Biz 261

Biz www.revistabiz.ro

GABRIELA LUNGU Visul londonez.

Actul I

Nr. 261 • 11 martie – 3 aprilie 2014 • 7,5 lei

TEHNOLOGIE

REGENERARE DE BUSINESS

SONY RENUN}~ LA VAIO, DAR NU {I LA CRE{TERE

TENDIN}E

Cum va ar`ta banca viitorului?

PERSONALIZARE {I MAI MULT VIRTUAL ANTREPRENORIAT

DEPARTE DE LUMEA DEZL~N}UIT~

Un univers experimental \n jurul Morii de hârtie UN CALIF FACE KEBAB S~N~TOS LA BUCURE{TI DE LA CEASURI ELVE}IENE LA DELICII TURCE{TI

Misiunea lui Valvis

Nr. 261

Un elve]ian n`scut \n Grecia vrea s` cucereasc` lumea cu un produs românesc. Jean Valvis crede c` AQUA Carpatica poate deveni primul brand interna]ional premium al României [i nu se va l`sa pân` când nu va reu[i acest lucru.

|nscrie-te la workshop-ul

27 martie 2014 Howard Johnson Grand Plaza Hotel

DRESS TO SUCCESS Impactul vizual al imaginii personale Sus]inut de Daniela Caia, Fashion Consultant

Un eveniment

Particip` la workshop-ul

MAKE-UP 4 BUSINESS Powered by A V O N

OFERT~ SPECIAL~

2 bilete [i prime[ti 3

Cumperi

Sus]inut de Carmen Dinc`, make-up artist AVON Rom창nia

Cum te ajut` imaginea la construirea unui brand personal puternic.

Detalii la www.bizforum.ro/fashionforbusiness

Parteneri Parteneri media

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU

Fotografi VALI MIREA

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Revolution Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

S` fii antreprenor

A

ntreprenorul e un fel de magician. |ncearc` mereu s` uimeasc` lumea cu un truc nou. Un perfec]ionist care lucreaz` \n cel mai competitiv mediu [i care se lupt` cu mul]i al]i magicieni. Este acel om care poate pune cap la cap [i rezolva tot ce nu iese, ce nu merge, nu se poate sau pare insignifiant.

Da, sun` a magie [i, de cele mai multe ori, a[a [i este. Cunosc mul]i antreprenori mari sau mai mici (ca [i cifr` de afaceri) care n-au uitat s` \ndr`zneasc`. N-au renun]at s` \ncerce [i, \n marea de iner]ie care ne \nconjoar` de atâ]ia ani, ac]ioneaz`. Sunt mâna]i de un foc puternic, de aspira]ii [i de vise. Sunt plini de \ncredere [i acolo unde li se \nchid toate u[ile g`sesc o alt` solu]ie, fac un alt plan [i realizeaz` ce-[i propun. {i, de[i numai antreprenor s` nu fii \n condi]iile grele ale pie]ei, unde nimic nu iese u[or, calitatea esen]ial` a antreprenorilor este c` nu se las` \nvin[i! Am dezb`tut de multe ori acest subiect [i am observat c` pentru mul]i interlocutori conceptul antreprenorului pare ireal. Cine nu e antreprenor nu \n]elege. A[a cum nu poate \n]elege nici cine nu are stof` de antreprenor. {tiu c` sunt mul]i cei care au \ncercat la un moment dat aceast` mare cu degetul, dar au fugit mâncând p`mântul, alegând s` se angajeze \ntr-un loc c`ldu].

Nu putem s` nu-i sus]inem pe cei care au reu[it s` arate c` se poate. Pe cei care ]in pe umerii lor aceast` economie [i fac lucrurile s` mearg` \nainte. Pe ei continu`m s`-i c`ut`m [i s` le spunem povestea. Ei sunt nebunii frumo[i ai zilelor noastre, deschiz`tori de drumuri, cei care transform` calea neb`t`torit` \n alei [i bulevarde pentru to]i ceilal]i care vin din urm`.

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

ISSN 1454-8380

Tipografie: prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro

Biz

3

sumar Biz www.revistabiz.ro

GABRIELA LUNGU Visul londonez.

Actul I

Nr. 261 • 11 martie – 3 aprilie 2014 • 7,5 lei

TEHNOLOGIE

REGENERARE DE BUSINESS

SONY RENUN}~ LA VAIO, DAR NU {I LA CRE{TERE

TENDIN}E

Cum va ar`ta banca viitorului?

PERSONALIZARE {I MAI MULT VIRTUAL ANTREPRENORIAT

Un univers experimental \n jurul Morii de hârtie UN CALIF FACE KEBAB S~N~TOS LA BUCURE{TI DE LA CEASURI ELVE}IENE LA DELICII TURCE{TI

Nr. 261

6 10 18 20 22 24 26 4

Biz

Misiunea lui Valvis Un elve]ian n`scut \n Grecia vrea s` cucereasc` lumea cu un produs românesc. Jean Valvis crede c` AQUA Carpatica poate deveni primul brand interna]ional premium al României [i nu se va l`sa pân` când nu va reu[i acest lucru.

Datorii de 100.000 de miliarde de dolari Misiunea lui Valvis Busola antreprenorului român Departe de lumea dezl`n]uit` Un Calif face kebab s`n`tos la Bucure[ti Distrac]ie pentru cei mici [i cei mari Cum va ar`ta banca viitorului

FOTO COPERT~: VALI MIREA

DEPARTE DE LUMEA DEZL~N}UIT~

32 36 40 43 50 52 55

{ase ani de ghinion Târgul de click-uri Regenerare de business Arhitec]ii transporturilor Fericire livrat` \n aceea[i zi Primii doi ani: rat` de succes 95% Secesiune \n recesiune

58 60 63 64 66 68 68 68 80

Incriminarea discrimin`rii Visul londonez: actul I O biciclet` numit` dorin]` Moda, la vånzare 10 ani de nota 10 Puterea exemplului La Rambla, locul cu cea mai bun` paella din Bucure[ti Arhitectura parametric` \n viziunea lui Vlad }enu Steaua Biz: Air Strato la prima decolare

Foto: © Skypixel – Dreamstime.com

agend`

DATORII DE 100.000 DE MILIARDE DE DOLARI Vi se pare ireal` suma? Ei bine, este real` [i ea reprezint` datoriile cumulate ale statelor [i companiilor la nivel mondial. Acestea au crescut cu 40% din 2007. DE ALEXANDRU ARDELEAN Guvernele din \ntreaga lume s-au \ndatorat pentru a scoate ]`rile din criz`, \n timp ce companiile au profitat de nivelul sc`zut record al dobånzilor pentru a atrage finan]are ieftin`, potrivit unui raport al B`ncii pentru Reglemente Interna]ionale (BRI). Nivelul datoriilor a urcat cu 30.000 de miliarde de dolari, de la 70.000 de miliarde de dolari, \n intervalul cuprins \ntre jum`tatea anului 2007 [i jum`tatea lui 2013. |n schimb, valoarea cumulat` a ac]iunilor a sc`zut la nivel mondial cu 3.860 miliarde de dolari, la 53.800 de miliarde de dolari, \n aceea[i perioad`, conform BRI. Cre[terea de 30.000 de miliarde de dolari a datoriilor la nivel mondial este de circa dou` ori mai mare decât PIB-ul 6

Biz

Statelor Unite. |ndatorarea a crescut odat` cu reducerea dobânzilor de c`tre b`ncile centrale, pentru stimularea cre[terii economice, dup` pr`bu[irea pie]ei creditelor subprime \n SUA [i falimentul Lehman Brothers.

Randamentul tuturor tipurilor de obliga]iuni, ale guvernelor, corpora]iilor [i cele garantate prin ipoteci, a fost de circa 2% \n intervalul analizat, fa]` de peste 4,8% \n 2007, potrivit Bank of America Merrill Lynch Global Broad Market Index. “Având \n vedere cre[terea semnificativ` a cheltuielilor guvernamentale \n ultimii ani, guvernele, categorie \n care sunt incluse autorit`]ile centrale [i locale, au fost cei mai mari emiten]i”, afirm` analistul

Branimir Gruic [i economistul Andreas Schrimpf \n raportul BRI. |ngrijorate c` datoriile mari vor determina investitorii interna]ionali s` le ocoleasc`, multe state au recurs la m`suri de austeritate, de reducere a cheltuielilor [i majorare a taxelor, \n \ncercarea de a pune \n ordine finan]ele publice. FMI a anun]at la sfâr[itul anului trecut c` deficitul primar cumulat al ]`rilor din G7 a atins \n 2010 un nivel mediu de 5,1% din PIB-ul cumulat al acestor state, care ar urma s` scad` la 1,2% \n acest an.

Obliga]iunile au adus investitorilor randamente ale plasamentelor de peste 31%, din 2007, potrivit datelor Bank of America Merrill Lynch Index. Biz

AGEND~

{TIRI

Ce-]i doresc eu ]ie, dulce companie?

Ve[ti bune pentru cei afla]i \n c`utarea unui loc de munc`. A sosit momentul s` [terge]i praful de pe CV-uri [i s` le trimite]i companiilor \n care visa]i s` face]i carier`. Motivul? Aproape un sfert (22%) dintre companiile din ]ar` pl`nuiesc s` \[i dezvolte echipele \n urm`toarele trei luni. Concluzia apar]ine studiului privind “Perspectivele Angaj`rii de For]` de Munc`”, realizat la jum`tatea lunii de compania Manpower. Prognoza Net` de Angajare a atins o valoare de 12%, un record pozitiv \n ceea ce prive[te inten]ia de recrutare pentru ultimele [ase trimestre. De]in`torii frâielor companiilor din nou` sectoare de

Foto: © Haywiremedia – Dreamstime.com

Unul dintre semnele ce indic` dezvoltarea unei companii este [i derularea proceselor de recrutare. Când majoritatea sectoarelor de activitate pl`nuiesc s` angajeze, perspectivele mediului de afaceri sunt mai luminate. DE OVIDIU NEAGOE

activitate s-au ar`tat \ncrez`tori \n termeni de recrutare, cele mai ample demersuri apar]inând industriei prelucr`toare [i sectorului administra]iei

publice [i serviciilor sociale.

Pentru prima oar` dup` [ase trimestre se remarc` [i cre[terea \nregistrat` \n domeniul construc]iilor, unul dintre cele mai puternic afectate sectoare dup` recesiune. “Inten]iile de angajare se intensific`, pe fondul semnelor de stabilizare din \ntreaga Europ` [i al climatului preponderent pozitiv la nivel mondial, \ns` nu credem c` avem de a face cu un optimism crescut, ci mai degrab` cu o atenuare a pesimismului”, spune Valentin Petrof, director general la ManpowerGroup România. Biz

Biz

7

AGEND~

{TIRI

Foto: © Seema_illustrator – Dreamstime.com

13 ani de parteneriat Xerox România [i Trodat O colaborare care aduce costuri mai mici, productivitate mai mare [i o calitate superioar` de imprimare.

Folosind echipamente complexe Xerox

De la tonet`, pe tablet` Pe lâng` accesarea site-urilor [i a re]elelor sociale preferate, românii \[i folosesc tot mai mult telefoanele mobile [i tabletele pentru a face pl`]i. {i vorbim de milioane de euro.

Românii au cheltuit, anul trecut, peste 20 de milioane de euro de pe telefoane mobile [i tablete. Valoarea pl`]ilor online realizate de pe telefoane sau tablete a fost de 13,8 milioane de euro, \n timp ce 6,8 milioane de euro au \nsemnat tranzac]iile prin SMS. Aproape 40% dintre aceste pl`]i au fost procesate de NETOPIA mobilPay, cel mai important procesator de mobile commerce din ]ar`. Din totalul pl`]ilor online cu cardul procesate de companie anul trecut, 6%, \n valoare de 4,6 milioane de euro, au fost efectuate de pe smartphone [i tablete. |n termeni de tranzac]ii prin micropl`]i, acestea s-au ridicat la o valoare de 3,4 milioane de euro, adic` aproape jum`tate din totalul pie]ei.

“2013 a fost anul m-commerce-ului peste tot \n lume [i iat` c` nici România nu a f`cut excep]ie”, spune Antonio Eram, CEO [i fondator al NETOPIA mobilPay. “Bine\n]eles, \nc` nu putem vorbi de un volum similar celui din SUA sau Europa de Vest, unde pl`]ile online de pe telefon [i tablete au devenit naturale, \ns` tot mai mul]i români au \nceput s` \n]eleag` [i s` prefere aceast` metod` simpl` de plat`, sigur` [i mai la \ndemân` ca oricare alta”, continu` Antonio Eram. Anul 2014, potrivit calculelor companiei, va aduce o dublare a ratei medii, la peste 12%, a cump`r`turilor de pe dispozitive mobile din totalul pie]ei de pl`]i online cu cardul. (Ovidiu Neagoe) 8

Biz

de 13 ani, Trodat, principalul produc`tor de [tampile [i c`r]i de vizit` din România, a \ncheiat \n octombrie, anul trecut, un contract de servicii cu Xerox România, pe o perioad` de patru ani.

Prin intermediul acestui parteneriat, compania urm`re[te s` \[i reduc` cu pân` la 30% costurile cu documentele, s` \[i optimizeze re]eaua de echipamente, s` creasc` nivelul de calitate a materialelor tip`rite [i posibilit`]ile de personalizare.

Trodat a descoperit avantajele tehnologiilor de imprimare Xerox \n 2001, când a achizi]ionat primele echipamente Xerox – opt echipamente DocuColor 12 [i un echipament DocuColor 250.

Dup` ani \ntregi \n care tehnologiile Xerox [i-au demonstrat avantajele la Trodat, compania a decis s` fac` un nou pas \n privin]a parteneriatului cu Xerox. Voia s` de]in` o flot` de echipamente modern` [i omogen`, instrumente software avansate care s` \i permit` un control riguros atât al documentelor tip`rite, copiate sau scanate, cât [i al costurilor implicate.

Solu]ia propus` de Xerox a constat \n optimizarea flotei de echipamente, prin \nlocuirea vechilor tehnologii cu multifunc]ionale Xerox de ultim` genera]ie, \n 69 dintre magazinele Trodat din toat` ]ara, unde compania avea nevoie de optimizarea re]elei IT. “Am \nlocuit cele 15 tipuri de echipamente existente, 12 alb-negru [i 3 color, cu doar dou` tipuri (WorkCentre 7225 – color [i WorkCentre 5325 alb-negru), \n total 75 de echipamente Xerox de ultim` genera]ie \n tot lan]ul de magazine Trodat”, spune Ionu] Baciu, Key Account Manager, Xerox România.

“Am redus num`rul tipurilor de consumabile folosite [i am instalat \n toate multifunc]ionalele un software de monitorizare a flotei de echipamente,

Xerox Device Manager, astfel \ncât managementul Trodat s` [tie \n orice moment ce se \ntâmpl` cu documentele [i costurile sale. |n prezent, compania poate s` realizeze lunar rapoarte de performan]` [i s` \[i \mbun`t`]easc` rezultatele de la lun` la lun`.”

“Rezultatele ob]inute pân` acum cu ajutorul echipamentelor Xerox ne-au determinat s` folosim \n continuare numai tehnologii moderne Xerox, \n baza unui contract de servicii”, spune Mihai

Brandus, administrator la Trodat.

“Materialele pe care le-am ob]inut pe tehnologiile Xerox au fost de o calitate foarte bun`, suportul tehnic oferit de Xerox a fost prompt [i eficient, astfel c` timpii mor]i de nefunc]ionare a aparatelor au sc`zut foarte mult. Odat` cu schimbarea re]elei de echipamente, ne a[tept`m la reduceri de costuri, la o productivitate sporit`, un management eficient al consumabilelor [i, bine\n]eles, la de]inerea unui control riguros al costurilor [i al documentelor, prin instrumentele Xerox software de monitorizare, control [i securizare a documentelor.” Biz

AGEND~

{TIRI

Aplica]iile fac viitorul [i \n business Telefonul mobil nu ar fi ceea ce este f`r` aplica]iile pe care le desc`rc`m pe el.

Cu ajutorul acestora, avem acces nelimitat la o lume \ntreag` de posibilit`]i. Iar companiile care [tiu asta au numai de câ[tigat. DE ALEXANDRU ARDELEAN Companiile nu au stat deoparte [i au dezvoltat aplica]ii cu care s` cucereasc` clien]ii. Organiza]iile din sectorul financiar, bancar [i al asigur`rilor comunic` cu clien]ii prin intermediul aplica]iilor mobile mai des decât companiile din alte industrii, \ns` situa]ia se va schimba \n câ]iva ani, potrivit Interactive Intelligence Group Inc., furnizor global de solu]ii software [i servicii dezvoltate pentru a \mbun`t`]i experien]a clien]ilor.

Aproximativ 60% dintre companiile private se declar` \n favoarea investi]iilor \n acest canal de comunicare, potrivit Interactive Intelligence. “Smartphone-urile [i tabletele se afl` \n fruntea listei de dispozitive pentru comunicare utilizate \n

prezent [i este de a[teptat ca rata de adop]ie a tabletelor s` creasc` semnificativ \n urm`torii ani”, a declarat Marcin Grygielski, manager teritorial pentru Europa de Est al Interactive Intelligence. Strategia de implementare a mai multor canale va conduce la o cre[tere a ratei de adop]ie a social media, creând o nou` modalitate de a deservi

clien]ii. Aceast` tendin]` va continua s` predomine \n retail, \n timp ce gradul de utilizare a social media va cre[te cu 9% \n sectorul de produc]ie, iar \n industria bancar` va cre[te cu 3%.

Interactive Intelligence recomand` implementarea unei platforme de comunica]ii mobile \n locul unei simple aplica]ii, precum [i integrarea complet` a solu]iei mobile cu sistemele de comunicare [i baze de date ale companiei. Integrarea complet` a proceselor de comunicare [i a sistemelor back office permite utilizarea informa]iilor de context despre clien]i, reducând durata serviciilor pentru clien]i [i crescând gradul de satisfac]ie al acestora. Biz

Biz

9

FOTO: VALI MIREA

Misiunea lui

Valvis Jean Valvis este un om cu o misiune clar`: vrea s` transforme AQUA Carpatica \n primul produs premium de export al României.

Pentru asta, pune la b`taie toat` priceperea [i experien]a sa, dar [i investi]ii pe m`sur`.

DE GABRIEL BĂ‚RLIGA

Cover story

A

Acum nou` ani, Jean Valvis avea

\n fa]` zece sticle cu ap` din zece izvoare diferite, iar al`turi erau un Evian [i o sticl` de Dorna. A urmat degustarea. “Primul criteriu a fost pl`cerea gustativ`. Am ales patru care mi-au pl`cut la gust mai mult chiar [i decât Evian sau Dorna”, poveste[te antreprenorul. Cele patru ape selectate au fost trimise la laborator, pentru analize fizico-chimice. Una dintre ele l-a surprins pe Valvis, fiindc` nu avea deloc nitra]i: “Le-am spus c` glumesc, c` e o gre[eal`, fiindc` nu exist` \n lume a[a ceva. I-am pus s` refac` analizele [i tot zero nitra]i”.

Era anul 2005 [i apa din acel izvor a trecut prin mai multe teste, inclusiv la Institutul Fresenius, din Germania. Rezultatele erau mereu acelea[i: zero nitra]i. “Timp de patru ani nu mi-a venit s` cred c` am descoperit un astfel de izvor.

Dar \n 2009 am luat decizia s` fac investi]ia acolo [i am concretizat-o \n vara lui 2010”, spune pre[edintele Valvis Holding.

Aceasta este, pe scurt, povestea na[terii brandului AQUA Carpatica, o ap` mineral` româneasc` pentru care Jean Valvis are acum planuri de cucerire a lumii.

PRIMA AP~ Omul de afaceri nu se afl` la prima investi]ie \n domeniu. |n 1994, la doar doi ani de la prima vizit` \n România \n cadrul unui proiect legat de procesarea de ulei din floarea-soarelui, Valvis \nfiin]a Dorna Apemin. Totul pornise de la o observa]ie simpl`, f`cut` \n prima sear` petrecut` la Bucure[ti, \n 1992: pe pia]a româneasc` nu exista niciun brand de ap` plat`.

Dup` ce a b`ut un pahar de ap` carbogazoas` româneasc` dintr-o sticl` fumurie cu eticheta lipit` strâmb, a r`mas surprins de gustul foarte bun, \n contrast total cu ambalajul. “Eram la hotel Bucure[ti, \ntr-o sear` de noiembrie \n 1992, când mi-a venit 12

Biz

ideea. De ce s` nu \ncerc [i eu s` identific un izvor necunoscut [i s`-l valorific \ntr-un mod frumos [i creativ?”, \[i aminte[te Valvis.

Dar ce [tia un arhitect elve]ian despre industria de ape minerale [i despre identificarea celor mai bune izvoare din România? Nu mare lucru, dar a abordat provocarea temeinic, \ncepând cu o analiz` a apelor minerale din România. A descoperit ceva ce l-a convins [i mai mult c` instinctul lui fusese corect. “Prima analiz` a sectorului mi-a demonstrat c` România are o pleiad` de izvoare de ape de calitate. Era o adev`rat` min` de aur”, spune cu entuziasm Valvis. Nu avea niciun plan de rezerv` \n caz de e[ec, dar era

distribu]ie a apei minerale, decizie care nu doar a salvat brandul Dorna, ci [i l-a adus ulterior \n pozi]ia de lider de pia]`. “Prin distribu]ia proprie, produsul era prezent peste tot, iar lichidit`]ile erau \ncasate direct de noi, permi]ând dezvoltarea s`n`toas` a opera]iunii”, poveste[te cu un lic`r \n ochi Jean Valvis.

O PROMISIUNE NERESPECTAT~ Succesul Dorna a fost consfin]it de preluarea companiei de c`tre Coca-Cola \n 2002. De[i nu [tia la acea vreme, a fost un moment determinant pentru planurile ambi]ioase de ast`zi ale antreprenorului cu AQUA

AFACERILE VALVIS HOLDING Viti-Pomicola Sâmbure[ti Divizia de vinuri, care produce brandurile Domeniile Sâmbure[ti, Chateau Valvis [i Sâmburel de Olt.

Carpathian Spring Divizia de ape minerale, care \mbuteliaz` AQUA Carpatica.

convins c` românii vor o ap` sigur` [i bun` \ntr-un ambalaj frumos [i atractiv. “J’ai foncé”, spune el \n francez`, adic` s-a aruncat cu capul \nainte, cum spun românii. La dou` luni de la intrarea ca ac]ionar \n Apemin Vatra Dornei SA, s-a luat cu mâinile de cap: 70% din facturi erau ne\ncasate. Imediat i-a venit \n minte spectrul falimentului, dar nu a renun]at [i a g`sit solu]ia: crearea unui sistem propriu de

Carpatica. Valvis era deja implicat \n alte domenii \n acea perioad`, dup` ce \n 1998 \nfiin]ase LaDorna Lactate, devenind un juc`tor major pe acest segment, [i \n 2002 pusese bazele unor ferme ecologice. Apoi, \n 2004 a \nfiin]at Dorna Agri, proiect prin care [i-a propus cultivarea de cereale bio.

Pu]ini [tiau, \ns`, c` antreprenorul a[tepta din partea cump`r`torilor Dorna respectarea

Antreprenoriat unei promisiuni f`cute la momentul \ncheierii tranzac]iei.

“Au zis c` facem export. Poate promisiunea a fost f`cut` prea u[or, poate ceva nu s-a potrivit, dar realitatea e c`, dup` achizi]ie, s-a schimbat strategia”, \[i aminte[te Valvis. Acesta a fost momentul când [i-a trimis hidrogeologii \n c`utarea unui alt izvor [i a[a a fost g`sit` apa cu zero nitra]i. Când [i-a dat seama c` a g`sit ceva f`r` pereche, antreprenorul a decis s` fac` ceea ce nu putuse din cauza promisiunii nerespectate – s` atace pie]ele interna]ionale.

“Mi-a scos Dumnezeu \n cale un izvor cu zero nitra]i \n cale, a[a c` mi-am zis «F`-o, c` merit`!».

de prezen]` pe pia]`, singura ap` cu con]inut nedetectabil de nitra]i. “Nu spunem c` e zero, dar nitra]ii sunt abia de la a zecea zecimal`. Am avut concuren]i care ne-au dat \n judecat` [i n-au reu[it s` dovedeasc` faptul c` exist` un alt izvor mai curat”, arat` antreprenorul. Prin urmare, compania folose[te \n continuare sloganul “Cea mai pur` ap` mineral` din lume”.

Aceast` caracteristic` unic` pe plan mondial, nu doar na]ional, este piatra de temelie pe care Valvis vrea s` construiasc` un brand interna]ional premium, iar \n acest an se vor vedea [i primele rezultate concrete.

bune ceasuri [i despre Sco]ia c` are cel mai bun whisky, România s` devin` cunoscut` ca având cele mai bune ape minerale din lume. “Vrem s` le putem spune: «Domnilor, pofti]i, pl`ti]i pentru aceast` calitate extrem`!». Muncesc pentru a crea aceast` reputa]ie mondial`, asta e misiunea mea ca antreprenor [i ca profesionist”, arat` Valvis. C` misiunea nu este u[oar` o dovede[te faptul c` nici m`car românii nu sunt u[or de convins c` ]ara lor are ceva unic, fapt care l-a \ntristat pe antreprenorul elve]ian n`scut \n Grecia, dar care vorbe[te despre România [i bog`]iile sale mai entuziast [i cu

Terra Muntenia Companie care a luat un credit de 5,4 milioane de euro pentru construc]ia unui parc fotovoltaic \n jude]ul C`l`ra[i

Dorna Agri

Agroelectrica

Divizia agricol`, care produce cereale [i cereale bio (500 ha omologate)

Activeaz` \n zona energiei verzi, cultivând 1.300 de hectare cu biomas`, o alternativ` mai ieftin` la gazele naturale

Cred cu t`rie c` Aqua Carpatica e un diamant unic la nivel mondial”, spune r`spicat Jean Valvis.

AQUA PENTRU TOAT~ LUMEA Pentru a valorifica acest diamant, pre[edintele [i directorul general al Valvis Holding s-a implicat total \n cre[terea brandului [i \n eforturile direc]ionate spre pie]ele externe. AQUA Carpatica este \n continuare, dup` trei ani

“Centrul activit`]ii mele de antreprenor este s` construiesc prima marc` din România la categoria de produse premium, cu valoare ad`ugat`. Dac` reu[esc asta, cred c` voi realiza ceva important \n via]a mea profesional`. Voi da [i un exemplu foarte frumos tuturor prietenilor no[tri din România”, declar` omul de afaceri. Visul s`u este ca, a[a cum despre Elve]ia se [tie c` are cele mai

mai mult` bucurie decât majoritatea românilor.

Jean Valvis testeaz` de ceva vreme apele interna]ionale. Recent, Cornel Popa, director de export \n cadrul Carpathian Springs, compania care \mbuteliaz` AQUA Carpatica, s-a \ntors de la Dubai Food Expo cu 600 de propuneri concrete de afaceri din toate col]urile lumii, inclusiv din Japonia, Coreea de Sud, Singapore, India sau din ]`rile arabe.

Cover story LOCALIZARE PENTRU GLOBALIZARE AQUA Carpatica a abordat provocarea interna]ional` pe dou` fronturi. Primul este cel de branding, marketing [i comunicare, prin dezvoltarea unui concept comunica]ional care s` pun` \n valoarea unicitatea produsului. “Asta se impune dintr-un context cultural, comunica]ional local. Altfel faci comunicare pentru chinezi, altfel pentru arabi, altfel pentru ]`rile scandinave”, arat` Valvis. Pentru a realiza acest lucru, acesta lucreaz` cu echipe de crea]ie locale pe pie]ele unde a decis s` exporte AQUA Carpatica. Antreprenorul cere pove[ti de brand bazate pe istoria [i tradi]ia local`, dar \n acela[i timp insist` pentru un numitor comun, un element de identificare a brandului pe plan global.

De la o echip` local` a aflat, de pild`, c` \n China puritatea apei nu e o valoare, fiindc` acolo apele sunt atât de poluate, \ncât orice ap` de b`ut este “cur`]at`” prin osmoz` invers` [i cu filtre de c`rbune activ, proces care distruge toate mineralele. Este o interven]ie asupra apei total contrar` culturii europene, care spune c` fiecare ap` mineral` trebuie s` aib` un con]inut specific de minerale sacru, ce nu trebuie atins. “|n China, nu le pas` de asta.

Acolo, apa pur` \nseamn` ap` procesat` chimic. De aceea, avem o provocare mare \n branding. Apa noastr` e pur` de la natur`, dar ce spun acolo? C` sunt pur ca toate chimicalele?”, poveste[te Valvis.

