Biz 258

Biz www.revistabiz.ro

MANAGEMENT Gamification.

Joaca de-a corpora]ia

ONLINE Nr. 258 • 15 decembrie 2013 – 20 ianuarie 2014 • 7,5 lei

Istoria rela]iei dintre bloguri [i branduri

FOCUS

SOCIAL MEDIA LA |N~L}IME LEC}IILE CELEI MAI CONECTATE TABERE

CU MA{INA PRIN HIPERMARKET

Shopping \n vitez`

ANALIZE TENDIN}E

Viitorul din spatele ecranelor

Top 20 companii din IT pentru care s` lucrezi ZI DE ZI CU SIEMENS

Energie pentru proiecte inovatoare

POZI}IA

OSCARULUI Nr. 258

Regizorul C`lin Peter Netzer trece oceanul cu “Pozi]ia copilului”, câ[tig`torul Ursului de Aur de la Berlin. Cursa pentru Oscar e mult mai grea, dar propunerea României pentru 2014 pleac` la drum cu [anse foarte mari.

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

E

2014 este anul performan]ei ste anotimpul bilan]urilor. Momentul când tragem linie [i reflect`m la ce am f`cut, fiind preg`ti]i s` \ntâmpin`m cu multe idei [i estim`ri anul care vine. 2013 a fost un an mult mai greu decât ne-am a[teptat. A ucis f`r` mil` multe businessuri antreprenoriale, a perpetuat starea de criz` de care ne dorim atât de mult s` sc`p`m [i a transformat bugetele de lucru din pia]` \n simple accesorii.

Partea bun` \n toat` aceast` perioad` este c` managerii f`r` rezultate se v`d mai mult ca oricând, iar performan]a a devenit un cuvânt important pe buzele tuturor. Iar ceea ce merit` cu adev`rat salutat este c` num`rul companiilor care au ar`tat c` nu depun armele [i au lansat \n acest an campanii [i produse creative este \n cre[tere.

Ca revist`, pariem de mul]i ani pe creativitate, milit`m pentru excelen]` [i scormonim la propriu \n aceast` pia]` dup` oamenii care performeaz` [i se remarc` prin idei creative. |n acest an am prezentat din nou companiile care, \n ciuda perioadei economice precare, nu doar c` nu au datorii la stat sau la furnizori, ci au reu[it s`-[i sporeasc` cifra de afaceri [i profitul.

Astfel, \mpreun` cu Coface România am identificat Cele mai performante 50 de companii din România.

Am analizat \mpreun` cu Unlock Market Research pia]a de retail, dar [i industria de comunicare, axându-ne pe agen]ii de PR, analizând fee-urile [i opiniile clien]ilor despre agen]ii, nu doar num`rul de campanii realizate. Am pus sub lup` zona de tehnologie [i inova]ie, lansând studiul Tech 25, iar toat` zona de start-up [i de tehnologie care se dezvolt` de la an la an a fost analizat` \n fiecare edi]ie a revistei.

Am continuat s` monitoriz`m companiile care fac social media [i comunicare digital` \n România [i am crescut [i mai mult mirajul brandurilor române[ti cu Top 50 Branduri Române[ti. Am c`utat s` identific`m ce strategii au cei mai importan]i CEO pentru aceast` period` [i am realizat un studiu despre cei mai cunoscu]i antreprenori români, care ne-a demonstrat cåt de pu]in [tim, de fapt, despre oamenii pe umerii c`rora se sprijin` economia ]`rii. Am analizat [i domeniul bancar, din perspectiva b`ncilor care sunt atractive pentru români, am c`utat strategiile de management [i leadership performante \n 2013 [i am analizat care sunt cei mai renumi]i români de peste hotare, de la marii arhitec]i la inventatori, sportivi sau muzicieni. Mai mult, am realizat al`turi de DDB România campania "Sus]inem inova]ia!" despre inovatorii români, pornind de la Mircea Tudor [i echipa sa, care au cucerit de dou` ori Marele Premiu la Salonul de Inven]ii de la Geneva.

A[a cum v-am obi[nuit, nu ne oprim aici! Vom fi pe pozi]ii [i \n anul care vine cu toate aceste proiecte, dar mai ales cu idei noi. Cu aceea[i pasiune [i \nc`p`]ânare pentru a descoperi oameni noi [i proiecte frumoase [i pentru a promova performan]a [i inova]ia.

ISSN 1454-8380

Tipografie: prin reprezentantul pentru România

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

www.4colours.ro

Biz

1

sumar Biz www.revistabiz.ro

MANAGEMENT Gamification.

Joaca de-a corpora]ia

ONLINE Nr. 258 • 15 decembrie 2013 – 20 ianuarie 2014 • 7,5 lei

Istoria rela]iei dintre bloguri [i branduri

FOCUS

SOCIAL MEDIA LA |N~L}IME LEC}IILE CELEI MAI CONECTATE TABERE

CU MA{INA PRIN HIPERMARKET

Shopping \n vitez`

ANALIZE TENDIN}E

Top 20 companii din IT pentru care s` lucrezi ZI DE ZI CU SIEMENS

Energie pentru proiecte inovatoare

POZI}IA

OSCARULUI Nr. 258

4 6 8 10 12 14 24 2

Biz

Regizorul C`lin Peter Netzer trece oceanul cu “Pozi]ia copilului”, câ[tig`torul Ursului de Aur de la Berlin. Cursa pentru Oscar e mult mai grea, dar propunerea României pentru 2014 pleac` la drum cu [anse foarte mari.

Bani de cheltuit Cea mai roz vinere neagr` Inova]ie pentru educa]ie Graba eficientizeaz` treaba Afacere cu atrac]ie magnetic` Felii de via]` Viitorul din spatele ecranelor

FOTO COPERT~: VALI MIREA

Viitorul din spatele ecranelor

28 43 50 58 61 62 64

Top 20companii din IT pentru care merit` s` lucrezi Siemens, energie pentru proiecte inovatoare 10 ani de blogging Puterea numelui Succesul la feminin Arta discursului elegant Grani]ele noului teritoriu 360º

66 68 71 72 73 74 76 78

Dublu impact pentru efect integrat Joaca de-a corpora]ia Companiile \ndr`gostite de Masai Ce aduce Mo[ Cr`ciun pentru [ef?

Design gândit la rece Fra]ii Coen dau lovitura. Din nou!

Viitorul automobilului, aripa electric` Tab`ra de social media

agend` Bani de cheltuit Ar putea fi [ansa noastr` s` absorbim cåt mai mul]i bani, care se pot \ntoarce cu efecte pozitive asupra economiei romåne[ti. Sunt bani care pot genera, direct [i indirect, cre[tere economic`, avånd \n vedere c` prin folosirea fondurilor europene se pot crea locuri de munc`, se cre[te productivitatea [i implicit va cre[te [iPIB. Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la sfår[itul lunii noiembrie, bugetul pentru exerci]iul financiar 2014-2020, \n valoare de 960 de miliarde de euro. Anterior, bugetul multianual fusese aprobat de c`tre Parlamentul European, la 19 noiembrie. “Decizia de ast`zi marcheaz` sfâr[itul a doi ani [i jum`tate de negocieri [i permite unei noi genera]ii de programe de cheltuieli s` fie implementate \ncepând cu 1 ianuarie 2014”, precizeaz` Consiliul.

Bugetul este \n valoare de 960 de miliarde de euro \n angajamente [i de 908 miliarde de euro \n pl`]i, cu 3,5% [i, respectiv, 3,7% mai pu]in decât \n perioada 2007-2013. Alocarea UE pentru România \n perioada 2014-2020 este de aproximativ 39 de miliarde de euro.

Consiliul a mai aprobat dou` acorduri care vor permite continuarea negocierilor cu Parlamentul European \n ceea ce prive[te cele 70 de programe de cheltuieli. Consiliul [i PE sper` s` \ncheie aceste negocieri pân` la sfâr[itul anului 2013, pentru ca acestea s` fie implementate de la 1 ianuarie 2014. Totodat`, cele dou` institu]ii trebuie s` ajung` la un acord privind resursele proprii ale Uniunii.

Potrivit procedurii, Consiliul adopt` \n unanimitate valoarea resurselor proprii dup` ce a primit observa]iile Parlamentului. Ulterior, statele membre trebuie s` fie de acord cu decizia (\n cele mai multe cazuri, documentul este ratificat de parlamentele na]ionale). Ca urmare a 4

Biz

Foto: © Lightkeeper-Dreamstime.com

39 de miliarde de euro – atåt are la dispozi]ie Romånia, \ncepånd de la 1 ianuarie 2014, din bugetul Uniunii Europene pentru investi]ii. |ntrebarea este, \ns`, cât din aceast` sum` vom reu[i s` folosim. DE ALEXANDRU ARDELEAN

AGEND~

{TIRI

procesului \ndelungat, cel mai probabil actul legislativ privind resursele proprii va fi aplicat retroactiv, a[a cum s-a \ntâmplat [i \n cazul precedentelor bugete multianuale.

Rata de absorb]ie a fondurilor structurale [i de coeziune de c`tre Romånia a ajuns la 25,96%, la sfâr[itul lunii noiembrie, \n cre[tere cu 1,4% fa]` de octombrie, potrivit datelor publicate de Ministerul Fondurilor Europene.

România a atras 4,98 miliarde de euro pân` la sfâr[itul lui noiembrie, ceea ce reprezint` 25,96% din fondurile structurale [i de coeziune alocate \n perioada 2007-2013.

Cea mai mare rat` de absorb]ie se \nregistreaz` pe Programul Opera]ional Regional – 44,19% (1,64 miliarde de euro), unde cre[terea a fost de 1,8%.

Programul Opera]ional Sectorial Cre[terea Competitivit`]ii Economice (POS CCE) a avut cea mai mare cre[tere \n procente \n noiembrie – 3,05%, de la 14,45% (369 milioane de euro) la 17,50% (447 milioane de euro). Trei programe – POS Transport, POS Mediu [i Programul Opera]ional Asisten]` Tehnic` – au avut cre[teri de sub un procent. Biz

Goool, brazuca!

Un milion de fani din Brazilia au votat ca “Brazuca” s` fie numele noii mingi lansate de Adidas pentru Cupa Mondial` FIFA Brazilia 2014. Culorile [i designul sunt inspirate din tradi]ionalele br`]`ri cu dorin]e pe care le poart` brazilienii [i scot \n eviden]` energia [i veselia asociate fotbalului brazilian. Procesul de testare a acestei mingi a durat doi ani [i jum`tate. Peste 600 dintre cei mai buni juc`tori de fotbal din lume [i 30 de echipe din 10 ]`ri au \ncercat noua minge, pentru a se asigura c` se potrive[te tuturor standardelor. Tehnologia \ncorporat` \n camera balonului [i \n structura exterioar` mingii Adidas Brazuca este aceea[i folosit` la Tango 12 (Campionatul European 2012), Cafusa (Cupa Confedera]iilor 2013) [i la populara minge pentru Liga Campionilor. Lansarea Adidas Brazuca marcheaz` noua etap` a campaniei de comunicare “All In or Nothing” pentru Cupa Mondial`, dup` lansarea echipamentelor celor [apte echipe calificate la turneul final care colaboreaz` cu Adidas [i a colec]iei de ghete Samba.

Cupa Mondial` este cel mai mare eveniment din lumea fotbalului [i cea mai important` platform` prin care Adidas \[i prezint` inova]iile \n materie de echipamente de fotbal. |ncepând din 1970, Adidas a creat toate mingile pentru Cupele Mondiale [i a extins recent contractul cu FIFA pân` \n 2030, incluzând [i furnizarea de mingi oficiale pentru competi]ii. (L.S.)

Foto: © Alain Lacroix-Dreamstime.com

Cea mai roz vinere neagr`

Fenomenul Black Friday a prins mai bine anul acesta printre amatorii de reduceri, \ns` \n continuare românii se declar` nemul]umi]i de valoarea reducerilor. Dac` \n 2012 doar 31% dintre români au cump`rat cu ocazia Black Friday, anul acesta procentul a dep`[it 50%, potrivit unui studiu realizat de agen]ia full-service Exact Cercetare [i Consultan]`. |n 2013 magazinele au ales s` aplice reducerile cu ocazia Black Friday \n zile diferite. Astfel se constat` o orientare a cump`r`torilor pentru data de 22 noiembrie – 48,5%.

Pentru ziua de 29 noiembrie au optat doar 20% dintre românii dornici de achizi]ii la 6

Biz

pre] redus. Din totalul celor care au f`cut cump`r`turi cu ocazia Black Friday, 65% au optat pentru cump`r`turi online, \n timp ce 35% au cump`rat direct din magazin. 50% dintre responden]i au declarat c` au a[teptat special perioada reducerilor pentru a face achizi]iile dorite.

Cele mai cump`rate produse au fost electrocasnicele (24%), calculatoarele [i accesoriile PC (18%), respectiv electronicele (13%). Pentru eMag au optat 38% dintre cei care au f`cut cump`r`turi cu ocazia Black Friday, locurile 2 [i 3 fiind ocupate de Altex [i Flanco, \ns` la mare distan]` de primul clasat, cu 12% [i, respectiv, 11%. Num`rul mediu de produse cump`rate cu ocazia Black Friday a fost de 2,3, aproape la fel ca [i \n anul anterior (2,4), \ns` suma medie cheltuit` \n acest an a fost de 935 lei, \n cre[tere evident` comparativ cu 2012, când aceasta se situa la un nivel de 690 lei. |n ceea ce prive[te procentul de reducere practicat

de Black Friday, 74% dintre cump`r`tori s-au declarat nemul]umi]i. Peste 27% dintre cei care au f`cut cump`r`turi cu aceast` ocazie consider` c` au beneficiat de o reducere cuprins` \ntre 10% [i 20%, iar 25% de un discount de 5% - 10%. 40% se a[teptau ca reducerile aplicate s` fie mai mari, de circa 40% - 50%. Din categoria produselor dorite \ns` neachizi]ionate de Black Friday fac parte telefoanele mobile [i accesoriile (39%) [i computerele – laptopuri, tablete, sisteme PC (36%). Dintre românii care au f`cut cump`r`turi de Black Friday, o treime consider` c` reducerile au fost cele mai mari din an, \n timp ce 58% sunt de p`rere c` acest fenomen reprezint` doar o promovare agresiv` \n vederea cre[terii vânz`rilor. 42% sunt de p`rere c` reducerile au fost mici, nesemnificative, iar 51% c` reducerile au fost aplicate la produsele care nu se vând pe parcursul anului. (L.S.)

AGEND~

{TIRI

Inova]ie pentru educa]ie Samsung Romånia a reu[it s` \[i p`streze apetitul pentru inova]ie [i s` o promoveze \n råndul tinerilor prin proiecte specifice de CSR. Detalii despre acestea ne-a oferit Marketing Manager-ul Samsung Romånia, Mihaela St`noiu. DE ALEXANDRU ARDELEAN Care au fost proiectele de CSR ale Samsung Romånia \n acest an?

La nivel global, Samsung sus]ine dezvoltarea personal` [i profesional` a tinerilor [i copiilor, oferindu-le acestora oportunit`]i de dezvoltare pentru ziua de azi, dar mai ales pentru cea de mâine.

Local, Samsung a ini]iat \n 2011 campania educa]ional` Samsung Trends of Tomorrow, care are drept scop orientarea [i dezvoltarea profesional` a tinerilor din clasele terminale de liceu.

Am pornit caravana educa]ional` la nivel na]ional \n 2011, vizitând licee din cinci ora[e din ]ar` [i aducând \n fa]a tinerilor speciali[ti de succes care au \mp`rt`[it din experien]a [i valorile lor, atât la catedr` cât [i \n companii, unde tinerii au avut [ansa de a participa la intership-uri.

Anul 2012 a marcat un pas \n plus \n dialogul cu tinerii. I-am provocat pe ace[tia s`-[i schi]eze un plan de educa]ie [i dezvoltare profesional`, iar la sfår[itul anului am premiat cele mai inspirate proiecte [i idei. Anul acesta am pus [i mai mult accent pe dezvoltarea aptitudinilor digitale, pentru c` digitalizarea a p`truns \n toate domeniile de activitate. Astfel, \n parteneriat cu un specialist din domeniul recrut`rii, i-am ghidat pe tineri cum s`-[i contacteze [i s` se prezinte \n fa]a viitorilor angajatori echipa]i cu aptitudini digitale. Pentru tinerii de ast`zi tehnologia face parte din via]a de zi cu zi, astfel c` am adus acestui program o nou` component` – Smart Classroom. Prin intermediul clasei digitale, ei vor avea ocazia s` studieze pe device-urile preferate, precum [i oportunitatea de a-[i 8

Biz

consolida aptitudinile digitale. |n parteneriat cu Ministerul Educa]iei Na]ionale am inaugurat prima clasa digital` \n septembrie, \n cadrul {colii Comerciale Superioare “Nicolae Kretzulescu”, iar la \nceputul anului viitor vom lansa alte dou` clase \n Timi[oara [i Ia[i, selectate \n urma unor competi]ii locale.

Un alt proiect pe care l-am dezvoltat \n acest an este Innovation Lab, prin care studen]ii de la masterat studiaz` cursul op]ional “Programarea device-urilor mobile [i tehnologia Samsung” \ntr-un laborator perfect adaptat cerin]elor lor. Ace[tia vor avea ocazia s` efectueze ore de practic` \n cadrul service-ului Samsung, iar trei dintre ei vor fi selecta]i pentru internship.

Cum a]i integrat \n programele de CSR inova]ia?

Pentru un lider \n tehnologie, inova]ia face parte din fiecare proiect al nostru.

De exemplu, prin Smart Classroom am oferit o solu]ie digital` de \nv`]are complet`, care include atât suport hardware [i software, cât [i con]inut digital adaptat curriculumului recomandat elevilor de liceu. Clasa digital` faciliteaz` comunicarea \n timp real dintre profesori [i elevi [i \ncurajeaz`

[i schimbul de experien]` cu alte licee printr-o platform` cloud. Ora Smart din caravana Samsung Trends of Tomorrow este un concept prin care, al`turi de un specialist \n resurse umane, am oferit elevilor sfaturi utile pentru cariera lor, de la necesitatea aptitudinilor digitale pân` la completarea corect` a unui CV european sau la cursuri ECDL.

Care au fost rezultatele programelor de CSR dezvoltate de Samsung România?

Caravana Samsung Trends of Tomorrow s-a dezvoltat din ce \n ce mai mult \n ultima perioad`. Am reu[it s` ajungem la 6.300 de elevi din principalele ora[e din ]ar`. |n prima etap`, am pornit la drum \n ora[ele din vecin`tatea capitalei, iar \n a doua etap` am ajuns \n ora[e cum ar fi Timi[oara sau Alba Iulia. Studiul din prima caravan` Samsung Trends of Tomorrow arat` c` 1 din 2 tineri \[i doresc o carier` \n IT, iar prin studiul realizat \n toamn` am aflat c` peste 90% din tineri vor s`-[i \mbun`t`]easc` abilit`]ile digitale. De asemenea, 47% din elevii chestiona]i \[i doresc ca dezvoltarea de aplica]ii s` fac` parte din programa [colar`. Biz

AGEND~

{TIRI

Graba eficientizeaz` treaba Cora România a lansat la \nceputul lunii decembrie serviciul coradrive.ro, primul hipermarket online din ]ar` cu livrare de tip drive. Serviciul, prin care v` face]i cump`r`turile \n numai cinci minute, este disponibil momentan la Cora Lujerului, dar va fi extins [i la alte magazine din ]ar` ale companiei. DE OVIDIU NEAGOE Cr`ciunul [i trecerea \n noul an bat la u[`.

Dar, de cele mai multe ori, organizarea petrecerilor ne poate da mari b`t`i de cap. De la liste uria[e la cozi interminabile ori la \nghesuiala din magazine, toate aceste activit`]i sunt cronofage, iar timpul alocat lor poate fi direc]ionat c`tre alte activit`]i, mai pl`cute. Cora România sare \n ajutorul celor care nu \[i doresc s` colinde printre rafturile magazinelor [i a lansat, la \nceputul acestei luni, serviciul coradrive.ro, primul hipermarket online din ]ar` cu livrare de tip drive. Cum func]ioneaz`? Nimic mai simplu. Tot ce trebuie s` face]i este s` accesa]i pagina web a hipermarketului, s` v` face]i un cont, apoi pute]i alege produsele dorite dintr-o ofert` bogat` – de peste 10.000 de produse –, alege]i data [i ora la care dori]i s` le ridica]i din parcarea magazinului [i pl`ti]i online. Beneficiile sunt evidente, mai ales c` \n cinci minute de la intrarea \n parcare portbagajul ma[inii va con]ine toate produsele comandate.

Serviciul este disponibil \n prim` faz` pentru magazinul Cora Lujerului din Bucure[ti, dar urmeaz` s` fie implementat [i \n alte magazine din ]ar`. Site-ul, u[or de utilizat, este structurat \n opt “raioane”: Produse proaspete, B`c`nie, B`uturi, Frumuse]e [i \ngrijire, Pentru cas`, Bebe, Petshop, Tabac, c`rora li se adaug` HiperOfertele Cora. “Comer]ul electronic cre[te de la an la an, iar românii s-au obi[nuit deja s` fac` pl`]i online, s` cumpere diverse produse [i servicii”, spune Claudia Miric`, director al Cora Lujerului Bucure[ti. “Deschiderea hipermarketurilor online este, a[adar, un pas firesc. Coradrive este un sistem foarte bine pus la punct, pre]urile sunt acelea[i ca \n magazin, comanda [i 10

Biz

livrarea se fac foarte simplu [i sper`m ca \n acest fel s` venim \n sprijinul clien]ilor care sunt foarte ocupa]i [i nu au timp de cump`r`turi. |n prelansare, feedbackurile au fost foarte bune, iar dup` Coradrive Lujerului, Cora România preg`te[te drive-uri [i pentru alte magazine”, adaug` Claudia Miric`.

Ve[tile au fost primite bine [i de clien]i. O arat` un sondaj intern realizat de Cora România printre 2.000 de cump`r`tori. Astfel, 40% dintre participan]ii la studiu g`sesc drive-ul util, \n timp ce 35% consider` serviciul inovator. Mai mult, 45% dintre responden]ii la sondaj \[i doresc un serviciu ultrarapid, \n timp ce 55 de procente dintre ace[tia vor ca serviciul s` fie centrat pe calitatea produselor.

Compania a anun]at c`, prin folosirea noului serviciu, clien]ii vor primi \ntotdeauna produsele proaspete cu cel mai bun termen de valabilitate. Biz

Reciclare pentru succes

Performan]a este ceea ce conduce o companie spre excelen]`. Fiecare \ncearc` s` ajung` la performan]` prin strategii menite s` le asigure succesul. Este cazul Eco-Rom Ambalaje, care a reu[it s` dezvolte un sistem performant de colectare separat` [i reciclare a de[eurilor de ambalaje. Organiza]ia contribuie la realizarea a 78% din obliga]iile de reciclare ale Romåniei asumate fa]` de Uniunea European`. Despre aceast` strategie ne-a vorbit Sorin Cristian Popescu, Directorul General al Eco-Rom Ambalaje.

Privind în urm`, nu putem decåt s` fim bucuro[i [i måndri c` am reu[it, al`turi de partenerii no[tri care au în]eles importan]a gestiunii de[eurilor [i a unui management performant – produc`tori, autorit`]i [i companii de management al de[eurilor – s` construim de la zero un sistem de succes. De[i mai exist` percep]ia c` în Romånia nu se colecteaz` separat de[eurile, noi care suntem pionierii sistemului avem viziunea de ansamblu [i remarc`m o evolu]ie semnificativ`.

Dac` în anul 2004, prin contribu]ia noastr`, ajungeau la reciclare 17.113 de tone de de[euri de ambalaje, la finalul anului 2012 acestea au ajuns la 398.463 de tone. În acela[i timp, serviciul de colectare separat` pentru popula]ie s-a extins continuu. În 2005-2006 am început primele proiecte-pilot prin care 150.000 de locuitori din 14 localit`]i aveau acces la sistemul de colectare separat`, prin intermediul a cåte 10 puncte de colectare în fiecare ora[.

Acum, dup` prima jum`tate a anului 2013, aproximativ 45% din popula]ia Romåniei - circa 9 milioane de cet`]eni din peste 450 de localit`]i – au acces la sistem, prin cele aproximativ 21.000 de containere colorate puse la dispozi]ie de Eco-Rom Ambalaje.

Toate aceste evolu]ii au fost posibile exclusiv prin aportul sus]inut al produc`torilor [i importatorilor de bunuri ambalate. În cei [apte ani de la amplasarea primului container de colectare separat` [i pån` în prezent, investi]iile cumulate în infrastructura serviciilor locale de colectare separat` pentru popula]ie au fost de peste cinci milioane euro. Al`turi de campaniile de educare [i con[tientizare, acest segment reprezint` 25% din aportul produc`torilor care au aderat la sistemul Eco-Rom Ambalaje. Cea mai mare parte a cheltuielilor, respectiv 65%, o constituie contribu]ia la serviciile de colectare, sortare [i transport al de[eurilor c`tre reciclatori realizate de colectori [i operatori.

SORIN CRISTIAN POPESCU, Director General, Eco-Rom Ambalaje

Ce campanii [i proiecte a realizat organiza]ia în ultimul an?

La începutul anului am desf`[urat prima edi]ie a proiectului “Ora[ul Recicl`rii” – o competi]ie realizat` cu scopul de a implica [i mobiliza prim`riile pentru ca serviciile de colectare separat` a de[eurilor de ambalaje s` se desf`[oare în cele mai bune condi]ii [i cantit`]ile colectate s` înceap` s` creasc`. În “b`t`lia” pentru titlul de “Ora[ul Recicl`rii” s-au înscris 20 de municipii, iar la finalul celor [ase luni, Tulcea a fost ora[ul desemnat cå[tig`tor, ob]inånd o zon` de picnic complet amenajat`, conform Legii Picnicului. În prezent, preg`tim o nou` edi]ie a acestui proiect la care sper`m s` se înscrie [i mai multe prim`rii. Premiul este amenajarea unei zone eco wi-fi, un spa]iu de relaxare [i acces gratuit la internet. Designul acestuia constituie subiectul unui concurs, de aceast` dat` pentru tinerii arhitec]i.

Am continuat ini]iativele de informare [i responsabilizare cu privire la colectarea separat` a de[eurilor de ambalaje printr-o campanie inedit` “Reciclare pentru destresare!”, care a atras aten]ia [i a fost foarte bine primit`. De data aceasta ne-am propus s` ne orient`m c`tre cei care [tiu teoretic totul despre colectarea separat`, reciclare, inclusiv faptul c` este un lucru

folositor, dar care sunt mult prea ocupa]i s` o pun` în practic` sau s` îi fac` loc în via]a lor cotidian` [i chiar [i în cas`. De aceea mesajul campaniei propune o metod` inedit` de reducere a volumului ambalajelor în momentul separ`rii de restul de[eurilor, care poate avea un beneficiu direct asupra lor [i asupra mediului.

De asemenea, Laboratorul Verde al Recicl`rii, un proiect premiat la competi]ii de prestigiu na]ionale [i interna]ionale, a pornit cu pa[i ambi]io[i spre al doilea an de implementare în [colile din Romånia.

Pån` în prezent, copiii din 36 de localit`]i s-au bucurat de o experien]` multimedia complet`. Totodat`, am lansat [i cea de-a doua edi]ie a concursului [colar ECOlimpiada elevilor, care a cuprins în “febra” competi]iei circa 18.000 de elevi.

Informa]ii despre toate acestea [i multe alte proiecte pe care le desf`[ur`m pentru informarea [i educarea popula]iei privind colectarea separat` a de[eurilor de ambalaje pot fi g`site pe site-urile www.colecteazaselectiv.ro si www.ecoromambalaje.ro.

Ce planuri de viitor ave]i?

Anul 2014 este dedicat optimiz`rii [i inova]iei. Întreaga activitate pe care o desf`[ur`m în parteneriat cu companiile de gestiune a de[eurilor de ambalaje, fie c` acestea provin din fluxul comercial sau din cel al gospod`riilor, va fi eficientizat` din faza de contractare [i pån` la activitatea opera]ional` de pe teren.

Pentru produc`torii care ader` la sistemul nostru lans`m cåteva servicii noi: Ecollect, serviciul complet de colectare separat` a de[eurilor de ambalaje generate la birou, Pia]a Recicl`rii – o platform` electronic` prin care se pot accesa rapid servicii [i produse specifice managementului de[eurilor [i calculul emisiilor de CO2, un serviciu în premier` în Romånia care va oferi informa]ii despre reducerea amprentei de CO2 ob]inut` prin reciclarea de[eurilor de ambalaje dup` o metodologie interna]ional`, unitar`, [i care sper`m c` va constitui o valoare ad`ugat` în pozi]ionarea afacerii produc`torilor [i importatorilor de bunuri ambalate.

ADVERTORIAL

Care sunt rezultatele organiza]iei de la înfiin]are [i pån` în prezent?

AGEND~

{TIRI

Afacere cu atrac]ie magnetic` La numai doi ani de la lansare, compania Momentos, care produce pe loc fotografii pe suport magnetic, a reu[it s` ating` o cifr` de afaceri cumulat` de 260.000 de euro. Pe viitor, fondatorul Cristian Br\nz` mizeaz` pe o expansiune atât pe plan local, cât [i pe pie]e din Spania [i Austria.

Se spune c` ideile str`lucite vin când te a[tep]i mai pu]in. Aceasta este [i povestea companiei Momentos. “Ideea Momentos a ap`rut din \ntâmplare”, spune pentru Biz Cristian Br\nz`. “|n 2012, sora mea avea nunt` [i c`uta ceva mai special ca m`rturii pentru invita]i. Atunci când am \nceput s` m` interesez, am descoperit \n SUA pozele f`cute pe magnet, realizate pe loc, la eveniment. Eu unul nu mai auzisem pân` la momentul respectiv de un astfel de serviciu, dar mi se p`rea o idee foarte tare! A[a c` am v`zut poten]ialul, am cercetat [i mi-am dat seama c` nu exist` nicio firm` \n domeniu \n România”, continu` antreprenorul. Astfel, tân`rul a pornit al`turi de al]i doi coechipieri \nc` o dat` pe drumul antreprenoriatului (mai fondase \n 2010 firma Nyx Cross).

La numai un an de la deschiderea companiei, cei trei au reu[it s` demonstreze eficien]a muncii \n echip`, reu[ind s` ating` o cifr` de afaceri de 50.000 de euro, serviciile Momentos fiind solicitate chiar [i de câte 20 de ori pe sear` la diverse evenimente.

12

Biz

Actualmente, micu]a echip` ini]ial` a crescut exponen]ial, produc`torul de fotografii pe suport magnetic reu[ind s` se extind` [i \n Cluj-Napoca [i Constan]a, \n paralel cu investi]ii \n marketing, iar anul \n curs Cristian Br\nz` estimeaz` c` Momentos \l va \nchide cu o cifr` de afaceri de 210.000 de euro. Strategia companiei vizeaz` concentrarea pe evenimentele de tip corporate, dar [i pe nun]i. Chiar dac` cele dou` la prima vedere nu par tocmai s` aib` prea multe \n comun, ele se \mbin` armonios.

Nun]ile asigur` echilibrul firmei, fiind organizate din prim`var` [i pân` toamna, iar evenimentele companiilor, care aduc profitul, au loc preponderent toamna [i iarna.

Un alt as din mâneca organiza]iei a constat \n implementarea unor idei inovatoare \n cadrul unor evenimente destinate companiilor, printre care Lafarge, City Point, Cosmote, Dior, Mercedes-Benz, Scania, Caterpillar, OMV Petrom, Finlandia sau Kanal D. Pe partea de nun]i, antreprenorul s-a bucurat de sprijinul companiei Bon

Mariage, “ambasador” fiind chiar Alin Caraman, director general al companiei organizatoare de nun]i, care a recomandat serviciile Momentos clien]ilor agen]iei [i a \ncurajat proiectul \n cadrul Mariage Fest. {i planurile Momentos nu se opresc aici. Pentru anul 2014, antreprenorul vizeaz` o extindere \n Ia[i, Timi[oara, Arad [i Bra[ov, precum [i p`trunderea pe pie]ele occidentale din Spania [i Austria.

“Avem o strategie de marketing destul de bun` [i vom participa la toate evenimentele dedicate nun]ilor sau domeniilor de evenimente corporate din aceste ora[e”, mai poveste[te Cristian Br\nz`. “Totodat` suntem \n discu]ii avansate cu patru loca]ii de interes turistic din Spania, mai exact \n Madrid, cât [i din Austria”, men]ioneaz` fondatorul Momentos, care mai adaug` c`, pentru moment, se concentreaz` pe conturarea unei echipe capabile [i, de asemenea, de anul viitor va introduce \nc` un produs care va avea un impact chiar mai mare decât cel al magne]ilor.

(Ovidiu Neagoe)

Felii

de via]` C`lin Netzer, regizorul filmului “Pozi]ia copilului”, premiat la Berlinala de anul acesta cu Ursul de Aur, vorbe[te foarte cinstit despre mon[trii artistului, cinema, actori sau dificultatea de a face rost de bani pentru a finan]a un film. {tie s` te introduc` \n lumea complex` a artei cinematografice [i s` te pun` fa]` \n fa]` cu o oglind`, \n care te reflec]i. A[a a f`cut [i cu filmul s`u, al c`rui subiect, unul universal, dar autentic [i real, a reu[it s` cå[tige o audien]` impresionant`, de-a lungul [i de-a latului globului.

DE ALEXANDRU ARDELEAN

FOTO: VALI MIREA

COVER STORY n acest moment, “Pozi]ia copilului” este propunerea Romåniei pentru Oscarurile din februarie 2014. L-am \ntålnit pe C`lin \ntr-o dup`-amiaz` de noiembrie [i am stat de vorb` despre ce \nseamn` selec]ia la cele mai importante premii cinematografice americane, dar [i despre cinemaul romånesc, bani, film [i lucrul cu actorii.

|

Sunte]i \n acest moment \n preg`tiri pentru campania filmului peste ocean, avånd \n vedere cursa pentru Oscar. Ce presupune munca din spatele unui film str`in pe lista filmelor nominalizate la premiile Academiei de Film Americane?

