Biz 266 ok m by Revista Biz

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 266 • 20 iunie – 4 iulie 2014• 7,5 lei

Cåt de competitiv` este Romånia? Am \ntâlnit [i outsideri ferici]i Buturuga mic` r`stoarn` softul mare Revolu]ia licita]iilor virtuale Bursa de la Bucure[ti prime[te lumin`

MONDIALUL

INVESTI}IILOR

Nr. 266

Investi]iile f`r` precedent \n organizarea Cupei Mondiale din Brazilia vin \ntr-un moment dificil din punct de vedere social [i economic pentru statul sud-american. Care va fi \ns` impactul pe termen lung al investi]iilor de miliarde de euro pentru Brazilia?

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU

Fotografi VALI MIREA

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Revolution Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

Dincolo de stadioane

itind [tirile [i rapoartele privind organizarea Cupei Mondiale din Brazilia, nu pot s` nu-mi aduc aminte de finala Europa League din 2012, g`zduit` de Arena Na]ional` din Bucure[ti.

|n lunile de dinaintea marelui meci, zeci de publica]ii locale au acoperit etapele de preg`tire a evenimentului, de la sumele nejustificat de mari cheltuite pentru construirea stadionului la invazia microbi[tilor spanioli [i veniturile generate de ace[tia \n centrul istoric al capitalei. Aceast` aducere aminte ne poate ajuta s` \n]elegem mai bine magnitudinea turneului g`zduit de Brazilia, care presupune organizarea a 64 de meciuri disputate de 32 de echipe, pe 12 stadioane din tot atâtea ora[e. Investi]iile de miliarde de euro \n evenimente sportive nu sunt \ns` pe placul tuturor \ntr-o ]ar` m`cinat` de s`r`cie, \n care clasa de mijloc a[teapt` progrese \n educa]ie [i sistemul sanitar. Totu[i, organizarea unei Cupe Mondiale are invariabil un impact puternic \n economia oric`rei ]`ri, pe termen lung, indiferent c` vorbim despre infrastructur`, atragerea de investi]ii str`ine sau un brand de ]ar` mai bine promovat. Ne-am propus ca \n aceast` edi]ie a Biz s` analiz`m detaliat organizarea turneului, s` trecem \n revist` investi]iile [i poten]ialele câ[tiguri ale Braziliei, dar [i riscurile la care o ]ar` organizatoare a unui astfel de turneu se poate expune. S` nu uit`m c` România [i-a depus candidatura pentru organizarea unui meci din cadrul Campionatului European de Fotbal din 2020. A[adar, experien]a Braziliei ne poate servi drept o bun` lec]ie, care ar trebui s` ne prind` cu carnetul de noti]e deschis.

ISSN 1454-8380 DRAGO{ L~Z~RESCU, Jurnalist Biz Tipografie: prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro

Biz

sumar www.revistabiz.ro

Nr. 266 • 20 iunie – 4 iulie 2014• 7,5 lei

Cåt de competitiv` este Romånia?

Buturuga mic` r`stoarn` softul mare Revolu]ia licita]iilor virtuale Bursa de la Bucure[ti prime[te lumin`

MONDIALUL

INVESTI}IILOR

6 10 12 20 22 4

Biz

Cupa Mondial` la insolven]e Mall-urile, fa]` \n fa]` cu chiria[ii Mondialul investi]iilor Bursa prime[te lumin` Revolu]ia licita]iilor virtuale

Foto copert`: © Vectomart – Dreamstime.com

Am \ntâlnit [i outsideri ferici]i

25 30 34

Criza ne-a f`cut mai puternici

38 40 42 44 46

Buturuga mic` r`stoarn` softul mare

Cât de competitiv` este România? Am \ntâlnit [i outsideri ferici]i

Berea, a opta art` a lumii Curieratul intr` \n era aplica]iilor mobile Cea mai dulce revolu]ie francez` Un bagaj de idei digitale

Foto: © Rido – Dreamstime.com

agend`

Cupa Mondial` la insolven]e Nu este un motiv de måndrie pentru statele lumii, ci mai degrab` o povar`, care arat` starea economic` a acelor na]iuni. Solu]ia pare simpl`: re\nceperea recuper`rii economice. DE ALEXANDRU ARDELEAN Insolven]ele globale sunt estimate s` scad` cu 8% \n 2014, dar r`mån \n continuare cu 13% peste nivelul anterior crizei, conform celei mai recente perspective economice globale realizate de Euler Hermes. Condi]iile macroeconomice [i financiare pentru 2014-2015 sus]in pentru al cincilea an consecutiv sc`derea num`rului de insolven]e la nivel mondial. Cre[terea \n economiile avansate ar trebui s` se restabileasc` (cre[terea PIB este a[teptat` la 2% \n 2014), iar economiile emergente (cre[terea PIB de 4,3%) vor continua s` \[i 6

Biz

dovedeasc` rezisten]a dup` frenezia relax`rii cantitative (QE). “|n general, 2014 arat` promi]`tor, dar aceast` veste bun` nu \nseamn` neap`rat c` societ`]ile sunt pe deplin \napoi la jocul lor de A (n.r. – ratingul maxim pozitiv pentru o ]ar` cu perspective economice foarte bine, cu recomand`ri de investi]ii [i cu climat economic stabil)”, a declarat Wilfried Verstraete, pre[edintele consiliului de administra]ie al Euler Hermes. “|n timp ce profiturile opera]ionale se \mbun`t`]esc, cifra de afaceri r`måne plat` pentru multe companii, ar`tånd spre o concuren]`

acerb` [i continuarea turbulen]elor. |n plus, chiar [i cu mai pu]ine insolven]e, riscul de neplat` r`måne foarte real, \ntr-o lume cu o cre[tere rapid`.” Studiul Euler Hermes din 42 de ]`ri indic` faptul c` nu este de a[teptat ca volumul global al insolven]elor s` revin` la nivelul anterior crizei pån` \n 2015. O perspectiv` de sc`dere pentru 2015 va fi limitat` (-3%), mai ales \n Europa. Se a[teapt` ca Romånia \n 2014 [i 2015 s` fie stabil` din punctul de vedere al num`rului de insolven]e. |n ciuda stabilit`]ii, num`rul insolven]elor ne face “campioni” pe regiune,

AGEND~

{TIRI

cu 29.997 de astfel de proceduri anul trecut, dep`[ind cu mult Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Lituania sau Letonia. De fapt, \n Europa, doar Fran]a \ntrece Romånia, care a \nregistrat 62.716 insolven]e \n 2013. Situa]ia din Romånia este dat` de instabilitatea mediului economic, de condi]ii de afaceri neprielnice pentru IMM-uri, dar [i de un mediu economic neprietenos cu firmele. }`rile din Europa Central` [i de Est se confrunt` cu provoc`ri similare cauzate de un efect de domino: insolven]ele vor sc`dea cu doar cu 2% \n 2014. M`surile ciclice direc]ionate [i eficiente, adi]ionale reformelor structurale planificate, sunt necesare pentru a stimula revenirea. |n unele ]`ri - Austria, Canada, Germania, Japonia [i alte ]`ri din Asia de Sud-Est, Elve]ia, Marea Britanie [i SUA - insolven]ele s-au \ntors deja la niveluri sc`zute. Aceste ]`ri vor experimenta o sc`dere mai limitat` \n 2015, sau chiar un poten]ial de cre[tere, \n func]ie de schimbarea condi]iilor de afaceri. Biz

La aer, printre stejari Stejarii Country Club a inaugurat oficial facilit`]ile exterioare \n cadrul unui eveniment, cu momente speciale precum inaugurarea piscinei olimpice de c`tre Camelia Potec sau participarea lui Andrei Pavel la un meci demonstrativ de tenis, avåndu-l ca partener de joc pe maestrul Hora]iu M`l`ele. Reprezentante ale Lotului Na]ional de Gimnastic` Aerobic` al Romåniei au oferit o demonstra]ie pe acoperi[ul clubului, iar artistul plastic Mirela Tr`istaru a realizat un tablou ce ilustreaz` cadrul natural deosebit \n care este situat complexul Stejarii Country Club. Printre atrac]iile din cadrul clubului se num`r` zona de 19.000 mp dedicat` practic`rii golfului, piscina olimpic` cu sistem de \nc`lzire \nconjurat` de pavilioane private cu posibilitatea de a rezerva tratamente oferite de Shiseido Spa, cele dou` terenuri de tenis acoperite cu zgur` Conipur Pro Clay, peretele de escaladare ce prezint` zone cu \nclina]ii diferite, pista de alergare dezvoltat` pe o distan]` de aproximativ 600 de metri [i dou` terenuri de platform tennis, primele de acest tip din Bucure[ti. (L.S.)

Medic, la un click distan]` Un grup de medici romåni a lansat la Bucure[ti primul spital online din Europa, bazat pe o platform` de live chat medic-pacient, cu acces la 30 de specialit`]i medicale. DE LOREDANA S~NDULESCU

Pornit` cu o investi]ie de aproximativ 30.000 de euro, SpitalOnline.ro este prima platform` de live chat medic-pacient din Europa, prin intermediul c`reia pacien]ii au acces instant [i nonstop la 30 de specialit`]i medicale [i 150 de medici, de pe teritoriul \ntregii ]`ri, cåt [i cu speciali[ti str`ini. Dup` crearea 8

Biz

unui cont pe site, pacientul selecteaz` specialitatea medical` dorit` [i consult` lista medicilor. Dac` medicul dorit nu este online la momentul respectiv, pacientul se poate programa pentru o consulta]ie ulterioar` sau poate accesa unul dintre medicii disponibili. |nainte de a intra \n leg`tur` cu medicul, pacientul va efectua plata online, iar apoi va beneficia de un consult prin chat – care poate fi text, audio [i/sau video. |n plus, pacientul \i poate trimite medicului fi[iere \n orice format (copii ale analizelor medicale [i altele), iar fiecare utilizator va dispune de un dosar personal [i confiden]ial, la care vor avea acces doar acesta [i medicul s`u.

Fondatorii spitalului doresc s` construiasc` o re]ea na]ional` de medici colaboratori [i s` \[i extind` parteneriatele interna]ionale c`tre alte ]`ri din Europa, dar [i din America Central` [i de Sud. Ei estimeaz` c` la un an de la lansare vor colabora cu aproximativ 400 de medici pe lun`, atåt medici romåni care profeseaz` \n ]ar` [i \n str`in`tate, cåt [i medici str`ini. Costul unei consulta]ii este de 85 de lei, respectiv 50 de lei pentru abona]i. Costul abonamentului este de 190 lei/ an. La nivel de venituri, ini]iatorii spitalului online estimeaz` c` vor ajunge la aproximativ 180.000 de euro \n primul an de la lansare. Biz

Vara nout`]ilor la ROMEXPO Vara acestui an aduce la ROMEXPO o serie de schimb`ri atât \n plan managerial, cât [i expozi]ional. Un nou director general, dar [i noi tipuri de evenimente \i vor a[tepta \n acest an pe vizitatorii [i expozan]ii ROMEXPO. |ncepând cu 19 mai, func]ia de Director General a ROMEXPO este ocupat` de C`t`lin Trifu, o persoan` cu o bogat` experien]` \n ceea ce prive[te organizarea de târguri [i expozi]ii. Lucrând de peste 20 de ani \n cadrul ROMEXPO, C`t`lin Trifu a ocupat pe rând o varietate de func]ii \n ierarhia institu]ional`, fiind numit \n momentul de fa]`, de c`tre Consiliul de Administra]ie ROMEXPO, la conducerea companiei. “M` simt onorat, bucuros [i \n acela[i timp obligat de \ncrederea care mi s-a acordat odat` cu oferirea acestei func]ii. Activitatea mea profesional` de pân` acum a fost dedicat` ROMEXPO, a[a c` a venit momentul de a-mi demonstra capacitatea de conducere a \ntregii companii. Ne a[teapt` \n continuare un an plin de evenimente, fie ele proprii sau

g`zduite, \n cadrul c`rora a[tept`m deopotriv` expozan]ii [i vizitatorii. Promitem \n continuare un nivel ridicat de organizare care s` se concretizeze \n evenimente apreciate la nivel na]ional [i interna]ional” declara C`t`lin Trifu, Director General ROMEXPO S.A. |n ceea de prive[te târgurile [i expozi]iile proprii, vara \nseamn` [i preg`tirea celor mai importante manifest`ri expozi]ionale pentru industrii diverse, precum: industria de mobil`, tehnic` [i

tehnologie, mod` [i cosmetice, agricultur`, turism sau tehnic` dentar`. Târguri precum BIFE-SIM, Indagra, Târgul de Turism al României sau TIB promit edi]ii 2014 ce vor dep`[i a[tept`rile. “A[a cum ne-am obi[nuit an de an expozan]ii, nu vom dezamagi prin evenimentele organizate. Toamna va fi cu siguran]` una plin` \n calendarul expozi]ional ROMEXPO, când vom prezenta târguri de tradi]ie dedicate speciali[tilor, dar [i publicului larg” adaug` C`t`lin Trifu, Director General, ROMEXPO S.A. Semestrul II de târguri [i expozi]ii va debuta la ROMEXPO \n perioada 10 – 14 septembrie 2014 cu BIFE-SIM – Târgul international de mobil`, echipamente [i accesorii, ANTIQUE MARKET – Târgul de obiecte de art` [i antichit`]i [i Târgul de Produse Tradi]ionale. Pentru mai multe detalii despre programul expozi]ional ROMEXPO, accesa]i: www.romexpo.ro

ADVERTORIAL

Proiecte [i management noi pentru anul expozi]ional 2014

AGEND~

OPINIE

Mall-urile, fa]` \n fa]` cu chiria[ii Comer]ul romånesc a cunoscut transform`ri dramatice dup` 1989. Pe scurt, s-a concentrat \n Romånia \n ultimii 25 de ani \n centre comerciale [i mall-uri, fiecare avånd specificul lor [i ]intind un anumit segment de clien]i. DE CLAUDIU COSTIN Cu toate c` mall-urile [i centrele comerciale de]in mai mult de 90% din spa]iile unde se face comer], criza economic` a dus la sc`derea drastic` a puterii de consum, ajungånd ca, \n 2014, mall-urile s` fie excedentare pentru “oferta” de clien]i, \n special \n ora[ele medii [i mici. La momentul actual, orice ora[, mediu sau mare, are un mall care “merge” [i care reu[e[te s` atrag` un trafic suficient pentru a avea magazine profitabile [i \nc` un mall sau dou` care “scår]aie” [i \n care se tot \nchid magazinele [i apar altele noi. Mai mult, avånd o ofert` relativ similar` ca branduri de magazine, competi]ia \ntre mall-uri se d` din ce \n ce mai mult \n zona divertismentului. Un mall cu cinema va fi preferat unuia f`r`, un patinoar sau o pårtie de schi indoor poate face diferen]a \ntre un mall de succes [i unul \n care nu ai \ncas`ri suficiente ca s`-]i pl`te[ti chiria. Cel care dore[te s` deschid` un magazin se \ndreapt` spre mall-uri, iar acestea ajung s` de]in` o pozi]ie de for]` \n negocierile cu produc`torii, comercian]ii sau prestatorii de servicii. Un mall nou, \n general, pred` un spa]iu la ro[u, spa]iu care se amenajeaz` de c`tre chiria[ pe cheltuiala lui. Investi]iile fixe (pardoseal`, climatizare, lumini, vitrin`) devin proprietatea mall-ului la sfår[itul contractului. Pentru amenajarea magazinului, exist` un ghid de reguli care trebuie respectate, iar proiectul electric [i cel arhitectural / de design trebuie aprobate \n prealabil de managementul mall-ului. Reprezentan]ii mall-ului controleaz` cu rigurozitate respectarea proiectelor [i a termenelor de execu]ie. |n contextul deschiderii unui magazin \ntr-un mall de succes, nefiind considerat magazin tip “ancor`” (magazine de dimensiuni mari care genereaz` propriul trafic indiferent de promovarea mall-ului, ca de exemplu Zara, H&M, Carrefour), capacitatea de negociere a contractului cu proprietarul 10

Biz

CLAUDIU COSTIN, proprietar magazine Dolce Natura este aproape egal` cu zero. Se poate negocia o sc`dere cu 5 - 10% din nivelul chiriei dorite de proprietar [i 1 - 1,5 euro la contribu]ia de marketing [i cam aici se opre[te puterea de negociere a \ntreprinz`torului mic [i mediu. Voi prezenta câteva dintre clauzele cele mai \mpov`r`toare pe care mall-urile le impun. Scrisoarea de garan]ie bancar` egal` cu contravaloarea a trei chirii nu este \n formatul bancar obi[nuit, fiind conceput` de avoca]ii mall-ului ca ace[tia s` o poat` executa chiar [i \n cazul \n care nu ar avea o justificare legal`. De[i sunt semnalate \n contract peste 100 de modalit`]i [i situa]ii \n care mall-ul poate rezilia unilateral contractul [i cere desp`gubiri, chiria[ul nu are dreptul de a denun]a contractul \nainte de expirarea perioadei de \nchiriere. Dac` totu[i reziliezi contractul pentru c`, s` zicem, nu exist` trafic \n mall care s` genereze vånz`ri suficiente pentru a-]i acoperi chiria, mall-ul este \ndrituit s` cear` chiria pentru toat` perioada de \nchiriere, care, de obicei, este de 3-5 ani. Pe lång` plata chiriei, a contribu]iei de marketing, a cotei de servicii suprafe]e comune, mall-ul are dreptul s`-]i verifice

vånz`rile [i s` cear` o cot` de pån` la 8% din vånz`rile peste o medie lunar`. Aceast` clauz` permite cre[terea chiriei procentual cu \ncasarea magazinului pentru acele luni cu vånz`ri peste medie, cum sunt martie sau decembrie. Conform contractului, mall-ul are dreptul de reten]ie asupra tuturor bunurilor din magazin, inclusiv marfa, dac` a fost \nc`lcat` una din cele peste 100 de condi]ii din contract. De[i mall-ul nu este organ de control de stat, are dreptul s` pun` sechestru pe bunurile chiria[ului, chiar dac` nu are justificare legal`, urmånd ca litigiul s` se rezolve \n instan]`. Dac` magazinul comercializeaz` produse cu termen de garan]ie sub un an sau marf` degradabil`, putem spune c` toat` marfa se pierde. Pe de alt` parte nu exist` criterii de performan]` pentru mall cu toate c` toate magazinele pl`tesc o contribu]ie de marketing care poate ajunge pån` la 8 euro/mp. Nu exist` o \ndatorire clar` a mall-ului pentru a atinge un trafic minim sau pentru a avea un plan de marketing de succes \n contextul \n care bugetul de marketing este pl`tit tot de chiria[. Sunt convins c` sunt suficien]i antreprenori care s-au lovit de pozi]ia inflexibil` a mall-urilor [i ale c`ror businessuri au avut de suferit din aceast` cauz`, mai ales dup` 2008, cånd valoarea vånz`rilor s-a diminuat f`r` ca acestea s` se reflecte [i \ntr-o sc`dere similar` a chiriei \n centrele comerciale. Din contr`, acele mall-uri care “merg” au m`rit chiriile pe parcursul anului 2013 cu un procent \ntre 5 [i 10%. Din acest motiv, a[ dori s` \nfiin]ez Asocia]ia Chiria[ilor Comerciali, care s` protejeze antreprenorii mici [i medii \n rela]ia cu proprietarii de spa]ii comerciale care folosesc contracte de \nchiriere cu clauze la limita legii sau abuzive. Invit pe aceast` cale persoanele interesate de acest proiect s` m` contacteze la adresa c.costin@consultant.com. Biz

Alegerile informate, cheia spre o diet` echilibrat` [i un stil de via]` s`n`tos! {tim cu to]ii senza]ia de via]` contracronometru: totul se \ntâmpl` din ce în ce mai repede în jurul nostru, ritmul vie]ii a luat o vitez` ame]itoare, iar noi trebuie s` ]inem pasul cu ea. Printre e-mailuri, mesaje, întâlniri [i convorbiri telefonice interminabile, suntem nevoi]i s` g`sim acel echilibru între stilul nostru de via]` [i ceea ce oferim organismului nostru, în fiecare zi. Atât în cazul alimentelor, cât [i în cazul bùturilor, este important s` facem alegeri informate. Alimentele [i bùturile noastre preferate trebuie consumate cu modera]ie, ca parte dintr-un stil de via]` activ, care include o diet` echilibrat` [i activitate fizic` regulat`. De aceea, Coca-Cola a lansat de curând platforma “Ce con]ine o Coca-Cola”, www.cecontineococacola.ro – ce r`spunde curiozit`]ii [i nevoii de informare a tuturor consumatorilor din România, cu privire la ingredientele din Coca-Cola, Coca-Cola Zero [i Coca-Cola Light, trei dintre cele mai cunoscute bùturi din portofoliul companiei. Noua platform` online ofer` tuturor celor interesa]i r`spunsuri la cele mai frecvente întreb`ri adresate de consumatori [i include link-uri c`tre surse oficiale care sus]in aceste r`spunsuri. Scopul platformei “Ce con]ine o Coca-Cola” este acela de a oferi toate informa]iile de care consumatorii au nevoie pentru a face alegerile corecte, pentru ei [i pentru familiile lor. Platforma “Ce con]ine o Coca-Cola” ofer` r`spunsuri la unele dintre cele mai des întâlnite întreb`ri despre ingredientele din Coca-Cola, precum: “Cât zah`r este în Coca-Cola?”, “Ce semnific` num`rul «E»?”, “Pot bùturile carbogazoase s` ne afecteze oasele?” sau “Cafeina creeaz` dependen]`?”. Coca-Cola Zero, spre exemplu, este alegerea perfect` pentru persoanele care vor s` se bucure de acela[i gust Coca-Cola, cu zero calorii. Unele studii au ar`tat c` varietatea de bùturi consumate poate ajuta oamenii s`-[i

asigure aportul zilnic de lichide. Chiar [i b`uturile care con]in cafein`, cum sunt cafeaua, ceaiul sau Coca-Cola Zero, pot contribui la asigurarea aportului zilnic de lichide. Pentru r`spunsuri la întreb`ri despre ingrediente, atât pentru Coca-Cola Zero, cât [i pentru Coca-Cola [i Coca-Cola Light, dar [i pentru sursele [tiin]ifice care sus]in aceste r`spunsuri, accesa]i www.cecontineococacola.ro.

MOND INVEST

Foto: © Alessandro Pires De Souza – Dreamstime.com

D IALUL I}IILOR

COVER STORY

Când spui Brazilia, te gânde[ti la dou` lucruri: plaje [i fotbal. Iar uneori la fotbalul pe plaj`. 2014 este cu siguran]` anul sportului-rege \n statul sud-american. Brazilia e gazda Cupei Mondiale, dar evenimentul nu este s`rb`torit de toat` lumea. Brazilienii au ie[it \n strad`, nemul]umi]i de investi]iile nejustificat de mari suportate de guvern pentru organizarea turneului, \ntr-un moment \n care cre[terea economic` a ]`rii s-a poticnit, iar nivelul de trai precar al clasei de mijloc indic` mai degrab` nevoia de investi]ii \n sistemul de s`n`tate, redistribuirea coerent` a veniturilor [i educa]ie. Care va fi \ns` impactul pe termen lung al investi]iilor de miliarde de euro dedicate organiz`rii Cupei Mondiale pentru economia Braziliei? DE DRAGO{ L~Z~RESCU Este \n sfâr[it aici! Dup` patru ani

de a[teptare, microbi[tii \[i manifest` mai exuberant ca oricând sprijinul pentru echipele lor na]ionale de fotbal. Cum ar putea fi altfel, când Cupa Mondial` organizat` de FIFA este g`zduit` de cea mai efervescent` na]iune a fotbalului modern, Brazilia? Nici c` se putea un loc mai bun \n care s` ne exprim`m dragostea pentru acest sport decât \n statul sud-american, considerat de mul]i fani ai fotbalului drept a doua cas` a fotbalului, dup` Marea Britanie, “p`rintele” celui mai \ndr`git sport de pe planet`. Oricât de mult am vrea s` vedem doar aspectul romantic al turneului, Cupa Mondial` nu este doar a suporterilor. Vorbim despre unul din cele mai importante evenimente sportive ale lumii, cu o miz` financiar` uria[`, \n care actorii principali sunt FIFA, marile corpora]ii, guvernele ]`rilor organizatoare [i trusturile media. Iar miza, dincolo de râvnitul trofeu din aur, este chiar viitorul economic al ]`riigazd`. |n spatele acestui turneu-spectacol lucreaz` un veritabil mecanism financiar menit s` asigure buna desf`[urare a evenimentului sportiv, iar decizia acord`rii dreptului de a g`zdui competi]ia Braziliei a stârnit o serie de controverse [i chiar proteste violente \n unele ora[e. Miza acestui Mondial este, dincolo de aspectul sportiv, una macroeconomic`. Practic, succesul Cupei

Biz

Mondiale pentru brazilieni urmeaz` s` fie determinat \n func]ie de felul \n care ace[tia reu[esc s` transforme investi]iile \n bunuri pe termen lung. Protestele pot p`rea surprinz`toare din exterior, ]inând cont de faptul c` g`sim cu greu popoare mai avide de fotbal decât Brazilia, iar organizarea unor astfel de turnee este \n general un motiv de s`rb`toare na]ional`. Cu toate acestea, nu este cel mai fericit moment pentru evenimentul aflat \n discu]ie. Dup` ani la rând \n care economia brazilian` a explodat, ultimele 12 luni au scos la iveal` probleme serioase la nivel de productivitate a muncii [i de sustenabilitate a investi]iilor la nivel macroeconomic. Aceste probleme s-au tradus printr-o \ncetinire a cre[terii economice [i prin men]inerea unui nivel de trai precar pentru clasa de mijloc, ba chiar degradarea acestuia \n celebrele “favelas”, cartiere r`u-famate care g`zduiesc popula]ia s`rac`, dar [i grupuri organizate de infractori. Cupa Mondial` are \ns` [ansa de a produce un efect de domino \n sens pozitiv \n ceea ce prive[te investi]iile [i progresul economic. Pe lâng` cele 7,5 miliarde de euro investite de Brazilia pentru a asigura infrastructura adecvat` (8,5 miliarde conform altor rapoarte), turneul de fotbal va aduce peste 37 de miliarde de euro economiei statului sudamerican pe termen lung, se arat` \ntr-un studiu Ernst & Young. Noile investi]ii vor genera pân` la 3,6 milioane

SPORT

public (42%) [i cel privat (58%), potrivit din sustenabilitatea investi]iilor pe raportului EY. termen lung va depinde de capacitatea beneficiarilor, \n primul rând a guvernului brazilian, de a gestiona [i de a SCHIMB~RI ISTORICE exploata oportunit`]ile ce se ivesc \n F`r` \ndoial`, Brazilia a trecut prin urm`torii ani. transform`ri spectaculoase de la ultima Principalele industrii ce au de câ[tigat Cup` Mondial` organizat` (1950) [i pân` de pe urma CM din 2014 sunt \n prezent. Chiar [i celebrul turneu construc]iile (cele civile vor genera fotbalistic s-a schimbat radical. |n acele 2,8 miliarde de euro pentru buget \n vremuri, existau doar 13 ]`ri participante, intervalul de patru ani amintit), care jucau un total de 22 de HoReCa, utilit`]ile (electricitate, meciuri pe [ase stadioane Peste ap`, gaze, sistem sanitar [i diferite, cu o audien]` salubrizare) [i IT&C. total` de pu]in peste Cheltuielile pentru un milion de fani. organizarea Cupei Cupa Mondial` din Mondiale se \mpart Germania din relativ egal \ntre sectorul 2006 aproape c` a triplat aceste de fani vor urm`ri statistici: 3,35 Cupa Mondial` la TV miliarde de fani au asistat la meciuri, 32 de echipe au participat la competi]ie, disputând 64 de meciuri pe 12 stadioane. De asemenea, nu mai pu]in de 18 milioane de fani au vizitat Fan Park-urile – spa]ii de divertisment dedicate microbi[tilor, un concept inexistent \n anii '50. Este de a[teptat ca la finele Cupei Mondiale din Brazilia s` se raporteze chiar cifre mai mari, \ns` urmând standarde similare celor impuse de predecesoarele sale, Germania (2006) [i Africa de Sud (2010). |n general, efectele g`zduirii unui eveniment sportiv major au poten]ialul de a d`inui mult timp [i chiar de a atrage noi schimb`ri importante la nivel economic [i social. Pentru Brazilia, \ntrunirea criteriilor impuse de FIFA \nseamn`, cel pu]in \n teorie, atingerea unui nou nivel din punct de vedere structural [i socio-economic. Toate aceste transform`ri au loc exact \n momentul \n care Brazilia \ncearc` s`-[i consolideze pozi]ia de a cincea mare economie global`.

