Biz 263- Noul Manager

Biz www.revistabiz.ro

CENTRUL VECHI

Cum se fac afaceri \n jungla urban` Nr. 263 • 20 aprilie – 11 mai 2014 • 7,5 lei

BLACKBERRY

Fructele mâniei, versiunea smartphone SALARIU DE {EF

Cåt cå[tig` un CEO?

NOUL MANAGER Este mai bine pl`tit.

Este mai atras de tehnologie.

Este mai creativ.

Dar nu risc`!

Corespunzi profilului?

PLUS Imersiune \n lumea vinului De ce “O carte despre networking”?

Cånd pove[tile se \mpletesc cu tehnologia Despre Romånia, f`r` patriotism

Nr. 263

de 15 ani suntem

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU

Fotografi VALI MIREA

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Revolution Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Flexibili [i creativi pân` la un punct

M

ai mult ca oricând, criza ne-a for]at s` lu`m atitudine [i s` ac]ion`m. De[i \n continuare multe dintre reac]iile marilor companii sunt lente, se poate observa decizia ferm` de a ac]iona \n fa]a condi]iilor economice. Mai mult, \n companiile \n care sc`derile au fost mari au avut loc [i \nc` mai au schimb`ri de personal [i strategie.

|n contextul noii realit`]i, am demarat o serie de discu]ii [i \ntâlniri cu top manageri, consultan]i de management [i headhunteri pentru a vedea care este profilul noului manager, al omului care \n ultimii ani de criz` a condus marile companii.

Cum era firesc, criza i-a determinat pe top manageri s` devin` mai creativi, mai focusa]i pe realitatea imediat` [i mai ales pe solu]ii. Au declarat c` \n ultimii ani muncesc mai mult, \n condi]ii de stres mai mari [i c` au adunat \n jur oamenii buni pe strategie. Dar, de[i \n criz` salariile top managerilor au continuat s` creasc`, performan]ele \ntârzie s` apar` \n multe cazuri.

Tot \n urma \ntâlnirilor [i discu]iilor avute reiese c` \n continuare mul]i top manageri \[i exercit` func]ia \n limitele stabilite de job description. Nu risc` s`-[i prejudicieze pozi]ia [i stabilitatea. Sunt pu]ini cei care vin cu idei curajoase, care schimb` sau pot schimba direc]ia companiei [i mersul lucrurilor \n domeniul \n care activeaz`. Salut \ns` deschiderea de care \ncep s` dea dovad` \n identificarea de noi solu]ii pentru traversarea acestei perioade [i comportamentul mai flexibil pe care am \nceput s`-l vedem \n ultimii ani [i la marile companii.

Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

ISSN 1454-8380

Tipografie: prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro

Biz

1

sumar Biz www.revistabiz.ro

CENTRUL VECHI

Cum se fac afaceri \n jungla urban`

Nr. 263 • 20 aprilie – 11 mai 2014 • 7,5 lei

SALARIU DE {EF

Cåt cå[tig` un CEO? BLACKBERRY

NOUL MANAGER Este mai bine pl`tit.

Este mai atras de tehnologie.

Este mai creativ.

Dar nu risc`!

Corespunzi profilului?

Nr. 263

4 14 22 26

Insolven]ele bat companiile Noul manager Cât câ[tig` un CEO? Viva Italia

PLUS Imersiune \n lumea vinului De ce “O carte despre networking”?

Cånd pove[tile se \mpletesc cu tehnologia Despre Romånia, f`r` patriotism

Foto copert`: © Alphaspirit – Dreamstime.com

Fructele mâniei, versiunea smartphone

28 30 34 36

Amenin]area Rusiei Fructele mâniei, versiunea smartphone Motiva]ia muncii de calitate S` ne \n]elegem frica

38 40 42 46

O re]et` turco-american` Pasiunea pentru excelen]` Start-up-ul sub]ire f`r` cheltuial` se ]ine Cai-putere române[ti

FOTO: VALI MIREA

49 54 56 59

Pove[ti ajutate de tehnologie De ce “O carte despre networking”?

Noua masculinitate \n publicitate Audien]ele \n sine nu mai conteaz`

60 64 66 68

Imersiune \n lumea vinului Aplica]ie pentru distrac]ie Sprint spre provincie Chimia magic` a cifrelor

72 76 80

Despre România, f`r` patriotism Afaceri \n jungla urban` Steaua Biz: Romånia, ]ara inven]iilor

Foto: © Roger Jegg – Dreamstime.com

agend`

INSOLVEN}ELE BAT COMPANIILE Insolven]a este o metod` care poate ajuta companiile s` \[i redreseze activitatea atunci cånd au ajuns \n situa]ii dificile [i s` evite falimentul. Problema este c` aceast` metod` a atins prea multe companii \n Romånia [i \n regiune \n 2013. DE ALEXANDRU ARDELEAN Aceast` imagine economic` s-a reflectat \n statisticile privind insolven]a, cu aproape 70.000 de entit`]i economice aflate \n insolven]` \n 2013 \n Europa Central` [i de Est. Pentru toate ]`rile din regiunea CEE, cu excep]ia Ungariei, num`rul de insolven]e a crescut \n medie cu 9%. Bulgaria a \nregistrat cea mai mare cre[tere a acestor cazuri, cu 834 de companii (+39%). Letonia este vedeta pozitiv` a raportului de insolven]` din CEE realizat de Coface, cu o sc`dere de 7% a num`rului de insolven]e. Acest 4

Biz

rezultat pozitiv se reflect` [i \n cre[terea PIB-ului cu o valoare estimat` de 4,6% [i \n consumul privat \n cre[tere al acestei ]`ri baltice.

Romånia se remarc` negativ cu a doua rat` ca m`rime a insolven]elor raportate la num`rul firmelor active, respectiv 6,44%. Singura ]ar` cu un procent mai ridicat este Serbia, unde rata de 7,61% este mai degrab` datorat` unui efect de baz`, mai exact num`rul redus de companii active.

Astfel, România a \nregistrat un num`r de 27.145 de insolven]e nou deschise

pe parcursul anului 2013, ceea ce reprezint` de dou` ori mai mult decåt nivelul \nregistrat \n Ungaria, de[i num`rul de firme active (cu cifr` de afaceri diferit` de zero) este cu 30% mai redus \n Romånia.

Compara]ia devine [i mai elocvent` analizånd cifrele \nregistrate \n Romånia [i \n Polonia. Aceasta din urm` \nregistreaz` de 300 ori mai pu]ine insolven]e (doar 818 proceduri noi de insolven]` deschise \n anul 2013), \n condi]iile unui num`r de firme active de 4 ori mai mare

AGEND~

{TIRI

comparativ cu Romånia.

“Fenomenul insolven]elor a luat amploare pe plan local, \n special \n perioada postcriz` a ultimilor cinci ani, \n condi]iile \n care Romånia genereaz` aproximativ 40% din totalul insolven]elor deschise pe parcursul anului 2013 \n Europa Central-Estic`, \nregistrånd \n acela[i timp o pondere de doar 6% \n totalul firmelor active din regiune”, a declarat Constantin Coman, Country Manager, Coface Romånia.

Acest fenoment este amplificat \n Romånia de un cadru legislativ foarte permisibil p`r]ii debitoare [i care \ncurajeaz` procedura insolven]ei drept o m`sur` eficient` de protec]ie \mpotriva creditorilor. |nceputul lui 2014 se \ntrevede a fi mai optimist \n ceea ce prive[te perspectiva economic`. Coface anticipeaz` c` rata medie de cre[tere din ]`rile CEE aproape se va dubla, \n cre[tere de la 1,1% \n 2013 la 2,0% \n 2014. |n timp ce Polonia [i Letonia ar trebui s` \nregistreze o sc`dere a num`rului de insolven]e \n acest an, alte economii vor experimenta o cre[tere a procedurilor de faliment. Cehia, Ungaria, Romånia, precum [i Croa]ia [i Slovenia vor \nregistra cele mai mari cre[teri pentru \ntregul an. Biz

Apa bun` [i cafeaua excelent` Lider pe pia]a de aprovizionare cu ap` \n sistem watercooler [i purificator din România [i Serbia, La Fantana a anun]at achizi]ia companiei Blue Coffee Service, distribuitor autorizat al produselor Lavazza \n România. "Strategia noastr` este de a integra permanent produse [i servicii noi, astfel \ncât s` surprindem a[tept`rile clien]ilor no[tri. Avem o re]ea de distribu]ie extins` [i eficient`, care ne permite s` dezvolt`m noi direc]ii. Preluarea distribu]iei Lavazza este un prim pas, care marcheaz` \nceputul unei etape noi \n evolu]ia companiei", a declarat Cristian Amza, Chairman of The Board la La Fantana Group. Prin aceast` achizi]ie La Fantana preia 9.500 de aparate de cafea, care se adaug` celor 110.000 de watercoolere deservite \n prezent. La Fantana a raportat o cifr` de afaceri de 29 de milioane de euro \n 2013 \n Romania [i Serbia [i are un portofoliu de peste 40.000 clien]i. Blue Coffee Service a \nregistrat \n anul 2013 o cifr` de afaceri de 9,7 milioane de euro. (A.A.)

Schimbare de nume \n .ro Cel mai mare site de anun]uri autohton, Mercador.ro, a anun]at c` \[i schimb` numele, ca parte a strategiei globale a Naspers Group. Noul nume va fi OLX.ro, dar rebrandingul nu afecteaz` profilul site-ului. DE GABRIEL BÂRLIG~ Cu peste dou` milioane de anun]uri online gratuite, Mercador.ro s-a aflat pe primul loc \n 2013 \n ceea ce prive[te notorietatea la nivelul site-urilor de anun]uri din România, conform unui studiu realizat de GfK. De asemenea, Mercador.ro este cel mai accesat site din ni[a sa, cu aproximativ 4,3 milioane de utilizatori unici la nivel lunar (SATI.ro).

Dar, surprinz`tor, site-ul a anun]at la jum`tatea lunii aprilie schimbarea numelui \n OLX.ro. Schimb`rile se refer` la numele [i logo-ul brandului, restul opera]iunilor din cadrul platformei urmând a se desf`[ura ca [i 6

Biz

pân` \n prezent. “Cea mai important` schimbare este numele site-ului.

Românii vor accesa aceea[i platform` pe care o apreciaz` [i care a fost \mbun`t`]it` continuu \n ultimii 3 ani pentru a livra rezultate excelente celor care vând [i cump`r` pe Mercador.ro, de acum OLX.ro”, a explicat Cristina Gheorghi]oiu, Business Manager la OLX.ro. Aceasta a ad`ugat c` site-ul \[i va men]ine caracterul local, iar OLX.ro va ]ine cont de specificul pie]ei [i de nevoile românilor.

Schimbarea cuprinde [i alte site-uri similare ce apar]in grupului Naspers din

Bulgaria, Ungaria, Polonia, Kazahstan [i Belarus. Numele OLX provine din expresia "online exchange" [i este folosit de platforme de anun]uri \n peste 100 de ]`ri. OLX are birouri \n Bangkok, Buenos Aires, Cape Town, Delhi, Karachi, Lagos, Manila, Nairobi, New York, Rio de Janeiro, Sao Paulo [i alte ora[e. Din 2010, OLX este parte a Naspers Group, de]in`torul Allegro Group, din care face parte Allegro Group Romania, companie care are \n portofoliu OLX.ro (fostul Mercador.ro), dar [i Autovit.ro, Compari.ro [i TrendZone.ro. Biz

AGEND~

{TIRI

Cât cost` operarea unui magazin online?

Apetitul crescut al romånilor de a-[i face cump`r`turile pe internet a adus o explozie de magazine online. Pare un business simplu de lansat, dar \n spate sunt multe opera]iuni [i costuri. DE ALEXANDRU ARDELEAN

Vitez` la cutie de la Sebe[ Star Transmission, filiala Daimler din România, a anun]at extinderea re]elei de produc]ie la Sebe[, \ncepând lucr`rile de construc]ie la o nou` fabric` de montaj cutii de viteze de ultim` genera]ie pentru Mercedes.

Investi]iile concernului german Daimler la Sebe[, care totalizeaz` 300 de milioane de euro, continu`. |n aprilie au fost \ncepute lucr`rile pentru construc]ia unei noi fabrici Star Assembly, \n care se va monta, \ncepând cu anul 2016, cutia de vitez` automat` \n 9 trepte 9G-TRONIC. Extinderea capacit`]ii la fabrica din România, \n care s-au investit aproape 40 de milioane de euro, va crea 500 de noi locuri de munc`.

Cutiile de vitez` automate de la Mercedes-Benz sunt realizate \n re]eaua flexibil` de produc]ie de la fabrica MercedesBenz Untertürkheim [i Star Transmission.

Cutia de viteze 9G-TRONIC se afl` de anul trecut \n produc]ie la fabrica mam` din Untertürkheim, iar \ncepând cu 2016 cutiile de vitez` automate vor fi montate [i la loca]ia din Sebe[. "Capacit`]ile suplimentare pentru montaj \n Sebe[ completeaz` \n mod optim produc]ia de la fabrica MercedesBenz Untertürkheim. Acestea reprezint` [i un factor de contribu]ie important la profitabilitatea fabrica]iei noastre interne de lung` tradi]ie. Prin aceast` investi]ie vom satisface cu succes cererea \n continu` cre[tere de cutii de vitez` automate", a declarat Markus Schäfer, membru al Consiliului de Administra]ie al diviziei Mercedes-Benz Cars, Managementul Produc]iei [i Furnizorilor. (G.B.) 8

Biz

Partea nev`zut`

presupun procese elaborate, spa]iu, a magazinului online, angaja]i, sisteme logistica, depozitarea, software, iar pe software-ul de m`sur` ce magazinul gestiune a stocului [i a online ia amploare, site-ului, d` cele mai ele vor trebui scalate mari b`t`i de cap \n consecin]`”, start-up-urilor din declar` Bogdan e-commerce, ajungând Colceriu, CEO Frisbo. s` reprezinte [i pân` la Potrivit acestuia, 30% din costurile avantajul utiliz`rii totale. Potrivit unui serviciu de eestim`rilor realizate de fulfillment este c` Frisbo, prima transform` costurile platform` de opera]ionale e-fulfillment de pe indirecte, ca pia]a local`, lansat` la depozitarea, preluarea \nceputul anului de Bogdan Colceriu, CEO, Frisbo comenzilor, gestiunea Okian, externalizarea m`rfii, facturarea, \mpachetarea, procesului opera]ional prin elivrarea sau chiar gestionarea site-ului, fulfillment poate \njum`t`]i costurile \ntr-un cost direct, legat de num`rul opera]ionale [i face magazinul de comenzi realizate [i de cantitatea de func]ional din momentul zero. marf` aflat` \n stoc. Astfel dispar Orice investitor \ntr-un start-up de costurile cu chiria, salariile, e-commerce [tie c` va avea de investit achizi]ionarea unui software specific, \n construc]ia [i promovarea iar start-up-ul se concentreaz` pe site, magazinului s`u online [i \[i va aloca produse, pre]uri, promovare. "Frisbo cea mai mare parte a bugetului \n \[i propune s` \nlocuiasc` costul aceast` direc]ie. |ns` costurile cele mai opera]ional de minimum 10% din cifra pu]in evidente, de care depinde de afaceri cu un cost direct de cel mult evolu]ia eficient` a businessului, sunt jum`tate din acesta", afirm` Colceriu. cele de operare efectiv` a magazinului Pe lâng` reducerea cu pân` la 50% a online. Acestea pot varia pentru un costurilor opera]ionale, avantajul start-up de la minimum 10% pân` la principal al utiliz`rii unui serviciu de 30% din cifra de afaceri. e-fulfillment este c` lansarea Cineva trebuie s` coordoneze businessului se produce instant, din apari]ia optim` a produselor pe site, momentul \n care site-ul este \nfiin]at de la imagini pân` la informa]iile de [i marfa devine disponibil`. produs, s` opereze promo]ii pe site, Frisbo este prima platform` de newslettere sau cuplaje de produse. e-fulfillment de pe pia]a local`, lansat` “Pe lâng` acestea, partea cu adev`rat la \nceputul anului de Okian, unul nev`zut` este preluarea efectiv` a dintre principalii comercian]i de carte comenzilor, procesarea lor, facturarea, din România, cu o investi]ie de depozitarea, \mpachetarea, livrarea, 500.000 de euro. Biz retururile sau plângerile. Toate acestea

AGEND~

{TIRI

La o trecere peste pasajul Basarab, oricine poate observa ruinele fostei fabrici de bere Grivi]a. Nu peste mult` vreme, acest peisaj dezolant se va schimba [i vom vedea o nou` fa]` [i utilitate a fabricii.

Totul, cu 40 de milioane de euro.

Compania cu ac]ionariat românesc Kiseleff Development, care a achizi]ionat de curând terenul unde a func]ionat fabrica de bere Grivi]a, va demara lucr`rile de demolare [i cur`]are a zonei, pentru a face loc unui nou proiect imobiliar ce va conserva parte din cl`dirile istorice aflate acolo. Ansamblul imobiliar const` \ntr-un proiect de birouri clas` A, un centru comercial, precum [i o pia]et`, spa]ii verzi [i trei cl`diri (orz`ria, m`l]`ria [i pavilionul administrativ) care vor fi conservate [i vor p`stra arhitectura original`. |n aceste trei construc]ii va func]iona o zon` de entertainment cu cafenele, terase, restaurante [i o ber`rie. Odat` cu demararea lucr`rilor de demolare, \ntreaga zon` unde nu se mai desf`[oar`

activit`]i de 9 ani [i care \n prezent este un focar de infec]ie va fi cur`]at`.

Investi]ia pentru ridicarea noului proiect se ridic` la 40 de milioane euro, dup` cum explic` Ionu] Dumitrescu, Managing Director la Element Development, societatea care se ocup` de dezvoltarea proiectului. Acesta a ad`ugat c` proiectul \[i propune valorificarea poten]ialului imobiliar al terenului [i, \n acela[i timp, redarea c`tre bucure[teni a unui loc istoric prin conservarea unor cl`diri cu valoare de patrimoniu. (A.A.) 10

Biz

Foto: © Marcio Eugenio – Dreamstime

Fabrica de bere... imobiliar`

Banii tinerilor digitali Tinerii de ast`zi au alte a[tept`ri cånd vine vorba de cheltuielile sau de veniturile pe care [i le doresc. Dar cum gestioneaz` ei banii [i cum v`d evolu]ia salariilor proprii? DE ALEXANDRU ARDELEAN Tinerii f`r` experien]` de munc` se a[teapt` s` primeasc` un salariu \ntre 800 [i 1.200 de lei, fiind con[tien]i c`, \n lipsa experien]ei, nu pot avea a[tept`ri mai mari. |n acela[i timp, consider` c` independen]a financiar` ar trebui atins` dup` vårsta de 25-26 de ani, dup` ce au acumulat cå]iva ani de experien]` pentru a putea ob]ine un venit mai mare. Sunt doar câteva din concluziile raportului "Financial Behaviour", realizat de compania de cercetare Cult Market Research [i 1424 [i sus]inut de IQads.

Cercetarea urm`re[te dou` segmente de vårst` (adolescen]i 14-18 ani [i tineri adul]i 19-24 ani) [i d` r`spunsuri despre valorile [i clasific`rile surselor de venit la care au acces tinerii romåni, precum [i despre structura [i motiva]iile cheltuielilor acestora: zilnice, lunare, anuale [i ocazionale.

Ce a mai relevat studiul? Atunci cånd ies \n ora[, b`ie]ii cheltuie mai mult decåt fetele. B`ie]ii care ies \n ora[ \ntr-o sear` cheltuie \ntre 50 [i 100 de lei pe b`uturi alcoolice, ]ig`ri [i måncare. Fetele cheltuie mai degrab` la ie[irile la pizza, fast-food sau la o

cafenea, \ntre 10 [i 50 de lei. 20% dintre adolescen]i (14-18 ani) declar` c` sunt motiva]i cu bani de p`rin]i pentru ajutorul la treburile din cas` [i pentru rezultatele bune de la [coal`.

85% dintre adolescen]i spun c` p`rin]ii \i ajut` cu bani pentru a-[i cump`ra mai repede lucruri pentru care strång [i ei bani. 26% dintre tinerii adul]i (19-24 ani) au un job, \ns` 57% dintre tinerii din acest segment de vårst` \nc` primesc bani de la p`rin]i \n mod regulat. La ocazii speciale, bani de la rude primesc 92% dintre adolescen]i si 82% dintre tinerii adul]i, \n general suma primit` fiind \ntre 50 [i 100 lei.

Cercetarea a fost realizat` \mbinånd metodologii cantitative [i calitative.

Cercetarea cantitativ` prezint` opiniile a 1.077 de tineri, cu vårsta cuprins` \ntre 14 [i 24 de ani, activi \n mediul online. Acest e[antion probabilistic a fost extras \n mod aleatoriu simplu din panelul 1424.ro, cel mai mare panel de tineri din online-ul romånesc (peste 20.000 de utilizatori activi lunar). Perioada de culegere a datelor a fost 6 decembrie 2013 - 6 ianuarie 2014. Biz

Un eveniment

o

management 360

A V-A EDI}IE, 28 mai 2014 Howard Johnson Grand Plaza Hotel, Sala Platinum

Leadership Performan]` Eficien]` Talent • Flexibilitatea [i abilit`]ile de leadership sunt calit`]ile noului manager • Ingredientele succesului: viziunea [i o echip` condus` inteligent.

• Arhitectura noului management este creativitatea \n expansiune. www.bizforum.ro/management36

Parteneri

EXCLUSIV! Portret de manager Un studiu realizat de CareerAdvisor

AGEND~

{TIRI

INVESTI}IE |N VIITOR Niciuna din investi]iile noastre nu pare la fel de important` precum aceea \n viitorul copiilor.

Anca Biri[, fondatoarea conceptului “Ioanid”, vorbe[te \n exclusivitate cu Biz despre un sistem de educa]ie inovator [i un concept croit dup` nevoile de dezvoltare a copiilor.

Care sunt avantajele mixului gr`dini]`-[coal` \n conceptul Ioanid?

Proiectarea unui sistem educa]ional, asa cum este [i Ioanid, trebuie efectuat` \n baza principiului continuit`]ii [i, implicit, a complementiz`rii proceselor educa]ionale aferente \nv`]`mântului pre[colar [i gimnazial, acestea fiind cele care contureaz` dezvoltarea intelectual` [i social` a copiilor.

Gr`dini]a [i {coala Ioanid au luat na[tere din dorin]a de a readuce \n vedere ceea ce se numea la \nceputul secolului “educa]ie aleas`”, un concept tradi]ional adaptat cerin]elor sistemului de \nv`]`mânt modern, iar aceast` viziune determin` modalit`]i specifice de a desf`[ura actul educa]ional. Punem un foarte mare accent pe educa]ia timpurie, motiv pentru care preg`tirea academic` a copiilor no[tri \ncepe \nc` de la vârsta de 2 ani, iar acest ritm \n care programul de gr`dini]` este parcurs trebuie s` fie sus]inut apoi de activit`]ile din cadrul [colii. Este important ca trecerea de la un nivel la cel`lalt s` nu fie resim]it` de copil ca o discontinuitate, de aceea climatul gr`dini]ei este bazat atât pe activit`]i de \nv`]are nondirective, cât [i pe activit`]i care solicit` pre[colarilor responsabilitate [i con[tientizarea sarcinilor.

Care sunt principalele elemente de diferen]iere ale conceptului Ioanid?

Programele noastre educa]ionale sunt adresate deopotriv` min]ii, emo]iei [i sim]urilor, promovând \nv`]area prin experiment, explorare [i descoperire.

Activit`]ile de \nv`]are sunt construite astfel \ncât provoac` participan]ii s` exploreze lumea din proprie ini]iativ`, \nv`]ând s` creeze conexiuni \ntre informa]iile pe care le primesc din toate mediile, dar [i punându-le \n practic` apoi cu u[urin]`. Copiii se afl` \ntr-o continu` competi]ie nu cu ceilal]i, ci cu propriile for]e, dezvoltându-se atât academic, cât [i social.

12

Biz

Printre avantajele sistemului nostru educa]ional se num`r` [i sistemul bilingv de predare – activit`]i de \nv`]are desf`[urate atât \n limba român`, cât [i \n limba englez` –, echipa de cadre didactice, care au experien]` \n sistemul na]ional [i interna]ional, o baz` material` modern` [i un program personalizat.

Cum r`spunde Ioanid nevoilor copiilor [i p`rin]ilor din ziua de azi?

Ioanid r`spunde cerin]elor actuale de dezvoltare a copiilor, care se desf`[oar` \ntr-un ritm cu totul diferit de ceea ce am experimentat noi la gr`dini]` sau la [coal`. Este foarte important s` dezvolt`m \nc` din primii ani aptitudinile care vor asigura succesul de mai târziu: gândirea, perseveren]a, curiozitatea, cooperarea [i comunicarea. Copiii no[tri sunt implica]i \n experien]e de \nv`]are care le stimuleaz` creativitatea [i curiozitatea, permi]ându-le s`-[i descopere

identitatea proprie, s` \[i dezvolte o imagine de sine pozitiv`, dar [i s` devin` independen]i [i responsabili.

P`rin]ii sunt partenerii no[tri, motiv pentru care \ncerc`m s` r`spundem reciproc cerin]elor. Noi oferim un program educa]ional complex, cu activit`]i de \nv`]are \n limba român` [i \n limba englez`, cursuri op]ionale sus]inute de profesori de specialitate (muzic`, educa]ie fizic`, limbi str`ine, arte, gimnastic`, aikido), o gam` de cluburi care vin \n completarea programului copilului, cu scopul de a identifica [i dezvolta aptitudinile acestuia, o baz` material` modern`, cu facilit`]i la standarde interna]ionale, un meniu zilnic care respect` principiile alimenta]iei bio [i lista ar mai putea continua.

Ce facilit`]i le pune]i la dispozi]ie copiilor?

Gr`dini]a [i [coala noastr` beneficiaz` de s`li de clas` dotate modern [i s`li pentru desf`[urarea orelor de specialitate: sal` de sport, atelier de arte, de muzic`, cabinet de limbi str`ine, loc de joac`, buc`t`rie proprie [i s`li de mese. |n acest context, procesul de \nv`]are se desf`[oar` pe parcursul \ntregii zile, fiecare act \ntreprins fiind unul educativ. La Ioanid vorbim atât limba român`, cât [i limba englez`, pe care o studiem ca sistem de comunicare [i mijloc de cunoa[tere a lumii. |nv`]`m prin explorare, dar [i prin joc, \n activit`]i de grup sau independente. |n ambele institu]ii exist` \n permanen]` un psiholog-logoped [i o echip` de consiliere care sus]ine cursuri de dezvoltare personal` la toate grupele [i clasele. Biz

NOUL MANAGER

Plin de ini]iativ`, cu o gândire antreprenorial` concentrat` pe creativitate [i inova]ie, pasionat de tehnologie [i calculând cu meticulozitate fiecare risc asumat. Acesta este noul manager, preg`tit pentru provoc`rile de business actuale, dar mai ales viitoare.

Foto: © Alphaspirit – Dreamstime.com

DE OVIDIU NEAGOE

V

COVER STORY

mai asum` riscuri prea multe”, continu` acesta. Motivul nu este unul tocmai complicat. Criza economic` din ultimii ani a fost, poate cel mai bun - [i exigent, ce-i drept - profesor de economie. Astfel, o bun` parte dintre executivi, al c`ror succes era de fapt \n strâns` leg`tur` cu condi]iile favorabile din pia]`, au fost nevoi]i s` \[i recunoasc` [i s` \[i reconsidere limitele, odat` ce s-au v`zut \ntr-un mediu

Vremurile \n care portretul-robot

al unui top manager dintr-o companie era creionat printr-un personaj autoritar, care st`tea sfid`tor cu picioarele pe birou \n timp ce discuta cu propriii angaja]i [i nu ezita nicio clip` s` \[i impun` punctul de vedere \n timpul [edin]elor, lovind puternic cu pumnul \n mas`, au apus cu mult timp \n urm`.

Momentele de tipul “[eful [tie mai bine” [i nu \[i ascult` angaja]ii sunt, de asemenea, tot de domeniul trecutului. O serie de tr`s`turi ce ]in de partea \ntunecat` a personalit`]ii oamenilor cu putere de decizie au disp`rut \ncet-\ncet din mediul corporate \n ultimele dou` decenii, pe m`sur` ce managementul trecea de la un proces aproape intuitiv la rang de [tiin]`.

Recesiunea, care a debutat \n urm` cu aproape [ase ani, a avut un rol semnificativ \n redefinirea noului management [i a noului manager. “Sunt ceva mai responsabili, fiindc` acum s` \]i pierzi locul de munc` nu mai este a[a o nimica toat` cum era \nainte, \ns` asta nu a produs o schimbare vizibil` \n productivitate, \n felul \n care se lucreaz`”, spune George Butunoiu, Managing Partner la firma de executive search George Butunoiu Executive Search.

“Unii angaja]i sunt mai interesa]i s` \[i p`streze privilegiile, beneficiile [i salariile [i sunt mai conservatori, nu mai au ini]iative prea multe [i nu \[i 16

Biz

Unii angaja]i sunt mai interesa]i s` \[i p`streze privilegiile, beneficiile [i salariile [i sunt mai conservatori, nu mai au ini]iative prea multe [i nu \[i mai asum` riscuri prea multe.”

GEORGE BUTUNOIU, Managing Partner, George Butunoiu Executive Search

restric]ionat, competitiv [i chiar dur. Cu toate c` pentru o parte dintre ace[tia s-a dovedit a fi prea târziu, pentru majoritatea executivilor criza a reprezentat momentul perfect pentru o repozi]ionare \n termeni de profil de competen]e.

Tot recesiunea a ar`tat c` o analiz` de risc, al`turi de o mai mare aten]ie asupra costurilor, este crucial`. De[i ini]ial presiunea pe costuri a fost exagerat` de c`tre cei mai mul]i, \n timp, odat` cu apari]ia primelor semne de oboseal` a

recesiunii, talerele balan]ei s-au echilibrat. “Managerii au devenit mai reali[ti, mai pruden]i [i mai rezerva]i, pe de o parte, [i a trebuit s` devin` mai proactivi, mai creativi [i mai aten]i la calitatea resurselor de care dispun, pe de alta”, spune Sorin Faur, HR Coordinator pe regiunea balcanic` al companiei de consultan]` [i audit financiar BDO International. “Cuvântul de ordine a devenit eficien]a, \n sensul folosirii inteligente a resurselor \mpu]inate, la care s-a ad`ugat mai mult focus pe inova]ie [i creativitate din aceea[i perspectiv`, \n ideea cre`rii unui avantaj competitiv distinct: s-a v`zut, companii multina]ionale mari au avut probleme serioase \n a dep`[i aceast` criz` pentru c` managementul nu a avut la timp viziunea de a inova [i de a \n]elege noile trenduri \n inova]ie”, adaug` Sorin Faur.

Pe lâng` rolul de profesor de management pe care l-a jucat \n mediul de business, recesiunea a contribuit din plin [i la creionarea noului manager.

O scurt` privire asupra mediului de business actual va ar`ta c` managerii postrecesiune pot fi \mp`r]i]i \n dou` categorii mari: cei axa]i pe supravie]uire [i cei axa]i pe evolu]ie. Dac` \n prima categorie pot fi \ncadra]i executivii care au adoptat o atitudine defensiv` [i doar au reac]ionat prin corectarea diverselor aspecte [i principala lor strategie a gravitat \n jurul controlului de costuri [i al eficientiz`rii, p`strând \n esen]` lucrurile vechi, nu acela[i drum l-au avut [i executivii axa]i pe evolu]ie. Ace[tia au fost juc`torii care s-au schimbat radical, au adoptat o atitudine ofensiv`, axat` pe viziune [i gândire strategic`, creativitate [i inova]ie, curaj [i \ndr`zneala de a rescrie regulile jocului.

