Biz 267

Biz www.revistabiz.ro

ANTREPRENORIAT Apostolescu dup` eMAG

AVIA}IE Boeing fabricat \n România

FINAN}E Vremea dezghe]ului bancar Nr. 267 • 7 – 25 iulie 2014• 7,5 lei

Ce faci când afacerea ta are succes?

P~STREZI SAU VINZI?

Doi antreprenori români \n acela[i domeniu, dou` stiluri diferite, un factor comun – succesul. Radu Georgescu [i Florin Talpe[ vorbesc deschis despre felul \n care privesc construc]ia, dezvoltarea [i finalitatea unui business.

Nr. 267

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU

Fotograf VALI MIREA

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Revolution Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

ISSN 1454-8380

C

Dup` chipul [i asem`narea ta um niciodat` doi oameni nu sunt la fel, nici dou` businessuri nu pot fi construite [i manageriate identic. |ntotdeauna când cau]i un model, atunci când vrei s`-l pui \n practic` \l adaptezi la nevoile pie]ei [i la rigorile personale. |]i pui amprenta \n ce faci [i \ncerci s` \mbun`t`]e[ti pe cât posibil acolo unde crezi c` ar trebui adus ceva \n plus sau schimbat ceva.

Vorbim cu mul]i antreprenori despre modelele de succes \n construirea unei afaceri [i despre stilul managerial [i identific`m c`ile prin care este cel mai sigur s` porne[ti azi [i s` dezvol]i un business.

Rar g`sim variante similare cu acelea[i rezultate [i, de fiecare dat`, oamenii intervieva]i ]in s` puncteze particularit`]ile domeniului [i ale afacerii lor.

Principalele modele care se reg`sesc \n modul antreprenorial din ultimii ani sunt dou`. S` pui bazele [i s` construie[ti trainic o afacere, având grij` ca misiunea companiei s` evolueze frumos, cu o echip` mereu conectat` la nout`]i, focusat` pe cre[terea sustenabil` [i pe termen lung a afacerii. Frumuse]ea acestei afaceri este modul \n care evolueaz` [i noile produse care apar \n timp, \n func]ie de evolu]ia pie]ei. Gândul primordial al antreprenorului este s`-[i creasc` afacerea temeinic [i, de cele mai multe ori, el are \n plan s-o lase copiilor mo[tenire.

Al doilea model de afaceri este cel al companiei \nfiin]ate [i crescute pe un model cât mai simplu [i eficient, având \n plan din primul moment vânzarea. Nu este deloc o munc` mai superficial` sau care necesit` mai pu]in` implicare. Din contr`, identificarea ni[ei [i posibilitatea adapt`rii permanente a modelului de business reprezint` o provocare mare [i nu oricine este capabil s` fac` a[a ceva. Acest gen de business este v`zut asemeni unei pepiniere \n care antreprenorul [tie c` imediat ce vinde o afacere va porni alta, [i alta, [i va construi \n zone conexe sau total diferite, preg`tit mereu s` descopere sau s` fie la curent cu tot ce este nou.

Din nou, niciun model nu este neap`rat superior celuilalt. {i nici nu s-a demonstrat c` \n criz` este mai sigur unul dintre ele. De fapt, \n func]ie de cum e[ti construit, de cum ac]ionezi, a[a vei [i lucra. Stilul t`u antreprenorial \[i va pune amprenta pe afacerea [i o va face s` fie dup` chipul [i asem`narea ta.

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

Tipografie: prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro

Biz

3

sumar www.revistabiz.ro

ANTREPRENORIAT Apostolescu dup` eMAG

AVIA}IE Boeing fabricat \n România

FINAN}E Vremea dezghe]ului bancar Nr. 267 • 7 – 25 iulie 2014• 7,5 lei

P~STREZI SAU VINZI?

Doi antreprenori români \n acela[i domeniu, dou` stiluri diferite, un factor comun – succesul. Radu Georgescu [i Florin Talpe[ vorbesc deschis despre felul \n care privesc construc]ia, dezvoltarea [i finalitatea unui business.

6 9 10 12 20 22

Cre[te PIB-ul, [omajul se men]ine Cine d` clic la hipermarket?

Pe urmele noului panaceu. Iar? P`strezi sau vinzi?

Patriotism tehnologic Tehnologie \n pas de alergare

Foto copert`: © Dave Bredeson – Dreamstime.com

Ce faci când afacerea ta are succes?

24 26 28 30 34 44

Boeing fabricat \n România Vitez` personalizat` Inova]ie la |ndemån` Apostolescu dup` eMAG Vremea dezghe]ului bancar Ce ai face cu un milion de euro?

Foto: Š Skypixel - Dreamstime.com

50 54 56 58 60 62

Aici sunt birourile dumneavoastr`!

Start la distrac]ie!

Modele, re]ete, exemple O afacere pentru un stil de via]` Inspira]ie cu parfum de Rivier` Mai multe voci, un singur brand

66 69 70 72 78 80

Antreprenorii revin la [coal` Alian]` artistic` O vizit` \n paradis Antrenament pentru viitor Festivalul vitezei RomĂĽnii care fac afaceri cu Facebook

agend` Foto: © Koya79 – Dreamstime.com

Cre[te PIB-ul, [omajul se men]ine Cre[terea exporturilor [i revenirea treptat` a cererii interne ar putea sus]ine o cre[tere de 1,1 a PIB-ului anul acesta \n zona euro [i de 1,5% anul viitor. Totodat`, ca reac]ie a politicii monetare la amenin]`rile defla]iei se a[teapt` o depreciere a monedei euro, iar [omajul se va men]ine la 12%. DE LOREDANA S~NDULESCU Dup` ce timp de doi ani a fost \n sc`dere, PIB-ul zonei euro va cre[te cu 1,1% în 2014 [i cu 1,5% în 2015, urmånd s` aib` un ritm mai rapid în perioada 2016 - 2018, potrivit edi]iei de var` a prognozei EY Eurozone Forecast (EEF).

Intensificarea exporturilor [i revenirea gradual` a cererii interne vor genera o cre[tere modest` a investi]iilor. Cu toate acestea, amenin]area defla]iei va persista.

Infla]ia în zona euro a sc`zut la 0,5% în luna mai 2014. O defla]ie pe scar` larg`, sau chiar o perioad` marcat` de

6

Biz

o infla]ie foarte sc`zut`, s-ar putea ad`uga problemelor de cre[tere lent` a zonei, prin cre[terea nivelurilor reale ale datoriilor na]ionale [i prin întårzierea deciziilor de cheltuiei [i investi]ii.

O alt` cauz` a încetinirii cre[terii pre]urilor a fost aprecierea monedei euro din ultimele luni. În acest context, având în vedere pachetul de modific`ri al B`ncii Centrale Europene, de la începutul acestei luni, cu impact asupra monedei euro [i noua pozi]ie a SUA care vizeaz` o politic` fiscal` mai strict`, se estimeaz` o depreciere a

monedei euro spre sfâr[itul acestui an [i în 2015. |n ceea ce prive[te exporturile, \n 2013 volumul a crescut cu doar 1,4%, înregistrând cea mai mic` valoare de la declan[area crizei financiare. De[i aprecierea pe mai departe a monedei euro, de la începutul anului, arat` c` exportatorii trebuie s` se preg`teasc` pentru înc` un an dificil. EEF estimeaz` cre[terea exporturilor cu 3,5% în 2014 [i cu 3,8% în 2015.

Consumatorii [i companiile se confrunt` în continuare cu condi]ii stricte de creditare, în majoritatea

AGEND~

{TIRI

]`rilor din zona euro, pe m`sur` ce b`ncile încearc` s` î[i recupereze finan]ele înainte de rezultatele procesului de revizuire a calit`]ii activelor al BCE, programat pentru luna octombrie 2014. Cu toate acestea, cheltuielile domestice au început s` creasc` u[or începând cu anul trecut [i e de a[teaptat s` câ[tige teren în trimestrele urm`toare.

Exist` semne timide c` pia]a for]ei de munc` începe s` î[i revin`. De[i rata [omajului r`mâne aproape de cel mai înalt nivel înregistrat, de aproximativ 12%, rata de ocupare a for]ei de munc` începe s` creasc`. În pofida unor semne pozitive, o perioad` de cre[tere puternic` a cheltuielilor gospod`riilor pare pu]in probabil` în întreaga regiune. Nivelul ridicat al [omajului indic` faptul c` [i cre[terea salarial` se va men]ine u[or sub standardele istorice. În consecin]`, cre[terea venitului real disponibil este de a[teptat s` r`mân` sub ratele înregistrate înainte de criza financiar` global`. Biz

Cât timp pierde]i lunar cu drumuri la cump`r`turi, cur`]`torie ori cu \ntre]inerea ma[inii? Un pic cam mult, nu? Atunci este bine de [tiut c` IMMOFINANZ Group a lansat la \nceputul lunii noul serviciu de consierge, TimePal. Cu ajutorul acestuia, angaja]ii din peste 100 de companii \[i pot face cumpar`turile cu u[urin]` [i au acces la o gam` larg` de produse [i servicii, de la curierat, servicii de cur`]are a hainelor [i \ntre]inerea ma[inii la comenzi de cadouri [i flori. Printre ace[ti furnizori se num`r` branduri consacrate [i vestea bun` este c` pre]urile sunt \n linie cu cele ale pie]ei, f`r` taxe adi]ionale sau restric]ii de cantitate. Avantajele noului serviciu? Ei bine, cei mai bine de 15.000 de angaja]i care lucreaz` \n cl`dirile de birouri ale grupului vor economisi lunar peste 30 de ore din timpul liber. |n toate cl`dirile grupului exist` o platform` online, precum [i o zon` de concierge la recep]ie unde personalul dedicat al TimePal se asigur` c` serviciile oferite clien]ilor sunt de cea mai bun` calitate. “Am lansat TimePal pentru a oferi angaja]ilor din România un serviciu premium, care nu impune costuri, u[or de accesat [i care \i ajut` s` beneficieze de mai mult timp liber”, spune Dan Mocanu, cofondator [i Managing Partner al TimePal România. (O.N.)

Foto: © Warenemy – Dreamstime.com

Vodafone deschide un nou centru de servicii IT Operatorul telecom Vodafone a anun]at inaugurarea unui nou centru de servicii IT [i rela]ii cu clien]ii, urmånd s` recruteze \n urm`torii trei ani 450 de speciali[ti IT [i peste 1.500 de agen]i care ofer` suport clien]ilor. DE DRAGO{ L~Z~RESCU Centrul Vodafone Shared Services de pe strada Avrig din Bucure[ti a fost deschis \n urma unei investi]ii de 6,25 milioane de euro realizate de Vodafone Group, cu sediul \n Londra, compania beneficiind de ajutor de stat de la guvernul romån pentru acest proiect. Ajutorul presupune subven]ionarea a 40% din costurile salariale \n valoare total` de 20,48 de milioane de euro, pe o perioad` de doi

8

GRIJILE TALE, MISIUNEA LOR

Biz

ani, ale celor 450 de angaja]i din domeniul IT. Potrivit lui Steven McCrystal, Group Director Shared Services \n cadrul Vodafone, operatorul telecom a ales Romånia pentru aceast` investi]ie datorit` capabilit`]ilor lingvistice, talentului for]ei de munc` din Romånia [i calit`]ii ridicate a serviciilor, la costuri competitive. Centrul din Avrig Business Center ofer` suport telefonic

clien]ilor Vodafone din Marea Britanie, Spania, Italia, Germania [i Irlanda pentru solicit`rile legate de factur` [i pl`]i, administrarea conturilor [i remedierea conexiunilor de date. De asemenea, speciali[tii IT se vor ocupa de opera]iuni de tip help desk pentru activit`]ile Vodafone Group, de managementul aplica]iilor IT [i de administrarea bazelor de date. Biz

AGEND~

COMER} ONLINE

Cine d` clic la hipermarket?

B`t`lia ofertelor se mut` \n online, dup` ce principalii juc`tori pe pia]a hipermarketurilor au p`[it \n acest teritoriu. La mai bine de un an, respectiv o jum`tate de an de cånd Carrefour [i Cora vånd [i online, iat` cum arat` vånz`rile [i preferin]ele romånilor amatori de cump`r`turi online. DE LOREDANA S~NDULESCU ]`rilor europene care petrec cel mai mult timp online, cu o medie de 18,6 ore petrecute s`pt`månal pe internet.

Aproximativ 70 de comenzi sunt plasate \n fiecare minut pe internet, cu o valoare total` de peste 10.000 de lei, iar pentru primele luni ale anului curent valoarea medie a co[ului de cump`r`turi achitate online a \nregistrat o cre[tere medie cu 20%, potrivit datelor integratorului de pl`]i PayU România. Dat fiind contextul, nu e de mirare c` se produc mi[c`ri importante \n comer]ul online, tot mai mai mul]i retaileri tradi]ionali deschizåndu-[i opera]iuni \n aceast` zon`.

Primii pa[i pe segmentul de hipermarketuri au fost f`cu]i de Carrefour, care \n aprilie anul trecut a lansat primul s`u magazin online din Romånia, prima ]ar` \n care grupul francez vinde produse alimentare [i nonalimentare laolalt`. Pe plan interna]ional, compania francez` de]ine site-uri de profil \n Fran]a, Spania, Italia [i Belgia [i alte ]`ri, dar magazinele de produse alimentare sunt separate de cele nonalimentare. Ini]iativa hipermarketului francez nu a r`mas singular` pe pia]a romåneasc`. De mai bine de o jum`tate de an Cora preia comenzi online [i vinde prin Cora Drive, iar de la \nceputul acestui an, [i Selgros a intrat pe zona de online.

Produsele Selgros pot fi comandate pe site-ul megamarket.ro sau prin intermediul aplica]iei disponibile \n Google Play [i App Store [i sunt livrate direct cump`r`torilor, \n 24 de ore.

La 14 luni de la lansarea www.carrefour-online.ro, Radu Butufei, director de e-commerce al Carrefour România, declar` c` \n tot acest interval au fost livrate peste 1.200 de tone de produse clien]ilor din Bucure[ti [i localit`]ile \nvecinate, \n topul preferin]elor pe categorii de produse aflåndu-se apa mineral`, fructele [i

Foto: © Hxdbzxy – Dreamstime.com

Românii ocup` locul al doilea \n topul

legumele proaspete, f`r` a putea \ns` oferi cifre privind valoarea vånz`rilor. Serviciul ia treptat amploare, atingånd cre[teri lunare de noi clien]i de 30%.

Pån` de curånd, timp de 13 luni, Carrefour a folosit exclusiv plata prin card pentru a atrage o p`tur` de consumatori obi[nuit` deja cu cump`r`turile online [i cu folosirea cardului bancar la plata pe internet. Recent a fost lansat` [i modalitatea de plat` ramburs.

La nici o lun` de la introducerea acestei modalit`]i de plat`, vånz`rile s-au triplat. Pia]a se situeaz` acum la un nivel de 90% pl`]i cash [i 10% pl`]i cu cardul.

Totu[i, Radu Butufei are motive s` cread` c` propor]ia \n ceea ce prive[te clien]ii Carrefour Online va fi de 65% 35% [i, \n curånd, urmeaz` s` fie lansate [i alte metode de plat`.

La o jum`tate de an de la lansarea Cora Drive, care func]ioneaz` pe principiul de plasare a comenzii online, dup` care clien]ii ridic` produsele \n sistem drive-in de la Cora Lujerului, magazinul are acum o medie de 22 de comenzi pe zi, iar planul pentru anul acesta este s` ajung` la 55 de

comenzi pe zi, cu un vårf de 90 de comenzi pe zi \n luna decembrie. Rata de repetare a comenzilor este s`pt`månal` sau o dat` la dou` s`pt`måni, dar exist` [i situa]ii de comenzi plasate de mai multe ori pe s`pt`mån`. Ana Maria Florea-Harrison, responsabil de PR la Cora Romånia, spune c` valoarea medie a co[ului de cump`r`turi este de 250 de lei, cu un top al vånz`rilor dominat de lactate, fructe [i legume \n categoria alimentar [i detergen]i [i produse de igien` \n categoria nonalimentar. |n acest moment, exist` 2.500 de conturi create [i peste 12.000 de articole disponibile pe site, dintre care peste 1.400 sunt \n promo]ie. La capitolul oferte speciale pe site, cele mai bune vånz`ri au fost \nregistrate pentru produse alimentare, b`uturi, produse pentru copii [i produse de cur`]enie.

Deocamdat` produsele comandate pe site pot fi ridicate doar din Cora Lujerului, dar pentru viitor urmeaz` un plan de extindere. Oficialii de la Cora spun c` preg`tesc [i intrarea pe segmentul de livr`ri la domiciliu, pentru \nceput \ns` compania s-a axat pe experien]a din Fran]a, unde livrarea de tip drive-in este foarte c`utat`, fiind foarte flexibil`, deoarece clientul nu trebuie s` fie acas` la o anumit` or`.

Cum 20% dintre cump`r`torii dintr-o lun` sunt clien]i noi, reprezentan]ii Cora sper` ca serviciul s` creasc` suficient de mult astfel \ncåt s` ating` obiectivul stabilit \n momentul inaugur`rii, [i anume acela ca vånz`rile pe coradrive.ro s` reprezinte 5% din totalul vånz`rilor realizate \n magazinul fizic. Biz Biz

9

AGEND~

OPINIE

Pe urmele noului panaceu. Iar?

Un articol controversat publicat \n “The New Yorker” de c`tre istoricul Jill Lepore formuleaz` o acuza]ie f`r` precedent la adresa calit`]ii cercet`rii efectuate de unul dintre colegii acesteia de dincolo de fluviul Charles, Clayton Christensen, profesor la {coala de Business din cadrul Universit`]ii Harvard. Jill l-a acuzat pe Clay c` [i-a ales pe sprâncean` industriile, astfel \ncât rezultatele cercet`rii s` se potriveasc` m`nu[` \ntr-un elegant model teoretic. La rândul s`u, Clay a argumentat c` Jill a citat “dovezi” irelevante, f`r` s` ia \n calcul toate cercet`rile derulate de la prima publicare a c`r]ii “Dilema Inovatorului”.

Dificila dezbatere poate fi redus` la o singur` \ntrebare: este “inova]ia disruptiv`” un concept util \n luarea deciziilor de management? Teoriile extrem de populare pentru o scurt` perioad` de timp reprezint` o problem` sistematic` \n management.

Consultan]i, manageri [i executivi deopotriv` sunt extrem de dornici s` afle despre “next big thing” [i \ncearc` s` utilizeze un singur concept ca s` explice absolut totul. Când entuziasmul atinge cote maxime, inevitabil cineva, \ntr-un col] al lumii, va fi nemul]umit [i va face tot posibilul s` g`seasc` lacune 10

Biz

\n sistemul de gândire [i s` declare ca invalid \ntregul concept. Entuziasmul dispare [i aten]ia publicului se concentreaz` pe vânarea urm`torului panaceu – \nc` o dat`, \n c`utarea altei idei care poate explica absolut orice.

F`r` s` aprofund`m teoria inova]iei disruptive, este necesar s` reamintim cum a evoluat conceptul \nc` de la na[terea acestuia, care a avut loc spre finele anilor '90. Dup` versiunea ini]ial` a lucr`rii lui Clay, un val de studen]i doctoranzi de la Universitatea Harvard, precum [i al]i cercet`tori din lume, au dezvoltat conceptele [i le-au examinat aplicabilitatea \n diferite contexte de business din afara sectorului tehnologic, de la afaceri de familie la organiza]ii nonprofit. Mult mai interesant, lucrarea lui Clay face parte dintr-un domeniu mai larg, care examineaz` modalit`]ile prin care corpora]iile aloc` resursele interne, un domeniu cu o istorie de peste 35 de ani.

Majoritatea observatorilor consider` c` cele mai recente cercet`ri efectuate de [colile de business sunt din ce \n ce mai ignorate de cei care practic`

Foto: © Flynt – Dreamstime.com

Teoriile extrem de populare pentru o scurt` perioad` de timp reprezint` o problem` sistematic` \n management. Dar neglijarea inova]iei disruptive ca practic` ar fi o gre[eal`. DE HOWARD YU

managementul. Ceea ce, din p`cate, este adev`rat. Teoria inova]iei disruptive este unul dintre pu]inele exemple când cercetarea riguroas` \[i face, surprinz`tor, loc spre mediul de afaceri [i ajut` managerii s` ia decizii zilnice.

HOWARD YU este profesor de management, strategie [i inova]ie la {coala de Business IMD, unde pred` urm`toarele cursuri: Advanced Strategic Management, Building on Talent, Breakthrough Program for Senior Executives, Executive MBA, Marketing in Action [i Orchestrating Winning Performance

Pericolul dezbaterii actuale const` \n faptul c` ar putea induce managerii \n eroare, astfel \ncât ace[tia s` considere c` “inova]ia disruptiv`” nu mai este un subiect “fierbinte”. |n loc s` remedieze eventualele minusuri [i s` duc` la un alt nivel gradul de cunoa[tere, similar unor domenii precum medicina, ingineria sau fizica, cei care sunt de acord cu argumentele lui Jill Lepore risc` s` arunce prosopul [i s` plece \n c`utarea urm`torului panaceu. Ceea ce ar fi o uria[` pierdere pentru toat` lumea. Biz

AGEND~

INTERVIU

Formate folosite, formate recomandate IAB Europe a lansat Brand Builders, un set de [ase formate recomandate \n campaniile de brand advertising. Am discutat cu Bianca Vlaston, expert IAB, despre formatele preferate de advertiserii romåni [i specificul pie]ei romåne[ti. DE LOREDANA S~NDULESCU Ce formate de publicitate online prefer` advertiserii romåni?

Deocamdat` pe pia]a romåneasc` nu este foarte mare coeren]` \n privin]a formatelor. |n campaniile unor advertiseri predomin` formatele standard vechi, iar al]ii apeleaz` la fel de fel de nonstandarde, care \ngreuneaz` foarte mult consumul de con]inut pentru cititori, dar [i implementarea campaniilor. |n ultimul an, videoul a luat un mare avånt [i formatele rich-media se p`streaz` \n topuri. IAB Romånia are ni[te recomand`ri foarte bune de formate de bannere de premium display, folosite \n lumea \ntreag`: nou-lansatele Brand Builders

[i Rising Stars. Sunt formate rich-media, cu posibilit`]i de integrare de video, engagement. Sper ca advertiserii s` \nceap` s` le foloseasc` \n toate campaniile deoarece pe lång` beneficiile directe de implementare rapid`, benchmarking, pe industrii, pe propriile campanii - folosirea acestora contribuie [i la standardizarea industriei.

Care sunt formatele preferate \n func]ie de industriile \n care activeaz` advertiserii?

Studiul ROADS 2013, realizat de IAB Romånia [i PriceWaterhouseCooopers despre industria local` de publicitate online, con]ine [i informa]ii le-

gate de formatele folosite predominant \n 2013. Companiile din industriile de telecom, servicii financiare [i auto sunt cei care au investit cel mai mult \n publicitatea online. Acela[i studiu arat` c` aproximativ 40% din formatele folosite sunt “embedded formats”. Rich-media [i sponsoriz`rile de con]inut sunt pe locul 2, respectiv 3.

Care sunt cele mai eficiente formate?

Cele mai eficiente sunt cele care se potrivesc obiectivului campaniei, brandului, site-ului, mesajului. Nu exist` o re]et` universal`. De exemplu, formatele Brand Builders sunt recomandate pentru campanii

cu obiective de awareness [i pozi]ionare – con]in video, sunt expandabile [i nu sunt atåt de deranjante pentru cititori a[a cum sunt unele formate nonstandard folosite de unii advertiseri. |n plus, sunt sus]inute de IAB \n toat` lumea [i vor ap`rea cåt de curånd standarde de metrici, probabil chiar [i pe industrii, ceea ce \i va ajuta pe advertiseri s` \n]eleag` ce \nseamn` un format de succes pentru campania lor. Biz

Biz

11

Foto: © Dave Bredeson – Dreamstime.com

P~STREZI U A S

VINZI? Construc]ia unui business de la zero nu este u[oar`. Dar, odat` adus` compania la un anumit nivel, mul]i antreprenori sunt \n fa]a unei dileme: s` accelereze spre vânzarea afacerii sau s` continue cre[terea consolidat` pe termen lung?

DE GABRIEL BĂ‚RLIG~

COVER STORY

construiesc fie mor dac` nu reu[im, fie, dac` reu[im, eu le duc [i vor fi ale mele doar pân` la un anumit nivel, dup` care merit` s` fie puse \n mâinile cuiva care [tie ce s` fac` cu ele mai departe”, spune Georgescu.

De altfel, de atunci, antreprenorul a mai f`cut dou` exituri – GECAD ePayment (juc`tor pe pia]a de pl`]i electronice, devenit PayU) [i, anul trecut, Avangate (companie din domeniul distribu]iei electronice de software).

Florin Talpe[ a mers \ns` mai departe pe partea de securitate informatic`, intuind perfect poten]ialul acestei zone [i nevoia de astfel de servicii [i tehnologii nu doar \n rândul utilizatorilor individuali, ci [i la companii. Astfel, AVX a devenit Bitdefender, care \n ultimii ani ocup` primul loc \n testele independente de performan]` din industrie. Compania estimeaz` pentru 2014 o cre[tere \ntre 30% [i 50% a vânz`rilor pe zona solu]iilor de business \n România, SUA, Germania, Austria, Elve]ia, ]`rile nordice, Marea Britanie,

Chiar dac` o recunosc sau nu,

antreprenorii au un stil propriu de a crea [i dezvolta un business. Printre ingrediente se num`r` aproape mereu curajul, flerul, intui]ia, inteligen]a, dar [i planificarea atent` sau gândirea strategic`. Cum propor]iile acestor ingrediente [i ale altora ca ele nu sunt acelea[i de la om la om, rezult` modalit`]i diferite prin care un business antreprenorial \[i atinge apogeul [i trece la nivelul urm`tor. Vreau s` clarific`m \nc` de la \nceput c` nu poate fi vorba despre o solu]ie bun` [i una proast` sau despre stiluri perfect delimitate sau antagoniste, ci doar despre o component` dominant`, un fel de rezultant` a tuturor eforturilor f`cute de un antreprenor \n dezvoltarea afacerii sale.

Privind c`tre zona de software, una dintre pu]inele pentru care România este recunoscut` [i are succes pe plan global, identific`m imediat doi antreprenori al c`ror nume s-a remarcat cu adev`rat la nivel interna]ional: Florin Talpe[ [i Radu Georgescu. |nceputurile din anii ’90 i-au g`sit \n aceea[i zon` – ambii au devenit cunoscu]i \n prim` faz` ca dezvoltatori de solu]ii antivirus care au avut succes nu doar \n România, ci chiar pe plan interna]ional. O ]ar` mic`, România, avea dou` produse extraordinare care f`ceau valuri dincolo de grani]e, AVX [i RAV. Drumurile lor au fost, \ns`, diferite. Radu Georgescu a vândut tehnologia RAV c`tre Microsoft \n 2003 [i n-a fost vorba despre noroc sau \ntâmplare. “RAV a fost gândit s` fie vândut. Am fost \n discu]ii cu trei companii la momentul respectiv, mai avusesem oferte \nainte pe care nu le-am acceptat. Companiile pe care le 14

Biz

Orientul Mijlociu [i Spania.

Printre clien]ii Bitdefender se num`r` mai multe administra]ii locale din Danemarca, un guvern din Europa, un mare produc`tor auto german, o banc` regional` din SUA sau un mare produc`tor de software american. Iar viziunea lui Talpe[ pe termen lung pentru companie este clar`: vrea ca Bitdefender s` fie un succes global, dar unul condus de români \n toate etapele sale de dezvoltare. “Vreau ca românii s` de]in` pozi]iile-cheie \n momentul \n care compania va avea acel succes «big time» pe care-l vizez”, spune Florin Talpe[.

SPECIFIC ROMÂNESC? Antreprenoriatul românesc are o istorie scurt`. Suntem abia la 25 de ani de când capitalismul a \nceput s` se manifeste din nou \n economia româneasc`, dup` 45 de ani de comunism. Din multe puncte de vedere, suntem \nc` la \nceput. Exist`, \ns`, deja câteva prejudec`]i legate de portretul-robot al antreprenorului român. Iar unul dintre cli[ee este c` românii

MOMENTUL ADEV~RULUI Iat` câ]iva factori importan]i ce pot influen]a comportamentul de afaceri [i deciziile de strategie ale antreprenorilor, identifica]i de CONCEPT – Economic and Business Consulting: SITUA}IA PIE}EI

LINIA DE SUCCESIUNE

SECTORUL DE ACTIVITATE

PERSONALITATEA ANTREPRENORULU

Este momentul s` te despar]i de o afacere pe care ai adus-o pân` la un punct fie când pia]a devine foarte dificil` [i nu mai po]i face fa]`, fie când pia]a este extrem de favorabil` [i valoarea afacerii se situeaz` la maximum.

Transmiterea unei afaceri \n familie de-a lungul genera]iilor este plin` de incertitudini [i riscuri. Trebuie s` existe succesori, ace[tia s` fie capabili [i s` fie interesa]i de domeniul respectiv.

|ntr-un sector extrem de dinamic [i globalizat cum este IT-ul, este mai pu]in probabil s` apar` afaceri de familie transmise peste genera]ii.

Exist` oameni cu o pasiune de o via]` [i oameni care se pasioneaz` de noi idei.

Stilul lor de afaceri este diferit.

Comportamentul unui antreprenor de 30 de ani este diferit de cel al unuia de 50 de ani.

ANTREPRENORIAT

care creeaz` afaceri sunt mult mai ata[a]i de acestea decât oamenii de afaceri din Occident.

A[a s` fie?

Ahmed Hassan, Country Managing Partner la Deloitte România, este de p`rere c` ata[amentul fa]` de propria afacere nu reprezint` o particularitate a antreprenorilor români, ci este la fel \n mai toate col]urile lumii. “Pasiunea, hot`rârea [i motiva]ia sunt elementele definitorii pentru antreprenori, la care se adaug` grija fa]` de afacerea pe care au construit-o [i la care se raporteaz` ca la propriul copil.

