Biz 265 m

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 265 • 2 – 15 iunie 2014 • 7,5 lei

Campionii din social media sunt cei care integreaz` cele mai de impact strategii [i cele mai eficiente canale de comunicare ale momentului.

Afla]i \n exclusivitate din studiul pe care \l realiz`m pentru al [aselea an consecutiv clasamentul m`rcilor cu prezen]` \n social media.

Nr. 265

AMENIN}AREA EURO

UNDE SUNT INVESTITORII?

SFATURI DE MILIOANE

PIXELI MADE IN ROMANIA

Cum va ar`ta economia româneasc` f`r` leu?

Afl` cine are bani pentru start-up-urile române[ti

Cine sunt cei mai buni consilieri de business

O tehnologie autohton` face leg`tura \ntre TV [i mobil

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU

Fotografi VALI MIREA

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Revolution Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

ISSN 1454-8380

Tipografie: prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro

Adev`ra]ii campioni

S

ocial media a reu[it s` \ncânte [i s` cucereasc`. Dac` \n urm` cu mul]i ani comunicarea \n acest mediu era un act de curaj, ast`zi toate companiile care se respecta comunic` pe acest canal [i au buget dedicat. Pe lâng` cei cuceri]i [i plini de \ncredere \n social media sunt [i cei dezam`gi]i, care au \ncercat "marea cu degetul" [i, din diferite motive, nu au avut rezultatele dorite.

Social media nu este pentru oricine. Am spus-o [i o repet. Po]i s` faci campanii, s` ai sute de mii de fani pe Facebook, dar s` nu ai engagement [i niciun rezultat dac` nu vii cu o abordare uman` [i mesajul t`u p`streaz` acela[i stil sec din comunicatele de pres`. Banii investi]i \n miile de fani pe Facebook nu te ajut` [i nici nu se \ntorc \n vreun fel. Iar o campanie f`cut` "one time only" nu va avea ecouri de care s`-[i aminteasc` cineva peste câteva luni.

Analiz`m metodic de [ase ani evolu]ia social media \n România. Am v`zut evolu]ii frumoase [i oameni care au reu[it s` se redescopere pe ei [i spiritul companiei prin intermediul social media.

Am v`zut campanii [i rezultate [i am \ntâlnit atât companii, cât [i agen]ii care [tiu cum s` procedeze [i care este mixul "perfect" pentru a comunica digital mai eficient decât \n orice alt fel.

Am v`zut \ns` directori de marketing [i comunicare speria]i, companii care au avut curajul s` \ncerce, dar care la primul semn negativ s-au retras. |n aceea[i not`, am v`zut agen]ii care \n continuare comunic` doar tradi]ional sau care fac acelea[i gre[eli iar [i iar, alegând s` mearg` pe [abloane care au avut succes la un moment dat, \ns` care \n timp au \ncetat s` livreze rezultate.

Suntem \n momentul \n care nimeni nu mai face social media pentru c` a[a se face. Când fiecare like este m`surat [i num`rat, iar a[tept`rile sunt punctuale [i precise. S` faci social media a devenit o art`. Nu mai suntem to]i exper]i [i nu mai este suficient s` \ncerc`m.

Edi]ia Top Social Brands din acest an arat` clar ce companii au reu[it s` se impun` având o strategie coerent`. Arat` canalele care au func]ionat [i c` speciali[tii nu sunt de g`sit pe toate drumurile. Arat` cine sunt adev`ra]ii campioni \n comunicarea digital`!

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

Un eveniment Biz

{TIU CE VEI FACE VARA ASTA!

Care sunt cele mai potrivite strategii de social media marketing [i cum te ajut` \n activitatea de zi cu zi?

Vino [i afl` \n trei zile de workshopuri, conferin]e, traininguri [i networking \n aerul tare al online-ului românesc. Vei g`si, \ntr-un singur loc, toate resursele [i rela]iile de care ai nevoie pentru a-]i construi strategia.

|nscrie-te la tab`ra de social media!

3 – 6 iulie 2014, Pârâul Rece RSVP: gabriela.matei@revistabiz.ro, tel. 0371.32.32.32; www.bizforum.ro/smsummercamp

Social Media Summer Camp Ma[ina oficial`

Parteneri

sumar

6 12 14 28 30 32 34 36 4

Biz

Google, du-m` unde vrei Anul antreprenoriatului Top Social Brands 2014 Profesia mea, digitalul Amenin]area euro Un Bucure[ti mai turistic Profit pe re]et` turceasc` Aniversare de poveste

38 42 44 48 50 52 54 56 58 60 64 66 68 72 80

Aten]ie, se \ntorc investitorii!

Pixeli made in Romania Unde sunt investitorii?

Solu]ii noi pentru provoc`ri vechi C창nd emo]ia [i experien]a sunt oferite cadou De la c`l`tor la antreprenor Antreprenor.

Dar mai departe?

Paul Garrison: Cum s` c창[tigi \n marketing f`r` s` lup]i CSR m`surat \n 50 de milioane de euro pe an Performan]` \n media Consolidare prin \mprietenire Con]inutul define[te succesul Sfaturi de milioane de euro Drept la ]int`!

Steaua Biz: Rom창nia, din nou pe harta inova]iei mondiale

agend`

GOOGLE, DU-M~ UNDE VREI Gigantul IT Google face pa[i mari spre revolu]ionarea industriei auto. Dup` lansarea primului model de ma[in` autonom`, compania a prezentat un concept complet nou pentru pia]`: autoturismul f`r` volan [i pedale. DE DRAGO{ L~Z~RESCU Dac` a]i v`zut vreodat` o ma[in` fericit`, probabil c` a]i trecut pe l창ng` ultimul prototip auto al Google. Sergey Brin, cofondatorul gigantului din industria tech, a prezentat recent cea mai nou` versiune a unui automobil Google. Este vorba despre o ma[in` revolu]ionar`, f`r` volan, pedale [i schimb`tor de vitez`. Produc`torii vor scoate pe [osele \n prim` faz` \ntre 100 [i 200 de unit`]i ale ma[inii capabile s` \[i transporte pasagerii folosind senzorii monta]i pe plafonul s`u. Spre deosebire 6

Biz

de precedentele \ncerc`ri ale Google \n industria auto, noua ma[in`, c`reia \nc` nu i-a fost atribuit un nume, a fost g창ndit` de la bun \nceput ca o unealt` de deplasare pentru orice tip de pasager, inclusiv cei f`r` experien]` \n [ofat.

Nu v` a[tepta]i \ns` s` vede]i prea cur창nd simpaticul automobil pe str`zi.

Potrivit oficialilor, acesta este \nc` incapabil s` se deplaseze pe [osele care nu au fost cartografiate [i a primit autoriza]ie s` mearg` pe str`zile publice doar \nso]it de doi operatori umani

preg`ti]i s` intervin` \n cazul \n care apar probleme de func]ionare. Ma[ina Google ar putea costa aproximativ 150.000 de dolari, potrivit site-urilor de specialitate, ceea ce ar putea p`rea un pre] piperat, dac` ]inem cont de viteza maxim` de doar 40 km/h [i de autonomia de doar 160 de kilometri a bateriei.

Prototipul lansat de Google \n cadrul conferin]ei Code din California este inovator \n adev`ratul sens al cuv창ntului. Versiunile precedente de

AGEND~

{TIRI

ma[ini autonome dispuneau atât de volan [i pedale, cât [i de un motor [i caroserie similare automobilelor clasice. De altfel, chiar versiunea precedent` de ma[in` autonom` a Google era de fapt un Toyota Prius modificat astfel \ncât s` se poat` ghida \n func]ie de senzorii monta]i pe plafon. Ultimul prototip prezentat de Sergey Brin nu doar arat` total diferit, la exterior, dar creeaz` o nou` categorie de produse – aceea a ma[inilor complet autonome.

Produc`torii au acordat o aten]ie deosebit` caroseriei, care trebuia s` par` cât mai “prietenoas`”, fiind dedicat` traficului urban. Ma[ina Google f`r` volan [i pedale se afl` \n continuare \n stadiul de prototip [i nu poate dep`[i viteza de 40 km/h, \ns` f`r` \ndoial` demersul americanilor va atrage aten]ia din nou asupra industriei auto. De[i Sergey Brin nu a oferit predic]ii privind perioada \n care ma[ina va putea ie[i din stadiul de prototip, demersul din industria auto al companiei pe care a fondat-o ar putea revolu]iona felul \n care oamenii percep no]iunea de deplasare pe distan]e medii [i lungi, eliminând problema abilit`]ilor de a parca un autoturism sau pe cea a [ofatului \n stare de ebrietate. Biz

Câ]i K \ncap \ntr-un G3?

Compania sud-coreean` LG a lansat cu fast noul s`u vârf de gam`, modelul G3, punând accentul pe un display generos [i o camer` foto ultraperformant`.

Lansarea a avut loc simultan \n New York, Londra, San Francisco, Singapore, Seul [i Istanbul, sub deviza “Simple is the new smart”. Camera foto de 13 megapixeli cu tehnologia SOI+ [i sistemul Laser Auto Focus a fost vedeta evenimentului, remarcându-se prin viteza cu care poate face fotografii clare. De asemenea, display-ul generos Quad HD IPS de 5,5 inci are o rezolu]ie de 2560 x 1440 pixeli.

Specifica]iile telefonului mai includ un procesor Snapdragon 801 de 2,5 GHz [i procesor grafic Adreno 330. LG G3 dispune de un design spectaculos, având o carcas` cu spate din policarbonat cu aspect metalic lucios care nu las` amprente, iar forma de arc integreaz` designul cu butonul din spate. Va fi disponibil \n cinci culori: negru metalic, alb, auriu [ampanie, violet [i ro[u burgund. (D.L.)

Afacerile, \napoi \n viitor Cum v`d directorii companiilor din România viitorul [i care sunt tendin]ele majore ce vor influen]a destinele afacerilor \n anii care vin? DE OVIDIU NEAGOE A]i avut vreodat` curiozitatea s` face]i un exerci]iu de imagina]ie [i s` v` gândi]i cum va ar`ta viitorul? Dac` r`spunsul este afirmativ, este bine s` [ti]i c` [i firma de consultan]` [i audit financiar PwC România a realizat un demers oarecum similar, pe o plaj` larg` de executivi români. Astfel, managerii companiilor din România consider` c` exist` trei megatendin]e care vor transforma afacerilor \n urm`torii ani.

Marea majoritatea a participan]ilor la studiu consider` c` progresul tehnologic va avea un impact semnificativ asupra companiilor pe care le conduc. Jum`tate dintre responden]i sunt de p`rere c` vor resim]i 8

Biz

influen]a schimb`rilor demografice, precum [i pe cea a epuiz`rii resurselor [i a schimb`rilor climatice. De asemenea, urbanizarea este una dintre tendin]ele globale care vor avea puterea s` remodeleze afacerile.

“Exist` un larg consens \ntre directorii generali din România \n privin]a rolului progresului tehnologic \n remodelarea afacerilor \n urm`torii ani”, spune Vasile Iuga, Country Managing Partner, la PwC România. “|n acest context, \n care avem tot mai mult sentimentul c` viitorul a \nceput ieri, inova]ia este cea mai important` oportunitate de cre[tere. Iar inova]ia

nu se mai rezum` doar la tehnicile de fabricare a produselor sau la maniera de prestare a serviciilor, ci la modalit`]ile de abordare [i atragere a clien]ilor”, adaug` Iuga.

Pentru cea de-a 17-a edi]ie anual` a raportului PwC Global CEO Survey au fost derulate 1.344 de interviuri \n 68 de ]`ri din \ntreaga lume \n ultimul trimestru al anului 2013. |n func]ie de regiune, 445 de interviuri au fost derulate \n Asia-Pacific, 442 \n Europa, 212 \n America de Nord, 165 \n America Latin`, 45 \n Africa [i 35 \n Orientul Mijlociu. |n România au fost realizate 49 de interviuri. Biz

AGEND~

{TIRI

Pariu românesc pe Bitcoin Radu Georgescu crede c` monedele virtuale pot schimba felul \n care vom efectua pl`]i \n viitor, a[a c` va ocupa func]ia de pre[edinte al board-ului unei companii \n domeniu.

Antreprenorul \n serie Radu Georgescu, fondatorul grupului GECAD, mizeaz` pe puterea monedelor virtuale [i devine pre[edintele boardului companiei Coinzone, care propune un nou “payment gateway” global pentru Bitcoin [i monede virtuale cu localizare pentru Europa [i ]`rile emergente. Compania are opera]iuni \n SUA [i Europa, dar [i o puternic` prezen]` \n România prin propriul departament de dezvoltare.

Obiectivul Coinzone este de a pune la punct o platform` cât mai performant` cu reglement`rile aflate \n vigoare [i care va servi ca solu]ie pe termen lung pentru pl`]ile prin monede virtuale. “Bitcoin va schimba fundamental modul \n care oamenii efectueaz` pl`]ile \n pie]e unde sistemele tradi]ionale de plat` sunt mai pu]in dezvoltate”, spune Manuel Heilmann, CEO la Coinzone. “Deseori, firmele mici [i mijlocii din Europa [i din ]`rile emergente au cerin]e speciale. Obiectivul nostru este de a r`spunde acestor cerin]e specifice, dincolo de simpla procesare a pl`]ilor”, continu` Heilmann.

Acesta a activat \n zona eCommerce \n ultimii 13 ani. |nainte de Coinzone, Manuel Heilmann a fost vicepre[edinte [i General Manager \n cadrul diviziei MyCommerce a companiei Digital River.

Printre cofondatorii Coinzone se afl` Radu Georgescu, care este [i pre[edinte al consiliului de administra]ie, [i Diwaker Singh, membru al consiliului de administra]ie, ambii cu zeci de ani de experien]` \n eCommerce, software [i companii de pl`]i. Potrivit cofondatorilor Coinzone, monedele virtuale [i, \n particular, Bitcoin ofer` modalit`]i noi de plat` sau transfer de bani prin telefon mobil sau computer care nu intersecteaz` sistemele tradi]ionale de plat`, fiind sunt u[or de utilizat, f`r` grani]e [i accesibile tuturor. (O.N.) 10

Biz

Invazia pozitiv` a internetului Lumea se preg`te[te de una dintre cele mai mari revolu]ii tehnologice: Internet of Everything va conecta (aproape) totul la re]ele inteligente. Peter Hajdu, Managing Director Cisco Europa de Sud-Est, ne-a vorbit despre cum va ar`ta acest viitor conectat. DE GABRIEL BÂRLIG~ Ce provoc`ri aduce acest Internet of Everything?

Nu va fi doar o provocare tehnic`, ci [i una de business. Va fi una dintre cele mai mari schimb`ri din istorie.

Tot ce am f`cut pân` acum cu internetul, laptopurile [i smartphoneurile reprezint` doar 1% din ce putem conecta. Exist` o ocazie unic` de a conecta orice, inclusiv becurile.

Am v`zut prototipul unui senzor mic [i ieftin care se planteaz` \n sol [i prime[te energie de la substan]ele din sol [i din ap` ca s` emit` un semnal cu date despre starea solului.

Se poate ob]ine dublarea produc]iei cu un senzor care cost` câ]iva cen]i.

Pentru agricultur` va fi senza]ional.

Orice dispozitiv din aceast` camer` ar putea comunica cu noi.

Mobilitatea va cre[te exponen]ial.

Estim`m c` 70% din traficul de mobil va fi, \n 3-5 ani, din zona video.

Nu neap`rat filme, ci [i video-call de exemplu. Vedem cum tot mai mult` capacitate din centrele de date e legat` de cloud. Pân` \n 2015, cam 50-60% din capacitatea centrelor de date va fi ocupat` de cloud.

Care sunt domeniile din primul val? Cum va fi \n ]`ri ca România?

Impactul se va resim]i sigur [i \n România. |n produc]ie, de exemplu, la Dacia, Ford, Continental [i pe tot lan]ul de furnizori. Internet of Everything (IOE) va \ncepe aici, fiindc` procesul de produc]ie poate fi eficientizat cu ajutorul tehnologiei.

Dar exist` aplica]ii clare [i \n sectorul public. |n produc]ie se va importa direct din Occident, apoi vor ap`rea proiecte \n sectorul public –

transporturi, acces Wi-Fi, aplica]ii de tot felul. Vrem s` deschidem discu]ii pe aceast` tem` cu ora[ele din România, [i nu vorbesc doar despre Bucure[ti sau alte ora[e mari. Uneori se implementeaz` mai rapid \n ora[e mai mici.

Care este piedica principal` \n acest moment pentru IOE? Exist` internetul [i senzorii, iar \ntre ei e ceva ce se nume[te fog (cea]a).

Aten]ie, nu e vorba despre cloud.

Senzorii nu au uneori suficient` energie ca s` poat` fi lega]i la internet. |n aceast` zon` e nevoie de mult` standardizare [i noi vrem s` fim implica]i aici \mpreun` cu grupurile din industrie. Mergem spre o lume network-centric, \n care totul e conectat. Nu dispozitivele devin neap`rat mai inteligente, ci cloud-ul e cel care devine mai inteligent \n spatele lor. Va fi nevoie de re]ele foarte bune care conecteaz` rapid aplica]ia cu dispozitivul din mân`.

Pozi]ia Cisco din acest punct de vedere este deci excelent`. Biz

AGEND~

{TIRI

Un moment doar al t`u Câte fapte bune faci \n lunile de fotbal pentru b`rbatul special din via]a ta?

Doncafé te r`spl`te[te cu un moment doar al t`u: Doncafé Brazil.

S` \ncepem cu un scurt chestionar: 1. Pui berea la rece?

2. Te bucuri \mpreun` cu el atunci când echipa lui favorit` \nscrie?

3. Intri pe site-urile de materiale promo]ionale ale echipei lui favorite, poate g`se[ti un cadou frumos?

4. |l consolezi când aceea[i echip` pierde?

5. Ascul]i cronica meciului f`cut` de el?

6. |i cedezi locul la televizor?

7. Faci loc \n vocabularul t`u pentru cuvinte ne\n]elese, “off-side”, “corner”, “penalty”?

Fie c` ai bifat una, toate sau ai f`cut alte fapte [i mai deosebite pentru el, Doncafé recunoa[te c` sezonul fotbalistic \nseamn`, pentru o femeie, numeroase

sacrificii d`ruite b`rbatului pasionat de fotbal.

Pentru toate momentele d`ruite lui, Doncafé te r`spl`te[te cu un moment doar al t`u: Doncafé Brazil, cafeaua inspirat` din ]ara cafelei [i a fotbalului, care s` \]i ofer` energii proaspete [i s` \]i inspire o atitudine pozitiv` zi de zi.

Caut` edi]ia special` Doncafé Brazil \n magazinele din toat` ]ara [i bucur`-te de un moment doar al t`u. Mai multe informa]ii g`se[ti pe www.doncafe.ro/brazil. Biz

Biz

11

AGEND~

{TIRI

Anul antreprenoriatului Cine va fi antreprenorul anului \n România? Vom afla la finalul competi]iei locale Entrepreneur of the Year, organizate de EY România. Detalii despre prima edi]ie a proiectului \n România ne-a oferit Bogdan Ion, Country Managing Partner la EY România. DE OVIDIU NEAGOE Ce \nseamn` pentru antreprenoriatul local lansarea programului Entrepreneur Of The Year? De ce?

Programul Entrepreneur Of The Year (EOY) reprezint` \n primul rând oportunitatea de a participa la cea mai important` competi]ie global` dedicat` antreprenorilor.

Astfel, câ[tig`torul premiului la nivel local va participa la Monte Carlo \n 2015 la faza final`, \n urma c`reia va fi premiat World Entrepreneur Of The Year. Antreprenorul român va reprezenta la Monaco mediul de afaceri românesc \n fa]a câ[tig`torilor din alte 60 de ]`ri participante la program [i a juriului. Entrepreneur Of The Year este programul nostru global menit s` recunoasc` [i s` premieze antreprenorii de succes. Mai mult, este un demers prin care EY ofer` un cadru \n care antreprenori, consultan]i [i speciali[ti din \ntreaga lume pun \n comun idei [i perspective despre antreprenoriat [i despre cum se poate crea un mediu \n care inovarea [i creativitatea s` produc` prosperitate. Se genereaz` idei, se creeaz` o re]ea de oportunitate pentru viitoare afaceri la care conect`m [i antreprenoriatul din România.

Programul a fost lansat de pu]in` vreme. Cât de deschi[i vi se par, cel pu]in pân` \n acest moment, antreprenorii locali?

Pot s` v` spun c` este nevoie de multe ori [i de un efort de convingere, deoarece antreprenorii români, din modestie, nu simt c` ar putea s` intre \n aceast` competi]ie global`. Noi credem \ns` c` România trebuie s` fie repre12

Biz

parea \n program va oferi oportunitatea de networking \n cadrul unei influente comunit`]i de lideri de business din diverse sectoare, ca [i accesul la o re]ea global` a antreprenorilor EOY [i participarea la numeroase programe alumni.

BOGDAN ION, Country Managing Partner la EY România zentat` la acest nivel [i credem c` locul antreprenorilor români este \n aceast` competi]ie. S` nu uit`m c` de-a lungul anilor au fost câ[tig`tori de pe tot globul, din Statele Unite, Germania, Canada [i Elve]ia pân` \n Filipine, Africa de Sud, China, India [i Kenya.

Care sunt beneficiile antreprenorilor care se vor \nscrie \n program? Dar ale marilor câ[tig`tori?

Programul Entrepreneur Of The Year reprezint` mai mult decât recunoa[terea public` a realiz`rilor antreprenoriale proprii, participarea \n program conducând la amplificarea imaginii [i a brand awareness-ului, dar [i la cre[terea motiv`rii angaja]ilor. De asemenea, partici-

Cum va fi desemnat câ[tig`torul din România? |n urma \nscrierilor, care se \ncheie pe 25 iulie, se va face un shortlist. Apoi vor avea loc interviuri la sediul antreprenorilor, urmate de dou` runde de jurizare [i de ceremonia na]ional` de premiere, pe 12 noiembrie 2014. Pentru selectarea câ[tig`torului Entrepreneur Of The Year din România, un juriu independent va examina fiecare aplica]ie pe baza a [ase criterii: spiritul antreprenorial, performan]a financiar`, direc]ia strategic`, impactul asupra comunit`]ii, capacitatea de inovare [i integritatea personal`.

Pe lâng` premiul Entrepreneur Of The Year, \n România se vor acorda \nc` dou` premii: Social Entrepreneur Of The Year [i Emerging Entrepreneur Of The Year.

Care crede]i c` vor fi principalele provoc`ri cu care v` ve]i confrunta \n urm`toarea perioad`, mai ales c` este primul an?

Ca la orice \nceput de drum, provocarea va fi a[ezarea tuturor roti]elor mecanismului \n a[a fel \ncât s` se coordoneze perfect, aici va fi cea mai mult` munc`, dar este o provocare pe care ne-o asum`m cu entuziasm, având \n vedere valoarea inspira]ional` a proiectului nostru. Biz

Campionii social media din România combin` creativitatea, constan]a [i re]elele sociale pentru a fi prezen]i acolo unde sunt clien]ii lor cu mesaje relevante [i de impact.

Topul reune[te 50 de branduri active \n social media care, pe parcursul anului trecut, au integrat cele mai de impact strategii [i mijloace de comunicare ale momentului.

De LOREDANA S~NDULESCU [i GABRIEL BĂ‚RLIG~

TOP SOCIAL BRANDS

C

ând am \nceput Top Social Brands, acum 6 ani, multe companii nici m`car nu se aventuraser` \n social media, privind \nc` de pe margine spectacolul efervescent dar [i n`ucitor al re]elelor sociale. {tiam c` ne asum`m o misiune dificil`, dar am intuit corect importan]a pe care re]elele sociale [i blogurile aveau s` o capete \n mixul de media [i comunicare al brandurilor nu doar pe plan global, ci [i \n România. Ceea ce ieri era “de ni[`” a devenit azi “mainstream”.

O dovede[te chiar brandul aflat, din nou, pe primul loc \n clasamentul nostru, Vodafone. Dup` ce a fost primul brand important de la noi care a promovat Facebook, anul trecut brandul a f`cut din nou istorie prin campania “Ghi]` Ciobanul”. Pornind de la un personaj autentic, \n spiritul noii strategii de comunicare a Vodafone, campania a devenit un fenomen nu doar pe Facebook (peste 528.000 de likeuri la activ [i o rat` mare de engagement), ci [i \n offline. O idee \n aparen]` simpl`, dar atent gândit` [i declinat` perfect pentru social media a avut un impact uria[ [i a purtat mesajul brandului \ntr-un mod u[or de \n]eles pentru oricine.

A ajutat, desigur, sus]inerea \n media tradi]ional`, mai ales spoturile TV care-l aveau ca personaj central pe Ghi]`, dar a contat foarte mult buzz-ul creat pe bloguri [i pe re]elele sociale.

Pentru brandul Vodafone, social media este deja un instrument de baz`. Vodafonebuzz este cel mai urm`rit cont de Twitter de companie din Romånia, exist` mai mult pagini de Facebook (Vodafonero, Ciobanulghita [i Adrian.Soferul), iar brandul are profil actualizat pe Wikipedia, cont de Flickr, YouTube, Google+ [i Pinterest. Compania face customer care prin conturile de Twitter

16

Biz

[i Facebook, pe forumuri externe [i pe Forumul Vodafone, realizând [i activit`]i de recrutare prin contul de LinkedIn. |n perioada monitorizat`, Vodafone România a derulat ampanii pe bloguri (Lansarea M-Pesa; Aducem toat` Romånia pe Internet; Romånii au Ini]iativ`; Dan {oferul; campania TIFF 2013; lansare abonamente RED; Zonga Music Space;

BRANDURI NOU-INTRATE BRAND LIDL ROM AQUA CARPATICA IKEA BANCPOST AIR FRANCE MCDONALD’S MERCEDES UNICREDIT RAIFFEISEN FLANCO H&M GARANTI BANK CORA BIODERMA DERO BERGENBIER

POZI}IE |N TOP 4 10 11 14 19 23 25 27 28 30 37 40 42 43 45 49 50

TOP DOMENII FMCG 20 m`rci TECH* 8 m`rci B~NCI 6 m`rci RETAIL 6 m`rci AUTO 5 m`rci ALTELE 5 m`rci * IT&C [i Telecom

40% 16% 12% 12% 10% 10%

teste Samsung Galaxy S4, Samsung Galaxy Mega [i HTC One). Pe Facebook, brandul a apelat la promoted posts [i sponsored stories, a derulat concursuri, a \nc`rcat con]inut video dedicat [i a realizat o aplica]ie pentru lansarea pachetelor RED. Samsung se men]ine pe locul 2, fiind un brand pentru care noile tehnologii nu au secrete. A derulat campanii pe

bloguri pentru promovarea produselor din gama Galaxy Note [i a Galaxy S4, a avut articole pe bloguri pentru sus]inerea campaniilor online (Galaxy Camera – “O Rela]ie Perfect Conectat`”; Galaxy S3 Mini – “Fashion Adviser”; Home Appliances – “Legile confortului Samsung”; Live Smart) [i deruleaz` Programul de Testing Samsung care se adreseaz` jurnali[tilor [i bloggerilor. Pe lâng` paginile de Facebook (SamsungRomania, SamsungMobileRomania [i Samsung Trends of Tomorrow), brandul deruleaz` foarte multe activit`]i pe Facebook, atât pentru promovarea paginilor, cât [i a campaniilor online - aplica]ii, Facebook Ads, Sponsored Stories, Like Ads, Newsfeed Ads. Din activitatea brandului nu lipsesc contul de Twitter (SamsungMobileRo), conturi YouTube (Samsung Romånia [i Manifest pentru creativitate), conturile de Instagram [i Pinterest. Samsung realizeaz` activit`]i de customer care prin intermediul paginilor de Facebook. |n urcare un loc fa]` de anul trecut, Avon este un brand cu o activitate complex` \n online.

Avonspaceblog.ro a fost comunitate activ` pe tot parcusul lui 2013 [i 2014, iar compania a derulat numeroase campanii pe bloguri Avon Ambassadors; Campania pentru S`n`tatea Sånilor: Gesturi de Pre]uire; Campania Respectului: Share it to Stop it; Digital Customer. Pagina de Facebook: AvonSpace (peste 850.000 de fani). Pe Facebook, Avon s-a folosit de Facebook Ads [i sponsored stories \n campanii de promovare a magazinului online Avon.ro, dar [i pentru recrutarea de noi reprezentan]i, promovarea aplica]iilor pentru campanii sociale, Avon Deal Hunter, Avon concert Magic Loredana, Avon Beauty Service.

Avon are conturi de Facebook pentru CampaniaRespectului [i StopCancerLaSan, dar [i profil actualizat pe Wikipedia, conturi pe

TOP SOCIAL BRANDS Flickr (din 2009), YouTube, Google+, Instagram [i Pinterest.

Anul acesta, Top Social Brands cuprinde nu mai pu]in de 17 branduri noi fa]` de edi]ia 2013: Lidl (urcare direct pe locul 4, \n special ca urmare a efortului concentrat pe Facebook), ROM, Aqua Carpatica, IKEA, Bancpost, Air France, McDonald's, Mercedes, UniCredit }iriac Bank, Raiffeisen Bank, Flanco, H&M, Garanti Bank, Cora, Bioderma, Dero, Bergenbier. Se poate remarca ascensiunea retailului [i a domeniului bancar.

