Biz 264

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 264 • 12 – 31 mai 2014 • 7,5 lei

Cum va ar`ta internetul mâine Desenatorii de inova]ii Meseria de investitor Antrenament la dublu pentru succes Milionari \n zâmbete

CURSA CURSA SPRE SPRE

PRIMUL MILIARD

Conduce afaceri de peste 500 de milioane de euro [i \n trei ani mizeaz` s` ajung` la primul miliard doar din comer]ul online.

Dar Iulian Stanciu nu se opre[te aici.

Nr. 264

de 15 ani suntem

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU

Fotografi VALI MIREA

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Revolution Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

Atuuri \n criz`

N

u te opre[ti la primul obstacol. Nici nu renun]i când vezi c`, unul dup` altul, \]i cad toate planurile, iar oamenii la care sperai c` po]i s` apelezi nu te mai cunosc. Nu trebuie s` faci nici gre[eala de a gândi totul pe termen scurt.

Da, lista cu acest gen de sfaturi este lung`. {i deloc u[or de pus \n practic`. Pare firesc s` le auzi [i s` spui, mai ales acum, când nimic nu mai este cum era, c` nu se mai pot face planuri pe termen lung. C` acum nu mai [tii nici \n ce parte s-o iei [i ce s` mai faci. |n acela[i timp, foarte mult din ceea ce e[ti se vede din cum ac]ionezi [i reu[e[ti s` pui \n practic`. Capitalul de imagine pe care-l ai sau \l construie[ti se contureaz` firesc când se transmite amprenta pesonal` pe care o impui \n tot ce faci. Am \ntâlnit acest atu la majoritatea antreprenorilor care au reu[it \n ultimii ani de criz`.

To]i, dar absolut to]i, au povestit când i-am \ntâlnit cât e de greu \n “estul s`lbatic” al afacerilor, cum au fost lovi]i [i opri]i din drum de prieteni sau concuren]i [i de ce obstacole s-au lovit. Ceea ce i-a determinat pe to]i s` mearg` \nainte a fost \ncrederea \n ideea lor. Faptul c` au avut un plan, cu o finalitate clar conturat` \n mintea lor, spre care au mers indiferent de obstacole.

O alt` constant` \ntâlnit` la interlocutori a fost aceea c` sunt mereu \n alert`. Mereu preg`ti]i s` fie la curent cu tendin]ele: ce e nou, cine ce face, care e zona care se dezvolt`.

Nu [tii niciodat` ce oportunitate apare [i dac` nu cumva este cea care ]i se potrive[te.

Trebuie s` fii atent [i s` nu ratezi momentul. Pentru c` nu [tii niciodat` ce se va \ntâmpla mâine.

Am ajuns s` \n]elegem c` schimbarea este cel mai sigur lucru pe lume [i c` trebuie s` fim preg`ti]i s-o primim cu mult` aten]ie \n via]a noastr`, dar [i s` \ncerc`m s` gândim [i s` capitaliz`m cât de mult se poate ziua de mâine.

ISSN 1454-8380 MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz Tipografie: prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro

Biz

1

Foto copert`: Vali Mirea

sumar

4 10 12 14

5 ani pån` la euro “Recuperatorii” prieteno[i Când mobilul controleaz` banca Cursa spre primul miliard

26 30 32 34

Meseria de investitor Ora exact` \n banking Comuniunea om-art` Cum va ar`ta internetul mâine?

38 40 43 46

Un român \ntre Taipei [i Viena Milionari \n zâmbete Dou` decenii la puterea a doua Leadership 2.0

Foto: Š Hannu Viitanen – Dreamstime.com

48 50 52 58

Misiunea lor e votul Xerox [i {coala American`, parteneriat pentru o [coal` digital` Antrenament la dublu pentru succes Marketing \n farmacii

60 62 66 70

o

360 \n marketing bancar Desenatorii de inova]ii China digital` Un aristocrat la mod`

72 76 80

Art` = Via]` ([i viceversa) Reinventarea Acer Steaua Biz: Bucure[tiul, conectat la finan]ele globale

Foto: © Wacpan – Dreamstime.com

agend`

5 ANI PÅN~ LA EURO

Data oficial` pe care Romånia [i-a asumat-o pentru a adopta moneda unic` european` este 2019. Guvernul a trimis la Bruxelles un nou program de convergen]`, \n care sunt descrise inten]iile Bucure[tiului pentru urm`toarea perioad`. DE ALEXANDRU ARDELEAN Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a participat la \nceputul lunii mai la reuniunea Consiliului ECOFIN [i la reuniunea Consiliului Guvernatorilor B`ncii Europene de Investi]ii, de la Bruxelles, unde a anun]at c`, pe baza progreselor realizate \n privin]a convergen]ei reale [i nominale, a evolu]iei reformelor structurale [i a perspectivelor solide de cre[tere economic`, guvernul a stabilit 1 ianuarie 2019 ca dat` ]int` pentru aderarea României la zona euro.

4

Biz

Guvernatorul B`ncii Na]ionale a României, Mugur Is`rescu, a spus c` fixarea acestui obiectiv ambi]ios ar putea avea efecte benefice, de mobilizare a ]`rii, dar presupune o bun` \n]elegere a eforturilor din partea politicienilor, stabilirea unor termene intermediare clare [i consens larg politic [i social.

Documentul transmis Comisiei Europene precizeaz` c` sunt luate \n calcul, \n cadrul macroeconomic din programul de convergen]`, perspectivele mediului interna]ional [i ale economiei

europene. Scenariul macroeconomic propus pentru perioada 2014-2017 este convergent cu estim`rile CE despre evolu]ia economiei române[ti. România realizeaz` demersurile pentru participarea la Fondul Unic de Rezolu]ie [i va \ntreprinde pa[ii necesari \n vederea ader`rii la pilonii Uniunii Bancare.

Guvernul arat` c` programul de convergen]` ilustreaz` capacitatea României de a se \ncadra din 2015 \n obiectivul bugetar pe termen mediu (OTM), reprezentând un deficit

AGEND~

{TIRI

structural al bugetului general consolidat de 1% din PIB. Pe termen mediu, obiectivul specific al politicii bugetare este reprezentat de ajustarea \n continuare a deficitului bugetar, ]intele planificate fiind de 2,2% din PIB \n 2014, iar pentru perioada 2015-2017 de un deficit sub 2% din PIB (conform metodologiei ESA).

Executivul mai arat` c`, din punct de vedere al convergen]ei reale, evaluat` prin decalajele fa]` de media european` a produsului intern brut pe locuitor exprimat prin puterea de cump`rare standard (PCS), România a progresat semnificativ \n ultimii doi ani, situându-se \n prezent la circa 54% fa]` de media UE-28, comparativ cu 52,9% \n 2012 [i 51,2% \n 2011. "Experien]a noilor state membre care au aderat la moneda euro eviden]iaz` c` un astfel de obiectiv este realist \n m`sura \n care raportul fa]` de media UE a produsului intern brut pe locuitor dep`[e[te 60%. |n concordan]` cu evolu]iile economice explicitate \n acest program, convergen]a real` a României va ajunge \n anul 2018 la aproape 65%, existând perspectiva ca la orizontul anului 2020 produsul intern brut pe locuitor la PCS din România s` reprezinte 70% din media european`", apreciaz` guvernul. Biz

Relaxare de 6,5 mil. euro Cifra de afaceri cumulat` a centrelor spa din Romånia \n 2013 se ridic` la aproximativ 6,5 milioane de euro, \n cre[tere cu 5% fa]` de 2012, potrivit celei de-a doua edi]ii a bro[urii “SPA Business”, ce a fost realizat` de DespreSpa.ro. |n 2013, au apelat la servicii de relaxare 124.000 de români [i 26.000 de str`ini. Din totalul de 6,5 milioane de euro nu fac parte abonamentele la s`li de fitness sau piscine [i nici alte terapii care nu sunt incluse \n categoria serviciilor de relaxare (masaje anticelulitice sau alte tratamente de sl`bire [i \nfrumuse]are). Rezultatele studiului arat` c` pre]ul mediu al unui tratament de relaxare \n Romånia este de 150 lei. |n 2013 [i la \nceputul anului 2014 au fost deschise mai multe centre spa de talie interna]ional` ca Premier SPA sau Shiseido Spa, \n cadrul Stejarii Country Club. (L.S.)

Schimbare la pomp` Benzin`riile Agip din România au fost preluate de Grupul MOL, \n cadrul unui acord cu Eni care mai vizeaz` re]elele de distribu]ie de carburan]i din Cehia [i Slovacia. DE GABRIEL BÂRLIG~

|n România, achizi]ia face parte din strategia Grupului MOL de a-[i cre[te cota de pia]`. Prin integrarea celor 42 de noi benzin`rii Agip, MOL de 6

Biz

România va ajunge la o re]ea de 189 unit`]i sub marca MOL. “Aceast` achizi]ie reprezint` un moment marcant al strategiei noastre de cre[tere a re]elei de benzin`rii \n Europa Central` [i de Est. MOL \[i l`rge[te semnificativ acoperirea geografic` \n România [i face un pas \nainte \n ceea ce prive[te percep]ia brandului \n Slovacia, a spus Lars Höglund, Senior Vice President pentru divizia de retail a Grupului MOL. Tranzac]ia vizeaz`, printre altele, opera]iunile de vânz`ri en gros [i preluarea gestiunii entit`]ilor locale. |n Cehia, achizi]ia aduce Grupului MOL

125 de noi benzin`rii, al`turi de cele 24 sub marca Slovnaft [i cele 125 sta]ii PAP Oil, care vor majora cota de pia]` a Grupului MOL la peste 10%. |n Slovacia, re]eaua Grupului MOL va ajunge la 253 unit`]i, prin integrarea a 41 de benzin`rii. MOL a convenit s` achizi]ioneze [i participa]ia Eni \n Ceska Rafinerska (CRC), dar Unipetrol, ac]ionar majoritar al CRC, de]ine dreptul de preemp]iune pentru ac]iunile CRC. Finalizarea acordului depinde de \ndeplinirea unor condi]ii prestabilite, printre care [i ob]inerea avizului din partea autorit`]ilor de reglementare \n domeniul concuren]ei. Biz

AGEND~

{TIRI

Ce se poate face cu margarin`, \nghe]at`, mu[tar, maionez` [i ketchup expirate?

Aceste ingrediente pot compune o re]et` de succes pentru energie regenerabil`. Unilever a semnat la jum`tatea lunii mai un parteneriat cu grupul Genesis Biopartner pentru colectarea [i transformarea alimentelor expirate \n energie regenerabil` electric` [i termic`. Produsele Unilever vor fi procesate \n fabrica de biogaz din jude]ul Prahova, transformate \n biogaz [i, ulterior, \n energie regenerabil`. Sta]ia, prima de acest fel din România, va procesa \n fiecare zi o cantitate de 50 de tone de substrat organic [i va produce energie electric`, ce va fi livrat` \n re]eaua na]ional`, [i energie termic` - abur [i ap` cald` – c`tre un consumator local. Unilever are o strategie pe termen mediu, care urm`re[te ca pân` \n anul 2020 s` \mbun`t`]easc` s`n`tatea [i starea de bine a peste un miliard de consumatori, s` reduc` la jum`tate impactul asupra mediului [i s` reduc` consumul de materie prim` agricol` numai \ntr-un mod sustenabil. (O.N.)

Cele 5 milioane de Dacii Autovehiculul Dacia cu num`rul 5 milioane a ie[it de pe liniile de fabrica]ie pe 6 mai. Este vorba despre un model Duster 4x4, care va fi livrat unui client din România. |n prezent, produc]ia modelului Duster la Uzina Dacia din România reprezint` peste 50% din produc]ia total` zilnic` realizat`. Uzina Dacia a luat na[tere \n anul 1966, la Coliba[i, \n jude]ul Arge[, iar doi ani mai târziu a lansat primul model, Dacia 1100 (licen]` R8). Din anul 1999, Dacia devine o marc` a Grupului Renault, la un an dup` ce fabrica produsele vehiculul cu num`rul 2 milioane.

Succesul gamei Logan, urmat de Duster, a accelerat masiv produc]ia. Anul trecut, 93% din produc]ia uzinei a fost exportat`. (G.B.) 8

Biz

Foto: © Sukmaraga – Dreamstime.com

Re]ete inspirate din alimente expirate

Candida]i, aten]ie la Facebook! |n func]ie de cum arat` profilul de Facebook [i ce alege s` publice \n acest spa]iu, cresc sau, din contr`, scad dramatic [ansele unui candidat de a fi invitat la un interviu de angajare. DE LOREDANA S~NDULESCU Peste jum`tate dintre speciali[tii \n recrutare din România, mai exact 51,5%, verific` profilele de Facebook ale candida]ilor pe care \i au \n vedere \n primele faze ale procesului de recrutare, arat` un studiu pe tema recrut`rii digitale, realizat de Rogalski Damaschin Public Relations [i HR Manager, \n luna aprilie. Dintre ace[tia, 84% iau \n considerare ce tip de informa]ii \mp`rt`[esc candida]ii, ce comenteaz` [i ce fotografii aleg s` publice. De asemenea, criticile la adresa fo[tilor angajatori nu sunt neglijate, un sfert dintre recrutori sunt aten]i la acest aspect, putând astfel descalifica un candidat \nc` din prima faz` de recrutare pe acest criteriu, conform celor declarate de 26,7% dintre speciali[tii \n HR. Peste 40% dintre reprezenta]ii de Resurse Umane acceseaz` profilele de pe re]elele sociale non-profesionale (ex.

Facebook, Twitter etc.) indiferent de pozi]ia pentru care recruteaz`, \n timp ce doar 20% dintre ace[tia verific` re]elele sociale doar pentru pozi]iile de middle [i top management. 79% dintre

speciali[tii \n recrutare urm`resc aspectul general al profilului de Facebook [i LinkedIn \n procesul de verificare a candida]ilor, dovedind astfel c` re]elele sociale au devenit adev`rate c`r]i de vizit` ale candida]ilor \n c`utarea unui job. Motorul de c`utare Google este utilizat de 70% dintre angajatori abia \n faza final` a procesului de selec]ie, dup` ce a avut loc intervievarea poten]ialilor candida]i.

Doar 30% dintre speciali[tii \n HR verific` ce apare pe Google referitor la un candidat \nainte de a-l chema la interviu.

Studiul mai arat` c` 44% dintre angajatori verific` pe LinkedIn nu doar experien]a profesional` a candida]ilor [i recomand`rile din partea partenerilor de afaceri, ci [i tipul de informa]ii pe care candida]ii \l \mp`rt`[esc acolo, urm`rind astfel [i tr`s`turile de personalitate ale poten]ialilor angaja]i. |n plus, LinkedIn este considerat de 59% dintre speciali[ti \n recrutare un canal principal, iar 1 din 2 dintre ace[tia \l consider` unul dintre cele mai relevante medii de selec]ie. Biz

AGEND~

{TIRI

“Recuperatorii” prieteno[i Nu este vorba de celebrii recuperatori, care vin cu for]a s` pun` måna pe banii \mprumuta]i cu cam`t`. Nici vorb`. Este vorba de ni[te oameni, foarte prieteno[i, care de fapt \ncearc` s` rezolve problema ratelor [i a creditelor \ntr-o manier` convenabil` pentru toate p`r]ile. DE ALEXANDRU ARDELEAN A]i v`zut reclama Kruk? Despre ei este vorba. Dac` nu [ti]i despre ce este vorba, afla]i atunci c` aceast` companie, Kruk Romånia, este o companie de colectare de crean]e \nfiin]at` \n 2007 de grupul polonez cu acela[i nume. Compania deserve[te cei mai importan]i clien]i din domeniul b`ncilor, telecomunica]iilor, companiilor de asigurare, institu]iilor financiare nebancare [i al companiilor ce comercializeaz` bunuri de consum. De fapt, ce face Kruk de fapt este s` colecteze datoriile celor care au rate la b`nci sau facturi nepl`tite de mai multe luni.

Modul \n care o fac este unul foarte prietenos: prin colectare amiabil` [i rate convenabile.

Tomasz Ignaczak, directorul general al Kruk Romånia, spune c` \n cazul companiei acesta este modelul de lucru. “{tim c` pentru oamenii care au rate datoriile sunt o problem`, iar ceea ce facem noi atunci cånd \i contact`m este s` le oferim cele mai bune solu]ii. Vedem care este situa]ia actual`, cåt \[i permit s` pl`teasc` [i ne \n]elegem asupra sumei

Tomasz Ignaczak, directorul general al Kruk Romånia

colectare amiabil` [i rate convenabile.

Practic, debitorii au avut posibilitatea de a stabili ce rata lunar` pot pl`ti, astfel \ncåt bugetul acestora s` nu fie afectat.

Kruk are dou` tipuri de crean]e \n portofoliu: crean]e servisate – cele pe care le colecteaz` pentru clien]i prin contract de mandat (crean]a r`måne a clientului) – [i crean]e cump`rate de la clien]i, pe care le colecteaz` \n nume proPORTRETUL ROBOT AL DATORNICULUI priu. Portofoliile Potrivit Kruk, persoana cu datorii este \n principal b`rbat [i are \n jur de cump`rate sunt \n 44 de ani. |n ceea ce prive[te ponderea b`rba]ilor \n portofoliul de cazuri principal de la b`nci, al companiei, ace[tia reprezint` 60% din num`rul total de cazuri admide la alte institu]ii finistrate [i 66% din valoarea cazurilor administrate. De asemenea, 33% nanciare, de la compadintre persoanele cu datorii au vårste cuprinse \ntre 31 [i 40 de ani. nii telecom, al]i Transilvania este regiunea cu cele mai multe cazuri acceptate spre cofurnizori. lectare de c`tre Kruk \n 2013, cu aproximativ 34% din totalul acestora.

Achizi]ia de portofoDobrogea este regiunea cu cel mai mic num`r de crean]e transferate lii de crean]e a fost spre colectare c`tre compania de colectare, aproximativ 4% din total. pentru Kruk un segment profitabil anul trecut. Conform estim`rilor proprii, grupe care o pot pl`ti.” |n opinia lui Tomasz pul de]ine o cot` de pia]` de 49% pe segIgnaczak, este un aranjament convenabil mentul achizi]iei de portofolii \n pentru toat` lumea. Pentru c` astfel perRomânia, consolidåndu-[i astfel semnifisoana care are datorii poate pl`ti cåt \[i cativ prezen]a pe aceast` pia]`. |n anul permite lunar, iar Kruk \[i recupereaz` 2013, investi]iile grupului Kruk \n banii [i este un cå[tig. |nc` de la intrarea achizi]ia de portofolii pe pia]a de profil pe pia]` din Romånia, modul de recupedin Romånia s-au situat la aproximativ rare a crean]elor de c`tre Kruk a fost prin 10

Biz

141,88 milioane lei (133 mil. zlo]i), \n cre[tere cu 128%, comparativ cu anul 2012. Totodat`, grupul [i-a consolidat pozi]ia de top pe segmentul de management al crean]elor din România.

Tomasz Ignaczak spune c` printre clien]ii cu datorii se num`r` atåt persoane fizice, cåt [i juridice (IMM-uri [i \ntr-o mai mic` m`sur` companii mari [i foarte mari). |ns` masa mare este reprezentat` de persoanele fizice. Ca exemplu, \n cazul persoanelor juridice, cea mai mare crean]` a unei entit`]i juridice din portofoliul Kruk a fost anul trecut de 6,7 milioane lei [i a apar]inut unei companii din regiunea Muntenia. Pe locul secund se afl` regiunea Oltenia, unde au fost transferate c`tre Kruk crean]e corporate de 2,3 milioane lei.

La nivelul anului 2013, valoarea medie a unei crean]e administrate de Kruk a fost de aproximativ 3.600 lei (s-au avut \n vedere atåt crean]ele cesionate, cåt [i cele servisate).

Tomasz Ignaczak este optimist c` 2014 va fi un an bun pentru companie, avånd \n vedere semnalele din economie. “Anul acesta, absorb]ia fondurilor europene va fi mai bun`, a[a c` vor fi mai multe investi]ii, mai multe locuri de munc`. De asemenea, b`ncile au re\nceput s` acorde credite, a[a c` Romånia \ncepe procesul de recuperare economic`.” Astfel c` pentru companie aceste semnale se traduc \ntr-un scenariu pozitiv deoarece \nseamn` c` oamenii vor fi angaja]i [i \[i vor permite s` achite datoriile.

“Din alt punct de vedere, competi]ia cre[te [i este un semn pe care nu \l putem ignora. De asemenea, volumul portofoliilor care pot fi våndute \n pia]` va sc`dea, nu va mai cre[te, pentru c` toate portofoliile de crean]e care puteau fi våndute s-au våndut deja. Cred c` volumele vor fi acelea[i, sper c` nu vor descre[te.

Uitåndu-ne la partea de servicii ne putem a[tepta la o cre[tere moderat` pe acest segment”, mai spune directorul general al Kruk Romånia. Biz

Un eveniment Biz

{TIU CE VEI FACE VARA ASTA!

Care sunt cele mai potrivite strategii de social media marketing [i cum te ajut` \n activitatea de zi cu zi?

Vino [i afl` \n trei zile de workshop-uri, conferin]e, traininguri [i networking \n aerul tare al online-ului românesc. Vei g`si, \ntr-un singur loc, toate resursele [i rela]iile de care ai nevoie pentru a-]i construi strategia.

|nscrie-te la tab`ra de social media!

3 – 6 iulie 2014, Pârâul Rece RSVP: gabriela.matei@revistabiz.ro, tel. 0371.32.32.32; www.bizforum.ro/smsummercamp

Social Media Summer Camp Ma[ina oficial`

Parteneri

AGEND~

{TIRI

Când mobilul controleaz` banca Cum ar fi s`-]i po]i controla banca printr-o simpl` mi[care a degetelor pe ecranul smartphone-ului? UniCredit }iriac Bank le ofer` clien]ilor ocazia s` fac` asta prin ad`ugarea de noi func]ionalit`]i aplica]iei de Mobile B@nking. DE GABRIEL BÂRLIG~ Podeaua sucursalei UniCredit }iriac Bank \ncepe s` se clatine, cu birouri cu tot, \n timp ce angaja]ii se ]in dispera]i de ele. |n scurt timp, \ns`, totul revine la normal. Nu a fost un cutremur, cauza este una mult mai simpl`: \nclinarea unui smartphone spre dreapta. Este modalitatea creativ` prin care UniCredit }iriac Bank semnaleaz` ad`ugarea de noi func]ionalit`]i aplica]iei de Mobile B@nking, prin care clien]ii pot s` \[i controleze banca direct de pe telefonul mobil. Pre]ul abonamentului lunar pentru Mobile B@nking este 2 lei, \ns` aplica]ia poate fi accesat` [i gratuit, \n cadrul ofertelor pentru pachete de produse [i servicii ale b`ncii.

Pentru tranzac]iile \n lei, clientul pl`te[te jum`tate din tariful pentru opera]iuni interbancare efectuate la casierie, iar cele intrabancare (\ntre conturi deschise tot la UniCredit }iriac Bank) sunt gratuite. Orele limit` de procesare a pl`]ilor sunt extinse fa]` de casierie cu pân` la 3 ore.

Astfel, utilizatorii de Mobile B@nking \[i pot pl`ti facturile de telefonie mobil` sau utilit`]i, pot s` efectueze pl`]i rapide folosind c`utarea interactiv`, s` solicite produse bancare (\mprumuturi, carduri de credit) [i s` \[i constituie depozite la termen. Aplica]ia ofer` acces unic pentru identificare [i semnarea pl`]ilor, cu ajutorul codului PIN, se \nchide automat dup` dou` minute de inactivitate, iar transmiterea informa]iilor \ntre UniCredit }iriac Bank [i utilizatori se face criptat. O alt` 12

Biz

noutate este aplica]ia Mobile Token.

Noile op]iuni se adaug` func]ionalit`]ilor existente \n prima versiune a aplica]iei de Mobile B@nking, lansat` de UniCredit }iriac Bank \n septembrie 2012. “Am \mbun`t`]it gradual solu]ia de Mobile B@nking, pentru a se plia pe nevoile utilizatorilor [i pentru a le oferi acestora controlul asupra rela]iei cu banca oriunde s-ar afla”, a explicat Petri[or Costin, director Segmente [i Produse Retail, UniCredit }iriac Bank. Varianta \mbun`t`]it` a Mobile B@nking este disponibil` pentru Android [i iOS, iar UniCredit }iriac Bank preg`te[te update-uri [i pentru sistemele Java [i BlackBerry. Pentru aceste sisteme de operare

este \n continuare disponibil` versiunea standard.

Pentru a promova versiunea actualizat` a Mobile B@nking, UniCredit }iriac Bank deruleaz` campania de comunicare “Controleaz`-]i banca de pe telefonul mobil”, dezvoltat` \mpreun` cu MRM Worldwide Romania, agen]ia de digital a McCann WorldGroup România. Ini]iativa va fi promovat` excusiv \n mediul online, \n intervalul 1 mai – 20 iunie.

Aplica]ia interactiv` creat` pentru noua campanie, amintit` \n \nceputul acestui articol, este accesibil` pe www.controlyourbank.ro [i se bazeaz` pe o tehnologie ce permite formarea unei leg`turi unice \n timp real \ntre dou` dispozitive conectate la internet. Cu ajutorul smartphone-ului, care se transform` \ntrun joystick, oricine poate controla scenele video petrecute \ntr-o sucursal` a UniCredit }iriac Bank, reconstruit` virtual \n site-ul campaniei. “A[a cum utilizatorul aplica]iei dirijeaz` dup` bunul plac reac]iile angaja]ilor din sucursala digital`, clientului \i este acum foarte simplu s` gestioneze singur opera]iunile bancare, oricând [i de oriunde, doar cu ajutorul telefonului mobil”, se arat` \ntr-un comunicat al b`ncii. Biz

CURSA SPRE

PRIMUL MILIARD Cu afaceri \n cinci domenii conexe, investi]ii \n terenuri agricole [i, de o jum`tate de an, o investi]ie \n deschiderea celei mai mari ber`rii din Europa de Est, Iulian Stanciu continu` expansiunea. Are planuri mari, pe cel pu]in zece ani de acum \nainte. Primul prag este construirea companiei de un miliard de euro. Dup` care, povestea devine din ce \n ce mai interesant`.

DE LOREDANA S~NDULESCU

FOTO: VALI MIREA

COVER STORY

L Liftul din Swan Office Building

urc` [i coboar` destul de lent.

Nu poate fi reglat la o vitez` mai mare. Este \n schimb dotat cu WiFi, astfel \ncåt cine vrea \[i poate verifica mailurile pe telefon.

Dac` nu a putut rezolva problema, Iulian Stanciu m`car a g`sit o alternativ` s` nu piard` timpul stånd degeaba. La fel face [i \n afaceri. G`se[te solu]ii, gånde[te strategic, \[i m`soar` pa[ii [i ac]ioneaz`. Nu a[teapt` ca lucrurile s` se \ntåmple de la sine.

Nu rateaz` oportunit`]i [i nu pierde timp.

L-am \ntålnit la scurt timp dup` ce se \ntorsese dintr-o c`l`torie \n Chile. A fost prima lui vacan]` adev`rat` \n ultimii trei ani. {i-a luat cåteva s`pt`måni liber de la birou pentru c` sim]ea nevoia unui restart dup` trei ani inten[i, dar [i pentru c` urmeaz` o perioad` extrem de aglomerat`.

Construie[te compania de un miliard de euro. {i asta e doar o parte din strategia sa. Pentru fiecare dintre businessurile \n care este implicat a trasat liniile de dezvoltare, [tie \n ce stadiu se afl` fiecare companie [i unde vrea s` ajung`. De[i este implicat opera]ional doar \n eMAG, cunoa[te \n detaliu mecanismele de func]ionare ale fiec`rui business, de la cum se rezolv` solicit`rile \n call center-ul companiei de service pån` la

16

Biz

re]eaua de aflia]i din ProfitShare sau trainingurile angaja]ilor pentru a[ezarea la raft \n Flanco.

Coordoneaz`, fie din postura de ac]ionar, fie implicat opera]ional, cinci afaceri care \mpreun` dep`[esc 500 de milioane de euro, \ns` nu face calculele cumulat pentru c`, de[i companiile sunt complementare, obiectivele sunt diferite, la fel cum diferite sunt [i gradul de maturitate sau specificul zonei din pia]` \n care ac]ioneaz` fiecare companie. Cea mai mare parte a timpului [i energiei o aloc` businessului eMAG – “o felie mai mic`, \ns` dintr-un tort mai mare”, cum \i place lui \nsu[i s`-[i defineasc` businessul. De un an [i jum`tate a pornit extinderea brandului eMAG la nivel regional, avånd ca prim` destina]ie Bulgaria. De o jum`tate de an a intrat [i \n Ungaria, iar anul acesta va continua expansiunea \n regiune, astfel \ncåt 10% din vånz`rile retailerului online vor fi generate de businessul interna]ional. Nu vrea \nc` s` anun]e urm`toarea destina]ie.

“Direc]ia poate fi oriunde”, spune Iulian Stanciu.

Cu experien]a acumulat`, eMAG are toate premisele s` continue expansiunea \n regiune [i, avånd \n vedere experien]a grupului global Naspers, ac]ionarul principal al companiei, aten]ia va fi, cu siguran]`, c`tre zone mari: “Ca s` fim reprezentativi la nivel regional [i apoi global, trebuie s` avem cifre mari, care se fac \n zone mari”, explic` Iulian Stanciu. |n momentul de fa]`, cele mai mari pie]e de electroretail din regiune sunt Turcia (de zece ori mai mare decåt Romånia), Rusia, Ucraina [i Polonia (de [ase ori mai mare ca Romånia). Dintre acestea cele mai interesante [i dinamice sunt Turcia, o pia]` foarte atractiv` pentru investitori din SUA, Rusia, Asia [i Orientul Mijlociu, cu rate foarte mari de cre[tere, care \ns`

implic` investi]ii foarte mari, pe care eMAG \nc` nu [i le permite, [i Polonia, care potrivit surselor din pia]` va fi prima ]ar` din Europa Central` [i de Est unde va intra Amazon, competi]ie de la care eMAG ar avea foarte multe de \nv`]at pentru a le putea apoi aplica \n toat` regiunea. “Pe termen lung, trebuie s` facem pa[i curajo[i”, consider` [eful eMAG, care \[i dore[te o companie mare la nivel regional. Cåt prive[te o eventual` extindere \n Republica Moldova, eMAG a f`cut deja primii pa[i cump`rånd domeniul [i brandul, doar c` momentan acolo sunt multe piedici \n a desf`[ura un business cum se cuvine. Imediat ce se reglementeaz` situa]ia [i va exista un acord de liber schimb, eMAG va explora [i pia]a de peste Prut.

Planurile nu vizeaz` doar expansiunea la nivel regional, ci [i dezvoltarea pe pia]a local`. Pentru fiecare dintre businessurile \n care este implicat, Iulian Stanciu a stabilit \mpreun` cu echipele de management obiectivele pe care le vrea atinse. Dac` pentru eMAG obiectivul este cre[tere Flanco are ca obiectiv cre[terea, dar \n limita unei profitabilit`]i, iar la NOD obiectivul const` \n profitabilitatea [i dezvoltarea unui business care s` genereze [i mai mult` profitabilitate pe termen lung.

POVESTE |N CINCI ACTE Iulian Stanciu a pornit \n antreprenoriat la sfår[itul anilor ’90, cu un magazin de calculatoare deschis \ntr-un apartament situat pe bd. Magheru, de la care, \mpreun` cu Sebastian Ghi]`, a pus bazele viitoarei firme de distribu]ie Asesoft, devenit` din 2011 Network One Distribution (NOD) \n urma unui proces de rebranding. |n 2009 s-a retras de la conducerea companiei, r`månånd doar cu calitatea de investitor, [i i-a predat [tafeta lui

ANTREPRENORIAT

AFACERILE LUI STANCIU

FLANCO

140

IULIAN STANCIU

Vånz`ri 2013 mil. euro Vånz`ri 2012 137 mil. euro Cre[tere +2,2%

100% NASPERS

187

eMAG

Vånz`ri 2013* mil. euro IULIAN Vånz`ri 2012 153 mil. euro STANCIU Cre[tere +22,2%

* Valoarea total` a vånz`rilor incluzånd marketplace se apropie de 200 milioane de euro

NOD

196

Vånz`ri 2013 mil. euro Vånz`ri 2012 206 mil. euro Sc`dere -4,9%

22%

70% RADU

APOSTOLESCU

8% IULIAN STANCIU

100% IULIAN STANCIU

CONVERSION Vånz`ri 2013

3 mil. euro

Vånz`ri 2012 0

90% MARIUS PAHOMI

10%

SERVSKILLS

3

Vånz`ri 2013 mil. euro Vånz`ri 2012 2 mil. euro Cre[tere 50%

IULIAN STANCIU

100%

R`zvan Ziemba, g`sind mult mai atractiv` provocarea oferit` de achizi]ia retailerului online eMAG, pe care a realizat-o \n acel an. |n toamna anului 2010 a preluat de la b`nci Flanco, compania devenit` cel mai mediatizat studiu de caz din istoria insolven]elor romåne[ti, iar \n 2012 a reu[it o mi[care decisiv` prin atragerea \n ac]ionariatul eMAG a gigantului mondial Naspers, c`ruia i-a våndut 70% din ac]iunile companiei. |n urma acestei tranzac]ii, a r`mas cu 22% din eMAG, iar Radu Apostolescu, cofondator al companiei, a r`mas cu 8%. Sebastian Ghi]`, care avea participa]ie egal` cu Iulian Stanciu, a ie[it complet din afacere. De asemenea, tranzac]ia realizat` la eMAG i-a permis s` cumpere [i restul ac]iunilor de]inute de fostul s`u partener, Sebastian Ghi]`, [i s` devin` ac]ionar unic la NOD [i Flanco. |n prezent, \n afar` de NOD, Flanco [i eMAG, Iulian Stanciu controleaz` \nc` dou` businessuri mai mici: ServSkills, companie desprins` din eMAG \n urm` cu trei ani, [i Conversion, compania de performance marketing fondat` de Marius Pahomi \n 2012. De la \nceputul anului 2014 a intrat \ntr-un nou business, cu totul diferit de tot ce a f`cut pån` acum.

