Biz 262- 30 TECH

Biz www.revistabiz.ro

STRATEGIE

VIITORUL DE VÂNZARE Nr. 262 • 4 – 20 aprilie 2014 • 7,5 lei

ONLINE

CE NE SPUN ACHIZI}IILE GIGAN}ILOR DIN IT&C DESPRE LUMEA DE MÂINE

ANALIZE

GHICI CINE LUPT~ CU GOOGLE {I FACEBOOK?

Microfabrici cu macropoten]ial \n domeniul berii De ce e[ueaz` o companie?

MARKETING EFERVESCEN}A CREATIV~ A ORIENTULUI

Ce branduri tech i-au cucerit cu adev`rat pe români? Biz [i Unlock Market Research prezint` Top 30 cele mai iubite m`rci de tehnologie.

Atac la Apple.

Lupta dintre emo]ional [i func]ional

LIFESTYLE ESTETICA ARTEI CONTEMPORANE

Nr. 262

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef

Mai mult` tehnologie

L

a Biz, ne propunem mereu s` for]`m limitele. Nu ne sperie provoc`rile [i avem norocul (dar [i priceperea) de a g`si acei parteneri care ne sus]in \n deschiderea unor drumuri noi \n pia]a local` de publishing. Anul trecut am realizat \nc` o premier` - Top 25 cele mai iubite m`rci de tehnologie, \mpreun` cu Unlock Market Research.

Am pornit atunci din start doar cu branduri din zona de gadgeturi, dar pentru acest an am decis s` extindem universul cercet`rii [i am inclus dou` noi categorii – software [i platforme online.

Am f`cut asta pentru c` nu puteam trece cu vederea felul \n care re]elele sociale ne-au schimbat via]a (gândi]i-v` numai ce loc important ocup` azi Facebook), dar [i pentru c` software-ul s-a mutat tot mai mult din zona de business c`tre consumatorii individuali.

Rezultatul este un Top 30, clasament ce include brandurile tech care i-au cucerit pe români, nu doar la nivel aspira]ional, ci [i pragmatic. Pentru c` da, românilor le place tehnologia [i vor s` fie la curent cu cele mai noi tendin]e globale. Dar, \n acela[i timp, evalueaz` critic aspectele func]ionale ale dispozitivelor ce folosesc noile tehnologii [i mul]i iau decizii bine documentate.

Chiar [i cu aceste schimb`ri importante, ierarhia a r`mas destul de stabil`, semn c` pia]a se apropie de maturizare. Ne-a bucurat intrarea \n clasament a brandurilor române[ti (Bitdefender, E-Boda), un lucru extraordinar dac` avem \n vedere competi]ia global` uria[` din tech. La cum a evoluat pia]a \n ultima perioad` [i la felul \n care [i al]i juc`tori concureaz` tot mai mult \n zona de smartphone [i tablete, ne putem a[tepta ca la urm`toarea edi]ie brandurile române[ti din top s` includ` [i alte nume. Pentru c` cei care au curajul s` for]eze limitele, s` lupte contra curentului, s` accepte provoc`ri incredibile vor culege roadele eforturilor f`cute.

MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU

Fotografi VALI MIREA

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Revolution Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

GABRIEL BÂRLIG~, Redactor-{ef Adjunct Biz ISSN 1454-8380

Tipografie: prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro 2

Biz

sumar Biz www.revistabiz.ro

STRATEGIE

VIITORUL DE VÂNZARE Nr. 262 • 4 – 20 aprilie 2014 • 7,5 lei

CE NE SPUN ACHIZI}IILE GIGAN}ILOR DIN IT&C DESPRE LUMEA DE MÂINE

ONLINE

ANALIZE

GHICI CINE LUPT~ CU GOOGLE {I FACEBOOK?

Microfabrici cu macropoten]ial \n domeniul berii De ce e[ueaz` o companie?

MARKETING

Atac la Apple.

Lupta dintre emo]ional [i func]ional

EFERVESCEN}A CREATIV~ A ORIENTULUI

Ce branduri tech i-au cucerit cu adev`rat pe români? Biz [i Unlock Market Research prezint` Top 30 cele mai iubite m`rci de tehnologie.

LIFESTYLE ESTETICA ARTEI CONTEMPORANE

Nr. 262

6 14 28 32 36 40 44 4

Biz

Un bancher la curtea ASF Cele mai iubite m`rci tech O rela]ie complicat` Ghici cine lupt` cu Google [i Facebook?

Viitorul e de vânzare Performan]` [i stil deasupra tuturor O pia]` cu covrigi \n coad`

46 50 52 54 56 60

Microfabrici cu macropoten]ial Tr`iasc` obiectele de cas`!

Seduc]ia afacerilor Atac la Apple Efervescen]a creativ` a Orientului De ce e[ueaz` o companie?

63 64 68 70 76 80

Companiile, cu c`r]ile pe fa]` A [ti sau a nu fi Magia unui zbur`tor Lec]ii de maturizare Estetica artei contemporane Steaua Biz: Pozi]ia copilului cu måinile pe Gopo

BEST MARKETING 21 mai 2014, Howard Johnson Grand Plaza Hotel, Bucure[ti www.bizforum.ro/bestmarketing

Un eveniment

NOUL MARKETING

DE LA POVE{TI LA FAPTE Noile forme de comunicare schimb` fa]a industriei de media [i marketing. Vino s` afli care sunt noile oportunit`]i de promovare [i cele mai eficiente strategii de marketing \n rela]ia dintre branduri [i noul consumator.

Te provoc`m s` prive[ti marketingul dintr-o nou` perspectiv`!

Partener

agend` UN BANCHER LA CURTEA ASF Dup` o perioad` \n care Autoritatea de Supraveghere Financiar` (ASF) a fost lovit` de scandaluri de corup]ie, vestea c` Mi[u Negri]oiu a fost propus pentru pre[edin]ia acestui for d` semnalul potrivit pentru refacerea credibilit`]ii institu]iei. DE ALEXANDRU ARDELEAN Premierul Victor Ponta a anun]at la sfår[itul lunii martie c` \l propune pentru func]ia de pre[edinte al ASF pe Mi[u Negri]oiu, fostul director general al ING Bank România. Ponta a precizat c` a discutat despre acest lucru cu guvernatorul B`ncii Na]ionale a României, Mugur Is`rescu.

“Am discutat despre inten]ia de a \ncerca, \mpreun` cu Parlamentul, s` avem o autoritate de supraveghere financiar` la standarde europene, depolitizat`, cu eficien]a [i credibilitatea BNR, iar pentru conducerea institu]iei \mpreun` consider`m c` domnul Negri]oiu are preg`tirea profesional` [i profilul necesar pentru a duce la bun sfâr[it un asemenea proiect”, a spus premierul, precizând c` Mi[u Negri]oiu a acceptat propunerea.

Mi[u Negri]oiu urma s` fie audiat \n 31 martie de c`tre comisiile parlamentare de specialitate, iar a doua zi s` fie votat \n Parlament pentru aceast` func]ie. |n aceea[i [edin]` va fi votat` \ntreaga conducere a ASF. Odat` cu numirea unei noi conduceri, este nevoie [i de \mbun`t`]irea cadrului legislativ, pentru a nu mai exista derapaje \n activitatea acestui organism extrem de important pentru economie. |n acest sens, pre[edintele Comisiei de buget din Senat, Cosmin Nicula, a declarat c` modific`rile la Legea ASF vor fi finalizate pân` pe 30 aprilie, acestea vizând atât reglementarea pie]elor financiare, cât [i nivelul de salarizare din cadrul Autorit`]ii.

“Trebuie s` asigur`m un cadru corect din punct de vedere legislativ, nu numai de func]ionare a Autorit`]ii de Supraveghere Financiar`, ci a trei pie]e care compun ASF [i acest lucru \l vom face pân` \n data de 30 aprilie, când 6

Biz

AGEND~

{TIRI

sper s` avem o formul` final`, atât a raportului, cât [i a propunerilor de modificare a ordonan]ei 93, cea care a stat la baza \nfiin]`rii ASF, cât [i a altor acte normative”, a sus]inut Nicula.

El a ad`ugat c` va fi modificat nivelul salariz`rii din ASF, la un nivel mult mai sc`zut decât nivelul de la Banca Na]ional`. Senatorul PSD a refuzat s` precizeze ponderea de reducere a salariilor de la ASF. Mi[u Negri]oiu a fost director general al ING Bank România, iar \n prezent ocup` postul de pre[edinte al b`ncii. Negri]oiu este economist, fost ministru de stat pentru coordonare, strategie [i reform` (1992-1993). A fost deputat \n legislatura 1996 - 2000. |n mai 1997, demisioneaz` din Parlament [i trece \n sectorul privat, la banca anglo-olandez` ING Barings, cu func]ia de corporate finance manager. La 1 august 2006, Negri]oiu a preluat pozi]ia de director general al ING Bank România [i de pre[edinte al Comitetului pe ]ar` al ING România, grup financiar care include banca ING Bank România, compania de asigur`ri de via]` [i pensii ING Asigur`ri de Via]` (Nederlanden), societatea de factoring ING Commercial Finance, societatea de leasing ING Lease [i societatea de investi]ii imobiliare ING Real Estate Investment Management. Biz

HTC d` tonul la inova]ie

Produc`torul taiwanez de telefoane mobile a anun]at lansarea noului model HTC One (M8), succesorul premiatului model HTC One (M7), desemnat smartphone-ul anului [i \n prima edi]ie a suplimentului “Biz Tech”, realizat de revista Biz. Terminalul este prev`zut cu cea mai nou` versiune a interfe]ei HTC Sense [i cu Smart Sensor Hub, o solu]ie ce anticipeaz` mi[c`rile utilizatorului, ceea ce simplific` semnificativ interac]iunea cu telefonul. “|n 2013 am lansat cel mai bun smartphone din lume, \ns` nu am \ncetat nicio clip` s` c`ut`m s` ne autodep`[im [i s` ridic`m mai sus [tacheta”, spune Peter Chou, CEO la HTC. Noul HTC One are o carcas` ce se eviden]iaz` prin contururi curbate, mai sub]iri, care asigur` o aderen]` mai bun` a telefonului. (A.A.)

Românii cump`r` ieftin de pe internet Aproximativ 60% dintre români prefer` s` achizi]ioneze produse [i servicii mai ieftine de 100 de euro, \ns` apetitul lor pentru produse scumpe cre[te odat` cu vârsta [i cu gradul de educa]ie. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

{ase din zece români care au f`cut cump`r`turi online \n utima jum`tate de an au pl`tit cel mult 100 de euro pe cel mai scump produs sau serviciu achizi]ionat, se arat` \ntr-un studiu realizat de compania de cercetare de marketing Daedalus Millward Brown \n luna februarie a acestui an pe un e[antion de 600 de responden]i.

Num`rul femeilor care au cump`rat 8

Biz

doar lucruri cu valoare redus` (pân` \n 20 de euro) de pe internet \n ultima jum`tate de an este aproape dublu fa]` de cel al b`rba]ilor afla]i \n aceea[i situa]ie (21,7% versus 12,6%). Pe de alt` parte, unul din 100 de cump`r`tori online români a achizi]ionat \n ultimele [ase luni un produs cu o valoare mai mare de 1.000 euro.

Conform studiului, pe m`sur` ce vârsta cre[te, cump`r`torii tind s` cumpere produse din ce \n ce mai scumpe. Procentul celor care au achizi]ionat \n ultimele 6 luni cel pu]in

un produs mai scump de 100 euro este de 17% \n rândul tinerilor (18-24 ani) [i cre[te la 41% pentru categoria 25-44 ani [i la 58% pentru cei cu vârsta \ntre 45 [i 55 ani. Educa]ia joac` la rândul ei un rol important \n achizi]ionarea produselor cu valoare mare de pe internet. Astfel, produsul cel mai scump achizi]ionat de persoanele cu educa]ie superioar` este \\n medie de dou` ori mai scump decât cel achizi]ionat de persoane cu educa]ie medie [i aproape de trei ori mai scump decât cel achizi]ionat de persoanele cu educa]ie sc`zut`. Biz

AGEND~

{TIRI

Foto: © Kurhan – Dreamstime.com

GECAD, compania româneasc` fondat` de antreprenorul Radu Georgescu, a anun]at la finele lunii trecute c` a devenit unul dintre principalii investitori \n Tynka, un start-up din Marea Britanie care a dezvoltat o aplica]ie pentru studen]i. Aceasta \nseamn` c` britanicii nu numai c` vor fi sprijini]i s` \[i ating` obiectivele de business propuse, ci tân`ra echip` antreprenorial` din spatele proiectului va primi [i consiliere din partea GECAD. Tynka este o aplica]ie ce permite studen]ilor s` fie la curent cu activit`]ile [i evenimentele specifice intereselor proprii, din campus [i din afara acestora. Prin intermediul platformei tynka.com, tinerii pot adera la grupuri studen]e[ti, pot confirma participarea la diferse ac]iuni sau chiar pot achizi]iona bilete la evenimente. “Studen]ii petrec mult timp \ncercând s` urm`reasc` ce se \ntâmpl` interesant \n campus – Tynka \i ajut` s` descopere [i s` monitorizeze activit`]ile [i evenimentele care \i intereseaz`”, spune Stephen Irvine, CEO [i fondator al Tynka.

Tynka [i-a lansat platforma beta la \nceputul

lunii februarie 2014 [i deja are peste 10.000 de utilizatori \nscri[i de la 11 universit`]i din Marea Britanie. Pân` la finalul acestui an Tynka pl`nuie[te s` acopere majoritatea universit`]ilor din Marea Britanie. Printre investorii \n Tynka se num`r` [i Northstar Ventures, fond de investi]ii cu sediul \n Newcastle sus]inut de European Regional Development Fund [i Banca European` de Investi]ii. (O.N.) 10

Biz

Foto: © 29mokara-Dreamstime.com

Start-up britanic cu finan]are romåneasc`

Tranzac]ii de aproape 40 miliarde de dolari Cehia, Turcia [i Polonia au fost campioanele regiunii la fuziunii [i achizi]ii, dar per total valoarea tranzac]iilor a sc`zut \n Europa Central` [i de Sud-Est cu 5,7%. DE GABRIEL BÂRLIG~ Volumul fuziunilor [i achizi]iilor din Europa Central` [i de Sud-Est a crescut \n 2013, perfectându-se cu peste 30% mai multe tranzac]ii fa]` de 2012, conform studiului EY CSE M&A Barometer.

Sectoarele care au \nregistrat cele mai multe tranzac]ii \n regiune sunt sectorul serviciilor, industria prelucr`toare [i sectorul IT, fiecare raportând peste 160 de tranzac]ii \ncheiate. Valoarea total` estimat` a tranzac]iilor a sc`zut, \ns`, cu 5,7%, pån` la 39,4 miliarde de dolari.

Campioanele au fost Cehia, cu o valoare estimat` a tranzac]iilor de 10,6 miliarde de dolari, Turcia (9 miliarde de dolari) [i Polonia (8,8 miliarde de dolari).

Analiza realizat` de EY arat` c` sectoarele \n care s-au realizat \n medie cele mai mari tranzac]ii sunt

sectorul de telecom [i media, cu tranzac]ii \n medie de aproximativ 250 milioane de dolari [i sectorul serviciilor financiare cu tranzac]ii \n medie de aproximativ 200 milioane de dolari.

Din p`cate, pia]a din România r`mâne \nc` o pia]` mic`, de nivelul doi, \n care tranzac]iile sunt \nc` limitate ca num`r, chiar dac` din punct de vedere al valorii exist` perioade \n care apar anumite vârfuri remarcabile.

Un alt element notabil este cel al num`rului mic de tranzac]ii \n care companii române[ti au f`cut achizi]ii \n afara grani]elor. |n acest sens, compara]ia cu companiile din Turcia, Polonia, Cehia, dar [i din Grecia sau Slovacia, este din nou important` [i arat` c` pia]a local` \nc` trebuie s` se maturizeze pentru a concura regional. Biz

AGEND~

{TIRI

Mark Zuckerberg, fondatorul re]elei de socializare Facebook, a anun]at recent achizi]ionarea companiei Oculus VR, lider \n tehnologia realit`]ii virtuale.

Valoarea tranzac]iei se ridic` la aproximativ 2 miliarde de euro. Mi[carea vine la scurt timp dup` ce Facebook achizi]iona serviciul de mesagerie online WhatsApp pentru 19 miliarde de dolari.

“Misiunea noastr` este s` facem lumea mai deschis` [i mai conectat`. |n ultimii ani, asta a \nsemnat s` cre`m aplica]ii de mobile care le permit oamenilor s` \mp`rt`[easc` cu apropia]ii lucrurile care \i intereseaz`. Mai avem multe de f`cut \n ceea ce prive[te dispozitivele mobile, \ns` vrem s` ne ax`m [i pe platforme care vor permite experien]e mai utile [i distractive”, a explicat Zuckerberg.

Oculus VR este o companie californian` fondat` de Palmer Luckey, \n vârst` de 21 de ani. Oculus a creat recent un prototip de ochelari denumi]i Oculus Rift, capabili s` redea \ntr-un mediu virtual un con]inut similar celui

din jocurile de calculator. Din suma de 2 miliarde de dolari, 400 milioane reprezint` numerar, \n timp ce restul vor fi pl`ti]i sub form` de ac]iuni la Facebook. |n urma acestei achizi]ii, Facebook le-ar putea oferi utilizatorilor s`i experien]e noi prin jocurile disponibile pe platforma sa, dar [i noi alternative de comunicare. (D.L.) 12

Biz

Foto: © Lars Zahner – Dreamstime.com

Virtualizarea Facebook

Analiz` final` la export Avântul luat de exporturile române[ti a determinat Coface s` lanseze un instrument destinat exportatorilor pentru prospectarea companiilor din 22 de ]`ri din Europa Central` [i de Vest. DE LOREDANA S~NDULESCU Dup` o relativ` stagnare \n 2012, exporturile au \nregistrat pe parcusul anului 2013 un avans de 12% \n Romånia, reprezentånd unul dintre principalii factori care au sus]inut cre[terea economic` din ultima perioad`. Cu toate acestea, cre[terea procentului nu este \n mod automat o veste extraordinar`. Companiile exportatoare romåne[ti prezint` riscuri comerciale semnificative.

Pentru a veni \n \ntåmpinarea nevoilor companiilor de a-[i analiza partenerii interna]ionali de afaceri, Coface, compania specializat` \n protejarea \mpotriva riscului financiar de neplat` a clien]ilor proprii, atåt pe pia]a intern`, cåt [i pentru export, a lansat un produs dedicat acestui segment: rapoartele de credit online Coface Select.

Prin acest instrument pentru prospectarea clien]ilor interna]ionali [i furnizarea accesului rapid la informa]iile online, Coface ofer` rapoarte \ntr-un format compact [i standardizat despre companiile din 22 de ]`ri din Europa Central` [i de

Vest: Belgia, Bulgaria, Croa]ia, Estonia, Finlanda, Fran]a, Germania, Irlanda, Letonia, Lituania, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Republica Ceh`, Romånia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Suedia, Ucraina [i Ungaria.

Rapoartele Coface Select includ detalii despre identificarea companiei, calificativul de risc (mic, mediu, mare), conform ultimei analize realizate pentru compania respectiv`, domeniul de activitate, echipa de management [i ac]ionarii, al`turi de cele mai importante date financiare.

Factorii diferen]iatori ai acestui produs sunt accesul online permanent, posibilitatea de selec]ie a ]`rilor de interes care pot fi incluse \ntr-un pachet predefinit [i personalizat direct de c`tre client, printr-un format standard al raportului, indiferent de locul unde se afl` partenerul. |n plus, raportul con]ine un sistem de evaluare, Quick Rate, sub forma unei alerte semaforizate, ce permite instant luarea unor decizii rapide [i eficiente. Biz

WWW.BIZFORUM.RO / MANAGEMENT360

management 360 CONFERENCE

A V-A EDI}IE, 15 mai 2014 Howard Johnson Grand Plaza Hotel, Sala Platinum

Leadership Performan]` Inova]ie Eficien]` Talent DEZVOLT~-}I PROPRIA VALOARE PROFESIONAL~, PE CEA A COMPANIEI {I A ANGAJA}ILOR PE CARE |I REPREZIN}I! Cea de-a treia edi]ie a a forumului Management360 analizeaz` strategiile de eficien]` [i eficacitate corporatist`. Organizat \n trei sesiuni, evenimentul va prezenta tendin]ele \n management ca urmare a evenimentelor globale [i locale, influen]a webului social \n leadership precum [i cele mai noi metode de delegare [i talent management.

Forumul este dedicat managerilor, antreprenorilor, exper]ilor \n resurse umane, consultan]ilor \n afaceri, trainerilor [i speciali[tilor care vor s`-[i dezvolte propria valoare profesional`, pe cea a companiei [i angaja]ilor pe care \i reprezint`.

Sponsori

EVENTS

CELE MAI IUBITE M~RCI TECH Suntem invada]i de tehnologie, dar ne place!

Ne dorim ultimele gadgeturi la mod`, folosim cele mai noi echipamente IT [i cele mai recente platforme software. Dar care sunt brandurile tech care i-au cucerit cu adev`rat pe români?

Afla]i din Top 30 cele mai iubite m`rci de tehnologie, realizat de Biz [i Unlock Market.

DE GABRIEL BĂ…RLIG~

Foto: © Germina – Dreamstime.com

COVER STORY

Pentru tot mai mul]i oameni, primul obiect pe care-l ating diminea]a [i seara poart` un nume care acum 15 ani nu exista. A]i ghicit care e, nu? Smartphone-ul e ceas de[tept`tor, ziar, televizor, player de muzic`, unealt` de lucru, consol` de jocuri [i, desigur, telefon. Ast`zi, marile crize sunt declan[ate de \nro[irea simbolului bateriei de pe ecranul telefonului inteligent. Iar \n momentul \n care conexiunea de internet lipse[te sau nu se ridic` la \n`l]imea a[tept`rilor noastre (doar avem de \nc`rcat 20 de poze pe Facebook!) avem de-a face cu o adev`rat` tragedie. |ncet-\ncet, tehnologia ne-a \nconjurat din toate p`r]ile [i ne este tot mai greu s` ne imagin`m via]a f`r` ea.

Iar oferta este cople[itoare. Zeci [i sute de produc`tori [i branduri se lupt` pentru a ne atrage de partea lor. |n timp ce pentru utilizatori alegerea este tot mai dificil`, brandurile tech caut` permanent solu]ii pentru a putea ocupa o felie cât mai mare din interac]iunea noastr` cu tehnologia. Valul de achizi]ii din ultima vreme, o pia]` pe care se vehiculeaz` miliarde de dolari, arat` c` juc`torii se preg`tesc deja pentru viitoarele evolu]ii \n domeniu, c`utând pozi]iile cele mai favorabile de pe care s` cucereasc` clien]ii.

Nici \n zona de branding nu se st` cu mâinile \ncruci[ate. Exist` mai multe studii legate de valoarea brandurilor globale [i \n toate companiile din zona de tech reprezint` o for]`, \n special \n partea de sus a clasamentului. Astfel, conform ultimului clasament de acest fel realizat de Interbrand, cel mai valoros brand din lume este Apple, evaluat la peste 98 de miliarde de dolari. Pe doi este Google, cu peste 93 de miliarde de dolari. {ase dintre cele zece branduri aflate \n Top 10 \n acest clasament sunt din zona de tech, \n afar` de cele dou` men]ionate aflându-se acolo IBM, Microsoft, Samsung [i Intel. |n alte clasamente, domina]ia companiilor din tehnologie este [i mai mare. Topul Brandirectory, publicat \n februarie, are opt branduri tech \n Top 10 – tot Apple este [i aici pe primul loc, urmat de Samsung, Google [i Microsoft.

16

Biz

TOP 30 CELE MAI IUBITE M~RCI TECH LOC

MARC~

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

Samsung Apple Sony Google Microsoft HP Facebook Yahoo YouTube Philips LG Nokia Panasonic Adobe Toshiba Intel Dell Bitdefender Skype Asus IBM Fujitsu Lenovo Huawei BlackBerry Acer HTC LinkedIn Logitech E-Boda

SCHIMBARE DE PERSPECTIV~ Cu alte cuvinte, tehnologia nu doar ne-a schimbat via]a, ci a modificat radical [i peisajul brandurilor care ne \nconjoar`.

Ultimul model de telefon, cea mai sub]ire tablet`, televizorul cu tehnologia cea mai avansat` sunt priorit`]i pe lista produselor la care consumatorul aspir` ast`zi. Iar consumatorul român, de[i dominat de pragmatism, este fascinat \n acela[i timp de aspira]ional. Anul trecut descopeream natura dual` a românilor \n rela]ia lor cu tehnologia, ace[tia \ncercând s` \mbine aceste dou` componente importante pentru ei: o marc` ce le ofer` ceea ce au nevoie la un pre] bun versus marca pe care [i-o doresc [i o admir`. Acestea au fost o parte dintre gândurile cu care am pornit la drum \n realizarea acestui top.

Dar, cum suntem deja la a doua edi]ie, \n spiritul Biz, am decis s` \mpingem din nou limitele. Dac` anul trecut aveam 25 de branduri exclusiv din zona gadgeturilor, edi]ia din 2014 aduce \n prim-plan 30 de branduri din zona de gadget, dar [i software [i platforme online. A fost un pas logic, având \n vedere \n primul rând influen]a tot mai mare a re]elelor sociale \n via]a noastr`, mai ales dac` ne gândim la Facebook sau YouTube, dar [i faptul c` exist` branduri din zona de software care, de[i vin mai ales din zona de business, s-au extins masiv pe segmentul consumatorilor individuali.

TOP 10 CU SURPRIZE Impactul schimb`rilor aduse de introducerea noilor categorii s-a resim]it destul de mult când am adunat toate aceste branduri pentru Top 30. Dar la vârf situa]ia este stabil`. Din nou, Samsung ocup` locul \n topul celor mai iubite branduri tech de c`tre români, eforturile de marketing combinate cu oferta variat` a brandului spunându-[i din nou cuvântul. Apple a urcat un loc, pe 2, punctând foarte mult la capitolul aspira]ional, dar din cercetarea Unlock Marketing Research a rezultat [i faptul c` produsele gigantului american sunt tot mai folosite de c`tre români. Pe trei este Sony, brand aflat \n plin` redefinire

COVER STORY a portofoliului de produse – a renun]at recent la gama de PC-uri Vaio [i vrea s` devin` un juc`tor important \n zona de smartphone [i tablete.

Pe locul 4 intr` primul concurent din zona de software, Google. Gigantul internetului nu avea cum s` nu fie un brand apreciat de români, având \n vedere c`-i ajut` s` navigheze prin lumea tot mai complex` din online. Microsoft vine pe 5, lucru a[teptat având \n vedere popularitatea sistemului de operare Windows pe pia]a local`. Urmeaz` HP, care a urcat \n clasament pe fondul unei prezen]e mai active \n pia]`. Din Top 10 nu putea lipsi Facebook, re]eaua de socializare care ne ocup` tot mai mult timp din via]` - mai ales c` \ncepe s` fie adoptat` treptat [i de genera]iile mai \n vârst`. De[i are probleme pe plan global, Yahoo continu` s` aib` un capital de imagine puternic \n rândul românilor pasiona]i de internet, fie [i numai prin prisma faptului c` n-am uitat de Yahoo Mail sau de Messenger. YouTube, aflat pe locul 9, nu mai are nevoie de nicio introducere, platforma de video-sharing fiind tot mai popular` atât prin u[urin]a cu care po]i pune clipul preferat pe Facebook (sic!), cât [i ca urmare a cre[terii popularit`]ii videoblogging-ului. Top 10 este \ncheiat de Philips, care acoper` o gam` larg` de electronice [i electrocasnice [i se bucur` [i de o rela]ie de lung` durat` cu consumatorul român.

