Biz 268 m

Biz www.revistabiz.ro

AGRICULTUR~ Bio faci, bine g`se[ti

MANAGEMENT Nr. 268 • 28 iulie – 15 septembrie 2014• 7,5 lei

Via]a dup` fuziune

|N RING

CU GIGAN}II

Nr. 268

Mircea Turdean face business \ntr-un stil propriu. Conduce Farmec, o companie de]inut` de angaja]i, [i nu se teme s` stea \n acela[i ring cu multina]ionalele. Omul de afaceri vorbe[te despre cheia succesului \ntr-o lupt` de anduran]`.

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL J.R. RENAUD ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU

Fotograf VALI MIREA

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Revolution Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

Primele 6 luni

P

lanurile de \nceput de an ne determin` u[or s` vizualiz`m s`pt`mânile [i lunile din prima jum`tate de an. La fel [i noi, \n redac]ie, num`r`m timpul \n edi]iile revistei [i evenimentele pe care le organiz`m. {i, de[i când facem planul pentru primele 6 luni iulie pare departe, se pare c` \n acest secol ne \n[el`m cel mai des asupra timpului.

Am dep`[it deja mijlocul anului [i mi se pare c` anul acesta timpul a trecut mai repede ca oricând.

De[i au fost luni pline, \n care de multe ori n-am mai ajuns s` ne tragem sufletul, privind \n jur cu greu po]i sesiza o \mbun`t`]ire \n mersul lucrurilor.

Ie[irea din criz` [i cre[terile anun]ate [i care au \nceput s`-[i arate primele semne nu prea se simt \n activitatea de zi cu zi a companiilor.

Managerii [i antreprenorii reu[esc la limit` s` treac` peste prima jum`tate a acestui an [i \nc` nu v`d semne de \mprosp`tare a pie]ei. De[i la nivel macro [i chiar la nivel de bugete se simte o nou` adiere \n aer [i mai toate companiile dau semne clare c` se mi[c` [i ruleaz` sume mult mai mari ca \n ultimii ani, constat \n jur din ce \n ce mai mult oameni obosi]i.

Lipsa surprizelor pl`cute \[i pune amprenta pe activitatea de zi cu zi. {tim cu to]ii deja c` pia]a nu va mai reveni la perioadele (exagerat de) \nfloritoare de odinioar` [i \nv`]`m s` ne obi[nuim cu noua realitate, dar parc` f`r` tragere de inim`. Starea aceasta nu este nici s`n`toas` [i nici nu va aduce cu ea elan sau creativitate.

Este momentul a[adar s` respir`m adânc [i s` decidem dac` vom continua pe acest drum sau schimb`m macazul. Dar, mai ales, este momentul s` ne reg`sim atitudinea, modul \n care dorim s` ne petrecem via]a de zi cu zi, [i s-o impunem \n tot ce facem.

Lipsa de satisfac]ii, corelat` cu trecerea timpului, nu va face mai u[or de digerat ziua de mâine. Nici perioadele de bilan]. Singurul mod \n care ne putem sim]i bine cu noi \n lupta cu timpul este acela \n care sim]i c` ai f`cut ceva. Când po]i s` ar`]i ce ai construit \n aceste 6 luni. Cu acest gând aleg s` v` las s` evada]i \n aceast` var`. {i tot cu el \n minte voi \ncerca s`-mi re\ncarc bateriile \n august.

Numai fiind mul]umit de cine e[ti [i ce faci po]i s` ]ii piept timpului cu un zâmbet \n col]ul buzelor. {i mi-am propus s` reu[esc s` ajung la sfâr[itul acestui an cu fa]a \nseninat` de sentimentul c` am f`cut ce-mi place!

ISSN 1454-8380 MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz Tipografie: prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro

Biz

1

FOTO COPERT~: VALI MIREA

sumar

Foto: Š Leonid Katsyka – Dreamstime.com

4 14 16 24 26 30 34 36 38 40 42 46

Aur negru la Marea Neagr` Economia Rusiei se pr`bu[e[te? |n ring cu gigan]ii Vedet` \n trafic Lupta pentru titlu Pung` dori]i?

Revolu]ia francez` \n investi]ii Bio faci, bine g`se[ti Citadela outsourcingului Afacere la pachet Secunde retro \n era smart Un alfabet format din dou` cifre

48 50 52 54 58 61 63 64 66 72 78 80

Externalizare \n ]ar` [i peste hotare Pentru o cercetare care d` rezultate Spirit latin, rigoare german` 6 tendin]e pentru 25 de ani Via]a dup` fuziune Cele mai scumpe ora[e din lume Despre politic` [i al]i demoni Sunetul clasic al muzicii Calif de Bucure[ti O var` social media Linia fin` dintre succes [i e[ec Visul unui drum de var`

agend`

AUR NEGRU LA MAREA NEAGR~ Descoperirea unui z`c`månt de ]i]ei este o veste foarte bun` pentru economie [i pentru dezvoltare. Exact asta a anun]at OMV Petrom la mijlocul lunii iulie, anticipånd mai multe explor`ri posibile \n zona M`rii Negre. DE ALEXANDRU ARDELEAN Compania a descoperit z`c`måntul \n apele de mic` adâncime din Marea Neagr`, iar produc]ia ar putea \ncepe \n 3-4 ani. Respectiva zon` poten]ial` de ]i]ei este \n perimetrul Istria, la o distan]` de circa 60 kilometri de ]`rm [i la o adâncime de 2,1 kilometri sub fundul m`rii. Adâncimea apei \n acea zon` este de 50 metri. “Marea Neagr` este o zon` foarte important` pentru 4

Biz

OMV Petrom, o zon` \n care exist` \n continuare poten]ial pentru noi descoperiri. |n prezent, produc]ia din zona de mic` adâncime a M`rii Negre reprezint` circa 18% din produc]ia total` de hidrocarburi a companiei \n România”, spune Gabriel Selischi, membru al Directoratului OMV Petrom responsabil de Explorare [i Produc]ie.

Dac` se va dovedi rentabil`, produc]ia din noua descoperire ar putea \ncepe \n 3-4 ani, costurile necesare dezvolt`rii fiind evaluate la peste 100 milioane de euro. Primele estim`ri rezultate din testele de produc]ie indic` o produc]ie poten]ial` pe sond` de 1.500-2.000 barili echivalent petrol (bep) pe zi. Comparativ, produc]ia medie zilnic` de ]i]ei a OMV Petrom \n România a fost

AGEND~

{TIRI

\n 2013 de 78.400 bep/zi. |n acela[i timp, \n aceast` perioad` va \ncepe forajul \n apa de mare adåncime a blocului Neptun din Marea Neagr` de c`tre ExxonMobil Exploration and Production Romania, din cadrul grupului american ExxonMobil, [i OMV Petrom. Cele dou` companii au descoperit \n blocul Neptun gaze \n 2012, iar datele colectate \n timpul programului de foraj vor fi utilizate pentru a evalua dimensiunea [i viabilitatea comercial` a z`c`mântului de gaze descoperit de sonda de explorare Domino-1. Noua sond` unde va \ncepe forajul, denumit` Domino-2, este situat` la aproximativ 200 kilometri de ]`rm, \n ape cu adâncimea de circa 800 de metri.

ExxonMobil Exploration and Production Romania [i OMV Petrom de]in fiecare 50% din sectorul de ap` adânc` al blocului Neptun. Cele dou` companii au anun]at \n februarie 2012 c` au f`cut o descoperire semnificativ` de gaze \n urma for`rii sondei Domino-1, estim`rile preliminare plasând z`c`mântul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi.

Reprezentan]ii OMV Petrom au spus de mai multe ori c` extrac]ia de gaze \n Marea Neagr` este preconizat` pentru sfâr[itul deceniului. Biz

Concediul la români Unde \[i re\ncarc` românii bateriile pentru un ultim trimestru prin cu provoc`ri la birou? La aceast` \ntrebare poate r`spunde Institutul Român pentru Evaluare [i Strategie (IRES), care a realizat un studiu referitor la comportamentul românilor legat de petrecerea vacan]elor. Mai bine de o treime dintre cei chestiona]i au \n acest an concediu, iar dintre ace[tia aproape jum`tate au \ntre 21 [i 30 de zile, 22% au \ntre 11 [i 20 de zile, 15% mai pu]in de zece zile, iar 15% peste 31 de zile. Unul din cinci români obi[nuie[te s` \[i ia concediu numai vara, 42% dintre cei chestiona]i prefer` sejururile all inclusive, iar dintre ace[tia 64% ar prefera ca acestea s` fie \n România. Sejururile all inclusive din str`in`tate au ca ]int` principal` Turcia (22%), Grecia (14%) [i Spania (12%). La nivel aspira]ional, românii ar dori s`-[i petreac` vacan]a de var` \n Grecia (21%), Spania (15%), Italia (12%) sau Turcia (9%). (A.A.)

Aglomera]ie pe livr`ri \n online Tot mai mul]i retaileri au \nceput s` atace ni[a comer]ului online, avånd \n vedere c` tot mai mul]i cump`r`tori sunt interesa]i de a putea avea aceast` op]iune. Printre ultimele intr`ri se num`r` Mega Image [i IKEA. Retalierul Mega Image, care de]ine o re]ea de 319 supermarketuri [i magazine de proximitate, a introdus serviciul de livr`ri la domiciliu pentru produsele congelate din magazinul s`u specializat AB Cool Food, care va fi disponibil \n Bucure[ti [i Ilfov.

Toate preparatele din magazinul AB 6

Biz

Cool Food pot fi livrate la domiciliu prin comenzi directe, telefonice sau online pe site-ul magazinului, de c`tre to]i consumatorii din Bucure[ti [i jude]ul Ilfov. “Pân` \n prezent, conceptul nostru de magazin [i varietatea de produse congelate de calitate pe care le oferim au fost foarte bine apreciate de consumatori [i vom continua s` ne apropiem [i mai mult de ace[tia prin cea mai bun` ofert` [i servicii”, a declarat Xavier Piesvaux, director general al Mega Image România. Valoarea minim` a comenzii trebuie s` fie 100 de lei, iar plata comenzii se va face cash, la livrare.

Pentru comenzile cu o valoare total` de pân` la 300 de lei, costul de livrare este de 10 lei pe comand`. Livrarea este gratuit` pentru valori mai mare de 300 de lei. |n acest moment, zonele de

livrare sunt Bucure[ti, Chitila, Mogo[oaia [i Pipera-Tunari. {i IKEA a lansat \n luna iulie un serviciu de comenzi online, cu livrare la domiciliu, disponibil \n toat` ]ara, potrivit unui anun] postat pe site-ul retailerului. “Pentru orice comand` online pl`te[ti 49 de lei pentru colectarea produselor din magazin, indiferent de num`rul de articole, la care se adaug` 1 leu/kg pentru livrarea prin curier rapid la tine acas`. Pre]ul total se calculeaz` automat pe m`sur` ce adaugi articole \n co[. Plata comenzii se face \n numerar, la livrare”, men]ioneaz` anun]ul. IKEA arat` c` va introduce \n curând [i op]iunea de plat` online. Livrarea produselor se face \n termen de 48 de ore de la confirmarea telefonic` a comenzii.

(Alexandru Ardelean)

AGEND~

{TIRI

Un ceas inteligent

Foto: © Macrovector –Dreamstime.com

Vector Watch, un start-up românesc produc`tor de ceasuri inteligente (smartwatch-uri), a anun]at atragerea unei investi]ii de tip seed, de 500.000 de euro, din partea GECAD Group, condus de Radu Georgescu.

“Suntem bucuro[i c` am reu[it s` atragem o prim` investi]ie din partea unui investitor atât de selectiv cum este GECAD Group. Investi]ia ne va ajuta la finalizarea designului ceasurilor [i realizarea unei serii 0 necomerciale”, declar` Andrei Piti[, fondator [i CEO al Vector Watch.

Cu sediul \n Bucure[ti, Vector Watch are 10 angaja]i [i preg`te[te lansarea global` a primei sale game de ceasuri inteligente c`tre finalul acestui an. Start-up-ul a fost fondat \n ultimul trimestru al anului trecut de c`tre Andrei Piti[, fost General Manager la Ixia România. Andrei Piti[ revine astfel \n antreprenoriat, dup` ce \n ultimii ani a fost angel investor \n companii tehnologice precum CleverTaxi. Lui i s-au al`turat cofondatorii Irina Alexandru [i Dan Tudose, cu o experien]` considerabil` \n design de produs, respectiv design hardware, [i al]i ingineri hardware, designeri [i dezvoltatori software premia]i de numeroase ori la concursuri de inova]ie din România [i din afara ]`rii.

Anterior, GECAD Group a investit \ntr-o serie de companii tehnologice printre care RAV, ePayment [i Avangate. “Investim \n companii care au capacitarea de a schimba pie]ele \n care sunt prezente [i credem c` Vector Watch este un astfel de start-up”, explic` Radu Georgescu, Founding Partner la GECAD Group. Biz 8

Biz

Shopping aproape [i bun Cam a[a s-ar traduce op]iunile clien]ilor bucure[teni atunci cånd vine vorba de a-[i alege centrul comercial unde vor s` fac` cump`r`turile: s` fie cåt mai aproape, iar produsele s` fie cåt mai bune calitativ. DE ALEXANDRU ARDELEAN Ace[ti doi factori importan]i influen]eaz` alegerea unui centru comercial pentru cump`r`turi, \n timp ce ofertele [i promo]iile, diversitatea serviciilor, op]iunile de divertisment [i zona de food court sunt criterii secundare, potrivit unui studiu al DTZ Echinox. Conform rezultatelor studiului, realizat \n Bucure[ti, la o analiz` mai am`nun]it` se observ` diferen]e semnificative de comportament \ntre grupurile demografice. Astfel, parcarea [i gradul de accesibilitate sunt factori esen]iali pentru segmentul de vârst` 30-50 de ani, \n timp ce pentru celelalte segmente proximitatea [i loca]ia sunt mai pu]in importante. Diversitatea serviciilor este un factor \nsemnat pentru tineri, importan]a acestuia sc`zând odat` cu \naintarea \n vârst`.

Analiza pe sectoare relev` o serie de aspecte specifice fiec`rei zone. Astfel, \n sectoarele 1 [i 4, majoritatea cet`]enilor sunt foarte aten]i la factorul accesibilitate [i sunt mai pu]in dispu[i s` se deplaseze \n loca]ii cu acces dificil. Food court-ul are un rol nesemnificativ \n alegerea centrului comercial pentru locuitorii sectorului 1, \n timp ce pentru sectoarele 4, 5 [i 6 componenta de divertisment are un rol mai important decât \n primele trei sectoare.

Importan]a food court-ului este invers propor]ional` cu nivelul veniturilor, persoanele cu venituri foarte mari luând decizia de vizitare a unui mall f`r` a se raporta la acest aspect. În schimb, pentru aceast` categorie a popula]iei este foarte important accesul facil. Ofertele [i promo]iile sunt un factor prioritar pentru segmentul cu venituri sub medie, cuprinse \ntre 501 [i 1.500 lei.

“Rezultatele studiului arat` o orientare c`tre convenien]a [i facilitatea procesului de cump`rare. Persoanele cu venituri medii [i peste medie sunt din ce \n ce mai sensibile la timpul necesar pentru a ajunge \ntr-un centru comercial, iar zona de food court [i componenta de divertisment, de[i dau valoare proiectelor, nu fac diferen]a pentru op]iunea final`. În acest context, proiectele puternice ca dezvoltare, dar cu loca]ii deficitare au de suferit, \n schimb proiectele medii au [anse semnificative de succes, dac` au o loca]ie bun` [i \[i adapteaz` mixul de chiria[i la specificul zonei de acoperire”, apreciaz` Sebastian Mahu, Head of Property Management DTZ Echinox.

Studiul a fost derulat \n luna mai pe un e[antion de 2.000 responden]i, fiind reprezentativ la nivelul capitalei. Biz

AGEND~

{TIRI

Juncker este noul “premier” al UE Noul pre[edinte al Comisiei Europene are pe agenda sa un pachet de investi]ii de 300 de miliarde de euro pentru a impulsiona cre[terea, angajarea [omerilor [i competitivitatea companiilor europene. DE ALEXANDRU ARDELEAN Jean-Claude Juncker a fost ales pre[edinte al Comisiei Europene (CE) de c`tre Parlamentul European, cu 422 de voturi pentru. Acesta urmeaz` s` \[i preia mandatul de cinci ani pe 1 noiembrie, dup` ce a fost nominalizat pentru aceast` pozi]ie, \n 27 iunie, de c`tre Consiliul European. 26 de state au fost favorabile acestei numiri [i 2 \mpotriv`, iar numirea lui s-a f`cut ca urmare a alegerilor europene, fiind sus]inut de PPE, partidul care a ob]inut cele mai multe voturi \n Parlamentul European. Jean-Claude Juncker \i succede lui Jose Manuel Barroso \n fotoliul Pre[edin]iei Comisiei Europene. La prezentarea programului s`u \n plenul reunit al Parlamentului European, Juncker a spus, adresåndu-

se parlamentarilor, c` “sunte]i primul Parlament care alege Pre[edintele Comisiei Europene”. Discursul lui Juncker a fost primit de cele mai multe ori cu aplauze.

Agenda noului pre[edinte al CE este una a reformei, scopul s`u principal fiind o economie de pia]` social`, incluzånd [i un pachet de investi]ii de 300 de miliarde de euro pentru a impulsiona cre[terea, angajarea [omerilor [i competitivitatea companiilor europene. Viziunea sa legat` de troica CE, Banca Central Europeana [i FMI este de a deveni mai democratic`, prin flexibilizarea Pactului de Cre[tere [i pentru o Europ` unit` \n ceea ce prive[te energia. Legat de rela]ia Comisiei cu Consiliul

European [i Parlamentul [i pentru recå[tigarea \ncrederii cet`]enilor, el a preferat o abordare practic`, spunând: “Haide]i s` vedem ce putem ob]ine \n practic` [i s` nu plictisim cet`]enii no[tri cu dispute interinstitu]ionale. {i haide]i s` rezist`m impulsului de a critica Bruxelles-ul pentru tot ceea ce nu merge bine. Dac` spunem «da» aici, s` nu mai spunem «nu» \n alt` parte”. Biz

Biz

9

AGEND~

{TIRI

Grupul Veka, unul dintre cei mai importan]i produc`tori mondiali de sisteme de profiluri din PVC pentru ferestre, u[i [i rulouri, a \ncheiat procesul de preluare a competitorului german, Gealan, de la fondul de investi]ii Halder. Prin aceast` tranzac]ie, ce a primit atåt avizul Consiliului Concuren]iei Federal, cåt [i al institu]iilor omoloage la nivel europen, compania [i-a m`rit personalul cu 1.150 de angaja]i, iar cifra de afaceri anual` va atinge o valoare de peste un miliard de euro.

Cu peste 3.600 de angaja]i \n 25 de subsidiare pe trei continente din \ntreaga lume, Veka a generat \n 2013 o cifr` de afaceri de 793 de milioane de euro. Achizi]ia implic` preluarea tuturor subsidiarelor [i activit`]ilor Gealan din Europa, dar datorit` pozi]ion`rilor pe segmente diferite ale celor dou` companii pe pie]ele na]ionale \n care \[i desf`[oar` activit`]ile, Veka va p`stra Gealan \n forma actual`, iar activitatea

operativ` se va desf`[ura \n continuare la fel, doar proprietarul schimbându-se. Ambele branduri vor continua s` existe [i pe viitor, separat unul de cel`lalt, [i \[i vor consolida pozi]ia lor actual`, la fel ca pân` acum.

Ambele branduri sunt prezente pe pia]a local`. Veka Romånia a fost \nfiin]at` \n 2000, este de]inut` \n totalitate de c`tre Veka Germania [i are peste 30 de angaja]i, \n prezent derulånd afaceri cu peste 180 de parteneri \n \ntreaga ]ar`. (L.S.) 10

Biz

Foto: © Violka08 – Dreamstime.com

|mpreun`, dar pe brand propriu

Cifrele publicit`]ii, dincolo de TV

Investi]iile \n publicitate pe mediile monitorizate de BRAT (pres` scris`, radio, outdoor [i online) se ridic` la valoarea de ratecard de 284 de milioane de euro \n prima jum`tate a anului 2014. DE LOREDANA S~NDULESCU Pentru publicitatea standard [i de tip barter s-a \nregistrat o cre[tere cu 13%, \n timp ce mica publicitate a fost \n sc`dere, comparativ cu aceea[i perioad` din 2013. Publicitatea standard/barter reprezint` aproximativ 78% din totalul volumului de publicitate, \n timp ce promovarea de tip self-promotion sau cross-promotion acoper` aproximativ 15% din total. Mica publicitate constituie aproximativ 2% din totalul semestrului I, iar alte tipuri de publicitate (parteneriate media, campaniile pro-bono) au \nsumat aproximativ 5%.

Presa scris` a atras 36% din totalul volumelor monitorizate, radioul – 36%, online-ul – 19%, iar OOH – 9%. Volumele totale de publicitate au \nregistrat \n semestrul I din 2014 o cre[tere per ansamblu de aproximativ 3% fa]` de aceea[i perioad` din 2013. O cre[tere spectaculoas` \n semestrul I din 2014 au \nregistrat investi]iile \n publicitatea radio, comparativ cu aceea[i perioad` a anului trecut. |n mediul online s-au \nregistrat sc`deri cu 8% fa]` de semestrul I 2013, iar publicitatea OOH a sc`zut 10% fa]` de semestrul I din 2013.

Cele mai mari volume de publicitate au fost atrase de primele 10 sectoare de activitate, respectiv 65% din volumul investi]iilor. Cosmeticele pentru femei au intrat \n presa scris` (88% din investi]iile \n publicitate din acest sector). Retailul a migrat c`tre promovarea \n presa scris` (cre[tere de 288%), \n detrimentul mediului online

(sc`dere de 58%) [i OOH, iar medicamentele cresc investi]iile \n publicitate pe radio [i online. B`uturile nealcoolice sunt \n cre[tere pe toate mediile, \n special pe radio (115%).

Investi]iile primilor 10 clien]i de publicitate \nsumeaz` 33% din totalul volumelor investite \n 2013. |n topul clien]ilor de publicitate, produc`torul de medicamente Zdrovit (172% cre[tere) [i supermarketul Lidl (389% cre[tere) de]in primele dou` pozi]ii, devansånd companiile Orange [i Vodafone, frunta[e \n 2013. Cre[teri importante ale investi]iilor \n publicitate au \nregistrat [i Ford Romånia [i Allegro Online Services Romånia (de]in`torul siteului olx.ro). Investi]iile companiilor Orange [i Vodafone au \nregistrat sc`deri de 54% \n primul semestru din 2014 fa]` de aceea[i perioad` \n 2013, respectiv 15% fa]` de al doilea semestru din 2013. |n zona presei scrise, Libertatea continu` s` fie publica]ia care a atras cele mai mari volume de publicitate \n semestrul I din 2014 (17% din totalul investi]iilor). Pe locul al doilea este Click (13% din volumul total). Fa]` de semestrul I al anului 2013, toate sta]iile radio au avut o cre[tere a volumului de publicitate. Sta]iile cu cele mai mari cre[teri au fost Radio 21 [i Radio România Actualit`]i, care [i-au dublat volumele atrase. |n cazul site-urilor web, primele dou` pozi]ii sunt ocupate de libertatea.ro [i de evz.ro, urmate de gsp.ro [i adevarul.ro. Biz

AGEND~

{TIRI

Ce cump`r` românii online cu cardul?

Foto: © Eti Swinford - Dreamstime

Cele mai cump`rate produse [i servicii din e-commerce-ul românesc \n 2014, achitate online cu cardul via desktop, tablete sau de pe terminale mobile smart, sunt biletele de avion, produsele de electro-IT, fashion [i jocurile online, potrivit informa]iilor NETOPIA mobilPay, cel mai mare procesator de pl`]i mobile din România [i un important procesator de pl`]i online cu cardul pe pia]a local`.

Num`rul românilor care cump`r` din mediul virtual [i opteaz` pentru modalit`]ile de plat` online cu cardul, fie de pe desktop, fie de pe telefoane smart, este \n cre[tere, la fel [i sumele achitate de clien]ii magazinelor online.

Conform datelor NETOPIA mobilPay, suma medie procesat` online cu cardul de pe PC-uri [i laptopuri a crescut cu 20% \n 2014, de la 150 de lei anul trecut la 180 de lei, \n timp ce valoarea tranzac]iei medii procesate de NETOPIA de pe smartphone-uri [i tablete a crescut cu 5% \n 2014 fa]` de 2013.

"Comer]ul electronic din România este deja o pia]` matur`, cu juc`tori

Aten]ie, vin miliardele!

Foto: © Benis Arapovic – Dreamstime.com

Investi]iile str`ine directe au dep`[it un miliard de euro \n primele cinci luni, \n cre[tere cu 13,9% fa]` de perioada similar` a anului trecut, \n condi]iile \n care \n luna mai România a atras cel mai mare flux de investi]ii din acest an, de 306 milioane de euro. DE ALEXANDRU ARDELEAN

puternici, competitivi [i cu clien]i din ce \n ce mai sofistica]i", declar` Antonio Eram, CEO [i fondator NETOPIA mobilPay. Referitor la obiceiul [i intervalul de cump`rare, datele NETOPIA mobilPay arat` c` majoritatea românilor cump`r` online \n timpul s`pt`mânii, de la birou, \n intervalul orar 9:00-17:00. Mai mult, oamenii tind s` cheltuiasc`, \n medie, de dou` ori mai mult [i mai scump de la birou decât de acas`. Media tranzac]iilor procesate \n intervalul orar 9:00-17:00 este cu circa 40% mai mare decât media pe orele 18:00-22:00. (G.B.) 12

Biz

Investi]iile directe ale nereziden]ilor \n România au totalizat 1,091 miliarde de euro, din care participa]iile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au \nsumat 910 milioane euro, iar creditele intragrup 181 milioane euro, a anun]at Banca Na]ional`. |n luna mai s-a \nregistrat cel mai mare nivel al investi]iilor str`ine directe atrase de România de la \nceputul anului, \n condi]iile \n care \n aprilie investi]iile au totalizat 215 milioane de euro, \n martie 290 milioane de euro, \n februarie 36 milioane de euro, iar \n ianuarie 244 milioane de euro.

Anul trecut, investi]iile str`ine directe au crescut cu 26,8% comparativ cu anul anterior la 2,71 miliarde euro, atingând vârful ultimilor patru ani, dup` ce \n 2012 s-a consemnat prima apreciere de la \nceputul crizei.

Majorarea investi]iilor str`ine directe (ISD), \ntr-o ]ar` ca România, \n care economisirea r`mâne modest` chiar dac` \n cre[tere, este \nc` o veste bun` pentru c` evolu]ia economiei este \nc` dependent de ISD. Anul trecut a marcat o revenire u[oar` a investi]iilor str`ine, care au crescut cu 26,8% comparativ cu anul anterior la 2,71 miliarde de euro, atingând vârful ultimilor patru ani, dup`

ce \n 2012 s-a consemnat prima apreciere de la \nceputul crizei. |n noiembrie 2013, România a atras cel mai ridicat nivel al investi]iilor de anul trecut, respectiv 578 de milioane de euro, cu 85% mai mult decât \n luna anterioar`, minimele \nregistrându-se \n martie (48 milioane euro) [i mai (92 milioane euro).

Cea mai mare valoare anual` a ISD, de 9,5 miliarde euro, a fost consemnat` \n 2008. |ntre 2003 [i 2006 România a \nregistrat \n fiecare an cre[teri ale investi]iilor str`ine, acestea ajungând la 5,2 miliarde de euro \n 2004 [i apoi 9 miliarde de euro \n 2006. |n 2007 a avut loc o diminuare a capitalului str`in investit \n România, la 7,2 miliarde de euro, urmat de o cre[tere la nivelul record din 2008. |ncepând cu anul urm`tor, valoarea indicatorului s-a deteriorat, investi]iile sc`zând abrupt pân` la 3,4 miliarde de euro \n 2009 [i la 2,2 miliarde de euro \n 2010. |n 2012, investi]iile str`ine directe nete au crescut pentru prima dat` de la \nceperea crizei, avansul fiind de 18,7%, pân` la 2,1 miliarde euro, potrivit datelor definitive publicate de BNR [i INS, \n condi]iile \n care estim`rile ini]iale indicau o sc`dere cu 11% comparativ cu 2011. Biz

AGEND~

INTERNA}IONAL

Economia Rusiei se pr`bu[e[te?

Ac]iunile [i obliga]iunile ruse[ti sunt \n sc`dere continu`, iar riscul de default cre[te, pe m`sur` ce presiunile interna]ionale se adun` la Kremlin, dup` ce aeronava care apar]inea Malaysia Airlines a fost doborât` \n Ucraina. DE OVIDIU NEAGOE

14

Biz

Un microscop tradi]ional nu numai c` este fragil [i greu, dar este [i foarte scump.

Toate acestea sunt pe punctul de a se schimba datorit` companiei Foldscope, care a proiectat un microscop low-cost ce poate fi transportat \n buzunar. Este f`cut din hârtie, lentile [i un LED, iar produc]ia sa nu cost` decât un dolar.