Din cåte mi-am dat eu seama, este destul de dificil, e un parcurs destul de lung, pentru c` exist` mai multe faze preliminarii. Mai \ntåi este lista lung`, pe care sunt prezente toate filmele nominalizate din toate ]`rile. Apoi ele trebuie s` se califice, trec de prima comisie, apoi \ncep, de fapt, campania adev`rat` [i vizion`rile pe care le aranjeaz` PR-ul din America [i distribuitorul. Acest lucru \nseamn` \nchirieri de s`li, trebuie chema]i membrii Academiei, care s` \]i vad` filmul. Asta \nseamn` [i publicitate \n revistele de specialitate, care cost` foarte mult. Noi am mai avut o finan]are de la UCIN (Uniunea Cinea[tilor din Romånia), de la Centrul Na]ional al Cinemtografiei (CNC) [i sper s` mai primim ceva de la guvern, s` se strång` banii cu care s` putem promova filmul pe pia]a american`. Deocamdat`, investim [i bani din buzunarul nostru.

Vizion`rile sunt \n curs, am fost la mijlocul lunii noiembrie la Los Angeles, unde am participat la proiec]ia oficial`.

Au ap`rut materiale despre film \n ni[te publica]ii de prestigiu din America, iar criticile sunt foarte bune. Pe de alt` parte, contracandida]ii serio[i, adic` 10-15 filme, din ]`ri precum Belgia, Australia, Canada, Olanda, Iran (filmul lui Farhadi – “The Past”), au un buget vizibil mai mare [i o campanie mai agresiv`.

16

Biz

Este un film multipremiat, cu particip`ri la nenum`rate festivaluri de renume din lume, cu critici elogioase peste tot.

Privi]i-l, v` rog, din exterior, ca [i cum nu a]i fi regizorul lui. Ce crede]i c` \l face special?

“Pozi]ia copilului” r`måne unul dintre filmele care a adus cei mai mul]i spectatori romåni \n sal`, peste 120.000 de bilete. {i cu toate acestea a avut un buget de 800.000 de euro. E pu]in pentru un film de calitate.

Subiectul, pentru c` este unul universal valabil [i \l scoate pu]in din tipar. Cåt m-am plimbat cu el prin Europa [i prin lume, reac]iile au fost unanim pozitive.

Din America Latin` pån` \n ]`rile nordice veneau oameni la mine, mame de b`ie]i sau b`ie]i care \mi spuneau c` se reg`sesc undeva \n personaje. Asta cred c` face povestea universal`, povestea se putea \ntåmpla oriunde.

Evident c` are un specific romånesc, dar filmul se putea adapta oriunde.

Asta a prins. {i, pe lång` subiect, presta]ia actorilor, apoi un scenariu foarte bun [i nu trebuie s` uit`m de performan]a Lumini]ei Gheorghiu.

Bun, aceast` sum` este cam media unui film romånesc [i e pu]in pentru c` suntem obi[nui]i s` lucr`m cu bani pu]ini. Cånd am \nceput eu s` fac filme, acum 10 ani, eram obi[nui]i s` film`m \n medie [apte s`pt`måni, ceea ce \nseamn` 42 de zile de filmare pentru un film care are \n medie 100 de minute. Cu anii am tot sc`zut zilele de filmare, am ajuns la [ase s`pt`måni, iar acum am ajuns la cinci s`pt`måni, ceea ce este extrem de dificil pentru actori [i pentru \ntreaga echip`. Pentru acest film, cele 30 de zile de filmare au \nsemnat de fapt zile \n care s-a muncit \ntre 12 [i 15 ore pe zi, pentru cele cinci minute utile de film, ceea ce e undeva la limita suportabilului. |n aceste cond]ii, trebuie s` te preg`te[ti foarte bine ca s` reu[e[ti. }in minte c`, pentru “Pozi]ia copilului”, am \nceput castingul undeva \n vara anului 2011 [i film`rile au \nceput \n februarie 2012. |n tot acest timp am fost \n casting, \n repeti]ii, \n preg`tirea produc]iei, ceea ce e foarte mult. |n mod normal, acest proces ar trebui s` dureze cam trei luni [i \n acest caz a dep`[it jum`tate de an.

Trebuie s` te preg`te[ti foarte bine ca s` fii apt s` filmezi \n acele 30 de zile, din toate punctele de vedere. Nu ai timp s` \]i vin` idei noi sau s` improvizezi la fa]a locului, ca s` po]i s` \]i termini ziua de filmare. Dac` dep`[e[ti o zi de filmare sau dou`, e deja o catastrof` din punct de vedere financiar.

A]i fost, al`turi de Ada Solomon, [i produc`tor al filmului. Cum a fost s` v` implica]i nu numai ca regizor?

A fost un parcurs destul de dificil, pentru c` a durat destul de mult cu finan]area filmului. Scenariul l-am terminat \n 2010. |n vara lui 2010 a picat la concursul CNC, pe urm` am cå[tigat \n iarn`, cånd a mai existat o rund` de finan]are. Cu restul banilor a p`rut c` st`m destul de bine, cu ce aveam [i de la agen]iile de publicitate.

Nu am f`cut o coproduc]ie, pentru c` pe hårtie p`rea c` avem destui bani aici.

Apoi a \nceput recesiunea [i anumite firme cu care am semnat au dat faliment sau nu au pl`tit. Am fost for]at astfel s` fac filmul cu jum`tate din bugetul ini]ial, dar a fost destul de dificil, pentru c` a trebuit s` restrång zilele de filmare. {i am ajuns s` \l filmez \n 30 de zile, ceea ce \nseamn`, la un scenariu de 130 de pagini, aproape cinci minute utile pe zi, ceea ce este foarte greu.

Dar a]i beneficiat [i de sprijinul actorilor.

Da, evident, a fost un noroc pentru c` actorilor le-a pl`cut mult scenariul, personajele [i atunci s-au angajat foarte mult pentru acest film.

O INDUSTRIE |N DERIV~ Cinematografia romåneasc` reu[e[te s` pun` ]ara noastr` pe harta celor mai importante festivaluri de renume din toat` lumea. Din p`cate, efortul pe care regizorii trebuie s` \l fac` este substan]ial, avånd \n vedere c` industria autohton` de film este subfinan]at`.

De ce crede]i c` avem atåt de pu]in` finan]are?

Pentru c` aproape toate filmele trebuie mai \ntåi s` treac` pe la CNC [i s` ia bani

Fotografii: Richard Hübner

FILM

de acolo, iar bugetul Centrului scade de la un an la altul. Acum suntem la jum`tate fa]` de cåt eram acum trei ani.

Cred c` problema este de la fondul na]ional cinematografic, unde banii colecta]i \n acest fond sunt din ce \n ce mai pu]ini. Bine, cred c` e vorba [i de economie, agen]iile au din ce \n ce mai pu]in clien]i [i a[a mai departe. {i totul merge \n jos. Acum trei-patru ani era mult mai bine, aveai o finan]are de la Centrul Na]ional al Cinematografiei, una de la TVR, se mai adunau bani [i de la agen]iile de publicitate. |n cazul agen]iilor de publicitate este dificil, pentru c` sunt ni[te g`[ti deja sudate [i formate, [i greu intri \n cercul lor. {i atunci \ncerci s` g`se[ti agen]ii mai mici sau oameni pe care \i [tii [i care te ajut` cåt de cåt [i strångi ni[te bani. A[a stau lucrurile \n cazul unui film finan]at integral aici. “Pozi]ia copilului” a fost finan]at integral \n Romånia. Dar se putea face [i o coproduc]ie, primele dou` filme ale mele au fost coproduc]ii, cu Germania [i cu Fran]a [i cu fonduri de la Eurimages. Eu am insistat ca acest film s` fie f`cut integral aici, ca s` pot demara

mai repede proiectul, pentru c` altfel mai a[teptam un an. Pentru c` [i dac` te duci s` iei bani din str`in`tate, e foarte complicat - te duci la CNC-ul din Fran]a sau la cel din Germania [i acolo sunt alte deadline-uri, depinde dac` \]i accept` proiectul sau nu. Dup` ce strångi acei bani, aplici la Eurimages, care are alte deadline-uri. Procesul dureaz` destul de mult [i e dificil.

{i cu toate acestea cinematografia este cel mai bun ambasador \n ultimii ani.

Este [i de aceea ar trebui s` se implice guvernul. Adic` fondul CNC ar trebui m`rit substan]ial pentru a sus]ine cinematografia. Noi vorbim de un buget al Centrului de aproximativ 6-7 milioane de euro anul acesta. Acum trei ani a fost undeva pe la 10-12 milioane, dar este o sum` infim`, ridicol de mic` pentru a face filme de calitate. Noi am avut anumite discu]ii cu guvernul [i ni s-au promis ni[te lucruri, ele sunt \n lucru. Nu [tiu ce se \ntåmpl` cu aceast` poveste, dar sper ca pån` la urm` s` se m`reasc` acest fond \ntr-un fel, s` se g`seasc`

formule \n lege care s` permit` fondului s` absoarb` cåt mai mul]i bani.

Spunea]i \ntr-un interviu c` \n Romånia aproape c` nu exist` film comercial, pentru c` nu ar exista audien]` pentru a[a ceva. De ce crede]i acest lucru?

M` refeream la faptul c`, dac` faci un film comercial \n Romånia, \ntotdeauna trebuie s` te gånde[ti cå]i spectatori faci, trebuie s` te gånde[ti c` niciodat` nu \]i recuperezi banii. Dac` faci un film comercial care merge bini[or sau bine, cum de exemplu sunt filmele f`cute de studiourile Mediapro [i care au [i publicitate, atunci ajungi pe la 50.000 de spectatori. Asta \nseamn` c` produc`torul [i distribuitorul iau undeva la o treime din pre]ul biletului, care e \n medie doi euro [i jum`tate – trei, pentru c` filmele nu sunt numai \n mall-uri, sunt [i \n re]eau RADEF (Regia Autonom` de Distribu]ie [i Exploatare a Filmelor RomåniaFilm). S` zicem c` revine un euro, ceea ce este aproape ridicol, pentru c` dac` pentru un film bugetul mediu este undeva la 700.000Biz

17

COVER STORY 800.000 de euro, tu \ncasezi, \n cel mai fericit caz, 50.000 de euro. Bani pe care trebuie s` \i dai \napoi CNC-ului, pentru c` finan]area luat` de la Centru este de fapt un credit, care trebuie dat \napoi \n 7 sau 10 ani, iar dac` nu returnezi banii, \]i iau filmul. Or asta se \ntåmpl` cu fiecare film romånesc, pentru c` niciunul nu reu[e[te s` \[i achite datoria. A[a c` e destul de dificil [i aproape imposibil s` faci un film comercial, pentru c` nu ai spectatori. Singura solu]ie este s` faci un film total independent de cåteva mii de euro, cu prieteni, cu camera video de acas`, ca filmul s` aib` un profit.

acest fapt, de la educa]ie la tån`ra genera]ie care descarc` filmele de pe internet [i nu mai merge la cinema, la pre]ul biletului la mall etc. Cauzele sunt multe [i cred c` e un drum lung pån` s` ajungem la un confort din punctul acesta

caravan`, prin ]ar` s` promov`m filmul, apoi am \nceput \n str`in`tate. La \nceput eram foarte entuziasmat, dar pe parcurs am \nceput s` obosesc. Recunosc c` eu nu am mai v`zut filmul de la proiec]ia oficial`, \n care eram obligat s`

“Pozi]ia copilului” face ocolul P`måntului Croa]ia

Taiwan

Fran]a

Suntem \n aceast` situa]ie pentru c` spectatorii nu sunt interesa]i de filmul romånesc?

Aceasta este una din cauze, lumea mai merge, \ns` media spectatorilor este foarte sc`zut` \n Romånia fa]` de alte ]`ri. |n Polonia, de exemplu, am \n]eles c` un film autohton comercial, care merge bine, poate s` fac` 1 milion 1 milion [i jum`tate de intr`ri, ceea ce schimb` radical situa]ia. E drept c` Polonia are o popula]ie de aproximativ 40 de milioane, aproape dubl` fa]` de Romånia. |ns` dac` facem o compara]ie direct` cu ]ara noastr`, atunci ar trebui s` avem un raport de 500.000 – 700.000 de spectatori, ceea ce e imposibil. Cred c` doar “Avatar” a f`cut atåt. Apoi este problema de cåte s`li \]i ruleaz` filmul.

Acum a \nceput s` se \mbun`t`]easc` [i acest aspect, de exemplu re]eaua Cinema City difuzeaz` mai multe filme romåne[ti \n toat` ]ara. Pån` acum doi ani era destul de dificil, pentru c` \l introduceau doar \n Bucure[ti, Cluj [i Constan]a. |n plus, acum filmele sunt proiectate pe DCP (Digital Cinema Package – format digital), nu mai sunt proiectate pe 35 mm. Distribuitorul nu mai trebuie s` fac` copii de 35 mm, care costau 1.000 sau peste 1.000 de euro \n medie. Din punctul acesta de vedere e mult mai bine c` se lucreaz` cu DCP, iar un film romånesc acum are \n medie pe la 20-30 de copii, ceea ce e mai bine, pentru c` \nainte erau 10 maximum. Din p`cate, dac` facem o medie [i ne uit`m pe statistici, Romånia e pe ultimul loc sau pe ultimele locuri ca medie de spectatori versus popula]ie.

Cred c` exist` mai multe cauze pentru 18

Biz

Italia

rca

Danema

SUA

de vedere [i lucrurile se pot rezolva doar prin educa]ia spectatorului, \ns` este un proces pe termen lung.

EFECTUL SECUNDAR AL SUCCESULUI ESTE UN FEL DE DEPRESIE A]i cå[tigat Ursul de Aur la Berlin. Cum v-a schimbat premiul?

Dup` ce am terminat filmul, eram destul de tracasat [i obosit [i nu mai voiam s` [tiu de el, pån` cånd a venit selec]ia la Berlin [i am \nceput o stare mai euforic`, trebuia s` termin`m toate lucrurile astea, mixajul, s` facem copia ca s` o trimitem la festival. Apoi a venit premiul [i dup` aceea a \nceput o serie \ntreag` de promov`ri. Am mers o lun`, \ntr-o

Spania

stau \n sal`, eu voiam s` ies [i nu s-a putut. Deja nu \l mai suportam. Asta se \ntåmpl` \n general cu filmele, dar \n cazul `sta a fost extrem. De multe ori, dup` cåteva luni, mai intri \n sal` la proiec]ii, ca s` vezi cum reac]ioneaz` lumea, dac` este o secven]` la care se råde, s` vezi ce se \ntåmpl` acolo, tu vezi filmul pu]in diferit fa]` de reac]ia lor sau secven]a respectiv`, dar aici chiar nu a exista niciun interes, nu am vrut. Acum mai e povestea asta cu Oscarul, s` vedem ce se \ntåmpl` [i apoi tot \mi zic c` trebuie s` iau o pauz`, c` sunt obosit, dar \n acela[i timp vreau s` \ncep s` lucrez la urm`torul proiect. Da, m-a schimbat premiul, a[ fi ipocrit s` nu spun c` nu m-a schimbat. Dar \nc` nu [tiu cum m-a

FILM schimbat, adic` mi se pare c` a trecut foarte mult timp [i \n acela[i timp sunt cåteva luni. |n momentele de pauz` sau de lini[te, efectul secundar al succesului este un fel de depresie. O depresie foarte puternic` [i nu [tiu exact de unde vine, b`nuiesc c` sunt mai multe lucruri acumulate, de la oboseal` la presiunea asta, care este legat` de ce voi face \n continuare, care e urm`torul proiect.

Trebuie s` \l alegi cu grij` [i \ntr-un fel nu e bine s` faci ceva imediat doar ca s` faci ceva. Pe de alt` parte nu e bine nici s` o lunge[ti prea mult, pentru c` pe urm` intervin alte probleme. Am propuneri din afar` [i nu [tiu ce s` fac, s` plec s` fac un film unde sunt invitat, acum ar fi momentul. Pe de alt` parte nu m` simt foarte atras de Germania sau de America. A[ vrea s` fac un film \n limba englez`, dar \n sistemul [i \n ritmul meu.

Nu s` m` duc acolo s` fiu un angajat [i s`-mi stea produc`torul cu ciocanul deasupra capului.

A]i vrea s` face]i un film interna]ional?

Singura solu]ie este o coproduc]ie, dac` va fi un film din America sau dac` se \ntåmpl` acolo sau are personaje de acolo, s` fie o coproduc]ie interna]ional`, cu Europa [i cu Romånia [i cu Germania inclusiv, adic` s` fie un fel de film independent. Fiindc` la majoritatea filmelor independente din America mare parte din finan]are vine din Europa. {i atunci e[ti altfel implicat [i ai un cuvånt de spus [i e[ti pozi]ionat altfel decåt dac` te duci acolo [i prime[ti un scenariu.

Cum vede]i noul val al cinematografiei, din care face]i parte?

Nu [tiu dac` se poate explica ce e cu acest nou val, nu e o formul`, cred c` suntem o genera]ie, filmele astea ale noastre, noi, \ncerc`m s` vorbim despre ceea ce [tim [i atunci suntem foarte one[ti \n ceea ce facem. {i cred c` acesta este un lucru elementar. Apoi cred c` este o genera]ie de oameni talenta]i [i a[a s-a \ntåmplat. |n afar` de asta, nu \mi dau seama, probabil c` la \nceputul anilor 2000 a \nceput o deschidere de la festivalurile mari c`tre cinemaul romånesc. Facem felii de via]` [i revin [i

spun c` facem ceea ce [tim [i ne adapt`m la bugetele pe care le avem.

interna]ional s` g`sesc mult mai u[or finan]are.

Dar este trist c`, pe lång` actul artistic, trebuie s` fi]i [i ni[te administratori care caut` bani [i trebuie s` se \ncadreze \n ce au [i primesc.

V-a]i imaginat pentru o secund` m`car cum ar fi ca filmul s` cå[tige Oscarul pentru cel mai bun film str`in?

E un proces umilitor. Oamenii din agen]iile de publicitate, cånd te duci [i \i cau]i, vorbe[ti de fapt cu secretarele, cu asisten]ii lor, \n afara cazurilor cånd cuno[ti pe cineva din agen]ie. |n general, oamenii din lumea asta nu dau doi bani pe tine [i chiar nu \i intereseaz`. Acolo sunt alte interese, ce pot s` scoat` ei din banii `[tia pe care \i dau, ce combina]ii pot s` fac` ei cu un anumit trust de televiziune ca s` se \ntoarc` banii sau au ei leg`turi la un alt nivel. Despre asta e vorba, \n rest nu \i intereseaz` c` eu fac acum un film, care e foarte mi[to [i interesant, cu Rebengiuc. Nu \i intereseaz`. E un proces destul de dificil. La filmul “Medalia de onoare”, \n care nu am fost produc`tor, \ns` a trebuit s` m` ocup [i de strångerea banilor, am b`tut la multe u[i. Cåteva s-au deschis \ntr-un fel, dar la cele mai multe nu s-a deschis nicio u[` pentru c` nu au fost interesa]i. Dar nu au nici m`car onestitatea s` \]i r`spund` la telefon s` \mi spun`: “Dom’le, nu m` intereseaz`”. |nainte s` fim selecta]i la Berlin, am c`utat ni[te sponsori, pentru c` noi, de fapt, nu am avut destui bani s` termin`m filmul cu toat` postproduc]ia. Am f`cut un pre-sale, filmul a fost cump`rat de un agent interna]ional din Germania [i cu banii aceia am reu[it s` termin`m postproduc]ia. Dup` Berlin, au venit mai mul]i, s-au deschis mai multe u[i, pån` acum, nu demult, cånd am \ncercat s` facem din nou o promovare pentru Oscar [i am c`utat s` ob]inem bani priva]i, de la firme mari, [i din nou nu intereseaz` pe nimeni. Dac` filmul va fi selec]ionat sau va fi pe shortlist [i va fi un boom mediatic, b`nuiesc c` vor ap`rea din nou.

V-a]i obi[nuit cu lucrul `sta?

Da, m-am obi[nuit. Dar am obosit [i sper ca la urm`torul proiect s` se schimbe lucrurile, sper ca m`car pe plan

E greu. Evident c` \]i imaginezi, ai fantasme, dar e foarte greu. Membrii Academiei Americane sunt pu]in mai \nvechi]i \n viziunea cinematografului [i atunci aleg subiecte [i filme mult mai conven]ionale. E un fel de Eurovision [i acolo. Anul acesta s-a schimbat regulamentul [i acum trebuie s` voteze absolut to]i cei 6.000 de membri. Doar c` \n acela[i timp nu sunt obliga]i s` \l vad` \n sala de cinema, pot s` \l vad` pe DVD, acas`, ceea ce \nseamn` c` pot foarte bine s` voteze cu ochii \nchi[i, f`r` s` vad` efectiv filmele, ceea ce nu [tiu dac` e cea mai bun` solu]ie. Pe de alt` parte, distribuitorul este foarte important acolo, conteaz` cine [tie pe cine. Au existat ani \n care au cå[tigat [i filme bune, filme care meritau s` cå[tige. La fel de important e PR-ul. |n America e foarte important s` aduni oamenii aceia [i s` creezi conexiuni. Pån` la urm` e o campanie.

Iar dac` nu o faci [i nu [tii ce s` faci, e[ti invizibil [i inexistent. Sper, realist fiind, la o nominalizare. Ar fi un mare pas \nainte.

Cred c` ceea ce s-a \ntåmplat \n 2008, cu filmul lui Cristian Mungiu “4, 3, 2”, a fost o mare nedreptate atunci, c` s-a [i schimbat regulamentul dup`. Merita de departe chiar s` cå[tige, nu a fost nici m`car shortlistat.

Care ar fi urm`torul proiect?

Am \n cap ceva foarte vag, dar nu pot s` vorbesc despre asta, c` nu prea [tiu exact despre ce e. {tiu subiectul \n mare, dar nu pot s` vorbesc despre el.

Ce sfaturi le-a]i da regizorilor tineri? (råde) Nu [tiu, habar nu am, nu sunt bun \n a da sfaturi [i nici nu cred c` e nevoie de sfaturi. Aceasta este o meserie cu totul aparte, independent` [i o faci dac` ai ceva de spus [i asta vine din interior. Din energia ta. Cred c` trebuie s` fie one[ti [i s` fie sinceri cu sine. E destul de greu, cred c` e cel mai greu s` fii sincer cu tine. Biz Biz

19

COVER STORY

Parcursul spre Oscar ADA SOLOMON ESTE PRODUC~TORUL FILMULUI “POZI}IA COPILULUI” {I UNUL DINTRE CEI MAI RESPECTA}I PRODUC~TORI DE FILM DIN ROMÅNIA. DE ALTFEL, EA A PRIMIT {I PREMIUL EURIMAGES PENTRU COPRODUC}IE LA PREMIILE ACADEMIEI EUROPENE DE FILM, A C~REI GAL~ A AVUT LOC LA |NCEPUTUL LUNII DECEMBRIE LA BERLIN.

de Alexandru Ardelean Cum a]i ajuns s` produce]i “Pozi]ia copilului?”

Rela]ia mea cu R`zvan R`dulescu e una destul de veche, am lucrat \mpreun` mai multe filme, am dezvoltat \mpreun` [i am produs debutul s`u ca regizor, “Felicia, \nainte de toate”, iar cu C`lin am lucrat la “Medalia de onoare”. R`zvan [i C`lin aveau un proiect pe care au \nceput s`-l dezvolte, pe care-l [tiam foarte bine [i-l iubeam foarte tare, mi s-a p`rut de la \nceput o poveste absolut impresionant` ca for]` [i profunzime. {i o poveste care avea toate datele s` devin` un film remarcabil. Ce e extraordinar \n \ntâlnirea dintre R`zvan R`dulescu [i C`lin Netzer este c` R`zvan are o precizie de microchirurgie \n ceea ce \nseamn` dialogurile [i vorbele, care sunt spuse astfel \ncât s` se \n]eleag` ce e dincolo de ele \n profunzime, \n timp ce C`lin are un dar, o [tiin]`, ambele, \n lucrul cu actorii, \n inducerea prin jocul, prin coregrafia regizoral` a emo]iilor pe care le genereaz` imaginile c`tre spectator.

S-au \n]eles foarte bine unul pe cel`lalt \n ceea ce vroiau s` spun` [i cum vroiau s` spun`.

Bugetul filmului a fost \n jur de 800.000 de euro. E mult? E pu]in?

Nu e pu]in. Dar nu e mult. Filmul ar fi avut nevoie de 1 – 1,1 milioane ca s` fie relaxat din punctul `sta de vedere. E adev`rat c` parte din `[tia 800.000 au venit dup`, odat` ce filmul a fost gata sau aproape gata, [i au completat ni[te 20

Biz

capitole care nu erau \nc` acoperite. Am tr`it cu teama dac` \i vom g`si, nu-i vom g`si, vom putea s` acoperim. |n fine, filmul exista [i pân` la urm` asta conta.

Produc]ia de film, ca business, este un domeniu cu grad ridicat de risc.

Veniturile din cinema, asta e cealalt` fa]` a medaliei, sunt foarte mici, chiar [i \n cazul unui mare succes, pentru c` ce se \ntoarce la produc`tor, din biletul de cinema, se \nvårte undeva la 20-25% din \ncas`ri. Or [i dac` f`ceam box-office ca “Avatar” \n Romånia, ceea ce reu[eam s` adun`m \napoi nu era mare lucru, pentru c` la un milion de dolari \ncas`ri, la tine ajung 250.000, care sigur c` sunt bani taxa]i, nici ei nu r`mån \n cot` absolut` \n buzunar.

Ce presupune munca unei nominaliz`ri pentru Oscar?

E cu totul [i cu totul alt` munc`, e o responsabilitate foarte mare. Bun, e[ti campion na]ional [i trebuie s` te duci la olimpiad` [i s` \]i reprezin]i ]ara. {i de aici \ncepe un lucru care este extrem de important din punctul de vedere al responsabilit`]ii fa]` de cine e[ti. Locul nostru acolo este privit \ntr-un anume fel [i interesul pentru film romånesc este \ntr-un anume fel, datorit` colegilor no[tri, \n ordine, “Moartea domnului L`z`rescu”, “A fost sau n-a fost”, “4, 3, 2” (neincluderea pe lista scurt` a filmului a generat un a[a val de proteste din partea presei americane, \ncåt regulamentul academiei s-a modificat \n urma unei

nedrepte scoateri din curs` a unui film cu foarte mare poten]ial) [i desigur “Dup` dealuri”.

Acum eu nu [tiu ce o s` reu[im noi [i dac` reu[im, pentru c` sunt filme foarte bune, sunt filme care au acroche la specificul unui public avizat american, dar pe care e greu s` \l urne[ti c`tre filmul de limb` str`in`, \ns` care \n acela[i timp trebuie s` penetreze [i cu ce resurse. Pentru c` [i acolo e o ma[in`rie de marketing, care func]ioneaz`. E o pia]` pe care nu o cunoa[tem, nu o control`m la nivel senzorial, nu [tim exact ce place, cum place, care e trendul.

Sigur c` [tim din cronicile de specialitate ale unor oameni cu o perspectiv` mult mai larg`. Mai departe decåt atåt, tu trebuie s` stårne[ti interesul membrilor academiei, trebuie s` stårne[ti interesul presei de acolo. {i toate acestea nu se fac de la sine, indiferent cåt de bun ai fi, pentru c` nu te cunoa[te nimeni. Nu [tie nimeni cine e[ti cånd ajungi acolo.

Filmul t`u poate s` te transforme \n cineva pentru o zi, dar nu mai mult decåt atåt. Am apelat pentru construc]ia acestei campanii la speciali[ti americani, la oameni care iubesc [i \n]eleg tipul de cinema pe care \l facem noi [i care au expertiza [i au trecut prin asemenea experien]e. Nu exist` nicio garan]ie, pentru c` dac` ar exista [i dac` cineva ar [ti algoritmul, ar fi extrem de bogat. |]i cre[ti [ansele, [i nu numai pentru tine, ci [i pentru interesul fa]` de ce va urma. E un joc interesant [i am primit sfaturi de

FILM Pån` acum cå]iva ani, pån` s` \nceap` noul val, cinematografia romån` era v`zut` sumbr`, f`r` culoare, f`r` lumin`.

Cred c` cote-ul realist al lor [i felul \n care pun \n fa]a spectatorului o oglind` \n care propria experien]`, propriile \ntâmpl`ri se reflect` cumva mai aproape sau mai aproape de unele dintre personajele filmului, cred c` asta genereaz` modul `sta de a te apropia, de[i sigur c` e greu s` te prive[ti \n oglind` [i s`-]i accep]i defectele [i lucrurile care nu sunt tocmai \mplinite.

Mie [i asta mi se pare curajos \n noul cinema românesc, aceast` prezentare a realit`]ii, cu bune [i rele, cu lucrurile amuzante, cu lucrurile hilare, cu lucrurile nu tocmai confortabile, via]a a[a cum este dar cu personaje pe care le sim]i c` tr`iesc, care sunt acolo de-adev`ratelea cu tine \n sal`, care nu sunt ni[te construc]ii, nu trebuie s` intri \ntr-o conven]ie, ele tr`iesc [i respir` lâng` tine.

FOTO: VALI MIREA

Ce planuri ave]i pentru urm`toarea perioad`?

la colegii no[tri care au trecut prin aceast` experien]`, care sunt importante.

Cum te pozi]ionezi \ntr-o pagin` a unei reviste de specialitate, care e varianta formei micului t`u anun], pentru c` nu vei avea niciodat` bani s` \]i iei o copert` [i nici nu [tiu dac` pån` la urm` merit` investi]ia asta, dar cum faci s` g`se[ti echilibrul \ntre a fi prezent, \ntre a-]i p`stra demnitatea [i \n acela[i timp a te \ncadra \n ceea ce ai \n buzunar.

{i implicarea autorit`]ilor?

Sper din tot sufletul ca autorit`]ile s` \n]eleag` cåt de important` este alocarea unor sume, din alte fonduri, care privesc promovarea [i imaginea Romåniei \n lume. Spunea la un moment un foarte important distribuitor independent de film c` prezen]a \n cursa Oscarurilor pentru

film str`in este cåteodat` singura [ans` ca respectivul produs [i respectiva cinematografie s` fie \n focusul industriei americane, pentru c` altfel nu privesc filmele astea. Atunci cånd le sunt propuse, mai de curiozitate, mai pentru c` au citit, se apleac` asupra lor [i descoper` ni[te lucruri [i le re]in. Nu e alt` cale, nu e un merit c` suntem pe lista lung`, e un merit la nivel local [i nu unul la nivel interna]ional, nu e nimic garantat [i nu visez s` am statueta \n måini. Sunt aproape sigur` c` statueta va ajunge \n Romånia cåndva curånd, dar sper din tot sufletul s` pot contribui prin ceea ce facem pentru “Pozi]ia copilului” la aceast` construc]ie pe termen lung.

Numai c` e absolut frustrant s` fii prin]esa balului \n lumea larg` [i Cenu[`reasa acas`.

|n momentul de fa]` sunt dou` documentare la care lucr`m, \n produc]ie, “Trading Germans” (“Pa[aport de Germania”), al regizorului R`zvan Georgescu, un documentar despre vånzarea sa[ilor de c`tre guvernul romån c`tre guvernul german [i implica]iile acestei opera]iuni, [i celal`lt e un film despre Nina Cassian, un portret al aproape unui secol de istorie din perspectiva acestei personalit`]i a culturii romåne[ti.

Mai lucr`m [i la documentarul lui Alexandru Solomon, “Utopistan sau ou`le lui Tarzan”, un docu-science fiction, un proiect despre primul institut de primatologie din lume [i utopii.

Ne ocup`m de urm`torul proiect de lungmetraj al lui Radu Jude, “Aferim”, dar [i o seam` de coproduc]ii minoritare, una suedez`, una italian`, una belgian`. {i \nc` dou` proiecte care sunt la \nceput \n faza de dezvoltare, un alt proiect al lui Radu Jude – adaptarea lui “Inimi cicatrizate” a lui Max Blecher [i o alt` adaptare dup` nuvela “ Inim` de cåine” a lui Bulgakov, un scenariu de fic]iune semnat de Constantin Chelban [i Alexandru Solomon. Biz Biz

21

COVER STORY

P`rin]ii se realizeaz`

prin copii

ESTE UNA DINTRE REPLICILE CARE O DEFINESC PE CORNELIA KENERE{, MAM~ EXTREM DE PROTECTOARE {I DE AUTORITAR~, PERSONAJUL CENTRAL AL FILMULUI “POZI}IA COPILULUI”.

LUMINI}A GHEORGHIU A INTERPRETAT-O MAGISTRAL PE CORNELIA, DE{I S-A TEMUT C~ NU I-AR PUTEA IE{I.

P

de Alexandru Ardelean utem spune f`r` a gre[i

c` “Pozi]ia copilului” este unul dintre cele mai de succes filme ale ultimului deceniu din Romånia. Nu numai din perspectiv` artistic`, ci [i comercial` – a reu[it s` aib` peste 120.000 de spectatori de la lansarea sa \n luna martie. Nu e de mirare c`, ajuns s` intre \n cursa pentru Oscarul pentru cel mai bun film str`in, dup` performan]ele de la Berlin [i de la alte festivaluri de r`sunet din Europa [i din lume.

Povestea din film este una simpl`, dar extrem de ap`s`toare [i de dramatic`. Un accident de ma[in` ne duce \n high-life-ul societ`]ii romåne[ti, \n care o mam` vrea s` \[i salveze cu orice pre] fiul de la \nchisoare, \n urma accidentului \n care [i-a pierdut via]a un b`iat adolescent.

Complexitatea subiectului st` atåt \n rela]ia aproape patologic` dintre mam` [i fiu, dar [i \n varietatea celorlalte personaje [i a specificului romånesc, surprins atåt de bine de C`lin Netzer [i R`zvan R`dulescu, scenari[tii filmului. Ideea le-a venit atunci cånd \ncercau s` scrie un scenariu despre ni[te pensionari englezi stabili]i \n sudul Spaniei. “{i lui R`zvan i s-a p`rut interesant` povestea despre pensionari, am fost acolo la un moment dat \ntr-o prospec]ie [i am tot \ncercat s` g`sim subiectul [i s` \n]elegem cumva mentalitatea acestor oameni. Din discu]iile astea, am divagat (era vorba tot

22

Biz

despre o familie, despre doi b`tråni, ni[te copii, o familie disfunc]ional`) [i am ajuns la familiile noastre, la mamele noastre. Pån` la urm` am ajuns s` descoperim c` avem amåndoi o mam` destul de posesiv` [i de dominatoare \ntr-un fel, a[a. {i ne-am hot`råt s` \ncepem de aici, de la acest personaj [i a[a am ajuns la acest subiect [i la acest scenariu”, m`rturise[te C`lin Netzer.

