Biz 269 m by Revista Biz

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 269 • 15 - 30 septembrie 2014• 7,5 lei

Nr. 269

de 15 ani suntem

Parteneri

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL J.R. RENAUD ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU

Fotograf VALI MIREA

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Revolution Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

ISSN 1454-8380

15 ani de Biz facerile nu sunt personale, sunt doar cifre, procente [i strategii, sunt t`ieri radicale sau cre[teri [i sc`deri spectaculoase – a[a se scriau articolele de afaceri [i aceast` realitate am pornit s-o schimb`m, \n urm` cu 15 ani, când am lansat revista Biz.

Dar afacerile sunt personale. Totul e personal! De la oamenii care vin cu ideea [i conduc echipe, pân` la ultimul angajat. Mai mult, \n vâltoarea nebun` a zilelor când ui]i s` m`nânci, când n-ai timp s`-]i tragi sufletul [i pân` la petrecerile de Cr`ciun sau zilele de concediu, ajungi s` vezi c` au trecut 15 ani de când e[ti \ntr-un loc de munc` sau c` se apropie pensia [i c` jobul t`u ocup` cea mai mare parte din via]a ta! Ne l`s`m amprenta pe ce facem. Totul ne poart` semn`tura, de la afacere la echip`, [i m` bucur s` v`d, privind \n urm`, c` am ales bine linia editorial` a revistei! Am scris despre curaj [i nebunii frumo[i care au crezut \n ideea lor [i nu s-au l`sat pân` n-au pus-o \n practic`. Am scris despre oameni [i pove[tile lor, despre \ndârjirea [i provoc`rile pe care le-au avut \n activitatea de zi cu zi. Am scris despre afaceri mari dar [i mai mici, care au avut \n spate o poveste real`, [i manageri care nu s-au ferit s` spun` cum au \nceput [i cât de greu a fost. Am ales s` reflect`m \n articole domenii care nu erau la mod`, CEO care nu erau vedete TV [i ne-am ferit de milionarii de carton. Ne-am axat pe tendin]e [i pe cei care au avut curajul s` le implementeze [i, din nou, am ales bine! A[a cum ne-am propus acum 15 ani, am reu[it s` transform`m presa de afaceri din România [i s-o umaniz`m. Am luptat realmente an dup` an s` excludem limbajul de lemn din comunicarea companiilor [i imaginile cu CEO sau directorul general, la birou, \n fa]a laptopului. N-a fost u[or. {i nu to]i interlocutorii ne-au apreciat efortul. A fost \ns` un mod clar de pozi]ionare pentru noi [i o idee pe care n-am abandonat-o [i care ne-a transformat, conform BRAT, \n liderul revistelor de business bilunare. Cea mai mare satisfac]ie, ast`zi, când tragem linie dup` 15 ani, este c` am scris despre oamenii care conteaz` [i subiectele pe care noi le-am citi! C` v` avem al`turi pe voi, to]i cei care ne citi]i [i reprezenta]i comunitatea care ne apreciaz` revista [i evenimentele. {i m` bucur` faptul c` am devenit, asemeni unui boutique de crea]ie, o echip` de la care cititorii de business [tiu c` primesc la fiecare edi]ie ceva diferit, cu o poveste \n spate [i o copert` unic`. {tim c` mai avem multe de f`cut [i multe bariere de dep`[it, dar suntem \ncrez`tori! Ca ni[te adolescen]i neobosi]i [i pu[i pe fapte mari, la 15 ani de Biz [tim deja c` putem, la propriu, d`râma grani]e [i c` nimic nu este imposibil [i a[tept`m cu entuziasm urm`torii 15 ani, pentru c` [tim c` tot noi le vom dovedi pe toate!

Tipografie: prin reprezentantul pentru România

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

www.4colours.ro

Biz

sumar

8 14 36 38 40 43 44 6

Biz

15 ani de afaceri Oameni care fac business altfel Buturuga mic`, pus` pe fapte mari Profit din idei Amintiri din viitor Ratele aduc afaceri Noua realitate \n telecom

46 48 54 56 58 60 62 64

Este foarte important s` \ndr`zne[ti Cum a schimbat internetul lumea C책nd digitalul l`rge[te grani]ele sucursalei Ambi]ii la cel mai \nalt nivel Reciclarea, misiune posibli` Inova]ie la raft Rom창nia \n 15 ani Industria din spatele pauzelor publicitare

70 72 80 84 90 92 94 98

Virtu]ile challengerului 100 cele mai puternice branduri rom책ne[ti Drumul managerului, de la intui]ie la [tiin]` Gadgeturile unei genera]ii Mesaje \n sticl` Rom책nia \n reflectorul lumii muzicale Echipa Biz 15 ani de afaceri \n coperte Biz

ECONOMIE

15 ANI

DE AFACERI Ce f`cea]i \n 1999? Mai ]ine]i minte febra virusului computerelor, Y2K, care prognoza c` odat` cu trecerea \n anul 2000 computerele nu vor mai [ti s` continue num`r`toarea [i ne vom trezi, virtual, \n anul 1900? Se credea c` va veni sfår[itul lumii [i c` 2000 va aduce numai evenimente fatidice. De la o economie precar` la una performant`, de la centralizare la proprietate privat` [i bun`stare, enumer`m principalele momente care au marcat Romånia \n ultimii 15 ani. DE ALEXANDRU ARDELEAN

n 1999, cånd am \nceput

s` preg`tim lansarea revistei Biz, Romånia era o lume gri, cu o economie centralizat` \nchis` [i nefunc]ional`, un Produs Intern Brut mic [i o infla]ie de dou` cifre. |n 15 ani, am ajuns la o economie func]ional`, cu o cre[tere impresionant`, suntem parte a Uniunii Europene [i a NATO, companiile multina]ionale sunt acum prezente \n Romånia cu sedii importante [i chiar cu sedii regionale, iar tinerii aspir` la cariere

Biz

interna]ionale pe m`sur`. Dar s` vedem care sunt domeniile care au marcat definitiv economia Romåniei [i, odat` cu acestea, via]a fiec`ruia dintre noi.

CONTEXTUL ECONOMIC GENERAL La momentul 1999, anali[tii occidentali ai pie]elor de capital apreciau c` ]`rile \n curs de dezvoltare favorite pentru investi]ii \n obliga]iuni, adic` pe termen lung, erau Ungaria, Polonia, Cehia, Coreea, Mexic [i Filipine, pe cånd cele nerecomandate erau Rusia, Ucraina, Romånia, Kazahstan [i Pakistan.

Ca s` \n]elegem prezentul, trebuie s` ne [tim trecutul. Vedem cåt de mult a evoluat Romånia, chiar dac` uneori ni se pare c` este prea greu, c` totul stagneaz` sau c` nu se \ntåmpl` nimic la noi. |n 1998 aveam o infla]ie de 60%, pe cånd \n 2014 infla]ia la nivelul lunii august este de 0,94%, cu o prognoz` de 2,2%, iar pentru anul viitor de 3%. Acum suntem \ntr-un alt punct fa]` de 1999. |ntr-un discurs \n fa]a ambasadorilor Romåniei, \n septembrie 2014, pre[edintele Traian B`sescu a f`cut o trecere \n revist` a situa]iei economice. “Investi]iile care s-au f`cut în ultimele decade arat` o Românie în

ECONOMIE

Foto: © Olimpiu Alexa-pop – Dreamstime.com

DE LA GHI{EU LA BANCA PE MOBIL

cre[tere de competitivitate, dac` privim m`car [i la cifrele de export. {i pentru cei care ofteaz` dup` trecuta industrie a României, care eu nu spun c` a fost neap`rat corect privatizat`, dar a[ vrea s` v` dau dou` cifre. În 1990 România a exportat de 10 miliarde de dolari. Anul trecut, România a exportat în valoare de 50 de miliarde de euro. Este clar c` economia româneasc` începe s` devin` tot mai competitiv` pe m`sur` ce cre`m condi]ii ca investi]iile str`ine directe s` aib` loc.” Acesta a continuat spunând c` mai exist` un element de optimism în economia româneasc`, circa 30% este produc]ie in-

dustrial` comparativ cu Uniunea European`, unde doar 17-18% este produc]ie industrial`, în rest sunt servicii. Produsul Intern Brut \n anul 2013 – 631,1 miliarde lei (pre]uri curente) – a fost cu 3,5% mai mare fa]` de anul 2012 [i s-a datorat cre[terii exportului net [i produc]iei agricole, conform datelor publicate de Institutul Na]ional de Statistic` (INS). Cele mai importante contribu]ii la cre[terea PIB de anul trecut, comparativ cu anul 2012, le-au avut: industria, cu o cre[tere de 2,3%; agricultura, silvicultura [i pescuitul, cu o cre[tere de 1,1%.

Ultimii 15 ani au cunoscut [i o consolidare a sistemului financiar-bancar, care a fost zguduit la \nceputul anilor 2000 de mai multe scandaluri, printre care Bancorex sau pr`bu[irea FNI. Momentele principale ale industriei bancare locale \ncep \n 1999 cu privatizarea BRD, a doua mare banc`, cu Société Générale, dar [i cu preluarea B`ncii Agricole de c`tre Raiffeisen Bank \n 2002. Un alt moment care a marcat industria financiar` a fost privatizarea B`ncii Comerciale Romåne, \n 2006, care a adus statului 2,2 miliarde de euro, iar suma total` pl`tit` de Erste Bank a fost 3,75 miliarde euro. Astfel, odat` cu privatizarea celei mai mari b`nci de pe pia]a local` \ncepe un ciclu de cre[tere [i dezvoltare, care ajuns` \n vårf, \n anul de gra]ie 2008, era unul dintre cele mai importante motoare ale economiei romåne[ti. B`ncile s-au extins masiv, aveau agen]ii \n toat` ]ara, erau angaja]i foarte mul]i oameni, peste 40 de institu]ii financiare avånd prezen]` local`. Odat` cu criza, sistemul bancar a intrat \n dificultate, iar dezvoltarea masiv` a trebuit transformat` rapid \n reduceri de costuri [i de evitare a intr`rii \n colaps. Ast`zi, sistemul bancar din Romånia, de[i greu \ncercat \n perioada dificil` a crizei, a reu[it s` reziste, \ns` cu m`suri dificile [i cu restructur`ri masive. Sistemul bancar a \ncheiat anul 2013 cu un profit net de 498 milioane lei, comparativ cu o pierdere record din anul 2012, \n valoare de 2,3 miliarde euro. Conform datelor BNR, activele totale din sistemul bancar la sfår[itul anului 2013 sunt de 362 miliarde lei (\n jur de 82 de miliarde de euro), \n sc`dere cu aproximativ 1% fa]` de anul 2012. La momentul actual, b`ncile acord` o aten]ie crescut` pentru dezvolt`rile pe zona de IT, o direc]ie \nceput` \n anii anteriori, care duce la performan]` [i eficien]` \n activitatea zilnic`. Multe b`nci au \nceput dezvolt`rile pe zona de online, ca urmare a exploziei internetului [i a serviciilor de internet banking. Nivelul creditelor neperformante din sistemul bancar \n martie 2014 era de Biz

ECONOMIE

|n 1999, are loc un eveniment deosebit de important pentru Romånia [i care a marcat \ntreaga economie. Grupul francez Renault preia Automobile Dacia, fiind una dintre cele mai cunoscute [i cele mai reu[ite privatiz`ri de c`tre un guvern din ultimii 25 de ani. Francezii de la Renault au transformat o uzin` veche cu exporturi reduse \ntr-un conglomerat modern, care a ajuns acum piatra de temelie a exporturilor romåne[ti. Adev`rata revolu]ie Dacia a în-

clude [i un circuit de teste la Titu. Pe fondul intr`rii în produc]ie a noii game Logan, Logan MCV, Sandero [i Duster, Dacia a atins în 2013 un nivel record al produc]iei de aproape 343.000 de unit`]i, fiind astfel una dintre cele mai eficiente [i mai productive uzine auto ale Renault la nivel mondial. La fel ca produc]ia, cifra de afaceri a evoluat constant, de la pu]in peste 200 de milioane de euro în anul 2000 la peste 4,1 miliarde de euro în 2013. În plus, faptul c` peste 90% din produc]ie se vinde pe pie]ele externe transform` Dacia în cel mai mare exportator al ]`rii, cu o contribu]ie de aproape 10% din exporturi [i peste 2% din PIB.

ceput în iunie 2004, atunci când Renault a prezentat la Paris modelul Logan, primul automobil low-cost proiectat de un constructor european pentru pia]a european`. Datorit` Daciei, România a cunoscut o cre[tere exploziv` din partea produc`torilor de componente, iar în prezent peste 100.000 de oameni lucreaz` în fabrici care produc inclusiv pentru Automobile Dacia. Compania a ajutat la crearea unei re]ele de peste 800 de furnizori, atra[i în primul rând de cre[terea anual` a produc]iei. Tot de Dacia este legat` [i investi]ia de aproape 400 mil. euro în Renault Technologie Roumanie, centrul de inginerie care in-

O alt` privatizare de succes a fost [i Automobile Craiova, preluat` de Ford \n martie 2008, pentru care a pl`tit aproape 60 de milioane de dolari pentru pachetul de ac]iuni de 72,4%. Ford a lansat la jum`tatea anului 2012 construc]ia modelului B-Max, produs exclusiv la fabrica din Craiova [i comercializat doar pe pia]a european`. Ford produce în prezent la Craiova [i motoare pe benzin` EcoBoost de 1,0 litri [i 1,5 litri, acesta din urm` echipând modele produse în America de Nord [i Asia. Cifra de afaceri cumulat` a celor mai mari zece companii din industria auto local`, care grupeaz` cei doi produc`tori auto Dacia [i Ford [i importatori de auto-

22,3%, iar \n aprilie de 22,2%, potrivit datelor publicate de Banca Na]ional` a Romåniei.

CU ACCELERA}IE |NAINTE

Biz

mobile, a crescut \n 2013 cu 40% comparativ cu anul 2012, la 6,56 mld. euro. Este pentru prima dat` în ultimii [ase ani când cele mai mari zece companii au realizat un business peste cel din 2007, atunci când tot cele mai mari zece au rulat 5,6 miliarde de euro. Industria auto din Romånia a fost unul dintre motoare, pån` \nainte de criza economic` din 2008. |n 2008, cifra de afaceri total` a industriei era \n jur de 10,7 miliarde de euro, cu aproximativ 200.000 de angaja]i. Industria auto local` este populat` de nume mari, care au preluat de-a lungul anilor diverse fabrici scoase la privatizare sau au deschis direct unit`]i de produc]ie aici. Este cazul Michelin, care are fabrici la Zal`u [i Flore[ti, Continental, care are activitatea concentrat` \n zona de vest a ]`rii, sau produc`torul Pirelli, care are o unitate de produc]ie la Slatina. Alte nume prezente \n acest moment la noi sunt Dräxlmaier (cu fabrici la Pite[ti, Satu Mare, Timi[oara, Hunedoara [i Bra[ov), Anvis, Takata-Petri, Ina Schaeffler, Valeo sau Autoliv. Un program guvernamental, a[a-numitul “Rabla”, a fost unul dintre principalele stimulente ale re\nnoirii parcului auto autohton. Ini]iat \n 2005, a f`cut ca \n cei opt ani de activitate s` fie casate peste 500.000 de automobile vechi. Parcul auto din Romånia cuprinde \n acest moment aproximativ 6 milioane de autovehicule.

CHIO{CUL DEVENIT MAGAZIN DE PROXIMITATE Intrarea marilor lan]uri interna]ionale si investi]iile de peste 2 miliarde de euro au schimbat fa]a retailului românesc. Efervescen]a comer]ului din ultimii ani a adus nu mai pu]in de 45 de malluri. Primul mall din Romånia, Bucharest Mall, s-a deschis \n 2000 [i a \nsemnat un cu totul alt mod de a face cump`r`turi. Retailul a fost unul dintre sectoarele conomice cu cele mai mari cre[teri anuale [i nu este de mirare c` afacerile principalelor companii de retail din Romånia \nsumau \n 2006 peste 4,28 miliarde euro. Retailul modern este ast`zi dominat de juc`tori interna]ionali, care au reluat ex-

ECONOMIE

tinderile dup` stagnarea din perioada crizei. Mega Image, Carrefour, Kaufland, Auchan sau Cora sunt printre cei mai importan]i din industrie, cu sute de magazine \n \ntreaga ]ar` [i mii de angaja]i. Cele mai importante re]ele de retail modern din Romånia au realizat \n 2013 afaceri totale de aproximativ 8,6 miliarde euro. Per total, comer]ul, atåt retailul cåt [i produc`torii de bunuri de larg consum (FMCG), au adus Romåniei afaceri de aproximativ 19 miliarde de euro anul trecut.

cesar` pentru performan]` (ap` pentru iriga]ii, curent electric, autostr`zi, silozuri, depozite), \ncurajarea produc]iei pe acele tipuri de culturi unde suntem dependen]i de importuri. 13,3 mil. ha (55,9%) este suprafa]a agricol` utilizat` \n exploata]iile agricole dintre cele din 23,8 milioane ha cåt \nsumeaz` teritoriul Romåniei. 8,3 mil. ha reprezint` teren arabil, care ocup` circa 62,5% din suprafa]a agricol`. 22% din suprafa]a agricol` a ]`rii este amenajat` pentru iriga]ii [i este aproximativ egal`

SALVAREA ECONOMIEI VINE DIN P~MÅNT

cu cea amenajat` pentru desec`ri; combaterea eroziunii solului se face pe circa 15% din suprafa]a agricol`.

Grånarul Europei ar putea redeveni realitate dac` am [ti s` exploat`m la maximum resursele terenului agricol. Singura problem`: o reform` real`, care s` rezolve actualele probleme ale unui domeniu cu un uria[ poten]ial. Cenu[`reasa politicilor publice [i a reformelor, agricultura romåneasc` poate fi un domeniu de viitor pentru Romånia, dac` se va realiza o strategie coerent` de revitalizare a acestui sector. Potrivit datelor Institutului Na]ional de Statistic`, Produsul Intern Brut a fost \n 2012 de 587,4 miliarde lei, \n condi]iile \n care valoarea ad`ugat` brut` din agricultur` a \nregistrat o contrac]ie de 21,2%. Statul trebuie s` se asigure c` ia m`suri foarte clare [i coerente de \ncurajare a micilor produc`tori (care au o pondere de 80-85%), c` realizeaz` infrastructura ne12

Biz

ENERGIA FACE VALURI Romånia a reu[it dup` 15 ani s` aib` un sector energetic important care s` duc` la afaceri foarte mari. Peste 3 miliarde de euro au venit \n ace[ti ani din privatiz`rile care s-au f`cut \n acest sector. La 23 iulie 2004, guvernul Romåniei parafeaz` cel mai important contract de privatizare pe care avea s`-l fac` vreodat`, încredin]ându-[i “perla coroanei”, Petrom, grupului petrolier OMV. La zece ani dup` aceast` privatizare, Petrom este compania care controleaz` produc]ia de petrol a României, jum`tate din produc]ia de gaze, 8% din produc]ia de energie [i are [anse reale de a face o descoperire istoric` de gaze naturale în

adâncurile M`rii Negre. Petrom a ajuns anul trecut la un profit net de un miliard de euro, un nivel record pentru companie, dar [i pentru economia româneasc`. Mai departe, cel mai riscant pariu în care compania s-a implicat este cel cu adâncurile M`rii Negre, acolo unde, al`turi de ExxonMobil, Petrom ar putea face o descoperire istoric` de gaze naturale. Procesul de privatizare a continuat cu vånzarea cåtorva sucursale ale Electrica – Electrica Banat [i Electrica Dobrogea – c`tre compania italian` Enel, la jum`tatea anului 2004, pentru suma de 127 milioane de euro. Enel a cump`rat [i Electrica Muntenia Sud, pl`tind \n jur de 820 milioane de euro pentru 67,5% din ac]iuni. Alte dou` filiale au fost preluate de CEZ [i de E.ON. Principalii distribuitori de gaz – Distrigaz Sud [i Distrigaz Nord – au fost privatiza]i la jum`tatea lui 2005. Prima a fost våndut` c`tre Gaz de France pentru 311 milioane de euro, iar cea de-a doua c`tre distribuitorul german de gaz E.ON Ruhrgas pentru 303 milioane euro. Un alt aspect al sectorului energetic demn de men]ionat \n contextul ader`rii Romåniei la UE a fost necesitatea investi]iilor \n domeniul surselor alternative de energie. |n 2001 are loc privatizarea Sidex Gala]i, care a fost cump`rat de LNM Holdings NV, care apar]inea de Lakshmi N. Mittal. Dup` fuziunea dintre Mittal Steel [i Arcelor, în anul 2006, din care a rezultat Arcelor Mittal, numele combinatului a fost schimbat în ArcelorMittal Gala]i. Dup` doi de la privatizare, combinatul a ajuns pe profit. Principalul motor al economiei României, potrivit anali[tilor economici, este \n acest moment industria, sus]inut` de îmbun`t`]irea cererii externe. Industria [i exporturile au avut în primele trei luni ale anului cre[teri de dou` cifre. Produc]ia industrial` a crescut în trimestrul I al lui 2014 cu aproape 11%, iar exporturile cu 10% comparativ cu aceea[i perioad` a lui 2013. Industria, care reprezint` peste un sfert din PIB-ul României, r`mâne astfel unul dintre principalele drivere de cre[tere pentru economie în acest an, dup` ce în 2013 a adus dou` treimi din cre[terea economic`. Biz

OAMENI CARE FAC BUSINESS ALTFEL Biz scrie de 15 ani despre cei care fac business adev`rat, pornind de la o idee inovatoare [i bazându-se pe viziune. Antreprenori care nu doar v`d ni[e profitabile, ci le creeaz` ei \n[i[i. Dup` un deceniu ’90 marcat de “tunuri”, falimente bancare dubioase [i privatiz`ri cu cântec, românii \ncepeau s` descopere acum 15 ani, prin intermediul revistei Biz, altfel de oameni de business. Câteva exemple puternice, \n paginile urm`toare.

FOTO: IONU} MACRI

DE GABRIEL BÂRLIG~

Biz

Aneta Bogdan Managing Partner,Brandient Brandient Managing Partner, V` \ntâlni]i cu munca ei [i a echipei Brandient pe rafturile supermarketurilor, la televizor, \n mediul online sau la banc`, fiindc` lucreaz` pentru un portofoliu impresionant de branduri române[ti. Dar influen]a ei se resimte mult mai profund, fiindc` a schimbat fa]a marketingului din România prin ceea ce a f`cut la finele anilor '90 [i \nceputul anilor 2000 la Connex. |n 2002, atins` de virusul antreprenoriatului, a fondat Brandient, companie de branding, al`turi de Mihai Bogdan, so]ul ei, [i Cristian “Kit” Paul. Din 2011, Brandient a f`cut saltul interna]ional, prin deschiderea unui birou \n Singapore, pentru c` \n zilele noastre grani]ele au din ce \n ce mai pu]in` relevan]` [i conteaz` \n primul rând profesionalismul, calitatea produsului livrat. Este membr` a Chartered Institute of Marketing [i primul român Chartered Marketer. “Am citit undeva c` antreprenoriatul este ca un virus, \l por]i cu tine [i, \ntr-un anumit context – se manifest`. Eu am acest virus, e sigur!”, spunea Aneta Bogdan \ntr-unul dintre interviurile acordate revistei Biz. Biz Biz

Florin Talpe[ A construit un juc`tor global formidabil \n domeniul securit`]ii informatice, Bitdefender protejând ast`zi peste 500 de milioane de utilizatori individuali [i companii din toat` lumea. Se consider` exponent a ceea ce denume[te “Genera]ia 2C”, corespondenta genera]iei Baby-Boomers din America. “Noi suntem cei care au crescut \n comunism, dar genera]ia mea a construit capitalismul \n România, dup` 1989”, explic` Talpe[ cei doi “C”. Succesul interna]ional nu l-a \ndep`rtat, \ns`, pe antreprenor de r`d`cinile române[ti: “Pentru mine, Bitdefender e un proiect care s` arate cum o companie pornit` de români poate avea, cu români \n frunte, \n pozi]ii-cheie, un succes mare”. |n afaceri, este adeptul lucrului bine f`cut, acest crez aflându-se la baza culturii tuturor companiilor din grupul Softwin, inclusiv Bitdefender. Biz

Biz

FOTO: VALI MIREA

CEO, Bitdefender

Sir George Iacobescu Pre[edinte, Canary Wharf Group

FOTO: VALI MIREA

Are pe mân` investi]ii de 6 miliarde de lire sterline [i a contribuit decisiv la dezvoltarea centrului financiar londonez Canary Wharf, iar azi conduce cea mai mare investi]ie pentru reabilitare urban` de pe continent. La 31 decembrie 2011 a primit titlul de cavaler [i Knight Bachelor (Sir) din partea Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii pentru implicarea \n ac]iuni caritabile. Sir George este \n topul celor mai bine pl`ti]i manageri din Europa. A emigrat din România \n 1975, \n Canada, [i a venit \n Marea Britanie \n 1987, când Olympia and York, cel mai mare dezvoltator de proiecte imobiliare din America, la care lucra, a fost solicitat de Margaret Thatcher s` se ocupe de proiectul Canary Wharf. Pentru el, succesul se m`soar` \n multe ore de munc`, dar nu uit` niciodat` de familie: “|n ciuda muncii, nimic nu este mai important decât familia [i prietenii. Cei mai buni prieteni ai mei sunt \nc` cei din copil`rie, colegii de [coal` [i de facultate”. Biz

Biz

Camelia {ucu A pornit \n antreprenoriat acum 20 de ani [i pasiunea pentru ceea ce face n-a p`r`sit-o niciodat`. “Antreprenoriatul din perspectiva mea \nseamn` o asumare de o via]` a unei c`i inovatoare, \nseamn` s` lup]i \n fiecare zi pentru c` ai ceva de spus lumii”, spune Camelia {ucu. A pornit \n afaceri \n urm` cu peste 20 de ani fiindc` voia s`-[i determine singur` viitorul, practicând un antreprenoriat instinctual, gre[ind \n fiecare zi, dar \nv`]ând din aceste gre[eli. Se bazeaz` mult pe instinct \n investi]iile pe care le face [i \[i urmeaz` metodic ideile, transformându-le uneori \n business. Dup` Class Living, \n zona de mobilier, a pariat pe agricultur`, preluând Pia]a de gros [i redenumind-o Abundia, iar apoi a lansat Iconic Food Wine & Design, care cuprinde un showroom de design cu vânzare, un restaurant cu specific propriu [i un wine bar cu vinuri de colec]ie. {i spune c` nu se va opri aici: “Banii trebuie s` circule, oamenii au acelea[i nevoi [i nicio criz` din lume nu te poate \mpiedica s` aduci valoare dac` te pricepi, dac` vrei, dac` ai idei, dac` ai energie, dac` \]i pas`”. Biz