Investe[te \ntr-o ber`rie, dar se men]ine doar \n postura de investitor pasiv, f`r` nicio implicare opera]ional`. Are de asemenea cåteva investi]ii \n terenuri agricole f`r` s` desf`[oare niciun fel de activitate agricol`.

Din postura de investitor discut` cu managementul o dat` la dou` s`pt`måni sau o dat` pe lun`, \n func]ie de business, planuri [i rezultate. |n eMAG a construit o structur` de senior management, cu [ase vicepre[edin]i (Violeta Luca, Radu Apostolescu, Alexandra Ionescu, Tudor Manea, Sorin Ionescu [i Bogdan Axinia), Biz

17

COVER STORY

plus \nc` trei oameni cheie din diverse zone, cu care se consult` periodic. |n plus, este implicat \n diverse proiecte pe care cei de la Naspers le au la nivel global, din Rusia pån` \n Iran.

PRIMUL MILIARD De la preluarea eMAG \n 2009, a existat un singur obiectiv major: cre[terea, atåt pe orizontal` prin diversificarea categoriilor de produse comercializate, cåt [i extinderea la nivel regional. De la vånz`ri de sub 2 milioane de euro pe lun` [i pierderi lunare de 300.000 – 400.000 de euro, compania s-a stabilizat [i a intrat pe cre[tere prin atragerea unui investitor strategic [i prin adoptarea de tehnologii care ajut` la scalarea modelului de business.

E drept c` [i pia]a a crescut \ntre timp. Acum managementul companiei are definit` o strategie foarte clar` [i estimeaz` c` \n trei ani va bate miliardul. De euro.

“Dac` nu am mai investi \n dezvoltarea viitoare pentru a pune bazele companiei de un miliard, cred c` am face 10 milioane de euro profit pe an, dar 10 milioane de euro nu au nicio valoare raportat la ceea ce se poate ob]ine”, \[i explic` Iulian Stanciu strategia. “Noi chiar gåndim lucrurile pe termen lung, spre deosebire de mul]i al]ii care au de rezolvat ba probleme de ac]ionariat, ba de profitabilitate, ba existen]iale pe termen scurt. eMAG [i-a rezolvat toate problemele prin atragerea Naspers, care nu func]ioneaz` ca un fond de investi]ii ce ar vrea s` fac` un exit \n 3-5 ani, ci ac]ioneaz` ca investitor strategic ce \[i dore[te o construc]ie stabil`, pe termen lung.”

Managerii de la eMAG nu se tem s` fac` planuri pe 10 ani.

“E foarte s`n`tos lucrul acesta”, consider` Iulian Stanciu, care [i-a extins deja businessul \n 18

Biz

Bulgaria [i Ungaria. “Mul]i nu \n]eleg de ce facem asta, pentru c` la \nceput pl`tim 300 dolari ca s` ob]inem o vånzare de 100 de dolari, la care cå[tig`m 3 dolari. Nu are sens. Dar, pentru c` gåndim pe termen lung, estim`m c` \n 4 ani vom ajunge la break-even pe cele dou` pie]e

am f`cut [i personal, de-a lungul timpului, inevitabil au fost unii [i al]ii care au dat \n mine, dar nu m-am oprit.” |n Bulgaria, \n ciuda impedimentelor inerente oric`rui \nceput [i a be]elor \n roate puse de concuren]a alc`tuit` din doi juc`tori mari \n offline care

pe care am intrat”, explic` Iulian Stanciu, care f`r` o planificare foarte bun` este convins c` nu ar reu[i \n businessul interna]ional. “|n strategia gradual` te opre[ti dup` fiecare pas [i te \ntrebi dac` e bine. O mai iei la stånga, la dreapta. Te sperii de obstacole. Avånd un plan, nu ne oprim din drumul nostru. A[a

controleaz` [i pia]a de online (\n urm` cu un an [i jum`tate aceasta reprezenta doar 2% din totalul electroretailului, spre deosebire de 20-25% cåt este \n Romånia), businessul eMAG a ob]inut cre[teri ale vånz`rilor cu 500% \n primul trimestru din 2014 comparativ cu primul trimestru din 2013, o cre[tere a traficului de

ANTREPRENORIAT

traficul pe pia]a maghiar` este realizat de pe mobil.

Atåt pe pia]a maghiar`, cåt [i pe cea bulgar` produsele sunt livrate din depozitul de la Bucure[ti.

Sistemul IT este acela[i, achizi]iile, desfacerea [i logistica sunt acelea[i, doar livrarea prin curier [i partea de interfa]` c`tre consumatorul

250% pe acela[i interval [i grade foarte bune de satisfac]ie \n råndul clien]ilor. |n 2014, site-ul a fost vizitat de 1,1 milioane de bulgari din 4 milioane popula]ie activ` pe internet (28%) [i a fost plasat` cåte o comand` la 4 minute, iar \n martie 2014 a crescut cu 60% cota de pia]`

eMAG |N CIFRE Investi]ii \n 2013: 5,4 milioane de euro Investi]ii \n 2014: 11,5 milioane de euro 4 3 milioane de euro – dezvoltare IT; 4 2,5 milioane de euro – logistic`; 4 0,5 milioane de euro –marketing brand; 4 1 milion de euro – dezvoltare angaja]i; 4 4,5 milioane de euro – dezvoltare interna]ional`

Evolu]ia vånz`rilor eMAG (2009 – 2014) 2009: 63 milioane de euro 2010: 97 milioane de euro 2011: 147 milioane de euro 2012: 154 milioane de euro 2013: 187 milioane de euro* 2014: 262 milioane de euro (estimare) * valoarea produselor våndute de c`tre eMAG plus valoarea produselor våndute de c`tre vendorii prezen]i \n Marketplace eMag s-a apropiat de 200 de milioane de euro

Evolu]ia echipei eMAG 2009: 192 de angaja]i 2010: 250 de angaja]i 2011: 498 de angaja]i 2012: 580 de angaja]i 2013: 772 de angaja]i 2014: 1.000 de angaja]i

(comenzi). Prima jum`tate de an \n Ungaria a adus deja o cot` de pia]` de 10%, iar pån` la finalul anului mizeaz` pozi]ia de lider. |n primele luni ale lui 2014, site-ul a fost vizitat de 700.000 de persoane din 6,4 milioane popula]ie activ` pe internet (11%) [i a fost plasat` o comand` la 6 minute. 20% din

final sunt diferite, adaptate fiec`rei pie]e \n parte. Dat fiind faptul c` pia]a este mai dinamic` [i pa[ii au fost mai repezi, businessul eMAG din Ungaria a ajuns \n trei luni cam la nivelul la care a ajuns \n Bulgaria \ntr-un an. Iar \n Bulgaria a crescut \ntr-un an cåt \n patru ani la \nceputul eMAG \n Romånia.

Dup` Ungaria, eMAG se

preg`te[te s` continue expansiunea. “Cert e c` o s` fie din ce \n ce mai frumos [i mai spectaculos. Nu lucr`m neap`rat pentru statistici [i bani. Avem pl`cerea jocului [i adrenalina de a construi ceva, ne trebuie mereu ceva mai mare [i mai sus” – Iulian Stanciu.

Cu o cifr` de afaceri de 187 de milioane de euro \n 2013, f`r` a lua \n calcul vånz`rile prin marketplace, ce ar ridica suma la aproximativ 200 de milioane de euro, eMAG estimeaz` o cre[tere de peste 40% a vånz`rilor [i o cifr` de afaceri de peste 260 de milioane de euro \n 2014.

Cre[terea anun]at` se bazeaz` pe investi]iile din ce mai mari. Fa]` de anul trecut, compania a anun]at o dublare a planului de investi]ii pån` \n jurul valorii de 11,5 milioane de euro, din care 4,5 milioane de euro vor fi aloca]i pentru dezvoltarea interna]ional`, 3 milioane de euro pentru implementarea [i dezvoltarea de tehnologii noi, 2,5 milioane de euro pentru logistic`, 0,5 milioane de euro pentru marketing [i branding [i un milion de euro pentru dezvoltarea angaja]ilor. eMAG a dezvoltat programe de training de specialitate diferen]iate pe categorii de angaja]i, precum [i o academie cu dou` niveluri de studiu, care din toamna acestui an va fi deschis` [i angaja]ilor din alte companii. Totodat`, eMAG ofer` singurul MBA specializat pe e-commerce din Romånia cu profesori experimenta]i \n business interna]ional.

NOI ORIZONTURI, NOI CATEGORII Pentru 2014, \n afar` de dezvoltarea regional`, eMAG se va concentra [i pe lansarea mai multor categorii de produse, precum fashion, sport, auto [i food. eMAG ofer` deja o gam` diversificat` de produse, de la Biz

19

COVER STORY

gadgeturi [i electrocasnice pån` la poli]e RCA [i produse pentru copii sau autoturisme, transformåndu-se dintr-un retailer de electro-IT \n unul generalist.

Pentru construirea expertizei pe noile categorii, eMAG are \n plan [i extinderea echipei, astfel c`, pån` la finalul anului, aceasta va trece pragul de 1.000 de angaja]i.

Intrarea pe zona de food se va \ntåmpla peste 4-5 luni [i urmeaz` s` se produc` \n dou` etape.

Serviciul este proiectat s` fie asigurat integral de eMAG. “Practic vrem s` mut`m raftul magazinului acas` la client. {oferul nu va fi un simplu [ofer, ci va ajuta la despachetare, chiar [i la aranjarea \n frigider”, dezv`luie Iulian Stanciu din planurile legate de noul serviciu.

DRAGO{ S|RBU, CEO, Flanco Retail 38 de ani |ntreaga sa carier` este legat` de retailul electro-IT, unde a parcurs lan]ul ierarhic de la consultant de vånz`ri la director de magazine, manager de produs, director de retail, business unit manager, director de achizi]ii [i director general. Cu o experien]` de 15 ani \n segmentul electro-IT [i serviciile financiare conexe acestuia, Drago[ S\rbu este, din februarie 2014, CEO-ul Flanco Retail, dup` ce anterior ocupase func]ia de director de achizi]ii. S-a al`turat echipei Flanco Retail \n 2012, din luna februarie 2013 a preluat conducerea departamentului de Product Management. Este absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucure[ti, Facultatea de Finan]e, Asigur`ri, B`nci [i Burse de Valori, promo]ia 1999.

OBIECTIV: CONSOLIDARE Cu sui[uri [i coborå[uri, Flanco a avut un parcurs tumultuos trecånd de-a lungul anilor prin mai multe schimb`ri de management [i de ac]ionariat.

A fost våndut`, preluat`, redimensionat`, restructurat`.

A intrat [i a [i ie[it din insolven]`.

Istoria companiei \ncepe din anii ’90, cånd omul de afaceri Florin Andronescu deschidea \n Bucure[ti primul magazin de produse electronice [i electrocasnice Flanco. |n 2006, prin parteneriate cu fonduri de investi]ii precum Oresa Ventures (care prin intermediul Flanco Holding f`cea parte din ac]ionariatul Flanco International \nc` din 2003) [i Danube Fund, afacerea s-a dezvoltat la nivel na]ional [i a fost våndut` retailerului de produse IT Flamingo. Astfel, din 2005 Flanco devenea subsidiar` a Flamingo Interna]ional, companie listat` la Bursa de Valori Bucure[ti [i unul dintre cei mai mari retaileri din Romånia, cu o re]ea de 97 de magazine. |n perioada 2006 – 2008, sub conducerea lui Drago[ 20

Biz

Simion, dar [i a managerilor str`ini Jiri Rizek [i {tefan Treiber, grupul Flamingo [i-a extins re]eaua [i a ajuns la afaceri de 203 milioane euro. |n decembrie 2009, \n contextul crizei economice, grupul Flamingo a fost nevoit s` intre \n reorganizare. La conducere a fost numit Adrian Olteanu, angajat al companiei din 2003, pentru a coordona reorganizarea Flanco, total separat` de Flamingo. |n numai zece luni de la data declan[`rii procedurii de insolven]`, Adrian Olteanu a reu[it s` finalizeze cu succes reorganizarea Flanco. |n septembrie 2010 \n ac]ionariatul companiei a intrat Iulian Stanciu, eveniment care a marcat practic [i finalul reorganiz`rii.

|n 2010, de[i compania trecea prin momente dificile, a investit \ntr-un studiu de pia]` calitativ [i cantitativ ca s` vad` unde se afl`, cum este perceput` [i ce a[tept`ri au consumatorul. Pornind de la rezultatele studiului, s-a \nceput construc]ia unei politici comerciale care presupunea oferirea de solu]ii clien]ilor, printre care garan]ia all inclusive [i returnarea \n 30 de zile – aspecte legat de care a reie[it din studii c` oamenii le-ar aprecia. Pe zona de marketing au fost organizate mai multe ac]iuni locale, proiecte speciale printre care Black Friday, lansat \n premier` \n Romånia de Flanco [i eMAG \n noiembrie 2011. De la 4%, \n ianuarie 2010, Flanco

ANTREPRENORIAT

ajungea, \n mai 2011, la o cot` de pia]` de 10%.

Dup` aproape doi ani [i jum`tate de mandat, din care 10 luni au \nsemnat o lupt` contra cronometru pentru ie[irea din insolven]`, \n august 2012, moment \n care Iulian Stanciu devenea ac]ionar unic la Flanco, Adrian Olteanu i-a predat [tafeta Violetei Luca \n func]ia de CEO al Flanco, pozi]ie pe care a ocupat-o pån` \n februarie 2014, cånd a fost numit` vicepre[edinte al eMAG. |n prezent, CEO al Flanco Retail este Drago[ S\rbu. |n 2013, Flanco a ob]inut o cifr` de afaceri de 140 de milioane de euro, \n u[oar` cre[tere cu 2,2% fa]` de anul anterior. “Flanco este \n prezent un business matur, care are loc de dezvoltare, \ns` cu

obiectivul de a cre[te \n limita unei profitabilit`]i pozitive”, explic` Iulian Stanciu. Ce \nseamn` aceast` strategie? Compania nu trebuie s` intre pe profit net negativ, \n rest, profitul va fi \n continuare “sacrificat” pentru dezvoltare, dar mai mult investind intern pentru a \mbun`t`]i experien]a la raft [i pozi]ionarea de “mereu peste a[tept`ri”. Zece zile pe an, vånz`torii trec prin diverse traininguri de vånzare [i de specialitate pe zona lor, sunt \nv`]a]i s` vånd` pe lång` produsele de la raft [i credite de consum sau servicii de garan]ie, acestea dou` din urm` fiind cele care dau profitabiltate unui retailer. |n prezent, din totalul vånz`rilor Flanco, cele pe credit, cu DAE zero, reprezint` peste

R~ZVAN ZIEMBA,

General Manager, Network One Distribution 46 de ani Cu o experien]` de peste 18 ani \n industria IT, R`zvan Ziemba conduce din februarie 2005 Network One Distribution. Consider` c` a luat una dintre cele mai bune decizii chiar \n anul trei de facultate, \n 1990, cånd s-a decis s` renun]e la Electronic` \n favoarea antreprenoriatului. Timp de opt ani a fost antreprenor, dup` care s-a angajat [i a devenit manager. Dup` 35 de ani s-a (re)apucat de studiu [i \ntre timp a absolvit o facultate de management [i un MBA. De[i nu a \n]eles acest lucru decåt dup` 30 de ani, R`zvan Ziemba vede \n capacitatea de \nv`]are cea mai mare calitate a unui om.

Apreciaz` faptul c` oamenii trebuie s`-[i g`seasc` singuri drumul \n via]` [i nu drumul s`-i g`seasc` pe ei. Un alt principiu dup` care se ghideaz` \n via]a profesional`: "Dac` nu e[ti pasionat de ceea ce faci, dac` nu-]i plac oamenii din jurul t`u, dac` nu reu[e[ti s` råzi m`car o dat` \n fiecare zi petrecut` la serviciu \nseamn` c` nu e[ti pe drumul potrivit".

20%, cel mai bun scor printre electroretailerii din Romånia.

Trainingurile prin care trec vånz`torii se v`d \n \n rata de conversie a vizitatorilor \n cump`r`tori, care \n medie la Flanco este de 10%.

“Avem o suprafa]` cam la jum`tate fa]` de retailerul concurent Domo [i o cifr` de afaceri mai mare. Diferen]a vine din rata de conversie [i valoarea tranzac]iei medii \n magazine”, explic` proprietarul Flanco, care nici nu neag` vehement, nici nu infirm` zvonurile privind inten]ia sa de a cump`ra Domo. |[i dore[te [i se declar` deschis fa]` de o astfel de tranzac]ie, cåt timp este una benefic` pentru toate p`r]ile implicate. “Natural ar fi s` existe o consolidare \n electroretailul romånesc. Nu m` a[tept ca vreunul dintre juc`tori s` ias` din business, m` a[tept la o consolidare. Am avut discu]ii cu cei de la Domo, [i Altex a avut discu]ii cu ei, doar c` bulgarii nu erau hot`rå]i.”

Oricum, dac` ar fi vorba de o astfel de mutare pe pia]`, inten]ia lui Iulian Stanciu ar fi mai degrab` de a cump`ra. Nu crede \n schimburi de ac]iuni, \n parteneriate, din cel pu]in dou` motive. Pe de o parte nu i se pare c` ar fi corect fa]` de cei de la Naspers s` \nceap` un parteneriat cu altcineva cåt timp aten]ia sa trebuie s` r`mån` concentrat` pe eMAG, pe de alt` parte a mai avut experien]a unor parteneriate care nu au mers chiar \n direc]ia pe care [i-a dorit-o. “Am mai avut un partener care era implicat \n tot felul de alte afaceri [i nu mai am nevoie de a[a ceva. Am tras foarte mult s` desp`r]im lucrurile [i s` nu mai avem vreodat` vreo intersectare. Nu a[ mai face parteneriate cu oameni implica]i \n media, politic` [i alte businessuri din zona asta”, explic` tran[ant Iulian Stanciu rela]ia cu fostul s`u partener Sebastian Ghi]`.

Biz

21

COVER STORY

LEC}IILE MATURIT~}II Cu afaceri de 196 de milioane de euro \n 2013, businessul de distribu]ie controlat de Iulian Stanciu este unul matur [i totodat` lider la mare distan]` de restul juc`torilor din pia]`. Este [i profitabil. A avut un singur an, 2012, cånd a f`cut profit mai mic, fiindc` a aplicat ni[te standarde mult mai riguroase [i a f`cut o reorganizare intern`. |n 2013, f`cut un profit opera]ional de 5 milioane de euro [i un profit net 3 milioane de euro. |n cazul NOD, obiectivul nu este cifra de afaceri.

“Nu ne intereseaz` cifra, avånd \n vedere c` nu va veni F`t-Frumos din vest s` cumpere compania. |n plus, suntem num`rul unu, departe de restul juc`torilor din pia]`”, \[i detaliaz` strategia Iulian Stanciu, care din 2009 l-a l`sat la cårma companiei pe R`zvan Ziemba, actualul General Manager al Network One Distribution.

Neavånd ca miz` principal` cre[terea veniturilor, au putut fi luate ni[te decizii de fine]e care au p`strat compania \n form`. “A fost ca un sportiv care alearg` de pl`cerea jocului [i pentru \mbun`t`]irea performan]elor proprii, nu neap`rat ca s`-i bat` pe ceilal]i”, poveste[te Iulian Stanciu. |n 2009, la debutul crizei organiza]ia, avea 10 milioane de dolari \n cont, era bine a[ezat` [i avea costurile bine optimizate. A anticipat mi[c`rile celor din pia]`, respectiv a intuit c` \n momentul \n care va veni criza companiile concurente vor fi lovite din cauza unor stocuri mari [i vor \ncerca fie s` bage capul \n nisip, fie s` scoat` maximum de la parteneri pentru a se proteja. Ceea ce s-a [i \ntåmplat. |n timp ce businessurile concurente se \nchideau pe capete [i pia]a se reducea la jum`tate, NOD (Asesoft la vremea aceea) cre[tea cu 10%.

Pentru dezvoltarea afacerii, de-a lungul anilor au fost dezvoltate noi linii de business, printre care 22

Biz

ADRIAN ANTOHI, director general, ServSkills 39 de ani S-a al`turat echipei eMag \n urm` cu [ase ani, \n 2008, ca Director Service. Cu o experien]` de peste 15 ani \n domeniul IT, domeniu \n care a parcurs mai multe etape, de la tehnician service, pån` la director de departament, \n prezent ocup` func]ia de Director General la ServSkills din 2011, de la \nfiin]area companiei.

ServSkills a fost \nfiin]at` pornind de la fostul departament de service eMAG, fiind acum compania de service a \ntregului grup. Adrian Antohi a pornit la drum cu un personal de 20 de oameni, ajungånd acum s` conduc` peste 150, iar compania este una dintre cele mai mari companii de service din Romånia, cu 14 branduri \n portofoliu. A absolvit Facultatea de {tiin]a Materialelor \n 1998, iar anul acesta va termina un Executive MBA.

producerea de electronice [i elecrocasnice \n China sub brandurile proprii: Horizon (televizoare LCD [i LED), Heinner (electrocasnice) [i Serioux (produse IT [i consumer). Cele trei branduri proprii se vånd prin Flanco [i eMAG, dar [i prin intermediul altor magazine online, hipermarketuri [i prin retaileri independen]i din ]ar`, [i genereaz` la ora actual` aproximativ 15% din totalul businessului NOD. Avånd \n vedere competen]ele pe zona de brand propriu [i distribu]ie, pe viitor businessul se va diversifica, urmånd s` se extind` [i pe alte categorii, printre primele vizate fiind juc`riile, produsele de menaj [i obiectele de bricolaj. Astfel, dup` modelul eMAG, care s-a transformat dintr-un retailer IT \n unul generalist, [i NOD se va transforma \ntr-un distribuitor generalist.

PROFIT DIN SERVICII CONEXE ServSkills este o companie de]inut` integral de Iulian Stanciu, cu afaceri de 3 milioane de euro \n 2013 [i condus` de Adrian Antohi din postura de general manager. |nfiin]at` pornind de la fostul departament de service al eMAG, \n urm` cu trei ani, este acum compania de service a \ntregului grup cu prezen]` la nivel na]ional.

Din motive care ]in de o mai bun` pozi]ionare, compania trece \n prezent printr-un proces de rebranding asigurat de Brandient, \n urma c`ruia va fi ales un nou nume.

Prin desprinderea de eMAG [i semnarea de contracte direct cu produc`torii, precum Samsung, LG, Lenovo, Allview, ServSkills s-a transformat dintr-un cost \ntr-un centru de profit, recunoscut drept serviciul pentru produse electrocasnice cu cel mai bun timp de reparare, cea mai bun`

ANTREPRENORIAT

satisfac]ie a clien]ilor [i cele mai pu]ine retururi ale produselor reparate. Compania are ma[ini \n toat` ]ara [i func]ioneaz` printr-un sistem de operatori \n call center care preiau solicit`rile clien]ilor. O parte din cazuri, cam 30%, sunt rezolvate prin asisten]` telefonic`, restul sunt transmise tehnicienilor, care se deplaseaz` la domiciliul clien]ilor. |nainte de a intra \n påine, tehnicienii trec prin traininguri, sunt \nv`]a]i s` comunice \n permanen]` cu clien]ii, s` le explice ce repar`, s` fie politico[i [i s` nu accepte “aten]iile” pe care clien]ii ar fi tenta]i s` le ofere. “Vrem s` schimb`m percep]ia despre me[teri”, explic` Iulian Stanciu. |n cadrul ServSkills func]ioneaz` [i o alt` linie de business, cea de emitere de garan]ii extinse ce sunt våndute prin eMAG [i Flanco, dar [i prin intermediul altor juc`tori din pia]` precum PC Garage sau Rombiz.

Cu un profit brut de aproximativ 60% din cifra de afaceri, compania este profitabil`, \ns` Iulian Stanciu se a[teapt` ca ea s` devin` [i mai profitabil` \n scurt timp avånd \n vedere c` activeaz` pe o pia]` unde nu are concuren]`. Anul trecut sau f`cut investi]ii considerabile \n soft, investi]ia din ultimii doi ani ridicåndu-se la 700.000 de euro pentru toat` platforma. |n trasarea strategiei, managementul companiei s-a inspirat din cåteva modele din str`in`tate, adaptåndu-le \ns` la specificul pie]ei locale, iar pe termen mai lung planul este ca ServSkills s` urmeze traseul de extindere ini]iat de eMAG.

PERFORMAN}A DIN ONLINE Marius Pahomi, fost [ef al MEC Interaction, a fondat compania de performance marketing Conversion \n februarie 2012 [i la scurt timp a \nceput s` lucreze pentru eMAG [i Flanco. |n martie

MARIUS PAHOMI,

FOTO: VALI MIREA

director general, Conversion 31 de ani Marius Pahomi are o experien]` de 14 ani \n publicitate online pe pia]a din Romånia [i Marea Britanie. |n 2012, a pus bazele agen]iei de performance marketing Conversion, la care un an mai tårziu, eMag a preluat un pachet de 90% din ac]iuni. |n prezent, agen]ia are peste 25 de speciali[ti \n marketing online [i opera]iuni \n Romånia, Ungaria [i Bulgaria. Bugetele de publicitate online gestionate de c`tre Conversion \n 2013 pentru un num`r de peste 50 de clien]i au dep`[it 5 milioane euro. De asemenea, Conversion de]ine Profitshare care este re]eaua de afiliere cu cele mai mari vånz`ri din Romånia, de peste 300 milioane lei pån` \n prezent.

2013, eMAG, a preluat 90% din capitalul social al Conversion, Marius Pahomi r`månånd cu 10% din ac]iuni [i cu implicarea opera]ional` din postura de director general. Fuziunea ap`rea \n contextul unui plan mai amplu de dezvoltare a grupului. “Este foarte greu s` faci bani din vånzarea de produse. Dac` vrei s` fii profitabil pe termen lung, trebuie s` dezvol]i businessuri conexe”, explica la momentul finaliz`rii tranzac]iei Iulian Stanciu. Conversion a pus la b`taie expertiza [i echipa, eMAG a venit cu sistemul de afiliere.

La nivel de organizare administrativ`, Marius Pahomi este cel care se ocup` de management [i execu]ie \n propor]ie de 100%, iar cu eMAG exist` pe de o parte o rela]ie comercial`, Conversion este un prestator de servicii [i furnizor de publicitate [i pe de alt` parte eMAG este investitor \n Conversion. |n prezent, compania lucreaz` cu o re]ea de 25.000 de afilia]i, aproximativ acela[i num`r cu care a pornit la drum, dar a crescut num`rul de advertiseri, ajungånd la peste 100, reprezentånd la ora actual` cel mai mare sistem de afiliere. A intrat pe zone noi precum fashion [i sport [i urmeaz` dou` direc]ii de dezvoltare. Pe de o parte inten]ioneaz` s` se extind` pe zona de servicii mobile [i s` devin` o agen]ie full service de mobile, pe de alt` parte urmeaz` s` se extind` la nivel regional dup` modelul eMAG.

INVESTI}II |N VIITOR Ideea de a crea Funda]ia eMAG a venit natural, \n urm` cu doi ani, nu pentru c` a[a trebuia, ci pentru c` a[a a sim]it, \[i explic` decizia antreprenorul Iulian Stanciu, care anual aloc` \n jur de 500.000 de euro pentru programele derulate prin funda]ie. Dintre toate zonele posibile de responsabilitate social` a ales s` sprijine preponderent Biz

23

COVER STORY DISTRAC}IE |N VALURI DE BERE

TUDOR VLAD, pre[edinte, Funda]ia eMAG 39 de ani De forma]ie sociolog, cu o specializare \n Dezvoltare Durabil` [i cu o experien]` de management de 11 ani \n companii multina]ionale, Tudor Vlad este, din octombrie 2012, pre[edintele Funda]iei eMAG. Consider` c` experien]a de business a fost esen]ial` pentru formarea sa ca sociolog care implementeaz` proiecte \n domeniul educa]iei – perioada petrecut` \n companiile multina]ionale a fost pentru el doar o forma de cercetare participativ` prelungit`. Din punctul s`u de vedere, cea mai important` investi]ie pe care trebuies` o fac` o societate \n tranzi]ie este \n educa]ie [i c` Romånia are un poten]ial uria[ la acest capitol. Pentru c`, la polul opus rezultatelor de la BAC din unele [coli, \n fiecare an echipele romåne[ti de olimpici vin cu rezultate foarte bune de la competi]iile interna]ionale. Ceea ce, pe de-o parte, arat` c` aici se poate face [coal` \n cel mai serios mod posibil iar, pe de alta parte, c` foarte mul]i copii sunt capabili [i dornici s` urmeze o astfel de [coal`. A[a s-a n`scut proiectul "Hai la Olimpiad`!" care urm`re[te s` sprijine [i s` creasc` \ntreaga comunitate a celor care fac performan]` \n educa]ie. A face mi[care nu este un hobby, ci o necesitate. |i plac alerg`rile lungi, mersul pe biciclet` [i \notul \n ape deschise, pentru c` fiecare dintre aceste sporturi favorizeaz` introspec]ia, o atitudine contemplativ`. Proiectul Funda]iei numit "140 de b`t`i pe minut" pleac` de la acest principiu [i urm`re[te s` cultive deprinderea de a face sport la orice v#rst`. Este ini]iatorul proiectului F`r` Asfalt – primul [i cel mai apreciat triatlon pe traseu off-road din Romånia. Acest proiect a fost la \nceput un hobby [i aici i-a cunoscut [i pe actualii colegi – eMag a fost primul partener al triatlonului F`r` Asfalt.

educa]ia, asta poate [i pentru c` la råndul s`u, cånd era licean, a beneficiat de o burs` a Funda]iei Soros care la momentul acela i-a deschis multe perspective [i orizonturi, dar [i deoarece crede \n puterea educa]iei de a schimba societatea, \n bine. |n prezent, prin funda]ia coordonat` din postura de pre[edinte de Tudor Vlad sunt derulate dou` programe ce au leg`tur` cu educa]ia: “Hai la Olimpiad`!” (pentru sprijinirea tinerilor olimpici romåni) [i “Nou` ne pas`” (pentru sus]inerea unor copii din zone defavorizate s` mearg` la [coal` [i dotarea cu computere a unor licee), dar [i un 24

Biz

program pentru a \ncuraja oamenii din companii s` fac` sport, “140 de b`t`i pe minut”.

Funda]ia sponsorizeaz` de asemenea toate concursurile de triatlon Iron Man din Romånia, mai multe maratoane \n Bra[ov, campionatul de duatlon [i faciliteaz` organizarea unui campionat intern de atletism pentru angaja]ii companiei.

Pe site-ul eMAG a fost implementat un program de dona]ii [i pån` acum peste 20% dintre cei care comand` aleg s` [i doneze, ceea ce \nseamn` c` programele funda]iei au \nceput deja s` fie cunoscute [i oamenii s` cread` \n ele. Biz

Iulian Stanciu, Vlad Dumitru, un fost partener de afaceri, cu care este prieten de 20 de ani, [i Ioana Iancu au \nchiriat cl`direa Pavilionului H din parcul Her`str`u pentru a deschide vara aceasta Ber`ria H, cea mai mare ber`rie din estul Europei. |n aceast` afacere Iulian Stanciu nu este implicat activ, toat` coordonarea opera]ional` este \n måinile lui Vlad Dumitru, \n al c`rui plan este foarte \ncrez`tor: “Are un plan foarte bun. Nu o s` vindem bere, ci distrac]ie”, detaliaz` Iulian Stanciu, antreprenorul care crede \n businessurile f`cute cu prietenii sau cu rudele. Prietenia cu Vlad Dumitru l-a convins s` investeasc` \n acest business, total diferit de restul afacerilor pe care le de]ine, dar [i pentru c` i-a pl`cut proiectul. Va fi un loc care va rivaliza la capitolul capacitate cu Sala Palatului sau Sala Polivalent` [i care va g`zdui de la expozi]ii [i seri tematice pån` la festivaluri [i concerte.

