Biz 276 by Revista Biz

Biz www.revistabiz.ro

apple Ce faci când ai prea mul]i bani?

Nr. 276 • 10 - 30 martie 2015 • 7,5 lei

pariul pe bitcoin mare risc sau câ{tig sigur?

Va reu[i Uber s` cucereasc` pia]a româneasc`? idei de viitor start-up-uri române{ti pe val

ATAC GLOBAL

DUP~ CE A CUCERIT PIA}A LOCAL~ DE PL~}I MOBILE CU NETOPIA, ANTONIO ERAM ATAC~ AMERICA LATIN~ CU O SOLU}IE REVOLU}IONAR~ DE FINAN}ARE RAPID~

Antreprenoriat românii prind gustul burgerilor

Companii class living, 20 de ani de design

Nr. 276

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-[ef Marta U[urelu Redactor-[ef adjunct Gabriel Bârlig` Jurnali[ti Alexandru Ardelean – finan]e, companii Ovidiu Neagoe – resurse umane Loredana S`ndulescu – marketing Ovidiu Vitan – interna]ional Oana Grecea – antreprenoriat Drago[ L`z`rescu – IT, companii Colaboratori Cristian China-Birta Victor Kapra Paul Garrison Paul J.R. Renaud Adrian Stanciu Cristian Manafu Fotograf Vali Mirea Director publicitate Giuseppina Burlui Publicitate Simona Andrei Research [i abonamente Gabriela Matei Layouts & design Lumini]a R`ileanu Prelucrare foto & prepress Aurel {erban Produc]ie [i distribu]ie Dan Mitroi

Biz Revolution Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

Antreprenoriat [i viziune

el mai greu este s` crezi \n tine când nimeni altcineva n-o face. |n special când e[ti antreprenor, doar dac` ai aceast` convingere reu[e[ti s`-]i pui ideile \n practic`!

De[i pare u[or, nu e la \ndemån` s`-]i urmezi visul când cei din jur \]i eviden]iaz`, rând pe rând, tot ce nu e bine. {i ce nu ai! |]i fac adev`rate liste cu ce ]i-ar trebui pentru a reu[i. |n urma acestui “asalt”, pu]ini decid s`-[i urmeze visul. Iar realitatea arat` c` [i mai pu]ini, doar 10% dintre ei, reu[esc s` aib` succes. Nu oricine poate fi antreprenor. Nu e u[or s` tr`ie[ti tot timpul cu nelini[tea \n suflet. Indiferent c` este una a ideilor, a finan]`rii [i implement`rii sau a managementului echipei. Succesul este \ns` cu atât mai frumos când [tii c`, \n ciuda a tot [i toate, ai reu[it. Când vezi c` ideea ta a prins contur [i a crescut, iar cei din jur \]i apreciaz` viziunea. S` crezi \n tine când ceilal]i n-o fac este doar \nceputul. S` lup]i cu ei pentru a le demonstra c` ai dreptate devine aproape un

job \n sine. Iar când ajungi s` te lup]i cu marii concuren]i din pia]` [i s` schimbi totul \n jur este deja un semn c` reu[e[ti s` schimbi lumea! |n]elegi atunci de ce multe dintre idei au picat, \n timp ce altele au mers. Vezi cum gândesc oamenii [i cum este mai bine s` abordezi situa]iile care se ivesc \n fiecare zi. Dar, mai ales, \n]elegi cât este de important s` faci lucrurile la vremea lor. |mi place s`-i cunosc pe antreprenorii uimitori ai zilelor noastre. S` le urm`resc parcursul [i s`-i ascult când spun c` noi, la fel ca oricare alt` na]ie \n lume, putem schimba lumea! Exemplul lor este gr`itor. V` prezent`m \n aceast` edi]ie evolu]ia curajoas` a lui Antonio Eram. Un om care, cu fiecare nou business [i e[ec, a deprins un mod unic de a privi [i face lucrurile, iar \ncrederea \n viziunea sa i-a schimbat via]a!

ISSN 1454-8380

Tipografie:

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro

Biz

PAGINA 16

PAGINA 60

Biz 276 START

4 Sub semnul dolarului 6 Olandezul Zbur`tor plute[te din nou 8 Comunicarea dup` 20 de ani

TECH

12 Ce faci cånd ai prea mul]i bani cash 16 Cover story Eram local, am devenit global 25 Fabricat \n Romånia 26 Noul val de start-up-uri 31 Abordare diferit`, cre[tere solid` 32 Accepta]i bitcoin? 37 |n c`utarea solu]iei optime 38 Tehnologie \n echip`

INOVA}IE

40 Economia Uber

STRATEGIE PAGINA 40 PAGINA 74

PAGINA 32

46 Marketing \n era experien]ial` 48 Adrian Stanciu: Organiza]ii \n incertitudine 50 Cum s` ie[i din rånd cånd \]i vine råndul 52 Bloggerii [i agen]iile campioane \n 2015 54 Un star digital

COMPANII

56 Cunoa[te, nu doar cerceta! 58 Primul hotel Sheraton din România 60 Class Living, pasiune pentru design

ANTREPRENORIAT 64 Buger mania

LIFE

Biz

70 Provocarea unui cinefil 72 Atmosfer` newyorkez` 74 Urzeala gadgeturilor 76 Din ora[, pe coclauri 78 Zen la puterea a doua 79 O revolu]ie a sim]urilor 80 Tudor Galo[: "Rezolv problemele creativ"

START

Sub semnul dolarului

Foto: © Snapgalleria – Dreamstime.com

MONEDA AMERICAN~ AJUNGE DIN URM~ EURO PE PIE}ELE INTERNA}IONALE, MOTIV PENTRU CARE S-A APRECIAT MASIV {I |N FA}A LEULUI, DEP~{IND |N PREMIER~ LA |NCEPUTUL LUNII MARTIE PRAGUL DE 4 LEI. DE GABRIEL BÂRLIGA

a ora scrierii acestui articol, dolarul \[i consolidase deja pozi]ia peste 4 lei, diferen]a fa]` de euro fiind de mai pu]in de 40 de bani. Cum pe pia]a local` tranzac]iile cu moned` american` sunt reduse, cursul oficial depinde \n primul rånd de cota]ia dolar/euro de pe pie]ele interna]ionale, unde dolarul a atins un prag maxim al ultimilor 11 ani \n raport cu moneda european` (1,0886 dolari la un euro). Speciali[tii Tradeville estimeaz` c` aprecierea record a dolarului din ultima pe-

Biz

rioad`, precum [i faptul c` exist` premise fundamentale de continuare a acestei tendin]e, se va reflecta, cel mai probabil, \n cre[terea gradual` a pre]ului carburan]ilor, având \n vedere c` importurile de hidrocarburi sunt, \n principal, denominate \n dolari. Vor fi afectate [i pre]urile la unele produse alimentare (fructe exotice, cafea, cacao [i unele cereale), dar [i diverse electrice si electronice importate din ]`rile din Asia de Sud-Est, inclusiv din China. Sectorul IT din Romånia ar putea benefi-

cia ca urmare a acestei evolu]ii, având \n vedere c` \nregistreaz` exporturi semnificative c`tre SUA. Aprecierea dolarului \n fa]a euro vine \n condi]iile \n care economia SUA se afl` \ntro revenire puternic`, \n timp ce performan]a economiilor din zona euro continu` s` fie mediocr`, iar dobânzile din interiorul blocului comunitar sunt foarte mici. Rezerva Federal` se preg`te[te s` anun]e prima cre[tere a dobânzii cheie dup` 2006, dup` ce aceasta a r`mas la zero \n ultimii [ase ani. Biz

Olandezul Zbur`tor plute[te din nou PATRU ARHITEC}I ROMÅNI PASIONA}I DE VIDEOMAPPING AU READUS LA VIA}~ |NTR-UN MOD CREATIV CELEBRA NAV~ “OLANDEZUL ZBUR~TOR” |N CADRUL UNUI PROIECT UNIC LA AMSTERDAM. DE GABRIEL BÂRLIGA

in apele portului vechi al ora[ului

Amsterdam a r`s`rit o nav` de lumin`, la sute de ani dup` dispari]ia sa \n Canalul Mânecii. Pare un vas-fantom`, dar frumuse]ea lui stranie este rodul imagina]iei [i priceperii unei echipe formate din patru români: Mihai Baba, Alexandra Suciu, Daiana Folea [i Virgiliu Guraliuc, care formeaz` echipa Visual Skin. "Perioada de c`utare a solu]iei tehnice a fost \ndelungat` [i complicat`, necesitând un ritm de lucru intens pe perioada a aproximativ [ase luni", spune pentru

Biz

Biz Alexandra Suciu. Proiectul "Ghost Ship" a fost una dintre cele 33 de instala]ii selectate \n cadrul Amsterdam Light Festival, derulat \n perioada 27 noiembrie 2014 - 18 ianuarie 2015, dintr-un total de peste 1.000 de proiecte \nscrise. Cea mai mare provocare pentru echipa Visual Skin a fost propunerea unui buget suficient de mare pentru o solu]ie tehnic` de calitate, dar f`r` a dep`[i limitele categoriei la care era \nscris proiectul. Un truc \mprumutat de la companiile de jocuri pentru PC

Foto: Janus van den Eijnden

START

(folosirea a dou` planuri intersectate la 90 de grade pentru a reda o imagine tridimensional`) a permis folosirea unor ecrane de ap` pentru cele dou` planuri care au format corpul navei. "Am construit scena 3D, ]inând cont de indicele de refrac]ie al diferitelor particule de ap` pentru a descoperi exact limitele optime de proiec]ie pe planurile de ap`, unghiul de privire al vizitatorilor, intensitatea luminoas` perceput` de ace[tia, tipul de pompe [i puterea necesar` a proiectoarelor", arat` Alexandra Suciu. Proiectul “Ghost Ship” a fost un succes la Amsterdam, iar echipa Visual Skin a primit propuneri de a plimba corabia [i prin alte ape din lume, existånd ideea unui traseu itinerant al "Olandezului Zbur`tor" n`scut din lumini [i ape. Biz

START

|n 20 de ani, pe lâng` premiere, DC Communication s-a remarcat [i prin câteva superlative: cel mai mare eveniment organizat – Ziua Europei (100.000 de persoane); cel mai extins proiect regional (campania de comunicare intern` pentru OMV \n 17 ]`ri); cel mai amplu proiect na]ional (Programul Na]ional de Informare [i Comunicare al Comisiei Europene \n România).

Foto: VALI MIREA

Crengu]a Ro[u [i Teodor Frolu, fondatori DC Communication

Comunicarea dup` 20 de ani POVESTEA DC COMMUNICATION |NCEPE CU DOI OAMENI. ACUM SUNT CU 22 MAI MUL}I {I AU PESTE 2.000 DE PROIECTE LA ACTIV PENTRU MAI MULT DE 120 DE CLIEN}I. DE LOREDANA SANDULESCU

rengu]a Ro[u [i Teodor Frolu au pus

bazele DC Communication \n 1995, dup` ce lucraser` \mpreun` pentru dou` proiecte \n calitate de exper]i independen]i. Ini]ial li s-a propus s` devin` filiala unei mari agen]ii de comunicare din str`in`tate. Le-a surås ideea, \ns` propunerea a fost amånat` \nainte s` ajung` s` fie pus` \n aplicare, nu [i visul lor de a avea o carier` \n domeniul comunic`rii. A[a au ajuns s` pun` \n practic` planul de business la care lucraser` [i s` \nregistreze

Biz

noua firm` – DC Communication. La scurt timp dup` ei, [i-au \nregistrat firmele la Registrul Comer]ului Alexandru P`iu[ (Image PR) [i C`t`lina Stan (BDR Associates), iar cu ceva timp \nainte Gabriel Påslaru \nfiin]ase Perfect Ltd, practic prima agen]ie de PR de pe pia]a romåneasc`. La mijlocul anilor '90 cam acesta era peisajul industriei de PR din Romånia: patru agen]ii independente, cu ac]ionariat romånesc, la care se ad`gau departamentele de PR ale unor agen]ii de advertising. De

atunci [i pån` acum, lucrurile s-au schimbat mult, au ap`rut mai multe agen]ii, unele au pornit de la zero, altele s-au desprins din departamentele unor mari grupuri de comunicare, au intrat pe pia]` [i juc`tori globali. Pia]a a crescut, dar a [i sc`zut, din punct de vedere financiar, au fost [i sui[uri, [i coborå[uri. Un singur lucru este cert, la nivel de profesionalizare direc]ia a fost doar \n sus. Serviciile s-au diversificat, abord`rile s-au rafinat [i de la un slide \n plus, våndut clientului "ca bonus" la finalul unei prezent`ri, PR-ul a devenit acum o industrie de sine st`t`toare [i \n Romånia. La toate acestea au contribuit cei care \n urm` cu 20 de ani aveau curajul s` intre pe un teritoriu cu totul nou, f`r` s` [tie ce urmeaz` s` se \ntåmple. Aveau de partea lor tinere]ea, dar mai ales entuziasmul [i setea de a construi ceva. Crengu]a Ro[u [i Teodor Frolu fac parte din categoria frumo[ilor entuzia[ti ai acelor vremuri. |mpreun` cu echipa lor din DC Communication au pus um`rul la construc]ia industriei [i, pe parcursul a 20 de ani, nu pu]ine au fost pietrele de temelie pe care au le-au pus. Primul ghid de comunicare financiar` pentru companii, prima prezentare multimedia de produs (ING), prima conferin]` cu un speaker interna]ional, Alvin Toeffler, prima campanie online la lansarea primului telefon cu camer` integrat`, primul proiect de monitorizare a riscurilor [i prevenirea crizelor, primul manual de criz`, primele programe de integrare a culturii organiza]ionale postachizi]ii, primele campanii na]ionale de informare [i comunicare sunt doar cåteva dintre premierele care poart` semn`tura oamenilor de la DC Communication. Biz

START

Cum trimite]i bani pe Facebook DE ACUM, PUTE}I TRIMITE {I BANI PRIETENILOR, NU DOAR MESAJE PE RE}ELELE SOCIALE CA FACEBOOK, TWITTER, WHATSAPP {I LINKEDIN.

P NOPTIERA CARE |}I ALIMENTEAZ~ SMARTPHONE-UL Ikea declar` r`zboi cablurilor; produc`torul suedez de mobilier a lansat colec]ia pentru \nc`rcare wireless dedicat` telefoanelor [i tabletelor \n cadrul Mobile World Congress din Barcelona. L`mpile, birourile [i noptierele devenite hotspot-uri de \nc`rcare vor fi disponibile \n America de Nord [i Europa – inclusiv România – \ncepând cu luna aprilie. Colec]ia prezentat` de Ikea face parte din conceptul Home Smart, bazat pe inova]ie prin tehnologii noi [i accesibile. ”Din cercet`ri [i vizitele pe care le-am f`cut \n casele consumatorilor am aflat c` oamenilor nu le plac cablurile \ncurcate prin cas`. Se tem s` nu piard` \nc`rc`toarele [i s` r`mân` f`r` baterie. Noua noastr` solu]ie, care integreaz` \nc`rc`toarele wireless \n piesele de mobilier, face \nc`rcarea telefoanelor [i tabletelor mai simpl`”, spune Jeanette Skjelmose, Business Area Manager Lighting and Wireless Charging. Printre designerii care au lucrat la aceast` colec]ie se num`r` [i David Wahl, un cunoscut designer de produs suedez. Acesta a avut ca obiectiv combinarea utilit`]ii noilor tehhnologii cu ob]inerea unei locuin]e frumoase, f`r` fire. (D.L.) 10

Biz

osibilitatea este oferit` clien]ilor care utilizeaz` serviciul Visa Direct, dup` ce Visa Europe a \ncheiat un parteneriat cu fastacash pentru a oferi tehnologia securizat` "fastalink", \n curs de a fi brevetat`, care permite transferul de bani prin re]elele sociale [i aplica]iile de mesagerie. “Prin al`turarea tehnologiei fastacash [i a serviciului Visa Direct, b`ncile vor putea facilita transferurile de bani c`tre orice card Visa, iar utilizatorii vor putea realiza aceste transferuri prin intermediul re]elelor sociale preferate sau platformelor de mesagerie”, afirm` oficialii de la Visa Europe. Pentru a realiza transferuri c`tre alte persoane prin Visa Direct, consumatorii utilizeaz` aplica]ia de mobil sau alt` interfa]` oferit` de banc`, introduc suma de bani pe care doresc s` o trimit` [i apoi canalul prin care realizeaz` transferul, fie direct c`tre un num`r de telefon mobil

sau, \n viitor datorit` fastacash, prin intermediul unei re]ele sociale. Tot ce se cere este ca expeditorul s` aleag` canalul [i apoi contactul c`tre care dore[te trimiterea banilor, iar destinatarul prime[te o notificare privind transferul. “|mpreun` cu Visa Europe, deschidem calea pentru pl`]ile sociale de la persoan` la persoan`. Cu ajutorul Visa Europe [i al b`ncilor membre, vom putea oferi acest serviciu la peste 500 milioane de persoane din \ntreaga Europ`”, arat` Vince Tallent, pre[edinte [i CEO al fastacash. (Gabriel Bârlig`)

C`l`torului \i st` bine cu internetul Huawei a lansat CarFi, un dispozitiv care transform` orice ma[in` \ntr-un hotspot WiFi pe ro]i. CarFi folose[te tehnologia 4G pentru a oferi viteze de desc`rcare de pân` la 150 Mbps [i permite conectarea a pân` la zece dispozitive. Gadgetul are un design elegant [i este fabricat din materiale premium, care ofer` o durabilitate mai mare [i \i permite s` fie transferat cu u[urin]` de la o ma[in` la alta. CarFi se opre[te automat atunci când nu detecteaz` niciun dispozitiv compatibil [i poate fi folosit pentru \nc`rcarea altor gadgeturi. (O.N.)

TECH

ce faci c창nd ai prea mul}i bani ca$H? Cu seifurile gem창nd de miliarde de dolari, Apple are luxul de a putea face lucruri la care al]ii doar viseaz`. {i, mai ales, de a le face repede. Acum, cel mai mult tremur` industria auto. de Gabriel b창rliG~

Biz

ând toat` lumea a[tepta

cu sufletul la gur` noi detalii despre Apple Watch, un alt zvon a \nfierbântat imagina]ia presei [i a lumii de business: Apple lucreaz` la o ma[in` electric`. Ceea ce la \nceput p`rea o glum` a \nceput s` prind` tot mai mult valoare de informa]ie serioas`. Mai ales c` echipa de lucru este condus` de Steve Zadesky, vicepre[edinte pentru design de produs dar [i fost manager la Ford, iar recent Apple l-a angajat pe Johann Jungwirth, fost pre[edinte [i CEO al diviziei de cercetare-dezvoltare de la Mercedes-Benz. Intrarea Apple pe pia]a auto ar putea urma acela[i curs pe care l-a avut \n alte industrii noi. Compania n-a fost prima care a produs playere digitale de muzic` sau smartphone-uri [i a intrat pe pie]ele respective doar când a avut un produs care a redefinit respectivele categorii. Deja unii speciali[ti spun c` este posibil ca Apple s` lanseze ma[ina \n 2020. }elul poate p`rea ambi]ios, dar s` nu uit`m despre ce companie vorbim. Cu 178 de miliarde de dolari cash “\n buzunar”, Apple dep`[e[te produsul intern brut a nu mai pu]in de 141 de ]`ri. Spre compara]ie, PIB-ul României din 2013 s-a situat undeva la nivelul de 188 de miliarde de dolari. Numai anul trecut compania a investit peste 6 miliarde de dolari \n zona de cercetare-dezvoltare. Prin urmare, ma[ina Apple poate deveni rapid realitate [i asta va preg`ti terenul pentru o lupt` acerb` cu Tesla [i General Motors, ambele companii având \n plan pentru 2017 lansarea unui vehicul electric care s` parcurg` peste 320 km cu o singur` \nc`rcare a bateriei [i care s` coste sub 40.000 de dolari. “Suntem \n pragul erei automobilelor electrice. Dac` intr` [i Apple \n curs`, se poate crea rapid o mas` critic`. Putea GM s` ridice m`nu[a aruncat` de Tesla? Apple sigur o poate face”, a declarat la Bloomberg TV Steve LeVine, autor al c`r]ii “The Powerhouse” despre bateriile pentru ma[ini electrice. Succesul \nregistrat de Tesla, o companie de tip start-up care s-a impus rapid cu mo-

manaGeri de import De câ]iva ani, Apple a \nceput s` “fure” manageri de top de la companii din domenii diferite de cel al tehnologiei, fie pentru \mbun`t`]irea produselor [i serviciilor existente, fie pentru proiecte de viitor. Iat` câteva exemple:

anGela aHrendts, fost ceo al burberry

La Apple este vicepre[edinte [i se ocup` de magazinele offline [i online ale companiei, raportându-i direct lui Tim Cook. Oficial, Ahrendts se va ocupa de direc]ia strategic`, extinderea [i gestionarea experien]ei consumatorilor Apple online [i offline. Asta \nseamn` c` va pune um`rul la schimbarea experien]ei de shopping a clien]ilor Apple. Tot din lumea modei, Apple i-a mai “furat” pe Chester Chipperfield – fost vicepre[edinte pentru Digital [i Design Interactiv la Burberry, Jacob Jordan – fost director al colec]iei pret-a-porter pentru b`rba]i la Louis Vuitton, Paul Deneve – fost CEO al casei de mod` Yves Saint Laurent.

JoHann JunGwirtH, fost ceo al mercedes-benz research & development

delele sale electrice, arat` c` barierele de intrare pe pia]a auto nu sunt atât de greu de dep`[it. De altfel, la finalul anului trecut au ap`rut zvonuri c` Apple ar putea cump`ra Tesla, dup` ce Adrian Perica, director de achizi]ii, s-a \ntâlnit cu Elon Musk, CEO al produc`torului de automobile electrice. Musk a confirmat ulterior c` s-au purtat discu]ii cu Apple, dar a spus c` o achizi]ie a Tesla de c`tre alt` companie este improbabil`, fiindc` dore[te s` se concentreze asupra cre`rii unui automobil electric la un pre] accesibil. Poate cea mai important` parte a unei ma[ini electrice sunt bateriile, iar Apple a “furat” deja cinci angaja]i de la A123 Systems, companie produc`toare

Este unul dintre cei mai importan]i membri ai echipei ce se ocup` de proiectul neconfirmat \nc` al ma[inii electrice. Echipa este condus` de Steve Zadesky, care a lucrat la Ford. Oficial, Jungwirth este director Mac Systems Engineering \n cadrul Apple, dar este destul de clar c` nu se va ocupa de lansarea de noi computere.

patrick pruniaux, fost director de vânz`ri la tag Heuer Aici, ideea transferului a fost clar`: Apple se preg`tea de lansarea Apple Watch [i avea nevoie de know-how de prim` mân` \n domeniul ceasurilor de lux, fiindc` Apple nu lanseaz` produse ieftine. Pruniaux lucra de [apte ani la produc`torul elve]ian de ceasuri de lux Tag Heuer.

Biz

“N-am fost primii pe zona de playere MP3, existau multe altele, dar erau neindividualizate [i aveau interfe]e oribile. La fel [i \n cazul tabletelor, \nainte de iPad. Cred c` [i \n cazul ceasurilor inteligente se va \ntâmpla la fel.” tim cook, ceo apple

de baterii. Aceasta a dat, de altfel, \n judecat` Apple din acest motiv [i afirm` c` gigantul din Cupertino a mai \ncercat s` angajeze exper]i \n baterii de la LG Chem, Samsung, Panasonic, Toshiba [i Johnson Controls. Printre cei angaja]i de la A123 se num`r` Mujeeb Ijaz, fost inginer la Ford [i fondator al diviziei care se ocup` de studiul materialelor, dezvoltarea de produse [i concepte \n cadrul A123. Chiar [i Elon Musk, CEO al Tesla, a declarat recent c` Apple \ncearc` s`-i fure oameni, oferind bonusuri de 250.000 de dolari pentru transfer [i cre[teri salariale de 60%. Fiindc` Apple Watch bate la u[`, putem face o compara]ie \ntre acest nou produs [i o eventual` ma[in` a companiei californiene. |n ambele cazuri, Apple se aventureaz` \n teritorii noi, dar nu chiar necunoscute. Compania n-a mai f`cut pân` acum ceasuri sau ma[ini, dar, la fel ca \n cazul smartphone-urilor [i tabletelor, [i aceste produse s-au comoditizat [i pot fi cump`rate ieftin de majoritatea consumatorilor, \ns` pot fi produse [i promovate [i ca obiecte de lux. {i, desigur, Tim Cook [i Jonathan Ive, chief designer la Apple, vor viza ni[a sub]ire din zona premium. Cel mai ieftin ceas inteligent, Apple Watch Sport, va costa 349 de dolari. Aproape sigur o ma[in` Apple va fi \ndreptat` mai degrab` spre clien]ii de Mercedes [i BMW, nu spre cei care cump`r` Ford. Pe de alt` parte, Apple Watch este, totu[i, un alt gadget pe care orice fan Apple [i-l va dori. O ma[in` electric` este un produs cu totul [i cu totul nou, dar, mai ales, ecosistemul industrial din in14

Biz

dustria auto este complet diferit de cel din IT [i exist` restric]ii legislative clare legate de siguran]`. Apple va fi nevoit` s` construiasc` fabrici proprii, a[a cum a f`cut Tesla, sau s` \ncheie un parteneriat cu un produc`tor existent. Este o situa]ie extrem de complicat`. Dac` Ive [i Cook reu[esc s` umple [oselele cu ma[ini Apple, se va putea spune c` l-au dep`[it pe mentorul lor, Steve Jobs. Desigur, nu este exclus ca Apple s` renun]e brusc la eforturile de dezvoltare a unei ma[ini dac` progresul \nregistrat nu va fi pe placul conducerii. La fel s-a \ntâmplat de multe ori cu alte proiecte secrete ale Apple care nu au v`zut lumina zilei \n ciuda unor investi]ii importante. |ns` deja la proiectul auto secret lucreaz` cam 200 de persoane [i Steve Zadesky ar avea mân` liber` s` ajung` pân` la 1.000 dac` va fi nevoie. Dar Apple nu se gânde[te doar la ma[ini electrice, ci [i la electricitate. Compania va investi aproape 3 miliarde de dolari \n centrale solare \n California

[i Arizona. A \ncheiat deja un parteneriat cu First Solar pentru o central` solar` ce se va \ntinde pe mai mult de 1.170 de hectare, \n care Apple va investi 848 de milioane de dolari. “{tim c` schimbarea climei e o realitate. A trecut vremea vorbelor, a venit momentul s` ac]ion`m. Acest proiect va alimenta noul campus Apple 2, celelalte birouri din California, 52 de magazine din acest stat [i centrul de date din Newark”, a declarat Tim Cook, CEO al Apple. Lucr`rile de construc]ie vor \ncepe spre finalul acestui an, urmând s` se \ncheie \n a doua jum`tate a lui 2016. Apple investe[te \n energie regenerabil` [i pentru centrele de date, care consum` foarte mult` energie electric`. Un nou centru de date din Arizona va fi alimentat \n principal de o central` solar` din zon`. Investi]ia \n centrul de date totalizeaz` 2 miliarde de dolari. |n acela[i timp \ns`, Apple nu neglijeaz` zonele care i-au adus succesul, ci caut` mereu s`-[i extind` avansul luat.