Cele dou` categorii exist` \n paralel \n managementul postrecesiune, dar viitorul nu poate apar]ine decât unei singure categorii [i aceasta nu poate fi a celor care [i-au propus doar supravie]uirea. Adev`ra]ii noi manageri au ac]ionat [i, nu de pu]ine ori, au ar`tat c` posed` spirit antreprenorial, cu toate c` sunt la cârma unor gigan]i multina]ionali, [i c` ini]iativa, rapiditatea [i crearea oportunit`]ilor sunt r`spl`tite cu rezultate excep]ionale \n contextul actual. “M-am \ntrebat dac` exist` o «gen`» psihologic` a antreprenorilor sau este o aptitudine pe care oricine o poate \nv`]a”, poveste[te M`d`lina B`lan, Managing Partner la HART Consulting, companie care ofer` servicii de consultan]` \n resurse umane.

“Ce \i diferen]iaz` pe cei care au spirit antreprenorial [i construiesc un business de cei care contribuie la \ndeplinirea viziunii antreprenorilor?”, adaug` M`d`lina B`lan, care \l citeaz` pe Chuck Martin, un renumit investitor, ce adresa un sfat destul de simplu antreprenorilor: “Prive[te pretutindeni”. |n câteva cuvinte, acesta \ncurajeaz` antreprenorii s` caute oportunit`]i \n cele mai variate locuri [i domenii. Dar sfatul investitorului pare c` se potrive[te m`nu[` [i angaja]ilor de rând, nu numai antreprenorilor, nu?

ANTREPRENORII DIN MULTINA}IONALE Una dintre cele mai valoroase calit`]i ale unui lider este capacitatea de a face conexiuni \ntre domenii aparent diferite [i de a crea pun]i \ntre acestea pentru \ndeplinirea obiectivelor principale. Antreprenorii sunt cei care au demonstrat \n nenum`rate rânduri, prin pove[tile de succes ale

FOTO: VALI MIREA

MANAGEMENT

|n momentul acesta companiile caut`, \n angajarea unui manager, mult mai multe exemple concrete de proiecte implementate cu succes, mult mai multe exemple concrete de oameni crescu]i \n urma sa [i \[i doresc crearea unui sistem care s` fie mult mai u[or sustenabil. Vor oameni care s` gândeasc` mult mai independent [i s` fie capabili s` \[i sus]in` punctele de vedere \ntr-o manier` blând`, dar ferm`” M~D~LINA UCEANU, Managing Partner, Career Advisor

companiilor pe care le conduc, c` acolo unde cei mai mul]i juc`tori din mediul de afaceri v`d obstacole [i piedici ei nu v`d altceva decât oportunit`]i. Care este secretul acestora, ce abilit`]i posed`, ce \i motiveaz` [i mai ales ce pot \nv`]a noii manageri de la astfel de lideri?

R`spunsul la aceast` \ntrebare \l poate oferi instrumentul Hogan Assessment, adus \n România de HART Consulting. |n termeni de profil de personalitate Hogan, ceea ce este distinctiv la oamenii care \mbr`]i[eaz` antreprenoriatul

este o configura]ie special` de tr`s`turi, mai pronun]ate decât la ceilal]i juc`tori din mediul de afaceri. Astfel, potrivit Managing Partner-ului de la HART Consulting, printre acestea se num`r` sociabilitatea ridicat` (u[urin]a antreprenorilor \n ini]ierea contactelor sociale, \n crearea re]elelor sociale pe care s` le fructifice), ambi]ia [i dominan]a social` (au o energie peste nivelul mediu, au un spirit de ini]iativ` pronun]at, au u[urin]a de a \i “trage” pe ceilal]i dup` sine), manifest` o pruden]` sc`zut` (au un apetit pentru riscuri mai mare decât ceilal]i, sunt flexibili [i ac]ioneaz` rapid, sesizând oportunit`]i) [i mai ales dau dovad` de o curiozitate intelectual` [i de creativitate (au interese variate, sunt curio[i [i deschi[i s` rezolve creativ problemele cu care se confrunt`, v`d imaginea de ansamblu [i aduc u[or solu]ii inedite).

Mai mult, dup` cum subliniaz` M`d`lina B`lan, \n termeni de factori motivatori, valori [i preferin]e, antreprenorii sunt ghida]i de o serie de factori, printre care: puterea ridicat` (posed` dorin]a de a face o diferen]`, de a avea succes, de a avea impact [i influen]`; sunt cei care vor lua decizii congruente cu viziunea lor extrem de ambi]ioas` [i vor fi hot`râ]i s` \[i pun` \n practic` visul propriu), afiliere ridicat` (dorin]a de a avea rela]ii variate, de a fi \n contact cu al]ii), o securitate sc`zut` (motiva]ia de a-[i asuma riscuri) [i o concentrare spre ob]inerea profitului. “Antreprenorii sunt deschi[i c`tre foarte multe zone de interes, c`tre mai multe c`i de a atinge acela[i obiectiv. Cred c` acesta este un argument important pentru adoptarea unui stil de gândire antreprenorial”, spune Managing Partner-ul de la Biz

17

COVER STORY

HART Consulting. |n noua sa carte “Manager, Lider sau Antreprenor”, lansat` la \nceputul acestei luni, Dorin Bodea, Senior Consultant [i General Manager la firma de training [i consultan]` \n management Result Development, citeaz` lucrarea “Viitorul managementului” a lui Gary Hamel. Expertul american vehiculeaz` ideea c` omenirea a ajuns la sfâr[itul managementului, c` acesta, ca [tiin]`, a[a cum a evoluat \n ultimii o sut` de ani, este prins \ntr-o bucl` temporal`. Mai mult, nu de pu]ine ori, mecanismul managementului modern \i constrânge pe cei mai creativi sau nonconformi[ti s` se conformeze unor reguli [i proceduri, ceea ce duce la pierderea unor resurse semnificative de imagina]ie, creativitate [i ini]iativ`. “Din perspectiva noastr`, inova]ia \n management const`, primordial, \n crearea perspectivei antreprenoriale, \n dezvoltarea gândirii [i competen]elor antreprenoriale”, scrie Dorin Bodea \n lucrarea citat`. “De multe ori, \ntrebarea managerului sau a liderului «Ce decizie a[ lua dac` ar fi afacerea mea?» poate produce \n mod direct o schimbare radical` a deciziei, o adev`rat` revolu]ie, o schimbare semnificativ` a modului de gândire referitor la impactul deciziei asupra afacerii”, continu` Bodea \n cel de-al treilea volum al s`u.

LA VREMURI NOI, MANAGERI NOI Toate aceste schimb`ri la care am asistat pe pia]a local` \n ultimele dou` decenii, ce au avut \n vedere redefinirea leadershipului, au la r`d`cin` nevoia practic` de a r`spunde cerin]elor din pia]` [i evolu]iei tehnologice. Noul manager este 18

Biz

nevoit s` se adapteze cerin]elor pie]ei, iar noul mediu \nseamn` timp scurt de reac]ie, flexibilitate \n luarea deciziilor, creativitate [i inova]ie, implicare direct`, asumarea r`spunderii [i curajul

Managerii au devenit mai reali[ti, mai pruden]i [i mai rezerva]i, pe de o parte, respectiv a trebuit s` devin` mai proactivi, mai creativi [i mai aten]i la calitatea resurselor de care dispun, pe de alta.”

Sorin Faur, HR Coordinator for Balkans la BDO International.

de a rescrie regulile. Adic` exact portretul-robot al antreprenorului, nu? “Chiar dac` e[ti CEO-ul unei multina]ionale-gigant cu prezen]` \n 150 de ]`ri [i sute de mii de angaja]i trebuie s` gânde[ti [i s` te po]i mi[ca cu fluiditatea cu care te-ai mi[ca dac` ai avea doar 50 de angaja]i”, spune Sorin Faur.

“Structurile de management [i conducere trebuie rescalate astfel \ncât s` confere gigan]ilor aceste tr`s`turi: \n loc de board-uri impresionante [i avize peste avize, primul care trebuie s` gândeasc` diferit este chiar CEO-ul, pentru c` acesta apoi trebuie s` \[i proiecteze structura de comand` [i control pe modelul antreprenorial”,

conchide HR Coordinator-ul de la BDO International. Beneficiile sunt evidente: expansiune [i succes la scar` mondial`.

Primii pa[i pentru eficientizarea companiilor au fost pu[i tot \n timpul recesiunii, moment când presiunea pe costuri a fost resim]it` cel mai puternic. Acesta este [i motivul pentru care o bun` parte dintre de]in`torii frâielor companiilor s-au v`zut nevoi]i s` \[i pun` organiza]iile la regim [i au mizat pe cartea externaliz`rii unor servicii interne. “Mult` lume coreleaz` zona de externalizare cu accelerarea imediat` dup` criz`, ceea ce nu este, s` zicem, \ntreg adev`rul, pentru c` era o chestiune mai mult de maturizare decât de recesiune”, spune Bogdan Badea, Managing Director la firma de outsourcing Accace România. “|nainte de criz`, lumea nu resim]ea presiunea pe costuri, era presiune pe venituri, adic` majoritatea trebuiau s` realizeze cre[teri cu dou` cifre, cu trei cifre, poate chiar mai mult, [i nimeni nu prea b`ga \n seam` zona de costuri interne”, continu` executivul Accace România, companie care a avut o cifr` de afaceri \n anul 2013 de 1,1 milioane de euro, \n cre[tere cu 30 de procente comparativ cu 2012. Astfel se poate explica [i motivul pentru care rolul de CFO \n managementul postrecesiune [i-a recâ[tigat importan]a, spre deosebire de perioada de boom economic, când presiunile erau \ndreptate \n special c`tre CEO [i departamentele de vânz`ri. |ns` la scurt timp de la declan[area recesiunii, când managerii au observat c` nu mai pot \nregistra cre[teri cu câte dou` cifre [i c` stagnarea poate fi considerat` un progres, focusul s-a mutat c`tre zona de costuri. De[i nu \ntotdeauna

MANAGEMENT

externalizarea este sinonim` cu o reducere de costuri, decât \n situa]ia \n care organizarea intern` a companiei este deficitar` [i \n interiorul organiza]iei nu exist` procese bine puse la punct, tot mai multe companii joac` acum pe cartea outsourcingului. Dac` nu urm`resc reducerea costurilor, managerii opteaz` pentru externalizare din motive de confiden]ialitate ori de knowhow [i opteaz`, de cele mai multe ori, pentru externalizarea serviciilor de contabilitate, salarizare, IT sau chiar logistic`.

De[i beneficiile sunt evidente, companiile \nc` se tem de tranzi]ia de la intern la outsourcing, pentru c` orice astfel de trecere poate implica o serie de riscuri.

Criza i-a \nv`]at pe cei mai mul]i manageri cu putere de decizie s` \[i asume numai riscuri calculate, motiv pentru care, dup` cum observ` Bogdan Badea, acum unei companii \i poate lua [i un an ori un an [i [ase luni pân` s` opteze pentru externalizare, perioad` care \n plin` cre[tere economic` nu era decât de maximum [ase luni.

“Cred c` noul val de manageri este reprezentat de tineri care nu mai vor s` aib` de a face intern cu departamente sau func]iuni care nu \i ajut` s` aduc` valoare [i bani”, completeaz` Badea. “Mai putem spune c` noul val de manageri are [i o adversitate fa]` de riscuri [i prefer` s` fac` pa[i mici, dar siguri”, adaug` Managing Director-ul de la Accace România. Aversiunea noului manager fa]` de asumarea unor riscuri f`r` o analiz` profund` este subliniat` [i de un studiu realizat recent de firma de executive search Russell Reynolds Associates, care arat` c` asumarea riscurilor calculate este una dintre cele

nou` tr`s`turi importante ale noului executiv. Pe lâng` aceasta, sondajul realizat de compania de head-hunting a mai eviden]iat [i gândirea pe termen lung, un focus pe

Competitivitatea, energia, \ncrederea \n for]ele proprii sunt tr`s`turi care faciliteaz` abilitatea de a \i conduce pe ceilal]i. Ceea ce a produs o cotitur` \n \n]elegerea [i predic]ia asupra eficien]ei liderilor a fost apari]ia no]iunii de tr`s`turi de personalitate exagerate sau disfunc]ionale (dark side).”

M~D~LINA B~LAN, Managing Partner la HART Consulting

execu]ie [i ac]iune (f`r` impulsivitate), optimism, perseveren]`, sau un eficient “cititor” de oameni.

PORTRET DE MANAGER Istoria ne arat` c` unele situa]ii nu se schimb` niciodat`. Chiar [i atunci când vine vorba despre arta de a conduce. Fie c` ne uit`m la ultimul deceniu, fie la ultimii 2.000 de ani, exist` o serie de aptitudini universal necesare atunci când discut`m despre lideri [i conduc`tori de

succes: viziunea [i gândirea strategic`. |ns` mediul de business din ultima perioad` a ar`tat c` cele dou` nu sunt suficiente [i c` pentru ob]inerea rezultatelor mai este nevoie de intui]ie, deschidere spre nou, flexibilitate, autoritate personal`, for]` interioar` sau o capacitate decizional` \n medii incerte.

“Cred c` portretul-robot al managerului de top de ast`zi presupune, \n primul rând, o persoan` creativ`, cu mult` ini]iativ` [i care s-a \ntors pu]in la valorile de baz`, umaniste, respectiv s` \i trateze pe ceilal]i a[a cum [i-ar dori s` fie tratat el \nsu[i \n aceast` perioad`, \n]elegând c` impactul ac]iunilor fiec`rui manager asupra oamenilor este mult mai mare decât era \n urm` cu ceva timp, \n perioada \n care pia]a avea tendin]a s` mearg` [i de la sine”, spune M`d`lina Uceanu, Managing Partner la firma de executive search Career Advisor. “|n momentul acesta companiile caut`, \n angajarea unui manager, mult mai multe exemple concrete de proiecte implementate cu succes, mult mai multe exemple concrete de oameni crescu]i \n urma sa [i \[i doresc crearea unui sistem care s` fie mult mai u[or sustenabil.

Vor oameni care s` gândeasc` mult mai independent [i s` fie capabili s` \[i sus]in` punctele de vedere \ntr-o manier` blând`, dar ferm`”, adaug` M`d`lina Uceanu despre cele mai importante aspecte c`utate de companii atunci când pl`nuiesc recrutarea unui manager.

Noii manageri [i lideri au nevoie acum, mai mult ca oricând, de aptitudini noi care s` \i ajute s` lucreze cu angaja]ii, s` \i motiveze [i s` \i orienteze c`tre rezultate excep]ionale cu resurse limitate. Astfel, competen]ele cu un puternic impact asupra leadershipului trebuie m`surate Biz

19

COVER STORY

[i au o importan]` crucial` \n procesele de selec]ie, promovare, dezvoltare ori succesiune.

Modelul de competen]e propus de Hogan Assessment pentru m`surarea leadershipului cuprinde patru teme majore, ce sunt luate \n calcul \n m`surarea performan]elor liderilor: abilit`]i intrapersonale (integritate, stabilitate emo]ional`, autocontrol), abilit`]i interpersonale (construirea [i men]inerea de rela]ii, empatia, modestia), aptitudini de business (analiza datelor, alocarea adecvat` de resurse) sau de leadership (viziune, empowerment).

Dac` anumite tr`s`turi de personalitate accelereaz` performan]a liderilor, altele \n schimb o pot frâna.

“Competitivitatea, energia, \ncrederea \n for]ele proprii sunt tr`s`turi care faciliteaz` abilitatea de a \i conduce pe ceilal]i”, spune M`d`lina B`lan.

“Ceea ce a produs o cotitur` \n \n]elegerea [i predic]ia asupra eficien]ei liderilor a fost apari]ia no]iunii de tr`s`turi de personalitate exagerate sau disfunc]ionale (dark side)”, continu` Managing Partner-ul de la HART Consulting. Astfel, tr`s`turi precum arogan]a, scepticismul, tendin]a de a manipula sunt aspecte care, necontrolate, pot distruge cariere [i organiza]ii, mai ales pe timp de criz`. Motivul? Orice aptitudini \n exces sau orice caren]e ce pot afecta capacitatea de a forma [i de a men]ine o echip` performant` trebuie luate \n seam` [i corectate imediat.

Concluziile apar]in unor studii derulate \n premier` de Center for Creative Leadership [i Hogan Assessment, care au reu[it s` demonstreze c` exist` un set de 11 tr`s`turi de personalitate ce ies la suprafa]` \n situa]ii de stres, presiune, oboseal` [i care 20

Biz

Inova]ia \n management const`, primordial, \n crearea perspectivei antreprenoriale, \n dezvoltarea gândirii [i competen]elor antreprenoriale. De multe ori, \ntrebarea managerului sau a liderului «Ce decizie a[ lua dac` ar fi afacerea mea?» poate produce \n mod direct o schimbare radical` a deciziei, o adev`rat` revolu]ie, o schimbare semnificativ` a modului de gândire referitor la impactul deciziei asupra afacerii” DORIN BODEA, General Manager la Result Development, \n noua sa lucrare “Manager, Lider sau Antreprenor?”

afecteaz` negativ abilitatea de a colabora cu ceilal]i [i mai ales cu echipe din subordine.

Lan]ul provoc`rilor cu care se confrunt` noul manager nu se opre[te aici. Cu toate c`, \n linii mari, executivii se confrunt` cu acela[i tip de provoc`ri indiferent realit`]ile din pia]` [i au o misiune “simpl`”, aceea de a conduce o companie spre succes, \ntr-un mediul concuren]ial. Dar, \n afar` de clasicele provoc`ri, criza economic`, evolu]ia tehnologic` [i globalizarea, care a implicat p`trunderea unui val nou de competitori, pun acum be]e \n

roate noilor conduc`tori. Ritmul alert de lucru, motivarea oamenilor cu resurse limitate la dispozi]ie, gândirea unor abord`ri noi ori a direc]iilor de pia]` sunt doar câteva dintre noile probleme ce dau b`tai de cap noului manager. “|n orice act managerial, fie c` este executiv sau guvernan]` corporativ` nonexecutiv`, sunt dou` mari componente: business administration [i business development. Una const` \n dezvoltarea de produse noi, de cum s` \]i dep`[e[ti concuren]ii, iar cealalt` este administrarea businessului de zi cu zi”, spune George Butunoiu, fondator al firmei de executive search George Butunoiu Executive Search. “Acum sunt obliga]i s` fie mult mai aten]i la partea de business administration, ceea ce nu le convine managerilor din România, pentru c` to]i vorbeau de strategie, \i [i jigneai dac` le spuneai c` trebuie s` se ocupe [i de astfel de lucruri. Acum sunt obliga]i s` fie mult mai opera]ionali [i stresul e mai mare, presiunea pe rezultate este mai mare, mul]i \mi spun c` targeturile impuse nu au nicio logic` [i nu se pot atinge, apar tensiuni, mul]i sunt da]i afar`”, adaug` George Butunoiu vorbind despre principalele provoc`ri [i schimb`ri ap`rute \n managementul postrecesiune. |n ciuda presiunilor actuale, pe m`sur` ce recesiunea mondial` d` semne de oboseal`, optimismul [i-a recâ[tigat locul bine meritat \n corpora]ii. Acum, \n agendele managerilor \ncep s` reapar` cuvinte precum strategii de cre[tere sau dezvoltare, indiferent c` sunt produse ori noi servicii. De[i executivii din cele mai multe companii caut` acum s` lanseze noi produse \n pia]`, num`rul celor care apeleaz` la tehnologii

MANAGEMENT

digitale ca surse de eficientizare [i de cre[tere nu este la fel de semnificativ. Tehnologiile digitale sunt privite de majoritatea managerilor (52% dintre participan]ii la studiul “CEO Briefing 2014”, realizat de curând de Accenture) ca un factor ce aduce transform`ri semnificative industriei din care provin, \n timp ce 69% men]ioneaz` c` pot contribui la \mbun`t`]irea experien]ei clien]ilor. Studiul mai arat` c` peste jum`tate dintre companiile chestionate \nc` se focuseaz` pe eficientizarea proceselor [i reducerea costurilor [i nu pe cre[terea veniturilor.

Dar responden]ii nu omit faptul c` tehnologia devine parte integrat` din foarte multe arii ale businessului, de la dezvoltarea

PROVOC~RILE NOULUI MANAGER Cum recesiunea pare s` cedeze, noul manager pune piciorul \n prag [i se preg`te[te pentru o perioad` de cre[tere. Dar misiunea noului manager \n drum spre cre[tere nu va fi tocmai facil`. Iat` care sunt cele mai importante obstacole cu care acesta va avea de luptat \n urm`toarea perioad`.

PROVOCARE Noi juc`tori pe pia]` Recesiunea din pie]e cheie Consolidarea industriei proprii Legisla]ie restrictiv` Dificultatea de a atrage [i re]ine talente Cre[terea pre]ului materiilor prime Schimbarea climatic` Sc`derea pre]ului ac]iunilor Cre[terea protec]ionismului Faliment Mi[c`ri sociale Surs`: Accenture, “CEO Briefing 2014”

IMPORTAN}~ 30% 30% 29% 27% 26% 23% 20% 19% 18% 17% 10%

noilor produse, pân` la atragerea [i reten]ia angaja]ilor talenta]i.

“Tehnologia [i social media cred c` au schimbat destul de mult abordarea unor noi manageri \n sensul \n care sursele de informare sunt pu]in diferite, modelele de business sunt pu]in diferite, c` ai acces mult mai u[or la ele”, spune M`d`lina Uceanu.

“Ce cred c` se mai \ntâmpl`, de asemenea, sunt importuri dintr-o industrie \n alta, ca tip de idee [i ca model de business, plus c` au ap`rut tipuri de business la care nici nu ne-am fi gândit \n urm` cu câ]iva ani. Faptul c` e[ti expus la astfel de idei [i vezi asemenea exemple cred c` te ajut` s` gânde[ti solu]ii diferite pentru businessul \n care te afli”, continu` Managing Partner-ul de la Career Advisor. Biz

Biz

21

Foto: © Alphaspirit – Dreamstime.com

Cât câ[tig` un CEO? Anul trecut, un top manager român a câ[tigat de aproape 12 ori mai mult ca un angajat obi[nuit, \n România pachetul salarial mediu al unui executiv dep`[ind valoarea de 116.000 de euro pe an. DE OVIDIU NEAGOE 22

Biz

MANAGEMENT

O

|n România, cel mai bine pl`tite locuri Partners [i project managerul lucr`rii. glum` corporatist` care de munc` au fost \n domenii precum “|n anii anteriori crizei, cre[terile medii circula, nu cu mult timp inginerie [i produc]ie, servicii bancare [i ale pachetelor salariale erau cuprinse \n urm`, spunea c` top financiare, contabilitate [i asigur`ri, \ntre 10 – 20% pe an. Unele companii managerii unei potrivit unui studiu realizat recent de chiar au m`rit pachetele salariale ale companii nu \[i iau firma de executive search Grafton executivilor de dou` ori pe an ca s` ]in` concediu \n aceea[i perioad` de timp Recruitment, pentru anul fiscal 2013pasul cu pia]a. |n 2009 \ns` cu greu niciodat`, pentru c` atunci ac]ionariatul 2014. De exemplu, \n domeniul ingineriei cineva a mai beneficiat de o m`rire, dar ar realiza c` organiza]ia merge ca pe [i al produc]iei, sector puternic influen]at din 2011 cre[terile salariilor top roate [i f`r` [efi. Bancul o fi amuzant, dar de produc]ia de automobile din toate executivilor sunt cuprinse \ntre 4 [i 5% e departe de adev`r. Managerii ]`rile din Europa Central` [i de Est, pe an”, continu` Conrad Pramboeck. companiilor locale lucreaz` \n multe România se poate mândri c` un cazuri cot la cot cu propriii Automation Engineer are cel mai angaja]i [i nu de pu]ine ori chiar mare salariu din regiune, respectiv mai mult ca ace[tia. Deciziile de zi câ[tig` 30.000 de euro pe an, fa]` cu zi ale top managementului pot SALARIUL, SALARIUL, CÂT E SALARIUL? de Turcia, care remunereaz` reprezenta pietre de temelie \n Volumul de munc` al noilor manageri a crescut acela[i post cu 26.000 de euro, sau scrierea pove[tii de succes a unei exponen]ial \n perioada de criz`, la fel [i presiunile din Cehia, unde acesta ar putea primi companii. |n acela[i timp, mai ales interiorul companiei sau gradul de stres. |n acela[i anual 24.000 de euro. Vedeta \n mediul de afaceri actual, o timp, [i salariile top managerilor din marile companii recesiunii, printre singurele simpl` eroare poate da na[tere au urmat un drum ascendent, cu o medie de 5,5%. domenii care [i-au demonstrat co[marului oric`rui ac]ionar: imunitatea la efectele crizei pierderile. economice, domeniul IT&C a A[a se poate explica [i faptul c` LOC }AR~ PACHET SALARIAL \nregistrat cre[teri ale salariilor cu media global` a pachetului salarial (Euro)* 5 – 10% \n toate statele analizate \n numerar al unui top manager 1.

Elve]ia 239.500 de Grafton Recruitment – Polonia, dintr-o companie cu peste 100.000 2.

Marea Britanie 220.200 Ungaria, Slovacia, Cehia, de angaja]i a crescut la 1,35 de 3.

Germania 215.000 România, Lituania [i Turcia. milioane de euro pe an. Aceast` |n România, angaja]ii din valoare este \mp`r]it` \ntre salariul 4.

Austria 183.700 domeniul IT au avut veniturile de baz`, care s-a ridicat la o medie 5.

Fran]a 181.400 rotunjite cu 8%, \n timp ce un IT de 660.000 de euro \n 2013, [i 6.

Danemarca 178.300 Director din ]ar` a primit bonusurile pe termen scurt de aproape 53.000 de euro pe an, 690.000 de euro. Concluzia 7.

Rusia 168.400 comparativ cu Turcia, unde apar]ine unui raport al firmei de 8.

Spania 158.300 managerii din domeniul executive search Pedersen & 9.

Slovenia 157.800 tehnologic sunt remunera]i [i cu Partners, potrivit c`ruia cre[terea 10.

Turcia 146.400 70.400 de euro pe an. “Alte state pachetului salarial al managerilor din Europa de Est – de la de top a fost, la nivel global, de 11.

Polonia 136.000 Polonia la Turcia – s-au 5,5%.

12.

Cehia 128.800 confruntat cu situa]ii similare Raportul mai arat` c` \n 13.

Ungaria 120.500 României. Salariile de baz` au România, \n anul 2013, pachetul 14.

Croa]ia 118.300 crescut, \n medie, doar cu 3 – 5% salarial al executivilor a atins o pe an. Companiile nu mai sunt medie de 116.300 de euro, ceea ce 15.

România 116.300 dispuse s` acorde cre[teri a pozi]ionat România pe locul 15, 16.

Africa de Sud 114.600 salariale top managerilor din \ntr-un clasament al celor mai 17.

Lituania 76.700 cauza nesiguran]ei mediului mari venituri, top condus de economic”, spune Pramboeck.

18.

Estonia 76.100 Elve]ia (239.500 de euro) [i Marea Acesta adaug` c`, \n ceea ce Britanie (220.200 de euro).

19.

Letonia 75.000 prive[te bonusurile din România, “Salariile top managerilor din 20.

Serbia 72.800 top managerii primesc \ntre 20 [i România au \nregistrat o cre[tere 21.

Bulgaria 72.100 30% din salariul de baz` anual, mai lent` \ncepând cu anul 2009, iar cele acordate pentru comparativ cu anul 2008”, spune 22.

Belarus 58.700 atingerea targeturilor ajung \n pentru Biz Conrad Pramboeck, * Cifrele reprezint` media pachetului salarial, net, anual companiile mari [i la 40 – 50% [eful departamentului de (inclusiv bonusurile), ob]inut de un CEO. din acesta. {i ve[tile bune pentru compansa]ii al Pedersen & Surs`: Pedersen & Partners Biz

23

COVER STORY

de]in`torii frâielor companiilor române[ti nu se opresc aici. Potrivit informa]iilor Hay Group România, de-a lungul acestui an veniturile top managementului se vor mai rotunji cu o medie de 5%. Cele mai “generoase” cre[teri vor avea loc \n industria auto (6% cre[tere a pachetului salarial pentru managementul de top), industrie (5%), petrol [i gaze (5,3%).

Fa]` de anii trecu]i, companiile au \nceput s` creeze planuri mai simple de bonusare, corelate la performan]a individual` [i cea a organiza]iei, dup` cum mai arat` cercetarea Hay Group România.

importante, dar acum trebuie s` dea salarii mai mari decât \nainte de criz`, de multe ori pentru c` \nainte era u[or s` disloci pe cineva de la o firm` - \i d`deai cu 15% mai mult la salariu [i se muta, pentru c` riscul era mic [i se gândea c`, dac` nu merge acolo, \[i g`se[te altceva”, spune Butunoiu.

Acesta adaug` c` acum, \nainte s` se

CÂT CÂ{TIG~ {EFUL T~U? |n sectorul de centre de servicii partajate [i Business Process Outsourcing (BPO) se poate observa c` \n ultimii opt ani a avut loc o cre[tere aproape exponen]ial` \n regiune. Un astfel de exemplu este Turcia, care se bucur` de mare popularitate \n rândul companiilor str`ine ce caut` s` \[i transfere aceste centre pentru reducerea costurilor. Un manager al unui astfel de call center câ[tig` pe an o sum` de 60.000 de euro \n Ungaria, de 36.000 de euro \n Turcia, \n timp ce \n România poate ajunge la 23.000 de euro. |n toate statele europene, b`ncile au fost supuse deja unui proces minu]ios de restructurare [i de reducere a costurilor. |n ceea ce prive[te salariile din acest sector, România nu st` deloc r`u, aici g`sindu-se cel mai bine pl`tit Settlements Manager, ce \ncaseaz` anual 67.000 de euro, urmat \ndeaproape de Ungaria, care acord` 60.000 angaja]ilor din acest post, [i de Slovacia, unde salariul acestuia coboar` la 36.000 de euro.

Chiar dac` la prima vedere aceste cifre nu amintesc de recesiune, criza economic` [i-a pus totu[i amprenta pe salarii. “Problema cea mai mare este c` a crescut din nou diferen]a dintre salariile mari [i salariile mici”, spune George Butunoiu, General Manager la firma de executive search George Butunoiu Executive Search. “Firmele angajeaz` la fel vedete pentru posturile 24

Biz

|n anii anteriori crizei, cre[terile medii ale pachetelor salariale erau cuprinse \ntre 10 [i 20% pe an. Unele companii chiar au m`rit pachetele salariale ale executivilor de dou` ori pe an ca s` ]in` pasul cu pia]a. |n 2009 \ns`, cu greu cineva a mai beneficiat de o m`rire, dar din 2011 cre[terile salariilor top executivilor sunt cuprinse \ntre 4 [i 5% pe an.”

CONRAD PRAMBOECK, [eful departamentului de compensa]ii al Pedersen & Partners [i Project Managerul lucr`rii “Global Executive Compensation Report”

mute la o alt` companie, un manager se gânde[te de zece ori [i \[i ia m`suri de precau]ie, una dintre acestea fiind cererea unui salariu mai mare. Astfel se explic` [i faptul c` acum, \n cazul mut`rii la o alt` organiza]ie, diferen]ele de salarii pot ajunge [i la 30 – 35%.

