Biz 281

Biz www.revistabiz.ro

Profesioni[tii care reinventeaz` marketingul [i au curaj s` experimenteze [i s` inoveze: Adrian Nicolaescu (Mega Image), Raluca Ki[escu (Avon Cosmetics Romånia [i Moldova), Tudor Galo[ (Microsoft Romånia), Anca Nu]` (UniCredit }iriac Bank), Georgia Baltag (MasterCard Romånia), Mihai Bårsan (Ursus Breweries), Ionu] Gheorghe (Dacia [i Renault), Monica Eftimie (KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery, Paul), Andreea Toloac` (Orkla Foods Romånia), C`lin Clej (PepsiCo)

Nr. 281 • 3 – 18 iunie 2015 • 7,5 lei

Nr. 281

PR WEB AND THE

PUBLIC RELATIONS AND DIGITAL COMMUNICATION

THE MODERN PR TOOLKIT

IN THE AGE OF WEB 2.0

DIGITAL STORYTELLING RELEVANT ONLINE STRATEGIES

INFLUENCERS & PRACTITIONERS WWW.REVISTABIZ.RO/PRANDTHEWEB2015

GALA OCTOBER, 2015, HOWARD JOHNSON

AN EVENT POWERED BY Biz

EDITORIAL

www.revistabiz.ro

Redactor-[ef Marta U[urelu Redactor-[ef adjunct Gabriel Bârlig` Senior Editori Ovidiu Neagoe – resurse umane Loredana S`ndulescu – marketing Ovidiu Vitan – interna]ional Jurnali[ti Oana Grecea – antreprenoriat Oana Voinea – finan]e, companii Lelia Petrescu – companii Colaboratori Alexandru R`descu Cristian China-Birta Victor Kapra Paul Garrison Paul J.R. Renaud Adrian Stanciu Cristian Manafu Fotograf Vali Mirea Director publicitate & evenimente Giuseppina Burlui Manager de publicitate & evenimente Simona Andrei Research [i abonamente Gabriela Matei Layouts & design Lumini]a R`ileanu Prelucrare foto & prepress Aurel {erban Produc]ie [i distribu]ie Dan Mitroi

Biz Agency Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 34 94 01 Fax: 0371 60 20 79 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro

Prima comunitate a oamenilor de marketing

A

m provocat zece dintre cei mai importan]i directori de marketing din România s`-[i schimbe, pentru o zi, compania \n care lucreaz`. Pornind de la ideea c` inova]ia implic` de cele mai multe ori o schimbare de perspectiv`, echipa Biz a facilitat schimburi de experien]` [i discu]ii de marketing \ntre câ]iva dintre cei mai importan]i juc`tori din economia româneasc`.

Fiecare participant a devenit “director de marketing pentru o zi” \ntr-o companie dintr-un domeniu diferit de cel \n care activeaz`, s-a \ntâlnit cu directorul de marketing titular [i cu echipa acestuia [i a discutat problemele de marketing, organizare [i branding pe care compania respectiv` le avea \n program \n acea zi.

Al`turi de echipa Telekom Romania, am gândit [i am pornit aceast` idee fiind convin[i c` poate aduce mari schimb`ri \n industria româneasc` de marketing. Am pornit la drum cu un singur gând: s` punem bazele primei comunit`]i a profesioni[tilor din acest domeniu [i ne-am dorit s`-i aducem \mpreun` [i s`-i determin`m s` se cunoasc` [i s` \mp`rt`[easc` idei [i experien]e de business.

Mi-a pl`cut fiecare \ntâlnire \n parte [i m-a \ncântat s`-i aud spunând c` \ntotdeauna cele mai bune lec]ii se \nva]` \n practic`. Dar mai ales s` v`d c` \ncep colabor`ri directe [i dup` \ncheierea acestui experiment!

A[a cum au spus-o to]i cunosc`torii domeniului, Biz Marketing Xchange era un proiect imposibil, care \ns` a devenit posibil. |ncrederea c` oamenii au nevoie s` fie sco[i din zona de confort [i pu[i s` gândeasc` “out of the box” ne-a determinat s` punem \n practic` acest proiect [i ne-a ajutat s`-l [i ducem la \ndeplinire.