TIMP REAL |N SPA}IUL VIRTUAL Conceptul real-time marketing a fost pe val \n ultimul an. Tonul a fost dat pe plan global de un simplu tweet. |n timpul meciului de Super Bowl din 3 februarie 2013, cel mai urm`rit eveniment de televiziune din SUA, a fost o pan` de curent pe stadionul unde avea loc finala. Dup` câteva minute, contul oficial Oreo a pus pe Twitter o fotografie cu textul “You can still dunk in the dark”. A doua zi, media interna]ional` a explodat analizând inspira]ia [i rapiditatea reac]iei brandului. A fost momentul când directorii de marketing din toat` lumea au \n]eles c` real-time se m`soar` azi \n minute [i lan]ul de aprob`ri cu care s-au obi[nuit de decenii trebuie rupt pentru a putea face fa]` noii realit`]i dominate de social media. {i pe pia]a local` au existat exemple de real-time marketing, realizate \n special cu ajutorul Facebook. De exemplu, un client al Lidl a sugerat pe pagina de Facebook a companiei s` g`seasc` un loc mai ascuns pentru prezervativele puse la vânzare. Lidl i-a trimis acas` un pachet de prezervative, cu un mesaj personalizat. Durex a reac]ionat pe Facebook dup` un cutremur, postând rapid: “Acum c` v-a trecut sperietura, hai recunoa[te]i [i care a]i fost de vin`”.

Un alt exemplu a fost cel al ROM, care \n vara lui 2013 a pornit, pe

TOP 5 AUTO 1.

2.

3.

4.

5.

BMW RENAULT MERCEDES DACIA FORD

TOP 5 B~NCI 1.

2.

3.

4.

5.

BANCPOST ING UNICREDIT RAIFFEISEN BT

TOP 5 RETAIL 1.

2.

3.

4.

5.

LIDL IKEA F64 FLANCO H&M

TOP 5 TECH 1.

2.

3.

4.

5.

VODAFONE SAMSUNG COSMOTE BITDEFENDER NOKIA

TOP 5 BERE 1.

2.

3.

4.

5.

HEINEKEN STAROPRAMEN TIM{OREANA GROLSCH BERGENBIER

TOP 5 BEAUTY 1.

2.

3.

4.

5.

AVON FARMEC L’ORÉAL NIVEA BIODERMA

Facebook, \n c`utarea singurei eleve care a avut media 10 la bacalaureat \n Bucure[ti, Alina Negrea. ROM a creat hashtag-ul #ocautampealina [i a lansat invita]ia fanilor s`i de a da mai departe mesajul. Dup` 78 de share-uri [i 108 like-uri, Alina a spus: “M-a]i g`sit!”.

De[i Facebook continu` s` fie vedet` \n ceea ce prive[te folosirea de c`tre branduri a re]elelor sociale, exist` mereu deschiz`tori de drumuri pe alte re]ele. La \nceputul anului trecut, Coca-Cola a derulat prima campanie TV ce integra Twitter prin intermediul hashtagului #haisamancamimpreuna. Anul acesta, Pepsi a lansat prima campanie pentru TV din România care a integrat Shazam, una dintre cele mai populare aplica]ii ce pemite identificarea pieselor muzicale, folosite \n România de peste 1,7 milioane de persoane. Campania de comunicare pentru gama Pepsi “pe +” include patru spoturi TV. |n fiecare spot apare iconi]a Shazam, care invit` fanii s` descarce aplica]ia [i apoi s` scaneze spotul pentru a asculta integral piesa “E[ti pe plus”, creat` de echipa DeMoga Music special pentru Pepsi.

METODOLOGIA TOPULUI Top Social Brands 2014 este rezultatul unei analize complexe a activit`]ilor desf`[urate de brandurile active \n social media \n intervalul februarie 2013 – februa-

rie 2014. |nscrierile \n Top Social Brands au fost deschise timp de aproximativ dou` luni. Brandurile din clasamentul de anul trecut au fost incluse \n mod automat \n competi]ia din 2014. |n analizarea brandurilor au fost luate \n calcul toate tipurile de activit`]i ce pot fi desf`[urate pentru promovarea \n social media: blog de companie / blog de brand; campanii pe bloguri; pagin` de Facebook, campanii pe Facebook; Facebook Ads; aplica]ii pe Facebook; cont de Twitter; campanii pe Twitter; profil actualizat pe Wikipedia; cont Flickr; cont YouTube; cont Google+, cont Instagram; cont Pinterest, spoturi virale; site-uri de user-generated content; ini]iere sau sponsorizare a unor evenimente dedicate blogosferei sau mediilor sociale; activit`]i de customer care [i de recrutare prin intermediul canalelor de social media; ac]iuni de endorsare a campaniilor din social media pe TV sau alte medii tradi]ionale.

Pentru ca brandurile s` intre pe lista scurt` de analiz`, ce a fost ulterior trimis` spre monitorizare c`tre ZeList, votului unui grup de speciali[ti din agen]ii digitale precum [i a unui grup de speciali[ti \n online [i bloggeri, era necesar ca ele s` fi desf`[urat \n perioada analizat`, \n mod constant, cel pu]in trei din activit`]ile de social media de mai sus. Nu au fost incluse \n analiz` branduri media, exclusiv online sau activit`]i de autopromovare desf`[urate de agen]iile de comunicare.

Top Social Brands 2014 a rezultat \n urma ponder`rii rezultatelor \nregistrate de branduri dup` cum urmeaz`: num`rul de canale social media folosit – 20%, topul realizat de revista Biz – 35%; topul rezultat \n urma voturilor exprimate de speciali[ti din agen]ii digitale – 15%; topul men]iunilor pe ZeList – 15% [i topul rezultat \n urma voturilor exprimate de un grup de speciali[ti online [i bloggeri – 15%. Biz Biz

17

TOP SOCIAL BRANDS

TOP SOCIAL BRANDS 1 VODAFONE www.vodafone.ro POZI}IE 2013: 1

2

SAMSUNG www.samsung.com/ro POZI}IE 2013: 2

3 AVON

www.avoncosmetics.ro POZI}IE 2013: 4

4 LIDL

www.lild.ro POZI}IE 2013: –

5 PEPSI

www.pepsi.com/ro POZI}IE 2013: 5

18

Biz

Bloguri: vodafonenewsroom.ro [i fundatiavodafone-blog.ro. Campanii pe bloguri: lansarea M-Pesa; “Aducem toat` Romånia pe Internet”; “Romånii au Ini]iativ`” /Webstock 2013; “Dan {oferul”; campania TIFF 2013; lansare abonamente RED; Zonga Music Space; teste Samsung Galaxy S4, Samsung Galaxy Mega [i HTC One. Pagini de Facebook: Vodafonero, Ciobanulghita [i Adrian.Soferul. Activit`]i pe Facebook: posts & promoted posts; sponsored stories; concursuri, con]inut video; aplica]ie pentru lansarea pachetelor RED. Vodafonebuzz este cel mai urm`rit cont de Twitter de companie din Romånia. Are profil actualizat pe Wikipedia, cont de Flickr, YouTube; Google+; Pinterest. Este fondator al Webstock [i partener al Netcamp, Future of Media. Customer care prin conturile de Twitter [i Facebook, pe forumuri externe [i pe Forumul Vodafone. Activit`]i de recrutare prin contul de LinkedIn.

Campanii pe bloguri pentru promovarea produselor din gama Galaxy Note [i a Galaxy S4; articole pe bloguri pentru sus]inerea campaniilor online (Galaxy Camera – ”O Rela]ie Perfect Conectat`”; Galaxy S3 Mini – “Fashion Adviser”; Home Appliances – “Legile confortului Samsung”; Live Smart). Programul de Testing Samsung adreseaz` jurnali[tilor [i blogerilor. Pagini de Facebook: SamsungRomania, SamsungMobileRomania [i Samsung Trends of Tomorrow. Foarte multe activit`]i pe Facebook: aplica]ii, Facebook Ads, Sponsored Stories, Like Ads, Newsfeed Ads – atât pentru promovarea paginilor cât [i a campaniilor online. Cont de Twitter: SamsungMobileRo. Conturi YouTube: Samsung Romånia [i Manifest pentru creativitate. Are cont de Instagram [i Pinterest. Site de user generated content: samsungmobilers.ro. A sus]inut evenimente dedicate social media.

Customer care prin intermediul paginilor de Facebook.

Avonspaceblog.ro a fost comunitate activ` pe tot parcursul lui 2013 [i 2014. Campanii pe bloguri: “Avon Ambassadors”; Campania pentru S`n`tatea Sånilor: “Gesturi de Pre]uire”; Campania Respectului: “Share it to Stop it; Digital Customer”. Pagina de Facebook: AvonSpace (peste 850.000 de fani). Conturi de Facebook pentru CampaniaRespectului [i StopCancerLaSan. Facebook Ads & sponsored stories \n campanii de promovare a magazinului online Avon.ro; recrutare de noi reprezentan]i, promovarea aplica]iilor pentru campanii sociale, Avon Deal Hunter, Avon concert Magic Loredana, Avon Beauty Service. Cont de Twitter: AvonSpace. Profil actualizat pe Wikipedia, cont Flickr (din 2009), cont YouTube (AvonCosmeticsRomania), cont Google+, cont Instagram (Avonspace), cont Pinterest. Evenimente ini]iate sau sponsorizate: Digital Divas, Digital Marketing Forum, SMS Camp, Fashion for Business.

A atins pragul de 10 milioane de fani pe Facebook, devenind retailerul alimentar cu cea mai mare comunitate pe Facebook din Europa, potrivit Socialbakers. {i-a început activitatea interna]ional` în social media în 2011, în [apte ]`ri pilot, printre care [i Romånia. |n prezent, are 26 de pagini oficiale de Facebook. Lidl România a lansat pagina oficial` de Facebook (lidlromania) pe 20 iunie 2011, iar în august 2013 a devenit compania num`rul 1 din România (1 milion de fani). Rata de r`spuns la întreb`rile fanilor este de 97%, iar timpul de reac]ie este mai scurt de 60 de minute.

Campanii \n social media: “Live Social Grill” [i “Lidl’s Valentine Kiss”, ce a avut la baz` prima aplica]ie care a utilizat tehnica Kiss Recognition. Are cont de Twitter (LidlRomania). Site de user generated content: www.lidlkiss.com. |n campania “Ia-]i vara \n cap!” a fost activ blogul varaincap.ro. Campanii pe bloguri: \n cadrul campaniei “Ia-]i vara \n cap!”, trei echipe de bloggeri au plecat prin ]ar` s` testeze marea provocarea Pepsi, postånd \n timp real despre experien]ele lor. Activit`]i pe pagina de Facebook PepsiRomania: aplica]ie \n cadrul campaniei “Ia-]i vara \n cap!”, concursul “IA s` ne måndrim” – fanii Pepsi au fost invita]i s` voteze cum va ar`ta doza de Pepsi Light \n vara lui 2013, Facebook Ads pentru sus]inerea campaniilor de brand. Cont de Twitter: @PepsiRomania. |n campania “Ia-]i vara \n cap!” a fost folosit hashtagul #varaincap. Pepsi Romånia are cont de Flickr, YouTube, Instagram, Pinterest. Pe pagina de Facebook Pepsi Romånia a fost promovat internship-ul PepsiCo, \n urma c`ruia a fost recrutat un Assistant Brand Manager Pepsi.

TOP SOCIAL BRANDS

|N ROMÂNIA 6 PETROM

www.petrom.ro POZI}IE 2013: 27

7

COCA-COLA www.coca-cola.ro POZI}IE 2013: 8

8

HEINEKEN www.heineken.com/ro POZI}IE 2013: 6

9

DANONE www.danone.ro POZI}IE 2013: 3

10 ROM

www.romautentic.ro

A VI-a edi]ie a clasamentului brandurilor cu cea mai mare implicare \n social media

Comunic` pe dou` bloguri de companie: }ara lui Andrei (\n decembrie 2013 \n Top 10 \n Zelist) [i “Iubesc Romånia” – campania “Colec]ia Reu[ite Romåne[ti”. Campanii pe bloguri: #priNeamt, Petrom Iubesc Romånia, “Colec]ia Reu[ite Romåne[ti”, campania }ara lui Andrei “Se poate”, campania “{coala lui Andrei”, Tab`ra din }ara lui Andrei, campania “Idei din }ara lui Andrei 2013”: “Bloggere, ideea cu ceva \n plus la testare!”. Raportul de Implicare \n Comunitate pe anul 2012 a fost \nc`rcat pe platforma }ara lui Andrei, \ntr-o sec]iune special`. Pagini de Facebook: Petrom [i }ara lui Andrei. Campanii pe Facebook: Redescoper` Romånia; Petrom Semi Maratonul Interna]ional Bucure[ti; Colec]ia Reu[ite Romåne[ti; Performan]a inspir`.

Conturi de Twitter: Petrom Romania, LaDrumInRomania [i Tara lui Andrei. Are profil pe Wikipedia, cont Flickr, cont YouTube, cont Google+, cont Instagram.

Haisamancamimpreuna a fost campania care \n 2013 a readus \n lumina reflectoarelor re]eaua de socializare Twitter. Pagini de Facebook: Cocacola [i CupaCocaCola. Activit`]i pe Facebook: aplica]ia Cupa Premiilor Zilnice, aplica]ia Totul pentru fotbal; aplica]ia Chat cu Dorin Rotariu. Contul de Twitter Coca-Cola a sus]inut campania Haisamancamimpreuna. Are cont YouTube. Site-uri de user generated content: Coca-Cola Share Your Voice [i cupacocacola.ro. S-a implicat \n sus]inerea unor evenimente de social media precum: Webstock, Social Media Camp. Proiecte speciale: Coca-Cola Radar For Good, Coca-Cola Share Your Voice, Cupa Coca-Cola (\n Bucure[ti, meciul inaugural al celei de-a treia edi]ii a Cupei Coca-Cola a fost marcat de vizita Trofeului Cupei Mondiale FIFA 2014); Trofeul Cupei mondiale Coca-Cola; Caravana Coca-Cola 2013.

Anul trecut Heineken Romånia a dat unul dintre cele mai bune exemple despre cum poate fi adaptat` pe plan local o campanie global`. |n plus, The Voyage a fost una dintre campaniile care a pus mult accent pe implicarea blogosferei. Bloggerul Bogdan D`sc`lescu a cå[tigat competi]ia The Voyage, ca parte din campania global` Legends.

O alt` ini]iativ` ce a implicat blogosfera a fost “C`l`tori legendari \n social media”, competi]ie cå[tigat` de Drago[ {chiopu (Haotik). Pe pagina de Facebook Heineken Romånia au fost derulate mai multe activit`]i de promovare. Are cont de Twitter [i YouTube. |n noiembrie 2013 a lansat platforma Twitter, #ShareTheSofa, disponibil` fanilor pân` la Finala UEFA Champions League. Lansarea campaniei globale The Odyssey, o continuare a seriei Legends din 2013, a fost marcat` \n mediul online prin atragerea cåtorva a bloggeri.

Campanii pe bloguri: #cumsefaceiaurtulDanone; “Dar din dar”; relansare Activia Cereale Integrale. Are pagin` de Facebook corporate: DanoneRomania, 4 pagini de brand: Activia, Actimel, Iaurtul Danone, Oikos, Cremosso [i o pagin` de CSR (Cupa Hagi Danone).

Activit`]i pe Facebook: Danone de s`rb`toare; Teaser lansare 0%; Valentine's Day; Greek Activation; “Fii imaginea urm`toarei campanii publicitare Danone!”. Conturi YouTube: DanoneInRomania, Danonepdparomania, ActiviaRomania, RomaniaActimel, IaurtulDanone.

Are cont de Google+, Pinterest (ActiviaRomania). Campanii de brand: Activia – Cå[tig` o rochie de designer; Activia Light Spoonable; Activia Light Drinks; Activia Summer Drinks Tetra; Activia Light Iconic Shoes; Activia Challenge – L`n]i[orul st`rii tale de bine; Anul Schimb`rii Activia; Cereale Integrale Activia; Iaurtul Danone – Linguri]e Zåmbitoare Danone.

A desf`[urat campanii pe bloguri. Activit`]i pe pagina de Facebook ROM Autentic: #ocautampealina (\nceputul categoriei de con]inut de real-time marketing #elevide10); “Dragobete”; “Zvåc la pozat”; “1 mai”; |Bucharest not Budapest”; “R`zbunarea e dulce”; “Marea Unire”; “Dragobete 2014”: “Ia un ROM s` prinzi curaj”.

Cont de Twitter: ROM_autentic. Cont YouTube (romautentic). Site de user generated content: bucharestnotbudapest.com. Sponsor al Webstock 2013. Proiecte speciale: Add-on Chrome [i Mozilla pentru Bucharest not Budapest.

POZI}IE 2013: –

Biz

19

TOP SOCIAL BRANDS

11

AQUA CARPATICA www.aquacarpatica.com POZI}IE 2013: –

12 KFC

www.kfc.ro POZI}IE 2013: 16

13

COSMOTE www.cosmote.ro POZI}IE 2013: 7

14

IKEA www.ikea.com/ro POZI}IE 2013: –

15

BITDEFENDER www.bitdefender.ro POZI}IE 2013: 38

16

BMW www.bmw.ro POZI}IE 2013: 25

17

FARMEC www.farmec.ro POZI}IE 2013: 23

18

NOKIA www.nokia.com/ro POZI}IE 2013: 13

19

BANCPOST www.bancpost.ro POZI}IE 2013: –

20

RENAULT www.renault.com POZI}IE 2013: 20

20

Biz

Comunic` pe blogul aquacarpatica.com. Campanii pe bloguri: #stropdeiubire; superblog #puritate. Pagina de Facebook are 986.000 fani [i se afl` pe primul loc \n FMCG ca num`r de fani [i \n top 5 la nivel de interac]iuni, conform Facebrands. Activit`]i pe Facebook: Ads, aplica]ii: “S`rb`tori PAsQUAle” (aprilie-mai 2013), “O comunitate de MILIOANE” (on-going din 15 martie). Are cont de Twitter, YouTube, Instagram [i Pinterest. Pe Facebook [i Twitter r`spunde \n maximum 12 ore. Proiect special: http://printransilvania.ro. |n 2013 bloggerii au promovat Fries Bucket de Sf. Valentin, [i-au schimbat numele pe Facebook, timp de o s`pt`mån`, \n Crispyan, Crispyna, Crispy, au documentat povestea shaormei din måinile unor vedete pentru a descoperi c` era vorba de noul Twister. |n septembrie, au devenit lorzii aripioarelor picante, \n noiembrie au testat noul Rocker Booster. Printre aplica]iile dezvoltate pe pagina de Facebook: So Good VIP; Patrula So Good; Lord of the Week; Rocker Booster; Cå[tig` un sos de usturoi la NY. Are cont de Twitter, YouTube, Instagram.

Campanii cu bloggeri: “Bursa Adev`ratelor Valori”; noul site Cosmote Romånia; “D`-o pe WhatsApp”. Pagina oficial` de Facebook: Cosmote.Romania. Pagini ale proiectelor de CSR: Mesaje de iubire; Bursele Cosmote; Safer Internet; I love Recycling. Cea mai important` campanie de Facebook Ads a avut drept obiectiv cre[terea bazei de fani, promovånd con]inutul paginii [i diferite aplica]ii: Love Story; EchilibRila; Spånzur`toarea; 3Free; Digital Love; Adev`rata valoare st` \n lucrurile simple; Santa Swapp. Cont YouTube, LinkedIn. Campanii pe bloguri: “Momente Acas`”; “Soft Toys”. Pagina de Facebook IKEA România, lansat` în august 2013 are peste 40.000 de fani. Activit`]i pe Facebook pentru sus]inerea campaniilor “Soft Toys” [i “Living with Children”. Are cont de Twitter (din august 2013), YouTube, Google+, Instagram, Pinterest, profil actualizat pe Wikipedia. Pe zona de customer care, are un tab dedicat pe Facebook – “C`su]a \ntreb`rilor”, iar \ntreb`rile tehnice sunt direc]ionate c`tre departamentul de Customer Care.

Hotforsecurity.com (blog de securitate); bitdefender.com/blog (blog de companie). Campanii pe bloguri: bannere, endorsement [i post`ri. Pagini de Facebook: BitDefenderRo; Bitdefender Global [i BitDefenderDE. Activit`]i pe Facebook: “What’s your Valentine?”; “Conquer the Everest”; campanii localizate pe diverse pie]e. Conturi de Twitter: Bitdefender Global, BitdefenderRO, Bitdefender_DE. Cont YouTube (BitDefenderWorld, Bitdefender Romånia). Cont Google.

Bloggers Lan Party, ONLINED by VIP. Tab customer support \n pagina de Facebook. bmwblog.ro, nefiind administrat \n mod oficial de c`tre BMW Romånia, este un proiect de user generated content. Campanii pe bloguri: “Brand Campaign – 2013” (video banner pe mai multe bloguri); “BMW xDrive Tour 2014” (grupa bloggers – mediatizare live pe Twitter, Instagram, Facebook [i mediatizare online ulterior prin post`rile pe bloguri; drive tests).

Pagin` de Facebook: BMW.Romania. Cont de Twitter: bmwro. Cont pe YouTube: BMWGroupRomania. Cont Google+: BMWRomania. Cont Instagram: bmwromania.

Are pagin` de Facebook, cont de Twitter, cont de YouTube (FarmecRomania), cont Pinterest (Farmec). Platforma online www.romancecufarmec.ro a reunit pe parcursul anului 2013 pove[tile romåncelor cu farmec din trecut [i din zilele noastre. Aplica]ii [i concursuri pe Facebook: “Descoper` diferen]ele”, “Arat`-ne c` e[ti \ndr`gostit`”; “Romånia gospodar`” – campanie derulat` pe bloguri prin intermediul Blogal Initiative (bloggerii au fost invita]i s` scrie pe blog despre ritualul lor de cur`]enie [i secretele lor pentru a avea o cas` curat`).

Pagin` de Facebook – Nokia Romånia. Terminale [i accesorii Nokia sunt \n mod constant trimise \n teste c`tre bloggeri. A existat comunicare direct` cu bloggerii (comunicate pres` despre lans`ri de produse, invita]ii [i participare la diverse \ntâlniri) pentru lansarea Nokia Lumia 520 [i 720 \n Romånia (iunie 2013), lansarea Nokia Lumia 1020 \n Romånia (octombrie 2013). A sus]inut Digital Divas (3 iunie 2013), Top Social Brands, Future of Media [i sesiunea de MobileBlogging cu Nokia Lumia 1020 cu 4 bloggeri (decembrie 2013). |n iulie 2013 a lansat blogul Ateliere de idei, un spa]iu echilibrat \ntre promo]ional [i nonpromo]ional. The NO Project a inclus pagin` de Facebook [i blog, iar mesajul campaniei a fost endorsat pe cåteva bloguri. Pagina de Facebook, lansat` \n octombrie 2011, a ajuns la 32.500 de fani. Cont de Twitter (ianuarie 2012); contul Google+ (august 2012); contul Instagram: #puncteoriunde, dedicat campaniei Tab`ra de Fotografie pentru Bloggeri #4 (mai 2013).

Contul YouTube – dedicat reclamelor TV ale companiei [i unor tutoriale.

Campanii pe bloguri: “Drive Away Captur”; “Soci 2014”; “Test-Drive Renault”. Pagina de Facebook Renault Romånia, lansat` \n iunie 2012, are 434.620 de fani. Campanii pe Facebook: Test de Personalitate Twizy; “Semneaz` [i tu!”; Cursa Olimpic` Renault. Conturi de Twitter: RenaultRoOficial [i RenaultRomaniaO. Cont YouTube: RenaultRoOficial. Are cont Google+ [i Instagram. |n cadrul campaniei “Capture Beauty”, desf`[urat` \n parteneriat cu Playboy România, a fost lansat micro-site-ul playboy.ro/capturebeauty.

TOP SOCIAL BRANDS

21 KLM

www.klm.com POZI}IE 2013: 46

22 ING

www.ing.ro POZI}IE 2013: 21

23

AIR FRANCE www.airfrance.com POZI}IE 2013: –

24

ROMTELECOM www.romtelecom.ro POZI}IE 2013: 14

25

MCDONALD’S http://mcdonalds.ro POZI}IE 2013: –

26 LG

www.lg.com/ro POZI}IE 2013: 39

27

MERCEDES-BENZ www.mercedes-benz.ro POZI}IE 2013: –

28

UNICREDIT www.unicredit-tiriac.ro POZI}IE 2013:

29

STAROPRAMEN www.staropramen.com/ro POZI}IE 2013: 17

30

RAIFFEISEN www.raiffeisen.ro POZI}IE 2013: –

22

Biz

Blog.klm.com. Campanii pe bloguri: “Doar 6 zile”; “Thailanda, te iubesc”; “Exploreaz` Amsterdamul”; campania de CSR \mpreun` cu Traveo.ro pentru sponsorizarea elevilor care au cå[tigat premii la competi]ia NASA. Activit`]i pe Facebook: aplica]ii (Haarlem Competition, Exploreaz` Amsterdamul), promovarea destina]iilor KLM, promovarea lans`rii New World Business Class, a aplica]iei KLM pentru iPad; campanii de votare: Programul Flying Blue (Freddie Awards). Are cont de Twitter, Flickr; YouTube; Google+; Instagram; Pinterest.

Campanii pe bloguri: “Zborul de Amsterdam”; ING Pay; “Al 9-lea cer”. Activit`]i pe pagina de Facebook INGWebCafe: “Buchete de prim`var`”; “Zborul de Amsterdam”; “Haihui \n Weekend”; activare festivalul George Enescu; MasterCard Disney; “Ghid de instalare a magiei Cr`ciunului”; Prim`vara bucuriilor m`runte. |n ianuarie 2013, pagina ING Web Cafe avea 79.319 de fani, iar la 31 martie 2014 avea 205.411 fani (+259%). Contul de Twitter (ing_ro) serve[te drept mediu rapid de r`spuns (customer care). Cont YouTube: ingbankromania.

Activit`]i pe pagina de Facebook: promovarea destina]iilor companiei, anun]area ultimelor nout`]i legate de companie, concurs – Cå[tig` o [edin]` foto la Paris. Cont de Twitter (Airfrance). Cont Flickr (Airfrance). Cont YouTube (Airfranceonair). Cont Google+ (Airfrancefr). Cont Instagram (Airfrance). Cont Pinterest (Airfrance). Proiecte speciale: prezentare de mod` cu uniformele vintage ale companiei – uniformele Air France au fost aduse de dou` ori la Bucure[ti.

Campanii pe bloguri: seria de evenimente LANParty #blp. Pagini de Facebook: Romtelecom; Dolce Sport [i Clickshop. Cea mai important` campanie de Facebook Ads a avut ca scop cre[terea bazei de fani pentru Romtelecom (\n intervalul ianuarie 2013 – martie 2014 a crescut cu 179.913 de fani). Aplica]ii: Sofia |ntåi; {tii [i c`l`tore[ti; Sub acoperire; Spin the fun; Concurs timeline: Ghici cine vine la joac`; Sundance. Conturi de Twitter: Romtelecom [i Romtelecom_net. Cont YouTube (RomtelecomRO). Pagin` LinkedIn. Aplica]ii pe pagina de Facebook: McHappy Day, Mic Dejun Repede [i Bun, Bursele McDonald’s; Pahare Coca-Cola. Pe 1 mai 2013, McDonald’s România a lansat S`pt`måni Române[ti la McDonald’s [i \n toamn` a readus \n meniu produsul McMici!, ca efect al campaniei din prim`var` cånd \n mai pu]in de trei s`pt`måni romånii au consumat 300.000 de sandvi[uri McMici. O parte din succesul campaniei s-a datorat oamenilor activi \n online, care au avut o contribu]ie important` la “viralizarea” produsului pe bloguri [i \n re]elele sociale.

Blog de brand: Lgblog.ro. Campanii pe bloguri: review produs: G2, Optimus G. Pagina de Facebook: LGRomania. Activit`]i pe Facebook: aplica]ia Bucure[tiul Artistic pentru parteneriatul Festival George Enescu, campania “Hidden Worlds”. Cont YouTube (lgexplore).

Evenimente sponsorizate: Webstock (septembrie 2013), Digital Marketing Forum (februarie 2014), ICCEFEST (iunie 2013). Proiecte speciale: lans`ri de produse cu participare bloggeri (Optimus G, televizor Ultra HD, TV Curved Oled, noua gam` de TV 2014).

Anul trecut timp de trei luni au plecat \n test drive-uri cu Clasa A o serie de bloggeri de top din zona de fashion, IT, generali[ti, entertainment [i foto care au fotografiat ma[ina [i au scris articole cu experien]ele lor cu A-ul prin ]ar`. Con]inutul publicat pe pagina de Facebook MercedesBenzRomania urmeaz` un calendar de post`ri zilnice (inclusiv \n weekend). Aplica]ii: TIFF, Viano–Mercedes-Benz, Aventura GLK, Mercedes-Benz Look. Campanii Facebook Ads au sus]inut con]inutul, la fiecare aplica]ie. Cont YouTube: MercedesBenzRomania.

Pagina de Facebook – UniCreditTiriacBank. Activit`]i de promovare pe Facebook (campanii, ads, aplica]ii): campania “Creditul de Realiz`ri Personale”, campania “Credite Ipotecare”. Are profil actualizat pe Wikipedia, cont YouTube, cont Instagram (unicredittiriacbank). Customer care \n social media prin intermediul E-sucursala (aplica]ie pe Facebook).

Campanii pe bloguri – “Clipe de legend`”; “Cursa \n Praga”. Activit`]i pe pagina de Facebook (StaropramenRomania) – aplica]ia “Clipe de legend`”; aplica]ia “Curs` \n Praga” (campania a fost un teaser la campania na]ional` ce avea s` se lanseze, prin care un consumator de Staropramen putea cå[tiga o excursie \n Praga [i o sticl` de bere din aur sau contravaloarea acesteia). Promovare pe Twitter: hashtag #inpraga. Are cont YouTube; Google+; Instagram (Staropramen_Romania).

Pagina oficial` de Facebook, RaiffeisenBankRomania, a adunat peste 22.000 de fani.

Comunitatea Raiffeisen este deschis` tuturor celor care vor s` se al`ture prin platforma de comunicare Raiffeisen Comunit`]i, o premier` pentru sectorul bancar din Romånia, lansat` \n urm` cu trei ani. Din aceasta fac parte: blogul www.raiffeisencomunitati.ro, profilul de Facebook, profilul de Twitter [i canalul YouTube asociate. Pe parcursul anului 2013 au fost derulate mai multe campanii [i aplica]ii pe pagina de Facebook.