Investi]ia total` \n ber`rie se ridic` la peste 3 milioane de euro, din care \n jur de 2,5 milioane sunt alocate pentru amenajare, echipamente, dot`ri, la care se adaug` marketing, traininguri, stocuri. Proiectul se afl` cam la jum`tatea realiz`rii amenaj`rilor, remodelarea va fi gata spre sfår[itul lunii iunie – \nceputul lunii iulie, dup` care va urma o perioad` de “soft opening” pentru testarea [i rodarea tuturor sistemelor.

Pavilionul H s-a dovedit a fi locul perfect pentru proiectul celor trei antreprenori din toate punctele de vedere. Interiorul este “open space”, f`r` stålpi, practic din orice punct este vizibil` scena principal`. Amplasarea pe malul lacului Her`strau, parcarea proprie, accesul facil dinspre zona central` [i cea de nord prin

ANTREPRENORIAT

FOTO: VALI MIREA

LEC}IILE LUI STANCIU

VLAD DUMITRU, coproprietar Ber`ria H

Ber`ria H 4 capacitate 3.500 de locuri 4 10 tone de bere vor fi våndute

pe zi \n sezonul de vårf 4 3 km de mese [i scaune 4 cuprafa]` de 7.500 mp 4 900.000 de clien]i

sunt a[tepta]i anual

[oseaua Kiseleff au reprezentat de asemenea atuuri care au cånt`rit \n luarea deciei, explic` Vlad Dumitru, care cocheta cu ideea de a deschide o ber`rie de aproximativ doi ani. |n momentul \n care a identificat locul, [i-a

spus c` acolo trebuie s` fie.

Ambi]ia este mai degrab` de a face “cea mai tare ber`rie din estul Europei”, care cu o capacitate de peste 3.500 de locuri [i o suprafa]` de 7.500 mp va fi [i “cea mai mare”. Pentru a g`si cele mai bune solu]ii de amenajare, Vlad Dumitru a vizitat mai multe restaurante, puburi, ber`rii, cluburi din Romånia [i din Europa \n ultimii doi ani. A v`zut multe idei interesante, dar nu ar putea spune c` a g`sit un loc pe care s`-l foloseasc` drept model. Biz

Dou` lec]ii majore pare s` fi \nv`]at Iulian Stanciu \n cei peste 15 ani de antreprenoriat. A mizat pe educa]ie [i a ie[it din zonele de confort. {i asta le-a impus [i oamenilor cu care lucreaz`.

“La noi nu exist` zon` de confort.

Oamenii care vor zon` de confort ori ne str`duim s`-i scoatem, ori se cer singuri afar`”, \[i define[te cultura organiza]iei. Lucreaz` \n domeniul tehnologiei [i [tie c` dac` s-ar opri, direc]ia ar fi numai \n jos. Iar dac` ar \ncerca doar s` se men]in`, ar veni al]ii din urm` care inoveaz`.

Nu \[i explic` parcursul antreprenorial pe care l-a avut pån` acum printr-un singur factor ajut`tor.

Crede c` a contat foarte mult munca, pentru c` lucrurile nu se \ntåmpl` de la sine. Cu siguran]` a contat [i norocul.

A fost omul potrivit la locul potrivit [i la momentul potrivit. Ac]ionarii eMAG au venit c`tre el la momentul potrivit, la fel \n cazul Flanco b`ncile l-au abordat dup` ce au v`zut ce a f`cut cu eMAG. Naspers a ap`rut \n momentul \n care avea nevoie de un investitor care s`-l \nlocuiasc` pe Sebastian Ghi]` [i s`-i rezolve situa]ia din celelalte companii. A contat [i implicarea de care a dat dovad`, precum [i pasiunea cu care a f`cut lucrurile, aspecte pe care a \ncercat s` se transmit` [i oamenilor cu care lucreaz`. Nu \n cele din urm`, crede mult \n puterea educa]iei. Cei [apte ani de acas` sunt vitali. Conteaz` s` [tii s` dai bun` ziua, s` mul]ume[ti [i s` zåmbe[ti. Apoi conteaz` educa]ia formal`: s` fii dispus s` \nve]i \n permanen]`, indiferent c` e vorba de un MBA sau de cursuri la distan]` [i specializ`ri pe diverse domenii.

La cåt de multe proiecte coordoneaz`, Iulian Stanciu simte cåteodat` c` a obosit. Dar \[i d` imediat restart. |n cazul s`u sup`rarea ]ine maximum o or` [i oboseala la fel. Are anduran]` [i tenacitate. Chiar dac` pån` la compania de un miliard nu-l mai despart decåt cå]iva ani, cursa continu`. E lung` [i plin` de provoc`ri.

Primul miliard e doar un prag.

Psihologic. Biz Biz

25

MESERIA

26

DE INVESTITOR

Biz

PIA}~ DE CAPITAL

C Ce a f`cut azi bursa din New York?

A urmat trendul lansat la Tokio [i continuat la Frankfurt? Dac` [ti]i r`spunsul la aceste \ntreb`ri, v` num`ra]i printre cei care [tiu cum s` fac` mai mul]i bani investind pe burse.

Exist` oameni care fac din aceast` activitate o pasiune [i chiar mai mult, o meserie. I-am cunoscut pe românii care pot spune c` tr`iesc din aceast` pasiune [i meserie. |ns` nu e deloc un parcurs u[or [i este nevoie de curaj, de inteligen]` [i de analiz` critic`. Pe unul dintre ei, Maniu Popescu, l-am \ntålnit

Foto: © Jakub Jirsák – Dreamstime

Cånd eram copii, unii ne doream s` ne facem doctori, al]i sportivi. Fiecare [i-a urmat drumul \n cariera aleas`, independent de dorin]ele avute. Exist` \ns` oameni care au reu[it s` aib` o carier` de invidiat de mul]i dintre noi, f`r` s` [i-o fi dorit vreodat`: au devenit investitori. DE ALEXANDRU ARDELEAN la o cafea \ntr-un loc din centrul Capitalei. Modest, dar \ncrez`tor \n for]ele proprii, a \nceput s` \mi povesteasc` cum a ajuns s` fie un investitor. “|ncepånd din 1991 am f`cut comer] cu am`nuntul [i en gros timp de mai mult de un deceniu, iar \n paralel, \nc` din 1993, am \nceput s` fac [i investi]ii financiare \n tot ceea ce \nseamn` fondurile mutuale ale acelei perioade, inclusiv \n SAFI, iar mai tårziu chiar \n FNI, de unde am ie[it aproape pe zero”, spune Maniu Popescu. Acesta \[i aduce aminte c` primul plasament pe pia]a de capital a fost abia \n anul 2000, la oferta public` ini]ial` BRD. |ntrebat cum a ajuns s` fac` aceast` activitate, a r`spuns simplu c` a ales s` intre pe pia]a de capital pentru a-[i completa activitatea de antreprenoriat, considerånd c` poate fi mai eficient s` urm`re[ti pe cine e mai bun \n diferite domenii [i s` investe[ti \n compania respectiv`. “Astfel se disip` riscul pe mai multe afaceri, \n loc s` te concentrezi pe una singur`, proprie, care poate s` se dovedeasc` neprofitabil` \n iure[ul m`surilor neprev`zute ale tranzi]iei.

M-au ajutat natura mea analitic` [i faptul de a fi autodidact.”

Maniu Popescu nu este singurul care [i-a dorit s` investeasc` \n alte domenii.

Andrei Ionu] Damian a \nceput s` fac` “experimente” \n 2002-2004, dup` care a \nceput s` tranzac]ioneze prin 2006.

“Primii bani serio[i din specula]ii i-am cå[tigat \n 2007, prima mare pierdere a fost \n 2008. Primele plasamente inteligente le-am f`cut \n 2009, iar s` investesc \n adev`ratul sens al cuvåntului am \nceput abia din 2011.”

Andrei Damian spune c` a ajuns investitor la \nceput probabil din vina lui Gordon Geckko (personaj interpretat de Michael Douglas \n filmul “Wall Street”, din 1987), dup` care, pu]in mai tårziu, inspirându-se de la George Soros. |ns` abia dup` [apte-opt ani, cu destul de mul]i bani investi]i \n educa]ia lui practic` [i cåteva zeci de mii de pagini citite, a c`p`tat o direc]ie clar` [i se poate måndri c` este un urma[ al lui Ben Graham [i fan al lui Warren Buffett.

APETIT PENTRU RISC Fiecare investitor \[i dezvolt` de-a lungul anilor propria strategie [i propriul gust pentru risc. Unii sunt mai pruden]i, iar al]ii vor s` ob]in` cå[tiguri mai mari \ntr-o perioad` mai scurt` de timp, riscånd mai mult. Andrei Ciubotaru, senior broker la compania de brokeraj Tradeville, spune c` pentru fiecare client nou determin` un profil de investitor, printr-o serie de \ntreb`ri standard [i un dialog axate pe a[tept`rile sale, pe apeten]a la risc, pe gradul de cunoa[tere a mecanismelor bursiere, a economiei etc. “Odat` determinat acest profil, care ]ine cont de apetitul la risc, stabilim \mpreun` cu clientul o strategie de investire, inclusiv cu plan de rezerv` \n cazul \n care lucrurile nu merg conform a[tept`rilor.”

Andrei Ciubotaru mai spune c` un broker \ndepline[te mai multe roluri \n acela[i timp – adun` informa]ia, o filtreaz`, o proceseaz` [i, cu un ra]ionament logic [i o concluzie, se prezint` \n fa]a clientului. Abordarea este personalizat`, pentru c`, dincolo de profilul de risc, \n fa]a clientului, Biz

27

PIA}~ DE CAPITAL

Andrei Ciubotaru, de la Tradeville, consider` c`, de fapt, scopul unui investitor trebuie s` fie \n principal ob]inerea unui randament superior depozitelor bancare [i \n subsidiar o performan]` mai bun` decåt a pie]ei.

Evident, investitorii, \n func]ie de

Foto: © Fang Chun Che – Dreamstime

brokerul trebuie s` fie [i bun comunicator, psiholog [i s` simt` ce i se potrive[te cel mai bine acestuia.

“Aceea[i informa]ie poate fi foarte bun` pentru un client [i neutil` sau negativ` pentru altul”, mai spune Andrei Ciubotaru. |n func]ie de profilul de risc, fiecare investitor realizeaz` [i o rat` a cå[tigurilor pe m`sur`.

Maniu Popescu spune c` are un grad mediu de aversiune la risc, cu plasamente financiare \n obliga]iuni de stat [i corporatiste, fonduri de obliga]iuni, ac]iuni listate autohtone [i str`ine, societ`]i financiare \nchise, completate cu mici plasamente imobiliare.

Ca urmare a acestor investi]ii, randamentele pe care le ob]ine sunt \n medie \n jur de 15% pe pia]a de capital, 5% obliga]iuni de stat [i fonduri de obliga]iuni, 8% \n plasamente \n societ`]i financiare \nchise. Practic, portofoliul lui Maniu Popescu const` \n 70% investi]ii \n instrumente listate [i 30% \n companii nelistate.

Pe de alt` parte, portofoliile lui Andrei Ionu] Damian con]in atåt ac]iuni locale (ac]iunile blue chip clasice din Romånia), cåt [i ac]iuni din str`in`tate – unele mai conservatoare (cum ar fi Honda) [i altele mai exotice (spre exemplu Sierra Wireless). “Ca profil am preten]ia c` sunt un value investor la baz`, ce adopt` pozi]ii \n pia]` atåt pe principii contrariene, dar [i utilizånd mijloace de analiz` tehnic`.

Legat de risc, depinde ce \n]elege]i prin risc. Riscant este atunci cånd cumperi o ac]iune bazat` pe un pont sau pe instinctul de turm`, f`r` a \n]elege m`car domeniul vertical [i orizontal \n care activeaz` compania sau cel pu]in modul de operare al managementului companiei. |n astfel de situa]ii, apetitul meu de risc este extrem de sc`zut.” Andrei Ionu] Damian a tras o linie \n ianuarie 2014 [i, din calculele lui, poate spune c` a f`cut \n medie un randament de 22% anual pe ultimii trei ani, deci un total de peste 81% \n ultimii ani.

28

Biz

DECALOGUL INVESTITORULUI |NCEP~TOR 1. S` ai mereu o strategie 2. S` ai mereu un plan de rezerv` pentru situa]ii neprev`zute 3. S` nu tranzac]ionezi emo]ional 4. S` \nve]i din gre[eli 5. S` nu repe]i greselile din trecut 6. S` nu \]i abandonezi strategiile sub imperiul emo]iilor, fricii, panicii, entuziasmului 7. S` ai o component` lichid` pentru oportunit`]i 8. S` intri pe burs` doar cu bani din afara bugetului de zi cu zi 9. |ncepe cu pruden]`, s` te obi[nuie[ti cu pia]a. Mergi \ntåi pe ac]iuni defensive (ac]iunile pe care investitorii ar trebui s` le de]in` atunci cånd condi]iile de pia]` sunt foarte grele. Ac]iunile defensive au tendin]a de a performa mai bine decåt pia]a atunci cånd se \nregistreaz` sc`deri, \ns`, atunci cånd pia]a cre[te, ac]iunile defensive au o varia]ie sub nivelul pie]ei) [i apoi abordeaz` treptat [i alte instrumente 10. S` consul]i mereu un broker

profilul lor de risc, pot \nregistra randamente \ntr-o plaj` extrem de larg`.

RE}ETA: F~R~ RE}ET~ Maniu Popescu este ferm: nu exist` o re]et` universal valabil` de succes de a investi o sum` minim` pentru a ob]ine

rezultate. “Sumele pe care le investe[ti \n pia]a de capital ]in foarte mult de disponibilit`]ile financiare ale fiec`rui investitor, iar ace[ti bani trebuie s` fie \n afara bugetului de subzisten]`, a c`ror pierdere nu \]i afecteaz` existen]a.

Pentru a avea [anse mai mari de a ob]ine rezultate bune, o investi]ie pe pia]a de capital ar trebui s` dep`[easc` cåteva mii de euro, \n func]ie [i de apeten]a la risc [i de disponibilit`]i.”

Un principiu simplu, dar important are Andrei Damian, care spune c` nu crede \n sume minime sau maxime, ci \n “investe[te timpuriu [i constant”. Andrei Ciubotaru apreciaz`, la fel ca Maniu Popescu, c` fiecare investitor trebuie s` vin` la burs` cu bani de care nu depinde existen]a lui. Aceste disponibilit`]i sunt diferite de la investitor la investitor. “Cu cåt dispui de mai mult, cu atåt po]i beneficia de o diversificare mai bun` [i implicit po]i spera la rezultate mai bune. Ajut` foarte mult [i o suplimentare periodic` a sumelor de investit, \ntrucåt a[a se poate evita abandonarea unei strategii pe anumite plasamente vechi \n cazul apari]iei unor oportunit`]i.”

Separat de sumele investite, care ]in de bugetele extra ale fiec`ruia, exist` \ns` un mic secret pe care fiecare investitor \l are [i nu o s` vi-l dezv`luie imediat: rela]ia pe care o are cu brokerul, care poate deveni foarte important`, mai ales pentru cei care sunt \nc` la \nceput. Andrei Damian spune c` rela]ia cu brokerul este extrem de important`. “Este locul de unde \]i vin peste 40% din informa]ii, la care eu mai adaug 30% surse de informare externe cu abonament [i \nc` un 30% analiz` de tip «crawling».

Totodat`, brokerul este cel care \]i execut` ordinele, \]i administreaz` fluxurile financiare, \]i ofer` unelte de tranzac]ionare, consilere [i multe altele.”

Pentru investitorii \ncep`tori, rolul brokerului este foarte important. “|n situa]ia unui investitor cu o relativ`

PIA}~ DE CAPITAL

avem [i cåteva sfaturi de la cei experimenta]i. Sunt cåteva lucruri foarte importante pe care un investitor \ncep`tor trebuie s` le re]in`. |n primul rånd, s` aib` mereu o strategie [i s` aib` mereu un plan de rezerv` pentru situa]ii neprev`zute.

Maniu Popescu recomand` unui \ncep`tor s` porneasc` cu o posibil` ofert` public` ini]ial` a statului, urmat` apoi de plasamente \n ac]iuni defensive.

Investitorul d` [i un exemplu de ac]iuni care pot fi considerate pe termen lung “vedet`”, cu un randament bun: Transgaz [i SNP (Petrom). |n plus, ceea ce este foarte important este s` ai \ncredere \n emitentul ales din toate

Foto: © Pixbox77-Dreamstime

experien]` [i corelat cu tranzac]ionarea printr-o platform` online performant`, rolul brokerului poate fi diminuat rezumåndu-se la recomand`ri de investi]ie [i analize de pia]`”, spune Maniu Popescu. Pentru el, spre exemplu, este relevant` [i foarte important` o platform` performant` online, cu vizualizarea pie]ei \n toat` adåncimea [i \n timp real, cu posibilit`]i de alerte [i ordine condi]ionate, cu vitez` \n execu]ie [i cu posibilitatea de personalizare [i transferuri gratuite [i rapide \ntre conturi. Investitorul d` [i un exemplu, platforma Tradeville.

Din perspectiva brokerului Andrei Ciubotaru, depinde foarte mult de profilul investitorului.

“Brokerul dispune de acelea[i informa]ii ca oricare alt investitor, doar c` el este conectat permanent la pia]`. |n acest fel, rela]ia cu brokerul este important` pentru c` aduce economie de timp, precum [i o abordare, o viziune din partea cuiva mult mai rutinat cu pia]a. Astfel, po]i evita luarea unor decizii \n condi]iile sc`p`rii unor informa]ii relevante.” Andrei spune c` este ca [i cum ai avea la dispozi]ie un \ntreg deta[ament care lucreaz` pentru tine [i pentru investi]iile tale, deoarece rela]ia cu un broker \nseamn` acces indirect la mai multe departamente odat`. |n plus, rela]ia cu brokerul poate fi cel mai bine fructificat` dac` exist` [i acces la o platform` performant` de tranzac]ionare, care poate aduce integrat \n fa]a investitorului informa]ii despre cota]iile \n timp real, analize, [tiri, rapoarte, alerte, a[a cum exist` la Tradeville.

BURSA CA O CUNOSCUT~ Pentru necunosc`tori, bursa este un fel de sperietoare. Ace[tia nu \n]eleg cu ce “se m`nånc`” lucrurile, cum func]ioneaz`, cum cumperi ac]iuni [i de ce le vinzi. |ns` pentru cei care \n]eleg sau care au minime cuno[tin]e, bursa devine o prieten`, care te poate face mai fericit [i, de ce nu, mai bogat. Pentru cei care doresc s` exploreze acest teritoriu,

1,4

miliarde euro este valoarea tranzac]iilor realizate la BVB \n al doilea semestru din 2013

punctele de vedere [i s` st`påne[ti reac]iile emo]ionale la eventualele corec]ii. |n cazul lui Maniu Popescu, investi]iile au devenit o rutin`, poate chiar ar putea spune o meserie \n care are experien]` destul de mare.

La toate acestea, se mai adaug` mult` r`bdare, st`pånire de sine, mult studiu, constan]`, investi]ie timpurie [i din nou foarte mult` r`bdare. Andrei Damian mai puncteaz` ceva, [i anume c` scopul investi]iei pe burs` nu este s` te \mbog`]e[ti peste noapte. “S` investe[ti este aproape ca orice [tiin]`, meserie sau pasiune de pe P`månt. Trebuie s` o faci cu r`bdare, cu munc` [i cu pasiune.” La

capitolul provoc`ri, investitorul spune c` cea mai mare este aceea de a ]ine piept bipolarit`]ii pie]elor [i de a nu te l`sa influen]at de asaltul psihologic al acestora. Acesta mai spune c` la \nceput a \n]eles prin succes a da o “mic` lovitur`”. Acum crede c` succesul \n investi]ii este un drum [i nu o destina]ie.

Pentru c`, pån` la urm`, acest domeniu ]ine [i de pasiune. “Este genul de munc` care dup` 10-12 ore de activitate m` face s` m` simt ca [i cum m-a[ fi plimbat prin mijlocul naturii sau a[ fi desenat un peisaj din memorie”, afirm` Andrei Ionu] Damian.

Pån` la urm`, investi]iile \n pia]a de capital pot deveni o meserie \n sine, dac` sunt f`cute \n mod profesionist. Desigur, pot fi privite [i ca un hobby, o activitate f`cut` din pasiune \n timpul liber. |ns` dac` cineva renun]` dup` primele insuccese, poate fi privit` ca o alt` \ncercare. Maniu Popescu spune c`, dac` la \nceput a privit aceast` activitate ca pe una f`cut` din necesitate, ast`zi a ajuns s` o practice numai din pl`cere, iar investi]iile la burs` s` devin` o adev`rat` pasiune. {i crede c` a avut succes datorit` structurii lui de ardelean, mai a[ezat, care l-au f`cut \n cei peste 20 de ani de investi]ii s` construiasc` sistematic c`r`mid` cu c`r`mid`.

“De[i de-a lungul anilor am experimentat [i sui[uri [i coborå[uri am avut totu[i un parcurs constant ascendent.”

A[a c`, dac` v` dori]i \n ascuns s` deveni]i investitori, pute]i \ncepe oricånd. Nu uita]i \ns` s` ave]i o sum` de bani de care s` nu depinde]i [i dup` care s` nu v` par` r`u dac` \ncerc`rile de \nceput v` fac s` o pierde]i [i s` vre]i s` ob]ine]i randamente mai mari decåt la banc`. Apoi, strategia v-o stabili]i \mpreun` cu brokerul, dup` cum recomand` [i Andrei Ciubotaru, senior broker la Tradeville, dar numai dup` ce v` determin` profilul de risc.

Dac` respecta]i principiile amintite \n caseta de sfaturi, atunci cu siguran]`, \n timp, ve]i avea [i succes. Investi]ii reu[ite! Biz Biz

29

ORA EXACT~ |N BANKING

Dup` mai mul]i ani \n care creditele nu prea au mai fost pe placul nim`nui, din cauza condi]iilor economice, iar b`ncile au resim]it din plin aceast` perioad`, orologiul cre[terii economice a re\nceput s` bat`. Chiar dac` mai firav [i doar sporadic, sunt semnale legate de reluare a activit`]ii de creditare. DE ALEXANDRU ARDELEAN `ncile privesc urm`toarea perioad` cu ceva mai mult optimism, \n condi]iile \n care un procent semnificativ anticipeaz` cre[terea cererii de credite atât pentru persoane fizice, cât [i pentru persoane juridice, [i peste 80% din institu]iile de credit se a[teapt` la o intensificare a activit`]ii de creditare, conform Barometrului Bancar ARB & EY. Studiul realizat de EY România \n baza unui parteneriat cu Asocia]ia Român` a B`ncilor (ARB) prin intermediul unui chestionar derulat cu 30

Biz

conducerile b`ncilor membre ale ARB este, practic, un indice al industriei bancare. La acest sondaj au participat b`nci totalizând o cot` de pia]` \n func]ie de active de peste 85%. “Institu]iile de credit sunt interesate s` sus]in` economia cu credite. B`ncile se a[teapt` la o cre[tere u[oar` a cererii de credite \n mai multe sectoare [i segmente de clientel` [i, \n acela[i timp, preconizeaz` relaxarea par]ial` a politicilor de creditare \n sectoare precum industria, tehnologia informa]iei, agricultura, telecomunica]ii, s`n`tate [i pe segmentul IMM-urilor”,

spune Radu Gra]ian Ghe]ea, pre[edintele Consiliului Director al ARB. Ghe]ea a mai spus c` ARB depune eforturi pentru eliminarea barierelor \n desf`[urarea activit`]ii bancare, astfel \ncât sectorul bancar s` fie [i mai \n m`sur` s`-[i sprijine clien]ii.

Barometrul Bancar ARB & EY va fi derulat de dou` ori pe an cu membrii Asocia]iei Române a B`ncilor [i este un instrument de informare a bancherilor [i opiniei publice \n privin]a modului \n care conduc`torii din sistemul bancar românesc privesc evolu]ia mediului econo-

B~NCI mic, legislativ [i de afaceri [i implica]iile asupra b`ncilor pe care le conduc. Rezultatele sunt prezentate [i pe grupuri de b`nci \n func]ie de cota de pia]` pe active: b`nci cu o cot` de pia]` de peste 5%, cele cu o cot` de pia]` \ntre 1 [i 5% [i b`nci cu o cot` de pia]` de sub 1%.

A{TEPT~RI POZITIVE Cele mai multe b`nci se a[teapt` la o \mbun`t`]ire u[oar` a mediului economic. Astfel, 76% dintre responden]i cred c` perspectivele generale ale economiei romåne[ti \n urm`toarele [ase luni se vor \mbun`t`]i \n mic` m`sur`, \n timp ce 24% cred c` perspectivele vor r`måne la nivelul actual.

Impactul din zona euro ar trebui s` se vad` [i \ntr-o mai mare consolidare a sistemului bancar romånesc \n urm`toarea perioad`. Sunt disponibile mai multe ]inte, care ar putea duce la un num`r mai mic de institu]ii bancare [i la o eficientizare a sistemului. Marfin Bank, Credite Agricole, Carpatica, Volksbank, Millennium Bank sunt printre organiza]iile care [i-ar putea afla noi ac]ionari. Cu toate acestea, chiar dac` consider` inevitabil` aceast` consolidare, 76% dintre bancheri o v`d de mic` anvergur` \n urm`toarele 12 luni, \n timp ce doar 24% cred c` aceast` consolidare va fi medie. Este [i mai interesant faptul c` nici \n urm`torii trei ani bancherii nu se a[teapt` la o reorganizare masiv` a sistemului. 71% cred c` va avea loc o consolidare de anvergur` medie, \n timp ce doar 14% dintre bancherii intervieva]i cred c` consolidarea va fi la scar` mare. Sondajul relev` c` institu]iile de credit sunt interesate mai degrab` de cump`rarea de credite decât de vânzare. Aproximativ 43% din b`nci iau \n considerare achizi]ia de portofolii de credite [i doar 29% vânzarea unor astfel de active. Dintre acestea din urm`, multe se refer` la practica deja uzual` a vânz`rii unor portofolii relativ mici de credite neperformante.

MAI MULTE AFACERI Atunci cånd vine vorba de propria activitate bancar`, bancherii sunt u[or mai optimi[ti, nu atåt de modera]i. Pe zona de retail, peste 65% din b`nci se a[teapt` la o cre[tere a cererii de credite de consum, iar o propor]ie mai mare, de 75%, la un

c` a fost destul de vigilent` (Direc]ia n.r.) [i a insistat s` se spun` adev`rul [i am ajuns la 22%. De fiecare dat` \n acordurile cu institu]iile interna]ionale am avut grij` s` spunem, dar [i ei au spus c` asta \nseamn` vigilen]`, t`rie de caracter”, a declarat joi guvernatorul BNR, Mugur Is`rescu, cu ocazia prezent`rii raportului trimestrial asupra infla]iei.

Totodat`, el a ar`tat c` s-au utilizat “cei mai strân[i” indicatori pentru a fi

avans al cererii de carduri de credit. Tot \ntr-o propor]ie mare (70%) b`ncile anticipeaz` cre[terea cererii de creditare pentru clien]ii persoane juridice. Potrivit sondajului, cadrul legislativ al insolven]ei [i modul de aplicare a legisla]iei descurajeaz` creditarea, consider` peste 85% din b`ncile respondente. “Recentele modific`ri ale Codului insolven]ei aduc \mbun`t`]iri cadrului legislativ, dar consider`m c` mai sunt lucruri de f`cut \n

PREVIZIUNILE CERERII PRODUSELOR BANCARE* Carduri de credit Produse de economisire

5%

71%

11%

Credite de consum

16%

Produse de investire

16%

Credite imobiliare Cre[tere semnificativ`

24%

61%

22%

50%

22%

38%

6%

46%

41% Cre[tere mic`

6%

47% Acela[i nivel

12%

Sc`dere mic`

* persoane fizice, \n urm`toarele 6 luni

ceea ce prive[te aplicarea legii pentru a convinge b`ncile c` lucrurile s-au schimbat [i \n consecin]` pot s`-[i relaxeze politicile de creditare. Men]inerea disciplinei financiare este condi]ia de baz` pentru p`strarea stabilit`]ii sistemului bancar”, a subliniat Radu Gra]ian Ghe]ea. |n acela[i timp, peste 80% din b`nci se a[teapt` ca cheltuielile cu provizioanele de risc de credit s` nu creasc` sau chiar s` scad` (35%). Aproximativ 75% din b`nci cred c` rezultatele financiare se vor \mbun`t`]i.

Bancherii au motive ca s` fie u[or mai optimi[ti, dup` cum vedem [i \n sondaj, pentru c` nivelul creditelor neperformante din sistemul bancar, de 22,3% \n martie 2014, potrivit datelor publicate de Banca Na]ional` a României, arat` c` s-a f`cut cur`]enie \n sistem [i s-au folosit indicatorii “cei mai strân[i”, \ns` ar fi mai mic dup` defini]ia Autorit`]ii Bancare Europene. “Direc]ia de Supraveghere a cerut \n repetate rânduri s` se determine nivelul de credite neperformante, cifrele astea vin dup` sute de opera]iuni de verificare [i evaluare. Faptul c` a crescut atât de mult este pentru

evaluate creditele neperformante, men]ionând c` defini]ia creditelor neperformante difer` mult de la o ]ar` la alta. “Aceast` cifr`, plimbându-se f`r` explica]ii, a ajuns s` ne sperie [i pe noi (cei de la BNR – n.r.), spui c` e cam mult. Dar dup` defini]ia contabil` nivelul este de 12%. Mai trebuie s` spunem c` avem un grad extrem de ridicat, care se duce spre 100%, de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante”, a explicat Is`rescu.

Guvernatorul BNR a men]ionat c` Autoritatea Bancar` European` (ABE) raporteaz` creditele neperformante atât la expunerile neguvernamentale, cât [i la cele guvernamentale, defini]ie care va trebui s` fie preluat` [i de România. Potrivit acesteia, rata expunerilor creditelor neperformante estimate la nivel agregat la finele anului trecut a fost de 17,4%.

Astfel, toate semnalele indic` un sistem bancar solid, capabil s` atenueze orice impact, iar “cur`]enia” f`cut` [i o \mbun`t`]ire a mediului economic pot conduce la o revenire pe plus a economiei \n general, dar [i a institu]iilor bancare \n particular. Biz Biz

31

tehnologie Comuniunea om-art`

Galeria Galateca propune un experiment inedit, care \mbin` armonios elegan]a artei cu lumea “rece” a tehnologiei \ntr-un proiect multimedia interactiv. Proiectul “FEED ME” permite vizitatorilor s` devin` utilizatori ai lucr`rii de art` [i, \n final, chiar arti[ti, prin controlul pe care \l vor avea asupra exponatelor. DE OVIDIU NEAGOE

C

Când arta [i tehnologia \[i dau armonios mâna, rezultatul nu poate fi decât unul memorabil. S` ne imagin`m c`, \n calitate de vizitatori ai unei expozi]ii de art`, am putea p`trunde \n interiorul lucr`rii, unde s` devenim brusc utilizatori [i nu numai s` de]inem controlul, dar chiar s` putem modifica lucrarea cu ajutorul unor mi[c`ri simple. Asta ne-ar face \ntr-o oarecare m`sur` arti[ti. Cu toate c` descrierea pare desprins` din scenariul unui film [tiin]ifico-fantastic, nu este deloc a[a.

Pe scurt, aceasta este promisiunea galeriei de art` contemporan` [i design Galateca f`cut` tuturor vizitatorilor care \i vor trece pragul \ncepând cu data de 23 mai. Aici ve]i putea admira expozi]ia “FEED ME”, realizat` de artista Marilena Oprescu-Singer (Saint Machine) [i Radu Pop (Noper – desemnat drept cel mai bun ilustrator la edi]ia din 2012 a festivalului AdPrint).

“FEED ME” este un proiect multimedia interactiv, care exploreaz` rela]ia de interdependen]` dintre lucrarea de art` [i propriul public, care a avut vernisajul cu prilejul evenimentului Noaptea Alb` a Galeriilor, la care a participat [i galeria de art` contemporan` [i design Galateca. |ntreaga expozi]ie este g`zduit` \ntr-un cocon uria[, denumit de artist` Womb of Tra, de 9 metri \n lungime, 5,5 metri \n l`]ime [i o \n`l]ime de 4,5 metri. Coconul este de asemenea interactiv, atunci când vizitatorii intr` \n expozi]ie lucrarea 32

Biz

ofer` un feedback sonor, atunci când \i vor atinge cilii acesta va “mârâi” \ntrun fel nu prea pl`cut, pentru c` nu lasa vizitatorii decât s` \l ating` \n zonele luminoase, unde dac` ve]i apropia mâna v` va recompensa. Cadoul? |n

interiorul capsulei ve]i putea admira [i expozi]ia "The Secret Memories of Noper. Beyond Time and Space", realizat` de ilustratorul Radu Pop. Lucrarea artistului spune povestea a [apte personaje: “The Fool”, “The Magician”,

ractive ruleaz`, cu sunet, pe [apte ecrane HD. Fiecare dintre cele [apte lucr`ri este prev`zut` cu trei zone sensibile. Pentru a interactiona cu anima]iile vizitatorii nu trebuie decât s` \[i apropie palmele la câ]iva centimetri de acesti senzori [i vor de]ine controlul. Astfel, interac]iunea cu operele lui Noper se face prin lucrarea realizat` de Saint Machine.