Compania sa lucreaz` la materiale locale de suport pentru fiecare pia]` [i analizeaz` legisla]ia fiec`rei ]`ri \n parte, pentru a [ti care sunt cerin]ele legate, de exemplu, de ce elemente trebuie \nscrise pe eticheta produsului pentru ca acesta s` poat` fi pus pe pia]`. Este un efort uria[, facilitat de tehnologia modern`. “Avem un fel de re]ea a echipelor de comunicare, se tr`ie[te pe Skype [i Skype Pro (pentru mai multe leg`turi), lucr`m la distan]` pe internet [i comunic`m, comunic`m, comunic`m, investim energie, bani [i 14

Biz

timp ca s` \n]elegem ce ne spun partenerii din fiecare ]ar`, pentru a pozi]iona optim diamantul nostru unic”, arat` antreprenorul.

Poate crede]i c` Jean Valvis se va mul]umi s` realizeze exporturi pe pie]e mici,

114

milioane litri

sunt vânz`rile medii lunare realizate de AQUA Carpatica \n primele dou` luni din acest an, \n cre[tere fa]` de 80 de milioane de litri \n 2013

marginale. Nici vorb`! El are \n vizor pie]e mari, inclusiv din Europa, [i [i-a luat ca punct de referin]` liderul mondial absolut \n industria interna]ional` a apelor minerale, Evian, care \mbuteliaz` 1,5 miliarde de litri pe an. “Dac` poate Evian, având aproximativ 4 mg de nitra]i, s` vând` atât, de ce s` nu comunic`m peste tot, \n toat` lumea, unde consumatorii sunt [i mai sensibili decât cei din România, c` [i copilul lor merit` s` bea ceva pur? Noi mergem cu o ap` plat` care are 0,6 mg nitra]i. AQUA Carpatica plat` e de 7 ori mai curat` decât num`rul 1 mondial”, spune cu entuziasm Valvis. Acesta este atuul obiectiv pe care acum compania se str`duie[te s`-l comunice cât mai bine [i cât mai vizibil pe pie]ele externe. “Este [i o problem` de calitate creativ` a comunic`rii, marketingului [i brandingului, a platformei

creative care va transmite mesajul, dar [i o problem` cantitativ` – cât buget vom fi capabili s` angaj`m \n aceast` direc]ie”, spune antreprenorul.

INVESTI}II PENTRU UN VIS Iar când vine vorba despre banii necesari pentru ca AQUA Carpatica s` cucereasc` lumea, Valvis este tran[ant – [tie c` pre]ul nu va fi deloc unul mic, dar este dispus s`-l pl`teasc`. {i asta chiar dac` legisla]ia româneasc` nu prea \l ajut`, \n condi]iile \n care, recent, Ministerul Finan]elor a catalogat investi]iile \n branding ca fiind parte din cheltuielile unei companii, [i nu investi]ii, cum ar fi normal. “E o tâmpenie absolut` din punctul de vedere al marketingului [i brandingului. E o prevedere f`cut` de oameni care habar n-au comunicare. O spun cu toat` responsabilitatea: investi]iile \n platforma de comunicare [i marketing ar trebui s` poat` fi capitalizate, dac` vrem s` ajut`m reputa]ia ]`rii [i s` construim un brand interna]ional”, arat` antreprenorul. Principala problem` care rezult` din aceast` prevedere legal` este c` sistemul fiscal oblig`, practic, companiile s` e[aloneze cheltuielile de construc]ie a unui brand pe o perioad` lung` de timp. “Dar eu nu vreau s` a[tept. Acum am singurul izvor de ap` mineral` f`r` nitra]i, acum vreau s` fie cunoscut \n toat` lumea, acum am de f`cut eforturi ca s` fructific acest avantaj competitiv”, spune pasionat Valvis.

A[a c` nu st` cu mâinile \n sân, ci se afl` \n negocieri cu mai multe b`nci, pentru a putea avea capitalul de lucru necesar extinderii interna]ionale. Banii vor merge \n principal \n extinderea capacit`]ilor de comunicare ale companiei pe pie]ele interna]ionale. Recent, Carpathian Springs [i-a extins capacitatea de \mbuteliere pentru AQUA Carpatica pân` la peste 36.000 de sticle pe or`, de peste trei ori mai mult

Antreprenoriat door-to-door, \n care operatorii de logistic` preiau marfa din România [i o duc pân` la punctul final de distribu]ie, totul putând fi urm`rit \n timp real cu ajutorul internetului.

Foto: © Emanuelagrigoras – Dreamstime.com

MISIUNE PENTRU ROMÂNIA

decât la inaugurarea fabricii, \n 2010. Investi]ia pentru aceast` extindere a fost de 18 milioane de euro, dintre care 14 milioane de euro au venit dintr-un credit acordat de BRD, iar restul de la Deutsche Bank, pentru contracte de leasing de echipamente.

Proiectul const` \n captarea [i aduc]iunea unui nou izvor, extinderea spa]iilor de produc]ie [i depozitare [i achizi]ia unei linii de \mbuteliere de mare capacitate.

“B`ncile serioase sunt cu noi, ne sprijin`, suntem mul]umi]i. Acum trebuie s` vedem cât ap`s`m pe accelera]ie. Dac` ne \n]eleg c` este momentul oportun [i ne ajut`, va fi mai bine [i pentru Aqua Carpatica, [i pentru reputa]ia ]`rii, [i pentru meritul bancherilor”, adaug` Valvis.

Acesta men]ioneaz` c` nu s-ar sup`ra s` fie nevoit s`-[i extind` [i mai mult capacitatea de \mbuteliere, fiindc` asta ar \nsemna c` strategia interna]ional` d` roade.

“Doamne ajut` s` fie nevoie de [i mai mult! De ce nu? Când am pornit Aqua Carpatica, am luat un teren de 7 hectare [i acum ocup`m doar dou`.”

Extinderea extern` n-a fost u[oar`, având \n vedere c`, pentru a putea introduce AQUA Carpatica

pe orice pia]` str`in`, Carpathian Springs a trebuit s` ob]in` licen]ele necesare [i, pentru a ajunge pe rafturile supermarketurilor, a avut nevoie de asigur`ri deloc ieftine. “Lucr`m cu brokeri care ne ofer` asigur`ri din Elve]ia [i din City-ul londonez”, spune Valvis. |n ceea ce prive[te logistica exporturilor, acesta a avut o surpriz` pl`cut`, fiindc` a g`sit re]ele interna]ionale bine dezvoltate. Carpathian Springs a optat pentru tactica

18

milioane euro a investit la finele anului trecut Valvis Holding \n extinderea capacit`]ii de \mbuteliere pentru AQUA Carpatica

Cre[terea interna]ional` poate fi sus]inut` [i datorit` succesului extraordinar pe care AQUA Carpatica \l are pe pia]a local`. “|n România, rupem pia]a, cum se spune \n popor”, spune Valvis. Dac` \n 2010 compania vindea \n medie 16 milioane de litri pe lun`, \n anul urm`tor ajunsese deja la 50 de milioane, \n 2013 ritmul vânz`rilor a crescut la 80 de milioane de litri pe lun`, iar \n primele dou` luni din acest an s-a ajuns la 114 milioane de litri. Chiar [i antreprenorul recunoa[te c` ritmul de cre[tere este incredibil pentru o perioad` de criz`, mai ales pentru o ap` care e cel pu]in cu 20% mai scump` decât al doilea produs premium local. “Se \ntâmpl` ceva, dac` avem aceast` cre[tere. Lumea a \n]eles ce important` e apa. Suntem 65% ap`. Lumea \ncepe s` dea banii pe ceva bun, pur, curat pentru propriul organism”, spune Valvis.

Se pare c` reac]ia pozitiv` a românilor la un produs premium care se diferen]iaz` de concuren]` printrun avantaj obiectiv clar, nu doar unul de marketing, l-a \ncurajat pe cel care a vândut Dorna [i LaDorna unor investitori str`ini s` fac` ceva ce n-a mai f`cut nimeni \n România. “Vreau s` construiesc primul brand premium din România care se va exporta pe pie]ele interna]ionale. Consider c` este o misiune care dep`[e[te cadrul unui antreprenor. Vreau s` dovedesc c` [i România poate face produse premium [i de lux. Ie[im cu ceva care este o mândrie absolut` la nivel planetar”, \[i prezint` pe scurt misiunea Jean Valvis. {i, de aceast` dat`, antreprenorul spune c` nu se mai gânde[te deloc la exit. De altfel, el subliniaz` c` nici \n cazul afacerilor create, crescute [i ulterior preluate de multina]ionale nu a pornit la drum cu gândul de a le vinde. “Când am creat Dorna [i lactatele LaDorna, nu aveam de gând Biz

15

Opinie s` le revând! Categoric nu! Le-am f`cut cu tot sufletul [i cu mult` pasiune, cu un singur scop: s` cuceresc pia]a cu produse premium de calitate maxim`!” De altfel, el spune c`, \nainte de a decide vânzarea unei opera]iuni, avea deja \n proiect dezvoltarea unei afaceri viitoare [i s-a putut separa de un brand doar pentru c` voia s` dezvolte altul. “S` nu uit`m c`, \n crearea unui brand, implicarea personal` [i pasiunea sunt la maximum. Nu se poate construi cu gândul ascuns de vânzare ulterioar`, un a[a-zis divor]! Ne c`s`torim cu produsul, na[tem un brand, nu putem face toate acestea cu perspectiva unui divor], fie el [i amiabil”, arat` Jean Valvis.

AFACERILE {I FAMILIA De[i \n prezent principala sa preocupare este legat` de AQUA Carpatica, omul de afaceri de]ine, prin Valvis Holding, [i alte opera]iuni \n diverse domenii de activitate. Astfel, divizia de vinuri se ocup` de brandurile Domeniile Sâmbure[ti, Chateau Valvis [i Sâmburel de Olt, produse de Viti-Pomicola Sâmbure[ti. Pentru Valvis, vinul este un pariu pe termen lung, mai ales având \n vedere caracteristicile acestui domeniu, care are nu doar un aspect ci [i unul artizanal, ce ]ine de interven]ii subiective [i \n care exist` diferen]e de la an la an [i de la un soi la altul.

“Nu e ca la lapte, unde am cump`rat cele mai bune linii de produc]ie UHT [i totul era computerizat. La vin, intervine factorul uman, aspectul artistic, peste care se suprapune concuren]a uria[`, mai ales cu vinurile din a[a-zisa Lume Nou`”, arat` Valvis. El se arat` \ns` \ncrez`tor \n viitorul podgoriilor de la Sâmbure[ti, datorit`, din nou, atuurilor naturale obiective ale zonei: microclimatul propice vi]ei de vie, oxizii de fier din sol [i bolovanii calcaro[i care ac]ioneaz` ca un colector termic.

Primele rezultate s-au v`zut deja – \n aprilie 2012, la China International Wine & Spirit Competition, Cabernet Sauvignon 2009 de Chateau Valvis a primit medalia de aur la categoria vinuri ro[ii, \n condi]iile \n care a 16

Biz

concurat cu 2.000 de podgorii, inclusiv din Bordeaux, Toscana, Rioja [i Chile. “E o investi]ie de lung` durat`, continu`m programul de replantare cu soiurile cele mai nobile aduse din str`in`tate, dar avem [i Feteasc` Neagr`, pentru a promova acest soi românesc. E o munc` ce va da rod \n câ]iva ani, fiii mei vor prelua acest business”, spune Valvis. |n domeniul agricol, Valvis Holding activeaz` prin Dorna Agri, care se ocup` \n principal de produc]ia de cereale [i cereale bio.

1.300

hectare

cultiv` cu biomas` Agroelectrica, companie din cadrul Valvis Holding, ca parte a unui proiect \n domeniul energiei verzi

Compania are deja 500 de hectare omologate bio [i a p`strat dreptul de a comercializa cerealele bio sub brandul LaDorna. Este un alt proiect de viitor, aflat \n curs de dezvoltare \n cadrul holdingului.

Valvis mai face pionierat \n domeniul energiei verzi, cu Agroelectrica, ce cultiv` 1.300 de hectare cu biomas`, pe care antreprenorul o consider` “adev`ratul petrol al României \n viitor”. Biomasa are un viitor mai ales \n zona de energie termic`, \n condi]iile \n care este de 1,6 ori mai ieftin` decât gazele naturale la acela[i randament termic. Antreprenorul a calculat c`, dac` România ar cultiva 300.000 de hectare, adic` o treime

din suprafe]ele agricole nefolosite (pârloag`), ar putea atinge independen]a energetic` termic`. Din p`cate, cadrul legislativ instabil [i lipsa unei strategii guvernamentale \n domeniul biomasei l-au determinat s` nu investeasc` \ntr-o central` de transformare a biomasei \n electricitate. Tot \n domeniul energiei verzi activeaz` Terra Muntenia, care investe[te \ntr-un parc fotovoltaic \n jude]ul C`l`ra[i.

R`d`cinile lui Jean Valvis \n România sunt, iat`, foarte adânci, iar omul de afaceri se gânde[te deja la mo[tenirea pe care o va l`sa aici nu doar ]`rii, ci [i familiei sale.

Fiindc` are planuri mari [i vrea s` se asigure c` acestea vor fi duse la \ndeplinire a[a cum le-a gândit el.

“Azi am pl`cerea s` declar c` nici vinurile de Sâmbure[ti, nici AQUA Carpatica nu vor fi vândute vreodat` de mine personal. Vor r`mâne \n familie, cel pu]in pân` \n momentul \n care predau [tafeta celor doi b`ie]i ai mei. Nu pot s` exclud eventualitatea unei asocieri cu al]i investitori minoritari, dar este exclus s` le vând businessul”, ne-a declarat r`spicat Valvis. Principalul motiv este, a[a cum am mai spus, faptul c` aceste dou` branduri au poten]ial uria[ de cre[tere \n afara grani]elor României.

Dac` vinurile de Sâmbure[ti mai a[teapt` un pic \n pivni]ele din Oltenia \nainte de a lua cu asalt pie]ele globale, AQUA Carpatica se afl` \n plin proces de a deveni primul brand românesc premium de pe pie]ele globale. Iar mesajul lui Valvis pentru pie]ele externe este unul foarte plastic: “Domnilor, \n acest domeniu noi v` termin`m, v` facem. |n domeniul apelor minerale, voi, din Fran]a, Norvegia, insulele Pacificului, ciocul mic! Aici suntem noi. Asta e misiunea mea. {i spun special misiune. Nu sunt obligat s` lucrez, dar e atât de mare provocarea, \ncât nu m` pot opri”. Biz

antreprenoriat

Busola

antreprenorului român Foto: © Dušan Zidar – Dreamstime.com

|nceputul unei afaceri \n Romånia este ca o curs` prin jungl`, f`r` niciun fel de mijloace de ap`rare. La tot pasul te pasc pericolele de a fi prins \ntr-un h`]i[ birocratic [i legislativ periculos.

Antreprenorul romån trebuie s` fie mai ceva ca un supererou ca s` reu[easc` performan]a de a avea o companie aici.

DE ALEXANDRU ARDELEAN

C

ompaniile mici [i mijlocii,

adic` cele antreprenoriale, sunt \n orice ]ar` coloana vertebral` a economiei, cele care duc, practic, economia \nainte.

Antreprenorii sunt un motor al cre[terii economice [i, ceea ce este foarte important, o surs` de locuri de munc`. |n Romånia, IMM-urile contribuie cu 66% din totalul num`rului de angaja]i din companiile private (conform Organiza]iei pentru Cooperare Economic` [i Dezvoltare).

Compania EY Romånia a realizat studiul “Antreprenorii vorbesc: Barometrul romånesc 2013”, pentru a afla care sunt principalele elemente care compun tabloul antreprenorial romånesc. Studiul are la baz` un chestionar care analizeaz`

18

Biz

percep]iile a 106 antreprenori romåni, interviuri directe cu 10 antreprenori romåni [i analiza a peste 200 de bune practici [i ini]iative guvernamentale din ]`rile G20.

Dintre responden]ii la chestionar, 25% au afaceri de sub 1 milion de euro, 38% afaceri sunt \ntre 1 [i 10 milioane de euro, 9% \ntre 10-15 milioane euro, iar 28% venituri de peste 15 milioane euro.

Un procent de 43% dintre responden]i au nevoie s` fie l`sa]i s` dezvolte o afacere, fiind nemul]umi]i de nivelul fiscaliz`rii, de incertitudinea fiscal` [i de birocra]ie. Cea mai mare parte dintre antreprenori, 88%, au nevoie de ajutor pentru accesul la finan]are, pentru ei acesta fiind \n prezent dificil sau foarte dificil.

O majoritate covår[itoare de 91% vor

simplificarea mediului fiscal, iar 94% dintre antreprenori \[i doresc predictibilitatea mediului fiscal [i de reglementare. |n acela[i timp, peste jum`tate dintre antreprenori (52%) se a[teapt` ca \mbun`t`]irea comunic`rii pove[tilor de succes ale antreprenorilor s` aib` un impact mare asupra culturii antreprenoriale. De aceea, 80% dintre antreprenori fac mentorat \ntr-un cadru formal sau informal. Peste un sfert dintre ace[tia, adic` 29%, au nevoie de sprijin guvernamental, considerånd c` schemele de creditare pentru micii \ntreprinz`tori ar fi cele mai eficiente. O mare parte dintre antreprenori vor s` existe [i schimb`ri la nivel de percep]ie [i de mentalit`]i - 81% vor ca societatea s` \nceap` s` tolereze e[ecul.

|NV~}A}I, |NV~}A}I, |NV~}A}I Unul dintre cele mai importante obstacole pentru dezvoltarea antreprenoriatului \n Romånia este situa]ia culturii antreprenoriale. Doar 5% dintre antreprenorii romåni cred c` e[ecul \n afaceri este perceput ca o oportunitate de \nv`]are. De[i antreprenorii sunt din ce \n ce mai admira]i pentru curajul de a-[i asuma riscul de a ac]iona pe cont propriu, departe de siguran]a unui loc de munc` stabil, iar a fi antreprenor este o op]iune de carier` din ce \n ce mai la mod`, foarte pu]ini dintre noi au curajul de a face pasul spre antreprenoriat. Conform studiului EY, doar 14% dintre antreprenorii care au r`spuns chestionarului cred c` societatea romåneasc` tolereaz` e[ecul \n afaceri. “Aceste procente ne claseaz` pe penultimul loc la atitudinea pozitiv` fa]` de risc din 21 de ]`ri analizate, Romånia fiind urmat` doar de Brazilia, \n timp ce Statele Unite conduc clasamentul. Suntem dep`[i]i \n clasament de ]`ri etatiste sau cu societ`]i conservatoare, precum Fran]a [i Japonia, dar [i de ]`ri cu care \mp`r]im un trecut comunist, \n care ini]iativa personal` a fost puternic descurajat`, precum Rusia”, spune Mihaela Matei, coordonatorul proiectului “Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului romånesc” la EY Romånia.

O astfel de percep]ie negativ` asupra e[ecului este unul dintre indicatorii cei mai importan]i ai faptului c` societatea nu e cu adev`rat favorabil` ideii de antreprenoriat. De[i la nivel superficial admir`m antreprenorii [i succesul lor, ne este fric` de judecata celorlal]i \n cazul unui e[ec. Cei mai mul]i dintre noi nu ajung s` \ntreprind` ceva pe cont propriu [i din cauza acestei frici de a fi judecat negativ. Plecånd de la percep]ia e[ecului \n afaceri, trebuie spus c` 59% dintre antreprenorii responden]i \n cadrul studiului EY consider` c` mentalit`]ile [i valorile romåne[ti nu sus]in spiritul \ntreprinz`tor, fa]` de 43% dintre antreprenorii din Uniunea European` [i 29%

dintre responden]ii ]`rilor G20.

A[adar, la limit`, r`måne \ntrebarea: cånd vom avea prima campanie social` la TV care s` ne spun` nu c` zah`rul [i sarea \n exces d`uneaz` s`n`t`]ii, ci c` antreprenorii sunt foarte importan]i pentru economia romåneasc`? {i cånd vor fi valoriza]i antreprenorii la nivel strategic \n modelul de business al statului romån?

BANII NU ADUC FERICIREA Dar ajut` la dezvoltarea afacerii. “|n Romånia, 1 din 100 de tineri decid s` \nceap` o afacere pe cont propriu, fa]` de 1 din 4 tineri \n Cehia, Polonia sau Ungaria. Foarte pu]ini tineri

pentru 2014 (conform datelor oficiale).

Iar dac` din aceast` sum` sc`dem programul Schema de minimis, care anul trecut nu s-a implementat, ajungem la un ajutor nerambursabil al statului romån ([i al statului elve]ian prin Programul Elve]iano-Romån pentru IMM-uri) de aproximativ 17,3 milioane de euro pentru 2014. |n acest an, se estimeaz` c` vor fi ajuta]i 2.315 antreprenori, cu 13% mai pu]ini decåt \n 2013, conform calculelor speciali[tilor de la EY. Ceea ce \nseamn` c` afacerile la \nceput de drum r`mån cu dou` op]iuni. Prima: gåndesc global [i creeaz` servicii/produse pentru pia]a global`, ceea ce cu mult` munc` [i

FAZELE DE DEZVOLTARE A AFACERII

Veniturile afacerii

Antreprenorii spun c` e[ecul \n afaceri este perceput ca o barier` pentru \nceperea de noi businessuri, ca un e[esc \n carier` sau indic` lipsa abilit`]ilor necesare.

Pie]e de capital Private equity Capital de risc/Capital de cre[tere Granturi [i scheme oferite de stat pentru export Granturi oferite de stat (de ex. pentru C&D) Acceleratoare corporate Capital de risc corporate Incubator/accelerator Garan]ii [i credite de la b`nci specializate Capital de risc Crowdfunding Business angels Antreprenor, prieteni, familie

Pre-seed Seed “Valea Mor]ii”

Start-up Faza emergent`

Cre[tere rapid`

Expansiune/lider de pia]`

Sursa: EY România

demareaz` o afacere pe cont propriu.

Cele mai frecvente cauze invocate sunt lipsa banilor [i birocra]ia.” Este paragraful care deschide ghidul pentru tinerii \ntreprinz`tori care vor s` ob]in` finan]are de la stat \n 2014. O situa]ie confirmat` [i de antreprenorii romåni care au participat la studiul EY “Antreprenorii vorbesc” 2013: 90% consider` c` accesul la finan]are al antreprenorilor tineri (de sub 40 de ani) este dificil sau foarte dificil. |n general, adunånd programele oferite de Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri [i Turism, din cadrul Ministerului Economiei, se ajunge la un ajutor de stat nerambursabil agregat pentru sprijinirea gener`rii [i dezvolt`rii IMM-urilor de 73 de milioane de euro

mult networking ar putea conduce la finan]`ri de la investitori str`ini de venture capital sau angel investors.

A doua op]iune pentru antreprenorii care vor s` munceasc` pe cont propriu [i s` construiasc` o companie de la zero, dar f`r` s` vizeze pie]ele globale, e reprezentat` de sursele cunoscute de cånd lumea: economiile personale, banii de la p`rin]i [i banii de la prieteni. De[i se spune c` bancherii nu finan]eaz` start-up-uri decåt mult dup` dep`[irea celor mai dificile etape, de multe ori b`ncile ajut` antreprenorii \ncep`tori. Ar fi interesant de aflat cåte companii din Romånia au \nceput din overdraft-uri, banii de pe cardul de credit al antreprenorului sau \mprumuturi bancare cu titlu personal. Biz Biz

19

Departe de

LUMEA DEZL~N}UIT~ Mai \n joac`, mai \n serios, doi antreprenori bucure[teni reu[esc s` se \ndep`rteze de agita]ia contemporaneit`]ii. Au creat un univers compus din \ntåmpl`ri simple, \n jurul Morii de hårtie din Comana, locul rupt de lume unde zi de zi au r`gaz s` experimenteze, s` creeze [i s`-i bucure pe cei care le trec pragul. DE LOREDANA S~NDULESCU

S

unt vremuri \n care copiii cresc

cu tableta \n mån` [i, cånd li se \ntåmpl` extravagan]a s` dea peste vreo revist` tip`rit`, testeaz` cu naturale]e gestul de a da foaia ca [i cum ar atinge un ecran digital. Dar exist` [i oameni care vor s` le prezinte o altfel de normalitate, cea a tip`riturii [i a me[te[ugului de a face hårtie. Este normalitatea care se \ntåmpl` zi de zi, din 2011 \ncoace, la Moara de hårtie, un atelier-muzeu situat la aproximativ 35 km de Bucure[ti, \n Parcul Natural Comana, locul care ad`poste[te M`n`stirea Comana, Fântâna cu Nuc, Casa Memorial` Gellu Naum, rezerva]ia de bujor s`lbatic [i ghimpe [i multe alte frumuse]i ale naturii. Se cheam` “moar`” pentru c` a[a se numeau pe vremuri locurile \n care se fabrica hârtia manual` [i este “de hârtie” pentru c` este o incursiune \n istoria hårtiei [i un loc unde se prezint` pas cu pas drumul de la past` la foaia de hårtie imprimat` sau legat` sub forma unei c`r]i.

Moara de hårtie este un loc rupt de lumea contemporan`, visul a doi tineri antreprenori bucure[teni, Dana [i Ion Georgescu, devenit realitate la doi ani de cånd le-a venit ideea de a porni \n aceast` aventur`. Inspira]i de dou` cursuri f`cute \n 2009, \n afara joburilor, unul de fotografie [i unul de leg`torie de carte, [i apoi de un curs de hårtie manual` la Muzeul }`ranu-

20

Biz

lui Romån, au \nceput s` caute informa]ii despre istoria hårtiei [i a c`r]ilor. De la adunarea de informa]ii, simultan cu achizi]ionarea primelor echipamente de tipografie, pån` la \nfiin]area unui atelier de hårtie nu au fost decåt cå]iva pa[i. Ini]ial au \nchiriat un spa]iu \n Bucure[ti, \n locul unei foste ]es`torii, \ns` [i-au dat repede seama c` nu era ceea ce le trebuia pentru ce aveau \n plan. Au c`utat \n \mprejurimile Bucure[tiului [i locul care s-a dovedit ideal din toate punctele de vedere s-a dovedit a fi comuna Comana, din delta Neajlovului.

Cu un credit de nevoi personale luat de la banc` [i bani \mprumuta]i de la prieteni [i familie au cump`rat un teren [i au construit de la zero ceea ce acum este atelierul-muzeu Moara de hårtie. Investi]ia ini]ial` \n teren, construc]ie [i echipamente s-a ridicat la aproximativ 130.000 de euro, \ns` ulterior, pe parcursul a doi ani, prin atragerea de finan]`ri prin proiectele pe care le-au dezvoltat, investi]ia s-a ridicat la aproximativ 180.000 de euro. |n doi ani de la deschidere, au trecut deja pragul morii peste 5.000 de copii, iar pentru unii dintre ei vizita a fost, dup` cum chiar ei au scris \n Cartea morii, cea mai frumoas` zi din via]a lor.

Vizitele care constau \n ateliere de lucru pot fi organizate de gr`dini]e [i [coli sau la ini]iativa p`rin]ilor care doresc ca [i copiii lor s` intre \n contact cu

FOTOGRAFII: VALI MIREA

ANTREPRENORIAT SOCIAL

Dana [i Ion Georgescu, fondatori Moara de hårtie

me[te[ugul confec]ion`rii de hârtie, leg`toria de carte [i tiparul \nalt.

Acestea reprezint` cam 90% din activitatea de zi cu zi a morii, \n restul timpului \n moar` se desf`[oar` diverse activit`]i legate de confec]ionarea de felicit`ri, invita]ii, albume foto, agende, jurnale, c`r]i de vizit`, obiecte din hårtie, toate lucrate manual. |n paralel cu aceste activit`]i, cei doi fondatori ai Morii de hårtie dezvolt` [i proiecte complementare, printre care o minitipografie digital` care promoveaz` tip`ritura pe hårtie reciclat`, cu sprijin de la agen]ia pentru IMM-uri, [i un proiect pentru \ncurajarea sustenabilit`]ii economice \n Comana, prin intermediul Funda]iei PACT, o organiza]ie neguvernamental` [i nonprofit activ` \n domeniile dezvolt`rii comunitare [i economiei sociale, \n mediul rural [i mic urban din sudul României, care pån` \n prezent a lucrat \n 118 comunit`]i unde a instruit [i a oferit consultan]` [i finan]are pentru 109 proiecte cu suma total` de peste 460.000 de lei. Proiectul de sustenabilitate, finan]at prin programul PACT pentru comunitate, presupune dezoltarea pe lång` moar` a unei afaceri de reciclare a hârtiei. Practic, urmeaz` s` fie realizate brichete din hârtie [i resturi vegetale, ca alternativ` la combustibilii solizi, mai pu]in prieteno[i cu mediul, care se folosesc \n zonele rurale de la noi (lemn, c`rbuni, rumegu[ [i paie). Afacerea social` propus` de Moara de hårtie va crea cel pu]in dou` locuri de munc` \n comunitate, din rândul tinerilor [omeri. |n plus, 25% din brichetele produse vor fi donate \n sprijinul comunit`]ii.

Un alt proiect drag celor doi antreprenori de la moar` este Artizånele, o poveste care aduce \n prezent motive populare romåne[ti, le reinterpreteaz` [i le tip`re[te pe hârtie reciclat`.