TOP SOCIAL BRANDS

31 F64

www.f64.ro POZI}IE 2013: 11

32

L’ORÉAL www.lorealparis.ro POZI}IE 2013: 30

33

LAY’S Pepsico.ro POZI}IE 2013: 22

34

NIVEA www.nivea.ro POZI}IE 2013: 12

35

MICROSOFT www.microsoft.com/ro-ro POZI}IE 2013: 18

36

DACIA www.dacia.ro POZI}IE 2013: 15

37

FLANCO www.flanco.ro POZI}IE 2013: –

38

BANCA TRANSILVANIA

www.bancatransilvania.ro POZI}IE 2013: 26

39

FORD www.ford.ro POZI}IE 2013: 9

40

H&M www.hm.com/ro POZI}IE 2013: –

24

Biz

Are prezen]` pe Facebook prin intermediul paginii F64Studio. Comunic` de asemenea prin intermediul Twitter.com/F64Studio, Google Plus [i Vimeo. Anul trecut blogul F64 a fost inclus \n Top Corporate Blogs 2013. Spre finalul anului a atras numeroase critici \n mediul online ca urmare a unui comunicat de pres` care anun]a atragerea unui investitor str`in, iar la conferin]a de pres`, la care au fost invita]i atåt bloggeri, cåt [i jurnali[ti, s-a dezv`luit faptul c` a fost vorba de o fars`.

Campanii pe bloguri: “Beauty Blogging School”, avånd ca premiu o excursie la Paris pentru dou` persoane [i un redesign al blogului cå[tig`tor; #winterhair (3 bloggeri]e au fost invitate s` vorbeasc` despre problemele pe care p`rul le are \n sezonul rece [i s` recomande gamele Elseve potrivite tipului lor de p`r). Activit`]i derulate pe pagina de Facebook Lorealparis.ro: #winterhair & “Fiecare tip de ten merit` hidratarea perfect`”. Cont Twitter (LorealParisRo). Cont YouTube (lorealparisromania). Cont Instagram (lorealparisro).

Campanie pe bloguri: ”Duelul Fermierilor Lay’s”. Activit`]i pe pagina de Facebook LaysRomania: “Hai la Marea RON]`ial`”; “Duelul pentru ultimul Lay’s din bol” (aplica]ii); “Duelul Fermierilor Lay’s” (cu tab dedicat). Campania “Duelul aromelor de sezon Lay’s” a fost sus]inut` pe pagina de Facebook. Campaniile de Facebook Ads au sus]inut campaniile de brand: “Hai la Marea RON]`ial`”, “Duelul Lay’s”, “Duelul aromelor de sezon”, “Lay’s are o super-miz`, bani \n pung` [i-n valiz`”. Are cont de Twitter, YouTube, Pinterest.

Din ianuarie 2013 pån` \n martie 2014 au fost organizate pe pagina de FacebookNiveaRomania 11 campanii [i o aplica]ie. Fiecare campanie [i aplica]ie a fost sus]inut` de Facebook ad-uri. Aplica]ia cu cele mai bune rezultate a fost Tu [i NIVEA. Conturi YouTube: NIVEARomania [i NIVEA MEN Romania. Fanii paginii Nivea sunt \ncuraja]i s`-[i spun` p`rerea despre produsele companiei. Lunar sunt organizate interviuri cu cele mai active fane din comunitatea de Facebook a Nivea, postate pe wall sub forma unor visual-uri.

A investit \n rela]ia cu bloggerii implicåndu-i \n campanii \n care puteau experimenta device-urile [i serviciile companiei. Con]inutul paginii de Facebook MicrosoftRomania include [tiri despre produsele Microsoft [i aplica]iile disponibile \n Windows Store [i Windows Phone Store, dar [i pove[ti despre tineri pasiona]i de tehnologie. Pagin` dedicat` audien]elor tehnice Microsoft – SuntDev. Campanii / aplica]ii Facebook: “Stay Connected with Office 365”; “Back-to-School”; “Windows App Creator Challenge”; #imiplaceWindows. Cont Twitter [i YouTube (RoMicrosoft).

Nout`]i despre cele mai noi modele lansate de produc`torul auto, sfaturi [i cele mai recente gadgeturi sunt \n mod constant actualizate pe pagina oficial` de Facebook – Dacia Romånia – care \n prezent reune[te peste peste 298.000 de fani. Contul de Twitter, DaciaRo, este activ din anul 2009. Comunic` constant pe blogul corporate: http://www.daciagroup.com/blog.

Blogul de brand www.flancointeractiv.ro reune[te articole [i video-uri informative despre produse din sfera electro-IT. Campanii pe bloguri: Black Friday 2013 (5 bloggeri). Activit`]i derulate pe pagina de Facebook Flanco.Ro (concursuri, boost posts, promovare a paginii).

Cont Twitter (FlancoRo). Cont YouTube (Magazinele Flanco). Cont Google+. Profil actualizat Wikipedia. Pe pagina de Facebook sunt postate r`spunsuri la \ntreb`rile primite (prin intermediul comentariilor prin mesaj privat).

Pagina de Facebook/BancaTransilvania. |n campania “MasterCardForte” au existat post`ri pe conturi de Facebook ale partenerilor media. Jocuri pe Facebook: “F` acum ce visezi de mic!”, “Fanul lunii”. Campanii de ads [i concursuri cu acordare de invita]ii la diverse evenimente. Cont de Twitter (B_transilvania). Cont YouTube (zanulBT). Cont Google+ (Bancatransilvania). Cont Pinterest (btransilvania). Proiecte speciale – Hot Topic: BT Italia; BT 20 de ani; BT Social Media Newroom; intreb.bancatransilvania.ro.

Campanii pe pagina de Facebook FordRomania: “Ford's Fascinating World of Football & Ford Tourneo” (videoclipuri [i albume foto); “Henry Ford 150 de ani” (Facebook ads, calendar de con]inut [i video de campanie); “Dragoste la prima cheie” (concurs pe Facebook); “Ford Fiesta Social Photo”; “Ford Fiesta 24 de ore”; “Race my message cu Ken Block [i Fiesta ST”; “Go further” – bazat` pe con]inut foto ce prezint` tehnologiile inteligente Ford. Cont Twitter (FordRomania). Cont YouTube (FordRomania).

Comunic` \n social media \n special prin intermediul paginii oficiale de Facebook – (www.facebook.com/hm). Are de asemenea cont de Twitter (www.twitter.com/hm), Pinterest, Google+, YouTube (www.youtube.com/user/hennesandmauritz). Desf`[oar` campanii pe bloguri specializate pe zona de fashion. La nivel global, la \nceputul acestui an, H&M le-a cerut fanilor de Facebook s` voteze finalul reclamei de la Super Bowl.

TOP SOCIAL BRANDS

41

DONCAFÉ www.doncafe.ro POZI}IE 2013: 29

42

GARANTI BANK www.garantibank.ro POZI}IE 2013: –

43

CORA www.cora.ro POZI}IE 2013: –

44

TIMI{OREANA www.beretimisoreana.ro POZI}IE 2013: 19

45

BIODERMA www.bioderma.com/ro POZI}IE 2013: –

46

HEIDI www.heidi-chocolate.com/ro POZI}IE 2013: 48

47

GROLSCH www.grolsch.ro POZI}IE 2013: 34

48

ORIFLAME www.oriflame.ro POZI}IE 2013: –

49

DERO www.dero.ro POZI}IE 2013: –

50

BERGENBIER www.bergenbier.ro POZI}IE 2013: –

A derulat campanii pe bloguri [i activit`]i pe pagina de Facebook Doncafé: activare de Cr`ciun (aplica]ia le permitea utilizatorilor s` trimit` un colind personalizat prietenilor de pe Facebook); promo]ie na]ional` cu \nscriere pe Facebook [i extraactivare exclusiv pentru fani. Cont YouTube (DoncafeRomania). De 8 martie 2013 a fost organizat` cåte o surpriz` pentru primele dou` cele mai active fane din ultima perioad` (conform Facebrands). Coffee corner la ICEE Fest.

Pagina de Facebook a companiei reune[te o comunitate online de peste 100.000 de fani. Aplica]ii pe Facebook: Carduri cu personalitate; iLoanU, Garanti e-Support.

Constant pe pagina de Facebook a b`ncii sunt publicate informa]ii despre serviciile [i promo]iile curente ale b`ncii [i sunt derulate concursuri cu premii. Are cont de Pinterest (GarantiBankRomania).

Pagina de Facebook Cora Romania a adunat peste 174.000 de fani. Are prezen]` pe Twitter: Cora_Romania, YouTube (http://www.youtube.com/user/coraromania); Google+. Pinterest. La \nceputul anului trecut hipermarketul Cora a lansat noul site www.cora.ro, iar \n decembrie 2013, dup` o perioad` de betatesting, a lansat oficial CoraDrive.ro, platforma de cump`r`turi online cu ridicarea produselor din magazin.

Campanii pe bloguri: Timi[oreana Brun` (endorser Florin Piersic, mai 2013). Pagin` de Facebook (BereTimisoreana). Activit`]i de promovare [i campanii pe Facebook: “Suporter de legend`”; “Tr`ie[te Experien]a Na]ionalei”; “Via]a pe |ndelete”; Serb`rile Timi[oreana; “Nu m` l`sa s`-mi fie dor”; “Istoricii legendelor”; “Por]i Deschise” (la fabrica din Timi[oara); “Tradi]ii \n straie noi”, campanie de Dragobete; campanie Everest. Cont Twitter (BereTimisoreana). Cont YouTube (BereTimisoreanaRo). Site de user generated content: beretimisoreana.ro/bruna.

Campanii pe bloguri: “Sebium Global”; “Sebium AI Corector”; “Photoderm Bronz Brume”; “Sensibio BB Cream”; “Hydrabio Ser”; “Travel size”. Campanii derulate pe pagina de Facebook BiodermaRomania: “Tu ce fel de p`rinte e[ti pentru bebelu[ul t`u?”; “Tu ce [tii despre acnee?”; “Labirintul Photoderm”; “Sensibio BB Cream”; “Sebium gel spumant – Edi]ie limitat`”; “|n c`utarea premiului ascuns”. Cont Twitter: BIODERMARomania.

Cont YouTube: RoBioderma. Cont Pinterest: BiodermaRomania.

Campanie pe bloguri [i aplica]ie pe Facebook – “Mesagerii Sentimentelor”. Pagina de Facebook are 137.000 de fani. Cont Twitter (HeidiChocolate). Cont YouTube (ChocolateHeidi). Mai mul]i bloggeri au fost invita]i la Heidi Chocoworld pentru a participa la seminarii de preg`tire a ciocolatei (au rezultat materiale pe bloguri). Se primesc pe Facebook \n jur de 40 de mesaje pe lun`, cu diverse solicit`ri de personalizare, seminarii [i sugestii, c`rora li se r`spunde zilnic. Timpul de r`spuns este de maximum 3 ore.

Pagina de Facebook ExperimentalistRO a crescut de la 54.167 de fani (1 ianuarie 2013) la 117.034 (31 martie 2014). Rata de engagement lunar` se men]ine la 30%-35%. Campanii: GuerriLIVE Acoustic Session (în parteneriat cu Radio Guerrilla); Grolsch Anti-Mall (un eveniment de trei zile care a avut ca principale medii de comunicare pagina de Facebook ExperimentalistRO, Twitter [i Instagram, \n special pe durata evenimentului). Cont YouTube (GrolschRO). Site de user generated content: experimentalist.ro.

Are pagin` oficial` de Facebook cu o comunitate extins` de fani prin intermediul c`reia sunt comunicate cele mai noi tendin]e \n materie de produse de \ngrijire [i machiaj. Are cont de Twitter (http://twitter.com/ oriflamero) [i YouTube (http://www.youtube.com/oriflametrends), precum [i pe bloguri de beauty. La sfår[itul lui 2013 Andreea Raicu a devenit imaginea în România a parfumului Oriflame, VIP Night. La \nceputul acestui an, a lansat campania – concurs www.olegaturaunica.ro, sus]inut` tot de Andreea Raicu.

A derulat campanii pe bloguri. Campanii [i aplica]ii pe pagina de Facebook DERORomania: campanie “Always On” [i campanii pe fiecare aplica]ie, “X [i Dero” (aplica]ie Always On); “Dansul prospe]imii – Cl`bucel [i Loredana” (concurs); Cl`bucel te premiaz` (tab concurs); concurs Locuri de Romånia; Vorbe[te romåne[te; “Br`]ara ne une[te” – campanie 1 Decembrie.

Are cont pe YouTube [i Google+. Site de user generated content: www.casapedia.ro.

Monitorizare permanent` \n social media cu r`spuns \n maximum 24 de ore.

Campanie pe bloguri: “Zilele Prieteniei”. Campanii [i aplica]ii pe pagina de Facebook Bergenbier Romånia: Depozitul de bere (aplica]ia Depozitul Bergenbier – cu premii s`pt`månale constånd \n baxuri de Bergenbier); “Ziua B`rbatului”; “Bergenbier Fresh – Mixuri”; “Zilele Prieteniei Bergenbier”. Cont YouTube (Bergenbier SA). Cont Google+.

Site de user generated content: bergenbier.ro. Proiecte speciale: festival de muzic` Zilele Prieteniei; Cupa Prieteniei Bergenbier.

Biz

25

PROFESIA MEA, Cum v-a schimbat digitalul, \n special social media, munca [i interac]iunea cu consumatorii?

Raluca Alexe: A[ putea spune c` am “crescut” direct cu socialul [i am \nv`]at s` interac]ionez cu consumatorii \n acest mediu. Prin urmare s-a conturat de la \nceput o viziune de ansamblu a consumatorului, care a inclus [i aceast` dimensiune mai pu]in formal`. Am \nv`]at s` descop`r oamenii printre cuvintele scrise de ei, astfel \ncåt s` g`sesc planurile \n care se intersecteaz` cu brandul pe care \l reprezint. Cum schimb` social media un job? |]i arat` despre clien]ii t`i faptul c` nu sunt doar ni[te cifre de audien]`, ci persoane care conteaz`, care pot fi cucerite [i chiar transformate \n ambasadori de brand. {tefania Cristescu: Digitalul \nseamn` ACUM. Pån` la “big bang-ul digital”, marketingul bancar \nseamn` azi [i måine – adic` resurse de timp disponibile pentru a reac]iona azi [i chiar [i måine. Digitalul \nseamn` acum. Digitalul ne-a deschis \n acela[i timp u[a c`tre o comunicare direct`, simpl`. Cånd un client se \mprietene[te cu o banc` pe Facebook din motive “nonpromo]ionale” (ac]iuni cu premii \n tablete [i smartphone-uri) [i a acceptat banca \n cercul lui de cunoscu]i, atunci acest client este deja dispus s` primeasc` ceva de la tine: informa]ii, entertainment. Ca om de marketing nu po]i s` nu speri [i la concretizarea interac]iunii printr-o vånzare \n cele din urm`. Este un proces lung, \ns`. {i aceast` \ncredere acordat` de client 28

Biz

trebuie respectat` [i construit` continuu prin livrarea de con]inut [i informa]ii utile.

Raluca Alexe este Digital Media Project Manager, mai exact omul care se ocup` de gestionarea prezen]ei online a Bancpost. {tefania Cristescu este Head of Retail Banking Marketing [i gestioneaz` inclusiv campaniile online de achizi]ie clien]i.

Joburile lor sunt diferite [i implic` responsabilit`]i complexe, \ns` se

Ce instrumente online folosi]i pentru a eficientiza munca?

R.A.: |n primul rånd folosesc instrumente de monitorizare a mediului online (Zelist Monitor, Mediafax, Google Alerts). Apoi, pentru evaluarea activit`]ilor din mediul online, Google Analytics, Facebrands, raport`ri pe baza Facebook Insights. |n restul zilei sunt conectat` prin intermediul aplica]iilor mobile (dou` dintre ele sunt Facebook Pages Manager, pentru a [ti mereu ce se \ntåmpl` pe paginile gestionate, [i Feedly, pentru a fi la curent cu ce se mai \ntåmpl` cu oamenii no[tri din online). De cåte ori am un moment liber verific site-urile cu nout`]i din mediul online, astfel \ncåt s` [tiu ce se mai schimb` a doua zi. {.C.: Sunt un fan al Analyticsului [i rapoartelor de engagement, pentru c` o atent` monitorizare a activit`]ii clien]ilor pe site \]i poate aduce r`spuns pentru multe

{TEFANIA CRISTESCU, Head of Retail Banking Marketing, Bancpost

\ntreb`ri privind interac]iunea [i rezultatul final: vånzarea. Mai mult, avantajul online-ului este faptul c` po]i vedea \n timp real ce se \ntåmpl` cu campania ta [i po]i ajusta imediat f`r` s` a[tep]i o analiz` postcampanie [i s` \]i spui: “A[ fi putut face mai bine x [i y”. |n online vezi [i ac]ionezi: testezi, validezi, vezi rezultate, \nve]i [i de la cap`t, perfec]ionånd continuu.

Cu ce \ncepe]i creionarea unei strategii de con]inut ce urmeaz` s` fie diseminat \n mediul online?

R.A.: Pa[ii nu sunt cu mult diferi]i de cei din marketingul offline. |n primul rånd studiez produsul, istoricul acestuia – dac` este cazul – [i obiectivele de comunicare. Apoi analizez audien]a c`tre care trebuie transmis mesajul, astfel \ncåt s` \mi fac o imagine cåt mai clar` despre omul la care trebuie s` ajung, despre mediile \n care \l g`sesc [i cum l-a[ putea aborda. |n func]ie de toate acestea stabilesc canalele pe care ar fi cel mai util s` le folosim [i con]inutul relevant pentru fiecare dintre acestea.

Iar deasupra acestora planeaz`, desigur, bugetul disponibil.

Diferen]a fa]` de marketingul offline apare dup` faza de implementare: strategia pe digital nu este niciodat` definitiv`, este nevoie s` testezi, s`

MARKETING BANCAR

\ntrep`trund \ntr-o zon` vital` din existen]a brandului: mediul online.

Cum le-a schimbat digitalul munca de zi cu zi [i interac]iunea cu clien]ii b`ncii? Cum s-au adaptat la schimb`rile impuse de big bang-ul digital [i cum fac fa]` noilor provoc`ri afla]i \ntr-un interviu Biz la dublu.

DE LOREDANA S~NDULESCU

monitorizezi, s` analizezi feedbackul primit \n timp real [i s` ajustezi prezen]a brandului \n func]ie de aceste elemente. {.C.: La Bancpost comunicarea de produs primeaz` [i astfel orice strategie are la baz` combina]ia optim` produs [i WIIFM (“what's in it for me”) pentru client. Avem date de la client care ne spun c` am reu[it s` cre`m con]inut util pentru client. Astfel, am \nceput s` primim un engagement de calitate.

Ce indicatori de performan]` urm`ri]i pentru a analiza eficien]a mesajelor de brand transmise \n mediul online?

R.A.: Indicatorii de performan]` depind de obiectivele campaniei. Sunt fie de vånz`ri – pornind de la CTR, CPM, CPC, trecånd prin traficul adus pe pagina ]int` [i comportamentul utilizatorilor pe aceasta, [i ajungånd pån` la num`rul de lead-uri [i conversii [i costul per account. Urm`resc [i indicatori de awareness – num`rul de fani sau followers pe re]elele sociale, nivelul de engagement al acestora, num`rul de vizualiz`ri sau utilizatori care au fost atin[i de mesajul diseminat \n online.

Indicatorii din online difer` de cei din offline prin faptul c` au o m`surabilitate mai mare pe majoritatea canalelor [i pot fi corela]i mai exact cu vånz`rile. Aceste

avantaje se pierd \ns` \ntr-o oarecare m`sur` atunci cånd vorbim despre campanii integrate \n online [i offline. {.C: Ne raport`m la KPIs clasici specifici canalului \n general (num`rul de like-uri, dar mai ales la rata de engagement cånd vorbim de Facebook) [i urm`rim foarte atent ratele de conversie \n campaniile de marketing (de la CTR, bounce rate pe site, exit page [i conversie de client) pentru a ob]ine un Cost Per Account competitiv sau chiar mai bun decåt costul generat pe alte canale. Avantajele majore fa]` de indicatorii din offline sunt: posibilitatea de a urm`ri cu o fidelitate extrem de mare procesul de conversie, de la prospect la client, [i posibilitatea pe care ]i-o d` online-ul de a m`sura efectiv rezultatele [i a calcula ROI. {i \n momentul \n care reu[e[ti s` ob]ii din digital un CPA mai mic de 35 de euro, pentru un card de credit WIZZ Bancpost de exemplu, \]i dai seama ce poten]ial fantastic ai \n fa]` [i \]i dore[ti s` faci [i s` \ncerci tot mai mult, ]intind volume tot mai mari.

Cum v` antrena]i pentru managementul feedback-ului negativ?

R.A.: |n primul rånd caut s` cunosc cåt mai bine produsul, pentru a

RALUCA ALEXE, Digital Media Project Manager, Bancpost

anticipa eventualele probleme care pot fi ridicate. De asemenea, a fi la curent cu ce se \ntåmpl` \n pia]` s-a dovedit a fi de ajutor \n abordarea unor situa]ii problematice. Utile sunt [i discu]iile cu departamentul de Client Service, care ne ofer` informa]ii “la cald” despre cele mai frecvente \ntreb`ri puse \n call center sau sucursale de c`tre clien]ii no[tri, ceea ce \nseamn` c` se reduce pu]in din elementul-surpriz`.

Nu \n ultimul rånd, la nivel uman, \ncerc mereu s` m` pun \n pielea consumatorului care comunic` cu noi, pentru a vedea situa]ia din punctul acestuia de vedere, ceea ce m` ajut` s` nu iau personal feedbackul negativ [i s` g`sesc o solu]ie acceptabil` pentru ambele p`r]i. {. C.: |n primul rånd “any feedback is good feedback" [i este un semn c` mesajul a ajuns la receptor [i fie necesit` clarific`ri, fie este apreciat [i produce o reac]ie pozitiv`. Primim feedback-ul bucuro[i [i constructiv, deoarece cel pozitiv ne \ncurajeaz`, iar cel negativ ne ajut` s` devenim mai buni. Pentru feedback-ul negativ, \ncerc`m inclusiv s` \l anticip`m ori de cåte ori lans`m un produs sau o comunicare, astfel \ncât s` minimiz`m poten]ialul impact asupra clien]ilor [i asupra brandului. Biz

FOTOGRAFII: VALI MIREA

DIGITALUL

Biz

29

AMENINTAREA

EURO

Foto: © Andrey Kryuchkov – Dreamstime

Teoretic, \n cinci ani, leul va deveni istorie [i euro va deveni moned` oficial` \n Romånia. Guvernul a trimis la Bruxelles un nou program de convergen]` pentru urm`toarea perioad`. Drumul spre euro \ns` este pavat cu obstacole. DE ALEXANDRU ARDELEAN

ac` totul merge bine,

la 1 ianuarie 2019 euro va \nlocui leul. Scenariul macroeconomic propus pentru perioada 2014-2017 este convergent cu estim`rile Comisiei Europene despre evolu]ia economiei române[ti. Asumarea trecerii la moneda euro este \n primul rånd un act politic, care apoi trebuie fundamentat de m`suri economice [i de respectarea cu sfin]enie a unor termene clare.

Exist` \ns` voci care v`d aceast` asumare ca o supraestimare, avånd \n vedere c` Romånia, de[i \ndepline[te aproape toate criteriile de aderare stabilite de Tratatul de la Maastricht, nu va ajunge pån` \n 2019 la o convergen]` real` cu ]`rile vestice. Convergen]a \nseamn` un produs intern brut apropiat de cel vest-european [i o putere de cump`rare asem`n`toare.

30

Biz

Pentru a ajunge acolo, este nevoie [i de salarii pe m`sur`, iar acestea sunt legate direct de productivitatea muncii, de export, de competitivitate. Aici, Romånia \nc` are un drum lung de f`cut pentru a ajunge pe acela[i plan cu Germania, Fran]a sau Austria. Guvernul arat` c`, din punctul de vedere al convergen]ei reale, evaluat` prin decalajele fa]` de media european` a produsului intern brut pe locuitor exprimat prin puterea de cump`rare standard (PCS), România a progresat semnificativ \n ultimii doi ani, situându-se \n prezent la circa 54% fa]` de media UE-28, comparativ cu 52,9% \n 2012 [i 51,2% \n 2011.

OBSTACOLE REALISTE Obiectivul României de a adera la zona euro \n 2019 este “foarte ambi]ios”, o dat` mai realist` fiind dincolo de 2021, astfel \ncât România s` evite trecerea prematur` la moneda european`, \n timp ce fac-

torii de decizie par s` ignore provoc`rile [i riscurile statutului de membru, cred anali[tii de la Erste Bank. Planurile României de a adera la zona euro au r`mas neschimbate chiar [i \n perioada de vârf a crizei, când a fost pus` sub semnul \ntreb`rii existen]a monedei europene, iar Ungaria [i Polonia au pus acest obiectiv \n a[teptare. “|n ultimele dou` decenii, apetitul României pentru reforme a fost mai degrab` moderat [i, de aceea, obiective ambi]ioase precum aderarea la UE sau ob]inerea centurii de siguran]` a FMI au fost factorii motivan]i care au f`cut România s` \nghit` chiar [i pastilele mai amare ale reformelor, care altminteri ar fi fost refuzate, institu]iile men]ionate având \n acela[i timp [i rolul de ]api isp`[itori pentru deciziile nepopulare”, se arat` \n raportul Erste.

Pentru putea adopta moneda euro, România trebuie s` \ndeplineasc` mai multe

FINAN}E criterii de convergen]` nominale. Guvernul arat` c` programul de convergen]` ilustreaz` capacitatea României de a se \ncadra din anul 2015 \n obiectivul bugetar pe termen mediu, reprezentând un deficit structural al bugetului general consolidat de 1% din PIB. Pe termen mediu, obiectivul specific al politicii bugetare este reprezentat de ajustarea \n continuare a deficitului bugetar, ]intele planificate fiind de 2,2% din PIB \n 2014, iar pentru perioada 2015-2017 de un deficit sub 2% din PIB (conform metodologiei ESA).

SCENARII {I CIFRE Pentru aderarea la moneda european` sunt \ns` relevante [i criteriile de convergen]` real`, care furnizeaz` o imagine mai exact` asupra capacit`]ii ]`rii de a face fa]` presiunilor de competitivitate din zona euro, noteaz` Erste. “Concluzia este c` România ar putea \n prezent s` \ndeplineasc` trei din cele cinci criterii de convergen]` nominal` necesare pentru a adera la moneda euro.

Criteriul de stabilitate a pre]urilor [i al randamentului pe termen lung al obliga]iunilor ar putea fi \ndeplinite \n 1-2 ani, atât timp cât deciziile economice r`mân prudente”, afirm` anali[tii.

Criz` financiar` a demonstrat \ns` c` doar criteriile de convergen]` nominale nu reu[esc s` reflecte adecvat eventualele probleme pe care o ]ar` le-ar putea avea dup` o aderare prematur` la zona euro, ignorând astfel competitivitatea [i decalajul de convergen]` a economiei reale, avertizeaz` banca. O analiz` realizat` pe baza unor indicatori de convergen]` real` ar oferi o imagine mai bun` pentru a \n]elege cât de departe este România de standardele de dezvoltare ale UE. Un prim indicator, productivitatea muncii, arat` c` România este cu 50% sub media UE [i cu mult sub nivelul raportat de cele mai recente state membre ale zonei euro la momentul ader`rii lor (Slovenia, Slovacia, Estonia [i Letonia). Presupunând o cre[tere anual` de 3%, care este un ritm destul de moderat, România ar avea nevoie de aproximativ opt ani pentru a ajunge la nivelul \nregistrat de Letonia la momentul ader`rii la zona euro.

Unul dintre cei mai importan]i factori pentru aderarea la zona euro este PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea puterii de cump`rare. Astfel, PIB-ul pe cap de locuitor al României este \n cre[tere, dar a ajuns abia la 50% din media UE, \n timp ce decalajul dintre ultimele state care au devenit membre ale zonei euro [i media UE a fost mult mai mic la momentul respectiv decât cel raportat \n prezent de România. Valoarea acestui indicator a sc`zut treptat, astfel \ncât decalajul dintre ]ara candidat` [i media UE a crescut treptat de la 11% la 33%.

Un prim scenariu ar fi unul \n care pragul minim necesar nu va fi redus \n continuare pentru România, care ar trebui s` aib` un PIB pe cap de locuitor de cel pu]in 65% din media UE, nivelul \nregistrat de ultimul stat membru. România are nevoie de rate de cre[tere economic` cât mai mari comparativ cu UE pentru a reduce decalajul \ntr-un timp cât mai scurt.

Potrivit calculelor Erste, perioada cea mai probabil` \n care România ar putea s`

CUM ADERI LA EURO? }`rile care \[i propun s` adere la zona euro trebuie s` respecte cinci criterii nominale, a[a cum sunt definite de Tratatul de la Maastricht.

Infla]ia medie pe ultimele 12 luni trebuie 1. s` fie cu maximum 1,5% mai mare decât media neponderat` a infla]iilor medii din ]`rile cu cele mai mici infla]ii din zona euro.

România nu \ndepline[te \nc` aceast` cerin]`.

Deficitul bugetar nu trebuie s` 2. dep`[easc` 3% din PIB. Autorit`]ile române \ndeplinesc acest criteriu.

Datoria public` trebuie s` fie sub 60% din 3.

PIB. Acest criteriu este \ndeplinit cu brio de România.

Ratele dobånzilor pe termen lung nu 4. trebuie s` dep`[easc` cu mai mult de 2% media aritmetic` neponderat` a randamentelor obliga]iunilor guvernamentale cu maturitatea de 10 ani \n cele mai performante trei state ale UE din perspectiva stabilit`]ii pre]urilor. Romånia se apropie de respectarea acestui criteriu. }`rile candidate trebuie s` intre, timp de 5. doi ani, \n Mecanismul Ratelor de Schimb (ERM/ERM II) din cadrul Sistemului European Monetar (EMS) [i, totodat`, s` nu devalorizeze moneda na]ional` pe parcursul ultimilor doi ani. }ara candidat` trebuie s` men]in` cursul de schimb \ntr-un interval de plus/minus 15% fa]` de cursul central.