Diferen]ele dintre salariile mici [i cele ale top managementului din România sunt demonstrate [i de Hay Group România, care arat` c` \n 2013 un executiv a avut \ncas`ri mai mari cu

11,6 decât ale muncitorilor, \n sc`dere totu[i comparativ cu perioada de boom economic, când acesta avea un pachet salarial mai mare de 14,2 ori decât al angaja]ilor. Ca s` v` face]i o idee despre procent, \n lume diferen]a \ntre salariile de baz` ale managerilor [i cele ale muncitorilor este de 8,4 ori. Cum domeniul contabil [i cel al asigur`rilor a fost unul relativ stabil de-a lungul ultimului an, nu au fost \nregistrate cre[teri semnificative ale salariilor.

Astfel, România ocup` al doilea loc \ntr-un clasament al statelor care acord` cele mai bune salarii unui director financiar, cu 108.000 de euro pe an, fiind \ntrecut` de Polonia, care acord` \n medie 145.960 de euro. La polus opus, marketingul a fost unul dintre primele sectoare care au suferit reduceri de costuri din cauza crizei economice. Un director de vânz`ri [i marketing din Turcia are un salariu de 114.000 de euro pe an [i este urmat de omologii din Polonia, care sunt remunera]i cu 101.900 de euro. La mare distan]` se afl` directorii de marketing din Cehia, care primesc 69.400 de euro pe an, [i România, unde salariile acestora ating valori medii de 54.600 de euro. Sectorul construc]iilor \nc` nu a ie[it din recesiune, dac` judec`m dup` salariile câ[tigate de top managerii din domeniu. |n Turcia, un Site Manager \ncaseaz` anual 44.000 de euro, \n timp ce omologii români se afl` la aproape jum`tate din acea valoare: 23.000 de euro. Dac` \n termeni de pachete salariale top managerii români rivalizeaz` cu cei din statele vestice, nu aceea[i situa]ie se \ntâmpl` \n cazul bonusurilor. “Ma[inile de companie sunt importante atât pentru managerii români, cât [i pentru cei din Europa de Vest”, spune Conrad Pramboeck. “Cea mai notabil` diferen]` sunt pensiile asigurate de companie. Este o practic` foarte frecvent` ca top managerii din Europa de Vest s` primeasc` din partea companiei o pensie suplimentar`, \n timp ce \n România [i foarte multe ]`ri din est este neobi[nuit”, mai adaug` [eful departamentului de compensa]ii din cadrul Pedersen & Partners. Biz

B~NCI

Traiectoria spre profit

Semnele de revigorare economic`, de[i stinghere, \ncep s` se fac` tot mai vizibile.

Vedem cre[teri u[oare ale rezultatelor financiare, o revenire pe plus a unor companii, dar [i a institu]iilor bancare care au fost angrenate \n vårtejul crizei [i al recesiunii.

O banc` ajuns` pe profit \n ultimii ani este Piraeus Bank, iar C`t`lin Pårvu, CEO al b`ncii, ne spune care a fost re]eta de succes. DE ALEXANDRU ARDELEAN

Piraeus Bank Romånia a terminat 2013 cu un profit de 3,3 milioane euro, un rezultat mai bun \n compara]ie cu 2012.

Principalii indicatori de performan]` ai b`ncii au urmat o traiectorie ascendent` pe parcursul \ntregului an, astfel c` putem vorbi de rezultate foarte bune atåt pe zona de creditare corporate [i IMM, cåt [i pe cea de atragere de surse.

Revenind la cifre, \n 2013 banca a \nregistrat o cre[tere de 16% a activelor, un avans al creditelor de 20% [i un plus de 21% pentru depozite. La sfår[itul anului 2013, Piraeus Bank de]inea active de peste dou` miliarde euro, \n timp ce valoarea creditelor acordate dep`[ise 1,6 miliarde euro, iar cea a surselor atrase se situa la peste 1 miliard de euro.

Am traversat o perioad` dificil`, care a fost performan]a b`ncii \n ace[ti ani?

A[ \ncepe spunånd c` am desf`[urat \n to]i ace[ti ani un proces constant de eficientizare a opera]iunilor noastre; re]eaua a fost redimensionat` de la 187 de unit`]i la 140, iar num`rul angaja]ilor a fost ajustat. |n acela[i timp, am cur`]at portofoliul de credite, p`strånd un nivel de provizionare adecvat. Strategia de restructurare ne-a permis realocarea resurselor [i conservarea opera]iunii din Romånia pe un palier s`n`tos, solid.

Piraeus Bank [i-a men]inut locul \n ierarhia b`ncilor din Romånia; ocup`m \n continuare pozi]ia 11 dup` active. Am deschis dou` centre de business adresate exclusiv \ntreprinderilor mici [i mijlocii, ceea ce a condus la o cre[tere de 25% a portofoliului de clien]i pe acest segment.

Am contribuit la consolidarea sistemului

FOTO: ALIN NAE

Care au fost rezultatele financiare ale Piraeus Bank \n 2013?

bancar romånesc prin opera]iunile de preluare [i vånzare a unei p`r]i din ATE Bank. Ne-am men]inut un nivel de lichiditate adecvat chiar [i dup` absorb]ia ATE Bank. Ne-am redefinit platforma de brand pe baza unui proces temeinic de analiz`. Ne-am \ndreptat aten]ia mai mult c`tre comunitate printr-o serie de proiecte specifice, din care a[ aminti sponsorizarea Echipei Olimpice a Romåniei la Jocurile Olimpice de la Londra. |n concluzie, ne-am concentrat pe crearea premiselor necesare relans`rii activit`]ii bancare odat` cu revenirea pe cre[tere a economiei.

Care sunt planurile b`ncii pentru 2014?

Pia]a româneasc` este foarte important` pentru grupul-mam`, astfel c` vom continua s` ne consolid`m pozi]ia aici, vom deveni din ce \n ce mai activi pe toate segmentele de activitate, \ncuraja]i [i de evenimente importante recente: majorarea capitalului Piraeus Bank Group cu 8,429 miliarde de euro – banca-mam` dispune de un capital de 9,7 miliarde de euro, sum` ce o plaseaz` pe locul 30 \n

ierarhia celor mai bine capitalizate b`nci din UE, accesul b`ncilor grece[ti la pie]ele interna]ionale pentru prima dat` dup` cinci ani de criz` [i revenirea Greciei pe pie]ele interna]ionale de obliga]iuni. Ne vom concentra pe dinamizarea vånz`rilor de credite pentru companii [i retail, ]intind o cre[tere moderat` a cotei de pia]`, cu men]iunea c` finan]area \mprumuturilor se va realiza \n principal pe plan local.

Cum vede]i sistemul bancar romånesc acum?

Sistemul bancar romånesc \[i revine, se afl` deja \ntr-o competi]ie crescut` pentru atragerea de clien]i buni [i trece printr-o etap` de consolidare avånd \n vedere tranzac]iile deja \ncheiate – Citibank, RBS Romånia, RIB, ATE Bank, Nextebank – [i cele anun]ate pentru 2014 – Millennium Bank Romania [i Marfin Bank.

Nu \n ultimul rånd, va trebui ca sistemul bancar s` asimileze presiunea pe costuri generat` de cerin]ele suplimentare de capital impuse de CRD IV (Capital Requirement Directive). Biz Biz

25

VIVA ITALIA

Cetatea Etern` este re[edin]a multor romåni. U[urin]a cu care pot \nv`]a italiana, salariile mai mari [i cultura compatibil` fac ca Italia s` fie un adev`rat paradis pentru romåni. Din acest an, au [i o alt` facilitate: Banca Transilvania a deschis o sucursal` la Roma. DE ALEXANDRU ARDELEAN Sucursala B`ncii Transilvania a fost deschis` la \nceputul acestui an [i este destinat` \n special românilor, atât persoanelor fizice, cât [i companiilor.

BT devine astfel singura banc` româneasc` din Italia. Decizia de a deschide o sucursal` \n Italia a fost logic`, dat` fiind comunitatea romåneasc` de aici.

“Ne-am dorit s` fim singura banc` româneasc` din zon`, \n primul rând pentru românii no[tri de acolo, dar [i pentru italieni”, spune Gabriela Nistor, director general adjunct retail banking \n Banca Transilvania.

Drumul pån` la deschiderea unei sucursale la Roma a \nceput, de fapt, \n luna aprilie a anului trecut, cånd Horia Ciorcil`, pre[edintele Consiliului de Administra]ie al BT, propunea Adun`rii Generale a Ac]ionarilor b`ncii planul de extindere \n Italia. Ac]ionarii au primit pozitiv proiectul. Subiectul a fost discutat la AGA din 30 aprilie, iar deschiderea a fost programat` pån` la finalul anului.

Potrivit propriilor declara]ii, Horia Ciorcil` se bucur` c` Banca Transilvania este parte a comunit`]ii italiene. “Extinderea 26

Biz

\n str`in`tate este o oportunitate de business pentru banca noastr`. Rela]iile româno-italiene [i strategia pe care o avem pentru BT Italia vor contribui, cu siguran]`, la cre[terea organic` a b`ncii”, a spus acesta.

Odat` stabilit` direc]ia de business, a venit råndul implement`rii proiectului.

A fost o etap` lung` [i extrem de complex`, care a presupus mai multe ac]iuni. |n primul rånd, oficialii b`ncii au c`utat [i au g`sit un sediu pentru banc` \ntr-o zon` accesibil`, cåt mai aproape de comunitatea de romåni. Iar aceast` alegere s-a materializat \ntr-un sediu de pe Via Baldo degli Ubaldi nr.

184 B. Ca s` \n]elege]i mai exact unde se afl` sediul b`ncii, este central, la aproximativ 11 minute distan]` de celebra pia]` San Pietro sau la jum`tate de or` de mers pe jos. Programul este de luni pân` vineri, \ntre orele 8.00 [i 16.30, iar såmb`ta \ntre 8.30 [i 11.30.

Odat` g`sit sediul, a urmat etapa a doua – recrutarea personalului. Pentru echipa BT Italia au fost alese [apte persoane care s`-[i continue [i dezvolte

B~NCI

deschiderea spre vest, spre Europa. “|n prezent, sucursala BT Italia este singura noastr` unitate \n afara ]`rii. A fost, de asemenea, o provocare formarea echipei de \nceput – români [i italieni. Conceptul sucursalei noastre este unul diferit, etno, cu elemente care duc cu gândul la Transilvania, \n corela]ie cu brandul Banca Transilvania [i cu zona \n care banca noastr` s-a n`scut [i a crescut.”

Evident, demersul b`ncii ajut` foarte mult cet`]enii romåni din Italia, pentru c` le faciliteaz` leg`turile bancare cu Romånia, oferind o modalitate foarte u[oar` de a transfera rapid [i cu costuri BUONGIORNO, ROMA! mici sume de bani pentru cei de acas`.

Odat` rezolvate chestiunile administra|n plus, pentru c` este singura banc` tive [i cele juridice, a urmat crearea oferromâneasc` din Italia, orice client vortei de produse, adaptate nevoilor bitor de limba român` este consiliat \n clien]ilor. La \nceputul lunii septembrie limba român`.

2013, direc]ia de Marketing & “Referitor la Comunicare, direc]ia Retail ofert`, produBanking [i echipa Sucursalei BT sele de crediRoma au lucrat la propuneri de tare sunt pachete de produse, \n exclusivispecial create tate pentru clien]ii b`ncii din pentru cei care Italia. Primii clien]i au beneficiat inten]ioneaz` de pachete de produse gratuite s`-[i cumpere pån` la finalul lunii iunie. un imobil \n La mijlocul lunii octombrie a România. \nceput [i prima campanie penPentru aceste tru Banca Transilvania Italia. tipuri de Clien]ii Sucursalei Italia au la \mprumuturi, dispozi]ie \ntreaga ofert` a lu`m \n consiB`ncii Transilvania: depozite, derare venitucredite, BT24 Internet Banking rile ob]inute \n [i Mobile Banking, carduri, Italia, \n timp transferuri de bani, serviciul ce partea de SMS Alert, Direct Debit, posibilitatea achit`rii facturilor penSediul Sucursalei BT din Italia acordare a creditului este tru furnizorii din România etc. facilitat` prin conexiunile Sucursalei |n plus, pentru primii clien]i, oferta BT BT Italia cu BT Romånia”, mai spune cuprinde, pân` la finalul lunii martie Gabriela Nistor. a.c., trei pachete de produse gratuite.

Atuul principal al B`ncii TransilvaCampania Banca Transilvania–Italia nia pentru a de]ine o sucursal` \n Italia are ca headline “Ciao, am ajuns la este c` se adreseaz` \n primul rånd coRoma!”, iar protagonistul este Zânul munit`]ile de romåni. |n al doilea BT, personaj folosit de banc` atât \n rånd, sucursala este punctul de acces al reclame, cât [i \n social media, pentru o BT la zona euro. Gabriela Nistor mai comunicare corporativ` spune c` pia]a bancar` italian` este o neconven]ional`. pia]` foarte complex` [i foarte compePe 3 ianuarie a fost deschis` sucurtitiv`, iar dezvoltarea sucursalei BT \n sala, iar BT Italia a devenit [i membr` a acest context este o provocare, prin Asocia]iei B`ncilor din Italia. Gabriela dezvoltarea de produse noi, adaptate Nistor spune c`, pentru banc`, deschispecificului acestei pie]e. Biz derea sucursalei de la Roma \nseamn`

Foto: © Juliengrondin – Dreamstime.com

cariera \n cadrul sucursalei din Roma. |n acela[i timp, au fost demarate [i procedurile legale. Gabriela Nistor spune c`, din anumite puncte de vedere, procedurile sunt similare unei deschideri de sucursal` \n România, cum ar fi aprobarea din partea BNR, obligatorie pentru orice sucursal` bancar`. “Difer`, de exemplu, pentru faptul c` sucursala noastr` din Italia se supune atât reglement`rilor BNR, cât [i unor reglement`ri specifice B`ncii Centrale a Italiei”, a ad`ugat Nistor.

Biz

27

Foto: © Igor Dolgov – Dreamstime.com

a e r a ] n i n e m A I E I S U R De cåteva luni tr`im un nou R`zboi Rece, care ]ine lumea \n [ah. Rusia este actorul principal \n acest joc, iar la mijloc este Ucraina, motivul care a declan[at acest r`zboi al declara]iilor, care a modificat deja grani]ele Europei. DE ALEXANDRU ARDELEAN

R

Referendumul din Crimeea pentru

apartenen]a la Rusia [i dorin]a Ucrainei de integrare european` au scos la iveal` o Rusie care p`rea cumva lini[tit`.

Avem de-a face cu noi demonstra]ii de for]` din partea acestei ]`ri [i cu un pre[edinte care manifest` tot mai mult tendin]e totalitare [i autoritare. Cele dou` ]`ri, Rusia [i Ucraina, sunt \n conflict dup` ce fostul pre[edinte prorus Viktor Ianukovici a fost destituit, \n

28

Biz

februarie, printr-o revolt` violent` a protestatarilor care doresc apropierea de Uniunea European`. Rusia a reac]ionat prin ocuparea [i anexarea Peninsulei Crimeea, regiune cu o popula]ie majoritar rus`, care totodat` g`zduie[te, \n portul Sevastopol, cartierul general al flotei ruse din Marea Neagr`. Tensiunile au generat cea mai grav` criz` de la R`zboiul Rece \ntre Rusia [i Vest.

Chiar dac` \n acest moment situa]ia din Crimeea pare calm`, lucrurile nu sunt deloc a[a de lini[tite precum par, avånd \n vedere c` Rusia face \n continuare amenin]`ri voalate la adresa Ucrainei. Comandantul NATO \n Europa, care a fost \ns`rcinat s` prezinte contram`suri fa]` de amenin]`rile militare ruse la adresa Ucrainei, a spus c` acestea pot include desf`[urarea de trupe americane \n state est-europene

POLITIC~ EXTERN~ membre ale Alian]ei care se simt amenin]ate. Generalul Philip Breedlove, din cadrul for]elor aeriene americane, a declarat c` nu va “exclude implicarea niciunei na]iuni, inclusiv a Statelor Unite”.

La finalul unei conferin]e NATO la Paris, Breedlove a furnizat fotografii realizate de un satelit comercial \n care, afirm` el, apar avioane de r`zboi, elicoptere de lupt`, blindate, artilerie [i o brigad` aeropurtat` sau din cadrul for]elor speciale, \n locuri situate la est de frontiera dintre Ucraina [i Rusia, inclusiv de-a lungul coastelor, la Marea Azov. Activele ruse \n zon` includ aeronave, artilerie, spitale de campanie, echipamente de comunica]ii [i bruiaj, dar obiectivele Kremlinului r`mân neclare, a declarat comandantul NATO. For]a ar putea r`mâne pe loc doar pentru a intimida Ucraina prin prezen]a ei, ar putea porni spre sud pentru a crea un pod terestru cu Crimeea, ar putea avansa de-a lungul coastei M`rii Negre c`tre portul ucrainean Odesa [i enclava separatist` moldovean` Transnistria sau ar putea invada estul Ucrainei, unde etnicii ru[i cer unirea cu Rusia.

Breedlove a mai declarat c` a primit suficiente angajamente \n domeniul maritim din partea statelor membre ale NATO cât s` fie efectuate manevre maritime \n for]` pân` la sfâr[itul anului. Partea oferirii unor asigur`ri terestre este dificil`, “deoarece aceste m`suri, cele mai costisitoare dac` nu sunt efectuate corect, ar putea s` par` provocatoare”, a declarat generalul, subliniind c` toate opera]iunile aeriene, terestre [i pe mare sunt de natur` defensiv`.

ARMA ENERGETIC~ Cea mai mare b`t`lie este legat` de gazele naturale, motiv pentru care Rusia \[i \ncordeaz` mu[chii c`tre toate ]`rile din UE [i din regiune. Gazul rusesc acoper` aproximativ o treime din necesarul Uniunii Europene.

Aproximativ 40% din gazul natural exportat de Rusia c`tre Europa tranziteaz` Ucraina, restul fiind livrat \n Germania prin gazoductul Nord Stream din Marea Baltic` [i prin gazoductul Yamal, care tranziteaz` Belarusul [i

Polonia. |n acela[i timp, Ucraina caut` surse suplimentare de import de gaze.

Asigurarea unei surse de aprovizionare cu gaze naturale la un pre] rezonabil a devenit o urgen]` pentru noul guvern de la Kiev, dup` ce Rusia a renun]at la tarifele de discount practicate \n cazul exporturilor c`tre Ucraina [i a crescut recent cu aproximativ 80% pre]ul perceput acestei ]`ri. Rusia a majorat pre]ul gazului pentru Ucraina la 485 dolari/1.000 metri cubi, nivel apropiat de tarifele percepute de Gazprom altor state din Europa Central`. Discountul practicat pân` \n luna martie de Rusia a f`cut parte dintr-un pachet de sprijin economic promis fostului pre[edinte Ianukovici pentru a men]ine Ucraina \n sfera de influen]` a Moscovei.

APORTUL ROMÅNIEI Deocamdat`, Romånia ar putea s` beneficieze de aceast` criz` [i s` joace un rol mai important \n politica regional`. |n primul rånd, poate beneficia economic, avånd \n vedere c` suntem vecini cu Ucraina [i ]ara noastr` poate ajuta acest stat prin \nt`rirea rela]iilor bilaterale. Ucraina traverseaz` o criz` economic` puternic` [i am putea s` export`m produse [i servicii la pre]uri rezonabile, de care s` beneficieze Ucraina.

Din punct de vedere politic, Romånia deja a atras aten]ia Rusiei, pentru c` sprijinim inten]ia Republicii Moldovei de a se integra \n clubul european, dar [i pentru c` au fost f`cute declara]ii antiruse de c`tre pre[edintele B`sescu, potrivit ministerului rus de externe.

“Liderul român a acuzat Rusia de comiterea unei «agresiuni \mpotriva Ucrainei» la ceremoniile de aniversare a 10 ani de la intrarea României \n NATO”, precizeaz` Ministerul de Externe rus, ad`ugând c` [eful diploma]iei române, Titus Corl`]eanu, a respins aceast` declara]ie. “Se poate ghici \n spatele acestor atacuri inten]ia clar` a Bucure[tiului de a ignora adev`ratele cauze ale crizei din Ucraina. Aceast` retoric` antirus` la nivelul conducerii statului român nu este \n interesul nim`nui”, a ad`ugat diploma]ia rus`.

MAE român a luat not` cu surprindere de comentariile purt`torului de cuvânt al

MAE rus \n leg`tur` cu unele declara]ii ale p`r]ii române. “România a sus]inut [i sus]ine \n continuare, \mpreun` cu partenerii s`i din UE [i NATO [i \n termeni \ntru totul similari, necesitatea respect`rii independen]ei, suveranit`]ii [i integrit`]ii teritoriale a Ucrainei. Aceasta este pozi]ia principial` a României, sus]inut` consecvent [i \n alte contexte similare, \n care frontierele recunoscute interna]ional au fost modificate unilateral sau puse sub semnul \ntreb`rii, cu ignorarea principiilor fundamentale ale dreptului interna]ional”, precizeaz` purt`torul de cuvânt al Ministerului român de Externe, Brându[a Predescu.

Aceasta afirm` c` “tenta]ia MAE rus de a transfera criza grav` pe care Federa]ia Rus` o traverseaz`, \n prezent, \n rela]ia sa cu comunitatea european` [i euroatlantic` \n zona rela]iilor bilaterale cu România este nefundamentat` [i constituie o gre[eal`”.

România a denun]at, \n martie, “agresiunea rus` \n Crimeea [i referendumul ilegal” care a condus la anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de c`tre Rusia. Pre[edintele Traian B`sescu a pledat pentru repozi]ionarea for]elor NATO \n Europa. B`sescu a declarat \n Parlament, la aniversarea a 10 ani de la aderarea României la NATO, c` ineficien]a diplomatic` [i men]inerea regiunilor gri reprezint` un risc consistent la adresa securit`]ii regionale.

Pre[edintele a ar`tat c` actualul context regional, marcat de amenin]`rile asimetrice transfrontaliere, instabilitatea regional`, o rela]ie complex` cu Rusia, \nc`lc`ri ale dreptului interna]ional care se suprapun peste provoc`rile din Afganistan confirm` analiza României cu privire la pericolul din aceast` zon`.

“Pentru a avea stabilitate \n România, trebuie s` evit`m zonele gri [i ambiguit`]ile \n abordare. Ce soliditate avem \n abordarea problemei transnistrene? De 21 de ani, un format 5+2 nu a dus la solu]ionarea problemei.

Mai mult, un format interna]ional pe care, ori de câte ori vrem s` sc`p`m de problem`, \l evoc`m nu a f`cut decât s` creeze timp pentru consolidarea statalit`]ii unei a[a-numite ]`ri independente, care poart` numele de Transnistria”, a spus B`sescu. Biz Biz

29

Foto: © Dambuster - Dreamstime.com

E L E T C FRU IEI, N Â M SIUNEA VER E N O H P T R A M S

TEHNOLOGIE

Cåndva simbolul telefoanelor inteligente, BlackBerry a ajuns \ntr-un punct extrem de vulnerabil al existen]ei sale. Atåt de vulnerabil c` putem vorbi chiar de o dispari]ie de pe pia]`.

DE ALEXANDRU ARDELEAN

S

top joc.

A[a s-ar putea interpreta o recent` declara]ie a CEO-ului companiei John Chen, \n care spune c` BlackBerry ar putea renun]a la produc]ia de smartphone-uri dac` aceste opera]iuni r`mân neprofitabile [i inten]ioneaz` s` extind` serviciile pentru companii prin investi]ii, achizi]ii [i parteneriate. “Dac` nu pot face bani din telefoane, nu am s` r`mân \n aceast` afacere”, a declarat Chen \ntr-un interviu acordat Reuters, ad`ugând c` perioada de timp \n care va fi luat` o astfel de decizie este scurt`. {eful BlackBerry nu a furnizat detalii despre eventuala sistare a produc]iei, dar a ad`ugat c` se poate ob]ine profit doar \n condi]iile unor livr`ri de minimum 10 milioane de unit`]i. |n perioada de vârf, \n anul fiscal 2011, compania a vândut 52,3 milioane de telefoane, \n timp ce trimestrul trecut livr`rile au sc`zut sub 2 milioane.

BlackBerry analizeaz` [i investi]ii sau parteneriate cu alte companii \n domenii reglementate, precum cel al s`n`t`]ii, financiar [i servicii juridice, \ntrucât toate acestea necesit` un grad ridicat de securitate a comunica]iilor. Achizi]ii mici care s` suplimenteze oferta BlackBerry \n privin]a securit`]ii sunt, de asemenea, posibile, a spus el.

Securitatea a devenit tot mai important` pentru companii [i guverne, dup` dezv`luirile privind programele ample de spionaj derulate la nivel global de Agen]ia de Securitate Na]ional` a SUA. Chen a venit \n noiembrie anul trecut \n fruntea companiei care se zbate s` supravie]uiasc`. |n interviul pe care l-a

acordat Reuters, a recunoscut c` \n trecut fosta conducere a f`cut gre[eli [i a mai spus c` are o strategie pe termen lung pentru a suplimenta obiectivele pe termen scurt de a men]ine compania activ` \n pia]` [i de a \mbun`t`]i aspectele care-i nemul]umesc pe clien]i la terminalele BlackBerry. “Trebuie s` gånde[ti pe termen scurt. Poate c` fosta echip` de management a avut luxul s` parieze c` lumea se va a[terne la picioarele lor. Eu nu am acest lux. Eu pierd bani.” |n luna martie a acestui an, produc`torul de smartphone-uri a raportat o pierdere trimestrial` net` de 423 de milioane de dolari [i o sc`dere abrupt` de 64 de procente a veniturilor. BlackBerry este creditat` cu inventarea A ULTIM OR~

zona agen]iilor guvernamentale, datorit` func]iilor avansate de securitate. Dar compania nu a ]inut pasul cu evolu]ia pie]ei dup` apari]ia iPhone [i a smartphone-urilor cu Android, care au adus o mai bun` experien]` de utilizare, \n special \n ceea ce prive[te navigarea pe internet, [i o gam` mai variat` de aplica]ii.

Smartphone-urile BlackBerry sunt utilizate la scar` larg` de c`tre agen]i [i func]ionari publici ai guvernelor din Canada [i SUA, inclusiv \n cadrul Departamentului Ap`r`rii de la Washington.

O MISIUNE (IM)POSIBIL~ |n noiembrie 2013, BlackBerry a ob]inut o finan]are de un miliard de dolari printr-o emisiune de obliga]iuni

NU STOP JOC!

De \ndat` ce John Chen a f`cut declara]iile citate \n text, ac]iunile companiei au \nceput s` scad` pe bursa de pe Wall Street, de la 8,25 dolari pân` \n jur de 7,80 de dolari. Motiv pentru care CEO-ul BlackBerry a postat un anun] pe blogul companiei prin care spune c` este \nc` interesat de divizia de telefoane. Chen a clarificat comentariile f`cute agen]iei Reuters referitoare la renun]area la producerea de terminale mobile dac` devin neprofitabile. “Vreau s` v` asigur c` nu am inten]ia s` vånd sau s` abandonez aceast` oportunitate prea curånd. {tiu c` \nc` iubi]i terminalele BlackBerry”, a spus Chen. CEO-ul BlackBerry a spus c` recentele sale comentarii au fost scoase din context. “Iubesc [i eu terminalele noastre [i [tiu c` ele au creat funda]ia a ceea ce este ast`zi compania. Obiectivul nostru ast`zi este de a g`si o cale de a face aceast` afacere profitabil`.”

Chen a mai spus \n postul s`u de pe blogul oficial al companiei c` va face tot ce \i st` \n putere pentru a continua s` reconstruiasc` aceast` afacere [i s` produc` terminale cu tastaturi iconice [i alte caracteristici pe care le a[teapt` consumatorii de la acest brand. “Fi]i f`r` grij`, vom continua s` lupt`m. Nu am renun]at [i nu vom renun]a la divizia de terminale mobile.”

smartphone-urilor de succes, \n urm` cu mai bine de 10 ani, [i a avut pentru o perioad` \ndelungat` un cvasimonopol pe pia]a de business [i \n

convertibile c`tre Fairfax Financial Holdings [i un grup de investitori institu]ionali, la cap`tul unui proces de evaluare \n urma c`ruia directorul Biz

31

TEHNOLOGIE

general executiv Thorsten Heins a plecat din companie. Odat` cu aceast` finan]are, produc`torul canadian de smartphone-uri a renun]at la un plan de atragere a unui cump`r`tor, anun] \n urma c`ruia ac]iunile BlackBerry au sc`zut cu aproape 19%.

Odat` cu plecarea lui Heins, compania a recrutat un nou CEO, John Chen, care a fost pre[edinte [i CEO al Sybase, \ncepånd din 1998. Thorsten Heins a fost numit \n func]ia de director general al BlackBerry la \nceputul anului 2012, \n locul lui Mike Lazaridis [i Jim Balsillie, care au condus compania de la \nfiin]area acesteia. Misiunea lui Chen este

BlackBerry s` ajung` la doar 1,7%.

Chen a venit pe un fond extrem de dificil, dar anun]ul c` ar putea renun]a la producerea de smartphone-uri ar putea readuce vistieriei BlackBerry bani, \n loc s` piard`. |n interviul acordat la \nceputul lunii aprilie, Chen spune c` BlackBerry r`måne pe drumul ales, astfel \ncåt s` aib` un cash-flow pozitiv pån` la sfår[itul anului fiscal curent (care a \nceput la 1 martie 2014) [i s` ob]in` [i ceva profit la finalul anului fiscal urm`tor.

Planurile lui Chen pe termen lung includ intrarea pe pia]a conect`rii dispozitivelor electrice [i electronice din cas` cu ajutorul smartphone-urilor.

BLACKBERRY |N CIFRE Venituri*: 6,8 mld. dolari, \n sc`dere cu 38% fa]` de 11,1 mld. \n anul fiscal 2013 Profit brut*: 60 milioane dolari, comparativ cu 3 miliarde \n 2013 Pierdere net`*: 5,9 miliarde dolari (11,18 dolari de ac]iune) Capitalizare bursier`: 4,04 miliarde dolari Angaja]i: 8.057 Cot` de pia]` la nivel global: 2,7% * |n anul fiscal 2014 Surs`: compania

aproape imposibil`. Acesta trebuie s` revitalizeze brandul [i s` g`seasc` noi solu]ii pentru a rezista pe o pia]` dominat` de Apple [i Samsung. |n ultima vreme, al]i competitori, ca HTC sau Nokia, [i-au prezentat vårfurile de lance, astfel \ncåt Chen va trebui s` g`seasc` “clo[ca cu puii de aur” pentru a salva compania \n declin.

Compania a \nceput din vara trecut` o serie de runde de concedieri de amploare redus`, la departamentele vânz`ri [i cercetare-dezvoltare, dup` ce \n 2012 a renun]at la 5.000 de angaja]i.

Dimensiunea planului de concedieri prezint` o imagine sumbr` a companiei. |n urm` cu doi ani, BlackBerry avea peste 17.000 de angaja]i [i o cot` de pia]` de 14% \n SUA, potrivit datelor firmei de cercetare IDC. |n prezent, cota produc`torului de smartphone-uri pe pe pia]a american` a coborât la 2,9%, \n timp ce la nivel global este de 2,7%.

IDC se a[teapt` ca pån` \n 2017 cota 32

Biz

CEO-ul Blackberry nu este sigur cåt timp va dura ca aceast` lume a comunic`rii M2M (machine-tomachine) s` devin` una obi[nuit`, dar este sigur c` ea va veni. “Nu suntem interesa]i doar de producerea [i distribuirea terminalelor BlackBerry.

Vrem s` conect`m toate terminalele care ar putea s` vorbeasc` unele cu altele. Pentru a atinge acest vis de a deveni un juc`tor \n M2M, este nevoie de parteneriate cu al]i juc`tori.”

MO{TENIRE GREA |nainte s` plece din companie, Thorsten Heins, fostul director general, \ncepuse de anul trecut un program de reducere de costuri, prin concedieri [i \nchiderea mai multor fabrici. T`ierile de personal au venit dup` anun]ul BlackBerry privind formarea unei comisii speciale pentru analiza op]iunilor strategice ale companiei, inclusiv vânzarea.