TECH

Dup` ce iPod-ul a schimbat fa]a industriei muzicale, acum PPLW se preg`te[te de lansarea unui serviciu de streaming de muzic` care va fi integrat \n aplica]ia de muzic` din iPhone, dar se pare c` va exista [i o aplica]ie pentru Android. Noul serviciu va concura direct cu Spotify [i Pandora, iar aceste dou` companii au de ce s` se team`. La recenta gal` a premiilor Grammy, Eddy Cue, vicepre[edinte Apple pentru internet [i servicii, [i Jimmy Iovine, cofondator al Beats [i acum manager la Apple, au pornit deja \n ofensiva de cucerire a [efilor marilor case de discuri. Iovine a fost produc`tor muzical de succes, lucrând printre al]ii cu U2 [i Dire Straits, [i a fondat Interscope Records \n 1990. Anul trecut, Apple a pl`tit 3 miliarde de dolari pentru Beats, compania cofondat` de acesta cu Dr. Dre, care pe lâng` c`[tile pe care le producea avea [i un serviciu de streaming. Iovine s-ar fi \ntâlnit deja cu reprezentan]i ai caselor de discuri ca s` discute despre un serviciu de muzic` pe baz` de abonament. Mai mult, acesta negociaz` cu câ]iva arti[ti lansarea de noi albume exclusiv prin Beats Music. Apple are \n prezent 800 de milioane de abona]i la iTunes [i de]ine circa 75% din pia]a de download-uri de muzic`. Se poate spune c`, prin noul serviciu de streaming, Apple nu vrea doar s` concureze cu Pandora [i Spotify, ci s` acapareze aproape total industria muzical`. Sunt doar câteva dintre lucrurile noi la care lucreaz` Apple. Compania are profituri uria[e [i rezerve de cash atât de mari, \ncât poate explora lini[tit` teritorii noi f`r` a se expune prea mult. Nu trebuie s` uit`m, \ns`, c` lucrurile se pot schimba rapid \n lumea tehnologiei. |n 1999, când Microsoft atingea o capitalizare bursier` record de 620 de miliarde de dolari (870 de miliarde la valoarea actual`, deci peste cele 700 de miliarde dep`[ite recent de Apple), oamenii cuno[teau Apple doar ca produc`tor al unor iMac-uri colorate. Azi, Microsoft are o valoare la burs` la jum`tate din cea a Apple, dar cifrele nu spun niciodat` \ntreaga poveste. O arat` chiar Tim Cook: “Nu ne concentr`m pe cifre, ci pe produsele care produc aceste cifre”.

câ}i bani are apple? La anun]area ultimelor rezultate financiare ale companiei, lumea [i-a putut da seama de succesul Apple. Cifrele sunt ame]itoare, mai ales c` se refer` la un singur trimestru, [i creioneaz` imaginea unui business uria[. |ntr-un singur trimestru, Apple a vândut 74,5 milioane de iPhone-uri, adic` 34.000 de telefoane pe or`, dovada clar` c` iPhone 6 [i 6 Plus au \ncântat cump`r`torii din toat` lumea. |n aceea[i perioad`, compania a vândut 21,4 milioane de iPad-uri [i 5,52 milioane de Mac-uri, dar acestea au adus "doar" 16 miliarde de dolari. |n acela[i timp, compania a adunat rezerve de cash cu care ar putea cump`ra ]`ri \ntregi.

profit 18 mld. $

venituri 74,6 mld. $

rezerve casH 178 mld. $

Cel mai mare din istorie pentru orice companie din lume. Apple a dep`[it astfel gigan]i din domeniul energiei ca Gazprom, Shell [i Exxon Mobil \n topul profiturilor trimestriale din toate timpurile.

Din nou, cele mai mari din istoria companiei. Aproape jum`tate, mai exact 30,5 miliarde de dolari, au provenit din SUA, dar foarte bine au mers vânz`rile \n China, unde veniturile au dep`[it 16,1 miliarde de dolari. Nu mai pu]in de 51,1 miliarde de dolari au adus \n ultimul trimestru numai vânz`rile de iPhone.

Sunt mai mari decât produsul intern brut a 141 de ]`ri; Apple ar fi a 55-a ]ar` din lume ca PIB; ar putea cump`ra Uber, Tesla, Twitter, Netflix, Dropbox, Snapchat, Airbnb [i SpaceX [i tot ar r`mâne cu 20 mld. $.

Biz

Eram

local , am devenit global Drumul lui Antonio ErAm DE lA stAtutul DE AngAjAt lA cEl DE AntrEprEnor pE piA}A sErviciilor finAnciArE Din mExic A DurAt zEcE Ani. A fost prEs~rAt cu E{Ecuri {i oportunit~}i spEculAtE, DAr DominAt lA fiEcArE pAs DE curiozitAtE, viziunE {i |ncrEDErE |n putErEA tEhnologiEi DE A schimbA lumEA |n binE. pEntru ErAm, c~l~toriA DE-AbiA |ncEpE. TEXT DRAGO{ L~Z~RESCU

FOTOGRAFii VALi MiREA

P COVER STORY

Resetul dat de cafea \l reactiveaz`, iar Eram pare s` uite brusc de zborurile lungi [i lipsa somnului, \n timp ce gândul \l poart` spre idei de business, paradoxuri din mediul de afaceri [i planuri de dezvoltare pentru urm`toarele luni – toate peste ocean, undeva \ntre Statele Unite [i America de Sud. Stilul de via]` tot mai solicitant adoptat de Eram nu vine din dorin]a de a vizita toate col]urile lumii, ci are \n spate ambi]ii mai mari: obiectivul s`u este s` devin` un antreprenor global. S` schimbe lumea – sau m`car o bucat` din ea – prin puterea tehnologiei.

Biz

e Antonio Eram l-am \ntâlnit dup` un zbor lung, de peste 15 ore, revenit din SUA. De câteva luni este unul dintre clien]ii fideli ai companiilor aeriene, cu zboruri pe ruta Otopeni – San Francisco – Mexico City. Capitala Mexicului [i-a f`cut loc recent pe lista lui de itinerare dup` ce a lansat acolo cel mai nou business al sù, Mobilender. Era obosit, dar blitzurile fotografului nostru \l trezesc. O discu]ie cu Antonio Eram te duce aproape de fiecare dat` spre idei de afaceri, pove[ti amuzante [i spectaculoase din cariera sa de antreprenor, planuri [i concepte de business noi – toate \n contextul \n care se consider` \nc` la \nceputul drumului sù de antreprenor. Povestea lui Eram pân` \n acest punct a fost cl`dit` pe e[ecuri, curiozitate [i \ncredere \n sine. Pentru a \n]elege mai bine personalitatea [i ambi]iile sale, se impune o retrospectiv` a parcursului sù profesional. Fascina]ia sa pentru tehnologie s-a f`cut sim]it` \nc` din adolescen]`. Dup` ce [i-a terminat studiile la Academia Naval` din Constan]a, s-a desprins brusc de domeniu, iar \n 1998 a avut ocazia s` c`l`toreasc` \n Statele Unite, la târgul Internet World Expo, unde a luat contact nu doar cu cele mai noi tehnologii dedicate industriei online, dar [i cu companiile din Silicon Valley. A colaborat cu o companie american` din domeniul online, iar experien]a – de[i scurt` – l-a influen]at decisiv, setându-i noi aspira]ii profesionale. “Eram fascinat de viteza cu care se desf`[urau lucrurile [i de felul \n care se f`cea business \n SUA”, \[i aminte[te el. Un an mai târziu s-a \ntors \n România, unde a lucrat la Connex (azi Vodafone). Proiectele \n care Eram era

COVER STORY

Antonio ErAm • s-a n`scut \n 1974 \n constan]a,

unde a absolvit Academia naval` “mircea cel batrân”, \ns` n-a ales s` devin` nici c`pitan de vas, nici pre[edinte • pasionat de tehnologie, [i-a

\nceput cariera la un internet service provider din constan]a, \n 1996 • A fost fascinat de prima sa

experien]` \n suA, la un târg de tehnologie, \n 1998, moment \n care a realizat c` viitorul \i rezerv` o carier` \n acest domeniu • |n 1999 se angajeaz` la operatorul

telecom connex, pentru care dezvolt` proiectul myx • |n 2005 fondeaz` netopia,

companie specializat` \n mobile marketing, pl`]i prin sms [i cu cardul, ni[` pe care ob]ine statutul de lider de pia]` \n românia • Anul trecut a pus bazele

serviciului de microfinan]are mobilender \n mexic [i pl`nuie[te s` extind` conceptul \n toat` America latin`

implicat i-au stimulat apetitul pentru tehnologie, reu[ind s` pun` pe picioare proiecte inovatoare pentru pia]a local` precum myX [i lucrând cu servicii noi cum ar fi WAP [i cu pl`]i prin SMS. De[i avea la dispozi]ie toate ingredientele pe care un tân`r [i le poate dori, Eram nu era convins de visul corporatist. |n 2005, a decis s` renun]e la aceast` carier` pentru a porni propriul business, cu un nume sugestiv pentru direc]ia pe care dorea s` o urmeze - o lume utopic`, schimbat` \n bine prin puterea tehnologiei [i a internetului. A \nceput prin dezvoltarea unor servicii de mobile marketing [i a continuat prin implementarea pl`]ilor cu SMS-ul, apoi printr-un portofel electronic, for]ând de fiecare dat` limitele pie]ei pe care activa prin tehnologii [i concepte noi, netestate de al]i concuren]i. Chiar dac` aten]ia oamenilor se mut` spre digital [i spre comunicarea [i pl`]ile prin internet, serviciile prin SMS gândite de Eram \nc` genereaz` venituri importante pentru companie. Dac` \n primii ani de antreprenoriat Eram anticipa c` \n 2012 va ajunge la 100.000 SMS-uri trimise pe an, realitatea din pia]` i-a rezervat o surpriz` pl`cut`. Anul trecut, Netopia trimitea peste 100 de milioane de mesaje text \n ]ar` prin serviciul Web2SMS. De altfel, aceast` evolu]ie spectaculoas` a pie]ei a fost printre primele semnale pri-

mite de Eram vizavi de poten]ialul tehnologiilor mobile. “Netopia pe care am gândit-o la acea vreme nu are nicio leg`tur` cu cea pe care o conduc acum. Cred c` singura leg`tur` e c` suntem \n continuare prizonieri unei atitudini de start-up, ceea ce e bine, chiar dac` ast`zi suntem o companie ceva mai matur`. Dac` am \nv`]at ceva \n primii ani de antreprenoriat e c` ce \]i pl`nuie[ti nu ]i se va \ntâmpla”, spune el. Iar planurile lui Eram au luat o turnur` nea[teptat` \nc` dinainte de a fonda Netopia. |n 2003, tân`rul antreprenor lansa o platform` de blogging \n România, fiind convins c` acest tip Biz

COVER STORY

nEtopiA |n cifrE

120

4,41 4

5,02

milioane euro au fost veniturile netopia \n 2012

concuren]i cu solu]ii similare aplica]iei mobilender exist` \n prezent \n mexic

milioane euro a generat grupul netopia \n 2013

milioane de dolari e prima rund` de finan]are atras` de mobilender \n mexic

6,07

milioane euro au fost veniturile netopia anul trecut

milioane locuitori are mexic, ]ara c`reia i se adreseaz` aplica]ia mobilender

Biz

milioane de dolari e urm`toarea rund` de investi]ii vizat` de Eram pentru mobilender

de serviciu se va bucura de un succes r`sun`tor. “|n 2003 vorbeam despre blogging cu oameni din România [i le spuneam c` e o platform` pe care po]i s` publici, va fi the next big thing, oamenii vor genera content, dar to]i se uitau la mine ca la avioane. M` \ntrebau de ce [i-ar face bloguri când pot s`-[i fac` site-uri”, se amuz` el. A lansat weblog-ul \n România din fonduri proprii [i s-a bucurat de succes pân` la un punct. Bloggeri cunoscu]i din România precum Andressa, Drago[ Bucurenci sau Alex Mih`ileanu (subiectiv.ro) au folosit platforma. “Pân` la urm` am \nchis platforma fiindc` nu a avut efectul scontat, nu am mai putut s` o sus]in financiar”, spune Eram resemnat.

n alt e[ec notabil a avut loc \n 2008, când a lansat o platform` de gaming care le permitea utilizatorilor s` acceseze jocuri contra cost, similar modelului de func]ionare al Netflix sau Voyo. Conceptul, apropiat de pay-per-view, nu a func]ionat, astfel c` Eram a abandonat platforma MyGod. Cele dou` e[ecuri pot p`rea ustur`toare, dar [i flatante \n acela[i timp. Modelele propuse de Antonio nu au avut succesul scontat, \ns` \n spatele lor au existat concepte care ast`zi au devenit mature [i au dovedit c` pot func]iona chiar [i pe plan local. Un alt concept “ahead of its time” a fost [i portofelul electronic mobilPay Wallet, prezentat pentru prima dat` \n 2009. “Ne-am prezentat proiectul \n contextul \n care \n 2010-2012 \nc` nu erau solu]ii valide de pl`]i mobile. |n 2012 s-a lansat Google Wallet, care a suferit vreo cinci versiuni [i a \nghi]it vreo 3 miliarde de dolari. La un moment dat discutam cu vicepre[edintele pe zona de payments de la Google, Osama Bedier, [i mi-a zis c` are o echip` de 400 de oameni care lucrau la un wallet. Noi lucram cu 4 speciali[ti”, \[i aminte[te Eram. Un asemenea dezechilibru de for]e te poate demotiva, mai ales atunci când observi c` adversarul cu resurse mult mai importante nu reu[e[te s` contureze un produs viabil. Cu toate acestea, solu]ia mobilPay dezvoltat` de Netopia s-a impus pe pia]`, iar ast`zi este liderul pie]ei de pl`]i mobile, procesând tranzac]ii de 37 milioane de euro \n primul semestru al anului trecut. Ast`zi, Eram conduce businessul Netopia de pe dou` continente: \[i petrece jum`tate din timp \n ]ar`, pentru a dezvolta compania, [i cealalt` jum`tate \n SUA, unde locuie[te cu familia [i se concentreaz` pe networking \n Silicon Valley. F`r` \ndoial`, mobilPay Wallet e un succes pentru Netopia, \ns` o serie de \mprejur`ri ar fi putut propulsa solu]ia lui Eram \ntr-o cu totul alt` lume. |n urm` cu câteva luni, antreprenorul român a discutat cu oficialii companiei Apple despre posibilitatea unei colabor`ri pe zona de pl`]i mobile. “Un cunoscut de-al meu i-a scris un e-mail lui Tim Cook, c`ruia i-a spus c` el cunoa[te pe cineva cu o idee mult mai bun` [i mai avansat` tehnologic decât Apple Pay”, poveste[te el. {eful Apple l-a direc]ionat apoi pe Antonio Eram c`tre Jennifer Bailey, vicepre[edintele Apple pe divizia de pl`]i. “Au zis c` produsul nostru e cool, dar c` ei sunt pe alt` direc]ie [i nu sunt interesa]i s` o schimbe pentru a adopta direc]ia noastr`. E de \n]eles, \n contextul \n care sunt o companie foarte mare [i nu pot s` schimbe la stânga [i la dreapta de la o zi la alta”, explic` Eram. El \[i continu` \ns` planul de a deveni un juc`tor global cu portofelul s`u electronic, iar primul pas firesc este extinderea solu]iei la nivel interna]ional. “Avem câteva op]iuni \n Europa, SUA, America Latin`, chiar [i Asia, trebuie s` vedem exact ce pia]` alegem. Suntem foarte siguri c` anul acesta vom pune solu]ia pe cel pu]in o pia]` extern`”, spune el. Practic, mobilPay Wallet va deveni o versiune interna]ionalizat` a actualei solu]ii, care va permite oric`rui utilizator sau comerciant s` execute [i s` primeasc` pl`]i, indiferent c` sunt f`cute online sau offline. Pasul spre pie]ele externe a fost unul dificil pentru Eram. “A existat constant o fric` de a face pa[i \n exterior. Nu m` feresc s` recunosc asta. Nu am fost preg`tit deloc s` fac afaceri la nivel interna]ional. Desprinderea a fost destul de grea. Nu exist` mul]i antreprenori români care s` se fi dezvoltat la nivel

COVER STORY

Biz

COVER STORY

interna]ional, pentru c` nu [tim cum s` facem asta”, explic` el. Pe fondatorul Netopia l-a ajutat \ns` faptul c` \[i petrece jum`tate din timp \n Statele Unite ale Americii. Aici [i-a stabilit o re]ea solid` de conexiuni [i [i-a f`cut cunoscute skillurile de business \n zona de pl`]i mobile, \n special prin prezen]a \n cadrul acceleratorului Plug & Play din San Francisco. |n prim` faz`, prezen]a lui \n SUA avea ca scop lansarea solu]iilor sale informatice pe pia]a nord-american`, \ns` Eram a renun]at la idee \n scurt timp [i s-a concentrat pe un aspect ce urma s` se dovedeasc` decisiv pentru dezvoltarea lui ca antreprenor – networkingul. “Silicon Valley e Hollywoodul tehnologiei. Aici se macin` zeci de mii de companii pe an. A[a cum la Hollywood to]i vor s` fie superstaruri, aici to]i vor s` fie Zuckerberg, Larry Page sau Elon Musk”, spune el. De altfel, Eram se amuz` atunci când aude c` \ntr-un alt col] al lumii cineva \ncearc` s` construiasc` noul Silicon Valley. “Acest spa]iu \nseamn` mai mult decât tehnologie, e un ecosistem care func]ioneaz` perfect. Vorbim de mai mult decât cl`diri, incubatoare, investitori. Silicon Valley \nseamn` [i b`ie]ii care-]i servesc cafeaua la Starbucks [i care au mai multe conexiuni decât \]i po]i imagina vreodat`”, conchide el. Cel mai important proiect interna]ional \n care e implicat fondatorul Netopia este Mobilender, o aplica]ie mobil` de finan]are rapid` care se adreseaz` pie]ei mexicane. Prin dezvoltarea acestui proiect, Eram urm`re[te s` intre pe un teritoriu virgin: s` ofere microcredite de pân` la 5.000 de pesos popula]iei mexicane nebancarizate, \n special din mediul rural [i din ora[ele mici. Contextul nu putea fi unul mai inspirat pentru Eram: pia]a are nevoie de astfel de servicii, legisla]ia permite dezvoltarea lor, iar concuren]a nu este nici pe departe la fel de puternic` precum \n alte ]`ri dezvoltate. “|n Marea Britanie sunt cam 60 milioane de oameni [i 400 de companii care se ocup` cu asta. |n Mexic sunt 120 de milioane [i doar patru companii se ocup` cu acordarea de 22

Biz

”M` intereseaz` s` investesc \n oamenii care au inteligen]` [i idei, care sunt croi]i pentru succes; \n oameni care sunt ferici]i c` au prieteni care le spun c` ce \[i propun ei e imposibil, fiindc` asta-i motiveaz`” Antonio ErAm, fondator netopia

microcredite prin mobil, noi fiind unul din cei patru juc`tori”, spune el. Mai mult, pentru Eram businessul \n Mexic e mai mult decât comod din punct de vedere cultural; acolo se simte ca acas`. A ob]inut deja o rund` de finan]are de 2 milioane de dolari, \ns` planurile sale nu se opresc aici. Vrea s` replice modelul la nivelul \ntregii Americi Latine, ceea ce \nseamn` c` s-ar adresa unei pie]e cu peste 600 milioane de locuitori. Pentru aceast` dezvoltare, Eram are nevoie de o nou` rund` de finan]are de aproximativ 10 milioane de euro, \ns` atragerea ei nu pare a fi o problem`. “O alt` companie care e \n aceea[i zon` cu noi a ob]inut finan]are de 80 milioane de dolari, deci cred c` suntem \n grafic. |n plus, atingerea popula]iei nonbancarizate e un holy grail pentru industria bancar` din ziua de azi, \nseamn` oameni noi care intr` \n sistem, \ncep s` aib` apetit pentru credite”, explic` el. Cu alte cuvinte, Eram [i partenerii s`i din cadrul proiectului Mobilender inten]ioneaz` s` schimbe felul \n care oamenii fac tranzac]ii financiare.

oate p`rea un obiectiv nerealist sau prea \ndr`zne] pentru un antreprenor care \n urm` cu câ]iva ani se limita la zona de pl`]i mobile pe pia]a din România, \ns` pentru Eram acest tip de gândire pare s` se potriveasc` precum o m`nu[`. Face parte din redefinirea lui ca antreprenor global, dar [i din convingerea sa c` tehnologia este cea mai important` unealt` care ne va ajuta s` progres`m. {eful Netopia a cochetat de-a lungul ultimilor ani cu concepte pe care majoritatea antreprenorilor locali nu le-ar lua vreodat` \n considerare. A vrut s` investeasc` \ntr-o cultur` hidroponic`, fiind pasionat de agricultura tehnologizat`, se uit` cu aten]ie spre dezvoltarea Internet of Things [i a unor oportunit`]i de a investi \n acest domeniiu, iar \ntre timp a integrat tranzac]iile cu Bitcoin \n sistemul s`u de plat` mobilPay, astfel c` peste 6.000 de comercian]i parteneri ai mobilPay vor avea acces instant la procesarea Bitcoin, f`r` costuri suplimentare. Moneda virtual` este unul din marile sale pariuri. Potrivit lui Eram, nu mai exist` cale de \ntoarcere \n privin]a adop]iei Bitcoin, care va schimba \ntregul sistem financiar-bancar, la fel cum internetul a schimbat modul \n care comunic`m [i facem business. “Tehnologia Blockchain pe care se bazeaz` Bitcoin e proast`, \ns` ceea ce construim noi la cele dou` capete va avea valoare. Dar la fel a fost [i cu tehnologia internetului, care la baz` e «dumb» – doar car` informa]ii de la un cap`t la altul”, explic` el. România este un hotspot \n Europa pe acest` pia]`, având mai multe ATM-uri de Bitcoin decât toat` Europa Central` [i de Vest. Acesta este unul din motivele pentru care lui Eram i s-a p`rut firesc s` integreze tranzac]iile cu populara moned` \n sistemul s`u de pl`]i, citând versurile unei melodii rap: “Dac` nu noi, atunci cine? Dac` nu acum, atunci când?”. Dincolo de principalele sale linii de business – pl`]ile cu cardul, pl`]ile prin SMS [i serviciul Web2SMS – o alt` component` a activit`]ii profesionale a lui Antonio Eram o reprezint` investi]iile \n start-up-uri. De[i nu \i place s`

COVER STORY

vorbeasc` punctual despre start-up-urile \n care a investit, este puternic implicat nu doar financiar, ci [i emo]ional \n fenomenul local de start-up-uri. De[i timpul nu \i permite s` fie conectat tot timpul la ce se \ntâmpl` \n România – locuie[te \n ]ar` doar câteva luni pe an, restul timpului \mp`r]indu-l \ntre SUA [i Mexic – Eram caut` continuu tineri cu idei bune [i cu o mentalitate de antreprenor modern. Unul dintre motivele pentru care ace[ti tineri sunt “p`s`ri rare” \n România ]ine de lipsa modelelor care s` \i inspire. “Majoritatea a[a-zi[ilor antreprenori de succes din 2000 sunt fie la «brut`rie», fie fac drumuri pe la DNA”, spune Eram. Una din principalele sale frustr`ri este aceea c` autorit`]ile nu sprijin` tinerii s` vin` \n Silicon Valley pentru programe de internship, pentru a \n]elege cum func]ioneaz` un mediu de business dezvoltat. De altfel, omul de afaceri militeaz` pentru introducerea tehnologiei \n sistemul educa]ional, dup` modelul american. Acest shift c`tre tehnologie, completat de renun]area la anumite stereotipuri nocive, ar putea duce la schimbarea treptat` a mediului de business local. “|n echipa mea, la Netopia, m` lupt cu oamenii pentru ca ei s` nu-mi mai avanseze cele mai apocaliptice scenarii. Teoria drobului de sare [i cea a Miori]ei sunt dou` concepte nocive pentru un antreprenor”, spune el. |n schimb, Eram adopt` un nou concept, mai greu de tradus \n limba român` folosind pu]ine cuvinte: “challenge everything”. A folosit \n repetate rânduri acest motto pe parcursul interviului [i e ferm convins c` acesta e singurul mod prin care poate progresa ca antreprenor. Coordonatele vie]ii sale s-au schimbat [i la

propriu, [i la figurat, iar posibilit`]ile pe care i le ofer` tehnologia [i viziunea de antreprenor par nelimitate \n momentul de fa]`. Ia \n calcul [i posibilitatea e[ecului, a[a cum a f`cut-o \n trecut cu prima platform` de blogging din România [i cu primul serviciu de gaming on demand, \ns` de aceast` dat` joac` \ntr-o alt` lig`, al`turi de parteneri care gândesc global. “Avem mai multe de câ[tigat dac` suntem motiva]i de curiozitate decât de bani”, spune el. Afirma]ia este atipic` pentru un antreprenor care [i-a cl`dit cariera \n jurul tranzac]iilor financiare – cu alte cuvinte, a banilor – \ns` tocmai curiozitatea [i apeten]a pentru progres tehnologic l-au scos pe Eram din zona de confort a unei corpora]ii \n urm` cu zece ani [i l-au plasat recent \ntr-o nou` faz` a carierei sale – aceea de antreprenor cu ambi]ii globale. Biz Biz

TECH

Fabricat \n românia Maguay este unul dintre cei mai aprecia]i produc`tori [i dezvoltatori români de computere, sisteme [i aplica]ii. Corvin Pughin vorbe[te despre succesul unui produc`tor local care se bate cu corpora]iile globale. DE alExanDru arDElEan Maguay a pornit ca produc`tor de sisteme de calcul [i a ajuns dezvoltator [i integrator de sisteme [i aplica]ii. De ce aceast` schimbare? Extinderea paletei de servicii [i în zona dezvolt`rii [i integr`rii aplica]iilor software a ap`rut din dorin]a de a livra servicii complete, complexe [i conforme cu cerin]ele clien]ilor. Care a fost performan]a companiei \n 2014? Anul trecut a fost unul foarte bun pentru noi, în care s-au concretizat mai multe proiecte pentru clien]i importan]i, ce însumeaz` aproximativ 40% din cifra de afaceri. O alt` pondere important` în totalul vânz`rilor au reprezentat-o sistemele desktop, laptopurile [i licen]ele software. Conform IDC, Maguay este cel mai mare produc`tor român de servere. În ultimii cinci ani, compania a ocupat pozi]ia 5 în “Top 5 server vendors”, fiind devansat doar de brandurile interna]ionale consacrate. În 2014, Maguay a înregistrat o cot` de pia]` de 7% la sistemele desktop (conform GfK România). Doar \n decembrie 2014, de exemplu, cota de pia]` la sistemele desktop a fost de 18%, sistemele Maguay ocupând locul 1 în topul vânz`rilor. Care sunt provoc`rile produc`torului român? Statul român ar trebui să ofere facilită]i IMM-urilor [i companiilor locate \n România, cu facilită]i de produc]ie aici. Cel mai important ar fi ca statul să impun` un mediu concuren]ial obiectiv [i transparent, unde companiile locale (române[ti) s` nu fie dezavantajate, a[a cum adesea se \ntâmpl` actualmente – mai degrab` din nepricepere [i idei preconcepute, decât din reavoin]`. În alte ]`ri produc`torii locali sunt avantaja]i [i prefera]i \n contractele cu sec-

Corvin Pughin, director comercial, Maguay

torul public, la noi e invers. Probabil c` ar fi mult mai productiv pentru economia românească să fie sus]inute câteva sute de \ntreprinderi locale competitive, pentru că tot ceea ce vor crea acestea va r`mâne aici! Ce v` diferen]iaz` de competitori? S` definim mai întâi competitorii: pe sisteme de calcul, ace[tia sunt reprezenta]i de marile companii multina]ionale, care vin aici exclusiv ca s` vând` ceea ce produc în alte p`r]i ale lumii. Ne diferen]iaz` de ace[tia proximitatea, fiind singurii din România care pot livra produse la standarde interna]ionale f`r` a a[tepta s`pt`mâni întregi. Ne diferen]iaz` configurabilitatea produselor. Clien]ii no[tri pl`tesc exact cât trebuie, iar costul total de achizi]ie [i operare este [i el cel mai bun. Fa]` de alte companii locale, ne diferen]iaz` parteneriatele [i certific`rile pe care le-am acumulat în timp, ce se reg`sesc în produsele pe care le avem – [i sub form` de servicii profesioniste. Care sunt planurile pentru acest an? S` ne extindem [i mai mult [i s` ne facem mai cunoscu]i în domeniile în care ne-am consacrat. Suntem cel mai important produc`tor de servere din România, dar în acela[i timp producem [i cele mai puternice sisteme de gaming [i sta]ii grafice din România. Toat` expertiza acumulat` în cei 20 ani de activitate se reg`se[te în sistemele noastre, cu care atât profesioni[tii cât [i pasiona]ii pot atinge maximul de performan]`, limitele r`mânând doar cele impuse de ei. Iar parteneriatele strategice cu Intel, Oracle, VMware, Fortinet, Symantec, Nexenta, cele mai importante comunit`]i de gaming [i cu Professional Gamers League confirm` acest lucru. Biz

Cele mai importante proiecte implementate în 2014: 4 consolidarea Data

Center-ului la Interbrands Marketing & Distribution [i Augsburg International

4 implementarea unei

infrastructuri tip Big Data la Registrul Auto Român

4 furnizarea a peste 1.000

de sta]ii de lucru tip Office la Ministerul Finan]elor Publice

4 furnizarea de servere,

capacit`]i de stocare [i peste 2.000 de PC-uri la Ministerul Ap`r`rii Na]ionale

4 sisteme de e-Learning,

cel mai important fiind cel de la Academia Na]ional` de Informa]ii “Mihai Viteazul”

4 sisteme informatice

integrate în cadrul unor institu]ii publice de s`n`tate, dintre care Spitalul Clinic de Copii Bra[ov sau Institutul Na]ional de Neurologie [i Boli Neurovasculare Bucure[ti.