Biz Marketing Xchange se va desf`[ura, \ncepând din acest an, \n fiecare prim`var` [i este un proiect ini]iat dup` o idee a GMP Advertising.

www.revistabiz.ro Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT Marta U[urelu, Redactor-{ef Biz

ISSN 1454-8380

Tipografie: Master Print Super Offset

Biz

1

SUMAR Pagina 30

Pagina 42

Biz 281 START

4 Iat`, vin investitori 6 Cum v`d bancherii anul 2015?

8 Burse pentru femeile de [tiin]` 10 Valoarea brandurilor

COVER STORY

12 Biz Marketing Xchange 18 Frumuse]ea hi-tech 20 Brandurile române[ti la putere 22 Banc` sau fast food?

24 Cu un Pepsi la o bere 26 Experien]e priceless \n retail 28 Experien]e de marketing \mpreun`

TECH

30 |n elita outsourcingului 34 Eu – robotul, tu – [omerul 34 Ma[ina care te conduce

DESIGN

42 Design & viziune 45 Aneta despre Kit

Pagina 34

FASHION

46 De la Lohn la lux

STRATEGIE

50 Management focus 52 Noile re]ete ale comunic`rii 54 Puterea designului 58 Banca \n era digital` 60 Ambi]ii mari, relaxare pe m`sur` 62 Zece ani de nota zece

Pagina 12

LIFE

68 4 zile [i 4 nop]i de muzic` 70 Manifest pentru imagine 72 Sunetul inova]iei 74 Visul unei nop]i de var` 76 Micul SUV cu planuri mari 78 O Mi-nune de smartphone 79 Exotismul s`lbatic al naturii 80 M`d`lina Uceanu: “Admir oamenii mai pu]in formali”

Pagina 46 Biz

3

START

Iat`, vin investitori

Foto: © Gischtlibu – Dreamstime.com

ROMÂNIA INTR~ PENTRU PRIMA DAT~ |N TOP 15 CELE MAI ATRACTIVE }~RI DIN EUROPA PRIVIND NUM~RUL PROIECTELOR DE INVESTI}II STR~INE ATRASE. DAR MOTIVELE PENTRU CARE INVESTITORII NE CAUT~ AZI NU NE VOR ADUCE PROSPERITATE {I MÂINE. DE GABRIEL BÂRLIGA

S

untem a [asea ]ar` din Europa dup` num`rul de joburi create de investi]iile str`ine, devansând Spania, Turcia [i Slovacia, [i ocup`m locul 14 \n topul celor mai atractive ]`ri din Europa privind num`rul proiectelor cu investi]ie str`in` atrase \n 2014, conform raportului anual European Attractiveness Survey, realizat de EY. Cu un num`r record de 10.892 noi locuri de munc` generate de investi]iile str`ine, România a atras practic aproape la fel de multe joburi noi ca Germania, \nregistrând o cre[tere de 77% a num`rului joburilor create prin investi]ii str`ine directe fa]` de anul trecut. |n ceea prive[te num`rul de proiecte de investi]ii str`ine, acesta a crescut \n România

4

Biz

de la 52 \n 2013 la 62 anul trecut. Din Europa Central` [i de Est, doar Polonia e peste noi, pe locul 7 ca num`r de proiecte de investi]ii.

“Investitorii str`ini se uit` cu interes c`tre ]ara noastr`, dar de multe ori din perspectiva for]ei de munc` ieftine care exist` aici. Important este ca \n perioada urm`toare s` dep`[im aceast` percep]ie [i s` atragem acele investi]ii care genereaz` locuri de munc` \nalt calificate [i bine pl`tite [i care s` motiveze speciali[tii români s` r`mân` \n ]ar` [i s` produc` plusvaloare aici”, afirm` Bogdan Ion, Country Managing Partner la EY România.