0,5% \n acest an, cea mai slab` rat` de cre[tere \nregistrat` de Rusia din anul 2009. Premierul britanic David Cameron a declarat la \nceputul s`pt`mânii trecute c` este de aceea[i p`rere cu oficialii germani [i francezi, Foto: © Andresquiles – Dreamstime.com

Dac` nu cu mult timp \n urm` marea majoritate a [tirilor economice venite din Rusia erau \ncurajatoare, lucrurile s-au schimbat radical pentru economia acestei ]`ri. De[i situa]ia era deja tensionat` pentru Rusia, dup` incidentul \n care militan]ii proru[i au doborât o aeronav` a Malaysia Airlines, presiunile interna]ionale [i sanc]iunile economice s-au \nmul]it, ceea ce poate \nsemna o curbare a cre[terii economice a Rusiei.

Spre finele lunii, indicele bursier rusesc Micex a suferit o sc`dere de 1,3%, cea mai abrupt` de la \nceputul anului, \n timp ce ac]iunile Gazprom, cel mai mare produc`tor de gaze din Rusia, au picat cu 1,8%.

Potrivit unui studiu realizat de Bloomberg, economia Rusiei ar putea avansa cu

MICROSCOP CU MACROPOTEN}IAL

care sus]in c` Europa trebuie s` fie preg`tit` s` aplice \n continuare sanc]iuni Rusiei.

Ministrul rus de finan]e a avertizat deja c` alte sanc]iuni vor duce la pr`bu[irea economic`. Pe m`sur` ce tot mai multe afaceri ruse[ti trag obloanele [i standardele de via]` scad, sprijinul politic al lui Vladimir Putin se clatin`. Biz

MAREA BRITANIE, MARELE EXIT? Ministrul de externe britanic, Philip Hammond, a precizat la BBC c` ar vota \n continuare pentru ie[irea Marii Britanii din UE din cauza lipsei unor reforme consistente.

Ministrul a precizat c` de[i Regatul Unit are o serie de beneficii ca membr` a comunit`]ii, totu[i actualul context nu este tocmai unul favorabil propriilor interese.

OPTIMISMUL NU E OPTIM {efa Fondului Monetar Interna]ional, Christine Lagarde, a avertizat c` optimismul de pe pie]ele de capital nu este unul tocmai bun, date fiind nivelul mare al [omajului [i gradul de \ndatorare al economiilor europene. Totu[i, Lagarde a precizat c` economia Europei este \n revenire [i ratele dobânzilor ar trebui s` r`mân` mici, pân` când cererea va fi reluat`.

AGEND~

LUXUL BATE CRIZA Produc`torul de ma[ini de lux Bentley a anun]at c` este pe punctul de a \nregistra vânz`ri record anul acesta, dup` o cre[tere cu 23% \n prima jum`tate a anului. Bentley a vândut peste 5.200 de ma[ini \n primele [ase luni din 2014, \n cre[tere de la 4.200 de automobile câte au fost cump`rate \n aceea[i perioad` a anului trecut. |n China, vânz`rile au crescut cu 61%.

INTERNA}IONAL

HUAWEI CÂ{TIG~ TEREN Produc`torul chinez de echipamente de telefonie mobil` a \nregistrat o cre[tere a vânz`rilor de 19%, pân` la 21,9 miliarde de dolari, \n primele [ase luni ale anului. Mai mult, \n primele trei luni ale acestui an Huawei a livrat 13,7 milioane de terminale de tip smartphone, ocupând astfel a treia pozi]ie \n topul vânz`rilor de smartphone, dup` Samsung [i Apple.

AMERICA INVADAT~ C`r`bu[i din Rusia, melci din Africa sau chiar un piton birmanez sunt numai câ]iva dintre principalii “invadatori” ai SUA, iar pentru prinderea sau exterminarea acestora statul american scoate din buzunare miliarde de dolari. Pute]i citi mai multe despre invadatorii Americii, dar [i despre cum se poate captura un piton birmanez, care poate dep`[i 4,5 metri lungime, \n cea mai nou` edi]ie a revistei Time.

GHID DE SUPRAVIE}UIRE ONLINE

FÂ{IE SFÂ{IAT~ DE DURERE Conflictul din Fâ[ia Gaza ia amploare. For]ele israeliene au omorât zece militan]i palestinieni care au reu[it s` fug` din Gaza printr-o serie de tuneluri ascunse, crescând astfel num`rul victimelor la 500 de mor]i \n dou` s`pt`mâni, \n pofida apelurilor interna]ionale la sistarea violen]elor.

MALAYSIA AIRLINES PIERDE ALTITUDINE A fost un an dificil pentru operatorul aerian Malaysia Airlines. La numai patru luni de la dispari]ia zborului 370, o alt` aeronav` a companiei, cu 298 de pasageri la bord, a fost doborât` \n partea de est a Ucrainei.

Ac]iunile companiei au sc`zut cu 17%, dup` ce sc`zuser` cu \nc` 11% dup` dispari]ia avionului deasupra Oceanului Indian.

Noua er` digital` a schimbat radical regulile jocului. Nu de pu]ine ori, ca urmare a unor post`ri pe Twitter sau Facebook, s-a l`sat cu concedieri [i imaginea celor care au scris mesajele a avut de suferit. De aceea, revista Wired propune \n cea mai recent` edi]ie un ghid de comportament online, prezentat de amuzantul Jerry Seinfeld. Biz Biz

15

FOTO: VALI MIREA

|N RING CU

GIGAN}II Mircea Turdean face business \ntr-un stil propriu. Conduce o companie de]inut` de propriii s`i angaja]i [i \[i asum` rolul de outsider \ntr-o industrie dominat` de multina]ionale. Cuvântul “e[ec” a fost \nlocuit din vocabularul lui de lupt`tor de anduran]` cu “adaptabilitate”.

DE DRAGO{ L~Z~RESCU

Cover story

România postrevolu]ie a reprezentat, pentru multina]ionale, o bun` oportunitate de a investi. Fie c` vorbim de intrarea pe pia]` prin deschiderea de noi companii sau de privatiz`ri, marile corpora]ii au ajuns s` domine economia româneasc`. Din primele 100 de companii din ]ar` dup` cifra de afaceri, mai pu]in de 10% au capital românesc. Marile \ntreprinderi dezvoltate \n era comunismului fie s-au dovedit neprofitabile [i [i-au \nchis por]ile, fie au fost preluate de multina]ionale [i \nchise, sau \n cazuri mai fericite au fost rebranduite [i dezvoltate ca entit`]i str`ine cu afaceri pe teritoriul României. Mai devreme sau mai târziu, gigan]i precum Dacia, Petrom, BCR sau Romtelecom au ajuns sub conducere [i ac]ionariat str`in.

Un caz atipic pentru pia]a local` este produc`torul de cosmetice Farmec – un brand construit \n comunism care dup` revolu]ie nu numai c` nu a fost cump`rat de companiile str`ine, dar nici nu [i-a pierdut relevan]a pe pia]`, ci s-a dezvoltat la nivel local [i, \n unele cazuri, la nivel interna]ional. Ast`zi, Mircea Turdean, directorul general al produc`torului de cosmetice, se \nc`p`]âneaz` s` se lupte de la egal la egal cu nume grele \n industrie la nivel global, precum Nivea [i L’Oréal.

A preluat [tefeta de la tat`l lui, Liviu Turdean, [i duce o lupt` inegal`, \ns` \mbr`]i[eaz` cu lejeritate rolul de outsider \n aceast` curs` lung`. Pe Mircea Turdean l-am \ntâlnit relaxat [i jovial la [edin]a foto, dar \n acela[i timp gata de lupt`. {i-a intrat \n rolul de lupt`tor \n doar câteva minute [i p`rea c` i se potrive[te ca o m`nu[` de box.

Turdean este sigur pe el fiindc` are \n spate o companie solid`, cu un portofoliu de peste 400 de produse. Pentru a \n]elege mai 18

Biz

bine contextul supravie]uirii Farmec, apoi al dezvolt`rii sale, se impune o analiz` a trecutului s`u din perioada comunist`.

FILE DIN TRECUTUL GLORIOS Conform politicilor dictate de regimul comunist, Farmec trebuia s` fie, \nc` de la \nfiin]are, \n anii ’60, unicul furnizor de produse cosmetice pentru \ntreaga ]ar`, suplinind astfel lipsa importurilor. Farmec devenea unicul juc`tor cu prezen]` \n România, compania fiind nevoit` s` dezvolte toate grupele de produse cosmetice.

Aceasta ar fi o prim` explica]ie pentru portofoliul bogat al firmei clujene, mo[tenit pân` \n ziua de azi. De[i conceptul de marketing nu exista \ntr-o economie \nchis`, \n care concuren]a lipsea, Farmec dispunea de o echip` de cercetare bine preg`tit`, capabil` s` dezvolte produse \n func]ie de nevoile pie]ei. “La acea vreme

aveam o echip` dedicat` de 9-10 cercet`tori. Acum echipa e format` tot din zece persoane. {efa echipei are peste 60 de ani, a prins [i vremea respectiv`, e cea mai bine format` persoan` din grup. Cu ajutorul ei am format câteva genera]ii de cercet`tori, e un lucru extraordinar. Inclusiv eu, \n urm` cu 20 de ani, când am intrat \n companie, am lucrat \n cercetare, al`turi de aceast` coleg`”, spune Mircea Turdean.

Sursele de informare cu privire la re]etele pentru produse erau limitate la c`r]ile [i revistele române[ti, \ns` chiar [i \n aceste condi]ii ap`reau periodic inven]ii [i noi variante de re]ete. |n 1965, cercet`toarea Ana Aslan descoperea conceptul anti-aging, iar doi ani mai târziu semna un contract de exclusivitate cu Farmec, care \ncepea astfel s` produc` primele creme antiaging din lume. Farmec devenea lider la nivel global pe un

VEDETELE DIN PORTOFOLIUL FARMEC Aslavital 2001 - se lanseaz` prima gam` de produse cosmetice cu argil` Aslavital 2009 – se laseaz` Aslavital Lift Instant, prima gam` de cosmetice ce are la baz` complexul GratulineArgil` cu efect instant de netezire a ridurilor 2012 – se lanseaz` Aslavital Mineralactiv, o gam` cu produse hipoalergenice, f`r` parabeni, cu extract ecocertificat de Goji [i Argil` 100% natural`

Gerovital

1967 – Savantul Ana Aslan \ncredin]eaz` companiei Farmec prima formul` anti-aging din lume, iar compania lanseaz` linia de produse Gerovital H3 Prof. Dr. Ana Aslan 2006 – Gama Gerovital H3 Prof. Dr. Ana Aslan este relansat`, cu o formul` \mbun`t`]it` 2013 – Farmec reinventeaz` formula original` [i lanseaz` Gerovital H3 Classic, o gam` dotat` cu ingrediente de ultim` or` cu efecte anti-aging

Management segment de pia]`, prin introducerea brandului Gerovital, sub care erau comercializate cremele-minune. De istoria Gerovital se leag` nume importante precum Marlene Dietrich, Claudia Cardinale, Jacqueline Kennedy, Charlie Chaplin [i Salvador Dali, to]i dornici s` testeze efectele cremei capabile s` te men]in` tân`r.

Astfel, \n anii ’70, Gerovital devenea un brand cunoscut nu doar pe pia]a local`, ci [i la nivel interna]ional, fiind exportat \n 30 de ]`ri din Europa, America [i Asia, unele din rela]iile comerciale de la acea vreme fiind p`strate chiar [i ast`zi.

De[i importul de cosmetice era strict interzis, regimul comunist permitea ocazional importul de materie prim`, atunci când aceasta nu putea fi ob]inut` pe teritoriul României. “Un produs cosmetic are \n componen]` de la 20 pân` la 60 de ingrediente cosmetice, \n func]ie de

Doina

1965 – se lanseaz` Doina – Lapte nutritiv vitaminizant 2013 – gama prime[te un nou membru, modern [i ca prezentare, [i ca formul`: Doina – Crem` nutritiv` vitaminizant`

Farmec

1973 - 1975 – sunt lansate primele produse marca Farmec

complexitatea produsului, iar unele ingrediente trebuie luate din import. Un parfum, de exemplu, era imposibil de produs \n România \n acel moment, astfel c` trebuia s`-l import`m.

Un parfum se introduce \n cosmetic` \n absolut orice, de la ap` de toalet` la lo]iune dup` ras, crem`, emulsie sau [ampon”, explic` Turdean. Astfel, ingredientele importate ajutau compania Farmec s` produc` toat` gama de cosmetice pentru \ntre]inerea corpului, a fe]ei, mâinilor, p`rului, dar [i produse cosmetice de toalet` bucal`, de cur`]enie casnic`, precum [i deodorante. Vedeta portofoliului companiei era \ns` Gerovital, un produs pe cât de fascinant la acea vreme, pe atât de greu de ob]inut pe plan local. |n perioada premerg`toare revolu]iei, brandul Gerovital era construit pentru pie]ele externe, ajungând \n propor]ie de aproape 100% la export.

Nuf`r

1965 – apar primele produse pentru cur`]enie Nuf`r

Triumf

1983 – apar primele produse pentru cur`]enie Triumf

Compania func]iona atipic pentru zilele noastre, iar concepte precum marketingul erau str`ine. Totu[i, Farmec era, \nainte de toate, un business, iar managerii acelor vremuri – denumi]i directori – aveau obliga]ia de a realiza venituri [i profit \n cre[tere an de an, motiv pentru care investeau anual \n retehnologizare. “Oamenii politici aveau nevoie [i atunci de oameni de afaceri care s` dezvolte industria româneasc`.

F`r` ei, acea industrie nu putea exista”, spune CEO-ul Farmec.

UN {OC NUMIT CAPITALISM Revolu]ia a fost un punct critic \n istoria companiei. Imediat dup` evenimentele din decembrie 1989, Farmec trecea din economia \nchis` la o economie de pia]` [i se vedea nevoit` s` se confrunte cu concepte complet necunoscute cum ar fi concuren]a, marketingul, publicitatea sau distribu]ia. “Managementul de atunci a con[tientizat c`, atâta timp cât distribui prin alte entit`]i, profitul r`mâne la acele companii. Când \]i creezi propria re]ea de distribu]ie ai controlul pre]urilor, po]i gestiona promovarea, campaniile promo]ionale [i ob]ii informa]ii despre pia]`”, explic` Mircea Turdean. Astfel, la \nceputul anilor '90, Farmec era una dintre primele companii de stat care \[i creau o re]ea proprie de distribu]ie, cu 12 puncte de lucru \n toat` ]ara [i o flot` proprie de peste 100 de ma[ini. |n paralel, Farmec intra \n plin proces de privatizare.

Managementul companiei a optat pentru metoda de privatizare MEBO, pu]in cunoscut` [i utilizat`, dar care sa dovedit crucial` pentru supravie]uirea brandului creat \n anii ’60.

Cover story

MEBO (Management Employee Buyouts) presupune trecerea mijloacelor de produc]ie ale companiei care se vrea privatizat` din proprietatea statului \n proprietatea angaja]ilor. Dup` transformarea \n societate pe ac]iuni, statul le ofer` salaria]ilor prioritate la cump`rarea ac]iunilor [i, implicit, a societ`]ii. Pre]ul ac]iunilor este stabilit de stat [i nu reflect` valoarea real`, fiind adesea un pre] simbolic. Pe de alt` parte, statul statul restric]ioneaz` transferabilitatea titlurilor [i impune condi]ii pentru men]inerea obiectului de activitate, limiteaz` pre]ul activelor vândute pe o perioad` de câ]iva ani [i pune limite la restructurarea personalului.

Astfel, \n 1995, Farmec devenea companie privat`, de]inut` de propriii angaja]i, al c`ror num`r sc`zuse drastic, de la 1.100 \nainte de revolu]ie la 500 \n anii urm`tori. Reducerea de personal venise ca urmare a competitivit`]ii pie]ei, aspect cu care Farmec nu se mai confruntase vreodat` de la \nfiin]are. De la o companie care deservea de una singur` \ntreaga ]ar`, Farmec devenise unul din numero[ii juc`tori din pia]`: \n România \[i f`cuser` apari]ia L’Oréal, Nivea, dar [i al]i juc`tori de dimensiuni mai mici din Ungaria, Turcia sau Italia. Totu[i, Farmec fusese de-a lungul timpului o companie profitabil`, ceea ce le-a dat angaja]ilor \ncrederea necesar` pentru a investi \n ac]iuni. “|nainte de '89, dac` se raporta o sc`dere a profitului [i a cifrei de afaceri, directorul – care la acea vreme era tat`l meu – era chemat la Bucure[ti [i b`gat \n [edin]` dou` zile pentru explica]ii, i se cerea un plan de m`suri de redresare, dup` o lun` era chemat din nou pentru a prezenta situa]ia. Totul era 20

Biz

foarte controlat pentru a asigura stabilitatea companiei; se cereau tot timpul m`suri. Dac` problemele nu se rezolvau, se trecea la schimbarea conducerii”, explic` Turdean.

Pe lâng` stabilitatea companiei, salaria]ii au fost convin[i s` investeasc` \n Farmec [i datorit` sistemului de plat` a dividendelor, care au fost acordate \n fiecare an profitabil

capcan` a companiilor din afar` care le-au promis cre[teri, dezvolt`ri pentru a prelua firma româneasc`. Conducerea noastr` nu a permis acest lucru. S-a dovedit c` a fost o alegere bun` pentru noi, fiindc` de multe ori companiile str`ine care le-au achizi]ionat pe cele române[ti vedeau de fapt \n România doar o pia]` de desfacere. V`zând compania local` ca pe un

Centrul de frumuse]e Farmec din Cluj-Napoca a fost inaugurat pe 11 octombrie 2013, \n urma unei investi]ii de peste 360.000 de euro

al produc`torului de cosmetice.

Astfel, pe lâng` salariul lunar, angaja]ii beneficiau de un venit suplimentar dup` \ncheierea situa]iei financiare anuale a companiei privatizate prin metoda MEBO. Chiar [i dup` pensionare (ast`zi, din cei 500 de ac]ionari din anii ’90, jum`tate s-au pensionat) salaria]ii [i-au p`strat ac]iunile \n cadrul companiei, beneficiind astfel \n continuare de dividendele promise.

Pentru Liviu Turdean, tat`l lui Mircea, privatizarea prin atragerea unui investitor str`in nu a fost niciodat` o op]iune.

“Din p`cate, multe companii române[ti au c`zut \n aceast`

concurent, au cump`rat-o, au \nchis-o [i [i-au eliminat concuren]a. Sunt multe exemple de acest gen”, explic` Turdean, f`când referire la Elmiplant – brand românesc preluat de un fond de investi]ii grecesc. “Au lucrat foarte bine, dar odat` cu criza din Grecia au adoptat o politic` conform c`reia tot ce \nseamn` produc]ie la companiile mari grece[ti trebuia internalizat. Au fost obliga]i s` \[i mute produc]ia din România \n Grecia. Elmiplant a c`zut \ntro structur` care se \ncadreaz` la amenin]`ri externe - asta \n condi]iile \n care compania avea rezultate bune \n pia]`”, conchide directorul Farmec.

Management DUBL~ PROVOCARE Imediat dup` revolu]ie, Farmec s-a confruntat cu dou` probleme semnificative. Prima consta \n dorin]a consumatorilor români de la acea vreme de a lua contact cu produsele de import, dup` ce timp de zeci de ani acest drept le fusese refuzat. Astfel, indiferent de calitatea produselor Farmec, publicul-]int` s-a \ndreptat spre alternativa str`in`. Cea de-a doua provocare ]inea de bugetele de marketing. Dac` pentru Farmec acest concept nu exista,

companiile din occident [i cele nord-americane veneau \n România cu un background solid la nivel de promovare.

Bugetele de zeci de milioane de euro mergeau c`tre toate mediile, de la TV la radio [i presa scris`, \n timp ce Farmec risca s` cad` \n anonimat.

Pentru compania condus` de Turdean, dezechilibrul bugetelor de marketing r`mâne o problem` de actualitate, chiar dac` \ntre timp produc`torul român de cosmetice [i-a reglat bugetul \n a[a fel \ncât s` r`mân` relevant pentru consumator prin campanii periodice. “{i noi avem bugete importante de promovare, dar

comparativ cu multina]ionalele ale noastre sunt mult mai mici.

Cu cât produsul t`u este mai promovat, ai o vizibilitate mai mare. Un produs de calitate, \n timp, reu[e[te totu[i s` conving` consumatorul s` se \ntoarc`. A[a am reu[it s` ajungem lideri de pia]` pe mai multe segmente”, spune el.

Dou` dintre metodele prin care Farmec a \ncercat s` r`mân` un juc`tor relevant \n industria produselor cosmetice sunt \mbun`t`]irea re]etelor [i

absorbeau mai greu \n piele, astfel c` \n anii postrevolu]ie compania a schimbat formulele cremelor.

Planul nu a fost \ns` un succes total pentru companie. Crema de mâini Doina, una dintre vedetele din portofoliul Farmec, primise un upgrade atât la nivel de ambalaj, cât [i la compozi]ie, devenind o crem` mai slab`, \n ton cu tendin]ele din pia]`. Cu toate acestea, clientele au refuzat inova]ia, iar vânz`rile produsului s-au pr`bu[it. Cum trendul negativ continua, [efii Farmec au

schimbarea ambalajelor pentru produsele proprii. De[i compania are o sec]ie de mase plastice capabil` s` produc` ambalaje pentru orice produs din portofoliu, Mircea Turdean a con[tientizat diferen]a mare de calitate \ntre ceea ce oferea Farmec la nivel de ambalaj, etichet` [i pliante comparativ cu brandurile str`ine, motiv pentru care a optat pentru importuri de ambalaje din occident pentru 90% din produse.

decis s` revin` la formula ini]ial`, inclusiv la nivelul ambalajelor, ceea ce a dus la o cre[tere a vânz`rilor produsului atât de iubit de clientele nostalgice. Doina continu` s` fie comercializat` \n magazine cu formula [i ambalajul de acum 25 de ani.

Nu este \ns` singurul produs pe care Farmec a \ncercat f`r` succes s`-l aduc` la zi. Lo]iunea de ras Tar [i produsul Triumf dedicat cur`]`rii aragazului au fost supuse aceluia[i timp de schimb`ri, f`r` succes, astfel c` Farmec a decis s` cedeze \n fa]a insisten]ei consumatorilor [i s` p`streze formulele vechi ale produselor. Nostalgia clientului s-

PUTEREA NOSTALGIEI Spre deosebire de companiile vest-europene, Farmec producea creme mult mai grase, care se

Biz

21

Cover story

a manifestat [i pe pie]ele externe, unde Farmec a \ncercat s` lanseze o variant` \mbun`t`]it` a cremei Gerovital H3, respins` \ns` de japonezi, cunoscu]i ca fiind un popor tradi]ionalist. De aceea, ast`zi crema Gerovital se vinde \n formula de acum 35 de ani, \n timp ce \n România produsul e prezentat \n ambalaj modern [i cu o formul` mai slab`. “Avem dou` categorii de consumatori – cei nostalgici, care prefer` produsele cu formula ini]ial`, [i cei tineri, care vor produse moderne. Dac` vrei s`-i ai ca [i consumatori pe ambii, trebuie s` te adaptezi la cerin]ele lor”, spune Turdean, amuzat [i contrariat \n acela[i timp de acest paradox.

Pentru a r`mâne relevan]i \n acele vremuri tulburi, [efii Farmec au investit constant \n cercetare-dezvoltare, dar [i \n studii de pia]`, pentru a \n]elege businessul companiilor europene [i a ]ine pasul cu cererea. Totu[i, \n loc s` preia modelul [i re]etele concuren]ilor, Farmec a \ncercat s` se diferen]ieze prin produse dezvoltate exclusiv \n laboratoarele proprii, investind \n inova]ie. “Avem anual 60 de brevete de inven]ie pentru 60 de produse noi. Inov`m cu fiecare produs nou lansat. Nu vorbim doar de ambalaj, ci [i de principiile active noi. Aici se vede munca cercet`torului, care vine \n mod constant cu principii active noi, cu ingrediente naturale, extracte vegetale, vitamine”, explic` Mircea Turdean, el \nsu[i cercet`tor \n laboratoarele Farmec \n urm` cu 20 de ani, când s-a angajat \n cadrul companiei.

LA VÂN~TOARE DE TALENT De altfel, Turdean \n]elege foarte bine munca echipei de cercetare [i investe[te constant \n dezvoltarea ei, f`r` a \ncerca s` aduc` schimb`ri dramatice care s-ar 22

Biz

putea traduce prin re]ete inadecvate pentru pia]`. |n cadrul echipei lucreaz` trei genera]ii de cercet`tori: cea a [efei de departament, \n jurul vârstei de 60 de ani, genera]ia lui Turdean, de 40-50 de ani, dar [i o nou` genera]ie de tineri cercet`tori care tocmai au ie[it de pe b`ncile facult`]ii. Cum speciali[tii \n domeniu sunt scumpi pentru o companie româneasc`, dar [i greu de g`sit, Farmec investe[te \n noile genera]ii prin burse [i programe de internship oferite

FARMECUL AFACERILOR An 2010 2011 2012 2013

Cifr` de afaceri 95.929.015 lei 110.890.565 lei 121.886.781 lei 138.029.018 lei

Profit 5.170.504 lei 8.302.959 lei 7.981.754 lei 7.344.627 lei

studen]ilor de la Facultatea de Chimie [i cea de Farmacie.

Compania se orienteaz` spre tinerele talente \nc` din perioada liceului, colaborând \n acest sens cu liceul “Ana Aslan” din ClujNapoca – institu]ie de \nv`]`mânt care nu \ntâmpl`tor poart` chiar numele “mamei” brandului Gerovital, cel mai important din portofoliul Farmec.

Dup` restructur`rile din anii ’90, Farmec a urmat un program anual de angaj`ri, pe de o parte pentru a-i \nlocui pe speciali[tii pensiona]i [i pe de alt` parte pentru a sus]ine cre[terea produc]iei [i implicit a

businessului. |n prezent, Farmec lucreaz` cu 620 de angaja]i pe care \i folose[te \n cele trei fluxuri de produc]ie: cosmetice, produse de cur`]enie [i aerosoli (deodorante). “Când e mai mult de lucru \ntr-o sec]ie, facem un transfer al personalului de la o sec]ie la alta. Ne acoperim astfel necesit`]ile, iar oamenii au de lucru \n permanen]`. Ne permitem s` proced`m astfel pentru c` am reu[it s` specializ`m for]a direct`. Tot timpul am avut \n vedere acest aspect. Instruirea e un obiectiv important, investim permanent \n asta prin cursuri de specializare”, spune directorul executiv al Farmec.

Strategia a permis companiei s` r`mân` profitabil` de-a lungul anilor [i s` raporteze cre[teri anuale medii de 10%, \n condi]iile \n care pia]a de produse cosmetice raporta cre[teri moderate, de 2-3%. Ast`zi, Farmec de]ine o pozi]ie dominant` pe ni[a produselor de \ngrijire a fe]ei [i mâinilor, cu o cot` de pia]` de 26-27%, conform studiilor companiei de cercetare Nielsen.

Clujenii mai sunt lideri pe ni[a cremelor depilatoare, a produselor de cur`]enie [i au o pozi]ie solid` pe segmentul produselor de \ngrijire a p`rului [i a deodorantelor. Rezultatele financiare bune \i vor permite lui Turdean ca \n anii urm`tori s` lucreze la un plan de extindere la nivel global. Recent, compania a inaugurat un magazin \n Salonic, având planuri similare pentru ]`rile vecine, Orientul Mijlociu [i Japonia. Dac` \n momentul de fa]` exporturile reprezint` sub 5% din veniturile generate de Farmec, Turdean sper` ca \n urm`torii cinci ani s` poat` dubla ponderea exporturilor \n cifra de afaceri.

Core businessul companiei va r`mâne \ns` pia]a intern`, pe care activeaz` prin parteneriate cu 300 de magazine [i farmacii. Re]elele de supermarketuri, hipermarketuri

Management [i farmaciile produc ast`zi 60% din veniturile Farmec, \n timp ce restul provin din exporturi [i din vânz`rile generate de magazinele tradi]ionale de cosmetice. |n paralel cu specializarea for]ei de munc`, Farmec a investit constant \n retehnologizare – obicei pe care Mircea Turdean l-a deprins de la tat`l s`u, la rândul lui for]at de target-urile regimului comunist s` raporteze anual cre[teri ale businessului. Este for]at s` fac` acest lucru de concuren]`, \ns` nu se plânge.

“Acestea sunt principiile de baz` ale economiei de pia]`. F`r` aceast` concuren]`, calitatea nu se poate p`stra la un nivel \nalt, nici nu se investe[te \n dezvoltare [i retehnologizare pe termen lung”, e de p`rere Mircea Turdean.

Ast`zi lucreaz` cu bugete anuale de investi]ii de milioane de euro, \mp`r]ite \ntre noi echipamente automate, \mbun`t`]irea flotei

FOTO: VALI MIREA

Nu am căutat investitori, pentru că avem exemple nefericite în industrie.

Ne-am fi dorit un acționar care să cumpere 10% din companie, dar nicio multinațională sau fond de investiții nu intră în joc dacă nu poate deține minimum 51%. A preda controlul nu este o opțiune pentru noi.”

MIRCEA TURDEAN, CEO Farmec

de ma[ini [i modernizarea depozitelor.

Lupta continu` cu multina]ionalele [i bugetele lor de marketing supradimensionate a devenit rutin` pentru Turdean.

Compania pe care o conduce e printre pu]inele exemple de \ntreprinderi de stat privatizate

care au \n]eles subtilit`]ile economiei de pia]`. Ast`zi, Turdean e capabil s` schimbe strategia companiei din mers \n func]ie de cerin]ele pie]ei. Este imposibil s` caracterizezi Farmec ca pe o companie bazat` doar pe nostalgia clien]ilor sau doar pe inova]ie, jonglând mai degrab` cu

ambele concepte \n func]ie de pia]`. Se aseam`n` din acest punct de vedere cu Floyd Mayweather, un boxer cunoscut ca un campion al ajust`rilor \ntre runde.