Dialogul filmului este unul onest [i surprinde esen]a rela]iei. Ba chiar a f`cut furori printre membrii Parlamentului Romåniei, c`rora li s-a p`rut cam vulgar, obscen [i care vrea s` fac` spectatorii incul]i. C`lin nu a comentat declara]ia onorat parlamentarului romån, despre care spune doar c` l-a amuzat. Precizeaz` \ns` c` dialogul vine din rela]ia asta mai mult sau mai pu]in patologic` [i este unul autentic, replicile sunt auzite, tr`ite de ei sau auzite de la al]ii, [i se justific` psihologic, nu sunt gratuit alese, ca s` fie vulgare sau s` [ocheze.

JOCUL CU OAMENII Actorii sunt cei care des`vår[esc acest film. Regizorul spune c` l-a ales intuitiv [i instinctiv pe Bogdan Dumitrache pentru personajul Barbu. “L-am cunoscut \nainte de casting, el are [i o firm` de casting, unde ulterior m-am hot`råt s` fac castingul. Eu \l [tiam pe el foarte vag din ni[te filme de-ale lui Adrian Sitaru.

F`cånd castingul la el, ne-am \mprietenit [i pån` la urm` pentru personajul lui nu

a mai dat nicio prob`, mi s-a p`rut c` e exact ceea ce trebuie. El m-a [i ajutat mult la casting, adic` a venit, a dat replici celorlal]i actori, a fost [i un fel de repeti]ie [i \n acela[i timp \l vedeam [i eu.”

Alegerea Lumini]ei a fost mult mai complicat`. |n timpul scrierii scenariului, C`lin [i-a imaginat-o pe Lumini]a \n rolul Corneliei [i a[a a [i scris, cu ea \n minte. “Cånd am intrat la casting [i \n produc]ie, foarte mult` lume, dac` nu toat` lumea, mi-a spus: «Nu o lua pe Lumini]a, pentru c` nu este ea acest personaj, nu este ea Cornelia Kenere[, cucoana aia din high-class-ul romånesc». Am \ncercat s` caut pe altcineva. Am zis s` \ncerc totu[i [i a fost un proces destul de lung. Am f`cut castingul cu foarte multe actri]e [i pån` la urm` am chemat-o [i pe Lumini]a s` dea o prob` [i mi-am dat seama c` e de departe cea mai bun` variant`.”

Dup` care a venit problema transform`rii Lumini]ei. C`lin i-a propus foarte multe lucruri, pån` la a merge la un chirurg plastic s` \i schimbe ceva.

Actri]a a fost fascinat` [i a zis c` face, la \nceput, pentru c` regizorul dorea ca pån` la jum`tatea filmului s` nu fie recunoscut` de nimeni. Apoi s-a speriat pu]in. “I s-a f`cut pu]in team`, de la entuziasmul `la de la \nceput [i dorin]a de a se l`sa, a f`cut un pas \napoi [i i s-a f`cut team` de acest rol. Eu ini]ial am vrut s` o duc \n lumea asta, de high society romånesc, s` studiem personaje, s` vad` cum

FILM se comport`. Ini]ial a vrut, pe urm` nu a mai vrut. A zis c` ea nu lucreaz` a[a, c` \[i face personajul acas`, c` [tie ea cum.

Au fost acolo ni[te lupte, pån` la urm` nu a vrut [i nu a vrut. A fost un drum foarte lung [i foarte greoi [i pentru ea, [i pentru mine.” |ns` asta nu a \mpiedicat-o pe Lumini]a Gheorghiu s` intre pe deplin \n pielea personajului [i s` devin` chiar \n rela]ia cu C`lin un soi de Cornelie, iar el un fel de Barbu. A mers pån` acolo \ncåt [i-a cump`rat o cartel` de telefon cu multe minute, special ca s` poat` vorbi cu regizorul de mai multe ori pe zi. “M` suna de trei ori zilnic s` \mi spun` ce idei i-au mai venit [i cum vede ea personajul sau anumite replici. {i m` \ntreba: «Nu e mai bine s` schimb`m asta sau cuvåntul `sta sau virgula asta?», pentru c` e foarte meticuloas`.”

Lumini]a a fugit de dou`-trei ori din proiect, a zis c` nu mai vrea s` fac` filmul, a zis c` regizorul este prea autoritar, cere prea mult [i e dement. “A fost o

lupt` destul de mare cu ea. {i din punctul ei de vedere cu mine, [i din punctul meu de vedere cu ea. Dar pån` la urm` a dat rezultate”, zåmbe[te fericit acum C`lin.

El mai spune c` ultima secven]` a filmului este cea care d` m`sura Lumini]ei.

Scena aceea a fost filmat` chiar \n ultimele zile de filmare, \n care s-a acumulat foarte mult` tensiune. Regizorul nu a vrut s` repete cu Lumini]a scena, ci doar au jucat pu]in la repeti]ii, f`r` s` intre serios \n ea, pentru c` a vrut s` o lase pe Lumini]a s` [i-o construiasc` cum simte, [i nu tehnic.

UN FILM DESCHIS C`lin Netzer a \ncercat ca pe parcursul film`rilor s` implice pe toat` lumea, pentru c` procesul realiz`rii filmului a fost unul greoi [i tensionat. L-au ajutat foarte mult Andrei Butic`, operatorul, [i Dana Bunescu la montaj. Cu Andrei a lucrat \nainte de filmare vreo dou` luni la decupajul regizoral, doar ca exerci]iu mental, [i s-a hot`råt s` fil-

meze \n stilul documentarist, zbuciumat, de observator al momentului.

Finalul este unul deschis, pentru c` de[i \n scenariu mai erau ni[te scene, cu o desp`r]ire, regizorul a hot`råt \n montaj s` termine \n punctul cel mai \nalt. “Evident c` era tensiune, nu e o poveste \n care s` se arate cu degetul, uite, asta a gre[it, `sta e personajul negativ sau `sta e personajul pozitiv.

A fost foarte important ca cele dou` personaje, [i mai ales personajul Corneliei, s` fie redate onest, \ntr-un fel, [i finalul evident c` e deschis, nu exista o solu]ie pe moment. Dac` era un film american, probabil c` da. Nu are punct.” |n caz c` nu a]i v`zut filmul, ar fi bine s` \l vede]i, pentru c` este o oglind` a unui gen de rela]ii, a unor buc`]i de via]`. |ns` preg`ti]i-v` pentru o experien]` marcant`, remarcabil`, anxios de pl`cut` [i \n acela[i timp dureros de sincer` [i de bine jucat`. Biz

9.000 de copaci planta]i de Romtelecom [i COSMOTE \n 2013 Copacii sunt pl`mânii unui ora[.

A planta un copac \nseamn` a investi \n aer curat, \n cea mai simpl` [i eficient` metod` de a sc`pa ora[ul de dioxidul de carbon [i praful d`un`tor s`n`t`ţii [i de a pune \n loc oxigen. Iat` de ce numai \n 2013 Romtelecom [i COSMOTE România, cu ajutorul Asocia]iilor ViitorPlus, respectiv MaiMultVerde, au plantat un num`r total de 9.000 de copaci, prin intermediul unor programe speciale.

Astfel, \n noiembrie 2013, 130 de angaja]i ai Romtelecom [i voluntari ai Asocia]iei ViitorPlus au plantat un num`r de 2.000 de copaci lâng` Alexandria, Teleorman, \n cadrul programului Adopt` un copac!, dezvoltat de Asocia]ia ViitorPlus [i sus]inut de Dolce Sport, canalul de sport al Romtelecom. |n iunie 2013, Dolce Sport [i Asocia]ia ViitorPlus au lansat invita]ia de a alerga \n cadrul celei de-a cincea edi]ii a Crosului P`durii – Dolce Sport \n Parcul Tineretului, Bucure[ti, [i de a sus]ine cre[terea suprafe]elor \mp`durite din sudul ]`rii.

Fondurile strânse sunt dedicate obiectivului de a planta câte un puiet pentru fiecare nou-n`scut din România, \n cadrul campaniei P`durea Copiilor, parte din programul Adopt` un copac! al Asocia]iei ViitorPlus. Romtelecom sus]ine financiar plantarea [i \ngrijirea a 12.000 de puie]i pe durata de 6 ani a proiectuui.

De asemenea, ca parte responsabil` [i activ` a societ`ţii, COSMOTE România \[i implic` angajaţii, clienţii, furnizorii [i partenerii de afaceri \n diferite iniţiative [i programe care r`spund cerinţelor mediului social din România. |n 2013, COSMOTE România a continuat provocarea lansat` cu ocazia Orei P`mântului pentru clien]i [i angaja]i [i pentru fiecare telefon mobil vechi sau accesoriu adus c`tre reciclare \n magazinele COSMOTE [i Germanos din 23 martie pân` \n septembrie 2013, compania a plantat un copac pe care \l va cre[te pân` la maturitate \n p`durea COSMOTE. Cu ajutorul a 76 de angaja]i [i voluntari, COSMOTE România a plantat la fina-

lul lui octombrie 2013 un num`r total de 7.000 de copaci, din care 2.436 copaci au rezultat din colectarea terminalelor [i a accesoriilor vechi. Ac]iunea de plantare a avut loc lâng` Ploie[ti, \n colaborare cu Asocia]ia MaiMultVerde [i S.C. Servicii de Gospod`rie Urban` Ploie[ti S.R.L.

Biz

23

TEHNOLOGIE

VIITORUL DIN SPATELE ECRANELOR Marea b`t`lie media continu`, dar pariurile pe un singur ecran care le va \nlocui pe celelalte plaseaz` gre[it miza. Mult mai importante devin interfe]ele, care trebuie s` fie simple, cât mai naturale [i consecvente pe platforme diferite. DE GABRIEL BÂRLIG~

C

âte ecrane ave]i acas`?

Nu v` gr`bi]i cu r`spunsul [i nu num`ra]i fiecare ecran de televizor. Tot mai mul]i oameni pot r`spunde “patru” la aceast` \ntrebare – televizor, computer, smartphone, tablet`. Unii chiar se laud` c` au renun]at la “micul ecran”, care acum este, paradoxal, cel mai mare dintre cele patru enumerate.

Aceste patru ecrane sunt o ilustrare clar` a felului \n care s-a schimbat consumul de media \n ultima perioad` [i ne ofer` idei despre cum va ar`ta viitorul.

Computerele [i internetul au transformat felul \n care acces`m informa]ii [i divertisment, iar telefoanele inteligente [i tabletele ne-au permit o mobilitate ce p`rea greu de imaginat \n urm` cu numai zece ani. {i nu vorbim aici doar despre Occident. Mobilitatea este o tendin]` tot mai clar` [i \n România. S` ne uit`m un pic pe cifre. La o popula]ie de circa 20 de milioane de persoane, avem 9 milioane de utilizatori de 24

Biz

internet, cel pu]in 3 milioane de utilizatori de smartphone [i 800.000 de posesori de tablete. Dac` ne uit`m la con]inutul video, televizorul de]ine \nc` suprema]ia ca timp mediu de vizionare (43 de minute), urmat de laptop (29 de minute), tablet` (9 minute) [i smartphone (5 minute). Dar combina]ia ecranelor este deja o obi[nuin]` pentru utilizatori. Potrivit unor studii recente, \n timp ce se uit` la filme, 60% dintre români socializeaz` pe Facebook. Pe pie]ele mai avansate, cum este cazul \n SUA, posturile de televiziune chiar \ncurajeaz` interac]iunea pe re]elele sociale, mai ales pe Twitter, \n timpul transmisiilor \n direct.

Ast`zi, fiecare dintre cele patru ecrane devine relevant [i este folosit ca “poart`” principal` de acces spre con]inutul dorit \n func]ie de contextul \n care ne afl`m.

Cu alte cuvinte, ne mul]umim cu ecranul mic al smartphone-ului când suntem \n mi[care, folosim tableta tot \n condi]ii de mobilitate dar [i acas` sau la birou,

apel`m la computer când vrem o interac]iune sporit` cu con]inutul (mai ales când este nevoie s`-l modific`m) [i televizorul când vrem s` ne bucur`m mai mult de partea vizual`. Cu alte cuvinte, ast`zi mobilitatea se traduce prin dispozitive utilizate \n func]ie de context.

Cum va ar`ta \ns` viitorul? Microsoft consider` c` tehnologia va avea puterea de a se transforma odat` cu utilizatorul – de exemplu, interfe]ele naturale de utilizare se vor adapta la loca]ia [i la contextul utilizatorului. Direc]ia sa, viteza, unde [i când se va opri vor oferi indicii despre ceea ce el urmeaz` s` fac`, permi]ând tehnologiei s` anticipeze nevoile sale. Prin urmare, dispozitivul va deveni mai pu]in important, mult mai relevant` fiind experien]a unitar` pe toate ecranele, asigurat` de o interfa]` natural`, care s` permit` interac]iuni de toate felurile – touch, voce, gesturi.

Aceste interfe]e naturale creeaz` mai multe interac]iuni umane – vorbim despre dispozitive cu touch, Kinect,

recunoa[terea vocii, recunoa[tere vizual`. |ntreaga industrie de entertainment se va schimba pentru a oferi op]iuni de explorare, deoarece ecranele [i con]inutul vor fi conectate. Experien]a oferit` de tehnologie va aduce schimb`ri profunde ale felului \n care con]inutul va putea influen]a via]a real` [i consumul. Nu este exclus ca, \n curând, pe smart TV, \n momentul \n care un produs (s` zicem un costum purtat de un actor) apare pe ecran, s` existe posibilitatea ca pe ecran s` poat` fi afi[at magazinul de unde se poate achizi]iona respectivul produs – gândi]i-v` la felul \n care ast`zi apar la clipurile pe YouTube adnot`rile pe care pute]i face click.

Pare futurist, dar un studiu recent realizat de Microsoft Advertising \n Marea Britanie a relevat c`, \n una din trei familii, membrii acesteia comunic` acas` folosind mediul digital. Ast`zi, \n Marea Britanie, o familie are \n mediu 10 dispozitive electronice, dintre care [ase sunt conectate la internet. Astfel, p`rin]ii

\[i anun]`, de exemplu, copiii prin apelurile video sau mesaje pe Facebook c` cina este gata.

Dac` privim dincolo de divertisment [i trecem \n zona productivit`]ii, constat`m c`, \n prezent, utilizatorul petrece foarte mult timp c`utând documente [i informa]ii, aspect ce afecteaz` productivitatea acestora. Pe viitor utilizatorii se vor muta de la c`utare la ac]iune, folosind, a[a cum am amintit, interfe]e de utilizare natural` (touch, voce [i gesturi). De exemplu, \n viitor, un angajat va putea s` vad` informa]iile dintr-o \ntâlnire anterioar` \nso]ite de noti]e, grafice [i prezent`ri, plasând toate datele \n context. Iar informa]iile adi]ionale vor fi colectate automat din surse publice [i private \n func]ie de context, filtrate, analizate [i prezentate \ntr-un mod inteligent pentru dispozitivul [i ecranul folosit. Odat` cu explozia de informa]ie digital`, sistemele vor face mai mult` analiz`, prezentând cuno[tin]e “distilate” pentru ca

utilizatorii s` poat` fi mai productivi.

Microsoft se preg`te[te deja pentru acest viitor. Noua strategie a companiei la nivel mondial, anun]at` \n iulie 2013, va fi centrat` pe crearea unei familii de dispozitive [i servicii pentru utilizatori individuali [i pentru companii de care s` beneficieze oamenii de pe tot globul, atât acas`, cât la serviciu sau \n mi[care, \n activit`]ile pe care le pre]uiesc cel mai mult. Compania se afl` \ntr-o pozi]ie excelent` pentru a fructifica aceste oportunit`]i, având \n vedere r`spândirea Windows pe plan global, dar [i popularitatea consolei de jocuri Xbox [i a Kinect, care schimb` felul \n care oamenii nu doar se joac`, ci [i interac]ioneaz` cu tehnologia [i \ntre ei.

“Dorim s` oferim o experien]` unitar` pentru tot ceea ce conteaz` \n via]a de zi cu zi. Aceea[i experien]`, de la aceea[i companie, cu un singur set de aplica]ii [i o bibliotec` personal` cu con]inut de divertisment, imagini [i informa]ii accesibile oriunde”, se arat` \n noua Biz

25

TEHNOLOGIE strategie a Microsoft. Compania trece, astfel, de la “un PC pe fiecare birou” la “o gam` de dispozitive [i servicii care s` permit` oamenilor s`-[i fac` treaba”.

Pa[ii f`cu]i de gigantul din Redmond \n aceast` direc]ie sunt extrem de clari [i hot`râ]i. Platforma de cloud a companiei integreaz` elementele esen]iale ale productivit`]ii, realizând o trecere foarte lin` de la sistemele actuale bazate pe Windows [i Microsoft Office.

Sistemul de operare Windows 8.1 se adapteaz` oric`rui ecran, oferind o experien]` cu adev`rat unitar` pe laptop, tablet`, smartphone [i permi]ând trecerea rapid` de la

vizat 7.500 de consumatori din Europa, relev` faptul c` 78% dintre intervieva]i inten]ioneaz` s` achizi]ioneze un dispozitiv electronic cu ocazia s`rb`torilor de iarn` din acest an.

Pentru România, 98% din cei 600 de responden]i au declarat c` dispozitivele electronice se afl` pe lista lor de cump`r`turi de Cr`ciun, 66% dintre ace[tia [tiu exact ce device \[i doresc, \n timp ce 17% dintre consumatori declar` c` nu \n]eleg diferitele op]iuni [i specifica]ii tehnice ale device-urilor disponibile. Totu[i, consumatorii nu iau decizii \n necuno[tin]` de cauz` – 50% dintre responden]i declar` c` se

CE-{I DORESC ROMÂNII DE CR~CIUN PRODUS Laptop Smartphone Tablet`

PROCENT 30% 29% 18%

Sursa: Microsoft

utilizarea personal` la cea de business.

Iar pe zona de jocuri [i divertisment, Xbox [i Kinect ofer` oportunit`]i neb`nuite \n urm` cu câ]iva ani.

Aspectul poate cel mai important [i de multe ori trecut cu vederea este felul \n care produsele Microsoft \mbin` armonios ceea ce conteaz` \n vie]ilor personale ale utilizatorilor cu ceea ce au nevoie \n zona de business. Pariul Microsoft este c` o experien]` unitar` va fi preferat` de consumatori fa]` de una puternic fragmentat`, care presupune schimbarea obiceiurilor de utilizare de fiecare dat` când se trece de la un dispozitiv la altul. Aceast` strategie unificatoare este evident` la platforma Windows 8, \n care trecerea de la laptop la tablet` [i smartphone este imperceptibil`, intuitiv` [i unitar`.

SETEA DE ELECTRONICE De ce va fi nevoie de astfel de schimb`ri? Fiindc` “pofta” consumatorilor de dispozitive electronice pare s` fie de nepotolit. Un studiu realizat recent de Microsoft, ce a 26

Biz

informeaz` din review-uri online \nainte de achizi]ie, \n timp de 45% apeleaz` la prieteni sau rude \n c`utare de recomand`ri. |ntreba]i ce [i-ar dori s` primeasc` drept cadou de Cr`ciun, 30% dintre consumatorii români au declarat c` [i-ar dori un laptop nou, 18% o tablet` [i 29% un nou smartphone. Printre alte op]iuni vizate de români se num`r` dispozitive hibrid [i console de gaming. “|n \ntâmpinarea sezonului de S`rb`tori, avem un nou val de dispozitive inovative ce ruleaz` Windows 8.1 – fie c` vorbim de tablete [i dispozitive 2-in-1 ce \mbin` comoditatea [i mobilitatea, sau c` vorbim de experien]e concentrate pe productivitate prin cele mai performante notebook-uri, Ultrabook-uri sau sisteme all-in-one. Microsoft [i partenerii s`i sunt preg`ti]i cu o gam` variat`, adaptat` tuturor tipurilor de utilizatori”, a declarat Tudor Galo[, Consumer Marketing Manager, Microsoft România.

Despre ce fel de dispozitive vorbim? O tendin]` foarte important`, mai ales

pentru mediu de business, este cea a dispozitivelor de tip 2-in-1. Un astfel de exemplu este Asus Transformer Book T100, care ajunge pe pia]a din România \n cea mai nou` variant`. Vorbim despre o tablet` de 10 inch cu procesor Intel Atom cu patru nuclee [i sistem de operare Windows 8.1, care poate func]iona ca tablet` sau ca laptop, cu toate func]ionalit`]ile [i productivitatea oferite de tastatura deta[abil`, sistemul de operare Windows [i suita de aplica]ii Microsoft Office. |n mediul de business, astfel de dispozitive hibrid vor avea un impact major asupra productivit`]ii, pentru c` \mpletesc mobilitatea sporit` cu puterea de calcul necesar` \n anumite situa]ii mediului corporatist.

Cei care pot vor mobilitate [i mai mare pot opta pentru tableta Toshiba Encore 8 de inch, ultraportabil`, ideal` pentru consumatorii care caut` un echilibru \ntre a lucra [i a se juca.

Encore este o tablet` u[or de utilizat cu o singur` mân` [i beneficiaz` de o camer` de 1080p ideal` pentru conferin]e pe Skype. Iar dac` vorbim despre putere [i performan]e, sub ecran se ascunde procesorul Quad Core Intel Atom, care ofer` o experien]` complet` cu Windows 8.1 [i Microsoft Office Home & Student 2013. Pentru cei care vor mai mult spa]iu de stocare, exist` [i un slot pentru carduri microSD. |n ceea ce prive[te telefoanele cu Windows Phone, oferta cuprinde atât smartphone-uri accesibile (Nokia Lumia 520), cât [i telefoane inteligente ce pot satisface [i cei mai exigen]i utilizatori, cum este cazul Nokia Lumia 1020. Dispozitivele mobile Windows 8 aduc acum pe ecranele lor [i multe aplica]ii din zona de divertisment [i timp liber, cum ar fi Zonga (aplica]ie româneasc` ce pune la dispozi]ia utilizatorilor peste 20 de milioane de piese disponibile [i posibilitatea de a le asculta cu sau f`r` acces la Internet) sau Vocea României, pentru fanii emisiunii, dar [i pentru cei care apreciaz` muzica. Utilizatorii de tablete, dar [i cei de PC au la dispozi]ie Flipboard pentru Windows 8.1, care construie[te o revist` personal` u[or de “r`sfoit” virtual cu articole din sursele alese de utilizator. Biz

Skicircus Saalbach Hinterglemm Leogang 200 km de pârtii cu grade diferite de dificultate fac ca pasiona]ilor de sporturi de iarn` s` le salte inima de bucurie. De la versan]i care coboar` lin, la pârtii largi de carving [i pârtii de coborâre de campionat mondial – oaspe]ii apreciaz` mai ales larga \ntindere a zonei de schi [i pârtiile bine preparate..

OFERT~ PENTRU “LEII SCHIORI” 2013 / 2014 Servicii Sejur de 7 zile, cazare la categoria selectat` \n Leogang sau Saalfelden incluse: Ski pass de 6 zile \n Skicircus Saalbach-Hinterglemm-Leogang Pre]: de la 380 € • Valabilitate: 07.01.2014 – 24.01.2014 Reducere CAZARE COPII: 25.01 – 14.03.2014 pân` la 5,9 ani – 100% 15.03 – 21.04.2014 6 - 12,9 ani – 50% 13 - 15,9 ani – 30% \n camera p`rin]ilor GRATUITATE COPII – Superofert` pentru familii!

15.03 – 21.04.2014 – 2 copii (anul na[terii \ntre 1998 [i 2007) \n camera p`rin]ilor Cazare [i ski pass GRATUIT! Saalfelden Leogang Touristik GmbH reiseservice@saalfelden-leogang.at www.saalfelden-leogang.com Asocia]ia de Turism Saalbach Hinterglemm contact@saalbach.com www.saalbach.com

Radstadt: Vacan]` la schi în centrul regiunii Ski amadé Schi [i snowboard cu satisfac]ie maxim` în cea mai mare regiune de schi a Austriei, cu 270 de instala]ii de urcare [i 760 km de pârtii. În mijlocul regiunii Ski amadé este situat` [i localitatea Radstadt, cu propriile pârtii, care ofer` siguran]a z`pezii, sunt ferite de vânt [i ofer` o bun` perspectiv` de ansamblu prin instala]iile moderne de urcare. Complexul termal Amadé, o pârtie iluminat` de s`niu[ de 6 km, 180 km de trasee de schi fond [i multe altele întregesc oferta.

Skispecial all inclusive light: • 7 nop]i cu mic dejun inclus în unitatea de cazare selectat` • 6 zile abonament de schi Ski amadé • 7 x cafea [i pr`jitur` [i 7 x cin` cu trei feluri sub forma „dine-around“ • Reduceri pentru b`i termale (-23%), pârtie de s`niu[, închiriere echipamente de schi Pre] de persoan`: de la € 469 (-45% copii sub 15 ani) Valabilitate: pân` pe 21.12.13 [i dup` 8.03.14 [i în perioada 4.01. – 1.02.2014 Tourismusverband Radstadt info@radstadt.com www.radstadt.com

TOP 20 Foto: Š Haywiremedia-Dreamstime.com

COMPANII DIN IT PENTRU CARE MERIT~ S~ LUCREZI

TEHNOLOGIE

Sectorul IT continu` s` fac` not` discordant` fa]` de celelalte domenii de business, generând noi locuri de munc` pentru speciali[ti, \n timp ce rata [omajului la nivel na]ional este \n cre[tere. |n acest context, companiile se \nscriu \ntr-o lupt` pe dou` fronturi: aceea de a p`stra oamenii-cheie [i de a recruta punând accent pe flexibilitate [i pe nevoile candida]ilor. DRAGO{ L~Z~RESCU e \[i dore[te un specialist IT atunci când \[i caut` job? Care sunt criteriile \n func]ie de care ia decizia de a spune da unei oferte de angajare?

Bazându-ne pe cercet`rile de pia]` f`cute de Senior Tech \n cei 8 ani de activitate [i pe experien]a de zi cu zi a companiei de recrutare \n lucrul cu candida]ii din domeniul IT, am identificat trei criterii principale: genul de proiecte [i tehnologii cu care candidatul va lucra, pachetul salarial [i ceea ce [tie despre cultura companiei.

Acestea sunt criteriile \n func]ie de care am construit [i Topul angajatorilor din IT, al`turi de compania de recrutare Senior Tech. |n plus, pentru c` vorbim de angaj`ri, am ad`ugat un criteriu relevant pentru candida]i: poten]ialul de angajare, rezultat din inten]ia companiilor de a recruta noi speciali[ti \n urm`toarele 12 luni.

A fost interesant s` facem câ]iva pa[i \n spate pentru a privi pia]a angaj`rilor \n IT \n ansamblu. Pornind de la criteriile urm`rite \n realizarea clasamentului, am identificat câteva aspecte-cheie care caracterizeaz` pia]a for]ei de munc` \n domeniul IT \n acest moment. Criza [i dinamica domeniului IT au f`cut ca lucrurile s` se \ntâmple mult mai rapid \n aceast`

C 30

Biz

industrie. Planurile nu se mai fac pe cinci ani, ci pe câteva luni sau un an.

S` previzionezi num`rul de angaj`ri pentru urm`torul an este o sarcin` dificil` pentru majoritatea companiilor. Cu toate acestea, ies \n eviden]` câteva proiecte majore, stabile. “Ceea ce putem spune cu certitudine este c` num`rul de locuri de munc` \n domeniul IT este \n continu` cre[tere. Dac` majoritatea companiilor au apreciat c` vor spori num`rul de speciali[ti IT cu cel pu]in 10%, am \ntâlnit [i companii care [i-au propus cre[teri de peste 50%. Din p`cate, ultimii ani ne-au ar`tat c` dinamica este atât de mare \ncât planurile se pot schimba de la o s`pt`mân` la alta. Proiectele de angajare se pot anula, amâna pentru alt trimestru sau muta \n alt` zon` a lumii, iar proiectele noi le pot lua locul la fel de repede”, e de p`rere Andreia P`troiu, managing partner la compania de recrutare IT Senior Tech.

Astfel, pia]a IT \[i propune s` creasc` cu câteva mii de angaja]i \n anul urm`tor. Ne confrunt`m \ns` cu un dezechilibru, o cerere de speciali[ti IT [i de skill-uri mult mai mari decât ceea ce ofer` pia]a la momentul actual. |ntrebarea evident` care decurge din aceast` observa]ie este de unde va cre[te pia]a [i care sunt implica]iile acestei dezvolt`ri. Un posibil r`spuns identificat de Andreia P`troiu este angajarea unui num`r mare de juniori.

Firmele mari s-au implicat \n parteneriate cu universit`]ile pentru a “prinde” viitorii angaja]i \nc` de pe

b`ncile facult`]ii [i a se asigura c` vin cu un bagaj de cuno[tin]e cât mai apropiat de nevoile interne. O solu]ie alternativ` poate fi “repatrierea” românilor pleca]i \n alte ]`ri din Europa (de multe ori au c`p`tat experien]` cu tehnologii indisponibile \nc` \n România [i sunt motiva]i s` se \ntoarc` pentru c` le lipse[te “acas`”).

O alt` solu]ie este aducerea unor speciali[ti IT str`ini, Republica Moldova sau Bulgaria fiind capabile s` genereze resurse valoroase \n acest sens. Cea de-a treia solu]ie ar fi ca firmele s` \[i intensifice eforturile de a recruta din pia]` de la companiile concurente.

Mi[c`rile sunt atât de intense \ncât speciali[tii IT au ajuns s` fie bombarda]i cu propuneri de job, s` fie chiar irita]i \n unele cazuri, devenind pasivi la ini]iativele companiilor.

Situa]ia actual` a pie]ei degenereaz` deseori c`tre proiecte \ntârziate din lips` de angaja]i sau candida]i valoro[i transforma]i \n job-hopperi. “Lucr`m cu clien]ii no[tri la analiza prealabil` a pie]ei pentru a vedea dac` România este solu]ia pentru proiectele lor \n termeni de disponibilitate a speciali[tilor IT, skill-uri tehnice [i nivel, pachet salarial, timp necesar pentru construirea echipei. Este de preferat ca orice companie s` \[i fac` o astfel de analiz` [i s` ac]ioneze cu precau]ie atunci când planific` cre[teri spectaculoase”, explic` managerul de la Senior Tech.

Dac` tot vorbim despre mutarea proiectelor \n România, ar trebui s`

TEHNOLOGIE lu`m \n discu]ie cele dou` variante de relocare a proiectelor IT: cercetaredezvoltare [i mentenan]` / monitorizare. Dac` ini]ial România a fost o loca]ie bun` pentru a muta proiectele de mentenan]` [i monitorizare de prim nivel, odat` cu maturizarea pie]ei [i cre[terea

“Ni se \ntâmpl` de multe ori s` fim \ntreba]i de c`tre candida]i despre posibilitatea de a lucra remote, fie din alt ora[, fie pentru flexibilitate. A da posibilitatea angaja]ilor s` lucreze din afara sediului este un subiect discutat [i discutabil. Sunt aspecte legate de productivitatea angaja]ilor, securitatea informa]iilor, comunicare [i p`strarea spiritului de echip`. Sunt companii care au implementat lucrul de la distan]`, unele au renun]at, altele au preferat s` men]in` modul clasic de lucru. |n România majoritatea firmelor au mers pe varianta unui program flexibil de lucru, eventual cu «core hours». Sunt \ns` [i la noi firme care permit lucrul de la distan]` \n func]ie de proiecte”, remarc` P`troiu.

Tot la capitolul cultur` a fost interesant s` analiz`m [i s` compar`m

Dac` majoritatea companiilor au apreciat c` vor spori num`rul de speciali[ti IT cu cel pu]in 10%, am \ntålnit [i companii care [i-au propus cre[teri de peste 50%. Din p`cate, ultimii ani ne-au ar`tat c` dinamica este atåt de mare \ncåt planurile se pot schimba de la o s`pt`mån` la alta.”

ANDREIA P~TROIU, Managing Partner, Senior Tech nivelului de experien]` a candida]ilor au \nceput s` apar` \n România [i primele centre de R&D. Mult mai atractive pentru candida]ii cu experien]`, aceste centre de pe teritoriul ]`rii noastre au confirmat c` pot fi mult mai mult decât o economie de cost [i au dovedit calit`]ile [i valoarea ad`ugat` pe care o pot crea pe termen lung speciali[tii IT români. Mai mult, polarizarea pie]ei \n Bucure[ti s-a diminuat, pe fondul apari]iei unor noi hub-uri tehnologice coerente, cum ar fi cel din Cluj – vezi num`rul mare de companii prezente \n top provenind din aceast` regiune. |n cadrul studiului dedicat topului din paginile urm`toare am analizat [i cultura companiilor – \n mod special programul [i modul de lucru – important pentru speciali[tii IT. 32

Biz

ac]iunile [i programele orientate c`tre satisfac]ia angaja]ilor \ntreprinse de firmele de IT. Datorit` num`rului mare de oferte de munc` \n domeniu, companiile au decis s` \[i focalizeze aten]ia c`tre men]inerea angaja]ilor \n cadrul firmei [i monitorizarea satisfac]iei lor. Ca urmare, s-a constatat o evolu]ie a acestor programe. Sunt mai complexe, \n cele mai multe cazuri con]inând o gam` larg` de ac]iuni. Am identificat 5 mari direc]ii ale programelor de aceast` natur`: cre[terea performan]ei (bonusuri, programe de talent management), dezvoltarea personal` a angaja]ilor (sus]inerea financiar` a certific`rilor tehnice, traininguri pe abilit`]i tehnice sau personale, programe de knowledge sharing), confortul la birou (sal` de relaxare,

bibliotec`, masaj, fructe proaspete), atmosfer` (organizarea unor competi]ii interne, participarea la competi]ii sportive, team buildinguri cu firma sau pe echipe, petreceri, Special Friday) [i via]` personal` (evenimente [i workshopuri pentru familie, petreceri pentru copii, workshopuri de nutri]ie, implicarea \n proiecte sociale).