3,6

miliarde

Foto: © Andres Rodriguez – Dreamstime.com

de locuri de munc` noi \n fiecare an [i un venit de 21 de miliarde de euro ce va fi direc]ionat c`tre popula]ie – dac` am da crezare promisiunilor guvernului brazilian. Aceste sume pompate \n economie vor avea un impact direct asupra consumului \n Brazilia, \n special \n industria de construc]ii [i \n serviciile de business. Potrivit estim`rilor EY, impactul direct al Cupei Mondiale asupra produsului intern brut \n intervalul 2010-2014 a fost de 21,3 miliarde de euro, adic` echivalentul a 2,17% din PIB-ul anului 2010. Cum organizarea evenimentului e o ac]iune singular`, este de a[teptat ca unele din efectele investi]iilor asupra economiei s` nu fie permanente. De fapt, mare parte

MIZA TURISTIC~ Unul dintre principalele motive pentru care g`zduirea unui turneu final este important` ]ine tocmai de aspectul turistic. Nu vorbim doar despre entuziasmul fanilor prezen]i la meciuri [i despre obiceiurile lor de consum extrem Biz

COVER STORY

de apreciate de juc`torii din HoReCa, ci au fost ra]ionale, ]inând cont c` stadionul despre efectul pe termen mediu [i lung din Manaus va g`zdui doar patru meciuri asupra turismului \n ]ara gazd`, \n urma la Cupa Mondial`, dup` care are toate expunerii media de care se bucur` \n [ansele s` devin` o ruin`, \ntrucât ora[ul perioada premerg`toare turneului [i mai nu are o echip` de fotbal de top care s` ales \n timpul meciurilor. Cupa Mondial` utilizeze arena. |ntr-o situa]ie similar` se din Brazilia are toate [ansele s` bat` afl` [i stadioanele din Natal, dar [i din recordul la audien]e de]inut de Jocurile capitala Brasilia. Chiar fostul mare Olimpice de la Beijing din 2008, atacant brazilian Romario spunea \n eveniment urm`rit de 3,6 miliarde de urm` cu câteva luni c` utilitatea acestor persoane, conform CNN Money. |n urm` arene pe termen lung este “o glum`”, ele cu patru ani, 3,2 miliarde de oameni urmând a g`zdui doar ocazional concerte urm`reau cel pu]in un minut din Cupa odat` ce Cupa Mondial` se va \ncheia. Mondial`, iar exper]ii se a[teapt` ca Investi]iile, opera]iunile propriu-zise de num`rul telespectatorilor s` creasc` la organizare a evenimentului [i cheltuielile edi]ia din acest an. turi[tilor sunt principalele trei surse de Brazilia este unul din statele cu cerere de bunuri [i servicii care vor afecta poten]ial turistic uria[, \ns` nivelul s`u de majoritatea sectoarelor economice, popularitate \n rândul persoanelor aflate generând nu doar cre[terea \n c`utarea unei destina]ii exotice produc]iei [i noi locuri de nu este tocmai cel dorit. Acest munc`, ci [i atragerea lucru poate fi observat cu de noi fonduri din u[urin]` \n aeroporturi, taxe [i impozite. ale c`ror servicii au fost Acest progres \n \n continu` sc`dere \n lan] este dat de ultimul deceniu, ceea ce interconectarea a dus la o stagnare a sectoarelor num`rului de vizitatori. economice. va fi impactul Modernizarea Astfel, dac` financiar al CM 2014 infrastructurii ar trebui s` construirea unui pe termen lung aib` un impact imediat stadion genereaz` asupra acestui sector, astfel c` locuri de munc` \n anali[tii de la EY se a[teapt` la o sectorul construc]iilor, cre[tere cu 79% a num`rului de turi[ti salariul ob]inut de un muncitor \n 2014 [i la un impact economic poate fi folosit ulterior pentru achizi]ia puternic \n anii urm`tori. Fluxul de unui apartament sau a unei ma[ini, ceea turi[ti va genera venituri suplimentare ce ar \nsemna c` procesul ini]ial pentru alte sectoare, precum cel hotelier, stimuleaz` indirect industria auto sau telecom, transporturi, cultur` [i retail. sectorul de real estate. Pe lâng` impactul Astfel, turi[tii atra[i \n mod direct [i asupra economiei, organizarea Cupei indirect de Cupa Mondial` ar putea Mondiale influen]eaz` direct soarta a mii genera venituri suplimentare de de \ntreprinderi de dimensiuni mici din 2 miliarde de euro pentru companiile industrii precum cea textil`, auto, private braziliene. electric`, de instala]ii, mobilier, Autorit`]ile, \mpreun` cu FIFA, au marochin`rie, medical` [i hardware. decis ca evenimentul s` se desf`[oare \n MONDIALUL INVESTI}IILOR 12 ora[e diferite, reprezentând cinci mari zone geografice ale Braziliei. Doar pentru |n cei patru ani de preg`tire a cheltuielile de urbanism [i de evenimentului fotbalistic s-au f`cut “cosmetizare” a ora[elor – \n special a cheltuieli-record pentru o Cup` zonelor din vecin`tatea stadioanelor – Mondial`. Printre cele mai importante s-au cheltuit aproape un miliard de euro, investi]ii se num`r` cele din media [i cu investi]ii suplimentare \n hoteluri [i advertising, prin campanii ce au avut re]eaua de transport. Nu putem s` nu ne loc \n cele mai multe cazuri de-a lungul \ntreb`m \ns` dac` toate aceste cheltuieli anului curent. Nu mai pu]in de

37 mld. euro

Biz

2,14 miliarde de euro au fost investite \n promovarea Mondialului, fonduri cheltuite \n primul rând de companii private. |n urm` cu opt ani, când rata de penetrare a internetului era mai sc`zut` decât \n prezent, Cupa Mondial` genera un trafic de peste 15 terabytes de date, echivalentul a 100 de milioane de c`r]i. Pentru a sus]ine nivelul ridicat de trafic al datelor – \n special foto [i video – speciali[tii de la EY estimeaz` c` s-au investit pu]in peste 100 milioane de euro \n infrastructura IT, \ntre 2010 [i 2014. Totu[i, cel mai costisitor aspect al Mondialului pare s` fie construirea de noi stadioane. Cum nu toate ora[elegazd` dispuneau de stadioane la standardele cerute de FIFA, unele din ele, cum ar fi Natal, Recife sau Salvador, au avut nevoie de construirea unor noi arene sportive, \n timp ce celelalte ora[e au fost nevoite s` investeasc` masiv \n modernizarea arenelor existente. Nota de plat` pentru cele 12 stadioane a fost de peste 1,5 miliarde de euro – o sum` exagerat`, \n opinia protestatarilor de pe str`zile metropolelor braziliene. Industria hotelier` beneficiaz` la rândul ei de investi]ii masive, menite s` asigure g`zduirea cât mai eficient` [i confortabil` a turi[tilor str`ini. Cu toate acestea, doar Rio de Janeiro, Sao Paulo [i Curitiba au fost preg`tite s` fac` fa]` valului de turi[ti, \n timp ce \n celelalte ora[e s-au confruntat cu o adev`rat` curs` contra cronometru de a acoperi deficitul de peste 60.000 de camere raportat \n urm` cu trei ani. |n iunie [i iulie – cele dou` luni \n care se desf`[oar` Cupa Mondial` – este de a[teptat ca 2,25 milioane de pasageri s` fac` cuno[tin]` cu aeroporturile braziliene, ceea ce a generat investi]ii de 400 milioane de euro \n acest tip de infrastructur`. Sumei amintite i se adaug` costurile cu construirea [i renovarea a peste 4.000 de kilometri de noi autostr`zi. Modernizarea ora[elor-gazd` cost` peste 900 de milioane de euro, ceea ce a stârnit proteste \n majoritatea metropolelor braziliene. Iar pentru a ]ine sub control manifest`rile violente era nevoie, din

SPORT

nou, de bani. Mai exact, rapoartele Ernst & Young arat` c` Brazilia a alocat un buget de 560 milioane de euro securit`]ii, \ns` este posibil ca acest buget s` fi fost suplimentat \n ultimele luni, extrem de agitate.

CUPA VERDE Pentru organizarea turneului final de fotbal, brazilienii au fost nevoi]i s` se alinieze unor criterii impuse de Programul de Mediu al Na]iunilor Unite (UNEP), care viza [ase arii prioritare: schimb`rile climatice, dezastrele, managementul ecosistemelor,

gestionarea mediului, substan]ele d`un`toare [i utilizarea eficient` a resurselor naturale. Astfel, \n rela]ia cu subcontractorii era esen]ial ca angaja]ii acestora s` se bucure de condi]ii decente de lucru, de siguran]`, salarii corecte, precum [i de oportunitatea de angajare \n diverse proiecte posteveniment. De asemenea, s-a investit \n educarea [i informarea publicului \n leg`tur` cu facilit`]ile puse la dispozi]ie, accesul la informa]ii, consumul responsabil de resurse naturale [i economice. |n plus, autorit`]ile au \ncurajat localnicii [i turi[tii s` utilizeze automobile pe baz` de

biodiesel sau etanol, pentru a reduce amprenta de carbon asupra mediului. Pentru a beneficia de avantajele socioeconomice ale organiz`rii Cupei Mondiale, Brazilia a fost nevoit` s` \[i asume o serie de riscuri, cum ar fi \ntrunirea criteriilor impuse de FIFA. Dac` ne uit`m doar la imaginile surprinse de camerele video \n zilele premerg`toare Cupei Mondiale, putem observa c` oficialii brazilieni au \ntâmpinat mari dificult`]i \n a finaliza lucr`rile \n timp util. De altfel, planificarea precar` a evenimentului a dus la costuri suplimentare [i la alocarea ineficient` a fondurilor. Printre principalele nevoi ale ora[elor-gazd` se num`r` cele legate de energie, transport, infrastructur` dedicat` evenimentelor sportive (stadioane, parcuri de distrac]ie dedicate fanilor), cazare, securitate [i urbanism. Gestionarea ineficient` a acestor aspecte putea duce la risipirea banilor. Brazilia are o lung` tradi]ie \n a stabili politicile locale la nivel central, limitând drastic puterea de decizie la nivel local. |n cazul de fa]`, aceast` strategie se poate dovedi p`guboas`, \ntrucât organizarea eficient` a turneului ]ine de eficien]a cu care e gestionat fiecare meci \n parte, ceea ce necesit` vitez` de reac]ie din partea autorit`]ilor [i o bun` \n]elegere a nevoilor specifice fiec`rui ora[. Pentru a evita un fiasco organizatoric, autorit`]ile au optat pentru organizarea unor subprefecturi care s` ]in` sub control astfel de detalii administrative [i s` coordoneze \n mod eficient ac]iunile din spatele g`zduirii unui meci de fotbal. E[ecul nu e o op]iune pentru Brazilia, ]inând cont de investi]iile guvernului. O Cup` Mondial` pres`rat` cu gafe organizatorice poate duce la pierderi economice masive pe termen scurt [i la deteriorarea imaginii statului sudamerican, ceea ce ar afecta nivelul veniturilor [i recuperarea investi]iilor pe termen lung.

IMPACTUL CONSOLIDAT AL CUPEI MONDIALE DIN 2014

a) Impact asupra cererii:

9,7 mld. euro

• Investi]ii

7,36 mld. euro

• Costuri opera]ionale

0,39 mld. euro

• Cheltuielile vizitatorilor

1,95 mld. euro

b) Impact asupra produc]iei na]ionale de bunuri [i servicii

36,9 mld. euro

c) Impact asupra veniturilor (generate de punctul a)

20,8 mld. euro

d) Impact asupra pie]ei muncii (locuri de munc` / an)

3,63 milioane euro

e) Impact asupra colect`rii de taxe

5,94 mld. euro

Principalele sectoare vizate Industria alimentar`

Servicii de business

Utilit`]i

Servicii de informare

Turism [i hoteluri

RISCURI {I CÂ{TIGURI Sursa: EY

Construc]ii civile

Decizia Braziliei de a organiza acest turneu sportiv echivaleaz` cu amânarea unor investi]ii \n educa]ie, spitale, distribuirea eficient` a veniturilor sau Biz

7,4

plata unor datorii istorice. Costul de oportunitate al acestui turneu poate fi unul foarte ridicat. Din moment ce impactul evenimentului este unul temporar, recuperarea investi]iilor e corelat` \n mod direct cu felul \n care ]ara-gazd` va [ti s` exploateze beneficiile aduse de investi]ii. |n realitate, importan]a evenimentului transcende momentul desf`[ur`rii lui [i va influen]a vie]ile locuitorilor ora[elorgazd`, care sunt \n num`r record la acest turneu final. Infrastructura nou`, aeroporturile, transportul urban, telecomunica]iile [i serviciile de electricitate puse la punct sunt aspecte esen]iale \n dezvoltarea economic` a oric`rui stat, iar la finele Cupei Mondiale Brazilia va beneficia de progresul for]at ob]inut \n aceste sectoare. De asemenea, este de a[teptat ca turismul s` aib` de câ[tigat pe termen lung, de[i \n anii premerg`tori Cupei Mondiale din 2014 acesta se afla \n stagnare, num`rul turi[tilor str`ini fiind de patru ori mai

redus \n Brazilia decât \n Mexic. Totu[i, potrivit unui raport Moody's publicat recent, impactul investi]iilor aferente Cupei Mondiale va fi unul limitat \n urm`torii ani doar 0,4% va fi cre[terea anual` a PIB-ului Braziliei \n urm`torii zece ani, ca urmare a organiz`rii Cupei Mondiale, \ntrucât cheltuielile din ultimii patru ani cu prestigiosul eveniment au cumulat doar 0,7% din investi]iile deja planificate de Brazilia pentru acest interval de timp. Astfel, câ[tigurile reale ale Braziliei ]in \n primul rând de infrastructur`, ceea ce pentru popula]ia de pe str`zile metropolelor braziliene – [i mai ales din favele – s-ar putea dovedi insuficient. Pe de alt` parte, este o certitudine faptul c` atât FIFA, cât [i marile companii precum Adidas, Coca-Cola [i AnheuserBusch InBev se vor num`ra printre campionii financiari ai turneului. Cupa Mondial` din Africa de Sud, organizat` \n 2010, a atras venituri din drepturi TV pentru FIFA de 1,77 miliarde de euro, la

milioane

de turi[ti vor vizita Brazilia \n 2014

Biz

Foto: © Aguina – Dreamstime.com

COVER STORY

care se adaug` venituri din drepturile de marketing de 800 de milioane de euro. Investi]ia de aproximativ 8 miliarde de euro \n organizarea Cupei Mondiale reprezint` doar 5% din Programul de Accelerare a Cre[terii gândit de fostul pre[edinte Lula da Silva [i continuat de Dilma Rousseff. A[adar, nu putem vorbi de un eveniment sportiv extrem de costisitor, raportat la dimensiunile economiei braziliene. Cu toate acestea, \mprumuturile f`cute de prim`riile ora[elor care g`zduiesc meciuri s-ar putea transforma \n urm`torii ani \n piedici pentru dezvoltarea unor proiecte de interes public. Gazda turneului final r`mâne o ]ar` a contrastelor. Dac` pe stadioane sute de mii de fani urm`resc cum idolii lor conduc mingea cu piciorul spre poarta advers`, pe str`zi protestatarii nemul]umi]i de condi]iile de trai joac` fotbal cu fumigenele aruncate de for]ele de ordine. Impactul economic al acestei Cupe Mondiale nu va fi stabilit \ns` ast`zi pe str`zile agitate, ci peste câ]iva ani, când exper]ii financiari vor putea trage concluziile acestui eveniment. Pân` atunci, spectacolul trebuie s` continue. Biz

BURSA

PRIME{TE LUMIN~ Perla energiei romåne[ti, Electrica, este scoas` la vånzare pe burs` printr-o ofert` public` ini]ial`. Guvernul a decis \n sfår[it s` renun]e la controlul majoritar [i s` dea un semnal pozitiv investitorilor [i bursei. DE ALEXANDRU ARDELEAN ferta public` ini]ial` prin care Electrica scoate la vânzare pe burs` 51% din ac]iuni \ncepe la pre]uri cuprinse \ntre 11 lei/titlu [i 13,5 lei/titlu, potrivit ministrului delegat pentru Energie, R`zvan Nicolescu. "Vorbim de cel mai mare proces de listare petrecut vreodat` pe pia]a de capital din România. Societatea se va lista dac` va ob]ine minimum 435 de milioane de euro. Este o dovad` de curaj s` \ncerc`m 51% listare pe pia]a de capital din România", a afirmat Nicolescu. Cu ocazia acestei oferte, Electrica \[i majoreaz` capitalul social actual cu 105%, asfel \ncât participa]ia statului (prin Ministerul Economiei) va fi diluat` la 49%, restul ac]iunilor urmând s` se afle \n portofoliile altor ac]ionari. Banii atra[i \n ofert` r`mân \n companie pentru investi]ii \n dezvoltarea [i eficientizarea re]elelor de distribu]ie [i furnizare. F`r` a fi luate \n calcul eventualele discounturi care ar putea fi acordate micilor investitori, valoarea ofertei este cuprins` \ntre aproximativ 1,949 miliarde lei (443,3 milioane euro) [i 2,392 miliarde lei (544,1 milioane euro). Ministrul a anun]at c` Electrica va fi promovat` [i la Londra, pe pia]a de capital, unde listarea efectiv` va avea loc pe 3 iulie. Oferta Electrica este intermediat` de consor]iul format din BRD, Citigroup, Raiffeisen Bank, Société Générale [i Swiss Capital. Aceasta ar urma s` fie cea mai mare ofert` public` derulat` vreodat` la Bursa de Valori Bucure[ti (BVB), chiar [i la pre]ul minim dep`[ind opera]iunea prin care statul a vân-

Biz

dut anul trecut 15% din ac]iunile Romgaz (SNG) pentru 1,734 miliarde lei (aproape 391 milioane euro). Raportat la pre]ul mic, \ntreaga companie este evaluat` la 3,821 miliarde lei (869,3 milioane euro), iar \n func]ie de pre]ul maxim valoarea este de 4,69 miliarde lei (1,066 miliarde euro). Oferta prin care Electrica scoate la vânzare pe burs` ac]iuni noi va avea trei tran[e, iar investitorii pot cump`ra atât ac]iuni la Bursa de Valori Bucure[ti, cât [i certificate globale de depozit (GDR-uri) pe pia]a de la Londra. |n prezent, Electrica este controlat` integral de stat, prin Ministerul Economiei.

O PROPUNERE... INDECENT~ Anali[tii de la Tradeville estimeaz` pentru ac]iunile Electrica un pre] ]int` de 12,41 lei pentru urm`toarele 12 luni, pornind de la dividendele pe care compania le-ar putea acorda \n urm`torii ani. Brokerii consider` c` la pre]ul minim de subscriere de 11 lei oferta este "o bun` ocazie speculativ`". Electrica ar urma s` \nregistreze \n 2014 un profit opera]ional de 430 milioane lei, la venituri de 4,85 miliarde lei, ceea ce ar conduce la un profit net de aproape 380 milioane lei, potrivit scenariului anali[tilor de la Tradeville. Electrica a \nregistrat \n primul trimestru un profit net consolidat, excluzând participa]iile minoritare, de 60 milioane lei (13,4 milioane euro), u[or sub cel din aceea[i perioad` din 2013, iar pe tot anul 2013 a ob]inut un câ[tig de 243,4 milioane lei (55 milioane euro), cu 32% sub cel din 2012. Anali[tii au realizat o proiec]ie a rezultatelor financiare ale Electrica pornind de la mai

INVESTI}IE

urmând s` le fie acordat [i un discount. 85% multe ipoteze, printre care tarifele reglemendin ac]iunile scoase la vânzare sunt destinate tate de ANRE pentru distribu]ia de energie investitorilor institu]ionali, iar diferen]a este electric`, care cresc accelerat \n 2015-2016 pentru investitorii de retail (atât cei mari, cât (pentru a compensa investi]iile), transferul [i cei mici). Tran[a destinat` investitorilor de integral c`tre consumatori al costului certifiretail poate fi majorat` pân` la 22% din catelor verzi impuse companiei [i reducerea ac]iuni dac` va exista interes din partea cu 2% pe an a cantit`]ii de energie distriacestora. Pe tran[a micilor investitori, pentru buit`/furnizat` ca urmare a sc`derii consuprimele 10.000 de persoane este garantat` mului. Pe fondul avansului treptat al achizi]ia unui num`r de cel mult 1.000 de veniturilor, cu 19% pân` \n 2018 (fa]` de ac]iuni, \n func]ie de num`rul de titluri pen2013), profitul opera]ional ar urma s` urce tru care au plasat ordin de subscriere. Micii 125%, iar profitul net cu 98%, \n aceea[i peinvestitori pot cump`ra \ntre 250 [i 1.000 de rioad`. "Principalele riscuri care pot afecta ac]iuni, garantat, iar dup` acest prag vor evaluarea noastr` sunt de natur` primi pro-rata \n func]ie de gradul opera]ional`, respectiv ca Electrica de subscriere. Investitorii care s` nu \[i \ndeplineasc` planul vor subscrie \n prima de investi]ii pentru perioada s`pt`mân` pentru mai de reglementare \n curs, mult de 1.000 ac]iuni, ceea ce i-ar putea aduce dar mai pu]in de numai cre[teri modice 20.000 de titluri vor pentru tarifele la disbeneficia de un distribu]ie, sau ca sociecount de 5%. tatea s` nu reu[easc` este valoarea maxim` estimat` Electrica are o s` transfere c`tre cona ofertei publice ini]iale prin care pozi]ie de monopol pe sumatori eventualele Electrica scoate la vânzare distribu]ia de energie scumpiri ale energiei [i pe burs` 51% din ac]iuni. electric` \n Transilvania [i certificatelor verzi de pe nordul Munteniei, astfel c` pia]a concuren]ial`, ceea ce la nivel na]ional are o cot` de i-ar afecta marjele de furnipia]` de 39%. |n paralel, compania zare", a declarat Georgiana este un juc`tor important [i pe pia]a Androne, analist la Tradeville. furniz`rii energiei electrice (cump`rând |n plus, cifra de afaceri ar putea fi afectat` energie de pe pia]a liber` OPCOM pentru a de o sc`dere puternic` a consumului, mai o transmite consumatorilor captivi [i eligiales \n eventualitatea unei recesiuni. Nu \n bili), având o cot` de 22% la nivel na]ional. ultimul rând, actuala structur` a ac]ionaria|n anul 2013, dou` treimi din venituri au tului o expune riscului unor decizii dezavanfost generate de segmentul de furnizare, dar tajoase impuse de stat, iar Fondul anali[tii se a[teapt` ca ponderea acestora s` Proprietatea, care de]ine participa]ii \n suscad` \n urm`torii ani \n favoarea cursalele companiei, ar putea cere conversia distribu]iei, gra]ie investi]iilor ambi]ioase acestora \n ac]iuni Electrica pe care s` le (4,7 miliarde lei) pe care conducerea a lichideze ulterior pe pia]`, ceea ce ar pune anun]at c` le va face \n acest segment pân` presiune asupra cota]iilor, consider` \n 2018. "|ntrucât vorbim de un domeniu reanali[tii. "Totu[i, atractivitatea macro a glementat, toate aceste investi]ii \n eficientiRomâniei [i contextul pozitiv de pe pie]ele zarea [i extinderea re]elei ar trebui s` fie de ac]iuni pot capta interesul investitorilor r`spl`tite de ANRE prin tarife mai mari. Ca institu]ionali asupra unei list`ri desf`[urate orice companie de stat, Electrica este obli\n aceast` perioad`, \ndeosebi pentru o comgat` prin lege s` distribuie 50% din profit panie de utilit`]i, a[a \ncât oferta s` fie de sub form` de dividende, numai c` managesucces", a afirmat Androne. mentul [i-a anun]at inten]ia unei distribu]ii mai generoase, de 85% pe termen lung, ceea EFERVESCEN}~ LA BURS~? ce poate deveni un punct de atrac]ie major Pre]ul final de vânzare va fi stabilit \n func]ie pentru ac]iunile companiei, a[a cum au dede subscrierile de pe tran[a investitorilor inmonstrat celelalte companii de utilit`]i de la stitu]ionali. Micii investitori vor cump`ra BVB", spune analistul de la Tradeville. Biz ac]iunile la un pre] ceva mai mic, acestora

544,1

Foto: © Cafebeanz Company – Dreamstime.com

mld. euro

Biz

Revolu]ia licita]iilor virtuale

Pe 27 mai a avut loc prima licita]ie Lavacow, o premier` pentru pia]a romåneasc`. Cu vånz`ri de 30.000 de euro [i o rat` de adjudecare a loturilor de 60%, evenimentul s-a ridicat peste media licita]iilor online. Aproximativ 25% dintre cei care au accesat camera virtual` de licita]ie au fost din afara ]`rii [i o parte dintre ei au [i adjudecat, semn c` noua solu]ie de licitare are poten]ial de cre[tere pe pia]a interna]ional`. DE LOREDANA S~NDULESCU

nul trecut, \n România,

\ncas`rile licita]iilor de art` s-au ridicat la aproximativ 15,1 milioane de euro, \ntr-o pia]` ce poate fi estimat` la peste 28 de milioane de euro. Potrivit Raportului anual al pie]ei de art` române[ti, realizat de Institutul pentru Managementul Artei, 2013 a fost un an \n care juc`torii din pia]` de art` sau concentrat pe sporirea num`rului de clien]i prin diversificarea constant` a ofertei dar [i prin activit`]i conexe de formare [i educare a publicului amator de art`. Totodat`, un raport de pia]` la nivel global al firmei de consultan]` din Fran]a IDATE estimeaz` c` jocurile online urmeaz` s` \nregistreze o cre[tere medie de 11,4%, \n timp ce pia]a jocurilor mobile ar urma s` creasc` anual cu 12,2% \ntre 2013 [i 2017. |n acest context, la care se adaug` \n mod evident [i multitudinea de transform`ri impuse de avansul tehnologiilor digitale, nici pia]a licita]iilor nu are cum s` r`mån` ata[at` de versiunea tradi]ionalist`. Licita]iile de art` “de sal`” \ncep s` fie tot mai des \nlocuite cu cele online, cu atât mai mult cu cât obiectele de colec]ie targetate s-au diversificat foarte mult \n ultimii ani. Apar tot mai mul]i colec]ionari interesa]i de pie]e emergente, neexplorate, cu ofert` original`, adaptat` la realitatea new media. O solu]ie adecvat` noului context o reprezint` Lavacow, filiala interna]ional` specializat` \n tehnologie a grupului de art` Artmark, care a lansat o platform` 22

Biz

tehnologic` revolu]ionar` de licita]ie de art`. Aceasta este totodat` [i prima cas` de licita]ie de art` lansat` \n România care se adreseaz` iubitorilor de art` de oriunde, punând \n vânzare art` emergent` din estul Europei. Noua platform` IT se adreseaz` grupei de vârst` 25-40 de ani, cu venituri medii [i un interes crescut pentru originalitate, cultur` european` [i experien]e noi. “Admitem c` exist` un anumit profil de cump`r`tor de art` din licita]iile online, versus cel care

prefer` s` cumpere direct din galerie, iar acest cump`r`tor, dac` \l schi]`m din punct de vedere demografic, este preponderent b`rbat, familiarizat cu cump`r`turile online [i noua tehnologie, vârsta \ntre 25 [i 40 de ani, educa]ie peste medie [i venituri medii [i peste medie. Ponderea celor care prefer` s` cumpere din galerii este format` \n special din femei [i persoane cu vârsta peste 45 de ani”, explic` Cristina Olteanu, CEO [i membru fondator al Lavacow.com. Valoarea loturilor adjudecate prin Artmark Live (€) 1.000.000 773.650

800.000 600.000

500.855

400.000 200.000

170.535

0 2011

2012

2013

Num`rul loturilor adjudecate prin Artmark Live 400

337

300 174

200 100 33

Tabloul “Female Pilot” de Sergey Sologub

0 2011

2012

2013

ART~ Prin urmare, canalele de comunicare ale aceste case de licita]ii virtuale, imaginea website-ului [i selec]ia de art` au fost adaptate gustului [i stilului de via]` ale acestui public ]int`. Lavacow se bazeaz` pe tendin]ele din tehnologie: mobilitate crescut`, responsivitate pe orice platform`, strategii de gamification, operarea de c`tre vânz`tor a tuturor serviciilor postvânzare pentru a u[ura sarcina cump`r`torului. Din punct de vedere artistic, Lavacow promoveaz` cu preponderen]` art` contemporan` emergent` din estul Europei, urm`rind arti[ti \n curs de consacrare \n spa]iul interna]ional. |n acest fel, pe de o parte r`spunde apeten]ei publicului tân`r pentru un mesaj artistic puternic [i originalitatea limbajului creator [i pe de alt` parte ofer` [ansa unor achizi]ii inteligente, cu poten]ial investi]ional. Lucr`rile incluse \n licita]iile lunare Lavacow.com apar]in arti[tilor est-europeni care au devenit cunoscu]i [i \n afara ]`rilor de origine, prin expozi]ii, sau care fac parte din colec]ii private importante. “C`ut`m arti[ti promi]`tori, care au atins un nivel de consacrare sau care prezint` poten]ial de apreciere \n viitor. |n plus, lucr`m \n principal cu arti[ti reprezenta]i de galerii, pentru o garan]ie suplimentar` \n fa]a cump`r`torilor no[tri”, precizeaz` Cristina Olteanu. Selec]ia Lavacow.com ofer` lucr`ri cu pre]uri cuprinse \ntre 300 [i 5.000 de euro.

