ce s` se vindece.

AVENTURA JURNALISTIC~ A lucrat patru ani \n pres`, unde a ajuns din \ntâmplarea unui amor de tinere]e. S-a \ndr`gostit de o fat` care a plecat la mare \ntr-o tab`r` de jurnalism. De dor, a mers dup` ea [i a[a a ajuns printre aspiran]i la jurnalism [i tutorii lor, câ]iva ziari[ti cu experien]` \n pres`. Mai \n joac`, mai \n serios, [i-a l`sat descoperit talentul la scris. Dup` dou` articole semnate pentru ziarul taberei [i un premiu care nu i s-a mai acordat pentru c` era mult prea blatist printre viitorii jurnali[ti, a primit o prim` ofert` de munc` la ARPress, agen]ia de [tiri a ziarului România Liber` la acea vreme. Dup` câteva interviuri de succes, reu[ite \n entuziasmul tinere]ii, a fost “avansat” la România Liber`, mai \ntâi ca reporter la Anchete Speciale, unde timp de doi ani a vizitat toate sec]iile de poli]ie, parchetele, g`rzile financiare [i cur]ile de conturi de prin Bucure[ti, plus morga, \n c`utare de crime deosebite, apoi un an la Sport, unde a fost “raiul pe p`mânt”: mers la stadion [i cronici de meci, plus câteva telefoane date din redac]ie pentru [tiri.

SPRE PR PRIN CONSULTAN}~ POLITIC~ Pe la 24 de ani, dup` trei ani de alerg`tur` jurnalistic`, \mpreun` cu un fost coleg de la 70

Biz

sec]ia de investiga]ii s-a apucat de consultan]` \n campaniile electorale. Prima campanie a fost pentru prim`ria din Voluntari. Au urmat \ntr-o ordine aleatorie mai multe campanii electorale (Is`rescu, PN}CD, ApR, PSD) \n care, f`r` s` fie la un mare nivel, se câ[tiga mai bine ca \n pres`. |ntr-o pauz` \ntre campanii, a ap`rut o oportunitate care i s-a p`rut mai ofertant`: consultant pe proiecte cu finan]are extern` (PHARE [i Banca Mondial`). Atunci a fost [i primul contact serios cu zona de PR, prin intermediul CEO-ului unei mari firme de PR din Italia, care era consultantul extern pe acel proiect PHARE. Atunci a fost prima dat` când a v`zut ce \nseamn` o prezentare de PR ca la carte. Din 2005 s-a hot`rât s` se fac` PR-ist. A ales singura firm` pe care o [tia, Millenium Communications (\n prezent, Millenium People), [i totodat` singura de care-i pl`cea. “Sunt oameni cu via]`, o ga[c` cu umor [i plini de calit`]i”, poveste[te Bogdan Olteanu despre colegii s`i. A contat [i faptul c` l-a g`sit pe Andrei Bor]un, fondatorul Millenium, om cu foarte mult` flexibilitate [i dispus s` \ncerce foarte multe lucruri. Altfel, i-ar fi fost aproape imposibil s` g`seasc` un job \n PR pentru c` nu avea pe ce pozi]ie s` fie \ncadrat. Nu avea suficient` experien]` \n PR-ul comercial \ncât s` \i dea cineva o firm` pe mân`, nu putea s` fie nici PR manager, pentru c` nu a f`cut niciodat` media relations, nu putea nici s` se ocupe integral de un cont pentru c` nu [tia s` fac` implementare. {tia \n schimb s` scrie, f`cuse consultan]` politic` [i o gr`mad` de alte lucruri conexe, [i era dispus s` \nve]e.