E greu s`-]i la[i copilul din mâini, \ns`, dup` cum spune zicala, câteodat` ca s` cre[ti trebuie s` pleci de acas`. |n cazul de fa]`, p`rin]ii sunt cei care trebuie s` plece de acas`”, spune Hassan. Este, \ns`, un comportament firesc, deoarece antreprenorii [i-au investit visele [i speran]ele \n afacerea pe care au dezvoltat-o, [i-au asumat riscuri mari. Prin urmare, cap`t` mai greu \ncredere \n partenerii cu care trebuie s` \mpart` afacerea sau sunt mai greu de convins s` ias` complet din ea. “A[a cum am v`zut, uneori proprietarul \[i poate p`stra un rol decizional \n compania pe care o vinde, cel pu]in o perioad` de timp, iar la mijloc e vorba atât de decizii strategice din partea noului proprietar, cât [i, \n bun` m`sur`, de ata[amentul vechiului proprietar fa]` de afacerea sa”, adaug` Country Managing Partnerul de la Deloitte România.

Exitul dintr-un business este, \ns`, o solu]ie perfect normal` pentru un antreprenor. Orice decizie \n acest sens este influen]at` de mai mul]i factori, dar depinde [i de mindsetul proprietarului. “Personalitatea unui antreprenor are [i ea o

importan]` deosebit`. Exist` oameni cu o pasiune de o via]` [i exist` oameni care se pasioneaz` pentru noi idei.

Stilul lor de afaceri este diferit.

Comportamentul unui antreprenor de 30 de ani este diferit de cel al unuia de 50 de ani”, arat` Aurelian Dochia, managing director al firmei de

Majoritatea antreprenorilor nu sunt simpli oportuni[ti. |i motiveaz` mai ales succesul afacerii [i abia dup` aceea se gândesc dac` s` vând` sau nu. |n bun` m`sur`, vânzarea reprezint` o etap` din cre[terea afacerii sau o ocazie de a explora teritorii noi.”

AHMED HASSAN, Country Managing Partner, Deloitte România consultan]` CONCEPT – Economic and Business Consulting.

Exist` antreprenori care pornesc din start cu ideea vânz`rii. Radu Georgescu, cel pu]in, spune c` a[a gânde[te de obicei businessurile pe care le \ncepe [i ve]i putea citi \n paginile urm`toare felul \n care \[i contureaz` strategia. Al]ii decid s` profite de o conjunctur` favorabil` [i vând când simt c`-[i pot maximiza profitul sau \[i dau seama c`

pia]a devine foarte dificil` [i realizeaz` c` nu mai pot face fa]`. “|n practic`, este destul de greu s` realizezi c` ai ajuns fie la cap`tul puterilor, fie la maximum de valoare.

Cunosc cazuri de antreprenori care au avut oferte de cump`rare a afacerii lor foarte avantajoase, pe care le-au refuzat considerând c` \nc` au poten]ial de cre[tere.

Nu mult` vreme mai târziu, situa]ia s-a deteriorat [i nu au mai existat cump`r`tori, chiar [i la un pre] mai mic”, subliniaz` Aurelian Dochia.

Dar exist` [i antreprenori pentru care ceea ce au construit nu este doar o companie, ci un proiect pe termen lung, cu ]inte aflate dincolo de cele financiare, iar Florin Talpe[ spune c` asta face cu Bitdefender – ve]i afla cum tot \n paginile urm`toare. Aurelian Dochia este de p`rere c` atât Florin Talpe[, cât [i Radu Georgescu sunt pasiona]i de ceea ce fac [i le face pl`cere s` dezvolte afacerile pe care le-au conceput.

Din discu]iile pe care le-am purtat cu amândoi, pot confirma c`, de[i au stiluri diferite, cei doi \mp`rt`[esc aceea[i pl`cere de a face ceva mai mult decât un profit la sfâr[itul zilei.

“Vine un moment când banii nu mai conteaz` atât de mult, primordiale sunt pasiunea [i pl`cerea de a construi ceva”, spune Managing Directorul CONCEPT – Economic and Business Consulting.

Orice ar fi, un antreprenor adev`rat, iar Florin Talpe[ [i Radu Georgescu au dovedit cu vârf [i \ndesat c` merit` aceast` titulatur`, prive[te \ntotdeauna \ntr-o singur` direc]ie: spre viitor. Citi]i \n paginile care urmeaz` cum v`d cei doi viitorul lor [i al companiilor pe care conduc. Biz Biz

15

COVER STORY

UN PROIECT PE TERMEN LUNG

Florin Talpe[ face antreprenoriat IT din 1990 [i a reu[it s` construiasc` un juc`tor global formidabil \n domeniul securit`]ii informatice. Pentru el \ns`, Bitdefender este mai mult decât o companie, este un proiect extrem de ambi]ios. DE GABRIEL BÅRLIG~ O tehnologie româneasc` domin` pie]ele globale. Spun asta testele independente [i faptul c` peste 400 de milioane de utilizatori individuali [i companii o folosesc zi de zi.

Bitdefender a cucerit pie]ele globale, dar originele sale se afl` \n România anului 1990, când softi[tii M`riuca [i Florin Talpe[ au decis s` lucreze pe cont propriu. “La \nceput era o stare, nu era vorba despre strategie. Dar Softwin vindea \nc` din 1990 pe pia]a occidental`, \n Fran]a, n-avea nicio leg`tur` cu pia]a româneasc`. |n 1995, deja avea clien]i din patru ]`ri – Fran]a, Austria, Germania [i SUA. N-aveam \n minte ideea de teritoriu.

Ne gândeam unde sunt clien]ii, ca s` mergem dup` ei”, \[i aminte[te Florin Talpe[. Bitdefender a fost incubat \n Softwin [i a beneficiat de lec]iile acumulate de cei doi antreprenori [i so]i \n interac]iunea lor cu clien]i occidentali preten]io[i. “Ghinionul sau norocul a fost c` am \nceput [i cu clien]i francezi, care sunt printre cei mai preten]io[i din lume. A fost o super-[coal` pentru noi, pentru c` de la \nceput am \nv`]at ce \nseamn` cu adev`rat un client, cum s`-i \ndepline[ti [i chiar s`-i dep`[e[ti a[tept`rile”, spune Talpe[.

Cultura lucrului bine f`cut s-a infuzat \n toate companiile grupului Softwin, deci [i \n Bitdefender, vârful s`u de lance. “Misiunea noastr` ca Bitdefender este s` asigur`m cea mai 16

Biz

bun` securitate c`tre utilizatori, fie c` ei realizeaz` sau nu c` este vorba de cea mai bun` securitate. Noi trebuie s` livr`m cea mai bun` securitate posibil` [i lucrul `sta se \ntâmpl`”, spune Talpe[. Iar rezultatele testelor independente \n domeniu, care situeaz` Bitdefender pe primul loc când vine vorba despre nivelul de securitate asigurat, \i dau dreptate. Azi, Bitdefender este [i \n avangarda unui domeniu “hot”, securitatea mediilor virtuale (zona de cloud).

UN PROIECT ROMÂNESC Din start \ns`, Florin Talpe[ precizeaz` c` Bitdefender nu se reduce pentru el la simple calcule financiare legate de profituri sau dividende. “Pentru mine, Bitdefender e un proiect. Nu este vorba despre cum face rost familia Talpe[ de câteva milioane de euro. Nu e vorba nici despre cum o companie pornit` de ni[te români ajunge proiect de succes.

Proiectul este cum o companie pornit` de români poate avea cu români \n frunte, \n pozi]ii-cheie, un succes mare”, spune antreprenorul. Nu e u[or pe o pia]` global` extrem de competitiv` [i \ntr-un domeniu \n care diferen]a o face valoarea ad`ugat` extrem de mare, adus` de inova]ie. Dar Bitdefender are o familie vast` de patente \n domeniul securit`]ii informatice, dublat` de speciali[ti de talie mondial`.

La acest nivel, al speciali[tilor, identific` Florin Talpe[ marea

vulnerabilitate a unui business românesc \n momentul \n care \ncearc` s` atace pie]ele interna]ionale. “Noi, românii, am demonstrat de mai multe ori c` putem avea idei interesante, dar nu putem s` le punem \n practic` la scar` serioas`. |n orice companie, când porne[ti, ai nevoie nu doar de partea de inginerie, ci [i de zona de business, de comercial, de cuno[tin]e [i competen]e de dezvoltare a distribu]iei interna]ionale, de \n]elegere a pie]ei”, arat` antreprenorul. Acesta adaug` c`, dac` la nivel de suport [i customer care speciali[tii români au ajuns la un nivel comparabil cu cele mai \nalte standarde globale (“aici suntem deja \ntre master [i doctorat”, spune Talpe[), \n zona de marketing nivelul e mai sc`zut (“suntem ca ni[te absolven]i de gimnaziu [i ne batem cu doctoranzi pe pie]e cum e cea din SUA”). Riscul e cu atât mai mare când mergi pe pie]ele globale cu propriul brand, propria tehnologie [i po]i constata c` bugetele de sales [i marketing devin foarte importante, putând ajunge la 40, 60 chiar 70% din cheltuielile companiei.

“Dac` via]a companiei nu st` \n mâinile

ANTREPRENORIAT

Noi avem un proiect care n-a ajuns \nc` la final.

Vrem s` ar`t`m c` o echip` de români la frâiele unei companii române[ti poate s` reu[easc` big time.”

FOTO: VALI MIREA

FLORIN TALPE{, Bitdefender

unor doctori \n vânz`ri [i marketing, ci ale unor absolven]i de [coal` general`, s-ar putea ca banii `[tia s` se risipeasc` \n doi timpi [i trei mi[c`ri [i s` nu te alegi cu nimic”, spune antreprenorul. |n cadrul Bitdefender, Talpe[ a acoperit aceast` diferen]` major` apelând la speciali[ti de top din toat` lumea. “Cum am format oamenii? |n afar` de experien]a proprie, fiindc` Bitdefender merge interna]ional de mult` vreme, am folosit «viru[i» din pie]ele avansate. Am avut colegi americani mai ales pe zona de marketing.

Am folosit firme de consultan]`, am avut str`ini pe care i-am adus aici, am trimis români \n str`in`tate s` formeze. Sunt toate formele prin care «infectezi» oamenii, \i dotezi, \i cre[ti repede ca [i cuno[tin]e [i competen]e”, spune antreprenorul.

PÂN~ LA CAP~T |ntrebat despre o eventual` vânzare a Bitdefender, Florin Talpe[ respinge r`spicat aceast` idee. “Nu ne-am gândit la vânzare f`r` s` existe oferte. {i au existat oferte. Dar eu nu visez c` mor de

gât cu Bitdefender. Eu [i M`riuca o s` mai activ`m \nc` 10-20 de ani, doar c` nu neap`rat \n pozi]ii executive. |ns` aici e vorba despre proiectul nostru.”

Acum, compania are ca scop atingerea unui nou prag de dezvoltare, dup` ce \n 2007, când un grup de investitori români [i str`ini a achizi]ionat sub 7% din ac]iuni, Bitdefender a devenit prima companie de software din România evaluat` la cel pu]in 100 de milioane de dolari, dup` declara]iile lui Talpe[.

“Acum urm`rim un alt prag. Vrem s` r`mân` ni[te exemple pentru industrie, ca oamenii s` spun` c` se poate [i trebuie s` fac` mai mult. Acesta e proiectul, dar cu o echip` de români care e parte a succesului \n mod major.

O s` ajungem acolo [i dup` aceea mai vedem”, spune antreprenorul. {i precizeaz` foarte clar de fiecare dat` rolul românilor \n acest succes: “Românii s` aib` pozi]ii-cheie \n momentul \n care compania are succes.

Vrem un succes «big time». Nu vrem ceva de genul «la un moment dat au fost români care controlau compania [i acum ea are un succes foarte mare, dar

de mult` vreme nu mai sunt români».

Noi vrem ca la momentul succesului mare s` fie românii cei care fac succesul, s` ar`t`m cum o echip` de români poate s` ob]in` un succes mare pe zona de tehnologie”. Evident, Bitdefender este o companie interna]ional`, cu angaja]i americani, danezi, britanici, germani [i nu numai, dar Talpe[ vrea ca \n pozi]iile strategice s` fie români.

Antreprenorul spune c` nu [i-a f`cut calcule de succesiune. Cei doi fii ai s`i sunt \n acest moment implica]i \n businessuri pornite pe cont propriu.

“Acum ei \ncearc` drumul lor. Vor s`-[i demonstreze c` pot. Atunci când p`rin]ii reu[esc, s-ar putea s` pun` mare presiune pe copii, care vor s` arate c` pot [i ei. Sunt \n faza \n care vor s` demonstreze lucrul `sta [i vor demonstra”, spune nu f`r` mândrie Talpe[, ad`ugând, mai \n glum`, mai \n serios, c` se consider` industria[, din moment ce activeaz` \n industria de software. |n ceea ce prive[te diferen]a dintre a[a-zisele businessuri de familie [i start-up-urile crescute [i vândute rapid, Florin Talpe[ le vede de fapt ca pe ni[te extreme care nu sunt, \ns`, nici m`car \n contradic]ie, fiindc` realitatea e \ntotdeauna foarte dinamic`. “{i noi, ca familie, am vândut câteva businessuri de-a lungul timpului, dar asta nu \nseamn` c` vrem s` vindem tot.

Asta a fost via]a businessurilor. S-ar putea ca cineva s` creeze start-up-uri, s` le vând`, dar s` ]in` un business pe termen lung, poate nu cel mai vizibil.” Biz Biz

17

COVER STORY

MUL}UMIT DE FIECARE EXIT Radu Georgescu este un antreprenor oarecum atipic pentru România.

Specialitatea lui este identificarea unei ni[e cu poten]ial, crearea [i cre[terea unui business gândit global din start, totul urmat de exit. Anul trecut a vândut Avangate, iar recent a anun]at un nou business – Coinzone. DE GABRIEL BÅRLIG~ Când am discutat acum doi ani cu Radu Georgescu, se ocupa de mutarea \n Statele Unite a Avangate, companie ce activeaz` pe pia]a global` a solu]iilor de distribu]ie electronic` de software. |n ianuarie 2013 am vizitat birourile Avangate din Silicon Valley, v`zând la fa]a locului cum românii [i americanii colaborau peste ocean [i peste mai multe fuse orare pentru a cre[te exponen]ial businessul. |n luna octombrie a anului trecut, GECAD Group, holdingul lui Radu Georgescu, a anun]at vânzarea Avangate c`tre compania american` de investi]ii financiare Francisco Partners.

A fost al treilea exit major al lui Georgescu, dup` vânzarea tehnologiei RAV c`tre Microsoft \n 2003 [i vânzarea GECAD ePayment c`tre Naspers, care a transformat-o \n procesatorul interna]ional de pl`]i electronice PayU. Nu este deloc o \ntâmplare, ci un mod de operare pentru Radu Georgescu, care face business high-tech de 20 de ani.

“Am fost mul]umit de fiecare exit pe care l-am f`cut. Eu sunt un tip foarte fericit \n felul meu. Am posibilitatea de a semna când ceva mi se pare fair [i de a nu semna dac` nu mi se pare fair”, poveste[te antreprenorul. Acum, a descoperit o oportunitate uria[`, dup` p`rerea sa: bitcoin. Georgescu este \ns` interesat \n primul rând de tehnologie, mai pu]in de partea de pl`]i ceva mai cunoscut` publicului larg. “Deciziile mele de investi]ie nu au fost [i nu sunt niciodat` bazate pe [tiri [i pe ce citesc \n ziare. Bitcoin reprezint` dou` lucruri, o moned` [i o tehnologie, iar eu cred c` tehnologia care se nume[te bitcoin e aici ca s` r`mân`, e un lucru important, este «the next big thing» [i investim puternic \n a construi niveluri, layere de 18

Biz

tehnologie [i de business peste structura esen]ial` a bitcoin”, spune Georgescu.

MODELUL |N TREI PA{I Coinzone a \nceput, la fel ca toate businessurile pornite de Radu Georgescu, cu o idee [i o viziune. Etapa urm`toare este c`utarea oamenilor pe care s`-i angajeze ca s` execute viziunea respectiv`. “Am \nceput s` construim echipa. Eu sunt \nc` destul de implicat la nivel de strategie [i viziune, dar deja tot ce \nseamn` opera]ional este f`cut de CEO-ul companiei, de CTO, de chief product [i a[a mai departe”, arat` antreprenorul. Ca [i \n celelalte companii ale sale, echipa de development este \n România. De[i are un model \n trei pa[i pe care \l urmeaz` \n linii mari (pasul 1 – antreprenoriat pur, crearea produsului; pasul 2 - dezvoltare concentrat` pe venituri, când antreprenorul las` locul la conducerea companiei unui om care poate atinge obiective ambi]ioase de venituri; pasul 3 – exit planificat), Georgescu este con[tient de faptul c` fiecare companie este diferit` [i c` este foarte posibil ca urm`toarele companii \n care va investi s` aib` alt model, dar consider` c` \l ajut` experien]a pe care a acumulat-o deja. “Mereu sunt varia]iuni, fiindc` fiecare business e diferit. Dar mereu \ncerc`m s` facem lucrurile mai bine [i mai potrivit pentru noul business.

RAV a fost \nceput aici, dezvoltat aici [i vândut aici, Avangate a fost \nceput aici, dus \n State [i vândut acolo, Coinzone e un business \nceput cu un management din SUA [i construit deja pe un alt nivel.

Pe de o parte pentru c` am acumulat experien]`, pe de alt` parte pentru c` e foarte potrivit s` fie o companie din Silicon Valley, pentru c` se ocup` de

lucruri foarte din viitor [i acolo acestea sunt mult mai bine acceptate [i \n]elese”, subliniaz` antreprenorul.

FERICIT DE LA |NCEPUT LA SFÂR{IT De[i are deja 20 de ani de experien]` de business, care i-au schimbat, dup` propria m`rturisire, viziunea mea asupra rolului s`u \n companii, asupra companiilor \n sine [i chiar asupra lumii, Radu Georgescu este precaut când vine vorba s` dea sfaturi. “Nu-mi permit s` recomand nim`nui ce s` fac` cu compania sa”, spune r`spicat antreprenorul. Acesta identific`, totu[i, dou` modele principale de dezvoltare a unui business. Unul ar fi un model european, german mai ales, \n care creezi o companie care este a ta, o la[i copiilor t`i [i care te r`spl`te[te \n general prin dividende. “E un model super-OK cât` vreme \l con[tientizezi, \n]elegi ce presupune el [i construie[ti compania \n func]ie de acest model, pentru c` arat` altfel.” La cel`lalt model, al start-up-ului pe steroizi, cum \l caracterizeaz` Georgescu, compania nu pl`te[te dividende, dar pl`te[te la sfâr[it, când o vinzi. Sunt dou` tipuri de companii care arat` diferit, iar rela]ia lor cu asocia]ii, cu angaja]ii e diferit`.

Radu Georgescu prefer` companiile din a doua categorie, pe steroizi, cu investi]ii mari [i cre[tere rapid`, care duc la un succes rapid sau la o moarte la fel de rapid`. Celelalte sunt companii mai consolidate, mult mai stabile, conservatoare \n dezvoltare, se dezvolt` \ncet, sigur, sunt mai reticente la risc.

“Cât` vreme un antreprenor con[tientizeaz` c` vrea s` fie a[a sau a[a [i execut` planul corect pentru cazul

ANTREPRENORIAT

Nu m` gândesc deloc la retragere. |mi place mult prea mult ceea ce fac. |mi place, fiindc` m` scol diminea]a entuziasmat [tiind c` am de f`cut ceva. M` simt foarte fericit c` s-a \ntâmplat s` fac ce-mi place [i s`-mi plac` ceea ce fac.”

FOTO: VALI MIREA

RADU GEORGESCU, GECAD

respectiv, totul este nemaipomenit. Mie mi se potrive[te mai mult partea asta, cu riscuri, dar nu cred c` una e mai bun` decât alta”, spune antreprenorul. Acesta identific`, \ns`, trei zone de risc major pentru ambele categorii mari de

companii: de viziune, de pia]` [i de execu]ie. Iar diferen]ele dintre cele dou` modele devin ceva mai clare. |n cazul companiei “pe steroizi”, trebuie s` convingi pe altcineva de viziunea ta, iar strategia s` ]in` cont de o pia]` existent`

pe termen scurt [i de posibilitatea convingerii unui poten]ial cump`r`tor de viabilitatea pie]ei. {i execu]ia trebuie s` ]in` seam` de o potrivire cu un poten]ial cump`r`tor. “Construie[ti compania ca s` devin` important` pentru cineva”, spune Georgescu. Companiile gândite pe termen lung se construiesc cu o strategie profitabil`, \n timp ce cel`lalt model nu are la baz` profiturile, fiindc` totul este reinvestit pentru a cre[te “pe steroizi”. |n acest caz, riscurile sunt foarte mari la execu]ie – s` nu \n]elegi pia]a [i modific`rile de pia]`. “Po]i s` nu reu[e[ti s` r`mâi competitiv pe termen lung.

E mult mai simplu s` devii competitiv repede [i s-o tai, decât s` stai competitiv pe m`sur` ce mul]i dintre cei «pe steroizi» mu[c` din tine”, subliniaz` Georgescu.

Pentru el, exitul nu \nseamn` sfâr[itul rela]iei emo]ionale cu un business. “M` uit cu mare drag la companii dup` ce le vând. Nu mai sunt implicat \n niciun fel, doar la nivel emo]ional. |mi place foarte mult s` urm`resc succesul lor. De[i nu mai ne legat de mine \n niciun fel, suflete[te \l simt cumva tot ca parte a succesului meu. M` bucur când le merge bine”, spune Radu Georgescu. Cât despre o eventual` retragere, nici nu o ia \n calcul. “N-am de ce s` m` opresc [i nu m` simt \n curs` cu cineva sau cu mine \nsumi. Fac toate astea pentru c`-mi place, nu pentru c` am ceva de demonstrat sau pentru c` ieri am f`cut 10 [i ast`zi trebuie s` fac 12, ca s` fie mai bine, nu pentru c` cineva a f`cut 10 [i eu trebuie s` fac 12.” Biz Biz

19

Foto: © Bymandesigns – Dreamstime.com

tehnologie

PATRIOTISM TEHNOLOGIC Jum`tate din pia]a tabletelor din România e controlat` de companiile române[ti, un fenomen atipic pentru Europa. Mai mult, produc`torii locali cu priz` la publicul r`mân \[i extind gama de produse spre segmentul premium, controlat de brandurile str`ine. Cump`r` românii gadgeturi din patriotism? DE DRAGO{ L~Z~RESCU abletele au fost privite cu scepticism \nc` de la apari]ia conceptului pe pia]`. |n momentul \n care Steve Jobs prezenta iPad, speciali[tii \n tehnologie [i retail considerau c` viitorul acestui tip de produs era unul incert, pe fondul dimensiunilor 20

Biz

prea mari [i al lipsei de aplicabilitate a tehnologiei \n via]a de zi cu zi. |ntre timp, misterul din jurul viitorului lor s-a risipit.

Aceste accesorii tehnologice sunt nelipsite din gen]ile consumatorilor [i se dovedesc extrem de utile nu doar pentru entertainment, ci [i \n scop de business, portabilitatea fiind factorul-cheie \n acest caz.

Tabletele au fost adoptate ca produse mainstream [i \n ]`rile \n curs de dezvoltare, precum România. |ns`, spre deosebire de marile pie]e, dar [i de vecinii europeni, \n România \ntâlnim de câ]iva ani un fenomen atipic: produc`torii locali ob]in cote de pia]` tot mai mari ca volum de vânz`ri, \n dauna unor juc`tori consacra]i la nivel global. La finele

lui 2013, pia]a tabletelor din România se situa la cota 500.000 de unit`]i vândute, cu aproximativ jum`tate din vânz`ri realizate de brandurile române[ti. Pia]a continu` s` raporteze cre[teri de dou` cifre, iar volumele realizate de brandurile române[ti cresc \n acela[i ritm. Cu alte cuvinte, branduri precum Evolio, Allview, E-Boda, Serioux sau Utok ]in pasul cu dezvoltarea pie]ei [i \n unele cazuri chiar se dezvolt` \ntr-un ritm mai rapid. Fenomenul este unul atipic \n Europa, continent dominat de m`rci consacrate precum Samsung sau Apple. Desigur, la nivel de venituri generate, cele dou` companii domin` [i pia]a local`, pe fondul practic`rii unor pre]uri mai ridicate pentru produse premium, \ns` volumele mari sunt realizate de brandurile române[ti, care se adreseaz` \n mare parte pie]elor medium [i low-end.

Motivul pentru care românii cump`r` tablete de la români nu ]ine \ns` de patriotism sau de o \ncredere mai mare \n produc`torii locali, comparativ cu cei str`ini. |n momentul \n care brandurile române[ti au p`truns pe pia]a tabletelor, segmentul de medium [i low cost nu era vizat de numele mari din industrie.

“Singura modalitate prin care puteai cump`ra o tablet` la un pre] mic era prin intermediul operatorilor de telefonie [i date, \ns` acolo existau costul lunar asociat serviciului de date [i semnarea unui angajament de cel pu]in doi ani. Astfel, brandurile române[ti, cum este [i cazul Evolio, au ocupat un segment de pia]` pentru care exista cerere, \ns` oferta era limitat`, dac` nu chiar inexistent`”, explic` pre[edintele Evolio, Liviu Nistoran, a c`rui companie de]ine 15% din pia]a tabletelor ca volum.

Ofensiva tabletelor române[ti – produse de fapt \n Asia, la fel ca [i cele vândute de brandurile str`ine – a \nceput \n 2011 [i s-a

desf`[urat aproape exclusiv pe ni[a low-end. Nu au fost vizate doar principalele aglomer`ri urbane, ci \ntreg teritoriul ]`rii: “Publicul nostru nu se reduce la ora[ele mari, ci cuprinde [i consumatori din ora[e mici sau din zone rurale, care dispun de un buget limitat [i care nu au nevoie de cele mai performante dispozitive”, spune Alexandru Dr`goiu, directorul general [i

PIA}A TABLETELOR |N ROMÂNIA 500.000 – 550.000 de tablete s-au vândut \n România \n 2013 800.000-1.000.000 de tablete se vor vinde \n ]ar` pân` la finalul lui 2014 50% din tablete sunt vândute \n ]ar` sub branduri române[ti 80-100 milioane de euro era pia]a tabletelor \n România \n 2013 fondatorul E-Boda. Acest lucru le-a permis juc`torilor locali s` \[i creeze un nume pe pia]` \ntr-o perioad` \n care românii de-abia \ncepeau s` afle care sunt avantajele unor astfel de device-uri mobile. Ulterior, produc`torii locali au optat pentru diversificarea portofoliilor, fie c` au \nceput s` lanseze produse premium, smartphone-uri sau s` exporte tablete \n ]`rile vecine.

Utok, brand românesc lansat \n a doua jum`tate a anului trecut de compania Skin, \[i bazeaz` dezvoltarea pe extinderea \n Europa. “Dorim s` fim prezen]i pe cât mai multe pie]e interna]ionale, iar primii pa[i au fost deja f`cu]i chiar de anul acesta, Utok fiind prezent pe pie]ele din Serbia, Croa]ia, Ungaria, Moldova [i Grecia”, spune Camil Perian, directorul general al Utok. La doar opt luni de la lansare, Utok vindea 100.000 de device-uri, dintre care 65% sunt tablete, iar oficialii sper` s` poat` dubla vânz`rile pân` la finele acestui an. “Cota de pia]` mare a brandurilor

române[ti este un fenomen atipic \n compara]ie cu alte pie]e europene dac` ne raport`m strict la cifre, dar credem c` românii [i-au dat seama c` performan]ele portabile pot fi experimentate \ntr-un mod mult mai accesibil”, e de p`rere Perian. Pentru a ]ine pasul cu brandurile str`ine, românii au \nceput s` se adreseze segmentelor business, prin parteneriate cu produc`torul de procesoare Intel, pe partea de hardware, dar [i cu Microsoft, pentru integrarea sistemului de operare Windows 8.1. Iar dac` Utok ]inte[te pie]ele str`ine iar Evolio cocheteaz` cu segmentul premium, E-Boda – cu 75.000 de tablete vândute anul trecut – acord` o aten]ie sporit` vânz`rii de accesorii, precum folii [i huse de protec]ie, tastaturi mobile, suporturi [i \nc`rc`toare auto sau dispozitivul Full Stream.

Iar dac` românii \ncearc` s` urce o treapt` \n materie de pre]uri [i calitate a produselor, concuren]ii lor direc]i, brandurile str`ine, par s` adopte o strategie invers` pentru pia]a din România. |n ultimul an, ace[tia [i-au diversificat portofoliile lansând un num`r mare de tablete din zona medium [i lowend, \n timp ce al]i produc`tori str`ini, mai pu]in cunoscu]i, s-au lansat \n România exclusiv pe zona low-end. Astfel, dac` \n anii trecu]i asistam la o \mp`r]ire “fr`]easc`” a pie]ei, produc`torii str`ini dominând zona premium [i românii realizând volume mari pe ni[a tableteor cu pre] mic, \n urm`torii ani ne a[teapt` dueluri directe pe toate segmentele de pia]` \ntre cele dou` categorii de produc`tori.

Chiar [i \n acest context, este pu]in probabil ca vreunul din juc`torii de baz` s` resimt` un declin. Cum a[tept`rile sunt de cre[tere a pie]ei cu pân` 50% pentru 2014, competi]ia i-ar putea r`spl`ti pe to]i juc`torii, pe termen scurt. Biz Biz

21

Foto: © Syda Productions – Dreamstime.com

P

TEHNOLOGIE |N PAS DE ALERGARE Moda br`]`rilor inteligente folosite de pasiona]ii de mi[care n-a sc`pat neobservat` de marii juc`tori din domeniul dispozitivelor mobile. Viitorul pare \ns` s` apar]in` ceasurilor smart [i, mai ales, aplica]iilor mult mai inteligente decât cele actuale.