“O zical` care ne place spune c`, dac` alegi un job f`când ceea ce iube[ti, de fapt nu vei munci niciodat`. Ca firm` de recrutare specializat` pe domeniul IT putem spune c` am \ntâlnit mul]i candida]i care \[i fac treaba din pl`cere [i pun pasiune \n tot ce fac. Sunt genul de oameni pe care \i c`ut`m [i \i recomand`m mai departe clien]ilor no[tri. Ne bucur`m c` firmele de IT din România ofer` condi]ii pe m`sur`, care s` le permit` angaja]ilor s` fac` ceea ce le place. Sunt multe astfel de firme. Noi am \ncercat s` le identific`m pe cele mai bune 20 dintre ele”, spune Andreia P`troiu. |n realizarea clasamentului s-a ]inut cont de patru criterii principale \n func]ie de care au fost analizate companiile. Cele patru criterii au avut o pondere diferit` \n scorul final: cultura companiei (30%), pachetul salarial (25%), proiectele [i tehnologiile (25%) [i poten]ialul de angajare (20%). Notarea s-a f`cut pe baza informa]iilor din chestionarele completate de c`tre companii [i pe baza informa]iilor din pia]` atunci cånd chestionarul a lipsit. Rata de returnare a chestionarelor completate a fost de 65%.

Cu o rat` a [omajului \n cre[tere la nivel na]ional \n ultimele 12 luni, sectorul IT se dovede[te a fi excep]ia de la regul`. Putem spune chiar c` speciali[tii IT se afl` \n situa]ia ideal` \n care au de ales \ntre o serie de joburi tentante de pe pia]a local`. |n acest context, se impun companiile capabile s` dea dovad` de flexibilitate [i de o bun` \n]elegere a nevoilor programatorilor, dincolo de clasicul pachet salarial ofertant. Ne a[tept`m ca, pe fondul unei pie]e mai dinamice ca oricând, s` identific`m noi tendin]e [i r`sturn`ri de situa]ii \n topul anului viitor. Biz

URM~TORUL NIVEL

Cum gestionezi integrarea unuia dintre cei mai mari juc`tori de pe pia]a serviciilor IT \ntr-un gigant software la nivel global? Diana St`nese, chief operations officer la EBS România, vorbe[te pentru Biz despre strategia de resurse umane a companiei dup` preluarea de c`tre NTT Data. DE DRAGO{ L~Z~RESCU Ce oportunit`]i de dezvoltare profesional` au angaja]ii dumneavoastr` \n urma proiectelor derulate de EBS pentru clien]ii din vestul Europei?

La EBS \nve]i continuu [i ai multe oportunit`]i [i moduri de dezvoltare profesional` [i personal`. Prin programe specifice, “Talent Management”, “EBS Star Management Program”, “EBS Academy”, ne asigur`m c` fiecare coleg beneficiaz` de oportunit`]ile de dezvoltare profesional` [i personal` oferite de firma noastr`. |mpreun` cu o echip` dedicat` de Integration & Career Development, fiecare coleg are posibilitatea de a se bucura de un plan de carier` propriu, armonizând obiectivele profesionale [i personale cu interesele de business ale firmei.

Cariera profesional` [i personal` a colegilor din echipa EBS este, totodat`, influen]at` pozitiv prin participarea activ` a acestora la proiecte complexe [i de mare anvergur` pentru clien]ii EBS, de renume mondial. Prin aceasta, speciali[tii no[tri sunt expu[i permanent unor metode avansate de management de proiecte IT [i folosesc cele mai actuale tehnologii / tool-uri de programare.

Implementând un model de business s`n`tos, care accept` mereu noi provoc`ri, EBS România, \mpreun` cu concernul NTT Data, din care facem acum parte, se num`r` printre pu]inele companii române[ti care ofer` oportunit`]i de carier` pe termen lung [i dincolo de hotare.

Ce schimb`ri la nivel de strategie va aduce preluarea integral` a EBS de c`tre gigantul japonez NTT Data?

EBS România va cre[te \n continuare accelerat. }inta noastr` de 1.000 de angaja]i \n 2015 va fi dep`[it` \n noile condi]ii. Nu vor avea loc schimb`ri \n managementul companiei, \ns` vom acorda o aten]ie mult mai mare pie]elor SAP, atât celei externe, cât mai ales celei locale, unde se dore[te o cre[tere mult mai rapid`. |n continuare ne dorim consolidarea cre[terii [i interna]ionaliz`rii viitoare a companiei.

DIANA ST~NESE, Chief Operations Officer la EBS România Cum se remarc` EBS \n peisajul companiilor de software din România din perspectiva poten]ialului de dezvoltare a speciali[tilor IT? |n 2000 am fost pionieri \n oferirea de burse de studii pentru studen]i [i proasp`t absolven]i, facilitându-le oportunitatea de a acumula experien]` practic` din timpul studiilor sau la finalizarea acestora. Astfel ne-am dorit s` ne implic`m activ \n via]a academic` a ora[ului nostru [i s` contribuim la formarea profesional` a tinerilor informaticieni [i economi[ti care ne-au devenit colegi ulterior.

Unul dintre pilonii care stau la baza culturii organiza]ionale \n EBS \l reprezint` investi]ia \n dezvoltarea profesional` a oamenilor s`i ca generare de noi competen]e.

Nevoia continu` de dezvoltare profesional` [i personal` ne-a determinat s` ini]iem la nivel de firm` programe speciale, prin care am urm`rit cre[terea [i \mbun`t`]irea know-how-ului tehnic [i managerial \n interiorul firmei noastre.

Dup` finalizarea unui astfel de program (EBS Star Management, Talent Management, EBS Academy), colegii din EBS pot accede la o carier` ca manager

sau ca expert \ntr-o anumit` tehnologie.

Totodat`, prin programul ”EBS moves around”, colegii din EBS au posibilitatea de a-[i continua cariera profesional` \n alt` filial` a EBS, luând \n considerare planurile lor de dezvoltare profesional` armonizate cu via]a privat` a acestora.

EBS Romånia, \mpreun` cu companiile partenere Porsche AG [i MHP Germania au \ncheiat un protocol de colaborare cu Universitatea Babe[-Bolyai, prin care, \ncepånd cu anul universitar 2014-2015, acestea vor sus]ine financiar [i curricular reluarea activit`]ii academice a sec]iei de Informatic` cu predare \n limba german` din cadrul universit`]ii mai sus amintite.

Mai mult decât atât, EBS România se num`r` printre pu]inele companii române[ti care ofer` oportunit`]i de carier` pe termen lung [i dincolo de hotare. |mpreun` cu NTT Data, concernul din care facem \n prezent parte, \n baza unui concept comun, vom oferi o nou` oportunitate profesional` prin care colegii no[tri s` poat` lucra direct la client, \n echip` cu seniori [i exper]i ai acestuia, fiind angrena]i direct \n fluxul de business al acestuia. Astfel cre`m oportunitatea de a avea experien]a unei ]`ri str`ine [i de a activa pe termen lung direct la clien]ii no[tri de top, r`mânând \n acela[i timp parte a echipei EBS. Ce tip de candida]i c`uta]i pentru proiectele pe care le ve]i derula \n viitorul apropiat?

EBS \nseamn` oameni! Oamenii din EBS aduc plusvaloare actului de business pe care \l derul`m ca firm` de IT. Ne dorim oameni care s` aduc` \n continuare plusvaloare companiei [i care s` contribuie major la \ndeplinirea strategiei asumate la nivel de firm`, mai ales \n noul context de aliniere la standardele ridicate ale concernului NTT Data, din care facem \n prezent parte. Ne dorim oameni care, dincolo de atributele profesionale deosebite ce ]in de expertiz` \ntr-un anumit domeniu, motiva]ia ridicat` pentru profesie/domeniu, entuziasm [i \n]elegerea businessului, dau dovad` de acea atitudine, pozitiv` [i deschis`, de a face fa]` unui mediu de lucru profesional dinamic [i competitiv, de nivel mondial. Biz

TEHNOLOGIE

1 2 3 4 5

34

ENDAVA

EBS

IQUEST

INTEL

PENTALOG

SPECIALIZARE: servicii IT LOCALITATE: Bucure[ti, Cluj-Napoca, Ia[i POZI}IE 2012: –

SPECIALIZARE: servicii IT LOCALITATE: Cluj-Napoca POZI}IE 2012: –

SPECIALIZARE: servicii software LOCALITATE: Frankfurt POZI}IE 2012: –

SPECIALIZARE: servicii software LOCALITATE: Bucure[ti POZI}IE 2012: 7

SPECIALIZARE: servicii IT LOCALITATE: Bucure[ti POZI}IE 2012: –

Endava este o companie cu peste 1.250 de angaja]i la nivel global, având birouri în Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, România [i Moldova. Pe teritoriul ]`rii noastre, Endava activeaz` în Bucure[ti, Cluj-Napoca [i Ia[i.

Principalele servicii IT de business ale companiei sunt destinate industriei bancare, de asigur`ri, telecomunica]ii, retail, travel, media, dar [i companiilor de IT. Punctele forte ale portofoliului de servicii includ Application Development, Digital Media, Independent Testing, Application Management [i Cloud Services. Aproximativ 40% din proiectele livrate de Endava au la baz` metodologia Agile.

Endava a dus o campanie agresiv` de recrutare a personalului în 2012, ceea ce a dus la dublarea num`rului de angaja]i – în prezent 880 – în România. De asemenea, peste 100 de studen]i [i tineri absolven]i au avut ocazia s` participe la internship-uri pe parcursul anului trecut.

EBS este unul dintre cei mai importan]i juc`tori din pia]a local` a implement`rii de solu]ii ERP. Compania are filiale \n Bucure[ti, Sibiu, Bra[ov, Timi[oara [i Ia[i, \n timp ce sediul central este \n ClujNapoca. Planurile de extindere ale oficialilor sunt evidente; dac` \n prezent compania are 600 de angaja]i [i colaboratori externi, planul este ca \n 2015 EBS s` ating` pragul de 1.000 de angaja]i. |n cei 11 ani de activitate, ace[tia au implementat nu mai pu]in de 180 de proiecte ERP Clarvision [i SAP \n ]ara noastr`. Pe plan extern, compania EBS s-a impus ca furnizor de servicii IT de tip nearshore \n special pentru clien]ii din spa]iul vorbitor de limba german`. La finele acestui an, gigantul japonez NTT Data a anun]at preluarea integral` a companiei clujene EBS.

iQuest ofer` de mai bine de 15 ani solu]ii software pentru pie]ele din Europa, Orientul Mijlociu, Africa [i SUA. Principalele domenii c`rora li s-au adresat de-a lungul timpului sunt industria de telecomunica]ii, life sciences, servicii financiare, transport [i energie.

Sediul central al companiei conduse de Cornelius Brody este \n Frankfurt, Germania, cu echipe de dezvoltare localizate \n Elve]ia, Suedia, România [i Statele Unite ale Americii.

Echipa iQuest num`r` \n momentul de fa]` peste 500 de angaja]i.

De[i sediul central este peste grani]e, 90% dintre angaja]i lucreaz` \n România, iar oficialii companiei au anun]at la finele acestui an c` ar putea angaja al]i 100 de speciali[ti IT, pe fondul \ncheierii unor noi contracte. Printre clien]ii importan]i ai iQuest se num`r` Roche, Virgin Atlantic Airlines, Financial Times, Vodafone, Ikea.

Intel a deschis biroul s`u de reprezentan]` la Bucure[ti în anul 2005, ca sucursal` a Intel Corporation UK. Recent, filiala local` a Intel, cel mai mare produc`tor de microprocesoare din lume, a anun]at extinderea în România prin deschiderea unui birou în Cluj-Napoca, unde 35 de angaja]i lucreaz` la dezvoltarea de software pentru sistemul de înv`]`mânt. Extinderea a avut loc ca urmare a achizi]iei la nivel global a companiei Kno, cunoscut` pentru solu]iile software care se adreseaz` claselor 1-12, dar [i pentru solu]iile pentru eReadere [i eTextbooks. În România, Intel este format` din centrul de dezvoltare de software din Bucure[ti [i biroul de vânz`ri [i marketing din acela[i ora[. Centrul de dezvoltare a fost deschis în 2010, cu scopul de a derula proiecte de cercetare [i dezvoltare pe platforme open source.

Compania \[i are originile \n Orleans, Fran]a, fiind fondat` \n 1993. |n prezent, \[i deruleaz` activitatea \n [ase ]`ri din Europa, Asia [i America de Nord, fiind lider european pentru serviciile de consultan]` [i software engineering pe pia]a francofon`. Sediul din România a fost inaugurat \n 1999, acesta oferind servicii informatice pentru pia]a local` [i pentru nearshore.

Serviciile IT ale Pentalog sunt grupate \n jurul a patru linii de business: informatic` de gestiune, informatic` industrial`, mobility [i cloud computing. Compania francez` se adreseaz` companiilor ce activeaz` \n domenii precum financiarbancar, editori de software, eCommerce, distribu]ie [i logistic`, industrie, M2M, telecomunica]ii, turism, energie, s`n`tate sau social.

Printre clien]i se num`r` Orange, BNP Lease, Grup Emerson, Parrot, LHS Ericsson, AltadisImperial Tobacco, Grup Elster [i Sierra Wireless.

Biz

DE-A JOACA LA BIROU

Cum reu[e[ti s` fii productiv la locul de munc` jucându-te toat` ziua? Mihai Sfrijan, Head of Studio la King, explic` \ntr-un interviu Biz cum se diferen]iaz` compania pe care o conduce de competitori, cum \[i sprijin` angaja]ii [i ce titluri preg`te[te studioul local King pentru viitorul apropiat. DE DRAGO{ L~Z~RESCU mediul de lucru de la King.

Am fost declara]i cel mai bun angajator din Suedia (un lucru deloc u[or de ob]inut, având \n vedere condi]iile de munc` oferite de marea majoritate a angajatorilor din Suedia), iar cultura organiza]ional` care a dus la acest succes este replicat` \n toate celelalte studiouri King, inclusiv \n Bucure[ti.

Ne asigur`m c` oferim angaja]ilor no[tri condi]iile optime prin care s`-[i desf`[oare nestingheri]i activitatea [i, mai ales, s` nu le \ngr`dim libertatea [i via]a social` prin overtime-ul atât de des \ntâlnit \n industria IT.

Cum a]i descrie via]a de game developer la King?

Pe scurt, pentru fiecare dintre noi este un vis devenit realitate. {i asta pentru c` oferim o mul]ime de avantaje: de la timp suficient de generos pentru task-uri, planning [i research, lucru \n echipe cu oameni foarte bine preg`ti]i care devin o surs` de inspira]ie, pân` la programul relaxat [i mediul de lucru ce \ncurajeaz` dezvoltarea personal`. Chiar dac` ne bucur`m de foarte mult` libertate, lucr`m structurat deoarece echipa este unit`.

Astfel, ne putem focusa foarte bine pe produs [i pe calitatea sa [i nu lucr`m niciodat` pe fast forward. |n acela[i timp, ne putem bucura [i de pasiunile personale \n afara orelor de lucru. Cred c` sentimentul care ne caracterizeaz` cel mai des este mândria de a vedea sute de oameni \n jurul nostru care se bucur` de un produs ce a ie[it din mâinile noastre.

Cum v` diferen]ia]i de alte companii de gaming active pe pia]a local`?

Dincolo de specificul jocurilor pe care le dezvolt`m, [i anume jocuri sociale casual, la King punem foarte mare pre] pe oameni [i pe dezvoltarea lor profesional` [i personal`. Angaja]ii King sunt oameni foarte bine preg`ti]i, cu experien]` vast` \n domeniu [i, de aceea, se bucur` de \ncrederea noastr` \n tot ceea ce fac. Dac` cineva are o idee bun` de joc [i crede \n ea, i se acord` responsabilitate deplin` pentru realizarea proiectului, dar [i sus]inere din partea noastr` dac` este cazul. Mediul de lucru este foarte relaxat [i fiecare are libertatea de a lucra \n ritmul s`u.

Care sunt principalele realiz`ri ale studioului King din România? |n primul rând, viteza cu care a crescut studioul King din Bucure[ti \n cei doi ani de când suntem \n România este o realizare \n sine. Echipa a crescut de la 4 programatori la peste 60, to]i oameni foarte bine preg`ti]i, cu experien]` vast` \n spate. Apoi, bine\n]eles, succesul jocurilor dezvoltate local constituite realiz`rile cu care ne mândrim.

Bubble Witch Saga r`mâne un punct de referin]` pentru noi deoarece este jocul cu care King a decis s` intre pe segmentul mobile [i s` realizeze ceva ce nu mai

fusese f`cut pân` atunci: s` sincronizeze complet platformele Facebook [i mobile.

Bubble Witch Saga a fost dezvoltat integral de c`tre noi la studioul din Bucure[ti, iar succesul a venit \n câteva zile, \nregistrând primul milion de dolari profit \n doar 42 de zile de la lansare. Suntem mândri de \ncrederea pe care a acordat-o King studioului din România, mai ales c` eram la \nceput de drum. Recent, am lansat un alt titlu de care suntem extrem de mul]umi]i: Gospo’s Great Adventures. Este cel de-al doilea titlu produs integral \n România de o echip` format` din doar doi oameni, un programator [i un grafician, care la doar câteva zile de la lansare a ajuns cel mai accesat joc de pe platforma King.com. Mai mult, \n urma unui Game Jam organizat \n septembrie, fiecare a venit cu idei deosebite de jocuri, deci cu siguran]` vor urma [i alte titluri de succes made in Romania.

Ce strategie intern` aplica]i pentru a stimula creativitatea angaja]ilor?

Cel mai important lucru pentru noi este ca angaja]ii no[tri s` se simt` confortabil \n

Cum aprecia]i nivelul de preg`tire profesional` al speciali[tilor români comparativ cu nevoile companiei?

Consider`m c` \n România exist` foarte mult talent nativ.

Tinerii care se apuc` de programare, design sau grafic` pot deveni foarte rapid speciali[ti mai talenta]i decât cei din alte ]`ri din Europa, cel pu]in din punctul nostru de vedere. Ce ne lipse[te \ns` pe plan local este experien]a. De[i exist` mai multe companii cu vechime \n Bucure[ti [i România, majoritatea speciali[tilor de la noi nu au avut [ansa sau ocazia s` dea piept cu o varietate mare de proiecte. Lucrurile \ns` \ncep s` se schimbe, oamenii cap`t` experien]` [i curaj [i suntem siguri c` \n scurt timp o s` ne putem mândri nu numai cu oameni talenta]i, dar [i de mare succes.

Ce planuri ave]i privind extinderea echipei din Bucure[ti?

Pl`nuim s` ajungem undeva la 120 de angaja]i anul viitor, dar vom \ncerca s` r`mânem flexibili [i agili. Nu dorim s` ajungem o corpora]ie masiv` \n care individul s` nu mai conteze [i prefer`m s` sacrific`m orgoliul de a fi mari pentru succesul extraordinar pe care continu`m s`-l ob]inem cu echipe mici [i bine \nchegate. Biz

TEHNOLOGIE

6 7 8 9 10

36

ADOBE

IXIA

ORACLE

DELL

SOFTVISION

SPECIALIZARE: servicii software, web development LOCALITATE: Bucure[ti POZI}IE 2012: 1

SPECIALIZARE: computer & wireless networking LOCALITATE: Bucure[ti POZI}IE 2012: 12

SPECIALIZARE: servicii software LOCALITATE: Bucure[ti POZI}IE 2012: 3

SPECIALIZARE: servicii IT LOCALITATE: Bucure[ti POZI}IE 2012: 6

SPECIALIZARE: servicii software LOCALITATE: Cluj-Napoca POZI}IE 2012: –

Adobe România r`mâne unul dintre cei mai apecia]i angajatori din industria IT local`, pe fondul unor programe interne eficiente de dezvoltare profesional`, al unei atmosfere prietenoase \n cadrul companiei [i nu \n ultimul rând al unui brand puternic [i stabil la nivel global. |n ultimul an, filiala local` a Adobe a organizat concursul Code Pandas, dedicat studen]ilor pasiona]i de tehnologie [i algoritmi, programe de internship [i team building-uri pentru angaja]i. Echipa Adobe România a dezvoltat CSS Regions, un feature implementat \n browserul Safari cu care se pot crea layout-uri vizuale [i care se aseam`n` cu cele folosite \n printul tradi]ional (ziare, reviste). Potrivit blogului companiei, Adobe România caut` \n momentul de fa]` speciali[ti \n infrastructur` SaaS, opera]iuni \n cloud, dezvoltatori HTML 5 [i mobile, quality engineers [i speciali[ti de procurement.

Fondat` în 1997, Ixia ofer`, în acest moment, un set cuprinz`tor de solu]ii de validare a re]elelor convergente pe baz` de IP [i de vizibilitate a re]elelor, compania american` fiind liderul pie]ei mondiale de testare a re]elelor. Solu]iile Ixia sunt utilizate de produc`tori de echipamente, furnizori de servicii, companii [i institu]ii guvernamentale în scopul proiect`rii, verific`rii [i monitoriz`rii echipamentelor [i re]elelor fixe, Wi-Fi [i 3G/LTE. Ixia a intrat pe pia]a local` în 2004, prin achizi]ia G3 Nova Technologies, iar în doar nou` ani de activitate subsidiara local` s-a transformat în cel mai mare centru de cercetare [i dezvoltare Ixia din lume.

Programele [i solu]iile create [i dezvoltate aici sunt patentate interna]ional [i implementate în produse [i solu]ii pe care Ixia le comercializeaz` peste tot în lume.

Unul dintre cei mai mari angajatori din sectorul IT local, Oracle [i-a sporit investi]iile \n România \n ultimul an, aproximativ 100 de milioane de euro, care includ [i deschiderea de call centere.

Compania american` a dep`[it pragul de 2.500 de angaja]i \n România, aproximativ 100 dintre ace[tia fiind expa]i. |n momentul de fa]`, România este a doua subsidiar` ca m`rime a Oracle dup` Marea Britanie din regiunea EMEA. Potrivit lui Sorin M\ndru]escu, CEO al subsidiarei din România, Oracle va continua procesul de recrutare de noi angaja]i \n urm`toarele luni.

Oracle [i-a deschis biroul din România \n 1995, iar \n 2004 a inaugurat un centru de servicii, care lucreaz` \n principal pentru clien]i interna]ionali.

Compania a avut o expansiune agresiv` pe pia]a local` \n ultimii trei ani, angajând aproximativ 900 de speciali[ti \n IT.

La nivel global, compania Dell a fost \n centrul aten]iei anul acesta \n urma procesului de delistare de pe pia]a Nasdaq din Statele Unite. Astfel, ca urmare a delist`rii, compania a fost preluat` de fondatorul Michael Dell [i de fondul de investi]ii Silver Lake. Odat` cu preluarea, Michael Dell va \ncerca s` reorienteze produc`torul de PC-uri c`tre servicii destinate companiilor. Miza este transformarea companiei \n unul din cei mai puternici juc`tori din IT, cu accent pe cloud computing, ac]ionarii dorind s` concureze cu IBM, HP [i Cisco. În România, compania a recrutat \n ultimele luni inclusiv prin intermediul re]elei sociale profesionale LinkedIn, c`utând speciali[ti pentru suport tehnic \n Bucure[ti [i Bra[ov.

Compania american` a mai pus accentul \n ultimul an pe dezvoltarea solu]iilor IT de mobilitate pentru companii.

Softvision este o companie româneasc` care ofer` solu]ii software offshoring [i outsourcing customizate, având sediul central în ClujNapoca [i birouri în Baia Mare, Ia[i, Timi[oara [i San Jose, California.

Fondat` în 1998 de c`tre Lauren]iu Russo [i Cristian Motioc, compania are în prezent peste 800 de angaja]i în birourile din ]ar`. |n cadrul companiei, oficialii opteaz` pentru programe de dezvoltare profesional` a angaja]ilor, pe training-uri externe, beneficii extrasalariale [i pe o politic` de atragere a tinerilor prin intermediul programului anual de internship. Anul 2013 a debutat prin ob]inerea competen]ei Microsoft Gold – Application Development, proces care face parte dintr-un program intern mai amplu, prin care dezvoltatorii pot participa la cursuri de preg`tire pentru certificare.

Biz

TEHNOLOGIE

11 12 13 14 15

38

SPARKWARE

UBISOFT

KING

EA

STEFANINI

SPECIALIZARE: servicii software LOCALITATE: Bucure[ti POZI}IE 2012: –

SPECIALIZARE: gaming LOCALITATE: Bucure[ti POZI}IE 2012: 4

SPECIALIZARE: gaming LOCALITATE: Bucure[ti POZI}IE 2012: –

SPECIALIZARE: gaming LOCALITATE: Bucure[ti POZI}IE 2012: 9

SPECIALIZARE: servicii software LOCALITATE: Bucure[ti POZI}IE 2012: –

Sparkware Technologies este un centru de R&D (research & development) \nfiin]at \n februarie 2013 [i face parte dintr-un grup de firme la nivel interna]ional. Filiala din Bucure[ti dezvolt` aplica]ii diverse, de la sisteme de plat` online [i aplica]ii de suport pân` la platforme web [i aplica]ii de business.

Toate aplica]iile dezvoltate de Sparkware Technologies pot fi accesate atât prin interfa]a web, cât [i pe tablete [i telefonul mobil. |n cadrul echipei Sparkware sunt create produse complexe, utilizând cele mai noi tehnologii Windows based, aspect apreciat de persoanele care doresc s` \[i dezvolte o carier` \n software development. |n primele s`pt`mâni de func]ionare, compania avea aproximativ 30 de angaja]i, \ns` planul conducerii presupune un num`r total de 150 de angaja]i \n 2014, fiind \n c`utare de echipe de crea]ie, developeri, DBA, QA [i integratori de solu]ii.

Ubisoft [i-a \nceput businessul \n aceast` ]ar` \n anul 1992, filiala din România fiind prima din afara Fran]ei. Ulterior, compania a mai deschis un studio de mici dimensiuni \n Craiova. Printre primele titluri dezvoltate exclusiv \n România se num`r` Silent Hunter, iar \n ultimii ani echipa din România a lucrat la jocuri cunoscute precum Assassin’s Creed, Watch Dogs sau Ghost Recon. Game developerii din Bucure[ti lucreaz` [i la dezvoltarea de jocuri pentru consolele PS4 [i Xbox One. Joburile de la Ubisoft România se \mpart \n programare, art`, design [i project management. În prima jum`tate a anului, compania [i-a m`rit num`rul de angaja]i din România, orientându-se \n special spre produc]ie [i game testing. În prezent, aproximativ 15% din angaja]ii Ubisoft la nivel global sunt români.

Compania suedez` fondat` \n urm` cu zece ani a devenit \n ultimii ani cel mai popular produc`tor de jocuri de pe Facebook. Spre deosebire de ceilal]i competitori, King a oferit userilor jocuri casual, u[or de \nv`]at, dar care cresc gradual \n complexitate.

Compania a cunoscut astfel o ascensiune rapid` \n topul celor mai jucate [i profitabile jocuri de pe Facebook. |n urm` cu doi ani, suedezii au decis s` intre pe platformele mobile – iOS [i Android –, motiv pentru care au deschis studioul din Bucure[ti. |ntre timp, compania a lansat cel mai de succes joc al s`u, Candy Crush Saga, care a devenit \n scurt timp cel mai popular joc atât pe Facebook, cât [i pe platformele mobile.

Echipa din Bucure[ti, care se remarc` prin atmosfera prietenoas` din timpul programului, a lucrat [i continu` s` lucreze la Bubble Witch Saga, dar [i la o serie de jocuri noi \nc` neanun]ate.

Electronic Arts (EA) este unul dintre cele mai populare nume atunci când vine vorba de gaming-ul pe PC [i console, lansând de-a lungul timpului titluri extrem de populare cum ar fi seria FIFA, Sims, Monopoly, NBA Live, Need For Speed, Command & Conquer sau Battlefield. |n toamna acestui an, Electronic Arts România a luat decizia de a se muta din Sema Park în cl`direa de birouri AFI Europe din Bucure[ti, unde a închiriat un spa]iu de 11.700 de metri pătra]i, echivalentul a 95% din cea de-a doua cl`dire a AFI Park. Contractul a fost încheiat pe o perioad` de [apte ani, la pre]ul de 2,1 milioane de euro pe an. |n prezent, EA România num`r` peste 1.000 de angaja]i. Subsidiara din ]ara noastr` a fost înfiin]at` în 2005, cu scopul de a dezvolta versiunile mobile ale titlurilor lansate de Electronic Arts.

Stefanini România este parte a grupului Stefanini IT Solutions, furnizor global de servicii de application development, suport de infrastructur` IT [i outsourcing. |n prezent Stefanini \[i desf`[oar` activitatea \n 30 ]`ri, prin intermediul a 78 de birouri [i num`r` peste 17.000 de ingineri IT, deservind un portofoliu de peste 500 clien]i activi. |n România, Stefanini opereaz` din 1998; pe plan local compania are un num`r de 1.000 de angaja]i.

Proiectele dezvoltate de Stefanini România sunt solu]ii enterprise pentru industriile financiar-bancar, retail, travel, energie sau IT. Printre clien]ii companiei fondate de Marco Stefanini se num`r` Dell, Citi Bank, Metro Group, Jaguar, Sanofi, Allianz sau Renault. Printre facilit`]ile de care se bucur` angaja]ii se num`r` trainingurile din zona de soft skills [i hard skills, team building-urile anuale, dar [i programul de orientare \n carier`.

Biz

TEHNOLOGIE

16 17 18 19 20

40

LUXOFT

VODAFONE

ENEA

1&1

MICROSOFT

SPECIALIZARE: servicii IT LOCALITATE: Bucure[ti POZI}IE 2012: –

SPECIALIZARE: telecomunica]ii LOCALITATE: Bucure[ti POZI}IE 2012: –

SPECIALIZARE: servicii software LOCALITATE: Bucure[ti POZI}IE 2012: –

SPECIALIZARE: servicii web LOCALITATE: Bucure[ti POZI}IE 2012: –

SPECIALIZARE: software LOCALITATE: Bucure[ti POZI}IE 2012: 2

Serviciile oferite de Luxoft includ dezvoltare personalizat` de software [i suport pentru aplica]ii de baz` [i aplica]ii vitale pentru afaceri, inginerie de produs, testare [i consultan]` în tehnologie. Solu]iile Luxoft sunt bazate pe produse [i platforme proprietare, care au un impact direct asupra rezultatelor de afaceri ale clien]ilor. Activitatea de baz` a companiei se desf`[oar` în Europa Central` [i de Est, unde Luxoft are 14 centre de dezvoltare, 18 birouri [i o prezen]` în 12 ]`ri unde are peste 6.000 de angaja]i. Luxoft are sediul central în Zug, Elve]ia, fiind prezent` în România din 2008. În ]ara noastr`, compania are peste 750 de angaja]i [i recruteaz` speciali[ti pentru tehnologii precum Java, C/C++, testare [i testare automat`. Angaja]ii din Bucure[ti lucreaz` pentru 40 de proiecte pentru clien]i din Europa, Asia [i America de Nord.

Vodafone este unul dintre cei mai mari operatori telecom din România, compania angajând [i un num`r mare de speciali[ti \n IT pe teritoriul ]`rii în ultimii doi ani. Vodafone a lansat în acest an Centrul Regional de Opera]iuni de Re]ea Danubius, care monitorizeaz` re]elele 2G, 3g [i 4G [i gestioneaz` incidentele de re]ea din mai multe ]`ri europene. |n cadrul centrului lucreaz` peste 250 de speciali[ti români cu vârsta medie de 29 de ani, care monitorizează activitatea a peste 90 de milioane de clien]i. Centrul Danubius este localizat în dou` sedii tehnice din Bucure[ti – Pipera [i Avrig – [i dispune de o infrastructură care include generatoare electrice de urgen]`, re]ea de transmisiuni alternative (prin PBX, mobil, satelit [i internet), precum [i un sistem ridicat de securitate pentru transmisiile de date.

Enea România \[i are originile \n România \n anul 2000, fiind fondat` de Bogdan Putinic` [i Daniel Bogdan. Compania [i-a dublat constant afacerile \n primii ani de func]ionare, devenind unul dintre juc`torii cunoscu]i de pe pia]a de offshore outsourcing din ]ar`. Aceasta a fost preluat` de compania suedez` Enea \n vara lui 2008, procesul de integrare fiind finalizat un an mai târziu. Sediul din România deserve[te nevoile clien]ilor din telecomunica]ii, multimedia, consumer electronics, sisteme de naviga]ie [i microelectronic`.

Enea este un nume de tradi]ie \n domeniul IT \n Suedia, fiind fondat` \n 1968 de patru ingineri \n Stockholm. Primul produs al companiei a fost un sistem de operare pentru un computer folosit de for]ele aeriene suedeze. De asemenea, Enea este compania care a de]inut primul domeniu suedez de internet, \n 1983.

1&1 Internet AG a fost fondat` \n 1988 ca furnizor de servicii de internet \n Germania, unde \n prezent este unul dintre liderii pie]ei de servicii de acces la internet prin tehnologia de tip DSL, respectiv conexiune broadband. |ncepând cu anul 2000, compania a \nceput s` \[i extind` serviciile de hosting la nivel global.

Produsele [i serviciile 1&1 se adreseaz` utilizatorilor priva]i [i afacerilor de talie mic` [i medie. Cele mai populare produse [i servicii ale nem]ilor sunt solu]iile de intranet [i e-mail, \nregistrarea [i g`zduirea de domenii, solu]iile pentru crearea de magazine virtuale [i pl`]ile virtuale.

Biroul din România func]ioneaz` \ncepând din 2004, acesta fiind unul din cele 13 sedii ale nem]ilor din \ntreaga lume. |n timpul verii, compania organizeaz` internship-uri pentru studen]i, ce durează \ntre 3 [i 4,5 luni.

Microsoft r`mâne unul dintre cele mai râvnite nume din CV-ul tinerilor speciali[ti \n IT. |ncepând cu luna iulie a acestui an, strategia companiei la nivel mondial se va orienta c`tre crearea unei familii de device-uri [i servicii pentru consumatorii persoane fizice [i pentru corpora]ii, ]inta fiind aceea de a crea un ecosistem de produse utilizat atât \n timpul liber, cât [i la locul de munc`.