Biz

TECH Andras Kapy, cofondator al Axosuits, creeaz` exoschelete la pre]uri accesibile. Start-up-ul lui este cel mai “hot” proiect din ni[a de hardware

Foto: VALI MIREA

Noul val de start-up-uri ciNe suNt tiNerii de pe vârful Noului val al sceNei locale de start-up-uri, iNspira}i de aNtrepeNorii tech de succes ai ultimilor ciNci aNi? de drAgo{ L~z~reScu 26

Biz

omânia nu a fost recunoscut` \n mod special pentru mediul prielnic dezvolt`rii de start-up-uri, \n special din cauza lipsei unui program de investi]ii coerent [i a leg`turilor slabe cu principalele hub-uri tehnologice ale lumii. Cu toate acestea, un grup restrâns de antreprenori români a reu[it s` ias` \n eviden]` \n ultimii ani ob]inând finan]are [i lansându-[i businessul cu succes peste grani]e. MavenHut, Brainient, Appscend sau UberVu sunt câteva din exemplele de companii fondate de români care s-au impus pe termen lung \n industriile \n care activeaz`. Fondatorii lor au devenit \n scurt timp modele pentru tân`ra genera]ie de antreprenori [i au atras aten]ia unor investitori spre pia]a româneasc`. |n momentul de fa]` se na[te o nou` genera]ie de antreprenori, inspira]i de companiile amintite [i \ncrez`tori c` vor putea replica succesul acestora sau chiar c`-l vor putea dep`[i. Pentru a identifica aceste vârfuri de lance din mediul local al start-up-urilor am luat leg`tura cu oameni conecta]i la aceast` industrie, care au contribuit la dezvoltarea ecosistemului românesc, oferind spa]iu de lucru, mentorat, investi]ii sau premii celor care ast`zi \ncearc` s`-[i dezvolte ideile. Am rugat patru dintre personajele cunoscute ale industriei s` nominalizeze start-up-urile române[ti cu cel mai mare poten]ial de dezvoltare, iar r`spunsurile acestora ne-au rezervat atât nume la care ne a[teptam, cât [i surprize. Start-up-ul care s-a reg`sit cel mai des printre propunerile celor patru antreprenori este Axosuits, un proiect fondat de Andras Kapy, despre care Biz a

Un eveniment Biz

{TIU CE VEI FACE VARA ASTA! Care sunt cele mai potrivite strategii de social media marketing [i cum te ajut` \n activitatea de zi cu zi? Vino [i afl` \n trei zile de workshopuri, conferin]e, traininguri [i networking \n aerul tare al online-ului românesc. Vei g`si, \ntr-un singur loc, toate resursele [i rela]iile de care ai nevoie pentru a-]i construi strategia.

|nscrie-te la tab`ra de social media! 2 – 5 iulie 2015, Pârâul Rece www.bizforum.ro/smsummercamp

Social Media Summer Camp

TECH

scris pe larg \n num`rul 274. Era cumva de a[teptat ca exoscheletul dezvoltat de or`deanul Kapy s` se bucure de \ncrederea speciali[tilor din industrie. Acesta a câ[tigat la finele anului trecut concursul How to Web Start-up Spotlight 2014 [i s-a bucurat de dou` runde investi]ii din partea lui Adrian Ghear` [i a altor investitori din cadrul Tech Angels. Proiectul inedit vizeaz` ajutarea oamenilor paraliza]i s` mearg` din nou, prin utilizarea unui exoschelet conceput \n \ntregime de o echip` de români. A[a cum era de a[teptat, Kapy [i partenerul s`u Dorin Hir]e vizeaz` o extindere a ideii la nivel interna]ional. Astfel de proiecte au mai fost dezvoltate \n trecut de companii de mari dimensiuni din Occident [i din SUA, \ns` costul de achizi]ie al produselor finite era unul uria[, de peste 100.00 de euro, ceea ce limita semnificativ num`rul de poten]iali clien]i. Exoscheletul lui Kapy ar urma s` aib` un pre] similar cu cel al unui automobil de clas` medie, adic` ar putea fi vândut \n România pentru 20.000 de euro. Vizibilitatea tot mai mare de care se bucur` Axosuits pe plan local confirm` progresele pe care or`denii le-au f`cut nu doar din punct de vedere tehnic, dar [i de marketing, astfel c` ace[tia au toate [ansele s` \[i lanseze produsul cu succes [i s` transforme start-up-ul pe care \l manageriaz` \ntr-o companie solid` pe termen lung. Planul lui Kapy [i Hir]e este acela de a certifica produsul \n cursul acestui an, dup` care s`-l poat` comercializa la scar` larg`. Un alt start-up cu poten]ial identificat de antreprenorii chestiona]i de Biz este 123ContactForm, fondat de Florin Cornianu [i Tudor Bastea. Tinerii timi[oreni au pus bazele unui serviciu de tip SaaS (software as a service) care le permite utilizatorilor s` creeze [i s` gestioneze formulare de contact, de \nregistrare de e-commerce sau chestionare atât pe web, cât [i pe mobil. 123ContactForm nu e un start-up cu un nume foarte vizibil \n pia]`, \ns` solu]ia lor se dovede[te a fi extrem de util` [i u[or de folosit. Utilizatorii pot personaliza aspectul chestionarelor [i al formularelor chiar dac` nu au cuno[tin]e de programare, beneficiind ulterior [i de o serie 28

Biz

Ce StArt-up-uri române{ti reCo m

AdriAn GheAr~,

SebAStiAn V~duVA,

Axosuits – un start-up care construie[te exoschelete la pre]uri accesibile pentru pacien]ii cu dizabilit`]i locomotorii; VectorWatch – doresc s` construiasc` un smartwatch cu o autonomie foarte ridicat` a bateriei. Compania a fost fondat` de Andrei Piti[ [i a primit o rund` de finan]are de la Radu Georgescu; TinTag – construiesc un tracking device re\nc`rcabil. Au strâns bani anul trecut printr-o campanie de crowdfunding [i urmeaz` s` \nceap` produc]ia deviceurilor \n 2015.

two tap – compania este fondat` de doi români, dar este o entitate US based. Cred c` este singura echip` de români acceptat` vreodat` \n Y Combinator [i care s` fi reu[it o rund` de seed de 2,7 milioane de dolari. S-au mi[cat foarte repede [i “start-up text book”, iar rezultatele se v`d. Au o [ans` real` s` impacteze m-commerce-ul global prin solu]ia lor.

angel investor

123ContactForm – o unealt` de tip DIY care ajut` la crearea de formulare [i chestionare pentru web [i mobil; Avandor – un Saas (software as a service) pentru agen]iile de publicitate. A fost fondat` de un antreprenor cu experien]` de 15 ani \n digital marketing; GreenHorse Games – un start-up de gaming online care a primit investi]ii semnificative [i cre[te repede. Adrian Ghear` este unul dintre cei mai activi [i respecta]i investitori din mediul local de start-up-uri. s-a implicat activ \n companii precum 123contactform, axosuits sau east-tec.

de statistici. 123ContactForm se poate conecta cu alte aplica]ii populare cum ar fi Sales Force, Google Docs [i Web Hooks [i poate fi folosit` pentru platforme cum ar fi Wordpress, Blogger sau Facebook. Compania fondat` \n 2008 are sediul \n Timi[oara, iar echipa e format` din aproximativ 40 de membri – majoritatea fiind web developeri sau oferind customer support, avându-l ca

fondator Appscend

Axosuits – nu cunosc personal echipa, dar \[i fac sim]it` prezen]a tot mai mult – tot aud lucruri despre ei de aproximativ doi ani \ncoace, deci sunt determina]i s` r`mân` \n joc pe termen lung. Cred c` produsul la care lucreaz` are o mare viabilitate \n viitor, cu un impact major \n calitatea vie]ii oamenilor. Sebastian V`duva a cofondat [i conduce appscend, companie care dezvolt` solu]ii \n mediul mobil. v`duva e responsabil de viziunea [i strategia de dezvoltare a appscend la nivel global.

principal investitor pe Adrian Ghear`, \n timp ce Radu Ticiu este mentorul cofondatorilor. Echipa solid`, aten]ia la detalii [i u[urin]a cu care poate fi folosit` solu]ia recomand` 123ContactForm ca una dintre cele mai promi]`toare companii din zona de start-up-uri. Two Tap e un alt start-up foarte "hot" \n mediul local de start-up-uri. Acesta a fost fondat de Radu Spineanu [i R`zvan

TECH

o mAnd~ Antreprenorii teCh

boGdAn iordAChe,

emi GAl,

Fittter – este, \nainte de a fi o companie, o echip` grozav` format` din oameni pasiona]i de ceea ce fac. Fittter poate fi una dintre companiile de nou` genera]ie care extinde industria de wellness, mizând pe tehnologii [i modele noi precum dispozitivele mobile [i marketplace-urile.

liverail – achizi]ionat de Facebook anul trecut pentru 400-500 milioane de dolari. LiveRail este cea mai mare platform` supply-side (SSP) din zona de video [i sub umbrela Facebook va cre[te [i mai rapid decât pân` acum. Cred c` combina]ia LiveRail & Facebook va genera o ton` de inova]ie \n zona de video [i m` bucur c` o companie pe jum`tate româneasc` a reu[it s` aib` un impact atât de mare.

investment manager, 3tS

Axosuits – poate revolu]iona industria incipient` de exoschelete, oferind o alternativ` low-cost la produsele existente, dezvoltate \n SUA [i Japonia. Tehnologia Axosuits este cu adev`rat impresionant`, iar echipa poate beneficia de uniformizarea reglement`rilor juridice [i medicale din Uniunea European`. 123ContactForm – este una dintre pu]inele companii din România care [tiu s` fac` afaceri din software, chiar dac` produsul pe care \l vând este, ca [i valoare tehnologic`, \n bun` m`sur` comoditizat.

fondator brainient

Claire – o platform` de learning pornit` de Vlad Stan. E \nc` foarte la \nceput, dar dac` Vlad va reu[i s` o pun` pe picioare cred c` poate deveni una dintre cele mai interesante platforme din zona de learning online. emi Gal este unul din pu]inii antreprenori români care au reu[it s` \[i dezvolte businessul, Brainient, la nivel interna]ional, remarcându-se prin dinamism, viziune [i flexibilitate.

bogdan iordache a fondat conectoo [i este permanent conectat la mediul local de start-up-uri prin proiectele techhub [i how to Web, pe care le manageriaz`.

Roman [i \[i desf`[oar` activitatea \n Statele Unite. Start-up-ul românesc a reu[it performan]a de a fi acceptat \n incubatorul Y Combinator [i a reu[it s` atrag` finan]are de tip seed de 2,7 milioane de dolari de la Khosla Ventures, SV Angel, Green Visor Capital, Ryan Petersen, We Funder, Transmedia Capital, Digital Garage, Alexis Ohanian, cofondatorul Reddit, [i Gary Tan, co-

fondatorul Posterous. Aplica]ia dezvoltat` de cei doi români face leg`tura \ntre cump`r`tor [i sistemul online de comenzi al unei companii. Two Tap le permite cump`r`torilor ca prin dou` ap`s`ri de ecran (de unde vine [i numele Two Tap) s` plaseze comanda dorit`. Serviciul de mobile commerce se adreseaz` dezvoltatorilor de aplica]ii, comercian]ilor online [i cump`r`torilor.

Cei doi fondatori nu sunt str`ini de mediul de start-up-uri. Radu Spineanu este cunoscut \n industrie \n special pentru faptul c` a fondat serviciul de marketing afiliat 2Parale, dar [i pentru aplica]ia Kinotopic, dezvoltat` mai degrab` din pasiune [i desc`rcat` de peste un milion de utilizatori din AppStore. Pe de alt` parte, R`zvan Roman a fondat primul lui start-up la vârsta de 16 ani [i are experien]` \n marketing [i vânz`ri \n companii precum CaptainGo, UberVu sau justFDI. Misiunea celor doi de a simplifica comer]ul mobil este una dificil` pe fondul concuren]ei acerbe, \ns` f`r` \ndoial` se afl` pe drumul cel bun, iar mediul \n care activeaz` \n San Francisco e un mare atu. Fittter o aplica]ie cu patru cofondatori, dintre care trei sunt români: Bogdan Predu[c`, Dan Nic` [i Vlad Teodorescu. Ea se adreseaz` celor pasiona]i de fitness [i companiilor care doresc s` le ofere angaja]ilor acces la programe personalizate de antrenament sportiv, reducând indirect costurile cu asigur`rile de s`n`tate. Compania \[i desf`[oar` activitatea \n SUA [i a fost evaluat` recent la 4 milioane de dolari. Potrivit lui Bogdan Predu[c`, Fittter urmeaz` s` primeasc` o rund` de finan]are cuprins` \ntre 850.000 [i un milion de dolari. Evaluarea companiei la peste 4 milioane de dolari vine dup` ce fondatorii au participat la acceleratorul Tech Wildcatters din Dallas, Texas, care le-a permis s` ia contact cu investitori [i diferi]i colaboratori. De asemenea, Fittter face parte din MVP Academy Class of 2014, dezvoltat de echipa How To Web. Alte aplica]ii interesante men]ionate de antreprenorii chestiona]i de Biz sunt Vector Watch, Tin Tag, Avandor, GreenHorse Games, LiveRail [i Claire. F`r` \ndoial`, dac` e[ti investitor [i \]i dore[ti s` identifici un start-up cu poten]ial de dezvoltare, lista de mai sus poate fi un bun punct de pornire. Spre deosebire de anii trecu]i, putem observa nu doar un num`r tot mai mare de start-up-uri atractive, dar [i o arie mai larg` de industrii c`rora acestea li se adreseaz`. Pentru fondatorii lor, drumul este deja netezit, \ns` a[tept`rile sunt mult mai mari. Biz Biz

TECH

Abordare diferit`, cre[tere solid` Dup` un 2014 excelent, care a adus o cre[tere cu 22% a cifrei de afaceri, XAPT Solutions a \nceput acest an \n for]`, cu noi proiecte [i implement`ri \nc` din primele s`pt`mâni. Care este secretul cre[terii companiei pe o pia]` ERP \n sc`dere? A]i \ncheiat anul 2014 cu rezultate financiare excelente. Cum vede]i evolu]ia companiei \n 2015? Anul 2014 a fost un an "punte”pentru noi, din mai multe puncte de vedere: am m`rit echipa de servicii, am ob]inut cele mai bune rezultate de la intrarea pe pia]a româneasc` [i am trecut printr-un proces de rebranding. Am ob]inut o cre[tere cu 22% a cifrei de afaceri [i cele mai mari venituri \nregistrate \n rela]ia cu Microsoft de la semnarea parteneriatului, \n 2004. Sunt rezultate ob]inute \n condi]iile unui trend descendent al pie]ei de profil, datorate unei abord`ri diferite a pie]ei de c`tre noi. L-am putea considera un nou \nceput, o baz` excelent` pentru anii ce urmeaz`. Anul acesta vom continua trendul, spunem asta bazându-ne nu numai pe rezultatele de anul trecut, dar [i pe proiectele \n care suntem deja implica]i. Semnalele primite din partea pie]ei continu` s` fie pozitive, companiile fiind din ce \n ce mai con[tiente de aportul pe care o solu]ie ERP \l poate aduce. Comparativ cu 2014, când majoritatea proiectelor au \nceput \n trimestrul II, 2015 a adus o ocupare ridicat` a departamentului de servicii \nc` de la \nceput. Viza]i extinderea pe pie]e externe? Activitatea noastra se bazeaz` atât pe pia]a intern`, cât [i cea extern`. Companiile interna]ionale constituie 70% din portofoliul actual de clien]i. |ntotdeauna am avut \n vedere [i pie]ele externe [i

Foto: VALI MIREA

DE gAbRiEl bâRlig~ avantajele acestora – con[tientizarea necesit`]ii abord`rii integrate a activit`]ii. |n plus, vorbind despre XAPT, prezen]a grupului \n 8 ]`ri atrage invariabil proiecte interna]ionale. Care sunt provoc`rile pie]ei? Provoc`rile pie]ei pe care activ`m vin din partea poten]ialilor clien]i [i a competitorilor. |ncerc`m s` ne diferen]iem printr-o abordare diferit`, consultativ`, atât \n rela]ia cu clien]ii, cât [i vizavi de competitorii cu solu]ii locale sau interna]ionale. Nu vrem s` mai fim percepu]i drept “implementator de ERP”. Valoarea ad`ugat` a XAPT vine din echipele de consultan]` pe care le avem, care au o experien]` de peste 10 ani \n proiecte locale [i interna]ionale. Noi propunem solu]ii [i nu sisteme. De ce scade pia]a de ERP? Pia]a solu]iilor ERP este \n plin` schimbare. Reticen]a, lipsa de \ncredere manifestate de mediul de business \[i pun amprenta pe rezultatele pie]ei noastre. Efortul pe care o companie trebuie s`-l investeasc` o dat` cu luarea deciziei de a achizi]iona o solu]ie ERP este considerabil, a[ spune propor]ional cu rezultatele urm`rite. G`sirea unui echilibru \ntre acestea dou` reprezint` o provocare. Pe de alt` parte, nu orice companie poate s` rezolve cu succes aceste puncte cheie. |ns`, per ansamblu, nu cred c` ne situ`m foarte departe de un rezultat pozitiv al pie]ei.

Prin ce v` diferen]ia]i de concuren]`? Din punctul meu de vedere, tot anul 2014 a ajutat la “cernerea” juc`torilor din pia]`. Era nevoie de o a[ezare a companiilor \n pia]`. XAPT este o companie stabil`, cu experien]` [i profesionalism – atuurile pe care se bazeaz` un client atunci când alege un implementator. Dovada celor de mai sus este continuarea rela]iei pân` ast`zi cu primul nostru client, de acum mai bine de 18 ani.

“|ncerc`m s` ne diferen]iem printr-o abordare diferit`, consultativ`, atât \n rela]ia cu clien]ii, cât [i vizavi de competitorii cu solu]ii locale sau interna]ionale. Nu vrem s` mai fim percepu]i drept implementator de ERP.” Mihai Madussi, Managing Director al XAPT Solutions

Ce sfaturi ave]i pentru o companie care se gânde[te s` implementeze \n 2015 un proiect ERP sau CRM? S-a scris foarte mult despre ceea ce ar trebui s` urm`reasc` o companie care dore[te s` implementeze un proiect ERP. Despre atuurile noastre am vorbit, \ns` poate cel mai important lucru este g`sirea unui numitor comun cu partenerul ales – clientul trebuie s` se asigure c` scopul lui este pe deplin \n]eles de c`tre implementator. Pentru asta, o companie trebuie s` caute un consultant, un partener care, coroborat cu experien]a, aduc cele mai mari [anse de reu[it`. Biz Biz

TECH

Accepta]i bitcoin? EstE o monEd~ carE nu Exist~ dEcât |n mEmoria a mii dE computErE din |ntrEaga lumE, dar facE s~ trEmurE marilE b~nci alE planEtEi. tranzac}iilE financiarE sE pot schimba radical dac~ promisiunEa bitcoin EstE dus~ pân~ la cap~t. DE GAbriEl bârliG~

Biz

anii se schimb`. Sunte]i preg`ti]i de o nou` revolu]ie tehnologic`? Nu va veni de la Apple, Google sau Amazon, ci dintr-o zon` ce pare destinat` mai degrab` hackerilor sau speciali[tilor avansa]i \n programare. “Tehnologia bitcoin este urm`torul pas revolu]ionar pe care tehnologia \l face, ce poate avea un impact cel pu]in la fel de puternic ca apari]ia internetului”, spune Radu Georgescu, Founding Partner la GECAD Group. Anul trecut, Georgescu a devenit ac]ionar [i pre[edinte al board-ului Coinzone, companie ce propune un nou “payment gateway” global pentru bitcoin [i monede virtuale, cu localizare pentru Europa [i ]`rile emergente. Deci nu este doar entuziasmat de bitcoin, ci este deja implicat \ntr-un business \n domeniu. Culmea este c` \n România exist` deja dou` ATM-uri pentru achizi]ia monedei virtuale. Unul a fost instalat \n mai 2014 \n sediul Bitcoin Romånia din Str. Patriei nr. 2, Bucure[ti. Bitcoin Romånia ofer` o platform` de vånzare-cump`rare de bitcoin pentru romåni. Acela a fost, de altfel, primul ATM de bitcoin din Europa

Foto: VALI MIREA

radu gEorgEscu, founding partner al gEcad group, spune c` pân` la sfâr[itul anului s-ar putea pl`ti cu bitcoin la 500 – 1.000 de comercian]i online [i offline din românia

Foto: © Frbird – Dreamstime.com

ar ce este bitcoin? Tehnologia a fost lansat` \n 2009 [i se prezint` ca fiind “prima moned` digital` descentralizat`” din lume. Spre deosebire de monedele tradi]ionale, care sunt emise de b`ncile centrale ale statelor, bitcoin nu are o autoritate monetar` central`. Este, practic, doar un cod de computer, iar securizarea este realizat` prin formule matematice complexe. Bitcoin nu sunt bani \n accep]iunea normal`, ci un fel de jetoane virtuale care pot fi schimbate \n produse sau servicii de la anumi]i retaileri sau case de trading online. Exist` trei modalit`]i principale de a ob]ine bitcoin: pot fi cump`rate de pe platforme online de schimb, pot fi acceptate ca plat` pentru bunuri [i servicii sau se poate face mining. Mining \nseamn` descoperirea de noi bitcoin-uri, proces care const`, de fapt, \n verificarea tranzac]iilor cu bitcoin. Pentru reu[ita verific`rii tranzac]iilor,

Foto: © Arinahabich08 – Dreamstime.com

continental`. La sfår[itul lunii noiembrie a ap`rut al doilea ATM, instalat tot de Bitcoin Romånia, \n incinta localului The Dubliner Irish Pub Titulescu. Spre deosebire de majoritatea ATM-urilor Bitcoin instalate la nivel mondial, care permit doar cump`rarea de bitcoin, cele dou` terminale instalate \n Bucure[ti fac posibil` [i vånzarea de bitcoin. Pasul urm`tor este acceptarea bitcoin la plat`, iar retailerul foto F64 a anun]at recent c` accept` [i pl`]i \n bitcoin. De ce? “Bitcoin nu mai este un moft, a[a cum \l vedeau oamenii acum câ]iva ani, ci este o moned` pe care mul]i au ales-o pentru u[urin]a cu care po]i pl`ti oriunde, indiferent de ]ar` [i de moneda sa oficial`. F64 a acceptat s` integreze bitcoin \n platforma sa pentru c` ne-am dorit s` le oferim clien]ilor toate mijloacele care le u[ureaz` via]a”, au declarat pentru Biz oficialii companiei. Bitcoin poate cre[te doar prin adoptarea ei pe scar` cât mai larg` [i asta poate veni \n primul rând din partea comercian]ilor. Radu Georgescu estimeaz` c`, pân` la sfâr[itul anului, \n România vor fi pân` la 500-1.000 de comercian]i online [i offline ce vor accepta pl`]i cu moned` electronic`.

minEri virtuali Bitcoinurile noi nu sunt emise, a[a cum este cazul monedelor clasice, ele trebuie “descoperite” de c`tre utilizatori. Procesul se nume[te mining [i const`, de fapt, \n folosirea resurselor proprii de calcul [i a unor programe software specializate pentru verificarea tranzac]iilor cu bitcoin. Toate tranzac]iile efectuate vreodat` cu bitcoin sunt consemnate \ntr-un fel de registru digital, denumit blockchain, coloana vertebral` a \ntregului sistem. Informa]iile sunt codate \ntr-un anumit fel [i verificarea lor devine tot mai complex` pe m`sur` ce cre[te informa]ia din blockchain, prin urmare opera]iunile de mining devin tot mai complicate.

Exist` \n Bucure[ti dou` ATM-uri de bitcoin: unul \n sediul Bitcoin România din Str. Patriei nr. 2, iar cel`lalt \n incinta localului The Dubliner – Irish Pub Titulescu.