DE GABRIEL BÂRLIG~ 22

Biz

rimul semn al unei

revolu]ii \n domeniu a fost dat de Nike, compania care practic a f`cut ca br`]`rile de monitorizare a mi[c`rii [i st`rii fizice s` fie accesorii cool. |n aprilie, compania american` a anun]at c` va renun]a la produc]ia br`]`rilor FuelBand, alegând s` se concentreze pe partea de software \n acest domeniu. Asta \n condi]iile \n care, \n 2013, Nike realizase venituri de 33 de milioane de dolari din vânz`rile de FuelBand. S` fie oare semnalul mor]ii acestei categorii de dispozitive? Nu chiar. Mai ales c` \n zona a[a-numitelor wearables pia]a se aglomereaz`. Samsung, de exemplu, tocmai a anun]at lansarea Samsung Gear Live cu sistemul de operare Android Wear.

Desigur, ceasurile inteligente nu concureaz`, teoretic, direct cu br`]`rile smart, dar pot prelua foarte u[or func]iile acestora, al`turi de celelalte prin care se conecteaz` la orice dispozitiv cu Android. Samsung Gear Live dispune din start de accelerometru, giroscop, busol` [i senzori de puls.

CUI |I SUN~ CEASUL? |nainte de toate, \ns`, devine tot mai clar c` atât dispozitivele de fitness, cât [i cele din categoria wearables trebuie s` evolueze mult dincolo de ceea ce pot oferi \n prezent. {i principala problem` este fragmentarea excesiv` - fiecare dispozitiv vine cu propriul software [i e foarte greu s` faci sisteme diferite s` comunice \ntre ele sau s` pun` datele la comun, pentru o interpretare adecvat`. |n plus, pentru consumatorul obi[nuit, num`rul pa[ilor f`cu]i \n fiecare zi nu reprezint` o informa]ie esen]ial`, acesta fiind motivul pentru care o treime dintre utilizatori au renun]at la astfel de dispozitive, potrivit unui

TEHNOLOGIE studiu realizat \n SUA de Endeavor Partners.

De[i ofer` avantajul mobilit`]ii [i posibilitatea de a putea fi luate, teoretic, oriunde, dispozitivele de fitness tracking [i cele din categoria wearables trebuie s` fac` saltul de la “nice to have” la “need to have”. Cu alte cuvinte, de la moft la necesitate. Dar pentru micile gadgeturi de fitness tracking s-ar putea s` fie deja prea târziu, fiindc` par a fi destinate unei clientele tot mai mici. De ce?

Fiindc`, la fel cum s-a \ntâmplat \n cazul playerelor de muzic` [i al dispozitivelor GPS, func]iile lor au fost preluate de smartphone-uri prin intermediul unor aplica]ii dedicate. Prin urmare, viitorul va apar]ine segmentului smart watch, dispozitive care, conectate la smartphone, vor oferi [i informa]ii legate de activitatea [i starea fizic`.

Mai ales c` telefoanele inteligente devin tot mai performante când vine vorba de a cuantifica distan]ele parcurse sau a estima caloriile consumate. Asta nu \nseamn` c` oamenii vor renun]a la br`]`rile de monitorizare, dar pia]a se va schimba radical.

PASUL DECISIV Etapa urm`toare va trebui s` fie \mbun`t`]irea p`r]ii de hardware, dar mai ales a celei de software, iar companiile va trebui s` se specializeze \ntr-unul dintre aceste dou` domenii. Paralela cu playerele de MP3-uri e din nou relevant`. Dac` v` mai aduce]i aminte, la \nceput fiecare produc`tor \ncerca s` lege dispozitivul de aplica]iile [i serviciile proprii. |n cele din urm` \ns`, ascultarea muzicii a migrat aproape integral c`tre smartphone, fiindc` utilizatorii au considerat c` nu se mai justifica folosirea unui dispozitiv separat doar pentru muzic`.

Dispozitivele de fitness tracking sufer`, \n primul rând, la capitolul software, fiindc` progresele f`cute la capitolul dot`ri tehnice au fost

uria[e. Diferen]a va fi f`cut`, evident, la experien]a de utilizare [i aici software-ul e cel care dicteaz`. Schimbarea vine deja dinspre zona de aplica]ii pentru smartphone, unde exist` exemple mai mult decât pozitive, ca RunKeeper, avantajul fiind c` acestea pot migra u[or pe orice platform`. |n plus, pu]ini dezvoltatori s-au concentrat pe structurarea atent` a datelor culese de aceste dispozitive [i pe exploatarea lor \n beneficiul utilizatorului. E minunat c` [tiu câ]i pa[i fac pe zi sau c` pot estima

GADGET

alergarea arde alt num`r de calorii decât mersul pe biciclet`, de exemplu. Basis, companie achizi]ionat` recent de Intel, folose[te \n dispozitivele sale o combina]ie \ntre ritmul cardiac, temperatura corpului [i senzori de transpira]ie pentru a determina automat intensitatea exerci]iului fizic [i a calcula mai precis caloriile arse. Ca s` v` face]i o idee, cea mai precis` m`surare a caloriilor arse se realizeaz` cu un calorimetru indirect, un aparat complex care cost` \ntre 30.000 [i 50.000 de dolari.

33

MILIOANE DE DOLARI au totalizat vânz`rile de Nike FuelBand \n 2013, dar compania a anun]at \n aprilie c` nu va mai produce dispozitivul caloriile arse, \ns` dac` aceste date nu cap`t` un sens mai practic, mai aplicat, valoarea lor nu devine evident` pentru mine, ca utilizator.

Samsung Gear Fit, de exemplu, monitorizeaz` ritmul cardiac [i informeaz` utilizatorul când s` intensifice efortul fizic sau când s` o ia mai u[or, dar aceste informa]ii nu sunt stocate pentru o analiz` ulterioar`. |n plus, func]ia de calcul al caloriilor arse prin activitatea zilnic` nu e chiar atât de precis` pe cât a]i putea crede. Br`]`rile actuale folosesc algoritmi care fac extrapol`ri pornind de la datele accelerometrului \ncorporate, pe care le coreleaz` cu \n`l]imea, greutatea, vârsta [i genul utilizatorului. Unele br`]`ri, cum sunt cele de produse de FitBit (lider de pia]` cu o cot` de 68% \n acest domeniu \n Statele Unite) [i Jawbone, permit utilizatorilor s` introduc` manual tipul de activitate fizic` desf`[urat`, fiindc`

Monitorizarea ritmului cardiac ar putea avea, \ns`, o utilitate mult mai practic` pentru consumatori, legat` de confirmarea identit`]ii.

Ceasurile inteligente [i dispozitivele de fitness tracking ar putea folosi varia]iile unice ale ritmului cardiac pentru identificarea persoanelor, sistemul fiind chiar mai sigur decât cel bazat pe amprente. Dac` un astfel de dispozitiv ne va ajuta s` descuiem u[a casei, s` pornim ma[ina sau s` facem pl`]i \n siguran]`, am avea la purt`tor o semn`tur` fiziologic` sigur`, care ar \nlocui zeci de parole. |n plus, ar transforma respectivul dispozitiv \ntr-unul indispensabil \n via]a de zi cu zi, nu doar \ntr-un accesoriu destinat pasiona]ilor de sport [i mi[care. Totul va depinde, \ns`, de felul \n care vor evolua solu]iile hardware [i software \n domeniu.

Cine va reu[i s` realizeze echilibrul ideal \n aceast` ecua]ie va ajunge primul la linia de sosire. Biz Biz

23

TEHNOLOGIE AVIA}IE

BOEING FABRICAT |N ROMÂNIA

De la finele acestui an, Romaero va produce \n Bucure[ti componente pentru celebrul avion Dreamliner al Boeing, ceea ce \nseamn` c` de anul viitor toate aeronavele gigantului american vor con]ine [i piese produse local. DE OVIDIU NEAGOE

D

ac` ve]i avea vreodat` curiozitatea s` vizita]i fabrica din Seattle a companiei Boeing, cel mai probabil pre] de minute bune nu v` ve]i mai putea dezlipi privirea de la gigan]ii care prind via]` sub ochii dumneavoastr`. De[i aeronavele sunt atât de familiare din c`l`toriile de afaceri ori din concedii, milioanele de piese a[ezate separat, ca \ntr-un uria[ joc de puzzle, nu par a le spune prea mare lucru privirilor celor neaviza]i. Dar rezultatul final, dup` asamblarea sutelor de mii de piese produse [i \n România, poate fi deslu[it \n uria[a fabric`, \ntr-un tablou, ce portretizeaz` o aeronav` Boeing 737 \n zbor [i este amplasat lâng` linia de fabrica]ie a Boeing.

Nu cu mult timp \n urm`, tabloul \mpachetat [i gata de plecare spre statul Washington se afla \n biroul lui Constantin Dinischiotu, director general al fabricii de avioane Romaero din Bucure[ti. Leg`tura nu este una deloc \ntâmpl`toare. Tabloul este un cadou f`cut de compania româneasc` gigantului avia]iei mondiale \n cursul acestei veri, cu ocazia \mplinirii a 20 de ani de colaborare direct` dintre cele dou` entit`]i. |n fiecare an, de pe poarta fabricii din B`neasa ies

24

Biz

piese de Boeing care au ca destina]ie, direct [i indirect, uzinele produc`torului american de avioane. Anul trecut, de pild`, au ajuns \n aeronavele americanilor mai bine de 300 de componente, printre care cutia cu capac rabatabil a eleroanelor, axele, pl`cile, platbandele [i nervurile de la capetele rezervoarelor pentru programul Boeing 737 [i tabla lustruit` pentru muchiile fixe de atac pentru modelele 767 [i 777.

Poten]ialul de componente fabricate este \ns` de Romaero ajung \n avioanele uria[. La Boeing 737, 767 [i 777, iar din finele acest an \n România se vor primului produce piese [i pentru Dreamliner trimestru al acestui an, cea mai bine vândut` aeronav` civil`, modelul Boeing 737, a mai \nregistrat un record, atingând cota de 8.000 de unit`]i produse.

Cu toate acestea, vânz`rile \nc` nu dau semne de oboseal`. |n prima jum`tate a anului trecut, Boeing, companie care \n anul 2016 va \mplini 100 de ani de la \nfiin]are, a crescut rata de produc]ie pentru modelele 737 de la 35 la 38 de aeronave pe lun`, iar \n primul trimestru al acestui an rata de produc]ie a mai luat altitudine [i a ajuns la 42 de avioane pe lun`. Peste

300

dou` avioane produse \ntr-o zi lucr`toare este o performan]`, nu-i a[a?

DREAMLINER, |MPLINIREA UNUI VIS Mai mult, potrivit calculelor directorului general al Romaero, pân` anul viitor Boeing va ajunge la fabricarea a 60 de aeronave de tip 737 pe lun`. Tot atunci vor fi produse opt aeronave Boeing 777 \ntr-o lun` [i zece din celebrele Dreamliner (modelul 787).

“Cererea de la Boeing, \n ultimii cinci ani, a crescut cu 12-16% pe an”, spune pentru revista Biz Constantin Dinischiotu, director general la Romaero. “Singurul moment de cre[tere masiv` este anul viitor, când cre[terea va fi de 60%. Atunci se m`re[te cantitatea de lucr`ri”, spune Dinischiotu, care adaug` c` Romaero se afl` actualmente [i \n ultima faz` de ofertare, iar din acest an va produce piese [i pentru celebrul Dreamliner.

Astfel, de anul viitor, toate aeronavele civile ale Boeing vor zbura cu piese fabricate \n Romaero, singura companie local` care produce componente pentru gigantul american.

“Boeing [i Romaero au \mpreun` o istorie minunat` de colaborare [i parteneriat, care demonstreaz` baza solid` de capabilit`]i [i know-how \n domeniul aerospa]ial al României”, preciza

Henryka Bochniarz, pre[edinte Boeing Central and Eastern Europe [i fost ministru al Industriilor [i al Comer]ului \n Polonia, prezent` la Bucure[ti cu ocazia anivers`rii a 20 de colaborare direct` \ntre Boeing [i Romaero. Aceasta a ad`ugat c` Boeing [i-a crescut constant prezen]a \n Europa Central` [i de Est [i a investit mai bine de 30 de milioane de dolari \n companiile furnizor din regiune de-a lungul anului trecut.

Compania româneasc` a avut o cifr` de afaceri de 20 de milioane de euro anul trecut, iar jum`tate din aceasta a fost generat` de produc]ia de componente pentru marile companii din avia]ie.

Astfel, anul trecut, din cele 10 milioane de euro, fabricarea de piese pentru Boeing a adus companiei bucure[tene 3 milioane de euro, produc]ia pieselor pentru gigantul european Airbus a contribuit cu aproape 4 milioane la bugetul organiza]iei, \n timp ce restul de 30% provin din diverse alte programe, cele mai noi fiind produc]ia de componente pentru

aeronava KC-390 a companiei braziliene Embraer. {i ve[tile bune nu se opresc aici.

PROFITUL IA ALTITUDINE Pentru anul \n curs, compania româneasc` estimeaz` o cifr` de afaceri de 22 de milioane de euro, \n timp ce pentru 2015 calculele lui Constantin Dinischiotu indic` o cre[tere pân` la 26 de milioane de euro, principalul motiv fiind intrarea \n produc]ie a programului pentru aeronavele Dassault, cel mai mare produc`tor de avioane executive din Europa. Industria aeronautic` \n ansamblu nu a intrat \n vrie din cauza crizei economice din ultimii [ase ani, ba chiar gigan]i precum Airbus ori Boeing au crescut produc]ia. Totu[i loviturile repetate primite de companii cu alte domenii de activitate \n business, care s-au tradus prin reducerea drastic` a cheltuielilor, au afectat produc`torii de aeronave de tip private jet [i indirect produc`torii de piese pentru avioanele executive. “Criza cu pricina nu a

avut nicio leg`tur` cu industria aeronautic` \n ansamblul ei”, spune pentru Biz Constantin Dinischiotu, director general la Romaero. “Pe noi ne-a lovit dur dintr-un motiv de o simplitate feroce. Noi lucram prea mult pe executive aircraft, care au fost lovite dur. A doua zi, num`rul de comenzi pentru avioane executive a fost zero”, spune Constantin Dinischiotu.

Pe m`sur` ce norii negri produ[i de furtuna economic` dispar, perspectivele sunt tot mai senine [i pentru produc]ia de avioane executive. De pe liniile de produc]ie ale fabricii din B`neasa ies \nveli[uri de fuselaj posterior pentru noul Falcon 5X, un avion produs de compania francez` Dassault. Acesta este format la rândul s`u din trei \nveli[uri – unul superior [i dou` laterale – iar de anul viitor Romaero va produce patru astfel de seturi \n fiecare lun` pentru F5X, o aeronav` de tip private jet, care cost` mai bine de 45 de milioane de dolari [i va avea primul zbor \n cursul anului viitor. Biz Biz

25

VITEZ~ PERSONALIZAT~ Uneori, pentru a progresa trebuie s` \ncepi s` ac]ionezi pe o zon` mai restrâns` pentru a te dezvolta ulterior. Este cazul Sameday Courier, care mizeaz` pe ni[a \nc` nedezvoltat` a livr`rilor tailor-made pentru a cre[te sustenabil odat` cu acest segment de pia]`.

S

ameday, unul dintre cei mai

dinamici juc`tori din pia]a local` de curierat, se remarc` nu doar prin viteza prin care livreaz`, factor esen]ial \n succesul pe termen lung al companiilor din aceast` industrie, ci [i prin personalizarea comenzilor.

Compania româneasc` a introdus \nc` de la \nceput \n oferta sa serviciile tailor-made, pentru a putea acoperi \n mod eficient particularit`]ile fiec`rui client \n parte.

Experien]a le-a ar`tat managerilor de la Sameday c` cea mai mare parte din cerin]e se \ncadreaz` \n nevoile oferite de

26

Biz

serviciile standard, fie cu livrare \n aceea[i zi, fie cu livrare a doua zi, doar c` \n pia]` este nevoie [i de solu]ii specifice pentru anumite categorii de clien]i.

“Exact acesta este cazul \n care intervenim noi cu gama de servicii de tip tailor-made, oferind servicii adaptate pentru fiecare client”, explic` Dana Ga]e, Client Happiness Manager la Sameday.

Compania ofer` cu ajutorul solu]iilor personalizate r`spunsul la cele mai individualizate [i specifice cereri de transport aferente diferitelor industrii.

A[adar, varianta optim` poate fi creat` chiar [i pentru cea mai provocatoare cerere de transport. Acest deziderat e

realizat de Sameday lucrând \ndeaproape cu clien]ii pentru a dezvolta serviciul personalizat conform solicit`rii lor.

De exemplu, \n cazul industriei auto, dac` are loc o \ntrerupere a fluxului de lucru \ntr-o fabric`, curierii pot interveni \n cel mai scurt timp cu livarea pieselor necesare, uneori provenite de la mii de kilometri distan]`, pentru a remedia problema \n câteva ore. Acest lucru economise[te clien]ilor atât timp, cât [i bani. “La Sameday Courier o provocare este s` prime[ti o comand` de ridicare a unei piese din Bruxelles la ora 16:00, s` ajungi cu ea la ora 22:00 la Bucure[ti [i

CURIERAT

pân` la ora 03:00 s` o livrezi \n Bulgaria la una din fabricile care au solicitat piesa”, explic` Dana Ga]e.

O mare parte dintre clien]ii companiei provin din industria medical`. Sameday livreaz` probe biologice [i medicamente la temperatur` controlat`, studii clinice, probe de anatomie patologic`, celule stem [i aparatur` medical`. |n industria medical` provoc`rile stau de asemenea \n g`sirea de solu]ii de livrare conform cerin]elor (temperatur` ambiental`, refrigerat, congelat), \n cel mai scurt timp posibil din momentul recolt`rii probelor.

Spre exemplu, Sameday trebuie s` livreze produse medicale \n mai pu]in de 10 ore de la Budapesta la Bucure[ti prin transport multimodal. |n ultimii ani, online-ul a luat amploare \n România, motiv pentru care Sameday a creat servicii tailor-made clien]ilor din online. A lansat o serie de servicii specializate, printre care se num`r` serviciul de livrare \n aceea[i zi, \n maximum o or`. “Orice magazin ar trebui ca \n viitorul apropiat s` ofere clien]ilor posibilitatea de a-[i primi produsele \n maximum o or` \n Bucure[ti”, e de p`rere Dana Ga]e.

Pentru magazinele online din domeniul fashion a fost lansat serviciul Try & Buy. Una dintre reticen]ele cump`r`torilor de a achizi]iona produse de fashion din comer]ul online provine din teama de a gre[i m`rimea hainelor. Pentru a \nl`tura acest inconvenient \n procesul de achizi]ie, Sameday a conceput un serviciu prin intermediul c`rora magazinele online pot pune la dispozi]ia cump`r`torilor posibilitatea de a primi mai multe produse, de a le proba \n timp ce curierul a[teapt` [i de a returna pe loc produsele pe care nu le doresc sau care nu se potrivesc.

Gama de servicii speciale se \ntinde [i c`tre sfera de food delivery. “Obiectivul nostru este de a oferi o solu]ie pentru acele restaurante care [i-ar dori s` ofere posibilitatea livr`rii la domiciliu a produselor preg`tite de ei, dar care nu au for]a sau nu sunt dispu[i s` investeasc` \n servicii de livrare proprie, dar [i persoanelor care \[i doresc s` m`nânce de la restaurantul preferat f`r` a se confrunta cu blocajele din trafic sau cu

\ncerc`rile de a g`si un loc de parcare doar pentru a ajunge la restaurantul potrivit”, spune Dana Ga]e. |n aceast` direc]ie vine [i intregrarea curierilor Sameday \n aplica]ia Lokko, care poate u[ura [i eficientiza mult serviciile de food delivery. Tot \n direc]ia de food delivery intr` [i un nou serviciu conceput pentru un client de mari dimensiuni din industria de FMCG – livrare de produse congelate. Astfel, oricine va avea posibilitatea s` \[i comande \nghe]at` \n zilele c`lduroase cu +40 grade Celsius [i aceasta s` \i fie livrat` \n condi]ii optime de c`tre un curier.

PA{APORT SPRE SUCCES Dac` serviciile prezentate mai sus s-au adresat \n mare m`sur` companiilor din domeniul privat, \ncepând cu luna iunie 2014 Sameday a demarat colaborarea cu Direc]ia General` de Pa[apoarte, oferind astfel posibilitatea oric`rei persoane c`reia i se emite un nou pa[aport s` \l primeasc` prin intermediul curierului la adresa de domiciliu. Provocarea \n aceast` colaboare cu Direc]ia General` de Pa[apoarte a fost \n special \n plan informatic.

Mai exact, Sameday a trebuit s` \[i sincronizeze procedurile cu sistemul foarte securizat al DGP [i s` livreze coletele cu pa[apoartele exclusiv c`tre destinatar.

Contractul inedit a venit \n urma unui concurs. Direc]ia General` de Pa[apoarte a organizat o procedur` de achizi]ie public` la care au participat \nc` dou` companii din domeniul serviciilor po[tale [i de curierat, iar \n baza criteriilor de calificare solicitate de DGP, Sameday Courier a fost declarat` câ[tigatoare. Unul din avantajele companiei a fost experien]a \n domeniu, Sameday Courier lucrând dea lungul timpului [i cu Ambasada Statelor Unite ale Americii, livrând pa[apoartele aplican]ilor pentru viz`.

cre[te, \n primul rând c` aceast` abordare este un diferen]iator pentru noi [i punem accent pe ea, ne dorim astfel de proiecte, spre deosebire de firmele orientate pe volum. |n al doilea rând, \n toate domeniile exist` aceast` tendin]` de abordare personalizat` \n rela]ia furnizor – client, nu doar \n curierat”, e de p`rere Ga]e, care d` ca exemplu cre[terea nevoii de a efectua livr`ri \ntr-un anumit interval orar, cât mai bine delimitat [i cât mai mic.

Concuren]a nu este una dintre principalele griji ale Sameday. |n România, companiile de curierat nu \[i asum` pozi]onarea de speciali[ti pe livr`ri “tailor-made” [i pe livr`ri \n aceea[i zi, la nivel local, na]ional [i interna]ional. Una din explica]ii poate fi dat` de volumele mici de pe aceast` ni[`, la nivel na]ional. |n str`in`tate \ns`, situa]ia st` cu totul altfel. De exemplu, un juc`tor din Germania axat doar pe livr`ri \n aceea[i zi are o cifr` de afaceri mai mare decât liderul pie]ei române[ti de curierat. |nc` din 2007, Sameday s-a pozi]ionat ca fiind “expertul livr`rilor imediate”; chiar denumirea firmei este relevant` \n acest sens. A[adar, compania se bucur` de expertiz` pe segmentul tailor-made, dar [i pe curieratul generalist sau pe serviciile care nu necesit` o livrare accelerat`, de tip po[tal, adresate [i neadresate. Sameday estimeaz` c` va \ncheia anul cu o cifr` de afaceri de 1,5 - 2 milioane de euro, \n care sunt incluse [i veniturile din servicii customizate pentru clien]i. Pia]a din România, de[i cre[te, este de dimensiuni mici când vine vorba de livr`rile \n aceea[i zi sau de cele personalizate.

Totu[i, dinamica pie]ei este clar`, iar faptul c` Sameday este lider pe segmentele \n cre[tere \i ofer` un avantaj competitiv important pentru anii ce vor urma. |ntr-o industrie a vitezei, pu]ine lucruri sunt mai importante decât s` pleci din pole position. Biz

10-20%

din clien]ii Sameday icii erv au nevoie deasde tailor-m

SERVICII PE M~SUR~ Pentru Sameday Courier, \ntre 10 [i 20% dintre clien]i necesit` o abordare tailormade. “Suntem convin[i c` ponderea va

Biz

27

Foto: © Tycoon751 – Dreamstime.com

INOVA}IE LA |NDEMÅN~ Dac` haina \l poate face pe om, ambalajul poate avea un rol important \n succesul la raft al unui produs. Iar cei care \ndr`znesc s` inoveze \n domeniu pot culege roade extrem de profitabile. DE ALEXANDRU ARDELEAN

S

` ridice måna cine nu a v`rsat

niciodat` o pic`tur` de lapte atunci cånd a vrut s` desfac` cutia, iar acel capac de plastic nu se desf`cea sau se deschidea gre[it. Ambalajele, \n afara rolului de a fi estetice [i atr`g`toare pentru clien]i, trebuie s` fie [i func]ionale [i u[or de desf`cut sau de folosit. “Cred c` un ambalaj care se diferen]iaz` pozitiv la nivel func]ional este apreciat de consumatori, inclusiv de cei romåni. Dar de foarte multe ori produc`torii de FMCG pun pe primul loc pre]ul ambalajelor, nu ergonomia lor \n utilizare, a[a c` exist` relativ pu]ine produse [i branduri care s` se diferen]ieze prin ultimul din cele dou` aspecte. Designul grafic conteaz` [i el, nu doar pentru diferen]iere, ci [i pentru

28

Biz

transmiterea unor asocieri de brand care sunt cu atåt mai importante cu cåt produsul este mai bun [i mai scump”, spune {tefan Liu]e, director de strategie la agen]ia de branding Storience.

Un astfel de exemplu este cel al companiei Albalact, care a lansat recent pentru laptele Zuzu o nou` identitate vizual` [i un ambalaj nou: bidonul de plastic cu måner. Designul \ntregii game de sticle de plastic cu måner, pentru care Albalact de]ine exclusivitate pe pia]a din Romånia, a fost dezvoltat special pentru companie, ]inåndu-se cont de toate aspectele legate de dimensiunile sticlei, aspectul curgerii [i ergonomia månerului. Este un proiect la care compania lucreaz` de mai bine de un an.

Bidonul de plastic a fost creat \mpreun` cu compania austriac` Greiner,

furnizorul de ambalaje cu care Albalact lucreaz` de mul]i ani [i care are reprezentan]` [i \n România, iar designul ce include identitatea vizual` a brandului apar]ine Brandtailors, aceea[i agen]ie care a realizat rebrandingul Zuzu [i \n 2010.

Cristina Miclea, director de marketing al companiei, spune c` noutatea nu este una \ntåmpl`toare. Albalact a decis s` inoveze pe un segment aflat \n cre[tere pe pia]a romåneasc`, cel al lactatelor ambalate \n recipiente de plastic. “Am constatat c` mul]i consumatori, \n special cei cu familii mari, cump`r` mai mult de un litru de lapte pe zi, iar unele familii aleg [i doi litri la o singur` vizit` \n magazin. Astfel, am oferit consumatorilor no[tri laptele Zuzu \n bidonul de plastic cu måner la 1,8 litri.” Vor urma [i alte

BRANDING

extensii de gam` \n bidon de plastic: bidonul de lapte la 500 de ml [i sana, lapte b`tut [i iaurt \n bidon de 1 litru [i 500 ml.

Pentru noul ambalaj Zuzu, compania Albalact a investit 1,4 milioane de euro \ntr-una dintre cele mai moderne tehnologii de ambalare a laptelui \n sticle de plastic cu gramaje cuprinse \ntre 0,5 litri [i 1,8 litri. Noua linie func]ioneaz` acum \n fabrica din jude]ul Alba [i are o productivitate \nalt` care permite ambalarea unui volum de lapte [i produse lactate cuprins \ntre 5.000 [i 10.000 de litri pe or`. Investi]ia \n tehnologia de ambalare a laptelui \n sticle de plastic a mai adus companiei Albalact un produs nou – laptele ambalat \n PET. Linia nou` poate ambala nu doar \n bidoane de plastic HDPE cu mâner, ci [i \n sticle PET. Astfel, Albalact a introdus recent \n portofoliul brandului ononim De Albalact laptele proasp`t pasteurizat \n PET de 1,4 litri.

IDEE |N PRACTIC~

{tefan Liu]e spune c` este important s` [tim ce cred consumatorii despre noile ambalaje proasp`t lansate. “Dincolo de ce a estimat o eventual` cercetare prealabil`, ce cred oamenii care ajung la raft, cump`r` produsele [i folosesc noile ambalaje este critic. Dac` noutatea e perceput` ca o schimbare strict estetic`, atunci avantajele pe care le va aduce pentru brandurile respective vor fi probabil de scurt` durat`. Dac` \ns` clien]ii vor vedea [i alte avantaje \n noile ambalaje, atunci brandurile vor cå[tiga mai mult [i pe termen lung.” |n cazul Albalact, de pild`, consumatorii vor aprecia noul ambalaj, avånd \n vedere c` bidonul de plastic cu måner poate fi refolosit dup` consum, spre deosebire de cel din carton. Cristina Miclea spune c`, de[i produsul a fost lansat de pu]in timp, r`spunsul pie]ei a fost deja pozitiv, iar vånz`rile cresc de la o zi la alta. Oricum, bidonul de 1,8 litri va completa portofoliul de lapte Zuzu [i nu va \nlocui ambalajul de carton Tetra Top la 1 litru.

Exemplul Albalact nu este singular \n pia]`. {i alte companii au decis c` u[urin]a de folosire a ambalajelor

produselor din portofoliu este foarte important`. Müller a avut recent dou` lans`ri importante, care au \nglobat [i ambalaje noi. “|n mai am relansat produsele albe de la Müller (lapte, iaurt, småntån`), \mbr`cate \ntr-un nou ambalaj care s` reflecte mai bine calitatea produsului [i percep]ia de care Müller se bucur` \n råndul consumatorilor”, spune Monica Dumitrescu, Brand Manager, Müller Romånia. |n plus, compania a lansat [i

Ca de obicei, România urmeaz` trendurile din str`in`tate la o distan]` de câ]iva ani. Dar [i \n materie de ambalaje ]ara noastr` p`streaz` un contingent \n sc`dere, dar \nc` vizibil, de neaten]ie, lips` de grij`, lips` de educa]ie [i de ignorare a nevoilor consumatorului. M` a[tept ca acest contingent s` dispar` lent, poate \n 5-10 ani de acum \nainte.”

{tefan Liu]e, director de strategie la Storience

Dac` la oameni se aplic` zicala «Nu haina face pe om», la produse este fix pe dos.

