Biz 273 by Revista Biz

Biz

www.revistabiz.ro

cele mai performante companii române[ti Nr. 273 • 24 noiembrie – 12 decembrie 2014• 7,5 lei

INOVA}IA E NOUA GARAN}IE BANCAR~ Cum a impus Garanti Bank un model de afaceri bazat pe inova]ie [i tehnologie MANAGEMENT EXPORT DE TOP MANAGERI ANTREPRENORIAT NOUL GURU |N TEHNOLOGIE

Nr. 273

Ufuk Tandogan, CEO, Garanti Group România

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL J.R. RENAUD ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU

Fotograf VALI MIREA

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Revolution Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

Performan]a diferen]iaz`

e pricepem la orice [i ne-am obi[nuit s` tr`im cu “merge [i a[a”. Ne gr`bim s` termin`m rapid ce avem de f`cut, ca s` sc`p`m [i s` plec`m acas`. Sau, pur [i simplu, doar ca s` termin`m.

Nu am \nv`]at s` ne facem treaba bine, s` ne “branduim” prin ceea ce facem [i cum suntem, [i am c`zut de multe ori \n capcana imaginii care nu are leg`tur` cu realitatea. Nu ar`t cu degetul. A[a eram [i eu, pân` s` devin antreprenor. Pân` când am \n]eles c` ceea ce fac m` reprezint`. Revista [i evenimentele Biz sunt ceea ce v`d cititorii [i participan]ii. Dac` apreciaz` sau critic` ceva, reac]ia lor se reflect` direct asupra mea, ca antreprenor. Când am \n]eles aceast` simpl` realitate am regândit \ntreg businessul [i am stabilit, \mpreun` cu echipa, modul \n care scriem revista [i organiz`m evenimentele. Doar prin realiz`ri, prin ceea ce faci, po]i ar`ta cine e[ti cu adev`rat. {i, a[a cum am \nv`]at [i la [coal`, este de preferat s` te compari cu cel mai inteligent coleg din clas`, decât cu cel mai slab. A venit vremea s` con[tientiz`m cu to]ii c` performan]a este cea care conteaz`. Cea care ne diferen]iaz` [i ne promoveaz`. E important s` \ncepem s` ne dorim s` fim noi cei care facem lucruri trainice, s` fim noi cei admira]i. {i s` \n]elegem c` doar prin performan]` evolu`m [i reu[im s` determin`m partenerii s` (re)vin` la noi.

ISSN 1454-8380 MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz Tipografie: prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro 2

Mul]umim partenerilor edi]iei 2014

Cu sprijinul Cafeaua oficial`

Un eveniment recomandat de

FOTOCOPERT~: VALI MIREA

sumar

6 14 20 24 4

Biz

Willkommen Herr Pr채sident Inova]ia e noua garan]ie bancar` De ce mizeaz` o banc` de inova]ie? Top 50 companii performante

34 38 40 42 44 48

Noul guru Start-up-ul pentru start-up-uri Web-ul la puterea a cincea C`r]i bune la un click distan]` Echilibrul perfect Evenimente de cinci stele

50 52 56 58 60 64 68 72

C창nd arti[tii devin branduri Ciocolat` cu dragoste de performan]` Publicitatea TV, \ncotro? Despre publicitate, numai de bine Export rom창nesc de top manageri Teroarea pralinelor Emo]iile \nceputurilor Zilele Biz 2014 \n imagini

Organizarea petrecerii de sfâr[it de an nu trebuie s` \nsemne pentru tine o grij`! Conteaz` pe noi! Cel mai important eveniment de sfâr[it de an al companiei, petrecerea de Cr`ciun, consolideaz` echipa [i imprim` amintiri pl`cute. O petrecere reu[it` presupune \ns` timp alocat pentru organizare, pricepere, abilit`]i \n negocierea celor mai bune tarife [i r`bdare \n urm`rirea detaliilor. Conteaz` pe noi, pentru c`: 4 Suntem o echip` de speciali[ti \n organizarea de evenimente. Te scutim de efortul de a \]i organiza singur petrecerea [i \]i garant`m calitatea. Spune-ne dorin]ele [i exigen]ele companiei tale; tu concentreaz`-te pe distrac]ie! 4 Vei avea control asupra costurilor. Cu o experien]` vast` \n domeniu [i reputa]ia unei companii de top, avem o re]ea extins` de furnizori [i colaboratori \n \ntreaga ]ar` [i \n str`in`tate. Negociem discounturi serioase \n avantajul vostru [i astfel nu vei mai avea probleme cu bugetele dep`[ite. 4 Oferim servicii integrate. Noi g`sim cea mai potrivit` loca]ie pentru petrecerea de Cr`ciun [i ne ocup`m de rezervarea loca]iei, a caz`rii, serviciilor de transport [i catering, contractarea hostesselor [i a echipamentelor tehnice, invitarea arti[tilor prefera]i, de serviciile foto-video dar [i de preg`tirea surprizelor petrecerii. 4 Vei economisi timp. |ncepând de la consultan]`, concept, planificare pân` la implementare [i etapa de evaluare, ne ocup`m de toate detaliile logistice. Suntem creativi [i v` facem recomand`ri analizând la minut agenda evenimentului.

ADVERTORIAL

EXIMTUR BUSINESS, divizia de c`l`torii [i evenimente de afaceri a EXIMTUR, prezent` nu doar \n Bucure[ti, ci [i \n Cluj-Napoca, Timi[oara [i Sibiu, se bucur` deja de aprecierea unor companii din industria automotive, a tutunului, farmaceutic`, advertising, IT&C, domeniul cinematografiei [i promov`rii filmului, sistemul bancar, agricultur`, retail&consum, comercializare \nc`l]`minte.

Foto: © Cosmin Iftode – Dreamstime.com

agend`

Willkommen, Herr Präsident! Dup` o lupt` intens`, a fost ales viitorul pre[edinte al Romåniei pentru urm`torii cinci ani. Cotat cu a doua [ans`, Klaus Iohannis a produs surpriza [i a \nvins, dup` o mobilizare masiv` a tinerilor cu ajutorul social media. DE ALEXANDRU ARDELEAN Klaus Iohannis a ob]inut 54,43% din voturile exprimate \n turul II al preziden]ialelor, adic` 6.288.769 voturi, iar Victor Ponta 45,56% (5.264.383 voturi), conform rezultatelor anun]ate de BEC. La momentul scrierii acestei [tiri, biroul urma s` \ntocmeasc` procesul verbal final ce va fi transmis Cur]ii Constitu]ionale pentru validarea alegerilor. Num`rul celor care au votat \n alt` sec]ie decât cea \n care au fost aronda]i a fost de 1.569.668, al]i 106.955 fiind aleg`tori care au votat cu urna mobil`. Din totalul voturilor, 11.553.152 (98,58%) au fost valabil 6

Biz

exprimate, iar 166.111 (1,41%) au fost nule. Iohannis va fi \nvestit \n func]ie \n 22 decembrie, odat` finalizat mandatul lui Traian B`sescu. Alegerea lui Klaus Iohannis ca pre[edinte al României reprezint` una dintre cele mai mari “bulvers`ri politice din perioada postcomunist`”, a comentat rezultatul alegerilor “Financial Times” (FT) \n edi]ia electronic`. “Molcomul” Iohannis a contrazis previziunile sondajelor, provocând “o \nfrângere uluitoare a favoritului, premierul Victor Ponta”. Alegerea ca pre[edinte a primarului de

centru-dreapta al micului ora[ transilv`nean Sibiu “a fost manifestarea unor ani de furie acumulat` din cauza standardului de trai sc`zut [i persisten]ei corup]iei \n cea de-a doua ]ar` din UE ca nivel al s`r`ciei, la mai bine de [apte ani de la aderarea acesteia la Uniune”, comenteaz` FT. Ponta nu a fost preg`tit nici pentru valul de furie fa]` de programele de austeritate desf`[urate de c`tre FMI [i nici fa]` de o rela]ie politic` “otr`vit`” cu pre[edintele \n exerci]iu Traian B`sescu, consider` publica]ia, care aminte[te despre confrunt`rile

AGEND~

{TIRI

repetate de când Ponta a fost ales, \n 2012, [i \ncerc`rile acestuia de a sl`bi pozi]ia lui B`sescu. Pentru sus]in`torii lui Iohannis, victoria sa reprezint` “un moment de transformare a fostei ]`ri comuniste, o ocazie de a reduce birocra]ia, a eradicat corup]iei [i a crea un mediu favorabil afacerilor”, \ns` capacitatea sa de a-[i duce la \ndeplinire promisiunile ]ine de mobilizarea puterilor constitu]ionale ale pre[edintelui de a exercita presiune asupra guvernului [i de a influen]a politicile, avertizeaz` FT, precizând c` potrivit sistemului semipreziden]ial din România, puterile pre[edintelui sunt limitate la orientarea politicii externe, nominalizarea premierului [i a altor oficiali de rang \nalt. |ns` strategia lui Iohannis r`mâne neclar`, scrie “Financial Times”, ad`ugând c`, \n pofida faptului c` are avantajul sus]inerii publice, o abordare agresiv` i-ar putea permite lui Ponta s`-l marginalizeze pe pre[edinte. De asemenea, potrivit unor anali[ti, premierul ar putea recurg` la o relaxare a cheltuielilor, cu scopul de a-[i consolida pozi]ia. Biz

360 de grade de flexibilitate E un laptop. Ba nu, e o tablet`! De fapt, e [i una, [i alta, \n func]ie de dorin]a utilizatorului. Vorbim despre HP Envy x360, un PC convertibil extrem de flexibil cu ecran tactil lansat recent de compania american`. Cu HP Envy x360, trece]i u[or [i rapid de la computerul portabil la modul vertical sau tablet`, datorit` balamalei la 360 de grade. Aceasta este foarte solid` [i ecranul r`mâne bine ancorat \n orice pozi]ie. Utilizatorii de business care nu vor s` renun]e la puterea de calcul a unui laptop dar vor s` se bucure [i de flexibilitatea unei tablete g`sesc aceast` combina]ie \n HP Envy x360. Utilizatorul poate comuta, fixa [i \nchide rapid [i simplu aplica]iile cu noul trackpad HP Control Zone, \n timp ce BeatsAudio [i cele dou` difuzoare sunt optimizate pentru utilizare \n orice pozi]ie, oferind o experien]` audio unic`. (L.S.)

O pia]` \n priz` pe plus cu 15,7% Românii iubesc electronicele [i electrocasnicele, dovad` fiind cre[terea pie]ei bunurilor de folosin]` \ndelungat` cu 15,7% \n cel de-al treilea trimestru al anului 2014, potrivit celui mai recent studiu GfK TEMAX Romånia. DE LOREDANA S~NDULESCU Foto: ©Vladislav Kochelaevskiy – Dreamstime.com

Valoarea total` a vånz`rilor de profil pentru iulie, august [i septembrie a atins 484 milioane de euro, astfel \ncåt T3 este cel mai mare al treilea trimestru ca valoare din 2009 \ncoace. Pia]a de telecom a crescut cu 25,5% \n valoare nesubven]ionat` estimat`, fa]` de aceea[i perioad` \n 2013, ajungånd la 144

Biz

milioane de euro. Chiar dac` ritmul de cre[tere s-a mic[orat, smartphone-urile continu` s` contribuie la evolu]ia pozitiv`, \n timp ce cererea pentru telefoane mobile clasice continu` s` scad`. Pia]a de electronice a crescut cu 21% [i a atins o cifr` de afaceri de 71 milioane de euro. Televizoarele cu ecran mare [i cele UHD au continuat s` creasc`, trendul fiind \nso]it de o sc`dere a pre]urilor. Sectorul de electrocasnice mari a accelerat datorit` tuturor categoriilor de aparate albe ce au \nregistrat cre[teri dinamice, atingånd o valoare de 112 milioane de euro, cu 18% peste T3 2013. Procesul de \nlocuire a frigiderelor [i ma[inilor de sp`lat cump`rate \n 2007/2008 [i

care au ajuns la sfår[itul ciclului de utilizare a \nceput \ntr-un ritm accelerat. |n cadrul sectorului de electrocasnice mici, cele mai remarcabile performan]e sunt ale aspiratoarelor [i ale storc`toarelor de fructe [i legume. Sectorul IT a \nregistrat o cre[tere de 4%, \nsumånd 103 milioane de euro. |n cadrul categoriei, din cauza pre]urilor ridicate, laptopurile ultra-thin [i cele convertibile nu au reu[it s` creasc` \n vånz`ri, iar cre[terea segmentului de tablete a fost \ncetinit` din cauza erod`rii pre]ului, ca efect al lans`rii mai multor produse cu pre] sc`zut. Sectorul foto a sc`zut cu aproape 20%, pån` la 7 milioane de euro. Biz

AGEND~

{TIRI

Cine este antreprenorul anului? Dintre 40 de antreprenori români cu businessuri de peste un miliard de euro, 12 s-au luptat \n final` [i unul a fost desemnat antreprenorul anului \n România, urmând s` reprezinte ]ara noastr` la finala World Entrepreneur of The Year. DE OVIDIU NEAGOE Antreprenorul Mircea Tudor, fondatorul companiei MB Telecom, a fost desemnat drept antreprenorul anului \n România, \n cadrul concursului Entrepreneur Of The Year, organizat de EY România, [i va reprezenta ]ara noastr` la Monte Carlo, \n finala global` a concursului World Entrepreneur of The Year. Marele câ[tig`tor al competi]iei na]ionale, aflat` la prima edi]ie, a fost desemnat la jum`tatea lunii trecute \n cadrul unui eveniment de gal`, \n prezen]a comunit`]ii de business. Astfel, Mircea Tudor va concura pentru titlul de antreprenor al anului la nivel global, \n finala competi]iei mondiale ce va avea loc \n luna iunie a anului viitor.

Biz

Fondatorul MB Telecom [i-a propus s` revolu]ioneze industria de securitate la nivel mondial, fiind ast`zi singura companie din lume care a câ[tigat de dou` ori Marele Premiu al Salonului de Inven]ii de la Geneva, \n 2009 [i \n 2013. La jum`tatea anului trecut, dup` succe-

sul de la Geneva al MB Telecom, revista Biz \mpreun` cu DDB România au realizat campania “Sus]ine Inova]ia”, pentru promovarea adev`ratelor valori ale României. La prima edi]ie a competi]iei din România s-au \nscris 40 de antreprenori români, dintre care 12 au intrat \n final`. Cifra de afaceri cumulat` a celor 40 de companii conduse de antreprenorii \nscri[i s-a ridicat \n 2013 la peste un miliard de euro. |n cadrul aceleia[i competi]ii, Cristi Badea de la Mavenhut a primit titlul de Emerging Entrepreneur Of The Year, iar lui Istvan Mar, de la Asocia]ia Fructul Secuiesc, i-a fost \nmânat titlul de Social Entrepreneur Of The Year. Biz

{TIRI

Mai pu]ine insolven]e \n 2014

De[i num`rul insolven]elor a sc`zut \n primele nou` luni ale anului, companiile aflate \n aceast` situa]ie au generat datorii de 11,4 miliarde de lei c`tre furnizori, b`nci, ac]ionari [i stat. Pe baza datelor furnizate de Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului, Coface România a anun]at c`, pe parcursul primelor nou` luni ale anului 2014, au fost deschise 15.575 de insolven]e noi, \n sc`dere cu aproximativ 17% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, când s-au \nregistrat 18.735 de proceduri noi de insolven]`. Contrac]ia \nregistrat` la sfâr[itul lunii septembrie este \n linie cu estim`rile Coface ce vizeaz` o reducere cu 15% a insolven]elor pentru \ntregul an. Num`rul insolven]elor deschise \n rândul companiilor cu cifra de afaceri de peste un milion de euro a sc`zut cu 21% \n perioada analizat`. “Sc`derea din primele nou` luni ale anului curent este \nregistrat`, \n general, pe fondul unui volum imens de insolven]e deschise \n ultimii cinci ani [i \n special din cauza ritmului mai accelerat de insolven]e nou deschise \n trimestrul al IV-lea al anului 2013”, a declarat Constantin Coman, Country Manager, Coface România. Cele mai afectate au fost sectorul construc]iilor, fabricarea produselor textile, horeca, industria extractiv` [i transporturile, cu cel mai ridicat nivel al insolven]elor raportat la 1.000 de firme active. Distribu]ia teritorial` a cazurilor de insolven]` din primele nou` luni ale anului p`streaz` tendin]a observat` \n primul semestru. Astfel, Bucure[tiul r`mâne singura regiune \n care insolven]ele au crescut \n perioad` analizat` (+24%), restul regiunilor \nregistrând scaderi. Coface a analizat declara]iile financiare pentru perioada 2008 – 2013 ale companiilor intrate \n insolven]` \n acest an [i a observat c` majoritatea datoriilor suplimentare au fost atrase pentru acoperirea pierderilor [i a investi]iilor \n crean]e, \n timp ce durata medie de \ncasare a crean]elor a crescut cu 81 de zile \n intervalul analizat, pân` la 122 de zile. (A.A.)

Biz

Companiile locale prefer` Facebook [i LinkedIn Mirajul social media pare s` se sting` pentru companiile române[ti când vine vorba despre promovarea propriului business. Totu[i, Facebook [i LinkedIn [i-au f`cut loc \n topul preferin]elor. DE DRAGO~ L~Z~RESCU

Foto: © Ximagination – Dreamstime.com

AGEND~

Anul acesta, 58% dintre companiile române[ti utilizeaz` re]elele de socializare pentru promovarea companiei [i au de gând s` le utilizeze \n continuare (\n sc`dere de la 78% \n 2013), \n timp ce 28% dintre acestea afirm` c` nu le utilizeaz`, \ns` pl`nuiesc s` le foloseasc` \n perioada urm`toare (procent \n cre[tere de la 22% \n 2013), conform studiului TotalSoft [i EY România “Social media [i mediul de afaceri românesc 2014”. Re]eaua LinkedIn \nregistreaz` cea mai mare cre[tere dintre platformele analizate (+21%) \n utilizarea de c`tre companiile române[ti respondente pentru promovarea produselor [i serviciilor oferite. Facebook \[i conserv` suprema]ia \n top, cu 93% rat` de utilizare \n 2014 fa]` de 95% \n 2013. Cea mai mare sc`dere o \nregistreaz` YouTube, care a sc`zut cu 14 puncte procentuale \n 2014 \n interesul companiilor, pân` la 29% rat` de utilizare. Timpul alocat comunic`rii pe re]elele sociale \nregistreaz` o tendin]` de

sc`dere fa]` de edi]ia precedent` a studiului. Dac` intervalul de 1-5 ore \[i p`streaz` acela[i procentaj de responden]i (54%), num`rul celor care folosesc re]elele sociale mai mult de 20 ore pe s`pt`mân` este \n sc`dere, ace[ti responden]i intrând acum \n intervalul 6-20 de ore dedicate s`pt`mânal prezen]ei companiei \n re]elele sociale. Nu mai pu]in de 64% din responden]i \[i administreaz` singuri campaniile pe re]elele de socializare. Totu[i, anumite segmente din campanie sunt externalizate de peste 50% dintre cei care au r`spuns chestionarului, mai exact designul [i dezvoltarea, dar [i crearea de con]inut. Cel mai pu]in se externalizeaz` actualizarea statusului [i procesul de stabilire a strategiei. Anul acesta, 70% dintre companiile din România sunt total de acord [i de acord cu privire la eficien]a marketingului \n cadrul re]elelor de socializare, \n sc`dere de la 83%, câte au fost de aceea[i p`rere \n 2013. Biz

{TIU CE VEI FACE IARNA ASTA! Vino al`turi de speciali[ti \n comunicare \n cea mai conectat` tab`r` de iarn`! Revista Biz te invit` la trei zile de social media marketing, workshopuri, conferin]e, traininguri [i networking \n aerul tare al online-ului românesc. 27 – 30 noiembrie 2014, Pârâul Rece

www.bizforum.ro/smsnowcamp

Social Media Snow Camp Sponsori

Ma[ina oficial`

Cu sprijinul

Prezen]a online sus]inut` de

FOTO: VALI MIREA

INOVA}IA E NOUA GARAN}IE BANCAR~ DE ALEXANDRU ARDELEAN

Inova]ia a devenit motto-ul [i nota distinctiv` în mediul de afaceri actual. Pentru o banc` îns`, care func]ioneaz` dup` reguli stricte, inova]ia ar putea p`rea o promisiune greu de ]inut. Cu toate acestea, segmentul bancar este unul dintre cele mai dinamice în ceea ce prive[te lansarea de canale alternative care au la baz` inova]ia. Despre cum poate aceasta s` defineasc` un model de business ne-a vorbit Ufuk Tandogan, CEO-ul grupului Garanti România.

COVER STORY

comparativ cu primul semestru din 2013 [i este, în acest moment, cea mai extins` re]ea de ATM-uri inteligente din ]ar`. De fapt, re]eaua noastr` BancoSmart a crescut cu 50% în ultimii doi ani, ceea ce subliniaz` strategia noastr` de a ne apropia de clien]i, oferindu-le posibilitatea s` efectueze trazanc]ii bancare eficient, oricând [i de oriunde.

B`ncile care reu[esc s` se rup` de gândirea tradi]ional` [i realizeaz` c` ghi[eul înseamn` trecut, iar digitalul viitor vor reu[i s` ajung` mai repede [i mai eficient la clien]i. Garanti Bank a în]eles rapid c` nu trebuie s` foloseasc` modelul clasic, care a consacrat celelalte b`nci, ci s` î[i g`seasc` propria cale. {i a f`cut-o. Cu succes, mai ales pe partea canalelor alternative.

Care sunt rezultatele financiare ale b`ncii în 2013? Dar cele din prima parte a acestui an? Garanti Bank a înregistrat în 2013 un profit net de 20,7 milioane de euro, în timp ce volumul general de credite a crescut cu 5,4% (de la an la an), atingând suma de 1,09 miliarde de euro. Mai mult, depozitele clien]ilor au crescut în 2013 cu 42,3%, în volum, comparativ cu anul precedent. |n acest an, în primul semestru, am înregistrat venituri nete de 57,7 milioane de euro [i un profit net de 13,9 milioane de euro. |n plus, comparativ cu primul semestru din 2013, num`rul clien]ilor a crescut cu 11,9%. Volumul total de credite pe toate segmentele (corporate, IMM-uri [i retail) a ajuns la 1,47 miliarde de euro la sfâr[itul lunii iunie, iar volumul depozitelor a crescut de asemenea cu 45,3%. |n primele [ase luni ale acestui an, num`rul ATM-urilor inteligente BancoSmart a crescut cu 16%

Biz

Anul trecut, a]i reu[it s` men]ine]i un nivel al profitabilit`]ii peste media sistemului bancar. Cum a]i reu[it aceast` performan]`, dat` fiind situa]ia pie]ei? A[a este, am atins aceast` performan]`, în ciuda condi]iilor economice dificile. Ne dorim tot timpul s` cre[tem sustenabil, indiferent de context. Succesul nostru se bazeaz` pe abilitatea de a ne adapta oric`ror condi]ii de pia]` [i, în plus, beneficiem de know-how-ul considerabil în managament de criz` al b`ncii noastre mam`, Turkiye Garanti Bankasi. Rezultatele noastre au fost [i continu` s` fie bazate pe eforturile de a oferi cele mai competitive produse [i servicii pentru toate segmentele – clien]i corporate, IMM-uri [i retail – [i de a le personaliza în func]ie de nevoile clientului. |n 2013, am s`rb`torit 15 ani pe pia]a româneasc`. A fost un moment de reflec]ie pentru noi, în care am analizat performan]a din aceast` perioad` [i ne-am setat noi ]inte ambi]ioase.