Produc`torul clujean de cosmetice continu` s` fie activ \ntr-o lupt` care dureaz` de 24 de ani [i nu d` semne de oboseal`. Biz Biz

23

VEDET~ |N TRAFIC Lumea lui Florin Grozea se \nvârte \n jurul muzicii, dar este pasionat de tehnologie [i digital, de noile tendin]e. Testarea lui Renault Twizy, o ma[in` 100% electric`, a fost pentru el un pas natural, dar pres`rat cu surprize pl`cute.

E[ti deja de foarte mul]i ani \n industria muzical`, ce alte pasiuni ai pe lâng` tot ce ]ine de muzic`?

De 18 ani, de când am pornit Hi-Q, totul se \nvârte \n jurul muzicii: concerte, emisiuni TV, site-uri de muzic`, cartea dedicat` tinerilor arti[ti. |n afar` de muzic` sunt foarte aproape de online, inova]iile digitale pe care le-am adus trupei Hi-Q au fost unul dintre motivele longevit`]ii noastre \n industria muzical`. Vorbesc despre primul site al unei trupe române[ti (1999), primul fan club online, prima televiziune online, primul blog al unui artist român (2006), primul single digital cu vânzare stradal` etc.

Recent ai deschis propria agen]ie digital` dedicat` industriei muzicale.

Cum arat` o zi din via]a ta?

Anul trecut, inspirat de succesul c`r]ii “Hit Yourself” (n.r. – „Hit Yourself. 100 de idei de la pasiune la marea

lovitura”, scris` de Florin Grozea) [i profitând de un cumul de oportunit`]i, am cooptat doi speciali[ti în comunicare [i PR pentru aceast` agen]ie digital`.

Dup` jum`tate de an de la înfiin]are, Hit Yourself Consulting se laud` deja cu 10 clien]i care pl`tesc un abonament lunar pentru serviciile noastre de consultan]`, management [i execu]ie online. Avem o cre[tere medie lunar` a veniturilor de 45%, ceea ce valideaz` pariul pus de mine anul trecut.

FI{~ TEHNIC~ TWIZY Concept: cvadriciclu 100% electric Motoriz`ri: • 4 kW/5 CP, cuplu maxim de 33 Nm atins de la demaraj, vitez` maxim` limitat` la 45 km/h pentru Twizy 45 • 13 kW/17 CP, 57 Nm [i 80 km/h pentru versiunea Twizy 80 Dimensiune: 2,34 m lungime, 1,24 m l`]ime Autonomie: 100 km Raza de bracare: 3,4 m Pre] de pornire: 7.000 euro TVA inclus + chiria lunara a bateriei

Ascult mult` muzic` electronic`, printre prefera]i \i men]ionez pe Moby, Royksopp, Daft Punk, {uie Paparude, Subcarpa]i.

Ma[inile electrice reprezint` revolu]ia pe care noi o a[teptam de mul]i ani, \n contextul polu`rii [i \nc`lzirii globale... Autoturismele care consum` infim [i nu polueaz`?

Un vis devenit realitate!

Ca t창n`r antreprenor, crezi c` ma[inile electrice sunt o solu]ie pentru un viitor durabil?

experien]a [i care sunt punctele forte ale acestui vehicul 100% electric?

Cred c` investi]iile \n tehnologii care au respect pentru mediu vor avea din ce \n ce mai mult succes. Societatea modern` a \n]eles, spun eu, c` o afacere de succes nu este una care are doar profituri bune, ci [i un impact pozitiv asupra mediului [i a s`n`t`]ii oamenilor.

A fost interesant prin trafic, pentru c` la fiecare semafor, la fiecare oprire, lumea m` aborda pentru informa]ii [i laude!

Copiii \mi f`ceau cu m창na, taximetri[tii \mi f`ceau poze, bunicii m` \ntrebau de autonomie [i pre]. Am avut mare succes cu Twizy! |ntr-un vehicul frumos ca acesta e[ti vedeta din trafic!

Am aflat c` ai testat deja Renault Twizy. Cum ]i s-a p`rut

ADVERTORIAL

FOTO: VALI MIREA

{tim c` muzica electronic` se num`r` printre interesele tale profesionale. Ce p`rere ai despre ma[inile electrice?

TEHNOLOGIE INTERVIU

LUPTA PENTRU TITLU Emi Gal este unul dintre tinerii care au reu[it s` cucereasc` Vestul cu un produs foarte bun. De câte ori am ocazia, m` \ntâlnesc cu el, fiindc` este o surs` inepuizabil` de nout`]i. Ne-am v`zut recent la Bucure[ti [i am aflat ce a mai f`cut \n ultimii doi ani [i care sunt planurile lui de viitor. DE ALEXANDRU ARDELEAN

U

Ultima mea \ntålnire cu Emi Gal

maraton pe care trebuie s` \l alergi mult mai repede decåt te credeai capabil. La Brainient, am ajuns \n punctul \n care alergam maratonul cu un ritm constant [i previzibil.

Pe lång` acest aspect, suntem \n cea mai bun` form` \n care am fost vreodat`.

a fost \n 2012, cånd am realizat Biz Londra. La acel moment, compania lui Emi, Brainient, era deja cunoscut`, apreciat` [i extrem de c`utat` de investitori. |ntre timp, a atras surse noi de finan]are, a deschis un birou la New York [i [i-a m`rit echipa. Iar planurile lui nu se opresc aici, ci sunt chiar impresionante.

De[i nu am mai b`ut whisky sour, b`utura lui preferat`, ci limonad`, conversa]ia a fost la fel de pl`cut` [i plin` de informa]ii.

Care sunt rezultatele pe pia]a britanic`?

Anul acesta am devenit lideri de pia]` \n industria de interactive video ad serving \n UK. Lucr`m cu toate televiziunile na]ionale din Marea Britanie (ITV, Channel4, Channel5, Fox, STV) [i cu toate agen]iile de media importante (WPP, Omnicom, Havas, Publicis). |n plus, avem o prezen]` foarte puternic` \n Europa, cu oameni de vånz`ri sau reprezentan]i \n aproape toate pie]ele importante.

Cum a mers afacerea \n ultimii doi ani?

26

Biz

Ai deschis birou \n America. Cum se desf`[oar` activitatea acolo?

FOTO: VALI MIREA

La \nceputul anului 2012 eram 11 oameni, cu doar doi oameni \n Londra [i restul \n Bucure[ti. De atunci, veniturile companiei au crescut cu 400% \n fiecare an, echipa este de 40 de angaja]i [i avem oameni \n Bucure[ti, Londra, Paris [i reprezenta]i \n New York, Moscova, Australia [i Brazilia. Ca \n orice business, am avut [i bune, [i rele. Unele lucruri ne-au ie[it foarte bine, altele nu. Am reu[it s` cå[tig`m anumite pie]e, am e[uat \n altele. S` construie[ti un business este la fel ca \ntr-un

Din p`cate, pe pia]a american` nu am reu[it s` p`trundem atåt de puternic cum ne-am fi dorit, pentru c` avem cå]iva competitori foarte puternici acolo. Drept urmare, la \nceputul anului acestuia am decis c` din punct de vedere

Aur la Effie. Dar Cooler Campania integrat` de lansare a mixului de bere [i limonad` URSUS Cooler, "Mix de bere [i limonad`.

Dar Cooler", semnat` de agen]ia Graffiti BBDO, a ob]inut aur la Effie Awards.

Anul acesta, Effie Awards, evenimentul ce ofer` recunoa[tere celor mai eficiente campanii publicitare din România, a premiat din nou compania URSUS Breweries. Aceasta a ob]inut premiul Effie Gold \n cadrul categoriei Alcoholic Beverages - Beer, cu campania de lansare a mixului de bere [i limonad` URSUS Cooler, semnat` de agen]ia Graffiti BBDO. URSUS Cooler vine c`tre consumatorii s`i cu o nou` propunere, combinând gustul autentic al berii URSUS cu limonada r`coritoare, având un con]inut redus de alcool, dar fiind disponibil` [i \n varianta f`r` alcool.

Prin intermediul campaniei integrate "Mix de bere [i limonad`. Dar Cooler", URSUS Cooler a lansat pentru iubitorii de bere o nou` provocare r`coritoare, oferindu-le ocazia de a se bucura de o var` cooler. De la spoturi TV revolu]ionare, ilustrând \n stilul URSUS \mbinarea spectaculoas` a gustului de bere cu cel al limonadei, la aplica]ia de Facebook "Afl` cât de cooler e[ti" sau campionatul de volei pe plaj` organizat la Mamaia "URSUS Cooler Master Beach Volleyball", acest nou produs a p`truns pe pia]a mixurilor de bere cu o solu]ie r`coritoare, disponibil` [i \n varianta f`r` alcool - o premier` \n România pe pia]a mixurilor de bere.

Astfel, URSUS Cooler, a c`rui poveste de succes \ncepe chiar cu numele, asociat cu un brand cu atitudine, a ajuns la finalul verii 2013 s` dep`[easc` a[tept`rile echipei URSUS, urmând o evolu]ie ascendent` \n ceea ce prive[te preferin]ele consumatorilor pentru un mix de bere [i limonad`, dar Cooler. "Effie Gold, ob]inut pentru campania de lansare URSUS Cooler, ne reconfirm` faptul c`, printr-o campanie de comunicare integrat`, am reu[it s` contur`m \n jurul acestui produs optimismul [i pofta de via]` cu care facem campaniile pentru

marca URSUS, aducând \n acela[i timp o solu]ie de r`corire perfect` pentru momentele estivale petrecute cu prietenii. |n plus, ne bucur`m c` demersul nostru strategic s-a bucurat de rezultate excelente, dep`[ind obiectivele setate [i demonstrând o utilizare eficient` a resurselor, dar [i a noilor canale de comunicare”, declar` Marian Olteanu, Senior Brand Manager la URSUS. Campania de lansare a fost conceput` de echipa Graffiti BBDO – Vlad Laz`r, director de crea]ie, Octavian Toma, Head of Art, Viorel Samoil`, Graphic Designer, Alexandru M`l`escu, Art Director, Cristian Scurtu, Copywriter, Eleodor Ghenoiu, Strategy Planner, Roxana M`l`escu, Group Account Director, Delia Arghir, Account Director, Cristiana Plavicheanu, Senior Account Executive, [i Liviu Isop, AV Producer, \n strâns` colaborare cu echipa URSUS, format` din Marian Olteanu, Senior Brand Manager la URSUS, Ioana T`nas`, Senior Innovation Manager, Loredana Catan`, Brand Activation Manager, Victor Teio[anu, Brand Manager, Alina Martinescu, Junior Brand Manager, Iulia Dobre, Junior Brand Manager, [i Mihai Bârsan, vicepre[edintele de marketing al URSUS Breweries.

La un an de la lansare, URSUS Cooler continu` seria inova]iilor, introducând pe pia]` \n aceast` var` noua doz` special` cu senzor de r`cire, care indic`

momentul \n care berea se afl` la temperatura ideal` de servire. Astfel, URSUS Cooler \[i consolideaz` pozi]ia pe pia]a mixurilor de bere, dup` o lansare premiat` cu un Effie Gold pentru cea mai eficient` campanie publicitar` din industria berii.

Aten]ia pentru o experien]` autentic` a adus berii URSUS recunoa[tere interna]ional`. URSUS Premium are 24 de medalii ob]inute la competi]iile interna]ionale, pe trei continente. Este câ[tig`toarea medaliei de aur la World Beer Cup, \n 2008 – cea mai mare competi]ie pe plan mondial din industria berii. URSUS Black a fost medaliat` de patru ori la European Beer Star \n Germania.

URSUS Breweries, parte din grupul SABMiller plc, este unul dintre cei mai mari produc`tori de bere din România, având \n portofoliul s`u m`rcile URSUS, Timi[oreana, Ciuca[, Peroni Nastro Azzurro, Grolsch, Azuga, Redd's, Stejar, Pilsner Urquell [i Miller. Contribu]ia URSUS Breweries la bugetul de stat a atins 259 milioane euro \n 2012, provenind din accize, TVA, contribu]ii la asigur`rile sociale [i alte taxe. SABMiller plc este una dintre cele mai mari companii produc`toare de bere din lume, cu participa]ii \n societ`]i produc`toare de bere sau acorduri de distribu]ie pe [ase continente.

TEHNOLOGIE

INTERVIU

strategic cel mai bine ar fi s` ne concentr`m pe EMEA, astfel \ncåt s` devenim lideri de pia]` \n Europa [i Asia.

Se pare c` a fost o decizie bun`, pentru c` acum suntem cel mai mare provider de interactivitate video din Marea Britanie [i avem prezen]` foarte puternic` \n Europa. Suntem \n continuare prezen]i \n Statele Unite, dar prin parteneriate cu companii din industria noastr`, nu cu echip` "on the ground".

Cå]i angaja]i are compania \n momentul de fa]` [i care sunt clien]ii?

Suntem 40 de oameni la Brainient – 28 \n România [i 12 \n restul Europei (majoritatea \n Londra). Mai mult, lucr`m cu echipe de reprezentan]i \n diferite teritorii, precum Rusia sau Australia. Anul acesta vom rula peste 1.000 de campanii pentru branduri ca Disney, Unilever, Coca-Cola, BMW sau Fox. Avem un portofoliu de peste 200 de clien]i \n toat` lumea. |n momentul de fa]` rul`m campanii \n peste opt ]`ri diferite.

Cum arat` azi produsele voastre?

Obiectivul principal al companiei a r`mas acela[i ca \n ziua \n care am pornit: s` ajut`m advertiserii s` \mbun`t`]easc` performan]a ad-urilor video, prin interactivitate. Platforma BrainRolls le d` posibilitatea advertiserilor s` creeze [i s` livreze ad-uri video interactive pe orice platform` (online, mobile, tablete, televizoare SmartTV) [i \n orice teritoriu.

De exemplu, ca telespectator de ITV, \]i d`m posibilitatea s` interac]ionezi cu reclamele pe care le vezi pe platformele ITV. Pentru un ad BMW, po]i rezerva un test drive \n timp ce urm`re[ti respectiva reclam`. Pentru un ad Nike, po]i cump`ra produsul \n timp ce urm`re[ti reclama, [i a[a mai departe. Avem clien]i care ruleaz` campanii cu noi \n 10 ]`ri diferite. Lucr`m [i cu clien]i din Romånia, spre exemplu Tocmai.ro. |n medie, interactivitatea \n reclamele video genereaz` engagement de zece ori mai mare decåt reclamele standard, a[a c` avem clien]i destul de ferici]i. Platforma BrainRolls a evoluat foarte mult pe parcursul anilor [i \n momentul de fa]` putem construi o imagine destul de 28

Biz

corect` [i complet` cu privire la succesul unei campanii video rulate pe platforma noastr`. De fapt, unul dintre motivele pentru care multe branduri [i agen]ii ne folosesc platforma este pentru accesul la toate datele legate de engagement [i viewability pe care le oferim.

Care sunt planurile de viitor?

Obiectivul nostru va r`måne acela[i: s` ajut`m advertiserii [i televiziunile s` \mbun`t`]easc` performan]a reclamelor pe care le ruleaz`. Atåt timp cåt reu[im s` facem asta, nu v`d nimic care s` ne opreasc` din a ne \ndeplini obiectivele. Lans`m caracteristici [i \mbun`t`]iri ale platformei \n mod recurent, iar \n momentul de fa]` nu sim]im nevoia s` lans`m ceva nou pe pia]`. Ca business, dup` cum am mai men]ionat, vrem s` fim liderii industriei de interactive video advertising \n EMEA. |n momentul de fa]` am reu[it s` cå[tig`m pia]a din UK, [i acum ne concentr`m pe Fran]a, Germania [i alte cåteva pie]e importante \n Europa. Nu este u[or, pentru c` fiecare teritoriu are diferen]e culturale destul de puternice. Tacticile [i modalit`]ile de abordare sunt foarte diferite \n Fran]a fa]` de Germania (ceea ce nu cred c` e o surpriz` pentru nimeni), iar unul dintre avantajele competitive pe care le avem la Brainient este c` am construit o echip` format` din oameni care au mai trecut prin astfel de etape.

Care sunt sursele de finan]are?

Avem un num`r de investitori excelen]i \n Brainient - Credo Ventures, 500 Startups, Atlas Venture, Sherry Coutu [i al]ii. |n cei patru ani [i jum`tate de cånd am \nceput, ace[tia ne-au sus]inut f`r` re]ineri, iar \n momentul de fa]` nu suntem interesa]i \n a aduce \n companie investitori noi. Vom fi profitabili anul acesta [i asta ne va permite s` investim \n continuare \n cre[terea companiei. Singurul motiv pentru care am lua bani de la investitori noi ar fi pentru a \ncerca din nou s` p`trundem mai bine \n America, care r`måne cea mai mare pia]` de video din lume. |ns` nu vrem s` facem asta

pån` nu ne consolid`m pozi]ia de lideri \n EMEA, [i asta va mai dura, cel mai probabil, \nc` 18 luni.

Care a fost cifra de afaceri pe anul trecut? |n cei patru ani [i jum`tate de când am \nceput, am crescut cu 400% \n fiecare an. Nu facem veniturile publice pentru c` nu vrem s` ne inform`m competitorii, \ns` atåt eu, cåt [i echipa de management [i investitorii Brainient suntem foarte mul]umi]i de nivelul de cre[tere [i de veniturile pe care le gener`m.

Ce mai faci \n afar` de Brainient? |mi petrec majoritatea timpului la Brainient, cu echipa sau clien]ii. Dar, pe lång` aceast` activitate, care \mi place foarte mult [i pe care o fac cu mare drag, acum un an [i jum`tate am pornit un fond de investi]ii early-stage \mpreun` cu Cristi Burci. Se nume[te Digital Catalyst Fund [i investim \ntre 50.000 [i 500.000 de dolari \n startup-uri din toat` lumea, pe care le ajut`m s` \[i porneasc` echipe de R&D \n Romånia. Am f`cut [apte investi]ii, dintre care dou` sunt destul de promi]`toare. Pe lång` Digital Catalyst Fund, am \nceput s` fac [i angel investment \n start-up-uri din industrii care mi se par interesante sau unde simt c` pot aduce valoare. De exemplu, am investit recent \ntr-un start-up al unei foste angajate a Brainient, care a pornit o platform` de digital health ce se va lansa \n septembrie, Kahla.co.

Ce p`rere ai despre start-up-urile din Romånia?

Cred c` sunt foarte multe semne bune.

Vånz`rile Avangate, UberVU [i LiveRail din ultimele 12 luni c`tre cump`r`tori din America au consolidat Romånia ca unul dintre principalele centrele de tehnologie din Europa de Est. Pe lång` asta, vor exista mai mul]i bani \n pia]` pentru investi]ii, ceea ce \nseamn` ca vor exista mai multe start-up-uri [i mai multe idei bune.

Sunt foarte \ncrez`tor \n talentul pe care \l avem \n ]ar` [i sper s` continu`m s` \ncuraj`m tinerii romåni s`-[i porneasc` propriile afaceri. Biz

Foto: © Tom Gowanlock – Dreamstime.com

PUNG~ DORI}I? Antreprenorii Exonia [i Total Gama Prod au pornit la drum \ntr-o pia]` cu concuren]` mare venit` din afara ]`rii. Criza a ajutat industria, pentru c` firmele au ales s` reconsidere ambalajul ca instrument de marketing. Ce \nseamn` \ns` un business \n industria ambalajelor, mai exact a pungilor? DE OANA GRECEA Tiberiu Stoian, ac]ionar al fabricii

de ambalaje Exonia, cu sediul central \n Ia[i, are 37 de ani [i a \nceput antreprenoriatul la scurt timp dup` terminarea facult`]ii.

Tot la pu]in timp dup` absolvirea studiilor a pornit afacerea [i Octavian Simion, 28 de ani de la Total Gama Prod, firm` care produce \n special ambalaje pungi din plastic. Cum România nu este foarte ofertant` 30

Biz

\n fabrici sau companii active \n aceast` industrie de ni[`, cei doi au identificat nevoile pie]ei [i au pornit la drum. Totu[i, ideea a venit dup` ce s-au lovit personal de nevoia unor saco[e de calitate.

Investitorul Exonia a \nceput prima afacere \n anul 2000, anul termin`rii Facult`]ii de Economie [i Administrarea Afacerilor \n cadrul Universit`]ii

Al. I. Cuza din Ia[i, când a deschis un magazin de echipamente IT, ArtisDesign. |n urm`torii trei ani, re]eaua de magazine ajunsese la nou` unit`]i [i genera un consum de aproximativ 30.000 buc`]i de saco[e personalizate lunar, saco[e care se ofereau gratuit clien]ilor care cump`rau componente IT. “|mi doream ca aceste saco[e personalizate cu

AMBALAJE

logo-ul companiei s` fie calitative. Dup` recep]ionarea \n repetate rânduri de saco[e ce prezentau multiple defecte, furnizate de diver[i produc`tori români, am decis s` \mi comand saco[ele de care aveam nevoie \n Turcia. La recep]ie, surpriza a fost pl`cut`: calitatea era foarte bun`, iar pre]ul competitiv.

Termenul de livrare nu era \ns` impresionant”, poveste[te Stoian despre oportunitatea ivit`.

El spune c` a intuit necesitatea dezvolt`rii acestui sector odat` cu intrarea \n Uniunea European`.

“Am decis a[adar c` este oportun s` oferim pie]ei o categorie de ambalaje complexe care nu puteau fi fabricate \n România.

Era o ni[` destul de \ngust`, dar care speram noi s` se extind` treptat. Din fericire, am avut dreptate”, explic` Stoian. Din 2003, compania Reklama Shop Packaging, actualmente Exonia Holding, a \nceput importurile masive de ambalaje imprimate la un nivel calitativ net superior, \n special din Turcia, Grecia [i Italia.

Din ra]iuni legate de reducerea timpilor de livrare [i a costurilor s-a n`scut ideea unei fabrici proprii. “Ini]ial am \nceput produc]ia de medii de printare, \n special folie din polietilen` [i pungi sau saco[e din acela[i material. Ulterior, gama de produse a evoluat c`tre ambalajele cu propriet`]i speciale care confer` produselor ambalate calit`]i foarte apreciate de produc`tori, \n special extinderea termenului de valabilitate”, spune antreprenorul.

La \nceput, \n 2003, compania opera importurile [i distribu]ia cu o echip` de numai [apte angaja]i, patru dintre ei speciali[ti \n vânz`ri, iar trei pe partea de administrativ. Ast`zi, echipa Fabricii de Ambalaje Exonia este format` din 65 de persoane [i departamente distincte de produc]ie, design, vânz`ri, marketing, financiar [i logistic`.

Compania produce ambalaje cu propriet`]i speciale (ambalaje pentru produse congelate, pentru produse aromatice, ambalaje industriale pentru textile sau construc]ii) pentru un portofoliu de aproximativ 3.200 de beneficiari din România, Republica Moldova, Spania, Italia, Germania [i alte câteva ]`ri din vestul Europei. Antreprenorul a

luat \n calculul produc]iei [i ambalajele oxobiodegradabile, adic` acele pungi care, dup` o perioad` de aproximativ 6 - 9 luni, se dezintegreaz`.

BUSINESSUL EXONIA |N CIFRE

\n special din panifica]ie, patiserie, produse congelate, cafea, pulberi. “Din punctul meu de vedere, provocarea \n acest domeniu o reprezint` inova]ia.

Aceasta se traduce \ntr-un mod de gândire prin care se dezvolt` solu]ii [i servicii noi, utile pentru consumatori [i care aduc, \n acela[i timp, valoare ad`ugat` businessului. Inova]ia este necesar` datorit` faptului c` proiectele aferente fiec`rui beneficiar sunt complexe [i adaptate la multitudinea de

Anul \nfiin]`rii: 2003 Num`r angaja]i: 65 Cifra de afaceri 2013: 3,45 milioane euro Export: 6% din capacitatea de produc]ie a fabricii (\n 2014), 10% - obiectiv pentru 2015 Produc]ie: 90 tone de ambalaje din polietilen` sau hârtie + 30-40 tone lunar importuri.

Num`r ambalaje alimentare/lun`: aproximativ 37 milioane de pungi

SPECIALIZARE {I DIFEREN}IERE Dac` se poate vorbi despre o ni[` a ni[ei, Exonia s-a specializat pe ambalaje destinate alimentelor,

Biz

31

produse ce urmeaz` a fi ambalate [i la particularit`]ile acestora.

Fiecare nou proiect aferent unui ambalaj reprezint` un unicat”, explic` Stoian valoarea ad`ugat` pe care o aduce firma sa clien]ilor. Ace[tia sunt, \n propor]ie de peste 90%, persoane juridice, produc`tori sau doar ambalatori ai anumitor categorii de produse.

Anul trecut, cifra de afaceri a Exonia a dep`[it 3,45 milioane euro, \n cre[tere cu 29% comparativ cu 2012, datorit` noilor echipamente achizi]ionate \n fabric`, care au dus la cre[terea productivit`]ii. Pentru 2014, compania estimeaz` o cre[tere moderat`, de aproximativ 10-12%.

“Pe fondul situa]iei economice dificile din ultima perioad` am sim]it o reorientare a clien]ilor c`tre profesioni[tii din domeniul packagingului. Dac` pân` \n 2010 produc`torii apelau la diver[i furnizori locali mici pentru ambalaje pu]in spectaculoase sau la freelanceri graficieni care aveau doar aptitudinile de baz` \n crearea conceptului de ambalaj, acum, \nainte de a investi clien]ii se gândesc de dou` ori”, recunoa[te ac]ionarul Exonia. Din punctul s`u de vedere, exist` companii române[ti cu tradi]ie [i poten]ial care au r`mas \n urm` la capitolul ambalarea corect` a produselor lor. “|nc` nu toat` lumea con[tientizeaz` importan]a ambalajului, care, dac` este calitativ, rezerv` un loc memorabil produselor \n mintea consumatorilor. |ns` to]i cunosc expresia «ambalajul vinde marfa»”, adaug` Stoian.

INVESTI}IILE FAC DIFEREN}A Cum func]ioneaz` un astfel de business? |n propor]ie de aproximativ 60% materia prim` este importat` de la produc`tori specializa]i din Europa de Vest (Italia, Belgia, Austria), dar [i din 32

Biz

Polonia, ]ar` \n care s-au f`cut investi]ii enorme \n ultimii 10 ani. Pe plan intern, Exonia este un beneficiar al rafin`riei Rompetrol Petromidia, de unde achizi]ioneaz` granulele de polietilen`, pe care dup` procesul de extrudare (topire) le transform` \n folii de diverse dimensiuni [i grosimi.

Produc]ia de ambalaje este o activitate care necesit` investi]ii relativ mari \nc` de la \nfiin]are dar [i investi]ii continue pentru a putea aborda cât mai multe categorii de ambalaje. “|n urm` cu o lun` am achizi]ionat unul dintre cele mai performante echipamente de fabrica]ie a pungilor din polietilen`, inclusiv a celor cu clapet` autoadeziv` destinate ambal`rii c`m`[ilor, dar [i de fabricare a plicurilor pentru curierat”, spune Stoian. Pentru a-[i consolida pozi]ia la nivel na]ional, \n anul 2011 Exonia a achizi]ionat compania Foly Plast, unul dintre produc`torii recunoscu]i regional pentru calitatea sacilor fabrica]i. Tot \n 2011, Exonia a achizi]ionat [i parcul de utilaje al companiei Moldo Plast, combinat cu tradi]ie \n produc]ia unei game extrem de mari de repere din plastic.

Printre clien]ii Exonia se num`r` Tymbark (folii imprimate \n policromie destinate campaniilor de marketing), URBB Tuborg (folie termocontractibil` special` destinat` ambal`rii box-urilor de doze de bere), Ferroli (saco[e personalizate), Albrau (etichetele PET-urilor de bere distribuite c`tre lan]ul de hipermarketuri Lidl), Dedeman (saco[e personalizate), Fiterman Pharma (ambalaje medicamente) etc. Ca portofoliu de investi]ii, \n cursul anului 2015, antreprenorul va inaugura un nou hotel amplasat \n zona central` a Ia[iului, loca]ie ce va de]ine [i un restaurant cu specific mexican, o sal` de conferin]e. Biz

DE LA PUNGI DE CADOU LA PUNGI DE PLASTIC Pentru Octavian Simion, 28 de ani, Total Gama Prod, companie \nfiin]at` \n 2008, reprezint` succesul venit dup` alte \ncerc`ri antreprenoriale. “Totul a \nceput odat` cu jobul anterior \n marketing, ce a durat circa trei ani. |n tot acest r`stimp, printre altele, am experimentat [i asocierea cu \nc` trei parteneri, la un supermarket”, poveste[te tân`rul antreprenor. |nceputul din 2008 a fost oarecum incert, recunoa[te Simion, cel pu]in pân` a reu[it s` se extind`. Primul pas \n aceast` afacere a fost fabricarea pungilor de cadouri din hârtie, \ns` cererile destul de limitate [i pia]a \nc` subdezvoltat` l-au determinat s` schimbe abordarea. Pasul urm`tor au fost pungile de plastic, cele prezente \n orice magazin sau supermarket. “Acest pas a[ putea spune c` a reprezentat de fapt un nou \nceput nu doar pentru mine, ci [i pentru \ntreaga companie Total Gama [i, totodat`, pentru angaja]i/colaboratori.” |n prezent compania s-a specializat pe pungi plastic pe care le distribuie \n toat` ]ara, oferind transportul gratuit. De scurt timp, parte din produc]ie se livreaz` [i \n Suedia, prima pia]` extern` pe care compania s-a extins.