Ambalajul FACE produsul, fiind primul contact fizic \ntre om [i produs. |n cazul produselor lactate, pe de o parte este important` prospe]imea [i atunci ambalajul trebuie \n primul rånd s` men]in` produsul \n cea mai bun` form` la raft [i \n frigider, iar pe de cealalt` parte este important s` atrag` aten]ia pe raft. Cromatica, forma, tipul materialelor [i tehnica folosite contribuie la asta.”

Loredana B`nic`, Client Service Director la Jazz

un nou produs, un ca[caval \n trei forme diferite, \n func]ie de timpi de maturare.

Loredana B`nic`, Client Service Director la agen]ia de publicitate Jazz, cei care s-au ocupat de ambalaje, spune c` lans`rile Müller au adus ceva nou la nivel de ambalaj. “Noutatea fa]` de categorie a fost ideea din spatele elementului vizual cheie din layout – inima, care exprim` dragostea pentru über-gust a brandului, confirmat` de consumatorii s`i. Am declinat-o \n fiecare din cele trei sortimente \n mod diferit. Este dificil de exprimat un sentiment \n ambalaj [i \n pia]a de lactate din Romånia majoritatea brandurilor exprim` mai degrab` atribute ale produsului decåt senza]ii [i sentimente.” |n completarea inova]iei la nivel de produs, \n cazul Das Kaskaval s-a creat un ambalaj nou, oferindu-le oamenilor posibilitatea de a p`stra ca[cavalul proasp`t mai mult timp prin resigilarea cutiei. Laura Simionescu, Brand Manager la compania german`, spune c` layoutul ambalajelor a fost realizat \mpreun` cu compania Three Slices. “Am vrut s` avem un ambalaj distinct, care s` ias` \n eviden]` \n «marea de galben» a categoriei [i s` eviden]ieze produsul [i atributele sale.”

Pentru consumatorii cu venituri mici, pre]ul are o influen]` covâr[itoare, iar u[urin]a \n utilizare e un criteriu de minim` importan]`. Dar pentru toate celelalte categorii de consumatori, aceast` u[urin]` este important` [i nu poate fi neglijat`. Ea trebuie s` devin` un punct de paritate, nu unul de diferen]iere, adic` un lucru pe care, dac` un brand nu-l are, nu e luat \n considerare de cump`r`tor. {tefan Liu]e spune c` un ambalaj u[or utilizabil creeaz` asocieri pozitive cu brandul prin experien]a de utilizare a produsului. Iar experien]a formeaz` asocieri mai puternice decât comunicarea obi[nuit` de marketing.

Cu alte cuvinte, investi]ia \ntr-un ambalaj func]ional poate fi mai eficient` decât una \n publicitate, f`r` a \nlocui complet nevoia pentru aceasta din urm`. Biz Biz

29

ANTREPRENORIAT

APOSTOLESCU dup` eMAG La 13 ani de la fondarea eMAG, Radu Apostolescu pleac` din companie. Decizia \nseamn` pentru el un nou \nceput \n antreprenoriat [i totodat` ie[irea din desi[ul managerial de multina]ional`. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

A

Au trecut câteva s`pt`mâni

de la plecarea lui Radu Apostolescu de la eMAG. Odat` cu aceast` decizie anun]at` pe nea[teptate se \ncheie [i un capitol important din via]a retailerului: ultimul s`u cofondator r`mas \n structura companiei p`r`se[te barca, l`sând controlul \n mâinile unui antreprenor local [i ale unui investitor str`in – Iulian Stanciu, respectiv grupul sud-african Naspers. }inta ambi]ioas` anun]at` de Stanciu, directorul executiv al eMAG, este de a genera business anual de un miliard de euro pân` la finele lui 2018, \n condi]iile \n care anul trecut retailerul online raporta o cifr` de afaceri de 187 milioane de euro. |n acest context, mul]i s-ar putea ar`ta surprin[i de decizia lui Radu Apostolescu de a face exit total din eMAG \nainte de atingerea acestei cote, care i-ar fi adus venituri mult mai mari contra celor 8,4% ceda]i.

Pentru el \ns`, miza nu a fost legat` strict de bani – chiar [i cu un exit \n vara lui 2014, Apostolescu va ob]ine, cel mai probabil, o sum` cu [apte zerouri \n schimbul participa]iei minoritare.

30

Biz

L-am re\ntâlnit pe Radu Apostolescu la Hard Rock Café, al`turi de familie. Aveam \n fa]` o versiune mai jovial`, relaxat` [i senin` decât cea cu care eram obi[nuit, de[i antreprenorul nu se \ncadra nici \n anii trecu]i \n tiparul corporatistului rigid.

Atitudinea relaxat` p`rea s` vin` tocmai din schimbarea profesional` pentru care optase cu câteva zile mai devreme.

Transformarea eMAG \ntr-o veritabil` multina]ional` l-a \mpins pe Apostolescu spre aceast` decizie, \ns` omul de afaceri nu are decât cuvinte de laud` pentru magazinul onlline pe care l-a fondat \n urm` cu 13 ani. “E un moment \n care sim]i c` dimensiunea organiza]iei e alta decât cea cu care te sim]i confortabil. Eu am fost om de produs, voiam s` simt produsul \n mân`, s` coordonez construc]ia lui”, spune Apostolescu. Ajuns la momentul \n care trebuia s` fac` acest lucru prin mâinile altora, a decis s` plece. “Eu nu pot func]iona a[a. Nu e ceva r`u, pentru companie e normal, acolo trebuie s` ajung`. Dar probabil

c` eu sunt un om care s` duc` businessul de la zero pân` la etapa curent`”, explic` el. Cu alte cuvinte, a \n]eles din propria experien]` felul \n care Radu Georgescu alege s` fac` afaceri – dezvoltând companii pân` la un punct, apoi f`când exit [i luând-o de la zero cu noi idei.

“Radu Georgescu [tie foarte bine unde s` se opreasc`. Acum \nv`] [i eu acest punct [i \ncep s`-l \n]eleg”, m`rturise[te el.

DIN SPITAL |N ONLINE Aportul lui Apostolescu a fost esen]ial \n dezvoltarea brandului eMAG; \ntr-un fel, aceasta a fost misiunea lui. Nu a creat doar logo-ul site-ului, ci a scris [i o bun` parte din cod pentru interfa]a acestuia. |n perioada romantic` a companiei, era omul bun la toate, iar rolul i se potrivea ca o m`nu[`. “Eu nu consider c` am lucrat vreodat` undeva. Nici m`car la eMAG. Acolo totul era fun”, spune el. De altfel, a \mbr`]i[at aceast` atitudine vizavi de profesie dinainte de a fonda magazinul online, pe vremea când era medic rezident. Spre deosebire

FOTO: VALI MIREA

ANTREPRENORIAT

de majoritatea colegilor, alesese facultatea de medicin` nu pentru confortul financiar, ci din pasiune. Iar \n primul an de practic` pasiunea a disp`rut, ceea ce l-a \mpins spre cariera de antreprenor \n online. “Din anul III de facultate, când am \nceput s` intru \n spitale, mi-am dat seama c` locul meu nu e acolo, c` nu pot sta lâng` oameni bolnavi toat` via]a”, \[i aminte[te el.

Aceast` conjunctur` l-a determinat s` se reprofileze, alegând s` pun` bazele a dou` website-uri: un magazin online – actualul eMAG – [i un portal de angaj`ri, myjob.ro, vândut ulterior. Magazinul, fondat al`turi de cumnatul s`u, Bogdan Vlad, a parcurs toate fazele dezvolt`rii unei companii, de la momentele dificile, cu lipsa lichidit`]ilor, la atragerea de finan]are extern`, la cucerirea pie]ei de electro-IT [i la diversificarea \ntregului portofoliu de produse, atât pe plan intern, cât [i interna]ional.

Aflat \n pozi]ia omului care nu-[i mai g`se[te locul \n cadrul companiei, Apostolescu a decis s` ias` definitiv din ac]ionariat.

“Dac`-mi spuneai \n urm` cu un an c` voi pleca, te-a[ fi trimis la plimbare”, se amuz` el. A \nceput s` cocheteze cu ideea unui exit de doar 3-4 luni [i n-a avut nevoie de mai mult timp pentru a decide c` e momentul s` fac` o schimbare radical` \n carier`. Dac` pentru Iulian Stanciu vestea a fost surprinz`toare, cei de la Naspers anticipau aceast` mutare din partea sa. “Ei au cump`rat sute de companii, [tiu c` acest moment era inevitabil. Mi-au spus c` sunt interesa]i de proiectele mele viitoare, dac` vor fi \n domenii conexe”, spune el.

ANII DECISIVI Pa[ii pe care compania i-a urmat de-a lungul celor 13 ani de existen]` au dus eMAG \ntr-o 32

Biz

direc]ie corect`, \ns` neanticipat` de vreunul din cofondatori \n momentul \nfiin]`rii companiei.

Dup` cum chiar Apostolescu recunoa[te, ideea unui magazin virtual \i venise total \ntâmpl`tor, neavând a[tept`ri ca el s` se transforme \n corpora]ia de azi.

Al`turi de cumnatul s`u, Bogdan Vlad, dar [i un alt silent investor – Dan Teodosescu – Apostolescu a construit acest brand [i a dezvoltat businessul odat` cu pia]a,

eMAG – SCURT ISTORIC 2001 Radu Apostolescu, Bogdan Vlad [i Dan Teodosescu fondeaz` electroretailerul online eMAG 2008 eMAG de]ine o cot` de pia]` \n online de 70% 2009 Asesoft Distribution (Iulian Stanciu [i Sebastian Ghi]`) preia 51% din ac]iunile companiei 2012 Naspers preia 70% din ac]iunile eMAG 2012 eMAG intr` pe pia]a din Bulgaria 2013 eMAG intr` pe pia]a din Ungaria 2014 Radu Apostolescu, ultimul cofondator al eMAG r`mas \n companie, \[i vinde pachetul de 8,4% din ac]iuni c`tre Naspers [i Iulian Stanciu

devenind cel mai mare retailer online din ]ar`. Drumul eMAG a fost \ns` pres`rat [i cu momente delicate, legate \n primul rând de probleme cu lichidit`]ile. 2009 avea s` fie un an esen]ial \n istoria companiei, când grupul Asesoft Distribution, condus de Iulian Stanciu, prelua 51% din ac]iuni – cu alte cuvinte, controlul companiei. A urmat exitul definitiv al lui Teodosescu [i Vlad, \n timp ce Apostolescu a decis s` r`mân` \n noua echip` de conducere. Trei ani mai târziu, \n 2012, grupul sud-african Naspers achizi]iona 70% din ac]iunile eMAG, \ntr-o tranzac]ie ce avea s` schimbe radical felul \n care compania f`cea business.

Retailerul fondat de Apostolescu a devenit la scurt timp un juc`tor european, cu afaceri \n Bulgaria [i Ungaria, dar [i cu planuri de extindere \n noi ]`ri. Cucerirea de noi frontiere \n comer]ul electronic a coincis cu diversificarea portofoliului de produse; eMAG nu mai era magazinul virtual de unde \]i puteai cump`ra un laptop sau un nou procesor, ci le oferea clien]ilor produse de bricolaj, juc`rii, c`r]i sau cosmetice.

Schimb`rile au avut loc \ntr-un ritm alert, iar structura companiei s-a schimbat semnificativ. |n decurs de doar doi ani, eMAG devenise o veritabil` corpora]ie, cu aproape 1.000 de angaja]i.

Chiar dac` nu se mai sim]ea \n elementul lui \ntr-o structur` de multina]ional`, Apostolescu continu` s` cread` \n spiritul antreprenorial al companiei. O parte important` din strategia eMAG pus` la punct de Stanciu [i Apostolescu era legat` de felul \n care managerii urmau s` \[i conduc` departamentele. Cei doi [efi eMAG doreau ca subalternii lor s` priveasc` departamentul \n care lucreaz` ca pe o firm` de sine st`t`toare [i s` ia decizii \n stil antreprenorial, nu corporatist.

“Nu cunosc defini]ia exact` a acestui cuvânt. Eu am fost om bun la toate. |n afar` de contabilitate, care nu \mi place de nicio culoare, am f`cut de toate: am c`rat marf`, am asamblat, am programat, m-am ocupat de design. Asta \nseamn` s` fii antreprenor, s`-]i pese de ceea ce faci”, explic` el.

NOI FRONTIERE |N ANTREPRENORIAT A venit \ns` momentul ca lui Apostolescu s`-i pese de noi proiecte. Odat` cu plecarea din echipa eMAG, acesta anun]a \ntr-o postare pe blogul personal c` e deschis unor investi]ii \n businessuri de mici dimensiuni.

De altfel, antreprenorul [i-a stabilit dou` obiective. Primul ]inea de

EXIT

schimbarea stilului de via]` [i a modului \n care func]iona din punct de vedere profesional, \n timp ce al doilea vizeaz` planurile sale de viitor. “Nu m` v`d func]ionând ca un investitor de portofoliu sau fond de investi]ii care s` se uite la cifre, la tabele, s` anticipeze c` firma va cre[te de trei ori [i c` trebuie s` investesc, indiferent de domeniul de activitate. M` voi ocupa de lucruri care-mi plac, \n care cred, \n m`sura \n care vin oamenii c`tre mine cu idei [i cu dorin]a de a face”, detaliaz` el.

De fapt, Apostolescu se uit` la businessuri de ni[`, aflate la \nceput de drum, similar pove[tii eMAG din urm` cu 13 ani. Nu mai vrea s` \[i petreac` via]a doar la birou, \n fa]a unui calculator, motiv pentru care se uit` spre agricultur` ca la un poten]ial domeniu \n care s` investeasc`.

“Nu m` voi apuca s` cultiv grâu [i porumb, dar zonele de ni[` gen bio sunt interesante. Vreau ceva care s` presupun` produse premium. M` mai gândesc la turism, care se \mbin` foarte bine cu agricultura \n anumite zone”, spune el. De altfel, ideea agroturismului i-a venit \n urma c`l`toriilor sale \n afara ]`rii, ceea ce i-a deschis ochii privind poten]ialul ]`rii pe aceast` ni[`.

Nu exclude \ns` nici o re\ntoarcere la domeniul care l-a

consacrat: online-ul, \n jurul c`ruia graviteaz` tot mai multe oportunit`]i [i servicii conexe. De altfel, inbox-ul lui Apostolescu a fost bombardat cu zeci de propuneri de afaceri la scurt timp dup` anun]ul p`r`sirii eMAG [i al inten]iei de a investi \n noi businessuri. Majoritatea propunerilor au venit, cum era de a[teptat, din zona onlineului, dar [i din imobiliare.

“Am fost \ntrebat [i dac` vreau s` investesc \n construirea unor blocuri, dar am refuzat. Nu e un domeniu care s` m` intereseze. Sunt multe propuneri – unele foarte interesante, altele ciudate”, se amuz` el. |n momentul exitului, f`cut \n luna iunie, Apostolescu cocheta cu ideea unui an sabatic, \n care s` se deta[eze complet de mediul de business [i s` \[i reg`seasc` lini[tea interioar`. “Apoi mi-am zis s` fac asta m`car jum`tate de an, dup` care m-am gândit la câteva luni, cât timp au copiii vacan]`. Dar deja am avut \n aceast` diminea]` o \ntâlnire interesant` pentru un nou proiect. Dar plec, plec...”, se \ncurajeaz` el.

Când se va \ntoarce la lucru, peste jum`tate de an sau cel mai probabil \n 2-3 luni, pe cofondatorul eMAG \l a[teapt` noi provoc`ri. |nc` nu [tie dac` va

investi de unul singur sau dac` se va asocia cu al]i investitori pentru a porni la drum \ntr-un nou business. E con[tient c` \n România majoritatea tinerilor care \ncearc` s` pun` pe picioare un start-up nu [tiu nici s` realizeze un plan de afaceri corespunz`tor [i c` o mare problem` este trecerea din stadiul de idee la cel de afacere.

“De idei nu ducem lips`, dar o idee nepus` \n practic` se nume[te halucina]ie”, explic` el. |n momentul de fa]`, Apostolescu nu [tie ce ni[` de business \i va ocupa timpul \n urm`torii ani, pentru ce tip de afacere va construi un nou logo [i, \n jurul lui, o nou` identitate.

Pare \ns` mai dispus ca oricând s` investeasc` \n entuziasmul oamenilor [i \n profesionalismul lor. La treisprezece ani de la fondarea celui mai mare magazin virtual din România, Apostolescu a ales s` apese butonul de “reset” [i s` \[i foloseasc` din nou pasiunea, cuno[tin]ele [i entuziasmul cu care a cl`dit una din cele mai frumoase pove[ti de business a anilor 2000. Biz

8,4%

din eMAG de]inea Apostolescu \nainte de exit

Biz

33

Foto: © Patryk Kosmider – Dreamstime.com

B~NCI

VREMEA DEZGHE}ULUI BANCAR A fost odat` ca niciodat` o vreme c책nd aproape orice persoan` putea s` ia un credit personal doar prezent책nd buletinul. A[a \ncepe o poveste despre cum func]iona \n trecutul apropiat rela]ia rom책nilor cu b`ncile. |ntre timp, povestea s-a schimbat dramatic.

DE ALEXANDRU ARDELEAN

B~NCI istemul bancar din Romånia, de[i greu \ncercat \n perioada dificil` a recesiunii [i a crizei economice, a rezistat, \ns` cu m`suri dificile [i cu restructur`ri masive. Povestea s-a destr`mat, pentru c` oamenii nu mai cred \n “zånele bune” ale credit`rii. Jum`tate dintre romåni au \ncredere doar \n b`ncile mari, iar o treime prefer` s`-[i ]in` banii economisi]i \n cas`, pe fondul ne\ncrederii, al dobånzilor sc`zute [i comisioanelor mari, inten]ia de a lua un credit r`månånd redus`, potrivit unui studiu BRAT. O treime (34%) dintre romånii de la ora[ afirm` c` folosesc b`ncile pentru depozite pentru c` au \ncredere, \n sc`dere de la 43% \n 2006, potrivit Studiului Na]ional de Audien]` (SNA) Focus realizat de Biroul Romån de Audit Transmedia (BRAT) printre persoane din mediul urban cu vårste cuprinse \ntre 14 [i 64 de ani.

Peste 70% dintre romåni consider` c` b`ncile sunt interesate mai degrab` de beneficiile pe care le pot avea de la clien]i, iar 37% declar` c` apeleaz` la \mprumuturile de la b`nci dac` nu reu[esc s` fac` rost de bani. |n perioada analizat`, 2006-2013, percep]ia romånilor a r`mas constant` \n ceea ce prive[te economisirea banilor, respectiv 60% cred c` este important s` economiseasc` bani \n fiecare lun`, \ns` doar 28% reu[esc. Ca tendin]` la nivel de pia]`, num`rul celor care au credite pentru bunuri de consum [i pentru cump`rarea de ma[ini a sc`zut, astfel c`, dac` 12% dintre romåni de]ineau cel pu]in un credit de consum \n 2011, procentajul s-a redus la 9% \n prezent. Totodat`, inten]ia de a contracta un credit \n acest an se situeaz` la o treime fa]` de cifrele din 2006, \n special \n cazul \mprumuturilor pentru cump`rarea unei ma[ini, a unui 36

Biz

teren sau a creditelor pentru nevoi personale. Cea mai mare sc`dere se \nregistreaz` la nivelul achizi]iei de automobile, doar 1,5% dintre romåni inten]ionånd s` ia un credit pentru ma[in`, fa]` de 5,1% \n 2006. |n ceea ce prive[te depozitele, doar 10% din locuitorii de la ora[e au economii \n banc`, fa]` de 13% \n 2008.

Tot mai mul]i romåni au \nceput s` acorde o importan]` din ce \n ce mai mare comisioanelor percepute de b`nci, un milion de persoane considerånd comisioanele ca fiind al doilea criteriu ca importan]` pentru alegerea b`ncii la care urmeaz` s`-[i deschid` un depozit.

Primul criteriu \n alegerea unei institu]ii bancare r`måne \n continuare dobånda acordat`, de[i procentajul celor care cred c` dobånzile oferite la crearea unui depozit sunt cele mai importante s-a redus la 22%, de la 33% \n

ANALIZA PIE}EI BANCARE ROMÅNE{TI ACTIVE BANCARE TOTALE 91,40 miliarde euro la sfår[itul lui 2013.

CREDITE Creditele acordate companiilor au sc`zut cu 5,43% \n 2013, atingånd un nivel de 112,34 miliarde lei.

Creditele acordate gospod`riilor popula]iei au sc`zut cu 1,16% fa]` de nivelul \nregistrat \n 2012.

Creditele acordate c`tre sectorul public au fost de 9,88 miliarde lei \n 2013.

DEPOZITE Valoarea depozitelor totale a ajuns \n 2013 la 200,52 miliarde lei, \n cre[tere cu 17,11 miliarde lei fa]` de 2012.

Depozitele companiilor au crescut cu 15,68% fa]` de 2012.

CARDURI Tendin]a din anul precedent s-a men]inut, atåt num`rul total de carduri valide, cåt [i valoarea tranzac]iilor de plat` crescånd \n 2013 fa]` de 2012, dup` cum urmeaz`: num`rul de carduri cu 3,23%, iar valoarea tranzac]iilor cu 13,87%. Aceast` evolu]ie arat` o schimbare \n comportamentul popula]iei din Romånia, \n direc]ia adopt`rii unor mijloace moderne de plat`.

2006. Pe de alt` parte, se remarc` o cre[tere pe segmentul conturilor curente, pe fondul \ncas`rii de c`tre tot mai multe persoane a salariului pe card.

DETALIUL PE ANSAMBLU Dup` cum vedem, oamenii nu mai au prea mult` \ncredere \n sistemul bancar, iar rela]ia cu o institu]ie bancar` este \n acest moment destul de “\nghe]at`” ca urmare a diverselor probleme legate pe de o parte de veniturile fiec`ruia [i pe de alt` parte de efectele diverselor m`suri prin care b`ncile lucrau cu clien]ii. “{tim cu to]ii c` \ncrederea \n sistemul bancar a fost puternic afectat` de criz`. Romånia a ie[it \ns` oficial din criz` de ceva vreme, ne-o confirm` indicatorii macroeconomici, dar nu putem vorbi [i de o restabilire a \ncrederii.

Reluarea credit`rii depinde \n mare m`sur` de consolidarea \ncrederii la nivelul clientelei”, spune Sergiu Oprescu, pre[edinte executiv, Alpha Bank Romånia.

Acesta adaug` c`, \n continuare, clien]ii, atåt pe zona de retail, cåt [i pe cea corporate, amån` realizarea unor investi]ii necesare cre[terii afacerii lor sau nevoilor lor personale.

Dar s` vedem cum arat` \n acest moment situa]ia din sistemul bancar romånesc, potrivit studiului pie]ei bancare din Europa Central` [i de Est (ECE), care a cuprins [i Romånia, realizat de Ensight Management Consulting. Obiectivul studiului este de a examina evolu]ia pie]ei pe parcursul ultimilor ani [i de a identifica tendin]ele pe termen mediu [i scurt. Studiul a inclus Romånia, Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Croa]ia, Slovenia [i Bulgaria. Analiza [i tendin]ele formulate au fost realizate pe baza datelor disponibile pån` \n luna iunie 2014. |n 2013, valoarea total` a pie]ei bancare din ECE a atins nivelul de 927,80 miliarde de euro. Romånia [i-a men]inut pozi]ia de a patra pia]` bancar`

B~NCI din regiune ca m`rime, \nsumånd active bancare totale de 91,40 miliarde de euro.

Trebuie spus c`, \n termeni nominali, activele au sc`zut cu 0,94% \n lei la nivelul anului 2013, aceasta fiind prima sc`dere din ultimii 10 ani, ca urmare atåt a reducerii activit`]ii bancare, cåt [i a sc`derii volumului creditelor cu 2,51%. Motivul principal pentru sc`derea credit`rii este reprezentat de cererea mai redus` din partea popula]iei [i a companiilor.

Creditele bancare totale au prezentat o tendin]` u[or negativ` \n 2013, \nregistrånd o sc`dere de 2,51% fa]` de 2012. Pe de alt` parte, valoarea total` a depozitelor bancare atrase de sistemul bancar romånesc \n 2013 a continuat s` creasc` \ntr-un ritm moderat.

Acest fapt demonstreaz` \nclina]ia popula]iei spre economisire [i pruden]` sporit` a marilor companii.

JUC~TORII, LA ATAC Clien]ii au p`reri foarte bine definite legate de sistemul bancar [i de institu]iile care \l populeaz`, dar cum v`d juc`torii din sistem mediul \n care func]ioneaz` [i ce vor s` fac`? Majoritatea b`ncilor au \nregistrat rezultate destul de bune anul trecut [i \n primul trimestru din 2014, iar rata creditelor neperformante s-a stabilizat, ca urmare a m`surilor drastice de redresare aplicate \n ultimii ani.

Reprezentan]ii UniCredit }iriac Bank spun c` vor s` continue s` finan]eze activ diferitele segmene de clien]i, cu un accent mai puternic pe ariile cu poten]ial ridicat, cum sunt IMM-urile sau proiectele cofinan]ate din fonduri europene. “|n pofida semnalelor pozitive din economie, cererea de credit a r`mas relativ apatic` \n prima jum`tate a acestui an, dar a \nceput s` creasc` fa]` de anul trecut. Noi am continuat s` acord`m \mprumuturi noi. |n zona de persoane juridice, creditele se dau \n special pentru capital de 38

Biz

lucru, mai pu]in pentru investi]ii, \n timp ce \n zona persoanelor fizice au avansat creditele ipotecare, dar [i cele de consum.”

Oficialii b`nci spun c`, \n acela[i timp, r`mån concentra]i pe o bun` administrare a riscurilor, identificate sau anticipate.

ALPHA BANK Active Profit Brut Credite Depozite NPL Nr. unit`]i Nr angaja]i

31 dec. 2013* 16.3 mld. lei 35.1 mil. lei 2.9 mld. euro 1.42 mld. euro 14.4% 149 2042

Trimestrul I 2014* – 1.4 mil. euro 2.8 mld. euro 1.44 mld. euro 14.4% 149 2023

* conform datelor financiare raportate la nivel de grup

Al]ii acord` o aten]ie crescut` pentru dezvolt`rile pe zona de IT, o direc]ie \nceput` \n anii anteriori, care duce la performan]` [i eficien]` \n activitatea zilnic`.

Este cazul Alpha Bank, care a schimbat \n 2009 integral sistemul informatic, iar apoi a \nceput dezvolt`rile pe zona de online, ca urmare a exploziei online-ului [i a serviciilor de internet banking.

“Anul trecut am venit cu o platform` unic` \n pia]`, disponibil` gratuit clien]ilor de retail, prin intermediul c`reia ace[tia pot vedea la zi situa]ia tuturor produselor [i serviciilor bancare de]inute. |n acest an ne vom concentra [i pe zona de mobile, urmånd trendurile din pia]` [i nevoile clien]ilor no[tri”, spune Sergiu Oprescu.

Pentru c` se \ntrev`d u[oare semnale de reluare a credit`rii, alte b`nci se a[teapt` ca \n acest an s` \[i dubleze volumul vånz`rilor.

Volksbank a anticipat acest lucru [i vrea s` devin` mai competitiv` pentru a atrage cåt mai mul]i clien]i, dat fiind c` are o baz` de capital solid` [i pune la cale investi]ii importante pentru cre[tere a afacerilor [i a profitabilit`]ii. De altfel, banca

trece printr-un amplu proces de restructurare [i consolidare, ac]ionarii avånd \n plan o vånzare la orizontul urm`torilor doi-trei ani.

B`ncile mai mici nu au stat degeaba, ci au atacat cota de pia]` a marilor juc`tori, intrånd pe ni[e [i pe segmente pe care al]ii nu le au atåt de bine dezvoltate. Piraeus Bank [i-a reevaluat \n urm` cu doi ani obiectivele [i a implementat un plan care s` o readuc` pe cre[tere, ceea ce s-a [i \ntåmplat. Astfel, pentru IMM-uri au creat trei business center-uri care deservesc deja 550 de clien]i [i au dus \ntr-un an la o cre[tere de 30% a portofoliului pe acest segment, cu men]iunea c` pån` la sfår[itul anului vor mai deschide \nc` patru.

“Ne uit`m cu interes la IMM-uri cu cifra de afaceri de peste dou` milioane de euro, la zona de «affluent» a retailului, precum [i la segmentul corporate. Pe zona de retail, simplificarea fluxurilor opera]ionale a redus timpul de deschidere a unui cont curent la 10 minute, o premier` pe pia]a local` de banking”, spune C`t`lin

GARANTI BANK Active Profit net Credite Nr. unit`]i Nr. angaja]i Depozite

31 dec. 2013 1,93 mld. euro 20,7 mil. euro 1,09 mld. euro 78 889 548 mil. euro

Trimestrul I 2014 1,96 mld. euro 9.2 mil. euro 1,14 mld. euro 78 904 552 mil. euro

Pårvu, CEO al Piraeus Bank.

Acesta are [i un motiv de måndrie: a crescut cu 1% la credite \n primul trimestru din acest an, ceea ce nu este pu]in lucru avånd \n vedere c` trebuie s` acopere [i ramburs`rile.

“Suntem pe drumul cel bun [i estim`m c` vom \ncheia 2014 pe profit, \n condi]iile \n care nu ne vom lovi de evenimente ie[ite din comun”, a mai spus CEO-ul b`ncii.

Chiar dac` nu sunt \n prima liga a b`ncilor, potrivit topurilor

B~NCI bancare legate de cot` de pia]` sau de active, b`ncile mai mici reu[esc s` fie mai creative [i s` fac` apel la toate resursele pentru a se deta[a de pluton. Garanti Bank a apelat la tehnologie, iar \n acest sens una dintre preocup`rile majore este cre[terea num`rului de ATM-uri BancoSmart, bancomate inteligente care pot fi folosite de oricine, nu doar de clien]ii b`ncii, pentru tranzac]ii cu sau f`r` card. |n acest moment, au cea mai extins` re]ea de asemenea bancomate, aproape 300. “|n plus, pån` la sfår[itul anului vom lansa serviciul de mobile banking [i mobile token [i vom integra plata facil` a utilit`]ilor pe platforma noastr` de internet banking”, spune Ufuk Tandogan, CEO Grup Garanti Romånia. |n ceea ce prive[te portofoliul de credite [i depozite, banca turc` se a[teapt` la o cre[tere de 15% \n 2014 comparativ cu 2013, cre[tere care vine din noile afaceri, dar [i refinan]area clien]ilor existen]i.

