Biz 274

Biz

www.revistabiz.ro

Nr. 274 • 12 decembrie 2014 – 15 februarie 2015 • 7,5 lei

S-a dep`rtat [i s-a apropiat deopotriv` de ]ara \n care s-a n`scut. Construie[te repere [i navigheaz` printre percep]ii. De patru ani, C`t`lin N`st`soiu creeaz` conversa]ii despre Romånia. Simplu, relaxat, f`r` \nver[unare.

C`t`lin N`st`soiu, Ronativ

Nr. 274

RoMÂNIA sau RoMANIA

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL J.R. RENAUD ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU

Fotograf VALI MIREA

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Revolution Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

Un an

trecut \n revist`

A

mai trecut un an. Plin, dificil, dar cu semne de stabilizare economic`. De[i am senza]ia c` a trecut mai repede ca oricare altul, când trag linie [i rememorez ce am f`cut, vad cåt de multe am realizat \n 2014.

Edi]ii noi ale topurilor consacrate precum Biz PR Awards, Top 20 companii din IT pentru care s` lucrezi, 50 cele mai performante companii, 30 Tech – Cele mai iubite gadgeturi de c`tre români sau Top Social Brands sunt studii care au la baz` cercet`ri de pia]` [i analize pentru care au lucrat câte dou` [i trei echipe de profesioni[ti.

Mai mult, pentru anul acesta am lansat a cincea edi]ie a topului BrandRo, care a analizat 100 de branduri române[ti, dup` ce timp de 4 ani studiul a cuprins cele mai importante 50 de branduri autohtone.

N-am exclus de sub lupa noastr` nici nivelul salarial [i am prezentat din nou Ghidul Biz al salariilor. Un succes peste a[tept`ri a fost Anuarul Directorilor de Marketing, un research \n premier` care a eviden]iat cei mai puternici directori de marketing din România.

Antreprenorii au fost [i ei \n focusul nostru, iar Iulian Stanciu [i Jean Valvis au fost cei care ne-au spus strategia din spatele afacerilor care s-au extins cel mai mult \n acest an. |ntre edi]ii de revist`, evenimente Biz tradi]ionale [i conceptele noi de conferin]e precum Antreprenor AND sau Fashion for Business ori a 13-a edi]ie a Zilelor Biz, am mai marcat anul acesta un moment important. Am aniversat 15 ani de prezen]` \n România, moment care ne-a determinat s` rememor`m reu[itele din ace[ti ani [i am premiat oamenii care au egalat performan]a de a rezista [i cre[te pe pia]`, indiferent de criz`.

N-am uitat nici c` efortul trebuie recompensat [i am petrecut al`turi de echipa Biz \n Amsterdam. Iar efervescen]a adus` de alegerile preziden]iale s-a \ncadrat perfect \n valul de românism care a \nceput s`-[i pun` din ce \n ce mai mult amprenta pe noua genera]ie de profesioni[ti.

Ne \ndrept`m cu mult entuziasm [i plini de a[tept`ri spre noul an. {tim poate mai mult ca oricând c` de noi depinde s` schimb`m lucrurile \n jurul nostru [i sper ca \n 2015 s` vedem cât mai mul]i profesioni[ti adev`ra]i \n activitatea de zi cu zi.

ISSN 1454-8380

Tipografie: prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

FOTO: VALI MIREA

GRAFIC~: C~T~LIN N~ST~SOIU

sumar

6 12 14 26 4

Biz

Furtun` pe frontul economic Castelul din inima Bucure[tiului ROm책nia sau ROmania Perfec]iunea st` \n detalii

28 32 34 38 40 44 50

Dou` decenii de istorie bancar` Asisten]` la bec Unde-s mul]i, finan]area cre[te Cump`r`turile devin sociale Rom책nul de fier De la cec la credit Autoritate [i competen]`

52 54 56 58 60 64 66 68 70 74 78 80

Atuurile unui antreprenor din Cluj Cum maximiz`m impactul brandului Din Bucure[ti, \n lumea larg` Investim, nu vindem!

Rom책nii au talent?

Cupe de a[i de pic` Performan]` la \n`l]ime Drumul spre v책rf Stil britanic, context regional Fragmente de Londra Dublu impact Ro[u electric

agend` Furtun` pe frontul economic Sfår[itul de an vine pentru Romånia cu schimb`ri care pot da un semnal legat de mersul lucrurilor \n 2015. Dup` alegerile preziden]iale, trebuie s` ne \ntoarcem la frontul economic, unde situa]ia nu e deloc roz: nu avem buget pentru anul viitor, discu]iile cu FMI sunt \n impas, iar economia merge, dar parc` st`. DE ALEXANDRU ARDELEAN

Foto: © Andrey Burmakin – Dreamstime.com

|nainte de turul al doilea al preziden]ialelor, Institutul Na]ional de Statistic` (INS) a dat publicit`]ii cre[terea economic` din trimestrul al treilea, care a fost de 1,9% serie ajustat` sezonier [i 2,8% cre[tere pe primele nou` luni. La momentul acela cre[terea a surprins pe toat` lumea, pentru c` datele economi[tilor-[efi ar`tau c` am intra \n recesiune. |ntre timp, INS a revenit [i a ajustat datele provizorii, economia crescånd cu 1,8% \n trimestrul al treilea \n termeni reali, avansul fiind sus]inut de industrie [i informa]ii [i comunica]ii, \n timp ce la nou` luni PIB a urcat cu 2,8%.

Ca serie ajustat` sezonier, produsul intern brut estimat pentru trimestrul al treilea a fost de 167,07 miliarde de lei pre]uri curente, \n cre[tere \n termeni reali cu 1,8% fa]` de trimestrul anterior [i cu 3% fa]` de aceea[i perioad` din 2013. Ca serie brut`, PIB a fost de 183,594 miliarde lei pre]uri curente, mai mare cu 3,2% comparativ cu trimestrul III 2013. La nou` luni, Produsul Intern Brut estimat este de 496,298 miliarde

6

Biz

{TIRI

lei pre]uri curente, \n cre[tere \n termeni reali cu 3,1% fa]` de perioada corespunz`toare din 2013.

Dac` la nivel statistic st`m bine, nu acela[i lucru se poate spune la nivel real, avånd \n vedere c` guvernul \ntårzie cu preg`tirea bugetului pe 2015, iar discu]iile cu Fondul Monetar Interna]ional [i Comisia European` sunt \n impas. Fondul Monetar Interna]ional [i Comisia European` cer guvernului s` reduc` deficitul bugetar pentru anul viitor la 0,9% din PIB, solicitare pe care partea romån` o consider` inacceptabil`, luånd \n calcul \ntreruperea discu]iilor dac` nu este agreat un deficit de 1,4%. Solicitarea unui deficit bugetar de sub 1% a fost avansat` \n seara de 4 decembrie, cu argumentul c` nu mai trebuie s` existe o diferen]` \ntre deficitul pe ESA (unde deficitul nu este calculat pe baza pl`]ilor efective realizate \ntr-un an, ci pe baza angajamentelor de plat` [i a termenelor legale pentru achitarea obliga]iilor) [i cel pe cash (care cuprinde cheltuielile efectuate), a[a cum s-a \ntåmplat \n anii anteriori.

Diferen]a de viziune dintre FMI [i CE, pe de-o parte, [i guvernul romån a fost confirmat` de c`tre ministrul delegat pentru Buget, Darius Vålcov, care a precizat c` aceast` solicitare nu va fi acceptat` sub nicio form` [i c` singurul s`u mandat este ca deficitul bugetar pentru anul viitor s` fie fixat la 1,4%, cu o posibil` majorare pentru cofinan]`ri la proiectele europene de investi]ii. }inta de deficit bugetar stabilit` pentru anul viitor este de 1,4% din PB, care corespunde unui deficit structural de 1% din PIB, pe care Romånia s-a angajat s` \l ating` \n 2015. Biz

Spune-mi cum pl`te[ti, ca s`-]i spun cine e[ti Pl`ti]i cash sau cu cardul? La aceast` \ntrebare, marea majoritate a femeilor vor opta pentru cea de-a doua variant`, \n timp ce b`rba]ii – pentru plata cu bani ghea]`. Potrivit studiului “Experien]a de cump`rare \n era consumatorilor digitali”, realizat de EY Romånia, femeile au o deschidere mai mare la utilizarea cardului ca modalitate de plat`. Cånd folosesc acestea cardul cel mai frecvent? |n propor]ie de 68% dintre respondentele studiului pl`tesc cu cardul \n magazin, 6% online [i 22% \n ambele cazuri, iar \n ceea ce prive[te serviciile, 79% \n magazin, 7% online [i 14% \n ambele situa]ii.

Femeile folosesc cash atunci cånd cump`r` produse alimentare (69%), \mbr`c`minte (68%) [i electronice [i electrocasnice (52%). “Cu toate c` \n Romånia plata cu cardul \nregistreaz` valori sc`zute comparativ cu zona euro, valorile arat` o tendin]` de cre[tere a felului \n care sunt operate pl`]ile cu cardul”, spune Constantin M`gd`lina, Knowledge Management Senior la EY Romånia. (L.S.)

Cele mai verzi afaceri europene

Foto: © Ponsulak – Dreamstime.com

Companii din Turcia, Belgia, Germania, Olanda [i Spania sunt campioane continentale la \mbinarea competitivit`]ii economice cu respectul pentru mediu, conform Comisiei Europene. DE GABRIEL BÅRLIG~

Cå[tig`torii competi]iei European Business Awards for the Environment (2014 – 2015) au fost anun]a]i de Comisarul pentru Mediu [i Pescuit, Karmenu Vella. Evenimentul face parte din strategia de mediu a Comisiei Europene, al`turi de campania Generation Awake, 8

Biz

o ini]iativ` european` de cre[tere a gradului de con[tientizare [i promovare a utiliz`rii durabile a resurselor naturale.

Concursul European Business Awards for the Environment recunoa[te eforturile acelor companii care \mbin` competitivitatea economic` cu respectul pentru mediu, \n cadrul a cinci categorii: Management, Produse [i servicii, Inova]ie, Afaceri [i biodiversitate [i Cooperare interna]ional`.

La categoria Management, s-a impus Eczacıba[ı Yapı Gereçleri, un produc`tor important de ceramic` din Turcia, EcoNation, o companie belgian` care ofer` solu]ii de iluminat, a cå[tigat categoria Produse [i servicii, \n timp ce Daimler AG (Germania) a fost premiat` la categoria Inovare. Interface Nederland BV (Olanda), cel mai mare designer [i produc`tor de pl`ci de covoare,

s-a impus la categoria Cooperare interna]ional`, iar Red Eléctrica de España (Spania), un operator de energie electric`, a ob]inut premiul la categoria Afaceri [i Biodiversitate.

Potrivit Comisiei Europene, sectorul de bunuri [i servicii ce au o component` de protec]ie a mediului a continuat s` se extind` \n ciuda crizei economice care s-a ab`tut \n ultimii ani asupra Europei. Afacerile din acest sector sunt \ncurajate [i de extinderea pie]ei la nivel global, tendin]ele din domeniu ar`tånd cre[teri ale exporturilor pentru firmele [i companiile din domeniu. “Din ce \n ce mai multe firme [i companii au ajuns s` \n]eleag` c` protejarea mediului este crucial` pentru a p`stra un mediu economic competitiv \n Europa”, a declarat Comisarul European pentru Mediu [i Pescuit, Karmenu Vella. Biz

Foto: © Yuriyzhuravov – Dreamstime.com

AGEND~

AGEND~

{TIRI

Angajatorii de top din Romånia Best Employers Study (BES) include informa]ii colectate \n urma particip`rii a 28 de companii, peste 200 executivi si 8.700 angaja]i, reprezentånd peste 15.000 de angajati din Romånia. Sondajul s-a derulat sub coordonarea diviziei Aon Hewitt. Nominaliz`rile au fost f`cute pentru trei categorii de companii, \n func]ie de num`rul angaja]ilor, iar premiile au revenit GSK Consumer Healthcare la categoria “Companii cu un num`r de angaja]i \ntre 50 [i 250”, Adobe Systems Romania – categoria “Companii cu un num`r de angaja]i \ntre 250 [i 1.000”, respectiv McDonald’s Romånia la categoria “Companii cu un num`r de peste 1.000 de angaja]i”. Conform cercet`rii, nivelul mediu al implic`rii profesionale a angaja]ilor \n raport cu munca lor \n Romånia atinge \n prezent 62%,

Foto: © Brancaescova – Dreamstime.com

Edi]ia din 2014 a Best Employers Study, realizat de Aon Romånia, a identificat trei campioni printre angajatori: GSK Consumer Healthcare, Adobe Systems Romania [i McDonald’s Romania. DE GABRIEL BÅRLIG~

fa]` de procentul de 57% \nregistrat anul trecut. Interesant` este distribu]ia implic`rii profesionale \n func]ie de pozi]ia \n cadrul companiei. Astfel, rezultatele \nregistrate de media tuturor participan]ilor la studiu arat` c` 59% din angaja]i (pozi]ii nonmanageriale) sunt

implica]i profesional, \n timp ce nivelul de implicare pentru middle [i top manageri este de 74%. |n schimb, companiile nominalizate la “Cel Mai Bun Angajator” au urm`toarele rezultate: 78% dintre angaja]i (nonmanageri), 85% dintre middle manageri [i 93% dintre top manageri sunt implica]i profesional. |n ceea ce prive[te nivelul de implicare profesional` a angaja]ilor companiilor analizate pe categorii de vårst` [i vechime \n cadrul companiei, cele mai mari diferen]e \ntre media participan]ilor [i media companiilor nominalizate se \nregistreaz` la categoria de vårst` 45-54 de ani, unde implicarea Celor Mai Buni Angajatori atinge 92%, \n timp ce media pe ]ar` este de 56%, [i la angaja]ii care au peste 10 ani vechime \n munc` – 89% fa]` de 62% media pe ]ar`. Biz

Tratament preferen]ial marca MasterCard Elite Biz

10

Biz

tale [i am adunat în programul nostru nu mai pu]in de 60 de comercian]i parteneri, din principalele ora[e din ]ar`. |n total, peste 120 de loca]ii în care beneficiezi de un tratament preferen]ial, marca MasterCard Elite Biz. „Am pornit de la zero afacerea noastr` din domeniul auto în urm` cu 24 de ani.

Seriozitatea, profesionalismul [i corectitudinea noastr` sunt cele care ne-au adus [i ne men]in de ani buni în pozi]ia de lider pe pia]a auto din Cluj”, spune Ioan Mezei, pre[edinte Autoworld, dealer autorizat Audi, Volkwsagen [i Das Welt, partener în programul MasterCard Elite Biz. ”Dac` e[ti

din Cluj sau ai drum pe la noi, te a[tept`m întotdeauna cu cele mai bune oferte, dar [i cu servicii irepro[abile pentru ma[ina ta. |n service-ul nostru o la[i pe mâini bune, o iei înapoi ca nou` [i, dac` ai un card MasterCard Business sau Corporate, prime[ti [i o reducere din totalul facturii.”

R`sfoind bro[ura programului, vei descoperi c` ne-am gândit [i la proiectele tale de dezvoltare personal`, la micile aten]ii cu care î]i po]i bucura colegii sau partenerii [i chiar la… decora]iunile cu care s` î]i înfrumuse]ezi biroul.

MasterCard Elite Biz înglobeaz` cele mai diverse domenii care ]i-ar putea fi utile în fiecare zi: asigur`ri de c`l`torie, servicii de transfer & taxi premium în Bucure[ti, service [i sp`l`torie auto, cadouri corporate, birouri de traduceri & interpret`ri, libr`rie online, agen]ii de turism, dar [i restaurante [i cafenele, pentru întâlniri de afaceri cât mai reu[ite.

Toate ofertele din cadrul MasterCard Elite Biz sunt disponibile pe site-ul MasterCard: www.mastercard.ro/biz [i valabile, în forma actual`, pân` la sfâr[itul anului. Te a[tept`m s` le descoperi.

ADVERTORIAL

Ai un card de debit sau de credit MasterCard Business sau Corporate sau te gânde[ti s` î]i faci unul? Acum, acestea sunt sinonime cu beneficii la tot pasul, pentru tine [i afacerea ta.

Imagineaz`-]i c` în fiecare loc în care te duci, fie c` iei prânzul cu un partener de afaceri, î]i faci rezervarea de c`l`torie sau intri în grab` în flor`rie pentru a cump`ra cel mai frumos buchet de flori pentru aniversarea partenerilor, cardul t`u MasterCard Business sau Corporate î]i ofer` reduceri de pân` la 20%, cadouri sau servicii gratuite. |n programul t`u zilnic, plin de provoc`ri [i oportunit`]i, eficien]a este cuvântul de ordine. Tot la eficien]` pe toate planurile ne-am gândit [i noi când am creat programul MasterCard Elite Biz, cu oferte preferen]iale inteligent croite pentru tine. Ne-am gândit la locurile în care mergi [i la serviciile de care ai nevoie pentru dezvoltarea afacerii

AGEND~

{TIRI

Castelul din inima Bucure[tiului

|n prim`vara anului 2015, \n urma unei investi]ii de peste 3 mil. euro, \[i va deschide por]ile \n Bucure[ti Le Chåteau, un complex exclusivist dedicat organiz`rii de evenimente. DE LOREDANA S~NDULESCU Situat \n zona Pie]ei Alba lulia, complexul se prezint` viitorilor oaspe]i cu un design \n care modernul se \mplete[te cu luxul clasic, cu finisaje somptuoase [i interioare generoase. Lucr`rile de amenajare poart` semn`tura designerului Masha Verhoogt, care se måndre[te c` a reu[it s` creeze un palat de la zero, f`r` s` foloseasc` elemente butaforice.

Spa]iul are pardoseli din marmur` intarsiat`, coloane de marmur`, stucaturi realizate dup` tehnica original`, tablouri \n ulei de m`rime impresionant`, demifotolii \mbr`cate \n catifea de m`tase cu monogram` brodat`, drapaje ample din catifea de m`tase, candelabre cu diametru de patru metri din cristal, tavan casetat, scenariu de lumini sau canapele cu modele sculptate \n lemn [i \mbr`cate \n catifea fin`.

De asemenea, Le Chåteau este dotat cu cea mai avansat` tehnologie: sistem digital de check-in pentru invita]i, Wi-Fi de mare vitez`, servicii de supraveghere video interioar` [i exterioar` cu camere HD, echipamente complete de sonorizare

[i lumini, incluzånd lumini de scen`, lumini ambientale inteligente [i lumini arhitecturale, proiectoare, plasme de mari dimensiuni [i un ecran scen`.

Le Chåteau include un salon de evenimente de 500 de metri p`tra]i, la care se adaug` 260 de metri p`tra]i de teras`. Pentru spectacole, salonul bene12

Biz

din trei dormitoare separate, living [i b`i dedicate. |n lateralul complexului, se afl` un hotel de 4 stele, unde se pot \nchiria pån` la 100 camere la pre]uri negociate preferen]ial de c`tre organizatori.

Managementul CARMEN IONI}~, evenimentelor [i Sales & Event Manager la Le Chåteau strategia de vånz`ri sunt asigurate de Carmen Ioni]`, un nume de ficiaz` de o scen` de 130 de metri referin]` \n organizarea de evenimente, p`tra]i, \n spatele c`reia exist` patru cu un portofoliu de peste 250 de evenicamere dedicate arti[tilor [i o zon` mente private, apreciat` pentru condedicat` tehnicienilor [i arti[tilor ceptele inovatoare pe care le-a creat pe (70 de metri p`tra]i, dintre care parcursul ultimilor 5 ani, atåt pentru 35 la parter [i 35 la balcon). zona corporate, cåt [i pentru clien]i |n afara organiz`rii de evenimente priva]i. “Le Chåteau este un vis pentru private, Le Chåteau va func]iona \n orice organizator de evenimente. regim de restaurant à la carte cu un A[adar, nu am stat pe gånduri cånd am meniu semnat de Cristian Oprea, un primit propunerea, am fost onorat` [i executive chef cu o bogat` experien]` m-am sim]it norocoas` s` pot face interna]ional`. Mai mult, spa]iul \[i va parte din echipa acestui proiect”, deschide por]ile ca sal` de teatru, condeclar` Carmen Ioni]`, Sales & Event certe [i evenimente \n premier`, \n Manager la Le Chåteau, care, pentru timpul c`rora vor putea fi servite cine primul an de activitate, estimeaz` de gal`. Designul impresionant [i mul\ncas`ri de aproximativ 800.000 – tifunc]ional al spa]iului permite [i 1 milion de euro, din evenimente private desf`[urarea unor spectacole de diver(60%) [i evenimente corporate (40%). tisment inedite: cabaret, show-uri inteOdat` cu deschiderea, reprezentan]ii ractive sau petreceri cu tematic` complexului estimeaz` c` vor g`zdui extravagant`. zilnic evenimente corporate \n timpul Facilit`]ile ofes`pt`månii [i private \n weekend. rite de Le Chåteau Cerere exist`, iar logistica de care includ [i cåteva dispune spa]iul este suficient` pentru a zone speciale, primi invita]i \n fiecare zi. |n afar` de printre care: cigar echipa de management, produc]ia este & cognac room, asigurat` de un chef executive, doi wine library, goschefi, opt buc`tari, personal auxiliar \n sip room dedicat buc`t`rie, 15 osp`tari, [ase picoli, opt pentru femei [i persoane pentru asisten]` tehnic` b`rba]i, precum [i 80 de locuri de parauxiliar` [i mentenan]`, patru persoane care proprii. Pentru un plus de confort, pentru servicii de valet parking, dou` le ofer` invita]ilor un apartament amepentru securitate [i dou` hostesse. Biz najat \n regim de hotel de lux, format

FOTO: VALI MIREA

m책nia U A S mania

Pove[tile copil`riei pot fi despre [obolani sau despre cai seme]i. Depinde cine creioneaz` dimensiunea asupra realit`]ii. C`t`lin N`st`soiu a avut [ansa mai mult a celei de-a doua perspective.

A[a a ajuns ca la maturitatea profesional` [i creativ` s` aib`, \n loc de un discurs depresiv despre propria identitate, un discurs sintetizat de Ronativ, lucrarea care pune Rom책nia \ntr-un alt context dec책t cel cu care ne-am obi[nuit.

DE LOREDANA S~NDULESCU

COVER STORY

O Oficial, povestea lui C`t`lin N`st`soiu, artistul care a f`cut

din harta Romåniei piesa central` a unui sistem versatil de comunicare, a \nceput \n urm` cu patru ani, pe vremea cånd se afla departe de ]ar`, tocmai \n America. {i a \nceput cu o \ntrebare la care el \nsu[i c`uta r`spunsuri. |n realitate, a \nceput mult mai de demult [i cu mult mai multe \ntreb`ri. A \nceput de la prima bucat` de plastilin` mov care i-a atras aten]ia la vårsta de 2-3 ani [i care avea s`-i fie un prim indiciu pentru apeten]a c`tre art` [i obiecte modelate manual [i de la prima testare a limitelor cu o s`ritur` \n \n`l]ime finalizat` cu succes la 1,82 m, contrar inventarului fizic care la vårsta de 12 ani \nsemna pentru el doar 1,57 m. A avut dorin]a s`-[i \ncerce puterea [i a \nv`]at tehnica aceea care s`-l ajute.

La fel a fost [i cånd [i-a dorit cu ardoare s` intre la Arte. |n primul an a picat. A picat atåt de r`u c` nu s-a aflat pe nicio list`, nici la respin[i. Nu s-a \nfuriat, pentru c` atunci cånd a intrat la examen [i a v`zut cum desenau ceilal]i i s-a deschis perspectiva: \n primul rånd trebuia s` deprind` tehnica, s` \nve]e alfabetul [i abia apoi s`-[i \ncerce m`iestria prin forme [i culoare. A \nceput s` studieze, zi dup` zi \n bibliotec`, pån` la limita obsesivului. La a treia \ncercare a fost admis cu 10 la Academia de Art`, actuala Universitate Na]ional` de Arte din Bucure[ti. {i din acel punct au urmat alte experien]e memorabile care aveau

16

Biz

s`-i marcheze decisiv c`utarea identitar`, toate cu un numitor comun: ori de cåte ori a avut ceva de f`cut mai \ntåi a studiat asiduu, a \ncercat s` \n]eleag` despre ce este vorba [i apoi a trecut la execu]ie. Nu a putut s` deseneze pån` ce nu a \n]eles ce este desenul, nu a putut s` fac` grafic` pentru televiziune pån` ce nu a \n]eles ce \nseamn` televiziunea, nu a putut s` devin` creative producer pån` nu a deprins limbajul acestei meserii acolo unde a fost creat`, nu a putut s` creeze Ronativ pån` nu s-a descoperit pe sine.

POVESTEA PIXELULUI Ronativ a \nceput \n toamna anului 2010 cu o simpl` \ntrebare: “Cåt de mici suntem noi, romånii, de suntem atåt de greu de remarcat \n lumea asta mare?”.

Invariabil, cam orice discu]ie despre Romånia, mai ales cånd este vorba de a explica o limitare sau constrångere, se \ncheie cu sintagma “Suntem prea mici”.

OK, dar cåt de mici suntem? {i dac` suntem a[a de mici, cum ne m`sur`m micimea? Ca s` r`spund` la aceast` \ntrebare, C`t`lin N`st`soiu s-a gåndit la o reprezentare vizual`: a luat conturul h`r]ii Romåniei [i l-a redus la un pixel, cea mai mic` unitate m`surabil` dintr-o imagine digital`. A \nceput cu ni[te layout-uri care, la prima vedere, ar`tau ca o copert` de revist`. Apoi a creat mici subiecte care derivau din aceste imagini.

Totul s-a \ntåmplat la \nceput doar \n online. Efectul a fost cel scontat: a prins la public, dar mai mai mult decåt atåt, a generat conversa]ii.