METODOLOGIE Studiu cantitativ, constând \n 300 de interviuri online, realizat \n Bucure[ti, e[antionul cuprinzând b`rba]i [i femei cu vârsta \ntre 18 [i 45 de ani.

Preferin]a / ata[amentul pentru o marc` a fost determinat folosind metoda MaxDiff (Maximum Differentiation Scaling).

Responden]ii au realizat alegeri multiple \ntre m`rci (5.100 de alegeri de cel mai important brand [i 5.100 de alegeri de cel mai pu]in important brand), \n urma c`rora a fost calculat un indice de preferin]`.

Ierarhia m`rcilor este realizat` pe baza unui index cumulat, calculat folosind scorul de preferin]` (MaxDiff), precum [i categoriile \n care este prezent` fiecare marc`.

Astfel, cu cât o marc` este aleas` de mai mul]i responden]i [i este prezent` pe mai multe categorii din pia]`, cu atât aceasta este clasat` pe o pozi]ie mai \nalt` din top.

Anul acesta am hot`rât s` extindem topul tech [i pe alte laturi ale technologiei [i s` nu ne ax`m numai pe gadgeturi, a[a cum am f`cut \n 2013. Astfel, am analizat 3 categorii de branduri de tehnologie: gadgeturi, software, platforme online.

Toate m`rcile analizate [i incluse \n aceste categorii sunt m`rci ce ofer` produse / servicii cu care consumatorul final interac]ioneaz` \n mod direct \n via]a de zi cu zi.

GADGETURILE NOASTRE IUBITE Pentru o mai bun` compara]ie cu rezultatele de anul trecut, am realizat [i un Top 25 al celor mai iubite m`rci de gadgeturi, care a ar`tat câteva evolu]ii interesante. La vârf, situa]ia este destul de stabil`, \n Top 3 schimbându-se doar ordinea locurilor 2 [i 3, unde Apple a f`cut rocada cu Sony, urcând imediat \n urma liderului Samsung.

Cercetarea realizat` de Unlock Market Research arat` c`, per total, topul este unul destul de stabil, cu pu]ine schimb`ri majore \n pozi]ia pe care o ocup` marcile.

Acestea fiind zise, nu putem s` nu remarc`m urc`ri importante. Cele mai spectaculoase cre[teri le-au avut dou` branduri din China, Lenovo (urcare de 18

Biz

10 locuri \n Top 25 Gadgets) [i Huawei (+7 locuri). Ascensiunea celor dou` m`rci nu este \ntâmpl`toare [i este rezultatul unor eforturi de branding vizibile pe pia]a româneasc` \n ultimii doi ani. Lenovo, care a preluat divizia de PC-uri a americanilor de la IBM, a avut o evolu]ie foarte bun` pe zona computerelor portabile (laptop, ultrabook, convertibile), cu modele care puncteaz` nu doar la capitolul performan]`, ci [i la design. De asemenea, brandul a \nceput s` fac` primii pa[i [i \n zona tabletelor [i smartphone-urilor. Huawei a intrat \n for]` pe pia]a smartphone-urilor cu gama Ascend, care au ar`tat o fa]et` premium interesant` pentru brandul din China. Ne putem a[tepta

ca aceste dou` branduri s` continue investi]iile \n marketing pe pia]a local`.

Tot la capitolul cre[teri s-au mai remarcat HP [i Asus, ambele urcând câte trei pozi]ii \n clasament.

De cealalt` parte, au fost branduri cu sc`deri, dar nu vorbim de pr`bu[iri dramatice. BlackBerry a c`zut cinci pozi]ii, lucru absolut normal având \n vedere situa]ia precar` a companiei la nivel global, iar HTC a coborât cu patru locuri, poate [i pe fondul unei strategii mai pu]in clare a companiei taiwaneze.

E-Boda, PlayStation, Allview [i Panasonic au \nregistrat, fiecare, c`deri de trei locuri.

Unlock Market Research a realizat un model pentru a explica felul \n care m`rcile de tech se diferen]iaz` \ntre ele prin propor]iile diferite de folosire de c`tre consumatori [i ata[ament al acestora fa]` de brand. Astfel, apar patru categorii: m`rci aspira]ionale – de care consumatorii sunt ata[a]i emo]ional, dar pe care nu le folosesc \n via]a de zi cu zi, m`rci puternice – care reu[esc s` cucereasc` consumatorul atât emotional, cât [i func]ional (folosite [i iubite \n acela[i timp), m`rci emergente – se remarc` mai pu]in din punctul de vedere al afectivit`]ii [i sunt folosite \ntro m`sur` mai mic`, respectiv m`rci pragmatice – ofer` produse / servicii de calitate, dar implic` mai pu]in consumatorii la nivel emo]ional (folosite, dar mai pu]in iubite).

Conform acestei \mp`r]iri, \n Top 25 gadgeturi, studiul nu a identificat m`rci aspira]ionale – Apple era singurul brand apropiat de aceast` zon`, dar devine din ce \n ce mai folosit [i mai “comun”, a[a c` se pozi]ioneaz` \n zona de m`rci puternice. M`rcile puternice sunt, pe lâng` Apple, Samsung (clar diferen]iat` drept cea mai puternic` marc`, la o distan]` mai mare fa]` de celelalte comparativ cu anul trecut), Sony, HP, Philips, LG, Panasonic [i Nokia. De remarcat c` HP [i Nokia au trecut de la o marc` pragmatic` la una puternic`. Zona m`rcilor emergente este cea mai “aglomerat`” – Fujitsu, Lenovo, Huawei, HTC, BlackBerry, E-Boda, PlayStation, Kindle, Xbox, Evolio, Nintendo, Allview. M`rcile pragmatice sunt Toshiba, Dell, Asus, Acer [i Logitech. Biz

COVER STORY

1Samsung

Grupul sud-coreean a reu[it s` se impun` \n ultimii ani ca un veritabil lider de pia]` \n zona telefoanelor mobile, fiind singurul brand ce pare capabil s` concureze pe termen lung cu Apple. Samsung a investit masiv \n dezvoltarea de device-uri mobile care ruleaz` pe sistemul de operare Android. Printre vedetele de anul trecut se num`r` smartphone-ul Samsung Galaxy S4 [i phablet-ul Samsung Galaxy Note 3, primite bine \n pia]`. La \nceputul acestui an, compania sudcoreean` anun]a la World Mobile Congress din Barcelona lansarea telefonului flagship Samsung Galaxy S5, care se bazeaz` pe un focus rapid, fotografii mai luminoase [i pe un sistem de m`surare a pulsului utilizatorului.

Samsung a f`cut valuri [i la spectacolul de decernare a premiilor Oscar, când 11 vedete – printre care Meryl Streep, Bradley Cooper, Julia Roberts, Brad Pitt [i Jennifer Lawrence – au realizat o poz` “selfie” cu un Galaxy Note. |n momentul de fa]`, fotografia celebrit`]ilor este cea mai popular` poz` din istoria re]elei de socializare Twitter. Iar dac` la capitolul telefoane mobile sud-coreenii s-au

remarcat ca juc`tori de top, ace[tia \ncearc` s` se impun` [i pe categoria wearables (accesorii), prin ceasurile inteligente (Samsung Galaxy Gear [i Gear 2) [i br`]`rile pentru sport (Samsung Galaxy Gear Fit). Compania investe[te [i \n dezvoltarea de noi tehnologii pentru televizoarele pe care le comercializeaz`. Astfel, \n momentul de fa]` lucreaz` la un sistem de control al meniului prin intermediul gesturilor mâinii pentru gama de televizoare inteligente, f`când un pas c`tre direc]ia \n care se \ndreapt` Microsoft cu tehnologia Kinect. De asemenea, Samsung \[i va continua planurile de dezvoltare pe ni[a televizoarelor curbate.

Este de a[teptat ca \n acest an s` vedem mai multe astfel de modele pe pia]`, majoritatea la rezolu]ie 4K. De[i \n prim` faz` publicul a fost sceptic, se pare c` aceste televizoare sunt tot mai bine primite, pe fondul unui design atractiv [i al senza]iei de “cinematograf \n casa ta” ce poate fi reprodus de spectaculoasele modele.

Dincolo de calit`]ile tehnice ale produselor sale, o parte din succesul Samsung se datoreaz` investi]iilor masive \n promovare; conform unor rapoarte Reuters, bugetul de marketing al companiei sud-coreene a fost de 14 miliarde de dolari \n 2013. Biz

2 Apple

|n ciuda criticilor aduse pentru lipsa unor inova]ii majore \n ultimii ani, compania condus` de Tim Cook continu` s` \nregistreze venituri [i profituri la care al]ii doar viseaz`. |n trimestrul \ncheiat la 31 decembrie 2013, vânz`rile au atins 57,6 miliarde de dolari, un nou record pentru companie, iar profiturile au ajuns la 13,1 miliarde de dolari. Succesul s-a datorat mai ales produselor nou lansate – \n special iPhone 5S, iPad Air [i iPad mini cu display Retina.

De[i iPhone 5S nu a adus mari schimb`ri la nivel de design, senzorul de recunoa[tere a amprentei, camera [i bateria mai bune au atras consumatorii. Nu la fel de bine primit \n pia]` a fost iPhone 5C, terminalul “mai ieftin” lansat anul trecut care nu pare s`-[i fi g`sit un loc clar \n linia de produse a companiei din Cupertino. Compania a reu[it la finele lui 2013 s` \ncheie un acord cu China Mobile pentru distribu]ia iPhone pe pia]a chinez`, operatorul asiatic având nu mai pu]in de 760 de milioane de abona]i. Businessul Apple continu` s` depind` enorm de iPhone, care genereaz` peste 50% din vânz`ri. Biz

TECH

3 Sony

Sony se afl` \ntr-un moment de cotitur`, dup` ce a decis s` vând` divizia de PC-uri Vaio.

Decizia a venit pe fondul sc`derii pie]ei de computere de tip desktop [i laptop la nivel global.

Compania japonez` \[i p`streaz` \ns` pozi]ia solid` \n zona de TV, punând accent pe dezvoltarea unei game variate de televizoare 4K. De asemenea, Sony face eforturi pentru a se impune ca lider pe segmentul camerelor foto compacte, al recorderelor video, dar [i al sistemelor audio [i c`[tilor. La nivel local, compania sper` s` compenseze pierderile rezultate din vânzarea Vaio cu vânz`rile de televizoare 4K. Biz

4 Google

Compania lupt` pe mai multe fronturi pentru a-[i consolida pozi]ia \n spa]iul online, atacat` mai ales de Facebook. |n acela[i timp, Google are de dus o lupt` grea \n zona de cloud cu Amazon, iar \n zona de mobile platforma Android, dominant` la capitolul utilizatori pe plan global, este implicat` \ntr-un adev`rat r`zboi de uzur` cu iOS, de la Apple. Un semn al strategiei de viitor a companiei a fost achizi]ia Nest pentru 3,2 miliarde de dolari, un pas important spre casa cu adev`rat inteligent`, ceea ce arat` c` Google vrea s` fie implicat \n via]a de zi cu zi, nu doar \n zona de online. |n acela[i timp, dup` ce a reu[it s` fac` ordine \n haosul informa]iei de pe internet, compania \ncearc` s` adânceasc` nivelul de \n]elegere [i interpretare a acestor date. Biz

6 HP

Microsoft

5

Compania continu` eforturile \n zona de mobile, unde Windows 8.1 promite o experien]` unitar` pe smartphone, tablet`, laptop [i desktop, lucru foarte important mai ales pentru utilizatorii de business.

Achizi]ia diviziei de terminale mobile a Nokia e un semnal clar c` Microsoft va continua s` lupte cu Android [i iOS. Noua strategie a companiei la nivel mondial va fi centrat` pe crearea unei familii de dispozitive [i servicii pentru utilizatori individuali [i pentru companii de care oamenii s` beneficieze atât acas`, cât [i la serviciu sau \n mi[care. Compania trece, astfel, de la “un PC pe fiecare birou” la “o gam` de dispozitive [i servicii care s` permit` oamenilor s`-[i fac` treaba”. Biz

Dup` ce a trecut prin transform`ri puternice \n ultimii ani, HP pare s`-[i fi reg`sit ritmul pe o pia]` hardware cu marje tot mai mici. Pe lâng` gama ultracunoscut` de imprimante, compania [i-a diversificat oferta de laptopuri, intrând [i pe zona de hibride [i ultrabook, dar atacând [i zona tabletelor Android cu HP Slate (modele de 7, 8 [i 10 inci). Colaborarea cu Google s-a concretizat [i \n lansarea HP Chromebook, care folose[te sistemul de operare al gigantului american din domeniul internetului. Produsele HP puncteaz` la capitolul design [i performan]` la pre]uri accesibile, o combina]ie ideal` pentru pia]a local`. Biz

COVER STORY

8 Yahoo

Facebook

7

Compania fondat` de Mark Zuckerberg a \nceput anul \n for]`. Facebook a achizi]ionat WhatsApp, o aplica]ie popular` de mesaje online, pentru impresionanta sum` de 16 miliarde de dolari, fiind cea mai mare achizi]ie din istoria celebrei re]ele de socializare.

Mi[carea arat` [i mai mult inten]iile Facebook de a domina [i zona mesajelor online. WhatsApp are mai mult de 450 de utilizatori activi.

Vestea se pare c` nu a fost foarte bine primit` pe burs`, la scurt timp de la anun]ul oficial ac]iunile Facebook sc`zând cu 4,5%.

Preluarea WhatsApp vine la aproape doi ani de la achizi]ia Instagram, pentru care Facebook a pl`tit un miliard de dolari. Biz

10 Philips

Dac` \n ultimii ani Yahoo a pierdut teren \n fa]a rivalilor de la Google [i Facebook, compania condus` de Marissa Mayer face eforturi sus]inute pentru a se diferen]ia. Printre schimb`rile aduse de noua directoare a companiei se num`r` ajust`ri ale func]ionalit`]ilor [i designului serviciului de e-mail, puse \n aplicare anul trecut. |n prima parte a acestui an, compania a anun]at faptul c` utilizatorii s`i nu vor mai putea folosi serviciile Yahoo logându-se cu conturile de Facebook [i Google, \ntr-o \ncercare de a-[i fideliza clien]ii [i de a sl`bi influen]a principalilor competitori din online. Biz

9 YouTube

Când spui video online, primul site care \]i vine \n minte este YouTube. Decizia Google a cump`ra acest serviciu de partajare a clipurilor video s-a dovedit mai mult decât inspirat`. Azi, YouTube are peste un miliard de vizitatori unici lunar [i \n fiecare lun` sunt urm`rite 6 miliarde de ore de con]inut video de pe site. De remarcat faptul c` 40% din vizualiz`ri sunt realizate de pe mobil. Google a \nceput monetizarea mai agresiv` a serviciului, prin introducerea de reclame \n clipurile de pe YouTube. Nu este de neglijat nici ascensiunea videobloggingului, foarte popular \n rândul tinerilor, pentru care televizorul aproape c` nici nu exist`. Biz

Cu divizii de \ngrijirea s`n`t`]ii, stil de via]` [i iluminat, Philips este lider \n servicii cardiologice, terapie de urgen]` [i asisten]` medical` la domiciliu, solu]ii economice de iluminat [i aplica]ii noi de iluminat, precum [i \n domenii ca b`rbieritul [i \ngrijirea b`rba]ilor [i igiena oral`. Printre cele mai recente lans`ri ale companiei se num`r` LightVibes, un nou sistem de iluminare \n cinema, [i SoundLight Comfort Ceiling Tunable White, un sistem de iluminare dinamic, creat pentru a sus]ine bioritmul natural al corpului uman, ambele dezvoltate \n parteneriat cu Saint-Gobain Ecophon, un furnizor global de sisteme acustice. Biz

TECH

11LG

Conglomeratul sud-coreean a anun]at luna trecut` c` lucreaz` cu gigantul Google pentru realizarea gadgetului LG G Watch, un ceas inteligent care folose[te sistemul de operare Android Wear. Planurile LG nu se opresc aici. La jum`tatea lunii trecute, compania a lansat 68 de noi televizoare, cea mai mare colec]ie de acest fel din istoria grupului. Printre modelele noi se num`r` [i dispozitive de tip Ultra HD, unit`]i OLED, cu ecran curbat sau ecrane cu rezolu]ie 4K. Tehnologia CINEMA 3D are puterea s` ofere o experien]` de vizualizare inedit` [i reu[e[te s` ofere efecte 3D extrem de realiste chiar [i la rezolu]ii 4K. Biz

12 Nokia

Colaborarea cu Microsoft pentru dezvoltarea de smartphone-uri cu sistemul de operare Windows Phone s-a \ncheiat anul trecut prin absorb]ia diviziei de terminale mobile a finlandezilor de c`tre gigantul american.

Prin urmare, brandul trece printr-o perioad` de tranzi]ie. Dispozitivele Lumia, \n special cele high-end, se bucur` de succes mai ales \n mediul de business, unde integrarea cu Windows este mult mai important`. Compania a lansat recent [i terminale cu Android, Nokia X [i Nokia XL, dar platforma e modificat` serios fa]` de cea standard [i nu ofer` acces la Google Play, promovând \n schimb magazinele de aplica]ii Nokia [i Microsoft. Biz

14 Adobe

13 Panasonic Compania japonez` recunoscut` pentru produsele sale high-end face eforturi pentru a r`mâne relevant` pe principalele pie]e pe care activeaz`: TV, foto, computere [i produse electronice de \ngrijire personal`. Pe zona TV, eforturile au mers c`tre dezvoltarea [i lansarea tehnologiilor de recunoa[tere facial`, de activare vocal` [i de promovare a televizoarelor inteligente 4K. Dac` majoritatea produc`torilor de televizoare 4K se adreseaz` consumatorilor, Panasonic acord` o importan]` deosebit` mediului de business. Compania a crescut ritmul [i pe pia]a de electrocasnice, inclusiv \n Europa. Biz

Fi[ierele PDF au devenit tot mai populare \n rândul utilizatorilor, a[a c` Adobe a devenit un nume omniprezent \n zona utilizatorilor de computere [i dispozitive mobile. Cel`lalt program extrem de popular (de[i nu tocmai ieftin) al companiei americane este Adobe Photoshop, care inclusiv \n limba român` tinde s` se transforme \n verb (de câte ori n-a]i auzit despre o poz` c` a fost “photoshopat`”?). Adobe activeaz` [i \n zona de cloud cu solu]ia Creative Cloud, iar pe internet celebrul Flash Player este \nc` folosit de multe site-uri pentru con]inut interactiv, video, aplica]ii sau jocuri. Biz

COVER STORY

16 Intel

15Toshiba Cunoscut` pe zona de computere portabile [i televizoare, Toshiba \[i extinde gama de produse [i \n zona video. Gama de laptopuri Satellite se bucur` de succes inclusiv pe pia]a româneasc`, unde compania a introdus garan]ia “no matter what”, iar gamerii pot opta pentru gama Qosmio, care ofer` performan]e desktop \ntr-un format ultraportabil. |n acela[i timp, Toshiba produce [i tablete, atât cu Android, cât [i cu Windows 8.1, iar pe zona de TV lanseaz` continuu produse dotate cu cele mai noi tehnologii, inclusiv \n zona de smart TV, 3D [i 4K. Biz

Liderul absolut \n zona procesoarelor pentru PC-uri [i laptopuri \[i extinde gama de produse pentru zona dispozitivelor mobile. Anul trecut, Intel a prezentat a patra genera]ie de procesoare Core, care combin` puterea de calcul cu un consum de energie mult redus, ceea ce spore[te autonomia dispozitivelor portabile. |n acela[i timp, compania a lansat procesoarele Quark, destinate dispozitivelor purtabile (wearables). La începutul acestui an, la CES, Intel a prezentat dispozitive purtabile de referin]`, printre care c`[ti care ofer` informa]ii biometrice [i de fitness, un headset inteligent, dar [i un \nc`rc`tor wireless. Biz

17

Dell

Compania a revenit anul trecut \n måini private, dup` ce timp de 25 de ani a fost listat` la burs`.

Ac]ionarii au aprobat propunerea cofondatorului Michael Dell [i a Silver Lake Management de a-[i r`scump`ra compania pentru 24,9 miliarde de dolari [i de a o retrage de pe burs`. Dell a lansat produse noi pentru a-[i face loc pe deja aglomerata pia]` a tabletelor, venind \n octombrie 2013 cu patru modele, bazate pe Android [i Windows. Dell a intrat \n parteneriat [i cu Google, oferind laptopul Dell Chromebook 11. Biz

18 Bitdefender

Compania româneasc` de solu]ii de securitate \[i consolideaz` continuu pozi]ia pe plan global, continuând s` ocupe primele locuri (de multe ori chiar locul 1) \n testele organiza]iilor independente de profil. Bitdefender a ob]inut scor maxim la protec]ia utilizatorilor \mpotriva viru[ilor [i a atacurilor zero-day [i a fost produsul cu cel mai redus impact asupra performan]ei sistemului la test`rile realizate pe parcursul anului 2013 de c`tre institutul german AV-TEST. Decizia de a oferi solu]ii de securitate pentru mediul mobil s-a dovedit extrem de inspirat`, \n condi]iile \n care smartphone-urile [i tabletele devin tot mai mult ]inta atacurilor informatice. Biz

TECH

19Skype

Compania care a transformat \n realitate extrem de accesibil` visul apelurilor video continu` s` domine acest spa]iu. Pe pia]a local` s-a dovedit a fi solu]ia preferat` de mul]i dintre românii pleca]i \n str`in`tate pentru a ]ine leg`tura cu cei r`ma[i acas`, prin urmare fraza “Ne vedem pe Skype” a intrat \n vocabularul multora dintre noi. Acum, provocarea pentru compania de]inut` de Microsoft este \n translatarea experien]ei de pe PC \n mediul mobil \ntr-un mod cât mai simplu [i prietenos cu putin]`, p`strând lucrurile importante pentru utilizatori [i consumând cât mai pu]in` baterie pentru asta. Biz

20 Asus

Cunoscut` pentru pozi]ia solid` de pe segmentul laptopurilor, compania s-a remarcat [i prin evolu]ia pozitiv` de pe segmentul tabletelor, dar [i prin lansarea unor smartphone-uri cu un raport calitate/pre] atractiv. Laptopul Asus Zenbook Infinity a f`cut furori datorit` carcasei din Gorilla Glass, dar [i a sub]irimii sale [i a performan]elor, iar tableta MeMO [i smartphone-ul ZenFone au fost bine primite. Recent, Google a anun]at c` Asus este una din companiile cu care colaboreaz` la dezvoltarea de accesorii tehnologice bazate pe Android. Biz

22 Fujitsu

21 IBM

Colosul IT american trece prin transform`ri majore. La \nceputul acestui an, IBM a vândut divizia de servere x86 c`tre Lenovo pentru 2,3 miliarde de dolari [i pune accentul pe o strategie de business bazat` pe cloud [i software, dup` decenii \n care a fost un juc`tor cheie \n zona de hardware. Noua strategie se vede [i recenta achizi]ie a Cloudant, furnizor de servicii de baze de date (DBaaS). De asemenea, IBM investe[te un miliard de dolari \n zona de platform-as-aservice pentru a conecta datele [i aplica]iile enterprise \n cloud. Biz

Compania japonez` reu[e[te s` lanseze diverse produse care intr` imediat \n vizorul publicului [i al presei de specialitate. Cel mai nou model de la Fujitsu este ultrabookul supersub]ire UH90/L. |n afar` de ecranul touch de 14 inci, ultrabookul este echipat [i cu cel mai nou procesor Intel, Haswell i5-4200U, 4 GB de RAM [i hard drive de 500 GB. Fujitsu spune c` acest model, gros de doar 1,54 centimetri, este cel mai sub]ire ultrabook de 14 inci din lume.

Compania mai lucreaz` [i la o tehnologie special` care transform` hårtia \ntr-un touchscreen. Tehnologia detecteaz` obiectele pe care degetele le ating \n lumea real` [i transform` orice suprafa]` \ntr-un touchscreen. Biz

COVER STORY

24 Huawei

Lenovo

23

Dup` preluarea diviziei de PC-uri a americanilor de la IBM, compania din China a lansat o pleiad` de noi produse care [i-au g`sit rapid locul pe pie]ele globale, inclusiv \n Rom창nia. Lenovo a avut o evolu]ie foarte bun` pe zona computerelor portabile (laptop, ultrabook, hibride, convertibile), cu modele care puncteaz` nu doar la capitolul performan]`, ci [i la design. Un exemplu este recent lansatul Lenovo ThinkPad X1 Carbon, cel mai u[or Ultrabook de 14 inci de pe planet`. Lenovo a \nceput s` fac` primii pa[i [i \n zona tabletelor, smartphone-urilor, dar [i pe segmentul de televizoare, \n special smart TV. Biz

26 Acer

Compania chinez` a fost cunoscut` \n primul r창nd pentru echipamentele de telecomunica]ii, categorie la care e lider global, \ns` \n ultimii ani a accesat pie]ele adresate consumatorului final, prin terminale mobile. Dup` o serie de \ncerc`ri timide, smartphone-ul Ascend P6 s-a impus ca o alternativ` mai accesibil` la telefoanele flagship ale principalilor juc`tori, Apple [i Samsung.

Un alt model interesant propus de chinezi este Huawei Ascend Mate 2, lansat la \nceputul acestui an. Huawei a testat apele pe ni[a br`]`rilor cu Bluetooth pentru sport, prin lansarea TalkBand B1. Biz

25

BlackBerry

Nu demult r`sf`]ata anali[tilor [i investitorilor, compania canadian` a anun]at c` pl`nuie[te s` v창nd` o parte din activele imobiliare pe care le de]ine. Tranzac]ia ar putea aduce organiza]iei o gur` de oxigen, urm창nd s` genereze pentru companie aproape 491 de milioane de dolari. Dup` ce a cam pierdut trenul smartphone, BlackBerry vrea s` \[i schimbe direc]ia [i s` se focuseze mai mult pe consumatorii din pie]ele emergente. Ve[tile rele nu se opresc \ns` aici pentru canadieni. Unul dintre cei mai mari sus]in`tori ai terminalelor BlackBerry, pre[edintele Barack Obama, ar putea renun]a la gadget \n favoarea unui terminal cu sistem de operare Android. Biz

Taiwanezii de la Acer au avut un an 2013 dificil, marcat de sc`derea pie]ei de computere.