Din ce provine cre[terea veniturilor? Investim constant în propriul nostru model de business, ai c`rui piloni sunt precau]ia, flexibilitatea, agilitatea [i eficien]a. Ne baz`m pe acest model atunci când dezvolt`m produse [i servicii, menite s` creasc` num`rul clien]ilor, s` genereze venituri [i s` adauge valoare fiec`rui client în parte. De asemenea, abordarea noastr` pruden]ial` a contribuit la o rat` sub nivelul pie]ei a creditelor

neperformante, lucru care se reflect` pozitiv [i în imaginea noastr` de ansamblu.

|n acest timp, portofoliul de credite a crescut, bazat pe creditele acordate clien]ilor corporate, IMM-urilor [i chiar persoanelor fizice. |ntr-o pia]` marcat` de stagnare [i plângerile bancherilor legate de activitatea de creditare, a]i reu[it s` performa]i pe acest segment. Care este re]eta Garanti Bank? |n ceea ce prive[te segmentul de clien]i corporate, am avut o strategia clar` [i orientat` cu prec`dere spre companiile cu capital românesc, a c`ror dezvoltare am sprijinit-o. Am înregistrat, astfel, o cre[tere a volumelor de credite corporate cu 22% în primele opt luni ale acestui an. Creditele c`tre IMM-uri au crescut de asemenea cu 25,8%, la mijlocul anului 2014, fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. Sprijinim puternic acest segment, având în vedere c` este unanim acceptat c` IMM-urile reprezint` coloana vertebral` a economiei. |n acest an, am semnat acorduri cu Banca European` de Investi]ii (BEI) [i IFC, membr` a grupului B`ncii Mondiale, în valoare de 85 de milioane de euro pentru finan]area IMM-urilor. Stimularea economiei duce la cre[terea activit`]ii bancare [i invers. |n ceea ce prive[te creditele pentru persoane fizice, politica monetar` a BNR de anul acesta, de reducere a ratei dobânzii de referin]` la un minim istoric, ne-a ajutat nu doar pe noi, ci întregul sistem bancar. Creditele c`tre clien]ii retail au urmat, la rândul lor, un trend ascendent, ceea ce ne-a permis s` ne extindem serviciile pe toate fronturile. Din acest motiv, creditele pentru persoane fizice au crescut cu 6% la mijlocul anului 2014, comparativ cu anul precedent. Cât despre o re]et` secret` a succesului, a[a ceva nu exist`. Am mai spus-o [i o repet`m cu fiecare ocazie. Inova]ia, în special în ceea ce prive[te modelul de business, face parte din

B~NCI

ADN-ul nostru [i este cheia care ne ajut` s` ne diferen]iem în pia]`. Apel`m întotdeauna la cele mai noi tehnologii atunci când ne updat`m sau dezvolt`m produsele [i serviciile. Totodat`, c`ut`m în permanen]` s` eficientiz`m timpul consumatorilor în rela]ia cu banca, având în vedere c` este cea mai de pre] reurs`. Revenind la subiectul privind creditarea, pot s` v` ofer un exemplu simplu: anul trecut, am lansat aplica]ia online de solicitare credite iLoanU, care este integrat` în serviciul nostru de internet banking, Garanti Online. iLoanU permite clien]ilor de internet banking s` aplice pentru un credit în mai pu]in de cinci minute, s` simuleze un plan de plat` [i s` monitorizeze statusul cererii de creditare în timp real. Atât este de simplu. Credem în eficientizarea timpului, iar aceast` platform` este o bun` dovad` în acest sens. De la momentul lans`rii iLoanU, num`rul clien]ilor care folosesc serviciile noastre online a crescut. Pân` la sfâr[itul primul semestru al acestui an, am avut cu 5% mai mul]i utilizatori de Garanti Online decât la sfâr[itul lunii iunie 2013.

Care este rata dintre credite [i depozite? Suntem în linie cu media pie]ei în ceea ce prive[te depozitele [i creditele. Am reu[it s` ne îmbun`t`]im considerabil la acest capitol, întrucât am crescut foarte mult în pia]` [i ne-am dovedit în repetate rânduri calitatea. |n plus, am fost tot timpul activi pe pia]`, atât pe partea de creditare, cât [i pe cea de depozite. Nu am redus oportunit`]ile pentru clien]ii no[tri, nu am inten]ionat niciodat` s` încetinim creditarea. Avem o politic` extrem de eficient`: atât timp cât avem un client solvabil, putem dezvolta un parteneriat foarte bun, în orice sector, în func]ie de nevoile sale. A[ vrea s` subliniez cuvântul parteneriat aici, care se datoreaz`

încrederii [i dedic`rii fa]` de client. Acela[i lucru este valabil [i pentru depozite, lucru care dovede[te nivelul de încredere.

Dobânzile depind de clien]ii mai multor b`nci, de nevoile lor [i de afacerile lor. Este un subiect complex [i trebuie privit din mai multe unghiuri.

Care este rata de solvabilitate a Garanti Bank?

Cum monitoriza]i performan]a agen]iilor [i cum men]ine]i profitabilitatea lor?

B`ncile române[ti sunt foarte bine capitalizate, chiar dac` exist` probleme privind profitabilitatea în sector. Acest lucru se datoreaz` provizioanelor create pentru creditele acordate în trecut, înainte de criz`. Solvabilitatea noastr` este mult peste limita minim` setat` de Banca Central` [i o vom p`stra f`r` niciun dubiu.

Re]eaua noastr` de agen]ii urmeaz` o serie de proceduri foarte stricte [i serioase. |nainte de a deschide o sucursal` analiz`m diverse criterii, precum poten]ialul unui anumit ora[ sau cartier [i profilul oamenilor care locuiesc acolo. Sunt multe aspecte de care ]inem cont atunci când extindem re]eaua. Cel mai semnificativ dintre ele este importan]a strategic` a unei zone. Mergem pe o anumit` cale dac` [tim c` randamentul investi]iilor (Return on Investment – ROI) va fi mare.

Cum merge în acest moment segmentul de retail? Dar cel corporate? Am extins în mod constant [i am diversificat focusul nostru pe clien]i. Retailul are în mod sigur o contribu]ie important` la aceast` performan]`. Am ob]inut peste 20.000 de clien]i activi pân` acum în acest an [i acceler`m ritmul, de asemenea prin deschiderea mai multor agen]ii la nivel na]ional. Partea de corporate are o bun` performan]` în 2014, în ciuda st`rii generale a economiei [i a afacerilor în anumite direc]ii. Aceasta se datoreaz` abord`rii noastre c`tre clien]i, concentr`rii pe crearea unor parteneriate de lung` durat`. Volumul total de credite acordate clien]ilor corporate \n 2014 a depa[it 100 de milioane de euro.

A]i redus dobânzile la creditele ipotecare în lei. BNR a decis s` reduc` în aceast` perioad` dobânda cheie [i probabil c` va continua aceast` tendin]`. Cum se vor reflecta aceste schimb`ri în activitatea de creditare în perioada urm`toare? Vom vedea noi ajust`ri ale dobânzii? Fiecare reducere a dobânzii cheie se traduce, de regul`, într-o diminuare a dobânzilor la creditele în lei, astfel încurajând acest tip de creditare, precum [i economia local`. Totodat`, diminuarea dobânzilor bancare depinde de mai mul]i factori.

Care este strategia b`ncii legat` de new media (social media, internet)? New media nu mai înseamn` doar tehnologie; devine în ritm accelerat un mod de via]` pentru mul]i dintre utilizatori. A înv`]a acest nou limbaj, al new media, este [i va fi o prioritate. Garanti Bank a fost întotdeauna o institu]ie financiar` orientat` spre client. Noi în permanen]` simplific`m [i eficientiz`m activit`]ile bancare pentru clien]ii no[tri. De aceea investim masiv în inova]ie [i tehnologie, care fac parte din ADN-ul nostru. Totodat`, Garanti Bank a fost una dintre primele institu]ii financiare care au comunicat prin intermediul social media. Anul acesta, num`rul nostru de fani pe Facebook a crescut cu circa 50% pân` în acest moment. Actualmente, suntem a patra banc` din sistem dup` num`rul de fani pe Facebook [i prima din punctul de vedere al interac]iunii utilizatorilor. De asemenea, am crescut [i pe LinkedIn, num`rul de utilizatori care ne urm`resc post`rile triplându-se de la începutul anului, în timp ce pe canalul nostru de YouTube avem aproximativ 83.000 de vizion`ri [i circa 106.000 minute vizionate în total. Interactivitatea noastr` nu se opre[te aici. Urm`rim atent [i îndeaproape

Biz

COVER STORY

impresiile pe care clien]ii no[tri le public` în comentarii, pe forumuri sau pe bloguri. Orice feedback este constructiv, iar comunicarea în social media joac` un rol foarte important pentru noi, motiv pentru care vom continua s` investim [i în aceast` direc]ie.

De ce este atât de important` new media pentru o banc` româneasc` în acest moment? Care sunte tendin]ele din domeniu? New media este important`, deoarece poate ajunge chiar [i în cele mai îndep`rtate locuri, inclusiv în zonele nebancarizate. Ultimul secol este dovada vie a faptului c`, de[i nu este un proces care are loc peste noapte, societatea ca întreg se digitalizeaz`. Indiferent unde locuiesc, oamenii î[i doresc din ce în ce mai mult s` aib` acces la informa]ii [i servicii avansare, prin intermediul internetului. |n ultimii ani, num`rul de utilizatori de internet din România a crescut exponen]ial [i va continua s` creasc`. Nu departe în viitor, toat` lumea va avea un calculator [i/sau un smartphone. Institu]iile care vor în]elege cum s` foloseasc` acest lucru în avantajul lor vor da tonul noilor tendin]e în pia]`.

Marketingul [i comunicarea sprijin` vânz`rile. Cum investi]i în aceste direc]ii?

A]i decis s` fuziona]i cu Garanti Credite Ipotecare (Domenia Credit IFN). C`rui fapt i se datoreaz` acest proces?

Investim încontinuu în cele dou` direc]ii, pe care le consider`m foarte importante pentru businessul nostru. Rezultatele sunt reflectate în vânz`ri [i în satisfac]ia clien]ilor no[tri. |ntr-o pia]` extrem de competitiv`, este

Fuziunea dintre Garanti Bank [i Garanti Credite Ipotecare, prima din pia]a local` dintre o banc` [i o institu]ie financiar-nebancar`, ne consolideaz` pozi]ia în sistemul bancar autohton, fiind în linie cu strategia noastr` pe

MOMENTE GARANTI BANK ROMÂNIA

1998 Se deschide Garanti Bank \n Romånia, ca sucursal` a GarantiBank International N.V. cu sediul \n Amsterdam, axåndu-[i activitatea pe clien]i de corporate banking [i trade finance.

2006 Garanti Bank decide s` devin` banc` universal`, introducånd noi linii de business – retail [i IMM, pe lång` cea de corporate.

2007 Se lanseaz` Garanti Online, serviciul de internet banking al Garanti Bank, dar [i Bonus Card, primul card cu cip de pe pia]`. Banca \ncepe s` \[i extind` re]eaua teritorial` de agen]ii.

2009

Valoarea activelor b`ncii s-a dublat, ajungånd la 830 milioane de euro, iar num`rul clien]ilor s-a triplat fa]` de sfår[itul anului 2008, ajungånd la aproape 150.000.

Care sunt obiectivele pe termen mediu [i lung în ceea ce prive[te canalele de distribu]ie alternativ`? Pân` la sfâr[itul anului, vom deschide noi agen]ii [i vom ad`uga noi ATMuri la re]eaua noastr` BancoSmart. La începutul anului 2015 vom avea 85 de agen]ii [i peste 300 de ATM-uri inteligente. Scopul nostru este s` ne diversific`m prezen]a în cât mai multe zone geografice [i demografice [i s` ne extindem totodat` în ora[e cheie, de importan]` economic` [i strategic`. Pe termen mediu [i lung, vom continua s` investim în inova]ie, a[a cum am f`cut constant în ultimii 16 ani de când activ`m pe pia]a din România.

Biz

crucial s` ne distingem nu numai prin produse [i servicii, ci [i prin modul în care abord`m comunicarea. Acest lucru ne ofer` un avantaj suplimentar, contribuie la cre[terea notoriet`]ii brandului nostru, a realiz`rilor noastre, a opera]iunilor noastre, dar [i a noastr` ca banc`. Activit`]ile noastre de comunicare [i marketing nu trec neobservate. Anul trecut, prestigioasa publica]ie Global Finance ne-a premiat drept cea mai bun` banc` pe Social Media din Europa Central` [i de Est.

termen lung de a le oferi clien]ilor produse [i servicii inovatoare de înalt` calitate, rapide [i eficiente, prin intermediul unui model de afaceri simplificat [i multifunc]ional, totodat`. |n urma acestui proces ne-am optimizat costurile, randamentul a fost îmbun`t`]it, iar echipa de exper]i [i speciali[ti în credite ipotecare s-a m`rit.

Cum vede]i mediul economic românesc în acest an? Ne apropiem u[or de sfâr[itul unui an, în care multe dintre schimb`ri au

B~NCI

avut loc la nivel na]ional. Fiecare schimbare vine întotdeauna cu oportunit`]ile sale, dar [i cu propriile provoc`ri. A[tept`m ca în lunile urm`toare creditarea s` recapete vitez`. BNR a decis deja s` scad` dobânda cheie la 2,75% [i sunt [anse s` continue diminuarea [i în 2015.

2010

Cum v` concentra]i pe dezvoltarea prezen]ei la nivel de pia]`? Pl`nuim s` ne extindem [i s` ne concentr`m prezen]a în diverse zone din ]ar`. |n ultimii cinci ani am deschis aproximativ 40 de noi agen]ii, am angajat peste 300 de oameni, dintre care 70 în 2013. Pân` la sfâr[itul acestui an vom continua s` ne

Garanti Bank devine banc` local` universal`, \n urma transferului opera]iunilor sucursalei din Romånia a GarantiBank International NV. Banca lanseaz` WWF Bonus Card, primul card de credit eco co-branded din Romånia adresat clien]ilor care vor s` aib` o contribu]ie la protejarea mediului \nconjur`tor. Grupul financiar Garanti \[i extinde opera]iunile \n Romånia prin Garanti Leasing, Garanti Credite de Consum [i Garanti Credite Ipotecare.

2013

2014

Garanti Bank s`rb`tore[te 15 ani de prezen]` pe pia]a din Romånia, are 78 de agen]ii, 280 de bancomate inteligente [i peste 300.000 de clien]i.

Garanti Bank lanseaz` o emisiune de obliga]iuni corporative, \n valoare nominal` total` de 300 milioane lei, pe Bursa de Valori Bucure[ti, care a fost suprasubscris`. Banca fuzioneaz` cu Garanti Credite Ipotecare, marcånd prima opera]iune de acest fel din Romånia, dintre o banc` local` [i o IFN. Garanti Bank este a 12-a banc` din pia]`, cu active totale de circa 2 miliarde de euro, iar pån` la finalul anului va avea 85 de sucursale \n toat` ]ara [i peste 300 de ATM-uri BancoSmart, cea mai extins` re]ea de bancomate inteligente din Romånia.

Cum vede]i compe]ia bancar` [i presiunea care apare în sistem? Un jurnalist american a spus cândva: “Competi]ia este un lucru dureros, dar poate produce rezultate importante”. |ntr-adev`r activ`m pe o pia]` foarte competitiv`, în care to]i juc`torii î[i prezint` atuurile. Atributul care ne diferen]iaz` se concentreaz` pe inova]ie, pe dictarea tendin]elor în pia]` [i nu pe ghidarea dup` cele existente.

extindem re]eaua în zone demografice [i geografice care pentru noi au importan]` strategic`, astfel încât s` avem 85 de agen]ii la nivel na]ional [i 991 de angaja]i. Mai mult, acolo unde nu sunt agen]ii, ajungem la clien]ii no[tri prin alte canale inovatoare, cum sunt ATM-urile inteligente sau serviciul nostru de internet banking, Garanti Online. Mergem unde au clien]ii nevoie de noi, punându-le la dispozi]iile produsele [i serviciile de care au nevoie [i la momentul când au nevoie. Ne dezvolt`m \n mod continuu, iar

cre[terea Garanti Bank nu este doar meritul nostru, ci [i al clien]ilor no[tri.

Cum explica]i cre[terea profitului în aceast` perioad`? |n mijlocul dificult`]ilor stau oportunit`]ile, a spus la un moment dat Albert Einstein. Nu este chiar atât de complicat. De câte ori pia]a trece prin dificult`]i, noi ne concentr`m pe cre[tere, pe extindere, pe investi]ii în inova]ie. Am crezut c` putem reu[i [i am f`cut-o. {tim cum s` mergem mai departe chiar [i în cele mai dificile conjuncturi.

Care sunt planurile pentru pia]a româneasc`? |n limba turc`, Garanti înseamn` “garan]ie”, un cuvânt puternic, cu un în]eles puternic [i cu fonetic` similar` în român`. Garan]ia este o promisiune a calit`]ii, a con]inutului, a beneficiilor, a standardelor înalte. Obiectivele noastre sunt îndreptate spre a oferi aceste calit`]i importante prin produsele [i serviciile noastre, precum [i prin modelul nostru de business flexibil. Astfel pl`nuim s` cre[tem [i vom continua s` fim dedica]i clien]ilor no[tri. |n acest context, ne dorim s` cre[tem [i cota de pia]`, dar mult mai important este cum o facem. Ne-am bazat pe cre[tere organic` în ultimii ani [i vom continua în acela[i ritm, miza noastr` fiind s` avem o dezvoltare sustenabil`.

Cum vede]i sistemul bancar românesc în acest moment? Sistemul bancar românesc este unul dintre cele mai stabile din regiune în acest moment, este supravegheat atent [i îndeaproape de c`tre Banca Central`, rata solvabilit`]ii este foarte bun`, iar rata creditelor neperformante s-a diminuat în ultimul an. Creditarea a crescut, iar b`ncile au lansat noi produse. Astfel, imaginea de ansamblu arat` destul de promi]`tor pentru întregul sistem bancar. Biz

Biz

COVER STORY

DE CE MIZEAZ~ O BANC~ PE INOVA}IE? În 16 ani de când a venit în România, Garanti Bank s-a impus printr-un model de afaceri dinamic, dezvoltându-[i constant re]eaua, portofoliul de clien]i [i oferta de produse inovatoare. DE ALEXANDRU ARDELEAN

Foto: ©Podsolnukh – Dreamstime.com

rofiturile b`ncilor au fost puternic afectate în aceast` perioad`, din cauza problemelor legate de creditele neperformante, dar [i a activit`]ii reduse la nivel de creditare. Cei care au [tiut s` abordeze consumatorii altfel au tras lozul câ[tig`tor. Garanti Bank este o asemenea banc`, care a [tiut s` profite din plin de tehnologie [i de o strategie aparte, iar rezultatele sale sunt gr`itoare în acest sens. Aceasta este de]inut` de Turkyie Garanti Bankasi (TGB), o banc` universal` cu servicii în toate segmentele de business [i a doua banc` privat` ca m`rime dup` active din Turcia.

PARIU PE INOVA}IE Evident, date fiind rezultatele b`ncii, se pune întrebarea care este strategia b`ncii, cum a reu[it s` ob]in` profit într-o perioad` dificil` din punct de vedere economic. Ufuk Tandogan, CEO Garanti Bank, spune c` de[i anul trecut a fost unul plin de provoc`ri, au reu[it s` men]in` tendin]a ascendent` folosindu-se de canalele alternative [i de inova]ie. Abordarea b`ncii orientat` spre client s-a dovedit a fi una de

Biz

succes, deoarece oficialii institu]iei primesc constant feedback cu privire la serviciile pe care le ofer`, la produsele pe care le au, precum [i cu privire la eforturile de a le oferi clien]ilor o experien]` bancar` cât mai bun`. O miz` a b`ncii a fost migrarea c`tre tehnologie, iar bancomatele inteligente sunt o bun` direc]ie în acest sens. Ca urmare a aplic`rii acestor principii, banca a urcat pe locul 12 în topul b`ncilor din sectorul românesc, cu o prezen]`

na]ional` de 82 de agen]ii, peste 300 de ATM-uri BancoSmart, cea mai extins` re]ea de ATM-uri inteligente din România, [i peste 8.000 de terminale pentru plata cu cardul la comercian]i. BancoSmart-urile pot fi folosite de oricine, nu numai de clien]ii b`ncii, pentru tranzac]ii cu sau f`r` card. Garanti Bank s-a remarcat printr-o abordare prudent` în aceea ce prive[te managementul de risc, iar de-a lungul timpului, a

COVER STORY

realizat numeroase lucruri în premier`, nu doar în Turcia, ci [i pe scena bancar` interna]ional`. Cu modelul s`u de afaceri dinamic, care pune accentul pe inova]ie, Garanti Bank se diferen]iaz` în toate pie]ele unde este prezent. Venirea în România, în 1998, a constituit o premier`,

dintre acestea sunt disponibile [i pe pia]a local`, pentru toate segmentele, precum: primul sistem de plat` contactless din România; primul card de credit cu chip – Bonus Card; cea mai extins` re]ea de AMT-uri inteligente (BancoSmart) din ]ar`; iLoanU – prima [i singura

PREMII GARANTI BANK*

2009

Premiul pentru cel mai bun Internet Banking pentru persoane fizice din România

2010

Premiul pentru “Cea mai bun` banc` de internet banking pentru persoane fizice din România în 2010”

2011

Serviciul de internet banking al Garanti Bank, Garanti Online, a fost desemnat "Cel mai bun sistem de plat` a facturilor" din Europa Central` [i de Est

2013

Premiul pentru “Best Consumer Internet Bank in Romania” [i premiul pentru “Best in Social Media in CEE Region”, în cadrul “2013 World's Best Internet Banks Competition”

2014

“Best Consumer Internet Bank in Romania”, pentru al doilea an consecutiv

* acordate de publica]ia Global Finance

pentru c` nu a reprezentat doar apari]ia unei institu]ii financiare, ci importarea unui model de business inovator [i o filosofie orientat` spre satisfacerea nevoilor clien]ilor. De aceea, inova]ia nu este scopul Garanti Bank, ci un instrument prin care banca î[i atinge obiectivul principal: s` vin` în întâmpinarea clien]ilor s`i, cu produse [i servicii utile. În Turcia, compania specializat` din cadrul Garanti, Garanti Technology, a lansat unele dintre cele mai inovatoare produse financiare, recunoscute [i premiate la nivel global. Unele

Biz

aplica]ie online de pe pia]a local` prin care clien]ii [i poten]ialii clien]i pot afla pe loc dac` cererea lor de credit a fost preaprobat` de c`tre banc`; Garanti Online – platforma de internet banking u[or de folosit [i devenit` cea mai complex` din România odat` cu integrarea iLoanU; SEQR – solu]ie de plat` cu telefonul mobil simpl`, sigur` [i rapid`. Anul acesta, Garanti Bank a lansat [i Dona]ii ONG-uri, primul meniu de dona]ii din România pentru Internet Banking [i ATM-uri. În România, inova]ia în sectorul bancar are un poten]ial ridicat [i exist` un num`r din ce în ce mai

mare de oameni interesa]i de utilizarea platformelor bancare alternative. Principalul efect al inova]iei este faptul c` u[ureaz` mult interac]iunea dintre clien]i [i banc`, iar realizarea opera]iunilor bancare devine un proces mai rapid, mai simplu [i mai la îndemân`. “Datorit` inova]iei, putem spune c` ast`zi suntem mai preg`ti]i [i mai aproape de clien]ii no[tri”, spune Ufuk Tandogan.

VIITOR BAZAT PE ÎNCREDERE Încrederea este de fapt cea mai important` resurs` a b`ncilor pe care o au pentru a-[i recâ[tiga clien]ii mai ales \n perioada postcriz`. Un posibil client va alege o institu]ie financiar` doar dac` va avea încredere în ea, va considera c` va fi ajutat [i sprijinit. Deja produsele [i serviciile nu mai sunt atât de diferen]iate încât s` fac` departajarea. Ufuk Tandogan mai spune c` pe termen lung banca [i grupul Garanti pl`nuiesc s` continue cre[terea sustenabil`. Pentru anul acesta, printre ]intele asumate de banc` sunt cre[terea cotei de pia]`, dar [i a num`rului de ATM-uri inteligente. În plus, se va avea în vedere lansarea în anul urm`tor a serviciului de mobile banking [i odat` cu acesta a mobile tokenului. Se va lucra [i la îmbun`t`]irea platformei de internet banking [i se vor ad`uga noi facilit`]i, precum plata cât mai u[oar` a utilit`]ilor. Ufuk Tandogan vede [i un an mai bun pentru sectorul bancar românesc. “Putem observa deja o rat` mai sc`zut` a creditelor neperformante, în ceea ce prive[te creditele noi, [i au fost implementate [i schimb`ri structurale în sector, care vor îmbun`t`]i calitatea serviciilor [i eficien]a.” Biz

TOP 50 COMPANII PERFORMANTE Campionii economiei române[ti demonstreaz` c` au for]a [i capacitatea de a-[i cre[te afacerile \n ciuda mediului economic dificil [i fac acest lucru gra]ie unor strategii solide, nu doar conjuncturilor favorabile din pia]`. Afla]i cum arat` clasamentul celor mai performante companii autohtone, realizat pentru Biz de Coface România. DE GABRIEL BÂRLIG~

Foto: @ Pojoslaw â&#x20AC;&#x201C; Dreamstime.com

CONSOLIDAREA PARE S~ FIE termenul care caracterizeaz` cel mai bine aceast` edi]ie a Top 50 cele mai performante companii din România. Prin urmare, clasamentul are o constan]` mai mare comparativ cu edi]iile anterioare, dovad` a solidit`]ii cre[terii multor companii din top. Mai exact, ponderea companiilor aflate la a dou` apari]ie consecutiv` \n cadrul clasamentului realizat de Coface România pentru Biz a crescut semnificativ fa]` de edi]iile anterioare, astfel c` o treime dintre firmele ce au fost incluse \n edi]ia de anul trecut a Topului (17 din 50) au reu[it s` ob]in` [i pe parcursul anului 2013 rezultate financiare care le asigur` din nou o pozi]ie printre cele mai performante companii din România. Spre deosebire de majoritatea topurilor [i clasamentelor de companii realizate [i publicate pe pia]`, care includ doar firmele cu cele mai mari cifre de afaceri, Top 50 cele mai performante companii realizat de Coface România pentru Biz urm`re[te performan]a de ansamblu a firmelor analizate, evaluat` prin \mbinarea criteriilor de ordin cantitativ, calitativ [i a comportamentului de plat`. Detaliile tehnice privind realizarea topului le ve]i putea g`si \n metodologia de la finalul acestui articol.