Tân`rul antreprenor [i-a gândit strategia de cre[tere a companiei cu costuri cât mai mici. A evitat s` angajeze full time [i a mers pe colaboratori, iar echipa este \n prezent format` din 10-12 persoane, specializate pe programare, grafic`, distribu]ie, SEO (serviciile SEO ajut` la \mbun`t`]irea vizibilit`]ii \n mediul online). Gama de produse este \n general orientat` \nspre pungi din polietilen` HDPE sau LDPE \n formatul banan` sau maieu, fiecare cu posibilit`]i de personalizare. Cele mai solicitate categorii sunt saco[ele din plastic, ultrarezistente, ce pot fi reutilizate \n multiple rânduri de to]i consumatorii. “Provoc`rile sunt la fiecare pas, \ncepând de la concuren]a deloc de neglijat [i pân` la a r`spunde cu precizie aproape milimetric` exigen]elor clien]ilor noi sau vechi. Am

FOTO: VALI MIREA

AMBALAJE

primit briefuri \n care ni se spunea doar atât: «Am nevoie s`-mi promovez \n cel mai eficient mod propria afacere». Iar noi exact asta am f`cut, c`utând s` mul]umim clientul pe toate planurile”.

Mizând foarte tare pe expunerea [i promovarea \n mediul online, Octavian Simion a achizi]ionat, pe lâng` un domeniu cu numele firmei, \nc` 15 website-uri

TOTAL GAMA PROD |N CIFRE Anul \nfiin]`rii: 2008 Num`r angaja]i: 10 Cifra de afaceri 2013: 200.000 de euro Export: Suedia

(pungi-maieu.ro, pungi-plastic.com, pungi-personalizate.com etc.), prin intermediul c`rora comercializeaz` produsele [i cu ajutorul c`rora se face cunoscut. |n 2013, cifra de afaceri a companiei s-a ridicat la 200.000 euro, iar pentru 2014 estimeaz` o cre[tere a volumului vânz`rilor cu circa 30-40 %. “Chiar [i când nimeni nu prea [tia ce sunt acelea tehnici de marketing, consumatorul obi[nuit [i nu numai el a fost dintotdeauna atras de modul de prezentare a produselor, la fel cum a fost interesat [i de posibilit`]ile de a le \mpacheta sau transporta. Pentru c` \n cazul ambalajelor, «haina» r`mâne prima [i ultima impresie ce motiveaz` cump`r`torul s` fie interesat de ceea ce se afl` dincolo”, mai spune Simion. |n opinia ac]ionarului de la Total Gama Prod, saco[ele personalizate cu logo-ul sau/[i cu mesajul publicitar al businessurilor devin \ntâi de toate un mijloc optim pentru promovarea afacerilor [i se transform` \ntr-un instrument eficient de comunicare cu clien]ii. De[i cifra de afaceri a companiei a crescut, Octavian Simion simte c` consumul a sc`zut. Are \ns` speran]e, puse pe seama “na]iei creatoare a românilor”, dota]i cu foarte mult` imagina]ie. Biz

Biz

33

REVOLU}IA FRANCEZ~ |N INVESTI}II Fran]a este al patrulea mare investitor \n România. Românii au avut toate motivele s` s`rb`toreasc` ziua de 14 iulie al`turi de poporul francez, mai ales c` rela]iile comerciale dintre cele dou` state p`streaz` \n continuare acela[i trend ascendent. DE OVIDIU NEAGOE Care sunt primele cuvinte ce v` vin \n minte când v` gândi]i la Fran]a? Nu de pu]ine ori gândul v-ar putea purta \n direc]ia unei cafenele din Paris sau poate la mâncare rafinat`, mod` ori, de ce nu, la celebrele dulciuri [i vinuri din Hexagon. Pentru economia din ]ar`, Fran]a \nseamn` \ns` cu totul altceva: statul vestic este cel de-al patrulea mare investitor \n România, dup` Olanda, Austria [i Germania. La nivelul anului 2012, investi]iile franceze directe \n România s-au ridicat la 5,3 miliarde de euro, \n cre[tere sus]inut` fa]` de 2010, când acestea au cumulat 4,38 de miliarde de euro, [i 2011, pe vremea când au urcat la 5,04 miliarde de euro. “De-a lungul anilor, prezen]a francez` \n România a fost consecvent`, consolidându-[i pozi]ia \n calitate de sus]in`tor 34

Biz

important al dezvolt`rii României”, spune pentru Biz Jean-François Fallacher, CEO al Orange România.

“Dar chiar [i mai important` este prietenia stabil` \ntre francezi [i români construit` de-a lungul anilor”, adaug` CEO-ul companiei franceze.

Orange a f`cut parte din primul val de investitori francezi din România.

De la p`trunderea pe pia]a româneasc`, Orange a investit aproximativ 2,5 miliarde de euro \n re]eaua cu cea mai extins` acoperire din România, \n calitatea re]elei, dar a alocat [i sume importante \n dezvoltarea re]elei de distribu]ie, precum [i \n calitatea [i simplitatea serviciilor oferite consumatorilor. |n 2012, Orange a investit mai mult de 227 de milioane de euro \n licen]ele de spectru, pentru a fi \n m`sur` s` ofere serviciile de telecomunica]ii, aceasta fiind [i cea

mai mare investi]ie de la \nceputul crizei economice. Mai mult, compania francez` a investit masiv \n re]eaua 4G, \n eliberarea spectrului ocupat, precum [i \n modernizarea re]elelor 2G [i 3G \n mediul urban [i rural. “Vom continua s` ne concentr`m asupra viitorului. Experien]a clientului, 4G [i serviciul TV multiscreen sunt esen]iale pentru Orange”, spune Fallacher.

“Investi]iile planificate sunt \n primul rând legate de dezvoltarea re]elei 4G [i de calitatea re]elei, de serviciul nostru TV [i, nu \n cele din urm`, de continua dezvoltare a angaja]ilor no[tri”, adaug` CEO-ul Orange România, companie care are mai bine de 3.000 de angaja]i.

Importan]a statului român pe agenda francez` a mai fost confirmat` [i anul trecut tot \n preajma Zilei Na]ionale a Fran]ei, \n data de 14 iulie, când fostul premier francez, Jean-Marc Ayrault, a efectuat o vizit` oficial` \n România, moment ce poate fi considerat ca punct de plecare pentru o relansare a rela]iilor dintre cele dou` state. Dup` primul val, format din companii gigant, actuala tendin]` este \ncurajarea venirii companiilor mici [i mijlocii, acestea fiind [i principalele organiza]ii care p`trund actualmente \n România. Astfel de investitori sunt interesa]i de cre[terea competitivit`]ii României din punctul de vedere al calit`]ii resurselor umane, al nivelului de inova]ie din sectoarele productive [i al diversific`rii serviciilor. România va continua s` fie atractiv` pentru investi]ii \n m`sura \n care va dezvolta o economie cu valoare ad`ugat`, inovatoare [i durabil`. |n acest context, predictibilitatea fiscal` [i legislativ`, investi]ia \n educa]ie, \mbun`t`]irea infrastructurii, abordarea strategic` a cre[terii economice sunt factori esen]iali pentru men]inerea atractivit`]ii României.

“România este singura ]ar` din regiune care nu impoziteaz` veniturile pe salarii ale angaja]ilor din domeniul IT”, spune Adriana Record, director executiv al Camerei Franceze de Comer] [i Industrie (CCIFER). Aceste facilit`]i fiscale, coroborate cu preg`tirea temeinic` a angaja]ilor, cât

Foto: © Fintastique – Dreamstime.com

INVESTI}II

[i cu identificarea [i acordarea de noi stimulente industriei IT vor determina cu siguran]` atragerea de noi investitori, crearea de noi locuri de munc` [i implicit sc`derea ratei [omajului [i salarii competitive”, continu` Adriana Record.

ROMÂNIA PE RADARUL FRANCEZ Cea de-a doua pia]` ca m`rime din Europa de Est, România r`mâne o ]ar` atractiv` pentru investitori, \n special pentru cei francezi, din mai multe motive. Printre acestea se num`r` pozi]ionarea strategic` global`, apartenen]a la Uniunea European`, for]a de munc` bine calificat` [i motivat` sau un num`r mare de poten]iali consumatori. Mai mult, România este o pia]` \nc` tân`r`, \n curs de dezvoltare, cu un drum lung de parcurs pân` \n faza de saturare, ceea ce se poate traduce prin oportunit`]i de business pentru to]i investitorii care

iau \n calcul o extindere. “România este, cu siguran]`, una dintre loca]iile importante pentru Atos, aici aflându-se unul dintre centrele globale ale companiei, care livreaz` servicii c`tre clien]ii din \ntreaga lume”, spune C`t`lina Dodu, Country Manager la Atos România. “De asemenea, un lucru important este [i faptul c` \n România se g`sesc competen]e cheie pentru grup, printre care speciali[ti \n domeniu, cu o preg`tire foarte bun`, [i tineri afla]i la \nceput de carier` ce \[i doresc s` lucreze \ntr-o organiza]ie global`”, mai spune C`t`lina Dodu.

Din anul 2011, de la p`trunderea companiei franceze pe pia]a din ]ar`, Atos a realizat investi]ii \n special \n dezvoltare [i resurse umane, crescând

num`rul de angaja]i de la 300 la 900. |n continuare compania are ca strategie dezvoltarea unui portofoliu solid de solu]ii de business, care s` r`spund` cerin]elor de mobilitate, virtualizare, securitate [i outsourcing pe pia]` local`, având \n vedere existen]a competen]elor interne pe aceste direc]ii importante pentru organiza]ie. Prin acestea se vizeaz` extinderea portofoliului de clien]i din pia]a local`, iar \n ceea ce prive[te resursele, \[i propune extinderea echipei locale, pentru a putea r`spunde \n continuare cerin]elor clien]ilor interna]ionali.

Companiile franceze au ajutat la crearea a mai bine de 100.000 de locuri de munc`, la finele lunii februarie a acestui an figurând mai bine de 7.600 de societ`]i \nscrise la Registrul Comer]ului. Mai mult, Fran]a este \n acela[i timp [i un important partener strategic din punctul de vedere al comer]ului bilateral. Acesta a atins \n anul 2013 recordul de 7,58 de miliarde de euro, \n cre[tere cu 31% fa]` de anul 2012.

Potrivit informa]iilor de la Camera Francez` de Comer] [i Industrie (CCIFER), Fran]a a fost \n 2013 unul dintre cei mai importan]i parteneri comericali ai României, de]inând 6,7% din exporturile României [i 5,8% din importurile acesteia. “Exporturile române[ti c`tre Fran]a au \nregistrat o cre[tere record de 54% \n 2013, ajungând la 4,25 de miliarde de euro”, spune Adriana Record, director executiv al CCIFER. “Acest fenomen se datoreaz` aproape \n \ntregime exporturilor de autovehicule: acestea s-au multiplicat cu 3,8% \n 2013 [i au ajuns la 1,77 miliarde de euro, reprezentând 42% din exporturile române[ti c`tre Fran]a. Echipamentele mecanice, electrice, electronice [i informatice (15% din total) au \nregistrat o u[oar` cre[tere (6%), de asemenea exporturile de produse textile au continuat s` creasc`, având o cre[tere de 4% \n 2013”, adaug` Adriana Record. Biz Biz

35

Produsele bio au trecut cu brio testul consumatorilor str`ini, România reu[ind anul trecut exporturi \n valoare de 250 de milioane de euro, cam de dou` ori mai mult decât se vinde pe pia]a intern`. Pe m`sur` ce tot mai mul]i români opteaz` pentru un stil de via]` s`n`tos, pia]a local` a produselor bio are toate [ansele s` câ[tige [i mai mult teren. DE OVIDIU NEAGOE

U

nde v-a]i dori s` sta]i \n timpul liber?

Poate pe o plaj`? Ori de ce nu \ntr-o libr`rie? Aceea[i \ntrebare [i-a pus-o [i Ioana P`un \n urm` cu cinci ani, pe vremea când avea un loc de munc` bun \ntr-o institu]ie bancar`.

Cum tot atunci a[tepta [i un copil, preocuparea pentru cele mai s`n`toase produse avea un loc foarte important \n 36

Biz

agenda ei zilnic`. De aici [i pân` la a pune bazele unui business \n domeniul bio nu a mai fost decât un pas. A[a a luat na[tere, \n anul 2009, MioBio, primul magazin de cosmetice bio multibrand, pe care Ioana P`un l-a fondat al`turi de Alma Rusu, care de asemenea p`[ea pe drumul antreprenoriatului, tot din domeniul bancar. “Pentru noi a fost un

compromis, am venit de la ni[te salarii foarte mari [i joburi sigure \ntr-o institu]ie mare [i am ajuns \n extrema cealalt`, unde veniturile sunt mai mici \n continuare”, spune Ioana P`un. “Eu sunt convins` c` nu o s` ne par` r`u c` am mers \n direc]ia asta [i o s` vedem rezultatele, chiar dac` peste ni[te ani de zile. Muncim poate chiar mai mult, avem responsabilit`]i mai mari, pentru

Foto: © Rancz Andrei – Dreamstime.com

BIO FACI, BINE G~SE{TI

AGRICULTUR~

c` avem angaja]i care depind de noi, dar cred c` pasiunea conteaz` foarte mult [i c` ne duce mai departe s` lupt`m”, continu` Managing Partnerul MioBio. Continuarea luptei s-a dovedit pariul câ[tig`tor pentru cele dou` antreprenoare. |n tot acest timp, compania a crescut sus]inut, iar anul trecut a avut o cifr` de afaceri de 200.000 de euro, chiar dac` au fost f`cute [i noi investi]ii. De pild`, \n urm` cu doi ani MioBio a deschis cel de-al doilea magazin fizic [i a transformat radical site-ul \n magazin online, care a devenit \n scurt timp un business de sine st`t`tor. Planurile antreprenoarelor nu se opresc aici. Cele dou` iau \n calcul, pe lâng` \mbun`t`]irea sistemului de distribu]ie sau l`rgirea permanent` a plajei de branduri, [i exportul produselor române[ti pe pie]e precum Austria [i Germania, dou` state cu tradi]ie \n produsele bio, pentru care acestea sunt deja un stil de via]` [i nu mai reprezint` doar o tendin]`.

Germania este cel mai mare consumator de alimente bio din Europa, iar pe plan mondial ocup` cea de-a doua pozi]ie, dup` SUA. |n România \ns`, primii pa[i au fost f`cu]i timid nu cu prea mult timp \n urm`, ceea ce \nseamn` c` exist` [i o serie de provoc`ri. “Percep]ia unei p`r]i a consumatorilor este c` produsele bio nu sunt diferite de cele conven]ionale, c` «bio» este doar un instrument de marketing pentru a percepe pre]uri mai mari, dar [i puterea de cump`rare sc`zut` a consumatorilor români”, spune Nicoleta Micu, director general la Bio Mania, un magazin online de produse bio, despre principalele provoc`ri ale unui business care activeaz` \n zona bio.

Alte provoc`ri ar fi confuzia (mai mic` acum, dar care \nc` persist`) \ntre produse bio, produse naturale [i cele tradi]ionale, [i reticen]a retailerilor de a acorda spa]ii mai mari produselor bio - de[i aici \n ultima perioad` se vede o evolu]ie lent`, dar pozitiv`. Bio Mania a \nregistrat la finele anului trecut o cifr` de afaceri de 600.000 de lei [i are \n vedere cre[terea acesteia cu

30% pân` la finele lui 2014. Din cifra de afaceri a magazinului, mai pu]in de zece procente reprezint` produsele bio române[ti care, de[i sunt c`utate, se pare c` nu exceleaz` la nivel de promovare, packaging sau sortimenta]ie, existând o gam` restrâns` de produse române[ti, \n general produse de baz`.

GRÂNARUL ECO AL EUROPEI? Chiar dac` se afl` oarecum la \nceput de drum, vestea bun` este c` pia]a produselor bio, estimat` de Nicoleta Micu la o valoare de 20 - 30 de milioane de euro pentru anul \n curs, este \n plin` expansiune. Motivul?

Lan]urile interna]ionale de retail au amenajat spa]ii speciale pentru produsele bio, ceea ce a dus la cre[terea popularit`]ii acestora. Cu siguran]` v` aminti]i de scandalurile recente care au zguduit industria c`rnii sau pe cea de lactate. Acestea au f`cut o parte dintre români s` se gândeasc` de dou` ori la ce pun pe mas`. Mai mult, un num`r tot mai mare de consumatori autohtoni opteaz` pentru un stil de via]` s`n`tos, chiar dac` de cele mai multe ori aceasta \nseamn` s` scoat` mai mul]i bani din buzunar comparativ cu pre]ul produselor clasice. A[a se poate explica [i faptul c` pia]a produselor bio a sfidat recesiunea economic`. “La nivel interna]ional [i la nivel na]ional criza economic` nu s-a resim]it \n domeniul agriculturii [i al produselor ecologice”, dup` cum men]ioneaz` Marian Cioceanu, pre[edinte al Asocia]iei Bio-România.

“A fost o cre[tere constant` de 10-15%, poate chiar mai mare, depinde de segment, de gama de produs. Dar per total a fost o cre[tere cu mai mult de dou` cifre atât pe plan interna]ional, cât [i pe plan na]ional”, spune Cioceanu, care adaug` c` exporturile de produse bio ale României s-au ridicat la 250 de milioane de euro \n 2013.

Ve[tile bune nu se opresc aici.

Num`rul fermierilor români care au aplicat pentru trecerea de la agricultur` tradi]ional` la cea ecologic` (procesul de conversie

dureaz` doi ani) a explodat \n ultimii patru ani. Dac` \n 2010 pu]in peste 3.100 de fermieri au fost \nregistra]i oficial, un an mai târziu num`rul acestora a ajuns la mai bine de 11.000, \n timp ce anul 2013 a fost \nchis cu aproape 17.000 de fermieri. Cre[terea exponen]ial` a luat prin surprindere pe toat` lumea, astfel c` plafonul de subven]ionare a fermelor, care se ridica la 3 milioane de euro, a fost majorat la 7 milioane de euro. Dar nu \nainte s` fac` o serie de fermieri s` renun]e pe parcurs, pentru c`, dac` ini]ial le-au fost aloca]i \n jur de 1.500 de euro, prin cre[terea num`rului de aplica]ii fiecare fermier nu a primit decât pu]in peste 200 de euro. “Noi din p`cate avem \nc` o suprafa]` mic`, dar eu cred [i sunt convins c` poten]ialul României este mult mai mare, adic` avem suprafe]e de teren curate, f`r` zone industriale, care foarte u[or pot fi convertite \n agricultur` ecologic`”, spune Marian Cioceanu.

Dac` aceste suprafe]e ar fi certificate, România ar ajunge pe locul \ntâi \n Uniunea European`, dep`[ind Spania, care are ast`zi circa 1,8 milioane de hectare de teren arabil certificat ecologic. “|n ]`rile de est, dup` Polonia, România este pe primul loc ca suprafa]` de teren arabil certificat, dar poten]ialul nostru este de locul \ntâi \n Europa”, adaug` pre[edintele Bio-România, asocia]ie care a lansat de curând propunerea de sc`dere a TVA-ului la produsele bio. |n proiect se solicit` TVA zero la alimentele de baz` certificate bio, un TVA de 3% la cele aflate \n conversie, \n timp ce la cele naturale (produse care folosesc materie prim` conven]ional`, \ns` procesarea lor se face f`r` chimicale) s` se aplice o cot` de 9%. La polul opus, potrivit peti]iei sprijinite de o serie de juc`tori din scena politic`, pentru alimentele actuale care sunt fabricate din produse agricole conven]ionale iar \n procesarea acestora se folosesc aditivi chimici, TVA ar urma s` r`mân` de 24%, \n timp ce alimentele care con]in mai multe E-uri periculoase ar urma s` fie suprataxate. Biz Biz

37

Foto: © Diana Zaharia – Dreamstime.com

CITADELA OUTSOURCINGULUI

OUTSOURCINGULUI Bucure[tiul reu[e[te s` se impun` \n regiune ca un puternic centru pentru servicii de outsourcing [i offshoring, reu[ind s` prind` din urm` centre mai mature precum Var[ovia, Cracovia, Budapesta sau Praga. DE GABRIEL BÂRLIG~ Anul trecut, \n Top 100 destina]ii globale de outsourcing realizat de compania de consultan]` Tholons, Bucure[tiul a ocupat locul 44. Poate p`rea o pozi]ie foarte bun`, dar este suficient s` spunem c` alte ora[e din Europa Central` [i de Est au avut clas`ri mult mai sus – Cracovia s-a situat pe locul 10, fiind a doua destina]ie european` de outsourcing dup` Dublin, Praga – pe 17, iar Budapesta pe 28. Capitala României se afl`, \ns`, \ntr-o cre[tere accelerat`, având \n vedere c` la edi]ia din 2012 nici m`car nu era prezent \n Top 100.

Ascensiunea Bucure[tiului este relevat` [i de un studiu realizat de

38

Biz

Colliers care trece \n revist` evolu]ia segmentelor de outsourcing [i offshoring (O&O) din Europa Central` [i de Est din punctul de vedere al spa]iilor de birouri alocate acestor activit`]i. "Bucure[tiul se num`r` deja printre câ[tig`torii cursei europene pentru atragerea de companii din zona de outsourcing, recuperând mult din distan]a fa]` de pie]ele mature, cum ar fi Var[ovia, Cracovia, Budapesta [i Praga, care domin` \nc` topul raportat la volumul spa]iilor de birouri \nchiriate de companii O&O \n perioada 20102013", se arat` \n raportul Colliers.

Capitala României se \nscrie, al`turi de Sofia sau ora[e poloneze ca Wroclaw sau

Lodz, \n liga destina]iilor de afaceri nouintrate \n vizorul companiilor de outsourcing [i care \[i extind rapid baza de chiria[i O&O. Studiul mai arat` c` doar o treime din top 100 companii de tip O&O de la nivel global sunt prezente ast`zi \n Europa Central` [i de Est, ceea ce se traduce prin oportunitatea atragerii diferen]ei de 70% dintre companii \n urm`torii ani.

VALUL DOI Dinamica global` a outsourcingului cunoa[te \n ultima perioad` o schimbare important`. Dac` multina]ionalele au \nceput din anii '80

SERVICII

[i '90 s`-[i reduc` din costuri folosind astfel de servicii, companiile mici [i mijlocii \ncep s` devin` tot mai con[tiente de beneficiile outsourcingului. "Este rândul firmelor mijlocii s` urmeze un proces de externalizare similar celui prin care au trecut majoritatea companiilor multina]ionale, desigur cu anumite diferen]e fa]` de cele din urm`, diferen]e cauzate \n primul rând de experien]a diferit` \n ceea ce prive[te tranzi]ia proceselor de business", arat` Vladimir Sterescu, Country Manager la CGS \n România. CGS este cel mai mare furnizor de solu]ii de outsourcing prezent pe pia]a din România, cu servicii de profil \n 18 limbi str`ine, având aproape 3.000 de angaja]i \n patru centre de suport, respectiv \n Bucure[ti, Bra[ov, Sibiu [i Târgu Jiu (centru deschis chiar \n luna iulie).

Departamentele [i activit`]ile externalizate de companii merg de la salarizare [i contabilitate la suport tehnic, vânz`ri, rela]iile cu clien]ii etc. |n ultima perioad` exist` \n pia]` un trend puternic de externalizare a vânz`rilor c`tre centrele de suport, potrivit CGS. Un studiu global arat` c` 73% dintre companiile mici [i mijlocii ale lumii inten]ioneaz` s` apeleze la outsourcing, fa]` de 41% dintre companiile mari.

Pia]a global` de profil a atins deja valoarea de 154 de miliarde de dolari, \n timp ce estim`rile pentru România se situeaz` la nivelul a 500 de milioane de euro, conform Asocia]iei Liderilor din Domeniul Serviciilor pentru Afaceri - ABSL România. De[i Asia r`mâne o destina]ie preferat` pentru astfel de servicii, Europa este o pia]` \n cre[tere, având deja 34.830 centre de contact cu peste 2,7 milioane de sta]ii de lucru.

Bucure[tiul a atras deja nume mari ca Microsoft, IBM, P&G, HP, Oracle, Wipro, S&T, Accenture, WNS \n centre de outsourcing, dar analiza Colliers arat` c` doar 30% dintre primele 100 de companii de outsourcing au activit`]i \n Europa Central` [i de Est. Prin urmare, poten]ialul de cre[tere pentru regiune, inclusiv pentru Bucure[ti, este enorm.

Sectorul de outsourcing [i offshoring din CEE este dominat de IT [i telecom, care de]ine 46% din totalul spa]iilor de birouri ocupate de companii O&O. Pe locul urm`tor se situeaz` sectorul bancar, cu 23%, urmat de cel al serviciilor profesionale (13%). România a ocupat locul 9 \n Top 10 destina]ii de outsourcing \n perioada 2008-2012, realizat de Jones Lang LaSalle, cu 40 de proiecte noi, care au creat peste 11.000 de locuri noi de munc`. Al`turi de Bucure[ti, s-au remarcat \n domeniul

Europa Central` [i de Est (Polonia, Cehia, Ungaria) au salarii medii mai mici "doar" cu 75% decât EU-15.

Analizând ora[ele din CEE cu activitate \n outsourcing [i offshoring, se observ` cum cererea pentru spa]ii de birouri cu aceast` destina]ie a crescut foarte mult din 2010. Astfel, volumul de spa]ii de birouri ocupate de companii din domeniul O&O a crescut cu 80% \n volum \n ultimii patru ani, nu doar ca urmare a intr`rii unor juc`tori noi, ci [i prin extinderea celor deja prezen]i, semn de maturizare a pie]ei \n regiune. |n Bucure[ti, 22% din ORA{ELE OUTSOURCINGULUI |N CEE spa]iile moderne de birouri Loc Loc Ora[ }ar` sunt ocupate de companii din regional global domeniul outsourcingului, 1 10 Cracovia Polonia clasându-se pe locul 11 \n 2 17 Praga Cehia regiune dup` acest criteriu.

3 28 Budapesta Ungaria Campionul din CEE este 4 30 Brno Cehia ora[ul polonez Cracovia, unde 5 36 Var[ovia Polonia procentul este de 74%, ceea ce 6 44 Bucure[ti Romånia indic`, \ns`, o dependen]` 7 47 Bratislava Slovacia poate prea mare de sectorul 8 50 Sofia Bulgaria O&O. 9 51 Tallinn Estonia Popula]ia unui ora[ este un 10 52 Ljubljana Slovenia alt aspect important pentru sectorul O&O, dar nu doar la Sursa: Top 100 Tholons destina]ii globale de outsourcing nivel cantitativ, ci [i calitativ.

Bucure[tiul ocup` a doua outsourcingului mai multe ora[e pozi]ie \n regiune, dup` Kiev, cu o române[ti, \n principal Cluj-Napoca, popula]ie de circa 2 milioane de Timi[oara, Ia[i [i Bra[ov. locuitori, dintre care 200.000 sunt studen]i [i circa 70.000 proasp`t absolven]i de studii superioare.

CE VOR CLIEN}II? "România se num`r` printre loca]iile cu Raportul Colliers arat` c` decizia de for]` de munc` cu aptitudini tehnice relocare sau extindere a companiilor de avansate [i cunosc`toare de limbi tip O&O nu este determinat` neap`rat str`ine, având \n acela[i timp spa]ii de costurile de operare din ]ara moderne de birouri atractive [i costuri respectiv`, ci mai degrab` de gradul de mult mai mici fa]` de pie]ele regionale experien]` oferit. Astfel, ]`ri ca România, mai dezvoltate", se arat` \n raportul Bulgaria, Serbia [i Ucraina sunt Colliers. Acesta arat` c`, \n timp ce preferate pentru c` ofer` o plaj` vast` de principalele centre din regiune (Praga, angaja]i cunosc`tori de limbi str`ine, cu Varo[ovia [i Cracovia) vor evolua cel mai aptitudini tehnice avansate, precum [i repede spre nivelul urm`tor, mai spa]ii de birouri moderne la costuri mici sofisticat, al serviciilor de outsourcing, raportate la pie]ele mature. Cele mai Bucure[tiul vine tare din urm`, reu[ind active zone sunt [i cele mai scumpe. s` dep`[easc` Bratislava. |n acela[i timp, România, al`turi de Bulgaria, mai are un Belgrad [i Kiev par a fi ora[ele cu cel mai atu important: salariile medii sunt cu mare poten]ial de dezvoltare, dar, din 90% mai sc`zute decât \n primele 15 p`cate pentru ora[ul ucrainean, ultimele state din Uniunea European` (EU-15), evolu]ii geopolitice din zon` sigur vor reu[ind s` bat` chiar [i China la acest frâna orice elan investi]ional. Biz capitol. Pie]ele mai dezvoltate din Biz

39

Afacere la pachet

Opt milioane de clien]i trec pragul Subway zilnic la nivel global [i, dac` s-ar pune cap la cap toate sandvi[urile f`cute \n toate restaurantele din lume, acestea ar putea \nconjura P`mântul de cel pu]in 19 ori. Cea mai mare re]ea de restaurante din lume mizeaz` s` devin` \n urm`torii ani cea mai mare re]ea [i pe teritoriul Romåniei. DE LOREDANA S~NDULESCU up` ce a intrat pe pia]a romåneasc` \n urm` cu doi ani, Subway a mizat pe o expansiune agresiv` pentru a-i prinde din urm` pe rivalii McDonald's [i KFC. Cu 20 de restaurante \n Bucure[ti, Cluj, Timi[oara, Ia[i, Constan]a, Ploie[ti, Pite[ti, Sibiu [i Suceava, cel mai mare lan] de restaurante din lume (peste 42.000 de restaurante \n peste 107 ]`ri) [i pozi]ionarea de alternativ` s`n`toas` pentru 40

Biz

amatorii de fast-food, Subway continu` planurile de extindere [i pe pia]a romåneasc`. De la \nceputul acestui an au fost deschise \n Romånia trei noi restaurante [i num`rul de aplica]ii pentru franciz` este \n cre[tere. |n prezent se duc negocieri pentru deschiderea altor restaurante \n Romånia, ]ar` pe care Andrei Trifan, Development Agent la Subway, o vede cu multe oportunit`]i: “Ne a[tept`m s` dep`[im num`rul de licen]e previzionat \n urm`torii ani [i,

avånd \n vedere dezvoltarea rapid` pe pia]a local`, estim`m c` vom deveni cea mai mare re]ea de restaurante din ]ar`”.