Dup` o perioad` de pauz`, din 2012 Ronativ a intrat \ntr-o nou` etap`, cea de obiect. Conceptul de pixel \ntr-un plan 2D a fost extrapolat la formula de layer \n plan 3D, cu o prim` serie de

prototopuri din carton. {ansa a fost ca, \n \ncercarea de a cump`ra imprimant` 3D, s` descopere un pop-up store \n New York. Reac]ia celor de acolo la descoperirea fi[ierelor cu acele piese a fost total nea[teptat`. Le stårnea interesul la modul cel mai sincer. To]i cei care intrau \n pop-up store \ntrebau ce este cu acea form` stranie. Li se povestea c` sunt obiecte create de un designer [i c` este forma ]`rii lui. Piesele create de C`t`lin N`st`soiu generau conversa]ii la New York despre Romånia. Atunci a realizat c` povestea pe care a creat-o era relevant` [i \n exterior. Servea Romåniei \ntr-un cadru mult mai larg decåt doar \ntre propriile grani]e.

DRUMUL GRA}IILOR DE POR}ELAN Piesele din plastic arat` ca ni[te juc`rele, sunt colorate, dar nu au valoare \n sine. A[a c` [i-a propus s` lucreze \ntr-un material viu [i foarte greu de \mblånzit – por]elanul. A[a au luat na[tere cele Trei Gra]ii, o extensie a conceptului Ronativ, transpuse \n piese lucrate manual la fabrica Apulum din Alba Iulia [i prezentate oficial \n prim`vara anului 2014 \ntr-un vernisaj la galeria de art` contemporan` Galateca din Bucure[ti.

PORTRETUL ARTISTULUI LA TINERE}E Cine este C`t`lin N`st`soiu?

“Dac` a[ [tii, nu ar fi simplu? A[

ie[i la pensie?”, a r`spuns. “Sunt ca un copil. Mai am \nc` foarte multe de f`cut.” Asta este [i frumuse]ea meseriei sale – nu exist` un produs finit, care s` fie gata. Tot ansamblul pe care l-a construit face parte dintr-un discurs pe care-l ]ine pentru tot parcursul vie]ii. Iar dac` la discursul s`u particip` [i cei c`rora li se adreseaz`, ceea ce pån` acum s-a \ntåmplat, atunci discursul devine [i mai bogat, cap`t` sens. |n func]ie de contextul educativ, creativ sau profesional \n care s-a manifestat, C`t`lin N`st`soiu a fost, pe rånd, copilul fascinat de pove[tile bunicii \ntr-un sat mirific din zona Buz`ului, elevul care se \ndr`gostea iremediabil de matematic` datorit` talentului

pedagogic al profesoarei, studentul la Arte cufundat zi [i noapte \n munca artistic` de atelier, care din anul III intra \n mrejele industriei de comunicare, odat` cu primele proiecte care puneau bazele brandului Pro TV, apoi profesionistul care deprindea limbajul [i instrumentele comunic`rii vizuale, acolo unde industria aceasta se afl` la ea acas`, \n America, [i unde, dup` o tumultuoas` perioad` de acomodare, ajungea “Cat” de la Catapult Creative Partners, firma de marketing [i comunicare pe care o de]ine \n New York, \mpreun` cu so]ia sa, Marsha Greenberg. {i mai mult decåt atåt, acum este Cat, creative producer, designer, artist vizual, om de comunicare, care nu mai are nevoie s`-[i trimit` CV-ul, pentru c`-i sun` telefonul, semn c` de fiecare dat` cånd a fost angajat [i-a f`cut treaba bine. “|n America nu te laud` nimeni. Dac` \]i faci treaba bine \]i sun` telefonul, dac` nu, nu.”

FORMAREA S-a n`scut \n Buz`u la sfår[itul anilor ’60. Tot \n Buz`u a f`cut liceul. |n 1998 a absolvit Academia de Art` din Bucure[ti, sec]ia Ceramic`, avånd ca proiect de diplom` dou` vaci din ceramic` \n m`rime natural`, devenite ulterior simbol al L`pt`riei lui Enache, avanpostul arti[tilor, tinerilor studen]i [i intelectualilor din Romånia postdecembrist`. |n anul III de facultate i s-a propus s` fac` Biz

17

COVER STORY

scenografie de televiziune [i a acceptat. A[a a fost cooptat \n echipa care punea bazele brandului Pro TV, iar dup` lansarea postului a devenit graphic designer pentru departamentul promo. |n 1996, managementul CME l-a trimis la

Bratislava s` fac` parte din echipa care avea s` lanseze Markiza TV. A revenit \n Romånia pentru a prelua, la invita]ia lui Adrian Sårbu, din pozi]ia de director de crea]ie, managementul a ceea ce se anun]a cea mai mare cas` de produc]ie [i postproduc]ie

Romånia \n pixeli 19 11 12 #2):! 3& 23%í4% $!#é 62%) THE CRISIS IS OVER IF YOU WANT IT PERSONAL HOTSPOT

26 10 14 '%.%2!ë)! | 2 NOIEMBRIE

© 2012 - 2014 RONATIV

18

Biz

digital` [i film din sud-estul Europei. A r`mas al`turi de trustul Pro pån` \n 2000, pån` cånd “[i-a atins nivelul maxim de incompeten]`”, sintagm` pe care o repet` ori de cåte ori poveste[te acel moment.

Nu a fost nivelul maxim de incompeten]`, ci nivelul maxim de epuizare. Dup` ani de munc` [i multe nop]i nedormite, plus cursurile [i atelierele de la facultate la care mergea \n fiecare diminea]`, ajunsese la 57 de kilograme. “Nu pot s` spun cåt de dedicat am fost brandului Pro, l-am iubit”, m`rturise[te C`t`lin N`st`soiu, f`r` s` ascund` nicio urm` din satisfac]ia de a fi f`cut parte dintr-o genera]ie care a construit un fenomen [i care, practic, a schimbat fa]a industriei de media din Romånia. |n 2000, dup` plecarea din Pro TV, s-a \ntors la prima iubire, ceramica, fondånd Atelierele de Ceramic` Neolitic` Cucuteni. Experimentul a durat pån` \n 2001, cånd a dat Bucure[tiul pe New York.

A plecat \n SUA cu gåndul s` continue povestea cu Cucuteni, numai c` planul de acas` nu s-a potrivit cu ce a g`sit acolo unde erau mult prea prezente manifest`ri ale acestui me[te[ug, \n Chile, Peru, ]`ri \n care \nc` se produceau obiecte extrem de asem`n`toare cu ale sale. |n plus, microbul advertisingului a fost atåt de puternic \ncåt i s-a f`cut dor. {i-a propus s` \nve]e o meserie care \n Romånia nu exista: Creative Producer, care \nseamn` capacitatea de a \n]elege [i coordona creativ produc]ia unui livrabil, simultan cu \n]elegerea valorii comunicate audien]ei. {i-a dat seama c`-i lipsesc elementele de limbaj ale meseriei [i a[a s-a apucat din nou de \nv`]at.

Fotografii din arhiva personal` a lui C`t`lin N`st`soiu

COVER STORY

Pixelul [i harta La \nceput, Ronativ a fost prezentat publicului exclusiv \n online printr-o serie de imagini compuse astfel \ncåt s` inspire o copert` de revist`.

Con]inutul sugerat prin ilustra]ie [i headline-uri [i-a atins obiectivul pentru care a fost creat: a generat conversa]ii, atåt pentru publicul din Romånia, cåt [i pentru cel din afara ]`rii. |n paralel cu comunicarea online, C`t`lin N`st`soiu a dezvoltat o linie de obiecte cu acela[i algoritm, tradus \n plan tridimensional (tricouri, c`ni, bijuterii etc). Obiectele Ronativ sunt pentru cei care vor s` aib` o conversa]ie despre Romånia \n termeni foarte simpli: un produs bine f`cut, generat din spa]iul din care provin sau pe care l-am vizitat sau \n care m` voi muta. Sunt obiecte pentru oameni care vor s` vorbeasc` despre Romånia \n termeni cura]i.

20

Biz

ADAPTAREA Primul contact cu cultura american` a fost chiar la Bucure[ti, din interac]iunea cu managementul CME, prima plasare \ntr-un context de lucru \n afara ]`rii a fost la Bratislava.

Ambele au fost experien]e formatoare majore. Adev`ratul boot camp a fost \ns` la New York.

New York-ul e un ora[ de care te \ndr`goste[ti sau \l ur`[ti. C`t`lin N`st`soiu s-a \ndr`gostit de el pentru c` sim]urile profesionale i-au fost pe deplin activate acolo: “Te scoli diminea]a [i z`u c` miroase a oportunit`]i. Trebuie doar s` la[i la o parte smiorc`ielile [i falsele suferin]e, s` distingi ce este competi]ie fals` [i s` [tii cine este cel care-]i poate aprecia calit`]ile”. Ritmul \n care se lucreaz`, felul \n care se adreseaz` oamenii, a[tept`rile pe care le au, toate sunt fantastice. Munca nu este neap`rat mai mult` sau mai grea, dar este cu siguran]` mai condensat`. E un ritm, ca un bolero, mai lent apoi mai acordat, e un crescendo din care vrei s` faci parte. Sistemul este foarte bine pus la punct, chiar dac` mai are mici hårtoape ca orice sistem, [i este f`cut pentru cei care \[i doresc s` reu[easc`.

Adaptarea la sistemul de lucru american o aseam`n` cu o c`l`torie \ntr-un parc de distrac]ii: “La \nceput po]i fabula c` te po]i da \n toate tiribombele, eventual, \n acela[i timp. Oferta este luminoas`, divertismentul este la maxim, numai c` toate trebuie luate pe rånd, trebuie s` vezi dac`

FOTO: VALI MIREA

C~T~LIN N~ST~SOIU, Designer [i Creative Producer, Catapult Creative Partners

Biz

21

COVER STORY

te po]i da \n toate, dac` \]i permi]i, apoi faci o selec]ie, \]i dai seama c` nu e[ti singurul care vrea s` acceseze tiribombele. Prima dat` e cople[itor”. A[a a fost [i primul proiect pe care l-a executat pentru pia]a american` - o prezentare de vånz`ri pentru un show de televiziune. A studiat, a executat [i a finalizat cu succes \n deadline, chiar dac` a fost cu mai mult` munc` decåt remunera]ia. Nu regret`, pentru c` a[a a \nv`]at. Au urmat apoi multe alte proiecte, toate pe baz` de recomand`ri. |n momentul \n care a primit o scrisoare de mul]umire, scris` de mån` din partea unui client, \ntr-un sistem \n care practica curent` impune doar “Thanks,

22

Biz

good job, see you next time”, f`r` \ns` s` existe siguran]a c` va mai exista vreun “next time”, a avut certitudinea c` a \nv`]at ce era de \nv`]at [i nu mai avea nimic de demonstrat ca s` se vånd`. Cine \n]elege businessul deadev`ratelea [i vrea performan]e, \l va angaja. Ceea ce s-a [i \ntåmplat. Devenise “Cat, creative producer-ul romån, superprofesionist, care [tie ce face”.

REG~SIREA Odat` ie[it \n lumea larg` [i mare, a realizat c` toate competen]ele [i inventarul de care dispune le mai au [i al]ii. Ce era de f`cut? Pe de o parte, s`-[i rafineze calit`]ile ca s` fie mai eficiente [i atractive pentru

pia]a pe care activa, pe de alt` parte, s` se identifice \ntr-un alt fel fa]` de ceilal]i. {i cum altfel mai bine decåt apelånd la bagajul identitar? “Identitatea mea de romån mi-a trebuit mie personal.

A fost ultima linie de diferen]iere fa]` de oamenii care aveau acelea[i calit`]i cu mine”, explic` simplu C`t`lin N`st`soiu.

Cånd a plecat din Romånia era C`t`lin N`st`soiu de la Pro TV. Cånd a ajuns \n America era un freelancer dintr-o mare mul]ime de al]ii la fel. |n primii ani nu a avut \ncotro [i a intrat pe panta demonstr`rii. A fost nevoit s` arate c` poate face ni[te lucruri competitive. Dar nu era singurul care f`cea asta; atunci a sim]it

nevoia s` g`seasc` o cale s` se identifice \ntr-o mare de oameni, cu acelea[i calit`]i. S-a \ntors la origini. A devenit “the guy from Romania” care, ori de cåte ori se ivea ocazia, mai amintea cåte ceva, cåte o experien]` din ]ara sa natal`. “Noi, romånii, ne acces`m foarte pu]in bagajul identitar, de teama de a nu fi judeca]i, de a nu fi pu[i \ntr-o tonalitate na]ionalist`.

Sunt \ns` atåtea lucruri bune care ne definesc [i nu vorbesc de calit`]i siropoase, superlative, ci de calit`]i pe care nu ai cum s` le cape]i decåt dac` te na[ti [i evoluezi \n spa]iul \n care te-ai n`scut”, \[i explic` C`t`lin N`st`soiu ideea de la care a pornit povestea Ronativ.

|n plus, a mai fost ceva care l-a \mpins \n aceast` direc]ie. Nu s-a sim]it reprezentat de niciunul din cele dou` variante de discurs despre Romånia: nici de cel depresiv, care chiar dac` pe alocuri se transform` \n glumi]e [i caterinc`, cu mult haz de necaz despre ni[te realit`]i foarte greu de ameliorat, nici de discursul na]ionalist siropos, dulceg`ros, plin de superlative [i exager`ri.

Ronativ reprezint` o a treia cale. |ntåi de toate se vrea a fi o resurs` de conversa]ie. Nu ofer` nici superlative, nici diminutive. E doar o formul` extrem de versatil`. De altfel, dup` poten]ialul de a genera conversa]ii pentru ca Romånia s` nu mai fie ignorat` pe harta mare

a lumii, C`t`lin N`st`soiu se måndre[te cu versalitatea lucr`rii sale [i reac]iile pe care le stårne[te gra]ie acestei versatilit`]i. Oameni din mai multe col]uri ale lumii i-au spus c` [i-ar dori s` aib` [i ei un Ronativ al lor. Este exact sentimentul invers pe care-l ai cånd vezi c` al]ii fac ceva bine [i te \ntrebi de ce tu nu po]i s` faci sau de ce nu te-ai gåndit primul.

Cum a g`sit resursele s` vad` [i altceva \n afar` de relele pe care to]i le blam`m [i cum a reu[it s` vin` cu un discurs identitar alternativ, f`r` iz de patriotism emfatic? Cum a reu[it s` schimbe perspectivele? Poate pentru c`, la råndul s`u, a avut parte de experien]e, momente, dar mai ales

Biz

23

COVER STORY

Gra]iile de por]elan Cele Trei Gra]ii sunt o extensie a proiectului Ronativ. Glastrele au fost concepute [i lucrate exclusiv manual de c`tre C`t`lin N`st`soiu, din por]elan, la fabrica Apulum de la Alba Iulia. Procesul a fost unul extrem de elaborat [i minu]ios, cu rezultate spectaculoase la atingere [i v`z. Ini]ial au existat 12 piese, artistul oprindu-se \n cele din urm` la trei, reprezentånd trei tipologii ale femeii: Adolescenta / Måndra - fata tån`r` care p`[e[te \nc` nesigur, dar zvelt` [i måndr`; Perechea / Påntecoasa – cucerit` sau cuceritoare, trupul ei este preg`tit pentru z`mislirea de minune a vie]ii, este perechea b`rbatului prin care acesta devine \mplinit – [i Stålpul / Coloana – pe ceea ce ne sprijinim atunci cånd suntem cople[i]i de \ndoial`, \ncerca]i de neputin]`.

24

Biz

interac]iuni cu oameni care i-au schimbat perspective. Admirabila \nv`]`toare din ciclul primar, minunata profesoar` de francez`, profesoara de matematic`, genialii profesori de la Arte, colegii, prietenii, familia. Fiecare [i-a pus cåte o amprent` atunci cånd a fost nevoie. Am putea spune c` a avea parte de asemenea experien]e ]ine de noroc. Ar putea fi. Dar a fost [i ceva mai mult de atåt: o incredibil` capacitate de absorb]ie a experien]elor rezultate din interac]iuni speciale [i o senza]ional` curiozitate. Curiozitate de a afla, de a cunoa[te, de a testa limite [i de a \nv`]a. De a descoperi noi orizonturi [i perspective.

De a se descoperi pe sine [i de a redescoperi Romånia, care nu e doar una. Pe parcursul vie]ii de pån` acum, C`t`lin N`st`soiu a descoperit trei Romånii. Prima este cea despre care \i povestea bunica din partea tat`lui, de origine din Mun]ii Buz`ului, satul Vårteju, comuna Lop`tari. Bunica \i vorbea de oameni harnici, vite multe, munca p`måntului, trai bun. Era o Romånie prosper` pe care atunci cånd a crescut nu prea o vedea. Era ca un spa]iu ideal.

A doua Romånie este cea r`zvr`tit`, cea care \n permanen]` vrea s` demonstreze ceva, s` se fac` auzit`. Este Romånia actual`.

A treia este Romånia poten]ial`, care [i-a g`sit tonalitatea, acordat`, armonioas`. Cea care se a[az` \ndeajuns \ncåt s` se odihneasc`, dar s` nu-[i piard` din vigilen]`. Toate trei [i-au g`sit locul \n Ronativ. Biz

Perfec]iunea st` \n detalii Dezvoltatorul imobiliar lituanian Hanner RD investe[te aproape 37 de milioane de euro \n proiectul reziden]ial The Park, venind cu un model diferit fa]` de cele existente pe pia]a romåneasc`. Iar Silviu Grigorescu, Manager la Hanner RD, spune c` lucrurile continu` s` se schimbe \n imobiliare. DE OVIDIU NEAGOE Ave]i un model de business extrem de interesant pentru un dezvoltator imobiliar.

De ce a]i ales s` nu mai lucra]i cu b`ncile?

Principalul motiv este reprezentat de dorin]a de optimizare a investi]iilor.

Orice \mprumut are costuri corelate, care diminueaz` substan]ial randamentul unei investi]ii. Marjele au sc`zut mult \n pia]a imobiliar` \n ultimii ani. Pentru ca aceste investi]ii s` r`mån` profitabile a fost nevoie s` oper`m t`ieri de costuri.

De la \nceput, am ales ca factor diferen]iator calitatea superioar` a construc]iilor. Ne-am dorit s` putem oferi calitate la pre]uri accesibile unei categorii largi de consumatori. Domeniul \n care am observat c` putem face economii importante a fost cel al surselor de finan]are.

Hanner este un grup lituanian care a dezvoltat de-a lungul timpului proiecte care au \nregistrat un succes deosebit. |n Lituania, de exemplu, am construit un centru de afaceri cu birouri [i spa]ii de shopping \ntr-o zon` slab cotat` \n momentul demar`rii proiectului. La finalizarea lucr`rilor pre]urile din acel perimetru crescuser` foarte mult, iar investi]ia s-a dovedit rentabil`. Fondurile acumulate \n urma unor astfel de proiecte au fost ulterior reinvestite. Am hot`råt c` putem s` ne dezvolt`m \ntr-un ritm adaptat cererii din pia]` doar cu ajutorul fondurilor proprii. |n acest mod am eliminat un factor generator de costuri [i am putut acorda o aten]ie mai mare calit`]ii lucr`rilor realizate [i produselor livrate.

Care sunt principalele criterii de alegere a unei locuin]e ast`zi [i care erau acestea \n perioada de boom?

26

Biz

La nivel de mentalitate s-au schimbat multe lucruri \n ultimii ani, de la modul \n care se fac afaceri [i pån` la stilul de via]`, valorile societ`]ii etc. |n perioada postcomunist` \n majoritatea ]`rilor din est clien]ii au venit \n pia]` cu anumite frustr`ri. Doreau s` de]in` tot ce le-a fost interzis timp de decenii. |n acel interval au luat na[tere proiecte mari de locuin]e amplasate la periferiile marilor ora[e. Locuin]ele erau de dimensiuni foarte mari.

Asta se datoreaz` [i faptului c` oamenii erau foarte optimi[ti legat de viitorul lor.

To]i \[i imaginau c` veniturile vor cre[te constant de-a lungul perioadei \n care erau angrena]i la anumite credite. Nimeni nu-[i punea atunci problema costurilor de \ntre]inere a unui imobil. Clien]ii \[i schimbau statutul [i doreau s` arate acest lucru tuturor. Investeau sume uria[e \n case de propor]ii mari. Lucrurile sunt foarte diferite acum. Oamenii \n]eleg c` nu m`rimea unei case este etalonul succesului. Clien]ii sunt mult mai concentra]i pe achizi]ionarea unor bunuri care s` nu implice o povar` financiar` foarte mare.

Care sunt principalele diferen]e dintre comportamentul consumatorului romån [i cei din alte pie]e din sud-estul Europei? |n Romånia pia]a reziden]ial` pare a fi trecut prin trei mari etape. Prima a fost cea despre care am vorbeam anterior. A fost etapa achizi]ion`rii unor locuin]e \n care spa]iul juca un rol major. Dup` anul 2008-2009, clien]ii s-au speriat. Au descoperit cåt de fragile sunt posturile pe care le de]in [i cåt de mult se poate schimba via]a \ntr-un interval scurt. A

urmat programul Prima Cas`, care a dezmor]it activitatea de pe segmentul reziden]ial. Acest program a impus [i anumite praguri de pre]. Media valorii la care s-au \ncheiat tranzac]iile a fost \ns` mult mai mic` de 60.000 de euro. |n to]i ace[ti ani pre]ul a fost cel mai important factor luat \n considerare \n luarea unei decizii de cump`rare. Clien]ii \ntrebau doar cåt cost` o proprietate, fiind pu]in interesa]i de calitatea acesteia. Lucrurile s-au mai a[ezat \n ultimii ani. Exist` acum o p`tur` important` de clien]i care lucreaz` \n corpora]ii importante sau care au demarat diverse mici afaceri, au succes, au \ncredere \n for]ele proprii [i caut` \n pia]` locuin]e care s` reflecte valorile \n care cred. |n acest caz vorbim de un public educat care se informeaz` temeinic \nainte de luarea unei decizii.

Calitatea primeaz` pentru aceast` categorie. Practic, acum s-a intrat \ntr-o etap` \n care \ncep s` conteze mult [i alte elemente \n afar` de pre].

Care sunt principalele tendin]e locale pe pia]a imobiliar`?

O tendin]` dictat` [i de politicile europene \n ceea ce prive[te spa]iul locuit ]ine de accentul deosebit pus pe gradul de izolare a imobilelor. |ncep s` se construiasc` multe proiecte verzi. Majoritatea proiectelor dezvoltate de companii interna]ionale importante cuprind cl`diri care se \ncadreaz` \n clasa A de eficien]` energetic`. Remarc`m faptul c`, \ncepånd cu acest an, a luat amploare construc]ia de cl`diri reziden]iale \n zone cåt mai centrale. |n anii anteriori majoritatea construc]iilor erau \n afara Bucure[tiului.

IMOBILIARE

Prin ce se diferen]iaz` proiectul reziden]ial The Park? |n The Park am fost obseda]i de fiecare detaliu. Am ales cele mai bune solu]ii pentru proiectarea unei cl`diri care s` aib` cel mai \nalt grad de rezisten]` la seism, am ales cele mai avansate solu]ii de izolare termic`, acestea permi]ånd ob]inerea unor facturi la gaze mai mici de 100 de lei \n sezonul rece. Am investit ca locatarii din The Park s` beneficieze de un grad ridicat de izolare fonic` [i am

achizi]ionat produsele [i solu]iile care s` permit` o protec]ie maxim` la incendii.

Nu vindem aici doar apartamente. Vindem siguran]` [i un stil de via]` cåt mai s`n`tos, ideal pentru to]i cei care au copii sau pl`nuiesc asta \n viitorul apropiat.

Cum este posibil` ob]inerea unor facturi lunare pentru \nc`lzirea apartamentelor [i a apei calde mai mici de 100 de lei iarna?

Costurile de administrare a unei propriet`]i sunt extrem de importante pentru c` sunt pe perioade foarte lungi. |n 30 de ani locui]i \ntr-o proprietate cu o izolare termic` deficitar` arunci pe fereastr` sume importante, de peste 5.000 de euro. {tim acest lucru, avem o experien]` \ndelungat` pe aceast` pia]` [i am luat toate Foto: Hanner RD

2014 este primul an cu proiecte numeroase \n Bucure[ti, unele dintre ele localizate chiar \n centru. Alte pie]e pe care suntem prezen]i au fost ceva mai active [i \n perioada 2009-2013.

m`surile necesare pentru reducerea facturilor clien]ilor no[tri la valori minime. |n acest proiect am implementat cele mai importante solu]ii care permit ob]inerea unor facturi minime. Pere]ii sunt realiza]i cu cele mai performante blocuri de zid`rie, fa]adele sunt izolate cu pl`ci de vat` bazaltic` mineral` Rockwool. De asemenea, [i la interiorul pere]ilor exteriori am aplicat un strat de vat` de sticl` pentru rezultate optime. Ferestrele au performan]e superioare la acest capitol.

Centrala termic` de apartament fiind una prin condensa]ie, permite economii importante. De asemenea, aceste centrale sunt compatibile cu solu]ia SMART HOUSE. Aplica]ia SMART HOUSE poate fi instalat` atåt \n sistemul de operare Android, cåt [i iOS [i permite controlul temperaturii [i al consumului energetic de la orice distan]`. Singura condi]ie pentru a comunica de la distan]` cu centrala ta Viessmann este s` fii conectat la internet.

Ne pute]i da mai multe detalii despre proiectul The Park? |n luna aprilie a acestui an am livrat prima cl`dire din ansamblul The Park.

Este vorba despre un bloc format din subsol, parter [i 11 etaje. Num`rul total de unit`]i locative aici este de 69. Pån` acum au fost våndute o treime dintre acestea. Spa]iile pornesc de la 37 de metri p`tra]i utili [i ajung la 84 de metri p`tra]i utili. Pre]urile variaz` \ntre 55.000 de euro [i 120.000 de euro.

Care sunt planurile pe termen scurt [i mediu ale Hanner pentru Romånia?