Principalele telefoane noi ale companiei, prezentate \n ianuarie 2013

dup` un an de \ntârzieri, nu au reu[it s` atrag` cump`r`torii \n America de Nord, dup` cum au afirmat retailerii [i directorii companiilor telecom.

Compania a \nregistrat \n trimestrul III pierderi de 4,4 miliarde de dolari, din cauza unor costuri excep]ionale, la venituri de 1,2 miliarde de dolari. F`r` costurile excep]ionale, rezultate din deprecierea stocurilor de produse [i a activelor, compania ar fi raportat pierderi de numai 354 milioane de dolari pentru perioada de trei luni \ncheiat` la sfâr[itul lunii noiembrie.

Compania a anun]at un parteneriat pe cinci ani cu grupul chinez Foxconn Technology pentru dezvoltarea [i produc]ia unui telefon care va fi vândut \n Indonezia, dar [i pe alte pie]e emergente. O nou` linie de produse, rulând software BlackBerry 10, nu a ajutat compania s` recâ[tige cot` de pia]`.

Spre deosebire de fosta conducere, focusul lui Chen este pe zona de business. El este v`zut \n interiorul industriei ca un artist al r`sturn`rilor de situa]ie [i vrea ca BlackBerry s`-[i direc]ioneze aten]ia asupra bazei de clien]i corporati[ti [i guvernamentali [i asupra departamentului de servicii, care securizeaz` terminalele mobile \n re]elele interne ale marilor clien]i.

Chen, venit la BlackBerry dup` e[ecul companiei de a-[i g`si un cump`r`tor anul trecut, spune c` nu este speriat de recentele achizi]ii ale companiilor care ofer` servicii similare, cum este cump`rarea WhatsApp de c`tre Facebook. “Nu suntem \mpotriva WhatsApp. O s` fim mult mai focusa]i pe comunica]iile securizate [i pe mesaje securizate”, a spus Chen despre platforma BBM a BlackBerry. Directorul general a spus c` este hot`råt s` nu piard` aten]ia acordat` clien]ilor corporate [i al]i clien]i care au ajutat compania s` ajung` la o cot` global` important` [i c` nu este tentat s` intre \n cursa mai mare, dar extrem de volatil` a smartphone-urilor. “Nu o s` mai cheltuim al]i bani ca s` putem rula ultima versiune de Angry Birds”, a spus Chen, referindu-se la popularul joc de pe platformele mobile. Biz

COMPANII

Motiva]ia muncii de calitate Un grup puternic de companii are nevoie de resurse umane foarte bune pentru a atinge performan]ele dorite. Atragerea [i men]inerea talentelor \n companie este esen]ial` pentru evolu]ia acesteia pe termen lung. Directorul de Resurse Umane are astfel o misiune extrem de important`. Florin Luca, noul director de HR al grupului KazMunayGas International / Rompetrol, ne-a vorbit \ntr-un interviu despre aceast` misiune. DE ALEXANDRU ARDELEAN

KazMunayGas International / Rompetrol este un grup cu o cifr` de afaceri de 13,1 miliarde dolari \n 2013 [i un important contribuabil la bugetul de stat al ]`rii noastre (1,6 miliarde dolari doar anul trecut). Cu opera]iuni în 12 ]`ri pe 3 continente [i capacitatea de a acoperi integral lan]ul valoric din industria de petrol [i gaze (extrac]ie, rafinare, trading [i distribu]ia c`tre consumatorul final), oferim o gam` variat` de produse [i servicii de calitate, care atest` angajamentul grupului de a inova pentru clien]i [i de a investi în dezvoltare durabil`.

Mie îmi revine misiunea s` acompaniez dezvoltarea resurselor umane ale grupului pe toate pie]ele în care suntem sau vom fi prezen]i prin valorizarea imensei noastre diversit`]i culturale, prin implementarea instrumentelor [i proceselor de resurse umane care ne vor permite s` fim mai eficien]i [i prin cre[terea capacit`]ii Rompetrol de a atrage, motiva, forma [i re]ine oamenii de valoare.

Care sunt proiectele pe care le-a]i vrea implementate în calitate de director de resurse umane al grupului?

Sunt foarte multe [i ele vizeaz` atingerea obiectivelor men]ionate în r`spunsul de la întrebarea precedent`. Toate aceste proiecte, oricare ar fi domeniul acoperit (employer branding, dezvoltare managerial`, managementul talentelor, dialog social, compensa]ii [i beneficii, sisteme informatice de resurse umane [.a.), ne vor permite s` cre`m o activitate de resurse umane integrat` la nivelul grupului [i s` consolid`m la nivel sistemic ceea ce exist` de fapt în ADN-ul nostru ca o mare 34

Biz

corpora]ie: o solid` punte de leg`tur` între Est [i Vest, cu o mare diversitate cultural`.

Cum a]i g`sit organiza]ia Rompetrol?

Deschis`, cu oameni extraordinari [i foarte competen]i. Este un grup dinamic, a c`rui diversitate cultural` este explicat` în mare parte de perimetrul geografic al prezen]ei noastre: România, Kazahstan, Olanda, Moldova, Bulgaria, Ucraina, Turcia, Elve]ia, Spania, Fran]a, Libia, Irak. Asta provoac` orice manager.

Am observat o grij` deosebit` pentru calitate [i pentru lucrul bine f`cut.

Colegii no[tri din majoritatea diviziilor [i filialelor grupului au în mare parte un profil tehnic, iar grupul investe[te în p`strarea [i dezvoltarea acestui know-how extraordinar printr-o gam` de cursuri de specializare de care beneficiaz` în fiecare an mii de salaria]i (peste 4.500 de angaja]i din cei 7700 la nivel de Grup au beneficiat de training doar în 2013). Aceasta le permite s` ating` performan]e remarcabile. Cu titlu de exemplu, programul de modernizare a rafin`riei Petromidia în vederea cre[terii capacit`]ii de rafinare la 5 milioane tone FOTO: VALI MIREA

Care sunt principalele obiective pe care vi le propune]i în aceast` func]ie?

de ]i]ei procesate anual s-a realizat în mare parte cu speciali[tii proprii; Rominserv, filiala noastr` dedicat` integr`rii de servicii industriale de mentenan]`, management de proiecte industriale, precum [i de dezvoltare tehnic` [i tehnologic`, prin inginerii s`i, a câ[tigat o licita]ie pentru

INTERVIU un contract EPC (n.r. – Engineering, Procurement, Construction) de 1 miliard de dolari pentru lucr`ri de retehnologizare a rafin`riei Pavlodar, din Kazahstan.

A]i fost în Fran]a [i a]i revenit în România. Care sunt diferen]ele dintre noi [i ei la nivel de profesare a meseriei de resurse umane? În primul rând, cred c` în lumea de ast`zi este foarte greu s` ai abord`ri de tipul „noi” [i „ei”. În Fran]a se afl` sediile multor mari corpora]ii globale (publice

CARTE DE VIZIT~ FLORIN LUCA Absolvent al Academiei Militare de la Saint-Cyr (Fran]a), sec]ia Finan]e Publice, cu o licen]` în Istorie [i un master în Dreptul Afacerilor la Sorbona, cât [i o specializare în “Leadership [i Performan]`” la London Business School, Florin Luca are aproape 20 de ani de experien]` managerial` în marile corpora]ii interna]ionale.

Având de-a lungul carierei sale o expunere larg` la nivel interna]ional în aproximativ 40 de ]`ri (Fran]a, Germania, România, Europa Central` [i de Est, Rusia, Africa, Orientul Mijlociu), Florin a acumulat expertiz` în patru domenii de activitate: strategie, resurse umane, inginerie financiar` [i guvernan]` corporativ`.

Florin Luca este acum Director de resurse umane al Grupului KazMunayGas International/ Rompetrol, îns`rcinat cu coordonarea activit`]ii de resurse umane în toate cele 12 ]`ri în care î[i desf`[oar` activitatea grupul cu cifra de afaceri de peste 13 miliarde de dolari. sau private), care marcheaz` cultura de resurse umane la nivelul întregii ]`ri. În Europa de Est (inclusiv în România), majoritatea companiilor mari sunt filiale ale corpora]iilor interna]ionale [i fiecare dintre acestea implementeaz` la nivel local politici decise la sediul grupului-

mam`. În consecin]`, pentru a vorbi despre modul în care se profeseaz` meseria de resurse umane în România, ar trebui s` scoatem în eviden]` elementele esen]iale ale identit`]ii tuturor filialelor de mari corpora]ii de la noi.

Sunt îns` o serie de elemente ce ]in de cultura [i nivelul de maturitate social` care fac ca în Fran]a pårghii de resurse umane precum managementul carierei [i al talentelor, rela]iile sociale, cultura organiza]ional` sau brandul de angajator s` fie utilizate într-un mod mult mai sofisticat decât în majoritatea ]`rilor din Europa [i din restul lumii.

companiilor mari de la noi sunt filiale ale grupurilor interna]ionale creeaz` o diversitate important` referitoare la modul în care este profesat` meseria de resurse umane. Exist` în momentul de fa]` cel pu]in dou` curente care [i-au afirmat identitatea în peisajul românesc: curentul „saxon”, care vine cu o abordare „tehnic`”, foarte orientat` c`tre procese [i instrumente, [i curentul „latin”, care pune foarte mult accentul pe dimensiunea rela]iei pe care compania o cl`de[te cu angaja]ii.

Care sunt planurile pe termen mediu [i lung?

F`r` doar [i poate c` procesele, tehnologia, capacitatea de a inova sunt elemente-cheie ale cre[terii productivit`]ii.

Sunt aspecte foarte cunoscute, despre care se scrie foarte mult. O s` men]ionez îns` dou` elemente, în opinia mea cel pu]in la fel de importante. În primul rând, cultura de proiecte. {tim cu to]ii c` avem foarte mul]i oameni de valoare, dar, din p`cate, majoritatea nu [tiu s` lucreze împreun`.

Fiecare încearc` s` arate c` este mai de[tept decât cel`lalt. Pu]ine sunt proiectele care sunt conduse eficient [i duse pân` la cap`t. Cred c` trecerea de la o cultur` de lideri la o cultur` de proiecte ne va permite s` câ[tig`m mult în productivitate, pentru c`, oricare ar fi meseria pe care o practic`m, avem nevoie de metod`, de un anumit ritm [i de creativitate.

Diferen]a se face aici.

Mai intervine dup` aceea o alt` problem` esen]ial` în cre[terea productivit`]ii: maturitatea social`. Interferen]ele culturale pe care le-am avut de-a lungul carierei m-au f`cut s` identific o asem`nare între nivelul de maturitate al unei societ`]i [i nivelul de maturitate al unui individ. Exist` astfel societ`]i „infantile”, în care oamenilor le place s` fie „mângâia]i pe cre[tet” [i s` li se spun` ce au de f`cut, sunt dup` aceea societ`]i „adolescentine”, în care oamenii sunt plini de energie, vor s` fac` ceva, dar nu prea [tiu exact ce sau cum, [i avem dup` aceea societ`]ile „mature”, în care oamenii vor s` fac` ceva, ajung s` [i fac` acel „ceva”, îl fac bine, [i-l asum` [i-l protejeaz`. Biz

Vreau ca grupul nostru, oricare ar fi pie]ele [i domeniile sale de activitate, s` fie corpora]ia pentru care orice persoan` talentat` s`-[i doreasc` s` lucreze în mod performant. Angajamentele pe care ni le-am asumat fa]` de clien]ii [i partenerii no[tri ne asigur` statutul de lider în meseriile pe care le practic`m. Dorim deci s` ne afirm`m [i mai mult angajamentele noastre fa]` de salaria]ii no[tri actuali [i viitori, în jurul unei strategii care se va sprijini pe elementele-cheie ale identit`]ii noastre (valori, cultur`, misiune) [i care va avea impact asupra comunic`rii interne [i externe, asupra instrumentelor [i proceselor de resurse umane (recrut`ri, integrare, managementul carierei, formare profesional`, compensa]ii [i beneficii) [i asupra metodelor noastre de lucru.

Cum vede]i cultura resurselor umane în România?

Cultura resurselor umane din România a fost martora unor transform`ri enorme în ultimii 15 ani [i cred c` aceast` tendin]` va continua. Marile corpora]ii interna]ionale, dar [i comunitatea oamenilor de resurse umane care provin în mare parte din aceste mari corpora]ii (inclusiv HR Club, asocia]ia profesioni[tilor de resurse umane la cl`direa c`reia am participat [i eu în calitate de membru al Consiliului de Administra]ie, în perioada sa de început), au contribuit la profesionalizarea acestei meserii. Spuneam [i mai devreme, faptul c` în momentul de fa]` majoritatea

Cum crede]i c` putem cre[te productivitatea în România prin for]a de munc`?

Biz

35

Peisajul cultural romånesc este \mbog`]it la doi ani cu o manifestare de excep]ie: Bienala Interna]ional` de Art` Contemporan` Bucure[ti, fondat` de R`zvan Ion [i Eugen R`descu, care sunt [i creatorii spa]iului emblematic Pavilion.

Tema edi]iei din acest an, care are loc \ntre 23 mai [i 24 iulie, este “Aprehensiune. |n]elegând prin frica de a \n]elege” [i va investiga modurile \n care frica este administrat` politic [i social [i cum putem s` \nv`]`m s` ne reevalu`m pozi]ia [i, de fapt, la ce ne folosesc toate lucrurile astea. Am discutat cu Gergő Horváth, curatorul Bienalei din acest an, despre tem`, art` contemporan` [i manifest`rile din acest an.

S~ NE |N}ELEGEM FRICA Anul acesta, Bienala Interna]ional` de Art` Contemporan` Bucure[ti va investiga f`r` team` felul \n care frica este administrat` politic [i social [i cum putem s` \nv`]`m s` ne reevalu`m pozi]ia. Am aflat detalii de la Gergo Horváth, curatorul Bienalei.

De ce ai ales ca tem` pentru aceast` edi]ie “Aprehensiune. |n]elegånd prin frica de a \n]elege”?

FOTO: MANU NEDIL~

DE ALEXANDRU ARDELEAN

Cred c` subiectul necesit` o investigare mai profund`. {i la nivel global, dar mai ales \n România, unde \nc` sunt men]inute atâtea valori din regimuri trecute, atât comuniste, cât [i medievalortodoxe, care, \n primul rând, sunt men]inute prin fric`: frica de guvern, de biseric`, de a nu respecta conven]iile sociale.

Gergo Horváth (n. 1993) este artist, interesat de activitatea curatorial` [i management cultural. A studiat muzica [i \n prezent studiaz` arta cu accent pe politici provizorii [i structuri sociale improvizate (DIY). Din 2012, a colaborat \n mai multe ocazii cu Pavilion.

Recent a fost expus \n “Afluen]a clasei muncitoare de la diferen]iere la colectivism” [i a curatoriat “100 de minute ungare”. A publicat texte \n diverse publica]ii. Lucreaz` [i tr`ie[te \n România, fiind cet`]ean maghiar.

ART~

Expozi]ia va avea [i un mesaj social [i politic?

Arta este [i o unealt` educa]ional` foarte bun` [i este important s` fim con[tien]i de contextul social [i politic \n care tr`im. S` r`spund la \ntrebare: da, tema este una socio-politic`.

|n textul curatorial spui c` ne propui s` explor`m dublul sens al cuvântului aprehensiune. |n primul rând, frica de un eveniment posibil. Care ar fi aceast` fric` [i cum s-ar manifesta?

Poate fi un lucru cu elemente mai pu]ine, de exemplu s` nu fii desconsiderat pentru ce spui sau ce faci, [i poate fi [i mult mai complex, cum ar fi frica generat` de instabilitatea economic` [i politic` sau revenirea \n for]` a mai multor mi[c`ri extremiste prin Europa.

|n al doilea rând te referi [i la comprehensiune.

O folose[ti \n sensul de a \n]elege respectivele evenimente posibile sau \n general ceea ce ni se \ntâmpl`? {i, [i. Ambele sunt importante pentru a reu[i s` ne punem \ntreb`rile generatoare de schimbare [i pentru a g`si, de fapt, r`spunsurile la aceste \ntreb`ri.

Care ar fi \ntreb`rile la care ar trebui s` r`spundem? |n primul rând ar trebui s` \nv`]`m s` ne punem \ntreb`ri.

Este cel mai bun lucru posibil ca cineva s` aib` o atitudine analitic` fa]` de orice. Numai prin aceast` gândire critic` putem ajunge s` distingem lucrurile de proast` calitate de cele bune [i s` ne putem pozi]iona \n via]` cum dorim.

De ce crezi c` frica este un instrument de \nv`]are [i \n]elegere?

Frica poate fi [i un lucru constructiv. Putem \nv`]a din gre[elile trecute, iar frica de e[ec ne ]ine s` nu repet`m anumite lucruri [i s` evit`m anumite situa]ii care pot fi d`un`toare.

Ce arti[ti vom vedea la aceast` edi]ie?

Va fi un num`r mai mare de arti[ti români decât \n edi]iile anterioare, dar, evident, nu exclusiv. O bienal` investigheaz` atât contextul local, cât [i cel continental sau mondial, deci este important s` se pun` accent atât pe locul \n care se petrece, cât [i pe locul din care vin oamenii s` vad` bienala sau \n care ajunge bienala \ntr-un fel sau altul.

Care sunt loca]iile din acest an [i cum se leag` ele de tema expozi]iei?

Vor fi patru loca]ii: Pavilion – centru pentru art` [i cultur` contemporan` (care va fi [i info-point al bienalei), Institutul de Cercet`ri Politice, Muzeul }`ranului Român [i Combinatul Fondului Plastic.

Sunt ni[te loca]ii istorice, care au jucat sau \nc` joac` un rol important \n anumite tranzi]ii politice sau sociale.

Voi \ncerca s` m` folosesc de lucrul `sta pentru a puncta sau a crea noi componente conceptuale. Vizitatorii vor fi trimi[i \n diferite zone ale Bucure[tiului, ceea ce va oferi o experien]` diferit` decât cea turistic` obi[nuit`.

Cum vezi \n acest moment arta contemporan`?

Este o lume extrem de neclar`, haotic` [i imprevizibil`. E bine a[a, func]ioneaz`. Evit` monotonia [i este o lume care d` na[tere tot timpul la noi

structuri institu]ionale [i ofer` noi modele teoretice [i practice dup` care pot func]iona anumite micro sau chiar [i macrocosmosuri.

De ce art` contemporan`? |n arta contemporan` se pune accent foarte mare pe programe educa]ionale [i pe implicare social`, ceea ce nu ar strica nici \n România s` se dezvolte un pic mai tare.

Care ar fi arti[tii pe care \i apreciezi?

Cei care nu se fac de râs dup` o anumit` vârst`. Dar cred c` asta porne[te din teama s` nu devin [i eu la un moment dat unul dintre ei.

Care e misiunea [i defini]ia artistului, \n viziunea ta, \n acest moment?

S` ajute oamenii s` g`seasc` mecanismele necesare pentru supravie]uire. S` asiste la sau s` produc` tranzi]ii \n gândire, \n abordare [i \n supravie]uire.

Poate exista artistul \n afara spa]iului politic, economic, social?

Poate exista oricine?

Zi-mi ceva despre omul Gergo Horváth [i despre planurile tale.

Am studiat muzica, iar pe urm` fotografia.

Am \ncetat s` \mi mai fac planuri pe termen lung.

Am ni[te lucruri pe care mi-ar pl`cea s` le fac la un moment dat, dar lucrurile sunt prea haotice ca s` m` gândesc la asta momentan. Planurile pe termen lung sunt prea mult ca ni[te premoni]ii, ]in de prea mul]i factori imprevizibili [i necontrolabili \ncât s` poat` fi realiste. Biz Biz

37

O RE}ET~ TURCO-AMERICAN~ Un spital din Istanbul trateaz` s`pt`mânal peste 40 de pacien]i din România [i vrea s` creasc` num`rul acestora cu 10% \n 2014. Dar ce caut` pacien]ii românii pe malul Bosforului? DE GABRIEL BÂRLIG~ e fereastra din camera rezervei de spital se vede un parc superb, cu ie[ire la mare, iar \n spatele tabloului de deasupra patului sunt ascunse ingenios instrumente [i aparate medicale necesare monitoriz`rii pacientului. “Toate camerele au vedere spre mare. Am constatat c` priveli[tea ajut` pacien]ii \n perioada de convalescen]`”, ne spune \nso]itoarea care ne prezint` facilit`]ile spitalului. Când ie[im pe hol, se aud dou` persoane vorbind \n român`. Este un lucru obi[nuit la Anadolu Medical Center, spitalul care a primit \n 2013 cel mai mare num`r de pacien]i str`ini din Turcia.

De ce româna este ceva obi[nuit aici?

Fiindc` 30% dintre pacien]ii str`ini care vin anual la Anadolu sunt din România, ceea ce plaseaz` ]ara noastr` pe primul loc \n topul pacien]ilor str`ini, urmat` de Bulgaria cu 20% [i Rusia cu 8%.

“Pentru c` trat`m \ntre 40 [i 50 de pacien]i români pe s`pt`mân`, avem [apte translatori de român`”, spune Robert G. Kiely, CEO al Anadolu Medical Center, care este american [i vorbe[te cu pasiune despre faptul c`, din punctul lui personal de vedere, spitalele ar trebui s` fie entit`]i nonprofit. “|n SUA cam 30-40% dintre spitale lucreaz` \n sistem comercial, pentru profit, iar banii din profituri se duc c`tre ac]ionari. |n cazul spitalelor nonprofit, ace[ti bani 38

Biz

sunt reinvesti]i, ceea ce cre[te permanent calitatea serviciilor oferite”, arat` Kiely.

Anadolu Medical Center este afiliat, de altfel, la Johns Hopkins Medicine, considerat, pentru al 21-lea an la rând, cel mai bun spital din SUA. Potrivit publica]iilor de specialitate, Anadolu Medical Center s-a clasat anul trecut pe locul 9 \n topul furnizorilor de servicii medicale la nivel mondial. De asemenea, Centrul Medical s-a situat pe locul 1 \n Top 10 spitale care au primit cel mai mare num`r de pacien]i str`ini din Turcia, potrivit “Raportului de Evaluare a Turismului Medical”, realizat de Ministerul turc al S`n`t`]ii \n 2013.

ROMÂNUL PL~TE{TE Popularitatea spitalului printre pacien]ii din str`in`tate, dar [i \n rândul celor din Turcia s-a tradus \n venituri totale de 128 de milioane de dolari \n 2013 [i o parte deloc de neglijat din ace[ti bani a venit de la pacien]ii din România. Astfel, \n 2013, pacien]ii români au f`cut aici 5.200 de examin`ri, \n 1.580 dintre cazuri fiind vorba despre prima examinare. |n ultimii 5 ani, num`rul total al pacien]ilor români a crescut, \n medie, cu 47%, iar Anadolu \[i propune \n 2014 consolidarea pozi]iei \n România prin cre[terea cu aproximativ 10% a num`rului

pacien]ilor trata]i. Anadolu dore[te s` creasc` [i ponderea pacien]ilor care au nevoie de tratamente oncologice abordate multidisciplinar.

Spitalul a \ncheiat un contract de colaborare cu Allianz }iriac, prin care asigura]ii acestei companii beneficiaz` de o reducere de 5% la toate tratamentele efectuate \n cadrul centrului medical. Plafonul actual al asigur`rilor medicale din România nu acoper` integral tratarea \n spitalele din Turcia, a[a c` Anadolu \[i propune, pe termen mediu, colaborarea cu alte companii de asigur`ri de s`n`tate din România, având \n acest moment discu]ii cu mai multe astfel de entit`]i. “|n prezent, pacien]ii români pl`tesc \n sistem privat. |n 2-3 ani, cred c` vor fi mai multe companii de asigur`ri din România care vor oferi poli]e cu acoperire interna]ional`”, spune CEO-ul Anadolu.

Anul trecut, 60% dintre pacien]ii români care au venit la Anadolu Medical Center s-au tratat \n cadrul Institutului Oncologic. Un procent de 27% dintre pacien]i s-au tratat \n cadrul Centrului de Oncologie Medical`, 23% \n cel de Radioterapie Oncologic` [i 10% \n cel de Chirurgie Oncologic`.

Restul pacien]ilor (40%) au fost trata]i la chirurgie general`, ginecologie, urologie sau hematologie.

Cele mai \ntâlnite tipuri de cancer cu care se prezint` pacien]ii români la Anadolu sunt cancer pulmonar, cancer la sân, diferite tipuri de cancer ginecologic [i urologic. Pacien]ii români ajung la Anadolu, \n numeroase cazuri, \n faze avansate ale bolii, când sunt trata]i paleativ pentru prelungirea [i cre[terea calit`]ii vie]ii.

30% dintre pacien]ii str`ini care vin anual la Anadolu Medical Center sunt din România, fiind urma]i de bulgari (20%) [i ru[i (8%)

Totu[i, \n ultimii ani s-a observat o cre[tere a nivelului de con[tientizare a problemei cancerului [i a importan]ei diagnostic`rii incipiente, pacien]ii cu vârste de pân` la 50 de ani prezentându-se \n faze mai timpurii.

“Am mai mult sânge turcesc \n mine acum, fiindc` am primit 5 litri de transfuzii aici. Costul opera]iei de exentera]ie pelvin` a fost de 37.000 de euro”, ne-a povestit o pacient` românc` tratat` la Anadolu dup` o recidiv` de cancer ginecologic care fusese ini]ial operat` \n România.

Costul mediu al unui tratament de oncologie medical` (chimioterapie) la Anadolu se situeaz` \ntre 1.000 [i 2.700 de euro. Un tratament de radioterapie ce cuprinde 30 de [edin]e atinge, \n medie, 11.000 de euro.

Un set de 1-7 [edin]e cu Cyberknife are un cost mediu de 7.000 – 8.500 de euro, iar un control PET/CT este aproximativ 1.000 de euro.

DOCTORI {I ROBO}I La Anadolu am v`zut la lucru celebrul robot chirurgical Da Vinci. Avantajele pentru pacient sunt clare, fiindc` opera]ia cu Da Vinci presupune incizii foarte mici, ceea ce reduce semnificativ perioada de recuperare, dar nici doctorii nu se plâng, fiindc` folosind acest sistem stau confortabil pe scaun la o consol` de unde controleaz` robotul. De fapt, nu este chiar robot, având \n vedere c` nu func]ioneaz` decât dac` este controlat de chirurg. Sub ochii no[tri, doctorul a[ezat la consola de control, de unde vedea câmpul operator cu un sistem 3D avansat, a cusut uretra dup` extirparea unei tumori de prostat`. |n prezent, de[i teoretic doctorul ar putea controla Da Vinci inclusiv din alt` ]ar` sau de pe alt continent, protocoalele medicale prev`d ca acesta s` se afle \n aceea[i camer` cu pacientul.

Mai pu]in cunoscut, dar extrem de eficient \n tratarea tumorilor, cancerigene sau nu, este Cyberknife.

Acesta este un sistem complet neinvaziv, care trimite impulsuri extrem de concentrate de radia]ii spre tumori, ceea ce-l face ideal pentru tratarea tumorilor inoperabile sau la care interven]ia ar fi extrem de complicat` [i riscant`. Totul f`r` vreo t`ietur`. Sunt doar câteva dintre investi]iile de aproximativ 250 de milioane de dolari f`cute la Anadolu Medical Center de la \nfiin]area sa, \n 2005. Centrul este o organiza]ie nonprofit care func]ioneaz` ca parte a Funda]iei Anadolu, finan]at` de Anadolu Group, unul dintre cele mai mari conglomerate de business din Turcia. Spitalul are 209 rezerve individuale, 59 de paturi pentru terapie intensiv` [i 8 s`li de opera]ie, având al`turi [i un hotel pentru rudele pacien]ilor. Biz Biz

39

Pasiunea pentru excelen]` Carmen Avram, realizatoarea emisiunii “|n premier`”, vorbe[te \n exclusivitate cu Biz despre provoc`rile jurnalismului de calitate, coeziunea echipei [i importan]a recunoa[terii la nivel interna]ional.

Cum aprecia]i evolu]ia profesional` a echipei de jurnali[ti pe care o coordona]i? |ntr-un cuvânt, spectaculoas`, [i nu spun asta de complezen]`. Pe lâng` faptul c` lucrez \n pres` de 21 de ani [i \n televiziune de 18 [i, deci, am \ntâlnit mul]i oameni din breasl`, eu am [i un spirit critic foarte ascu]it. Sup`r`tor chiar, uneori, chiar [i pentru mine.

Deci optimismul f`r` acoperire nu e tocmai domeniul meu. De aceea spun, cu mâna pe inim`, c` \i urm`resc pe ace[ti oameni de trei ani [i jum`tate [i sunt multe situa]ii \n care m` surprinde [i pe mine cât de frumos, de elegant, de profesionist evolueaz` \n aceast` meserie care poate fi cumplit de grea.

O s` v` dau dou` exemple doar, de[i sunt multe. Denisa Morariu [i-a \nceput cariera \n pres` la emisiunea “|n premier`”. A venit la noi \nainte s` \ncepem, \ntr-un moment \n care nici eu nu [tiam ce va ie[i. A \nv`]at cu atâta \ndârjire, cu atâta aten]ie [i cu atâta pasiune, \ncât acum s-a \ntors din Statele Unite cu dou` medalii de aur, la New York Festivals, pentru reportajul “Lungul drum spre cas`”. Sunt premii luate la categorii vânate de orice jurnalist. |n plus, a primit felicit`ri de la produc`tori de la CNN [i o ofert` de cump`rare a reportajului, de la Russia Today. Alex Nedea este un alt exemplu; a venit la noi cu 40

Biz

experien]a din presa scris`, a fost nevoit s` \nve]e imagine, montaj [i toate “trucurile” folosite \n televiziune.

A luat medalia de argint la aceea[i competi]ie interna]ional`, pentru reportajul “România otr`vit`”. {i nu sunt doar ei, repet. Noi to]i am evoluat foarte mult \n ace[ti ani.

Ce fel de eforturi implic` realizarea unor documentare atât de elaborate precum cele din portofoliul dumneavoastr`?

Eforturile ]in de timp [i de bani, ambele \n cantit`]i foarte mari.

La ele se adaug` talentul, creativitatea, nesomnul, 7 zile lucrate din 7 [i 24 de ore de rotit \n minte fiecare subiect.

Reportajele au nevoie de mult` documentare. |nainte s`-l \ncepi, po]i sta pe net [i pe telefoane s`pt`mâni \n [ir, pentru c` noi nu ne-am permis niciodat` s` difuz`m materiale despre care nu am [tiut cât de mult se poate [ti.

Sigur c` \]i mai scap` lucruri, dar nu ni s-a \ntâmplat asta pentru c` nu ne-am documentat, ci pentru c` nu po]i s` [tii chiar fiecare detaliu. Apoi sunt s`pt`mânile [i chiar lunile, uneori, \n care se filmeaz`. Deplas`ri multe, \n ]ar` [i \n str`in`tate, care sunt cronofage [i cost` foarte mult.

Urmeaz` vizionarea, editarea, montajul. Când reu[im s` lucr`m un material mare \ntr-o lun` suntem foarte ferici]i. Am avut [i reportaje care s-au \ntins pe trei-patru luni, chiar dac` la televizor s-au v`zut doar câteva zeci de minute.

INTERVIU Care sunt criteriile dup` care alege]i jurnali[tii cu care lucra]i la aceste proiecte?

La \nceput, au venit la “|n premier`” jurnali[ti care lucrau deja la Antena 1 sau Antena 3, cum ar fi Carmen Moise [i Romana Puiule]. Li s-au ad`ugat apoi reporteri care au venit din alte televiziuni [i la care am descoperit creativitatea [i mintea deschis`, receptiv` [i avid` de nou, de care am considerat c` are nevoie acest proiect.