Biz

FOTO: VALI MIREA

Owner, Class Living, Iconic Food Wine & Design

Iulian Stanciu Director General, eMAG

FOTO: VALI MIREA

Coordoneaz`, fie din postura de ac]ionar, fie implicat opera]ional, cinci afaceri care \mpreun` dep`[esc 500 de milioane de euro, are investi]ii \n terenuri agricole [i, de o jum`tate de an, o investi]ie \n deschiderea celei mai mari ber`rii din Europa de Est. Cea mai mare parte a timpului [i energiei o aloc`, \ns`, businessului eMAG, pe care vrea s`-l aduc` la un nivel al vânz`rilor de un miliard de euro. A pornit \n antreprenoriat la sfår[itul anilor '90, cu un magazin de calculatoare deschis \ntr-un apartament situat pe bd. Magheru, de la care \mpreun` cu Sebastian Ghi]` a pus bazele viitoarei firme de distribu]ie Asesoft, devenit` din 2011 Network One Distribution (NOD). |n 2010 a preluat de la b`nci Flanco, iar \n 2012 a atras \n ac]ionariatul eMAG gigantul mondial Naspers, c`ruia i-a våndut 70% din ac]iunile companiei. Este pasionat de ceea ce face: “Nu lucr`m neap`rat pentru statistici [i bani. Avem pl`cerea jocului [i adrenalina de a construi ceva, ne trebuie mereu ceva mai mare [i mai sus”. Biz

Biz

Drago[ Petrescu A dovedit c` afacerile pot avea un gust excelent, devenind cel mai important antreprenor din domeniul restaurantelor. Are \n portofoliu lan]urile City Grill, City Cafe, Trattoria Buongiorno, Hanu' Berarilor [i Caru' cu Bere. A \nceput ca store manager la McDonald's, iar \n 1999 a pus bazele lan]ului de restaurante La Mama \mpreun` cu C`t`lin Mahu, de care s-a desp`r]it dup` [ase ani, când a decis s` continue singur, cu City Grill. Drago[ Petrescu administreaz` 15 localuri \n Bucure[ti, care anul trecut au adus totalizat o cifr` de afaceri de peste 16 milioane de euro. |n septembrie este programat` deschiderea Trattoriei Buongiorno la Lido. Recent, antreprenorul a anun]at c` se gânde[te la extinderea \n ]ar`, vizând \n primul rând Clujul, apoi Timi[oara, Constan]a [i Ia[i. |i place s` “fure” meserie [i idei de la cei mai buni: “|ntotdeauna am fost curios s` v`d cum au reu[it al]i oameni s` aib` rezultate foarte bune [i s` \ncerc [i eu”. Biz

Biz

FOTO: VALI MIREA

Owner, Totter Prim

Marius Ghenea Business Angel, Pre[edinte, FIT Distribution

FOTO: VALI MIREA

Cunoscut \n prezent ca business angel [i antrenor de antreprenori, Marius Ghenea caut` mereu s`-i ajute pe al]ii s` g`seasc` solu]ia potrivit` pentru afacerea lor. Este fondatorul School for Startups, pre[edinte al Asocia]iei Române a Magazinelor Online, Board Advisor pentru VentureConnect Forum (dedicat start-up-urilor), autor al c`r]ii “Antreprenoriat” [i speaker la conferin]e pe acest domeniu. Ca antreprenor este cunoscut prin lan]ul de magazine online sub umbrela Fit Distribution. De-a lungul timpului el a investit [i externalizat companii precum Flanco [i Flamingo. Pentru Marius Ghenea, oamenii conteaz` mai mult decât cifrele pentru c`, pân` la urm`, tot ei le genereaz`. “Un set de antreprenori valoro[i [i focaliza]i pe domeniul lor de activitate este de fapt re]eta succesului pentru un business angel”, declara Marius Ghenea \ntr-una din multele conversa]ii cu revista Biz. Este un vizionar [i unul dintre pu]inii angel investors care vede oportunit`]i de afaceri atât \n perioadele de boom, cât [i \n criz`. Consider` c` un ecosistem antreprenorial s`n`tos nu este alc`tuit doar din antreprenori, ci trebuie s` cuprind` componente educa]ionale [i o component` investi]ional`. Biz

Biz

Radu Apostolescu Antreprenor, Cofondator, eMAG

FOTO: VALI MIREA

S` pui bazele unui magazin online \n România, \n 2001, dup` spargerea bulei dotcom din SUA poate p`rea o idee cel pu]in gre[it`. Mai ales c` \n România abia 5% din popula]ie avea acces la internet. Dar Radu Apostolescu avea o viziune pe termen lung [i s-a dovedit c` avea dreptate: \n 2013, cifra de afaceri a eMAG a fost de 187 milioane de euro. Anul acesta, \ns`, Apostolescu s-a desp`r]it de “copilul” lui [i spune c` e deschis unor investi]ii \n businessuri de mici dimensiuni, businessuri de ni[`, aflate la \nceput de drum. I-au atras deja aten]ia agroturismul [i zona agriculturii bio, dar nu exclude nici o \ntoarcere la online. A fost ghidat mereu de pasiune \n ceea ce a f`cut: “Eu nu consider c` am lucrat vreodat` undeva. Nici m`car la eMAG. Acolo totul era fun”. Biz

Biz

Jean Valvis Vorbe[te despre România cu o pasiune pe care nu am \ntâlnit-o la mul]i români, de[i este elve]ian n`scut \n Grecia. A venit aici \n 1994 [i a construit de atunci mai multe branduri române[ti. A \nceput cu apele minerale Dorna, fiind primul care [i-a dat seama c` apa \mbuteliat` putea fi un business de succes pe o pia]` dominat` de apa “de la robinet”. |n 2002 a vândut Dorna c`tre Coca-Cola, apoi a lansat un alt brand, LaDorna, pe pia]a lactatelor, preluat [i el \n 2008 de un gigant interna]ional, Lactalis. Acum se ocup` de [lefuirea unui “diamant unic la nivel mondial”, Aqua Carpatica. “Centrul activit`]ii mele de antreprenor este s` construiesc prima marc` din România la categoria de produse premium, cu valoare ad`ugat`”, spune Jean Valvis. {i-a luat ca reper liderul mondial Evian, care \mbuteliaz` 1,5 miliarde de litri de ap` pe an. Este ata[at profund de companiile pe care le construie[te: “|n crearea unui brand, implicarea personal` [i pasiunea sunt la maximum. Ne c`s`torim cu produsul, na[tem un brand”. Biz

Biz

FOTO: VALI MIREA

Pre[edinte & CEO, Valvis Holding

Radu Georgescu Este antreprenorul \n serie prin excelen]`, pornind de la \nceput fiecare business cu gândul de a-l duce pe plan interna]ional, [i nu se teme deloc de exit. A avut deja trei exituri r`sun`toare cu valen]e globale: vânzarea RAV c`tre Microsoft \n 2003, tehnologia fiind la baza nucleului de securitate al produselor gigantului american, vânzarea GECAD ePayment c`tre Naspers, care a transformat-o \n procesatorul interna]ional de pl`]i electronice PayU, [i vânzarea Avangate c`tre compania american` de investi]ii financiare Francisco Partners, de anul trecut. “M` uit cu mare drag la companii dup` ce le vând. |mi place foarte mult s` urm`resc succesul lor. De[i nu mai este legat de mine \n niciun fel, suflete[te \l simt cumva tot ca parte a succesului meu”, spune Radu Georgescu. Dovada c` merge mai departe a fost anun]ul de anul acesta referitor la noul lui business, Coinzone, companie implicat` \n zona de Bitcoin, o moned` virtual`, dar pe partea de dezvoltare de tehnologie, nu de currency. Biz

Biz

FOTO: VALI MIREA

Founding Partner, GECAD Group

Emi Gal Prima firm` a deschis-o la 18 ani, cu sediul \n apartamentul p`rin]ilor lui. A colaborat pe diverse proiecte pe perioada liceului cu câteva companii americane. |n 2009, a lansat Brainient, companie care dezvolt` tehnologii interactive pentru pia]a de video advertising. Dorea s` cucereasc` pie]ele globale, a[a c` a plecat la Londra dup` o prim` rund` de finan]are de 800.000 de dolari. La \nceputul anului 2012, compania avea 11 oameni la Londra [i Bucure[ti, dar de atunci, veniturile companiei au crescut cu 400% anual, iar echipa a ajuns la 40 de angaja]i \n Bucure[ti, Londra, Paris [i reprezenta]i \n New York, Moscova, Australia [i Brazilia. Brainient a devenit lider de pia]` \n industria de interactive video ad serving \n Marea Britanie. Dincolo de Brainient, particip` la un fond de investi]ii early-stage \n startup-uri din toat` lumea, Digital Catalyst Fund, dar face [i angel investment. Crede \n români [i \n România: “Sunt foarte \ncrez`tor \n talentul pe care \l avem \n ]ar` [i sper s` continu`m s` \ncuraj`m tinerii romåni s`-[i porneasc` propriile afaceri”. Biz

FOTO: VALI MIREA

CEO, Brainient

Dan {ucu Este unul dintre cei mai longevivi antreprenori români [i a pledat mereu pentru sus]inerea antreprenorilor români de c`tre guvern prin facilit`]i fiscale. Dar nu a stat niciodat` cu mâinile \n sân, a[teptând ajutor din afar`, ci a ac]ionat. |n 1993, v`zând cre[terea spectaculoas` a pie]ei de mobilier de birou, a deschis primul magazin Mobexpert \n centrul comercial Unirea, care oferea doar mobilier de birou din import. A intrat apoi \n produc]ia de mobilier. Azi, Mobexpert de]ine nou` fabrici \n România, care angajeaz` 1.500 de oameni, [i are peste 30 de magazine \n toat` ]ar`, \n Bulgaria [i \n Serbia, \n urma unor investi]ii de aproape 80 de milioane de euro. Dan {ucu a v`zut criza ca o rea[ezare a realit`]ii \n noi coordonate [i nu o consider` o etap` temporar`, ci o metamorfoz` definitiv`, condus` de schimbarea care a avut [i are \nc` loc \n mintea [i \n via]a clien]ilor. Biz

Biz

FOTO: VALI MIREA

Pre[edinte, Grupul Mobexpert

Când pasiunea, curajul [i viziunea se \ntâlnesc cu spiritul antreprenorial se nasc pove[ti de succes. Gabriel Sincu, Executive Director, Tax Department, EY România, ne vorbe[te despre cum se ob]ine acest succes [i despre provoc`rile din fa]a oamenilor de business români. DE OVIDIU NEAGOE Care sunt principalele provoc`ri cu care se confrunt` ast`zi antreprenorii români [i care erau acestea \n urm` cu 15 ani? Zona antreprenorial` reprezint` cel mai dinamic segment al mediului de afaceri, format` din oameni afla]i \ntr-o continu` curs` contra cronometru pentru g`sirea celei mai bune, celei mai eficiente sau celei mai rapide metode de reu[it` \n domeniul \n care activeaz`. Pe lâng` provocarea de a fi “cel mai” pe care o vor avea \ntotdeauna, antreprenorii se lovesc [i de probleme specifice timpurilor \n care \[i desf`[oar` activitatea. Dac` privim cu 15 ani \n urm` ne amintim de elemente precum hiperinfla]ie [i curs de schimb valutar ce cre[tea galopant, de blocajul financiar ce se dorea rezolvat prin m`suri administrative (dar f`r` succes), de haos \n legisla]ia fiscal` generat de existen]a a zeci (poate chiar sute) de acte normative diferite [i uneori contradictorii, care f`ceau via]a grea nu doar antreprenorilor, ci [i pu]inelor multina]ionale care operau \n România. |n prezent, unele dintre aceste provoc`ri sunt deja istorie, dar au ap`rut altele noi precum accesul dificil la finan]are, cre[terea economic` anemic` sau chiar negativ` precum [i probleme \n a g`si [i angaja oameni cu o preg`tire [i atitudine corespunz`toare. |n ceea ce prive[te fiscalitatea, de[i s-au f`cut pa[i uria[i \nainte, aceasta r`mâne \n continuare o problem` real`, fapt confirmat [i de studiile f`cute de EY România care pun 36

Biz

pe primul loc \n topul problemelor legisla]ia stufoas`, greoaie, ce las` loc la abuzuri [i interpret`ri. |n urm` cu 15 ani, antreprenorii români aveau un stil de management mai mult intuitiv. Cum s-a rafinat acesta de-a lungul timpului? Dac` \n 1999 toat` lumea urm`rea câ[tigul imediat [i (de multe ori) prin orice mijloace, ast`zi antreprenorii \ncep din ce \n ce mai des s` fac` planuri pe termen mediu [i lung, s` pun` bazele unei cre[teri s`n`toase [i s` aib` mai mult` r`bdare cu privire la rezultatele muncii lor. Asist`m de asemenea la implicarea pe scar` tot mai larg` a antreprenorilor \n proiecte cu caracter social [i chiar la apari]ia unor afaceri având ca obiectiv principal zona social`. Cele dou` lec]ii pe care le-am \nv`]at cu to]ii (nu doar antreprenorii) au fost c` (i) nu exist` cre[tere la nesfâr[it, iar ciclurile economice de care am \nv`]at \n [coal` nu sunt doar teorii scrise \n c`r]i cu coper]i groase [i (ii) pentru a avea succes nu trebuie s` a[tep]i cu mâna \ntins` ajutor din alt` parte, ci s` inovezi continuu, s` \ncerci s` te diferen]iezi de ceilal]i [i s` ai puterea s`]i reinventezi afacerea atunci când lucrurile \ncep s` scâr]âie. Cum vede]i m`surile guvernului din ultimii 15 ani \n leg`tur` cu mediul antreprenorial? Fiind de forma]ie fiscalist, am s` m` refer

la m`suri din zona mea de ac]iune [i a[ spune c` principalele borne au fost \n ordine cronologic`: publicarea Codului fiscal (2003), introducerea cotei unice (2005) [i alinierea fiscalit`]ii la legisla]ia european` impus` de aderarea la UE (2007). Desigur, acestea nu au folosit doar IMM-urilor, dar dup` p`rerea mea acestea au primit cu fiecare m`sur` o mare gur` de oxigen. Unde ar mai trebui lucrat? |n primul rând la reformarea administr`rii fiscale, un proiect care a \nceput deja [i \n care eu cred [i \mi pun mari speran]e. Procesul trebuie s` fac` ordine \n domeniu [i s` elimine concuren]a neloial` pe care o suport` afacerile corecte din partea evazioni[tilor. {i apoi, dar nu \n cele din urm`, avem nevoie de o reform` serioas` a impozit`rii muncii, mai bine spus a contribu]iilor sociale, o nuc` foarte greu de spart, dar a c`rei rezolvare ar putea debloca multe mecanisme gripate din economie. Cum a contribuit criza economic` la transformarea companiilor mici [i mijlocii? A[a cum spuneam, criza a reprezentat o corec]ie, care ne-a adus pe mul]i dintre noi cu picioarele pe p`mânt [i ne-a f`cut s` ne \ntoarcem la valorile tradi]ionale domeniului antreprenorial precum munca sus]inut`, inova]ia [i cre[terea competitivit`]ii. Altfel, a[a cum \n alfabetul chinez cuvântul criz` se scrie prin al`turarea ideogramelor care \nseamn` “pericol” [i “oportunitate”, din

Foto: ©© Flynt – Dreamstime.com

BUTURUGA MIC~, PUS~ PE FAPTE MARI

ANTREPRENORIAT

de dispari]ia din schem` a unor pozi]ii din cadrul unor companii multina]ionale sau de t`ierile masive de salarii \n cazul bugetarilor, ceea ce i-a f`cut pe mul]i s` caute solu]ii de a-[i asigura traiul zilnic. Cuno[tin]ele [i experien]a câ[tigate \ntr-o companie mare, combinate cu un instinct al afacerilor [i identificarea [i exploatarea unei oportunit`]i reprezint` o combina]ie mereu câ[tig`toare \ntr-un exerci]iu antreprenorial.

FOTO: VALI MIREA

Pe baza experien]ei primei edi]ii a programului “Entrepreneur Of The Year”, lansat` recent de EY România, care sunt principalele caracteristici ale antreprenorilor de succes? Foarte mult` munc`, seriozitate, perseveren]` [i flexibilitate. Peste toate, un dram de noroc. A[a cum \mi spunea unul dintre candida]i, nu trebuie s` reinventezi apa cald` [i mersul pe jos, trebuie doar s` pleci de la o nevoie a unei categorii de clien]i [i s` o satisfaci cât mai bine cu putin]`. Iar succesul nu are cum s` nu vin`.

experien]a antreprenorilor de succes cu care am interac]ionat \n ultima vreme v` pot spune c` atâta vreme cât a existat capacitatea de adaptare la “noua normalitate”, ace[tia au continuat s` creasc` (uneori spectaculos) [i \n perioada 2009 – prezent.

La debutul recesiunii a ap`rut o “migra]ie” a angaja]ilor din corpora]ii c`tre antreprenoriat. Cum a contribuit experien]a lor la remodelarea acestuia? Desigur, \n multe dintre aceste cazuri migra]ia a fost una impus`, generat`

Anivers`m 15 ani de Biz. Ce au \nsemnat pentru dvs. personal [i pentru compania EY România ultimii 15 ani de business \n România? Dar cei 15 ani de Biz \n presa româneasc` de business? Dac` Biz aniverseaz` anul acesta 15 ani \n presa din România, eu am aniversat \n luna iunie 15 ani \n profesia de consultant \n domeniul fiscal. Am \nceput \n 1999 ca junior \ntr-o firm` mic` de consultan]`, iar acum coordonez echipa de Business Tax Advisory \n cadrul departamentului de consultan]` fiscal` al EY România. A fost o perioad` c`tre care m` pot uita \napoi cu capul sus, \n care m-am format pe plan profesional [i mi-am \ntemeiat o familie. Biz a fost prezent tot acest timp \n peisajul economic, o oglind` fidel` a ceea ce se \ntâmpl` \n jurul nostru [i un element de stabilitate. Mult succes [i s` ne fi]i al`turi [i \n urm`torii 15, 30 [i 45 de ani! Biz Biz

Foto: © Flynt – Dreamstime.com

PROFIT DIN IDEI

Robo, automatul de plat` a facturilor \n form` de robot, dar [i cardurile cu campioni, care au stabilit un record de emitere, sunt printre cele mai semnificative inova]ii ale BRD. Banca \mpline[te \n acest an 15 ani de la intrarea \n grupul Société Générale. DE ALEXANDRU ARDELEAN

n 2014, \n domeniul bancar

este necesar` o aten]ie deosebit` pentru inovare, avånd \n vedere c` produsele [i serviciile sunt practic acelea[i: oferte de credite, depozite, conturi, carduri sau alte servicii financiare. Ceea ce face diferen]a \n acest domeniu este tocmai inova]ia \n activitatea de baz`, indiferent c` vorbim de produse, servicii, resurse umane sau de management. BRD este una dintre b`ncile care se remarc` atåt prin inova]ii tehnologice, cåt [i prin unele organiza]ionale. Inova]iile la nivel organiza]ional se refer` la crearea conceptului “BRD Express”, agen]ia

Biz

bancar` care formeaz` coloana vertebral` a re]elei BRD, bazat` pe trei caracteristici-cheie: proximitatea, simplitatea [i rapiditatea opera]iunilor [i confortul clientului. Agen]iile BRD Express sunt plasate \n func]ie de necesit`]ile clien]ilor, atât stradal, cât [i \n interiorul unor institu]ii precum universit`]i sau centre comerciale. Mai rapide [i practice pentru clien]i, agen]iile au creat conceptul de “ghi[eul universal”. Acesta proceseaz` toat` gama opera]iunilor curente, cu formularistic` [i proceduri de lucru simplificate. Cardurile sunt cele mai bune produse pentru inova]ia bancar`, iar BRD a [tiut

s` fac` istorie pe acest segment: de la cardurile personalizabile “A la carte”, pån` la cardurile contactless, solu]iile de ticketing bazate pe tehnologia contactless, cardurile cu campioni – cel mai important proiect de marketing legat de carduri bancare realizat de vreo banc` pån` acum \n Romånia, care a contribuit la cre[terea cu 500.000 a pie]ei romåne[ti a cardurilor \n numai dou` luni, stabilind \ntre altele [i un record mondial de emitere \n cadrul organiza]iei VISA – [i pån` la Robo, micu]ul automat de plat` a facturilor \n form` de robot. Robo a reu[it s` preia peste 60% din volumul facturilor pl`tite cu cash.

B~NCI

Solu]iile c`utate [i integrate la ora actual` la BRD sunt rezultatele unor sinteze \ntre industrii diferite – mai ales telecom [i banking – \n a[a fel \ncåt serviciile bancare s` fie la \ndemån`, iar logistica s` fie cåt mai mult simplificat`. Un exemplu \n acest sens este [i serviciul mobile banking al BRD, care permite realizarea de transferuri \ntre numere de telefon mobil, f`r` s` fie nevoie s` cuno[ti num`rul de cont al celui c`ruia \i transferi banii.

sfår[itul aceluia[i an, banca a lansat Noir, primul veritabil card black de pe pia]a romåneasc`: un card WorldSignia – cel mai exclusivist produs al MasterCard – care ofer` acces la servicii personalizate de lux [i la servicii suplimentare de asigurare [i

serviciu de mobile banking, MyBRD Mobile. Cu o func]ionalitate unic` \n România, [i anume aceea de a face pl`]i c`tre un num`r de telefon, MyBRD Mobile a devenit rapid cel mai dinamic serviciu de pe pia]`. BRD are ca obiectiv s` redevin`

|N AVANGARDA INOVA}IEI Un timeline al inova]iilor BRD arat` care sunt reperele principale \n cei 15 ani trecu]i de la privatizarea BRD. |n 1995, BRD a creat “Prima”, cel dintåi card de credit din Romånia. Prima aplica]ie de scoring pentru creditul de consum de pe pia]a romåneasc` a \nceput s` fie folosit` \n anul 2000. |n afar` de dezvoltarea comercial` pe care a permis-o ulterior, ea a facilitat \n acela[i timp [i o bun` gestiune a riscului. |naintea multor b`nci din ]`ri europene dezvoltate, BRD a introdus \n acela[i an serviciul de plat` a facturilor la ATM. |n 2005, BRD a \nceput procesul de dezvoltare a re]elei de agen]ii prin crearea unor concepte inovatoare de unit`]i: Blitz – agen]ia din mediul rural, Express – banca de proximitate, Express 24 de ore – banca nonstop, agen]ia de private banking, conceptul BRD Café. Tot \n 2005, campania “Carduri unice \n lume” a marcat pia]a bancar` romåneasc`, fiind un reper \nc` neegalat. Banca a lansat [ase carduri cu imaginile marilor campioni Nadia Com`neci, Ilie N`stase [i Gic` Hagi. A fost prima edi]ie limitat` de carduri din Romånia, primele carduri cu dubl` hologram` [i o premier` la nivelul Grupului Société Générale. |n 2008, banca a lansat primul s`u card cu cip [i a devenit prima mare banc` din Romånia care emitea carduri sub standardul EMV. Preocupat` [i de aspectul siguran]ei tranzac]iilor \n mediul virtual, a colaborat cu GECAD ePayment pentru lansarea cardului BRD ePayment. La

MyBRD |ncepånd de anul trecut, banca a operat un facelift important al ofertei de servicii cu acces la distan]`. Sub brandul “MyBRD”, banca a relansat serviciile de mobile [i internet banking, schimbåndu-le radical. Cuvintele de ordine: interfe]e intuitive [i func]ii noi [i utile. Noul MyBRD Net permite de exemplu alocarea diferitelor cheltuieli pe capitole “bugetare”, astfel \ncåt la finalul lunii utilizatorul poate avea o imagine complet` asupra modului \n care [i-a cheltuit banii. Cåt despre MyBRD Mobile, transferurile de bani n-au fost niciodat` mai u[oare: utilizatorul are nevoie doar de num`rul de telefon al destinatarului banilor.

Inova]ie \n carduri

Robotul de facturi

Cu cele peste 500.000 de carduri våndute \n dou` luni, BRD a fost desemnat` drept „cel mai puternic emitent VISA din lume”. Proiectul a fost cel mai mare succes comercial din ultimii zece ani, cu o contribu]ie major` la cre[terea num`rului de clien]i. |n urma campaniei, num`rul acestora s-a m`rit cu 180.000.

|n 2007 se lanseaz` “Robo”, un automat de plat` a facturilor. Exist` 800 astfel de automate instalate \n re]eaua BRD, ce realizeaz` aproximativ 13 milioane de opera]iuni anual.

asisten]`. |n 2010, BRD a lansat primul card personalizabil 100% din Romånia – cardul “A la carte”. |n anul urm`tor, banca a lansat cardurile contactless \n România, iar \n 2013 a pus pe pia]` cel mai inovator

liderul pie]ei \n materie de rentabilitate. Strategia sa se concentreaz` pe cre[terea calit`]ii serviciilor, inova]ia fiind considerat` drept unul dintre ingredientele care vor asigura leadershipul b`ncii [i \n viitor. Biz Biz

tehnologie

AMINTIRI DIN VIITOR Scriem despre inova]ii [i tendin]e de 15 ani, a[a c` e normal s` privim [i acum spre viitor [i s` c`ut`m tehnologiile [i inova]iile care au toate [ansele s` schimbe lumea \n urm`torul deceniu [i jum`tate. DE GABRIEL BÂRLIG~

Când vorbeam, \nc` de la primul num`r Biz, despre noua economie care avea s` schimbe lumea datorit` internetului, eram con[tien]i de faptul c` ne puteam \n[ela \n previziunile noastre. |ns`, analizând atent datele pe care le aveam la dispozi]ie [i aplicând modelele economice occidentale la economia româneasc`, am tras concluzii clare [i, de 40

Biz

ce s` nu recunoa[tem, \ndr`zne]e. “|n noua economie nu mai este nevoie s` ai un birou. Internetul transform` total lumea. Modul \n care se fac afaceri se schimb` \n fiecare secund`”, estima Biz pe când sub 5% din popula]ia României avea acces la internet. A fost un declic important [i ne-am dat seama c` identificarea cât mai atent` a

tendin]elor care se manifest` \n business ne poate ajuta \n “citirea” evolu]iilor viitoare, lucru extrem de important \n lumea de business, motiv pentru care “vân`m” permanent inova]iile, nout`]ile, lucrurile care schimb` paradigme [i industrii \ntregi, iar apoi le promov`m \n revist`. Am putea privi \n urm` [i num`ra cazurile \n care am avut

din ultimii 15 ani ne-a ar`tat c` viitorul se creeaz` \ntr-un ritm alert [i implacabil. Ceea ce ni se p`rea la \nceputul anilor 2000 de domeniul [tiin]ifico-fantastic, de exemplu s` urm`rim un meci live pe telefonul mobil, azi e ceva obi[nuit. |n acela[i timp, multe inova]ii care par la un moment dat extrem de importante nu reu[esc s` ating` suficient` maturitate destul de repede [i se sting, dar nu pot fi ignorate,

INTERNETUL TUTUROR LUCRURILOR

MA{INI F~R~ {OFER Google investe[te masiv \n domeniu [i recent a prezentat o ma[in` revolu]ionar`, f`r` volan, pedale [i schimb`tor de vitez`, capabil` s` \[i transporte pasagerii folosind senzorii monta]i pe plafonul s`u. Asta dup` ce a realizat \n colaborare cu Universitatea Stanford un automobil care merge f`r` [ofer, care cost` 150.000 de dolari. |n acest domeniu [i România poate avea un cuvânt de spus. Ionu] Budi[teanu a câ[tigat premiul cel mare la cea mai important` competi]ie de [tiin]` [i inginerie dedicat` liceenilor din lume, Intel International Science and Engineering Fair, cu o inova]ie \n utilizarea inteligen]ei artificiale pentru a crea o ma[in` f`r` [ofer la costuri mult mai mici. Dincolo de temerile legate de cedarea controlului c`tre computere, reducerea num`rului de accidente, fluidizarea traficului [i sc`derea consumului par argumente solide \n favoarea ideii. Totul va fi completat de cre[terea num`rului de ma[ini cu propulsie hibrid` sau total electric`.