SILVIU GRIGORESCU, Manager, Hanner RD

Proiectul The Park va cuprinde patru blocuri, totalizånd 460 de apartamente, situate \n apropiere de Parcul Tineretului, [i va atrage investi]ii totale de aproximativ 37 de milioane de euro. Proiectul va fi livrat \n trei etape, o cl`dire pe an. Una deja a fost livrat` anul acesta, urm`torul bloc urmånd a fi finalizat \n anul 2015, iar ultima cl`dire \n anul 2017. Fiecare dintre urm`toarele trei cl`diri va avea cåte 130 de apartamente cu 2, 3 sau 4 camere. Acum ne concentr`m pe acest proiect, dar suntem aten]i la evolu]iile din pia]` [i, dac` vor ap`rea oportunit`]i, suntem deci[i s` ac]ion`m. Biz Biz

27

B~NCI INTERVIU

DOU~ DECENII DE ISTORIE BANCAR~ Sfår[itul lui 2014 este foarte important pentru sistemul bancar, ca urmare a rezultatelor testelor de stres desf`[urate de Banca Central` European`. Se arat` astfel radiografia industriei bancare europene, cu ramifica]iile ei pân` \n Romånia, dar [i modul \n care poate fi consolidat sistemul. Despre aceste teste, dar [i despre sistemul local [i cei 20 de ani de activitate ai b`ncii ne-a vorbit Sergiu Oprescu, pre[edinte executiv, Alpha Bank Romånia. DE ALEXANDRU ARDELEAN La sfår[itul lunii octombrie au fost date publicit`]ii rezultatele testelor de stres derulate de Banca Central` European` (BCE). Cum arat` Alpha Bank \n urma acestei evalu`ri [i care ar fi, pe scurt, cele mai importante elemente legate de acest exerci]iu?

Anul acesta, marile grupuri bancare europene au trecut printr-un amplu proces de evaluare a activelor [i printr-un dificil test de stres, la finalul c`ruia ar trebui s` vedem dac` acestea pot face fa]` unor condi]ii economice adverse.

Datele pe care pie]ele financiare le-au a[teptat cu ner`bdare la sfår[itul lunii octombrie sunt rezultatele unui proces complex de evaluare a bilan]urilor derulat de autorit`]ile europene [i marcheaz`, \ntr-adev`r, un pas important pentru b`ncile europene.

Pentru Alpha Bank, atåt evaluarea calit`]ii activelor, cåt [i rezultatele testelor de stres au confirmat o capitalizare solid` [i o pozi]ie de top \n råndul b`ncilor europene, \n ciuda efectelor crizei financiare mondiale. Grupul a intrat \n acest exerci]iu cu o capitalizare confortabil` de 15,9%, la sfår[itul anului 2013, respectiv 8,2 miliarde euro. Acest exerci]iu eviden]iaz`, totodat`, politica prudent` de provizionare a b`ncii, \n urma procesului de evaluare a activelor, ajust`rile necesare fiind de numai 1,8% sau 942 milioane euro.

Dup` analiza calit`]ii activelor au fost aplicate testele de stres, care au inclus dou` scenarii: un scenariu de baz`, cu prognozele obi[nuite ale evolu]iei economiei \n urm`torii trei ani, [i un scenariu advers, pentru condi]ii de criz`, cu sc`derea PIB-ului, cre[terea [omajului, majorarea 28

Biz

dobånzilor, sc`derea pre]ului locuin]elor. Pentru fiecare scenariu a fost stabilit un nivel minim de capital necesar pentru ca b`ncile s` \[i men]in` stabilitatea.

Alpha Bank este singurul grup bancar din Grecia care a trecut cu succes peste testele de stres \n ambele scenarii, reu[ind s` men]in` o rat` a capitalului core Tier 1 de 13,8% fa]` de pragul de 8% solicitat \n cel mai probabil scenariu economic, ceea ce corespunde unui excedent de capital de peste 3 miliarde euro [i 8,1% fa]` de 5,5%, \n cazul scenariului advers, cu un excedent de capital de 1,3 miliarde euro.

Ce se a[teapt` \n urma public`rii acestor rezultate de c`tre BCE? Cred c` cel mai important rol al acestui exerci]iu de evaluare, extrem de riguros coordonat de Banca Central` European`, este restabilirea \ncrederii \n sistemul bancar european, cre[terea transparen]ei [i \nt`rirea disciplinei financiare.

Un efect al test`rii s`n`t`]ii sistemului bancar european ar putea fi \ncheierea unei perioade de sc`dere a activit`]ii de creditare generate de lipsa general` de \ncredere pe care o vedem [i ast`zi manifeståndu-se.

B`ncile care nu au reu[it s` ob]in` rezultate favorabile \n urma evalu`rii activelor sau \n urma testelor de stres, coordonate de Banca Central` European` \n colaborare cu Autoritatea Bancar` European`, trebuie s` corecteze \n perioada imediat urm`toare vulnerabilit`]ile eviden]iate, contribuind astfel la cre[terea stabilit`]ii sistemului financiar bancar european.

FOTO: VALI MIREA

Cåt a durat acest exerci]iu, au fost implicate [i subsidiarele Grupului?

Pentru c` vorbim de cei 20 de ani de activitate, cum ar`ta banca atunci, la \nceput, [i cum este acum? |n 1994, Alpha Bank era prima banc` str`in` care intra pe pia]a din Romånia, cu mult \nainte ca industria bancar` s` devin` un domeniu important al economiei. Era prima investi]ie bancar` str`in` \ntr-un mediu economic necristalizat, marcat de evolu]ii incerte [i de momente de declin economic.

Dezvoltarea b`ncii a fost una treptat`, prudent`, prin investirea sistematic` a resurselor [i cre[tere organic`. Banca [i-a \nceput activitatea sub denumirea “Banca Bucure[ti”, \n sediul din Gr`dina Icoanei, care ast`zi g`zduie[te birourile companiei de leasing a grupului, Alpha Leasing Romånia.

Aveam atunci o singur` unitate bancar`, prin care deserveam clien]ii, \n Bucure[ti. Din 1995 a \nceput extinderea \n ]ar`, primele ora[e \n care au fost deschise unit`]i fiind Constan]a, Arad, Cluj, Ia[i [i Baia Mare. Ast`zi oper`m printr-o re]ea teritorial` ce include 149 de unit`]i, o dimensiune care ne asigur` eficien]a opera]ional`, dar [i o proximitate confortabil` pentru clien]i.

20 Ani îînn România România Baia Mare Iași Ia ș

Alpha Bank România

1994

Constan Constanţa ţa

1995

30

Biz

2000

bănci private private din România România Una din primele bănci care deschide sucursale în principalele orașe (București, Constanța, Constanța, Baia Mare, Mare, ale țării (București, Cluj Cluj,, Iași și Arad)

La începutul anului 2000 2000,, Banca București este redenumită Alpha Bank România

2001 ALPHA Housing

AlphaCard Visa Classic

Este lans at creditul Alpha lansat 810 Housing Housing,, primul credit ipotecar din România România,, cu o perioadă de rambursare de 10 ani

Sunt emise primele carduri AlphaCard Visa Classic și AlphaCard Visa Electron ALPHA BANK

Alpha Al lppha ussing Housing 810 81 10 PREMIU REEMIU Se semnează acordul cu BERD pentru o linie de credit destin ată finanțării destinată IMM-urilor

Cel mai accesibil produs de pe pi piață, ață, premiu acord acordat at de Ziarul FFinanciar inanciar

2002 Este inaugur at sediul central al inaugurat Alpha Bank România România,, în Calea Dorobanți lădire Dorobanți,, nnr.r. 237B 237B,, o cclădire modernă și impozantă impozantă,, care continuă să fie si astăzi principalul sediu al băncii

Deutsche Bank Premiul de Excelență pentru Procesare Automată Autom ată (STP), (STP), Alpha Bank România

STP ST TP PREEMIU PREMIU

2003 NO-C NO-CASH CASH

#2

PREMIU PRE EMIU

Alpha Bank România încheie al doilea acord cu BERD pentru finanțarea IMM - urilor

Sunt introduse în oferta băncii băncii creditele de consum, consum, iar în primele șase șase luni, luni, peste 50.000 persoane beneficiază de acest produs

Alpha Bank Rom România ânia

##199 Rețeaua de unit ăți unități Alpha Bank România ajunge la 19 sucursale

Cel mai mare volum de tranzacții pe card, acordat card, acord at de No-cash

2005

2004

ALPHA ALP PHA HOUSING HOUS USING

ALPHA CLICK

PREMIU PRE EMIU Este lans at Alpha Click lansat Click,, se rviciul de Internet serviciul Banking pentru persoane

Dac` ar fi s` alege]i dou` momente de impact pentru istoria b`ncii, care ar fi acelea?

Cred c` unul dintre ele ar fi deschiderea spre pia]a de retail, la \nceputul noului mileniu. Pån` la \nceputul anului 2000, activitatea b`ncii era preponderent corporate. |n acela[i an a fost schimbat [i numele b`ncii, Banca Bucure[ti devenind Alpha Bank Romånia. |n 2002, Alpha devenea prima banc` din Romånia care lansa un credit ipotecar cu o rat` fix` pe 10 ani, \n

# #9

Bucure București ști

Alpha Bank Group pune bazele Alpha România,, Bank în România sub denumirea de Banca București

Este echipa cel mai important activ? “|mpreun`” este un cuvånt special pentru noi, atåt \n Romånia, cåt [i la nivel de grup [i cred c`, de-a lungul vremii, acesta a fost unul dintre avantajele noastre competitive majore. Avem o cultur` organiza]ional` deschis`, \n care oamenii sunt o echip` [i se completeaz` reciproc.

Am \nceput \n 1994 cu o echip` format` din cå]iva angaja]i, printre care am bucuria s` m` reg`sesc, iar ast`zi, la 20 de ani, Alpha Bank Romånia are peste 2.000 de angaja]i. Peste 70% dintre ace[tia au o vechime de peste 3 ani \n organiza]ie, iar vechimea medie \n banc` este de 6 ani. Avem o echip` tån`r`, dinamic`, media de vårst` \n organiza]ie fiind \n jurul a 34 ani.

Cluj

Arad

AlphaCard Visa Electron

Procesul de evaluare s-a derulat pe parcursul unui an. Alpha Bank Romånia a participat la acest exerci]iu complex, care a inclus evaluarea a peste 2.000 de fi[iere de la banca-mam` [i de la subsidiarele din Cipru [i Romånia. Cred c` \ntregul exerci]iu reprezint` un moment semnificativ pentru toate b`ncile din Europa, pentru Alpha Bank Romånia fiind poate [i mai important pentru c` s-a derulat \ntr-un an aniversar, cånd s`rb`torim 20 de ani de activitate, constituind [i o dovad` de stabilitate [i maturitate.

Alpha Bank România și Crucea Roșie au ajut at ajutat sinistr ații din judetul sinistrații Vrancea în vederea ameliorării consecințelor ațiilor produse în urma inund inundațiilor at zona care au afect afectat

Alpha Housing Housing,, cel mai bun credit ipotecar în valută valută,, acord at de revista acordat Capital Capital

2007 Alpha Bank Rom România ânia

# #10 #100

locul locu ul 4

BANCA BAN NCA

CORPORATE CORPO OR RATE

PREMIU PRE EMIU Alpha Bank România începe să ofere Alpha Dreams, planul de Dreams, economisire pentru copii

În luna octombrie rețeaua Alpha Bank România ajunge la 100 unități de unități

Alpha Bank România ocup Topul o ocupăă locul 4 îînn Topul băncilor, după după cota de băncilor, piaţă a activelor piaţă

ate a Corpor C Banca Corporate acordat 2007, acordat anului 2007, de Bucharest Week Business Week

B~NCI INTERVIU

Alpha MasterCard Credit

2008

AlphaCard Visa Gold

Alpha PPremier rem Este lans at contul cu facilit ăți lansat facilități de depozit Alpha Premier

Alpha Bank aduce Sports Panorama în România, România, Panorama promovând sportul și spiritul olimpic

lansate Sunt lans ate noile carduri AlphaCard Visa Gold și Alpha MasterCard Credit

Alpha Bank Rom România ânia

# #20 #200 Reţeaua România Re ţeaua Alpha Bank Rom ânia unități ajunge la 200 de unit ăți

Carduri

PPeste este 200.000 de carduri emise

Alpha Bank Rom ânia doteaz România doteazăă Obse rvatorul Astronomic Observatorul din Bucure ști cu echipamente București profesionale de obse rvare observare

2009

Banca începe să ofere se serviciul rviciul de acceptare a pl plăților ăților cu cardul cardul,, la comercianți comercianți,, prin intermediul POS-ului

Este lans lansat at Alpha Administr Administrator, ator, primul produs din Rom România ânia dedicat dedic at Asocia Asociaţiilor ţiilor de Proprietari

locul 4

Banca are peste 2.500 de angajați, angaj ați, peste 50% dintre aceștia aavând vând o vechime de organizație peste 3 ani în organiz ație

Centrul Social Sf.f. Iosif Sf

15 ani de creștere organică au propuls at Alpha propulsat Bank între primele bănci din România România,, opul o bbăncilor ăncilor dup ppăstrându-și ăstrându-și locul 4 îînn TTopul dupăă cota de pia ţă a activelor piaţă

Lanseaz ânia programul "Ziua Voluntarului Voluntarului Lanseazăă îînn Rom România Alpha Bank" prin care angaja ţii băncii băncii se implic angajaţii implicăă îînn proiecte de susţinere a comunităţii. comunităţii. Primul proiect de acest gen este biblioteca pentru copiii de la Centrul Social Sf București Sf.. Iosif din București

2010 Alpha p a TTax aax Prot tect PProtect

Alpha Alp pha IMMturism MMturism i IMMtu

lansate Sunt lans ate două produse inovatoare: inov atoare: depozitul Alpha TTax aax Protect și pachetul Alpha IMMturism dedicat dedicat companiilor din turism

dobânddă dobândă 0 Banca oferă cclienților lienților opțiunea de pl plată ată în rrate ate cu dob dobândă ândă zero zero,, prin intermediul cardurilor de credit

2011

2013

Alpha Master Card W oorld World

lansat Este lans at Alpha MasterCard World, destinat W orld, cardul de debit destin at cclienților lienților premium

La sfârșitul sfârșitul lunii septembrie 2010 România Alpha Bank Rom ânia ocupa locul 3 îînn TTopul oopul celor ce mai mari bănci bănci dupăă active dup

2012 Alpha Al lpha p e-st tat attements e-statements

IMMturism IMMtu turis Sera veche de la Grădina București,, Botanică din București construită între anii 1889-1891,, după modelul 1889-1891 Serelor din Liège (Belgia) este redeschisă publicului după 35 ani,, fiind reabilit reabilitată de ani ată cu Romââ sprijinul Alpha Bank Rom

locul lo occull 3 1 loc 2

Alpha Bank lansează se rviciul serviciul Alpha e-statements, e-statements, care permite vizualizarea online online,, în orice moment și de oriunde oriunde,, a extraselor de cont și card de credit

PREEMI PREMIU Premiul pentru cel mai bun produs produs:: Alpha IMMturism IMMturism,, acord at de TTravel ravel Advisor acordat Media

2014 Perrfoormante Performante orrmante deos sebite deosebite

MOBILE BANKING

PREMIU EMIU PRE Alpha Bank România lansează se serviciul rviciul de Mobile Banking

Distinc Distincţţ

ţe ţe deosebite îînn

mare valoare medie tranzacțion tranzacționată ată de o persoană fizică prin Online Banking" în cadrul Galei Online Banking organiz organizată ată de FINMEDIA

Alpha Bank aniversează 20 de ani de activit activitate ate în România.. În primul semestru banca a înregistr România înregistrat at un profit brut în valoare de 3,9 milioane de euro

condi]iile \n care pe pia]a bancar` de atunci nu se creditau nici societ`]ile comerciale pe mai mult de 5 ani. Semnalul nostru a fost preluat \ntr-o perioad` scurt` de foarte multe b`nci, \ncepånd astfel crearea pie]ei ipotecare, iar decizia curajoas` de atunci ne-a asigurat o pozi]ie de top pe acest segment, pån` \n prezent.

De acela[i calibru cu \nceputul activit`]ii de retail, din punctul de vedere al impactului, este [i p`trunderea bankingului \n spa]iul virtual, prin dezvoltarea noilor tehnologii [i oferirea de servicii prin canale alternative, cum ar fi, de exemplu, internet bankingul. Peste 50% din tranzac]iile b`ncii sunt realizate \n prezent prin intermediul internetului, iar tendin]ele de cre[tere sunt evidente.

Dac` \n 2005 eram printre primele b`nci prezente \n mediul virtual, prin lansarea serviciului de internet banking, cea mai recent` lansare cu care ne måndrim este serviciul de mobile banking, pe care clien]ii \l au la dispozi]ie \ncepånd cu luna septembrie 2014.

Prin ce se remarc` Alpha Bank fa]` de celelalte b`nci?

Am pre]uit \ntotdeauna inova]ia, am \ncercat s` fim deschiz`tori de drumuri. Am deschis pia]a ipotecarelor \n Romånia [i c`ut`m s` fim al`turi de clien]ii no[tri cu cele mai noi produse [i solu]ii financiare.

Al`turi de inova]ie, o alt` tr`s`tur` a ADN-ului Alpha este viziunea pe termen lung, o atitudine de alerg`tor de curs` lung`, evitånd salturile bru[te, f`r` perspectiv`.

Am considerat c` sunt mult mai importante performan]a pe termen lung [i stabilitatea institu]iei decåt performan]ele financiare de moment. Spre exemplu, nu ne-am lansat \n ac]iuni tentante pe termen scurt, precum creditele \n franci elve]ieni. Am refuzat s` ne expunem clien]ii la un risc complex, iar evolu]iile ulterioare ne-au certificat aceast` decizie.

Ce planuri ave]i pentru perioada urm`toare?

Vom fi \n continuare pruden]i [i aten]i la riscuri, f`r` a uita s` fim inovatori [i s` ne consolid`m pozi]ia de deschiz`tori de drumuri cå[tigat` \n råndul b`ncilor romåne[ti.

R`månem o banc` universal`, cu produse [i servicii complete pentru clien]ii no[tri – corporate, IMM, retail.

Cum vede]i viitorul sectorului bancar romånesc?

M` a[tept la consolidare [i specializare. Consolidare \nsemnånd un num`r mai mic de b`nci mari, [i specializare \nsemnånd ca b`ncile mici s` \[i g`seasc` o ni[` [i s` devin` specializate, astfel \ncåt s` fie mai eficiente.

Pe lång` aceste schimb`ri, cred c` trebuie s` men]ion`m [i impactul tot mai puternic al digitaliz`rii.

S` nu uit`m de genera]ia nou`, cei n`scu]i dup` 1990, care devin activi, intr` \n munc` [i vor o alt` interac]iune cu banca. Nu mai vorbesc de cei n`scu]i dup` 2000, care sunt “internet natives”. Biz Biz

31

ASISTEN}~ LA BEC Reclamele la serviciile de depanare au devenit virale deja. Toat` lumea [tie ce s` fac` mai nou atunci cånd ai nevoie de cineva s` \]i repare ce bagi \n priz`. |ns` reclamele au deschis calea [i pentru alte organiza]ii [i pentru un serviciu pe care toat` lumea \l a[tepta de mult.

S

DE ALEXANDRU ARDELEAN

erviciile sunt cele mai c`utate \n Romånia, pentru c` fiecare dintre noi are nevoie de ceva, cåndva. Iar crearea unor programe de servicii dedicate [i personalizate a devenit o necesitate a ultimilor ani.

Odat` deschis` aceast` cale, majoritatea companiilor au identificat aceast` nevoie acut` de asisten]` specializat` pe care consumatorii o au atunci cånd achizi]ioneaz` diverse produse sau servicii.

Nu mai este de ajuns doar un service, ci este nevoie s` trecem la nivelul urm`tor, la asisten]` dedicat`, specializat`, care s` fie executat` cum trebuie, atunci cånd este nevoie.

Poate p`rea surprinz`tor, dar exist` [i premiere legate de serviciile de asisten]`, realizate de companii care activeaz` pe pia]a din Romånia. Enel a lansat recent Enel Asisten]`, o gam` nou` de servicii de asisten]` dedicat` repara]iilor [i interven]iilor casnice, o premier` pentru pia]a energetic` din Romånia.

32

Biz

Serviciul a fost lansat \n parteneriat cu Europ Assistance. “Evolu]ia rela]iei cu clien]ii no[tri [i dorin]a de a le oferi o gam` cåt mai complex` de servicii ne-au condus \n direc]ia dezvolt`rii serviciilor de interven]ii [i asisten]`.

Serviciile oferite reprezint` o solu]ie pentru casele clien]ilor no[tri, disponibil` 24/7. Un serviciu asem`n`tor va fi lansat \n curånd [i pentru birourile clien]ilor no[tri”, spune Aurelian Sideri, director marketing, Enel Energie [i Enel Energie Muntenia.

Noul serviciu le permite clien]ilor reziden]iali ai Enel Energie Muntenia [i Enel Energie accesul la o re]ea na]ional` de profesioni[ti pentru asisten]` în repara]ii [i interven]ii casnice, care s` le ofere servicii de calitate într-un timp scurt [i eficient, 24 de ore din 24.

Op]iunea Enel Asisten]` ofer` o palet` larg` de servicii: repara]ii [i interven]ii la instala]iile electrice interioare, repara]ii de l`c`tu[erie [i repara]ii ale instala]iilor

SERVICII de înc`lzire a apei, prin intermediul unei re]ele de companii specializate gestionate de Europ Assistance. În plus, clien]ii care aleg varianta Enel Asisten]`+ primesc un num`r nelimitat de interven]ii [i servicii de tractare a autovehiculului. Aurelian Sideri spune c` rezolvarea problemelor neprev`zute este o prioritate pentru re]eaua de profesioni[ti pus` la dispozi]ia celor care doresc acest tip de serviciu.

Avantajul principal pe care \l reprezint` un astfel de serviciu este c` situa]iile neprev`zute devin ca [i rezolvate f`r` costuri suplimentare. “Vorbim despre transformarea unor probleme \n situa]ii

fiecare dintre cele dou` pachete, costul unei interven]ii, acoperit` de c`tre abonament, este de maximum 450 RON. “Evolu]ia generat` de acest serviciu o reprezint` trecerea unei bariere invizibile [i o nou` modalitate de a interac]iona cu clien]ii no[tri \ncercånd s` le rezolv`m problemele cu care pån` acum trebuia s` se confrunte singuri”, mai spune Aurelian Sideri, oficialul companiei.

Sideri a mai precizat c` prin acest tip de serviciu le este oferit clien]ilor un confort care proiecteaz` compania \n direc]ia c`ut`rii unor noi arii de dezvoltare a serviciilor de asisten]`.

Activeaz` noile servicii Enel Asisten]` [i Enel Asisten]`+ [i beneficiezi de interven]ii 24/24 \n caz de neprev`zut! |n func]ie de nevoile tale, ai la dispozi]ie serviciul Enel Asisten]` la 11,99 lei/lun` (TVA inclus) sau Enel Asisten]`+ la 23,99 lei/lun` (TVA inclus).

Foto: © Oskari Porkka – Dreamstime.com

Mai mult, dac` ai cont MyEnel [i factura electronic` activat`, la contractarea serviciului Enel Asisten]` beneficiezi de 4 luni gratuite.

u[or de dep`[it, oferind clien]ilor no[tri siguran]a unei solu]ii [i \ncrederea alegerii celor care efectuaz` interven]ia.

Integrarea modalit`]ilor de facturare [i plat` pe factura de energie electric`, pentru aceste servicii, reprezint` unul din marile avantaje oferite de Enel Asisten]`.”

Astfel, începånd din 24 noiembrie 2014, clien]ii Enel Energie [i Enel Energie Muntenia au acces la o gam` de servicii integrate de asisten]` dedicat` repara]iilor [i interven]iilor casnice, prin dou` tipuri de oferte diferen]iate. Pachetul Enel Asisten]` ofer` clien]ilor reziden]iali acces la maximum dou` solicit`ri pe an, la pre]ul de 11,99 lei/lun` (TVA inclus), \n timp ce Pachetul Enel Asisten]`+ permite clien]ilor reziden]iali acces la un num`r nelimitat de solicit`ri pe an [i servicii de tractare a autovehiculului, la pre]ul de 23,99 lei/lun` (TVA inclus). Pentru

Mai mult, clien]ii ce de]in un cont MyEnel beneficiaz` de o perioad` promo]ional` – dou` luni gratuite de Enel Asisten]`, iar cei ce de]in un cont MyEnel [i au în plus factura electronic` activat` se pot bucura de patru luni gratuite din pachetul Enel Asisten]`.

Serviciul se adreseaz` numai clien]ilor reziden]iali deservi]i de Enel Energie Muntenia [i Enel Energie, care se pot abona la acest serviciu prin contul MyEnel de pe site-ul companiei, \n oricare din punctele Enel sau sunând la num`rul gratuit 0800 07 08 09. |n 2015, Enel \mpline[te 10 ani de prezen]` pe pia]a local`, avånd peste 3.400 de angaja]i [i un num`r de 2,7 milioane de clien]i din trei zone importante ale ]`rii: Muntenia Sud (inclusiv Bucure[ti), Banat [i Dobrogea, totalizând aproape o treime din pia]a local` de distribu]ie. Biz Biz

33

Fotografii: © Burlesck – Dreamstime.com

UNDE-S MUL}I, FINAN}AREA CRE{TE Ideile care nu sunt puse \n practic` nu au valoare, iar pentru implementare este nevoie de bani. Ascensiunea internetului [i a re]elelor sociale a revolu]ionat modul \n care pot fi finan]ate ideile de afaceri prin conceptul de crowdfunding, care face primii pa[i [i \n Romånia. DE GABRIEL BÂRLIG~ rago[ Nicolaescu a decis \n februarie 2013 s` fac` ceva deosebit de ziua lui \n loc s` primeasc` de la prieteni cadouri le-a propus acestora s` sus]in` oameni cu idei care vor s` aib` un impact \n societate. A f`cut un apel la proiecte \mpreun` cu Funda]ia Comunitar` Bu34

Biz

cure[ti, s-au stråns vreo 40 de oameni cu idei [i, \n urma unui proces de selec]ie, au r`mas doar 4. Ace[tia [i-au sus]inut proiectele \ntr-o sear` [i au adunat bani [i servicii \n valoare de cåteva mii de euro. Pentru Drago[ a fost, \ns`, prea pu]in. “Pe 8 martie 2013 a f`cut o prezentare la Impact Hub, unde am fost [i eu, [i Ioana Opri[an [i practic noi trei am

hot`råt s` facem o platform` de crowdfunding, \n ideea de a sus]ine oamenii care vor s` \nceap` proiecte cu component` antreprenorial` cu accentul pe a rezolva o problem` din societate. Echipei i s-a mai al`turat Ioana Corda [i Gabriela Enescu”, poveste[te pentru Biz C`t`lina Azamfirei, cofondator al platformei Pot {i Eu (PotSiEu.ro). Platforma s-a ni[at de la

TEHNOLOGIE CROWDFUNDING \nceput pe proiecte care au component` de antreprenoriat social. “Misiunea noastr` este s`-i \nv`]`m pe oameni s` strång` banii de capital ini]ial [i apoi banii aceia s`-i foloseasc` [i s`-i poat` multiplica”, subliniaz` C`t`lin Azamfirei.