CIFRELE VORBESC Performerii economiei autohtone au \nregistrat cre[teri importante de venituri [i profit [i s-au num`rat printre motoarele economiei României \n 2013, care anul trecut a \nregistrat un avans surprinz`tor de 3,5% fa]` de 2012. Cea mai important` contribu]ie la cre[terea economic` din 2013 a 26

Biz

Dedeman ocup` primul loc \n Top 50 pentru al doilea an consecutiv

avut-o industria, care a adus dou` treimi din cre[terea PIB. |ns` agricultura, al doilea motor de cre[tere datorit` unor recolte excep]ionale, a fost cea care furnizat imboldul necesar unui avans peste a[tept`ri. F`r` anul agricol foarte bun, \n 2013 România ar fi avut o cre[tere economic` de numai 2,4%, aproape de nivelul de 2,2% din 2012. Astfel, cifra de afaceri cumulat` a companiilor prezente \n edi]ia

Cele 50 de companii din clasament au reu[it s` ob]in` \n 2013 o cifr` de afaceri total` de aproape 4 miliarde de euro, afacerile acestor companii fiind astfel \n cre[tere cu 24% fa]` de 2012 [i cu 39% fa]` de 2011. Tendin]a este confirmat` [i de evolu]ia profitului opera]ional (EBIT) al companiilor incluse \n clasament. Nivelul cumulat de 528 milioane de euro ob]inut pe parcursul exerci]iului financiar aferent anului 2013 arat` o

actual` a topului este semnificativ mai mare decât totalul cifrei de afaceri \nregistrate de firmele prezente \n cele dou` edi]ii anterioare (cu 47% fa]` de 2012 [i respectiv cu 29% fa]` de 2011), inversându-se astfel tendin]a de reducere a calibrului firmelor observat` \n clasamentul de anul trecut [i confirmându-se un interes crescut al firmelor de dimensiuni mai mari pentru eficientizarea activit`]ii [i asigurarea unui cât mai bun echilibru financiar \n paralel cu eforturile de dezvoltare comercial`.

cre[tere cu 31% fa]` de profitul opera]ional \nregistrat \n 2012 de cele 50 de companii din clasament. Coface România arat` c` dinamica profitului opera]ional \nregistrat de aceste companii este superioar` comparativ cu cea a cifrei de afaceri (elasticitatea fiind de 1,29, adic` o cre[tere cu 1% a CA a generat o cre[tere cu 1,29% a EBIT). Cele 50 de firme care figureaz` \n clasamentul realizat de Coface pentru anul 2013 se remarc` [i prin impactul social important. Dezvoltarea comercial` [i situa]ia

TOP 50 PERFORMAN}~

financiar` pozitiv` a permis acestor companii crearea a aproape 5.000 de noi locuri de munc` pe parcursul anului, \n condi]iile \mbun`t`]irii productivit`]ii muncii, cifra de afaceri [i profitul opera]ional \nregistrând avansuri superioare, de 24% [i respectiv 31%, comparativ cu cre[terea de 19% a num`rului de angaja]i pân` la un efectiv total de 30.239 de salaria]i. “Din acest punct de vedere trebuie observat [i c`, la nivel agregat, firmele prezente \n edi]ia actual` a topului au \nregistrat rezultate financiare net superioare fa]` de companiile prezente \n edi]ia 2012 a topului \n condi]iile \n care au dispus de un efectiv practic similar de angaja]i”, se arat` \n analiza realizat` de Coface România. Evolu]ia foarte bun` s-a reflectat [i \n ceea ce prive[te valoarea profitului brut per angajat, astfel c` 4 companii din clasamentul curent au reu[it s` dep`[easc` nivelul de 100.000 de euro profit brut pe angajat (fa]` de numai 2 \n edi]ia precedent`), \n timp ce alte 7 firme au declarat pentru 2013 un profit brut pe angajat \ntre 50.000 [i 100.000 de euro. Revigorarea economic` a României pare confirmat` [i din evolu]ia insolven]elor \n primele nou` luni din 2013. Din analiza Coface, realizat` pe baza datelor furnizate de Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului, \n perioada ianuarie – septembrie 2014 au fost deschise 15.575 de insolven]e noi, \n sc`dere cu aproximativ 17% fa]` de aceea[i perioad` a anului anterior, când s-au \nregistrat 18.735 de proceduri noi de insolven]`. Potrivit Coface, insolven]ele au generat datorii totale de 4,7 miliarde de lei la furnizorii comerciali, 3,7 miliarde de lei la b`nci, 2 miliarde de lei la

ac]ionari [i un miliard de lei c`tre ANAF. “Sc`derea din primele nou` luni ale anului curent este \nregistrat`, \n general, pe fondul unui volum imens de insolven]e deschise \n ultimii cinci ani [i \n special din cauza ritmului mai accelerat de insolven]e nou deschise \n trimestrul al IV-lea al anului 2013”, a declarat Constantin Coman, Country Manager, Coface România. Problema este c`, \n primele nou` luni ale acestui an, num`rul companiilor nou \nregistrate a avut o contrac]ie puternic`

de m`rime a furnizat \n mod constant pe parcursul edi]iilor anterioare 30%-40% din num`rul total de companii din Top 50. Aceast` schimbare s-a produs \n principal pe fondul \mbun`t`]irii vizibile a performan]elor financiare ale companiilor de dimensiuni mijlocii (cu cifr` de afaceri \ntre 25 [i 50 de milioane de euro), acesta fiind de altfel [i segmentul cel mai bine reprezentat din punct de vedere numeric (36 de companii din 50) [i al ponderii \n total salaria]i (43%).

EVOLU}IE PE PLUS Indicator Grad capitalizare Lichiditatea curent` Lichiditatea imediat` Datorii pe termen scurt / Total datorii Fond de rulment (euro) Durat` \ncasare crean]e (DSO) - zile Durat` rota]ie stocuri (DIH) - zile Durat` plat` obliga]ii (DPO) - zile

2013 58% 173% 121% 84% 533.926.008 52 37 86

2012 51% 143% 97% 84% 291.093.662 57 40 104

Sursa: Coface România

(-22%), ceea ce \ngreuneaz` regenerarea sistemului economic privat al României.

MAI MARE E MAI BINE Performan]a pare s` fi fost \n 2013 mai la \ndemâna companiilor mari [i mijlocii, \n detrimentul celor mici, mult mai sensibile \n cazul unor fluctua]ii \n pia]`. Calibrul firmelor prezente \n aceast` edi]ie a topului a crescut semnificativ, aspect cel mai bine scos \n eviden]` de faptul c` \n actuala edi]ie nu mai figureaz` nicio companie cu cifr` de afaceri sub 25 de milioane de euro, \n condi]iile \n care acest segment

Companiile mari (cu cifr` de afaceri \ntre 50 [i 100 de milioane de euro) [i-au consolidat pozi]ia mai ales prin prisma ponderii numerice (8 companii fa]` de 5 \n 2012), \n timp ce firmele foarte mari (cu cifr` de afaceri de peste 100 de milioane de euro) genereaz` \n continuare cea mai mare parte din cifra de afaceri total` a celor 50 de firme din Top, ponderea segmentului \n func]ie de acest indicator crescând la 53% fa]` de 46% \n 2012. Potrivit analize Coface România, dou` treimi dintre cele 50 de companii au gestionat \n mod corespunz`tor riscul de Biz

TOP 50 PERFORMAN}~

credit comercial pe parcursul activit`]ii din 2013, analiza evolu]iei crean]elor \n func]ie de cifra de afaceri ar`tând c` 17 dintre ele au reu[it reducerea volumului crean]elor comerciale \n condi]iile cre[terii cifrei de afaceri, 15 firme au \nregistrat o cre[tere a acestora mai lent` decât cea a cifrei de afaceri, \n

companii din Top 50 conform activit`]ii din anul 2013. |n acela[i timp, num`rul jude]elor prezente pe “harta top 50” \n aceast` edi]ie (17 jude]e) [i distribu]ia geografic` a companiilor sunt \n mare m`sur` similare celor de anul trecut, cele mai multe firme provenind din Bucure[ti (21 de companii).

industria auto, care a coborât de pe locul 7 pân` pe 10, de[i [i-a sporit cifra de afaceri cu 19%. Locul doi revine Holzindustrie Schweighofer, companie activ` \n industria prelucr`rii lemnului, care a deschis \n 2003 prima sa fabric` de cherestea din România, la Sebe[, urmat` de o a doua fabric` de cherestea \n

CONSOLIDARE LA VÅRF Categorie* 25-50 milioane de euro 50-100 milioane de euro >100 milioane de euro

Num`r companii 36 8 6

Cifr` de afaceri 2013** 1.260.181.519 612.183.216 2.117.013.443

Pondere \n total CA 32% 15% 53%

* Dup` cifra de afaceri realizat`; ** euro. Sursa: Coface România

timp ce 18 dintre ele s-au confruntat cu un avans al crean]elor mai mare decât cel al cifrei de afaceri [i ar trebui s` considere m`suri de \mbun`t`]ire a managementului crean]elor comerciale.

SECTOARELE PERFORMAN}EI Domeniile care aduc evolu]iile cele mai bune pentru companiile din România r`mân comer]ul cu ridicata (11 firme) [i industria de ma[ini [i echipamente (9 firme). Lista primelor 5 sectoare de activitate din punctul de vedere al num`rului de companii performante este completat` de comer]ul cu am`nuntul (5 firme), construc]ii [i IT (fiecare cu câte 4 firme). Coface România noteaz` c` num`rul companiilor din domeniul serviciilor prezente \n Top a sc`zut comparativ cu anul anterior, acest sector nemaifiind prezent \ntre primele 5 dup` num`rul de companii, \n timp ce industria IT figureaz` \n premier` printre domeniile care furnizeaz` cele mai multe 28

Biz

Jude]ul Arad se situeaz` \n premier` pe cea de-a doua pozi]ie, fiind reprezentat de 5 companii, \n timp ce jude]ele Bra[ov [i Arge[ \[i p`streaz` pozi]iile de anul trecut figurând cu 4 [i respectiv 3 companii \n top, iar lista celor mai bine reprezentate jude]e este completat` de Cluj (tot cu 3 companii).

SCHIMB~RI |N TOP 10 Doar dou` dintre primele zece companii din top s-au aflat [i \n edi]ia trecut` la vârf. Dedeman [i-a p`strat prima pozi]ie \n Top 50, având cea mai mare cifr` de afaceri dintre companiile române[ti care au \ndeplinit criteriile de performan]` financiar`. Retailerul de bricolaj a \nregistrat venituri de peste 606 milioane de euro \n 2013, fa]` de 540 de milioane euro \n anul precedent. {i \n primul semestru din 2014 compania a \nregistrat un avans de 27% a cifrei de afaceri \n lei. Re]eaua de magazine a ajuns la 40 de unit`]i \n toat` ]ara. Cealalt` companie care s-a men]inut \n Top 10 este Webasto, un important furnizor pentru

R`d`u]i, \n 2008. Un an mai târziu, Schweighofer a achizi]ionat unitatea de produc]ie a panourilor \ncleiate din Siret, iar \n 2010 a achizi]ionat fabrica de panel din Com`ne[ti. Extinderea continu`, la \nceputul anului viitor fiind programat` deschiderea celei de-a cincea fabrici a companiei din România, la Reci, \n jude]ul Covasna. Podiumul este completat de Tinmar Ind, cel mai mare trader privat de energie electric` din România. |nfiin]at` \n 2001 cu scopul de a comercializa energie electric`, compania s-a extins \n 2008 pe pie]ele de tranzac]ionare de energie electric` din Ungaria, Grecia, Serbia, Croa]ia, Bulgaria, Austria, Germania, Cehia [i Slovacia. Tinmar Ind este [i unul dintre cei mai mari proprietari de parcuri solare din România, \n care a investit 80 de milioane de euro. Pozi]ia a patra este ocupat` de Coficab Eastern Europe, care face parte din grupul tunisian Coficab, unul dintre principalii produc`tori de cabluri pentru industria auto din Europa [i

nordul Africii, care de]ine fabrici \n Tunisia, Portugalia, Maroc [i România. Coficab are [i dou` centre de cercetare-dezvoltare, \n Portugalia [i Tunisia. Compania produce componente pentru Ford, BMW, Volkswagen, Opel, Audi, Daimler, Renault, PeugeotCitroën, Fiat. |n România, grupul de]ine o fabric` la Arad. Industria este reprezentat` pe locul cinci [i de Cameron România, produc`tor de echipamente pentru industria energetic`, care are din 2009 la Ploie[ti o fabric` specializat` \n produc]ia de utilaje petroliere, dup` ce \n 2004 achizi]ionase uzina Sterom, din Câmpina. La Ploie[ti, Cameron produce utilaje petroliere pentru ExxonMobil, BP sau Statoil. Pe [ase este Emerson România, care produce din 2007 la ClujNapoca regulatoare de presiune, produse de monitorizare [i asigurare a debitului, aparate de m`surare a debitului [i densit`]ii, sisteme de control [i automatic`, generatoare de energie, echipamente electrice pentru centrale electrice fotovoltaice [i sisteme de ac]ionare. Anul acesta, compania a finalizat o investi]ie de 55 de milioane de euro \ntr-un

complex ce include o cl`dire de birouri [i o hal` de produc]ie \n campusul din parcul industrial Tetarom II, din jude]ul Cluj. IBM România se claseaz` pe pozi]ia a [aptea, compania având sediul central la Bucure[ti [i o

DISTRIBU}IA COMPANIILOR PE SECTOARE DE ACTIVITATE 22% 34% 18%

Comer] cu ridicata Ma[ini [i echipamente Comer] cu am`nuntul

10%

IT Construc]ii Altele

filial` la Timi[oara, dar [i o re]ea de parteneri autoriza]i de afaceri ce acoper` \ntreaga ]ar` [i domeniile majore. |n România, IBM are [i dou` mari centre: Global Procurement Services Group Romania Remote Delivery Center [i Application Services

Global Delivery Center Eastern Europe, ambele cu sediile \n Bucure[ti. Furnizorii din industria auto sunt bine reprezenta]i \n top, unul dintre exponen]i de top fiind compania de pe locul 8, Leoni Wiring Systems, parte a grupului german Leoni. Firma are o fabric` de cablaje la Bistri]a, una la Pite[ti [i \nc` una la Arad, unde a anun]at, de altfel, \n iulie anul c` va mai recruta \n 2014 \nc` 500 de persoane pe lâng` cei circa 5.300 de angaja]i actuali. Pasiunea pentru mod` a românilor a fost fructificat` din plin de H&M, retailerul clasându-se pe locul 9 \n topul nostru, cu o cifr` de afaceri de peste 86 de milioane de euro, \n cre[tere cu aproape 40% fa]` de 2012. De remarcat faptul c` singurele firme care au reu[it s` figureze \n toate clasamentele realizate de Coface \n ultimii trei ani sunt Formens, Pandora Prod [i Peek & Cloppenburg, companii \ncadrate \n acela[i segment de m`rime din punctul de vedere al cifrei de afaceri (25 - 50 milioane de euro) [i având activit`]i de fabricare [i respectiv comercializare a articolelor de \mbr`c`minte. Biz

METODOLOGIE

Companiile care au fost validate \n baza primului nivel de selec]ie au fost verificate pentru respectarea unui model statistic \n praguri, având 4 criterii care trebuie respectate simultan:

Primul nivel de selec]ie a companiilor a constat \n aplicarea simultan` a 4 criterii de filtrare:

4 Rata profitului brut raportat la cifra de afaceri >5% 4 Gradul de \ndatorare (datorii totale / active totale) <70%

4 Cifra de afaceri pentru anul 2013 de peste un milion de euro 4 Rezultatul net [i rezultatul opera]ional \n 2013 s` fie pozitive

Clasamentul final a fost realizat prin includerea primelor 50 companii \n func]ie de cifra de afaceri realizat` pentru anul 2013 din lista tuturor companiilor române[ti care au \ndeplinit toate criteriile men]ionate \n cele dou` niveluri succesive de selec]ie.

(profit) 4 Absen]a datoriilor restante c`tre bugetul de stat (conform

datelor publicate de ANAF pentru 30.06.2014) 30

4 Nivelul datoriilor comerciale (c`tre furnizori) \n 2013 s` fie

Top 50 urm`re[te performan]a de ansamblu a firmelor analizate, evaluat` prin \mbinarea criteriilor de ordin cantitativ, calitativ [i al comportamentului de plat`. Studiul a inclus toate companiile române[ti cu capital privat care au depus la Ministerul Finan]elor situa]iile financiare anuale aferente activit`]ii din 2013. Pentru \ntocmirea Top 50 nu au fost considerate b`ncile [i societ`]ile de asigur`ri, datorit` specificului diferit al activit`]ii acestora.

Biz

sub 10% din profitul brut

4 Indicele de cre[tere a cifrei de afaceri 2013/2012 >10% 4 Rentabilitatea capitalurilor proprii (profit net /capitaluri

proprii) >20%

TOP 50 PERFORMAN}~

Top 50 companii performanTe Loc

companie

cifr` de afaceri indice ca 2013 (euro) 2013/2012

rata profitului

Grad \ndatorare

roe

Salaria]i

Jude]

DEDEMAN SRL

606.288.574

11%

12%

36%

22%

6.489

Bac`u

HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL

470.287.593

14%

24%

18%

30%

1.653

Alba

TINMAR IND SA

387.617.360

23%

55%

42%

Bucure[ti

COFICAB EASTERN EUROPE SRL

310.177.718

13%

43%

23%

432

Arad

CAMERON ROMÂNIA SRL

240.479.754

19%

24%

40%

30%

964

Prahova

EMERSON SRL

102.162.444

46%

11%

66%

27%

1.709

Cluj

IBM ROMANIA SRL

92.712.458

11%

14%

52%

63%

1.519

Bucure[ti

LEONI WIRING SYSTEMS PITE{TI SRL

91.881.563

35%

64%

42%

1.878

Arge[

H&M HENNES & MAURITZ SRL

86.339.700

39%

59%

47%

526

Bucure[ti

10.

WEBASTO ROMANIA SRL

83.532.966

19%

59%

32%

389

Arad

11.

BULROM GAS IMPEX SRL

83.499.946

13%

66%

57%

146

Bucure[ti

12.

QUIN ROMANIA SRL

61.286.986

28%

50%

31%

1.247

Bra[ov

13.

L’ORÉAL ROMANIA SRL

60.216.493

13%

10%

51%

62%

142

Bucure[ti

14.

C&A MODA RETAIL SRL

52.713.105

24%

10%

25%

33%

216

Bucure[ti

15.

HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER BACO SRL

49.351.842

30%

10%

39%

26%

665

Bac`u

16.

MAX BET SRL

48.701.970

19%

28%

29%

98%

766

Bucure[ti

17.

TAIRA YAMAMOTO TRADING S.A.

47.750.496

66%

11%

39%

72%

Bucure[ti

18.

FOX COM SERV DISTRIBUTION SRL

47.649.131

17%

48%

55%

369

Bucure[ti

19.

DUVENBECK LOGISTIK SRL

47.283.913

35%

49%

31%

499

Bra[ov

20.

PREMIUM AUTO SRL

44.903.494

23%

63%

22%

Bucure[ti

21.

ARCADA COMPANY SA

43.602.682

315%

33%

31%

28%

243

Gala]i

22.

PREMIUM AEROTEC SRL

43.415.310

35%

27%

48%

52%

505

Bra[ov

23.

ELECTROGRUP SA

42.005.310

26%

15%

35%

28%

238

Cluj

24.

ASTRA VAGOANE C~L~TORI SA

40.676.028

229%

31%

50%

22%

798

Arad

25.

CASTROL LUBRICANTS RO SRL

40.041.888

16%

19%

30%

46%

Bucure[ti Biz

TOP 50 PERFORMAN}~

Clasamentul realizat de Coface Rom창nia urm`re[te performan]a de ansamblu a firmelor din top, prin \mbinarea criteriilor de ordin cantitativ, calitativ [i a comportamentului de plat`. Loc

companie

cifr` de afaceri indice ca 2013 (euro) 2013/2012

rata profitului

Grad \ndatorare

roe

Salaria]i

Jude]

26.

SYSTRONICS SRL

37.991.482

27%

68%

34%

454

Arad

27.

MICROSOFT ROMANIA SRL

37.685.785

12%

26%

27%

271

Bucure[ti

28.

FORMENS SRL

37.585.502

15%

10%

40%

25%

696

Boto[ani

29. SYNOTECH GLOBAL SERVICES ROMANIA SRL

36.446.640

165%

57%

88%

Bucure[ti

30.

ELECTROARGE{ SA

36.391.502

16%

38%

21%

483

Arge[

31.

TIMAC AGRO ROMANIA SRL

35.219.593

11%

67%

91%

Bucure[ti

32.

CONECON EN.RG. SRL

32.633.467

373%

21%

15%

67%

352

Sibiu

33.

DIANTHUS COMPANY SRL

31.411.480

30%

53%

35%

277

Arge[

34.

AGRINVEST SRL

31.011.123

53%

25%

22%

Buzau

35.

PRE}URI PENTRU TINE SRL

30.443.750

38%

12%

27%

54%

604

Bucure[ti

36.

DIFERIT SRL

29.977.824

16%

55%

30%

183

Cluj

37.

DUPONT ROMANIA SRL

29.389.704

13%

41%

23%

Bucure[ti

38.

PANDORA PROD SRL

29.151.433

25%

11%

42%

46%

1.045

Vrancea

39.

SYNEVO ROMANIA SRL

29.110.217

12%

13%

44%

41%

620

Bucure[ti

40.

AVA EASTERN EUROPE D.F. & S. SRL

28.545.362

47%

26%

21%

37%

Bucure[ti

41.

VITAFOAM ROMANIA SRL

28.327.181

13%

12%

44%

32%

171

Mure[

42.

PEEK & CLOPPENBURG SRL

28.279.685

21%

17%

18%

32%

107

Bucure[ti

43.

MGI COUTIER ROM SRL

28.084.213

23%

15%

43%

33%

324

Timi[

44.

PRO SOFT SRL

27.336.425

10%

58%

57%

192

Bra[ov

45.

SAP ROMANIA SRL

27.207.844

16%

12%

36%

46%

209

Bucure[ti

46.

UBISOFT SRL

27.183.875

23%

13%

20%

1.086

Bucure[ti

47.

MAURIZIARO MEAT SRL

26.824.753

91%

69%

63%

Arad

48.

PHOENIX SLAG SERVICES SRL

26.279.510

21%

35%

37%

39%

260

Gala]i

49.

CARGUS INTERNATIONAL S.A.

26.179.433

20%

59%

31%

901

Ilfov

50.

DUNAPACK RAMBOX PRODIMPEX SRL

26.101.670

15%

12%

28%

25%

149

Covasna

Biz

tehnologie URM~TORUL GURU

Câ]i oameni vizionari activi \n industria tehnologiei au cu adev`rat puterea de a schimba lumea? Elon Musk pare s` contrazic` ideea conform c`reia un geniu dintr-o industrie se poate na[te doar o dat` la o genera]ie. DE DRAGO{ L~Z~RESCU entru marea majoritate a consumatorilor de tehnologie, Steve Jobs \ntruchipeaz` ideea de guru. A reu[it s` creeze noi nevoi [i pie]e, a inspirat milioane de oameni [i a reinventat felul \n care se face business. Moartea acestuia a l`sat un gol \n industrie [i nu numai, oameni de pe toate continentele fiind inspira]i de viziunea, ideile [i perseveren]a acestuia. Nu pu]ini sunt aceia care simt nevoia s` umple acel gol cu un nou personaj capabil s` inspire. Trei ani mai târziu, nu Mark Zuckerberg aspir` la statutul de lider inspira]ional pentru tân`ra genera]ie, la fel cum nici succesorul lui Jobs, Tim Cook, nu pare s` aib` personalitatea necesar` pentru a[a ceva. |n schimb Elon Musk, un alt antreprenor tân`r [i extrem de cunoscut, pare s` \ntruneasc` majoritatea calit`]ilor necesare pentru a fi numit noul guru al tehnologiei. Pentru a \n]elege \ns` mai bine contextul \n care Musk a ajuns s` fie idolatrizat [i copiat de tineri [i de mediul de business este nevoie de o imagine de ansamblu a personalit`]ii [i realiz`rilor sale.