Rezultatele financiare slabe au dus la \nlocuirea directorului executiv JT Wang cu Jim Wong. Acer se focuseaz` \n prezent pe dezvoltarea produselor mobile, cum ar fi tabletele-hibrid [i smartphone-urile. Printre produsele care s-au bucurat de succes se num`r` telefoanele Liquid S2 cu capacitate de \nregistrare 4K, dar [i laptopurile Aspire R7, Aspire S7 [i Chromebook. Acer mai este activ` pe segmentele de televizoare, monitoare, servere [i proiectoare video. Biz

TECH

27

HTC

Din punct de vedere financiar, HTC nu e pe cai mari. A raportat pierderi timp de trei ani consecutivi, pierzând \n paralel cot` de pia]` pe ni[a smartphone-urilor. Totu[i, compania a reu[it s` puncteze la capitolul imagine \n 2013 prin lansarea telefonului flagship HTC One, foarte bine primit \n pia]`. O nou` variant` a acestuia este a[teptat` \n prima parte a anului, dar oficialii HTC sunt de p`rere c`, pentru succesul financiar al companiei, esen]ial este un portofoliu robust format din modele cu pre] mediu. Astfel, este de a[teptat ca \n a doua parte a acestui an s` avem parte de o pleiad` de lans`ri de smartphone-uri mid level. Biz

28 LinkedIn

Re]eaua social` profesional` a ajuns la sfår[itul lui decembrie 2013 la 277 milioane de useri activi. Pe burs`, compania a reu[it s` surprind` cu estim`rile legate de venituri [i profit, dar a[tept`rile pentru primul trimestru din acest an nu sunt foarte bune, astfel c` ac]iunile au sc`zut. Compania \ncearc` s` rafineze pe cåt de mult posibil re]eaua, pentru a o face cåt mai relevant`. Dovada o constituie [i achizi]iile pe care le-a f`cut: Slideshare - o platform` de partajat prezent`ri, Pulse - o aplica]ie cititor de [tiri [i Bright - un serviciu de c`utare de joburi. Biz

30

Logitech

29

Compania elve]ian` produce unele dintre cele mai apreciate accesorii pentru PC (gamerii sunt una dintre ]intele preferate ale produselor companiei), iar \n ultima vreme s-a extins \n zona de mobile, \n special pe partea de tablete, lansând de exemplu Logitech Ultrathin Keyboard Folio, o hus` de protec]ie cu tastatur` pentru Samsung Galaxy Tab 3. Func]ionalitatea accesoriilor e dublat` de un design deosebit. De altfel, [apte produse din portofoliul Logitech au ob]inut la \nceputul anului distinc]ii la “iF product design awards” pentru excelen]` \n design la categoriile computer [i audio/video. Biz

Prezent` pe pia]a de electronic` de ani buni, compania compania controlat` de Alexandru Dr`goiu [i Honorius Prigoan` \[i extinde mereu gama de produse. |n aprilie 2013, a lansat E-Boda Supreme XL400QC, prima tablet` sub brand romånesc echipat` cu un procesor quad core de 1,2 GHz [i sistem de operare Android 4.1.1. Tableta este dotat` cu Wi-Fi [i echipat` cu dou` camere video cu ajutorul c`rora utilizatorii pot ini]ia apeluri Skype sau pot realiza fotografii [i videoclipuri. Tabletele E-Boda sunt produse \n China, \n urma unei configura]ii stabilite de compania romåneasc`, care se ocup` de adaptarea softului, design, marketing [i pachetul de accesorii. Biz

E-Boda

FINAN}E

O RELA}IE COMPLICAT~

|ncrederea se pierde foarte u[or [i se rec책[tig` foarte greu.

Este nevoie de multe dovezi de bun` credin]` [i de fapte bune pentru a o reface. B`ncile se bat acum cu toate mijloacele posibile pentru a repara rela]ia cu clien]ii. DE ALEXANDRU ARDELEAN 28

Biz

C

ea mai bun` moned` prin care b`ncile pot cå[tiga clien]ii este \ncrederea. Odat` ce se stabile[te un parteneriat pe termen lung, iar clientul are \ncredere s` \[i pun` \n slujba b`ncii banii s`i, atunci institu]iile financiare au de cå[tigat. Cånd nu au [tiut s` aib` grij` de interesele clien]ilor lor, i-au pierdut. Suntem \ntr-un proces \n care b`ncile asta fac: \ncearc` s` recå[tige \ncrederea clien]ilor. Studiile o arat` c` eforturile lor se v`d, iar redresarea este un proces de lung` durat` care abia \ncepe.

De exemplu, \n primele dou` luni ale anului, peste 1.000 de clien]i au solicitat credite prin Kiwi Finance \n valoare de 12,5 milioane de euro, cu 35% mai mult decât \n aceea[i perioad` a anului 2007 [i cu 39% mai mult decât aceea[i perioad` a anului trecut. Cea mai pronun]at` tendin]` a \nceputului de an este revigorarea creditelor \n lei. De altfel, \nceputul de an a marcat o premier` absolut` pentru pia]a credit`rii \n România: pentru prima oar` \n istorie, \mprumuturile \n moneda na]ional` sunt mai ieftine decât cele \n moneda european`. Fa]` de anul trecut, când propor]ia românilor care f`ceau credite ipotecare \n euro era cople[itoare (90%), primele luni ale lui 2014 indic` o tendin]` de echilibru \ntre cele dou` monede: 54% \mprumuturi \n euro versus 46% \mprumuturi \n lei. |n 2013, Kiwi Finance, unul dintre cei mai importan]i juc`tori de pe pia]a de brokeraj bancar din România, a \nregistrat o cre[tere cu 55% a num`rului de clien]i fa]` de anul anterior. Cifra de afaceri a fost de 5,7 milioane lei, \n cre[tere cu 43% fa]` de 2012, iar volumul creditelor intermediate a fost de 270 milioane lei.

Din acestea, 70% au fost credite cu garan]ii imobiliare [i 30% credite de nevoi personale. “Dup` toate semnalele din pia]`, consider`m c` 2014 va fi anul relans`rii consistente a credit`rii, atât pe segmentul creditelor negarantate, cât [i al celor ipotecare.

Pentru 2014 avem o ]int` de

FINAN}E 350 milioane lei [i cre[terea cotei de pia]` cu 15%”, declar` Anca Bidian, CEO la Kiwi Finance.

|NCREDERE |N CRE{TERE La nivel global, \ncrederea consumatorilor \n sectorul bancar este \n cre[tere, dup` mai mul]i ani de sc`dere accentuat`. Majoritatea clien]ilor se declar` suficient de mul]umi]i de b`ncile cu care lucreaz` pentru a le recomanda [i altora, dup` cum reiese din studiul global EY privind serviciile bancare pentru persoane fizice \n 2014, “Winning through customer experience”.

Studiul, care a sondat opiniile a peste 32.000 de clien]i bancari din 43 de ]`ri, arat` c` b`ncile continu` s` furnizeze servicii bancare tradi]ionale la standarde mul]umitoare, \ns` r`mân aspecte importante de \mbun`t`]it \n ceea ce prive[te experien]a clientului. |n acela[i timp, b`ncile sunt din ce \n ce mai vulnerabile \n fa]a competi]iei venind dinspre noii furnizori de servicii bancare. |n pofida \nc` unui an dificil \n sectorul bancar, \ncrederea consumatorilor a crescut, \ns` b`ncile mai au lucruri de \mbun`t`]it. De exemplu, modul \n care solu]ioneaz` reclama]iile clien]ilor este esen]ial pentru continuarea construirii unei rela]ii de \ncredere. |ncrederea \n b`nci este \n cre[tere, principalele argumente punctate de c`tre clien]i fiind stabilitatea financiar` [i experien]a personal` cu banca. La nivel global, o treime dintre clien]i au afirmat c` \ncrederea lor \n sectorul bancar a crescut fa]` de anul trecut, aceasta find o cre[tere semnificativ` comparativ cu iunie 2012, cånd doar 22% au dat acest r`spuns. Num`rul clien]ilor a c`ror \ncredere \n industrie a sc`zut \n ultimele 12 luni este de 19% \n sc`dere de la un nivel record de 40% \n 2012.

Majoritatea clien]ilor (93%) au declarat c` au fie \ncredere total` (44%), fie moderat` (49%) \n furnizorul lor principal de servicii financiare.

“Stabilitatea financiar` a fost cel mai important aspect pentru care clien]ii au \ncredere total` \n b`ncile cu care lucreaz`, al doilea cel mai frecvent

r`spuns fiind experien]a personal` cu banca, inclusiv modul de comunicare, calitatea consilierii [i modul de solu]ionare a reclama]iilor. Aspecte ca nivelul ratelor [i comisioanelor, respectiv informa]iile primite de la prieteni sau preluate din media s-au plasat \n urma stabilit`]ii financiare [i experien]ei personale”, spune Gelu Gherghescu, Partner Servicii Financiare la EY România.

DIN VORB~ |N VORB~ Predispozi]ia de a recomanda [i altora serviciile b`ncii cu care lucreaz` este corelat` cu nivelul de \ncredere. |n timp ce 95% dintre clien]ii care au afirmat c` au \ncredere total` \n banca lor ar recomanda [i altora serviciile acesteia, doar 70% dintre cei care au o \ncredere moderat` se declar` dispu[i s` fac` acest lucru.

Decizia de a lucra sau a \nceta rela]ia cu o anumit` institu]ie depinde \n mare m`sura de experien]a personal` cu banca. Experien]a clientului cu banca (“modul cum sunt tratat”) a fost cel mai frecvent motiv invocat de c`tre clien]i pentru a deschide sau \nchide un cont bancar \n ultimele 12 luni, \naintea nivelului comisioanelor [i ratelor de dobând`, localiz`rii agen]iilor [i a bancomatelor sau accesibilit`]ii serviciilor. “Faptul c` experien]a personal` a fost mai important` \n decizia clientelei de a lucra cu o banc` decât nivelul ratelor [i al comisioanelor, loca]ia agen]iilor sau accesibilitatea serviciilor ar putea fi un motiv pentru bancheri de a se asigura c` investesc suficient \n acest aspect”, a mai spus Gelu Gherghescu.

MOBILITATEA CLIEN}ILOR Conform studiului citat, 52% dintre clien]i au deschis sau \nchis cel pu]in un produs bancar \n cursul anului trecut, iar 40% pl`nuiesc s` fac` acest lucru \n anul urm`tor. 60% dintre responden]i nu inten]ioneaz` s`-[i \nchid` sau s`-[i mute conturile, dar acest lucru nu se datoreaz` neap`rat convingerii acestora c` lucreaz` cu banca potrivit`. Astfel, 22% dintre cei care inten]ioneaz` s` \[i men]in` rela]iile cu b`ncile lor actuale consider` c` toate companiile bancare Biz

29

FINAN}E furnizori principali de servicii financiare.

Nivelul reclama]iilor este \nc` ridicat, \ns` rezolvarea \n mod corect a acestora fidelizeaz` clien]ii. Aproximativ o treime din clien]ii bancari [i-au contactat banca cu privire la o problem` \n ultimele 12 luni. Dintre ace[tia, 25% s-au declarat foarte mul]umi]i, 42% mul]umi]i [i 33% mai pu]in mul]umi]i de modul \n care a fost solu]ionat` reclama]ia lor. Dintre clien]ii care s-au declarat foarte mul]umi]i de procesul de solu]ionare a reclama]iei, 58% au generat business suplimentar cu banca, \n timp ce 32% dintre clien]ii foarte nemul]umi]i [i-au \nchis o parte sau toate conturile la respectiva banc`.

“Studiul este complex, acoMETODELE PREFERATE per` o multituDE INTERAC}IONARE CU BANCA dine de aspecte nemen]ionate \n paragrafele anterioare [i inprefer` la telefon clude un suplidintre clien]i prefer` cu cineva pe care \l \ntålnirile live ment care cunosc din sucursal` analizeaz` industria bancar` din câteva ]`ri folosesc instrumente prefer` prin telefon cu de management est-europene. cineva din call center, financiar online oricånd, la orice or` De[i, pentru moment, România nu este prefer` videochat de inclus` \n stuacas` sau de la serviciu diu, suplimentul est-european poate fi interesant [i pentru deciden]ii companii bazate pe tehnologie, nici din sistemul bancar românesc”, spune chiar atunci când se discut` despre Gelu Gherghescu. furnizarea de consultan]` financiar`.

Studiul EY Global Consumer Banking Peste 30% dintre responden]i cred c` Survey 2014 – Winning through custofurnizorii alternativi de servicii bancare mer experience – analizeaz` 31 de elesunt \n mai mare m`sur` capabili s`-[i mente-cheie privind a[tept`rile [i consilieze clien]ii cum s`-[i conduc` preferin]ele clien]ilor \n raport cu banca afacerile [i cum s`-[i ating` obiectivele lor. |n plus fa]` de tradi]ionala segmenfinanciare decât b`ncile tradi]ionale. tare \n func]ie de vârst`, aria geografic` B`ncile tradi]ionale au performan]e [i nivelul veniturilor, cei 35.642 de mai bune \n ceea ce prive[te serviciile clien]i bancari chestiona]i \n cadrul stude baz`, cum ar fi re]eaua de agen]ii [i diului au fost \mp`r]i]i pe segmente [i \n disponibilitatea bancomatelor, dar func]ie de comportamentele de consum sunt foarte vulnerabile pe zonele cu cel comune, de produsele pentru care au mai mare poten]ial de cre[tere. Este o optat, de canalele preferate [i de ra]iuoportunitate real` de business pentru nile care le \nt`resc \ncrederea. furnizorii alternativi de a domina Fiecare segment variaz` \n func]ie de oferta digital`, de a personaliza m`rime, posibilit`]i financiare [i dispoexperien]a cu clien]ii [i de a deveni sunt la fel, iar 17% spun c` este pur [i simplu prea dificil sau c` dureaz` prea mult s` fac` o astfel de schimbare.

Clien]ii nu sunt re]inu]i \n mod activ de c`tre b`nci. De multe ori, ei r`mân cu furnizorul lor actual din iner]ie, devenind astfel vulnerabili \n fa]a competitorilor. |ntre timp, noi tipuri de furnizori de servicii financiare, care folosesc noi tehnologii [i servicii personalizate, p`trund pe pia]a global`, iar aceast` situa]ie nu poate fi ignorat` [i astfel competi]ia cu furnizorii alternativi de servicii financiare se intensific`. |n ciuda \mbun`t`]irii \ncrederii, clien]ii simt c` b`ncile nu le ofer` avantaje semnificativ diferite, comparativ cu noile tipuri de b`nci [i

30

Biz

nibilitatea de a pl`ti mai mult pentru anumite beneficii cheie [i este prezent \n toate pie]ele din \ntreaga lume.

Aceast` segmentare ofer` o abordare nou` care poate ajuta b`ncile s` identifice strategii prin care s` dezvolte rela]ii mai eficiente cu clien]ii [i direc]ii \n care s` investeasc` resurse pentru cre[tere \n viitor.

PA{I DE URMAT Rezultatele studiului arat` c` b`ncile ar trebui s` \[i \mbun`t`]easc` toate serviciile, produsele [i modul \n care interac]ioneaz` cu viitorii clien]i, dar [i cu cei actuali, pentru a recå[tiga \ncrederea acestora. Dac` reu[esc s` \[i p`streze focusul pe experien]a consumatorului, atunci lucrurile vor merge \n direc]ia bun`, creånd noi zone de dezvoltare [i de expansiune a rela]iilor.

Este esen]ial pentru b`nci s` \[i p`streze avantajele competi]ionale pe care le au \n a furniza acele beneficii fundamentale bankingului, printre care protec]ia datelor consumatorului [i cre[terea convenien]ei pe toate canalele. |ns` trebuie s` ]in` cont de faptul c` peisajul competi]ional cere ca investi]iile s` creasc` mai ales \n zonele care genereaz` solu]ii personalizate.

Cu ace[ti parametri \n minte, institu]iile financiare ar trebui s` \[i concentreze toat` aten]ia c`tre zone identificate prin feedback-ul clien]ilor. |n primul rånd, s` fac` procesul mai simplu [i mai clar prin transparen]a taxelor [i comisioanelor, s` simplifice ofertele [i modul \n care le comunic` [i s` furnizeze experien]a bancar` prin mai multe canale. |n al doilea rånd, este foarte important ca b`ncile s` \[i ajute clien]ii s` ajung` la cea mai bun` decizie financiar` \ntr-un mediu complex prin sfaturi mai multe [i mai bune [i printr-o folosire mai mare a datelor [i a canalelor digitale. |n al treilea rånd, este important s` lucreze cu clien]ii atunci cånd se ridic` anumite probleme [i s` g`seasc` abilit`]ile prin care s` \mbun`t`]easc` modul de rezolvare a acestor probleme. Odat` rezolvate aceste chestiuni, drumul lung al recå[tig`rii \ncrederii este pe jum`tate parcurs. De cealalt` jum`tate se vor ocupa consumatorii. Biz

32

Biz

Foto: © Ximagination – Dreamstime.com

INTERNET

GHICI CINE LUPT~ CU GOOGLE {I FACEBOOK? Dintr-un tort care ar putea atinge la finele lui 2014 sau anul viitor 100 de milioane de euro, juc`torii locali reu[esc s` “taie” doar o treime. Crema merge la gigan]ii globali. Nu vorbim despre dulciuri, ci despre publicitatea online. DE GABRIEL BÂRLIG~

R

Re]eta ar trebui s` fie simpl`: se dau 6,5 milioane de poten]iali consumatori, care pot fi ]inti]i foarte precis cu un mesaj de marketing. Se adaug` cele mai noi tehnologii [i formate, pu]in` creativitate, poate ni[te cuvinte-cheie [i se amestec` bine, pân` se separ` consumatorii dori]i. Apoi se trimite mesajul potrivit [i se a[teapt` rezultatele. Ce te faci, \ns`, când afli c` ai t`i clien]i au primit deja un mesaj similar din alt` parte? Cam a[a se \ntâmpl` \n prezent pe pia]a de online din România pentru publisherii locali. Iar “vinova]ii” sunt marii juc`tori globali, \n special Google [i Facebook.

Situa]ia nu este specific` doar pie]ei locale, \n condi]iile \n care Google avea \n 2013 o cot` de 31,91% din totalul veniturilor nete din reclamele online la nivel global, ceea ce se traduce \n venituri de peste 38,62 miliarde de dolari, potrivit unui studiu eMarketer. Ca s` v` face]i o idee cât de mare este domina]ia Google, s` spunem doar c` Facebook ocup` pozi]ia a doua, cu o cot` de... 5,64% [i

venituri de 6,36 miliarde de dolari. Pe locul 3 vine Yahoo!, care a adunat 3,5 miliarde de dolari din publicitatea digital`, ceea ce-i confer` o cot` de aproape 3%.

JOCUL CIFRELOR Domina]ia Google este, a[adar, o reflectare a unei situa]ii globale, iar ascensiunea Facebook este normal`, mai ales dup` ultimele schimb`ri f`cute de compania condus` de Mark Zuckerberg care oblig`, practic, orice brand s` pl`teasc` dac` dore[te ca mesajul s`u s` ajung` la utilizatorii re]elei sociale. Care este, mai exact, situa]ia pe pia]a local`? “Ne \ndrept`m cu pa[i repezi spre o pia]` de 100 de milioane de euro, dac` nu anul acesta, atunci \n 2015, doar c` 60-70% din ea merge la playerii str`ini – Google [i Facebook \n principal”, spune Orlando Nicoar`, director general al Mediafax Group, care de]ine 27 de site-uri incluse \n Studiul de Audien]` [i Trafic Internet (SATI), cele mai populare fiind gandul.info, playboy.ro [i prosport.ro.

Vorbind \n cadrul evenimentului “Ziua Cercet`rii Media 2014”, organizat de Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT), Nicoar` a ar`tat c`, \n acest moment, Google ofer` posibilitatea de a cump`ra circa 20 de miliarde de afi[`ri pe lun` pe site-uri din România, excluzând Facebook, \n timp ce site-urile incluse \n SATI au avut \n luna februarie 2014 \n jur de 1,9 miliarde de afi[`ri. Rezult` un raport de 1 la 10 \n defavoarea publisherilor autohtoni de site-uri. Directorul Mediafax Group a declarat pentru Biz c` estimeaz` valoarea pie]ei de publicitate online din România la 60-80 de milioane de euro (inclusiv Google [i Facebook), v`zând pentru 2014 o cre[tere cu 5-15 milioane de euro.

La fel vede situa]ia global versus local [i Drago[ Stanca, Managing Partner la ThinkDigital România, care are \n portofoliu 21 de site-uri incluse \n SATI, printre care realitatea.net, romaniatv.net [i tpu.ro, dar care este [i reprezentant Facebook de vânz`ri \n 6 ]`ri din regiune.

Biz

33

INTERNET \l acceseaz` de pe telefonul mobil [i ciO solu]ie ar fi unirea publisherilor lo“Discu]ia legat` de volumul total de adfrele vor cre[te, având \n vedere c` majocali, care s` poat` oferi, printr-o platvertising investit online s-a nuan]at mult ritatea telefoanelor vândute ast`zi sunt form` comun`, o alternativ` la re]elele \n ultimii doi ani, din cauza apari]iei Fasmartphone-uri, care ofer` acces online. marilor juc`torilor globali. Mai ales c` cebook [i a continuei dezvolt`ri a Google.

La nivel global, potrivit eMarketer, publiace[tia beneficiaz` de un avantaj unic – Ace[ti juc`tori au modele de business excitatea pe mobil a totalizat 17,96 de miau acces la mult mai multe date. Google, traordinare \n zona de long-tail [i market liarde de dolari, urmând ca \n acest an de exemplu, are acces la informa]ii desplace. Adic` bani pu]ini lua]i de la foarte aproape s` se dubleze, pân` la 31,45 mipre trafic [i comportament pe site-uri din mul]i – inclusiv persoane fizice”, spune liarde de dolari, adic` un sfert din totalul Analytics, prin browserul Chrome culege Stanca. Acesta estimeaz` pia]a de advertipublicit`]ii digitale pe plan global. |n date despre comportamentul online al sing online premium din România la mi2013, Google de]inea 46,8% din totalul utilizatorilor, la care se adaug` datele conimum 50 de milioane de euro, din care veniturilor din publicitatea din mediul lectate prin Gmail. jum`tate pleac` spre Google [i o mobil, urmat de Facebook, cu 21,7%. propor]ie ceva mai redus` spre al]i juc`tori globali - \n special Facebook, dar [i Yahoo. “Ce r`mane e \mp`r]it \ntre zeFORMATE DEFORMATE cile, poate chiar sutele de publisheri loPia]a local` de publicitate online a adopcali. Dintre care, ca \n orice sistem tip tat la nivel de formate multe dintre milioane Pareto, 20% conteaz` cu adev`rat”, inova]iile de pe plan interna]ional, de utilizatori arat` Managing Partnerul Thinkdoar c` se observ` o preferin]` a de internet Digital România. advertiserilor pentru reclamele \n 2013 Augustin Roman, care conintruzive, care de multe ori duce Digital Antena TV irit` utilizatorii fiindc` de minute dintre Group, divizia de online a \mpiedic` accesul la inpetrece zilnic utilizatori trustului Intact (a1.ro, obforma]ia pe care acesta un român intr` zilnic pe servator.tv, antena3.ro, eufo\ncearc` s` o acceseze. online internet ria.tv, antenastars.ro), vede “Majoritatea bugetelor «prepartea publisherilor locali \n 2013 mium» merg \nc` \n zona disundeva la 24 de milioane de euro, play, iar din zona display, din adic` o treime din pia]`, \n condi]iile p`cate, sunt preferate formatele in\n care Google [i Facebook \[i truzive care «fur`» click-uri, din \mpart \n viziunea sa aproape punctul meu de vedere”, fr`]e[te dublul acestei sume. spune Drago[ Stanca.

Polarizarea pie]ei [i a buTreptat, advertiserii dintre dintre români getelor \n jurul Google [i \ncep, \ns`, s`-[i dea utilizatorii de utilizeaz` Facebook este remarcat` [i seama de faptul c` internet sunt internetul de de Daciana B`tr\neanu, direcnum`rul de click-uri genefemei pe mobil tor general al ROL Online Netrate de aceste formate nu rework, care de]ine rol.ro [i flect` neap`rat dorin]a dintre internau]i videomix.ro. “|n urm` cu 5 ani num`rul utilizatorului de a afla mai multe desau studii regiilor era mult mai mic. Din acest pre produsul sau serviciul c`ruia i se face superioare motiv, [i influen]a publisherilor locali \n reclam`, de multe ori fiind simple erori Sursa: Biroul atragerea bugetelor de publicitate era de click provocate de “creativitatea” Român de Audit mai mare. |n acest moment, misiunea plas`rii butonului de \nchidere a unei Transmedia (BRAT) publisherilor locali este mult mai grea \n astfel de reclame. “Advertiserii au \nceput competi]ia cu gigan]ii Google [i Faces` \n]eleag` c` rata de click ridicat` gene“Aceasta e valoarea real` pe care o caut` book”, spune B`tr\neanu, care vede penrat` de formatele intruzive nu reflect` advertiserii mari. Juc`torii locali relevan]i tru 2014 o cre[tere a pie]ei \n jur de 20%, neap`rat o interac]iune voit` a utilizato[i cu viziune pot s`-[i ia m`car par]ial pula fel ca \n 2013. Doar c` aceast` cre[tere rului cu mesajul clientului”, arat` Daterea \napoi – utilizatorul trebuie se va resim]i cel mai mult tot la nivelul ciana B`tr\neanu. «urm`rit» pe internet prin profilarea dabugetelor investite \n Google [i Facebook.

Se remarc`, \ns`, tot mai multe cereri telor – a[a face Google, a[a trebuie s` “Bugetele cresc \n online-ul românesc, din zona de video advertising [i formatele fac` [i juc`torii locali”, spune Stanca. doar c` nu pentru publisherii locali. Veniinteractive. Explica]ia este destul de Pe deasupra, apare provocarea mediuturile ThinkDigital au crescut datorit` simpl`: “Formatele video sunt cele mai lui mobil, unde tot Google [i Facebook Facebook. La dublarea audien]ei pentru eficiente, \n opinia mea, pentru c` pot fac legea. |n România, conform datelor site-urile locale, cre[terea a fost de numai capta spre 100% din aten]ia utilizatoruBRAT, 35% dintre utilizatorii de internet 10%”, spune Drago[ Stanca. lui, mai ales pre-roll-ul”, dup` cum arat`

6,5

230

54%

.ro

35%

\n cifre

32%

34

Biz

51%

INTERNET merciale) sunt transmise c`tre cel care se Orlando Nicoar`. Pre-roll este reclama ocup` de licita]ie. Spa]iul respectiv va fi video care apare, de exemplu, pe Youocupat de advertiserul care ofer` cel mai Tube, \nainte de rularea clipului propriumult pentru el, iar reclama câ[tig`torului zis accesat de utilizator. este \nc`rcat` aproape instant. Procesul Performan]a unui format de publicitate dureaz` câteva milisecunde, fiindc` paraonline poate fi m`surat` \ns` \n mai metrii afla]i \n joc sunt stabili]i dinainte multe feluri, de multe ori rezultatele aces\n func]ie de diverse variabile (specificul tei analize putând fi \n[el`toare, dac` un site-ului, profilul utilizatorului, momenbrand nu [tie exact ce vrea de la respectul zilei etc.). Sistemul a ajuns deja pe tiva reclam`. “Nu cred \n formate efipia]a local`. “BMW folose[te deja \n Rociente, ci \n strategii eficiente de mânia real-time bidding, realizat prin comunicare online. Ce \nseamn` format agen]ii. Avantajul este c` sistemul eficient? Cel care produce cele mai multe «\nva]`» permanent [i genereaz` leadclick-uri? Ei bine, formatele intruzive fac uri de calitate tot mai bun`. Programatic asta – \ns` nu \nseamn` eficien]`, ci doar click-uri. Dac` mergem mai departe [i m`sur`m metricii de brand, apoi mergem GOOGLE PESTE TO}I \n jos pe acquisition funnel, Cum se \mparte pia]a global` de publicitate online no]iunea de «eficient» se nuan]eaz` pân` spre CostLOC COMPANIE COT~ PIA}~ VENITURI (MLD. $) Per-Action”, spune Drago[ 1.