Deocamdat`, activit`]ile derulate prin intermediul Morii nu [i-au atins nici pe departe poten]ialul, sunt abia la 20-30% din capacitate. Idei sunt multe, la fel sunt [i proiectele. Mare este [i entuziasmul celor doi antreprenori, care nu [i-au propus neap`rat s` schimbe lumea, ci doar s` demonstreze c` lucrurile bune, oricåt de mici ar p`rea, aduc schimb`ri. Spre mai bine. Biz Biz

21

ANTREPRENORIAT FOOD

Un Calif face kebab s`n`tos LA BUCURE{TI

Pentru Radu T`nase, decizia de a p`r`si industria luxului pentru un business propriu \n industria fast-food nu a fost una dificil`, cu atât mai mult cu cât \l avea ca partener pe cel mai bun prieten al s`u.

Adev`rata provocare a fost \ns` s` aduc` mediul corporatist \n propriul s`u kebab boutique. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

P

rimul lucru pe care \l va face

Radu T`nase dac` \l \ntrebi de ce a p`r`sit cineva industria ceasurilor de lux pentru o [aormerie va fi s` te corecteze.

Afacerea sa, lan]ul de restaurante bucure[tene Calif pe care \l de]ine al`turi de al]i doi parteneri, nu este [aormerie, ci kebab boutique. Ve]i afla [i care este diferen]a.

Radu T`nase era, pân` \n urm` cu câ]iva ani, unul dintre cel mai bine v`zu]i manageri din industria ceasurilor [i accesoriilor de lux. A ajuns \n câ]iva ani s` avanseze de la pozi]ia de vânz`tor de ceasuri Swatch \n Bucure[ti Mall la cea de manager de brand \n România pentru nume cunoscute, cum ar fi Swatch [i Calvin Klein. Mai mult, era vizat pentru a prelua conducerea celebrului magazin Gucci de pe Calea Victoriei. Toate acestea s-au schimbat \n urma unui telefon primit de T`nase \n timpul unui congres de la New York. La cel`lalt cap`t al liniei era Bogdan Jantea, bun prieten al lui T`nase [i arhitect de succes. Acesta sunase pentru a-i face propunerea unui parteneriat \n vederea deschiderii unui local de tip fast-food \n centrul istoric al Bucure[tiului.

Propunerea l-a luat pe nea[teptate pe Radu T`nase, care, mai degrab` din instinct [i mânat de \ncrederea pe care o avea \n prietenul s`u, a acceptat pe loc. |n câteva minute, din New York, unde se afla la o conferin]` organizat` de Calvin

22

Biz

Klein, Radu T`nase renun]a la industria de lux [i la avantajele care veneau cu jobul lui pentru un start-up de tip fastfood, \n Centrul Vechi. Ra]iunea alegerii sale nu a ]inut \ns` doar de prietenia ce-l lega de Jantea, ci [i de contextul economic. Sectorul ceasurilor de lux \ncepea s` se clatine \n 2009, \n plin` criz`, astfel c` unele branduri de tradi]ie au capitulat. |n paralel, efectele crizei economice favorizau apari]ia [aormeriilor \n ]ar`. “Oamenii care veneau la birou se obi[nuiser` s` nu mai ia pachet de acas`, aveau bani pentru a comanda la birou, iar odat` cu criza au ales s` mearg` un pas mai jos”, explic` T`nase.

Ajuns \n Bucure[ti, tân`rul [i-a dat demisia de la importatorul de ceasuri [i a renun]at la oferta de a prelua magazinul Gucci, apoi s-a a[ezat la mas` cu noul s`u asociat pentru a pune la punct detaliile businessului. Au convenit c` cel mai important lucru pentru a avea succes pe ni[a de fast-food este diferen]ierea prin produs [i prin forma de prezentare. Astfel s-a n`scut conceptul Calif, un local fastfood de tip kebab boutique, pozi]ionat la intrarea \n centrul istoric. Spre deosebire de concuren]` – vezi lan]urile Dristor Kebab, Dine[ sau La Haleal` – cei doi prieteni au decis s` dea un puternic iz turcesc produselor, cu u[oare influen]e mediteraneene [i orientale. Mai mult, \ncearc` s` se lupte cu percep]ia conform c`reia fast-food e echivalent cu mâncarea nes`n`toas` [i au \nceput colaborarea cu

un nutri]ionist pentru a crea meniuri s`n`toase – astfel a ap`rut kebabul healthy, prezent [i ast`zi \n meniu. Cartoful, nelipsit din [aorma, e unul dintre ingredientele pe care T`nase nu a reu[it \nc` s` le elimine din re]ete, motiv pentru care a decis s`-l \mbun`t`]easc`. “Dac` tot a trebuit s` folosim cartofii pr`ji]i – nu sunt adeptul lor, dar pia]a te oblig` – am decis s` \i cump`r`m proaspe]i, s` \i t`iem cubule]e. Astfel se vedea c` nu sunt congela]i”, spune el.

UN KEBAB CU ZÂMBET Dincolo de diferen]ierea prin produs, un om de vânz`ri precum Radu T`nase a \n]eles importan]a felului \n care trebuie s` \]i prezin]i produsul. Experien]a din industria luxului a putut fi aplicat` cu succes \n cea fast-food, pân` la un punct.

Potrivit antreprenorului, la Calif angaja]ii sunt instrui]i chiar de el s` zâmbeasc`, s` vorbeasc` politicos [i s` ofere ceai din partea casei, totul pentru a se diferen]ia de principalii concuren]i. Când vine vorba de competi]ie, T`nase este tran[ant: “Niciun antreprenor nu \[i dore[te s` aib` concuren]`. |ntre noi râdem, glumim, dar suntem convin[i c` eu nu vreau ca tu s` mai fii pe pia]` [i invers. Totu[i, dac` [tii s` te pozi]ionezi, concuren]a poate fi benefic` pentru business. Venind cu lucruri \n plus fa]` de concuren]`, m`nânci pu]in câte pu]in din pl`cinta lui”, \[i justific` el filosofia de business.

Iar pentru Radu T`nase, diferen]ierea se

Foto: VALI MIREA

Am transpus experien]a mea de [apte ani \n vånz`ri \n industria de lux c`tre zona de food. Am trainuit oamenii din interior cum s` se comporte cu clien]ii, cum s` le vorbeasc`, s` le zåmbeasc`, s` stea \n fa]a lor.”

Radu T`nase, partener la Calif face printr-un mix – nu “cu de toate”, ci din trei ingrediente: calitatea produsului, serviciile impecabile [i loca]ia potrivit`, amenajat` corespunz`tor.

Nu totul a mers \ns` conform planului pentru T`nase [i Jantea; la mai pu]in de opt luni de la deschiderea primului local Calif, prim`ria demara lucr`ri ample \n centrul istoric, ceea ce a dat peste cap micul business alimentar. “Ne-am trezit brusc cu o gaur` \n fa]a localului, cu o gur` de canal; ne \ntrebam dac` vom pune lac`tul.” Spre surprinderea celor doi parteneri, clien]ii continuau s` \i viziteze, ba chiar se opreau s` le consume produsele \n “gaura” din fa]a localului.

“Am fost nevoi]i s` facem podiumuri din

scândur` pe care s` stea clien]ii. Dup` ce prim`ria a mai nivelat terenul, am pus un gazon natural \n fa]a buticului. Am mai aflat c` un client vine tocmai din cartierul Militari, d` trei ture de centru istoric fiindc` nu are loc de parcare, totul pentru a cump`ra un produs de 10 lei. Acesta era un semn foarte bun pentru noi”, \[i aminte[te cu entuziasm T`nase.

EXTINDERE CU PROVOC~RI Continuitatea succesului Calif, deschis \n 2010, i-a determinat pe cei doi s` deschid` o nou` unitate \n zona Iancului, dup` patru luni de c`ut`ri, negocieri [i studii de trafic pietonal. |n acela[i timp, pentru a controla calitatea produselor, antreprenorii au deschis un centru unic de produc]ie, de unde urmau s` plece ingredientele c`tre cele dou` loca]ii. Noul local din Iancului, inaugurat \n octombrie 2012, a presupus o investi]ie de 120.000 de euro [i a coincis cu atragerea unui nou partener, Alexandru Stoichi]oiu.

De[i planul trioului este de a deschide câte un local \n fiecare sector, nu inten]ioneaz` s` mai atrag` investitori,

pentru moment. Consider` c` cifra de afaceri anual` de 850.000 euro \nregistrat` \n 2013, al`turi de contribu]iile proprii, vor fi suficiente pentru o extindere organic`, de un kebab boutique pe an. Va investi 80.000 de euro \n marketing [i publicitate doar \n 2014, pentru ca kebab boutique-ul Calif s` fie cunoscut de mediul corporatist aflat \n c`utarea unei gust`ri rapide, dar s`n`toase.

“Dac` \i spui cuiva c` investe[ti pân` la 200.000 de euro \ntr-o «[aormerie», ]i se va spune c` e[ti nebun, dar atunci când vrei s` le oferi clien]ilor totul, de la calitatea produsului la design, trebuie s` investe[ti”, spune T`nase.

F`r` \ndoial`, experien]a din industria de lux i-a fost de ajutor [i din punct de vedere financiar; a reu[it s` cl`deasc` o mic` re]ea de localuri al`turi de prietenii s`i, din resurse proprii, [i nu se a[teapt` la profit propriu-zis pân` la finele lui 2014. Nu \[i petrece timpul \n acelea[i cercuri din anii trecu]i, ci \ntre mirodenii. Dar uneori, de dragul aventurii antreprenoriale, merit` s` p`r`se[ti industria luxului pentru kebab. Biz Biz

23

Distrac]ie

PENTRU CEI MICI {I CEI MARI Lucia Pr`ji[teanu, creatorul Zorky’s Planet, face bani din joaca altora.

Are o pia]` de patru milioane de copii pân` \n 18 ani, afacerea nu depinde de vreme, iar mall-urile se \nmul]esc pe zi ce trece. DE OANA GRECEA

M

am` a doi copii, Lucia

Pr`ji[teanu a \nceput antreprenoriatul \nainte de a-i avea pe ace[tia, dar \n alt domeniu. “|ntotdeauna am fost implicat` \n afaceri, cu toate c` sunt profesor de educa]ie fizic`. Am f`cut sport de performan]` [i [tiu s` duc lucrurile pân` la cap`t. Am \nceput s` fac business din facultate [i vreau s` fac asta pe termen lung, exact ca \n sport”, puncteaz` Lucia. Prima dat` a \ncercat \n marochin`rie. Pentru c` era loc de cre[tere pe mai multe domenii, femeia de afaceri a identificat lipsa argint`riei de lux, a bijuteriilor [i icoanelor de argint, pe care le-a importat \n special din Grecia.

Cum nu prea avea competitori pe pia]`, afacerea a prins foarte bine.

Dac` la \nceput vindea obiectele de valoare printr-o re]ea de magazine, la deschiderea B`neasa Shopping City i s-a oferit oportunitatea de a avea propriul spa]iu.

Vânz`rile mergeau bine când Lucia a primit provocarea de a intra pe un domeniu nou, de divertisment. Fusese \ntrebat` dac` are vreo idee de business care s` acopere ni[a copiilor veni]i la cump`r`turi cu p`rin]ii [i a prins provocarea din zbor. Devenit` \ntre timp m`mic`, Lucia [tia c` nu prea ai unde s`-]i la[i copiii cât timp faci cump`r`turi, c` nu ai alternative prea multe dac` nu ai chef de shopping. Prin urmare,

24

Biz

\ntâi s-a documentat, a c`l`torit [i jocuri pe baz` de tichete [i zona de a pus cap la cap toate experien]ele jocuri video. |n prezent, loca]ia din anterioare din parcurile de disaceast` zon` a fost \nchis` pentru trac]ii vizitate cu copiii, a f`cut c` cei cinci ani de contract au expiestim`ri de pre], a cerut costuri la rat, iar Lucia analizeaz` dac` acel cei mai buni creatori de astfel de spa]iu poate fi profitabil \n viitor spa]ii din lume [i a luat o decizie: sau o alt` loca]ie, \ntr-un nou mall, s` investeasc`! De la momentul ar putea atrage al]i clien]i. Antre2008 pân` \n prezent a alocat prenoarea a observat c` \n acest 250.000 de euro pentru un conbusiness trebuie s` vii tot timpul cept de baby-party, un spa]iu care cu ceva nou, pentru c` [i copiii, s-a adresat \n special copiilor de dar [i p`rin]ii se plictisesc de acepân` \n opt ani. Ca s`-[i lea[i lucruri, iar cei care vor s` urm`reasc` investi]ia cât mai bine, Lucia a CIFRE Zorky’s Planet renun]at total la celelalte businessuri [i s-a axat doar pe cel Cifra de afaceri pe 2012: 2.670.776 lei dedicat distrac]iei copiilor. “Din acel moment focusul a fost total Cifra de afaceri pentru 2013 (estimare): 2.976.516 lei pe partea de locuri de joac`.

Num`r angaja]i: 49 Acolo mi-am pus toat` energia [i Investi]ia total` (Magic City, Zorky [i Euro Magic City): am \nchis magazinul de 1,5 milioane euro argint`rie”, \[i aminte[te ea.

Num`rul de jocuri de la Zorky: 40 Businessul de petreceri pentru copii nu e tocmai la \ndemâna oricui. “Trebuie s` organizezi mearg` la o zon` de recreere foarte bine timpii pentru to]i indintr-un mall se plimb` dinr-o vita]ii. Trebuie s` le captezi aten]ia loca]ie \n alta, nu sunt fideli uneia total, trebuie s` \i implici [i pe singure. Pentru a fi mereu \n p`rin]i, pentru c` ei se plictisesc trend, Lucia Pr`ji[teanu viziteaz` primii. Trebuie s` te gânde[ti cât toate marile târguri interna]ionale. vrei tu s` ]ii p`rintele aici, deoaEchipamentele pentru ambele rece e[ti \ntr-un shopping center [i spa]ii (B`neasa [i AFI Palace) au ei \[i doresc s` fac` [i cump`r`tufost cump`rate din Italia, iar zona rile”, explic` Lucia logica lucruride jocuri mecanice din Anglia. lor.

Tot \n plin` criz` a investit Lucia |n B`neasa Shopping City au [i \n roller coasterul din AFI Palace fost gândite patru zone: baby parCotroceni, alocând nu mai pu]in king, soft area (unde se joac` code 250.000 de euro la \nceput [i piii, au toalet` [i ap`), zona de al]i 750.000 de euro \n 2012.

ANTREPRENORIAT SERVICII “Zorky’s Planet este un proiect amplu pe care ne-am dorit s`-l dezvolt`m astfel \ncât s` putem oferi distrac]ie pentru toate vârstele. Montarea acestuia \ntr-un spa]iu \nchis a fost o provocare, dar am fost primii care au oferit românilor astfel de distrac]ii”, arat` Lucia Pr`ji[teanu, director general la Britta Trading.

Conceptul roller coasterului a fost dezvoltat de c`tre produc`torul italian IEPARK \n colaborare cu ingineri [i anali[ti constructori ai AFI Palace Cotroceni [i Britta Trading. Construc]ia sa (proiectare, design, produc]ie, transport [i instalare) a durat 14 luni [i a presupus o aten]ie deosebit` la detalii, \ntrucât integrarea \n incinta mall-ului AFI Palace a fost o provocare. Rezultatul final \nseamn` un roller coaster capabil s` ajung` la viteza de 45 km/h, având o lungime de 140 m [i o greutate de 40 de tone. Pre]ul unei aventuri cu trenule]ul este de 25 de lei.

Gândit pentru a asigura cât mai multe variante de distrac]ie pentru \ntreaga familie, Zorky's Planet mai are, pe lâng` roller coaster, [i un loc de joac` pentru copii cu tobogan gonflabil, labirint, tirolian`, piscin` cu bile, turnuri cu bile, plas` elastic`, jocuri electronice [i mecanice, ma[inu]e tamponabile, carusele, trenule]e [i multe altele. Dezvoltatorul conceptului Zorky’s Planet, compania Britta Trading, a adus pentru prima dat` \n România sistemul american de operare bazat pe carduri, modalitate modern` de acces la jocurile electronice.

Ce nout`]i are antreprenoarea pentru 2014? Cu siguran]` vom auzi de noi parteneriate pentru spa]ii de joac` indoor, pentru c` Lucia Pr`ji[teanu are cereri, le analizeaz`, \[i face calcule, dar \n primul rând se gânde[te cum s` fac` ceva diferit (tematic) \n fiecare din ele. Pentru ea, diferen]a \n pia]` o fac mixul de jocuri [i serviciile oferite. Biz

Lucia Pr`ji[teanu, creatorul Zorky’s Planet

Biz

25

B~NCI

CUM VA AR~TA BANCA VIITORULUI Noiembrie este luna \n care Alpha Bank, \mpreun` cu Banca Na]ional` [i Asocia]ia Romån` a B`ncilor, organizeaz` un seminar care analizeaz` tendin]ele momentului \n industria bancar`. |n urma discu]iilor s-a desprins tot mai tare ideea unui alt model de banc` a viitorului.

Sergiu Oprescu, pre[edinte executiv al Alpha Bank, explic` schimb`rile pe care le vor traversa institu]iile financiare pe termen mediu [i lung. DE ALEXANDRU ARDELEAN Într-o prezentare recent` la seminarul pentru jurnali[ti EU-COFILE de la Sinaia, vorbea]i despre o schimbare a sistemului bancar în urm`torii ani. Care sunt principalii vectori ai acestei schimb`ri? În prezentarea sus]inut` la Sinaia vorbeam despre cinci vectori de schimbare pe care îi vedem în acest moment. Ca un fel de analogie, putem spune c` ar fi cele patru puncte cardinale, iar un alt vector, cel de deasupra, este reprezentat de reglementare. Acesta este a[adar unul dintre vectorii schimb`rii, dat de noul cadru de reglementare. Un altul este 26

Biz

legat de a[tept`rile clientelei bancare.

Cel de-al treilea vector este dat de cre[terea competi]iei dinspre industriile adiacente. Este un lucru destul de important, pentru c` vedem o populare a spa]iului de business care în mod tradi]ional era ocupat de c`tre sistemul bancar cu reprezentan]i ai unor industrii adiacente sau poate chiar deloc legate de industria bancar`.

Al patrulea vector este dat de schimb`rile demografice. Vorbim de u[oara îmb`trånire a popula]iei, care duce la anumite schimb`ri de comportament, [i în acela[i timp vorbim [i de impactul tehnologic, pentru c` popula]ia nou` vine pe un alt

mediu tehnologic. Ace[tia sunt “internet natives”, noi suntem “adopters”, cei care am adoptat internetul în via]a noastr`. Al]ii au fost utilizatori “early adopters”, au folosit internetul de la o vårst` destul de fraged` a vie]ii. Dar cei despre care discut`m acum, cei între 10 [i 20 de ani în clipa de fa]`, sunt de fapt “internet natives”, s-au n`scut cu internetul, au [tiut s` foloseasc` un smartphone poate chiar înainte s` mearg`.

Exagerez, bineîn]eles, dar nu e departe momentul acela. Al cincilea vector, pe care nu l-am men]ionat pån` acum, este cel legat de tehnologii. Noile tehnologii care s-ar putea s` conduc`

FOTO: VALI MIREA

B~NCI

mic` decåt în trecut. Reglementatorul principal, adic` BCE, prin diverse m`suri cum ar fi testele de stres, controalele, analizele am`nun]ite are un Men]iona]i mai devreme rol de baz` în acest proces de restabilire schimb`rile determinate de cadrul a încrederii. Cu cåt exist` mai mult` de reglementare, din ce în ce mai transparen]` în actul de reglementare, strict. Cum vede]i aceste cu atåt mai repede se restabile[te schimb`ri? încrederea la nivelul sistemului. De aici Noul cadru de reglementare este apare [i nevoia unui control riguros al determinat în mod direct de societ`]ilor financiare de importan]` înv`]`mintele crizei financiare din sistemic`. Cerin]ele [i cadrul acesta perioada 2007-2008 [i anii imediat nou de reglementare urm`tori. Suntem oficial ie[i]i de corespund în general mult din criz`, dar cerin]elor Basel III, înv`]`mintele ei înc` le care vin cu cå]iva diger`m [i poate c` piloni principali prin anumite reac]ii, cel care încearc` s` pu]in din punctul de restabileasc` vedere al de utilizatori are încrederea [i cu o reglement`rilor, le Alpha Click, serviciul nou` perspectiv` cu avem acum ca urmare a de internet banking privire la acestor înv`]`minte. administrarea riscului.

Noile reglement`ri vin cu Vorbim aici de pilonul o suplimentare a cerin]ei de capitalului, cel al lichidit`]ii capital [i noi cerin]e de [i de pilonul de guvernan]` lichiditate, pentru c` este nevoie din corporativ`, acesta din urm` urm`rind ce în ce mai mult de capital [i de s` nu mai existe acele asimetrii la standarde ridicate de lichiditate. Toat` nivelul institu]iilor financiar-bancare, aceast` componen]` [i tot cadrul sunt asimetrii de interes, în sensul în care f`cute cu o singur` logic`: restabilirea managerii acestora s` fie recompensa]i încrederii la nivelul clientelei, încrederea pentru a-[i asuma riscuri din ce în ce în sistemul bancar, ce a fost grav mai mari. Logica aceasta func]iona afectat` la începutul crizei. R`spunsul la cumva împotriva intereselor b`ncilor nivelul sistemului financiar-bancar comerciale. Iar aceast` logic` pe care probabil nu a fost pe m`sur`, în prim` b`ncile au avut-o în trecut, în special faz`. Ca atare, aceast` încredere trebuie cele de investi]ii, ar trebui s` dispar`. restabilit` gradual, cum se întåmpl` în Suntem în zona în care reglementatorul momentul de fa]`, iar func]ia de încearc` prin m`suri de guvernan]` reglementare este parte din acest proces. corporativ` s` disipeze aceast` Încrederea are mai multe componente, percep]ie. De aici apare [i controlul nu adreseaz` numai rela]ia client-banc`, remuner`rii personalului bancar, în ci [i componenta b`nci-b`nci. Este scopul evit`rii concentr`rii performan]ei undeva [i la nivelul rela]iilor pe care manageriale pe interese pe termen b`ncile trebuie s` le aib` între ele, scurt. În trecut, un ciclu de performan]` pentru c` lichiditatea circul` de la Banca era dat de rezultatele ultimului Central` European` (BCE) c`tre b`ncile trimestru. În lumina noilor comerciale [i apoi între acestea. reglement`ri, în mod normal, acest lucru începe s` dispar`, pentru c` sunt Ce se întåmpl` în acest moment la mult mai importante o performan]` pe nivelul b`ncilor comerciale, legat termen lung [i stabilitatea institu]iei de cadrul de reglementare? financiare, decåt performan]e financiare Unele dintre canalele prin care de moment, de conjunctur`. Dac` vrem lichiditatea curgea înainte într-o form` s` ne uit`m la imaginea global`, suntem extrem de bun` s-au obturat, au început în urm`toarea situa]ie: se solicit` s` aib` o capacitate de transmitere mai la o schimbare mai profund` a serviciului bancar în general.

38.000

28

Biz

sistemului bancar s` fie mai sigur, mai riguros, mai transparent, astfel încåt s` poat` cre[te încrederea clientelei în sistem. {i aceasta se realizeaz` pe cale reglementativ` în clipa de fa]`. Logica este dat` de faptul c` odat` ce se ajunge la acest nivel, riscurile la care sistemul bancar a fost supus [i la care a supus cu adev`rat economiile, mai ales în Statele Unite ale Americii, încep s` dispar`.

Spunea]i c` se schimb` [i a[tept`rile clien]ilor. Care ar fi factorii determinan]i?

Sistemul bancar încearc` s` recå[tige încrederea, erodat` de anii de criz`. Pe acest fundal, clientela bancar` a[teapt` mult mai mult` transparen]`, oferte detaliate, astfel încåt decizia de selec]ie a unui produs bancar s` fie luat` în urma unei analize am`nun]ite. Clientul vrea s` aleag` oferta pentru caracteristicile sale, nu datorit` unei percep]ii de brand sau de imagine sau datorit` instinctului. De fapt discut`m despre o eficientizare a informa]iilor transmise clientelei bancare. De aici rezult` o transparen]` sporit`, au ap`rut deja motoare de c`utare, de analiz` comparativ` de produse bancare. Aceste platforme nu fac altceva decåt s` aduc` ofertele b`ncilor în fa]a clientului, astfel încât acesta s` poat` alege în func]ie de caracteristicile ce îi ofer` avantaje.

Clientul a[teapt` în acela[i timp ca oferta s` fie prezentat` simplu [i inteligibil, transparen]a nu înseamn` un bombardament de informa]ii pe care nu le-ar putea în]elege [i pe care ar începe s` le proceseze din ce în ce mai dificil.

Cum se pun acestea în practic`?

Clien]ii se a[teapt` s` primeasc` informa]ii despre ofertele bancare în timp util, acestea s` fie prezentate clar [i u[or de în]eles, iar în urma unei analize s` fac` o alegere. Acest lucru se cupleaz` foarte bine cu mediul virtual, cu digitalizarea serviciului bancar, pentru c` acolo ai posibilitatea s` te informezi [i s` decizi foarte repede.

Tendin]a [i la nivelul clientului, [i la nivelul b`ncilor este s` se întålneasc` în acest mediu, în acest ecosistem digitalizat în care interac]iunea s` poat`

B~NCI

TOTUL PE MOBIL Revolu]ia tehnologic` (în digital [i industria comunica]iilor), coroborat` cu o rat` de penetrare a internetului tot mai mare determin` transformarea radical` a conceptului de banc`.

Gra]ie tehnologiei, ghi[eul bancar ajunge direct sub ochii no[tri de la kilometri distan]`, la distan]` de numai un click. Îl putem accesa de oriunde ne-am afla [i în orice moment al unei zile, eliminând astfel barierele de distan]` [i mai ales cele de timp. Dac` în România conceptul modern de banking acum prinde vitez`, cu o afinitate mai mare în rândul tinerilor, în str`in`tate lucrul de la distan]` cu banca prin intermediul dispozitivelor mobile este deja ceva uzual. Pornind de la tendin]a mondial` în domeniul digitaliz`rii [i de la nevoia de a oferi clientului informa]ii într-un mod cât mai accesibil, Alpha Bank a dezvoltat recent un portal online pentru clien]ii de retail. Accesul la serviciu este gratuit [i se realizeaz` online, f`r` token sau PIN, iar clientul poate accesa din pagina personal` informa]ii despre conturi, tranzac]ii, pl`]i. Direct de pe smartphone, tablet` sau de pe computer, clien]ii pot afla dac` le-a fost virat salariul, ce disponibil agregat au în conturi, ce rate au de pl`tit la credite sau la cardurile de credit, care e situa]ia depozitelor etc. Multitudinea de informa]ii [i detalierea lor prin noua platform` i-au captat pe clien]i, astfel c` fiecare client acceseaz` \n medie cel pu]in o dat` pe zi portalul, care a ajuns momentan la un num`r de aproape 21.000 utilizatori.

avea loc pe coordonatele pe care le men]ionam mai devreme. S` nu uit`m, îns`, c` b`ncile sunt poli de informa]ie [i inteligen]` financiar`, au aceast` capacitate de a oferi consultan]` financiar`. Din partea clientului începe s` fie solicitat din ce în ce mai des acest serviciu de consultan]`, astfel încât acesta s` poat` face alegerile ce se potrivesc cel mai bine profilului s`u.

Tehnologia a schimbat modul în care se fac pl`]i ast`zi. Cum influen]eaz` activitatea b`ncilor noii juc`tori ca Amazon, Google, platformele de tranzac]ionare, companiile de telefonie?

Noile tehnologii au f`cut loc unor noi juc`tori, din sectoare adiacente celui bancar. Un exemplu ar fi M-Pesa, sistemul de plat` pe care Vodafone l-a implementat în prim` faz` în Kenya.

Fiecare companie de telefonie caut` s`

dezvolte noi sisteme de plat` care s` fie utilizate în special în zonele subbancarizate, unde b`ncile comerciale nu au acoperire teritorial`.

Acolo unde b`ncile nu au putut s` î[i extind` re]elele teritoriale s-a creat un spa]iu pentru oferirea de servicii financiare de c`tre companii din alte industrii, cum sunt cele de telefonie mobil`. Romånia ofer` anumite oportunit`]i pentru implementarea acestor noi servicii pentru c` are un raport destul de mare al popula]iei rurale fa]` de popula]ia urban`, prin compara]ie cu alte ]`ri din UE. L`sånd la o parte imixtiunea unor tehnologii adiacente c`tre sistemul bancar pe segmentul de pl`]i, aceasta poate s` apar` [i pe segmentul de evaluare a riscurilor [i a[ men]iona aici de exemplu informa]iile de]inute despre utilizatori de c`tre motoarele de c`utare sau re]elele sociale. Motoarele

de c`utare pot face rapid un profil al utilizatorilor în baza c`ut`rilor acestora într-o anumit` perioad` de timp, iar informa]iile care stau la baza analizelor pot fi mult mai detaliate [i coerente decât informa]iile rezultate în baza unei analize f`cute de banc`. Dac` motoarele de c`utare ar intra în aceast` nou` zon` de servicii, ar putea s` devin` un juc`tor extrem de important. Sunt multe aspecte de discutat aici, cu privire la drepturile de utilizare a acestor informa]ii, este un întreg cadru ce trebuie elaborat, îns` poate fi o pia]` cu poten]ial în viitor.