Lucrarea de art` semnat` de Radu Pop \[i propune s` fie o colec]ie de vie]i trecute ale sufletelor celor care p`trund \n uria[ul ou, ce g`zduie[te \ntreaga expozi]ie. Astfel c` interac]iunea cu cele [apte personaje centrale din anima]iile realizate de Radu Pop devine o interac]iune a vizi-

“The High Priestess”, “The Emperor”, “The Hanged Man”, “Death” [i “The Star”. Mai mult decât atât, vizitatorii nu se vor limita doar la admira lucr`rile ci vor putea chiar interac]iona cu cele [apte exponate. Anima]iile inte-

tatorilor cu ei \n[i[i.

Scenarii suprarealiste [i personaje bizare, cu fe]ele acoperite de o serie de m`[ti misterioase, genereaz` un spa]iu \nc`rcat cu fals misticism [i simboluri, ceea ce se \nseamn` c` pentru vizitatori se vor na[te \ntreb`ri [i nu r`spunsuri.

Descindere \n inima artei Odat` p`trun[i \n interiorul lucr`rii de art`, vizitatorii expozi]iei se transform` \n utilizatori [i au puterea s` o modifice, cu ajutorul mi[c`rilor mâinii [i ale picioarelor. Lucrarea artistei Marilena Oprescu-Singer (Saint Machine) este un experiment ludic cu o abordare autoironic`, \ntreaga expozi]ie fiind un organism viu, care “se hr`ne[te” cu energia produs` de vizitatori.

Pentru iubitorii de frumos “\nghi]i]i” de “pântecul” zei]ei Tra, spa]iul real se contope[te cu cel virtual [i vizitatorii devin juc`tori care se lupt` inclusiv cu propria alienare, indus` de ac]iuni de rutin` repetitive. Proiectul “FEED ME” creeaz` un spa]iu multidimensional “fl`mând” dup` captarea \ntregii aten]ii [i a for]ei corpului vizitatorilor.

Similar unui joc pe calculator, utilizatorul p`trunde \n lucrarea de art` [i o controleaz` prin mi[c`rile mâinilor [i ale picioarelor. Ceea ce \nseamn` c` vizitatorul devine brusc artist prin simpla prezen]`, deoarece energia celor care vor p`trunde \n cocon, \n lumea creat` de artist`, d` \n]eles \ntregii expozi]ii. Expozi]ia este structurat` \n mai multe cercuri concentrice, ceea ce duce la crearea mai multor lumi, ce se suprapun [i activeaz` publicul la mai multe niveluri, iar coconul, realizat din metal [i past` polimeric` modelat` manual, are rolul de a oferi un spa]iu de protec]ie.

Tot \n cadrul proiectului “FEED ME” vizitatorii vor mai putea admira [i “The Sacred Egg”, lucrare realizat` tot de artista Marilena Singer, ce const` \ntr-un ou cu o \n`l]ime de 300 cm, unde oaspe]ii \[i pot oferi capul ca “tribut”. Oul uria[, amplasat \n centrul \ntregii lucr`ri, este prev`zut cu un orificiu prin care vizitatorii se pot “conecta” la exponat [i pot privi \n interiorul acestuia. Prin aceast` conexiune, vizitatorii nu numai c` vor putea controla ac]iunile operei de art`, ci mai ales vor avea ocazia s` devin` parte din lucrare. Mai precis, \n interiorul oului se afl` o proiec]ie tridimensional` [i, \n stânga [i \n dreapta orificiului exist` sfori, care coboar` din cocon, cu ajutorul c`treia vizitatorii pot controla lucrarea.

Muzica [i sound design-ul pentru proiectul “FEED ME” au fost asigurate de Mito[ Micleu[anu, modelarea tridimensional` a fost asigurat` de Sergiu Negulici de la Reniform, iar islustra]iile artistului Noper sunt animate de Tudor Calnegru. Biz Biz

33

Cum va ar`ta internetul mâine?

Sunte]i preg`ti]i pentru o invazie [i mai mare a internetului \n vie]ile noastre? Oricum nu conteaz`, fiindc` lumea se \ndreapt` inexorabil \n aceast` direc]ie. Numai c` re]eaua viitorului va fi mai discret`. Dar poate [i mai periculoas`. DE GABRIEL BÂRLIG~

C 34

Biz

ând v` trezi]i diminea]a, e suficient s` ap`sa]i un buton ca s` aprinde]i lumina la baie. Ac]iona]i un robinet [i apa curge, ca s` v` pute]i sp`la rapid pe fa]`. Alt

buton [i cafetiera porne[te. V` gândi]i vreodat` ce se afl` \n spatele acestor gesturi normale de zi cu zi? V` intereseaz` cum ajunge curentul electric \n casa voastr` sau ce fel de pompe [i filtre sunt folosite ca s` pute]i face lini[ti]i du[ul de diminea]`? Ac]iuni care ast`zi sunt banale, acum 100 de ani presupuneau eforturi [i preg`tiri

importante. Mai ]ine]i minte când internetul \nsemna sunetul inconfundabil al unui modem conectat la un desktop masiv, legat la rândul lui la un monitor care ocupa jum`tate din birou? Azi, avem acces la internet nu doar pe PC-uri sau laptopuri, ci [i pe tablete [i smartphone-uri care \ncap u[or \n palm` [i \n buzunar, iar mai nou [i pe

TEHNOLOGIE INTERNET ceasuri sau br`]`ri inteligente. Iar mobilitatea datelor a devenit o cerin]` obligatorie nu doar \n business, ci [i \n via]a personal`. Suntem tot mai con[tien]i de dependen]a noastr` sporit` de re]eaua global` numit` generic internet. Dar \n laboratoare de cercetare [i companii din toat` lumea se lucreaz` deja la urm`torul nivel. {i nu toate ve[tile sunt bune.

Un studiu recent realizat de Pew Research Center [i intitulat “Internet Project, efectuat la aniversarea unui sfert de secol de la crearea world wide webului, a cerut opiniile a peste 2.550 de exper]i \n tehnologie, securitate [i protejarea intimit`]ii persoanelor pentru a realiza creionarea unei imagini a internetului \n 2025. R`spunsurile au fost colectate \ntre 25 noiembrie 2013 [i 13 ianuarie 2014. Concluzia principal` a studiului este c` lumea se mi[c` rapid spre conectivitate permanent` [i acest lucru schimb` radical felul \n care oamenii adun` [i partajeaz` informa]ii sau consum` media.

DISPARE OFFLINE-UL? Exper]ii participan]i la studiu v`d \n viitor un mediu \n care informa]ia ne va \nconjura din toate p`r]ile, \n timp ce accesul la internet va fi extrem de simplu, similar electricit`]ii. Dispozitivele mobile, a[a-numitele “wearables” (accesorii inteligente), [i alte aparate electrice, electronice [i electrocasnice dotate cu procesor [i acces la web vor fi conectate \ntre ele prin intermediul “internetului lucrurilor” (Internet of Things), care va permite accesarea, interac]ionarea [i partajarea informa]iilor \n cloud. Acest concept mai este numit [i Ubernet, pentru a-l diferen]ia de internet, fiindc` va fi mult mai mult decât o re]ea cu siteuri [i aplica]ii. “Cel mai util impact este dat de posibilitatea de a conecta oamenii.

Restul va veni de la sine”, spune Dan Lynch, fondator al Interop [i CyberCash, dar [i fost director al laboratorului de inteligen]` artificial` al companiei SRI International \n anii '70.

De altfel, internetul lucrurilor este una dintre principalele tendin]e identificate de Pew Research Center, care prefigureaz` crearea unui ambient global

invizibil conectat permanent, prin proliferarea senzorilor inteligen]i, a camerelor digitale, programelor software, bazelor de date [i centrelor de date. Va fi o adev`rat` ]es`tur` informa]ional` ambiental`, accesibil` oricând, oriunde [i prin intermediul unei variet`]i uria[e de dispozitive. Acesteia i se va ad`uga realitatea augmentat` - cu alte cuvinte, percep]ia asupra realit`]ii va fi \mbog`]it` prin informa]ii actualizate \n timp real despre ceea ce vedem, facem, gust`m, experiment`m. Aici, rolul esen]ial \l vor juca accesoriile wearable [i eventualele implanturi high-tech ce ar putea ap`rea \n viitor. “Toate acestea vor schimba multe practici sociale cum ar fi interviurile de angajare, \ntâlnirile de afaceri sau de socializare, jocurile, dar [i activitatea poli]iei sau spionajul”, arat` Daren C. Brabham, jurnalist la Universitatea Southern California.

Ca o consecin]` direct`, modelele de afaceri consolidate \n secolul XX vor fi sever afectate, mai ales \n zona finan]elor, divertismentului, publishingului [i educa]iei. De asemenea, lumea fizic` va fi “cartografiat`” digital, pentru a fi mai u[or integrat` \n universul informa]ional creat prin proliferarea internetului.

“Internetul va trece de la clipurile cu pisici la o unealt` perfect integrat` \n via]a de zi cu zi. Nu vom mai vorbi despre a intra online sau a c`uta ceva pe net. Vom fi mereu online [i vom c`uta pur [i simplu ce ne trebuie”, spune Joe Touch, director al Centrului Postel de la Universitatea Southern California.

ADÂNCIREA PR~PASTIEI DIGITALE Dar nu toate ve[tile sunt bune. Exper]ii avertizeaz` c` societatea dependent` de internet ar putea duce la adâncirea inechit`]ii sociale. “Un num`r important de oameni vor deveni [omeri din cauz` c` au refuzat s` adopte [i s` accepte schimb`rile tehnologice”, subliniaz` Pietro Ciminelli, director financiar al Inspectoratului {colar din New York.

Elitele ar putea crea o metacomunitate cu ajutorul internetului, separat` [i mai mult de vecinii lor mai pu]in conecta]i. |n acela[i timp, diferen]ele digitale pot exacerba diferen]ele dintre s`raci [i boga]i, dar [i dintre na]iunile blogate [i

cele \n curs de dezvoltare. Desigur, va cre[te riscul de h`r]uire online, proliferarea pornografiei va fi mult accentuat`, dar poate cea mai periculoas` fa]et` a internetului va fi propagarea mentalit`]ii de turm` [i manipularea unor mase mari de utilizatori prin informa]ii trunchiate, denaturate sau p`rtinitoare. Toate acestea se \ntâmpl` [i acum, dar internetul viitorului va prolifera [i mai mult aceste lucruri. |n acela[i timp, lumea conectat` a viitorului va permite guvernelor, companiilor [i hackerilor s` aib` unelte tot mai sofisticate de spionaj, cenzur`, supraveghere [i control social. “E probabil ca tot mai mul]i oameni s` poat` fi aresta]i, denigra]i sau [antaja]i ca urmare a monitoriz`rii autorizate sau neautorizate a activit`]ii online”, crede Alan Clark, CEO al unei companii de software [i participant activ la eforturile de dezvoltare a standardelor web.

Dar r`spândirea Ubernetului, \n care orice om de pe planet` va putea, teoretic, s` comunice direct cu oricine, poate sl`bi puterea statelor asupra propriilor popoare. “Când orice om dintre cele peste 7 miliarde de persoane de pe planet` poate comunica bidirec]ional cu oricine, de oriunde, puterea statelorna]iuni asupra cet`]enilor din interiorul grani]elor lor geografice va \ncepe s` scad`”, spune David Hughes, unul dintre pionierii internetului.

SCHIMB~RI UMANE Un impact deosebit al schimb`rilor se va produce, \n viziunea optimi[tilor, prin accesul universal la cunoa[tere [i educa]ie. Astfel, persoanele cele mai inteligente \[i vor putea atinge poten]ialul chiar dac` nu s-au n`scut \n ]`rile cu economiile cele mai puternice.

Schimb`rile ar putea fi resim]ite benefic la nivel mondial. “Dispozitive mobile tot mai ieftine vor fi disponibile peste tot, iar instrumente educa]ionale vor putea fi accesate de oricine. Impactul asupra alfabetiz`rii \n toate formele va fi uria[ [i va duce la crearea unei popula]ii mai informate [i mai educate”, este de p`rere Hal Varian, economist-[ef la Google.

Pesimi[tii nu uit` \ns` s` sublinieze efectul disruptiv pe care \l are tehnologia

Biz

35

15

IDEI PENTRU VIITORUL INTERNETULUI

1 2 3

Informa]iile vor fi integrate peste tot \n jurul nostru, internetul devenind o utilitate, la fel ca energia electric`

4

Accesoriile wearables [i realitatea augmentat` vor monitoriza orice aspect al vie]ii de zi cu zi [i vor oferi feedback, mai ales \n domeniul s`n`t`]ii

5 6 7

Tehnologia va facilita crearea de mi[c`ri [i ac]iuni politice

R`spândirea internetului va spori conectivitatea la nivel global [i va cre[te accesul la educa]ie [i informa]ie Internetul lucrurilor, inteligen]a artificial` [i big data vor face oamenii mai con[tien]i de lumea \nconjur`toare [i de propriul comportament

Ubernetul va face grani]ele irelevante [i vor ap`rea “na]iuni” de oameni cu acelea[i interese dincolo de statele na]ionale Nu vom mai vorbi despre internet ci despre “interneturi”, fiindc` se vor schimba metodele de acces, sistemele [i principiile de func]ionare

de educa]ie vor fi mult mai r`spândite [i se va 8 Oportunit`]ile cheltui mai pu]in pe cl`diri [i profesori dintre boga]i [i s`raci se va adânci, existând 9 Pr`pastia posibilitatea izbucnirii de violen]e [i abuzatorii vor evolua [i vor ac]iona la o alt` scar`.

10 Abuzurile Tarele naturii umane vor folosi din plin tehnologia [i corpora]iile vor \ncerca [i uneori vor reu[i s`-[i 11 Guvernele impun` autoritatea invocând motive de securitate sau culturale vor continua s` renun]e la intimitate de dragul confortului 12 Oamenii [i a unui câ[tig imediat. Intimitatea va fi apanajul unei elite [i organiza]iile actuale s-ar putea s` nu poat` 13 Oamenii reac]iona suficient de rapid la provoc`rile noilor re]ele extrem de complexe provocate \n societate de re]elele de comunica]ii vor 14 Schimb`rile fi tot mai abrupte [i mai greu de ignorat de a prevede evolu]iile viitoare va cre[te 15 Capacitatea exponen]ial datorit` cantit`]ii uria[e de date disponibile Sursa: Internet Project - Pew Research Center

36

Biz

asupra vie]ii noastre chiar [i \n forma actual`, cu atât mai mult când va fi omniprezent`. Tot mai mul]i oameni s-ar putea rupe de realitate, considerând universul digital ca fiind cel real. |n acela[i timp, num`rul uria[ de interac]iuni facilitate de internet va determina tot mai mul]i oameni s` caute cât mai multe interac]iuni, ceea ce inerent va face ca acestea s` fie tot mai superficiale. O alt` consecin]` \ntunecat` este legat` de faptul c` oamenii comit mult mai u[or infrac]iuni contra companiilor [i persoanelor când nu interac]ioneaz` cu acestea fa]` \n fa]`.

“Cre[terea num`rului interac]iunilor mediate de internet va continua s` duc` la rela]ii caracterizare de tot mai pu]in respect [i integritate”, spune Bob Briscoe, cercet`tor-[ef pentru re]ele [i infrastructur` la British Telecom.

VIITORUL COMPANIILOR Viziunea despre viitorul internetului nu este cantonat` \ns` la nivel de exper]i.

Marii juc`tori online din prezent \ncearc` nu atât s` prevad`, cât mai ales s` modeleze viitorul internetului. Google, de exemplu, a f`cut pa[i uria[i dincolo de motorul de c`utare [i sistemul mobil de operare Android, de exemplu prin recenta achizi]ie a Nest, pentru 3,2 miliarde de dolari. De ce? Pentru c` Nest se afl` \n casele multor americani [i le cunoa[te deja multe obiceiuri.

Produsul de baz` al companiei este termostatul inteligent cu acela[i nume, care controleaz` temperatura din cas` dar [i \nva]` comportamentul utilizatorilor [i ac]ioneaz` \n consecin]` sc`zând de exemplu temperatura din cas` atunci când “[tie” c` nu e nimeni acas`. Mai mult, cu ajutorul aplica]iei de smartphone, termostatul poate fi controlat de oriunde. Google Glass este, de asemenea, o direc]ie interesant` \n care gigantul american gânde[te viitorul interac]iunii noastre cu lumea mediat` ([i \mbog`]it`) de internet. |mbinarea realit`]ii virtuale cu cea de toate zilele este clar [i pe agenda lui Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook.

Acesta a pl`tit recent 2 miliarde de dolari pentru a achizi]iona Oculu, o companie ce dezvolt` produse \n domeniul realit`]ii virtuale. |n acela[i

TEHNOLOGIE INTERNET timp \ns`, pe blogul s`u, Zuckerberg a prezentat viziunea lui pentru un viitor populat de drone propulsate de energia solar`, sateli]i [i lasere care s` ajute la conectarea la internet a ]`rilor subdezvoltate. Acesta vorbe[te despre faptul c` lucreaz`, prin intermediul propriului laborator de cercet`ri, la tehnologii pentru a aduce internetul celorlalte 3 miliarde de oameni [i a angajat deja speciali[ti \n energia solar` care s` poate ]ine drone \n aer luni de zile. “|n cadrul eforturilor noastre de a conecta \ntreaga lume prin intermediul Internet.org, lucr`m la tehnologii care s` permit` s` transmitem din cer internet c`tre oameni”, scrie Zuckerberg pe blogul s`u. Facebook a \ncercat chiar s` cumpere Titan Aerospace, companie care produce drone ce pot zbura autonom pân` la 5 ani f`r` s` aterizeze, dar Google i-a luat fa]a la jum`tatea lunii aprilie. La ce crede]i c` vrea Google s` foloseasc` compania? Potrivit “Wall Street Journal”, expertiza [i tehnologiile

dezvoltate de Titan Aerospace vor fi folosite \n cadrul Project Loon, care prevede lansarea de baloane pentru a oferi acces la internet \n zonele izolate.

CIFRE ACTUALE DESPRE VIITOR |n 10 ani, din 1993 pân` \n 2013, penetrarea internetului \n SUA a crescut de la 2,2% (mai exact 2,2 utilizatori la 100 de locuitori) pân` la 84%.

Important este faptul c` [i \n restul ]`rilor lumii tiparul de cre[tere este similar. Migrarea c`tre internet este masiv` [i ireversibil`, difer` doar ritmul acesteia. La nivel global, num`rul utilizatorilor de internet se apropie cu pa[i repezi de 3 miliarde, reprezentând peste 40% din totalul popula]iei. Pentru compara]ie, \n 1993, la nivel global, existau pu]in peste 14 milioane de utilizatori (penetrare 0,3%).

Cel mai mare num`r de utilizatori de internet \l are China (peste 642 de milioane de persoane), care este urmat` de SUA (267 de milioane) [i India

(195 de milioane). Speciali[tii estimeaz` c` ne afl`m undeva la jum`tatea curbei ascendente de cre[tere a penetr`rii internetului, saturarea urmând s` se produc` undeva dup` 2030, dar cre[terea va \ncetini \ncepând cu 2016.

Cre[terea vine mai ales din zona mobil`, unde num`rul de utilizatori de smartphone-uri va ajunge la 1,75 de miliarde de persoane \n acest an, potrivit eMarketer. Astfel, mai ales \n ]`ri precum China sau India, primul contact cu internetul se produce prin intermediul smartphone-ului. Viitorul va aduce \ns` internetul tot mai aproape de noi, inclusiv \n aparate care ast`zi stau lini[tite conectate doar la priza de curent. Peste 10 ani, la trezire, s-ar putea ca noptiera s` v` ureze o zi bun` [i fereastra s` v` informeze cum va fi vremea. Toate astea \nainte s` ajunge]i s` aprinde]i lumina de la baie.

Conectat` la internet [i la celelalte aparate din cas`, s-ar putea chiar ca aceasta s` se aprind` singur`. Biz

Biz

37

UN ROMÂN

|NTRE TAIPEI {I VIENA Unul dintre primii angaja]i ai companiei de electronice BenQ, Mike Borze, a urcat timp de 18 ani treptele manageriale, pân` spre vârf. Vicepre[edintele român al companiei taiwaneze vorbe[te \ntr-un interviu Biz despre principiile manageriale care i-au asigurat continuitatea la cârma multina]ionalei. DE DRAGO{ L~Z~RESCU Cum a]i ob]inut primul job la BenQ? Dup` ce am terminat studiile \n Viena, m-am angajat la o companie de robo]i industriali. Dup` cinci ani aveam prea multe responsabilit`]i, m` ocupam de vânzare, date, electronic`, electrotehnic`. Voiam s` plec [i am v`zut un anun] la Acer pentru Europa de Est, pe postul de sales representative. Am aplicat la job, iar interviul de angajare a fost cu un român din Baia Mare. Mi-a spus c` prefer` s` lucreze cu românii dac` are de ales \ntre noi [i alte na]ionalit`]i. Au urmat interviuri cu directorul taiwanez pentru Europa Central` [i de Est, apoi cu [eful de la Acer Peripherals pe toat` Europa. Dup` trei luni de interviuri [i discu]ii m-au angajat, \n iunie 1996.

Acer Peripherals [i-a schimbat numele \n Acer Communications & Multimedia (Acer CM) \n 2001. Câteva luni mai târziu, numele s-a schimbat din nou, \n BenQ, care era la acea vreme o companie-sor` a Acer. |ntre timp, am devenit o companie independent`.

Care sunt principalele atribu]ii \n calitate de vicepre-edinte?

Eu am fost promovat \n func]ia de vicepre[edinte \n 2010, al`turi de un coleg rus. |n acel moment ni s-au dat anumite repsonsabilit`]i la nivel de board “of directors”, \n Europa. M` ocup de Europa Central` [i de Est ca 38

Biz

managing director. Din 2010 am trei func]ii: managing director pe Europa Central` [i de Est, director general pentru Fran]a [i vicepre[edinte pe Europa. Asta e pia]a \n care m` implic direct. Avem regulat, la o lun`, o lun` [i jum`tate, un management board meeting la nivel de Europa, unde lu`m decizii vizavi de tot ce se \ntâmpl` la nivel de Europa, inclusiv la nivel de alte ]`ri. Suntem doi vicepre[edin]i [i un pre[edinte, ne \ntâlnim cu directorii de ]ar` de pe cele 10 pie]e [i lu`m decizii pentru urm`toarele luni, trimestre, urm`torii ani.

|n cei 18 ani, a]i fost tentat s` p`r`si]i compania vreodat`?

Sunt cel mai vechi angajat al BenQ \n Europa. Sigur c` \n aceast` pozi]ie ofertele sunt destul de dese, dar cele pe care s` nu le po]i refuza sunt relativ rare. Au fost câteva oferte c`rora am fost tentat s` le dau curs, dar dup` o analiz` mai atent` a lucrurilor am decis s` r`mân \n companie. E destul de greu s` te despar]i de o firm` \n care e[ti de 18 ani. Dac` nu a[ vedea viitor \n firm` sau am avea o dezvoltare periculoas`, a[ avea [efi cu care nu m` \n]eleg, m-a[ fi gândit mai profund la propunerile pe care le-am primit. Dar \n actualul context, nu am niciun motiv s` schimb. Asta nu \nseamn` c` nu voi accepta un alt job mai devreme sau mai târziu.

Care sunt argumentele de management care v-au ]inut \n companie?

Fostul meu [ef de la Acer Peripherals, cu care aveam o rela]ie deosebit`, acum e pre[edintele global pentru BenQ Corporation. Având o rela]ie atât de bun` pentru atât de mul]i ani, pot spune c` suntem mai mult prieteni decât \ntr-o rela]ie de serviciu. Atâta timp cât rela]ia func]ioneaz` [i am libertatea [i autoritatea s` decid ceea ce cred c` este bine pentru business, nu v`d de ce ar trebui s` schimb ceva.

E o binecuvântare s` ai un [ef \n]elept, priceput [i manageri de vârf deosebi]i. |nc` am ce \nv`]a de la ei. |n plus, fluctua]ia la nivel de management \n BenQ e foarte mic`. |n Europa s-au schimbat 3 manageri \n 15 ani. E o echip` rodat`, la nivel de regiuni, dar [i mondial. Pre[edintele actual ocup` aceast` pozi]ie de opt ani.

Care sunt principalele principii de management dup` care v` ghida]i?

Cred c` este foarte important ca oamenii cu care lucrezi s` se simt` valoro[i, iar pentru asta trebuie s` aib` putere de decizie. |n momentul \n care un manager trece de un nivel, \i ofer autoritate, libertate [i flexibilitate. Dar, dac` le dai doar aceste lucruri f`r` o responsabilitate, apare un dezechilibru.

Dac` ai un echilibru bun \ntre aceste lucruri, oamenii se vor sim]i aprecia]i,

TEHNOLOGIE INTERVIU utili [i vor dori s` mearg` mai departe cu tine. Chiar dac` am probleme cu unii oameni \n prim` instan]`, dup` mai multe \ncerc`ri am reu[it s` scot ceva bun din ei. Investesc mult \n oameni, e o filosofie bun`. M` bucur de rezultatele lor, \i las s` lucreze, doar m` uit din spate. Eu sunt mai mult retras, \n linia a doua, \i pun pe ei pe scen`, iar când e nevoie, le mai [optesc câte ceva. La urma urmei, o companie e constituit` din oameni, nu din produse [i servicii. Cu timpul am acumulat o experien]` \n a vedea prin om. V`d interiorul lui dup` o discu]ie de câteva ore, dup` câteva zile. Am f`cut [i gre[eli. Au venit la interviuri oameni foarte bine preg`ti]i, au stat câteva s`pt`mâni \n firm` [i au plecat.

Te pot \n[ela, dar marea majoritate a oamenilor care au \nceput cu mine sunt aici \n continuare. Cei din echipa mea lucreaz` al`turi de mine de cel pu]in 10 ani.

Ce urm`ri]i când analiza]i poten]ialul unui candidat?

Sunt trei lucruri esen]iale pentru ca un om, mai ales un manager, s` vin` \n echipa mea: s` fie \n]elept, s` fie bine preg`tit profesional [i s` aib` caracter [i integritate. Dac` nu e respectat` a treia condi]ie, celelalte dou` sunt degeaba. Integritatea [i un sistem de valori s`n`tos sunt esen]iale. Decât s` am de-a face cu un om harnic [i idiot, mai bine lucrez cu unul lene[ [i idiot, fiindc` face mai pu]ine prostii.

FOTO: VALI MIREA

Sunte]i influen]at de stilul de lucru al poporului austriac?

Societatea \n care tr`ie[ti \[i las` amprenta asupra ta, fie c` vrei sau nu.

Societatea austriac` a impregnat asupra mea [i mai tare ceea ce aveam de când am plecat din România: disciplina.

Pentru mine, disciplina, ordinea sunt esen]iale. Sunt lucruri pe care din p`cate noi, românii, nu prea le avem. |n Austria e o vorb`: “Ein mann, ein wort” – un om, un cuvânt. Atunci când ]i-ai dat cuvântul, e ca [i cum ai semnat un contract. Atunci când promit ceva, fac tot posibilul s` m` ]in de cuvânt, chiar dac` la prima vedere am de pierdut \n urma consecven]ei. Biz Biz

39

Foto: © Yanlev– Dreamstime.com

Milionari \n zâmbete Stomatologia e \n momentul de fa]` una dintre cele mai profitabile ni[e medicale, \ns` dinamica pie]ei \i oblig` pe proprietarii de cabinete s` fac` investi]ii tot mai ample pentru a se diferen]ia. Iar uneori succesul nu vine din injec]iile de capital, ci din cele de botox. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

U

UNA DINTRE CELE MAI MARI TEMERI ale copil`riei era legat` de vizitele la dentist.

Nu doar durerea, ci [i atmosfera cabinetelor anilor '90, atitudinea stomatologilor [i zgomotele pe care le auzeam \n sala de a[teptare m` f`ceau s`-mi doresc s` m` aflu oriunde altundeva. P`rea destul de dificil s` faci un business dintr-o astfel de meserie.

Dou`zeci de ani mai târziu, acest “co[mar” pare s` se fi evaporat. Mai mult, cabinetele stomatologice se deschid pe str`zile populate ale principalelor ora[e \ntr-un ritm alert, aducând aminte de valul deschiderilor de sucursale bancare, apoi de farmacii. Aceast` ni[` medical` a devenit una dintre cele mai profitabile din industrie, iar \n momentul de fa]` pia]a se afl` \n plin proces de maturizare.

40

Biz

Evolu]ia pie]ei cabinetelor stomatologice se justific` prin dinamica clasic` – cre[terea nivelului de trai, specializarea tot mai bun` a stomatologilor [i investi]iile pe care proprietarii cabinetelor au fost dispu[i s` le fac` \n noi echipamente [i tehnologii.

Mai mult, pacien]ii de ast`zi sunt mai educa]i, iar dac` \n urm` cu dou`zeci de ani tinerii fugeau de dentist, ast`zi s` mergi la un cabinet stomatologic pentru a-]i pune aparat dentar a devenit “cool”.

F`r` \ndoial`, noua imagine a cabinetului \i ajut` pe proprietari s` \[i dezvolte businessurile mult mai alert \n zilele noastre, raportând cre[teri ale cifrei de afaceri de doi digi]i. Aglomerarea pie]ei a dus automat [i la schimbarea modului \n care cabinetele stomatologice premium se diferen]iaz` fa]` de concuren]`.

LUMINI}A DE LA CAP~TUL VICTORIEI |n primii ani ai “stomatologiei premium” (\nceputul anilor 2000), era suficient s` ai un sediu cool \ntr-o zon` populat` [i clien]ii nu \ntârziau s` apar`. Astfel [i-a f`cut apari]ia pe pia]` Dent Estet, una din cele mai cunoscute companii de profil din România, devenit` \ntre timp re]ea de cabinete stomatologice. Pentru Oana Taban, fondatoarea brandului, actualmente CEO, povestea a \nceput \n 1999 cu un cabinet situat \n zona Pia]a Victoriei din Bucure[ti. De la bun \nceput antreprenoarea a targetat pacien]ii din zona centru-nord a capitalei, \ncercând s` se impun` pe pia]` ca un cabinet premium. |n acel spa]iu deja aglomerat de cabinete stomatologice, Taban a folosit lumina ca factor de diferen]iere.

S~N~TATE “Am exploatat din plin vizibilitatea cabinetului. A fost un concept nou, ne prezentam diferit, \n sensul c` aveam un cabinet permanent luminat, inclusiv noaptea. Era perceput ca fiind prietenos, chiar [i din afar`, iar oamenii erau curio[i s` intre”, \[i aminte[te ea.

Elementul de diferen]iere al Oanei Taban a func]ionat, astfel c` tot mai mul]i clien]i \i c`lcau pragul. |n 2003, când nu a mai putut face fa]` cererii, a decis s` deschid` al doilea cabinet, tot \n nordul Bucure[tiului. “Nu mi-am propus s` am o echip` mare, ci asta a venit ca o necesitate”, spune CEO-ul Dent Estet. La scurt timp, pe fondul volumului mare de lucru, Taban a fost nevoit` s` renun]e la meseria de medic stomatolog \n detrimentul celei de manager, astfel c`, \n urm` cu nou` ani, a \nceput s`-[i pun` amprenta asupra unui nou concept de cabinet. Dac` majoritatea unit`]ilor erau construite la acea vreme \n jurul unui singur medic, Oana Taban [i asocia]ii s`i, familia Hagivreta, au dezvoltat o re]ea de

principalul element de diferen]iere al Dent Estet. |nc` din 2006, cei doi manageri ai Dent Estet – Oana Taban [i Catrinel Hagivreta – sesizau poten]ialul pie]ei de stomatologie pentru copii, iar \n 2008 a ap`rut prima clinic` Dent Estet 4 Kids. Investi]iile \n astfel de unit`]i sunt mai mari decât \n cazul cabinetelor tradi]ionale, pe fondul materialelor [i al

numit Dent Estet 4 Teens. Potrivit fostului medic stomatolog, conceptul – de[i nou pe pia]a local` – este foarte bine primit, \ntrucât nevoile adolescen]ilor sunt diferite de cele ale unui adult. Dac` \n urm` cu un deceniu tinerii nu primeau foarte bine vestea c` trebuie s` poarte un aparat dentar, \n momentul de fa]` ace[tia sunt mult mai deschi[i.

OANA TABAN, CATRINEL HAGIVRETA, ac]ionari Dent Estet

EVOLU}IA RE}ELEI DENT ESTET |N CIFRE 2009 – 1,6 mil. euro 2010 – 1,8 mil. euro 2011 – 2,3 mil. euro 2012 – 2,8 mil. euro 2013 – 3,4 mil. euro cabinete, cu echipe de medici bine \nchegate. De altfel, aceast` re]ea a avut parte de o dezvoltare oarecum atipic`.