România \nc` nu a aderat \n mod oficial la ERM [i o va face probabil doar cu doi ani \nainte de aderarea efectiv` la euro.

ajung` la nivelul de 65% din PIB/locuitor al UE este de 10-13 de ani.

Un al doilea scenariu ia \n considerare posibilitatea ca pragul necesar pentru a adera la uniunea monetar` s` fie redus \n continuare [i România s` fie dispus` s`-[i asume riscul de a adera la un PIB pe cap de locuitor de doar 60% din media UE. Reducerea limitei ar sc`dea num`rul de ani necesari pentru a dep`[i acest prag.

Scenariile cele mai probabile de cre[tere economic` a UE [i României sugereaz` c` ar fi necesari aproximativ 7-9 ani pentru a \ndeplini acest obiectiv.

DINCOLO DE CRITERII România are nevoie de mai mult timp decât se consider` \n prezent \n discu]iile publice pentru a adera la zona euro. De[i toate criteriile de convergen]` nominale ar putea fi atinse \n curând, diferen]ialul de dezvoltare economic` dintre ]ara noastr` [i restul Uniunii Europene este prea mare pentru a fi ignorat. “Lejeritatea cu care calendarul de aderare a variat \n ultimii ani sugereaz` c` factorii de decizie din România tind s` ignore provoc`rile puse de statutul de membru al zonei euro [i riscurile generate de o aderare lipsit` de preg`tirea corespunz`toare. Cel mai recent termen avansat, respectiv 2019, a fost catalogat drept ambi]ios de c`tre banca central` [i nu putem decât s` fim de acord cu acest lucru având \n vedere c` scenariile discutate anterior sugereaz` c` o aderare post-2021 este mai realist`”, se arat` \n raportul Erste.

Chiar [i o dat` ulterioar` anului 2021 nu va fi u[or de atins f`r` deciziile dure pe care le presupune impulsionarea competitivit`]ii economiei. Restructurarea [i privatizarea companiilor de stat, cre[terea veniturilor bugetare [i a absorb]iei fondurilor europene [i favorizarea investi]iilor \n infrastructur` \n dauna cheltuielilor sociale sunt doar câteva dintre ele, avertizeaz` banca austriac`.

Pentru c`, dac` intr`m \n zona euro f`r` reforme reale, vom avea [ocuri economice puternice cånd vom realiza c` salariul pe care \l primim pentru munca prestat` este doar echivalat \n euro, pre]urile sunt transformate direct \n euro, iar puterea de cump`rare va fi drastic afectat`. |ntr-un astfel de caz, trecerea la euro nu ar aduce beneficii reale. Biz Biz

31

Foto: © Bogdan Carstina – Dreamstime.com

UN BUCURE{TI MAI TURISTIC

Num`rul turi[tilor str`ini care viziteaz` ora[ul Bucure[ti este \n cre[tere, capitala fiind chiar votat` ca una dintre destina]iile emergente ale B`trânului Continent. Dar vom reu[i s` men]inem acest avantaj [i, mai ales, s` continu`m cre[terea? DE OVIDIU NEAGOE

O

O simpl` plimbare pe \ntortocheatele str`zi

din Centrul Istoric al capitalei va dezv`lui privirii, \n cel mai scurt timp, grupuri de turi[ti str`ini, care \[i croiesc drum, greoi, printre mesele teraselor, care \nghit o mare parte din drum. Dac` \n urm` cu zece ani o

32

Biz

astfel de imagine era str`in` bucure[tenilor, \n ultimii ani oaspe]i dota]i cu aparate foto [i h`r]i nu mai sunt o noutate pentru nimeni.

Renumele românilor de popor primitor \nc` este cât se poate de adev`rat, iar Micul Paris se pare c` nu [i-a pierdut

\nc` din farmec. Dovada? Anul trecut, num`rul turi[tilor str`ini care au vizitat România a crescut cu 3,6%, fa]` de anul 2012, potrivit datelor Institutului Na]ional de Statistic`.

Str`inii care au vizitat [i Bucure[tiul au fost atât de \ncânta]i de ceea ce au

TURISM

v`zut, \ncât au votat capitala ]`rii \ntr-un top al destina]iilor emergente din Europa realizat de platforma TripAdvisor pe cea de-a [asea pozi]ie, reu[ind s` surclaseze ora[e precum Riga, Zürich, Oslo sau Palermo. Da, a]i citit bine. Str`inii, spre deosebire de marea majoritate a românilor, chiar sunt \ncânta]i de Bucure[ti. Nu mai este un secret pentru nimeni c` Micul Paris este poate unul dintre cele mai “vii” [i animate ora[e europene. De câte ori vi s-a \ntâmplat s` vizita]i una dintre marile capitale vestice [i s` vi se spun` c` barul ori buc`t`ria s-au \nchis la numai câteva ore dup` l`sarea serii? Acesta este [i unul dintre motivele pentru care tot Bucure[ti a fost inclus, pe pozi]ia secund`, \ntr-un top al celor mai “cool” ora[e, realizat de aceast` dat` de cititorii unei reviste franceze.

De[i ora[ul are un poten]ial turistic remarcabil [i \n rândul tinerilor turi[ti, acesta nu este \nc` valorificat la adev`ratul s`u poten]ial. “Problema este c`, din num`rul total de turi[ti care \nnopteaz` \n Bucure[ti \n structuri de cazare autorizate, din p`cate st`m destul de slab la capitolul turism de tineret [i pachete ieftine [i foarte ieftine \n Bucure[ti, pentru c` nu avem foarte multe hosteluri. |n Bucure[ti sunt vreo 30 de hosteluri dintr-un total de peste 250 de unit`]i de cazare”, spune Traian B`dulescu, consultant \n turism [i Managing Partner la agen]ia Innovation Travel.

“Din totalul celor care consum` nop]i

de cazare, cam 80% sunt pe partea de business [i MICE (Meetings, Incentives, Conferences and Exhibitions) [i restul vin pe partea de turism”, precizeaz` Traian B`dulescu, care adaug` c` \n Bucure[ti anul trecut au ajuns aproape 600.000 de turi[ti str`ini. Mai mult, \n 2013, num`rul celor care au vizitat Bucure[tiul la bordul autobuzelor turistice a fost de mai bine de 44.500 de c`l`tori, \n cre[tere comparativ cu anul 2012, când num`rul acestora se situa la 39.400 de persoane.

MAREA PROVOCARE A MICULUI PARIS Proliferarea unor evenimente culturale precum Festivalul George Enescu, care o dat` la doi ani reu[e[te s` atrag` câteva mii de turi[ti str`ini, sau a unor \ntreceri sportive ori concerte ale arti[tilor de talie interna]ional` pot contribui din plin la cre[terea num`rului de vizitatori. “Bucure[tiul, ca [i alte capitale central [i est-europene, beneficiaz` de un regim climatic divers, cu particularit`]ile fiec`ruia dintre cele patru anotimpuri, care al`turi de al]i factori conjuncturali precum evenimentele [i expozi]iile locale [i interna]ionale pot influen]a cu pân` la 20% cre[terea gradului de ocupare”, spune Sonia N`stase, General Manager la hotelul Howard Johnson Grand Plaza Bucharest. “|n general segmentul turismului de agrement la nivelul Bucure[tiului a marcat o u[oar` cre[tere ca volum \n mod special

datorit` contextului de pia]` actual [i a nivelului de competitivitate a pre]urilor”, adaug` Sonia N`stase, care arat` c` turi[tii str`ini care opteaz` pentru hoteluri de patru [i cinci stele de-a lungul vizitei \n Bucure[ti provin \n principal din Anglia, Spania, Italia, Fran]a, Germania, dar [i din unele regiuni mai \ndep`rtate precum SUA, Orientul Mijlociu, Japonia ori China.

Nu trebuie omis` nici recesiunea mondial`, care din punct de vedere turistic a ajutat capitala României s` surclaseze ora[e precum Oslo sau Zürich, recunoscute ca fiind printre cele mai scumpe destina]ii din Europa. De asemenea, clasarea ora[ului Bucure[ti \ntr-un top al celor mai “cool” destina]ii a inclus criterii precum pre]ul sc`zut al berii [i intensitatea vie]ii de noapte. Cu toate acestea, drumul transform`rii urbei lui Bucur \ntr-o destina]ie turistic` \n adev`ratul sens al cuvântului nu va fi unul tocmai u[or. S` ne gândim numai la turi[tii europeni care [i-ar dori s` viziteze ora[ul cu propriul automobil, \ns` din cauza lipsei unor autostr`zi vor opta pentru alte rute. Lipsa unui brand turistic propriu al Bucure[tiului, lipsa unei comunic`ri unitare [i a unor strategii de promovare sunt doar câteva dintre obstacolele care stau \n calea unei cre[teri mai s`n`toase a num`rului de vizitatori. “Din p`cate noi \nc` nu [tim s` lu`m banii turi[tilor, nu [tim s` \i facem s` \i cheltuiasc`, s` r`mân` mai mult”, mai spune Traian B`dulcescu, Managing Partner la Innovation Travel. Biz

Biz

33

PROFIT PE RE}ET~ TURCEASC~ Pia]a financiar` de la noi este dominat` de b`nci str`ine, cu cinci juc`tori majori. Cu toate acestea, exist` [i b`nci care au [tiut s` aib` o strategie proprie [i s` mearg` pe linia lor, f`r` s` fie influen]ate de ceea ce se \ntåmpl` cu competitorii. DE ALEXANDRU ARDELEAN

P

rofiturile b`ncilor

au fost puternic afectate \n aceast` perioad`, din cauza problemelor legate de creditele neperformante dar [i a activit`]ii reduse la nivel de creditare, ca urmare a sc`derii \ncrederii clien]ilor. Cei care au [tiut s` abordeze consumatorii altfel au tras lozul cå[tig`tor. Garanti Bank este o asemenea banc`, care a ales s` profite din plin de tehnologie [i de o abordare aparte. Rezultatele b`ncii sunt gr`itoare: profitul net a fost de 9,2 milioane de euro \n primele trei luni din 2014, o cre[tere cu 8,9% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, [i venituri nete de 28,2 milioane euro.

Volumul total de credite a fost de 1,14 miliarde euro (o cre[tere cu 9,8% fa]` de perioada similar` a anului trecut), toate liniile de business (retail, IMM-uri [i corporate) \nregistrând cre[teri \n ceea ce prive[te \mprumuturile acordate. |n acela[i timp, volumul depozitelor a \nregistrat o cre[tere cu 33,2% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut.

Totodat`, activele totale ale grupului Garanti \n Romånia s-au ridicat la 1,96 miliarde euro, o cre[tere cu 15,6% fa]` de perioada similar` din 2013.

Ufuk Tandogan, CEO Grup Garanti România, spune c` anul trecut rezultatele au fost excelente. “Am \ncheiat anul 2013 cu rezultate foarte bune, peste media pie]ei \n toate

34

Biz

segmentele de activitate – retail, IMM-uri [i corporate, credite [i depozite – dar [i cu un portofoliu de clien]i puternic [i s`n`tos.” Grupul Garanti România a \nregistrat anul trecut un profit net consolidat de 27 milioane euro, venituri nete de 118,6 milioane euro (cre[tere de 11% fa]` de 2012) [i active totale \n valoare de 1,93 miliarde euro, o cre[tere de 7,3% anual`. |n acela[i timp, profitul net al Garanti Bank a fost de 20,7 milioane euro, volumul total de credite s-a

ridicat la 1,09 miliarde euro (\nregistrând o cre[tere de 5,4% fa]` de perioada similar` a anului trecut), iar volumul depozitelor a crescut cu 42,3%. |nregistrând aceste performan]e, banca a reu[it s` r`mân` una dintre cele mai s`n`toase institu]ii financiare de pe pia]a local`. |n plus, num`rul total al clien]ilor a crescut cu 15% fa]` de anul anterior.

De asemenea, institu]iile nonfinanciare din cadrul grupului [i-au continuat dezvoltarea sustenabil` [i au

B~NCI

\nregistrat profit. Garanti Credite de Consum (marca sub care func]ioneaz` Ralfi IFN SA) a avut profit net de 0,6 milioane euro, profitul Garanti Leasing (marca sub care func]ioneaz` compania Motoractive IFN SA) a fost de 0,6 milioane euro, iar cel al Garanti Credite Ipotecare (marca sub care func]ioneaz` Domenia Credit IFN SA), de 0,2 milioane euro. |n martie 2014, Garanti Bank [i Garanti Credite Ipotecare au anun]at ini]ierea procedurilor oficiale pentru fuziunea celor dou` companii \n România, finalizarea acestora fiind estimate s` se petreac` pân` la sfâr[itul anului \n curs.

Grupul Garanti ofer` servicii financiare pe pia]a local` c`tre peste 500.000 de clien]i. Grupul este de]inut de c`tre Turkyie Garanti Bankasi (TGB), o banc` universal` cu servicii \n toate segmentele de business. TGB are peste 10 milioane de clien]i \n zonele corporate, comercial,

Am reu[it s` \nregistr`m aceste performan]e fiind proactivi [i \ncercând mereu s` venim \n \ntâmpinarea nevoilor reale ale clien]ilor no[tri, precum [i ale a[tept`rilor lor, cu oferte competitive [i personalizate, lans`ri de produse [i campanii speciale.”

Ufuk Tandogan, CEO Grup Garanti România \ntreprinderi mici [i mijlocii, precum [i retail, c`rora le ofer` servicii financiare integrate. TGB este cea mai profitabil` banc` [i a doua ca m`rime dup` active din Turcia. |n plus, se reg`se[te \n topul celor mai 20 solide b`nci din lume, conform clasamentului \ntocmit de Bloomberg. |n primele trei luni ale anului 2014, Turkiye Garanti Bankasi AS, banca-mam` a Garanti Bank, a \nregistrat un profit net neconsolidat de 760,33 milioane lire turce[ti (260,81 milioane euro). Valoarea

activelor totale ale Garanti s-a ridicat la 201,69 miliarde lire turce[ti (69,18 miliarde euro), \n timp ce contribu]ia la economie s-a reflectat printr-un portofoliu de credite (cash [i non-cash) \n valoare de 155,44 miliarde lire turce[ti (53,32 miliarde euro).

PLANURILE DIN SPATE Ce se afl` \n spatele acestor rezultate?

Cum a reu[it banca s` ob]in` profit \ntr-o perioad` dificil` din punct de vedere economic? Ufuk Tandogan spune c` anul trecut a fost plin de provoc`ri. “Am reu[it s` \nregistr`m aceste performan]e fiind proactivi [i \ncercând mereu s` venim \n \ntâmpinarea nevoilor reale ale clien]ilor no[tri, precum [i ale a[tept`rilor lor, cu oferte competitive [i personalizate, lans`ri de produse [i campanii speciale.” Abordarea b`ncii orientat` spre client s-a dovedit a fi una de succes, deoarece oficialii institu]iei primesc constant feedback cu privire la serviciile pe care le ofer`, la produsele pe care le au, precum [i cu privire la eforturile de a le oferi clien]ilor o experien]` bancar` cât mai bun`. O alt` miz` a b`ncii turce[ti a fost migrarea c`tre tehnologie, iar bancomatele inteligente sunt o bun` direc]ie \n acest sens. Ca urmare a aplic`rii acestor principii, banca a urcat pe locul 12 \n topul b`ncilor din sectorul bancar românesc, cu o prezen]` na]ional` prin 78 de agen]ii [i 287 de ATM-uri BancoSmart, cea mai extins` re]ea de ATM-uri inteligente din România. Acestea pot fi folosite de oricine, nu numai de clien]ii b`ncii, pentru tranzac]ii cu sau f`r` card.

Iar strategia se vede [i \n portofoliul de credite. Acesta a \nregistrat o rat` a creditelor neperformante cu aproximativ [ase puncte procentuale sub media pie]ei. “|n contextul economic actual, am \ntâlnit companii care se confrunt` cu dificult`]i financiare, \ns` abordarea noastr` cu privire la astfel de probleme este una de sprijin [i \ncerc`m s` g`sim cele mai bune solu]ii \mpreun`”, spune Ufuk Tandogan. Bancherul mai spune c` \n ultimii ani a crescut constant baza de

clien]i pe toate liniile de business (retail, IMM-uri [i corporate). Contextul economic a reprezentat atât o provocare, cât [i o oportunitate, pentru c` le-a for]at limitele, i-a obligat s` fie mai buni [i mai conecta]i la realitatea pie]ei [i la nevoile clien]ilor. “Datorit` acestei perioade dificile putem spune ast`zi c` suntem mai preg`ti]i, mai \n]elep]i [i mai aproape de clien]ii no[tri”, mai spune Ufuk Tandogan.

VIITOR FERICIT |ncrederea este de fapt cea mai important` resurs` pe care o au b`ncile pentru a-[i recå[tiga clien]ii mai ales \n perioada postcriz`. Un posibil client va alege o institu]ie financiar` doar dac` va avea \ncredere \n ea, va considera c` va fi ajutat [i sprijinit. Deja produsele [i serviciile nu mai sunt atåt de diferen]iate \ncåt s` fac` departajarea. Ufuk Tandogan spune c`, pe termen lung, banca [i grupul Garanti pl`nuiesc s` continue cre[terea sustenabil`. “Vom continua s` oferim finan]are pe termen scurt [i lung \n segmentele retail, IMM-uri [i corporate, precum [i produse de economisire (depozite), fidelizându-ne clien]ii existen]i [i atr`gând unii noi. |n plus, vom continua s` sus]inem proiecte care contribuie la evolu]ia pozitiv` a mediului economic local.”

Pentru anul acesta, printre ]intele asumate de banc` sunt cre[terea cotei de pia]`, dar [i a num`rului de ATM-uri inteligente. |n plus, se va avea \n vedere lansarea serviciului de mobile banking [i odat` cu acesta a mobile tokenului, avånd \n vedere c` banca nu are \n acest moment serviciu de mobile banking. Se va lucra [i la \mbun`t`]irea platformei de internet banking [i se vor ad`uga noi facilit`]i, precum plata cåt mai u[oar` a utilit`]ilor.

Ufuk Tandogan vede [i un an mai bun pentru sectorul bancar românesc.

“Putem observa deja o rat` mai sc`zut` a creditelor neperformante \n ceea ce prive[te creditele noi [i au fost implementate [i schimb`ri structurale \n sector, care vor \mbun`t`]i calitatea serviciilor [i eficien]a.” Biz Biz

35

ANIVERSARE DE POVESTE Acum 15 ani, ap`rea primul iaurt Danone produs \n România. Pasiunea pentru calitate [i \mbun`t`]ire continu` a echipei au f`cut posibil` trecerea de la o fabric` nefunc]ional` la cea mai performant` unitate din Europa a grupului.

P 36

Pe 15 mai s-au \mplinit exact 15 ani

PE FIRUL ISTORIEI

de la produc]ia primului iaurt Danone \n fabrica din Bucure[ti. Sunt 15 ani de istorie, dar istoria nu se scrie singur`, ci este scris` de oameni, iar unul dintre ace[tia este George Alexe. Dac` \l ve]i \ntreba ce f`cea \n urm` cu 15 ani, v` va putea spune f`r` s` stea pe gânduri. |n 1999, \ntr-o noapte de la jum`tatea lunii mai, George Alexe, ca orice p`rinte atent [i grijuliu, nu putea s` doarm`. |n calitate de coordonator al atelierului de produc]ie de la Danone România, Alexe a vegheat peste noapte, fermentarea primul lot de iaurt produs \n ]ar` de grupul francez.

“Voiam s` ne asigur`m c` va ie[i perfect, aveam \ncredere c` va fi a[a, dar [tiam, la fel ca [i acum, c` succesul depinde de noi [i eram hot`râ]i s` facem totul ca la carte”, \[i aminte[te George Alexe de “na[terea” primului iaurt Danone din România.

Au urmat apoi primii pa[i. Ca [i \n via]`, ace[tia nu sunt niciodat` tocmai o joac` de copii, dar cu pasiunea, priceperea [i dedicarea echipei locale a produc`torului francez de lactate, rezultatele nu au \ntârziat s` apar`.

Dup` un proces amplu de reconstruc]ie [i retehnologizare a fabricii din Bucure[ti, printr-o investi]ie ini]ial` de aproape 18 milioane de dolari, la numai un an de la lansarea local`, Danone era deja lider pe pia]a iaurturilor.

Echipa companiei a crezut \n propriul vis [i nu s-a oprit aici. |n 2005, la un an dup` ce fabrica a primit autoriza]ia de a exporta pe pie]ele statelor din comunitatea european`, compania a demarat programul “Spre Vest”, care avea menirea s` sprijine dezvoltarea fermelor române[ti [i a produc]iei locale de lapte de calitate, proiect care continu` [i \n ziua de ast`zi. Doi ani mai târziu, \n 2007, Danone s-a implicat \n proiectul “Zâmbet pentru Viitor”, dedicat \mbun`t`]irii [anselor de supravie]uire ale copiilor bolnavi de cancer, calit`]ii vie]ii micu]ilor pacien]i, precum [i depist`rii \n stadii incipiente a bolii.

Coinciden]` sau nu, pe 15 mai se serbeaz` la nivel mondial ziua familiei, astfel c` echipa local` nu s-a mul]umit doar cu faptul c` produsele care ies

Biz

zilnic de pe poarta fabricii bucure[tene sunt \n centrul familiilor de fiecare dat` când acestea se reunesc zilnic la mas`, ci a decis s` se implice [i mai mult.

A[a a luat na[tere programul “O [ans` pentru familia ta”, proiect destinat micilor fermieri [i gospod`rii, pe care le-a dotat gratuit cu vaci, sta]ii de muls [i, mai important, cu know-how. Prin programele de sprijin destinate fermierilor români, Danone România a investit peste 22 de milioane de lei, sum` ce are un rol important \n dezvoltarea produc]iei autohtone de lapte. Mai mult, prezen]a Danone \n România este \n strâns` leg`tur` cu crearea locurilor de munc`, cu sus]inerea proiectelor sociale [i cu dezvoltarea re]elelor logistice, mai ales c` Danone este prezent \n peste 10.000 de magazine din toat` ]ara.

Ce \nseamn` pentru economia local` cei 15 ani de activitate pe pia]a local`?

Grupul francez a investit \n opera]iunile din România de-a lungul timpului mai bine de 300 de milioane de lei, iar taxele [i impozitele pl`tite Ferma de vaci AgroIand Foc[ani – ferma partener` Danone statului român

EVENIMENT PESTE 100 DE ANI DE EXPERTIZ~ INTERNA}IONAL~ |N FABRICAREA IAURTULUI De 15 ani produsele Danone au fost prezente \n via]a consumatorilor români. Iat` 15 lucruri pe care s-ar putea s` nu le [ti]i despre Danone:

dep`[esc o valoare de 235 de milioane de lei. |n ultimii 15 ani, compania a reu[it s` scrie o poveste de succes, cu atât mai frumoas` cu cât a fost scris` de oameni pasiona]i, care au f`cut posibil` trecerea de la o fabric` nefunc]ional` la unitatea cu cea mai bun` performan]` din Europa, de unde ies zilnic mai bine de un milion de produse.

“15 mai, 15 ani e o s`rb`toare pentru noi, timpul a trecut incredibil de repede, m` gândesc cum m-a transformat apartenen]a la Danone, cât de mult am crescut ca experien]`, \ncredere \n for]ele proprii, responsabilitate [i stim` de sine”, \[i continu` George Alexe povestea despre cariera de 15 ani la Danone România. Biz

De la o fabric` nefunc]ional`, Danone România a pus bazele celei mai performante unit`]i din Europa

1

Compania are dou` campionate de fotbal: unul intern (cu echipe de fete [i de b`ie]i) [i unul extern, Danone Nations Cup, destinat copiilor de 10-12 ani, sus]inut \n România de Gheorghe Hagi, iar la nivel mondial de Zinedine Zidane.

2

Danone este un pionier \n iaurturi, primele iaurturi fiind procesate \n 1919 \n Spania [i vândute \n farmacii, ca s` \i ajute pe cei suferinzi de infec]ii intestinale.

3

Primele iaurturi Danone au ap`rut pe rafturile magazinelor din România din anul 1997 [i erau produse \n Ungaria [i Polonia.

4

Din 2012, copiii cu vârste cuprinse \ntre 6 [i 12 ani pot vizita fabrica din Bucure[ti, ca s` vad` cum se produce iaurtul lor preferat.

5

|n numai cinci ani, Danone România a reu[it reducerea amprentei de carbon cu 30%, ceea ce \nseamn` reducerea semnificativ` a impactului activit`]ilor asupra mediului.

6

Doar \n ultimii doi ani Danone a colectat 100.000 de tone de lapte de la fermierii români.

7

|n fiecare zi, 14 cisterne cu o capacitate de 20 de tone str`bat România pentru a colecta laptele [i a-l aduce \n siguran]` la fabric`.

8

|n fabrica din Bucure[ti se proceseaz` zilnic 200 de tone de lapte [i sunt produse \n fiecare zi mai bine de un milion de iaurturi.

9 10

De pe por]ile fabricii Danone de la Bucure[ti pleac` produse c`tre 9 ]`ri europene.

11

Danone are \n România 500 de angaja]i, dintre care peste 50 lucreaz` \n companie \nc` de la \nceput.

12

Fermen]ii sunt de fapt iaurturi concentrate [i deshidratate \n vid, la temperatur` joas`, deci au origine lactic`.

13

|ntr-un borcan de Activia, desemnat produsul anului de c`tre consumatorii români, se afl` peste 4 miliarde de fermen]i Bifidus Actiregularis.

14

Unul din dou` iaurturi consumate \n România este Danone.

15

Grupul are dou` mari centre de cercetare [i dezvoltare [i are \n echip` peste 1.500 de cercet`tori de 48 de na]ionalit`]i.

Num`rul de bacterii lactice benefice care se dezvolt` \n iaurt este confirmat \n laboratorul fabricii, trebuie s` fie de minimum 10 milioane \n fiecare gram de produs, conform standardelor interna]ionale.

Biz

37

Foto: © Gradts – Dreamstime.com

ATEN}IE,

SE |NTORC INVESTITORII! |ncrederea este unul dintre cele mai de pre] lucruri, care se pierde foarte u[or [i se cå[tig` foarte greu.

Este o no]iune abstract` poate, dar de ea depind cele mai multe decizii. Iar \n business, \ncrederea este crucial` pentru a avea succes.

DE ALEXANDRU ARDELEAN 38

Biz

O

ricât de bun este planul

de afaceri sau oportunit`]ile de profit [i de cre[tere, \n orice business, f`r` \ncredere nu se poate face nimic. |ncredere c` afacerea iese, c` lucrurile sunt posibile [i cifrele de pe hårtie vor deveni realitate. Criza a f`cut ca \ncrederea s` devin` cel mai de pre] bun care trebuie recå[tigat. Fie c` vorbim de institu]ii bancare [i financiare sau de rela]iile dintre parteneri de afaceri, \ncrederea a fost pierdut`, ca urmare a deciziilor proaste [i uneori pur speculative care au angrenat bulg`rele de z`pad`. Postcriza \nseamn` \n primul rånd recå[tigarea \ncrederii.

Semnalele \n acest sens sunt pozitive.

Studiul Deloitte “CE Private Equity Confidence” noteaz` c` \ncrederea investitorilor \n Europa de Est continu` s` creasc` la nivelul din perioada 2003-2007. Recesiunea din regiune ar putea astfel s` ia sfår[it: propor]ia responden]ilor care se a[teapt` la o revenire a activit`]ii tranzac]ionale s-a dublat fa]` de ultimul studiu Deloitte, ajungånd astfel la 60%, ceea ce indic` un nivel maxim al \ncrederii \n ultimii doi ani. “Este \ncurajator s` vedem o cre[tere a activit`]ii de tranzac]ionare [i \n Romånia, comparativ cu anul trecut,” a spus Hein van Dam, partener la Deloitte Romånia.

ECONOMIE

Potrivit studiului, sunt mai mul]i factori care contribuie la \mbun`ta]irea \ncrederii investitorilor, dat fiind c` ace[tia sunt interesa]i din nou s` investeasc` \n regiune. |ntrucåt num`rul celor care se a[teapt` s` strång` fonduri \n regiune s-a dublat, ajungånd la 19% fa]` de studiul precedent, lucrurile s-ar putea s` stea chiar mai bine. Condi]iile economice ajut` la redresarea pie]ei: dou` treimi din responden]i se a[teapt` ca situa]ia economic` s` se \mbun`t`]easc`, cu 43% mai mult fa]` de studiul anterior, acest nivel al \ncrederii nemaifiind atins din 2004, cånd opt ]`ri din Europa Central` au intrat \n Uniunea European`. Totodat`, un sfert din reponden]i (27%) se a[teapt` ca finan]area s` fie disponibil` mult mai rapid. Finan]`rile proaspete combinate cu o cre[tere a disponibilit`]ii finan]`rii pot s` propulseze Europa Central` la vårful performan]ei.

managementul portofoliului, iar 19% pentru a strånge noi fonduri, \n cre[tere fa]` de ultimul sondaj de la 7%. Cifra marcheaz` cel mai ridicat nivel din aprilie 2008 [i este un semnal clar de schimbare \n ceea ce prive[te conservarea lichidit`]ilor. Investitorii se a[teapt` s` existe mici devia]ii \n m`rimea medie a tranzac]iilor, dar 85% dintre responden]i cred c` nu va exista nicio schimbare, dar, pentru prima dat` \n ultimii ani, niciunul nu crede c` tranzac]ia medie va sc`dea.

Studiul Deloitte privind gradul de \ncredere a investitorilor 15%

12%

73%

PERFEC}IUNEA ST~ |N DETALII Studiul Deloitte analizeaz` [i motivele pentru care \ncrederea revine \n råndul investitorilor. |n primul rånd, Europa nu mai este perceput` ca fiind \n pragul colapsului financiar, ceea ce \nseamn` c` investitorii institu]ionali pot s` se uite din nou c`tre cre[terea afacerilor, \n loc s` r`mån` \n defensiv`. |mbun`t`]irea relativ` \n economie d` de asemenea institu]iilor interna]ionale \ncredere pentru a investi \n Europa din nou.