[i de dinamic` a unei echipe, pe care acum le aplic` \n agen]ie, le-a \nv`]at pe terenul de rugby. Acolo a \ntâlnit prima form` de delegare, acolo a \nv`]at cum se gestioneaz` un conflict, ce \nseamn` s` fii responsabil [i s` munce[ti \n echip`. Prima [i cea mai important` lec]ie \nv`]at` pe terenul de rugby este c` nu exist` scuze pentru e[ec. Totul se \ntâmpl` datorit` ]ie [i nu exist` niciun motiv s` cau]i scuze \n alt` parte decât \n interiorul ac]iunilor pe care le-ai f`cut.

FOTOGRAFII: ADI BULBOAC~

OBSESIILE UNUI MANAGER PRAGMATIC

Ceea ce a [i f`cut, a \nv`]at “\n câmpul muncii”. Din 2006 pân` \n 2010 a condus divizia de PR a companiei, iar din 2010, \n contextul reorganiz`rii [i cristaliz`rii structurilor \n grupul Millenium, a preluat 40% dintre ac]iunile firmei de PR [i a devenit Managing Partner al agen]iei Bor]un Olteanu.

{COALA DE RUGBY Un veritabil rebel \n [coal`, singura materie care l-a disciplinat a fost sportul. 10 ani de rugby i-au modelat \n primul rând mintea [i caracterul [i abia apoi structura atletic`. Foarte multe din no]iunile de management 72

Biz

Crescut \n medii cu mult testosteron (rugby-ul, presa de investiga]ii [i consultan]a politic`), acum \n PR, un mediu mult mai “soft”, s-a adaptat la noul context, f`r` \ns` s` renun]e pe deplin la stilul \n care s-a format. A avut obsesia detaliilor, de care s-a mai vindecat, pentru c` devenise neproductiv`. Are obsesia gramaticii [i a virgulelor puse corect. “Nu func]ionez dup` manual, sunt destul de coleric [i repezit, când m` \ncing la discu]ii sunt destul de vehement [i am episoade \n care \mi pierd r`bdarea. Nu r`mân \ns` blocat maniacal \ntr-o idee, mai ales dac` exist` o discu]ie constructiv`, cu argumente”, \[i descrie Bogdan Olteanu stilul de management, pe care-l caracterizeaz` ca fiind axat mai mult pe obiective decât pe reguli [i proceduri. |n general, prefer` s` investeasc` oamenii cu \ncredere. Alege s` delege p`r]i din management pentru c` e con[tient de faptul c` oricât s-ar str`dui, \n aritmetica unei firme, un manager nu poate controla totul. A[a a g`sit c` e mai coerent [i productiv s` se concentreze pe p`r]ile pe care le consider` esen]iale [i are \ncredere s` delege restul colegilor. {i [tie c` delegarea vine la pachet cu responsabilizare [i motivare. Responsabilizarea [i motivarea au func]ionat [i \n cazul parcursului s`u profesional al ultimilor opt ani. Dac` \n cazul celorlalte locuri de munc` se afla \ntr-un context \n care f`cea ce se putea face, apoi \[i vedea mai departe de via]`, odat` intrat \n PR a realizat c` e un teritoriu \n care poate construi ceva. A investit timp, energie [i pasiune, suficiente \ncât acum s` nu mai poat` renun]a. Biz

LIFE

STIL DE MANAGER

Sportul mi se pare un laborator minunat pentru construit oameni [i min]i. Din jocurile de echip` \nve]i c` e[ecurile nu sunt \ntĂ˘mpl`toare [i \]i apar]in. Cu un pic de luciditate [i ni[te oameni care s`-]i explice lucrurile acestea, \ncet-\ncet \]i intr` \n cap c` e[ecurile sunt ale tale.â&#x20AC;? Bogdan Theodor Olteanu, Managing Director, Bor]un Olteanu