Dac` majoritatea businessurilor care vizeaz` o extindere a re]elei urm`resc o uniformizare a acoperirii teritoriale, Dent Estet are toate cabinetele bucure[tene concentrate \n aceea[i zon`. “Ne-am extins \n acest mod din nevoia de a aduce mai multe specializ`ri sub acela[i acoperi[, de a nu trimite pacien]ii pe drumuri”, spune Taban, care a dorit s` \[i p`streze acela[i tip de clien]i pe parcursul procesului de extindere. |n momentul de fa]`, lan]ul Dent Estet e format din [apte unit`]i, dintre care trei sunt dedicate adul]ilor, trei copiilor (dou` \n Bucure[ti [i unul \n Timi[oara) [i unul adolescen]ilor. De altfel, aceast` \mp`r]ire a pacien]ilor pe categorii de vârst` este \n momentul de fa]`

aparaturii diferite, dar [i al preg`tirii corespunz`toare a medicilor stomatologi.

“Am investit 150.000 de euro \n cabinetul Dent Estet 4 Kids din Timi[oara, dar \n Bucure[ti investi]iile sunt mai mari”, spune Taban. Mai mult, antreprenoarea a decis \n urm` cu doi ani s` deschid` primul cabinet dedicat adolescen]ilor,

ZÂMBET DE 500.000 EURO Dent Estet este unul dintre modelele de succes ale pie]ei stomatologice din România, \ns` majoritatea medicilor nu dispun de finan]area necesar` pentru a pune la punct adev`rate re]ele, dup` modelul mai sus amintit.

Astfel, dezvoltarea cabinetelor Biz

41

S~N~TATE individuale urmeaz` al]i pa[i, iar provoc`rile proprietarilor sunt diferite.

Ceris Popescu [i Lauren]iu Marina[ au avut nevoie de nou` ani pentru a-[i putea pune la punct cabinetul mult visat. “Domeniul online justsmile.ro e cump`rat din 2001, dar de-abia \n 2010 am reu[it s` inaugur`m cabinetul”, spune Popescu. |n tot acest

antreprenori au lucrat la renovarea cl`dirii [i la echiparea acesteia cu aparatura necesar`, ceea ce i-a costat aproximativ 300.000 de euro. La aceast` sum` s-a ad`ugat bugetul de marketing de 200.000 de euro, folosit la promovarea agresiv` a noului cabinet de pe {tirbei Vod` atât \n mediul online, cât [i offline.

FOTO: VALI MIREA

CERIS POPESCU, cofondator Just Smile

timp, cei doi medici au lucrat ca angaja]i \n cadrul altor cabinete, apoi pe cont propriu \n cadrul unor cabinete mai mici, “de cartier”, \ncercând s` economiseasc` bani pentru a putea fonda cabinetul de dental glamour Just Smile.

Medicii-antreprenori erau \n c`utarea unei cl`diri vechi, \ntr-o zon` central` a Bucure[tiului, pe care s` o poat` renova \n linie cu conceptul gândit din 2001. “Ne-am dorit ca \n cadrul cl`dirii s` avem mai multe cabinete pe care s` le diferen]iem, s` le d`m nume \n func]ie de personalit`]i joviale din cinematografie”, explic` Ceris Popescu. Astfel s-au n`scut cabinetele Marilyn (Monroe), Fred (Astaire) [i Charlie (Chaplin). Timp de un an de zile, cei doi medici deveni]i 42

Biz

Chiar dac` nu dispun de fondurile necesare pentru a deschide un lan] de cabinete, Popescu [i Marina[ au g`sit o alternativ` – colaborarea cu o firm` de asigur`ri, care le ofer` acestora contracte corporate ce genereaz` 30% din cifra de afaceri de 550.000 de euro a Just Smile. “Nu ne-am propus s` atac`m segmentul corporate când am deschis cabinetul, dar oportunitatea a venit pe parcurs”, spune Marina[. Cum contractele casei de asigur`ri sunt \ncheiate cu companii multina]ionale, cu angaja]i \n toat` ]ara, era nevoie de o uniformizare a ofertei la nivel na]ional, astfel c` fondatorii Just Smile s-au asociat cu al]i medici stomatologi din ]ar` pentru a oferi servicii stomatologice companiilor pe \ntreg teritoriul ]`rii.

Mai mult, Popescu [i Marina[ au reu[it

extinderea conceptului din Bucure[ti \n trei noi ora[e, sub form` de franciz`.

“Pân` la finele anului vor func]iona cabinete stomatologice Just Smile \n Arad, Timi[oara [i Constan]a, \n urma unor investi]ii de 30.000, 70.000 [i respectiv 50.000 de euro”, spune Popescu. De[i sistemul de franciz` nu le atrage venituri substan]iale – celor doi le revin sub 10% din veniturile anuale ale cabinetelor din provincie – existen]a acestor cabinete le permite s` dezvolte parteneriatul cu firma de asigur`ri, ceea ce va genera venituri suplimentare \n viitorul apropiat.

O alt` surs` de venituri pentru Popescu [i Marina[ vine \ns` dinspre tehnicile moderne de rejuvenare [i estetic` facial` – cu alte cuvinte, inject`ri cu botox [i acid hialuronic pentru \ndep`rtarea ridurilor. De[i atipice pentru cabinetele stomatologice, aceste servicii par s` se potriveasc` cu conceptul “dental glamour” impus de Just Smile pe pia]`, iar pacientele \n special solicit` tot mai des astfel de servicii. “Noul cabinet va fi deschis \n luna mai a acestui an, \n cadrul aceleia[i cl`diri, [i va fi format din doi medici specializa]i pe tehnici de rejuvenare facial` [i un dermatolog”, explic` Ceris Popescu, care e extrem de optimist \n privin]a veniturilor generate de aceast` ni[`.

Dac` \n primul an se a[teapt` ca noul cabinet s` genereze 10% din veniturile Just Smile, procentul ar putea cre[te la 30% \n urm`torii cinci ani.

Fie c` vorbim de re]ele consacrate de cabinete stomatologice sau de cabinete individuale, aceast` pia]` r`mâne extrem de dinamic` [i de profitabil`, generând atât cre[teri ale veniturilor, cât [i profituri de dou` cifre. Pentru succesul businessurilor pe termen lung, e nevoie totu[i de investi]ii continue \n diferen]iere. Dac` \n anii de pionierat ai stomatologiei premium era suficient ca un cabinet s` fie bine iluminat pentru a atrage aten]ia, ast`zi proprietarii unit`]ilor stomatologice \[i contureaz` strategiile de business \n jurul unor noi servicii [i categorii de clien]i, pentru a-[i asigura pozi]ia de vârf \n momentul satur`rii pie]ei, iar profiturile \i ajut` s` investeasc` cu zâmbetul pe buze. Biz

Foto: © Sergey Maksuta – Dreamstime.com

INDUSTRY LEADERS

DOU~ DECENII LA PUTEREA A DOUA

INDUSTRY LEADERS Acum 20 de ani produc`torul român de mezeluri Caroli Foods Group [i-a \nceput ascensiunea cu un simplu plan pe hârtie.

Dup` o cre[tere spectaculoas`, compania are acum creionat` o strategie [i mai ambi]ioas`: s` devin` liderul pie]ei de mezeluri din Europa de Sud-Est. DE OVIDIU NEAGOE ` nu fi]i surprin[i dac`, atunci când v` afla]i la cump`r`turi, \n dreptul raionului cu mezeluri ve]i da peste un b`rbat elegant, pu]in grizonat, care v` va \ntreba \ntr-o român` \nchegat` dar cu un u[or accent str`in ce nu v` place la mezeluri [i cum ar putea fi \mbun`t`]ite acestea. Sunt [anse foarte mari s`-l fi \ntâlnit pe Khaled El Solh, CEO la Caroli Foods Group. Printre reuniuni pl`nuite din timp ori ap`rute spontan, [edin]e cu angaja]ii [i executivii altor companii sau atunci când nu ia o scurt` pauz` [i se relaxeaz` cu setul de minigolf pentru birou, [eful produc`torului român de mezeluri \[i face \ntotdeauna timp [i, o dat` pe s`pt`mân`, discut` cu clien]i [i cu consumatori despre modalit`]ile prin care ar putea aduce o serie de \mbun`t`]iri produselor companiei.

Re]eta managerului libanez se pare c` func]ioneaz` excelent. Pe o pia]` a mezelurilor aflat` de mai bine de cinci ani \n sc`dere, Caroli Foods Group a crescut, iar \n 2013 a \nregistrat profituri opera]ionale (EBITDA) de peste 7 milioane de euro [i o cifr` de afaceri de 78 de milioane de euro. Dup` o lung` perioad` marcat` de descre[teri (pia]a de mezeluri din ]ar` a sc`zut de la o valoare de aproape un miliard de euro la 700 de milioane de euro), se pare c` anul acesta [i pia]a va mai pune pe ea un pic de carne [i va cre[te cu dou` procente. {i Caroli Foods Group \[i va continua cre[terea.

Potrivit calculelor lui Khaled El Solh, \n 2014 aceasta va fi de cinci procente.

Secretul din spatele grupului?

“Strategia pe care am adoptat-o dintotdeauna este aceea de a satisface clientul cu orice pre]”, spune Khaled El 44

Biz

Europa de Sud-Est [i s` urce cota de Solh. “Avem un set de valori foarte pia]` a grupului, dou` direc]ii clare, care este concentrat pe calitate [i principale din care izvor`sc toate \mbun`t`]irea acesteia. Ne dorim s` planurile pe termen scurt ale Caroli lans`m pe pia]` produse noi [i s` fim Foods Group. Al`turi de o strategie cât mai inovatori [i, de asemenea, ne clar` pe termen scurt, executivul de la mândrim c` suntem o echip` \nchegat` Caroli Foods Group are [i o dorin]`, un [i ne respect`m \ntotdeauna vis, despre cum [i-ar dori s` arate consumatorii”, adaug` CEO-ul Caroli compania peste al]i 20 de ani. “Este o Foods Group. \ntrebare interesant`”, spune zâmbind Rezultatele nu au \ntârziat s` apar`.

Khaled El Solh [i cade pe |n cele dou` decenii de la \nfiin]are, gânduri pre] de dou` compania a reu[it s` secunde. “A[ vrea s` v`d creasc` de la un Caroli ca un juc`tor proiect ambi]ios important \n zona de pân` la stadiul de procesare din Europa \n lider pe pia]a din urm`torii 20 de ani. {i nu România. |n 1994, ro u e e ed de milioan de afaceri cred c` exist` vreun motiv Caroli Foods Group a fost cifraniei Caroli s` nu se \ntåmple a[a, f`cea primii pa[i pe a p a com up \n 2013 ro avem toate posibilit`]ile pia]`, cu o mic` G s d o Fo \n termeni de oameni, de fabric` din Bucure[ti voin]`, a[a c` nu v`d de ce care avea o capacitate nu am fi un produc`tor important de de 100 de tone pe an. carne din Europa, [i nu doar din Criza economic` a g`sit grupul \n plin` Europa de Sud-Est, \n urm`torii 20 de “adolescen]`”, lucru valabil, de cele mai ani”, adaug` CEO-ul Caroli multe ori, [i \n via]a real`, iar ast`zi, la Group Foods. doi ani de la “majorat”, Caroli Cu toate c` la prima Foods Group, vedere poate p`rea un vis ajuns la prea \ndr`zne], cu atât mai maturitate, are o mult pentru un produc`tor capacitate de a ro u e e român, pentru Caroli nu d 45.000 de tone pe e milioan rofitul este chiar a[a. Compania an, un portofoliu fost p A) al (EBITD se bucur` de sprijinul compus din patru opera]ion ul trecut de realizat anods Group unui aliat puternic pe branduri [i de]ine Caroli Fo “frontul” de vest, astfel c` opt depozite [i dou` visul executivului pe termen lung unit`]i de produc]ie, are toate [ansele s` devin` realitate. |n precum [i o echip` urm` cu patru ani, produc`torul local de format` din 1.200 de angaja]i. mezeluri a fuzionat cu gigantul spaniol Dar planurile grupului nu se opresc Campofrío Food Group, cel mai mare aici. Pe agenda lui Khaled El Solh este produc`tor din Europa, care de]ine 37 creionat` foarte clar viziunea pentru de fabrici, mai bine de 20 de branduri [i urm`torii cinci ani. Planul omului de are o echip` format` din aproape 12.000 afaceri este s` fac` din produc`torul de oameni. român de mezeluri liderul absolut \n

78

7

CAROLI FOODS GROUP ROMÂNIA, LA MASA PUTERII

\nregistrat un drum descendent \nc` de la debutul recesiunii [i a mizat, \n Experien]a [i know-how-ul cu care au schimb, pe consolidarea unit`]ii din venit spaniolii au constituit un Pite[ti. avantaj competitiv extrem de O alt` m`sur` important` pentru important pentru Caroli Foods Group. eficientizare a constat \n unificarea Noul joint venture format a devenit celor dou` for]e logistice [i \n lider pe pia]a local` de produse din regândirea \ntregului proces de carne procesat` atât din punctul de distribu]ie pentru c` ambele companii vedere al vânz`rilor, cât [i al cotei de de]ineau depozite \n acelea[i regiuni. pia]`. La scurt timp dup` fuziune, Pentru un produc`tor de carne noua entitate a apelat la un amplu procesat`, logistica ocup` un loc de proces de transformare, extrem de cinste pe agenda top managementului, important dup` activit`]i de tip pentru c` via]a la raft a produselor este fuziuni [i achizi]ii. |n acela[i timp scurt`, alimentele trebuie s` fie mereu \ns`, recesiunea nu d`dea semne de cât mai proaspete [i, dac` stocurile nu oboseal` [i \nc` d`dea b`t`i de cap sunt gestionate profesionist, exist` \ntregii economii. “Pentru noi, mereu posibilitatea apari]iei recesiunea a avut un dublu impact, pierderilor financiare. Tocmai pentru a pentru c` \n paralel lucram la preveni astfel de cazuri, Caroli Foods finalizarea integr`rii dintre Caroli Group a investit Foods [i Campofrío”, \[i aminte[te masiv \n urm` cu Khaled El Solh. “Dar ca câ]iva ani \ntr-o nou` organiza]ie am platform` logistic`, reac]ionat imediat [i am aflat` \n apropierea reu[it, ca echip`, s` fabricii din Pite[ti, dep`[im \mpreun` e carne care a contribuit provoc`rile ap`rute pe de tone d este substan]ial la procesat` ual` la pia]`. A fost dificil, pot a an cre[terea eficien]ei spune aceasta, dar putem capacitate Pite[ti [i in fabricile d grupului activit`]ii spune [i c` am \nv`]at Tulcea ale companiei. cum s` dep`[im o astfel de Proximitatea dintre criz`: s` ne adapt`m foarte noua platform` [i spa]iul de produc]ie repede la schimb`rile din s-a putut traduce prin optimizarea pia]`”, continu` CEO-ul Caroli Foods timpilor de distribu]ie, dar [i a Group. costurilor Imediat dup` fuziune, cele dou` opera]ionale. companii aveau \mpreun` mai bine Acest moment de 500 de produse [i 6 cheie a fost branduri – Caroli Foods \nceputul cinci, Tabco Campofrio expansiunii unul – un portofoliu produc`torului extrem de generos, dar \n rul român de carne acela[i timp foarte greu este num` roli r Ca procesat`. “Pe de gestionat. Astfel, o angaja]ilo up Foods Gro atunci am \nceput prim` m`sur` de s` ne extindem [i restructurare a constat \n s` dezvolt`m reducerea acestui la patru distribu]ia propriilor branduri \n branduri – Caroli, regiunea Transilvania. A[a c` unul Campofrío, Sissi [i Maestro – [i 350 dintre planurile noastre de cre[tere a de produse, pentru cre[terea eficien]ei fost s` lu`m al`turi de noi Maestro [i controlul calit`]ii. Tot ca parte a Industries, cel mai important brand procesului de restructurare, \n urm` din regiune”, spune Khaled El Solh. cu trei ani Caroli Foods Group a Dup` preluare, Caroli Foods Group a \nchis fabrica din Tulcea, din cauza devenit lider \n regiune. schimb`rilor ap`rute \n pia]`, care a

45.000

1.200

Odat` ce s-a spart ghea]a, pe pia]a de carne local` exista o tendin]` de consolidare, prin achizi]ii, iar intrarea României \n Uniunea European`, care b`tea la u[`, a adus o rea[ezare a pie]ei. Necesitatea alinierii produc]iei la standarde europene a contribuit atunci la dispari]ia de pe pia]` a unor juc`tori care nu au avut posibilitatea s` investeasc` [i s` respecte noile standarde impuse. Dar Caroli Foods [i-a preg`tit din vreme [i minu]ios evolu]ia pe o pia]` extrem de competitiv` precum cea european` [i a investit \n noi linii de produc]ie, \n organizarea [i consolidarea structurilor interne ale companiei, \n oameni, dar [i \n preg`tirea specific` necesar` spre a vinde produsele pe pie]ele Comunit`]ii Europene. {i, de \ndat` ce România s-a al`turat Uniunii Europene [i num`rul românilor care plecau \n statele vestice era \n continu` cre[tere, compania nu a stat mult pe gânduri [i a demarat exporturile. De[i acum principalul focus al Caroli Foods Group este s` furnizele produse românilor din str`in`tate c`rora le este dor de gustul familiar de acas`, compania este \ntotdeauna cu ochii pe alte pie]e, \n care produsele sale se pot potrivi cel mai bine. Alian]a cu gigantul spaniol este asul din mâneca produc`torului român de mezeluri.

Motivul? |n interiorul grupului exist` echipe specializate, care se mut` din loc \n loc cu misiunea de a identifica orice oportunitate de exporturi.

“Cu ajutorul Campofrío privim exporturile dintr-un unghi diferit, acum \ncerc`m s` identific`m modalitatea prin care putem folosi unitatea de produc]ie româneasc`, care este legat` de grup, [i s` o folosim pentru alte pie]e europene”, spune Khaled El Solh.

“Pentru c` aici costul de produc]ie este mai sc`zut comparativ cu celelalte fabrici ale Campofrío.

A[adar, dac` grupul va vedea c` exist` o oportunitate ca un produs s` fie fabricat \n România, cu siguran]` c` vom juca [i pe aceast` carte”, adaug` CEO-ul Caroli Foods Group. Biz Biz

45

INDUSTRY LEADERS

LEADERSHIP 2.0

Khaled El Solh, CEO al Caroli Foods Group, vorbe[te despre drumul produc`torului român de mezeluri de la un proiect desenat pe hârtie pân` \n fruntea pie]ei de carne procesat` [i despre viziunea pentru urm`torii ani [i rolul inova]iei \n cadrul organiza]iei. DE OVIDIU NEAGOE Ce \nseamn` 20 de ani de Caroli Foods Group pentru dvs.? Dar pentru companie?

Pentru mine ace[ti 20 de ani de succes ai Caroli Foods Group, cum ne place nou` s` spunem, \nseamn` un vis de familie \mplinit. Dincolo de acest lucru, este ascensiunea de la un proiect desenat pe hârtie \n 1994 la o companie cu 1.200 de “caroli[ti”, 2 unit`]i de produc]ie cu 45.000 tone capacitate de carne procesat` anual, care export` pe 6 pie]e [i care \[i propune s` fie \n continuare liderul de pia]` prin dedicare permanent` valorilor care ne-au adus pân` aici: calitate, inova]ie, ini]iativ`, \ncredere [i grij` pentru consumatori.

am \nceput produc]ia \n fabrica de acolo, pe care ulterior am consolidat-o. |n 2004 am demarat procesul ob]inerii celor mai prestigioase certific`ri de siguran]` [i calitate, ast`zi fiind singurul produc`tor local care de]ine certific`rile ISO 9001:2008, HACCP [i IFS versiunea 6, Higher level. |n 2006, am achizi]ionat brandul Maestro, liderul pie]ei din Transilvania, iar \n 2008 am \nceput exportul c`tre pie]e \n care locuiau consumatorii no[ti, români pleca]i s` lucreze peste grani]`. Un moment foarte important \n ascensiunea noastr` este fuziunea cu Tabco-Campofrio din 2010.

lansând \n Romania “mini bolitas”, specialit`]i spaniole care pot fi servite ca gustare oriunde [i oricând, putând fi p`strate la temperaturi normale.

Din aceast` var`, consumatorii cu o via]` activ` vor g`si \n magazine

A[ vrea s` v`d Caroli ca un juc`tor important \n zona de procesare din Europa \n urm`torii 20 de ani. {i nu cred c` exist` vreun motiv s` nu se \ntåmple a[a, avem toate posibilit`]ile \n termeni de oameni, de voin]`, a[a c` nu v`d de ce nu am fi un produc`tor important de carne din Europa, [i nu doar din Europa de Sud-Est, \n urm`torii 20 de ani.”

KHALED EL SOLH, CEO Caroli Foods Group

Care este strategia Caroli Foods Group pentru perioada urm`toare?

Ce a \nsemnat fuziunea cu Campofrio Food Group?

Strategia noastr` pe urm`torii ani este axat` pe consolidarea pozi]iei pe pia]a din România, cre[terea businessului \n afara grani]elor, lansarea de noi categorii inovative pe pia]`, continuarea investi]iilor \n tehnologii inovative [i implicarea \ntr-o m`sur` mai mare \n comunitatea local` din Pite[ti, unde avem unitatea de produc]ie.

A contribuit la cre[terea companiei din pozi]ia de challenger la cea de lider de pia]` [i cel mai mare beneficiu pe care ni l-a adus, cred eu, este accesul la expertiza celui mai mare procesator de carne din Europa.

Avem un avantaj competitiv din acest punct de vedere care ne ajut` s` fim inovativi, atât \n termeni de portofoliu de produse, cât [i \n ceea ce prive[te tehnicile [i tehnologiile de produc]ie.

Care sunt cele mai importante momente din istoria de dou` decenii a Caroli Foods Group?

Povestea Caroli Foods Group a \nceput \n 1994, când am pornit produc]ia \ntr-o mic` fabric` din Bucure[ti. De atunci, compania a crescut treptat c`tre pozi]ia de lider de pia]` pe care o de]ine acum [i v` pot spune mai multe momente cheie din acest parcurs. |n 1999 am achi]ionat INDCARF Pite[ti [i 46

Biz

Caroli Foods Group a ar`tat c` inova]ia conteaz` [i \n produc]ia de mezeluri.

Ne pute]i da câteva exemple de inova]ii ale companiei?

Dincolo de folosirea tehnologiilor de produc]ie de ultim` genera]ie, inov`m permanent prin re]etele de produse.

De exemplu, \n 2012 am lansat gama Campofrio DonCurcan, iar anul trecul am intrat pe pia]a de snacking

gama de toppinguri Campofrio Trattoria pentru Pizza, Paste [i Salate.

Brandul Caroli a urcat vertiginos \n topul celor mai puternice branduri române[ti, realizat de Biz. Care este re]eta acestei cre[teri exponen]iale? |ntotdeauna am pus grija pentru consumator \n centrul afacerii noastre [i am f`cut toate eforturile pentru a oferi cea mai bun` calitate \n fiecare etap` a procesului de produc]ie [i distribu]ie. Ceea ce cred eu c` a f`cut o diferen]` \n acest sens este faptul c` din 2012 am adoptat o nou` strategie de brand care s` comunice mai bine acest lucru, creând o leg`tur` emo]ional` mai puternic` \ntre brand [i consumatori. Iar oamenii r`spund la aceste lucruri atunci când e[ti autentic [i produsele confirm` promisiunea pe care o fac. Biz

FOTO: VALI MIREA

Foto: © Viorel Dudau – Dreamstime.com

MISIUNEA LOR E VOTUL

Goana dup` voturi a \nceput. Campania electoral` pentru Parlamentul European este \n plin` desf`[urare, iar partidele [i oamenii politici \[i ascut armele \n a[teptarea luptei pentru Palatul Cotroceni. |n paralel \ns`, se mai poart` o b`t`lie, \ntre companiile care ofer` servicii de consultan]` politic`. DE OVIDIU NEAGOE

B

ucure[tiul este unul dintre pu]inele ora[e \n care v-a]i a[tepta s` da]i peste un american \mbr`cat la patru ace care conduce o companie din Washington. Dar sfâr[itul lunii trecute l-a prins pe Nino Saviano pe str`du]ele din capitala României. {i cu toate c` a vizitat de mai multe ori Palatul Parlamentului, americanul nu se afl` aici \n vacan]`. Misiunea lui, \n calitate de pre[edinte al firmei de consultan]` politic` Savi Political Consulting, este s` \[i pun` experien]a la

48

Biz

dispozi]ia politicienilor români [i astfel s` ofere electoratului un r`spuns la “eterna” \ntrebare: “Eu cu cine votez?”. Anul 2014 este unul extrem de important pentru oamenii politici români, care se preg`tesc pentru dou` b`t`lii importante: alegerile europarlamentare, pentru care campania electoral` e deja \n toi, [i cele preziden]iale din noiembrie.

B`t`lia nu se duce numai \ntre candida]i, ci [i \ntre firmele care ofer` consultan]` politic`, mai ales c` alegeri de calibrul celor prin care se decide viitorul ocupant al fotoliului de pre[edinte al ]`rii nu

au mai avut loc din 2009. “Prin natura muncii, pentru firmele de consultan]` politic` [i pentru industrie \n general un an electoral aduce cele mai multe venituri”, spune pentru Biz Nino Saviano, pre[edintele Savi Political Consulting, companie care de anul trecut are birouri [i la Bucure[ti. “Din perspectiva unei afaceri cu domeniul de activitate \n consultan]` politic` am v`zut România ca pe o oportunitate bun`, datorit` poten]ialului pentru schimbare, un poten]ial de schimbare a genera]iilor din politic` [i, de asemenea, România va fi un punct de

CONSULTAN}~

plecare pentru eventuale angajamente regionale”, spune consultantul politic, care adaug` c` ia \n calcul [i pie]e precum Bulgaria, Serbia [i chiar Republica Moldova. |n ciuda experien]ei lui Saviano, care a ocupat func]ia de analist senior \n staff-ul lui Bill Clinton \n cel de-al doilea mandat al acestuia [i a fost \n fruntea a numeroase campanii electorale din Africa, Orientul Mijlociu, SUA, Asia sau Europa, misiunea americanului pe plan local nu va fi lipsit` de provoc`ri. Nivelul sc`zut de implicare [i de interes al votan]ilor \n timpul campaniilor, slaba prezen]` la urne, noul val de firme de consultan]` “fl`mânde” dup` un “tun”, pentru ca ulterior s` trag` obloanele, ori celebrele mite electorale sunt câteva aspecte ce pun be]e \n roate companiilor care ofer` servicii de consultan]` politic`.

V DE LA VOTURI Recesiunea a avut un cuvânt important de spus pe meleagurile române[ti, chiar dac` la prima vedere oamenii politici par s` g`seasc` mai mereu resursele necesare partidelor. Dar politica este dependent` de situa]ia economic`, atât din perspectiva voturilor primite sau pierdute, cât, mai ales, din punctul de vedere al sus]inerii financiare. Perioada de dinaintea recesiunii, când economia mergea cu toate motoarele turate, care a coincis [i cu promulgarea legii votului uninominal, a \nsemnat o explozie a num`rului de firme de consultan]` politic` [i a consultan]ilor independen]i. “Odat` cu pr`bu[irea economic`, lucrurile au revenit la situa]ia dinainte”, spune Cristian Andrei, fondatorul firmei de consultan]` politic` Agen]ia de Rating Politic, care va organiza \n intervalul 24 – 25 iunie cea de-a treia edi]ie a evenimentului Political Marketing Forum, unde invitat special va fi profesorul american Bruce

Newman. “Sunt firme mari care s-au restructurat, s-au \nchis firme ale unor consultan]i cunoscu]i [i s-a ajuns la o situa]ie cum era [i \nainte, mai mult project-based, campanii punctuale la un moment dat sau clien]i care \[i construiesc o strategie pe termen lung. S-a sim]it destul de mult c` nici politicienii nu au mai avut acelea[i resurse la \ndemân` pentru a achizi]iona consultan]`”, adaug` Cristian Andrei.

Astfel, noul an electoral poate \nseamna o adev`rat` gur` de oxigen pentru companiile care ofer` servicii de consultan]` politic`.

Prin natura muncii, pentru firmele de consultan]` politic` [i pentru industrie \n general, un an electoral aduce cele mai multe venituri. Din perspectiva unei afaceri cu domeniul de activitate \n consultan]` politic` am v`zut România ca pe o oportunitate bun`, datorit` poten]ialului pentru schimbare, un poten]ial de schimbare a genera]iilor din politic` [i, de asemenea, România va fi un punct de plecare pentru eventuale angajamente regionale.”

NINO SAVIANO, pre[edinte la Savi Political Consulting [i fost analist senior \n staff-ul fostului pre[edinte american Bill Clinton

Potrivit estim`rilor lui Saviano, la alegerile legislative care au avut loc \n ]ar` \n urm` cu doi ani, 30% dintre candida]i au beneficiat de serviciile unor companii specializate de consultan]`. Cu toate c` num`rul oamenilor politici care au apelat \n ultimii doi ani la servicii profesioniste de consultan]` a crescut, aceasta nu \nseamn` c` politica a fost f`cut` \n perioada nonelectoral` instinctiv. Toate marile partide politice au o serie de consultan]i interni, iar majoritatea oamenilor politici beneficiaz` de serviciile unor consilieri, care lucreaz` exclusiv pentru respectiva persoan` [i se ocup` de la

consultan]` de imagine, la gestionarea conturilor de social media. |n anii f`r` alegeri, la consultan]a politic` apeleaz` un num`r relativ mic de politicieni români, care sunt de regul` liderii partidelor, oameni din “prima linie” [i, periodic, primari sau pre[edin]i ai consiliilor jude]ene care, con[tien]i c` propriile mandate sunt \n joc, apeleaz` la evalu`ri periodice din partea companiilor de consultan]` politic`.

Vârfurile de lance ale partidelor politice \ns` sunt interesate de servicii complexe de consultan]` [i marja de achizi]ie poate varia de la sondaje pân` la consultan]` de imagine, strategie, opposition research – eforturile sus]in`torilor ori ale consultan]ilor de a investiga pe cale legal` biografia, antecedentele, studiile, averea sau apari]iile \n pres` ale unui candidat. Existen]a unor u[oare discrepan]e \ntre discursurile calculate sus]inute \n timpul campaniilor electorale [i “micile” sc`p`ri \n declara]ii din anii \n care nu se a[teapt` prezen]` la urne poate avea o oarecare leg`tur` [i cu lipsa achizi]ion`rii de servicii de consultan]`. “|n primul rând, consultan]a politic` este o paradigm` \nc` nou` \n activitatea politicienilor [i valorizarea ei bugetar` este la un nivel \nc` sc`zut”, spune Cristian Andrei. Acesta mai arat` c` este greu s` convingi un politician s` \[i structureze profesionist un buget de campanie [i exist` problema de a-l convinge, \n func]ie de orgoliul firesc al unui om care se afl` \n mijlocul ac]iunii politice. “De fapt, e o lupt` de zi cu zi s` \l convingi de ideile pe care le-ai descoperit \n cercet`ri, pe care le-ai testat, care la prima vedere sunt mai greu de digerat [i care poate trebuie s` \i schimbe modul de a fi, de a se comporta”, continu` fondatorul Agen]iei de Rating Politic despre principalele provoc`ri ap`rute \n cadrul colabor`rilor cu oamenii politici. Biz Biz

49

Xerox [i {coala American`, parteneriat pentru o [coal` digital` Elevii de la {coala American` Interna]ional` din Bucure[ti s-au gândit s` economiseasc` hârtia, pentru a proteja mediul, [i au g`sit alia]i excelen]i \n cadrul Xerox România.

Iat` cum au parcurs \mpreun` drumul spre o [coal` complet digital`. n grup de copii de la {coala American` Interna]ional` din Bucure[ti (AISB) a vrut s` g`seasc` o cale prin care s` 50

Biz

economiseasc` hârtia [i, astfel, s` protejeze mediul. |n \ncercarea de a transforma aceast` idee \n realitate, AISB a contactat speciali[tii de la Xerox România.

Ace[tia au propus o solu]ie care integreaz` serviciile de management al documentelor [i tehnologiile moderne Xerox. A[a s-a conturat [i principalul obiectiv: ca institu]ia s`

DIGITAL

devin`, treptat, una care nu mai folose[te deloc hârtie. |n octombrie 2013, solu]ia a fost pus` deja \n practic` [i, astfel, \ncepea aventura c`tre o [coal` complet digital`.

POVESTEA UNEI COLABOR~RI Colaborarea \ntre AISB [i Xerox România a \nceput \n 2006, \ntr-o vreme \n care [coala folosea echipamente multibrand [i se confrunta cu dificult`]i privind controlul re]elei sale IT eterogene [i al multiplelor activit`]i cu documentele.