Google 31,91% 38,62 Stanca, de la ThinkDigital.

2.

Facebook 5,64% 6,36 Cu alte cuvinte, ceea ce 3.

Yahoo!

2,87% 3,5 caut` acum companiile este Sursa: eMarketer.com s` ob]in` cât mai multe click-uri cu adev`rat utile, buying se \ntâmpl`, e un fel de restart al care s` duc` la actul dorit de ele – fie c` publicit`]ii online, a[a c` ar trebui vorbim despre cump`rarea propriu-zis`, \mbr`]i[at”, spune Mihai T`nase, Markefie de alte ac]iuni vizate din partea utiliting Communication & Digital Strategy zatorilor.

Manager la BMW România.

Ce e bun pentru advertiseri nu este, ROBOTUL PUBLICITAR \ns`, neap`rat o veste bun` pentru puAici intr` \n scen` un concept extrem de blisherii online, mai ales dac` au investit interesant care face valuri \n zona publimult \n a crea un brand puternic [i a cit`]ii online la nivel global, dar a \nceput atrage un anumit tip de public, fiindc` s` fie abordat [i pe pia]a local`. Este sistemul pune \n aceea[i oal` virtual` vorba despre “programmatic buying”. toate site-urile participante la sistem, liPe scurt, reclamele online sunt livrate vrând de acolo “buc`]ile” de public dorite printr-un sistem automat, pe baza unor de advertiseri. “De exemplu, acest sistem algoritmi [i programe software complexe, ar putea transfera audien]a zf.ro c`tre \n baza unor parametri de profil al oricine. Dar noi asociem audien]a cu audien]ei, comportament al utilizatorilor, brandul nostru, am investit \n asta. tipuri de site-uri vizate etc.

Pentru advertiseri e o solu]ie bun`, de[i De multe ori, programmatic buying livreaz` [i mult gunoi, dar pentru publipresupune un sistem de achizi]ie a sheri nu-i vedem avantajele”, spune Orpublicit`]ii \n sistem de cump`rare a lando Nicoar`. Acesta vede un pericol spa]iului prin licita]ii \n timp real (RTB, mare din aceast` zon` [i pentru regiile de real-time bidding), \ntrucât oportunit`]ile publicitate din online, \ntrucât sistemul de a accesa un target extrem de specific de programmatic buying are poten]ialul pot ap`rea \n orice moment. |n sistemul de a reduce num`rul de oameni care luRTB, \n timp ce utilizatorul \ncarc` o creaz` \n domeniu la 20% din nivelul acpagin` web, informa]iile despre pagina tual \n urm`torii zece ani. Un alt risc este respectiv` [i despre utilizator (culese \n remarcat de Jennie Beck, Global Director timp pe baza celebrelor cookie-uri care al Kantar Media – transparen]a datelor “\mp`neaz`” aproape toate site-urile co-

din acest sistem: “Pune]i mereu datele sub semnul \ntreb`rii, fiindc` exist` clar o problem` de transparen]`”.

DINCOLO DE PUBLICITATE Pentru publisherii online, provocarea viitorului este tot mai clar`: sistemul bazat pe advertising este tot mai greu de sus]inut, mai ales \n zona de creare de con]inut. Cu atât mai mult pe o pia]` cum e cea româneasc`, unde nu exist` premisele de a putea oferi informa]ie contra cost la o scar` viabil` pentru a genera un business. “Mie \mi este foarte clar c` modelul bazat pe advertising nu este suficient. Noi, Digital Antena TV Group, c`ut`m \n acest moment s` ne form`m produse cu audien]` mare, \n jurul c`rora s` ad`ugam servicii, astfel \ncât s` po]i atrage sume mici de la cât mai mul]i consumatori”, spune Augustin Roman. La rândul s`u, Drago[ Stanca vede o polarizare a pie]ei, unde câ]iva juc`tori majori majori vor putea face suficien]i bani din publicitate ca s` se poat` dezvolta. “|ns` chiar [i ace[ti playeri vor dori s` se dezvolte [i \n zona de e-commerce [i \n alte zone care le vor permite s` atrag` mai multe venituri. |n businessul de digital modelele viabile nu se bazeaz` niciodat` pe un singur model de business [i pe o singur` surs` de venit.”

Serviciile [i zone de e-commerce ar putea fi o op]iune viabil` pentru publisherii online, iar juc`torii autohtoni se pozi]ioneaz` deja din aceast` perspectiv`. Cristian Pantazi, redactor-[ef al Hotnews.ro, a ar`tat la evenimentul BRAT c` site-ul a avut deja o prim` tentativ` \n domeniu, oferind c`r]i \ntr-un sistem de vânzare cu valoare ad`ugat`.

Iar Mediafax Group are inten]ia, potrivit lui Orlando Nicoar`, s` se transforme dintr-o companie media \ntr-una de tehnologie. “Vom diversifica activitatea pe zona de e-commerce. Con]inutul generat trebuie monetizat cumva. Sf`tuiesc orice publisher online s` \ncerce s` mearg` pe servicii monetizate direct de la utilizatori”, spune Nicoar`. Acesta remarc` faptul c` pân` [i Google [i Facebook fug cumva de acest model, mai ales prin prisma ultimelor achizi]ii f`cute. Din nou, companiile locale par s` alerge ca s` prind` din urm` gigan]ii globali. Biz Biz

35

Foto: © Ra2studio – Dreamstime.com

L U R O T I I V E R A Z N Å DE V

TEHNOLOGIE

Marii juc`tori din IT&C s-au \ntrecut \n anun]uri privind achizi]ia de businessuri \n valoare de miliarde de dolari. Cursa lor spre suprema]ie pare s` treac` mai pu]in prin centrele de cercetare-dezvoltare [i mai mult pe la departamentul financiar. Pentru c` orice poveste de succes e de vânzare.

DE DRAGO{ L~Z~RESCU

S

ite-urile

de tehnologie au bombardat \n ultimul an cititorii cu [tiri despre achizi]ii spectaculoase din domeniul tehnologiei. Microsoft a preluat divizia de telefoane mobile a Nokia pentru 7,3 miliarde de dolari, Lenovo a cump`rat divizia de telefoane mobile a Motorola de la Google (2,9 miliarde de dolari), Yahoo a preluat Tumblr (1,1 miliarde de dolari), Google a achizi]ionat Nest (3,2 miliarde de dolari), Rakuten a cump`rat Viber (900 milioane de dolari), iar Facebook a f`cut valuri \n toat` presa prin achizi]ia aplica]iei de mesagerie WhatsApp pentru 19 miliarde de dolari [i a Oculus VR pentru 2 miliarde de dolari.

Din exterior, ar putea p`rea c` asist`m la o spiral` periculoas` a achizi]iilor, scopul final al companiilor fiind acela de a-[i stabili pozi]ia dominant` \n pia]`. Acest scenariu nu este de neglijat, \ns` exist` [i alte ra]iuni \n spatele prelu`rilor amintite ce au avut loc doar \n 2013 [i \n prima parte a acestui an.

Companiile care activeaz` \n IT au dovedit \n ultimii ani c` au poten]ial real de dezvoltare [i c` pot genera venituri spectaculoase – [i nu doar pe

termen scurt. Facebook este cel mai bun exemplu \n acest sens.

Povestea companiei fondate de Mark Zuckerberg \n 2004 este una clasic` pentru industrie: a pornit de la zero, din ideile [i entuziasmul unui “tocilar” genial, a crescut rapid, devenind compania pentru care to]i tinerii rebeli cu cuno[tin]e \n IT \[i doreau s` lucreze, a ajuns un hit global [i a reu[it s` treac` – nu f`r` peripe]ii – de extrem de dificilul proces de listare public` la burs`. Dac` \nainte de listare oficialii companiei ]inteau \ntre 28 [i 35 de dolari per ac]iune, ast`zi cota]ia este 64,10 dolari.

Aceast` evolu]ie demonstreaz` clar c` exist` un poten]ial financiar uria[ \n spatele unor start-up-uri care au devenit \ntre timp businessuri solide. Exist` \ns` [i un aspect negativ al acestei evolu]ii. Pe m`sur` ce compania \n cauz` cre[te, deciziile se iau mai greu, iar perspectivele de promovare ale angaja]ilor devin tot mai reduse.

Cu alte cuvinte, fostul start-up preia u[or-u[or din stereotipurile unei corpora]ii.

Brusc, acei candida]i care \n urm` cu cinci ani le-ar fi b`tut la u[` pentru un internship prefer` s` se orienteze spre “the next big thing”, care ar putea fi Instagram, Snapchat sau WhatsApp.

O AMBI}IE CU 11 CIFRE De cele mai multe ori, companiile achizi]ionate pe sume mari \n ultimii ani erau concuren]i ai celor care le-au preluat. Chiar dac` WhatsApp concura doar pe anumite ni[e cu Facebook, \n realitate cele dou` companii se adresau unui target similar, iar cei aproape 400 de milioane de useri ai WhatsApp au cânt`rit decisiv \n luarea deciziei de achizi]ie.

Eliminarea unui concurent din pia]` este un motiv puternic, dar nu unul de 19 miliarde de dolari.

Mutarea lui Zuckerberg \l asigur` pe tân`rul antreprenor c` marii s`i rivali de la Google nu vor pune mâna pe WhatsApp, astfel c` Facebook va rivaliza pe ni[a de mesagerie doar cu aplica]ii precum Line sau WeChat, incapabile s` emit` preten]ii la suprema]ia din acest segment.

Decizia Facebook se aseam`n` din multe puncte de vedere cu preluarea Hotmail de c`tre Microsoft sau a ICQ de c`tre AOL, \n urm` cu mai bine de un deceniu. De[i \n acel moment ambele tranzac]ii au p`rut ridicole prin prisma sumelor mari vehiculate (400 milioane de dolari pentru fiecare din ele), \n timp s-au dovedit a fi decizii de business inspirate. Mai mult, preluarea WhatsApp serve[te unui scop mai general al Facebook, [i anume acela de a uni oameni prin Biz

37

TEHNOLOGIE

comunicare. Chiar dac` re]eaua de socializare fondat` de Zuckerberg se bazeaz` pe postarea de statusuri, \n timp ce WhatsApp mizeaz` pe mesageria instant`, aceste diferen]e se pot dovedi benefice pe termen lung, la fel cum s-a \ntâmplat \n cazul prelu`rii Instagram tot de c`tre Facebook. |ntr-un fel, strategia agresiv` a lui Zuckerberg se aseam`n` cu cea a Cisco, care se folosea de pozi]ia dominant` \n pia]` [i de nivelul ridicat de lichidit`]i pentru a-[i cump`ra poten]ialii rivali.

produc`torul de termostate inteligente Nest. Aceast` mutare va permite Google s` \[i consolideze planul de a crea case inteligente, cu o pleiad` de aparate electronice [i electrocasnice eficiente energetic, conectate la internet.

Momentul \n care aceste achizi]ii au loc nu este unul \ntâmpl`tor. |n orice perioad` prelungit` de criz` economic`, marile companii taie bugetele de cercetare-dezvoltare, apoi pe cele de marketing. Practic, sisteaz` investi]iile \n viitor. Atunci când

FEBRA CUMP~R~TURILOR Iat` care sunt cele mai mari achizi]ii IT&C din ultimii trei ani AN

COMPANIE

CUMP~R~TOR

VALOARE ACHIZI}IE

2014

WhatsApp

Facebook

19 miliarde $

2011

Motorola Mobility

Google

13 miliarde $

2011

Autonomy

Hewlett-Packard

11,7 miliarde $

2011

Skype

Microsoft

9 miliarde $

2013

Nokia (divizia mobile)

Microsoft

7,3 miliarde $

2014

Nest

Google

3,2 miliarde $

2014

Motorola Mobility

Lenovo

2,91 miliarde $

2011

GSI Commerce

eBay

2,6 miliarde $

2014

Oculus VR

Facebook

2 miliarde $

2013

Tumblr

Yahoo

1,1 miliarde $

2012

Instagram

Facebook

1,1 miliarde $

Un mare avantaj oferit de WhatsApp este accesul la o pia]` interna]ional`, \ntrucât popularitatea aplica]iei este extrem de ridicat` pe toate continentele. Acest lucru serve[te direct intereselor Facebook de a ataca pia]a telecom la nivel global prin solu]ii de mesagerie.

Deschiderea global` a stat [i \n spatele deciziei Lenovo de a achizi]iona divizia de telefoane mobile a Motorola, foarte popular` \n Statele Unite ale Americii. Google a renun]at la aceast` divizie \ntrucât nu era compatibil` cu businessul s`u de baz`, alegând \n schimb s` investeasc` o sum` similar` \n 38

Biz

economia d` semne de revenire, a[a cum se \ntâmpl` acum \n multe pie]e, investi]iile se reiau, \n primul rând sub form` de achizi]ii [i fuziuni. Dinamica are la baz` dorin]a marilor companii de a-[i relua pozi]ia puternic` \n percep]ia consumatorului [i de a recâ[tiga din terenul pierdut \n perioada \n care nu au investit \n cercetare [i inova]ii. O achizi]ie inteligent` are capacitatea de a ajuta compania mare \n ambele privin]e.

LUPTA PENTRU RELEVAN}~ Majoritatea ni[elor tehnologice sunt deja dominate de juc`tori

uria[i: \n online, lupta se d` \ntre Faceboook [i Google, \n timp ce Yahoo se zbate s` r`mân` relevant; platformele pentru tablete [i smartphone-uri sunt produse de Google [i Apple, cu Microsoft urmându-le de la distan]`; la nivel de terminale mobile, duelul e strâns, \ntre Samsung [i Apple. A[adar, este aproape imposibil pentru orice juc`tor nou s` amenin]e pozi]iile companiilor men]ionate mai sus, \ns` pentru acestea este esen]ial s` se pozi]ioneze ca lideri pe ni[ele pe care activeaz`. Acest lucru poate fi realizat cel mai u[or prin achizi]ia unor companii mult mai mici, dar dinamice, capabile s` aduc` o infuzie de tehnologii noi [i de awareness. De aceea, nu este exclus ca achizi]ii \n genul Nest, Motorola, WhatsApp, Instagram, Viber, Skype, YouTube sau Tumblr s` se repete pân` la finele anului, [i chiar \n 2015.

De[i iubim pove[tile frumoase ale fondatorilor s`raci care au reu[it \n cinci ani s` creasc` un serviciu tehnologic de la zero la sute de milioane de utilizatori, realitatea ne demonstreaz`, brutal, c` gigan]ii din IT&C vor reu[i mai devreme sau mai târziu s` \nghit` [i s` asimileze aceste pove[ti de succes. Auzim tot mai des [i prin formul`ri tot mai vagi c` tehnologia e viitorul.

Dac` ne uit`m la pove[tile de succes amintite, remarc`m o multitudine de aplica]ii mobile [i servicii orientate c`tre social media [i comunicare. Succesul lor se bazeaz` pe entuziasm [i marketing, dar [i pe interesul uria[ al consumatorilor pentru astfel de servicii sociale online, ceea ce genereaz` investi]ii masive din Silicon Valley.

A[adar, la nivel financiar putem spune c` viitorul st` \n tehnologie. Iar, pentru pre]ul corect, orice bucat` din acest viitor e de vânzare. Biz

TEHNOLOGIE

PERFORMAN}~ {I STIL DEASUPRA TUTUROR

Portabilitatea de business are un nou nume: Lenovo ThinkPad X1 Carbon.

Vârful de gam` al familiei ThinkPad vine cu o pleiad` de inova]ii care \l fac arma perfect` \n lupta grea din mediul de afaceri actual. DE GABRIEL BÂRLIG~

C

ând vine vorba despre laptopuri de business, utilizatorii

sunt obi[nui]i ca pe altarul performan]ei s` fie sacrificate lucruri ca designul sau greutatea redus`. Lenovo s-a gândit, \ns`, c` un laptop de top nu trebuie s` fac` astfel de compromisuri. Astfel a ap`rut noul ThinkPad X1 Carbon, vârful de gam` al familiei de dispozitive portabile ThinkPad, cu ecran de 14 inci [i o greutate de numai 1,28 kg. Este cel mai u[or Ultrabook de 14 inci de pe planet`, iar la o grosime de numai 17,72 mm este cel mai sub]ire ThinkPad construit vreodat`.

Noul X1 Carbon este practic indestructibil, fiind testat conform specifica]iilor militare de rezisten]`. Construit din fibr` de carbon folosit` la asamblarea sateli]ilor, este cel mai rezistent ThinkPad construit vreodat`. A trecut cu succes prin opt teste diferite, \n condi]ii extreme de praf, vibra]ii, c`ldur`, altitudine, ap` [i umiditate. De[i este ultrasub]ire, noul X1 Carbon este mai r`coros decât oricând. Palele ventilatorului patentat de Lenovo au fost reproiectate, astfel \ncât X1 Carbon s` ofere aceea[i performan]` silen]ioas` [i r`coroas` \ntâlnit` la orice ThinkPad.

40

Biz

Cum portabilitatea sporit` este extrem de important` \n business, noul X1 Carbon ofer` 9 ore de autonomie la o singur` \nc`rcare. Iar dac` la finalul zilei mai ave]i de lucru, tehnologia RapidCharge \ncarc` bateria pân` la 80% \n mai pu]in de o or`. Ecranul antistr`lucire ThinkPad ColorBurst Display (WQHD, 2560 x 1440) afi[eaz` un text mult mai clar, cu imagini str`lucitoare [i culori reale. Este disponibil` [i varianta HD+ (1600 x 900). |n plus, ecranul este tactil, cu 10 puncte de atingere, ceea ce \mbun`t`]e[te acurate]ea [i responsivitatea navig`rii.

Folosirea noului ThinkPad X1 Carbon este simplificat` de sistemul de control prin gesturi, iar tastatura dispune de tehnologia intuitiv` Adaptive Keyboard – care modific` automat func]iile [i aspectul tastelor suplimentare, \n func]ie de aplica]ia care ruleaz`. Laptopul este echipat standard cu un cititor de amprente, permi]ând logarea pe baza datelor biometrice. Caracteristicile de securitate Intel [i op]iunile vPro m`resc nivelul de protec]ie, iar cipul Trusted Platform Module (TPM) cripteaz` [i mai profund datele sensibile. Biz

POWERED BY

Aurel Ne]in

FOTOGRAFII: VALI MIREA

Director General, Lenovo România [i Bulgaria De[i crede c` deconectarea de lumea digital` are efecte pozitive [i este chiar necesar`, Aurel Ne]in, care conduce businessul Lenovo \n România [i Bulgaria, consider` c`, \n afaceri, mobilitatea accesului la date poate face diferen]a \ntre succes [i e[ec.

Prin urmare, un laptop de business trebuie s` fie foarte u[or [i \n acela[i timp s` aib` o autonomie mare. “Este vorba de fapt de independen]`, promisiunea principal` a laptopurilor \nc` din vremea când IBM punea pe pia]` primul laptop ThinkPad. Promisiune care a fost dus` mai departe de Lenovo [i \ndeplinit` iar [i iar, prin aceea[i serie ThinkPad”, spune Aurel Ne]in.

Prin urmare, noul s`u laptop ThinkPad X1 Carbon a ajuns [i pe pârtia de schi. “Un loc prietenos pentru mine, dar extrem de agresiv pentru un laptop: este frig, autonomia bateriei scade, risc` s` fie atins de z`pad`, ca s` nu mai vorbim de poten]ialul de a fi trântit [i lovit. Din fericire noul X1 Carbon este preg`tit pentru toate aceste situa]ii”, poveste[te Ne]in. Biz

TEHNOLOGIE

M`d`lina Uceanu Managing Partner la Career Advisor |ntrucât conduce o companie care ofer` servicii de executive search, executive coaching [i consultan]` \n resurse umane, M`d`lina este mai mereu \n mi[care, având multe \ntâlniri \n cursul unei zile obi[nuite.

“Libertatea de a putea accesa rapid de oriunde informa]iile de care am nevoie este critic`, având \n vedere faptul c` sunt multe \ntâlniri peste zi [i se \ntâmpl` des s` pot accesa e-mailuri doar \n pauzele dintre acestea”, spune Managing Partnerul de la Career Advisor. |ntr-o lume a vitezei, reac]ia rapid`, autonomia cât mai mare [i portabilitatea (“s` poat` fi purtat cu u[urin]` \ntr-o geant`”) sunt esen]iale pentru un laptop, \n viziunea M`d`linei Uceanu. Rezisten]a la situa]ii mai dificile poate intra [i ea pe lista de cerin]e, având \n vedere c` la un moment dat din laptopul M`d`linei s-a scurs ni[te nisip strecurat acolo probabil pe plaj`. Biz

42

Biz

POWERED BY

Radu T`nase Partener, Calif Pentru Radu T`nase, este esen]ial s` fie conectat permanent la ceea ce se \ntâmpl` cu businessul pe care \l conduce. Calif este un kebab boutique, concept unic pe pia]a româneasc` care reu[e[te s` \mpace fastfood-ul cu mâncarea s`n`toas`. “Laptopul, tableta [i smartphone-ul sunt p`r]i integrante din via]a mea. Iar la laptop conteaz` foarte mult autonomia bateriei, urmat` de versatilitatea modelului – touch – [i posibilitatea de a conecta cåt mai multe periferice. Desigur, conteaz` [i grosimea [i greutatea acestuia”, spune Radu T`nase. Ca s` v` da]i seama cât de important` este portabilitatea pentru el, Radu ne-a povestit c` a ajuns cu laptopul pe una din celebrele “long tail boat” din Thailanda [i a lucrat pe acesta \n timpul unui traseu. “Iat` dovada c` uneori pot fi chiar un business addict”, spune cofondatorul Calif. Biz

Biz

43

O PIA}~ CU COVRIGI |N COAD~

Ca s` le intre prietenilor necuvânt`tori pe sub blan`, posesorii de animale de companie nu au pus botni]` portofelelor nici \n timpul crizei economice, astfel c` pia]a de hran` [i accesorii pentru animale a devenit unul dintre segmentele care au pus recesiunea cu botul pe labe. DE OVIDIU NEAGOE

D

Dac` ve]i avea curiozitatea s` \ntreba]i

ast`zi un copil mic ce crede c` semnific` expresia “a duce o via]` de câine”, probabil c` sunt [anse foarte mari s` v` r`spund` numai \n cuvinte laudative. Explica]ia nu este una tocmai dificil`. |n cazul \n care micu]ul are un prieten necuvânt`tor acas`, [tie din proprie experien]` c` acesta este tratat ca orice alt membru al familiei (sau chiar mai bine) [i, dac` nu de]ine un animal de companie, atunci cu siguran]` c` a aruncat un ochi \n pauzele publicitare de la televiziuni, unde o familie are \ntotdeauna [i un membru patruped.

Schimbarea radical` a \n]elesului unei expresii care nu cu mult timp \n urm` se concentra doar asupra dificult`]ilor poate s` ofere [i o serie de indicatori economici. Astfel, un studiu realizat de curând pe pia]a local` de firma de cercetare Daedalus Millward Brown arat` c` 42,4% dintre posesorii de animale de companie le ofereau, anul trecut, prietenilor necuvânt`tori

mâncare uscat` v`rsat`. Este o cre[tere masiv` fa]` de 2003, când numai 17,9% \[i hr`neau “bl`no[ii” cu acela[i tip de mâncare [i cu 2007 când 22,25% dintre responden]i puneau \n farfurie patrupedelor hran` special`. Mai mult, dac` \n urm` cu mai bine de zece ani st`pânii de animale de companie le hr`neau cu mâncare umed` preambalat` doar \n propor]ie de 4,6%, acum num`rul acestora a crescut la 20%. “Pe acest domeniu de activitate pia]a cre[te \n continuare”, spune pentru Biz Adriana Aruxandei, Finance & Administration Manager la Animax,

cel mai extins lan] de pet-shop-uri din România. “Acum pia]a cre[te cu 8% [i estim`rile sunt c` va continua acest ritm pân` \n anul 2017, dar \nainte de recesiune pia]a cre[tea, de la un an la altul [i cu 30%”, continu` Adriana

Aruxandei. Aceasta adaug` c` pia]a de hran` pentru animale de companie a atins valoarea de 155 de milioane de euro \n anul 2013.

Al`turi de mâncarea pentru animale de companie, care este cea mai bine vândut` din cadrul magazinelor de specialitate, iubitorii de animale mai achizi]ioneaz` [i produse de \ntre]inere pentru patrupede, precum [i animale vii – peru[ii sunt cei mai bine vându]i, urma]i de puii de câine. Cu toate acestea, o nou` lege intrat` \n vigoare de la jum`tatea lunii martie ar putea pune be]e \n roate atât vânz`torilor cât [i posesorilor de câini, pentru c` st`pânii vor fi obliga]i s` microcipeze to]i câinii pe care \i de]in.

CEL MAI BUN PRIETEN AL ROMÂNULUI Care sunt animalele de companie de]inute de români [i cum a evoluat procentul acestora de-a lungul a mai bine de un deceniu.

2003

2007

2013

77,7%

82,2%

38,9% 40,2%

34,1%

64,7%

PIA}~ BUN~ |N BURDUF DE CÂINE Cercetarea Daedalus arat` c` recesiunea mondial` a reu[it s` scoat` totu[i col]ii [i la iubitorii de animale.

Lucrarea demonstreaz` c`, de[i \n anul 2007, pe vremea când criza economic` \nc` nu \ncepuse s` \[i ]ese pânzele \n care avea s` prind` ulterior [i s` paralizeze \ntregi industrii, un procent de 47,6% dintre participan]ii la chestionar \[i hr`neau animalele cu mâncare g`tit`, obi[nuit`, [ase ani mai târziu, procentul acestora a crescut la 68,3. Mai mult, dac` \n anul 2003 mâncarea obi[nuit` neg`tit` ajungea \n castroanele animalelor de companie \n propor]ie de mai bine de 15 procente, situa]ia s-a schimbat radical \n anul 2013, când necuvânt`toarele savurau acela[i tip de hran` \n propor]ie de 40,7%. Dar st`pânii reu[esc totu[i s` compenseze. 27,85% dintre posesorii de animale de companie preg`teau anul trecut mâncare special pentru “bl`no[ii” familiei, comparativ cu 17,8% câ]i erau dispu[i s` desf`[oare aceast` activitate \n 2007, ori cu 7,6%, la cât se ridica num`rul acestora \n urm` cu un deceniu.

De[i momentan, comparativ cu alte state din B`trânul Continent, ne afl`m la multe capitole la o distan]` considerabil`, nu acela[i lucru se poate spune când vine vorba despre cei mai buni prieteni. “Partea bun` este c` noi

7,4%

11,8%

6,1%

1,7%

3,0%

1,9%

0,6%

1,1%

1,5%

1,5%

0,9%

1,4%

1%

0,7%

0,5%

Surs`: Daedalus Millward Brown

urm`m stilul vest-european [i consider`m animalele ca parte din familie [i atunci nu faci rabat de la lucrurile pe care le cumperi, consideri c` este copilul t`u [i \i cumperi hrana cea mai bun`, juc`rii, haine”, arat` Adriana Aruxandei, de la Animax. A[a se face c` românii posesori de animale de companie nu au f`cut rabat de la articole de \ngrijire, \mbr`c`minte, articole decorative pentru cu[c` ori co[ sau recipiente pentru hran`.