PA{I PE PIA}A INTERNA}IONL~ Artmark, casa de licita]ie de art` ai c`ror fondatori stau la bazele proiectului Lavacow, are deja o platform` online func]ional`, Artmark Live, prin intermediul c`reia utilizatorii intr` \n timpul licita]iilor [i cump`r` online. Num`rul de participan]i online [i volumul de adjudec`ri prin sistemul de licitare live online a crescut constant de la an la an, cu 93% mai multe loturi adjudecate \n online \n 2013 fa]` de anul precedent [i cu o valoare a tranzac]iilor cu 54% mai mare. Ducând experien]a din online un pas mai departe, prin deschiderea pe pia]a interna]ional`, ini]atorii proiectului Lavacow.com [i-au propus vånz`ri de 450.000 de euro \n primul an de func]ionare.

nary Auction Room, care le permite utilizatorilor s` tr`iasc` experien]a unei licita]ii de art` \ntr-o simulare online de tip joc. Fiecare utilizator \[i poate personaliza prezen]a printr-un avatar (la alegere unul din cele 10 personaje animate special pentru acest proiect de artistul de benzi desenate Alexandru Ciubotariu – Pisica P`trat`), poate folosi un alias [i afi[a public ]ara de provenien]`. Utilizatorul acumuleaz` puncte pentru valoarea artei achizi]ionate [i num`rul de prieteni invita]i \n joc [i interac]ioneaz` cu profilul celorlal]i participan]i \n licita]ie. Printre avantajele Lavacow se remarc` migrarea \n online a tuturor activit`]ilor asociate comercializ`rii operei de art`, de la procesul de consignare la stabilirea termenilor de livrare, }`rile din Europa de Est nu beneficiaz` de un facturare, op]iuni de asigurare sistem func]ional [i bine reglementat al comer]ului cu art`, cu poate doar câteva excep]ii, fapt ce [i alte preferin]e. Serviciile ridic` o barier` \n fa]a accesibilit`]ii colec]ionarilor de a sunt integrate \n platform` [i investi \n lucr`rile arti[tilor din zon`. Prin Lavacow.com ne acoperite logistic de c`tre dorim s` dezvolt`m o modalitate transparent` [i accesibil` Lavacow, astfel \ncåt utilizatode prezentare [i comercializare a lucr`rilor din regiune, ce rul, mai mult sau mai pu]in va ajuta la deschiderea acestei pie]e c`tre Vest.” obi[nuit cu uzan]ele din pia]a CRISTINA OLTEANU, de art`, doar liciteaz` din fa]a CEO [i membru fondator al Lavacow.com calculatorului sau telefonului mobil [i apoi prime[te la u[` opera de art` ambalat` profesionist. Platforma \ncurajeaz` schimbul de Un alt avantaj \l reprezint` [i taxele informa]ii f`r` a pune presiune pe utide licita]ie la jum`tate fa]` de cele praclizatori, oferindu-le posibilitatea s` ticate de casele de licita]ie tradi]onale joace un rol social, s`-[i creeze un pro(de la un standard care variaz` \ntre fil [i o proprie microre]ea social`. |n 18 [i 27% taxele de licita]ie coboar` \n acest sens, dezvoltatorii jocului video cazul casei Lavacow la un maxim de au introdus avataruri care pot fi perso8-12%), cu posibilitatea de a reduce tanalizate. Lavacow este \ns` mult mai xele la zero \n cazul \n care utilizatorul mult decât doar primul joc online de lirecomand` platforma de licitare [i va cita]ii de art`. Platforma ofer` o aduce utilizatori noi. selec]ie de obiecte de art` de o calitate Prima licita]ie Lavacow a reunit excep]ional`, la pre]uri accesibile pen50 de lucr`ri purtând semn`tura unor tru pia]a de art`. Existen]a avataruriarti[ti contemporani din România lor, digitalizarea mediului, designul (Ion Grigorescu, Horia Damian, Paul atractiv – toate capteaz` un segment Neagu, Geta Br`tescu, Sorin Ilfoveanu) nou de public, cu care nu s-a mai inteBulgaria, Ungaria (Dora Maurer), rac]ionat pân` acum \n pia]a de art` Moldova, Polonia (Viktor Dyndo [i din România. Michal Szuszkiewiecz), Slovacia, Rusia Conceptul propus de Lavacow aduce (Sergey Sologub). Biz \n centrul aten]iei The New RevolutioBiz

Foto: © Diana Zaharia – Dreamstime.com

INDUSTRY LEADERS

CRIZA NE-A F~CUT MAI PUTERNICI

INDUSTRY LEADERS Una dintre cele mai active b`nci din Romånia, OTP Bank, \mpline[te 10 ani de cånd exist` pe pia]a local`. |n ace[ti ani, institu]ia a [tiut s` creasc`, indiferent de condi]iile economice. Ca dovad`, o banc` solid`, un portoliu performant [i clien]i fideli. Despre cei 10 ani ne vorbe[te László Diósi, CEO al OTP Bank Romånia. DE ALEXANDRU ARDELEAN OTP Bank \mpline[te 10 ani pe pia]a local`. Cum caracteriza]i aceast` perioad`? Suntem precum un vin bun. Cu fiecare an mai maturi [i din ce în ce mai buni. În cei 10 ani de activitate în România, am demonstrat c` profesionalismul înseamn` totul într-o lume cu o competitivitate acerb`. De-a lungul anilor, am avut parte de provoc`ri – \n special \n perioada crizei – dar [i de mari satisfac]ii. Am evoluat de la o banc` mic`, cu o ofert` limitat` de servicii financiare, la o banc` de dimensiuni medii, care beneficiaz` de o cre[tere dinamic` a veniturilor, o ofert` extins` de produse [i servicii [i acoperire na]ional`. Ne bucur`m c` am reu[it s` ne pozi]ion`m ca un membru profesionist al pie]ei bancare din Romånia. Am reu[it s` oferim servicii pragmatice, de calitate [i s` ac]ion`m ca un adev`rat consultant financiar pentru clien]ii no[tri, pe o pia]` extrem de competitiv`. Stabilitatea, integritatea [i transparen]a sunt valori cheie ce caracterizeaz` serviciile pe care le oferim. Astfel, am reu[it s` cå[tig`m \ncrederea clien]ilor no[tri, cea mai valoroas` realizare a ultimilor 10 ani. Nu ne oprim aici. Vom continua s` construim [i s` consolid`m parteneriate puternice [i durabile cu clien]ii nostri, bazate pe transparen]` [i încredere.

|n ace[ti 10 ani, a]i traversat mai multe perioade economice care au necesitat decizii radicale uneori. Cum s-a schimbat banca, urmare a acestor perioade? Dac` ar fi s` aleg între aceste perioade, a[ spune c` ultimii trei ani 26

Biz

sunt cei mai buni. Nu mi-au pl`cut nici anii de cre[tere necontrolat`, nici criza profund`, de[i era clar ce aveam de f`cut. Sincer s` fiu, nu îmi place deloc expresia “decizii grele”. Este u[or s` închizi unit`]i, linii de business, s` concediezi mul]i oameni, dar s` iei decizii ra]ionale e mult mai complicat. Am încercat mereu s` fim ra]ionali, s` r`spundem onest realit`]ilor contemporane, f`r` s` aducem un prejudiciu obiectivelor strategice, în acela[i timp. Pe scurt, criza ne-a f`cut mai puternici.

|n ciuda tuturor dificult`]ilor, a]i reu[it s` men]ine]i banca pe traiectoria ei [i s` cre[te]i. Care a fost re]eta acestei direc]ii? A[a cum spuneam, secretul este s` percepi corect pia]a [i s` în]elegi tendin]ele [i oportunit`]ile strategice. Cheia este managementul local puternic [i multe discu]ii interne deschise. Expertiza directorilor no[tri, al`turi de viziunea managementului [i al`turarea know-how-ului ac]ionarilor cu cel local construiesc ecua]ia câ[tig`toare.

|n primul trimestru din acest an, banca a reu[it s` revin` pe profit, iar rezultatele financiare s` fie unele foarte bune. Care a fost strategia? Am reu[it aceast` performan]` printr-un management eficient al creditelor neperformante, prin recuperarea pierderilor, cre[terea veniturilor [i reducerea costurilor opera]ionale – activit`]i derulate pe parcursul ultimilor doi ani. Este foarte dificil pentru un juc`tor de talia noastr`, fiind la limita unei economii de scar`.

Cum explica]i cre[terea profitului \n aceast` perioad`? Am reu[it s` identificam câteva ni[e pe care s` le abord`m cu succes. M` refer aici la programul nostru de consultan]` financiar` OTP Mentor, pentru persoane fizice [i IMM-uri, cardul de credit cu [ase rate f`r` dobând`, o premier` pentru pia]a local`, segmentul agricol [i creditele de nevoi personale.

Care este propor]ia creditelor neperformante \n portofoliu? Se situeaz` mult sub media pie]ei, datorit` muncii de calitate a exper]ilor no[tri în recuper`ri de crean]e, a oamenilor de vânz`ri, a colegilor din unit`]ile teritoriale. Calitatea portofoliului b`ncii este extrem de important` pentru noi.

|n acela[i timp, creditarea a stagnat \n ultimii ani ca urmare a condi]iilor economice. Cum s-a \ntåmplat \n cazul OTP Bank? Noi am înregistrat o cre[tere. 2014 este un nou an de cre[tere constant`, în care dinamica pozitiv` a credit`rii are un rol decisiv.

Cå]i angaja]i are banca acum? Cåte sucursale? În prezent, avem 950 angaja]i [i 84 sucursale. Suntem preg`ti]i s` ne extindem, când vom identifica noi oportunit`]i.

Ce urm`ri]i \n continuare pe pia]a romåneasc`? Vre]i s` cre[te]i cota de pia]`? Am reu[it s` cre[tem cota de pia]` anul trecut (considerând noile cifre de vânz`ri), iar pe termen mediu ]intim o cot` de pia]` de pân` la 5%.

FOTOGRAFII: AUREL {ERBAN

OTP BANK

Cum vede]i sistemul bancar romånesc \n acest moment? Dac` ar fi s` descriu sistemul bancar românesc folosind câteva cuvinte cheie, acestea ar fi: stabilitate, rol [i contribu]ie important` în dezvoltarea economic`, oportunit`]i uria[e.

Cum vede]i sistemul bancar \n urm`torii 10 ani? Sistemul bancar [i, \n mare, serviciile de management al resurselor financiare

sunt \ntr-o continu` transformare. |n anii ’70 [i ’80, am fost martorii dezvolt`rii sistemelor ATM. |n perioada anilor ’90 [i prima decad` a anilor 2000, ne-am familiarizat cu online banking-ul. Iat` c` de la \nceputul anilor 2010 am intrat \n era mobile banking-ului. Viteza evolu]iei sistemului bancar a atins noi limite. Cel mai mare capital al viitorului va fi capacitatea de a anticipa schimb`rile [i de a ne adapta la noile standarde [i

contexte. |n perioada urm`toare, focusul va r`måne pe men]inerea rela]iilor durabile cu antreprenorii, pe serviciile de internet banking [i pe dezvoltarea de sisteme next generation de ATM-uri. Suntem siguri c` vom fi martorii unor schimb`ri semnificative \n urm`toarele decade. Cred, \n acela[i timp, c` sistemul bancar romånesc va fi \n 10 ani unul dintre cele mai bune din Europa, cu viziune [i puternic` implicare local`. Biz Biz

INDUSTRY LEADERS

ROMÅNIA, STRATEGIC~ PENTRU OTP GROUP |nc` de la intrarea pe pia]a din Romånia, OTP Bank avea un obiectiv \ndr`zne]: s` devin` o banc` universal` puternic` [i activ` care s` ofere servicii financiare integrate, adaptate dinamicii pie]ei. Gábor Ljubičić, Director General Adjunct, Divizia Retail, ne spune care au fost ingredientele unei strategii reu[ite. DE ALEXANDRU ARDELEAN Care este strategia b`ncii pe segmentul retail? |n 2014, eforturile echipei noastre se \ndreapt`, ca [i pån` acum, spre identificarea unor solu]ii financiare simple [i eficiente, adaptate nevoilor reale ale clien]ilor no[tri. Vom continua s` ne concentr`m pe atragerea de noi clien]i, printr-o ofert` competitiv` de produse [i servicii, dar [i pe asigurarea unei experien]e mai bune cu banca a clien]ilor existen]i. |n 2013, am \nregistrat o cre[tere a volumului de credite acordate persoanelor fizice, al`turi de o dinamic` pozitiv` a depozitelor, pe fondul cre[terii num`rului de clien]i persoane fizice. Anul acesta, provocarea este s` consolid`m o rela]ie de lung` durat` cu ace[ti clien]i noi. Creditele de nevoi personale, cardurile de credit [i serviciul OTPdirekt r`mån produsele strategice pentru persoane fizice, \n baza rezultatelor pozitive \nregistrate \n 2013. Ne propunem s` dezvolt`m \n continuare [i pachete de ni[`, care s` r`spund` nevoilor [i poten]ialului pie]ei. Pe segmentul IMM, vom continua s` oferim un suport real companiilor partenere [i s` dezvolt`m o gam` larg` de produse [i servicii dedicate, care s` aduc` un plus de valoare. Obiectivul nostru este s` construim o rela]ie solid`, de durat`, cu clien]ii no[tri. |n acest sens, vom duce mai departe misiunea asumat`, de a oferi consultan]` financiar` prin programul nostru OTP Mentor care pune la dispozi]ia clien]ilor servicii de consultan]` financiar` de calitate, al`turi de produse [i servicii care aduc valoare adaugat`.

Care este propor]ia credite/depozite \n portofoliul b`ncii? Strategia noastr` a fost dintotdeauna s` abord`m o pozi]ie prudent` pe pia]` [i 28

Biz

ce volumul depozitelor corporate a atins pragul de 113%. |n plus, \mprumuturile acordate persoanelor fizice au crescut cu 3%, \n timp ce \mprumuturile corporate au \nregistrat o cre[tere de 6%.

Cum a evoluat cererea de credite pentru persoane fizice \n ultimul an \n cazul OTP Bank?

s` construim un portofoliu financiar echilibrat. Vom continua \n aceast` direc]ie [i vom dezvolta un sistem de business durabil, capabil s` ofere servicii pragmatice [i personalizate nevoilor pie]ei. Putem s` afirm`m c` am \nregistrat o cre[tere pozitiv` sus]inut`, iar cifrele \nregistrate reflect` rezultatele bune pe care OTP Bank le-a anun]at \n 2013. Pe scurt, depozitele atrase de la clien]ii retail (persoane fizice [i IMM-uri) au crescut cu 10% \n 2013, cu o cre[tere de 17% \n cazul persoanelor fizice, \n timp

|n timp ce pia]a de credite de consum a sc`zut, pe fondul unei ponder`ri a cererii pentru locuin]e, OTP Bank a reu[it s`-[i creasc` cota de pia]` ca rezultat al extinderii canalelor de distribu]ie [i al cre[terii eficien]ei for]ei de vånz`ri. }inånd cont de evolu]ia pie]ei, a m`surilor de eficientizare a costurilor [i a \nchiderii de sucursale operate \n 2013, cred c` rezultatul – cre[terea portofoliului nostru de credite de nevoi personale – este foarte bun [i putem fi måndri de el.

Cum vede]i sistemul bancar romånesc \n acest moment? Sistemul bancar romånesc s-a dovedit a fi unul dintre cele mai stabile din regiune [i asta datorit` faptului c` Banca Na]ional` a adoptat o politic` ce a reglementat [i stabilizat pie]ele financiare. Rezultatul este o pia]` cu mare poten]ial, o pia]` strategic` pentru OTP Group. Biz

OTP BANK

ABORDAREA PERSONALIZAT~ De 10 ani, OTP Bank a [tiut s` construiasc` rela]ii durabile cu cei care i-au devenit clien]i fideli, prin ofertele dedicate fiec`ruia. Acesta este unul dintre secretele care au marcat succesul b`ncii pe pia]a romåneasc`. Despre cum func]ioneaz` serviciile financiare ale b`ncii a vorbit Radu Petrea, Director General Adjunct, Divizia Pie]e Financiare, OTP Bank. DE ALEXANDRU ARDELEAN Care este strategia b`ncii \n ceea ce prive[te pie]ele financiare? Strategia OTP Bank Romånia este de a oferi permanent servicii de calitate [i produse adresate necesit`]ilor particulare ale clien]ilor, care aduc valoare ad`ugat`. |n acest moment, oferta noastr` de solu]ii financiare este foarte variat`, iar accesul la diferite pie]e (commodity, burs` de valori) este realizat prin intermediul companiilor din grup.

Care este evolu]ia depozitelor \n cazul OTP Bank? Institu]iile financiare au abordat o politic` de reducere a indicatorului credite/depozite, ca urmare a crizei de lichiditate. Aceste decizii strategice variaz` \n func]ie de lichiditatea de care dispune grupul bancar [i se transpun, individual, \n oferte diferite (pre] [i scaden]`) la depozite pe pia]a local`. OTP Bank adopt` o strategie de colectare a depozitelor \n stråns` leg`tur` cu acordarea de credite. |n ceea ce prive[te ultimii ani \ns`, putem vorbi de o cre[tere a ratei de colectare a depozitelor \n lei, consecin]` a condi]iilor favorabile de pia]`.

Cum vede]i finan]area \n lei? Datorit` politicilor monetare coerente, costurile de finan]are \n lei au ajuns similare celor \n euro. Dac` ]inem cont de impactul riscului de curs valutar, atât

creditele de nevoi personale cåt [i creditele ipotecare acordate popula]iei vor fi majoritare \n lei. Aceasta nu \nseamn` c` ofertele \n euro pentru aceste produse vor disp`rea, ci se vor adresa unei ni[e de clientel`. |n cazul creditelor acordate companiilor, situa]ia este diferit`. Acestea, \n special companiile mari, de]in expertiz` \n domeniul financiarbancar [i \[i pot optimiza fluxul de numerar atåt \n func]ie de planurile de afaceri, cåt [i \n func]ie de volatilitatea cursului de schimb.

Cum aprecia]i sc`derea dobånzilor la credite? Dar la depozite? Sc`derea dobånzilor este o consecin]` a pie]ei libere. Exist` un decalaj normal \ntre reducerea dobånzilor la credite [i reducerea dobânzilor la depozite. |n prima parte, se ajusteaz` dobånzile la depozite, apoi cele la credite. Dobånzile aferente depozitelor sunt determinate de situa]ia lichidit`]ii. Dac` BNR va decide s` reduc` rezervele minime obligatorii, va exista o presiune de reducere a dobânzilor. Ne a[tept`m ca banca central` s` opereze o modificare a procentului de constituire a rezervelor, pe m`sur` ce va cre[te cererea de creditare [i se va observa un trend consolidat. Dobånda aferent` creditelor ar putea continua s` scad`, datorit` competi]iei puternice la nivel local, dar cererea a început s` creasc` comparativ cu anii trecu]i. Creditele pentru investi]ii sunt \ns` limitate din cauza apetitului sc`zut. Totodat`, cererea de credite este sus]inut` atåt de politicile fiscale, cåt [i de implicarea agen]ilor economici \n sus]inerea economiei locale. Dobånda sau costul creditului nu este singurul determinant al revigor`rii investi]iilor [i consumului. Biz Biz

Foto: © Dawn Hudson – Dreamstime.com

CÅT DE COMPETITIV~ ESTE ROMÅNIA?

|ntr-un clasament global, Romånia e pe locul 47 din punctul de vedere al competitivit`]ii, \n urcare cu 8 locuri fa]` de anul trecut. Pare o veste bun`, doar c` topul analizeaz` numai 60 de ]`ri. Deci, cum st`m de fapt? DE GABRIEL BÅRLIG~ 30

Biz

ECONOMIE untem peste Ungaria, Brazilia sau Slovenia. Nu la pre]ul benzinei sau al kilometrului de autostrad`, cum a]i putea crede, ci la competitivitate. O spune cercetarea anual` realizat` de Centrul Global de Competitivitate (WCC), din cadrul [colii de business IMD (Elve]ia). Acest top al competitivit`]ii la nivel global este realizat \nc` din 1989. Pentru edi]ia 2014, au fost analizate cele mai competitive 60 de ]`ri din lume pe baza a nu mai pu]in de 338 de criterii. “|ncerc`m s` afl`m cum \[i gestioneaz` na]iunile totalitatea resurselor [i a competen]elor lor ca s`-[i sporeasc` prosperitatea. Competitivitatea merge, deci, dincolo de cre[terea economic`, e vorba despre crearea de noi locuri de munc`, atractivitate, institu]ii eficiente, stabilitate [i predictibilitate, atitudine deschis` fa]` de globalizare ca s` distribuie prosperitatea \ntr-un mod corect [i sustenabil”, a declarat, \n exclusivitate pentru Biz, Anne-France Borgeaud Pierazzi, Senior Economist & Head of WCC Operation al IMD.

PEISAJUL GLOBAL Ca s` ne d`m seama cum st`m de fapt, s` analiz`m pu]in clasamentul. Pe primul loc se afl` \n continuare Statele Unite, a c`ror economie este \n u[oar` revenire, unde [omajul este \n sc`dere, iar tehnologia [i infrastructura puncteaz` decisiv \n topul competitivit`]ii. De altfel, top 10 a suferit pu]ine modific`ri. Economiile mai mici, ca Elve]ia (locul 2), Singapore (3) [i Hong Kong (4), continu` s` prospere gra]ie exporturilor, mediului de afaceri prietenos [i inova]iei. Se remarc` performan]ele mai bune la nivelul \ntregii Europe comparativ cu anul trecut, semn clar al revenirii economiei de pe continent. Danemarca intr` \n top 10 pe locul 9, al`turi de Elve]ia, Suedia (locul 5), Germania (6) [i Nurvegia (10). Irlanda (locul 15), Spania (39) [i Portugalia (43) au urcat \n clasament, \n timp ce, previzibil, Italia (46) [i Grecia (57) au \nregistrat sc`deri. |n Asia, Japonia continu` s` urce trei locuri pân` pe 21, dar e dep`[it` de Malaiezia (12) [i Taiwan, care \ns` a

coborât dou` locuri, pân` pe 13. Tot dou` locuri a coborât [i China, aflat` pe locul 23, \n timp ce Hong Kong, politic parte din China, dar economic o entitate cvasiseparat` de continent, se afl` pe locul 4, dup` ce \n 2013 era pe 3. Indonezia a urcat dou` locuri pân` pe 37, \n timp ce Thailanda a resim]it [ocul instabilit`]ii politice, coborând dou` pozi]ii, pân` pe 29. A fost un an mai slab pentru economiile emergente mari, unde cre[terea economic` a \ncetinit, la fel ca investi]iile str`ine, \n timp ce

TOP 10 COMPETITIVITATE Loc 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. ... 47.

}ar`/Teritoriu SUA Elve]ia Singapore Hong Kong Suedia Germania Canada Emiratele Arabe Unite Danemarca Norvegia România

Sursa: Centrul Global de Competitivitate (WCC), IMD

infrastructura lor las` \n continuare de dorit. Sc`derea amintit` a Chinei s-a datorat mai ales \ngrijor`rii legate de mediul de afaceri, \n timp ce India (care a c`zut de pe 40 pe 44) [i Brazilia (c`dere de trei pozi]ii, pân` pe 54) au avut de suferit din cauza problemelor pe pia]a muncii [i a unui management ineficient. Tot \n sc`dere sunt [i Turcia (locul 40), Mexic (61), Filipine (42) [i Peru (50).

PERCEP}IA CONTEAZ~ Nu mai pu]in de 7 dintre ]`rile din top 10 se afl` \n primele zece state când vine vorba despre a avea o imagine extern` care \ncurajeaz` dezvoltarea afacerilor, conform sondajului exclusiv realizat de IMD \n ]`rile incluse \n studiu. “Ne baz`m \n propor]ie de dou` treimi pe date statistice, restul de o treime fiind

rezultatul sondajului nostru anual. De aceea colabor`m cu o re]ea de institute partenere din toat` lumea (\n România, este vorba despre IRECSON). Lucr`m, desigur, [i cu mai mul]i furnizori de date la nivel global”, arat` Anne-France Borgeaud Pierazzi. Astfel, se observ` o leg`tur` strâns` \ntre locul \n clasamentul general al competivit`]ii [i imaginea pe plan interna]ional \n ceea ce prive[te mediul de afaceri. Managerii din Singapore sunt cei mai optimi[ti când vine vorba despre imaginea ]`rii lor peste hotare, \n timp ce Irlanda, Chile, Qatar [i Coreea de Sud se claseaz` la acest criteriu mult peste locul ocupat \n clasamentul general, ceea ce sugereaz` c` realitatea difer` mult fa]` de percep]ie. De cealalt` parte, managerii din SUA, Fran]a, Taiwan sau Polonia sunt mult mai pesimi[ti când se gândesc la imaginea extern` a ]`rilor lor. |n cazul SUA, percep]ia reflect` conflictele interna]ionale \n care americanii sunt implica]i, dar [i puternica lupt` politic` intern`, \n timp ce Fran]a are probleme cu ritmul reformelor economice [i sufer` din cauza unei atitudini negative legate de globalizare. “Dac` performan]ele economice se schimb` de la an la an, percep]iile sunt mai stabile pe termen lung [i se modific` mult mai lent. Mai mult, pot duce [i la un cerc virtuos, \n care imaginea pozitiv` contribuie la o performan]` economic` mai bun`”, spune profesorul Arturo Bris, director al Centrului Global de Competitivitate din cadrul IMD. Prin urmare, sentimentul managerilor legat de imaginea ]`rii lor poate oferi o idee despre cum va evolua indicele competitivit`]ii \n statul respectiv.

CIFRELE COMPETITIVIT~}II ROMÅNIEI Analiza datelor ce au dus la clasarea României pe locul 47 \n clasamentul global al competitivit`]ii arat` clar natura dual` care marcheaz` dezvoltarea economic` a ]`rii dup` pr`bu[irea comunismului, \n 1989. Primul exemplu: poate cel mai important factor care a sporit competitivitatea României \n topul din acest an a fost cre[terea economic` de 3,5% de anul trecut, comparativ cu 0,3% \n 2012. O veste excelent`, care \ns` este contrabalansat` de faptul c` investi]iile realizate de Biz

ECONOMIE România a urcat 4 pozi]ii \n top, pân` pe locul 43. Avansul a venit mai ales din zona infrastructurii IT (locul 40 fa]` de 46) sau din cea de s`n`tate [i mediu (locul 48 fa]` de 42). “România a urcat anul acesta \n clasamentul IMD de la 55 pe locul 47. Din profilul de ]ar` detaliat se observ` c` s-a \mbun`t`]it semnificativ performan]a economic`. PIB-ul a crescut, la fel [i exporturile. Trebuie remarcate [i rezultatele mai bune \nregistrate \n ceea ce prive[te

situeaz` \n topul global pe locul 33, fa]` de 47 \n edi]ia precedent`. Principalul motor al ascensiunii au fost exporturile, unde România se situeaz` pe locul 21 din 60, fa]` de 57 \n edi]ia din 2013, urmate de cre[terea PIB (locul 38, fa]` de 51). Sc`deri s-au \nregistrat \n ceea ce prive[te [omajul (de pe locul 33 pe 41) [i pre]urile (de la locul 9 pe 29). Cum era de a[teptat, când vine vorba despre eficien]a guvernului, am coborât dou` locuri, pân` pe 51. Numai politica fiscal`

companii \n afara României sunt \n sc`dere, iar corup]ia [i birocra]ia continu` s` tareze mediului de afaceri. Ve[tile bune vin, de altfel, mai ales din zona indicatorilor macroeconomici (cre[terea PIB, sc`derea deficitului de cont curent) [i din zona de percep]ie a managerilor \n ceea ce prive[te solu]iile sustenabile (indice \n cre[tere de la 2,03 la 4,46), preocuparea legat` de s`n`tate, siguran]` [i mediu (cre[tere de la 3,64 la 7,02) sau atragerea [i reten]ia talentelor

COMPETITIVITATEA ROMÂNIEI PERFORMAN}~ ECONOMIC~ 21

EFICIEN}~ GUVERNAMENTAL~

EFICIEN}~ DE BUSINESS

INFRASTRUCTUR~

29 38

46 52

42 46

52 Educa]ie

S`n`tate [i mediu

Infrastructur` [tiin]ific`

Infrastructur` IT

Infrastructur` de baz`

Atitudini [i valori

Practici de management

Finan]e

Pia]a muncii

Productivitate [i eficien]`

Cadru social

Legisla]ie de business

Cadru institu]ional

Politic` fiscal`

Finan]e publice

Pre]uri

Locuri de munc`

Investi]ii interna]ionale

Comer] extern

Economie intern`

Sursa: Centrul Global de Competitivitate (WCC), IMD; * Cifrele reprezint` locul ocupat de România \n Top 60 pe diverse categorii

(de la 4,79 la 8,22). |n ceea ce prive[te cei mai importan]i factori de atractivitate ai economiei române[ti \n percep]ia managerilor intervieva]i de IMD prin intermediul IRECSON, \n top 5 s-au situat: rela]iile eficiente cu angaja]ii (76,2%), prezen]a unei for]e de munc` talentate (69,8%), atitudinea pozitiv` [i deschis` (69,8%), dinamismul economiei (49,2%) [i eficien]a costurilor (46%). De remarcat c` nici m`car un manager dintre cei intervieva]i n-a avut comentarii pozitive despre regimul fiscal competitiv sau competen]a guvernamental`. Per total, \n ceea ce prive[te performan]a economic`, România se 32

Biz

a cunoscut o \mbun`t`]ire (locul 42 fa]` de 45), \n timp ce performan]a finan]elor publice, cadrul investi]ional [i legisla]ia de business au fost \n sc`dere. O veste bun` este ascensiunea \n ceea ce prive[te eficien]a \n afaceri, unde România a urcat 7 pozi]ii, pân` pe locul 50. Ascensiunea a fost accentuat` \n ceea ce prive[te productivitatea [i eficien]a (urcare de 21 de locuri, pân` pe 38), pia]a muncii (locul 34 fa]` de 46) [i practicile de management (locul 40 fa]` de 55). Din p`cate, st`m mai prost la atitudini [i valori (locul 52 fa]` de 50). O \mbun`t`]ire u[oar` a cunoscut [i infrastructura, unde

eficien]a de business [i infrastructura, comparativ cu performan]a la nivel interna]ional”, arat` Anne-France Borgeaud Pierazzi. Pentru viitor, aceasta recomand` nu doar României, ci tuturor statelor \n curs de dezvoltare s`-[i sporeasc` atractivitatea pentru a genera locuri de munc`, s` fie mai agresive \n ceea ce prive[te exporturile, pentru a genera venituri, s` aib` institu]ii financiare puternice [i o infrastructur` solid`, oferind \n acela[i timp un mediu de afaceri prietenos pentru companii [i investitori. U[or de spus, dar, dup` cum s-a dovedit, mai greu de f`cut. Biz

INTERVIU

Competitivitatea, dincolo de cre[terea economic` |n exclusivitate pentru Biz, Anne-France Borgeaud Pierazzi, Senior Economist & director al Centrului Global de Competitivitate, detaliaz` peisajul global actual al competitivit`]ii [i provoc`rile \n domeniu pentru ]`ri ca România. DE GABRIEL BÅRLIG~ Ce \nseamn` pentru o ]ar` s` fie competitiv` \n climatul global actual?

samentul de anul trecut, dar România a \nregistrat performan]e mai bune.