Biz

utilizatorii primesc bitcoin-uri noi, pe care-i pot p`stra \ntr-un portofel virtual. Cei care doresc s` transforme bitcoin \n bani “normali” o pot face pe cele câteva platforme de profil, iar utilizatorii pot transfera \ntre ei bitcoin pe internet, cu ajutorul unui software [i f`r` intermediari. Tocmai acest aspect face bitcoin extrem de atractiv pentru tranzac]iile internationale, f`r` a mai fi nevoie s`-]i faci griji pentru comisioane bancare sau diferen]e uria[e de rate de schimb. ar pentru comercian]i, un argument \n adoptarea bitcoin poate fi dat de faptul c` aceast` metod` de plat` este mai ieftin` decât plata cu cardul, de exemplu. Comisionul perceput comercian]ilor la pl`]ile cu cardul este \n jur de 2-4%, \n timp ce la bitcoin costurile asociate sunt sub 1%. Problema este c`, \n acest moment, bitcoin este prea volatil. De exemplu, la \nceputul lui 2014 un bitcoin valora peste 750 de dolari, ast`zi este undeva la 270 de dolari. Ar trebui mai mul]i retaileri s` accepte bitcoin? “Realitatea e c` n-ar trebui. Nimic nu trebuie f`cut, dac` nu

TECH

vrei, dar nici nu se pune problema a[a. Adop]i bitcoin când po]i s` aduci valoare ad`ugat` rela]iei tale cu oamenii, afacerii tale”, spun oficialii de la F64. Exist`, \ns`, ceva probleme. “Limitarea comercian]ilor [i a utilizatorilor \n general vine din lipsa informa]iilor [i a unei bune \n]elegeri a Bitcoin, atât ca moned`, cât [i ca tehnologie. Este o pia]` \nc` la \nceput, pu]in matur`, \n care exist` loc de cre[tere. Din interac]iunea de pân` acum, românii se arat` \ns` deschi[i [i sunt chiar early adopters”, spune Radu Georgescu. |ntr-un interviu pe care l-a acordat Biz \n 2014, acesta spunea c` interesul s`u se \ndreapt` \n primul rând spre tehnologia din spatele bitcoin, nu neap`rat spre moneda digital` \n sine. Tocmai despre aceast` tehnologie vorbe[te [i Antonio Eram, fondator al Netopia, care lucreaz` de ani buni de zile \n domeniul pl`]ilor mobile [i al celor online. “Tehnologia pe care se ba-

zeaz` bitcoin, blockchain, este ceva ce va aduce transform`ri profunde [i radicale fa]` de ce se \ntâmpl` acum. Revolu]ia bitcoin va fi mai mare decât revolu]ia internetului”, spune Eram. Aceast` tehnologie are for]a de a redefini pia]a de servicii financiar-bancare, mai ales pe partea de transferuri interna]ionale de bani, fiindc` totul se face \n câteva minute, nu mai este nevoie s` a[tep]i [i câteva zile, cum se \ntâmpl` cu sistemul SWIFT. Faptul c` totul este \nc` \n faza incipient` ofer` o oportunitate unic` inclusiv pentru România, care poate profita pentru a se num`ra printre early adopters [i primele semne sunt \ncurajatoare. “Particip`m deja la conferin]e, purt`m discu]ii, convingem clien]i [i parteneri, finan]`m tehnologie, opera]iuni [i depunem eforturi semnificative \n educarea pie]ei \n ceea ce prive[te bitcoin. Lucrurile merg bine atât \n România cât [i \n alte ]`ri din Eu-

CinE ConCurEAz~ Cu biTCoin? De[i toat` lumea pare s` vorbeasc` doar despre o singur` moned` virtual`, bitcoin, b`t`lia nu este ca [i câ[tigat`, fiindc` exist` [i alte nume care \ncearc` s` se impun` pe pia]`. Fiecare are propriile sale caracteristici [i avantaje.

ripple (XrP)

litecoin (lTC)

Stellar (STr)

nXT (nXT)

Dogecoin (DoGE)

Darkcoin (DrK)

Este a doua moned` digital` dup` capitalizarea de pia]`, potrivit coinmarketcap.com. Mai multe b`nci [i institu]ii financiare testeaz` protocolul software din spatele s`u.

Este o moned` digital` cu un sistem de criptare interesant, care ofer` o platform` optim` pentru dezvoltarea de aplica]ii de c`tre companii. Creatorii s`i adaug` permanent func]ii noi sistemului.

A fost lansat` \n 2011 de c`tre un fost angajat al Google, cu inten]ia de a \mbun`t`]i sistemul bitcoin. Procesarea blocurilor de tranzac]ii e de patru ori mai rapid` ca la bitcoin.

A \nceput ca o glum`, \n decembrie 2013, pornind de la un meme de pe internet, dar a reu[it s` formeze o comunitate puternic`. Interesant este c` utilizatorii o folosesc mai ales pentru a da bac[i[ pe internet.

E crea]ia lui Jed McCaleb, unul dintre cei mai aprecia]i speciali[ti din zona monedelor digitale. Vrea s` ofere acces la servicii de banking celor afla]i \n prezent \n afara acestor sisteme.

S-a men]inut constant` \n timp ce bitcoin a fluctuat foarte mult. Insist` mult pe anonimitate, motiv pentru care succesul s`u s-ar putea datora folosirii sale de c`tre site-urile de jocuri de noroc.

ropa. Abia a[tept s` povestim peste câ]iva ani”, spune Radu Georgescu. Netopia proceseaz` deja pl`]i cu bitcoin fiindc`, potrivit lui Eram, a \n]eles cum func]ioneaz` [i care sunt beneficiile. pinia multor speciali[ti este c` marea mas` a utilizatorilor nu va adopta bitcoin cât` vreme software-ul va r`mâne atât de complex [i valoarea bitcoin r`mâne volatil`. Antonio Eram este, \ns`, de alt` p`rere. El crede c`, la fel ca \n cazul internetului, este mult mai pu]in important ce se \ntâmpl` “la mijloc”. “Pe internet, dac` vrem s` facem un sistem prin care eu ap`s pe un buton [i se aprinde la tine un bec ro[u, putem face asta, fiindc` internetul e suficient de «dumb» \ncât s` nu-l intereseze ce car`, atâta timp cât nou` ne rezolv` o problem`. La fel [i la bitcoin. Tehnologia ca [i lan] este «dumb». Dar ce construim noi la capete va avea valoare”, spune Eram. Cu alte cuvinte, partea revolu]ionar` a tehnologiei din spatele bitcoin va veni din ceea ce se va crea pe baza acesteia. La fel spune [i Radu Georgescu, care vorbe[te despre construirea de nivele de tehnologie [i de business peste structura esen]ial` a bitcoin. “Separ`m moneda de tehnologie. Habar n-am unde se duc pl`]ile, dar aceast` tehnologie este absolut senza]ional`, poate fi folosit` la foarte multe lucruri”, arat` Founding Partner-ul GECAD Group. Iar bitcoin face progrese. UATP, o re]ea de pl`]i pentru liniile aeriene, a anun]at un parteneriat cu Bitnet, o platform` de procesare a pl`]ilor prin bitcoin, ca s` ofere unui num`r de 260 de companii aeriene din toat` lumea posibilitatea de a accepta moneda virtual` pentru plata biletelor. Dac` ce a]i citit pân` acum vi se pare futuristic, afla]i c` eco-nomi[tii estimeaz` c`, \n prezent, doar 8% din banii din \ntreaga lume exist` sub form` fizic`, restul sunt pe computere, \n conturi electronice din toat` lumea. Virtualizarea banilor este ca [i realizat`. Bitcoin poate aduce acum doar democratizarea acesteia. “Monedele digitale ne-ar putea schimba vie]ile \n urm`torul secol, s` pl`tim totul doar cu atingerea telefonului de un POS, iar online s` pl`tim la fel, f`r` s` existe conceptul «plata cash ramburs». Trebuie s` fii printre companiile care vor exista atunci [i vor lucra a[a? Atunci, trebuie [i s` fii deschis nout`]ilor [i s` vezi cum se potrivesc ]ie [i companiei tale”, conchid reprezentan]ii F64. Biz Biz

TECH

|n c`utarea solu]iei optime Cristian Aciubot`ri]ei, CEO al INSOFT Development & Consulting, vorbe[te despre importan]a know-how-ului \n succesul companiei pe care o conduce, dar [i despre provoc`rile la nivel de business. De Drago{ l~z~resCu Cum a]i caracteriza anul 2014 pentru insoFt? 2014 a \nsemnat pentru noi un an de consolidare dar [i un pas \nainte \n implementarea de proiecte importante cu impact pentru mii de beneficiari finali, dezvoltarea de noi solu]ii, atragerea de fonduri europene semnificative [i abordarea unor domenii noi. Toate acestea s-au reflectat \n cre[terea cifrei de afaceri, aceasta ajungând \n 2014 pân` la 31,9 milioane euro, ceea ce a reprezentat un avans de 55% fa]` de anul 2013. Care au fost cele mai importante proiecte derulate anul trecut? |mi este greu s` aleg, deoarece am derulat peste 60 de proiecte. A[ vrea s` amintesc dou` proiecte de impact pentru noi – Polul de competitivitate CREVIS, un proiect R&D inovator \n regiune, dar [i implicarea \n primul proiect sistemic din România – “Instruire pentru furnizarea de servicii moderne – INFUSE”. Suntem implica]i [i am dezvoltat o serie de solu]ii software bazate pe tehnologie de ultim` or`, \n cadrul proiectelor adresate pie]ei muncii, pentru a r`spunde nevoilor specifice ale organiza]iilor care furnizeaz` servicii de ocupare, formare profesional`, consiliere [i orientare, din mediul public [i privat. Ce elemente de noutate au prezentat aceste proiecte? CREVIS include [apte proiecte (din care INSOFT implementeaz` trei), derulate

de 13 parteneri publici [i priva]i, [i vizeaz` crearea primului centru de excelen]` din Europa pentru monitorizarea de la distan]` a infrastructurilor critice [i instruirea speciali[tilor din domeniu. Investi]ia include construirea unui centru de simulare [i training dotat cu un cub complet de realitate virtual` cu imersie. INFUSE propune o abordare integrat` la nivel na]ional, pentru \mbun`t`]irea accesului [i participarea pe pia]a muncii a 7.000 de persoane din grupuri vulnerabile, prin organizarea de cursuri de calificare. De asemenea, 5.000 de angaja]i din administra]ia public` local` vor participa la cursuri de formare profesional` online [i vor dobândi noi competen]e \n vederea derul`rii de activit`]i ce vizeaz` cre[terea incluziunii sociale. Proiectele adresate pie]ei muncii au reprezentat o provocare deoarece au presupus atât dezvoltarea de la zero a unor componente specifice cât [i personalizarea solu]iilor din portofoliu cum ar fi: INVALUE – solu]ie de management a competen]elor profesionale [i personale, INSOFT Enterprise Portal, INSOFT DMS – solu]ie de management a documentelor, platforma de eLearning [i con]inutul digital learnIN. Ce planuri are insoFt pentru anul \n curs? Ne vom concentra eforturile pe sus]inerea unei cre[teri sustenabile prin transferul de know-how, promovarea

“Suntem implica]i [i am dezvoltat o serie de solu]ii software bazate pe tehnologie de ultim` or`, \n cadrul proiectelor adresate pie]ei muncii.” Cristian aCiubot~ri}ei, Ceo, insoFt Development & Consulting

produselor din portofoliu la nivel interna]ional [i adaptarea rapid` la cerin]ele pie]elor regionale de IT. |n anul 2015 vom continua extinderea echipei de speciali[ti [i accesarea de fonduri europene destinate dezvolt`rii de proiecte \n perioada 2015-2020. Activit`]ile de R&D vor fi \n continuare o prioritate, având un rol important \n identificarea [i generarea de noi solu]ii.

Pe ce tip de servicii v` ve]i baza \n viitorul apropiat [i ce a[tept`ri ave]i de la ele? Avem deja un portofoliu extins de produse [i servicii [i ne vom baza pe cele care, conform estim`rilor noastre, vor asigura un raport optim \ntre gradul de inova]ie, beneficiile finale furnizate clientului [i veniturile generate. Pia]a de IT r`mâne \n continuare foarte dinamic` atât din punct de vedere al competi]iei cât [i al cerin]elor clien]ilor, de aceea ne vom axa \n principal pe dezvoltarea de solu]ii la cheie, integrarea de sisteme IT complete, extinderea suitei de aplica]ii educa]ionale, comercializarea produselor dezvoltate \n proiectele de R&D ajunse la maturitate [i consolidarea solu]iilor informatice adresate pie]ei muncii. Biz Biz

tehnologie \n echip` Cum a reu[it un grup de oameni pasiona]i de IT s` coaguleze o echip` care ofer` azi \n România servicii de web hosting la standarde de calitate occidentale [i de ce oamenii sunt cel mai important activ pentru o companie din domeniul tehnologiei. De gabriel bârlig~

ând vorbe[ti despre servere, centre de date [i hosting te gånde[ti \n primul rånd la tehnologie. Dar Radu Feraru, director comercial la xServers, se gånde[te \n primul rånd la oamenii din echipa xServers. “Cånd ai o afacere [i vrei ca succesul s` fie cåt mai aproape, ai

Biz

nevoie de o echip` capabil` care s` ]in` pasul cu tine. Echipa noastr` este una care face fa]` tuturor provoc`rilor care apar. I-am selectat cu aten]ie, lucr`m de foarte mult timp \mpreun`”, spune Feraru. xServers ofer` de 12 ani servicii de web hosting pe pia]a din România, având propriul centru de date \n

Bucure[ti, care ofer` clien]ilor un uptime minim garantat de 99,982%. Anul trecut compania a \nregistrat o cifr` de afaceri de 4,6 milioane de lei [i un profit de peste 1 milion de lei, aproape trei ori mai mare decât \n 2013. Povestea xServers a \nceput \n 2003, cu un mic grup de oameni pasiona]i de

TECH

“Echipa noastr` este una care face fa]` tuturor provoc`rilor care apar. I-am selectat cu aten]ie, lucr`m de foarte mult timp \mpreun`.”

Fotografii: VALI MIREA

radu Feraru, director comercial, xservers

IT care aveau o idee de business \n zona de furnizare de servicii de internet. Avånd experien]` vast` pe partea tehnic`, ei au venit cu o abordare nou` \n pia]`, iar pasiunea [i-a spus cuvåntul, transformånd ideea lor \ntr-un business de succes. Compania a crescut constant datorit` calit`]ii serviciilor oferite [i muncii de echip`, dar \n 2007 a realizat un salt important cånd grupului xServers i s-au ad`ugat [i al]i profesioni[ti cu experien]` important` \n IT [i servicii de internet. Ace[tia au adus nu doar know-how, ci [i [i investi]ii majore \n cadrul companiei, care au fost direc]ionate c`tre \mbun`t`]irea constant` a serviciilor.

La momentul respectiv, xServers se num`ra printre pu]inii furnizori care au introdus gratuit \n serviciile lor garant`ri ale l`]imii de band` [i protec]ii la atacuri de tip flood, pentru fiecare client \n parte. |n acela[i timp, echipa lucra constant la \mbun`t`]irea calit`]ii serviciilor, prin perfec]ionarea din punct de vedere tehnic a solu]iilor oferite \n detrimentul promisiunilor nerealiste. |n cadrul companiei s-a pus mereu accentul pe inova]ie, cercetare [i creativitate, c`utåndu-se mereu solu]ii alternative dezvoltate in-house, pe baza experien]ei practice. “Am preferat s` [tim c` serviciul va fi irepro[abil, am preferat s`-l test`m [i s`-l \mbun`t`]im continuu, nu l-am aruncat pur [i simplu \n pia]` s` \ncerc`m marea cu degetul”, arat` Radu Feraru. Dinamismul companiei este reflectat [i la nivelul echipei, care ast`zi este format` din “30 de prieteni cu media de vårst` de 25 ani”, dup` cum declar` chiar reprezentan]ii xServers. “{tiu c` al`turi de mine sunt oameni muncitori [i inteligen]i, lucru care m` face s` m` simt \n siguran]`. Faptul c` pot munci, pot råde [i pot jongla cu toate ideile mele al`turi de ei denot` clar c` m` pot baza pe colegii mei ori de câte ori va fi necesar [i invers”, spune Geanina Culea, Back Office Manager. Pe lång` departamentul tehnic, care este coloana vertebral` a compa-

niei, departamentul comercial a cunoscut o dezvoltare accelerat` \n ultimii doi ani, ajungånd de la 3 la 12 persoane [i cre[terea va continua. “Echipa este \n constant` cre[tere, de aceea sus]inem constant noii colegi [i transferul de know-how, pentru ca serviciile oferite s` se ridice la standardele impuse indiferent de vechimea \n cadrul echipei”, spun reprezentan]ii companiei. P`strarea coeziunii echipei este una dintre provoc`rile principale pentru o companie aflat` \n plin` cre[tere, iar comunicarea intern` este esen]ial`. Spiritul de echip` de la xServers reiese din discu]iile cu cei care lucreaz` aici. “|mi place s` lucrez cu oameni extraordinari, \nv`] tot timpul de la cei mai buni profesioni[ti din domeniu. Este un loc de munc` plin de provoc`ri, care \mi ofer` posibilitatea de a m` dezvolta profesional, nicio zi nu este plictisitoare [i am \ntotdeauna dorin]a de a \nv`]a lucruri noi”, spune Alex Druga, Direct Sales Manager. Pe aceea[i lungime de und` este [i Mihaela Mitu, Reporting Specialist, care spune c` \i place ce face, fiindc` e un domeniu \n care mereu apare ceva nou, care cre[te [i evolueaz` de la un an la altul [i \i permite s`-[i p`streze mintea antrenat`. Iar la xServers, \n spatele tehnologiei de ultim` or` [i a serviciilor de cea mai bun` calitate, se afl` mereu echipa. Biz Biz

Biz

INOVA}IE

Bun venit \n era “uberiz`rii”, \n care simpla ap`sare a unui buton pe smartphone pune \n leg`tur` cererea cu oferta [i creeaz` o nou` economie, care amenin]` vechea ordine de business. DE GABRIEL BÂRLIG~

Foto: © Bigapplestock – Dreamstime.com

ECONOMIA UBER

um faci un business pentru transportul persoanelor când nu ai ma[ini sau [oferi? Foarte simplu, creezi o aplica]ie! Pe scurt, asta a f`cut Travis Kalanick când a lansat Uber: a creat un loc care s`-i pun` la un loc pe cei care au o ma[in` [i sunt dispu[i s` fac` bani cu ea [i pe cei care vor s` ajung` din punctul A \n punctul B \n condi]ii decente [i f`r` s`-[i fac` griji legate de costul cursei. Ca de obicei, ideile geniale sunt simple. Ast`zi, compania este evaluat` la 40 de miliarde de dolari, o sum` uria[` pentru o companie tech lansat` acum cinci ani. Ceea ce difeBiz

Biz

zent, aplica]iile de acest gen din România s-au concentrat pe comenzile la taxi, cea mai popular` fiind Speed Taxi - 10% dintre participan]i la sondaj afirm` c` o folosesc, \n timp ce 40% au auzit de ea, de[i nu o utilizeaz`. Uber este foarte atent \n definirea serviciilor sale, spunând c` ceea ce ofer` compania este o platform` peer-to-peer, diferit` structural de activit`]ile comerciale ale [oferilor de taxi profesioni[ti. “Noi oferim mijloace complementare [i alternative de deplasare prin ora[, iar asta nu \nseamn` c` nu mai po]i folosi taxiurile, metroul, autobuzele sau bicicletele”, afirm` oficialii companiei. |n prezent, Uber ofer` servicii \n peste 280 de ora[e din toat` lumea [i numai \n Statele Unite are 160.000 de [oferi care lucreaz` regulat pentru companie. Este un impact uria[ pentru o companie care graviteaz` \n jurul unei aplica]ii [i semnaleaz` ascensiunea unei noi pie]e a muncii bazate tocmai pe aplica]ii. Se vorbe[te despre despre “uberizarea” multor domenii. Extrapolând ceea ce Uber a f`cut pentru taxiuri, ne putem gândi c` noile tehnologii vor putea defalca joburi tradi]ionale \n mai multe task-uri care s` fie alocate oamenilor doar când este nevoie de ele, salariile fi-

ind stabilite pe baza dinamicii permanente a cererii [i ofertei, iar performan]a fiec`rui muncitor fiind urm`rit` [i revizuit` constant. Practic, companiile de tip Uber aloc` mai eficient oameni [i activele lor, nu doar informa]ii. Se poate spune c` definim o nou` categorie de munc`, care nu este full-time, dar nu este nici conducerea propriului business. Uberizarea, economia on-demand, ar putea avea beneficii clare: tehnologia ne-ar permite mai mult` flexibilitate, fiindc` serviciul s-ar mula pe programul personal, nu invers. Problema este c` un astfel de model ar face veniturile imprevizibile [i ar spori insecuritatea. Din punctul de vedere al companiilor \ns`, poate fi un sistem extrem de eficient, \n care vor pl`ti doar munca efectuat` [i doar atunci când este nevoie de ea. Economia Uber are la baz` un principiu simplu: ape[i un buton pe smartphone [i ceva se \ntâmpl` \n via]a real`. Nu dai un share pe Facebook, nu pui o poz` pe Instagram, ci chemi o ma[in` cu [ofer, care câ[tig` bani de pe urma acestui serviciu. Creeaz` astfel de companii valoare practic din nimic sau distrug valoare din economia tradi]ional`? Inventeaz` modalit`]i noi [i flexibile pentru ca cei care au nevoie de bani s` munceasc` sau

Foto: © Letuve – Dreamstime.com

ren]iaz` Uber de alte companii tech este componenta sa non-tech: oamenii pl`tesc pentru serviciile de transport pe care le acceseaz` prin intermediul Uber, iar compania ia 20% din costul fiec`rei curse. Compania nu trebuie s` caute surse de monetizare a aplica]iei. Cu alte cuvinte, generarea de venituri se produce imediat [i continuu, principala grij` a Uber fiind ca [oferii din sistem s` se ridice la standardele dorite de clien]i [i ca tot mai mul]i s` se \nscrie \n sistem, fiindc` cererea pare s` fie \nc` uria[` peste tot \n lume. La sfâr[itul lunii trecute, Uber [i-a lansat serviciile [i la Bucure[ti, ca parte a campaniei de extindere a companiei \n Europa. Asta dup` ce, \n ianuarie, Travis Kalanick, CEO al Uber, a declarat c` \n 2015 compania are “planuri mari” pentru [oferii, c`l`torii [i ora[ele din Europa. “Ne vom concentra pe \ncheierea de noi parteneriate cu ora[ele europene pentru a oferi inova]ie [i beneficii economice acestora”, au spus oficialii companiei Uber \ntr-un interviu acordat atunci pentru Biz. Serviciul lansat \n Bucure[ti este Uber X, serviciul de baz` de ridesharing al companiei, \n care practic se poate \nscrie orice tip de ma[in`. Exist` \nc` patru niveluri de servicii Uber: Taxi, Black, SUV [i Lux. UberX a fost cel care a adus o cre[tere exploziv` pentru companie \ncepând cu finalul anului 2013, iar ast`zi peste 80% dintre [oferii Uber fac parte din acest program. Potrivit unui studiu realizat de iSense. Solutions, de[i doar 14% dintre români au auzit pân` acum de aplica]ia pentru smartphone Uber, 88% consider` conceptul aplica]iei util [i 73% sunt dispu[i s` o utilizeze. Doar 18% dintre responden]ii studiului au afirmat c` ar utiliza aplica]ia doar ca [oferi, \n timp ce aproape 28% sunt dispu[i s` o foloseasc` din postura de pasageri. Exist` [i un procent de 27% care a afirmat c` ar utiliza aplica]ia [i ca [ofer, [i ca pasager. Pân` \n pre-

INOVA}IE

UBER PENTRU... Ideea lui Travis Kalanick nu a schimbat doar taximetria, ci a creat un adev`rat model de business replicat \n alte sectoare. Exemplele sunt deja tot mai numeroase.

2 TRANSFIX

3 PUSH FOR PIZZA

4 VETTERY

Vrei s`-]i transpor]i mobila f`r` s` mai fii nevoit s` apelezi la prieteni? Intri \n aplica]ie, introduci adresa de unde trebuie s` fie ridicat` mobila (sau la[i loca]ia curent` de pe telefonul mobil), faci o fotografie cu piesa de mobilier ce trebuie mutat` [i a[tep]i s` vin` doi b`ie]i cu un camion. Aplica]ia promite c` nu vei fi nevoit s` ridici nimic [i cele dou` persoane care vor muta mobila sunt oameni pricepu]i la astfel de lucruri. Tu stai lini[tit cu måinile \n buzunar \n timp ce ei fac toat` munca. Desigur, serviciul e disponibil deocamdat` doar \n San Francisco. Dar a[a a \nceput [i Uber!

Dac` se poate pentru taxiuri, de ce s` nu se poat` [i pentru transporturi grele? Transfix e o aplica]ie care ofer` un loc unde \nc`rc`turile sunt distribuite [oferilor disponibili. Serviciul a fost deja testat la New York de Barnes and Noble, Samsung [i J.Crew. El a fost lansat de Drew McElroy, de]in`torul unei companii de logistic`. Acesta a constatat c`, prin sistemul folosit de compania lui, dura cel pu]in trei ore s` aranjeze detaliile unui transport. Ideea unui “Uber pentru camioane” a venit deci de la sine. Anul trecut, Transfix a primit o finan]are de 1,8 milioane de dolari.

Foamea te motiveaz`, dup` cum s-a dovedit [i \n cazul lui Cyrus Summerlin [i al lui Max Hellerstein, care s-au gåndit c` ar fi mai simplu s` aib` un buton (pe smartphone, desigur!) cu care s` comande pizza [i atåt. Desigur, nu po]i comanda orice fel de pizza, fiindc` ar fi nevoie de prea multe butoane, a[a c` exist` doar dou` op]iuni, margherita sau pepperoni. Fondatorii habar nu au cum s` fac` pizza, ei doar \nscriu pizzeriile locale \n aplica]ie, [i acestea au \nc` un canal prin care s`-[i vånd` produsul. Nu sunt singurii care s-au gåndit la asta, un alt exemplu fiind Easy as Pi.

Da, cineva a adaptat modelul Uber \n recrutare! Americanii Brett Adcock [i Adam Goldstein erau anali[ti la un fond de hedging chiar pe domeniul recrut`rii. |n martie 2013, au lansat Vettery, aplica]ie care plaseaz` profesioni[ti de top \n b`nci [i fonduri de investi]ii. |n 2014, au plasat cu succes 100 de persoane. Aplica]ia combin` big data cu o platform` unde candida]ii [i recrutorii pot interac]iona \n timp real, iar compania scaneaz` permanent datele disponibile public pentru a identifica cei mai buni profesioni[ti, chiar dac` ace[tia nu-[i caut` alt loc de munc`.

contribuie la distrugerea joburilor full-time? {oferul tipic de la Uber este b`rbat absolvent de facultate, c`s`torit [i cu copii, care suplimenteaz` un job cu norm` \ntreag` sau unul part-time conducând cam 15 ore pe s`pt`mân` [i efectuând 20-30 de curse, ca s` câ[tige suplimentar 300-400 de dolari s`pt`mânal (asta \nainte de a pune la socoteal` benzina [i costurile de \ntre]inere a ma[inii). Cel pu]in asta arat` un studiu recent realizat chiar la cererea Uber de Alan Krueger, economist la Princeton [i fost consilier economic al pre[edintelui Barack

Foto: © Letuve – Dreamstime.com

1 LUGG

Uber spune c` ofer` mijloace complementare [i alternative de deplasare prin ora[, iar asta nu \nseamn` c` nu mai po]i folosi taxiurile, metroul sau autobuzele.