Pân` \n 2020, se estimeaz` c` 80 de miliarde de obiecte din toat` lumea vor fi conectate la internet sub o form` sau alta. Anul trecut erau 15 miliarde, \n cre[tere accelerat` fa]` de 4 miliarde \n 2010. Este doar un prim pas c`tre ceea ce speciali[tii au denumit “Internet of things” (internetul lucrurilor) sau “Internet of everything” (internetul a tot ce ne \nconjoar`), fenomen care, la poten]ialul s`u maxim, ar face ca majoritatea obiectelor care ne \nconjoar` s` fie interconectate pentru a func]iona cât mai eficient, dar [i s` \nve]e [i s` se adapteze la comportamentul utilizatorului. |n Occident, deja orice locuin]` are 10 dispozitive interconectate [i se estimeaz` c` num`rul acestora va cre[te la 50 p\n` \n 2022. Deja, \n domeniile industriale, comunicarea inteligent` \n echipamente [i utilaje este folosit` pe scar` tot mai larg` pentru eficientizarea proceselor, de la produc]ie la transport [i logistic`. Urm`torul pas va fi coordonarea lor [i comunicarea armonioas` a cât mai multor dispozitive, iar cloud computing-ul va ajuta foarte mult \n aceast` direc]ie.

fiindc` e[ecurile ofer` deseori lec]ii mult mai importante decât succesele. Am ales pentru urm`torii 15 ani zece tehnologii [i inova]ii care vor schimba lumea \n moduri greu de prev`zut ast`zi. Sunt lucruri care exist` [i ast`zi \ntr-o form` sau alta, dar este clar c` nu [i-au atins poten]ialul maxim [i a[teapt` ca un cercet`tor sau un antreprenor s` le foloseasc` la adev`rata valoare pentru a schimba lumea. Biz

2 miliarde de euro Oculus VR, lider \n tehnologia realit`]ii virtuale prin produsul revolu]ionar Oculus Rift, \n timp ce Google Glass merge pe o direc]ie paralel` - interac]iunea cu mediul real \mbog`]it` de tehnologie. Exist` deja idei de aplica]ii foarte interesante \n domeniul medicinei (de exemplu, asisten]` vizual` \n timpul unor opera]ii complexe), iar alte solu]ii

REALITATEA VIRTUAL~ {I AUGMENTAT~ A[tept`m o evolu]ie serioas` \n domeniul realit`]ii virtuale \nc` din anii '80. Azi, miniaturizarea [i evolu]ia software ne permit s` sper`m c` tehnologia va putea fi folosit` pentru aplica]ii dincolo de partea de gaming. Facebook a cump`rat recent cu circa

Foto: © Antonio Jodice – Dreamstime.com

dreptate, \n care am identificat \n mod corect direc]ia viitoare \ntr-un domeniu sau altul. Dar revista Biz este \n primul rând despre viitor, despre cum va ar`ta mâine lumea \n general [i cea de business \n particular. Acesta este motivul pentru care \ncerc`m [i de aceast` dat` s` identific`m acele inova]ii [i progresele tehnologice care ne vor modela via]a \n urm`torii 15 ani. Explozia tehnologic`

comerciale ]in doar de imagina]ia dezvoltatorilor. Realitatea augmentat` va putea profita din plin de internetul lucrurilor, pentru a ne oferi permanent informa]ii despre lumea care ne \nconjoar`.

IMPRIMAREA 3D Este o alt` tehnologie disponibil` \nc` din anii '80, dar care abia \n ultimii ani a atins o maturitate tehnologic` real`. A[a cum imprimantele cu jet de cerneal` ([i mai apoi cele laser) au populat nu doar birourile companiilor, ci [i casele consumatorilor individuali, nu e greu s` ne imagin`m c` imprimantele 3D ar putea face parte din via]a noastr`. Multe produse fizice ar putea fi, practic,

Biz

INOVA}IE

NANOBO}II

BIOMETRIA

6. BATERIILE VIITORULUI Cercet`tori [i companii din toat` lumea fac experimente cu tot felul de materiale [i substan]e chimice ca s` \ncerce s` realizeze baterii tot mai mici [i mai puternice. Tehnologia Litiu-Ion pare s`-[i fi atins limitele, iar cercet`rile se \ndreapt` spre baterii care s` poat` fi re\nc`rcate cu energie cinetic` sau solar`, dar exist` [i baterii alimentate cu zah`r, care pot ]ine [i de 15 ori mai mult decât bateriile actuale. B`t`lia e foarte important` pe dou` fronturi principale: baterii pentru dispozitivele mobile care s` nu aib` nevoie de \nc`rc`ri atât de dese, respectiv baterii pentru ma[inile electrice care s` fie nu doar cât mai compacte, ci [i s` se \ncarce mult mai repede.

Biz

Dincolo de stigmatul care este asociat de foarte mul]i cu sintagma “modificat genetic”, s` nu uit`m c` majoritatea cerealelor, fructelor [i legumelor consumate azi e rezultatul manipul`rii genetice. |n acela[i timp, explozia popula]iei globale necesit` constant hran` tot mai mult`, iar suprafa]a Terrei nu cre[te, a[a c` alimentele modificate genetic vor fi importante \n urm`toarele decenii.

CONEXIUNE DIRECT~ CREIER-COMPUTER Interfe]ele grafice actuale \ncep s`-[i arate limitele, de[i apar permanent noi solu]ii. Pasul urm`tor [i tot mai necesar va fi conectarea direct` a creierului la computer. Noua interfa]` poate p`rea pentru mul]i \nc` un pas \n direc]ia periculoas` a dependen]ei de computere [i izol`rii fa]` de semeni, dar pentru cei care au suferit amput`ri sau sunt paraliza]i ar putea fi solu]ia

Foto: © Christos Georghiou – Dreamstime.com

Foto: © Glazyuk – Dreamstime.com

ALIMENTE MODIFICATE GENETIC

Robotica la nivel nanoscopic este \nc` \n faza de cercetare [i dezvoltare. Din nou, aplica]iile se \ndreapt` \n principal spre zona medical`, având \n vedere c` nanobo]ii sunt ma[in`rii minuscule care pot detecta [i eradica agen]ii patogeni administrând substan]e active direct \n zona afectat` [i reparând r`nile la nivel celular. Alte aplica]ii pot fi \n agricultur` [i, desigur, \n domeniu militar. Pare \ns` un pariu pe termen lung, având \n vedere stadiul incipient al realiz`rilor \n domeniu.

care s` le readuc` normalitatea \n via]` cu ajutorul unor proteze biomecanice.

Foto: © Geebshot – Dreamstime.com

“teleportate” – transmiterea informa]iei cu datele referitoare la un obiect va fi suficient` ca imprimanta s` realizeze acel obiect la mii de kilometri distan]`. {i mai interesante sunt aplica]iile \n medicin`, existând deja cazuri \n care sau putut “printa” cu ajutorul acestei tehnologii organe \ntregi.

Foto: © Monika Wisniewska – Dreamstime.com

TEHNOLOGIE

Securitatea devine tot mai important` \n lumea actual`. Biometria are deja aplica]ii (vezi pa[aportul biometric sau scanarea amprentei digitale pentru deblocarea unui iPhone 5s), dar e foarte probabil ca diverse date biometrice (amprente, scanarea retinei, recunoa[tere vocal`) s` ]in` loc de parole \n accesarea unei game largi de dispozitive electronice.

NOUL INTERNET Internetul deschis, liber, creat de ideali[ti [i profesori care credeau \n schimbul liber de idei [i informa]ii este “invadat” de un nou web mai sigur, dar mai controlat [i mai comercial. Facebook, Google [i Apple construiesc noul capitalism \n cloud, utilizatorii permi]ând companiilor s` controleze [i s` gestioneze pentru ei informa]iile, media, ideile, banii, software-ul [i chiar preferin]ele lor. Consumatorii sunt deja dispu[i s` ofere la schimb informa]ii tot mai intime \n schimbul unor servicii mai personalizate. Trecerea accelerat` la tehnologia mobil` va duce la apari]ia unor diferen]e – cei care pl`tesc mai mult vor primi acces mai rapid la noul internet. Webul unic plin de pagini de internet de ast`zi ar putea deveni o amintire, fiind \nlocuit de spa]ii delimitate, controlate de diver[i juc`tori – publici sau priva]i. Aplica]iile mobile par s` fi fost primul pas \n aceast` direc]ie. Biz

INTERVIU

RATELE ADUC AFACERI Provoc`rile economice [i mai ales recesiunea au dus [i la apari]ia unor afaceri noi. Un astfel de domeniu este managementul crean]elor. Tomasz Ignaczak, directorul general al KRUK Romånia, a detaliat planurile companiei \n Romånia. DE ALEXANDRU ARDELEAN Care este strategia companiei \n Romånia? Intrarea pe pia]a de management al crean]elor din Romånia a grupului KRUK, \n anul 2007, a fost fundamentat` pe o strategie de afaceri pe termen lung, cu focus asupra dezvolt`rii rela]iilor cu partenerii de afaceri, prin oferirea de solu]ii personalizate [i de produse adaptate cerin]elor acestora. Ast`zi, grupul KRUK este liderul pie]ei de profil din Europa Central`, fiind prezent pe pie]ele din Polonia, Romånia, Cehia, Slovacia [i de curånd Germania. Compania KRUK Romånia este unul dintre principalii juc`tori pe pia]a achizi]iilor de portofolii de crean]e neperformante, fiind permanent deschis` oportunit`]ilor. KRUK \[i desf`[oar` activitatea pe dou` segmente de business: achizi]ia de portofolii de crean]e [i oferirea de servicii de colectare a crean]elor, pe baz` de mandat. Compania [i-a dezvoltat activitatea \n ultimii [apte ani, pe o pia]` extrem de volatil`, devenind unul dintre partenerii companiilor din sistemul bancar, cel al serviciilor financiare [i al operatorilor de servicii. Abordarea KRUK pune accentul pe \n]elegerea situa]iei \n care se afl` persoana cu datorii, a st`rilor emo]ionale prin care trece, pentru a reu[i s` ajut`m debitorii s`-[i pl`teasc` datoriile. Care a fost evolu]ia organiza]iei de la \nfiin]are [i pån` \n prezent? Dac` \n anul 2007, la \nceput de drum, compania KRUK avea \n Romånia 34 de angaja]i, ast`zi, \n 2014, avem aproape 500 de angaja]i. Poate cel mai important pentru noi este faptul c` unii dintre cei care s-au al`turat acestei companii \n primii ani de activitate sunt [i ast`zi al`turi de noi. |mpreun` cu aceast` echip` de speciali[ti din toate domeniile de activitate – economic, juridic, [tiin]e sociale, marketing, comunicare, limbi str`ine etc. – am reu[it s` schimb`m percep]ia asupra acestui domeniu de activitate, prezentånd mecanismele activit`]ii complexe

Germania, care a fost \nregistrat` oficial de grup \n 19 august 2014. Acest eveniment marcheaz` primul pas pe care KRUK \l face c`tre atractiva pia]` german`. Opera]iunile companiei vor consta \n primul rånd \n managementul portofoliilor de crean]e achizi]ionate de entit`]ile grupului KRUK [i, de asemenea, \n oferirea de servicii de procesare a crean]elor transmise spre colectare.

pe care o desf`[ur`m [i oferind permanent solu]ii personalizate. Rezultatele financiare foarte bune ale grupului KRUK se traduc prin dezvoltarea dinamic` a tuturor companiilor din cadrul grupului, prin intrarea pe noi pie]e, crearea de noi locuri de munc` [i prin posibilitatea de a oferi solu]ii pe termen lung, care s` r`spund` cel mai bine evolu]iilor pie]ei. Ce obiective ave]i pe termen mediu [i lung? KRUK Romånia \[i propune s` continue dezvoltarea segmentelor de activitate pe care le desf`[oar`, cele de procesare a crean]elor achizi]ionate [i a crean]elor transferate spre colectare pe baz` de mandat [i s` contribuie \n acela[i timp la strategia \ntregului grup KRUK, aceea de a-[i consolida prezen]a pe pie]ele Europei Central`. KRUK Deutschland GmbH este numele noii sucursale cu sediul la Berlin, \n

Ce \nseamn` pentru dvs. [i pentru compania pe care o conduce]i ultimii ani de business \n Romånia? Dar cei 15 ani de Biz \n presa romåneasc` de business? |n cei 7 ani [i jum`tate de prezen]` pe pia]a romåneasc`, compania KRUK a acumulat multe cuno[tin]e despre specificul activit`]ii \n Romånia, despre cultura romåneasc`, despre elementele care ne unesc [i cele care ne diferen]iaz`. Ne-am dezvoltat \mpreun` cu aceast` industrie pe pia]a romåneasc`, am fost juc`tori activi [i un partener de \ncredere. Ne-am concentrat activitatea pe \mbun`t`]irea continu` a produselor [i serviciilor noastre, ne-am documentat permanent, iar materialele prezentate de revista Biz ne-au ajutat \n creionarea unei imagini cåt mai complexe a pie]ei financiare din Romånia. Revista Biz este o publica]ie de reper pe pia]a media romåneasc`. Citesc cu deosebit` pl`cere traducerile unora dintre cele mai importante articole pe care le publica]i [i m` bucur s` v`d c` subiectele economice sunt temeinic documentate [i prezentate unui public avizat, care are astfel ocazia s` se bucure de o lectur` de specialitate de foarte bun` calitate. Felicit`ri pentru aniversarea celor 15 de ani de activitate! V` doresc \nc` mul]i ani de activitate editorial` [i sper s` ne re\ntålnim \n paginile acestei reviste, cu ve[ti bune [i \n urm`toarele edi]ii aniversare. {i, nu \n ultimul rånd, felicit`ri echipei de jurnali[ti ai publica]iei! Biz Biz

NOUA REALITATE |N TELECOM

Mobilitatea schimb` afacerile, iar companiile din România sunt tot mai exigente când vine vorba despre serviciile de comunica]ii pe care le cer operatorilor. Markus Lause, Director Enterprise Business Unit la Vodafone România, ne-a vorbit despre provoc`rile [i investi]iile pe care le presupune noul peisaj telecom. DE GABRIEL BÂRLIG~ Cum a evoluat pia]a de enterprise \n ultimul an? Pia]a de telecom d` semne de revenire [i cre[tere fa]` de anul trecut, iar pe zona de enterprise se revine la cre[tere. Companiile vor s`-[i sporeasc` din nou investi]iile [i vor s` vad` cum serviciile de comunica]ii le pot ajuta s`-[i \mbun`t`]easc` procesele de business [i s`-[i creasc` astfel eficien]a. Principalele motoare de cre[tere sunt cre[terea adop]iei smartphone-urilor la toate nivelurile angaja]ilor, dar [i a tabletelor. Revolu]ia datelor mobile a luat avânt. Al doilea motor al cre[terii este reprezentat de dorin]a companiilor de a construi solu]ii de business peste conectivitatea existent`. Aceste tendin]e vor continua [i \n 2015, când vom vedea tot mai mult cerere pentru smartphone-uri [i tablete, dar companiile vor investi tot mai mult \n solu]ii IT scalabile.

Au dep`[it datele mobile serviciile de voce? |n Vodafone, nu mai facem diferen]a dintre voce [i date, fiindc` nici clien]ii nu o mai fac. Ace[tia ne cer pachete combinate fiindc` au nevoi complexe, sunt tot mai pu]in interesa]i s` negocieze separat voce [i date. Utilizarea serviciilor de voce pe mobil e \n u[oar` cre[tere, dar consumul de date explodeaz`, cu cre[teri de dou` cifre. Vodafone vede un poten]ial important de cre[tere \n zona re]elelor 44

Biz

fixe, deoarece clien]ii no[tri ne cer tot mai mult solu]ii convergente. Sunt foarte mul]umi]i de solu]iile mobile [i ne cer servicii \n zona fix`. Infrastructura fix` de date e o zon` unde vrem s` cre[tem semnificativ, iar aceasta implic` investi]ii [i \n re]eaua de fibr` optic`. Continu`m s` investim atât pe partea mobil`, cât [i pe cea fix`. Anul acesta ne-am sporit eforturile pentru a \nt`ri re]eaua fix` de date, iar acest fapt se simte deja la clien]i. Putem oferi solu]ii VPN pentru clien]ii corporate \n toat` România, iar \n zona de SOHO avem solu]ii convergente fixmobil.

Care este specificul pie]ei enterprise din România? Pia]a româneasc` e caracterizat` de faptul c` circa 83% dintre companii au cel mult 10 angaja]i. Sunt multe businessuri antreprenoriale mici, dinamice [i acestea sunt \n cre[tere din zona de companii mici spre medii. Apoi, pia]a de telecom e foarte competitiv` – România e pe locul doi \n Uniunea European` la pre]urile mici pentru serviciile de telecomunica]ii, dar cerin]ele clien]ilor nu sunt diferite de alte ]`ri – oamenii vor viteze mari, calitate sporit`. Pe pia]` sunt multe companii inovatoare [i mul]i antreprenori, dar [i multina]ionale. Vodafone a avut dintotdeauna [i continu` s` aib` pozi]ia de lider pe pia]a de enterprise,

indiferent c` e vorba despre num`rul de SIM-uri active, valoarea serviciilor, totalul cheltuielilor. Dar avem [i cei mai mul]umi]i clien]i, un indicator mult mai important decât cota de pia]`, pe care \l m`sur`m periodic prin instrumente specifice.

Cum aborda]i provoc`rile de securitate? Companiile ne \ncredin]eaz` comunica]iile lor extrem de importante pentru bunul mers al afacerii [i ne cer securitate sporit` a datelor lor. Suntem singurul operator din România certificat ISO 22301 pentru business continuity management, care garanteaz` c`, dac` se \ntâmpl` ceva cu re]eaua, Vodafone o poate repune \n func]iune cel mai repede. Apoi, avem de mai mul]i ani certificare ISO 27001 \n domeniul business information security, care asigur` proceduri corecte de gestionare a datelor critice ale clien]ilor no[tri. Anul trecut am mers mai departe [i am introdus pentru companii SecurityPro 2.0. Dac` un angajat intr` pe un site virusat, smartphone-ul va avertiza utilizatorul de acest lucru. Dac` vrea s` descarce un fi[ier infectat, SecurityPro 2.0 anun]` clientul c` a identificat automat acest lucru, f`r` ca utilizatorul s` fi fost implicat \n aceast` verificare. Serviciul ruleaz` permanent pe fundal [i doar dac` situa]ia e critic` utilizatorul este avertizat.

TEHNOLOGIE TELECOM Cum vede Vodafone viitorul comunica]iilor? Convergen]a fix-mobil este o tendin]` clar`. Pe viitor, clientului nu-i va mai p`sa dac` e conectat la re]eaua fix` sau la cea mobil`, num`rul de fix va putea fi apelat [i accesat de pe mobil [i a[a mai departe. Peste aceast` conectivitate convergent` vor ap`rea solu]ii integrate. Securitatea e layer-ul de la mijloc. Toate aplica]iile vor rula din cloud. Avem deja dou` solu]ii de cloud foarte populare \n rândul clien]ilor. Prima const` \n

Revolu]ia datelor mobile a luat avânt, iar companiile vor s` construiasc` solu]ii de business tot mai complexe peste conectivitatea existent`.” MARKUS LAUSE, Director, Enterprise Business Unit, Vodafone România monitorizarea flotei auto [i monitorizarea video pentru sedii de companii, care reduce costurile [i permite buna desf`[urare a afacerii, iar cealalt` este \n zona de securitate, Vodafone Device Management, care permite gestionarea din cloud a tuturor dispozitivelor unui client, pentru a [ti \n timp real unde sunt dispozitivele, ce se lucreaz` pe ele etc.

FOTO: VALI MIREA

Sunte]i implica]i [i \n zona de aplica]ii? Da. Observ`m o cerere foarte mare pentru aplica]ii din partea companiilor, care vor astfel s` se apropie de clien]ii lor. O cale este dezvoltarea de aplica]ii proprii. Lucr`m cu mul]i parteneri pe pia]a româneasc`. Avem, desigur, [i aplica]ii dezvoltate de Vodafone, pe care le putem oferi clien]ilor, dar lucr`m [i cu parteneri locali pentru dezvoltarea de aplica]ii, mai ales c` \n România exist` oamenii de IT foarte buni. Biz Biz

ESTE FOARTE IMPORTANT S~ |NDR~ZNE{TI A pornit \n business cu ideea de a face cea mai bun` firm` de software din România. Azi, Liviu Dr`gan, CEO TotalSoft, coordoneaz` asaltul companiei pe pie]ele interna]ionale [i pe cât mai multe dispozitive mobile. DE GABRIEL BÂRLIG~ Ce v-a]i propus acum 20 de ani, la \nfiin]area TotalSoft? Voiam s` fac o firm` de software [i \ndr`zneam s` visez s` fie cea mai bun` firm` de software din România. Nu mi-am propus s` devin un integrator, am vrut s` \ncerc s` vând produsele noastre \n România [i \n afara ]`rii, s` producem software de business. Ini]ial, am reu[it s` ob]in \n Israel [i Belgia proiecte de outsourcing. Abia dup` patru ani am reu[it s` producem soft [i s`-l vindem \n România. Pia]a era foarte axat` pe infrastructur`, pe hardware [i \nc` nu exista o nevoie real` de sisteme informatice.

Cum a \nceput proiectul Charisma, un ERP românesc dezvoltat de TotalSoft? A existat o prim` variant` beta de Charisma pentru câ]iva clien]i mari ca Henkel, Sensiblu, GSK. V`zând succesul pe care l-am avut cu acest produs, mi-am propus s` creez un sistem ERP propriu [i mi-am dat seama c` nu pot s` fac asta pe banii clientului, ci \n cadrul firmei. Atunci am vândut 30% din companie c`tre un fond de investi]ii \n 2000 [i am luat un milion de dolari. A[a am reu[it ca, \n doi ani de zile, s` putem lansa sistemul Charisma.

Evolu]ia companiei a fost influen]at` de criz`? TotalSoft a avut o cre[tere permanent`. E drept c` am crescut mai pu]in \ntre 2009 [i 2012, fa]` de perioada anterioar`, dar cifra de afaceri a crescut permanent. |n 2013 [i \n 2014 am avut 46

Biz

cre[teri spectaculoase de profitabilitate, iar anul trecut am ajuns la peste 4 milioane de euro. |n acest an ne a[tept`m la 4,5 milioane de euro la o cifr` de aproape 25 de milioane de euro. 2014 pare un an clar mai bun, \n parte [i datorit` fondurilor europene. S-a sim]it o oarecare reflectare a cre[terii economice [i pe pia]a de soft. Pe plan interna]ional avem o extindere masiv` \n acest an, mai ales \n a doua parte a anului. Pentru 2015 am toate motivele s` fiu optimist, business planul nostru prevede o cre[tere a cifrei de afaceri cu 20% [i a profitabilit`]ii \n consecin]`.

Cum s-a desf`[urat extinderea interna]ional`? Cea bazat` pe produsele proprii am \nceput-o \n jurul anului 2006, fiindc` outsourcing am f`cut dintotdeauna pe pie]ele interna]ionale. Am \nceput cu solu]iile financiare dezvoltate pe pia]a local` pentru companii ca BCR Leasing, Raiffeisen Leasing, Deutsche Leasing, BMW. Pe baza succesului avut \n România, ace[ti clien]i ne-au dus \n alte subsidiare ale lor, ca s` implement`m solu]ia \n mai multe ]`ri. La \nceput am fost doar \n Europa Central` (Bulgaria, Serbia, Grecia, Rusia, Ucraina, Polonia, Cehia). Apoi ne-am extins \n Europa Occidental` (Spania, Portugalia, Austria) [i chiar \n Brazilia sau Africa. Charisma este deja implementat` \n peste 30 de ]`ri, ceea ce arat` soliditatea aplica]iei. Am reu[it \n 7-8 ani s` avem o prezen]` interna]ional` puternic` [i ea va cre[te \n continuare. 30% din veniturile noastre provin de pe pie]ele interna]ionale, dar

inten]ion`m ca, pân` \n 2016, propor]ia s` ajung` la 50%. Viz`m pie]ele europene, dar avem \n derulare un contract \n domeniul financiar cu un partener important care va cuprinde [i SUA [i China.

Vrem s` devenim unul dintre cei mai puternici juc`tori pe pia]a de ERP din Europa. Azi, 30% din veniturile noastre provin de pe pie]ele interna]ionale, dar inten]ion`m ca, pân` \n 2016, propor]ia s` ajung` la 50%.” LIVIU DR~GAN, CEO TotalSoft

Pia]a extern` a fost \n plan de la \nceput? Ca s` fiu sincer, când am \nceput Charisma nu m-am gândit neap`rat la pie]ele externe, dar acest apetit a venit ajutat \ntr-un fel de clien]ii multina]ionali [i acum avem o strategie. Pân` acum \ncercam s` impresion`m tehnic prin calitatea produsului, acum avem o strategie de extindere prin sucursale, cu parteneri, pentru a avea o prezen]` puternic` pe pie]ele interna]ionale. Am aflat c` este foarte important s` \ndr`zne[ti. Produsele noastre sunt extrem de competitive, fiind adoptate de companii foarte mature, ca Deutsche

TEHNOLOGIE SOFTWARE

aceste ]`ri nu exist` o companie reprezentativ` care s` vând` ERP dincolo de grani]e. Probabil n-a existat o preocupare, o \ndr`zneal` local` acolo. Noi ne \nt`rim ca prezen]` interna]ional` [i cred c`, dac` vom avea o politic` de parteneriat cu juc`tori locali, succesul nostru va fi important. Ne vom p`stra [i dorin]a de a dezvolta [i soft la cerere, nu doar produse. |n urm`toarea perioad`, TotalSoft nu se va schimba neap`rat radical, dar v`d o cre[tere a puterii [i a distribu]iei produselor noastre [i valorificând paradigma noilor tehnologii, mai ales \n zona de mobilitate.

Cum a schimbat mobilitatea peisajul solu]iilor software pe care le oferi]i?