Ca urmare a acestor criterii, studiul noteaz` c` a fost \nregistrat` o dublare a propor]iei celor care se a[teapt` ca pia]a s` \[i revin` (60%). Acest fapt va conduce la o cre[tere a fondurilor de investi]ii care au preg`tit noi linii de fonduri pentru a le pune la treab`. |n plus, mai mult de un sfert din reponden]i cred c` pie]ele marginale se \mbun`t`]esc – este cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani – ceea ce \nseamn` o revigorare a viitoarelor poten]iale tranzac]ii.

50% dintre responden]i cred c` \n urm`toarele [ase luni \[i vor petrece majoritatea timpului dedicåndu-se unor noi investi]ii, 31% se vor ocupa de

|n sc`dere Constant |n cre[tere

ROMÅNIA, |N CRE{TERE Industria IT&C [i cea financiar` au atras un interes crescut al investitorilor \n perioada octombrie 2013 – aprilie 2014 \n Romånia, conform studiului Deloitte.

Achizi]ia Nextebank [i a pachetului majoritar \n Star Storage plaseaz` Axxess Capital printre cele mai active fonduri de investi]ii din Romånia.

Resource Partners, 3TS, Francisco Partners, Enterprise Investors [i Intel Capital au fost de asemenea active \n perioada men]ionat`.

Ca s` vedem cum poate Romånia s` beneficieze de aceast` cre[tere a \ncrederii \n zon`, trebuie s` vedem care

sunt bazele de pe care pornim. Anul trecut a marcat o revenire u[oar` a investi]iilor str`ine directe (ISD), care au crescut cu 26,8% comparativ cu anul anterior, pân` la 2,71 miliarde de euro, atingånd vårful ultimilor patru ani, dup` ce \n 2012 s-a consemnat prima apreciere de la \nceputul crizei. |n noiembrie 2013, Romånia a atras cel mai ridicat nivel al investi]iilor de anul trecut, respectiv 578 de milioane de euro, cu 85% mai mult decåt \n luna anterioar`, minimele \nregistråndu-se \n martie (48 milioane euro) [i mai (92 milioane euro). Asta dup` ce \n 2008 fusese consemnat` cea mai mare valoare a ISD, de 9,5 miliarde euro. |ncepånd cu anul urm`tor, valoarea indicatorului s-a deteriorat, investi]iile sc`zånd abrupt pån` la 3,4 miliarde de euro \n 2009 [i la 2,2 miliarde de euro \n 2010. |n 2012, investi]iile str`ine directe nete au crescut pentru prima dat` de la \nceperea crizei, avansul fiind de 18,7%, la 2,1 miliarde euro, potrivit datelor definitive publicate de BNR [i INS, \n condi]iile \n care estim`rile ini]iale indicau o sc`dere cu 11% comparativ cu 2011.

Romånia \[i p`streaz` locul 10 \n Europa privind num`rul locurilor de munc` nou create prin investi]iile str`ine directe \n 2013, conform raportului anual EY - European Attractiveness Survey. Astfel, ]ara noastr` a atras anul trecut investi]ii str`ine ce au generat 6.157 locuri de munc`, \n sc`dere cu 13% fa]` de anul anterior, cånd investi]iile str`ine directe au generat 7.114 locuri de munc` \n Romånia. Pe primele locuri \n acest clasament s-au situat Marea Britanie, Fran]a, Polonia, Rusia [i Serbia. De asemenea, Romånia a dep`[it Ungaria \n clasamentul celor mai atractive ]`ri pentru investi]ii str`ine \n Europa Central` [i de Est (CEE) \n 2014, situåndu-se pe locul al treilea \n regiune, \n timp ce Polonia [i Cehia se afl` pe primele dou` locuri. Cu toate acestea, primele dou` clasate se afl` pe o tendin]` descresc`toare \n 2014 fa]` de 2013, \n timp ce atractivitatea Romåniei a crescut cu 2%. Dac` se p`streaz` aceast` tendin]`, Romånia ar putea Biz

39

ECONOMIE

dep`[i Cehia \n anul 2015, devenind a doua ]ar` ca atractivitate pentru investitorii str`ini \n CEE. Revenind la investi]iile str`ine atrase, CEE a sc`zut \n preferin]ele investitorilor \n 2013, pe fondul unei cre[teri economice lente [i al condi]iilor economice instabile.

Regiunea a atras cu 5% mai pu]ine proiecte de investi]ii str`ine directe, \n timp ce locurile de munc` generate au sc`zut cu 4%. Un semn deloc \mbucur`tor \n regiune a fost sc`derea motorului principal al investi]iilor, industria automobilelor. Per total, num`rul de proiecte de produc]ie s-a men]inut pe prima pozi]ie \n regiune, cu 410. |n acela[i timp, regiunea a \nregistrat o cre[tere cu 55% a proiectelor de cercetare [i dezvoltare, ceea ce marcheaz` o cre[tere a valorii ad`ugate a proiectelor implementate.

INVESTI}IILE |N EUROPA, LA UN NIVEL |NALT Investi]iile str`ine directe \n Europa au atins cel mai \nalt nivel anul trecut, conform European Attractiveness Survey. Raportul combin` o analiz` a investi]iilor str`ine \n Europa din ultimul an cu rezultatele unui sondaj efectuat pe un e[antion de 800 de executivi de la nivel interna]ional privind perspectivele lor asupra evolu]iei investi]iilor globale \n urm`torii zece ani. |n pofida faptului c` Europa se afl` doar la jum`tatea drumului de ie[ire din recesiune, anul 2013 a consemnat un nivel record al investi]iilor str`ine directe, cu 3.955 de proiecte, \n cre[tere cu 4% fa]` de cele 3.797 din 2012. Principalele pie]e \n care investi]iile str`ine directe au \nregistrat cre[teri sunt Marea Britanie, Germania [i Fran]a, \n timp ce \n pie]ele din Spania [i Europa de Est s-au \nregistrat sc`deri. Marea Britanie a ocupat, din nou, prima pozi]ie cu un total de 799 proiecte de investi]ii str`ine directe \n 2013, \n cre[tere cu 15% fa]` de anul precedent. Germania a consemnat, de asemenea, o cre[tere solid` de 12% cu cele 701 proiecte \n 2013. Surpriza a venit din partea Fran]ei, care pare s`-[i fi stopat 40

Biz

\nregistrat un num`r de 1.207 proiecte declinul, fiind destinatara unui num`r de investi]ii dinspre SUA spre Europa, de proiecte de investi]ii str`ine directe \n cre[tere cu 26%. Nivelul investi]iilor \n cre[tere cu 9%.

SUA \n proiecte din Marea Britanie a Totalul investi]iilor str`ine directe \n crescut de la 26% la 27%, aproape Europa Central` [i de Est, inclusiv \n dublu fa]` de concurentul situat pe Rusia, a sc`zut cu 5%. Crearea de noi urm`toarea pozi]ie – Germania. Per locuri de munc` s-a diminuat cu 4%, \n ansamblu, totalul investi]iilor mare parte din cauza deciziilor de provenind dinspre SUA a \nregistrat, reducere a activit`]ii din partea totu[i, o sc`dere de 2%. Spre companiilor auto din Europa deosebire, investi]iile de Vest, ca urmare a venind dinspre ]`rile crizei prelungite [i a BRIC (Brazilia, Rusia, reducerii nivelului de India [i China) au servicii \nregistrat o externalizate. intensificare Ie[irea Europei euro este recordul lunar semnificativ`, cu o din recesiune este de investi]ii str`ine cre[tere de 28% a \ns` confirmat` de directe \n România num`rului de num`rul \n cre[tere proiecte (la 313) [i de investi]ii \n \nregistrat anul trecut crearea unui num`r de proiecte centrate pe \n luna noiembrie 16.900 de noi locuri de inova]ie [i cu mare munc`, \n cre[tere cu 37%. valoare ad`ugat`.

Investi]iile provenind din China Domeniile de software [i servicii s-au triplat \n ultimii [ase ani, iar de business au r`mas principalele investi]iile din India [i Rusia au beneficiare de investi]ii str`ine directe consemnat un record absolut \n 2013. din Europa, cu 509 proiecte (\n S-a \nregistrat, de asemenea, o cre[tere cre[tere cu 27%), respectiv 483 de semnificativ`, de 37%, a num`rului de proiecte (\n sc`dere cu 31%) noi locuri de munc` create prin \nregistrate. |n cazul a aproape investi]iile provenind din ]`rile BRIC. jum`tate dintre proiectele de software, Germania a dep`[it Marea Britanie ca sursa investi]iilor este reprezentat` de ]ar` de destina]ie a investi]iilor BRIC, companii cu sediul \n SUA. consemnånd \n 2013 o cre[tere de 50% Urm`toarele sectoare cå[tig`toare \n comparativ cu anul trecut. materie de investi]ii str`ine directe Sondajul din 2014 include [i o sunt sectorul farmaceutic (141 de analiz` privind impactul celor cinci ani proiecte, \n cre[tere cu 58%) [i cel al de criz` [i de recesiune asupra cercet`rii [tiin]ifice (88 de proiecte, \n investi]iilor str`ine directe \n Europa. cre[tere cu 96%). F`r` a fi o surpriz`, Comparånd situa]ia din 2009-2013 cu domeniul cercet`rii [i dezvolt`rii a cea din 2004-2008, Europa de Est, consemnat o cre[tere semnificativ` de care a atras investi]ii substan]iale \n 23%, \nregistrånd [i o cre[tere de 64% anii 2000, a fost marele perdant \n a num`rului de noi locuri de munc` urma crizei, cu o sc`dere de 12% a create. Sectorul produc]iei a \nregistrat num`rului de proiecte de investi]ii, \n o cre[tere de 5%, \ns` num`rul timp ce Europa de Vest a \nregistrat o locurilor de munc` a sc`zut cu 12%, cre[tere de 19%. Investitorii au investitorii declaråndu-se \ngrijora]i de subliniat [i punctele vulnerabile ale costul ridicat al for]ei de munc` \n economiei europene, care ar trebui Europa. \mbun`t`]ite pe termen lung, acestea Investi]iile intraeuropene reprezint` fiind cre[terea mobilit`]ii for]ei de sursa major` de investi]ii str`ine munc` [i dezvoltarea competen]elor, directe pe continent, \ns` \n materie de al`turi de simplificarea procesului de investi]ii per ]ar` SUA se men]ine pe reglementare [i o mai mare integrare pozi]ia de principal` surs` de investi]ii economic`. Biz \n Europa. Astfel, \n 2013 s-a

578 mil.

tehnologie

PIXELI MADE IN ROMANIA

La trei ani de la lansare, Appscend a ajuns \n neobi[nuita postur` de start-up matur. Avantajul competitiv al companiei este o tehnologie nou` dedicat` industriei media, care ar putea schimba felul \n care interac]ion`m cu televizorul \n urm`torii ani. DE DRAGO{ L~Z~RESCU Pentru majoritatea businessurilor de tip start-up, diferen]a \ntre succes [i e[ec ]ine de multe ori de capacitatea de a atrage o prim` rund` de finan]are, de preferat \n primele 18 luni de func]ionare. F`r` infuzia de capital din partea unui business angel sau a unui fond de investi]ii private, start-up-urile fie stagneaz`, fie \[i \ncheie activitatea, din cauza imposibilit`]ii de a se dezvolta din resurse proprii. Appscend este o companie atipic` \n acest sens.

La mai bine de trei ani de la lansarea oficial`, fondatorii consider` c` manageriaz` \n continuare un start-up, de[i, uit\ndu-ne pe lista de clien]i [i pe veniturile generate, am putea spune c` Appscend a dep`[it de mult timp acest 42

Biz

statut, devenind o companie solid` [i coerent`. |n 2011, \n primul s`u an de func]ionare, Appscend a fost gândit` ca o platform` de care s` le ofere companiilor posibilitatea de a-[i construi propriile aplica]ii mobile, f`r` ajutorul unor echipe dedicate de developeri. |ntre timp, convingerea cofondatorului Sebastian V`duva c` clien]ii vor avea curajul de a dezvolta de unii singuri propriile aplica]ii s-a confirmat doar par]ial. “De[i supozi]ia e corect`, deci companiile au nevoie de sectorul mobile, vor dezvolta aplica]iile mobile nu prin for]e proprii, nu prin personalul in house, ci prin furnizori de servicii.

Dac` lucrezi cu o companie care ]i-a

creat un ERP, un CRM, probabil vei apela tot la ei pentru a-]i construi solu]ia de mobile”, explic` el. De aceea, V`duva a ales s` ajusteze din mers procesele, vânzând tehnologia Appscend nu c`tre clientul final, ci c`tre furnizorii de servicii.

AL DOILEA ECRAN Elementul-cheie al continuit`]ii companiei a fost \ns` dezvoltarea unei tehnologii pe cât de noi, pe atât de profitabile. Este vorba de second screen, o tehnologie utilizat` pe tablete [i smartphone-uri \n paralel cu televizorul, care permite accesarea de informa]ii suplimentare [i interac]iunea cu emisiunile care ruleaz` la TV. Prin

pe importan]a acestor experimente care pot valida sau desfiin]a produsele [i serviciile gândite de companiile de tech. “Conceptul de mobile ads nu prea func]ioneaz`. Dup` patru ani de experimente, mult` lume gânde[te reclamele de pe mobil similar cu cele de pe web”, explic` el.

De[i exist` [i alte companii care dezvolt` tehnologia second screen pentru industria media, V`duva e de p`rere c` Appscend are un avantaj tehnologic \n fa]a concuren]ilor. Folosind cod nativ stocat \n cloud pentru a scrie aplica]iile, proprietarii aplica]iilor dezvoltate cu tehnologiile Appscend au posibilitatea de a modifica informa]iile din aplica]ie f`r` ca acestea s` necesite aprobare \n AppStore sau Google Play – proces care \n mod normal poate dura pân` la zece zile. Astfel, dezvoltatorii de aplica]ii pot rezolva probleme semnalate de utilizatori \ntr-un timp foarte scurt, ceea ce duce la o rat` de reten]ie a utilizatorilor mult mai ridicat`. V`duva e de p`rere c` acest avantaj al tehnologiilor utilizate de Appscend se va dovedi decisiv \n industria media, \ntrucât televiziunile au nevoie de ajustarea informa]iilor zilnic sau s`pt`mânal, \n func]ie de programul emisiunilor pentru care utilizeaz` tehnologia second screen.

Timp de trei ani, compania a crescut exponen]ial din resurse proprii, \ns` provocarea ni[ei de second screen pare s`-i \ndrume pe cofondatorii Sebastian V`duva, Gabriel Dobocan [i Andrei Marinescu spre alte meleaguri pentru finan]are. “Eu sunt foarte \nclinat c`tre SUA, \n timp ce colegii mei cofondatori se gândesc mai degrab` la Europa”, spune V`duva. Indiferent de sursa de finan]are, la trei ani de la lansarea companiei, Appscend se dovede[te a fi unul din cele mai mature start-up-uri din România. De[i lipsa finan]`rii str`ine poate p`rea o sl`biciune la prima vedere, cei trei cofondatori au dovedit c` drumul b`t`torit [i conven]ional al atragerii de investi]ii \ntr-o faz` incipient` a dezvolt`rii nu e \ntotdeauna cea mai bun` solu]ie. Biz FOTO: VALI MIREA

California. “|n acest timp, o s`pt`mân` intermediul aceste tehnologii, am petrecut-o doar cu broadcasteri, la utilizatorii pot vota \n cadrul unor un show \n Las Vegas, unde se strâng emisiuni-concurs, pot interac]iona cu cam to]i broadcasterii mari din Statele prezentatorii [i chiar achizi]iona Unite”, spune el. Antreprenorul român diverse produse sau servicii prezentate la televizor prin intermediul dispozitivului mobil.

Cea mai relevant` experien]` \n acest sens pentru Appscend a fost colaborarea cu Pro TV pentru emisiunile Vocea României [i Românii au Talent. “Cred c` Pro TV a fost prima televiziune din Europa de Sud-Est cu o ini]iativ` de acest gen”, spune V`duva. De altfel, tehnologia \n sine este nou`, iar fondatorii Appscend au identificat doar 3-4 companii la nivel global cu care concureaz` pe aceast` ni[`, ceea ce le ofer` un loc confortabil \n pole-position pentru urm`torii ani. Din punct de vedere tehnic, nu sunt multe mistere privind felul \n care tehnologia second screen poate fi implementat`, \ns` metodele de monetizare [i identificarea verticalelor adecvate r`mân \nc` un mister pentru dezvoltatori.

Aceasta este [i dilema lui V`duva, pe care ideea dezvolt`rii SEBASTIAN V~DUVA, cofondator Appscend businessului \ntr-o pia]` complet nou` \l entuziasmeaz`. Experien]a poa discutat cu marile companii din inzitiv` cu cele dou` emisiuni ale postudustria media despre conceptul second lui local Pro TV l-a ajutat s` men]in` o screen, iar mesajul acestora a fost c`, rat` anual` de cre[tere a cifrei de afade[i sunt tenta]i s`-l implementeze, \nc` nu [tiu care e cea mai bun` solu]ie pentru utilizarea lui. “De aceea e important s` vorbim cu ace[ti oameni, s` \n]elegem ce au f`cut pân` acum cu APPSCEND |N CIFRE: second screen, de ce nu a func]ionat [i 400.000 de dolari e cifra de cum putem face noi lucrurile mai afaceri a Appscend \n 2013 bine”, adaug` el.

200% – 300% a fost cre[terea anual` a veniturilor companiei 60% din veniturile Appscend PE CONT PROPRIU provin din contracte cu Pornind la drum pe o ni[` nou`, industria media start-up-ul Appscend este nevoit s` \nve]e din mers [i s` creasc` odat` cu pia]a, \ns` faptul c` nu a atras \nc` o ceri \ntre 200 [i 300%, astfel c` anul rund` de finan]are i-a permis compa2013 a fost \ncheiat cu venituri de niei române[ti s` experimenteze dup` aproape 400.000 de dolari. Pentru bunul plac cu tehnologiile [i strategiile Appscend, urm`torul pas const` \n de business pe care vrea s` se bazeze \n identificarea unor noi clien]i cu care s` urm`torii ani, ceea ce s-ar putea poat` colabora pe ni[a second screen. dovedi decisiv \n dezvoltarea compaAcesta este [i motivul pentru care niei. De altfel, V`duva pune mare pre] Sebastian V`duva a c`l`torit o lun` \n

Biz

43

Foto: © Mikkolem – Dreamstime.com

A

UNDE SUNT INVESTITORII?

Lipsa unei coeren]e la nivel de finan]are a start-upurilor române[ti func]ioneaz` pentru antreprenorii locali ca o sabie cu dou` t`i[uri. Mediul investi]ional \ntârzie s` se dezvolte, astfel c` tinerii români au dou` solu]ii: devin inventivi sau \nchid businessul.

DE DRAGO{ L~Z~RESCU 44

Biz

cum câteva luni,

scriam un articol despre talentul programatorilor români risipit \n birourile multina]ionalelor, \n loc s` fie exploatat \n start-up-uri.

Pornisem de la premisa c` exist` prea pu]ine ini]iative \n România pe zona de start-up-uri tech, \n ciuda preg`tirii tehnice foarte bune, \ns` realitatea pie]ei este mai complex` de atât, iar lipsurile nu apar doar la nivel de cuno[tin]e de business. “Avem ingineri tehnici foarte talenta]i, dar avem o lips` de manageri de produs, [i oameni cu expertiz` pe alte domenii extrem de importante, nu neap`rat de conducere. La fel de greu se g`sesc [i exper]i \n online marketing interna]ional, campanii adwords, optimiz`ri pentru motoare de c`utare.

Toate acestea sunt critice pentru un start-up”, e de p`rere Adrian Ghear`, business angel \n zona tech pe plan local.

De[i mul]i programatori au \ntr-adev`r tendin]a de a alege calea mai sigur` – angajarea \ntr-o companie de profil – exist` destule ini]iative locale de succes, care au confirmat la nivel interna]ional, cum ar fi Avangate, Mavenhut, uberVu sau Brainient. |ns` unul din motivele pentru care România [i \n special Bucure[tiul, ora[ul cu cel mai mare poten]ial, \ntârzie s` se impun` ca un veritabil hub tehnologic pentru start-up-uri \n estul Europei este lipsa de fonduri pentru finan]area proiectelor gândite de tinerii antreprenori români.

C~UT~RI PESTE GRANI}~ |n momentul de fa]`, avem de-a face cu peste 100 de start-up-uri active \n ]ar` [i nu ne pozi]ion`m cu mult \n spatele vecinilor de la vest [i sud, Ungaria [i Bulgaria, care au

TEHNOLOGIE START-UP pie]e similare din multe puncte de vedere. Totu[i, vecinii no[tri beneficiaz` de un avantaj important atunci când vine vorba de finan]are: e vorba despre programe de investi]ii dedicate start-up-urilor, bazate fie pe fonduri europene, fie pe fonduri guvernamentale. |n unele cazuri, proiectele \nscrise \n aceste programe primesc fonduri f`r` a fi nevoite s` cedeze pachete de ac]iuni \n schimbul banilor.

Acest sistem este extrem de atractiv pentru start-up-uri, motiv pentru care unii antreprenori români au participat la ele, nu doar \n ]`rile vecine, ci [i peste ocean, la Startup Chile, un accelerator finan]at de guvernul chilian pentru a atrage talent din zona IT&C pe teritoriul statului sud-american.

“Start-Up Chile era un program foarte bun din punct de vedere al condi]iilor, \n sensul c` primeai un grant de 50.000 de dolari si nu ]i se lua niciun procent din firm`. Erai foarte aproape de Silicon Valley, la 2-3 ore de zbor cu avionul, [i de asemenea era un program de mas`; erau sute de start-up-uri care treceau prin proiect \n fiecare an”, explic`

MEDIUL DE START-UP |N ROMÂNIA 204 start-up-uri au activat \n România 399 de fondatori sunt români 25 de fondatori sunt str`ini Software (68), mobile (63), servicii (63), Saas/PaaS (54) [i consumer web (50) sunt cele mai populare domenii pentru start-up-urile locale Sursa: romanianstart-ups.com

Bogdan Iordache, cofondatorul TechHub Bucharest – un “coworking space” pentru start-up-urile tehnologice din capital`.

Companiile de tip venture capital sunt poate cei mai importan]i investitori \n start-

urilor continu` s` se reorienteze spre alte meleaguri, \n speran]a g`sirii fondurilor de tip seed (sume mici de bani pentru dezvoltarea conceptului, \nainte ca startNu sunt mari up-ul s` ruleze diferen]e \ntre opera]iuni Bucure[ti [i Sofia sau comerciale) sau early stage Budapesta ca hub-uri de (finan]are care tech. Diferen]ele \ntre ajut` start-upBucure[ti [i Londra sunt urile s` scaleze \ns` mari [i ]in \n primul produsul/serviciul rând de accesul la capital oferit, dedicat [i de dimensiunile pie]ei.” business-urilor BOGDAN IORDACHE, care nu au cofondator TechHub Bucharest, \nceput produc]ia How To Web la nivel comercial). tip venture capital, este nevoie REALITATEA ROMÂNEASC~ de contact pe termen lung cu aceste companii, ceea ce implic` Alternativa local` const` \n mare de cele mai multe ori relocarea parte din business angels, un businessului \n vestul Europei grup relativ restrâns de persoane sau \n Statele Unite ale care au reu[it s` fac` bani din Americii. “De obicei r`mâne industria IT&C [i sunt dispu[i unul din partenerii din business s`-[i investeasc` o parte din \n România pentru a construi lichidit`]i \n companii pornite de produsul, iar cel`lalt merge \n tineri antreprenori români. “|n Londra sau Silicon Valley, se Romania, investitorii \n start-upintegreaz` \n mediul de acolo, uri tech sunt \n general oameni afl` care sunt actorii interesan]i din domeniu, care au sau au mai [i face rost de finan]are”, avut o afacere tot \n domeniul explic` Iordache. |n momentul tehnologiei. Vorbim deci de de fa]`, companiile de tip investitori educa]i, cu domainventure capital nu sunt prezente knowledge. Sunt \ns` [i fizic \n România dintr-un motiv investitori din alte domenii, care simplu: nu exist` suficient de pot investi sub o form` multe concepte ce pot fi sindicalizat`, al`turi de exploatate doar pe plan local, investitori cu experien]` \n IT”, \ncât s` se justifice relocarea explic` Adrian Ghear`. permanent` \n România a unui Un demers cunoscut \n acest reprezentant al acestor sens este TechAngels, un grup companii. de peste 20 de investitori care Singura [ans` de finan]are a provin din industria de profil, start-up-urilor române[ti erau fondat de antreprenorii Radu acceleratoarele din str`in`tate Georgescu, Andrei Piti[ [i pân` \n 2010, cu excep]ia Bogdan Iordache. “Investi]iile programului SeedMoney fondat vin \n urma unui proces de de Vlad Stan. Din p`cate, \ncredere. Tinerii care vor s` ia progresele din mediul o investi]ie trebuie s` prezinte investi]ional local pentru acest cât mai multe progrese tip de afaceri au fost discrete, poten]ialului investitor”, e de astfel c` majoritatea start-upp`rere Andrei Piti[, unul dintre up-uri la nivel global. |n schimb, România duce o lips` acut` de astfel de companii. |n general, pentru a accesa bani de

Biz

45

TEHNOLOGIE START-UP business angels activi pe pia]a local`. De altfel, insisten]a fondatorilor Clever Taxi l-a convins pe Piti[ s` investeasc` \n conceptul prezentat de ace[tia, dup` ce i-a cunoscut \n urm` cu trei ani. “Start-upurile trebuie s` \[i aleag` un angel investor cu care s` stea de vorb`, poate chiar doi sau trei, s` creeze un advisory board, s` se vad` cu ei de dou`trei ori pe lun`. Ace[tia ar fi pa[ii corec]i: s` porneasc`, s` lanseze produsul sau s` fac` progrese \n a-l lansa [i s` ]in` contactul cu poten]iali investitori”, adaug` Piti[.

Una dintre capcanele \n care cad antreprenorii români este aceea c` \[i raporteaz` deseori produsele la pia]a local`. Aceast` obi[nuin]` vine din faptul c` majoritatea start-up-urilor sunt gândite \n a[a fel \ncât s` rezolve o problem`, iar problema e identificat` \n mediul / ]ara \n care antreprenorii activeaz`. Cu toate acestea, România nu este locul ideal pentru a vinde produse tehnologice. “Pe pia]a româneasc` e aproape imposibil s` vinzi tehnologie, fiindc` românii sunt foarte pricepu]i, g`sesc o metod` pentru a utiliza tehnologii free”, spune Andrei Piti[. Pe de alt` parte, exist` pie]e foarte mari, cum ar fi Germania [i Marea Britanie, unde start-up-urile se pot dezvolta f`r` probleme pe plan local, unde exist` cerere suficient` pentru cre[teri exponen]iale ale businessului.

Un alt scenariu u[or de interpretat este cel al ]`rilor de mici dimensiuni, unde e clar c` solu]iile dedicate exclusiv pie]ei interne sunt sortite e[ecului.

Estonia, care are o popula]ie de sub trei milioane de locuitori, e 46

Biz

de finan]are la num`rul restrâns de business angels sau la Investi]iile \n acceleratoarele din str`in`tate.

Dac` ]`rile dezvoltate din punct start-up-uri vin \n de vedere economic [i tehnologic urma unui proces de beneficiaz` de acceleratoare \ncredere. Tinerii care finan]ate de multina]ionale, \n România acest fenomen \ntârzie vor s` ia o investi]ie s` apar`. Motivul este simplu: trebuie s` prezinte cât nici \n ]`rile vestice, cum ar fi mai multe progrese Germania, Fran]a sau Anglia, poten]ialului investitor.” acceleratoarele fondate de marile corpora]ii nu au g`sit modelul ANDREI PITI{, ideal prin care pot internaliza Business Angel inova]iile venite din zona de start-up-uri, nici felul \n care se pot raporta la acestea: ca un caz interesant. Estonienii nu investitori, parteneri sau pot construi decât proiecte distribuitori. Cu toate acestea, interna]ionale, fiindc` local nu este de a[teptat ca un num`r exist` niciun fel de pia]`, acesta restrâns de ini]iative de acest gen fiind motivul pentru care Estonia s` apar` [i \n România, \n a creat afaceri foarte interesante urm`torii ani. \n ultimii ani. “|n momentul de |n plus, dac` Ungaria [i fa]` cred c` sunt peste 20 de Bulgaria dispun de programe de start-up-uri estoniene care au finan]are sus]inute din fonduri evalu`ri de peste 10 milioane de guvernamentale sau europene, euro, ceea ce nu pot spune oamenii din pia]a local` despre România”, amintesc tot mai des de discu]ii |n Romania, avansate \n acest investitorii \n startsens [i \n România. }ara up-uri tech sunt \n general noastr` ar putea oameni din domeniu, care beneficia de au sau au mai avut o acceleratoare afacere tot \n domeniul finan]ate cu bani europeni chiar \n tehnologiei. Vorbim deci de urm`torii doi ani, investitori educa]i, cu ceea ce va permite domain-knowledge.” dezvoltarea unui num`r mare de ADRIAN GHEAR~, start-up-uri. Pe de Business Angel alt` parte, lipsa acestor fonduri a func]ionat ca un stimulent concluzioneaz` Bogdan pentru micile businessuri din Iordache. România se aseam`n` ]ar`, care au fost nevoite astfel s` din unele puncte de vedere cu creasc` \n mod organic. |n Polonia. Vecinii no[tri de la nord momentul de fa]`, mediul au o pia]` suficient de mare \ncât antreprenorial din tech are s` po]i conduce un business nevoie stringent` de capital, iar confortabil, \ns` nu suficient de mediul investi]ional nu este la mare \ncât s` \]i permit` s` cre[ti nivelul care s` ne permit` s` ne rapid [i s` te extinzi la nivel impunem ca hub tehnologic de european. Principala solu]ie start-up-uri \n Europa de Est. Biz pentru antreprenori e c`utarea

SOLU}II NOI PENTRU PROVOC~RI VECHI |ntr-o industrie m`cinat` de ani de zile de comprim`ri ale pie]ei [i profituri tot mai mici, solu]ia salvatoare vine din principiile antreprenoriale ale managerilor. Dinamismul impus de echipa Acer România [i schimbarea principiilor de business au transformat compania \ntr-un juc`tor de neclintit pe pia]a local`. DE DRAGO{ L~Z~RESCU ltimii ani s-au dovedit a fi deosebit de dificili pentru produc`torii de PC-uri.