Biz

LIFE

ART~

Cu pasiune printre tablouri Un spa]iu care s` adune laolalt` pictori contemporani [i arti[ti clasici, un izvor de frumuse]e [i o comoar`, prin picturile expuse. Este ceea ce g`se[te privitorul care ajunge la galeria Grimberg, deschis` recent \n centrul capitalei. DE ALEXANDRU ARDELEAN Grimberg a intrat pe pia]a romåneasc` prin lansarea unei case de licita]ii [i a unei galerii de art` ce are \n portofoliu piese de colec]ie rare, ai unor arti[ti romåni de renume. Inaugurarea galeriei s-a f`cut prin vernisajul expozi]iei “Capodopere ale picturii romåne[ti, \ntre academism [i modernism”, ce a adus \n prim-plan obiecte de art` romåneasc` ale unor nume celebre precum Gheorghe T`t`rescu, Theodor Aman, Constantin Artachino, Nicolae Vermont, Samuel Mutzner, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Gheorghe Petra[cu, Camil Ressu, Iosif Iser, Nicolae D`r`scu, Ion }uculescu, Rudolf Schweitzer-Cump`na, Leon Alexandru Biju, Tibor Erno, Jozsef Klein, Corneliu Baba. 74

Biz

{tefan Grimberg, fondatorul casei de licita]ie [i al galeriei de art` Grimberg, spune c` nu este la prima \ncercare \n acest domeniu. “Eu sunt pe pia]` din 1990, sunt inginer de forma]ie, am profesat 14 ani ca inginer [i am fost alergat pe toate [antierele patriei [i pu]in apreciat. M-am gåndit s` g`sesc ceva \n care s` m` apreciez singur [i pentru c` asta era un hobby vechi, am decis ca acest hobby s` devin` meserie.” Un an de zile i-a luat lui {tefan pån` s` g`seasc` un spa]iu, care a venit ca o oportunitate. “Pre[edintele Asocia]iei Inginerilor din Romånia mi-a oferit [ansa \nchirierii unui spa]iu pe Calea Victoriei nr. 118, unde am r`mas [i am dat m`sura a ceea ce [tiu

s` fac.” DaVinci se numea galeria [i a fost una dintre cele mai longevive din Bucure[ti, pe care a \nchis-o \ns` \n 2004, spre regretul multor cump`r`tori fideli [i colec]ionari.

PASIUNE {I IDEI Dar microbul artei [i al de]inerii unei galerii i-a r`mas \n sånge [i \n acest an a decis s` revin` pe pia]` [i s` reitereze demersul s`u, la o scar` mult mai mare. “Venim acum cu un format de galerie de art` veche, modern` [i contemporan`, asociat unei case de licita]ii. Mai exist` pe pia]` case de licita]ie asociat` cu galerie de art`, \ns` acolo exist` expunere temporar`, nu permanent`, de pictur` contemporan`.

LIFE

Deci formatul pe care \l propun eu ast`zi bucure[tenilor este un format unic”, mai spune {tefan Grimberg. La \ntrebarea cåt a costat o asemenea investi]ie, {tefan r`spunde simplu: “Toat` via]a mea este investit` aici, pentru c` de 30 de ani m` ocup de acest lucru. Este important ce am investit eu aici, mai ales c` toat` via]a am investit \n ceea ce fac [i cred cu adev`rat”. Tablourile celebre pe care le vedem pe pere]ii galeriei provin atåt de la colegi colec]ionari, cât [i par]ial din colec]ia proprie a fondatorului. Iar lucr`rile, dup` cum am v`zut, sunt multe la nivel muzeal, ba chiar [i peste nivel muzeal. “Lucr`rile au fost aduse din colec]ii, ca s` marcheze nivelul la care suntem noi \n stare s` facem acest business. Nu vor intra toate la vånzare [i \n niciun caz toate odat`, doar o parte din ele. Cånd [i cum, acest lucru va fi decis de proprietari”, precizeaz` {tefan Grimberg. Valoarea plastic` a lucr`rilor expuse este foarte ridicat`, similar` [i adeseori superioar` unora dintre lucr`rile expuse \n muzee. Este foarte dificil de apreciat \n cifre, evoluånd contextual \n raport cu fluctua]iile pie]ei de art`. Estimarea fondului de licita]ie, care