Ace[ti noi juc`tori, dac` ar decide s` intre pe acest sector de activitate, ar face mare concuren]` b`ncilor.

Gåndi]i-v` pentru o clip` c` ei ar putea s` intre [i în zona serviciilor financiare [i s` spun` utilizatorilor lor: “Hai c` î]i împrumut [i ni[te bani ca s` faci ceea ce î]i dore[ti s` faci”. Ar fi o poveste f`r` sfår[it, pentru c` ace[ti juc`tori vor [ti foarte bine cui s` dea bani, mai bine decåt b`ncile. La prima vedere înc` nu au intrat în arena serviciilor financiare. Pe de alt` parte, spre exemplu Google a cump`rat anul trecut o platform` de credit persoan` la persoan`, de crowdfunding. În acest mediu virtual, cineva spune c` are nevoie de bani, altcineva se logheaz` la platform` [i ofer` împrumut suma respectiv` de bani.

Profilul de risc este prezentat într-o anumit` form` [i po]i s` vezi dac` persoana este de încredere sau nu. În momentul respectiv, cånd dou` persoane vin una în întåmpinarea celeilalte pe o astfel de platform`, unul a[teapt` un flux de dobånzi de la cel`lalt, iar cel`lalt a[teapt` s` utilizeze banii respectivi ca s` î[i pl`teasc` ceva în alt` parte. În prezent, asta face banca, ia depozite de la cineva [i d` credite la altcineva.

Doar c` banca ]ine o întreag` infrastructur` în picioare din marja dintre dobånda pe care o pl`te[te la depozite [i dobånda perceput` la Biz

29

B~NCI bancar` în propor]ie de 70-80% la credite. Genera]ia nou` a internetului nivelul unit`]ilor. Restul interac]iunii nu e interesat` îns` de faptul c` banca se întåmpl` prin canalele de ATM-uri, are de exemplu marmur` pe jos, prin internet banking, prin mobile acesta e un aspect mult mai pu]in banking. Probabil c` modalitatea de important decåt cum arat` site-ul la interac]iune la nivelul sucursalei va care clientul se logheaz`. Cred c` sc`dea foarte mult în timp [i se va suntem în mijlocul acestor muta preponderent în mediul virtual. evenimente. Probabil c` în 5-10 ani de Re]eaua de unit`]i va cunoa[te ni[te zile vom vedea cum astfel de juc`tori transform`ri majore, va fi utilizat` în vor intra sau vor oferi servicii principal pentru func]ia de sistemului. Fie vor intra s` concureze consultan]` despre care v` spuneam, direct, fie vor oferi servicii sau vor ca un showroom unde s` po]i ar`ta realiza parteneriate. Cred c` o solu]ie produsele. Va avea o component` de pe care am men]ionat-o [i la servicii, de supermaket seminarul EU-COFILE este financiar, care s` includ` [i ca b`ncile comerciale s` serviciile pe care înc` nu în]eleag` aceste le po]i accesa prin mecanisme [i s` internet banking, dar g`seasc` solu]iile de conceptul general parteneriat. De fapt, este de migrare a pe noi ce ne-ar din tranzac]iile b`ncii tuturor tipurilor de interesa în mod sunt realizate servicii din zona imediat ar fi cum prin internet sucursalei în spa]iile am putea s` virtuale. Astea ar fi segment`m mai bine schimb`rile la nivelul clientela, s` [tim cine canalelor de distribu]ie. este cu adev`rat în orice O alt` direc]ie va fi din punctul moment capabil s` returneze de vedere al produselor, unde vom sumele împrumutate, astfel încât avea schimb`ri treptate. Produsele vor aceast` persoan` s` nu mai fie fi mai simple [i mai standardizate, în penalizat` de neperforman]a altora. timp ce cea de-a treia direc]ie, Pentru c` acest lucru se întåmpl`, ne serviciile, vor fi mai complexe [i mai place sau nu, peste tot în lume. personalizate. Acum serviciile sunt Printr-o astfel de segmentare mai mai standardizate [i încerc`m s` atent` ar putea fi oferite cele mai bune personaliz`m produsele, nereu[ind de produse [i randamente fiec`rui fiecare dat`. Produsele vor deveni segment în parte. Oferta ar fi precum ni[te c`r`mizi cu care clientul personalizat` pe profilul clientului s` poat` construi cu ajutorul respectiv. Ideal ar fi s` î]i cuno[ti serviciilor adiacente exact ce î[i fiecare client la nivel de detaliu, ca s` dore[te. În final va exista o anumit` po]i s` îi faci o ofert` personalizat`, tendin]` de a simplifica aceste iar b`ncile au f`cut deja pa[i în acest produse. Întâmpin`m [i a[teptarea sens. Sunt de exemplu ofertele clientului ca acestea s` nu mai fie din personalizate pentru clien]ii care de]in ce în ce mai complicate, ci s` devin` la aceea[i banc` [i cardul de salariu, [i din ce în ce mai simple, pentru a economii, sunt poate clien]i ai b`ncii putea face alegerea mai u[or. de o anumit` perioad` de timp.

60%

Ajungem la schimb`rile tehnologice în activitatea zilnic` a b`ncilor. Care ar fi acestea?

Cred c` schimb`rile tehnologice vor fi pe cel pu]in trei direc]ii. Prima ar fi din punct de vedere al mixului canalelor de distribu]ie. În clipa de fa]` interac]ion`m cu clientela 30

Biz

Cåt de preg`tite sunt b`ncile s` treac` prin aceste schimb`ri?

Eu cred c` b`ncile în fiecare clip` realizeaz` acest lucru [i se preg`tesc pentru un astfel de scenariu.

Bineîn]eles, suntem într-un mediu extrem de mobil, dinamic [i un astfel de scenariu este greu de cuantificat

pas cu pas. Direc]ia o stabile[ti aproape dup` fiecare pas. Mergem în direc]ia respectiv` dac` nu cumva a ap`rut o nou` ramifica]ie în peisajul acesta, care impune din partea noastr` o alt` analiz`. În orice caz, cred c` intr`m într-o etap` de schimb`ri profunde ale sistemului, determinate de c`tre ace[ti factori identifica]i la început, fiecare dintre ei foarte important.

Cåt de preg`tit` este ]ara noastr`?

Eu cred c` vom fi exact în linie cu ceilal]i. Avantajul este c`, pe de o parte, majoritatea b`ncilor din Romånia apar]in unor grupuri interna]ionale, ca atare vor tr`i al`turi de grupurile lor aceste schimb`ri. În al doilea rånd, cred c` Romånia are [i un avantaj suplimentar, [i anume faptul c` suntem din perspectiva penetr`rii internetului într-un e[alon frunta[ la nivelul UE [i din punctul de vedere al utilizatorilor [i din punctul de vedere al calit`]ii conexiunilor.

Media conexiunilor cu mare vitez` este printre cele mai bune în momentul de fa]` din Europa. O s` vedem c` aceste schimb`ri se pliaz` foarte bine [i pe comportamentul [i pe a[tept`rile clien]ilor din Romånia.

Haide]i s` facem un exerci]iu de imagina]ie [i s` vedem cum ar fi banca peste 20 de ani.

Banca de peste 20 de ani este un loc care vine cu adev`rat cu acel aport de consultan]` financiar` [i de knowhow, care este greu de ob]inut din alt` parte. Restul, compara]ii, analiz` de produs, analiz` de pre], analiz` de tr`s`turi suplimentare ale produsului, \l vei putea face în orice moment online. B`ncile se vor axa în special pe consultan]` financiar`, aceasta va fi zona lor de expertiz`. Cred îns` c` interac]iunea cu clientul se va produce preponderent în zona virtual`, mai pu]in în zona fizic` a sucursalei bancare. Este de altfel o tendin]` pe care o vedem manifestându-se de ast`zi. La Alpha Bank de exemplu, peste 60% din tranzac]ii sunt realizate prin intermediul internetului. Biz

Emo]ia celui mai înalt nivel al sportivit`]ii reu[it` de ai no[tri la aceste jocuri olimpice a fost locul 17, ob]inut de echipajul feminin de bob dou` persoane (Andreea Grecu [i Maria Adela Constantin) [i de cel masculin de bob dou` persoane (Nicolae Istrate [i Florin Cr`ciun).

Dar cel mai important este c` ei vor continua [i c` au nevoie de sprijin. Au nevoie ca media s` nu mai scrie despre costuma]ia lor de la gal`, ci despre cum au reu[it s` termine cursa.

Pentru c` în]elege asta, Renault România a r`mas principalul partener al Comitetului Olimpic [i Sportiv Român, a continuat s` îi sus]in` [i s` îi încurajeze pe sportivi pe toat` durata Jocurilor Olimpice.

La întoarcerea în ]ar`, Renault i-a a[teptat la aeroport cu flori, zâmbete [i mesaje de încurajare ca s` poat` spune cu fruntea sus:

“Da, suntem mândri [i mul]umi]i”. Sclipirea din ochii lor spunea c` abia a[teapt` s` se întoarc` la antrenament chiar dac` pân` la viitoarea experien]` olimpic` urmeaz` patru ani grei.

Cei care decid s`-[i dedice via]a sportului merit` sprijini]i. Din acest motiv Renault este partener pe termen lung al Comitetului Olimpic Sportiv Român, promi]ând s` fie aproape de sportivii români cel pu]in pân` în 2016. Fiecare olimpic merit` s` fie urm`rit cu aten]ie [i încurajat, pentru c` duce mai departe spiritul acestei competi]ii.

Pentru c` în sport, ca [i în business, cel mai valoros capital sunt lec]iile pe care le înve]i din fiecare experien]` [i pe care le aplici atunci când decizi s` mergi mai departe. Iar experien]a olimpic` are o valoare deosebit` pentru oricare dintre noi.

ADVERTORIAL

A

Anul 2014 a debutat în for]` pentru pasiona]ii sporturilor de iarn`. Jocurile Olimpice de la Soci au venit la pachet cu spectacolul galelor de deschidere [i închidere, cu toat` vibra]ia de la televizor [i din social media, cu tot spa]iul media ob]inut de bugetul imens alocat unei grandori sportive f`r` precedent.

Este una dintre ocaziile în care se trec în revist` recordurile pentru c` urmeaz` o perioad` a certitudinilor c` vor fi doborâte.

Iar Rusia a reu[it s` r`mân` în istorie cu aceste jocuri olimpice cheltuind cu organizarea peste 30 de miliarde de euro.

Dincolo de nota de plat` de anul acesta, Jocurile Olimpice de la Soci au adus în acela[i loc peste 3.000 de sportivi pentru care determinarea [i curajul fac parte din via]a lor de zi cu zi. La prima edi]ie a Jocurilor Olimpice de Iarn` pe care a g`zduit-o, Rusia a b`tut propriul record de medalii (33) [i de titluri olimpice (13 fa]` de 11 în 1994), aproape de recordul absolut stabilit de canadieni la Vancouver (14 titluri). La Soci au fost 12 probe în plus în program, ceea ce a însemnat 36 de de medalii acordate peste num`rul celor din 2010.

De[i investi]iile în sportul din România nu pot fi comparate cu cele ale ]`rilor cu tradi]ie în sporturile de iarn`, olimpicii no[tri sunt la fel de ambi]io[i, motiva]i [i pasiona]i ca [i ai lor.

Delega]ia României ne-a demonstrat cât de mult înseamn` s` sim]i spiritul olimpic, s` crezi în sportivitate, fair-play [i munc` serioas`.

Pentru ace[ti oameni valorile olimpice sunt acelea[i indiferent dac` urc` sau nu pe podium.

24 de sportivi români au muncit ani întregi pentru a se califica la Soci – cel mai înalt nivel al competi]iilor sportive. Cea mai bun` clasare

Foto: © Mystock88photo – Dreamstime.com

6 ANI DE GHINION

Potrivit supersti]iei, oglinda spart` prin pr`bu[irea Lehman Brothers \n 2008 ar mai avea efecte \nc` un an, dup` care ar urma s` intr`m \ntr-o perioad` de dezvoltare [i de reluare a cre[terii economice. DE ALEXANDRU ARDELEAN 32

Biz

ECONOMIE

L

a 15 septembrie 2008, falimentul Lehman Brothers declan[a un val de panic` \n lumea \ntreag` [i o spiral` a declinului economic. Acest faliment este de departe cel mai mare din istoria SUA, pentru c` Lehman, a patra mare banc` de investi]ii din America, de]inea la 31 mai 2008 active de 639 de miliarde de dolari [i datorii de 613 miliarde de dolari. Ca s` \n]elegem amploarea activelor de]inute de banc`, sumele erau cam de patru ori mai mari ca PIB-ul Romåniei de anul trecut.

Falimentul Lehman a dus la o perioad` de recesiune \n Statele Unite, care s-a propagat [i \n celelalte state din Europa dar [i \n Asia, ca urmare a conexiunilor dintre institu]iile financiare [i economice.

Romånia a intrat [i ea \n acest t`v`lug [i, de unde \n 2008 avea cre[teri economice de 7%, a fost r`pus` imediat de ceea ce se \ntåmpla pe plan extern [i a trebuit s` adopte m`suri de austeritate drastice pentru a nu avea o soart` dificil` precum Grecia sau Spania.

MEMORII DE CRIZ~ |n toamna lui 2010, Lucian Anghel, pe atunci economistul-[ef al BCR, spunea c` Romånia este ca o ma[in` care s-a lovit de un zid din cauza vitezei mult prea mari. “|n momentul de fa]`, ca urmare a recesiunii, o tract`m, o d`m cu spatele, o tragem [i \ncerc`m s` pornim din nou la drum, f`r` s` repar`m frånele. La un moment dat \ns`, vom avea din nou o alt` curb` [i atunci accidentul ar putea s` fie [i mai [i, nu zic fatal, dar [i mai r`u. Practic trebuie s` repar`m frånele”, spunea Anghel. Repararea frånelor \nsemna de fapt stabilirea unei strategii economice [i fiscale coerente. |n plus, recesiunea la acel moment era \n deplin`tatea ei, taxele erau crescute, iar instabilitatea [i ne\ncrederea completau tabloul macroeconomic cu care s-a confruntat ]ara. A existat \n toat` aceast` perioad` de criz` [i recesiune o constant`, acordul cu Fondul Monetar, care \n ciuda dificult`]ilor politice [i sociale s-a men]inut \n grafic. |n 2010, punctul culminant al crizei \n Romånia, guvernul se angaja s` concedieze 74.000 de bugetari pån` la finalul anului [i s` renun]e la cel pu]in 15.000 de

angaja]i din sectorul public \n 2011. Un alt angajament era men]inerea pensiilor \nghe]ate \n 2011, dar [i eliminarea celui de-al 13-lea salariu, primele de vacan]` [i subven]iile la \nc`lzire. Respectarea acestor m`suri, de[i dificile, a condus la cre[terea \ncrederii \n poten]ialul economiei romåne[ti, avånd \n vedere c` la momentul acela nivelul era foarte sc`zut.

Toate aceste prevederi au venit \n sprijinul reducerii deficitului bugetar, estimat la 4,4% din PIB, aproximativ 5,2 miliarde de euro. Mai mult, tot ceea ce \ncerca guvernul s` fac` \n ciuda bålbelor politice [i structurale, era s` nu mai direc]ioneze banii veni]i de la institu]iile interna]ionale c`tre cheltuielile sociale. Meteahn` care observ`m c` se men]ine \n continuare, semn c` \n Romånia nu am \nv`]at prea multe din lec]iile crizei. |n ciuda acelor reduceri, politica fiscal` r`månea un segment vulnerabil [i important pentru stabilitatea economiei romåne[ti. M`surile de austeritate fiscal` luate de guvernul romån se ridicau la aproximativ 2% din PIB, ceea ce \nsemna c` f`r` aceste schimb`ri deficitul ar fi atins cota de 9% din PIB.

DIN PROBLEM~ |N PROBLEM~ “Travers`m o perioad` economic` foarte dificil` [i cred c` recesiunea economic` va fi una prelungit` \n Romånia. Din p`cate, reformele structurale au fost amånate \n anii anteriori [i pl`tim \nc` pentru acest lucru. |n anii de cre[tere economic` puternic` anteriori crizei s-au f`cut gre[eli majore la nivelul politicilor guvernamentale [i \n acest moment suntem for]a]i s` le corect`m [i s` \ns`n`to[im finan]ele publice”, spunea Ionu] Dumitru, economistul-[ef al Raiffeisen Bank [i pre[edintele Consiliului Fiscal (CF), \n 2010. Acesta sublinia c`, de[i acest proces avea impact negativ pe termen scurt asupra economiei, putea avea un impact pozitiv pe termen mediu [i lung. “Dac` guvernul va face ajust`rile necesare la nivelul bugetului, cred c` putem anticipa o revenire u[oar` a economiei \n 2011, cu o cre[tere economic` de circa 2%, dup` doi ani (2009 [i 2010) de contrac]ie economic`. Dac` procesul de

consolidare fiscal` va e[ua, probabil c` [i anul 2011 va fi unul tot de contrac]ie economic`”, men]iona economistul-[ef al Raiffeisen Bank.

Consolidarea fiscal` a fost [i este una dintre principalele solu]ii pe care le v`d membrii CF. |n acest sens, solu]iile prioritare identificate de consiliu, la fel de actuale [i \n 2014, se refereau la reducerea facturii sociale prin diminuarea fondului de salarii \n sectorul bugetar, reforma sistemului de pensii (pe baza principiului contributivit`]ii, eliminarea pensiilor speciale, cre[terea vårstei de pensionare efective etc.) [i a celui de ajutoare sociale.

O alt` solu]ie pe care o vedea Consiliul Fiscal era eliminarea risipei [i cre[terea eficien]ei \n alocarea fondurilor. Acest lucru se referea [i se refer` \nc` la deciziile politice legate de companiile de stat cu pierderi istorice.

CIFRELE REALIT~}II Criza prelungit` a dus la o realitate deloc \ncurajatoare. Cererea intern` a fost sc`zut` \n ace[ti 6 ani, mai ales dup` majorarea TVA de la 19% la 24% \n 2010, care s-a reflectat \ntr-o sc`dere a PIB-ului real cu 2,5% \n 2010, potrivit analizelor economi[tilor de la UniCredit }iriac Bank. Cel mai dificil an de criz`, 2010, a fost marcat [i de saltul infla]iei ca urmare imediat` a major`rii TVA: indicele pre]urilor de consum (IPC) a atins un vårf de peste 8% \n august, dar rata anual` a infla]iei a revenit spre 7,7% la sfår[itul anului.

“Trecem printr-o perioad` grea, \ns` cred, c` dup` ie[irea din recesiune, Romånia va performa peste media regional`”, ar`ta \n 2010 Florian Libocor, economistul-[ef al BRD - Groupe Société Générale. De[i optimist \n performan]ele economiei locale, analistul nu credea c` adoptarea monedei unice avea s` fie realizat` conform programului ini]ial \n 2015. Timpul a confirmat aceast` situa]ie.

SPERAN}A PENTRU MAI BINE Alegerile locale [i cele parlamentare din 2012 au schimbat perspectiva din care au fost privite lucrurile \n ultimii ani. Dac` pån` acum era vorba de austeritate [i de un control cåt mai mare al cheltuielilor Biz

33

ECONOMIE

Evolu]ia PIB 2007 – 2013 MIL. LEI

publice, \n anul electoral, guvernul, ca \ntotdeauna, a acordat fonduri pentru prim`rii [i afirma c` va re\ntregi salariile bugetarilor, ceea ce a [i f`cut-o pe parcursul anului 2013.

Aceast` politic` este una normal` \ntr-un an electoral, \ns` nu [i pentru starea economic` pe care o tr`ia Europa, dar [i Romånia. Cre[terea economic` din 2011 de 2,5% era u[or de erodat, \n cazul \n care promisiunile electorale duceau la o supra\nc`lzire a economiei. BRD a redus pentru a doua oar` \n [ase luni estimarea privind cre[terea PIB \n 2012, la 1,9% de la 2,1%, din cauza deterior`rii perspectivelor exporturilor, PIB-ul urmånd s` urce \n principal datorit` investit]iilor [i consumului privat. “Consumul privat a revenit \n 2011 dincolo de a[tept`rile noastre ini]iale [i au fost introduse m`suri de sprijinire a acestui indicator, din moment ce criza datoriilor de stat din zona euro va trage \n jos dinamica exporturilor României. Contribu]ia net` a exporturilor va r`mâne negativ`, \n timp ce investi]iile [i \ntr-o oarecare m`sur` consumul privat vor r`mâne principalele motoare ale PIB”, se arat` \ntr-un raport al b`ncii.

Pentru c` ne aflam \ntr-un punct \n care era nevoie de m`suri consolidate pentru a evita noi recesiuni, Romånia trebuia s` continue reformele \ncepute, pentru a ajunge inevitabil pe calea cea bun`.

Matei P`un spunea c` Romånia trebuie 34

Biz

s` transforme \n continuare statul, de fapt aparatul guvernamental, \ntr-un aparat eficient, f`r` s` \nsemne c` trebuie s` elimin`m statul sau s` \l ucidem. “Trebuie s` reform`m statul [i aparatul de stat, trebuie s` schimb`m felul \n care func]ioneaz` [i aici, din p`cate, ne confrunt`m cu o criz` politic`, nu cu una economic`.”

Pentru 2013, autorit`]ile estimau o cre[tere a PIB de 1,6%, doar c` au fost [i ele luate prin surprindere cånd Institutul de Statistic` a anun]at c` de fapt anul trecut cre[terea a fost de 3,5%. Cre[terea a fost sus]inut` de agricultur` [i de industrie. Potrivit INS, România a avut o cre[tere economic` de 2,2% \n anul 2011 [i o contrac]ie de 1,1% \n 2010.

Cre[terea economic` a depins [i de rezultatul reformelor impuse pe pia]a for]ei de munc`, dar [i de cel al modific`rilor ap`rute \n zona de produc]ie, ca urmare a reformelor structurale adoptate \n acest domeniu. De asemenea, cre[terea cererii [i a consumului intern a continuat s` sus]in` revenirea economiei României \n 2013, \n timp ce nivelul investi]iilor a mai crescut. |n acela[i timp, reducerea dobânzilor la credite [i, implicit, \ncurajarea credit`rii au constituit solu]ii pentru cre[terea investi]iilor.

SPARGEREA GHINIONULUI Ajungem astfel \n 2014, an \n care continu` semnele cre[terii, dar este nevoie \n continuare de m`suri energice [i de re-

forme structurale pentru a \ncuraja economia, consumul intern [i produc]ia.

BNR va continua \n acest an reducerea dobånzii, poate chiar spre 3%, [i va continua s` ]inteasc` infla]ia, preg`tindu-se de m`surile necesare adopt`rii euro la nivelul anului 2020. Leul va fi principala necunoscut` \n ecua]ia BNR, pentru c` vom putea asista atåt spre un nivel de 4 lei spre sfår[itul anului, dac` economia merge bine [i reformele structurale [i de politic` monetar` vor da roade, dar [i spre un interval de 4,5 - 4,6, chiar dac` vom avea derapaje infla]ioniste datorate anului electoral.

Agricultura va ajuta sus]inerea leului, sperånd c` vom avea un agricol bun, iar vremea va ]ine cu noi. Exporturile sunt a[teptate a-[i continua cre[terea \ntr-un ritm m`car la fel ca acela din 2013, care s` \ncurajeze mediul privat [i s` duc` la cre[terea PIB. Astfel, aceste dou` elemente esen]iale vor putea ajuta o reluarea a consumului, chiar dac` moderat`, care s` sus]in` m`surile luate de BNR \n ajutorarea economiei Romåniei. Dac` nu vom avea derapaje politice grave \n acest an electoral [i vom reu[i s` continu`m reformele structurale [i s` absorbim mai multe fonduri europene, dar [i s` continu`m investi]iile [i s` ajut`m mediul privat, vom putea spune la bilan]ul lui 2014 c` a fost un an bun, iar ghinionul se sparge [i ne \ndrept`m spre anii de noroc. Biz

Foto: © Maksym Yemelyanov Dreamstime.com

TÂRGUL DE CLICK-URI Site-urile de anun]uri [i licita]ii se num`r` printre businessurile care se dezvolt` \n timpul unei crize economice, \ns` nu \ntotdeauna dezvoltarea \nseamn` profitabilitate. Trei juc`tori aplic` strategii diferite pentru a câ[tiga votul de \ncredere al aceluia[i client. DE DRAGO{ L~Z~RESCU 36

Biz

TEHNOLOGIE

A

cum cincisprezece ani,

târgul de la Vitan, din Bucure[ti, era locul ideal de \ntâlnire al micilor comercian]i cu cump`r`torii de ocazie. De la [uruburi la biciclete sau autoturisme, Vitan era inima nego]ului bucure[tean. Cum era de a[teptat, o parte din acest tip de activit`]i [i-a f`cut locul pe internet.

Ast`zi, procesul de vânzare-cump`rare a devenit mult mai practic, fiind nevoie doar de câteva click-uri pentru a ajunge la produsul dorit. Ba po]i s` [i negociezi online cu vânz`torul, ca \n epoca de aur a târgului Vitan.

Totu[i, dac` \n offline lucrurile erau bine a[ezate iar poten]ialii cump`r`tori [tiau unde trebuie s` se \ndrepte pentru a g`si produsul c`utat, ast`zi decizia nu este atât de u[oar`, \ntrucât pia]a anun]urilor [i licita]iilor online s-a dinamizat foarte mult \n ultimii doi ani. Dac` \nainte de 2010 solu]ia clasic` era accesarea Okazii.ro, \n prezent a]i doi juc`tori, Mercador.ro [i Tocmai.ro, \ncearc` s` \[i dispute primul loc \n preferin]ele consumatorilor. Okazii exist` pe pia]` de nu mai pu]in de 14 ani, iar la \nceputul anilor 2000 se lupta pentru primul loc \n topul website-urilor române[ti cu Evenimentul Zilei, România Liber`, BestJobs [i eJobs.

Site-ul de comer] online a fost un adev`rat deschiz`tor de drumuri pentru tranzac]iile de vânzare-cump`rare online, iar popularitatea tot mai mare i-a determinat pe ini]iatori ca, \n 20082009, s` ia decizia de a implementa un sistem de comision la vânzare. Practic, odat` ce tranzac]ia dintre vânz`tor [i cump`r`tor era finalizat`, vânz`torul achita un comision din câ[tig c`tre Okazii. Decizia a stârnit reac]ii mixte \n pia]`, \ns` oficialii companiei nu par s` regrete introducerea comisioanelor: “Acela a fost momentul \n care noi am devenit un business. Dac` investe[ti milioane de euro pentru a nu-]i scoate banii, nu po]i vorbi despre un business.

Când s-a introdus comisionul, noi am devenit un business [i am \nceput s` punem acentul pe eficien]a pe care le-o

ofeream utilizatorilor”, explic` Radu Sitaru, CEO-ul Netbridge Services, companie ce de]ine Okazii.ro. Mai mult, acesta sus]ine c` decizia luat` \n 2008 a ajutat Okazii s` pun` la punct un sistem prin care compania se implic` activ \n intermedierea tranzac]iilor dintre vânz`tor [i cump`r`tor, evitând clasicele “]epe”.

Afirma]ia legat` de investi]iile de milioane de euro \i vizeaz` pe principalii juc`tori de pe pia]a anun]urilor online, Mercador [i Tocmai, care au investit masiv \n campanii de promovare \n ultimul an. Sitaru define[te Okazii ca pe “o platform` de licita]ii, un site de comer], un magazin online”, principalul element de diferen]iere fa]` de Mercador [i Tocmai fiind faptul c` pe site-ul de]inut de Netbridge Services se poate licita

JOC |N TREI Okazii.ro 2,5 milioane licita]ii Mercador.ro 2 milioane anun]uri Tocmai.ro 1,1 milioane anun]uri pentru produsele scoase la vânzare.

Factorii de diferen]iere nu se opresc aici. Okazii dispune de un sistem complex de creare [i “cre[tere” a conturilor utilizatorilor s`i, printr-un sistem de calificative ob]inute \n urma tranzac]iilor, \n timp ce “cvasiconcuren]a” le permite utilizatorilor s` ia leg`tura cu vânz`torul f`r` a-[i crea conturi. De asemenea, Okazii e o platform` folosit` deseori de micile magazine online pentru a-[i vinde produsele.

Un alt aspect ]ine de sistemul de monetizare a businessului: \n cazul Okazii, comisionul pentru tranzac]iile finalizate reprezint` o surs` important`

de venituri, \n timp ce Tocmai [i Mercador se bazeaz` exclusiv pe venituri din publicitate [i din promovarea anun]urilor contracost.

Astfel, am putea spune c` nu exist` o concuren]` direct` \ntre site-ul de licita]ii – pe de o parte – [i cele de anun]uri – de cealalt` parte. |n realitate, cei trei juc`tori folosesc sisteme diferite de monetizare [i au platforme cu op]iuni diferite, dar se lupt` pentru acela[i profil de utilizator.