VISUL DE A SCHIMBA LUMEA Musk este prin defini]ie un “geek” (tocilar) introvertit. N`scut \n Africa de Sud, a avut dintotdeauna o \nclina]ie spre tehnologie, reu[ind la doar 12 ani s` vând` codul scris de el pentru un joc pe PC pentru 500 de dolari. A renun]at la studii la 34

Biz

24 de ani pentru a-[i urma chemarea de antreprenor vizionar, iar la nici 30 de ani era deja miliardar, \nregistrând succese r`sun`toare cu companiile dedicate mediului online pe care le fondase [i apoi vânduse, Zip2 [i PayPal. Pentru Musk, mediul online nu a fost niciodat` obiectivul suprem. A visat s` schimbe lumea, iar dincolo de visele aparent nerealiste s-a bazat pe o viziune clar` [i pe cuno[tin]e solide de business. Ne afl`m \ntr-o er` avid` de inova]ie la nivel tehnologic. Apetitul consumatorilor pentru inova]ie face ca unele companii s` \n]eleag` gre[it acest termen [i s` se asocieze cu el doar pentru a-[i spori capitalul de imagine. Unul dintre pu]inii oameni care are [i resursele, [i viziunea necesar` pentru a atinge cele mai \nalte culmi inovând este Elon Musk, fondator al programului SpaceX, al produc`torului de automobile electrice Tesla [i “omul cu ideea” Hyperloop, un tren conceptual de mare vitez` care ar putea transporta c`l`torii din San Francisco \n Los Angeles \n 30 de minute. |n acest moment, obiectivele lui Musk trec dincolo de succesul lui din mediul online [i ]intesc schimbarea [i chiar salvarea lumii. Este extrem de activ \n trei domenii, conducând trei companii importante: produc`torul de automobile electrice Tesla Motors, furnizorul de energie solar` Solar City [i produc`torul de vehicule spa]iale SpaceX. Dac` pri-

mele dou` companii au ca obiectiv crearea unui mediu mai s`n`tos, prin SpaceX Elon Musk sper` s` poat` coloniza la un moment dat planeta Marte. |ns`, pentru moment, buzz-ul din jurul lui Musk se datoreaz` \n mare m`sur` evolu]iei Tesla Motors [i a automobilelor prietenoase cu mediul pe care deja le comercializeaz` de câ]iva ani.

PE URMELE LUI JOBS De[i produsele Tesla nu se adreseaz` publicului larg \n acela[i fel \n care o fac gadgeturile vândute de Apple, acestea genereaz` acela[i tip de devotament [i inspir` oamenii s` viseze la un viitor mai bun, similar cultului dezvoltat de compania fondat` de Jobs. Musk pare s` \i urmeze \n mod subtil pa[ii lui Jobs [i atunci când vine vorba de promovarea produselor lansate. Fondatorul Apple spunea c` o companie intr` \n declin atunci când calitatea produsului devine mai pu]in important` [i când oamenii de vânz`ri sunt cei mai l`uda]i din cadrul companiei, pentru capacitatea de a genera venituri, idee urmat` [i de Musk. De asemenea, \nclina]ia spre produse premium disruptive, cu un design spectaculos, se \ncadreaz` \n strategia fiec`ruia dintre cei doi. Un mit fals spunea despre Jobs c` nu i-ar p`sa de opinia clien]ilor. |n realitate, acesta era foarte preocupat de calitatea serviciilor oferite clien]ilor, iar la un mo-

ment dat l-a sunat personal pe un client pentru a-[i cere scuze din cauza timpului \ndelungat pentru repararea unui computer. Musk la rândul lui nu s-a ferit vreodat` s` asculte opiniile sau criticile consumatorilor, ba chiar a publicat pe Twitter scrisoarea cu sugestii a unor clien]i [i a anun]at c` majoritatea solicit`rilor acestora vor fi implementate \n cadrul noilor ma[ini Tesla. O diferen]` \ntre Jobs [i Musk ]ine de pozi]ionarea acestora fa]` de drepturile

se abuzeaz` prea mult de sistemul de patente. Nu \mi aduc aminte ultima oar` când am citit c` un inventator a dezvoltat o tehnologie care a \mbun`t`]it societatea”, spunea Elon Musk \n cursul acestui an \n cadrul unei teleconferin]e cu ac]ionarii Tesla [i cu mass-media.

Nissan [i BMW au demarat la scurt timp discu]iile cu Tesla pentru stan-

tomobile electrice circulau \n cursul acestui an pe str`zile din lumea \ntreag`, \ns` acest num`r p`le[te \n fa]a celor peste 2 miliarde de automobile cu combustie intern`. |ns` pentru a schimba modul \n care o societate func]ioneaz` [i consum` este nevoie \n medie de 30 de ani de adaptare la noi rigori. Exemplele din trecut stau m`rturie pentru acest interval de timp, de la adoptarea la scar` larg` a locomotivei, dezvoltarea ex-

intelectuale. Dac` Jobs patenta orice idee interesant` [i chiar a pornit un “r`zboi termonuclear” (conform spuselor lui) cu Google pentru a desfiin]a sistemul de operare Android, pe care-l considera furat, Elon Musk nu a pus niciodat` cu adev`rat pre] pe patente. Mai mult, Musk anun]a la jum`tatea acestui an \ntr-un comunicat c` ofer` gratuit toate patentele popularei companii Tesla Motors, atâta timp cât competitorii s`i folosesc aceste inven]ii cu bun` credin]`. “Nu \mi plac patentele, nu se num`r` printre lucrurile mele preferate. Cred c`

dardizarea sistemului de \nc`rcare a bateriilor ma[inilor electrice \n SUA, dar [i despre construirea unei infrastructuri adecvate pentru acest segment de automobile. |n luna iulie a acestui an, doar 97 de sta]ii de \nc`rcare electric` erau opera]ionale pe teritoriul Statelor Unite, dar planurile sud-africanului includ construirea unei re]ele cu acoperire na]ional` \n maximum trei ani. Num`rul de unit`]i vândute conteaz` enorm \n aceast` industrie, ca \n oricare alta. Aproximativ 400.000 de au-

trac]iei de c`rbune \n Anglia, a automobilelor, telefonului [i chiar a internetului. Este nevoie de schimbarea unei genera]ii active pentru ca o inova]ie s` \[i fac` loc \n vie]ile oamenilor la nivel global, \ns` problema polu`rii mediului ne for]eaz` s` facem o parte din schimb`ri odat` cu aceast` genera]ie. Acesta ar putea fi motivul pentru care Musk este dispus s` \mp`rt`[easc` din cuno[tin]ele sale [i s` piard` o parte din avantajul competitiv pe care l-ar fi avut \n pia]`, f`când publice [i gratuite patentele Tesla.

PROVOCAREA ELECTRIC~

Biz

TEHNOLOGIE VIZIUNE

DRUMUL LUI MUSK Cum a evoluat “tocilarul” care vrea s` schimbe lumea 1971

Musk se na[te \n Africa de Sud

Fondeaz` SpaceX, a c`rei misiune e s` construiasc` o nav` pentru transport spa]ial comercial

2003

Cofondeaz` Tesla Motors

2006

1983

Cofondeaz` Solar City, al doilea mare furnizor de energie solar` din SUA

1992

Devine CEO al Tesla Motors, \n \ncercarea de a salva compania de la faliment

Vinde codul pentru primul lui joc la 12 ani, pentru 500 de dolari Se mut` la Universitatea din Pennsylvania pentru a lua licen]a \n economie [i fizic`

2008

2011

1995

Anun]` c` vrea s` trimit` primii oameni pe Marte \n termen de 20 de ani, ca prim pas din planul s`u de a coloniza planeta

1995

Livreaz` primul automobil electric Tesla Model S

1999

Lanseaz` conceptul de tren subsonic Hyperloop, capabil s` str`bat` 560 km \n 30 de minute

Se \nscrie la Stanford pentru doctorat dar renun]` dup` dou` zile pentru a deveni antreprenor A fondat primul business – compania de web software Zip2 Vinde Zip2 c`tre Compaq pentru 341 milioane de dolari

1999

Fondeaz` X.com, care devine ulterior PayPal, vândut c`tre eBay pentru 1,5 miliarde dolari

Exist` \ns` [i ra]iuni de business \n spatele acestei decizii surprinz`toare, dar extrem de populare a lui Musk. Antreprenorul vizionar [i-a anun]at planurile de construire a unei fabrici uria[e de baterii \n SUA, fiind \ncrez`tor c` pân` \n 2020 va putea produce cele mai performante baterii din lume. Prin parteneriate cu al]i produc`tori, Musk consider` c` costurile de produc]ie vor sc`dea cu 30% [i c` va beneficia de pe urma dezvolt`rii industriei. Mi[carea public`rii patentelor poate fi riscant`. Dac` unul dintre gigan]ii industriei auto ar decide s` le foloseasc` pentru a concura direct cu Tesla, probabil c` ar putea elimina compania din curs`. R`mâne \ns` de v`zut 36

2002

Biz

2012

2013

2014

Ofer` gratuit patentele Tesla oric`rui competitor care le va folosi “cu bun` credin]`”

dac` l`comia (sau eficien]a managerial`) va \mpinge aceste companii spre o lupt` inegal` sau dac` vor \n]elege c` e \n interesul comun al tuturor ca un geniu al ingineriei [i tehnologiei precum Elon Musk s` fie l`sat s` \[i dezvolte ideile.

GÂNDE{TE DIFERIT |ntregul concept Tesla propus de Elon Musk, al c`rui salariu anual este de un dolar, similar cu cel al lui Jobs la Apple, este inedit: compania nu investe[te \n publicitate, nu ofer` discounturi [i public` extrem de rar comunicate de pres`. Cu toate acestea, este \n centrul aten]iei, iar pre]ul ac]iunilor a crescut la un nivel pe care chiar [i cofondatorul companiei \l

consider` “cam mare”. Cu o capitalizare de peste 35 miliarde de dolari, Tesla se pozi]ioneaz` ca o companie de tehnologie care \ntâmpl`tor construie[te automobile, dup` cum o spunea Georg Ell, [eful Tesla Motors \n Marea Britanie [i Irlanda. Faptul c` automobilele Tesla beneficiaz` de update-uri trimestriale ale software-ului este o alt` noutate, iar rolul lui Ell \n acest sens este unul crucial. Fost manager la Yammer, Ell a fost unul dintre pionierii care au pus um`rul la adop]ia social media \n strategiile marilor companii, iar aceast` experien]` este ast`zi utilizat` pentru a integra online-ul \n modelul de business al Tesla. Compara]iile \ntre Musk [i Jobs pot p`rea for]ate. “P`rintele” Apple a fost nu doar un vizionar, ci [i un om de marketing genial. Jobs a cofondat o companie cu adev`rat unic`, dar a creat [i dezvoltat [i Pixar, extrem de bine v`zut` \n industria de anima]ii video \n care activeaz`. Impactul ideilor lui Steve Jobs este binecunoscut, schimbând felul \n care oamenii comunic` [i consum` media. De cealalt` parte, Elon Musk iese \n acest moment \n eviden]` prin activitatea sa la Tesla Motors [i SpaceX, dar [i prin cofondarea PayPal, un juc`tor esen]ial pe pia]a pl`]ilor mobile la nivel global. R`mâne de v`zut dac` businessurile pe care le dezvolt` \n momentul de fa]` pot fi scalate la nivel global pentru a avea impactul produselor Apple. Cu siguran]` \i va fi mult mai greu s` vând` produsele [i serviciile sale unui num`r la fel de mare de consumatori, iar acesta e un aspect esen]ial pentru formarea acelei “aure” de guru. Trebuie notat totu[i c`, dac` dac` planurile lui Musk, \n parte nerealiste dup` unii, vor fi puse \n aplicare, impactul acestuia asupra planetei ar urma s` fie mult mai puternic. Sud-africanul ar putea schimba nu doar felul \n care capt`m [i stoc`m energia, ci ar putea da via]` conceptului de turism spa]ial. Cel mai excentric vis al lui Musk este acela de a salva civiliza]ia uman` colonizând planeta Marte. Dac` antreprenorul va reu[i s` \[i realizeze m`car jum`tate din planuri, nu doar c` va atinge statutul de guru al noii genera]ii de]inut de Jobs, ci va redefini conceptul de “schimbare a lumii”. Biz

Start-up-ul pentru start-up-uri

FOTO: VALI MIREA

Trei români \[i pun cuno[tin]ele [i pasiunea \n slujba unui start-up hardware, \ntr-o ni[` pe care majoritatea tinerilor antreprenori prefer` s` o evite. Pentru Pocketo, drumul de la stadiul de proiect start-up la \ncheietura mâinii clien]ilor trece prin Marea Britanie. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

uzim tot mai des de noi start-up-uri cu poten]ial dezvoltate de români, iar majoritatea au un lucru esen]ial \n comun: componenta software e un element esen]ial al proiectelor dezvoltate. Trei tineri români cu backgound tehnic, Drago[ Mu[etescu, Roxana Cristea [i Roxana B`b`tie, ies din aceste tipare, \ncercând s` dezvolte un proiect atipic pentru peisajul local de start-up-uri: un produs hardware. Pocketo este un concept menit s` ajute start-up-urile din 38

Biz

toat` lumea s` creeze dispozitive “wearable”, dintre care cele mai populare \n momentul de fa]` sunt fitness trackerele [i ceasurile inteligente. Concret, este vorba despre o platform` de mici dimensiuni (25 x 25 mm) ce va putea fi inserat` \n aceste dispozitive portabile, iar echipa de tineri antreprenori români va dezvolta [i software-ul necesar pentru a utiliza piesa hardware. Drumul de la idee la un concept solid a fost \ns` extrem de \ntortocheat. Chiar dac` Pocketo este un proiect nou, fondat de cei trei antreprenori \n luna aprilie a

acestui an, ace[tia au pivotat de dou` ori \n doar câteva luni. Ini]ial, Drago[ Mu[etescu, posesor al unui board Raspberry Pi, \[i dorea s` construiasc` o platform` de dezvoltare pentru acest device. “Prototipul ini]ial era un robo]el controlat de un iPad, acesta a fost proiectul pentru Startup Weekend, pe care l-am dezvoltat \n 54 ore”, \[i aminte[te el. Ulterior, Mu[etescu a \ncercat s` transforme proiectul \ntr-o platform` pentru “internet of things”, \ns` \n cele din urm` a ajuns la concluzia c` Pocketo trebuie s` devin` o platform`

TEHNOLOGIE START-UP care s` faciliteze produc]ia de wearable devices. Revela]iile echipei au venit \n urma particip`rii acestora la mai multe programe dedicate start-up-urilor. Cu o prim` rund` de finan]are de la Drago[ Nicolaescu, echipa Pocketo a plecat \n luna aprilie a acestui an \n Estonia, la acceleratorul BuildIT, unde au petrecut o lun`. “A urmat calificarea acestora \n How To Web MVP Academy, care a fost o experien]` extraordinar` pentru noi, ne-a ajutat extrem de mult”, \[i aminte[te Mu[etescu. |n urma discu]iilor cu mai mul]i mentori [i poten]iali investitori, cei trei tineri au decis c` proiectul lor trebuie s` fie o platform` de dezvoltare pentru wearable devices care s` aib` \n spate [i partea de platform-as-a-service care s` le ofere posibilitatea dezvoltatorilor de wearables sau aplica]ii s` aib` un suport al aplica]iei pentru transmitere [i primire de date. “Când mai mul]i oameni \]i spun de mai multe ori nu, ajungi s` \]i dai seama c` undeva ai o problem`. Am aflat \n ce direc]ie trebuie s` ne \ndrept`m. Au fost mai mult sfaturi de business, pozi]ionare \n pia]`, target”, explic` Mu[etescu. Pocketo particip` [i la Startup Spotlight, unde urm`re[te s` \[i \nt`reasc` partea de networking cu investitori, mentori [i alte acceleratoare. La scurt timp dup` investi]ia ini]ial`, Nicolaescu a realizat un follow-up investment, suma total` cu care a finan]at proiectul celor trei cofondatori fiind de 30.000 de euro pentru un pachet minoritar de ac]iuni. }inta cofondatorilor este \ns` una mult mai mare, ei urm`rind atragerea unor noi runde de finan]are \n urm`toarele 12 luni. Conceptul hardware propus de Drago[ Mu[etescu, Roxana B`b`tie [i Roxana Cristea are o component` hardware care \i ajut` pe developeri s` \[i construiasc` un prototip \n maximum o or`, prin intermediul unor caracteristici integrate cum ar fi accelerometru, Bluetooth low energy, vibration motor [i senzori. Pe de alt` parte, Pocketo con]ine [i o component` de cloud, care serve[te ca backend al aplica]iilor care ruleaz` pe device-ul hardware. Cei trei cofondatori au optat pentru solu]ia cloud pentru a muta toat` puterea de procesare \n afara

lui Drago[ Nicolaescu, a venit momentul pentru a face pasul c`tre pie]ele externe. Primul obiectiv este acela de a cunoa[te pia]a britanic`, motiv pentru care echipa Pocketo pleac` \n noiembrie la Newcastle, unde va participa la acceleratorul Ignite100, timp de trei luni. Dincolo de networking [i schimb de idei, Mu[etescu sper` ca participarea la acest program s` \i deschid` u[a spre investitori, ]intind o nou` rund` de finan]are, semnificativ mai mare decât cele atrase pân` \n prezent. Un alt obiectiv este acela al realiz`rii unui prototip func]ional pe care s`-l poat` testa \n versiune beta [i care s` le permit` s` demareze o campanie de crowdfunding pentru a finan]a dezvoltarea proiectului. De[i echipa este format` POCKETO |N CIFRE exclusiv din români (cei trei cofondatori [i colaboratorul 3 cofondatori are Pocketo (Drago[ extern Paul Rae]chi), ]inta Mu[etescu, Roxana B`b`tie [i Roxana Cristea) Pocketo o reprezint` pie]ele 50.000 de euro e investi]ia total` strâns` de interna]ionale, \n special cea Pocketo pân` azi din Marea Britanie. 1 an e termenul limit` stabilit de cofondatori “|n UK \nc` se dezvolt` foarte mult software, \n pentru a atrage noi investi]ii special pentru mobile [i web. 2 luni vor fi necesare pentru dezvoltarea unei Vrem s` fim prezen]i acolo versiuni beta a produsului pentru c` sunt fonduri [i 47 miliarde de dolari e poten]ialul pie]ei de utilizatori de care vrem s` device-uri wearable \n urm`torii 5 ani fim aproape”, explic` el. Echipa a fost for]at` de Sursa: ON World \mprejur`ri [i de limit`rile financiare s` improvizeze. |nc` nu au angaja]i pe partea de industriei ce ar putea avea un boom \n dezvoltare a businessului sau urm`torii doi ani. “Ce se \ntâmpl` speciali[ti de marketing, ci au preluat acum cu hardware-ul [i internet of chiar ei aceste atribu]ii, iar \n pia]` things \n general e ceea ce s-a exist` nume mari interesate de \ntâmplat \n primii doi ani dup` ce dezvoltarea unor astfel de proiecte Apple a lansat iPhone-ul. Dezvoltatorii hardware (vezi Intel cu platforma de aplica]ii pentru hardware \ncep s` Edison). Mu[etescu & co. au \ncredere apar` \n num`r tot mai mare”, explic` \n proiectul lor. |n doar [apte luni sunt el. Potrivit cofondatorului Pocketo, \n considera]i drept unul dintre start-upurm`torii cinci ani ar putea ap`rea urile cu mare poten]ial din România, pân` la 4,5 milioane de dezvoltatori activând \ntr-o industrie pe care pu]ini pentru zona de hardware, pe fondul cona]ionali \ndr`znesc s` o testeze pe unei cre[teri masive a cererii de devicecont propriu. Dac` echipa de români uri wearable. “Dac` anul trecut erau 60 va reu[i s` confirme \n Anglia, ar putea milioane de device-uri wearable la nivel fi doar o chestiune de timp pân` când global, se estimeaz` c` \n 2016-2018 Pocketo se va transforma dintr-un vor fi 561 milioane”, spune el. proiect interesant \ntr-un produs Dac` pân` \n momentul de fa]` cei trei purtat de zeci de mii de oameni la au dezvoltat proiectul din propriile \ncheietura bra]ului. Biz resurse financiare [i folosind investi]iile dispozitivului, oferind astfel o autonomie mai bun` bateriei. |n momentul \n care produsul va fi finalizat, acesta ar trebui s` le ofere dezvoltatorilor capacitatea de a stoca date, de a oferi utilizatorilor acces la date, de a integra produsul cu alte aplica]ii sau dispozitive. Marea majoritate a start-up-urilor se orienteaz` spre dezvoltarea de software, \n special de aplica]ii mobile, datorit` costurilor mai reduse, dar [i a timpilor de dezvoltare mai scur]i decât \n cazul proiectelor hardware. Cu toate acestea, Mu[etescu nu regret` decizia de a alege ni[a mai dificil`, pe de o parte fiindc` hardware-ul este o pasiune mai veche de-a lui, iar pe de alt` parte crede \n poten]ialul uria[ al

Biz

Web-ul la puterea a cincea |n luna noiembrie, Bucure[tiul a redevenit un pol al inova]iei, tehnologiei [i antreprenoriatului din Europa de Sud-Est. How to Web Conference 2014 a adus \n România unii dintre cei mai aprecia]i profesioni[ti \n tehnologie de pe scena global`. Biz a stat de vorb` cu Daniel Dragomir, noul CEO al evenimentului, pentru a afla detalii din culisele evenimentului. DE DRAGO{ L~Z~RESCU |n ce context ai preluat conducerea How to Web anul acesta [i care e background-ul t`u profesional? Anul acesta am preluat coordonarea How to Web de la Bogdan Iordache, fondatorul evenimentului, \n contextul \n care el s-a hot`r\t s` accepte o nou` provocare: aceea de a deveni investitor \n cadrul 3TS Capital Partners. Colaborarea mea cu Bogdan este una mai veche, noi fiind parteneri [i cofondatori ai TechHub Bucharest, iar eu am f`cut parte din echipa How to Web ca Partnership Manager [i \n trecut. Practic m-am integrat treptat \n echip` \n ultimii ani. Pentru mine, How to Web este o oportunitate extraordinar` [i \n acela[i timp o provocare. Nu cu foarte mul]i ani \n urm` am cump`rat primul meu bilet la How to Web [i am fost fascinat [i inspirat de tot ce am v`zut acolo din postura de participant. Ast`zi am ocazia s` lucrez al`turi de echipa de profesioni[ti din spatele conferin]ei, sunt \n continuare inspirat de profesionalismul colegilor mei [i de pasiunea lor de a construi proiecte pentru comunitate. Pe lâng` echipa de organizare sunt zeci de oameni din comunitate care contribuie activ la organizarea acestui eveniment: antreprenori, profesioni[ti din companiile de tech, voluntari. Energia din jurul evenimentului este una uria[`. How to Web se \ntâmpl` \n fiecare an pentru c` \ntreaga comunitate tech se implic` activ \n organizare. Cât despre background-ul meu profesional, \nainte de experien]a How to Web am dezvoltat programe de 40

Biz

Provocarea organizatorilor de evenimente nu este s` fac` fa]` concuren]ei locale, ci s` se reinventeze \n permanen]` [i s` devin` din ce \n ce mai buni \n contextul evenimentelor interna]ionale.” Daniel Dragomir, CEO, How to Web Conference

TEHNOLOGIE INTERNET

educa]ie antreprenorial` [i am lucrat \n domenii precum vânz`ri, marketing sau resurse umane.

Ce elemente noi ai dorit s` implementezi la edi]ia din 2014 a evenimentului? Anul acesta am aniversat cea de-a cincea edi]ie interna]ional` [i putem spune c` evenimentul s-a maturizat, propunând de aceast` dat` audien]ei un format mai complex, care abordeaz` \n profunzime diferite subiecte specifice, pentru a r`spunde cât mai bine nevoilor actuale ale \ntregului ecosistem. Scena principal` a evenimentului a g`zduit Future Trends & Entrepreneurship Track [i a adus \n discu]ie tendin]ele care au un impact semnificativ asupra industriei la nivel global [i modul \n care acestea pot fi transformate \n oportunit`]i concrete de business. S-a discutat despre oportunit`]ile [i consecin]ele evolu]iei cripto-monedelor, provoc`rile de a construi un start-up hardware, modul \n care evolu]ia tehnologiilor mobile revolu]ioneaz` maniera de a face afaceri, ob]inerea de investi]ii prin modelul de “equity crowdfunding” [i nu numai, sau gestionarea rela]iei cu investitorii. |n paralel au fost organizate trei track-uri specializate despre product management, dezvoltarea de jocuri [i investi]iile de tip angel, care au oferit unor categorii specifice de audien]` [ansa de a acumula cuno[tin]e [i competen]e relevante pentru domeniile lor de interes, precum [i oportunitatea de a interac]iona cu profesioni[ti de top din industrie. Astfel, am discutat \n detaliu despre product management & crearea de produse tech cu poten]ial disruptiv la nivel global, despre dezvoltarea de jocuri cu milioane de utilizatori, dar [i despre bunele practici \n domeniul investi]iilor de tip angel [i modalit`]ile \n care investitorii pot colabora cu programele de accelerare pentru a \ncheia cele mai bune runde de investi]ii.

|n ce fel s-a schimbat audien]a How to Web fa]` de anii trecu]i? Ca [i \n anii trecu]i, audien]a How to Web a fost format` din inovatori \n tehnologie care \[i doresc s` \nve]e cum

Cofondatorii How to Web pot dezvolta produse cu poten]ial la scar` global`, s` afle mai multe despre tendin]ele industriei [i s` cunoasc` oameni cu pasiuni [i preocup`ri similare. Am avut al`turi de noi oameni de business din start-up-uri, companii de tehnologie, centre R&D sau agen]ii de dezvoltare web, product manageri, dezvoltatori, antreprenori, freelanceri sau oameni care sunt interesa]i de tehnologie [i vor s` fie la curent cu nout`]ile \n domeniu.