include lucr`ri extrem de valoroase \ncredin]ate de c`tre colec]ionari casei de licita]ie Grimberg, \n urma unui fructuos [i \ndelungat parteneriat de peste 20 de ani, poate fi situat` \n jurul cifrei de 5 milioane de euro. |n dezvoltarea portofoliului, galeria de art` Grimberg pune accent pe valoarea plastic` a lucr`rilor a c`ror autenticitate este incontestabil`, procesul de triere a operelor fiind extrem de riguros [i respectånd cele mai \nalte exigen]e. |n viitor, galeria de art` \[i va extinde sfera de activitate [i spre arta plastic` interna]ional`.

LICITA}II LUNARE Noutatea \n cazul acestei galerii este c` se va deschide [i o cas` de licita]ie, care va desf`[ura prima sesiune pån` la finele acestui an. Licita]iile vor include, \ntr-o prim` etap`, pictur` [i sculptur` de valoare din plastica romåneasc`, acestora ad`ugåndu-li-se \n licita]iile ulterioare piese de art` decorativ`, orfevr`rie, orologerie, bibliofilie etc. {tefan spune c` pentru licita]ii este nevoie de loca]ie premium, a[a cum au fost obi[nui]i cump`r`torii \n ultimii ani. De anul viitor, casa de licita]ie va organiza o licita]ie pe lun`, mai pu]in

ART~

\n luna august, cånd sunt concedii. “Nu vrem s` facem licita]ie la dou` s`pt`måni, pentru c` noi vrem s` preg`tim cu seriozitate aceste evenimente [i s` triem lucr`ri de calitate. Dac` organiz`m prea des licita]ii, trebuie s` facem compromisuri [i mie nu \mi place s` fac compromisuri”, mai precizeaz` {tefan Grimberg. Ceea ce vrea s` fac` {tefan cu aceast` galerie este, pe lång` un spa]iu de expunere pentru licita]ie, s` educe publicul, ca acesta s` poat` admira lucr`ri de o valoare incontestabil` ale patrimoniului cultural romånesc. “Eu [tiu c` un public educat va deveni måine un cump`r`tor de art`, deci va exista o revan[` a acestei investi]ii \n formare, [i \i a[tept cu pl`cere [i pe admiratori, [i pe cump`r`tori. {i m` str`duiesc foarte mult ca s` \i \nv`] tot ce [tiu eu”, spune foarte frumos {tefan Grimberg. Pe viitor, afacerea este a[teptat` s` creasc` [i \n acel moment se va \ncerca extinderea \n zona picturii contemporane, unde vor putea fi lansa]i arti[tii acestor vremuri. “Arta contemporan` \mi place la fel ca [i arta veche, unele \mi plac, altele nu \mi plac, nu se poate s` \mi plac` toate. Unele sunt abstracte, altele sunt cåt se poate de concrete, unele sunt cu ambele picioare \n trecut, altele sunt cu picioarele \n viitor. Pån` la urm` trebuie s` \]i plac` ceva \ntr-o zon` \n care sufletul t`u rezoneaz`”, spune Grimberg. El mai arat` c` galeria de art` [i casa de licita]ie Grimberg \[i propun s` rea[eze artele plastice romåne[ti pe o scar` solid` a valorilor autentice [i s` eradicheze de pe pia]a local` falsurile din ce \n ce mai numeroase care au invadat-o, oferind investitorilor [i amatorilor de frumos certitudini asupra autenticit`]ii [i valorii artistice. Prin aceast` investi]ie, Grimberg \[i propune s` contribuie la rea[ezarea patrimoniului de art` plastic` autohton pe o scar` real` a valorilor, propunånd arti[ti care [i-au l`sat definitiv amprenta asupra artei vizuale romåne[ti [i inten]ionånd s` lanseze [i s` promoveze tineri arti[ti la \nceput de drum. Biz Biz