SLAV~ CRIZEI! De[i ne afl`m, dup` toate calculele, \n aceea[i criz` financiar` despre care vorbim de [ase ani, acest context economic pare s` fie un argument \n plus pentru investi]iile \n site-urile de anun]uri [i licita]ii. “Ne adres`m utilizatorilor mai sensibili la pre]. A achizi]iona un produs func]ional la un pre] mai mic e tentant, \n special când vine vorba de produsele pe care le folose[ti pe scurt` durat`”, explic` Cristina Gheorghi]oiu, business manager la Mercador.ro. Conform unui studiu GfK realizat \n 2013, 70% dintre românii din mediul urban depozitau sau d`deau c`tre rude [i prieteni produsele pe care nu le foloseau. “Pe fondul unei situa]ii delicate, oamenii se gândesc de dou` ori \nainte de a arunca lucrurile de care ei cred c` nu mai au nevoie. Acum sunt mai interesa]i s`-[i recupereze m`car o parte din investi]ie”, e de p`rere {tefan Tocca, director general la Tocmai.ro.

Acest context s-a dovedit extrem de prielnic pentru site-urile de licita]ii [i anun]uri, motiv pentru care Tocmai [i Mercador au investit masiv \n campanii de marketing \n ultimul an.

S-ar putea spune c` investi]iile au fost pe alocuri haotice, \n contextul \n care s-a \ncercat acoperirea tuturor canalelor – TV, radio, online, campanii BTL [i nu numai – cu orice pre], \n vederea ob]inerii primului loc la capitolul awareness. Am \ncercat f`r` succes s` ob]inem informa]ii vizavi de bugetele de marketing ale juc`torilor intervieva]i, ceea ce las` f`r` r`spuns \ntrebarea “Când [i cum se va recupera Biz

37

TEHNOLOGIE investi]ia \n promovare?”. Oficialii de la Tocmai [i Mercador s-au limitat la a ne spune c` se afl` \n continuare \n perioada de investi]ii, iar profitabilitatea trece pe plan secund \n momentul de fa]`.

Constat`m o mi[care a businessurilor din offline \n online, mi[care care are ca baz` considerente de eficien]` [i duce la o cre[tere a pie]ei. Cre[terea de inventory \n zona de online va duce automat la sporirea num`rului de tranzac]ii.”

MARATONUL INVESTI}IILOR

38

Biz

RADU SITARU, CEO, Okazii.ro

FO

TO

:V

AL

IM

IR

EA

:V

AL

IM

IR

EA

La nivelul primilor juc`tori din pia]`, cei mai mul]i bani se fac din sistemul de promovare a anun]urilor, nu din publicitatea vândut` pe site.”

TO

CRISTINA GHEORGHI}OIU, Business Manager, Mercador.ro

FO

Cele dou` site-uri \[i permit s` sus]in` acest tip de investi]ii, \n contextul \n care fac parte din grupuri potente financiar: Mercador face parte din Allegro Group, de]inut de Naspers, \n timp ce pachetul majoritar de ac]iuni al Tocmai e de]inut de compania norvegian` Schibsted. Totu[i, este posibil ca investi]iile \n marketing s` fie completate de investi]ii semnificative \n dezvoltarea platformelor web [i mobile. Dac` pân` acum ]inta fiec`rui site de anun]uri era s` fie cunoscut de public, \n momentul de fa]` obiectivul principal pare s` fie fidelizarea utilizatorilor. De[i Okazii.ro (2,5 milioane licita]ii), Mercador.ro (peste 2 milioane anunuri) [i Tocmai.ro (peste un milion de anun]uri) domin` autoritar pia]a, este neclar câte din anun]urile lor sunt suprapuse.

Utilizatorii aleg deseori s` posteze acela[i anun] pe mai multe site-uri \n acela[i timp, a[teptând s` vad` ce platform` le ofer` cel mai repede un cump`r`tor. Dac` majoritatea celor interesa]i s` vând` sau s` cumpere produse online cunosc deja site-urile spre care se pot \ndrepta, procesul de loializare a acestor utilizatori va fi esen]ial pentru p`strarea unei pozi]ii dominante \n pia]`.

Pentru Okazii, solu]ia pare s` fie diferen]ierea \n mintea consumatorului. Compania condus` de Radu Sitaru are ca plan sublinierea orient`rii site-ului Okazii.ro spre licita]ii, precum [i beneficiile unui sistem sigur de tranzac]ionare, pe fondul existen]ei calificativelor [i a verific`rii coletelor la livrare, \nainte de plat`. “Ne promov`m ca fiind cel mai mare magazin online datorit` diversit`]ii, avem cele mai mici pre]uri, oferim siguran]`”, spune Radu Sitaru.

De cealalt` parte, lupta dintre concuren]ii direc]i Mercador [i Tocmai se va purta atât pe planul atragerii de

Cre[terea pe zona de mobile este extrem de rapid`.

Probabil c` \n urm`torii 1-2 ani majoritatea consumatorilor de Internet vor folosi device-uri mobile pentru acest tip de servicii.” {TEFAN TOCCA, General Manager, Tocmai.ro

utilizatori, cât [i de fidelizare prin oferirea unei platforme cât mai simple [i eficiente. Chiar dac` cele dou` site-uri se bucur` de sus]inerea financiar` a unor grupuri puternice, este doar o chestiune de timp pân` când ac]ionarii vor dori s` vad` rezultatele concrete ale investi]iilor. Iar

cum principalele surse de venit \n cazul site-urilor de anun]uri nu constau \n vânzarea de publicitate, ci \n promovarea contra cost a anun]urilor, atingerea unui num`r critic de utilizatori loiali pare s` fie esen]ial` pentru func]ionarea acestui model de afaceri. Biz

TEHNOLOGIE

REGENERARE DE BUSINESS Dispari]ia Vaio din portofoliul Sony a schimbat brusc misiunea lui Lucian R`dulescu, Country Head Sony pe România, Bulgaria [i Moldova. |nainte de a cre[te veniturile, managerul trebuie s` g`seasc` solu]ii pentru a compensa dispari]ia unui segment de business de 20%. DE DRAGO{ L~Z~RESCU Ce se \ntâmpl` cu Sony odat` cu dispari]ia brandului Vaio din portofoliu?

La nivel global, pia]a laptopurilor ar fi trebuit s` aib` un trend mult mai dinamic, ca totu[i s` ias` bani, s` fie un break even point. Dup` zece ani de lupt`, s` nu atingi break even-ul e dificil, iar planul ales e o decizie de business care a fost \mbr`]i[at` de comunitatea financiar` [i de business. Sigur c` emo]ional, pentru mine ca angajat, e o desp`r]ire grea de un brand puternic. {i din partea utilizatorilor avem reac]ii foarte emo]ionale, pe bun` dreptate.

Avem mul]i fani Sony care s-au ata[at de brand. A fost un anun] dificil, dar a fost mai bine primit fa]` de alte companii aflate \n situa]ii similare, pentru c` nu am anun]at din scurt. Noi vom continua s` vindem Vaio \n România pân` \n luna septembrie. Avem un acord cu dealerii s` trecem peste sezonul de var`, oferind \n continuare suport tehnic, garan]ii [i nu numai. Nu este o desp`r]ire brusc`, ceea ce a mai ameliorat situa]ia. Am luat decizia ca pe un factor extern. Trebuie s` ne redefinim [i s` g`sim alte puncte de atrac]ie. Noi ajunseser`m la o maturitate deplin` cu gama de laptopuri Vaio. Pe anumite subsegmente, dictam trendul pie]ei. La tablete nu avem aceast` pozi]ie matur`. |ncerc`m s` ne stabilim o pozi]ie de lider \n ceea ce prive[te un produs 40

Biz

premium cu ni[te caracteristici pe care nu le poate oferi competi]ia, pentru c` \nglob`m caracteristici pe care le avem la televizoare sau la camere foto. Suntem \n continuare un brand superpremium pe segmentul de tablete, cu un public bine definit. Vor mai trece minimum 2-3 ani pân` când, chiar [i cantitativ, s` \nlocuim businessul Vaio cu cel de tablete.

nu am f`cut-o prea bine \n zona entry, fiindc` nu am reu[it s` atingem un pre] foarte bun \n pia]`. Deci per total am sc`zut \n 2013 ca business pe Vaio, dar am avut un trend pozitiv pe segmentul premium. Pentru 2014 planificaser`m o sc`dere per total, dar pe segmentul premium am fi crescut pre]ul mediu per unitate. Acum suntem nevoi]i s`

Dac` pân` acum oamenii preferau s` \[i ia o diagonal` mare Full HD \n detrimentul unui televizor 4K, s-ar putea ca acest lucru s` se schimbe anul acesta.”

LUCIAN R~DULESCU, Country Head Sony România Cum a evoluat pia]a laptopurilor \n România?

Au existat cre[teri, dar ele au fost estompate \n 2013 de sc`derea pie]ei [i de faptul c` \n zona de entry noi am decis s` nu fim foarte agresivi. Dar pe segmentele premium, cu produse de peste 1.000 de euro, am avut cre[teri considerabile. Din p`cate, acest lucru nu s-a \ntâmplat \n toate ]`rile, \ncât s` avem o mas` critic`. Am crescut doar pe segmentul premium, fiindc` pia]a este foarte polarizat` – se vând ori cele mai ieftine produse, ori cele cu specifica]ii foarte mari. Pe fondul acestei polariz`ri, am reu[it s` punct`m \n zona de vârf, dar

planific`m produsul pân` \n var`. La nivel global, pie]ele mult mai mature au \ncasat din plin sc`derea de cerere, atunci toat` categoria, urmând trendul pie]ei s-a diminuat, coborând mult sub nivelul de break even. Decizia a fost inevitabil`. Brandul Vaio se poate reinventa sub alt` form`, \ncepând cu pia]a din Japonia.

Ce procent din businessul Sony \n România avea Vaio? |n 2013, aproximativ 20%. E adev`rat c` proiec]ia pentru 2014 era pu]in sub 15%.

Estimam o cre[tere pe televizoare [i o sc`dere pe laptopuri, dar acum va fi

INTERVIU

LUCIAN R~DULESCU, Country Head Sony România

nevoie de o accelerare mai mare pe celelalte categorii, astfel \ncât sc`derea de 15-20% s` fie pus` la loc din alt` parte.

Televizoarele, men]inerea pe foto-video [i celelalte categorii mai mici, cum ar fi c`[tile, ar trebui s` sus]in` acest plan.

Dar cea mai mare cre[tere valoric` va veni dinspre televizoare, fiindc` e o pia]` care nu scade, e un replacement market.

Dac` ne facem bine treaba \n zona 4K, putem cre[te bine. Dac` am terminat cu 100 de buc`]i \n 2013, eu sper s` termin`m cu 500 de buc`]i vândute anul acesta. Pia]a va cre[te, dar cred c` ne putem men]ine pozi]ia de lideri. Dac` pân` acum oamenii preferau s` \[i ia o diagonal` mare Full HD \n detrimentul unui televizor 4K, s-ar putea ca acest lucru s` se schimbe \n 2014.

Pe ce ve]i canaliza eforturile \n contextul dispari]iei Vaio din portofoliu?

Sunt dou` perspective. Una ar fi s` cre[tem un business care s` compenseze dispari]ia altuia. Cea de-a doua ar fi a consumatorului, dac` ne gândim s` \i propunem poten]ialului cump`r`tor de Vaio o alternativ`.

Tabletele nu pot fi \n momentul de fa]` un substitut, fiindc` pentru noi e o categorie relativ nou` [i \nc` ne stabilim pozi]ionarea, \ns` businessul de televizoare r`mâne focusul Sony global, dar mai ales \n Europa [i local.

Face parte din ADN-ul companiei, de la inova]iile tehnologice [i imaginile Trinitron pân` la faptul c` am introdus \n România [i nu numai primele televizoare LED, e pentru noi o alternativ` de business. Venim cu o gam` extins` de televizoare prin care ne propunem s` recuper`m ce am pierdut cu Vaio \n 2014. Exist` trenduri pozitive cu televizoarele 4K, unde avem o pozi]ie de lider. Estim`m c` anul trecut am vândut aproape 100 de buc`]i, \n timp ce pia]a e undeva la 250-300 de unit`]i \n 2013. Când apare un concept nou, principiul e c` vânz`rile se tripleaz` \n fiecare an, \n primii trei ani. Teoretic, ar trebui ca pia]a \n 2014 s` fie de 1.000 de buc`]i [i poate de 3.000 \n 2015. {i când am introdus televizoarele LED, Full HD, modelele 3D am remarcat aceast` Biz

41

TEHNOLOGIE accelerare. Pia]a de televizoare \n România a fost, ca penetrare [i num`r de televizoare vândute raportat la num`rul de gospod`rii, printre primele, fiindc` \n România se consum` mult` televiziune. Planul nostru e s` facem o transla]ie de la businessul pierdut cu Vaio la cre[terea de volum de business pe televizoare, pentru c` putem m`ri gama foarte mult, inclusiv la televizoarele 4K. Anul trecut am vândut dou` modele, iar anul acesta vom avea [apte. Din perspectiva consumatorului, cel mai \nrudit produs cu Vaio convertible ar fi tableta [i credem c` tableta poate fi un \nlocuitor interesant, dar nu poate compensa \ntru totul. S` nu uit`m c` \n ADN-ul Sony mai e sunetul, pe lâng` imagine.

Ce planuri ave]i pe segmentul foto?

Camerele foto compacte au ajuns la performan]e incredibile, dar sunt greu de vândut, de aceea am asistat la o

va fi o pia]` major`, pe care vrem s` fim primii.

Pe ce segmente de produse miza]i \n 2014?

Vedem o oportunitate, chiar [i \n România, de a ne \nt`ri pozi]ia de lider tehnologic \n zona de televizoare, odat` cu cre[terea segmentului 4K, dar [i gama nou` de televizoare, cea fotovideo, unde avem foarte multe resurse, [i audio-video, unde vrem s` reintroducem propuneri clasice, cum ar fi amplificatoarele stereo, pe care nu leam mai vândut de 11 ani. Exist` cerere [i, odat` cu formatul hi-res audio, chiar [i pentru genera]ia tân`r` a devenit o categorie foarte important`. Mai vrem s` cre[tem pe categoria de c`[ti, \n special la cele de tip overhead. La c`[tile in-ear, una din trei c`[ti care se vând \n România e Sony. Sunt servicii pe care nu le avem \n România [i lucr`m ca \ntr-o bun` zi s` le aducem [i pe aceast` pia]`. M` refer la e-readere, servicii de

Când apare un concept nou, principiul e c` vânz`rile se tripleaz` \n fiecare an, \n primii trei ani.

Teoretic, ar trebui ca pia]a de televizoare 4K \n 2014 s` fie de 1.000 de buc`]i [i poate de 3.000 \n 2015.”

LUCIAN R~DULESCU, Country Head Sony România sc`dere de 50% pe zona entry \n 2013.

Noi vrem s` dezvolt`m aceast` zon` cu produse care nu pot fi \nlocuite u[or de telefonul mobil, oferind zoom optic [i stabilizator optic foarte bun, dar [i zona de foto hobby – mirrorless, SLR full frame sau APS-C, unde credem c` \n ultimul an Sony a f`cut o declara]ie puternic`. Dac` anul trecut spuneam cu jum`tate de gur` c` mirrorless-ul poate fi a doua camer` dup` SLR, azi am feedback de la fotografi profesioni[ti c` ai tot mai pu]ine motive s` cari un SLR cu tine, chiar \n scop profesional, fiindc` alternativele mirrorless au ajuns la o calitate foarte bun`. Asta ne face s` uit`m c` pia]a de aparate foto entry level scade cu 50% pe an [i s` fim \ncuraja]i de faptul c` aparatele cu senzor mare de imagine cresc de trei ori pe an. Peste câ]iva ani 42

Biz

download de software, re]eaua Sony Entertainment [i PlayStation Network, care implic` acces la con]inut video [i audio contra cost. Sper`m c` ele vor completa imaginea Sony \n România \n urm`torii ani.

Cu ce provoc`ri v` confrunta]i pe pia]a local`?

O provocare curent` este alocarea resurselor partenerilor. Lucr`m \n propor]ie de 90% cu re]ele de magazine, ceea ce implic` multe stocuri, viteze de rota]ie. Cea mai mare provocare e crearea unui stoc s`n`tos \n fiecare magazin astfel \ncât s` nu existe costuri de finan]are foarte mari. |ncerc`m s` g`sim un compromis bun \ntre cât s` investeasc` magazinele \n finan]area stocului [i cât s` sus]inem noi. Pe de

alt` parte, exist` deschidere din partea partenerilor la lucruri noi, fiindc` pia]a scade pe anumite segmente. Mai exist` provocarea venit` dinspre competi]ie. Aici noi \ncerc`m s` contracar`m m`rind valoarea produsului. |ncerc`m s` ]inem cel mai mic pre] posibil, dar \ntotdeauna va exista aparent un produs similar cu pre] mai mic.

Provocarea e cum s` comunic`m cât mai corect consumatorului faptul c` nevoile lui sunt mai sus. Mijloacele de comunicare cu consumatorul final, altele decât cele din magazin, sunt destul de scumpe. De aceea facem multe traininguri, pentru a-i ajuta pe oameni s` \[i identifice propriile nevoi. Din perspectiva portofoliului, renun]area la Vaio \n a doua jum`tate a anului este o provocare, la fel [i men]inerea unei rela]ii bune cu partenerii.

Ce evolu]ie va avea businessul local \n era post-Vaio?

E destul de greu s` recuperezi 20% din business. Eu cred c` \n 2015 vom fi dep`[it acest proces. Pentru 2014 e un dream target bun s` ne p`str`m volumul de business. Chiar [i cu minus 5% a[ fi bucuros. |n 2013 am crescut fa]` de anul precedent. A fost un an fiscal dificil, cu un debut sub nivelul lui 2012, dar am recuperat destul de mult \ncepând cu noiembrie [i decembrie. Am avut parte de un Black Friday bun [i am continuat trendul destul de bine cu lunile ianuarie, februarie [i martie. Ca an fiscal, dep`[im anul 2012, chiar dac` Vaio a fost \n declin. Nu suntem foarte mul]umi]i, pentru c` speram la mai mult. Nu am estimat suficient de bine sc`derea de laptopuri [i cea a segmentului foto, dar pentru 2014, dac` ajungem la -5% fa]` de 2013 vom fi mul]umi]i, urmând ca \n 2015 s` dep`[im acest prag. Suntem departe de vârful de dinainte de criz`, dar ne ajust`m pe condi]iile de acum.

Cred c` avem poten]ial mai mare pe segmentul televizoarelor, cota noastr` de pia]` fiind subevaluat` fa]` de poten]ial.

Planul nostru este s` cre[tem cu 50% pe zona de televizoare. V`zând cum sunt primite noile produse, ar trebui s` putem atinge acest obiectiv. Biz

INDUSTRY LEADERS

ARHITEC}II TRANSPORTURILOR

INDUSTRY LEADERS Pentru orice companie, a ajunge de la stadiul de necunoscut la cel de juc`tor de top 5 \ntr-o industrie este o provocare uria[`. Pentru Gebrüder Weiss, re]eta a constat \n 20 de ani de perseveren]` [i competen]` austriac`. |n prezent, compania de expedi]ii reu[e[te s` finalizeze proiecte de logistic` [i transport extrem de complexe, având la dispozi]ie o echip` care [i-a câ[tigat supranumele de “arhitec]i ai transporturilor”. DE DRAGO{ L~Z~RESCU entru companiile de expedi]ii str`ine, pia]a din România s-a dovedit a fi o provocare, dar \n aceea[i m`sur` o oportunitate important`, la scurt timp dup` c`derea regimului comunist. Cu toate acestea, efervescen]a pie]ei, instabilitatea [i nivelul de dezvoltare al mediului de afaceri a cernut de-a lungul timpului juc`torii de top de cei care preferau s` vad` România ca pe un t`râm al momentului, destinat unor businessuri efemere. Austriecii de la Gebrüder Weiss au acumulat o experien]` de 20 de ani pe pia]a local`, timp \n care au reu[it s` urce \n topul celor mai importante cinci case de expedi]ii din ]ar`. Tocmai de aceea, istoria companiei [i etapele sale de dezvoltare pot fi v`zute ca o radiografie corect` a pie]ei.

Dup` c`derea Cortinei de Fier, la fel ca majoritatea companiilor austriece, Gebrüder Weiss a \nceput s` fructifice poten]ialul Europei Centrale [i de Est. |n 1990 a accesat pia]a din Ungaria, dup` care au urmat Cehia [i Slovacia. |nc` din 1994 Gebrüder Weiss a identificat poten]ialul pie]ei române[ti [i a \nceput colaborarea cu compania local` Cargolog, care a fost ulterior achizi]ionat` de austrieci.

“Ini]ial au c`utat un partener de aici c`tre care direc]ionau camioanele cu marf`. Cargolog Weiss, cum se numea compania \n acel moment, se ocupa la \nceputuri cu v`muirea [i distribu]ia «last mile», la sediul clien]ilor”, explic` Viorel Leca, director general la Gebrüder Weiss România. De[i exista 44

Biz

varianta ca GW s` intre pe pia]a româneasc` prin \nfiin]area unei companii de la zero, austriecii au ales varianta riscant` de a achizi]iona Cargolog printr-un proces la finalul c`ruia compania a trecut la numele Gebrüder Weiss. “Nu e u[or s` intri pe o pia]` f`r` cuno[tin]e. La \nceput, \mi amintesc c` aveam un handicap inclusiv din cauza numelui, care era mai greu de pronun]at”, \[i aminte[te cu amuzament Leca. Cu toate acestea, Gebrüder Weiss s-a bucurat de sprijinul companiei-mam`, iar finan]area [i buna organizare intern` i-au ajutat s` se pozi]ioneze ca un juc`tor de \ncredere \n pia]`.

Bine\n]eles, \n anii ’90 tot mai mul]i produc`tori, gen Puma, Adidas sau Sony doreau s` acceseze pie]ele ex-sovietice, motiv pentru care

servicii, dar [i de pre]uri. Dac` \n urm` cu zece ani multe companii preferau s` lucreze cu o firm` de transporturi de dimensiuni mici, urm`rind s` ob]in` pre]uri cât mai sc`zute pentru serviciile de transport, ast`zi tot mai multe companii opteaz` pentru partenerierea cu casele de expedi]ii capabile s` duc` la bun sfâr[it proiecte de mari dimensiuni [i s` \ncheie clauze de liability – cu alte cuvinte, dac` marfa transportat` se deterioreaz` sau e pierdut`, costurile se transfer` c`tre transportator.

BORNA 2007 |n prim` faz`, casa de expedi]ii activa \ntr-un sediu aflat \n Bucure[ti, la intrarea dinspre A1, unde avea birouri [i un depozit, existând posibilitatea achizi]iei integrale a spa]iului. Cu

Cea mai mare realizare a noastr` e modul \n care func]ioneaz` echipa \n prezent. |n 2007, cånd am venit la Gebrüder Weiss, eram o echip` de 50 de oameni, iar ast`zi suntem 450. Este o cre[tere enorm`. Nu a fost \ntotdeauna foarte facil s` gestion`m aceast` cre[tere.”

VIOREL LECA, director general Gebrüder Weiss importatorii [i casele de expedi]ii s-au dezvoltat \ntr-un ritm rapid.

Ast`zi, industria serviciilor logistice [i de transport este extrem de competitiv`, \ntrucât pe pia]` activeaz` juc`tori de dimensiuni diferite care ofer` o gam` larg` de

toate acestea, accesul tirurilor nu era tocmai facil, motiv pentru care oficialii firmei Gebrüder Weiss România au decis s` demareze negocierile pentru alegerea unui nou sediu, \n Bolintin-Deal. Procesul a fost finalizat \n 2008, an \n care compania

FOTO: VALI MIREA

GEBRÜDER WEISS [i-a mutat birourile [i depozitul \n or`[elul din vestul Bucure[tiului. |n paralel, GW a achizi]ionat terenuri \n Arad, Sibiu [i Bac`u, iar \n prezent func]ioneaz` prin [ase puncte principale (\n Bolintin-Deal, Arad, Sibiu, Bac`u, Craiova [i Cluj-Napoca), \n care exist` trafic de m`rfuri [i cross-docking, dar [i alte 30 de puncte de lucru auxiliare. |nainte de 2007, businessul Gebrüder Weiss st`tea sub semnul regimului vamal, astfel c` traficul era \ngreunat de vam`. Acesta este motivul pentru care la acea vreme logisticienii [i casele de expedi]ii purtau [i un rol de comisionari vamali. |n perioada 1990-2007 predominau importurile de produse finite, \n timp ce exporturile de materie prim` se realizau \n regim bulk pe vase sau pe cale feroviar`.

Aderarea României la structurile Uniunii Europene \n anul 2007 a dus la “pr`bu[irea” barierelor vamale cu Occidentul, ceea ce a coincis cu o adev`rat` revolu]ie \n industria de logistic` [i de transporturi. “Au \nceput s` capete amploare restul activit`]ilor logistice, pe lâng` partea de transport: construc]ia de terminale logistice, consolidarea unor stocuri, fie destinate României, fie cu caracter regional”, spune Viorel Leca.

Nevoia de stocuri a produc`torilor din vestul Europei a dus la dezvoltarea serviciilor logistice pe teritoriul României, astfel c` logistica depozit`rii, a manipul`rii [i distribu]ia na]ional` au c`p`tat o alt` amploare pentru Gebrüder Weiss. Chiar dac` din 2007 companiile nu mai erau obligate s` pl`teasc` vam` pentru ceea ce ]ineau \n stoc \n România, costurile cu p`strarea stocurilor au r`mas ridicate, motiv pentru care casele de expedi]ii au v`zut regionalizarea ca pe o solu]ie. Cu alte cuvinte, dac` exist` un stoc mare \n Bucure[ti, acest depozit poate fi folosit [i pentru livr`rile c`tre Bulgaria. Pe fondul infrastructurii bine dezvoltate, Ungaria a fost unul dintre beneficiarii acestei viziuni \n anii trecu]i. Chiar [i \n prezent, una dintre cele mai mari provoc`ri ale caselor de expedi]ii r`mâne minimizarea stocurilor, urmat` de circula]ia rapid` a m`rfurilor.

Biz

45

INDUSTRY LEADERS EVOLU}IA CIFREI DE AFACERI A GEBRÜDER WEISS |N EURO 2013 2012

2011 2010

40 .18 5.0 54

.96 7.6 48 34

.11 5.8 56 33

.72 1.8 92 22

15.

50 5.3

59

2009

PILONII BUSINESSULUI Pentru Gebrüder Weiss, echilibrul num`rului de hub-uri regionale a fost gândit de la bun \nceput astfel \ncât compania s` poat` deservi cât mai eficient atât transporturile interne, cât [i pe cele interna]ionale. “A face distribu]ie pe o zon` foarte larg` dintr-un hub poate milioane de euro deveni mai costisitor este investi]ia decât s` creezi un al doilea hub. E o teorie a GW România centrului de gravita]ie. \n ultimii ani |ntrebarea e câte hub-uri po]i face pentru a p`stra un echilibru, un optim al costului logistic total de distribu]ie”, explic` directorul general al companiei.

Ast`zi, compania austriac` ofer` o gam` larg` de servicii, de la solu]ii logistice de depozitare [i distribu]ie la transport rutier, feroviar, aerian [i maritim, lucrând \n primul rând prin sistemul de \nchiriere a flotei. Decizia prefer`m s` lucr`m sub form` de nu a fost luat` din lipsa finan]`rii, ci se subcontractare”, explic` Leca. |n unele datoreaz` mai degrab` proceselor cazuri, un “simplu” transport de marf` extrem de complexe pe care le dintr-o ]ar` \n alta presupune deruleaz`, ceea ce ar necesita \nchirierea unor macarale pentru specializarea pe o gam` foarte larg` de mutarea m`rfurilor, folosirea tipuri de flot`. “Lucr`m cu camioane camioanelor agabaritice [i ob]inerea de tonaj diferit, cu container, cortin`, unui num`r mare de autoriza]ii de facem transport frigorific. Nu po]i transport pe teritoriul fiec`rui stat gestiona atâtea tipuri de flote simultan. traversat.

Uneori ai un proiect pe o durat` de |n schimb, Gebrüder Weiss 2-4 ani. La final, nu ai garan]ia c` la investe[te masiv \n dezvoltarea unei urm`toarea licita]ie vei mai avea re]ele de depozite proprii \n Europa nevoie de acea flot`. De aceea,

25

46

Biz

Central` [i de Est, astfel \ncât acestea s` corespund` unor standarde unitare de securitate [i s` respecte un anumit tip de layout. Filiala local` a companiei a investit peste 25 de milioane de euro \n ultimii ani. O parte a investi]iei a mers spre dezvoltarea noilor depozite [i achizi]ia de terenuri, dar [i spre sistemele IT capabile s` gestioneze rapid m`rfurile, fluxurile de informa]ii [i care pot primi date din sistemul informatic al clien]ilor. Având la dispozi]ie aceast` infrastructur`,

FOTO: VALI MIREA

GEBRÜDER WEISS permis s` dezvolte o echip` unit` [i competent`, motiv pentru care Gebrüder Weiss a raportat cre[teri ale cifrei de afaceri chiar [i \n plin` criz` financiar`. “A fost o perioad` \n care am investit permanent, neavând o garan]ie c` vom ajunge \n topul companiilor de profil din România. Am dezvoltat echipa [i re]eaua na]ional` de hub-uri, puncte de lucru, asumându-ne riscurile de rigoare”, continu` el.