Microsoft este prezent` \n România din 1996, ajungând de la patru angaja]i \n anul deschiderii biroului local la 480 de angaja]i \n prezent. Se spune c` la nivel global a doua limb` \n cadrul Microsoft este româna, aproximativ 1.000 de speciali[ti \n IT din ]ara noastr` lucrând \n birourile companiei fondate de Bill Gates. |n ultimele 12 luni, Microsoft a angajat aproximativ 120 de speciali[ti \n IT \n România. Printre posturile ocupate de ace[tia se num`r` inginer de suport, consultant, arhitect de sisteme informatice [i dezvoltator software.

Biz

EXCELEN}~ PRIN COMPETEN}E TEHNICE {I PERFORMAN}E UMANE Kapsch România a demonstrat, \n scurtul timp de la lansarea oficial` pe pia]a local`, c` oamenii reprezint` ingredientul cheie \n re]eta succesului.

LIVIU BOZGA, administrator [i director executiv al Kapsch România ajuns la aproximativ 100 de angaja]i ai Kapsch România, la care se adaug` un ecosistem de mici firme partenere cu care avem rela]ii profesionale strânse”, adaug` Liviu Bozga.

Desigur, o asemenea concep]ie managerial` trebuie s` se bazeze pe metrici. Iar evaluarea [i metricile de evaluare constituie o preocupare permanent` \n cadrul firmei. |n interiorul companiei se aplic` atât criterii de evaluare tehnic`, precum certific`rile, trainingurile, performan]a \n proiecte, examenele periodice, cât [i criterii de natur` interuman`, cum ar fi comportamentul \n echip` [i atitudinea.

Totul plecând de la premisa verificat` care spune c` este mult mai u[or s` rezolvi o problem` de natur` tehnic` decât una de atitudine. Echipa a \n]eles c` adev`ratele rezultate, care rezist` \n timp, sunt acelea ob]inute prin munc` sus]inut` [i profesionalism. Labor omnia vincit improbus.

Kapsch România se g`se[te actualmente \ntr-o etap` de consolidare din punctul de vedere al resurselor umane. Mai concret, firma se concentreaz` pe speciali[tii \n securitatea datelor, precum [i pe g`sirea de personal calificat pentru centrul de suport deschis

\n România pentru \ntreg grupul Kapsch, prin intermediul c`ruia sunt deservite companiile din grup pe partea de IT, dar [i clien]ii grupului din diverse regiuni.

Dezvoltarea acestui centru reprezint` una din zonele \n care grupul a investit semnificativ \n România. “|n zona centrului de servicii de suport avem aproximativ 30 de speciali[ti [i estim`m s` ajungem la peste 50 de oameni pân` la sfâr[itul anului”, spune Liviu Bozga. “Este o zon` \n plin` dezvoltare \n prezent, o zon` unde limba german` este un avantaj. Iar pe termen mediu avem inten]ia de a deschide un astfel de centru [i \n Sibiu, unde Kapsch are deja o filial`.”

De ce anume vor trebui s` ]in` cont viitorii poten]iali membri ai echipei Kapsch România? “}inem foarte mult la respectarea valorilor Kapsch [i a spiritului de echip`”, \ncheie Liviu Bozga.

“Pe termen lung acest lucru asigur` diferen]ierea noastr` fa]` de firmele care pun accentul doar pe rezultate de afaceri imediate cuantificabile \n bani. Pot afirma cu t`rie c` \n Kapsch exist` o preocupare enorm` pentru dezvoltarea resurselor umane, deoarece succesul pe termen lung se poate ob]ine doar prin oameni care \[i doresc excelen]a.”

ADVERTORIAL

Subsidiara local` a companiei austriece Kapsch s-a lansat oficial cu doi ani \n urm`. |n acest timp, firma a reu[it s` se impun` pe pia]` ca unul din cei mai importan]i integratori de sisteme [i, \n acela[i timp, unul din cei mai dori]i angajatori. Conform lui Liviu Bozga, administrator [i director executiv al Kapsch România, explica]ia rezid` \n \mbinarea fericit` dintre conceptul de firm` de familie [i rigoarea dat` de implementarea de standarde [i proceduri de lucru.

“Exist` o abordare comun` [i valori comune \n cadrul grupului fa]` de angaja]i.

Familia este una din aceste valori, al`turi de libertate, transparen]`, responsabilitate, disciplin`, respect, cultul pentru performan]`, dinamism”, spune Liviu Bozga. “|n Austria vorbim de o firm` cu peste 120 de ani vechime [i de angaja]i care lucreaz` din tat` \n fiu pentru Kapsch.

Este o firm` care \ntotdeauna a fost preocupat` de tehnologie, care [i-a adaptat domeniile de activitate \n func]ie de evolu]ia tehnologiilor.”

Firma austriac` a pornit ca un atelier de mecanic` de precizie, apoi s-a dezvoltat \n zona telegrafiei, dup` care au urmat electronicele de larg consum, telefonia [i comunica]iile de date, iar \n prezent telecomunica]iile, sistemele de transport inteligente [i integrarea de sisteme IT. “|ncerc`m s` implement`m aceste valori [i \n România. |n ]ara noastr` vorbim de o firm` mult mai tân`r`, cu câ]iva ani vechime, \ns` colectivul Kapsch România este format din colegi care au lucrat \mpreun` \n alte echipe [i proiecte, pe o perioad` mai mare chiar de zece ani, iar astfel s-au dezvoltat leg`turi interumane de \ncredere reciproc` [i respect”, afirm` oficialul de la Kapsch România.

O alt` cheie a succesului a constituit-o abordarea managerial` a firmei, privit` ca sistem dinamic, ca un organism viu, cu o aten]ie deosebit` la nivel de oameni atât din punctul de vedere al intr`rilor (angaj`ri), cât [i al ie[irilor (plec`ri). “Una din cele mai importante preocup`ri ale noastre, ale echipei manageriale, este s` asigur`m permanent oportunit`]i \n interior, astfel \ncât oamenii s` aleag` s` r`mân` \n Kapsch. Pe asta ne baz`m \n a construi [i dezvolta continuu echipa. |n doi ani am

INDUSTRY LEADERS

ENERGIE PENTRU PROIECTE INOVATOARE

INDUSTRY LEADERS

Competen]` [i responsabilitate \n tot ceea ce facem

Siemens \mplete[te de 160 de ani tradi]ia lucrului bine f`cut cu inova]ii care schimb` \n bine lumea din jurul nostru. George Costache, CEO Siemens România, ne prezint` felul \n care viziunea companiei prinde contur pe pia]a local`. DE GABRIEL BÅRLIG~ Ce \nseamn` ast`zi Siemens \n România?

Siemens [i-a deschis prima reprezentan]` de pe teritoriul României \n 1905, la Bucure[ti, [i a devenit de-a lungul anilor unul dintre principalii parteneri str`ini care au contribuit la modernizarea ]`rii. Siemens este organizat` \n România la fel ca la nivel global, cu patru domenii mari: Energie, sector ce cuprinde patru divizii, Infrastructure & Cities, cinci divizii, S`n`tate, trei divizii, Industrie, trei divizii. Siemens SRL are aproximativ 640 de angaja]i [i suntem prezen]i prin filiale \n marile ora[e – Cluj, Timi[oara, Ia[i, Gala]i [i Craiova. |n Bra[ov avem un centru de cercetaredezvoltare cu 200 de angaja]i. Pe lâng` reprezentantele deja men]ionate, Siemens mai are [i patru fabrici \n România, \n care lucreaz` aproximativ 1.000 de angaja]i: trei fabrici la Sibiu, care produc ansambluri sau subansambluri pentru diferite divizii din Industrie [i Infrastructure & Cities, [i o fabric` la Buzia[, unde se produc ansambluri sau subansambluri pentru diferite divizii din sectorul Industrie.

Care sunt planurile de extindere a companiei \n România? |n principiu, avem \n plan noi investi]ii \n produc]ie, datorit` faptului c` fabricile noastre au poten]ial de dezvoltare.

Anul trecut, fabrica de la Buzia[ [i-a sporit semnificativ num`rul de angaja]i, iar \n 2014 sper`m s` putem dezvolta [i celelalte fabrici. Dar decizia se va lua de c`tre conducerea Siemens din Germania. Noi vrem s` dezvolt`m centrele de cercetare – cel din domeniul software de la Bra[ov [i cel din 44

Biz

Bucure[ti pe inginerie pentru petrol [i gaze, pe care vrem s`-l ducem la un num`r de 30 de oameni. Vreau s` subliniez faptul c` cercetarea realizat` \n aceste centre se face [i pentru pia]a local`, dar cea mai mare parte este pentru \ntregul grup Siemens.

Care au fost principalele proiecte ale Siemens \n România din ultimii ani?

Proiectul trenurilor S`geata Albastr` a fost f`cut \ntre 2002 [i 2009, fiind unul dintre cele mai mari ale noastre.

Apoi au venit proiectele de energie eolian`, cum este parcul eolian Gemenele, din Br`ila, unde am instalat pentru GDF Suez Energy 21 de

Inova]iile Siemens dezvoltate atåt \n Romånia, cåt [i la nivel mondial, sunt aplicate \n toate proiectele noastre.”

George Costache, CEO, Siemens România turbine cu capacitate de 2,3 MW. Mai avem proiectele pe infrastructur` realizate \n parteneriat cu Grupul FCC, client final fiind CFR, \n care am fost implica]i pe partea de electrificare [i semnalizare. Avem proiecte importante [i \n domeniul medical, un exemplu fiind spitalul Floreasca, la spitalul Floreasca, dar [i \n alte spitale din ]ar`, \n special pe zona de imagistic` [i radioterapie. Unul dintre cele mai mari proiecte pe indus-

trie a fost reabilitarea Furnalului 5 de la ArcelorMittal Gala]i. A[ aminti [i proiectul SCADA de colectare, monitorizare [i gestionare computerizat` \n timp real a datelor din infrastructura de ap` [i canalizare-epurare din jude]ele Cluj [i S`laj. Este pentru prima oar` când s-a f`cut la noi un proiect de aceast` anvergur`. O alt` premier` \n România sunt instala]iile de tratare [i reinjectare a apei pentru OMV Petrom, care au drept scop

sporirea eficien]ei extrac]iei din câmpurile petrolifere mature.

Care au fost principalele provoc`ri pentru Siemens \n România \n ultimul an?

Marea noastr` provocare este s` \ncerc`m \ntotdeauna ([i reu[im \n propor]ie de 99,9%) s` fim foarte serio[i \n proiectele pe care le realiz`m. Asta \nseamn` c`, indiferent ce se \ntâmpl`, chiar dac`, de exemplu, clientul dore[te s` schimbe solu]ia, noi r`mânem un partener de \ncredere. Uneori ne cost`,

Cum sunt aplicate inova]iile globale ale Siemens pe plan local?

Cum vede Siemens evolu]ia pe viitor a ora[elor?

|n momentul apari]iei unui nou produs care face ceva \n plus pentru protejarea mediului sau reducerea costului energiei, \l aplic`m imediat. Acum doi ani, am implementat la CET Gala]i, sisteme de automatizare [i ac]ionare electric` cu tura]ie variabil` la pompele de alimentare [i termoficare. Le-am promis c` va asigura o reducere de 25% a facturii, dar rezultatul a fost chiar mai bun. Uneori introducem inova]ii mai repede decât \n

Avem o viziune [i un proiect de Smart City, care presupune unificarea tuturor re]elelor (gaz, c`ldur`, ap`) [i introducerea de platforme inteligente, dar vorbim de investi]ii masive. Noi lucr`m \n acest sens, pentru mai multe cl`diri am implementat deja solu]iile noastre. |n România, \ncerc`m s` facem cu proprietarul parcului industrial (Westgate – n.r.) un proiect-pilot de tipul Smart City. |n plus, suntem partenerii ora[ului Sibiu pentru realizarea acestui ora[ al viitorului. Solu]iile de acest gen pot fi aplicate \n România [i mâine. Problema r`mâne cea a fondurilor. Chiar am \nceput proiecte cu firmele mari din domeniul electric pentru instalarea contoarelor inteligente. Pe re]elele electrice lucr`m cu ultimele noastre tehnologii cu sisteme SCADA. Avem [i proiecte-pilot \n domeniul medical care s` permit` doctorilor dintr-un spital din Timi[oara, de exemplu, s` consulte bolnavi de la distan]`.

“Noi la Siemens credem \n performan]`, excelen]` [i responsabilitate.”

George Costache, CEO, Siemens România

dar vrem s` fim serio[i, a[a cum ne-am propus acum 110 ani, cånd s-a \nfiin]at compania \n Romånia. Vrem s` facem lucrurile bine pân` la cap`t. Una dintre marile provoc`ri a fost abordarea proiectelor \n domeniul eolian. Politica guvernului \n domeniul certificatelor verzi a fost schimbat` \n prim`var` provocånd blocaje pentru toate proiectele \n domeniu. Alte provoc`ri pentru noi au fost proiectele cofinan]ate european, \n special cele de mare anvergur`.

alte ]`ri unde este prezent Siemens.

Avem unul dintre primele centre de eficien]` energetic`, la Turnu Severin, unde la fabrica de nutre]uri combinate am venit cu un nou sistem de automatizare a procesului. Acela[i lucru l-am f`cut cu sistemul de ap` [i canalizare din Cluj [i S`laj. Dou` jude]e au reu[it s` preia toate datele legate de sistemul de alimentare cu ap` [i epurare. Este un lucru care [i \n Siemens la nivel global este unic.

FOTO: VALI MIREA

Produsele Siemens au impact major asupra vie]ii noastre, dar nu se adreseaz` direct consumatorului final. Cum vre]i s` comunica]i mai bine prezen]a companiei \n via]a de zi cu zi?

Exist` o strategie global` a Siemens adresat` utilizatorului final, iar pe plan local avem o strategie care \[i propune s` le arate oamenilor c` facem foarte multe lucruri utile care, chiar dac` nu se v`d, vin \n \ntâmpinarea nevoilor reale ale utilizatorilor.

Un exemplu ar fi reducerea facturii de energie electric` prin echipamentele de monitorizare a re]elelor [i nu numai. Un alt exemplu este eficien]a energetic` oferit` de echipamentele Siemens avånd ca efect economisirea resurselor. Trenurile [i tramvaiele Siemens sunt printre lucrurile care chiar se v`d. Turbinele eoliene produc energie regenerabil`, verde, alt lucru pozitiv. |n mod continuu, \ncerc`m s` aducem la cuno[tin]`, atåt partenerilor cåt [i clien]ilor, informa]ii actualizate asupra beneficiilor portofoliului larg de produse [i servicii, precum [i modul \n care acestea pot \mbun`t`]i via]a de zi cu zi. Biz Biz

45

INDUSTRY LEADERS

Zi de zi cu Siemens O c`l`torie \n fascinantul univers Siemens, \n care tehnologia de ultim` or` se \mplete[te cu excelen]a oamenilor pentru rezultate care dep`[esc orice a[tept`ri. Inova]iile companiei sunt al`turi de noi \n domenii extrem de variate [i ne preg`tesc pentru viitor. DE GABRIEL BÅRLIG~ xist` companii ale c`ror tehnologii

ne schimb` via]a, ne ajut` s` fim mai eficien]i [i protejeaz` mediul care ne \nconjoar`, dar ale c`ror produse [i servicii nu ne sunt cunoscute ca atare, fiindc` de multe ori sunt atât de bine integrate \n via]a noastr`, \ncât nu ne gândim la ele. Dac` a]i aprins lumina, a]i mers cu trenul sau cu ma[ina, a]i f`cut o tomografie sau o ecografie cardiac`, exist` [anse mari s` fi beneficiat de tehnologiile [i inova]iile realizate de concernul german Siemens. Considerat cel mai mare conglomerat european, Siemens are peste 370.000 de angaja]i \n \ntreaga lume, fiind prezent \n aproximativ 190 de regiuni, cu activit`]i desf`[urate \n sectoarele de energie, s`n`tate, industrie [i infrastructur`.

Dintre ace[tia, circa 1.680 sunt angaja]i \n România, unde compania este prezent` \nc` din 1905.

Tradi]ia este completat` \n ultimii 18 ani de inova]ii [i investi]ii masive ale companiei pe pia]a româneasc`. Ast`zi, Siemens are patru fabrici \n România, trei la Sibiu [i una la Buzia[, care totalizeaz` \n jur de 1.000 de angaja]i, dar [i o puternic` reprezentan]`, Siemens SRL, cu circa 640 de angaja]i, care include dou` centre de cercetare-dezvoltare, unul pe zona de corporate technology, la Bra[ov, [i altul \n zona de inginerie de proces pentru petrol [i gaze, la Bucure[ti. “Ne consider`m o firm` româneasc`, suntem de peste 100 de ani aici 46

Biz

[i \ncerc`m s` fim 99,9% serio[i [i foarte buni \n ceea ce facem”, spune George Costache, CEO al Siemens România.

Ca s` v` da]i seama de implicarea Siemens \n domenii la care nu v-a]i gândit, unul dintre cele mai recente proiecte din România a fost \n industria berii. A fost vorba despre automatizarea a dou` linii de produc]ie a berii, parte a unui proiect derulat la nivel mondial, care presupune colectarea de date din sistem [i raportarea centralizat` din zona de produc]ie de oriunde din lume.

TRANSPORTURI INTELIGENTE Poate cea mai vizibil` prezen]` a Siemens \n România o reprezint` cele 120 de trenuri S`geata Albastr`, proiect realizat de companie \ntre 2002-2009.

Acestea au adus pe c`ile ferate române garnituri de tren cu un grad de tehnologie [i siguran]` mult peste ce circula la acel moment. |n acela[i timp, singurele patru locomotive noi care circul` \n România dup` Revolu]ie sunt produse de Siemens, fiind livrate unui operator privat, Cargo Trans Vagon SA. Siemens a[teapt` \n România \nceperea investi]iilor de c`tre municipalit`]i \n tramvaie moderne. Compania a livrat la Oradea zece tramvaie de tip ULF (Ultra Low Floor). “Avem o colaborare cu Astra Arad cu tramvaie de ultim` genera]ie pentru pia]a romåneasc. Tramvaiele scoase din uz \n Europa circul` acum \n România. |n România sunt 1.500 de tramvaie [i trebuie s` se

\nceap` schimbarea lor. Suntem preg`ti]i”, spune Vasile Diaconescu, Mobility and Logistics Country Division Lead & Rail Logistics Country Division Lead la Siemens România.

Un alt exemplu al unei tehnologii Siemens de care mul]i români beneficiaz` zi de zi este zona de automatiz`ri pentru c`ile ferate. Pe partea de automatizare a semnaliz`rilor feroviare, Siemens a realizat tronsoanele Bucure[ti-Fete[ti, Bucure[ti-Ploie[ti [i \nc` 28 de g`ri. Acum, compania realizeaz` proiectul pilot European Train Control System nivel II (ETCS II) pe tronsonul Bucure[ti – Ploie[ti, ce presupune echiparea a [ase locomotive cu echipamente pentru controlul [i supravegherea deplas`rii trenului \n condi]ii de maxim` siguran]`, instala]iile de centralizare electronic` din sta]iile de cale ferat` Peri[, Crivina, Brazi [i elementele exterioare de semnalizare feroviar` asociate acestor sta]ii.

ORA{ELE DE MÂINE Tr`im \n mileniul urbaniz`rii, popula]ia cre[te, au loc schimb`ri demografice [i intervine necesitatea reducerii emisiilor de CO2. |n prezent, 75% din consumul de energie se face \n ora[e [i cifra va cre[te. De ce? Pentru c`, dac` \n 2007

ora[ele române[ti \n 15-20 de ani”, adaug` Augustin Ionescu. Este vorba despre integrarea surselor de energie regenerabil` de putere mic` (de exemplu panourile fotovoltaice), sta]ii de transformare de medie tensiune, distribu]ie pe joas` tensiune, comunica]iile cu re]elele inteligente [i, evident, casele inteligente. Cu aceste concepte, ora[ele române[ti pot ajunge la nivelul celor europene.

CERCETARE LOCAL~, VIZIUNE GLOBAL~

aproximativ 50% din popula]ia planetei locuia \n ora[e, pân` \n 2050 se va ajunge la 70%. “Aceste date au schimbat abord`rile. Ajungem s` fim contemporani cu necesitatea unei transform`ri”, spune Augustin Ionescu, Low and Medium Voltage Country Division Lead & Smart Grid Country Division Lead \n cadrul Siemens România.

Viitorul \nseamn` eficientizarea gestion`rii ora[elor tot mai mari [i mai complexe. Siemens are o viziune clar` \n domeniu, conturat` \n ideea de Smart City, cu solu]ii de ultim` or` \n zona centrelor urbane de mâine. Este vorba despre unificarea tuturor re]elelor (gaze, c`ldur`, ap`, canalizare) [i introducerea de platforme inteligente care s` monitorizeze permanent consumul [i s` se adapteze din mers.

Siemens a f`cut deja primii pa[i inclusiv \n România, un exemplu fiind proiectul “Extensia Sistemului SCADA (Supervisory Control and Data Acquisition)”, al c`rui beneficiar este Compania de Ap` Some[ SA, \n jude]ele Cluj [i S`laj, [i care permite colectarea, monitorizarea [i gestionarea \n timp real a datelor din infrastructura de ap` [i canalizare. Este un proiect de nivel tehnologic mondial, care se distinge atât prin func]ii tehnice \n premier`, cât [i prin

num`rul mare (280) de sta]ii RTU (Remote Terminal Units sau Receiver Transmitter Units), care comunic` prin GPRS cu dispeceratele zonale, situate \n Cluj-Napoca [i Zal`u. Exist` [i proiecte \n zona re]elelor electrice, care vizeaz` instalarea de contoare inteligente.

Tot legat de Smart City, Siemens a f`cut progrese semnificative \n zona re]elelor electrice inteligente (smart grid). “Pân` acum vorbeam de un flux unidirec]ional \ntre produc]ia de energie [i consum, dar conceptul smart grid ia \n considerare un flux bidirec]ional de energie [i informa]ie \ntre consumatori [i produc`tori. Ajungem s` dialog`m cu re]elele, s` colect`m permanent informa]ii, s` regl`m procese. Practic, Siemens are solu]ii \n toate aceste domenii”, spune Augustin Ionescu. |n domeniul transportului popula]iei [i al bunurilor, compania ofer` trenuri, tramvaie pe diverse paliere de viteze, pentru distan]e mai mari sau mai mici, transport urban cu ma[ini electrice, e-mobility, management integrat al traficului, managementul parc`rilor, al tax`rii. “De asemenea, Siemens are solu]ii \n zona de tensiune medie [i joas`, pentru furnizarea [i distribu]ia integrat` a energiei \n cl`dirile inteligente – spre asta se vor \ndrepta [i

România ocup` un loc important pe harta software-ului mondial, iar \n cadrul Siemens aceast` resurs` important` nu a trecut neobservat`. Astfel a ap`rut centrul de cercetare din zona de Corporate Technology de la Bra[ov, care a ajuns ast`zi la peste 200 de angaja]i.

“Ce ne deosebe[te de alte companii de software este faptul c` avem o component` de cercetare [i inovare la Bra[ov.

Siemens e prezent aproape peste tot \n lume, dar cercetarea [i dezvoltarea pe zona de Corporate Technology se face doar \n zece ]`ri, deci România are o pozi]ie privilegiat`. Loca]ia din Bra[ov e cea mai mare din Europa”, arat` Constantin Suciu, Corporate Technology Country Division Lead la Siemens România. Echipele de la Bra[ov dezvolt` solu]ii software pentru aplica]ii de management al pacien]ilor \n spitale, produse care gestioneaz` transportul [i distribu]ia de energie, o alt` echip` e focusat` pe solu]ii din zona de petrol [i gaze (aplica]ia de monitorizare [i control al conductei Northstream e f`cut \n bun` parte de o echip` din Bra[ov) [i se dezvolt` aplica]ii pentru platformele de generare de energie electric` (CET).

Zona de cercetare are trei direc]ii de lucru. Prima const` \n dezvoltarea de metodologii \n designul circuitelor industriale \n zona de securitate hardware a dispozitivelor interconectate. O alt` direc]ie se refer` la preg`tirea pentru Internet-of-Things, viitorul \n care tot mai multe dispozitive din via]a de zi cu zi vor putea comunica \ntre ele. A treia direc]ie este \n zona medical`, pe partea de modelare specific` a pacientului – realizarea unui model matematic specific fiec`rui pacient pornind de la o Biz

47

INDUSTRY LEADERS

Oameni din echipa Siemens PETRU RU{E} Energy Transmission Country Division Lead & Energy Wind Power Country Division Lead

VASILE DIACONESCU Infrastructure and Cities - Mobility and Logistics Country Division Lead & Rail Logistics Country Division Lead

AUGUSTIN IONESCU Infrastructure and Cities – Low and Medium Voltage Country Division Lead & Smart Grid Country Division Lead

Sta]iile Transelectrica de interconectare cu Vestul României (Arad, N`dab [i Oradea) sunt toate realizate de Siemens.”

Singurele patru locomotive noi care circul` \n România dup` revolu]ie sunt Siemens.”

Ajungem s` dialog`m cu re]elele electrice, s` colect`m permanent informa]ii, s` regl`m procese. Siemens are solu]ii \n toate aceste domenii.”

radiografie sau tomografie, cu scopul de a ajuta doctorii s` ia decizii privind tratamentul, opera]iile [i s` fac` compara]ii cu st`ri anterioare sau cu al]i bolnavi.

S~N~TATE PRIN TEHNOLOGIE Siemens este, de altfel, un juc`tor global dominant \n zona echipamentelor medicale, de[i este poate domeniul \n care contribu]ia companiei este mai pu]in cunoscut` \n România. Marian Ghinescu, Healthcare Country Sector Lead, sper` s` schimbe aceast` situa]ie, dar, mai ales, s` ofere spitalelor, clinicilor [i mai ales pacien]ilor acces la aparatur` care nu doar s` sporeasc` speran]a de via]`, [i ci s` redea societ`]ii oameni activi. “Chirurgia cardiac`, de exemplu, se refer` de foarte multe ori la popula]ia activ`, iar cei care sunt supu[i acestor interven]ii devin total valizi. Nu trebuie judecat totul doar \n ani de via]`, ci [i \n faptul c` redai societ`]ii un om valid, activ”, subliniaz` Marian Ghinescu.

Siemens a derulat numeroase proiecte \n România, atât \n spitalele de stat, cât [i \n cele private. Câteva exemple ar fi 48

Biz

centrul de oncologie de la Oradea (un proiect realizat de la zero \n 14 luni), o sal` de cardiologie interven]ional` la Spitalul Floreasca pe zona de cateterism cardiac [i endoprotezarea bolii cardiace, un centru de cercetare la Colentina \n domeniul medicinei nucleare [i angiografiei, un PET/CT (tomograf prin emisie de pozitroni combinat cu computer tomograf) la Craiova.

O alt` premier` este tomograful cu dou` tuburi, un aparat unic la nivel mondial, instalat la Centrul de Cardiologie din Ia[i. Acesta face achizi]ia de imagine a inimii \ntre dou` b`t`i, f`r` a mai fi nevoie de administrarea de betablocante pacien]ilor, substan]e la care majoritatea pacien]ilor cu probleme cardiace au intoleran]`.

VIITORUL SUNT OAMENII Dincolo de tehnologie [i inova]ii, Siemens acord` o aten]ie deosebit` oamenilor care lucreaz` \n companie [i \ncearc` s` atrag` cele mai promi]`toare talente \nc` de pe b`ncile liceelor [i facult`]ilor, inclusiv din România.

“Avem un program pentru universit`]ile din ]ar`. Am \nceput cu Universitatea Tehnic` din Cluj-Napoca, unde am lansat un laborator de automatiz`ri. Anul acesta am colaborat cu Universitatea Titu Maiorescu, din Bucure[ti, iar \n perspectiv` urmeaz` colaborarea cu Facultatea de Automatic`, vizånd nu doar capitala ci [i Ia[iul [i Constan]a”, declar` Daniel Barciuc, Industry Country Sector Lead la Siemens România. Ideea acestor laboratoare este ca studen]ii s` \nve]e \ntr-o manier` mult mai stråns` cu latura aplicativ` [i s` aib` acces la nout`]ile de ultim` or` din domeniu. Siemens a avut [i va avea \n continuare programe de practic` pentru studen]ii din domeniul automatiz`rilor. |n acest sens un exemplu recent este programul de trainee derulat pe parcursul unui an, \n care 28 dintre cei 30 de participan]i au r`mas \n companie. “Avem colegi din astfel de programe care acum sunt \n posturi de conducere. Directorul comercial al sectorului de Industrie vine din programul de trainee, dup` ce a lucrat un [i

FOTOGRAFII: VALI MIREA

CONSTANTIN SUCIU

Sector Lead

Corporate Technology Country Division Lead

TEODOR SARU Energy Power Generation Country Division Lead

MARIAN GHINESCU Healthcare Country Sector Lead

Avem 87% procentaj de satisfac]ie a clien]ilor, cel mai bun din Europa Central` [i de Sud-Est. Suntem \ntr-o rela]ie de parteneriat cu clien]ii, nu suntem simpli furnizori.”

La Siemens, cercetarea [i dezvoltarea pe zona de corporate technology se face doar \n zece ]`ri, deci România are o pozi]ie privilegiat`. Loca]ia din Bra[ov e cea mai mare din Europa.”

Am deschis la Bucure[ti primul centrul european de execu]ie pentru ingineria de proces [i avem deja primele dou` proiecte, \n Alaska [i Texas, pentru doi clien]i mari.”

Prin cunoa[tere, dai omului o [ans`, o oportunitate. Nu e vorba numai despre tehnologie, ci despre faptul c` omul nu mai trebuie s` se duc` la Viena sau Istanbul, ci se poate trata [i aici.”

DANIEL BARCIUC

Industry Country

jum`tate \n cadrul Siemens \n Austria”, arat` Daniel Barciuc.

Problema speciali[tilor e acut` [i \n zona de petrol [i gaze, foarte important` pentru Siemens \n România. “Foarte greu se g`sesc oameni, plaja de resurse este restrâns` la câteva facult`]i din ]ar`, de aceea am intrat \ntr-un program de atragere a tinerilor \ncepând cu perioada liceul”, spune Teodor Saru, Energy Power Generation Country Division Lead la Siemens România. Nevoia de speciali[ti pe zona de petrol [i gaze e cu atât mai mare, cu cât OMV Petrom, unul dintre principalii clien]i ai Siemens \n România, investe[te masiv \n programul de modernizare [i cre[tere a produc]iei z`c`mintelor. “Am intrat pe pia]` cu produse noi. De exemplu, tratarea apei produse \n urma extrac]iilor, unde avem câteva patente din SUA pe care le folosim, este o solu]ie foarte competitiv`”, adaug` Teodor Saru. Experien]a echipei din România \n zona de petrol [i gaze a determinat, de altfel, centrul de profil al Siemens din Houston s` aleag` România pentru primul centru european de

execu]ie pentru managementul siguran]ei opera]ionale. Centrul din România are deja dou` proiecte \n SUA pentru siguran]a oper`rii rafin`riilor sau a instala]iilor petroliere – unul \n Alaska (extrac]ie [i produc]ie) [i unul \n Texas (rafinare) – urmând s` acopere pe viitor pentru Siemens toate pie]ele din Europa [i Africa.

ENERGIE PENTRU MULTE PROIECTE Siemens este un juc`tor extrem de activ pe pia]a local` \n zona de energie. Un proiect energetic de referin]` pentru companie este cel de utilizare sustenabil` [i responsabil` a energiei electrice prin construc]ia sta]iei electrice din Biharia [i a retehnologiz`rii celei din Blaj. Sta]iile sunt dotate cu echipamente de medie tensiune de la Siemens.

“Acoperim tot palierul de generare de energie – termo, hidro, nuclear, dar [i transportul de energie (Transelectrica) [i distribu]ia (Electrica, E.ON Moldova, CEZ [i Enel Distribu]ie). Ace[tia sunt principalii clien]i, al`turi de contractori importan]i – Energomontaj, Electromontaj, Romelectro. De asemenea, avem

proiecte cu colegii din alte divizii – m` refer \n special la Oil & Gas, unde principalul beneficiar este OMV Petrom, sau diviziile din sectorul Industrii”, arat` Augustin Ionescu.

Siemens este implicat \n proiecte de anvergur` pentru sistemul energetic na]ional. “Am realizat mai multe proiecte la Transelectrica [i aici a[ men]iona cea mai important` sta]ie de transformare din Bucure[ti, cea de sud. De asemenea, sta]iile de interconectare cu Vestul României (Arad, N`dab [i Oradea) sunt toate realizate de Siemens”, spune Petru Ru[e], Transmission Country Division Lead & Energy Wind Power Country Division Lead la Siemens România. Printre alte proiecte \n domeniu ale Siemens \n România se num`r` Centrala Bucure[ti Vest cu generare pe gaz, sta]ia centralei nucleare de la Cernavod` [i o sta]ie retehnologizat` pentru Hidroelectrica la Por]ile de Fier 2.

“Dezvolt`m [i solu]ii pentru explorare, cum ar fi sta]ii de alimentare submarine capsulate pe fundul m`rii, o noutate absolut`”, adaug` Petru Ru[e]. Biz Biz

49

10 ANI DE BLOGGING O scurt` istorie a rela]iei dintre bloguri [i branduri

|n 2014 anivers`m primii 10 ani de blogging sus]inut \n Rom창nia. Un deceniu de la apari]ia fenomenului, de cre[tere, diversificare, foarte multe \nv`]`minte, proiecte bune sau falimentare, staruri [i o mare mas` a anonimilor, pl`cere sau afacere. DE MUGUR P~TRA{CU 50

Biz

T

Tr`im primii ani de maturitate ai fenomenului, primii ani ce confirm` oameni care tr`iesc sau care au succes f`când blogging. Sunt primii ani \n care lucrurile s-au diversificat [i au dep`[it o mas` critic` din mai multe puncte de vedere (cititori, bugete, domenii de activitate, instrumente de monetizare).

Efortul meu reprezint` o \ncercare de a face o istorie a blogosferei [i a evolu]iei ei din perspectiva brandurilor [i rela]iei dintre bloggeri [i branduri.