Atunci, Xerox a ajutat AISB s` \[i optimizeze flota de echipamente [i s` \[i simplifice procesele legate de documentele de birou.

Anul trecut, parteneriatul \ntre AISB [i Xerox România a trecut la un nivel superior. Conducerea AISB a decis s` re\nnoiasc` contractul cu Xerox pentru cinci ani, având ca obiectiv principal transformarea institu]iei \ntr-o [coal` f`r` hârtie. De aceast` dat`, AISB a vrut s` \[i modernizeze \ntreaga re]ea IT, pentru a beneficia de echipamente multifunc]ionale moderne [i instrumente software de ultim` genera]ie – care permit mobilitate, reduceri de costuri, hârtie, energie [i consumabile.

Dup` o analiz` \n detaliu a situa]iei legate de echipamentele de birou [i documentele la AISB, Xerox recomand` institu]iei o solu]ie de management al documentelor [i al re]elei IT, astfel \ncât [coala s` ating` principalul obiectiv – s` devin` o [coala care nu mai folose[te hârtia.

65 de noi echipamente Xerox color [i alb-negru - al`turi de o diversitate de instrumente software avansate – sunt instalate \n [coal`. Phaser 3320, Phaser 6500, WorkCentre 3325, WorkCentre 7125 [i WorkCentre 7855 au fost câteva dintre noile multifunc]ionale. Managementul imprim`rii este asigurat de solu]ia Xerox Equitrac, care le permite utilizatorilor s` copieze, s` scaneze [i s` trimit` faxuri, folosind ecusoanele personale – ajutându-i astfel s` economiseasc` hârtie [i consumabile.

“Toate multifunc]ionalele Xerox instalate la sediul AISB includ platforma noastr` software, ConnectKey, pentru un plus de mobilitate, securitate, personalizare [i acces la servicii de cloud”, a spus Alina B`lan, Sales Manager, Corporate Accounts, Strategic Accounts Operations, Xerox România. “De asemenea, AISB beneficiaz` de solu]ia noastr` de imprimare mobil`, Mobile Print, care tip`re[te de pe orice dispozitiv mobil c`tre orice imprimant`, indiferent de brand, simplificând imprimarea, crescând productivitatea [i securizând fiecare document tip`rit. Având \n vedere c` migrarea spre un mediu digital [i reducerea amprentei de carbon sunt

elemente cheie pentru AISB, am inclus \n echipamentele noastre o gam` larg` de func]ii, op]iuni [i software-uri complexe, oferindu-i partenerului nostru posibilitatea de a controla [i a urm`ri toate documentele, toate costurile [i \ntregul consum de energie, consumabile [i hârtie”, a explicat Alina B`lan.

La scurt timp de la implementarea solu]iei Xerox, au \nceput s` apar` [i primele rezultate. Unii profesori au reu[it s` \[i transforme propriile cursuri \ntr-unele care nu folosesc deloc hârtia. Toate materialele de studiu sunt transmise elevilor pe cale electronic` [i studiate de ace[tia direct pe tablete [i e-readere. Culorile se folosesc \n forma lor fizic` doar la orele de desen [i pictur`. Ghiozdanele elevilor au devenit mult mai u[oare – cât` vreme manualele electronice \n mod sigur nu cânt`resc la fel de mult ca acelea din hârtie.

Folosirea serviciilor bazate pe cloud, securizate de ConnectKey, \n cea de-a doua etap` a procesului, ajut` la o reducere [i mai mare a consumului de hârtie, din moment ce acestea au fost integrate \n tehnologiile Xerox.

“Folosind tehnologiile moderne Xerox, ne a[tept`m la o reducere de costuri de 20% pe \ntreaga perioad` a contractului,” spune David Ottaviano, director la AISB. “Cu ajutorul echipamentelor multifunc]ionale inteligente [i al instrumentelor software avansate de la Xerox avem acum un control riguros asupra activit`]ilor noastre cu documentele [i putem urm`ri consumul lunar, la nivelul fiec`rui utilizator.

De asemenea, beneficiem de o mobilitate sporit`, de op]iuni de securitate diversificate [i avem multiple posibilit`]i de a fi responsabili fa]` de mediu, exact ceea ce ne-am dorit.”

Rezultatele se vor vedea pe deplin la finalul unui an, dar pân` atunci, \n afar` de reducerile de costuri [i un consum redus de hârtie, utilizarea noilor echipamente [i procese le-a oferit atât elevilor, cât [i profesorilor libertate de lucru [i de distribuire a lucr`rilor \n format digital. Biz Biz

51

antreprenoriat Antrenament la dublu PENTRU SUCCES Pasiune, experien]`, viziune – asta pun \n joc mentorii [i antreprenorii mentora]i. Fie c` sunt la \nceput de drum, fie c` afacerea lor are deja ani pe pia]`, to]i vor s` se dezvolte. Asta a rezultat din discu]ia cu un mentor voca]ional – Drago[ Nicolaescu – [i elevii lui – Vlad Andrei [i Andrei Tudose – dar [i cu Drago[ Dinu, mentor RBL, [i elevii s`i, Marius Dan [i Alin Cop\ndeanu. DE OANA GRECEA

S

quash, Marriott,

oameni echipa]i [i preg`ti]i s` transpire dar s` se [i distreze practicând cel mai complet sport. |ntruna din s`li, parteneri sunt Drago[ Nicolaescu [i Andrei Tudose.

Alearg`, lovesc, fac glume [i creeaz` f`r` s`-[i propun` o rela]ie. Dup` antrenament, \n zona de relaxare, \ncep s` [i povesteasc`. Din vorb` \n vorb` [i abia dup` un timp, Andrei Tudose \ncepe s`-i spun` lui Drago[ cum st` treaba cu Delivering Life. Cum face el oamenii s` râd` la metrou, cum vrea s`-i vad` ferici]i [i zâmbitori pe strad`, cum le propune experien]e inedite doar ca s`-i fac` s` se bucure de via]`.

Dup` un an de energie pozitiv` [i de d`ruit altora zâmbete, Andrei \[i d` seama c` ar trebui s` 52

Biz

g`seasc` o cale s` [i monetizeze aceast` pasiune. {i a[a a apelat “pe bune” la Drago[ Nicolaescu, cu o experien]` de 17 ani \n sales, 12 \n management [i 7 ani \n coaching, manager devenit mentor, coach [i business angel pentru cei care-l conving [i-l inspir`.

Nu mai pu]in de 96% din executivii topului Fortune 500 cred c` mentoratul \n business este un instrument eficient, care ajut` la dezvoltare. Mai devreme sau mai târziu, cei preocupa]i de dezvoltarea personal` dar [i a afacerii lor apeleaz` la cineva mai avizat decât ei pentru a se (re)descoperi. Un fel de prieten psiholog, care pune \ntreb`rile potrivite la momentul potrivit. |n România, mentorii pot fi g`si]i \n cadru informal (ei pot fi lideri care au inspirat [i sunt aproape de un business cu toate resursele lor) sau \n cadru organizat, cum ar fi cei de

la Funda]ia Romanian Business Leaders (RBL).

DE LA IDEE LA MENTORAT Mentor [i antrenor de antreprenori nu devii \ns` peste noapte. |n 2009, când [i-a dat demisia din ultima corpora]ie unde a lucrat (a fost country manager la Fujitsu-Siemens), lui Drago[ Nicolaescu nu-i era prea clar ce urma s` fac` \n continuare.

Era atras de mult` vreme de mai multe domenii precum consultan]`, coaching, psihologie, training, dar ultimele trei necesitau o formare [i acreditare adecvat`. A[a c` a \nceput prin a se forma [i acredita \n training, coaching [i psihologie, inclusiv \nscriindu-se la cursurile de zi ale unei facult`]i de psihologie. “Pe parcursul form`rilor am tot exersat ceea ce \nv`]am, cu diferi]i clien]i, [i dup` un an de zile am

FOTO: VALI MIREA / Loca]ie: Connect Hub

Andrei Tudose (Delivering Life) [i Vlad Andrei (Ikedoo) sunt elevii lui Drago[ Nicolaescu, mentor voca]ional (foto dreapta)

Biz

53

realizat c` ceea ce f`ceam cel mai bine nu era una singura din aceste profesii, ci toate la un loc, ceea ce \nseamn`, \n linii mari, mentorat”, spune el. |n opinia sa, un mentor este o persoan` cu experien]` relevant` \n domeniul \n care activeaz` [i care [tie cum s` transmit` esen]a experien]ei sale, dezvoltând \n acela[i timp capacitatea mentoratului de a-[i g`si singur solu]ii [i resurse. Un mentor este un educator, un formator de cel mai \nalt nivel. |n trecutul s`u, Nicolaescu a \nv`]at câte ceva de la o mul]ime de oameni, dar dou` persoane i-au câ[tigat admira]ia astfel \ncât s`-i considere mentorii lui: dr. Laz`r Pasca ca mentor spiritual [i Marius Cojanu ca mentor de business.

Nicolaescu nu [i-a num`rat “proteja]ii” pe care i-a ghidat \n ideea lor de CIFRE business, \ns` a lansat \n 2014 cadrul formal de preg`tire a lor, unde va putea cuantifica mai bine rezultatele. {coala de coaching voca]ional \[i propune prin tehnici specifice s` creasc` motiva]ia [i eficien]a managerului, a echipei sale sau a clien]ilor.

Mentoringul include tehnica de coaching [i ofer` \n plus solu]ii testate, bazate pe experien]a personal` a mentorului.

Ideea i-a venit dup` ce a lucrat cu câteva sute de clien]i de mentorat voca]ional [i când a observat c` anumite teme se repetau cu o frecven]` mare, cum ar fi cele legate de antreprenoriat, sales [i people management, a construit trei programe de formare experimental` pe care le-a denumit {coala de Antreprenoriat Voca]ional, {coala de Vânz`ri Autentice [i {oala de Coaching Voca]ional. |n prima \i \nva]` pe participan]i, folosind metodologia Lean Startup, cum s` \[i porneasc` o afacere cu minimul de costuri [i riscuri. Programele de formare create de Drago[ Nicolaescu au câteva caracteristici 54

Biz

care le diferen]iaz` de experien]ele de training uzuale, pentru c` pun accentul pe transformare cognitiv` [i comportamental` de durat`, nu pe transmitere de informa]ii, sau ofer` la sfâr[itul cursului returnarea 100% a pre]ului dac` participan]ii consider` c` nu au primit ceea ce \[i doreau.

Care sunt rezultatele mentoratului voca]ional f`cut de Nicolaescu? “Cele mai des \ntâlnite rezultate ale clien]ilor mei sunt: g`sirea pasiunilor, g`sirea voca]iei, crearea unei expertize, valorificarea voca]iei, cosntruirea [i cre[terea unei firme, construirea unei echipe, cre[terea vânz`rilor. Principiile generale sunt de bun sim] [i de cele mai multe ori nu este nevoie s` le enun] eu, ci doar s` pun

101 companii de la stres la succes Cifra de afaceri pe 2012 a antreprenorilor accepta]i \n program: 23 milioane euro Num`rul total al angaja]ilor antreprenorilor din program: 800 Runda 3, cu \nscriere pân` \n 31 mai, con]ine: 33 de antreprenori

\ntreb`rile potrivite pentru a-[i da singuri seama c` [tiu deja tot ceea ce au nevoie s` [tie”, spune el.

Pentru “protejat” (termen folosit de Chip R. Bell \n cartea “Manageri [i mentori”), rela]ia cu mentorul \nseamn` validarea [i angajamentul de care aveau nevoie ca s` treac` la treab`.

Problemele care apar pe parcursul dezvolt`rii – fie de business, fie personale – se rezolv` atunci când apar, cel mai ades tot prin autodescoperirea clientului.

“Practic, doar 20% din con]inut sunt informa]ii relevante din partea mea, restul se afl` deja \n mintea [i subcon[tientul clien]ilor.

De exemplu, eu \i \nv`] toate principiile unui networking de calitate \n 15 minute, ceea ce este o

mare economie de bani [i timp, nu? Dificultatea nu este s` [tim ce s` facem, ci s` facem perseverent [i adaptat ceea ce ne-am propus”, apreciaz` Drago[. Totu[i, nu to]i mentora]ii fac fa]` temelor date acas` de mentor. Cei care renun]` sunt de dou` feluri, crede Nicolaescu. Unii renun]` fiindc` au c`p`tat \ncredere [i au g`sit calea de a descoperi solu]ii [i resurse \n ei, al]ii pentru c` le este team` sau lene s` se schimbe.

O alt` categorie o reprezint` cei care au nevoie s` \[i vindece traumele emo]ionale \nainte de a trece la treab`.

INFLUEN}E POZITIVE Tot rolul unui mentor este s` pun` uneori ordine \n gândurile [i deciziile de business ale unui antreprenor la \nceput de drum. |n aceast` situa]ie a fost [i Vlad Andrei, CEO [i cofondator la Ikedoo, un institut de cercetare care genereaz` programe educa]ionale avangardiste pentru copii [i adul]i folosind metoda educa]iei prin experien]`.

“Ikedoo era \n faza de concept atunci [i c`utam pe cineva cu experien]` de business s` lu`m feedback serios. Nici nu [tiam de ideea de mentorat, dar printr-un prieten am ajuns la Drago[“, poveste[te Vlad. Ikedoo func]ioneaz` din martie 2013, dar conceptul a fost dezvoltat cu doi ani \nainte. Compania face cercetare \n educa]ie, design de cursuri [i programe educa]ionale [i organizeaz` evenimente Smart Fun. {edin]ele \ntre cei doi au durat câteva s`pt`mâni, timp de o or` pe s`pt`mân`, \n care discutau \n special pe organizare [i vânz`ri, capitol la care se considerau deficitari. “Am aplicat cam tot ce stabileam, noi i-am acordat lui Drago[ foarte mare \ncredere \nc` de la prima \ntâlnire [i am rezonat tot timpul cu ideile lui foarte u[or.”

Mentoratul a durat câteva s`pt`mâni, timp \n care fondatorii

MENTORAT

FOTO: VALI MIREA / Loca]ie: showroom-ul Tudor. Personal Tailor din Athénée Palace Hilton Hotel

ANTREPRENORIAT

Alin Cop\ndeanu (stânga) [i Marius Dan (dreapta), ac]ionari la Tudor. Personal Tailor, apreciaz` ajutorul lui Drago[ Dinu (mijloc), mentor Romanian Business Leaders

Biz

55

Ikedoo aplicau tot ce li se spunea.

Privind \n urm`, Vlad Andrei crede c` este esen]ial un mentor. “|]i \nchiriaz` practic o atitudine, ceva ce valoreaz` mult mai mult decât orice alt sfat sau asisten]` practic` \n business. Noi am fost noroco[i s` lucr`m cu cel mai bun”, apreciaz` el. Cel mai mare succes dup` sesiunea de mentorat, crede Vlad crede, este faptul c` ast`zi Ikedoo exist` [i cre[te \n ciuda unor obstacole de neimaginat.

Conform lui Chip R. Bell, “\n]elepciunea mentorilor este eficient` numai dac` este \ncercat` [i pus` permanent \n practic`”.

Cu Andrei T`nase, Drago[ Nicolaescu s-a \ntâlnit la squash, a[a cum povesteam la \nceputul acestui articol. Nu a fost deci o solicitare clasic`, a venit mai degrab` din discu]ia unor prieteni.

“Vorbeam mult despre lucrurile care mi se \ntâmpl` mie, \ntreb`rile pe care le am. El a fost parte din cei care au pus c`r`mizi.

Eu cu Drago[ ne vedem, vorbim, nu am avut un program. El a fost unul din cei care m-au ajutat [i m-au inspirat. La fiecare din oamenii care te inspir` g`se[ti repere la care te raportezi [i care te ajut`. Am avut mai multe momente de blocaj si am ajuns la el. Am vorbit [i despre cum s` fac bani. El este un om care \ntotdeauna a radiografiat coloana vertebral` a businessului din spate. |ntreb`rile lui m` reduceau la aceast` coloan` a businessului, la cum faci banii”, poveste[te Tudose. De circa un an de zile, compania lui a reu[it s` adauge banii \n ecua]ia Delivery Life, f`r` a se abate de la scopul propus: acela de a face oamenii s` se simt` bine, s` se bucure de via]`.

MENTORI CU IMPACT |N ECONOMIE Funda]ia Romanian Business Leaders ofer` oportunitatea antreprenorilor cu afaceri de peste 100.000 de euro s` fac` parte din proiectul “101 companii de la stres la succes”, ceea ce 56

Biz

\nseamn` acces la mentori cu experien]` real` \n business.

Proiectul d` antreprenorilor acces la informa]ie, bune practici, la o baz` comun` de resurse, la mentori care s`-i \ndrume [i la finan]are pentru dezvoltare. Proiectul urm`re[te s` atrag` \n program, pe parcursul a trei ani, 101 companii viabile, cu cifra de afaceri de peste 100.000 de euro [i cu

Ideile lui Chip R. Bell, p`rintele mentoratului • Organiza]iile instruite pun pre] pe creativitate, nu pe control.

• Marii conduc`tori sunt genero[i cu sfaturile lor, cu feedbackul lor, cu povestirile lor, cu ajutorul lor [i cu aten]ia lor. Calea mentorului este [i calea liderului, \n special \n economia de azi, bazat` pe inteligen]`.

• Mentorul este un \nv`]`tor, un ghid. A fi mentor \nseamn` a fi original, a fi un catalizator [i, uneori, un fel de profet.

• Un mentor este o persoan` care ajut` alt` persoan` s` \nve]e ceva ce \n alte condi]ii ar fi \nv`]at mai prost, mai lent sau nu ar fi \nv`]at deloc.

• Mentorii buni [tiu cum \nva]` adul]ii.

• Mentorii buni nu sunt doar admiratori devota]i ai proteja]ilor lor, ci sunt [i fani loiali ai visului a ceea ce protejatul poate deveni sub \ndrumarea lor.

Sursa: cartea “Manageri [i mentori” – Chip R. Bell

minimum 3-5 angaja]i, care s` fie ajutate s`-[i tripleze businessul.

Drago[ Dinu, fost CEO al Domo [i al A&D Pharma, este unul din cei aproape 70 de mentori ai acestui program. De[i nu a avut norocul, la rândul lui, de a avea vreodat` un mentor, recunoa[te c` [ansa lui a fost aceea de a-[i \ncepe cariera \n perioada \n care pia]a abia se contura [i tolera parte din gre[eli. Drago[ Dinu este mentor pentru cei doi ac]ionari ai companiei Tudor. Personal Tailor.

“De regul`, \ntâlnirile directe sunt

bilunare [i dureaz` dou` - trei ore. |n schimb, ori de câte ori apar \ntreb`ri [i neclarit`]i comunic`m punctual. Sunt situa]ii când avem o agend` prestabilit` [i situa]ii când pur [i simplu facem brainstorming pe diverse subiecte.

Totul privit prin prisma strategiei de dezvoltare pe care antreprenorii cu care colaborez o contureaz`”, explic` Dinu etapele \ntâlnirilor de mentorat.

Tudor. Personal Tailor este prima companie cu care a plecat \n acest proiect, \ns` dup` 20 de ani de management lui Drago[ Dinu nu i se pare nimic nou.

“Exerci]iul de a explora \mpreun` cu echipele oportunit`]i de dezvoltare sau optimizare a modelului de business se transpune acum la interfa]a cu tinerii antreprenori [i ingredientele sunt \n cea mai mare parte acelea[i. Condi]ia este s` faci efortul de a \nv`]a [i \n]elege pia]a \n care antreprenorii pe care \i mentorezi opereaz`, f`r` s` ai preten]ia c` o vei cunoa[te mai bine decât antreprenorii \ns`[i.

Antreprenorii cu care colaboreaz` (Drago[ Dinu coordoneaz` \nc` al]i doi antreprenori) sunt tineri sau foarte tineri. “Atunci când ne a[ez`m [i schimb`m idei nimeni nu este mai de[tept decât nimeni, altfel [ansa de a identifica proiecte [i ac]iuni care s` \mping` businessul mai departe poate trece pe lâng` noi.”

Dac` nu a avut un mentor sau un model \n România, Dinu admir` \ns` un manager din lumea fotbalului ale c`rui rezultate ciclice sunt remarcabile: Alex Ferguson.

“Sportul mi-a insuflat respectul pentru echip` [i dorin]a de a performa, nu ca individ neap`rat, ci ca grup. Alex Ferguson a reu[it s` ating` performan]e cu câteva genera]ii consecutiv la Manchester United [i de[i nu am fost niciodat` un fan al echipei am s` r`mân \ntotdeauna fanul

ANTREPRENORIAT MENTORAT lui Ferguson”, m`rturise[te mentorul.

Marius Dan [i Alin Cop\ndeanu, ac]ionarii Tudor.

Personal Tailor, au aflat de programul funda]iei RBL printr-un newsletter care le-a atras aten]ia, la \nceputul lui 2013. “Pe Drago[ Dinu \l urm`resc din facultate, odat` cu dezvoltarea AD Pharma.

Personal, consider o realizare c` pot \nv`]a din experien]a dumnealui”, m`rturise[te Marius Dan. |ncrederea este o cerin]` \n orice etap` a rela]iei de instruire.

Cercet`rile demonstreaz` c` abilit`]ile interpersonale ale mentorului nu valoreaz` nimic f`r` o doz` mare de \ncredere.

Iar credibilitatea, [i ea foarte important` \ntr-un proces de mentorat, este dat` de \ncredere.

Pentru ei, mentorat \nseamn` \n]elegere pe termen lung. Mai ales a lucrurilor strategice.

“Rar ne ridic`m de la mas` [i spunem gata, de azi facem exact a[a. Dup` fiecare sesiune mai d`râm`m un zid. Ne vedem aproximativ o dat` pe lun`, \ns` p`str`m \ndeaproape leg`tura”, poveste[te tân`rul antreprenor.

Tudor. Personal Tailor este o companie activ` de cinci ani pe pia]`, care a ajuns la o cifr` de afaceri de 700.000 euro anul trecut. Firma, care are deja trei showroomuri (dou` \n Bucure[ti [i unul \n Cluj), vrea s` se extind` \n 2015 pe cel pu]in dou` pie]e interna]ionale, sub un brand 100% românesc.

Pentru cei doi antreprenori, pragul de 100.000 de euro pentru intrarea \n programul de mentorat nu a reprezentat o barier`. “RBL poate deveni u[or un guvern privat, sunt oameni extrem de inteligen]i [i focusa]i.” Asta i-a inspirat [i pe cei doi s`-[i fixexe obiective de dezvoltare clare, iar acum \[i doresc s` devin` primul brand românesc de textile [i accesorii premium, cu prezen]` \n afara Europei.

|ntr-un domeniu al textilelor pe cale s` moar` \n România, reinventarea sau ni[a g`sit` de Tudor. Personal Tailor este un atu.

Astfel, echipa lor tehnic` num`r` personal din fabricile cu tradi]ie \nainte de 1989 [i dup`, tehnicieni \ntre 50 [i 70 de ani (cu excep]ia departamentului tehnic, media de vârst` a angaja]ilor este de 25 de ani). Produc]ia o realizeaz` \n România \n parteneriat cu un produc`tor de textile, folosind tipare individualizate pentru fiecare client, \ns` cusute semimanual, pe linia de produc]ie.

Materialele sunt luate din Italia [i UK. Num`rul clien]ilor care le trec pragul anual este \n jur de 600 de persoane.

Experien]a de pân` acum [i \nv`]`turile de la mentor l-au f`cut pe Marius Dan s`-[i formuleze trei principii de baz` care s-ar potrivi oric`rui antreprenor. |n primul rând, un business durabil [i consistent are nevoie de minimum 3 ani de via]` pân` când devine eficient. R`bdare, mult` r`bdare. |n al doilea rând, ochii pe cifre, \n special la costuri. Nu rostogoli]i datorii, pl`ti]i la timp \n primul rând angaja]ii [i furnizorii. Al treilea principiu se refer` la relaxarea activ`. Cel pu]in odat` pe lun`, d`-]i reset la birou [i deconecteaz`-te. Munca 7 zile/s`pt`mân` este ineficient` [i contra productiv`.

AVANTAJELE MENTORULUI Activitatea desf`[urat` \n cadrul RBL este probono din partea mentorilor. M-am \ntrebat dac` exist` vreun avantaj sau vreun alt interes pentru cei care fac asta [i care ar fi acela. “Sentimentul c` po]i s` aju]i tinerii antreprenori, precum prietenii mei (cu permisiunea lor) de la Tudor Tailor, s` evite gre[elile pe care tu le-ai f`cut, s` ard` anumite etape \n dezvoltarea lor [i a afacerii lor, s` acceseze network-ul t`u – punct foarte important pentru tinerii antreprenori al c`ror sistem

rela]ional este abia \n formare – este unul special. Cred c` proiectul acesta a venit \n momentul potrivit al carierei mele [i sunt convins c` rezultatele lui se vor vedea \n curând”, m`rturise[te Drago[ Dinu.

Mentorul are satisfac]ie personal` privindu-[i protejatul cum \nva]`; aceasta duce la mai mult` conversa]ie, la mai multe \ntâlniri. Protejatul g`se[te satisfac]ie \n \n]elepciunea mentorului [i \n spiritul discu]iei – arat` Bell \n cartea sa “Manageri [i mentori”. “Pentru mine mentoratul este clar una din formele cele mai pl`cute prin care \mi \mplinesc voca]ia de educator [i \n acela[i timp \mi permite s` cunosc [i s` m` \nconjor de oameni care s` m` inspire la rândul lor. Fiindc` \n acest proces, [i mentorul, [i mentoratul, d`ruiesc [i primesc fiecare”, recunoa[te Drago[ Nicolaescu. |n opinia lui, deschiderea spre mentorat este mare \n rândul tinerilor [i a profesioni[tilor adev`ra]i. Sunt oameni care vor s` creasc` [i consider` c` pot \nv`]a ceva nou oricând [i de la oricine.

Majoritatea sunt \n intervalul de vârst` de 24-30 de ani, iar excep]iile \l bucur` de fiecare dat`.

“Pasiunile lor sunt nenum`rate [i le demonstrez \nc` de la primele \ntâlniri c` au \n ei un poten]ial imens de pasiuni neexplorate.

Procesul este de a explora o lun` fiecare din aceste pasiuni, a exersa [i a observa dac` reu[e[te s` dobândeasc` rapid o abilitate \n aceast` direc]ie, apoi s` \nceap` s` promoveze [i s` valorifice abilitatea [i expertiza sa, pe m`sur` ce o construie[te. {i, uneori, asta duce la un trai decent ca freelancer, alteori la o firm` \n jurul subiectului de care sunt pasiona]i.” Conform lui Chip R. Bell, pentru mentor este important s` arate c` a fost pe deplin recompensat prin ocazia de a instrui [i prin pl`cerea derivat` din acest proces. Biz Biz

57

strategie

Marketingul \n farmacii Cine sunt influen]atorii pe care lumea \i ascult` mai mult decât ascult` mesajele publicitare atunci când iau decizii de cump`rare? {i cum pot fi adu[i la un loc influen]atorii [i cei influen]a]i pentru a m`sura impactul [i a-l utiliza apoi pentru a cre[te vânz`rile? DE PAUL GARRISON {I VANESSA EELMA edicii [i farmaci[tii sunt influen]atori principali \n industria farmaceutic` \n cazul multor decizii de cump`rare [i \n special \n ceea ce prive[te medicamentele pe baz` de re]et`. Stricte]ea reglement`rilor din domeniu limiteaz` \ns` adesea comunicarea de marketing. O \ntrebare de baz` pentru orice manager din industria farmaceutic` este dac` s` \[i \ndrepte bugetul de comunicare c`tre exper]ii din s`n`tate (medici [i farmaci[ti) sau c`tre consumatorul final. Indiferent ce variant` alege, câ[tigurile sustenabile sunt posibile 58

Biz

numai dac` managerul \n]elege \n profunzime cui vrea s` se adreseze, cu ce ocazie, prin ce mijloace [i care este mesajul relevant \n momentul [i locul potrivite.

CINE SUNT INFLUEN}ATORII? Cine sunt cei pe care oamenii \i ascult` mai mult decât ascult` mesajele publicitare atunci când iau decizii de cump`rare? Fiecare dintre noi poate fi un influen]ator [i uneori chiar suntem f`r` s` ne d`m seama. Suntem \ntreba]i ce p`rere avem pentru c` persoana \n cauz` ne-a socotit cunosc`tori sau cel cu mai mult` experien]` \n categoria respectiv`

de produse. |n acest fel, am influen]at decizia de cump`rare a persoanei.

Cine poate fi perceput drept un influen]ator depinde de categoria de produse la care ne referim. |ntrebarea este: cum putem noi, ca marketeri, s` aducem la un loc influen]atorii [i pe cei influen]a]i, s` m`sur`m impactul [i s`-l utiliz`m apoi \n mod sistematic pentru a ne cl`di brandul, cu scopul suprem, desigur, de a ne cre[te vânz`rile?

G`sirea influen]atorilor relevan]i din categoria farma se realizeaz` prin analizarea conexiunilor [i a dependen]elor dintre diversele segmente de clien]i. Mai simplu

spus, cu cât [tim mai multe despre diferitele segmente de clien]i, cu atât mai simplu va fi s` identific`m cele câteva segmente de influen]atori la care majoritatea celorlalte segmente tind s` aplece urechea \n leg`tur` cu un anumit produs.

INFLUEN}ATORII DIN FARMA Industria farmaceutic` este extrem de complex` – \n Europa fiecare ]ar` are restric]iile [i limit`rile ei \n privin]a comunic`rii directe c`tre profesioni[tii din s`n`tate sau a modului de a fideliza re]elele de farmacii. |n Elve]ia, singura modalitate de a putea fi vizibil \n farmacie este s` cumperi spa]iu la raft. Farmaci[tii sunt obliga]i s` recomande clien]ilor numai anumite branduri, care au investit serios \n lan]ul lor de farmacii. |n Europa Central` [i de Est conteaz` mai mult ca un brand s` fie lider \n categoria sa [i s` aib` un awareness ridicat \n rândul farmaci[tilor [i al consumatorilor finali. Aceasta \nseamn` c` trebuie s`-]i cuno[ti \n profunzime brandul [i consumatorii finali. Comunicarea media trebuie s` influen]eze consumatorii finali s` cear` \n mod proactiv brandul, a[a cum [i companiile farmaceutice trebuie s` se focuseze pe farmaci[ti astfel \ncât ace[tia s` “\mping`” produsul \n cauz` c`tre clien]i.

S` lu`m ca exemplu un brand de produse \mpotriva gripei [i r`celii. Compania trebuia s` repozi]ioneze un produs mai vechi, cam pr`fuit, care nu se mai vindea. |ntr-o categorie atât de dinamic`, cu mul]i juc`tori-cheie, trebuie s` ]ii pasul cu ei [i s` te diferen]iezi de lideri. |n cazul brandului din exemplul nostru, care era pe locul 17 \n pia]`, compania a descoperit ni[te segmente [i strategii de pozi]ionare necunoscute pân` atunci.

To]i juc`torii-cheie se focusau pe dou` cli[ee: workaholicul, respectiv familia fericit` – \n care mama pierde anumite momente pre]ioase \n sânul familiei.

Dac` brandul de care vorbim ar fi urmat acelea[i dou` c`i, practic ar fi b`gat banii \n buzunarele concuren]ei.

Dar compania a descoperit c` un anumit segment de consumatori este foarte interesat de aceast` categorie [i niciun brand nu \l antreneaz` pe plan emo]ional. Pentru a comunica cu acest segment trebuia o abordare nou`. Compania a descoperit c` multe femei se tem c`, dac` se \mboln`vesc de grip`, nu vor mai

PAUL GARRISON este profesor de marketing [i fost decan al Central European University Business School, iar acum pred` la Maastricht School of Management România [i Skolkovo School of Management din Moscova. A lucrat \n marketing mai bine de 30 de ani.

De-a lungul carierei a lucrat la Procter & Gamble [i CocaCola. A fondat propria agen]ie de publicitate din SUA, iar recent a pus bazele firmei de consultan]` strategic` Garrison Group, \n Budapesta. fi atractive [i dorite, pentru c` sunt prost dispuse. Astfel, comunicarea companiei s-a concentrat pe femei frumoase, pline de via]`, moderne, care vor s` fie tot timpul atr`g`toare pentru partenerii lor. Era o abordare revolu]ionar` pentru industria farmaceutic` din Europa Central` [i de Est. Comunicarea executat` ulterior de companie a ajutat brandul s` urce de pe locul 17 pe 9 \n dou` s`pt`mâni!

Desigur, ei [tiau foarte bine c` bugetul lor pentru publicitate nu era infinit [i voiau s` fie prezen]i \n continuare \n mintea clien]ilor [i \n farmacii. Este vital s` [tii din care farmacii cump`r` consumatorii de top, pentru c` a[a vei [ti unde s`]i canalizezi resursele. Exceptând cazul \n care o companie are buget nelimitat, nu e nevoie s` comunici \n toate farmaciile, ci doar \n lan]ul de farmacii relevante pentru brand [i pentru consumatorii finali.