LIFE

GADGET

Arunca]i tabletele-n... Air Lider incontestabil al categoriei, iPad a ajuns la a cincea genera]ie, mai sub]ire, mai u[oar` [i mai rapid`. Dar [i mai interesant` ar putea fi “sora” mai mic` iPad mini cu ecran Retina. Ce a]i alege? DE DRAGO{ L~Z~RESCU

ac` lansarea iPhone 5s

a dezam`git u[or fanii Apple, venirea pe lume a iPad Air a entuziasmat pe toat` lumea. {i pe bun` dreptate. Ecranul Retina (cine n-a v`zut \nc` un astfel de ecran \n ac]iune s` treac` imediat la col]!) de 9,7 inch afi[eaz` pagini web, texte, fotografii [i clipuri video de un realism extraordinar. Vestea [i mai bun` este c`, dac` Air vi se pare prea mare (mai ales pentru buget), pute]i alege iPad mini cu ecran Retina, cu diagonala mai “palatabil`” de 7,9 inch. Pe display avem 3,1 milioane de pixeli (rezolu]ie 2.048 x 1.536), ceea ce \nseamn` o densitate de 326 de pixeli pe inch. Asta \nseamn` 35% mai mult spa]iu pe ecran decât la tabletele de 7 inch ale concuren]ei. Preten]io[ii vor alege, totu[i, iPad Air. {i nu pot s` nu-i \n]eleg. Noul procesor A7 pe arhitectur` de 64 de bi]i, mult mai 76

Biz

eficient, a permis reducerea semnificativ` a bateriei, ceea ce s-a tradus printr-un volum total al tabletei mai mic cu 24% decât la genera]ia precedent`. Asta \n condi]iile \n care bateria ]ine tot 10 ore. iPad Air este cu 20% mai sub]ire [i cu 28% mai u[oar` decât predecesoarea sa, iar marginea tabletei e [i mai sub]ire, ceea ce spore[te senza]ia de imersiune c\nd urm`ri]i con]inut multimedia. Apple promite conexiune Wi-Fi mai rapid`, permi]ând viteze de pân` la 300 Mbps, iar noile iPad-uri suport` tehnologia LTE (4G) pentru re]elele de date, pe lâng` DC-HSDPA sau HSPA+. Noul iOS 7 (da, unii \l ur`sc de moarte, al]ii nu [tiu cum au tr`it pân` acum f`r` el) aduce [i el \mbun`t`]iri la nivelul experien]ei utilizatorului. Ambele tablete vin cu noul FaceTime HD, pentru cei care doresc apeluri video la o calitate sporit`. La capitolul captur` de imagine, noile iPad-uri au camera iSight de 5 megapixeli. Pre]urile pentru iPad Air pornesc de la 499 de dolari pentru modelul Wi-Fi de 16 GB [i ajung pân` la 799 de dolari pentru cel de 128 GB. iPad Air Wi-Fi + Cellular, ce pot fi conectate la re]elele mobile, \ncep de la 629 de dolari la 16 GB [i ajung la 929 de dolari pentru cel de 128 GB. iPad mini cu Retina \ncepe de la 399 de dolari (Wi-Fi [i 16 GB) [i ajunge la 829 de dolari (Wi-Fi + Cellular [i 128 GB). Biz

BIZ APPS cele mai bune aplica]ii pentru iPad

Pocket

Permite salvarea unor articole, pagini web sau clipuri pentru a fi citite ulterior, chiar dac` nu ave]i conexiune la internet. Pocket poate fi cel mai bun prieten \n timpul c`l`toriilor lungi, fiindc` v` pune la dispozi]ie con]inut pentru care altfel a]i avea nevoie de conexiune Wi-Fi sau de date mobile.

Puffin

E un browser care \ncearc` s` redea experien]a de navigare pe internet de pe un desktop. Marea lui calitate este, \ns`, c` permite afi[area con]inutului Flash \n paginile web accesate, o problem` cunoscut` pentru utilizatorii de iOS. Sc`pa]i astfel de frustrarea de a vedea erori pe paginile de net.