Obama. Practic, [oferii care lucreaz` pentru Uber nu decid s` fac` bani cu ma[ina lor fiindc` nu-[i g`sesc de munc`, ci lucreaz` pentru Uber fiindc` nu au suficient de munc`. Pân` una-alta, succesul Uber a declan[at o revolu]ie, denumit` de unii “economia r`splatei imediate”. Dup` ce Uber a deschis calea, \n Silicon Valley aproape orice nou start-up \n orice domeniu posibil se prezenta investitorilor despre “un Uber pentru domeniul X”. Gra]ie smartphone-urilor conectate la internet, tineri \ntreprinz`tori foloBiz

sesc tehnologia pentru a face leg`tura dintre o mas` mare de clien]i dispu[i s` pl`teasc` pentru un serviciu convenabil cu mici afaceri sau oameni care caut` un loc de munc` flexibil. Criticii spun c`, pentru ca un astfel de sistem s` func]ioneze, trebuie s` exist` dou` lucruri [i niciunul dintre ele nu este un iPhone. |n primul rând, trebuie ca pia]a s` fie suficient de mare pentru a putea fi scalat`, altfel nu po]i lansa decât servicii de lux pentru o clientel` select`. |n al doilea rând, trebuie s` existe o clas` muncitoare suficient de mare dispus` s` lucreze pe o sum` care s` \ndeplineasc` dou` condi]ii: s` fie suficient de mic` \ncât clien]ilor s` li se pare avantajoas`, dar suficient de mare ca intermediarul (Uber, de 44

Biz

exemplu) s` poat` avea o marj` de profit acceptabil`. Deja, ascensiunea Uber este considerat` un avertisment pentru alte industrii. Recent, Mark Carney, guvernatorul B`ncii Angliei, a spus c` este posibil ca unele companii tech s` fac` b`ncilor ceea ce face Uber taximetri[tilor: s` le distrug` afacerile \nainte ca guvernele s` apuce s` creeze noi reglement`ri referitoare la activitatea acestui tip de start-upuri. Desigur, \n multe ora[e taxiurile sunt monopoluri sau exist` carteluri care ]in pre]urile sus, oferind la schimb servicii de calitate sc`zut`. Cu Uber, cel pu]in teoretic, clien]ii pot evita astfel de situa]ii [i pot obliga [i taxiurile tradi]ionale s` \ncerce s` concureze la acela[i

nivel de calitate. La fel [i \n cazul b`ncilor, acestea se tem, de fapt, c` nu vor putea face fa]` unei avalan[e de servicii financiare, \n special \n zona de transferuri de bani pe plan interna]ional, mult mai simplu de utilizat [i mai ieftine pe deasupra. O alt` problem` a sistemului este posibilitatea ca, pe viitor, computerele [i algoritmii, nu oamenii, s` stabileasc` ce [i cât vom munci. Apari]ia unor joburi cum este cel de [ofer la Uber este, practic, concluzia logic` a unui sistem economic [i tehnologic \n care eficien]a este principala virtute. Aceste servicii au succes fiindc` folosesc mai eficient timpul disponibil pe care \l au oamenii. Practic, oamenii au ajuns s`-[i monetizeze timpul liber.

INOVA}IE

BUN VENIT LA BORD! Cine sunt cei care conduc ma[inile Uber? Pentru a afla exact acest lucru, Alan Krueger, economist la Princeton [i fost consilier economic al pre[edintelui american Barack Obama, a realizat recent un studiu referitor la cei care lucreaz` ca [oferi pentru Uber, studiu comandat chiar de companie. De re]inut faptul c` ace[tia nu sunt angaja]i de Uber, prin urmare nu beneficiaz` automat de asigur`ri sociale sau de s`n`tate. |ns` Uber verific` fiecare [ofer cu care lucreaz`. Pe baza datelor din sistemul Uber [i a unui sondaj efectuat \n råndul

a 600 de [oferi din 20 de ora[e americane, studiul arat` c` [oferul tipic de la Uber este b`rbat absolvent de facultate, c`s`torit [i cu copii, care suplimenteaz` un job cu norm` \ntreag` sau unul part-time conducând cam 15 ore pe s`pt`mân` [i efectuând 20-30 de curse, ca s` câ[tige suplimentar 300400 de dolari s`pt`mânal (asta \nainte de a pune la socoteal` benzina [i costurile de \ntre]inere a ma[inii). 90% dintre participan]ii la sondaj conduc pentru Uber mai

|ntre timp, Uber \[i continu` cre[terea [i este tot mai popular printre investitori. |n urma presiunii venite din partea acestora, compania a extins cea mai recent` rund` de finan]are cu un miliard de dolari, ceea ce aduce totalul acestei runde la 2,8 miliarde de dolari. Asta la doar câteva s`pt`mâni dup` ce Uber mai finalizase o finan]are de 1,2 miliarde de dolari, care la rândul ei venea dup` alte 4 miliarde de dolari de la investitori, printre care se num`r` [i o divizie a b`ncii de investi]ii Goldman Sachs. Dup` cum spuneam, Uber este evaluat` \n prezent la 40 de miliarde de dolari, fiind dep`[it` doar de Xiaomi, produc`torul chinez de smartphone-uri, \n ceea ce prive[te start-up-

pu]in de 35 de ore pe s`pt`mån` [i majoritatea nu au renun]at la slujba pe care o aveau \nainte. |n acela[i timp, 40% dintre [oferi declar` c` Uber e singura lor slujb` \n acest moment. {oferii din programul UberX cå[tig` cel mai mult pe or` \n San Francisco (25 de dolari) [i cel mai pu]in \n Chicago (15 dolari), din nou, \nainte de a pune la socoteal` costul benzinei. |n Statele Unite, 160.000 de [oferi au intrat \n programul Uber din 2012 \ncoace.

urile de tehnologie \nc` nelistate la burs`. “Participarea \n Seria E de finan]are a Uber subliniaz` \ncrederea investitorilor \n cre[terea Uber”, a declarat Nairi Hourdajian, directorul de comunicare al companiei. Banii sunt extrem de necesari pentru ca Uber s`-[i poat` continua cre[terea rapid`. Compania vrea s` extind` ini]iativa UberPool, care combin` mai mul]i pasageri ce se \ndreapt` spre aceea[i destina]ie [i le permite acestora s` \mpart` costurile. De asemenea, extinderea \n Europa [i \n zona Asia-Pacific \nghite [i ea fonduri importante. Iar pe aceste pie]e, Uber nu va fi \ntâmpinat cu bra]ele deschise. {oferii de taxi [i de limuzine din

]`ri ca Spania, Germania sau Belgia vor \ncerca s` pun` be]e \n roate noului concurent, ceea ce va presupune costuri suplimentare pentru Uber. Iar ca s` reu[easc` \n China, compania va trebui probabil s` cheltuie serios ca s` poat` lupta contra serviciilor unor companii ca Didi Dache [i Kuaidi Dache, liderii pie]ei de taxiuri care [i-au anun]at recent inten]ia de a fuziona, urmând s` de]in` astfel peste 90% din pia]a de profil. |ntre timp, [i cel mai mare concurent din SUA al Uber face rost de bani. Lyft a deschis o rund` de finan]are de cel pu]in 250 de milioane de dolari, la care [i-a anun]at deja participarea un investitor important, grupul chinez Alibaba. Uber oricum nu se culc` pe lauri. |n ianuarie, compania a lansat \n Hong Kong un nou serviciu de transport de bunuri, nu de persoane, numit UberCargo. Acesta permite transportul oric`rui tip de obiect. Dup` plasarea comenzii, \n câteva minute sose[te o camionet` [i obiectele sunt \nc`rcate de c`tre utilizator, care poate cere, \ns`, [i ajutorul [oferului. Cine vrea poate s` mearg` \n ma[in` cu “coletul”, al c`rui traseu \l poate oricum urm`ri permanent \n aplica]ie. Pre]urile sunt calculate pe baza distan]ei, dar [i a timpului de livrare. |n Hong Kong exist` deja dou` start-up-uri de tip “Uber pentru logistic`”: Lalamove (sau EasyVan) a primit recent o finan]are de 10 milioane de dolari, iar GoGoVan a adunat 6,5 milioane de dolari \n faza de seed investing [i \n 2014 a mai primit 10 milioane de dolari investi]ie de pe re]eaua social` chinez` Renren. UberCargo pare destinat \n principal companiilor, dar cei de la Lalamove afirm` c` exist` [i o cerere semnificativ` din partea consumatorilor individuali. Iat` cum ironia face ca cineva care a copiat modelul Uber ajunge s` fie copiat la rândul s`u chiar de c`tre Uber. Bun venit, deci, \n economia Uber! Biz Biz

STRATEGIE

Marketing \n era experien]ial` Care este re]eta unui brand de succes \n fa]a noului consumator preten]ios, care cere experien]e, emo]ii, inspira]ie [i o component` social` tot mai important`? DE ALEXANDRU ARDELEAN

estionånd un portofoliu impresionant de branduri [i intrånd \n contact permanent cu consumatorii, Dan Oprescu, director de marketing, Unilever South Central Europe, spune c` brandurile trebuie s` mearg` tot mai mult \n zona social` [i experien]ial` pentru a fi al`turi de consumatori.

Ce s-a schimbat \n marketing \n ultimii ani? Marketingul traverseaz` o perioad` de transformare care are la baz` schimbarea paradigmei de comunicare: consumatorii devin centrul strategiilor de marketing, fiind implica]i chiar din faza de dezvoltare a produselor, prin procese de cocreere. Cunoa[terea intim` a consumatorului este mai important` ca oricând. Tr`im \ntr-o perioad` \n care genera]iile actuale (millennials) nu mai aleg brandurile dup` beneficii func]ionale, ci \n func]ie de felul \n care brandurile corespund intereselor [i nevoilor sociale ale comunit`]ilor. 46

Biz

Cum vede]i consumatorul \n acest moment? Consumatorii sunt un partener de discu]ie care ne men]ine \ntr-un ritm alert, ne provoac` s` ]inem permanent pasul cu evolu]ia lor pentru a ne men]ine relevan]i. Decizia nu se mai ia \n totalitate la raft, ci de cele mai multe ori acas`. Consumatorul vine cu o list` [i \[i calculeaz` bugetul \nainte de a cump`ra. Noi credem \n construirea unei rela]ii pe termen lung \ntre consumatori [i brand, care trece dincolo de procesul strict de achizi]ie, ajungând \ntr-o latur` emo]ional` [i, din ce \n ce mai mult, \n zona experien]ial`.

Cum vede]i pia]a la acest moment? Cre[terile economice recente au propulsat consumul, iar consumatorii manifest` un optimism moderat. Dar poten]ialul de cre[tere \n multe categorii \n care suntem prezen]i este \nc` extraordinar [i Unilever are for]a s` dezvolte pia]a. Fie c` vorbim despre produse inova-

toare, despre branduri puternice, care au la baz` o misiune social`, sau despre programe educa]ionale dedicate zonelor \n care Unilever are expertiz` solid`: s`n`tate, igien` [i alimenta]ie s`n`toas`.

Cum face]i fa]` cu un portofoliu complex de branduri? Modul \n care construim branduri, cre`m experien]e [i emo]ii, \n care \i inspir`m pe consumatori prin manifestul brandului care, \n anumite cazuri, poate s` aib` [i o component` social` mai puternic` (de exemplu campania de cause related marketing Domestos – UNICEF) este esen]ial pentru activitatea unui om de marketing. Investim constant timp [i resurse pentru a cre[te experien]ele din cadrul interac]iunii cu brandul. Nu \n ultimul rând, execu]ia este important`: aten]ia la detalii \n tot ceea ce implement`m este crucial` pentru c` este vorba despre acele detalii care fac diferen]a [i care "seduc" consumatorul.

“Genera]iile actuale nu mai aleg brandurile dup` beneficii func]ionale, ci \n func]ie de felul \n care brandurile corespund intereselor [i nevoilor sociale ale comunit`]ilor.” DAN OPRESCU, director de marketing, Unilever South Central Europe

Cum a fost evolu]ia companiei anul trecut? Am semnat un parteneriat cu Grupul Genesis Biopartner, prin care livr`m pentru a fi transformate \n energie regenerabil` toate de[eurile provenite din alimentele expirate de la depozitul Unilever din Arice[tii Rahtivani. Vrem s` reducem, \n medie, cu \nc` 15 – 20% cantitatea

de sare din produsele noastre, \n perioada 2015 – 2020. Am eliminat gr`simile trans [i reducem gr`simile saturate. Din 2013, fabrica de la Ploie[ti trimite zero de[euri c`tre groapa de gunoi.

Cum va fi 2015? Avem planuri mari: vrem s` acceler`m retailul tradi]ional din România [i suntem pe

drumul cel bun, pentru c` tendin]a este clar de cre[tere. |n plus, ne dorim s` avem un an foarte bun cu toate diviziile noastre, de la produse de g`tit, la categoria de tartinabile, pân` la produsele de \ngrijire personal` [i cele de \ngrijire a casei. Desigur, avem planuri ambi]ioase pentru \nghe]at`, mai ales c` \n 2014 am fost num`rul 1.

Dan Oprescu ocup` actuala func]ie de director de marketing \n cadrul Unilever South Central Europe din 2011. |n companie lucreaz` \ns` din 1998, anterior ocupând pozi]iile de Portfolio Brand & Trade Strategy \n JTI [i Marketing Director Polonia & România \n Hochland. Printre brandurile de care s-a ocupat pe parcursul carierei de peste 20 de ani \n marketing se num`r`: Rama, Delma, Becel, Algida, Napoca, Delikat, Knorr, Magnum, Hochland, Camel, Salem, Winston, Benson & Hedges, Sobranie. Este absolvent al Universit`]ii Politehnice Bucure[ti, iar de-a lungul timpului a urmat cursuri de specializare \n marketing la INSEAD, IMD, MCE.

Biz

Organiza]ii \n incertitudine Nu po]i trece doar din vorbe la o organiza]ie care se adapteaz` la schimb`ri din mers [i f`r` interven]ie centralizat`. Este nevoie de schimb`ri majore \n structurarea organiza]iei. Iar cea mai important` schimbare trebuie s` aib` loc chiar la vårful organiza]iei. DE ADRIAN STANCIU

ucram acum cå]iva cu un client la o nou` strategie cånd acesta mi-a spus franc: “Singurul lucru pe care-l [tiu sigur e c` nu mai [tiu nimic sigur”. Era imediat dup` declan[area crizei [i lumea p`rea c` o luase razna. Au trecut vreo cinci ani de atunci [i lucrurile pare s` se fi lini[tit. Pare doar, pentru c`, dac` ne uit`m mai atent, rata de imprevizibilitate, incertitudinile [i viteza schimb`rilor profunde ale realit`]ii au crescut toate. Ceea ce s-a schimbat nu e faptul c` s-a terminat criza. S-a terminat \ns` a[teptarea noastr` ca ea s` se termine. {i asta e ceva bun. Pentru c` aceast` criz` nu e o criz`, e o nou` realitate. For]ele care determin` instabilitatea economic`, social` [i politic` a societ`]ii sunt puternice [i \nc` \n plin` desf`[urare, f`r` vreun semn de \ncetinire, chiar dimpotriv`. |n schimb, ceea ce am \nv`]at este c` \n acest mediu, imprevizibil [i incoerent adeseori, unele organiza]ii str`lucesc chiar \n domeniile \n care altele \[i \nchid por]ile citând drept cauze exact instabilitatea mediului. Exist`, deci, organiza]ii care nu doar c` supravie]uiesc \n incertitudine, ci chiar se hr`nesc cu ea. Dar cum arat` ele? |n primul rând trebuie spus aici c` modul \n care construim organiza]ii [i conducem oameni are vreo 120 de ani vechime. A fost inventat la sfâr[itul secolului XIX. El are la baz` premisa esen]ial` c` realitatea e previzibil` \n su48

Biz

ADRIAN STANCIU ficient` m`sur` \ncât activitaEste consultant \n tea aduc`toare de valoare s` transformare se poat` planifica pe o peorganiza]ional` [i Associated Dean rioad` suficient de lung` [i cu for Knowledge & un suficient de mare grad de Leadership la Maastricht School of Management precizie. |n acest model, inteRomånia ligen]a unei organiza]ii e conwww.adrianstanciu.ro centrat` la vârf, acolo se fac analizele, strategiile, planurile, acolo se aloc` resursele [i se organizeaz` activitatea. Restul organiza]iei are rostul s` le pun` \n aplicare, s` le execute. Conducerea activit`]ii are drept baz` respectarea planului [i const` \n analiza

variantelor [i adoptarea de m`suri corective. E un model creat pentru o er` industrial`, adus la perfec]iune \n procese industriale de organizare a muncii la band`, prin specializare [i diviziune. El a produs o cre[tere uria[` de eficien]` [i de bun`stare. Ca atare a devenit sacrosanct. Chiar [i atunci când, \n mod evident, nu mai func]ioneaz`. Pentru c` acest model are o mare hib`: este extrem de rigid. Dac` ceva nu merge bine, prima reac]ie a unei astfel de organiza]ii e s` atribuie problema execu]iei [i s` cear` m`suri corective. Un client de-al meu \mi spunea acum câ]iva ani c` problema lor e c` nu mai exist` pe pia]` oameni buni, sunt to]i pro[ti. L-am \ntrebat de ce crede asta. Pentru c` 75% din oamenii lor de vânz`ri nu-[i mai ating ]intele. O fi o problem` cu ]intele, zic. Nu e, \mi spune omul, le facem la fel de 10 ani. Pentru organiza]ii conduse centralizat, toate abaterile sunt opera]ionale. Planul e ultimul pus la \ndoial`, numai dup` ce orice altceva a dat gre[. Apoi, când e pus la \ndoial`, urmeaz` o perioad` de analize [i de documentare, de regul` subcontractat` unui consultant (de asta avem noi, `[tia, ce mânca). Analiza e subcontractat` pentru c` managementul nu are \ncredere \n propriii oameni. Din multe [i bune motive. Unul e c` nu prea are oameni care s` gândeasc` strategic [i s` \n]eleag`

STRATEGIE

problema \n ansamblul ei. Nu are pentru c` nu i-a antrenat nimeni s` gândeasc` a[a, chiar dimpotriv`. Apoi, toate comunica]iile \n aceste organiza]ii sunt foarte politizate, fiecare are ceva de ap`rat [i ceva de vândut. A[a c` e nevoie de o privire din afar`. Dar nu e destul o privire. Ea trebuie s` se traduc` \ntr-un plan de schimbare, de regul` foarte am`nun]it, pentru c` a[a e antrenat` organiza]ia s` func]ioneze, cu planuri detaliate. Asta dureaz` ani de zile. Iar când planul apare, punerea lui \n aplicare e greoaie [i stârne[te rezisten]`. A[a c` aplicarea cere timp. Mult timp. Pân` e gata toat` opera]iunea asta, realitatea pentru care ai planificat s-a schimbat. E[ti mereu, cronic, cu un pas \n urm`. Deci, ce e de f`cut? |n primul rând e nevoie s` \n]elegi c` trebuie un alt fel de organiza]ie. Una care se adapteaz` la schimb`ri din mers [i f`r` interven]ie centralizat`. Asta presupune câteva schimb`ri majore \n felul \n care organiza]ia e structurat`. Prima schim-

bare e c` e nevoie de mult “Dac` acorzi mai mult` autonomie \n oamenilor autonomie, toate straturile organizatrebuie s` te asiguri ]iei. Oamenii de la toate c` [tiu ce s` fac` cu nivelurile trebuie s` capete ea. Spa]iul pe care \l puterea de a lua decizii pe eliberezi de reguli va loc pentru a corecta procrea haos dac` nu e bleme acolo unde apar. umplut cu altceva. |l Asta ridic` problema po]i umple cu aliniere urm`toarei schimb`ri. la scop [i la valori.” Dac` acorzi oamenilor autonomie, trebuie s` te asiguri c` [tiu ce s` fac` cu ea. Spa]iul pe care \l eliberezi de reguli va crea haos dac` nu e umplut cu altceva. |l po]i umple cu aliniere la scop [i la valori. Va trebui, \ns`, s` \ncetezi s` lucrezi cu oameni care cer sau accept` s` fie trata]i ca ni[te copii [i s` lucrezi cu adul]i responsabili. Mai e nevoie [i s` te asiguri c` sunt competen]i s` judece [i s` ia deciziile potrivite \n situa]iile noi cu care se confrunt`. Pentru asta trebuie s` investe[ti mult \n dezvoltarea lor. Apoi mai e nevoie s` \nlocuie[ti motiva]ia extrinsec`, de tip b`] [i morcov,

cu o motiva]ie intrinsec`, bazat` pe dorin]a natural` a oamenilor de a realiza ceva de care s` simt` mândri. Motiva]ia extrinsec` produce focalizare [i conformitate, dar e opus` inova]iei [i schimb`rii. Stimularea ei nu e u[or de f`cut, e subtil` [i cere abilit`]i care pot p`rea de neatins pentru unii manageri. De ei va trebui s` scapi. Va mai trebui s` valorizezi [i s` promovezi managerii care sunt [i lideri nu doar v`tafi. Va trebui ca abilit`]ile de a conduce oameni s` fie importante pentru cariera [i reu[ita managerilor \n m`sur` cel pu]in egal` cu abilit`]ile de a produce rezultate pe termen scurt. Dar cea mai important` schimbare pe care o ai de f`cut, prima [i cea mai grea, e s` \n]elegi c` lucrurile arat` a[a cum sunt pentru c` tu le-ai f`cut a[a, iar dac` vrei ca ele s` func]ioneze altfel, mai bine, \n viitor, prima persoan` care trebuie s` se schimbe e[ti tu, conduc`torul firmei sau al departamentului sau al afacerii. {i asta e cea mai grea schimbare. Iar lipsa ei e mama tuturor e[ecurilor. Biz

C`ma[a original` Non Iron Brooks Brothers reprezint` modelul pentru esen]a stilului american [i a devenit mai mult decåt un brand emblematic, el reprezint` un stil de via]`. Brooks Brothers este fidel tradi]iei de brand inovator [i a creat de-a lungul timpului modele reprezentative deja \n moda interna]ional`. Brooks Brothers a lansat \n premier` mondial`, \n anul 1953, materialele care nu se [ifoneaz` Non Iron [i \n anul 1998 c`ma[a Non Iron realizat` integral din bumbac Supima. Sunt foarte pu]ine fibre naturale care s` aib` calit`]ile pe care le ofer` Supima. Acesta este supranumit “ca[mirul de bumbac” [i este deosebit de rezistent, dar \n acela[i timp moale [i elastic. Cercet`rile \ndelungate pentru realizarea unei tehnologii sustenabile au condus la dezvoltarea unui tratament natural care a conferit bumbacului o rezisten]` \mbun`t`]it` \mpotriva [ifon`rii [i a dus la eliminarea cutelor. Textura [i permeabilitatea materialului r`man nemodificate datorit` folosirii unui proces special care nu modific` propriet`]ile bumbacului. Rezultatul este un material rezistent la [ifonare, o combina]ie perfect` intre confort [i elegan]`, pe care Brooks Brothers o ofer` clien]ilor s`i \n mai multe variante de ]es`turi. Numele Brooks Brothers este sinonim cu elegan]a clasic` care este actual` [i plin` de stil. Tendin]ele modei vin [I trec, \ns` brandul a dovedit faptul c` produsele de bun` calitate [i bun gust sunt mereu solicitate [i la mod`.

Colec]iile Brooks Brothers, pentru b`rba]i, femei [i copii, le pute]i descoperi \n Magazinul Brooks Brothers, din Mall B`neasa Shopping City, parter.

Biz

SETH GODIN Foto: Jill Greenberg

Seth Godin este autor a 17 c`r]i devenite bestseller [i traduse \n peste 35 de limbi. Scrie pe teme legate de revolu]ia postindustrial`, diseminarea ideilor, marketing, abandon, leadership [i schimb`ri. Printre cele mai cunoscute c`r]i ale sale se num`r`: Linchpin, Tribes, The Dip [i Purple Cow. Pe l책ng` activitatea de autor, Seth Godin este [i antreprenor la Yoyodyne [i Squidoo.

Biz

STRATEGIE

Cum s` ie[i din rånd cånd \]i vine råndul Ce faci cånd \]i vine råndul? Nu, nu este o \ntrebare existen]ial` [i nici nu am g`sit solu]ia universal valabil`. Am g`sit \n schimb o carte care caut` r`spunsuri la aceast` \ntrebare. Este cea mai recent` carte a lui Seth Godin, autorul a 17 bestseller-uri. DE LOREDANA S~NDULESCU

a doi ani distan]` de la lansarea “The Icarus Deception”, considerat` una dintre cele mai inspira]ionale c`r]i ale sale, Seth Godin revine cu un nou proiect editorial, n`scut dintr-o dorin]` sincer` de a-[i ajuta semenii: s`-[i \nfrång` temerile [i s` ac]ioneze. A scris o carte despre fric` [i curaj, despre riscuri [i asumarea lor, dar mai ales despre fascinanta c`l`torie de la iner]ie la schimbare. Deseori, Seth Godin poveste[te c` titlurile c`r]ilor pe care le-a scris i-au venit de la \nceput, ba chiar i se \ntåmpl` s` g`seasc` titlul [i apoi s` scrie cartea. Nu [i \n cazul "What To Do When It's Your Turn (And It's Always Your Turn)", cartea pe care a lansat-o \n decembrie anul trecut. Ideea c`r]ii a pornit din momentul \n care fiul s`u, \nainte de a pleca la facultate, i-a cerut s`-i scrie cåteva sfaturi. De via]`. A[a, cu o simpl` scrisoare de la tat` la fiu, s-a n`scut o carte pentru cei care vor s` ias` din zona de confort, care vor s`-[i dep`[easc` fricile [i s`-[i g`seasc` sensul \n ceea ce fac [i, de ce nu, \n via]`. Deoarece statisticile arat` c` oamenii nu obi[nuiesc s` citeasc` pån` la cap`t c`r]ile pe care le \ncep pe Kindle, Seth Godin a dorit ca noua sa carte s` fie disponibil` numai pe hårtie. {i [i-a mai dorit ceva: oamenii s` nu cumpere doar un exemplar. Sistemul este urm`torul: cine cump`r` o carte prime[te dou`, cine cump`r` trei prime[te cinci, cine cump`r` opt prime[te 12. {i a[a mai departe. Ideea este simpl`: dac` prime[ti ceva gratis, vei fi

WHAT TO DO WHEN IT'S YOUR TURN AND IT'S ALWAYS YOUR TURN Coperta o \nf`]i[eaz` pe Annie Kenney, un simbol al mi[c`rii sufragetelor pentru emanciparea femeilor de la \nceputul secolului XX. Printre personalit`]ile despre care Seth Godin scrie \n aceast` carte se num`r`: Miles Davis, Stephen King, Neil Gaiman, Leonardo da Vinci, Richard Nixon, Isaac Asimov, Ella Fitzgerald, Gutenberg, Shirley Chisholm, Heisenberg, Madame Curie, David Crosby. Cartea poate fi comandat` online pe www.yourturn.link. Pre]ul unui exemplar este de 34 de dolari plus taxele de expediere.

tentat s` dai mai departe. Este un experiment de distribuire a unui proiect editorial pe orizontal`, care pån` acum, dup` cifrele anun]ate, d` roade. |n doar cåteva luni de la lansare, cartea s-a våndut deja \n peste 30.000 de exemplare, iar comenzile deja plasate au dep`[it cu 40% estim`rile autorului. Cu 160 de pagini care cuprind multe ilustra]ii, fotografii [i scurte povestiri, cartea este foarte u[or de parcurs chiar [i pentru cei c`rora nu le place s` citeasc` c`r]i. De zece ani, Seth Godin recunoa[te c` blogul s`u (sethgodin.typepad.com) l-a ajutat s`-[i pun` gåndurile \n ordine, s`-[i disemineze ideile, s` intre zi de zi \n contact cu cititorii, \ns` a realizat c` uneori, dac` \]i dore[ti o schimbare mai profund`, este nevoie de ceva mai mult de o postare pe blog, este nevoie de o carte. O carte onest` [i direct`. O carte care exploreaz` temeri [i tensiuni, o carte care invit` la introspec]ie [i care dilueaz` rezisten]a la schimbare [i aversiunea fa]` de asumarea ricurilor. O carte care, odat` ce a fost citit`, trebuie dat` mai departe, \mp`rt`[it` cu restul lumii. |ntrebat \n unul dintre interviurile pe care le-a acordat dup` lansarea c`r]ii ce face el cånd \i vine råndul, Seth Godin a r`spuns c` primul pas este con[tientizarea. Trebuie s` fii mereu pe faz` cånd \]i vine råndul. Este un exerci]iu de vigilen]`. Este ca \ntr-un joc, lucrurile se schimb` repede, nimeni nu st` s` te a[tepte. Trebuie pur [i simplu s` ac]ionezi! Biz Biz

Bloggerii [i agen]iile campioane \n 2015 Cine este bloggerul vedet` \n ochii agen]iilor? Care este agen]ia campioan` \n ochii bloggerilor? De doi ani de cånd ne punem aceste \ntreb`ri, r`spunsurile indic` acelea[i nume: Cristian China-Birta [i Golin. DE LOREDANA S~NDULESCU

entru al doilea an consecutiv, Cristian China-Birta se men]ine pe prima pozi]ie \n topul bloggerilor cu care agen]iile au colaborat cel mai mult pe parcursul anului 2014, clasament prezentat la edi]ia de anul acesta a Social Media Summit Bucure[ti. Urm`toarele pozi]ii sunt ocupate de: Cristian Manafu, Cabral, Cristina Bazavan, Ana Morodan, Vlad Petreanu, Cristina Mazilu, Victor Kapra, Vali Petcu [i Andreea Ibacka. Clasamentul a fost realizat \n baza unor interviuri cu 30 de agen]ii de comunicare din Romånia. |n ordinea men]ion`rilor f`cute de c`tre reprezentan]ii agen]iilor, bloggerilor li s-au acordat 12 puncte (prima men]ionare), 10 puncte (a doua men]ionare), respectiv 8 puncte (a treia men]ionare). Printre cele mai frecvente activit`]i pentru care bloggerii sunt solicita]i se num`r`, \n ordine: implicarea \n campanii de marketing [i comunicare; participarea la evenimente [i transmiterea de comunicate de pres`. |n ceea ce prive[te strict comunicate de pres`, unele agen]ii de PR sus]in c` trimit comunicate de pres` c`tre bloggeri doar la solicitarea acestora sau \n plan secund, considerånd c` nu este un tip de con]inut potrivit pentru ace[tia. Domeniile \n care bloggerii sunt cel mai frecvent implica]i \n activit`]i de comunicare sunt: FMCG, IT&C – teh-

Biz

TOP 10 BLOGGERI |N RELA}IA CU AGEN}IILE LOC NUME

BLOG

DOMENIU

Cristian China-Birta

cristianchinabirta.ro

GENERAL

Cristian Manafu

manafu.ro

GENERAL

Cabral

cabral.ro

PERSONAL

Cristina Bazavan

bazavan.ro

CULTURA

Ana Morodan

anamorodan.com

FASHION

Vlad Petreanu

petreanu.ro

GENERAL

Cristina Mazilu

mazilique.ro

GASTRONOMIE

Victor Kapra

victorkapra.ro

TEHNOLOGIE

Vali Petcu

zoso.ro

GENERAL

Andreea Ibacka

andreeapatrascu.ro

PERSONAL

10.