Iar pe traseu au \nceput s` ne contacteze oameni foarte tineri, care \[i doreau s` fac` reportaj [i care au dovedit c` au talentul suficient – chiar dac` le lipsea experien]a – de a face o carier` serioas` \n jurnalism.

Care sunt factorii-cheie care men]in echipa dumneavoastr` de jurnali[ti unit` [i coerent`?

Noi avem câteva reguli de la care nu ne abatem: nu facem politic`, pentru c` nu ne pricepem. Sunt al]ii care fac asta foarte bine, nu e nevoie [i de amatori.

Apoi, onestitatea [i deontologia sunt obligatorii. Nu atac`m gratuit [i nu d`m pe post lucruri de care nu suntem siguri. Verific`m totul la sânge, pân` \n ultima clip`. Nu min]im [i nu exager`m. Dac` o s` observa]i un ton laudativ sau dimpotriv`, s` [ti]i c` e a[a pentru c` aceea a fost impresia reporterului. De fiecare dat`, dup` filmare, \i \ntreb: care e lucrul care te-a impresionat cel mai mult? Ce ]i-a r`mas \n minte? {i, când aflu r`spunsul, spun: acela e materialul t`u. Noi mergem pe principiul: dac` eu, care am fost acolo, am constatat [i re]inut acel lucru, atunci orice telespectator va reac]iona cu aceea[i curiozitate [i cu acela[i interes ca [i mine. Va afla ceva [i va tr`i la fel de intens ca [i noi. Apoi, \ncerc`m s` nu facem nimic de mântuial`. Sunt câteva materiale gata filmate [i, \n unele cazuri, chiar montate, care n-au intrat niciodat`. Dac` nu ne-a pl`cut rezultatul, dac` nu ne-au dat nou` acea stare pe care ar fi trebuit s` ne-o dea, nu le-am difuzat. Nu vrem s` oferim publicului mediocrit`]i \n care nici noi nu credem. Sigur c` nu sunt toate reportajele noastre capodopere, \ns` sunt oneste. Iar noi am r`mas \n

aceast` formul` pentru c` to]i oamenii din echip` sunt sufleti[ti, au pasiune, talent, creativitate [i umor. Am devenit o familie, ne iubim [i ne cert`m, dac` e cazul, exact ca \ntr-o familie. Iar asta e o atmosfer` pe care n-o g`se[ti \n multe locuri.

Cum reu[i]i s` transforma]i aceste documentare quality \n proiecte profitabile?

Cred c` au \nceput s` devin` profitabile dup` ce s-au “a[ezat”. Când publicul a observat c`, de la o edi]ie la alta, g`se[te coeren]` [i un tipar familiar, subiecte interesante [i serioase, informa]ie, filmare [i montaj de film, a venit [i a r`mas la noi. {i când spun public m` refer [i la cei care au interes s`-[i asocieze imaginea cu un anumit produs. Cu timpul, “|n premier`” a devenit un brand. Speram, visam la asta, dar nu [tiam dac` vom reu[i, pentru c` eu, pân` la aceast` emisiune, n-am mai condus o echip` atât de numeroas` [i nici n-am mai avut aceast` libertate absolut`, care te las` s` te \nal]i sau s` te zdrobe[ti de stânci pe propria r`spundere. A trebuit s` \nv`] asta. {i, crede]i-m`, nu e u[or s` \nve]i s` fii liber. Vine cu responsabilit`]i [i temeri multe.

Dar am avut noroc. Cineva, acolo sus, a ]inut cu mine. Am g`sit oamenii potrivi]i [i \mpreun` am descoperit pân` unde ne putem ridica. {i, pentru c` nu ne-am dezmin]it, cred, au \nceput s` vin` spre noi companii care \[i doresc s`-[i asocieze numele cu al nostru. Petrom face asta de dou` sezoane [i \i mul]umim mult, ne onoreaz`. {i am avut marea satisfac]ie s` descoperim c`, atunci când am avut nevoie de sponsoriz`ri, pentru reportaje sau ac]iuni umanitare, n-a fost nicio firm` contactat` de noi care s` nu spun` c` e fericit` s` ne ajute.

Care aprecia]i c` e starea presei locale de calitate [i cum crede]i c` se va schimba acest aspect \n urm`torii ani?

De[i probabil c` nu se vede asta prea bine, eu cred c` presa de calitate e pe un trend ascendent. Dup` ani buni \n care superficialul, facilul, spectacolul gros au invadat pia]a [i au f`cut

audien]e record, acum, \ncet-\ncet, se ridic` jurnalismul adev`rat. Cumva, nu [tiu cum, publicul a \nceput s` se sature. B`nuiesc c` e a[a, ca \n vacan]`. |]i place ideea c`, timp de ni[te s`pt`mâni sau luni, nu vei avea nimic de f`cut [i nu-]i vei mai fr`mânta mintea cu probleme, cu serviciul, cu [efii sau subalternii.

Dar, dup` o vreme, consta]i c` ]i-e dor de toate. Probabil c` asta s-a \ntâmplat [i cu superficialul.

Ce \nseamn` pentru dumneavoastr` premiile la NY Festivals, din punct de vedere profesional?

Cu câ]iva ani \n urm`, am \ntrebat o prieten` care luase un premiu important: conteaz` s` iei premii?

Mi-a zis c` da. De ce? am \ntrebat.

Pentru c`, a zis ea, premiul vine s`-]i confirme calitatea. M-am gândit la asta mult` vreme. Nu luasem pe atunci niciun premiu [i nici nu m` interesa prea tare. Apoi \ns` au ap`rut distinc]iile din ]ar`, ulterior de la Londra. {i am \nceput s` simt: da, conteaz` s` iei premii. |]i confirm` c` faci un lucru bun. Iar dup` New York Festivals, unde am fost premia]i doi ani la rând [i am luat 5 medalii, am \n]eles c` e important s` fii acolo, printre câ[tig`tori. Pentru c` ei sunt de la case mari. Televiziuni uria[e, cu decenii vechime [i audien]e de milioane de telespectatori. Iar tu, un jurnalist de la o emisiune foarte tân`r`, de la o televiziune care mai are pân` s` \mplineasc` un deceniu, te ba]i cot la cot cu ei [i câ[tigi. M` uitam acum pe lista de la New York Festivals [i am v`zut, la o categorie, un documentar Discovery Channel care a luat argint, iar noi – aur. Astfel de premii nu numai c` te duc \ntr-o sfer` la care pân` acum doar aspirai, dar te remarc` lumea larg` [i \]i mai fac [i un CV beton. {i, dac` iei un CV de-al unui mare jurnalist occidental, \l pui lâng` al t`u [i descoperi c` ave]i acelea[i distinc]ii, nu te umpli de mândrie?

C` poate n-avem noi atâ]ia oameni [i atâtea echipamente sofisticate, dar am fost acolo [i am plecat acas` cu geanta plin` de medalii. P`i, cum s` nu-]i vin` s` plângi? Biz Biz

41

Foto: © Rudiestrummer – Dreamstime.com

antreprenoriat

Start-up-ul sub]ire F~R~ CHELTUIAL~ SE }INE Facebook, Dropbox, Evernote sunt companii care au pornit afacerea lor \n sistem “Lean”, testând \ntâi produsul [i abia apoi investind. |n România, MavenHut sau Ubisoft au urmat acela[i model. Dar ce principii ghideaz` aceste afaceri? Antreprenorii Drago[ Roua, Bogdan Iordache [i Drago[ Nicolaescu ne arat` pa[ii ce trebuie urma]i. DE OANA GRECEA 42

Biz

I

magina]i-v` c` vre]i s` porni]i

propria afacere [i face]i totul ca la carte: plan de afaceri, investi]ii, angaj`ri, marketing [i publicitate. {i totu[i, ceea ce ave]i de vânzare c`tre client nu se cump`r`. A]i gre[it oare cu ceva? Ori poate produsul dumneavoastr` este prea avangardist?

Nici una, nici alta. V` afla]i, cel mai probabil, pe pia]a nepotrivit`, acolo unde prea pu]ini au nevoie de produsul vostru. Dac` a]i fi apelat la “Lean”, metoda despre care vreau s` v` vorbesc \n rândurile de mai jos, a]i fi \nceput cu testarea produsului, \nainte de angaj`ri, investi]ii [i c`utare de sediu. Pia]a v-ar fi validat ideea [i a]i fi \nceput s` câ[tiga]i \nainte de a cheltui. “Scopul fiec`rui experiment al unei companii start-up este s` descopere cum s` construiasc` o afacere durabil` \n jurul viziunii respective”, spune Eric Ries, ini]iatorul mi[c`rii Lean Start-up [i autorul c`r]ii cu acela[i nume. {i logica spune a[a: când clien]ii interac]ioneaz` cu produsele respective, ei au reac]ii, iar companiile colecteaz` astfel date importante.

Drago[ Nicolaescu, antreprenor social, mentor [i sus]in`tor al mi[c`rii Lean Start-up \n România, spune c` metodologia pus` la punct de Steve Blank [i Eric Ries a pornit de la faptul c` \n SUA aproximativ 60% din startup-uri dau faliment \n primii trei ani.

“Steve Blank, antreprenor [i profesor universitar, [i-a pus \ntrebarea dac` nu cumva se poate face ceva diferit pentru ca aceast` risip` de capital, timp [i energie s` fie evitat`. Inspirându-se din domeniul dezvolt`rii de software la comand` (Custom Software Development) [i al produc]iei de ma[ini (Toyota Lean Manufacturing) Steve a propus o nou` metodologie care s` reduc` la minimum riscurile [i costurile asociate cu pornirea unei afaceri noi”, poveste[te Nicolaescu.

Practic, ideea de afaceri a cuiva este doar o ipotez` a c`rei validare sau infirmare de c`tre pia]` \ncearc` s` o ob]in` cu costuri cât mai mici \ntr-un timp cât mai scurt. “Asta se poate realiza creând mai \ntâi un MVP (Minimum Viable Product), adic` cel

timp sau bani. “A[adar, dac` ai o idee de afacere, creeaz` un MVP [i testeaz`-]i ideea pe pia]a real` prin vânz`ri directe [i feedback-ul real al clien]ilor care folosesc produsul sau serviciul t`u”, este sfatul lui Nicolaescu c`tre poten]ialii antreprenori.

Omul de afaceri va lansa \n luna mai o [coal` de antreprenoriat voca]ional \n care va \nv`]a participan]ii cum s` \[i valorifice pasiunea lor [i cum s` porneasc` o afacere cu minimum de costuri [i riscuri. El va folosi metodologia Lean Start-up pentru oamenii care vor s` tr`iasc` decent f`când ceva ce iubesc cu adev`rat. Tot pentru 2013, Nicolaescu are \n plan lansarea unui accelerator pentru start-upDecalogul Lean Start-up, uri \mpreun` cu Connect

by Drago[ Nicolaescu Hub, ce va fi dedicat firmelor care au deja o validare din 1 Define[te-]i ideea de afaceri folosind partea pie]ii [i care vor s` se procesul Business Model Generation, dezvolte rapid \ntr-o firm` creând prima versiune de Business profitabil`, stabil` [i Model Canvas (BMC) scalabil`.

2 Formeaz`-]i o echip` |n România sunt numeroase exemple de utilizare a 3 Verific` cu minimum 50 de poten]iali metodologiei Lean Start-up, clien]i ]int` fiecare ipotez` din BMC spune Bogdan Iordache, 4 Adapteaz` ideea ta de afaceri la cofondator al How to Web, r`spunsurile primite [i creeaz` a doua care enumer` printre cele mai versiune de BMC cunoscute pe UberVU, 5 Creeaz` primul t`u Minimum Viable MavenHut, VibeTrace, Product (MVP) Moqups [i Green Horse 6 Vinde clien]ilor-]int` acest MVP Games. Dac` ar fi s` dea doar 7 Strânge cât mai mult feedback de la ei trei sfaturi antreprenorilor la \nceput de drum, le-ar spune privind acest prim MVP 8 Folose[te acest feedback pentru a crea \n primul rând s` dezvolte func]ionalit`]ile care au cel a doua versiune \mbun`t`]it` de MVP mai mare impact pentru 9 Vinde clien]ilor-]int` acest nou MVP clien]i, folosind atât feedback 10 Repet` pa[ii 7-10 pân` când toate cantitativ (metrici de produs), ipotezele tale vor fi validate de cât [i calitativ (discu]ii cu \ncas`rile ob]inute [i de un ritm crescut clien]ii). Apoi, s` testeze tot ce de cre[tere a afacerii. au dezvoltat [i s` elimine ceea ce nu este folosit. Nu \n ultimul rând, s` evalueze dac` exist` o oportunitate de business mai \n continuare \n dezvoltarea sa [i \n mare decât cea abordat` acum. “Lean ad`ugarea de noi func]ionalit`]i; Start-up poate duce un produs \ntr-o produsul nu este suficient de problem` de maxim local: produsul interesant, dar \n procesul vânz`rii sale devine foarte bun pentru o pia]` de descoper` un alt segment-]int` [i o alt` ni[`, dar [i limitat de ea”, atrage aten]ia nevoie [i transform` produsul; Iordache. |n opinia sa, \n afara produsul nu este interesant [i atunci României metodologia Lean Start-up renun]` la dezvoltare, f`r` a pierde mai simplu produs sau serviciu care aduce valoare clien]ilor. De exemplu, \n loc de a dezvolta un an de zile un software complex pe care apoi s` vedem dac` pia]a \l apreciaz`, \ncepem prin a dezvolta \n 1-2 luni un produs mult mai simplu care r`spunde \ntr-un mod mai bun unei nevoi esen]iale a clien]ilor [i \ncepem s` vindem deja acest MVP pentru a ob]ine validarea pie]ei”, adaug` Drago[ Nicolaescu, ini]iatorul platformei de crowdfunding Pot{iEu.ro.

Odat` cu testarea, antreprenorii au trei posibilit`]i de dezvoltare: produsul este validat de pia]` [i atunci investesc

Biz

43

este extrem de utilizat` [i exemplific` prin aplica]iile de la 37Signals, KissMetrics, CandyCrush, Evernote.

Principiile de baz` ale acestei filosofii de business sunt Construie[te – Evalueaz` – |nva]`. Modelul Lean Start-up a fost aplicat \n numeroase afaceri [i industrii din \ntreaga lume.

Prima \ntrebare pe care ar trebui s` [i-o pun` o companie care vrea s` porneasc` Lean este legat` de ce activit`]i creeaz` valoare [i care sunt doar o form` de risip`. Iar informa]iile despre clien]i, pie]e, furnizori [i canale de distribu]ie trebuie strânse \n afara sediului, \n nenum`rate \ntâlniri de networking, unde de multe ori se valideaz` [i ideile. “Dac` nu [tim cine este clientul, nu [tim nici ce este calitatea. |n Lean Start-up obiectivul este de a \nv`]a cum se construie[te o afacere durabil`. Lean Start-up func]ioneaz` doar dac` suntem capabili s` construim o organiza]ie adaptabil` [i rapid`, pe m`sura provoc`rilor cu care se confrunt`”, spune Eric Ries \n cartea sa. |n opinia lui Drago[ Roua, fondator al Open Connect, Lean Start-up este o metodologie de dezvoltare a afacerilor care dore[te reducerea costurilor, a timpilor de implementare [i cre[terea

Foto: Amalia S`vinescu

ANTREPRENORIAT LEAN START-UP

Unul din proiectele la care lucrez de aproape doi ani, Open Connect, a urmat un model asemănător (deși nu asumat ca lean start-up, mai degrabă ca stil de viață personal). Am început cu un eveniment acum doi ani, iar acum s-a coagulat o comunitate de peste 3.500 de oameni.”

[anselor de succes ale unui business nou lansat. Lean \n acest context ar \nsemna suplu, elastic, spune Roua.

Cu alte cuvinte, o metodologie care pune accent pe flexibilitate [i capacitatea de adaptare. “Unul din proiectele la care lucrez de aproape doi ani, Open Connect, a urmat un model asem`n`tor (de[i nu asumat ca Lean Start-up, mai degrab` ca stil de via]` personal). Am \nceput cu un eveniment \n Starbucks, acum doi ani, iar acum s-a coagulat o comunitate de peste 3.500 de oameni, evenimente locale \n Cluj, Ia[i, Sibiu, Constan]a [i Gala]i. |n momentul \n care r`spund

10 lucruri de evitat ca antreprenor Lean 1

Fii realist. Nu te ata[a prea tare de propriile idei Verific` dac` ai hot`rârea necesar` pentru a fi un antreprenor.

Nu te crede mai bun decât e[ti.

3 Identific` din timp resursele umane de care ai nevoie ca s` \ncepi afacerea.

Nu \ncerca s` faci totul de unul singur 4 Ob]ine feedback de la clien]i \n \ntâlniri fa]` \n fa]`. Nu te rezuma doar la online, ie[i din cas` [i \ntâlne[te-te personal cu clien]ii 5 Folose[te BMC. Nu pierde timpul cu business plan-uri complicate 6 |nva]` metodologia Lean Start-up. Nu confunda un start-up cu implementarea unui business plan \ntr-o firm` stabil` pe pia]` 7 Afl` totul despre pia]a \n care vrei s` intri. Nu te arunca cu capul \nainte, verific` bine ce exist` deja pe pia]` 8 Nu te arunca \n investi]ii majore pân` nu ai un MVP 9 Nu pleca de la construirea unui business pe baza unui proces \n care ]i-ai rezolvat tu o problem` personal`. Vezi dac` au mai avut [i al]ii o problem` asem`n`toare 10 Ascult` \ntotdeauna clien]ii, nu consilierii personali 2

44

Biz

Drago[ Roua, fondator Open Connect

la aceste \ntreb`ri, lucrez, \mpreun` cu Drago[ Nicolaescu, la crearea unui spa]iu de co-working pentru aceast` comunitate, un hub, spa]iu care va deveni func]ional \n luna mai 2014”, poveste[te Roua. Companiile start-up trebuie s` desf`[oare experimente care s` le ajute s` stabileasc` ce tehnici func]ioneaz` \n situa]iile lor unice. O companie start-up este un catalizator care transform` ideile \n produse.

Succesul nu presupune livrarea unui produs, ci s` \nve]i s` rezolvi problema clientului.

Cele mai importante reguli din Lean Start-up sunt, \n aprecierea antreprenorului de la Open Connect, urm`toarele: \ncepe atent, nu risca pe “intui]ii”, ci verific` \ntotdeauna intui]iile cu feedback de la poten]ialii clien]i; creeaz` un “Minimum Viable Product” \n loc de a pune toate func]ionalit`]ile \n business / produs / serviciu de la prima lansare; dup` ce lansezi MVP-ul, m`soar` f`r` mil` toate procesele [i fii cât mai lucid.

“Businessul t`u apar]ine de fapt clien]ilor t`i, tu e[ti doar un facilitator care adaug` valoare \n procesul de acoperire a nevoilor lor”, adaug` Roua. Acesta nu ]ine traininguri de lean start-up, dar folose[te propriul framework de life management, pe care \l aplic` [i \n business (numit Assess - Decide - Do). |n concluzie, pentru a reu[i, metoda Lean Start-up spune c` trebuie s` [tii c` ceea ce conteaz` este direc]ia [i m`sura progresului pe care \l faci cu compania ta. Biz

Cai-putere ROMÂNE{TI Când pasiunea \ntâlne[te necesitatea, se pot na[te pove[ti frumoase. |n cazul Ghe-O Motors, putem vorbi de apari]ia unei oportunit`]i c`rora nu mul]i i-ar fi dat [anse s` treac` de faza de proiectare. Fondatorii companiei scriu \ns` o poveste frumoas`, cu mon[tri române[ti pe teren accidentat. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

A

facerile n`scute din pasiune

nu mai sunt de mult timp o noutate pentru peisajul de business local, conturat pe de o parte de multina]ionale rigide, pe de alt` parte de pove[ti antreprenoriale de succes. Nu \n fiecare zi auzim \ns` de start-up-uri române[ti \n industria auto. Cea mai spectaculoas` ini]iativ` de acest gen din România poart` numele Ghe-O, iar publicul larg a avut ocazia s` ia contact cu aceste automobile pentru prima dat` \n 2013, când misteriosul brand auto cu nume cât se poate de pitoresc a expus o serie de automobile offroad \n Pia]a Unirii. Filmule]ele de prezentare ale produc`torilor români au fost preluate la scurt timp de publica]ii respectabile de peste grani]e, cum ar fi Top 46

Biz

Gear UK [i Fox News, devenind astfel virale pe internet.

Nu multe lucruri se [tiau \ns` despre oamenii din spatele acestui misterios brand autohton. Cei care au dezvoltat conceptul Ghe-O sunt Bogdan Oprea, [eful firmei de securitate BGS, [i Cristian Vlad, un cunoscut designer din industria auto. Pasiunea comun` pentru automobile i-a determinat pe cei doi s` construiasc` trei modele offroad pentru competi]ii, numite Warrior, Fighter [i Predator. Cel mai important nume din portofoliul companiei Ghe-O este \ns`, f`r` \ndoial`, modelul Rescue, un automobil-monstru de 3,2 tone. Vehiculul construit pentru interven]ii [i situa]ii de dezastru poate merge pe z`pad`, urca pante foarte abrupte [i traversa ape mai adânci decât \n`l]imea ma[inii.

“Mai exist` automobile capabile s` fac` aceste lucruri, \ns` nu pe toate deodat`.

Nu exist` vreo ma[in` care \n acela[i timp s` poat` stinge incendii sau s` transporte un num`r mare de pasageri, precum Rescue”, spune Oprea, cofondator al Ghe-O. Dac` cele trei modele de competi]ie s-au n`scut \n 2011 din pasiunea lui Oprea pentru automobile offroad, Ghe-O Rescue a venit ca o necesitate, v`zând c` situa]iile de urgen]` la care participa cereau un astfel de vehicul.

Practic, Rescue a fost gândit de Oprea [i proiectat de Cristian Vlad ca un automobil menit s` ajute echipa BGS, \ns` acest lucru s-a schimbat la scurt timp de la finalizarea proiectului, \n 2013. |n octombrie, prezen]a automobilului la un târg auto din Bucure[ti l-a propulsat

ANTREPRENORIAT \n aten]ia presei de specialitate str`ine, iar la scurt timp telefonul a \nceput s` sune. La cel`lalt cap`t al firului se aflau, de cele mai multe ori, milionari ru[i sau arabi hot`râ]i s` comande spectaculosul Rescue, dar [i departamente de pompieri sau de search & rescue din Statele Unite. Cu adev`rat spectaculos este faptul c` totul s-a \ntâmplat f`r` ca fondatorii Ghe-O s` fi investit vreun ban \n campanii de promovare a brandului sau \n strategii complexe de marketing. “Atunci mi-am dat seama pentru prima dat` c` se prefigureaz` un business. Ca atare, nu ne mai puteam gândi la produc]ia a dou`trei ma[ini pe an. Am m`rit echipa de lucru, am angajat ingineri [i acum lucr`m la o versiune \mbun`t`]it` a Rescue”, m`rturise[te Oprea.

Miza businessului nu e deloc una mic`. Un automobil Rescue va pleca de la pre]ul de 119.000 euro plus TVA [i poate dep`[i 200.000 de euro, \n func]ie de dot`rile solicitate de client. Cum fondatorii se a[teapt` la un num`r mare de comenzi [i investesc \n m`rirea capacit`]ii de produc]ie la 100 de automobile pe an, nu ar fi exclus ca cifra de afaceri a Ghe-O Motors s` treac` de 10 milioane

de euro \n viitorul apropiat. Pentru 2014, Oprea [i Vlad preg`tesc dou` automobile Rescue \mbun`t`]ite [i mai u[oare, pe care s` le prezinte la saloanele interna]ionale de profil. Apoi, 2015 ar urma s` fie anul \n care s` poat` livra “mon[trii cu motor” c`tre clien]ii din toate col]urile lumii.

Avantajul companiei este c` se poate dezvolta rapid, pe fondul unei finan]`ri puternice din partea lui Bogdan Oprea, care a realizat anul trecut venituri de 24 de milioane de euro prin BGS. “Am investit peste un milion de euro \n Ghe-O Motors pân` \n prezent. Mie \mi place s` gândesc mare. A[a am gândit [i cu BGS.

Peste cinci ani vizualizez sute de Ghe-O Rescue construite [i alte proiecte dezvoltate”, m`rturise[te el. Pot p`rea vise nerealiste ale unui antreprenor român pasionat de automobile, \ns` planurile sale de dezvoltare par s` indice contrariul. Mai exact, celelalte proiecte din cadrul Ghe-O Motors despre care vorbe[te

AUTO

Oprea sunt linii noi de automobile 4x4, menite s` \[i fac` loc pe [osele.

Dac` Rescue e prin defini]ie un automobil de interven]ii proiectat pentru condi]ii extreme, iar Warrior, Fighter [i Predator sunt ma[ini de competi]ie, Cristian Vlad lucreaz` deja la proiectarea Ghe-O Protector, un bolid 4x4 cu design spectaculos, capabil s` se descurce atât pe [osele, cât [i pe teren accidentat. “Protector va fi un automobil care va ]inti publicul direct interesat de Land Rover Defender [i de Jeep Wrangler”, explic` Oprea, sigur pe [ansele sale de succes.

Ezit` s` dea prea multe detalii despre noul proiect, cum ar fi pre]ul de pornire, specifica]iile tehnice sau o estimare a num`rului de unit`]i ce vor fi produse anual, \ns` men]ioneaz` repetitiv importan]a siguran]ei vehiculului. De altfel, Oprea porne[te la drum cu fiecare dintre modelele construite de Ghe-O Motors gândindu-se c` fiul lui – pasionat de ma[inile offroad – va fi [oferul, ceea ce-i ofer` un imbold suplimentar când vine vorba de elementele de siguran]`.

Dac` Protector se afl` ast`zi la stadiul de schi]`, Rescue este deja o certitudine, iar comenzile scrise de peste hotare stau a[ezate pe hârtie, pe biroul fondatorului. Cum anul acesta Vlad [i Oprea vor investi \n dezvoltarea unei variante \mbun`t`]ite a Rescue [i \n promovarea modelului la târguri, 2015 poate reprezenta anul unei adev`rate explozii la nivel de popularitate [i atingerea unei cifre de afaceri de peste zece milioane de euro. |n ecua]ia succesului Ghe-O Motors exist` câ]iva de “dac`” \nc` nerezolva]i, \ns` automobilele dezvoltate de Oprea [i Vlad au demonstrat deja c` sunt capabile s` treac` \n vitez` peste acest cuvânt. Biz Biz

47

CÂND POVE{TILE SE |MPLETESC CU TEHNOLOGIA Românii \ndr`zne]i, cu spirit \ntreprinz`tor [i dorin]a de a-[i dep`[i limitele [tiu s` apeleze la tehnologie pentru a-[i duce pove[tile mai departe.

Iar Vodafone se asigur` c` accesul la aceast` tehnologie este simplu, accesibil [i eficient.

Biz

49

Succesul e un cumul complex de factori, iar \n business orice ajutor conteaz`. {tiu asta foarte bine românii care \ndr`znesc s`-[i urmeze visele [i s` creeze pove[ti de succes pe o pia]` dificil` cum este cea autohton`, dar [i cei care viseaz` s`-i dep`[easc` grani]ele. O [tie bine Marius Dosinescu, fondatorul floridelux.ro, prima flor`rie digital` din România. Pentru companie, tehnologia a jucat un rol important, iar parteneriatul cu Vodafone s-a dovedit esen]ial \n dezvoltarea businessului.

Floridelux.ro este o afacere lansat` [i dezvoltat` cu ajutorul serviciilor Vodafone, care folose[te pachetul Vodafone Office Complet (VOC) pentru a livra flori \n toat` ]ara [i \n str`in`tate. Vodafone Office Complet este o ofert` destinat` companiilor mici [i mijlocii menit` s`-i ajute pe antreprenori s` fie mai aproape de clien]i [i parteneri, oferind o experien]` de comunica]ii f`r` griji.

Era normal ca povestea Floridelux.ro s` fie aleas` de Vodafone România \n septembrie 2013 ca parte a noii campanii de comunicare pentru clien]ii companii, tocmai fiindc` arat` cum tehnologia oferit` de Vodafone ajut` \ntreprinz`torii români s` reu[easc` \n pia]`.

“Am dorit s` ar`t`m cum tehnologia [i serviciile Vodafone, sus]inute de calitatea re]elei noastre, pot contribui la reu[ita unei firme sau a unui \ntreprinz`tor. Floridelux.ro este o poveste de succes n`scut` din talentul [i perseveren]a unui antreprenor care a [tiut cum s` foloseasc` tehnologia pentru a crea un business inovator – prima flor`rie digital` din România”, arat` Markus Lause, Director Enterprise Business Unit, Vodafone România.

O alt` poveste de succes pe

S

50

Biz

MARKETING

pia]a româneasc`, cea a liderului serviciilor de curierat rapid din România, FAN Courier, a inspirat comunicarea pentru recenta relansare a portofoliului de abonamente pentru companii, Vodafone Business Profiles.

Acesta include acum serviciile 4G \n toate pachetele RED [i adaug` noi beneficii pentru celelalte tipuri de planuri tarifare. FAN Courier folose[te serviciile de voce [i date mobile [i tehnologia Vodafone pentru a face livr`ri peste tot \n ]ar` [i \n str`in`tate. De altfel, tehnologia 4G va fi de mare folos companiilor din România, oferind viteze mult mai mari pe internet [i, deci, eficien]` [i mobilitate sporit`.

Iar Vodafone România a anun]at c` va ridica viteza 4G de la 100 Mbps pân` la 150 Mbps la nivel na]ional [i c` testeaz` viteza de 300 Mbps, care urmeaz` s` fie disponibil` clien]ilor \n cursul acestui an. Vodafone va cre[te num`rul de site-uri 4G, cu scopul de a acoperi 70% din popula]ia urban` pân` \n martie 2015, urmând ca pân` \n martie 2016 s` ofere acces la 4G c`tre 100% din popula]ia urban` a României.

Ini]iativ` [i curaj Dincolo de tehnologie, Vodafone România pune accentul pe oameni \n campaniile sale de comunicare, care arat` cum produsele [i serviciile companiei \i ajut` \n business, dar [i \n via]a personal`. Vodafone beneficiaz` din vara anului trecut de o nou` campanie de brand, ce face cunoscute pove[tile românilor \ndr`zne]i care, cu ajutorul tehnologiei, au reu[it s` inoveze, s` progreseze, s` \[i dep`[easc` limitele. A[a cum \ncepuse deja \n 2012, compania a optat pentru campanii cu personaje Biz

51

52

reale, cu care consumatorul se poate identifica imediat.

Iar debutul noii campanii s-a f`cut \n for]`, fiind centrat \n jurul unui personaj real, ciobanul Ghi]` D`nule]iu, din comuna Jina, jude]ul Sibiu, care folose[te smartphone-ul [i internetul mobil pentru a fi \n leg`tur` cu cei dragi

Consumer Business Unit, Vodafone România, povestea lui Ghi]` Ciobanul, cea a lui Marius Dosinescu de la floridelux.ro sau, mai recent, povestea lui Adrian {oferul, care datorit` Internetului mobil poate fi \n leg`tur` permanent` cu prietena lui, sunt

[i a fi conectat la re]elele sociale. |n vârst` de 28 de ani, Ghi]` se ocup` de oierit de la 14 ani, reu[ind prin munc` [i perseveren]` s` creasc` semnificativ afacerea familiei sale. Ceea ce a diferen]iat aceast` campanie Vodafone a fost factorul uman. Oricine se putea \mprieteni cu Ghi]` [i putea afla pe Facebook detalii despre via]a sa de zi cu zi, iar Vodafone a creat o platform` online, www.romaniiauinitiativa.ro, unde oricine, indiferent dac` era client al companiei sau nu, putea \mp`rt`[i fie o realizare personal` de care este mândru, fie cum a reu[it s` \[i construiasc` o afacere de succes cu ajutorul serviciilor de comunica]ii mobile.