Crowdfunding-ul este o metod` alternativ` de finan]are a unei idei de business \n orice domeniu, inclusiv \n zona proiectelor sociale, apelånd la to]i oamenii care ar putea fi interesa]i de respectiva idee. Ace[tia devin sus]in`tori ai proiectului [i primesc de obicei \n schimbul banilor a[a-numitele recompense, care pot consta \n cote participative, produse sau servicii, dar nu numai. Metoda este facilitat` de ascensiunea internetului [i a re]elelor sociale. Cea mai cunoscut` platform` de crowdfunding din lume este Kickstarter, care la data scrierii acestui articol avea peste 75.000 de proiecte finan]ate, valoarea sumelor alocate de utilizatori dep`[ind 1,43 de miliarde de dolari. Din acest total, nu mai pu]in de 1,23 de miliarde de dolari au mers c`tre proiecte care au fost finan]ate cu succes adic` [i-au atins cota propus` la \nceputul campaniei.

Acest succes a inspirat [i romåni cu ini]iativ` s` aduc` sistemul pe pia]a local`. Unul dintre ace[tia este Adrian Lungu, cofondator al kazuu.ro, care tr`ie[te de 5 ani la New York, unde urmeaz` un program MBA la Rutgers University. “Conceptele de sharing economy, bitcoin [i mai ales crowdfunding sunt trenduri foarte la mod` aici, a[a c` m-am gåndit s` ofer [i ecosistemului antreprenorial din Romånia o platform` de finan]are alternativ` asem`n`toare Kickstarter sau Indiegogo, la care s` adaug atåt oportunitatea efectu`rii de dona]ii prin bitcoin, cåt [i caracteristici de comunicare, colaborare pe proiect, prin construirea unui forum de discu]ii”, spune Adrian. Acesta a \nv`]at singur web design, HTML [i CSS [i a rugat un prieten programator din Satu Mare s` scrie codurile javascript pentru platforma kazuu.ro. Numele acesteia a fost inspirat de o discu]ie avut` cu cå]iva prieteni din Romånia, care i-au spus c` “dona]iile” pentru demararea unei afaceri nu vor prinde la noi. “Am crezut c` este «cazul» s` facem ceva \n aceast` privin]` [i am construit ceea ce este azi kazuu.ro”, adaug` Adrian Lungu.

Tot privind spre ce se \ntåmpla \n zeze cu ce propui [i s` te sus]in` cu bani. str`in`tate au ajuns [i Mirel Borodi [i Sus]in`torul empatic e foarte important echipa lui de la Trustul de Consultan]` [i trebuie identificat un num`r cåt mai Transilv`nean s` lanseze \n 2012 prima mare de astfel de oameni”, spune platform` de crowdfunding din RomåC`t`lina Azamfirei. |n aceast` categorie nia, multifinantare.ro. Borodi a povestit se pot reg`si apropia]ii [i cuno[tin]ele pentru Biz c` din 2007 a urm`rit \ndeaini]iatorilor proiectului, poten]iali clien]i proape formele de finan]are direct`, cum interesa]i de produsul sau serviciul reserau modelul utilizat \n Fran]a prin “inpectiv [i alte categorii de oameni la care vestitorul de proximitate”, cel din Elve]ia po]i s` ajungi. prin formele de fidelizare a angaja]ilor Aici intervin piedici inerente pe pie]ele sau cel din Bangladesh prin formele de imature cum este [i cea romåneasc`, “peer to peer” lansate de Muhammad unde un obstacol important este [i proYunus, devenite “peer to business”. “|n centul mic de oameni care folosesc 2011 am asistat la primul salt al crowdcomer]ul electronic sau plata cu cardul pe funding-ului [i am considerat c`, prin internet. “A[ rezuma principalele proforma simpl` de utilizare a lui, va deveni voc`ri la sentimentul de ne\ncredere referepede modelul de finan]are pentru comritor la conceptul de dona]ii pentru panii [i va fi completat cu pie]e alternative proiecte de afaceri, lipsa unei deschideri de tranzac]ionare, lucru fa]` de nou, apacare s-a [i \ntåmplat doi tia celor care, ani mai tårziu. Ne-am de[i au interacpus \n plan s` introdu]ionat cu concem [i \n Romånia ceptul, nu au acest nou curent de promovat pe finan]are alternativ` [i re]elele sociale am realizat \n toamna ideea de colaboanului 2012 prima platrare [i crowdeste valoarea proiectelor form` de crowdfunding funding, dar [i din Romånia.” neseriozitatea”, finan]ate pân` acum prin spune Adrian platforma de crowdfunding PAS CU PAS Lungu. |n plus, Kickstarter majoritatea roPentru oamenii care au månilor nu cuo idee [i vor s` fac` nosc aceast` form` de finan]are, iar finan]are prin crowdfunding, procesul poten]ialii ini]iatori de proiecte \[i pun \ncepe prin completarea unui formular problema c` cineva le va fura ideea. “Indisponibil pe oricare dintre platformele de ventatorii cu proiecte interesante (protoprofil. Acesta cuprinde \n general \ntretipuri realizate) n-au lång` ei un b`ri referitoare la suma ce trebuie stråns` manager de proiect care s`-[i asume pe o prin campania de crowdfunding, desperioad` de trei ani transpunerea prototitina]ia cåt mai exact` a banilor, forma jupului \ntr-o produc]ie de serie. Astfel, ridic` sub care se deruleaz` proiectul [i, prezentarea [i asumarea proiectelor las` desigur, detalii despre produsul, serviciul mult de dorit”, subliniaz` Mirel Borodi. sau activitatea care va beneficia de finan]area respectiv`. “Formularul are scopul RECOMPENSE {I BANI de a face selec]ia \ntre cei care se potrivesc cu profilul platformei [i cei care ar merita Important este [i sistemul de recoms` mearg` \n alt` parte sau s`-[i regånpense pentru sus]in`tori. Acestea trebuie deasc` ideea”, arat` C`t`lina Azamfirei. s` fie suficient de variate [i de Tot ea compar` o campanie de crowdatr`g`toare, astfel \ncåt ele \n sine s` funding cu un aisberg, \n care cele dou` atrag` un num`r mai mare de treimi invizibile de sub ap` sunt partea sus]in`tori empatici. Un exemplu de astde planificare. |n aceast` faz`, foarte imfel de recompens` original` [i intereportant` este g`sirea unui element crusant` l-a avut proiectul HomeFest, cial \n crowdfunding - sus]in`torul finan]at prin PotSiEu.ro, care a dus culempatic. “Este acel om dispus s` bage tura \n spa]iul privat, prin piese de teatru måna \n buzunarul propriu, s` empati[i alte activit`]i culturale care s-au

1,23

miliarde $

Biz

35

TEHNOLOGIE CROWDFUNDING desf`[urat \n casele oamenilor. Una dintre recompense era o invita]ie dubl` la piesa de deschidere a festivalului, sus]inut` de Victor Rebengiuc \n fa]a a doar 18 spectatori.

Partea poate cea mai vizibil` a unei campanii de crowdfunding se refer` la descrierea ideii care este postat` pe platform`, completat` de un film de prezentare. C`t`lina Azamfirei spune c` a observat un blocaj la mul]i romåni care consider` extrem de dificil` realizarea filmului de prezentare, \ns` important este ca acesta s` fie cåt mai clar, conteaz` mai pu]in complexitatea [i artificiile tehnice, mai ales \n zona de proiecte sociale. De la lansarea PotSiEu.ro, \n iunie 2013, 50% dintre proiectele de pe platform` au fost finan]ate, suma total` fiind de 48.700 de lei (aproape 11.000 de euro).

PotSiEu.ro este o platform` de crowdfunding care func]ioneaz` pe sistemul “totul sau nimic”: \n cazul \n care nu se strånge suma stabilit`, banii sunt returna]i sus]in`torilor.

Bugetul poate fi dep`[it, iar virarea banilor de c`tre operatorul de pl`]i (\n acest caz Netopia mobilPay) \n contul proiectului se face \n cåteva zile, \n conformitate cu contractul semnat, care prevede [i termenul de livrare a recompenselor. |n cazul PotSiEu.ro, modelul de business presupune mult voluntariat, dar [i un comision de 10% din bugetul stråns.

Practic, suma-]int` a unui proiect e suplimentat` de la \nceput cu 10%, pentru a acoperi acest comision.

VREI S~ FII ANTREPRENOR? Dac` PotSiEu se concentreaz` pe proiecte cu component` social`, multifinantare.ro [i kazuu.ro [i-au propus din start s` sprijine finan]area de noi companii. “|n viziunea noastr`, crowdfunding-ul trebuie s` sus]in` crearea de noi companii [i de noi locuri de munc`. Prototipurile, serviciile noi, proiectele valoaroase trebuie aduse la lumin` [i oamenii obi[nui]i s` le poat` accesa, s` le poat` sus]ine sau s`-[i investeasc` banii \n ele. Noi nu vedem crowdfunding-ul ca o surs` prin care proiectele nefinan]abile prin metode tradi]io36

Biz

CROWDFUNDING PAS CU PAS

Iat` cum arat` etapele principale ale unui proces de crowdfunding derulat prin intermediul unei platforme de profil IDEEA Totul porne[te de la un produs, serviciu, eveniment pe care cineva dore[te s`-l realizeze [i pentru care stabile[te o ]int` de finan]are. |NSCRIEREA Urmeaz` completarea formularului de pe platform`, care include \ntreb`ri referitoare la suma ce trebuie stråns`, destina]ia banilor, forma juridic` sub care se deruleaz` proiectul [i, desigur, detalii despre proiect.

PLANIFICAREA |n primul rånd se evalueaz` mai ales cu cå]i sus]in`tori porne[te proiectul la drum. Ideal este ca \n aceast` etap` s` fie identifica]i rapid cåt mai mul]i sus]in`tori empatici care vor duce finan]area de la 0 la 20-30%. Se stabilesc clar detaliile derul`rii campaniei de crowdfunding.

PREZENTAREA Se realizeaz` descrierea proiectului [i filmul de prezentare al acestuia, care vor fi postate pe platform`.

CAMPANIA Este partea vizibil` ([i intens`) a efortului de crowdfunding, \n care se \ncearc` ajungerea la toate categoriile relevante de public [i poten]iali sus]in`tori, prin contact direct, bloguri, re]ele sociale, dar [i prin organizarea de evenimente offline.

SUCCES / E{EC La finalul campaniei, care se deruleaz` pe o perioad` determinat`, se constat` dac` s-a stråns suma necesar` (aceasta poate fi [i dep`[it` pe unele platforme) sau nu. |n general, platformele func]ioneaz` pe sistemul “totul sau nimic” - dac` nu se atinge ]inta de finan]are, banii sunt returna]i sus]in`torilor.

ANALIZA Este o etap` foarte important` mai ales \n caz de e[ec, fiindc` poate duce la identificarea punctelor slabe ale proiectului.

nale s` fie finan]ate, ci ca o [ans` dat` oamenilor obi[nui]i de a investi \n proiecte de real succes”, spune Mirel Borodi. Acesta apreciaz` c` apari]ia legii finan]`rii participative va aduce maturitate \n zona crowdfunding-ului, pentru a se putea ajunge la un nivel de finan]`ri de proiecte de sute de mii de euro. “|n lipsa unui cadru legislativ, proiectele finan]ate prin crowdfunding vor fi doar din zona dona]iilor [i a recompenselor [i vor avea valori de la 500 lei pån` la maximum 20.000 de euro.”

Romånia mai are de dep`[it un obstacol important care ]ine de educa]ia antreprenorial`. Conform Strategiei na]ionale \n domeniul tineretului 2014-2020, \n Romånia doar 1 din 100 de tineri decide s` porneasc` o afacere pe cont propriu, \n timp ce \n Cehia, Polonia [i Ungaria propor]ia este de 1 din 4.

“Maturitatea pie]ei de finan]are alternativ` se va vedea \n momentul \n care tinerii vor vedea \n crowdfunding o alternativ` la creditele bancare \n demararea unei afaceri”, arat` Adrian Lungu.

O alt` barier` este percep]ia e[ecului \n afaceri, privit cu deta[are \n economiile dezvoltate, ba mai mult, ca o oportunitate de \nv`]are, \n timp ce \n societatea romåneasc` este aproape un stigmat. |ns` tocmai aici crowdfunding-ul poate veni \n ajutorul antreprenorilor, fiindc` ofer` o ocazie unic` de a testa viabilitatea unei idei, a unui concept, f`r` riscuri prea mari. Neatingerea pragului de finan]are pentru proiect nu \nseamn` automat e[ecul ideii sau businessului respectiv, din contr`, poate aduce informa]ii vitale pentru \mbun`t`]irea solu]iilor oferite [i un succes ulterior la un nivel mult mai mare.

“Sunt \ncrez`tor c` tinerii din Romånia vor decide s` demareze [i finan]eze idei de afaceri, produse [i proiecte \n Romånia. Cred c` ar fi de datoria mea [i a altor entuzia[ti ai crowdfunding-ului s` oferim o [ans` celor care ar putea contempla demararea unei afaceri \n Romånia”, conchide Adrian Lungu. Biz

Cofondatorii Shoppy: Cristian Oprea, Alexandru Printz, C`t`lin Jibleanu, Marius Gheorghe

Cump`r`turile devin sociale Cum po]i aduce \n acela[i cadru de social media brandurile [i clien]ii, oferindu-le ambelor p`r]i beneficii financiare? C`t`lin Jibleanu, cofondator al Shoppy, vorbe[te \ntr-un interviu pentru Biz despre conceptul inovator “word of mouth marketing” propus de noua aplica]ie mobil`. DE DRAGO{ L~Z~RESCU Care sunt principiile de func]ionare ale Shoppy?

Shoppy este singura aplica]ie prin care obiceiul t`u de a face poze, de a oferi o recomandare prietenilor t`i, este recompensat. Ne dorim ca 38

Biz

fiecare utilizator s` se simt` pre]uit [i r`spl`tit \n acela[i timp de c`tre noi, dar [i de c`tre partenerii no[tri. Fiecare client este important pentru o companie [i, mai mult decåt atåt, fiecare client are un grup

de prieteni pe care \i influen]eaz` \n decizia de cump`rare printr-un cuvånt, printr-un gest sau, cum se \ntåmpl` \n ultima perioad`, printr-o poz` postat` pe una din re]elele de socializare existente.

TEHNOLOGIE MOBILE

FOTO: VALI MIREA

Detalia]i modul \n care func]ioneaz` conceptul “word of mouth marketing” (WOMM) pentru Shoppy.

Care e elementul de inova]ie al acestei aplica]ii?

Shoppy se adreseaz` atåt utilizatorului, cåt [i partenerului de business. Dac` ne referim la utilizatori, consider`m c` beneficiul care ne diferen]iaz` este c` prime[ti discount pentru faptul c` ai prieteni [i le \mp`rt`[e[ti experien]ele de cump`r`turi sau lifestyle. |n acela[i timp, partenerul are un mare beneficiu prin comunicarea direct` cu clien]ii.

Noi suntem singura aplica]ie care pune la dispozi]ia partenerului un canal de comunicare clar m`surabil word of mouth [i o pagin` cu con]inut generat de c`tre clien]i.

Dac` ne referim la utilizatori, consider`m c` beneficiul care diferen]iaz` Shoppy de celelalte aplica]ii este c` utilizatorul prime[te discount pentru faptul c` are prieteni [i le \mp`rt`[e[te experien]ele de cump`r`turi sau lifestyle. |n acela[i timp partenerul are un mare beneficiu prin comunicarea direct` cu clien]ii. Prin modul \n care aceast` comunicare este \nlesnit` de Shoppy, o transform` \ntr-o recomandare neinvaziv` c`tre re]eaua de prieteni atåt din Shoppy, cåt [i din principalele re]ele de socializare ale momentului. Noi suntem singura aplica]ie care pune la dispozi]ia partenerului un canal de comunicare clar m`surabil word of mouth [i o pagin` cu con]inut generat de c`tre clien]i. Oferim con]inut real, generat de utilizator.

Cum ve]i monetiza proiectul?

Modelul de business este foarte simplu. Totul este la acest moment gratuit, atåt pentru parteneri, cåt [i pentru utilizatori. Shoppy ofer` o multitudine de mecanisme de monetizare, care s` nu afecteze partenerii [i nici utilizatorii.

Vrem ca ambii s` ne aprecieze pentru plusul de valoare pe care \l oferim \n experien]a la cump`r`turi [i \n campaniile de marketing.

Care sunt principalele beneficii prezentate de aplica]ie pentru utilizator?

Shoppy este o inova]ie \n canalele de marketing, o aplica]ie de discount cu cea mai pl`cut` experien]` de utilizare pentru utilizatori, care transform` recomand`rile

personale \ntr-un mecanism automat [i cuantificabil. Din secunda \n care \ncepi s` folose[ti Shoppy, descoperi cåt este pl`cut s` fii recompensat pentru pozele f`cute. Prin modul \n care comunicarea este \nlesnit` de Shoppy, aceasta este transformat` \ntr-o recomandare neinvaziv` c`tre re]eaua de prieteni atåt din Shoppy, cåt [i din principalele re]ele de socializare ale momentului.

Ce tip de parteneri ave]i \n Romånia?

Echipa Shoppy lucreaz` \n mod constant pentru a l`rgi re]eaua de parteneri care deja acoper` un spectru larg de produse [i servicii: fashion, sport, cafenele [i restaurante, tehnologie, beauty, home, evenimente [i auto.

|n ce direc]ii ve]i dezvolta re]eaua de parteneri?

Pia]a de aplica]ii din Romånia a explodat \n ultimii doi ani, \ns` \n zona de mobile marketing \n adev`ratul sens al cuvåntului sunt doar cåteva solu]ii. Shoppy dore[te \n primul rånd ca rela]ia dintre utilizator [i companie s` fie benefic` pentru fiecare, \n aceea[i m`sur`. Din acest motiv dezvoltarea re]elei de parteneri va fi una bazat` pe calitate.

Ce tip de feedback a]i primit de la consumatori pentru Shoppy?

Fiind obi[nui]i cu diferite solu]ii de fidelizare [i discounturi (carduri de fidelitate), Shoppy a fost primit foarte bine. Totu[i, Shoppy nu e doar o aplica]ie de discounturi, oferim o mul]ime de avantaje pe care companiile \nc` \nva]` s` le foloseasc`. Iar noi suntem aici ca s` \i ajut`m [i s` \i \ndrum`m. Nu [tiu cåte aplica]ii ofer` acest lucru, \ns` noi cu siguran]` oferim asta, \n cel mai bun [i optim mod. Biz Biz

39

TEHNOLOGIE START-UP

Romånul de fier Tot mai mul]i tineri din industria IT&C \[i propun s` schimbe lumea. Andras Kapy pare s` se \ndrepte \n aceast` direc]ie cu Axosuits, un proiect parc` desprins din benzile desenate, care \i ajut` pe pacien]ii paraliza]i s` mearg` din nou.

DE DRAGO{ L~Z~RESCU

FOTO: VALI MIREA

ånd spui “exoschelet”

40

Biz

te gånde[ti automat la Iron Man, celebrul costum creat de Tony Stark pentru a salva lumea. |n Romånia, Andras Kapy a dezvoltat un astfel de costum, \ns` planurile lui nu includ nici salvarea lumii de r`uf`c`tori, nici s` dea lovitura la Hollywood. Tån`rul antreprenor din Oradea [i-a propus \ns` un obiectiv extrem de \ndr`zne]: acela de a le oferi oamenilor cu dizabilit`]i locomotorii posibilitatea de a merge din nou.

Axosuits, proiect demarat de Kapy [i de Dorin Hir]e anul trecut, este \nc` \n stadiul de start-up, \ns` face deja valuri \n mediul local de business, ajungånd s` fie cunoscut [i peste grani]e, \n ciuda faptului c` un prototip nu a fost \nc` prezentat oficial.

Dezvoltarea unui exoschelet este un proces costisitor [i complex, cu siguran]` neobi[nuit pentru mediul antreprenorial

TEHNOLOGIE START-UP din zona IT&C din Romånia. Jovial [i foarte direct, or`deanul nu pare dispus s` se lase dus de val \n urma popularit`]ii \n cre[tere a proiectului s`u, ci p`streaz` o atitudine pragmatic`. De altfel, pentru a dezvolta compania Axosuits are nevoie de a[a ceva. Proiectul s`u este diferit de celelalte start-up-uri locale, astfel c` nu are foarte multe repere, iar construirea [i comercializarea unui exoschelet pentru persoanele paralizate ridic` probleme unice, de la costurile de produc]ie mai mari pentru zona de hardware la timpii lungi de dezvoltare a prototipului [i la detaliile legate de proprietatea intelectual` asupra inven]iilor sale. De altfel, aceste drepturi sunt principalul motiv pentru care Andras Kapy nu prezint` \nc` publicului larg exoscheletul dezvoltat la Oradea. “Nu am pus \nc` poze cu proiectul pe net fiindc` acum am \nceput demersurile pentru protec]ia de proprietate intelectual`. Anul viitor cred c` vom ar`ta [i poze [i videoclipuri”, spune el.

Kapy, cu experien]` \n software [i \n management, face echip` cu Dorin Hir]e, specialist pe zona de hardware. Cei doi au demarat proiectul cu fonduri proprii anul trecut, dar au fost ajuta]i din fazele incipiente ale proiectului de business angel-ul Adrian Ghear`, care \i cuno[tea pe tineri [i a investit \n ideile lor dinainte ca ace[tia s` aib` proiectul bine conturat. “Adi Ghear` ni s-a al`turat \n perioada \n care nu era absolut nimic f`cut. Nu aveam nici m`car schi]ele \n format digital, ci doar desene pe hårtie.

Cum el are \ncredere \n tehnologii de viitor, a avut \ncredere [i \n noi”, explic` cu entuziasm or`deanul. |n ultimul an, Andras Kapy s-a concentrat pe partea referitoare la siguran]a exoscheletului [i mai pu]in pe aspectul lui. “Pia]a \n care activ`m este una emergent`, iar cel mai important aspect este protejarea fizic` a pacientului”, spune antreprenorul, care pentru moment testeaz` de unul singur exoscheletul dezvoltat, iar \n urm`toarele dou` luni inten]ioneaz` s` demareze testele clinice cu pacien]i \n cadrul unui spital din Oradea. “Pentru o persoan` care a stat foarte mult timp \n pat, o mi[care brusc` poate duce la ruperea piciorului. Toate situa]iile posibile legate de siguran]a pacientului trebuia tratate 42

Biz

\n atåt \n hardware, cåt [i \n software”, explic` Andras Kapy. Odat` cu finalizarea testelor clinice, antreprenorul va lucra la interfa]a grafic` a exoscheletului s`u, iar \n paralel va demara demersurile de certificare a produsului la nivel european.

Pentru a transforma acest prototip \ntr-un produs comercializat la scar` larg`, Kapy se bazeaz` pe un advisory board, care \l sprijin` cu idei [i sfaturi \n domeniul medical, fiscal [i juridic.

20.000 de euro ar putea costa exoscheletul romånesc

Businessul s`u nu este atipic doar la nivel de hardware. Pentru a vinde exoscheletele, Kapy [i partenerul s`u Hir]e vor fi nevoi]i s` se dezvolte \ntr-un sistem de tip B2B2C (business-tobusiness-to-consumer). “Acesta nu e un produs pe care s`-l po]i cump`ra online de Black Friday”, se amuz` el. “|nainte de cump`rare pacientul trebuie s` mearg` la un medic care \i face analizele, iar, bazat pe analize, noi sau un tehnician ajust`m aparatul pentru pacient. Apoi pacientul trebuie s` \nve]e s` \l foloseasc`. Nu va fi o vånzare direct`”, continu` Kapy. Cum pia]a local` este limitat`, or`deanul se va orienta spre Europa, urm`rind s` ob]in` certificare pentru produsul lui la nivelul Uniunii Europene, apoi s` caute parteneri strategici pentru fiecare ]ar` \n parte.

Proiectul este deja sus]inut de Adrian Ghear` [i de un mic grup de investitori din cadrul Tech Angels, iar Kapy [i Hir]e caut` finan]are \n continuare – mai exact ]intesc atragerea de “smart money”, adic` investitori cu cuno[tin]e \n industria \n care activeaz` Axosuits. Pentru Kapy, cå[tigarea marelui premiu la concursuri de start-up-uri precum Start-up Spotlight \nseamn` mai mult decåt bani. “Faptul c` am luat premiul I e o confirmare moral` c` ceea ce facem e corect.

Adev`ratul beneficiu al acestor evenimente ]ine de networking [i de accesul la oameni relevan]i din industrie, la fondurile de investi]ii”, spune el.