De altfel, Leca recunoa[te c` pentru el a fost o adev`rat` provocare s` men]in` angaja]ii \n momentul reloc`rii din Bucure[ti \n BolintinDeal, \ntr-o perioad` \n care mirajul plec`rii \n Spania sau Italia \i fermeca pe majoritatea românilor afla]i \n c`utarea unei vie]i mai bune. Cu toate acestea, “[ocul” reloc`rii s-a dovedit a fi mai mic decât anticipa, iar odat` cu apari]ia crizei financiare \n toat` Europa, \n mod paradoxal, lui Viorel Leca i-a fost mai u[or s` gestioneze \nchegarea unei echipe de calitate. “|n 2007, când am venit la Gebrüder Weiss, eram o echip` de 50 de oameni, iar ast`zi suntem 450. Este o cre[tere enorm`. Nu a fost \ntotdeauna foarte facil s` gestion`m aceast` cre[tere”, m`rturise[te el.

Cum contactul telefonic cu clien]ii este zilnic, pentru Leca e esen]ial s` p`streze un moral bun \n cadrul echipei [i s` se de expedi]ii pe zi asigure c` realizeaz` angaja]ii le ofer` Gebrüder Weiss clien]ilor tot sprijinul necesar.

Weiss const` \n formarea \n România Dac` \n urm` cu unei echipe de calitate. De altfel, 20 de ani clien]ii români compania a pus accent pe dezvoltarea aveau dificult`]i \n a unui nucleu de oameni competen]i [i pronun]a numele casei de dedica]i \nc` din primii ani de expedi]ii austriece care tocmai \[i f`cea func]ionare. “|n prim` faz` investe[ti \n intrarea pe pia]a local`, ast`zi Gebrüder preg`tirea oamenilor, iar când tragi Weiss a reu[it s` \[i solidifice pozi]ia linie dup` primul an consta]i c` e[ti pe \ntr-o pia]` extrem de competitiv`, prin minus, fiindc` nu pot performa \n complexitatea proiectelor pe care le primii ani de activitate”, spune Leca. deruleaz`, dovedind c` \[i merit` pe Cu toate acestea, managerul companiei deplin numele de “arhitec]i ai s-a bucurat de sprijinul [i \ncrederea transporturilor”. Biz companiei-mam` din Austria, care i-a

1.000

Gebrüder Weiss realizeaz` ast`zi aproximativ 1.000 de expedi]ii pe zi, iar printre clien]ii cunoscu]i ai companiei se num`r` Petrom, Romtelecom, Porsche, Puma, Henkel [i Billa.

DIFEREN}IERE PRIN CALITATEA UMAN~ De[i sistemele IT [i re]eaua de depozite sunt esen]iale \n dezvoltarea unei case de expedi]ii, pentru Viorel Leca punctul-cheie al ascensiunii Gebrüder

Biz

47

ALIATUL CORPORATI{TILOR

Muncim din ce \n ce mai mult. Cui nu i s-a \ntâmplat ca \n timpul programului s` uite complet de pauza de mas`? Cei prev`z`tori au \ntotdeauna pe birou un iaurt, care a devenit gustarea preferat` a angaja]ilor din marile companii.

M

ai mult ca niciodat`

zicala american` “Timpul \nseamn` bani” pare cât se poate de adev`rat`. Suntem mereu \n mi[care, gravit`m \ntre cas` [i locul de munc`, cursuri sau programe de training, [coala celor mici, sal` ori [edin]e de shopping.

Recesiunea, cu care mediul de afaceri se confrunt` de aproape [ase ani, a reu[it s` dezechilibreze [i mai mult talerele balan]ei “work-life” [i, din ce \n ce mai frecvent, ni se \ntâmpl` ca serile s` ne prind` tot la birou, chiar [i dup` terminarea orelor de program. România se afl` \n continuare pe primul loc \n Uniunea European` \n termeni de ore petrecute la birou, \n timp ce la capitolul zile libere de la stat ne afl`m la coada clasamentului. |ntre atâtea activit`]i, nu de pu]ine ori neglij`m s`n`tatea proprie.

Gust`ri luate pe fug`, mese la ore neregulate sau neglijarea micului dejun sunt ac]iuni care nu ne sunt str`ine celor mai mul]i dintre noi.

Suntem din ce \n ce mai sedentari, mânc`m \n grab`, la birou, \n drum spre serviciu sau \n scurtele pauze de mas` pe care ni le permitem. Aceste obiceiuri nu sunt tocmai s`n`toase. Astfel

48

Biz

intr` \n scen` iaurtul, un aliment s`n`tos [i la \ndemân`, care nu trebuie s` lipseasc` de pe biroul niciunui angajat. Este recomandat la micul dejun, simplu ori cu cereale, \ntre mese sau ca gustare s`n`toas` ori chiar \nainte de [edin]e sau, de ce nu, \ntre dou` rapoarte importante. Consumul zilnic de iaurt este un obicei s`n`tos [i esen]ial pentru o alimenta]ie echilibrat`. Motivul?

Ei bine, consumul ridicat de proteine contribuie din plin la cre[terea [i refacerea ]esuturilor, a masei musculare \n cazul persoanelor care depun o activitate fizic` intens`, [i la construirea de enzime, factori imunitari. Mai mult, beneficiile nu se opresc aici.

Iaurtul are un rol cheie \n digestie, datorit` con]inutului ridicat de calciu [i de bacterii vii care contribuie la reechilibrarea florei intestinale [i la func]ionarea sistemului digestiv. Se spune c`

un pahar de vin ro[u pe zi ]ine doctorul departe; acela[i principiu se poate aplica [i \n cazul unui pahar cu iaurt consumat zilnic. De ce? Acesta este un factor important pentru echilibrarea dietei \n raport cu consumul de gr`simi [i glucide din alte alimente. Consumat zi de zi, iaurtul devine parte dintr-o alimenta]ie s`n`toas` [i echilibrat`.

Cu toate acestea, studii recente arat` c` România ocup` ultimul loc \n Europa \n ceea ce prive[te consumul de iaurt. Un român consum` \n medie un singur produs lactat pe s`pt`mân`, spre deosebire de francezi, de exemplu, care se afl` \n fruntea clasamentului (cu cinci produse pe s`pt`mân`), bulgari (trei produse s`pt`mânal) sau polonezi (dou`). Consumul sc`zut de iaurt [i lactate proaspete, coroborat cu probleme de s`n`tate ale persoanelor care lucreaz` foarte mult, frecvente \n mediul de afaceri, a inspirat produc`torul francez de lactate Danone s` lanseze o campanie de informare [i educare pe termen lung despre beneficiile pe care le poate aduce consumul zilnic de iaurt.

IAURTUL CEL DE TOATE ZILELE De câte ori nu vi s-a \ntâmplat ca la sfâr[itul unei zile de munc` s` v` sim]i]i epuiza]i [i f`r` pic de

LACTATE

CAS~, DULCE CAS~

energie? Una dintre cauzele acestei st`ri este lipsa alimenta]iei echilibrate. Campania “1 iaurt pe zi, s`n`tatea ]i-o men]ii”, realizat` de Danone la finele anului trecut dar care va continua [i de-a lungul acestui an, are menirea s` aminteasc` de o serie de principii simple care stau la baza unor deprinderi alimentare corecte.

Scopul campaniei este s` reaminteasc` oamenilor importan]a unui stil de via]` s`n`tos [i s` \ncurajeze consumatorii s` fac` cele mai bune alegeri pentru men]inerea st`rii de s`n`tate. Campania nu se adreseaz` doar celor mari, care din lips` de timp adesea “uit`” s` mai mânânce s`n`tos, ci [i celor mici, care vor avea ocazia s` participe la

Foto: © Galina Samoylovich – Dreamstime.com

Buc`t`ria greceasc` este cunoscut` [i apreciat` \n toat` lumea. {i are toate motivele s` se bucure de acest renume. Grecii mai sunt cunoscu]i pe plan mondial [i pentru ospitalitate fiindc` reu[esc s` fac` absolut to]i turi[tii care le trec pragul s` se simt` ca acas`, chiar dac` se afl` la câteva sute de kilometri dep`rtare. |n limba greac` “oikos” \nseamn` “acas`”. Noua gam` de iaurturi lansat` de Danone, OIKOS, reu[e[te s` redea o stare de bine, de relaxare adus` de sentimentul de “acas`”, indiferent de locul \n care se afl` consumatorul. Iaurturile OIKOS sunt inspirate din re]ete grece[ti [i au un con]inut proteic ridicat / con]inut de proteine ridicat de 5,4%, \n timp ce gr`simile ating doar 2,2%,

cursuri de nutri]ie, mai ales c` obiceiurile bune se \nva]` la vârste fragede.

“1 iaurt pe zi” reu[e[te s` arate cum o simpl` alegere \n via]` poate reprezenta o schimbare radical` a st`rii de bine [i implicit a s`n`t`]ii fiec`rui român. Iaurtul nu numai c` ofer` bun`tatea laptelui, ci are menirea s` ajute la hr`nirea corect` [i echilibrat` a \ntregului organism. Calciu, proteine, culturi lactice, fermen]i, nutrien]i, vitamine, minerale [i gust bun: acestea sunt doar cåteva dintre beneficiile iaurtului, ceea ce face ca acesta s` fie unul dintre cele mai s`n`toase alimente al`turi de fructe [i de legume.

fiind un produs dens, gustos, s`]ios, dar mai ales s`n`tos. Noua gam` de iaurturi este disponibil` pe pat de fructe, la alegere \ntre c`p[une, kiwi sau piersici. Nu mai este un secret pentru nimeni c` iaurtul [i fructele sunt benefice pentru s`n`tate, iar combinate sunt o gustare s`]ioas` [i cu gust bun, care red` energia necesar` pentru a face fa]` cu succes activit`]ilor zilnice. Biz Biz

49

FERICIRE LIVRAT~ |N ACEEA{I ZI Pe o pia]` ce se apropie de 300 de milioane de euro, dominat` de juc`tori mari, ni[ele pot face diferen]a. Un exemplu este Sameday Courier, care a ajuns rapid lider pe segmentul livr`rilor \n aceea[i zi [i inoveaz` continuu pentru a-[i consolida pozi]ia. DE GABRIEL BÂRLIG~

L

ucian Baltaru

nu [i-a propus ca Sameday Courier, compania al c`rei cofondator este, s` fie cea mai mare de pe pia]a de curierat din România. A abordat pia]a cu un ]el total diferit. “Nu ne propunem s` fim cei mai mari \n general, ci cei mai buni, mai ales pe zona noastr` principal` de expertiz`”, spune Baltaru, care este General Performance Manager al Sameday Courier. Compania activeaz` \n principal pe segmentul livr`rilor \n aceea[i zi la nivel local, na]ional [i interna]ional, segment pe care este, de altfel, lider de pia]`.

Sameday ofer` servicii de curierat cu valoare ad`ugat` peste cele standard, de la transport \n condi]ii cu temperatur` controlat` pân` la transport de obiecte foarte fragile sau perisabile.

Anul trecut, Sameday Courier a avut o cifr` de afaceri de aproximativ un milion de euro, iar pentru 2014 \[i propune dep`[irea a 1,5 milioane euro, \n condi]ii de profitabilitate. “Bugetul este construit pe un nivel chiar mai ridicat, \ns` dep`[irea acestui prag psihologic este un pas important pentru noi [i estim`m c` \n acest an \l vom atinge”, subliniaz` Baltaru. Pare pu]in, dac` lu`m \n

50

Biz

considerare faptul c` estim`rile pentru \ntreaga pia]` de curierat din România se apropie de 300 de milioane de euro, prag ce se a[teapt` s` fie dep`[it anul acesta sau anul viitor.

Dar, dup` cum spuneam, Sameday nu-[i propune s` fie lider \n clasamentul general, ci s` ofere cele mai bune servicii pe ni[a unde este deja \n frunte. “Pentru noi, o relevan]` mai mare o dau datele pe

segmente, \ntrucât pia]a de curierat are anumite segment`ri, \n func]ie de timpul de livrare, de destina]ie [i a[a mai departe”, afirm` Octavian B`descu, revenit cu rol de Strategy Advisor al`turi de compania pe care a fondat-o, dup` experien]a de la PrioriPost.

Sameday Courier este, de altfel, singura companie din România focalizat` pe livr`rile \n aceea[i zi [i “tailor-made” (alimente,

CURIERAT

temperatur` controlat`, livr`ri \ntr-un anumit interval orar) la nivel local, na]ional [i interna]ional. Compania poate face livr`ri \n mai pu]in de o or` \n Bucure[ti, \n câteva ore \n orice punct din ]ar` [i \n maximum o zi \n Europa. “Ne preocup` inova]ia permanent`, c`tre care ne vom [i orienta cu prec`dere resursele”, arat` Lucian Baltaru.

Compania inoveaz` [i pe plan intern, \n zona de management, unde a pus pe picioare cu succes noi concepte de joburi pentru propriii angaja]i, reu[ind s` creasc` gradul de motivare [i angajament al acestora, \n paralel cu satisfac]ia clien]ilor. Astfel, de s`n`tatea financiar` a firmei se ocup` un Financial Health Manager, \n timp ce angaja]ii din call center sunt denumi]i “Client Lovers”. Exist` [i un Client Happiness Manager, care se asigur` c` “livreaz` fericire” clien]ilor \n toate punctele de interac]iune cu Sameday, de la comanda telefonic` pân` la prezen]`, uniform` [i comportamentul curierilor sau la aplica]iile cu care interac]ioneaz` clien]ii. E un fel de “avocat” al clientului \n cadrul companiei [i, implicit, un ambasador al companiei \n rela]iile cu clien]ii.

AVÂNT DIN ONLINE Pe pia]a româneasc`, livr`rile \n regim “overnight”, \n ]ar` [i str`in`tate, ocup` cea mai mare pondere. B`descu arat` c` \n pia]` exist` o presiune mare pe pre], din cauza contextului economic [i a supraaglomer`rii de juc`tori pe anumite segmente, motiv pentru care observ` o tendin]` de consolidare pe segmentul de curierat domestic, \n special al livr`rilor overnight la nivel na]ional. |ns` zona de livr`ri \n aceea[i zi, mai ales cele pe plan local, se afl` \ntr-o permanent` expansiune.

Iar principalul motor al acestei cre[teri o reprezint`, deloc

surprinz`tor, comer]ul online.

“Livr`rile \n aceea[i zi la livel local cresc. |n online mai ales cre[te nevoia de a se primi un colet fie imediat, fie \ntr-un anumit interval orar specificat. Aceast` zon` va continua s` creasc`, \ntrucât nevoia este real`, singurul impediment fiind pre]ul. |ns` preg`tim anumite solu]ii-surpriz` [i aici”, afirm` Dana Ga]e, Client Happiness Manager la Sameday Courier. Compania \[i propune ca \n 2014 s`-[i consolideze pozi]ia de lider pe segmentul livr`rilor \n aceea[i zi, atât la nivel local, cât [i la nivel na]ional, cre[terea

online. Astfel, curierii pierd timp la fiecare client cu realizarea formalit`]ilor de plat` [i sunt obliga]i [i s` umble cu sume mari de bani asupra lor.

CINE VREA LIVR~RI? Dac` zona de online cre[te cel mai mult, cea mai mare pondere de business pentru Sameday Courier vine, ca de altfel [i pentru pia]a de curierat \n general, din sectorul financiarbancar. Pentru compania de ni[`, [i sectorul pharma ocup` un loc important, \n special pe segmentul livr`rilor \n aceea[i zi.

Nu ne propunem s` fim cei mai mari \n general, ci cei mai buni, mai ales pe zona noastr` principal` de expertiz`. Ne preocup` inova]ia permanent`, c`tre care ne vom [i orienta cu prec`dere resursele.”

LUCIAN BALTARU, General Performance Manager al Sameday Courier

portofoliului de clien]i pe segmentul serviciilor de curierat de tip tailor-made [i consolidarea profitabilit`]ii.

De altfel, comer]ul online, estimat pentru 2013 la 600 de milioane de euro, este cel care aduce cre[terea \ntregii pie]e de curierat din România. Pentru a v` face o idee despre amploarea fenomenului, DPD România estima c` \n 2013 livr`rile pentru magazinele online vor reprezenta 40% din businessul companiei, dup` ce \n 2012 ponderea fusese de 30%. O problem` care afecteaz`, printre altele, viteza de livrare este una specific` pie]ei române[ti: ponderea covâr[itoare a pl`]ii \n sistem ramburs (peste 98%) pentru cump`r`turile

|n acela[i timp, zona legat` de marketing direct, \n spe]` livr`rile neadresate (drop-mail, sampling), are o pondere destul de important` [i din ce \n ce mai semnificative sunt [i livr`rile adresate \n regim mai pu]in accelerat.

Pe o curb` ascendent` se situeaz` serviciile cu sau f`r` confirmare de primire \n regim de livrare de câteva zile, fiindc` pentru cei care nu doresc livrare a doua zi timpul nu este atât de important. “Aici nu cre[te atât pia]a \n sine, ci scad anumi]i juc`tori [i cresc al]ii. Clien]ii aleg companiile de curierat cu care lucreaz` \n principal dup` trei criterii: rapiditatea, siguran]a [i pre]ul”, spune Dana Ga]e. Biz Biz

51

strategie PRIMII DOI ANI: RAT~ DE SUCCES 95% De la sfår[itul lui februarie 2012, odat` cu schimb`rile de ac]ionariat din cadrul Omnicom Media Group \n Romånia, Liana Mihai ocup` pozi]ia de CEO [i Managing Director al OMD Romånia. La doi ani de la acceptarea acestei provoc`ri, face primul bilan], care pe scurt se traduce \ntr-o rat` de succes de 95% \n licita]ii. DE LOREDANA S~NDULESCU Care este bilan]ul la doi ani de la preluarea managementului OMD \n 2012?

Uitåndu-m` \n urm`, constat cu bucurie c` profesionalismul echipei [i reconfigurarea structurii organiza]ionale au dat roade. Efortul de a recruta cei mai talenta]i oameni din industrie a fost un pariu cå[tig`tor. Dup` ace[ti aproape doi ani de cånd am preluat managementul OMD, rezultatele sunt pe m`sura a[tept`rilor [i a eforturilor depuse.

Suntem singura agen]ie de media care a \nregistrat o cre[tere anual` de 20% a businessului, [i din perspectiva cifrei de afaceri, [i \n ceea ce prive[te veniturile agen]iei, pentru al doilea an consecutiv.

Ne-am l`rgit considerabil portofoliului de clien]i [i am avut o rat` de succes de 95% \n pitch-urile de pe pia]a romåneasc`. La acestea se adaug` poate cel mai important indicator de performan]`: evalu`rile excep]ionale primite de la clien]i.

Ce s-a modificat \n formula de organizare [i \n sistemul de management al companiei odat` cu schimbarea ac]ionariatului?

Unul din cele mai importante principii pe care le-am aplicat la OMD, odat` cu preluarea managementului, a fost s` elimin`m timpii mor]i ai adapt`rii la nou, 52

Biz

fie c` vorbim pur [i simplu de un context nou sau de un client nou, un proces nou, un instrument nou. Am eficientizat la maximum procesul tranzi]iei de la o echip` la alta [i am implementat acest principiu al adaptabilit`]ii \n toate proiectele. Am cå[tigat foarte mul]i clien]i noi \n ultimii doi ani, iar exerci]iul impecabil de acomodare la cultura [i particularit`]ile fiec`rui client, fiec`rui brand a fost un pas important pentru rezultate de business remarcabile. {i tocmai pentru c` am extins considerabil portofoliul de clien]i, suple]ea echipei [i flexibilitatea proceselor [i procedurilor interne a constituit un real avantaj. |n plus, am dezvoltat o cultur` a excelen]ei prin \ncurajarea ambi]iei constructive, cultivarea demersului riguros [i responsabil, a planific`rii temeinice [i a nevoii de evolu]ie permanent`.

Optimiz`m campaniile zilnic. Fiecare proiect este tratat cu responsabilitate [i meticulozitate de o echip` de profesioni[ti orienta]i spre maximizarea rezultatelor [i anticiparea nevoilor clien]ilor.

restructurare a organiza]iei. To]i clien]ii importan]i ai agen]iei au evaluat pozitiv performan]ele profesionale \n ultimul an, ceea ce, dincolo de faptul c` ne onoreaz`, ne [i motiveaz` s` continu`m s` \i surprindem \n mod pozitiv [i de acum \nainte. Faptul c` am cå[tigat 23 clien]i \n ultimii doi ani este o dovad` c` atitudinea potrivit` [i profesionalismul noii echipe dau roade. Discre]ia, lipsa ostenta]iei profesionale [i concentrarea pe rezultate mai mult decåt pe promovarea acestora constituie un numitor comun al activit`]ii noastre dintotdeauna. Prin tradi]ie, nu ne referim public la succese profesionale [i nu utiliz`m numele clien]ilor \n a ne promova pe noi \n[ine. N-am \mp`rt`[it public rezultatele pitch-urilor din anii trecu]i [i n-ar fi elegant s` o facem acum, retrospectiv. Din respect pentru interesul cititorilor [i pentru timpul alocat acestui interviu am s` v` \mp`rt`[esc, totu[i, numele unor clien]i pe care i-am ad`ugat portofoliului nostru \n primele luni ale acestui an: H&M, Chipita, Hasbro, Frosta.

Ce clien]i ave]i la ora actual` \n portofoliu? Cå]i au fost cå[tiga]i pe parcursul ultimilor doi ani?

Care este structura echipei OMD? Din cåte persoane este alc`tuit` [i cu ce expertiz` veni]i pe pia]`?

|n ultimul an am \nceput s` vedem rezultatele proiectului major de

|n 2013 am continuat strategia de c`utare [i de atragere a celor mai

CARTE DE VIZIT~ LIANA MIHAI Absolvent` a Facult`]ii de Matematic` din cadrul Universit`]ii Bucure[ti, imediat dup` licen]` Liana Mihai s-a angajat la “the network”, la vremea aceea proasp`t \nfiin]ata companie de media a grupului WPP \n Romånia, transformat` ulterior \n Mindshare. A \nceput ca trainee client service, dar s-a reorientat apoi c`tre planning, disciplin` care i-a oferit multe satisfac]ii profesionale. Dup` 8 ani, a ocupat pozi]ia de Media Director. |n 2005, a acceptat provocarea de a se al`tura noului demers antreprenorial al echipei care a f`cut posibil succesul WPP \n Romånia. |n thegroup pozi]ia pe care a ocupat-o a fost de Executive Director \n cadrul Media Investment [i mai apoi Managing Director la House of Media.

De la sfår[itul lui februarie 2012 este CEO [i Managing Director al OMD Romånia.

talenta]i oameni din industrie, proces \nceput imediat dup` preluarea din 2012.

Pe lång` aptitudini profesionale c`ut`m \ntotdeauna oameni cu atitudinea potrivit`, care s` se integreze \n spiritul echipei actuale. |n prezent, echipa noastr` num`r` 47 de membri [i continu`m s` investim \n dezvoltarea ei.

Cåt despre competen]e, ne p`str`m mereu la curent cu instrumentele inovatoare [i profit`m din plin de know-how-ul din re]ea. |n ultimul timp, ne-am concentrat pe extinderea competen]elor de digital, ca parte a viziunii generale de business.

Foto: VALI MIREA

Ce estim`ri ave]i \n privin]a evolu]iei pie]ei de media \n 2014 \n Romånia?

Dup` un 2013 tumultuos, \n care efectele ordonan]ei de urgen]` din aprilie s-au f`cut sim]ite \n toat` pia]a, afectånd regiile, furnizorii [i clien]ii \n egal` m`sur`, ne a[tept`m la un 2014 ceva mai lini[tit, cel pu]in la nivel legislativ. Cåt despre muta]ii \n segmentarea investi]iei pe diverse canale, putem spune cu certitudine c` online-ul va continua s` creasc`, iar OOH-ul va \nregistra probabil o u[oar` cre[tere temporar`, datorat` alegerilor electorale, dar nimic mai mult decåt o activare punctual`, contextual` [i lipsit` de miz` pe termen lung. Biz Biz

53

54

Biz

Foto: © Skypixel – Dreamstime.com

STRATEGIE MANAGEMENT

Secesiune \n recesiune Discriminarea nu este tocmai str`in` de mediul de afaceri, dar de la debutul recesiunii fenomenul a crescut \n magnitudine [i acum afecteaz` din ce \n ce mai multe persoane. DE OVIDIU NEAGOE glum` corporatist` care circula pe internet nu cu mult timp \n urm` punea sub lumina reflectoarelor un antreprenor aflat \n febra procesului de recrutare.

Dintr-un munte de CV-uri care z`ceau pe propriul birou, patronul ia jum`tatea superioar` [i o arunc` \n co[ul de gunoi f`r` s` citeasc` m`car un rând de pe aplica]ii. |ntrebat de ce a procedat astfel, angajatorul a replicat t`ios c` acei candida]i au avut ghinion [i c` \[i dore[te \n companie numai angaja]i noroco[i. Gluma poate p`rea haioas`, dar adesea realitatea bate fic]iunea. Un astfel de exemplu este [i anun]ul postat la \nceputul lunii de o sal` de jocuri de noroc (probabil singura industrie \n care este nevoie de angaja]i cu noroc) pe un portal cu locuri de munc`, potrivit c`ruia firma c`uta “fete tinere, prezentabile, cu vârst` \ntre 20 [i 35 de ani pentru postul operator slot attendant”. {i nu este singurul de acest fel. Astfel de mesaje sunt discriminatorii [i arat` c`, similar “glumei” de mai sus, [ansele sunt extrem de mari ca aplica]ia unui b`rbat sau a unei candidate trecute de 35 de ani s` aib` aceea[i destina]ie, Recycle Bin. De[i fenomenul discrimin`rii nu a fost str`in mediului de afaceri, nici \n perioada cu cre[teri economice exponen]iale, acum, la [ase ani de la debutul recesiunii,

acesta s-a amplificat. “Angajatorii ar trebui s` ia decizii mai ales pe considerentul calit`]ilor profesionale, dar \n perioada crizei accentul pare s` se fi mutat pe aspecte mult mai «pragmatice», cum este disponibilitatea de a face munca mai multor persoane sau de a lucra ore suplimentare f`r` a fi pl`tit pentru asta. Desigur c` unele categorii de personal – cum ar fi femeile care au \n \ntre]inere copii mici – nu au putut

O demonstreaz` [i studiul “Percep]ii [i atitudini privind discriminarea”, realizat de Institutul Român pentru Evaluare [i Strategie (IRES) [i Consiliul Na]ional pentru Combaterea Discrimin`rii (CNCD), care arat` c` 26% dintre responden]i consider` c` \n România vârstnicii sunt discrimina]i mult [i 14% sunt de p`rere c` ace[tia sunt supu[i discrimin`rii foarte mult. Cercetarea dat` publicit`]ii

A existat [i poate chiar mai persist` tendin]a de a sub-evalua candida]ii poten]iali, care sunt \n afara unui job. Cu cât perioada este mai lung`, cu atât cresc rezervele. Depinde \ns` foarte mult de activit`]ile pe care candidatul le-a desf`[urat \n acea perioad` de pauz`.”

M~D~LINA UCEANU, Managing Partner la Career Advisor corespunde unor astfel de criterii”, spune pentru Biz C`t`lina Mircea, partener senior [i avocat la casa de avocatur` SCA Mircea [i Asocia]ii.

Aceasta arat` c` angajatorii au devenit mai reticen]i \n a p`stra sau angaja personal din anumite categorii – foarte tineri sau vârstnici, adic` tocmai categoriile cele mai vulnerabile.

la finele anului trecut arat` c` 15% consider` c` actele de discriminare sunt \ndreptate \ntr-o foarte mare m`sur` c`tre persoanele f`r` venituri, c`tre persoane apar]inând altor minorit`]i na]ionale (12%), tineri (10%), femei (10%), imigran]i (8%), minorit`]i religioase (8%) [i b`rba]i (5%). Aceste cifre vorbesc de la sine despre Biz

55

STRATEGIE MANAGEMENT

amploarea fenomenului discrimin`rii din ]ar`, \ns` num`rul cazurilor care ajung \n aten]ia publicului ori pe biroul CNCD pentru analiz` este cu mult mai mic. Spre exemplu, \n urm` cu doi ani, CNCD a constatat s`vâr[irea a 113 acte de discriminare, cele mai frecvente având la baz` etnia [i limba, [i a aplicat peste 30 de amenzi.