Potrivit IDC, pia]a calculatoarelor de tip desktop s-a contractat cu 10% \n 2013 comparativ cu anul precedent, iar vânz`rile de laptopuri au avut de asemenea o evolu]ie negativ`, astfel c` mul]i juc`tori din industrie s-au v`zut nevoi]i s` vând` businessurile \n pierdere. Exist` \ns` [i cazuri fericite, iar Acer este unul dintre ele. Compania taiwanez` s-a focusat pe cre[tere pân` \n 2009, \ns` din acel moment ]inta a devenit profitabilitatea.

Pe plan local, Acer a fost lider de pia]` pe segmentul de notebook-uri timp de cinci ani consecutiv, \ntre 2008 [i 2012. |n momentul de fa]`, realit`]ile pie]ei i-au determinat pe manageri s` adopte o atitudine mai rezervat`, orientându-se \n primul rând spre profitabilitate.

Schimbarea de atitudine apare [i \n raport cu partenerii. “Acum ]inta este s` avem o comunitate de parteneri – eventual mai mic` – cu care s` facem bani \mpreun`, iar pe cât posibil s` fim loiali unii altora. S` fii prieten cu toat` lumea e cam greu. Am \ncercat asta, nu prea a mers”, m`rturise[te Bogdan Iftemie, sales manager la Acer România.

Schimbarea obiectivelor echipei locale a Acer a venit natural, pe fondul evolu]iei pie]ei, care s-a mic[orat semnificativ ca valoare. |ntr-o nou` er`, \n care PC-ul s-a comoditizat la extrem, segmentul touch s-a dezvoltat foarte rapid, fiind \n momentul de fa]` prima 48

Biz

op]iune de device pentru distrac]ie a utilizatorului. Dac` la apari]ia netbook-ului acesta a fost prezentat \n pia]` ca un “second device” dup` laptop, \n momentul de fa]` telefoanele mobile [i tabletele le-au dep`[it pe amândou` [i au devenit pentru mul]i utilizatori dispozitivul principal. Pentru produc`tori, dezavantajul vine din pre], care \n cazul device-urilor cu ecran tactil este la jum`tate sau chiar o treime fa]` de un laptop.

Noua dinamic` a pie]ei a dus inevitabil la schimbarea proceselor de business. Impactul s-a resim]it \n special asupra profitabilit`]ii, pe toate nivelurile lan]ului de distribu]ie, de la produc`tor la distribuitor [i retailer.

“Azi, cam totul se \nvârte \n jurul pre]ului, juc`torii din online sunt extrem de agresivi \n pre] [i pun presiune pe tot sistemul \n ansamblu”, spune Iftemie, care a implementat recent cu un partener din retail un proiect de display pentru produsele de top ale Acer. Bugetul alocat a fost unul considerabil, \ns` managerul nu se a[teapt` la rezultate la nivelul investi]iei f`cute. Costul de promovare ajunge s` fie mai mare decât costul produsului \n sine [i asta nu face decât s` confirme comoditizarea extrem` a categoriei.

Pentru echipa de management, principala provocare vine din men]inerea calit`]ii rela]iilor [i a businessului; cu alte cuvinte, s` p`streze o gam` complet` de produse pe raftul marilor retaileri activi pe pia]a local`. Cum marjele de profit au sc`zut

[i \n rândul retailerilor, ace[tia nu mai sunt dispu[i s` experimenteze la raft, astfel c` aleg de cele mai multe ori s` expun` produsele “sigure”, care au poten]ial ridicat de vânzare. Noile realit`]i ale pie]ei \i pun pe vendori \n situa]ia nefast` de a lansa produse premium care \ncorporeaz` tehnologii noi, \ns` de a nu avea spa]iu s` le prezinte poten]ialilor clien]i.

Pentru pia]a local`, statutul de pia]` emergent` a atras cu sine o serie de beneficii, cum ar fi arderea rapid` a unor etape [i adoptarea noilor tehnologii \ntr-un ritm mult mai rapid decât pie]ele dezvoltate.

Hipercompetitivitatea pie]ei române[ti nu are \ns` doar aspecte pozitive: “Partea mai pu]in pl`cut` este c` nu am avut r`gazul s` construim o cultur` a serviciilor, a calit`]ii [i a respectului”, e de p`rere Bogdan Iftemie. Aceast` problem` \[i are originile din perioada de boom 2005-2008, \n care produsele electronice se vindeau aproape singure, iar specializarea echipelor de vânz`ri nu era o prioritate. Odat` cu comprimarea pie]ei [i sc`derea profiturilor, de[i distribuitorii con[tientizeaz` importan]a unor echipe bine instruite, nu mai de]in bugetele necesare pentru a investi \n preg`tirea corespunz`toare a acestora. |n momentul de fa]`, echipa de conducere a Acer România mizeaz` pe dinamism. De[i grupul de manageri e mic, ace[tia opteaz` pentru un stil de conducere care elimin` complet [edin]ele [i pe o cultur` antreprenorial`,

FOTO: VALI MIREA

TEHNOLOGIE ELECTRONICE

CRISTIAN DINESCU, Channel Manager Principalele activit`]i \n cadrul echipei Acer sunt vânz`rile [i managementul de produs, precum [i gestionarea programului de parteneriat pentru clien]ii din canalul de distribu]ie

TRAIAN MIRESCU, MARIAN BR~T~{ANU, Business Development Marketing Specialist Manager Display & Desktop PC Se ocup` de coordonarea Gestioneaz` trei direc]ii de business din portofoluiul Acer: monitoare, proiectoare [i desktop PC, urm`re[te dezvoltarea businessului prin canalele de distribu]ie clasice cât [i prin cele speciale: proiecte [i solu]ii

cu fiecare membru responsabil pentru rezultatele sale. Dinamismul [i flexibilitatea \i ajut` pe cei cinci manageri s` gestioneze activit`]ile Acer România pe [ase categorii de produse: notebook-uri, computere desktop [i AIO (All in One), monitoare, proiectoare, tablete [i smartphone-uri.

Un element important \n strategia de repozi]ionare a fost deschiderea anul trecut a businessului de smartphone-uri.

Acer a reu[it s` vând` \n 6 luni 40.000 de unit`]i, ceea ce reprezint` o realizare peste a[tept`ri. Cu toate acestea, cifrele promi]`toare nu sunt suficiente, \ntrucât un smartphone ce cost`

proiectelor de marketing \mpreun` cu partenerii mari din retail [i online, se ocup` de reporting intern, analiz` de date, coordoneaz` activit`]ile locale de comunicare [i PR

BOGDAN IFTEMIE, Sales Manager Coordoneaz` \ntreaga echip` din România; are [i un rol de execu]ie, Product Manager pentru tablete; se ocup` de promovarea acestei categorii pe toate canalele de distribu]ie

aproximativ 100 de euro nu poate \nlocui vânzarea unui laptop de 300 de euro. Astfel, compania taiwanez` \ncearc` s` compenseze calitativ, prin stoc \n pia]` mult mai bine segmentat [i pozi]ionat, dar [i prin profitabilitate mai bun`. Pia]a d` semne de stabilizare.

Tabletele nu mai cresc la fel de agresiv ca \n anii trecu]i, rata de cre[tere ajungând de la 530% \n 2011 la 29% estimat pentru 2014. “Evolu]ia acestei categorii va fi extrem de scurt`, oarecum similar cu cea a netbookurilor”, e de p`rere Iftemie, care mizeaz` pe noua gam` de tablete cu diagonale de 7, 8 [i 10 inci ce ruleaz` pe

CONSTANTIN BALMU{, Business Unit Manager Mobile Coordoneaz` vânzarea de laptopuri pe toate canalele de distribu]ie

sistemele de operare Android [i Windows. Pe zona de desktop, pia]a [i-a oprit sc`derea, \n perioada urm`toare targetul Acer fiind s` ia din cota de pia]` a pu]inilor juc`tori locali care au r`mas \n pia]`. AIO este \nc` un produs de ni[`, nefiind adoptat pe scar` mare de utilizatori. Pe zona de monitoare, \ncepând din cel de-al patrulea semestru al lui 2012, Acer a reu[it cinci trimestre de cre[tere consecutiv`, crescând de aproape patru ori \n volum, prin focus exclusiv pe segmentul de reselleri, f`r` accesarea canalelor de retail, care sunt mai scumpe [i mai greu accesibile. Biz Biz

49

antreprenoriat Când emo]ia [i experien]a SUNT OFERITE CADOU Dup` mai mul]i ani de experien]` \n organizarea de team buildinguri [i evenimente, Dan [i Alecsandra Ioni]` au lansat \n septembrie 2010 o afacere prin care ofer` oamenilor cadouri personale, memorabile [i cu mult` adrenalin`. Cei care se gândesc s` ofere celor dragi astfel de lucruri apeleaz` la firma lor [i visele devin realitate. DE OANA GRECEA

S

mart Experience,

compania fondat` de Dan [i Alecsandra Ioni]`, a pornit de la ideea de a oferi oamenilor emo]ii, nu lucruri. “Noi oferim experien]e, nu obiecte – [i este demonstrat c` oamenii le pre]uiesc [i povestesc mult mai mult despre tr`iri, senza]ii, decât despre o sticl`, o c`m`[`, o ram` foto”, poveste[te Dan Ioni]`, director general la Smart Experience. La scurt timp de la lansare au dezvoltat [i divizia de well-being, prin care ofer` programe de motivare nonfinanciar` a angaja]ilor, adic` au m`rit aria de adresabilitate de la persoane fizice la cele juridice.

Cum se \ntâmpl` de obicei cu ideile bune ale antreprenorilor, acestea pornesc de la o necesitate cu care s-au confruntat cândva. “De foarte 50

Biz

multe ori m` \ntrebam ce s` ofer cadou prietenilor sau familiei, \n afara deja clasicelor sticle de b`utur`, parfumuri [i haine, care nu fac diferen]a. {i am \nceput s` \ntreb ce \[i doreau s`rb`tori]ii s` experimenteze, g`seam furnizori, pl`team \n avans, improvizam un voucher [i ofeream cadouri de tip experien]`, dar f`r` a fi ceva organizat”, \[i CIFRE aminte[te Ioni]`.

Clien]ii companiei se \mpart \n dou` categorii: cei care cump`r` voucherul [i cei care se bucur` de el. |n prezent, ponderea persoanelor fizice este aproximativ egal` cu cea a persoanelor juridice. Ca profil, cei mai mul]i clien]i sunt manageri sau angaja]i din corpora]ii, cu salarii medii sau peste medie [i cu vârsta \ntre 25 [i 45 ani. Clien]ii persoane fizice achizi]ioneaz` aceste cadouri memorabile spre a le oferi celor dragi sau colegilor sau chiar

pentru ei, pentru a experimenta lucruri noi. Companiile ofer` acest tip de cadou drept premii pentru diferite campanii de marketing sau concursuri, desf`[urate \n interiorul companiilor sau ca o alternativ` la deja clasicele co[uri de Pa[te sau de Cr`ciun.

Pre]urile acestor cadouri de tip experien]` pornesc de la mai

Smart Experience Anul lans`rii: 2010 Num`r angaja]i: 6 Num`r ac]ionari: 2 Pre]ul mediu al pachetelor comandate: 250 lei Cifra de afaceri 2014 (estim`ri): 150.000 euro

pu]in de 50 de lei (sesiuni de escalad` pentru copii sau adul]i, sesiuni de masaj, lec]ii de schi, paintball sau squash) [i pot ajunge pân` la 12.000 – 13.000 lei (\nchirierea unui castel pentru o

Foto: daniel.vrabioiu.ro

cin` special` sau transfer cu elicopterul [i petrecerea unui sfâr[it de s`pt`mân` pe un iaht de lux pe litoralul M`rii Negre).

Cele mai multe pachete oferite de Smart Experience se \ncadreaz` \n intervalul 150 – 400 lei. Pre]ul mediu este de aproximativ 250 lei, cu TVA inclus.

Cele mai c`utate activit`]i sunt [i au r`mas acelea[i \n ultimii trei ani: zborul cu balonul, saltul cu para[uta, plimb`rile cu iahtul [i zborul cu parapanta. “Exist` [i excep]ii. De exemplu, pentru 1 Martie, am vândut \ntr-o singur` zi peste 150 de pachete de relaxare la spa. Smart Experience intermediaz` mare parte a acestor pachete, existând totu[i anumite activit`]i pe care le organiz`m [i livr`m \n mod direct.”

Identificarea furnizorilor buni pentru astfel de senza]ii nu este tocmai u[oar` \ntr-un astfel de business. Exist` mul]i parteneri poten]iali, dar nu to]i au capacitatea de a livra, de a oferi profesionalism \n ceea ce fac.

Pia]a este \ns` \n cre[tere [i, spre fericirea firmei ce intermediaz` astfel de experien]e, paleta de activit`]i propuse este una \n continu` dezvoltare. Programele de wellbeing nu aduc scutiri de taxe companiilor, dar le fac angaja]ii ferici]i [i \i transform` \n adev`ra]i ambasadori de brand.

Conform studiului de motivare al angaja]ilor What's Working Survey 2011, realizat de Mercer cu 30.000 de responden]i din peste 17 ]`ri din Europa, factorii non financiari joac` cel mai important rol \n influen]area motiv`rii angaja]ilor.

“Avem clien]i care ne-au solicitat, pe lâng` pachetele de well-being, inclusiv solu]ii complete de decorare a s`lilor de relaxare, de preg`tire a campaniilor de comunicare intern` a acestor programe [i

multe, multe alte servicii la care nu ne gândeam ini]ial, când am pornit dezvoltarea acestei direc]ii”, mai spune Ioni]`. Zona pe care activeaz` compania este una de ni[`, cel pu]in deocamdat`, chiar dac` se afl` la limita \ntre mai multe industrii – retail (prin cadourile de tip experien]`) [i servicii (prin programele de well-being).

Printre firmele care au apelat la acest gen de servicii se num`r` eMAG, Flanco, NOD,

Sarantis, KPMG [i al]ii. 100% din companiile ce au pornit la drum cu un program de wellbeing \l continu` [i ast`zi.

Pentru viitor, compania are planuri de dezvoltare, de a \mbina partea de activit`]i cu zona de well-being. Cifra de afaceri estimat` pentru 2014 ajunge la peste 150.000 euro.

Marja de profit pe aceast` zon` de cadouri de tip experien]` este relativ mic`, \n jurul valorii de 10%. Biz Biz

51

De la c`l`tor LA ANTREPRENOR Povestea unui business de travel de succes

C`l`tore[te de mai bine de 20 de ani [i \[i dore[te ca un num`r cât mai mare de oameni s` se conving` c` o vacan]` nu este o simpl` excursie, ci o experien]` unic`. A[adar, pentru Adina Acatrinei, hot`rârea de a deschide o agen]ie de travel a venit natural.

D

e peste doi ani,

prin My Passport, promoveaz` un nou tip de travel pe pia]a din România: turismul experimental. Iar experien]a este unic`, dup` cum recunosc clien]ii agen]iei. Mixul \ntre destina]iile mai pu]in cunoscute, unele exclusive pe pia]a local`, serviciile impecabile [i tr`irile unei vacan]e de vis este perfect [i surprinz`tor.

My Passport nu este \ns` doar o agen]ie de turism cu oferte exclusiviste, ci o platform` unde c`l`torii experimenta]i, oamenii pasiona]i cu adev`rat de c`l`torii, dar [i cei care \[i doresc vacan]e “altfel” g`sesc toate informa]iile de care au nevoie, dar [i propuneri de vacan]e tailor-made.

“Sun` ca un stereotip, dar eu sunt \ndragostit` de c`l`torii, de aceea multe dintre experien]ele pe care le recomand au fost testate personal. Lucrez de peste 15 de ani, mai bine de 12 ore \n fiecare zi, a[a c` vorbesc din proprie experien]` când spun c` avem nevoie de deconectare 100% pentru a ne reconecta cu noi. {i nu avem 30 de vacan]e pe an, ci de

52

Biz

cele mai multe ori doar una. De ce s` nu o transform`m \ntr-o experien]` de neuitat? A[a m-am decis s` lansez acest tip de travel \n România”, consider` managerul agen]iei My Passport, Adina Acatrinei. Multe dintre propunerile de c`l`torie sunt unice pe pia]`: croaziere c`tre Polul Sud, insule ne[tiute din Oceanul Indian, expedi]ii \n jungla amazonian`, sky safari \n Africa [i includ itinerare personalizate, dar [i o grij` aproape excesiv` pentru client.

VIZIUNE TRANSFORMAT~ |N SUCCES Cu o vast` experien]` \n antreprenoriat (peste 15 ani), Adina a [tiut cum s` pozi]ioneze

Destina]ia mea preferat` este Africa. |mi place combina]ia de s`lb`ticie, mister, senzualitate [i r`sf`] care te înv`luie, indiferent dac` participi la un «game» într-un safari sau dac` te relaxezi pescuind cu mâna fructe de mare în mijlocul apelor de un turcoaz incredibil.”

ADINA ACATRINEI

diferit My Passport, agen]ia sa de turism experimental.

Nu este pentru prima dat` când introduce pe pia]a din România concepte noi. |n urm` cu câ]iva ani, Adina a proiectat [i deschis un restaurant premium, special pentru p`rin]ii care vin cu copiii la mas` (cu loc de joac` integrat), al c`rui design a fost l`udat de publica]ii str`ine de specialitate. Proiectarea [i designul interior aparte ale complexului residen]ial de lux pe care l-a de]inut au fost, de asemenea, foarte apreciate.

Pe cât de pragmatic` [i experimentat` \n afaceri este Adina, pe atât de idealist` se declar`. Ea crede cu t`rie c` “adev`rata bog`]ie nu e dat` de valoarea lucrurilor care ne apar]in, ci de experien]ele pe care le tr`im”.

De aceea sus]ine c` “o c`l`torie este o [ans` de a ne \mbog`]i prin descoperirile pe care le facem [i prin experien]ele pe care le tr`im”. {i tocmai datorit` acestor calit`]i a reu[it, poate, s` pun` pe picioare o agen]ie de turism care func]ioneaz` cu succes f`r` s` ofere sejururi all-inclusive \n sta]iuni ultraturistice. Biz

ANTREPRENORIAT TURISM

Biz

53

ANTREPRENORIAT OPINIE

ANTREPRENOR. DAR MAI DEPARTE? Cei care cresc afaceri \n România sunt puternic lega]i afectiv de businessurile proprii. Pentru a accede la nivelul urm`tor trebuie s`-[i schimbe perspectiva [i s` fac` pasul spre alt model de conducere. DE RUXANDRA OGRENDIL

D

e ani de zile, lucrând \n

domeniul consultan]ei [i al investi]iilor, vin \n contact cu diverse tipologii de antreprenori. Am v`zut afaceri crescând [i afaceri c`zând. Exist` un montagne russe ce se plimb` pe culmi nemaiv`zute, dar traverseaz` [i abisuri adânci. Doar de tine depinde de care parte a \n`l]imilor te situezi.

Astfel, \n tot acest carusel al businessului românesc am sesizat puncte comune ale antreprenorilor, unele forte, altele ce devin provoc`ri ori piedici. Important este s` le sesiz`m la timp [i s` le poten]`m \n acord cu obiectivele fixate.

Privind cu ochii consultantului, concluzia este c` majoritatea clasei antreprenoriale române[ti este legat` afectiv de businessurile proprii. Atât de legat`, \ncât de multe ori antreprenorul \[i asum` [i pozi]ia de manager al companiei. Iar atunci când persoana care ia decizii este aceea[i cu persoana care le [i aprob` este u[or s` se piard` obiectivitatea legat` de capacitatea respectivei companii de a face fa]` provoc`rilor pie]ei.

Mai mult decât atât, a[ spune c` interesele celor dou` categorii – antreprenori [i manageri – nu se confund` \ntr-o economie corect` a afacerii. Atunci când valoarea pentru ac]ionar (profitul) este principalul indicator de performan]` al unei afaceri, se sacrific` investi]iile, calitatea [i satisfac]ia celor implica]i zi de zi

Ruxandra Ogrendil

\n dezvoltarea afacerii. Se uit` deseori c` principalii sus]in`tori sunt clien]ii, produsele [i angajatii. Managerii profesioni[ti \ns` sunt interesa]i mai degrab` de situa]ia pe termen lung a companiilor pe care le conduc [i de nevoile tuturor p`r]ilor implicate (stakeholderi).

Recenta criz` financiar` a fost probabil cel mai drastic test la care au fost supuse companiile române[ti. Nimic nu poate pune la \ncercare capacitatea unei persoane de a conduce organiza]ii [i oameni

este Managing Partner \n cadrul Pathfinder Management & Consulting, companie specializat` \n activit`]i de consultan]` financiar`, \n principal asisten]` \n fuziuni [i achizi]ii (M&A) [i atragere de finan]`ri sub form` de capital sau \mprumuturi. Din octombrie 2013, Ruxandra este [i consultant afiliat [i Country Associate Director \n cadrul IMC Integral Management Consultancy International, organiza]ie de consultan]` global` cu sediul central \n Elve]ia, ce vine \n sprijinul companiilor locale [i interna]ionale cu asisten]` pe domeniile M&A, Management Strategic [i Servicii Profesionale.

54

Biz

a[a cum o face o situa]ie de criz`. Iar ceea ce am putea \nv`]a este c` a fi doar antreprenor (sau antreprenor-manager) nu este suficient pentru a avea succes.

Arta de a conduce oameni [i organiza]ii nu are leg`tur` cu pozi]ia de]inut`. “Oricine poate conduce oamenii acolo unde ace[tia vor deja s` ajung`.

Adev`ra]ii lideri \i duc acolo unde numai partea lor cea mai bun` este dispus` s` mearg`. Acolo au un rol de jucat valorile liderilor. Ei trebuie s` vrea s` fac` ceva cu puterea lor, nu doar s` fie puternici”, scrie Jonathan Alter \n “The Defining Moment”.

Cred c` a]i ghicit deja. Modelul pe care ar fi timpul s` \nv`]`m s` \l aplic`m \n companiile noastre nu este cel al antreprenorului-manager, ci unul al antreprenorului-lider, capabil s` motiveze oamenii s` se identifice cu viziunea organiza]iei.

Administrarea unei afaceri stabile necesit` cuno[tin]e [i abilit`]i manageriale, dar nu pune la \ncercare abilit`]ile de lider. Cu siguran]` nu ne-am n`scut to]i lideri. Vestea bun` este ca leadership-ul se \nva]` [i, mai ales, se practic`. Liderii au \ncredere \n for]ele proprii [i au t`ria de a-[i asuma r`spunderea pentru e[ecuri. Liderii tineri, genera]ia nou` de antreprenori, au de asemenea ocazia de a \nv`]a din gre[elile celor c`rora le succed, dar f`r` a uita c` a comenta din cabina presei nu te face juc`tor de fotbal.

Statutul de lider al unei organiza]ii \nseamn` responsabilitate. Fa]` de salaria]i, fa]` de colegi, fa]` de partenerii comerciali, fa]` de to]i cei cu care interac]ioneaz` zilnic. {i fa]` de propria persoan` – antreprenorul trebuie s`-[i \nving` nesiguran]a, teama de e[ec, lipsa de resurse [i s` mearg` mai departe. {i nu e liderul Atlas ce duce lumea \ntreag` pe umerii s`i [i se \ncovoaie sub greutatea ei, c`ci nici singur nu mai este. Biz

strategie Cum s` câ[tigi \n marketing f`r` s` lup]i Pentru a realiza inova]ii de produs care s` aib` succes, trebuie s` [tim dinainte ce vrea clientul. Iar cea mai direct` cale de a ob]ine aceste informa]ii este s`-l l`s`m chiar pe client s` vorbeasc`. DE MATTEO RINALDI {I PAUL GARRISON ayne Gretzky, poate cel mai mare juc`tor de hochei din toate timpurile, a spus odat`: “Al]i juc`tori se duc acolo unde e pucul. Eu m` duc unde o s` fie pucul”. Cum putem traduce aceste cuvinte \n contextul marketingului actual? F`r` \ndoial`, este important s` putem anticipa nevoile clien]ilor, mai ales \n pie]e dinamice cum ar fi Turcia, Rusia sau Europa de Est, dar cum putem face acest lucru cu mult mai mult` precizie?

Cum [tim care segmente anume din fiecare pia]` evolueaz` \n pas cu societatea \n general?

Cheia const` \n a [ti cum s` abordezi consumatorii. Pentru a le anticipa nevoile nu este suficient s`-]i cuno[ti publicul]int`. Trebuie s`-l \n]elegi \ntr-un mod mai cuprinz`tor, nu doar la nivel de categorie. Un profesionist \n marketing [tie ce-i place consumatorului, ce, unde, când [i cum cump`r` acesta lucruri. Un excelent profesionist \n marketing \ns` \n]elege de ce oamenii se comport` \ntr-un anumit fel. Dac` \n]elegem atitudinea, temerile [i tensiunile consumatorului, dar [i felul \n care acestea intr` \n rela]ie cu societatea [i chiar cu evolu]ia geopolitic` a lumii, vom putea prezice cu mai mult` precizie comportamentul acestuia.

Pe de alt` parte, anticiparea este factorul principal care motiveaz` 56

Biz

inova]ia. A[adar, cum putem facem inova]ii \n materie de produs pentru a \n]elege ce caut` de fapt consumatorii?

A[a cum se \ntâmpl` de obicei, solu]ia cea mai u[oar` [i mai evident` este [i cea mai de succes: hai s` \ntreb`m consumatorii! Dac` implici consumatorii \nainte, \n timpul [i dup` dezvoltarea de noi produse, practic te asiguri c` faci corect acest lucru pe termen lung. Avantajele acestei strategii sunt nenum`rate, iar datorit` tehnologiei, social media [i internetului, costurile sunt reduse.

NOUL FIAT 500

MATTEO RINALDI este consultant la Garrison Group pe proiecte din Asia Central`, Turcia [i Europa de Est [i pân` \n America de Sud. Este absolvent de managementul marketingului la Universitatea Bocconi [i de MBA la UCLA [i Universitatea Chengchi (Taiwan). Matteo a mai lucrat ca assistant brand manager la L’Oréal [i market developer pentru Coca-Cola HBC \n Milano.

PAUL GARRISON este profesor de marketing [i fost decan al Central European University Business School, iar acum pred` la Maastricht School of Management România [i Skolkovo School of Management din Moscova. A lucrat \n marketing mai bine de 30 de ani.

De-a lungul carierei a lucrat la Procter & Gamble [i Coca-Cola. A fondat propria agen]ie de publicitate din SUA, iar recent a pus bazele firmei de consultan]` strategic` Garrison Group, \n Budapesta.

La \nceputul anilor 2000, \n Italia, Fiat era pe punctul de a se pr`bu[i. Strategia companiei de a copia modelele de ma[ini germane [i japoneze dusese la pierderea identit`]ii de brand. Fiat nu mai putea s`-[i implice emo]ional consumatorii. Sergio Marchionne, CEO al companiei \n acea perioad`, a \n]eles \ns` c` trebuie s` fac` ceva pentru a schimba soarta marelui brand italian.

La \nceputul anilor ’50 Fiat lansase modelul 500, care avea s` r`mân` pân`

\n ziua de azi simbolul rena[terii economice a Italiei. Fiat 500 era un stil de via]`: urban, elegant [ic, reprezenta speran]a [i revenirea. |n Italia, este cea mai iubit` [i utilizat` ma[in`. Scopul lui Marchionne era un nou Fiat 500 care s`

refac` leg`tura emo]ional` [i s` reaprind` \n inima consumatorilor nostalgia pentru anii '50, cea mai prosper` perioad` din istoria Italiei.

Când [i-a anun]at ideea, italienii au fost sceptici. Pentru ei, 500-le era sacru! Era istorie [i era imposibil ca un model atât de vechi s` corespund` nevoilor din ziua de azi.

Marchionne \ns` a luat decizia de a-i \ntreba pe poten]ialii consumatori cum le-ar pl`cea s` fie noul model 500, o ma[in` italian` f`cut` de italieni pentru italieni (vezi schema de mai jos). Prin intermediul website-ului Fiat, al re]elelor sociale [i al blogurilor, consumatorii finali au participat la conceperea noului 500. Ei l`sau comentarii, exprimându-[i opinia [i lansând sugestii pe diferite teme: ce ar dori s` p`streze din vechiul model? Care ar fi m`rimea ideal`? Ce culori s` fie disponibile? etc.

Rezultatele au fost extraordinare.

Datorit` campaniei “Fiat belongs to us” (Fiat ne apar]ine), Marchionne a putut restabili leg`tur` emo]ional` dintre brand [i consumatorul italian, pierdut` cu mul]i ani \nainte. |n 2008, noul/vechiul 500 a câ[tigat premiul interna]ional “Ma[ina anului” la Berlin.

Marchionne nu a \ntrerupt nici \n ziua de azi dialogul dintre companie [i consumatori, iar ma[ina s-a perfec]ionat constant datorit` ajutorului dat de ace[tia. |n 2011, noul Fiat 500 a câ[tigat premiul pentru cel mai bun design din industria auto.

Aspectele pozitive ale acestei abord`ri sunt numeroase. Din punctul de vedere al func]ionalit`]ii, ma[ina s-a dovedit de mare succes, deoarece era conceput` pentru italieni [i stilul lor de via]` – func]ional [i emo]ional. Partea nea[teptat` este c` poten]ialii consumatori s-au implicat atât de mult \n produc]ia ma[inii, \ncât pân` la urm` au ajuns s` considere c` ma[ina era crea]ia lor. Modelul a avut succes \nc` \nainte s` fie lansat. Oamenii implica]i \n proces au devenit ambasadori de brand ai Fiat – practic evangheli[ti ai produsului!