FOTO: VALI MIREA

|n cazul TotalSoft, trecerea la mobilitate a fost mai simpl` decât pentru marii juc`torii. Problema schimb`rii paradigmei nu ]ine doar de tehnologia produsului, ci mai ales de acceptarea schimb`rii de c`tre clien]i. Pentru noi lucrurile sunt mai simple, fiindc` clien]ii no[tri sunt mai flexibili, mai deschi[i la nou, nu au numere uria[e de utilizatori. Nu e vorba doar despre o simpl` adaptare la smartphone-uri sau tablete, ci este esen]ial ca sistemul livrat s` aib` aspectul aplica]iilor mobile, cu care utilizatorii s-au obi[nuit deja. Pe 2 octombrie anivers`m 20 de ani, ocazie cu care vom lansa noi aplica]ii, extensii pe mobil ale solu]iilor noastre, indiferent de platform` (iOS, Android sau Windows).

Leasing, A.G., Raiffeisen Leasing International, Mercedes, BMW.

Cum vede]i TotalSoft peste zece ani? |n primul rând, m` v`d tot al`turi de companie. Apoi, vrem s` devenim unul

dintre cei mai puternici juc`tori pe pia]a de ERP din Europa. Nu e foarte complicat, fiindc` avem o [ans` deosebit`. Am f`cut un sondaj \n Europa Central` (Polonia, Ungaria, Cehia) fiindc` am \ncercat s` achizi]ion`m juc`tori locali pentru extindere, iar \n

Ce au \nsemnat pentru dumneavoastr` cei 15 ani de Biz \n presa româneasc` de business? Cunosc foarte bine revista Biz, fiindc` \n anii de tinere]e ai TotalSoft am fost foarte apropia]i. }in minte c` am [i ap`rut pe copert`. Nu exagerez când spun c` este una dintre cele mai serioase reviste de afaceri din România. Eu personal o citesc, sunt abonat la ea [i v` urez cât mai mul]i ani \n continuare. Este o ambi]ie [i un curaj deosebit s` continua]i s` face]i pres` scris` \n România [i \mi doresc s` colaborez mai mult pe viitor cu Biz. Biz Biz

CUM A SCHIMBAT INTERNETUL LUMEA Online-ul a transformat radical modul \n care ne inform`m, comunic`m [i consum`m. Dup` [ocul bulei dotcom din 2000, care a aruncat industria cu câ]iva ani \napoi, s-a format un nou val de businessuri dezvoltate \n online, care ast`zi ne sunt indispensabile [i pun funda]ia pentru un viitor digital. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

dar cu siguran]` promitea enorm, \nc` din primii ani, iar \n 1999 promitea chiar mai mult decât putea duce. Anii 19962000 au fost dedica]i recordurilor absolute când vorbim de sumele realizate de companiile din online. |ncet dar sigur se forma bula dotcom, alimentat` de un num`r tot mai mare de companii \n online. Evalu`rile acestora pe burs` cre[teau nejustificat, investitorii anticipând recuperarea investi]iilor [i generarea de profit \ntr-un moment \n care rata de penetrare a internetului [i educa]ia publicului larg \n online erau la niveluri sc`zute. Evolu]ia companiilor era spectaculoas`, dar spectacolul s-a transformat ulterior \n circ [i apoi \n dram` pentru majoritatea investitorilor. |n prim`vara lui 2000 inevitabilul s-a produs [i bula s-a spart. Indicele Nasdaq a pierdut \n acel moment 78%, de la 5.046 puncte la 1.114 puncte, nivelul ini]ial fiind atins exact 15 ani mai târziu. Singurul câ[tig`tor cu nume sonor al acelei perioade pare s` fie Apple, \n timp ce Sun Microsystems, AOL, Nokia, Dell, Yahoo, Microsoft, Cisco [i Oracle au cunoscut deprecieri ale ac]iunilor de 2, 3, chiar 6 ori. Nokia, cu o capitalizare de 200 de miliarde de dolari la acea vreme, atinge acum o valoare de 31 miliarde de dolari, dup` ce la un moment dat sc`zuse la 8 miliarde. Dac` Sun Microsystems avea o capitalizare de 116 miliarde de do-

Biz

Foto: © Serrnovik – Dreamstime.com

Online-ul nu a fost \ntotdeauna simplu,

lari \n 1999, la mai pu]in de zece ani distan]` era cump`rat` de Oracle la pre]ul de 7,4 miliarde de dolari. |n 2000, singurul lucru important pentru sectorul financiar-bancar era valoarea uria[` a comisioanelor primite pentru medierea IPO-urilor (oferte publice ini]iale) – cu alte cuvinte, pentru listarea la burs` a companiilor din IT&C. Investitorii naivi nu f`ceau diferen]a \ntre modelele de business solide – cum ar fi Apple – [i cele

[ubrede, care nu aduceau plusvaloare. Succesul Apple [i aura care \nconjoar` aceast` companie nu se datoreaz` doar carismei lui Steve Jobs. Cifrele arat` c` produc`torul IT a construit un business cu funda]ie solid`, reu[ind s` ias` \n eviden]` prin evolu]ii pozitive \n perioada de spargere a bulei tehnologice din 2000. Dac` la acea vreme Apple avea o

TEHNOLOGIE INTERNET capitalizare de 9 miliarde de dolari, ast`zi compania atinge cota de 613 miliarde [i continu` s` inoveze \n industrie, dup` ce \n anii trecu]i a lansat produse revolu]ionare precum iPod, iPhone [i iPad, dar [i servicii inovatoare precum iTunes. Compania fondat` de Steve Jobs a confirmat astfel c` pia]a de IT&C avea poten]ial [i \n urm` cu 15 ani, \n ciuda falimentelor pe band` rulant` de la acea vreme. Merit` spus, totu[i, c` [i Apple se aflase \n pragul falimentului cu câ]iva ani \nainte. Dar, dincolo de cifre [i de varia]iile de pe burs`, online-ul a transformat radical modul \n care ne inform`m, comunic`m [i consum`m. Dup` [ocul bulei dotcom au urmat ani de precau]ie, \ns` nicio secund` nu s-a pus problema lipsei de utilitate sau de poten]ial a businessului \n online. Astfel, au ap`rut noi modele de afaceri, r`spunzând direct nevoilor consumatorilor [i oferind facilit`]i ne\ntâlnite la companiile lansate \n anii preceden]i – cu alte cuvinte, au evitat gre[elile f`cute de firmele din online-ul de la sfâr[itul anilor '90. Unul dintre pionierii care au urmat un astfel de drum a fost Napster, care se lansa \n 1999 [i urma s` schimbe felul \n care “consum`m” con]inut audio. |nainte de aceast` born` \n timp, dac` doreai s` ascul]i muzic`, pasul evident era s` mergi la un magazin specializat [i s` cumperi CD-ul trupei preferate. Odat` cu apari]ia Napster, utilizatorii de internet aveau acces la milioane de melodii gratis. De[i serviciul avea s` fie declarat ilegal, acesta a func]ionat ca un prototip pentru noi servicii de succes legale, cum ar fi iTunes. |n 2003, Mark Zuckerberg lansa Facebook. Re]eaua de socializare e “datoare” \n multe privin]e pleiadei de re]ele similare lansate cu câ]iva ani \naintea sa, dintre care amintim MySpace, Friendster sau Hi5. A[a cum Google domin` de ani buni ni[a c`ut`rilor pe internet, Facebook a ajuns s` fie cel mai relevant juc`tor din social media. YouTube [i Twitter au urmat drumul Facebook, cu lans`ri \n 2005, respectiv 2006. Chiar dac` nu se ridic` la nivelul companiei fondate de Zuckerberg din punctul de vedere al num`rului de utilizatori [i de venituri generate (1,5 miliarde de dolari, respectiv 664 milioane de dolari, compa-

rativ cu 7,9 miliarde de dolari \n cazul Facebook), cele dou` platforme online au reu[it s` devin` lideri pe ni[ele lor. Mai mult, acestea au fost folosite drept pârghii de informare [i protest \n nordul Africii. Utilizarea Twitter-ului s-a dovedit decisiv` \n r`sturnarea regimului \n Egipt [i Tunisia. Ast`zi, internetul este principala surs` de [tiri. Nu doar c` ne inform`m mai repede, ci ne putem face auzite vocile cu u[urin]`. Conceptul de viralizare a c`p`tat noi dimensiuni odat` cu dezvoltarea internetului. Orice tip de informa]ie care este distribuit` \n mod natural de un num`r mare de utilizatori de internet poart` numele de “viral”, indiferent c` vorbim de o fotografie, un videoclip sau o [tire. |n anii ’90, conceptul de coresponden]` se rezuma la serviciile po[tale clasice, \ns` e-mailul a revolu]ionat aceast` industrie. Pân` \n 2004, Hotmail oferea serviciu de e-mail gratuit, cu spa]iu de stocare de 2 MB, \n timp ce Yahoo plusa cu spa]iu de 4 MB pentru utilizatori. Astfel, când Google anun]a lansarea unui serviciu gratuit de internet numit Gmail cu spa]iu de stocare de 1 GB gratis, mul]i s-au \ntrebat dac` nu cumva este vorba de o fars` de 1 aprilie. |ntrebarea avea un oarecare fundament, dac` ]inem cont de faptul c` Google f`cea anun]ul chiar pe data de 1 aprilie. |ntr-o oarecare m`sur`, internetul este responsabil [i pentru dezvoltarea industriei de telefonie mobil` spre conceptul de smartphone. Accesul la informa]ii era principalul atu al internetului, iar odat` ce acest acces a putut fi redat nu doar pe computerul personal, ci [i pe un terminal mobil, pia]a s-a schimbat. Brusc, ecranele telefoanelor trebuia s` fie configurate corespunz`tor pentru fluxul de informa]ii c`utate de client. Practic, conceptul de touchscreen a ap`rut ca o consecin]` a nevoii de informare de pe internet a consumatorului. Shoppingul a cunoscut la rândul s`u o adev`rat` revolu]ie. Spre exemplu, dac` \n Marea Britanie, una dintre ]`rile care dicteaz` trendurile la nivel de consum, anul 2000 aducea cump`r`turi online \n valoare de 800 milioane de lire sterline, anul trecut nu mai pu]in de 91 miliarde de lire sterline au fost cheltuite pentru

shoppingul online, iar 2014 s-ar putea \ncheia cu cump`r`turi online \n valoare de 107 miliarde lire sterline, adic` echivalentul Produsului Intern Brut al României \n 2013. Trendul va continua cel mai probabil [i \n anii urm`tori la nivel global. Anali[tii britanici se a[teapt` la o cre[tere semnificativ` a ni[ei de alimente vândute online. Din acest punct de vedere, se pare c` România adopt` mai repede decât de obicei trendul. De[i volumele realizate de români nu se compar` cu cele din Marea Britanie, vânzarea online de alimente pare s` fie acceptat` [i de consumatorii români \n momentul de fa]`. Doi dintre cei mai mari retaileri prezen]i \n România – eMAG [i Mega Image – s-au asociat \n acest sens pentru a lansa un magazin online dedicat comer]ului cu alimente. Companiile nu au f`cut \nc` publice estim`rile privind volumele pe care urmeaz` s` le realizeze \n urm`torii ani. Mediul de business a fost influen]at decisiv de dezvoltarea internetului. |n urm` cu 15 ani, campaniile de marketing ale marilor companii se bazau \n primul rând pe reclamele din ziare [i pe recomand`rile clien]ilor deja existen]i. Practic, canalele de promovare erau nu doar limitate, dar ofereau [i pu]ine variante de cuantificare a rezultatelor directe ob]inute \n urma campaniilor. Internetul a schimbat fundamental felul \n care brandurile se adreseaz` consumatorilor, oferindu-le \n acela[i timp noi variante pentru a se promova. Mai mult, majoritatea afacerilor de tip B2C (business to consumer) au o extensie \n online, prin magazine virtuale care se adreseaz` clien]ilor din \ntreaga lume, spre deosebire de magazinele clasice, care deservesc doar clien]ii din proximitate. Anali[tii de la eMarketer estimeaz` vânz`ri globale \n online de 1.500 de miliarde de dolari pentru anul \n curs, ceea ce reprezint` un avans de 20% comparativ cu anul trecut. De altfel, sectorul de e-commerce a raportat cre[teri de dou` cifre anual, \n ultimii zece ani. Conform asocia]iei ABTA, 49% dintre britanici [i-au rezervat vacan]e \n str`in`tate anul trecut prin intermediul internetului – \n urm` cu 15 ani, conceptul era necunoscut. Mai mult, ast`zi avem acces la recenzii pe site-uri precum Biz

TEHNOLOGIE INTERNET

15 ANI

TripAdvisor [i putem efectua tururi virtuale ale locurilor pe care dorim s` le vizit`m, \n timp ce \n anul 1999 c`l`toria peste grani]e era pentru mul]i un amalgam de surprize [i necunoscute. La jum`tatea lui 2014 aproape trei miliarde de oameni aveau acces la internet, iar \n momentul citirii acestui articol e posibil ca aceast` born` s` \n iunie se lanseaz` fie dep`[it`. Un lucru este cert: inserviciul muzical ternetul a schimbat ireversibil felul Napster \n care ne inform`m, dar [i cum comunic`m. |n urm` cu dou`zeci de ani, mijlocul preferat de comunicare era telefonul – \n România, cel fix, cu celebrul disc pentru formarea num`rului, \n loc de tastatur`. Po[ta era un alt mijloc de comuni\n aprilie care esen]ial, \n lipsa e-mailului, iTunes Store vinde \ns` comunicarea cu o cuno[tin]` de primele melodii peste hotare se dovedea extrem de anevoioas`, cu perioade de a[teptare a unui r`spuns de 2-3 s`pt`mâni. E-mailul a redus dependen]a oamenilor de serviciile po[tale clasice [i ne-a permis s` ]inem leg`tura cu cei na[terea apropia]i \n timp real. conceptului web Spre deosebire de anii 2000, \n 2.0, cu site-uri momentul de fa]` ne afl`m \ntr-un interactive punct \n care e[ecul online-ului nu mai pare s` fie un subiect demn de luat \n calcul. Internetul nu e \nc` un mediu complet matur, existând loc pentru falimente [i pentru modele de business ineficiente, \ns` rolul tot \n februarie se mai important pe care-l joac` \n lanseaz` canalul vie]ile noastre nu poate decât s` ne video YouTube fac` s` ne \ntreb`m: cum ne va schimba el via]a \n urm`torii 15 ani?

DE INTERNET

1999

2000

\n martie se sparge bula dotcom

2003

2004

2005

ONLINE.RO |n România, online-ul a avut \n mare parte o dezvoltare dictat` de trendurile interna]ionale. Facebook a fost adoptat` ca principal` re]ea de socializare spre finalul deceniului trecut, dup` ce ini]ial Hi5 se reg`sea printre preferin]ele românilor. Unul dintre motive ]ine de resursele financiare necesare pentru a construi proiecte ce pot rivaliza cu gigan]ii globali din online. De asemenea, rareori este viabil s` te \nscrii \ntr-un astfel de duel, atunci c\nd te adresezi unui public de câteva milioane de poten]iali utilizatori, 50

Biz

2007

se fac primii pa[i spre mutarea serialelor TV \n online, prin apari]ia Hulu

2012

\n mai se listeaz` Facebook, cu o capitalizare de 104 mld. dolari

2003

\n octombrie Mark Zuckerberg scrie codul pentru re]eaua Facebook

2004

apare serviciul Gmail, lansat de Google

2006

\n martie se lanseaz` re]eaua de socializare Twitter

2007 lansarea iPhone

comparativ cu miliardele c`rora li se adreseaz` un produs global. Cu toate acestea, exist` ni[e \n care antreprenorii români [i-au putut dezvolta proiectele cu succes pe plan local \n ultimii 15 ani. Site-urile de recrutare s-au bucurat de un succes deosebit: Ejobs [i Bestjobs, lansate \n 1999, respectiv 2000, s-au num`rat printre pu]inele proiecte de succes care au reu[it s` treac` testul timpului, continuând s` fie dominante \n pia]a \n care activeaz`. |n ultimii ani, platformele de con]inut media cum ar fi Zonga [i Voyo [i-au f`cut apari]ia pe pia]a local` [i continu` s` câ[tige clien]i. Serviciul de muzic` fondat de Sergiu Biri[ a ajuns la 500.000 de utilizatori, \n timp ce Voyo num`r` peste 120.000 de abona]i, reu[ind s` fac` primii pa[i pe plan local dup` modelul unor companii de succes din SUA, cum ar fi Spotify, Deezer, Hulu sau Netflix. O dovad` a avansului online-ului \n România [i a importan]ei crescute pe care companiile o dau acestui segment e oferit de succesul festivalurilor de profil. Zona de publishing online este [i ea una efervescent`, alimentând permanent apetitul românilor pentru informa]ii, [tiri, comentarii [i divertisment, de multe ori fiind vorba despre o trecere total` sau par]ial` \n online a unor entit`]i din alte medii (TV, pres` scris`). Ultimii 2-3 ani au adus \n prim-plan site-urile de anun]uri gratuite. Dac` atunci când Biz scria despre online \n 2000 segmentul abia pornea la drum, prin intermediul okazii.ro, azi lupt` la vârf tocmai.ro [i olx.ro (fost mercador.ro), care au investit inclusiv \n reclam` de televiziune. Zona de e-commerce este vedeta online-ului românesc, dezvoltându-se alert \n ultimii 10 ani, pân` la un volum de 600 de milioane de euro anul trecut. Acum aproape 15 ani emania.ro era unul dintre pionierii domeniului. Azi, cel mai important juc`tor de pe acest segment este retailerul online eMAG, care a pornit ca un proiect antreprenorial dedicat vânz`rii de electronice iar \n ultimii ani s-a transformat \ntr-o veritabil` corpora]ie, cu portofoliu larg de produse [i afaceri \n ]`rile vecine. Biz

COMPANII

CÅND DIGITALUL L~RGE{TE GRANI}ELE SUCURSALEI Tehnologia ofer` oamenilor posibilitatea de a comunica [i primi suport financiar, oriunde s-ar afla. De[i agen]iile bancare vor continua s` aib` mare importan]`, multe dintre tranzac]ii pot fi acum efectuate f`r` a mai merge la banc`. Ufuk Tandogan, CEO Garanti Group Romånia, puncteaz` obiectivele b`ncii pe acest segment. DE ALEXANDRU ARDELEAN

De ce este important` new media pentru o banc` în Romånia în acest moment, când totu[i jum`tate din ]ar` este subbancarizat` [i tr`ie[te în mediul rural? Unul dintre r`spunsuri se afl` chiar în întrebare. Dac` jum`tate din ]ar` este sub-bancarizat`, vrem s` fim prima banc` cu care oamenii din acele zone lucreaz`. Orice tranzac]ie financiar` este bancabil`, motiv pentru care dorim s` fim intermediarul pentru orice astfel de opera]iuni. Consider c` aceste cifre demonstreaz` c` deservirea clien]ilor poate fi f`cut` cu u[urin]` chiar [i de la distan]`. Se investe[te foarte mult în infrastructura virtual` din România, ]ara cu una dintre cele mai rapide viteze de conectare la internet din Europa [i din lume.

Ce obiective ave]i pe termen mediu [i lung pentru aceste canale alternative? Ca parte a strategiei pe termen scurt vom deschide, pân` la finele anului, noi agen]ii – în Bucure[ti, Cluj-Napoca, Timi[oara [i Bra[ov – [i vom extinde re]eaua de ATM-uri inteligente BancoSmart. Pân` la începutul anului 2015, vom avea un num`r total de 85 de sucursale [i 340 de ATM-uri inteligente. Scopul nostru este s` ne direc]ion`m aten]ia în zone geografice [i pe segmente demografice variate, precum [i s` ne extindem re]eaua în ora[e-cheie [i de importan]` economic` [i strategic`. Pe termen mediu [i lung, vom continua s` investim în inova]ie, a[a cum am f`cut în mod constant în ultimii 16 ani pe pia]a din România.

Garanti Bank a fost premiat` de Global Finance, pentru a dou` oar` consecutiv, pentru serviciul de Internet banking, cu distinc]ia “Best Consumer Internet Bank \n România”. Care sunt atuurile serviciului? Garanti Online asigur` procesarea tranzac]iilor în timp real. Toate transferurile de bani operate sunt trimise imediat ce au fost introduse în sistem. Clien]ii no[tri î[i pot verifica soldul contului bancar, pot vizualiza în timp real tranzac]iile efectuate cu cardul, î[i pot deschide depozite, în lei [i valut`, î[i pot achita facturile, efectua schimburi valutare [i multe alte tranzac]ii opera]ionale. Serviciul nostru de internet banking eficientizeaz` [i simplific` tranzac]iile bancare pentru clien]i. Mai mult decât atât, ace[tia beneficiaz` de cel mai înalt nivel de securitate posibil. Noi analiz`m în permanen]` cele mai noi [i performante m`suri de siguran]` [i ne actualiz`m serviciile în consecin]`.

Ce au însemnat, pentru dumneavoastr` [i pentru compania pe care o conduce]i, ultimii 15 ani de business în România? Dar cei 15 ani de Biz în presa româneasc` de business? De mai bine de doi ani conduc grupul Garanti România, iar anul trecut am s`rb`torit [i noi 15 ani. Vorbind din experien]`, este o etap` important` [i de referin]` pentru oricine, indiferent de activitate, [i sunt mândru s` fiu CEO-ul unui grup financiar care a crescut [i s-a dezvoltat în aceea[i perioad` ca revista Biz, o publica]ie de business important` care, înc` de la primul num`r, a urm`rit evolu]ia mediului economic [i financiar. Noi vrem s` ne cunoa[tem clien]ii [i s` fim mereu la locul [i momentul potrivit, pentru a le putea face propunerile cele mai bune. Biz a fost unul dintre partenerii care ne-au ajutat în acest scop, oferindu-ne informa]ii relevante [i materiale importante. Pentru toate acestea, v` mul]umim [i v` dorim la mul]i ani! Biz

Biz

Care a fost evolu]ia Garanti Online? Garanti Online a fost lansat în octombrie 2007, ini]ial pentru persoanele fizice, iar în mai 2008 a devenit disponibil [i pentru clien]ii persoane juridice. Num`rul de utilizatori ai Garanti Online a crescut cu 5% în primul semestru al acestui an, în compara]ie cu aceea[i perioad` a anului trecut. Totodat`, num`rul tranzac]iilor prin internet banking a crescut cu 31% în primele [ase luni ale anului fa]` de primul semestru al anului 2013. Integrarea aplica]iei online de solicitare de credite, iLoanU, în platforma de internet banking, în 2013, a transformat Garanti Online în primul serviciu de internet banking din România prin care cererile de credite pot fi preaprobate în timp real.

AMBI}II LA CEL MAI |NALT NIVEL

Cu patru divizii care acoper` practic toate segmentele pie]ei de produse de \nfrumuse]are [i \ngrijire [i o cot` pe pia]a local` estimat` la 12,1%, liderul mondial L’Oréal ]inte[te ca, \n urm`torii trei-patru ani, s` ajung` pe locul 1 [i pe pia]a romåneasc`. Gilles Antoine, Country General Manager la L’Oréal Romånia, face bilan]ul ultimului an [i ne prezint` planurile pe termen lung ale companiei. DE LOREDANA S~NDULESCU Anul trecut, a]i integrat divizia de lux a companiei în structura filialei locale. Cum s-a realizat aceast` integrare [i ce rezultate a generat? Pia]a cosmeticelor de lux a crescut cu 7,4% în 2013, evolu]ie generat` în principal de parfumuri, segment ce a crescut cu peste 9%. Pe aceast` pia]` dinamic`, m`rcile noastre (Yves Saint Laurent, Lancôme, Giorgio Armani, Diesel, Cacharel [i Biotherm) au înregistrat o cre[tere solid` a vânz`rilor de 19,6%, cu un câ[tig considerabil \n cota de pia]`. Integrarea din ianuarie 2013 a activit`]ii diviziei de lux în filiala noastr` româneasc` ne-a permis construirea unei leg`turi mai puternice cu consumatorul, o rela]ie de afaceri mai bine integrat` cu partenerii [i o abordare de marketing mai relevant`. Primul an \n aceast` formul` a fost pentru divizia de lux a L'Oréal România unul de succes, cu o consolidare a pozi]iei de num`rul doi pe pia]` [i o cot` de pia]` de 17% (fa]` de 15,3% în 2012). Cu aceste rezultate, ne reducem rapid decalajul fa]` de liderul de pia]` pe acest segment al produselor de lux. Suntem \ncrez`tori c` noua organizare ne va ajuta s` ne atingem obiectivul de a deveni num`rul unu pe segmentul de lux. Vom continua s` contribuim la cre[terea categoriei produselor de lux [i s` câ[tig`m cot` puternic` de pia]`, extinzând totdat` oferta noastr` pentru consumatorii români prin lansarea brandurilor Clarisonic [i Viktor & Rolf. 56

Biz

Cum se prezint` anul 2014, pån` acum, pentru pia]a produselor cosmetice, \n general, [i pentru L’Oréal Romånia, \n contextul acestei pie]e? Ca un prim general comentariu, pot spune c` pia]a produselor de \nfrumuse]are [i îngrijire este în revenire în 2014. Anul este totodat` unul polarizat în ceea ce prive[te mediul de pia]`, iar vânz`rile din prima jum`tate a anului au eviden]iat contraste existente între canalele de distribu]ie. Cu cele patru divizii ale noastre, ac]ion`m \n mai multe canale, care acoper` mai multe segmente de pia]`. Prin divizia mass-market (cu brandurile L’Oréal, Maybelline New York, Garnier) acoperim canalul de retail; prin divizia de dermatocosmetice (Vichy [i La Roche-Posay) acoperim canalul farmaceutic; prin divizia de produse profesionale (Matrix, L'Oréal Professionel [i Kerastase) ne adres`m saloanelor [i prin divizia de lux (Yves Saint Laurent, Lancôme, Giorgio Armani, Diesel, Cacharel [i Biotherm) acoperim canalul distribu]iei selective. 2014 a \nsemnat pentru noi o accelerare puternic` a diviziei de produse profesionale, stimulat` de extinderea brandului Matrix la nivelul re]elei saloanelor de coafur`, [i o repozi]ionare strategic` pentru L’Oréal Professionnel, ceea ce genereaz` o accelerare a acestui brand. Am ob]inut rezultate foarte bune pe segmentul produselor de dermo-cosmetice unde branduri precum Vichy [i

La Roche-Posay [i-au consolidat pozi]ia de lider; în timp ce m`rcile noastre de lux sunt, de asemenea, în cre[tere rapid` [i câ[tig` cot` de pia]`. Referindu-ne la întreaga entitate L'Oréal România, suntem încrez`tori c` în acest an vom cre[te mai repede decât în 2013 [i mai rapid decât pia]a, care ne a[tept`m s` creasc` cu aproximativ 2%. Ce estim`ri ave]i în privin]a cotei de pia]` pe care o de]ine]i? De mai mult de un secol, L’Oréal [i-a dedicat energia [i competen]ele numai unei singure afaceri: înfrumuse]area. Este o afacere bogat` în semnifica]ie, deoarece permite tuturor persoanelor

Ne-am propus ca \n urm`torii trei-patru ani s` devenim num`rul unu pe pia]a produselor de \nfrumuse]are [i îngrijire [i s` devenim una dintre cele mai atractive companii din România.” GILLES ANTOINE, Country General Manager, L’Oréal Romånia s`-[i exprime personalitatea, s`-[i câ[tige încrederea în sine [i s` interac]ioneze cât mai bine cu ceilal]i. Tocmai de aceea, [i ]inând cont de pozi]ia de lider interna]ional al industriei cosmeticelor, obiectivul nostru permanent este de a ne men]ine

COMPANII

pozi]ia solid` pe care o avem în ceea ce prive[te ac]iunile de inovare, publicitate [i, bine\n]eles, cot` de pia]`. Consecven]a acestei abord`ri ne-a permis s` ajungem la pozi]ia de num`rul 1 în lume. În România, suntem pe locul 2, cu o cot` de pia]` estimat` de 12,1%. Ave]i deja o gam` foarte divers` de branduri, cum v-a]i diversificat portofoliul anul acesta? Strategia noastr` de inovare este de a propune pie]ei produse noi, mai bune, diferite, în scopul de a anticipa [i de a r`spunde cel mai bine nevoilor în diversificare ale consumatorilor no[tri. {i 2014 a fost pentru noi un an cu multe inova]ii. Am lansat Elseve Fibralogy de la L’Oréal Paris, primul [ampon care confer` volum din interior; Garnier Essentials anti-age, prima gam` antiîmb`trînire organizat` pe grupe de vârst` [i la un pre] accesibil; Garnier Olia, noua inova]ie în privin]a color`rii p`rului care are integrat sistemul ODS (Oil Delivery System). |n acest an, am adus în România [i brandul de îngrijire a pielii Clarisonic, primul sistem de “cur`]are sonic`”, care ofer` cea mai bun` cur`]are a pielii. Am lansat, de asemenea, o nou` marc` de parfumuri de designer: Viktor & Rolf.