Urm`toarele ora[e \n care vor fi deschise restaurante Subway sunt Oradea, Arad [i Bra[ov, expansiunea re]elei fiind deschis` nu doar pentru ora[ele mari, ci [i c`tre cele ce au sub 100.000 de locuitori. O dovad` c` [i ora[ele mici au poten]ial este restaurantul din Suceava, o re[edin]` de jude] ce num`r` sub 100.000 de locuitori, care d` rezultate la fel

SERVICII

CÅT COST~ O FRANCIZ~ SUBWAY? Investi]ie magazin: 100.000 – 200.000 euro Tax` franciz`: 7.500 de euro (3.750 de euro pân` \n octombrie 2014 pentru deschidere \n maxim 12 luni), pl`tit` o singur` dat` Arend`: 8% din cifra de afaceri Fond de promovare: 4,5% din cifra de afaceri

de bune precum ora[e mari precum Timi[oara, Cluj [i Ia[i.

Cea mai recent` lansare Subway \n Romånia este un restaurant de tip drive-thru deschis la Sibiu, \n parteneriat cu Petrom, primul de acest tip din Romånia. Rumen Radev, Development Agent pentru Bucure[ti [i jude]ul Ilfov, [i Andrei Trifan, Development Agent pentru restul teritoriului României, \[i doresc deschiderea unui restaurant drive-thru [i \n capital`, \ns` \n acest moment ac]iunea este doar la nivel de plan, pån` la momentul g`sirii unui partener potrivit. Urm`torul ora[ unde au planuri s` deschid` un nou drivethru este Bra[ov. Acesta va fi asem`n`tor din punctul de vedere al conceptului cu Subway Petrom din Ve[tem, Sibiu. Pån` \n prezent, din cele 20 de restaurante Subway deschise \n Romånia nu a fost \nchis niciunul, doar a fost relocat cel din Pite[ti, \ntr-un centru comercial, pentru mai mult trafic.

INGREDIENTELE FRANCIZEI |n Romånia, Subway func]ioneaz` \n sistem de franciz`, motiv pentru care, la doi ani distan]` de la intrarea pe pia]`, nu se poate vorbi de un volum sau o valoare total` a investiti]iilor companiei americane \n ]ara noastr`.

Eforturile investi]ionale revin \n responsabilitatea fiec`rui francizat care a dorit s` \[i deschid` propriul business [i implic` consultan]`, logistic` [i sprijin pentru g`sirea locului potrivit de \nchiriat, trainingul anagaja]ilor [i orice problem` opera]ional` ar putea ap`rea.

Când o franciz` se al`tur` lan]ului de restaurante Subway, prime[te asisten]` din partea echipei centrale \nainte de crearea primului sandvi[, asisten]` care se extinde apoi pe mai multe segmente: training, dezvoltare produs, publicitate, achizi]ii [i sus]inere la nivel regional. Pe parcursul unui an se ]in mai multe cursuri, fiecare nou partener fiind alocat unuia din cele 12 centre de training pe care compania le de]ine \n toat` lumea, \n func]ie de re[edin]a acestuia [i preferin]ele legate de limba \n care se va sus]ine trainingul.

Din punct de vedere financiar, franciza Subway are unul dintre cele mai sc`zute costuri de

euro, se pl`te[te o singur` dat` [i este valabil` pentru o perioad` de 20 de ani, acesta fiind, de altfel, intervalul de timp al contractului.

Dup` deschiderea restaurantului, francizatul pl`te[te o arend` de 8% din cifra de afaceri a fiec`rui restaurant. Fiecare de]in`tor de restaurant din ]ar` mai cedeaz` 4,5% din cifra de afaceri \ntr-un fond na]ional special destinat activit`]ilor de promovare.

O facilitate \n sprijinul franciza]ilor care deschid restaurantul \n mai pu]in de 12 luni de la cump`rarea licen]ei de franciz` este programul Kick-Start, \n derulare pån` \n octombrie 2014. Prin acest program, franciza]ilor li se va returna 50% din pre]ul ini]ial al

Franciza Subway are unul dintre cele mai sc`zute costuri de start-up din industrie. O facilitate \n sprijinul franciza]ilor care deschid restaurantul \n mai pu]in de 12 luni de la cump`rarea licen]ei de franciz` este programul Kick-Start, \n derulare pån` \n octombrie 2014. Prin acest program, franciza]ilor li se va returna 50% din pre]ul ini]ial al licen]ei, ceea ce \nseamn` c` taxa unic` de deschidere este de 3.750 de euro, \n loc de 7.500 de euro.”

RUMEN RADEV, Development Agent Subway pentru Bucure[ti [i jude]ul Ilfov

Ne a[tept`m s` dep`[im num`rul de licen]e previzionat \n urm`torii ani [i, avånd în vedere dezvoltarea rapid` pe pia]a local`, estim`m c` vom deveni cea mai mare re]ea de restaurante din ]ar`. Urm`toarele ora[e \n care vor fi deschise restaurante Subway sunt Oradea, Arad [i Bra[ov.”

ANDREI TRIFAN, Development Agent Subway pentru restul teritoriului Romåniei start-up din industrie, explic` Rumen Radev. Investi]ia complet` variaz` \n func]ie de locul unde urmeaz` s` fie amplasat restaurantul, m`rime, extindere, legile locale. |n general, suma total` necesar` deschiderii unui nou restaurant variaz` \ntre 100.000 [i 200.000 de euro, f`r` a include \n aceste sume restaurantele de tip drive-thru [i free-stands. Taxa pentru pia]a din România este de 7.500 de

licen]ei, ceea ce \nseamn` c` taxa unic` de deschidere este de 3.750 de euro, \n loc de 7.500 de euro.

Cu o medie de 7-10 angaja]i pe unitate, fiecare din cele 20 de restaurante din Romånia colaboreaz` doar cu furnizorii care se \ncadreaz` \n categoria Gold Standard. |n prezent, lucreaz` cu furnizori din Europa Central`, iar pentru achizi]ionarea de legume [i echipamente, cu furnizori din România. Biz Biz

41

Foto: © Tashatuvango – Dreamstime.com

SECUNDE RETRO |N ERA SMART Pia]a ceasurilor [i-a revenit cu greu din [ocul crizei economice din 2008, \ns` ast`zi se confrunt` cu noi provoc`ri. Câ]i ani vor mai tic`i mecanismele clasice ale ceasurilor, \n detrimentul afi[ajelor digitale?

DE DRAGO{ L~Z~RESCU 42

Biz

OROLOGERIE

S

Spre deosebire de anii trecu]i,

industria ceasurilor nu mai tic`ie la fel de precis [i jovial. Motivul este relativ simplu: dac` \nainte de “anul de aur” 2007 cei pasiona]i de orologerie investeau f`r` re]ineri \n pasiunea lor, criza economic` a lovit puternic acest domeniu. Brusc, oamenii se vedeau nevoi]i s` taie din costuri, iar bijuteriile [i ceasurile au fost printre primele “mofturi” care au disp`rut de pe lista de cump`r`turi. Cu toate acestea, industria [i-a revenit \ncet, dar sigur, pe plan local, astfel c` ultimii ani au coincis cu cre[teri moderate, de o cifr`, ale pie]ei. Dar produc`torii tradi]ionali de ceasuri se confrunt` \n momentul de fa]` cu o nou` provocare; dac` acum contextul economic dificil e pe punctul de a fi

dep`[it, \n industria ceasurilor \[i face loc tehnologia. Mai exact, companii de electronice precum Samsung, Sony sau LG au lansat mai multe modele de smartwatch (ceasuri inteligente) care au fost primite \n prim` faz` cu reticen]`, dar care \ncep s` \[i g`seasc` un nucleu tot mai clar de consumatori. Noile ceasuri electronice au capacitatea de a se conecta la smartphone [i de a afi[a informa]ii precum ora exact`, starea vremii, apelurile primite, pulsul purt`torului sau num`rul de kilometri parcur[i \ntr-un interval de timp.

Totu[i, ceea ce le lipse[te, comparativ cu ceasurile clasice, este elegan]a.

Tocmai de aceea, principalii juc`tori din pia]`, de[i con[tientizeaz` poten]ialul noilor ceasuri, nu sunt \ngrijora]i \n privin]a impactului pe care-l pot avea asupra industriei \n urm`torii ani. “|n anii '70, când Seiko a venit pe pia]` puternic, afi[ajul digital era considerat ca fiind viitorul. Ast`zi, cam 90% din ceasurile vândute au afi[aj analogic, iar la fel vor r`mâne lucrurile [i pe viitor.

Smartwatch-ul e mai degrab` o extensie a smartphone-ului”, e de p`rere Alessandro Amato, cofondatorul Cellini, unul dintre cei mai importan]i juc`tori de pe pia]a local`. Antreprenorul, care de]ine 50% din compania Cellini [i o conduce al`turi de asociatul s`u, Marian Mihart, consider` c`, de[i utilitatea acestor noi dispozitive e incontestabil` \n unele cazuri, ele nu vor putea \nlocui ceasul mecanic de la mâna unui CEO \n viitorul apropiat, la fel cum nu se vor preta la evenimente speciale, seara.

P`rerea e \mp`rt`[it` [i de C`t`lin Florea, care vede noile ceasuri inteligente ca pe gadgeturi mai degrab` decât \nlocuitorul ceasului clasic. “Cred c` smartwatch-ul face parte din categoria ceasurilor casual. Nu le v`d preluând total pia]a ceasurilor, nici pe termen lung. Un smartwatch nu va putea fi purtat la un eveniment de sear`. |n plus, nu vei putea ob]ine prea curând un smartwatch cu rezisten]` mare la ap`.

Vorbim pân` la urm` de un gadget”, explic` acesta.

CEAS SAU GADGET? De altfel, \ncadrarea smartwatch-ului \n categoria de produs adecvat` poate fi o

sarcin` mai complicat` decât pare la prima vedere. Ne putem raporta la func]ia principal` de a afi[a ora, dar putem privi [i la celelalte func]ionalit`]i care \mping acest accesoriu spre zona de dispozitive mobile. Totu[i, smartwatch-ul nu este sinonim doar cu nout`]ile tehnologice. “Existau ceasuri cu GPS sau ceasuri care m`surau pulsul [i \n anii trecu]i. Casio a investit foarte mult \n ceasurile cu func]ii speciale, dar acum au investit \n aceast` zon` companiile produc`toare de tablete [i smartphone-uri, care le-au dat numele de smartwatch.

Totu[i, ceasurile inteligente existau [i \nainte”, explic` C`t`lin Florea, CEO [i ac]ionar al WatchShop.ro, cel mai mare magazin online de ceasuri din România.

De altfel, tân`rul antreprenor e de p`rere c` aceste device-uri sunt mult prea legate de lumea electronicelor pentru ca un produc`tor de ceasuri clasice s` se implice \n produc]ia de smartphone-uri. Mai mult, Florea e de p`rere c` impactul vânz`rii de ceasuri inteligente va fi mic \n pia]`. Cu toate acestea, este preg`tit s` ia parte la succesul smartwatch-urilor, dac` acesta va exista. “Noi le-am introdus \n portofoliu \n prim`vara acestui an.

M` a[tept ca vânz`rile generate de ele s` fie sub 5% din totalul veniturilor WatchShop. Lumea nu ne percepe ca fiind furnizori de smartwatch \n acest moment. Totu[i, lucr`m la acest aspect [i vom avea o ofert` competitiv` pân` la finele anului”, adaug` el.

Unul dintre motivele pentru care comercian]ii români de ceasuri nu cred \n domina]ia acestor noi produse ]ine de istoria recent` a ceasurilor, dar [i de statutul pe care acestea \l ofer` purt`torului. Astfel, dac` ceasurile cu afi[aj digital erau noutatea absolut` \n urm` cu 30 de ani [i p`reau s` reprezinte viitorul industriei, ast`zi nu numai c` majoritatea oamenilor continu` s` poarte ceasuri cu afi[aj analogic, dar ace[tia prefer` ceasurile mecanice, \n detrimentul celor pe baz` de cuar]. Chiar dac` primele sunt mult mai scumpe [i mai pu]in precise, sistemul complex de func]ionare continu` s`-i fascineze pe posesorii de ceasuri, care opteaz` pentru astfel de mecanisme \n detrimentul celor pe baz` Biz

43

OROLOGERIE de baterie. “Ceasul mecanic este mai costisitor decât cel cu cuar], de[i nu este la fel de precis. |n plus, are nevoie de o revizie costisitoare o dat` la 4-5 ani.

Totu[i, e fascinant s` [tii c` se mi[c` ceva mecanic \n`untru, c` ceasul are o inim` a lui”, explic` Alessandro Amato.

EDUCARE |N ONLINE Cunoscutul antreprenor cu afaceri \n industria luxului simte \ns` tot mai puternic prezen]a tehnologiei \n businessul Cellini. Dac` apari]ia dispozitivelor mobile a avut un impact asupra Cellini, omul de afaceri e de p`rere c` mai afectat decât ceasurile a fost comer]ul de bijuterii. “|nainte, un telefon costa 100-200 de euro, acum un smartphone e peste 400 de euro. O parte din veniturile cump`r`turilor de bijuterii s-au dus \n aceste noi categorii de produse”, crede Amato.

Ceasurile se bucur` de o educare a pie]ei locale, ceea ce a dus la cre[terea num`rului de unit`]i vândute, chiar dac` clien]ii se orienteaz` tot mai des spre ceasurile cu pre] sub 500 de euro, \n detrimentul produselor de lux. Pentru Amato este important faptul c` consumatorul \n]elege mai bine decât \n anii trecu]i c` un ceas sport trebuie purtat \n timpul zilei, \n timp ce ceasul mecanic, cu curea de piele, e adecvat pentru ocaziile speciale.

Educarea pie]ei va duce pe termen lung la volume mai mari [i la apropierea de anul de glorie 2007, care e \nc` departe, dac` ne raport`m la veniturile generate \n aceast` industrie.

Familiarizarea clien]ilor cu produsele [i detaliile tehnice se realizeaz`, \n mare m`sur`, prin intermediul internetului.

“Clientul devine din ce \n ce mai educat – asta se datoreaz` prezen]ei internetului, a re]elelor de socializare, care au devenit un mijloc incredibil de puternic pentru a promova brandurile. Clientul poate intra \n contact cu nout`]ile tehnice. |nainte era foarte dificil s` \i explici cum func]ioneaz` un ceas mecanic sau unul cuar], dar acum internetul ajut` foarte mult”, spune cofondatorul Cellini. De altfel, Amato [i Mihart, cei doi ac]ionari 44

Biz

ai Cellini, au lansat \n urm` cu patru ani un magazin online [i au angajat recent un specialist \n marketingul online, pentru a putea \n]elege mai bine profilul clien]ilor [i pentru a-[i ajusta oferta \n func]ie de preferin]ele acestora.

Chiar dac` online-ul genereaz` sub 5% din veniturile totale ale companiei din vânz`rile de ceasuri, situate anul trecut \n jurul a 4-5 milioane de euro, Amato e con[tient c` trebuie s` \[i ajusteze businessul la noile condi]ii ale pie]ei. De aceea, pe lâng` re]eaua de 12 magazine, la care se vor ad`uga patru unit`]i noi \n urm`toarele 18 luni, antreprenorul va

40

milioane de euro este valoarea estimat` a pie]ei de ceasuri din România

investi \n paralel \n magazinul online, care ar putea ajunge, pe termen lung, s` genereze pân` la 20% din veniturile Cellini.

LOC DE CRE{TERE F`r` \ndoial`, online-ul va fi unul din principalele motoare care vor genera cre[terea pie]ei \n urm`torii ani.

Importan]a acestui canal de vânzare este evident` doar uitându-ne la evolu]ia WatchShop.ro, cel mai mare magazin virtual de cesuri din România. Dac` \n 2011 compania realiza venituri de 100.000 de euro, anul trecut a reu[it s` genereze business de 770.000 de euro, iar CEO-ul companiei, C`t`lin Florea, estimeaz` o cifr` de afaceri de

1,2 milioane de euro pentru finele acestui an. Astfel, \n momentul de fa]`, WatchShop de]ine 50% din pia]a online de ceasuri, de[i \n urm` cu trei ani nu se diferen]ia cu absolut nimic fa]` de concuren]` [i genera venituri similare altor site-uri de profil.

Schimbarea a venit odat` cu preluarea magazinului online de c`tre cei doi ac]ionari, C`t`lin Florea – care ocup` [i func]ia de CEO – [i Mihai P`tra[cu, care conduce businessul online Evomag.

Ambii ac]ionari aveau experien]` antreprenorial`, pe care au folosit-o \n dezvoltarea WatchShop. Chiar dac` nu s-au putut implica \n distribu]ia de ceasuri, realizat` \n mare m`sur` de Cellini [i B&B, WatchShop a reu[it s` stabileasc` parteneriate cu marii distribuitori [i s` se impun` \ntr-un timp foarte scurt ca un juc`tor de top 5 \n industrie. Performan]ele WatchShop vin pe de o parte pe fondul unei concuren]ei slabe, pe de alt` parte pe fondul dezvolt`rii comer]ului online [i a cre[terii \ncrederii consumatorului \n pl`]ile virtuale. “|n urm` cu trei ani, majoritatea comenzilor se zb`teau \ntre 100 [i 200 lei. Acum co[ul mediu este undeva la la 450 de lei. |n doar câ]iva ani, un buget de 1.000 - 2.000 de ei nu mai reprezint` atât de mult pentru clien]i, care sunt mai informa]i [i \n]eleg mai multe despre domeniu”, e de p`rere C`t`lin Florea. |n urm`torii ani, orologeria va r`mâne dominat` de ceasurile clasice, \n special de mecanismele complexe ale ceasurilor mecanice, care au [i pre]uri mai ridicate, \n timp ce smartwatch-ul e privit ca un produs nou, dar nu acceptat pe deplin ca f`când parte din industrie.

Totu[i, marii produc`tori de ceasuri nu sunt str`ini de inova]ie. Astfel, \n ultimii ani am asistat la inova]ii importante, cum ar fi calendarul perpetuu, capabil s` afi[eze data corect` pân` \n 2099, sau la cre[terea preciziei mecanismului tourbillon. A[adar, industria ceasurilor, prin tradi]ie conservatoare [i orientat` spre promovarea designului clasic, pare sceptic` vizavi de viitorul pixelilor \n orologerie, dar preg`tit` s` adopte noi tehnologii, dac` consumatorul le va cere. Biz

Foto: © Ximagination-Dreamstime.com

S

UN ALFABET FORMAT DIN DOU~ CIFRE Este nevoie doar de 0 [i 1 pentru ca tehnologia care ne \nconjoar` s` prind` via]` [i, mai ales, s` ajute afacerile s` creasc`. Dar ce te faci când angaja]ii nu \n]eleg alfabetul digital? DE GABRIEL BÂRLIG~ 46

Biz

tatisticile europene

arat` c` cel pu]in 58% dintre români au intrat m`car o dat` pe internet, o cifr` ce poate p`rea destul de bun`, dar numai pân` când afl`m c` media UE este de 80%. La nivelul Uniunii Europene, jum`tate din popula]ie a cump`rat online [i a interac]ionat cu administra]ia public` prin e-guvernare, \n timp ce la nivelul României doar 8,3%, respectiv 5% din popula]ie a folosit aceste servicii, dup` cum arat` Raportul Agendei Digitale (Digital Agenda Scoreboard), care a evaluat progresele \nregistrate cu privire la obiectivele stabilite \n Agenda Digital` pentru Europa (DAE).

Totu[i, situa]ia nu poate fi la fel de rea la nivelul for]ei de munc`. {i totu[i este. Dac` \n Europa 39% dintre angaja]i [i poten]ialii angaja]i de]in competen]e digitale insuficiente [i doar 14% nu posed` deloc abilit`]i digitale, \n România 83% din for]a de munc` nu de]ine competen]e digitale suficiente, iar 41% sunt analfabe]i digital.

Aceste cifre demonstreaz` c` diviziunea digital` persist` nu doar la nivelul UE, ci [i \n economia româneasc`, de[i ne afl`m \ntr-un moment \n care locurile de munc` legate de IT&C sunt create cu mult mai repede decât \n alte sectoare, dup` cum arat` ECDL România, operatorul na]ional al licen]ei ECDL (Permisul european de conducere a computerului) \n ]ara noastr`. Potrivit Comisiei Europene, cererea [i angajarea for]ei de munc` ce de]ine competen]e digitale a crescut cu peste 2 milioane de locuri de munc` din anul 2000, iar aceste locuri de munc` sunt \n cre[tere de [apte ori mai rapid decât ocuparea for]ei de munc` \n general. Cu alte cuvinte, cel mai dinamic segment de pe pia]a

TEHNOLOGIE muncii nu poate fi accesat de un num`r important de români.

“Competen]ele digitale \mbun`t`]ite [i dezvoltarea aptitudinilor IT vor juca un rol critic \n revigorarea economiei României, prin educarea unei for]e de munc` inovatoare [i minimizarea diviziunii digitale”, afirm` oficialii ECDL România.

Competitivitate digital` Dac` multina]ionalele [i corpora]iile ]in destul de bine pasul cu noile tehnologii, inclusiv \n domeniul digital, situa]ia nu este la fel de roz \n cadrul IMM-urilor. Mai exact, companiile mici [i mijlocii autohtone investesc \n prezent pân` la 5% din cifra lor de afaceri \n solu]ii IT pentru afaceri, cum sunt cele de tip ERP [i CRM, conform estim`rilor SoftOne România, furnizor de solu]ii de business de tip ERP, CRM [i Business Intelligence.

Totu[i, aceast` sum` va cre[te cu peste 35% \n urm`torii cinci ani, pe m`sur` ce IMM-urile devin con[tiente c` solu]iile software le pot asigura avantajul competitiv necesar \n condi]ii dificile de pia]`. Mai mult, conform unui studiu Ipsos MORI contractat de Microsoft, chiar [i angaja]ii IMM-urilor din România consider` c` mobilitatea [i tehnologiile IT moderne sunt principalii factori pentru cre[terea productivit`]ii \n business. “{tim c` ideea de modernizare IT pare o provocare real` pentru multe companii române[ti. Bugetele sunt de multe ori mici [i foarte multe firme duc lipsa unui personal IT specializat care s` contribuie la adoptarea unor decizii IT strategice”, arat` Gabriela Matei, director comercial la Microsoft România.

Studiul comandat de Microsoft arat` c` o treime dintre angaja]ii români (32%) consider` sistemele IT dep`[ite, procent apropiat totu[i de cel al angaja]ilor care consider` c` beneficiaz` de

ultimele inova]ii la birou (34%).

Din prima categorie, 61% pun sistemele \nvechite pe seama PC-urilor vechi de 5-10 ani [i 55% reclam` utilizarea unor sisteme de operare mai vechi de 5 ani. |n acela[i timp, IT-ul dep`[it se leag` de lipsa echip`rii cu tablete [i smartphone-uri (45%), de lipsa aplica]iilor mobile (38%) [i a abilit`]ilor tehnice care s` permit` accesul de la distan]` (34%).

Democratizarea tehnologiei Digitalizarea \n companii este deja un fapt. Managerii care \n]eleg avantajele noilor tehnologii pot profita de acestea, dar numai dac` [i angaja]ii deprind ABC-ul digital.

Doi factori principali ar putea ajuta acest efort. Primul ar fi cre[terea accelerat` a num`rului de utilizatori de din for]a de munc` din România smartphone. este format` din analfabe]i Mul]i oameni, digital, iar 83% nu de]ine inclusiv angaja]i f`r` competen]e digitale suficiente aptitudini Sursa: Comisia European` digitale, descoper` beneficiile internetului [i ale digitaliz`rii cu ajutorul telefoanelor inteligente, unii chiar f`r` s` fi folosit vreodat` un computer.

Aceast` democratizare a accesului la tehnologie este dublat` de o schimbare la nivelul industriei IT. Mult` vreme, companiile mici [i mijlocii nu \[i permiteau s` investeasc` bani, timp [i resurse \n solu]ii IT, dar dezvoltatorii [i furnizorii de IT au f`cut un pas \nainte [i au \nceput s` renun]e la modelul de business bazat pe licen]e, \ndreptându-se c`tre un model care are la baz` abonamentul lunar, mai la \ndemâna companiilor mai mici, [i c`tre platforme mai accesibile, cum sunt cele de tip cloud.

“IMM-urile române[ti sunt \n

41%

ONLINE

plin proces de educare \n ceea ce prive[te, de exemplu, modul \n care o solu]ie ERP poate ajuta o companie s` creasc` [i s` aib` succes. Suntem bucuro[i s` vedem o \mbun`t`]ire din acest punct de vedere de când ne-am lansat opera]iunile aici.

Companiile mici [i mijlocii au \nceput s` investeasc` \n solu]ii care le pot asigura eficien]` [i dinamism, precum [i costuri reduse”, spune Liviu Buligan, executive manager la SoftOne România.

Odat` cu managerii [i de]in`torii de companii, [i angaja]ii \ncep s`-[i dea seama de impactul [i importan]a noilor tehnologii \n business. Studiul Ipsos MORI arat` c` 85% dintre angaja]ii din firmele române[ti consider` c` tehnologiile mobile \i ajut` s` aib` un randament mai mare la serviciu [i 64% dintre angaja]i consider` c` solu]iile bazate pe cloud sunt cruciale pentru companiile mici cu ambi]ii de cre[tere. Mai mult, 85% dintre angaja]i consider` c` tehnologiile digitale moderne sunt critice pentru succesul businessului [i 66% cred c` firmele din care fac parte ar fi mai competitive \n pia]` dac` ar folosi tehnologii moderne.

Printre beneficiile pentru angaja]i se num`r` productivitatea crescut` [i capacitatea de a cre[te flexibilitatea la locul de munc`, prin posibilitatea de a lucra \n mi[care [i de la distan]`. “|n timp ce utilizarea tehnologiilor moderne \n business \nc` plaseaz` România pe un loc neonorant \n clasamentele de competitivitate, studiul indic` un poten]ial foarte ridicat de schimbare din partea angaja]ilor firmelor române[ti, de recunoa[tere a valorii tehnologiilor pentru business [i de implicare \n designul politicilor IT”, conchide Gabriela Matei, director comercial la Microsoft România. Biz Biz

47

Externalizare |N }AR~ {I PESTE HOTARE La 37 de ani, Bogdan Tudor are peste zece ani de experien]` antreprenorial` \n România, iar de trei ani chiar [i interna]ional`.

Compania sa, Class IT, este departamentul extern de IT pentru peste 200 de companii. Viitorul \nseamn` pentru el consolidarea brandului pe pia]a american` [i cea româneasc`. DE OANA GRECEA

P

e Bogdan Tudor

l-am cunoscut la Atelierele de antreprenoriat ale Funda]iei Romanian Business Leaders, \n calitate de trainer.

Foarte focusat ca scopul \ntâlnirii s` fie urm`rit, am apreciat c` este organizat [i m-a impresionat povestea sa de \nceput. La 26 de ani, prin 2003, a sim]it c` nu se mai reg`se[te \n cultura organiza]iei din care f`cea parte [i a decis s` \nceap` ceva pe cont propriu, \n locul variantei de a se angaja. “Am \nceput afacerea Class IT pentru c` am identificat o ni[` care nu era acoperit` cu servicii care s` ofere o contribu]ie real` la dezvoltarea companiilor din România.” Acum 11 ani, serviciile de suport IT erau asimilate ca “service”, lucru practicat \nc` de multe firme locale. Tudor recunoa[te c`, la acel moment, clien]ii \l percepeau ca pe un “r`u necesar”, pentru c`, atunci când ap`rea o problem`, firmele de service erau chemate s` o rezolve. Cu pa[i mici [i o echip` din ce \n ce mai mare, care a ajuns ast`zi la 100 de angaja]i, compania a crescut de la acel nivel pân` la serviciile proactive care previn problemele [i, la serviciile de

48

Biz

analiz` a afacerii [i de propunere de solu]ii IT relevante.