Proiectul lui Andras Kapy [i Dorin Hir]e pare venit din viitor, iar dac` urm`re[ti prezent`rile acestora care fac referire la Iron Man, po]i r`måne cu impresia c` asi[ti la o poveste cu valen]e de science fiction. |n realitate, Axosuits este un proiect dedicat viitorului: nu doar c` nu ofer` o recuperare a investi]iei pe termen scurt precum start-up-urile software, dar \[i propune s` aib` un impact profund la nivel global, ]intind o problem` care pån` ast`zi nu avea rezolvare. Biz

10.000 de dolari a cå[tigat Axosuits \n cadrul Start-up 2 runde Spotlight, unde a de finan]are a luat premiul I atras Axosuits pån` \n prezent De altfel, antreprenorul or`dean are nevoie de tot ajutorul posibil pentru a avea succes. |n pia]` mai exist` o serie de juc`tori de mari dimensiuni care produc exoschelete pentru persoanele cu dizabilit`]i locomotorii, dar romånul e de p`rere c` are un avantaj clar \n fa]a lor: “Cele 4-5 firme care vånd a[a ceva sunt listate pe burs`, la Nasdaq, Nikkei [i Bursa de la Londra. Clien]ii lor sunt firme mari – sisteme de s`n`tate public`, firme de asigur`ri – care intr` \n parteneriat cu firme de talia lor. |ns` ace[ti produc`tori vånd exoschelete de la 70.000 la 150.000 de euro, ceea ce reprezint` pre]uri foarte mari”, spune el. Potrivit lui Kapy, exoscheletul romånesc va fi comercializat la pre]ul unei ma[ini de clas` medie, astfel c` \n Romånia ar putea costa 15.000 – 20.000 de euro.

De la cec la credit

Un brand de un secol [i jum`tate implic` o istorie, tradi]ie [i, mai ales, valoare ad`ugat`.

Pentru o banc`, 150 de ani de activitate continu` \nseamn` [i o mare reponsabilitate fa]` de clien]i, lucru pe care Radu Ghe]ea, Pre[edinte Director General al CEC Bank, \l [tie foarte bine. DE ALEXANDRU ARDELEAN Cum vede]i ace[ti 150 de ani ai CEC Bank?

Este un eveniment deosebit, nu numai pentru institu]ia noastr`, ci [i pentru sistemul bancar romånesc, \n condi]iile \n care putem [i la acest capitol s` ne compar`m cu sisteme bancare cu tradi]ie din Europa. Prin prezen]a CEC Bank avem o banc` care este comparabil` cu b`nci din \ntreaga lumea sau din Europa.

Citeam acum cåteva zile c` Société Générale a \mplinit [i ea tot 150 de ani, dar \n luna mai. Noi suntem måndri s` fim printre valorile care au r`mas de cånd Alexandru Ioan Cuza a pus bazele sistemului bancar [i c`, mai ales \n ultima perioad`, de cånd am pornit procesul de transformare a Casei de Economii [i Consemna]iuni \ntr-o banc` comercial` universal`, am adus o valoare 44

Biz

suplimentar` acestei institu]ii atåt de reprezentative pentru Romånia. Cert este c` de-a lungul anilor, indiferent de cum s-a numit, institu]ia a avut un rol deosebit \n economia romåneasc`, fie c` ani de-a råndul a fost principala sau, \n multe etape, singura institu]ie care a atras disponibilit`]ile existente la popula]ie pentru a le redistribui \n sistemul bancar. Din 2007 \ncoace, banca a \nceput s` \[i adauge la portofoliul s`u acele produse [i servicii specifice unei b`nci comerciale - credite pentru companii, pentru administra]iile publice locale. Cånd spun companii m` refer atåt la IMM-uri, dar [i la companii mai mari, banca noastr` avånd flexibilitatea \n acest moment de a se adapta oric`ror cerin]e care apar \n pia]`. A fost boom-ul imobiliar, banca noastr` lucra cu

persoanele fizice, a venit perioada de criz` cu o ni[` care a func]ionat bine [i care func]ioneaz` bine – agricultura. De asemenea, programele de dezvoltare rural`, care veneau cu fonduri europene [i la care banca noastr` a finan]at foarte multe proiecte. Peste 22.000 de credite au fost acordate pentru accesare de fonduri europene sau subven]ii europene [i \n total au fost adu[i, sub form` de grant, peste 1,5 miliarde de euro, vorbesc de partea de grant aferent` creditelor pe care le-am acordat noi.

Care sunt principalele coordonate ale b`ncii?

Conform strategiei propuse de noi [i aprobate de Ministerul de Finan]e, care este revizuit` \n fiecare an, misiunea noastr` este c` trebuie s` fim o banc` comercial` universal` care va finan]a cu prec`dere IMM-urile, agricultura, administra]iile publice locale. A[a arat` ponderea portofoliului de credite, 42% IMM, \n jur de 18% agricultura (aici exist` o anumit` suprapunere cu IMM-urile) [i 10% administra]iile publice locale.

Dac` la un moment dat ac]ionarul spune s` invers`m ni[te priorit`]i sau s` mai ad`ug`m priorit`]i, fiind o banc` comercial` universal`, ne vom putea adapta. S` nu uit`m c` banca este singura care a participat [i particip` la toate programele guvernamentale, de la Prima Cas` la Primul Siloz, la anveloparea cl`dirilor, acum avem Prima Ma[in`, tot ce a reprezentat ajutor de minimis, programul Kog`lniceanu, absolut toate programele guvernamentale. Specificul nostru este c` ne adres`m atåt clien]ilor foarte mari [i importan]i, cum ar fi o prim`rie de sector sau o prim`rie a unui municipiu, dar [i unor prim`rii, \n num`r de cåteva sute, care au beneficiat de credite de la noi pentru a dezvolta proiecte de modernizare, inclusiv \n comune cu cåteva sute de locuitori. A[ mai da un exemplu, dac` ne gåndim la agricultur`. Avem \ntr-adev`r mari clien]i, latifundiari, antreprenori cu foarte bune rezultate, care au reu[it s` strång` la un loc terenurile arendate

B~NCI

sau s` cumpere terenurile respective [i s` fac` agricultur` modern`, cu mijloace moderne de lucru, care asigur` [i o eficien]` \n ceea ce prive[te produc]iile la hectar sau, dac` ne referim la zootehnie, fac aproape activitate pe scar` industrial`. Dar, \n acela[i timp, nu i-am uitat nici pe micii fermieri. Am avut o perioad` foarte important` pentru finan]area agriculturii, \n sensul c` atunci cånd subven]iile veneau oarecum \ntårziat, oamenii puteau s` beneficieze de credite-punte de la noi, care puteau fi luate [i pentru 2-3 hectare [i pentru trei oi sau trei capre. Aceste exemple reflect` modul \n care banca s-a adaptat deosebit de repede la cerin]ele pie]ei. Eu cred c` tocmai aceste exemple reprezint` elementul determinant c` no]iunea de banc` comercial`, care se practic` de altfel \n toat` lumea [i \n Europa [i [i-a demonstrat fiabilitatea, trebuie aplicat` \n continuare \n Romånia. S` nu uit`m c` aceast` banc` \n 2007 era o banc` de economii, se adresa numai popula]iei, \n 2008, 2009, 2010 acest segment s-a pr`bu[it [i dac` banca nu ar fi avut ni[ele de care vorbeam – agricultur`, IMM-uri, administra]ie public` local` - probabil c` nu ar mai fi putut rezista \n pia]`. Este o demonstra]ie clar` c` modelul de banc` comercial` universal` func]ioneaz` foarte bine, indiferent c` este \n proprietatea statului sau a altcuiva, de fapt nu mai conteaz` proprietatea, ci cui te adresezi [i [ansa de a face business \n pia]`.

Exist` aceast` discu]ie despre transformarea CEC Bank \ntr-o banc` de dezvoltare.

A[ vrea s` nu facem o gre[eal`.

Ac]ionarul, statul romån, care este reprezentat de c`tre Ministerul Finan]elor, nu s-a aventurat s` fac` asemenea declara]ii. Ministerul ne-a trasat foarte precis [i este scris \n misiunea noastr`, care este public`, prioritatea de care v` spuneam. Nu este prioritar s` acord`m credite popula]iei, nu este prioritar s` finan]`m autostr`zi, mall-uri sau stadioane sau s` cump`r`m Biz

45

B~NCI

ac]iuni. Vede]i c` sunt o gr`mad` de lucruri care ar putea fi prioritare, \ns` \n acest moment pentru noi sunt prioritare IMM-urile, agricultura [i administra]iile publice locale. Dac` ac]ionarul ne va cere la un moment dat s` ne \ndrept`m \ntr-o anumit` direc]ie, atunci o vom face. Este foarte important s` se cunoasc` aceste lucruri \nainte s` se fac` observa]ii. Un alt lucru vizat de noi, care e trecut separat \n misiunea noastr`, este c` o aten]ie deosebit` va fi acordat` cofinan]`rii proiectelor cu finan]are european`, care foarte multe sunt [i \n agricultur`, [i la IMM-uri, [i la administra]iile publice locale.

S` vorbim pu]in despre rezultatele financiare.

Noi le d`m o singur` dat` pe an, e un lucru pe care eu \l consider normal ca atunci cånd dai publicit`]ii ni[te rezultate s` fie auditate [i s` fie comparabile cu alte b`nci. Am reu[it \n [apte ani, \n care foarte mul]i au fost de criz`, s` facem restructurare masiv`, am realizat trecerea de la o cas` de economii spre o banc` comercial` universal`, care a \nsemnat \n primul rånd investi]ii foarte mari \n preg`tirea personalului, \n crearea produselor [i serviciilor pentru o banc` comercial` [i \n imagine, oricare din unit`]ile noastre de oriunde din ]ar` arat` la fel. |n ceea ce prive[te personalul, noi nu am mers pe ideea s` \nlocuim, ci s` folosim personalul existent, nu am vrut s` cre`m nici probleme sociale, fiind o banc` a statului, [i am investit \n

112 milioane de euro ca posibil dividend, dar ac]ionarul a fost deosebit de \n]elept [i ne-a l`sat s` \i p`str`m pentru consolidare.

Este profit realizat \ntr-o perioad` dificil`.

Spre compara]ie, s` vedem ce s-a \ntåmplat \n alte b`nci din Romånia [i din lume. |n Romånia, numai cu aportul ac]ionarilor, major`rile de capital \n trei ani de zile, 2008-2011, au \nsumat 2,5 miliarde de euro. |n acela[i timp, la nivel european, \n ]`ri cu [taif, Anglia, Olanda, Fran]a, Austria, s-au pompat sume imense nu numai de c`tre ac]ionari, dar [i de c`tre stat, pentru a reu[i s` salveze sistemele respective. |n CEC Bank a avut o istorie destul total, \n aceea[i period` la care noi ne de zbuciumat` \n ultimii ani. referim c` s-au adus 2,5 miliarde euro, \n Am avut o situa]ie \n care aceast` banc`, sistemul bancar european s-au adus timp de 17 ani, a avut 10 pre[edin]i [i 4.500 de miliarde de euro. foarte mul]i vicepre[edin]i, \n Compara]i ce s-a \ntåmplat perioada 1990 - 2007. Spre \n Romånia, unde numai sfår[itul perioadei, prin 2005, CIFRELE CEC BANK |N 2013* ac]ionarii a trebuit s` pun` se punea problema c` banca Profit brut: 56,2 milioane lei (substan]ial mai mare decåt cel realizat \n anul banii [i compara]i c` o banc` nu mai este ceea ce trebuie [i 2012 - 33,5 mil. lei. Banca r`måne astfel, pentru al [aptelea an consecutiv, \n dezvoltare, cum eram noi, ar trebui privatizat`. S-a una dintre b`ncile profitabile din sistemul bancar) \n continu` transformare cu \ncercat un proces de Profit net: 39 milioane lei ni[te investi]ii importante, a privatizare, iar pre]ul a fost Capital social: 1.163.462.900 lei reu[it s` se descurce f`r` s` unul extraordinar de mic, Active: 26,9 miliarde lei fie nevoie de infuzii pentru c` banca f`cea ce f`cea, Cot` de pia]`: 7,43% suplimentare de capital pe nu mai era interesant` [i doar Credite acordate persoanelor juridice: cre[tere de 8% care noi de fapt le cerusem pentru c` avea peste 1.000 de Ponderea creditelor acordare persoanelor juridice din total credite: 67% \n ideea s` ne dezvolt`m mai unit`]i la acel moment nu era Fonduri europene: 21.886 proiecte eligibile finan]ate de banc` pentru mult. Sunt oameni care nu a[a interesant. Acum devine accesarea fondurilor europene, pentru care valoarea \nsumat` a granturilor reu[esc s` \n]eleag` c` nu foarte interesant, pentru c` se ridic` la peste 7.279,5 milioane lei atåt dorin]a [i fondurile pe practic \n rural suntem printre Depozitele atrase de la clien]i: cre[tere de 10% care le ai la dispozi]ie sunt pu]inii care au prezen]` [i Clien]i: 3,4 milioane persoane fizice [i 147.200 persoane juridice suficiente ca s` po]i s` faci expertiz`. Agricultura, *Rezultatele b`ncii la 31.12.2013 un anume nivel de creditare. emanciparea satului romånesc Este important nivelul trebuie sus]inute, ori aceast` capitalului, nu \nseamn` c`, sus]inere, cu tot respectul, nu dac` o banc` are un capital [i vine se face nici de pe bulevardul Magheru preg`tirea oamenilor. E o realitate, avem cineva, ac]ionarul sau un client, [i din Bucure[ti, nici din Pia]a Sfatului din o medie de vårst` ridicat`, 45 de ani. Am depune o sum` imens` \n depozit, a Bra[ov, se face din pia]a sfatului din adoptat acest` politic` de a nu \nlocui doua zi acea sum` poate fi folosit` la comuna respectiv`. }inem aceste oamenii, ci de a-i utiliza [i chiar avem un creditare f`r` ca banca na]ional` s` vin` unit`]i, chiar dac` unele nu sunt foarte proiect acum care se cheam` “Omul [i s` spun` “Alo, ce faci?”. Acest profitabile, pentru c` ne dorim s` fim potrivit la locul potrivit”. Pe fondul indicator de solvabilitate este mult mai aproape de oamenii de acolo. Sigur, acesta, al investi]iilor foarte mari, [i pe important ca indicatorul de lichiditate. acolo unde lucrurile au fost foarte clare, fondul crizei \n anii 2007 [i pån` \n 2013, Sigur po]i s` ai o lichiditate foarte bun`, unde anumite unit`]i nu au fost pe rezultatele auditate noi am f`cut po]i s` ai mul]i bani disponibili, noi profitabile sau nu [i-au acoperit continuu profit [i din profitul respectiv, avem mul]i bani disponibili, dar nu cheltuielile, atunci le-am \nchis, dar am dup` plata impozitelor, dup` re]inerea putem s` ne permitem s` ne lu`m mai r`mas cu o serie de 1.069 de unit`]i \n rezervelor [i alte distribu]ii, am reu[it s` multe riscuri decåt ne-am luat pån` \n toat` ]ara. prezent`m ac]ionarilor suma de circa 46

Biz

Re]eaua Help Net se afl` \n plin proces de rebranding, demarat la \nceputul acestui an [i care se va \ncheia \n 2015. Rebrandingul Help Net const` atåt \n schimbarea logo-ului, cåt [i \n optimizarea principiilor de business, regåndirea punctelor tari [i a oportunit`]ilor, restructurarea brandului Help Net ca personalitate. Rezultatul va fi o re]ea reprezentat` de un brand puternic, matur, relevant pentru clien]i [i iubit de ace[tia; un brand \n m`sur` s` sus]in` toate ini]iativele de business \n anii care vor urma.

“Am construit un brand care are claritate, for]` de seduc]ie [i \ncredere \n fa]a consumatorilor. Un brand bine gåndit strategic are capacitatea s` alinieze toate manifest`rile businessului de la design la comunicare, comportament organiza]ional [i tactici de marketing, [i s` le dirijeze sub un steag comun, oferind sprijin businessului”, declar` Isabelle Iacob, Director General Help Net. |n acest an, rebrandingul s-a implementat \n retail \n peste 90 de loca]ii \n urma unei investi]ii de aproximativ 800.000 euro, iar \n 2015 \ntreaga re]ea va fi rebranduit` integral.

“Procesul de rebranding a pornit prin demararea unui audit complex de brand, care a avut la baz` cercet`ri de pia]`, studii \n råndul clien]ilor, interviuri, dar [i vizite \n teren, ob]inându-se informa]ii ancorate \n contextul real al industriei [i al categoriei.

Astfel s-au identificat elementele principale care construiesc brandul Help Net, ADN-ul acestuia, elemente de brand equity pe care s-a construit noua identitate a brandului: mixul tuturor performan]elor brandului, de la cåt de prezent este acesta \n mintea oamenilor la preferin]` [i loialitate [i, nu \n ultimul rånd – asociatorii crea]i \n mintea audien]ei [i superioritatea percep]iei audien]ei asupra performan]ei brandului”, declar` Aneta Bogdan, Brandient, compania de branding cu care a lucrat Help Net.

La nivel vizual, noua identitate [i platform` vizual` aliniaz` toate manifest`rile brandului pentru a oferi consisten]` comunic`rii [i pentru a sprijini modernizarea \ntregului retail. Noua platform` de brand dezv`luie o identitate de brand unic` bazat` pe un sistem de iconuri care denot` competen]`, profesionalism, maturitate, educare [i, nu \n ultimul rând, un ton pozitiv.

Campania de comunicare este construit` pe rela]ia farmacist-pacient [i vorbe[te atåt despre rela]ia uman` care se creeaz` \ntre farmacist [i pacient, cåt [i despre importan]a

unor sfaturi personalizate pe care ace[tia trebuie s` le primeasc`. Farmaci[tii reprezint` un segment profesional de \ncredere de top peste tot \n lume, iar \n Help Net ace[tia vor r`mane un pilon principal de rela]ionare cu clien]ii. |n aceea[i m`sur`, pentru a \ndeplini nevoile de convenien]` [i accesibilitate ale clien]ilor, Help Net a lansat la 1 septembrie conceptul Help Net Convenabil, primul s`u brand economic care sus]ine promisiunea de accesibilitate [i value for money. Prin Help Net Convenabil se dore[te atragerea [i men]inerea

targetului cu venituri limitate [i mai pu]in activ, adaptând platforma brandului la promisiunile de convenien]` [i avantaj pentru client.

Help Net Convenabil are manifest`ri vizuale specifice [i un mix de marketing de sine st`t`tor, sus]inut printr-o comunicare specific` ce targheteaz` segmente diferite de consumatori. Pån` \n luna noiembrie, re]eaua Help Net Convenabil numar` 16 farmacii, urmånd ca pån` la finalul anului 2015 s` ajung` la 45 de farmacii la nivel na]ional.

Anul 2014 marcheaza 16 ani de Help Net [i atingerea unui num`r de 175 loca]ii la nivel na]ional, cu o pondere a produselor nonfarmaceutice de 43% din cifra de afaceri a Help Net. |n acest moment, Help Net are 1.250 angaja]i, o echip` puternic` de manageri [i 1.500.000 de clien]i fideli activi, pe care reu[e[te s` \i p`streze cu succes, prin programe dedicate, servicii de calitate [i speciali[ti competen]i, preg`ti]i s` fac` fa]` cerin]elor lor. Unul din doi bucure[teni are un card de fidelitate Help Net. Profilul clientului Help Net const` \ntr-un procent de 80% femei ce provin din mediul urban, cu vårsta de peste 30 de ani \n propor]ie de 70%.

Pia]a farma, extrem de competitiv` [i fragmentat`, este caracterizat` de prezen]a a peste 8.200 farmacii la nivel na]ional. |n 2014, pia]a farma a r`mas relativ constant` ca valoare, dar a crescut \n volum. |n acest context, Help Net estimeaz` o cre[tere a cifrei de afaceri comparativ cu anul 2013.

Strategia Help Net este orientat` \n permanen]` c`tre identificarea de noi oportunit`]i de dezvoltare, extinderea re]elei pe plan na]ional [i consolidarea businessului \n farmaciile deschise. |n acela[i timp, Help Net se dedic` \ndeplinirii misiunii, aceea de a oferi românilor cele mai bune solu]ii [i competen]e profesionale pentru asigurarea s`n`t`]ii [i st`rii lor de bine.

ADVERTORIAL

Help Net Un brand preg`tit pentru viitor

B~NCI

EVOLU}IA COTEI DE PIA}~ – ACTIVE, CREDITE {I DEPOZITE

urm`torii 3-5 ani. Dac` \[i men]ine strategia actual`, are posibilitatea oricånd s` fac` fine tuning la un moment dat dac` va fi nevoie de o concentrare mai mare pe un domeniu, s` spunem c` statul vrea s` construiasc` [coli, spitale, toate la ]ar`, la ora[e mici, nu se \nghesuie celelalte b`nci la treaba asta, noi avem expertiza, suntem aici [i o vom putea face foarte repede.

Cum vede]i sistemul bancar \n acest moment?

La sfår[itul lui 2013, CEC Bank s-a plasat pe pozi]ia 5 \n clasamentul din sistemul bancar \n func]ie de cota de pia]` pe active

PORTOFOLIUL DE CREDITE (Decembrie 2013 vs decembrie 2006) TOTAL CREDITE DECEMBRIE 2013: 12.266,5 mil. lei

TOTAL CREDITE DECEMBRIE 2006: 3.210 mil. lei

prezent, pentru c` am cre[te foarte mult numitorul de la calculul de solvabilitate.

Cum vede]i CEC Bank pe termen mediu?

Am cerut o majorare de capital pentru a putea face dezvoltarea mai intens`, nu s-a putut, au fost perioade de criz`. Va veni momentul s` facem aceast` majorare, cred eu c` este momentul, mai ales acum, cånd a[tept`m nu numai noi reguli, dar noi sisteme de supraveghere [i de monitorizare a b`ncilor romåne[ti. V` spun ce am v`zut \n lume, ceea ce [tiu, dup` o experien]` de peste 25 de ani \n 48

Biz

sistemul bancar, am fost obligat s` \nv`] ni[te lucruri [i s` le respect, nu se pot impune modele de pe o zi pe alta. Eu cred c` CEC Bank nu ar trebui s` \[i schimbe strategia \n perioada imediat urm`toare.

Ni[ele pe care le avem reprezint` un loc \n care ne sim]im \n largul nostru, pentru c` avem re]eaua de sucursale, avem know-how-ul, avem clien]ii, care ne [tiu c` facem a[a ceva [i exist` [i cerere.

Fonduri europene \n aceste domenii (IMM, agricultur`, administra]ii publice locale) sunt multe, deci multe proiecte, nu a[ vedea ca CEC Bank s` fie nevoit s` \[i schimbe fundamental strategia \n

Nicolae Cintez` spunea recent c` probabil 2014 va fi un an cu o performan]` negativ`, cånd vor fi pierderi importante \n sistemul bancar, dar a avansat [i ni[te cifre cred eu digerabile. Adic` nu sunt sume care s` ne duc` la gåndul cine pic`, cine scap`, cine nu scap`. Sunt sume digerabile pe care b`ncile le vor prelua \n bilan]urile lor, le vor eroda capitalul, dar se mai \ntåmpl` altceva prin transformarea creditelor neperformante, prin scoaterea din bilan] a creditelor neperformante, ca urmare a provizion`rii. Ai dou` efecte, unul este negativ, \]i erodeaz` fondurile proprii, dar, prin scoaterea lor din bilan], indicatorul de solvabilitate [i to]i indicatorii care se calculeaz` \n sistemul bancar se \mbun`t`]esc [i \]i d` posibilitatea s` porne[ti din nou la drum. Nu cred, [i e doar un sentiment, c` vor fi lucruri care s` pun` \n dificultate major` b`ncile [i sistemul bancar \n general. Se vor face provizioane, va sc`dea profitabilitatea sistemului bancar, dar repet, \n opinia mea nu cred c` va fi ceva care s` influen]eze ca un cutremur sistemul bancar. Se vor absorbi aceste pierderi, \n unele cazuri, ac]ionarii vor aduce capitaluri noi. A face provizioane este ce am spus eu la un moment dat, c` sistemul bancar pl`te[te factura crizei.

Factura crizei, \ntr-o oarecare m`sur`, au pl`tit-o mul]i, clien]ii b`ncilor care au credite [i care au r`mas s` pl`teasc`, companiile etc. Pån` una-alta, pierderile trebuie acoperite [i, dac` ne uit`m la volumul de provizioane care se fac \n fiecare an de c`tre sistemul bancar, o s` vede]i c` astea reprezint` un tribut, o contribu]ie pe care o au b`ncile la acoperirea facturii crizei. Biz

antreprenoriat AUTORITATE {I COMPETEN}~ Exist` o credin]` adånc \mp`måntenit` \n multe organiza]ii c` ierarhia [i competen]a merg mån` \n mån`. Dar aceast` credin]` e periculoas` [i produce cåteva efecte perverse. DE ADRIAN STANCIU

A

m avut [i continuu s` am

destul de mul]i clien]i din lumea financiar-bancar`.

E o lume aparte, care gestioneaz` \n principal riscul [i are reguli [i reglement`ri foarte stricte – externe (venite de la autorit`]ile care le supravegheaz` activitatea) [i mai ales interne (menite s` reduc` riscurile).

O cale prin care aceste organiza]ii au \ncercat \n ultimii ani s` rezolve problema gestion`rii riscurilor a fost centralizarea.

Ca o consecin]`, a ap`rut [i un fenomen de atribuire foarte strict` a autorit`]ii discre]ionare de asumare a unui risc. Anumite pozi]ii ierarhice au un cuvånt de spus \n evaluarea unei cereri de creditare, iar acest cuvånt este cu atåt mai greu cu cåt pozi]ia e mai sus \n ierarhie. |n mediile bancare acest proces poart` numele, peste tot, de “delegare de competen]e”.

Prima oar` mi s-a p`rut doar un termen u[or anchilozat, o form` benign` de limb` de lemn. Totu[i, ceva la el m` sup`ra, ceva era logic incongruent: cum naiba s` delegi competen]a? Ea nu e delegabil`. Doar autoritatea e.

Competen]a se poate evalua, cre[te, \ncuraja, r`spl`ti, dar sigur nu delega. E clar c` termenul ar trebui s` fie “delegare de autoritate”.