FOTO: VALI MIREA

Care sunt priorit`]ile mandatului dumneavoastr`? Ne-am propus ca \n urm`torii trei – patru ani s` devenim num`rul unu pe pia]a produselor de \nfrumuse]are [i îngrijire. De asemenea, ne dorim s` devenim una dintre cele mai atractive companii din România. Un gånd de final cu ocazia anivers`rii a 15 ani de Biz [i business romånesc. Cu ocazia acestei a 15-a anivers`ri, a[ dori s` v` felicit! Este impresionant drumul pe care l-a]i parcurs pân` acum [i sunt convins c` ve]i continua s` provoca]i mediul de business, cât [i media locale cu multe alte proiecte interesante. Biz Biz

RECICLAREA, MISIUNE POSIBLI~

Romånia poate crea 30.000 de locuri de munc` dac` investe[te \n reciclarea de[eurilor. Germania a reu[it s` devin` un model pe acest segment, aplicånd strategii de succes. Andrei Orban, pre[edintele Asocia]iei Environ, ne spune care sunt obliga]iile ]`rii noastre \n domeniu. DE ALEXANDRU ARDELEAN Care este bilan]ul Asocia]iei Environ dup` 7 ani de activitate? Ne-am asumat înc` de la început, din 2007, cånd s-a fondat asocia]ia, în calitate de organiza]ie constituit` pe temelia conceptului de responsabilitate extins` a produc`torilor de echipamente electrice, rolul de pionier într-un domeniu prea pu]in cunoscut în România, dedicându-ne în totalitate misiunii de atingere a obiectivelor europene referitoare la colectarea selectiv` [i reciclarea de[eurilor provenite din aceste tipuri de echipamente (DEEE). Dup` opt ani de activitate sus]inut`, cred c` România mai are înc` etape de parcurs pân` la egalarea performan]elor statelor europene lider în domeniul recicl`rii precum Germania, Belgia, unde se discut` deja de ridicarea [tachetelor referitoare la performan]e. În pofida eforturilor noastre, ]ara noastr` este înc` deficitar` în multe privin]e: de la interesul sc`zut al reprezentan]ilor autorit`]ilor locale, incoeren]e legislative, lipsa aplic`rii enforcementului de c`tre autorit`]ile cu atribu]ii de control, interesele divergente ale actorilor de pe pia]a de[eurilor, pân` la lipsa de informare [i nivelul sc`zut de în]elegere a obliga]iilor privind colectarea selectiv` al popula]iei. |n activitatea noastr`, ne-am canalizat toate eforturile în dou` direc]ii principale de ac]iune [i anume dezvoltarea unui sistem eficient de preluare [i valorificare a DEEE-urilor, la standarde europene, [i con[tientizarea popula]iei în ceea ce prive[te pericolul reprezentat de aceste de[euri, facilitând informarea [i educarea cet`]enilor asupra benefiicilor colect`rii selective. Privind retrospectiv, putem s` ne declar`m satisf`cu]i de performan]ele la care am ajuns, atât la nivelul 58

Biz

cantit`]ilor de DEEE care au fost deviate an de an de la gropile de gunoi [i trimise la reciclare, cât [i la performan]ele opera]ionale, putând s` ne mândrim cu o re]ea de colectare ce acoper` întreg teritoriul ]`rii. Cum privi]i dezideratul Comisiei Europene de transformare a Europei [i deci [i a României într-o societate a recicl`rii? Din p`cate, pozi]ionarea României la coada clasamentelor europene referitoare la colectare selectiv` [i reciclare

nu ne ofer` perspective optimiste pentru realizarea în viitorul apropiat a obiectivului Zero Waste, un concept care \ncurajeaz` reconsiderarea ciclului de via]` al resurselor astfel \ncât produsele s` nu mai ajung` de[euri. Procentul sc`zut al absorb]iei fondurilor europene disponibile pentru dezvoltarea infrastructurii de colectare [i lipsa implement`rii corecte a unor directive în domeniul de[eurilor împiedic` generarea unei valori ad`ugate la bugetul de stat a acestui domeniu cu un poten]ial uria[ de creare a peste 30.000 de locuri de munc`, în contextul în care ar putea fi pus în oper` [i în ]ara noastr` similar modelelor deja func]ionale din Germania sau Olanda. A[adar, mai avem înc` pa[i semnificativi de f`cut, a[ spune chiar o nevoie acerb` de a arde etape [i de a înv`]a din gre[elile altora, f`r` a mai c`dea [i noi în p`catul de a le repeta. O aten]ie special` trebuie s` o acord`m aloc`rilor bugetare pentru perioada 2014-2020, care vor fi influen]ate de performan]ele concrete ale m`surilor promovate de România pentru atingerea ]intelor de colectare selectiv` [i reciclare, în lipsa c`rora ne confrunt`m cu un risc real de a pierde

COMPANII din nou sume mari de bani care ar trebui s` infuzeze economia româneasc`. Cred cu t`rie c` este nevoie de un efort conjugat al autorit`]ilor, al tuturor celor care activeaz` în industria de[eurilor, astfel încât România s` urmeze exemplul celorlalte state membre, unde de[eurile au încetat s` mai aib` acest statut [i constituie resurse, materii prime secundare valoroase care genereaz` profit [i locuri de munc`. Care este momentul decisiv din ultimii ani care ar fi trebuit s` contribuie la atingerea obiectivelor europene din domeniu? 2005, \n momentul negocierilor de implementare pe directivele privind de[eurile din perioada de preaderare. Cred c` atunci ar fi trebuit pus` la punct o strategie eficient` de colectare, impunerea respect`rii principiului poluatorul pl`te[te, elaborarea m`surilor de prevenire care s` combat` poluarea de la surs`. În lipsa unei experien]e relevante la acel moment, am f`cut erori programatice, neadaptând legisla]ia la profilul [i specificul ]`rii noastre, transpunând astfel acquis-ul comunitar referitor la protec]ia mediului pe modelul copy-paste, deci [i cu multe erori. Nu putem discuta îns` de idealuri europene, acestea sunt direc]ii concrete, ]`ri ca Germania [i Austria nu depoziteaz` aproape nimic din de[eurile municipale, reu[ind s` recicleze [i s` composteze peste 60% din cantitatea produs`, restul fiind incinerat`. La nivelul întregii Uniunii Europene, media este de aproape 50% de[euri municipale reciclate [i doar 38% depozitate la rampa de gunoi. Statisticile ne spun c`, la nivel european, România este pe penultimul loc în ce prive[te cantitatea de de[euri municipale reciclat`, cu un procent de aproximativ 1%, urmat` doar de Bulgaria. Care sunt realiz`rile Environ? Am reu[it, împreun` cu echipa pe care o conduc, s` ne impunem pe pia]a gestion`rii de[eurilor de echipamente electrice [i electronice, având în acest moment peste 450 de membri afilia]i, [i s` dezvolt`m un sistem de colectare la nivel na]ional, certific`rile ob]inute anul acesta prin aderarea la WEEE FORUM [i WEEELABEX stând m`rturie pentru succesul sistemului pe care l-am dezvoltat.

Anul 2011 a fost marcat de dou` mari reu[ite: inaugurarea în Bucure[ti a primului centru de colectare selectiv` pe 10 fluxuri de de[euri, alimentat exclusiv cu energie regenerabil`, Ecorampa, [i îmbun`t`]irea calit`]ii serviciilor oferite membrilor prin lansarea unui sistem automatizat de comand` [i dispecerizare care reduce timpii de r`spuns [i permite optimizarea rutelor de colectare, a costurilor implicate [i reduce amprenta de carbon asociat` activit`]ii de transport de de[euri. Întrucât avem convingerea c` informarea [i educarea popula]iei reprezint` un pilon cheie în succesul tranzi]iei spre o societate a recicl`rii, tot în 2011 am lansat proiectul, “Baterel [i Lumea Non-E”, campanie de con[tientizare [i stimulare a colect`rii selective a de[eurilor de echipamente electrice [i electronice [i a celor de baterii, care se desf`[oar` \n peste 700 [coli [i licee la nivel na]ional [i care a ajuns anul acesta la a patra edi]ie consecutiv`. Am plecat de la premisa c` tinerii sunt cei mai receptivi la acest gen de mesaje [i, totodat`, pot ac]iona ca vector de multiplicare a informa]iei în rândul familiilor. Cel mai recent succes îl reprezint` derularea campaniei ini]iate cu sprijinul Ambasadei Republicii Federale Germania în România, “Redu amprenta de carbon – Decalogul luptei împotriva schimb`rilor climatice”, primul proiect comun privind cre[terea gradului de con[tientizare a popula]iei din România referitor la schimb`rile climatice, ce se va derula pân` în luna decembrie 2014. Scopul acestui demers este acela de a produce o schimbare de mentalitate astfel încât fiecare cet`]ean al Romåniei s` fie con[tient de importan]a propriei sale contribu]ii în reducerea amprentei de carbon [i încurajarea unui comportament responsabil fa]` de mediu, la nivel personal. Care este contribu]ia dumneavoastr` în sprijinirea mediului de afaceri din România? Prin serviciile personalizate oferite membrilor, ace[tia se pot dedica în totalitate businessului lor, l`sând problema responsabilit`]ii gestion`rii de[eurilor în seama noastr`. Colabor`m exclusiv cu companii certificate

care utilizeaz` cele mai bune tehnici de tratare [i reciclare disponibile, oferind garan]ia proceselor desf`[urate cu asigurarea protec]iei personalului [i mediului înconjur`tor. În plus, a[a cum spuneam, anul acesta am devenit membri WEEE Forum, organiza]ia pan-european` a sistemelor colective de gestionare a de[eurilor de echipamente electrice [i electronice, având astfel acces la expertiza [i transferul de know-how ale statelor avansate în domeniul recicl`rii, [i am început implementarea standardelor de performan]` ai WEEELABEX. Suntem permanent preocupa]i de perfec]ionare, dorim s` fim mereu la zi cu tot ce este nou în domeniul recicl`rii la nivel european [i ne canaliz`m eforturile în direc]ia îndeplinirii obliga]iilor membrilor no[tri la cele mai înalte standarde de calitate. Pachetul de servicii oferit partenerilor include activit`]i de consultan]` gratuit` [i suport în implementarea politicilor de mediu, respectând principiile strategiei de dezvoltare durabil`. Propunem [i dezvolt`m programe de CSR tuturor companiilor care doresc s` devin` un exemplu de responsabilitate social` corporativ` prin implementarea unui program integrat de management al de[eurilor [i prin derularea de campanii de con[tientizare. Avem de parcurs un drum înainte [i prin efortul nostru, al colegilor din Asocia]ia Environ, al competitorilor no[tri, al autorit`]ilor [i al celorlal]i colaboratori din industria de[eurilor, urmând exemplele pozitive ale celorlalte state membre, avem toat` încrederea c` vom duce ]ara noastr` pe locurile frunta[e pe care le merit`, inclusiv în domeniul recicl`rii. La final, câteva ur`ri pentru Revista Biz la aniversarea celor 15 ani de activitate? Tr`im într-o er` a digitaliz`rii în care, treptat, ne mut`m cu totul în online [i în acest context existen]a revistei Biz pe pia]a publica]iilor media din România de 15 ani este cu atât mai mult o performan]` de apreciat. V` urez mult succes [i de acum înainte [i s` continua]i s` livra]i con]inut de calitate, pentru c` este mare nevoie! Biz Biz

INOVA}IE LA RAFT Recesiunea mondial`, care a lovit puternic \n bugetele companiilor s-a tradus prin \ncercarea acestora de a g`si modalit`]i mai creative [i mai ieftine de a ajunge la clien]i, iar produc]ia publicitar` a fost cartea pe care au mizat. Maria Gheorghi]`, Marketing & PR Manager la Ad Production vorbe[te despre poten]ialul domeniului \n 2014. DE OVIDIU NEAGOE

Cum a evoluat segmentul POSM \n timpul [i dup` recesiune? Brandurile au fost mai chibzuite, s-au gândit de dou` ori \nainte s` investeasc` un buget \ntr-o campanie [i au ales s` investeasc` \n ac]iuni de unde [tiau sigur c` li se \ntoarce investi]ia [i, foarte important, c` pot s` m`soare investi]ia pe care au f`cut-o. Cred c` aici a pierdut foarte 60

Biz

FOTO: VALI MIREA

Care sunt principalele motive ale cre[terii segmentului Point of Sales Material (POSM) din ultimii ani? Cred c` \n timp ce outdoor-ul pierdea teren, toat` “nebunia” s-a mutat \n online [i la raft. Brandurile au \n]eles c` este nevoie s` fie aproape de consumator la momentul potrivit, iar momentul potrivit este cel al deciziei. Studiile arat` c` 70% din decizie se ia la raft, acolo este momentul adev`rului. Consumatorul, clientul vede o reclam` la televizor, poate s` \l influen]eze, s` \i plac`, \ns` decizia nu o ia atunci, ci “momentul adev`rului” este la raft. De aici aceast` avalan[` cu ce se \ntâmpl` la raft [i cred c` e priceperea fiec`rui brand de a se face atractiv, de a te face s` te opre[ti câteva secunde \n dreptul lui, \n goana \n care e[ti \n hipermarket. Este, dac` vrei, un fel de “elevator speech” al brandurilor, dac` reu[e[te s` te opreasc` pre] de câteva secunde \n fa]a raftului. Produc]ia poate s` te ajute \n aceast` zon` [i, dac` ai ochi s` vezi inova]iile pe care le aduc tehnologiile \n zona aceasta, po]i s` \]i faci propriul produs cât mai atractiv la raft. O companie, cel pu]in cum este \n cazul nostru prin excelen]` tehnic`, nu se rezum` numai la a fi un furnizor pentru print, ci scoate cumva tehnologia din zona ei de ni[` [i \]i arat` care este impactul ei asupra vie]ii noastre. Practic asta ar trebui s` fac` produc]ia.

COMPANII

mult outdoor-ul, iar partea aceasta de online este \ntr-o continu` cre[tere, pentru c` ai un feedback foarte bun, afli foarte multe informa]ii despre consumatori, despre comportamentul lor, despre ce le place. Iar brandurile au acum foarte multe informa]ii pe care \ncearc` s` le foloseasc` \ntr-un mod iste] \n campaniile lor. Interac]iunea fizic`, material`, care se \ntâmpl` la raft \ntre brand [i consumator nu cred c` o s` dispar` prea curând, pentru c` omul are nevoie de aceast` interac]iune, s` vad` produsul, s` \l ating` [i abia apoi decide dac` \l cump`r`. |nc` exist` aceast` nevoie s` te duci [i s` \l vezi, s` te asiguri c` este a[a cum l-ai v`zut \n poza de pe internet. Iar aceast` interac]iune poate s` fie o experien]`. Dac` \]i dore[ti acest lucru ca brand, po]i s` construie[ti o experien]` care poate fi memorabil`. Ast`zi, când practic orice material poate “prinde via]`”, de ce nu asist`m la un num`r [i mai mare de astfel de execu]ii creative? Pe de-o parte, de ce s` nu zicem, cred c` [i bugetele s-au diminuat, sunt tot mai mici, \ns` cred c` exist` [i o zon` de confort din care ne e team` s` ie[im. {i aici m` refer la teama de decizie, de a-]i asuma o responsabilitate, de a face lucrurile diferit fa]` de cum le-ai f`cut la campania trecut`. Pe de alt` parte, poate c` sunt lucruri sau informa]ii din zona tehnic` de produc]ie pe care lumea \nc` nu le cunoa[te [i atunci e cumva datoria noastr` s` povestim despre ele. Exist` [i un deficit de comunicare, nu reu[im, noi, cei din zona de produc]ie, s` povestim ce facem [i poate nu exist` nici interes din cealalt` parte a baricadei. Lumea este foarte concentrat` pe ce \nseamn` crea]ie \ncât uit` c` de fapt cercul se \nchide cu produc]ia. Dac` pân` la urm` toate au mers [nur [i ultima etap`, cea de produc]ie, las` de dorit, poate s` distrug` tot ce ai construit pân` \n acel moment. Pe de alt` parte, produc]ia poate fi un aliat foarte bun atunci când o crea]ie este OK, poate s` o fac` spectaculoas`. Dac` lumea ar avea acest declic, s-ar trezi [i interesul s` afle mai multe despre produc]ie. Pentru c` lucrurile s-au schimbat; imagineaz`-]i c` ast`zi pe aceea[i ma[in` po]i s` printezi diverse materiale,

nu trebuie s` alergi \n zece locuri ca s` printezi diferit, ci \ntr-o singur` ma[in`rie ai acum tot ce ai nevoie pentru a crea practic aceste execu]ii creative. Imagineaz`-]i c` \n ma[in`ria pe care o avem noi po]i s` pui sticl`, dup` care pui lemn, pui tapet sau parchet. Dac` vrei o paralel`, m` gândesc acum la telefon. Cum ai ast`zi aplica]ii [i internet pe telefon [i nu \l mai ]ii doar ca s` suni [i s` dai o veste. Cam a[a se \ntâmpl` [i \n zona de produc]ie, inova]ia a adus lucruri magice \n aceast` zon`. E ca o cutie magic`, ce \]i poate printa pe absolut tot ce \]i trece prin cap. Am printat la un moment dat chiar [i pe carcase de telefon. Care sunt provoc`rile cu care se confrunt` \n prezent produc]ia publicitar` \n general [i Ad Production \n particular? E vorba de viteza cu care se \ntâmpl` lucrurile atât \n via]a noastr` personal`, cât [i \n cea profesional`, ne lovim de acelea[i lucruri, toat` lumea este pe fug`. {i acest lucru se r`sfrânge [i \n activitatea businessului, pentru c` [i \n rela]iile cu clien]ii no[tri toat` lumea vrea “acum”. Sunt termene de livrare extrem de scurte [i, de obicei, cu bugete foarte mici. Cred c` sunt din ce \n ce mai mul]i oameni care cred c` po]i face orice peste noapte. Exist` aceast` presiune, s` se \ntâmple totul repede. A[adar, clar acestea sunt cele dou` confrunt`ri: termene de livrare din ce \n ce mai scurte [i bugete din ce \n ce mai mici. Cum va contribui evolu]ia tehnologic` la modificarea industriei? Brandurile au tot mai multe date legate de consumatori. Exist` toate uneltele necesare prin care ele s` adune informa]ii despre clien]ii lor. Informa]ii despre comportamentul lor, despre ce \l mân` pe un client s` se opreasc` sau nu \n fa]a unui stand sau m` gândesc iar`[i la partea din online unde ai un feedback extraordinar, ce reclam` i-a atras aten]ia, po]i s` \i observi obiceiurile. Sunt tone de informa]ii despre clien]i pe care brandurile le adun` [i \ncearc` s` g`seasc` o modalitate istea]` s` le foloseasc` \n campaniile lor. Iar un trend \n acest sens este s` le folose[ti [i s` te adresezi apoi individualizat. Dac` tu [tii informa]ii despre acesta,

\ncearc` cumva s` i te adresezi personalizat. Tiparul digital poate s` sus]in` campaniile personalizate. Poate s` te ajute \n acest demers, pentru c` putem s` tip`rim pe orice fel de material [i \n ce cantitate \]i dore[ti. Anivers`m 15 ani de Biz. Ce au \nsemnat ultimii 15 ani de business \n România? Dar cei 15 ani de Biz \n presa româneasc` de business? Auzind \ntrebarea, \mi aduc aminte c` citeam Biz \nc` din facultate [i era foarte cool s` cite[ti Biz. Eu am terminat Politehnica, aveam prietene care erau la ASE [i acolo era mai mult` vâlv` cu revista Biz. }in minte [i acum c` r`sfoiam revistele \n c`min cu admira]ie [i \ncercam s` aflu cât mai multe despre industrie. Din facultate a \nceput s` m` fascineze povestea cu marketingul [i cred c` la fascina]ia aceasta a contribuit [i revista Biz. Ulterior s-a creat o chimie cu revista pentru c` am ajuns \n 2005 la Zilele Biz, unde m-a impresionat ce s-a \ntâmplat acolo [i am decis c` \mi place foarte tare industria [i c` \mi doresc s` intru \n zona de publicitate. Mi-a marcat cumva parcursul, drept dovad` c` [i ast`zi o citesc cu mare drag. {i \mi place c` v` reinventa]i [i c`, totu[i, la câte provoc`ri sunt ast`zi, reu[i]i s` p`stra]i un con]inut de calitate. Chiar reu[i]i s` ]ine]i stindardul destul de sus [i cu revista, dar [i cu evenimentele. Pentru c` vin oameni care chiar au lucruri de spus [i \n minutele \n care ascul]i speech-ul ai o revela]ie, \]i vine o idee, te inspir`, \]i d` energia c` po]i s` mu]i mun]ii din loc. {i asta mi se pare grozav c` face Biz-ul. Legat de Ad Production, cred c` cel mai bine vorbe[te chiar fondatorul companiei, care spune despre business c` este ca un copil crescut frumos [i bine educat, care are acum 12 ani [i care a[teapt` cu ner`bdare s` vin` majoratul. Mi-a pl`cut ce a spus [i are dreptate c` e un business care a crescut s`n`tos de la primii pa[i, am evoluat foarte frumos. Ast`zi, dup` 12 ani, am ajuns s` acoperim \ntreaga gam` de display-uri [i standuri personalizate, s` fim \n topul companiilor produc`toare de publicitate, iar aceasta este clar o reu[it` a lui. Biz Biz

România \n 15 ani

Biz

2001

FMI aprob` un acord stand-by de împrumut cu România de aproape 386 mil. dolari. Kraft a preluat \n februarie Nova Brasilia, de]inut` de Supreme Impex România. Grupul Raiffeisen a achizi]ionat de la statul român Banca Agricol` pentru 52 milioane de dolari.

Are loc cea mai revolu]ionar` m`sur` fiscal`: cota unic` de impozitare de 16%. La 1 iulie, moneda na]ional` a fost denominat`, 10.000 de lei vechi fiind preschimba]i pentru un leu nou. Leii vechi au circulat pân` pe 31 decembrie 2006, iar de la 1 ianuarie 2007 sunt pe pia]` numai lei noi.

Sfâr[itul anului aduce aderarea României la UE. Una dintre cele mai mari tranzac]ii ale anului a fost preluarea Terapia de c`tre grupul indian Ranbaxy pentru 270 mil. euro. Lan]ul de electroretail Flanco a fost cump`rat de Flamingo International, printr-o tranzac]ie de 37 mil. euro.

2006

2004

Un an-cheie \n istoria noastr`, devenim membri ai NATO, la 29 martie, în urma depunerii instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, statul depozitar al Tratatului Alian]ei. Totodat` este [i anul \n care \ncheiem negocierile de aderare la UE, care au dus la reforme esen]iale \n societatea romåneasc`. Infla]ia scade \n premier` la o singur` cifr`, dup` ce \n 1999 Romånia avea infla]ie de trei cifre.

2003

2002

România prime[te invita]ia oficial` de intrare în Alian]a NordAtlantic`, la summitul NATO de la Praga. Pre[edintele SUA, George W. Bush, viziteaz` imediat Bucure[tiul [i d` asigur`ri c` Statele Unite vor sprijini demersurile române[ti de integrare în organiza]ie. La reuniunea Consiliului European de la Copenhaga a fost stabilit` [i data]int` de aderare a României la UE, liderii europeni invocând pentru prima dat` într-un document oficial anul 2007. Tot \n 2002 intr` \n vigoare moneda unic` european`, euro, iar din 2003 [i Romånia \ncepe s` se raporteze ca referin]` la ea pentru calcularea cursului de schimb valutar al leului, \n locul dolarului.

UE \[i declara sprijinul pentru aderarea în 2007 a României la structurile sale. Important de men]ionat este c` dup` 1998 \n Romånia \ncep s` intre fonduri externe masive, zeci de miliarde de euro, prin achizi]ii [i investi]ii, care au marcat industria [i serviciile.

Constitu]ia României este revizuit` în acord cu noile evolu]ii din societate [i cu obiectivele privind integrarea euro-atlantic`. Legea fundamental`, în noua sa form`, prevede eliminarea stagiului militar obligatoriu, m`re[te mandatul pre[edintelui României la 5 ani, restrânge imunitatea parlamentar` la voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, prevede garantarea [i ocrotirea propriet`]ii private, indiferent de titular.

2005

1999

Penultimul an al secolului trecut era marcat istoric [i simbolic de vizita Papei Ioan Paul al II-lea. Suveranul Pontif a numit România “gr`dina Maicii Domnului”. Cu toate acestea, 1999 marca un ciclu de violen]e, care se \ncheia cu o ultim` mineriad`. Tot 1999 este [i anul în care România trece pe lâng` intrarea în incapacitate de plat` [i în care datoriile b`ncilor falimentare ca Bancorex [i Banca Agricol` sunt preluate la datoria public`.