BLOGGERUL CRISTIAN CHINA-BIRTA Cristian China-Birta este blogger la cristianchinabirta.ro [i antreprenor online. Scrie pe blogul personal cristianchinabirta.ro despre social media, blogging [i antreprenoriat. |n 2011 a lansat Blogal Initiative, o agen]ie prin care desf`[oar` campanii pentru bloggeri \ntr-o modalitate inedit`, care s-ar caracteriza prin “democratizarea” ofertei companiilor c`tre bloggeri. Din 2013 este implicat \n Kooperativa.ro, care \nseamn` proiecte de ni[` precum sportlocal.ro, blogdebere.ro, blogdefotografie.ro, blogdecafea.ro, blogdecinema.ro, taximetre.ro, toate reunite sub umbrela de brand Kooperativa 2.0, companie pe care o de]ine \mpreun` cu Vlad Dulea.

STRATEGIE

TOP 20 AGEN}II |N RELA}IA CU BLOGGERII LOC AGEN}IE

TIP AGEN}IE

PUNCTAJ

Golin

478

MSL Group The Practice

346

McCann Group*

PR/Advertising/Digital

216

Oxygen PR

106

Kooperativa 2.0/Blogal Initiative

Social Media

104

The Connector / Evensys

Social Media

D`escu Bor]un Olteanu

GMP PR

Standout

Social Media

10.

Wunderman

Digital

11.

DC Communications

12.

Image PR

13.

Makesense

14.

2activePR

15.

Ranevents

16.

Webstyler

Digital

17.

Spada

Social Media

18.

Smartpoint

19.

Ogilvy

20.

4ACE

* McCann PR, MRM, McCann Erickson, Heist Industries

AGEN}IA GOLIN ROMÂNIA Golin România este afiliat` la re]eaua interna]ional` Golin Worldwide, iar pe plan local face parte din grupul de companii alc`tuit din: Lowe & Partners, Initiative, BPN, SENIORHYPER, Mobile Works [i Medic One. Agen]ia poart` numele Golin din vara anului 2014. A fost \nfiin]at` \n 2006, sub numele de Lowe PR, devenit` \n 2011 GolinHarris. De la \nfiin]are pân` la \nceputul lui 2015, Golin România a fost condus` de Hortensia N`stase. Dup` promovarea acesteia \n func]ia de vicepre[edinte al grupului Lowe, managementul agen]iei a fost preluat de Monica Botez, \n prezent Managing Partner al Golin România.

nologie, mod`, financiar-bancar, retail, auto, home & deco, CSR, s`n`tate, educa]ie [i asigur`ri. Cel de-al doilea studiu prezentat la Social Media Summit Bucure[ti, cu privire la rela]ia dintre agen]ii [i bloggeri, arat` c` Golin este considerat` agen]ia care [tie cel mai bine s` comunice cu bloggerii romåni. Pe pozi]ii frunta[e \n clasamentul realizat de Biz \n baza a 80 de interviuri cu bloggeri se afl` [i MSL Group The Practice, McCann Group, Oxygen PR, Kooperativa 2.0/Blogal Initiative, The Connector / Evensys, D`escu Bor]un Olteanu, GMP PR, Standout [i Wunderman. Pentru edi]ia de anul acesta a sondajului, fiecare respondent a f`cut maximum 3 nominaliz`ri, \n ordinea importan]ei pe care a considerat-o. Agen]iile avånd prima men]iune au fost punctate cu 12 puncte, cele cu a doua men]iune cu 10 puncte [i cele cu a treia men]iune – 8 puncte. Responden]ii chestionarului au avut libertatea de men]iona agen]ii de orice fel (PR, Blogging, Advertising, Media, Digital). |n evaluarea colabor`rii, bloggerii au fost ruga]i s` ia \n calcul nu doar campaniile derulate, ci [i comunicarea frecvent` venit` din partea agen]iilor [i particip`rile la evenimente, pentru a afla care sunt agen]iile care se pricep cel mai bine s` comunice cu bloggerii. Biz Biz

ac` \l \ntreba]i pe Lauren]iu Dumitrescu, pe vremea când era copil, ce \[i dore[te s` devin` când va cre[te, v` r`spundea f`r` s` stea deloc pe gânduri: "gunoier". Era fascinat de ma[ina uria[` care venea s`pt`mânal s` ridice gunoiul [i o urm`rea curios de la geam. Nu [i-a \mplinit visul din copil`rie, dar cu domeniul \n care activeaz` ast`zi a fost dragoste la prima vedere. “Dup` ce am utilizat pentru prima dat` internetul mi-am dorit s` \mi leg via]a profesional` de acest domeniu”, spune Lauren]iu. “Am fost angajat o scurt` perioad` de timp,

apoi am lucrat ca freelancer. Trecerea la antreprenoriat a fost pentru mine, la momentul respectiv, un pas firesc. Nu mi-am imaginat niciodat` c` va fi atât de greu \nceputul”, continu` fondatorul Digital Star. Dar eforturile lui au dat roade [i a[a se face c` anul trecut Digital Star a câ[tigat premiul “Agen]ia Anului” la Internetics [i a fost cea mai premiat` agen]ie la IAB Mixx Awards. Digital Star, agen]ie de marketing digital care a \mplinit luna trecut` cinci ani de la \nfiin]are, pl`nuie[te ca \n urm`toarea perioad` s` consolideze echipa.

Provoc`rile zilnice: Folosirea cât mai eficient` a timpului meu [i a oamenilor cu care lucrez. Pentru c` ritmul de lucru \ntr-o agen]ie este foarte alert, trebuie s` \nve]i rapid cum s` nu te pierzi \n multitudinea de informa]ii cu care e[ti bombardat zilnic.

Un star digital Anul trecut a fost un moment cheie \n istoria agen]iei interactive Digital Star. A cå[tigat premiul de “Agen]ia Anului” [i a fost cea mai premiat` agen]ie la IAB Mixx Awards. Unul dintre artizanii succesului este Lauren]iu Dumitrescu, Managing Director la Digital Star. DE OVIDIU NEAGOE

CÂT SE CÂ{TIG~ |NTR-O AGEN}IE DE MARKETING DIGITAL? POZI}IE MANAGING DIRECTOR/STRATEGIST

MEDIE SALARIAL~* 6.680 – 8.900

KEY ACCOUNT MANAGER

3.120 – 4.000

CLIENT SERVICE MANAGER

2.500 – 4.000

PROJECT MANAGER

3.000 – 5.000

STRATEGY AND NEW BUSINESS MANAGER

4.000 – 6.000

SOCIAL MEDIA MANAGER

2.000 – 4.500

COPYWRITER

3.500 – 6.500

ART DIRECTOR

3.500 – 6.000

WEB DEVELOPER

2.500 – 6.500

SENIOR SPECIALIST

2.228 – 3.565

JUNIOR SPECIALIST

1.560 – 2.228

Surs`: Digital Star, CareerAdvisor, ABC Human Capital * Cifrele sunt exprimate \n lei [i reprezint` pragul salarial minim [i maxim, net.

Biz

Responsabilit`]ile jobului: Sunt mai multe responsabilit`]i pe care trebuie s` le balansezi \n fiecare zi. |n primul rând responsabilitatea pe care o avem pentru clien]ii no[tri. Campaniile la care lucr`m trebuie s` genereze rezultate care s` ajute businessul clien]ilor no[tri. Sunt responsabil \n egal` m`sur` pentru oamenii cu care lucrez \n fiecare zi. |ncerc s` creez un mediu \n care ei s` nu simt` presiuni suplimentare \n afar` de cea de a livra solu]ii pentru campaniile clien]ilor no[tri.

STRATEGIE Abilit`]i necesare: Perseveren]a este o calitate important` \n antreprenoriat. Cineva mi-a spus c`, atunci c창nd porne[ti o afacere, este ca [i cum \n fiecare zi ai \ncerca s` spargi un zid de beton cu capul. Mi s-a p`rut o descriere bun` a perioadei de \nceput. Acesta este probabil unul dintre motivele pentru care numai dou` din zece afaceri au succes.

Planuri de viitor: |mi doresc s` continuu cu ce am \nceput la Digital Star [i s` construiesc \mpreun` cu colegii mei cea mai creativ` agen]ie digital` din Rom창nia. Premiile ne spun c` suntem pe drumul cel bun, \ns` urmeaz` o perioad` dificil` \n care trebuie s` reconfirm`m rezultatele bune.

O zi de munc`: |ncepe \n jurul orei 6:00 [i fac sport pentru 45 de minute. Dup` sport \ncep s` \mi organizez ziua [i s` r`spund la e-mailuri. |n jurul orei 9:30 ajung la birou [i \ncep discu]iile cu colegii mei pentru a prioritiza proiectele din acea zi. Apoi urmeaz` discu]ii cu clien]ii agen]iei. Prima parte a zilei mi-o rezerv pentru cele mai complexe activit`]i. Este cea mai productiv` parte a zilei pentru mine. Dup` amiaza este de obicei dedicat` \nt창lnirilor cu colegii care lucreaz` la briefurile primite de la clien]ii no[tri. Dup`, r`spund la mailuri [i \ncerc s` plec de la birou \nainte de 20:00.

Biz

COMPANII

Cunoa[te, nu doar cerceta! Cånd cercetarea de pia]` este f`cut` cu pasiune, iar [tiin]a e pus` \n slujba performan]ei, este imposibil s` nu ajungi \ntr-o etap` superioar` de dezvoltare. |n acel punct a ajuns Unlock Market Research, care a decis c` este momentul pentru o repozi]ionare. DE LOREDANA S~NDULESCU

nlock Market Research, agen]ia fondat` \n urm` cu [apte ani de Adina Vlad [i Camelia Petrescu, a \nceput 2015 cu o repozi]ionare. Despre ce presupun aceste transform`ri, ce mai \nseamn` cercetarea \ntr-o lume care se schimb` \ntr-un ritm alert [i mai ales ce face diferen]a pe o pia]` unde trebuie s` anticipezi mi[c`rile consumatorului am discutat cu Adina Vlad, Managing Partner, Unlock Market Research.

ADINA VLAD, Managing Partner, Unlock Market Research 56

Ce presupun transform`rile pe care le-a]i anun]at la \nceputul acestui an? Ne repozi]ion`m din agen]ie de cercetare de pia]` \n companie de consumer knowledge. Pentru c` suntem convin[i c` mul]i se vor \ntreba ce \nseamn` acest lucru, explic`m: pe lång` studii de pia]`, ad`ug`m portofoliului nostru pachete pentru analiza trendurilor de consumator, workshopuri de pozi]ionare [i de inova]ie, workshopuri client – consumator [i multe altele, adaptate pe brief. Toat` aceast` repozi]ionare este

\nso]it` de o schimbare de identitate vizual`, simbolul fiind acela al oului cr`pat din care sper`m s` ias` multe idei inspirate pentru clien]ii no[tri. De ce a]i optat pentru acest proces de repozi]ionare? Eu personal am \nv`]at enorm \n ace[ti [apte ani, cåt n-am \nv`]at \n toat` cariera mea, iar echipa Unlock a ajuns la maturitate. Sunt oameni \n Unlock care au crescut odat` cu noi [i s-au format \ntr-un anumit fel \ncåt acum pot s` sus]in`

aceast` promisiune – de “consumer knowledge company”. Ideea de a deveni o astfel de companie a existat \nc` de la \nfiin]are. |nc` de atunci am avut propunerea de logo cu oul cr`pat. Atunci am decis \ns` s` mergem pe varianta de logo “code breaker” care spunea c` Unlock e o agen]ie de cercetare care face lucrurile altfel. Ne-am dorit s` demonstr`m mai \ntåi ce putem face ca Unlock agen]ie de cercetare [i apoi s` ne \ndrept`m spre pozi]ionarea de acum. Eu cred sincer c` o pozi]ionare de succes trebuie s` se bazeze pe adev`rul din produs. {i era nevoie ca \ntåi s` acumul`m fapte. Timp de [apte ani am acumulat experien]` [i fapte bune, credem noi. Ce \nseamn` mai exact o companie de consumer knowledge? Atunci cånd conduci un business sau e[ti \ntr-o pozi]ie de management, ui]i de cele mai multe ori c` deciziile pe care le iei trebuie s` fie foarte bine primite de publicul t`u pentru a avea succes. O agen]ie de consumer knowledge te ajut` s` anticipezi r`spunsul pe care \l va avea publicul t`u la deciziile tale [i s`-]i modelezi solu]iile astfel \ncåt s` se plieze pe nevoile pie]ei tale. Consumer knowledge nu \nseamn` numai cercetare. |nseamn` monitorizarea tendin]elor, observa]ie participativ`, cercetare online, experien]`, fler. Atunci cånd faci cercetare de pia]` din pasiune [i cånd folose[ti mult [tiin]a pentru a-]i \mbog`]i performan]a (noi suntem to]i sociologi), e imposibil s` nu ajungi la un moment dat s` de]ii atåt de mult` informa]ie cåt s` te po]i defini drept agen]ie de consumer knowledge. Cercetarea este doar un mijloc prin care ajungi la consumer knowledge. Ce schimb`ri intervin \n filosofia voastr` [i stilul de lucru odat` cu rebrandingul? Noi nu o s` ne schimb`m major stilul de lucru. O s` facem ce f`ceam [i pån` acum [i \n fiecare zi mai bine decåt ieri. Doar marc`m prin noua pozi]ionare zona \n care am ajuns. Mai exact, suntem partenerii clien]ilor no[tri [i le ofe-

ANTREPRENORIAT |N CERCETARE 3 sfaturi pe care Adina Vlad consider` c` trebuie s` le [tie un antreprenor care vrea s` lanseze un business \n domeniul cercet`rii.

Businessul de cercetare este unul voca]ional

O companie se poate sus]ine pe termen lung \n aceast` industrie doar prin competen]`, prin renume bun, prin proiecte foarte bine f`cute, prin seriozitate (s` livrezi ce promi]i). Dac` nu ai pasiune pentru meseria asta [i nu e[ti exigent cu tine \nsu]i, mai bine nu-]i face firm`.

Ai nevoie de competen]e de business management

Nu po]i face o companie de unul singur, pentru c` a-]i face o firm` nu \nseamn` strict s`-]i faci meseria de om de cercetare [i atåt. Trebuie s` ai colaboratori foarte buni \n zona de administrare de business.

Alc`tuie[te o echip` de oameni care s`-]i \mp`rt`[easc` valorile

Cei care nu cred pe de-a \ntregul \n viziune de la bun \nceput vor pleca mai devreme sau mai tårziu. Cel mai bine ar fi s` te asiguri c` ai oamenii potrivi]i \n “barc`” \nainte de a \ncepe businessul, altfel o s` regre]i timpul [i resursele irosite. {i s` nu ui]i s` apreciezi oamenii care \]i sunt al`turi mai ales la greu. Partea cu oamenii este \ns` cel mai dificil de atins. E de recomandat s` te concentrezi pe primele dou` pentru un debut de succes \n businessul de cercetare. {i s` fii relaxat \n privin]a oamenilor, ei vin sau pleac`. Trebuie s` ]ii de cei care r`mån, pentru c`, dincolo de valoarea profesional`, ei au o valoarea uman` extrem de necesar` \n construc]ia unui business.

rim \n permanen]` acces la consumer know-how strategic, extrem de necesar \n conturarea deciziilor lor de business. Cine s-a ocupat de definirea noii identit`]i [i de rebranding? Logo-ul ne-a fost propus \n 2008 de agen]ia Brandtailors. Atunci am decis s` p`str`m propunerea pentru mai tårziu. Adic` pentru acum. Anul acesta am lucrat doar la prelucrarea sa grafic`, mai digitalizat`. Partener \n acest proiect ne-a fost Studio Meka. Odat` cu noua pozi]ionare a]i lansat [i un blog. Cu ce scop? Unlockers este un blog de consumer knowledge, un loc \n care povestim ce se mai \ntåmpl` interesant cu oamenii, \n limbaj strict business, cu consumatorii. Unlockers este un proiect menit s` ajute la \ncurajarea pie]ei spre a face lucruri adaptate nevoilor actuale ale oamenilor. Oamenii s-au schimbat, s-au de[teptat,

[tiu mai multe. E important s` ]inem cont de asta. Cum a fost anul trecut? Ce a fost bine? Ce a fost greu? Am trecut, [i noi, ca mul]i al]ii \n pia]`, printr-o perioad` mai grea, pe care am dep`[it-o \ns`. Ne-am \ncordat, am fost uni]i [i am trecut peste dificult`]i. Probabil vor mai fi perioade grele, dar acum [tim ce s` facem. Suntem c`li]i, mai relaxa]i, mai puternici. |n 2014 am avut poate cel mai interesant an, pentru c` eu personal am fost nevoit` s` iau ni[te decizii dure ca s` \ns`n`to[im businessul. {i nu-mi pare r`u. Mare parte din (semi)relaxarea \n care sunt acum vine [i din faptul c` am luat decizii bune atunci. |n 2014 businessul Unlock a dovedit c` are mul]i prieteni. {i avem mul]i prieteni printre clien]i. |n 2014 mie personal mi s-a confirmat c` dac` \]i faci treaba bine [i ]ii drumul drept, indiferent cåt de greu ]i-ar fi, binele se \ntoarce. Biz Biz

DANIEL BEN-YEHUDA, General Manager al Sheraton Bucharest Hotel

e la o sal` de for]` cu propriul program de s`n`tate [i fitness pân` la Link@Sheraton SM, un proiect realizat \mpreun` cu Microsoft, prin care clien]ii pot socializa, noul Sheraton promite s` \i fac` pe to]i oaspe]ii care \i trec pragul s` se simt` ca acas`. Care sunt planurile pe termen scurt [i mediu pentru Sheraton \n Romånia? Lansarea primului hotel Sheraton \n orice ]ar`, \n special \n România, este o experien]` incredibil`, dar [i o mare responsabilitate atât fa]` de brand, cât [i fa]` de clien]i. Pentru a ne ridica la cele mai \nalte a[tept`ri ale clien]ilor [i pentru respectarea celor mai riguroase standarde din industria ospitalit`]ii de cinci stele nu avem niciodat` o misiune u[oar`, dar la final satisfac]iile sunt uria[e. Planurile pe termen scurt [i mediu vizeaz` procesul de reconversie, care deja a debutat, precum [i alinierea la noile standarde ale brandului Sheraton. Transformarea unei loca]ii excelente \ntr-una perfect` necesit` un volum mare de lucru [i detalii, care au fost organizate [i pl`nuite minu]ios \n ultimele 18 luni, pentru a putea pune la dispozi]ia clien]ilor no[tri cea mai performant` destina]ie de cazare, chiar \n inima ora[ului.

Primul hotel Sheraton din Romånia

Dar pe termen lung? Odat` ce vom deschide, ne vom focusa toate eforturile s` construim \n jurul serviciilor, pentru a putea oferi unele dintre cele mai bune [i mai inovatoare servicii din categoria de cinci stele aici, \n Bucure[ti.

La \nceputul anului a intrat pe pia]a din România brandul Sheraton. Daniel Ben-Yehuda, GM al Sheraton Bucharest Hotel, ne-a prezentat planurile hotelului pe pia]a local` [i detalii din culisele procesului de rebranding [i de reconversie a hotelului.

Care sunt principalele direc]ii \n termeni de rebranding [i când este programat` reconversia? Preg`tirile pentru reconversie [i schimbarea designului au \nceput \n urm` cu câteva luni, iar ast`zi suntem \ntr-o faz` de implementare a planurilor noastre,

DE OVIDIU NEAGOE 58

Biz

COMPANII

al`turi de echipa de design a Starwood [i Areen Hospitality, una dintre cele mai importante firme de arhitectur` [i design din Londra. Analiz`m din toate unghiurile oportunit`]ile pe care ni le ofer` proprietatea, care sunt cu adev`rat generoase: loca]ie central`, parcare subteran`, vedere panoramic` a \ntregului Bucure[ti, o varietate de spa]ii practice [i multifunc]ionale, destinate conferin]elor, o plaj` larg` de restaurante [i bistrouri [i ne place s` credem c` am adus “piesa de rezisten]`” \n materie de estetic`, pe care o vom prezenta din acest sezon de toamn`. Tot focusul acestui proces de reconversie are \n centrul aten]iei crearea celor mai bune experien]e pentru clien]i. De la parcarea subteran` la lobby [i barul Link@Sheraton SM, un proiect realizat \mpreun` cu Microsoft, un loc \n care clien]ii no[tri pot socializa, pân` la camere (toate echipate cu televizoare cu diagonal` de 40 de inci, cu sistem Sheraton Sweet Sleeper Bed [i espressoare), o sal` de for]` bine echipat`, cu revolu]ionarul program de s`n`tate [i fitness Sheraton Fitness by Core [i, desigur, dou` dintre cele mai exclusiviste restaurante gourmet: Feast – conceptul de mese pe tot parcursul zilei al brandului, precum [i faimosul Benihana. A]i mai lucrat pentru brandul Sheraton. Ce \nseamn` acest brand pentru clien]i, dar [i pentru industria de ospitalitate? Sheraton este, \n primul rând, o garan]ie pentru clien]ii interna]ionali care \i asigur` c` oricând [i oriunde, indiferent de loca]ie, vor primi \ntotdeauna o experien]` de cinci stele veritabil`. Motivul este nu numai c` Sheraton [i partenerii s`i au lucrat constant la men]inerea [i cre[terea poten]ialului fiec`rei propriet`]i \n parte prin investi]ii constante [i upgrade-uri, ce vor oferi \ntotdeauna confort, inova]ie [i tehnologie pentru acomodarea tuturor oaspe]ilor, dar \n principal pentru c` serviciile [i preg`tirea personalului, atitudinea [i devotamentul pentru a excela [i de a rezolva prompt fiecare solicitare a clien]ilor, prin cea mai bun` solu]ie, fac parte din promisiunea Sheraton.

“Sheraton Bucharest Hotel va prezenta \n premier` oaspe]ilor s`i cel mai modern [i spa]ios apartament preziden]ial, cu o suprafa]` de aproximativ 100 mp, cât [i apartamente «smart» \n pas cu cea mai modern` tehnologie. Oaspe]ii caza]i pe etajele Club vor avea acces \n exclusivistul Club Lounge de la etajul 18.” DANIEL BEN-YEHUDA

Care sunt principalele tendin]e din industria ospitalit`]ii de ast`zi? Este o perioad` plin` de provoc`ri pentru \ntreaga industrie [i pentru toate economiile \n general, dar cred c` aceste perioade sunt propice pentru investi]ii, pentru noi realiz`ri [i reinventare – ceea ce facem actualmente \n România. Clien]ii vor aprecia \ntotdeauna o loca]ie [i serviciile excelente atunci când c`l`toresc, iar a[tept`rile lor urc` zilnic, a[adar noi trebuie s` ]inem pasul cu aceste a[tept`ri [i s` le oferim tot confortul [i inova]iile necesare perioadei \n care tr`im [i \n final ace[tia ne vor r`spl`ti prin recunoa[terea [i revenirea la hotel. Tr`im o perioad` caracterizat` prin dezechilibre [i vedem c` economia nu are o evolu]ie tocmai stabil`, dar resim]im un trend pozitiv [i cererea este \n cre[tere.

Cum au fost resim]ite efectele recesiunii \n industria hotelier`? Pân` \n anul 2009 tr`iam \ntr-o “lume de vis”, cererea era uria[`, ceea ce ne-a permis s` cre[tem pre]urile [i s` fim genero[i cu cheltuielile, iar când criza a lovit \n 2009 am fost nevoi]i s` ne adapt`m cu repeziciune la o pia]` extrem de diferit`, unde cererea era \n picaj [i toate hotelurile au \nceput un r`zboi al pre]urilor, care a dus \n final la o reducere a pre]urilor cu 50%. {i a trebuit s` ne ajust`m costurile ca s` r`mânem profitabili – cheia a fost s` facem aceste reduceri \n zone care nu afectau nivelul serviciilor [i clien]ii –, iar acum, ca rezultat, majoritatea hotelurilor gestionate profesionist sunt extrem de s`n`toase [i vor avea un avantaj remarcabil pe o pia]` care a \nregistrat \mbun`t`]iri. Biz Biz

Pasiune pentru design Crede \n instinct, iar Class Living a ap`rut acum 20 de ani fiindc` [i-a urmat instinctiv pasiunea pentru obiecte frumoase, creativitatea de a combina lucruri, culori, texturi, de a asorta [i armoniza interioare. Camelia {ucu gånde[te fiecare business ca fiind parte din sufletul s`u. DE ALEXANDRU ARDELEAN

lass Living by Camelia {ucu \nseamn` 20 de ani de design autentic \n România. Aceast` c`l`torie a \nceput cu pasiunea pentru frumos, a continuat cu fascina]ia pentru designul cu semn`tur` de designer [i \nc` nu s-a sfâr[it. Camelia {ucu a vorbit despre ce \nseamn` pentru ea designul, mobilierul [i cum vede antreprenoriatul \n Romånia.