IMD are o abordare extins` a competitivit`]ii. |n 2014 am analizat cele mai competitive 60 de ]`ri din lume pe baza a nu mai pu]in de 338 de criterii. |ncerc`m s` afl`m cum \[i gestioneaz` na]iunile totalitatea resurselor [i a competen]elor ca s`-[i sporeasc` prosperitatea. Competitivitatea merge, deci, dincolo de cre[terea economic`, are nevoie de crearea de noi locuri de munc`, atractivitate, institu]ii eficiente, stabilitate [i predictibilitate, atitudine deschis` fa]` de globalizare ca s` distribuie prosperitatea \ntr-un mod corect [i sustenabil. {i acestea sunt doar o parte dintre factorii importan]i care contribuie la competitivitatea unei ]`ri.

Cum pot progresa mai rapid state \n curs de dezvoltare? Trebuie s` fie mai atractive, pentru a genera locuri de munc`, s` fie mai agresive \n ceea ce prive[te exporturile, pentru a genera venituri, s` aib` institu]ii financiare puternice [i o infrastructur` solid`, oferind [i un mediu de afaceri prietenos pentru companii [i investitori.

Cum a schimbat recesiunea peisajul global al competitivit`]ii? Criza financiar` a avut un impact major asupra competitiv`]ii anumitor ]`ri [i a avut consecin]e serioase asupra tinerei genera]ii. Este cazul unor ]`ri ca Spania, Grecia sau Portugalia, unde [omajul \n rândul tinerilor a atins cote foarte mari. |n acela[i timp, a crescut nivelul de \ndatorare, prin urmare guvernele trebuie s` se implice mai mult. Azi au devenit foarte importante imaginea extern` a unui stat sau brandul de ]ar`.

Cu ce provoc`ri se confrunt` azi statele lumii \n domeniul competitivit`]ii? Na]iunile trebuie s` fie capabile s`-[i revin` mai rapid dup` o criz` [i s` anticipeze mult mai bine provoc`rile globale, cum ar fi, de exemplu, volatilitatea cursului valutar.

Cum va evolua rolul sustenabilit`]ii pentru competitivitate?

Ce \nseamn` pentru Romånia saltul de 8 locuri fa]` de anul trecut? România a urcat anul acesta \n clasamentul IMD de la 55 pe locul 47. Din profilul de ]ar` detaliat se observ` c` s-a \mbun`t`]it semnificativ performan]a economic`. PIB-ul a crescut, la fel [i exporturile. Trebuie remarcate [i rezultatele mai bune \nregistrate \n ceea ce prive[te eficien]a de business [i infrastructura, comparativ cu performan]a la nivel interna]ional. Centrul Global de Competitivitate al IMD realizeaz` anual, la finele lunii mai, o “fotografie” a competitivit`]ii. Multe ]`ri aveau punctaje foarte apropiate \n cla-

Sustenabilitatea e o fa]et` important` a competitivit`]ii. Cam 15 criterii din metodologia noastr` se refer` la sustenabilitate. De exemplu, România s-a clasat pe locul 3 din 60 de ]`ri când s-a vorbit despre dezvoltarea sustenabil` ca prioritate pentru companii. Dar la capitolul legi de mediu care s` nu afecteze negativ competitivitatea de business, România a ocupat locul 48.

Cum pot sprijini guvernele cre[terea competitivit`]ii? Prin adoptarea unor politici care s` creeze un mediu ce \ncurajeaz` companiile s` se dezvolte \ntr-un mod inovator, profitabil [i responsabil. Biz Biz

Foto: © Dmytro Konstantynov – Dreamstime.com

tehnologie

AM |NTÂLNIT {I OUTSIDERI FERICI}I A fi outsider nu e \ntotdeauna un blestem. Elefant [i Evomag sunt dou` branduri din retailul online românesc care demonstreaz` c` po]i nu doar s` supravie]uie[ti, ci [i s` cre[ti, \ntr-o pia]` dominat` de un gigant local. DE DRAGO{ L~Z~RESCU 34

Biz

omer]ul online este dominat

\n România de un singur juc`tor – eMAG, care odat` cu plecarea lui Radu Apostolescu face \nc` un pas mare \n transformarea din companie antreprenorial` \n corpora]ie. Compania condus` de Iulian Stanciu a \ncheiat anul trecut cu o cifr` de afaceri de 188 milioane de euro, echivalentul unei treimi din pia]`. Cu alte cuvinte, este de aproximativ zece ori mai mare decât urm`torul s`u competitor din industria comer]ului electronic. De altfel, pia]a local` de e-commerce poate fi \mp`r]it` cu u[urin]` \n dou` mari categorii: eMAG [i restul juc`torilor, format din companii cu venituri anuale de sub 20 de milioane de euro. Vorbim a[adar despre un lider de pia]` incontestabil, care are \n spate nu doar know-how, angaja]i competen]i [i o istorie bogat`, ci [i sus]inerea financiar` necesar` pentru a dirija felul \n care comer]ul electronic va func]iona \n urm`torii ani. eMAG a f`cut chiar pasul spre pie]ele externe [i e greu de crezut c` ceva \l va putea cl`tina prea curând din pozi]ia dominant` pe care o ocup` \n prezent. Cu alte cuvinte, compania controlat` de sud-africanii de la Naspers ]ine stiloul \n mân` [i scrie cu gra]ie regulile dup` care se joac` \n e-commerce. Care este \ns` rolul retailerilor de dimensiuni mai mici \n aceast` ecua]ie? Sunt ei condamna]i s` piar` \ncet, dar sigur din cauza monopolului imperfect al eMAG? Nu chiar. Aceste companii au reu[it s` creasc` \n ultimii ani odat` cu pia]a, iar \n planurile lor de afaceri reg`sim concepte precum diversificare, consolidare [i dezvoltare. |n unele cazuri fericite, aceste companii sunt sus]inute prin finan]`ri provenite de la fonduri de investi]ii solide, cum e cazul Elefant.ro, al c`rui pachet majoritar este de]inut de fondul Fribourg Investments, controlat de antreprenorul Ion Sturza. De altfel, Elefant.ro beneficiaz` de una din cele mai rapide cre[teri din industrie, ajungând anul trecut la o cifr` de afaceri de 6,5 milioane de euro, \n cre[tere cu 80% fa]` de 2012. Potrivit lui Dan Vidra[cu, CEO [i ac]ionar minoritar al companiei, planurile pentru anul curent sunt extrem de ambi]ioase [i prev`d o cre[tere a cifrei de afaceri de 2,5 ori, pân` spre intervalul

pun la punct promo]ii punctuale cu produse din acele categorii, iar \n func]ie de feedback-ul din partea clien]ilor decid dac` vor merge \nainte cu l`rgirea portofoliului sau nu. “Sunt multe elemente pe care le lu`m \n calcul: cât de adaptat e produsul pentru vânzarea online, reac]ia clien]ilor existen]i Elefant, cât de important` e concuren]a pe categoria respectiv`, care e nivelul calitativ al serviciului oferit de concuren]`, cât de buni putem fi la pre]urile pe care le oferim noi”, adaug` Vidra[cu. Cum noile categorii de produse au fost introduse de-abia la finele anului trecut, impactul vânz`rilor lor \n cifra de afaceri de 6,5 milioane de euro a fost unul limitat, \ns` estim`rile privind un business de 16-20 milioane de euro \n 2014 sunt sus]inute \n primul rând de performan]ele anticipate pentru noile categorii de produse. De altfel, convingerea lui Dan Vidra[cu este aceea c`, Pia]a de e-commerce \n România, \n 2013 mai devreme sau mai târziu, • 10 milioane de internau]i \n România românii, ca internau]ii din • 27% din românii conecta]i la internet cump`r` online • 600 milioane de euro e valoarea pie]ei de e-commerce \n 2013 orice alt` ]ar`, vor descoperi • 25-35 de ani e vârsta medie a cump`r`torului online avantajele incontestabile ale • 84% din cump`r`torii online provin din mediul urban shoppingului online. Spre • 37 euro e valoarea medie a unei pl`]i online cu cardul binele companiei sale, • 2% din total retail e reprezentat de e-commerce aceast` descoperire ar trebui Sursa: GPeC s` aib` loc mai degrab` mai devreme. |n acest sens, se pare c` retailerii online duc o lupt` comun` pentru educarea consuma\i place lui Dan Vidra[cu s` se refere la torilor. “Cel mai scump transfer pe care Elefant. De altfel, aceasta era singura ne propunem s`-l facem atât noi, cât [i solu]ie prin care firma putea ob]ine ceilal]i juc`tori din pia]` e transferul cre[teri spectaculoase. |n momentul de clientului din offline \n online, adic` acea fa]`, \n portofoliul Elefant se afl`, pe prim` tranzac]ie pe care o face clientul. lâng` clasicele c`r]i [i e-books, categorii Dac`-i oferi un serviciu de bun` calitate, extrem de populare cum ar fi acesta poate deveni un client activ online. \mbr`c`minte, \nc`l]`minte, cosmetice, Pentru acea tranzac]ie ini]ial` \ns` inaccesorii de fashion [i cele pentru copii [i veste[ti foarte mult. De fapt, acolo se bebelu[i. duce mare parte din bugetul nostru de Strategia de diversificare a portofoliuinvesti]ii”, explic` CEO-ul Elefant. lui a unui magazin virtual ni[at nu este str`in` pie]ei interna]ionale – vezi cazul EPOCA DE PIATR~ Amazon –, dar nici celei locale – vezi |N E-COMMERCE eMAG. “Am trecut printr-o faz` de test cu lansarea categoriei de juc`rii la trei ani |n România pia]a de e-commerce e de de la lansarea companiei. Odat` confiraproximativ 600 de milioane de euro, \n mate rezultatele, strategia noastr` a fost timp ce \n Cehia, ]ar` cu o popula]ie de schimbat` \ntr-o bun` m`sur`, pozi]ionadou` ori mai mic`, numai liderul de rea transformându-se din libr`rie \n mall pia]` are un business de un miliard de online pentru familie”, explic` CEO-ul euro. Asta \nseamn` c`, de[i retailerii Elefant. Pentru a fi siguri de succesul online activeaz` pe o pia]` \nc` lipsit` de unei noi categorii, \nainte de lansarea lor maturitate, poten]ialul de cre[tere este 16-20 milioane de euro. Chiar [i cu un astfel de salt spectaculos, retailerul condus de Vidra[cu nu s-ar apropia la mai mult de o zecime din businessul principalului s`u “adversar”, eMAG. Rezultatele [i estim`rile lui Vidra[cu nu sunt \ns` deloc dezam`gitoare, ci promit ridicarea unui nou juc`tor cu un cuvânt de spus \n pia]`. |n urm` cu patru ani, Elefant.ro pornea la drum sub conceptul unei libr`rii virtuale, ale c`rei venituri veneau exclusiv din vânzarea de carte, fizic` [i digital`. Pe m`sur` ce compania c`p`ta know-how \n aceast` industrie [i pia]a de carte stagna, ac]ionarii Elefant au luat decizia de a-[i diversifica portofoliul de produse [i de a se reinventa \ntr-un magazin online generalist. Cu alte cuvinte, \ntr-un mall virtual, cum

O PIC~TUR~ |N OCEAN

Biz

o cifr` de afaceri de 15 milioane de euro la finele anului trecut. Spre deosebire de Elefant.ro, care a pornit de la un concept ni[at [i a migrat spre cel de mall virtual, Evomag r`mâne [i \n momentul de fa]` fidel pie]ei pe care a deservit-o de la \nfiin]are – cea de electro-IT. Anul trecut, 90% din veniturile retailerului online au venit din zona de electronice, iar 10% au fost reprezentate de vânz`ri din categoriile noi de pe site, de la bricolaj [i decora]iuni la produse pentru copii [i de \ngrijire personal`. P`tra[cu a \ncercat \n primii ani de func]ionare s` se raporteze la eMAG, \ns` acele vremuri par demult apuse. “O gre[eal` frecvent \ntâlnit` la antreprenorii din online e s` se compare cu eMAG. {i noi am f`cut aceast` gre[eal` o perioad`. Nu po]i juca \n aceea[i lig`, nu po]i concura cu cineva aflat la alt nivel, cu alt` putere financiar`”, spune el. De altfel, \n momentul interviului, antreprenorul se afla \n plin proces de schimbare a platformei online pe care func]ioneaz` Evomag. Investi]ia era de 200.000 de euro – o sum` consistent`, la care se adaug` costurile de 100.000 de euro pentru relocarea \n noul sediu de pe [oseaua Mihai Bravu. Aceste inCel mai scump transfer pe vesti]ii pot fi considecare ne propunem s`-l rate ample pentru un facem atât noi, cât [i ceilal]i antreprenor local care juc`tori din pia]` e transferul [i-a dezvoltat busiclientului din offline \n online, nessul din resurse adic` acea prim` tranzac]ie pe proprii [i care opecare o face clientul. Pentru acea reaz` cu marje mici tranzac]ie ini]ial` \ns` investe[ti de profit, impuse de foarte mult” pia]`. Pe de alt` DAN VIDRA{CU, CEO, Elefant.ro parte, pentru un juc`tor precum eMAG, sumele amintite pot fi trecute cu u[urin]` la capitoP`tra[cu a fondat [i a crescut comlul cheltuieli curente sau de protocol. pania pe care o conduce având eMAG La fel ca [i \n cazul Elefant, P`tra[cu \n fa]`. Evomag a fost fondat \n urm` mizez` pe cre[terea businessului s`u cu nou` ani, având un decalaj de patru datorit` poten]ialului uria[ al pie]ei [i ani fa]` de liderul de pia]`. Practic, nu \[i face iluzii \n privin]a echilibr`rii compania lui a dus o continu` lupt` cu balan]ei \n raport cu eMAG. Iar dac` relevan]a, \ncercând – [i reu[ind – s` Elefant urmeaz` pa[ii Amazon, de dir`mân` un juc`tor important pe pia]` versificare a gamei, [eful Evomag alege [i construindu-[i propriul model de c`i alternative pentru a-[i consolida business. Compania s-a dezvoltat orgaviitorul \n businessul online. |n loc s` nic, f`r` investi]ii externe, [i a ajuns la rea sistemelor de livrare a produselor, proces care \n mod normal nu ar trebui s` dureze mai mult de 24 de ore, \n calitatea serviciilor postvânzare [i mai ales \n negocierea pre]urilor cu furnizorii, \ntrucât decizia de achizi]ie a clientului e strict legat` de avantajul pre]ului \n mediul online. Cu toate acestea, stabilirea pre]ului le d` de multe ori planurile peste cap juc`torilor din linia a doua. “Te po]i bate cu eMAG la capitolul servicii, customer care, rapiditatea \n livrare, cu loca]ia, dar nu cu pre]ul. Când e o diferen]` mare de volum negociat, nu putem vorbi de cea mai loial` concuren]`. Iar pre]ul e cel mai important \n online, apoi vine calitatea serviciilor”, explic` Mihai P`tra[cu, proprietarul [i CEO-ul retailerului Evomag.ro. FOTO: VALI MIREA

uria[, iar eforturile de educare vor fi r`spl`tite pe termen lung. De altfel, acesta este [i motivul pentru care outsiderii din industrie nu \[i fac prea multe griji privind cota de pia]` a eMAG. Pia]a e atât de mare, \ncât nu e nevoie s` te lup]i cu concuren]ii direc]i pentru a vinde mai mult, ci doar s`-i convingi pe utilizatori c` merit` s` faci achizi]ii online. “Pia]a de retail online din Marea

Britanie e de 100 miliarde de euro, echivalentul a 16% din tot retailul lor, ceea ce e un record pentru Uniunea European`. |n Germania [i Fran]a, retailul online e de 50 de miliarde, adic` aproape 10% din retailul lor”, subliniaz` Vidra[cu, comparând aceste statistici cu pia]a local`, unde comer]ul electronic reprezint` \ntre 1 [i 2% din totalul retailului. Pentru a aduce clientul \n online, juc`torii locali investesc \n perfec]iona36

Biz

TEHNOLOGIE

Nu putem cre[te la infinit pe ni[a de IT fiindc` pia]a e limitat`, concuren]a e foarte puternic`, a[a c` ne-am gândit s` utiliz`m anii de expertiz` \n retailul online. Am decis c` putem intra pe pia]a de ceasuri [i cea de juc`rii pe care s` ne folosim know-how-ul.” MIHAI P~TRA{CU, Owner [i CEO, Evomag.ro

investeasc` masiv \n diversificarea portofoliului de produse vândute de Evomag, a ales s` achizi]ioneze dou` magazine virtuale ni[ate din România: WatchShop.ro [i Toyz.ro. Acestea vor func]iona ca entit`]i de sine st`t`toare, beneficiind de resursele financiare ale lui P`tra[cu [i de know-how-ul pie]ei al fo[tilor proprietari, deveni]i \ntre

timp ac]ionari minoritari ai retailerilor de ceasuri, respectiv juc`rii. Prin aceast` mutare, Mihai P`tra[cu

E-COMMERCE

\ncearc` s` exploateze cuno[tin]ele industriei online \n domenii insuficient exploatate la nivel local. De[i niciunul din cele trei magazine virtuale conduse nu va rivaliza prea curând cu eMAG la nivel de vânz`ri, diversificarea portofoliului \i va permite lui P`tra[cu s` \[i dezvolte businessul f`r` emo]ii. Elefant [i Evomag sunt doar doi dintre juc`torii din “liga a doua” din punctul de vedere al volumelor, \ns` acest lucru nu i-a \mpiedicat s` raporteze anual cre[teri de dou` cifre ale veniturilor. Din fericire pentru retailerii online din România, pia]a este departe de a-[i fi atins adev`ratul poten]ial, iar ritmul de cre[tere a fost pân` acum unul moderat, chiar mai lent decât \n ]`ri cu mari probleme financiare, cum ar fi Grecia. Tocmai acest context, aparent nefavorabil, le ofer` retailerilor din online-ul românesc toate motivele s` priveasc` concuren]a cu gigantul local eMAg ca pe o nonproblem`. Biz

Biz

BUTURUGA MIC~ R~STOARN~ SOFTUL MARE |n industria solu]iilor de comunica]ii, nu dimensiunea companiei, puterea echipei de vânz`ri sau bugetul de marketing fac \ntotdeauna diferen]a. Industria \nc` permite apari]ia unor pove[ti clasice, \n care produsul devine cel mai eficient instrument pentru succes. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

ajoritatea duelurilor

dispropor]ionate din mediul de business sunt câ[tigate de multina]ionale, iar micii antreprenori nu au niciun cuvânt de spus \n pia]`. Exist` \ns` [i excep]ii \n unele domenii, iar tehnologia e una dintre industriile care \nc` ne permit` s` spunem pove[ti de tip David [i Goliat. Este cazul companiei eZuce [i al concuren]ilor s`i direc]i. Compania cu nume neobi[nuit a fost fondat` de doi americani, iar \n momentul de fa]` solu]iile sale dedicate industriei de comunica]ii rivalizeaz` cu cele comercializate de Oracle, Cisco sau Microsoft, de[i echipa de dezvoltare [i testare e format` din sub 20 de speciali[ti. Povestea eZuce \n România a \nceput \n urm` cu patru ani. La acea vreme, compania nu avea sediu, iar angaja]ii erau de fapt colaboratori care lucrau de acas` pentru compania fondat` de doi americani entuzia[ti, cu experien]` \n industria de telecomunica]ii. Argumentele pentru alegerea României sunt simple: softi[tii sunt talenta]i, iar costurile salariale pe care cofondatorii trebuie s` le suporte sunt mult mai mici \n ]ara noastr` comparativ cu SUA sau alte state vest-europene. Cu toate acestea, americanii au ales o cale conservatoare de construire a echipei \n prim` faz`, angajând patru speciali[ti \n jurul c`rora ulterior s-a construit echipa. |n paralel, [efiii eZuce formau o echip` dedicat` pe QA (quality assurance) \n India, care 38

Biz

urma s` colaboreze cu românii pe termen lung. Principalul argument pentru alegerea Indiei a fost, \n mod evident, legat de costurile de salarizare mult mai reduse, chiar sub cele din România. Proprietarii start-up-ului eZuce s-au convins \ns` \n scurt timp c` \ntre cele dou` echipe nu numai c` nu exista o chimie, \ns` indienii nu \n]elegeau pe deplin produsul pe care eZuce trebuia s` \l livreze clien]ilor. “Aceast` migrare s-a datorat mai multor factori – \n primul rând, interac]iunea uman` lipsea, din cauza diferen]ei de fus orar. Putem vorbi

Dac` g`sim un client cu doar 100 de utilizatori, analiz`m foarte bine \nainte oportunitatea de a semna cu ei, deoarece suportul tehnic cost` [i e posibil s` nu fie rentabil, raportat la veniturile generate de acel contract.” LUCIAN POPOVICI, Engineering Manager la eZuce [i de o barier` lingvistic`, calitatea nu era la nivelul pe care ni-l doream, iar oamenii nu prea \n]elegeau produsul, a[a c` s-a preferat o echip` local` aici, iar \n momentul de fa]` avem o echip` de [ase oameni pe zona de quality assurance”, explic` Lucian Popovici, engineering manager la eZuce [i coordonatorul echipei de programatori români. Astfel, \n anul 2013 toat` echipa de programatori a eZuce era format` exclusiv din români, având sediul \n

Bucure[ti, \n timp ce la Boston erau speciali[ti americani \n vânz`ri, pre-sales [i marketing. |n momentul de fa]`, pentru eZuce lucreaz` 50 de oameni, dintre care 18 \n sediul din Bucure[ti, iar micu]a companie american` a devenit una dintre cele mai interesante destina]ii pentru programatorii români care vin din zona open source. Motivul ]ine \n primul rând de felul \n care platforma de telecomunica]ii e construit`, dar [i de dinamismul echipei. “Atragem angaja]ii cu un model de business, cu proiecte open source care sunt foarte atractive, iar mediul de lucru e foarte relaxat [i propice dezvolt`rii personale”, spune George Niculae, arhitect Java la eZuce [i unul dintre primii angaja]i ai companiei. Practic, echipa teribil` de programatori din spatele eZuce pune la punct o interfa]` web care include un sistem complet de telecomunica]ii. Mai mult, noua platform` elimin` telefonul fix din ecua]ie, utilizatorul urmând s` foloseasc` doar casca [i microfonul conectat la computer pentru a comunica. “Costul unui proiect e foarte mare dac` trebuie s` echipezi peste 500 de oameni cu telefoane. Noi venim cu o solu]ie prin care po]i ini]ia video call-uri prin web”, explic` Popovici. De asemenea, solu]ia reprezint` un plus pentru administratorii de re]ea, care nu mai sunt nevoi]i s` instaleze software pe sute de computere dedicate pentru comunica]ii, \ntrucât utilizatorii vor putea accesa solu]ia direct de pe web, indiferent c` vorbim de un computer de tip desktop, de tablet` sau telefon mobil.

TEHNOLOGIE TELECOM

George Niculae - Java Principal Architect, Lucian Popovici – Engineering Manager, Mircea Căr`[el - Java Principal Engineer Targetul companiei americane este acela de a oferi solu]ii de telecomunica]ii web companiilor cu 500 - 5.000 de angaja]i. “|n 2010 nu aveam niciun client. Am crescut gradual, dar acum avem peste 100 de clien]i. Ne adres`m enterprise-urilor cu peste 500 de utilizatori, pân` la 5.000”, spune Niculae. Printre clien]ii acestora se num`r` companii cunoscute, cum ar fi Red Hat (produc`tor de software open source cu venituri de peste un miliard de dolari), T Systems (integrator de solu]ii, parte a Deutsche Telekom), Realogy, Axcess Financial, Panasonic Avionics [i o serie de universit`]i americane. De asemenea, unul dintre cei mai mari retaileri online din lume, cu zeci de mii de angaja]i, folose[te sistemele de comunicare ale eZuce. Retailerul este \ns` o excep]ie din punctul de vedere al dimensiunii companiilor pe care eZuce le targeteaz`, iar motivul este unul simplu: odat` ce \ncerci s` abordezi companii cu peste 5.000 de angaja]i, intri \n concuren]` direct` cu gigan]i IT precum Microsoft, Cisco sau IBM. “E o discrepan]` \ntre noi [i ei, fiindc` nu avem marketingul lor [i

nici puterea lor de vânz`ri”, spune Lucian Popovici. Cu toate acestea, [eful echipei din România are \ncredere \n produsele companiei sale [i consider` c` din punct de vedere tehnic solu]ia lor de comunica]ii, mult mai ieftin`, concureaz` cu cele dezvoltate de Cisco [i Microsoft. De[i lipsa unei echipe consistente de vânz`ri poate fi un minus pentru eZuce, dimensiunile reduse ale companiei reprezint` unul din factorii-cheie care stabilesc pre]ul final atractiv al produsului, sub cel al concuren]ei. De altfel, majoritatea clien]ilor eZuce sunt situa]i \n SUA, unde activeaz` [i echipa de vânz`ri. Cu toate acestea, cei doi fondatori americani [i vicepre[edintele companiei c`l`toresc frecvent \n Bucure[ti pentru a stabili strategia de dezvoltare cu programatorii români, iar recent ace[tia [i-au ar`tat interesul pentru a pune bazele unei echipe de pre-sales [i \n Europa, posibil chiar \n România. Angajatul din zona de presales ar urma s` fie responsabil pentru atragerea de noi contracte din Europa, ceea ce s-ar traduce [i prin m`rirea echipei de programatori români. De

altfel, aceast` mutare ar urma s` coincid` cu extinderea portofoliului de clien]i ai eZuce [i \n România. |n momentul de fa]`, singura companie de pe pia]a local` care a avut contact direct cu dezvoltatorul de solu]ii telecom din SUA este Romtelecom, care a derulat un proiect pilot al acestora \n urm` cu câteva luni. |n prezent, pentru a compensa lipsa unei experien]e [i a unui buget sus]inut pe zona de vânz`ri, eZuce \ncheie parteneriate cu companii mari ce pot ac]iona ca reselleri pe pie]ele mari europene. T Systems, parte a Deutsche Telekom, \ndepline[te acest rol pentru eZuce \n Germania, iar succesul acestui tip de parteneriate va determina \n urm`torii ani nivelul de investi]ii al companiei \n echipe europene de pre-sales. De[i e foarte posibil ca eZuce s` r`mân` [i pe termen lung un juc`tor mic \n aceast` industrie, a demonstrat c` dimensiunea companiei nu \nseamn` totul \n IT&C, iar armele unei companii de mici dimensiuni pot fi cel pu]in la fel de eficiente precum cele ale gigan]ilor. Biz Biz

Foto: © Yorgy67 – Dreamstime.com

BEREA, A OPTA ART~ A LUMII

Centrul New Yorkului sfideaz` \n`l]imile, centrul Romei p`streaz` istoria vie. |n centrul ora[ului Praga a \nceput istoria brandului Staropramen. {i to]i iubitorii de bere pot pune \n centrul distrac]iei berea praghez` num`rul unu din lume. Aceasta este esen]a noii campanii de comunicare a m`rcii Staropramen, o bere cu tradi]ie, aflat` \n permanent` leg`tur` cu istoria [i cu originile sale, un simbol al culturii berii cehe[ti [i al aprecierii fa]` de valorile autentice.

L Lansat` pe pia]` romåneasc`

\n urm` cu trei ani, berea Staropramen, aflat` \n portofoliul companiei Bergenbier, parte a Molson Coors, \[i propune s` fie ambasadorul culturii berii cehe[ti \n Romånia, o ]ar` cu oameni care apreciaz` berea poate la fel de mult precum \n Cehia, de[i deocamdat`, la

Biz

capitolul consum de bere, cehii sunt imbatabili. Cu un consum anual de peste 150 de litri pe cap de locuitor, cehii sunt cei mai mari consumatori de bere din lume. Pentru ei, berea nu este doar o simpl` b`utur`, ci un adev`rat liant cultural [i un element definitoriu pentru stilul lor de via]`. De la a g`ti cu bere pån` la a trimite scrisori scrise pe

suporturile de sub halb`, de la a-[i \ncepe ziua cu o bere pån` la a o \ncheia \ntr-o baie de bere, \ntr-unul din faimoasele spa-uri cu bere, pentru cehi berea ocup` un loc central \n activitatea lor de zi cu zi.