2000

Chiar dac` nu pare mult, acest deceniu [i jum`tate \nseamn` enorm pentru Romånia. Am trecut peste evenimente dificile, am \nregistrat e[ecuri [i succese, iar via]a noastr` s-a schimbat complet. Iat` care sunt cele mai importante evenimente din ace[ti ani. DE ALEXANDRU ARDELEAN

ANALIZ~

2013

In semestrul I, PIB a crescut, comparativ cu semestrul I 2013, cu 2,4% pe seria brut` [i cu 2,6% pe seria ajustat` sezonier. Îns` dinamica cre[terii a încetinit în al doilea trimestru, când s-a înregistrat o sc`dere de 1% fa]` de primul trimestru din 2014 (care la rândul s`u a sc`zut cu 0,2% fa]` de trimestrul IV 2013). Asist`m la cea mai redus` infla]ie de dup` 1989. Indicele pre]urilor de consum (IPC) în luna iulie 2014 fa]` de iulie 2013 a fost de 0,95%. Investi]iile nete realizate în economia na]ional` au sc`zut în trimestrul I 2014, fa]` de trimestrul I 2013, cu 7,4% (ultimele date disponibile). Totodat`, investi]iile str`ine directe au sc`zut cu 10%.

2014

Economia a primit 2,8 miliarde de euro din finan]`rile nerambursabile primite de la Comisia European`. Rata anual` a infla]iei a ajuns la sfâr[itul anului 2013 la 1,55%, nivelul minim al ultimilor 24 de ani. Investi]iile str`ine directe au ajuns la finalul anului la 2,7 miliarde de euro, în cre[tere cu 27% fa]` de 2012. Agricultura a fost anul trecut o adev`rat` vedet` a economiei ca urmare a vremii bune, ceea ce a adus afaceri totale de 18,5 miliarde de euro, rezultat de maxim istoric [i apropiat fa]` de vârfurile din 2011 [i 2008.

Este anul în care, dup` doi ani [i jum`tate de criz`, România iese tehnic din recesiune, înregistrându-se o prim` cre[tere a PIB în trimestrul întâi, tendin]` care s-a accentuat în trimestrele urm`toare.

2009

Criza economic` î[i face sim]it` cu putere prezen]a în România, primele afectate fiind afacerile din domeniul privat. Bugetarii resimt [i ei criza, dar deocamdat` colateral. România î[i pune “centura de siguran]`”, împrumutând aproape 20 de miliarde de euro, în urma unui acord cu FMI, Banca Mondial` [i Uniunea European`, în schimbul aplic`rii unor m`suri de restric]ii bugetare. Succes major al diploma]iei române[ti la Curtea de la Haga, unde câ[tig` procesul cu Ucraina, în disput` fiind delimitarea platoului continental în zona Insulei [erpilor, care este adjudecat 79,3 la sut` de România. Dacian Ciolo[ este numit comisar european pentru Agricultur`.

Anul 2012 s-a remarcat prin produc]ia agricol` slab`, criza politic` intern`, declinul investi]iilor str`ine [i slaba absorb]ie a fondurilor europene, care, suprapuse recesiunii marilor economii europene, au afectat economia României. Economia a înregistrat o cre[tere firav`, de 0,2%. Exporturile au revenit pe sc`dere, pentru prima dat` în ultimii trei ani, comer]ul a adus semnale descurajatoare, reintrând pe final de an 2012 în teritoriul negativ, deficitul bugetar s-a ajustat, în timp ce datoria public` [i-a continuat ascensiunea, iar investi]iile str`ine au ajuns la minimul ultimilor 10 ani. România a încheiat anul cu o rat` a infla]iei de 4,95%, în cre[tere fa]` de 3,14% în 2011 în urma produc]iei agricole slabe, a scumpirii energiei, a gazelor [i a petrolului, precum [i din cauza deprecierii leului.

2012

2008

2010

Salariile se reduc cu 25%. Pensiile sunt supuse pl`]ii contribu]iilor sociale. TVA cre[te de la 19 la 24%, ceea ce antreneaz` o explozie a pre]urilor. Dacia Duster este lansat` [i are succes în toat` Europa, iar e-Payment, liderul comer]ului online din România, este vândut, fiind una din cele mai importante tranzac]ii ale anului.

Criza economic` mondial`, pornit` în SUA, afecteaz` [i România c`tre sfâr[itul anului. Sunt luate primele m`suri de austeritate. Ca o premier` în România, o lege r`mâne neaplicat`, cea a major`rii cu 50% a salariilor cadrelor didactice, iar guvernul suspend` ocuparea posturilor bugetare vacante.

2011

2007

Chiar \n primul an de membru al UE, Romånia a ajuns s` aib` un PIB de peste 100 de miliarde de euro, \ns` PIB/capita a r`mas unul dintre cele mai sc`zute din Europa. Totu[i, o jum`tate de milion de oameni – adic` peste 10% din salaria]ii din economie - aveau la nivelul lunii octombrie 2008 salarii medii brute de peste 1.000 de euro, de 12 ori mai mult fa]` de 2004. Nici aderarea la UE, nici venirea investitorilor str`ini nu au reu[it \ns` s` modernizeze complet Romånia: doar 168 km de autostrad` au fost construi]i \n 20 de ani.

Biz

strategie INDUSTRIA DIN SPATELE PAUZELOR PUBLICITARE |n 15 ani industria romåneasc` de publicitate a trecut de la o extrem` la alta. S-a f`cut mare [i frumoas`, a galopat ca s` recupereze din decalajul cu Occidentul, dup` care, din extazul generat de escaladarea ultrarapid` a unui piedestal prea fragil, s-a trezit brusc \n agonie. Cåtva timp, roti]ele mecanismului s-au mi[cat din iner]ie, to]i juc`torii din industrie trezindu-se cu greu din visul transformat \n cel mai uråt co[mar spre finalul anului 2008. |ncet-\ncet, valul de [oc s-a atenuat [i s-a dat startul la reinventare. A reintrat \n etapa de construc]ie. De data aceasta, mai a[ezat, pe funda]ii mai solide, mai ancorate \n noua realitate. DE LOREDANA S~NDULESCU e la celebrele sloganuri nou`zeciste “Adidas Torsion – Dac` vrei po]i!”, “Titan Ice – Alt` via]`” sau “Aquafresh \n trei culori, protejeaz` de trei ori”, la \nceputul anilor 2000 publicitatea romåneasc` intra \ntr-o etap` prolific`, l`sånd mult \n urm` anii de taton`ri \n care a face o campanie \nsemna o machet` alb-negru inserat` \n rubrica de mic` publicitate a ziarelor sau spoturi TV cu costuri de difuzate de ordinul cåtorva sute de dolari. Odat` cu intrarea \n Romånia a marilor grupuri de comunicare, Grey, Saatchi & Saatchi (1992), BBDO (1993), Publicis, Leo Burnett, Ogilvy, McCann Erickson (1994), Lintas Worldwide (1995, devenit Lowe din 2003), nimic nu a mai stat \n calea ascensiunii. |n plus, terenul avea s` devin` propice \n 64

Biz

contextul a cel pu]in dou` momente marcante, ce aveau s` schimbe radical fa]a publicit`]ii romåne[ti: \n 1995 se lansa Pro TV, televiziunea care d`dea tonul unei noi ere \n peisajul media autohton [i, \n 1996, Ministerul Comunica]iilor din acea perioad` anun]a organizarea licita]iei publice pentru acordarea licen]elor de operare \n Romånia primelor dou` re]ele de telecomunica]ii mobile. Atfel, gra]ie GSM-ului, pia]a de publicitate avea s` capete un imbold considerabil. Pe fondul b`t`liei dintre cei doi operatori de telefonie mobil`, Connex [i Dialog, agen]iile de publicitate \ncepeau s` culeag` primele roade ale competivit`]ii capitaliste. |n paralel au crescut \n mod evident [i alte domenii, \ns` telecomul s-a aflat ani la rånd \n topul celor mai mari investi]ii \n publicitate. An de an se

raportau cre[teri ale bugetelor de media. |n 2003, primul an \n care agen]ia Initiative a calculat valoarea total` a pie]ei de publicitate, \n cadrul studiului Media Fact Book, cifra era de 179 milioane de euro. Valoarea a crescut constant: 216 milioane de euro \n 2004, 277 milioane de euro \n 2005, 369 milioane de euro \n 2006, 482 milioane de euro \n 2007 [i 540 milioane de euro \n 2008. Cre[terile de 20-35%, chiar peste acest nivel, nu mai reprezentau nicio surpriz` pentru nimeni. Odat` cu astfel de bugete, a \nceput [i profesionalizarea, au crescut echipele, s-au lansat divizii specializate de media, PR, online. Au ap`rut [i primele agen]ii romåne[ti cu ambi]ii de a se dezvolta pe traiectorii independente, neafiliate unui grup de afar`: GMP Advertising, Next

Advertising, CAP, Friends Advertising, GAV sau Headvertising. |n paralel, luau na[tere primele asocia]ii de profil [i se f`ceau primii pa[i c`tre reglementarea industriei de comunicare. |n 2001, Radu Florescu, \n calitate de pre[edinte al UAPR, lansa festivalul de publicitate Ad’Or, iar \n 2004 lansa Effie Romånia. Totul se \ntåmpla \ntr-un ritm ame]itor, cu mult` efervescen]` [i cu o \ncredere debordant` c` viitorul nu putea fi decåt pe plus. Visul frumos a \nceput s` se destrame odat` cu primele semne de \ngrijorare, urmate la scurt timp de sc`deri drastice ale volumelor de business. |n 2009, primul an de criz`, pia]a s-a pr`bu[it la 339 milioane de euro, sub nivelul din 2006. Cei mai optimi[ti preziceau sc`deri ale volumelor de publicitate cu 20% \n 2009. Cei mai pesimi[ti vorbeau de mult mai mult decât atåt. Realitatea a fost \ns` mai

dur` decåt [i cele mai negre predic]ii. Sc`derea pie]ei s-a tradus [i \n concedieri masive la toate companiile media [i \n mai multe titluri \nchise. Cine spera c` situa]ia se va redresa a fost repede nevoit s` \nve]e c` nu exista drum de \ntoarcere. Singura cale

R`zboiul operatorilor de telefonie mobil`, Connex [i Dialog, a impulsionat pia]a românesc` de publicitate

spre supravie]uire devenea adaptarea rapid` la noua normalitate, normalitate care presupunea \n]elegerea [i acceptarea a trei paradigme: contextul specific pie]ei române[ti, paradigma economic` [i cea tehnologic`. Cre[terea accelerat` a pie]ei [i arderea multor etape generaser` \n 2007 -2008 un mare fenomen infla]ionist \n industria de publicitate. Dup` primul val de [oc, judecånd la rece, aproape to]i veteranii industriei au avut curajul s` recunoasc` faptul c` recesiunea nu a avut numai efecte negative, ci a \nsemnat [i o coboråre cu picioarele pe p`månt [i o rea[ezare mai fireasc` a lucrurilor \n care cre[terile, chiar dac` mici, vor fi mai s`n`toase. Dincolo de [ocul cauzat de criza economic`, care a dus la redimensionarea bugetelor [i o regåndire a cheltuielilor \n ultimii ani, industria de comunicare din Romånia [i de pretutindeni trece prin transform`ri radicale, sub impactul avansului tehologic, al internetului [i revolu]iei social media. Controlul asupra mesajelor nu mai este \n totalitate pe måna brandurilor sau agen]iilor. Odat` cu democratizarea internetului, de la an la an, de la lun` la lun`, regulile de comunicare dintre branduri [i consumatori se schimb`, iar provoc`rile cu care se confrunt` agen]iile de publicitate sunt pe m`sur`. Ultimii 15 ani au \nsemnat [i na[terea presei online romåne[ti. |n Biz

STRATEGIE PUBLICITATE

2000 s-a lansat iMedia, unul dintre primii publisheri online, cu un portofoliu alc`tuit din proiecte precum eva.ro, cinemagia.ro sau automarket.ro. Active Soft, Vodanet, Netbridge Development [i Acas`

10 milioane de euro \n primul semestru al anului 2010. Conform celei mai recente edi]ii a studiului ROADS, realizat de c`tre IAB România [i PwC România, \n 2013 valoarea pie]ei de publicitate online raportat` de

festivalul blogosferei, RoBlogFest, care timp de [ase ani a reu[it s` strâng` mare parte din comunitatea bloggerilor [i s` promoveze ni[te ierarhii. |n 2007, odat` cu primele campanii pe bloguri (Marketingonline.ro a f`cut prima campanie pe bloguri, urmat` de Dacia, Audi [i Fiat), \ncepe s` se deschid` apetitul clien]ilor c`tre aceast` zon` de online. 2008 [i 2009 au fost anii \n care a crescut cel mai mult num`rul de bloggeri, \n tandem cu diversificarea modalit`]ilor de monetizare (con]inut editorial pl`tit, display, campanii, AdWords etc.) [i apari]ia primelor ni[e. 2010 [i 2011 au \nsemnat ani de maturizare a rela]iilor, unii bloggeri devenind influen]atori respecta]i \n industrie.

RIVALITATEA DECENIULUI

Adrian Bo]an [i Bogdan Naumovici Media sunt alte nume ce amintesc de \nceputurile publishingului online autohton. Revistapresei.ro, lansat` \n 2000, devine Hotnews.ro \n 2004. |n toamna lui 2004 se lansa primul site al Internet Corp, 9AM.ro, urmat \n 2005 de Wall-Street.ro. Internetul a intrat [i \n aten]ia marilor grupuri de pres`, care [i-au lansat divizii specializate: MediaPro Interactiv – divizia de online a Publimedia (devenit` ulterior Apropo Media) – [i F5 – divizia de online a Grupului Realitatea-Ca]avencu (integrat` \n 2010 \n Realitatea Media). Internetul [i-a f`cut loc [i \n planurile de investi]ii media ale marilor advertiseri, pia]a de publicitate online atingånd nivelul record de 66

Biz

participan]ii la studiu a ajuns la aproximativ 30 de milioane de euro.

VOCEA BLOGOSFEREI |n 2014 s-a \mplinit un deceniu de la apari]ia fenomenului de blogging sus]inut \n Romånia. Au fost 10 ani de cre[tere [i diversificare a formelor de comunicare. Dac` prin 2003 - 2005 bloggingul \nsemna ceva marginal, din 2006 au \nceput s` apar` tot felul de ini]iative \n m`sur` s` dezvolte fenomenul. Lua na[tere comunitatea Blogoree, care \[i propunea s` aduc` bloggerii \mpreun` [i s` defineasc` un cod de bune practici. |n Bucure[ti se organiza Netoo, iar la Timi[oara [i \n alte ora[e se organizau BlogMeeturi sau TweetMeeturi. |n 2006 ap`rea [i

Ani la rånd, Bogdan Naumovici [i Adrian Bo]an au fost cei mai aprigi concuren]i. S-au b`tut cot la cot pentru clien]i, premii [i recunoa[tere. |n timp, s-au cristalizat dou` abord`ri diferite ale publicit`]ii [i fiecare [i-a v`zut de propriul drum, unul axat pe pia]a local` [i dorin]a de a r`spunde nevoilor de business ale antreprenorilor români, cel`lalt cu ambi]ii regionale [i atragerea de business din partea multina]ionalelor. Dac` pentru Naumovici \n 2005 m`sura creativit`]ii era dat` de cåt mai multe premii [i o bun` reputa]ie \n råndul clien]ilor, Adrian Bo]an se gåndea s` pun` bazele unui sistem prin care s` creasc` \n interiorul agen]iei o echip` de crea]ie care s` pun` McCann Bucure[ti pe harta Europei, plan care i-a [i ie[it cå]iva ani mai tårziu. Dup` primul Grand Prix adus de la Cannes \n Romånia [i \n regiune \n iunie 2011, un Titanium Lion \n acela[i festival [i titlul de Agen]ia Anului la Golden Drum \n 2011, urmate [i \n 2012 - 2014 de premii pe scenele interna]ionale, Adrian Bo]an [i-a atins obiectivul, terenul cå[tigat de McCann Bucure[ti pe harta Europei fiind acum deja consolidat. |n plus, de cå]iva ani, din biroul de la Bucure[ti sunt coordonate

STRATEGIE PUBLICITATE proiecte pentru clien]i regionali. |n 2011, 15% din veniturile McCann proveneau de la clien]i din afara Romåniei, ceea ce \n contextul crizei economice a acelui an reprezenta o veritabil` gur` de oxigen. |n studiul AdMarket din 2006, Leo Burnett se clasa pe primul loc \n topul celor mai creative agen]ii de publicitate de pe pia]`. Cånd li s-a cerut s` motiveze de ce consider` aceast` agen]ie ca fiind cea mai creativ`, mul]i dintre responden]ii chestionarelor au spus: “Pentru c` \l au pe Naumovici!”. Creativul-vedet` din advertisingul romånesc, care [i-a propus ca cinci ani la rånd s` cå[tige cu Leo Burnett titlul de agen]ia anului [i a [i reu[it aceast` performan]`, a debutat la Lettera Advertising pe o pozi]ie de Client Service, dup` care a \nceput s` fac` copywriting. |n Leo Burnett s-a angajat ca Junior Copywriter, iar \n 1999 a fost numit Creative Director, \n 2001 devenind partener \n cadrul companiei. Din 2006, conduce shop-ul de crea]ie 23 Communication Ideas, parte a grupului Leo Burnett, [i [i-a concentrat businessul pe atragerea de clien]i din råndul antreprenorilor români. |ntr-un interviu acordat \n 2005 revistei Campaign, Bogdan Naumovici \[i propunea ca plan de viitor s` reu[easc` s` \[i fac` destul timp pentru a se ocupa de cre[terea unei noi genera]ii de publicitari romåni. Planurile sale cu Leo Academy de la mijlocul anilor 2000 nu s-au ridicat la nivelul a[tept`rilor [i, din p`cate, noua genera]ie \nc` se las` a[teptat`. Dezam`git de evolu]ia noii genera]ii, dar [i a \ntregii bresle, nu pu]ine au fost ie[irile publice \n care manifesta o atitudine critic` la adresa \ntregii industrii. |ntr-un interviu acordat revistei Biz \n 2008 descria publicitatea romåneasc` drept mediocr`, nejustificat de bine pl`tit` [i comod`. “Este mediocr` [i nici nu am de ce s` aduc mai multe argumente. Trebuie s` ne uit`m la televizor [i vedem c` este un an slab. Mi se pare c` ne \ntoarcem \n 2000 din punct de vedere calitativ. Avem bugete ceva mai mari, camere digitale 68

Biz

mai bune, calculatoare mai performante [i efecte mai de[tepte decåt \n anii ’90, dar nu neap`rat [i concepte mai bune”, explica Naumovici, nemul]umit de faptul c` publicitatea romåneasc` nu \[i f`cea bine treaba [i nu era prea bine pus` \n slujba vånz`rilor, a brandurilor [i \n slujba businessului. De ce s-a ajuns \n aceast` situa]ie? Au

5 MOMENTE PENTRU 15 ANI

2000 se \nfiin]a UAPR, organiza]ia profesional` care urm`re[te ap`rarea intereselor agen]iilor de publicitate, dezvoltarea [i profesionalizarea industriei de advertising

2001 se lansa festivalul de creativitate Ad’Or, desfiin]at dup` un deceniu

2004 se lansa festivalul Effie Romånia

2012 se lansa ADC*RO Awards

2013 IAA Romånia aniversa 20 de ani de la \nfiin]are

fost mai mul]i factori, \ns` principala cauz`, \n opinia lui Naumovici, este c` s-au cå[tigat banii prea u[or atåt de partea agen]iilor, cåt [i de partea clien]ilor. Deoarece banii s-au cå[tigat prea u[or, \ntreaga industrie, cu unele excep]ii, “s-a l`sat pe tånjeal`”. “Nici clien]ii nu au mai cerut cine [tie ce, agen]iile nici atåt [i ne-am \ntors cu ni[te ani buni \n urm`.” Cåt prive[te speciali[tii din industrie, nu de talente ducea lips` \n 2008 publicitatea romåneassc`. “Cel mai mult ducem lips` de caracter. De «vån`». Suntem \nconjura]i de oameni care nu vor s` dovedeasc` nimic. Pentru c` au crescut mult prea repede [i au ajuns la ni[te salarii uria[e \ntr-un timp foarte scurt [i complet nejustificat”, mai spunea Naumovici.

OBSESIA PREMIILOR Odat` cu profesionalizarea, \n anii 2000 s-a pierdut din entuziasmul [i nebunia primilor ani. “Nu mai exist` pasiune [i nici dorin]a de a inova. Totul e calculat, m`surat, evaluat la rece. Totul e strategie financiar`. Dac` \n 1999 D'Arcy ajungea Agen]ia Anului cu campanii pe care le [tia [i le iubea toat` lumea, cå]iva ani mai tårziu se premiau campanii pe care fie nu le [tia nimeni, fie nu le iubea nimeni. {i asta din motive extrem de pragmatice, care au aruncat creativitatea \ntr-un tabel”, sintetiza Liviu David, director de crea]ie al Next Advertising, starea publicit`]ii romåne[ti \n urm` cu cå]iva ani. Filmul s-a rupt odat` cu primele campanii premiate interna]ional. Agen]iile au ajuns obsedate de premii (care s` le aduc` imagine, deci noi clien]i, implicit bani) [i clien]ii de rezultate, iar \n lupta aceasta s-a sacrificat tocmai publicul. A[a \[i explica Liviu David cum de am ajuns s` vedem la TV doar dou` feluri de campanii: “cum-voiau-clien]ii”, pline de informa]ii [i lipsite de atractivitate, [i “cum-voiau-agen]iile”, gåndite s` ia premii interna]ionale, dar f`r` impact la romåni. Pu]ine campanii reu[eau [i f`r` exagerare putem extrapola [i la timpul prezent c` pu]ine sunt [i acum campaniiile care reu[esc s` plac` [i clientului, [i agen]iei, [i publicului [i s` mai [i vånd` produsul.

NOUA GENERA}IE DE PUBLICITARI Dincolo de rea[ezare [i reinventare, dincolo de nevoia de a ]ine pasul cu toate nout`]ile la nivel global [i toate provoc`rile impuse de revolu]ia digital`, industria romåneasc` de publicitate are de rezolvat o provocare \n plus: apartenen]a identitar`. Cronologic, exist` \n mod evident o nou` genera]ie de publicitari romåni, cu cåteva vårfuri conturate \n ultimii ani, nu s-a format \ns` [i un nucleu creativ [i nu se manifest` mai pregnant un sentiment de apartenen]` la un grup a[a cum aveau odat` frumo[ii Mad Men ai \nceputurilor. Biz

VIRTU}ILE CHALLENGERULUI În lupta direct` cu concuren]ii globali, flexibilitatea, standardele ridicate [i solu]iile complexe trec din coloana atributelor “extra” în cea de “must have” pentru un juc`tor local din pia]a de transporturi [i logistic`. DE DRAGO{ L~Z~RESCU ebruder Weiss, o companie de familie activ` în Europa, inclusiv în România, încearc` s` se impun` în competi]ia aprig` pe care o duce cu juc`torii la nivel global cu prezen]` în ]ara noastr`. Pia]a local` de transporturi [i logistic` s-a maturizat mult, \n ultimii ani, dac` ne uit`m la cifrele de afaceri ale companiilor de profil din ]ar`, indiferent c` vorbim de cele cu capital str`in sau românesc. Acestea sunt caracterizate de diversitatea solu]iilor logistice [i de transport, solu]ii care în urm` cu câ]iva ani nu erau disponibile. Putem spune totodat` c` pia]a s-a maturizat [i prin prisma cre[terii num`rului de speciali[ti în logistic`, cu diverse niveluri de expertiz`, aspect facilitat în special de cre[terea companiilor – în acest domeniu înve]i 70

Biz

meserie mai degrab` practicând decât în [coli de specialitate. Poate c` acest nivel de dezvoltare ar fi fost [i mai accelerat dac` nu ar fi ap`rut criza economic`, ale c`rei efecte înc` se fac sim]ite, [i nu în ultimul rând dac` dezvoltarea infrastructurii rutiere nu ar fi fost atât de înceat`. Având în vedere ponderea pe care o de]in companiile multina]ionale în volumul de m`rfuri transportat / manipulat în România sau care face obiectul depozit`rilor în pia]a domestic`, putem spune c` acestea au puterea de a impune anumite standarde [i un nivel de exigen]` în ceea ce prive[te serviciile de transport [i logistic` pe pia]a din România. Fenomenul de globalizare î[i face sim]it` prezen]a [i în acest domeniu, nu mai pu]in decât în altele: impunerea criteriilor de performan]` [i

monitorizarea permanent` a acestora, licitarea periodic` [i cu regularitate pentru achizi]ionarea serviciilor de transport [i logistic` pe pia]a liber` sau orientarea c`tre solu]ii regionale sunt practici preluate de pe pie]ele mature care în final au dus la cre[terea competi]iei pe pia]`, dar [i la dezvoltarea juc`torilor existen]i. Gebruder Weiss [i-a canalizat dezvoltarea strategic` pe o serie de aspecte pe care directorul general Viorel Leca le nume[te, mai în glum`, mai în serios, “virtu]ile challengerului”. “O prezen]` uniform` la nivel regional, în ]`rile Europei Centrale [i de Est, cu organiza]ii [i terminale proprii care s` asigure un nivel al serviciilor comparabil în toat` regiunea este unul dintre pilonii strategiei GW – putem oferi acela[i portofoliu de servicii în toate ]`rile

STRATEGIE TRANSPORTURI proceselor de logistic` în provincie este cererea de solu]ii logistice optimizate, cum ar fi distribu]ia na]ional` la palet, pentru care prezen]a unei re]ele de hub-uri este indispensabil`. De[i dezvoltarea \n teritoriu este înc` înceat`, Leca nu regret` alegerea de a se extinde. “Noi am pariat pe aceast` re]ea na]ional` [i primii clien]i din provincie nu au încetat s` apar`”, spune el. În momentul de fa]`, Gebruder Weiss România de]ine

FOTO: VALI MIREA

angaja]i, ca urmare a consolid`rii Europei Centrale [i de Est”, explic` Leca. filialelor deschise în ]ar` prin cre[terea Un alt pilon îl constituie performan]a portofoliului de clien]i [i dezvolt`rii opera]ional`. Compania cu origini echilibrate a tuturor diviziilor de business austriece pune accentul pe monitorizarea prin atragere de clien]i din cât mai multe calit`]ii serviciilor [i optimizarea industrii. Printr-un echilibru în proceselor, cùtând în permanen]` s` portofoliul de clien]i [i de industrii c`rora identifice m`surile ce trebuie li se adreseaz`, Gebruder Weiss evit` implementate pentru a atinge excelen]a atingerea unui grad ridicat de opera]ional`. De[i investi]iile GW s-au dependen]` fa]` de un anumit partener concentrat în Europa iar compania nu de afaceri, iar acest deziderat pare s` se are o prezen]` global` în adev`ratul sens aplice [i clien]ilor: “În al cuvântului, Gebruder Weiss reu[e[te s` ultimii ani am constatat le asigure clien]ilor accesul pe toate c` pân` [i clien]ii no[tri continentele, prin re]eaua de parteneriate sunt interesa]i de din care GW face parte. “Mai nou avem bonitatea financiar` a pe pie]e din Asia [i America subsidiare furnizorului de servicii, GW tocmai pentru a putea garanta înc` din faza de clien]ilor no[tri nivelul de calitate cu care negociere. Mult prea i-am obi[nuit în Europa”, explic` multe insolven]e [i directorul general al companiei. Pe plan falimente pe pia]` au local, acesta pune accent pe un portofoliu crescut nivelul de complex de servicii pentru a se diferen]ia pruden]` al clien]ilor de competi]ie. Printre acestea se num`r` atunci când expedi]ii rutiere, feroviare, maritime [i aeriene împreun` cu solu]iile logistice complexe. Standardele ridicate la care Criza economic` i-a sunt oferite serviciile amintite determinat în ultimii ani pe cei plaseaz` compania Gebruder mai mul]i dintre clien]i s` caute Weiss România în zona solu]ii optimizate pe de o parte „premium” a pie]ei de din dorin]a de a ob]ine costuri transport [i logistic`. Businessul în cre[tere a atras reduse, pe de alt` parte pentru a [i sporirea num`rului de avea la rândul lor un avantaj angaja]i, GW ajungând la competitiv pe pia]` printr-o aproximativ 470 de salaria]i \n performan]` logistic` crescut`.” prezent. Gestionarea acestui VIOREL LECA, director general, indicator aflat în cre[tere a fost Gebruder Weiss România relativ u[oar`, pe fondul unei dezvolt`ri organice, nu prin preluarea unor al]i juc`tori. externalizeaz` procesul logistic c`tre o “Totu[i anumite proiecte de anvergur` companie specializat`”, spune tân`rul pe care le-am gestionat au impus o manager. cre[tere pe termen scurt a echipei [i Polii logisticii în România s-au procesul nu a fost lipsit de stres; o cristalizat ini]ial în jurul Bucure[tiului [i dezvoltare sustenabil` nu presupune la frontiera de vest a ]`rii – dezvoltare numai atragerea de noi angaja]i în dictat` de nevoile anilor ’90: importuri perioada în care pia]a ofer` oportunit`]i masive de bunuri din vestul Europei [i de dezvoltare, ci [i integrarea noilor consum dispropor]ionat în Bucure[ti angaja]i în cultura companiei [i comparativ cu restul ]`rii, îns` lucrurile dezvoltarea ulterioar` a acestora”, explic` încep s` se schimbe. Apari]ia investi]iilor Viorel Leca. Departamentul de resurse strìne, în special în facilit`]i de umane GW pune accentul pe programele produc]ie, a f`cut ca serviciile de logistic` multidisciplinare de dezvoltare a s` fie cùtate [i în restul ]`rii. Un alt angaja]ilor [i sper` la continuarea factor relevant pentru dezvoltarea cre[terii organice a num`rului de

un portofoliu format din companii precum Petrom, Porsche, Billa, Wienerberger, Henkel sau Romtelecom. De[i performan]ele companiei în business pe plan local sunt remarcabile, Gebruder Weiss România – ca [i întreaga industrie în care activeaz`, de altfel – este în plin proces de maturizare, dependent de cadrul legislativ, politic, de dezvoltarea infrastructurii [i de stabilitatea economic` a ]`rii. Pilonii pe care se sprijin` compania îi dau îns` tot dreptul s` spere la men]inerea unei pozi]ii de top 5 într-o pia]` aglomerat` de juc`tori globali. Biz Biz

Biz

Foto: © Remus Grigore – Dreamstime.com

STRATEGIE BRANDURI

100

cele mai puternice branduri rom책ne[ti A cincea edi]ie a topului realizat de Biz [i Unlock Market Research aduce o premier`: \n loc de 50, avem 100 de branduri rom창ne[ti, clasificate \n func]ie de performan]e [i gradul de afectivitate de care se bucur` \n r창ndul consumatorilor.