Mai mult, \ntr-o perioad` \n care toat` lumea se fere[te de extindere, Garanti Bank vrea s` creasc` num`rul de agen]ii la nivel na]ional [i s` ajung` la sfår[itul lui 2014 la 85 fa]` de 78 cåt are \n prezent. Banca a lansat de curånd [i o emisiune de obliga]iuni pe cinci ani, \n valoare de 300 de milioane de lei, care a fost un succes [i care \i va permite s` finan]eze proiectele de dezvoltare.

NEPERFORMANTELE BAT PERFORMAN}ELE Creditele neperformante au dat b`t`i de cap [i multe nop]i de nesomn bancherilor \n ultimii ani.

Acestea sunt co[marul oric`rui oficial din sistem, o corvoad` care trebuie rezolvat`, provizionat` [i cur`]at`. Nivelul creditelor neperformante din sistemul bancar \n martie 2014 era de 22,3%, iar \n aprilie de 22,2%, potrivit datelor publicate de Banca Na]ional` a Romåniei. “Cifra arat` c` am f`cut cur`]enie \n sistemul bancar, Direc]ia de Supraveghere a 40

Biz

cerut \n repetate rånduri s` se determine nivelul de credite neperformante, cifrele astea vin dup` sute de opera]iuni de verificare [i evaluare. Faptul c` a crescut atåt de mult este pentru c` a fost destul de vigilent` (Direc]ia – n.r.) [i a insistat s` se spun` adev`rul [i am ajuns la 22%. De fiecare dat` \n acordurile cu institu]iile interna]ionale am avut grij` s` spunem, dar [i ei au spus, c` asta \nseamn` vigilen]`,

PIRAEUS BANK Active Depozite Credite Nr. unit`]i Solvabilitate Angaja]i

31 dec. 2013 2 mld. euro 1 mld. euro 1,6 mld. euro 140 14,2% 1.690

Trimestrul I 2014 1.98 mld. euro 1 mld. euro 1,62 mld. euro 140 14,0% 1.685

t`rie de caracter”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Is`rescu. Totodat`, el a ar`tat c` s-au utilizat “cei mai strån[i” indicatori pentru a fi evaluate creditele neperformante, men]ionånd c` defini]ia creditelor neperformante difer` mult de la o ]ar` la alta. “Aceast` cifr`, plimbåndu-se f`r` explica]ii, a ajuns s` ne sperie [i pe noi (cei de la BNR - n.r.), spui c` e cam mult.

Dar dup` defini]ia contabil` nivelul este de 12%. Mai trebuie s` spunem c` avem un grad extrem de ridicat, care se duce spre 100%, de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante”, a explicat Is`rescu.

Guvernatorul BNR a men]ionat c` Autoritatea Bancar` European` (ABE) raporteaz` creditele neperformante atåt la expunerile neguvernamentale, cåt [i la cele guvernamentale, defini]ie care va trebui s` fie preluat` [i de Romånia. Potrivit acesteia, rata expunerilor creditelor neperformante estimate la nivel agregat la finele anului trecut a fost de 17,4%. “Aplicånd formula

ABE, cifra este de 17,4% \n loc de 22,3%. Vom fi obliga]i s` public`m datele a[a [i nu a[ vrea s` apar` discu]ii c` se \ntåmpl` ceva la Direc]ia de Supraveghere”, a explicat Is`rescu.

B`ncile cu care noi am vorbit spun c` nu se sperie de neperformante [i aplic` toate m`surile pentru a le ]ine sub control. Nivelul creditelor neperformante la Alpha Bank este cu mult sub media sistemului bancar romånesc, banca reu[ind chiar [i \n anii de criz` s` men]in` un nivel sc`zut al creditelor neperformante datorit` unei atente politici de administrare a riscurilor [i a programelor de restructurare pe care le-am pus la dispozi]ia clien]ilor, dup` cum men]ioneaz` Sergiu Oprescu.

Nivelul acestora a ajuns \n cazul Alpha Bank la 14,4% \n primul trimestru al acestui an [i se observ` o stabilizare, avånd \n vedere c` procentul a r`mas neschimbat fa]` de anul 2013.

Provoc`rile \n sistemul bancar \n acest an vin \n continuare din zona de administrare a riscurilor [i a calit`]ii portofoliilor de credite, precum [i dinspre noile reglement`ri a[teptate la nivel interna]ional. Volksbank, una dintre b`ncile cu multe probleme \n zona creditelor neperformante, spune c` este \n faza final` de \ncheiere a vânz`rii unui pachet de asemenea credite cu probleme \n valoare de jum`tate de miliard de euro. “Dup` realizarea acestei tranzac]ii, Volksbank va avea, cel mai probabil, cea mai mic` rat` de neperformante de pe pia]`, sub 7%, de 3 ori mai mic` decåt media sistemului bancar din Romånia”, spun oficialii b`ncii.

De cealalt` parte, portofoliul de credite neperfomante al Garanti Bank este sub media pie]ei cu aproximativ 6 puncte procentuale.

Al`turi de creditele neperformante, o alt` mare problem` a sistemului este insolven]a, unde de[i exist` o serie de ac]iuni, nu se v`d \nc` semnale importante de

Performan]` pentru top Industria bancar` este una extrem de competitiv`, \n care ofertele sunt destul de omogene, iar concentrarea pe nevoile clien]ilor [i deservirea comunit`]ii reprezint` singurul mod \n care \]i po]i asigura succesul \n contextul economic actual. Este misiunea Garanti Bank Romånia, care [i-a propus s` devin` un juc`tor de top pe plan local. Despre planurile b`ncii ne vorbe[te Ufuk Tandogan, CEO Grup Garanti Romånia.

Care sunt elementele principale care vor determina succesul unei b`nci \n urm`torii ani [i cum trebuie s` se adapteze institu]iile bancare tradi]ionale pentru a r`mâne competitive? |n primul rând, ar trebui s` analiz`m rolul b`ncilor \n evolu]ia unei economii locale.

Mul]i dintre noi au crescut având o viziune destul de limitat` asupra institu]iilor financiare, ne[tiind exact cu ce se ocup` acestea. {tiam c` acord` \mprumuturi, carduri de debit sau de credit (f`r` a le diferen]ia foarte clar), c` putem s` depunem sau s` transfer`m bani. Evident, toate acestea contra cost, constând \n dobânzi sau comisioane aferente tranzac]iilor. Dar realitatea este mult mai complex` [i, dac` ne uit`m la imaginea de ansamblu, putem observa c` b`ncile au devenit de-a lungul timpului adev`rate pietre de temelie pentru economie, stimulând proiectele de investi]ii [i oferind lichiditate [i capital de lucru \n pia]`.

Prin urmare, b`ncile comerciale deservesc economia, ac]ionând ca un filtru pentru investitori (evaluând bonitatea solicitan]ilor de credite) [i sprijinind clien]ii s` \[i \ndeplineasc` proiecte personale sau de afaceri. Din acest punct de vedere b`ncile \ncep s` se diferen]ieze – prin calitatea [i modul de gestionare a rela]iilor cu clien]ii, prin modul \n care \i ascult` pe ace[tia [i vin \n \ntâmpinarea nevoilor lor reale. Lichiditatea [i solvabilitatea companiilor au fost afectate de criza financiar`, iar acei clien]i care \ntâmpin` dificult`]i au nevoie de sprijin pentu a g`si cea mai potrivit` solu]ie (restructurare, diversificare, redimensionarea activit`]ii etc). Pentru acest lucru au nevoie de un partener de \ncredere. |n plus, b`ncile joac` un rol important \n selectarea acelor clien]i cu poten]ial ridicat de succes, ceea ce \nseamn` oferirea de capital companiilor care ar putea s` devin` motoarele economiei.

Cât de important` este rela]ia cu clien]ii \n succesul b`ncii [i cum adresa]i acest aspect?

Prioritatea noastr` este s` avem clien]i mul]umi]i, iar noi ne str`duim \n permanenţ` s` \i sprijinim \n orice proiect

ar avea. Clien]ii no[tri sunt principala noastr` preocupare, ceea ce \nseamn` c` ne facem \ntotdeauna timp s` \i cunoa[tem cu adev`rat, s` le ascult`m feedback-ul [i \n consecin]` s` le oferim produse [i servicii inovatoare [i utile. Acest demers face parte din strategia noastr` de a le oferi valoare ad`ugat` [i de a le \mbun`t`]i constant experien]a bancar`.

Suntem mândri s` spunem c` eforturile noastre au dat roade, fiindc` ne-au permis s` construim rela]ii stabile, pe termen lung cu clien]ii no[tri, iar ace[tia ne inspir` constant s` cre[tem [i s` ne dezvolt`m, având astfel succes \mpreun`. Banca noastr` s-a dezvoltat, atât \n perioade mai dificile din punct de vedere economic, cât [i \n perioade de boom.

Care crede]i c` au fost factorii care au permis Garanti Bank s` \nregistreze cre[tere constant` chiar [i \n anii de criz`?

Am reu[it s` ne \ndeplinim obiectivele de performan]` [i s` cre[tem \ntr-un mod sustenabil, a[a cum ne-am propus. Acest lucru se datoreaz` abord`rii noastre prudente de management al riscului, aten]iei acordate clien]ilor [i investi]iilor pe care le-am f`cut pentru lansarea unor platforme tehnologice/IT inovatoare. Dar, \n evolu]ia noastr` cel mai mult a contat atitudinea avut`. Am fost optimi[ti indiferent de obstacole [i am v`zut [i

oportunit`]ile în mediul economic plin de provoc`ri.

Care este strategia b`ncii în perioada urm`toare?

Dorim s` continu`m s` ne dezvolt`m \ntr-un mod sustenabil [i s` ne men]inem strategia de succes, pentru a deveni, pe termen lung, unul dintre juc`torii de top din sectorul bancar local. Vom continua s` oferim finan]are pe termen scurt [i lung \n segmentele retail, IMM-uri [i corporate, precum [i produse de economisire (depozite), s` fideliz`m clien]ii existen]i [i s` atragem unii noi. |n plus, vom continua s` sprijinim proiectele care contribuie la evolu]ia pozitiv` a mediului economic local.

Planurile pentru acest an includ extinderea re]elei de agen]ii, de la 78 la 85 la nivel na]ional [i cre[terea num`rului de ATM-uri BancoSmart.

Cum crede]i c` arat` viitorul sectorului bancar?

Cred c` industria bancar` va pune din ce \n ce mai mult accent pe tehnologia inovatoare, deoarece aceasta este cheia progresului [i a diferen]ierii competitive.

Doar acele b`nci care vor reu[i s` eficientizeze opera]iunile bancare pentru client, dezvoltând noi produse [i servicii utile [i care vor reu[i s` se adapteze la pia]a mereu \n schimbare vor avea succes pe termen lung. Biz

B~NCI \mbun`t`]ire a fenomenului.

O alt` situa]ie care treneaz` de prea mult timp este cea a clauzelor abuzive, un subiect pe care nimeni nu s-a gr`bit s`-l l`mureasc`, \n detrimentul clien]ilor, dar [i al b`ncilor, dup` cum puncteaz` C`t`lin Pårvu.

PREG~TIRE PENTRU DECOLARE Perioada ce a urmat crizei din 2008 a presupus o ajustare a gradului de \ndatorare pentru persoanele fizice [i restabilirea echilibrului \n pia]a financiar`.

De asemenea, Banca Na]ional` a introdus o serie de reglement`ri pruden]iale cu scopul de a gestiona evolu]ia credit`rii. |n acest context, exist` premisele pentru \nceperea unui nou ciclu de creditare \n Romånia, \ns` cu o dinamic` mult mai atenuat` fa]` de cel din 2005-2008. De asemenea, este anticipat` \n continuare sc`derea ratelor de dobånd` pe pia]a intern` care va \ncuraja cererea pentru creditele \n lei. “Am traversat o perioad` dificil`, \n care focusul a fost pe men]inere [i aten]ie crescut` la riscuri. Criza ne-a ajutat \ns` s` ne cunoa[tem mai bine clien]ii, s` realiz`m o mai bun` segmentare a acestora [i sper`m s` le putem oferi produse [i servicii care s` se ridice la standardele dorite. De altfel, nu se mai pune de mult problema unei concuren]e pe cota de pia]`, ci mai degrab` b`ncile sunt interesate s`-[i consolideze pozi]iile [i s` creasc` profitabilitatea”, spune Sergiu Oprescu.

Astfel, poten]ialul pentru cre[terea credit`rii exist`, avånd \n vedere c` nevoile economiei sunt \n continuare acelea[i. Este nevoie \ns` de o structurare a acestora prin aplicarea de politici publice care s` \ncurajeze creditarea. De exemplu, ar trebui \ncurajate investi]iile \n sectorul productiv [i cele \n sectorul distribu]iei. De asemenea, exist` o presiune pentru finalizarea 42

Biz

proiectelor europene \n urm`torii doi ani [i b`ncile ar putea intra \n joc asigurånd cofinan]area [i finan]area pe termen scurt a proiectelor. Pe segmentul retail, cererea de credit este \nc` slab`, dar cu [anse mari s`-[i revin` \n 2014, dac` ]inem cont de sc`derea dobånzilor pån` la un nivel record, care \n final va duce la o

UNICREDIT }IRIAC BANK Active Profit net Credite Depozite Nr. unit`]i Angaja]i

31 dec. 2013 27,5 mld. lei 75,1 mil. lei 17,6 mld.lei 15,2 mld. lei 188 3.169

Trimestrul I 2014 25,9 mld. lei 72,1 mil. lei 18,3 mld. lei 13,6 mld. lei 188 3.116

concuren]` foarte mare din partea b`ncilor, mai ales pe creditele \n moned` na]ional`, care vor avea efecte benefice pentru clien]i.

Dup` cum ne arat` cifrele deja, activitatea de creditare \n Romånia a ar`tat semne de \mbun`t`]ire \n al doilea trimestru din 2014, motoarele cre[terii fiind \n continuare creditele imobiliare \n lei, care au avut o expansiune lunar` de 10% [i au \nregistrat o cre[tere anual` de 165,3% \n mai 2014. |n loc de concluzii, facem aprecieri [i observ`m. Din datele pe care le avem pån` \n acest moment, nu st`m atåt de r`u. Ce a fost mai greu a trecut. De fapt, problema major` este, a[a cum vorbeam la \nceput, \ncrederea clien]ilor \n sistem. Sistemul bancar din Romånia beneficiaz` de o pozi]ie favorabil`.

Capitalizarea este foarte bun`, iar lichiditatea, de[i distribuit` inegal \ntre diferitele b`nci, este abundent` la nivel de pia]`. De asemenea, procesul de dezintermediere financiar` a avut un ritm temperat, iar Romånia ar putea fi una dintre primele ]`ri din afara zonei euro care s` fie parte a Uniunii

Bancare, \nt`rind astfel \ncrederea investitorilor. |n afar` de \ncredere, reprezenta]ii UniCredit }iriac Bank v`d ca o alt` problem` a sistemului deteriorarea calit`]ii activelor, ce este reflectat` atåt \n costul riscului ridicat, cåt [i \n rata creditelor neperformante.

De[i gradul de \ncredere \n sistemul bancar este destul de sc`zut \n acest moment [i nimeni nu vede o solu]ie miraculoas` pentru redresarea activit`]ii de creditare, ne a[tept`m totu[i la o consolidare a pie]ei. |n perioada urm`toare, prioritatea va fi vånzarea creditelor neperformante, care va asigura capital nou pentru b`nci [i le va permite s` se concentreze pe activit`]i s`n`toase, care s` genereze profit. Astfel, sistemul va fi cur`]at [i va putea s` creasc` pe o funda]ie solid`, odat` ce atåt bancherii, cåt [i clien]ii vor fi \nv`]at lec]iile date de criz`. Plus c` sunt anun]ate [i exituri [i vom asista probabil la intr`ri de juc`tori noi sau prelu`ri de alte b`nci mai mici, care va duce \n final la un sistem bancar solid [i echilibrat. “Sunt optimist \n ceea

VOLKSBANK Credite Depozite

31 dec. 2013 144 mil. euro 319 mil. euro

Not`: Rezultatele financiare pentru primul trimestru din 2014 nu sunt încă disponibile

ce prive[te perspectivele sistemului bancar romånesc, care a demonstrat c` este rezistent, stabil, a trecut prin aceast` perioad` cu un nivel de capitalizare ridicat. 2014 este un an \n care \ncepem s` vedem ni[te schimb`ri de tendin]e fa]` de anii anteriori [i sper ca odat` cu consolidarea \ncrederii s` intr`m \ntr-o perioad` de normalitate pe care ne-o dorim cu to]ii”, apreciaz` Sergiu Oprescu. Biz

INVESTI}IE

CE AI FACE CU UN MILION DE EURO? Chiar a[a: ce a]i face cu aceast` sum` acum? Eu unul cred c` a[ vrea s` o \nmul]esc. De[i pare o \ntrebare ipotetic` pentru mul]i, este realitate pentru al]ii. Un milion de euro, o avere pentru omul obi[nuit, este de fapt o sum` numai bun` de investit \n cazul antreprenorilor sau al investitorilor. Cei care de]in ast`zi aceast` sum` pot face mai multe investi]ii, de la achizi]ia de ac]iuni sau obliga]iuni la dezvoltarea de afaceri \n diferite domenii, precum IT, agricultur` sau energie verde.

Al]ii poate ar vrea doar s` cheltuiasc` banii c`l`torind \n jurul lumii.

Radu Apostolescu, de pild`, vrea s` continue s` investeasc` [i s` fac` ce [tie cel mai bine, adic` afaceri. Agricultura i se pare o zon` cu mult sens pentru investi]ii. “Nu m` voi apuca s` cultiv gråu [i porumb, dar zonele de ni[` gen bio sunt interesante. Ceva care s` presupun` produse premium. |nc` sondez.” Un alt domeniu care i se pare interesant este turismul, despre care spune c` se \mbin` foarte bine cu agricultura \n anumite zone, pentru c` “e frumos s` stai \n aer liber”.

Mai exact, agroturism. Crede c` lumea \ncepe s` se sature de all inclusive [i va prefera o aventur`. Radu Apostolescu a c`l`torit foarte mult [i a v`zut lucruri senza]ionale ce se pot face [i aici.

Acestea ar fi domeniile \n care ar investi. “Trebuie s` te gånde[ti la lucrurile care-]i plac [i s` crezi mult \n ele. Trebuie s` mori cu produsul de gåt, chit c` unii te vor considera nebun sau \]i spun c` produsul va fi un fail. Dac` tu crezi \n el, sky is the limit – f`r` a fi totu[i naiv.”

Despre ce \nseamn` pentru fiecare limita [i ce ar face cu un milion de euro, afla]i de la interlocutorii no[tri \n paginile urm`toare.

DE ALEXANDRU ARDELEAN

44

Biz

Emi Gal CEO, Brainient

FOTO: VALI MIREA

Emi a fondat o companie, Brainient, care a reu[it s` cucereasc` pia]a britanic` de publicitate, prin inova]ii \n reclamele video. A trecut [i Atlanticul, deschizånd birou la New York, iar planurile lui nu se opresc aici. Vrea s` cucereasc` [i restul Europei. “Ce a[ face cu un milion de euro? Depinde. Vrei s` \i cheltuiesc sau s` \i investesc? Dac` vrei s` \i cheltuiesc, atunci vreau un bilet pe Virgin Galactic (200.000 de euro), o Tesla (100.000 de euro), un cont de Netjets (300.000 de euro) iar cu restul nu [tiu, \mi cump`r ciocolat`, mult` ciocolat`. Dac` vrei s` \i investesc, ac]iuni Tesla, SolarCity, Google, ni[te bonduri BRIC sau MINT [i, evident, investesc \n start-up-uri.” Biz

Biz

45

Cristina Båtlan Fondator Musette

FOTO: VALI MIREA

Cristina Båtlan, unul dintre antreprenorii romåni activi, s-a gåndit bine la aceast` \ntrebare. Ce ar face ea cu banii?

“I-a[ investi la Musette, cred c` asta [tiu s` fac cel mai bine.” Cum Musette e “copilul ei de suflet”, este evident c` o asemenea infuzie de capital ar spori afacerile [i ar \nsemna mai multe planuri puse \n practic`. Cristina Båtlan a fondat \mpreun` cu so]ul s`u Roberto Bâtlan businessul cu pantofi [i gen]i Musette \n urm` cu dou` decenii. |ntre timp, businessul a ajuns la o cifr` de afaceri de aproximativ 10 milioane de euro, iar produsele Musette se vând \n marile capitale ale lumii, din Paris pân` \n New York. Biz

46

Biz

Cornel Marian Managing Director, Oresa Ventures

FOTO: BIZ

Cornel Marian este unul dintre cei mai activi directori de investi]ii la un fond al c`rui scop este s` finan]eze [i s` creeze valoare [i companii puternice. Un capital, cum ar fi 1 milion de euro, este investit direct “\n firme al`turi de antreprenori, pentru cre[tere [i dezvoltare.

Capitalul personal \l investesc la fel – cu o mare preferin]` c`tre investi]ii directe \n firme antreprenoriale care au poten]ial de cre[tere. Pe lång` cå[tigul de capital [i rentabilitatea acestui tip de investi]ii m` atrage [i «fun-ul» pe care \l am participånd al`turi de fondator / antreprenor la cre[terea unui business, a unui brand." Cornel spune c` de mai bine de 17 ani lucreaz` la Oresa, companie de investi]ii private equity [i venture capital. Biz

Biz

47

Anca Eremia Director, UniCredit }iriac Private Banking Bancherul vede oportunit`]i peste tot.

Recomandarea Anc`i este de a investi 1 milion de euro, de exemplu, \n ac]iuni ale organiza]iilor [i companiilor europene \n special, fa]` de cele americane.

“Investitorii au posibilitatea de a-[i diversifica global de]inerile [i portofoliile inclusiv cu valori de peste un milion de euro considerånd obiectivele financiare personale, apetitul la risc, orizontul de timp [i constrångerile de lichiditate.” Biz

48

Biz

AICI SUNT BIROURILE DUMNEAVOASTR~!

Dincolo de un spa]iu de lucru comun, aflat \ntr-o hal` frumos amenajat`, hub-urile reprezint` o comunitate care sprijin` start-up-urile [i antreprenorii [i \i ajut` s` se conecteze mai u[or la o re]ea interna]ional`. DE OANA GRECEA a primele ore ale dimine]ii g`se[ti doar câ]iva tineri matinali care-[i mut` birourile mai la dreapta sau mai la stânga, dup` preferin]e. |[i aleg scaunul cu sp`tar sau cu mânere, se \ndreapt` spre aparatul de cafea [i apoi se a[az` lini[ti]i la lucru. Nu are importan]` când vin sau când pleac`, nu au de dat socoteal` nim`nui, sunt pe cont propriu sau fac parte dintr-o echip` mic`. Lucreaz` \n lini[te, interac]ioneaz` doar dac` vor, nimeni nu le d` sarcini noi \n afar` de cele cu care au venit \n cap \n acea zi de munc` [i pe care [i le-au stabilit singuri. Se ridic` [i pleac` când au \ntâlniri sau când [i-au terminat treaba. Cam a[a arat` scenariul pentru cei care aleg s`-[i \nchirieze biroul \ntr-un spa]iu de lucru comun, cum 50

Biz

sunt hub-urile alese pentru acest material, toate situate \n Bucure[ti (pentru c` exist` astfel de spa]ii [i \n ]ar`). Nu este de neglijat faptul c` ei pl`tesc o chirie \n jurul sumei de 50 euro/lun`, \n loc de minimum 200 de euro cât ar fi pl`tit pentru \nchirierea unui spa]iu propriu.

Antreprenorii din spatele acestor hub-uri sunt tineri [i deschi[i la minte. |nainte de a investi au testat ideea, au creat o poveste, iar cei din jurul lor au vrut s` o spun` mai departe. Ce \nseamn` mai concret [i se ce petrece \n aceast` poveste ne-au spus Oana P`un de la Impact Hub, Daniel Dragomir de la TechHub [i Drago[ Roua de la Connect Hub, to]i cofondatori (al`turi de al]i parteneri) ai spa]iilor mai sus men]ionate, toate situate \n zone centrale (Unirii, Universitate, Roman`).

CONEXIUNI {I FEEDBACK Cel mai nou hub al Bucure[tiului, Connect Hub, a luat fiin]` \n luna mai 2014, ca urmare a unei nevoi a comunit`]ii create \n jurul evenimentului Open Connect, eveniment pe care Drago[ Roua \l organiza de mai bine de doi ani \n cafenele sau alte spa]ii. “Pur [i simplu, oamenii din comunitate au sim]it nevoia s` lucreze \mpreun`”, spune Drago[ Roua, fondator [i CEO al Connect Hub. Capacitatea de spa]ii fixe a businessului din bd Dacia este de 18 locuri, sunt 50 de locuri open desk [i 70 mp spa]ii de business, ocupa]i \n \ntregime. Ca spa]ii de evenimente, exist` dou` s`li cu suprafe]e de 250 de metri p`tra]i, respectiv 50 de metri p`tra]i. La doar trei luni de la deschidere, spa]iul este aproape de break-even. Clien]ii Connect Hub sunt freelanceri, \n mare parte, sau de]in`tori de afaceri mici din

TENDIN}E bilunar`, \n Cluj, Sibiu, Bra[ov, Gala]i, Constan]a [i Ia[i). Planuri de viitor?

“Dac` ar fi s` m` iau dup` ce s-a \ntâmplat pân` acum, eu a[ \ndr`zni s` spun c` previziunile vor fi dep`[ite. Nu [tiu cu cât, dar semnificativ mai mult decât se previzionase”, adaug` Roua.

|NTÅLNIRI CU IMPACT SOCIAL

zona de tech sau servicii web. Pre]urile pachetelor variaz` \ntre 50 [i 130 euro/lun`, \n func]ie de serviciile primite.

Comunitatea Connect Hub/Open Connect a crescut \n urma nevoii de a oferi feedback onest [i relevant. “Regula de baz` \n evenimentele Open Connect este c` oferim feedback pentru ac]iunile oamenilor, nu pentru oameni, pentru c` to]i, dar absolut to]i oamenii sunt OK (ac]iunile lor pot sau nu s` ne convin`, dar ei sunt OK orice ar fi). Aceast` filosofie a creat \ntr-adev`r o comunitate care a stat la baza multor parteneriate de business reale”, spune Drago[ Roua.

Cum se desf`[oar` lucrurile? |n fiecare joi, la Open Connect, antreprenori, freelanceri sau angaja]i se strâng la un eveniment gratuit pentru a-i cunoa[te pe ceilal]i (poten]iali colaboratori, parteneri) [i pentru a asculta ideea de afaceri a altora, la cele 4 pitch-uri sus]inute s`pt`mânal. Spa]iul mai g`zduie[te, \n func]ie de cerin]ele clien]ilor [i de disponibilit`]i, diverse evenimente de business sau networking. Practic, evenimentul de joi reune[te o comunitate care face networking gratuit, iar succesul se transmite din gur` \n gur`, de la prieten la prieten. Pentru cei care nu ajung, exist` posibilitatea vizion`rii live a prezent`rilor, iar cine particip` o dat` \[i dore[te s` vin` [i a doua oar`.

“Exist` deja o comunitate de antreprenori care pot oferi servicii complementare \n foarte multe domenii, de la servicii de web design pân` la gr`dini]e [i firme de cur`]enie. Pachetul de baz` \n Connect Hub, Premium, 20 euro/lun`, ofer` acces la aceast` comunitate [i mai ales la o list` de discounturi semnificative. Aici e punctul

Drago[ Roua, fondator [i CEO al Connect Hub

de start. Dup` acest nivel, beneficiile sunt legate de accesul la un spa]iu de lucru extrem de cochet, la o comunitate real` de oameni cu spirit antreprenorial [i nu \n ultimul rând la un flux de evenimente de business extrem de diverse”, explic` Roua.

Ac]ionarii Connect Hub, Drago[ Roua [i un tân`r business angel, lucreaz` la un model integrat care va sprijini start-upurile. Pân` atunci, Connect Hub sprijin` start-up-urile prin evenimentul Open Connect (singurul eveniment s`pt`mânal de pitching [i mentoring din pia]` \n acest moment) [i prin comunitatea de beneficii din jurul conceptului de membru Premium.

De[i se afl` la \nceput, investitorii din Connect Hub sunt \n discu]ii avansate cu câ]iva parteneri care organizeaz` deja Open Connect \n alte ora[e (Open Connect se \ntâmpl`, cu o frecven]`

Impact Hub a fost deschis oficial \n iunie 2012, \ns` comunitatea antreprenorial` care a stat la bazele sale a devenit activ` \nc` din 2010. Totul a \nceput cu \ntâlniri informale ale celor interesa]i de afacerile cu impact social, a continuat cu o conferin]` interna]ional` pe aceast` tem`, iar la \nceput de 2011 s-au deschis por]ile pentru aceast` comunitate cu un spa]iu de co-working [i evenimente mai mici, \n care s-au testat multe dintre presupunerile pe care investitorii le aveau despre ce ar \nsemna un hub, poveste[te Oana P`un, managing director [i cofondator al Impact Hub Bucure[ti. “|n paralel am fost constant \n contact cu cei din re]eaua interna]ional` Impact Hub (The Hub la acea vreme) pentru a deschide [i \n Bucure[ti un astfel de spa]iu. |n 2012 erau peste 1.000 de cereri la nivel global, iar echipa din Bucure[ti a fost printre cele 10 selectate s` intre \n re]ea”, explic` P`un. |n iunie 2012, cei trei confondatori, Oana P`un, Alexandra Pode [i Vlad Craioveanu, au pornit la drum cu 300 de metri p`tra]i, la etajul 3 al unei cl`diri de birouri clasa A+ din Pia]a Unirii, iar dup` numai trei luni au \nchiriat [i etajul 2, ajungând la un total de 600 mp de spa]iu premium, \ntr-o zon` foarte bine conectat` la transportul \n comun.