Ce \nseamn` 20 de ani de Class Living? |nseamn` pionierat [i educare constant` a noastr` dup` consumator [i a consumatorului dup` tendin]e - am fost printre primii, dac` nu chiar primii, care propuneau concepte complete [i complexe \n amenajare, adic` treceam dincolo de a vinde piese de mobilier de design. Al`turi de echipa de arhitec]i [i designeri de interior, \mpreun` cu clientul, alegem de 20 ani ceea ce iubim: un design de poveste, solu]ii personalizate pentru c`minul sufletului fiec`ruia [i calitatea la cele mai \nalte standarde. Dup` 20 de ani de activitate, showroom-ul Class Living s-a reinventat [i se traduce printr-un spa]iu care combin` func]ionalit`]ile unui showroom de mobilier cu cele ale unui studio de consultan]` \n design [i arhitectur`. Class Living \[i propune s` schimbe modul \n care clien]ii interac]ioneaz` cu obiectele de design, dar [i cu echipa de arhitec]i, pentru ca \mpreun` s` g`seasc` 60

Biz

solu]ii personalizate [i optime pentru amenajarea unui spa]iu care trebuie s` devin` ACAS~. Fiecare colec]ie poart` \n sine valoarea autentic`: semn`tur` de designer. Class Living a adus pe podium arti[ti afla]i la grani]a lumii ce vorbesc de designul de calitate. O abordare multicultural`, receptiv` la dezvolt`rile din art`, mod` [i stiluri de via]`, care a produs o galerie de elemente contemporane de referin]`. Capacitatea \nn`scut` pentru inova]ie a companiei Class Living, combinat` cu excelenta \mpletire dintre func]iune [i forma produsului au definit designul colec]iilor companiei orientate spre trei noi categorii: Clasic Reinventat, Statement [i Metropolitan. Care au fost provoc`rile acestui gen de afacere? |n primul rând, necesitatea de a educa pia]a pentru a putea beneficia de o clientel` cu care s` po]i vorbi aceea[i limb`. Au fost timpuri [i mai ales a fost genul de business \n care pia]a se formeaz` odat` cu afacerea, oferta define[te cererea [i invers. Din anumite perspective pot spune c` am crescut \mpreun` cu clien]ii mei. A declara c` iube[ti mobilierul de design trebuie s` mearg` mân` \n mân` cu disponibilitatea de a investi \n el. Doar a[a se creeaz` valoare pe tot lan]ul. Recunosc, criza nu m-a ocolit nici pe mine [i a trebuit s` m` adaptez mereu, r`spunzând cererii timpului prezent [i al clien]ilor care [i-au mai schimbat

obiceiurile de consum. Dac` mi-a r`mas ceva constant \n to]i ace[ti ani de evolu]ie cert` din punct de vedere profesional este modalitatea de a face antreprenoriat: cred constant \n instinctele mele. Ca s` \n]elege]i hot`rårea mea cu privire la acest domeniu, pot spune c` [i dac` acest` perioad` incert` s-ar prelungi, tot nu a[ renun]a la un domeniu care mie personal mi se potrive[te [i m-a[ lupta s` conving oamenii c` designul merit` respect, investi]ie [i viziune.

“Brandul Natuzzi este aproape de sufletul meu pentru c` a pornit [i s-a dezvoltat ca o afacere antreprenorial`, de familie, dar [i pentru c` valorile lui sunt acelea[i cu ale mele: echilibrul, creativitatea, pasiunea pentru frumos [i aten]ia la detalii.”

A]i p`strat \n cadrul Class Living colec]iile autentice italiene. Cum a]i reu[it acest lucru? Colec]iile “Made in Italy” m-au atras mereu atât pentru designul lor, cât [i pentru calitatea des`vâr[it` cu care sunt concepute [i produse. Artizanii [i arti[tii au mo[tenit din genera]ie \n genera]ie tehnici [i metode de produc]ie ce scot \n eviden]` adev`rate piese de poveste [i detalii unice care te farmec` la prima vedere. Se spune c` Italia este locul de na[tere al bunului gust \n design, \n designul de interior, al produselor care mai apoi au fost surse de inspira]ie pentru alte pie]e. Chiar dac` alegerile de suflet le voi face mereu prin designul “Made in Italy”, am g`sit o selec]ie impresionant` de furnizori din Europa al c`ror design m-au cucerit pe loc. Niciodat` nu am l`sat pe ultimul loc creativitatea româneasc`, ba din contr`, din 2005 prin proiectul Design Leader am sus]inut [i sus]inem designul de produs românesc.

COMPANII

CAMELIA {UCU, fondator Class Living

“Când am o idee o implementez imediat dac` se poate. Nu-mi place s` a[tept sau s` o dezbat prea mult. Oricum, \n antreprenoriat gre[eala este un instrument eficient de a progresa, cel pu]in la nivel personal.”

Biz

Cât de greu este antreprenoriatul pentru femei? Aceasta este cea mai frecvent` \ntrebare pe care o primesc [i ea con]ine din start presupunerea c` “ar trebui s` fie greu”. S` v` spun cum se vede de la mine. Am pornit acum mai bine de 20 de ani o afacere pentru care nu aveam nicio preg`tire. Am avut curajul sau nebunia de a p`r`si o meserie cu reputa]ie pentru o aventur` la cap`tul c`reia nu [tiam ce m` a[teapt`. {tiam \ns` c`-mi urmam instinctiv pasiunea pentru obiecte frumoase. Mi-a pl`cut \ntotdeauna creativitatea de a combina lucruri, culori, texturi, de a asorta [i armoniza interioare. Din acest punct de vedere, antreprenoriatul pentru mine a fost pur [i [implu legat de a face ceea ce mi-a pl`cut \ntotdeauna s` fac. Dac` e s` m` gândesc la alte femei antreprenor, cred c` nu e mare diferen]`. Po]i fi antreprenor din voca]ie, din pasiune sau din oportunitate. Sau toate trei, ca s` se lege foarte bine. Oportunit`]ile \n via]` trebuie prinse, \n]elese, activate: uneori sunt compatibile cu ceea ce crezi c`-]i place, alteori pofta vine mâncând [i o oportunitate nou` te face s` te redescoperi. Repet, sunt un medic c`ruia \i pl`cea ce f`cea la acel moment, dar care a prins o oportunitate de a face altceva, oportunitate pe care nu am refuzat-o [i nu o regret. Iar instinctul pentru oportunit`]i nu face decât s` se rafineze \n timp: pe m`sur` ce afacerile se dezvolt`, apar noi provoc`ri [i \nve]i din mers ce s` accep]i [i ce s` refuzi. Pe scurt, nu cred c` via]a antreprenoarelor e chiar atât de grea, dac` le place acest joc. Cum v` caracteriza]i ca antreprenoare? Spirit liber, creativ, mereu \mi place când am o idee s` o implementez imediat dac` se poate. Nu-mi place s` a[tept sau s` o dezbat prea mult. S` ]in` oare de curajul pe care orice antreprenor 62

Biz

de succes ar trebui s`-l aib`? Oricum, \n antreprenoriat, gre[eala este un instrument eficient de a progresa, cel pu]in la nivel personal. Sigur c` se pot cultiva cuno[tin]ele, se poate \nv`]a teorie, a[a cum se \ntåmpl` \n orice [coal` de business, \ns` dac` spiritul de aventur`, de a investi, risca, reinvesti [i construi cu r`bdare nu exist`, [coala nu e suficient`. Antreprenoriat \nseamn` practica antreprenoriatului. Sunt multe “vorbe de duh” ale unui antreprenor pe care \l \ndr`gesc mult, Richard Branson, care spune “Always think big and start small”. Ce v-a men]inut spiritul viu \n to]i ace[ti ani? Cred c` cel mai important, atunci când \ncepi s` construie[ti un business, este s` \l gânde[ti ca fiind

parte din sufletul t`u, din personalitatea ta. Astfel vei fi tu \nsu]i la orice pas [i vei cre[te odat` cu el. Spiritul viu \l ]in mereu proasp`t prin ideile fetelor mele, care m` completeaz` \n proiecte dar m` [i provoac`. Noua genera]ie vine cu un alt input [i o alt` abordare de bussines, mult mai pragmatic`. Cum vede]i mediul antreprenorial românesc? Am ales s` investesc \n proiectele mele, pe care le iubesc [i \n care cred, \n perioade nu \ntotdeauna potrivite investi]iilor. Mul]i m` \ntreab` de ce am f`cut-o sau m` judec` direct. Am sim]it investi]iile \n România ca pe o datorie, ca pe o responsabilitate de a \ntoarce ceea ce am primit la rândul meu. România poate mai mult, dac` fiecare dintre noi o ajut` \n

COMPANII

cl`dit propria viziune. Datorez personal mult acestui brand [i am toat` deschiderea \n a o recunoa[te. Lucrez al`turi de acest brand cu entuziasmul pe care l-am avut de la \nceput, pentru mine acest lucru este esen]ial. Care sunt a[tept`rile de la acest magazin? Ca \n orice bussines \mi place s` simt c` func]ioneaz`, c` eforturile mele [i ale echipei mele sunt vizibile [i c` aduce plus valoare pie]ei de mobilier din România. Am \ncercat mereu [i nu voi abandona niciodat` faptul c` vreau s` transmit s` ne \nconjur`m de frumos. Frumosul \n toate formele [i ipostazele lui ne definesc pe noi ca oameni, iar amenajarea propriului spa]iu dup` personalitatea noastr` este cartea noastr` de vizit`. {i [ti]i ce mai vreau? S` aud mereu clientul meu spunându-mi: “Am cump`rat o canapea Natuzzi de la tine acum 10 ani [i \nc` nu cere a fi schimbat`. Atât de bun` este!”. De fapt asta este filosofia lucrului de calitate, a brandului care rezist` \n timp. mod corect. “Calea cea bun`” pentru mine \nseamn` prezen]a alternativelor, oportunit`]ilor, a proiectelor creative [i inovatoare, a domeniilor care necesit` expertiz` variat` [i mai ales a oamenilor care s` le creeze [i valorizeze. Anul trecut \n noiembrie a]i deschis noul showroom Natuzzi. Brandul Natuzzi este aproape de sufletul meu pentru c` a pornit [i s-a dezvoltat ca o afacere antreprenorial`, de familie, dar [i pentru c` valorile lui sunt acelea[i cu ale mele: echilibrul, creativitatea, pasiunea pentru frumos [i aten]ia la detalii. Acest showroom este \ncununarea unui parteneriat de 20 de ani cu Natuzzi, un brand [i un om al`turi de care eu am crescut ca profesionist. Am \nv`]at meserie, mi-am definit standarde, mi-am

“Dac` mi-a r`mas ceva constant \n to]i ace[ti ani de evolu]ie cert` din punct de vedere profesional este modalitatea de a face antreprenoriat: cred constant \n instinctele mele.”

A]i intrat \ntr-un business legat de agricultur`. De ce? Agricultura nu mai este a bunicilor. M` bucur c` tinerii sunt cei care \ncep s` vad` poten]ialul agricol [i \n]eleg s` prospere prin agricultur`. Românii sunt din ce \n ce mai aten]i la produsele pe care le consum`, exigen]ele lor cresc pe zi ce trece, a[a c` se pot na[te afaceri tinere, frumoase, cinstite. Mi s-a reconfirmat faptul c` agricultura a fost [i va r`mâne un sector economic esen]ial \n Europa. Vizitele dese la standul nostru, interac]iunile pe care le-am avut cu oameni din toat` lumea au fost pentru mine dovada clar` a interesului pe care numele de România \l treze[te \n contextul agriculturii. Cred cu t`rie c` agricultura practicat` profesionist, ca agribusiness, nu ca agricultur` de subzisten]`, este o

barc` de salvare pentru România [i un avantaj competitiv real fa]` de restul Europei. Care sunt planurile legate de Abundia? Abundia a fost o investi]ie cu b`taie pe termen lung. Viziunea a fost nu doar aceea de a pune la dispozi]ia produc`torilor sau colectorilor de legume [i fructe a unor spa]ii adecvate cu facilit`]i de depozitare, sortare, igienizare, ci acela de a \ncuraja atragerea [i educarea produc`torilor români c`tre asociere, pentru c` agricultura româneasc` pe ei se bazeaz`. Evident \ns` c` \mi doresc [i dezvoltarea pe partea de importuri de legume [i fructe, \n special pentru cele la care Romånia nu este ]ar` produc`toare. Abundia este un loc pe care l-am v`zut ca un ecosistem func]ional, ca o poart` de comunicare \ntre sat [i ora[, \ntre produc`tori (eventual organiza]i \n asocia]ii) [i marile lan]uri, care s` permit` absorb]ia \n pia]` a produsului românesc. Care sunt nout`]ile legate de restaurantul Iconic? A[tept cu mare ner`bdare aceast` prim`var`, pentru c` ea vine cu o noutate, restaurantul situat \n vila elegant` va purta num`rul magic: Iconic 7. Noul meniu poart` o amprent` de fine cuisine, cu preparate apetisante a c`ror compozi]ie se \nvârt \n jurul ingredientului sau ingredientelor principale. Se contureaz` o multitudine de gusturi \n jurul a 7 ingrediente, menite s` stimuleze toate cele cinci sim]uri, chiar [i al [aselea sim]. Orice client care ne va c`lca pragul nu va mânca doar pentru a se hr`ni, ci se va bucura de o experien]` senzorial` complet`. Noul meniu de la Iconic \[i propune s` aduc` cu sine câteva combina]ii care vor aminti clien]ilor de vacan]`, de locuri exotice, de clipe frumoase [i relaxante. S` v` mai spun c` v` a[tept cu mare drag? Biz Biz

Revolu]ia burgerilor gourmet a \nceput. Popularitatea preparatului favorit al buc`t`riei americane câ[tig` din ce \n ce mai mult teren \n rândul românilor, care prefer` burgerii “home made”. Restaurantele [i-au dat seama si nu stau cu mâinile \n sân. Din ce \n ce mai multe introduc \n meniuri burgeri proprii.

TEXT OVIDIU NEAGOE

Biz

ANTREPRENORIAT

ERA UN |NCEPUT DE TOAMN~ |N 2013. NU {TIAM MULTE DESPRE SIMBIO. DOAR C~ ESTE O CAFENEA MICU}~ DIN CENTRUL VECHI, |N CARE TREBUIA S~ AJUNG PENTRU O DISCU}IE DESPRE UN VIITOR ARTICOL. AM AJUNS CU PU}IN |NAINTE DE ORA STABILIT~. TIMP SUFICIENT S~ STUDIEZ CAFENEAUA. ERA UN LOCAL COLORAT {I PRIETENOS. MI-A ATRAS ATEN}IA CONCEPTUL DE ALL DAY BREAKFAST {I BURGERII “HOME MADE”. MAI TÂRZIU, AM AFLAT C~ BURGERII ERAU INTRODU{I |N MENIU DOAR OCAZIONAL.

Mi-am amintit acest episod la finele lunii trecute când le-am cunoscut pe Dana Nica [i Iulia Younis, fondatoarele Simbio, dou` foste colege de banc` \n liceu, cu un vis comun: s` \[i deschid` un restaurant. Ne-am v`zut \n noua loca]ie a Simbio, din strada Negustori, num`rul 26, aflat` \ntr-o cas` impun`toare de la \nceputul secolului trecut. Ca spa]iu, este o transformare radical` fa]` de micul loc din {elari, \ns` de \ndat` ce am p`truns \n restaurant am r`mas pl`cut surprins s` reg`sesc aceea[i atmosfer` prietenoas`, intim` [i mult` culoare. Au trecut mai bine de doi ani de la experien]a din centrul istoric, dar \mi aminteam \n detaliu episodul, a[a c` nu am stat prea mult pe gânduri [i am \ntrebat despre conceptul de all day breakfast [i burgeri. A[a am aflat c` Dana nu este o persoan` tocmai matinal`. “Eu sufeream foarte tare c` m` trezesc destul de târziu \n weekend [i voiam s` m`nânc o omlet`, nu s` \mi fac acas`, voiam s` m` \ntâlnesc cu prietenii”, spune pentru Biz Dana Nica, cofondatoarea Simbio. “{i atunci mi-am dorit foarte mult un loc unde s` po]i s` m`nânci omlet` la orice or` vrei, f`r` s` ai constrângere de zi a s`pt`mânii sau de ora la care s` po]i mânca. Odat` cu mutarea nu am putut s` renun]`m la toate lucrurile care ne-au atras simpatia, am introdus [i burgerii constant \n meniu, pentru c` acum avem loc [i putem s` \i facem tot timpul”, a ad`ugat Dana. Acum, la Simbio, din totalul vânz`rilor preparatelor 46% reprezint` vânz`rile de burgeri, \n timp ce restul sunt felurile de breakfast, sandvi[uri, salate [i brunch-ul de la sfâr[it de s`pt`mân`. Ce \nseamn` acest procent? Ei bine, din 300 de clien]i care trec 66

Biz

pragul Simbio \ntr-o zi de weekend, aproape 140 au \n farfurii un burger. De[i Dana [i Iulia recunosc c` nu pl`nuiesc, cel pu]in pe termen scurt, extinderea gamei de burgeri din meniul Simbio, au sim]it cre[terea popularit`]ii preparatului american \n rândul românilor \n ultimii ani. “Este posibil s` fie o noutate”, ne spune Iulia Younis. “Pân` acum, burgerul a fost v`zut ca fast-food, dar au ap`rut burgerii gourmet, care sunt [i foarte gusto[i [i reprezint` o mas` complet`, cu cartofi, pâine [i carne”, adaug` cofondatoarea Simbio.

Asocierea burgerului cu mâncarea fast-food nu este una deloc \ntâmpl`toare, pentru c` românii s-au \ntâlnit, pentru prima oar`, cu celebrul preparat american \n lan]urile interna]ionale ale restaurantelor cu servire rapid`. |ns`, odat` cu trecerea timpului, pe m`sur` ce tot mai mul]i români au devenit preocupa]i de calitatea ingredientelor din farfurie [i de un trai cât mai s`n`tos, restaurantele au v`zut poten]ialul [i au declarat “r`zboi” industriei fast-food.

low food, the new black. Asocierea burgerului cu mâncarea fast-food nu este una deloc \ntâmpl`toare, pentru c` românii s-au \ntâlnit pentru prima oar` cu celebrul preparat american \n lan]urile interna]ionale ale restaurantelor cu servire rapid`. |ns`, odat` cu trecerea timpului, pe m`sur` ce tot mai mul]i români au devenit preocupa]i de calitatea ingredientelor din farfurie [i de un trai cât mai s`n`tos, restaurantele au v`zut poten]ialul [i au declarat “r`zboi” industriei fast-food. A[a se face c` num`rul restaurantelor care au inclus \n paginile meniurilor burgeri f`cu]i “\n cas`” a crescut exponen]ial \n ultima perioad` de timp. Iar succesul lor nu a \ntârziat s` apar`. Arma secret` a fost calitatea ingredientelor. “Eu sunt un fel de Nostradamus la chestiile astea. Acum trei ani de zile, la fel, st`team de vorb` cu Henrik [i Tavi – Henrik Sebok, Executive Chef la Howard Johnson Grand Plaza Bucharest, [i Octavian Muntean, Controller Food & Beverages Banqueting la Howard Johnson – [i le-am spus c` ne calc` burgerul \n picioare [i c`

Foto: VALI MIREA

\ntr-un an de zile o s` \nnebuneasc` românul dup` burger, c` a \n]eles c` burgerul nu e `la de la fast-food”, spune pentru Biz Chef C`t`lin Sc`rl`tescu, noul Chef al Ber`riei H [i jurat la celebra emisiune “Hell’s Kitchen”. Ast`zi, nu trebuie decât s` r`sfoi]i meniurile sau paginile de Facebook ale unor restaurante [i ve]i observa cu rapiditate c` previziunile maestrului buc`tar s-au adeverit [i de aceast` dat`. Sc`rl`tescu s-a al`turat, de la jum`tatea lunii trecute, echipei Ber`riei H [i una dintre misiuni, pe lâng` reorganizarea meniului, a fost crearea unor noi re]ete. Printre acestea se num`r` [i un burger preparat din carne de Black Angus, cu dulcea]` de ceap` [i camembert, \ntr-o chifl` dup` o re]et` original` a lui Sc`rl`tescu. Burgerul ce poart` semn`tura Chef-ului a avut ca vârf de vânz`ri aproape 60 de por]ii \ntr-o singur` zi. Sigur, num`rul nu este unul tocmai uria[ având \n vedere c` ber`ria are o capacitate de mai bine de 1.600 de locuri, \ns` nu trebuie omis nici faptul c` burgerul abia a fost introdus \n meniu [i, c` \n general, românii prefer` mici, cârna]i sau friptur` lâng` o bere rece. “O s` vede]i c` \n maximum doi ani de zile o s` fie vârful consumului de bugeri \n România”, a ad`ugat juratul de la “Hell’s Kitchen”.

iitorul a \nceput ieri. Se spune c`, dac` vrei s` [tii ce \]i rezerv` viitorul, cel mai bine este s` te ui]i \n trecut, pentru c` istoria se repet` \ntotdeauna, nu-i a[a? {i, dac` analiz`m orice eveniment important de ast`zi, ne d`m seama c` toate indiciile erau acolo, \n trecut. Dar, pân` s` se contureze \n ceva uria[, acestea erau doar tendin]e. |n ceea ce prive[te burgerul home made, viitorul se pare c` a \nceput deja de ceva vreme. “Se simte mult cre[terea popularit`]ii burgerului”, \mi poveste[te Drago[ Panait, fondatorul Red Angus [i The Beef Club. “Trendul a pornit de acum un an, un an [i jum`tate chiar. Noi am pornit cu burgerii \nc` de la \nceput, din 2010, [i \ntre timp am v`zut ce burger func]ioneaz`, ce nu func]ioneaz` [i de ce. Am v`zut [i noi trendul, s-a dezvoltat destul de mult [i vom m`ri gama de burgeri. Sunt acum ni[te propuneri [i \n scurt timp vom introduce o gam` mai variat`”, adaug` Drago[. Restaurantul Red Angus, din centrul istoric, are ast`zi \n meniu patru burgeri extrem de populari \n rândul clien]ilor, mai ales dac` lu`m \n calcul faptul c` ace[tia se vând \n peste 600 de exemplare pe lun`. The Beef Club, care

Din totalul vânz`rilor preparatelor, la Simbio, 46% reprezint` vânz`rile de burgeri, \n timp ce restul sunt felurile de breakfast, sandvi[uri, salate [i brunch-ul de la sfâr[it de s`pt`mân`. Ce \nseamn` acest procent? Ei bine, la 300 de clien]i care trec pragul Simbio \ntr-o zi de weekend, aproape 140 au \n farfurii un burger.

a fost deschis oficial la \nceputul acestei luni, dup` o investi]ie de aproape 450.000 de euro, are o direc]ie diferit` fa]` de Red Angus. Cum este un concept fine dining, “vedetele” din meniul noului restaurant vor fi carnea de vit` Wagyu importat` din Australia, a c`rei fr`gezime nu se poate pune la \ndoial`, dar [i homarii vii, pe care \i pute]i alege din acvariu ca s` v` fie g`ti]i. Cu toate acestea, dac` ve]i trece pragul The Beef Club, aflat chiar lâng` sediul Televiziunii Române, ve]i putea opta [i pentru unul dintre cei doi burgeri din meniu: unul conceput cu carne pur` de vit`, foie gras preparat \n cas` [i sos relish pe baz` de dulcea]` de ardei gras [i \nc` unul vegetarian.

ariu pe burgeri. Pasiunea pentru burgeri l-a adus pe Uri Melinger pân` pe meleaguri române[ti. Dup` ce a petrecut o bun` perioad` de timp peste ocean, \n patria burgerilor, unde a deprins secretele prepar`rii bucatelor americane, de la mâncarea “pentru suflet” din sud pân` la cele mai sofisticate preparate fusion din Manhattan, buc`tarul israelian a ales România. Aici, Uri a Biz

CE BURGERI LE PLAC ROMÂNILOR? Royal Cheese – Burger Van

Royal One – Simbio Burg`rul casei – The Beef Club

Hamburger – Ber`ria H

deschis Burgerbar, un mic restaurant din centrul istoric, fiind astfel primul din ]ar` care a pariat exclusiv pe burgeri. De ce? “|n primul rând pentru c` sunt un fan \nfocat al burgerilor”, \mi poveste[te Uri. “Când v`d o ni[`, un drum neumblat, undeva unde pot s` \mi pun amprenta, sunt dispus s` accept provocarea. Cred c` ceea ce m` \mpinge de la spate este c` nu \mi este team` s` fiu primul, ci din contr`, \mi place s` fiu primul, chiar dac` e[uez, m`car am \ncercat [i am \ncercat \n felul meu, \ntr-un fel unic, nu ca toat` lumea, nu mi-am deschis o shaorm`rie”, adaug` buc`tarul-[ef [i fondatorul Burgerbar, \ntr-o englez` cu un u[or accent str`in. Nu numai c` Uri nu a e[uat cu propria re]et`, ba chiar s-a dovedit a fi una de succes. La numai zece luni de la deschiderea micului restaurant din Centrul Vechi, buc`tarul [i antreprenorul israelian a adus gustul bucatelor americane \ntr-un nou local Burgerbar, de aceast` dat` amplasat \n zona Doroban]i. Agenda lui Uri Melinger din acest an are dou` 68

Biz

Chef’s Burger – Burgerbar

direc]ii importante: deschiderea a dou` noi restaurante [i demararea unui proces de branding, care vizeaz` personalizarea cutiilor de takeaway [i a [erve]elelor cu logo-ul BurgerBar. Schimb`rile vizeaz` \ns` [i meniul de burgeri. Buc`tarul istraelian lucreaz` \n prezent la crearea a doi noi burgeri, pe care \i ve]i putea degusta de la jum`tatea acestei luni. Pe lâng` ace[tia, din meniurile celor dou` restaurante BurgerBar mai pute]i opta pentru 15 al]i burgeri, crea]i pentru toate gusturile. “Dup` un an [i jum`tate de activitate \nc` \nv`], \nc` ascult, este un meniu mic [i extrem de concentrat [i din acel punct vom mai ad`uga [i abia dup` vom vedea cum reac]ioneaz` clien]ii”, spune Uri Melinger. “|mi place mereu s` schimb, dac` vrei s` fii num`rul unu, s` fii lider, trebuie s` creezi mai mult, s` fii tot timpul diferit, nu s` \]i tratezi clien]ii ca pe ni[te oi”, adaug` Uri.