Restilizarea Fiatului 500 a fost doar \nceputul revolu]iei m`rcii. |n prezent, compania aproape a finalizat, \n Brazilia, modelul Fiat Mio (\n italian` “Mio” \nseamn` “al meu”), construit de la bun \nceput de poten]ialii consumatori, de pasiona]i [i de exper]i \n domeniul auto.

Au trecut vremurile \n care \]i era team` s` \mp`rt`[e[ti informa]ii \n

timpul dezvolt`rii unui produs, ca s` nu fie folosite de concuren]`. Trebuie s` te ui]i la consumator, s`-l ascul]i [i s`-l implici. Ca urmare, concuren]a va r`mâne mult \n urm`, deoarece \ntreaga aten]ie a consumatorului va fi asupra ta.

Implicarea poten]ialilor consumatori \n dezvoltarea unui produs nou, pentru a-i \n]elege [i a le anticipa nevoile, este mult mai important` decât ascunderea informa]iilor de concuren]`.

Noi, la Garrison Group, credem cu adev`rat c` focusarea pe client este esen]ial` pentru diferen]iere [i succes, [i asta indiferent de industrie sau de dimensiunile afacerii. Brainstormingul pe tema inova]iilor de pia]`, efectuat \mpreun` cu poten]ialii consumatori, poate fi foarte eficient mai ales pentru start-up-uri sau companii care traverseaz` perioade financiare dificile [i de aceea au o singur` [ans` pentru a ie[i pe pia]` cu un produs bun. Aceast` abordare permite companiilor s` se bucure de loialitate [i \ncredere de la bun \nceput. Companiile se vor putea ata[a emo]ional de poten]ialii consumatori [i, ca rezultat final, afacerea va cre[te exponen]ial. Sau, \n formularea lui Sun Tzu, “câ[tigi f`r` s` lup]i”. Biz

Ce ar dori s` p`streze din vechiul model?

|nainte:

Ce ar dori s` schimbe/\mbun`t`]easc`?

Ce culori s` fie disponibile?

Care ar fi m`rimea ideal` a motorului pentru reducerea consumului [i a emisiilor de gaze?

Scaunele s` fie \nvelite \n piele sau \n material textil colorat?

Care ar fi m`rimea ideal`?

Geamurile s` fie fumurii sau nu?

Dup`:

Fiat a “desenat” noul model 500 cu ajutorul consumatorilor

Biz

57

STRATEGIE CSR

CSR m`surat \n 50 mil. euro pe an |ncepånd de anul acesta, Bayer \[i dezvolt` implicarea \n proiecte de responsabilitate social` \n Romånia. Ilinca Burlan, director de comunicare la Bayer Romånia [i Bulgaria, a acordat revistei Biz primul interviu al companiei pe 2014 [i primul din pozi]ia ocupat` \n companie. DE LOREDANA S~NDULESCU A]i dezvoltat \n aprilie anul acesta primul proiect de CSR al Bayer \n România.

Despre ce este vorba mai exact?

Atât la nivel global, cât [i \n ]`rile \n care activeaz`, Bayer organizeaz` numeroase programe pentru copii. O ini]iativ` interna]ional` pentru sponsorizarea \nv`]`mântului [colar este programul “Cum s` dai sens [tiin]ei”, lansat \n Statele Unite \n 1995.

Nu mai pu]in de 1.200 de angaja]i ai Bayer viziteaz` diverse [coli \n mod regulat, \n calitate de voluntari, pentru a le ar`ta copiilor cât de interesante pot fi [tiin]ele naturale. Datorit` succesului \nregistrat \n Statele Unite, proiecte similare au fost introduse \n Brazilia, Cehia, Danemarca, Ungaria, Japonia, Polonia, Slovacia, Suedia, Elve]ia, Taiwan, Turcia [i Marea Britanie.

Laboratorul de {tiin]e Bayer desf`[urat anul acesta la Bucure[ti reprezint` o faz` pilot a acestui tip de proiect pe care ne dorim s` \l lans`m [i \n România. |n acest an, proiectul a f`cut parte din programul na]ional “{coala Altfel: S` [tii mai multe, s` fii mai bun!”, iar de anul viitor va fi implementat anual. Proiectul a fost conceput cu scopul de a face [tiin]ele exacte cât mai atractive pentru elevii din clasele primare astfel \ncât ace[tia s` se apropie \n mod natural de dou` domenii de studiu aparent rigide pentru majoritatea – chimia [i biologia.

Mai mult decât atât, experimentele pe care elevii le-au realizat \n cadrul Laboratorului de {tiin]e de la Bucure[ti i-au ajutat s` \n]eleag` importan]a unei vie]i s`n`toase prin descoperirea vitaminelor care exist` \n diversele fructe sau s` se bucure de efectele spectaculoase pe care le pot da combina]iile dintre diferite substan]e de uz alimentar.

58

Biz

{tiin]e Bayer s` reprezinte punctul de plecare pentru alte proiecte similare, axate pe educa]ie, pe care ne-am propus s` le dezvolt`m \n România pe termen mediu [i lung.

Cåt de puternic` este componenta de CSR la nivelul grupului Bayer? Ce resurse ave]i alocate \n acest domeniu?

ILINCA BURLAN, director de comunicare, Bayer Romånia [i Bulgaria Este primul proiect de CSR al Bayer \n Romånia?

Laboratorul de {tiin]e nu este primul proiect de responsabilitate social`.

Bayer deruleaz` constant astfel de proiecte \n România. Pân` \n prezent \ns`, comunicarea acestor proiecte a fost realizat` \n principal la nivelul fiec`rui subgrup al companiei. Dup` cum [ti]i, Bayer are o structur` complex` [i include subgrupurile Bayer Healthcare, Bayer CropScience [i Bayer MaterialScience. |ncepând cu acest an, Bayer se concentreaz` din ce \n ce mai mult [i \n România pe dezvoltarea [i comunicarea programelor de responsabilitate social` la nivelul \ntregului grup \n domenii cheie pentru dezvoltarea societ`]ii, cum sunt educa]ia, sportul [i mediul. Ne dorim ca Laboratorul de

Responsabilitatea social` este o piatr` de temelie a filosofiei de companie [i a strategiei noastre generale. |n plan financiar, se investesc \n fiecare an aproximativ 50 de milioane de euro pentru proiectele de dezvoltare social`. Din ace[tia, \n 2013, peste 14 milioane au fost alocate sprijinirii dezvolt`rii domeniilor educa]ie [i [tiin]` la nivel global.

De exemplu, Funda]ia Bayer pentru Educa]ie [i {tiin]`, care sprijin` tinerii oameni de [tiin]` precum [i cercet`tori renumi]i la nivel mondial, ofer` periodic burse de studiu [i cercetare. |n 2013, funda]ia a aprobat \n total finan]area cu peste 2 milioane de euro a acestui tip de activit`]i. Pot spune c`, \n România, peste 50% din bugetul de comunicare va fi investit \n ac]iuni de responsabilitate social` la nivelul grupului de ]`ri [i c` vom \ncerca, prin activit`]ile pe care le vom dezvolta, s` ne apropiem de toate zonele \n care Bayer [i-a l`sat amprenta la nivel global prin contribu]ia sa la o via]` mai bun` – educa]ie, mediu \nconjur`tor, sport [i cultur`. Pentru noi, aceasta este o investi]ie \n viitor. |n ceea ce prive[te cercetarea [i inova]ia, la nivelul grupului, Bayer va investi peste 18 miliarde de euro \n proiecte de cercetare [i dezvoltare, \n perioada 20142016. |n 2013, Bayer a investit peste 3 miliarde de euro \n aceast` arie. Biz Interviul integral poate fi citit pe www.revistabiz.ro

Performan]` \n media

Cu o cifr` de afaceri \n cre[tere constant` dup` anul 2008, ajuns` la peste 50 de milioane de euro \n 2012, [i cu o rat` de succes de 100% \n ceea ce prive[te pitch-urile cå[tigate \n 2013, Media Investment este cea mai mare agen]ie de media de pe pia]a romåneasc`.

Fie c` ne uit`m la cifra de afaceri declarat` la Ministerul de Finan]e, fie c` ne raport`m la volumul de media gestionat de agen]ie sau la veniturile generate, Media Investment este liderul de necontestat al pie]ei agen]iilor de media. De altfel, [i raportul interna]ional RECMA plaseaz` din nou Media Investment pe primul loc \n topul agen]iilor de media.

aportul se realizeaz` anual, pentru fiecare ]ar` \n parte [i analizeaz`, \n func]ie de 14 parametri, calitatea profesional`, evolu]ia [i performan]a agen]iilor de media. Din perspectiva activit`]ii profesionale competitive, raportul indic` faptul c` Media Investment este singura agen]ie care a \nregistrat o rat` de succes de 100% \n pitch-uri, iar OMD Romånia [i Media Investment sunt singurele agen]ii de media din Romånia cotate \n categoria A.

MEDIA INVESTMENT, |N NOU~ ANI |nfiin]at` \n 2005, cu un portofoliu complex de servicii, de la analiz` de target, segmentare, analiz` de competi]ie, strategie, planificare pån` la servicii complete de post-buying, analize de pia]`, buying [i negociere pe toate canalele de media tradi]ionale [i digital, Media Investment face parte din The Group. |n prezent, agen]ia de]ine toate softurile specializate 60

Biz

de media pentru planificare [i monitorizare disponibile \n pia]a din Romånia [i a dezvoltat instrumente proprii specifice de analiz` atåt pentru media clasic`, cåt [i pentru digital, \n sprijinul celor peste 80 de clien]i pentru care lucreaz`, printre care se num`r` Cosmote, Romtelecom, Henkel, Ursus Breweries [i IKEA.

Echipa Media Investment este compus` din 55 de persoane, cu o medie de vârst` de 30-35 de ani, iar 80% dintre ace[tia au experien]` de peste zece ani \n media, semn c` performan]a este rodul experien]ei acumulate [i al maturit`]ii profesionale de a c`uta, zi de zi, s` fii mai bun decât ieri. Biz

EVOLU}IA CIFREI DE AFACERI A MEDIA INVESTMENT, 2005 – 2013 52

Cifrele sunt exprimate \n milioane de euro

50,3 44,2

47,2

34,8 31,5 30 19,9 14

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

STRATEGIE MEDIA

Cine sunt managerii cheie din Media Investment?

Dan Balotescu

Managing Partner, Media Investment Vårsta: 46 de ani Studii: Universitatea Politehnica Bucure[ti – Facultatea de Electrotehnic`. De]ine multiple certific`ri \n media [i marketing [i a urmat traininguri de specialitate.

Experien]` profesional`: peste 20 de ani \n industria de media Vechime \n echip`: 9 ani

FOTOGRAFII: VALI MIREA

C`t`lina Chiriacescu

Digital Media Manager, Media Investment Vårsta: 28 de ani Studii: Universitatea Bucure[ti – Facultatea de Comunicare [i Rela]ii Publice Experien]` profesional`: 9 ani Vechime \n echip`: 7 ani

Mirela Nicula

Group Director, Media Investment Vårsta: 42 de ani Studii: Universitatea Tehnic` de Construc]ii Bucure[ti – Facultatea de Hidrotehnic` Experien]` profesional`: 18 ani \n industria de media Vechime \n echip`: 9 ani

Marius Gheorghe

Research Director, Media Investment Vårsta: 43 de ani Studii: Universitatea din Bucure[ti, Facultatea de Psihologie Experien]` profesional`: 16 ani \n cercetarea de media [i psihologia consumatorului Vechime \n echip`: 9 ani

Biz

61

STRATEGIE MEDIA

Virginia Nu]uloiu

Media Director, Media Investment Vårsta: 36 de ani Studii: Universitatea Lucian Blaga - Sibiu; master \n Comunicare [i Rela]ii Publice la SNSPA; master \n Marketing la ASE Experien]` profesional`: 2 ani – jurnalism; 11 ani – media & advertising Vechime \n echip`: 8 ani

FOTOGRAFII: VALI MIREA

Crina Bibicu

62

Media Director, Media Investment Vårsta: 38 de ani Studii: Universitatea Bucure[ti – Facultatea de Jurnalism [i {tiin]ele Comunic`rii Experien]` profesional`: 18 ani (client service, planificare [i strategie de media, PR, jurnalism) Vechime \n echip`: 2 ani

Biz

Costin Grigora[

Media Director, Media Investment Vårsta: 39 de ani Studii: Universitatea Politehnica Bucure[ti – Facultatea de Inginerie Electric`; studii de master Experien]` profesional`: 15 ani Vechime \n echip`: 2 ani

Mihaela Cucu

Media Director, Media Investment Vårsta: 39 de ani Studii: Academia de Studii Economice – Facultatea de Marketing

Experien]` profesional`: 14 ani Vechime \n echip`: 5 ani

STRATEGIE PUBLICITATE

Consolidare prin \mprietenire TBWA Bucharest [i Friends Advertising \[i unesc for]ele \ntr-o nou` agen]ie, ce urmeaz` s` fie pe deplin integrat` pån` la \nceputul lunii iulie a acestui an. DE LOREDANA S~NDULESCU BWA Bucharest, parte a TBWA Worldwide, [i agen]ia independent` Friends Advertising [i-au cumulat expertizele la mijlocul lunii mai. Agen]ia nou format`, Friends TBWA Bucharest, va fi condus` de actuala echip` de management a Friends Advertising [i va prelua responsabilitatea deservirii clien]ilor locali [i interna]ionali ai TBWA, \n baza unui contract de afiliere. Actualul Managing Director al TBWA Bucharest, Doris Danner, asist` managementul agen]iei pe \ntreaga durat` a tranzi]iei, care urmeaz` s` se \ncheie pån` pe data de 1 iulie, cånd este de a[teptat ca ambele echipe s` fie complet integrate. |n momentul de fa]`, cele dou` agen]ii trec printr-un proces de omogenizare a echipei extinse, echipele de management \ncepånd s` lucreze \mpreun`, pentru obiective comune, \nc` din prima parte a lunii mai. Cei doi manageri responsabili cu coordonarea procesului de integrare, Sorin Trånc` [i Doris Danner, declar` c` doresc s` p`streze \n noua formul` o parte cåt mai mare din ambele staff-uri: “Ne vom baza pe fiecare om valoros, creativ [i muncitor care exist` acum [i de o parte, [i de cealalt`”.

Pån` la sfår[itul anului 2014, Friends TBWA Bucharest va fi o agen]ie \n care vor lucra \n jur de 40-50 de profesioni[ti cu o expertiz` ce variaz` de la publicitatea tradi]ional` la servicii strategice, de crea]ie, BTL, digital, new media [i PR. Practic, va fi o agen]ie full service adaptat` nevoilor actuale, preg`tit` s` ofere un mix ideal de comunicare [i consiliere de business.

PROTAGONI{TII INTEGR~RII TBWA Worldwide este o re]ea interna]ional` de publicitate care ocup` unul din primele 10 locuri \n lume [i care pune \n centrul metodologiei sale procesul Disruption. Re]eaua TBWA cuprinde 64

Biz

TBWA este o re]ea care pune pre] peste tot \n lume pe valorile antreprenoriale, din Africa de Sud (Hunt\Lascaris) pån` la Los Angeles (Chiat\Day). Suntem \ncrez`tori \n ideea c` putem s` ne extindem chiar mai mult cu noul parteneriat \n Romånia [i ne bucur`m s` vedem c` energia lor poate reprezenta resursa potrivit` pentru dezvoltarea noastr` \n aceast` parte a Europei.”

Am constatat c` avem obiective [i viziuni de business comune [i c` punåndu-le \mpreun` putem s` le \ndeplinim mult mai repede decåt am face-o fiecare pe cont propriu. |mp`r]im acelea[i valori, cu mare accent pe idei, onestitate [i munc` sus]inut`. Ceea ce ne \ncånt` e c` am g`sit un partener cu care putem \mp`rt`[i nu doar un proiect de business, ci [i o filosofie.”

DORIS DANNER, Managing Director al TBWA Bucharest [i Director Regional pentru Europa al TBWA

SORIN TRÅNC~, Managing Partner [i Fondator al Friends Advertising

atât AUDITOIRE, Digital Arts Network (DAN), eg+, The Integer Group, TBWA\Media Arts Lab [i TBWA\Worldhealth, cât [i agen]iile TBWA locale [i independente. Prezent` cu 307 de birouri \n 99 de ]`ri, re]eaua TBWA numar` peste 11.110 de angaja]i \n \ntreaga lume, oferind servicii de comunicare unor clien]i precum: Accenture, adidas, Apple, Energizer, Four Seasons, GSK, Henkel, Infiniti, McDonald’s, Michelin, Nissan, Pernod Ricard, Pfizer, Roche, Standard Chartered Bank [i Singapore Airlines.

Friends Advertising este o agen]ie de publicitate independent`, fondat` \n 2003, \n jurul echipei de crea]ie Sorin Trånc` – Bojan Spasic, una dintre cele mai premiate [i longevive echipe din România, cu o experien]` de lucru \mpreun` de aproape 16 ani. Friends lucreaz` direct cu Unilever SCE, Heineken Romånia, Saint-Gobain Rigips, European Drinks, Agricover, Bayer [i Philip Morris International [i, \n trecut, a fost agen]ie de brand pentru UniCredit Bank [i Canon CEE. Biz

o o

management 360 management 360

Un eveniment

A V-A EDI}IE, 19 iunie 2014 Howard Johnson Grand Plaza Hotel, Sala Platinum

Leadership Performan]` Eficien]` Talent • Flexibilitatea [i abilit`]ile de leadership sunt calit`]ile noului manager • Ingredientele succesului: viziunea [i o echip` condus` inteligent.

• Arhitectura noului management este creativitatea \n expansiune. www.bizforum.ro/management360

Parteneri

EXCLUSIV! Portret de manager Un studiu realizat de CareerAdvisor

Con]inutul define[te succesul |nc` de la lansare, Disney conduce deta[at \n preferin]ele micilor telespectatori români. Maciej Braal, Vice President & General Manager al Disney Channels pentru Europa Central` [i de Est [i Pie]ele Emergente, face un bilan] al primilor cinci ani \n Romånia. DE LOREDANA S~NDULESCU A]i lansat Disney Channel \n Romånia \n 2009. Care a fost evolu]ia brandului \n to]i ace[ti 5 ani?

Avem numai ve[ti bune de \mp`rt`[it. Am avut cinci ani de succes, cu rezultate extraordinare.

Brandul Disney Channel este foarte popular \n Romånia, la fel sunt [i programele pe care le difuz`m, [i ocup` primul loc \n preferin]ele copiilor din Romånia.

Al doilea canal pe care l-am lansat pe pia]a romåneasc` \n urm` cu doi ani, Disney Junior, dedicat copiilor cu vârste \ntre 2 [i 7 ani [i familiilor acestora, a cunoscut o cre[tere impresionant` de la zero, clasându-se acum pe locul 2 ca num`r de telespectatori. Disney Junior a fost urm`rit de 12,5 milioane de telespectatori cu vârst` de peste 4 ani doar \n anul 2013, num`r corespunzând unui procent de 65% dintre românii cu vârsta peste 4 ani. Este fenomenal felul \n care telespectatorii romåni s-au ata[at de brandul nostru, de francizele noastre, de serialele [i toate activit`]ile pe care le-am derulat.

Romånia este o pia]` extraordinar`. Suntem foarte \ncånta]i.

Care este, \n prezent, cel mai de succes serial din portofoliul Disney?

Violetta. Este un serial bazat pe un format argentinian, filmat \n cea mai mare parte \n Argentina [i lansat \n urm` cu doi ani, devenit \ntre timp un adev`rat fenomen. Nu cred c` este cineva 66

Biz

din publicul ]int` al acestui serial care s` nu fi auzit de Violetta. Cifrele de rating au atins recorduri extraordinare. Potrivit estim`rilor, se pare c` unul din doi copii [i unul din trei adul]i din gospod`riile cu TV din Romånia au v`zut Violetta cel pu]in o dat`. Din 9 mai difuz`m \n cinematografe concertul Violettei din Milano [i suntem foarte \ncånta]i de entuziasmul manifestat fa]` de acest eveniment.

Care sunt particularit`]ile pie]ei romåne[ti?

Nu cred c` exist` anumite particularit`]i. Cu toate acestea, a[ putea spune c` telespectatorilor romåni le plac pove[tile [i manifest` afinitate special` fa]` de produc]iile Disney clasice.

Ce lans`ri ave]i \n plan pentru anul acesta?

CARTE DE VIZIT~ MACIEJ BRAL, Vice President & General Manager, Disney Channels, CEE & Eastern Europe (CEE) |n 1998 s-a al`turat echipei Fox Kids, mai \ntåi \n calitate de Head of Marketing [i apoi Director of Marketing & Distribution (Polonia [i Europa Central` [i de Est). |n 2003 a fost promovat Deputy Managing Director (Polonia, Europa Central` [i de Est [i Orientul Mijlociu). Dup` ce Fox Kids a fost cump`rat de Disney [i a devenit Jetix, \n 2004, a fost promovat \n func]ia de Managing Director (Polonia, Europa Central` [i de Est [i Orientul Mijlociu). Din martie 2009, ocup` actuala func]ie [i a jucat un rol cheie \n rebrandingul canalelor Jetix \n Disney. Anterior carierei \n industria de televiziune pentru copii, a lucrat pentru Young & Rubicam [i United Public Relations \n Var[ovia.

Anul acesta relans`m Star Wars, noua serie de anima]ie urmånd s` fie disponibil` \ncepånd cu luna septembrie, inclusiv \n Romånia. |ncerc`m s` ]inem mereu pasul cu nout`]ile. |n 2009, cånd am lansat brandul \n Romånia, am f`cut o promisiune, [i anume c` vom livra con]inut de care telespectatorii no[tri s` se bucure indiferent unde s-ar afla [i indiferent ce

STRATEGIE TELEVIZIUNE

platform` ar folosi. Punem mare pre] pe calitatea con]inutului deoarece avem de-a face cu cea mai exigent` audien]`, care nu accept` refuzuri, care vrea de ieri ce oferim azi [i care este mereu \n c`utare de nout`]i.

AUDIEN}A PE SEGMENTUL DE TELEVIZIUNE PENTRU COPII |N ROMÅNIA Megamax

Nickelodeon

Minimax

11%

14%

31%

9% Produc]ia de seriale \n Europa de Est face parte din planurile de viitor ale Disney?

Producem \n Europa, \n Polonia, Turcia, Marea Britanie, Spania, Fran]a. |nc` nu [i \n Romånia, \ns` mi-ar pl`cea s` explor`m [i oportunit`]ile de aici.

Se tot vorbe[te c` online-ul este viitorul.

Ce p`rere ave]i despre aceast` evolu]ie din perspectiva viitorului televiziunii?

Nu cred c` online-ul este viitorul. Este realitatea. Pur [i simplu comportamentul telespectatorilor s-a schimbat \n ultimii zece ani. Cånd

Disney Channel

1% Boomerang

19%

15%

Disney Junior

Cartoon Network Sursa: Kantar Media Romånia / AdvantEdge / aprilie 2014

eram eu copil, aveam aparate video [i casete, genera]ia de acum consum` media pe TV, tablet`, PC, telefon mobil [i de pe tot felul de alte dispozitive. Nu \nseamn` c` avem de-a face cu un con]inut diferit. Studiile arat` c` [i copiii urm`resc \n continuare

programe de televiziune, \ns` [i pe alt suport decåt ecranul TV. Noul suport poate fi telefonul sau tableta, \ns` programele clasice sunt \n continuare preferate. Con]inutul este cel care conteaz` [i stabile[te diferen]a \ntre a avea sau nu succes. Biz

Biz

67

Foto: © Rawpixelimages – Dreamstime.com

SFATURI

DE MILIOANE DE EURO C`rui antreprenor sau CEO nu i-ar fi de folos pentru compania sa ni[te sfaturi de la Tim Cook ori ideile lui Radu Georgescu referitoare la atacarea pie]elor americane de c`tre o companie româneasc`? Poate fi mai simplu decât crede]i. DE OVIDIU NEAGOE 68

Biz

STRATEGIE MANAGEMENT entru Radu Hasan, India [i SUA au o semnifica]ie cu totul aparte. O zi obi[nuit` de munc` l-ar putea chiar surprinde pe acesta \n timp ce \[i face minu]ios “temele” [i documenteaz` cu aten]ie fiecare aspect din cultura [i via]a de zi cu zi a oamenilor de acolo. Vrea ca totul s` fie perfect când ajunge acolo.

Dar Radu Hasan nu viseaz` cu ochii deschi[i la apropierea concediului de peste var` [i nici la obiectivele turistice din cele dou` destina]ii. |n calitate de cofondator [i CEO al Smart Bill, o solu]ie româneasc` de facturare, el pl`nuie[te s` extind` compania pe pia]a din India [i SUA. |nainte s` spune]i c` [ansele pe o pia]` cum e cea american` nu sunt \ntotdeauna favorabile companiilor din România, mai ales start-up-urilor, este bine s` [ti]i c` Smart Bill are un as \n mânec`. De anul trecut, compania \l are \n Board of Advisory (consiliu consultativ, o entitate format` din speciali[ti sau al]i manageri, cu care se consult` CEO-ul companiei) pe antreprenorul \n serie Radu Georgescu, care are o bogat` experien]` pe pia]a american`. “Când e[ti un start-up, de cele mai multe ori e[ti lipsit de experien]` \n business”, spune pentru Biz Radu Hasan, cofondator [i CEO la Smart Bill. “|n momentul \n care start-up-ul t`u cre[te, ajungi \n fa]a unor decizii foarte importante. Sunt mici [anse s`-]i po]i \ntreba prietenii sau p`rin]ii [i s`-]i r`spund` pertinent, a[a c` solu]ia ar fi crearea unui Board of Advisors. Când vei ajunge \n fa]a unei decizii foarte importante, vei putea afla p`rerea unor oameni cu experien]` mult mai mare decât a ta [i acest lucru este extrem de important, nu trebuie neap`rat s` faci cum zic ei, dar discutând cu ei pe acest subiect sigur te vei lumina, m`car par]ial”, adaug` Radu Hasan.

O dat` la câteva luni cei doi antreprenori se \ntâlnesc timp de o or` [i discut` despre businessul

Smart Bill, iar când \ntâlnirile nu au loc \n persoan` se pot derula prin intermediul Skype, telefonic sau prin e-mail, \n func]ie de importan]a subiectului ori a problemelor cu care se confrunt` compania. Din toamna anului trecut, când dezvoltatorul solu]iei folosite de peste 20.000 de companii a atras o investi]ie de aproape 100.000 de euro din partea lui Lucian Todea, fondatorul ITNT, din consiliul consultativ al Smart Bill face parte [i acest angel investor.

Beneficiile sunt evidente, nu doar pentru companiile [i antreprenorii afla]i la \nceput de drum. Pe lâng` accesul la o expertiz` [i o experien]` la care, \n mod normal, pre[edintele consiliului de administra]ie nu are acces, fiind oameni care au dovedit

TO}I OAMENII PRE{EDINTELUI Oamenii de[tep]i \nva]` din gre[eli, iar cei str`luci]i unul de la altul. Cele mai inovatoare companii din lume au \n Board of Advisors lideri de succes din mediul de business global.

Companie Nike Inc. Virgin Group Mc Kinsey & Company NGB Markets Interactive Corp (IAC)

Membru \n consiliul consultativ Tim Cook, CEO, Apple Todd Stitzer, fost CEO, Cadbury Mario Greco, Group CEO, Generali Jeffrey Campbell, fost CEO, Burger King Jack Welch, fost CEO, GE

c` au \nregistrat victorii \n domenii [i momente diferite, un Board of Advisors poate contribui din plin la completarea perspectivei. |n plus, nu trebuie omise nici influen]a sau conexiunile pe care le are un juc`tor important din mediul de afaceri asupra unor poten]iali investitori, parteneri sau clien]i. “|n primul rând, este bine s` te oglinde[ti \n mai multe oglinzi”, spune Mihai St`nescu, coach [i la rândul s`u membru \n mai multe astfel de board-uri. “Este foarte important s` ai pe cineva care s` te provoace, pentru c` \n acea postur` nu prea ai pe nimeni. Angaja]ii nu \ndr`znesc.

Ori te provoac` foarte dur la un exitinterview, ori nu se \ntâmpl` deloc.

Mai este o func]ie foarte important`, un beneficiu de control, atunci când ai gândit un plan [i vrei s` \l discu]i cu altcineva, care nu are interes, care

nu e \n domeniu [i nu are obiective concuren]iale”, continu` St`nescu.

JURNAL DE BOARD La rândul s`u, [i un membru al unui consiliu consultativ are de câ[tigat. Acesta are ocazia s` \[i extind` perspectivele cu experien]a [i cu problemele cu care se confrunt` alt` companie sau antreprenor, poate descoperi solu]ii la care nu s-a gândit [i, mai ales, are [ansa s` p`trund` \ntr-un cerc de speciali[ti de la care poate \nv`]a [i cu care poate construi \mpreun`. De[i pare o re]et` care garanteaz` succesul pe termen lung al unei companii, indiferent de dimensiunile acesteia, [i ambele tabere au de câ[tigat, nu este tocmai cel mai u[or lucru s` convingi un CEO ori un antreprenor de succes s` \[i pun` la dispozi]ie expertiza. “Principala provocare a fost s` \i convingem pe ace[ti oameni de mare valoare, care sunt extrem de ocupa]i, s` ne aloce o buc`]ic` din timpul lor”, spune Radu Hasan, despre dificult`]ile \ntâmpinate \n formarea board-ului. “Trebuie ca businessul t`u s` aib` poten]ial [i s` fie o provocare, altfel nu le vei stârni interesul”, continu` cofondatorul Smart Bill.