Compania noastr` trebuia s` se focuseze mai curând pe farmacii moderne de tip open space decât pe cele tradi]ionale independente, cu o tejghea. Consumatorii care preferau brandul companiei voiau s` cumpere din unit`]i care s` le ofere [i alte produse \n afar` de medicamente: cosmetice, [ampon, articole pentru cas`.

Un alt aspect identificat era c` toate brandurile care comunicau \n farmacii urmau gândirea tradi]ional`, comunicau peste tejghea [i se bazau puternic pe recomand`rile pe care le f`ceau farmaci[tii.

Compania noastr` a dorit s` r`stoarne situa]ia, con[tientizând c` oamenilor le place s` se plimbe prin farmacie uitându-se [i dup` alte lucruri, cum ar fi produse de \nfrumuse]are, de igien` intim`, suplimente nutritive etc. De aceea, nu mai era suficient s` ai ambalaje frumoase, ni[te pliante pe tejghea [i s` te re-

comande farmaci[tii. Era nevoie de comunicare \n \ntreaga farmacie.

SFATURILE FARMACI{TILOR

Problema s-ar putea pune [i a[a: hai s` ne focus`m resursele pe consumatorii finali [i treaba e rezolvat`! Dar nu trebuie s` uit`m c` recomand`rile speciali[tilor au o importan]` enorm`. Când cineva r`ce[te, adesea nu [tie care este cel mai bun brand din pia]`. Companiile care nu p`streaz` leg`tura cu farmaci[tii vor r`mâne cu produsele nevândute pe raft. Pentru farmaci[ti e destul de simplu s` recomande un brand cunoscut de mult` vreme, pe care toat` lumea \l folose[te, eventual un brand pe care chiar farmacistul \l cunoa[te din copil`rie. Farmaci[tii au valori profesionale [i de lifestyle diferite, care le vor influen]a diferit atitudinea fa]` de munc`.

De aceea, este important pentru un brand s` [tie care sunt valorile farmaci[tilor [i cum se pot cupla acestea cu valorile brandului, s` [tie care farmaci[ti vor fi de p`rere c` un brand mai mic poate avea acela[i impact asupra vie]ii consumatorilor ca unul mai mare, mai vechi. Un brand dinamic, modern, competitiv, care lupt` pentru o comunicare mai atractiv` decât a celorlalte nu are sens s` fie pus \n leg`tur` cu farmaci[tii tradi]ionali. Unii farmaci[ti nici nu sunt interesa]i de p`rerea sau s`n`tatea consumatorilor. Ei vor s` termine programul, s` plece acas` [i s` se odihneasc` – e doar un job de la care iau bani.

Compania noastr` a aflat c` cel mai probabil s` le recomande produsul sunt cei din categoria Suporterii Optimi[ti – dinamici, cu mintea deschis` la nou [i pasiona]i de ceea ce fac [i de cum \[i tr`iesc via]a. Ei sunt optimi[ti atât la serviciu cât [i acas`, vor s` se bucure de via]` [i mai vor ca [i al]ii s` se bucure de via]`. Pentru ei, satisfac]ia clientului e ]elul suprem, iar fiecare client e unic [i necesit` o abordare personalizat`. Sunt deschi[i la a recomanda produse dinamice [i moderne [i mai [tiu c` medicamentele tradi]ionale nu se potrivesc oricui. |n plus, sunt mai deschi[i la sugestiile care vin partea companiilor farmaceutice [i vor s` \nve]e. Biz Biz

59

360 \n marketing bancar

Cele mai eficiente strategii sunt cele care reu[esc s` cuprind` toate aspectele afacerii dintr-o perspectiv` complet`, de 360 de grade. Este ceea ce s-a \ntåmplat \n departamentul de la BCR, odat` cu reorganizarea general` care a avut loc \n banc`. Care au fost rezultatele [i cum s-a eficientizat activitatea \n urma acestei abord`ri ne spune Anca Rar`u, directorul executiv al direc]iei de marketing a BCR. DE ALEXANDRU ARDELEAN De un an [i jum`tate ai plecat de la BT [i conduci echipa de marketing de la BCR. Cum a fost aceast` perioad` din punct de vedere profesional?

A fost o perioad` plin`. Am avut [i am parte de experien]e noi, de provoc`ri profesionale, atåt din punctul de vedere al colabor`rii cu o nou` echip`, cåt [i din punctul de vedere al unor proiecte noi, unele de mare anvergur` care s-au derulat \ncepånd cu anul trecut \n banc`.

Unul dintre acestea a fost selectarea, lansarea [i implementarea noii platforme de comunicare de brand pentru BCR. |ns` atunci cånd e[ti sus]inut, faci lucruri bune, iar eu am sim]it din plin sus]inerea echipei pe care o coordonez, dar si a [efului meu direct [i a board-ului, reu[ind s` construiesc pe aceste principii de colaborare, sus]inere [i focus pe rezultate. |n acela[i timp, a existat [i o rea[ezare pe o nou` structur`, cu noi atribu]ii, \n unele cazuri, cu aliniere la procesul derulat \n BCR \n 2013. A fost o regåndire a rolului [i pozi]ion`rii activit`]ii de marketing.

Acum putem spune c` beneficiem cu adev`rat de implicare [i avem o privire de ansamblu de 360 de grade asupra businessului. Pentru c` nu este suficient s` te ui]i doar la indicatori de marketing, la cifre legate de un media plan sau la rezultate care ]in de advertising pån` la urm`, trebuie s` \]i l`rge[ti orizontul [i asta am \ncercat s` facem aici, cu \ntreaga echip`, [i a fost foarte bine primit de oamenii cu care lucrez. Ne uit`m la cifrele de vånz`ri, la pia]`, \n general. {i suntem exigen]i cu noi \n[ine. Lucr`m foarte mult pe proiecte, fiecare campanie se construie[te \n echip`, toat` lumea cunoa[te obiectivele [i “tragem” \n acela[i sens. Avem [i o foarte bun` colaborare cu colegii din 60

Biz

re]ea [i vånz`ri, iar asta \nseamn` mult pentru atingerea obiectivelor.

inova]ie, mai mult` dorin]` de ac]iune. Dup` ce am lansat, \n doar o lun` [i jum`tate, o nou` platform` de comunicare, seria ac]iunilor tactice asociate a fost deschis`. Cum bine [tim, diferen]a st` \n detalii, de multe ori. C`ut`m \n permanen]` s` test`m, s` \nv`]`m. Suntem prima banc`, de fapt prima companie din Romånia care a utilizat (\n februarie 2013), \n advertising, Facebook Log Out Experience. Rezultate?

Peste 3,86 milioane de “impresii” [i 31.000 de interac]iuni directe cu spotul.

Anul acesta am fost primii dintre marketerii bancari care au testat Google Sponsored Promo (GSP), un mod personalizat [i mai pu]in intruziv de interac]iune cu poten]ialii clien]i, \n online.

Ce a \nsemnat aceast` organizare?

Cum au fost percepute campaniile de marketing de BCR [i platforma de comunicare?

Am pornit de la eficientizarea unor fluxuri interne, schimbånd modul de interac]iune [i comunicarea intern`, grupånd \ntr-un nou format anumite activit`]i [i atribu]ii, lucrul intr` [i interdepartamental devenind mult mai firesc. Noua structur` seam`n`, oarecum, cu modelele din FMCG, avem oameni dedica]i pe branduri de produs [i pe segmente. |n acela[i timp, am lucrat mult [i la realocarea resurselor bugetare [i structurarea activit`]ilor.

Noua organizare \nseamn` [i mai mult` flexibilitate [i deschidere c`tre

Am avut anul trecut [i avem [i \n acest an campanii structurate [i aliniate pe platforma nou` implementat` atåt \n plan intern, cåt [i extern. Facem analize periodice despre cum sunt percepute campaniile [i despre cum livreaz` ele \n business. Este foarte important s` te raliezi la principiul “show me the money”, pentru c` pån` la urm` acolo se vede eficien]a comunic`rii. La sfår[itul zilei este vorba de cåt business aduci prin ceea ce faci tu \n institu]ia \n care lucrezi. Cifrele aferente campaniilor arat` foarte bine acest lucru. Campania noastra “vedet`”

STRATEGIE MARKETING \n 2013 a fost cea destinat` creditelor ipotecare, cu o performan]` a indicatorului de ad recall de 68% \n una din s`pt`måni, cu o medie de 57% pe campanie. De asemenea, campania noastr` din martie-aprilie 2014, pentru creditul de nevoi personale, a avut o medie a recallului de 52%, comparativ cu o medie de 31 procente a campaniilor competitorilor, desf`[urate \n primele patru luni din an.

Campania clasat` imediat dup` BCR, din acest punct de vedere, a \nregistrat un nivel de 42%. |n acela[i raport de monitorizare (furnizat de firma de cercetare IMAS Austria), indicatorul de brand recall (asocierea corect` a reclamei cu brandul) a fost de 27 % pentru campania BCR, \n timp ce pentru campaniile celorlalte b`nci s-a \nregistrat un nivel mediu de 14% \n primele patru luni. Se pare c` cifrele sunt confirmate [i \n “via]a real`”, pentru c` am constatat cu pl`cere c` oamenii \[i amintesc [i deja au \n vocabular acest schimb`m povestea sau sloganul Mai bine pentru c` putem, atåt intern, cåt [i extern.

Anul trecut am venit cu un nou design pentru cardul destinat adolescen]ilor, pe platforma de comunicare XTeen – dedicat` acestui segment. |n ansamblu, vånz`rile s-au concretizat \n peste 30.000 de pachete financiare pentru tineri. Men]inem [i \n 2014 interesul pentru genera]ia tån`r` [i preg`tim mesaje [i ac]iuni specifice.

Care sunt ingredientele reu[itei?

A[ spune din prima: echipa. Apoi comunicarea \n interiorul echipei [i o bun`

Care sunt rezultatele campaniilor?

Rezultatele \n vånz`ri se v`d. Am reu[it s` cå[tig`m cot` de pia]` \n zona de ipotecare \n lei pe o pia]` \n cre[tere, am dep`[it obiectivele de vånz`ri, iar aceasta s-a datorat [i abord`rii de marketing, pe lång` buna comunicare [i implicarea echipei l`rgite de business. Lucrurile func]ioneaz` a[a: dup` ce produsul [i segmentul sunt bine definite, trebuie s` [i aduci “interesul” poten]ialilor clien]i la acela[i numitor cu obiectivul b`ncii. ANCA RAR~U, directorul executiv Asta \nseamn` c` trebuie s` creezi inal direc]iei de marketing a BCR teresul. De exemplu, am avut nu mai pu]in de 4.000 de aplica]ii \ntr-o lun` de \n]elegere a businessului, a obiectivelor campanie. Sigur c` nu au primit to]i cregenerale ale institu]iei. Am g`sit aici oadite, pentru c` trebuie s` fie \ndeplinite meni foarte bine preg`ti]i, foarte buni coanumite condi]ii de eligibilitate, dar a fost legi, oameni integri cu care \mi place mult o cre[tere de patru ori fa]` de nivelul nors` lucrez. Acest lucru duce la eficien]`. mal de cereri, iar obiectivul de business a Apropo de ingrediente, lucr`m dup` prinfost atins [i dep`[it. Campania a fost [i cipiul BEST, care \nseamn` Business un bun generator de lead-uri pentru alte Oriented, Efficiency, Soul [i Teamwork. produse, ceea ce \nseamn` c` am atras Acesta este principiul cu care am venit clien]i [i pentru alte produse, colateral \nc` din noiembrie 2012 [i pe care l-am produsului marketat. pus “pe tapet” aici \n banc` [i \n modul |n rezultate vizibile s-au concretizat [i meu de a lucra cu oamenii, iar \n echipa campaniile pentru segmentul de tineri. mea, aceasta este regula. Practic ceea ce

\nseamn` acest principiu este c` trebuie s` fim orienta]i c`tre business, s` fim eficien]i \n tot ceea ce facem, \n cifre, \n rezultate, s` gåndim [i cu mintea sufletului [i s` [tim s` comunic`m unii cu al]ii. Provocarea cea mai mare pe care o v`d este aceea de a rezolva mereu ecua]ia \n care e[ti \n acela[i timp, \n tot ceea ce faci: lider (pentru c` lucrezi cu oameni), manager (pentru c` lucrezi cu obiective [i bugete) [i antreprenor (pentru c` ai de-a face cu situa]ii diferite, inedite).

Ce proiecte ave]i \n lucru?

Tot ce facem, facem pentru ca finalitatea muncii noastre s` se vad` \n pia]`, la clien]i. Pornind de aici, strategia pe care am \mbr`]i[at-o anul acesta este s` ne \ndrept`m foarte mult \nspre pie]ele locale, \nspre clien]ii din anumite comunit`]i.

Avem ac]iuni planificate [i organizate deja, iar altele sunt \n preg`tire. Evenimentele pe care le derul`m \n 2014, \n plan local, sunt construite pe platforma “|mpreun` schimb`m povestea timpului t`u liber”. Acest gen de abord`ri, derulate atåt \n ATL cåt [i \n BTL, sus]ine inclusiv interac]iunea cu clien]ii. Aduc vizibilitate mai bun`, suntem acolo unde clien]ii sunt, iar mesajul este mai cald, mai direct.

Din punctul meu de vedere, aceasta este banca: este persoana pe care clientul o vede \n fa]` atunci cånd intr` \ntr-o sucursal`, este ATM-ul care func]ioneaz` bine, este fiecare interac]iune cu brandul, sub orice form` ar fi. Lucr`m pe principiul “clientul mai \ntåi” [i toate demersurile noastre c`tre acest scop se \ndreapt`, c`tre o mai bun` percep]ie a brandului [i o mai bun` experien]` a clien]ilor cu banca.

Unghiul local este foarte important, la fel cum este important` apartenen]a la un grup financiar de anvergur`. Avem sus]inere din partea colegilor de la Viena, unde este un hub de inova]ie activ.

Conteaz` mult s` ai o banc` interna]ional` \n spate, s` ai knowledge interna]ional. Conteaz` foarte mult s` ai aceast` deschidere c`tre local, pentru c` suntem Banca Comercial` Romån`, iar know-how-ul importat ne ajut` s` facem bine pentru clien]ii romåni. Biz Biz

61

Desenatorii de inova]ii ra o sear` ploioas` de aprilie când mai bine de dou`zeci de absolven]i ai programului de MBA oferit de Maastricht School of Management România [i-au ocupat con[tiincio[i locurile \n sal`. Forfota se stingea treptat, pe m`sur` ce ora de \ncepere a cursului se apropia. Pe chipurile participan]ilor se putea citi cu u[urin]` o oarecare curiozitate [i mult interes. Motivul? Urma s` \nceap` un workshop despre Design Thinking. Gândirea de tip design este un concept care se refer` la utilizarea sensibilit`]ii [i a metodelor specifice designului pentru a satisface nevoi [i pentru a rezolva probleme actuale.

Vestea bun` este c` aplicarea conceptului nu necesit` nici experien]` \n design [i nici talent la desen.

Cum Design Thinking este un proces inovator care pune accent pe observare, colaborare, \nv`]are rapid` [i vizualizarea ideilor, n-a fost o surpriz` faptul c`, la finele prezent`rii, Daniela Marzavan, Senior Lecturer for Design Thinking la Universitatea de 62

Biz

{tiin]e Aplicate din Berlin, i-a \mp`r]it pe participan]i \n mai multe echipe pentru un scurt exerci]iu. Fiecare grup avea misiunea s` genereze cât mai multe idei, component` specific` gândirii de tip design, [i s` creioneze pa[ii necesari aplic`rii conceptului \n mediul de afaceri local, pe baza unor \ntreb`ri formulate \nainte de seminar de revista Biz. Rezultatele au fost remarcabile [i au demonstrat c` aplicarea unor metode tipice designului poate contribui substan]ial nu numai la structurarea unui articol pentru o revist` de afaceri, ci mai ales la \mbun`t`]irea continu` a proceselor de business dintr-o companie.

“Majoritatea companiilor sunt con[tiente c` designul produselor [i al serviciilor reprezint` o component` vital` pentru competitivitatea businessului, \n timp ce aplicarea designului la alte niveluri ale organiza]iei – de pild` \n strategie – este un proces de lung` durat` [i, cu siguran]`, nu exist` o singur` re]et` a aplic`rii conceptului”, spune pentru Biz Daniela Marzavan, care ocup` pozi]ia de Senior Lecturer [i la Universitatea

Foto: © Wavebreakmedia Ltd – Dreamstime.com

Pe m`sur` ce recesiunea a ar`tat cum companiile nu sunt construite s` fac` fa]` schimb`rilor constante [i c` teoriile din managementul [tiin]ific sunt aproape imposibil de aplicat \ntr-o ecua]ie cu atât de multe necunoscute, conceptul de Design Thinking se impune tot mai mult \n rândul managerilor. DE OVIDIU NEAGOE

de Inginerie [i Design ELISAVA din Barcelona. “Cu siguran]` este o decizie care va schimba cultura companiei [i va aduce un mindset focusat pe inova]ie constant` \n ADN-ul organiza]iei”, continu` Daniela Marzavan.

Cu toate acestea, primii pa[i sunt \ntotdeauna cei mai dificili [i mediul de afaceri nu face excep]ie de la aceast` regul`. Generarea unui num`r mare de idei este un proces creativ, iar creativitatea [i implicit experimentarea las` loc adesea de mici gre[eli, iar angaja]ii din perioada postcriz`, nu de pu]ine ori se

STRATEGIE MANAGEMENT

tem s` fie prin[i “cu garda jos” de c`tre top management. Atâta vreme cât implementarea conceptului nu se bucur` de sprijinul total al top managementului [i de implicarea direct` a liderilor, [ansele ca acesta s` dea rezultatele dorite sunt infime. Dar, odat` ce conceptul va reu[i s` penetreze toate nivelurile ierarhice ale unei companii, beneficiile unei gândiri specifice designului nu vor \ntârzia s` apar` pentru acea companie. Procesul de Design Thinking \ncepe cu o abordare divergent`, adic` \ncercarea

deliberat` de a genera cât mai multe idei [i solu]ii la o problem` curent`, [i se \nchide convergent, prin rafinarea ideilor [i selectarea celei mai bune solu]ii. De-a lungul acestui drum, echipa va trece printr-un proces format din mai mul]i pa[i, printre care \n]elegerea problemei, observare, puncte de vedere, idea]ie, prototipare [i testare.

PUTEREA DESIGNULUI Fiind un proces iterativ, proiectele pot urma acest traseu de mai multe ori

pân` când ideile se rafineaz` [i prind contur. Gândirea de tip design pune \n lumina reflectoarelor empatia [i analiza riguroas` a obiceiurilor consumatorului. Cu siguran]` c` aceste valori sunt deja adânc \nr`d`cinate \n cultura companiei, \ns` conceptul de Design Thinking nu se rezum` numai la atât. Actualmente, pe m`sur` ce companiile caut` noi modalit`]i prin care s` \mbun`t`]easc` procesele de inovare, iar gândirea strict analitic` [i managementul [tiin]ific au f`cut fa]` cu greu presiunilor crizei economice, Biz

63

STRATEGIE MANAGEMENT gândirea de tip design are toate [ansele s` ocupe un loc din ce \n ce mai important pe agendele managerilor români.

“Organiza]iile \ntâmpin` dificult`]i \n ceea ce prive[te inovarea continu`, pentru c` nu sunt proiectate s` fac` fa]` schimb`rilor permanente”, spune pentru Biz Simone Veldema, Senior Associate la DesignThinkers Group [i totodat` de]in`toarea Greenbiz Startup. “Design Thinking

consumatorii finali – o abordare folosit` frecvent de cei care dau dovad` de o gândire specific` unui designer.

Se spune c` Design Thinking este o punte \ntre toate disciplinele, astfel c` importan]a form`rii echipelor este unul dintre cei mai importan]i factori. Cele mai bune rezultate se vor ob]ine de pe urma sesiunilor la care particip` echipe interdisciplinare de angaja]i, al`turi de consumatori [i stakeholderi, \ntr-un cadru adecvat, dar cu o serie de reguli

DESPRE DESIGN, CU C~R}ILE PE FA}~ Un mit despre creativitate [i inova]ie spune c` ideile bune sunt n`scocite de genii. Realitatea este \ns` c` majoritatea produselor [i serviciilor inovatoare iau na[tere ca urmare a unor procese riguroase [i bine puse la punct, prin care se identific` ideile bune [i se rafineaz`. Un astfel de proces colaborativ este [i Design Thinking, explicat pe larg \n volumul “Change by Design”, scris de Tim Brown, CEO la IDEO. Cartea, ap`rut` \n urm` cu doi ani la editura Publica, nu este o lucrare destinat` strict designerilor sau angaja]ilor din industriile creative, ci poate fi consultat` cu \ncredere [i de mediul corporate ori de antreprenori.

Volumul lui Tim Brown, considerat [i “p`rintele” Design Thinking-ului, subliniaz` stadiile importante ale gândirii specifice designului [i relateaz` pove[ti de succes extrase din experien]a IDEO.

contribuie din plin la crearea unei culturi bazate pe explorare [i \ncredere, care duce la cre[teri permanente. Adesea, procesul de Design Thinking ajut` organiza]iile s` priveasc` diferit lucrurile [i s` creeze un nou focus”, adaug` Simone Veldema. Cum procesul de Design Thinking este sinonim cu valoarea ad`ugat`, acesta poate ajuta organiza]iile s` redescopere procedurile prin care s` cocreeze pentru [i, de ce nu, al`turi de 64

Biz

cunoscute [i respectate de to]i participan]ii. Pe scurt, creativitatea \nseamn` generarea unui num`r mare de idei bune, iar cu cât grupul este mai mare [i format din persoane cu experien]e diferite, cu atât cresc mai mult [ansele ca acestea s` fie mai originale.

Dac` beneficiile sunt evidente pentru clientul final, un astfel de proces poate contribui din plin [i la cre[terea angajamentului salaria]ilor [i poate aduce companiei un avantaj competitiv \n atragerea [i reten]ia angaja]ilor

talenta]i, curio[i [i dornici s` \nve]e [i de la speciali[ti din alte domenii. Mai mult, poate ajuta organiza]iile s` foloseasc` la capacitate maxim` resursele existente, s` descopere noi oportunit`]i, dar mai ales s` devin` mai agile \n ceea ce prive[te schimb`rile din pia]` [i nevoile consumatorilor.

Design Thinking nu graviteaz` \ns` doar \n jurul solu]ion`rii unor probleme, ci este \n strâns` leg`tur` [i cu descoperirea nevoilor consumatorilor. Un mediu de business focusat \n permanen]` pe identificarea acestor nevoi pe care s` le coreleze cu ceea ce este fezabil din punct de vedere tehnologic [i s` lucreze al`turi de stakeholderi poate duce la schimbarea \ntregului ecosistem, iar primii care vor adopta o astfel de mentalitate se vor departaja cu repeziciune de competitorii mai len]i. “Buzz-ul care s-a creat \n jurul acestui nou concept este remarcabil, pentru c` are o popularizare extrem de rapid` [i chiar [i cei mai sceptici CEO iau \n calcul conceptul dup` ce analizeaz` pove[tile de succes care au luat na[tere prin aplicarea conceptului”, spune Daniela Marzavan. “Dar, ca orice lucru bun, este nevoie de foarte mult` practic` [i dedicare”, continu` aceasta.

Viitorul se na[te din concepte, mai ales c` nu degeaba se spune c`, dac` nu po]i prezice viitorul, atunci mai bine \l “desenezi” de unul singur. Cu cât astfel de concepte, precum cel de Design Thinking, sunt mai puternice [i mai captivante, cu atât impactul lor \n modelarea viitorului mediu de afaceri poate fi mai mare. Designul \nseamn` frumos, iar aplicarea unei gândiri tipice reprezentan]ilor acestui domeniu poate \nfrumuse]a compania [i \n interior, nu doar \n exterior, proces de care se ocup` publicitatea sau departamentul de marketing. O organiza]ie “supl`”, construit` \n jurul unor roluri [i nu al unor scheme fixe, gândit` pentru a se putea adapta cu rapiditate schimb`rilor din pia]` ori a se reorganiza continuu, intern, \n func]ie de propriile nevoi, are mult mai multe [anse s` performeze \n mediul economic actual, comparativ cu o organiza]ie \nghe]at` \n timp. Biz

life China digital`

Foto: © Daumiu – Dreamstime.com

Drumul Chinei c`tre digitalizare este unul extrem de rapid. Pân` \n 2016, vor fi 730 de milioane de utilizatori de internet din China, dintre care 380 de milioane \[i vor face cump`r`turile online.

Cre[terea este exploziv`, de la 145 de milioane de internau]i care achizi]ionau produse online \n 2010. DE OVIDIU NEAGOE

um`rul chinezilor care acceseaz` internetul este \n plin avânt. Potrivit unui studiu recent realizat de Boston Consulting Group, dac` \n urm` cu patru ani “doar” 460 de milioane de chinezi erau prezen]i online [i 145 \[i achizi]ionau produse [i servicii de pe internet, num`rul va urca pân` \n 2016 la 730 de milioane [i respectiv la 380 de milioane. Ce \nseamn` toate aceste numere? Pentru Apple, de exemplu, \nseamn` foarte mult. |n trimestrul anterior, compania american` a reu[it vânz`ri de 43 de mi-

N

N}~ A RM A Z77 O F L PER LA A DE 66

Biz

lioane de unit`]i, la scurt timp dup` lansarea modelului 5S, rezultatele bune fiind \n mare m`sur` datorate pie]ei din China, unde gigantul a \nregistrat venituri de 10 miliarde de dolari. Cu toate c` atunci când vorbim despre statul comunist nu trebuie s` sc`p`m din vedere discrepan]ele mari dintre polurile economiei globale [i zonele mai s`race, se pare c` nu acela[i lucru se \ntâmpl` \n cazul digitaliz`rii. Chiar [i ora[ele mai s`race ale statului asiatic se confrunt` cu o migra]ie a popula]iei c`tre tehnologiile digitale. Mai bine de 16 milioane

Compania româneasc` E-Boda [i-a extins portofoliul de tablete cu conectivitate 3G prin lansarea recent` a modelului Izzycomm Z77, o tablet` cu un design compact ce integreaz` un display de 7 inci, procesor Mediatek Dual Core cu o frecven]` de 1,2 GHz, memorie RAM de 512 MB [i func]ioneaz` cu sistemul de operare Android. Noua tablet` este disponibil` \n dou` variante de culori, negru [i alb, [i poate fi achizi]ionat` la un pre] de 399 de lei.

de chinezi din cele mai s`race regiuni acceseaz` internetul de pe terminalele mobile, \n timp ce 80% dintre ei accept` pl`]ile prin mobil. Ceea ce \nseamn` c` [i companiile care \[i doresc s` profite de pe urma digitaliz`rii statului asiatic ar trebui s` nu omit` c` acest comportament de consum este \n strâns` legatur` cu diferite platforme, atât online cât [i offline, [i, mai mult, ar trebui s` se asigure c` ofer` o experien]` f`r` cusur nu numai \n magazinele fizice, ci [i prin paginile web ale brandului, re]ele sociale sau aplica]ii. Biz

{TIRI

La birou, sub lumina reflectoarelor Marele William Shakespeare spunea c` lumea \ntreag` este o scen`, iar noi to]i suntem actorii ei. La fel s-ar putea spune [i despre mediul de afaceri, unde to]i participan]ii sunt, pe rând, [i spectatori, dar [i actori. De aici a luat na[tere [i ideea din spatele ACTELIER, primul studio de tehnici de actorie care pot fi aplicate \n business, primele workshopuri ale acestuia \ncepând din 12 mai. “Actorii” din mediul de afaceri \[i vor putea dezvolta, timp de 12 s`pt`mâni, aptitudini de business mai pu]in exploatate, care pot transforma o situa]ie obi[nuit` de business \ntr-o oportunitate \n carier`. S` ne gândim numai la vorbitul \n public, ori la dobândirea siguran]ei de sine raportat` la interlocutori diferi]i, ori la perfec]ionarea abilit`]ilor de negociere [i argumentare. Cei doi traineri care vor sus]ine cursurile, Camelia Pintilie [i Mihai Munteni]`, au preg`tit teme [i exerci]ii practice, inspirate din preg`tirea actorilor profesioni[ti [i adaptate la experien]ele individuale din drumul fiec`rui participant. “Actoria \]i d` un soi de siguran]` [i un soi de autocunoa[tere. Prin actorie te po]i cunoa[te foarte bine [i dac` te cuno[ti foarte bine ai mai mult` \ncredere \n tine [i [tii ce s` faci cu tine pe lumea asta”, spune actorul Marius Manole despre beneficiile adapt`rii unor tehnici de actorie pentru comunicarea de business.

(Ovidiu Neagoe)

CALENDAR

16 - 25 MAI Sunte]i pasiona]i de design? Dac` da, atunci trece]i \n agend` perioada de mai sus. Motivul?

Atunci ve]i putea admira ultimele crea]ii ale designerilor români [i str`ini, cu ocazia edi]iei din acest an a Romanian Design Week.

Expozi]ia central` Romanian Design Week 2014 va prezenta 150 de designeri [i mai bine de 350 de lucr`ri ce ilustreaz` tema din acest an: “Design \n spa]iul public”.

25 MAI Este ultima zi \n care mai pute]i trece pragul expozi]iei “Otto Dix – O lume \n ruine”, care a avut vernisajul la \nceputul lunii martie la Muzeul Na]ional de Art` al României. Expozi]ia este dedicat` lui Otto Dix, unul dintre cei mai importan]i arti[ti germani ai

Cinematograf \n apartament Campionatul Mondial de fotbal bate la u[`. Ce p`rere ave]i despre un televizor inteligent? Dac` v` surâde ideea, este bine s` [ti]i c` Toshiba tocmai a lansat noua gam` de televizoare L54, care cuprinde aparate 3D cu rezolu]ie Full HD [i func]ionalit`]i de Smart TV. Seria L54 este disponibil` din aceast` lun` [i pute]i opta pentru versiunile cu diagonal` de 102 cm [i 122 cm.

Televizoarele sunt ideale pentru familiile care doresc s` se bucure de o experien]` audio [i video captivant` la un pre] atractiv [i contribuie la \mbun`t`]irea experien]ei clasice de vizualizare prin intermediul unei op]iuni ce permite conversia con]inutului video 2D \n 3D. Cu toate c` este un televizor inteligent, gadgetul este u[or de folosit, astfel c` utilizatorii care nu sunt \nc` familiariza]i cu aceste tehnologii se pot bucura de beneficiile lor f`r` mari eforturi. Widgetul de Facebook sau cel care ofer` informa]ii cu privire la starea vremii, precum [i o plaj` larg` de aplica]ii de divertisment, muzic` ori [tiri sunt accesibile cu u[urin]`. (O.N.)

68

Biz

oportunitatea s` \nve]e, \ntre 3 [i 24 mai, despre exponate, dar [i despre meseria de ghid, iar pe 31 mai [i 1 iunie vor putea prezenta [i p`rin]ilor ori altor vizitatori tainele muzeului cu autoritatea unui ghid.

13 IUNIE Sunte]i a[tepta]i la cinema, cu ocazia premierei filmului “Grace of Monaco”, regizat de Oliver Dahan, care spune povestea adev`rat` a actri]ei Grace Kelly, prin]es` de Monaco.

Prin]esa Grace duce o via]` aparent fericit` al`turi de prin]ul Rainier, dar lini[tea lor este zguduit` atunci când micul principat devine ]inta atacurilor generalului Charles de Gaulle. Rolul titular este jucat de Nicole Kidman.

17 MAI secolului XX, [i con]ine 86 de gravuri [i litografii realizate de german \n perioada 1920 – 1924.

Tot aici, ve]i avea ocazia s` privi]i [i lucr`rile din seria de cincizeci de gravuri intitulat` “R`zboiul”, creat` de artist pe baza experien]elor tr`ite \n primul r`zboi mondial.

1 IUNIE Un cadou frumos cu ocazia Zilei Copilului este propus de gr`dini]a Garmy Kids, care, \ncepând cu 3 mai, organizeaz` evenimentul Ghidu[ii Muzeelor. Prin acesta, cei mici vor avea ocazia s` descopere lumea fascinant` a muzeelor bucure[tene, nu din perspectiva simplilor vizitatori, ci a ghizilor.

Astfel, micu]ii vor avea

Zilele libere de la \nceputul lunii mai, precum [i cele de dup` Pa[te au trecut cu rapiditate. Ce spune]i de un curs de relaxare? Pe lâng` starea de bine [i o revigorare a trupului [i a min]ii, relaxarea se poate traduce [i prin restabilirea echilibrului dup` o s`pt`mân` de efort intens. Pe parcursul a trei ateliere care vor avea loc la sediul Funda]iei Calea Victoriei, ve]i putea deprinde tehnici de respira]ie, medita]ie, precum [i tehnici pentru eliberarea de stres [i eliberarea energiilor negative.

Foto: ©Ljupco Smokovski – Dreamstime.com

LIFE

LIFE

Köln – ora[ul \n care m-am pierdut!