ANII INOCEN}EI: |NTEMEIETORII

Prin 2003 - 2005, bloggingul \nsemna exotism [i pionierat. Activitatea avea \n mod esen]ial o motiva]ie personal`, de la senza]iile legate de comunitatea care tr`ia cu intensitate experien]ele proprii puse pe net pân` la bloggingul ca instrument de branding personal sau de afirmare a unei voci. |nceputurile au \nsemnat Antonio Eram, Weblog [i primele \ntâlniri cu bloggerii, mai apoi primele bloguri ale veteranilor: Deea, Subiectiv (Alex Mih`ileanu), Cristian Manafu, Vivi, Brie, Drago[ Novac, Zoso (Vali Petcu), Bobby Voicu, Piticu (Cristian Dorombach), C`t`lin Teni]`, Adrian Ciubotaru. Blogspot era platforma majorit`]ii [i asta d`dea o aparen]` oarecum similar` produselor.

Weblog a fost prima platform` româneasc` \n domeniu, urmat` de Fourhooks.

2006 a \nsemnat un an de cre[tere a con[tiin]ei de sine [i al afirm`rii unor tipologii [i abord`ri \n spatele blogurilor. Atunci au ap`rut [i tot felul de ini]iative \n m`sur` s` precizeze [i s` dezvolte fenomenul, s` stabileasc` reguli de conduit`, chiar s` coaguleze orgolii [i lideri \n spiritul constituirii unei asocia]ii a industriei. Comunitatea Blogoree \[i propunea s` aduc` bloggerii \mpreun`, s` dea un cod de bune practici, s` ofere sprijin de la oamenii care au \nceput mai devreme.

Blogoree a ini]iat [i primele excursii \n ]ar` (blogtrips) pentru popularizarea fenomenului [i cu descoperirea celor din provincie, cu activarea comunit`]ilor locale. |n Bucure[ti se organiza Netoo,

BLOGOSFER~

BlogMeeturi aveau loc pe la Timi[oara [i TweetMeeturi \n multe alte ora[e.

Oamenii se cuno[teau \ntre ei, se schimbau p`reri, se f`ceau glume, dar se construiau serios [i primele antipatii.

Participarea \nsemna validare [i apartenen]`.

Chiar de la \nceput ap`rea [i festivalul blogosferei, RoBlogFest, care, timp de [ase ani, \ntre 2006 [i 2012, a reu[it s` strâng` mare parte din comunitatea bloggerilor, s` stabileasc` [i s` promoveze ni[te ierarhii bazate pe popularitate, s` discute subiecte importante legate de evolu]ia fenomenului.

Reprezentative \n ace[ti primi ani erau entuziasmul [i deschiderea oamenilor care au \nceput \n domeniu. Nota definitorie era cea personal`, obiectivele principale erau atât experimentul sau

ANII ALIEN~RII: BLOGGERII {I BANII Alienarea a \nceput prin 2007, an care a debutat cu o dezbatere sus]inut` \n jurul \ntreb`rii dac` bloggerii ar trebui sau nu s` ia bani pentru ce scriu. De ceva luni bune, bloggerii primeau sau pretindeau bani pentru posturi care nu erau semnalizate ca atare la momentul respectiv. |ncepea prima rela]ie \ntre branduri [i bloggeri – pe atunci au \nceput s` apar` posturile pl`tite “pe [estache”, practic` ce avea s` schimbe total [i pentru totdeauna natura rela]iei \ntre blogger [i ter]i (branduri, agen]ii). |mi amintesc de discu]iile de atunci dintre agen]ie [i clien]i. Era un fel de dialog mut, f`r` ca lucrurile s` se spun` \n fa]`, \n care agen]iile se mirau c` bloggerii iau bani [i nu voiau s` fie asocia]i sau s` fie parte la tranzac]ie. Sa-

CARTE DE VIZIT~ Mugur P`tra[cu este Managing Partner al iLeo, una dintre primele agen]ii de comunicare digitale, care ast`zi lucreaz` pentru 30 de branduri cu o echip` de 25 oameni, [i profesor asociat al Facult`]ii de Jurnalism [i {tiin]ele Comunic`rii. Are 12 ani de experien]` \n domeniul comunic`rii, dintre care 9 ani \n digital. Dup` câ]iva ani petrecu]i \n televiziune, [i-a \nceput cariera \n publicitate la D'Arcy. Au urmat Leo Burnett [i Grey, unde a condus regional comunicarea pe contul Kent.

tr`irile asociate, cât [i beneficiul de popularitate personal sau profesional.

Nu existau premise pentru a transforma blogul \ntr-o afacere [i oricum erau foarte pu]ini cei care se gândeau la asta. |n 2006 apar mai multe bloguri, printre care cele pe care scriu Orlando Nicoar`, Iulian Com`nescu, Costin Cocioab`, Mircea Sc`rlatescu, Andrei Criv`], Ionu] Oprea, Denisa Bârg`u, Sergiu Biri[. Era o perioad` \n care, din perspectiva brandurilor, blogosfera nu exista. Preocupa]i de \nceputurile online-ului pe la noi, brand managerii nu aveau pe radar aceast` zon`. |nsu[i conceptul era greu de explicat, iar deciziile erau foarte dificil de luat.

Perioada de evitare s-a \ntins pân` prin 2008, cu ni[te mici excep]ii \n 2007.

tisfac]ia gener`rii unui “post de bine”, aparent din nimic, era \ns` nepre]uit`.

Era un fel de trafic de influen]` f`r` protagoni[ti la vedere.

Practic, posesorii de bloguri \ncepeau s` se bazeze pe o comunitate [i un trafic \n cre[tere [i acest lucru a fost sesizat atât de ei, cât [i de branduri. Mai \ntâi \ntr-o zon` de “bogdaproste”, chiar jen`, dar ulterior asumat`, chiar pe baz` de tarife clare, ob]inute dup` un telefon pe la prieteni mai versa]i [i o autoevaluare sumar`.

Zona de postare era oarecum sub]ire, legat` de diverse anun]uri sau test`ri de produse, recenzii de campanie sau chiar experien]a pozitiv` cu campania.

Acest sistem, evident corupt, a dus repede la abuzuri. Unii bloggeri au \nceput s` practice [antajul [i s` scrie voit negativ Biz

51

BLOGOSFER~

fa]` de branduri astfel \ncât s` pretind` bani pentru o dezmin]ire sau o revenire pozitiv` pe subiect. Cu neru[inare [i tupeu, bazat pe frica clien]ilor de a vedea undeva scris ceva r`u despre ei, aceste posturi creau adev`rate crize prin companii [i sunt convins c` iresponsabilitatea de atunci este luat` de mul]i [i acum \n glum`. Al]i bloggeri, pe de alt` parte, ignorau anun]urile [i invita]iile (cu valoare evident` de noutate) dac` nu erau pl`ti]i pentru preluare. Practic, acei ani au \nsemnat [i moartea PR-ului pe bloguri [i \nceputul “pi[cot`relii” ulterioare.

PRIMELE CAMPANII DE COMUNICARE |n 2007 au ap`rut primele campanii adev`rate pe bloguri, campanii care au consacrat blogul ca platform` de comunicare [i au deschis apetitul clien]ilor c`tre aceast` zon` de online. Marketingonline.ro a f`cut prima campanie pe bloguri, urmat` de Dacia (prima megacampanie cu bannere), Audi [i Fiat (primele campanii novatoare cu mecanic` specific`). 2007 [i 2008 au fost anii \n care campaniile pe bloguri \nsemnau expunere [i beneficii adi]ionale pentru brandurile care ajungeau acolo, o dovad` de curaj \ntr-o zon` pu]in controlabil` [i mereu expus` reac]iilor comentatorilor sau concuren]ei. Implicarea bloggerilor era superioar`, de multe ori campania pe un blog aducând acelea[i beneficii [i pentru posesor.

Din aceste motive, agen]iile alegeau diverse configura]ii \n rela]ia cu bloggerii, pentru a ob]ine cât mai mult` expunere pentru cât mai pu]ini bani: de la rela]ie bazat` pe promisiuni de campanii [i implicare la promisiuni de tratament special [i o rela]ie preferen]ial`, la [antaj din partea cealalt` cu privire la neimplicarea \n campanii viitoare. Practicile s-au perpetuat cumva [i \n anii urm`tori, dar ce e important de re]inut este c` agen]iile au \nceput s` evalueze [i s` \[i fac` liste cu oameni pe care se puteau baza mai ales din perspectiva implic`rii [i a rezultatelor. Exista mereu discu]ia: “Ce conteaz`?

Expunerea generat` sau gradul de implicare a bloggerului?”. Eu voi aprecia \ntotdeauna a doua parte. Pentru prima, se folose[te mai eficient media.

52

Biz

AGEN}IA DE PUBLICITATE – PROMOTORUL BLOGGERILOR 2007 – 2009 au fost anii \n care bloggerii depindeau esen]ial de agen]ii pentru mijlocirea rela]iei lor cu brandurile [i agen]iile profitau destul de mult de aceast` pozi]ie, mai ales din perspectiv` de PR [i vizibilitate a campaniilor pe pia]`. Agen]iile erau atunci \n situa]ia de a scoate bani suplimentari de la clien]i pentru aceast` zon`, lucru care era destul de greu de realizat. |n concluzie, agen]iile au promovat intens blogurile \n 2007-2009 pentru motive legate de noutate [i expunere pe pia]`, mai pu]in pentru rezultate reale.

Practic, clien]ii erau mul]umi]i c` se vorbe[te despre ei pe bloguri, iar agen]iile \ncercau s` fac` lucruri pe care nu le puteau face cu nimeni altcineva, chiar dac` erau f`r` impact pe pia]`.

Erau oricum vremurile \n care totul mergea ca pe roate \n marketing [i nu se c`utau prea multe explica]ii pentru banii cheltui]i.

AGEN}IA SPECIALIZAT~ La finalul lui 2007 a ap`rut o situa]ie interesant`. Ionu] Oprea \nfiin]a Standout, prima agen]ie care se pozi]iona ca oferind servicii de mediere, media [i creativitate pe bloguri. Trebuie s` \n]elege]i pu]in contextul \n care se \ntâmpla acest lucru, anii respectivi fiind “anii fricii de bloggeri”. Practic, clien]ilor le era pur [i simplu fric` s` abordeze bloggeri, s`-i deranjeze, s`-i supere.

Nu [tiau cum s` cear`, cum s` pun` problema, era o stare de inadecvare [i “lips` de proceduri”. Bloggerul era “un zeu”, cu un comportament imprevizibil, fa]` de care nu puteai s` \]i iei destule m`suri de precau]ie [i, cumva, fa]` de nervii c`ruia nu prea aveai unde s` te ascunzi.

Ionu] Oprea a reu[it s` ob]in` exclusivitatea unor bloggeri fa]` de Standout pe un sistem de fee lunar garantat [i, câ]iva ani, a f`cut campanii consistente. Foarte multe agen]ii, mai lene[e sau din zona de media, se adresau lui direct cu briefuri, f`r` niciun fel de prelucrare de comunicare.

CRE{TEREA PROFILULUI BLOGGERILOR Tot \n 2007 a avut loc o ac]iune major` a lui C`lin Fusu (Neogen), care invita la \mprietenire o important` parte din bloggerii mari. Bloggaria #1 [i #2 au fost primele deplas`ri, cu mas`, cas` [i distrac]ie, peste grani]e, la care erau invita]i bloggeri. 2008 [i 2009 au fost ani de cre[tere exponen]ial` a num`rului de bloggeri, de diversificare a modalit`]ilor prin care ace[tia puteau face bani (posturi, display, campanii, crea]ie, consultan]`, Adwords [i altele), de deschidere a noi [i noi ni[e de blogging.

Au fost anii \n care abordarea generalist` era câ[tig`toare, aducând trafic [i vizibilitate pentru o audien]` \n cre[tere.

Au ap`rut \ns` [i primele direc]ii de blogging ni[at, de specialitate.

Abordarea s-a profesionalizat, s-a trecut pe Wordpress, pe domenii cu nume proprii, s-a lucrat la personalizarea [i optimizarea site-ului. Blogrollul [i citarea au r`mas principalele modalit`]i de viralizare a posturilor, readerul fiind modalitatea favorit` prin care se urm`rea lista de citit. Facebook la vremea aceea era \ntr-un stadiu incipient.

POLITIZAREA BLOGOSFEREI Alt lucru interesant este c` 2008-2009 este o perioad` \n care s-au cristalizat ni[te microcentre de putere \n blogosfer`, un fel de “na[i” pe care trebuia s` \i cuno[ti ca tân`r aspirant [i de la care trebuia s` ob]ii o minim` sus]inere sau investire. Acestea se vor dezvolta ulterior \n g`[ti [i coali]ii, pentru ca azi s` avem diver[i poli, cu reprezentare foarte clar`.

CERCETAREA CA INSTRUMENT DE VÂNZARE Tot atunci au ap`rut primele studii despre blogosfer`, m`rime, componen]`, motiva]ii, frecven]e, care fundamenteaz` mai bine deciziile de comunicare pe acest mediu. Unii bloggeri au f`cut eforturi pentru a-[i cunoa[te mai bine comunitatea [i cititorii, pentru a oferi date mai bune celor c`rora vor s` le vând` serviciile. Datele de trafic [i raportarea performan]ei campaniilor deveneau standard.

Au ap`rut primele campanii care pl`teau bloggerii la atingerea perfoman]ei.

BLOGOSFER~ CEA MAI CREATIV~ PERIOAD~ PE BLOGURI

CRE{TEREA |N POPULARITATE

Din punct de vedere creativ, 2008 – 2009 a fost perioada \n care s-au implementat mecanici inovatoare, \n care s-a creat competi]ie \ntre bloggeri, au fost folosite comunit`]ile acestora pentru a genera expunere suplimentar`, campanii de personificare, de schimbare a felului \n care arat` blogul sau stilul de scris. Zona de display a devenit o prezen]` permanent` pe blogurile generaliste.

Aceasta a fost perioada care a concretizat primele leg`turi pe termen lung \ntre branduri [i bloggeri pe diverse domenii, cu obiective, plan de content, reprezentare offline, exclusivitate extins` [i tot pache]elul.

Alegerile din 2008 au fost primele care au folosit bloggeri pe post de lideri de opinie [i mul]i dintre oamenii politici [i-au lansat propriile proiecte online \n aceast` zon`. |n zona personalit`]ilor [i vedetelor, anii 2008 - 2010 au fost marca]i de lans`ri [i debuturi multiple \n ale bloggingului. De la cânt`re]i la actori, CEO [i sportivi, toat` lumea \[i f`cea blog, acest lucru contribuind foarte mult la cre[terea fenomenului [i a num`rului de cititori.

Un alt fenomen important a fost acela al blogurilor jurnali[tilor [i al proiectelor de bloguri comune lansate de principalele ziare online. Acestea prolifereaz`, aducând un jurnalism de autor puternic [i incisiv, oarecum desp`r]it de politica editorial` principal`. 2010 [i 2011 au \nsemnat primii pa[i pentru maturizarea unor rela]ii [i a unor bloguri, au fost anii \n care unii bloggeri deveneau influen]atori recunoscu]i, iar unii influen]atori se apucau de blogging.

PERFORMAN}~? NU PREA. De[i s-a investit din ce \n ce mai mult \n bloguri, indicatorii de performan]` au r`mas oarecum neclari, deoarece pentru client banii erau pu]ini [i a[tept`rile pe m`sur`. Interesul fa]` de bloguri le-a promovat pe acestea \n mixul de online din cu totul alte motive decât performan]a punctual`: mimetism, orgoliu [i ego, un fel de abordare de PR, SEO etc.

Blogurile erau la acea vreme singurele capabile s` viralizeze rapid con]inut [i, prin urmare, erau folosite ca ini]iatoare pentru diverse campanii, ca modalitate de a ajunge rapid la ni[te comunit`]i ce aveau capacitatea de a prelua con]inut [i a-l trimite mai departe. |n plus, sc`derea bugetelor \n alte zone de online [i iluzia c` bloggingul ieftin poate fi o solu]ie ofereau senza]ia de vizibilitate pe pia]`, dublat` de senza]ia de apropiere uman` de publicul ]int`.

PRIMELE INI}IATIVE NA}IONALE |n 2009 au ap`rut primele ini]iative de amploare ale bloggerilor, printre care Lecturi Urbane, o ac]iune care avea s` reuneasc` foarte mul]i bloggeri, mai ales din ]ar`, avea s` ajute la con[tientizarea comunit`]ilor locale [i s` reprezinte o inspira]ie pentru viitori bloggeri care decideau contextual s` se apuce de aceast` \ndeletnicire.

54

Biz

BLOGURILE REU{ESC S~ ADUNE UN TRAFIC RELEVANT Cifrele au crescut. Se vorbea de 3 milioane de cititori pe lun` [i 50.000 de bloguri existente, de[i majoritatea traficului era f`cut de aproximativ 150 – 200 de bloguri. A fost perioada \n care bugetele au crescut sim]itor \n aceast` zon` de online [i ca atare \ncepeau s` se eviden]ieze ni[te tendin]e foarte bine definite.

Rela]ia cu agen]ia care \n urm` cu numai doi ani promova bloggingul a \nceput s` se erodeze treptat, niciuna din p`r]i nu mai avea exclusivitate fa]` de cealalt`. Bloggerii au \nceput s` g`seasc` c`i de a ajunge direct la clien]ii cu care au desf`[urat campanii [i s-au \n]eles bine \n trecut, s`rind agen]ia \n beneficiul aparent atât al clientului, cât [i personal.

DE LA BLOGGER LA MANAGEMENT SAU ANTREPRENORIAT Rela]iile de comunicare ale bloggerului sau diversificat. Aceast` ajuns \n etapa \n care putea s` vorbeasc` cu agen]ia de online [i cu cea de ATL, cu agen]ia de PR, cu clientul, cu furnizori proprii sau cu

proprietarii diverselor proiecte \n care era implicat. Tot a[a, a \nceput s` primeasc` direct tot felul de propuneri [i invita]ii.

Independen]a [i profilul lui cre[teau pentru c` se afla \n situa]ia de a concilia pe mai multe planuri cu o privire de ansamblu mai bun` [i posibilit`]i crescute de a[i impune punctul de vedere. |ncet-\ncet, tot mai mul]i au con[tientizat c` sunt managerii unui brand personal sau ai unei specializ`ri, percep]ii care necesitau o aten]ie special` [i modalit`]i diferite de \ntre]inere. S-a schimbat pu]in liga, complexitatea a crescut, timpul mai pu]in, organizarea, asumarea [i preg`tirea f`când diferen]a.

Din aceast` perspectiv`, bloggerii au \nceput s` \[i dezvolte [i s` \[i promoveze propriile proiecte. {i-au descoperit abilit`]i antreprenoriale [i au lansat platforme \n diverse configura]ii: de la zona social` [i de voluntariat pân` chiar la platforme de brand sau con]inut. Blogul a devenit un instrument de sus]inere a unei idei de afaceri \n unele cazuri. Aici au intervenit \ns` [i primele limit`ri ale ini]iatorilor, ace[tia apelând des la agen]ii [i oameni de comunicare pentru promovarea proiectelor c`tre clien]i (sponsoriz`ri) obi[nui]i cu un limbaj de marketing [i o abordare \nc` inaccesibile bloggerilor.

FEBRA PROIECTELOR NA}IONALE Au fost anii unor ini]iative s`n`toase \n direc]ia activ`rii comunit`]iilor locale, dar [i ca exerci]iu de comunicare [i folosire a mediului. Au ap`rut excursiile #prinorasulmeu, cu un succes [i o acoperire bune timp de trei ani de zile: #prinbucurestiulmeu – 2010, 2011, #printimisoaranoastra – 2010, #prinarad – 2010, #princlujulmeu – 2010, 2011, #prinbrasovulmeu – 2011, #prinsibiulmeu – 2011, 2012, 2013, #prineamt – 2012. Acestea s-au dezvoltat ulterior \ntr-o zon` de comunicare de marketing prin ad`ugarea oportunistic` a unor branduri \n poveste. Astfel apare conceptul de Brands Tour, ClujBrandsTour – 2011 [i 2012, TimisoaraBrandsTour – 2013.

BLOGGINGUL DE NI{~ Au ap`rut [i s-au dezvoltat sus]inut ni[e s`n`toase: turism, fotografie,

BLOGOSFER~ gastronomie, IT, fashion, care produc con]inut [i reu[esc s` creeze o economie a con]inutului de o valoare ad`ugat` abord`rii generaliste.

Aceste ni[e sunt primele care au reu[it s` realizeze rela]ii de lung` durat` cu branduri, s` stabileasc` \n]elegeri bazate pe platforme de con]inut [i valoare util` ata[at` mesajului de comunicare. S-au remarcat diverse proiecte bazate pe con]inut [i specializarea bloggerului, de genul #zborpestetransilvania.

CONDUIT~ PRECAR~ |N RELA}IA CU BRANDURILE Apar primele erori grave ale bloggerilor \n rela]ia cu cei de la care primeau bani: inconsecven]`, [antaj, neimplicare, ipocrizie. Traseismul de la un brand la altul devine norm`, oportunitatea devine criteriul [i bifatul campaniei se transform` \n standardul de implicare.

Devine normal ca bloggerii s` ia la rând brandurile dintr-o categorie [i s` ofere p`reri [i asocieri similare la distan]` de câteva luni. Regula este c` nu se refuz` nimic [i contribu]ia personal` scade dramatic \n ecua]ie.

Sunt dese situa]iile \n care oamenii care aveau de livrat o campanie pe bere nu [tiau ce p`rere au (ce au scris cu o lun` \n urm`) despre alt` bere.

Apar elemente noi de stil, maniere prin care se comunic` pe blog, de exemplu postul relevant pentru cititori (de cele mai multe ori amintiri din copil`rie sau \ntâmpl`ri din via]a bloggerului) care se termina \ntr-o pild` relevant` pentru ce are de comunicat brandul + link la campanie.

Cel mai grav, au fost situa]ii \n care se \njurau mâine, public, branduri cu care s-a colaborat ast`zi din diverse frustr`ri sau ne\n]elegeri punctuale. Lipsa de responsabilitate \n comunicare a afectat destule min]i precare \n aceast` zon`.

ARISTOCRA}IA BLOGGERILOR Treptat s-au format g`[ti, s-a dezvoltat o aristocra]ie a bloggerilor \mpreun` cu toate fenomenele asociate: acces dificil \n careul de a[i, monopol pe banii 56

Biz

din pia]` [i clien]i, manifest`ri protec]ioniste, lin[aj mediatic.

BLOGGINGUL LOCAL |ncet-\ncet se dezvolt` [i se face auzit` o parte a blogosferei care st`tea \ntr-un con de umbr`: bloggerii din ]ar`, comunit`]ile din ora[ele mari, categoriile mai pu]in invitate pe la conferin]e [i \ntâlniri. Ace[tia \ncep s` apar` pe radar [i ofer` o acoperire bun` [i colorat` a comunit`]ilor locale, unii dintre ei promovând [i \n liga na]ional`. Acest lucru a fost facilitat prin tot felul de ac]iuni [i ini]iative, dintre care poate cea mai reprezentativ` a fost campania Redescoper` România, cea mai mare ini]iativ` social` de pân` acum din peisajul local.

Agen]iile \ncep s` abordeze rela]iile cu bloggerii pe baze din ce \n ce mai economice [i contractuale. Rela]iile personale scad \n importan]`. Managementul bloggerilor se transform` \ntr-un management de asociere a acestora cu brandurile din categorii. Agen]iile \ncep s` ]in` situa]ia diverselor campanii desf`[urate de bloggeri pentru a nu intra \n situa]ii penibile de asocieri concomitente sau apropiate pe aceea[i categorie pe acela[i blog. Doi ani mai târziu, nim`nui nu-i mai pas` de nimic pe acest criteriu.

INI}IATIVE NOI |N COMUNICARE Pe zona de noi servicii, \n 2011 au ap`rut agen]ia de social media Spada [i Blogal Initiative, o ini]iativ` care \[i propune s` dezvolte [i s` sus]in` blogosfera local` prin crearea unei re]ele de bloggeri care s` ruleze campanii na]ionale.

Festivalurile de crea]ie pe online, PR sau advertising clasic recunosc [i deschid sec]iuni speciale pentru comunicarea social` sau pe bloguri. Webstock, o conferin]` [i un festival ap`rut \n 2008, s-a specializat pe zona social`. |n zona conferin]elor [i a eforturilor de a cre[te comunit`]ile locale intr` [i ini]iativele echipei Biz, care \n 2010 \ncepea la Timi[oara seria Biz Social Media Summit (Biz SMS) [i din 2011 platforma Biz SMS Camp, un loc \n care, de-a lungul anilor, a strâns mare parte din protagoni[tii social media \n Romånia, al`turi de aspiran]i, clien]i sau agen]ii interesate de fenomen.

PI{COTARII 2011 a fost anul \n care ap`rea [i \ncepea s` ia amploare “pi[cot`reala”.

Termenul a ap`rut un an mai târziu.

Fenomenul pleac` din zona de PR [i are, de altfel, ni[te premise foarte normale. PR-ul este esen]ial un beneficiu gratuit. Adic` s` scrii despre ceva ce presupune doar existen]a unui subiect valid [i un interes real din partea celui care scrie, pe tema \n discu]ie.

Ca urmare, efortul agen]iei de PR este s` prezinte lucrurile dintr-o perspectiv` cât mai atr`g`toare pentru cei viza]i. |n acela[i timp, performan]a de PR se cuantific` \n num`rul de apari]ii pe subiectul respectiv \n zilele urm`toare.

Ca urmare, agen]iile de PR au \nceput s` alerge dup` un pontaj cât mai mare din zona social` [i au \nceput s` invite excesiv bloggeri pentru orice eveniment, lansare, conferin]` de pres`. Aceast` curs` s-a transformat rapid \ntr-un pelerinaj continuu al unui grup de bloggeri pe la toate lucrurile care se \ntâmplau \n ora[, cu o acoperire calitativ` ulterioar` slab`. Semnatul condicii la orice eveniment [i socializarea \n ora[ deveniser` noile modalit`]i de afirmare a statusului bloggerului.

FACEBOOK Cea mai important` schimbare a perioadei 2010 – 2011 pentru branduri [i bloguri este explozia Facebook. Consecin]ele sunt importante, diverse [i paradoxale.

Facebook este esen]ial un loc \n care se \nvârte con]inut [i nu un generator de originalitate. Din aceast` perspectiv`, blogurile r`mân surse importante de lucruri noi, opinii sau con]inut original.

Facebook reu[e[te \ns` s` fac` o mare reierarhizare a blogurilor, s` scoat` \n fa]` con]inut proasp`t din zone obscure sau s` declare necompetitive alte zone.

Readerul este \nlocuit \n destul de mare m`sur` de ce anume str`luce[te pe Wall [i criteriul principal pentru selectarea portofoliului de citit devine popularitatea acestuia.

Acest lucru \nseamn` un impuls important zonei emergente a blogurilor, a zonei de opinie [i specializare, care astfel au acces la un public nou [i greu de atins \n alte configura]ii. Oportunit`]ile de a cre[te blogul devin mult mai bune (pentru cei care sunt buni pe ce scriu). Facebook-ul ajunge sursa num`rul 1 de trafic pe un blog.

BLOGOSFER~ Efectul imediat este c` posesorii de blog trebuie s` \[i creasc` o comunitate pe re]eaua de socializare astfel \ncât s` beneficieze la maximum de felul \n care aceasta func]ioneaz` [i ajut` la distribuirea con]inutului. Diferen]a de management \ntre blog [i pagina de Facebook este destul de mare, dar foarte mul]i le folosesc inteligent [i complementar, pentru a determina con]inut variat [i contextual, chiar dac` de o calitate mai slab`. Mobilul [i capabilit`]ile din ce \n ce mai extinse ale acestuia cresc dramatic cantitatea de con]inut [i accesarea acestuia. |n ceea ce prive[te rela]ia cu brandurile, Facebook a \nsemnat o lovitur` important` dat` blogurilor. Iluzia accesului permanent la o comunitate virtual`, vândut` foarte bine de Facebook, a trimis toate brandurile pe re]ea, cu bugete [i activit`]i importante, \n defavoarea activit`]ilor pe bloguri. |n majoritatea cazurilor, acestea [i-au men]inut un rol complementar pe anumite abord`ri, mai ales de anun]are a unor ini]iative sau, \n cel mai bun caz, ca surs` de con]inut pentru Facebook.

Discu]iile principale \n aceast` perioad` se duc la extreme: unii se laud` cu cifre foarte mari câ[tigate din blogging, al]ii (din ce \n ce mai mul]i) se \ntreab` \n continuare ce e de f`cut dac` \]i deschizi un blog. Realitatea este c` se pot num`ra pe degete bloggerii care tr`iesc numai din banii de pe blog, pentru majoritatea blogul r`mânând un hobby, \n timp ce o p`tur` important` \l folose[te ca instrument complementar unei ocupa]ii principale. Bloggingul e bun dac` [i tu e[ti bun la ceva \n via]a real`.

La sfâr[itul acestei perioade, blogosfera era \n continuare atomizat`, u[or dezechilibrat` [i f`r` s` \[i fi creat un statut special nici fa]` de jurnalism, nici fa]` de pia]a media sau ca suport de comunicare \ntr-o zon` calitativ`.

|NCET SPRE NORMALITATE {I EVOLU}IE 2012 [i 2013 sunt ani \n care lucrurile \n blogosfer` se sedimenteaz` [i se a[az`.

Bloggingul intr` \n prima etap` de maturitate [i se consacr` ca o parte integrat`, cu caracteristici proprii puternice, la intersec]ia \ntre media online [i liderii de

opinie. Principalele caracteristici ale perioadei sunt \n continuare cre[terea impresionant` a re]elei sociale Facebook, definirea mai clar` a categoriilor de bloggeri, maturitatea blogului de ni[`, stabilirea mai clar` a obiectivelor, nevoilor [i rela]iei brandurilor cu bloggerii.

Aceasta este cumva esen]a bloggingului pentru branduri \n ultimii ani: rela]ia.

Proiecte ini]iate acum câ]iva ani ajung la iter`ri multiple, destui oameni ajung s` \ncheie exclusivit`]i cu anumite branduri, se dezvolt` proiecte de anvergura cu obiective serioase, bugetele cresc.

De[i implicarea \n campanii punctuale r`mâne un punct important al rela]iei cu brandurile, apar [i se dezvolt` din ce \n ce mai multe rela]ii pe termen lung, 1-2 ani, cu accent pe con]inut constant [i cât mai natural servit. Brandurile sunt \ntr-o rela]ie deschis` cu bloggerii [i se creeaz` chiar o tendin]` \n jurul ac]iunilor de tipul “por]i deschise” pentru popularizarea unor lucruri din procesul de produc]ie sau lucruri mai pu]in cunoscute despre anumite locuri, servicii, produse, lucruri greu accesibile publicului ]int`. Crizele [i lucrurile sensibile se rezolv` musai [i cu participarea bloggerilor (McDonald's, Ro[ia Montan`, Danone).

BLOGGINGUL PE ZONA DE OPINIE

BLOGGERII, CONSULTAN}I DE COMUNICARE

DESPRE VIITOR, NUMAI DE BINE

Mai mul]i bloggeri de]in contacte directe cu lumea marketingului, se promoveaz` [i func]ioneaz` precum ni[te consultan]i \n zona social` pentru companii importante. De[i f`r` vreo pricepere deosebit` pe partea de comunicare, reu[esc s` influen]eze oamenii de brand [i s` determine consistent strategia de social media a companiilor.

La \nceput de 2014, bloggingul trebuie s` se \ntoarc` \ncet, \ncet la esen]a lucrurilor, s` creasc` \n continuare, s` se reinventeze pe alocuri, s` se profesionalizeze [i s` fac` fa]` acelora[i provoc`ri pe care le avem cu to]ii \n aceast` industrie. Niciun an nu a sem`nat cu cel`lalt \n acest prim deceniu [i cel mai probabil lucrurile vor continua s` evolueze destul de dinamic \n continuare. Con]inutul original [i implicarea personal` \n campanii vor duce bloggingul spre locul special care l-a consacrat \n mixul de comunicare. Rela]iile pe termen lung [i implicarea \ntregului inventar \n atingerea scopului vor reu[i s` \ncline [i balan]a financiar` \n favoarea bloggerului. Facebookul devine principalul instrument de sus]inere a valorii bloggerului, iar efortul de individualizare a unui con]inut original [i valoros, principala strategie de afirmare. Biz

RELE PRACTICI Ca microfenomene negative, pi[cot`reala \nflore[te, dar este cumva compensat` de o reac]ie vizibil` \mpotriva celor care o practic`, impostura [i priceputul la toate f`r` jen` sunt destul de frecvente, lipsa de aten]ie [i tratarea superficial` a rela]iei cu brandurile sunt prezente chiar [i la vârful blogosferei, scandalurile, vendetele personale [i lipsa unei viziuni globale a industriei descalific` destui protagoni[ti cu preten]ii.

De remarcat este o alt` tendin]` interesant` care caracterizeaz` \n ansamblu social media, dar cu prec`dere liderii de opinie \n zona politic`. Cre[terea interesului politic \n zona bloggingului [i cea social`, \n ansamblu, (mai ales la alegerile [i dup` alegerile din 2012), determin` o reac]ie s`n`toas` [i puternic` \n zona blogurilor de opinie, \n zona de militantism social [i social media, folosit` ca o contrapondere la minciuna politic`. Fenomenul #unitisalvam este oarecum din aceast` categorie.

La final, amintesc despre cea mai s`n`toas` tendin]`: dezvoltarea ni[elor \ntr-o multitudine de domenii. Orice domeniu are acum bloggeri care urm`resc fenomenul [i creeaz` con]inut de valoare. Dintre acestea, cele mai populare sunt turismul, fotografia, gastronomia, IT-ul, zona financiar`, mod` [i lifestyle.

Aceasta este de fapt [i zona care va livra cel mai folositor con]inut [i cele mai utile asocieri pentru branduri din cele mai diverse zone. Aceasta este zona care va \nclina balan]a spre rela]ii pe termen lung cu beneficii reale [i bine conectate cu produsele.

Biz

57

strategie PUTEREA NUMELUI Creativitatea [i inova]ia sunt dou` procese care se potrivesc m`nu[` firmei de curierat Sameday Courier. Motivul? Compania a pus pe picioare cu succes noi concepte de joburi pentru propriii angaja]i, reu[ind astfel s` creasc` gradul de motivare [i angajament al acestora, \n paralel cu satisfac]ia clien]ilor. DE OVIDIU NEAGOE e s`n`tatea financiar` a firmei se ocup` un Financial Health Manager, \n timp ce angaja]ii din call center sunt denumi]i “Client Lover”.