“Oamenii nu resimt de cele mai multe ori condi]iile diferite ca pe o discriminare [i adesea nici nu [tiu c` exist` prevederi legale care interzic discriminarea”, spune C`t`lina Mircea, Senior Partner la casa de avocatur` Mircea [i Asocia]ii. }int` ale actelor de discriminare \n România sunt [i persoanele infectate cu HIV/SIDA (37% dintre cei chestiona]i precizeaz` c` ace[tia sunt foarte discrimina]i), persoanele de etnie

56

Biz

rom` (36%), cele cu dizabilit`]i (32%), dependen]ii de droguri (28%), persoanele cu alt` orientare sexual` (27%) sau [omerii (11%).

CINE NU ARE B~TRÂNI S~ |{I ANGAJEZE Criza economic` a ar`tat c` \n rândul celor f`r` un loc de munc` pot intra cu rapiditate, f`r` discriminare, atât tinerii, cât [i cei \n etate. Cu toate acestea \ns`, pe m`sur` ce efectele recesiunii s-au \mblânzit pentru cele mai multe companii [i restructur`rile au ie[it de pe agendele executivilor, organiza]iile au repus \n func]iune programele de internship pentru studen]i [i proiecte de recrutare destinate absolven]ilor. Nu \ns` [i pentru cei vârstnici. Motivul?

Angajatorii se tem de capacitatea redus` a acestora de a se adapta,

Angajatorii au devenit mai reticen]i \n a p`stra sau angaja personal din anumite categorii – foarte tineri sau vârstnici, adic` tocmai categoriile cele mai vulnerabile.”

C~T~LINA MIRCEA, avocat [i Senior Partner la casa de avocatur` SCA Mircea [i Asocia]ii

dar omit experien]a, stabilitatea [i fidelitatea lor, resurse ce s-ar putea dovedi folositoare oric`rei companii. Lucrarea realizat` de CNCD pune punctul de i: cei mai mul]i dintre responden]i (30%) au fost discrimina]i pe criteriul vârstei.

Dac` \n perioada de boom economic pe CV-urile [omerilor, indiferent de vârst`, nu apuca s` se pun` praful, criza economic` cu care se confrunt` mediul de afaceri \n ultimii [ase ani \[i arat` col]ii acum [i la cei care nu au un loc de munc` de mai mult timp. “|n timpul boomului economic lucrurile stau cu totul diferit, disponibilitatea de a lua \n calcul candida]i chiar aparent nepotrivi]i cu rolul sau insuficient preg`ti]i a fost mult mai mare”, spune M`d`lina Uceanu, Managing Partner la Career Advisor, companie care ofer` servicii de executive search, executive coaching [i consultan]` \n resurse umane. Motivul este simplu: cererea era prea mare, costul aferent preg`tirii omului respectiv era mult mai mic decât costul neocup`rii postului pân` la g`sirea candidatului ideal. “Cred c` principala diferen]` vine din modul \n care este perceput riscul \n aceast` perioad` [i faptul c` sunt pu]ine lucruri u[or predictibile, ca atare toat` lumea \ncearc` s` ia decizii cât mai pu]ine [i mai u[or de sus]inut \n cazul \n care se dovedesc a fi gre[ite”, continu` M`d`lina Uceanu, care a derulat [i un studiu pe tema discrimin`rii persoanelor f`r` job \n rândul cititorilor propriului blog, PortalHR. Dac` v` afla]i \n categoria celor f`r` un loc de munc`, a]i aplicat pentru o plaj` larg` de posturi \ns` nu a]i primit niciun r`spuns, s-ar putea s` g`si]i motivul \n rezultatele studiului derulat de Managing Partner-ul Career Advisor. Astfel, 42,6% dintre recruiteri ar intervieva un candidat

[omer \n func]ie de pozi]ia pentru care aplic`, 32,9% \n func]ie de restul aplica]iilor, destul de des – 17% dintre cei chestiona]i, foarte rar – 13,4% [i niciodat` – 1,2%.

“Eram curio[i s` vedem care este percep]ia pie]ei”, explic` M`d`lina Uceanu. “Din interior, derulând proiecte de recrutare, senza]ia era c` exist` aceast` form` de discriminare a celor care nu au acum un job, iar concluziile au fost c` nu era doar o senza]ie”, continu` Managing Partner-ul de la Career Advisor. Printre motivele invocate de ace[tia atunci când evit` interviul cu un candidat care nu are un loc de munc` de mai mult` vreme se num`r` o posibil` existen]` a unor preten]ii nerealiste \n ceea ce prive[te locul de munc` [i salariul (28%), candidatul nu a reu[it s` \[i ating` obiectivele de performan]` la jobul anterior (20%) sau \i lipsesc anumite certific`ri esen]iale (17%).

Ve[tile nepl`cute pentru [omerii afla]i \n c`utarea unui loc de munc` nu se opresc aici. Nu numai departamentele de resurse umane se feresc de [omeri, ci chiar [i restul angaja]ilor. O arat` cercetarea Consiliului Na]ional pentru Combaterea Discrimin`rii, care indic` faptul c` 38% dintre participan]ii la sondaj nu ar accepta s` lucreze cu un [omer, \n timp ce 36% nu ar accepta ca prieten o persoan` f`r` un loc de munc`. “A existat [i poate chiar mai persist` tendin]a de a subevalua candida]ii poten]iali, care sunt \n afara unui job. Cu cât perioada este mai lung`, cu atât cresc rezervele”, spune M`d`lina Uceanu. “Depinde \ns` foarte mult de activit`]ile pe care candidatul le-a desf`[urat \n acea perioad` de pauz`. Sunt destul de mul]i candida]i care fie au \ncercat un alt domeniu, fie au fost implica]i \n proiecte de consultan]`, fie au acordat timp altor proiecte personale”, completeaz` Uceanu. Biz

Foto: © Daniel Boiteau – Dreamstime.com

e vremea când avea

Incriminarea discrimin`rii

Persoanele seropozitive sunt cele mai discriminate din România, iar purt`torii virusului HIV/SIDA care \[i caut` un loc de munc` ar putea \ntâmpina cele mai mari dificult`]i \n g`sirea jobului. DE OVIDIU NEAGOE 58

Biz

numai 14 ani, Adina a fost lovit` de o pneumonie grav`.

Cheful de via]` i-a pierit pu]in câte pu]in [i, dup` dou` s`pt`mâni de suferin]e, ajunsese la o greutate de 22 de kilograme. Via]a ei atârna de un fir de p`r. Abia atunci medicii s-au gândit s` \i fac` un test care avea s` \i schimbe definitiv tot restul vie]ii. Adina a intrat \n com` la doar câteva ore dup` ce p`rin]ii tinerei au aflat c` testul HIV a ie[it pozitiv. Coma a ]inut-o suspendat` \ntre via]` [i moarte timp de trei luni. Adina are acum 27 de ani [i lucreaz` ca voluntar. “Poate c` cea mai mare dorin]` este s` avem \n continuare acces la tratamentul de acum, s` fiu cum sunt acum”, spune tân`ra. “Acum simt c` am o via]` normal`. Mi-a[ dori s` reiau Facultatea de Psihologie [i s` g`sesc ceva de munc` \n domeniu”, continu` Adina. {i nu va fi u[or. Studiul “Percep]ii [i atitudini privind discriminarea”, realizat la finele anului trecut de Consiliul Na]ional pentru Combaterea Discrimin`rii, arat` c` cele mai discriminate persoane din România sunt cele infectate cu HIV/SIDA. Tot raportul arat` c` 37% dintre participan]ii la sondaj consider` c` fenomenul discrimin`rii este \ndreptat c`tre persoanele seropozitive foarte mult, \n timp ce 30 de procente precizeaz` c` \ntr-o mare m`sur`. Atunci când vine vorba despre g`sirea unui loc de munc`, marea majoritate (69%) a responden]ilor sunt de acord c` persoanele infectate cu virusul HIV/SIDA vor g`si mai greu un job, comparativ cu candida]ii neinfecta]i. “Mul]i angajatori au probleme, când vine un angajat seropozitiv, cu restul colectivului”, spune Iulian Petre, director executiv la Uniunea Na]ional` a Organiza]iilor

STRATEGIE MANAGEMENT Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA). “|n acel moment se pune o presiune din cauza colectivului [i angajatorii se tem c` \[i pierd oamenii, c` ceilal]i angaja]i ar putea s` se retrag`, s` se fereasc`, s` considere c` este un loc de munc` periculos. {i avem studii care arat` asta, de multe ori, nu neap`rat patronii, sunt [i patroni care au vrut s` se implice, dar s-au lovit de angaja]i care au nevoie de explica]ii suplimentare, se vorbe[te de toalete separate sau despre lucruri care nu au nicio baz` medical`”, adaug` Iulian Petre.

Discriminarea celor seropozitivi nu se opre[te aici.

Din cauza incapacit`]ii bugetului statului de a asigura acces la tratament tuturor, se mai produce o discriminare, atunci când medicii sunt pu[i,

câteodat`, \n situa]ia de a alege \ntre pacien]i, de a decide practic cine tr`ie[te. Un astfel de exemplu s-a derulat \n acest an când, \n primul trimestru, nu au fost bani [i au existat jude]e \n care nu a fost cump`rat tratament, conform reprezentantului UNOPA. Cum lipsa de informa]ii este unul dintre principalele motive pentru care persoanele infectate cu virusul HIV/SIDA sunt discriminate, UNOPA, \n parteneriat cu Institutul Na]ional de Boli Infec]ioase “Prof. Dr. Matei Bal[“, a lansat proiectul “O zi din via]a ei”, o expozi]ie de fotografie, care prezint` cinci pove[ti emo]ionante ale unor tinere seropozitive, ce surprind via]a lor de zi cu zi. Fotografiile sunt realizate de artistul social Mugur V`rzariu [i vor fi expuse, de-a lungul acestei luni, \n mai

multe centre comerciale din capital`, astfel \ncât trec`torii vor putea afla pove[tile celor cinci tinere, ce reprezint` adev`rate c`l`torii prin greut`]i, discriminare, putere, bucurii de zi cu zi [i emo]ii. “Tinerele seropozitive din România sunt \nc` ]inta discrimin`rii celor din jur, de aceea am gândit acest proiect ca un exemplu al unor femei gata s`-[i expun` povestea de via]` pentru a transmite un mesaj puternic de curaj [i pentru a schimba pu]in câte pu]in percep]ia celor din jur”, spune directorul executiv al UNOPA. Aproape jum`tate dintre persoanele seropozitive din \ntreaga lume sunt femei, iar persoanele de sex feminin reprezint` segmentul de pacien]i cu cea mai rapid` cre[tere \n ]`rile emergente [i \n curs de dezvoltare. Biz

Biz

59

Visul londonez: actul I

De un an, Gabriela Lungu locuie[te [i munce[te la Londra. A fost un prim an intens, cu \mpliniri [i mult` munc`, \n care nu i-a fost \ntotdeauna u[or. Tr`gånd linie, plusurile pe care le-a dobåndit \n carier` o fac s` nu regrete nicio clip` decizia luat`. DE LOREDANA S~NDULESCU abriela Lungu pornea \n martie 2013 \n aventura vie]ii ei. Dup` o carier` de peste 15 ani \ntr-o industrie al`turi de care a crescut, a spus stop joc. Dar nu pentru a se opri, ci pentru a intra \n liga \ntåi. A l`sat \n urm` un job bun, familia, casa, prietenii, lini[tea [i siguran]a. A ie[it din zona de confort. Pentru c` [i-a dorit mai mult de la profesie, de la via]`. La un an de la plecarea din ]ar`, am reg`sit-o mai energic` [i mai plin` de entuziasm ca niciodat`. Ne-a povestit despre via]a la Londra [i adaptarea la noul job, despre cum vede acum Romånia [i industria de comunicare.

S-a \mplinit un an de cånd e[ti manager romån expat la Londra. Care este bilan]ul acestui prim an, cu bune [i rele?

Pres`rat cu provoc`ri [i plin. Am avut atåt de multe noi experien]e, \ncåt acum cånd m` uit \napoi \mi pare c-a trecut mult mai mult decåt doar un an. Cånd trag linia \mi iese cu plus categoric, dar n-a fost numai roz. O s`-mi amintesc cu bucurie de momentul \n care conceptul meu a fost selectat pentru a defini pozi]ionarea global` pentru Consumer Practice a agen]iei, de ziua cånd am ]inut o prezentare la New York ca parte din turneul “Crearea unei culturi creative” \n peste 15 birouri din lume, de sesiunea pe care am condus-o la conferin]a Think Tank Sabre Awards din Barcelona, de minutul \ntreg \n care Paul Holmes, cel mai apreciat analist al industriei de PR, m-a citat pe scena summitului ICCO din Paris sau de ziua cånd Advertising Age a scris c` una dintre campaniile mele “earned the top spot in the world of viral video”. Probabil o s` råd dulce-amar la amintiri ca primele discu]ii mai aprinse 60

Biz

cu cå]iva colegi care nu-mi \n]eleg \nc` noul rol, momentul \n care am auzit prima dat` vorbindu-se uråt despre romånii care vor invada Marea Britanie, nop]ile cånd am dormit pe o saltea pus` pe jos, \n apartament, pentru c` patul \nc` nu-mi fusese livrat sau zilele \n care, r`cit` fiind singur` acas`, nu prea avea cine s`-mi aduc` medicamente.

Cum interac]ionezi cu colegii la birou? Dar \n via]a de zi cu zi? Cum sunt comparativ cu cei romåni?

Nic`ieri unde am lucrat n-am fost un coleg, un [ef sau un angajat comod.

Nu-mi plac regulile aiurea, dar ]in la respectarea regulilor cu sens, nu-mi place statu quo-ul [i mereu m` \ntreb cum a[ putea \mbun`t`]i, cer excelen]` de la mine [i de la cei din jur, scuzele nu m` mul]umesc [i cånd cineva Ce \nseamn` s` lucrezi \n alt` ]ar` pentru spune “Nu se poate” \ntreb mereu una dintre cele mai mari re]ele de “De ce nu?”. {i \n ]ar`, [i aici am avut comunicare din lume? oameni cu care am colaborat u[or E incredibil de frumos [i de greu. (cu unii chiar am legat prietenii Cåteodat` parc` nu-mi vine s` cred ce frumoase) [i oameni care au rezistat la fac, la ce \ntålniri merg, cu cine apuc s` planurile sau metodele mele (cu care discut [i cåt` \ncredere mi se acord`. rela]iile au fost reci, de multe ori reduse la mimimul necesar unei colabor`ri decente).

CARTE DE VIZIT~ GABRIELA LUNGU Ce e diferit aici fa]` de Gabriela Lungu are peste 16 ani de activitate \n acas` e propor]ia – comunicare (jurnalism, publicitate [i PR) [i peste 10 ani \n ]ar` vedeam cu de experien]` managerial`, conducånd Ogilvy PR (2002-2006) [i The Practice (2006-2013). siguran]` mult mai Din martie 2013 lucreaz` \n Londra pentru Weber multe fe]e prietenoase, Shandwick, a doua re]ea de PR din lume ca m`rime [i cea oamenii erau mai mai creativ` re]ea din lume (conform Creative Index). entuzia[ti la planuri Prima pozi]ie \n companie a fost aceea de EVP & \ndr`zne]e [i mai Consumer Practice Leader EMEA, iar dup` 6 luni deschi[i s` \ncerce. de activitate a fost promovat` \n func]ia de Chief Creative Officer UK & EMEA.

Totodat`, nu-mi vine s` cred cum am rezistat \n anumite situa]ii dificile tenta]iei de a spune: “Gata, de ajuns, hai acas`!”. Frånturi din ultimul an sunt de domeniul fanteziei, parc` rupte dintr-un serial american. Cu toate scenele fabuloase, dar [i cu toate dramele de rigoare.

Ai \ntåmpinat probleme pentru c` e[ti romånc`?

Nu neap`rat la birou. |n general co-brandingul cu Romånia nu ne ajut` \n Europa de Vest, mai ales cånd ]intim sau avem o pozi]ie de top.

Pornim cu un handicap, cei mai mul]i oameni nu \n]eleg ce-am putea s`-i \nv`]`m noi pe ei. Trebuie s` demonstr`m [i nu doar s` confirm`m c` suntem buni. U[or nu e.

STRATEGIE PR Ce apreciaz` colegii englezi la tine [i ce nu le place?

Aceasta este o \ntrebare pentru ei. {tii cum se zice – cu englezii nu [tii niciodat`: ce spun [i ce vor s` spun` de fapt sunt de multe ori dou` lucruri diferite. Dac` ar fi \ns` s` merg pe intui]ie, cred c` admir` pasiunea [i energia mea, ambi]ia pentru mai mult [i mai bine [i determinarea de a ajunge acolo, [i nu le place c` sunt prea direct` [i prea ner`bd`toare s` v`d progres rapid.

Cåt de mult munce[ti comparativ cu volumul de munc` din Romånia? Care este sistemul de lucru acolo?

Nu muncesc neap`rat mai mult ([i \n ]ar` lucram mult peste programul oficial de opt ore, ca oricine care vrea performan]`), dar cu siguran]` muncesc mai intens, f`r` timpi mor]i, f`r` pauze mici [i dese. E pur [i simplu mai greu. Ca s` v` dau un mic exemplu: primesc peste 300 de mailuri relevante pe zi, a[a c` am o asistent` personal` care-mi triaz` [i prioritizeaz` coresponden]a [i m` ajut` cu tot felul de lucruri administrative.

Care sunt cele mai mari dificult`]i pe care le-ai \ntåmpinat?

Lucrul cu oamenii este \ntotdeauna cel mai greu. Nu doar la job, ci \n general, cu atåt mai mult pentru c` vorbim [i de diferen]e culturale majore. Romånii sunt un popor atåt de direct – spunem lucrurile pe [leau. Englezii sunt renumi]i prin comportamentul lor pasiv-agresiv. Nu cred c` exist` dou` stiluri mai diferite.

Cum este via]a ta, din punctul de vedere al confortului de zi cu zi, comparativ cu cea de acas`?

Cånd mama va ajunge la Londra, n-o s` \n]eleag` nimic. Acas` st`team \ntr-o vil` a mea, acum stau \ntr-un apartament cu chirie. Acas` conduceam o decapotabil` tr`snet, aici merg cu metroul (sau cu taxiul cånd vreau s` m` r`sf`]). Cei din genera]ia noastr` [tim c` Londra e Londra [i [tim ce-]i poate oferi ora[ul `sta genial. S` stau \n Notting Hill e visul meu \nc` de cånd am v`zut filmul cu acela[i nume, [i e un vis nu foarte u[or de realizat nici pentru cei cu joburi bune la Londra. Iar Biz

61

STRATEGIE PR metroul londonez e poezie. Dar mama va crede c` am luat-o razna...

Dup` primele 6 luni ai schimbat jobul, fiind numit` Chief Creative Officer. |n ce context a intervenit aceast` schimbare, cum ai perceput-o [i ce a \nsemnat pentru tine?

Cånd am \nceput s` lucrez la Weber Shandwick ca EMEA Consumer Practice Leader, ei c`utau deja omul potrivit pentru aceast` nou` pozi]ie, Chief Creative Officer UK & EMEA. Recrutarea se f`cea atent – era vorba de un rol nou pentru organiza]ie, un

sincer nu speram s` ob]in acest rol.

Am privit-o ca pe un vot de \ncredere din partea top managementului regional [i global. Este cel mai potrivit rol pentru mine, din care pot contribui cu adev`rat la progresul agen]iei [i, \ntr-un fel, al industriei \n ansamblu.

Cåt de mult ]i s-a schimbat via]a \n ultimul an?

Enorm. Am schimbat ]ara, casa, limba, cultura, clima, locul de munc`, ritmul, stilul de via]`, cercul social. Am locuit singur` pentru prima dat` \n via]a mea [i am fost nevoit` s` m` descurc f`r` senza]ionalul Cu ambi]ie \ncepe orice sistem de sprijin pe care mi-l dezvoltasem acas`. Am performan]`. Mai mul]i ar putea, interac]ionat \n 90% din timp dac` ar vrea. {i apoi, dac` ar vrea cu oameni care nu m` cu adev`rat, s-ar str`dui din cuno[teau de ani de zile, a fost nevoie s` formez noi rela]ii [i r`sputeri s` le [i ias`.” s` demonstrez de ce merit rolul Gabriela Lungu pe care-l am. Cu toat` sinceritatea, dac` a[ fi con[tientizat prin ce voi trece, probabil rol relativ nou \n \ntreaga industrie. n-a[ fi fost la fel de entuziast` cu Foarte pu]ine agen]ii de PR au plecarea. Acum \ns` sunt atåt de fericit` directori de crea]ie; \nc` [i mai pu]ine c` am f`cut-o, pentru c` [i satisfac]iile au un Chief Creative Officer regional, sunt pe m`sur`. este un rol cheie, parte din “C suite”, cu responsabilitate pentru dezvoltarea [i \mbun`t`]irea Care consideri c` este cea mai mare produsului agen]iei \n toat` regiunea satisfac]ie a ultimului an?

EMEA, inclusiv Marea Britanie, \n C` am reu[it s` \mi men]in ne[tirbit` toate cele patru departamente: c`snicia. Rela]ia la distan]` pe care am Consumer, Corporate, Healthcare [i avut-o cu so]ul meu (cu care m-am v`zut Technology. Presupune pionierat, lunar minimum o s`pt`mån`, dar lång` “intrapreneurship”. Nu era nevoie doar care nu mai eram zi de zi) nu a f`cut de un creativ bun, ci de un lider cu pån` la urm` decåt s` adauge scene noi viziune [i abilit`]i manageriale, care s` pove[tii noastre de iubire. Ne-am reg`sit dezvolte o structur`, o cultur`, un dup` un an mai “\mpreun`” ca niciodat`. proces, pe lång` ni[te campanii notabile pentru clien]i. |n primele [ase |ntre 9 si 12 martie ai fost pre[edintele luni \n agen]ie, din postura de EMEA juriului de PR de la Dubai Lynx. Cu ce Consumer Practice Leader [i datorit` gånduri ai primit acest rol? pasiunii mele pentru creativitate, am Sunt foarte entuziasmat` de acest rol care ini]iat programe interne regionale de mi-a fost acordat de c`tre organizatorii natur` s` promoveze creativitatea [i s` Lions Festivals. Anul trecut am fost unul creeze o cultur` a creativit`]ii, am dintre jura]ii Dubai Lynx – s` fiu invitat` preluat leadershipul procesului creativ nominal s` revin anul acesta, de aceast` \n cadrul proiectelor [i am venit cu dat` ca pre[edinte al juriului abord`ri diferite pentru clien]i. Acest interna]ional, este nesperat [i cu atåt mai lucru, \mpreun` cu tot parcursul meu onorant. Am mers \n Dubai cu dorin]a de profesional de pån` atunci, au convins a premia campanii de PR curajoase din c` mi-a[ putea asuma cu succes rolul punct de vedere creativ, care s` creeze noi de Chief Creative Officer. Promovarea standarde \n aceast` profesie. Cred cu a fost nea[teptat` – \mi doream, dar convingere c` \nc` nu exist` destul` 62

Biz

aplecare pentru creativitate \n aceast` industrie. Romånia este o excep]ie, fiind una dintre cele mai creative pie]e de PR din lume, la nivel interna]ional \ns` lucrurile stau mult mai r`u. De aceea mi-am f`cut o misiune personal` din a pleda pentru creativitate \n PR. Sunt un aprig militant pentru produs creativ, proces creativ, inova]ie \n abord`ri, cåt [i pentru crearea \n agen]iile de PR a unei structuri de crea]ie – practic pentru rea[ezarea \ntregii industrii, la nivel interna]ional, \n jurul creativit`]ii. Pare fantezie ce mi-am propus, dar la fel au p`rut \n urm` cu ani [i multe alte lucruri pe care \ntre timp le-am realizat.

Ce ai \nv`]at \n ultimul an?

C` romånii mi[to sunt cei mai mi[to oameni din lume. Mai mi[to decåt cei mai mi[to oameni de alt` na]ie. C` plecatul din ]ar` este cel mai greu lucru pe care un om trecut de 35 \l poate face \n via]` [i nimic nu te poate preg`ti pentru cåt de greu este. C` sunt mult mai valoroas` profesional decåt \mi imaginam.

Care crezi c` este calitatea care te-a ajutat s` faci o carier` interna]ional`?

Ambi]ia. A[a \ncepe orice performan]`.

Mai mul]i ar putea, dac` ar vrea. {i apoi, dac` ar vrea cu adev`rat, s-ar str`dui din r`sputeri s` le [i ias`.

Cum vezi Romånia acum, cånd po]i s` faci o compara]ie \ntre via]a ta acas` [i via]a omului realizat, cu un job important, \n Londra?

Mai frumoas`, dar [i mai trist`. Mai frumoas`, pentru c` nu mai v`d zi de zi zgårieturile care-mi stricau cåteodat` tabloul, dar mai trist`, pentru c` realizez cåt de mult` zbatere e \n ]ar` [i pentru ce lucruri m`runte, din p`cate.

Ai planuri de viitor?

Sigur, ca fiecare. Dou` seturi, ca to]i cei prev`z`tori. Unul ambi]ios din cale afar`, ca to]i cei curajo[i.

|n ce condi]ii te-ai \ntoarce s` lucrezi acas`?

M-oi \ntoarce vreodat` de dor de-a fi \ntre ai mei, de drag de-a fi iar acas`, de chef de-a \mp`rt`[i ce-am \nv`]at. Nu se [tie niciodat`. Oportunit`]i frumoase g`sesc sigur [i acas`. Biz

life O BICICLET~ NUMIT~ DORIN}~

Compania german` BMW a lansat cea de-a treia genera]ie de biciclete electrice, pe care pasiona]ii de ciclism le pot achizi]iona de la jum`tatea acestei luni.

DE OVIDIU NEAGOE

C

um tot a venit prim`vara

[i vremea este tocmai bun` pentru o plimbare, ce spune]i despre o ie[ire \n parc? Dar nu oricum, ci cu noua BMW Cruise, o biciclet` electric` produs` de compania german` BMW. Noua gam` este mijlocul de transport ideal pentru cei care locuiesc \n marile ora[e, dar [i pentru iubitorii de mi[care \n aer liber. {i ca totul s` mearg` ca pe roate, germanii au dotat bicicleta [i cu un

motor Bosch de 250 W care, la activare, poate ajuta ciclistul s` ating` o vitez` de 25 km/h. Bateria poate fi extras` sau instalat` cu u[urin]` [i se poate re\nc`rca \ntr-o gam` larg` de locuri \n trei ore [i jum`tate. Bicicleta este prev`zut` cu trei senzori care analizeaz` atent viteza, frecven]a de pedalare [i momentul for]ei, pe baza c`rora calculeaz` cu exactitate nivelul de asisten]` necesar. Dac` la prima vedere o simpl` plimbare cu noul

mijloc de transport produs de compania german` pare aproape la fel de dificil` ca [ofatul unei ma[ini, nu este deloc a[a. Ghidonul bicicletei este prev`zut cu un display, de pe care ciclistul poate selecta nivelul de asisten]` de care are nevoie, \n func]ie de dificultatea drumului. Iar dac` sunte]i pasionat [i de drume]ii pe munte, cu at창t mai bine: cauciucurile BMW Cruise nu pot fi sparte de pietre ascu]ite, cioburi sau cuie. Biz Biz

63

LIFE

COMER} ONLINE

Moda, la vånzare

Cu un portofoliu de peste 7.000 de produse, Zega a \nregistrat anul trecut o cre[tere de 300% fa]` de 2012 pe o pia]` aflat` \n plin avânt.

Vânz`rile online sunt \n plin` expansiune \n România, pia]a de e-commerce \nregistrând cre[teri anuale de 33-35%.

Estim`rile pentru 2013 se ridic` la 600 milioane de euro, iar anul acesta pia]a ar putea s` dep`[easc` primul miliard de euro. Pe fondul acestor cre[teri, anul trecut am asistat la mi[c`ri interesante prin intrarea unor hipermarketuri pe zona de livr`ri online [i la diversificarea gamelor de produse ale unor mari juc`tori mari, precum eMag. Iar ca tendin]` general`, este lesne de remarcat c` dup` IT pia]a de fashion este una dintre cele mai dinamice sectoare ale comer]ului online, favorizat` de mai mul]i factori printre care economisirea timpului [i posibilitatea de returnare facil` a produselor.

Cum \[i poate face loc un juc`tor pe o pia]` atåt de aglomerat`, care \n plus se confrunt` cu provocarea de a dep`[i teama consumatorilor fa]` de plata cu cardul? Povestea proiectului Zega, lansat \n urm` cu doi ani, arat` c`, prin perseveren]` [i flexibilitate, \n ciuda tuturor impedimentelor, se poate \nregistra cre[tere. |n 2013 volumele de vånz`ri ale Zega au crescut cu 300% fa]` de 2012, iar din punctul de vedere al valorii au crescut de patru ori.

Ini]ial, proiectul zega.ro s-a dorit a fi doar un site pentru comercializarea de \nc`l]`minte de dam`, cu stocuri im-

|n cazul Zega, rochia este piesa vestimentar` feminin` a c`rei prezen]` \ncepe s` se simt` pe pia]` din ce mai des.