BUSINESS DE ST~ MÂ}A-N COAD~ Studiul realizat de firma de cercetare Daedalus arat` c`, \n urm` cu un an, 39,25% dintre posesorii de animale de companie au achizi]ionat articole de \ngrijire, fa]` de un procent de 33% cât au optat pentru astfel de produse \n urm` cu [apte ani. A crescut [i procentul st`pânilor care [i-au \mbr`cat patrupedul, de la 3,9% pân` la 6,4%.

“St`pânii sunt foarte deschi[i fa]` de articolele fashion, dar vânz`rile sunt foarte influen]ate de vreme; dac` avem o iarn` lung` cu z`pad`, atunci vânz`rile sunt mult mai bune, dac` \n schimb nu avem z`pad` atunci nu prea mai sunt interesa]i. La fel, dac` avem o perioad` ploioas`, atunci vom \nregistra vânz`ri bune”, spune Adriana Aruxandei.

Se pare c` “vremea” a ]inut cu Animax. Compania a reu[it anul trecut s` \nregistreze o cifr` de afaceri de 13 milioane de euro [i pentru anul \n curs estimeaz` o cre[tere cu \nc` 3 milioane de euro. Compania are \n prezent un num`r de 42 de magazine \n toat` ]ar`, iar \n urm`torul an pl`nuie[te inaugurarea a \nc` 12 noi astfel de loca]ii. Expansiunea celui mai mari re]ele de pet-shop-uri din ]ar` nu se opre[te aici. Potrivit Finance & Administration Managerului de la Animax, grupul va ajunge \n urm`torii trei-patru ani la un num`r de 100 de magazine. “S-a \ntâmplat s` ne gândim [i la reorganizarea unor magazine, adic` la reducerea spa]iului, relocarea lor, dar \n mare parte suntem concentra]i pe deschideri de magazine noi, nu pe \nchideri”, conchide Adriana Aruxandei. Biz Biz

45

I C I R B A F O R C I M U

COTENTIAL

Foto: © Vaclav Mach – Dreamstime.com

P O R MAC

Pe o pia]` a berii \n sc`dere, singurele patru microber`rii din ]ar` se confrunt` atât cu lipsa de sprijin al statului, cât [i cu gigan]ii din industrie s` ajung` nu numai \n paharele românilor, ci mai ales la sufletul lor.

DE OVIDIU NEAGOE

INDUSTRIE Dac` \l ve]i \ntreba pe Lauren]iu B`nescu, antreprenor [i specialist \n marketing, ce bere \i place cel mai mult, v` va r`spunde f`r` s` stea deloc pe gânduri. Dar r`spunsul oferit de tân`r s-ar putea s` v` ia un pic prin surprindere, mai ales c` este o bere pur româneasc` [i sunt [anse extrem de mari s` nu fi]i familiarizat \nc` cu brandul: Z`ganu. Totu[i, decizia antreprenorului nu ar trebui deloc s` v` surprind`. Berea este produs` la o microfabric` de la poalele Vârfului Z`ganu, din jude]ul Prahova, pe care Lauren]iu o de]ine \mpreun` cu un vechi prieten.

Povestea “Fabricii de Bere Bun`”, cum au numit-o cei doi, a \nceput undeva \n urm` cu doi ani, pe vremea când ace[tia s-au rev`zut [i au creionat planurile unui business comun. “El a venit ini]ial cu ideea de a face o ber`rie mic`, cu pub, dar din discu]ii \n discu]ii am ajuns s` facem o f`bricu]` \n adev`ratul sens al cuvântului”, spune Laurne]iu B`nescu. De aici [i pân` la na[terea unei beri speciale, pur româneasc`, artizanal`, nepasteurizat` [i pe baza unei re]ete proprii, nu a fost decât un pas. Dac` a]i avut curiozitatea s` trece]i vreodat` pragul unei fabrici de bere, cu siguran]` c` a]i v`zut c` eforturile din spatele produc]iei nu sunt tocmai floare la ureche.

Acesta este [i motivul pentru care cei doi asocia]i lucreaz` cu un maestru berar din comuna M`neciu, locul unde se afl` fabrica, de la care \nva]` treptat din secretele meseriei.

Pasiunea pentru bere, dar [i experien]a lui Lauren]iu, care a lucrat o bun` perioad` de timp \n industrie, pentru un mare produc`tor, au contribuit din plin la conturarea visului celor doi. {i de la \nceputul lunii octombrie au fost vândute

contrac]ie a consumului de bere primele beri. Acum, Fabrica de cu peste 10% fa]` de 2012, la un Bere Bun` are o capacitate volum de 16,3 milioane de maxim` de produc]ie de hectolitri, potrivit datelor de la aproximativ 4.000 de hectolitri Asocia]ia Berarii României. pe an sau, cum scrie pe etichet`, Eforturile investi]ionale ale de 0,0039 de milioane de membrilor asocia]iei – din care hectolitri pe an, produce trei face parte, de doi ani, [i o tipuri de bere, printre care [i microber`rie – au fost constante brun`, [i cei doi iau \n calcul o de-a lungul timpului, dep`[ind viitoare extindere a portofoliului pân` \n prezent 1,25 miliarde de de beri, precum [i expansiunea euro. Contrac]ia pie]ei de bere \n alte ora[e. de anul trecut a condus la o Chiar dac` la prima vedere sc`dere cu 10 milioane de euro totul poate p`rea simplu, nu este a bugetelor investite, acestea deloc a[a. |nceputul de drum ajungând la 62 de milioane de este \ntotdeauna dificil. {i \n euro. “Microber`riile sunt \nc` antreprenoriatul de bere la \nceput de drum \n România, socoteala de acas` nu se cu un portofoliu de clien]i \n potrive[te cu cea din târg, dup` cre[tere”, spune Constantin cum recunoa[te Lauren]iu Bratu, director general la B`nescu. “Am pornit la drum cu Asocia]ia Berarii României. un plan, bine\n]eles c` a trebuit “|n contextul sc`derii pie]ei, rata s` \l revizuim pe parcurs pentru de cre[tere a fost \ns` sub cea c` lucrurile s-au schimbat [i au prognozat` pentru 2013. {i ap`rut situa]ii noi”, poveste[te micii, [i marii produc`tori antreprenorul. “Nu este u[or, au avut de suferit, dar este o pia]` destul de a[ezat`, sc`derea pie]ei a plin` de beri afectat \n special produse de cei marii produc`tori”, patru mari adaug` Constantin produc`tori [i Bratu. exist` beri importate din ost SEMENI HAMEI, foarte multe ]`ri”, ere a f uitor b e d i r e loc de lit CULEGI FURTUN~ d adaug` tân`rul. p a c ul pe otrivit Costurile sunt La un simplu r`sfoit consum cu un an, p mâni ` o m R r r u influen]ate \n special o al unui meniu dintr-un il \n i Berar ie ] ia c de capacitatea de restaurant obi[nuit, cu o As produc]ie dorit` pentru siguran]` ve]i observa c` microber`rie [i de plaja de beri oferite s-a l`rgit echipamentul de produc]ie considerabil comparativ cu anii folosit. |n cazul \n care la acestea anteriori, pe m`sur` ce se adaug` [i costurile aferente pasiona]ii de bere [i-au dorit s` zonei \n care clien]ii pot s` \ncerce sortimente speciale. Ceea savureze berea, eventual al`turi ce \nseamn` c` microfabricile ar de preparate culinare, costurile putea s` \[i m`reasc` num`rul pot atinge [i un milion de euro. de fani, \n urm`toarea perioad`, Dar lan]ul provoc`rilor pentru mai ales c` acestea au puterea s` microber`riile din ]ar` nu se reu[easc` s` creeze o pia]` de opre[te aici. Recesiunea global` sine st`t`toare, date fiind nu este tocmai o furtun` \ntr-un cantitatea [i capacitatea de pahar cu... bere. Coroborat` cu produc]ie reduse spre deosebire un nivel sc`zut al veniturilor de restul pie]ei. |n momentul consumatorilor, dar [i cu vremea actual microber`riile sunt o ni[`, nefavorabil` industriei din vara iar cei câ]iva juc`tori se anului trecut, aceasta a dus la o str`duiesc s` pun` bazele acestei

81

Biz

47

INDUSTRIE totodat` fondatorul primei pie]e. Lucru sim]it [i de fabrici private de bere din Lauren]iu B`nescu. “Dac` la România postdecembrist`. \nceputul anilor ’90 erau multe “Microfabricile au evoluat fabrici \n ]ar` care produceau foarte, foarte bine dup` 1990, beri locale, u[or-u[or au existau \n jur de 170 – 200 de disp`rut, dar acum cumva fabrici mici de bere”, spune \ncepe s` reapar` fenomenul fondatorul microfabricii acesta [i credem c` [i noi, \n L`pu[na. “Au fost \nchise toate. zona din sudul ]`rii [i \n Nu am avut nicio facilitate, Bucure[ti unde distribuim acum, absolut nimic, dac` am vrut s` suntem pionierii genului `stuia \mi iau credit european nu s-a de business”, spune fondatorul aprobat, dac` am vrut microfabricii prahovene. s` ob]in o dobând` La scurt timp dup` Revolu]ie, preferen]ial` nu industria berii din România a s-a putut, pentru experimentat o c` sunt b`uturi dezvoltare alcoolice”, exponen]ial`. vorbe[te |n numai Matei patru ani, o Dumitru serie de despre investitori t u c provoc`rile români au e r t l zut anu iv cu trecute [i construit \n e a sc` r at a r c a p u c , com ntul ` e r c a o ] actuale. {i toate col]urile r p le in d re este de bere cum arat` cif ând l u povestea ]`rii 74 de m u s ` g con 12, dup iei, ajun fondatorului fabrici de bere, cu anul 20 erarii Român ioane mil iei B ] ,3 ia 6 microfabricii o capacitate total` 1 c o e s A lum d la un vo e hectolitri L`pu[na este una de peste 1.000 de d similar`. |n urm` cu hectolitri pe an, aproape dou` decenii, confrom datelor Matei Dumitru, \mpreun` cu Patronatului Societ`]ilor un asociat, punea bazele unei Independente Produc`toare de astfel de fabrici de mici Bere din România. Aceste dimensiuni \n localitatea microfabrici au fost \nchise \ns` Gurghiu, jude]ul Mure[, pe care pân` \n anul 2000, una dintre \ns`, din cauza dificult`]ilor, s-a cele mai importante cauze fiind v`zut nevoit s` o \nchid`. Ce nediferen]ierea accizelor pentru m`suri trebuia s` ia statul pe micii produc`tori. Cu toate c` atunci [i ce ar trebui s` fac` pe statul acord` acum o facilitate acum pentru a sprijini micii pentru produc`torii care au o produc`tori de bere? La aceast` capacitate mai mic` de 200.000 \ntrebare v` va r`spunde de hectolitri [i nu se aplic` fondatorul microfabricii aceea[i acciz` ca \n cazul marilor L`pu[na r`spicat. “S` ne lase \n companii, alte m`suri pentru pace!”, spune Matei Dumitru. \ncurajarea dezvolt`rii |n linii mari, statul ar trebui microfabricilor nu s-a gr`bit s` totu[i s` asigure un tratament ia. Atunci, poate c` nici nu este fiscal corect [i s` aplice m`suri de mirare c` la nivelul anului care s` \ncurajeze investi]iile \n 2014 sunt autorizate \n toat` sectorul proces`rii de materii ]ar` numai patru microber`rii. agricole – mai ales c` De perioada de glorie a principalele ingrediente ale berii micilor produc`tori [i-a amintit sunt cerealele [i hameiul, cu drag pentru Biz [i Matei potrivit reprezentantului Dumitru, director general la Asocia]iei Berarii României, care microfabrica L`pu[na [i

10%

48

Biz

adaug` c` mai mult ar \ncuraja investi]iile \ntr-un sector care genereaz` locuri de munc` pentru români – de la zona de produc]ie pân` la cea de servire.

Pentru fiecare loc de munc` \ntr-o unitate de produc]ie a berii sunt generate 12 la nivelul \ntregii economii [i trei \n agricultur`. F`r` evaziune fiscal` pe lan]ul de produc]ie, cu 76.700 de locuri de munc` create pentru români [i cu un nivel \nalt al valorii ad`ugate, industria berii are o contribu]ie important` la economia României. Sectorul berii a contribuit anul trecut cu aproape 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe pia]a b`uturilor alcoolice, iar jum`tate din pre]ul unei beri \l reprezint` taxele.

JUM~TATEA PLIN~ A PAHARULUI Visul antreprenorului Matei Dumitru de a produce [i de a pune pe masa românilor o bere produs` de el nu s-a risipit.

Astfel, [i-a propus s` mai dea o [ans` berii artizanale [i cu aproape opt ani \n urm` a luat-o din nou de la zero, de aceast` dat` al`turi de fiul s`u. {i, \n ciuda tuturor dificult`]ilor, de aceast` dat` se pare c` [ansele sunt de partea sa. Antreprenorul a reu[it s` aduc` berea L`pu[na \n trei magazine Kaufland, precum [i \n hotelurile de lux din regiune, unde furnizeaz` bere nefiltrat` la butoi.

Antreprenorul recunoa[te c` o modernizare [i o linie mai performant`, precum [i mai mult` promovare ar prinde bine microfabricii, dar acestea nu \l opresc s` \[i duc` la cap`t strategia, care implic`, \n viitor, acoperirea V`ii Gurghiului [i Reghinului, precum [i cre[terea punctelor de desfacere din Târgul-Mure[.

De pe por]ile f`bricu]ei din jude]ul Mure[ ies lunar 700 de hectolitri de bere produs`

INDUSTRIE \ntr-un timp de fermentare \ndelungat, de cel pu]in 40 de zile, [i, cum capacitatea este mic`, produc`torul se concentreaz` pe berea nefiltrat`.

Chiar [i a[a cererea este mai mare ca oferta. Asul din mâneca lor? “Eu \n fabrica asta sunt cam jum`tate”, spune Matei Dumitru. “Este foarte greu s` faci microfabrici dac` nu ai speciali[ti, o fabric` de bere f`r` speciali[ti este moart`. Multe mici fabrici s-au \nchis c` nu au avut un berar, iar un berar se cre[te greu, \n 10 - 15 ani, dup` ce vreo 4-5 ani dai rateuri, pân` s` \]i dai seama unde ai gre[it”, spune fondatorul L`pu[na.

Unul dintre motivele pentru care meniurile celor mai multe restaurante sau baruri sunt pline ochi cu nume de beri importate \n defavoarea celor române[ti este \n

% 2 , 53

u are a ilor c ungul n â m e-a l ul ro cent la PET d ere cu o r p t t t a a fos rat bere 3, \n cre[ e, potrivi ei i l e 1 f n a 0 e â u r 2 t p i n om anulu cte proce Berarii R un iei 0,7 p Asocia] r o l date strâns` leg`tur` [i cu lipsa speciali[tilor care s` \[i pun` expertiza la dispozi]ia micilor produc`tori. Atunci când nu beau bere acas` (\n 2013 peste jum`tate dintre români au optat pentru berea la PET) consumatorii sunt dispu[i \ns` s`

\ncerce beri noi, gusturi noi, experimenteaz` [i \[i doresc s` dezbat` \n jurul gustului berii.

“Succesul unei microber`rii depinde \n special de capacitatea de a oferi clien]ilor berea pe care [i-o doresc, \n mod constant, dar [i de a crea o atmosfer` \n spa]iul de servire care s` completeze atributele produsului”, spune Constantin Bratu, director general la Asocia]ia Berarii României. “Mai mult, comparativ cu ]`ri cu tradi]ie \ndelungat`, cultura berii din România este \nc` la \nceput de drum, ceea ce \[i pune amprenta pe acest tip de business. Cred c` este suficient s` spun c` dac` la nivelul anului 2012, Cehia avea doar 20 de microber`rii, Germania, \n acela[i an, avea 667 microber`rii”, continu` directorul general al Asocia]iei Berarii României. Biz

Biz

49

antreprenoriat Tr`iasc` OBIECTELE DE CAS~!

Businessul home-deco Vivre, care se deruleaz` doar \n mediul online, a crescut \n doi ani cât al]ii \n zece. C` a fost priceperea investitorilor sau a managerilor, c` este pia]a \n cre[tere, recunoa[terea lor a dep`[it grani]ele la vecinii din Ungaria, Bulgaria [i Croa]ia. DE OANA GRECEA

M

onica Cadogan,

pre[edintele Vivre [i unul din cei patru investitori, are la 33 de ani norocul s` fac` ceea ce-i place, priceperea de a manageria peste 100 de oameni, dar este [i mama a trei feti]e (la momentul interviului Monica a[tepta s` nasc` al treilea copil). “Sunt patru persoane care particip` la anumite decizii strategice, dar deciziile opera]ionale sunt la mine”, spune ea. Neogen, reprezentat de C`lin Fusu, de]ine 50%, Advisory Delta - 45% [i Andras Nagy, manager de product, 5%.

Experien]a Monic`i pân` la lansarea afacerii Vivre \n aprilie 2012 venea din zona de consultan]` de management. A absolvit Academia de Studii Economice [i a lucrat apoi \ntr-o firm` de consultan]` care se ocupa cu planuri de afaceri, studii de fezabilitate. |n 2004 a \nfiin]at o firm` de consultan]` [i implementare fonduri europene. “Nu aveam nicio leg`tur` anterioar` cu industria, dar eram flexibil` [i mi-am dorit s` ies din zona de consultan]` [i

50

Biz

\nceput – [i o continu` campanie s` fac ceva mai complex [i nu la de marketing. “Am pornit de la o fel de repetitiv. |ntr-o activitate structur`, s` vedem cum \ncepe [i cum este acum Vivre avem tot cu cine. Conform defini]iei, antrefelul de interac]iuni: depozit, furprenorul este acela care identinizori, particip`ri la târguri lofic`, g`se[te [i reune[te resursele cale [i interna]ionale”, spune necesare pentru acoperirea unui Cadogan. Din punctul ei de vescop. Noi ne-am fixat pe un dere, la un moment dat toate afaobiectiv, s` cre`m un actor regiocerile sunt la fel, au acelea[i nal, [i eu m-am ocupat de asamprincipii de business. blarea acestor lucruri. |ntâi am Afacerea a \nsemnat un magastabilit ni[te obiective, am c`utat zin online cu produse home-deco ni[te elemente cheie [i am rezolde flash sales (vânz`ri f`cute la un pre] redus fa]` CIFRE de cel stanVivre dard, \ntr-un anumit interval de timp), \n Anul lans`rii: 2012 care utilizatorii se Cifra de afaceri 2013: 7 milioane euro \nregistreaz` pe site Num`r angaja]i: 106 [i au acces la Prezen]` regional`: 4 pie]e – România, Ungaria, promo]ii limitate ca Bulgaria, Croa]ia timp [i pre]uri reduse Vânz`ri/lun`: peste 1 milion euro pân` la 50%. Prin modelul de flash Abona]i: peste 800.000 sales se revigoreaz` Media de vârst` a angaja]ilor: 32 de ani ideea de e-commerce [i nu se blocheaz` vat chestia cu tehnologia”, mai bani \n stocuri. Pentru a ajunge poveste[te Monica. Au pornit cu lider de pia]` pe segmentul s`u, pa[i mici, ca la carte. |ntâi au businessul a necesitat investi]ii participat la târguri pentru a serioase – 400.000 de euro la

Monica Cadogan, pre[edinte Vivre

cunoa[te industria [i a \n]elege ce se \ntâmpl` cu produsul, pentru c` Vivre une[te trei industrii disjuncte mari: industria textil`, mobilierul care se poate transporta [i zona de decora]iuni-kitchen-outdoor, care implic` lucruri mici.

Astfel, compania a crescut de la un milion de euro cifr` de afaceri \n primul an de func]ionare la 7 milioane de euro \n anul doi

(2013) [i sper` s` creasc` \n continuare, având \n vedere c` la \nceputul anului 2014 au intrat pe o pia]` nou`, Croa]ia.

Num`rul angaja]ilor a ajuns la 106 persoane dup` doi ani de la lansare, iar vânz`rile lunare sunt acum de un milion de euro.

Ac]ionarii au gândit businessul astfel \ncât s` devin` rentabil chiar dac` \n ochii consumatoru-

lui are dezavantajul timpului (expedi]ia pachetului poate dura pân` la 3 s`pt`mâni). “Timpul este deci o problem`, la fel [i lipsa interac]iunii, fiindc` oamenii nu ating produsul. O rezolv`m \ncercând s` d`m retur gratuit. Noutatea [i viteza de mi[care raportat` la trenduri sunt atuurile noastre. Homedeco este o extindere a unui hobby. Noi le d`m oamenilor idei”, explic` Cadogan.

De asemenea, Vivre [i-a propus de la \nceput s` se extind` [i pe alte pie]e din jurul României, ca s` aib` un volum cât mai mare de vânz`ri. |n mediul online co[ul de cump`r`turi este mai mare decât \n offline, ceea ce ajut` businessurile din aceast` ni[`, dac` reu[esc s` se fac` cunoscute. Dar nu numai asta a ajutat la cre[terea spectaculoas` a retailerului, ci [i o strategie bine pus` la punct [i campanii de marketing eficiente. De exemplu, Vivre deruleaz` s`pt`mânal zece campanii care se schimb`, fiecare campanie durând [apte zile. Monica Cadogan adaug` [i faptul c` un astfel de business doar \n ace[ti ani putea fi posibil, pia]a \ncepând s` ajung` la maturitate din punctul de vedere al comenzilor online. Modelul s`u, de a vinde unei comunit`]i [i nu oricui (pentru a vizualiza produsele pe site trebuie neap`rat s` te loghezi), a fost unul relevant pentru debut [i i-a ajutat pe ac]ionari s` comunice [i s` \n]eleag` clien]ii [i pia]a.

Cu atâta experien]` [i energie, Monica Cadogan \[i face timp s` fie un mentor pentru cineva la \nceput de drum \n afaceri, dar are [i propriul mentor, cu care se sf`tuie[te când are de luat anumite decizii punctuale \n business. Pasionat` de [tiin]e exacte, de management, de muzic` [i de citit (influen]ele artistice vin din familie – tat`l este profesor de muzic`, iar fratele muzician), Monica g`se[te \n Vivre \mbinarea perfect`. Biz Biz

51

SEDUC}IA AFACERILOR Cum faci din senzualitate un business? Poate c` cel mai potrivit om pentru a r`spunde la aceast` \ntrebare este fondatoarea Murmur, Andreea B`dal`, care la 31 de ani a \mbr`cat unele din cele mai cunoscute vedete de peste ocean. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

A

ndreea B`dal` este unul dintre

cei mai populari designeri români, iar al ei Murmur este pe buzele tuturor celor interesa]i de fashion din România, dup` ce \n decurs de câteva luni \mbr`ca unele dintre cele mai populare nume din showbiz-ul american, cum ar fi Beyoncé, Britney Spears, Lady Gaga sau Madonna.

F`r` \ndoial`, Murmur este cel mai popular brand nou de pe scena designului autohton, iar premiul “Designerul român al anului” ob]inut de Andreea B`dal` \n 2013 confirm` eforturile din spatele acestui brand. Cu toate acestea, Andreea insist` \n repetate rânduri de-a lungul interviului – de fapt, cu aceast` idee \ncepe – c` proiectul s`u este la \nceput de drum, necunoscut la scar` larg`, [i c` doar de-acum \ncolo va \ncepe s` construiasc` pe o funda]ie pe care a cl`dit-o \n cei trei ani de existen]` a Murmur.

Discursul Andreei este pres`rat cu elemente de modestie, dar [i de siguran]` [i coeren]`: “Fac business pentru Murmur al`turi de fratele meu pentru c` trebuie, \ns` nu am studii \n acest sens. Totu[i, gândesc finalitatea proiectelor, nu fac lucruri f`r` sens”, explic` ea. |n spatele siguran]ei afi[ate st` o via]` dedicat` artei, \n special designului. |nc` la opt ani Andreea se \ndr`gostea de pian, desen [i pictur`, domenii pe care le-a \mbr`]i[at [i \n adolescen]`, la liceul Tonitza, apoi la Universitatea de Arte din Bucure[ti. {tia c` vrea s` \[i dedice timpul [i eforturile unei cariere \n designul vestimentar, \ns` pentru a-[i \ndeplini visul era nevoie de o preg`tire mai riguroas`, astfel c` \n 2007 s-a \nscris la cursurile celebrei [coli londoneze London College of Fashion, cunoscut` pentru \nclina]ia spre aspectele tehnice ale meseriei de desig52

Biz

2011 – din demisolul casei p`rin]ilor, ner. “Cursul te \nv`]a cum s` ajungi de la unde lucra al`turi de un singur angajat – idee la produsul finit, trecând prin me\ntr-o vil` de pe Strada Icoanei 75, unde tode de prelucrare [i mai multe materii lucreaz` cu o echip` bine \nchegat` de care te \nv`]au pa[ii. Mi-am doit s` fac aproximativ zece speciali[ti, dar [i cu nuacest curs pentru c` nu aveam studii tehmero[i colaboratori. nice suficiente”, m`rturise[te ea.

Pozi]ionarea pe pia]` nu a fost nicioIar pentru c` educa]ia academic` \]i dat` o problem` pentru Andreea B`dal`. ofer` cuno[tin]ele, dar nu [i experien]a, Chiar dac` \n prim` instan]` avea anuAndreea a ales s` lucreze ca stagiar \n pamite reticen]e vizavi de poten]ialul de ralel pentru nume grele ale modei, prepromovare a afacerii sale, Andreea [tia c` zente \n Londra, cum ar fi Richard Nicoll, mixul inedit pe care \l propunea – o comEmilio de la Morena sau Alexander bina]ie \ntre prêt-à-porter, lenjerie intim` McQueen. |n timpul [ederii \n Londra, [i accesoriu erotic – avea s` \[i g`seasc` conceptul Murmur se contura tot mai bine \n mintea româncei. “Acolo mi-am dat seama de anumite luPân` la final de 2013, era clar c` pia]a cruri concrete: care e produsul, extern` avea o pondere mai mare din totalul unde trebuie s` se plaseze, ce vânz`rilor, \ns` \n ultimul timp ele s-au echilibrat. ni[` targeteaz`. Totul venea desAr fi normal ca dup` un timp de func]ionare tul de instinctual, dar ]inea [i de informa]ia acumulat`”, spune pie]ele externe s` cânt`reasc` mai mult” Andreea B`dal`.

ANDREEA B~DAL~, Owner, Murmur La finele cursului, tân`rul designer român se afla \n fa]a locul \n pia]`. Senzualitatea [i formele feunei decizii dificile: fie urma s` r`mân` minine au inspirat-o din punct de vedere \n capitala Marii Britanii pentru a \ncepe creativ \nc` din timpul liceului, iar faptul o carier` “de jos” \n lumea modei, fie se c` a reu[it s` creeze un brand feminin, \ntorcea \n România pentru a-[i urma discret [i senzual care s` reuneasc` ideile visul de a dezvolta un brand propriu. sale au ajutat-o s` se fac` remarcat` la F`r` prea multe ezit`ri, a ales s` dea curs nivel global. chem`rii antreprenoriale, \n ciuda faptu|n mod atipic, recunoa[terea a venit \n lui c` nu s-a considerat vreodat` antreprimul rând de pe pie]ele externe, de[i prenoare. Mai mult, Andreea insist` Murmur a fost de la bun \nceput un asupra faptului c` nu po]i fi simultan [i brand activ atât \n România, cât [i \n designer, [i antreprenor. str`in`tate, \n paralel. Primele comenzi Cu toate acestea, \ntre schi]ele sale se de dincolo de grani]e au venit dinspre strecoar` elemente de business, cum ar fi orient; \n urma particip`rii la un târg de volume de vânz`ri, echilibrul \ntre pia]a mod` din Paris, prestigiosul magazin liintern` [i cea extern` sau concuren]a inbanez Aishti – care g`zduie[te branduri direct`. Iar faptul c` recunoa[te imporde lux precum Balenciaga, Cartier, Burtan]a gândirii practice [i coerente \n acest berry, Fendi, Gucci sau Cavalli – a decis domeniu a ajutat-o s` \[i mute sediul s` comande produsele Andreei. Au urmat Murmur – brand fondat \n prim`vara lui

ANTREPRENORIAT DESIGN

FOTO: VALI MIREA

Andreea B`dal`, Fondatoare, Murmur

colabor`ri cu magazine din Fran]a, Dubai, Anglia [i Austria, iar revistele Elle UK [i Vogue UK au prezentat articole despre brandul Murmur, Andreea B`dal` f`cându-[i apari]ie chiar [i \n paginile revistelor americane de profil.