Biz

STRATEGIE

BRANDURI

ltimii doi ani (2012-2014) s-au remarcat printr-o extraordinar` dinamic` a m`rcilor romåne[ti. Criza economic` a afectat [i Romånia, dar, paradoxal, ceea ce a f`cut r`u altora ne-a f`cut bine nou`. Suntem o na]ie care reac]ioneaz` s`n`tos la crize. Dac` pe vremuri de pace ne reneg`m ]ara, pe vremuri de r`zboi o ap`r`m [i o iubim din toat` inima. Suntem ceea ce numim noi, \n limbaj sociologic, o cultur` minor` – reactiv`, o na]ie de ap`r`tori [i nu de atacan]i. Noi ne ap`r`m pentru supravie]uire. Din p`cate, nu atac`m pentru progres. Cum spuneam, criza ne-a f`cut bine. A crescut aprecierea, a crescut [i apetitul pentru ceea ce este romånesc [i valoros. Pornind de la aceast` idee am decis ca, \ncepånd cu acest an, s` relans`m topul m`rcilor romåne[ti \n format de 100 de m`rci. Este al cincilea an \n care remarc`m nevoia de stabilitate \n imaginea m`rcii. M`rcile care au men]inut o direc]ie clar` de pozi]ionare, bine aleas` de la \nceput, care nu s-au ab`tut de la linia lor, care au rezistat vremurilor, cå[tig` [i \ntr-o competi]ie mai agresiv`, luptåndu-se cu 100 de candida]i \n loc de 50. M`rcile de ap`, unele din categoria dulciuri [i cele din segmentul produse de igien` r`mån, ca [i \n ceilal]i ani, \n fruntea topului, eviden]iind nevoia omului de simplitate, cur`]enie [i o oarecare maturizare \n consum. |n clasamentul de anul acesta remarc`m o evolu]ie a bunurilor de folosin]` \ndelungat` (Arctic, Dacia), a serviciilor (Petrom, branduri bancare,

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 74

Biz

MedLife) [i a retailului online [i offline (eMAG, Dedeman, Mobexpert). Aceast` evolu]ie ar putea indica o revigorare a \ncrederii consumatorilor \n for]ele proprii [i \n posibilitatea de a-[i rec`p`ta stabilitatea de zi cu zi. Revenirea \n top a bunurilor de folosin]` \ndelungat` [i a serviciilor poate reprezenta un indicator de dep`[ire psihologic` a crizei. |n 2014 categoria alimente sufer` mai mult decåt \n al]i ani, \n special zona alimentele procesate, carne, mezeluri sau b`uturi r`coritoare carbogazoase. Polarizarea “naturalul e valoros, sinteticul e p`gubos” se aprofundeaz` \n 2014. Alcoolul, vinul [i berea stagneaz` fa]` de anii trecu]i [i r`mån grupate la baza topului.

COMPARA}IE 2013 (50 DE M~RCI) – 2014 (100 DE M~RCI) Cum spuneam, \n 2014 restart`m competi]ia, dublånd num`rul de competitori candida]i [i m`rind num`rul de categorii de evaluat. Compara]ia cu anii trecu]i este doar empiric`, nu e recomandat` compara]ia scorurilor.

EVOLU}IA BRANDURILOR ROMÅNE{TI, PE CATEGORII Bùturi nonalcoolice Categoria bùturi nonalcoolice \nregistreaz` un index de importan]` mare, primele 6 m`rci clasåndu-se \n primele 20 de m`rci din top 100. Borsec, Dorna, Aqua Carpatica sunt constante ca performan]`, acestea ocupånd pozi]ii frunta[e [i \n topurile din anii anteriori. Bùturile r`coritoare au o performan]` ceva mai sc`zut`, comparativ cu apa,

clasåndu-se \n cea de-a doua jum`tate a topului.

Dulciuri Dulciurile au o dinamic` bun` \n topul din 2014, toate brandurile clasåndu-se \n primele 50 de m`rci din top 100. Poiana [i Rom sunt liderii categoriei, cele dou` branduri pozi]ionåndu-se \n primele 15 m`rci din top.

Bùturi alcoolice Categoria bùturilor alcoolice are un indice de importan]` sc`zut, fapt \nregistrat [i \n topurile din anii anteriori. Anii de criz` au determinat cre[terea \n importan]` a categoriilor care ofer` un grad mare de siguran]` – ape, igien`, cosmetice, s`n`tate. Pe fondul responsabiliz`rii [i maturiz`rii consumatorilor, bùturile alcoolice pierd din pondere.

Bunuri de folosin]` \ndelungat` Categoria a crescut \n importan]` \n 2014, semn de cre[tere a optimismului consumatorilor. De altfel, categoria a mai avut o astfel de importan]` la \nceputul crizei, \n anii 2009 – 2010. |n ultimii ani \ns`, oamenii au dat o importan]` mai sc`zut` investi]iilor mari, pe termen lung. Se pare \ns` c` anul 2014 marcheaz` o revenire \n top a m`rcilor din aceast` categorie. Arctic [i Dacia sunt cele mai puternice m`rci \n categoria “bunuri de folosin]` \ndelungat`”, clasåndu-se \n top 10.

Produse alimentare Categoria produselor alimentare este una aglomerat`, cu foarte mult` concuren]`. Categoria s-a aglomerat [i a avut o evolu]ie accelerat` \n ultimii ani, pe

Top 10

B`uturi alcoolice

Bunuri de folosin]` \ndelungat`

Produse alimentare

Servicii

Retail

Timi[oreana Ursus Murfatlar Cotnari Bergenbier Ciuc Jidvei Silva Ciuca[ Zarea

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Arctic Dacia Jolidon Mobexpert Clujana Pegas E-Boda Guban Evolio Allview

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Napolact LaDorna Covalact M`rg`ritar Zuzu Cris-Tim Caroli

8. Bun`t`]i de la Bunica

9. Pate Bucegi 10. Delaco

1. Petrom 2. Banca Transilvania

3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

BRD MedLife BCR FAN Courier Romtelecom CEC Bitdefender Tarom

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

eMAG Altex Dedeman Catena Plafar Sensiblu Domo Leonardo Flanco Farmacia Dona

STRATEGIE

BRANDURI

TOP 100 BRANDURI ROMÂNE{TI LOC BRAND 1. Borsec 2. Dero 3. Gerovital 4. Dorna 5. Arctic 6. Dacia 7. Elmiplant 8. Aqua Carpatica 9. Farmec 10. Petrom 11. Jolidon 12. Poiana 13. Fares 14. Rom 15. eMAG 16. Bucovina 17. Mobexpert 18. Doina 19. Joe 20. Triumf 21. Perla Harghitei 22. Heidi 23. Banca Transilvania 24. BRD 25. Napolact 26. LaDorna 27. Altex 28. Dedeman 29. MedLife 30. Kandia 31. BCR 32. FAN Courier 33. Clujana 76

Biz

LOC BRAND 34. Covalact 35. Catena 36. Plafar 37. Romtelecom 38. M`rg`ritar 39. Sensiblu 40. Eugenia 41. Zuzu 42. Cris-Tim 43. Nuf`r 44. Izvorul Minunilor 45. Primola 46. CEC 47. Bitdefender 48. Caroli 49. Bibor]eni 50. Pegas 51. Domo 52. E-Boda 53. M`gura 54. Guban 55.Bun`t`]i de la Bunica 56. Pate Bucegi 57. Leonardo 58. Delaco 59. Boromir 60. Timi[oreana 61. Tarom 62. Floriol 63. Flanco 64. Ursus 65. Evolio 66. Unirea 67. Vel Pitar

LOC BRAND 68. Scandia Sibiu Allview 69. 70. La Fântâna Murfatlar 71. B`neasa 72. Blue Air 73. Dobrogea 74. Cotnari 75. 76. Farmacia Dona Bergenbier 77. Agricola 78. 79. Frutti Fresh Ciuc 80. 81. Matache M`celaru 82. Topoloveni Cump`na 83. Fulga 84. Policolor 85. Jidvei 86. Silva 87. 88. Centrofarm 89. DeAlbalact Transavia 90. Pambac 91. Help Net 92. Ciuca[ 93. Râureni 94. Eurolines 95. Meda 96. Zarea 97. Titan 98. Bucegi 99. Azuga 100.

STRATEGIE

BRANDURI

fondul cre[terii tendin]ei oamenilor de a c`uta måncare romåneasc`, natural`, aproape de surs`. Lactatele au cea mai bun` performan]`, fiind de altfel percepute ca alimente s`n`toase, mai pu]in procesate. Mezelurile sufer` ceva mai mult \n 2014, probabil [i din cauza dezvolt`rii trendului de natural, neprocesat, “f`cut de natur`”. Categoria produselor alimentare are nevoie de un restart \n zona de “natural”, “neprocesat”, astfel \ncåt s` se dezvolte \n linie cu direc]ia de maturizare a consumatorilor.

Produse de igien` Categoria produse de igien` are importan]` mare \n topul din 2014. Primele patru m`rci din categorie se afl` \n top 10, iar categoria \n sine a crescut \n importan]` \n ultimii ani, fapt eviden]iat [i \n topurile din anii trecu]i. Dero \nregistreaz` cea mai bun` pozi]ie a m`rcii pån` \n acest moment. Din punctul de vedere al ac]iunilor de marketing, oamenii amintesc faptul c` Dero a lansat anul acesta o campanie puternic` pentru cre[terea relevan]ei locale a m`rcii – campania “Dero spal` romåne[te”.

Retail Aceasta este o alt` categorie important` \n 2014, cu multe noi intr`ri \n top. eMAG se afl` pe primul loc \n categorie [i pe locul 15 \n top 100. Estim`m o dinamic` important` pentru aceast` categorie \n urm`torii ani.

Servicii Este o alt` categorie a c`rei importan]` cre[te \n 2014, ceea ce indic` \nceputul unei revitaliz`ri a consumului, pe baza regulilor pe care consumatorii [i le-au reconstruit \n anii de criz`.

TOP 10 M~RCI ROMÅNE{TI Borsec este pentru al cincilea an consecutiv pe primul loc, chiar [i \n condi]iile accentu`rii competi]iei. Borsec este un simbol de “roc` tare”, un brand care face lucrurile cum trebuie [i care nu se las` schimbat de vremuri. Dero cre[te \n top. |n ultimul an, Dero [i-a \nt`rit latura de romånesc prin campanii dedicate, ancorate \n istoria 78

Biz

brandului [i \n obiceiurile locale. S-a remarcat prin campania “Dero spal` romåne[te”. Gerovital se afl` din nou \n fruntea topului, apreciat pentru istoria sa [i pentru capacitatea de a r`måne actual \ntr-o categorie cu mult` expertiz` interna]ional`. Dorna este o ap` care ne face s` ne sim]im måndri. Un brand romånesc cu imagine ultramodern`, aliniat trendurilor interna]ionale. Arctic este un brand romånesc de tradi]ie, \n prezent asociat cu campania “Dero spal` romåne[te”. Dacia a lansat \n 2014 un model Dacia Logan special pentru romåni. {i s-a re\ntors \n top. Elmiplant este un brand romånesc contemporan, apreciat pentru capacitatea

\ncuraja]i-le s` creasc`, hr`ni]i ceea ce e mai bun \n ele, aplauda]i-le cånd reu[esc ceva, sus]ine]i-le cånd au ini]iative. |n felul acesta puterea noastr`, a tuturor, va cre[te. F`r` \ndoial`.

METODOLOGIE Studiul vizeaz` m`surarea “puterii” m`rcilor romåne[ti din perspectiva investi]iei de \ncredere [i afectivitate care le este acordat` de c`tre consumatori (f`r` indici financiari / comerciali inclu[i). O marc` este cu atåt mai puternic` din perspectiva romånismului cu cåt reu[e[te s`-[i men]in` pozi]ia \n top, indiferent de fluctua]iile socio-economice specifice ultimilor ani. Avånd \n vedere dinamica extraordinar` a defini]iei de “romånesc”

Top 5

B`uturi nonalcooolice

Dulciuri

Produse de igien`

1. Borsec 2. Dorna 3. Aqua Carpatica 4. Fares 5. Bucovina

1. 2. 3. 4. 5.

Poiana Rom Joe Heidi Kandia

de a inova [i pentru calitatea deosebit` a produselor. Aqua Carpatica a p`strat pozi]ionarea cu care s-a lansat [i a continuat s` investeasc` \n comunicare pe linia purit`]ii apei. Farmec este un brand de produse cosmetice cu vechime \n Romånia, care este ceea ce promite s` fie [i nu dezam`ge[te. Petrom s-a eviden]iat prin }ara lui Andrei [i proiectul Redescoper` Romånia. Ast`zi este pe locul 10 \n Top 100 m`rci romåne[ti. Noi credem cu t`rie c` \n puterea m`rcilor romåne[ti st` un pic [i din puterea noastr` ca oameni [i ca na]iune. M`rcile sunt \nsufle]ite de oamenii care muncesc pentru ele [i de oamenii care le consum`. {i ei formeaz` un popor. Dac` puterea m`rcilor romåne[ti cre[te, cre[te [i puterea noastr` ca indivizi [i ca na]iune. Deja suntem mai puternici. Anul trecut erau 50, anul acesta sunt 100. De aceea spunem, ca \n fiecare an:

1. 2. 3. 4. 5.

Dero Gerovital Elmiplant Farmec Doina

din ultimii ani, lans`m a cincea edi]ie cu o extindere a num`rului de m`rci [i de categorii (100 de m`rci romåne[ti care fac parte din nou` categorii de produse/ servicii). Studiul are la baz` 1.000 de interviuri online [i este reprezentativ la nivel urban, la nivel de regiune, grad de urbanizare, \mp`r]ire pe sex [i vårst` a popula]iei \ntre 18 [i 55 de ani. Performan]a m`rcilor romåne[ti este m`surat` \n baza a patru indicatori: investi]ia de afectivitate \n marc`, puterea m`rcii, gradul de utilizare [i notorietatea ei. Importan]a unei m`rci pentru consumator a fost m`surat` cu ajutorul metodologiei MaxDiff (Maximum Differentiation Scaling). Responden]ii au realizat alegeri multiple \ntre m`rci \n urma c`rora a fost calculat un indice de preferin]`. Analiza m`rcilor a fost realizat` la nivel de categorie, indicele ob]inut fiind ulterior analizat \mpreun` cu indicele de importan]` al fiec`rei categorii. Biz

DRUMUL MANAGERULUI, DE LA INTUI}IE LA {TIIN}~ Ce f`cea]i \n urm` cu 15 ani la birou? V` invit la o scurt` “c`l`torie” \n trecut care v-ar putea re\mprosp`ta memoria. DE OVIDIU NEAGOE

STRATEGIE MANAGEMEN

a un deceniu de la c`derea

la Helsinki s` \ncepem negocierile pentru admiterea \n UE, ceea ce a pus România pe radarul companiilor multina]ionale. Ce a \nsemnat aceasta pentru manageri? “Atunci au \nceput cu adev`rat s` \nve]e ce \nseamn` managementul, care se transform` pentru a fi nu doar gestiune ci conducere, adic` leadership pe care putem spune c` l-am \nv`]at cu adev`rat abia \n ace[ti ultimi 15 ani”, spune Sorin Faur, HR Coordinator pentru regiunea Balcani la BDO International. Acesta adaug` c` a fost acea perioad` de profesionalizare, mul]i manageri români fiind forma]i \n [coala multina]ionalelor. Revenind a[adar la \ntrebarea de la \nceputul textului, cel mai probabil, indiferent de vârsta pe care o aveam cu to]ii pe atunci, fiecare dintre noi avea de \nv`]at. Chiar [i cei care activau deja \n mediul de afaceri, ca managerii sau antreprenorii care au experimentat [i au \nv`]at din propriile gre[eli. Cu toate c`, pe atunci, era suficient pentru top management s` de]in` abilit`]i de conducere de baz`, precum o organizare personal` bun`, claritate \n privin]a obiectivelor, abilit`]i de comunicare sau o gândire strategic`, un foarte puternic accent s-a pus pe deschiderea de a \nv`]a de la al]ii, adic` de la managerii str`ini, care soseau \n România \n fruntea companiilor multina]ionale.

comunismului, \n 1999, o serie de “fantome” \nc` bântuiau România. No]iunea de leadership era una extrem de vag`, iar stilul autoritar de a conduce chiar [i o companie \nc` f`cea parte din realit`]ile curente. Dar România avea motive s` fie optimist`. |n decembrie 1999, exact la zece ani de la c`derea regimului comunist, eram invita]i oficial \n urma summitului de

STR~INII PREDAU {TAFETA |ncet-\ncet românii au \nv`]at, direct sau prin observa]ie, de la superiorii str`ini cum s` conduc`. “Secretul succesului const` \n \n]elepciune, care se na[te numai [i numai dac` avem r`bdare odat` cu trecerea anilor [i acumularea experien]ei”, spunea Monica Tatoiu, pe atunci director general al Oriflame România, \ntr-un Biz ap`rut pe pia]` \n luna martie a anului 2000. “Trebuie s` fii mul]umit de tine \nsu]i pentru c` nemul]umirea \]i poate influen]a radical ac]iunile”, ad`uga Tatoiu. De[i succesiunea c`tre managerii români nu a fost u[oar` [i nu s-a produs tocmai cu rapiditate, la numai câ]iva ani de la trecerea \n noul

mileniu o serie de companii precum TNT România, Coca-Cola HBC România, AIG Life România, Unilever, ING Bank, VISA sau Vodafone România, deja au predat frâiele opera]iunilor locale pe mâna liderilor români. “Pentru o pozi]ie de conducere este nevoie de o combina]ie \ntre competen]a profesional` [i inteligen]a emo]ional`, necesare pentru a \n]elege cum func]ioneaz` o organiza]ie”, spunea \ntr-un interviu acordat revistei Biz Liliana Solomon, fost CEO al Vodafone România, la scurt timp dup` numirea sa \n fruntea companiei. Cu toate c` pe agenda companiilor-mam` exista o oarecare reticen]` \n ceea ce prive[te deciziile-cheie, \ntr-un final valoarea, ambi]ia [i dorin]a de dezvoltare a managerilor români s-a impus. {i, cum strìnii au [tiut dintotdeauna s` recunoasc` [i mai ales s` recompenseze valoarea, indiferent de originea acesteia, procesul de succesiune nu a \ntârziat s` apar`. Sigur, un manager strìn produce rezultate, dar costurile pentru o multina]ional` sunt mari, mai ales c` organiza]ia se vede nevoit` s` \i pl`teasc` acestuia un salariu comparabil cu cel din statele occidentale. “Impactul companiilor multina]ionale cred c` a fost unul foarte mare, atât prin modul de gândire a unui business, prin sistemele create de acestea [i care au \nceput s` fie importate [i de companii locale din ce \n ce mai mult, dar [i prin investi]ia \n training [i dezvoltarea oamenilor”, spune M`d`lina Uceanu, Managing Partner la firma de executive search CareerAdvisor. “Cred c` simplul fapt c` ne-am putut raporta la un termen de referin]` chiar aici, sub ochii no[tri, ne-a ajutat s` \n]elegem cum se face \n alte p`r]i, ce avem bun [i ce avem de \mbun`t`]it, a oferit o ocazia bun` pentru o introspec]ie necesar` dezvolt`rii fiec`ruia dintre noi”, completeaz` Uceanu, care \n urm` cu 15 ani se ocupa tot de domeniul recrut`rii. Companiile strìne au Biz

STRATEGIE MANAGEMENT

oferit noi modele de gândire [i mai ales de conceptualizare a mediului de afaceri [i au oferit condi]ii concrete pentru exprimarea acestora.

LIMITA E CERUL Modul de lucru al liderilor români s-a [lefuit prin contactul cu managerii strìni, prin expunere la experien]a acestora, prin contactul cu proceduri [i know-how, importate de multina]ionale. Aceast` evolu]ie a fost posibil` ca urmare a particip`rii din interior la via]a multina]ionalelor. |n plus, companiile strìne au contribuit din plin la schimbarea societ`]ii prin deschiderea sau finan]area unor [coli, a programelor de training, prin investi]ii sau prin plata unor salarii competitive, care s-au f`cut resim]ite \n consum. Potrivit informa]iilor CareerAdvisor, \n perioada 2005 – 2007 evolu]ia salarial` a fost una constant ascendent`, accelerat` chiar \n perioada 2002 – 2007. De pild`, un manager de linie 2, care raporteaz` direct c`tre directorul general, putea câ[tiga pe atunci un salariu cuprins \ntre 600 [i 700 de dolari, ceea ce nu era un venit tocmai rù pentru acea perioad`. |ns` \n perioada 2002 – 2007 s-a vorbit frecvent despre o sum` de zece ori mai mare [i exprimat` \n euro, de aceast` dat`, la care continuau s` se adauge diverse beneficii extrasalariale. De pe agendele tuturor conduc`torilor organiza]iilor, indiferent de m`rimea acestora, cuvinte precum “cre[teri exponen]iale” erau nelipsite. Companiile abia f`ceau fa]` comenzilor, fluctua]ia de personal era \n floare, iar rezultatele financiare schimbau iar mindset-ul juc`torilor din mediul de afaceri. Primul an de la intrarea \n Uniunea European` s-a tradus prin investi]ii strìne majore, finalizarea unor tranzac]ii, cre[teri salariale sus]inute [i explozia pie]ei imobiliare. România, privit` pân` nu demult ca oaia neagr` a familiei europene, ]inea prima pagin` a publica]iilor economice strìne. 82

Biz

{i avea toate motivele. Cu o investi]ie de 60 de milioane de euro, produc`torul finlandez de telefoane mobile Nokia p`trundea \n România, prin deschiderea fabricii de la Jucu. Compania american` Ford a semnat tot \n acel an cu statul român pentru achizi]ionarea a 72,4% din ac]iunile fostei uzine Daewoo de la Craiova contra unei sume de 57 de milioane de euro. Economia României “zbura” la mare \n`l]ime, dar criza care \[i ]esea pânzele peste ocean, infla]ia ori deficitul de cont curent puneau ]ara \n vrie, spre o aterizare for]at`.