Dar nu era o simpl` sc`pare de semantic`, ascundea, de fapt, o credin]` adånc \mp`måntenit` \n multe organiza]ii, [i anume aceea c` ierarhia [i 50

Biz

competen]a merg mån` \n mån`: cu cåt e[ti mai sus \n ierarhie, cu atåt e[ti mai competent. Aceast` credin]` e periculoas` [i produce cåteva efecte perverse.

Primul e c` nu e deloc adev`rat`. De[i, probabil, fiecare dintre noi [i-a ob]inut primele galoane de conduc`tor fiind cel mai bun specialist din grupul lui, pe m`sur` ce cre[ti \n ierarhie aceast` specializare e din ce \n ce mai pu]in util`, iar la un moment dat devine chiar contraproductiv`.

Un alt efect pervers este c`, dac` e[ti cel mai competent, e firesc ca lumea s` vin` la tine dup` sfaturi [i e normal ca tu s` consideri de datoria ta s` le dai. E[ti chiar ofensat dac` nu vin [i le ceri explicit sau implicit s` te consulte \n deciziile importante, chiar dac` ele cad \n aria lor de autoritate. Pentru c` tu, se [tie, e[ti mai competent. Asta face ca agenda managerilor competen]i s` fie plin` de ac]iuni, [edin]e [i interven]ii care nu au nimic de a face cu managementul [i au totul de a face cu a fi cel mai tare specialist, de care toat` lumea are nevoie.

Un al treilea efect pervers este c` oamenii condu[i de manageri competen]i nu cresc. De[i ar fi de dorit ca ei s` \nve]e [i s` devin`, la råndul lor, competen]i, asta fie nu se \ntåmpl`, fie se \ntåmpl` pu]in, greu [i doar cu persoane ie[ite din comun. Restul stau cumin]i \n banca lor.

Dac` le ceri oamenilor s` \[i verifice deciziile cu tine [i tu e[ti farul c`l`uzitor \n materie de competen]`, ei vor \nv`]a foarte repede c` acest fel de func]ionare este [i mai simplu, [i mai ferit de riscuri.

ADRIAN STANCIU este consultant \n transformare organiza]ional` [i Associated Dean for Knowledge & Leadership la Maastricht School of Management România www.adrianstanciu.ro

Ce e de f`cut? Ar trebui ca managerii s` fie incompeten]i? Sigur c` nu, dar ar trebui s`-[i defineasc` rolul [i s`-[i dobåndeasc` competen]a \n acel rol, nu \n rolurile subalternilor lor. Nu numai c` nu e util s` fii mai competent decåt subalternii t`i, dar e chiar periculos, din motivele de mai sus. Pe de alt` parte, dac` faci mereu treaba altora, cu siguran]` nu mai ai timp [i energie de a ta [i de ea nu se va ocupa nimeni.

Vei num`ra entuziast la copaci, \mpreun` cu echipa ta, [i niciunul dintre voi nu va mai vedea nici p`durea, nici pericolele din ea.

Nu \n ultimul rånd, ar trebui abandonat` ideea asta c` ierarhia [i competen]a merg \mpreun`. Ar trebui ca autoritatea s` se distribuie dup` competen]` [i nu dup` ierarhie. Asta ar crea o dinamic` a puterii complet diferit`, ar da mult sens [i motiva]ie oamenilor capabili [i ar crea organiza]ii vii, elastice, cu r`spuns rapid la stimuli.

Se \ncumet` cineva? Biz

Atuurile unui ANTREPRENOR DIN CLUJ Ardeleanul R`zvan Cuc se relanseaz` \n imobiliare, dup` afaceri mai mult sau mai pu]in profitabile \n domeniu, cump`rând master franciza RE/MAX. La Cluj, este cunoscut ca antreprenorul care a fondat [i vândut re]eaua Plus GSM [i pentru achizi]ia a 90 ha la Jucu, \nainte de venirea Nokia. DE OANA GRECEA

C

lujeanului R`zvan Cuc,

director regional la RE/MAX România, \i plac aventura [i riscul.

Nu numai pentru c` a practicat enduro, dar [i pentru c` \n afaceri a fost ba pe val, ba \n aval. A \nceput s` \[i construiasc` propriile businessuri \nc` din perioada facult`]ii, imediat dup` Revolu]ie. |n prima faz` a avut mici afaceri de import de casete audio, apoi câteva mici magazine cu articole vestimentare. Pasul cu adev`rat important l-a f`cut \n 1999, dup` cum recunoa[te, când a intrat \n industria retailului GSM al`turi de fratele s`u Tudor, cei doi punând bazele Plus GSM. De altfel, pentru R`zvan Cuc cel mai mare succes antreprenorial a fost Plus GSM, un business construit de la zero [i care a ajuns o for]` pe pia]a de retail telecom din Transilvania, Banat [i Muntenia.

Construirea re]elei Plus GSM, format` la momentul vânz`rii din 57 de loca]ii, s-a \ntins pe o perioad` de 9 ani. “Atuurile re]elei au fost un sistem de educa]ie eficient \n rândul angaja]ilor, fiind un business procedurat, cu un sistem CRM de vânzare – gestionare – promovare foarte eficient, focusat pe servisarea clientului”, poveste[te Cuc. Dar antreprenoriatul nu \nseamn` numai lapte [i miere. “Cel mai mare e[ec a fost, cu siguran]`, achizi]ia

52

Biz

realizeze investi]ii \n real estate, cl`dirii hotelului Continental din de la imobile la terenuri cu Cluj, pentru care am pl`tit un avans poten]ial de dezvoltare pe termen [i am dorit apoi s` m` retrag aflând mediu.” Dac` ar fi s` o ia de la de ni[te probleme privind cap`t cu investi]iile, ar alege tot \nstr`inarea imobilului. A fost real estate, domeniu \n care, afacerea \n care am pierdut cel mai spune el, se ghideaz` dup` trei mult”, recunoa[te R`zvan Cuc. Mai lucruri: “loca]ia, loca]ia [i... exact 2 milioane de euro, avansul loca]ia!”. dat \n cazul hotelului, al c`rui pre] ajungea la 10 milioane euro.

CIFRE “Dincolo de RE/MAX România Plus GSM, de succes au fost [i alte investi]ii Intrarea \n România: 2006; anul relans`rii: 2014 imobiliare”, adaug` el.

Num`r angaja]i: 8 Dup` vânzarea Num`r francize: 27 \n 2015 (estim`ri) re]elei de magazine Ora[e vizate: cele cu peste 150.000 locuitori telecom, R`zvan Cuc Cifr` de afaceri România: 430.000 euro (2014) a luat o pauz` de un an \n afaceri [i a revenit al`turându-se De aceea, achizi]ionarea master businessului fondat de so]ia sa, francizei RE/MAX este pentru agen]ia imobiliar` Grup de Lux. omul de afaceri o gur` de aer de De altfel, imobiliarele au devenit care pia]a avea nevoie. de atunci ]inta predilect` de “Optimismul meu cu privire la investi]ie, cea mai mare dintre ele acest business se bazeaz` pe fiind un teren de 90 ha la Jucu, succesul fantastic al RE/MAX \n acolo unde acum “pasc oile”, \ntreaga lume – dezvoltarea dup` cum sus]ine antreprenorul. constant` [i sus]inut`, cre[terea A mai f`cut [i alte investi]ii constant`, organic`, de la an la majore \n terenuri din zona an, a afacerii globale de peste metropolitan` a Clujului sau 40 de ani. Fa]` de 2006, când \ntr-un imobil de birouri din ora[.

RE/MAX a intrat pentru prima Chiar dac` nu toate investi]iile dat` \n România, re]eaua s-a imobiliare au fost profitabile, dezvoltat la nivel european, iar R`zvan Cuc crede c` domeniul va asta va avea impact [i pe pia]a reveni, fiindc` pia]a [i-a atins local`.” |n acest moment, echipa deja limita de jos. “Cred c` \n RE/MAX România este format` acest moment este oportun s` se

ANTREPRENORIAT IMOBILIARE din opt persoane care se ocup` de management, traininguri [i educa]ie, suport pentru francize, vânz`ri, business development [i administra]ie. Dac` ar fi s` caracterizeze, pe scurt, cum se fac afacerile \n Capital` fa]` de cum se fac \n Cluj, R`zvan Cuc ar spune c`, \n mod clar, oamenii au \n Transilvania, nu doar \n ClujNapoca, mai mult timp decât \n Bucure[ti. “{i cred c` asta se reflect` [i \n business – deciziile sunt luate \n Cluj mai ponderat, f`r` grab`, cu o aten]ie mai mare.”

CINE ESTE RE/MAX? Compania este lider mondial \n real estate [i franciza num`rul 1 la nivel global pe acest segment.

RE/MAX România [i-a reluat \n 2014 expansiunea [i mizeaz` pe \ncheierea acestui an cu un num`r de 12 francize. |n ceea ce prive[te businessul companiei ob]inut din comisioanele din tranzac]ii imobiliare, acesta va dep`[i 430.000 de euro \n 2014, ]inând cont c` jum`tate dintre francize au devenit func]ionale \n ultimele luni din an, explic` R`zvan Cuc. |n acest moment, master franciza RE/MAX România se afl` la Cluj-Napoca, restul birourilor fiind prezente [i \n Bucure[ti, Bistri]a, Arad [i Bra[ov.

La nivel mondial, compania este prezent` \n 97 de ]`ri, cu peste 6.400 de birouri [i 93.000 de agen]i, iar \n Europa are 1.500 de francize [i mai mult de 12.500 de agen]i. De altfel, \n ]`ri din Europa, precum Cehia, Germania, Italia, Austria, Portugalia sau Elve]ia, RE/MAX este lider de pia]`, prin intermediul birourilor sale fiind realizate cea mai mare parte a tranzac]iilor imobiliare.

Avantajele achizi]ion`rii unei francize sunt afilierea la o re]ea de top, local` [i interna]ional`, accesul la platforma de listare a propriet`]ilor, oferirea de suport de marketing [i programe de training pentru brokeri [i agen]i. Biz Biz

53

strategie Cum maximiz`m impactul brandului Tot efortul depus de o companie pentru a ob]ine vånz`ri mari poate fi anulat de concuren]` prin oferirea unui pre] mai mic. Compania poate evita aceast` situa]ie prin accentul pe experien]`, nu pe caracteristici tehnice. DE PAUL GARRISON ånd oamenii cump`r` lucruri, o fac din motive emo]ionale [i dup` aceea caut` motive ra]ionale care s` dea un sens cump`r`rii emo]ionale. Am repetat acest lucru de nenum`rate ori de-a lungul anilor. Unii m-au contrazis, afirmånd c` brandul lor are beneficii func]ionale [i ca atare nu mai are nevoie de driveri emo]ionali, \ns`, de cele mai multe ori, ei se \n[al`.

Poate nu neap`rat azi, dar cu siguran]` måine, atunci cånd concuren]a va reu[i s` le copieze diferen]ierea func]ional`, nivelånd orice avantaj competitiv pe care \l aveau pån` atunci [i aruncåndu-i pån` la urm` \n infernul pre]urilor.

DE LA FUNC}IONAL LA EMO}IONAL Este extrem de important pentru un brand este s` stabileasc` leg`tura dintre beneficiile func]ionale [i driverii emo]ionali. Volvo, de exemplu, are o mul]ime de beneficii despre care poate vorbi, \ns` alege s` le comunice printr-o experien]` emo]ional`.

Cele trei mari companii produc`toare de ma[ini sunt concurente, \ns` ele [tiu s` se pozi]ioneze [i s` stabileasc` leg`tur` dintre beneficiile func]ionale [i o experien]` de brand crucial` [i care le este specific` numai lor, iar acest lucru le face puternice de-a lungul anilor. Cei trei mari produc`tori auto targeteaz` fiecare segmente de clien]i diferite, cu nevoi emo]ionale diferite (de[i cu nevoi func]ionale relativ similare), iar acest lucru arat` clar de ce pozi]ionarea lor este atåt de distinct` [i de ce toate trei au succes \n mod constant.

54

Biz

ECUA}IA VALORII

la urm` va nivela avantajul pe care \l aveai \n materie de diferen]iere func]ional`. Dar \i va fi foarte greu s` submineze o experien]` emo]ional` puternic`.

Dac` vei deveni \n curånd p`rinte, [tii deja cu certitudine ce marc` auto este cea mai bun` alegere cånd vine vorba de siguran]` la drum. Dac` faci PAUL GARRISON este profesor de parte din segmentul de marketing la Tuck Business School p`rin]i Balancer [i \]i permi]i din cadrul colegiului Dartmouth financiar, vei cump`ra un (SUA) [i la Maastricht School of MaVolvo [tiind c` ai f`cut tot ce nagement (România). A fost decan ai putut ca s` fii un p`rinte al CEU Business School [i este invibun [i s` ai grij` de copiii t`i. tat frecvent s` ]in` prelegeri la reDac` e[ti un tån`r p`rinte numite institu]ii de \nv`]`mânt din Europa [i SUA. |n cei 40 de ani de Fulfiller, mai preocupat de carier` \n marketing a lucrat inclusiv sine \nsu[i, vei cump`r` un la Coca-Cola [i Procter & Gamble.

BMW [i vei ra]ionaliza |n urm` cu 11 ani a fondat compania cump`rarea prin argumentul de consultan]` \n marketing Garrison Group (garrisongroup.eu), c` este o ma[in` la fel de cu sediul la Budapesta [i birouri la Oslo, Erevan, Istanbul [i sigur` – de[i \n realitate ai Cracovia, lucrând pentru clien]i cum ar fi Carlsberg, IKEA, luat BMW-ul pentru c` voiai Danone, Sanofi, Visa [i mul]i al]ii, \n special \n pie]e emergente performan]`. Dac` e[ti un [i \n dezvoltare rapid` din toat` lumea.

Fulfiller ceva mai matur [i poate chiar ai ceva influen]`, vei ra]ionacump`rare (retailer, dealer, website etc.) liza cump`rarea unui Mercedes prin fap\n condi]iile unei concuren]e dure care tul c` [i acesta este la fel de sigur, \ns` \n vrea s`-]i ia clien]ii de sub nas cu o proacest caz driverul emo]ional const` \n punere unic` de vånzare mai bun`, faptul c` sim]i c` meri]i un Mercedes – bazat` pe beneficii superioare sau costuri ]i-a venit [i ]ie apa la moar` [i vrei ca mai mici. Ecua]ia valorii este urm`toatoat` lumea s` afle asta. rea: beneficii / cost = valoare.

Este mult mai simplu pentru concuren]` s`-]i \ntrerup` [irul de vånz`ri din IMPACTUL BRANDULUI magazin, pentru care ai muncit din greu, Brandurile au trei zone principale din cu ajutorul unei reduceri de pre]. Puterea care pot deriva experien]` emo]ional` – ta de a rezista \n fa]a acestei inevitabile Necesit`]ile, Rolurile [i Valorile. Prima presiuni a pre]ului va avea la baz` puteeste cea mai evident` [i aici este locul \n rea propunerii tale unice de vånzare. care concureaz` brandurile. |n mod norDup` cum ziceam, cu timpul concuren]a mal, caracteristicile nu cap`t` sens [i se va apropia foarte mult de tine [i pån` greutate pån` nu le comunici ca fiind Eficien]a \n marketing este m`surat` \n termeni de impact. O pozi]ionare mai puternic` pentru un brand creeaz` inten]ia de cump`rare \n afara mediului de cump`rare [i se concretizeaz` cu actul cump`r`rii \n interiorul mediului de

beneficii. Domeniul Recunoa[tere, care are leg`tur` cu domeniul Rolurilor, poate deveni u[or o capcan`. De multe ori companiile fac publicitate centrat` pe o anumit` ocazie de vånzare sau se limiteaz` s` le reaminteasc` oamenilor logo-ul, a[teptåndu-se ca altfel s` aib` succes, \ns` de obicei nu au. B`ncile [i companiile din telecom fac asta tot timpul. Nimeni nu are o leg`tur` emo]ional` profund` cu banca sa ori cu operatorul de telefonie, indiferent pe cine sponsorizeaz` acestea.

Coca-Cola s-a r`t`cit de multe ori \n obsesia pentru forma unic` a sticlei, a[a cum faptul c` recurge constant la ur[i polari [i Mo[ Cr`ciun i-a ajutat s` se identifice cu experien]a Cr`ciunului. Coca-Cola este unic`, iar forma sticlei \i ajut` s` comunice acest lucru, dar Coca-Cola este mai mult decåt atåt, este incluziv` [i optimist`, iar acestea sunt convingeri. CocaCola [i-a dat seama \ns` c` a gre[it [i [i-a intensificat marketingul pån` la cel mai \nalt nivel al impactului brandului asupra convingerilor \n zona Valorilor, alegånd s` aib` un outlook pozitiv, ceea ce este mult mai eficient ca driver al inten]iei de

cump`rare. Nike [i-a dat seama c` logo-ul lor [i sloganul “Just Do It” au ajuns s` stea \n calea convingerilor lor bazate pe pozi]ionarea “d` tot ce po]i din tine” [i [i-a adaptat marketingul. Logo-ul a r`mas acolo, dar Nike are grij` c` acesta s` fie legat de ideea a fi cåt de bun po]i \n orice \]i propui s` faci, iar Nike te va ajuta s`-]i \ndepline[ti aspira]iile tale personale – un mesaj mult mai puternic.

Unele companii cred c`, dac` \]i comunic` ce vor s` fac`, te vor convinge s` le sprijini. Pe consumatori nu-i intereseaz` ce vrei tu, ca firm`, s` faci, pe ei \i intereseaz` ce vor ei s` fac`, \n ce cred [i ce \i motiveaz`. Spune-le cum po]i s`-i aju]i \n acest sens [i te vei g`si \ntr-o pozi]ie mult mai avantajoas` pentru fidelizarea lor.

Poate c` cel mai bun exemplu de produc`tor auto care aduce inova]ii extraordinare \n domeniu dar pare s` nu fi \n]eles niciodat` conexiunea emo]ional` pe care brandurile trebuie s` o fac` cu consumatorii este Audi. Compania a avut o \n urm` cu cå]iva ani o reclam` care a cå[tigat un premiu important, dar care p`rea s` denote c` a renun]at s` mai

conving` clien]ii: “Ne-am dat b`tu]i, avem toate caracteristicile [i beneficiile func]ionale ale tuturor competitorilor no[tri \ntr-o singur` ma[in`. Cump`ra]i-o [i gata!”. Aici, Audi s-a folosit de caracteristicile [i beneficiile func]ionale, zon` \n care echipa de management se sim]ea cel mai bine. Mai recent, [i-au dat seama c` BMW avea o mare problem` de imagine, cu efect pozitiv asupra vånz`rilor de Audi.

Consumatorii se \ndep`rtau tot mai mult de imaginea perceput` drept egoist` a proprietarului de BMW [i vedeau tot mai mult Audi ca o alternativ` func]ional` \n termeni de calitate, dar f`r` acel bagaj negativ \n materie de imagine. De aceea, au f`cut o reclam` care sublinia acest aspect [i \n acest fel problema de imagine a proprietarului de BMW a devenit [ansa m`rcii Audi. Practic, Audi [i-a dat seama c` zona Valorilor este mult mai avantajoas` decåt cea a Necesit`]ilor, pe care se concentraser` \n mod tradi]ional pån` atunci. Din ce \n ce mai mult Audi a \nceput s` implice utilizatorii \n comunicare.

F` [i tu acela[i lucru cu brandul t`u [i ob]ine astfel o pozi]ionare superioar`. Biz

Find your perfect gift at Swarovski

Stardust bracelets 275 RON (single), 360 RON (double)

www.swarovski.com/boutiquefinder Biz

55

Din Bucure[ti, \n lumea larg` Lansat` \n 2012 la Bucure[ti de so]ii Adriana [i {tefan Liu]e, agen]ia de branding Storience s-a deschis \n toamna acestui an spre pia]a interna]ional`.

A cå[tigat un prim client la Londra [i a deschis un birou acolo.

DE LOREDANA S~NDULESCU ar acesta nu este singurul motiv de måndrie. |n doi ani de la \nfiin]are, agen]ia a cå[tigat peste 40 de clien]i [i patru premii interna]ionale, iar \n 2013 Adriana [i {tefan Liu]e au lansat un brand de suflet – Zåmburi, o colec]ie inedit` de pove[ti ilustrate pentru oameni mari, sub form` de felicit`ri, care acum se preg`tesc de tårgul de design romånesc Made in Ro, care va avea loc \n Bucure[ti \n ultimul weekend \nainte de Cr`ciun. |n plus, o companie le-a adoptat pe post de cadou pentru clien]ii s`i, a[a c` aproape 300 de oameni le vor primi \n dar de s`rb`tori.

Activitatea noului birou este coordonat` de Ioana Jago, un specialist cu o experien]` de 12 ani \n marketing, dintre care ultimii 8 la Londra. Pentru implementare lucreaz` aceea[i echip` 56

Biz

STRATEGIE BRANDING cu care sunt dezvoltate proiectele din Romånia [i, pentru \nceput, extinderea nu urm`re[te cre[terea cifrei de afaceri a agen]iei, ci a performan]ei.

Ce i-a determinat mai exact pe cei doi fondatori ai Storience s` fac` pasul pe pia]a britanic`? |n primul rånd, faptul c` Londra este cea mai dezvoltat` pia]` de branding din Europa, \ns`, dincolo de acest miraj latent, \n luarea deciziei cel mai mult a cånt`rit finalizarea cu succes a primului proiect de rebranding \n Anglia \n toamna acestui an. Ideea de a deschide un birou le-a fost sugerat` chiar de clientul britanic, care le-a confirmat c` sunt mai creativi, mai dedica]i [i mai promp]i decåt multe agen]ii locale de branding cu care a intrat \n contact.

Acum, dup` finalizarea rebrandingului, Storience continu` s` lucreze cu Activate Events, juc`tor-cheie \n industria european` a evenimentelor

din domeniul s`n`t`]ii, pentru care dezvolt` cåteva materiale de comunicare de brand. De asemenea, prin biroul din Londra dezvolt` un brand cultural pentru Universitatea din Geneva, iar pentru un client din Spania a dezvoltat patru branduri FMCG, dintre care trei sunt \n curs de finalizare [i unul se vinde deja cu succes (un brand de brånzeturi pentru romånii din Spania). Lucreaz` de asemenea pentru un nou brand interna]ional din industria marketingului, ini]iat de o echip` de romåni cu birouri \n mai multe ]`ri europene.

Odat` cu primele proiecte interna]ionale, se fac sesizate [i primele diferen]e \n stilul de lucru. “|n celelalte pie]e vest-europene pentru care mai lucr`m – Anglia, Elve]ia, Spania – deciziile se iau mai repede decåt \n Romånia [i sunt asumate. Clien]ii nu se r`zgåndesc, [tiu mai bine ce vor, au \ncredere mai mare \n consultant, sunt

mai promp]i \n a da feedback [i aprob`ri, iar percep]ia noastr` asupra calit`]ii [i variantei optime se suprapune mai bine cu a lor”, explic` Adriana [i {tefan Liu]e. Pe pia]a romåneasc`, anul acesta cei doi consultan]i au finalizat aproximativ 20 de proiecte - unele mai mici (precum nume pentru branduri de suplimente alimentare pentru Alevia, redesenarea site-ului Zorile Store \n format responsive, numele de brand pentru Depanero) [i altele mai mari (rebrandingul MCCANNPR [i crearea de branduri noi precum biblioteca pentru corporati[ti Bookster, campingul Sandalandala, mall-ul Veranda, magazinul online de mod` Clotier).

Mai au de anun]at cel pu]in \nc` un rebranding anul acesta \n Romånia pe la jum`tatea lunii decembrie, iar un brand nou de retail va ap`rea \n pia]` tot \n decembrie, \ns` anun]ul public va fi f`cut cel mai probabil anul viitor. Biz

Biz

57

STRATEGIE RADIO

Investim, nu vindem! |n septembrie anul acesta, Lagardère Active Radio International (LARI) a lansat primul radio al grupului \n Africa de Vest, la Dakar, a 20-a sta]ie radio din portofoliu, iar \n Romånia, ca [i \n celelalte ]`ri din re]ea, grupul continu` s` investeasc` \n con]inut.

Daniel Galinski, General Manager al LARI, vorbe[te despre planurile grupului, dar [i despre zvonurile privind vånzarea opera]iunilor din Romånia. DE LOREDANA S~NDULESCU Cum comenta]i zvonurile c` grupul LARI inten]ioneaz` s` vånd` opera]iunile din Romånia?

Este adev`rat?

Nu, total fals. Probabil c` aceste zvonuri au ap`rut pe fondul unor tranzac]ii anun]ate sau care deja s-au produs pe pia]a radiourilor.

Nu exclud nici faptul c` pe mul]i \i deranj`m, dar v` repet: radiourile pe care le de]inem \n Romånia nu sunt de vånzare. Avem peste 20 de sta]ii radio \n lume (Romånia, Polonia, Cehia, Slovacia, Germania, Africa de Sud [i Senegal) [i credem \n reu[ita \ntregii re]ele. |n Romånia am continuat s` investim \n programele celor mai importante dou` sta]ii – Europa FM [i Radio 21 – pentru c` suntem convin[i c` aceast` ]ar` este pentru noi un teren fertil pentru investi]ii.

Interesul nostru nu este s` cre`m afaceri de succes pe care s` le vindem pentru un profit rapid dar relativ, ci s` avem afaceri de succes, pe care s` le sporim. |ntreaga activitate a LARI demonstreaz` acest lucru.

|n ultimii ani veniturile din publicitate ale radiourilor au sc`zut, \n timp ce \ncas`rile din publicitatea online cresc.

Ce face \n acest contextul grupul LARI pentru a consolida pozi]ia radiourilor pe care le de]ine \n Romånia - Radio 21, Europa FM, Smart FM [i Vibe FM? Radioul nu a sc`zut \n favoarea onlineului, dimpotriv`, online-ul sus]ine radioul. Practic, nu mai exist` program sau ac]iune f`r` declinare \n online. |ncerc`m s` facem \n a[a fel \ncåt radioul 58

Biz

\n mediul online. Este o echip` multina]ional` \n care radiourile din re]ea fac schimb de tehnologie [i know-how. Pie]ele sunt similare [i, ca atare, la acest moment ne permitem s` perfec]ion`m concomitent proiecte diferite, urmånd ca experien]a acumulat` la nivel de grup s` permit` tuturor radiourilor noastre s` implementeze proiecte noi \ntr-un timp mai scurt. Sunt \n m`sur` s` v` anun] c` anul 2015 va aduce surprize interesante pentru publicul din Romånia.