Cu o istorie ce dateaz` \nc` din perioada roman`, Köln este unul dintre cele mai fermec`toare ora[e din Germania, reprezentând de secole un important centru economic, cultural, istoric [i religios din landul Renania de Nord. Aici a fost inventat` apa de colonie, \ns` ora[ul nu mai tr`ie[te gloria frumos mirositoarei legende. Ast`zi este un adev`rat muzeu \n aer liber, un ora[ cosmopolit, nonconformist, vibrant, \n care principalele atuuri ale locuitorilor s`i sunt cheful de petrecere [i bucuria de a tr`i. Vei fi fascinat de numeroasele sale cl`diri [i monumente, care te invit` s` le calci pragul pentru a le descoperi pove[tile. Printre acestea se num`r` [i incontestabilul simbol al ora[ului, Domul din Köln, considerat expresia celui mai pur spirit gotic din Europa. Fiind edificiul din Germania care atrage cei mai mul]i vizitatori din toate col]urile lumii, catedrala a fost inclus` \n 1996 pe lista patrimoniului cul-

tural UNESCO. De la Dom porne[te Hohe Straße, una dintre cele mai importante artere de shopping ale ora[ului, devenit` prima strad` pietonal` \n 1967.

Important centru muzeologic, Köln g`zduie[te bogate colec]ii de art` [i istorie. Indiferent c` e[ti pasionat de una sau

{TIRI

de cealalt`, nu vei avea timp s` te plictise[ti nici m`car o secund`! Dac` ar fi s` ne oprim la un singur obiectiv, \]i recomand`m s` vizitezi Muzeul Wallraf–Richartz pentru a admira o colec]ie de art` plastic` format` din picturi ce dateaz` din anul 1300 pân` \n 1900.

Dar ]ine minte! Köln ofer` mai mult decât istorie. Casele vechi, viu colorate, lipite parc` unele de celelalte, dar [i str`du]ele \nguste pline de terase, cafenele, baruri te vor face s` te \ndr`goste[ti de aceast` destina]ie. Tocmai varietatea de localuri face din Köln locul perfect pentru desf`[urarea celui mai mare [i important eveniment din via]a popula]iei locale [i anume Carnavalul din Köln, denumit [i Al Cincilea Anotimp. Acesta \ncepe pe 11 noiembrie la orele 11:11 [i ]ine pân` la \nceputul postului Pa[telui.

Nu este deloc greu s` ajungi aici, mai ales c` \ncepând cu 16 iunie ai zboruri directe operate de Blue Air \ntre Bucure[ti [i Köln. Nu mai sta pe gânduri [i vino s` savurezi delicioasa bere Kölsch chiar la ea acas`! Biz

Biz

69

UN ARISTOCRAT LA MOD~ Bucure[tiul \ncepe s` atrag` brandurile de fashion care fac valuri la nivel mondial. Printre nou-veni]i se num`r` Vicomte A., brand de haine de origine aristocrat` francez`. Despre planurile companiei pe pia]a româneasc` ne-a vorbit Arthur de Soultrait, fondatorul Vicomte A. DE ALEXANDRU ARDELEAN

V

Vicomte A. s-a lansat la Bucure[ti prezentåndu-[i noua colec]ie Prim`var`-Var` 2014, a c`rei tem` este Safari. Vicomte A. impune un nou standard \n vestimenta]ie, \n ceea ce prive[te atât calitatea materialelor, cât [i stilul [i modelele propuse. Este un brand cu o istorie bogat`, \n ciuda faptului c` a ap`rut pe pia]` abia \n anul 2005, la ini]iativa vicontelui Arthur de Soultrait. Crezul pe baza c`ruia Arthur a construit brandul Vicomte A. este acela c` le ofer` clien]ilor s`i oportunitatea de a fi elegan]i \ntr-un mod creativ. Inspira]ia [i-a g`sit-o \n cadrul familiei, care era pasionat` de sporturile ecvestre. Vestele jocheilor devin astfel [evaletul tân`rului artist antreprenor, care adaug` culoare, elemente originale [i creeaz` stilul Vicomte A.

A]i deschis primul magazin la Bucure[ti. Ce v-a determinat s` deschide]i aici?

Mai \ntâi de toate, brandul Vicomte A. este r`spândit \n peste 400 de puncte de vânzare \n lume, astfel \ncât deschiderea de noi magazine este o parte constant` a strategiei noastre. Mai mult, este foarte important pentru mine s` am un partener strategic \n România - [i atunci când ai un astfel de partener, tot ce-i de f`cut este s` planifici dezvoltarea pentru viitor. Partenerul meu român mi-a povestit despre lumea modei din Bucure[ti, despre faptul c` a devenit tot mai important` 70

Biz

pentru români \n ultimii ani [i mi-a mai povestit despre toate oportunit`]ile existente aici. |n mod firesc, au urmat câteva vizite \n Bucure[ti, ocazii \n care am fost impresionat: am \ntâlnit oameni grozavi, am mâncat \n restaurante stylish [i am observat c` brandurile de lux [i premium se bucur` de o prezen]` puternic`.

Cum vede]i segmentul de fashion din România?

Este \n cre[tere. Desigur, este \nc` loc pentru noi branduri [i buticuri de mod`, dar brandurile premium, deja

cunoscute, sunt prezente. Am auzit c` pân` la \nceputul anilor ’90 românii erau nevoi]i s` c`l`toreasc` \n str`in`tate pentru a cump`ra articole de calitate premium. Acum nu mai e cazul, pia]a ofer` destule op]iuni pentru fiecare stil [i disponibilitate financiar`. De asemenea, se pare c` unii designeri din România \ncep s` câ[tige notorietate \n str`in`tate, ceea ce este o veste grozav`. Felicit`ri!

Cine concepe colec]iile, cine este creatorul din spatele lor?

Colec]iile sunt concepute de mine, cu ajutorul designerului meu, James HarveyKelly, cu care lucrez \ndeaproape. Conceptul colec]iilor are \ntotdeauna la baz` ADN-ul brandului, sinonim cu stilul preppy [i culorile \ndr`zne]e. Cu toate acestea, \n fiecare sezon \ncerc`m s` ne orient`m \ntr-o nou` direc]ie, fiind inspira]i de locurile noi [i oamenii pe care \i \ntâlnim.

Vicomte A. se adreseaz` b`rba]ilor, femeilor [i copiilor, propunând ]inute ce acoper` \ntreaga garderob`: fuste, cravate, jachete, pulovere, tricouri polo, pantaloni. Din 2012, brandul [i-a extins gama de produse, introducånd ochelari, ceasuri, pantofi [i colec]ia pentru copii. La nivel interna]ional, brandul este prezent \n peste 400 de magazine din Europa, Asia, America de Nord [i Africa. |n Bucure[ti, magazinul Vicomte A. se g`se[te \n mallul Promenada, cel mai nou centru comercial din Bucure[ti. Shoppingul din magazine poate fi completat cu cel online pe www.vicomte-a.eu.

Care sunt tendin]ele \n acest sezon?

Imprimeurile r`mân un aspect cheie \n mod` \n acest sezon. Ne-am decis s` ne juc`m cu acest

LIFE

trend, inspirându-ne din cultura african`, \n special din structurile grafice \ndr`zne]e originare din Africa de Vest.

De ce o colec]ie Safari?

Totul a \nceput cu o jachet` Safari pe care am creat-o pentru colec]ia Resort Toamn`-Iarn` 2013, pe care toat` lumea a \ndr`git-o. Colec]iile noastre au \ntotdeauna la baz` o inspira]ie exotic` [i o poveste puternic` [i pre]ioas`. Tema Safari a venit deci ca o alegere natural` [i a fost foarte distractiv s` explor`m aceast` lume, pe m`sura evolu]iei ]inutelor pentru sezonul Prim`var`-Var` 2014.

A]i reu[it s` crea]i \n mai pu]in de 10 ani un brand care \mplete[te aristocra]ia cu tendin]ele actuale, noul [i trecutul. Cum a]i reu[it asta pe o pia]` extrem de competitiv`?

A fost o experien]` destul de natural` pentru mine. Venind dintr-o familie aristocrat`, am insistat \ntotdeauna pe cucerirea lumii moderne \n tot ceea ce fac [i tot ce \mi ofer` pl`cere. Astfel, de

la \nceput, am vrut s` creez aceste colec]ii ca un fel de “uniform`” pentru stilul meu de via]`. Tot ce pot spune este c` m` simt incredibil de norocos c` [i alte persoane au apreciat [i adoptat aceast` abordare, contribuind astfel la succesul de care se bucur` acum Vicomte A.

Ce v-a diferen]iat? |ntr-un cuvânt: culorile. |n mod tradi]ional, colec]iile de mod` prêt-àporter de la Paris sunt foarte frumoase, dar impresia mea este c` le lipse[te o anumit` vibra]ie. |nc` de la \nceput, am \ncercat s` contracar`m acest sentiment prin semn`tura noastr`, culoarea fucshia, [i prin paleta vast` de culori \ndr`zne]e.

Ce ne propune]i pentru urm`toarele sezoane?

Am prezentat colec]ia Toamn`-Iarn` 2014 la Pitti Uomo, Italia, \n luna ianuarie a acestui an. Am decis s` revizuim [i s` moderniz`m conceptul de gentleman explorator, reinterpretând o mul]ime de articole vintage, cum ar fi

FASHION

haina stil parka, cea tip duffle coat [i multe altele. Noua colec]ie va fi disponibil` pentru public \n magazine, din luna iulie a acestui an.

Care sunt sursele de inspira]ie?

Sunt norocos s` fiu \nconjurat \n munca mea [i \n via]a mea de o mul]ime de oameni foarte stylish [i pasiona]i. Ace[ti oameni sunt sursa mea zilnic` de inspira]ie.

Cum vede]i pia]a de mod` \n acest moment?

Criza global` a f`cut ca pia]a s` fie tot mai dificil` pentru o mul]ime de branduri, astfel c` toat` lumea a fost for]at` s` aib` o abordare mai creativ` pentru a-[i atrage clien]ii [i a crea o leg`tur` puternic` cu ace[tia. |n acest sens, industria se g`se[te \ntr-un ritm mult mai alert fa]` de cum erau lucrurile \nainte, dar f`r` \ndoial` acesta este un mare avantaj pentru consumatorul final, c`ruia \i sunt oferite, \n mod constant, mai multe op]iuni [i combina]ii dinamice de ]inute, pentru a fi purtate \n via]a de zi cu zi. Biz Biz

71

ART~ = VIA}~ ({I VICEVERSA)

Ast`zi, galeria de art` contemporan` nu mai este un spa]iu sacru [i atemporal.

Galeria este îns`[i reflexia societ`]ii [i a mediului înconjur`tor. Orice manifestare vizual` actual` reflect` experien]a personal` a autorului care nu mai este doar un simplu creator, ci [i un activist atent implicat în evenimentele socio-politice. Mihai Zgondoiu ne-a vorbit despre pulsul unui artist contemporan, dar [i despre cum se construie[te o platform` de art` nonprofit care devine în mai pu]in de cinci ani o galerie de succes. DE ALEXANDRU ARDELEAN Mihai Zgondoiu expune, curatoriaz`

Cum te-ai defini ca artist?

[i coordoneaz` frecvent proiecte vizuale, o postur` obi[nuit` pentru mul]i dintre tinerii arti[ti. Din 2000 pân` în prezent a avut numeroase expozi]ii personale sau de grup atât în România, cât [i în str`in`tate. În calitate de cocurator, a coordonat diferite proiecte, printre care IEEB3 (Bienala Interna]ional` de Gravur` Experimental`, Bucure[tiMogo[oaia, 2008) [i – din 2012 – galeria geamMAT a Muzeului de Art` din Timi[oara, în Bucure[ti fiind manager [i coordonator al spa]iului de art` Atelier 030202, galerie ce contribuie din 2009 în mod decisiv la discursul artistic contemporan din România. Este doctorand la Universitatea Na]ional` de Arte din Bucure[ti [i membru al Uniunii Arti[tilor Plastici din România.

M` reinventez tot timpul. Ast`zi, artistul contemporan nu mai este subordonatul tehnicilor me[te[ug`re[ti. Coeren]a crea]iei sale const` \n concept [i \n idee.

M

Ai o activitate prolific`. Cum te descurci în atâtea direc]ii?

Iubesc ceea ce fac. Flexibilitatea aceasta de tip evantai nu este o caracteristic` care mi se potrive[te doar mie, ci întregii societ`]i contemporane.

Sunt artist vizual, graphic designer [i galerist deoarece toate acestea au un limbaj comun: ARTA. Men]inerea unui echilibru între aceste direc]ii este cheia.

72

Biz

Când ai început s` str`luce[ti ca artist? În luna martie 2008 am avut [ansa de a expune proiectul Me la Galeria de Art` Contemporana a Muzeului Na]ional Brukenthal din Sibiu, sub curatoriatul dnei Liviana Dan. Acela a fost restartul meu de dup` terminarea studiilor. Apoi a urmat proiectul Me Matrix curatoriat de dna Ileana Pintilie la Galeria Calina din Timi[oara, Freedom As Visual Pattern curatoriat de Dan Mircea Cipariu la Galeria Hampden din Amherst, Massachusetts (USA), Break Body al`turi de sculptorul Bogdan Ra]` la Muzeul de Art` din Timi[oara [i multe altele.

Care sunt cele mai recente expozi]ii/proiecte personale?

Cel mai recent proiect personal, The Artist’s Golden Hand (Måna de aur a artistului), a început în ianuarie 2011 în urma unei fracturi la antebra]ul drept. Am fost nevoit s` stau opt s`pt`mâni cu mâna în ghips pentru recuperare. Atunci mi-am

pus urm`toarea întrebare: ce po]i face atunci când nu mai po]i face, sau ce po]i face cu o neputin]`? R`spunsul conceptual mi l-am dat prin proiectul The Artist’s Golden Hand, care reflect` \n mod ironic asupra statutului de Artist [i, mai cu seam`, asupra condi]ion`rilor pentru acest statut impuse de abilit`]ile antebra]elor. Me[te[ugul ca o condi]ie primar` în actul crea]iei transform` la propriu opera vizual`, precum în legenda regelui Midas, într-un metal nobil – aurul. Privitorii pot cerceta, astfel, identitatea artistului ideal asumat` printr-o str`lucitoare autoironie. În preview-ul expozi]ional din Galeria de Art` Contemporan` a Muzeului Na]ional Brukenthal – Sibiu 2012, sau în expozi]ia propriu-zis` de la Galeria Aiurart – Bucure[ti 2013, curatoriat` de Olivia Ni]i[, sau în Galeria Five Plus – Viena 2014, Mâna de aur a artistului / The artist’s Golden Hand, matri]a de imagine, func]ional` într-o lume a formatelor, s-a particularizat ca o secven]` originar` de biografie subiectiv` a artistului vremii de azi. În 2014 (pân` în luna mai) am expus în proiectul de grup Momentum 2 curatoriat de Olivia Ni]i[ la galeria Aiurart din Bucure[ti [i în expozi]ia

LIFE

Strada E A Noastr` la Galeria IX. Urmeaz` participarea în BB6 (Bucharest Bienale) curatoriat` de Gergő Horváth [i preg`tirea unui nou proiect pentru ViennaFair 2014.

Cum ai reu[it s` înfiin]ezi/coordonezi spa]iul de art` contemporan` Atelier 030202?

Colaborez cu echipa Teatrului de Comedie din Bucure[ti de aproape opt

ani de zile. În 2009, al`turi de arti[tii Aurel Tar [i Florin B. Tomescu, preg`team un proiect vizual legat de c`derea Zidului Berlinului [i Revolu]ia Român` din ’89, un proiect ce comemora dispari]ia regimului comunist din ]`rile est-europene.

C`utam un spa]iu neutru care s` nu aib` istorie [i ideologii deja conturate, un spa]iu virgin în care proiectul nostru s` nu aib` deloc conota]ii comerciale.

ART~

{ansa a venit din partea directorului meu, îndr`gitul actor George Mih`i]`, care a transformat vechile ateliere de tâmpl`rie ale teatrului într-o sal` de spectacole dedicate tinerilor actori [i regizori: “Sala Nou`”. Parterul acestei s`li, unul mai mult decât generos, a fost gazda proiectului Est/Vest. 20, deschis pe 8 decembrie 2009. Expozi]ia curatoriat` de Cosmin N`sui a avut un mare succes, ceea ce m-a determinat s` fac un program expozi]ional pentru întreg anul 2010. A[a a luat na[tere Atelier 030202, denumit dup` codul str`zii Sfânta Vineri nr. 11, adresa galeriei. Ast`zi, la aproape patru ani [i jum`tate de la deschiderea oficial`, avem un palmares de peste 60 de proiecte, expozi]ii [i conferin]e de art`, 117 arti[ti români [i str`ini expu[i [i 18 curatori [i istorici de art` care au scris [i coordonat aceste evenimente vizuale.

Pân` în prezent galeria a fost selectat` în NAG (Noaptea Alb` a Galeriilor), IEEB 4, IEEB 5 (Bienala Interna]ional` de Print Experimental), EBienale (Bienala de Art` Contemporan` a festivalului “George Enescu”) [i BB6 (Bucharest Biennale 6), cel mai recent parteneriat, care are loc anul acesta.

Mai mult, anul trecut am fost invita]i în InfoZone ViennaFair, unul dintre cele mai importante târguri de art` contemporan` din Europa, iar anul acesta între 1 [i 5 octombrie vom fi prezen]i din nou, dar de data aceasta cu un stand sponsorizat de c`tre compania OMV, unul din sus]in`torii importan]i ai evenimentului. Este o practic` normal` ca spa]iile de art` nonprofit cu performan]e remarcabile s` primeasc` granturi [i sponsoriz`ri pentru a fi [i mai vizibile.

De curånd, site-ul londonez http://theculturetrip.com, care selecteaz` [i recomand` tot ce înseamn` via]` cultural` la nivel global, a clasat Atelier 030202 în primele 10 galerii de art` contemporan` din Bucure[ti. Tot anul acesta, pe 25 mai, în cadrul Art Safari, primul pavilion profesionist de art` din România, Atelier 030202 va sus]ine o prezentare legat` de experimentele vizuale expuse de-a lungul timpului în acest spa]iu. Biz Biz

73

LIFE

ART~

G5, reunit la Bucure[ti Luna mai aduce pasiona]ilor de art` un adev`rat regal: cinci evenimente artistice reunite sub umbrela “G5”, un parteneriat pentru muzee [i galerii de art`. DE OVIDIU NEAGOE

NOAPTEA MUZEELOR...

LA GALERIE Unul dintre cele mai importante maratoane culturale din Europa, Noaptea Muzeelor, este un eveniment cu o tradi]ie de zece ani la nivel european. |n România, iubitorii de art` au fost a[tepta]i s` treac` pragul marilor muzee [i galerii de art` din mai bine de 25 de ora[e.

Dac` sunte]i familiarizat cu colec]iile muzeelor bucure[tene ori pur [i simplu nu v` dori]i s` sta]i la cozile uria[e formate cu prilejul Nop]ii Muzeelor, atunci este bine de [tiut c` Galeria Galateca este prima galerie de art` care s-a al`turat manifest`rii culturale. Odat` ce ve]i trece pragul galeriei de art` contemporan` [i design Galateca, care particip` pentru al doilea an consecutiv la Noaptea Muzeelor [i a Galeriilor, ve]i putea admira, pe lâng` o serie de proiec]ii \n premier` ori expozi]ii cu vânzare (lucr`rile vor r`mâne \n portofoliul galeriei pån` la sfår[itul anului) [i “Muzeul Neinten]ionat.

Eroic. Accidental. Istoric. Angoasat”, realizat de arti[tii Bogdan [i Magda Pelmu[. Lucr`rile celor doi arti[ti, realizate \n ultimele luni special pentru expozi]ia de la Galateca, prezint` o cronic` a vie]ii de zi cu zi, o arhivare a problemelor sociale presante [i o reflec]ie asupra conceptelor de libertate, manipulare, depresie, paranoia, magie, pasiune, iubire [i kitsch. De[i expozi]ia este configurat` asemenea unui spa]iu muzeal, cei doi arti[ti, Bogdan [i Magda Pelmu[, chestioneaz` [i \ncearc` s` redefineasc` statutul obiectului de art` expus. Expozi]ia va cuprinde o serie de instala]ii complexe, desene, fotografii, dar [i obiecte g`site \n diferite contexte, cu multiple posibilit`]i de interpretare. Expozi]ia de la Galateca a avut vernisajul pe 8 mai. (O.N.) 74

Biz

Dac` v` pasioneaz` arta [i designul, cu siguran]` ve]i avea agenda plin` de-a lungul acestei luni. Motivul?

Similar economiilor emergente reunite sub umbrela G5 (Brazilia, China, India, Mexic [i Africa de Sud), [i \n art` cinci manifest`ri artistice de anvergur` au fost reunite sub aceea[i cupol`, \ntr-un parteneriat pentru muzee [i galerii. Galeria de art` contemporan` [i design Galateca este singura care particip` la toate aceste evenimente. Este vorba despre Biennale Bucharest 6, Romanian Design Week, Noaptea Muzeelor, Noaptea Alb` a Galeriilor [i Art Safari, primul pavilion de art` româneasc` de patrimoniu [i contemporan`.

La Galateca, maratonul artistic din aceast` lun` a \nceput \n 8 mai cu expozi]ia “Muzeul neinten]ionat”, semnat` de arti[tii Magda [i Bogdan Pelmu[, care propun o alternativ` la muzeul tradi]ional ce exploreaz` o multitudine de gesturi artistice, nu tocmai prezente \n muzeele din ]ar`. Proiectul poate fi admirat atât \n cadrul Bucharest Biennale Parallel Events (Bienala Interna]ional` de Art` Contemporan`, ce se va desf`[ura \n intervalul 23 mai – 24 iunie), cât [i \n Noaptea Muzeelor, ce are avea loc pe 17 mai.

De asemenea, Romanian Design Week, cel mai important eveniment dedicat designului românesc, \[i deschide por]ile la jum`tatea acestei luni.

Aici, galeria Galateca va prezenta “Selenit”, un proiect al studen]ilor departamentului de Mod` al Unarte.

Proiectul, coordonat de lectorul univer-

sitar Ioana Sanda Avram, \[i propune s` introduc` un sistem nou, bazat pe creativitate instruit` [i educat`, crea]ie colaborativ`, pe mentalitatea \mp`rt`[irii libere a ideilor [i a complexit`]ii aplicate.

Dac` ve]i trece pragul galeriei Galateca \n Noaptea Alb` a Galeriilor, din data de 23 mai, ve]i avea parte de o experien]` inedit`. Galeria \[i a[teapt` vizitatorii cu expozi]ia “FEED ME”, un proiect multimedia interactiv care exploreaz` rela]ia de interdependen]` dintre lucrarea de art` [i publicul s`u.

Interactivitatea este complet`: utilizatorul poate intra \n interiorul lucr`rii de art` [i o poate modifica, având acces la mecanismele de control ale acesteia prin mi[c`rile mâinilor [i ale picioarelor, folosite ca extensii ale lucr`rii de art`. Biz

Reinventarea Acer Taiwanezii de la Acer gândesc din nou mare. Astfel, 2014 va fi anul reinvent`rii companiei, urmând ca Acer s` se diferen]ieze din nou prin mixul seduc`tor dintre design [i pre]. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

Acer 2 in 1 Aspire Switch 10 dispozitiv hibrid notebook [i tablet` cu ecran deta[abil

La finele lunii aprilie am fost prezen]i la conferin]a de pres` global` a Acer, organizat` \n New York, al`turi de al]i 300 de jurnali[ti din toat` lumea.

Jason Chen, CEO al Acer, este un adev`rat showman, care a venit mai mult decât preg`tit la prima \ntâlnire cu presa interna]ional`. A spus de la \nceput c` Acer a \nregistrat pierderi \n 2013 [i c` [i-a propus, al`turi de echipa din top management, s` ofere un nou start companiei. |n cele 100 de zile de când a devenit CEO la Acer, s-a bucurat de sprijinul board-ului companiei [i al echipei de execu]ie [i a stopat pierderile, urm`rind dou` lucruri: s` identifice punctele forte ale companiei [i oportunit`]ile pie]ei.

“Am c`utat s` afl`m de la consumatori ce le place la Acer. La ce suntem 76

Biz

noi buni. Pentru c` ne plac consumatorii [i credem c` acesta este cel mai bun punct de pornire, nu?”, a \ntrebat Chen sala coborând de pe scen`, printre jurnali[ti. S-a plimbat printre rânduri [i ne-a spus: “Am venit ast`zi aici ca s` m` vede]i, s` m` cunoa[te]i, s` v` spun strategia noastr` [i s` v` ar`t`m noile produse, care sper`m s` v` plac`”.

Chen s-a dovedit a fi un excelent MC, care a prezentat fiecare [ef de divizie ce a urcat pe scen` ca s` arate noile produse. Le-a pus \ntreb`ri [i a stabilit o conexiune cu sala mai bine chiar decât ne-am fi a[teptat. Ca strategie, echipa Acer a anun]at c` \ncepând cu acest an va organiza dou` evenimente de

lans`ri de noi produse. “Avem o cultur` puternic`, o re]ea bine pus` la punct pe \ntreg globul, o echip` excelent`, un pre] accesibil [i design excelent. Vrem s` aducem \napoi consumatorilor emo]ia designului [i s` ne concentr`m pe lucrul bine f`cut!”, a mai spus Chen \n \ncheiere. Produsele lansate de Acer s-au dovedit a fi cu adev`rat spectaculoase, pe m`sura prezent`rii sus]inute de carismaticul director executiv, dup` cum pute]i vedea \n aceste pagini. Biz

LIFE

GADGET

BIZ APPS

Aspire U5 All-in-One

cele mai bune aplica]ii pentru mobilitatea ta

PC All-in-One care poate fi transformat \n tablet`

GoodReader 4 La 2,99 dolari, aplica]ia e una dintre cele mai bine realizate servicii de citire a documentelor.

GoodReader 4 se remarc` prin capacitatea de a gestiona eficient fi[ierele de dimensiuni foarte mari.

Grapholite Diagrams Pro

Acer Iconia Tab 7 tablet` Android de 7 inci cu procesor quad-core [i anten` 3G

Grapholite e o aplica]ie dedicat` realiz`rii de grafice pentru business, de la diagrame la structuri de website-uri [i desene tehnice. Graficele pot fi realizate at창t cu un pen, c창t [i prin touch clasic. Aplica]ia cost` 29,99 dolari.

Adaptxt Keyboard Aceast` aplica]ie pentru tastatura smartphone-ului \[i actualizeaz` dic]ionarul \n func]ie de loca]ia [i aplica]ia folosit` de utilizator, oferind sugestii mult mai precise. Pre]ul tastaturii intuitive e de 9,63 lei.

Acer Chromebook (Intel Core i3) cu sistem de operare Chrome

ISEC7 Mobile Exchange Delegate

Acer Aspire E Series noua gam` de laptopuri Seria E

Este ideal` pentru cei care doresc s` acceseze mailurile, calendarele [i contactele de pe Exchange Server ale colegilor de serviciu.

Accesul se face cu permisiunea colegilor, iar aplica]ia cost` 3,99 dolari.

Biz

77

LIFE

AUTO

Un concept pentru centenar

De când nu ne-am mai v`zut, multe saloane auto [i lans`ri de noi modele s-au derulat. Dar cel mai mult mi-a r`mas \n minte Maserati Alfieri, conceptul prezentat de marca italian` la Geneva. DE GABRIEL BÂRLIG~ Din start s` spunem c`, de[i este vorba despre un concept, nu se reduce la caroserie. Italienii spun c` Alfieri, care celebreaz` centenarul Maserati, este un prototip func]ional 100%. Mai mult, acesta prefigureaz` evolu]ia viitoare a designului m`rcii, ba chiar s-ar putea transforma \ntr-un model de serie.

Modelul poart` numele celui mai cunoscut frate al familiei Maserati, inginerul de geniu care a deschis acum un secol la Bologna biroul care a stat la baza constructorului auto italian.

Conceptul a fost creat la ini]iativa lui Lorenzo Ramaciotti, designerul-[ef al Maserati, de c`tre o echip` de tineri designeri de la Maserati Centro Stile, din Torino, sub bagheta lui Marco Tencone.

78

Biz

Centenarul a fost preg`tit cu aten]ie de anul trecut, prin lansarea modelelor Quattroporte [i Ghibli, al c`ror scop declarat a fost transformarea constructorului \ntr-un juc`tor important pe segmentul ma[inilor sport premium. Rezultatele s-au v`zut \n vânz`ri, care au crescut la 150%, pân` la 15.400 de ma[ini vândute.

Revenind la Alfieri, ce avem \n fa]`?

Este un model 2+2 tipic italienesc, asem`n`tor cu modelul 3500 GT din 1957, cu 5000 GT (1959), dar [i cu Indy (1969), subliniind mo[tenirea sportiv` a m`rcii. Designul exterior este inspirat de fascinantul Maserati A6 GCS-53, realizat de Pininfarina \n 1954, care avea cabina foarte mic` aproape peste puntea spate, o capot` interminabil` [i aripi lungi [i sinuoase. Ro]ile au fost proiectate special

pentru Alfieri, fiind din aluminiu [i având spi]e decorative precum cele din anii ’50.

Bordul e inspirat tot de Maserati 5000 GT, dar instrumentele sunt digitale [i cifrele, nu acul, se mi[c` pe display.

Maserati Alfieri are la baz` [asiul GranTurismo MC Stradale, având \ns` un ampatament mai mic cu 24 cm.

Modelul are 4.590 mm lungime, un ampatament de 2.700 mm, l`]imea de 1.930 mm [i \n`l]imea de 1.280 mm.

Sub capot` s-a cuib`rit motorizarea de la Maserati GranTurismo – un motor V8 de 4,7 litri realizat la Maranello, care dezvolt` 460 CP [i 7.000 rpm, având cuplul maxim de 520 Nm la 4.750 rpm.

Iar gra]ie e[apamentului proiectat special, motorul are o “voce” distinct`, remarcat` la Geneva. Biz

BIZ STAR

Bucure[tiul, conectat la finan]ele globale Romånia a \nceput s` atrag` investitori de peste tot din lume [i chiar nume grele ale economiei globale. Un exemplu \n acest sens este Deutsche Bank, care a deschis recent la Bucure[ti un centru de tehnologie. DE ALEXANDRU ARDELEAN B Global Technology (DBGT), centrul de tehnologie al b`ncii din Europa Central` [i de Est, va activa sub conducerea lui Marian V. Popa [i va crea pân` la 500 de locuri de munc` \n domeniul IT&C pân` la finalul anului 2016. Centrul de tehnologie va dezvolta software de cel mai \nalt nivel pentru opera]iunile globale ale b`ncii [i va reprezenta o platform` pentru ingineri software cu nivel \nalt de preg`tire.

Procesul de recrutare a demarat la finele anului 2013, iar num`rul angaja]ilor este estimat s` ajung` la 200 pân` la finalul anului. “|n calitate de partener tradi]ional al României, Deutsche Bank \[i consolideaz` angajamentul pe termen lung fa]` de ]ara noastr` prin inaugurarea unui centru de tehnologie la Bucure[ti. DB Global Technology va dezvolta solu]ii tehnologice avansate pentru numeroase activit`]i ale Deutsche Bank, fapt ce ilustreaz` poten]ialul enorm al sectorului local de IT&C”, a declarat Mihai Ionescu, reprezentantul Deutsche Bank \n România. |n acela[i timp, Marian V. Popa, Manager al DBGT, spune c` alegerea Bucure[tiului ca loca]ie pentru centrul de tehnologie al Deutsche Bank reprezint` o recunoa[tere a resurselor semnificative de talent de care dispune ]ara noastr`. “Sunt \ncrez`tor c` DBGT va deveni un punct de referin]` pentru persoanele talentate care \[i doresc o carier` de excep]ie \n IT&C, atât la nivel local, cât [i interna]ional.”

D

Deutsche Bank contribuie, de asemenea, la dezvoltarea domeniului artei din România \n calitate de partener principal al Art Safari, primul pavilion profesional [i public de art` ce va avea loc la Bucure[ti, \n perioada 22-25 mai, \n Pia]a George Enescu (Pia]a Palatului Regal).

Compania este prezent` pe pia]a din România din anul 1998, oferind produse [i solu]ii personalizate pentru clien]ii b`ncii corporative [i ai b`ncii de investi]ii, servicii de tranzac]ii bancare pentru clien]i corporati[ti [i institu]ionali, precum [i servicii de private banking pentru clien]ii persoane fizice. Deutsche Bank este una dintre cele mai importante b`nci germane, câ[tigând \n mod repetat distinc]ia de “Cea mai important` banc`” \n Europa Central` [i de Est. Este un partener tradi]ional al autorit`]ilor române [i a contribuit la unele dintre cele mai importante tranzac]ii financiare din România, \n sectoarele energetic, de transport [i al locuin]elor sociale.

Deutsche Bank a fost recent Lead Manager al emisiunilor de obliga]iuni ale României, \n septembrie [i octombrie 2013.

Pentru \ncrederea acordat` Romåniei [i pentru decizia de a investi aici, Deutsche Bank prime[te Steaua Biz.