Feedly

Google Reader a murit, iar Feedly pare s` fie unul dintre cei mai buni \nlocuitori ai RSS feeder-ului de la Google. Aplica]ia adun` [tiri, post`ri de pe bloguri [i informa]ii din sursele pe care le alege]i, afi[ându-le \ntr-un format asem`n`tor unui ziar digital, foarte u[or de citit [i accesat.

Flipboard

Flipboard transform` orice site, flux de [tiri sau con]inut din re]elele sociale (Facebook, Twitter, Instagram, Google+) \ntr-o revist` virtual` pe care o pute]i r`sfoi digital. Fluxurile sunt grupate pe categorii [i arat` superb pe ecranul unui iPad.

SUV cel mic [i sportiv Dup` modelele Cayenne [i Panamera, atipice pentru brandul Porsche, compania mai vine cu o premier`: primul SUV compact al m`rcii germane, Macan, [i-a f`cut recent debutul mondial. DE GABRIEL BÂRLIG~ ei de la Porsche spun c` Macan

este prima ma[in` sport din segmentul SUV-urilor compacte [i tindem s`-i credem, având \n vedere tradi]ia constructorului german. Macan are ADN-ul sportiv specific m`rcii teutone, cu motoare puternice, agilitate extrem`, manevrabilitate precis` [i accelera]ie de invidiat. Exteriorul este [i el \n linia m`rcii, cu un profil lat [i destul de jos [i plafonul care se \nclin` spre spate. Se v`d clar influen]e subtile de la modelele 911, dar [i elemente ce-[i au originea \n Porsche 918 Spyder. Ca la orice Porsche, e suficient s` trecem \n revist` performan]ele tehnice ca s` ne d`m seama cu ce avem de-a 78

Biz

face. Modelul va fi disponibil \n trei variante. Primul, Macan S, cu trac]iune integral`, este echipat cu un motor V6 de 3 litri cu turbin` dubl`, care dezvolt` 340 CP, fiind cuplat la o cutie de viteze \n [apte trepte cu ambreiaj dublu (Porsche Doppelkupplung). Accelera]ia de la 0 la 100 km/h se realizeaz` \n 5,4 secunde, iar viteza maxim` este de 254 km/h, consumul mediu nedep`[ind 9 litri la 100 km. Macan S Diesel are un propulsor diesel V6 de 3 litri, care consum` doar 6,3 litri la 100 km, accelereaz` pân` ala 100 km/h \n 6,3 secunde [i dezvolt` 258 CP. Viteza maxim` este de 230 km/h. Versiunea de top este Porsche Macan Turbo, “monstrul” cu motor V6 de

3,6 litri, care dezvolt` nu mai pu]in de 400 CP [i ajunge de la 0 la 100 km/h \n numai 4,8 secunde. Viteza maxim` a acestei versiuni este de 266 km/h, dar consumul nu dep`[e[te 9,2 litri la 100 km/h. Numele Macan \nseamn` tigru \n limba indonezian` [i noul sistem de trac]iune integral` Porsche Traction Management (PTM) \i permite s` se descurce excelent nu doar pe [osea, ci [i \n off-road. Interiorul “respir`” sportivitate prin to]i porii, volanul multifunc]ional atr`gând imediat aten]ia – este vorba de un design complet nou, inspirat de la cel al modelului 918 Spider. Biz

{TIU CE VEI FACE IARNA ASTA! Care sunt cele mai potrivite strategii de social media marketing [i cum te ajut` \n activitatea de zi cu zi, vino [i afl` \n trei zile de workshopuri, conferin]e, traininguri [i networking \n aerul tare al online-ului românesc. 28 noiembrie – 1 decembrie 2013, Pârâul Rece RSVP: gabriela.matei@revistabiz.ro, tel. 0371.31.11.11; www.bizforum.ro/smsnowcamp