Potrivit Laurei Barbu, Director Brand and Marketing Communication,

pove[tile adev`rate ale unor români cu ini]iativ`, care, cu ajutorul tehnologiei, au transformat \n bine via]a lor [i a celor din jur. “Ace[tia sunt români curajo[i, dornici s` \nve]e [i s` fie \n pas cu timpurile. Români simpli care vor s` se bucure de mai mult sau români \ntreprinz`tori, care fac imposibilul posibil”, arat` Laura Barbu.

Biz

O platform` solid` Noul spot Vodafone România \[i are r`d`cinile \n campania de brand lansat` la finele lunii mai 2012, cu mesajul “Vodafone aduce \mpreun` oamenii care cred \n mai bine. |mpreun` suntem mai puternici”.

Platforma de comunicare vorbe[te despre dorin]a românilor de progres,

de reg`sire \n valorile umane autentice: pasiune pentru ceea ce fac, curaj, respect fa]` de semeni, d`ruire fa]` de cei apropia]i, ajutor pentru cei afla]i \n dificultate. |n acela[i timp, arat` cum Vodafone a evoluat odat` cu societatea [i cu aspira]iile oamenilor din România.

“Lansam acum doi ani o campanie prin care ne propuneam s` \i aducem \mpreun` pe oamenii care cred \n mai bine. F`ceam atunci promisiunea de a fi al`turi de cei care au curajul de a ac]iona spre mai binele comun – atât prin serviciile [i produsele noastre, cât [i prin parteneriatele sociale pe care le-am sus]inut de-a lungul timpului. |n cei doi ani, am ales s` spunem pove[tile adev`rate ale unor români cu ini]iativ`, care, cu ajutorul tehnologiei, au transformat \n bine via]a lor [i a celor din jur”, arat` Laura Barbu.

Ast`zi, Vodafone România continu` s` sus]in` pove[tile adev`rate nu doar prin campaniile de comunicare, ci [i prin felul \n care pune la dispozi]ia românilor, zi de zi, tehnologia, dispozitivele [i serviciile de care ace[tia au nevoie. Prin acest parteneriat \ntre brandul Vodafone [i români, imposibilul devine posibil, mai ales pentru cei care nu se opresc când li se spune c` ceva nu se poate face doar fiindc` nu s-a mai f`cut pân` acum. Pove[tile nu sunt inventate de dragul tehnologiei, ele doar arat` cum tehnologia reu[e[te s` schimbe vie]ile românilor \n mai bine.

Cea mai nou` campanie Vodafone, sub sloganul “|mpreun` aducem toat` România pe Internet”, lansat` la jum`tatea lunii aprilie, prezint` exact aceast` realitate de... poveste. “«|mpreun` aducem toat` România pe Internet» este, dincolo de slogan, dorin]a [i promisiunea noastr` de a-i sus]ine pe români s` progreseze [i s`-[i schimbe vie]ile \n bine. Credem c` tehnologia a fost inventat` pentru a schimba vie]ile oamenilor \n mai bine [i vrem ca \mpreun` s` aducem toat` România pe Internet”, subliniaz` Laura Barbu. Biz

MARKETING

O ISTORIE DE 30 DE ANI

Acum trei decenii, \n Marea Britanie, ap`rea \ntr-un comunicat de pres` un nume care \ntre timp a devenit un brand global foarte puternic [i respectat, cu peste 400 de milioane de clien]i – Vodafone.

Era 22 martie 1984 când Racal Electronics anun]a numele pe care avea s`-l poarte prima re]ea de telefonie cu adev`rat mobil` din Marea Britanie, ce urma s` fie lansat` \n anul urm`tor.

Numele Vodafone a fost inspirat de combina]ia dintre cuvintele “voice” (voce), “data” (date) si “phone” (telefon), fiind conceput de unul dintre directorii companiei [i de agen]ia de publicitate Saatchi & Saatchi. Povestea brandului \[i are originile de business \n 1983, când Racal Electronics câ[tigase licita]ia pentru o licen]` de telefonie celular`. |n comunicatul de pres` din 1984 ce anun]a brandul Vodafone se men]iona c`, pentru \nceput, noul serviciu se va adresa cu prec`dere celor care se afl` mereu \n mi[care, cum ar fi oamenii de afaceri, reprezentan]ii de vânz`ri, jurnali[tii, doctorii [i medicii veterinari. “Ne a[tept`m s` existe o cerere mare la nivel na]ional, mai ales din partea celor care lucreaz` \n domeniul construc]iilor, distribu]iei, serviciilor, transportului [i al utilit`]ilor publice”, se mai ar`ta \n comunicat.

Brandul Vodafone a intrat pe pia]a briinterna]ional de roatanic` la 1 ianuarie ming GSM, iar \n mld. dolari 1985, primul apel 1994 compania laneste valoarea estimat` a brandului fiind f`cut de la St. seaz` primul serviciu Vodafone, conform studiului Katherine's Dock, de date, fax [i mesaje “2014 Brand Finance Global 500”.

Astfel, Vodafone este cel mai din Londra, c`tre text printr-o re]ea divaloros brand britanic Newbury. |n doar gital` din Marea Brita[i al 16-lea brand doi ani, Vodafone a nie. Dup` 7 ani, \n 2001, ca valoare din lume ajuns cea mai mare Vodafone realizeaz` prire]ea de telefonie mul apel de voce 3G. mobil` din lume [i a \nceput Dar evolu]ia Vodafone a fost dezvoltarea serviciului de voicemail. |n resim]it` mai ales la nivel interna]ional, 1991, Vodafone Group se desprinde din brandul fiind ast`zi cunoscut [i recunosRacal [i este listat ca [i companie indecut pe tot globul. Astfel, aproximativ pendent` pe bursele din Londra [i New 419 de milioane de clien]i din toat` York. Un an mai târziu, Vodafone mai lumea folosesc ast`zi serviciile Vodamarcheaz` o premier` mondial`, semfone, care sunt disponibile direct \n nând cu Telecom Finland primul acord 30 de ]`ri de pe cinci continente [i prin

29,6

re]ele partenere \n alte 50. Ast`zi, brandul Vodafone promite s` dea utilizatorilor s`i puterea de a \mp`rt`[i rapid cu oricine cuvinte, imagini, documente, dar [i pove[ti care aduc oamenii mai aproape. Iar pentru companii, produsele [i serviciile sunt gândite pentru a fi cât mai u[or de adaptat la nevoile acestora [i pentru a putea cre[te odat` cu acestea. Vodafone este, astfel, cel mai mare operator privat de comunica]ii mobile din lume [i continu` s` inoveze nu doar \n domeniul tehnologiei, ci [i la nivelul produselor [i serviciilor oferite.

De asemenea, Vodafone este ast`zi cel mai valoros brand britanic [i al 16-lea brand ca valoare din lume conform studiului “2014 Brand Finance Global 500”.

Acesta estimeaz` valoarea brandului Vodafone la peste 29,6 miliarde de dolari. |n România, povestea Vodafone a \nceput sub brandul Connex \n aprilie 1997, grupul britanic fiind atunci ac]ionar minoritar al primului operator de telefonie mobil` din România. |n vara anului 2005, britanicii au preluat pachetul majoritar al companiei de]inute de canadienii de la Telesystem International Wireless (TIW) [i, \n aprilie 2006, brandul Vodafone a intrat pe pia]a româneasc`. Vodafone România avea la 31 decembrie 2013 peste 8,3 milioane de clien]i ai serviciilor mobile [i a anun]at recent c` a ridicat viteza serviciilor 4G de la 100 la 150 Mbps [i c`, pân` \n martie 2016, re]eaua sa 4G va acoperi 100% din popula]ia urban` din România.

Compania este \n acela[i timp implicat` activ \n comunitate, prin intermediul Funda]iei Vodafone România, care \n cei 16 ani de activitate a finan]at peste 768 de programe \n beneficiul copiilor, b`trânilor, persoanelor defavorizate [i tinerilor cu dizabilit`]i intelectuale sau locomotorii. Funda]ia Vodafone a investit 17 milioane de euro \n proiecte desf`[urate de organiza]iile nonprofit partenere. Biz Biz

53

Foto: © Monkey Business Images

strategie

De ce “O carte despre networking”?

Scriu “O carte despre networking” pentru ca oamenii s` devin` con[tien]i de beneficiile intr`rii \n leg`tur` cu al]i oameni, s` \nve]e din gre[elile pe care le-am f`cut eu [i s` ofer [i altora experien]a pe care am câ[tigat-o de-a lungul timpului. DE PAUL RENAUD ac` mi-a]i urm`rit articolele din ultima vreme a]i v`zut cu siguran]` c` am scris de mai multe ori despre motivele pentru care oamenii ar trebui s` fac` networking. De data aceasta vreau s` mai dezv`lui câte ceva pe acest subiect [i s` \mp`rt`[esc motivele pentru care m-am sim]it \mpins s` scriu cartea despre networking, numit` chiar “O carte despre networking”.

Am senza]ia c` fac networking de când m` [tiu. De fapt, una dintre primele persoane cu care am lucrat \n Ro54

Biz

mânia mi-a amintit c` i-am pomenit meritele networkingului \nc` de acum nou` ani. Ca str`in [i ca pasionat de marketing am observat un lucru interesant \n România. N-o s` uit niciodat` expresia de pe fa]a angaja]ilor mei când le-am sugerat pentru prima dat` s` fac` networking cu al]i oameni de afaceri români. Reac]ia lor a fost ceva de genul: “Dar de ce i-a[ ajuta?”. Am fost uimit. Dup` care le-am explicat c`, atunci când faci networking, \]i \mp`rt`[e[ti cu ceilal]i contactele tale [i furnizezi sfaturi gratuite, aju]i oamenii

respectivi. Iar aceasta este o cale de a dezvolta o rela]ie durabil`, \n timp ce de asemenea \]i m`re[ti re]eaua de cuno[tin]e. Chiar [i \n punctul `sta oamenii se uitau la mine nedumeri]i. Nam putut decât s` ridic din umeri [i s` \ncerc s` \n]eleg resorturile culturale ale acestei situa]ii. |n definitiv, cine eram eu s` \ncerc s` schimb p`rerea a 22 de milioane de români despre networking? Doar am explicat conceptul, am dat câteva exemple care s` ilustreze de ce este o unealt` atât de eficient` [i am reiterat una dintre cele mai importante

reguli ale etichetei \n domeniu: niciodat` s` nu a[tep]i ceva la schimb.

A[a c` pân` la urm` m-am hot`rât s` scriu despre networking. Am descoperit c` aveam multe de spus [i c` era posibil ca unii oameni s` g`seasc` util [i interesant ce aveam de spus. La urma urmelor, cine nu vrea s` cunoasc` [i al]i oameni, s`-[i cl`deasc` o carier` de succes? Câteva luni mai târziu aveam deja 175 de pagini cu sfaturi, instrumente de lucru [i sugestii despre cum s` fii un bun networker. Urm`torul pas a fost ceea ce m-a ajutat \n ultimele zece ]`ri \n care am lucrat, [i anume cea mai puternic` metod` de a schimba concep]iile oamenilor: am f`cut chiar eu ce le ceream lor s` fac`. Am ]inut workshopuri despre networking, iar reac]iile oamenilor au fost de-a dreptul uimitoare.

Scriu aceast` carte pentru c` vreau s` \nv`] oamenii cum s` fac` networking, s` devin` con[tien]i de beneficiile intr`rii \n leg`tur` cu al]i oameni, s` \nve]e din gre[elile mele [i, \n fine, s` ofer [i altora experien]a pe care am câ[tigat-o eu, adesea din greu. Scopul c`r]ii este s` ajut pe cineva \ntr-o bun` zi, poate chiar azi. Mai sper c` volumul va fi de mare ajutor o via]` \ntreag`. Am tr`it o mul]ime de lucruri pe care mi-am dorit s`-mi fi fost predate la facultate, iar networkingul este unul dintre ele.

Din p`cate, nu a existat niciodat` suficient timp, interes sau chiar cuno[tin]e pentru includerea networkingului \n materiile de curs. Am fost surprins s` descop`r c` se scrisese despre asta aproape numai din SUA, sub form` de c`r]i de autoajutorare. Cartea mea ofer` \ns` o viziune global` asupra networkingului, cu provoc`rile din diverse medii, cu insighturi culturale [i sub o form` mult mai u[or de parcurs. Inten]ia mea este s` ofer o unealt` care s` ajute oamenii s` devin` mae[tri ai networkingului. Iar vestea bun` este c` oricine poate deveni maestru al networkingului; e nevoie doar de pu]in` disciplin` [i de ceva mai mult exerci]iu.

Voi exemplifica prin câteva pasaje din carte. Mai \ntâi, o defini]ie. Networkingul, \n termeni simpli, este un set de activit`]i care cresc num`rul cuno[tin]elor, contactelor pe care le ai: prieteni, rude, colegi sau parteneri de serviciu sau pe plan profesional. Net-

working vor sim]i [i vor reac]iona \n consecin]`. Totul depinde de atitudine.

Ca [i \n prietenie, vei primi exact ce e[ti dispus s` dai.

Se \ntâmpl` uneori ca ac]iunile de networking s` fie [i inutile. Trebuie s` r`mânem deschi[i [i optimi[ti atunci când vine vorba de networking, indiferent \n ce situa]ie grea sau chiar disperat` ne afl`m. |ncercarea de a g`si c`i creative de a dep`[i dificult`]ile [i a-]i atinge obiectivele reprezint` o cale sigur` de a te prezenta mai relaxat [i degajat; lumea te ajut` dac` e[ti cool [i relaxat.

Ca om cu experien]` \ndelungat` \n materie de networking \n multina]ionale, pot spune cu mâna pe inim` c` oricine poate deveni bun la jocul acesta. E nevoie doar de pu]in` concentrare, aten]ie [i persevePAUL J.R. RENAUD ren]`. Dup` p`rerea mea, este Executive Coach autorizat, toat` lumea are nevoie de profesor asociat de marketing networking, numai cirla Maastricht School of cumstan]ele sunt diferite.

Management [i autorul lucr`rii Nu-]i face probleme: car“Going for Growth: Generating tea mea se aplic` tuturor, Top Line Revenues with de la novici la profesioni[ti Marketing”. Pe blogul s`u, cu experien]`. C` e[ti gol“I Feel Good”, abordeaz` fer \nr`it sau de-abia ai subiecte legate de coaching [i pus mâna pe cros`, jocul peak performance. \ncepe pe teren, iar Tiger Woods va fi acolo pentru (www.paul-renaud.com) tine \n permanen]`. |n \ncheiere, un citat din Earl Nightinlucru pe care \l po]i amplifica prin social gale, un speaker motiva]ional american, media pentru a putea ajunge la oameni autorul c`r]ii “Cel mai straniu secret din la care altfel nu po]i ajunge fizic. lume”: “Orice am vrea s` facem sau s` fie S` l`murim [i câteva prejudec`]i care f`cut vrea pe lumea asta trebuie f`cut cu spun c` networkingul ar fi manipulativ oameni, prin oameni”. Networkingul este ori interesat. Când apelezi la oameni cheia succesului nostru, indiferent c` pentru ajutor nu se poate numi c` \i malucr`m pentru un ONG, o firm` de stat, nipulezi, mai ales când le dai [i tu ceva \n mediul privat, \n propria companie, ba \n schimb. Mai curând \nseamn` s` rechiar [i dac` numai c`ut`m ceva de cuno[ti c` nu po]i face totul singur. Un lucru. Dac` \ncepi cu o atitudine pozitiv`, networker eficient este considerat stratere]eaua ta de cuno[tin]e va \nflori rapid. gic [i motivat? |n func]ie de abordare [i Nu avem cum s` [tim [i s` facem absolut de sinceritatea fiec`ruia, po]i fi strategic, totul, a[adar de ce s` nu cunoa[tem pe cimotivat [i eficient. Networkingul nu a neva care [tie [i face? Uneori ai senza]ia fost inventat ieri-alalt`ieri, este bine c` nu se \ntâmpl` nimic [i stai pe loc, dar cl`dit [i, ca s` profi]i de el, trebuie pur [i pân` la urma munca ta va fi r`spl`tit` [i simplu s` te implici. Care este cel mai cineva \]i va oferi un pont, o oportunitate, important ingredient pentru a desf`[ura o propunere concret`. un networking de succes? Atitudinea.

Volumul “A Networking Book” va fi Indiferent c` \ncepi s` \n]elegi ce este gata \n luna mai 2014 [i o voi lansa ofinetworkingul sau c` e[ti deja versat, un cial la Management 360 cu tot cu o prelucru r`mâne neschimbat: atitudinea ta. zentare a celor mai importante idei pe C` e[ti disperat sau c` vrei sincer s` care le con]ine. Biz aju]i [i s` fii ajutat, cei cu care faci networkingul f`cut a[a cum trebuie se traduce \ntr-o re]ea (net, cum \i zice [i numele) mai mare de persoane cu preocup`ri [i interese comune, care la o adic` te pot ajuta, pe tine, compania ta sau afacerea ta. Aceasta este versiunea lung` a defini]iei. Iat` [i versiunea mea, mai scurt` [i deci mai u[or de ]inut minte: cl`direa eficient` de rela]ii.

Aceast` defini]ie presupune contacte de afaceri [i contacte personale [i mai implic` [i faptul c` e[ti eficient. Eficien]a \n networking \nseamn` s`-]i spore[ti num`rul de contacte [i s` dai mai departe aceste nume colegilor t`i.

De asemenea, mai e[ti eficient atunci când \n]elegi c` nimic nu poate \nlocui contactul fa]` \n fa]`, \n carne [i oase,

Biz

55

Noua masculinitate B`rba]ii reac]ioneaz` \n general negativ la manifest`rile de masculinitate ideal`, a[a cum apar ele ilustrate \n reclame.

Cel pu]in a[a arat` un studiu coordonat de un specialist \n marketing de la University of Illinois.

DE LOREDANA S~NDULESCU

siness administration la University of Illinois, sus]ine c` b`rba]ii care se compar` cu stereotipurile hipermasculinit`]ii, frecvente \n reclame [i \n cultura popular`, experimentez` o serie de emo]ii negative, printre care sentimentul de inadecvare [i vulnerabilitate. Studiul, dezvoltat \mpreun` cu Linda Tuncay Zayer, de la Loyola University din Chicago, [i apoi publicat \n cartea “Gender, Culture, and Consumer Behavior” (Routledge, 2012), merge pe ideea c` pia]a demografic` masculin` este mult mai fragmentat` decåt tipologiile cele mai uzitate: “Juc`torul”, “B`utorul de bere” [i “Amicul”. Recomandarea pe care o fac cele dou` cercet`toare este ca advertiserii s`-[i l`rgeasc` spectrele [i s` creeze campanii care s` includ` mai multe din rolurile pe care b`rba]ii le joac` \n societate.

Dar pån` la a ]ine cont de sfaturile cercet`torilor, advertiserii mizeaz` \n continuare pe declin`rile deja testate ale masculinit`]ii. Unul dintre marii advertiseri, care \n ultimii ani a dezvoltat una dintre cele mai cunoscute platforme de 56

Biz

Foto: © Carrienelson1 – Dreamstime.com

ele Otnes, profesor de advertising [i bu-

promovare a masculinit`]ii, este P&G, cu deja celebrele spoturi pentru Old Spice, avåndu-l drept personaj central pe Isaiah Mustafa. La finele anului trecut, campania Old Spice a mers [i mai departe, trecånd la un alt nivel, mai presus de masculinitate: dorin]a de a reg`si chintesen]a gentlemenilor britanici. Derulat` \n mediul online, pe Facebook [i Instagram sub hashtag-ul #GentleManHunt, campania a reunit o serie de reprezent`ri vizuale [i declin`ri ale conceptului de “gentlemanliness”. Biz

STRATEGIE PUBLICITATE

Reprezent`rile masculinit`]ii romåne[ti \n publicitate |n func]ie de specificul produselor promovate, \n forme mai mult sau mai pu]in diluate, se pot identifica o multitudine de categorii [i subcategorii \n advertisingul romånesc, de la b`utorul de bere, mare amator de fotbal, familistul cu succes \n carier`, pån` la “hipsterul” noii genera]ii. Am invitat cå]iva dintre creativii autohtoni s`-[i exprime p`rerea cu privire la stereotipurile masculinit`]ii din reclamele romåne[ti [i s` sintetizeze cele mai pregnante tipologii. Tabloul rezultat este pe atåt de divers pe cåt sunt [i manifest`rile masculinit`]ii cu aer de Romånia. DE LOREDANA S~NDULESCU

DE LA {MECHERUL DON JUAN {I ARDELEANUL MOLCOM LA HIPSTERUL COSMOPOLIT ALBERT NICA, Executive Creative Director, Ogilvy & Mather Romånia Tipologiile masculine din spoturile publicitare din ultimii ani sunt \n mare parte reprezent`ri fidele ale unor segmente de pia]`, relevante pentru un produs sau altul. |n acest mix social po]i identifica foarte clar cam tot ce este reprezentativ [i actual \n Romånia zilelor noastre. De la “[mecherul cu aer de Don Juan” (Tocmai.ro) pån` la “ardeleanul care niciodat` nu e con[tient cåt de amuzant e f`r` s` fac` nimic special” (Pate Ardealul). Singurul care m` nedumere[te este “hipsterul cosmopolit” de la noua campanie Ciuc (care seam`n` izbitor cu cel de Heineken de acum doi ani).

N-am \ntålnit pe nimeni care s`-i semene [i asta pentru c` \i po]i num`ra pe degete pe cei care arat` [i se comport` a[a ([i asta la nivel na]ional). M` bucur c` \n ultima perioad` sunt folosite personaje masculine din ce \n ce mai autentice (Bere Neumarkt), care \mbog`]esc experien]a privitorului [i \l fac s` simt` c` brandul x sau y este [i pentru el, nu doar pentru altcineva. De prea multe ori \n trecut personajul din spot sem`na mai mult cu “directorul de marketing” sau cu “copywriterul de la agen]ie” [i nu cu cineva care, poate, chiar ar folosi produsul respectiv.

B~RBA}II ZILELOR NOASTRE

ROMÂNUL FACE HAZ... IAR PUBLICITARUL |I }INE HANGUL

MIHAI GONGU, Creative Director, GMP Advertising

MANUELA GOGU, Creative Director, Lowe & Partners

Tipologiile masculine din spoturile ultimilor ani sunt acelea pe care le vedem [i pe strad` sau la [tirile de la ora 5. La GMP credem \n brandurile care ajut` oamenii... s` fie un pic mai buni. Am avut, astfel, \n spoturile noastre b`rba]i care \[i incendiaz` munca de o var` pentru a salva un necunoscut (Alexandrion), ta]i care \[i hr`nesc singuri bebelu[ii (Romtelecom), mae[tri berari care promoveaz` arti[tii din comunitate (Timi[oreana) [i vedete care ofer` flori doamnelor [i domni[oarelor (Romtelecom). {i nu ne vom opri aici!

A[ \ncepe prin a spune c` probabil mai niciunul dintre personajele din publicitatea romåneasc` nu ar fi gustat de un public str`in, pentru c` noi râdem de ale noastre. Râdem, glumim, dar s` ne recunoa[tem! Ne plac tipologiile [i, \ntr-o manier` u[or sadic`, ne place autoironia. A[a c` 90% dintre personajele create de noi sunt \n primul rând ni[te romåni. Dar ni[te romåni a[a cum nu prea vrem s` fim. Cred c` fiecare brainstorming de personaj pleac` de la un “a[a nu”... fra]ilor, m-am s`turat de lene[i, calici, atoate[tiutori...

A[a se face c` personajul admonesteaz` mai \ntotdeauna cu fine]e [i “insightul”. S` fim cu con[tiin]a \mp`cat`. |n ordinea intr`rii pe scen`, a[ \ncerca s` \i clasific prin exagerarea cli[eului “admonestat”: Dorel – cine munce[te, mai bine ar sta; Omu' cu Halatul – s` fie ieftin... cel mai ieftin; Zånul – hai c` se poate, dac` nu cade, pic`; V`ru' – las` c` [tiu eu pe cineva; Ghi]` – n-am palton, da' am telefon. Fiecare dintre ace[ti domni este pregnant \n felul s`u, de altfel au fost valida]i ca personaje tocmai prin raportare la acest atribut. Lumea i-a adoptat [i au devenit fenomene.

Dac` ar fi s` aleg cea mai pregnant` categorie, \mi iau libertatea de a r`spunde cu un u[or subiectivism. Pentru noi, V`ru’ este “The One”. {i pentru c` este o crea]ie a agen]iei noastre, dar mai ales pentru c` s-a n`scut \ntr-un moment \n care toat` lumea l-a putut cre[te mare \ntr-un timp record. A[a c` a crescut \n câteva luni cât al]ii \n ani. Dac` lu`m \n calcul longevitatea, probabil c` Zânul este veteran.

Biz

57

STRATEGIE PUBLICITATE RO{COVANI PISTRUIA}I, REBELI CU P~RUL LUNG {I B~RBO{I SEXO{I SEMIDA DURIGA, Group Creative Director, Publicis Romånia Dup` mitocanul din construc]ii, ]`ranul elevat, nebunul promo]iilor [i nostalgicul tradi]ionalist – care au dominat perioada antecriz` – b`rbatul romån din reclame pare c` a descoperit o nou` etap` a nomenclatorului, dar [i o nou` \n]elegere a legii antidiscriminare.

Astfel, \n ultimii ani, el a fost v`zut tot mai des \n ipostaze de gospodin, medic stomatolog, suporter al frumuse]ii feminine. De[i de]ine \n continuare monopol pe rolurile de [ofer, b`utor de bere sau om de succes, masculul publicitar din Romånia se ofer` tot mai des s` spele vasele, s` se joace cu copiii sau s` recomande rufe impecabile. Cu pu]ine excep]ii, mai are \nc` probleme la a se descurca f`r` o ga[c` de prieteni \n jur.

Iar cånd nu trebuie s` fie zugrav cu facultate f`cut`, reu[e[te totu[i s` se distreze s`rind cu para[uta de pe cl`diri, c`l`rind ponei [i ag`]ånd gagici cu aripi prin pub-uri. |n plus, viitorul sun` bine, pensia aducåndu-i roluri de bunic pitoresc [i emo]ionant.

Tot la capitolul ve[ti bune, a[ remarca [i faptul c` personajele masculine au fe]e tot mai interesante [i atipice: ro[covani pistruia]i, rebeli cu p`rul lung [i b`rbo[i sexo[i.

FAMILISTUL, SEDUC~TORUL {I PETREC~RE}UL VALENTIN SUCIU, Creative Partner, Jazz Cred c` sunt multe feluri de a \ncadra b`rba]ii. Pot s` vorbesc despre Aventurierul, Atletul, Seduc`torul, Familistul, |ndr`zne]ul, Puternicul, Ambi]iosul, Juc`torul, Petrec`re]ul. S` identifici toate tipologiile din publicitate cred c` este un job pentru un statistician. Ce mi pare mie interesant este apari]ia \n ultimii ani a unor tipologii noi care reflect` mai clar aspira]iile de azi. Omul muncitor, care \[i face treaba cinstit, care \[i asum` responsabilit`]i, este prezentat \ntr-un mod mai credibil decåt \n publicitatea anilor 2000.

Hipsterul/marginalul, la curent cu cele mai noi tendin]e de lifestyle, a \nlocuit pe alocuri tån`rul cool construit din cli[ee. Apare [i omul simplu cu opinie [i capabil s` o exprime, un fel de Mo[ Ion Roat`, cu educa]ie simpl`, dar cu principii solide [i exprimare decent`. Vedeta cu fa]` uman` \ncepe s` \nlocuiasc` vedeta coco]at` pe un piedestal.

Se v`d primele semne ale b`rbatului seduc`tor prin discurs [i atitudine [i nu neap`rat prin \nf`]i[are (V`rul de la Tocmai.ro). |n alt` zon`, cea a manelelor, avem b`rbatul hipermasculinizat, plin de bani [i de talent. Acesta nu apare \n comunicarea brandurilor mari, dar este o prezen]` notabil` \n media. Cele mai pregnante tipologii mi se par \n continuare cele mai abuzate dintotdeauna \n comunicare: familistul, seduc`torul [i petrec`re]ul.

58

Biz

TAT~L T~U ESTE TARGETUL! ANDREI COHN, Managing Director & Creative Director, CohnandJansen JWT Tipologia are leg`tur` cu stereotipia [i se pare c`, dac` ]inem cont de ea, ne vom adresa f`r` gre[eal` unui target sau altuia. Astfel se na[te confuzia ve[nic` dintre target [i casting.

Vårsta. Sunt b`rbat, am 41 de ani [i se pare c` un personaj pu]in mai tån`r, \n niciun caz mai mare de vårst`, m` va face s` renun] la orice fac \n clipa aia [i s` m` uit cu aten]ie la reclam`. Unul mult mai tinerel m-ar face gelos pe anii de zburd`lnicie pe care \i are \n fa]`, iar unul de vårsta mea, s` nu mai zic unul mai mare, m-ar face s` am deja presentimentul mor]ii. Cum ar veni, eu n-am ce s` caut \ntr-o reclam` la Red Bull, dar nici s` nu prind vreun pu[tan cu abdomenul plat \n reclamele pentru pensii facultative.

Ocupa]ia. Zugravul este neb`rbierit [i stropit cu var. Arhitectul poart` sacou, dar [i blugi. El este riguros, dar are [i o not` de spirit creativ.

Altfel decåt atunci cånd va ap`rea \ntr-o reclam` pentru o banc`. Aici chiar nu te joci.

Client sau bancher, te \mbraci responsabil, este treab` serioas`. Blugii nu-s de \ncredere.

Orice baleiaj vestimentar \n via]a de zi cu zi, dup` logica reclamelor, te va face s` pari schizofrenic. Unul care se crede cånd zugrav, cånd arhitect, iar dac` mergi la o nunt` corect \mbr`cat, te vei \ntålni cu colegii t`i bancherii.

Constitu]ia. Este [tiut c` o bere ieftin` st` bine \n måna unor b`rba]i mai corpolen]i, cåt` vreme una premium este pentru o constitu]ie mai atletic`. Exist` suficiente branduri mainstream unde s` ne reg`sim ca imagine [i noi, `[tia care purt`m 43 la picior [i M / L la bluz`.

Firea. Rebel – p`rul lung. Fire ceva mai calculat` – corect tuns, exclus barb`. Se pare c` nu e mare scofal` nici cu secven]a ADN. Cu barb`, f`r` barb`, cu blugi, f`r` blugi, cu burt`, f`r` burt`, c`runt sau pana corbului [i cam aia e.

Demersul de a face reclame ale c`ror personaje seam`n` cu privitorii este la fel de ridicol ca [i cånd ai scrie c`r]i ale c`ror personaje seam`n` cu cititorii. Recursul la stereotipii reprezint` o lips` de dragoste fa]` de personaje [i de respect fa]` de audien]`.

Dac` ne-am \ntoarce la foarte vechea: “Mama ta este targetul”, \n cazul nostru “Tat`l t`u este targetul”, n-am recurge la o descriere de tipul: pensionar, musta]`, c`ma[` cadrilat`, basc`, vest`, ochelari. Biz

STRATEGIE OPINIE

Audien]ele nu mai conteaz` n realitatea lumii de ast`zi din ce \n ce mai multe lucruri ne solicit` aten]ia, iar capacitatea noastr` de concentrare a aten]iei a r`mas aceea[i ca acum 50 de ani. E-mail-ul, alertele Facebook, SMS-urile, WhatsApp, Messenger, alertele aplica]iilor de pe mobil, toate vor aten]ia noastr`. Telefonul mobil este dispozitivul care concureaz` cel mai agresiv cu publicitatea pentru cå[tigarea aten]iei noastre.