Class IT externalizeaz` departamentele IT din companii, ceea ce \nseamn` c` substituie o func]ie intern` cu o companie din exterior. Acest lucru are multiple avantaje \n IT, unde competen]ele sunt esen]iale. Al`turi de o astfel de companie, po]i beneficia de expertiza unei \ntregi echipe la o frac]iune din costul acesteia. “Noi am fost prima companie care a promovat servicii adev`rate de externalizare IT \n pia]`. De[i s-a mi[cat greu la \nceput, pe m`sur` ce mai multe CIFRE companii au apelat la noi [i au v`zut diferen]a, a \nceput s` se dezmor]easc`. Ast`zi, 17.000 de angaja]i se bazeaz` pe serviciile noastre de suport IT \n fiecare zi, ceea ce \nseamn` o responsabilitate imens`, pe care ne-am asumat-o”, poveste[te antreprenorul.

Cu o investi]ie minim` \n uneltele de lucru [i un barter cu un prim client pentru sediu, compania lui Tudor s-a dezvoltat organic de la un angajat la o echip` de peste 100 de speciali[ti, crescând \n fiecare an \n medie cu 30% la sut`. “Pentru noi cea mai grea perioad` a fost cea de \nceput. Pentru c` excelam din punct de vedere tehnic, \ns` din

perspectiva marketingului [i a vânz`rilor eram zero. Nu [tiu cum am reu[it s` convingem primii clien]i, poate doar pentru c` eram extrem de entuzia[ti [i ne-au acordat credit. Majoritatea spuneau: «Hai s` vedem cum e pentru trei luni de zile» [i apoi au r`mas clien]ii no[tri ani \ntregi”, recunoa[te el.

Pentru inginerul Tudor, cele mai mari provoc`ri au venit \n primii ani, când a trebuit s` ias` din zona tehnic` [i de opera]iuni (zona sa de confort) [i s` \[i asume provoc`rile conducerii propriei afacerii, \n

Class IT Anul \nfiin]`rii afacerii: 2003 Num`r angaja]i: 100 Cifra de afaceri 2013: 2,75 mil. euro Estim`ri 2014: 3 milioane euro Clien]i: peste 200 de companii locale Anul extinderii interna]ionale: 2011 special s` abordeze domenii noi pe zona de financiar, legal, marketing [i vânz`ri. “Am avut oportunitatea s` experimentez [i am f`cut multe gre[eli, am avut noroc pentru c` pia]a mi-a permis acest lucru, nefiind \nc` la maturitate. Acum este mult mai greu, fereastra de

ANTREPRENORIAT IT

oportunitate este mai \ngust` dar [i oportunit`]ile de \nv`]are sunt mai mari – c`r]i, cursuri de antreprenoriat, programe dedicate, inclusiv cele promovate de RBL.” Dezvoltarea \n afara României a venit natural. |n 2011, Class IT a fost contactat` de prima companie str`in`. “Am \nceput atunci s` ne punem problema dezvolt`rii interna]ionale [i dup` ce am orbec`it pe pie]ele vest-europene, cele din Orientul Mijlociu [i Asia, am ales s` ne focus`m pe pia]a american`. Am luat aceast` decizie pentru c` acolo brandul României nu este alterat de pove[tile negative care au fost promovate. America cunoa[te românii ca foarte buni speciali[ti \n IT, partenerii nord-americani \n Europa [i o ]ar` \n dezvoltare, iar acest brand de ]ar` pozitiv ne ajut` foarte mult \n dezvoltarea de pia]`”, mai spune investitorul.

O component` important` \n actuala form` a businessului lui Tudor o reprezint` oferirea de

solu]ii [i suport proactiv.

“Proactivitatea \nseamn` c` 90% din efortul nostru este orientat \nspre prevenirea problemelor [i oferirea de solu]ii, ceea ce \nseamn` c` al`turi de noi companiile au mai pu]ine probleme. Acest lucru se traduce \n performan]` mai bun` pentru clien]ii no[tri, a c`ror cifr` de afaceri a crescut \n medie cu 17% comparând 2012 [i 2013”, adaug` antreprenorul. |n 2013, cifra de afaceri a Class IT a fost de 2,6 milioane de euro, iar \n 2014 [i-au propus dep`[irea barierei de 3 milioane.

La \nceput a fost inspirat de Jack Welch, Steve Jobs [i Warren Buffett. {i-a extins orizontul la Howard Schultz (Starbucks), Jeff Bezos (Amazon), Alex Ferguson (Manchester United), Sam Walton (Walmart). Din România \i apreciaz` pe Drago[ Petrescu (City Grill), Drago[ B\lteanu (Romenergo) [i Silviu Hot`ran (ex-Microsoft). Bogdan Tudor

cite[te 20-30 de c`r]i de afaceri pe an. Se bazeaz` \n fiecare zi pe principiile de management [i de conducere a echipelor promovate de Jack Welch, pe hot`rârea cu care [i-a urm`rit ideile Steve Jobs, pe scara interioar` a valorilor urm`rit` \n oameni de Warren Buffett, pe grija f`r` de experien]` a consumatorilor lui Howard Schultz, pe viziunea lui Jeff Bezos, pe ambi]ia c`utat` \n fiecare om de Alex Ferguson [i pe lec]iile de via]` ale lui Sam Walton. |n afara biroului, Tudor \[i aloc` tot timpul familiei. Petrece foarte mult timp cu Andrei, b`ie]elul s`u, care i-a preluat pasiunile: [ah, baschet, tenis [i matematic`. “S` \l v`d pe el crescând [i s` \l \ncurajez este cea mai mare bucurie pe care o am \n afara biroului. Atunci când suntem \mpreun` m` implic [i eu al`turi de el [i reu[esc s` mai revin din când \n când la pasiunile mele”, mai poveste[te antreprenorul. Biz Biz

49

strategie Pentru o cercetare care d` rezultate Insighturile sunt mici detalii, \n marea de date despre client, care atrag, la descoperire, o exclama]ie de mirare [i satisfac]ie. Pentru c` oamenii una zic [i alta fac, iar cercetarea cu privire la client trebuie s` se bazeze pe ceea ce face acesta, pe comportamentul de cump`rare, [i nu pe vorbe. DE PAUL GARRISON a s` \n]elegi clientul, trebuie s`-i descoperi [i s`-i studiezi tiparele comportamentale, care \]i vor permite s` stabile[ti ce gânde[te sau simte acesta. Insighturile sunt acele detalii din informa]iile despre clien]i la a c`ror descoperire e posibil s` \]i scape un “Aha!”.

De obicei, acestea sunt pierdute \ntr-o mare de date. Pe m`sur` ce \nve]i cum s` cau]i insighturi [i cape]i mai mult` experien]`, \]i va fi din ce \n ce mai u[or s` le recuno[ti. Insighturile sunt ferestrele prin care te po]i uita la ceea ce determin` oamenii s` se comporte \ntr-un fel sau altul. Cei care se pricep s` identifice insighturile sunt cei care observ` cu aten]ie oamenii, fascina]i de modul \n care ace[tia vorbesc sau fac diverse lucruri [i \n special de acele mici nuan]e care-i deosebesc de alte grupuri de oameni.

Ceea ce spun oamenii este foarte adesea diferit de ceea ce fac. Insighturile reprezint` indicatorii care ne spun ce anume dicteaz` comportamentul clien]ilor, ce fac, nu ce spun c` fac. Marea problem` atunci când cercetezi lucrurile de care au nevoie clien]ii este c` e posibil ca nici m`car ei \n[i[i s` nu [tie \n mod con[tient care sunt acestea; iar dac` le [tiu, e foarte posibil s` nu vrea s` ]i le spun` [i ]ie.

|NTREB~RILE CORECTE |ntotdeauna trebuie s` fii sigur c` cercetarea chiar poate face pentru tine ceea ce \]i dore[ti s` fac`. Cercetarea poate fi calitativ`, \n sensul c` poate oferi insighturi referitoare la comportamentul clien]ilor mai curând decât indica]ii statistice, caz 50

Biz

energie \[i \ncepe activitatea [i ar r`spunde c` este matinal`, indiferent c` este sau nu adev`rat. Ca s` nu-[i dea seama ce \ncerc`m s` afl`m, astfel \ncât s` avem mai multe [anse de a afla r`spunsul adev`rat, \ntrebarea trebuie formulat` altfel [i \ntr-un alt context: \ntreb`m persoana dac`-i place s` mearg` PAUL GARRISON este profesor de la cinema. Ea r`spunde c` da marketing la Tuck Business School (aproape toat` lumea spune din cadrul colegiului Dartmouth c` da) [i continu`m \ntre(SUA) [i la Maastricht School of Mabând-o dac` ia masa de sear` nagement (România). A fost decan \nainte sau dup` film – \n geal CEU Business School [i este invineral persoanele matinale tat frecvent s` ]in` prelegeri la rem`nânc` \nainte, iar nocturnumite institu]ii de \nv`]`mânt din Europa [i SUA. |n cei 40 de ani de nii dup` film. Aceast` aborcarier` \n marketing a lucrat inclusiv dare nu este, \ns`, 100% la Coca-Cola [i Procter & Gamble. sigur`. Poate c` partenerul cu |n urm` cu 11 ani a fondat compania care candidatul merge la film de consultan]` \n marketing Garrison Group (garrisongroup.eu), este o persoan` nocturn` [i cu sediul la Budapesta [i birouri la Oslo, Erevan, Istanbul [i când ies \mpreun` tinde s` se Cracovia, lucrând pentru clien]i cum ar fi Carlsberg, IKEA, plieze pe obiceiurile acesteia.

Danone, Sanofi, Visa [i mul]i al]ii, \n special \n pie]e emergente Sau poate este dintr-o ]ar` [i \n dezvoltare rapid` din toat` lumea. latin`, unde de obicei oamenii m`nânc` mai târziu seara. Trebuie s` te nou sau o strategie de comunicare nou`. gânde[ti dinainte la \ntreb`rile pe care Cercetarea cantitativ`, \n schimb, a[a urmeaz` s` le pui [i trebuie s` prive[ti cum \i spune [i numele, este cuantificar`spunsurile cu un oarecare grad de bil` [i dac` este executat` corect poate scepticism. Abordeaz` \ntrebarea din mai prezice cu precizie comportamentul multe unghiuri pentru a confirma c` inclien]ilor. |n acest articol ne vom ocupa sightul ob]inut cu privire la targetul pe \n principal de cercetarea calitativ`. care vrei s`-l exploatezi prin beneficiile G`sirea \ntreb`rilor corecte este cea produsului t`u este corect. mai grea parte a unui proiect de cercetare, fiind de o importan]` crucial` pentru calitatea [i validitatea datelor pe care CÂND FACEM speri s` le ob]ii. S` presupunem c` interCERCETARE CALITATIV~ viev`m pe cineva pentru angajare [i \l Cercetarea calitativ` este util` când vrei \ntreb`m dac` este o persoan` matinal` s` \n]elegi ceva mai \n profunzime decât sau nocturn`. Persoana \n cauz` probabil o pot face m`sur`torile cantitative. Dac` ar crede c` \ncerc`m s` afl`m cu cât` vrei s` explorezi atitudinile emo]ionale [i \n care ar fi cantitativ`. Cercetarea calitativ` este foarte util` pentru a descoperi posibilit`]i [i oportunit`]i. Marketerii ar trebui s` recurg` la acest gen de cercetare numai pentru a indica direc]ia unor noi explor`ri [i ra]ionamente; nu ar trebui s` fie cuvântul final cu privire la un produs

ra]ionale ale targetului cu privire la categoria de produse vizat`, cercetarea calitativ` s-ar putea dovedi mai potrivit` pentru a indica motiva]iile clien]ilor.

Poate \ns` c` vrei s` aduni insighturi de la clien]i pentru a ob]ine o pozi]ionare de brand mai eficient` sau indicii pentru dezvoltarea unui produs. Pentru acest gen de \ntreb`ri, cercetarea calitativ` ofer` informa]ii profunde cu privire la membrii reprezentativi ai targetului vizat.

Ea poate dezv`lui existen]a unei variet`]i de atitudini, motiva]ii [i factori cu influen]` asupra clien]ilor, cu alte cuvinte insighturi [i poten]iale puncte de tensiune pe care produsul t`u le poate dezamorsa. Cel mai important lucru \n cercetarea calitativ` este s` se evite influen]area respondentului [i s` se p`streze o atitudine deschis`.

PROBLEMA FOCUS GROUP-URILOR Cea mai grea parte a cercet`rii este s` treci dincolo de ceea ce spun oamenii [i s` ajungi la ceea ce fac ei de fapt. Exist` multe lucruri pe care oamenii nu le vor

spune niciodat` cu glas tare. Uneori ei adapteaz` adev`ratele lor p`reri [i sentimente la ceea ce simt c` dore[te cel care \i intervieveaz` sau la ceva mai agreabil din punct de vedere social pentru ceilal]i membri ai focus group-ului. Un bun moderator de focus group-uri [tie cum s` p`trund` dincolo de suprafa]` pentru a descoperi ceva mai profund. Uneori r`spunsurile nu sunt legate de motiva]iile reale [i te pot pune pe o pist` gre[it`.

Un lucru care scade considerabil validitatea focus group-urilor [i interviurilor este c` acestea se desf`[oar` \n condi]ii “de laborator”. Ca rezultat, responden]ii e posibil s` aib` un alt comportament fa]` de cel de zi cu zi, din mediul lor natural; diferen]a dintre momentul cercet`rii [i cel real al cump`r`rii poate da na[tere la erori de apreciere.

O alternativ` la tradi]ionalele focus group-uri [i interviuri este un mediu controlat, a[a-numita abordare Street Smarts, care \ncearc` s` ne aduc` mai aproape de gândirea clientului \n timpul cump`r`rii sau utiliz`rii produsului.

Abordarea Street Smarts adapteaz` metodologia de cercetare la situa]ii din lumea real` prin observarea [i intervievarea oamenilor \n mediul lor zilnic, \n loc s` fie adu[i \ntr-un mediu controlat.

Orice metod` s-ar folosi, \n acest stadiu se descoper` doar insighturi direc]ionale cu privire la comportamentul clientului.

Deoarece cercetarea calitativ` \ncearc` s` p`trund` \n profunzime pentru a releva atitudinea [i convingerile clien]ilor, trebuie s` fie efectuat` pe un e[antion mai redus numeric, apoi e nevoie ca lucrurile descoperite s` poat` [i validate \ntr-un mod m`surabil. Abia aici poate interveni cercetarea cantitativ`. Marketerii trebuie s` vad` dincolo de cifrele reci [i s` ia la puricat date calitative pentru descoperi insighturi cu privire la motiva]iile clien]ilor – care adesea includ decizii ira]ionale. Marketerii trebuie “s` sape” dup` insighturi. G`se[te timp s` explorezi personal pia]a [i s` vezi ce fac clien]ii zi de zi, cum \[i tr`iesc via]a. Vei fi surprins s` vezi câte lucruri utile po]i afla dac` \]i faci pu]in timp pentru asta. Biz

Biz

51

Spirit latin, rigoare german` Dup` plecarea lui R`zvan C`p`nescu, Publicis Romånia are un nou director de crea]ie. Cu peste 12 ani experien]` \n advertising, dintre care ultimii trei petrecu]i \n Germania, Jörg Riommi preia conducerea departamentului de crea]ie al agen]iei. DE LOREDANA S~NDULESCU um`tate italian, jum`tate german, Jörg Riommi nu este la prima experien]` pe pia]a romåneasc`. Timp de mai bine de trei ani a lucrat pentru Saatchi & Saatchi Romånia \n calitate de Creative Director [i apoi Executive Creative Director. Revenit \n peisajul publicitar romånesc, a acceptat provocarea de a face parte dintr-un grup mare de comunicare, al`turi de care are planuri mari. {i mai mult de atåt, se simte ca [i cum s-ar fi \ntors acas`.

Cum se vede publicitatea romåneasc` dup` o pauz` de trei ani?

Sunt foarte bucuros c` m-am \ntors. V`d c` multe lucruri s-au \mbun`t`]it \n publicitatea romåneasc` \n ultimii trei ani. Cåteva campanii locale [i branduri au dobåndit, pe bun` dreptate, recunoa[tere interna]ional` la cel mai \nalt nivel. Pia]a evolueaz` \n ritm alert, am observat c` s-a \mbun`t`]it \n mod considerabil calitatea produc]iilor [i a ideilor [i cred c` Romånia este la ora actual` una dintre cele mai interesante pie]e europene din perspectiva oportunit`]ilor creative, \n special pe t`råmul inova]iei [i al mixului dintre digital, PR [i social media. Clien]ii sunt dispu[i s` ia decizii curajoase, apreciaz` ideile bune [i \ncearc` s` ias` din tipare.

Sper ca tot mai mul]i s` urmeze aceast` tendin]` deoarece, dup` cum se vede, d` rezultate bune, mai ales \n business.

Cum a evoluat cariera ta \n ultimii trei ani?

Mi-am petrecut ultimii doi ani [i jum`tate \n Germania la Saatchi & Saatchi Frankfurt, unde am fost Executive Creative Director. |n august 2013 am preluat [i coordonarea biroului 52

Biz

de la Berlin, unde m-am [i relocat. M-am ocupat de to]i clien]ii agen]iei, dar am f`cut [i new business [i am coordonat produsele creative ale agen]iei. M-am ocupat preponderent de pitch-uri, cå[tigånd 8 din cele 9 la care am participat \n 2012 [i 2013, prin urmare am contribuit la consolidarea portofoliului agen]iei cu branduri importante. |mpreun` cu ceilal]i Executive Creative Directors din birourile germane am pus um`rul la urcarea agen]iei \n Top 5 cele mai creative agen]ii din Germania \n 2013 (teritoriu pe care \[i disput` suprema]ia agen]ii independente precum Jung von Matt, Serviceplan, Thjnk, KolleRebbe), am avut lucr`ri apreciate la Cannes Lions, Clio, Eurobest [i \n multe alte competi]ii. Am \nv`]at enorm \n Germania, \n primul rånd mi-am perfec]ionat abilit`]ile de a lucra cu oamenii, capabilit`]ile de leadership [i de organizare. Germania este \n continuare lider mondial, dup` p`rerea mea, la capitolul etica muncii [i management. Mi-a[ fi dorit s` existe o mai mare doz` de “fun”. Nem]ii au tedin]a s` fie destul de seci \n business, \n timp ce mie, cu sånge latin \n vene, \mi place s` pun mult` pasiune \n ceea ce fac.

Din aceast` perspectiv`, cred c` Romånia mi se potrive[te mult mai bine.

Ce te-a determinat s` accep]i provocarea lansat` de Publicis?

Cred c` Publicis Romånia are toate atuurile [i oamenii potrivi]i s` ob]in` [i mai multe decåt a reu[it pån` acum – ceea ce deja este mult. Cunosc cåteva din lucr`rile lor de-a lungul anilor, l-am cunoscut R`zvan C`p`nescu, fostul CCO al agen]iei, mi-a pl`cut \ntotdeauna [i am respectat munca lui.

Cånd l-am \ntålnit \n urm` cu cåteva s`pt`måni pe Managing Directorul agen]iei, Alex B`dil`, mi-a fost [i mai clar c` viziunile [i obiectivele noastre sunt pe aceea[i lungime de und` [i am acceptat jobul. Cred c` agen]ia are mul]i oameni talenta]i [i o baz` de clien]i minuna]i [i vor mai veni [i al]ii.

Sunt \ncrez`tor c` vom face lucruri minunate \mpreun`.

Roma – San Juan – Bucure[ti – Frankfurt Berlin [i din nou Bucure[ti – ai realizat o adev`rat` ax` global` a publicit`]ii.

Da, iar acum m` simt ca [i cum m-a[ fi \ntors acas`. Mi-am \nceput cariera \n publicitate la Roma [i la pu]in timp dup` aceea am sim]it nevoia s` \mi extind experien]a [i cuno[tin]ele profesionale dincolo de grani]ele na]ionale. Cum vorbesc [ase limbi [i am c`l`torit mult de mic, calea pe care am ales-o a fost una natural` pentru mine.

Am avut la un moment data [ansa s` lucrez pentru cåteva luni \n San Juan, Puerto Rico, o pia]` foarte interesant`, sub coordonarea unui director de crea]ie din Uruguay, Juan Carlos Rodriguez. Am revenit apoi \n Italia cu primele mele premii, ceea ce m-a motivat [i mai mult s` m` conectez la nivel european, prin intermediul fostului meu Executive Creative Director pentru regiunea EMEA, John Pallant. A[a am ajuns s` lucrez pentru mai multe pitch-uri paneuropene, cu echipe extinse [i pentru cåteva proiecte foarte interesante \n Milano, Madrid, Amsterdam, Bruxelles, Londra, Geneva, Paris [i Copenhaga. |n acea perioad`, am avut [ansa, printre altele, s` particip pitch-uri pentru Guinness \n Dublin, pentru Perrier \n Paris, pentru Iberia

STRATEGIE PUBLICITATE

multe satisfac]ii, dar m` simt mai aproape de spiritul meu latin, a[a c` acum sunt din nou \n Romånia, la Publicis, cu mai multe responsabilit`]i la nivel regional.

experien]` pe o pia]` nou` pentru mine [i foarte dinamic` [i s-a dovedit de bun augur, \n special \n privin]a premiilor, cå[tigånd cu cåteva lucr`ri pe scena marilor festivaluri. Fiind pe jum`tate german, am fost atras de oportunitatea de a lucra \n Germania, cea de-a doua pia]` a Europei [i una dintre cele mai mari din lume. Dup` cum am men]ionat, am \nv`]at mult din experien]a acumulat` acolo [i am avut

Cum te-ai adaptat la stilul nostru de a face advertising?

Nu a fost nevoie s` m` adaptez prea mult, totul s-a a[ezat lin [i de la sine.

Iubesc hot`rârea, pasiunea [i energia oamenilor din aceast` ]ar`. Simt c` toat` lumea vrea s` fac` mai mult [i mai bine, ceea ce face parte [i din ADN-ul meu. Iar ca echip` ne distr`m de minune.

De care dintre proiectele pe care le-ai coordonat pån` acum e[ti cel mai mândru?

Mi-a pl`cut foarte mult proiectul Pampers Miracle deoarece a fost una dintre acele cauze (\nc` destul de rare) la care o mare corpora]ie a aderat, cu curaj [i onestitate. Mi-a pl`cut c` tonul autentic al mesajului transmis a ajuns la milioane de oameni. Mi-a pl`cut [i proiectul Farmageddon World Water Day, deoarece se afl` la intersec]ia dintre lumea digital` [i cea real` [i este extrem de bine ancorat \n actualitate.

Cu o idee simpl`, dar genial`, [i un buget extrem de mic am reu[it s` cre`m o mare campanie de PR care s` ajute ni[te oameni.

Care crezi c` a fost cea mai bun` campanie la Cannes Lions anul acesta?

FOTO: VALI MIREA

Airlines \n Madrid, un pitch pentru toat` pia]a hispano-american` [i pentru brandul Pampers \n New York pentru pia]a nord-american`. A fost o perioad` foarte intens`, dar cu destul de multe satisfac]ii, cu mult` energie [i voie bun`. A[a l-am \ntålnit pe cå[tig`torul de Cannes Grand Prix Nick Hine, care a v`zut c` am poten]ial [i care \n cele din urm` m-a adus la Bucure[ti. Anii petrecu]i aici mi-au oferit [i mai mult`

Peisajul media este prea fragmentat ca s` aleg o singur` campanie, cea mai bun`. Mi-au pl`cut cåteva, \ns` cea care a ie[it \n eviden]` din punctul meu de vedere este, desigur, The Epic Split. Respect foarte mult clientul Volvo, care a \n]eles, mai ales \n ace[ti ani de criz`, ce \nseamna cu adev`rat marketingul cu adev`rat: puterea ideilor. Cota lor de pia]`, precum [i rezultatele pe care le-au ob]inut \n business sunt o dovad` \n acest sens.

Campania British Airways Magic of Flying reprezint` o \mbinare perfect` \ntre emo]ii [i folosirea inteligent` a tehnologiei. Mi-a pl`cut campania Sweetie for Terres des Hommes pentru c` a fost f`cut` exact la momentul potrivit. Biz Biz

53

6 tendin]e pentru 25 de ani Spre finele anului trecut, la \mplinirea a 25 de ani de la \nfiin]area Zenith Media, exper]ii de la ZenithOptimedia au ales s` fac` nu o retrospectiv` a ceea ce s-a \ntåmplat, ci s` priveasc` \n viitor. Printr-un exerci]iu de imagina]ie ancorat \n statistici [i o atent` observare a schimb`rilor intervenite \n ultimii ani, au creionat [ase tendin]e cu impact major asupra industriei de marketing [i comunicare. DE LOREDANA S~NDULESCU

Noile tehnologii revolu]ioneaz` nu numai procesul de produc]ie, distribu]ie, promovare [i vånzare, ci [i modul \n care bunurile sunt c`utate, experien]a [i actul propriuzis de cump`rare.

Magazinele nu vor mai fi doar locuri de unde se poate cump`ra ceva, ci locuri ale unor experien]e. Retailerii [i brandurile \[i vor transforma magazinele fizice \n puncte de interac]iune [i de oferire a unor reale experien]e de brand. Clien]ii vor veni \n magazine s` ating` [i s` testeze [i apoi vor avea libertatea de a cump`ra direct din magazin sau online. Site-urile de e-commerce au sesizat aceste beneficii [i au \nceput deja s`-[i deschid` [i magazine fizice.

Interactivitatea digital` va atinge noi niveluri. Magazinele vor fi animate de tehnologia digital` [i se vor transforma \n spa]ii experien]iale de interac]iune multisenzorial`. “Retailodistrac]ia” va deveni norma. Vitrinele magazinelor se vor transforma \n scene ale unor spectacole cu care putem interac]iona [i prin intermediul c`rora ne putem transforma fanteziile comerciale \n realitate. Folosind multitudinea de date pe care le colecteaz` despre clien]i, un brand va putea dezvolta experien]e de 54

Biz

1

cump`rare \n func]ie de starea, comportamentul, nevoile [i interesele acestora. Imaginile interactive [i realitatea augmentat` ne vor prezenta lucruri despre care brandurile [tiu c` ne sunt pe plac sau ne inspir`.

Personalizarea produselor va lua amploare cu ajutorul tehnologiilor de imprimare 3D. |n urm`torii 25 de ani, imprimantele 3D vor deveni accesibile, se vor deschide magazine online 3D [i gama de materiale pe care se va putea tip`ri va cre[te considerabil. Odat` cu adoptarea \n mas` a acestei noi tehnologii, brandurile vor putea personaliza produc]ia de obiecte.

Foto: © Mikkolem – Dreamstime.com

Retailul viitorului

Odat` cu cre[terea num`rului de telefoane mobile [i table, m-commerce-ul ar putea deveni metoda preferat` de tranzac]ionare.

Tehnologia mobil` va facilita fiecare etap` din drumul c`tre realizarea unei achizi]ii: c`utare, experien]`, cump`rare, livrare [i chiar colectare.

Dac` nu suntem acas` s` primim produsul pe care l-am cump`rat, acesta va fi livrat c`tre un centru de “click & collect”. Amazon a amenajat deja spa]ii speciale \n magazine sau farmacii, unde livreaz` pachetele ce urmeaz` s` fie ulterior ridicate de clien]ii care comand` online. Biz

STRATEGIE MARKETING

Pie]ele BRIC (Brazilia, Rusia, India [i China) vor contina s` creasc`. Pån` \n 2030 se estimeaz` c` ele vor genera jum`tate din PIB-ul global, China urmånd s` devin` prima economie a lumii, potrivit statisticilor B`ncii Mondiale. Urm`toarele economii a c`ror evolu]ie merit` s` fie urm`rit` pe viitor sunt cele din zona CIVETS (Columbia, Indonezia, Vietnam, Egipt, Turcia [i Africa de Sud) [i se estimeaz` c`, \n urm`torii 25 de ani, actualele pie]e emergente vor deveni marii juc`tori ai economiei mondiale, urmånd s` acopere 50% din consumul global.

Termenul de pie]e emergente devine dep`[it, motiv pentru care speciali[tii de la ZenithOptimedia vorbesc de un nou concept, cel de “pie]e \n cre[tere”.

Acestea au devenit deja for]a din spatele industriei de advertising global. China [i Brazilia fac parte din top 10 cele mai mari pie]e de publicitate ale lumii [i \n curånd acestui grup i se va al`tura [i Rusia. Se a[teapt` ca ]`rile BRIC s` acopere 23% din cheltuielile globale de advertising pån` \n 2038, fa]` de 14% cåt reprezentau \n 2013. |n 25 de ani, cheltuielile globale de publicitate vor cre[te cu 212%, dac` se men]in pre]urile actuale. Cele mai mari cre[teri sunt a[teptate din Filipine (333%), Ghana (374%), Peru (583%), Pakistan (601%) [i Nigeria (616%). Biz

Foto: ©Anibal Trejo – Dreamstime.com

2

Foto: © Rawpixelimages – Dreamstime.com

Fenomenul pie]elor emergente

Cooperativa social` Social media a revolu]ionat felul \n care interac]ion`m. Oamenii se \mprietenesc [i disemineaz` con]inut c`tre cei cu care au interese comune, apoi revin la re]eaua lor de prieteni pentru sfaturi [i ajutor. Prietenii din online influen]eaz` deciziile de cump`rare, \n plus consumatorii \nva]` s` foloseasc` for]a colectiv` a prieteniei virtuale pentru a-[i negocia cele mai avantajoase oferte [i se mobilizeaz` pentru sus]inerea unor cauze comune. Kickstarter, cea mai mare platform` de finan]are colectiv` din lume, este un bun exemplu \n acest sens. Este o dovad` a schimb`rii raportului de putere \ntre companii [i consumatori, la care brandurile trebuie s` se adapteze corespunz`tor. Canalele de comunicare prin social media fac

acum parte din strategia de comunicare a brandurilor, care pe parcursul urm`torilor 25 de ani va deveni mult mai integrat` [i mai influen]at` de ini]iativele venite din partea consumatorilor. Crowdsourcing-ul – c`utarea de idei \n råndul maselor de consumatori – va fi un element cheie al cooperativei sociale. Brandurile \i vor putea invita pe consumatori s` participe \n mod activ la actul de inovare.