Cum percepi concuren]a pe ni[a evenimentelor de tehnologie [i digital din România, comparativ cu anii trecu]i? Provocarea organizatorilor de evenimente nu este s` fac` fa]` concuren]ei locale, ci s` se reinventeze \n permanen]` [i s` devin` din ce \n ce mai buni \n contextul evenimentelor interna]ionale. Acest lucru este la rândul lui benefic: trebuie s` oferi audien]ei o experien]` relevant` [i calitativ`, comparabil` cu cea oferit` de evenimentele mai mari organizate \n vest.

Cum vezi “concuren]a” dintre start-up-urile române[ti [i cele str`ine care au participat la How to Web Startup Spotlight? Anul acesta, How to Web Startup Spotlight a adus \mpreun` 32 de echipe

din 10 ]`ri din regiune [i m` bucur s` v`d c` num`rul de start-up-uri din afara grani]elor care aplic` pentru participarea \n program cre[te de la an la an. Din nou, nu cred c` putem s` vorbim despre concuren]` \ntre startup-urile române[ti [i cele str`ine, ci mai degrab` de colaborarea [i schimbul de experien]` dintre acestea. Interac]ionând unii cu al]ii, fondatorii din diferite ]`ri fac schimb bune practici [i au ocazia s` \n]eleag` [i alte metodologii de lucru, ceea ce \i ajut` s` \[i dezvolte propriile start-up-uri mai rapid [i s` \n]eleag` diferen]ele de mentalitate care exist` \n func]ie de ]ara de provenien]` a fondatorilor [i ecosistemul \n care au tr`it ace[tia.

Ce dinamic` observi vizavi de competitivitatea start-up-urilor locale, comparativ cu anii trecu]i? |n ultimii ani am fost martorii unei evolu]ii rapide a ecosistemului, ceea ce a dus la cre[terea competitivit`]ii startup-urilor locale la nivel global. Datorit` interesului crescut fa]` de start-upurile \n tehnologie [i a num`rului mare de evenimente [i programe dedicate, fondatorii locali au \nv`]at s` gândeasc` la nivel global [i s` fie orienta]i c`tre produs, iar ini]iativele lor devin din ce \n ce mai competitive [i se remarc` \n afara grani]elor. Biz Biz

antreprenoriat C`r]i bune LA UN CLICK DISTAN}~ Tudor Benga s-a \nvârtit aproape toat` via]a printre c`r]i. Nu visa la un business de vânzare [i distribu]ie de carte \n limba englez`, dar s-a apucat de el printr-o conjunctur` mai mult sau mai pu]in fericit`. Iar acum d` foaia online, pe okian.ro. DE OANA GRECEA

up` terminarea studiilor

CIFRE

\n SUA, \n 2004, Tudor Benga, azi CEO al Okian, a[tepta entuziast rezultatul unei burse care l-ar fi dus prin Balcani ca s` scrie ceva istoric (este absolvent de arte liberale / studii balcanice). Nici nu prea avea un plan B, fiind deja pe lista scurt` a celor care ofereau bursa. Cum lucrurile nu s-au a[ezat a[a cum \[i dorea, Tudor s-a trezit \n România [i cu \ntrebarea: eu ce fac acum? O idee antreprenorial` avea: dorea s` ofere consultan]` tinerilor care pleac` la studii \n str`in`tate, el având experien]a asta de dou` ori (f`cuse [i clasa a XI-a \n SUA, cu o burs` Soros). Dar nu avea banii. A[a c` a \ncercat s`-i ob]in` \ntâi de la familie. Tat`l, proprietar de business de distribu]ie de carte educa]ional` \n limba englez` (unicul reprezentant al Logman \n România), nu i-a oferit banii, ci un job, l-a trimis cu standuri de carte prin ]ar`, oportunitate de a-[i promova [i propria idee printre tineri. Tudor Benga a primit oferta din zbor [i vreme de doi ani [i-a oferit [i consultan]`, dar a \nv`]at câte ceva [i despre businessul cu carte \n limba englez`.

Biz

Okian

Anul \nfiin]`rii businessului: 1999 Titluri \n libr`rie: peste 1 milion Edituri cu care colaboreaz`: peste 12.000 C`r]i \n format digital: peste 100.000 C`r]i vândute pe zi: peste 100 Cifra de afaceri 2013: 1,6 mil. euro Num`r angaja]i: 32

|n 2007, cu cuno[tin]ele acumulate pe acest segment [i cu 15.000 de dolari de la fratele din SUA [i din alte economii, Tudor Benga, acum \n

vârst` de 33 de ani, a deschis o afacere complementar`, respectiv okian.ro, o libr`rie online cu carte \n limba englez`, din toate domeniile, nu numai educa]ional`. Compania este ast`zi unicul reprezentant \n România al Pearson Education, cel mai mare grup educa]ional din lume. Din 2007 pân` \n 2009, libr`ria online nu a beneficiat de prea mult` promovare, pentru c` vânz`rile offline dominau \nc` pia]a c`r]ii. |n plin` criz`, oamenii de afaceri din Bra[ov au achizi]ionat [i un spa]iu logistic care are [i o mic` libr`rie \n Bucure[ti, iar investi]iile s-au \ndreptat [i c`tre parcul auto pentru distribu]ia c`r]ilor.

CRIZA I-A |MPINS SPRE ONLINE 2009, anul când s-a sim]it criza cel mai acut, i-a f`cut pe antreprenorii din familia Benga s`-[i uneasc` for]ele. Cele dou` firme, cea de distribu]ie [i libr`ria online, au fuzionat \n 2010, s-au f`cut restructur`ri la nivel de oameni, iar direc]ia [i “motoarele” au fost \ndreptate spre online. S-au adus titluri noi, s-a extins afacerea la produse conexe (jocuri educa]ionale, spre exemplu) [i s-a p`strat libr`ria din Bra[ov [i cea din Capital`. Businessul de carte educa]ional` \nseamn` manualele [i auxiliarele care se vând \n sistemul [colar, deci dependen]a de un sistem controlat de al]ii, adic` de stat. Este un sistem de achizi]ii [i un sistem de aprob`ri pus la punct din 1996 (sistemul alternativ de manuale). Acesta este segmentul care i-ar putea propulsa dac` ar func]iona corect [i eficient, dar \n acela[i timp cel care \i ]ine \n loc de ani de zile.

Pe partea de distribu]ie [i vânzare de carte de retail, Okian concureaz` [i cu alte libr`rii, gen C`rture[ti, care \[i au propriile importuri. Diferen]a este \n num`rul [i diversitatea titlurilor pe care le are libr`ria online cu sediul din Bra[ov fa]` de orice alt concurent. “Noi fiind specializa]i pe carte \n limba englez` avem o ofert` mai larg`, [tim mult mai bine tot domeniul [i st`m mai bine cu pre]urile, dar nu facem distribu]ie prin toate libr`riile”, explic` Tudor Benga. Okian.ro, libr`ria online, vinde preponderent carte de consum: literatur`, carte de business, de dezvoltare personal`. Specializarea pe carte str`in` \i aduce mereu \n fa]a ni[elor profesionale care au nevoie de anumite titluri, netraduse sau inexistente la noi, [i care apeleaz` la ei s` le aduc`. “Trebuie s` acoperi o palet` mare de domenii, trebuie s` ai oameni care s` [tie tot ce se mi[c` \n

mai multe segmente profesionale”, spune Tudor. Din acest motiv businessul Okian a ajuns la 32 de angaja]i, cu tot cu Bucure[ti, iar o parte din angaja]ii cheie sunt [i ac]ionari \n firm`. Astfel, cuno[tin]ele acumulate de Tudor Benga \n SUA l-au \nv`]at s` aplice un sistem foarte uzitat \n aceast` ]ar`. Okian aduce c`r]i \n general din Marea Britanie, dar [i din America. Cifra de afaceri a companiei a fost \n 2013 de circa 1,6 milioane euro. |n 2014, ac]ionarii estimeaz` o u[oar` descre[tere, din cauza contextului legat de cartea [colar`, chiar dac` partea de vânz`ri online va fi \n cre[tere. Dac` ar fi s` se mândreasc` cu ceva, Tudor Benga ar men]iona num`rul mic de c`r]i prezente pe Amazon.com (cel mai mare retailer de comer] online) care nu sunt [i pe okian.ro. “Aducem orice \[i dore[te cititorul. La momentul 2007 \nc` era relativ complicat cu plata online [i Amazonul nu livra \n România. Acum, avantajul const` \n facilitatea de comand` [i plat`, care sunt mai avantajoase la noi. La Amazon nu po]i s` comanzi ramburs, spre exemplu”, explic` Tudor. Cum arat` totu[i clientul care cump`r` de pe libr`ria online okian? Peste 65% din clien]ii lor sunt tineri \ntre 18 [i 34 ani, din mediul urban, cu studii superioare, de gen feminin (majoritatea), cu un buget de circa 100 lei/lun`. Comanda medie este totu[i undeva la 120 lei/persoan`, iar genurile preferate sunt fic]iunea, \n special fic]iunea modern` (distopii precum “Hunger Games”, “Divergent” etc.), dezvoltare personal`, business. Una din c`r]ile preferate ale lui Tudor, “The Element” a lui Ken Robinson, este [i una din cele mai vândute. Povestea antreprenorial` nescris` a lui Tudor Benga se continu` ast`zi [i \ntr-o alt` afacere – Frisbo. Pentru c` nu a uitat de unde a plecat sau cum au fost \nceputurile antreprenoriale, Tudor Benga [i oamenii cheie din Okian au investit circa 500.000 de euro \n Frisbo, o platform` de e-fulfillment care se adreseaz` start-up-urilor cu magazin online. Investi]ia are baza logistic` tot la Bra[ov, ca [i afacerea Okian, dar are toate [ansele s` dep`[easc` \n \ncas`ri afacerea cu c`r]i. Biz Biz

ECHILIBRUL PERFECT

Pe o pia]` \n care toat` lumea organizeaz` evenimente, dou` fete se ambi]ioneaz` s` creeze un drum al lor, drumul Koon. Au pornit de la un vis comun [i de aproape un an \l transform` \n realitate. DE LOREDANA S~NDULESCU 44

Biz

Anita este jovial`, Nicoleta este ceva mai sobr`. Anita este om de comunicare [i PR, Nicoleta lucreaz` de ani buni \n vånz`ri [i marketing. Se cunosc de trei ani [i au colaborat profesional din postura client – furnizor. De aproape un an [i-au luat fråiele destinelor \n mån` [i au decis s` fac` ceea ce le place cel mai mult: organizare de evenimente. |mpreun`, formeaz` Koon, o stare de bine [i echilibru, iar \n plan concret, o agen]ie specializat` \n crearea [i implementarea de concepte pentru evenimente fericite din via]a oamenilor.

SERVICII

FOTOGRAFII: VALI MIREA

ANTREPRENORIAT

Koon a ap`rut \n mod natural, ca o completare a ceea ce f`ceau ele \n plan profesional. Anita Panait a lucrat timp de aproape zece ani \n departamentul de comunicare al grupului Intact, perioad` \n care s-a ocupat atåt de PR, cåt [i de organizarea de evenimente. Nicoleta Tilinc` coordoneaz` strategia de vånz`ri [i marketing a restaurantului [i bistro-cafe-ului Sofa. S-au cunoscut \n momentul \n care Sofa a devenit furnizor de servicii de catering pentru unele dintre evenimentele organizate de Anita. {i a[a au ajuns \nc` de pe atunci s` lucreze ca o echip`, ca [i cum ar fi fost colege, chiar

dac` una era client [i cealalt` era furnizor, pån` la un moment dat cånd [i-au dat seama c` aveau un vis comun: s` creeze concepte de evenimente inedite [i s` vånd` pove[ti frumoase. |n primul an de func]ionare au reu[it deja s` strång` un portofoliu de 50 de clien]i fideli. De cele mai multe ori [tiu doar c` vor evenimente “altfel”. Acesta este cuvåntul de baz`, nu [tiu \ntotdeauna ce \nseamn` [i \n ce direc]ie vor s` ajung`, se a[teapt` doar s` fie surprin[i cu ceva nemaiv`zut, nemaif`cut. {i fetele de la Koon reu[esc aproape de fiecare dat` asta. {i-au definit cåteva concepte de Biz

eveniment, ca s` aib` o baz` de pornire, \ns` nimic din ceea ce ofer` nu este standardizat. Toate conceptele [i elementele incluse, indiferent c` este vorba de decor, fe]e de mas`, aranjamente florale sau torturi, sunt personalizate [i adaptate la nevoile fiec`rui eveniment. “Cre`m povestea \mpreun` cu clientul”, \i place Nicoletei s` explice. Businessul l-au organizat rapid [i mai mult din mers, cu investi]ii graduale, care dup` primul an se ridic` la aproximativ 10.000 de euro. Echipa, cu tot cu ele, este alc`tuit` din [ase persoane care se ocup` de crea]ie, aprovizionare, logistic`. Se måndresc c` au un atelier de croitorie, cu care colaboreaz` pentru tot ce ]ine de personalizarea fe]elor de mas` sau a huselor pentru scaune, [i o cofet`rie-laborator cu care lucreaz` \n regim de exclusivitate. |n total, lucreaz` cu aproximativ [ase furnizori din zona de decora]iuni [i crea]ie [i cu o flor`rie, dar pentru aranjamente florale folosesc uneori [i concepte proprii. Recent [i-au amenajat [i primul birou oficial, un conceptoffice, cum le place s`-l prezinte, locul unde clien]ii vor putea vedea o parte din obiectele de decor pe care Koon le propune pentru evenimente. |[i doresc \ns` ca, peste 2-3 ani, \n afar` de acest birou, s` deschid` primul wedding boutique concept din Romånia, mai exact o cas` \n care fiecare camer` s` fie amenajat` complet ca [i cum ar fi o sal` de evenimente, fiecare cu cåte un concept propriu. 46

Biz

ANTREPRENORIAT SERVICII Acolo ar putea fi locul unde clien]ii s` se simt` ca fiind invita]i la o petrecere, asfel \ncåt s` ia contact direct cu obiectele de decor [i atmosfera propus` de Koon. Ar putea fi de asemenea locul unde s` fac` degust`rile de meniu, b`uturi [i dulciuri. Pare un vis, unul frumos, \ns` nu irealizabil. La tenacitatea de care dau dovad` cele dou` tinere antreprenoare, va fi doar o chestiune de timp. Au \n primul rånd perseveren]`, dar [i pasiune pentru drumul pe care [i l-au ales. Mai mult decåt atåt, au sete de a \nv`]a. Se documenteaz` permanent, sunt foarte minu]ioase [i nu se dau \n l`turi de la provoc`ri. Sunt con[tiente c` mai au multe de f`cut, c` sunt \nc` la \nceput [i c` nu ar fi putut \ncepe c`l`toria Koon f`r` sprijinul cåtorva oameni dragi, familia [i partenerii lor de via]`, cå]iva colaboratori, printre care cei de la Sofa, Teilor, Kuxa Studio, Kitchen Shop sau Joseph Hadad, care le-au ajutat necondi]ionat, sau f`r` primii clien]i, care le-au investit cu \ncredere atunci cånd aveau nevoie de ea mai mult ca oricånd. Nu \n ultimul rånd, au [ansa s`-[i \mplineasc` planul pentru c` au \nv`]at de la bun \nceput o lec]ie esen]ial` \n antreprenoriatul f`cut la dublu: trag amåndou` \n aceea[i direc]ie. Dac` una se poticne[te, cealalt` o trage dup` ea, dac` una se \mpiedic`, cealalt` o ridic`, se sus]in [i se completeaz` reciproc, [i mai mult decåt atåt, [i-au dat seama c` trebuie s`-[i asume atåt reu[itele, cåt [i e[ecul. Dac` gre[esc, gre[esc \mpreun`, dac` le iese ceva bine, se datoreaz` amåndurora. Biz Biz

Evenimente DE CINCI STELE

FIVE’S, o companie specializat` \n organizarea de evenimente [i \nchirierea echipamentelor profesionale, trece momentan printr-un proces de reformatare [i are \n plan extinderea pe pie]ele str`ine vecine, precum [i lansarea unei [coli pentru tehnicieni. DE OVIDIU NEAGOE

entru Andrei Popea, o zi obi[nuit`

de munc` \ncepe dis de diminea]`, la ora 6. Acesta este momentul \n care iese la o scurt` plimbare cu westie-ul familiei, timp \n care \[i verific` mailurile [i r`spunde la cele mai importante mesaje. Trei ore mai târziu, dup` ce \[i las` feti]a la [coal`, Andrei ajunge la birou, unde \l a[teapt`, ca de obicei, o zi agitat`, pres`rat` cu \ntâlniri, [edin]e [i \ntre 60 [i 100 de apeluri telefonice, la care va r`spunde pe parcursul \ntregii zile. Poate crede]i c` Andrei lucreaz` \ntr-un call-center ori \ntr-un departament de informa]ii pentru clien]i, dar nu este deloc a[a. Andrei Popea este directorul general al FIVE’S, o companie care anul acesta \mpline[te 20 de ani de la lansare [i este specializat` \n organizarea de evenimente [i \nchirierea echipamentelor profesionale pentru organizarea evenimentelor [i spectacolelor. “Am ajuns s` fiu un pic «s`lbatic», pentru c` nu mai fac conversa]ie la telefon, \ncerc s` fiu cât mai concis [i \i rog pe oameni s` fie cât mai conci[i. Nu reu[esc s` fiu pe cât de asertiv mi-a[ dori”, spune zâmbind Andrei Popea. Dar eforturile antreprenorului se pare c` dau roade. Compania este liderul pie]ei de evenimente [i spectacole din România [i a ob]inut, de patru ori consecutiv, “medalia de aur” \n Topul Na]ional al Firmelor Private din România, care r`spl`te[te performan]ele financiare deosebite. Five's a \ncheiat

Biz

anul 2013 cu o cifr` de afaceri de \n alte pie]e ori chiar \npolitic` [i sport, 2,7 milioane de euro [i pl`nuie[te ca, la [i industria organiz`rii de evenimente finele acestui an, veniturile s` creasc` la este una u[or atipic`. Lipsa oamenilor 3 milioane de euro, ]int` care are toate specializa]i din pia]` [i a freelancerilor [ansele s` fie atins`. Compania pe care o care s` poat` fi contracta]i la proiect este conduce Popea se afl` actualmente o realitate cu care se confrunt` zilnic \ntr-un proces de reorganizare, care a aceast` industrie. Pentru o companie \nceput de anul trecut \n cadrul care organizeaz` mai bine de 500 de departamentului de marketing. Din acest evenimente pe an, freelancerii ar putea an FIVE’S are [i un nou departament de \nsemna o gur` serioas` de oxigen. vânz`ri, iar echipa acestuia se afl` actualmente \ntr-un plin program CIFRE de training al tuturor membrilor FIVE’S care se ocup` cu vânzarea [i Anul \nfiin]`rii: 1994 interac]iunea cu clien]ii. “Cumva, Cifr` de afaceri \n 2013: 2,7 milioane euro reformat`m inclusiv climatul intern, cultura, avem o strategie nou` [i vrem s` Num`r de angaja]i: 40 devenim o companie model”, spune Num`r de evenimente anuale: 500 Andrei Popea despre planurile pe care le are pentru compania pe care o conduce. “Nu vrem s` devenim o corpora]ie, nu |ns` se pare c` ace[tia lipsesc cu vom putea niciodat` s` avem program des`vâr[ire din peisaj. Potrivit datelor de la 9:00 la 17:00, pentru c` nu furnizate de Five's, \n România exist` func]ioneaz` practica la noi \n industrie. doar zece freelanceri specializa]i pe Dar avem nevoie de indicatori de partea de sunet, \n timp ce \n Olanda, performan]`, de obiective, sunt lucruri de exemplu, o companie poate alege de care avem nevoie [i are toat` lumea din serviciile a peste 2.500 de astfel de nevoie”, adaug` Popea. profesioni[ti, \n timp ce pe partea de lumini, dac` \n România sunt treipatru, \n orice stat vestic dezvoltat VEDETELE DIN SPATELE SCENEI ace[tia sunt cu miile. Motivul? Dac` pe parcursul acestui an Five's [i-a “Aceast` industrie a fost \ntotdeauna m`rit echipa cu \nc` [apte membri, pe privit` ca una a distrac]iei [i toat` agenda executivului se afl` cre[terea lumea spune: «Hai mai bine s` num`rului de angaja]i, pân` la finele muncim, decât s` ne distr`m»”, afirm` anului 2016, cu \nc` 15 salaria]i. Poate la Andrei Popea. “Pe de alt` parte nu au prima vedere pare o cre[tere \n]eles c` aceast` industrie a spectaculoas`, \ns` \n România, la fel ca

FOTO: VALI MIREA

ANTREPRENORIAT SERVICII distrac]iei, s` \i spunem a[a, reprezint` \n primul rând motorul dezvolt`rii oric`rui business [i a oric`rei alte industrii, prin marketing [i prin lans`ri de produse, prin evenimente sau conferin]e de vânz`ri”, adaug` directorul general al FIVE’S. Dar Andrei Popea nu are de gând s` stea cu mâinile \n sân \n fa]a acestei provoc`ri, a g`sit o solu]ie [i chiar [i-a propus ca pe viitor s` pun` bazele unei [coli unde s` fie preg`ti]i tehnicieni, care s` lucreze ulterior \n teatre, companii de specialitate sau ca freelanceri. Ideea [colii a luat na[tere pe vremea când FIVE’S a fost companie partener` \n cadrul SCENART, primul proiect strategic dedicat dezvolt`rii pie]ei muncii [i a resurselor umane \n artele spectacolului din România \n domeniile artistic, tehnic [i administrativ, realizat de Teatrul Na]ional de Operet` “Ion Dacian”, \n colaborare cu Accademia Teatro alla Scala din Milano. Iar planurile directorului general al FIVE’S nu se opresc aici. Pe agenda sa, la capitolul obiective pe termen mediu [i lung se afl` p`trunderea pe pie]ele din vecin`tate; Andrei Popea spune c` vizeaz` Bulgaria, Albania, Serbia, Croa]ia [i, \n func]ie de rezultatul alegerilor [i dac` va fi acceptat` \n Comunitatea European`, Republica Moldova. De[i FIVE’S se poate l`uda cu un portofoliu extrem de generos de evenimente organizate, printre care concertele unor granzi ai scenei muzicale mondiale precum Metallica, Iron Maiden, Kyle Minogue sau Lenny Kravitz, Andrei Popea mai are câteva visuri profesionale. “Visez s` lucrez la foarte multe lucruri”, spune Andrei Popea. “|mi doresc foarte mult s` facem un spectacol, un turneu, \n care s` putem s` implic`m toate artele, ne dorim s` facem un festival \n care s` avem teatru, muzic`, s` avem operet`, musical, s` avem balet, s` avem arte, pictur`. S-au tot f`cut festivaluri \n care toat` lumea \[i dorea s` bea, s` danseze, s` m`nânce [i atât. Noi vrem s` facem ceva, care s` fie \ntr-adev`r, arta spectacolului, nu show business, `sta e visul nostru”, spune Andrei Popea. Biz Biz

strategie Când arti[tii devin branduri

Arti[tii pot fi privi]i ca ni[te juc`tori din pia]` care se pozi]ioneaz` \n mintea consumatorilor pentru a-[i vinde produsele. Cum fac ei acest lucru [i cum pot crea pentru consumatori o experien]` emo]ional` unic`? DE PAUL GARRISON rti[tii contemporani (pictori, sculptori, regizori, actori, muzicieni etc.) ocup` un loc anume \n mintea oamenilor, ei reprezint` anumite valori, atitudini [i un anume stil de via]`. }ineam odat` un curs la facultatea Dartmouth Tuck, iar un student m-a surprins când l-am \ntrebat care este brandul s`u preferat: “Madonna. Nu \mi place \n mod special ca muzic`, ci din punctul de vedere al marketingului. Madonna a reu[it s` se repozi]ioneze mereu \n func]ie de cum evolua societatea [i s` r`mân` mereu popular` [i la mod`, ceea ce b`nuiesc c` era [i scopul ei de la bun \nceput”. Acest student a demonstrat simplu importan]a brandingului personal \n arta contemporan` [i a f`cut leg`tura dintre branding [i ]elurile arti[tilor. Arti[tii [i arta sau produsele lor devin branduri [i \n aceast` calitate \ncep s` aib` targeturi [i strategii de pozi]ionare. De asemenea, au ]eluri de business [i obiective. Companiile trebuie s` \n]eleag` consumatorii \n calitatea acestora de fiin]e umane [i s` analizeze \n profunzime speran]ele, temerile [i tensiunile lor, pentru a le putea transmite mesajul potrivit la momentul potrivit [i \n locul potrivit. Exact a[a a f`cut [i Madonna de-a lungul carierei sale, contestând \n mod continuu percep]iile sociale [i morala. |ncepând cu valorile fundamentale ale brandului, trebuie s` identific`m [i s` \n]elegem cel mai avantajos segment al targetului, pe care s`-l facem ambasadorul nostru de brand, care \i influen]eaz` [i pe al]ii s` ne cumpere produsul. Odat` ce identific`m acest segment de \nalt` valoare, trebuie s` construim experien]a 50

Biz

emo]ional` a brandului, care s` poat` angrena consumatorul [i astfel s` dea un impuls puternic vânz`rilor. Ce schimb`ri sunt necesare \n acest proces atunci când \n loc de produse construim persoane (\n acest caz arti[ti) sau filme? Cum putem aplica principiile marketingului la brandingul personal, ajutând la sporirea atractivit`]ii arti[tilor? PAUL GARRISON este profesor

de marketing la Tuck Business School din cadrul colegiului Dartmouth (SUA) [i la Maastricht School of Management (România). A fost decan al CEU Business School [i este invitat frecvent s` ]in` prelegeri la renumite institu]ii de \nv`]`mânt din Europa [i SUA. |n cei 40 de ani de carier` \n marketing a lucrat inclusiv la Coca-Cola [i Procter & Gamble. |n urm` cu 11 ani a fondat compania de consultan]` \n marketing Garrison Group (garrisongroup.eu), cu sediul la Budapesta [i birouri la Oslo, Erevan, Istanbul [i Cracovia, lucrând pentru clien]i cum ar fi Carlsberg, IKEA, Danone, Sanofi, Visa [i mul]i al]ii, \n special \n pie]e emergente [i \n dezvoltare rapid` din toat` lumea.