Advertisingul nu mai func]ioneaz` ca \n 2007. |n urm` cu [apte ani, pauza publicitar` ne \ntrerupea din vizionarea unei emisiuni, a unui film sau eveniment sportiv [i \ncerca s` ne transmit` mesajul unui brand. Dac` nu mergeai pån` \n buc`t`rie, vedeai o mare parte din spoturile publicitare. Ce face]i ast`zi \n pauza de publicitate de la TV? Cåt de des v` muta]i aten]ia dinspre televizor c`tre telefon, tablet` sau laptop? Poate c` mul]i dintre voi ve]i fi surprin[i de rezultatul acestei observa]ii.

Pentru a realiza cåt de mare este influen]a pe care aceast` tendin]` o are, uita]i-v` la cåt de mult se discut` pe Facebook despre ce se \ntåmpl` \n timpul difuz`rii unui mare show de televiziune, precum “Romånii au talent” sau “Dansez pentru tine”. Aceste conversa]ii au loc mai ales \n timpul pauzelor publicitare din respectivele emisiuni.

Nu sus]in c` TV-ul nu mai func]ioneaz` pentru branduri. El \nc` livreaz` rezultate \n anumite condi]ii. S` nu l`s`m \ns` iner]ia s` influen]eze deciziile importante din campaniile noastre. De multe ori, ce a func]ionat \n 2007 nu mai func]ioneaz` la fel [i \n 2014. Lupta pentru cå[tigarea aten]iei oamenilor nu a fost niciodat` mai dificil` pentru industria noastr`. Solu]ii exist`. Trebuie s` \n]elegem \ns` cu to]ii c` lumea \n care tr`im s-a schimbat [i c` trebuie s` ne adapt`m la noua realitate. Biz

FOTO: VALI MIREA

Aten]ia oamenilor este b`t`lia care trebuie cå[tigat` de branduri.

Audien]ele nu mai conteaz` atåt de mult. |nainte de a v` revolta, l`sa]i-m` s` v` explic de ce cred asta! DE LAUREN}IU DUMITRESCU

CARTE DE VIZIT~ LAUREN}IU DUMITRESCU Este Managing Partner al Digital Star, parte a Leo Burnett Group. Lucreaz` \n comunicarea digital` de peste 10 ani, deschizåndu-[i prima agen]ie de comunicare online \n 2002. Din ianuarie 2010, compania creat` de el s-a afiliat grupului Leo Burnett Romånia. Proiectele Digital Star au cå[tigat \n ultimii doi ani din ce \n ce mai multe aprecieri la festivalurile care premiaz` creativitatea \n mediul digital.

Biz

59

Foto: © Konstanttin – Dreamstime.com

Imersiune \n lumea vinului

Afacerile cu baruri exclusiv de vinuri nu mai sunt o noutate pe meleagurile dâmbovi]ene, \ns` nici pe departe nu se poate vorbi de o pia]` aglomerat`. La cinci ani de la deschiderea primului wine bar \n Centrul Vechi din Bucure[ti, afacerile care [i-au f`cut un nume pe aceast` ni[` \nc` se num`r` pe degetele de la o mân`.

DE LOREDANA S~NDULESCU

WINE BAR

Centru Vechi este plin de ber`rii, dar exist` [i antreprenori care pariaz` pe vin. Cel mai recent pas \n acest sens a fost f`cut de trei tineri, Horia Cre]u, Mihai Nea]` [i Marius Ciobotea, care, cu o investi]ie ini]ial` de 30.000 de euro, au deschis wine bar-ul Abel’s. |n acest moment \n Bucure[ti exist` \n jur de cinci localuri cu acest profil, cu cifre de afaceri medii \n jurul valorii de 150.000 de euro.

Prin urmare, fiind la curent cu acest context al pie]ei, proprietarii Abel’s Wine Bar \[i doresc ca \n primul an de activitate s` ating` [i ei aceast` sum`, ceea ce \nseamn` de cinci ori valoarea investi]iei pe care au f`cut-o. “Investi]ia \ntr-un local stilat poate fi recuperat` chiar din primul an de func]ionare”, este de p`rere Horia Cre]u, Managing Partner al Abel’s Wine Bar, inginer structurist de profesie [i antreprenor activ \n domeniul contruc]iilor, mai exact \n cel al proiect`rii [i expertiz`rii, prin compania iBUILD Civil, pe care a fondat-o \n urm` cu 10 ani.

Strategia pe care mizeaz` \n noua afacere \n care a intrat din pasiunea pentru vinuri este s` pun` un accent deosebit pe calitatea produselor din ofert`, nu pe pre]. Astfel, la Abel's nu vor fi promovate intens vinurile scumpe, ci vinurile cu adev`rat deosebite. Prin intermediul degust`rilor organizate periodic

\n wine bar, fondatorii doresc s` desfiin]eze mitul c` un vin bun este \n mod automat unul scump [i s` demonstreze c` se poate men]ine un echilibru \n rela]ia calitate-pre]. |ntr-un decor minimalist, de inspira]ie american`, Abel's Wine Bar se afl` pe strada Nicolae Tonitza din Bucure[ti [i are o capacitate maxim` de 30 de persoane. Este mai degrab` un fusion bar, cu un meniu alc`tuit pentru \nceput din 100 de etichete, dintre care aproape 90% sunt vinuri romåne[ti din crame de renume precum: Lacerta, Prince Stirbey, Jidvei (Owner's Choice), Corcova, Crama Murfatlar, Cramele Halewood, Domeniul Coroanei Segarcea, Recas, Crama Opri[or. Restul vinurilor sunt selectate din Europa, Statele Unite, America de Sud (Chile, Uruguay, Argentina) [i Australia. Toate soiurile pot fi cump`rate atât la

|ntr-una din c`l`toriile sale \n Statele Unite, Horia Cre]u a realizat c` wine bar-urile cu specific american lipsesc de pe pia]a româneasc` [i astfel s-a n`scut conceptul Abel’s.

sticl`, cåt [i la pahar. Pe lâng` vinuri, clien]ilor le sunt recomandate [i cocktail-uri pe baz` de vin, toate b`uturile putând fi savurate al`turi de brånzeturi [i mezeluri, alese de speciali[tii Abel's.

Dup` un an de func]ionare, cofondatorii Abel’s Wine Bar pl`nuiesc extinderea \n ]ar`, unul dintre primele ora[e vizate fiind Sibiul. Ulterior, urmeaz` s` lanseze [i o companie de distribu]ie pe segmentul vinurilor, având un atu \n plus: cunoa[terea preferin]elor consumatorilor, câ[tigat` \n lucrul direct cu ace[tia \n cadrul Abel’s Wine Bar. De asemenea, preocupat fiind de cultivarea gustului consumatorului român pentru vinurile de calitate, Horia Cre]u particip` \n prezent la cursul de somelier organizat de {coala Barmania [i Agen]ia de Somelieri Winetaste.ro – Sergiu Nedelea.

Marius Ciobotea, Mihai Nea]`, Horia Cre]u Biz

61

WINE BAR “Ne bucur`m c` segmentul de wine bar-uri s-a dezvoltat \n ultimii cinci ani. Se creeaz` un obicei de consum al vinurilor bune, de calitate, vinificate corect, al asocierii vinurilor cu diverse gusturi, mânc`ruri specifice, dar [i al experien]ei unui wine bar \n general.”

R`zvan Marin, coproprietar Bruno

FOTO: VALI MIREA

Emo]ia \nceputurilor dup` cinci ani

eschis \n ianuarie 2009, cu o investi]ie ini]ial` de aproximativ 40.000 de euro \n amenajarea spa]iului, dot`rile cu mobilier [i stocurile de vin, Bruno este primul wine bar de pe pia]a bucure[tean`. Povestea sa a \nceput la mare, \n 2008, cånd Lauren]iu B`nescu [i R`zvan Marin, doi dintre proprietari [i cei care sunt implica]i activ \n businessul Bruno, au discutat 62

Biz

pentru prima dat` ideea. Erau con[tien]i c` vor fi primii care deschid un wine bar \n Bucure[ti [i gåndul acesta i-a entuziasmat foarte tare, astfel \ncåt lucrurile s-au legat repede. Amenajarea spa]iului a durat aproximativ trei luni [i de la \nceputul anului 2009 Bruno era deja pe pia]`. Barul se adresa tuturor b`utorilor de vin, celor care sunt deja pasiona]i de vin, dar [i celor care vor s` \nve]e, s` descopere vinul, s` experimenteze, s` \ncerce soiuri noi dar [i

unele consacrate, atåt vinuri romåne[ti [i europene, cåt [i de pe alte patru continente. |n prezent, Bruno func]ioneaz` cu aproximativ 135 de vinuri \n meniu, majoritatea servite la pahar, tocmai pentru a oferi experien]a complet` a unui wine bar, [i un stoc permanent de 350-400 de sticle de vin, un lucru esen]ial pentru a oferi diversitate [i pentru a acoperi preferin]ele clien]ilor, destul de variate, dar care manifest` totu[i o mic` \nclina]ie c`tre vinurile din Lumea Nou`, din Africa de Sud [i Australia, dar [i c`tre soiurile autohtone vinificate bine. |n privin]a aprovizion`rii, proprietarii Bruno lucreaz` direct cu produc`torii de vin importan]i din Romånia, cu distribuitorii lor autoriza]i, dar [i cu cå]iva dintre cei mai importan]i importatori de vinuri.

Vinurile din meniul Bruno variaz` ca pre] \ntre 50 de lei [i 400 de lei, \ns` fondatorilor afacerii le place s` cread` c` nu atåt pre]ul, cåt mai ales vinul \n sine, ]ara, regiunea, anul recoltei [i, \n general povestea, [i mai ales gustul vinului sunt cele care determin` decizia de cump`rare. |nc` de la deschiderea localului din Bucure[ti, fondatorii afacerii au sesizat oportunitatea deschiderii unui wine bar \n alt ora[. Astfel, prima extindere a avut loc \n Cluj, locul unde au g`sit un partener care le \mp`rt`[este entuziasmul [i pasiunea pentru vin. Biz

life APLICA}IE PENTRU DISTRAC}IE Compania româneasc` E-Boda a lansat la jum`tatea lunii trecute dispozitivul Full Stream, care poate reda prin wireless con]inutul de pe smartphone, tablet` sau PC pe televizor, iar cu ajutorul func]iei “dual display” utilizatorii pot naviga \n continuare pe dispozitive f`r` s` \ntrerup` conexiunea. DE OVIDIU NEAGOE

C

e face]i dac`, \n timp ce utiliza]i

telefonul, tableta sau laptopul, copilul v` cere s` se uite la filmul de desene animate stocat chiar pe acel dispozitiv? Din câteva clicuri satisface]i cererea [i v` vede]i de treab`, dar numai dac` a]i instalat pe telefon, tablet` sau laptop aplica]ia Ezcast [i ave]i un dispozitiv Full Stream pe care s`-l conecta]i la un televizor cu port HDMI. Prin intermediul unei conexiuni wireless, aparatul realizat de EBoda face leg`tura \ntre dispozitivul

New York, New York

64

Biz

mobil [i televizor. Astfel, utilizatorii pot reda con]inut pe televizor, dar \n acela[i timp \[i pot continua activitatea pe smartphone, tablet` sau laptop. “Smartphone-urile, tabletele, notebook-urile sunt prezente \n permanen]` \n via]a noastr`, iar românii \[i doresc o experien]` de utilizare cât mai complet` de la toate aceste dispozitive”, spune Alexandru Dr`goiu, CEO la E-Boda. “De acum, o tablet` sau un smartphone poate deveni surs` dubl` de divertisment pentru to]i membrii unei familii, care se pot bu-

V` este dor s` revede]i elegan]a din Manhattan, sau agita]ia din Brooklyn, ori spectacolele fabuloase de pe Broadway, dar nu lua]i \n calcul o vacan]` \n New York pentru aceast` prim`var`? Nu este nimic, pute]i revedea toate acestea cu ocazia evenimentului “ShortsUP via New York”, un festival de film ce prezint` o selec]ie de scurtmetraje premiate ce aduc la via]` cosmopolita metropol`. Acesta are loc \n Bucure[ti, \n perioada 26-27 aprilie, la CinemaPRO.

cura de tipuri diferire de con]inut pe acela[i dispozitiv, rezolvând [i problema cablurilor incomode. Mai mult, oricine \[i poate transforma televizorul \ntr-un Smart TV”, adaug` Alexandru Dr`goiu.

Gadgetul nu este numai o resurs` de divertisment \n familie sau \ntre prieteni. Poate fi folosit [i \n business cu succes. |n timpul videoconferin]elor, realizate prin intermediul aplica]iilor de tip VoIP, participan]ii pot reda simultan prezent`rile de pe laptop conectând Full Stream la un proiector, f`r` a \ntrerupe convorbirea. Biz

LIFE

FITNESS

Sprint spre provincie Mikael Fredholm, CEO al World Class România, vorbe[te despre schimb`rile importante aduse de noul ac]ionar al lan]ului de s`li premium pe care \l conduce, l`rgirea targetului de clien]i [i despre planurile de extindere la nivel na]ional. DE DRAGO{ L~Z~RESCU |n ce context s-a realizat preluarea World Class România de c`tre Resource Partners?

La acea vreme eram CEO al World Class International [i am avut o \ntâlnire a consiliului de administra]ie \n urm` cu un an [i jum`tate, \n care ac]ionarii de la acea vreme [i-au exprimat interesul de a face un exit din România. Atunci i-am contactat pe advisorii no[tri de la Capital Partners pentru a discuta despre posibilitatea unui buyout. Am \nceput s` c`ut`m fonduri de private equity \n acest sens. Capital Partners i-au abordat pe cei de la Resource Partners \n septembrie 2013 [i am finalizat tranzac]ia \n februarie 2014, \n urma c`reia au achizi]ionat 71% din ac]iunile companiei române[ti.

Ce anume i-a determinat s` investeasc` \n acest business?

Ei erau \n c`utarea unui business \n România, dar nu g`siser` ceva suficient de atractiv. Dar \n World Class au g`sit o companie bun`, cu o cre[tere s`n`toas` \n ultimii ani – noi am crescut cu 25-30% an de an, \n ultimii cinci ani – deci au v`zut poten]ial de cre[tere pentru viitor.

Ce anume se schimb` pentru World Class România odat` cu aceast` achizi]ie?

România era motorul re]elei World Class, ea genera banii. Proprietarii \ns` nu foloseau toate resursele pentru a se extinde \n România. Acum c` România e o entitate independent`, ne putem focusa pe cre[terea din aceast` ]ar`. Eu [i colegul meu Gabriel Vasilescu, ca manageri, \nainte gestionam nou` ]`ri, acum ne concentr`m doar pentru România. Deci aceast` companie va beneficia de mai multe resurse, atât din 66

Biz

La ce tip de investi]ii ar trebui s` ne a[tept`m pe viitor?

punct de vedere financiar, cât [i al managementului.

Noi \n Suedia eram juc`tori mici, concurentul nostru direct de acolo avea 150 de s`li, deci era un mediu foarte competitiv, iar noi nu aveam o re]ea foarte puternic`. |n România, din prima zi, \n urm` cu 13 ani, am fost foarte aten]i s` fim lideri de pia]`. La acea vreme aveam o singur` unitate, \n Marriott, iar acum avem 11 s`li de fitness, dintre care 9 \n Bucure[ti, una \n Cluj [i una \n Timi[oara.

Ce p`rere ave]i despre concuren]`?

Avem nevoie de mai mult` concuren]`, ar fi s`n`tos pentru România. E drum lung pân` la atingerea nivelului de ]ar` s`n`toas`. Dac` ne uit`m la rata de penetrare a oamenilor care merg la sala de fitness, e doar un mic procent din ceea ce vedem \n ]`rile scandinave, Fran]a sau Germania.

Acesta e un aspect \ngrijor`tor, \n special dac` \l punem \n balan]` cu cozile de la fast food. |n acest moment sunt foarte pu]ini juc`tori profesioni[ti \n pia]`. Se investesc mul]i bani f`r` profesionalism \n acest domeniu. De aceea, consider c` e nevoie de concuren]` bine calificat` \n pia]`. Aproximativ 90% dintre juc`torii de azi nu sunt preg`ti]i corespunz`tor.

Ne vom extinde atât \n Bucure[ti, cât [i \n ]ar`.

Pia]a bucure[tean` nu este saturat`. Am putea vorbi de o satura]ie doar la nivelul s`lilor premium, care ]intesc oamenii cu un nivel al veniturilor foarte ridicat. Segmentul s`lilor cu tarife foarte ridicate devine tot mai aglomerat. Noi target`m doar acel tip de s`li \n prim` faz`, dar l-am p`r`sit \n urm` cu 5-6 ani [i ne-am orientat c`tre un segment mult mai generos – cel mediu, cu poten]ial ridicat. Am deschis un club \n Auchan Titan \n urm` cu [ase luni, iar \n acest timp scurt am vândut deja aproape 4.000 de abonamente, e ceva nemai\ntâlnit. Vedem un poten]ial ridicat \n aceste zone foarte aglomerate precum Pantelimon, Titan, Militari. |n afara Bucure[tiului ne uit`m la Bra[ov, Constan]a, Ia[i, Timi[oara, Cluj-Napoca, Sibiu. }inta noastr` e s` avem 30 de cluburi pân` \n 2018. Poate c` vom avea 20 de cluburi \n Bucure[ti [i 10 \n provincie, sau poate c` va fi un echilibru \ntre capital` [i provincie, depinde de o serie de variabile.

Ce planuri privind pre]ul abonamentelor ave]i pentru urm`torii ani?

Pe m`sur` ce deschidem mai multe unit`]i, pre]urile devin mai avantajoase.

Cheia aici e s` implement`m un sistem lunar de plat`, chiar dac` abonamentul e \ncheiat pe un an de zile. S` pl`te[ti tot abonamentul de la bun \nceput poate fi o provocare, motiv pentru care am ales o astfel de abordare. Biz

Delicii \n baie Experimenteaz` noua colec]ie extravagant` Bomb Cosmetics din magazinele Lush [i r`sfa]`-te cu b`i lungi [i \nmiresmate, asezonate cu cele mai exotice uleiuri esen]iale.

Bucur` -te de o var` cochet` [i plin` de r`sf`]!

Afi Palace Cotroceni, bdul Vasile Milea, nr. 4 - 6, et. 1, sector 6, Bucure[ti, tel.: 0767.269.266 B`neasa Shopping City, [os. Bucure[ti-Ploie[ti, nr. 42D, et. 1, sector 1, Bucure[ti, tel.: 0765.036.926

Foto grafii realizate de VALI MIREA la JW Marriott Bucharest Grand Hotel

LIFE

STIL DE MANAGER

Chimia

magic`

a cifrelor

|ndr`gostit de cifre, Adrian Grecu a trecut prin mai multe etape din universul corporatist, de la comercial la analiz` financiar` [i iar la comercial, dar la un alt nivel decåt la \nceputurile carierei, pån` la func]ia de general manager pe care o ocup` \n Abbott Products Romånia de doi ani [i jum`tate. DE LOREDANA S~NDULESCU pune c` [i-a dorit s` ating` acest nivel profesional \nc` din timpul facult`]ii, de pe vremea cånd lucra ca reprezentat de vånz`ri la Radiotel. Avea 23 de ani [i vindea pagere, de care \n mod evident la vremea aceea erau interesate cu prec`dere marile companii multina]ionale care la mijocul anilor '90 intrau pe pia]a romåneasc` [i care erau conduse de tineri manageri expa]i. “Ce au a[a deosebit acei domni de sunt pu[i s` conduc` ni[te businessuri?”, s-a \ntrebat atunci tån`rul student al Facult`]ii de Fizic`Chimie Adrian Grecu. A[a a aflat c`, pentru o carier` \n mediul corporatist, era mai mult decåt indicat` experien]a pe zona de

business, dublat` de studii economice, \n spe]` un MBA. Din momentul \n care a aflat de existen]a studiilor de MBA, [i-a stabilit dou` priorit`]i: s` \nve]e engleza foarte bine [i s` fac` un MBA la o universitate prestigioas`, unde s` aib` multe de \nv`]at, nu doar s` ob]in` o diplom`.

De la gånd la fapt` nu au trecut mai mult de patru ani, din care trei a lucrat la 3M ca Sales Representative [i Division Specialist.

Iar din august 1998 a \nceput studiile de MBA la IESE Business School (University of Navarra) din Spania. A aflat de posibilitatea de a aplica pentru un \mprumut de studii \n valoare de 32.000 de euro. A aplicat, a fost Biz

69

LIFE

STIL DE MANAGER

acceptat de universitate [i i s-a acordat [i \mprumutul prin intermediul unui parteneriat pe care [coala de business \l avea cu Banca European` de Reconstruc]ie [i Dezvoltare, \n baza unui contract prin care studentul se obliga s` restituie \mprumutul \n zece ani de la absolvire. Dup` absolvirea MBA-ului a urmat un parcurs profesional ascendent: analist financiar la Eli Lilly pentru Romånia [i Bulgaria [i apoi, \n cadrul aceleia[i companii, a ocupat la biroul din Viena timp de un an [i 11 luni func]ia de Financial Planning & Analysis Manager pentru Europa Central` [i de Est. Din 2003 s-a angajat la Abbott Products Romånia, mai \ntåi ca Finance Manager [i apoi Finance Director cu responsabilit`]i pe Europa Central`.

SINGAPORE, POARTA SPRE RUSIA, INDIA {I CHINA |n 2008 a acceptat una dintre cele mai mari provoc`ri profesionale din cariera sa. S-a relocat \mpreun` cu familia la Singapore, unde a lucrat trei ani [i jum`tate.

Din iunie 2008 pån` \n septembrie 2009 a fost director comercial al Abbott Laboratoires pentru Russia, India [i China, apoi Commercial Integration Director pentru Russia, India, China [i CSI, iar \n ultimul an \n Singapore a ocupat pozi]ia de Commercial Operations Director pentru India. “Perioada cåt am locuit \n Singapore a fost una dintre cele mai frumoase p`r]i ale vie]ii profesionale [i personale”, poveste[te Adrian Grecu. Din zona financiar` trecea \n comercial \ntr-o regiune economic` [i cultural` total diferit` de Romånia [i Europa Central` [i de Est cu care era familiarizat. |n plus, mergea \ntr-o regiune foarte solicitant`, cu trei pie]e foarte diferite \ntre ele, India, China [i Rusia avånd fiecare propriul specific.

70

Biz

LIFE

STIL DE MANAGER

Adaptarea la noile cerin]e nu i s-a p`rut \ns` extrem de dificil`. “Cred c` adaptarea ]ine de a te uita \n jur, de a fi atent la gesturile [i declara]iile oamenilor. Primul pas a fost de \nv`]are [i ascultare, ca s`-i \n]eleg pe cei din jurul meu [i s` le cå[tig \ncrederea. {i abia apoi am \ncercat s` vin cu perspectiva mea”, poveste[te Adrian Grecu. Tot acest exerci]iu mental a fost o provocare foarte pl`cut`. A[a a sim]it c` se dezvolt`, c` este tot timpul \n ac]iune.

Ca director comercial \n primul an a c`l`torit frecvent \n fiecare din cele trei ]`ri. Cånd a trecut \n echipa de integrare a Solvay Pharmaceuticals \n cadrul Abbott, c`l`toriile au devenit [i mai dese. O dat` la dou` s`pt`måni c`l`torea \n India, China sau Rusia. Din postura de Commercial Operations Director mergea s`pt`månal la Mumbai, unde era implicat \n coordonarea procesului de achizi]ie a companiei indiene Piramal, opera]iune prin care Abbott devenea num`rul unu pe pia]a indian`. Toate aceste roluri reunite, plus diversitatea cultural`, au creat experien]e care l-au ajutat s` se simt` \mplinit profesional. “|n carier` este important s` \ntålne[ti oamenii potrivi]i, care s` vad` \n tine poten]ialul [i s`-]i acorde \ncredere, [i s` ai parte de sfaturile potrivite”, crede Adrian Grecu. La råndul s`u, crede c` a avut [ansa s` primeasc` multe sfaturi, o mare parte dintre ele foarte bune. Cel care i-a r`mas cel mai bine \ntip`rit [i pe care \ncearc` s`-l respecte zi de zi este primit de la unul din managerii de la 3M: “|ncearc` s` nu-]i pierzi niciodat` entuziasmul \n via]`, indiferent de provoc`rile prin care ai trece!”. La interviul de angajare, respectivul manager l-a preferat pe el \n fa]a altor candida]i poate mai experimenta]i datorit` entuziasmului [i energiei. I se citea \n ochi c`-[i dore[te jobul acela.

A[a cum mereu a avut sclipirea de a \nv`]a, de a sim]i zi de zi c` evolueaz`. Biz Biz

71

Despre Romånia, f`r` patriotism L-am \ntålnit pe C`t`lin N`st`soiu cu cåteva zile \nainte de vernisajul expozi]iei “RONATIV. 3 GRA}II”. I-am surprins emo]ia de dinaintea acestui moment important, dar mai presus de orice emo]ia sincer` a unui om \ndr`gostit de munca sa [i de spa]iul s`u nativ. Am descoperit unul dintre acei pu]ini romåni care pot vorbi despre dragostea de ]ar` f`r` s` foloseasc` cuvinte mari, cu iz de patriotism for]at. DE LOREDANA S~NDULESCU Care este povestea RONATIV? Cånd [i cum a \nceput?

A \nceput \n 2010, pe vremea cånd eram \n Las Vegas. Am men]inut leg`tura cu prietenii mei din Romånia [i \n conversa]iile noastre din online [i pe Skype, cånd discutam despre noi, romånii, [i cultura noastr`, intervenea foarte des sintagma: “Suntem prea mici”. Prea mici pentru a fi observa]i sau pentru a avea un impact generos. Eram cumva de acord cu to]ii \n aceast` formulare, numai c` a intervenit [i \ntrebarea: OK, dar cåt de mici suntem? Cåt de mici suntem \ncåt nu s` nu reu[im s` cre`m un efect cu impact pozitiv \n lume? Implicit a venit \ntrebarea: dac` suntem a[a de mici, cum ne m`sur`m micimea? Pentru c`, printre altele, eu sunt artist vizual, m-am gåndit la o reprezentare vizual`. Care este cea mai mic` unitate m`surabil` a unei imagini? R`spunsul a venit foarte simplu.

Pixelul este cea mai mic` unitate m`surabil` dintr-o imagine digital`. Pixelul este dispus \ntr-un grid bidimensional, fiecare pixel are adresa lui pe acest grid [i are densit`]i diferite. Cu cåt sunt mai multe replici sau versiuni ale acelui pixel, cu atåt imaginea nativ` din care el face parte sau pe care dorim s` o gener`m este mai clar`. Atunci mi-am spus: de ce s` nu lu`m spa]iul nostru, conturul h`r]ii, [i s`-l reducem la un pixel a[a cum este \n fizic` punctul material? Am geometrizat spa]iul meu nativ, am f`cut ni[te m`sur`tori de unghiuri, dimensiuni, propor]ii \ntre laturile acestei geometrii pe care am generat-o [i l-am redus la cea mai mic` unitate de care aveam eu nevoie ca s` creez imagini. Am \nceput cu ni[te layouturi care, la prima vedere, ar`tau ca o copert` de revist`. Apoi am creat mici subiecte care derivau din aceste imagini. Le-am postat pe Facebook, mi-am f`cut un blog [i am fost foarte activ \n online. Postam \n fiecare zi cåte o imagine, influen]at` de ve[tile pe care le primeam din ]ar`. Proiectul a atras aten]ia destul de repede.

Am \nceput s` fiu \ntrebat: de unde lu`m revista? Unde citim articolele? Mi-am dat seama c` efectul era unul de natur` conversa]ional` [i c` trebuie s` iau povestea mult mai \n serios. Au intervenit [i \ntreb`ri de genul: “Faci [i tu cu Romånia? E clar c` \]i e dor de ]ar`...”. Am continuat cu livrarea acestei coper]i de 72

Biz

revist`. La un moment dat am fost invitat la CNDB s` fac o prezentare a RONATIV prin Skype. Reac]iile au fost superbe. Mi s-a spus [i c` asta ar trebui s` fie imaginea Romåniei, \ns` este departe de mine gåndul acesta. Nu \n sensul `sta am construit RONATIV. Romånia are deja o imagine, numai s` [tim ce s` comunic`m din ea.

Cånd a trecut proiectul din online \n offline?

La \nceput totul s-a \ntåmplat numai \n online, nu am f`cut niciun obiect. Pån` \n 2012 am f`cut o pauz`, pentru c` am fost ocupat cu un proiect media \n Bucure[ti [i Londra. Am \ntrerupt din lips` de timp dar [i pentru c`, din unele reac]ii pe care le-am primit, mi-am dat seama c` proiectul nu este \ndeajuns de solid ca s` aib` reac]ia pe care o doream de la compatrio]ii meii. Str`inii erau foarte entuziasma]i. Cåt timp am f`cut pauz`, m-am gåndit la obiectul RONATIV [i am extrapolat conceptul de la pixel care se \ntåmpl` \ntr-un plan 2D la formula de layer \n plan 3D. Primele prototipuri le-am f`cut din carton. Am avut [ansa s` \ntålnesc ni[te oameni extraordinari \n New York, care promovau aparate de printat 3D. M-am dus \n pop-up store-ul lor s` cump`r un

CARTE DE VIZIT~ C~T~LIN N~ST~SOIU Se prezint` drept generator de comunicare. Prin tot ceea ce face asta [i este. |n plus, este artist ceramic, senior designer, produc`tor. |n prezent locuie[te la New York, unde are o companie, Catapult Creative Partners, care colaboreaz` cu televiziuni, case de produc]ie, studiouri de film, universit`]i, institu]ii culturale, arti[ti. Absolvent al Universit`]ii de Art`, sec]ia Ceramic`, a avut ca proiect de diplom` dou` vaci din ceramic` \n m`rime natural` devenite ulterior simbol al L`pt`riei lui Enache, avanpostul arti[tilor, tinerilor studen]i [i intelectualilor din România postdecembrist`. La zece ani dup` terminarea facult`]ii, PricewaterhouseCoopers \l comisiona pentru un proiect global de identitate a companiei. A rezultat o serie de obiecte ceramice inspirate de cultura Cucuteni. Din 2010 a ini]iat proiectul RONATIV din care a rezultat expozi]ia “3 Gra]ii” ce poate fi vizitat` \ntre 10 aprilie [i 3 mai la Galateca.

LIFE

DESIGN

printer 3D. Le-am dat ni[te fi[iere cu piesele pe care le f`cusem [i reac]ia lor a fost total nea[teptat`. To]i cei care intrau \n pop-up store \ntrebau ce este cu acea form` stranie. Li se povestea c` sunt obiecte create de un designer [i c` este forma ]`rii lui. A[a \ncepea s` se vorbeasc` despre Romånia. Piesele create de mine generau conversa]ii. Despre asta este vorba cu acest proiect. La un moment dat, \n pop-up store-ul de pe Madison Avenue se printau numai Romånii. M-a bucurat foarte mult.

Cum a]i ajuns de la plastic la por]elan?

Piesele din plastic arat` ca ni[te juc`rele, sunt colorate, nu au valoare \n sine, sunt prototipuri. Mi-am propus s` lucrez \ntr-un material viu, foarte greu de \mblånzit, cum este por]elanul. Formele pe care eu le-am f`cut sunt tipologii ale femeii. Mi s-a p`rut c` por]elanul combinat cu ideea de femeie, transluciditatea [i fine]ea materialului se potrivesc. Plus c` tot procesul complex de fabrica]ie a unei piese din por]elan este un me[te[ug care din p`cate se pierde.