Volkswagen China a f`cut deja pa[i \n acest sens prin Proiectul Ma[ina Poporului, din care a rezultat o ma[in` inspirat` din 260.000 de idei adunate de la consumatori. |n industria jocurilor, testele f`cute de voluntari [i colabor`rile dintre consumatori [i branduri sunt deja o realitate de mai mult timp.

Pe parcursul urm`trorilor 25 de ani vor lua na[tere noi tipuri de ambasadori de brand. Vedetele [i consumatorii obi[nui]i, care vor alege s` sus]in` diverse m`rci, nu se vor mai implica doar \ntr-o simpl` promovare, ci vor avea contribu]ii active la dezvoltarea brandului. |n viitor, consumatorii le vor putea transmite brandurilor ce vor [i cum vor. Vor putea specifica termenii serviciilor pe care le doresc [i vor putea contribui la construirea unor programe de loialitate. IKEA, de pild`, a \nceput s` vånd` mobila second hand a clien]ilor s`i, demers \n care retailerul de mobil` se ocup` de toat` partea de marketing.

Companiile vor fi nevoite s`-[i regåndeasc` modelele de business [i s` se orienteze spre a deveni organiza]ii mai sociale, \n cadrul c`rora accentul se va muta dinspre branduri pe consumatori. Biz

3

Biz

55

STRATEGIE MARKETING

Democratizarea cre`rii de con]inut

Prin intermediul multitudinii de platforme [i canale social media suntem, mai mult ca niciodat`, la curent cu impactul pe care obiceiurile noastre de consum \l au asupra mediului. |n urm`toarele decenii va lua na[tere o nou` mi[care, cea a “consumerismului colectiv responsabil” – oameni, companii [i institu]ii vor conlucra pentru binele omenirii [i al mediului \nconjur`tor. |n prezent, consumerismul responsabil se manifest` la scar` mic`, \ns` speciali[tii de la ZenithOptimedia estimeaz` c` se va transforma \ntr-o mi[care social` de amploare, \n cadrul c`reia brandurile va trebui s` \n]eleag` valoarea cauzelor pe care s` le sus]in` [i cu care s` se asocieze. Biz

Social media a u[urat procesul de c`utare de informa]ii [i de creare de con]inut.

Ceea ce post`m online ]ine \n mare m`sur` de nevoia de a ne valida vie]ile \n spa]iul social. Pån` \n 2038 va lua amploare democratizarea cre`rii de con]inut, proces prin care oricine \[i va putea produce con]inutul atåt pentru propriul cerc social, cåt [i pentru publicul larg, pe picior de egalitate cu con]inutul creat \n mod profesionist de companiile de media. Asta nu \nseamn` c` va disp`rea nevoia de con]inut profesionist, credibil [i de calitate pentru care consumatorii s` fie dispu[i s` pl`teasc`.

Site-urile de social media devin teritorii excelente \n care s` se fac` remarcate noile talente. Totodat`, publicul va avea un mai mare control fa]` de ceea ce dore[te s` vad` sau s` citeasc` \n media, iar cu ajutorul YouTube [i al milioanelor de vizualiz`ri pe care le poate atrage un clip \nc`rcat pe aceast` platform` iau na[tere o multitudine de vedete online.

Ideile colective stimuleaz` creativitatea.

Hiperconectivitate Tr`im \n era hiperconectivit`]ii, suntem tot timpul conecta]i la net indiferent c` este vorba de laptop, tablet` sau mobil.

Potrivit estim`rilor Cisco, pån` \n 2020 vor fi conectate la internet 50 de miliarde de obiecte. Pån` \n 2038, ceasurile inteligente, ochelarii inteligen]i [i tot felul de aparate de monitorizare a activit`]ilor vor deveni prezen]e comune \n via]a oamenilor. Se estimeaz`, de asemenea, c` vor exista cipuri conectate la internet care vor putea fi implantate sub piele, astfel \ncåt s` fim integral online [i cu corpurile.

Va rezulta astfel un sistem inteligent integrat de senzori, date [i aparate conectate la internet care ne vor conduce vie]ile. |n domeniul s`n`t`]ii, de pild`, 56

Biz

aceast` tehnologie le va permite medicilor s` monitorizeze pacien]ii de la distan]`.

Cu o popula]ie global` ce va ajunge la 9 miliarde de persoane pån` \n 2038, dintre care peste 62% vor locui \n mediul urban, hiperconectivitatea ar putea avea implica]iii colosale asupra infrastructurii urbane ce ]ine de managementul de[eurilor, al apei [i traficul urban, prin capacitatea de a reduce costurile cu diminuarea polu`rii.

Prin multitudinea de obiecte interconectate, vor fi create noi oportunit`]i de colectare de date. Pån` \n 2016 datele globale de trafic se vor dubla la 110 exabytes pe lun`, potrivit estim`rilor Cisco. Prin colectarea de informa]ii, brandurile vor putea crea profiluri [i le vor putea oferi consumatorilor exact tipul de produse pe care [i-l doresc. Casele viitorului vor fi echipate cu aparate care opresc singure sistemul de \nc`lzire [i frigidere care trimit singure comenzi c`tre supermarketuri pentru reumplerea stocurilor de produse uzuale.

Hiperconectivitatea le va permite oamenilor s`-[i controleze toate aspectele vie]ii \n timp real. Cea mai mare problem` \n tot acest context va fi cea de confiden]ialitate a datelor. Se va pune tot mai mult problema cum vor reu[i companiile s` rezolve aspectele legate de siguran]a datelor private. |n prezent, potrivit estim`rilor PwC, 73% dintre oameni sunt dispu[i s` ofere date personale dac` primesc ceva \n schimb. Mergånd pe aceast` linie, companiile va trebui s` fac` pa[ii necesari pentru protejarea datelor. Biz

5

6

Foto: © Andre Adams – Dreamstime.com

Foto: © Julesunlimited – Dreamstime.com

4

Foto: © Lightkeeper – Dreamstime.com

Consumerismul responsabil

Democratizarea cre`rii de con]inut va aduce laolalt` oameni cu interese [i sisteme de valori comune, care vor pune um`rul pentru a crea ceva \mpreun`.

Publisherii vor func]iona ca facilitatori [i vor oferi platforme de manifestare celor doritori s` creeze con]inut. F`r` s` intervin` \n procesul de crea]ie [i \n modul de gåndire, ace[tia va trebui s` \nve]e cum s` stimuleze conversa]iile [i generarea de idei.

Colaborarea cu astfel de creatori de con]inut va fi [i \n interesul brandurilor, care vor putea astfel beneficia de noi oportunit`]i pentru generarea de con]inut de brand. Biz

Foto: © Alphaspirit – Dreamstime.com

VIA}A DUP~ FUZIUNE Semnele redres`rii se v`d deja [i printre strategiile de dezvoltare se num`r`, desigur, fuziunile [i achizi]iile. Este un proces lung, plin cu provoc`ri pentru top management [i pres`rat cu frica de schimbare a angaja]ilor. Dar ce se \ntâmpl` de fapt pe parcursul acestui drum anevoios la care pornesc dou` companii? DE OVIDIU NEAGOE entru Adrian Nanulescu, anul 2014 a \nceput \n for]`. S-a al`turat companiei La Fântâna Grup \n calitate de director general \ntr-un moment cheie pentru organiza]ie. Tranzac]ia prin care La Fântâna a achizi]ionat Blue 58

Biz

Coffee Service, distribuitorul produselor Lavazza pe pia]a româneasc`, era \n plin` desf`[urare. Al`turi de propria echip`, Adrian Nanulescu a creat [i a definit noi produse [i servicii, a contribuit la integrarea noilor coechipieri [i a petrecut mai bine de o lun` \n

cadrul unor programe de training. A]i putea crede c` acum, la aproape jum`tate de an, agenda executivului este mai lejer`, dar nu este deloc a[a. Ba chiar lucreaz` [i mai mult.

Motivul? “Noi suntem acum \ntr-un plin proces de integrare.

Este un proces lung [i dificil

STRATEGIE MANAGEMENT pentru ambele organiza]ii care fuzioneaz`. Cred c` ne mai trebuie o perioad` de [ase luni – un an, s` ne integr`m bine [i s` \ncepem s` fim pe deplin opera]ionali”, spune pentru Biz Adrian Nanulescu, director general al La Fântâna.

Drumul nu este lipsit de provoc`ri, mai ales c` orice client \[i dore[te servicii irepro[abile indiferent de procesele prin care trece compania. Dar, odat` gestionate cu succes toate acestea, rezultatele nu vor \ntârzia s` apar`. Pe lâng` consolidarea prezen]ei pe pia]` [i a extinderii portofoliului de servicii [i produse, achizi]ia \nseamn` un pas de dezvoltare al companiei La Fântâna, o promisiune pentru ac]ionari [i reprezint` o “ramp` de lansare pentru urm`torii pa[i”, dup` cum o consider` directorul general al La Fântâna, companie care a terminat anul trecut cu o cifr` de afaceri de 23,5 milioane de euro [i are \n plan o cre[tere a acesteia cu 8% \n 2014. |n ultima perioad` de timp, investitorii nu numai c` nu s-au gr`bit s` ias` la cump`raturi, dar chiar au preferat s` stea \n gard`. Principalii factori care au dus la frânarea activit`]ii de fuziuni [i achizi]ii au fost lipsa de cash-flow [i volatilitatea pie]elor care \nainte de recesiune erau extrem de atractive, ceea ce a \nsemnat c`, pe lâng` o serie de excep]ii din partea marilor juc`tori, companiile mai mici au mizat pe cartea precau]iei.

Acum, \ns`, semnalele pozitive din pia]` [i disiparea norilor de furtun` genera]i de recesiune ar putea \nsemna o oarecare resuscitare a pie]ei locale de fuziuni [i achizi]ii, mai ales c` primii pa[i au fost relua]i timid, anul trecut. O arat` [i studiul “M&A Barometer Romania 2013”, realizat anul acesta de firma de consultan]` [i audit

financiar EY România.

Astfel, potrivit studiului valoarea tranzac]iilor de pe pia]a local` a crescut cu 39% anul trecut, comparativ cu anul 2012 [i a atins 1,09 miliarde de dolari.

Pia]a româneasc` de fuziuni [i achizi]ii a fost dominat` \n 2013 Suntem acum \ntr-un plin proces de integrare. Este \ntr-adev`r un proces lung [i dificil pentru ambele organiza]ii care fuzioneaz`. Cred c` ne mai trebuie o perioad` de [ase luni – un an, s` ne integr`m bine [i s` \ncepem s` fim pe deplin opera]ionali.”

ADRIAN NANULESCU, director general al La Fântâna

de tranzac]iile interne, num`rul acestora cumulând 56% din total. Polonezii au fost cei mai importan]i investitori externi \n pia]a româneasc`, cu patru tranzac]ii, urma]i de cei din Marea Britanie, Turcia [i SUA (fiecare cu câte trei tranzac]ii) [i Rusia cu dou` tranzac]ii Estim`m c` pia]a pare a \ncepe s` se mi[te dup` o perioad` de relativ` lini[te. Estim`m c` afacerile bune [i atractive vor fi din nou \n aten]ia investitorilor, care vor \ncepe s` scoat` banii de la pu[culi]` \n vederea unui ciclu de evolu]ie [i cre[tere economic`.”

LUMINI}A RISTEA, Managing Partner [i fondator al CRG Nexia

\ncheiate. Potrivit “M&A Barometer România 2013”, din num`rul total de 147 de tranzac]ii finalizate, 63% au fost \ncheiate de investitori strategici, \n timp ce restul au fost \ncheiate de investitori financiari. Procentul investitorilor financiari a \nregistrat o cre[tere \n 2013 fa]` de 2012, eviden]iind faptul c` fondurile private de investi]ii identific` mai u[or obiectivele potrivite portofoliului din

România. Dup` num`rul de tranzac]ii, cel mai atractiv sector a fost cel al industriei prelucr`toare (cu 19 tranzac]ii), urmat de energie [i minerit (17 tranzac]ii). La polul opus, \n termeni de valoare, cele mai mari tranzac]ii au vizat sectorul de servicii bancare [i financiare, urmat de cel imobiliar, retail [i comer] en gros.

FUZIUNE LA RECE Cercetarea realizat` de EY România subliniaz` c` \n 2014 vom asista la o continuare a tranzac]iilor din sectorul financiar, la mai multe exituri operate de fondurile private de investi]ii, care urm`resc s` ob]in` lichidit`]i din investi]iile realizate \n perioada dinaintea recesiunii, dar [i la o convertire mai accelerat` a insolven]elor \n fuziuni [i achizi]ii. “Estim`m c` pia]a pare a \ncepe s` se mi[te dup` o perioad` de relativ` lini[te”, spune Lumini]a Ristea, Managing Partner [i fondator al CRG Nexia, companie care ofer` servicii de consultan]` financiar` [i de afaceri. “Estim`m c` afacerile bune [i atractive vor fi din nou \n aten]ia investitorilor, care vor \ncepe s` scoat` banii de la pu[culi]` \n vederea unui ciclu de evolu]ie [i cre[tere economic`”, adaug` Lumini]a Ristea.

Iar dac` pia]a de fuziuni [i achizi]ii va \nregistra o u[oar` cre[tere de-a lungul acestui an, cu siguran]` c` [i num`rul de necunoscute al angaja]ilor implica]i \n astfel de activit`]i va urma acela[i drum ascendent.

La \nceputul procesului, fiecare angajat \n parte se confrunt` cu o stare de nesiguran]` [i nu de pu]ine ori \ntreb`ri precum “Ce se va \ntâmpla cu compania?”, “Voi mai avea un loc de munc` \n final?” vor sta pe buzele celor mai mul]i salaria]i. Dac` organiza]ia nu este suficient de transparent` [i Biz

59

STRATEGIE MANAGEMENT nu face cunoscut` politica din urm`toarea perioad`, exist` riscul s` apar` forme de comunicare informal`, care instaureaz` nejustificat \n angaja]i o oarecare team`. {i foarte probabil nu v` dori]i o companie listat` la “bursa zvonurilor”, nu-i a[a? “|n acest proces de integrare, transparen]a proceselor decizionale [i comunicarea constant` la toate nivelurile sunt dou` aspecte extrem de importante”, spune Khaled El Solh, CEO la Caroli Foods Group. “Pentru a putea adera la viziunea noii companii [i a se implica activ \n procesul de schimbare, angaja]ii trebuie s` cunoasc` [i s` \n]eleag` viziunea noii companii, s` aib` ocazia s` pun` \ntreb`ri [i s` \[i exprime opiniile. Noi am organizat \ntâlniri periodice \n care top managementul a explicat echipelor obiectivele fiec`rei ac]iuni [i motiva]ia care a stat \n spatele fiec`rei decizii, iar acest lucru a ajutat foarte mult la preluarea ini]iativei de c`tre angaja]i”, adaug` CEO-ul Caroli, grup care a trecut prin trei astfel de procese de M&A. Primul dintre acestea a avut loc \n anul 2003, când compania a achizi]ionat marca Gourmet, al doilea trei ani mai târziu, când a achizi]ionat produc`torul Maestro, iar al treilea \n anul 2010, pe vremea când a fuzionat cu grupul Tabco-Campofrio.

Khaled El Solh \[i aminte[te c` imediat dup` fuziunea cu grupul spaniol, \n cadrul companiei a urmat o perioad` de analiz` \n fiecare departament, echipele au gândit mai multe scenarii posibile [i ulterior a fost ales cel care avea cel mai mare poten]ial de cre[tere. Mai mult, au fost optimizat portofoliul de produse, strategia de vânzare [i de logistic` [i s-a crescut productivitatea \n toate ariile opera]ionale din primul 60

Biz

fondul de investi]ii american Francisco Partners. “Este foarte important ca pe parcursul \ntregului proces de achizi]ie compania s` demonstreze lun` de lun` c` acest plan este \ndeplinit, ca o garan]ie a strategiei firmei [i a faptului c` echipa de management poate Transparen]a proceselor decizionale [i livra ceea ce a comunicarea constant` la toate nivelurile sunt dou` aspecte extrem de importante. Noi planificat. Nu este am organizat \ntâlniri periodice \n care top u[or, mai ales c` \n managementul a explicat echipelor obiectivele general managementul fiec`rei ac]iuni [i motiva]ia care a stat \n spatele nu mai are acum doar fiec`rei decizii, iar acest lucru a ajutat foarte focus pe day-to-day mult la preluarea ini]iativei de c`tre angaja]i.” business, ci [i pe KHALED EL SOLH, procesul de dueCEO la Caroli Foods Group dilligence [i audit`ri din cadrul achizi]iei”, spune Carmen Sebe. Aceasta business, mai ales c` top adaug` c`, \n tot acest r`stimp, managementul trebuie s` trebuie p`stra]i angaja]ii cheie [i \n]eleag` noua companie [i \n general o atmosfer` bun` \n cultura sa organiza]ional`, companie, \n ciuda presiunilor pentru a g`si ulterior punctele suplimentare, [i trebuie asigurat comune ale celor dou` entit`]i, un sprijin constant echipelor cu ajutorul c`rora s` le fac` s` care particip` la procesul de func]ioneze sinergic. Tot \nainte due-diligence, \n special pentru de achizi]ie echipa de oamenii din departamentul management trebuie s` se financiar. asigure c` execu]ia este \n |n final, dup` etapa de concordan]` cu planul de integrare urmeaz` o serie de ajust`ri de Este foarte important ca pe parcursul strategie, \ntregului proces de achizi]ie compania s` reorganizarea demonstreze lun` de lun` c` acest plan este companiei pentru a \ndeplinit, ca o garan]ie a strategiei firmei [i a putea executa noile faptului c` echipa de management poate livra ceea ce a planificat. Nu este u[or, mai ales c` \n strategii [i pentru general managementul nu mai are acum doar acomodarea focus pe day-to-day business, ci [i pe procesul angaja]ilor. Procesele de due-diligence [i audit`ri din cadrul achizi]iei.” vor fi schimbate [i se CARMEN SEBE, vor genera unele noi COO la Avangate [i, cum companiile \n general sunt \n zona de cre[tere, se vor face recrutari. Astfel c` afaceri. “Procesul de achizi]ie departamentul de resurse dureaz` destul de mult, umane trebuie s` se asigure c` câteodat` chiar [i un an, iar top sunt ale[i oamenii potrivi]i, c` managementul prezint` ini]ial procesele de recrutare sunt un plan c`tre investitori sau sincronizate cu noua strategie a cump`r`tori [i un forecast”, companiei [i desigur c` exist` spune Carmen Sebe, Chief programe de reten]ie, cât [i Operating Officer la Avangate, programe de training externe [i companie care a fost interne. Biz achizi]ionat` anul trecut de an de fuziune.

De[i din exterior poate p`rea u[or la prima vedere, nu este deloc a[a. O astfel de activitate \ncepe cu mult timp \naintea procesului propriu-zis de fuziune [i const` \n realizarea unei analize de pia]` [i a noului

life

Cele mai scumpe ora[e din lume Bucure[tiul a urcat zece locuri \n topul celor mai scumpe ora[e din lume pentru expa]i, pân` pe 159. Clasamentul are \n frunte, surprinz`tor, dou` ora[e africane. DE OVIDIU NEAGOE

L

ucra]i pentru o companie

multina]ional` care v` ofer` posibilitatea de a lucra peste hotare? Atunci cu siguran]` trebuie s` [ti]i [i care sunt cele mai scumpe ora[e din lume pentru expa]i.

Fluctua]ia valutei [i infla]ia au pus ora[ele africane, europene, dar [i pe cele asiatice \n topul celor mai scumpe metropole. Dac` \nclina]i s` crede]i c` printre cele mai costisitoare ora[e din lume se afl` New York, Oslo sau

Hus` smart

Zürich, nu este deloc a[a. Dou` ora[e din Africa ocup` primele locuri \n topul celor mai costisitoare ora[e pentru expa]i, dup` cum arat` studiul "Cost of Living" realizat de curând de compania de consultan]` Mercer. De[i nu sunt v`zute ca fiind bogate, Luanda este pentru al doilea an consecutiv cel mai scump ora[ din lume pentru str`ini, iar N’Djamena, capitala statului Ciad, ocup` pozi]ia secund`.

Ora[ele europene [i asiatice continu`

s` domine \n topul celor mai costisitoare zece ora[e din lume.

De]in`torul medaliei de bronz \n top este Hong Kong, urmat de Singapore (foto) [i Zürich, care a urcat trei locuri fa]` de anul trecut, ocupând pozi]ia a cincea. Alte ora[e pozi]ionate \n primele zece sunt Berna, Moscova, Geneva, Tokio [i Shanghai. Karachi (Pakistan) este cel mai ieftin ora[ din lume pentru expa]i, fiind clasat pe pozi]ia 211. Biz

HTC a lansat de curând o serie de noi func]ii inteligente pentru Dot View, husa foarte popular` [i apreciat` lansat` de compania taiwanez` odat` cu vârful de gam` HTC One (M8). Prin intermediul unui update la aplica]ia Dot View, disponibil` spre desc`rcare \n magazinul Google Play, husa ofer` utilizatorilor posibilitatea s` verifice ora [i starea vremii, dar [i s` fie notifica]i cu privire la apelurile, mesajele text ori e-mailurile pe care le primesc.

Biz

61

LIFE

ART~

Liter` de lege \n design Cei care vor trece pragul galeriei de art` Galateca pân` la \nceputul lunii viitoare vor avea ocazia s` admire expozi]ia “Tipografica”, un proiect care porne[te de la ideea c` \n designul grafic rolul literei este unul esen]ial. DE OVIDIU NEAGOE

D

e la jum`tatea

acestei luni [i pân` \n data de 3 august, galeria de art` contemporan` [i design Galateca g`zduie[te operele ce alc`tuiesc expozi]ia “Tipografica”, un proiect realizat \n colaborare cu Universitatea Na]ional` de Arte din Bucure[ti (UNARTE). Ve]i putea admira o selec]ie de lucr`ri realizate de studen]ii din primul [i al doilea an de studiu, dar [i lucr`ri de licen]` sau diserta]ie din ultimii [apte ani. Expozi]ia porne[te de la ideea c`, \n designul grafic, rolul literei este unul esen]ial, mai ales c` este prima cale de comunicare scris`. Literele sunt forme ce pot exprima ritmuri, expresivit`]i ori gesturi spontane [i amintesc de câteva stiluri ale artelor decorative. Mai mult, ele uneori fac trimitere la scena social-politic`, la societatea consumerist`, elegan]`, prost-gust sau chiar la un viitor pe care \ncerc`m s` \l prefigur`m, cu mai mult` sau mai pu]in` imagina]ie.

Proiectul prezint` o selec]ie de 70 de lucr`ri, realizate \n perioada 2007 – 2014 de studen]i din anii \ntâi [i doi de studiu, dar [i câteva proiecte de licen]` sau diserta]ie, dintre care majoritatea sunt lucr`ri de design tipografic (tipodesign) produse \n cadrul disciplinei comunicare vizual`, design grafic, studiat` \n departamentul Design FADD al Universit`]ii Na]ionale de Arte din Bucure[ti, sub \ndrumarea conferen]iarului universitar dr. Dinu Dumbr`vicean [i al asistentului universitar drd. Radu Matei Manelici. Manifestarea face parte din seria de evenimente organizate 62

Biz

cu ocazia anivers`rii a 150 de ani de la fondarea UNARTE [i care se vor derula pe parcursul \ntregului an.

Este pentru a doua oar` când galeria Galateca g`zduie[te un proiect al UNARTE, primul fiind SELENIT, un act de crea]ie colaborativ` [i integrativ` coordonat de lectorul universitar Ioana Avram, ce a cuprins o lansare de stare [i un proiect de design seriabil. Primul eveniment din seria parteneriatelor Galateca – UNARTE a prezentat o stare \n cea mai pur` [i autentic` form`, stare ce a constituit o surs` de inspira]ie pe parcursul acestui proiect pentru ini]iatorii s`i.

Colec]ia vestimentar` lansat` ]ine atât de cultur` [i art`, cât [i de noi forme de exprimare, care ating toate sim]urile.

Proiectul a propus o altfel de abordare a conceptului de eveniment de mod`, \n care arta, social media, stilul de via]`, tehnologia [i promovarea contribuie la experimentarea unei st`ri fire[ti a viitorului posibil.

De[i SELENIT este numele unei colec]ii de mod`, a fost extins la nivel multisenzorial: eveniment, vestimenta]ie, un \ntreg areal cultural [i o serie de instrumente, care ]in de stilul de via]` [i de rela]ia tinerilor creativi cu lumea \n care tr`iesc. Prin aceste ac]iuni, galeria de art` contemporan` [i design Galateca \[i propune s` promoveze tinerii designeri români, facilitând \ntâlnirea dintre ace[tia [i publicul larg, manifestându-[i astfel deschiderea fa]` de proiecte inovatoare. Biz

LIFE

ART~

Despre politic` [i al]i demoni Pân` la \nceputul lunii septembrie, pute]i vizita la Galateca expozi]ia “Political Bestiary” realizat` de Valeriu Mladin – o serie de portrete ale unor oameni \mbr`ca]i la patru ace, dar cu chip de animal. DE OVIDIU NEAGOE Dac` v-a pl`cut “Ferma animalelor” a lui George Orwell, cu siguran]` nu trebuie s` rata]i expozi]ia “Political Bestiary” a artistului Valeriu Mladin, care va avea loc \n intervalul 7 august – 7 septembrie la galeria de art` contemporan` [i design Galateca.

Proiectul “Political Bestiary” const` \ntr-o serie de lucr`ri ce portretizeaz` o serie de oameni \mbr`ca]i la patru ace, dar cu chip de animal. Lucr`rile artistului reu[esc s` surprind` \n am`nunt trecutul, prezentul [i viitorul din domeniul politic de pretutindeni – de[i parc` mult mai evident \n partea de est a Europei – caracterizat prin l`comie, rele inten]ii ori incompeten]`. “Portretele psihologice prezentate

reinterpreteaz` \ntr-o manier` liber` [i sugestiv` [arja figurativ` care exploateaz` similitudinile dintre regnul uman [i cel animal, strategie periodic speculat` ideatic [i frecvent exploatat` artistic \nc` din cele mai vechi timpuri”, spune Valeriu Mladin.

“Abordând unitar [i original idei conceptuale str`vechi [i foarte fecunde din punct de vedere estetic, dezvoltate \n variate contexte socioculturale [i plasându-se \ntr-un registru acronic [i apartinic, dar cu inflexiuni explicit critice [i dubitative, seria de lucr`ri Political Bestiary propune vectori de reflec]ie [i de dialog despre statutul omului politic actual \n]eles ca un antizoon politikon – o fiin]` politic` pervertit`”,

adaug` artistul. Acesta mai arat` c` tema este tratat` concomitent [i \n cheie autocritic` [i autoironic`, pornind de la ra]ionamentul c`, fatalmente, clasa oamenilor politici ale[i reprezint` chintesen]a \ns`[i a societ`]ii, cu toate tarele ei morale, reale sau presupuse.

De-a lungul timpului, satira zoomorf`, cu elemente de fiziognomonie etic`, uneori etnologic`, \n tu[e caustice sau umoristice inten]ionat vag ilogice a fost foarte des \ntâlnit` printre scriitori – La Fontaine sau Balzac – [i a cunoscut o mare diversitate de transpuneri estetice \n rândul unor arti[ti din toate timpurile. Caracteristicile zoomorfe grefate pe un trup uman pot facilita transmiterea emo]iei. Biz Biz

63

Sunetul clasic al muzicii Pianista Alina Azario lanseaz` la Sibiu Festivalul Interna]ional de Muzic` Clasic` Clara Haskil, ca gest de recuno[tin]` fa]` de cea care a fost una dintre cele mai bune pianiste ale lumii, o figur` legendar` a muzicii clasice de secol XX, nedrept de pu]in cunoscut` \n Romånia, locul unde s-a n`scut. DE LOREDANA S~NDULESCU estivalul Clara Haskil, la care sunt a[tepta]i \n jur de 3.000 de participan]i, va reuni \ntre 30 august [i 4 septembrie pe scena S`lii Thalia a Filarmonicii din Sibiu laurea]i ai concursurilor de muzic` din \ntreaga lume, nume ce dau tonul \n muzica clasic` interna]ional`. Supranumit` “Clara cea perfect`”, Clara Haskil este singura pianist` de origine român` al c`rei nume este ast`zi legat de unul dintre cele mai mari concursuri de pian din lume, Concursul Interna]ional de Pian Clara Haskil (Vevey, Elve]ia).

F

Ce v-a motivat s` lansa]i la Sibiu Festivalul Interna]ional de Muzic` Clasic` Clara Haskil?