MANAGERI |N PLIN~ FURTUN~ “Criza din 2009 a fost ca un ceas de[tept`tor pentru mul]i dintre managerii de atunci [i al c`ror «succes» se datora exclusiv unor condi]ii favorabile din pia]`, dup` vreo nou` ani de cre[tere economic`. Pur [i simplu oamenii uitaser` c` poate fi [i r`u, a[a c` pu]ini purtau centura de siguran]`. Pentru unii a fost prea târziu [i au dat faliment, al]ii, mai perspicace, s-au repliat pe analize de risc [i t`ieri de costuri. Greu, dar au supravie]uit \nv`]ând s` devin` mai reali[ti, mai pruden]i [i mai rezerva]i pe de-o parte, respectiv au trebuit s` devin` mai proactivi, mai creativi [i mai aten]i la calitatea resurselor de care dispun pe de alta”, arat` Sorin Faur. Criza economic` \nceput` \n urm` cu aproape [ase ani a avut un rol extrem de important \n redefinirea noului manager. De[i pentru o parte dintre ei s-a dovedit a fi prea târziu, majoritatea executivilor au privit criza ca pe un prilej perfect pentru o repozi]ionare \n termeni de profil de competen]e. Tot recesiunea a avut [i un rol de profesor de management. O scurt` privire aruncat` ast`zi juc`torilor din mediul de afaceri va dezv`lui privirilor c` re]eta care s-a dovedit câ[tig`toare nu a fost tocmai supravie]uirea. Managerii au ac]ionat [i nu de pu]ine ori au demonstrat c` posed` spirit antreprenorial [i c` ini]iativa, rapiditatea [i crearea oportunit`]ilor sunt r`spl`tite cu

rezultate excep]ionale \n contextul actual. Toate aceste schimb`ri la care am asistat pe pia]a local` \n ultimii 15 ani [i care au avut \n vedere redefinirea managementului au la r`d`cin` nevoia practic` de a r`spunde cerin]elor din pia]` [i evolu]iei tehnologice. Noul manager este nevoit s` se adapteze cerin]elor pie]ei, iar noul mediu \nseamn` timp scurt de reac]ie, flexibilitate \n luarea deciziilor, creativitate [i inova]ie, implicare direct`, asumarea r`spunderii [i curajul de a rescrie regulile. Parc` seam`n` cu o scurt` descriere a antreprenorului, nu-i a[a? Chiar a[a [i este. “Ceea ce conteaz` mai mult ca oricând este emergen]a noului tip de manager/lider care, chiar dac` lucreaz` pentru o companie, este \n acela[i timp antreprenorial [i se va mi[ca extrem de repede lansând concepte [i produse revolu]ionare”, adaug` Sorin Faur. “Ast`zi este important nu doar s` fii creativ, ci s` fii disruptiv, ceea ce am putea numi creativitate 2.0, pentru c` cine nu este disruptiv nu este de fapt suficient de creativ”, spune reprezentantul BDO International. Managerii români au parcurs un drum frumos, dar plin cu obstacole, trecând de la statutul de elev la cel de profesor. Nu pu]ine sunt cazurile când executivi români au ajuns s` conduc` ast`zi multina]ionale cu prezen]` \n România, ba chiar sunt foarte mul]i care s-au impus cu succes la nivel regional [i chiar interna]ional. Mai mult, chiar asist`m la formarea unor companii multina]ionale române[ti de succes, ceea ce \nseamn` c` urm`torii 15 ani vor fi [i mai spectaculo[i pentru managementul românesc. “Singura tendin]` care cred c` se va p`stra va fi aceea de identificare a individului mai clar` cu valorile, aspira]iile [i nevoile sale emo]ionale”, spune M`d`lina Uceanu despre cum vede urm`torii 15 ani, punctând c` va continua s` conteze din ce \n ce mai mult cine este omul din spatele rolului. Biz

Fragonard, un “touch” fran]uzesc cu miresme florale

Parfumul \]i acord` libertatea de exprimare a sentimentelor [i a st`rii de spirit. Asemenea unui accesoriu vestimentar, \]i confer` acel "final touch" pentru a surprinde prin prezen]` [i atitudine. Inten]ia de a oferi produsele casei Fragonard iubitorilor de parfumuri din România a prins via]` \n 2011, ini]ial sub form` de cadouri pentru persoane dragi. Efectul a fost garantat. Cadourile au fost un succes, iar aprecierile au fost la unison. Ulterior, \n anul 2013, a luat na[tere ADDA SHOP INFINITY, care [i-a propus s` aduc` \n România toat` gama de produse. De ce Fragonard? Pentru c` este printre pu]inele case care au p`strat metodele tradi]ionale de fabricare a parfumurilor. Ingredientele sunt 100% naturale, provin din culturi proprii [i sunt procesate prin distilare la rece [i distilare la cald. Formula este neschimbat`, realizat` printr-un amestec de materii prime variate, la care se adaug` cantit`]i specifice de uleiuri parfumate ce las` o amprent` olfactiv` pregnant`. Grasse, "capitala mondial` a parfumurilor", are o importan]` desosebit` pentru tradi]ia acestora, fiind ora[ul-mam` pentru faimoase case fran]uze[ti. Tot aici \[i are originea [i casa Fragonard, \nfiin]at` \n anul 1926 de c`tre Eugene Fuchs. Creatorul brandului a denumit-o dup` un renumit pictor francez n`scut \n Grasse, Jean-Honoré Fragonard (17321806), ca un tribut adus atât ora[ului, cât [i rafinamentului artistic al secolului al XVIII-lea. Timp de trei genera]ii, parfumeria a fost extins` \n Grasse, Eze, Paris, Nisa, Cannes [i St. Paul de Vence. Astfel, tradi]ia Fragonard confer` o nou` dimensiune cultural` parfumului contemporan. Nuan]ele olfactive ale parfumurilor alese \]i exprim` personalitatea. De aceea, Fragonard a dezvoltat re]ete unice, ob]inute din produse naturale: flori (predominând trandafirul, iasomia, ylang-ylang, tuberoza, garoafa, violeta), frunze (ment`, dafin, cimbru), mu[chi de stejar, tutun, santal, condimente (cui[oare, nuc[oar`, scor]i[oar`) [i citrice (l`mâie, portocal`, neroli). Toate aceste ingrediente se reunesc \n colec]ii distinse cu tendin]e naturale, clasice sau orientale. Accentele florale, fructate sau lemnoase v` vor seduce de la prima pulverizare. Astfel, ve]i reg`si parfum, ap` de parfum, ap` de toalet`, produse de \ngrijire corporal` atât pentru b`rba]i, cât [i pentru femei. Parfumurile de camer` v` vor transforma c`minul \ntr-unul cald [i primitor. Fragonard surprinde prin diversitate, re\ntregind tabloul El-Ea \ntr-un ambient \nmiresmat, din care nu lipsesc produsele pentru copii. ADDA SHOP INFINITY v` ofer` posibilitatea achizi]ion`rii acestor produse deosebite direct prin intermediul internetului, accesând magazinul online www.mag365.ro.

ADVERTORIAL

Casa de parfumuri Fragonard, \nfiin]at` \n 1926 \n capitala parfumurilor, Grasse, este prezent` \ncepând din 2014 [i \n România, cu toat` gama de produse. Comercializate [i distribuite de Adda Shop Infinity, produsele Fragonard pot fi comandate online la adresa www.mag365.ro.

life Gadgeturile unei genera]ii Gadgeturile secolului XXI au fost dominate de dou` concepte: conectivitatea [i mobilitatea. |n jurul lor s-au n`scut noi produse revolu]ionare care au creat nevoi pe care pân` ieri nu le cuno[team. Ast`zi, mai mult decât oricând, dispozitivele mobile ne definesc vie]ile. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

ltimii 15 ani au fost domina]i

de internet [i de influen]a acestuia asupra vie]ilor noastre. Trecând de la dial-up la internetul de mare vitez`, shoppingul online a devenit un competitor serios pentru magazinele clasice. Avansul tehnologic a dus la mic[orarea dimensiunilor dispozitivelor pe care le folosim, concomitent cu cre[terea performan]elor acestora. La un moment dat, un computer ocupa o \ntreag` camer` [i avea nevoie de propriul sistem de aer condi]ionat. Ast`zi, acel computer e integrat \n smartphone-ul din buzunar. La rândul lui, procesul de produc]ie s-a modificat dramatic. Ast`zi,

ma[in`riile construiesc noi ma[in`rii; pl`cile de baz` sunt mult prea complexe pentru a fi construite [i testate de mâinile omului, iar automatizarea acestor procese a permis produc]ia noii genera]ii de gadgeturi la scar` larg`. Cândva, biblioteca din sufragerie sus]inea arhiva de c`r]i preferate, pe când ast`zi le putem accesa pe toate prin simpla mi[care a unui deget pe ecranul tactil al tabletei. Cincisprezece ani poate p`rea o perioad` \ndep`rtat` sau apropiat`, \n func]ie de percep]ia individual` a fiec`ruia asupra timpului, \ns` dac` raport`m acest interval de timp strict la tehnologie, putem spune c` vorbim de o er` diferit`. |n urm` cu 15 ani, apelurile

telefonice de pe mobil erau o noutate pentru marea majoritate a românilor. Dac` doream s` folosim tehnologia \n scop de entertainment, cump`ram CD-uri pentru a asculta albumele preferate la walkman sau \nchiriam casete VHS cu filme. Lumea din jurul nostru nu pare s` se fi schimbat dramatic \n aceast` perioad` de timp, \ns` uneltele pe care le folosim sunt radical diferite de cele din 1999 [i ne ofer` posibilitatea de a ]ine pasul cu ritmul anului 2014. V` prezent`m mai departe o list` cu gadgeturi care au creat noi segmente de pia]` [i au transformat nu doar felul \n care ne petrecem timpul liber, dar au sporit [i productivitatea businessurilor \n care suntem implica]i. Biz

STICK-UL USB ANUL 2000

PLAYSTATION 2 ANUL 2000

Apari]ia USB-urilor a \nsemnat decesul floppy disk-ului. |n anul 2000, IBM lansa DiskOnKey, cu spa]iu de stocare uria[ pentru acele vremuri, de 8 MB, adic` echivalentul a cinci floppy disk-uri. Acela a devenit noul standard de transfer [i stocare a documentelor. |ntre timp, stick-urile USB au ajuns s` poat` stoca un num`r mare de gigabytes de informa]ii, iar viitorul acestui device foarte practic pare asigurat pentru urm`torii ani. Biz

Consolele de jocuri exist` de mult timp pe pia]`, \ns` nivelul exploziv al vânz`rilor de PS2 (peste 155 milioane de unit`]i) a dus gamingul la nivelul de activitate mainstream. Acest dispozitiv dedicat jocurilor avea \ncorporat un cititor de DVD-uri, iar aspectul pl`cut l-a transformat \ntr-o prezen]` comun` \n case, \n apropierea televizorului, pavând astfel drumul pentru consolele moderne de azi. Biz

Biz

LIFE

GADGETURI

NOKIA 3310 ANUL 2000

iPOD ANUL 2001

Telefonul mobil Nokia 3310 a fost lansat la 1 septembrie 2000, ca urma[ al modelului 3210. S-a bucurat de un succes r`sun`tor, fiind vândute peste 126 de milioane de unit`]i la nivel global. De[i modelul 3310 nu aducea nout`]i absolute din punct de vedere tehnologic, durabilitatea [i calitatea materialelor, la un pre] accesibil, l-au transformat \n unul din modelele emblematice ale telefoniei mobile, formându-se un adev`rat cult \n jurul s`u. Biz

Dispozitivul lansat de Apple este considerat "gadgetul deceniului trecut" de mul]i fani ai tehnologiei. |n momentul apari]iei, \n octombrie 2001, pu]ini oameni \[i puteau imagina un device capabil s` stocheze [i s` redea 1.000 de melodii dintr-o carcas` atât de mic`. Acest device de doar câ]iva centimetri a revolu]ionat felul \n care consum`m con]inut de divertisment [i a schimbat ireversibil felul \n care func]ioneaz` industria muzical`. Chiar [i c`[tile iPod-ului au devenit veritabile accesorii de fashion \n rândul tinerei genera]ii. Apari]ia iTunes e legat` direct de iPod [i a coincis cu apusul albumului muzical \n forma lui clasic`. Biz

BLACKBERRY ANUL 2002

NINTENDO WII ANUL 2006

Se spune c` dispozitivele BlackBerry creeaz` atât de mult` dependen]` \ncât un nume mai potrivit pentru ele ar fi CrackBerry. Research In Motion (RIM) dezvolta propriile pagere \n 1999, dar s-a remarcat cu adev`rat odat` cu apari]ia primului tip de smartphone-uri, \n 2002. Acestea aveau priz` \n special la oamenii din top management [i veneau cu func]ionalit`]i spectaculoase pentru acea perioad`, cum ar fi accesul la internet, citirea [i trimiterea de e-mailuri sau camera foto. BlackBerry pare \ns` s` fi pierdut trenul tehnologic \n ultimii ani, viitorul s`u fiind \n prezent incert. Biz

Consola Wii dezvoltat` de Nintendo avea toate atributele pentru a schimba felul \n care ne juc`m: era ieftin`, orientat` spre familii [i aducea tehnologii noi, captivante pentru consumator. Sistemul de monitorizare a mi[c`rilor utilizatorului [i controlul jocului prin "telecomanda" din dotare au fost acceptate imediat la scar` larg`, iar Nintendo a vândut pân` \n momentul de fa]` aproximativ 100 de milioane de console Wii, incluzând aici [i noua genera]ie a popularului device. Biz

Biz

LIFE

GADGETURI

iPHONE ANUL 2007

Asus Eee PC ANUL 2007

Produsul Apple a redefinit lumea telefoniei mobile. Touchscreen-ul elegant, ergonomia [i caracteristicile noi au schimbat standardele \n ceea ce prive[te telefoanele mobile. Din acel moment, conceptul de smartphone s-a schimbat radical, majoritatea produc`torilor optând pentru ecran tactil similar celui prezentat de Apple. Tot lansarea din 2007 a iPhone ne-a deschis apetitul pentru aplica]iile mobile. Pân` \n prezent au fost desc`rcate peste un miliard de aplica]ii doar de pe deviceurile vândute de Apple. Biz

Asus Eee PC p`rea prea bun pentru a fi adev`rat; un laptop ultraportabil, foarte u[or, care costa sub 300 de euro. Acest device a alimentat trendul netbook-urilor, o categorie nou` de produse care se remarcau printr-un pre] redus [i specifica]ii modeste, \ns` suficient de bune pentru a trimite e-mailuri, a accesa internetul [i s` editeze texte. Zeci de produc`tori au profitat de noul trend [i au lansat game de netbook-uri, dar Eee PC-ul produs de Asus r`mâne pionierul acestei ni[e. Biz

AMAZON KINDLE ANUL 2007

iPAD ANUL 2010

Amazon este "de vin`" pentru succesul de care se bucur` e-readerele \n prezent. |nc` din 2007, odat` cu lansarea Kindle, Amazon s-a pozi]ionat ca lider pe acest segment de pia]`. Practic, Kindle devenea pentru c`r]i ceea ce iPod era pentru playerele audio. De[i prima genera]ie era rigid` [i greu de manevrat, urm`toarele versiuni ale Kindle au devenit mult mai ergonomice iar consumatorii leau acceptat extrem de u[or, moment \n care industria de carte s-a schimbat fundamental. Biz

Pu]ine gadgeturi au stârnit la fel de multe controverse \n momentul lans`rii precum iPad-ul, la 3 aprilie 2010. De o parte erau scepticii, care nu \[i imaginau cum un smartphone supradimensionat \[i poate face loc pe pia]`, iar de cealalt` parte erau fanii Apple, entuziasma]i de noul gadget gândit de Steve Jobs. iPad-ul, cu celebrul s`u multitouch, a creat un nou segment de pia]` [i a continuat s` \[i sporeasc` popularitatea, astfel c` \n primul semestru al acestui an a raportat vânz`rirecord de 26 milioane de unit`]i la nivel global. Biz

Biz

#SpuneiCuUnCantec sau cum s` faci consumatorii de Coca-Cola s` simt` c` ai creat o campanie de comunicare special pentru fiecare dintre ei

Pentru tineri – [i nu numai – muzica a reprezentat dintotdeauna un element catalizator: îi ajut` s` se identifice cu un anumit grup de indivizi, s` î[i aleag` grupurile de prieteni [i, bineîn]eles, influen]eaz` în mod pozitiv integrarea lor în societate. Campania Coca-Cola s-a bazat exact pe acest principiu. Dup` ce, anul trecut, s-a apropiat mai mult ca oricând de consumatori, personalizând sticlele [i dozele de Coca-Cola cu numele acestora, anul acesta Coca-Cola a mers mai departe, cu o campanie menit` s` aduc` oamenii împreun` prin muzic`. Astfel, sticlele [i can-urile de Coca-Cola au fost personalizate cu versuri din melodii celebre, recognoscibile, ce au putut fi folosite pentru a transmite mesaje inedite celor dragi, cu ajutorul hashtag-ului #SpuneiCuUnCantec. Fericirea, prietenia sau dragostea sunt doar o parte dintre subiectele care au dat startul conversa]iilor pe durata campaniei prin sticlele [i dozele Coca-Cola personalizate. Acestea au purtat pe etichet` mesajul unora dintre cele mai cunoscute melodii locale [i interna]ionale, alese în urma unui parteneriat cu casa de produc]ie Universal Music.

Playlistul a variat de la refrene clasice precum ”The Greatest Day” sau “Don’t You Forget About Me” la titluri de top, a[a cum sunt “Don’t cha”, “Hey Brother” sau “Love Is the Way”. Pe lâng` versuri, dozele [i sticlele de 250 [i 500 ml de Coca-Cola au avut predefinit pe etichet` un QR code care, odat` scanat, le-a permis consumatorilor s` asculte un fragment din melodia aleas` [i apoi s` o trimit` prietenilor lor sub forma unui mesaj. Ini]iativa “Spune-i cu o Coca-Cola [i un cântec” a fost sus]inut` atât prin intermediul platformei www.spuneicuuncantec.ro, cât [i printr-o aplica]ie special` pentru smartphone. Prin intermediul acesteia, consumatorii au putut lega noi prietenii, identificând în proximitatea lor persoane cu acelea[i preferin]e muzicale. Mecanica acestei aplica]ii le-a fost explicat` tinerilor de Connect-R, care a sus]inut campania printr-un material video, disponibil online oric`rui utilizator. Campania “Spune-i Cu o Coca-Cola [i un cântec” face parte din ini]iativa global` Say It With A Song – una dintre cele mai mari campanii globale, care încurajeaz` consumatorii din toat` lumea

s` caute versurile care li se potrivesc cel mai bine, dar [i pe acelea care ar putea deveni cadouri unice sau chiar un mijloc de exprimare, atunci când cuvintele nu reu[esc s` o fac`. În România, campania #SpuneiCuUnCantec a beneficiat de un mix de media ce a inclus PR, digital, media [i activ`ri experien]iale, prin care consumatorii s-au putut bucura de doze Coca-Cola personalizate cu versurile preferate. Tinerii au avut parte [i de multe alte surprize în cadrul campaniei – de la panouri outdoor interactive cu live streaming pentru mesajele consumatorilor, precum cel de pe magazinul Cocor din Bucure[ti – la un serviciu special, prin care cuvintele s-au transformat în versuri pentru cei dragi.

ADVERTORIAL

Campania lansat` vara aceasta de Coca-Cola – „Spune-i cu o Coca-Cola [i un cântec" – nu s-a rezumat la tactici clasice de promovare, ci, din punctul de vedere al obiectivelor propuse, a mers mai departe, c`utând solu]ii pentru a oferi tinerilor posibilitatea de a cunoa[te cât mai mul]i oameni [i de a-[i face cât mai mul]i prieteni. {i cum altfel decât prin muzic`?

LIFE

ART~

MESAJE |N STICL~ Galeria de art` Galateca, \mpreun` cu Centrul Ceh Bucure[ti, organizeaz` expozi]ia de design de sticl` [i por]elan Brilliant By Design, ce \[i va \nchide por]ile la finele acestei luni. DE OVIDIU NEAGOE de Cehia? Poate la capitala acestei ]`ri ori la cele aproape 1.000 de castele r`spândite prin toate col]urile sale sau, de ce nu, la berea [i la preparatele culinare tradi]ionale. Dac` \n schimb v` vin \n minte renumitele produse din sticl` [i por]elan, atunci trebuie s` [ti]i c` pân` la finele acestei luni pute]i admira chiar \n Bucure[ti frumuse]ea acestora. Galeria de art` contemporan` [i design Galateca organizeaz`

CONCEDIU CU ADRENALIN~

Biz

\mpreun` cu Centrul Ceh Bucure[ti expozi]ia Brilliant By Design. Cehia are o lung` tradi]ie \n domeniul sticlei [i al por]elanului, dar a devenit cunoscut` pentru acestea \n secolul al-XVIII-lea, când produsele atelierelor [i fabricilor cehe au \nceput s` se vând` \n toat` lumea. Renumit` pentru marea varietate de modele [i pentru calitatea manufacturii, industria a atras \n acea perioad` arti[ti, designeri [i clien]i influen]i. |n cadrul expozi]iei Brilliant By Design

Dac` nu a]i apucat \nc` s` pleca]i \n vacan]` [i v` surâde ideea unui concediu personalizat, ce zice]i de conceptul "Vacan]a mea, o aventur`", lansat de agen]ia de turism Green Adventure? De[i este un concept nou, num`rul celor care au renun]at la concediul tradi]ional \n favoarea unui voiaj plin de adrenalin` a crescut cu 50%, \n ultimul an. Indiferent c` este vorba despre primele lec]ii de c`]`rare, orientare \n p`dure, emo]iile unei nop]i petrecute \n p`dure sau saltul de pe cele mai \nalte stânci \n ap`, "Vacan]a mea, o aventur`" v` poate oferi toate ingredientele s` reveni]i la birou cu bateriile re\nc`rcate.

vor putea fi admirate obiecte de design contemporan realizate de companiile din Cehia, subliniind continuitatea produc]iei de sticl` [i por]elan, prin selectarea unor exemple elocvente din ultimii 100 de ani. Cei care vor trece pragul galeriei Galateca \ncepând cu data de 10 septembrie vor putea admira lucr`ri ce poart` semn`tura unor designeri precum Frantisek Vizner, Jiri Pelcl, Martin Fait, Martin Zampach, Matej Chabera, René Roubicek, Arik Levy, Rony Plesl sau Zdenek Lhotsky. Biz

a ce v` duce gândul când auzi]i

FOTO: VALI MIREA

Romånia \n reflectorul lumii muzicale George Enescu a fost una dintre personalit`]ile marcante ale Romåniei. Concursul care \i poart` numele se desf`[oar` \n acest moment \n Bucure[ti, este unul dintre cele mai reprezentantive evenimente muzicale [i umple golul pe care festivalul Enescu \l las` \n anul \n care nu are loc. DE ALEXANDRU ARDELEAN

imp de 21 de zile, între

6 septembrie [i 27 septembrie 2014, Concursul Enescu reune[te la Bucure[ti 240 de tineri arti[ti din 36 de ]`ri de pe 5 continente [i muzicieni consacra]i în plan mondial. Prin acest concurs, Romånia este din nou \n vizorul lumii muzicale. Organizat pentru prima dat` separat de Festivalul Enescu, Concursul Interna]ional George Enescu 2014 contribuie la prestigiul României în lume [i deschide drumul c`tre cariere interna]ionale pentru 200 de tineri arti[ti din Coreea de Sud, Rusia, Japonia, SUA, Germania, Fran]a, România, Venezuela, Mexic, Argentina [i Australia. Concursul Enescu a reu[it în timp s`-[i consolideze pozi]ia ca una dintre principalele competi]ii interna]ionale, atât din perspectiva dificult`]ii, cât [i din perspectiva rigorii juriz`rii.

Biz

Alexandru Tomescu, laureat al concursului \n 1999, spune c` “a fost unul dintre momentele mele foarte importante din punct de vedere competi]ional, ]in minte c` am preg`tit nu doar concursul George Enescu, ci [i concursul Marguerite Long Thibaud de la Paris. A fost o experien]` foarte bun`, cred c` este atåt de important pentru un artist, pentru un om de scen`, s` treac` [i prin acest test de stres. Este un test de stres, pentru c` oricåt de complicat e un concert pe care \l preg`te[ti, nu se poate compara cu stresul pe care \l sim]i cånd [tii c` acolo \n sal`, pe lång` cei care vin s` te asculte, este acel rånd de persoane care, pe lång` faptul c` te ascult`, au un carne]el [i care ]i-ai dori s` nu scrie prea multe, sau, m` rog, s` scrie ni[te lucruri bune”. Concursul are patru sec]iuni: 81 de candida]i sunt înscri[i la sec]iunea de pian, 71 la vioar`, 37 la violoncel, în timp ce 45 de lucr`ri intr` în competi]ie la

sec]iunea de compozi]ie. Premiile sunt în valoare de peste 100.000 de euro. În premier`, Academia din Viena [i Kronberg Academy sus]in Concursul Enescu [i ofer` laurea]ilor acestei edi]ii posibilitatea de a studia cu importan]i muzicieni în cadrul unor masterclass-uri în Austria [i Germania. Laurea]ii vor avea [i oportunitatea de a cânta în cadrul unui tuneu pe scenele celor mai importante filarmonici din România. Pianistul Jean-Claude Pennetier, reputatul dirijor [i pianist Franz Justus, apropiat al legendarului Leonard Bernstein, pianista Mara Dobrescu, absolvent` a Conservatorului din Paris, [i muzicianul Pierre Amoyal, pre[edintele juriului edi]iei 2014, sunt alte câteva personalit`]i de marc` din aceast` edi]ie. Concursul Interna]ional George Enescu este construit ca o prelungire fireasc` a Festivalului George Enescu, cel mai important eveniment cultural interna]ional organizat de România. Biz

Echipa Drago[ B`lan,

este ac]ionar la Grafic` [i Tipar, iar de 4 ani este ac]ionar la Biz

Marta U[urelu,

redactor-[ef [i ac]ionar majoritar revista Biz. Marta este de 13 ani la Biz

Alexandru Ardelean,

jurnalist, de 8 ani la Biz. Scrie despre finan]e, macroeconomie [i cultur`

Biz

Ovidiu Neagoe,

Simona Andrei,

jurnalist, de 5 ani la Biz. Scrie despre management [i good-life

Sales & Events Manager, de 3 ani la Biz

Loredana S`ndulescu,

jurnalist, de 9 ani la Biz. Scrie despre media & marketing [i antreprenoriat

Gabriel B책rlig`,

redactor-[ef adjunct, de 9 ani la Biz

Biz

Giuseppina Burlui,

Sales & Events Director, de 15 ani la Biz

Marian Timofte,

Gabriela Matei Oancea,

Distribution Manager, de 5 ani la Biz

Brand Manager, de 8 ani la Biz

Drago[ L`z`rescu,

jurnalist, de 4 ani la Biz. Scrie despre tehnologie, antreprenoriat [i retail

Biz

Dan Mitroi,

Printing & Distribution Director, de 15 ani la Biz

Ovidiu Vitan,

Traducere [i corectur`, de 10 ani la Biz

Lumini]a R`ileanu,

Art Director & Design, de 9 ani la Biz

Vali Mirea,

Fotograf, de 8 ani la Biz

Biz

COLEC}IA Biz

15 ANI

DE AFACERI |N COPERTE Biz Noul mileniu a adus schimb`ri radicale \n business. Biz a fost prezent mereu de-a lungul ultimilor 15 ani \n prima linie a presei de afaceri, identific창nd tendin]ele, prezent창nd inova]iile [i explic창nd noile realit`]i. Am mers dincolo de u[ile \nchise, \n culisele afacerilor de top, am c`utat oamenii din spatele businessurilor de succes [i i-am adus \n prim-plan. Povestea acestor 15 ani este spus` poate cel mai bine de sutele de coperte Biz din acest ultim deceniu [i jum`tate. 98

Biz

COLEC}IA Biz

Biz

COLEC}IA Biz

100

Biz

COLEC}IA Biz

102

Biz

COLEC}IA Biz

104

Biz

COLEC}IA Biz

106

Biz

COLEC}IA Biz

108

Biz

COLEC}IA Biz

110

Biz

COLEC}IA Biz

112

Biz