Mai multe despre ini]iativa conducerii Sameday Courier [i despre beneficiile noilor denumiri ne poveste[te Dana Ga]e, Client Happiness Manager al firmei de curierat.

Care sunt atribu]iile unui “Client Happiness Manager” \n cadrul Sameday Courier?

Sameday ofer` servicii de curierat cu valoare ad`ugat` peste ceea ce g`se[ti \n mod standard \n pia]`, de la transport \n condi]ii cu temperatur` controlat` pân` la transport de obiecte foarte fragile sau perisabile, ca atare e important ca aceast` plusvaloare s` se reflecte [i \n rela]ia cu clien]ii. Prin urmare, rolul unui Client Happiness Manager este unul pe cât de frumos, pe atât de complex. Foarte pe scurt, Client Happiness Manager, a[a cum spune [i denumirea, se asigur` c` livreaz` fericire clien]ilor \n toate punctele de interac]iune cu Sameday, de la comanda telefonic` pân` la prezen]`, uniform` [i comportamentul curierilor, aplica]iile cu care interac]ioneaz` clien]ii etc. E un fel de “avocat” al clientului \n cadrul companiei [i, implicit, un ambasador al companiei \n rela]iile cu clien]ii.

Care ar fi denumirea “corporatist`” a func]iei de “Client Happiness Manager”?

Rolul de Client Happiness Manager aduce sub aceea[i umbrel` componente din mai multe func]ii clasice: de la Customer Service Director pân` la Sales Manager, Marketing 58

Biz

DANA GA}E, Client Happiness Manager, Sameday Courier

Manager sau Key Account Manager, dar [i alte componente pe care pân` acum nu le-am \ntâlnit \n alte companii.

Care au fost reac]iile clien]ilor companiei când au v`zut func]ia de Client Happiness Manager?

De la “Wow, ce interesant” pân` la “Cum e s` te ocupi de fericirea clien]ilor?”. |n general, au fost reac]ii frumoase, pozitive. }in minte [i acum avalan[a de mail-uri primite dup` ce mi-am schimbat denumirea din semnatur`. La fel mi s-a \ntâmplat [i când schimbam c`r]i de vizit`. Oamenii repetau denumirea func]iei, zâmbeau [i erau curio[i s` [tie de ce

Client Happiness Manager [i cum aducem fericire clien]ilor \n experien]a de utilizare a serviciilor noastre.

Poate contribui schimbarea titlului func]iei angaja]ilor \n denumiri creative la cre[terea gradului de motivare [i de angajament al salaria]ilor?

Schimbarea denumirilor a fost primit` cu entuziasm. {i cred c` aceasta s-a datorat \n primul rând faptului c` \ncepi s` con[tientizezi c` ai un rol \n companie, o mare responsabilitate, nu doar o func]ie. Sunt denumiri creative care creioneaz` un univers, care spun mai mult interlocutorului despre tine [i rolul t`u \n rela]ia cu el decât o titulatur` clasic`. Nu mai e[ti customer support, e[ti Client Lover, adic` ]ii la clien]ii t`i, `sta e rolul t`u, s` \i faci s` se simt` iubi]i.

Cum poate contribui un astfel de concept la cre[terea gradului de satisfac]ie a clien]ilor companiei? De ce? |n primul rând, din start, când vezi c` exist` un om dedicat fericirii tale, te bucuri, intri cu o altfel de stare de spirit \n rela]ia de business.

Automat \]i dai seama c` exist` un om care te va asculta, va rezolva probleme rapid, te va \n]elege, te va ajuta, va fi acolo. Intri \ntr-o rela]ie de business u[or atipic`, \n care ai un partener care nu \]i spune “Clientul nostru, st`pânul nostru”, ci “Clientul nostru, partenerul nostru”, tocmai pentru c` ne preocup`m ca totul s` fie \n echilibru... ca \ntr-o rela]ie.

Ne pute]i da [i alte exemple de func]ii de]inute de colegii din Sameday Courier?

Lucian Baltaru, ac]ionarul [i cofondatorul Sameday Courier, este General Performance Manager tocmai pentru c` rolul lui este acela de a se asigura c` livreaz` performan]` angaja]ilor [i furnizorilor c`tre client. Pe scurt, el apas` pedala performan]ei. Monica Barbu, directorul nostru financiar, este, de fapt, Financial Health Manager [i asta pentru c` ea are grij` de s`n`tatea financiar` a companiei. Un cash-flow s`n`tos este una dintre responsabilit`]ile ei principale, pe lâng` task-urile administrative curente ale companiei. Nicu V`rzaru este Quality and Efficiency Manager – provocarea lui este s` ofere calitate clien]ilor Sameday, dar cu eficien]` opera]ional`. Colegele noastre din call center au rolul de Client Lover pentru c`, dac` vrem s` ne vedem clien]ii ferici]i, trebuie s` le ar`t`m c` ne pas` [i c`, de ce nu, \i iubim.

Când a fost introdus conceptul \n cadrul companiei [i de ce?

Ideea a venit \n urm` cu doi ani, la ini]iativa lui Octavian B`descu [i Lucian Baltaru, fondatorii Sameday Courier. S-au dorit o umanizare a companiei [i o deschidere a acesteia c`tre client. Mai mult, s-a dorit [i un transfer de percep]ie la nivelul colegilor de la “Am o func]ie” la “Am un rol” \n companie de care sunt responsabil. |nc` de la \nceputul Sameday Courier aceast` umanizare s-a concretizat [i prin introducerea de poze la semn`tura e-mailului, oferind astfel \nc` un “pod” de leg`tur`.

Din experien]a \n companie, de la introducerea conceptului a crescut num`rul de candida]i \n cazul proceselor de recrutare \n Sameday Courier? De ce?

Conceptul nu a fost comunicat prea mult \n exterior, pentru c` \n primul rând trebuia s` genereze schimbare \n interiorul companiei, a[a c` nu cred c` sunt mul]i candida]i care [tiu despre denumirea func]iilor noastre. Cei mai mul]i care au intrat \n contact cu acest concept au fost clien]ii [i colaboratorii no[tri. Biz

STRATEGIE ANTREPRENORIAT

Succesul la feminin Elena Luiza Oprea, proprietara agen]iei de turism Dolphin Travel & Events, este cå[tig`toarea concursului Zodia Succesului organizat pe pagina de Facebook a GarantiBank, www.facebook.com/ GarantiBank Romania. Concursul a f`cut parte din campania Femei Antreprenor, lansat` de GarantiBank cu scopul de a veni în sprijinul IMM-urilor care au femei în conducere. Banca le ofer` acestora un pachet dedicat, sprijinindu-le fie s` înceap` o afacere, fie s` o creasc` pe cea existent`.

Am realizat un interviu cu Elena, pentru a vedea ce a motivat-o s` devin` antreprenoare.

Cum a]i ajuns antreprenoare?

aten]i la alegerea f`cut`, la pre], la loc, facilit`]i, ofert` de divertisment [i excursii etc.

Timp de 10 ani, m-am format ca om [i ca profesionist în departamentul de marketing al unui hotel prestigios din Mamaia. Îmi pl`cea foarte mult ceea ce f`ceam, îns` în vara anului 2011 am sim]it c` am nevoie de o nou` provocare, de mai mult` libertate [i flexibilitate. Nu am renun]at la pasiunea mea pentru turism [i, astfel, povestea mea se scrie de atunci la Dolphin Travel & Events, o agen]ie de turism [i organiz`ri evenimente din Constan]a, cu oameni sufleti[ti, creativi, entuzia[ti [i optimi[ti.

La ce v` a[tepta]i în perioada urm`toare [i care sunt proiectele de viitor?

De ce o agen]ie de turism?

Lucrånd într-un hotel, am realizat c` sunt foarte importante dot`rile [i facilit`]ile, dar experien]a [i amintirile frumoase sunt create în special de “sufletul” locului [i de oameni. Astfel, mi-am dorit s` ofer celorlal]i experien]e, momente dragi, zåmbete [i mul]umire, fie c` pleac` în vacan]` cu familia [i prietenii, fie c` sunt în deplasare în interes de serviciu sau c` particip` la un eveniment al`turi de colegi sau colaboratori.

Care sunt provoc`rile unei agen]ii de turism?

Povestea Dolphin Travel & Events este pe cåt de frumoas`, pe atåt de grea.

Interac]ion`m cu diverse tipuri de oameni, facem eforturi s` venim cu oferte competitive, care uneori nu se concretizeaz`, îns` ne ambi]ion`m [i mergem mai departe. Iar în acest moment ne lovim [i de efectul crizei asupra companiilor [i implicit asupra oamenilor, care nu mai sunt atåt de relaxa]i ca acum cå]iva ani, discu]iile sunt mai tensionate, termenele de plat` mai lungi.

Provoc`rile unei agen]ii de turism sunt acelea[i ca în via]`: oameni buni [i mai

pu]in buni, reu[ite [i nereu[ite, trenuri prinse, decizii, ambi]ii [i lec]ii primite. Iar provocarea cea mai mare este s` î]i asumi nereu[ita, pentru c` ea face parte din curajul [i inteligen]a antreprenoarei.

Continu` perioada mai dificil`, astfel încåt ne a[tept`m la o aten]ie sporit` din partea clien]ilor cånd vine vorba de bugetul pentru excursii sau evenimente. Totu[i, sc`derea continu` a pre]urilor nu este o solu]ie, de aceea venim cu servicii [i beneficii în plus (de exemplu: abonamente la înot pentru copii / bilete la teatru sau film, dac` p`rin]ii î[i iau excursia de la noi; sal` de conferin]e oferit` gratuit dac` noi ne ocup`m de organizarea celorlalte servicii ale grupului: cazare, mas` [i divertisment; termene de plat` mai lungi, plat` în tran[e etc). În ceea ce prive[te compania noastr`, dorim s` ne extindem echipa [i s` schimb`m biroul.

Care sunt clien]ii?

Ce v-a determinat s` participa]i la concursul Femei Antreprenor organizat de GarantiBank?

Avem un segment de business din diferite domenii, care ne solicit` servicii de organiz`ri de evenimente: conferin]e, training-uri, team building-uri, inaugur`ri de sedii, lans`ri de noi produse, tårguri etc. Mai este ni[a de reprezentan]i ai companiilor, care au deplas`ri scurte, în hoteluri de tranzit, [i pentru care criteriile de selec]ie a ofertelor sunt: orar bun de zbor, hotel curat, situat în centru [i u[or accesibil. Pe ni[a de vacan]`, sunt cuplurile [i familiile, care sunt foarte

Concursul mi s-a p`rut foarte interesant [i creativ, dar [i o reamintire pentru noi, femeile antreprenor, c` avem for]a necesar` s` dep`[im orice obstacole. În plus, m` bucur s` aflu c` exist` în pia]` oferte menite s` ne u[ureze parcursul în afaceri, precum sunt cele ale GarantiBank, care sprijin` femeile antreprenor. Sunt recunosc`toare c` prin intermediul concursului am [ansa de a împ`rt`[i atåtor oameni povestea mea, care se scrie în continuare la Dolphin Travel & Events. Biz Biz

61

Arta discursului elegant Fost purt`tor de cuvânt al guvernului T`riceanu, Oana Marinescu conduce acum propria firm` de consultan]`, OMA Vision, cu care a elaborat [i implementat strategia de comunicare pentru unul dintre cele mai importante evenimente culturale de interes public: Festivalul Enescu. DE LOREDANA S~NDULESCU Din dubla perspectiv`, de fost purt`tor de cuvânt al guvernului T`riceanu, timp de mai bine de doi ani, [i \n prezent manager al propriei firme de consultan]`, OMA Vision, cum a]i caracteriza comunicarea \n spa]iul public românesc de ast`zi? |n spa]iul public românesc \nc` m` frapeaz` agresivitatea, striden]a, superficialitatea, precum [i cli[eele care se repet` la nesfâr[it. Mul]i actori publici nu v`d cum s-au blocat \ntr-un discurs care nu aduce nimic nou, nu deschide perspective, nu inspir`, nu educ`, nu promoveaz` valori, nu recunoa[te ceea ce e bun, dar este paralel cu agenda real` a cet`]eanului. M` doare s` v`d cum unii dintre cei care au influen]` \n spa]iul public [i \n luarea deciziilor sunt prea preocupa]i de agenda lor personal` [i ignor`, nu sprijin` sau efectiv submineaz` proiecte de interes public, care ar trebui s` fie deasupra intereselor personale.

Care ar fi principala problem`, la nivel de discurs public?

Ei bine, imagina]i-v` un concurs de monologuri narcisiste, pline de poante ieftine [i agresive... Ele ajung la public a[a cum ajunge un banc sau o bârf` la fiecare dintre noi, \n privat. Monologurile acestea primesc aten]ie (a se citi “vizibilitate”) pentru un timp limitat, pentru c` râcâie un pic frustrarea audien]ei [i “fac [tire”.

Dar ele nu implic` audien]a, nu o inspir`, nu mi[c` oamenii, societatea, nu genereaz` transformare. Dincolo de metafor`, m` preocup` \n mod real lipsa de responsabilitate \n spa]iul public. Cred c` orice ie[ire \n public – a unei companii, a unei persoane, a unui politician, a unei institu]ii – trebuie s` aib` atributul responsabilit`]ii. Nu po]i spune orice \n public, la fel cum nu ie[i pe strad` dezbr`cat.

62

Biz

Mesajele spuse \n public au for]a de distrugere a unor arme chimice, atunci când sunt negative [i limitative, promoveaz` cli[ee sau ur`. Dar dac` v`d lucrurile a[a, nu \nseamn` c` m` dau b`tut` sau m-am predat frustr`rii. De fapt sunt foarte lucid` [i creativ` \n modul \n care m` raportez la spa]iul public românesc. Pe mine peisajul acesta s`lbatic m` inspir` s` fiu pe ni[a mea [i s` comunic a[a cum cred eu de cuviin]`, pornind de la valori [i principii. Asta m` face diferit` \n mod autentic. De aceea nu m-a]i v`zut nici când am fost purt`tor de cuvânt al guvernului \n vreo scenet` de mahala cu cineva, indiferent câte crize a trebuit s` gestionez. Acum, când am firma mea de consultan]` [i comunicare, creez “proiecte cu viziune”, adic` proiecte care aduc o valoare ad`ugat` nu doar pentru client, ci [i pentru societate. Este ceva ce mie \mi d` for]`. Un discurs elegant, argumentat, care deschide perspective noi, lanseaz` oportunit`]i pentru cât mai mul]i stakeholders, aduce beneficii reale atât celor care \l practic`, cât [i spa]iului public [i societ`]ii.

Ce diferen]e majore identifica]i \ntre comunicarea din spa]iul public institu]ional [i cea din spa]iul public privat?

Este o \ntrebare complex`. Am s` punctez doar câteva elemente. Per ansamblu, comunicarea institu]ional` implic` mai mult` responsabilitate [i o mai mare aten]ie la detalii, la nuan]e, la interese, la publicuri ]int` decât comunicarea actorilor priva]i. Con]inutul comunic`rii \n zona institu]ional` este foarte complex [i v` spun din experien]` c` este o provocare s`-l traduci \n mesaje accesibile [i credibile, pentru c` este vorba de politici publice, m`suri, programe cu impact \n

societate. De aceea, riscul de a stârni o reac]ie negativ` este mult mai mare la nivel public decât la nivel privat. Uneori, cei care sunt \n func]ii de decizie nu \[i asum` niciun fel de risc [i atunci blocheaz` orice comunicare, ceea ce este gre[it.

Auzim adesea acuza]ia de “politizare” a unei institu]ii publice. Acest lucru se vede [i la nivel de discurs public? |ntr-adev`r, un alt factor de risc este mediul politic. Institu]iile sunt prinse foarte u[or \n disputa politic` [i acest lucru se vede. |ns` am asistat \n ultima vreme [i la companii care au fost atinse de jocurile politice, pentru c` au furnizat asisten]`, consultan]` sau servicii unor companii sau institu]ii publice, \n cadrul unor contracte legitime. Privatiz`rile ratate din ultima vreme sunt exemple excep]ionale \n acest sens [i studii de caz pentru prevenirea [i managementul crizelor de comunicare [i reputa]ionale pentru companii [i pentru institu]ii. {i un ultim element: la nivelul public, libertatea de a spune este mai redus` decât \n privat. Nu po]i face orice ca s` comunici un mesaj sau o informa]ie, pentru c` este foarte u[or s` sari calul... |ns` dou` lucruri sunt comune pentru ambele tipuri de comunicare. Se \ntâmpl` adesea ca \ntre sectorul public [i privat s` fie efectiv o ruptur` de comunicare [i s` nu se \n]eleag` reciproc, chiar [i \n cazuri când lucreaz` \mpreun`. Nu este o situa]ie normal`, costurile sunt de ambele p`r]i. Partea bun` este c` \n ambele cazuri exist` un element care face diferen]a: leadershipul.

Dac` ai leadership, adic` dac` reu[e[ti s` pozi]ionezi organiza]ia [i proiectele pe care le comunici peste interese private [i s` le dai [i o relevan]` public`, po]i face

STRATEGIE COMUNICARE

Campania de comunicare creat` de OMA Vision pentru Festivalul Enescu a primit de curând dou` premii importante la PR Award România: Aur pentru “Comunicare \n domeniul public” [i Argint la sec]iunea “Cultur`”. Anul acesta a]i realizat [i strategia de comunicare pentru o campanie “Salva]i copiii” \mpotriva violen]ei la adresa copiilor, “Copiii f`r` etichete”.

Cât din timpul de lucru v` ocup` aceste proiecte [i ce prespune implicarea dvs.?

editare. Am asigurat consultan]` strategic` pe toat` durata proiectelor. Pentru Enescu am colaborat \ndeaproape cu echipele de comunicare ale sponsorilor [i partenerilor, precum [i cu arti[tii. Am avut rolul de director de comunicare al festivalului. |n aceast` calitate am moderat dezbateri, evenimente [i conferin]e de pres`. Mi-a pl`cut enorm s` moderez dezbateri cu Neagu Djuvara [i conferin]a de pres` a actorului John Malkovich, pentru c` efectiv le-am pus \ntreb`rile care m` fr`mântau pe mine. Continu`m \n prezent doar colaborarea cu ARTEXIM, pentru a dezvolta [i implementa strategia de comunicare pentru Con cursul Enescu din 2014 [i pentru Festivalul Enescu din 2015. Timpul de lucru a fost foarte mare, iar \n septembrie aproape c` am respirat Enescu.

Acestea au fost cele mai vizibile proiecte ale OMA Vision din anul 2013 [i, pot spune cu mâna pe inim`, cele mai dragi nou`. De fapt, noi intr`m doar \n proiecte care ne plac, pentru c` punem foarte mult suflet \n ce facem. Am elaborat strategia de comunicare, tot ce a \nsemnat copywriting, concepte, briefuri. Am dezvoltat pagini de Facebook. Am implementat strategia de comunicare [i am asumat rolul de management de proiect, coordonând echipe [i furnizori. Am realizat interviuri, scenarii pentru clipuri [i

OANA MARINESCU, consultant comunicare strategic` [i Managing Director, OMA Vision

Din câte persoane este alc`tuit` echipa OMA Vision [i ce alte proiecte mai ave]i \n derulare?

Echipa OMA Vision este format` din patru oameni. Dar, a[a cum am ar`tat cu Enescu, avem capacitatea de a dezvolta proiecte mari, cu viziune. |n plus, avem o re]ea de colaboratori apropia]i, cu care facem echipe pentru proiectele pe care le lu`m. A[adar, când prelu`m un proiect complex, facem o echip` specific`, dincolo de resursele OMA Vision. Am lucrat destul de mult [i anul acesta pe partea de strategie, consultan]` [i PR, inclusiv pentru companii comerciale din diverse domenii, precum construc]ia de utilaje sau avocatur`. Din p`cate, \n România nu este apreciat` \nc` importan]a gândirii strategice. Str`inii [tiu valoarea ad`ugat` a unei strategii bune [i a unei gândiri diferite, cu viziune. Continu`m s` facem training-uri de comunicare (cu prec`dere comunicare de criz` [i media skills) [i promovare pentru proiecte culturale, având deja câteva colabor`ri stabilite pentru 2014.

FOTO: VALI MIREA

minuni. Atât \n privat, cât [i la stat. {i po]i chiar dezvolta parteneriate \ntre sectorul public [i privat, pentru interesul general. Dar pentru asta ai nevoie de viziune [i de curaj.

Dac` tot vorbim despre 2014, ce v-a]i dori s` se schimbe (\n bine) anul viitor \n industria autohton` de comunicare?

Sincer vorbind, \i doresc s` creasc`! Nu doar ca volum, ci [i din perspectiva calit`]ii con]inutului. Comunicarea este o activitate strategic` pentru orice organiza]ie. Biz Biz

63

Grani]ele noului teritoriu 360º Cu o echip` alc`tuit` din 60 de oameni cu expertize complexe, Wunderman România, parte a Wunderman, re]eaua digital` num`rul 1 din lume, este la ora actual` una dintre cele mai mari agen]ii specializate pe consumer engagement experience online [i offline. Dup` un an plin de proiecte care au beneficiat de o mare notorietate, managerii companiei preg`tesc terenul pentru lansarea unui nou serviciu la \nceputul anului 2014. DE LOREDANA S~NDULESCU

Func]ion`m pe o pia]` marcat` de criza \nceput` la nivel global \n 2009, cu r`sunet [i pe pia]a româneasc`.

Criza are \ns` [i un efect benefic asupra tuturor. Cerne valorile [i r`mân numai cei care se pot adapta [i pot gândi creativ, care sunt flexibili. Avantajul nostru a fost c` \ntotdeauna ne-am bazat pe oameni. Când a intervenit criza, nu am dat oameni afar` [i nu am t`iat din salarii. Din contr`, iam atras al`turi de noi pe cei mai buni oameni din pia]`, \n afar` de faptul c` aveam o echip` foarte bun`, care ne este al`turi de la \nceput. Nu am avut fluctua]ii de mercenariat, procentajul celor din echipa noastr` care au vrut s` \ncerce [i altceva e mai mic de 3%.

Constan]a pe care o oferim clien]ilor este extraordinar`. La noi nu se schimb` oamenii. Noi, \n calitate de Managing Partners (n.r.: Ileana Badiu, Tereza Munteanu [i Joaquin Bonilla), nu suntem doar lideri de agen]ie, avem [i câte o func]ie activ` \n rolul c`tre clien]i. Un client, de pild`, nu poate avea emo]ia c` pleac` Account-ul sau Client Service-ul, pentru c` eu ocup func]ia de Client Service Director [i nu voi pleca nic`ieri fiindc` e firma mea, la fel cum nici Tereza [i Joaquin nu vor pleca. Clien]ii se pot baza pe noi [i pe oamenii antrena]i de noi. De multe ori s-a \ntâmplat ca atunci când echipa de management de la client s-a schimbat, noi s` fim cei care le ofer` informa]ii despre ce s-a \ntâmplat \n urm` cu cinci ani. Stabilitatea aceasta \ntr-o pia]` instabil` ne-a ajutat s` ne men]inem \n top [i s` devenim acum una dintre cele mai mari agen]ii de 64

Biz

FOTO: VALI MIREA

Cum a fost anul 2013 pentru Wunderman, \ntr-o pia]` care trece prin atât de multe transform`ri?

Consumatorul \[i g`se[te informa]iile \n online, numai c` nu putem r`mâne doar \n aceast` zon`, c`ci ar \nsemna c` este un proces care se termin` la jum`tatea drumului. Pe vremuri se numea experien]` 360 de grade când consumatorul era dus din ATL \n BTL trecându-l prin toat` p`l`ria marketingului: media clasic`, retail, horeca etc. Acum experien]a 360 de grade se \ntâmpl` din offline \n online [i viceversa. Consumatorul trebuie s` reg`seasc` mesajul [i s` intre \n contact cu brandul [i experien]a respectiv` \n ambele zone.

Care au fost proiectele anului 2013 pentru Wunderman?

Au fost foarte multe [i variate.

Ele \ncep \n zona de digital [i apoi experien]ele sunt transILEANA BADIU, Managing Partner, Wunderman puse \n offline. Pentru Ford, unul dintre clien]ii no[tri, a[ men]iona BTL, completându-ne serviciile cu excampaniile “Tu ce ai face pentru noul pertiza pe digital. |n urm` cu doi ani Ford Fiesta?” [i “Motorul Anului caut` am lansat divizia de digital, Digitalk, {oferul Anului”. A fost o real` provocare care, \n prezent, merge foarte bine. s` construim campania de promovare pentru motorul Ford Ecoboost 1.0L. Cum a evoluat echipa \n ultimii patru ani?

Am g`sit un concept smart care a avut [i Dac` \n 2009 eram 22 de oameni, component` de online [i offline. Site-ul acum, la final de 2013, avem o echip` de campanie www.soferulanului.ro a alc`tuit` din 60 de oameni. generat peste 21.000 de \nscrieri. A fost o campanie complex` care s-a \ncheiat Ce v` diferen]iaz` \n pia]`? cu evenimentul de la Craiova \n urma Din 2011, ne-am repozi]ionat [i ne c`ruia, din cei cinci finali[ti, doar unul a autodefinim drept o agen]ie de consuplecat acas` cu Ford Focus echipat cu mer engagement experience online [i motor Ecoboost. offline. Ceea ce facem este s` ducem La aceste campanii se adaug` [i proconsumatorul din online \n offline, iectele majore pentru Brown Forman, p`strând continuitatea \ntregii pove[ti.

STRATEGIE BTL clientul de a c`rui comunicare ne ocup`m la nivel na]ional. Aici a[ men]iona doar câteva proiecte care au avut o rezonan]` puternic` \n media: Jack Daniel’s Lynchburg Lemonade [i September is Mr. Jack’s Birthday.

Vara aceasta am lansat cea mai nou` b`utur` marca Jack Daniel’s printr-un concept care a devenit \n foarte scurt timp apreciat de consumatori: Noonlight brunch. O petrecere \n care ziua se transform` \n noapte [i care s-a bucurat de un mare succes.

Campania din septembrie “True Spirits Call for Celebration”, dedicat` zilei de na[tere a lui Mr. Jack Daniel, a avut anul acesta un concept bazat pe autenticitate. Sunt mândr` c` am reu[it s` implic`m \n aceast` campanie oameni deosebi]i, frumo[i [i autentici, ca domnul Neagu Djuvara, care s-a asociat pentru prima dat` cu un brand de alcool, sau Andi Moisescu. Evenimentul care a \ncununat succesul campaniei a fost cel VIP, organizat \ntr-un spa]iu mai pu]in conven]ional, dar extrem de autentic: fosta Uzin` Electric` Filaret, considerat` monument istoric. Organizarea [i amenajarea spa]iului au presupus o adev`rat` desf`[urare de for]e, \ns` prezen]a a peste 1.300 de persoane [i feedback-ul pozitiv au fost o \ncununare a muncii echipei noastre, care a colaborat excelent cu echipa clientului.

Conceptul campaniei a fost 100% local [i a devenit un studiu de caz de success pe regiune, \n re]eaua Brown Forman, unul dintre clien]ii pe termen lung pentru care, al`turi de Philip Morris, suntem adev`ra]i parteneri [i nu doar agen]ia care gestioneaz` conturile.

Al`turi de ace[ti clien]i deosebi]i nu am niciun moment sentimentul c` suntem simpli furnizori de servicii.

Asta se datoreaz` [i \ncrederii pe care am reu[it, \n timp, s` o câ[tig`m, datorit` implic`rii [i responsabilit`]ii cu care trat`m fiecare proiect \n parte.

Lansarea campaniei de comunicare “To the life less ordinary” a brandului Finlandia Vodka este un alt exemplu de reu[it`. Un aspect important al campaniei a fost partea de teasing, \nainte de evenimentul de lansare ofi-

cial. Am invitat s` se al`ture campaniei noastre 14 persoane reprezentative, din domenii diferite ca mod`, muzic`, art` [i care au influen]` \n mediul online [i \n grupul lor de prieteni. Timp de o lun` am lansat \n social media (Facebook [i Instagram) hashtagul #lessordinary, asociat de fiecare endorser unor evenimente, imagini, texte mai pu]in obi[nuite din via]a lor.

Subiectul a devenit atât de viral, \ncât \n momentul \n care s-a f`cut revealul, la evenimentul VIP, toat` lumea prezent` deja [tia despre asocierea Finlandia Vodka cu mesajul #lessordinary.

Evenimentul VIP Finlandia Vodka a fost #less ordinary de la invita]ie, reprezentat` de un borcan \n care se aflau mai multe elemente din care \]i puteai realiza propriul cocktail Finlandia [i care a avut un ecou mare pe Facebook, pân` la spa]iul de desf`[urare, decoruri sau muzic`.

Vara aceasta ne-am delectat cu un proiect “gustos” [i inedit atât pentru noi, cât [i pentru clientul Unilever: am lansat Magnum Gold, prima \nghe]at` aurie din lume, printr-o campanie extrem de \ndr`znea]` pentru o marc` de \nghe]at`. Wunderman s-a ocupat de partea de BTL, crea]ie, comunicare PR [i digital`. Lansarea s-a f`cut prin crearea unui adev`rat buzz \n jurul unui camion furat care se presupunea c` ar con]ine o \nc`rc`tur` pre]ioas` [i a recompensei care se ofer` la g`sirea camionului. {tirea s-a propagat cu o vitez` extraordinar`, iar momentul dezv`luirii a avut loc \n cadrul unui eveniment public cu peste 100.000 de oameni. Campania a continuat cu o caravan` \n cele mai importante ora[e ale ]`rii.

O alt` campanie de endorsement \n digital cu rezultate foarte bune a fost cea de lansare a smartphone-ului Nokia Lumia 920: This is Lumia. Campania a prezentat experien]a utilizatorului obi[nuit din perspectiva a trei endorseri: Barna Nemethi, Lana [i Cosmin Popan. Fiecare endorser a contribuit cu video-uri [i fotografii create cu Nokia Lumia 920 [i impresii referitoare la caracteristicile cele mai importante ale acestui smartphone, impresii pe care le-am \mp`rt`[it cu fanii de pe

pagina de Facebook Nokia România, \n cadrul unei aplica]ii specifice.

Reach-ul campaniei a fost de 1.657.636 de utilizatori, iar num`rul fanilor a crescut cu 8.843 utilizatori.

Tot \n acest an am dezvoltat proiecte pentru Microsoft (organizarea Microsoft Summit 2013), Novartis (campanii de bannere, strategii digitale) sau Air France KLM (campania Flying Blue).

A]i derulat [i proiecte f`r` nicio component` de online?

Proiectele pentru Philip Morris nu au component` online din cauz` c` exist` restric]ii ale industriei. |n calitate de agen]ie dedicat`, ne ocup`m de proiecte de BTL (evenimente dedicate, plug-in-uri, program amplu de Brand Ambassadors), dar [i comunicare la raft (POSM-uri). Anul acesta am lansat \n România Marlboro Round Taste. |mpreun` cu o agen]ie specializat`, am creat un program prin care am identificat ambasadori de brand, care ulterior s-au implicat activ \n transmiterea c`tre consumatori a mesajului Marlboro: “Don’t be a maybe”.

Ce clien]i noi a]i câ[tigat anul acesta?

Anul acesta am ad`gat \n portofoliu Scandia Food, cu brandurile Pate Bucegi [i Scandia Sibiu. Pentru Pate Bucegi am realizat partea de comunicare de PR [i online a noii campanii lansate \n acest an [i care are la baz` bunul sim], valoare apropiat` de brand. |n aceast` perioad`, un alt proiect, desf`[urat pentru Pate Bucegi [i foarte drag nou`, este parteneriatul cu emisiunea “Pre]uie[te Via]a”, prezentat` de Andreea Marin. |n urm`toarele edi]ii, Pate Bucegi va sus]ine [i sprijini ini]iativele de bun sim] ale unor oameni speciali, cazuri prezentate \n cadrul emisiunii.

Contul Magnum Gold, brand ce face parte din familia Algida, Unilever, este câ[tigat anul acesta. |n plus, am organizat [i evenimente punctuale pentru clien]i ca: B`neasa Shopping City (Ora[ul B`rba]ilor, eveniment desf`[urat \n luna mai [i dedicat b`rba]ilor), Gucci, Lancel, Tartine et Chocolat, Galeria Designerilor Români din cadrul Cocor. Biz Biz

65

FOTOGRAFII: VALI MIREA

Dublu impact pentru EFECT INTEGRAT

Una dintre cele mai premiate re]ele la nivel interna]ional, Tribal Worldwide, cu sediul central la New York [i 60 de birouri \n 42 de ]`ri, este prezent` [i \n Rom창nia. Tribal [i DDB Rom창nia func]ioneaz` ca dou` companii distincte, dar lucreaz` \mpreun` pentru a livra cele mai competitive solu]ii integrate ale momentului.

DE LOREDANA S~NDULESCU 66

Biz

STRATEGIE DIGITAL rice efort de comunicare al unui brand ar trebui s` \mbog`]easc` experien]a consumatorilor cu brandul respectiv. Pentru a atinge cât mai mult “share-of-market” trebuie s` se ob]in` cât mai mult “share-ofheart”. Este convingerea cu care Dan Costea, Head of Digital, coordoneaz` al`turi de cei doi colegi din echipa de top management, Roxana Memetea [i Bogdan Zavera, opera]iunile agen]iei de digital Tribal Worldwide România, care s-a f`cut deja remarcat` \n industrie prin câteva proiecte interesante. A dezvoltat aplica]ia Pepsi Pulse Level, o activare la Liberty Parade, care \ntr-o singur` sear` a ajuns pe locul 5 pe segmentul Entertainment \n App Store [i pe locul 65 \n topul aplica]iilor care pot fi desc`rcate gratuit. Un alt proiect inedit a fost activarea pentru Wizz Air din cadrul ADfel, prin care a fost creat` de la zero o instala]ie ce f`cea recomand`ri de vacan]e bazate pe pigmentarea pielii.

Recent a câ[tigat pitch-ul organizat de McDonald’s pentru proiectele de digital din România. Astfel, de la \nceputul anului 2014, vor prelua tot contul de digital al McDonald’s, acesta fiind un client tradi]ional pentru re]eaua Tribal.