FOTO: ANDREEA RETINSCHI

Eu sunt \n primul rånd pianist`, nu manager. Meseria mea este una 100% artistic`, de aici [i idealul care m-a determinat s` creez acest festival. Am fost de mai multe ori surprins` s` constat c` numele pianistei de origine romån` Clara Haskil, cea despre care Charlie Chaplin spunea c` este un geniu, nu e este suficient de cunoscut \n Romånia, cu toate c` \n afara ]`rii ea este admirat` [i adulat`. Chintesen]a acestui festival este de a aduce un omagiu acestei pianiste la ea acas`, \n Romånia [i \n acela[i timp de a crea o sinergie \ntre tineri muzicieni renumi]i pe plan interna]ional, romåni [i str`ini. Ne dorim s` facem cunoscut publicului un tip de emo]ie pe care numai muzica clasic` ascultat` live \l poate oferi.

A[a cum avem nevoie de lucruri materiale ca s` tr`im, la fel avem nevoie de o hran` spiritual`, dac` nu poate chiar mai mult. Iar muzica clasic` este o form` de a-]i hr`ni sufletul. Clara Haskil vorbea, \n numeroasele ei concerte sus]inute \n \ntreaga lume, despre bucuria pianistei cånd reu[ea s` \[i emo]ioneze publicul [i cånd primea aprecieri, fragilitatea, atunci cånd sim]ea c` ar fi putut interpreta mai bine.

64

Biz

LIFE

Cum va ar`ta programul festivalului?

Consider c` am un mare privilegiu de a fi liber` \n alegerea programului festivalului [i tocmai din acest punct de vedere sper din suflet ca publicul s` fie mul]umit [i fericit de aceste alegeri [i de toate detaliile care \nconjoar` festivalul. Recunosc c` m-am l`sat inspirat` de multe idei foarte frumoase pe care le-am observat \n festivalurile interna]ionale \n care am fost invitat` ca pianist` [i am \ncercat s` asamblez aceste idei \n cadrul festivalului Clara Haskil. Urmånd pasiunea ei pentru perfec]iune, pentru des`vår[irea sunetului, vom aduce pe scena S`lii Thalia din Sibiu unii dintre muzicienii interna]ionali lideri ai genera]iei lor. Va sus]ine un recital pianistul Adam Laloum, care este laureat al prestigiosului Concurs Clara Haskil din Elve]ia [i care a colaborat, printre mul]i al]ii, cu Ion Marin, unul dintre cei mai cunoscu]i dirijori de origine romån` ai lumii – cel care ast`zi dirijeaz` orchestre de top la nivel mondial, inclusiv London Symphony Orchestra. De asemenea, \i vom avea \n seara de deschidere pe cei de la Orchestra Simfonic` din Bucure[ti, sub bagheta reputatului Tiberiu Soare. M` bucur` nespus [i prezen]a Cvartetului Arcadia \n festival, unul dintre cele mai premiate cvartete romåne[ti \n plan interna]ional, cu cronici inclusiv \n Financial Times.

Vor mai urca pe scena s`lii Thalia violonista Marina Chiche – considerat` unul dintre marile talente ale viorii franceze, dar [i violoncelistul Istvan Vardai, care a debutat \n 2010 pe scena prestigioasei Carnegie Hall din New York. Am preg`tit pentru public [i un program special cu lucr`ri ale unor compozitori romåni, dar nu vreau s` dezv`luim \nc` foarte multe, a[ vrea s` r`mån` loc [i de surprize.

De cånd ave]i aceast` idee [i care au fost pa[ii de la idee la implementare?

Ideea o am de foarte mul]i ani [i ea s-a cristalizat de-a lungul timpului.

Nu po]i s` \ncepi organizarea unui eveniment de anvergur` f`r` s` ai o idee absolut precis` despre fiecare detaliu. Mai mult decåt atåt, cred c` ai nevoie de un ideal pe care s` \l urmezi, trebuie s` ai acea “flac`r`” \n suflet care s` te \mping` s` te autodep`[e[ti [i s` g`se[ti resursele necesare pentru a face fa]` dificult`]ilor care apar pe parcurs. Pa[ii sunt foarte numero[i [i ingredientele de care ai nevoie sunt cåteodat` extrem de greu de g`sit, dar insist asupra faptului c` viziunea este cea mai important`. F`r` ea nu po]i s` continui, drumul e extrem de sinuos [i dificil [i cred c` dac` nu a[ fi avut-o, m-a[ fi oprit \n numeroasele situa]ii dificile prin care am trecut deja cu proiectul pån` acum.

|n ce stadiu sunte]i cu preg`tirile?

Evenimentul va avea loc \ntre 30 august [i 4 septembrie la Sibiu, \n Sala Thalia a Filarmonicii Sibiu, o sal` extraordinar de frumoas`, cu o

CULTUR~

acustic` foarte bun`. Avem definitivate majoritatea preg`tirilor, iar programul, cum spuneam, este deja stabilit. As vrea s` mul]umesc pe aceast` cale Prim`riei Municipiului Sibiu, cea care cofinan]eaz` festivalul, [i partenerilor no[tri de la Institutul Cultural Romån, precum [i firmelor Wempe [i Rifil. Acest festival nu poate avea loc f`r` cei care \l sus]in, cu generozitate, financiar [i este o bucurie cånd cei din domeniul afacerilor \n]eleg [i sprijin` un proiect artistic, [tiind c` acest sprijin se va \ntoarce \nzecit pe termen lung, nu doar \n termeni de expunere, ci [i prin bucuria publicului care poate avea acces la arti[ti interna]ionali chiar pe o scen` romåneasc`.

Ce v-a determinat s` alege]i Sibiul?

Sibiul este un ora[ extraordinar de frumos, cu mare poten]ial turistic, dispune de un aeroport interna]ional, iar sala Thalia este o bijuterie [i, nu \n ultimul rånd, ora[ul are o bogat` activitate cultural`. Este locul ideal de la care se poate porni, drept dovad` stau [i alte manifest`ri culturale specifice, \n crearea unui cadru pentru ceea ce numim ast`zi turism cultural – [i, prin ochii romånului care locuie[te \n afar`, dar e foarte conectat [i la via]a din ]ar`, pot s` spun c` Romania are acest mare poten]ial [i e, mai mult decåt oricånd, de datoria noastr`, a romånilor de pretutindeni, s`-l valorific`m [i s`-l promov`m.

Cu cine colabora]i pentru organizarea acestui festival?

Cåt de numeroas` este echipa organizatoare?

Colabor`rile sunt numeroase, [i pe plan european. Este un proiect \n care viziunea [i dorin]a noastr` de a face ceva special au reu[it s` atrag` [i interesul unor institu]ii culturale interna]ionale, care ne-au ajutat s` concretiz`m acest proiect, cum ar fi spre exemplu Funda]ia Clara Haskil din Elve]ia sau Hochschule für Musik und Theater din Hamburg. Dar lucrul cel mai important este g`sirea unei echipe care s` \mp`rt`[easc` exact aceea[i viziune [i care s` se implice 100% \n proiect. Cu cåt proiectul avanseaz` \n timp, cu atåt echipa devine mai numeroas` [i sper`m ca pe parcursul festivalului s` beneficiem [i de un sprijin cåt mai mare al voluntarilor. Pe cei care ar avea interes s` ne dea o mån` de ajutor pe parcursul festivalului \i rug`m s` ne contacteze pe adresa info@clarahaskil.ro.

Ce buget ave]i la dispozi]ie pentru acest festival?

Bugetul este mult mai mic decåt ceea ce ne-am propus ini]ial, dar am recroit \n a[a fel proiectul \ncåt s` reu[im s` ne \ncadr`m \n buget. Uneori posibilit`]ile financiare impun, dar ]in s` mul]umesc tuturor celor care au contribuit la acest proiect pentru d`ruirea [i implicarea lor. Biz

CARTE DE VIZIT~ ALINA AZARIO s-a n`scut la Piatra Neam], a studiat pianul la Paris [i la Hamburg, iar \n prezent pred` la una dintre cele mai importante institu]ii de muzic` din lume, Hochschule für Musik und Theater din Hamburg. A fost distins` cu Premiul I la Concursul Interna]ional de Pian Cittá di Stresa (Italia), Premiul Special al Juriului la Concursul Interna]ional de Pian din Cantu (Italia) [i cu Premiul I la Concursul Lagny sur Marne (Fran]a). |n 2011 a fost recompensat` cu premiul Hermann und Milena Ebel. Alina Azario a primit burs` de studii de la Ministerul Culturii din Fran]a, bursa Leistungsstipendium din Germania, bursa funda]iei Oscar und Vera Ritter Stiftung [i bursa Alfred Toepfer Stiftung FVS.

Biz

65

LIFE

STIL DE MANAGER

A renun]at la industria luxului pentru o afacere cu kebab. A[a ar putea fi rezumat` foarte pe scurt decizia lui Radu T`nase, luat` \n urm` cu patru ani [i ar putea p`rea cel pu]in surprinz`toare, dac` nu chiar riscant`, \ntr-un Bucure[ti \n care norma pe acest segment de business o reprezint` [aormeriile.

Privind \ns` cåt de repede [i bine a crescut businessul \n doar patru ani, exist` toate [ansele ca pariul s` fie unul cå[tig`tor pe termen lung.

DE LOREDANA S~NDULESCU

A

Absolvent de Drept, \ns` f`r` s` fi practicat vreo zi meseria pentru care s-a preg`tit \n facultate, Radu T`nase, actualmente coproprietar a trei kebab boutique-uri [i al unui centru de produc]ie, al`turi de Bogdan Jantea [i de Alexandru Stoichi]oiu, a lucrat timp de mai mul]i ani \n industria ceasurilor. Primul loc de munc` l-a avut din anul trei de facultate, cånd s-a angajat vånz`tor de ceasuri Swatch \n Bucure[ti Mall Vitan. |n timp, deprinzånd aptitudini de vånz`ri, domeniu de care s-a sim]it atras \nc` din prima zi de munc`, a fost avansat Sales Coordinator, Sales Manager [i Brand Manager pentru m`rci precum Swatch [i Calvin Klein.

Cånd a fost sunat de prietenul s`u, arhitectul Bogdan Jantea, cu propunerea s` pun` pe roate un restaurant de tip fast food \n Centrul Vechi al Bucure[tiului, era \n c`r]i

66

Biz

pentru pozi]ia de manager al brandului Gucci \n Romånia. A refuzat oferta din industria de lux [i [i-a dat un restart \n carier`.

La patru ani de la deschiderea primului restaurant Calif \ntr-un spa]iu mic pe strada {elari din Centrul Vechi, care a necesitat o investi]ie de aproximativ 200.000 de euro, \n prima parte a acestui an a fost deschis un nou Calif, \n zona Militari din Bucure[ti, cel mai mare restaurant pe care cei trei antreprenori \l de]in \n prezent. Cu o suprafa]` desf`[urat` de aproximativ 400 de metri p`tra]i, parter plus etaj, o zon` de teras` complet reamenajat` \n fa]a restaurantului, un design interior cu mult` aten]ie la detalii, parcare proprie [i posibilitatea de a deschide o zon` de vånzare \n regim drive-in, noua emblem` a brandului Calif a necesitat investi]ii de aproximativ 280.000 de euro.

Fotografii realizate la Calif Militari de VALI MIREA

Calif de Bucure[ti

Acestora li se adaug` [i cei aproximativ 180.000 de euro investi]i \ntr-un centru de produc]ie, relocat \n urm` cu mai bine de dou` luni, \ntr-un spa]iu mai mare, respectiv o hal` \nchiriat` [i reamenajat`, organizat` pe sec]ii [i dotat` cu tot echipamentul necesar pentru ca materiile prime s` fie preg`tite, por]ionate, ambalate,

refrigerate [i distribuite c`tre cele trei califate bucure[tene. Nevoia de a deschide un centru de produc]ie a ap`rut odat` cu deschiderea celui de-al doilea Calif, cel din zona Pia]a Iancului, [i a reprezentat solu]ia pe care au g`sit-o cei trei antreprenori astfel \ncåt s` ob]in` acela[i gust [i aceea[i calitate a produselor din meniu, oricåt de

multe restaurante ar deschide \n Bucure[ti. |n plus, pentru a men]ine un nivel constant de calitate, aprovizionarea se face de la furnizori cu care colaboreaz` \nc` de la \nceputurile businessului, iar angaja]ii din centrul de produc]ie, ca [i cei din restaurante, sunt \nv`]a]i s` respecte cu stricte]e propor]iile re]etelor.

Pe o pia]` atåt de aglomerat` [i cu o reputa]ie nu tocmai bun` \n privin]a indicilor nutri]ionali, Radu T`nase [i cei doi asocia]i ai s`i au decis de la bun \nceput c` trebuie s` se diferen]ieze atåt prin produse, cåt [i prin forma de prezentare [i modalitatea de interac]iune cu clien]ii. Prima regul` pe care o \nva]` angaja]ii Calif este s` Biz

67

zåmbeasc`. Zåmbetul [i urarea de bun venit sunt primele ingrediente din lumea califatului bucure[tean.

Propor]iile [i re]ele sunt respectate ca la carte, astfel \ncåt gustul s` nu difere nicicum de la un restaurant la altul.

Mai mult decåt atåt, antreprenorii de la Calif [i-au propus s` lupte cu percep]ia c` måncarea fast-food este \ntotdeauna nes`n`toas`. “{aorma \n Romånia este perceput` ca junk-food.

Dac` [tii s` o faci, poate fi o måncare extrem de s`n`toas`. Asta mi-am propus s` ar`t oamenilor”, explic` Radu T`nase, care colaboreaz` pentru realizarea meniului cu un nutri]ionist [i care a inclus \n meniul restaurantelor sale o gam` destul de variat` de produse dietetice [i vegetariene.

Dincolo de diferen]ierea printr-o pozi]ionare aparte de segmentul [aormeriilor, businessul nu ar fi putut s` evolueze \ntr-un ritm atåt de rapid f`r` o bun` organizare [i cåteva reguli de baz` \n management, pe care Radu T`nase le-a deprins \n anii cåt a lucrat \n industria ceasurilor, perioad` \n care a avut [ansa s` participe la numeroase traininguri de vånz`ri [i leadership. Regulile \nv`]ate atunci \ncearc` s` le aplice \n businessul pe care-l conduce acum [i a[a se explic` de ce lucrurile merg ca pe roate.

Afacerea func]ioneaz` cu o organigram` complex` de personal, cu cåte doi manageri pe fiecare unitate, un supervizor general, departamente cu atribu]ii clar stabilite [i un regulament de func]ionare pe care fiecare nou angajat [i-l \nsu[e[te de la bun \nceput. |n plus, prin rota]ie, cei trei parteneri sunt mereu prezen]i \n cele trei restaurante pentru a lua pulsul afacerii. “Ca antreprenor, trebuie s` fii mereu al`turi de oamenii cu care lucrezi, s` te implici”, este unul din principiile dup` care-[i ghideaz` afacerea Radu T`nase. Acesta \ncearc`, totodat`, s` g`seasc` balansul ideal \ntre implicarea opera]ional` [i deta[area de micromanagement, prin delegarea responsabilit`]ilor, astfel \ncåt s` aib` r`gazul s` gåndeasc` planurile de viitor ale afacerii. Biz 68

Biz

LIFE

STIL DE MANAGER

Biz

69

70

Biz

LIFE

STIL DE MANAGER

Biz

71

LIFE

EVENIMENT

O var` social media

72

Biz

FOTOGRAFII: DRAG

revista Biz, a provocat din nou companiile, agen]iile digitale [i bloggerii la discu]ii pe bune despre tendin]e, modalit`]i de lucru [i direc]ia \n care se \ndreapt` online-ul. Edi]ia a 7-a, desf`[urat` \n perioada 3-6 iulie, a reu[it acela[i mix magic de informa]ii, dezbateri [i distrac]ie care face ca tab`ra de la Pârâul Rece s` ofere participan]ilor subiecte de discu]ie cel pu]in pân` la urm`toarea edi]ie.

Discu]iile au gravitat \n jurul a tot ceea ce e nou \n social media [i ce tendin]e dintre cele care se manifest` la nivel global au poten]ialul de a schimba regulile [i pe pia]a local`. Am vorbit despre cum se integreaz` eficient social media \n comunicare, pe ce canale este cel mai eficient s` comunici, dar [i ce fel de campanii se fac \n România. Oamenii din companii au fost \ncuraja]i s` devin` produc`tori de con]inut sau sf`tui]i cum s` selecteze bloggerii \n func]ie de obiectivele [i specificul fiec`rei campanii.

Nu puteam neglija o "vedet`" \n social media actual` [i viitoare, este vorba despre visual marketing, \n care imaginile atent create sunt folosite pentru a transmite mesajul de brand. Pe lâng` schimb`rile f`cute de Facebook care influen]eaz` vizibilitatea companiilor pe aceast` re]ea social`, am aflat [i felul \n care arat` azi utilizatorul de Facebook din România [i câ]i bani investesc companiile \n aceast` re]ea.

Unul dintre punctele de atrac]ie ale taberei a fost exerci]iul practic, \n care participan]ii au avut de rezolvat briefuri reale date de companii [i au prezentat solu]iile \n fa]a unui juriu care a c`utat s` elimine erorile, s` \ncurajeze direc]iile bune [i s` ofere eventuale solu]ii alternative. Implicarea \n aceea[i echip` a companiilor, bloggerilor [i agen]iilor a \ncurajat interac]iunea \ntre participan]i.

Iar activ`rile de la cea de-a [aptea edi]ie a taberei de social media au fost de-a dreptul senza]ionale, cu ajutorul Coca-Cola, UniCredit }iriac Bank, TNT, Danone, Heidi, Calif, Garanti Bank, Caroli, Staropramen [i Renault. Ne face pl`cere s` v` anun]`m c` am stabilit deja perioada \n care va avea loc Social Media Snow Camp 2014. V` a[tept`m tot la Pârâul Rece, \n perioada 27-30 noiembrie 2014. S` fie social media! Biz

O{ ASAFTEI

Social Media Camp, eveniment creat de

{tefan Stroe - In

Munc` de echip` pe brief

candescent Mar

keting

olescu – UniCredit }iriac

C`talina Miciu [i Ioana Nic

sub protec]ia Bitdefender

Bank

Luiza Toma – Danone

Dezbateri aprinse pe brieful dat de clien

t

– refresh.ro Costin Cocioab`

Biz

73

LIFE

EVENIMENT

Gabriel Radu – TMI Training & Consulting

ian China-Birta – blogger Lauren]iu Dumitrescu – Digital Star, Crist

Alexandru Negrea – Spada

Echipa care a rezolvat \ntr-un mod origi

nal brieful Caroli

74

Biz

n]` inedit` pentru au fost o experie izy Tw t ul na Re Testele cu

participan]i

ativitate

ea [i ne-a \ndemnat la cre

Coca-Cola ne-a potolit set

Califatul din Bucure[ ti s-a

mutat pentru o sear` la

Dan Dragomir – blogger

di]ie prezint` deja o tra Staropramen re p la Biz SMS Cam

Pârâul Rece

Concert unplugged Ionu] Tecuceanu

Victor Kapra – bl ogger

Biz

75

LIFE

EVENIMENT

t competi]ia

ful Garanti Bank a câ[tiga

Echipa care a rezolvat brie

Bogdan Dr`gotoiu – TNT România

line personalizate

Heidi ne-a delectat cu pra

a testat live noul Cristian Manafu G3 smartphone LG 76

Biz

Premiile Danone au destins atmosfera

Echipa albastr` caut` ingrediente pentru provocarea lansat` de Lidl, care ne-a propus s` descoperim Grillataria nul din noi

LIFE

GADGET

Linia fin` dintre succes [i e[ec Pu]ine gadgeturi au reu[it s` polarizeze consumatorii la fel de mult precum Google Glass. Nu ne-am putut forma o p`rere pân` când nu am testat ochelarii concepu]i de Sergey Brin f`r` lentile, dar cu multe aplica]ii.

DE DRAGO{ L~Z~RESCU

Foto: © Vampy1 - Dreamstime.com

Ce faci cu un produs ap`rut \naintea vremii sale, pentru a nu-l \ngropa \nainte s` se nasc`? |l regânde[ti.

Cel pu]in asta \ncearc` Google s` fac` cu cel mai spectaculos device al s`u, numit Glass. Ochelarii inteligen]i propun o tehnologie revolu]ionar` pentru ni[te gadgeturi dedicate consumatorilor, \ns` au fost critica]i pentru func]ionalitatea lor sc`zut` [i pentru pre]ul mult prea ridicat.

Am avut ocazia s` \i test`m prin intermediul retailerului de IT&C Quickmobile, iar impresia l`sat` de Google Glass se schimba de la o zi la alta, pe m`sur` ce utilizam dispozitivul.

Se spune c` tehnologiile revolu]ionare sunt nepre]uite, iar Google pare s` fi luat \n serios aceast` lozinc` atunci când a stabilit pre]ul de 1.500 de dolari cu care ochelarii pot fi achizi]iona]i. |ntr-adev`r, Glass prezint` un poten]ial uria[ pentru viitor, având capacitatea de a se

LIFE

impune ca un gadget mainstream odat` ce actualele inconveniente vor fi rezolvate. Cu toate acestea, dac` ne rezum`m la a discuta despre ceea ce poate oferi Google Glass pl`titorului ast`zi, argumentele de achizi]ie dispar. Glass este cel mai entuziasmant accesoriu tehnologic lansat \n ultimii ani, reu[ind s` creeze interes \n rândul consumatorilor \n primul rând datorit` viitorului promi]`tor al tehnologiilor \ncorporate. Developerii au toate motivele s` se entuziasmeze, \ns` consumatorii obi[nui]i a[teapt` mai degrab` un volum sporit de aplica]ii dedicate [i mai ales un pre] mai mic.

Pân` la lansarea unui model comercial la un pre] accesibil, cei 1.500 de dolari ce trebuie pl`ti]i pentru un astfel de gadget limiteaz` mult targetul de utilizatori.

F`r` \ndoial`, acesta e un dispozitiv potrivit pentru cei care doresc s` ias` \n eviden]`. Nu po]i merge pe strad` cu ochelarii pe nas f`r` s` \ntorci priviri curioase [i chiar s` fii oprit pentru a oferi l`muriri. A[adar, cei timizi sau introverti]i ar trebui s` evite utilizarea Google Glass sau s` a[tepte apari]ia unor versiuni mai discrete. Va trece mult timp pân` când purtarea acestui device nu va mai stârni curiozitatea celor din jur.

Designul futurist, cu banda de titan [i picioarele ajustabile care se a[az` pe nas, completeaz` minicomputerul, camera video/foto [i display-ul de mici dimensiuni plasate \n partea dreapt` a device-ului. Practic, numele Glass (sticl`) este oarecum \n[el`tor, \ntrucât accesoriul tehnologic nu dispune de lentile. Nu am \ntâmpinat mari probleme la conectarea cu telefonul mobil, \ns` ocazional sincronizarea dintre smartphone [i ochelari se pierdea, \n ciuda semnalului wireless bun. De asemenea, autonomia este un mare minus pentru simpaticul gadget.

Dup` doar câteva ore de navigat [i f`cut fotografii prin comand` vocal`, bateria se desc`rca complet, iar filmarea accelereaz` semnificativ consumul bateriei. De asemenea, dup` doar câteva zeci de minute de

GADGET

acelea[i griji \nc` \n România, \ntrucât utilizare intens`, bra]ul drept al ochelarii Google nu sunt \nc` de ochelarilor, care \ncorporeaz` vânzare pe teritoriul ]`rii. |n schimb, procesorul, se poate \ncinge suficient pot fi testa]i \n mai multe magazine de tare \ncât s` devin` deranjant [i din ]ar`, cum ar fi sediile Quickmobile s` fie nevoie de o pauz` de utilizare. din Bucure[ti, Timi[oara, Ia[i, ClujOchelarii sunt foarte u[ori [i Napoca [i Baia Mare. comozi, cânt`rind doar 42 de grame.

Cu toate c` a fost prezentat \n Dup` câteva zile de utilizare, po]i uita urm` cu mai bine de un an deseori c`-i por]i, datorit` lipsei publicului larg, Google Glass r`mâne lentilelor. Cu toate acestea, cei care un prototip, de[i ajuns deja la au nevoie de ochelari \n via]a de zi cu genera]ia a doua, motiv pentru care zi ar putea \ntâmpina probleme cu ar trebui s` ne limit`m a[tept`rile, Glass. Este foarte dificil, dac` nu cel pu]in pentru moment. La data imposibil, s` suprapui ochelarii apari]iei, mul]i speciali[ti \n IT&C se Google peste cei obi[nui]i, astfel c` a[teptau ca Google Glass fie s` aib` sacrificiul renun]`rii la ochelarii impactul revolu]ionarului iPhone [i clasici poate fi prea mare pentru unii s` se impun` ca device-ul noii utilizatori. Totu[i, Google promite s` genera]ii, fie s` moar` rapid. Pentru rezolve aceast` problem`, oferind moment, Glass se pozi]ioneaz` posibilitatea ata[`rii la dispozitiv a undeva la mijloc: nu a demonstrat unor lentile pe baz` de re]et`. c` are poten]ialul de a deveni Customizarea nu vine \ns` f`r` “vedet`”, \ns` efectul sacrificii - aceast` wow din jurul op]iune va cre[te SPECIFICA}II GOOGLE GLASS ochelarilor nu va pre]ul deja prea disp`rea prea ridicat al Google Data lans`rii: februarie 2013 curând, iar Google Glass.

Memorie: 1 GB RAM continu` s` caute De[i utilizarea Camer` foto/video: 5 MP, 720p ni[e \n care s` aplica]iilor a fost \n Conectivitate: Wi-Fi – 802.11b/g, promoveze prim` instan]` Bluetooth Stocare: 12 GB memorie utilizabil`, produsul pentru a captivant`, la scurt ob]ine acel timp m-am obi[nuit sincronizat` cu Google cloud storage, 16 GB Flash feedback pozitiv cu func]ionalit`]ile Greutate: 42 grame mult a[teptat din ochelarilor, partea maselor. experien]a Una din ni[e este devenind pe cât de industria de lux, pe care Google simpl`, pe atât de comun`. Pentru ca \ncearc` s` se impun` prin “ochelarii viitorului” s` aib` succes colabor`ri cu designeri celebri, cum este nevoie de un \ntreg ecosistem de ar fi Diane von Fürstenberg. Astfel de aplica]ii construite \n jurul s`u, parteneriate ar putea aduce o aur` precum [i un hardware cu mai pu]ine de exclusivism \n jurul produsului, probleme. Totu[i, sistemul de \ns` pentru ca Glass s` poat` fi naviga]ie este impresionant, la fel ca numit un succes este nevoie de [i capacitatea de a fotografia sau acceptarea la nivel mainstream. Iar \nregistra clipuri video prin comand` acest obiectiv, indiferent de inova]iile vocal`. Interac]iunea cu meniul propuse de Glass, nu poate fi atins ochelarilor se realizeaz` \n unele f`r` coborârea plafonului de pre] la cazuri prin atingerea u[oar` a ramei, un nivel acceptabil pentru publicul \n zona tâmplei. Pentru [oferi [i larg. Pentru moment, Google Glass bicicli[ti, concentrarea la drum \n r`mâne mai degrab` o experien]` paralel cu utilizarea Google Glass inedit` decât un device util. Viitorul poate fi o adev`rat` provocare, motiv produsului va fi decis \n pentru care majoritatea ]`rilor \n care laboratoarele de cercetare din ochelarii sunt disponibili au adoptat California, dar [i \n s`lile de [edin]e legi care limiteaz` utilizarea acestora ale echipei de vânz`ri a Google. Biz \n trafic. Nu putem spune c` avem Biz

79

LIFE

AUTO

Visul unui drum de var` Noul Aston Martin V12 Vantage S Roadster promite o experien]` sportiv` unic` la volan, \nvelit` \n luxul specific brandului britanic [i propulsat` la viteza maxim` de 323 km/h. DE GABRIEL BĂ‚RLIG~ Va fi cel mai puternic [i rapid roadster de serie produs vreodat` de Aston Martin [i va sosi \n showroom-uri \n toamn`. Noul Aston Martin V12 Vantage S Roadster calc` pe urmele aclamatului model V12 Vantage S Coupe, lansat \n 2013, [i nu oricum. Vorbim despre o decapotabil` agil`, sportiv`, propulsat` de motorul Aston Martin AM28 de 6 litri cu 12 cilindri \n V, care dezvolt` 565 CP. Rezultatul este o accelera]ie de la 0 la 100 km/h \n doar 4,1 secunde [i o vitez` maxim` de 323 km/h. Cuplul maxim de 620 Nm 80

Biz

este disponibil la 5.750 rpm, dar chiar [i la 1.000 rpm bolidul atinge un cuplu colosal de 510 Nm. La performan]ele tehnice va contribui din plin noua cutie de viteze Sportshift III \n 7 trepte, care ofer` schimbarea vitezelor prin clapete aflate pe volan.

Renun]area la vechea cutie manual` \n 6 trepte a precedentului model V12 Vantage Roadster a adus o sc`dere a greut`]ii totale cu nu mai pu]in de 20 kg. Caracterul dinamic al ma[inii poate fi ajustat dup` preferin]e, fiind disponibile trei moduri: Normal, Sport [i Track.

La exterior, nava-amiral a familiei Vantage renun]` la celebra gril` de aluminiu a modelelor Aston Martin pentru o masc` neagr` din fibr` de carbon negru sau una argintie din titan, \n func]ie de preferin]e. Noua gril` este special gândit` pentru a maximiza fluxul de aer c`tre motor, fiind inspirat` de conceptul CC100 Speedster [i de modelele Vantage de curse.

Interiorul reflect` for]a ma[inii, cu noi op]iuni de personalizare pentru scaune [i portiere, cum ar fi scaunele din fibr` de carbon.