Unde a]i modelat cele 3 Gra]ii?

FOTOGRAFII: VALI MIREA

Am lucrat piesele la fabrica de por]elan Apulum din Alba Iulia. Numai acolo am vrut s` le fac. Am vrut s` fie ni[te obiecte f`cute 100% \n Romånia. Dac` [tiam cåt de mult trebuie s` lucrez la aceste piese \nainte s` m` apuc, cred c` \mi studiam mai atent pa[ii. Au trecut bietele “gra]ii” prin atåt de multe etape. Am f`cut multe gre[eli, am reluat, am reevaluat, am reformulat. Ini]ial am avut 12 piese, dar m-am oprit la 3. Tot acest proces cere foarte mult` munc`. Cred c` cel mai greu a fost s` ating performan]a obiectului. Eu suf`r de o meticulozitate cåteodat` exagerat` [i vreau ca obiectul pe care-l produc s` fie nu perfect, dar s` aib` calitatea de obiect de muzeu, de obiect bine f`cut, f`cut cu drag. Lucrurile pe care nu le faci cu drag se v`d imediat. Dac` faci numai obiecte s` le pui pe un galantar, se vede. Ne-am obi[nuit cu piese de design f`cute industrial. Ma[ina este ma[in`, atingerea omului se vede. Nu vreau s` fac apologia manufacturii por]elanului, dar rezultatul pe care am vrut s`-l scot mi-am dorit s` fie spectaculos la atingere, la v`z. Am avut [i o \ncredere nebun` \n måinile mele, care nu au mai lucrat \n ceramic` din 2005. Pe de o parte \ns` m` bucur c` am l`sat entuziasmul s` se desf`[oare [i frustrarea s` m` motiveze.

Apropo de obiecte lucrate manual \n ceramic`, unde sunt celebrele vaci din L`pt`ria lui Enache, lucrarea dvs. de diplom`?

A fost o perioad` absolut superb`, am plecat \mpreun` cu al]i doi colegi la Combinatul de la Tårn`veni s` ne facem diplomele acolo. Proiectul \n sine a fost o performan]` ceramic`. Nu e Biz

73

lucru u[or s` faci manual, din ceramic`, un volum mare pe patru picioare. Dup` expozi]ie le-a vrut domnul Mihai Oroveanu pentru L`pt`rie. I le-am dat cu drag. Nu [tiu ce s-a \ntåmplat cu ele, dar s-au spart. Am \n]eles c` le-a luat cineva s` le recondi]ioneze, dar nu mai [tiu ce e cu ele.

Ce a[tept`ri ave]i de la publicul romån cu privire la RONATIV? La un moment dat am avut un mic discurs \ntre prieteni despre dispre]. Am lucrat mul]i ani \n media. Cånd eram la \nceput \n Pro TV existau entuziasm, pre]uire [i respect, dorin]` de a face bine [i frumos, mesajele erau pozitive. Eu cu asta m-am format. Acum, din p`cate, \n media dispre]ul a devenit o norm`. Ca s` ai o a[teptare de pre]uire trebuie s` fii foarte con[tient de mediul \n care vrei s` comunici.

A[tept`rile mele de pre]uire sunt foarte simple. Mesajele mele nu sunt complexe, felul \n care formulez mesajul are un algoritm mai complex, dar toat` povestea cu RONATIV nu este altceva decåt o declara]ie de dragoste pentru spa]iul din care eu provin. Cei care au \nclina]ie de respect [i pre]uire pentru spa]iul de origine vor recep]iona ca atare mesajul. Cei care sunt tenta]i s` critice [i s` \[i spele lucrurile nu \n cas`, ci \n fa]a cur]ii, atunci alta va fi reac]ia pe care o vor avea. Nu am a[tept`ri de dragoste tumultuoas` pentru ]ar`. Nimic p`[unist sau na]ionalist. Eu cånd port un tricou sau un inel sau orice alt obiect cu layoutul RONATIV, pentru mine acel obiect are o func]ie foarte clar`. Exprim`: “De aici sunt eu, se pot face lucruri de calitate, estetic pot fi pl`cute, cu asta m` prezint eu la dvs.”. Cam a[a ar fi povestea.

Vi s-a \ntåmplat s` \ntålni]i romåni care se tem s`-[i manifeste identitatea, s` foloseasc` simbolurile na]ionale?

Desigur. Sunt cåteva comunit`]i de romåni \n State cu care eu m-am \ntålnit. Mul]i dintre ei spun c` sunt din Europa.

Nu-i po]i judeca. Dinspre Romånia vin multe ve[ti negative, pline de dispre]. Am prieteni foarte buni, cu care am copil`rit, care sunt acum \n str`in`tate [i sunt ni[te caractere adorabile, sunt cinsti]i, \[i fac treaba, doresc s` fac` bine. Familiile lor sunt destul de a[ezate. Uneori, dup` ce str`inii iau contact cu personalitatea lor [i \ntreab` de unde sunt [i afl` de Romånia, se niveleaz` p`rerea pe care o pot avea depre originea acelui om care este \ncånt`tor, muncitor, inteligent, ba mai are [i un talent. Am f`cut la un moment dat un layout cu “Fiecare romån \[i are Romånia lui”. Pentru c` \n afar` a[a este. Fiecare are Romånia lui pe care fie o reprezint`, fie o ascunde undeva \ntr-un accent exacerbat, \ntr-un fel de a se \mbr`ca.

74

Biz

Care este Romånia dvs.?

Eu am trei Romånii. Prima este cea pe care mi-o povestea bunica din partea tat`lui, de origine din Mun]ii Buz`ului, satul Vårteju, comuna Lop`tari. Bunica \mi vorbea de oameni harnici, vite multe, munca p`måntului, trai bun. Era o Romånie prosper` pe care eu atunci cånd am crescut nu prea o vedeam.

Era ca un spa]iu ideal, pe care bunica \l numea 360 de grade de paradis. A doua Romånie este cea r`zvr`tit`, cea care \n permanen]` vrea s` demonstreze ceva, s` se fac` auzit`. Este Romånia actual`. E de bine, denot` c` nu vrem s` st`m \n loc.

Suntem noi o cultur` periferic`, dar avem toate valen]ele pentru a face performan]` ca la centru. Probabil c` e o chestie de organizare. Pån` ne afl`m to]i vocea \n acea direc]ie, suntem tot timpul indigna]i de ceva, de trafic, de legi. Avem toate motivele s` fim indigna]i pentru c` noi suntem acum poate \ntr-un prea lung proces de a[ezare social`. E bine c` nu ne place, dar nu e bun` perpetuarea indign`rii la nesfår[it, f`r` rezolu]ii [i lucruri care se mai a[az`. Suntem surprin[i de cåte o

veste bun`. Eu promovez mereu succesele romånilor, orice atest` c` ceva bine se \ntåmpl`, c` nu e a[a de negru totul. A treia Romånie este Romånia de måine, cea care se a[az` \ndeajuns \ncåt s` nu se odihneasc`, s` nu-[i piard` din vigilen]`. Este Romånia care [i-a g`sit tonalitatea. Cred c` pentru aceast` Romånie muncim to]i. Eu am doi copii, a[ vrea ca \n Romånia asta s` tr`iasc`. |n Romånia acordat`, armonioas`.

Cåt de departe suntem de aceast` Romånie armonioas`?

Dac` am [ti... Cred c` lucrurile statornice se fac \n timp, dureaz`, nu se fac de azi pe måine. {i se fac dac` [tii s` transformi frustrarea \n educa]ie.

Str`inilor cu care interac]iona]i despre care Romånie le povesti]i?

Despre Romånia poten]ial`. Pentru c` le cuprinde pe toate trei. Are un inventar cultural splendid, este indignat` pentru stagnarea \n care se afl` de foarte mult` vreme [i care a devenit cumva ca un disconfort social, dar genereaz` vis`ri, dorin]e de mai bine. Poate sun` simplist, dar noi to]i ne dorim mai bine. Nu ne dorim fericirea suprem`, ne dorim

LIFE

mai bine. Acel gram de progres pe care-l cå[tig`m se bifeaz` la victorii. F`r` doar [i poate, eu cred \n Romånia poten]ial`.

Nu crede]i c` vede]i mai bine Romånia poten]ial` tocmai pentru c`, plecånd din ]ar`, v-a]i dep`rtat de Romånia actual`?

Nu [tiu. Eu am plecat \n 2001 dup` ce am avut o serie de colabor`ri prin mai multe ]`ri. Am plecat cu scop foarte clar, m-am dus s` \nv`] o meserie care aici se f`cea mai greu atunci, acum probabil c` se face mult mai bine [i aici, e vorba de meseria de creative producer pentru media. Mi-a trebuit o structur` foarte bine pus` la punct ca s`-mi adun informa]iie f`r` a fi bruiat de alte pove[ti de tip social, politic. Am avut tihna pe care mi-am dorit-o, am avut noroc foarte mult, am muncit foarte mult.

Acum locui]i [i munci]i la New York.

Am o companie de marketing [i comunicare care se cheam` Catapult Creative Partners. Facem grafice video, script, produc]ie video, regie, prezent`ri corporate. Acum lucrez cu New York University la un proiect printr-o cas` de produc]ie, Production Re-

func]ionezi. Oboseala vine \n mod firesc. Te treze[ti diminea]a, te \ntorci acas` cånd apuci [i [tii c` meri]i s` te odihne[ti. Adev`rul e c` sistemul de acolo este f`cut pentru emigran]i, pentru oameni care vor s` fac` treab`. Sistemul este foarte bine pus la punct, abia dup` ce intri \]i dai seama c` mai are [i mici hårtoape, ca orice sistem, dar este f`cut ca s` reu[e[ti. Nu-]i bag` nimeni \n gur`, dar ]i se pun la dispozi]ie toate uneltele pentru a reu[i.

|n Romånia cåt de des veni]i?

Acum stau de o vreme, mi-am petrecut 4 - 5 luni anul trecut \n fabric`. A fost superb, mi-a fost dor. Anul trecut au venit \n vizit` ni[te prieteni [i le-am f`cut turul Transilvaniei. Au fost absolut impresiona]i, au plecat \ndr`gosti]i de Romånia.

Ar fi culmea s` nu fiu [i eu. O am \n vene. Am mai zis-o asta: sunt \ntr-o permanent` logodn` cu ]ara mea. Mi-am promis via]` lung` [i plin` de \mpliniri.

Cum a]i ales Galateca drept loc al vernisajului celor 3 Gra]ii?

RONATIV. 3 GRA}II La \nceput, RONATIV a fost prezentat publicului exclusiv online printr-o serie de imagini compuse astfel \ncåt s` inspire o copert` de revist`. Con]inutul sugerat prin ilustra]ie [i headline-uri a avut efectul anticipat, de generator de conversa]ie, atât pentru publicul din România, cât [i pentru cel din afara ]`rii. |n paralel cu comunicarea online, C`t`lin N`st`soiu a dezvoltat [i o linie de obiecte cu acela[i algoritm, tradus pentru tridimensional. A[a a ajuns la subiectul celor 3 Gra]ii, primele obiecte RONATIV executate integral \n România [i prezentate publicului \n premier` la Galateca. Cele trei tipologii ale femeii pe care le \ntruchipeaz` Gra]iile sunt: Adolescenta / Måndra – fata tån`r` care p`[e[te \nc` nesigur, dar zvelt` [i mândr`; Perechea / Påntecoasa – cucerit` sau cuceritoare, trupul ei este preg`tit pentru z`mislirea de minune a vie]ii, este perechea b`rbatului prin care acesta devine \mplinit; Stålpul / Coloana – pe ceea ce ne sprijinim, atunci când suntem cople[i]i de \ndoial`, \ncerca]i de neputin]`.

sources. Toate proiectele \n care se manifest` Catapult au rezultat din recomand`ri, niciodat` ca urmare a faptului c` mi-am depus eu CV-ul. Acolo nu te laud` nimeni. Dac` ai f`cut ceva bine, \]i sun` telefonul. New York-ul e un ora[ de care te \ndr`goste[ti sau \l ur`[ti. Eu m-am \ndr`gostit de el pentru c` sim]uri pe care nu le-am avut niciodat` trezite, profesional vorbind, s-au activat acolo. Sunt fantastice ritmul cu care se lucreaz`, felul \n care se adreseaz` oamenii, cåt de direc]i sunt ei. Nu e lucru pu]in s` ]i se trezeasc` sim]uri [i s` ]i se activeze neuroni pe care nici nu [tiai c`-i ai sau, dac` [tiai c` \i ai, erau pu]in a]ipi]i. Vigilen]a este altfel, acolo \]i po]i crea discern`måntul de receptare a informa]iei, [tii ce surse sunt bune, sunt foarte multe resurse de eficientizare profesional`. Lucru pe care l-am c`utat de fapt. N-am pierdut nicio oportunitate care mi-a ie[it \n cale. Acolo te scoli diminea]a [i z`u c` miroase a oportunit`]i. Trebuie doar s` la[i smiorc`ielile la o parte [i suferin]ele false, s` distingi ce este competi]ie fals` [i s` [tii cine este cel care-]i poate aprecia calit`]ile.

A]i muncit mai mult acolo?

A[ spune c` mai condensat. Intri \ntr-un ritm. E ca un bolero, mai lent apoi mai acordat, e un crescendo \n care vrei s`

DESIGN

So]ia mea a descoperit galeria anul trecut. I s-a p`rut superb`. Cånd am ajuns [i eu mi-a pl`cut foarte mult ca atmosfer`, energie. Oamenii de aici mi-au pl`cut, felul \n care mi-au vorbit.

Cred c` a fost o chimie. La mine dac` se \ntåmpl` chimia este foarte bine, dac` nu, de ce s` o chinui s` ias` altceva? Nu cred \n lucrurile chinuite. Prefer s` renun] la o oportunitate dac` are poten]ialul s` se transforme \ntr-un calvar [i, \n final, \n pierdere de vreme pentru toate p`r]ile.

A]i lucrat [i \n proiecte chinuite?

Nu. Nu cred c` au fost suficient de chinuite dac` nu-mi aduc aminte. Mai mult acum m` chinui eu pe mine, am un mic defazaj chimic cu sinele.

Este absolut normal. Nu m` suf`r prea mult. Am ni[te tendin]e spre perfec]iune pe care [tiu c` nu o s` o le ating niciodat`, dar mi se pare c` \ntotdeauna exist` o limit` \n plus pe care a[ putea s` o ating. Am avut asta dintotdeauna.

Cum merge proiectul cu tricourile RONATIV? Am \n lucru mai multe edi]ii. Am aproape 1.000 de layouturi f`cute, nu doar pentru tricouri, ci [i pentru multe alte obiecte. Mi-a[ dori s` le fac pe toate, dar deocamdat` mai sunt ni[te etape de parcurs, care ]in de produc]ie, distribu]ie, costuri. Prefer s` fiu cump`tat, cum zicea bunica.

Din 10 aprilie este disponibil \n shopul Galateca tricoul cu designul cu “Romånia este o iluzie”. Vor fi de asemenea disponibile c`nile [i inelele.

Pentru cine sunt aceste produse?

Pentru cei care vor s` aib` o conversa]ie despre Romånia \n termeni foarte simpli: un obiect bine f`cut, generat din spa]iul din care provin sau pe care l-am vizitat sau \n care m` voi muta. Sunt produse pentru oameni care vor s` vorbeasc` despre Romånia \n termeni cura]i. Biz Biz

75

Foto: © Aleksandar Todorovic – Dreamstime.com

AFACERI |N JUNGLA URBAN~

Cel mai haotic [i efervescent loc din Bucure[ti pare s`-[i fi g`sit \n sfâr[it ritmul de dezvoltare. Dup` ani de zile pres`ra]i cu zeci de falimente [i reinvent`ri, localurile din centrul istoric al capitalei fie mor, fie se pozi]ioneaz` ca businessuri ajunse la maturitate. DE DRAGO{ L~Z~RESCU 76

Biz

LIFE

se \nmul]esc, bucure[tenii se \ndreapt` invariabil \n grupuri spre tot mai aglomeratul centru vechi al capitalei, \n c`utarea unei mese libere la una din terase. |n spatele forfotei create zilnic de mii de tineri stau \ns` ani de investi]ii ale operatorilor, de experimente [i de c`ut`ri ale conceptului perfect. Centrul istoric al Bucure[tiului a fost v`zut \n ultimii ani drept un veritabil El Dorado din punctul de vedere al businessului.

Num`rul tot mai mare de vizitatori ai acestei zone a capitalei i-a determinat pe mul]i investitori cu sau f`r` experien]` \n domeniul HoReCa s` porneasc` un business aici, convin[i c` \n scurt timp se vor \mbog`]i. |n realitate, câinii nu fug cu covrigi \n coad` pe

CAPITALA DISTRAC}IEI Num`rul localurilor din centrul istoric: 27 cluburi 19 bar & lounge 23 puburi 21 cafenele & ceain`rii 46 restaurante & bistrouri 8 teatre & cinematografe Sursa: Ora[ulVechi.ro

niciuna din str`zile \nghesuite ale centrului vechi [i nu au f`cut-o nici \n anii trecu]i.

Dovada vie a acestui fapt e num`rul foarte mare de localuri nou-deschise care [i-au \ncetat activitatea la nici [ase luni de la inaugurare. Ast`zi, efervescen]a investi]iilor nes`buite \n Centrul Vechi pare s` se fi domolit, \ns` efectul entuziasmului nejustificat al operatorilor de baruri [i cafenele \nc` se face sim]it. “Din aproximativ 150 de localuri din Centrul Vechi, 90 sunt \n picioare sub aceea[i form` de mai bine de un an de zile, \n timp ce restul de 60 se

nasc [i mor peste noapte”, explic` Andrei Bijutescu, fondatorul portalului Ora[ulVechi.ro.

Una din erorile comune ale acestor investitori naivi ]ine de lipsa unui plan de afaceri. O alt` problem` ]ine de chiriile foarte ridicate. Pe str`zile {elari [i Smârdan, cele mai populate din zon`, chiria ajunge deseori la 50 de euro pe metrul p`trat [i nu de pu]ine ori proprietarii solicitau chiar 100 de euro pe metrul p`trat. “Mul]i vor spune c` sunt subiectiv, dar eu consider c` trebuie s` gânde[ti de dou` ori \nainte de a pl`ti o chirie de peste 20 de euro pe metrul p`trat. Proprietarii cer, iar atâta timp cât sunt nebuni dispu[i s` ofere, au loc aceste \nchideri de localuri”, explic` Bebi Oprea, fondatorul Bordello, unul din localurile de tradi]ie ale str`zii {elari. “Mul]i operatori accept` chirii prea mari, sperând c` vor ob]ine câ[tiguri mari vara.

Astfel, \[i fac datorii din primele luni de func]ionare”, continu` el.

Oprea este unul din juc`torii de tradi]ie ai centrului istoric bucure[tean, având investi]ii \n aceast` zon` \nc` din 2003.

A cunoscut atât perioadele slabe, \n care nici concuren]a, dar nici clien]ii nu se \nghesuiau \n zon`, dar [i etapele de dezvoltare ale centrului. “Eram convin[i c` businessul ne va ie[i.

La un moment dat \]i pierzi speran]a, aproape c` renun]i, apoi \]i revine elanul”, \[i aminte[te el. Privind retrospectiv, \n urm` cu 4-5 ani nu \[i imagina c` centrul istoric se va dezvolta atât de rapid.

Totu[i, Bebi Oprea pune succesul economic al zonei mai pu]in pe arhitectur` [i istoria locului, ci mai degrab` pe felul \n care operatorii [tiu s` promoveze distrac]ia [i modul \n care le place românilor s` \[i petreac` timpul liber seara.

A inaugurat Bordello \n 2009 [i \[i aduce aminte cu amuzament de riscul pe care [i l-a ales cu numele localului.

“V`zusem \n Dublin un bar numit Lily’s Bordello, mi-a pl`cut cum ar`ta un alt bar din Las Vegas, iar de la proprietarul spa]iului aflasem c` aceast` cl`dire g`zduise o cas` de toleran]` \n trecut. Mi-am zis c` nu am cum s` nu profit de asta”, \[i aminte[te el. Decizia de a

FOTO: VALI MIREA

D

De \ndat` ce gradele din termometru

HORECA

DRAGO{ PETRESCU, proprietar Trotter Prim (Caru’ cu Bere, Hanu’ Berarilor, City Grill, Trattoria Buongiorno)

numi barul Bordello a fost riscant`, \ns` feedback-ul primit din partea presei, apoi a consumatorilor a fost unul pozitiv. Având o experien]` vast` de consultan]` \n zona de amenajare [i management al localurilor, Oprea a reu[it s` propun` \n peisajul centrului Biz

77

LIFE

HORECA

FOTOGRAFII: VALI MIREA

LINI{TEA DE DUP~ FURTUN~

vechi un concept nou, de la design la muzic`, servicii [i meniu.

CAPCANA CHIRIILOR |ntr-un mediu \n care barurile se \nchideau [i reinventau cu o vitez` ame]itoare, Bordello a r`mas un reper, \n ciuda faptului c` o parte din noii juc`tori aleg s` copieze conceptul barurilor cu continuitate. Dincolo de servicii, unul dintre atuurile sale ]ine tocmai de planul de afaceri men]ionat mai devreme [i de negocierea chiriei pe o perioad` mai \ndelungat`, de aproximativ zece ani. Unul dintre principiile sale atuuri ]ine de procentul pe care \l au chiria [i costul de ocupare din totalul cifrei de afaceri. “Un indice pentru costul corect al chiriei pentru un restaurant sau bar \n SUA [i Marea Britanie e de 8% din cifra de afaceri. Pun pariu c`, dac` mergem oriunde \n centrul istoric, vom afla c` chiria plus 78

Biz

BEBI OPREA, fondator, Bordello

costurile de ocupare sar de 15%. |n acest sens, suntem atipici.

Cunosc oameni care pl`tesc chirii de 30% din cifra de afaceri \n Centrul Vechi”, spune fondatorul Bordello.

O explica]ie pentru un astfel de risc este traficul foarte ridicat.

Potrivit lui Drago[ Petrescu, proprietarul grupului Trotter Prim, \ntr-o zi de weekend de var` nu mai pu]in de 40.000 de turi[ti str`bat str`zile centrului vechi, iar \n timpul s`pt`mânii num`rul acestora scade la jum`tate. Petrescu, un juc`tor important din HoReCa, a cunoscut la rândul lui toate etapele de transformare ale centrului istoric. Are nu mai pu]in de patru localuri din Centrul Vechi – Caru’ cu Bere, Trattoria Buongiorno [i dou` unit`]i City Grill – [i a anun]at deschiderea unui alt local, Hanu' Berarilor, la finele acestui an, pe strada Gabroveni, \n urma unei investi]ii de 400.000 de euro.

Asemeni lui Oprea, [i Drago[ Petrescu e de p`rere c` nivelul chiriilor de peste 10% din cifra de afaceri a localurilor a fost \n anii trecu]i unul din principalele motive pentru care am asistat la ritmul alert de \nchideri [i deschideri de localuri. Cu toate acestea, Petrescu constat` sfâr[itul furtunii, pe fondul maturiz`rii businessurilor din zon`.

“2013 a fost un an de atingere a maturit`]ii a centrului vechi.

Dup` o cre[tere abrupt` \ncepând cu 2007-2008 am constatat la finele lui 2012 [i \n 2013 o intrare pe vitez` de croazier` a afacerilor de tip HoReCa. E un fenomen normal, pentru c`, dup` deschideri de loca]ii la fiecare lun`, s-a ajuns la un moment \n care pia]a este acoperit`. Când vorbesc de maturitate m` refer la cre[teri ale cifrei de afaceri de un digit, maximum doi”, explic` el.

Spre deosebire de majoritatea localurilor din centru, restaurantele lui Drago[ Petrescu nu au nevoie de rebranding o dat` la câ]iva ani.

Dimpotriv`, profit` din plin de numele puternic pe care \l au \n pia]`. Caru' cu Bere este unul dintre cele mai importante restaurante din România, \n timp ce Hanu' Berarilor [i re]eaua City Grill au la rândul lor nume bine ancorate \n peisajul local. De[i restaurantele din Centrul Vechi \nsumeaz` aproximativ 30% din num`rul localurilor controlate de Petrescu, ponderea \n veniturile totale ale grupului este mai mare. “Peste 50% din business provine din centrul istoric, pentru c` acolo de]inem restaurante de mari dimensiuni.

Caru' cu Bere, care este restaurantul-catedral` al Bucure[tiului, ajunge la 600 de locuri vara, Hanu' Berarilor la

LIFE

800 de locuri”, spune el. De[i \n centrul istoric a preluat toate localurile sub form` de \nchiriere, antreprenorul de]ine \n proprietate patru din cele 15 localuri pe care le conduce [i nu exclude achizi]ia unor spa]ii \n centru.

Odat` cu maturizarea centrului istoric, concuren]a a devenit mai acerb`, iar juc`torii, mai profesioni[ti. Astfel, pentru a se diferen]ia, \[i canalizeaz` investi]iile \n strategii de marketing, programe artistice speciale, social media [i aplica]ii mobile. “Pe strada Covaci exist` restaurantul Colonial, care [i-a f`cut foarte bine lec]iile [i a selectat un anumit tip de public. |l au ca director artistic pe Berti Barbera, iar chef-ul este Manuela Paraschivescu, care are o aur` de guru prin prisma apari]iilor la TV. O astfel de investi]ie e piperat`, dar duce la o pozi]ionare adecvat`”, explic` Andrei Bijutescu.

FASHION PE STR~ZI |NGUSTE

35% din clien]ii Caru' cu Bere sunt str`ini”, spune Petrescu.

Totu[i, acesta m`rturise[te c` atragerea acestui segment de clien]i nu a f`cut parte niciodat` din planurile sale, ci mai degrab` ei au ap`rut ca un “bonus”. La fel sunt percepu]i de majoritatea operatorilor HoReCa din regiune, \ntrucât \n momentul de fa]` centrul istoric nu pare s` aib` o coeren]` la nivel de comunicare pentru turi[tii

INVAZIA VESTULUI |n centrul istoric al Bucure[tiului se g`se[te cea mai ieftin` bere la halb` din toate zonele similare ale capitalelor europene, potrivit lui Drago[ Petrescu, \ns` acest aspect nu este neap`rat o piedic` pentru business. Ast`zi, cre[terile de un digit ale veniturilor amintite de fondatorul City Grill se datoreaz` \n primul rând turi[tilor str`ini, dornici s` bifeze o nou` capital` european` de pe list` [i s` se bucure de distrac]ie low cost.

“Dac` un cet`]ean str`in vine \n Bucure[ti, are din nefericire un num`r relativ restrâns de obiective pe care le poate bifa \n patru zile. Vorbim de Muzeul de Istorie, Muzeul }`ranului Român [i Muzeul Satului, Casa Poporului [i Caru' cu Bere.

Tocmai de aceea, apoximativ

str`ini; singurul punct de informare se afl` \n pasajul de la Universitate. Cu toate acestea, turismul continu` s` le aduc` operatorilor venituri considerabile, pe fondul unui consum mai ridicat. “Nu e nevoie de 100 de turi[ti str`ini pentru a compensa lipsa a 100 de români pleca]i la mare vara, ci doar de 20-30”, spune Bebi Oprea.

HORECA

ANDREI BIJUTESCU, fondator, Ora[ulVechi.ro

De[i boom-ul noilor businessuri pare s` se fi stins anul trecut, cre[terile moderate le-au luat locul [i nu par s` dispar` prea curând.

Urm`toarea etap` de dezvoltare a centrului istoric nu va fi \ns` influen]at` de localuri, ci de retail. Dac` \n prezent retailul de tip fashion nu controleaz` mai mult de 10% din businessul generat de Centrul Vechi, dinamica s-ar putea schimba \n urm`torii ani. “|n urm`torii zece ani m` a[tept la un echilibru de 50% – 50% \ntre HoReCa [i retail, fiindc` \n orice centru istoric din lume exist` o prezen]` puternic` a retailului de tip fashion \n aceste zone. M` a[tept ca juc`tori locali [i interna]ionali s` vin` \n num`r important \n Centrul Vechi al capitalei”, e de p`rere Drago[ Petrescu.

Dac` H&M e primul brand cunoscut care [i-a f`cut apari]ia pe str`zile centrului istoric, alte nume grele din retailul vestimentar precum Koton sau C&A [i-au manifestat interesul pentru deschiderea unor astfel de spa]ii. Operatorii de restaurante consider` de bun augur acest trend, \ntrucât ar aduce un trafic mai mare \n regiune [i un public nou, dispus s` \[i petreac` [i timpul liber din primele ore ale zilei pe str`zile populate de baruri [i restaurante.

La mai bine de cinci ani de la haosul deschiderii de baruri \n centrul istoric bucure[tean, localurile cu durat` de via]` scurt` pot fi \nlocuite cu un alt tip de business, fie c` vorbim de retail sau de restaurante cu strategii pe termen lung. Astfel, inima agitat` a Bucure[tiului \[i va putea g`si ritmul corect, c`utat \n ultimii zece ani. Biz Biz

79

BIZ STAR

Romånia – ]ara inven]iilor Inventica romåneasc` urmeaz` calea sportului [i cinematografiei [i \ncepe s` fie recunoscut` la cele mai de prestigiu competi]ii din str`in`tate. Inventatorii romåni sunt aprecia]i [i premia]i pentru activitatea lor original`. DE ALEXANDRU ARDELEAN a Geneva tocmai s-a \ncheiat o nou` edi]ie a Salonului Interna]ional al Inven]iilor, Tehnicilor [i Produselor Noi. {i de aceast` dat`, cercet`torii [i inventatorii romåni au fost distin[i cu 17 premii speciale, 18 medalii de aur, opt medalii de argint [i patru medalii de bronz.

Marele premiu al salonului a fost ob]inut de compania elve]ian` irewind pentru OnAirCamera, dar tehnologia din spatele inven]iei este creat` de o echip` de cercet`tori romåni \n cadrul Centrului Est-European pentru Cercetare Aplicativ` Interdisciplinar` (CEECAI), condus de Mircea Tudor, el \nsu[i laureat cu marele premiu la Geneva \n 2009 [i 2013.

Sistemul, achizi]ionat de compania elve]ian` inclusiv cu patentul aferent, se adreseaz` de]in`torilor de telefoane de tip smart [i const` \ntr-un sistem de camere video capabile s` urm`reasc` mi[c`rile utilizatorului \n diverse contexte, s` le recunoasc` [i s` le monteze rapid sub forma unui film personalizat, transmis instantaneu posesorului telefonului.

Practic, toate cele 30 de inven]ii române[ti prezente la Geneva, 24 sub auspiciile Ministerului Educa]iei

L

Na]ionale (MEN), \n cadrul unui stand na]ional cu o suprafa]` de 32 mp, [i [ase \nscrise \n regim independent, au fost premiate.

Cu o suprafa]` de expunere de 8.500 mp, 726 de inven]ii din 45 de ]`ri [i peste 60.000 de vizitatori, Salonul Interna]ional al Inven]iilor, Tehnicilor [i Produselor Noi de la Geneva este locul de \ntålnire al celei mai mari pie]e mondiale din domeniul inventicii [i cel mai prestigios eveniment interna]ional din domeniu. Evenimentul este organizat anual, \n luna aprilie, sub |naltul Patronaj al Pre[edintelui Confedera]iei Elve]iene, Consiliului de Stat al Republicii [i Cantonului Geneva, Consiliului Administrativ al ora[ului Geneva [i cu sprijinul Organiza]iei Mondiale a Propriet`]ii Intelectuale.

Pentru dedica]ia neobosit` pe care o acord` cercet`rii [i inov`rii [i pentru sprijinul pe care \l acord` tinerilor inventatori, Mircea Tudor prime[te Steaua Biz, al`turi de echipa irewind.