TARGETINGUL {I ROLUL ARTEI Este nevoie s` facem de la bun \nceput o distinc]ie clar` \ntre arti[tii al c`ror obiectiv este s` fac` bani creând arta care se cere la momentul respectiv [i cei focusa]i mai curând pe exprimarea emo]iilor, sentimentelor [i viziunii lor, nefiind foarte preocupa]i de p`rerea publicului. Cu alte cuvinte, pentru ei arta nu este un business [i ca atare alte aspecte legate de principiile [i metodele marketingului nu se aplic` \n cazul lor. |ns` arti[tii din prima categorie, s` le zicem comerciali, recurg la testarea conceptului, focus

groupuri [i alte cercet`ri de pia]` care s`-i ajute s` creeze produse customizate pentru un anumit segment ]int`, de cele mai multe ori ghida]i de produc`tori, a c`ror treab` este s` priveasc` munca arti[tilor din perspectiva businessului. |n ceea ce prive[te a doua categorie de arti[ti, lucrurile stau \n mod diferit. Ei nu au \n minte targeturi; ei creeaz` pur [i simplu ce simt ei c` trebuie s` creeze. Acest arti[ti nu vor s` fac` compromisuri pentru a mul]umi publicul; ei consider` c` arta [i talentul lor vor atrage consumatorii, iar dac` nu, nicio problem`. Abordarea lor seam`n` cu a multor produc`tori din industria high tech care fac produse cu complexitate [i sofisticare ridicate, f`r` s` le pese ce vor consumatorii.

STRATEGIE DE BRAND |n FMCG pozi]ionarea este efectuat` de managerii de brand. Cine se ocup` \ns` de pozi]ionare \n cazul arti[tilor? Cum se pot pozi]iona arti[tii [i cum pot crea pentru consumatori o experien]` emo]ional` unic`, menit` s` le cl`deasc` [i s` le sus]in` brandul? Pentru arti[ti pur comerciali, cum ar fi Lady Gaga sau Justin Bieber, pozi]ionarea brandului se bazeaz` pe identificarea unui loc liber din pia]`. De[i arti[tii au diverse grade de decizie asupra acestor branduri, ele sunt create [i administrate de echipe de branding [i PR. Interac]iunea cu fanii a interpretei Lady Gaga este rezultatul unei analize a ni[elor active din pia]`. |n cazul altor arti[ti, cum ar fi Kanye West, care nu sunt produsul echipelor de branding [i PR, construirea [i pozi]ionarea brandului lor sunt ini]iate de ei \n[i[i, \ns` pân` la urm` sunt decise de c`tre

consumatori. Kanye West doar se preface c` nu-l intereseaz` obiectivele de business, deoarece e de p`rere c` targetul s`u apreciaz` acest lucru, dar profesioni[tii din marketing [tiu foarte bine c` fiecare pas pe care \l face este calculat pentru a avea efect maxim \n construirea brandului [i a afacerii. Cu toate acestea, odat` ce câ[tig` un loc \n mintea consumatorilor, acest gen de arti[ti \[i p`streaz` locul \n cauz` atât pentru c` ocup` din punct de vedere artistic cel mai bun loc posibil, cât [i deoarece consumatorii reac]ioneaz` negativ dac` arti[tii \[i schimb` prea des locul din mintea lor. De pild`, e pu]in probabil s` vrem s` vedem un film de ac]iune semnat Woody Allen. Ca [i \n FMCG, o strategie de pia]` de succes are nevoie de o bun` execu]ie creativ` [i implementare. S` lu`m ca exemplu pa[ii prin care un pictor sau un sculptor poate utiliza unelte de marketing pentru a-[i construi brandul. 1. Publicarea unei c`r]i. Unul dintre cele mai importante elemente \n construirea vizibilit`]ii unui artist este cu si-

guran]` publicarea unei c`r]i care se refer` la opera lui. Cu cât cartea este mai bun`, autorul mai credibil [i editura mai cunoscut`, cu atât mai mare succes va avea cartea, cu efect direct propor]ional asupra pozi]ion`rii artistului. 2. Recomand`ri. O recomandare eficient` pentru un artist a fost \ntotdeauna s` se [tie cine i-a cump`rat operele. E foarte important ca operele unui artist s` fie plasate \n colec]ii celebre. 3. Expozi]ii individuale \n muzee [i galerii de art`. Muzeele sunt considerate locurile \n care pot fi v`zute operele care conteaz` [i organizarea unei expozi]ii \ntr-un muzeu confer` unui artist validarea de care are nevoie. 4. Leg`turi academice. Este important pentru un artist s` mai fie v`zut [i \n alte p`r]i \n afar` de galerie. Expozi]iile sunt adesea demersuri academice sau artistice. Aspectul comercial se estompeaz`, iar acest lucru spore[te valoarea artistului [i a operelor sale. Luat` din lumea finan]elor, opera intr` \n lumea eteric` a artei.

5. Listele de a[teptare. Când un colec]ionar caut` \ntr-o galerie un artist care \i place, e posibil s` constate c` acesta nu are nicio oper` nou` disponibil` (mecanismul cererii [i ofertei) [i atunci se pune la punct o list` de a[teptare [i implicit o ierarhie a colec]ionarilor. Arti[tii au fost \n conflict cu societatea din cele mai vechi timpuri. Nici m`car \n Rena[tere, când operele lor erau comandate de mai marii zilei, pe arti[ti nu \i interesa foarte tare ce se cerea pe pia]`. Dar, dac` vor s` devin` faimo[i, ei recurg la instrumente de marketing (chiar [i \n mod incon[tient), cum ar fi brandingul personal, pentru a se pozi]iona pe pia]`, cu produsele lor. |n concluzie, marketingul de calitate \i poate ajuta chiar [i pe acei arti[ti care nu vor s` fac` compromisuri, care nu sunt interesa]i s` creeze ce se caut` \n pia]` [i care ocup` un loc unic \n mintea consumatorilor, legat direct de talentul lor \nn`scut. Biz Au contribuit: Matteo Rinaldi, Chagri Yalkin, Károli Aliott

Biz

STRATEGIE INTERVIU

CIOCOLAT~ CU DRAGOSTE DE PERFORMAN}~ Schimbarea aduce provoc`ri, dar [i oportunit`]i. Este [i cazul lui Mihai Georgescu, unul dintre cei mai longegivi manageri din FMCG, care a ajuns \n fruntea companiei Kandia Dulce dup` mai mult de 20 de ani la Wrigley Romånia. DE ALEXANDRU ARDELEAN Dup` atå]ia ani la Wrigley Romånia, cum a]i ales Kandia Dulce? Cred c`, dup` 21-22 de ani, pån` la urm` resim]i nevoia unei schimb`ri, mai ales sub raportul unei provoc`ri suplimentare, nevoia de a te \ntoarce s` po]i s` reiei un ciclu de construc]ie mult mai consistent, [i din punctul `sta de vedere, Kandia a ap`rut ca o oportunitate mare, pentru c` este o companie, o organiza]ie, un mix de branduri cu care se pot construi foarte multe [i este foarte ofertant`, ceea ce este iar foarte interesant. A fost interesant de asemenea s` fac schimbarea dup` 22 de ani \n care m-am str`duit s` promovez un brand sau o sum` de branduri globale ale unei multina]ionale, acum s` m` ocup s` dezvolt un brand na]ional. Este o satisfac]ie foarte mare s` po]i s` cå[tigi cu un brand na]ional \ntr-o competiti]ie dur` cu aceste branduri globale, care sunt [i vor fi parte din realitatea noastr` \n orice domeniu, dar cred c` este foarte important pentru noi ca oameni, ca popor, ca economie, s` avem [i branduri romåne[ti, branduri na]ionale relevante [i performante.

Cum a]i g`sit organiza]ia? Kandia Dulce este o organiza]ie cu poten]ial, cu mult` substan]`, dar care avea \n fa]` o serie \ntreag` de eforturi necesare a fi f`cute ca acest poten]ial s` fie accesat \ntr-o propor]ie de 100%.

Care erau eforturile? Eforturile sunt cumva corelate cu ce era de f`cut [i ce este de f`cut \n continuare 52

Biz

pentru ca acest poten]ial s` fie accesat. {i se leag` foarte mult, pe de o parte, dac` vorbim de branduri [i de num`rul lor, de prioritizare. Avem multe branduri \n portofoliu, dar din p`cate sau din fericire, depinde de cum vedem problema, nu putem s` avem grij` \n m`sura \n care ne-am dori de toate \n acela[i timp. {i atunci prioritizarea este necesar` pentru a putea avea succes m`car cu ceea ce po]i s` faci. |n direc]ia asta ne-am uitat la brandurile care sunt cele mai relevante pentru consumatori, dar \n acela[i timp care au [i structura cea mai favorabil` pentru a putea s` su]in` eforturile de dezvoltare ale companiei. {i m` refer la mixul de pre] [i la profiturile pe care le pot genera. |n al doilea rånd, dup` prioritizare, este vorba de mixul de efoturi care sunt necesare pentru a putea s` ai succes cu produse de tip impuls. Kandia are batoane, pr`jituri, tablete sau biscui]i care sunt cump`rate pe baz` de impuls. Ca s` ai succces, trebuie s` faci lucruri simple, dar trebuie s` fii foarte disciplinat \n a le face tot timpul, [i anume: o distribu]ie bun` [i o vizibilitate foarte bun` la punctul de vånzare. Un produs de impuls nu ajunge s` fie prezent undeva, ci trebuie s` fie [i vizibil pentru a se vinde. Acesta e genul de eforturi pe care ne-am propus s` le facem poate mai mult decåt \n trecut.

Cum arat` \n acest moment cifrele Kandia? Pentru anul trecut, este important de men]ionat faptul c` \n mare parte compania nu a fost condus` de mine, dar

nu [i-a propus cre[tere, ci s` \mbun`t`]easc` elementele de baz` de business, s` \mbun`]`]easc` forma profitului. 2014 este un an \n care ne-am propus s` continu`m acest efort. Dar, datorit` mixului de strategii pe care le-am ales, probabil c` vom reu[i s` avem o cre[tere la nivel de double digit a cifrei de afaceri pe pia]a din Romånia, ceea ce eu a[ spune c` este un rezultat foarte bun.

A]i schimbat ceva \n companie ca s` devin` mai eficient`, la nivel de proceduri, caracteristici? Cred c` la nivel de proceduri, la nivel de elemente de baz` care guverneaz` activitatea unei organiza]ii, toate elementele erau la locul lor. S` nu uit`m c` organiza]ia Kandia a fost o bun` parte din timp \n portofoliul unei multina]ionale, Cadbury. Problema eficien]ei pån` la urm` se reduce \n acest moment la domeniul principal de activitate, care este de vånz`ri, deci eficien]a lui Kandia se m`soar` \n eficien]a cu care reu[im s` vindem. Sigur c` am putea s` ne uit`m la eficien]a proceselor de produc]ie, dar avem o fabric` relativ modern`, cu echipamente [i procese moderne, respectiv cu un nivel ridicat de productivitate [i eficien]`. Sigur, de eficien]` putem vorbi [i \n zona de costuri, \ns` costurile pentru materie prim` \n perioada asta sunt destul de ridicate. {i atunci ne \ntoarcem la singura zon` unde putem s` eficientiz`m partea de costuri, cea de vånz`ri. Eficien]a pe aceast` parte se leag` foarte

Biz

FOTO: VALI MIREA

mult de ce anume vrem s` promov`m \n primul rånd, de a ne asigura c` acele produse pe care vrem s` le promov`m sunt prezente [i foarte vizibile \ntr-un num`r maxim de loca]ii pe care le putem atinge. Cred c` elementul care poate face diferen]a acum fa]` de ce se f`cea anterior \n companie este c` ne preocup`m mai mult de instalarea unor echipamente care s` m`reasc` vizibilitatea la punctul de vånzare, standuri, display-uri. Vånz`rile sunt dependente [i de nivelul de investi]ie pe care \l faci \n comunicare [i \ncerc`m s` facem semnificativ mai mult ca \nainte,

cåteodat` o oportunitate pe care nu o trecem cu vederea.

Ce obiective v-a]i fixat? |n mod clar, proprietarii companiei au un orizont de a[teptare \n ceea ce prive[te performan]a financiar`. Dar pentru a le atinge trebuie s` \]i propui mai mult, trebuie s` ai ambi]ie, sus]inut` evident de o evaluare realist` a capabilit`]ilor. Kandia poate s` devin` cel mai mare produc`tor [i juc`tor de pe pia]a de dulciuri din Romånia. Cel mai mare produc`tor de ciocolat` este deja, nu prea mai sunt juc`tori \n zona de produc]ie,

ROM, BRANDUL ICONIC AL KANDIA DULCE 4 Este num`rul 1 \n categoria de batoane, cu o cot`

de pia]` de 20% \n volum [i 21% \n valoare, \n august 2014* 4 Cel mai bine distribuit baton din Romånia, ajungånd, la cel mai \nalt nivel din ultimele 12 luni (septembrie 2013-august 2014), s` fie vandut \n 64% dintre magazine* 4 Cel mai puternic brand al Kandia Dulce, 25% din cifra de afaceri [i volume realizate de companie fiind reprezentate de ROM** 4 A avut cu 60% mai multe vånz`ri \n perioada ianuarie - iulie 2014 fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut, atåt \n volum (tone) cat si in valoare* 4 A våndut 36.6 milioane de batoane \n ultimele 12 luni (septembrie 2013-august 2014), consolidåndu-se ca lider al categoriei de batoane de ciocolata* 4 Cel mai premiat brand romånesc la festivaluri interna]ional de publicitate 4 A primit 56 de premii interna]ionale \n ultimii patru ani, dintre care 13 la festivalul Cannes Lions Surse: * Calculele realizate de Kandia Dulce bazate \n parte pe datele raportate de Nielsen prin intermediul Retail Index Service, pe categoriile de]inute de Kandia Dulce - batoane de ciocolat`, mini-pr`jituri, praline [i biscui]i – \n perioada raportat`, pentru \ntreaga pia]` din Romånia (Copyright © 2014 The Nielsen Company); ** Surse interne.

mai ales pentru Rom, dar nu numai. Eficien]a nu se refer` numai la gradul \n care reu[im s` cre[tem vånz`rile pe pia]a domestic`, ci vrem s` adres`m un num`r de pie]e de export. Focusul nostru va fi foarte mult pe Republica Moldova, care ofer` pentru noi o oportunitate mai ales \n contextul deschiderii [i elimin`rii taxelor. Eficien]` \nseamn` s` ai [i volume mai mari de produse [i volumele mai mari pot fi atinse prin stabilirea unor parteneriate cu retailerii interna]ionali pentru zona de private label. Nu este pentru noi un focus aceast` zon` de business, dar este 54

Biz

din p`cate. Dar cel mai mare mare juc`tor \nseamn` organiza]ia sau compania cu cele mai mari vånz`ri. |mi propun s` duc brandurile noastre num`rul 1 pe pozi]ia num`rul 1. Cånd spun brandurile num`rul 1, m` refer de exemplu la Rom, brandul num`rul 1 \n batoane din toate punctele de vedere (pick-up, volum, valoare). M`gura este num`rul 1 la nivel de pick-up [i volum, mai trebuie s` lucr`m la valoare. Sugus poate s` devin` compionul categoriei de sugar confectionary, jeleuri [i bomboane. Este \n anumite privin]e, nu \n toate. Nu \n ultimul rånd, putem s` g`sim

segmente din interiorul pie]ei de tablete \n care s` devenim lideri, cum ar fi zona de ciocolat` neagr` sau segmentul economy.

Revin la portofoliu fiindc` ave]i foarte multe branduri [i nu pute]i s` le acorda]i aceea[i importan]`. Cum ve]i face diferen]a? Este exact provocarea noastr` pe care o avem \n fa]`. De exemplu, avem un brand special, pe care trebuie s` nu \l uit`m, F`g`ra[, care are un num`r redus de SKU, dar nu trebuie uitat c` el ca num`r de pick-up-uri este pe num`rul 3 pe pia]a din Romånia, la un nivel foarte apropiat de brandul num`rul 2. Vorbim pe pia]a de batoane, de un num`r de 32-33 de milioane pentru Rom, vorbim de aproximativ 18 milioane pentru Snickers [i vorbim de 16 milioane de pick-up-uri pentru F`g`ra[, \n timp ce brandul num`rul 4, Mars, se duce undeva la 11 milioane. Diferen]a este mare, este un brand trecut cu vederea din p`cate [i \ncerc`m s` schimb`m acest aspect, pentru c` este un brand relevant pentru consumatorul romån. Dac` nu ar fi, nu ar ajunge la num`rul acela de pick-up-uri. Aici nu trebuie s` facem noi o diferen]iere, cererea este f`cut` de c`tre consumatorul romån, noi trebuie s` venim \n \ntåmpinarea acestuia [i s` asigur`m distribu]ia [i vizibilitatea pentru ca performan]a lui s` se \mbun`t`]easc`.

Dar celelalte branduri? Acestea pot s` fie sus]inute \n m`sura \n care le facem relevante sau conceptul care st` \n spatele lor este relevant pentru un anumit grup ]int` de consumatori. Dac` vom \ncerca s` fim campioni cu toate, peste tot, nu vom face nimic. Atunci pentru fiecare trebuie s` ne alegem segmentul, culoarul pe care trebuie s` joace [i eventual s` cå[tige sau s` performeze bine. Din punctul `sta de vedere, ne putem gåndi la un brand cum este Kandia, iconic pentru pia]a de ciocolat` din Romånia, care este relevant pentru consumatorul atras de un gust de ciocolat` mai intens`, cu un gust mai pronun]at de cacao, care automat te duce \n zona de ciocolat` am`ruie, ce se

STRATEGIE INTERVIU dezvolt` foarte mult [i \n Romånia, dar [i peste tot \n lume. Este segmentul cu cea mai mare rat` de cre[tere a volumelor våndute. {i brandul Kandia va trebuie s` fie pentru companie brandul relevant \n acest segment [i vom \ncerca s` ducem lucrurile \n aceast` direc]ie. Laura este un brand care a avut o competi]ie intern` cu Novatini, s` zicem c` a cå[tigat-o, [i ne a[tept`m ca dup` acest lucru s` cå[tige practic [i competi]ia din zona segmentului economy. Acest segment e foarte important din punct de vedere al volumului, iar Laura pleac` practic aproape de la a fi la acela[i nivel cu liderul pie]ei. Automat are poten]ial \n m`sura \n care reu[im s` implement`m acel mix de care vorbeam, distribu]ie [i vizibilitate, s` performeze [i s` fie liderul din segment. Pe logica asta putem s` mergem mai departe, cu fiecare brand. Acesta este genul de separa]ie pe care vrem s` orient`m brandurile pe canalul pe care pot s` cå[tige [i \n m`sura \n care putem s` ajungem s` le sus]inem, s` performeze \n acea direc]ie.

Ave]i de gånd s` renun]a]i la vreun brand? Prin prioritizare, pån` la urm`, ajungi inevitabil ca anumite branduri s` nu po]i s` le sus]ii [i atunci s` \]i pui \ntrebarea clar` dac` nivelul de complexitate pe care presupune p`strarea lor \n portofoliu se justific` vizavi de ce ob]ii din punctul de vedere al vånz`rilor [i cred c` acest semn de \ntrebare este valabil nu numai pentru branduri, ci [i pentru SKU-uri \n interiorul brandurilor. Este un exerci]iu pe care trebuie s` \l facem permanent tocmai pentru a asigura acea eficien]` de care vorbeam. Nu po]i s` fii foarte eficient dac` produci 1.000 de articole din care fiecare se vinde \ntr-un exemplar. Exagerez, evident, dar cumva aceasta este paralela. Ne uit`m la posibilitatea de a discontinua unele branduri dac` la un moment dat performan]a lor nu se justific` fa]` de men]inere.

Care sunt planurile pentru cele dou` branduri fanion, Rom [i Kandia? Pentru Rom, 2014 a \nsemnat deja dezvoltarea foarte consistent`. Pe de o parte, \n segmentul de baz`, batoane,

care va r`måne core business-ul Rom, trebuie s` performeze cel mai bine. Am adus dou` inova]ii relevante pentru Rom [i pentru consumatorii din Romånia, respectiv Rom ciocolat` cu lapte (ceea ce i-a permis brandului Rom s` acceseze consumatorii, sunt dominan]i cei care prefer` ciocolat` cu lapte undeva la 85%) [i ciocolata cu caramel [i arahide. Acestea au sus]inut performan]a foarte bun` a m`rcii din acest an, vorbim de cifre care cresc cu 50-60% fa]` de anul anterior [i o cre[tere de share \n valoare de la circa 15 puncte procentuale undeva la sfår[itul anului trecut la 20-21 puncte procentuale acum, cu 4 puncte procentuale peste juc`torul cu num`rul 2. Rom ca brand ofer` oportunitatea de a se extinde [i \n segmente apropiate, cum ar fi zona de biscui]i, cea de caramele, praline sau cea de pr`jituri. Validarea prin aceste transla]ii a fost c` Rom poate performa [i \n alte segmente decåt \n zona de batoane [i ne \ncurajeaz` s` ne gåndim la transla]ia brandului [i la alte subsegmente relevante. Rom este pentru romåni un brand cu care \n mod evident rezoneaz` pozitiv.

{i Kandia? Kandia este un brand iconic [i foarte rezonant pe pia]a din Romånia. El are \ns` o caracteristic` foarte clar`, studiile de pia]` pe care le-am f`cut au reliefat foarte clar acest lucru - Kandia st` pentru consumatorul romån pe pozi]ia de ciocolat` cu gust intens de cacao, cu gust am`rui. Kandia se va dezvolta foarte mult \n aceast` zon`, nu spun c` va fi exclusiv o ciocolat` am`ruie, dar vom reg`si foarte multe sortimente relevante pentru segmentul de ciocolat` am`ruie. Am f`cut deja pa[i \n direc]ia aceasta \ncepånd cu sfår[itul anului trecut [i \ncepånd cu anul 2014, avem pe lång` Kandia cu diferite procente de cacao, 55% [i 75% am`ruie, avem Kandia cu inser]ii de portocal`, cu ment`, ne uit`m [i la o Kandia cu un procent mai mare de cacao, pentru c` este un tip de produs care este din ce \n ce mai cerut \n pia]` [i cu inser]ii mai variate, dar tot pe fondul de ciocolat` am`ruie. V`d foarte mult Kandia ca un

foarte puternic perfomer, ca pe un lider de pia]`, sper s` nu \i sup`r pe colegii de la Heidi, \n segmentul dark. Kandia vrem s` se duc` \n zona de upper mainstream ca s` devin` mai relevant`, dar \n acela[i timp nu o vedem [i nu dorim s` devin` un competitor pentru Heidi, cu care ne complet`m ca produse. Ei sunt \n zona premium, noi \n cea economy [i mainstream sau upper mainstream. Pån` la urm` e op]iunea consumatorului.