“Flexibilitatea pe care amenajarea ne-o ofer` ne face s` putem oferi peste 50 de posturi de lucru membrilor [i s` g`zduim \n paralel evenimente de pân` la 140 de persoane. De asemenea, atunci când situa]ia o cere, putem extinde capacitatea pe oricare dintre cele dou` categorii: spa]iu de lucru sau evenimente”, mai spune antreprenoarea.

Cei trei fondatori se cuno[teau \nc` din facultate, unde lucraser` ca voluntari \ntr-o organiza]ie studen]easc` (AIESEC), urmând apoi fiecare o carier` \n zona de business. Oana P`un lucrase \n zona de finan]e-b`nci, Vlad \n cea de Biz

51

TENDIN}E marketing [i business development, \n timp ce Alexandra venea din training [i consultan]`. La doi ani de la deschidere, comunitatea num`r` peste 200 de membri activi, aproape 50 de antreprenori participan]i la cele dou` edi]ii ale acceleratorului 60 Day Challenge, dar [i aproximativ 200 de clien]i pentru care au organizat peste 700 de evenimente. Planul prevedea ca \nchirierea de spa]ii de lucru s` genereze cea mai mare parte a veniturilor, dar evenimentele au devenit acum un punct important al businessului lor.

majoritatea sunt incluse \n abonamentul de membru, iar atunci când sunt deschise exist` o tax` de participare pentru a acoperi costurile logistice. |n programul de evenimente a fost ad`ugat [i Hub Talks, un concept de dezbatere \ntre mai mul]i invita]i cheie, reprezentativi pentru domeniul ales, iar din iunie 2014 Inside Stories \[i propune s` devin` evenimentul care profileaz` pove[tile de succes ale unor antreprenori care au reu[it s` dezvolte afaceri de succes [i cu impact. Cel mai mare eveniment organizat pân` acum a fost

poten]iale colabor`ri sunt la \ndemâna oricui. Serviciul global Impact Hub Passport ofer` o zi gratuit` \n orice alt Hub din re]ea [i tarife preferen]iale pentru cei care c`l`toresc \n cele peste 50 de loca]ii Impact Hub din \ntreaga lume.

La doi ani de la deschiderea Impact Hub Bucure[ti, obiectivul ac]ionarilor este s` poat` sus]ine un num`r cât mai mare de antreprenori [i s` ajung` s` creeze conexiuni cât mai concrete \ntre comunit`]i de antreprenori din mai multe ora[e. |ntre timp, cofondatorilor li s-a al`turat un al patrulea ac]ionar, \n persoana lui Bogdan Doltu, cu experien]` mare \n organizarea de evenimente.

“Pentru noi, ca fondatori, Impact Hub este realizarea unui vis comun avut acum patru ani [i este \n continuare o surs` constant` de inspira]ie [i entuziasm. Ca orice afacere, sunt \ntotdeauna lucruri bune sau mai pu]in bune, momente grele [i momente extraordinare, \ns` faptul c` \nc` suntem cu to]ii implica]i \n via]a hub-ului este dovada c` ne tr`im visul \n continuare”, m`rturise[te Oana P`un, cofondator al Impact Hub.

ANTREPRENORII {I TEHNOLOGIA

Oana P`un, cofondator al Impact Hub “Am construit comunitatea antreprenorial` a Impact Hub Bucure[ti pornind de la dou` premise principale: c` ne dorim al`turi de noi oameni care \n]eleg c` activitatea lor, fie ea for-profit sau nu, poate avea un impact pozitiv \n societate [i \n acela[i timp diversitatea de profiluri [i domenii de activitate este cea care faciliteaz` colaborarea \ntre ei. |n acest moment comunitatea are ceea ce numim noi o personalitate puternic`, pentru c` se creeaz` interac]iuni, colabor`ri, parteneriate [i de multe ori noi idei de afaceri”, poveste[te Oana P`un.

Num`rul de evenimente lunar variaz` \n func]ie de perioada anului, unele fiind dedicate exclusiv membrilor, altele deschise publicului larg. Modelul financiar al acestora presupune c` 52

Biz

Impact Festival, s-a \ntins pe durata a trei zile [i la care au participat câteva sute de persoane [i peste 40 de organiza]ii care fie au expus, fie au sus]inut workshopuri demonstrative.

Faptul c` Impact Hub este parte din re]eaua interna]ional` cu acela[i nume este un lucru important [i de foarte multe ori vital pentru via]a antreprenorial`.

“Tr`im \ntr-o lume global`, unde accesul la noi idei, tehnologii, noi pie]e de desfacere reprezint` cheia pentru dezvoltare. Re]eaua Impact Hub este \n momentul acesta unic` la nivel global, fiind probabil cea mai mare, adunând peste 50 de astfel de spa]ii pe toate continentele”, explic` P`un. Membrii Impact Hub au acces la HubNet, o re]ea social` cu peste 7.000 de membri la nivel global, iar oportunit`]ile, informa]ia [i

Ideea TechHub Bucharest a \nceput cu un blog post al lui Bogdan Iordache, fondator [i CEO al How to Web, \n care \ntreba comunitatea dac` are nevoie de un nou hub. R`spunsurile pozitive primite au condus la consolidarea ideii, iar pa[ii urm`tori au fost identificarea locului potrivit [i amenajarea acestuia pentru a r`spunde nevoilor membrilor comunit`]ii. Proiectul a devenit TechHub Bucharest prin afilierea la re]eaua global` TechHub. Cei trei fondatori au deschis spa]iul care ast`zi este centrul comunit`]ii tech din Bucure[ti din dorin]a de a contribui activ la dezvoltarea comunit`]ii [i de a sprijini dezvoltarea start-up-urilor \n tehnologie din România.

TechHub Bucharest [i-a deschis por]ile \n aprilie 2013 [i a fost primul spa]iu de co-working din România dedicat profesioni[tilor \n tehnologie. La câteva zile de la deschidere, sala de evenimente a fost ne\nc`p`toare pentru cele peste 150 de persoane care au participat la evenimentul de lansare. Hub-ul este situat \n centrul Bucure[tiului, foarte

TENDIN}E aproape de Universitate, [i pune la dispozi]ia membrilor s`i un spa]iu de 420 de metri p`tra]i \mp`r]it pentru a acomoda 35 de birouri permanente pentru membrii reziden]i, 60 de locuri pentru co-working, dou` s`li de \ntâlnire [i o sal` de evenimente care poate g`zdui pân` la 120 de persoane. Dup` primul an de activitate TechHub s-a extins cu un nou spa]iu, destinat acomod`rii a 25 de birouri suplimentare pentru membrii reziden]i. {i \n acest caz cei trei fondatori sunt foarte tineri [i provin din domenii care se completeaz` cu succes \n afacerea lor.

Daniel Dragomir, 31 ani, cofondator [i CEO al TechHub Bucharest, a venit cu experien]a \n vânz`ri, marketing [i project management, iar \nainte de a pune bazele acestui business a dezvoltat programe de educa]ie antreprenorial` pentru start-up-uri. Bogdan Iordache, 34 ani, fondator al How to Web (cel mai important eveniment dedicat inova]iei, antreprenoriatului [i tehnologiei din Europa de Sud-Est), este antreprenor \n serie [i a dezvoltat de-a lungul timpului mai multe companii, printre care se num`r` Conectoo (platform` de e-mail marketing care a fost vândut` recent), sau Stagii pe Bune (platform` de programe de practic` pentru studen]ii \n IT&C). {tefan Szakal, 34 ani, este [i el antreprenor \n serie, fiind fondator [i CEO al X3, unul dintre cele mai apreciate studiouri de design din România, e-spres-oh, companie de digital development, [i Ctrl-D, prima revist` de design, development [i digital din România.

Cine lucreaz` \n spa]iul din zona Universit`]ii? Dac` \n prima lun` afacerea a \nceput cu 24 de membri, ast`zi 56 de profesioni[ti ocup` zi de zi din spa]iul TechHub Bucharest. Ace[tia sunt fondatori de start-up-uri, freelanceri, designeri, dezvoltatori sau angaja]i ai companiilor de tech [i pot opta pentru abonamentul de membru rezident (acces 24/7 la spa]iul de lucru [i un birou permanent) sau cel de co-working (acces la spa]iul dedicat de luni pân` vineri, \n intervalul orar 9-18). Ambele tipuri de abonamente ofer` membrilor acces gratuit la evenimentele organizate de TechHub, precum [i acces preferen]ial la

Echipa Tech Hub cele organizate de comunitatea tech din România.

“Membrii TechHub Bucharest se diferen]iaz` prin pasiunea pe care o pun \n tot ceea ce fac. Sunt antreprenori care dezvolt` produse cu poten]ial disruptiv \n domeniul tehnologiei [i care cred \n puterea acestora de a schimba lumea, sunt deschi[i s` \nve]e [i s` se dezvolte \mpreun` [i se sus]in unii pe ceilal]i”, spune Daniel Dragomir, cofondator [i CEO TechHub Bucure[ti. |n primul an de activitate au fost organizate sau g`zduite peste 100 de evenimente adresate comunit`]ii, iar acum aproape zilnic are loc câte un eveniment [i cele adresate membrilor sunt toate gratuite. TechHub Meetups sunt o serie de \ntâniri informale adresate dezvoltatorilor de produse tech, unde profesioni[ti de top [i lideri din industrie \mp`rt`[esc propriile cuno[tin]e [i bunele practici \nv`]ate din propria experien]`.

Open Hours sunt evenimentele \n cadrul c`rora membrii comunit`]ii au ocazia s` discute timp de 30 de minute, \n sesiuni personale, cu cei mai buni profesioni[ti [i speciali[ti din industrie [i s` primeasc` feedback [i recomand`ri.

Tech Excellence \nseamn` o serie de evenimente care \i aduc \n fa]a comunit`]ii pe antreprenorii [i profesioni[tii care au dezvoltat start-up-uri de succes la scar` global` (de exemplu,

invitat a fost Florin Talpe[, CEO [i fondator Bitdefender).

Printre nout`]ile anului 2014, fondatorii au anun]at organizarea programului de preaccelerare How to Web MVP Academy, adresat celor mai bune 14 echipe din Europa Central` [i de Est. “Principalul avantaj al apartenen]ei la re]eaua global` TechHub este faptul c` membrii no[tri reziden]i sunt \n permanen]` conecta]i la comunitatea profesioni[tilor \n tehnologie la nivel global. Astfel, ei pot \nv`]a unii de la ceilal]i [i au acces la resurse [i conexiuni importante pentru dezvoltarea lor ulterioar`. |n plus, membrii TechHub Bucharest au acces la spa]iile de coworking din \ntreaga re]ea la nivel interna]ional”, mai poveste[te Dragomir.

El spune c` prin activitatea de la TechHub ajut` start-up-urile s` creasc` mai repede [i s` dezvolte produse de succes la scar` global` conectându-i cu persoane cheie din ecosistemul global [i facilitând interac]iunea dintre membri [i mentori relevan]i pentru ei. TechHub este o re]ea global` \n continu` expansiune la nivel interna]ional [i vor fi deschise noi spa]ii \n alte ora[e ale lumii \n perioada care urmeaz`. |n ceea ce prive[te România, cei trei fondatori nu exclud oportunitatea de a dezvolta TechHub-uri \n alte ora[e din ]ar` pe termen mediu [i lung. Biz Biz

53

START LA DISTRACTIE! Tirolian`, piscin` cu valuri, plaj` cu nisip sau case \n copac. Cu investi]ii pornind de la cåteva sute de mii de euro pån` la unele de 25 de milioane de euro, toate acestea sunt la dispozi]ia bucure[tenilor amatori de adrenalin`, sporturi extreme, timp liber [i relaxare. DE LOREDANA SANDULESCU

U

ltimii doi ani au adus,

\n Bucure[ti [i \n apropierea capitalei, inaugurarea mai multor parcuri de distrac]ii.

Treptat acestea devin puncte de atrac]ie pentru cei care vor s`-[i petreac` timpul liber [i s` se relaxeze f`r` s` fie nevoie s` str`bat` distan]e de sute de kilometri.

AVENTUR~ SIGUR~ Edenland Park, inaugurat \n martie anul acesta, cu o investi]ie total` de aproximativ 800.000 de euro ce urmeaz` s` fie e[alonat` pån` la finalul lui martie 2015, este cel mai nou parc de distrac]ii din apropierea Bucure[tiului.

Situat \n Balote[ti, la 20 de kilometri de capital`, \ntins pe o suprafa]` de 20 de hectare din care doar 6 sunt deocamdat` amenajate, este cel mai mare parc de aventur` din Romania. Totodat` este considerat [i cel mai sigur parc de aventur` de la noi din ]ar`, avånd \n vedere c` cele 11 trasee \n copaci sunt echipate cu sistemul de siguran]` Linia Vie]ii, unic \n România. Spre deosebire 54

Biz

de traseele din alte parcuri, prev`zute cu dou` carabiniere deta[abile, una dintre carabinierele de pe Linia Vie]ii, numit` Zaza, de[i r`måne mobil`, nu poate fi deta[at`, asigurånd deplasarea \n deplin` siguran]`, indiferent de vârst` sau preg`tire fizic`. C`su]ele \n copaci, utilate pentru cazare peste noapte, reprezint` o alt` atrac]ie [i o noutate pentru România, iar Eden Jump, s`ritura \n gol de la 15 m, constituie o atrac]ie pentru iubitorii de senza]ii tari [i adrenalin`.

Cofondatorul parcului de distrac]ii, Alexandru Tudor, estimeaz` c` \n primul an de func]ionare va atrage 20.000 de vizitatori, dintre care cei mai mul]i, 15.000 mai exact, sunt a[tepta]i \n sezonul estival (1 mai – 30 septembrie).

Estim`rile privind \ncas`rile \n perioada martie 2014 - martie 2015 se situeaz` la aproximativ 200.000 de euro. Circa 70% din veniturile parcului sunt generate de vånzarea de bilete achizi]ionate direct de c`tre clien]i de la casa de bilete, atunci când ajung \n parc. Momentan nu se

pl`te[te intrarea \n parc, oricine are acces la spa]iu [i relaxare, iar clien]ii cump`r` biletele doar dup` ce se hot`r`sc ce activit`]i \[i doresc s` fac` \n ziua respectiv`, valoarea bonului mediu fiind de aproximativ 60 de lei.

Restul de 30% din venituri sunt generate de \nchirierea spa]iului [i achizi]ionarea de bilete pentru activit`]ile din ofert` de c`tre firme, pentru organizarea de evenimente corporate, dar [i de c`tre [coli sau gr`dini]e private [i persoane fizice interesate s` organizeze aniversarea zilelor de na[tere ale copiilor. |n afara sezonului estival, pe durata toamnei, parcul r`mâne accesibil, \ns` vizitele se vor face pe baz` de programare, \n special pentru organizarea evenimentelor private, iar pentru \nceput pe durata iernii parcul va fi \nchis.

ADRENALIN~ DE COMANA Construit \n apropierea Parcului Natural Comana [i Delta Neajlovului, Aventura Parc Comana se afl` la 30 de kilometri de

SERVICII Bucure[ti, pe drumul spre Giurgiu.

Teamexpert [i asocia]ia nonprofit “Tabere cu Suflet” s-au concentrat din 2008 pe aceast` zon` cu poten]ial pentru sporturi \n aer liber [i organizeaz` periodic, o dat` sau de dou` ori pe an, concursuri de mountain bike [i trail running [i s`pt`månal excursii pe

DIVERTILAND Loc: Militari Data inaugur`rii: august 2012 Suprafa]`: 7,2 ha Investi]ie total`: 25 milioane de euro Num`r de vizitatori anual: 100.000

biciclet` sau \n caiace prin Parcul Natural Comana.

Din 2012, cånd a fost inaugurat, Aventura Parc Comana ofer` un plus de adrenalin` trei sferturi din an, din martie pån` la primul \nghe]. Cele 7 trasee existente [i tiroliana peste lac sunt accesibile tuturor categoriilor de vårst` [i \n`l]ime: dou` trasee pentru pre[colari, dou` trasee pentru copii [i adolescen]i, trei trasee pentru adul]i. Zilnic, parcul este vizitat de sute de persoane, cu perioade de vårf la sfår[itul s`pt`månii [i de s`rb`tori. |n general, ponderea dintre vizitele individuale [i cele de grup este echilibrat`, pe parcursul s`pt`månii, dup` cum precizeaz` Camelia Savin, vicepre[edinte al Asocia]iei “Tabere cu Suflet”. |ns` prin evenimente private sau organizate de companii se manifest` o u[oar` cre[tere \n favoarea segmentului de grup.

reprezentan]ilor companiei, \n conformitate cu cele mai stricte standarde interna]ionale. Piscinele Divertiland sunt vopsite \n alb, culoare ce reflect` cerul [i scoate \n eviden]` orice imperfec]iune sau urm` de murd`rie. Restul investi]iei a fost alocat` pentru opera]iunile de preg`tire, teras`ri, refaceri ale infrastructurii, amenajarea cl`dirilor, construc]ia unor anexe noi, investi]ii \n echipamente, dar [i \n personal.

Divertiland este singurul loc din Bucure[ti unde se pot practica sporturi de ap`, precum surfing, [i locul unde se g`sesc singura plaj` cu nisip [i cel mai lung râu lene[ din Bucure[ti. Alte atrac]ii ale parcului sunt terenul special amenajat pentru volei pe plaj`, zumba, aqua gym [i spinning, precum [i cele 22 de tobogane, printre care se num`r` [i cel mai rapid [i cel mai abrupt tobogan, pe care se poate ajunge la o vitez` de 65 km/h.

Anul trecut, \n primul sezon complet de operare al Divertiland, peste 100.000 de persoane au ajuns cel pu]in o dat` \n parcul de distrac]ie. Pentru anul acesta, reprezentan]ii companiei estimeaz` o cre[tere de 20% a num`rului de vizitatori. Sezonul acesta a fost lansat` vånzarea online de bilete, sistem bine receptat de clien]i, iar pentru iulie, perioada de vårf a verii, clien]ii sunt a[tepta]i cu o ofert`: pre]urile biletelor vor \ncepe de la 40 de lei pentru adul]i, iar copiii sub 10 ani vor pl`ti doar 25 de lei indiferent de ziua s`pt`mânii pe care aleg s` o petreac` la Divertiland. Elevii [i studen]ii beneficiaz` de tarife speciale.

EDENLAND Loc: Balote[ti, la 20 km de Bucure[ti Data inaugur`rii: martie 2014 Suprafa]`: 20 ha Investi]ie total`: 800.000 de euro Num`r de vizitatori anual: 20.000

VALURI DE DIVERTISMENT Divertiland reprezint` un punct de atrac]ie \ndeosebi pentru amatorii de piscin` [i sporturi de ap`. Parcul de distrac]ii este dotat cu singura piscin` cu valuri din România [i folose[te tehnologie de ultim` or` pentru a asigura ap` de cea mai \nalt` calitate pentru piscinele sale. Din investi]ia ini]ial` de 25 milioane de euro, 15% au mers c`tre implementarea sistemelor de tratare a apei, toate importate de la produc`tori europeni de top, proiectate [i implementate, potrivit

Pe lâng` veniturile generate din vânzarea de bilete, Divertiland opereaz` facilit`]ile de food & bar din parc, precum [i primul etaj al cl`dirii principale unde se afl` un spa]iu de joac` de peste 750 mp, modern [i dotat cu cele mai populare atrac]ii, inclusiv o zon` de PlayStation. Pentru cei mari, Divertiland de]ine terenuri de volei [i paintball. Biz Biz

55

Foto: © Andreasfischer – Dreamstime.com

antreprenoriat

Modele, re]ete, exemple Nu po]i \n]elege succesul studiind succesul, dup` cum nu po]i \n]elege e[ecul studiind e[ecul. Via]a nu prea are re]ete, iar atunci când le are, nu sunt a[a de evidente pe cât par. DE ADRIAN STANCIU

E

ra 1985 când un tân`r

consultant de la McKinsey, un tip briliant, alert \n gând [i articulat \n verb, a scris o carte care a devenit poate primul best-seller mondial de afaceri, o carte care a zguduit puternic funda]iile gândirii lumii de afaceri de la acel moment.

Tân`rul se numea Tom Peters, iar

56

Biz

cartea se numea “In Search of Excellence”. Era vremea \n care industria american` se sim]ea puternic amenin]at` de avansul industriei japoneze, vremea \n care ma[inile japoneze trecuser` de la a fi juc`rii fragile [i nefiabile la a fi prima op]iune a clasei mijlocii americane [i \n care firme ca Sony sau Matsushita trimiteau \n faliment companiile americane una dup` alta.

Cartea identifica un num`r de firme americane de succes, care f`cuser` fa]` cu brio acestei competi]ii [i care nu doar c` rezistaser`, dar [i prosperaser`, [i le descompunea ac]iunile \ntr-o re]et` a succesului, a excelen]ei.

Ideile [i abord`rile noi, proaspete, f`r` inhibi]ii, prezentate \n carte au f`cut din ea un best-seller mondial, iar din Tom Peters un guru al afacerilor [i o celebritate

interna]ional`. 10 ani mai târziu aproape toate firmele prezentate \n carte d`duser` faliment, iar Tom Peters a recunoscut ceea ce ni[te jurnali[ti de la BusinessWeek descoperiser`, anume c` a falsificat unele date ca s` ajung` la concluziile pe care le-a prezentat. Au urmat dizgra]ia [i un con de umbr` din care omul nu a mai ie[it niciodat` de tot.

A fost o victim` celebr` a unui fenomen foarte cunoscut dar pu]in \n]eles, numit de psihologi eroarea fundamental` de atribuire. |n pu]ine cuvinte, eroarea de atribuire spune a[a: suntem \nclina]i s` punem rezultatul unor ac]iuni pe seama calit`]ii ac]iunilor respective [i s` ignor`m importan]a contextului.

Dac` e vorba de oameni, punem rezultatul ac]iunilor lor pe seama calit`]ilor lor intrinseci, \i facem eroi sau dimpotriv` lichele [i ignor`m contextul \n care au ac]ionat. Acest fel de a vedea lucrurile are multe implica]ii.

Una dintre ele e c` s`rim repede la concluzii. C`ut`m modele de ac]iune, re]ete [i ni se pare c` le g`sim [i c` ele explic` ceea ce vedem [i atunci ne ancor`m de ele. De exemplu, \n spatele oric`rei pove[ti de succes a oric`rui om st` un moment, cel pu]in unul, de regul` mai multe, de mare noroc. Totu[i, nu am v`zut nicio carte care s` descrie aceste mari momente de [ans` [i importan]a lor pentru succes. Nu prea e \n regul`. Adic` ce e asta, loterie? Nu e cu “hard work and determination”? P`i atunci nu e cool. Mai bine scriem o carte unde se vede c` trebuie 10.000 de ore de munc` asidu` pentru orice succes. Pentru c` noroc nu are oricine, dar 10.000 de ore, da. Nu le pui la b`taie, treaba ta. Eu ]i-am zis care e re]eta. Nu are a face c` nu am nicio umbr` de dovad` pentru ea, dar sun` bine, e sexy [i se vinde. {i d` oricui o [ans`.

Acum, s` nu \n]elege]i din asta c` eu zic c` \n via]` dac` nu ai

noroc e[ti nimeni. {i nici c` succesul e exclusiv un produs al norocului. |n fond, ni[te oameni s-au urcat \n ni[te trenuri care i-au dus departe. Trenurile alea au trecut printr-o gar` unde erau [i al]ii, mul]i al]ii. Unii erau cu spatele. Al]ii au ezitat, pentru c` nu era clar unde merge trenul [i venise neanun]at. Al]ii erau la bufetul g`rii la un [pri]. {i nu toate trenurile au mers departe.

Unele se \ndreptau spre gara triaj, unde au fost trase pe o linie moart`. Dar, mai presus de orice, trebuia s` fii \n gara aia. Oricât de curajos, inteligent [i perspicace erai ca s` te urci \n trenul potrivit, dac` erai la 6 km de gar` tot degeaba.

Alt` problem` \ns`, mult mai complicat` decât asta, e efectul de halou, cel care l-a orbit pe Tom Peters. Efectul spune c`, dac` cineva face ceva bine (sau r`u), tindem s` vedem toate ac]iunile sale contribuind la acel rezultat. |n abordarea c`r]ii sale, Peters a comis o eroare fundamental` de judecat`, [i anume c` nu po]i \n]elege succesul studiind succesul, dup` cum nu po]i \n]elege e[ecul studiind e[ecul. S` v` dau un exemplu. Dac` vre]i s` afla]i cauzele care produc cancer la pl`mâni [i lua]i 1.000 de bolnavi [i le studia]i stilul de via]`, ve]i afla c` 70% dintre ei fumeaz`.

Dar 100% dintre ei beau ap`. Apa, deci, e o cauz` de cancer mult mai important` decât fumatul. |n cercetare asta se nume[te selec]ia dup` variabil` dependent`.

Produce concluzii zero. Problema e c` au un foarte tare parfum de credibilitate. Ca s` v` feri]i de

ADRIAN STANCIU Consultant \n transformare organiza]ional` [i Associated Dean for Knowledge & Leadership la Maastricht School of Management România www.adrianstanciu.ro

astfel de eroi e foarte important s` \n]elege]i, deci, dou` lucruri.

Primul e c` niciun exemplu nu dovede[te nimic. El exemplific`.

Dac` ave]i o teorie valid`, cercetat` empiric, atunci un exemplu e foarte bun ca s` o ilustreze, s`-i dea concrete]e [i contur. Dar nu dovede[te nimic.

Faptul c` g`si]i pe cineva care a reu[it cu 10.000 de ore de munc` s` devin` miliardar nu \nseamn` c` a[a se ajunge miliardar [i nici c` to]i cei care muncesc ajung miliardari. Nu \nseamn`, de fapt, absolut nimic. E doar un exemplu.

Al doilea e c` dac` v` uita]i ce face cineva, persoan` sau organiza]ie, [i apoi v` uita]i la rezultatele pe care le are, bune sau rele, trebuie s` \n]elege]i c` rezultatele se ob]in datorit` unor ac]iuni [i \n ciuda altora. Nu tot ce face persoana respectiv` contribuie la succes, dup` cum nu orice face contribuie la e[ec.

Mai mult decât atât, chiar atunci când ac]iunile respective contribuie la succes sau la e[ec, efectul lor e puternic influen]at de contextul \n care e plasat` ac]iunea. Un exemplu celebru e practica introdus` de Jack Welch la General Electric de a concedia \n fiecare an ultimii 10% ca performan]` din firm`. A fost foarte seduc`toare pentru to]i managerii obseda]i de putere [i a fost adoptat` \n mas`. A dat rezultate dezastruoase mai peste tot. La GE a mers bine mersi vreme de 30 de ani. |n concluzie, am o veste mai degrab` proast`. Via]a nu prea are re]ete, iar atunci când le are, nu sunt a[a de evidente pe cât par. Mintea noastr` e instruit` s` le caute, gândim \n categorii [i asta ne d` confort, dar ne \ndep`rteaz` de adev`r. Pentru c` adev`rul e mereu complex [i dependent de multe influen]e contextuale care nu sunt evidente de la prima ochire. Trebuie s` \nv`]`m s` le c`ut`m. Biz Biz

57

O afacere pentru UN STIL DE VIA}~ Bogdan Putinic`, investitor \n One Fitness, a trecut de la afaceri \n domeniul IT la cele care vizeaz` sportul, pentru c` a crezut c` poate face bani promovând un stil de via]` s`n`tos. |n toate cele 15 afaceri unde este ac]ionar [i-a ales parteneri de \ncredere. DE OANA GRECEA

B

usinessul One Fitness

nu s-ar fi deschis dac` Bogdan Putinic` nu s-ar fi \ntâlnit cu Diana Oprea, singura campioan` mondial` de fitness a României. “Sincer, f`r` Diana nu a[ fi f`cut acest pas. Din punctul meu de vedere, disponibilitatea unei echipe de a implementa un plan sau o oportunitate de afaceri este unul dintre factorii critici de succes pentru o afacere. |n cazul de fa]`, Diana [i Cristi, partenerii mei din One Fitness, sunt «the perfect match», recunoa[te Putinic`. Mult au contat [i faptul c` \i place sportul [i c` mi[carea face parte dintr-un stil de via]` s`n`tos.

“Pentru cineva ca mine, presiunile antreprenoriatului sau corpora]iei (mai nou) nu \]i permit, \n general, s` acorzi o aten]ie s`n`t`]ii [i s` fii extrem de activ [i \n afara jobului.

Am ap`sat pedala de accelera]ie \n dezvoltarea acestui concept nou de fitness fiind con[tient de beneficii”, mai spune el.

Ideea de a deschide o sal` de sport a venit natural, intuind spa]iul existent pe pia]` [i dorin]a din ce \n ce mai mare de mi[care a celor ca el. Bogdan Putinic` a \nceput cu zona de fitness [i a continuat apoi cu tenisul de mas`,

58

Biz

SUA de la creatorii primelor printr-un business paralel, Top aparate de fitness din lume) [i Tenis Arena. Pe spa]iul actualului amenaj`rile tehnice necesare club One Fitness func]ionase tot o bunei desf`[ur`ri a activit`]ii. Sala sal` de sport. Antreprenorul a a \nceput cu un studio foarte mare analizat cu aten]ie afacerea care de aerobic, unde se puteau exista \nainte [i a constatat câteva desf`[ura clase cu pân` la 35 de erori fundamentale de business [i rela]ionare cu clien]ii.