EXCELEN}~ DE SECOL XIX Istoria Staropramen \ncepe \n 1869, o dat` ce a fost pus` piatra de temelie a unei fabrici de bere,

MARKETING ce avea s` fie construit` pe malul stâng al râului Vltava, conform proiectului realizat de Gustav Noback. |n acea fabric`, pe 1 mai 1871 a fost produs primul lot de bere, iar cå]iva ani mai tårziu, mai exact \n 1880, cånd împ`ratul Franz Josef I a vizitat fabrica [i a gustat berea, a descris-o ca fiind excelent`. La sfâr[itul secolului al XIX-lea, fabrica Staropramen exporta cu un succes extraordinar bere \n ]`rile învecinate. Dup` cel de-al doilea r`zboi mondial, berea din categoria lager (sau “ležák” \n ceh`) Staropramen a cunoscut o ascensiune sigur` [i serioas`, ajungånd la \nceputul anilor ’60 la o produc]ie de 1.000.000 de hectolitri anual. |n prezent, Staropramen este cea mai cunoscut` [i vândut` bere praghez` din lume, succesul ei dep`[ind de mult grani]ele Cehiei [i chiar ale Europei, fiind exportat` \n zeci de ]`ri pe tot globul.

SAVOARE UNIC~ Fabrica de bere Staropramen este cea mai mare din Praga [i le ofer` vizitatorilor o experien]`

unic` prin intermediul Centrului Vizitatorului Staropramen – o reprezentare special` a istoriei berii pragheze, cu referire la tipurile de hamei [i orz folosite precum [i la procesul de dubl` decoc]ie care ofer` gustul aparte al berii

Numele Staropramen înseamn` în ceh` “Vechiul Izvor” [i se refer` la gustul curat, echilibrat [i bogat al berii produse în Praga.

Staropramen. Hameiul nobil Saaz confer` berii o arom` puternic` [i u[or \n]ep`toare, cu accente picante. Acest tip de hamei este singurul folosit

pentru fabricarea berii lager, bere ce \[i are origine \n Cehia.

PARTENERIAT FITS De trei ani, Staropramen, bere cu tradi]ie, [i-a asociat numele cu un eveniment cultural devenit o tradi]ie la fiecare \nceput de var` de mai bine de dou` decenii – Festivalul Interna]ional de Teatru de la Sibiu (FITS). Ajuns la cea de-a 21-a edi]ie, FITS a reunit timp de zece zile, \ntre 6 [i 15 iunie, 2.500 de arti[ti [i invita]i, din 70 de ]`ri, care \mpreun` au sus]inut 350 de evenimente, \n 66 de spa]ii, spre \ncåntarea a peste 60.000 de spectatori \n fiecare zi. |n contextul edi]iei de anul acesta, Staropramen, partener al FITS, a adus teatrul \n strad` [i \n Bucure[ti. Astfel, pe 14 iunie, \ncepând cu ora 21:00, \n pia]a Sfântul Anton a fost proiectat spectacolul de teatru coregrafic “Mozart Steps”, spectacol jucat \n aceea[i zi la Teatrul Na]ional “Radu Stanca” din Sibiu, la ora 19:00. Spectacolul a fost transmis [i pe pagina de Facebook a evenimentului, creat` special. Biz

Pornind de la art` [i translatånd-o \n lumea berii, agen]ia de crea]ie Lowe & Partners a reu[it s` propun` o abordare creativ` declinat` prin concepte specifice teatrului – Drama, Comedia [i Tragicomedia Biz

antreprenoriat Curieratul intr` \n era APLICA}IILOR MOBILE Antreprenorul Octavian B`descu a lansat Lokko, prima aplica]ie de curierat din Europa de Sud-Est bazat` pe crowdsourcing, care are poten]ialul s` schimbe regulile jocului \n pia]a de profil. DE OVIDIU NEAGOE ei care \l cunosc

pe Octavian B`descu pot spune cu u[urin]` c` poate “citi” viitorul. Sigur, nu are un glob de cristal [i nici suficient timp liber s` ghiceasc` \n cafea. Octavian B`descu se folose[te, \n schimb, de o experien]` acumulat` \n mai bine de 12 ani pe pia]a de curierat [i de viziunea dobândit` atât din postura de manager, cât [i din cea de antreprenor, ca s` inoveze continuu [i s` rescrie regulile jocului. Poate v` mai aminti]i de Alo Curier, cea mai avantajoas` companie de curierat rapid, sau de succesul de care se bucur` Sameday Courier, prima companie din ]ar` specializat` pe livr`rile \n aceea[i zi, atât la nivel na]ional, cât [i pe plan interna]ional. Acum, Octavian B`descu a mai avut o viziune din viitor. {i are un nou vis. “Cunoscând acest domeniu, la un moment dat, am avut a[a, ca un vis: s` faci din fiecare om un poten]ial curier”, spune pentru 42

Biz

Biz Octavian B`descu. “Prin absurd, dac` fiecare om ar fi un poten]ial curier, ajungem la ideea de crowdsourcing”, continu` antreprenorul. Astfel, a luat na[tere Lokko, prima aplica]ie de curierat din Europa de Sud-Est care are la baz` conceptul de crowdsourcing. Cum func]ioneaz`? Printr-o agregare a resurselor opera]ionale ale companiilor de curierat. Mai precis, firmele de curierat vor avea \ntotdeauna curieri care nu sunt ocupa]i [i pot prelua o comand` venit` prin intermediul aplica]iei. Ceea ce \nseamn` c` to]i juc`torii implica]i au de câ[tigat, mai ales clien]ii care pl`tesc cu mult mai pu]in pentru serviciile de curierat cu livrare \n aceea[i zi, acestea fiind \n mod normal mai mari din cauza costurilor indirecte [i a densit`]ii reduse a curierilor, aspecte care dispar odat` cu lansarea Lokko. S` ne gândim doar la costurile pe care firmele de curierat le au cu dispeceratul, de exemplu. Pre]urile sunt calculate pe baza unor algoritmi complec[i, care

au \n vedere greutatea coletului, timpul de livrare, distan]a, dar [i ora livr`rii. De[i este o aplica]ie inovatoare, Lokko este extrem de intuitiv`. Dispune de o serie de op]iuni complexe, unele dintre acestea fiind chiar o premier` pentru pia]a de curierat din regiune: aplica]ia permite utilizatorilor s` cheme un curier de pe telefonul mobil sau tablet` 24 de ore din 24, livr`rile fiind realizate \n aceea[i zi sau la o dat` programat`. Mai mult, Lokko ofer` posibilitatea monitoriz`rii \n timp real a traseului curierului, acesta poate

Urm`toarea etap` nu mai este, dup` aplica]ia Lokko, decât teleportarea. Când s-o inventa teleportarea atunci poate c` aplica]ia Lokko va fi dep`[it`, dar mai este pân` atunci” OCTAVIAN B~DESCU, fondator Lokko

[i offline, flor`riilor sau firmelor de avocatur` ori contabilitate, ce au nevoie s` livreze colete importante \n aceea[i zi. LA DESTINA}IE PRIN APLICA}IE Planurile antreprenorului român nu se opresc \ns` aici. Aplica]ia, care a fost realizat` \n [ase luni de c`tre o echip` de dezvoltatori români, este disponibil` gratuit \n App Store, Google Play [i, \n curând, va fi compatibil` [i cu sistemele de operare Windows, inclusiv pe PC. |ntr-o faz` ulterioar`, aceasta va beneficia de update-uri, de asemenea gratuite, care vor aduce aduce noi experien]e clien]ilor. “Urm`toarea etap` nu mai este, dup` aplica]ia Lokko, decât teleportarea”, spune zâmbind pentru Biz antreprenorul român. “Când s-o inventa teleportarea atunci poate c` aplica]ia Lokko va fi dep`[it`, dar mai este pân` atunci”, continu` B`descu. Poten]ialul disruptiv al aplica]iei nu a trecut neobservat. Cu toate c` este disponibil` \n forma actual` de numai o lun`, aplica]ia nu numai c` a fost extrem de bine primit` de firmele de curierat, de curieri, de companii ori de persoane fizice, ci chiar, potrivit lui B`descu, au existat [i o serie de discu]ii cu poten]iali investitori. Dup` replicarea modelului [i \n marile ora[e din ]ar` – momentan a fost lansat` [i \n Cluj, Timi[oara, Constan]a, Ia[i, Sibiu, Bra[ov [i Craiova – Octavian FOTO: VALI MIREA

fi contactat oricând atât de c`tre destinatar, cât [i de c`tre expeditor, ofer` op]iuni multiple de plat`, confirmarea de primire \n timp real ori acordarea unei note curierului \n func]ie de calitatea experien]ei. Importan]a ratingului acordat nu este un factor de neglijat, pentru c` poate ajuta noii clien]i s` \[i aleag` curierii care au demonstrat profesionalism de-a lungul timpului [i, mai ales, poate reprezenta chiar un avantaj pentru firmele de curierat, fiindc` ce alt` evaluare poate fi mai util` decât cea f`cut` de clien]i? Aplica]ia se adreseaz` nevoilor persoanelor fizice, dar [i restaurantelor, care nu au o for]` proprie de livrare, retailerilor, magazinelor online

B`descu pl`nuie[te s` dep`[easc` [i grani]ele României cu Lokko. Din toamna acestui an va analiza pia]a din Republica Moldova, \n timp ce asaltul asupra altor pie]e externe, \n principal cele din jurul României, va debuta \n 2015 – 2016, potrivit calculelor antreprenorului. Drumul nu va fi \ns` unul tocmai u[or. Perfec]ionarea [i inovarea continu` a aplica]iei sau popularea ei cu curieri serio[i, credibili, mai ales c` aplica]ia ofer` clien]ilor posibilitatea s` acorde o not` curierilor, sistem care va contribui la cre[terea calit`]ii serviciilor \n curierat, sunt, al`turi de un break-even \ntr-un termen rezonabil, doar câteva dintre principalele provoc`ri cu care se va confrunta antreprenorul \n urm`toarea perioad` de timp. “Lokko va ajunge pe break-even \n cursul anului urm`tor”, spune Octavian B`descu. “Investi]ia ini]ial` este de ordinul câtorva zeci de mii de euro, dar ca s` \l pui pe pia]` investi]iile sunt cu [ase cifre, pentru c` [i componenta de mediatizare are ni[te costuri. Sigur c` exist` [i marketing [i mentenan]`, care adaug` costuri. Când porne[ti un astfel de proiect trebuie s` te gânde[ti c` investi]ia va fi de [ase cifre, pentru c` degeaba ai un proiect bun, dac` nu [tie nimeni de el”, adaug` B`descu. Acesta mai spune c` la momentul actual se focalizeaz` pe consolidarea Lokko [i pe pia]a de curierat local [i cea cu livrare \n aceea[i zi, pentru c` “trebuie s` fii lider \n domeniul t`u, chiar dac` este un domeniu mai mic”. Pia]a de curierat cu livrare \n aceea[i zi are o valoare de aproape 2 milioane de euro, potrivit estim`rilor antreprenorului român, \n timp ce pia]a de curierat \n general, la finele acestui an, va ajunge la o valoare de 300 de milioane de euro. Biz Biz

Cea mai dulce REVOLU}IE FRANCEZ~ Trei români [i-au propus [i au reu[it s` fac` un business bazat exclusiv pe ecleruri. La doar [ase luni de la lansarea French Revolution, conceptul [i-a dovedit din plin viabilitatea, iar re]eta de succes va fi extins` \n curând. DE GABRIEL BÂRLIG~

up` ce George Pop

a f`cut un curs de buc`t`rie-patiserie, \n urm` cu mai bine de un an, a discutat cu asociatul lui \ntr-un magazin cu biciclete [i accesorii, George Panaitescu, despre deschiderea unei afaceri care s` aib` la baz` vânzarea de ecleruri. “La curs ar fi trebuit s` merg [i eu, dar nu am avut timp din cauza jobului. Nu m` puteam desprinde o lun` de zile, lucrând \n vânz`ri \ntr-o multina]ional` din domeniul telecom”, poveste[te Panaitescu. Dar, pe m`sur` ce \ntocmeau un business plan, cei doi s-au descurajat, mai ales din cauza lipsei banilor. Au continuat businessul cu biciclete, dar \n toamna lui 2013 au revenit la ideea dulce a eclerurilor fran]uze[ti. “Ne-am mobilizat atât de mult, \ncât din octombrie pân` \n decembrie aveam deja un laborator ultramodern, cu toate utilajele necesare pentru ecleruri. Am fost convin[i c` trebuie s` facem doar acest produs, ecleruri, urmând ca ulterior, dac` era cazul, s` ne gândim [i la alte produse”, arat` George Panaitescu. Al`turi de el a venit [i fratele lui, Florin Panaitescu, care \ns` nu lucreaz` full-time \n acest business, al c`rui nume, French Revolution, dovede[te ambi]ia fondatorilor s`i. Pariul s-a dovedit câ[tig`tor. Dup` primele teste de produs realizate \n

Biz

sunt tenta]i s` vin` aici s` vad` decembrie 2013 \ntr-un laborator produsele, dar ne simplific` [i ultramodern pe care l-au dotat cu businessul. Foarte mul]i prefer` s` echipamente de ultim` or`, \n vin` aici, inclusiv ca s` ridice ianuarie au pornit vânz`rile. Totul a comenzile pe care le fac”, mai spune \nceput doar prin livrarea exclusiv pe Panaitescu. O parte din business baz` de comenzi, unde experien]a vine [i din livr`rile speciale pentru anterioar` \n vânz`ri [i rela]iile pe care cei trei [i le f`cuser` \n CIFRE companiile French Revolution din Bucure[ti. Succesul \nregistrat prin livr`ri i-a Investi]ii: 80.000 de euro determinat pe fondatorii Angaja]i: 6 French Revolution s` se Parteneri: 3 gândeasc` la urm`torul Vânz`ri: 150.000 de euro (estimare 2014) pas logic, deschiderea Tipuri de ecleruri: 8 (pentru moment) unui magazin propriu, realizat` \n luna aprilie a acestui an. “Aveam evenimente, pentru care French nevoie de un magazin care s` ne Revolution face [i miniecleruri. reprezinte, aveam nevoie ca to]i clien]ii s` poat` veni s` vad` DE LA FISTIC LA FRANCIZ~ produsele, s` le \ncerce altfel decât |n spatele re]etelor de ecleruri se afl` pe site sau pe Facebook. Dup` George Pop, care se inspir`, desigur, laborator [i toate echipamentele, din re]ete originale fran]uze[ti. magazinul a fost a doua mare “Suntem destul de feri]i de investi]ie a noastr`”, spune George concuren]`, fiindc` acest produs e Panaitescu. foarte greu de f`cut. M` refer la a Investi]ia \n laborator [i magazin face un ecler bine, nu la cel pe care-l s-a ridicat la circa 80.000 de euro. [tim to]i din cofet`rie”, arat` Deschiderea magazinului a dat Panaitescu. Un prieten care a fost roade peste a[tept`ri [i a dublat pastry chef la Marriott le-a spus instant vânz`rile. |n prezent, celor doi c`, dac`-l \ntrebau pe el ponderea cea mai mare a vânz`rilor \nainte, i-ar fi sf`tuit s` fac` orice \n este realizat` \n magazinul situat \n afar` de ecler. “Totul este greu, apropiere Ateneului Român. “Asta pornind de la acel choux din interior, m` bucur` cumva, fiindc` oamenii

FOTO: VALI MIREA

ANTREPRENORIAT FOOD

pân` la crem`, decor [i a[a mai departe. Folosim doar ingrediente naturale de foarte bun` calitate. De exemplu, untul [i fri[ca sunt importate din Fran]a, atât untul dulce folosit pentru toate produsele, cât [i cel s`rat pentru eclerul cu caramel cu unt s`rat”, precizeaz` Panaitescu. Dac` cei mai mul]i se mul]umesc cu pu]in [i nu folosesc ingrediente conforme cu re]etele originale, la French Revolution ingredientele de calitate fac ca diferen]a s` se simt`, nu numai prin aspect [i textur`, ci [i prin gust. Cele mai vândute ecleruri sunt cel cu caramel cu unt s`rat [i cel cu fistic. Succesul vine [i aici din ingrediente [i re]etele folosite. De

exemplu, de[i caramelul e destul de cunoscut consumatorului român din \nghe]at` sau pr`jituri, cel de la French Revolution surprinde clien]ii prin gustul deosebit. Este f`cut de la zero \n laboratorul propriu, dup` re]eta original` fran]uzeasc`, cu fri[c`, iar combina]ia cu untul s`rat, creat` ini]ial de un chocolatier francez pentru caramele, face diferen]a. La fel de apreciat este [i gustul eclerului cu fistic, unde [i \n crem`, dar [i \n glazur` se folose[te fistic 100%. “Oamenii nu-[i \nchipuie c` fisticul poate fi atât de bun”, spune George Panaitescu. Ca [i \n cazul ingredientelor, o aten]ie deosebit` a fost acordat` numelui companiei. French

Revolution se potrive[te perfect cu planurile fondatorilor companiei, care chiar vor s` fac` o revolu]ie \n domeniu. “E poate cel mai complicat s` alegi un nume. Dac` pui accentul pe un lucru bine f`cut, cum facem noi cu produsul nostru, ]ii foarte mult la nume, la identitatea vizual` [i, mai ales, la \nregistrare m`rcii, atât \n România, cât [i \n celelalte state din Uniunea European`”, arat` Panaitescu. Motivul a fost simplu – afacerea a fost gândit` de la \nceput pentru o posibilitate ulterioar` de francizare, \n România, dar [i \n str`in`tate, dac` va fi cazul. French Revolution chiar a avut solicit`ri pentru francizare \n ClujNapoca, Târgu-Mure[ [i Bucure[ti, ba chiar [i din SUA. Potrivit lui Panaitescu, afacerea merge \nc` din luna mai pe profit, \ns` e vorba de un profit rezultat din opera]iuni. Acesta sper` ca, dup` un an de la deschidere, s` poat` fi recuperat` toat` investi]ia, care a provenit doar din fondurile proprii ale partenerilor. “Sper ca pân` la sfâr[itul anului s` ajungem la un volum de vânz`ri total de 150.000 de euro. Anul viitor vreau s`-l dubl`m prin deschiderea unei alte loca]ii, tot \n Bucure[ti. Va fi un magazin diferit de acesta, tot un concept. Va beneficia de alt tip de loca]ie, nu va fi doar magazin, va fi un loc unde se va putea petrece mai mult timp”, spune cofondatorul French Revolution. |n prezent, capacitatea de produc]ie din singurul laborator al companiei dep`[e[te cererea, \n condi]iile \n care se vând zilnic sute de eclere, iar volumul cre[te de la lun` la lun`. Fondatorii French Revolution vor s` controleze atent dezvoltarea brandului propriu, motiv pentru care au refuzat toate ofertele de a-[i vinde produsele \n restaurante, hoteluri, localuri sau cafenele. “Dac` am \ncerca s` vindem produsele prin al]ii nu am avea niciun fel de control nici asupra produselor, nici feedback-ul de la clien]i nu l-am primi noi, ca s` nu mai vorbesc de brandul nostru, pe care nu-l mai putea dezvolta, ci am cre[te brandurile altora”, spune George Panaitescu. Biz Biz

UN BAGAJ DE IDEI DIGITALE De cinci ani, doi tineri antreprenori dezvolt` servicii digitale de top [i vizeaz` extinderea global` pentru Creative Luggage. “Fabrica de crea]ie” conceput` de Claudiu Ludo[an [i coac]ionarul Iustina Gumeniuc \[i dubleaz`, \n fiecare an, num`rul de angaja]i [i cifra de afaceri, iar vorba bun` despre ei se propag` de la client la client. DE OANA GRECEA piritul antreprenorial

s-a trezit devreme \n Claudiu Ludo[an, care, la 21 de ani, dup` ce [i-a pierdut jobul, s-a gândit s`-[i fac` propria firm`. Absolvent de Jurnalism (specializarea Publicitate) [i cu experien]` \ntr-o agen]ie de digital japonez`, Claudiu [i-a “oferit” [apte luni pentru a construi pas cu pas propria firm`. Cu un capital de 300 de euro câ[tiga]i la un concurs de grafic` s-a apucat de treab`, f`când singur jobul a cinci oameni. |n paralel, citea c`r]i de vânz`ri [i de dezvoltare personal` [i punea c`r`mizi la viitoarea sa afacere. “Dup` o lun` de zile de suferin]e c` mi-am pierdut jobul \n care investisem timp, energie [i pasiune, mi-a venit ideea: cum ar fi s` deschid propria firm`?! Am tot know-how-ul, toat` echipa (fo[tii oameni de la HBS), a[ putea s` pornesc \ncet, lansez un site de portofoliu [i c`l`toresc mult”, gândea atunci Ludo[an. Dup` ce [i-a pus pe to]i pere]ii planul pe care avea s`-l urmeze, s-a apucat de treab`. “Am avut multe aspecte de acoperit, de la branding pân` la briefuri, website, standarde de lucru [i logistic`. Eram \n c`m`ru]a mea micu]`, iar eu \mi imaginam c` sunt \n ditamai agen]ia \nconjurat de oameni [i de cei mai mari clien]i din lume”, mai poveste[te el. |n martie 2009 \[i lansa firma, iar \n barul unde a s`rb`torit evenimentul [i-a cunoscut [i primul client. “Partea grea a urmat cu adev`rat dup` lansare. La scurt timp, mi-am dat seama c` lumea nu m` sun` a[a cum \mi imaginasem, clien]ii nu

Biz

trecut [i prin alte momente grele, dincolo intr` puhoi pe u[` [i nici banii nu m` dau de faza de start-up a companiei. “Cel mai afar` din cas`. Trebuia s` m` apuc de greu moment a fost \n prim`vara anului vânz`ri!” D`dea aproximativ 60 de 2012, când o serie de clien]i ne-au telefoane pe zi timp de 4-5 zile pe \ntârziat cu pl`]ile. Ne-am g`sit \ntr-o s`pt`mân` [i se ducea la 20-30 de situa]ie foarte delicat`: plata salariilor \ntâlniri. “|n noiembrie 2010 am deschis sau plata taxelor c`tre stat. Am ales s` ne primul birou \ntr-un apartament la pl`tim angaja]ii, pentru c` sunt cei mai cap`tul Bucure[tiului [i \mpreun` cu un importan]i. Pentru noi, angaja]ii ne sunt prieten luam primul angajat”, adaug` ca a doua familie [i ei sunt pe primul loc antreprenorul. pe lista de priorit`]i. Mul]i antreprenori Dornic` s` capete cât mai repede \[i pun propriile interese \naintea celor independen]` financiar`, Iustina ale angaja]ilor [i de multe ori au de Gumeniuc lucreaz` de la 19 ani, jonglând pierdut din cauza asta”, \[i amintesc cei \ntre serviciu [i facultatea de CIFRE jurnalism. |[i dorea Creative Luggage \ns` un domeniu \n care s` \[i poat` folosi [i dezvolta Anul lans`rii: 2009 creativitatea, iar \n 2011, Cifra de afaceri 2013: 73.000 euro navigând f`r` direc]ie pe Num`r angaja]i: 15 site-urile de joburi de la acel Num`r asocia]i: 2 moment, un anun] “out of the box” i-a atras aten]ia: “Creative Investi]ii \n ultimii 5 ani: 150.000 euro Luggage caut` Hunteri!”. Venea Expertiz`: dezvoltare strategie, arhitectur` din domeniul asigur`rilor de informa]ional`, branding, dezvoltare web, s`n`tate [i c`uta o nou` dezvoltare aplica]ii / software [i comunicare social media. provocare. “Am stat cu Claudiu aproape dou` ore \n interviul doi asocia]i. Doar c` amânarea pl`]ilor care avea s`-mi schimbe radical direc]ia c`tre stat a \nsemnat blocarea conturilor carierei.” Datorit` strategiei de dezvoltare \n urm`toarele luni. Au urmat nop]i implementate [i a rezultatelor ob]inute, nedormite, ore interminabile la birou, \n 2013 Iustina a devenit Managing presiune [i nervi. “Ne-am concentrat pe Partner [i COO pentru Creative Luggage. solu]ii [i pe vânz`ri noi [i, dup` aproape dou` luni de zile, am ajuns la zi!”, spun DURERILE CRE{TERII cei doi. Pân` la portofoliul impresionant de De atunci, Iustina [i Claudiu [i-au clien]i, format din branduri precum Riso propus s` fac` din Creative Luggage o Scotti România, Suzuki România, agen]ie de digital de top [i s` nu mai Clinicile Anima, Otto Curier, Asesoft, treac` prin astfel de momente. Cu o Infratel sau Mtag, cei doi antreprenori au

FOTO: VALI MIREA

ANTREPRENORIAT DIGITAL

echip` complet` (15 angaja]i) [i cu un mindset puternic, au reu[it s` aduc` nume mari \n portofoliul companiei. “Creative Luggage a fost \n continu` ascensiune \nc` din prima zi. {tiam exact unde ne dorim s` ajungem, cu ce clien]i ne dorim s` lucr`m [i ce oameni ne dorim \n echip`. Atâta timp cât ai \n minte conturat obiectivul, iube[ti ceea ce faci [i urmezi pa[ii corec]i, este doar o chestiune de timp pân` ajungi acolo”, spune Iustina Gumeniuc. Compania este \mp`r]it` acum \n trei departamente: Client Service, Produc]ie (crea]ia [i programarea) [i Social Media. Investi]iile \n oameni [i echipament s-au ridicat de-a lungul timpului la 150.000 euro. Dac` ar fi s`-[i defineasc` obiectivele pe termen scurt, ac]ionarii firmei \[i doresc dublarea cifrei de afaceri [i m`rirea portofoliului de clien]i. Pe termen mediu [i lung \[i doresc extinderea

agen]iei c`tre pie]e str`ine [i completarea listei de servicii. Cea mai eficient` metod` de vânzare pentru ei o constituie networkingul [i recomand`rile clien]ilor. Pe lâng` job, cei doi antreprenori nu uit` s` tr`iasc`. Iustina Gumeniuc consider` c`, indiferent de ce alegi s` faci \n via]`, trebuie s` g`se[ti echilibrul perfect \ntre via]a profesional` [i cea personal`. Cartea care i-a schimbat radical gândirea este “The Power of Focus” de Jack Canfield, Mark Victor Hansen [i Les Hewitt. Ea se ghideaz` \n via]` dup` motto-ul: “Your playing small doesn't serve the world”, cuvinte folosite de Nelson Mandela. Cel mai bun sfat primit de Claudiu de-a lungul timpului a fost s` fie autentic, s` fie el, pentru c` dac` cineva te place [i te consider` de \ncredere \n mediul informal, cu siguran]` te va

pl`cea [i te va considera de \ncredere \n mediul formal. Dintre modelele de business pe care le admir`, Claudiu \l men]ioneaz` pe Akio Hashimura, pe care l-a surprins \n toate ipostazele antreprenoriale posibile. “L-am v`zut pe culmile succesului, apoi l-am v`zut \ngropat de criza din 2008 care l-a lovit \n prim-plan pe Costa del Sol (moment \n care [i-a pierdut casa [i businessul) [i apoi l-am v`zut ridicându-se din nou.” La nivel de business \i place de Emi Gal de la Brainient. Ce le-ar transmite Claudiu Ludo[an antreprenorilor afla]i la \nceput de drum? “Nu exist` un manual pentru antreprenoriat. Nu prime[ti o hart`, nu prime[ti cotiere, nu prime[ti o casc`. Trebuie s` ai \ncredere \n abilit`]ile tale de a te descurca [i s` [tii cum s` reac]ionezi la lucrurile cu care te vei confrunta. Mie \mi place s` le numesc provoc`ri! {i le iau ca atare!” Biz Biz

life

C`l`torie spre centrul P`mântului Islanda, unul dintre locurile \n care v` pute]i refugia de canicula din ]ar`, v` a[teapt` cu o propunere inedit`: descinderea \n inima unui vulcan adormit, singurul loc din lume care ofer` o astfel de experien]`. DE OVIDIU NEAGOE

Google joga bonito

Foto: © Vilhelm Gunnarsson

Foto: © Evelina Kremsdorf

Foto: © Vilhelm Gunnarsson

Foto: © Evelina Kremsdorf

semne de oboseal` [i concediul de peste var` se apropie cu pa[i repezi, ce spune]i despre o vacan]` de câteva zile departe de ar[i]a din ]ar`? Parc` v` surâde ideea, nu-i a[a? Un loc care ar putea s` v` ad`posteasc` de canicul` de-a lungul vacan]ei este Islanda, una dintre cele mai r`coroase ]`ri din Europa. {i, dac` tot ajunge]i \n ]ara ghe]arilor [i a vulcanilor, nu trebuie ratat` [i o scurt` c`l`torie spre centrul P`mântului. La nici 30 de minute de capitala Islandei, Reykjavik, v` a[teapt` Thrihnukagigur (succes cu pronun]ia), un vulcan adormit de mai bine de 4.000 de ani care poate fi vizitat. Aici, turi[tii sunt coborâ]i 120 de metri pân` \n inima vulcanului, la camera magmatic`, acesta fiind [i singurul loc din lume \n care pute]i tr`i o astfel de experien]`. De[i pare o idee desprins` din c`r]ile lui Jules Verne, efortul pentru 40 de minute \n inima vulcanului nu este prea mare. Traseul pân` la Thrihnukagigur este de 3 kilometri [i nu ave]i nevoie de experien]` pe munte pentru a duce la bun sfâr[it drumul. Dac` nu v` surâde ideea unei plimb`ri, organizatorii turului v` pot pune la dispozi]ie un

Foto: © K. Maack

um c`ldura de afar` nu mai d`

elicopter, care va survola timp de dou` ore cele mai frumoase locuri din zon`. Turul cu elicopterul cost` echivalentul a 490 de euro de persoan`, \n timp ce pentru vizita vulcanului, care dureaz` 40 de minute, turi[tii va trebui s`

scoat` din buzunare aproape 240 de euro. Thrihnukagigur de]ine pozi]ia secund` \ntr-un top al celor mai frumoase atrac]ii subterane realizat recent de publica]ia Business Insider, dup` salina noastr` din Turda. Biz

Iubitorilor de fotbal care nu [i-au cump`rat bilete pentru Brazilia gigantul IT Google le-a f`cut o surpriz` de propor]ii. Prin intermediul Google Maps Street View, microbi[tii au ocazia s` viziteze 12 dintre stadioanele pe care cele 32 de echipe na]ionale se vor \nfrunta pentru titlul de campioni mondiali.