Ce va \nsemna distribu]ia? Asta este problema. Sigur c` la nivel na]ional suntem prezen]i, numai c` una este s` ai o distribu]ie numeric` la nivelul de 20-30 procente [i cu totul altceva s` ai o distribu]ie de 50 sau 60 de procente. Din punctul `sta de vedere, cånd spunem dezvoltarea brandurilor [i comunicare, nu pot s` m` refer \ntotdeauna la comunicare numai \n sensul comunic`rii media, care este un canal costisitor ce presupune un anumit nivel de volume generate, un anumit nivel de profitabilitate pe care \l genereaz` brandul. Aici probabil ne-am putea gåndi la dou`-trei branduri care s` aib` acest tip de comunicare, dar comunicarea nu \nseamn` numai televiziune, ci inclusiv comunicarea la punctul de vånzare, comunicare la nivel de trade, care s` sus]in` performan]a [i vizibilitatea produsului la punctul de vånzare [i s` comunice totu[i cu consumatorul. Totu[i cea mai bun` comunicare cu consumatorul, revin, este prezen]a vizibil`. Cel mai bine cu consumatorul comunic` produsul prezent [i vizibil la punctul de vånzare.

Cum vede]i pia]a de ciocolat` la momentul acesta? Are o cre[tere important` \n acest an, e o cre[tere consistent` la nivel de 7-8 procente, avånd \n vedere pe de o parte dinamica comer]ului modern, apoi exist` oportunitatea c` \nc` la nivel individual este un consum sc`zut. Nu \ntrevedem o alt` criz` major`, vedem o dezvoltare a puterii de cump`rare, toate astea merg \n ideea c` segmentul de ciocolat` va continua s` creasc` [i noi s` cre[tem mai repede decåt pia]a. Biz Biz

Publicitatea TV, \ncotro?

|n ciuda ascensiunii celorlalte ecrane – computer, tablet`, smartphone – programele de televiziune r`mân \n topul preferin]elor românilor, iar publicitatea TV are \n continuare impact asupra consumatorilor, potrivit celui mai recent studiu Discovery Networks. DE LOREDANA S~NDULESCU n brand TV \n care telespectatorii

au \ncredere este un bun indicator al calit`]ii programelor pe care le vor urm`ri, sunt de p`rere 60% dintre telespectatorii din România care au participat la cel mai recent studiu Discovery. Acest efect de halo se extinde de la programe spre materialele publicitare, iar consumatorii admit c` reclamele TV difuzate pe canalele de \ncredere au un impact mai puternic. Se mai uit` românii la televizor? Ei bine, da. |n ciuda tendin]ei \n cre[tere de vizionare a con]inutului pe mai multe ecrane \n acela[i timp, cei mai mul]i dintre telespectatorii români continu` s` petreac` \n fa]a televizorului \ntre 3 [i 5 ore pe zi. Acestea sunt câteva dintre principalele concluzii ale unui nou studiu regional realizat de Discovery Networks, care investigheaz` modul \n care publicitarii se pot conecta cu consumatorii dincolo de metodele tradi]ionale [i ce tehnici vor fi cele mai eficiente \n viitor. Intitulat “The Future of TV Advertising”, studiul a fost realizat de Discovery Networks \n parteneriat cu The Future Foundation [i are la baz` o component` cantitativ`, constând \ntr-un e[antion de 3.000 de reponden]i din zece ]`ri din regiunea Europa Central` [i de Est, Orientul Mijlociu [i Africa (CEEMEA)* – România, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Rusia, Africa de Sud, Turcia, Ucraina [i Emiratele Arabe Unite – [i o component` calitativ`, prin intermediul unor interviuri \n profunzime cu exper]i din industrie din aceast` regiune. Biz * Regiunea CEEMEA reprezint` 26,1% (1,866 miliarde de persoane) din publicul TV la nivel mondial, având o putere de cump`rare de 16,5% la nivel global. Surse: Organiza]ia Na]iunilor Unite, Fondul

Biz

RECLAMELE TV SUNT EFICIENTE 80% dintre telespectatorii din România sunt con[tien]i c` absen]a reclamelor ar conduce la sc`derea calit`]ii programelor TV, \n contextul \n care 40% dintre ace[tia petrec zilnic \ntre trei [i cinci ore \n fa]a televizorului. Ei \n]eleg c` publicitatea este o surs` de venit pentru canalele pe care le urm`resc [i f`r` aceasta calitatea programelor ar avea de suferit. 3 telespectatori din 10 la nivelul regiunii sunt de acord c` plasarea de produse \n timpul unui program \i convinge mai u[or s` achizi]ioneze acel produs.

|nc` nu a fost g`sit` durata optim` a pauzelor publicitare. |n general, consumatorii din regiunea CEEMEA ar prefera ca pauzele publicitare s` fie mai lungi [i mai pu]in frecvente.

BRANDURILE TV DE |NCREDERE SPORESC GRADUL DE IMPLICARE A PUBLICULUI Un telespectator din 3 este de acord c` materialele publicitare difuzate pe canalele \n care publicul are \ncredere au un impact mai puternic.

STRATEGIE STUDIU P~REREA EXPER}ILOR

Studiul regional Discovery Networks a luat \n calcul opiniile cåtorva speciali[ti \n domeniu, \n leg`tur` cu viitorul publicit`]ii TV.

“Având \n vedere experien]a acumulat` pe pie]ele din Europa de Est [i Vest, pot s` spun cu siguran]` c` \n ]`rile din est consumatorii sunt bombarda]i de reclame TV, iar timpul mediu alocat vizion`rii este mult mai mare, \n special pe televiziunea linear`.” Julien Ducarroz, Chief Commercial Officer, Orange România

“A vedea o reclam` pe un canal TV de calitate poate fi mai eficient nu doar pentru c` scad [ansele ca telespectatorii s` schimbe canalul \n timpul reclamelor, ci [i datorit`

faptului c` rela]ia telespectatorilor cu acel brand TV genereaz` o atitudine pozitiv` chiar [i fa]` de mesajele publicitare. Aceasta este de fapt cea mai puternic` calitate a unui brand de \ncredere.” Krisztián Kovács, MEME (Hungarian Electronic TV Broadcasters Association)

“Pe de o parte, publicitatea \nseamn` a le reaminti consumatorilor c` sunt loiali unui anumit brand sau produs. Pe de alt` parte, este vorba despre a ajunge la noi consumatori sau de a le ar`ta celor pe care \i ai deja c` pot cump`ra mai mult. Cred c` ar fi foarte interesant s` le dai oamenilor libertatea de a controla ceea ce vor s` afle despre un anumit produs.” Dominic Grainger, CEO, Group M EMEA

“

|ntr-o lume dominat` de ecrane multiple, televiziunea r`mâne elementul central al mixului de media. Progresele tehnologice au avut impact important asupra modului \n care telespectatorii consum` media [i, \n acest context, alegerea unui anumit brand TV a devenit esen]ial` \n gestionarea a[tept`rilor legate de calitatea con]inutului pe care \l vor urm`ri. Telespectatorii \n]eleg clar rela]ia dintre publicitate [i furnizarea unui con]inut TV de calitate [i, \n plus, sunt deschi[i s` testeze noi formate de reclame. Acest studiu ne face s` fim \ncrez`tori \n viitorul publicit`]ii TV, dat fiind faptul c` publicul este din ce mai bine informat [i dispus s` recompenseze materialele publicitare interesante [i relevante, extinzând discu]iile despre brandurile respective [i pe alte dispozitive pe care le are la \ndemân`.” Dorota Zurkowska-Bytner, VP Advertising Sales Development Discovery Networks CEEMEA

PUBLICITATEA TV ESTE MAI EFICIENT~ DAC~ ESTE DIFUZAT~ PE MAI MULTE ECRANE Rezultatele studiului arat` c` 50% dintre telespectatorii chestiona]i au intrat online s` caute un anumit produs sau serviciu imediat dup` ce v`zuser` reclama respectiv` la televizor. Procentul cre[te la 70% dintre telespectatori \n Bulgaria.

VIITORUL ESTE PERSONALIZAT 60% dintre români sunt interesa]i s` urm`reasc` reclame adaptate profilului lor personal, tendin]` confirmat` la nivelul \ntregii regiuni.

Jum`tate dintre reponden]ii studiului spun c` [i-ar dori s` poat` ac]iona imediat dup` ce au v`zut o reclam` TV prin intermediul unui buton de pe telecomand` care s` le permit` s` achizi]ioneze direct produsul sau serviciul promovat.

Biz

Despre publicitate, numai de bine Anul acesta Deloitte UK, \n parteneriat cu o asocia]ie de profil, a realizat un studiu intitulat “Advertising Pays”. Aflat la a [asea edi]ie, studiul arat`, printre altele, c` o lir` cheltuit` pe publicitate de c`tre un IMM din Marea Britanie este de opt ori mai eficient` decåt aceea[i sum` investit` de o companie mare. DE LOREDANA S~NDULESCU e pia]a romåneasc` nu exist` deocamdat` resursele necesare pentru a merge cu analiza \ntr-o astfel de profunzime. Avånd \ns` ca model acest studiu, IAA Romånia, \n parteneriat cu Deloitte Romånia, a elaborat un studiu despre impactul publicit`]ii asupra economiei romåne[ti. Despre rezultatele studiului prezentat cu ocazia Zilei Publicit`]ii am discutat cu Mihai Bårsan, pre[edinte al IAA [i vicepre[edinte marketing, Ursus Breweries.

Cu ce a[tept`ri a]i pornit acest demers? Ne dorim s` promov`m publicitatea ca motor de dezvoltare a afacerilor [i a Romåniei \n general. A[a ne-a venit ideea cu Ziua Publicit`]ii. Credem c` publicitatea are impact asupra dezvolt`rii afacerilor [i asupra \ntregii economii, dar am vrut s` vedem care este mai exact acest impact [i cum se poate m`sura. |n acest sens, am contactat Deloitte, au discutat cu ARMA, BRAT [i cu companii de cercetare pentru a realiza acest studiu. Ne-am propus s` repet`m anual studiul [i Ziua Publicit`]ii [i s` vorbim despre publicitate ca un factor de bine \n Romånia, \n primul rånd economic, dar [i din perspectiva impactului \n societatea civil`. 58

Biz

Cånd a]i \nceput preg`tirile [i cum a]i gåndit desf`[urarea de for]e? Am \nceput de cånd am preluat pozi]ia de pre[edinte al IAA, de aproape un an. Organizarea unui eveniment care s` ne uneasc` pe noi, ca industrie, a fost unul din punctele incluse \n program. Evenimentul este gåndit cu dou` componente: conferin]` [i cocktail, totodat` to]i membrii

3% din popula]ia de manageri din Romånia lucreaz` \n marketing [i publicitate, ceea ce reprezint` un total de aproximativ 18.000 de angaja]i. Bugetele pe care le administreaz` cei 3% din popula]ia de manageri se ridic` la 500 milioane de euro, bani care influen]eaz` tot consumul intern de bunuri [i servicii (cu promovare de brand), respectiv

CONCLUZIILE STUDIULUI IAA {I DELOITTE • La nivel mondial, pån` \n 2018 pia]a de publicitate va cre[te cu 6% [i \n Romånia se va sim]i o cre[tere a sumelor investite \n publicitate.

• Dintre companiile incluse \n studiu, 70% [i-au crescut cheltuielile de publicitate TV \n ultimul an financiar (2013). Dintre acestea, doar 61% au \nregistrat o cre[tere a veniturilor.

• Evolu]ia profitabilit`]ii anuale [i schimb`rile de strategie sunt principalii factori care influen]eaz` m`rimea bugetelor de publicitate.

• Calitatea produselor, reducerea costurilor opera]ionale [i publicitatea se consider` c` sunt principalii factori care contribuie la succesul unei afaceri.

• 3% din popula]ia de manageri din Romånia lucreaz` \n marketing [i publicitate (aprox. 18.000 de angaja]i).

• Cei 3% administreaz` bugete cumulate de 500 de milioane de euro, bani care influen]eaz` consumul intern de bunuri [i servicii \n valoare de 50 de miliarde euro - 33% din PIB-ul Romåniei.

asocia]iei sunt \ncuraja]i s` se promoveze cu ocazia Zilei Publicit`]ii.

Ce ne arat` studiul pe care l-a]i realizat despre industria romåneasc` de advertising? |n primul rånd, ne arat` c` industria de marketing [i comunicare are un impact de o sut` de ori mai mare decåt cifra de afaceri din aceast` industrie, deci este una din bateriile care ]in \n mi[care economia. Mai arat` [i c`

50 de miliarde euro, respectiv 33% din PIB-ul Romåniei. Practic, studiul ne arat` c` industria romåneasc` de publicitate are un impact dispropor]ionat de mare. Studiul mai indic` [i faptul c` 6 din 10 romåni consider` c` publicitatea are un impact asupra vie]ii lor personale [i profesionale.

Ce \nseamn` aceste cifre din perspectiva unui advertiser? Toat` lumea este convins` c` publicitatea are un impact

STRATEGIE PUBLICITATE

pozitiv asupra afacerilor, \ns` cånd vine vorba de dimensiunea bugetelor de publicitate, aceasta depinde de performan]a profitabilit`]ii din anul curent, ceea ce \nseamn` c` gåndirea strategic` e mai degrab` tactic`. Bugetele de marketing sunt primele care se taie dac` este nevoie. |n acest fel, lucrurile pot s` func]ioneze de la un trimestru la altul, dar cu siguran]` nu este un mod de a sus]ine o afacere pe termen lung. Din p`cate, marketingul nu este tratat la nivelul strategic la care ar trebui s` fie, este mai degrab` tactic, inclus la cheltuieli, de[i \n succesul firmei este clasat pe locul al doilea ca importan]`, dup` calitatea produsului. O alt` chestiune pe care am observat-o este c` nu prea se analizeaz` eficien]a campaniilor de marketing. Este foarte greu s`-]i dai seama ce a func]ionat [i ce nu. Vånz`rile pot fi un indicator, dar e posibil ca lucrurile s` se fi \ntåmplat din cu totul alte motive. De aceea este nevoie [i de al]i indicatori: cot` de pia]`, indicatori de imagine, apropierea oamenilor de brand.

FOTO: VALI MIREA

Studiul pe care l-a]i realizat include [i compara]ii \ntre pia]a romåneasc` de publicitate [i pie]e vecine? Nu am f`cut compara]ii, dar cunoscånd alte rapoarte, precum cele referitoare la consumul de publicitate pe cap de locuitor, pot s` spun c` suntem mult sub vecinii no[tri vestici. }ine de nivelul de trai [i de dezvoltarea economic`. Una este ca o gospod`rie s` \[i permit` s` pl`teasc` 1.000 – 2.000 de lei pe bunuri [i servicii [i alta e s` pl`teasc` 2.000 de euro pe lun`. Profitabilitatea companiilor romåne[ti e mai mic`, prin urmare [i investi]iile \n publicitate sunt mai mici. Pe de alt` parte, [i costurile sunt mai mici. Biz Biz

EXPORT ROMÂNESC DE TOP MANAGERI Anul viitor va aduce o cre[tere a inten]iei de angajare a unor manageri expa]i pe diverse pozi]ii regionale [i interna]ionale, iar num`rul executivilor români care pot ajunge \n fruntea unei companii din afara grani]elor ]`rii poate urca. DE OVIDIU NEAGOE 60

Biz

STRATEGIE MANAGEMEN

tunci când spune “acas`”, gândul \l poart` pe Marius Per[inaru la Londra, ora[ul care l-a adoptat \nc` din 2009. Atunci, acesta a acceptat provocarea ridicat` de compania Xerox [i a acceptat un mandat \n metropola britanic`. Acum, Marius Per[inaru, \n calitate de Chief Commercial Officer (CCO) pe regiunea Europa Central` [i de Est, Israel [i Turcia la Xerox, nu are niciun regret fa]` de decizia luat` \n trecut. Chiar dac` drumul nu a fost unul lipsit de provoc`ri. Una dintre acestea a fost schimbarea structurii jobului, de la unul foarte ancorat \n pia]a local` [i execu]ie la unul mult mai strategic, de coordonare a unor echipe aflate la mii de kilometri distan]` [i r`spândite pe mai multe zone de fusuri

orar. “De cele mai multe ori, o ]ar` strìn` \nseamn` \n mod clar o cultur` strìn`, cu implica]ii evidente, atât la nivel superficial de interac]iune, cât [i mai profund, de convingeri”, spune pentru Biz Marius Per[inaru, CCO la Xerox, companie pentru care lucreaz` de mai bine de 15 ani. “F`r` a vrea s` generalizez, multina]ionalele sunt deschise spre expa]i români \n pozi]ii de middle [i chiar top management, pentru c` au ocazia s` \i vad` la lucru [i s` le aprecieze calit`]ile. |n m`sura \n care se potrivesc strategiilor centrale, sunt invita]i s` se al`ture echipelor de management de la centru”, adaug` Per[inaru. O demonstreaz` [i un studiu realizat recent de firma de executive search Dr. Pendl & Dr. Piswanger România (P&P România), care arat` c` pia]a muncii \ncepe s` se deschid`, iar \n curând grani]ele nu vor mai constitui o barier` \n ocuparea pozi]iilor de top, mai ales c` limba oficial` de business r`mâne \n propor]ie de aproape 80% limba englez`. Lucrarea arat` c` aproape dou` treimi (65%) dintre companiile mari (cu venituri anuale de peste 500 de milioane de dolari) au indicat c` au \n plan recrutarea de noi directori \n birourile din \ntreaga lume, pe parcursul anului viitor. 56% dintre responden]ii cercet`rii au precizat c` aten]ia lor este \ndreptat` exclusiv spre localnici, \n timp ce 42% au declarat c` vizeaz` atât localnici, cât [i expa]i, iar la polul opus doar 2% au men]ionat c` au ca ]int` exclusiv manageri strìni. Mai mult, \n rândul companiilor mijlocii (cu venituri anuale cuprinse \ntre 50 [i 500 de milioane de dolari) 51% dintre responden]i au precizat c` inten]ioneaz`, \n urm`toarele 12 luni, s` efectueze cùt`ri transfrontaliere pentru directori, \n timp ce 49% au declarat c` nu au astfel de inten]ii. Spre deosebire de omologii din companiile mari, mai mult de dou` treimi (68%) din organiza]iile medii au spus c` se adreseaz` atât localnicilor, cât [i expa]ilor atunci când caut` s` angajeze directori. 29% dintre participan]ii la studiul realizat de firma de executive search P&P România au declarat c` prefer` s` angajeze doar pe plan local. |n companiile mici (cu

venituri anuale sub 50 de milioane de euro) aproape un sfert (23%) [i-au declarat inten]ia s` efectueze c`ut`ri transfrontaliere pentru directori \n urm`torul an, \n timp ce 77% au spus c` nu inten]ioneaz` s` recurg` la astfel de procese de recrutare.

MANAGEMENT PE FRONTUL DE VEST Din rândul celor care inten]ioneaz` s` angajeze, 53% au precizat c` au ca ]int` atât manageri locali, cât [i expa]i, \n vreme ce restul de 47% prefer` doar localnicii. “Chiar dac` trendul de a angaja expa]i nu mai este atât de pregnant ca cel din 2007 – 2008, vedem o revenire a inten]iei de angajare a unor manageri expatria]i pe diverse pozi]ii regionale [i interna]ionale”, spune Ana Ber, Managing Partner la P&P România. “Mai ales \n rândul companiilor mari, inten]ia de a aduce expa]i pe anumite pozi]ii, preponderent manageriale, este destul de ridicat`. Totu[i merit` men]ionat faptul c` \n companiile cu cifre de afaceri mai mici de 500 de milioane de dolari se men]ine tendin]a de a angaja locali, pe de-o parte datorit` faptului c` sunt ancora]i la realit`]ile pie]elor \n care lucreaz` [i pe de alt` parte din cauza pachetelor de expatriat, care ridic` pachetul total cu aproape 50%”, continu` Ana Ber. Potrivit informa]iilor P&P România, pe lâng` partea financiar`, un astfel de pachet poate include [i cazare, acoperirea cheltuielilor de [colarizare a copiilor, sprijin \n g`sirea unui loc de munc` pentru partenerul de via]` al expatului, cursuri de limb`, sau translator \n primul an. Dar ce caut` companiile de la un top manager str`in? La aceast` \ntrebare ne ofer` un r`spuns tot studiul realizat de P&P România. 45% dintre responden]ii la sondaj au precizat c` un anumit nivel de expunere multina]ional` este important, \n timp ce 43% consider` c` aceast` expunere a candidatului este extrem de important`. O alt` cercetare, de aceast` dat` realizat` de firma de executive search Pedersen & Partners, arat` principalele motive pentru care o companie recruteaz` un top manager str`in. Astfel, 79% dintre responden]i au precizat c` dezvoltarea businessului este Biz

STRATEGIE MANAGEMEN principala cauz`, 77% dezvoltarea unei culturi organiza]ionale, 75% au precizat c` pentru implementarea unor procese [i structuri corporate, dezvoltarea talentului local (73%), lipsa unor angaja]i talenta]i (68%), pentru rezolvarea unei probleme manageriale (66%), supervizarea managementului local (60%), independen]` fa]` de mediul politic local (43%) [i pentru rezolvarea unei probleme tehnice (42%). |n urm` cu aproape doi ani, Gabriela Lungu a fost angajat` la sediul din

doi ani. Am reu[it s` operez o schimbare atât structural`, cât [i de cultur` [i mentalitate, [i asta nu e deloc pu]in lucru”, spune pentru Biz Gabriela Lungu, Chief Creative Officer pe regiunea EMEA la Weber Shandwick. “Un set de provoc`ri a venit din diferen]ele culturale majore: românii sunt un popor direct, vorbim pe [leau chiar [i la birou, politicos dar f`r` prea multe ocoli[uri”, spune Gabriela despre provoc`rile \ntâlnite pe parcursul carierei din Londra. “Englezii sunt renumi]i prin comportamentul

COSTUL RELOC~RII Un studiu realizat de firma de executive search Pedersen & Partners arat` diferen]ele salariale dintre un top manager expatriat [i unul local Pachet Salariul de baz` Bonusuri Beneficii pe termen lung Beneficii Total

Country Manager local 84.000 20.000 3.000 11.000 118.000

Country Manager expat 126.000* 48.000 28.000 158.000 360.000

* Cifrele sunt exprimate \n euro; Surs`: Pedersen & Partners

Londra al agen]iei Weber Shandwick ca agent de schimbare, nu doar pentru a conduce o parte din business, ci pentru a transforma atât afacerea, cât [i organiza]ia. Este un drum plin cu provoc`ri, nu este tocmai cel mai u[or rol, mai ales c` managementul schimb`rii este o disciplin` \n sine [i este nevoie de mult` r`bdare, de mult tact pentru a face oamenii s` \[i schimbe modul de a munci [i, mai ales, de a gândi. “M` bucur \ns` s` spun c` am reu[it \n misiunea mea [i ast`zi firma din care fac parte nu mai este deloc aceea[i pe care am g`sit-o \n urm` cu aproape 62

Biz

pasiv-agresiv [i modul foarte special – confuz pentru alte na]ii – de a se exprima”, adaug` Gabriela Lungu, care, de curând, a anun]at c` va reveni \n România de la \nceputul anului viitor.

RECRUTARE F~R~ FRONTIERE Chiar [i \n ]ar`, schimbarea unui loc de munc` presupune o provocare \n sine, iar acomodarea cu noi [efi, colegi ori reguli presupune un efort la \nceput de drum. |ns` adaptarea \ntr-un stat str`in, cu o cultur` diferit`, este cu atât mai dificil`. {i provoc`rile acestora nu se opresc aici. “Mul]i români sunt lua]i din pozi]ii

opera]ionale, pozi]ii \n care \n România aveau foarte clar vizibilitate [i control asupra lucrurilor pe care le f`ceau [i sunt a[eza]i \ntr-o pozi]ie strategic`, o pozi]ie \n care interac]iunea lor nu mai este direct` cu pia]a, cu clien]ii, cu produsele, ci e mai degrab` o interac]iune indirect`, ei trebuie s` raporteze felul \n care este implementat` o anumit` strategie”, spune Rudolf Fedorovici, Managing Partner la Advice Executive Seach. “Asta e o provocare, pentru c` trebuie s` treac` de pe un palier de gândire opera]ional \n care feedback-ul primit din pia]` era direct [i imediat pe un alt palier de gândire, care e mai degrab` strategic, \n care trebuie s` produci o schimbare f`r` s` ai instrumente directe, mul]i dintre ei nu au nici subordona]i \n mod direct”, adaug` Rudolf Fedorovici. Cu toate acestea, num`rul de executivi care accept` provocarea unei cariere interna]ionale a \nregistrat o u[oar` cre[tere. O arat` tot cercetarea realizat` de firma de executive search Pedersen & Partners: 25,2% dintre responden]i au precizat c` num`rul de manageri str`ini recruta]i a crescut, 2,3% sus]in ca a crescut puternic, \n timp ce 40,3% precizeaz` c` acest num`r a stagnat, iar 26% dintre responden]i au conchis c` \n ultimii ani aceste “exporturi” au urmat un drum descendent. Sigur, efectele recesiunii s-au f`cut resim]ite din plin pe pia]a de executive search. |n general, misiunile de expatriere erau derulate de companii \n perioada \n care exista o oarecare expansiune economic`, iar repatrierile, chiar [i ale managerilor români, nu sunt ieftine, nici pentru companiile puternice. Un astfel de mandat are o valoare de re]inere a profesioni[tilor, de schimb de experien]`, de rafinare [i conturare a competen]elor interne, dar se poate dovedi scump`, deloc \n linie cu politica de reducere a costurilor, aflat` pe agendele companiilor \n perioada de recesiune. O arat` tot cercetarea realizat` de Pedersen & Partners, potrivit c`reia 45,1% dintre responden]i au precizat c` recesiunea mondial` a avut un impact asupra politicii de recrutare transfrontalier` a companiilor, \n timp ce 36,2% au precizat c` efecte crizei nu au fost resim]ite. Biz

life Teroarea pralinelor Temuta grupare terorist` ISIS nu d` b`t`i de cap doar autorit`]ilor, ci [i unui mare produc`tor belgian de ciocolat`, care a decis ca, de la \nceputul anului viitor, s` renun]e la numele ISIS Chocolate, sub care s-a lansat \n urm` cu peste 90 de ani. DE OVIDIU NEAGOE

trece printr-un proces de rebranding, ce se va finaliza la \nceputul anului viitor, când se compania va numi Libeert, dup` numele familiei fondatoare. Denumirea de ISIS Chocolate a fost dat` de fondatorul [i actualul pre[edinte al companiei, Ignace Libeert, care ini]ial [i-a dorit s` onoreze locurile \n care a

Red is the new black 64

Biz

feti]` de opt ani din Australia, numit` Isis, ai c`rei p`rin]i au depus recent o plângere, \n care acuzau c` micu]a lor a fost discriminat` din cauza numelui, dup` cum arat` presa din continent. |n plus, mai bine de 38.000 de femei din lume au semnat o peti]ie online prin care cereau mass-media s` nu mai foloseasc` acronimul "ISIS" pentru desemnarea grup`rii teroriste. Biz

Portofoliul “Molecule F” a mai câ[tigat recent un nume \n zona de accesorii unice, prin dou` colec]ii concept semnate Moogo: Colec]ia “RE: RED” [i “Extreme Love”. Colec]ia “RE: RED” are \n centrul aten]iei simbolul perfec]iunii geometrice, sfera. Pies` cu pies`, sfera este deconstruit` \ntr-o \ncercare de a revela sensurile ascunse ale unor obiecte surprinz`toare [i enigmatice.