“Nu am avut nicio CIFRE secund` teama c` ONE Fitness vom avea aceea[i soart`, pur [i simplu pentru c` am ridicat Anul lans`rii: 2009 standardele \n ceea ce Num`r angaja]i: 26 prive[te serviciile de la bun Investi]ie ini]ial`: 500.000 de euro \nceput [i am f`cut tot ce a Num`r de clien]i: 1.300 trebuit pentru a le men]ine”, Cifra de afaceri 2013: 400.000 euro explic` Putinic`. Aceasta Pre] abonament pe lun`: 30-65 euro adaug` c` unul dintre marii diferen]iatori ai s`lii sunt chiar antrenorii, to]i participan]i, un num`r relativ campioni ai sportului românesc, mare pe pia]`, precum [i cu o zon` \ncepând cu liderul echipei, Diana dual` pentru activit`]i cardio sau Oprea. “Dac` ai un model bun, greut`]i. La \nceput, a fost o sal` construie[ti cu aten]ie, r`bdare [i, mic`, cu aproape 400 mp, \ns` mai ales, oferi ceea ce promi]i, po]i cochet`, pozi]ionat` foarte bine, cu avea o poveste frumoas`”, spune servicii high-end la un nivel de antreprenorul, care crede c` cei pre] accesibil, o raritate pentru o care ofer` un serviciu coerent sunt industrie dominat` de extreme. [i cei care merg mai departe, din |n timp, au urmat alte investi]ii, ce se vede, \n aceast` industrie. \n principal \n extinderea s`lii (\n Investi]ia ini]ial` a fost de 2011 [i 2013) [i \n noi achizi]ii de 400.000 de euro [i a constat, \n echipamente [i aparatur` specific`. principal, \n conversia la un nivel |n acest moment, suprafa]a total` ridicat a spa]iului de la Pia]a este de aproape trei ori mai mare [i Domenii, dotarea s`lii cu cele mai a fost dezvoltat` o linie adiacent` bune aparate existente pe plan de servicii, One Spa, cu proceduri mondial (aparatur` importat` din

ANTREPRENORIAT FITNESS

de masaj [i de recuperare, efectuate de terapeu]i cu experien]`. One Fitness ofer` acum ca servicii fitness, aerobic (peste 40 de clase s`pt`mânal), antrenamente personale, specialist \n kinetoterapie, antrenamente personale pentru copii, saun`, masaj. Nivelul total al investi]iilor \n cei cinci ani a ajuns la 500.000 euro.

Businessul a avut un succes nea[teptat \nc` din prima zi, 14 februarie 2009, [i a fost profitabil din prima lun`, performan]` greu \ntâlnit` \n domeniu.

“Ca antreprenor, am avut multe momente grele generate de aprofundarea mai pu]in suficient` a anumitor domenii, lipsa unei echipe de management profesioniste etc. Investind \n peste 15 businessuri pân` acum, este absolut imposibil s` nu ai momente grele \n urma c`rora s` nu tragi multe \nv`]`minte. |mi amintesc de perioada de \nceput a vie]ii de antreprenor când \nv`]am cum se cre[te un business [i cum se conduce acesta. |n 2004, de exemplu, am trecut printr-o criz` de lichidit`]i generat` de plecarea

Ac]ionarii One Fitness: Bogdan Putinic` – investitor, Cristian Bolfos – manager, Diana Oprea – director sportiv

unui client important, moment \n care am «\nv`]at» ce \nseamn` cash-flow-ul [i ce important este un director financiar pentru o afacere”, mai poveste[te investitorul.

Afacerea One Fitness a \nceput cu 10 angaja]i [i a ajuns la 26 \n prezent. Pe termen scurt, planul celor trei ac]ionari (pe lâng` Bogdan, ac]iuni au [i Diana Oprea [i Cristian Bolfos, managerul companiei) vizeaz` deschiderea a cel pu]in dou` s`li, \n Bucure[ti \ntr-o zon` central`, [i poate una \n provincie. “Dificultatea implement`rii acestui plan const` \n lipsa unor loca]ii disponibile potrivite pentru modelul nostru de afacere, care necesit` vizibilitate foarte mare [i care este mai pu]in pretabil pentru spa]ii comerciale de tip mall sau cl`diri de birouri.

Vom dezvolta zona de spa, care se afl` acum la \nceput”, mai spune Putinic`.

Din punctul s`u de vedere, diferen]iatorul principal fa]` de concuren]` este Diana Oprea, cea care a deschis drumul fitnessului \ntre sporturile de performan]` [i singura noastr` campioan` mondial` de fitness la toate categoriile. Diana supervizeaz` direct programele sportive desf`[urate \n sal`, precum [i preg`tirea continu` a antrenorilor dup` ultimele tendin]e.

Cel mai popular serviciu sunt clasele de aerobic, iar antreprenorul a observat o cre[tere a aten]iei pe care oamenii o acord` s`n`t`]ii. Asta ar fi poate [i una din explica]iile pentru care businessul One Fitness a ajuns de la 300 de clien]i \n prima lun` la peste 1.300 de clien]i activi. 95% din cei care le trec pragul sunt persoane fizice. La 37 de ani, Bogdan Putinic` se poate considera un om \mplinit. Ador` s` fac scuba diving, s` citeasc`, este gamer \mp`timit, \i plac ma[inile sport, iube[te s` c`l`toreasc` [i... s` fac` torturi. Biz Biz

59

strategie Inspira]ie cu parfum de Rivier` Între RUN [i Cannes au fost dou` s`pt`måni intense, \ncheiate cu doze de inspira]ie [i infuzie de creativitate, romåni pe podium, multe emo]ii [i aplauze. DE LOREDANA S~NDULESCU

R`zvan Ghilencea [i Bianca Dumitra[cu – premia]i cu Aur la Young Lions Cyber, Teodora Migdalovici – fondatorul The Alternative School for Creative Thinking, Bogdan Herea – CEO PITECH+PLUS, fondator ACADEMY+PLUS

iroul Cannes Lions \n Romånia a organizat la \nceputul lui iunie, \n parteneriat cu revista Biz [i cu sus]inerea Samsung Note 3, proiec]ia celor 151 de lucr`ri romåne[ti înscrise la cea de-a 61-a edi]ie a Cannes Lions. Cu 50 de lucr`ri mai multe decåt cele \nscrise în 2013, mixul competen]elor creative locale cu destina]ie Cannes s-a bucurat de un context special: proiec]ia lucr`rilor care, anual, devin din ce în ce mai articulate strategic a avut loc la Galateca. Publicul, deopotriv` romån [i str`in, a fost numeros [i entuziast, iar La Strada, 60

Biz

Samsung Note 3, Origo [i French Revolution au pigmentat seara.

Dup` proiec]ie, ce a însumat lucr`ri de la peste 20 de agen]ii romåne[ti, a urmat premierea celor mai buni studen]i de la The Alternative School for Creative Thinking, dar [i a echipei Bokeh (Alex Haidamac, Natalia Sfetcu), cea care anul trecut a cå[tigat singurul aur romånesc la competi]ia de design de 24 de ore de la Cannes.

“The Alternative School for Creative Thinking, RUN Project [i Cannes Lions sunt capitolele cu fluturi în stomac din povestea mea profesional`.

Pentru mine au fost experien]e de vårf, fie c` a fost vorba de cå[tigarea aurului la design, fie c` am fost pe aceea[i scen` cu David Droga, Dean Wieden [i cu to]i ceilal]i membri ai juriului în 2013, pe care i-am putut privi în ochi, le-am stråns måna [i am primit felicit`ri din partea lor. A fost o experien]` extraordinar` s` prezint o idee în seminarul Red, de anul acesta, la care Bono a spus «That’s a great idea»”, poveste[te Alex Haidamac, medaliatul cu aur de la Cannes din 2013, c`ruia Marta U[urelu, redactor-[ef la Biz, i-a oferit la RUN diploma de cå[tig`tor.

Dac` în 2013 am avut mai pu]ini competitori la Cannes, la categoria Junior-Seniors, în 2014 lucrurile au evoluat.

Echipele Remarkant (sus]inut` de UniCredit }iriac Bank), Morph (sus]inut` de Renania), The Vandals (sus]inut` de MiniPRIX) [i FlipSters Play (sus]inut` de ACADEMY+PLUS) s-au calificat în competi]iile interna]ionale de PR, Design, Roger Hatchuel Academy [i Cyber.

ROMANIANS ARE SMART – O EDI}IE HARD COPY |n cadrul Cannes Preview: RUN-Romanian Agencies for Cannes a fost lansat` [i

versiunea tip`rit` a colec]iei de lucr`ri romåne[ti \nscrise. Sub sloganul “Romanians are smart”, catalogul unde se reg`sesc pove[tile campaniilor locale a fost realizat cu ajutorul Rom, Coca-Cola, Cif, Vodafone, Doncafé [i L’Orèal. Pe durata festivalului, mai multe exemplare au fost distribuite, \n ideea de a promova creativitatea romåneasc` în råndul comunit`]ii globale de comunicatori.

UN CANNES BUN Anul acesta, o delega]ie consistent` de lideri ai industriei romåne[ti, atåt din partea clien]ilor cåt [i din partea agen]iilor, s-a bucurat de experien]a de studiu, informa]ie, networking [i competi]ie de pe Riviera Francez`, locul unde, de peste 61 de ani, se reune[te comunitatea global` a gånditorilor creativi, a celor care deseneaz` tendin]ele în rela]ia cu consumatorii [i a celor care, prin ideile lor, reseteaz` anual standardele industriei.

“Cannes-ul a fost intens, o infuzie de energie [i informa]ie [i o form` de flatare ultim`.

Cånd vezi tineri romåni pe scen`, luånd aur, cånd îi dai idei lui Bono [i el zice: «O propunere fantastic`», cånd [tii c` po]i contribui la educa]ia industriei, sus]inånd echipele The Alternative School la specializ`ri, ai senza]ia c` e[ti \n locul potrivit, la momentul potrivit [i c` de-acum încolo e doar loc de cre[tere”, a declarat Anca Nu]`, Identity & Communication Director, UniCredit }iriac Bank.

AUR PENTRU THE ALTERNATIVE SCHOOL {I ÎN 2014 Pentru studen]ii de la The Alternative School au fost momente intense, c`ci primele zile de festival au însemnat competi]ii cu deadline stråns, emo]ii, concuren]a cu cele mai influente echipe de tineri cu vårsta pån` în 28 de ani din toat` lumea. Echipa FlipSters Play (Bianca Dumitra[cu – 25 de ani, R`zvan Ghilencea –

24 de ani, în via]a de zi cu zi Art Director, respectiv Copywriter la TBWA) a cå[tigat aurul, devansånd concuren]i din agen]ii de prim` lig`: Contrapunto BBDO, Grey Melbourne, Isobar, Leo Burnett Toronto, Razorfish Shanghai, Leo Burnett Fran]a, TBWA Helsinki, Mobius Mobile, Party Japonia, Kitchen Norvegia, Havas Elve]ia, Dutch Young Creatives, Digitas LBI SUA, Conill Advertising SUA [i Forsman & Bodenfors Suedia, aceea[i agen]ie a c`rei echip` de seniori a luat Grand Prix la Cyber 2014. “În orice competi]ie e mai important` experien]a decåt rezultatul. A ajunge acolo e deja un succes, dar asta nu înseamn` c` trebuie s` te opre[ti. Acesta a fost tot timpul gåndul nostru. Iar oamenii din competi]ie, pe care îi consideri «rivali de temut», sunt exact ca tine. To]i avem emo]ii [i panici. Have fun!”, transmit Bianca [i R`zvan celor care se vor reg`si în postura de competitor în viitor.

BRONZ PENTRU MCCANN, SHORTLIST PENTRU OGILVY {I PUBLICIS Din cele 54 de lucr`ri înscrise, McCann a avut pe lista scurt` a festivalului aproape o cincime.

Un rezultat de apreciat, dac` ne gåndim c` în festival au fost înscrise peste 34.000 de lucr`ri, din toat` lumea, la cele 17 categorii de concurs. Pe podium, medaliate cu bronz, au urcat “Ghi]` Ciobanul” pentru Vodafone în competi]ia de media [i “Bucharest, Not Budapest” pentru Rom, la categoria Promo/Activation.

La Lions Health, în prima competi]ie a creativit`]ii dedicate comunic`rii produselor [i serviciilor din domeniul medical, Ogilvy Romånia a avut un shortlist pentru ONG-ul D`ruie[te Via]`, cu lucrarea “Bursa de Fericire”.

Un alt shortlist a fost cå[tigat de aceea[i agen]ie în competi]ia de film, pentru Animest. Publicis Bucure[ti s-a calificat pe shortlist la Outdoor cu lucr`rile realizate pentru Nutrivet. Biz

Ecouri de la Cannes

“

Cannes 2014 a fost intens [i plin de \nc`rc`tur` emo]ional`.

FlipSters Play, echipa pe care ACADEMY+PLUS a finan]at-o, a câ[tigat aur la competi]ia de Cyber de 24 de ore, l`sând în urm` echipe grele [i confirmându-mi, indirect, c` am ales bine.

The Alternative School este despre viitorul industriei de creativitate. Dup` energia pe care o resim]i la Cannes, [tii ce briefuri î]i dai pentru urm`toarea perioad` [i ce alian]e faci ca lucrurile s` mearg` din ce în ce mai bine. Cannes este despre validare cånd vine vorba despre viitorul businessului, este despre inspira]ie. Ce mult m-am bucurat s`-l aud pe Neil DeGrasse Tyson spunånd: «{tiin]ele exacte au nevoie de marketing». Exact asta facem [i noi cu lansarea ACADEMY+PLUS în Romånia. Nu e doar o [coal` de coding, e implicit o [coal` care face bun` reputa]ie statutului de programator.

“

Bogdan Herea, CEO PITECH+PLUS, fondator ACADEMY+PLUS

“

Nu m-am a[teptat nici \n 2013, nici în 2014 s` sponsorizez cå[tig`tori. Am fost încåntat` de rezolv`rile briefurilor, de conexiuni, de experien]a de a-i cunoa[te pe cei mai buni [i de ideea de a sus]ine un demers educativ alternativ, cu b`taie atåt de lung`, la nivel interna]ional. S` ia aur, argint, aram` [i alte metale la Cannes n-a fost o prioritate, ci un fel de «extra-topping». {coala trebuie s` formeze atitudini de cå[tig`tori, s` expun` rezolv`ri spectaculoase [i s` preg`teasc` oameni care gåndesc interesant, care sunt capabili s` livreze solu]ii inteligente la probleme reale. Asta e [tacheta, acesta este obiectivul ultim.

Florentina Taudor, CEO Renania, compania care a sus]inut The Alternative School [i studen]ii s`i în 2013 [i 2014

“

“

Brandul La Strada a sus]inut dintotdeauna creativitatea \n mod` [i design, sprijinind ini]iativele care \ncurajeaz` dezvoltarea spiritului creator [i a tinerelor talente, indiferent de zona de manifestare. Este unul dintre motivele pentru care am dorit s` sus]inem Cannes Preview. |i felicit`m pe Bianca Dumitra[cu [i R`zvan Ghilencea, care au fost premia]i cu aur la Young Lions Cyber. Rezultatele lor ne dau \ncredere [i dorin]a de a contribui \n continuare la cre[terea talentelor din mod` [i din industriile creative din Romania.

“

Oana Stincel, Ice-Cream Marketing Manager, La Strada

“

|n nou` ani de Cannes Lions în Romånia s-au materializat chiar toate visele pe care le-am avut în primii ani de festival, ca student`. Cel mai important este c` romånii acum intr` în Palais f`r` stigma de a fi n`scu]i în estul Europei, ci avånd blazonul de a fi evoluat aici. Studen]ii mei sunt premia]i cu aur, în urma lor sunt ni[te sute de al]i tineri educa]i aici [i angaja]i în cele mai dorite contexte ale lumii, agen]iile de-acas` au performan]e de ni[te ani, avem o istorie cu jura]i în paneluri diverse. Festivalul în sine a evoluat [i s-a dezvoltat pornind [i de la idei pe care le-am împ`rt`[it din convingere (apari]ia categoriei PR sau a unei grile diferite de pre] pentru studen]i).

Am fost o roti]` în mecanismul care a schimbat percep]ia despre Romånia în comunitatea global` a comunicatorilor [i le sunt recunosc`toare tuturor celor care m-au ajutat s` transform planul acesta într-o realitate tangibil`.

Sunt foarte, foarte mul]i.

“

Teodora Migdalovici, Ambasadorul Cannes Lions \n Romånia [i fondatorul The Alternative School for Creative Thinking Biz

61

Mai multe voci, un singur brand

62

Biz

PUBLICITATE Olivia Petre (Georgescu) Strategy & New Business Director, DDB Romånia Suntem cu to]ii actori \n aceea[i pies`.

Important e nu atåt cine are mai multe replici, ci cåt de bine se leag` dialogul care ajunge la public. Dac` \n mod tradi]ional echipa de branding dezvolta conceptul declinat ulterior \n celelalte medii, azi regula e c` nu mai exist` reguli [i re]ete. Profilul audien]ei poate cere o abordare digital` \n care PR-ul [i ATL-ul sunt cel mai adesea actorii secundari. |ntr-o prim` etap` a comunic`rii prin canale multiple, multe campanii au c`zut \n capcana “declinabilit`]ii” \n defavoarea

Fotografii: VALI MIREA

Digitalul a revolu]ionat comunicarea. A accelerat ritmul, a crescut frecven]a [i a multiplicat mijloacele de comunicare. Cum se \ntrep`trund canalele [i cum \[i armonizeaz` eforturile profesioni[tii cu atribu]ii complementare \n noul context al industriei de comunicare?

Cine ar trebui s`-[i asume rolul de lider? Care sunt noile provoc`ri [i care sunt exemplele de urmat?

Pentru c` fiecare specializare, indiferent c` este vorba de online sau offline, de new media sau media tradi]ionale, de PR sau publicitate, are propria perspectiv` [i se confrunt` cu provoc`ri specifice, am invitat cinci profesioni[ti din arii diferite ale comunic`rii s` ne explice cum \[i armonizeaz` eforturile [i ce fac pentru a se adapta noului context. Problemele identificate [i solu]iile propuse de ei difer`, \ns` cu to]ii sunt de acord c` \ntr-un peisaj atåt de aglomerat, diferen]a \ntre a supravie]ui [i a excela este dat` de con]inut.

Ideea [i creativitatea execu]iei sunt cele care dau m`sura valorii, iar canalele de comunicare sunt doar portavocile care amplific` mesajele de brand.

“creativit`]ii” (obiceiul de a declina key visual-ul ATL pe restul materialelor). Cred \ns` c` industria a dep`[it acele vremuri [i acum ideea de “multi-channel” implic` o exploatare mult mai original` a fiec`rui mediu in parte. Dincolo de asta, partea de logistic` [i implementare a unei campanii integrate r`måne o mare provocare. Este esen]ial s` existe o bun` coordonare [i s` nu se taie bugetele pentru aceast` etap`. O idee bun` cu adev`rat trebuie s` r`mån` “bun`” \n toate fazele, de la concept pån` la implementare.

Indiferent c` este vorba de publicitate, PR, digital sau media, pe lång` cuno[tin]ele specifice fiec`rui domeniu, succesul \n aceast` industrie este de partea celor care sunt curio[i fa]` de tot ce se \ntåmpl` \n jur.

Curiozitatea, ca [i creativitatea sunt lucruri care nu se pot dobåndi prin niciun training.

Peste ele, sunt niveluri de competen]` care se pot modela \n func]ie de rolul fiec`ruia \ntr-o agen]ie. Toate se intersecteaz` \n puncte comune, unul dintre ele fiind rezisten]a la stres.

Am cunoscut oameni extraordinar de creativi, dar care nu erau dispu[i s` lucreze \ntr-un sistem dependent de termene limit`. Biz

STRATEGIE COMUNICARE

PR Ana C`lug`ru Corporate Communication Coordinator, Porter Novelli Public Relations

Dac` acum cå]iva ani \nc` mai erau branduri care puteau supravie]ui din punct de vedere comunica]ional f`r` PR, publicitate, media [i digital, acum acest

lucru este, practic, imposibil.

Cel mai important este \ns` ca eforturile din cele patru direc]ii s` nu-i creeze consumatorului sentimentul de disonan]` cognitiv`, ci s` construiasc` brandul \ntr-o direc]ie unitar`, \n care fiecare demers comunica]ional s`-l poten]eze pe precedentul sau pe cel care se deruleaz` \n acela[i timp, dar pe alt palier.

Principalul rol al comunic`rii prin canale multiple este de a ajunge la fiecare tip de consumator prin acele canale de comunicare pe care le utilizeaz` cel mai des, cu care rezoneaz` cel mai mult [i pe care le \n]elege cel mai bine. Este nevoie de foarte mult` precizie [i de capacitatea de a adapta perfect mesajul la canalul folosit, indiferent c` vorbim de pres`, social media, e-mail,

MEDIA Mirela Nicula Group Director, Media Investment Brandul este mai mult decåt un logo, un slogan sau o campanie, nu mai \nseamn` doar marketing; \nseamn` s` construie[ti \mpreun` cu clien]ii o anumit` reputa]ie [i apoi s` gestionezi percep]iile despre ea prin ac]iunile pe care le faci \n fiecare domeniu. |n prezent, suntem acapara]i de tehnologie.

Devine tot mai clar faptul c` nu vom putea supravie]ui dac` nu \mbr`]i[`m tehnologia. Digitalul este singurul canal de comunicare \n cre[tere, dar nu suntem \nc` \n punctul \n care s` juc`m totul pe aceast` singur` carte.

Brandurile au nevoie de comunicare multi-channel, \ns` cel mai mare risc este neadaptarea mesajului [i a tipului de comunicare la fiecare canal folosit.

Oamenii din industria de comunicare trebuie s` fie creativi, s` aib` o imagina]ie dezvoltat`, care s` le permit` s` priveasc` dincolo de barierele tehnice de promovare [i s`-i ajute s` se pun` \n locul consumatorului [i \n locul vånz`torului. La acestea se adaug` abilit`]ile de comunicare, gåndire strategic`, munca \n echip`, flexibilitatea [i adaptabilitatea. Biz

SMS, aplica]ii mobile, forumuri, comunicare la raft, evenimente etc. Cel mai mare risc este ca mesajul s` nu fie adaptat unitar [i simultan. Consumatorul le utilizeaz`, pe toate, tot simultan [i va sim]i atunci când mesajul este confuz [i nu are acea consisten]` pe care numai unitatea o poate da.

Sunt foarte multe competen]e necesare [i num`rul lor cre[te pe m`sur` ce se dezvolt` industria, pe m`sur` ce consumatorii devin tot mai sofistica]i [i brandurile se adreseaz` unor nevoi noi [i ni[ate ale acestora. A[adar, este nevoie s` fii \n permanen]` foarte informat, s` ai o minte analitic`, dar s` po]i apela oricând la creativitate, s` fii extrem de versatil [i foarte, foarte bine organizat. Acestea sunt doar “macrocompeten]ele”. Din fiecare mai reies alte câteva, care ]in de nuan]e [i context. Nu este simplu [i presupune un permanent exerci]iu de autoperfec]ionare, \ns` este ceea ce pune mecanismul comunic`rii \n mi[care. Biz

STRATEGIE COMUNICARE

CON}INUT Vicki Nicola Managing Partner, MyMedia Branded Content Dac` pån` acum gåndeam campanii \n perioade bine definite, ast`zi comunicarea este un proces continuu. Povestea brandului se spune \n fiecare zi, iar comunicarea prin canale multiple este ca un cor \n care trebuie s` cån]i pe mai multe voci din registre diferite. A[a c` provocarea cea mai mare este aceea de a armoniza aceste voci, fiecare la fel de important`. Apetitul pentru creativitate [i curiozitatea pentru ce este nou dau formula cå[tig`toare \n comunicare, indiferent de domeniul specific \n

care te exprimi, indiferent c` este vorba de PR, digital, media sau publicitate.

Creativitatea este cea mai important` resurs` [i ea se manifest` nu numai \ntr-o idee, ci [i \n strategie [i implementare.

Con]inutul este singurul care \[i poate asuma statutul de lider [i care poate face diferen]a.

Canalele de comunicare, oricare ar fi ele, sunt doar o voce prin care mesajul brandului ajunge la consumator. Nu exist` soli[ti, ci doar o partitur` comun`, armonizat`. Biz

DIGITAL Jan-Bogdan Zavera Creative Director, Tribal Worldwide Rolul de lider ar trebui s` fie asumat de c`tre departamentul care reu[e[te s` duc` la bun sfår[it obiectivele din brieful clientului. Un rol foarte important \l au departamentul de strategie sau agen]ia de media care reu[e[te s` g`seasc` canalul sau mixul ce va func]iona optim.

Acest departament este [i cel care stabile[te planul campaniei, precum [i nivelul de implicare pentru diversele agen]ii dintr-un grup.

Rolul acesta sufer` \ns` o diluare [i cele mai importante campanii de la noi arat` asemenea unui scenariu ce spune o poveste pe mai multe medii, prin completare sau repetare. Acestea sunt campaniile care ob]in cea mai mare vizibilitate. Importante sunt stabilirea [i \n]elegerea modului \n care publicul ]int` intr` \n contact cu diversele medii [i inserarea mesajelor unei campanii \n mod natural \n ecosistemul de zi cu zi al unui consumator.

Riscurile apar \n momentul \n care nu sunt stabilite foarte bine 64

Biz

“frame-urile” unei campanii.

Acest lucru poate duce la mesaje diferite pe mediile implicate [i poate crea o disonan]` \n comunicare.

Realizarea unor documente care explic` foarte clar toate conven]iile prezente atåt la nivel de campanie, cåt [i la nivelul livrabilelor ajut` toate persoanele implicate s` \n]eleag` exact ce anume de ce [i cum se dezvolt`.

Totodat` declinarea unui concept pe diverse medii ar trebui s` ]in` cont [i de modul \n care consumatorul \l folose[te zilnic.

Probabil una dintre cele mai mari probleme este dat` de corelarea rezultatelor \n timpul campaniei. Fiind multe medii implicate este greu de urm`rit ce anume se \ntåmpl`, ce decizii trebuie luate pentru a ob]ine rezultate mai

bune, cånd s` fie luate [i pe ce medii. |n acest caz, intervine avantajul unui grup de comunicare care poate analiza rezultatele rapid f`r` un flux greoi de mailuri sau documente. Biz

Foto: © Syda Productions -– Dreamstime.com

ANTREPRENORII REVIN LA {COAL~ Bugetele alocate programelor de educa]ie managerial`, precum cele de MBA, au intrat la ap`, ceea ce a f`cut furnizorii s` \[i regândeasc` strategia [i s` se lupte pentru atragerea antreprenorilor pe b`ncile [colii. Cum num`rul antreprenorilor cu preg`tire solid` \n business este \n cre[tere, am putea asista la p`trunderea \ntr-o nou` er` a antreprenoriatului. DE OVIDIU NEAGOE 66

Biz

STRATEGIE MANAGEMENT ui Dan Penciu i s-a \ndeplinit un vis profesional la numai câ]iva ani de la terminarea facult`]ii: a ajuns la conducerea unei companii. Cu aceast` ocazie \ns`, a realizat cu repeziciune c` facultatea nu \]i ofer` o multitudine de informa]ii de care are nevoie un manager. Pe atunci, lui Dan Penciu, fondator al agen]iei de turism Travel Maker, i-a \ncol]it \n minte gândul s` \nve]e despre absolut tot ce \nseamn` s` conduci cu adev`rat o firm`. De aici [i pân` s` ia \n calcul un program MBA (Master of Business Administration) nu a fost decât un pas.

Antreprenorul \[i aminte[te c` etapa de selec]ie a programului a durat aproape doi ani, timp \n care s-a \ntâlnit cu reprezentan]ii mai multor [coli de business din Bucure[ti, a participat la lec]ii demonstrative [i, mai ales, a discutat cu al]i absolven]i. Dup` ce a cânt`rit bine o serie de criterii precum deschiderea interna]ional`, provenien]a profesorilor sau durata programului [i varianta de predare, a optat pentru un Executive MBA (EMBA) oferit de CEU Business School (actualmente Maastricht School of Management). “Pentru mine, ca antreprenor, principalul beneficiu \l reprezint` conectarea la mediul de afaceri, imprimarea unui mod holistic [i integrat de a vedea lucrurile cu scopul de a performa [i de a avea succes \n peisajul extrem de competitiv al afacerilor de ast`zi”, spune Dan Penciu, fondator al agen]iei de turism Travel Maker [i fost Country Manager pentru România al grupului GTS International. “Un program MBA te ajut` s` vezi o afacere din cât mai multe puncte de vedere, \]i face o sintez` de bune practici pentru fiecare domeniu \n parte [i, cel mai important, \]i arat` cum s` te ridici [i s` vezi totul de sus”, adaug` Dan Penciu.

Criza economic` a schimbat radical regulile jocului \n mediul de afaceri.

Recesiunea, unul dintre cei mai buni profesori de economie dar cu siguran]` [i cel mai exigent dasc`l, a ar`tat c` flexibilitatea [i inova]ia sunt arme mult mai eficiente \n lupta cu efectele devastatoare ale replicilor cutremurului financiar, spre deosebire de respectarea unor vechi re]ete dovedite câ[tig`toare,

ce-i drept, dar \n perioada de boom economic. Dac` la prima vedere antreprenoriatul, care nu se pu]ine ori este sinonim cu riscul, pare c` nu are prea multe \n comun cu un program de tip MBA sau EMBA ce manifest` o oarecare aversiune fa]` de risc [i pare destinat \n linii mari angaja]ilor din corpora]ii, nu este deloc a[a. “Unul dintre avantajele majore ale statutului de antreprenor, ca participant \ntr-un program de MBA, este faptul c`, spre deosebire de colegii t`i «corporati[ti», po]i s` aplici ceea ce \nve]i \ncepând de a doua zi diminea]`. Cel pu]in eu asta am f`cut”, spune fondatorul Travel Maker.

“Expertiza dobândit` \n cadrul [colii m-a

fondate are ce \nv`]a. Un alt aspect, deloc de neglijat, este deprinderea abilit`]ilor tehnice, precum [i a limbajului de business pe care le pot oferi un astfel de program, extrem de importante \n atragerea investitorilor, pentru c`, de cele mai multe ori, ace[tia la rândul lor au absolvit cursurile unui MBA. Unul dintre motivele pentru care majoritatea companiilor de tip start-up e[ueaz` este exact lipsa unui investitor.

Date fiind avantajele, se pare c` \n ultimii ani antreprenorii nu au stat prea mult pe gânduri [i au revenit pe b`ncile [colii.