De altfel, aceasta a fost porti]a care i-a permis s` \mbrace vedete precum Beyoncé, Madonna sau Britney Spears.

“Noi nu suntem cunoscu]i deloc, nu avem promovarea necesar`. Ca s` fii cunoscut trebuie s` fii prezent \n ni[te locuri foarte greu de accesat”, explic` Andreea. Totu[i, prezen]a crea]iilor sale \n presa de profil a stârnit interesul celor din staff-ul lui Beyoncé, care au contactat-o pentru a discuta despre posibilitatea unei colabor`ri. La scurt timp au urmat apari]ii publice ale lui Britney Spears, Lady Gaga [i Madonna \n crea]iile vestimentare provocatoare Murmur, iar presa din România a dezb`tut subiectul pe larg. “Am b`ut un pahar de [ampanie dup` care mi s-a f`cut fric`”, poveste[te ea.

Odat` ajuns` \n centrul aten]iei, Andreea a sim]it nevoia s` pun` accent mai mult ca oricând pe calitatea crea]iilor. |n mod surprinz`tor, \n urma colabor`rii sale cu vedetele din SUA, a crescut num`rul de comenzi de pe plan intern, pe fondul notoriet`]ii de care brandul se bucura \n România. “Pân` la final de 2013, era clar c` pia]a extern` avea o pondere mai mare din totalul vânz`rilor, \ns` \n ultimul timp ele s-au echilibrat. Ar fi normal ca dup` un timp de func]ionare pie]ele externe s` cânt`reasc` mai mult”, e de p`rere fondatoarea Murmur.

De altfel, planurile Andreei sunt clare: o prezen]` puternic` pe pie]ele externe importante, cum ar fi Marea Britanie, Japonia sau Statele Unite. “Dac` \mi propun s` stau la acest nivel timp de zece ani, voi tr`i o via]` foarte lini[tit`. |mi pot ]ine cheltuielile sub control, cu o cre[tere de maximum 10%, dar \n acela[i timp s`-mi cresc foarte mult vânz`rile. Dar dac` vreau mult mai mult de atât, e normal s` \mi asum presiunea”, spune ea.

Tocmai de aceea, printre zecile de schi]e de pe masa de lucru a Andreei B`dal` \[i fac loc [i contractele, iar inspira]ia pentru crea]ie nu anuleaz`, ci \ncurajeaz` spiritul s`u antreprenorial. Biz Biz

53

strategie

Atac la Apple Este relativ u[or s` copiezi beneficiile func]ionale ale unui brand, iar Apple, ale c`rui produse au inspirat o genera]ie \ntreag` de gadgeturi, [tie cel mai bine acest lucru. Dar beneficiile emo]ionale sunt cele care determin` consumatorul s` scoat` banii [i s` pl`teasc`. DE PAUL GARRISON in s`lile de curs ale [colilor pân` la s`lile de [edin]` din companii, povestea brandului Apple a devenit un cli[eu. Toat` lumea apeleaz` la brandul [i opera lui Steve Jobs pentru a ilustra cât de antrenant` poate fi oferta unui brand [i cât de mult te poate absorbi. Mai nou, toat` lumea vorbe[te [i despre cât de rapid a fost regresul Apple [i cât de pierdut` pare compania f`r` Steve Jobs. Eu cred \ns` c` nu trebuie s` ne gr`bim s`-i [tergem de pe list`. Com54

Biz

pania este prea bun` \n ceea ce face ca s` se piard`. Problema Apple este asem`n`toare cu a pre[edintelui Obama dup` ce a fost ales gra]ie puternicei sale “oferte de brand”, care vorbea despre speran]` [i schimbare. El a primit inclusiv premiul Nobel pentru pace \nainte s` fi apucat s` [i fac` ceva, [i asta numai datorit` entuziasmului pe care l-au stârnit declara]iile sale. |ns` oferta sa de brand a fost subminat` de la bun \nceput de a[tept`ri nerealiste, la a c`ror creare a contribuit, de altfel, [i el. Ceea ce l-a aju-

tat s` câ[tige alegerile atunci este ceea ce \l chinuie azi – oare poate el s` fie ceea ce lumea spera ca el s` fie?

Steve Jobs a pus Apple cam \n aceea[i situa]ie. |i pl`cea s` fie socotit inovatorul \ndr`zne]. Dac` avea cu adev`rat spirit inovator sau doar era priceput s` intuiasc` aplica]iile comerciale ale lucrurilor inventate de al]ii nu mai conteaz`. Este bine cunoscut` legenda ascensiunii, c`derii [i revenirii sale triumf`toare. Lui Jobs \i pl`cea ca, la finalul unei prezent`ri de produse Apple, s`-[i surprind`

PAUL GARRISON este profesor de

auditoriul spunând: “Ah, [i \nc` ceva...” [i apoi venea cu MacBook Air, iTunes, iPad sau iPhone. De fapt, devenise previzibil c` aproape \n fiecare an Apple urma s` surprind` cu câte un produs imprevizibil.

THINK DIFFERENT Mai mult ca sigur c` a]i v`zut celebra reclam` pentru Apple TV din 1997, numit` “The Crazy Ones”, [i l-a]i auzit pe actorul Richard Dreyfuss f`când voice over-ul. Ceea ce \ns` e posibil s` nu [ti]i este c` Steve Jobs a f`cut el \nsu[i o variant` a voice overului, cu vocea sa, dar \n ultima clip` a cerut agen]iei de publicitate care se ocupa de clip s` utilizeze totu[i versiunea cu Richard Dreyfuss. Reclama a r`mas memorabil` indiferent de cine ar nara-o. Ceea ce conteaz` este c` a definit crezul lui Steve Jobs [i al companiei sale – Think Different. “S` la[i o amprent` \n univers” era motiva]ia sa personal`, dup` cum scrie Walter Isaacson \n cartea sa “Steve Jobs”.

DESIGN

marketing [i fost decan al Central European University Business School, iar acum pred` la Maastricht School of Management România [i Skolkovo School of Management din Moscova. A lucrat \n marketing mai bine de 30 de ani. De-a lungul carierei a lucrat la Procter & Gamble [i CocaCola. A fondat propria agen]ie de publicitate din SUA, iar recent a pus bazele firmei de consultan]` strategic` Garrison Group, \n Budapesta.

Microsoft [i Apple iPad [i se \ncheia cu cuvintele: “Tot mai crezi c` sunt dr`gu]?”.

Beneficiile func]ionale sunt cel mai u[or de copiat. De asemenea, este destul de u[or s` ridici [tacheta unor beneficii func]ionale deja introduse de al]ii.

Exact asta se \ntâmpl` acum cu Apple [i imitatorii s`i. Dar beneficiile emo]ionale, care au la temelie convingeri comune ale clien]ilor [i ale brandului, sunt de departe mult mai puternice \n materie de declan[are a inten]iei de cump`rare, loialitate [i chiar advocacy, a[a cum am v`zut de atâtea ori \n leg`tur` cu Apple.

Ceea ce \i trebuie unui manager este s` alinieze valorile brandului cu convingerile clien]ilor. Marile branduri fac acest lucru. Nike, \n mod special, face asta. Nu simbolul brandului, celebrul

Cr

e[ te

rea

va lor

ii p en

tru

cli

en

t

Dup` ce Jobs a plecat dintre noi, am \nceput s` auzim tot mai des despre inovatorul designer din spatele produselor Apple, Jonathan Ive. Era ca [i cum Apple \ncerca s` ne conving` c` nu numai Steve Jobs fusese responsabil pentru succesul companiei. Designul zvelt [i elegant al produselor lui Ive [i ale echipei sale a dat na[tere unei cohorte de imitaARHITECTURA DE BRAND A APPLE tori, iar \n ultima vreme Apple pare focusat puternic pe acest stil, cu Aspira]ional Think Different Air, iPad [i chiar iPhone. |ns` Sunt un rebel Emo]ional clien]ii loiali al [i un artist, nu sunt un tocilar companiei Apple sunt din ce \n ce Atr`g`tor, Func]ional mai dezam`gi]i, elegant, dinamic, u[or de utilizat pentru c` vor mai mult. Sunt voci care spun c` SamDesign zvelt, procesoare puternice, Atribute sisteme de operare avansate sung Galaxy este mai elegant, \n Brandul Apple adaug` valoare când beneficiile trec din zona tangibil` vreme ce o re\n cea emo]ional` clam` compara Surs`: Jon Jameson Surface RT de la

swoosh, sau Air Jordan fac ca Nike s` fie diferit, ci convingerea clien]ilor c` pot g`si \n ei \n[i[i puterea de a fi mai buni. Pantofii sport doar \]i \nlesnesc asta – tu \ns` e[ti [eful.

PROBLEME DE ARHITECTUR~ DE BRAND

Al`turat g`si]i o interpretare a arhitecturii de brand \n perioada Steve Jobs, cu referire la rela]ia dintre beneficiile emo]ionale [i cele func]ionale.

Problema cu aceast` arhitectur` de brand este c`, dac` Apple nu furnizeaz` inova]ie aspira]ional`, tinde s` decad` c`tre competi]ia la nivel func]ional. Indiferent cât de mult se str`duiesc Jonathan Ive [i echipa sa, indiferent câte \mbun`t`]iri aduc ei designului, Steve Jobs [i crezul s`u Think Different, care las` o amprent` \n univers, au plasat deja brandul Apple la un nivel atât de ridicat, \ncât orice schimbare nu ar face decât s`-l coboare.

Este de a[teptat ca \n curând Apple s` apar` din nou cu ceva care s` ne surprind` [i s`-l propulseze \n centrul aten]iei - nu e prima dat` când face asta.

Dar ar fi prima dat` când ar face-o f`r` Jobs. Pozi]ionarea brandului Apple este v`zut` de clien]i ca bazându-se pe creativitate, design [i individualitate.

Folosind elementele func]ionale [i emo]ionale ale brandului, Apple trebuie s` aib` capacitatea [i flexibilitatea de a muta [i ajusta pilonii brandului (creativitate, design [i individualitate) ori de câte ori e nevoie. Chiar dac` Apple a r`mas la concep]ia lui Jobs [i la motto-ul Think Different, dac` va reu[i s` coordoneze mai bine complexitatea brandului, va deveni [i mai abil \n a se folosi de pârghiile pe care le are pentru a avea \n permanen]` cre[tere, pe termen lung.

O arhitectur` de brand care culmineaz` cu o experien]` emo]ional` crucial` r`stoarn` perspectiva de la cea a companiei la cea a clientului. Cu o arhitectur` de brand mai flexibil`, Apple ar putea descoperi c` are un foarte mare spa]iu de manevr` [i c` zilele sale cele mai bune de-abia urmeaz` s` vin`. Biz Biz

55

FOTO: GETTY IMAGES

Efervescen]a creativ` a Orientului

Dubai Lynx, festivalul care anul acesta a avut loc \ntre 9 [i 12 martie, este o experien]` inedit` pentru to]i cei preocupa]i de creativitate. Teodora Migdalovici, ambasador al festivalurilor Lions \n Rom책nia [i delegat la Dubai Lynx, [i Monica Jitariuc, Co-Managing Director al agen]iei The Practice [i jurat \n juriul de PR al Dubai Lynx, ne-au \mp`rt`[it impresiile [i experien]ele cu care s-au \ntors acas`. DE LOREDANA S~NDULESCU 56

Biz

STRATEGIE DUBAI LYNX

Monica Jitariuc, Co-Managing Director la The Practice, a jurizat la sec]iunea de PR a Festivalului de Creativitate Dubai Lynx Din ce ]`ri erau restul jura]ilor [i ce \]i aduci aminte memorabil despre fiecare ?

Juriile de la fiecare categorie de a Dubai Lynx sunt formate exclusiv din str`ini, din profesioni[ti interna]ionali.

Am avut bucuria [i onoarea s` fiu \ntr-un juriu foarte interesant. |n primul rånd, pre[edintele juriului era romån – Gabriela Lungu, Chief Creative Officer UK & EMEA la Weber Shandwick. Ea a imprimat criterii clare, viziune [i mult` energie procesului de jurizare.

Apoi, jura]ii erau profesioni[ti cu experien]` extraordinar` [i numeroase premii \n palmares. Paresh Chaudhry este din India [i e Chief Executive Officer la Madison Public Relations, o agen]ie local` extrem de ambi]ioas`. Paresh are o \n]elegere foarte bun` a zonei \n care ne aflam [i ne-a dat insight-uri interesante. Aída Hernández din Spania, New Business Development [i Digital PR Director la Marco de Comunicación, lucreaz` la agen]ie din Spania la fel de efervescent` ca Aida \ns`[i. Mattias Ronge e fondator al agen]iei Deportivo din Suedia, una dintre cele mai creative agen]ii de pe una dintre cele mai creative pie]e pentru PR-ul actual.

Printre campaniile cunoscute ale agen]iei se num`r`: “Sweat Machine” [i “Twitter Dress”. John Saunders din Irlanda, pre[edinte Europe, Middle East and Africa (EMEA) al cunoscutei agen]ii FleishmanHillard, [i Cesare Valli, pre[edinte [i CEO pe Europa de Sud-Est [i pre[edinte [i CEO H+K Strategies Italia, sunt profesioni[ti foarte cunoscu]i [i cu multe campanii premiate \n portofoliu.

gumentate, dincolo de måndrie, orgolii sau rigidit`]i [i am fost \ncåntat` de rigoarea cu care au fost evaluate campaniile. Fiecare jurat a avut oportunitatea de a-[i exprima [i sus]ine p`rerile.

Am luptat pentru campaniile \n care am crezut [i ceilal]i jura]i au fost deschi[i [i au ]inut cont de toate opiniile exprimate. Experien]a de jurizare a fost ca o dezbatere de foarte bun` calitate, cu participan]i care ascultau, vorbeau [i argumentau impecabil.

acelea[i emo]ii. Festivalurile interna]ionale de creativitate trebuie s` fac` parte din experien]a de fiecare an a oric`rui om de comunicare. Este un cå[tig enorm s` participi din multe motive: inspira]ie, punere la curent cu tendin]ele actuale, networking [i cel mai important: motiva]ie pentru a continua s` cread` c` da, avem una dintre cele mai frumoase meserii din lume.

Care ar fi trei lucruri pe care le avem de \nv`]at de la lumea din Emirate?

Simplitate, simplitate, simplitate. OK, [i ni[te lux sau extravagan]`. Cerul uneori nu se vede de zgårie-nori, [i la propriu, [i la figurat. Uneori opre[te-te [i bea ni[te ceai.

Care a fost cea mai intens` [i frumoas` experien]` la Dubai Lynx?

Am avut multe experien]e frumoase la Dubai cu ocazia Lynx.

Pe de o parte, locul e fascinant, pe de alt` parte, festivalul \n sine este o surs` extraordinar` de inspira]ie. Cred c` cea mai frumoas` experien]` e participarea la seminarii. Am r`mas \n cap cu multe gånduri, printre care acela c` lumea \ntreag` e departamentul de crea]ie al fiec`ruia dintre noi, [i multe, multe altele.

Ce influen]` au avut argumentele tale \n desenarea clasamentului final?

Poveste[te-ne trei lucruri de care o s`-]i aminte[ti pentru mult` vreme, cu admira]ie, dup` experien]a de la Lynx.

Pentru mine a fost o experien]` inedit` – am fost prima oar` jurat \ntr-un juriu interna]ional. Am fost foarte impresionat` de organizarea \n sine a juriz`rii, de profesionalismul membrilor juriului; discu]iile au fost foarte ar-

Creativitatea este [i va fi cea mai important` resurs` a lumii.

Relevan]a local` este esen]ial`, dar s` nu uit`m c` oamenii au Biz

57

STRATEGIE DUBAI LYNX

Teodora Migdalovici, ambasador al festivalurilor Lions \n Romånia, delegat la Dubai Lynx Din 2005 reprezin]i \n Romånia Lions Festivals – Cannes Lions, Eurobest, Dubai Lynx [i Spikes. De [apte ani mergi aproape \n fiecare an la Dubai Lynx. De ce te re\ntorci?

Am cea mai frumoas` meserie din lume.

Sunt un vån`tor de festivaluri. {i implicit, \n aceast` calitate, un degust`tor de culturi dintre cele mai diverse. Mersul \n Dubai, mai ales \n aceast` perioad` a evolu]iei Emiratelor, e o experien]` antropologic` incredibil`. Vezi pe viu cum se reinventeaz` o societate, cum \[i g`se[te vocea [i drumul, ce \mprumut` [i de unde, cåt p`streaz` din tradi]ie [i cum o reinterpreteaz` contemporan. {i lumea de business [i industria de comunicare, ca [i clasa politic` a Emiratelor, au o poft` absolut molipsitoare de a evolua, de a face performa]` [i de a-[i g`si drumul \n secolul acesta plin de minuni tehnologice. E de admirat mobilizarea colectiv` [i felul \n care, de la an la an, lucrurile sunt mai conturate [i mai interesante.

contractele au \nceput s` curg`. Pove[tile ei de via]`, excentrice nu doar pentru Orientul Mijlociu, ci [i pentru o lume ca a noastr`, au pus pe gånduri toat` audien]a. Ultimul, dar nu cel din urm` la capitolul favori]i, dincolo de excep]ionala

Discursul lui Osman Sultan, liderul companiei de telecom Du, care a reu[it s` navigheze printre repere de mitologie greac`, predic]ii despre viitorul tehnologic [i unghiuri de lectur` nepr`fuit` pentru genera]ia [i comportamentul de consum al celor care s-au n`scut cu internetul de gåt, totul \n acolada celor 30 de minute alocate. Contradic]ia dezarmant` dintre vestimenta]ia tradi]ional` a Naylei Al Khaja [i discursul ei absolut spulber`tor. Nayla, multipremiat` ca produc`tor, regizor [i femeie de afaceri, a povestit cum a fost nevoit` s`-[i cear` un prieten \n c`s`torie pentru a putea p`r`si \n legalitate Emiratele [i a-[i face studiile \n Canada sau cum a fost nevoit` s` recurg` la un truc de imagine, pentru c` nimeni nu-i acorda credit atunci cånd, la revenirea acas`, a vrut s` \nceap` un business \n produc]ie. A[a c` a angajat un foarte ar`tos profesor american de limba englez` s-o \nso]easc` la \ntålniri \n calitate de director al companiei sale. Brusc credibilitatea a \nceput s`-i creasc` [i 58

Biz

Cum pot profesioni[tii de la noi s` se conecteze cu tendin]ele [i ideile discutate la Dubai Lynx? Sunt ele relevante pentru industria local`?

Pot explora site-ul, dar [i mai bine pot veni la “The best of Lynx”, evenimentul postfestival pe care \l vom organiza \n viitorul apropiat \n parteneriat cu The Practice. Cåt despre relevan]a local`, mie, una, \mi place s` m` ghidez dup` principiul “nimic din ceea ce este omenesc nu-mi este str`in”.

M` intereseaz` absolut orice experien]` din care am de \nv`]at. {tiu c` tot ce acumulez se va duce mai departe, fie \n prezent`ri publice, fie la studen]ii de la The Alternative School. Nu po]i r`måne indiferent la efervescen]a industriei creative din Orientul Mijlociu [i la uluitoarea deschidere c`tre tehnologie [i new media ([tia]i c` Arabia Saudit` e foarte aproape de vårful clasamentului la num`rul de utilizatori de YouTube, la nivel mondial?). M`car pentru contaminarea cu ambi]ie [i chef de a face performan]` [i tot merit` toat` aten]ia.

FOTO: MEALCHEMY.COM

Ai participat la toate conferin]ele [i seminariile de la Lynx. Ce te-a inspirat cel mai mult?

\ntr-o regiune care [tie s` ia ce e mai bun din toate culturile cu care a intrat \n contact.

presta]ie a speakerilor de la Google – YouTube [i Facebook, a fost Rory Sutherland, de la Ogilvy UK. Nu [tiu ce s` zic c` mi-a pl`cut mai mult: umorul dezarmant, asocia]iile spectaculoase sau faptul c`, ascultåndu-i speech-ul despre neuroscience [i comportamente umane, mi-am validat la råndu-mi ni[te teorii despre “customer care, customer cure”.

Cåt de mult conteaz` pentru industria de comunicare din Romånia faptul c` a fost reprezentat` la Dubai Lynx de ambasadorul “Lion Festivals” [i a avut un pre[edinte de juriu [i un jurat?

Reg`sirea celor doi jura]i forma]i \n Romånia, \n panelurile de evaluare de la Lynx, conteaz` mult: e semnul valid`rii la nivel global, prin prezen]a

Cum ai convinge un profesionist din comunicare din Romånia s` devoreze acum toate studiile de caz cå[tig`toare de pe Dubailynx.com?

L-a[ \ntreba, pe o scar` de la 1 la 10, care e nivelul de plictis – blazare la care se afl` \n prezent [i i-a[ recomanda The Best of Lynx ca pe un eveniment generator de oxigen. {i i-a[ mai aminti de vremea copil`riei noastre, cånd “Made in China” era norm`, dar nu neap`rat un reper pentru calitate, [i l-a[ invita s`-[i r`spund` sincer ce valen]e are \n prezent aceea[i formul`. Cam la fel stau lucrurile [i cu Orientul Mijlociu. Pentru cine nu e atent la dinamica evolu]iei culturilor acum, riscul de a fi prins nepreg`tit [i neadaptat la viitor e unul pe care trebuie s` [i-l asume. Biz

E[ecul nu este numai pentru companiile de tip start-up, ci poate viza [i gigan]ii economiei mondiale. De-a lungul ultimelor decenii, polul puterii \n mediul de afaceri global s-a schimbat radical.

Cum [i de ce au e[uat fo[tii gigan]i ai economiei? DE OVIDIU NEAGOE i de zi suntem inunda]i cu informa]ii despre cum putem s` ne \mbog`]im peste noapte sau re]ete ale succesului \n via]a profesional` ori personal`. {ansele ca atunci când p`[im \ntr-o libr`rie s` nu ne sar` \n ochi o carte despre re]eta succesului unei companii sau victoriile r`sun`toare ale unui manager \ntr-o economie, care este total diferit` de 60

Biz

realit`]ile locale, sunt practic infime.

Sigur, puterea exemplului func]ioneaz`. Dar atunci când ne risipim toate resursele analizând factorii care duc la succesul unei persoane sau al unei corpora]ii, risc`m s` sc`p`m din vedere un aspect extrem de important: e[ecul. Nu degeab` spunea Winston Churchill c` succesul \nseamn` s` mergi din e[ec \n e[ec f`r` s` \]i pierzi entuziasmul. |ns`

e[ecul unei companii nu \nseamn` neap`rat falimentul acesteia, ci poate fi vorba [i despre o criz` pentru acea corpora]ie, intern` sau extern`. |n combina]ie cu efectele recesiunii, care \nc` se mai resimt, deznod`mântul nu poate fi decât unul nefericit. Cu toate acestea, nu de pu]ine ori, existen]a unei astfel de crize este recunoscut` de conducerea companiei abia dup` ce efectele ei se fac resim]ite \n rezultate,

Foto: © Alphaspirit – Dreamstime.com

De ce e[ueaz` o companie?

STRATEGIE MANAGEMENT

amenin]`ri pentru o companie constau \n p`trunderea pe pia]` a unor juc`tori noi, cu produse mai ieftine, care au fost subestima]i o bun` perioad` de timp.

Lipsa unei comunic`ri interne eficiente nu \nregistreaz` acelea[i scoruri mari, dar aceasta nu \nseamn` c` ea poate fi omis`. Motivul? |n special \n situa]ii de criz`, lipsa de informa]ii \n rândul angaja]ilor poate

au petrecut ore suplimentare la birou se simt abandona]i de conducere \ntr-o perioad` dificil`. De aici [i pân` la pierderea unor angaja]i talenta]i nu poate fi decât un singur pas.

“Managerul unei companii trebuie s` fie conectat \n permanen]` la «via]a» companiei, \n orice moment al evolu]iei acesteia”, spune Managing Directorul de la ABC Human Capital.

Dac` managerul reac]ioneaz` doar

ZMEURA DE AUR |N BUSINESS Ce factori duc la sc`derea performan]elor unei companii?

Un studiu realizat recent de asocia]ia Turnaround Management Society a dus la creionarea unui portret-robot al companiilor ce risc` s` e[ueze.

Iat` o serie de tr`s`turi care pot indica angaja]ilor unei companii c` a sosit timpul s` ia \n calcul s` \[i schimbe angajatorul.

Foto: © Diaframmaphoto – Dreamstime.com

fie c` \nseamn` neatingerea ]intelor trimestriale, fie o sc`dere a vânz`rilor.

Proverbul “din gre[eli se \nva]`” are sigur un dram de adev`r, dar cum \n mediul de business o simpl` gre[eal` poate s` se traduc` prin pierderi financiare uria[e, atunci cea mai bun` modalitate este s` \nv`]`m din gre[elile altora, nu? Un astfel de ajutor vine din partea asocia]iei Turnaround Management Society, care a realizat de curând un studiu ce dezv`luie factorii asocia]i e[ecului corporate. Studiul arat` c` cele mai multe crize au la origine gre[eli ale top managementului. Astfel, cele mai “eficiente” metode de a da na[tere unei crize \n compania pe care o conduce]i este s` continua]i cu aceea[i strategie, de[i nu mai func]ioneaz` pentru organiza]ie (55,6% dintre responden]i), sau s` evita]i s` v` adapta]i noilor realit`]i din pia]` (51,5%). Alte cauze extrem de \ntâlnite atunci când se ia \n calcul e[ecul unei corpora]ii, indiferent de dimensiunile acesteia, sunt lipsa de viziune a managementului (51,4%) [i o comunicare intern` precar` (33,3%).

O criz` ce macin` o companie poate s` aib` la r`d`cini [i un cumul de factori. “Discutând cu diverse persoane din managementul unor companii care fie s-au \nchis, fie au vândut sau au restructurat businessul, am desprins cu u[urin]` câteva laitmotive. Mul]i consider` c` anumite afaceri au e[uat din cauza unui management defectuos”, spune pentru Biz Corina Diaconu, Managing Director la firma de executive search ABC Human Capital. “Al]ii apreciaz` c` firma nu s-a adaptat politicilor comerciale din pia]`.