Biz

LIFE

{TIRI

Iile de ieri [i de mâine Portul tradi]ional, celebra ie, dat` uit`rii de-a lungul ultimilor ani, revine \n centrul aten]iei. O poveste care \mbin` elemente din trecut, prezent, dar [i din viitor despre elegan]` [i tradi]ie va putea fi “auzit`” \n aceast` var` la galeria Galateca, cu ocazia expozi]iei “IA. Poart` spre infinit” DE OVIDIU NEAGOE n aceast` var` se poart` iar renumitele ii tradi]ionale. Cu toate c` p`rea dat` uit`rii \n favoarea altor piese vestimentare, ia revine sub lumina reflectoarelor, cu ocazia expozi]iei “IA. Poart` spre infint”, care se va derula \n intervalul 12 iunie – 12 iulie la galeria de art` contemporan` [i design Galateca. La deschiderea expozi]iei, realizat` \n parteneriat cu comunitatea La Blouse Roumaine, a participat [i Excelen]a Sa Ulla Väistö, Ambasador al Finlandei \n România. De-a lungul expozi]iei, la Galeria Galateca vor fi expuse 12 ii, iar propria ie poate fi una dintre acestea. Motivul? Zilnic, una dintre ii va fi schimbat`. A[adar, dac` sunte]i posesoarea unei astfel de piese vestimentare, care “spune” o serie de pove[ti ale celor care au purtat-o \n trecut, acestea vor putea fi auzite de vizitatorii galeriei, pentru c` ia va fi expus` al`turi de restul pieselor. Num`rul acestora nu a fost ales tocmai \ntâmpl`tor, ci simbolizeaz`

Biz

Universul \n desf`[urarea lui spa]iotemporal` ciclic`, produsul dintre cele patru puncte cardinale [i cele trei planuri ale lumii, parcursul Soarelui prin zodiac, sfâr[it [i \nceput, regenerare perpetu`. Ini]iativa din acest an a galeriei de art` contemporan` [i design Galateca este o continuare a expozi]iei “M`iastra – Povestea nespus` a iei”, derulat` anul trecut. Astfel, pentru al doilea an, de Sânziene, femei de pe toat` planeta vor purta ie, iar \mpreun` vor forma o hor` nem`rginit` a Dr`gaicei, un cerc protector peste lume. Anul trecut, ecourile Zilei Universale a Iei au ajuns \n [ase continente, 48 de ]`ri, 109 de localit`]i [i s-au creat 143 de evenimente, cu ajutorul mediilor sociale. Organizat` \n parteneriat cu comunitatea online La Blouise Roumaine, expozi]ia a prezentat evolu]ia iei prin fascinante pove[ti, legende [i tradi]ii, unul dintre momentele cu o puternic` semnifica]ie

simbolic` fiind celebrarea Zilei Universale a Iei, \n noaptea de 23 iunie, când are loc s`rb`toarea de Sânziene. Pentru acest proiect Galateca a colaborat cu Muzeul Horniman din Londra, Muzeul Na]ional al }`ranului Român din Bucure[ti, cu Complexul Muzeal Astra din Sibiu [i cu Muzeul Bucovinei din Suceava. Ia, ca emblem` identitar`, arhetip vestimentar al femeii din aceste meleaguri, \nseamn` conectare cu trecutul, cu viitorul [i, totodat`, prin limbajul universal al semnelor ei, cu comunit`]ile tradi]ionale ale lumii. Ca orice ve[mânt tradi]ional-ceremonial, ia constituie o secven]` a memoriei colective, iar purtarea ei, o manifestare spiritual` ce str`bate timpul [i prin care se poate redescoperi istoria mitic` a unui neam. Povestea din acest an va fi despre ia vie, nu despre cea exponat de muzeu, despre piesa vestimentar` care, odat` purtat`, devine poart` spre infinit. Biz

LIFE

{TIRI

Shopping la rang de art` Galeria de art` contemporan` Galateca ofer` o nou` experien]`: NeoGalateca, un magazin de unde se pot achizi]iona obiecte de art` sau piese vestimentare produse de designeri români sau interna]ionali ale[i pe sprâncean`. DE OVIDIU NEAGOE Ce-a]i zice dac`, la finele unei vizite \ntr-o galerie de art`, ve]i putea g`si un loc care completeaz` spa]iul expozi]ional cu obiecte create special pentru diverse proiecte, inspirate din expozi]iile galeriei? Dac` v` surâde ideea, afla]i c` NeoGalateca, magazinul galeriei de art` contemporan` [i design Galateca, a[teapt` iubitorii de frumos cu un portofoliu compus din produse inspirate din expozi]iile galeriei, design de produs [i piese vestimentare realizate de

existen]` s` se remarce prin selec]ia special` de obiecte de art` [i design, printr-un portofoliu rafinat [i variat de m`rci române[ti [i interna]ionale. Cei pasiona]i de piese vintage vor putea descoperi \n gallery-shop un col] cu obiecte din perioada interbelic`. Tot aici ve]i avea ocazia s` vede]i povestea portului tradi]ional românesc spus` chiar de o serie de ii vechi [i alte obiecte de design ce amintesc de \nceputurile obâr[iei noastre.

Teler ori Ioana }`ranu. NeoGalateca reu[e[te s` cultive gustul pentru frumos [i pentru autenticitate, unul dintre motive fiind c` arta trebuie, \n mod constant, s` fac` parte din via]a fiec`ruia. Cei care vor trece pragul NeoGalateca se vor putea delecta cu c`r]i rare de arhitectur`, art`, fotografie, beletristic`, lucr`ri de art`, ilustra]ii [i grafic` cuprinse \n mape de autor, dar [i cu obiecte de design interior [i fashion. Fiecare expozi]ie din galeria de art`

designeri români, dar [i branduri interna]ionale atent selec]ionate. Arhitectura interioar` a magazinului poart` semn`tura arhitectului Radu Teac`, \n timp ce amenajarea creativ` a fost conceput` de arhitectul Attila Kim. NeoGalateca \[i propune s` devin` cel mai dinamic gallery-shop, prin selec]ia deosebit` de obiecte [i frecven]a mare de \mprosp`tare a portofoliului. A[a se poate explica [i faptul c` NeoGalateca, un spa]iu dedicat artei contemporane [i designului, a reu[it \n primul an de

Din portofoliul NeoGalateca fac parte [i o serie de m`rci interna]ionale de design precum Pols Potten, Seletti, Muuto, Ango, Remember sau Present Time, ce propun solu]ii ingenioase pentru decora]iuni interioare. Mai mult, magazinul nu a omis nici talentul arti[tilor autohtoni, ba mai mult, chiar dezvolt` o adev`rat` platform` de sus]inere a designerilor de obiect [i de fashion din România, printre care [i Mihaela Cre]escu, Ciprian Vrabie, Adelina Ivan, Anca Dragu, M`d`lina

contemporan` [i design Galateca devine o tem` de inspira]ie pentru mici obiecte de art`, \n serii limitate, care au foarte mare trecere \n rândul iubitorilor de frumos. Selec]ia de branduri [i obiecte de art` a fost realizat` pe o serie de criterii de inova]ie, de calitate a designului, de relevan]` pentru stilul galeriei, astfel c` la NeoGalateca ve]i g`si [i obiecte inedite. Pre]urile acestora \ncep de la 30 de lei, dar pot ajunge [i la peste 500 de euro, un fenoment specific spa]iilor de tipul gallery-shop. Biz Biz

LIFE

STIL DE MANAGER

PR o n ec nven]io al de profesie,

de voca]ie

O [tiu pe Ioana M`noiu de dinainte s` fie Managing Partner al GMP PR, de pe vremea c책nd plecarea ei din Graffiti la GMP era subiect de Campaign. Ori de c책te ori s-a ivit ocazia, cu vreun articol sau prezentare la o conferin]`, i-am urm`rit evolu]ia. De fiecare dat` tonic` [i cu o prezen]` aparte, reu[ea s` se fac` mereu remarcat`. Pentru [edin]a foto dedicat` acestui material, ne-a primit la ea acas` [i am descoperit \n plus fa]` de ce [tiam din apari]iile publice o fire boem`, colec]ionar` de tablouri [i pove[ti frumoase. DE LOREDANA S~NDULESCU 24

Biz

LIFE

STIL DE MANAGER

ån` la 19 ani, Ioana M`noiu a locuit \n Doroban]i. A f`cut liceul la Jean Monnet [i [i-a petrecut adolescen]a al`turi de copiii boga]i ai Bucure[tiului. Colegii sì veneau cu ma[ini la liceu, zilele de na[tere le s`rb`toreau la Clubul Diplomatic [i vacan]ele le petreceau \n strìn`tate. De[i nu era un copil de bani gata, a reu[it s` se integreze u[or printre cei rup]i de lumea real`. Facultatea a \nsemnat \ns` trezirea la realitate. A \nceput s` descopere printre colegii sì oameni din provincie f`r` ma[ini [i haine scumpe, dar foarte inteligen]i [i ambi]io[i. Atunci [i-a dat seama cåt de superficial` era lumea ei din liceu [i a realizat c` dac` vrea o carier` trebuia s` adopte alt sistem de valori. De fapt schimbarea a \nceput \n clasa a XII-a, cånd s-a ambi]ionat s` intre la o facultate de stat. Dup` trei luni de \nv`]at pe rupte, zi [i noapte, adolescenta rebel`, c`reia nici p`rin]ii, nici profesorii nu-i d`deau prea multe [anse de reu[it` la o facultate cu concuren]` mare, a demonstrat c` imposibilul se putea \mplini. A fost admis` la o facultate de stat, la care concurau zece candida]i pe un loc. {i apoi a \nceput s` [i munceasc`. Ziua era \n agen]ie, noaptea studia pentru facultate. A lucrat [ase luni ca jurnalist \n anul I de facultate, \ns` cånd a aflat de PR [i-a g`sit voca]ia. La finalul primei s`pt`måni de lucru \n PR i-a spus mamei sale c` a descoperit cea mai frumoas` meserie din lume [i, dac` ar fi avut posibilitatea s` inventeze un job pornind de la lucrurile care-i plac, a[a ar fi ar`tat. Poate c` nu ar fi avut aceast` [ans` f`r` profesorul sù din facultate, Sorin Psatta, care a invitat-o s` participe la un program de internship \n Graffiti. Nu [tia nimic despre PR, a nimerit \ntåmpl`tor, dovedind c` e adev`rat` zicala c` meseria te alege pe tine, nu tu pe ea. {i acum, la 14 ani distan]` de la debutul \n meseria de comunicator, Ioana M`noiu, Managing Partner al GMP PR, simte c` se afl` \n compatibilitate perfect` cu PR-ul. Dup` cinci ani \n pozi]ia de PR Director la Graffiti BBDO, din septembrie 2005 a s`rit din barca de manager \n cea de antreprenor \n grupul GMP, unde mai \ntåi a construit departamentul de PR [i apoi agen]ia GMP PR. |n primii ani de antreprenoriat, cel mai greu i-a fost s`-[i schimbe perspectiva. |n primii doi ani de agen]ie a continuat s` fac` ce f`cuse [i pån` atunci – management opera]ional pentru coordonarea echipei [i a proiectelor [i cå[tigarea de clien]i. Abia dup` trei-patru ani a \nceput s` gåndeasc` pe termen lung ca un adev`rat antreprenor [i s` nu-[i mai autoimpun` limite. La toat` aceast` schimbare mental` au contribuit [i cursurile de la Berlin School of Creative Leadership. A plecat s` studieze la Berlin cånd a sim]it c` \ncepea s` se blazeze. La cå]iva ani de la lansarea agen]iei, i se p`rea c` trecuse prin toate: cå[tigase renume, premii [i clien]i. De[i avea succes, \ncepea s`-[i piard` entuziasmul [i se \ntreba ce avea s` urmeze. |n acest context, a descoperit [coala de la Berlin, care avea s`-i schimbe \ntreaga perspectiv`, nu atåt prin informa]iile pe care le-a dobåndit, cåt prin inspira]ia pe care i-a oferit-o. “Berlin School of Creative Leadership este o [coal` de inspira]ie, nu o [coal` de business”, puncteaz` Ioana M`noiu, care dup` experien]a berlinez` s-a \ntors acas` plin` de idei [i cu o efervescen]` Biz

Biz

Fotografii: VALI MIREA

LIFE

STIL DE MANAGER

care a ajutat-o enorm \n business. |n 2011, GMP PR devenea Agen]ia Anului la PR Awards, \[i dubla num`rul de clien]i [i \[i ad`uga numeroase alte premii \n portofoliu. Privind \n urm`, toate realiz`rile agen]iei pe care o conduce au fost ob]inute prin munc` mult`, dar Ioana nu a sim]it greut`]ile. Au fost [i ani buni, [i mai pu]in buni, dar \n ansamblu lucrurile s-au legat. A sim]it mereu c` se afl` la locul potrivit cu oamenii potrivi]i. “Conteaz` foarte mult s` ai aproape oameni cu care e[ti compatibil [i ai o istorie comun`. Echipa mea de management este aproape aceea[i de la \nceput [i asta e foarte important pentru mine. Nu mi-a fost greu, fiindc` n-am fost niciodat` singur`”, poveste[te Ioana M`noiu, care se consider` [i norocoas`. Mereu dup` ce primea o veste proast`, pierdea un cont sau un pitch important, la scurt timp ap`rea o nou` oportunitate. De altfel, a \nv`]at c` se afl` \ntr-o industrie [i \ntr-o perioad` \n care nu trebuie s` lase oportunit`]ile s` treac` neexplorate. “Ne afl`m \ntr-o perioad` de transform`ri majore \n comunicare [i trebuie s` fim \ndr`zne]i, lupt`tori [i s` ar`t`m rezultatele ac]iunilor noastre, rezultate concrete \n business, nu doar de imagine”, \[i define[te Ioana M`noiu provoc`rile momentului \n profesia de comunicator. Biz

Biz

LIFE

GADGET

GALAXIA TABLETELOR SE AGLOMEREAZ~

Dou` noi tablete de la Samsung \[i vor face loc pe rafturi \ncepând cu luna iulie [i sunt mai u[oare ca niciodat`. E vorba despre Galaxy Tab S livrat \n dou` dimensiuni, la fel de performante [i sem`nând la fel de izbitor cu smartphone-ul Samsung Galaxy S5. DE DRAGO{ L~Z~RESCU |n cazul \n care considera]i c` gama de tablete existente pe pia]` nu era suficient de diversificat`, pute]i sta lini[ti]i. Aceasta a fost completat` de dou` noi modele lansate de Samsung: Galaxy Tab S, \n variantele de 10,5 inci [i 8,4 inci. Acestea reu[esc noi minime la grosime [i greutate, fiind cele mai u[oare [i sub]iri tablete de acest gen din portofoliul sud-coreenilor. Dincolo de aceste aspecte, Galaxy Tab S se remarc` prin display-ul Super Amoled care \ntrune[te mai mult de 90% din gama de culori a Adobe RGB, oferind mai multe varia]ii de culori decât \nainte. Modurile profesionale presetate, Amoled Cinema [i Amoled Photo, le permit utilizatorilor s` ajusteze manual set`rile de afi[are pentru rezultate luminoase, dinamice, atât pentru con]inutul video, cât [i pentru cel foto. Designul este aproape identic pentru ambele modele, care par s` fie un Samsung 28

Biz

SPECIFICA}II SAMSUNG GALAXY S TAB 10,5 INCI Procesor: Exynos 5 Octa (1,9 GHz QuadCore＋ 1,3 GHz Quadcore) sau Qualcomm Snapdragon 800 2,3 GHz Quadcore Display: 10,5" 2.560x1.600 (WQXGA) Super Amoled Sistem de operare: Android 4.4 Camer` foto: 8 MP cu blitz LED + 2,1MP Full HD Conectivitate: WiFi 802.11 a/b/g/n/ac MIMO,WiFi Direct, Bluetooth ®4.0, IrLED Memorie: 3 GB (RAM) + 16/32 GB memorie intern`. Micro SD pân` la 128 GB Baterie: 7.900 mAh Dimensiuni / Greutate: 247,3 x 177,3 x 6,6 mm, 465g (Wifi)/ 467g (LTE)

Galaxy S5 supradimensionat. Ambele folosesc un chipset Exynos 5 Octa [i ruleaz` pe sistemul de operare Android 4.4 KitKat, având un sistem de scanare a amprentei instalat pe butonul de Home. La nivel de software, sud-coreenii nu au exagerat, actualizând doar câteva componente-cheie, cum ar fi aplica]ia SlideSync, care te ajut` s` comunici cu device-urile Galaxy S5 aflate \n apropiere prin intermediul Wi-Fi Direct. Acest feature e extrem de interesant, \ntrucât \]i permite s` vezi practic o versiune mai mare a smartphone-ului t`u, sincronizând informa]iile de pe acesta direct pe noua tablet`. F`r` a scoate la \naintare vreu feature spectaculos, Samsung reu[e[te s` aduc` \mbun`t`]iri subtile acolo unde era nevoie [i s` prezinte dou` produse cu un design familiar [i atr`g`tor. Biz

LIFE

AUTO

Ma[ini pentru familii juc`u[e Conceptul de ma[in` de familie a evoluat mult fa]` de break-ul standard de pe vremuri. Ast`zi, automobile din mai multe segmente pot deveni oricând vehiculele mult visate de c`tre o familie. Am adunat cinci propuneri care acoper` nevoi diferite. DE GABRIEL BÂRLIG~

BMW X6 La lansarea primei genera]ii, mul]i au spus c` e exagerat, dar succesul de pia]` (vânz`ri globale de aproape 250.000 de unit`]i) a asigurat un viitor str`lucitor pentru X6. Exteriorul robust [i extrovertit reu[e[te cumva s` \nglobeze [i elegan]a sportiv` specific` coupé-urilor BMW. La interior, spa]iul generos \mbin` dot`rile sport cu ambian]a luxoas`. Dot`rile standard includ faruri bixenon, jante de 19 ]oli din aliaj u[or, operare automat` a hayonului [i transmisie sport Steptronic cu opt trepte, cu clapete pe volan pentru schimbarea vitezelor, precum [i tapi]erie cu piele, aer condi]ionat reglabil pe dou` zone. Gama de motoare cuprinde propulsorul V8 de ultim` genera]ie care dezvolt` 450 CP pentru BMW X6 xDrive50i, care ajunge de la 0 la 100 km/h \n 4,8 secunde, un motor diesel de 258 CP cu [ase cilindri dispu[i \n linie pentru BMW X6 xDrive30d [i altul cu trei turbocompresoare de 381 CP pentru BMW X6 M50d. Noul model va fi disponibil din decembrie 2014. Biz 30

Biz

LIFE

AUTO

Volvo V60 R-Design Eficientul Volvo V60 Plug-in Hybrid, unul dintre cele mai bine vândute vehicule hibride \n Europa anul trecut, este disponibil acum \n versiunea R-Design, care-i confer` un plus de sportivitate. La exterior, schimb`rile sunt vizibile mai ales la masca fa]` [i sub bara de protec]ie din spate, dar [i la ro]ile Ixion de 18 ]oli. La interior, scaunele combin` materialul textil cu pielea perforat`, pentru un look mai agresiv. Puntea fa]` beneficiaz` de un propulsor turbodiesel de 215 CP, cu un cuplu de 440 Nm, \n timp ce puntea spate are un motor electric de 68 CP [i 200 Nm. |n modul hibrid, consumul de de 1,8 litri la 100 km. Biz

Mercedes-Benz C-Class Estate Ultraelegant la exterior [i foarte versatil la exterior, modelul Estate al Clasei C se comport` la fel de bine \n ora[, la cump`r`turi, dar [i \n vacan]`, ceea ce-l face o alegere ideal` pentru familia modern`. Ampatamentul a crescut cu 80 mm fa]` de genera]ia precedent`, lungimea cu 96 mm, iar l`]imea cu 40 mm. Prin urmare, spa]iul pentru picioare e mai mare cu 45 mm. Motoriz`rile diesel BlueTEC \n 4 cilindri produc \ntre 115 [i 204 CP. Ecologi[tii pot opta pentru propulsie hibrid`, care adaug` un motor electric de 27 CP, ajungând la un consum de 3,8 litri la 100 km. Motoarele pe benzin`, trei cu 4 cilindri [i unul cu 6, pornesc de la 156 CP [i ajung la 333 CP. Biz

Citroën C4 Cactus Este un model prin care constructorul francez vrea s` ofere o alternativ` la hatchback-urile compacte, oferind un design exclusiv, confort sporit [i mai mult` tehnologie cu un buget redus. Principala inova]ie este Airbump - microcapsule umplute cu aer [i acoperite de un \nveli[ sub]ire disponibile \n patru variante de culori care protejeaz` caroseria \mpotriva loviturilor [i zgârieturilor u[oare rezultate \n urma utiliz`rii cotidiene. O tablet` tactil` de 7 inci concentreaz` toate func]iile autovehiculului: naviga]ie, climatizare, media. Motoriz`rile de ultim` genera]ie pe benzin` PureTech [i diesel BlueHDi \nseamn` un consum ce porne[te de la 3,1 litri la 100 km. Biz

Renault KWID Acest concept a fost prezentat \n premier` la Delhi, fiind realizat cu sprijinul Renault Design India. Exteriorul aminte[te de ma[inu]ele care iau cu asalt dunele de nisip, \ns` conceptul nu are trac]iune integral`. Scaunele sunt realizate dintr-un elastomer care-i confer` lui KWID senza]ia unui vehicul spa]ial. Alt lucru interesant este drona care-l \nso]e[te (Flying Companion). Aceasta poate decola de pe plafonul ma[inii [i poate zbura urmând o secven]` de zbor prestabilit`, dar poate fi controlat` [i de pe o tablet` din interiorul vehiculului. Sub capot` este un motor turbo pe benzin` de 1,2 litri, dar KWID are deja spa]iu pentru baterii electrice, putând deveni oricând un vehicul electric. Biz Biz

strategie Eticheta \n networking Cartea mea “A Networking Book” pune, printre altele, [i problema conduitei \n materie de networking, acele reguli care te ajut` s` \]i p`strezi o imagine bun` [i s` câ[tigi \ncrederea celorlal]i. DE PAUL J.R. RENAUD u cred c` m` hazardez prea tare când spun c` a]i aflat deja despre lansarea c`r]ii mele “A Networking Book”. Unele din articolele pe care le-am publicat pân` acum \n Biz vorbeau despre importan]a networkingului, iar scopul acestei c`r]i este de a \nv`]a oamenii cum s` fac` networking, s` devin` con[tien]i cu privire la beneficiile intr`rii \n leg`tur` cu al]i oameni, s` \nve]e din gre[elile mele [i, mai ales, la rândul lor s` \mp`rt`[easc` [i ei cu al]ii aceast` experien]` nu foarte u[or de dobândit. “A Networking Book” nu este doar un volum de idei; este [i o carte de ac]iune! Dac` vrei s` faci networking eficient, f`r` s` te gânde[ti dac` ]i-e u[or sau greu, \n carte se trateaz` problema conduitei, a etichetei \n domeniu, care este esen]ial s` fie aplicat` \n mod corect. Iat` regulile de baz`.

dire! |ncepe s` abordezi networkingul (dac` nu chiar [i via]a \n general) \ntr-un mod complet diferit: “Dau f`r` s` a[tept s` primesc ceva la schimb”. Pentru c` ceea ce, totu[i, vei primi te va uimi.

Practic` Legea Abunden]ei. Dac` te a[tep]i la rezultate peste noapte, o s` fii dezam`git. Nu exist` scurt`turi. F` networking fiind animat de bune inten]ii [i dezvolt` rela]ii pe termen lung cu oamenii, ]inându-]i \n frâu a[tept`rile.

Biz

Din punct de vedere spiritual, cu cât aju]i mai mul]i oameni, cu atât mai mult vei primi \napoi. Nu pentru c` meri]i, ci pentru c` a-i ajuta pe ceilal]i este un lucru care \]i aduce satisfac]ii [i mul]umire de sine. Când d`ruie[ti, câ[tigi \ncrederea celorlal]i. Aceste este beneficiul win-win al networkingului.

Dac` networkingul nu este un lucru obi[nuit \n cultura din ]ar` \n care lucrezi, ini]iaz`-l chiar tu. Pân` la urm` tot trebuie s` \nceap` de la cineva, or de ce s` nu PAUL J.R. RENAUD fii tu cel care \l este Executive Coach aduce? Odat` ce autorizat, profesor asociat \ncepe s` se r`spânde marketing la deasc` \n mediul respectiv, toat` Maastricht School of lumea are de Management [i autorul câ[tigat. lucr`rii “Going for Growth:

Generating Top Line Revenues with Marketing”. Pe blogul s`u, “I Feel Good”, abordeaz` subiecte legate de coaching [i peak performance. (www.paul-renaud.com)

Dac` faci networking doar ca s` prime[ti ceva \n schimb, vei pierde. Nu a[a func]ioneaz` networkingul. Se spune c` schimbul [i d`ruirea sunt cele mai comune forme de prietenie \n majoritatea culturilor. |ntr-adev`r, d`ruirea este un element fundamental al etichetei \n networking. Oamenii se ajut` \ntre ei \n diferite moduri [i din diferite motive. O persoan` care face networking cu succes este altruist`, iar altruismul exact asta \nseamn`: s` dai f`r` s` a[tep]i ceva la schimb. Unii dintre noi nu sunt \n mod natural altrui[ti, tinzând cel mai adesea s` se \ntrebe \n mod automat: “Mie ce-mi iese de aici?”. Schimb`-]i acest fel de gân-

Faci un lucru bun când aju]i oamenii. Tu \l aju]i pe Ion, Ion \l ajut` pe Vasile, Vasile pe Gheorghe [i tot a[a. Poate c` la un moment dat Niculae te va ajuta pe tine, dar nu te a[tepta ca Ion s` te ajute neap`rat numai pentru c` [i tu l-ai ajutat pe el. Cu alte cuvinte, tactica “ochi pentru ochi” nu func]ioneaz` \n networking.

La prima \ntâlnire, nu te gândi s` vinzi, ci doar stabile[te leg`tura. Ideea este s` \ncepi s` cuno[ti persoana, iar o cale bun` de a face acest lucru este s` fii interesat de ea. Ascult` (nu te preface) ceea ce spune, pune \ntreb`ri [i manifesta un interes real.

Dac` conversa]ia este interesant` pentru tine [i vrei s` afli mai multe, adu-]i aminte c` oamenii sunt mai dispu[i s`-[i \mp`rt`[easc` experien]ele atunci când \mp`rt`[e[ti tu

primul. Dac` vrei ca oamenii s` devin` mai familiari cu tine, trebuie s` fii tu \nsu]i familiar cu ei. Cred foarte mult \n aceast` abordare, pentru c` am v`zut de nenum`rate ori, din proprie experien]`, c` func]ioneaz`.

Ofer` sfaturi de natur` profesional` dac` ]i se pare potrivit acest lucru. Un mod excelent de a sparge ghea]a cu cineva este s`-i oferi sfaturi gratis, de genul celor pe care clien]ii ]i le cer mai toat` ziua; doar ai grij` s` nu exagerezi [i s` nu par` c` te lauzi. |n acest fel nu numai c` po]i ajunge s` por]i o conversa]ie util`, dar \i dai omului subiect de gândire [i, cine [tie, mâine poate te pomene[ti cu un telefon de la el.

recomand o persoan`, trebuie s-o cunosc suficient de bine, pentru c` o persoan` pe care n-o cunosc poate dezam`gi [i atunci \mi afecteaz` rela]ia cu CEO-ul. Gânde[te-te la oferirea unor recomand`ri p`strând \n minte Legea Abunden]ei, care ne spune c` lumea este plin` de posibile afaceri. Atunci când o nou` cuno[tin]` \]i inspir` \ncredere, nu ezita. Trimite-o la cineva care are nevoie de ea.

10.

Ob]ine aprobarea pentru a p`stra leg`tura cu cineva. Dup` ce stai de vorb` cu o nou` cuno[tin]`, \ntreab-o dac` este OK s`-i trimi]i datele pe mail tale de contact, ca s` r`mâne]i \n leg`tur`. Dac` accept`, e perfect. O po]i \ntreba dac`

Ofer` \n mod proactiv o recomandare sau un contact. Nu pierzi nimic dac` aju]i pe cineva chiar dac` nu ai de câ[tigat nimic. |n plus, am observat chiar \n cazul meu c` lucrurile se \ntâmpl` de obicei \n felul urm`tor: \ntâlnesc pe cineva care caut` un serviciu sau un produs dar \mi dau seama c` nu pot fi de folos, c` nu am ceea ce cùta. Dup` care trec câteva s`pt`mâni [i brusc dau peste cineva care are exact ce cùta persoana respectiv`! Din \ntâmplare sau nu, iat` cum am pus \n leg`tur` un vânz`tor [i un cump`r`tor. Un alt scenariu care se repet`, chiar mult mai des decât cel anterior, e legat de cùtarea de joburi. De pild`, cunosc CEO-ul unei companii, care \mi spune c` e \n cùtarea unui director de marketing. Pe moment nu pot g`si pe nimeni, dar dup` câteva s`pt`mâni dau peste cineva care caut` de lucru \n domeniu. Pun p`r]ile \n leg`tur` [i, cât ai zice pe[te, candidatul ob]ine jobul! Dar aici exist` un aspect esen]ial: ca s`

bine roag` pe altcineva. {i nu are rost s` insi[ti, pentru c` de obicei nu are efect.