“Num`rul antreprenorilor \nscri[i la programul EMBA Bucure[ti a fost \n continu` cre[tere pe parcursul ultimelor trei Num`rul antreprenorilor \nscri[i la cursuri desf`[urate”, spune pentru Biz prof. Bodo B. programul EMBA Bucure[ti a fost \n continu` cre[tere pe parcursul ultimelor Schlegelmilch, decan al WU Executive Academy. “Din trei cursuri desf`[urate. Mul]i experien]a WU Executive antreprenori au businessuri cu un ritm Academy \n Bucure[ti, pot de cre[tere semnificativ, astfel c` [i spune c` \n România acest ace[tia au sim]it nevoia de un fenomen are la baz` motive background educa]ional pe m`sur`, de bine \ntemeiate. |n primul informa]ii [i de abilit`]i practice despre rând, ritmul de cre[tere al cum s` fac` management pentru propriului business, dorin]a propriul business pentru a-i men]ine de a \mbun`t`]i businessul [i de a nu gre[i precum [i acela[i ritm de cre[tere” nevoia de a intra \n contact Profesor Bodo B. Schlegelmilch, cu al]i antreprenori sau decan al WU Executive Academy manageri. Mul]i antreprenori au businessuri ajutat s` regândesc structura companiei cu un ritm de cre[tere semnificativ, astfel [i s` v`d lucrurile la o scar` mult mai c` [i ace[tia au sim]it nevoia de un mare. |n acela[i timp, no]iuni precum background educa]ional pe m`sur`, de leadership, motiva]ie [i lucru \n echip` au informa]ii [i de abilit`]i practice despre devenit repere de via]` [i de business. La cum s` fac` management pentru modul cel mai concret, cifra de afaceri a propriul business pentru a-i men]ine crescut de câteva ori \n ultimii ani”, mai acela[i ritm de cre[tere”, adaug` Bodo B. spune Dan Penciu.

Schlegelmilch.

Potrivit informa]iilor decanului WU ANTREPRENORII Executive Academy, \n perioada 2011 – SCHIMB~ FOAIA 2013, la cursurile MBA oferite de WU Executive Academy doar 9% din totalul Pe lâng` know-how-ul dobândit, un cursan]ilor erau antreprenori, \ns` astfel de program de tip MBA sau situa]ia s-a schimbat \n perioada 2012 – EMBA poate contribui din plin cu mai 2014, când num`rul antreprenorilor mult` \ncredere \n propriile for]e [i \nscri[i a crescut cu 10%. Mai mult, poate cel mai important factor este pentru grupa 2013 – 2015, din totalul networking-ul cu profesorii [i al]i cursan]ilor \nscri[i, 28% de]in propriile juc`tori importan]i din mediul de companii. Tendin]a nu a fost trecut` cu business, de la care orice antreprenor vederea de furnizorul de programe indiferent de dimensiunile companiei Biz

67

STRATEGIE MANAGEMENT

educa]ionale manageriale, astfel c`, \n urm` cu doi ani, WU Executive Academy a lansat programul Professional MBA (PMBA) destinat antreprenorilor, reprezentan]ilor organiza]iilor nonguvernamentale [i managerilor din IMM-uri. Prin acest program, “studen]ii” au acces simultan la dou` facilit`]i: un program clasic de MBA \n management general, dar [i posibilitatea s` se specializeze \ntr-o anumit` func]ie ori industrie.

Pe parcursul acestui program, participan]ii dobândesc abilit`]i de “core business”, concentrându-se pe cuno[tin]e cheie de management general, tehnici [i leadership, asigurându-le \n acela[i timp flexibilitate maxim` \n a-[i dezvolta nevoile [i ambi]iile individuale \n timpul modulelor de “specializare”. Pe parcursul acestor module cu o durat` cuprins` \ntre 12 [i 18 luni, participan]ii pot selecta una dintre cele [ase specializ`ri oferite \n limba englez`: control, managementul energiei, finan]e, marketing [i vânz`ri, management de proiect, antreprenoriat [i inova]ie.

APETIT PENTRU ANTREPRENORIAT Antreprenoriatul este o “materie” extrem de popular` \n programele de tip MBA [i EMBA din toate col]urile lumii [i preg`te[te to]i cursan]ii pentru lansarea unui business. Chiar dac` absolven]ii nu o iau pe calea antreprenoriatului imediat dup` absolvirea cursurilor, abilit`]ile dobândite le ofer` flexibilitatea [i knowhow-ul necesare s` pun`, ulterior, bazele unei companii. Absolvirea unui astfel de program \i va face \ns` s` cocheteze [i mai mult cu antreprenoriatul. “|n cazul unui antreprenor, nevoia de a face un MBA vine din cu totul [i cu totul alte zone decât \n cazul unui angajat de multina]ional`”, spune Dora Surugiu, Managing Director la Maastricht School of Management România. “{i drive-ul din timpul programului este altul. Mult mai semnificativ` este \ns` mi[carea invers`: num`rul celor care intr` \n antreprenoriat dup` terminarea unui program de MBA: atât direct, cât [i prin investi]ii”, continua Dora Surugiu.

O [i arat` un studiu realizat de curând de Graduate Management Admission 68

Biz

lanseaz` \n proiecte diverse, dar c`rora le lipse[te viziunea [i determinarea de a continua. Practic, un MBA te ajut` s` treci la nivelul urm`tor”, continu` R`zvan Pascu, care pân` nu de mult a lucrat pentru compania olandez` ING. Cu toate c` beneficiile \nrol`rii \ntr-un program de educa]ie managerial` sunt evidente atât pentru antreprenori, cât [i pentru angaja]ii din corpora]ii, pre]ul nu este unul de neglijat. La scurt timp |n cazul unui antreprenor, nevoia dup` ce recesiunea global` s-a de a face un MBA vine din cu totul [i resim]it puternic [i \n mediul de afaceri local, companiile au cu totul alte zone decât \n cazul unui eliminat \n cea mai mare angajat de multina]ional`. Mult mai parte acordarea unor semnificativ` este \ns` mi[carea bonusuri, precum \nscrierea invers`: num`rul celor care intr` \n angaja]ilor performan]i \n antreprenoriat dup` terminarea unui programe MBA sau EMBA. program de MBA: atât direct cât [i {i, cum cea mai bun` prin investi]ii” investi]ie este cea \n propria educa]ie, angaja]ii care s-au Dora Surugiu, \nrolat \n programe de Managing Director la Maastricht educa]ie manageriale [i-au School of Management România achitat [colarizarea din propriii bani. “|n România, noi oferim doar un program de EMBA, absolvit cursurile unui furnizor de unde profilul cursan]ilor este ceva mai programe de educa]ie managerial` \n senior, având de obicei o medie de intervalul 2000 – 2009 este de 10%. La vechime \n munc` de 10 – 11 ani”, polul opus, studen]ii din genera]ia spune Dora Surugiu, Managing 2010 – 2013 au urmat calea Director al MSM România. “|n cazul antreprenoriatului \n propor]ie de 5%. nostru, datorit` modului \n care este Dintre ace[tia, 45% au pus bazele construit programul, datorit` propriei companii imediat dup` profesorilor, metodologiilor folosite, terminarea cursurilor. “Dac` pentru o mixului de studen]i pe care \i recrut`m, persoan` care lucreaz` \ntr-o corpora]ie am atras \n general oameni care [i-au un MBA poate reprezenta un atu \n pl`tit singuri programul [i implicit drumul spre o pozi]ie mai bun` \n antreprenori. Num`rul lor a crescut companie, antreprenorul caut` u[or, dar constant de la grup` la grup`”, inspira]ie, sistematizare [i idei de a continu` Managing Director-ul MSM cre[te businessul”, spune R`zvan Pascu, România, care adaug` c` urm`torul Managing Director la agen]ia de PR proiect important pe care \l va lansa \n Travel Communication România [i aceast` toamn` furnizorul de programe vice-pre[edinte la Asocia]ia Travel educa]ionale manageriale este primul Focus, care a absolvit recent un program Massive Open Online Course (MOOC) EMBA oferit de WU Executive Academy. românesc pe o platform` interna]ional`.

“Ca antreprenor, programul EMBA m-a Radu Atanasiu, absolvent al [colii de \nv`]at s` m` deta[ez de la tedin]a de a business MSM România, pred` gândi micro, m-a f`cut s` sistematizez [i actualmente Critical Thinking [i va fi s` organizez mai bine activitatea responsabil cu acest curs de pe businessului [i mi-a antrenat gândirea platforma iversity.org – esta cea de-a strategic` pe termen lung. De-a lungul doua platform` ca m`rime dup` timpului am \ntâlnit mul]i antreprenori coursera.org. Biz cu poten]ial, cu idei bune, care se Council, care a demonstrat c` unul din zece absolven]i ai unui program MBA este antreprenor [i, mai mult, probabilitatea ca absolven]ii s` mizeze pe cartea antreprenoriatului cre[te \n timp.

Astfel, 18% dintre studen]ii care au terminat programe de tip MBA sau EMBA pân` \n anul 1999 sunt sunt \n fruntea propriilor companii, \n timp ce num`rul antreprenorilor care au

life Alian]` artistic` Spre finele lunii trecute a fost inaugurat Funnel, un spa]iu dedicat artei contemporane, ce reune[te la Bucure[ti arti[ti contemporani din sud-estul Europei. DE OVIDIU NEAGOE

V

e[ti bune pentru iubitorii artei

contemporane din Bucure[ti.

Motivul este inaugurarea Funnel, un spa]iu dedicat artei contemporane, creat de artistul vizual din Serbia Predrag Popara. Studioul interna]ional, amplasat \n nordul Capitalei, pe strada Fabrica de Glucoz`, reune[te arti[ti contemporani din regiunea de sud-est a Europei [i \[i propune s` pun` bazele unei colabor`ri comune \ntre ace[tia, cu scopul reprezent`rii scenei contemporane.

Funnel, care ac]ioneaz` ca “asocia]ie independent`”, are ca obiectiv major schimbul de experien]` \n cadrul unui mediu de lucru direct cu iubitorii de art` modern`.

Primul spa]iu Funnel a fost inaugurat la Bucure[ti, dar se inten]ioneaz` deschiderea unui studio identic \n Belgrad, ace[tia fiind primii pa[i ai unei colabor`ri \n domeniul cultural dintre dou` ]`ri vecine [i \n direc]ia consolid`rii rela]iilor dintre acestea.

Prima expozi]ie, care [i-a deschis por]ile pentru vizitatori, poart` semn`tura membrilor Funnel [i este intitulat` “NEW WORKS / Lucr`ri noi”. Expozi]ia va dura dou` luni, iar arti[tii participan]i sunt Roberto Coda Zabetta, Predrag Popara, Djordje Stanoevic [i Bogdan Vladu]`. Biz

Mereu la mod`

Tradi]ionala ie nu se demodeaz` niciodat`. Din acest element tradi]ional, \nc`rcat de semnifica]ii a luat na[tere “M`iastra, povestea nespus` a iei”, un concept original ini]iat de galeria de art` contemporan` [i design Galateca. Expozi]ia de la Galateca a prezentat o selec]ie de ii de patrimoniu sub forma unei instala]ii de art`, al`turi de faimoasele fotografii de arhiv` ale Alte]ei Sale Regale Regina Maria a României \n ve[mânt tradi]ional românesc, o serie de 200 de fotografii din perioada interbelic`. Succesul generat [i interesul vizitatorilor expozi]iei de anul trecut au f`cut galeria de art` contemporan` s` readuc` \n centrul aten]iei [i \n acest an tradi]ionala ie, prin expozi]ia “IA. Poart` spre infinit”, care poate fi vizitat` pân` pe 24 iulie. Pentru al doilea an consecutiv \n cadrul expozi]iei a fost s`rb`torit` ziua interna]ional` a iei, \n seara de Sânziene.

Biz

69

LIFE

C~L~TORII

O vizit` \n paradis Se spune c` pe insul` nu trebuie s` mergi cu fa]a mai repede decât po]i merge cu spatele.

C` graba stric` treaba. Cu siguran]`, explica]ii pentru aceast` regul` pot fi multe. Cert este c` pe insule oamenii sunt mai relaxa]i [i via]a pare mai frumoas`. DE MARTA U{URELU

A

m experimentat aceast` senza]ie

[i recunosc, via]a pe insul` nu are egal. Dintre toate \ns`, Bali este pentru mine insula perfect`. Insula care le are pe toate: plaje uimitoare, vegeta]ie luxuriant`, mun]i cu vulcani, fructe [i animale exotice, hoteluri [i restaurante f`r` egal, arhitectura care te las` f`r` cuvinte [i ospitalitatea renumit`, acompaniat` de cele mai frumoase zâmbete din lume!

De la aeroportul din Denpasar ajungi \n orice col] al insulei \n maximum dou` ore. De[i num`rul de hoteluri [i restaurante bune este impresionant, \n Bali po]i g`si loca]ii care s` te lase f`r` cuvinte [i la bugete mici. Un student, spre exemplu, tr`ie[te cu 200 de dolari pe lun`, bani pentru cazare [i mas`. G`se[ti a[adar pe insul` de toate, pentru to]i, \n func]ie de gusturi.

Credin]a balinezilor, religia hindu, a transformat insula \ntr-o adev`rat` poveste. Fiecare cas`, fiecare cl`dire are \n curte un templu. Este uimitor s` mergi prin ora[e [i sate cu ma[ina [i s` vezi num`rul uria[ de temple [i sculpturi care le \mpodobesc transformând \ntreaga experien]` \ntr-o lume mitic`, \n care nu [tii unde s` te ui]i [i ce s` \ntrebi mai repede.

Natura \n sine este un spectacol.

P`durea Maimu]elor este un astfel de loc, de[i vegeta]ia luxuriant` este la ea acas` la orice pas. Monkey Forest este un parc natural unde po]i vedea [i atinge maimu]ele care tr`iesc libere [i care, fiind la ele acas`, sunt “\ndrept`]ite” s`-]i fure, dac` nu e[ti atent, cerceii, ochelarii, papucii [i chiar geanta!

Statuile impresionante [i sculpturile prezente peste tot pe insul` \]i fac vizita memorabil`. Te ui]i permanent fascinat \n jur! Oriunde

70

Biz

prive[ti te impresioneaz` relieful, vegeta]ia, templele, animale, plajele.

Pentru cei care caut` “city fun”, oferta este bogat`. Num`rul zonelor comerciale este mare. G`se[ti o multitudine de magazine, mall-uri [i spa-uri. Nusa Dua, Seminyak, Ubud [i Jimbaran sunt zonele cele mai cool de pe insul`, cu multe atrac]ii pentru turi[ti. Iar cele mai bune zone de surf din Bali sunt la Uluwatu, Klapa Beach [i El Kabron.

Pentru cei dornici s` descopere \ns` adev`rata esen]` a insulei, oferta de excursii este mai mult decât atractiv`. Vizitele pe terasele de orez sau acas` la localnici sunt \ncurajate de Ministerul de Turism din Bali [i sunt programe \ntregi din care po]i alege. A[a este spre exemplu Panglipuran Village Bangli, unde po]i

vedea cum decurge via]a \ntr-un sat balinez, cu tot ce \nseamn` ea.

Pentru cine nu [tie, anul calendaristic balinez are 210 zile [i este diferit de toate celelalte calendare existente \n alte zone, iar toate s`rb`torile [i ceremoniile sunt legate de acest calendar, Pawukon Calendar, dar [i de fazele Lunii.

Ubud este un ora[ care \n ultimii ani a \nflorit. Plin cu magazine arts & craft, Ubudul pur [i simplu uime[te, iar drumul dinspre Denpasar spre Ubud poart` pe bun` dreptate numele “Drumul Artei”.

Uluwatu este o alt` important` atrac]ie a insulei, cu un templu sfânt [i un amfiteatru unde po]i vedea spectacole unice cu tradi]ionalele dansuri balineze: Kecak, Barong sau Legong. Pe insul` au loc foarte multe

LIFE

Articol realizat cu sprijinul

vacan]` pe aceast` insul` am ajuns la aceea[i concluzie: Bali este mai mult decât o destina]ie. Este insula paradis! Biz

Foto: © Luciano Mortula – Dreamstime.com

ceremonii [i partea frumoas` este c` po]i asista la ele.

N-ar trebui s` rata]i, când vizita]i insula, nici Besakih Temple, parcul na]ional natural West Bali National Park sau gr`dina botanic` [i Tanah Lot Temple, aflat la 20 km de Denpasar, unde po]i admira [i cel mai frumos apus de pe insul`, o minun`]ie care te \ncânt`!

Principalele atrac]ii ale insulei sunt a[adar foarte multe. Iar senza]ia de \ncântare [i uimire este prezent` la tot pasul. O vacan]` \n Bali este o adev`rat` experien]` care merit` investi]ia [i \]i ofer` poate cele mai frumoase amintiri pe care le po]i aduna \n via]`.

Dup` a doua

C~L~TORII

Biz

71

LIFE

STIL DE MANAGER

Antrenament pentru viitor Ar fi putut s` fie contabil sau s` continue cariera de juc`tor profesionist de baschet.

Dar nu [i-a v`zut viitorul \n niciuna din aceste ipostaze. De mai bine de zece ani, Lauren]iu Dumitrescu, acum Managing Partner al agen]iei Digital Star, parte din grupul Leo Burnett, lucreaz` \n industria de comunicare digital`. {i continu` s`-[i vad` viitorul legat \n mod cert de internet.

DE LOREDANA S~NDULESCU A LANSAT PROPRIA AGEN}IE DE COMUNICARE online la \nceputul anilor 2000, pe care \n 2010 a afiliat-o grupului Leo Burnett Romånia. Proiectele concepute [i implementate de Digital Star pentu clien]ii din portofoliu au cå[tigat \n ultimii doi ani recunoa[teri pe scenele festivalurilor de comunicare, cele mai recente premii cå[tigate fiind la IAB Mixx Awards [i Romanian Effie Awards 2014. {i dorin]a pentru ve[ti frumoase nu se opre[te aici. Miza pentru perioada urm`toare este ca Digital Star s` devin` una dintre cele mai premiate agen]ii. “Trebuie s` ai ceva la care s` visezi, altfel faci doar lucruri mici”, \[i explic` strategia Lauren]iu Dumitrescu.

Pån` la 26 de ani a f`cut baschet de performan]` la Ploie[ti [i la clubul

72

Biz

Dinamo Bucure[ti, echip` cu care a cå[tigat dou` titluri de campion, o medalie de argint [i una de bronz.

Baschetul a fost o pasiune cultivat` din copil`rie, de care se simte \n continuare apropiat, acum \ns` doar la nivel de hobby. A f`cut 20 de ani sport de performan]`, dar niciodat` nu [i-a v`zut viitorul \n lumea baschetului.

Efortul depus \n to]i acei ani nu a fost \n zadar, sportul dovedindu-se un bun antrenament pentru parcursul antreprenorial pe care avea ulterior s`-l aleag`. F`cånd sport a \nv`]at ce \nseamn` disciplina [i cum pot fi dep`[ite limitele, care de cele mai multe ori sunt doar mentale. S-a antrenat \n spiritul competivit`]ii [i a \nv`]at ce \nseamn` fair play-ul. “Cånd pierzi ceva, trebuie s` te mobilizezi [i

Fotografii realizate de VALI MIREA la Casa Frumoas`

s` o iei de la cap`t. Când cå[tigi ceva, po]i crede c` totul e u[or. Dar se \ntåmpl` exact invers. Ca s` r`måi pe podium trebuie s` munce[ti zi de zi. E nevoie de disciplin` [i tot timpul mintea trebuie s`-]i stea la performan]`”, poveste[te Lauren]iu Dumitrescu din regulile pe care le-a deprins \n sport [i pe care acum le aplic` \n afaceri.

Absolvent al Liceului Teoretic Mihai Viteazul din Ploie[ti [i apoi al Facult`]ii de Finan]e-B`nci \n cadrul Universit`]ii Titu Maiorescu din Bucure[ti, a fost mereu atras de cifre [i partea logic` a lucrurilor, iar apetitul pentru afaceri, deprins [i de la tat`l s`u, la råndul s`u antrepenor de la \nceputul anilor ’90, l-a cultivat \n mod autodidact, prin lecturi precum Harvard Business Review sau ale unor c`r]i de MBA. Toate aceste instrumente teoretice l-au ajutat s` \n]eleag` mecanismele de func]ionare ale unei afaceri, cel mai bine \ns` a \nv`]at \n practica de zi cu zi.

Inevitabil, a f`cut [i gre[eli, niciuna \ns` \ntr-atåt de grav` \ncåt s`-i pericliteze businessul.

Ca orice \nceput, [i \n cazul lui, primii ani de agen]ie au fost grei.

A fost etapa \n care a \nv`]at cel mai mult, a experimentat [i a evoluat.

“Oricine lanseaz` o agen]ie de digital acum nu mai are luxul pe care-l aveam noi acum 10 ani, cånd toat` lumea era la \nceput, inclusiv clien]ii, [i \nv`]am cu to]ii din gre[eli”, \[i aminte[te Lauren]iu Dumitrescu, care [i-a \nceput cariera \n digital f`cånd site-uri, mai \ntåi pentru prieteni, apoi pentru clien]i. Treptat a \nv`]at ce \nseamn` internetul, cum func]ioneaz`, care-i sunt oportunit`]ile [i cum pot fi acestea exploatate \n beneficiul industriei de comunicare.

Faptul c` s-a aflat de la \nceput pe o pia]` \n expansiune a fost o mare [ans` [i totodat` o piatr` de \ncercare.

O pia]` aflat` la \nceput e foarte mic` [i se confrunt` cu o mul]ime de probleme inerente. Dar oricåt de greu ar fi fost, a g`sit \n internet pasiunea pe care a avut inspira]ia s-o transforme \n business. Biz

LIFE

GADGET

Pur [i simplu mai inteligent LG \[i promoveaz` cel mai nou device high-end sub motto-ul “Simple is the new smart”. Iar dup` ce am v`zut la lucru noul smartphone G3, parte a gamei G Series, nu prea \i putem contrazice pe produc`torii sud-coreeni. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

SPECIFICA}II TEHNICE Procesor: Qualcomm Snapdragon 801, 2,5GHz Quad-Core Memorie: 16/32 MB eMMC ROM / 2/3GB DDR3 RAM /microSD slot – maximum 128 GB Baterie: 3.000 mAh, deta[abil` Ecran: diagonal` de 5,5 inci, rezolu]ie Quad HD (2560 x 1440, 538 ppi) Camer`: 13 megapixeli cu stabilizator optic de imagine Sistem de operare: Android 4.4.2 KitKat Dimensiune: 146,3 x 74,6 x 8,9 mm Greutate: 149 g

T

elefonul high-end lansat recent

de LG [i pe pia]a din România are cel mai performant display montat pe un telefon mobil pân` \n prezent (Quad HD de 5,5 inci), o rezolu]ie a ecranului de patru ori mai bun` decât cea a unui ecran HD [i aproape de dou` ori mai mare fa]` de cea a unuia Full HD. |n ciuda unui display foarte generos, dimensiunile G3 nu sunt ie[ite din comun, \ntrucât ecranul ocup` mare parte a fe]ei telefonului, aceasta având margini extrem de sub]iri, comparativ cu principalii competitori, HTC One M8 [i Samsung Galaxy S5. De asemenea, LG s-a aliniat noilor standarde \n materie de design, adoptând o suprafa]` din policarbonat metalic`

76

Biz

lucioas` pentru partea din spate a deviceului, care are forma unui arc de cerc.

Datorit` utiliz`rii policarbonatului \n loc de aluminiu, smartphone-ul este u[or, cânt`rind doar 149 de grame. Bateria Li-Ion are o capacitate de 3.000 mAh, care \ns` s-ar putea dovedi prea mic` pentru display-ul 2K de 5,5 inci, oferind o autonomie de 11-12 ore.

Camera foto de 13 megapixeli cu dublu blit] are capacitatea de a focusa aproape instant cu ajutorul unui laser, iar aplica]ia aferent` camerei dispune de un meniu simplu, intuitiv [i u[or de utilizat. G3 vine cu un feature nou, numit Kill Switch. Dup` cum sugereaz` numele, aplica]ia \i permite posesorului s` \nchid` automat smartphone-ul \n

cazul \n care acesta este furat [i nu mai poate fi recuperat. Odat` ce proprietarul telefonului opteaz` de pe web pentru \nchiderea device-ului, procesul e ireversibil, iar telefonul furat nu mai poate fi pornit de nimeni, astfel c` datele cu caracter personal dispar din memorie [i terminalul nu poate fi vândut mai departe de ho]i.

Pre]ul LG G3 la retaileri va fi de 2.700 de lei \n varianta de 16 GB [i 3.000 de lei \n varianta de 32 GB, \n timp ce operatorii vor vinde telefonul la pre]uri variabile, \n func]ie de tipul de abonament pentru care opta]i. |n România, performantul smartphone va fi disponibil \n culorile negru, alb-argintiu [i auriu. Biz

Festivalul vitezei

La finele lunii iunie, la celebrul Festival al Vitezei de la Goodwood, participan]ii s-au bucurat nu doar de splendide modele istorice, ci [i de nout`]i aduse de constructorii participan]i. Ca \n fiecare an, vara aduce la Goodwood House crema sporturilor cu motor pentru un festival unic dedicat vitezei.

Ma[ini [i motociclete istorice legendare, dar [i modele de ultim` or` particip` la o prob` de vitez` \n coast` care atrage circa 100.000 de spectatori.

Evenimentul s-a desf`[urat \ntre 26 [i 29 iunie \n pitorescul comitat englez West Sussex [i a prilejuit [i o serie de modele \n premier`. Iat` o selec]ie a câtorva dintre acestea.

DE GABRIEL BÂRLIG~

78

Biz

Ferrari California T Noul model Grand Tourer al companiei din Maranello [i-a f`cut debutul la Goodwood cu un propulsor turbo V8 nou-nou]. Acesta combin` calit`]ile clasice ale motoarelor Ferrari (reac]ii rapide, putere uria[`, accelera]ie perfect` [i sunetul specific) cu avantajele tehnologiei turbo, care-i permite un consum redus de combustibil, deci [i emisii reduse de noxe. Vorbim despre un propulsor de 3,9 litri, care produce 553 CP la 7.500 rpm [i are un cuplu maxim de 755 Nm atins la 4.750 rpm. Biz

McLaren 650S Cei de la McLaren Special Operations au confirmat c`, \n urma reac]iei extrem de pozitive la conceptul MSO 650S Coupe, compania va construi 50 de unit`]i McLaren MSO 650S, disponibile cu caroserie Coupé sau Spider. La Goodwood a fost prezent modelul Spider, care a participat [i la proba de vitez` \n coast`. Biz

Nissan 2020 Vision Gran Turismo Japonezii au transformat fantezia \n realitate prin conceptul Nissan 2020 Vision Gran Turismo. Modelul a fost conceput de echipa european` de design a Nissan din Londra special pentru celebrul joc auto Gran Turismo, pentru PlayStation, [i ofer` câteva idei despre felul \n care Nissan consider` c` va ar`ta supercarul viitorului. Biz

Bentley Continental GT3-R Marca britanic` a onorat festivalul de la Goodwood cu debutul global al noului Bentley Continental GT3-R. Prezentat drept cel mai dinamic [i rapid Bentley din istorie, modelul e inspirat de ma[ina de curse Continental GT3 [i are sub capot` un motor V8 de 4 litri care produce 572 CP [i un cuplu de 700 Nm. Biz

Alfa Romeo Giulietta Quadrifoglio Verde La a 60-a aniversare a Alfa Romeo Giulietta, italienii au venit \n Anglia cu modelul Quadrifoglio Verde. Motorul turbo pe benzin` cu bloc de aluminiu [i injec]ie direct` dezvolt` 240 CP [i beneficiaz` de aceea[i transmisie \n [ase trepte [i dublu ambreiaj ALFA TCT ca a supercarului Alfa Romeo 4C. Biz

BIZ STAR

Romånii care fac afaceri cu Facebook Andrei Dunca [i Sergiu Biri[ sunt implica]i \n una din cele mai spectaculoase prelu`ri din industria IT la nivel global, \n 2014. Compania LiveRail fondat` de tinerii antreprenori a fost cump`rat` de Facebook pentru 500 milioane de dolari. DE DRAGO{ L~Z~RESCU importante business-uri u oricine se poate de profil la nivel global, cu l`uda c` face afabirouri \n San Francisco, ceri cu Mark ZucNew York, Londra, Paris [i kerberg, cu atåt Cluj-Napoca. Chiar dac` mai pu]in dac` vorbim Sergiu Biri[ a ie[it din condespre romåni. LiveRail, ducerea executiv` a comcompanie fondat` de Anpaniei, a r`mas ac]ionar \n drei Dunca [i Sergiu Biri[, cadrul companiei, \n timp a fost achizi]ionat` recent ce Andrei Dunca ocup` [i de Facebook cu 500 mi\n prezent func]ia de lioane de dolari. Firma cu director tehnic. sediul \n San Francisco a LiveRail devine prima fost fondat` \n 2007 de cei companie fondat` de rotrei antreprenori chiar \n Andrei Dunca [i Sergiu Biri[ måni care e achizi]ionat` de Cluj-Napoca [i func]ioneagigantul social media Facebook. De[i structura ac]ionaz` ca o platform` de publicitate online care ajut` companii riatului \nainte de tranzac]ie era confiden]ial`, este cuprecum Major League Baseball, ABC Family, A&E Netnoscut faptul c` fondul de investi]ii Pond Ventures face works, Gannett [i Dailymotion s` prezinte reclame mai parte din ac]ionariat, investind 12 milioane de dolari \n bune \n clipurile video care apar pe site-urile acestora [i companie \n ultimii ani. \n aplica]ii. Zuckerberg a apreciat poten]ialul platformei [i Pentru performan]a deosebit` de a dezvolta un produs a decis s` \[i consolideze strategia de advertising online online de succes la nivel global, precum [i pentru impactul prin achizi]ia LiveRail. companiei fondate de ei \n industria de publicitate [i \n soCei doi romåni, al`turi de partenerul lor str`in Mark cial media, Andrei Dunca [i Sergiu Biri[ primesc Steaua Biz. Trefgarne, au dezvoltat compania \n unul din cele mai

N