ANTREPRENORIAT

lexandru Manole a pariat [i el tot pe burgeri când a deschis Burger Van, primul restaurant mobil, specializat exclusiv pe mâncarea favorit` a Americii. Poate a]i v`zut pân` acum fel de fel de camiona[e care vând de la sandvi[uri \nc`lzite pân` la kurtoskalacs, ce apar ca ciupercile dup` ploaie \n proximitatea unui eveniment de propor]ii [i dispar la fel de repede cum au ap`rut, \n doar câteva zile. Povestea Burger Van este cu totul alta, iar ideea din spatele proiectului a luat na[tere pe vremea când Alexandru a locuit \n Olanda [i Londra, unde burgerul deja se bucura de o popularitate \n cre[tere. “M-am gândit c` ar merge [i la noi”, spune Alexandru Manole, fondatorul Burger Van. “M` rog, conceptul e mai greu de implementat la fel ca \n str`in`tate, unde lumea comand` burgerul, socializeaz`, noi, românii, suntem un pic mai ner`bd`tori, dar mâncarea prinde bine, le place c` este de calitate [i asta e important per ansamblu”, completeaz` Alexandru, care adaug` c` poate dura [i 20 de minute prepararea unui astfel de burger. Motivul? Spre deosebire de alte restaurante similare, Burger Van are un concept

Un burger bun nu este unul cu “de toate” ci doar cu ce trebuie, iar iubitorii de burgeri gourmet [tiu asta. Dar, ce ingrediente sunt pe gustul consumatorilor de burgeri din ]ar`? Marea majoritate a iubitorilor vedetei buc`t`riei americane se pare c` prefer` un burger cu bacon [i castrave]i mura]i. De[i to]i speciali[tii \n arta culinar` recomand`, pentru un gust [i mai bun, carnea ro[ie preparat` \n sânge, cu toate acestea num`rul celor care doresc carnea din burger g`tit` astfel sau mediu, nu este unul tocmai mare.

de fast-dining, nu de fast-food – clien]ii nu se bucur` de luxul de la restaurant, unde exist` personal care se ocup` de comenzi [i apoi debaraseaz` masa, \n schimb contrabalanseaz` calitatea mânc`rii. Acesta este [i motivul pentru care, s`pt`mânal, Burger Van vinde \ntre 700 [i 1.000 de burgeri. Fiind un restaurant mobil, vremea poate juca un rol extrem de important \n cre[terea sau \n sc`derea vânz`rilor. Dar acest aspect nu \l descurajeaz` pe tân`rul antreprenor. Acesta pl`nuie[te ca, pe lâng` cei [ase burgeri disponibili momentan \n meniu, s` mai introduc` un burger care s` se schimbe o dat` la dou` s`pt`mâni, fiindc`, dup` cum ne-a povestit, acum c` sunt mai mul]i angaja]i la Burger Van are mai mult timp liber s` se ocupe de “lucrurile mai creative”. Tot de la Alexandru am mai aflat c` are \n plan [i deschiderea unui bistro, iar \n viitorul apropiat pl`nuie[te s` mai achizi]ioneze un food truck, pe care s` \l amplaseze lâng` cl`diri de birouri, \n timp ce al doilea restaurant mobil s` func]ioneze ca pop-up kitchen, practic s` prepare mâncarea pentru un local care are buc`t`ria \n renovare, sau nu are deloc un astfel de spa]iu, de exemplu. Biz

Biz

LIFE Andrei Rus este curatorul BFB 2015. El are 29 ani [i este lector universitar \n cadrul Facult`]ii de Film din UNATC Bucure[ti. A fost membru al juriilor de specialitate \n cadrul unor festivaluri de film: Juriul Revelation France 4 (Semaine de la critique – Cannes 2014), Juriul Emile Cantillon (Festivalul Interna]ional de Film, Namur, Belgia, 2008).

Misiunea unui cinefil FILMUL ESTE CEA MAI U{OAR~ MODALITATE DE A SC~PA DIN COTIDIAN {I DE A NE TRANSPUNE |N ALTE LUMI. DE ALEXANDRU ARDELEAN

utem u[or iubi, ur\, visa doar prin simpla vizionare a unei pelicule. Organizatorii Bienalei de Film Bucure[ti vor \ns` s` ne fac` s` [i gândim, s` ne punem \ntreb`ri \n timp ce vedem filme [i s` sim]im. Andrei Rus, curatorul festivalului, explic` de ce.

Care este misiunea Bienalei de Film Bucure[ti?

Care este treaba ta ca [i curator? Eu am ales tema acestei prime edi]ii [i am structurat programul, ceea ce \nseamn` c` am selec]ionat filmele care mi s-au p`rut potrivite pentru a ilustra cât mai nuan]at tema [i c` am decis \n ce zi, la ce or` [i \n ce sal` va fi proiectat fiecare dintre acestea. 70

Biz

Foto: IULIA ALEXANDRA VOICU

Bienala de Film Bucure[ti va lupta s` r`stoarne prejudec`]ile privitoare la cinema ale spectatorilor din România [i va propune programe radicale care vor ignora orice fel de considerente comerciale. Principala misiune a acestui eveniment este de a prezenta forme de cinema hibrid [i de a sprijini apari]ia unor direc]ii inedite sau a unor mi[c`ri mai radicale \n cadrul cinematografiei române[ti contemporane.

Care sunt tema [i conceptul Bienalei \n acest an?

Cât de important este s` avem aceast` Bienal`?

Tema e “Filmul jurnal: Investiga]ii asupra reprezent`rii sinelui”. Conceptual, am pornit de la ideea c` \n zilele noastre autoreferen]ialitatea este omniprezent` – de la bloguri personale la pagini personale de Facebook, la conturi de Twitter [i Instagram. De aceea, am considerat c` ar fi binevenit` o sondare a originilor cinematografice ale tuturor acestor practici contemporane, ca [i o reflectare a cât mai multor tendin]e diaristice actuale \n cinema. Apoi, [tiind c` filmele jurnal sunt variate [i prezint` direct experien]e particulare de via]`, oarecum asem`n`tor jurnalelor literare, am decis s` nu organiz`m proiec]iile Bienalei \n s`li de cinematograf, pe care spectatorii le cunosc deja [i le asociaz` aprioric cu anumite impresii [i tr`iri din trecut, ci \n spa]ii neconven]ionale, unde se vor sim]i \ntr-un provizorat emo]ional, \ntocmai precum realizatorii jurnalelor \n propria lor existen]`.

Nu [tiu dac` este important, dar cred c` este s`n`tos s` existe cât mai multe tipuri de manifest`ri cinematografice \n România. Din p`cate, numeroasele festivaluri de film existente la noi nu pun decât prea pu]in accentul pe formele hibrid de cinema [i sunt interesate s` prezinte filme noi, care nu ies \n general din anumite canoane estetice. De aceea, reu[esc s` provoace destul de pu]ine reac]ii teoretice. Sper c` Bienala, prin radicalitatea temei [i a selec]iei pe care le va prezenta publicului, va redeschide eterna [i foarte importanta \ntrebare cu privire la ce este cinematograful.

Ce \]i propui cu filmele din acest program? |n primul rând, \mi doresc ca toate programele Bienalei s` reflecte cât mai nuan]at varietatea de formule [i de subiecte ale filmelor jurnal [i s` func]ioneze, \n acela[i timp, ca un scurt istoric asupra evolu]iei acestei specii cinematografice. Iar ca efect ulterior, sper s` nasc` m`car \ntr-o parte a spectatorilor dorin]a de a realiza filme jurnal. Pân` la urm`, exist` mul]i oameni care p`streaz` jurnale scrise. Nu v`d de ce nu ar face-o [i audio-vizual, mai ales c` \n zilele noastre aproape toat` lumea are acces la aparatur` care i-ar permite asta.

Ce filme s` ne a[tept`m s` vedem? |nc` lucrez la definitivarea selec]iei, a[a c` prefer s` nu vorbesc despre titluri exacte de filme, deoarece exist` riscul ca ele s` nu ajung` \n programul final, \ns` ce pot spune este c` \mi doresc [i sper s` avem \n selec]ia final` m`car un jurnal de-al lui Jonas Mekas (unul dintre idolii [i eroii mei), jurnalul de [ase ore al lui David Perlov [i un jurnal foarte pu]in cunoscut realizat \n anii '70 de Ed Pincus.

“Misiunea Bienalei este s` prezinte forme de cinema hibrid [i s` sprijine apari]ia unor direc]ii inedite \n cinematografia româneasc` contemporan`.”

Ce rol are filmul ast`zi? Filmul este omniprezent, a[a c` e foarte important \n formarea unei p`r]i imense a popula]iei globului. De aceea, cred c` este esen]ial ca publicul s` fie expus la cât mai multe tipuri de filme, pentru a nu-i l`sa impresia c` [tie ce este cinematograful. Orice fel de certitudine echivaleaz`, din punctul meu de vedere, cu lenea intelectual` [i, implicit, cu stagnarea. Iar atunci când un num`r mare de oameni stagneaz` \n grup, putem vorbi de stagnare social`. A[adar, s` provoc`m spectatorii s` gândeasc` [i s` simt`! Rezultatul ar putea fi acela c` \[i vor reconsidera anumite valori [i porniri.

Cum vezi publicul românesc de film? Publicul românesc de film este \nc` prea pu]in familiarizat cu unele manifest`ri ale cinematografului, dar e [i suficient de curios [i de activ pentru a-i stimula pe curatorii [i organizatorii de proiec]ii s` construiasc` programe din ce \n ce mai curajoase. Bienala de Film Bucure[ti (BFB) prezint` cele mai bune [i mai promi]`toare filme române[ti [i interna]ionale \ntr-o manier` nou`, cu o experien]` de vizionare special`, \n diverse locuri alternative din Bucure[ti. BFB are loc \ntre 21 [i 24 mai 2015 [i este un proiect al organiza]iei PAVILION, dedicat` descoperirii [i dezvolt`rii arti[tilor [i a publicului.

Ce crezi c` lipse[te industriei de film române[ti? O mai mare diversitate tematic`, ideologic` [i estetic`. {i, \n sus]inerea aceleia[i idei, o mai bun` reprezentare a problematicilor apar]inând minorit`]ilor de toate felurile.

Cum vezi Bienala \n urm`torii ani? Sper c` va func]iona ca o platform` pentru introducerea \n gândirea critic` din România a mai multor idei actuale despre cinema. Mai sper c` va genera [i sus]ine, \n timp, direc]ii noi pentru realizatorii de filme [i c`, astfel, va contribui la conservarea vitalit`]ii unei cinematografii mici, dar creative [i cu poten]ial enorm. Biz

Biz

Foto: VALI MIREA

LIFE

Atmosfer` newyorkez` COCKTAIL BARUL INTERBELIC REU{E{TE S~ RECREEZE O ATMOSFER~ TIPIC NEWYORKEZ~ DIN ANII 1930.

Biz

A fost cunoscut \ntâi sub numele de “Micul Paris” [i apoi, pe m`sur` de cl`dirile de pe Calea Victoriei se \n`l]au, Bucure[ti a primit numele de “Micul New York”. Sigur, o plimbare pe str`zile bucure[tene este departe de a rivaliza cu una \n metropola american`, dar dac` sunte]i \n c`utare s` experimenta]i rafinamentul tipic anilor ’20 – ’30 din New York, când au luat na[tere [i cocktailurile, atunci Interbelic Victoria este locul potrivit. |nc` de la intrarea \n bar ve]i fi \ntâmpina]i de o atmosfer` prietenoas` [i cald`. Vedetele meniului la Interbelic sunt cocktailurile, atât cele alcoolice, cât [i cele f`r` alcool. De la cele clasice la cele mai dulci, ori mai rafinate precum Lemongrass Collins, Blueberry Highlife sau Oldfashioned, chiar [i cei mai preten]io[i dintre cei care vor trece pragul barului vor g`si ceva pe placul lor. Interbelic Victoria, Calea Victoriei, 17

LIFE

Urzeala gadgeturilor CEI MAI PUTERNICI JUC~TORI DIN TEHNOLOGIE S-AU |NTRECUT |N LANS~RI LA MOBILE WORLD CONGRESS DIN BARCELONA Samsung Electronics a f`cut cadou un m`r]i[or special iubitorilor de gadgeturi [i a lansat \n prima zi de prim`var` noile smartphone-uri Galaxy S6 [i Galaxy S6 edge. Despre edge vom vorbi pe larg poate alt` dat`, acum ne vom concentra pe S6. Samsung renun]` \n sf책r[it la plastic [i creeaz` o carcas` din metal [i sticl` pe m`sura unui telefon flagship. C책rcota[ii vor spune c` au f`cut [i ultimul pas care s`-i aduc` mai aproape de iPhone, mai ales c` bateria nu mai poate fi schimbat` [i nici nu mai are slot pentru card de

Biz

memorie microSD. Samsung Galaxy S6 se poate \nc`rca wireless, fiind compatibil cu orice dispozitiv de acest tip certificat WPC [i PMA. Fa]` de modelul S5, noul gadget se \ncarc` de 1,5 ori mai repede, oferind aproximativ patru ore de utilizare dup` doar 10 minute de \nc`rcare. Noul telefon are grosimea de doar 6,8 mm [i c책nt`re[te 138 de grame, dar e echipat cu cel mai performant procesor dezvoltat de Samsung, acesta fiind primul procesor mobil din lume cu tehnologie de 14 nm pe platform` de 64 de bi]i. (Ovidiu Neagoe)

LIFE

HTC One M9 Urma[ul lui M8 este prev`zut cu o camer` foto principal` de 20 MP, care asigur` un control al fotografiei mai bun ca niciodat`. La exterior nu s-a schimbat radical (nici n-avea motive). |n parteneriat cu Dolby, HTC One M9 reu[e[te s` recreeze efectul de sunet surround 5.1 pentru a oferi sunet real pe dou` canale, pentru o experien]` ca la cinematograf.

LG G Flex 2 Xperia M4 Aqua Noul model propus de Sony este rezistent la ap` [i este primul smartphone al companiei dotat cu un procesor octa-core Qualcomm Snapdragon. Designul este unul minimalist, ecranul fiind realizat din sticl` \nt`rit`. Gadgetul va fi disponibil din aceast` prim`var` \n 80 de ]`ri, inclusiv \n Rom창nia.

Telefonul p`streaz` acela[i design curbat ca modelul precedent, \ns` LG G Flex 2 vine [i cu o serie de \mbun`t`]iri. Are un procesor mai performant [i un ecran \mbun`t`]it. Ca dimensiuni, noul model este mai mic (de la 6 inci, produc`torii l-au mic[orat la 5,5 inci), iar ca memorie, dispozitivul este prev`zut cu 16 GB, la care se mai pot ad`uga \nc` 128 GB printr-un microSD.

Huawei Watch Primul ceas inteligent din familia de accesorii inteligente produse de compania chinezeasc`, Huawei Watch are un ecran AMOLED de 1,4 inci, este rezistent la ap` [i la zg창rieturi, are un design circular de 42 de milimetri, fiind un ceas de o elegan]` atemporal`, dar [i inteligent, \n acela[i timp. Este conceput de o echip` de designeri de ceasuri tradi]ionale, iar expertiza acestora este vizibil`. Huawei Watch are un ecran acoperit cu cristale de safir [i un corp din o]el inoxidabil rezistent la coroziuni [i la frig.

Biz

Conectivitate la volan Sistemul R-Link 2 ofer` conectivitate avansat`, reprezent창nd o versiune \mbun`t`]it` a sistemului multimedia inteligent conectat la ma[in` [i la Internet. R-Link 2 ofer` recunoa[tere vocal` pentru naviga]ie, telefon, aplica]ii [i radio, simplific창nd [i facilit창nd accesul la func]iile ma[inii.

Biz

LIFE

Din ora[ pe coclauri CE ARE UN NUME CIUDAT, UN DESIGN FUTURIST {I O |NCLINA}IE SPRE AVENTUR~? ESTE RENAULT KADJAR, UN CROSSOVER CARE VA ATRAGE MULTE PRIVIRI.

entru cei c`rora le-a pl`cut Captur, dar l-au considerat prea mic, afla]i c` Renault lanseaz` la Geneva un frate mai mare – crossoverul Kadjar. Da, [tim, numele sun` ciudat, dar trebuie s` recunoa[tem c` atrage imediat aten]ia. La fel cum atrage aten]ia [i designul ma[inii, inspirat de conceptele Captur [i Dezir. De[i e mai mare, Kadjar r`mâne compact, având 4,45 metri lungime, 1,84 metri l`]ime [i 1,60 metri \n`l]ime, ceea ce accentueaz` stilul dinamic. Garda la sol de 190 mm \i va permite s` se des-

curce mai mult decât onorabil [i pe suprafe]e neasfaltate. La interior, francezii nu au f`cut rabat de la finisajele de calitate, totul fiind poten]at de cus`turile duble ale tapi]eriei scaunelor, mânerele de sus]inere [i ecranul instrumentelor de bord de deasupra contoarelor. Se remarc` [i plafonul fix vitrat de 1,4 mp, care aduce luminozitate \n habitaclu. Dac` vre]i mai mult loc \n portbagaj, sistemul

Easy Break permite deblocarea [i rabatarea automat` a banchetei din spate, iar scaunul pasagerului poate fi \nclinat \n fa]` [i transformat \ntr-o suprafa]` perfect plan`, dac` ave]i schiuri mai lungi, de exemplu. Renault Kadjar va debuta \n showroomuri \n vara acestui an 2015 \n Europa. (Gabriel Bârlig`)

Biz

LIFE

Biz Apps

Descarc`, folose[te, fii mai productiv

Zen la puterea a doua CUM S~ NU FII CALM, CÂND BATERIA SE |NCARC~ PÂN~ LA 60% |N 39 DE MINUTE?

arcurgând lunga list` a specifica]iilor tehnice pentru Asus ZenFone 2, am trecut repede prin procesor (Intel Atom Z3580 64-bit la 2,3 GHz cu 4 GB de RAM), ecran (IPS Full HD de 5,5 inci, cu densitate de 403 ppi [i un unghi de vizualizare de 178 de grade) [i camere foto (PixelMaster de 13 MP cu o diafragm` f/2.0, respectiv camer` frontal` de 5 MP), pentru c` am ajuns la c`lcâiul lui Ahile pentru smartphone-uri – bateria. ZenFone 2 vine

Biz

cu una de 3000mAh, ceea ce nu e r`u deloc, dar [i mai atractiv` este tehnologia de \nc`rcare rapid` ce permite atingerea unui nivel de 60% dup` numai 39 de minute. La nivel de interfa]`, Asus ZenUI promite un design aerisit, dar [i posibilitatea de a personaliza complet smartphone-ul (lansarea aplica]iilor, temele, corpul caracterelor, icoanele etc.). Carcasa curbat`, cu finisaje metalice, se \ngusteaz` la margini pân` la numai 3,9 mm.

MAIL

COMUNICARE

Mail Wise

Facebook at Work

De ce s` ai aplica]ii diferite pentru fiecare cont de mail? Conturile Microsoft Exchange ActiveSync, Yahoo, AOL, Hotmail, Live.com, Outlook, MSN, Gmail, GMX [i IMAP (din p`cate nu [i POP3) vor fi adunate de aplica]ie \n acela[i loc [i vor fi grupate \n conversa]ii. Mail Wise prezint` doar con]inutul mesajelor de mail, eliminând elementele de formatare.

Orice companie \[i poate crea o re]ea social` local` doar pentru propriii angaja]i, func]ionând pe acela[i principiu ca Facebook. Contul Facebook at Work nu se conecteaz` cu cel personal. Prin intermediul aplica]iei pute]i prezenta [tiri [i nout`]i din companie, crea grupuri pentru a colabora la proiecte sau trimite mesaje direct c`tre unul sau mai mul]i colegi.

{TIRI

NAVIGA}IE

SmartNews

Navfree

Aceast` aplica]ie are un algoritm propriu care analizeaz` zilnic peste 10 milioane de articole din sursele cele mai de \ncredere (Reuters, AP, NBC News, TechCrunch, The Verge sunt doar câteva dintre ele) [i v` va oferi cele mai importante titluri \n doze de câte un minut. SmartNews folose[te informa]iile de localizare ale utilizatorului pentru a oferi prognoza meteo, dar [i articole locale.

Desigur, Google Maps nu are rival \n ceea ce prive[te acurate]ea h`r]ilor. Dar, f`r` conexiune de date, po]i da de probleme când e[ti pe teren, mai ales \n str`in`tate. Navfree se bazeaz` pe o baz` de date de h`r]i open-source, actualizat` continuu de utilizatori, [i ofer` naviga]ie gratuit`. Func]ia de c`utare a unei adrese func]ioneaz` [i offline, nu doar online.

LIFE

Alfama, cel mai vechi cartier din Lisabona, la apus de soare

DE OANA BULEXA, Co-Managing Director, MSL Group The Practice

O revolu]ie a sim]urilor LISABONA ESTE UN ORA{ CU O MO{TENIRE ISTORIC~ EXTREM DE BOGAT~, DAR |N ACELA{I TIP COSMOPOLIT.

apitala Portugaliei, o destina]ie cu iz exotic, dar [i istoric, este un loc superb [i cosmopolit, care a devenit super-hip \n ultimii ani, pentru c` se m`nânc` extrem de bine, pentru c` este mult mai accesibil` decât alte destina]ii similare din Italia [i Spania, pentru c` nu te dezam`ge[te. {i pentru c`... “fado”, ar zice unii. |n plus, poate fi vizitat` aproape oricând, pentru c`, atunci când l`sa]i \n urm` iarna geroas` din ]ar`, capitala Portugaliei v` \ntâmpin` cu soare [i temperaturi de 15 grade Celsius. Vara, temperaturile cresc spre 30 – 35 de grade, \ns` este suportabil. Cea mai mare pl`cere a mea este s` m` plimb pe str`du]e [i s` v`d cum e o zi obi[nuit` din via]a portughezilor, f`r` s` simt presiunea unei liste de destina]ii de bifat. Ies din hotel [i \mi zic: “Azi, stânga sau dreapta?”. Dou`-trei ore de mers pe str`du]e, mici opriri la o cafea sau limonad`, mers mai departe, un prânz relaxat unde-mi face cu ochiul vreun loc[or simpatic, [i tot a[a. Ziua perfect`.

Ce s` faci? Must-see-urile clasice sunt: Praca do Comercio, Belem (celebrul turn Torre de Belem [i m`n`stirea Ieronimilor – patrimoniu UNESCO), Castelo Sao Jorge, funicularul Gloria [i tramvaiul 28, Mercado de los Ladrones – pia]a ho]ilor sau pia]a de vechituri, cum mai este cunoscut`. Pentru copii, nu rata Oceanario de Lisboa, cel mai mare acvariu de interior din Europa, [i Jardim Zoologico, care are [i un mic teleferic pe deasupra cu[tilor cu animale periculoase. Tot din Lisabona ajungi rapid cu ma[ina sau cu trenul \n parcul na]ional Sintra (tot patrimoniul UNESCO) sau \n sta]iunile de la Ocean – Cascais, Estoril, pentru plaj`. Unde s` m`nânci? La prânz \ncearc` Mercado da Ribeira, o fost` pia]` aflat` \ntr-o hal` imens`, transformat` \n cel mai cool loc de luat masa din ora[. G`se[ti acolo de toate pentru to]i, eu am \ncercat sandvi[ul cu carne de porc, foarte popular \n Lisabona. Dac` e[ti amator de pe[te [i fructe de mare, mergi

unde merg localnicii, de exemplu la Cervejaria Ramiro, un loc simplu [i f`r` preten]ii, dar unde m`nânci dumnezeie[te. Dac` \]i place crabul, cere “zapateira”. {i s` fii preg`tit s` ]i se arate crustaceele vii \nainte s` fie g`tite. La cin`: Rubro Avenida, un restaurant simpatic [i foarte modern, dar unde se m`nânc` foarte bine [i ieftin. Sau Blend, aflat \n Bairro Alto, un loc mic [i cochet, cu o mâncare fabulos de bun`. Desert: Pasteis de Belem, locul care p`streaz` re]eta original` a desertului tradi]ional portughez “pasteis de nata”, ni[te minitarte cu crem` de ou. Pasteis de nata se vând oriunde \n ora[, dar promit c` nicìeri altundeva nu sunt la fel de bune ca aici. {i un mic pont: desigur c` po]i mânca \nùntru, dar mai bine le iei la pachet [i mergi un pic mai sus, \n Jardim Botanico Tropical, unde e lini[te [i le po]i savura \n voie. Nu uita s` iei cu tine [i o (mini) sticl` de vin de Porto. Unde faci cump`r`turi? Dac` te intereseaz` high-end brands, atunci locul cel mai potrivit este Avenida Liberdade. Pentru branduri mai accesibile, zona recunoscut` de shopping e Baixa-Chiado, un punct de pornire \n Rue Garrett. Dac` vrei musai s` testezi [i un shopping mall, mergi la Vasco da Gama, \n zona Oriente. |ns` mai toate brandurile pe care le g`se[ti \n Lisabona le g`se[ti [i la noi. Unde stai? G`se[ti \n ghidurile turistice [i pe net multe recomand`ri de hoteluri, nu le repet. Eu am \ns` o recomandare absolut special`: Lisabonaire Apartments (lisabonaire.com). O cl`dire veche fix \n centrul ora[ului, ref`cut` de ni[te bìe]i arti[ti \ntr-un stil un pic hipsterish. Fiecare apartament e gândit de designeri locali, cu inspira]ie din Lisabona tradi]ional` [i contemporan`. Subsolul e perfect pentru citit, jucat snooker, bùt o bere sau ce ai tu chef. Biz

Biz

LIFE

Foto: VALI MIREA

“Rezolv problemele creativ” Tudor Galo[ Consumer Marketing Executive Devices Category Lead la Microsoft România

“|n a doua s`pt`mån` din fiecare lun` ne strångem s` preg`tim datele de business pentru colegii din headquarter. Lunea avem [edin]a de sincronizare cu toat` echipa, iar \n restul zilelor ne aranj`m \ntålnirile cu parteneri [i clien]i. Referitor la mailuri, cel mai greu lucru este s` prioritizezi activit`]ile. |ntotdeauna ai prea pu]in timp pentru cåte sunt de f`cut [i trebuie s` jonglezi cu activit`]ile zilnice. R`spund la mailuri urgente, sting focurile ce apar, dar \ncerc s` fiu totu[i «in control» pentru a gestiona cåt mai bine bunul mers al businessului.” 80

Biz

Se treze[te la: 5 a.m. Pentru a ajunge la 6:00 la sal`. Primul lucru pe care \l face diminea]a: Dac` nu este zi de sal`, iau un mic dejun rapid [i m` \nfig \n traficul bucure[tean. Aplica]ii [i alte gadgeturi: Voi dezam`gi aici, nu am prea multe gadgeturi. Doar laptopul [i telefonul, ambele conectate la toate resursele organiza]iei. La birou, cel mai des folosesc Excel-ul [i Powerpoint-ul. Asta dac` nu lu`m \n considerare mailul care este \n permanen]` deschis. Acas` stau mult pe Facebook [i Twitter. Citat preferat: Nu pot spune c` am un citat preferat. Sunt multe care \mi plac. Observ c` mul]i dau pe re]ele sociale poze cu citate. V`rul meu, antreprenor de succes, spune c` atunci când nu ai ce spune share-

uie[ti citate. Eu cred c` \nc` mai am ce spune. Cum se relaxeaz` zilnic: Sala este un excelent mod de a te deconecta. S` \]i sim]i mu[chii lucrând, s` vezi c` kilogramele scad este o chestie ce \ntotdeauna te face s` te sim]i excelent. G`titul este un alt mod de a te relaxa. Cum s` fii productiv [i eficient? Una dintre cele mai bune m`suri luate \n cadrul companiei a fost s` ni se permit` s` lucr`m oricând, de oriunde. Având tehnologii precum Lync, DirectAccess, Two Factor Authentification putem s` lucr`m securizat, f`r` VPN de oriunde exist` o conexiune WiFi. Cel mai prost obicei? Un defect pe care \l resimt este aten]ia pentru propria

persoan`. A[ dori s` pot s` dedic mai mult timp familiei, s` ies mai mult, s` c`l`toresc mai mult, s` \mi tr`iesc mai mult via]a. Cel mai bun obicei? Hmmm, dificil. A[ pune aici creativitatea, dar [i maturitatea. Un fel de creativitate matur`. Abordez problemele \ntr-un mod creativ, dar f`r` s` m` mai arunc cu capul \nainte; analizez problema din toate unghiurile posibile, ascult toate p`rerile pentru a putea g`si cea mai bun` solu]ie. |[i \ncheie ziua de munc` la: |ncerc pe cât posibil s` plec dup` ora 6 – nu \mi reu[este \ntotdeauna. Cum \[i \ncheie seara? Facebook, Twitter, televizor (nu e nimic la TV, pl`tim iar abonamentul degeaba), bârf`, râsete, distrac]ie, somn. Biz