12.

}ine-i la curent. Dac` a]i stabilit o alt` \ntâlnire sau te-a ajutat \n ini]iativele de networking, atunci e potrivit s`-l informezi cum \]i merge. Dac` persoana \n cauz` te-a recomandat cuiva, spune-i cum evoluezi – este un gest de polite]e. Dac` nu mai aude nimic de la tine, poate b`nui c` treaba s-a rezolvat sau, mai r`u, s-ar putea sim]i prost c` nu i-ai zis [i lui ce ai f`cut.

13.

Niciodat` nu trebuie s` subestimezi o cuno[tin]`. N-a[ fi b`nuit niciodat` c` profesorul meu de român` de acum 14 ani avea s`-mi dea ni[te ponturi excelente dup` aproape un deceniu [i jum`tate.

“A Networking Book” este disponibil` pe Amazon [i a avut lansarea oficial` pe 19 iunie, la Management 360. Urmeaz` [i evenimente la care voi semna cartea, \n urm`toarele s`pt`mâni!

are cont pe LinkedIn [i dac` e de acord s` v` \mprieteni]i acolo. Dac` ui]i s-o \ntrebi de mail, \i po]i trimite unul oricum, scriindu-i c` ]i-a f`cut pl`cere s` v` \ntâlni]i. Dar \n aceast` variant` nu a[ recomanda leg`tura pe LinkedIn. E posibil [i s` nu prime[ti r`spuns la mail; \n acest caz, mai bine nu trimite \nc` unul.

11.

Când ceri cuiva s` te recomande, \ncearc` s`-]i dai seama ce anume gânde[te persoana despre tine. Dac` crezi c` nu este sigur` cu privire la abilit`]ile tale, mai

14.

Dup` ce ai fost pus \n leg`tur` cu o persoan` care te intereseaz` [i te-ai \ntâlnit cu aceasta, \nchide bucla cu persoana care v-a pus \n leg`tur`. |n acest fel o vei \ncuraja s` te mai ajute [i alt` dat`, pentru c` [tie c` o ]ii la curent [i se simte bine c` a jucat un rol \n afacerea ta. Ca regul` general`, [i nu numai \n networking, nu uita niciodat` s` mul]ume[ti celor care te ajut`. Networkingul este o \ntreprindere altruist`. Dac` alegi varianta facil`, s` faci networking ca s` ob]ii ceva la schimb, nu o s` ajungi prea departe. Dac` vrei s` fii mic \n gândire [i \n networking, e foarte posibil s` te alegi tot cu pu]in. Or, de ce s` te mul]ume[ti cu pu]in când po]i avea mult? Sigur, ideea poate p`rea nefireasc` la \nceput, dar d`-i o [ans`! Ofer` mai mult din tine, din cuno[tin]ele tale [i din sfaturile tale profesionale – vei fi cel care culege roadele. Biz Biz

Pasiune [i perseveren]` |n prim`vara acestui an, Golin Bucure[ti [i Institutul Bancar Român au semnat un parteneriat \n cadrul c`ruia speciali[tii agen]iei sus]in cursuri de comunicare pentru institu]iile financiare. DE LOREDANA S~NDULESCU Nu este prima ini]iativ` educa]ional` a agen]iei, care de mai mul]i ani sus]ine proiecte dedicate studen]ilor, [i este singura agen]ie de PR care are un lector \ntr-un program interna]ional de MBA. Despre toate aceste proiecte, dar [i planurile pe care le are din postura de secretar general al Consiliului Director al IAA România, am discutat cu Hortensia N`stase, Managing Partner, Golin.

A]i \ncheiat un parteneriat cu Institutul Bancar Romån. Cine a f`cut primii pa[i \n semnarea acestui acord? Gabriela Hartescu, ast`zi CEO al Institutului Bancar Romån, m-a invitat, acum trei ani, s` sus]in cursul de Public Relations and Media Management \n cadrul MBA-ului oferit de CityUniversity of Seattle (CityU), prin Globaltraining Romania, unul dintre cele mai apreciate programe MBA din România. Am pus mult` pasiune [i energie \n acest proiect [i se pare c` lucrurile au mers destul de bine, pentru c` anul trecut, odat` cu mutarea ei la Institutul Bancar Romån, Gabriela ne-a f`cut o invita]ie absolut de nerefuzat: aceea de a semna acest parteneriat \n premier` \ntre Institutul Bancar Român [i Golin, prin care agen]ia noastr` sus]ine cursuri de comunicare pentru insti]utii financiare.

Cum au fost receptate primele cursuri? Câte persoane s-au \nscris? Cursurile au un puternic caracter practic, aplicat, cu studii de caz [i situa]ii din via]a real`. De aceea ne dorim ca num`rul participan]ilor s` nu dep`[easc` 10-15 perersoane/curs, \n func]ie de tem`. Este un num`r ideal, care permite interactivitatea [i aprofundarea unor concepte. 14

Biz

Cum inten]iona]i s` contribui]i \n continuare la educarea pie]ei de comunicare?

Globaltraining Romania. Fiecare dintre ace[ti trei ani a \nsemnat o experien]` incredibil de ofertant` pentru mine ca schimb de culturi organiza]ionale, perspective [i provoc`ri [i m-am bucurat s` constat c`, indiferent de industria din care vin, studen]ii MBA-ului au manifestat un interes mare fa]` de mecanismele din spatele comunic`rii [i diversitatea elementelor care fac din PR o [tiin]` pe cât de contestat`, pe atât de iubit`. Am parcurs \mpreun` cu studen]ii etapele de dezvoltare a industriei de rela]ii publice [i mai ales am experimentat \mpreun`, \n modul cel mai concret, instrumentele care transform` o strategie de PR \ntr-o re]et` de succes pentru un business. {i pot s` v` spun c`, de la creativitate \n PR [i

Cu pasiune [i perseveren]`. Golin [i-a asumat rolul de formator de pia]` [i a alocat mereu resurse semnificative pentru a contribui real, nu doar prin vorbe. De ani de zile, suntem sus]in`tori constan]i ai unor proiecte dedicate studen]ilor, am fost prima agen]ie de PR care a creat un program de internshipuri pl`tite [i ne-am bucurat s` vedem c` [i alte agen]ii au urmat acest model. Am donat sute de c`r]i Bibliotecii Universit`]ii Bucure[ti, am sus]inut seminarii aplicate la SNSPA [i Facultatea de Litere, sec]ia Comunicare [i Rela]ii Publice, ne-am implicat \n concursul de talente Inspired, sus]inem \n fiecare an PR Academy @PR Forum, dezvolt`m instrumente proprii, cum este CARTE DE VIZIT~ Social Media HORTENSIA N~STASE, Managing Partner, Golin Recap \mpreun` cu Hoinaru, Hortensia N`stase este Managing Partner la Golin Bucure[ti, de suntem singura trei ani lector \n cadrul programului de MBA oferit de agen]ie de PR care CityUniversity of Seattle (CityU) [i, din noiembrie 2013, secretar general al Consiliului Director al IAA România. Este absolvent` a are un lector Facult`]ii de Limbi Str`ine, Universitatea Bucure[ti, [i a {colii \ntr-un program Na]ionale de Studii Politice [i Administrative. De asemenea, interna]ional de Hortensia a absolvit cursurile Chartered Institute of Public MBA [i am semnat Relations din Londra [i de]ine un master \n Administrarea o nou` premier` Afacerilor oferit de Codecs Open University School, Bucure[ti. prin parteneriatul cu Institutul Bancar Român. comunicare digital` pân` la comunicare politic` [i analiza Care este bilan]ul primilor trei cursuri \n discursului public, am fost uimit` de cadrul MBA-ului CityU of Seattle? nivelul de interes manifestat de ace[ti Acesta este al treilea an consecutiv \n speciali[ti \n farma, oil & gas, care sunt lector al cursului de Public construc]ii sau financiar [i de abilitatea Relations and Media Management din lor de analiz` aprofundat`, fin`. Abia cadrul MBA-ului oferit de a[tept promo]ia viitoare. CityUniversity of Seattle (CityU), prin

STRATEGIE PR legendarul David Hasselhoff, vom folosi conceptul de relevan]` [i puterea social media pentru a-i invita pe participan]i s` creeze [i s` viralizeze con]inut legat de The Hoff, creat \n timp real chiar acolo, pe scen`. Am creat [i un joc dedicat, hoffornot.com, pe care \l vom lansa \n timp real prin Bridge-urile din toat` lumea, al c`rui câ[tig`tor va primi un premiu de neuitat - o cin` chiar cu David. Simplificând pu]in, hoffornot.com \i va invita pe oameni s` ghiceasc` dac` o imagine \l reprezint` sau nu pe “The Hoff”, aducând astfel \n universul nostru familiar conceptul de relevan]`, [i vom ar`ta live, pe scen`, prin instrumente de monitorizare de ultim` clas`, impactul real time al campaniei.

Care sunt planurile pentru sprijinirea industriei locale de comunicare din postura de prim reprezentat al industriei de PR \n Consiliul Director al IAA?

Care este tema seminarului sus]inut anul acesta de Golin la Festivalul de la Cannes? Golin este anul acesta \n pozi]ia privilegiat` de a deschide Festivalul Cannes Lions (este pentru prima dat`

când festivalul este deschis de o agen]ie de PR), cu seminarul Relevance & The Hoff, la care se estimeaz` c` vor participa pân` la 2.000 de oameni. Vom face un experiment live, \mpreun` cu

La sfår[itul lui 2013, PR-ul a primit o recunoa[tere binemeritat` \n industrie - este pentru prima dat` \n 20 de ani de existen]` a asocia]iei când IAA România are \n Comitetul Director un specialist \n PR. |ntâmpl`tor, sunt eu acela. Puteau fi mul]i al]i colegi de industrie. Este o dovad` a importan]ei pe care o are ast`zi disciplina PR \n mixul decizional. |n 2014, al`turi de \ntreg board-ul IAA, vom continua s` milit`m pentru stabilirea [i promovarea unor bune practici, cu accent pe standardizarea [i transparentizarea activit`]ilor [i pe promovarea unui pitch guideline, de care avem atât de mult` nevoie, [i a unor standarde de tranzac]ionare concentrate pe transparentizarea activit`]ilor: raport corect \ntre serviciu [i remunera]ie, condi]ii de plat` aliniate standardelor interna]ionale, criterii etice de business, profesionalizarea procedurilor de licita]ie, practica contractual`. |n plus, industria de marketing [i comunicare este un motor important de dezvoltare economic` pentru România [i ne propunem s` punem acest subiect pe agenda public` \ntr-un mod f`r` echivoc pân` la sfâr[itul anului. Biz Biz

O scurt` poveste despre con]inut cu form` Kubis de la A la V În digital azi nu e ca ieri, azi nu e ca mâine. Dictonul este “adapt or die”. Brandurile care vor s` conteze într-un peisaj pe care îl împart cu Candy Crush Saga [i cu alte nenum`rate jocule]e online trebuie s` aib` curaj. Brandurile care vor s` fie acolo înainte de a exista un acolo trebuie s` ofere ceva real consumatorilor. În digital, realul este ceea ce se vede: con]inutul. În 2012, categoria de con]inut / entertainment este introdus` la EuroBest, Dubai Lynx Asia [i Cannes Lions International Festival of Creativity. În 2014, noile reguli ale Facebook au f`cut ca audien]ele s` fie mai greu de atins. Pe YouTube îns`, conturile cresc zilnic: e mai u[or cu share-ul pe alte platforme [i mai pu]in intruziv decât Facebook. Kubis Interactive, agen]ia condus` de Vlad Popovici din pozi]ia de Managing Director, [tie asta. De doi ani, agen]ia are un studio A/V in-house, care dezvolt` con]inut pentru din ce în ce mai multe branduri din portofoliu. 16

Biz

ând a pus prima oar` mâna pe o camer` video, Florin Ivan (production manager) era un pu[ti de 12 ani. A întors-o pe toate p`r]ile, a descoperit-o f`r` s` o demonteze ca s` vad` cum anume func]ioneaz` [i s-a pus pe treab`. A[a a ap`rut un prim film, tras cu ni[te amici din cartier. Înc` îl mai are, pe un CD, r`t`cit prin cas`. “Memoria e [i ea tot un film. F`r` final”, zice Flo. De-aia î[i [i aminte[te f`r` crom zilele în care a descoperit ceva mai bun decât fotografia. În perioada respectiv` (începutul anilor ’90), brandurile se foloseau de video. Florin se folosea [i el de video: voia s` recreeze ce vedea în s`lile improvizate de film. Era perioada spoturilor, dar aici se oprea idila dintre brand [i video. Procesul era unul foarte bine pus la punct, spontanul nu înc`pea în produc]ia video [i costurile erau destul de mari. Ap`ruse product placementul ca modalitate de a contextualiza produsul [i de a-l introduce în universul consumatorului. Anii trec, pasiunea r`mâne, suportul se schimb`. Între timp, Florin a trecut de la VHS la CD [i de la analog la digital. Shiftul s-a f`cut treptat. E în firea lui s` fie conectat, la oameni, la idei, la chestii noi. A[a a ajuns s` se ocupe de produc]ia unei emisiuni. Video publishing, mai exact. “Nu te na[ti produc`tor. E o meserie care se fur`. Înve]i dup` ureche, prinzi din mers, cum se-ntâmpl` în via]`. Nu prea te poate preg`ti nicio [coal` pentru jobul acesta.” Când internetul a pus sechestru pe o bun` parte din timpul nostru liber ([i chiar [i pe cel mai pu]in liber), partea de video s-a relaxat [i ea. Brandurile s-au adaptat nevoilor consumatorilor [i s-au dat jos din podul în care erau încuiate, au început s` vorbeasc` uman, s`

caute apropiere f`r` s` fie prea insistente. Interac]iunea face brandurile s` curteze consumatorul. S`-l atrag`. Po]i s` flirtezi prin con]inut. Departamentul de A/V duce idila digital` dintre consumator [i brand la un alt nivel: cel de rela]ie. În Kubis, Flo a \nceput din pozi]ia de Account. Între timp con]inutul a ajuns rege, clientul a în]eles asta [i el a g`sit ocazia perfect` de a-[i transforma pasiunea în pe bune. E manager peste departamentul de A/V, care împline[te doi ani. Se pricepea la management pe zona de video, iar asta a fost [i pe placul agen]iei, [i pe placul clientului. Lucreaz` cu Marian Ciungu (DOP & video editor) [i cu Ionu] Av`danei (DOP & video editor), în studioul amenajat doar pentru ei. Sunt în undergroundul agen]iei. Dar ies de acolo în curând, Kubis are o alt` miz`: con]inut care s` te ]in` prins de monitor.

PRIMA DAT~ NU SE UIT~ NICIODAT~ Primele materiale au fost f`cute indie, cu o camer`, un monopied [i câ]iva copywriteri cu chef de joac`. Atunci a intrat în schem` Marian, care lucra deja cu Florin de ceva vreme. Totul se f`cea in-house, a[a cum se face [i acum: montaj, regie, sunet etc. Marian este ca formare editor video [i mai nou expertul în sunet. Când nu monteaz` sau nu bate ora[ul pe biciclet`, Marian pune muzic` pe la partyuri. D’n’b [i breaks – el e cel mai pasionat din toat` agen]ia de stilurile acestea de muzic`. “Pe video sau pe biciclet` mi-e totuna, atât timp cât am un ffwd la îndemân`. De-aia îmi place breaks-ul, e alert, cre[te pulsul odat` cu bpm-ul.” Prietenii îl [tiu de dualtrx [i a[a e strigat prin agen]ie. În 2013, în echip` a ap`rut Ionu]. Ionu] nu vorbe[te nici mult, nici des, dar are grij` s` puncteze esen]ialul în

STRATEGIE DIGITAL

IONU} AV~DANEI – Director of Photography, FLORIN IVAN – Production Manager, MARIAN CIUNGU – Video Editor toate d`]ile în care o face. Lucreaz` [i el pe fast-forward. B`ie]ii au de montate misiuni toat` s`pt`mâna, au edituri [i uneori pleac` prin alte ora[e la film`ri, depinde unde se ive[te con]inutul. C`ci to]i asta caut`: s` le serveasc` amatorilor de internet materiale video utile, de calitate, care s` le foloseasc` la ceva. “M-a[ plictisi dac` ar trebui doar s` montez sau doar s` filmez. Nu e doar o parte a chestiei `steia care s`-mi plac`, ci ce presupune ea per ansamblu.” Practic`, f`r` s` [tie, imersiunea în alte universuri. Îl vezi tot timpul cu c`[tile pe urechi, rupt de ce se întâmpl` în jur. “Con]inutul web înlocuie[te reclamele. E mai ieftin s` produci [i s` difuzezi con]inut decât reclame. Este totodat` [i mai relevant pentru consumator. Pe net

ai dreptul de a alege. Desigur, [i în fa]a televizorului po]i alege – vezi zappatul – dar nu este acela[i lucru.”Asta crede Ionu], iar p`rerea lui conduce la ceea ce crede Florin: “Brandurile fac ceea ce au f`cut dintotdeauna [i mai nou fac [i con]inut. Sau dac` nu o fac înc`, ar trebui s` o fac`. Ar trebui s` se adapteze contextului. Con]inutul ]ine de context, iar brandurile devin [i ele din ce în ce mai de[tepte: nu mai avem de-a face cu simple imagini preluate din alte surse, ci cu ideea de con]inut development, care pleac` de la imaginile custom (imagini care pot con]ine produsul sau pot fi colaterale – s` te scufunde în universul brandului) [i ajunge în sfera con]inutului video web, care nu poate s` fie legat de produs per se mai niciodat`. Altfel devine plictisitor”.

Marian crede c` brandurile alearg` într-un maraton. Miza este care ajunge primul acolo, oricare ar fi acel acolo: media, stil, coolness – “TV-ul moare încet-încet. Genera]ia internaut` l-a ajuns din urm`. Con]inutul vizual trebuie s` fie animat. Fotografia nu mai merge decât dac` este jurnalistic`. {i asta în unele cazuri. La urma urmei, YouTube-ul este cel mai popular canal media din lume. Dac` vrei s` ai m`sura succesului, î]i treci pe-acolo videoclipurile. Normal c` brandurile vor s` se apuce de el cumva.” Ei sunt departamentul de A/V din Kubis Interactive. Dac` treci pe acolo, îi vei g`si la subsol. Încearc` s` scoat` con]inutul web din underground. Dac` e [i o zi bun`, o s`-i prinzi asorta]i neinten]ionat la [epci. {i la p`reri. Doar de-asta fac echip` bun`. Biz Biz

UNDE NE SUNT CANDIDA}II? Companiile caut` s` \[i m`reasc` iar echipele, \ns` dau de greu când vine vorba s` identifice candida]ii potrivi]i pentru posturile vacante, ceea ce afecteaz` nu doar productivitatea, ci duce [i la estomparea creativit`]ii [i a inova]iei. DE OVIDIU NEAGOE 18

Biz

STRATEGIE MANAGEMENT ac` sunte]i \n c`utarea unei schimb`ri pe plan profesional [i ve]i avea curiozitatea s` c`uta]i ofera pentru locul de munc` mult visat pe unul dintre site-urile de recrutare, ve]i putea observa cu u[urin]` c` pentru acela[i job au mai aplicat alte zeci de persoane. Acest aspect nu trebuie s` v` sperie \ns`. Motivul? Din departamentele de resurse umane, realitatea se vede cu totul altfel. O demonstreaz` [i edi]ia din acest an a studiului realizat de ManpowerGroup privind “Deficitul de talente”, care arat` c` doi din cinci angajatori din România \ntâmpin` dificult`]i \n g`sirea candida]ilor potrivi]i pentru posturile vacante. Peste jum`tate dintre companiile din ]ar` care au \ntâmpinat dificult`]i \n identificarea [i recrutarea talentelor potrivite au precizat c` principalul motiv este lipsa competen]elor profesionale specifice, tehnice. Alte motive care \mpiedic` organiza]iile s` \[i m`reasc` echipele sunt lipsa de candida]i sau num`rul insu-

ficient al acestora (30% dintre responden]i). Mai mult, ocuparea posturilor vacante este \mpiedicat` [i de lipsa de experien]` a candida]ilor (21% dintre angajatorii români, participan]i la sondaj) sau de lipsa abilit`]ilor interpersonale [i de rela]ionare la locul de munc` (16%). Pe primul loc \n clasamentul pozi]iilor cel mai greu de umplut se situeaz` muncitorii califica]i, urma]i de ingineri [i oameni de vânz`ri. Spre deosebire de edi]iile trecute ale studiului ManpowerGroup, \n anul 2014 \n topul dificult`]ilor de recrutare au intrat [i managerii de proiect, precum [i managerii [i directorii de IT. Avântul tehnologic din ultima vreme [i cre[terea exponen]ial` a num`rului de solu]ii IT se pare c` au un cuvânt greu de spus [i \n procesele de recrutare. Fa]` de edi]ia de anul trecut a studiului, se remarc` o cre[tere a dificult`]ii de identificare a talentelor \n domeniul IT, nu numai la nivel de management, ci [i \n ceea ce prive[te personalul de nivel mediu [i junior. De ase-

menea, au sporit presiunile [i \n recrutarea din domeniul vânz`rilor: reprezentan]ii de vânz`ri au urcat de pe cel de-al [aselea loc pân` pe pozi]ia a treia, iar \n topul pozi]iilor greu de ocupat au revenit, pentru prima oar` din 2011 pân` \n prezent, managerii de vânz`ri, pe care angajatorii \i plaseaz` pe locul 9 ca dificultate.

PROVOCARE |N RECRUTARE Deficitul de talente continu` s` se fac` sim]it [i \n cazul personalului administrativ [i financiar, perceput ca al zecelea \n top. Totu[i presiunea a sc`zut fa]` de anul 2013, când angajatorii \l plasau printre primele cinci posturi pentru care g`seau cu greu candida]ii potrivi]i. Cu toate acestea, ponderea angajatorilor care se confrunt` cu dificult`]i a sc`zut cu 14% fa]` de anul trecut, când angajatorii din ]ar` se aflau pe locul 7 la nivel global \n privin]a percep]iei deficitului de talente, dar continu` s` fie superioar` atât mediei globale, cât [i celei din Europa, Orientul Mijlociu [i Africa de Nord

PRIMA PLATFORM~-REFERENDUM DE RESPONSABILITATE CORPORATIV~:

Romtelecom [i COSMOTE România cheam` românii s` decid` principalele cauze sociale ce trebuie sus]inute Care este domeniul în care consideri c` trebuie investit cel mai mult, din punct de vedere al responsabilit`]ii sociale: educa]ie, s`n`tate, protec]ie social`, mediu, dezvoltare sau inova]ie pentru societate? Po]i s` r`spunzi rapid, f`r` efort, accesând teimplici.ro, prima platform`-referendum de responsabilitate corporativ`, lansat` de Romtelecom [i COSMOTE România, care î]i

permite s` votezi [i s` stabile[ti care sunt priorit`]ile în domeniu. Teimplici.ro va sta la baza unei comunit`]i online destinate tuturor celor interesa]i de viitorul societ`]ii în care tr`iesc. Indiferent c` este vorba de organiza]ii nonprofit, grupuri de ini]iativ` sau cet`]eni cu spirit civic, ace[tia sunt invita]i s` voteze pe teimplici.ro direc]iile pe care le consider` prioritare [i în care pot fi dezvoltate proiecte concrete.

În perioada 3 iunie – 30 iunie, orice persoan` sau entitate juridic` poate sus]ine pe teimplici.ro oricare dintre cele [ase direc]ii de implicare enumerate mai sus, ad`ugând comentarii sau arii noi de interes [i promovându-le deschis în comunitate. Pentru mai multe informa]ii despre proiect [i despre cum po]i participa la “referendum”, acceseaz` www.teimplici.ro.

Biz

STRATEGIE MANAGEMENT fie de voie, fie de nevoie, mai devreme cu patru procente. “Pe plan global deficisau mai târziu”, adaug` Viorel Panaite. tul de talente a atins cel mai acut nivel din ultimii [apte ani. Relativa sc`dere a presiunii acestuia \n România fa]` de PROBLEMELE ANGAJ~RII 2013 nu trebuie privit` ca o corectare a Lipsa competen]elor profesionale speciraportului dintre cererea de for]` de fice ale candida]ilor d` b`t`i de cap angamunc` [i ofert`”, spune Valentin Petrof, jatorilor din \ntreaga lume, fiind director general la ManpowerGroup Roprincipalul motiv pentru care ace[tia mânia. Acesta arat` c`, pe de o parte, de\ntâmpin` dificult`]i \n identificarea taficitul perceput de angajatorii din lentelor potrivite. Acesta este un fenomen România continu` s` fie superior mediei global; media organiza]iilor care se conglobale [i regionale, iar pe de alta, princifrunt` cu aceast` probleme este de 35%, pala cauz` a dificult`]ilor indicate de ancu 19% sub cea din România, ceea ce degajatori nu este lipsa candida]ilor, care \i monstreaz` c` \n ]ar` discrepan]a dintre afecteaz` doar \n propor]ie de 30%, ci talentele disponibile [i cele necesare cu lipsa competen]elor profesionale speciadev`rat companiilor este foarte larg` [i fice postului, pe care o reclam` mai mult \ngustarea acesteia trebuie s` devin` o de jum`tate dintre cei chestiona]i. prioritate pe agendele mediului de busiSe spune c` o companie este tot Suntem la \nceput atât de bun` precum de drum când vine propriii angaja]i. vorba despre colaborare, Dar ce \nseamn` sprijin reciproc [i \nv`]area pentru companii decolectiv` indiferent de rolul ficitul de talente din pe care \l avem. Suntem pia]a for]ei de prea pu]in dispu[i la efort disciplinat [i suntem prea munc`? Tot studiul ner`bd`tori s` intr`m sub realizat de Manpolumina reflectoarelor. {tim werGroup ofer` câfoarte pu]in s` ascult`m, teva r`spunsuri. Mai vorbim mult [i facem pu]in” bine de jum`tate VIOREL PANAITE, dintre cei chestiona]i Managing Partner consider` c` deficila Human Invest tul de talente se resimte \n principal la nivelul ness. “Suntem la \nceput de drum când productivit`]ii [i al competitivit`]ii, \n vine vorba despre colaborare, sprijin recitimp ce 40 de procente sus]in c` acesta proc [i \nv`]area colectiv` indiferent de afecteaz` capacitatea de a-[i deservi rolul pe care \l avem”, spune Managing clien]ii [i de a r`spunde nevoilor acesPartnerul de la Human Invest. “Suntem tora. Mai mult, aproape 40% dintre partiprea pu]in dispu[i la efort disciplinat [i cipan]ii la sondaj asociaz` deficitul de suntem prea ner`bd`tori s` intr`m sub talente cu cre[terea fluctua]iei de persolumina reflectoarelor. {tim foarte pu]in nal, iar 28% v`d un efect negativ asupra s` ascult`m, vorbim mult [i facem pu]in. creativit`]ii [i inova]iei \n companie. {tim foarte pu]in s` construim pe punc“Vremurile dificile [i provocatoare solitele tari, dar [tim s` punem \n eviden]` cit` o for]` de munc` mai bine preg`tit`, sl`biciunile. {tim foarte bine s` ne mai responsabil`, mai voluntar` [i mai urm`rim agenda individual`, dar [tim creativ`”, spune Viorel Panaite, Manafoarte pu]in despre cum s` lu`m decizii ging Partner la furnizorul de training bazate pe valori morale [i s` sus]inem un Human Invest. “Anii 2000 – 2009 cred scop comun, mai \nalt”, spune Viorel Pa\ns` c` ar fi putut antrena mai bine naite despre principalele sl`biciuni ale aceste caracteristici pentru ca acum s` angaja]ilor români. avem cu to]ii, organiza]ii [i oameni, mai Organiza]iile nu r`mân impasibile la multe op]iuni de a ne potrivi unii cu al]ii. acest fenomen. Pe lâng` reluarea unor E \ns` un semn c` fiecare parte are \n programe de internship pentru dezvolprezent teme de f`cut [i pe care le va face tarea urm`torului val de lideri [i ta20

Biz

lente din companie, executivii acord` iar aten]ia cuvenit` programelor de training. Printre cele mai solicitate programe de training oferite de Human Invest au urm`rit \n linii mari cre[terea calit`]ii [i a productivit`]ii: \n conducerea unei echipe, \n conducerea unei [edin]e a echipei executive, calitatea [i productivitatea \n dialogurile de echip` sau cu parteneri din afara organiza]iei, calitatea [i productivitatea unui proces de vânazre, \n folosirea unui sistem de management al performan]ei. Tot potrivit cofondatorului Human Invest, se iau tot mai \n serios programele de sus]inere a poten]ialilor succesori, a oamenilor-cheie, a celor cu poten]ial \nalt, precum [i programele care au scopul de a preg`ti [i acompania oamenii-cheie s` fac` fa]` unor responsabilit`]i mai mari. Din dou` studii ample, realizate de firma de training [i consultan]` \n management Result Development, care au analizat calit`]ile [i valorile angaja]ilor români, s-a desprins concluzia c` principalele aptitudini apreciate la majoritatea angaja]ilor sunt creativitatea [i spontaneitatea, rezolvarea problemelor, inteligen]a, independen]a [i competitivitatea. |ntr-o mare m`sur` aceste calit`]i sunt \n strâns` leg`tur` cu modelul cultural [i educa]ional \n care au fost forma]i ace[tia. De pild`, competitivitatea celor mai mul]i angajatori români se bazeaz` pe compara]ia cu ceilal]i colegi, o competi]ie cu colegii din care s` ias` superiori. “Orice companie, mai ales dac` este una româneasc`, local`, trebuie s` \n]eleag` c` are un rol activ, decisiv \n formarea propriilor angaja]i talenta]i”, spune Dorin Bodea, General Manager la Result Development [i coordonatorul celor dou` studii. “Dac` nu vor dezvolta programe consistente de \nv`]are [i de induc]ie – de preluare a jobului [i de integrare \n companie – atunci, \n cel mai bun caz, este nevoie s` pl`teasc` dublu sau triplu pentru talente. Or, de cele mai multe ori nu exist` o astfel de posibilitate. Deci haide]i la training. Prin asta \[i pot fideliza propriii angaja]i, iar ace[tia vor reu[i s` creeze valoare \n munca lor”, adaug` Dorin Bodea. Biz

Motorul Dacia ruleaz` cu vitez` maxim` pe pie]ele lumii, dup` 15 ani de când Renault a revenit la Pite[ti. Grupul francez culege azi din plin roadele investi]iilor de 2,2 miliarde de euro realizate \n România, dar cânt`re[te atent viitorul m`rcii.