Al]ii pun e[ecul pe seama unei proaste organiz`ri: fie c` discut`m despre dezorganizare sau despre incapacitatea de a delega sarcini, aici confruntându-ne [i cu prezen]a \n pozi]ii cheie a unor oameni nepotrivi]i”, continu` Corina Diaconu. Atunci când managementul se \nc`p`]âneaz` s` p`streze aceea[i idee pentru o perioad` prea lung` de timp [i nu d` dovad` de prea mult` flexibilitate [i nu se adapteaz` cu rapiditate schimb`rilor, competitorii ar putea s` “atace” nemilos. Alte

CAUZ~ DE RISC Managementul nu are o preg`tire de business Nivel ridicat de birocra]ie E[ecul extinderii pe o nou` gam` de produse Lipsa transparen]ei Probleme cu lichidit`]ile Investi]ii insuficiente \n noi produse/tehnologii Marketing ineficient Insuficien]i clien]i noi Organizare descentralizat` Investi]ii gre[ite Lipsa calit`]ii serviciilor de rela]ii cu clien]ii Calitatea sc`zut` a produselor E[uarea extinderii pe pie]e interna]ionale Departamentul de achizi]ii nu \[i atinge poten]ialul maxim Surs`: Turnaround Management Society

duce cu u[urin]` la r`spândirea unor zvonuri \n companie, care adesea nu sunt adev`rate sau prezint` scenarii de co[mar, mai grave decât realitatea \n sine. |n astfel de situa]ii, oamenii care au investit timp [i pricepere ori chiar

PROCENT 30,3% 27,3% 21,2% 18,2% 18,1% 18% 12,1% 12,1% 9,2% 9,1% 9% 9% 9% 6,1%

când constat` c` are o problem`, este posibil s` fie prea târziu. “Evaluarea oamenilor este un task care nu trebuie s` lipseasc` din nicio companie. Astfel, odat` ce am identificat problema, putem aplica m`surile de rigoare.

Biz

61

STRATEGIE MANAGEMENT criza economic` global` [i marilor companii. “Criza economic` ne-a pus pe to]i \n situa]ia de a ne confrunta cu lucruri cu totul noi”, spune Corina Diaconu. |n cadrul acestui context, s-au cernut companiile competitive, \ns` la fel de adev`rat este c`, \n tot acest cadru, s-au pierdut [i companii care puteau cre[te \n continuare, dar care nu au [tiut cum s` \[i dozeze

Acestea pot consta \ntr-o schimbare de strategie, \n promov`ri intere, \n redistribuire de sarcini [i, la nevoie, \n reorganizare [i restructurare”, men]ioneaz` Corina Diaconu.

TOO BIG TO FAIL? Atunci când vine vorba despre asocierea termenului “e[ec” mediului de afaceri, nu pu]ine vor fi vocile care vor sus]ine c`

O ISTORIE A E{ECULUI

CAUZA E{ECULUI Management precar Control financiar inadecvat Marketing precar Proiecte e[uate Achizi]ii Calitate precar` a produselor

2014 52% 36% 12% 9% <1% 9%

1990 45% 45% 30% 40% 30% 10%

Surs`: Turnaround Management Society

doar “pe[tii mici” se pot prinde \n plasele \ntinse de recesiune ori de volatilitatea economiei, \n timp ce “rechinii” mai puternici [i cu mai multe resurse le vor evita cu u[urin]`.

Realitatea este \ns` cu totul diferit`. Nu doar companiile de tip start-up ori antreprenorii mai pu]in experimenta]i pot trage obloanele, ci chiar [i gigan]i ai economiei mondiale. Dac` lu`m \n calcul indicele ini]ial Standard & Poor's 500, care include cele mai puternice companii listate la Burs`, creat \n anul 1957, [i \l vom compara cu lista actual`, vom observa c` doar 74 de organiza]ii [i-au p`strat pozi]ia. Mai mult, dintre acestea, numai 12% au reu[it s` dep`[easc` media. Cifrele vorbesc de la sine, nu?

Cum istoria se repet`, o alt` lec]ie mult mai recent` a fost predat` de 62

Biz

resursele [i cum s`-[i pun` la punct o strategie clar`”, adaug` Managing Directorul de la ABC Human Capital.

Nu de pu]ine ori, atunci când o organiza]ie gust` din succes de prea multe ori uit` s` joace pe cartea pruden]ei [i a riscurilor calculate [i crede cu t`rie c` tot ce a dat roade ieri va func]iona cu aceea[i precizie [i mâine. Dar omit c` fiecare zi presupune mici ajust`ri ale strategiei [i o continu` estimare a nevoilor clien]ilor [i a schimb`rilor din pia]`. O arat` [i rezultatele studiului realizat de asocia]ia Turnaround Management Society.

Astfel, 30,31% consider` responsabil` cu e[ecul unei corpora]ii subestimarea schimb`rilor din pia]`, iar 30,15% afirm` c` insuficien]a cuno[tin]elor economice ale managementului poate

Foto: © Balazs Toth – Dreamstime.com

Dac` defini]ia e[ecului nu s-a schimbat \n ultimii aproape 25 de ani, cauzele care duc la na[terea unei crize interne pentru o companie au evoluat. Iat` evolu]ia acestor factori din 1990 pân` \n 2014, precum [i importan]a lor de atunci [i de acum:

conduce la un declin abrupt. Sigur, preg`tirea unui top manager este important`, \ns` nu esen]ial`, \n cazul \n care acesta d` dovad` de deschidere [i apeleaz` la serviciile unor companii specializate, \n caz contrar aceasta are [anse s` devin` o adev`rat` problem` pentru organiza]ie.

De asemenea, printre alte semne care arat` c` o organiza]ie se poate cl`tina puternic \n urm`toarea perioad` se num`r` [i un nivel de birocra]ie prea mare (27,27% dintre participan]ii la sondaj), lipsa ori nivelul sc`zut al investi]iilor (18,19%), lipsa lichidit`]ilor (18,18%), lipsa sau ]inte neadecvate pentru angaja]i (15,1%). Chiar dac` \n cele mai multe cazuri e[ecul unei companii este \n strâns` leg`tur` cu deciziile top managementului, [i la nivel de angaja]i pot lua na[tere crize interne pentru o organiza]ie. Lipsa unui target pentru salaria]i este la fel de ineficient` precum impunerea unei plaje prea largi de sarcini, moment \n care calitatea muncii va avea de suferit.

“Calitatea angaja]ilor, nivelul de educa]ie al acestora - \n special, valorile \mp`rt`[ite [i competen]ele dezvoltate – este, al`turi de echipa managerial`, una dintre principalele resurse de creare de plusvaloare afacerii, de cre[tere a performan]elor [i a competitivit`]ii pe pia]`”, spune Dorin Bodea, General Manager la firma de training [i consultan]` \n management Result Development.

Stimularea [i valorificarea ini]iativelor [i a imagina]iei angaja]ilor face diferen]a, \n tot mai multe modele de afaceri, dintre o companie de succes [i una \n declin. “Sigur, c` [i aici rolul conducerii este unul crucial, dar [i angaja]ii au o parte din responsabilitate”, continu` Dorin Bodea, autorul lucr`rii “Manager, Lider sau Antreprenor”, care va fi lansat` la \nceputul acestei luni.

Dintr-un studiu derulat de compania Result Development pe 27 de companii reiese c` o superioritate a competen]elor conducerii la nivelul unei companii de aproximativ trei-patru puncte procentuale poate face diferen]a \ntre succes [i e[ec. Biz

STRATEGIE MANAGEMENT

Companiile, cu c`r]ile pe fa]` Indiferent c` sunte]i manager, un lider de succes, antreprenor sau un tân`r aspirant la unul dintre aceste roluri cheie din economie, atunci cea de-a treia carte a lui Dorin Bodea, “Manager, Lider sau Antreprenor”, nu trebuie s` v` lipseasc` de pe birou. DE OVIDIU NEAGOE ac` ve]i urm`ri orice companie multina]ional`, ve]i observa cu u[urin]` c` acestea au \nv`]at lec]ia succesului \n diverse pie]e [i caut` s` o aplice \n toate locurile \n care activeaz`.

La baza oric`rui business se afl` realizarea profiturilor, dar impactul cel mai mare asupra profitabilit`]ii \l are un antreprenor. Da, a]i citit bine, antreprenori \n multina]ionale. Studiul realizat de firma de training [i consultan]` \n management Result Development, cercetare care st` la baza c`r]ii “Manager, Lider, sau Antreprenor”, demonteaz` un mit: acela potrivit c`ruia \n companiile multina]ionale ideea existen]ei unui nivel redus sau chiar a devaloriz`rii antreprenoriatului nu ar avea r`d`cini adânci.

“La o analiz` mai atent`, este chiar invers”, spune pentru Biz, Dorin Bodea, General Manager la Result Development [i autorul volumului “Manager, Lider, sau Antreprenor”. “Remarc`m chiar valorizarea [i valorificarea competen]elor antreprenoriale, integritatea, stimularea [i dezvoltarea lor \n comportamentul conducerii acestora. |n consecin]`, \n cadrul companiilor multina]ionale, capitalizarea rolului de antreprenor pentru crearea de plusvaloare afacerii func]ioneaz` cu succes al`turi de tandemul manager [i lider”, completeaz` Dorin Bodea, autor [i al volumelor “Românii, un viitor previzibil?” [i “Valorile angaja]ilor români”.

Competen]ele antreprenoriale precum inovarea, gândirea de proprietar, gândirea de tip proiect [i asumarea riscurilor au un impact puternic asupra performan]ei organiza]iei. Tot studiul a demonstrat c` schimbarea profund` a conducerii afacerilor presupune tot mai mult antreprenoriat [i mai ales c` rolul de antreprenor [i competen]ele

Resursele antreprenoriale, perspectiva [i competen]ele antreprenoriale ale propriilor angaja]i sunt cel mai important capital al oric`rei afaceri, fiind singurele capabile s` declan[eze cre[teri semnificative ale performan]ei, s` creeze plusvaloare care s` aduc` un avantaj competitiv consistent.”

DORIN BODEA, General Manager la Result Development [i autorul c`r]ii “Manager, Lider sau Antreprenor”

antreprenoriale sunt cele care fac diferen]a pe m`sura avans`rii \n pozi]iile de top management [i general management. “Cred c` resursele antreprenoriale, perspectiva [i competen]ele antreprenoriale ale propriilor angaja]i sunt cel mai important capital al oric`rei afaceri, fiind singurele capabile s` declan[eze cre[teri semnificative ale performan]ei, s` creeze plusvaloare afacerii care s` aduc` un avantaj competitiv consistent”, adaug` Dorin Bodea.

Chiar dac` la prima vedere oricine ar \nclina s` cread` c` \n companiile multina]ionale rolul de antreprenor este mai redus ca importan]` decât \n companiile na]ionale, cercetarea derulat` de Result Development arat` c` tot marile corpora]ii câ[tig` b`t`lia, \n timp ce organiza]iile na]ionale pierd o parte important` a resurselor antreprenoriale existente prin dezvoltarea deficitar` a rolurilor de manager [i de lider.

Pe lâng` un capitol \ntreg dedicat revolu]iei antreprenoriale, ve]i mai putea citi \n paginile noii c`r]i scrise de Dorin Bodea [i despre filosofia conducerii, rolurile conducerii [i performan]a afacerii, strategii de cre[tere durabil` a performan]ei conducerii sau despre noul model al conducerii [i dezvoltarea durabil` a afacerii. Cartea va fi lansat` \n data de 3 aprilie [i o ve]i putea achizi]iona de pe rafturile libr`riilor C`rture[ti, Humanitas, Librarium, Mihai Eminescu sau online de pe site-uri specializate precum Elefant.ro, la un pre] de 97 de lei. Biz Biz

63

life

A [ti sau a nu fi Foto: © Alexander Kirch – Dreamstime.com

Informa]ia \nseamn` putere, mai ales \n mediul de afaceri, unde lipsa informa]iilor se poate traduce prin pierderi semnificative, dat` fiind volatilitatea actual` a economiei.

DE OVIDIU NEAGOE cei cu adev`rat interesa]i. Aproape 42% dintre responden]ii unui studiu comandat de compania taiwanez` HTC sus]in c` verific` [tirile la o or` dup` ce s-au trezit, iar o treime dintre cei chestiona]i (38%) le verific` \nainte de culcare. Studiul mai arat` c` aproape dou` treimi (63%) simt o real` nevoie s` fie primii care afl` ve[ti \n leg`tur` cu subiectele de interes din lume, \n timp ce 65% dintre cei chestiona]i au o viziune mai ampl` [i mai bine documentat` asupra [tirilor [i a informa]iilor de actualitate, deoarece beneficiaz` de acces la surse [i perspective multiple de informare. O parte dintre consumatori citesc [tirile zilnice direct de pe telefonul mobil, având acces la informa]ie rapid [i

Pe firul elegan]ei

64

Biz

simplu, oricând [i oriunde. Cu toate acestea, accesibilitatea imediat` a informa]iilor a dus la o diminuare a componentei de informare prin partajarea pe platforme sociale. Doar unul din opt utilizatori public` [tiri \n social media [i numai 14% apreciaz` [tirile de pe re]elele sociale. Informa]ia [i consumul de [tiri au devenit deja parte din via]a cotidian` a consumatorilor, care astfel fac din ce \n ce mai pu]in diferen]a \ntre o [tire tradi]ional` [i una publicat` prin intermediul platformelor social media, dup` cum mai arat` studiul HTC. Pe de alt` parte, pentru consumatori, subiectul a devenit mai important decât sursa; mai mult de jum`tate dintre cei intervieva]i au declarat c` sunt interesa]i mai mult de povestea relatat`, decât de provenien]a acesteia. Biz

Lega]i-v` centurile de siguran]`, c`ci vom porni \ntr-o c`l`torie fascinant` \n timp, pe urmele rafinamentului. Pe parcursul c`l`toriei ve]i putea descoperi lumea plin` de elegan]` a furnizorilor caselor regale europene, ve]i avea ocazia s` le admira]i crea]iile [i, mai ales, s` le afla]i istoria. Lec]ia de elegan]` [i istorie va avea loc la Funda]ia Calea Victoriei, unde sunte]i a[tepta]i la seminarul “Fabergé, Cartier & co. Furnizorii caselor regale [i crea]iile lor fascinante” din 10 aprilie.

foto: © Alexander Makarov – Dreamstime.com

Z

iua bun` se cunoa[te de diminea]` – mai ales pentru

Deliciul din cea[c` Exist` \n Bucure[ti un loc magic. Are ascunse \n`untru licori [i po]iuni cu gusturi [i arome diverse [i extrem de interesante, care te pot vr`ji pe loc. Origo, c`ci despre el este vorba, a \mplinit \n 12 martie un an de cånd a fost z`mislit. DE ALEXANDRU ARDELEAN rigo este primul coffee shop

O

cu pr`jitorie proprie din Bucure[ti, un loc dedicat iubitorilor de cafea [i nu numai.

Fiecare vizit` \n coffee shop se transform` \ntr-o bogat` experien]`, generat` de pasiunea pentru cafea [i tot ceea ce presupune procesul ei de preparare [i servire.

Pentru acest spa]iu a contat foarte mult c` are pr`jitoria sa proprie.

Mihai Panfil, proprietarul Origo, spune c`, \n momentul \n care a deschis spa]iul, accesul la o cafea de specialitate \n Romånia era limitat.

“Am avut nevoie de o pr`jitorie pentru a putea alege boabele care ne plac [i pentru a putea controla calitatea. Procesul de pr`jire este o etap` foarte important` a drumului pe care \l parcurge cafeaua de pe planta]ie pån` \n cea[c`. Avånd

66

Biz

propria pr`jitorie putem garanta pentru selec]ia de cafele, calitatea pr`jirii [i prospe]imea produsului.” Tot acest proces devine transparent, la propriu, pentru clien]i, putând fi observat prin u[a de sticl` de la camera tehnic` a pr`jitorului.

Zilnic, cafeaua espresso este una dintre cele mai frumoase experien]e: de multe ori diferit`, dar de fiecare dat` pl`cut`. O alt` bucurie este cafeaua la filtru [i nu putem uita nici Irish Coffee, cu peste o mie de preparate våndute \ntr-un an.

Celor de la Origo le place, ca \n fiecare lun`, cånd schimb` meniul de cocktailuri, s` creeze [i o re]et` special` cu cafea.

Mihai Panfil spune c` ideea Origo a ap`rut acum trei ani, cånd participa la campionatul mondial de barista. “Conceptul este simplu. Am vrut s` cre`m locul cu cea mai bun` cafea la care

putem avea acces [i cu cea mai bun` servire. Scopul este de a educa prin gust [i de a demonstra c`, dac` oferi calitate, lucrurile nu au cum s` nu mearg`.” Iar pasiunea cu care Mihai face lucrurile s` se mi[te la Origo se vede \n fiecare cea[c`.

Cafeaua este un produs absolut fascinant, cu care trebuie s` r`måi \n stråns` leg`tur`, s` fii la curent cu ultimele informa]ii [i s` oferi musafirilor care trec pragul coffee shopului o experien]` valoroas`. “Este [i un produs viu, ale c`rui propriet`]i variaz` \ntr-un timp foarte scurt [i trebuie s` cuno[ti [i s` fii foarte strict cu regulile de baz` care sunt legate de pr`jire, stocare, preparare. Astfel, managementul calit`]ii produsului [i rela]ia cu clien]ii este o provocare continu` atunci cånd vrei s` construie[ti un loc \n care s` prime[ti oameni pasiona]i, aten]i, frumo[i”, mai spune Mihai Panfil. Origo are [i planuri de dezvoltare, prin cre[terea activit`]ii pr`jitoriei, pentru ca oricine s` poat` lua cafea [i acas`, dar [i dezvoltarea unui serviciu de catering pentru cafea. Biz

LIFE

EVENIMENT

Tare ca fierul, iute ca o]elul Iron Man exist` [i tr`ie[te \n România. Acesta este Andrei Ro[u, singurul român care a reu[it s` termine un triatlon de tip Ironman. Al`turi de el ve]i putea alerga la “Wings for Life World Run”, un eveniment caritabil ce va avea loc la \nceputul lunii mai. DE OVIDIU NEAGOE Andrei Ro[u [i de la 4 diminea]`. Când cei mai mul]i dintre noi ne afl`m \n lumea viselor [i soarele mai are \nc` câteva ore bune pân` s` r`sar`, Andrei se antreneaz` intens. Pasiunea pentru mi[care este alimentat` de o puternic` motivare [i hot`râre, iar rezultatele nu au \ntârziat s` apar`. |n urm` cu doi ani, tân`rul a reu[it s` intre \n Cartea Recordurilor prin performan]a de a alerga [apte ultramaratoane [i tot atâtea maratoane pe [apte continente, iar anul trecut a devenit primul român care a terminat o prob` de ultratriatlon – triatlon ce implic` \not, ciclism [i maraton.

Cu toate c` astfel de rezultate sau program indic` via]a unui sportiv de performan]`, Andrei este project manager la o institu]ie bancar` multina]ional` [i are doi copii, o fat` [i un b`iat. “Am f`cut câteva schimb`ri \n via]a mea \n urm` cu patru ani”, spune pentru Biz Andrei Ro[u. “Cânt`ream cu 14–15 kilograme mai mult, aveam un stil de via]` dezordonat, aveam un copil care pe atunci avea un an [i am decis s` fac o schimbare, s` fiu un model real pentru fiul meu. Mi-am dorit foarte mult s` fiu implicat social [i m-am implicat \n câteva cauze sociale care mi-au pl`cut”, mai spune Ro[u. A[a a luat na[tere [i colaborarea cu brandul Red Bull, care organizeaz` \n data de 4 mai evenimentul “Wings for Life World Run”. Competi]ia este un eveniment original, cu totul nou [i marcheaz` o premier` \n sport. Motivul? Aventura se \ntinde pe [ase continente [i cuprinde 40 de ]`ri, unde concuren]i din \ntreaga lume vor alerga simultan. Ceea ce \nseamn` c` alerg`torii \[i pot m`sura for]ele cu sportivi din alte state, f`r` s` fie nevoi]i s` p`r`seasc` ]ara. {i, ca totul s` fie original pân` la cap`t, organizatorii au mai ad`ugat un element

procesul de \nscriere se \ncheie la \nceputul acestei luni.

Competi]ia este deschis` pentru toat` lumea [i faptul c` nu exist` o linie de sosire este un motiv \n plus s` participe [i amatori, mai ales c` presiunea pe rezultat nu exist`. Un alt motiv s` participa]i este [i premiul pus la b`taie de Red Bull: câ[tig`torii din fiecare ]ar` vor primi o invita]ie la oricare viitoare curs` “Wings for Life World Run” [i vor putea alege din cele peste 35 de loca]ii posibile unde vor dori s` alerge la viitorul eveniment.

Premiul cel mare al “campionilor mondiali” va consta \ntr-o c`l`torie unic` \n jurul lumii, plin` de experien]e greu de imaginat.

Poate cel mai important motiv de participare la eveniment pentru iubitorii de mi[care [i nu numai este c` toate \ncas`rile la nivel mondial vor fi donate c`tre Funda]ia “Wings for Life”, care sus]ine financiar cercetarea pentru vindecarea leziunilor m`duvei spin`rii. “Mi-ar pl`cea foarte mult ca peste ani, când orice traum` a coloanei vertebrale va fi tratat` ca o simpl` r`ceal`, s` [tiu c` am contribuit la «Wings for Life» [i am ajutat [i eu”, spune Andrei Ro[u. Biz Foto: Mihai Stetcu – Red Bull Content Pool

O

zi obi[nuit` \ncepe pentru

“surpriz`”. Nu este o curs` tradi]ional`, fiindc` nu va exista o linie de sosire.

Concuren]ii pornesc \n alergare la aceea[i or` (date fiind diferen]ele de fus orar o serie de participan]i vor alerga pe timp de noapte, iar al]ii ziua) [i, dup` jum`tate de or`, o ma[in` porne[te cu o vitez` constant` spre ei, ca s` \i prind` din urm`. Pe m`sur` ce clipele se scurg, ma[ina va cre[te viteza, iar câ[tig`tor va fi desemnat cel care va fi \ntrecut de automobil ultimul. La competi]ie particip` mai bine de 138.500 de alerg`tori din toate col]urile lumii, iar

Biz

67

LIFE

FILM

Magia unui zbur`tor De fapt, este “Ultimul zbur`tor”, film care a ajuns pe ecranele romåne[ti \n ultima lun`. Este primul film fantasy din cinematografia romåneasc`, iar regizorul Ovidiu Georgescu ne-a oferit detalii despre aceast` pelicul` original`. DE ALEXANDRU ARDELEAN Cum a]i ajuns la aceast` poveste?

Aceast` idee a ap`rut \n urm` cu mai bine de doi ani din dorin]a de a readuce \n actualitate marile pove[ti, marile mituri ale culturii romåne. Am scris scenariul acestui film \mpreun` cu Mihai M`nescu [i cred c` am reu[it ce ne-am propus: un fantasy-romance. |i spunem a[a pentru c` publicul este obi[nuit cu o astfel de sintagm`, dar genul filmului, din punctul meu de vedere, este realismul magic. |n aceast` lume “dezvr`jit`”, \n acest hiperrealism gri, \n care tr`im [i dospim [i de care toat` lumea s-a s`turat, ne-am gåndit s` picur`m un strop de magie, iar rezultatul se nume[te “Ultimul zbur`tor”, un basm urban contemporan. Este o poveste de iubire dintre un Zbur`tor – Zanoni (numele personajului din filmul nostru) – [i o tån`r` fat` – Eliza, o poveste de dragoste inspirat` de mitul Zbur`torului. Era firesc s` ne oprim la Zbur`tor, acest personaj important din mitologia romåneasc`, acest personaj fantastic care viziteaz` fetele \n preajma nun]ii lor pentru a le dest`inui tainele iubirii.

Cum a]i ales actorii? |n general, personajele din scenariu au fost gåndite pentru actorii care i-au [i interpretat \n film. De exemplu, de la \nceput [tiam c` Zbur`torul Zanoni va fi interpretat de Gabriel Du]u. Acela[i lucru s-a \ntåmplat [i cu Constantin Cotimanis, Constantin Cojocaru, Marius Bodochi [i George Iva[cu. Cu to]ii sunt actori consacra]i [i colaborarea cu ei cred c` a adus un plus de valoare pentru acest film.

Singurul personaj pentru care a trebuit s` facem casting a fost Eliza. {i a[a am 68

Biz

Ovidiu Georgescu, regizor

LIFE

la fiecare proiec]ie la care am participat confirm` c` ne-am \ndeplinit obiectivul.

ajuns s-o cunosc pe Iulia Verde[, o tån`r` actri]` deosebit` cu care am avut o colaborare excelent`.

“Ultimul zbur`tor” este prima parte a unei trilogii. Care este stadiul celorlalte p`r]i?

Cåt de greu a fost s` face]i filmul?

A fost foarte dificil, mai ales c` tr`im \n vremuri de criz` [i companiile care ar putea ajuta la finan]area unui film nu mai sunt dispuse s` investeasc` \n astfel de proiecte. Neexistând nicio facilitate fiscal` sau o justificare a investi]iei, nu sunt \ncurajate s` o fac`, astfel c` au mai r`mas doar pasiona]ii, care mai fac din când \n când gesturi frumoase, pentru satisfac]ia lor personal`, nu pentru a avea vreun beneficiu palpabil. Având \n vedere c` nu am avut acces la finan]are CNC, ne-am decis s` facem imposibilul [i s` ne baz`m pe aceast` idee frumoas`: readucerea \n prim-plan a marilor pove[ti romåne[ti. Datorit` lor am descoperit foarte mul]i oameni care mai cred \n ele [i care au fost dornici s` ne ajute, nu neap`rat cu bani. {i a[a s-a construit o echip` frumoas`.

{tim c` \n România este greu s` faci un film f`r` finan]are. De unde a]i reu[it s` face]i rost de finan]are?

Finan]area a fost exclusiv din surse private. Pe lâng` coproduc`tori (Raymond Manu – Stage Expert; Laura Baron – Hi Fi Production; Vlad Blindu – Musitech Production; Mihai Peni[oara – PenProductions), au existat foarte mul]i oameni care n-au avut, pân` la acest film, leg`turi cu lumea cinematografiei, dar au crezut \n proiect. Fiecare a contribuit cu ce a putut [i le mul]umim pentru asta. Au existat multe momente \n care ne \ntrebam cum o s` ducem filmul la bun sfâr[it, deoarece resursele pu]ine \[i f`ceau deseori sim]it` prezen]a,

FILM

\ns` de fiecare dat` ap`rea cineva care credea \n proiect [i care ne ajuta s` trecem peste greut`]i. Cel mai important lucru era ca echipa [i actorii s` aib` tot ce le trebuie pe platouri [i ulterior s` \ncerc`m ca pe ecran lipsa banilor s` se simt` cât mai pu]in. Eu sper c` ne-a ie[it.

Care sunt reac]iile pe care le ave]i dup` ce a]i lansat filmul?

Avem reac]ii foarte bune din partea cinefililor de toate vårstele. Am avut norocul de a putea merge \ntr-o caravan` \n toat` ]ara [i astfel am putut lua contactul direct cu publicul.

Am stat de vorb` cu ei, le-am r`spuns \ntreb`rilor [i am avut lungi discu]ii despre film. Ceea ce ne-a bucurat cel mai mult au fost zåmbetele spectatorilor care ie[eau din sal` dup` ce au urm`rit acest film. Acel zåmbet este extrem de important pentru noi, deoarece ne-am dorit s` facem acest film pentru a putea oferi publicului o or` [i jum`tate de speran]` [i bucurie.