Care sunt urm`torii pa[i pe care grupul LARI \i preg`te[te \n Romånia?

tradi]ional s` fie cåt mai accesibil \n mediul digital. |n plus, nu exist` pachet de vånzare f`r` component` online. Este adev`rat, criza economic` a produs o sc`dere a veniturilor pentru toat` media, nu doar pentru radio. |ns`, a[a cum spuneam, noi am continuat s` investim \n radio pentru c` avem \ncredere c` radioul nu-[i va pierde prea curånd locul \n preferin]ele publicului.

Cum se \mpac` radioul cu mediile digitale?

La nivel de grup, am \nfiin]at o divizie special`, care se ocup` de dezvoltarea

Cont`m pe echipa noastr` de profesioni[ti ca s` cucerim pia]a din Bucure[ti [i din ]ar`. |n Romånia avem un nou management, \n persoana Andradei Burdalescu, pe care suntem foarte måndri c` o avem al`turi. De asemenea, sper s` ne putem dezvolta re]eaua astfel \ncåt tot mai mul]i romåni s` poat` asculta cu pl`cere programele pe care le fac zilnic oameni ca Moise Guran, Vlad Petreanu sau George Zafiu la Europa FM sau Mihai G`inu[` [i Codru] Keghe[ la Radio 21. Modific`ri \n programele radio au fost implementate \nc` de anul acesta, o confirmare fiind a[teptat` \n 2015. Vor fi modific`ri [i \n online, unde vom \ncepe cu o imagine nou` a site-ului europafm.ro [i o ofert` mult mai bogat` de con]inut, devenind o adev`rat` extensie video a ceea ce se aude la radio. Miz`m pe produse de calitate, ne vom impune prin inova]ie pentru a ne spori audien]a. Biz

{TIM CE AI F~CUT IARNA ASTA! www.bizforum.ro/smsnowcamp

Social Media Snow Camp 27 – 30 noiembrie 2014, Pârâul Rece

MUL}UMIM PARTENERILOR

Ma[ina oficial`

Cu sprijinul

Prezen]a online sus]inut` de

Foto: © Rudiestrummer – Dreamstime.com

ROMÅNII AU TALENT?

Un num`r tot mai mare de emisiuni televizate \n care participan]ii se \ntrec \n dans, muzic` sau chiar g`tit au invadat micile ecrane [i realizeaz` audien]e record. Dar cåt de talenta]i mai sunt romånii atunci cånd vine vorba despre munc`? DE OVIDIU NEAGOE 60

Biz

STRATEGIE MANAGEMENT elebrul proverb tipic romånesc “Pauzele lungi [i dese – cheia marilor succese” nu pare s` aib` prea multe \n comun cu rigoarea mediului de business global. Ei bine, chiar dac` pauzele de cafea sau de ]igar` sunt nelipsite, asta nu \nseamn` c` Romånia duce lips` de talente \n pia]a muncii. O arat` [i edi]ia din acest an a studiului “World Talent Report”, realizat de [coala de business International Institute for Management Development (IMD) din Elve]ia [i dat de curånd publicit`]ii. Dintre cele 60 de state analizate de realizatorii studiului, Romånia ocup` pozi]ia 38, fiind urmat` de Iordania (locul 39), Coreea de Sud (40), Filipine (41) [i Grecia (42) [i lupt` aproape de la egal la egal cu Cehia (pozi]ia 37), Polonia (36) ori Turcia (35).

Clasamentul este condus de Elve]ia, urmat` de Danemarca, Germania, Finlanda [i Malaiezia, \n timp ce coda[e sunt Bulgaria (60), Venezuela (59), Croa]ia (58) sau Peru (57). “Statele cele mai bine clasate au o abordare echilibrat` \ntre focusul pe educa]ie, investi]ia \n dezvoltarea talentelor locale, precum [i capacitatea de atragere a angaja]ilor talenta]i de peste hotare”, spune Arturo Bris, profesor la [coala de business IMD [i director al IMD World Competitiveness Center. “}`rile cu strategii inteligente ce vizeaz` talentele sunt extrem de abile \n dezvoltarea unor politici de \mbun`t`]ire a pepinierelor de talente”, adaug` Arturo Bris.

Studiul are la baz` mai bine de 20 de indicatori, \mp`r]i]i \n trei categorii principale – investi]ii [i dezvoltare, gradul de atractivitate [i factorul preg`tire – pe baza c`rora s-a creat [i clasamentul statelor \n care se g`sesc cei mai talenta]i salaria]i. Primul pilon, care st` la baza cercet`rii, ia \n calcul investi]iile \n dezvoltarea talentelor locale, num`rul

MOTIVA}IA, ABSEN}~ NEMOTIVAT~

programelor de training puse la dispozi]ia angaja]ilor de c`tre companii, precum [i gradul de implicare a femeilor pe pia]a muncii, \n timp ce al doilea pilon analizeaz` indicatori precum gradul de motivare a angaja]ilor, capacitatea statului respectiv de a atrage talente de peste hotare, dar [i cea a companiilor de a re]ine talent local. |n schimb, factorul preg`tire se concentreaz` pe abilitatea sistemului educa]ional de a se adapta cerin]elor mediului de afaceri [i de a satisface cererile de angaja]i pe pozi]ii entry-level ale companiilor [i ale

Ve[tile nu par prea bune la prima vedere, \ns` Romånia are [i motive de bucurie cånd vine vorba despre talentele de pe pia]a muncii. De la lansarea clasamentului, \n 2005, locul ocupat de Romånia \n acest an este cel mai bun. Dac` la edi]ia de anul trecut a topului Romånia era printre coda[ele clasamentului, ocupånd pozi]ia 58, al`turi de Venezuela (59) [i Bulgaria (60), \ntr-un an a reu[it s` urce 20 de locuri, \n timp ce Bulgaria [i Venezuela au r`mas la coad`. La prima edi]ia a studiului, Romånia

CINE PRODUCE TALENTE? De[i saltul din acest an al Romåniei este unul l`udabil, reu[ind s` urce 20 de pozi]ii \n clasamentul ]`rilor care produc cele mai multe talente din pia]a muncii, totu[i mai are de recuperat \n fa]a ]`rilor care domin` topul realizat de IMD. Iat` primele zece state unde se g`sesc cei mai talenta]i angaja]i [i cum st` Romånia comparativ cu acestea. }ar` Austria Canada Danemarca Elve]ia Finlanda Irlanda Olanda Norvegia Singapore Suedia Romånia

2005* 2006 6 1 5 10 3 3 1 2 2 4 14 5 7 15 15 13 10 7 12 12 45 49

2007 3 10 2 1 17 6 8 13 4 5 52

2008 4 6 3 1 13 10 7 18 2 5 55

2009 6 7 2 1 4 13 5 10 8 3 56

2010 4 10 3 1 8 18 7 13 9 2 41

2011 9 7 3 1 5 16 8 10 17 2 41

2012 14 5 2 1 4 8 7 6 9 3 55

2013 13 8 2 1 4 11 5 7 17 3 58

2014 11 8 2 1 4 6 7 10 16 9 38

* Locurile ocupate de aceste state \n edi]iile anuale precedente ale studiului “World Talent Competitiveness” Surs`: IMD Business School

antreprenorilor. De[i num`rul tinerilor care nu reu[esc s` \[i g`seasc` un loc de munc` imediat dup` terminarea studiilor nu este unul deloc de neglijat, iar problemele din sistemul educa]ional local nu mai sunt un secret pentru nimeni, la edi]ia din acest an a studiului Romånia s-a descurcat mai bine la factorul preg`tire, unde ocup` pozi]ia 36, comparativ cu investi]iile \n dezvoltare (41) [i gradul de atractivitate (47).

ocupa pozi]ia 45, urmånd un trend descendent an de an, pån` \n 2009, cånd s-a clasat pe locul 56, [i o u[oar` cre[tere pån` la locul 41, ocupat \n perioada 2010 – 2011. Au urmat apoi al]i doi ani de sc`dere, pån` la locul 58 din clasament. “Fluctua]iile din clasamentul general resim]ite de unele dintre aceste ]`ri de-a lungul perioadei pot fi rezultatul unei economii ciclice [i a problemelor socio-politice, care afecteaz` de exemplu politicile de imigrare Biz

61

STRATEGIE MANAGEMENT [i/sau investi]iile \n educa]ie”, spune profesorul Arturo Bris. |n unele cazuri, astfel de politici pot duce la diminuarea abilit`]ii statelor de a atrage talente din afara grani]elor ]`rii, \n pofida focusului puternic pe dezvoltarea talentelor locale.

Dar ce a dus la urcarea Romåniei \n top? Cel mai bun scor la edi]ia din acest an a cercet`rii a fost \nregistrat la politicile de atragere [i reten]ie a talentelor, unde Romånia ocup` cea de-a doua pozi]ie \n clasament, fiind dep`[it` de Elve]ia [i urmat` de Germania (locul 3) sau Irlanda (4). Mai mult, Romånia a mai ob]inut bile albe la valoarea “co[ului” de bunuri [i servicii (unde ocup` cea de-a patra pozi]ie), la prioritatea pe care o ocup` programele de training \n companii (locul 7), la cre[terea ocup`rii for]ei de munc` (locul 12),

62

Biz

la gradul de cunoa[tere a limbilor str`ine (pozi]ia 22), dar [i la nivelul de preg`tire a for]ei de munc` (locul 24).

Cu toate acestea, Romånia are de lucrat serios la motivarea angaja]ilor, capitol la care este coda[` \n studiul realizat de IMD, al`turi de alte state precum Croa]ia, Venezuela sau Bulgaria.

La o analiz` mai atent`, succesul unei companii este \n stråns` leg`tur` cu gradul de motivare a angaja]ilor: de la productivitate [i profitabilitate, la atrac]ia [i reten]ia angaja]ilor, salaria]ii motiva]i sunt motorul fiec`rei companii. Sigur, motivarea nu este o [tiin]` exact`, nu exist` o re]et` general valabil`, aplicabil` tuturor angaja]ilor (cea la care tocmai v` gåndi]i este extrem de costisitoare), ci ]ine foarte mult de fiecare angajat \n parte. Un salariat ar putea da dovad` de mai mult angajament

dup` o m`rire salarial`, \n timp ce un coleg de-al acestuia ar putea fi motivat printr-un simplu “mul]umesc”.

Studiul “Staff Choice”, realizat pentru revista Biz de firma de cercetare Mercury Research, arat` c` m`ririle salariale, primele [i bonusurile chiar ocup` ultimele dou` pozi]ii \ntr-un top al factorilor care motiveaz` angaja]ii romåni. Dar ce motiveaz` de fapt angaja]ii? Tot studiul “Staff Choice”, prezentat recent la Zilele Biz, arat` c` standardul de calitate, \ncrederea \n conducere [i recunoa[terea meritelor fac angaja]ii mai motiva]i. Acestea sunt urmate \n clasamentul Mercury Research de rela]ia bun` cu [eful, perspectivele de promovare, programele de training oferite de companie, rela]ia bun` cu colegii [i programul de lucru. Biz

life Cupe de a[i de pic` Ce faci cånd \]i place foarte mult un anumit sortiment de [ampanie?

Cumperi compania produc`toare. A[a s-a \ntåmplat luna trecut`, cånd celebrul rapper Sean “Jay-Z” Carter, \ndr`gostit de [ampania Armand de Brignac, a achizi]ionat produc`torul de la Sovereign Brands.

DE OVIDIU NEAGOE

La \nceputul lunii trecute, prestigiosul brand de [ampanie Armand de Brignac, cunoscut [i ca “Ace of Spades”, a fost våndut de c`tre Sovereign Brands artistului american Jay-Z, un fan \nr`it al brandului de [ampanie, care a fost “vedet`” \n mai multe clipuri video ale artistului. Armand de Brignac este o [ampanie cuvée prestige cu produc]ie limitat`, produs` de casa Cattier din or`[elul Chigny-les-Roses, Fran]a, folosind numai metode [i valori artizanale tradi]ionale, cu cea mai mare

Portret de chef la tinere]e 64

Biz

aten]ie pentru detalii. “Ace of Spades” face trimitere la blazonul casei produc`toare [i la renumele ob]inut dup` 250 de ani de existen]` [i este un brand celebru la nivel mondial, fiind considerat` de cunosc`tori drept cea mai bun` [ampanie din lume. Identificabil` prin asul de inim` neagr` ilustrat pe sticl`, Armand de Brignac prezint` trei prestige cuvée: Brut Gold, Rosè [i Blanc de Blancs. “De la culesul strugurilor pån` ajunge \n pahar, procesul de produc]ie a [ampaniei noastre este unul elaborat,

folosind metode tradi]ionale de munc` manual` intensiv`. {ampania se matureaz` \ntr-o sec]iune \mprejmuit` a pivni]ei considerat` una dintre cele mai adånci din Champagne”, spune JeanJacques Cattier, de]in`torul casei Cattier.

Acesta \mpreun` cu fiul s`u [i al`turi de doar alte opt persoane produc [ampania.

Fiecare cuvée con]ine un liqueur de dosage unic, maturat timp de nou` luni \n butoaie de stejar, fiind o garan]ie c` fiecare sticl` de Armand de Brignac este de o calitate superioar`, de neegalat. Biz

San Pellegrino aduce pentru prima oar` \n Romånia “Young Chef Competition”, o competi]ie de calibru, care are ca scop descoperirea talentelor \n buc`t`rie. Competi]ia este deschis` tuturor buc`tarilor tineri, cu vårste pån` \n 30 de ani. La nivel mondial, \n competi]ie intr` 20 de regiuni geografice, care vor da cåte un finalist, iar ace[tia vor participa \n continuare la etapa final` a concursului, ce va avea loc \n Milano \n luna iunie a anului viitor.

Performan]` la \n`l]ime Are 32 de ani [i deja a urcat [ase mun]i cu o altitudine de peste 8.000 de metri din Himalaya f`r` oxigen suplimentar [i f`r` sprijinul porterilor de altitudine. Alpinistul de altitudine Alex G`van poveste[te despre cum a luat na[tere pasiunea sa pentru munte, despre rigoarea antrenamentelor [i dac` are emo]ii \nainte de fiecare ascensiune. DE OVIDIU NEAGOE Cånd [i mai ales cum a luat na[tere pasiunea ta pentru munte?

Cred c` muntele [i natura \n general fac parte din via]a mea dintotdeauna. M-am n`scut la Cepari, la poalele F`g`ra[ului, [i am copil`rit acolo. Am crescut la umbra Vårfului Negoiu, fascinat mereu de \n`l]ime [i de for]a muntelui. Am alergat prin p`duri [i pe dealurile din spatele casei. Am ie[it de mic \n natur`, \mpreun` cu tat`l meu, profesor de geografie, [i apoi cu prietenii. Am fost voluntar \n Salvamont doar pentru c` \mi pl`cea muntele. Pentru mine, a[adar, muntele nu este o pasiune \n sensul de hobby, este un mod de via]` [i o parte a lumii mele interioare. Este un mod de a-mi tr`i via]a cu pasiune, urmåndu-mi chemarea. Am \n]eles enorm de multe despre via]` [i despre mine urcånd pe munte, m-am format ca om [i mi-am format caracterul la \n`l]ime. Tocmai de aceea, pentru mine [i ascensiunile la peste 8.000 de metri sunt parte a unei c`ut`ri [i nu parte a unei ambi]ii.

Ai urcat deja [ase vårfuri de peste 8.000 de metri altitudine, f`r` oxigen suplimentar [i f`r` porteri de altitudine. De ce alegi s` urci exclusiv pe for]ele proprii?

Cred c` performan]a atåt \n sport, cåt [i \n via]a profesional` se define[te nu doar prin ceea ce ob]ii, prin rezultatele la care ajungi, ci \n primul rånd prin modul \n care ajungi acolo. Stilul conteaz`, a[ putea spune, [i pe munte, [i \n via]`. Iar prin stil \n]eleg de fapt valorile care ne ghideaz`, responsabilitatea pe care o avem fa]` de 66

Biz

noi, fa]` de ceilal]i [i de natur`, onestitatea.

Cåt timp \]i ia preg`tirea unei asemenea expedi]ii?

M` refer doar la antrenament: acesta trebuie s` fie constant [i consecvent. |ntr-o egal` m`sur` trebuie s` \]i antrenezi corpul pentru a face fa]` condi]iilor extreme pe o perioad` lung` de timp, s` cape]i abilit`]ile [i expertiza pentru a putea dep`[i dificult`]ile tehnice ale traseului [i, \n acela[i timp, s` \]i formezi mentalul potrivit. Toate astea fiind completate de odihn` [i nutri]ie corespunz`toare.

Odat` ajuns \n tab`ra de baz`, cåt timp mai dureaz` pån` la ascensiunea propriu-zis` a vårfului?

O expedi]ie himalayan` dureaz` \n jur de dou` luni, dintre care doar aclimatizarea poate ocupa cam [ase s`pt`måni. Ziua vårfului pe Broad Peak (8.047 m) a durat aproape 24 de ore nesfår[ite. Pentru a escalada 1.000 m diferen]` de nivel am plecat din ultima tab`r` de altitudine de la 7.040 m la ora 23.30 \n noaptea zilei de 22 iulie, la ora 15 pe 23 iulie am atins vårful, dup` care am revenit la cortul meu la ora 23. A fost extenuant.

Ai emo]ii \nainte de o astfel de ascensiune?

La nivel sufletesc, momentul \n care \mi p`r`sesc cortul din ultima tab`r` [i m` \ndrept spre vårf \l resimt mereu ca [i cum fac asta pentru prima dat`, \n ciuda faptului c` am o rutin` extrem de bine stabilit` referitor la lucrurile pe care trebuie s` le preg`tesc \nainte.

Nimic nu este l`sat la voia \ntåmpl`rii, acolo sus trebuie s` ai grij` pån` [i de detaliile cele mai mici. Exist` o clip` de gra]ie \n fiecare expedi]ie, cånd, cu doar cåteva zeci de minute \nainte de a atinge vårful, simt \n sfår[it c` nu mai poate fi nimic \ntre mine [i punctul cel mai \nalt, c` nu mai are ce s` se \ntåmple astfel \ncåt s` fiu determinat, din condi]ii de securitate, s` renun] la ascensiune. Atunci \mi dau lacrimile [i, la nivel afectiv, acela este de fapt momentul cel mai emo]ionant. Cånd atingi apoi vårful, nu mai reprezint` decåt congruen]a [i \n spa]iul fizic a ceea ce ai sim]it mai devreme.

Care este lec]ia cea mai important` pe care ai \nv`]at-o din ascensiuni?

Nu ne apar]inem cu adev`rat nou` \n[ine, ci poten]ialului cu care ne-am n`scut.

Spuneai la Zilele Biz c` limita de altitudine pån` la care corpul uman se poate aclimatiza este de 7.000 – 7.500 de metri. Ce se \ntåmpl` \n corp la peste 8.000 de metri?

Mori cåte pu]in cu fiecare secund` pe care o petreci acolo, \n a[a-numita “zon` a mor]ii”, atunci cånd urci la altitudinea de peste 7.000 - 7.500 m. Asta e limita noastr` biologic`, dincolo de care corpul nu se mai poate aclimatiza. De aceea tot ce po]i s` faci este s` te aclimatizezi pentru maximul t`u posibil, dup` care s` urci cåt mai repede [i s` cobori cåt mai repede sub aceast` altitudine. Pe vårf stau ireal de pu]in, poate zece minute \n total. E \ntr-un fel paradoxal, dar trebuie s` faci un tårg: \n schimbul a

LIFE

Ce are o valoare emo]ional` mai mare pentru tine – parcursul sau atingerea vårfului?

ansamblul, s` te afli permanent conectat la busola interioar`, dar nu s` fii \ncråncenat. |ncråncenarea te \ndep`rteaz` de obiectiv. Ceea ce \l aduce de fapt mai aproape este concentrarea total` pe ceea ce faci la un moment dat.

Nu po]i atinge vårful f`r` a urca mai \ntåi muntele. F`r` a depune mai \ntåi efortul.

F`r` a face fa]` mai \ntåi provoc`rilor.

Urmåndu-]i parcursul, f`r` a deveni mai \ntåi altcineva decåt cel care ai fost atunci cånd ai plecat de la baza muntelui. Iar \nv`]area se petrece atunci cånd e[ti implicat cu trup [i suflet \n proces. Este vital s` nu pierzi niciodat` din vedere

Care este ascensiunea ta de suflet de pån` acum [i care este visul t`u \n ceea ce prive[te ascensiunile viitoare?

A[a cum fiecare munte este unic [i are propria personalitate, propriul caracter, fiecare ascensiune e unic`, iar lucrurile nu se rezum` doar la metri urca]i pe vertical`, fie ei [i la o altitudine extrem` \n Himalaya, ci mai degrab` la o stare de spirit. Am tr`it atåt de intens toate aceste experien]e, \ncåt pur [i simplu, chiar dac` este uncool [i plictisitor, nu am o ascensiune de suflet. S` faci astfel de clasific`ri ar fi posibil doar atunci cånd prive[ti lucrurile strict dintr-o perspectiv` occidental`, \n care totul trebuie pus \n cutii mai mari sau mai mici pentru a da o aparen]` de ordine. S` urci vårful \nseamn` s` cå[tigi, \nseamn` succes; s` te retragi de la 100 de metri de sub vårf din cauza pericolului de avalan[e \nseamn` s` pierzi, \nseamn` e[ec. Este simplist [i periculos, [i este o mentalitate determinat` de ego. Pe munte lucrurile sunt mai complexe de atåt. Este vorba de a deveni [i nu de a cuceri. Iar `sta este un drum pe care mergi [i atunci cånd faci ultimii pa[i pån` pe Broad Peak, [i atunci cånd ajungi pe Moldoveanu.

Ce sfat ai da unui tån`r pentru care reprezin]i un model [i care [i-ar dori s` \]i urmeze exemplul in carier`?

Modelele nu trebuie imitate. Menirea lor este s` ne inspire \n a ne crea [i a str`bate propriul drum. Nu trebuie s` ajungem o copie a nim`nui, fie ea [i extraordinar`, ci mereu s` facem o actualizare pozitiv` a propriei versiuni.

Ce expedi]ii pl`nuie[ti \n urm`toarea perioad`?

FOTO: VALI MIREA

nesfår[ite ore de antrenament [i de preg`tire, pentru a r`måne \n via]`, muntele nu \]i permite s` stai acolo sus decåt cåteva momente. Dar sim]i cåt pentru o via]` [i totul este atåt de condensat \ncåt ar putea produce un Big Bang. La peste 8.000 m concentra]ia de oxigen din aer este sub o treime din cea pe care o avem la nivelul m`rii. Dac` ne-am teleporta din Bucure[ti direct pe un astfel de vårf nu am supravie]ui nici cinci minute.

ALPINISM

Nu \mi fac niciodat` publice planurile legate de urm`torul proiect mare pån` nu sunt suficient de antrenat [i nu am totul organizat. Tot ce pot s` dezv`lui acum este c` \n prim`vara lui 2015 organizez o alt` expedi]ie la peste 8.000 m, f`r` oxigen suplimentar. Stay tuned. Biz Biz

67

LIFE

ALPINISM

Drumul spre vårf Se spune c` socoteala de acas` nu se potrive[te cu cea din tårg. |ns` pe un munte, la o altitudine de peste 8.000 de metri, unde corpul uman nu se mai poate aclimatiza, schimb`rile pot fi cu mult mai abrupte, mai ales c` fiecare munte are propria sa “personalitate”. DE OVIDIU NEAGOE

Alex G`van pe vârful Broad Peak (8.047 m) romån a fost opusul celei din timpul atingerii vårfului Shisha Pangma, \n aprilie 2013. Atunci, de[i a fost prima ascensiune romåneasc` acolo, Alex recunoa[te c` s-a sim]it golit, pentru c` dep`[ise o limit`, \ns` pe Broad Peak a

FOTO: ALEX G~VAN

\n alpinism, ori prin ochiul mecanic al unui aparat de fotografiat, to]i mun]ii par s` arate la fel: seme]i, seduc`tori, dar s`lbatici [i reci. |ns`, la o privire mai atent`, muntele ne poate dezv`lui mai multe. Fiecare munte are propria sa personalitate. De aceea, pentru alpinistul de altitudine Alex G`van fiecare ascensiune este unic` [i ca experien]` pe munte, dar [i ca tr`ire. “Nu po]i considera c` dac` ai urcat unul, doi sau cinci optmiari ai o re]et` de succes pe ace[ti mun]i”, spune Alex.

Fapt care i s-a confirmat \nc` o dat` \n momentul atingerii vårfului Broad Peak (8.047 metri), performan]` reu[it` \n vara acestui an. La peste 8.000 de metri altitudine, schimb`rile sunt mult mai abrupte. De[i poveste[te c` ascensiunea pe Broad Peak a fost mai dificil` decåt estim`rile ini]iale, per total, experien]a tr`it` de alpinistul

FOTO: KARIM HAYAT

Privi]i de jos, cu ochii neini]ia]i

Masherbrum (7.821 m) văzut de pe vârful Broad Peak 68

Biz

fost plin de o bucurie autentic`, care a [ters efectiv dificultatea ascensiunii.

“Nu am sim]it aceast` bucurie [i aceast` fericire decåt \n momentul \n care am fost acolo, pe vårf, pån` atunci am fost doar concentrat pe fiecare mi[care pe care o f`ceam \n momentul respectiv”, continu` G`van.