64

Biz

portate din SUA. |n scurt timp, ini]iatorii proiectului [i-au dat seama c`, pentru a diversifica modelele de produse, dar [i pentru a reduce din costuri, era necesar s` lucreze la un concept de intermediere \ntre furnizor [i client pentru ca astfel s` nu mai aib` nevoie de

Plata ramburs este cea mai utilizat` metod` de plat`, comenzile fiind finalizate \n propor]ie de 80% cu op]iunea de plat` \n sistem ramburs.

stocuri proprii [i s` reu[easc` s` deblocheze ni[te sume de bani. |n urma cererii crescånde din partea clientelei, alc`tuit` \n propor]ie de 80% din femei cu vårste cuprinse \ntre 18 [i 40 ani, cu venituri medii [i peste medii, majoritatea provenind din zonele urbane, Zega a ajuns la peste 7.000 de produse diferite pe site. |n prezent, portofoliul de produse Zega este alc`tuit \n propor]ie de 80% din \mbr`c`minte [i 20% din \nc`l]`minte, avånd atåt furnizori na]ionali, cåt [i din Italia, Fran]a, Marea Britanie [i alte ]`ri din UE. Predominante sunt produsele autohtone 70%, cele de import nedep`[ind 30%.

Iar pe segmentul de produse autohtone, la loc de cinste se afl` designerii romåni. Zega g`zduie[te designeri precum: Alexadra Calafeteanu, Amelie Suri, Ana Maria Cornea, Elena Perseil, Emily G, Gademm, Glamour by A.T., Hannami, Iron54, Katerinimou, La Farouge, Lavinia Nistor, Lucia Ro[ca, L’Armoire Dessinee, Moja, Nicole Enea, O’Blanc, Passepartous, Queen of Hearts, Shea, Simona Oprea, Sophie Handbags, WearCouture, Zaysha. Biz

10ANI 10 DE NOTA Anul acesta este special pentru iubitorii de preparate japoneze. Restaurantul Benihana Bucure[ti \mpline[te un deceniu de la deschidere, \n timp ce Benihana of Tokyo, liderul mondial \n buc`t`ria japonez` cu specific teppanyaki, s`rb`tore[te 50 de ani.

D

ac` ve]i trece

pragul restaurantului Benihana de la primul etaj al hotelului bucure[tean Howard Johnson Grand Plaza, pe lâng` preparatele japoneze [i spectacolul de la mesele teppan, care au adus lan]ului de restaurante renumele de care se bucur`, ve]i fi \ntâmpinat [i de o atmosfer` de s`rb`toare. Motivul? Dubla aniversare a lan]ului: zece ani de Benihana Bucure[ti [i 50 de ani de la deschiderea restaurantului

66

Biz

Benihana din Tokyo.

Surprizele se vor ]ine lan] cu ocazia anivers`rii. Pân` la jum`tatea lunii, oaspe]ii vor putea alege preparate din meniurile aniversare, la un pre] special [i se vor putea bucura de celebrele jonglerii teppan, dar [i de un spectacol de dans incendiar al celor dou` fete “Benihana Girls”, ce vor face \n acest an un turneu mondial \n toate restaurantele Benihana din \ntreaga lume.

De asemenea, pe lâng` meniurile aniversare, oaspe]ii se pot delecta [i cu clasicele

preparate teppanyaki [i sushi, cele dou` completându-se \ntr-o ofert` culinar` ce pune accent pe gusturi simple [i preparate s`n`toase, care au la baz` pe[te, fructe de mare, vit` brazilian`, legume [i orez pe plit` \ncins`. “Este vorba, deci, de o \ncununare a spiritului Benihana prin mâncare [i spectacol, \ntr-o atmosfer` de s`rb`toare”, spune despre aniversare Sonia N`stase, General Manager la hotelul Howard Johnson Grand Plaza Bucharest. “Urm`torii zece ani vor fi o perioad` de maturitate

LIFE

ANIVERSARE

pentru Benihana Bucure[ti, o perioad` \n care ne vom concentra, ca [i pân` acum, pe generarea de fidelitate printre clien]ii existen]i, dar [i pe crearea de pachete [i produse noi, \n func]ie de semnalele pe care le vom primi de la clien]i”, adaug` Sonia N`stase despre planurile din urm`torul deceniu pentru restaurantul din Bucure[ti al lan]ului japonez. |n to]i ace[ti zece ani, locul a fost recunoscut ca fiind cel mai bun restaurant de pe ni[a loca]iilor cu specific japonez de publica]ii de referin]` [i site-uri specializate precum Restograf, Food & Bar, Time Out. Secretul? |n cele cinci decenii de existen]`, Benihana a demonstrat c` este o re]et` de business de mare succes la nivel mondial, fiind preluat` \n sistem de franciz` \n 14 ]`ri din \ntreaga lume.

Ingredientele care stau la baza re]etei succesului brandului \mbin` \ntr-un mod unic elemente ale buc`t`riei japoneze cu elemente ale culturii americane [i ale showbiz-ului. “Aceast` «formul`» a fost primit` cu mult entuziasm \nc` de la \nceput [i \n Bucure[ti, iar dup` lansarea r`sun`toare din 2004 a creat un grad ridicat de fidelitate \n rândul celor care i-au c`lcat pragul o dat`”, spune General Managerul Howard Johnson Grand Plaza Bucharest.

“Odat` «\mprietenit» cu Benihana, r`mâi prieten pe via]`”, continu` Sonia N`stase. Biz Biz

67

Fotografii realizate de VALI MIREA la Shiseido SPA / Stejarii Country Club

LIFE

STIL DE MANAGER

Puterea

exemplului Dup` 30 de ani de sport practicat cu o perseveren]` rar \ntålnit` \n afara zonei profesioniste, 25 de ani de business, c`l`torii \n toate col]urile lumii [i pasiuni cultivate cu mult rafinament, Ladislau Kristof este preg`tit s` le \mp`rt`[easc` [i altora din experien]ele sale, prin life coaching. DE LOREDANA S~NDULESCU å]i antrenori de fitness pot povesti despre buc`t`rii de stele Michelin? Cå]i iubitori de gourmet pot sus]ine un program de personal training? Cå]i consultan]i de business au [i sim]ul modei? Cå]i pasiona]i de trabuc, vin sau ceai, måncare bun` [i c`l`torii pot avea [i o via]` spiritual` intens`? Nu cred c` exist` mul]i astfel de oameni, cu atåt mai pu]in s` aib` [i capacitatea de a trece cu lejeritate prin toate aceste domenii cum reu[e[te Ladislau Kristof.

De cå]iva ani este life coach, dar [i antrenor de spinning [i consultant la Stejarii Country Club.

Este [i Managing Partner al Gourmet Trading,

o companie ce distribuie vinuri selecte, produse \n sudul Fran]ei [i Africa de Sud. }ine prezent`ri, face coaching pe teme de nutri]ie, mod` [i sport [i ofer` consultan]` de business. |ntrebat ce-l define[te, nu se poate decide asupra unui singur domeniu. |l reprezint` tot ceea ce face, pentru c` a ales s` se implice numai \n ce-i place cu adev`rat, numai \n ceea ce poate face cu pasiune. Niciodat` \n via]` nu s-a temut de schimb`ri [i [i-a cultivat mai multe pasiuni \n paralel. A experimentat, a fost deschis, nu a ratat oportunit`]i [i a \nv`]at. S-a adaptat. “De asta pot s` fac ce fac azi”, poveste[te el acum. Dac` timp Biz

69

LIFE

STIL DE MANAGER

de 20 de ani ar fi f`cut acela[i lucru [i ar fi r`mas blocat \ntr-un sigur proiect, cu siguran]` nu ar fi putut s` ajung` la echilibrul la care se afl` acum.

CONTRA CURENTULUI Absolvent al Facult`]ii de Electrotehnic` la Universitatea Traian Vuia din Timi[oara, primul job a fost de programator pe ma[ini cu comand` numeric`. |n decembrie 1989, \n plin avånt revolu]ionar, s-a angajat la radio inginer de sunet [i moderator de emisiuni pentru tineret. O jum`tate de an mai tårziu, fiind la origine jum`tate maghiar [i jum`tate german, a emigrat \mpreun` cu familia \n Germania, unde a r`mas pentru zece ani. |n anul 2000, a revenit \n Romånia, ini]ial pentru nou` luni ca angajat al Metro Germania responsabil cu intrarea acestui brand pe pia]a romåneasc`. Timp de nou` luni, a coordonat deschiderea a [ase magazine Metro, Romånia devenind prima ]ar` \n care compania s-a extins atåt de mult \ntr-un timp atåt de scurt. Ulterior, doar \n China [i Rusia s-au mai atins performan]e similare.

La finalul celor nou` luni, a r`mas \n continuare Romånia primind o ofert` foarte bun` din partea firmei de retail Mega Vision, pe care, \n contextul unei pie]e care la \nceputul anilor 2000 devenea din ce \n ce mai concuren]ial`, a restructurat-o total din pozi]ia de director general, schimbåndu-i domeniul de activitate din retail \n distribu]ie. Prin contracte \ncheiate cu parteneri cheie precum Gorenje, Daewoo International, Akai, Rowenta, Tefal sau Moulinex, sub coordonarea sa Mega Vision a acoperit toat` zona de distribu]ie pentru comer]ul modern [i a reu[it s` ajung` la performan]a de cre[tere a businessului de la 500.000 de euro la 15 milioane de euro \n patru ani [i jum`tate. |n paralel cu activitatea de retail, [i-a dezvoltat mai vechea pasiune pentru mod`. De mic copil l-au fascinat hainele. Rudelor din Germania nu le cerea s`-i trimit` Pif [i ciocolat`, ci haine [i reviste de mod` [i nu o dat` i-a spus mamei c` nu-i place o anumit` pereche de pantofi, alegånd \n schimb al]ii mult mai potrivi]i ]inutei. “Sim]ul pentru fashion, pentru stil este ceva ce ai sau nu”, este de p`rere Ladislau Kristof, care \ns` a mers mai departe de atåt. S-a documentat, a frecventat evenimentele de profil \n marile ora[e ale modei [i [i-a transformat pasiunea \ntr-un business - Business Consult, o companie care oferea consultan]` [i expertiz` \n zona modei de lux. |n contextul acestor preocup`ri, a deschis magazinul de pantofi [i accesorii Exquisit din Unirea Shopping Center, care cu branduri celebre precum Marc Jacobs, Giuseppe Zanotti, Jimmy Choo, Sergio Rossi, Givenchy, Santoni sau Roberto Cavalli, timp de doi ani a fost punctul de atrac]ie al bucure[tenilor 70

Biz

LIFE

STIL DE MANAGER

iubitori ai celor mai noi tendin]e \n fashion.

Consultan]a \n domeniul modei este un domeniu foarte serios, care dincolo de c`l`torii \n str`in`tate [i vizion`ri de colec]ii, \nseamn` foarte mult` statistici [i rapoarte de vånz`ri pe care Ladislau Kristof [i le-a \nsu[it cu temeinicie. |n materie de haine, a colaborat preponderent cu The Place, unde a creat colec]ia de produse pentru b`rba]i.

O VIA}~ |N PA{I DE COACHING Din 2009 s-a retras din Mega Vision [i a \nceput s` cocheteze cu ideea de life coaching, la momentul acela un domeniu mai pu]in cunoscut \n Romånia.

Acum exist` mul]i oameni care fac coaching \n Romånia. Ce-l face pe Ladislau Kristof diferit pe o pia]` care se aglomereaz` pe zi ce trece? |n primul rånd, faptul c` reu[este s` fac` life coaching prin puterea exemplului. “De 30 de ani fac coaching cu mine”, poveste[te el. |n timp, a dezvoltat un program mixt de coaching pe trei paliere: sport, nutri]ie [i stil personal, pe care-l adapteaz` atåt pentru clien]i individuali din mediul de business sau din zona de showbiz, cåt [i pentru corpora]ii. Primul client din zona corporate pentru care a dezvoltat [i implementat un program de coaching a fost Metro.

Timp de 5 luni a lucrat pe dou` niveluri, organizånd atåt traininguri individuale, cåt [i de grup cu managerii din Metro. Tot cursul s-a bazat pe o parte teoretic`, dar [i pe mult` interactivitate [i exerci]ii practice. Au stabilit un plan de nutri]e, au f`cut sport, au mers la cump`r`turi [i au deslu[it \mpreun` tainele combin`rii hainelor astfel \ncåt fiecare manager s`-[i poat` g`si stilul potrivit jobului [i fizionomiei.

Cel mai important este \ns` ce se \ntåmpl` dup` ce se \ncheie programul de coaching. “Cea mai mare satisfac]ie o am atunci cånd, dup` curs, oamenii \mi dau mesaj [i spun c` s-au apucat de sport, c` au probat re]etele acas` [i li se par extraordinare”, poveste[te Ladislau Kristof. Dac` simte c` a mi[cat ceva \n oamenii cu care a lucrat [i i-a ajutat s` schimbe \n bine \n via]a lor, atunci \nseamn` c` [i-a \ndeplinit misiunea. Asta \nseamn` coaching. |n cele din urm`, secretul este ca fiecare s`-[i g`seasc` resursele l`untrice. Un bun coach nu-]i d` solu]ia pe tav`, doar te ajut` s` o descoperi.

La 50 de ani, Ladislau Kristof [i-a g`sit resursele care-i dau energie [i-l men]in \n form`. Face foarte mult sport, are grij` ce m`nånc`, f`r` \ns` s` se priveze de bucuriile culinare. Are o adev`rat` pasiune pentru gastronomie, cultivat` gra]ie c`l`toriilor \n toate col]urile lumii. Tr`ie[te \n pas cu moda. Respir` stil [i rafinament. Iube[te ceasurile [i este pasionat de vinuri, trabuc [i ceaiuri fine. {i, pentru c` a acumulat atåt de multe experien]e, este mai mult decåt preg`tit s` le \mp`rt`[easc` [i altora, prin coaching. Biz 72

Biz

La Rambla,

locul cu cea mai bun` paella din Bucure[ti Incursiunea culinar` din acest num`r face referire la cunoscutele paellas din restaurantul bucure[tean La Rambla, nu la celebrul bulevard din Barcelona cu acela[i nume. Salsa alioli, tapas cu sobrasada, paella cu fructe de mare, sangria, toate au gust mediteranean [i provenien]` spaniol`. DE OANA GRECEA

F

recventat \n mare parte

de spaniolii care reg`sesc aici gustul de acas`, restaurantul La Rambla, deschis \n aceast` formul` \n noiembrie anul trecut, este o \ncântare pentru cei care [tiu s` aprecieze gustul fin al unor ingrediente greu de g`sit pe pia]a

74

Biz

româneasc`. De fapt, asta cred c` este [i ideea când mergi la un restaurant, s` po]i gusta ceea ce nu ai cum s` faci acas`. Chiar dac` investitorii localului – un cuplu care a lucrat \n restaurante celebre \n Spania [i un antreprenor cu experien]` pe segmentul HoReCa – au deschis [i o mic` Delicaterie \n

care vând produse aduse chiar de la spanioli, e greu s` cumperi toate ingredientele pentru un preparat ca la restaurant. Iau ca exemplu sangria, celebra b`utur` spaniol`, un fel de punci cu vin care nu poate avea acela[i gust ca \n Madrid, Barcelona sau Sevilla dac` vinul folosit nu este unul u[or, sec,

LIFE

cu nuan]e de acidulat ca cel din zona Rioja (Spania), iar portocalele (importate la noi din mai multe ]`ri, nu numai de la iberici) nu au un gust acri[or \n loc de dulce. Din acest motiv gustul nu va fi niciodat` acela[i la niciun preparat de provenien]` interna]ional` care folose[te “\nlocuitori” \n loc de produse “de la mama lor”.

Cina pe care am servit-o La Rambla, un mix de specialit`]i din Andaluzia, Valencia [i Castilia, a \nceput a[adar cu sangria [i tapas – meniul de tapas include patru feluri de antreuri – \ntre care jambon iberic (la vânzare [i \n Delicateria), salsa alioli cu pâine proasp`t` (sosul de usturoi [i lapte este foarte fin [i se tope[te pur [i simplu \n gur`), Paella de pui, Paella Mala Leche, cu carne de porc [i ardei iute, [i Paella de Marisco (orez negru cu cerneal` de sepie, calmar, ardei ro[u iute, usturoi, p`trunjel, sup` de pe[te), acestea din urm` “executate” \n fa]a grupului nostru. Am gustat din toate, de[i personal am preferat-o pe cea de pui.

Foto: ©Ildipapp – Dreamstime.com

Preferatele localului sunt fructele de mare [i paella cu fructe de mare [i o specialitate rar`, de care nici nu auzisem, tapas cu sobrasada (past` din carne tocat` de porc cu condimente, servit` pe o felie de pâine pr`jit` cu un ou de prepeli]`). Gustul deosebit vine din carnea tocat` provenit` dintr-un soi de porc iberic crescut \n Palma de Mallorca [i modul s`u de preparare, la care se adaug` [i pu]in` gr`sime. Totul merge bine cu un vin bun de provenien]` spaniol`. Vinurile din La Rambla sunt aduse din crame vechi din zona Rioja (o regiune viticol` situat` \n nordul Peninsulei Iberice), Ribera del Duero [i Castilia. Meniul de vinuri este amplu, cu peste 80 de etichete.

Recomandarea mea este s` comanda]i platouri dac` veni]i \n

FOOD

grup, pentru c` sunt generoase [i astfel ave]i posibilitatea s` gusta]i mai multe preparate, nu doar unul sau câteva care constituie meniul zilei. Paella se face doar \n por]ii pentru minim dou` persoane.

Situat foarte central \n capital`, aproape de Pia]a Victoriei, La Rambla este cumva \n drumul trec`torilor \nfometa]i, dar [i \n zona corporati[tilor care-[i comand` meniul zilei direct pe internet. Restaurantul este amplasat \nr-o cas` veche de pe strada Grigore Alexandrescu col] cu bdul Lasc`r Catargiu, fiind organizat pe dou` etaje, cu sec]iune de fum`tori [i nefum`tori.

Pe fundal se aude muzic` spaniol` \n surdin`, lumina este difuz`, iar cele dou` niveluri au design diferit, unul cu mese cu scaune, altul cu mese cu canapele gen lounge.

La plecare, nu uita]i s` comanda]i un desert, din meniul de iarn`-prim`var` (asta pentru c` cei de la La Rambla Cocina Española urmeaz` s` schimbe meniul [i nu [tiu ce surprize preg`tesc) din tart` de ciocolat`, \nghe]at`, cheese cake [i probabil [i alte lucruri la cerere.

Indiferent c` sunte]i vegetarieni, vegani ori pasiona]i de fructele de mare sau de meniurile spaniole, La Rambla are câte ceva pentru fiecare. Biz

LIFE

ART~

Arhitectura parametric` \n viziunea lui

Vlad }enu A studiat arhitectura la Ia[i, Lisabona [i Londra, este arhitect la AHMM [i asistent universitar \n cadrul Bartlett School of Architecture. La 31 de ani, Vlad }enu se poate mândri cu expozi]ii personale apreciate de public, pentru c` lucr`rile sale au fost expuse la diverse galerii interna]ionale. DE OANA GRECEA

R

Românii s-au \ntâlnit prima oar` cu lucr`rile arhitectului Vlad }enu \n toamna anului trecut, \n foaierul S`lii Palatului, \n cadrul Festivalului George Enescu. |n acest an, la Galeria Galateca am putut admira lucr`rile acestuia ce s-au n`scut \n urma unor procese de cercetare \n design dedicate genezei formei [i spa]iului. Lucr`rile lui }enu au fost expuse la diverse galerii, printre care Arup Phase2, Testbed1, Surface Gallery (din Londra).

Proiectul “Minimal Complexity” a fost câ[tig`tor al Concursului REPEAT Tex-Fab din 2010 [i a fost expus atât \n Statele Unite, cât [i \n Marea Britanie \n cadrul evenimentelor de amploare interna]ional` London Festival of Architecture [i London Design Festival \n 2012. Expozi]ia din luna februarie de la Galateca, intitulat` “Glimpses of Infinite Symmetry”, al`tur` o serie de instala]ii realizate de Vlad }enu ce s-au n`scut \n urma unor procese de cercetare \n design dedicate genezei formei [i spa]iului.

Cu toate c` \n via]a de zi cu zi la biroul de arhitectur` din Londra unde este angajat }enu proiecteaz` construc]ii civile, \n timpul liber, ca un hobby, acesta \ncearc` s` combine matematica, designul [i arta, inspirându-se din natur`. “|ncerc s` descifrez structura, fenomenele [i mecanismele

76

Biz

fine din spate. Simetria tridimensional` st` la baza tuturor structurilor din expozi]ia «Glimpses of Infinite Symmetry». O prim` \ntrebare a fost de unde provin formele, de unde vine esen]a formei, introducând astfel natura \n sine. Orice form` reg`sit` \n natur` \[i are explica]ii fizice [i matematice foarte exacte. Simetria este un factor important \n lucr`rile de arhitectur`. Reac]iile chimice stau [i ele la baza multor elemente”, spune el. Toate instala]iile sale sunt modulare, fiind realizate dintr-un anumit num`r de componente care se repet`. Unele sunt f`cute din sute sau chiar mii de piese, care sunt \mbinate urmând un principiu de simetrie multidimensional` care nu se intersecteaz` [i care pot fi extensibile la infinit.

Toate lucr`rile mele sunt inspirate din natur`, dar sunt generate printr-un artificiu de calcul.

Sunt preocupat de nivelul tehnologic, de metodologii alternative de design, [i toate ]in [i de arhitectur`.” Vlad }enu, arhitect

Biz

77

ART~

Toate modelele expuse \n Galateca pornesc de la o \ncercare prestabilit`, provocarea fiind aceea de a o genera cu o alt` metod`. “Un mod de a gândi se schimb` [i se [lefuie[te \n timp, dar devin [i eu obiectiv \n ceea ce prive[te forma. Dac` acum câ]iva ani eram fascinat de arhitec]ii formali[ti, sau de curentele formaliste, \ncep s` gândesc mai pragmatic [i s` privesc forma dintr-o alt` direc]ie”, poveste[te tân`rul arhitect.

INSPIRA}IA VINE DIN FAMILIE

Minimal Complexity, Foto Rebeca Stelea

N`scut \ntr-o familie de arti[ti (tat`l, mama [i unchiul picteaz`), Vlad }enu a avut de unde mo[teni talentul, dar a g`sit [i inspira]ie \n modelele p`rinte[ti. A fost la rândul lui pasionat de desen [i art` \n general \nc` din copil`rie, iar \n perioada facult`]ii, la Ia[i, a lucrat pe post de caricaturist la un ziar local. Chiar dac` familia a \ncercat s` nu-l influen]eze \n decizii, “a[chia” }enu nu s-a \ndep`rtat prea mult de trunchi [i la terminarea liceului [i-a dat seama c` vrea s` fac` este arhitectur`.

A ajuns la Londra mai mult din dorin]a de a descoperi [i studia elemente de arhitectur` parametric`, un domeniu oarecum de ni[` al arhitecturii aplicate. “La serviciu nu fac nimic din arhitectura parametric`, dar a[a \mi separ activit`]ile. Merg pe sistemul clasic la birou [i \n timpul liber experimentez.”

Lucr`rile sale din prezent implic` [i destul de mult` programare [i coinciden]a face c` }enu a studiat \n liceu la o clas` de informatic`. “|mi pierdusem cuno[tin]ele oarecum, dar masterul de la Londra (intitulat «Adaptive Architecture and Computation») a fost pe partea aplicat` de matematic`/informatic`. Masterul a avut mai mult` leg`tur` cu informatica, cu matematica, 78

Biz

Foto: Cristian Ardeleanu

LIFE

LIFE

ART~

spune nu nici revenirii \n România, dar recunoa[te c` via]a cultural` de la Londra nu se compar` cu cea din Bucure[ti sau Ia[i. Nu a plecat pentru bani, ci pentru a studia un mod nou de a vedea [i a face lucrurile [i \[i propune ca lucr`rile sale s` fie destinate vânz`rii. Deocamdat`, doar lucrarea expus` la festivalul Enescu a fost cump`rat` de un centru de art` din Belgia.

a fost o lucrare oarecum [tiin]ific`, ca [i lucrarea de diserta]ie. Dar de acolo au \nceput s` se \nfiripe ideile de acum.”

A ajuns \n capitala britanic` \n 2008, \n plin` criz`, dar cu toate c` mediul nu era foarte propice a reu[it s` se angajeze. Plecat la Londra de peste cinci ani, Vlad }enu nu

Alveolata, Foto: Hektor Kowalski

LUNI SAU ANI PENTRU O LUCRARE Partea conceptual` a unei lucr`ri semnate de Vlad }enu dureaz` destul de mult, dat fiind c` face asta mai mult \n timpul liber. Modelele sale sunt generate pe calculator, prin algoritmi. Designul parametric, cel pe care \l folose[te arhitectul român, este generat automat de calculator, dup` coordonatele date de arhitect. “Toate lucr`rile mele sunt inspirate din natur`, dar sunt generate printr-un artificiu de calcul. Sunt preocupat de nivelul tehnologic, de metodologii alternative de design, [i toate ]in [i de arhitectur`”, explic` el.

Pentru a fi capabil s` genereze aceste lucr`ri, arhitectul a studiat programare, geometrie, a lucrat cu circuite, senzori, a utilizat metode digitale de fabrica]ie [i a citit c`r]i cum ar fi “On Growth and Form” (D’Arcy Thompson) sau “The Self-Made Tapestry” (Phillip Ball).

Instala]iile sale sunt modulare, fiind realizate dintr-un anumit num`r de componente care se repet`. |mbinarea dureaz` minimum dou` zile, lucreaz` la ea câteva persoane, pentru c` vorbim de sute sau chiar mii de piese, care sunt \mbinate urmand un principiu de simetrie multidimensional`.

Cu toate c` ceea ce face poate fi considerat foarte inovator, Vlad }enu crede c` domeniul din care provine este unul r`mas \n urm` cu cel pu]in câteva decenii fa]` de alte industrii \n ceea ce prive[te inova]ia la nivel tehnologic. El crede c` \n proiectarea de arhitectur` se poate inova la nivel de software, \n procesul de construc]ie [i la nivel de interactivitate. Biz Biz

79

BIZ STAR

Air Strato la prima decolare Cucerirea spa]iului sau noi modalit`]i de zbor sunt vise pe care fiecare dintre noi le-am avut \n copil`rie. To]i doream s` devenim astronau]i sau pilo]i. Pentru cei de la ARCA, visele au devenit realitate, iar zborul face parte din munca lor. DE ALEXANDRU ARDELEAN

P

entru organiza]ia ARCA, 13 februarie va avea o semnifica]ie aparte.

Vehiculul aerian automat cu propulsie electric` Air Strato a realizat prima decolare de pe pist` dificil`. Aeronava a executat un zbor scurt pân` la altitudinea de 25 m, apoi a aterizat.

Air Strato a fost echipat cu patru motoare electrice. Dou` motoare au fost ad`ugate suplimentar, pentru a scurta distan]a de decolare pe pist` dificil`. Pentru testele pe pist` dificil` au fost instalate suspensii pe trenul de aterizare. Aeronava a fost echipat` cu numai 10% din num`rul de baterii destinate versiunii comerciale [i a fost ad`ugat balast pentru a simula greutatea de decolare [i a echilibra aparatul. "Am ad`ugat \nc` dou` motoare pentru a scurta dista]a de rulare pe pist` dificil`. Trenul de aterizare echipat cu suspensii a asigurat un rulaj lin. Am avut nevoie de numai 30 m pentru a decola, folosind motoarele la trac]iune maxim`. Am fost impresiona]i de rata de urcare a aeronavei", precizeaz` Teodor Diaconu, inginer de dinamica zborului la ARCA. Air Strato este un aparat automat, propulsat electric. Poate atinge altitudini de pân` la 18 km [i are o autonomie de zbor de

7 ore cu baterii interne [i 3 zile folosind panouri solare.

Poate transporta o sarcin` variabil` de peste 30 kg, constând \n echipamente de supraveghere [i instrumente [tiin]ifice. O versiune comercial` va fi disponibil` pentru achizi]ionare, iar \n Romånia va fi disponibil numai pentru mediul privat.

ARCA este o organiza]ie nonprofit al c`rei obiectiv este explorarea [i colonizarea spa]iului cosmic. Pentru atingerea acestor obiective, ARCA construie[te [i lanseaz` cele mai eficiente vehicule spa]iale din punct de vedere al costului. Pentru a facilita accesul \n spa]iul cosmic, organiza]ia a creat o familie de rachete orbitale [i un avion suborbital, avånd la baz` tehnologii ieftine, sigure [i accesibile. Elementul central \n atingerea obiectivelor este seria de motoare Executor, primul dintre ele avånd un raport trac]iune-greutate de 110, fiind al treilea motor din lume din acest punct de vedere.

Pentru ambi]ia de a deveni model al reducerii costurilor \n industria aerospa]ial` mondial`, pentru inova]ia [i perseveren]a cu care creeaz` rachete [i avioane [i pentru urm`rirea visului de a ajunge \n cosmos, ARCA prime[te Steaua Biz.