Cu toate c` astfel de consilii consultative nu sunt o noutate pentru mediul de afaceri vestic, România face acum timid primii pa[i. |nainte ca recesiunea mondial` s` \[i arate col]ii [i la mediul local de afaceri, subiectul nu era tocmai unul fierbinte [i nu ocupa un loc semnificativ pe agendele antreprenorilor ori ale executivilor companiilor locale.

Pe atunci, organiza]iile abia dac` f`ceau fa]` cererilor din pia]`, astfel c` nu era tocmai esen]ial accesul la perspective diferite, mai ales c` orice abordare aducea rezultate semnificative. |ns` criza economic` a demonstrat c` este nevoie de o abordare nou`, mai ales c` regulile jocului s-au schimbat brusc [i creionarea unei Biz

69

STRATEGIE MANAGEMENT

70

Biz

pentru nevoile actuale ale companiei, pentru c`, dac` strategia companiei vizeaz` strict pia]a local`, atunci exist` [anse ca sfaturile celebrului Tim Cook s` nu fie de prea mare folos. |n formarea unui consiliu consultativ punctul de plecare trebuie s` fie obiectivul urm`rit, experien]a [i expertiza acestora [i con[tientizarea actualelor sl`biciuni ale propriului business.

Un alt factor important este diversitatea industriilor din care

Cred c` proliferarea conceptului are de a face [i cu o mi[care de mentalitate de la antreprenorul care \[i face o surs` de mândrie c` el poate tot sau [tie tot \nspre antreprenorul care \n]elege c` nu asta e solu]ia spre succes [i c` solu]ia spre succes este s` intre \n parteneriate de tot felul, \n care s` pun` cap la cap diverse resurse astfel \ncât s` ob]in` ce \[i dore[te.”

COSMIN ALEXANDRU, partener [i cofondator al companiei de consultan]` Wanted Transformation Consultancy

provin “consultan]ii”, dar [i num`rul participan]ilor la \ntâlnire, care nu trebuie s` fie unul mare, pentru c` atunci exist` riscul ca discu]iile s` se prelungeasc` mult [i s` se piard` din esen]`. “E natural, ai consiliul de administra]ie, apoi consiliul executiv, echipa de management [i ca s` ajungi la un echilibru ai nevoie de cineva care s` se uite din afar`”, spune Mihai St`nescu. “|n România, având \n vedere c` noi nu ne vedem viitorul pe cinci – zece ani, situa]ia cu Board of Advisors este cam precar`

pentru c` nimeni nu o vede ca pe un beneficiu foarte mare. Dar sunt sigur c` dac` o s` avem mai multe businessuri mari, de peste un miliard de euro, or s` apar` mai multe board-uri”, adaug` fondatorul RoCoach. {i, odat` cu r`spândirea fenomenului, sunt [anse mari ca \ntreb`rile cu privire la modalit`]ile de plat` ale advisory board-ului s` devin` tot mai frecvente. La un astfel de nivel, rolul banilor nu este s` stimuleze, problema fiind mai degrab` una de echitate.

“Sunt mai multe unghiuri de vedere care merg de la niciun ban – ace[tia vin dintr-o rela]ie de amici]ie sau sunt interesa]i de networking – la o plat` rezonabil`, minimal`, care s` marcheze acest schimb de servicii [i beneficii [i mergând pân` la o plat` consistent`, mergând pe principiul c`, dac` pe antreprenor \l cost` foarte mult, atunci o s` fie foarte preocupat s` ob]in` maximum de la acest board”, spune Cosmin Alexandru.

“Dac` exist` un fel de plat` [i asta mi s-a \ntâmplat, dac` nu este o plat` motiva]ional`, dar este una echitabil`, responsabilizeaz` sau \i face s` se simt` r`spunz`tori de felul \n care petrec timpul \n \ntâlnirile cu pricina [i atunci membrii board-ului pot s` fie ei preocupa]i s` nu se divagheze sau s` nu se discute despre ce nu este cu adev`rat strategic sau relevant, pentru c` simt c` totu[i cel`lalt a f`cut un efort [i este normal s` aduc` ce este mai bun la mas`.

Depinde de filosofia antreprenorului, cum crede c` este mai bine, cum crede c` se ob]in mai bine rezultatele”, spune partenerul Wanted Transformation Consultancy. Biz FOTO: VALI MIREA

strategii chiar pe termen scurt, \ntr-o ecua]ie cu prea multe necunoscute, nu era o sarcin` tocmai facil`. Mai mult, de \ndat` ce recesiunea mondial` a dat semne de oboseal`, a crescut mai mult [i presiunea pe rezultate, \n condi]iile \n care marea majoritate a companiilor \nc` sunt sl`bite [i dispun de mai pu]ine resurse. “Cred c` proliferarea conceptului are de a face [i cu o mi[care de mentalitate de la antreprenorul care \[i face o surs` de mândrie c` el poate tot sau [tie tot \nspre antreprenorul care \n]elege c` nu asta e solu]ia spre succes [i c` solu]ia spre succes este s` intre \n parteneriate de tot felul, \n care s` pun` cap la cap diverse resurse astfel \ncât s` ob]in` ce \[i dore[te”, spune Cosmin Alexandru, partener [i cofondator al companiei de consultan]` Wanted Transformation Consultancy. “Sper c` este un pic de evolu]ie \n domeniul acesta antreprenorial, \ntr-un antreprenoriat mai pu]in egocentrat [i centrat mai mult spre rezultate. {i de obicei rezultatele mai bune sunt ob]inute cu mai mul]i”, continu` Cosmin Alexandru, care la rândul s`u face parte din mai multe astfel de board-uri.

Faptul c` nici Steve Jobs sau Philip Knight, CEO la Nike Inc., din board-ul c`reia face parte Tim Cook, actualul CEO al Apple, nu s-au considerat infailibili [i au apelat la sfaturile altor lideri de companii ar trebui s` \ncurajeze managerii [i antreprenorii români s` pun` bazele unor astfel de entit`]i, mai ales c` un consiliu consultativ poate reduce substan]ial riscurile. Nu \ncape \ndoial` c` mai exist` companii mari sau mici care s` nu [i-l doreasc` pe vizionarul CEO al Apple \ntr-un advisory board, dar s-ar putea ca experien]a acestuia s` nu fie relevant`

life

Revolu]ia muzical` Industria muzical` [i-a cam pierdut vocea \n ultimii ani. Când arti[tii depun eforturi pentru cre[terea num`rului de albume vândute, trupa de hip-hop Wu-Tang Clan \noat` \mpotriva curentului [i va lansa o singur` copie a unui album, imposibil de piratat, care va fi scoas` la licita]ie. DE OVIDIU NEAGOE

C

u ocazia anivers`rii a 20 de ani

de la formare, grupul Wu-Tang Clan a anun]at c` va lansa \n cursul acestui an dou` albume, unul disponibil publicului larg, iar cel de-al doilea, “The Wu – Once Upon A Time In Shaolin”, va fi produs \ntr-un singur exemplar [i va fi vândut \n cadrul unei licita]ii. Acesta este un dublu album cu 31 de piese, la care membrii forma]iei lucreaz` \n secret de mai bine de cinci ani. Cum arta \nseamn` unicitate, nici prezentarea albumului nu va fi una obi[nuit`. Discurile se vor afla \ntr-o cutie din argint [i nichel realizat` manual de artistul marocan Yahya Rouch. |nc` nu a fost anun]at un pre] de pornire al licita]iei, dar un punct de plecare este site-ul de crowdfunding Kickstarter.com, unde fanii forma]iei [i-au propus s` adune o sum` semnificativ` de bani, cu care s` achizi]ioneze albumul [i s` \l distribuie, ulterior, gratuit online. Cu toate c` au reu[it s` genereze peste 15.840 de dolari, [ansele de reu[it` ale fanilor sunt infime, mai ales c`, \ntr-un interviu acordat presei americane, Robert “RZA” Diggs, liderul Wu-Tang

Mehedin]i, micul Bordeaux

Clan, anun]a c` a primit deja o serie de propuneri semnificative din partea unor mari case de discuri [i studiouri de film, iar cea mai mare sum` propus` pân` \n acest moment se ridic` la 5 milioane de dolari. Fanii trupei [i nu numai vor avea ocazia totu[i s` asculte noul album cu ocazia unor “turnee”, ce se vor derula \n muzee sau galerii de art` din lume, unde vizitatorii vor putea asculta materialul la o serie de

dispozitive, prev`zute cu c`[ti speciale, astfel \ncât albumul s` nu poat` fi copiat. Pre]ul biletelor pentru “concerte” va fi \ntre 30 [i 50 de dolari.

Strategia de marketing [i inova]ia pe care au pariat grupul ar putea schimba rapid regulile jocului, pentru c` [ansele ca profitul din vânzarea unei singure copii s` fie mai mare decât veniturile generate de o lansare clasic` par destul de mari. Biz

Pasiona]ii de vinuri bune au un nou motiv de bucurie. Luna trecut`, \mpreun` cu gama de vinuri Fream`t, a fost lansat domeniul viticol Catleya, din jude]ul Mehedin]i, podgorie care a apar]inut prin]ului Anton Bibescu, cel mai bun prieten al lui Marcel Proust. Domeniul a fost fondat de Laurent Pfeffer, inginer viticol [i oenolog instruit la Bordeaux, care s-a stabilit \n România \n urm` cu [apte ani. Din cele patru soiuri de struguri au rezultat 2.000 de sticle de vin ro[u, 5.600 de sticle de vin alb [i 6.800 de sticle de vin rosé.

Biz

71

LIFE

STIL DE MANAGER

DREPT la ]int`!

Voin]a este cuvåntul care \i caracterizeaz` cel mai bine parcursul profesional. {i-a dorit de mic` s` studieze Dreptul [i [i-a dus la \ndeplinire visul. Acum este doctor \n drept [i conduce departamentul juridic al Enel Romånia, pentru toate companiile de distribu]ie din cadrul grupului. DE LOREDANA S~NDULESCU rin clasa a cincea a primit cadou de la o vecin` Codul penal adnotat.

L-a citit [i de atunci a \nceput totul.

Dou`zeci [i cinci ani mai tårziu \[i sus]inea teza de doctorat chiar \n drept penal. De la o simpl` lectur` \n copil`rie s-a n`scut o dorin]`: s` studieze Dreptul. A \nv`]at cu pl`cere [i din pasiune. A avut [i norocul s` fie mereu \nconjurat` de oameni, deopotriv` profesori, coordonatori, echipe [i familie, care au crezut \n ea [i au \ncurajat-o s` \[i doreasc` mai mult. “Nu mi-a pl`cut niciodat` mediocritatea [i am fost consecvent` \n urm`rirea visului meu. Aceasta a fost re]eta pentru mine”, poveste[te Alina Dumitra[cu, care acum este Head of Legal pentru Enel Distribu]ie Muntenia/Enel Distribu]ie Banat/Enel Distribu]ie Dobrogea. Prin urmare, particip` la toate \ntålnirile organizate de conducerea business unit-urilor din cadrul societ`]ilor de distribu]ie din grup, coordoneaz` activitatea de 72

Biz

consultan]` intern` [i se implic` \n rezolvarea unor situa]ii complexe, cum ar fi cele privind racordarea unit`]ilor de producere a energiei la re]eaua electric` de distribu]ie, coordoneaz` activitatea de litigii [i se implic` \n dosarele sensibile, apelånd \n anumite cazuri [i la avoca]i externi cu care rela]ioneaz` direct. “O activitate dinamic` [i extrem de pl`cut` din punct de vedere profesional”, explic` ea. |nainte de Enel a lucrat la Autoritatea Na]ional` de Reglementare \n Domeniul Energiei (ANRE) ca Legal Director (2009 – 2010) [i la Autoritatea de Reglementare a Gazelor Naturale, fuzionat` \n 2007 cu ANRE, \n calitate de consultant juridic (2003 – 2007). Ca orice \nceput de carier` juridic`, pån` la organizarea examenului de intrare \n avocatur`, a profesat \n calitate de consilier juridic, avånd ca responsabilit`]i

Fotografii realizate de VALI MIREA la Hotel Residence Domenii Plaza

LIFE

STIL DE MANAGER

contracte, acte societare [i formalit`]ile legate de Registrul Comer]ului, chestiuni legate de dreptul muncii [i litigii nu foarte complexe.

Primul loc de munc` a fost la o firm` de construc]ii \n 1999, apoi din 2000 la un cabinet individual de avocatur`, deschizåndu-[i, ulterior, \n 2002, propriul birou de avocatur`, ca membru al Baroului Bucure[ti, o experien]` pe cåt de solicitant` [i interesant`, pe atåt de util` \n a o disciplina [i maturiza. Ob]inerea definitivatului \n profesie, precum [i avåntul tinere]ii au \ncurajat-o s` porneasc` activitatea pe cont propriu, axat` atåt pe consultan]`, cåt [i pe litigii. A avut curajul unui demers antreprenorial avånd [i exemplul p`rin]ilor, la råndul lor oameni care au dezvoltat propria afacere [i au \ncurajat-o \n aceast` direc]ie.

La capitolul momente marcante \n profesie, a sim]it c` a mai trecut cåte un prag cu fiecare litigiu pentru care nu a dormit sau cu fiecare solu]ie juridic` la care ini]ial nu vedea ie[ire. |n momentul de fa]`, la actualul loc de munc` simte c` tr`ie[te cel mai important moment profesional, deoarece a avut libertatea de a-[i forma o echip` juridic` din oameni care-i \mp`rt`[esc pasiunea, scopurile [i viziunea.

Ca manager, crede \n atmosfera destins` la birou, \n care oamenii \[i fac meseria, cu entuziasm, sim]indu-se bine [i zåmbind, chiar [i \n perioadele cele mai solicitante. |n afara biroului, pu]ine sunt lucrurile pe care le consider` mai importante decåt a fi un p`rinte extraordinar pentru b`ie]elul s`u de 5 ani.

Fericirea [i lini[tea le g`se[te \ntotdeauna \n momentele petrecute al`turi de cei dragi – familie [i prieteni – \n vacan]e scurte sau chiar \n mici pl`ceri precum o cafea sau carte bun`.

Uneori micile am`nunte sunt cele care fac via]a cu adev`rat frumoas`. Biz 74

Biz

Foto: Alejandro Gonzalez / montunoecards.com

ADIOS, BUENA VISTA! Dup` 16 ani de spectacole [i c`l`torii \n toate col]urile lumii, Orquesta Buena Vista Social Club le spune fanilor din \ntreaga lume “Adios”.

DE LOREDANA S~NDULESCU Legendarii Orquesta Buena Vista Social Club pornesc din nou la drum, de data aceasta pentru ultima dat`, \ntr-un turneu global care va dura un an [i jum`tate. Concertele de adio \ncep \n vara acestui an la Praga [i se vor \ncheia \n toamna anului viitor la Havana. Bucure[tiul, prin concertul organizat cu sprijinul Funda]iei Phoenix, pe 28 iunie la Sala Palatului, este a doua destina]ie din turneul mondial al celebrei trupe cubaneze.

DIN CULISELE UNUI ADIO Potrivit reprezentan]ilor Funda]iei Phoenix, nu a fost deloc dificil s` includ` Bucure[tiul pe traseul turneului mondial, \n condi]iile \n care au o rela]ie special` atåt cu muzicienii, 76

Biz

cåt [i cu managementul [i agen]ia lor de booking, dezvoltat` de-a lungul a 10 ani [i cel pu]in tot atâtea concerte.

De altfel, cu ocazia acestui turneu, Funda]ia Phoenix a intermediat \nc` dou` concerte - unul la Sofia [i cel`lalt la Plovdiv, \ntr-un amfiteatru roman foarte bine conservat. Discu]iile pentru stabilirea concertului de la Bucure[ti au durat \n jur de dou` luni (noiembrie-decembrie 2013), purtåndu-se \n paralel cu mul]i al]i organizatori de concerte din regiunea noastr`, dar [i din Europa de Vest, pentru ca totul s` se sincronizeze foarte bine din punct de vedere logistic.

Funda]ia Phoenix a organizat concertele Buena Vista Social Club din

Bucure[ti \nc` din anul 2004, o parte din ele (cele de dinainte de 2008 – 2009) cu casa \nchis` [i niciodat` \n pierdere. |n perioada 2006 – 2010, cea mai mare provocare a fost contracararea trupelor cubaneze care foloseau “cu \mprumut”, sintagma de Buena Vista Social Club [i capitalizau de pe urma concertelor de succes cu adev`ratele legende Ibrahim Ferrer, Omara Portuondo, Eliades Ochoa, Manuel Galban, Guajiro Mirabal sau Cachaito Lopez. “Din fericire, aceast` situa]ie nu a durat prea mult [i acum publicul e ceva mai bine informat”, precizeaz` Mircea Nanc`, de la Funda]ia Phoenix, care sper` c` [i de data aceasta legendara trup` cubanez` va umple Sala Palatului. Biz

LIFE

CONCERT

“Muzica este via]a mea” La 83 de ani, Omara Portuondo porne[te al`turi de Orquesta Buena Vista Social Club \ntr-un lung [i spectaculos turneu mondial pe harta c`ruia este inclus [i Bucure[tiul. |nainte s` ajung` pe scena S`lii Palatului, a avut amabilitatea s` r`spund` cåtorva \ntreb`ri Biz. DE LOREDANA S~NDULESCU Cum g`si]i energia si puterea s` porni]i \ntr-un turneu de un an [i jum`tate, pe patru continente?

Pur [i simplu \mi place ceea ce fac.

Cred c` este cel mai bun mod de a g`si energia pentru un turneu atåt de lung.

Muzica este via]a mea [i sunt extrem de fericit` [i onorat` c` pot pån` \n ziua de azi s` fac ceea ce iubesc.

Concertul din Havana va fi ultimul spectacol pe care \l d`m \mpreun` \n calitate de Orquesta Buena Vista Social Club. Ce alt loc mai bun puteam s` g`sim decåt acas` al`turi de prieteni [i familie? Va fi un tribut adus culturii cubaneze, oamenilor de acolo [i muzicii. |ns` pån` la acel moment mai avem multe detalii de pus cap la cap.

Turneul \ncepe la Praga [i se va \ncheia \n Havana. Cåte ora[e ave]i confirmate \n total?

Pån` \n prezent pentru turneul de var` avem confirmate peste 20 de concerte \n Europa [i avem deja cåteva spectacole cu casa \nchis` pentru toamn`.

Este incredibil, suntem extrem de recunosc`tori fa]` de to]i oamenii care ne sus]in de atå]ia ani.

De cåte ori a]i su]inut turnee \n Europa? Dar \n Europa de Est? De multe ori! Nici nu mai ]in minte de cåte ori, de[i am memorie bun`!

De cåte ori a]i fost \n Romånia?

De cåteva ori [i de fiecare dat` este o pl`cere s` revin \ntr-o ]ar` cu oameni care ne primesc cu a[a mult` c`ldur`.

Abia a[tept s` revin [i s` m` bucur de

Foto: Alejandro Gonzalez / montunoecards.com

Ce ne pute]i \mp`rt`[i \n leg`tur` cu gala de adio, care va \ncheia turneul mondial, \n toamna anului viitor \n Havana?

energia pozitiv` din timpul concertului de la Bucure[ti.

Ce piese ave]i preg`tite pentru 28 iunie la Bucure[ti?

Pl`nuim s` interpret`m cåteva piese clasice cubaneze, precum Chan Chan, Cuarto de Tula [i Veinte Años, dar vom avea [i cåteva surprize. Este concertul de adio, deci nu v` putem \mp`rt`[i toate secretele.

Cåte ]`ri a]i vizitat pån` acum?

O mul]ime. Dac` \ncep s` le enum`r

pe toate, nu termin`m niciodat`. Important` este experien]a pe care am avut-o [i faptul c` am putut s` \mp`rt`[im lumii cultura [i muzica noastr`. Ne bucur`m de ceea ce facem.

Nu cred c` \mi puteam dori mai mult de la via]`.

Care este locul dvs. preferat din \ntreaga lume?

Fiecare loc \n care am fost ocup` un loc special \n inima mea. |ns` locul favorit este acolo unde se afl` prietenii [i familia mea. Biz Biz

77

LIFE

AUTO

VIZIUNE SUPERLEJER~ Frumuse]e, elegan]`, sportivitate [i viziune – toate aceste atribute caracterizeaz` un concept unic al celor de la Mini, realizat special pentru Concorso d’Eleganza Villa d’Este 2014. V` prezent`m Mini Superleggera Vision. DE GABRIEL BÂRLIG~

apari]ie extraordinar`, Mini Superleggera Vision este rezultatul colabor`rii dintre Mini [i Touring Superleggera, fiind pe de o parte un roadster clasic cu dou` locuri, compact [i agil, dar, pe de alt` parte, sistemul de propulsie electric` ofer` ma[inii o dinamic` modern` distinct`.

“Mini Superleggera Vision perpetueaz` elegant ceea ce versiunea clasic` Mini a \nceput \n urm` cu 55 de ani: a reduce la strictul necesar. Designul minimalist [i energic \ntruchipeaz` esen]a dinamic` a unui automobil”, a declarat Anders Warming, directorul Mini Design.

Exteriorul \ncânt` prin propor]ii perfect echilibrate. Conceptul are o capot` extins`, ampatamentul lung [i console scurte, iar ro]ile sunt plasate la extremit`]ile caroseriei, \n stilul specific Mini, ceea ce promite un grad \nalt de agilitate. Habitaclul este dispus u[or \n spate, accentuând dinamismul. Partea

O

78

Biz

frontal` a lui Mini Superleggera Vision are simbolurile tradi]ionale Mini: cele dou` faruri rotunde [i grila hexagonal` a radiatorului. De asemenea, exist` elemente atractive specifice automobilelor sport clasice ecartamentul lat sau pasajele distinctiv curbate ale ro]ilor. Benzile clasice de pe capota Mini sunt imprimate tridimensional [i terminându-se \n fa]` cu decora]iuni din aluminiu lucios.

Pe lateral, privirile sunt atrase imediat de linia “Touring” caracteristic` [i desprins` din estetica clasic`. |nconjurat de suprafe]e continue \nguste, linia realizeaz` o mi[care precis` [i vibrant` de la ro]ile fa]` pân` \n spate. De remarcat c` Touring Superleggera prelucreaz` panourile mari de aluminiu \n regim manufacturier, aproape imposibil de realizat la scar` industrial`. Caroseria construit` din panouri mari de metal a fost acoperit` cu o culoare special

dezvoltat`, Como Blu. |n spate, aripioara din mijloc ad`ug` o not` de extravagan]`. Spatele lat [i plat scoate \n eviden]` stopurile, concepute \n forma drapelului britanic (Union Jack) “spart” \n dou`. Astfel, stopurile fac trimitere la originile britanice ale Mini Superleggera Vision, dar, \n acela[i timp, accentueaz` tehnologia LED modern` deja utilizat` la noul Mini.

La interior, bordul este creat dintr-un singur panou de aluminiu [i a fost l`sat \n starea \n care caroseria pare c` nu a fost vopsit`. Senza]ia de sportivitate este accentuat` de volanul cu trei bra]e. Instrumentul central de pe mijlocul panoului de instrumente a fost extins pentru a include, pe partea dreapt`, un element tactil de control [i dou` instrumente rotunde cu contur metalic. Scaunele sport tip scoic` reamintesc de realiz`rile pe care Mini le-a avut \n trecut \n motorsport [i sunt acoperite cu piele neagr` de calitate. Biz

LIFE

TURISM

DESTINA}II PENTRU VACAN}A DE VAR~ Nu te-ai hot`rât unde \]i vei petrece vacan]a de var`? Ce zici de Turcia sau Grecia? Turcia este renumit` pentru plajele cu nisip fin [i apa m`rii de culoare turcoaz, pentru comorile arhitecturale existente aici, dar [i pentru amestecul s`u cultural. Cel mai vizitat ora[ [i, totodat`, sta]iune turistic` din Turcia este Antalya.

“Riviera turceasc`” reu[e[te s` \ncânte milioane de turi[ti prin bulevardele cople[ite de palmieri, str`zile \nguste [i \ntortocheate, hotelurile luxoase [i serviciile irepro[abile. Este locul perfect atât pentru familiile care sunt \n c`utarea unei vacan]e relaxante, cât [i pentru doritorii de activit`]i sportive [i nautice.

O destina]ie turistic` de top este [i ora[ul Bodrum, popular pentru atmosfera sa boem` [i elitar`. Aici, magia distrac]iei nocturne se prelunge[te pân` \n zori. Este un ora[ sc`ldat \n mitologie, cu mici golfuri stâncoase [i retrase. Printre atrac]iile din Bodrum se num`r` Castelul Sf. Petru

[i Mausoleul din Halicarnas, una din Cele {apte Minuni ale Lumii.

Dac` dore[ti s` admiri lan]uri montane, natura s`lbatic`, apusuri de soare spectaculoase, m`slini [i plaje cu nisip auriu, alege Grecia. Nici m`car cei mai preten]io[i turi[ti nu vor r`mâne indiferen]i \n fa]a satelor pitore[ti izolate, a insulelor cu miros de iasomie [i a m`re]iei ruinelor.

Unul dintre cele mai frumoase [i elegante ora[e din Grecia este Corfu, care p`streaz` foarte multe bijuterii arhitecturale cu influen]` sicilian`, vene]ian`, francez` [i britanic`.

Un alt ora[ fascinant [i vibrant al Greciei este Heraklion, capitala Cretei, plin de locuri [i monumente ale c`ror pove[ti a[teapt` cu ner`bdare s` fie descoperite.

Heraklion \[i \ntâmpin` turi[tii cu legende despre trecutul s`u plin de istorie.

Ora[ul ofer` o multitudine de muzee, un festival al artelor, obiective turistice, via]` de noapte uimitoare [i evenimente. O

insul` plin` de magie este Lefkada, cu cele mai frumoase plaje din Mediterana, cu ape perfect limpezi. Multe dintre aceste plaje au condi]ii ideale pentru windsurfing [i kitesurfing, datorit` vânturilor termale din timpul dup`-amiezii.

Pe coasta de vest a insulei se afl` celebra plaj` Porto Katsiki, considerat` cea mai frumoas` plaj` de la Marea Mediteran`.

Nu \n ultimul rând, po]i merge [i \n Zakynthos pentru a descoperi un col] de paradis terestru! Este o insul` cu un trecut bogat, o insul` a muzicii, poeziei [i ospitalit`]ii. Plajele sunt \nconjurate de mun]i cu p`duri de pin, câmpii, coaste stâncoase [i pe[teri spectaculoase. Cea mai cunoscut` plaj` din Zakynthos, dar [i din Grecia, este Navagio, numit` [i “Plaja Epavei” sau “Golful Contrabandi[tilor”, unde se poate ajunge doar cu barca.

Indiferent de destina]ia aleas`, Blue Air \]i ofer` vacan]a mult visat` la cele mai bune pre]uri! Biz

Biz

79

BIZ STAR

România, din nou pe harta inova]iei mondiale Daniel Cosovanu a reu[it s` câ[tige premiul special \n cadrul celei mai prestigioase competi]ii de [tiin]` [i inginerie din lume destinate liceenilor cu un dispozitiv care poate \nc`lzi locuin]e prin refolosirea dozelor de aluminiu. DE OVIDIU NEAGOE temperaturi sub nivelul ni de liceu cu emo]ii la... de confort termic. Proinova]ie. Pe scurt astfel ar iectul este unul ecologic, putea fi rescris scenariul deoarece generatorul nu celebrului film “Liceenii”, polueaz` [i nu necesit` dac` pelicula ar spune povestea energie electric`. Mai lui Daniel Cosovanu. Un proiect al mult, inven]ia nu este tân`rului român a primit premiul costisitoare, pentru c` special \n cadrul Intel Internatio\nlocuie[te cu u[urin]` nal Science and Engineering Fair, combustibilii fosili focea mai mare competi]ie de [tiin]` losi]i la \nc`lzirea came[i inginerie din lume destinat` lirelor dintr-o cas`. |n ceenilor. Daniel, un tân`r din Daniel Cosovanu (primul din dreapta), al`turi de ceilal]i urma studiului liceanul a Solca, jude]ul Suceava, s-a precâ[tig`tori ai competi]iei calculat zonele \n care zentat la competi]a din Los Angegeneratorul prezint` utilitate practic`, folosind parameles, California, cu un proiect bazat pe reutilizarea trii unei camere medii pentru pierderile energetice [i dozelor din aluminiu pentru realizarea unor panouri sotemperaturile specifice fiec`rei luni din fiecare col] al lare ce pot fi folosite la \nc`lzirea unei locuin]e. Proiectul lumii. Concluzia a fost c` generatorul solar de aer cald suceveanului a câ[tigat premiul “Patent and Trademark poate fi folosit pentru \nc`lzirea termic` oriunde, atâta Office Society” pentru originalitate, analiz` [i claritate timp cât \n zona respectiv` este zi. \n [tiin]` [i tehnologie.

Anul trecut, la aceea[i competi]ie, un alt licean român, Proiectul intitulat de român “Generator solar de aer Ionu] Budi[teanu, s-a \ntors acas` cu premiul cel mare, cald: construc]ie [i aplicabilitate” const` \n realizarea care \n acest an a fost câ[tigat de Nathan Han, un adounor panouri solare ce reutilizeaz` dozele din aluminiu lescent din Boston. Acesta a realizat o platform` softpentru generarea unui curent de aer cald ce poate fi foware cu ajutorul c`reia se pot studia genele mutante ce losit cu succes la \nc`lzirea locuin]elor. Pe baza unor incauzeaz` cancerul la sân. Pentru spiritul inovator [i forma]ii meteo oferite de programul NASA Surface preocuparea pentru protec]ia mediului, dar [i pentru c` Meteorology and Solar Energy: Global Data Sets, tân`rul a adus iar România pe podiumul celei mai ima efectuat un studiu de aplicabilitate la nivel global. portante competi]ii de [tiin]` [i inginerie din Inven]ia suceveanului reprezint` o alternativ` low-cost lume dedicate liceenilor, Daniel Cosovanu pentru \nc`lzirea locuin]elor \n timpul zilelor senine sau prime[te Steaua Biz. par]ial senine cu

A