Iar starea de spirit pe care am v`zut-o

Celelalte p`r]i sunt deja scrise.

Deocamdat` ne concentr`m asupra acestei p`r]i, deoarece realizarea p`r]ilor II [i III depinde \n mare m`sur` de succesul primului film.

“Ultimul zbur`tor” a fost selec]ionat \n cea de-a 32-a edi]ie a Festivalului Interna]ional de Film Fantastic de la Bruxelles, care va avea loc \n aprilie [i unde sper`m s` reprezent`m Romånia cu succes. Totodat`, l-am trimis [i la alte festivaluri [i sper`m s`-l facem cunoscut la nivel interna]ional. Dup` Bruxelles, \ncepånd cu 25 aprilie, urmeaz` s` relans`m filmul \n cinematografe, de data aceasta \n cinematografele cu un singur ecran.

Povestea continu` [i sper`m s` aib` succes. Acest lucru ar fi benefic [i pentru celelalte p`r]i. Sigur c` pentru a continua e nevoie de fonduri, care se ob]in din ce \n ce mai greu \n România, dar noi suntem optimi[ti. |ndr`znim s` credem c` povestea o s` continue [i avem deja primele feedback-uri ce ne arat` c` exist` mul]i oameni care cred \n pove[ti [i sunt dornici s` ni se al`ture.

Ce aduce nou acest film \n cinematografia romåneasc`?

Aduce un gen nou de film – filmul fantasy. “Ultimul zbur`tor” aduce \n fa]a publicului un basm modern, un film \n realism magic, un gen de film care nu s-a mai f`cut pån` acum \n Romånia. Filme fantastice \n Romånia nu s-au mai f`cut, iar noi avem curajul s` facem [i o trilogie. “Ultimul zbur`tor” mizeaz` pe poveste [i pe empatia publicului, nu pe efectele speciale sau pe crearea spa]iilor generate virtual, unde imagina]ia poate fi dus` dincolo de barierele imediate ale unui decor concret. Atuul nostru st` \n puterea personajelor [i a pove[tii.

De asemenea, povestea de dragoste este, din punctul meu de vedere, elementul cå[tig`tor al acestui film. Biz Biz

69

ANCA NU}~,

Fotografii realizate de VALI MIREA la INTRO

Head of Identity & Communication, UniCredit }iriac Bank

LIFE

STIL DE MANAGER

Lec]ii de

maturizare S-a visat Ally McBeal, dar contactul cu lumea dur` a tribunalelor romåne[ti nu a corespuns cu imaginea pe care [i-o proiectase \n adolescen]`. Absolvent` a Facult`]ii de Drept, a schimbat repede macazul.

S-a adaptat din mers, a \nv`]at mult [i [i-a g`sit voca]ia profesional`. De 12 ani este om de comunicare.

DE LOREDANA S~NDULESCU

Anca Nu]` s-a angajat la banc` de pe vremea cånd aceasta se numea Demirbank [i \nc` nu era cump`rat` de UniCredit.

De atunci au trecut 12 ani, timp \n care a crescut odat` cu compania. A \nv`]at, a muncit, s-a maturizat profesional [i de doi ani s-a \ntors la [coal`. “Orice om, indiferent de vårst`, la un moment dat trebuie s` se \ntoarc` la [coal`, dac` vrea cu adev`rat s` ]in` pasul cu ce se \ntåmpl` \n jurul s`u”, crede Anca Nu]`, care a ales studiile de EMBA la Berlin School of Creative Leadership. {coala o consider`, de altfel, cea mai bun` investi]ie pe care a f`cut-o \n sine [i nu regret` nicio clip` c` a f`cut credit la banc` s` pl`teasc` studiile de la Berlin, la fel cum nu regret` c` din anul doi de facultate a ales s` munceasc`.

Familia i-a asigurat \n timpul facult`]ii tot necesarul pentru studii, cas` [i mas` \n Bucure[ti, \ns` pentru tot ce [i-a dorit \n plus a fost nevoie s` munceasc`. A lucrat \n domeniul asigur`rilor de via]`, a fost promoter pentru diverse branduri [i translator pentru o firm` de construc]ii. Ziua muncea [i mergea la facultate, noaptea \nv`]a, iar \n vacan]a de var` era la mare, dar nu pentru relaxare ca restul colegilor, ci pentru promo]ii.

Acum, privind \n urm`, realizeaz` c` a meritat tot efortul.

ORA EXACT~ SE D~ LA BUCURE{TI De origine din Suceava, cel mai comod i-ar fi fost s` fac` facultatea la Ia[i, ca majoritatea colegilor de genera]ie. Dar nu a ales calea cea mai la \ndemån`, ci a ascultat de sfatul mamei, care mereu i-a spus c` “ora exact` se d` la Bucure[ti”. Acomodarea \ntr-un ora[ mare, necunoscut, f`r` prieteni [i departe de familie nu a fost u[oar`. A stråns din din]i [i a mers mai departe.

La fel cum a mers mai departe cånd, la 23 de ani, a \nv`]at pentru prima dat` ce \nseamn` disciplina corporatist`. Var` fiind, s-a dus la biroul de asigur`ri la care lucra \mbr`cat` \n culori considerate mult prea \ndr`zne]e pentru rigorile companiei.

A fost trimis` acas` s` se schimbe. Ar fi putut s` se revolte, dar nu a f`cut-o. Era atåt de hot`råt` s` reu[easc`, s` fac` o carier`, \ncåt s-a conformat. A revenit la birou \n costum negru.

Un alt prag pe care l-a avut de trecut a fost s`-[i revin` din [ocul de a fi fost concediat` pentru prima dat`. Lucra la o firm` de construc]ii [i a fost concediat` cu cåteva zile \nainte de Cr`ciun pentru c`, de[i se str`duise din r`sputeri, nu reu[ea s` se ridice la nivelul a[tept`rilor pe care compania le avea de la ea la acel moment.

Biz

71

Cum \ns` \ntotdeauna tot r`ul este spre bine [i via]a nu se sf책r[e[te la o singur` firm`, la scurt timp s-a angajat la banc`, mai \nt책i ca asistent` a CFO-ului, iar dup` [ase luni s-a al`turat departamentului de comunicare al UniCredit, care la vremea aceea abia se contura. Limba englez` a fost atuul care a ajutat-o s` se angajeze la banc`. {i pentru aceast` reu[it` tot mamei are de ce s`-i mul]umeasc`, ea fiind cea care i-a pl`tit profesor de limba englez`, de c책nd era la gr`dini]`. |n liceu, a avut o profesoar` care studiase [i \n SUA, care a f`cut-o s` \ndr`geasc` [i mai mult limba englez`, pe care a ajuns s` o vorbeasc` fluent. |n calitate de asistent` a CFO-ului a fost implicat` \n preg`tirea evenimentului de lansare a b`ncii pe pia]`. Ulterior, proiectul fiind \ncheiat cu succes, i s-a propus s` se al`ture noului departament de PR al b`ncii [i a[a a ajuns s` se ocupe de organizarea de evenimente, deschideri de sucursale, comunicate de pres`, evenimente de pres` - practic cam tot ce implic` munca unui comunicator.

La 31 de ani conducea departamentul de comunicare al b`ncii. Ulterior a preluat [i atribu]iile de marketing. |n prezent, sub titulatura de Head of Identity & Communication, coordoneaz` zona de marketing, comunicare [i brand a UniCredit }iriac Bank.

LEC}II DE LEADERSHIP A avut norocul ca de-a lungul carierei s` lucreze cu manageri foarte buni, de la care a avut multe de \nv`]at. Faptul c` i-au acordat \ncredere [i au \ns`rcinat-o cu puterea de a lua decizii fost una dintre cele mai importante lec]ii pe care le-a \nv`]at [i pe care \ncearc` s` o aplice [i \n interac]iunea cu oamenii din echipa ei de acum. |ns` [i-a dat seama c` nu e lucru u[or, mai ales c` este genul de om c`ruia \i place s` ]in` lucrurile sub control. S-a dat \n interiorul s`u o lupt` intens` \ntre tendin]a de a de]ine controlul [i dorin]a de a deveni lider. Cum cea din urm` dorin]` s-a dovedit mai puternic`, a \nceput s` se educe \n a le acorda \ncredere [i putere de decizie oamenilor din echip`. La preluarea conducerii departamentului le-a spus colegilor c` lucrurile nu se vor schimba, c` ei r`m책n

LIFE

STIL DE MANAGER

cei mai buni pe ce [tiu ei s` fac`, singura diferen]` fiind c` ea urma s`-[i asume [i responsabilitatea deciziilor lor. Astfel, au convenit ca deciziile cele mai importante s` le ia \mpreun`.

De asemenea, a \ncercat s` promoveze o rela]ie deschis` cu oamenii din echip`, \n stilul managementului democratic.

“Este foarte greu s`-]i spun` cineva din echip` c` ai gre[it, dar cred c` este cel mai important pas spre maturizarea unui lider - s` accepte c` exist` [i alte opinii [i eventual s` fie deschis s` i se spun` de c`tre oamenii din subordine c` a gre[it [i apoi s` se schimbe”, poveste[te Anca Nu]`, care de cå]iva ani \ncoace \[i autoeduc` orogoliul de manager. “M-am schimbat ca om, ca mod de gåndire”, explic` ea.

Totodat`, [i-a dat seama c` dac` nu renun]` la ideea de a controla totul nu va putea s` evolueze. “Cea mai mare gre[eal` pe care poate s` o fac` un manager este s`-[i asume totul [i s` se lase cople[it de toate crezånd c` dac` nu o s` se ocupe el, ceilal]i nu or s` se ocupe”, poveste[te Anca Nu]`, care a f`cut [i ea gre[eala aceasta de suficiente ori \ncåt s`-[i dea seama c` dac` o ]ine a[a la nesfår[it, ceva nu o s` ias` bine. Din experien]a ultimilor ani a mai \nv`]at c` lucrul cel mai greu, dar [i cel mai plin de satisfac]ii, pe care un lider \l are de f`cut este s` dezvolte oameni. Asta [i-a propus [i ea s` fac` cu echipa pe care o coordoneaz`.

AMPRENTA BERLINULUI Berlin School of Creative Leadership este o experien]` aparte pentru to]i cei care decid s` studieze acolo. Pentru Anca Nu]` a fost mai mult decåt atåt. A schimbat-o fundamental. Dac` Anca de dinainte de Berlin era “obsedat` de carier`”, dup` Berlin a devenit Anca “obsedat` de familie [i de carier`”. Cursurile [i interac]iunea cu oamenii din comunitatea [colii berlineze au ajutat-o s` realizeze c` degeaba e[ti pe culmile succesului, dac` nu ai cu cine s` \mpar]i succesul. Dup` ce via]a i-a rezervat [i cåteva pierderi personale dureroase a \nv`]at s` aprecieze [i mai mult familia.

Acum [tie c`, dac` nu ai cu cine s` stai de vorb` acas`, a[a cum face sear` de sear` cu so]ul s`u, care i-a fost al`turi [i a sus]inut-o \n toate etapele carierei, realiz`rile nu au mare valoare. Biz 74

Biz

LIFE

ART~

Estetica artei

contemporane Galateca este un spa]iu care captiveaz` atåt un public educat estetic, cåt [i pe cei care \[i doresc s` intre \n lumea artei. Este mai mult decåt o galerie, este un spa]iu viu, dechis experimentelor culturale, dinamic. Este un loc inspira]ional, creativ, un spa]iu care atrage mult` energie artistic`. Este o stare. DE LOREDANA S~NDULESCU onceptul Galateca s-a n`scut \n anul 2010 dintr-un vis frumos [i s-a concretizat \n decembrie 2012, cånd a avut loc vernisajul primei expozi]ii. Echipa proiectului, din care fac parte Roxana Gibescu, \n calitate de curator, [i Iulia Gorneanu, director artistic, a avut mereu o pasiune pentru design, art`, cultur`, evenimentele altfel, iar de aici pån` la dorin]a de a aduce pe pia]` un nou concept de galerie de art` contemporan` care s` devin` o platform` multidisciplinar` [i un loc de referin]` nu a fost decåt un pas.

C

Energia artelor Arta nu are frontiere [i exist` doar acolo unde g`se[te energie.

Galateca \[i propune prin intermediul proiectelor sale s` \mbine [i s` p`streze \ntr-o manier` inovatoare filonul românesc autentic cu formele limbajului universal contemporan, promovând astfel arta contemporan` de la pictur`, sulptur`, design pân` la instala]ii multimedia, muzic`, poezie, teatru sau film.

Curatorii galeriei sunt mereu \n c`utare de proiecte noi [i arti[ti interesan]i care s` se potriveasc` cu strategia galeriei.

Portofoliul de arti[ti nu este foarte mare. Criteriile de selec]ie sunt avizate, dar totodat` subiective deoarece arta este un domeniu \n care experien]a personal` din momentul \ntâlnirii cu opera este decisiv`. Gustul nativ, educa]ia estetic`, experien]a curatorial`, intui]ia valorii [i chiar o anumit` inteligen]` a selec]iei sunt criteriile pe care le are \ntotdeauna \n vedere echipa Galateca.

Prin ce este Galateca altfel? Prin faptul c` \mbin` promovarea de art` contemporan` romåneasc` [i str`in` cu designul [i evenimentele interactive care s` apropie publicul [i s` fac` aceste lucruri mai tangibile.

Galeria are mai multe direc]ii de evolu]ie. |n primul rånd promoveaz` un portofoliu de arti[ti contemporani romåni [i str`ini, creând concepte proprii de expozi]ii, parte din acestea fiind [i itinerante. Ini]iatorii proiectului au demarat [i dezvoltarea zonei de design autohton [i interna]ional prin 76

Biz

Cred c` lipsa unui loc similar în spa]iul bucure[tean a fost motivul apari]iei Galateca. Povestea a început tocmai pentru c` nu g`sisem un loc în Bucure[ti care s` rezoneze cu noi, un spa]iu creativ, viu, artistic asem`n`tor celor interbelice, dar conectat la vremurile noastre.

IULIA GORNEANU, director artistic, Galateca

realizarea unor saloane de design cu o anumit` elegan]` [i ]inut`. |n 2013 a avut loc primul salon de art` [i design din Bucure[ti, “Anniversaire”, care urmeaz` s` aib` loc anual. |n martie a fost lansat al doilea concept, “Primavera”, un salon de art`, fashion [i design.

Cu stiluri diferite, limbaje artistice variate, de la schi]`, desen la pictur`, sculptur` sau instala]ii, \n primul an de existen]` au fost promova]i arti[ti romåni precum Mircea Roman, Marian Zidaru, Daniela Faini[, Aurel Tar, Elena Copuzeanu, Vlad }enu, Giulian Dumitriu, Mihai Zgondoiu sau str`ini – Simon Henwood (Mare Britanie), Predrag Popara (Serbia), Alessio Maximilian Schroder sau romåno-norvegianul Timon Botez.

LIFE

ART~

a iei”, o instala]ie de art` ce trateaz` ia deopotriv` ca obiect identitar [i de art` [i care a generat cel pu]in dou` evenimente asociate. Astfel, Galateca a fost scena pentru piese de teatru, concerte, lans`ri de carte sau prezent`ri de mod`. Anul acesta, vor fi dezvoltate cåteva expozi]ii alte unor arti[ti contemporani români [i str`ini relevan]i la nivel european sau interna]ional, precum [i primele dou` expozi]ii itinerante, care deja se vor reg`si pân` la sfâr[itul anului \n galerii de art` aflate \n dou` capitale europene.

Recent, a fost lansat un nou concept, Romanian Art Energy, un proiect prin care urmeaz` s` fie adu[i \n aten]ia publicului arti[ti romåni cunoscu]i \n str`in`te, dar prea pu]in promova]i \n ]ar`. Expozi]ia artistului Vlad }enu “Glimpses of Infinite Symmetry” este un exemplu \n acest sens. Evenimentele organizate sunt multe [i diverse, de la lans`ri de produse, prezent`ri de carte, mod`, muzic`, teatru pân` la \ntålniri [i petreceri.

Complementar galeriei a fost dezvoltat gallery shop-ul NeoGalateca, cu dublu scop: de a promova diferite forme de art` [i design la pre]uri accesibile [i pentru a putea partaja mici expozi]ii sau manifest`ri artistice \n cele trei s`li ale acestuia.

Aici, \n mod constant, clien]ii pot g`si obiecte de design [i art` contemporan`, piese unicat, \n serie limitat`, c`r]i rare [i fashion. NeoGalateca reune[te m`rci interna]ionale de design precum Muuto, PolsPotten, Present Time sau Seletti, dar [i romåne[ti precum UnaCaLuna, De ceramica, Pisica P`trat`, Carla Szabo, Murmur, Adelina Ivan, Mihaela Cre]escu, Marie Nouvelle, Ciprian Vrabie, Alice Boutique, [i de ceva timp urmeaz` s` fie dezvoltat [i segmentul de bijuterie contemporan`. |n viitorul apropiat va fi deschis [i magazinul online NeoGalateca cu scopul de a cultiva gustul pentru obiectele de art` [i design autentic.

Businessul Galateca

Galateca este prima galerie de art` care a cå[tigat premiul OAR \n 2013. Este un spa]iu foarte versatil, modern, a c`rui arhitectur` este semnat` de arhiectul Radu Teac`, un loc special de care Bucure[tiul avea mare nevoie.

Din punctul de vedere al cotei, pot fi o referin]` sculptorul Mircea Roman, de]in`torul Marelui Premiu al Trienalei de la Osaka, un fel de Oscar mondial \n sculptur`, sau britanicul Simon Hennwood, cu expozi]ii la cele mai mari muzee [i galerii ale lumii: MoMa (New York), ICA (London), UCLA Hammer Museum (LA), Galeria Sophie Scheidecker (Paris), unde a expus cu Francis Bacon.

Galateca este de asemenea implicat` \n manifest`ri culturale [i de arte vizuale inedite, care includ atåt tineri, studen]i, cåt [i arti[ti consacra]i care au nevoie de vizibilitate [i promovare. Conceptele expozi]ionale sunt dinamice cu evenimente interactive integrate. Astfel, pe lång` vernisaj, sunt asociate diferite manifest`ri inspirate de tema expozi]iei.

Un exemplu \n acest sens este “M`iastra – Povestea nespus`

Pozi]ionat pe segmentul de ni[` premium ca business, Galateca se sus]ine atåt din vånzarea de art` contemporan` [i design, cåt [i din proiectele realizate, din evenimentele-concept, ce au devenit deja foarte cunoscute [i apreciate. O expozi]ie de art` poate deveni de multe ori un cadru spectaculos [i rafinat pentru un eveniment privat. Investi]ia pe pia]a de art` trebuie s` fie privit` prin prisma fenomenului generat, iar Galateca promite s` surprind`.

Exist` [i pe pia]a romåneasc` o rafinare a cererii pentru arta contemporan`, de la desen, pictur`, sculptur` la fotografie.

Piesele unicat, colec]iile capsul` \ncep s` fie apreciate din ce \n ce mai mult. Cump`r`torii sunt din ce \n ce mai informa]i, mai aviza]i, reac]ioneaz` pozitiv la arta contemporan` de calitate, mereu \n c`utare de tinere talente [i de nou.

Arta contemporan` romåneasc` este foarte apreciat` atåt de clien]ii romåni, cåt [i de cei din str`in`tate. |n acest moment, galeria Galateca genereaz` conversa]ie pe pia]a de art` din Bucure[ti. |n acela[i timp este “la mod`” s` organizezi [i s` participi la evenimentele de la Galateca. |n cinci ani de acum \nainte, toate acestea dublate de munc`, seriozitatea [i competen]a echipei ar putea s` transforme Galateca \ntr-un veritabil brand, o platform` a proiectelor inedite, prin care s` se liciteze arta contemporan` romåneasc` [i str`in`. Biz Biz

77

LIFE

CATERING

Catering cameleon

FOTO: VALI MIREA

Hotelul Howard Johnson Grand Plaza Bucharest pune la dispozi]ia clien]ilor s`i servicii de catering extern pentru organizarea de evenimente \n spa]ii dintre cele mai variate [i inedite. DE OVIDIU NEAGOE

rganizarea unui eveniment

O

nu este tocmai floare la ureche. Fie c` lua]i \n calcul un eveniment de anvergur` cu o list` lung` de invita]i, fie c` v` gândi]i la o petrecere informal` \n cerc restrâns, \ntotdeauna vor fi de luat o multitudine de decizii.

De la locul unde se va desf`[ura evenimentul la ]inut`, muzic` ori la ce

78

Biz

preparate vor fi servite oaspe]ilor, toate sunt extrem de importante. Celor care caut` s` organizeze o petrecere reu[it`, la standarde \nalte, hotelul Howard Johnson Grand Plaza Bucharest le propune o variant`. “Ini]iativa de a dezvolta serviciile de catering extern a venit firesc, \n contextul \n care hotelul se bucura deja de un renume foarte bun pe pia]` pentru calitatea produselor de food & beverage pe care

clien]ii no[tri le cuno[teau atât de la evenimentele de tip corporate cât [i de la cele private organizate \n hotel”, spune Sonia N`stase, General Manager la Howard Johnson Grand Plaza. “Din dorin]a de a completa [i diversifica [i mai mult oferta c`tre clien]ii no[tri, din nevoia de a organiza pentru ei \n permanen]` «altceva [i altfel», am ales s` abord`m [i alte spa]ii, unele mai conven]ionale, altele mai istorice sau

LIFE

mai monumentale”, adaug` Sonia N`stase.

Bucatele alese pe sprâncean` sunt preg`tite de chef-ul Henrik Sebok, un nume mare \n gastronomie, [i pot satisface chiar [i poftele celor mai preten]io[i dintre invita]i. Dar ajutorul [i expertiza puse la dispozi]ie celor afla]i \n c`utarea organiz`rii unui eveniment memorabil nu se opre[te aici. Dup` ce sunt puse la punct toate detaliile evenimentului, speciali[tii echipei de banqueting pun la cale toate detaliile logistice, care pot \nsemna [i cuptoare, vesel`, fe]e de mas`, scaune sau chiar cu ring de dans [i scen` pentru un eveniment \n adev`ratul sens al cuvântului. Cum spa]iile care pot acomoda mai bine de 1.000 de persoane nu sunt tocmai u[or de g`sit la noi \n ]ar`, speciali[tii hotelului au deja o list` lung` de colaboratori care ofer` astfel de spa]ii generoase, ceea ce, de multe ori, poate reprezenta o salvare pentru cei afla]i \n criz` de timp \n goana organiz`rii unui astfel de eveniment.

O provocare uria[` \n organizarea unui eveniment de aceste propor]ii este reprezentat` de oameni. Pentru un serviciu de catering de calitate este nevoie de mai bine de 150 de persoane.

Apoi, ca totul s` mearg` ca pe roate, nu trebuie s` lipseasc` nici stewarzi, paz`, [oferi, responsabili cu partea tehnic` [i sonorizare. Ca un eveniment de catering s` ias` impecabil este nevoie de foarte mult` comunicare [i aten]ie la detalii. Motivul? Nu de pu]ine ori, de[i invita]ii nu sesizeaz` toate detaliile [i efortul din culise, vor judeca evenimentul extrem de aspru, mai ales \n cazul unei petreceri de companie, unde brandul [i imaginea au o importan]` [i mai ridicat`. “Ceea ce le

punem la dispozi]ie \n egal` m`sur` tuturor categoriilor de clien]i sunt calitatea [i experien]a verificate [i atestate \n decursul celor zece ani de evenimente marca Howard Johnson Grand Plaza, flexibilitatea [i capacitatea de a inova [i de a aduce mereu nout`]i \n func]ie de preferin]ele clientului, de tematica evenimentului”, spune Sonia N`stase. “Pe m`sur` ce a crescut vizibilitatea noastr` pe acest segment a crescut [i cererea, astfel c` de la an la

CATERING

an s-au \nregistrat tot mai multe proiecte de catering extern, de toate tipurile – de la cele de anvergur` mare, \n loca]ii cum ar fi Palatul Parlamentului, pân` la loca]ii mai conven]ionale, cum ar fi galeriile de art`”, continu` Sonia N`stase.

Indiferent c` opta]i pentru organizarea unui eveniment, a unei petreceri sau a unui cocktail cu aranjamente complexe, ori servire de tip pass-around, echipa hotelului bucure[tean promite c` va organiza o sear` de neuitat. Astfel c`, indiferent de locul ales ori de tipul evenimentului, ca organizator nu ve]i mai avea b`t`i de cap cu detalii, ci ve]i avea timp pentru networking sau pentru petrecere. Biz Biz

79

BIZ STAR

Pozi]ia copilului cu måinile pe Gopo La sfår[itul lunii martie a avut loc gala de decernare a premiilor cinematografiei romåne[ti, Gopo. Ajuns` la cea de-a opta edi]ie, la gal` s-a distan]at clar un \nving`tor: filmul “Pozi]ia Copilului”. DE ALEXANDRU ARDELEAN u filmul “Pozi]ia copilului”, C`lin Peter Netzer [i-a adjudecat trei dintre cele mai importante trofee ale serii - pentru cel mai bun film, cel mai bun regizor [i cel mai bun scenariu (scris \mpreun` cu R`zvan R`dulescu). Actorii din film au ob]inut, pentru performan]a lor, premiile de interpretare de la categoriile cea mai bun` actri]` \n rol principal (Lumini]a Gheorghiu), cel mai bun actor \n rol secundar (Vlad Ivanov) [i cea mai bun` actri]` \n rol secundar (Ilinca Goia). Filmul a primit [i statuetele categoriilor sunet (Dana Lucre]ia Bunescu, Cristian Tarnove]chi [i Cristinel {irli) [i montaj (Dana Lucre]ia Bunescu).

Nu \n ultimul rând, “Pozi]ia copilului” a primit [i Premiul Publicului, pentru filmul cu cele mai mari \ncas`ri din 2013. |n total, filmul laureat anul trecut cu Ursul de Aur a plecat acas` cu 9 statuete Gopo. Chiar dac` filmul lui C`lin Netzer a fost deta[at marele cå[tig`tor al Premiilor Gopo, [i alte filme au reu[it s` ob]in` cåte un prestigios trofeu. |n cadrul Galei Premiilor Gopo 2014, organizat` de Asocia]ia pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR) [i Transilvania Film, momente memorabile au fost prilejuite

C

de câ[tig`torii Premiilor Gopo pentru \ntreaga activitate (Nicolae M`rgineanu) [i \ntreaga carier` (Radu Beligan). Premiile au fost prezentate de Victor Rebengiuc [i, respectiv, Marius Manole.

Un premiu special i-a fost oferit [i proiec]ionistei Elena Ciocan.

Victor Rebengiuc a primit, la rândul s`u, premiul pentru cel mai bun actor \n rol principal cu partitura din “Câinele japonez”. Pelicula “Domni[oara Christina” a plecat acas` cu trei premii: cele mai bune costume (Maria Miu), cel mai bun machiaj [i coafur` (Cristina Temelie, Nastasia Mateiu). Premiul pentru cel mai bun debut a fost câ[tigat de Igor Cobileanski, cu “La limita de jos a cerului”, iar premiul “Tân`r` speran]`” a fost oferit directorului de imagine Tudor Panduru, pentru scurtmetrajul “Brigada neagr`”.

Pentru meritul de a impune cinematografia romåneasc` pe plan extern, dar [i pentru c` a reu[it s` creeze un film memorabil, C`lin Peter Netzer prime[te Steaua Biz.