Broad Peak este cel de-al [aselea vårf de peste opt mii de metri pe care Alex G`van l-a urcat f`r` oxigen suplimentar [i f`r` porteri de altitudine, iar ast`zi, dac` prive[te \n urm` la experien]a acumulat`, dar [i la tentativele nefinalizate de a urca optmiari, consider` c` unul dintre cele mai importante lucruri care definesc sportivitatea [i fair play-ul pe munte este c` performan]a nu este un scop \n sine, ci o consecin]` a ceea ce faci. Acum, privi]i de sus, prin ochii lui Alex, putem observa un lucru: “Mun]ii nu se urc` doar cu piole]i [i col]ari, ceea ce putem avea cu to]ii; ci mai ales cu smerenie, pentru c` urcånd vårfurile lumii, ajungem s` atingem \n`l]imile noastre”, conchide Alex G`van. Biz

Fotografii realizate de VALI MIREA la birourile Studio Insign din cadrul Palatului Noblesse }inutele vestimentare au fost asigurate de Emporio Armani Bucure[ti

LIFE

STIL DE MANAGER

Stil britanic, context regional A ajuns pentru prima dat` la Bucure[ti \n urm` cu zece ani, iar de anul acesta a preluat managementul opera]iunilor Discovery Networks la nivel regional. Victoria Davies aduce \n Romånia un stil de management britanic, dar este totodat` deschis` s` se adapteze la stilul nostru, mai ales c` nu este la prima experien]` de lucru \n afara ]`rii natale.

DE LOREDANA S~NDULESCU

N

icio pia]` nu seam`n` cu alta, iar Victoria Davies are de coordonat opera]iunile Discovery Networks \n zece pie]e din Europa de Sud-Est, printre care Romånia, Bulgaria, Croa]ia, Slovenia [i Serbia. De asemenea, supervizeaz` opera]iunile de distribu]ie [i de vånz`ri de publicitate la nivel regional, precum [i performan]ele unui portofoliu de 12 canale de televiziune. |n plus, deoarece din luna mai a acestui an Discovery a achizi]ionat pachetul majoritar al Eurosport, are parte de [i mai multe provoc`ri, noul rol \nsemnånd [i efortul de a integra ambele portofolii \n \ntreaga regiune. |nc` din copil`rie a visat s` tr`iasc` \n str`in`tate [i s` aib` o carier` la nivel interna]ional, care s` \i ofere [ansa s` cunoasc` oameni cu perspective diferite, astfel \ncåt s` \nve]e, s` se adapteze [i s` pun` sub semnul \ntreb`rii propria abordare. Acum visul i s-a adeverit \ntrutotul. Mai tot timpul este \n mi[care – c`l`tore[te cu regularitate \n toate ]`rile din regiune de care se ocup` [i se adapteaz` la

stiluri diferite. “Adaptarea la modul \n care se fac afacerile \n fiecare ]ar` este un proces ne\ntrerupt, pe care nu m-a[ \ncumeta niciodat` s` afirm c` l-am \ncheiat”, poveste[te Victoria Davies, VP Country Manager pentru Discovery Europa de SudEst. |nainte de ocuparea acestei func]ii, \n aprilie 2014 a fost numit` Acting Country Manager [i a preluat coordonarea opera]iunilor Discovery \n Europa de Sud-Est, regiune pentru care a lucrat de altfel de-a lungul \ntregii cariere. Poate tocmai de aceea se [i simte foarte ata[at` de ea. Anterior, a ocupat pozi]ia de Distribution & Commercial Development Director pentru Europa de Sud-Est [i a gestionat biroul Discovery din Sofia, fiind responsabil` cu strategia departamentului de distribu]ie [i cu dezvoltarea comercial` \n ansamblu pentru Europa de Sud-Est, inclusiv pentru Slovenia, Croa]ia [i Bulgaria. |nainte de a se al`tura echipei Discovery Networks CEEMEA, a lucrat timp de 6 ani \n industria imobiliar` [i turism, concentråndu-se \n Biz

71

LIFE

STIL DE MANAGER

special pe servicii de management [i consultan]` pentru investitori imobiliari.

A absolvit cursurile Universit`]ii din Nottingham, Marea Britanie, \n sårb`/croat` [i german`, iar \n prezent urmeaz` un MBA la Universitatea din Warwick, Marea Britanie.

Cum televiziunea este acum una dintre industriile care trec printr-o etap` de schimb`ri ultrarapide, provoc`rile nu lipsesc din via]a profesional` a Victoriei Davies. “|ntotdeauna trebuie s` gåndim cu trei pa[i \nainte pentru a ne men]ine pozi]ia de lider”, este perspectiva sa de manager care crede cu t`rie \n abordarea inovatoare a brandului Discovery \n domeniul pay-TV [i \n programele speciale, cum a fost de pild` transmisiunea live a momentului \n care Nik Wallenda a traversat Marele Canion pe sårm` sau momentul \n care acesta a traversat distan]a dintre doi zgårienori din Chicago.

Victoria Davies a ajuns pentru prima dat` \n Romånia \n urm` cu zece ani [i cel mai mult au impresionat-o arhitectura [i Centrul Vechi al capitalei. Cåt prive[te echipa pe care o coordoneaz` la Bucure[ti, aceasta func]ioneaz` ca hub pentru toate birourile din Europa de Sud-Est, astfel c` este nevoie cu regularitate de prezen]a sa, ceea ce nu reprezint` o problem` deoarece \n place foarte mult Micul Paris, a[a cum \i place s`-l denumeasc`. Apreciaz` spa]iile verzi [i locurile de relaxare, dar [i oamenii calzi [i primitori care o fac s` se simt` minunat de fiecare dat` cånd se afl` aici.

Din stilul nostru de via]`, crede c` exist` o lec]ie pe care britanicii ar putea s` o \nve]e: oamenii lucreaz` mult, dar \[i fac timp [i pentru familie [i prieteni.

Ca manager, \n primul rånd, prefer` s` lase echipei libertatea de a lua propriile decizii [i de a avea ini]iativ`, mai ales c` nu se afl` zi de zi la Bucure[ti sau la Sofia, [i \ncurajeaz` o cultur` a oamenilor care gåndesc pozitiv [i \ndr`zne]. Apreciaz` spiritele \ntreprinz`toare precum Richard Branson, pentru creativitatea [i determinarea lor, dar [i pentru modul \n care [i-au construit afacerile, pornind de la zero. Nu \n ultimul rånd, chiar dac` a ajuns la un punct \n carier` care-i confer` experin]a de a-i \nv`]a pe al]ii, la råndul s`u \ncearc` s` \nve]e cåte ceva de la to]i cei cu care interac]ioneaz` \n plan profesional. Biz 72

Biz

Fragmente de Londra Bogdana Butnar a spus stop [i de la cap`t în februarie 2014. A schimbat ]ara, ora[ul, jobul. Un mare restart, ar spune unii, un act de curaj, ar spune al]ii. Decizia de atunci a explicat-o pe blogul personal mult mai simplu de atåt: s-a relocat \n ora[ul pe care-l iube[te de parc` s-ar fi n`scut acolo, face tot digital [i este al`turi de persoana iubit`. La zece luni de cånd a f`cut schimbarea, am reg`sit-o la fel de riguroas` [i tonic`, doar cu un plus de experien]e care acum \i compun un alt univers.

DE LOREDANA S~NDULESCU Cum a fost prima zi la Londra?

Nu-mi amintesc cu claritate prima zi la Londra, a fost totul un vårtej de bagaje, adrese noi, oameni mul]i pe strad`, o cas` nou`. Din prima mi-am dat seama cåt de pierdut` m` simt f`r` acces constant la Internet. Mi-era greu s` g`sesc adresele unde trebuia s` ajung f`r` Google Maps, nu reu[eam s` \mi ]in p`rin]ii [i prietenul la curent cu ce f`ceam f`r` WhatsApp, a[a c` am intrat \n primul magazin Three (un operator de telefonie mobil` de aici) [i mi-am cump`rat un SIM local cu “all you can eat” Internet.

Nu e incredibil de romantic` prima mea zi la Londra. Zilele au devenit interesante abia dup` cåteva s`pt`måni, cånd m-am prins c` de la mine de pe strad` se ajunge la Tower of London pe jos \n 5 minute, c` pot traversa Tower Bridge [i ajunge la Borough Market \n maximum 10 minute [i c` la parterul blocului de la col] exist` un Pret-a-Manger unde po]i sta lini[tit la un ceai \n fiecare diminea]` pe la 9, cånd angaja]ii din City [i-au luat deja micul dejun [i locul s-a golit. Tot mai tårziu am \nceput s` cunosc str`du]ele care m` duceau mai repede la brut`riile bune din zon`, am \nv`]at de unde se m`nånc` måncare vietnamez` bun` [i ieftin` [i am \nceput s` m` amuz de cåt de “ahtia]i” dup` vreme bun` sunt 74

Biz

londonezii, care, dac` afar` nu plou`, se strång ciorchine la ora 6 \n fa]a oric`rui pub ca s` bea o bere [i s` se relaxeze. |mi mai amintesc \ns` [i un sentiment incredibil de apartenen]` [i de admira]ie.

Apartenen]` pentru c` Londra este un ora[ atåt de mare [i cu oameni atåt de diver[i \ncåt e imposibil s` te sim]i diferit sau str`in. Admira]ie pentru c` nu [tiu unde \n Europa mai g`se[ti o combina]ie atåt de fericit` de modernism [i istorie la o scar` atåt de mare. M` emo]ioneaz` [i acum stilul arhitectonic al estului londonez, unde vechile depozite [i fabrici au fost convertite \ntr-un fel atåt de inteligent [i armonios \n cl`diri de birouri sau de locuin]e. |n primele zile mi-a fost greu s` m` simt altfel decåt cople[it`, impresionat` [i recunosc`toare c` pot locui aici.

Tech & Retail de acolo, dar am sim]it dup` o vreme c` e necesar s` \n]eleg mai multe despre industria de comunicare din Marea Britanie. Duceam o via]` destul de “protejat`” \n biroul Google [i nu apucasem s` v`d [i s` fac la fel de multe ca \n Romånia, a[a c` am acceptat o pozi]ie de strategie \n cadrul Grupului Publicis, mai exact la Poke, una dintre cele mai titrate agen]ii de digital londoneze. Zilele astea timpul meu se \mparte \ntre \ntålniri cu clien]ii unde discut`m m`sur`tori de brand, sesiuni de briefing cu oamenii din crea]ie, workshopuri despre content marketing [i mult`, mult` documentare despre mediul online. Am devenit membru al Account Planning Group UK, \ncerc s` particip la cåt mai multe evenimente de profil ca s` \mi cunosc omologii din alte agen]ii [i \ncerc s` nu pierd contactul cu lumea start-up-urilor, a[a c` \mi petrec cåteva seri pe lun` la \ntålnirile de la Google Campus.

Cum te ]ii la curent cu ce se \ntåmpl` \n industria romåneasc` de comunicare? |ncerc s` fiu la curent cu ce se \ntåmpl` urm`rind cå]iva oameni pe Twitter [i citind frecvent cåteva bloguri (Manafu, Refresh) sau IQads, ca s` nu pierd complet leg`tura. Mi se pare c` se dezvolt` proiecte frumoase \n comunicarea din Romånia [i uneori \ncerc s` folosesc exemple de acolo \n jobul meu de la Londra.

Ce schimb`ri au intervenit \n plan profesional de cånd ai plecat [i pån` acum?

Ai relansat \n urm` cu ceva timp blogul personal cu un nou design, axat mai mult pe text [i mai pu]in pe imagine. Ce te face s` crezi \n aceast` formul`, mai ales acum, cånd vizualul pare s` primeze?

Dup` 8 luni \n biroul Google de la Londra, am decis s` spun da unei alte provoc`ri [i m-am re\ntors \n industria de advertising, la prima mea “iubire”, strategia de comunicare. A fost o experien]` incredibil` s` trec din biroul din Bucure[ti \n biroul londonez al Google [i am \nv`]at foarte multe lucrånd \n echipa de

Am decis s` relansez blogul \n urm` cu cåteva luni, mai ales pentru c` planul atunci era s` re\ncep s` scriu cu mai mult` regularitate. Am avut o perioad` destul de lung` cånd am neglijat blogul [i \n momentul \n care am decis s` m` \ntorc la el am f`cut o analiz` destul de detaliat` a lucrurilor de care a[ fi avut

LIFE

DIGITAL

FOTO: JOE BOYLE

nevoie ca s` m` simt okay scriind. Cel mai important a fost s` g`sesc un template care s` fie mobile-friendly [i pu]in mai \n ton cu rigorile designului digital modern. Al doilea criteriu a fost s` nu fie un format \nc`rcat de imagini. Nu sunt un fotograf bun [i sunt con[tient` c` de multe ori risc s` \mi ilustrez post`rile cu fotografii care fie nu ajut`, fie sunt prea generice, fie au o surs` neclar`, deci aveam nevoie de ceva care s` func]ioneze [i f`r` imagine. Al treilea a fost s` g`sesc un format care s` \mi permit` “short-form blogging” pentru c` mi-am dat seama c` foloseam prea mult Facebook drept platform` de publishing [i asta nu era neap`rat o idee bun`, con]inutul era greu de arhivat, imposibil de c`utat [i pierdeam multe lucruri importante. Problema cea mai mare cu blogul a fost \ns` nevoia de a reinventa con]inutul [i, implicit, pozi]ionarea mea fa]` de ce scriu. La \nceput de tot scriam f`r` un plan clar despre lucrurile care m` interesau [i ele puteau fi din domenii extrem de variate. Cu timpul \ns` am decis s` scriu numai despre ce fac, adic` despre markeCARTE DE VIZIT~ ting [i strategie BOGDANA BUTNAR, online, [i undeva \n urm` Senior Strategist, Poke / Publicis Londra cu 3-4 ani Bogdana Butnar, unul dintre primii angaja]i ai Google luasem deciRomånia, s-a mutat la Londra \n februarie 2014. Din mai zia s` trans2011 pån` \n februarie 2014 a fost Business Development – form blogul Head of Multiple Industries la Google Romånia, apoi, dup` relocarea la Londra, timp de opt luni a lucrat tot pentru Google \ntr-o redin pozi]ia de Industry Manager. Din 2006 pån` \n 2010 a fost surs` pentru Head of Strategy [i apoi Managing Director la MRM studen]ii inteWorldwide Romånia, anterior a lucrat la Headvertising – resa]i de doHead of Strategic Planning – [i Rompetrol – Head of meniul strategiei Corporate Communication. Are un MA \n de comunicare onAdvertising la London Metropolitan University. line. Din p`cate, nu am reu[it s` mai pun planul acesta \n practic`, a[a c` o vreme \ndelungat` blogul a stagnat. Cånd am ajuns la Londra m-am \ntrebat despre ce a[ putea s` scriu [i cui s` m` adresez. Am avut mereu problema blogului bilingv. Am prieteni foarte buni care \mi repro[eaz` c` scriu [i \n englez`, dar, odat` transferat` la Londra, problema asta a devenit [i mai important`, pentru c` baza de oameni care m` citeau \n ]ar` a r`mas, dar am \nceput s` simt nevoia s` scriu [i pentru poten]iali cititori din Marea Britanie (f`r` exager`ri aici, vorbesc despre colegi de industrie etc., nu \mi fac iluzii c` \ncerc s` devin un blogger esen]ial \n blogosfera de marketing Biz

75

LIFE

DIGITAL

englez`). A[a c` \n acest moment \nc` fac planuri [i evaluez scenarii.

Ce te-a determinat s` te re\ntorci la Twitter? |n Romånia renun]asem la Twitter din dou` motive: primul pentru c` \ncepusem s` strång o comunitate interesant` pe pagina mea de Facebook [i m` concentram mai ales s` scriu acolo [i al doilea pentru c` microcomunitatea de Twitter \n care eram implicat` \ncepuse s` fie mai pu]in activ` [i mai pu]in interesant`. |n Marea Britanie \ns` Twitter este o platform` esen]ial` pentru profesioni[tii din industria de comunicare [i a fost nevoie s` g`sesc un mod prin care s` fiu prezent` [i acolo. Din p`cate, \n acest moment sunt pu]in “rupt`” \ntre cele cåteva loca]ii online unde \ncerc s` scriu (blog, Facebook, Twitter) [i \ncerc s` m` l`muresc care dintre ele este mai util` pentru obiectivele mele de aici.

iecte interdisciplinare, ceea ce \nseamn` c` lucrez cu [i mai mul]i oameni [i apuc s` v`d [i mai multe proiecte [i conturi. La nivel personal, \ncep s` \mi dau seama c` Londra s-a f`cut mai mic` dup` cåteva luni, pot s` o navighez mai u[or decåt la \nceput [i am reu[it s` \mi formez ni[te “ritualuri” care m` apropie mai mult de ora[ [i de oamenii din el. Nu \mi dau seama dac` Londra m` “vede” altfel pe mine. Eu nu m` mai simt ca un turist [i

Cum vezi acum Londra fa]` de 10 luni \n urm`, cånd te-ai mutat acolo, [i cum “te vede” Londra acum?

Cred c` \n primele luni aici am avut impresia c` nu o s` reu[esc niciodat` s` \n]eleg totul [i mi se p`rea c` trebuie s` o iau de la cap`t, s` cunosc pe toat` lumea [i nu o s` am timp s` fac asta. Practic, veneam dup` 10 ani de industrie de comunicare \n Romånia unde lucrasem cu aproape toat` lumea \ntr-un loc unde nu cuno[team pe nimeni. Ast`zi m` simt mult mai a[ezat` [i am \nceput s` func]ionez aproape \n aceia[i parametri c` \n Romånia. Am avut ocazia s` cunosc foarte mul]i oameni “de la client” cåt am lucrat la Google [i apoi am avut bucuria s` descop`r c` Publicis/Poke lucreaz` pentru ace[ti clien]i, deci am p`strat cåteva conexiuni. Pe de alt` parte, lucrånd \ntr-un grup de advertising cu atåtea agen]ii suntem frecvent implica]i \n pro-

Din universul Bogdanei prin Londra

76

Biz

faptul c` acum pot s` spun oamenilor pe unde s` ajung` mai repede undeva m` face s` m` simt “de-a casei”.

Ce loc nume[ti acum acas`?

Cred c` acas` e \nc` tot \n Romånia. |mi \nchipui “acas`” ca un loc unde ai investit timp [i iubire [i unde tr`iesc oamenii pe care i-ai suna seara tårziu dac` ai o problem`. {i pentru mine asta e tot Romånia. |n Londra locuiesc cu prietenul meu \ntr-un apartament minunat, \ntr-o

zon` frumoas`, dar \nc` nu sim]im c` e acas`-acas`, pentru c` mare parte din lucrurile de acolo nu sunt ale noastre, \nc` nu am acumulat suficiente amintiri care s` ne lege de locul acesta, iar oamenii cu care vrem s` st`m la o vorb` seara sunt tot \n Bucure[ti.

Ce \]i lipse[te de acas`? |mi lipsesc enorm prietenii, mama [i tata [i uneori \mi lipsesc anumite momente pe care le-am petrecut \n Bucure[ti. Nu duc lipsa ora[ului \n sine, dar sunt ni[te momente, serile de var` pe lång` Parcul Carol \n drum c`tre Fabrica sau cafelele nesfår[ite de la Lente, pe care \nc` nu le-am putut replica \n Londra. Dar \n principal \mi lipsesc oamenii mei.

Cred c` sunt la o vårst` cånd e foarte greu s` re\ncepi s` construie[ti prietenii importante [i sunt visceral legat` de cele pe care le-am construit deja, rela]ii cu oameni pe care \i [tiu de zeci de ani, cu care am trecut prin momente esen]iale [i care m` cunosc [i m` \n]eleg. |ncerc s` ]in leg`tura cu ei ca [i cum nimic nu s-ar fi schimbat, dar ([i [tiu c` e ciudat s` spun` asta un om care practic tr`ie[te pe Internet) niciun video call din lume nu a \nlocuit sentimentul pe care \l ai cånd stai cu cineva la o cafea. |n rest, uneori \mi lipsesc ciorbele mamei [i ma[ina mea pe care adoram s` o conduc peste tot. Biz

LIFE

GADGET

Dublu impact Nu, nu vede]i dublu! Smartphone-ul pe care vi-l prezent`m \n aceast` pagin` are dou` ecrane. Este de altfel, singurul din lume cu aceast` caracteristic` [i se afl` deja la a doua genera]ie. DE GABRIEL BÂRLIG~

SPECIFICA}II TEHNICE Dimensiuni: 144 x 69,5 x 8,9 mm Greutate: 150 grame Ecran 1: 5 inci, AMOLED Full HD Ecran 2: 4,7 inci E-ink monocrom Procesor: Qualcomm Snapdragon 800 quad-core Memorie intern`: 32 GB RAM: 2 GB Camer` principal`: 8 MP Camer` secundar`: 2 MP Sistem de operare: Android KitKat 4.4.3 Conectivitate: 4G/LTE, WiFi, NFC

Y

otaPhone 2 este crea]ia unei

companii din Rusia [i promite s` mai scuture ni]el pia]a cam amor]it` a smartphone-urilor, \n care singurele “nout`]i” par a fi dimensiunile tot mai mari ale ecranului [i col]urile mai mult sau mai pu]in rotunjite.

Deci cum vine treaba cu cele dou` ecrane? S` \ncepem cu cel obi[nuit, care este de tip AMOLED, cu diagonala de 5 inci [i rezolu]ie full HD, potrivit pentru utilizare zilnic` (accesarea re]elelor sociale, browsing, filme sau jocuri). Noutatea vine pe partea opus` a telefonului, unde se afl` cel de-al doilea ecran (Yota Always-On), un E-ink monocrom tactil de 4,7 inci, ce poate fi personalizat dup` preferin]e, afi[ånd doar informa]iile relevante pentru utilizatori. Acesta are o rezolu]ie de 960 x 540 pixeli [i este ideal pentru citirea c`r]ilor electronice, a notific`rilor,

78

Biz

cåt [i pentru afi[area permanent` a unor informa]ii precum ora, vremea, imagini sau a altor informa]ii reflectate de pe display-ul principal.

Potrivit produc`torului, ecranul Yota Always-On prelunge[te considerabil durata de via]` a bateriei, putånd fi folosit pentru a citi c`r]i pån` la 5 zile dup` o singur` \nc`rcare, \ntrucåt are un consum de 7 ori mai eficient decåt ecranul principal AMOLED HD. De asemenea, ofer` un unghi de vizibilitate de 180 de grade [i posibilitatea de lectur` chiar [i \n lumina direct` a soarelui, precum [i acces rapid doar la informa]iile de interes pentru utilizator.

Modul YotaEnergy transfer` automat toate func]iile cheie, incluzånd apeluri [i texte, pe cel de-al doilea ecran cånd bateria ajunge la 15%, oferind astfel posibilitatea de folosire a telefonului pentru \nc` \n 8,5 ore. YotaMirror

permite folosirea pe ecranul Always-On a oric`rei aplica]ii, YotaSnap ofer` posibilitatea de a transfera de pe ecranul din fa]` pe ecranul al doilea orice tip de informa]ie, precum o hart`, un cod QR de la un bilet de c`l`torie, care poate fi accesat` chiar dac` bateria se consum` \n totalitate, iar YotaCover permite personalizarea ecranului cu fotografii sau notific`ri [i mascarea informa]iilor afi[ate pe ecranul AlwaysOn la o simpl` atingere.

YotaPhone 2 are o greutate de 150 g, dimensiunile de 144 x 69,5 x 8,9 mm [i este disponibil \n dou` variante de culori, pe alb [i negru. Ambele displayuri sunt protejate prin geam Corning Gorilla Glass 3. YotaPhone 2 folose[te sistemul de operare Android KitKat 4.4.3. YotaPhone 2, distribuit oficial pe pia]a din Romnia de Ingram Micro, va fi comercializat prin intermediul eMAG.ro. Biz

Ro[u electric Minunea pe care o vede]i aici este un model hibrid de la Ferrari care dezvolt` nu mai pu]in de 1.050 CP. Din p`cate, nu va fi disponibil decĂĽt pentru un grup select de clien]i ai m`rcii italiene. DE GABRIEL BĂ‚RLIG~

M

odelul Ferrari FXX K,

care a debutat la Yas Marina Circuit \n Abu Dhabi, va fi disponibil celor care fac parte din grupul select Client-Test Drivers, care vor beneficia de un program de testare a modelului \n urm`torii doi ani. Prin acest program, clien]ii m`rcii pot testa contra cost noile tehnologii care vor ajunge pe viitoarele ma[ini de serie.

Ma[ina va putea fi folosit` doar pe circuit, cu asisten]a unei echipe profesioniste de la Ferrari.

Ini]ialele FXX fac trimitere la programul pentru clien]i ini]iat cu modelul Enzo \n urm` cu zece ani, litera

80

Biz

K referindu-se la sistemul de recuperare a energiei KERS (kinetic energy recovery system) folosit la noua ma[in`, inspirat din Formula 1.

Ferrari FXX K nu va fi folosit \n competi]iile auto, motiv pentru care nu a fost supus restric]iilor \n domeniu.

Rezultatul este un grup propulsor care dezvolt` nu mai pu]in de 1.050 CP, dintre care 860 CP sunt furniza]i de motorul pe benzin` cu 12 cilindri \n V, iar ceilal]i 190 CP provind de la motorul electric.

Cuplul maxim dezvoltat dep`[e[te 900 Nm. Propulsorul V12 are 6.262 centimetri cubi [i a suferit modific`ri importante la nivelul arborilor cu came [i al supapelor, care sunt

ac]ionate mecanic, nu hidraulic. La nivel de design, proiectan]ii au lucrat pentru a m`ri ap`sarea aerodinamic` a ma[inii cu pĂĽn` la 50% \n anumite condi]ii, folosind elemente active nepermise \n competi]iile auto. Spoilerul fa]` a fost redesenat [i eleronul mobil din spate se \ntinde cu 60 mm mai mult, \n timp ce aripile verticale laterale sunt dotate cu mini aripi orizontale, care sporesc eficien]a eleronului. Ferrari FXX K este dotat cu anvelope Pirelli cu senzori care monitorizeaz` accelera]ia longitudinal`, lateral` [i radial`, dar [i temperatura [i presiunea, pentru a transmite sistemului de trac]iune informa]ii despre aderen]` vitale pentru garantarea siguran]ei. Biz