DE GABRIEL BÅRLIG~

economiei

COVER STORY

Din mul]imea de machete auto

pe care le are \n biroul s`u Nicolas Maure, directorul general Dacia [i Renault România, se disting câteva modele noi Dacia printre ma[inu]ele Renault din diverse genera]ii. |n urm` cu 15 ani, nu se [tia exact dac` nu cumva ma[inile Dacia vor mai fi v`zute doar sub form` de machete. Uzina de la Mioveni se afla \n 1999 \n fa]a ultimei [anse de privatizare, iar Renault a decis s` se \ntoarc` \n România, dup` ce \n 1968 acordul de licen]` semnat cu statul român pusese bazele industriei auto autohtone. “A fost o oportunitate \ntrev`zut` de pre[edintele de atunci al Renault, Louis Schweitzer, de a pune la un loc dou` proiecte: preluarea Dacia [i apoi dezvoltarea [i industrializarea unei ma[ini potrivite nevoilor de pe pie]ele din Europa Central` [i de Est, inclusiv România”, arat` Nicolas Maure. Nu foarte mul]i [tiu, \ns`, c` proiectul Logan, sau ma[ina de 5.000 de dolari cum fusese poreclit`, se n`scuse \nainte de preluarea Dacia, când Louis Schweitzer a f`cut multe vizite mai ales \n Rusia. Acolo a v`zut ce pre]uri aveau ma[inile [i cum erau utilizate, mai ales modelele Jiguli produse de Lada, [i s-a gândit la un proiect care s` combine ace[ti factori. Ini]ial, s-a numit Proiectul X90, concretizat \n 2004 prin lansarea Dacia Logan, o ma[in` cu pre]ul de pornire la 5.000 de euro. Mul]i nu vedeau viitorul modelului dincolo de pia]a româneasc`, dar viziunea Renault pe termen lung s-a dovedit a fi corect`. Ast`zi, a[a-numita gam` Entry, care cuprinde modelele Logan, Duster, Sandero, Lodgy [i Dokker, reprezint` circa 40% din totalul volumelor de vânz`ri ale

Biz

Renault [i marca Dacia acoper` 43 de pie]e - toate ]`rile europene, plus Maroc, Algeria, Tunisia, Turcia. Dar modelele din gama Entry sunt disponibile sub brandul Renault [i pe alte pie]e, cum ar fi Brazilia, Rusia, Ucraina, India, Argentina, Africa de Sud, Columbia, Ecuador, Israel, Egipt, Chile, Peru sau Venezuela. Potrivit lui Nicolas Maure, anul trecut produc]ia gamei Entry a atins circa

vândute sub marca Dacia, dar [i câteva dintre cele comercializate sub brandul Renault.

CURSA PENTRU PRODUCTIVITATE Renault a investit \n România 2,2 miliarde de euro, creând la Mioveni cea mai mare platform` logistic` a Alian]ei RenaultNissan. Cea mai mare parte a banilor au fost direc]iona]i c`tre platforma de la Mioveni, care a

STRATEGIE FRANCEZ~ Grupul Renault are un business bine integrat \n România. Iat` cum ar`ta acesta la sfâr[itul lui 2013:

PRODUC}IE Uzina de Vehicule 342.620 ma[ini produse

Uzina Mecanic` 308.000 motoare, 516.000 cutii de viteze, 1.000.000 [asiuri produse

Direc]ia Logistic` 1,9 milion mc de piese importate [i expediate

Centrul de piese de schimb [i accesorii Capacitate de stocare de peste 70.000 de tipuri de piese

INGINERIE Centrul Tehnic Titu 450 angaja]i, 32 km piste

Birouri de studii Proiectarea [i adaptarea vehiculelor [i organelor mecanice ale gamei Dacia

Echipe de asisten]` tehnic` [i industrializarea proiectelor (Mioveni)

1.080.000 de unit`]i sub brandul Dacia [i Renault, dintre care vânz`rile sub marca Dacia au fost de 430.000 de unit`]i. Cea mai mare parte a acestui volum se fabric` la Pite[ti, unde se produc o mare parte din ma[inile

fost modernizat` \n propor]ie de 95% [i a fost sporit` capacitatea de produc]ie. Renault a investit [i \n partea de cercetaredezvoltare, la Centrul Tehnic Titu la Titu inaugurat \n 2010, care se ocup` de testarea

AUTO

vehiculelor [i organelor mecanice din gama Entry. La Mioveni, uzina de vehicule [i cea mecanic` au \n total 14.000 de angaja]i. Uzina de vehicule are o capacitate anual` de 350.000 de unit`]i, iar anul trecut aici au fost produse 342.620 de vehicule - Logan, Logan MCV, Sandero, Sandero Stepway, Duster [i Renault Symbol. Din totalul produc]iei, 93% au mers la export, iar \n

tone de piese de aluminiu, iar 60% din produc]ie au fost exportate c`tre uzine ale grupului Renault. |n condi]iile \n care platforma industrial` de lâng` Pite[ti se apropie de capacitatea maxim`, Renault analizeaz` \n prezent felul \n care va direc]iona investi]iile viitoare, mai ales dup` ce a deschis [i extins uzina din Tanger, \n Maroc, unde produce modelele Lodgy,

COMERCIALIZARE Renault Commercial Roumanie 80 showroom-uri, 105 ateliere service

Cot` de pia]` Vânz`ri de 9.832 unit`]i (32,6% din pia]a româneasc`) \n primele 5 luni din 2014

DESIGN Renault Design Central Europe 27 de designeri pentru modelele Dacia

Re]ea global` Centrul face parte din re]eaua interna]ional` a centrelor de design “satelit” a Grupului Renault, al`turi de São Paulo (Brazilia), Kiheung (Coreea de Sud), Chennai [i Mumbai (India)

mai 2014 s-a atins pragul de 5 milioane de vehicule produse de la \nfiin]area uzinei, \n 1968. La rândul s`u, uzina mecanic` a produs anul trecut 308.000 motoare, 516.000 cutii de viteze, un milion de [asiuri [i 16.700

foarte clar. La celelalte modele, produc]ia este \mp`r]it`. Logan [i Sandero se fabric` \n tandem \n Maroc [i la Pite[ti. Pentru moment am g`sit echilibrul potrivit \ntre volumele din România [i cele din Maroc”, subliniaz` directorul general al Dacia [i Renault România. Acest echilibru va depinde de cre[terea productivit`]ii muncii la Mioveni, dar [i de discu]iile cu sindicatele referitoare la cre[terile salariale. “Avem un clasament al tuturor uzinelor din cadrul grupului Renault, iar azi uzina din Mioveni se \nscrie \n zona medie. Trebuie s` \mbun`t`]im acest lucru [i s` ar`t`m c` uzina din România poate fi printre cele mai bune. La asta lucr`m acum”, arat` Nicolas Maure. Cre[terea productivit`]ii se realizeaz` prin investi]ii [i automatizare acolo unde este nevoie, ceea ce \nseamn` c` ar putea fi afectat num`rul de angaja]i din uzin`. “Trebuie s` \mbun`t`]im [i productivitatea efectiv` a for]ei de munc`, \n combina]ie cu o cre[tere moderat` a salariilor. Purt`m discu]ii cu sindicatul pe aceast` tem`, ca s` realiz`m combina]ia dintre dezvoltarea pe termen mediu [i lung [i un acord win-win cu salaria]ii”, spune precaut directorul Dacia.

LOGICA LOGISTICII

Dokker, Dokker Van \n propor]ie de 100% [i, mai nou, Sandero [i Sandero Stepway. |n România, modelul Duster este fabricat \n propor]ie de 100% pentru pie]ele Dacia, ca [i Logan MCV. “Pentru aceste dou` modele, totul e

Evolu]ia productivit`]ii [i negocierile legate de salarii vor juca un rol important \n deciziile pe care le va lua grupul Renault când va decide alocarea produc]iei c`tre cele dou` uzine (Mioveni [i Tanger) pentru noile modele care urmeaz` s` fie lansate. |n acela[i timp, \ns`, infrastructura va avea [i ea un cuvânt de greu de spus. Marocul este foarte aproape de Spania [i Europa Occidental`, deci are avantaje logistice pe acele pie]e, \n condi]iile \n care uzina Biz

COVER STORY

ultramodern` din Tanger are acces rapid [i direct la port. “|n România, avem avantajul experien]ei angaja]ilor, dar nu trebuie s` uit`m diferen]ele de cost al for]ei de munc` dintre România [i Maroc. Trebuie s` g`sim echilibrul perfect \ntre costuri, performan]` industrial` [i logistic`, pentru a vedea cum vom aloca produc]ia pentru Logan [i Sandero”, subliniaz` directorul Dacia.

spre Occident [i va \mbun`t`]i accesul spre portul Constan]a. “Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Asta ne va oferi beneficii pentru transportul de piese [i componente de la furnizori [i pentru cel de ma[ini c`tre pie]ele externe”, subliniaz` Nicolas Maure. Autostrada spre vest ar reduce [i poluarea, \n condi]iile \n care consumul realizat de camioane ar fi redus serios fa]` de condi]iile actuale. Dacia

competitiv` a uzinei”, subliniaz` Maure. |ns` directorul general al Dacia este mai \ngrijorat de faptul c` nu g`se[te suficien]i tineri cu preg`tirea necesar` pentru a lucra \n uzin`, respectiv la Centrul Tehnic de la Titu. Prin urmare, compania poart` discu]ii cu Ministerul Educa]iei, dar [i local, \n Pite[ti [i la Bucure[ti, astfel \ncât cei care ies din [coli [i universit`]i s` fie

BORNE DE PRODUC}IE Anul 1985 1998 2007 2011 2014

|n condi]iile \n care zilnic 350 de camioane merg \ntre Arad [i Mioveni pe drumuri na]ionale [i nu pe autostrad`, platforma industrial` Dacia are nevoie de acces mai rapid c`tre vest. Guvernul a promis finalizarea Coridorului IV de transport paneuropean (N`dlac – Arad – Timi[oara – Deva Sibiu – Pite[ti – Bucure[ti – Constan]a) pân` \n 2019-2020, acesta urmând s` asigure o conexiune rutier` rapid` a platformei Dacia de lâng` Pite[ti 8

Biz

dezvolt` \ns` [i transportul feroviar spre Constan]a, mai ales pentru piesele destinate fabricii din Maroc, dar [i spre Rusia. Oricare ar fi evolu]iile viitoare, este greu de crezut c` uzina Dacia din România va fi \nchis` brusc, mai ales c` are rolul central al programului Logan, care are acoperire global`. “Evident, grupul Renault e angajat pe termen lung \n România. Am investit mult [i nu vom pleca de azi pe mâine. Dar trebuie s` asigur`m o evolu]ie

Ma[ina cu num`rul 1.000.000 2.000.000 3.000.000 4.000.000 5.000.000

preg`ti]i pentru ceea ce Dacia are nevoie. “De exemplu, am vrea o rela]ie mai bun` cu grupul [colar din Mioveni [i am demarat programe pentru a ne acoperi mai bine nevoile pe viitor. Partea de educa]ie este, poate, mai important` decât partea de logistic`”, arat` Nicolas Maure.

DOU~ BRANDURI, DOU~ FILOSOFII Grupul Renault a \nregistrat anul trecut vânz`ri la nivel global de

AUTO

2,6 milioane de unit`]i, \n cre[tere cu 3,1%, \n timp ce marca Dacia a \nregistrat un avans de 19%, pân` la circa 430.000 de unit`]i. Dar gama Entry, cu peste 1 milion de unit`]i, reprezint` 40% din totalul volumelor, iar Duster e cel mai bine vândut model \n cadrul grupului Renault. |n condi]iile \n care modelele Dacia câ[tig` tot mai mul]i adep]i pe pie]ele europene, inclusiv \n Fran]a sau Germania, compania are o strategie care prevede o separare mai clar` a imaginii de brand Dacia de Renault. “Renault e mai fran]uzesc, mai stilat, iar Dacia e mai specific` Europei Centrale, chiar un pic mai german`, cu un design [i stil mai robuste”, spune directorul general al Dacia [i Renault România. Cele dou` m`rci sunt complementare pe cele 43 de pie]e europene, dar \n restul lumii grupul prefer` s` p`streze un singur brand, mai ales pe pie]ele unde cota de pia]` a Renault nu e foarte mare. De exemplu, \n Brazilia, Renault are o cot` de pia]` de 8% [i ]inte[te o cre[tere pân` la 10%, \n India marca a \nceput acum doi ani, iar \n Rusia nu s-a atins \nc` poten]ialul maxim când vine vorba despre cota de pia]`. Pe pie]ele de acest gen, francezii nu v`d \nc` nevoia de a introduce a doua marc`, Dacia.

CIFRELE VORBESC Importan]a Dacia \n cadrul grupului Renault este clar` [i dac` ne uit`m la rezultatele financiare din 2013. Cel de-al treilea produc`tor auto european a realizat anul trecut venituri de 40,93 miliarde de euro, realizând un profit opera]ional de 1,24 miliarde de euro. Volumul vânz`rilor de autoturisme [i vehicule comerciale u[oare a crescut cu 3,1%, datorit` \n principal

avansului de 23% al m`rcii Dacia, care a reu[it s` acopere declinul de 1,5% al m`rcii Renault. Afacerile Automobile Dacia au crescut cu 44% anul trecut, la 18,4 miliarde lei (4,48 miliarde de euro), \n timp ce profitul a fost de 337,4 milioane lei (62,2 milioane de euro), cifrele fiind \n u[oar` cre[tere fa]` de 2012. Consolidarea opera]iunilor desf`[urate \n România, inclusiv a livr`rilor de colec]ii CKD (complete knock-down) pe pie]ele externe \n aceea[i companie a f`cut ca Automobile Dacia s` devin` prima companie din România dup` cifra de afaceri, dep`[ind \n premier` Petrom. Putem spune c` este vorba despre un moment istoric pentru economia româneasc` [i arat` c` produc]ia cu valoare ad`ugat` poate pune România pe harta economic` european`. |n acela[i timp, Dacia este cel mai mare exportator al României, cu 93% din produc]ia de vehicule [i 60% din cea de motoare, cutii de viteze [i [asiuri realizat` la Mioveni trecând grani]ele \n 2013. |n acela[i timp, 46% din cifra de afaceri a centrului de piese de schimb [i accesorii de la Oarja, la 28 km de Mioveni, a reprezentat-o activitatea de export. Centrul alimenteaz` cu piese de schimb de origine re]elele comerciale Dacia, Renault [i Nissan \n România, dar [i pe cele ale Dacia \n toate ]`rile de comercializare, sub marca Dacia. |n ceea ce prive[te evolu]ia pie]ei auto, oficialii de la Dacia sunt rezerva]i. Pia]a european` este \n redresare, dar \n multe ]`ri vine de foarte jos, deci cre[terea este mai degrab` o revenire. Pentru România, Nicolas Maure crede c` \n 2013

s-a atins minimul posibil [i c` pia]a va reveni \n acest an. Anul trecut, Renault [i Dacia au \nregistrat o cot` de pia]` de 38,4%, care probabil se va men]ine la acela[i nivel \n 2014. “Nu credem c` ar fi s`n`tos pentru concuren]` s` cre[tem peste o cot` de pia]` de 40%”, spune directorul general al Dacia [i Renault România. Anul a \nceput ceva mai bine, mai ales datorit` startului mai rapid al programului Remat, astfel c` pe primele 5 luni vânz`rile de automobile noi au crescut cu 30,2% fa]` de 2013, cre[terea venind \ns` \n principal din partea companiilor, care au acoperit 75% din volumele \nregistrate \n perioada ianuarie-mai 2014. Astfel, \n primele 5 luni, Dacia a \nregistrat vânz`ri de 9.832 de unit`]i (32,6% cot` de pia]`). Dacia beneficiaz` [i de o re]ea comercial` extins` pe \ntreg teritoriul ]`rii, care cuprinde 80 de showroom-uri [i 105 ateliere service. Nici când vine vorba despre investi]iile viitoare Nicolas Maure nu vrea s` fac` estim`ri, dar precizeaz` c` se lucreaz` pe dou` direc]ii: \nnoirea gamei de vehicule, respectiv \mbun`t`]irea eficien]ei uzinei. “Lucr`m \n paralel la amândou`. Totul depinde de negocierile cu sindicatul, ca s` vedem dac` ne angaj`m sau nu la investi]ii pe termen lung”, spune directorul general al Dacia. S` sper`m c` va putea ad`uga pentru mult` vreme de acum \ncolo la colec]ia sa machete cu vehicule Dacia [i c` va fi vorba despre ma[ini produse la Mioveni. Biz

4,48

mld. euro

a fost cifra de afaceri \nregistrat` de Automobile Dacia \n 2013

Biz

COVER STORY

NOUA }INT~: PRODUCTIVITATEA Pentru Nicolas Maure, directorul general al Dacia [i Renault România, 2014 este anul \n care vrea s` vad` uzina de la Mioveni func]ionând tot mai eficient, pentru ca Dacia s`-[i continue ascensiunea \n ritm alert pe pie]ele interna]ionale. DE GABRIEL BÂRLIG~

Cum se vede marca Dacia pe pie]ele interna]ionale? Toat` gama Dacia are o vechime de numai doi ani, deci vorbim despre ma[ini moderne [i noi. Azi, Dacia se vinde \n 42 de ]`ri \n afara României. Pe aceste pie]e, Dacia merge foarte bine. |n Maroc, de exemplu, suntem lideri de pia]`, evident [i \n România. |n Fran]a am ajuns la 5% cot` de pia]` anul trecut, chiar [i \n Germania avem vânz`ri bune, mai ales la modelele Duster [i MCV. Anul trecut am lansat ma[ini \n Marea Britanie. Separ`m tot mai clar imaginea de brand dintre cele dou`. Renault e mai fran]uzesc, mai stilat, iar Dacia e mai specific` Europei Centrale, chiar un pic mai german`, cu un design [i stil mai robuste. Cele dou` m`rci sunt complementare, dar pe pie]ele unde cota de pia]` a Renault nu e foarte mare prefer`m s` r`mânem cu un singur brand. De exemplu, \n Brazilia avem 8%, dar vrem s` ajungem la 10%. |n India am \nceput acum doi ani, \n Rusia suntem foarte activi pe pia]` dar nu suntem \nc` la poten]ialul maxim când vine vorba 10

Biz

FOTO: VALI MIREA

Ce \nseamn` pentru grupul Renault platforma de la Mioveni [i marca Dacia? Uzina din Mioveni e cea mai mare platform` industrial` din cadrul grupului Renault \n ceea ce prive[te num`rul de angaja]i. Avem 14.000 de oameni acolo. Azi, Dacia vinde circa 430.000 de ma[ini pe an, iar Renault are volume de 2,6 milioane de unit`]i, deci Dacia e a doua marc` important` \n Europa. Prin Dacia acoperim o parte mai mare din pia]`. Modelele Logan, Duster, Sandero, Lodgy [i Dokker, cu peste un milion de unit`]i produse \n 2013, reprezint` 40% din totalul volumelor Renault. S` nu uit`m c` Duster e cel mai bine vândut model \n cadrul grupului Renault.

AUTO

despre cota de pia]`. |n aceste pie]e nu vedem \nc` nevoia de a introduce a doua marc`, Dacia. Cum este \mp`r]it` produc]ia \ntre Mioveni [i noua fabric` din Tanger? Dintre cele opt modele Dacia, exist` trei (Lodgy, Dokker [i Dokker Van) care sunt fabricate \n Maroc \n propor]ie de 100%. |n România, Duster e fabricat \n propor]ie de 100% pentru pie]ele Dacia, ca [i Logan MCV. Pentru aceste dou` modele, totul e foarte clar. La celelalte modele, produc]ia este \mp`r]it`. Logan [i Sandero se fabric` \n tandem \n Maroc [i \n România. Pentru moment am g`sit echilibrul potrivit \ntre volumele din România [i cele din Maroc, dar propor]ia se poate schimba u[or \n ceea ce prive[te livr`rile. Maroc e aproape de Spania [i Europa Occidental`, deci are unele avantaje logistice pe acele pie]e. Uzina din Tanger are acces rapid la portul Tanger. |n România, avem avantajul experien]ei angaja]ilor, dar nu trebuie s` uit`m diferen]ele de cost al for]ei de munc` dintre România [i Maroc. Trebuie s` g`sim echilibrul perfect \ntre costuri, performan]` industrial` [i logistic`, pentru a vedea cum vom aloca produc]ia pentru Logan [i Sandero. Care este viitorul platformei de la Mioveni? Ca volum, este o uzin` foarte important`, dar trebuie s` \nregistr`m progrese \n ceea ce prive[te productivitatea. |ntr-un clasament al tuturor uzinelor din cadrul grupului

Renault, uzina din Mioveni se \nscrie \n zona medie. Trebuie s` \mbun`t`]im acest lucru [i s` ar`t`m c` poate fi printre cele mai bune. La asta lucr`m acum. Cei doi directori de uzin` sunt implica]i activ \n planul de cre[tere a productivit`]ii prin investi]ii [i chiar automatizare unde e nevoie. Am investit \n România 2,2 miliarde de euro, majoritatea \n uzina din Mioveni, care a fost modernizat` \n propor]ie de 95%, am crescut capacitatea de produc]ie. Pe termen lung, când va veni vorba despre noi modele, vom analiza cum vom aloca produc]ia la cele dou` uzine (din România [i Maroc). Pentru moment nu s-a luat vreo decizie. Dar cre[terea productivit`]ii la Mioveni e esen]ial`. Evident, grupul Renault e angajat pe termen lung \n România. Am investit mult [i nu vom pleca de azi pe mâine. Dar trebuie s` asigur`m o evolu]ie competitiv` a uzinei. Cum evolueaz` Centrul Tehnic Titu? Este o nou` dezvoltare pentru Renault \n România [i suntem foarte mul]umi]i de evolu]ia sa. Centrul s-a deschis \n 2010 [i ast`zi avem 450 de oameni acolo. Este un centru uria[, cu peste 42.000 mp de suprafa]` construit` [i 32 km de piste, cu facilit`]i de testare multiple. Cei din grupul Renault-Nissan sau de la alte companii care au vizitat centrul au fost foarte impresiona]i. Este o facilitate ultramodern`, care completeaz` foarte bine celelalte dou` centre de testare din Fran]a, iar coordonarea cu acestea e foarte bun`. Titu lu-

creaz` mai ales pentru gama Logan, inclusiv pentru Brazilia, India [i toate uzinele Logan. A fost o decizie foarte bun` [i-l folosim la capacitate maxim`. Ave]i dificult`]i din cauza infrastructurii rutiere sau a mediului fiscal? Avem [i am avut o rela]ie foarte bun` cu toate guvernele care s-au succedat la putere. Executivul \n]elege problemele noastre, de exemplu cu pre]ul energiei, partea fiscal`, costurile sociale. Pentru moment suntem mul]umi]i de regimul fiscal, mai ales de facilit`]ile legate de reinvestirea profitului. Mai trebuie s` lucr`m la reducerea costurilor sociale, dar [i s` \mbun`t`]im potrivirea \ntre zona de educa]ia tehnic` [i universitar` cu nevoile noastre, atât la Pite[ti, cât [i la Bucure[ti. Partea de educa]ia e, poate, mai important` decât partea de logistic`. Desigur, accesul facil spre grani]a ungar` e foarte important pentru noi [i am discutat asta cu guvernul [i cu autorit`]ile locale. Am \n]eles c` s-a luat decizia de a se finaliza coridorul IV pân` \n 2019-2020. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Avem 350 de camioane care merg zilnic \ntre Arad [i Mioveni. Pe lâng` viteza mai mare [i accesul rapid spre grani]`, se va reduce poluarea, fiindc` aceste camioane consum` acum mai mult decât ar face-o pe o autostrad`. Dezvolt`m [i partea de transporturi feroviare spre Constan]a, mai ales pentru piesele destinate fabricii din Maroc, iar piesele c`tre Rusia sunt [i ele livrate cu trenul. Biz

Biz

sumar www.revistabiz.ro

MANAGEMENT Unde ne sunt candida]ii?

Nr. 266 • 20 iunie – 4 iulie 2014• 7,5 lei

TEHNOLOGIE Galaxia tabletelor se aglomereaz` CULTUR~ Shopping la rang de art` ANALIZ~ Eticheta \n networking

NICOLAS MAURE Director General Dacia [i Renault România

MOTORUL ECONOMIEI Dacia este compania cu cea mai mare cifr` de afaceri din România [i liderul exporturilor. Iar francezii de la Renault continu` s` apese pe accelera]ie, pentru a cuceri noi pie]e interna]ionale.

Biz

FOTO COPERT~: VALI MIREA

TURISM C`l`torie spre centrul P`mântului

4 12 14 16 18 21 22 23

Motorul economiei

24 28 30

PR de profesie, neconven]ional de voca]ie

Eticheta \n networking Pasiune [i perseveren]` O scurt` poveste despre con]inut cu form` Kubis, de la A la V Unde ne sunt candida]ii? C`l`torie spre centrul P`mântului Iile de ieri [i de mâine Shopping la rang de art`

Galaxia tabletelor se aglomereaz` Ma[ini pentru familii juc`u[e

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU

Fotografi VALI MIREA

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

La tura]ie maxim`

uzin` care produce 1.390 de ma[ini pe zi [i export` 93% din produc]ie. Un milion de [asiuri, sute de mii de motoare [i cutii de viteze. Peste un milion de metri cubi de piese. 8 milioane de kilometri parcur[i anual \n teste. 4,48 miliarde de euro cifr` de afaceri \n 2013.

Sunt doar câteva dintre cifrele impresionante care contureaz` o adev`rat` for]` industrial`. Nu vorbim despre vreo companie din Germania, ci despre Dacia noastr`. |n 15 ani, Renault a reu[it la Mioveni ceea ce p`rea aproape imposibil: s` fac` dintr-o uzin` \nvechit` o adev`rat` ma[in` de fabricat... ma[ini. Am discutat cu directorul general al companiei, Nicolas Maure, despre felul \n care Renault vede viitorul platformei sale industriale din România, unde a investit 2,2 miliarde de euro. Din dialogul cu el am \n]eles c`, acum, grupul francez pune accentul pe cre[terea robust` a productivit`]ii, pentru c` uzina lucreaz` deja aproape de capacitatea sa maxim`. La 15 ani de la revenirea la Pite[ti [i la 10 ani de la lansarea Loganului, Renault trage linie [i analizeaz` felul \n care vor investi [i unde vor investi \n perioada urm`toare \n “programul Logan”. Deciziile vor depinde de mul]i factori, care pot trage balan]a \ntr-o parte sau alta. Infrastructura, educa]ia, mediul fiscal, presiunile sindicale vor juca fiecare un rol. Pentru Dacia, viitorul industrial presupune eficien]` maxim`, iar cel comercial – cucerirea de noi pie]e, ca Rusia, India sau Brazilia. Cert este c` ceea ce a \nceput ca o idee pentru pie]ele mai pu]in preten]ioase când vine vorba de ma[ini a schimbat industria auto [i a adus o marc` româneasc` \n aten]ia [oferilor din Fran]a, Germania sau Marea Britanie. Iar Dacia abia a \nceput s`-[i tureze motoarele.

ISSN 1454-8380

Tipografie: prin reprezentantul pentru România

GABRIEL BÂRLIG~, Redactor-{ef Adjunct Biz

www.4colours.ro

Biz

Un eveniment Biz

{TIU CE VEI FACE VARA ASTA!

Care sunt cele mai potrivite strategii de social media marketing [i cum te ajut` \n activitatea de zi cu zi? Vino [i afl` \n trei zile de workshopuri, conferin]e, traininguri [i networking \n aerul tare al online-ului românesc. Vei g`si, \ntr-un singur loc, toate resursele [i rela]iile de care ai nevoie pentru a-]i construi strategia.

|nscrie-te la tab`ra de social media! 3 – 6 iulie 2014, Pârâul Rece RSVP: gabriela.matei@revistabiz.ro, tel. 0371.32.32.32; www.bizforum.ro/smsummercamp

Social Media Summer Camp Ma[ina oficial`

Parteneri

www.revistabiz.ro

MANAGEMENT Unde ne sunt candida]ii?

Nr. 266 • 20 iunie – 4 iulie 2014• 7,5 lei

TEHNOLOGIE Galaxia tabletelor se aglomereaz` CULTUR~ Shopping la rang de art` ANALIZ~ Eticheta \n networking

NICOLAS MAURE Director General Dacia [i Renault România

TURISM C`l`torie spre centrul P`mântului