Agen]ia [i-a \nceput activitatea pe pia]a româneasc` \n martie 2013 printr-un contract de afiliere la re]eaua interna]ional` Tribal Wordwide, parte a grupului Omnicom DDB Worldwide.

De[i din punct de vedere administrativ func]ioneaz` ca dou` companii separate, Tribal [i DDB România lucreaz` \mpreun` pentru a le livra clien]ilor solu]ii integrate [i complementare, adecvate cerin]elor contextului de advertising contemporan, care, pe lâng` tacticile tradi]ionale (promo]ii, lans`ri de produs, imagine CSR), presupune, \n momentul de fa]`, [i activ`ri \n mediul digital, aplica]ii de mobile [i pads, campanii de social media, e-commerce.

F~R~ GRANI}E |NTRE IDEI Dincolo de specializ`rile de ultim` or`, managerii de la Tribal au c`utat s` atrag` \n echip` oameni capabili \n primul rând s` pun` pasiune \n ceea ce fac [i dornici s` \nve]e lucruri noi \n fiecare zi. Au recrutat persoane formate

ECHIPA DE TOP MANAGEMENT TRIBAL WORLDWIDE ROMÂNIA BOGDAN ZAVERA, Digital Creative Director A fost, pe rând, Grafic Designer [i Web Designer, apoi Senior Art Director la iLeo Marketing Interactive (2007 – 2009), Art Director la Webstyler (2009 – 2011), Senior Art Director [i Head of Art Direction la MRMWorldwide. Din mai 2012 este Digital Creative Director la Tribal Worldwide România. Printre campaniile pentru care a lucrat, multe dintre ele premiate \n festivalurile de profil, se num`r`: “Leap[a Fiat 500” – Autoitalia; “Ast`zi nu scriu pe blog” – WorldVision; “Ziua B`rbatului” – InBev; “România \n galben” – InBev; “Don Café Mixuri” – Strauss; “Liga b`rba]ilor” – H&S; “Liga b`rba]ilor II” – H&S; “Prietenii [tiu de ce” – Inbev; “Lansare brand GE Money” – GE; “{ans` la via]`” – P&G Charity; “Agatza Pe Fatza” – Hollywood Multiplex; “Liga B`rba]ilor II” – H&S [i Gillette; “O ma[in` pe zi” – Cris-Tim; “Liga Optimi[tilor” – Gusto; “Sprite Control Parental”; “Nuepoveste.ro” – SensiBlu; “Manager SRL” – Vodafone.

DAN COSTEA, Head of Digital Cu 9 ani de experien]` \n advertising [i brand management, Dan Costea a dezvoltat campanii pentru clien]i care activeaz` \n toate marile domenii de business: banking, telecom, auto, retail, farma, FMCG, IT&C, fashion, media. |ntre 2005 [i 2011 a fost Account Executive, Account Manager [i Account Director la DDB România. Din 2011 pân` \n 2013 a fost Head of Consumer Experience la DDB România. Din martie 2013, coordoneaz` agen]ia de digital Tribal Worldwide România. Este absolvent al Facult`]ii de Comunicare [i Rela]ii Publice din cadrul SNSPA [i are un master \n Publicitate [i Reclam` (SNSPA).

TRIBAL WORLDWIDE ROMÂNIA Martie 2013: afiliere la re]eaua interna]ional` Tribal Wordwide Echipa: 15 speciali[ti Clien]i: Agrana (M`rg`ritar), Cora, Hervis, Lipton, McDonald’s, Pepsi, Radisson, Residenz – Cartierul German, Smile Experts, SOS Satele Copiilor, WizzAir.

\n ATL, care dup` zece ani de experien]` au reu[it s` uimeasc` \nc` din primele zile cu idei de digital, pertinente [i cu o \n]elegere profund` a mediului, pe care pu]ini speciali[ti o au, chiar [i dintre cei care lucreaz` \n digital de ani buni. Au pariat \ns` [i pe oameni tineri care, cu toate c` sunt la \nceput, au trecut rapid de la ATL la “web typography” [i

“usability”, \nv`]ând zilnic despre se poate [i ce nu se poate face \n CSS [i HTML. Având o echip` cu expertize atât de vaste atât \n comunicarea clasic`, cât [i \n digital, este practic imposibil s` se pun` grani]e stricte \n fi[a postului.

Pentru echipa Tribal nu este nimic ie[it din comun ca la unele prezent`ri [i [edin]e de brainstorming oamenii de la programare s` vin` cu idei, iar cei din crea]ie s` dea direc]ia strategic`.

Lucrurile se delimiteaz` doar din momentul \n care \ncep s` lucreze efectiv la un proiect. |n acel moment, fiecare membru al echipei are un rol bine definit, fiecare persoan` realizeaz` partea pe care este specializat: strategie, idee creativ`, analiza competi]iei, implementarea tehnic`. |n faza de implementare a proiectului se sus]in unii pe ceilal]i, astfel \ncât s` fie cu to]ii mul]umi]i de materialul final. Biz Biz

67

Lipsa de angajament a salaria]ilor atinge minime record [i se traduce prin pierderi uria[e pentru companii. Organiza]iile schimb` foaia [i joac` pe cre[terea gradului de angajament [i de motivare al salaria]ilor, prin introducerea unor mecanisme [i tehnici din spatele jocurilor \n procesele companiei.

DE OVIDIU NEAGOE

ac` nu cu mult timp \n urm` angaja]ii care profitau de o serie de momente mai libere de la birou [i se jucau pe calculator aveau ceva emo]ii s` nu fie surprin[i de manageri, \n scurt timp nu vor mai avea motive de team`.

Lumea jocurilor s-ar putea contopi cu universul corporatist. Motivul? Conceptul de “gamification” – aplicarea mecanismelor din spatele jocurilor \n activit`]i [i procese care nu apar]in de gaming. Procesul se folose[te de un sistem de recompensare a activit`]ilor [i a timpului investit \n terminarea sarcinilor, tehnic` specific` jocurilor.

Toate acestea fac ca “juc`torul” s` fie mai interesat de activitate, ceea ce se traduce prin cre[terea productivit`]ii. Astfel, 68

Biz

“ludificarea” câ[tig` \ncet-\ncet teren [i \n mediul de afaceri. {i de ce nu? Actualmente, gradul de angajament al salaria]ilor este sc`zut, nesiguran]a locului de munc` produce stres celor mai mul]i [i, de cele mai multe ori, lipsa unei strategii coerente de motivare a angaja]ilor nu \i face pe ace[tia s` sar` din pat de bucurie [i s` se gr`beasc` spre birou \ntr-o zi de luni, de exemplu. Perioada de recesiune nu este tocmai momentul \n care s` v` permite]i luxul unui grad de angajament sc`zut. O arat` un studiu realizat la nivel global de Gallup, prin care firma de cercetare a reu[it s` calculeze c` lipsa de angajament a salaria]ilor cost` angajatorii 350 de miliarde de dolari pe an.

Beneficiile nu ar \ntârzia s` apar`, mai ales c` prin substituirea sentimentului de munc` cu cel de joac` va cre[te gradul de implicare, cel de relaxare, prin care implicit se va reduce stresul. Mai mult “gamificarea” ar putea contribui la crearea unui climat organiza]ional mai bun, ar ajuta la sudarea echipelor, la stimularea creativit`]ii deoarece deschide o lume a imagina]iei, cre[te motiva]ia [i dezvolt` angajamentul, dar poate ajuta [i angaja]ii mai timizi s` se exprime [i s` ia parte activ la via]a companiei.

Vestea bun` pentru manageri este c` nu exist` limite de aplicare a conceptului [i c` “ludificarea” poate fi aplicat` cu succes oric`rei activit`]i corporatiste, de la recrutare la training sau chiar schimbare organiza]ional`. “Ceea ce s-a

Foto: © Ikinciadres-Dreamstime.com

JOACA DE-A CORPORA}IA

STRATEGIE MANAGEMENT \ntâmplat cu internetul este c` toat` lumea a devenit vizibil`”, spune Rory Jeffcock, director pe zona EMEA al diviziei de Recruitment Process Outsourcing din cadrul Pontoon, o companie a grupului Adecco. “Astfel se genereaz` o cantitate uria[` de informa]ii pe care o primesc companiile, inclusiv cele despre candida]i. Cum gestionezi aceast` cantitate de informa]ii [i cum alegi cei mai buni candida]i din sute?

Actul de gamification este un mijloc prin care po]i sorta, printr-o modalitate distractiv`, interactiv` [i amuzant`.

Genera]iile tinere vor avea satisfac]ie imediat`. Astfel, gamification este o modalitate prin care putem face ceva agreabil [i amuzant din procesul de recrutare”, mai spune Rory Jeffcock pentru Biz. Companiile au observat cu rapiditate beneficiile. {i pân` \n anul 2015, 50% dintre companiile care gestioneaz` procese de inova]ie vor “ludifica” acele procese, iar de anul viitor serviciile de marketing pentru reten]ia clien]ilor vor deveni la fel de importante precum Facebook [i 70% dintre cele mai puternice organiza]ii globale vor avea cel pu]in o astfel de aplica]ie, dup` cum arat` un studiu realizat de firma de cercetare Gartner. Mai mult, valoarea pie]ei de gamification va cre[te cu 200% comparativ cu cât \nregistra \n urm` cu doi ani [i va ajunge, \n 2016, la 2,8 miliarde de dolari, potrivit calculelor firmei de cercetare M2 Research.

PLAY! PLAY! PLAY! Ingredientele din re]eta de succes a celor mai performan]i oameni de vânz`ri,

celebra sintagm` “Sell! Sell! Sell!”, s-ar putea transforma \n scurt timp \n “Joac`!

Joac`! Joac`!”. Motivul? Implementarea procesului de ludificare \n departamentele de vânz`ri. Drumul pentru companiile care caut` implementarea unui astfel de proces a fost deschis de TotalSoft, care a anun]at lansarea Charisma Mobile Gamification

ace[tia pe teren”, spune Silviu Cre]ean, Acollada Software Development Director la TotalSoft. “Dac` sunt agen]i de vânz`ri, probabil c` vor trimite comenzile telefonic sau prin intermediul device-ului mobil cu care sunt dota]i, dar nu vor detalia prea mult informa]iile. Charisma Mobile Gamification for Sales tocmai asta face, te provoac` s` dai informa]iile

Ceea ce s-a \ntâmplat cu internetul este c` toat` lumea a devenit vizibil`. Astfel se genereaz` o cantitate uria[` de informa]ii pe care o primesc companiile, inclusiv cele despre candida]i. Cum gestionezi aceast` cantitate de informa]ii [i cum alegi cei mai buni candida]i din sute? Actul de gamification este un mijloc prin care po]i sorta, printr-o modalitate distractiv`, interactiv` [i amuzant`.”

RORY JEFFCOCK, director pe zona EMEA al diviziei de Recruitment Process Outsourcing din cadrul Pontoon, o companie a grupului Adecco for Sales, prima aplica]ie B2B din Europa pentru Windows Mobile 8. Aplica]ia \mbin` principiile native de CRM cu elemente specifice jocului, scopul fiind acela de a \mbun`t`]i implicarea utilizatorilor, de cre[tere a ROI-ului, a calit`]ii datelor colectate [i, nu \n ultimul rând, a gradului de \nv`]are a produselor de c`tre echipa de vânz`ri. Charisma Mobile Gamification for Sales creeaz` un mediu virtual competitiv [i transparent \n care pozi]ia fiec`rui juc`tor este strâns legat` de propriile activit`]i. “Dac` o companie are o echip` de vânz`ri de 50 de oameni [i ace[tia au 90% activitate de teren, compania respectiv` se confrunt` mai mult ca sigur cu \ntârzieri privind centralizarea informa]iilor colectate de

\n timp real, cât mai detaliat [i mai complet, recompensându-te cu puncte, medalii, grade (locotenent, c`pitan, general). Cu cât e[ti un juc`tor mai bun, adic` \]i realizezi task-urile mai con[tiincios, cu atât câ[tigi mai multe puncte \n joc. Este o competi]ie, dar o competi]ie pl`cut` [i incitant`”, mai adaug` Silviu Cre]ean.

Aceasta este prima aplica]ie de gamification din Europa func]ional` pe tablete prev`zute cu sistemul de operare Windows 8, al Microsoft, gadget extrem de prietenos, prin intermediul c`ruia se pot pune \n valoare multe concepte de User Experience. Tot gigantul din Redmond este unul dintre deschiz`torii de drumuri \n conceptul de “ludificare”,

Biz

69

STRATEGIE MANAGEMENT scopul principal al celebrului joc de c`r]i Solitaire, fiind familiarizarea utilizatorilor cu toate gesturile mouse-ului (double click sau drag and drop). Din p`cate \ns`, num`rul angaja]ilor, cel pu]in din institu]iile de stat, care se “familiarizeaz`” cu acestea, eufemistic vorbind, nu este unul tocmai mic.

PSIHOLOGIA JOCULUI Omul este o fiin]` ludic` [i \nc` din primii ani de via]` se joac`, “distrac]ie” care continu` [i la vârsta adult` de[i, desigur, “joaca” este mai serioas`. Nu mai este niciun secret pentru nimeni c`, odat` cu trecerea timpului, capacitatea noastr` de a \nv`]a scade. Prin aplicarea corect` a gamific`rii unor programe de training ori a unor specializ`ri tehnice dificile, s-ar putea ajunge la acumularea mai multor cuno[tin]e. “Psihologia din spatele conceptului este simpl`, de[i formele pe care conceptul le ia sunt numeroase”, spune Sorin Faur, HR Coordinator pe regiunea Balcani \n cadrul BDO International [i totodat`

70

Biz

psiholog. “|n esen]` este vorba de principiul pl`cerii: orice creeaz` pl`cere, creeaz` motiva]ie [i nevoia de continuare, creeaz` implicare [i chiar dependen]`. Dincolo de aceast` simplificare, jocul [i joaca sunt profund ancorate \n psihicul uman: \nainte de orice, ne form`m prin joac` \n perioada copil`riei.” |n lumea rece a cifrelor, aplicarea mecanicii [i a dinamicii jocurilor poate lua \n calcul site-ul companiei, un serviciu, o comunitate online, campanii de marketing, training, recrutare sau chiar un proces intern al businessului.

Dar cum ne câ[tig` jocurile spre deosebire de unele sarcini, care devin plictisitoare prin repetare? Ei bine, prin puncte [i niveluri, clasamente [i recompense virtuale, competi]ie [i statut. Competi]ia [i jocurile au r`d`cini adânci \n psihicul uman, dovada fiind chiar popularitatea companiilor produc`toare de jocuri, care se traduce printr-o pia]` anual` de 60 de miliarde de dolari.

|n ciuda faptului c` 70% dintre cele mai puternice organiza]ii din lume vor implementa conceptul de gamification, dup` cum arat` studiul realizat de Gartner, rezultatele aceluia[i studiu aduc [i ve[ti mai pu]in bune pentru angaja]i. Astfel, 80% dintre aplica]iile de “ludificare” nu vor reu[i s` ating` principalele obiective de business, din cauza designului precar. Scopul principal al procesului este s` aduc` o component` de divertisment [i amuzament unor procese precum munca sau \nv`]atul, coroborat totu[i cu cre[terea productivit`]ii.

“Procesul de gamification \n sine poate comporta riscuri, deoarece poate fi prost conceput sau prost implementat”, spune Sorin Faur.

“Gre[elile de concep]ie sau de implementare se traduc \n proiecte care \n loc s` adauge nota de «fun» [i relaxare la un proces «serios» [i astfel s` \l poten]eze, adaug` o not` de neseriozitate [i astfel denatureaz` inten]ia ini]ial`.” Biz

life Companiile \ndr`gostite de Masai Tribul african Masai se preg`te[te s` “atace” Occidentul. Numele tribului este folosit de companii la mai bine de 1.000 de produse, care genereaz` vânz`ri anuale de peste 10 milioane de dolari. Acum, africanii vor s` \[i cear` drepturile la proprietatea intelectual`. DE OVIDIU NEAGOE

Ai carte, ai parte

Foto: © Shangarey-Dreamstime.com

D

ac` \nclina]i s` crede]i c`

\n tribul Masai din Kenya [i Tanzania monedele de schimb \nc` sunt capre sau vite, este bine de [tiut c` africanii au schimbat foaia. Dintre cei aproape trei milioane de masai, marea majoritate tr`iesc \n s`r`cie, ceea ce a atras aten]ia organiza]iei nonprofit Light Years IP, care se ocup` de combaterea s`r`ciei \n zonele defavorizate prin valorificarea propriet`]ii intelectuale. Numele tribului “Masai” sau “Maasai” este folosit de mai bine de 1.000 de companii [i produse, care genereaz` vânz`ri anuale de peste 10 milioane de dolari, potrivit estim`rilor Light Years IP. Printre acestea Jaguar Land Rover Maasai, Maasai Barefoot Technology sau edi]ia limitat` a stilourilor produse de Delta, Maasai Limited Edition Fountain Pen, ce s-a vândut cu 600 de dolari bucata.

Mai mult, nici industria luxului nu s-a ferit de asocierea cu cultura [i numele tribului african. Colec]ia de prim`var`var` destinat` b`rba]ilor a casei de mod` Louis Vuitton a fost inspirat` de portul popular al masailor. Diane von Fürstenberg, Calvin Klein sau Ralph

Lauren au vândut, de asemenea, produse ce purtau numele tribului. Cu toate acestea, legal, ofensiva are slabe [anse de succes. Masaii sunt responsabili de crearea [i p`strarea propriei culturi, dar nu au f`cut niciun demers pentru de]inerea drepturilor

asupra numelui tribului. Similar, de pild`, Fran]a nu numai c` ar ie[i din recesiune, dar, probabil, ar deveni cea mai puternic` economie din lume dac` ar fi pl`tit` de toate companiile care folosesc denumirea “French fries” – cartofi pr`ji]i. Biz

Zicala de mai sus se potrive[te m`nu[` retailerului online elefant.ro, care a reu[it \n perioada 22 – 24 noiembrie, moment care a coincis [i cu evenimentul Black Friday, s` vând` 90.000 de produse. Performan]a este cu atât mai mare cu cât \n acea perioad` a avut loc [i târgul de carte Gaudeamus. “Am avut un impact spectaculos \n prima zi de Black Friday, iar utilizatorii au continuat s` revin` pe elefant.ro [i \n urm`toarele zile \n c`utarea celor mai bune oferte”, spune Dan Vidra[cu, CEO la elefant.ro.

Biz

71

LIFE

{TIRI

Ce aduce Mo[ Cr`ciun pentru [ef?

Chiar dac`, de-a lungul anului, au existat [i momente \n care [eful direct a reu[it s` v` scoat` peri albi, cu siguran]` c` acum, la final de an, când compania trage linie [i toate obiectivele sunt \n grafic, astfel de amintiri nu pot decât s` v` “fure” un zâmbet. {i, cum s`rb`torile de iarn` bat la u[` [i companiile se \ntrec \n organizarea petrecerilor de Cr`ciun pentru angaja]i, ca \n fiecare an, alegerea cadoului potrivit pentru managerul direct ori pentru colegi este adesea o sarcin` grea.

Nu de pu]ine ori ni s-a \ntâmplat s-o l`s`m pe ultima sut` de metri mizând c` este o sarcin` u[oar` [i de fiecare dat` ni s-a confirmat c` socoteala de acas` nu se potrive[te cu cea din târg. Astfel, portalul officeninjas.com s-a gândit s` u[ureze aceast` sarcin` [i a \ntocmit o list` cu o serie de cadouri inspirate, pe care le pute]i d`rui cu \ncredere [efilor ori colegilor din echip`. (O.N.)

CELE MAI INSPIRATE CADOURI PENTRU {EFI Loc Denumire produs 1. Grid-It Organizer 2. Vinnibag 3.

4.

5.

6.

7.

Descriere Pre]* Organizator pentru gadgeturi 25 Recipient gonflabil pentru transportul vinului 25 Innergie PocketCell |nc`rc`torcu baterii, pe baz` de USB 45 Double Walled Glass Mug Recipient compus din halb` de bere [i pahar de vin 16 Bar10Der Similar briceagului elve]ian, are 10 ustensile nelipsite dintr-un bar 38 Square Trade Asigurare pentru un gadget pe 2 ani 100 PowerCup Termos cafea cu \nc`rc`tor pentru mobil 28

CALENDAR

20 DECEMBRIE Ce spune]i de o c`l`torie \n timp cu 70 de milioane de ani \n urm`?

Dac` v` face cu ochiul o incursiune de câteva zeci de minute \n lumea dinozaurilor, atunci trebuie s` [ti]i c` de la jum`tatea lunii cinematografele din ]ar` vor rula filmul “Walking with Dinosaurs 3D”, pelicul` realizat` cu cele mai noi tehnologii.

14 DECEMBRIE

* Pre]urile sunt exprimate \n dolari, iar produsele sunt disponibile pe Amazon.com Surs`: OfficeNinjas.com

Puritate [i elegan]` Dou` branduri importante, a c`ror activitate nu seam`n` tocmai ca dou` pic`turi de ap`, [i-au dat mâna s` omagieze o preocupare comun`: puritatea designului. Astfel, Evian [i designerul vestimentar Elie Saab au realizat o sticl` \n edi]ie limitat`, colaborare ce face parte dintr-un [ir lung de astfel de parteneriate pe care produc`torul francez le-a dezvoltat al`turi de branduri interna]ionale din industria de fashion, \n ultimii [ase ani. Anul acesta, cele dou` branduri \[i unesc for]ele, proiectul având ca tem` comun` puritatea. Sticla conceput` este decorat` cu emblematicul model de dantel` Elie Saab, ce aduce aminte de designul elegant [i feminin ce s-a remarcat de-a lungul timpul \n colec]iile designerului. Dantela delicat` de culoare alb` a fost aplicat` cu o precizie arhitectural`, ad`ugând rafinament liniilor clare ce definesc silueta sticlei. Rezultatul final simbolizeaz` me[te[ugul impecabil [i valorile pe care ambele branduri le \mp`rt`[esc [i pentru care sunt renumite. Sticla Elie Saab, edi]ie limitat` Evian, s-a lansat \n România \n dou` variante: de 75 cl [i 33 cl, ce sunt disponibile \n LOFT. (O.N.)

72

Biz

Fanii muzicii bune trebuie s` \[i treac` de pe acum data de 14 decembrie \n agend`. Motivul?

Atunci, vor urca pe scena de la Romexpo membrii trupei Scorpions, cu ocazia turneului “Rock’n Roll Forever”. Germanii vor \ncânta fanii români cu piese de pe ultimul album, cu care au reu[it s` arate c` trupa, \n ciuda vechimii, \nc` este un motor al muzicii rock interna]ionale, dar [i cu melodii ce au fost fredonate de genera]ii.

18 DECEMBRIE Ve]i putea asista la concertul “Hippie cu diamante”, de la sala ArCuB, spectacol ce face parte din turneul na]ional de promovare a albumului omonim. Proiectul este un concert \n cadrul c`ruia sunt reunite, \ntr-un concept multiplu, elemente de poe-

zie româneasc`, muzic` live [i momente videoart, ce vor consta \n difuzarea unor proiec]ii ale artistului vizual Codrin Cârdu.

28 DECEMBRIE Dac` nu a]i apucat \nc` s` vede]i piesa de teatru “Dineu cu pro[ti” [i nu sunte]i ocupat cu organizarea unei petreceri grandioase pentru trecerea \n noul an, atunci finalul lunii decembrie este momentul potrivit pentru teatru. |n intervalul 27 – 29 decembrie Hora]iu M`l`ele, Ion Caramitru, Medeea Marinescu [i Alexandru Bindea v` dau \ntâlnire la Teatru Na]ional Bucure[ti la piesa regizat` de Ion Caramitru.

21 DECEMBRIE Sunte]i a[tepta]i \n toate magazinele Hornbach din Bucure[ti cu ocazia unui atelier gratuit de \mpodobirea bradului. Atelierul este gândit s` provoace imagina]ia [i s` \nve]e participan]ii o serie de tehnici din artele plastice [i designul interior [i este realizat de Hornbach \n colaborare cu Funda]ia Calea Victoriei.

LIFE

{TIRI

Design gândit la rece

C

um nu a mai r`mas prea mult

timp pân` la s`rb`torile de iarn`, când “avalan[a” de bucate va fi mai bogat` ca \n restul anului, ce spune]i de un frigider nou, mai spa]ios? |nainte s` r`spunde]i negativ, lua]i \n calcul faptul c` vara anului viitor va fi una “incendiar`”, datorit` Campionatului Mondial de Fotbal din Brazilia. {i, chiar dac` România nu a reu[it nici de aceast` dat` calificarea, tot va fi nevoie de cât mai mult spa]iu pentru bere. Samsung România a anun]at recent disponibilitatea pe pia]a local` a frigiderului “French Door” cu patru u[i. Noul frigider produs de sud-coreeni a fost conceput pentru a oferi consumatorilor un spa]iu mult mai generos, astfel \ncât alimentele s` fie cât mai bine organizate [i, \n acela[i timp, s` \[i men]in` prospe]imea pentru

mai mult timp. Consumatorii caut` acum noi modalit`]i de economisire a banilor când vine vorba despre mâncare, astfel c` prefer` s` achizi]ioneze pachete mai mari cu alimente, acestea fiind mai

avantajoase. Astfel, pofticio[ii vor avea nevoie de un frigider mai spa]ios, care s` permit` depozitarea unor cantit`]i mai mari de mâncare \n recipiente de diverse m`rimi. Biz

Biz

73

LIFE

FILM

Fra]ii Coen dau lovitura. Din nou!

Luna decembrie a venit cu o premier`, cel mai nou film al fra]ilor Coen, “Inside Llewyn Davis”, distins cu Marele Premiu la Cannes, care \i are \n distribu]ie pe Oscar Isaac, Carey Mulligan, Justin Timberlake [i Garrett Hedlund \ntr-o poveste comic` [i \ntunecat`. Filmul este distribuit de Asocia]ia Macondo. DE ALEXANDRU ARDELEAN

D

ac` nu-i nou [i nu \mb`tråne[te

niciodat`”, le spune cånt`re]ul spectatorilor, “atunci este o melodie folk.” Llewyn Davis (Oscar Isaac) tocmai [i-a \ncheiat spectacolul cu un cover binecunoscut, “Hang Me, Oh Hang Me” de Dave Van Ronk \ntr-un pub din New Yorkul anilor ’60. Povestea lui Llewyn Davis este una emo]ionant`, prins` \ntre realitate [i fic]iune, tr`it` printre [i cu acorduri de chitar`. Singur – ca un lup de step` –, cu bani pu]ini, f`r` un domiciliu stabil, el hoin`re[te str`zile reci ale Manhattanului [i doarme pe canapelele unui num`r de prieteni ce tot descre[te. Se pare c` talentul lui Llewyn nu este suficient \n industria folkului, dar are nevoie [i de noroc. Sus]ine concerte pu]ine, remunera]ia este pe m`sur`, iar fa]` de ceilal]i interpre]i este ursuz. Doi dintre ei sunt Jim [i Jean (dulce ca o savarin` pe scen`, dar acr` ca o l`måie \n timpul liber), interpreta]i de 74

Biz

Justin Timberlake [i de Carey Mulligan.

Ei formeaz` un cuplu \n aparen]` perfect, c`ci ea \i ascunde faptul c` este \ns`rcinat` cu Llewyn, amicul so]ului ei.

Un triunghi amoros cu n`b`d`i [i complicat! Llewyn este precum motanul care \l \nso]e[te din cånd \n cånd: nu are nicio destina]ie, nu are niciun st`pån.

Filmul este o incursiune \n lumea muzicii folk din New Yorkul anilor ’60, \naintea venirii lui Bob Dylan. Fra]ii Coen au reu[it s` regizeze o capodoper` prin simplul fapt c` nu au c`utat actori care s` imite: “Nu am dorit s` angaj`m un actor care doar s` mimeze. Fiindc` este vorba despre via]a unui cånt`re], ne-am dat seama c` trebuie s` fie ceva real”. Majoritatea melodiilor din film sunt interpretate live de actori [i scenariul este inspirat de biografia muzicianului Dave Van Ronk, ale c`rui memorii au fost publicate postum.

“Inside Llewyn Davis” a fost distins cu Marele Premiu la Cannes 2013 [i

datorit` reac]iilor pozitive ale criticilor interna]ionali a \nfipt steagul \n cursa competi]iei pentru Oscar 2014.

Fra]ii Coen, cu stilul [i talentul lor inconfundabil, au o \ntreag` colec]ie de premii [i sunt regizorii unor filme cunoscute precum: “Adev`ratul curaj”/”True Grit”, “Cite[te [i arde”/”Burn after Reading”, “Cum sc`p`m de Coana Mare”/”The Ladykillers”, “Nu exist` ]ar` pentru b`tråni”/”No Country For Old Men”. |n luna decembrie, melomanii [i iubitorii de film au parte de un cadou cinematografic de excep]ie.

Partenerii lans`rii filmului sunt: Hard Rock Café, Academia Ca]avencu, Ring, Revista Biz, Evenimentul Zilei, Ziarul Metropolis, Ziare.com, WideMagazine, Cinemarx, Postmodern.ro, Vice, Koolhunt, CafeGradiva, Sub25, Ora[ul.meu, La un ceai, Cooperativa Urban`, C`rture[ti, Blogu Lu’ Otrav`. Biz

LIFE

AUTO

Viitorul automobilului, aripa electric` Nissan BladeGlider este un concept electric care \ndeamn` la visare [i promite performan]` cu respect pentru mediu. {i da, avem \n sfâr[it ceva care arat` ca o ma[in` zbur`toare! DE GABRIEL BÅRLIG~

D

ac` a[a vor ar`ta ma[inile

electrice, cred c` nu va fi o problem` s` fie adoptate pe scar` larg`. Ce ne d` speran]e?

Faptul c` Nissan afirm` c` BladeGlider nu e doar o propunere pentru viitorul automobilelor electrice ale m`rcii, ci [i “un concept care exploreaz` un vehicul de serie”. Forma vehiculului a fost gândit` pentru a oferi [oferului [i pasagerilor “\ncântare sustenabil`”.

Pare un oximoron, dar dac` ne gândim la ma[ini cum e Tesla, [tim deja c` nu e.

Pentru asta, cei de la Nissan au pornit de la zero, sub conducerea lui Francois Bancon, director general pentru strategie [i planificare de produs, cu scopul de a redefini

76

Biz

categoria. Rezultatul e forma nou` a caroseriei, foarte \ngust` \n fa]` [i care se deschide la spate. Inspira]ia vine, de altfel, de la forma deltaplanului [i a avioanelor cu arip` delta. De altfel, conceptul este foarte similar cu ma[ina de curse DeltaWing, care a participat la Le Mans. |n fa]`, ampatamentul are doar un metru, din motive legate de aerodinamic`, stabilitatea fiind asigurat` de puntea spate mult mai lat`. Distribu]ia greut`]ii fa]`-spate este 30:70. |n produc]ia de serie, ma[ina ar putea fi prima de la Nissan care folose[te doar motoare independente \ncastrate \n ro]ile din spate, ceea ce cre[te spa]iul \n

habitaclu. Motoarele ar urma s` fie alimentate de noile baterii litiu-ion ale companiei, folosite \n Nissan LEAF, cel mai bine vândut model electric la nivel mondial. Bateriile sunt montate jos \n spate, contribuind la cre[terea stabilit`]ii [i manevrabilit`]ii.

Caroseria este realizat` din plastic ranforsat cu fibr` de carbon, iar interiorul aminte[te clar de o ma[in` de curs`. Scaunul [oferului este plasat central, iar \n spate a r`mas loc pentru doi pasageri, care nu vor sta prea comod, dar ce nu face omul pentru senza]ii tari? Pentru un acces facil, scaunul [oferului gliseaz` automat \n lateral când se deschide portiera. Biz

LIFE

EVENIMENT

Tab`ra de social media Foc de tab`r`, socializare relaxat`, dar [i dezbateri intense despre social media, branduri [i networking. Biz Social Media Snow Camp 2013 a concentrat \n patru zile un an zbuciumat \n online-ul românesc.

Pentru c` un brand este o promisiune ce trebuie mereu onorat`, tab`ra de iarn` de social media de la Pârâul Rece (Biz SMS Camp) a livrat din nou teme ce au generat discu]ii aprinse \n cele patru zile petrecute de participan]i \n aerul tare al online-ului românesc. A[a cum brandurile au nevoie de engagement \n rela]ia lor cu consumatorii \n social media, speakerii au interac]ionat din plin cu participan]ii \n timpul prezent`rilor, dar [i \n momentele de relaxare ce au urmat. Numai a[a am putut descâlci i]ele \ncurcate ale triunghiului Agen]iiBloggeri-Clien]i [i am aflat cum se va trece la urm`torul nivel, care presupune o mai mare implicare ale tuturor celor trei p`r]i [i o profesionalizare accentuat` a rela]iilor \n triunghi. Ca tendin]e, umorul ar putea fi cea mai eficient` “arm`” \n social media anul viitor, iar \n 2015 se va pune accentul pe emo]ie.

Dac` cineva mai avea ezit`ri s` fac` networking ([i nu doar \n tab`r`), Paul Renaud ne-a demonstrat tuturor cât de simplu este [i, mai ales, cât de multe beneficii aduce acest proces. Munca \n echip` nu a fost doar un concept abstract la Biz SMS Camp, participan]ii realizând \mpreun` pe loc campanii \n social media pe baza unor brief-uri reale ale brandurilor prezente \n tab`r`.

Biz Social Media Snow Camp este un proiect Biz. Evenimentul este sponsorizat de Staropramen, Cora, COSMOTE, Romtelecom, UniCredit }iriac Bank, Danone, Coca-Cola, Calif, fiind sprijinit de Vitis Metamorfosis [i Update Advertising. Biz 78

Biz

online a Butnar - consultant M Worldwide, Bogdan MR ta Bu ela Ion o, resh.r Costin Cocioab` - ref

Momentul concluziilor la

Social Media Snow Camp

Munc` de echip` pe brief

Mugur P`tra[cu - iLeo

Irina Mihalcea - Fantazia PR, Radu T`nase Ioana Filip - Cora

2013

- Calif

Biz

79

LIFE

EVENIMENT

Iolanda Prunache, Danone

Anca Nu]`, Ioana Nicolescu [i C`t`lina Miciu

Munc` de echip` pe brief

80

Biz

Networking la ceas de sear`

– UniCredit }iriac Bank

Munc` de echip` pe brief

Karaoke party