\nv`]at din secretele produc]iei de ciocolat`: Italia [i Elve]ia - Italo-Suisse. Dac` produc]ia destinat` s`rb`torilor de iarn` a ajuns deja pe rafturile magazinelor din \ntreaga lume, r`mâne de v`zut dac` iepura[ii din ciocolat` pentru Pa[te vor reu[i s` \i mai “\ndulceasc`” un pic pe clien]i. Belgienii nu sunt singurii \ns` care au de \nfruntat efectele nefericitei coinciden]e. A aflat-o pe propria piele o

`rb`torile de iarn` sunt perioada de vis pentru orice ciocolatier. Pentru compania belgian` ISIS Chocolate se dovedesc a fi un co[mar \n toat` regula. Atentatele sângeroase ale grup`rii Statul Islamic (Islamic State of Iraq and Syria - ISIS) au oripilat \ntreaga planet`, iar coinciden]a de nume se traduce printr-o sc`dere agresiv` a vânz`rilor produc`torului de dulciuri [i \ntr-o serioas` criz` de imagine. Compania nu a stat \ns` prea mult pe gânduri [i a anun]at c`

LIFE

{TIRI

Ce spune]i de o por]ie de sup` de mango cu creve]i, o budinc` din cartofi dulci cu glazur` de castane [i o pr`jitur` cu rom, \nsiropat` \n rom autentic jamaican? Nu v` speria]i, nu este vorba de o re]et` culinar`, ci de lansarea Jamal, o ini]iativ` unic` \n România, care livreaz` mâncare jamaican`. Jamal s-a lansat recent \n capital` [i ofer` o varietate de preparate culinare, care redau aromele buc`t`riei jamaicane, disponibile exclusiv pe jamalfood.ro. Este un proiect antreprenorial unic \n ]ar` [i aduce un concept gastronomic nou, prin care \[i propune s` devin` un furnizor de referin]` pentru specialit`]ile prezente \n capital` [i s` ocupe un loc de top \n segmentul de livr`ri al buc`t`riilor cu specific interna]ional. Buc`t`ria jamaican` este unic` \n lume datorit` combina]iilor inedite de condimente [i ingrediente, are o tradi]ie \ndelungat`, puternic influen]at` de diversitatea coloni[tilor care au locuit pe insul` de-a lungul secolelor. "|n acest moment, conform datelor noastre, exist` doar câteva restaurante jamaicane \n Europa [i prea pu]ine \n partea de est", spune Cristina Norocel, Managing Partner la Jamal. "Astfel, ne-am propus s` fim pionieri \n domeniu [i s` aducem \n România savuroasa buc`t`rie jamaican`. Românii sunt \ntotdeauna amatori de mâncare bun`, iar Jamal \i va surprinde \n mod pl`cut prin diversitatea condimentelor, creativitatea preparatelor [i gustul autentic jamaican", conchide Cristina Norocel. (O.N.)

CALENDAR

7 DECEMBRIE Când v` gândi]i la balet, cu siguran]` c` gândul v` poart` [i la Teatrul Bal[oi din Moscova. Dar nu trebuie s` v` poarte [i drumul pân` \n Rusia, pentru c` “La Bayadere”, o oper` de c`p`tâi pentru repertoriul clasic va fi difuzat` la Grand Cinema & More din B`neasa Shopping City. “La Bayadere” are \n centru povestea iubirii imposibile dintre o dansatoare [i un soldat, iar ac]iunea este amplasat` \n luxurianta Indie.

5 DECEMBRIE

C`l`torului \i [ade bine cu... platforma

Pentru c` tot se apropie debutul iernii, ce spune]i despre un city break la schi? Vivolis.ro, prima platform` online full mobile dedicat` rezerv`rilor de servicii turistice, tocmai a lansat o nou` func]ie prin care pute]i g`si cele mai ieftine bilete de avion. Func]ia “weekend flight search” permite utilizatorilor s` realizeze o c`utare simultan` pentru un zbor pe toate sfâr[iturile de s`pt`mân` dintr-o lun` calendaristic`. “Func]ia weekend flight search este o inova]ie pe pia]a turistic` european` [i vine ca r`spuns la cererea foarte marte pentru c`l`torii de weekend, de dou` - trei zile, acestea fiind vacan]ele pe care majoritatea turi[tilor le efectueaz` de mai multe ori \ntr-un an de zile”, spune Raluca Ioana Dumitru, director general al OVI Travel, compania care de]ine [i platforma vivolis.ro. Func]ia realizeaz` o c`utare simultan` pe toate sfâr[iturile de s`pt`mân` din urm`toarele trei luni, iar rezultatele sunt afi[ate \n sec]iuni diferite pentru fiecare weekend. (O.N.) 66

Biz

Din Jamaica, cu dragoste

"Nevinova]ii nu au bani de serviciile mele", este crezul dup` care faimosul avocat Hank Palmer \[i alege clien]ii. Acesta revine \n or`[elul natal, unde afl` c` tat`l s`u, un fost judec`tor, cu care a rupt orice leg`tur` este acuzat de omor \ntr-un proces. Alege s`-[i reprezinte propriul tat` [i, pe parcursul investiga]iei, afl` tot mai multe despre trecutul acestuia. Cum se va termina procesul ve]i putea vedea pe marile ecrane din pelicula “The Judge”.

29 NOIEMBRIE Atunci va avea loc la ARCUB concertul "In Memoriam Johnny R`ducanu", sus]inut de Nicholas Simon Trio, al`turi de Krunoc Levacic [i Sorin Romanescu. Spectacolul de la finele acestei luni face parte din seria de con-

certe bilunare “Jazzaj” [i este sus]inut \n amintirea unei figuri emblematice a jazzului românesc, Johnny R`ducanu.

8 DECEMBRIE V-a]i \ntrebat vreodat` de ce, dup` un eveniment de anvergur` de tipul premiilor Oscar, un subiect care se bucur` de aproape la fel de mult` aten]ie ca evenimentul \n sine este ]inuta vedetelor? De unde a ap`rut acest obicei [i care era semnifica]ie ini]ial`? Tocmai de aceea, din data de 8 decembrie \ncepe la Funda]ia Calea Victoriei cursul “O istorie a covorului ro[u: Rochiile vedetelor”, care va analiza istoria acestui fenomen.

1 DECEMBRIE De ziua na]ional` a României, actorul Dan Puric v` a[teapt` la Teatrul Na]ional Bucure[ti cu ocazia spectacolului "Suflet românesc", o izbucnire de revolt`, pres`rat` cu mult umor [i speran]`. Prin pantomim`, teatru, dans [i alte modalit`]i artistice de exprimare, Dan Puric spune povestea ie[irii din comunism a României [i a \ncerc`rii de acomodare la sistemul vestic. Biletele au fost puse deja \n vânzare [i au pre]uri cuprinse \ntre 79 [i 99 de lei.

LIFE

{TIRI

R`sf`] românesc pentru câini britanici

up` o serie de investi]ii

\n companii din domeniul IT, grupul GECAD lanseaz` un nou proiect eCommerce pe pia]a din Marea Britanie: Doggy & Co, un magazin online dedicat iubitorilor de câini. Compania este condus` de o echip` de antreprenori pasiona]i de câini [i se adreseaz` unei pie]e de peste 8 milioane de clien]i, adic` num`rul posesorilor câini din Regatul Unit. Doggy & Co are \n Londra o echip` format` momentan din opt speciali[ti, iar ac]ionar majoritar este GECAD Group. Magazinul online ofer` produse [i servicii destinate posesorilor de câini [i \[i propune s` adreseze segmentul high-end al pie]ei britanice. |n fiecare an britanicii investesc peste 14 miliarde de lire sterline pentru \ntre]inerea

animalelor de companie, dintre care 7 miliarde de lire sterline doar pentru câini. “eCommerce este un domeniu unde o multitudine de businessuri pot g`si oportunit`]i cu adev`rat interesante. |n Marea Britanie, \n special, vorbim despre o pia]` online de multe miliarde de lire sterline. Orice business care aduce inova]ie, care vine cu servicii bine gândite pentru anumite segmente de consumatori [i mai mult dispune de o echip` pasionat`, are [ansa de a schimba ceva \n acea pia]` [i de a se diferen]ia. GECAD Group caut` tocmai inova]ie, diferen]iere [i echipe puternice [i pasionate”, spune Radu Georgescu, Founding Partner al GECAD Group. Biz

Biz

LIFE

STIL DE MANAGER

Emo]iile \nceputurilor Am \ntålnit-o pe Alina Fugaciu \n prima zi opera]ional` a noului hotel Mercure din Bucure[ti – Mercure Bucharest City Center, dup` numele complet [i oficial, parte a grupului Accor. Am sesizat entuziasm, aten]ie distributiv`, grij` pentru rafinarea ultimelor detalii, satisfac]ia finaliz`rii lucr`rilor de amenajare, dar [i emo]ia inerent` oric`rui \nceput.

DE LOREDANA S~NDULESCU

Cu peste 11 ani de experien]` \n grupul Accor, \n cadrul unor unit`]i precum Sofitel (Pullman), Novotel din Bucure[ti [i MGallery din Praga, Alina Fugaciu (36 de ani) a preluat func]ia de general manager al noului hotel din luna iulie a acestui an. Vestea c` a fost aleas` pentru aceast` pozi]ie a primit-o la \nceputul verii, \n Praga, pe cånd se afla la fostul loc de munc`, hotelul Century Old Town Hotel Prague (MGallery). Au sunat-o colegii din recep]ie, pe linia intern`, ca s` \i spun` c` este c`utat` de c`tre responsabilul zonal pentru brandurile mid-scale. Nu a putut s` articuleze pre] de cåteva secunde bune absolut nimic, c`ci urarea “Congratulations, well done” i-a inundat sufletul de emo]ie [i a l`sat-o f`r` cuvinte. {i-a asumat pozi]ia cu mare bucurie, dar [i cu foarte mult` responsabilitate.

Biz

Absolvent` a Facult`]ii de Limbi [i Literaturi Str`ine din cadrul Universit`]ii din Bucure[ti, Alina Fugaciu [i-a \nceput cariera \n calitate de coordonator turism \n cadrul hotelului Sofitel din Bucure[ti, actualul Pullman WTC. Dup` nou` ani de vånz`ri [i marketing \n industria hotelier`, [i-a dorit o provocare nou`: s` cunoasc` [i partea opera]ional`, “miezul” lucrurilor, implementarea propriu-zis` a serviciilor. Ca un prim pas, a aplicat pentru un program al grupului, de management hotelier, \n parteneriat cu ESSEC Business School - una dintre cele mai prestigioase [coli de business din Europa. A fost selec]ionat`, al`turi de al]i 27 de colegi din Accor din Europa, Orientul Mijlociu [i America de Sud, [i a avut parte de o experien]` extraordinar`, de acumulare de noi cuno[tin]e, dublat`

de un bagaj valoros de informa]ii venite din partea celorla]i cursan]i. Cum acest program de studiu recomanda minimum o experien]` interna]ional`, pe care de altfel [i-o dorea, c책nd a ap`rut oportunitatea de a aplica pentru pozi]ia de Operations Manager la MGallery \n Praga a candidat [i a fost acceptat`. La primul contact cu ora[ul, cu hotelul [i cu echipa de acolo [i-a spus c`-i va fi foarte greu s` se adapteze. Nu a fost chiar a[a. A avut foarte multe de \nv`]at de la colegii cehi, la fel cum [i ei au avut de \nv`]at de la

Fotografii realizate de VALI MIREA la Mercure Bucharest City Center ea, [i a dezvoltat un parteneriat bazat pe sinceritate, seriozitate [i dorin]a de a face lucruri frumoase. Experien]a praghez` a fost un bun exerci]iu \n a \n]elege cum func]ioneaz` partea opera]ional` \ntr-un hotel, cu tot ce implic` coordonarea departamentelor, fie c` este vorba de cur`]enie [i aprovizionare, fie de recep]ie sau zona de restaurant. |n calitate de General Manager al hotelului de 4 stele Mercure Bucharest City Center are planuri ambi]ioase. |[i dore[te \nc` din primul an s` atrag` cåt mai mul]i turi[ti de weekend [i s`

transforme hotelul \ntr-una dintre primele destina]ii pentru cei care includ Bucure[tiul \n circuitul lor turistic. A semnat deja parteneriate cu diverse companii din mediul de afaceri, dar [i cu agen]ii de turism [i tur operatori deopotriv`. |n ceea ce prive[te organizarea intern`, s-a implicat activ \n recrutarea [i formarea echipei, alc`tuit` \n prezent din aproximativ 50 de persoane. Majoritatea acestora, de[i tineri, au lucrat anterior \n industria hotelier` [i de]in o experien]` important` \n segmentul serviciilor.

“Suntem un colectiv tån`r [i inimos, optimist [i primitor, preg`tit pentru o c`l`torie fascinant`”, \[i descrie Alina Fugaciu echipa. Pe lång` atribu]iile opera]ionale, se ocup` de implementarea elementelor de brand [i a strategiei de marketing [i vånz`ri [i are un rol cheie \n medierea rela]iei dintre investitorul local, compania Dentotal Investment, [i reprezentan]ii operatorului francez Accor, cåt [i \n reprezentarea hotelului fa]` de autorit`]ile locale, principalii furnizori [i subcontractori. Biz Biz

LIFE

EVENIMENT

Zilele Biz 2014 \n imagini

Edi]ia a 13-a a Zilelor Biz a adus pe scen` oamenii care cunosc cu adev`rat domeniul \n care activeaz`, antreprenori [i profesioni[ti de business care au nu doar ceva de spus, ci [i realiz`ri care s` le sus]in` afirma]iile. Au fost cinci zile \n care s-a vorbit f`r` ocoli[uri despre business, despre succes, dar [i despre e[ec, despre strategie [i inova]ie, dar [i despre responsabilitate social`, despre marketing, comunicare [i tendin]e care schimb` afacerile.

Ziua antreprenorilor |n Rom창nia sunt, \n medie, 20 de antreprenori la mia de locuitori, la jum`tate fa]` de media european` [i la un sfert fa]` de cea din Germania, ceea ce arat` o reticen]` a rom창nilor de a porni un business pe cont propriu. Sub semnul networkingului, participan]ii primei zile au discutat pe echipe cu antreprenori [i consultan]i despre problemele lor de business. Partenerul zilei de Antreprenoriat din cadrul Zilelor Biz a fost Banca Transilvania. Biz

Marta U[urelu, Revista Biz; Marius Ghenea, Fit Distribution; Mihail Marcu, MedLife; Ion Sturza, Fribourg Capital; Ioan Popa, Transavia; Andrei Dudoiu, Banca Transilvania

FOTOGRAFII: VALI MIREA

Andrei Dudoiu, Banca Transilvania

Iulian P`durariu, MARKS; Mihai P`tra[cu, CEO, Evomag; Paul J. R. Renaud, Maastricht School of Management Rom책nia; Sergiu Negu], Maastricht School of Management Rom책nia; Marius Tudosiei, B`c`nia Veche; Georgiana Gheorghe, Presage [i Creperie d'Amour

Biz

C`t`lin N`st`soiu, Catapult

Octavian B`descu, Sameday Courier

C`t`lin Cosoi, Bitdefender

Ziua inova]iei

Andreia P`troiu, Senior Tech

Benjamin Rohe, MAS Angel Fund; Claudiu Butacu, EfdeN; Paul Olteanu, Inovolt; Cristi Badea, Mavenhut

Pentru a avea succes \n lumea actual`, companiile trebuie s`-[i grefeze inova]ia ad창nc \n ADN-ul lor. {i, mai ales, s` se g창ndeasc` la inova]ie mai pu]in ca la un concept larg [i mai degrab` ca la un mod de lucru care s` duc` la \mbun`t`]irea continu` a produselor [i serviciilor companiei. Oric창t ar p`rea de ciudat, e[ecul este un ingredient vital pentru start-up-uri, dup` cum a spus [i Benjamin Rohe, care a vorbit despre importan]a culturii e[ecului \n procesul de formare a unui antreprenor de succes. Rohe, cu o vast` experien]` \n antreprenoriatul digital, cl`dit` printre altele [i prin e[ecuri, este \n momentul de fa]` angel investor [i [i-a propus s` ajute personal 100 de start-up-uri s` se dezvolte. Ziua dedicat` Inova]iei s-a \ncheiat cu o sesiune dedicat` celor mai buni angajatori din industria de IT. Biz [i Senior Tech au prezentat \n exclusivitate clasamentul celor mai buni angajatori din industrie. Partenerii zilei dedicate Inova]iei au fost Alpha Bank, Telekom, Bitdefender, Enel, Depanero Sameday Courier [i The Park. Biz

Cosmin Ochi[or, Business Development Manager, hub:raum

Biz

LIFE

EVENIMENT

Ziua managerilor Zodiacul chinezesc spune c` 2014 este considerat anul "calului de lemn". Coinciden]` sau nu, companiile sunt azi nevoite s` trag` mult mai tare pentru ob]inerea unor rezultate similare perioadei de boom economic. La fel [i angaja]ii, care \n prezent trebuie s` lucreze [i mai mult pentru a ]ine pasul cu sarcinile zilnice care apar la birou. Dar ce \i motiveaz` de fapt pe ace[tia s` dea ce au mai bun la serviciu? S` fie salariul sau bonusurile? Ei bine, nu. Potrivit studiului "StaffChoice", realizat de firma de cercetare Mercury Research, partea pecuniar` ocup` ultimele locuri \ntr-un clasament al factorilor care motiveaz` angaja]ii. Vedetele topului sunt standardul de calitate impus de companie, \ncrederea \n conducere [i recunoa[terea meritelor. Compania de cercetare GfK România a realizat, tot \n exclusivitate pentru Biz, o cercetare care arat` leg`turile directe dintre reputa]ia unei companii [i performan]ele sale financiare. O zi \nc`rcat` cu studii de caz despre re]etele de succes ale unor top manageri [i din care fiecare participant a avut câte ceva de \nv`]at [i de adaptat la propriul business nu putea decât s` se \ncheie \n for]`, cu un workshop special despre arta lu`rii deciziilor bune, sus]inut de Dr. Khaled Wahba, Adjunct Associate Professor la Maastricht School of Management România [i Olanda. Partenerii zilei de management din cadrul Zilelor Biz au fost BCR [i Cris-Tim. Biz

Julien Bratu, Institutul Kaizen Romånia; Mihaela Nicola, The Group; Bogdan Putinic`, ENEA Software AB; Simona Dan, GfK Romånia; Sergiu Manea, BCR

Biz

LIFE

Ioan Simu, Mercury Research

EVENIMENT

Gabriel Pantelimon, Xerox Rom책nia

Adrian Grecu, Abbott Laboratories; George Butunoiu, GB Executive Search; Mihaela Reese, Coach & Team Developer

Khaled Wahba, MSM Romania and the Netherlands

Biz

LIFE

EVENIMENT

Ziua sustenabilit`]ii Companiile sustenabile au fost vedetele la ziua de CSR a acestei edi]ii. Reprezentan]i ai unor companii importante din Romånia au sus]inut importan]a sustenabilit`]ii ca factor decisiv \n business, un element esen]ial, f`r` de care nu se mai pot face afaceri \n actuala conjunctur` global`. Voluntariatul [i sus]inerea programelor interne printre angaja]i, principalii ambasadori ai companiei \n exterior, sunt

doar cåteva dintre ideile care au fost dezb`tute pe parcursul evenimentului. Implicarea \n via]a comunit`]ii [i apartenen]a la modul \n care convie]uiesc actorii ei reprezint` elemente de care trebuie s` ]in` cont orice companie ast`zi care vrea s` fac` afaceri responsabile [i s` fie perceput` [i ca un actor social. A doua parte a zilei a reprezentat o oportunitate pentru participan]i de a-l asculta pe Thomas Kolster, unul din cei mai importan]i lideri inspira]ionali ai 76

Biz

Daniel Boaje, McDonald's Romånia; Veronica Dogaru, Orange Romånia; Raluca Ki[escu, Avon Romånia; Flavia Popa, BRD - Groupe Société Générale; Despina Andrei, UNICEF

momentului la nivel interna]ional, potrivit Huffington Post. Thomas a sus]inut un worskhop exclusiv \n Romånia despre cum schimb`m tiparele de gåndire \n companii [i la nivel personal ca s` putem vedea sustenabilitatea ca o cale de succes. Partenerii zilei de CSR din cadrul Zilelor Biz au fost Orange Romånia, McDonald's Romånia, Avon Romånia [i BRD Groupe Société Générale. Biz

Daniel Boaje, McDonald's Romånia

Thomas Kolster, Goodvertising

LIFE

EVENIMENT

Ziua comunic`rii Sub semnul designului, "Small is the new cool" [i viitorul apar]ine brandurilor "indie" au fost dou` dintre ideile care s-au conturat \n dezbaterea dintre Aneta Bogdan, Managing Partner Brandient, [i Cristian Kit Paul, Creative Director [i Founding Partner Brandient, \n prima sesiune a zilei dedicate Media & Marketing. Programul zilei a trecut prin mai multe teme ce au avut ca numitor comun consumatorul: de la rela]ia tensionat` cu timpul p책n` la impactul audio-brandingului asupra consumatorilor [i noile reguli care influen]eaz` comportamentul adolescen]ilor - consumatorii viitorului. Dac` vor s` supravie]uiasc` \n noul peisaj al comunic`rii, brandurile trebuie s` devin` companii de media, produc`toare de con]inut valoros, continuu, relevant, distribuit audien]ei potrivite, prin canalul potrivit [i la timpul potrivit. Au nevoie de marketing de con]inut, a[a cum s-a subliniat \n panelul sus]inut de MCCANNPR, ocazie cu care agen]ia a anun]at rebrandingul [i o nou` pozi]ionare axat` pe con]inut. O alt` idee prezentat` pe parcursul zilei de c`tre Anca Nu]`, Head of Identity & Communication, UniCredit }iriac Bank Rom책nia, a fost c` marketingul [i PR-ul nu mai trebuie s` fie departamente separate \n nicio companie, ci ar trebui s` se pun` de acord, av책nd obiective comune \n slujba brandurilor. Partenerii zilei de Media & Marketing din cadrul Zilelor Biz au fost Air France KLM, UniCredit }iriac Bank Rom책nia, Shoppy [i MCCANNPR. Biz Aneta Bogdan [i Cristian Kit Paul, Brandient

Uli Reese, iV2 78

Biz

L`cr`mioara Loghin, EXACT C&C

Sorin Psatta, Graffiti BBDO

LIFE

EVENIMENT

Anca Nu]`, UniCredit }iriac Bank Rom책nia

Mircea Pascu, Geometry Global

Marta U[urelu, Revista Biz

Mihnea Gheorghiu, Publicis Imola Zoltan, McCann PR

Alexandru Printz, Shoppy Global 80

Biz

Rodney Collins, Truth Central McCann World Group

Mugur P`tra[cu, iLeo

Radu Atanasiu, Maastricht School of Management Romania