Social Media Snow Camp

Sponsori

BIZ STAR

Un inovator romån cu influen]` global` Ionu] Budi[teanu a câ[tigat premiul cel mare la cea mai important` competi]ie de [tiin]` [i inginerie dedicat` liceenilor din lume, Intel International Science and Engineering Fair. Tån`rul \n vårst` de 19 ani a fost inclus \n topul celor mai influen]i 16 tineri ai anului, clasament realizat de publica]ia american` TIME. DE ALEXANDRU ARDELEAN e scena de la Zilele Biz 2013, Ionu] Budi[teanu s-a prezentat natural [i simplu. |ns` a electrizat participan]ii cu modul lui de a fi, cu gåndirea creativ` [i cu naturale]ea exprim`rii. De[i poate unul dintre cei mai cunoscu]i tineri la nivel global la acest moment, ca urmare a ceea ce a reu[it s` inoveze, Ionu] este \n continuare cu picioarele pe p`månt. Lucrarea prezentat` de Ionu] Budi[teanu la Intel ISEF 2013 s-a intitulat “Utilizarea inteligen]ei artificiale pentru a crea o ma[in` low-cost, f`r` [ofer”. Proiectul combin` elemente hardware [i software, inclusiv o aplica]ie dezvoltat` special de Ionu], testat` \n situa]ii reale din trafic, cu scopul integr`rii \n autovehicule [i reducerii semnificative a num`rului de accidente rutiere. Unicitatea solu]iei propuse de Ionu] const` \n utilizarea unui radar minimalist [i a unor camere video montate pentru a recunoa[te din imagini, folosind algoritmi informatici proprii, marcajele, limitele [i pozi]ionarea \n timp real a ma[inii \n trafic, semnele de circula]ie [i posibilele obstacole. Lucrarea lui Ionu] a fost realizat` sub \ndrumarea profesorului Dan Milici. |ntreaga solu]ie ar costa doar 4.000 de dolari [i ar adresa o problem` global` major` - reducerea num`rului mare de accidente rutiere. Spre compara]ie, sistemul instalat pe automobilul care merge f`r` [ofer dezvoltat de Google \n colaborare cu Universitatea Stanford cost` 150.000 de dolari. Un automobil echipat cu solu]ia

gândit` de Ionu] ar putea circula 100% regulamentar pe strad`, respectând viteza [i distan]a fa]` de al]i participan]i la trafic, f`r` implicarea unui [ofer, reducând astfel posibilitatea producerii de accidente. Ionu] Budi[teanu a mai realizat acum un an un sistem unic care-i poate ajuta pe nev`z`tori s` poat` “vedea” cu ajutorul limbii. Premiul Gordon E. Moore, câ[tigat de Ionu], a fost cel mai important al competi]iei, \n valoare de 75.000 dolari. Pe lâng` acesta, Ionu] a ob]inut [i premiul I acordat de American Association for Computing Machinery; Premiul Best Category Award, sec]iunea Computer Science; Premiul First Award, Computer Science [i o excursie de o s`pt`mân` la CERN, Geneva, oferit` de Organiza]ia European` pentru Cercetare Nuclear`. Reputatul Massachusetts Institute of Technology (MIT) a anun]at c` a decis s` denumeasc` un asteroid cu numele lui Ionu] Budi[teanu, \n calitate de câ[tig`tor al Intel ISEF 2013. Inova]iile sale i-au f`cut pe cei de la revista american` TIME s`-l includ` \n topul celor mai influen]i 16 tineri ai anului, pe list` aflându-se [i Malia Obama, fiica pre[edintelui american. Pentru meritul de a fi un un inovator [i un tån`r care \i poate influen]a [i pe al]ii [i pentru c` a pus România pe harta mondial` a cercet`rii \n domeniul inteligen]ei artificiale [i al ma[inilor autonome, Ionu] Budi[teanu prime[te Steaua Biz.