Investi]iile str`ine directe au atins un nou record \n Europa, cu 305 miliarde de

dolari atrase \n regiune \n 2014, \nregistrând o cre[tere de la an la an de 36%. |n 2014, cele 43 de ]`ri europene incluse \n studiu au atras 4.341 de proiecte (+10% fa]` de 2013), generând un num`r de 185.583 de locuri noi de munc` (+12%).

Europa de Vest a atras 50% din investi]iile globale \n 2014, devenind cea mai atractiv` destina]ie pentru investi]ii, peste China, care a cunoscut o sc`dere de 6% a num`rului de proiecte [i a ajuns la 38% \n 2014. Cre[terea procentului investi]iilor derulate \n America de Nord, care a ajuns la 39% fa]` de 31% \n 2013, a plasat regiunea pe locul doi \n topul atractivit`]ii, \mpingând China pe locul al treilea. Biz

START

Cum ar fi s` po]i face sport \ntr-o sal` la alegere din 200 r`spândite \n mai multe ora[e din ]ar`? Este exact ce ofer` 7card angaja]ilor din companiile din România. Sistemul este simplu: plata unui abonament lunar asigur` intrarea \n orice sal` de sport din re]eaua 7card, singura limitare fiind faptul c` sistemul func]ioneaz` doar pentru angaja]ii din companiile cu care 7card \ncheie contracte. Businessul a fost \nceput \n Bucure[ti de Andrei Cre]u [i Iulian C\rciumaru, fo[ti colegi de multina-

Foto: © Bswei – Dreamstime.com

SPORT CU CARDUL |N TOAT~ }ARA

Cum v`d bancherii anul 2015?

CREDITAREA |NCEPE S~-{I REVIN~ |N ROMÂNIA {I DE DATA ASTA O SPUN CHIAR BANCHERII. OPTIMISMUL INCLUDE {I CREDITELE IMOBILIARE. DE OANA VOINEA

]ional`. Acum, au extins re]eaua \n Bra[ov, Cluj-Napoca, Timi[oara, Ploie[ti [i Ia[i, iar \n perioada imediat urm`toare 7card va \ncepe s` activeze \n Constan]a (iunie), Sibiu (iulie), Pite[ti, Craiova, Oradea, Bac`u, Târgu-Mure[. Pân` la finalul anului, 7card va fi prezent \n 10-12 ora[e, inclusiv Bucure[ti. Companiile cu care lucreaz` 7card (sunt deja 300) pot alege s` acopere integral, par]ial sau deloc costul abonamentului. |n Bucure[ti, 35% din abonamente sunt pl`tite de companie, iar \n provincie procentul este \ntre 38 [i 45%. |n Capital`, valoarea medie a unui abonament 7card este de 125 de lei pe lun`, \n timp ce la Bra[ov, Ploie[ti [i Ia[i este de 94 de lei pe lun`, iar la Timi[oara [i Cluj Napoca - de 92 de lei. 7card are deja 8.000 de abona]i \n acest moment [i estimeaz` c` va ajunge la 10.000 la finele acestui an. |n 2014, cifra de afaceri a 7card a fost de un milion de euro, iar pentru 2015 se prognozeaz` dublarea acesteia. (Gabriel Bârlig`) 6

Biz

C

ånd cei care dau credite sunt optimi[ti, este clar c` revenirea economic` e aproape. Iar 77% dintre bancherii români se a[teapt` \n acest an la o intensificare a activit`]ii de creditare [i la \mbun`t`]irea performan]ei financiare a principalelor linii de servicii – \n retail (80%) [i \n corporate banking (62%). Estim`rile sunt cuprinse \n Barometrul Bancar pe 2015 realizat de Asocia]ia Român` a B`ncilor (ARB) [i EY România.

Pe zona de retail, peste 90% din b`nci anticipeaz` o cre[tere a cererii de credite imobiliare, dublu fa]` de 2014, când doar 41% estimau o cre[tere. |n plus, 24% se a[teapt` la un avans semnificativ al cererii pentru credite imobiliare. {i \n cazul creditelor de consum, peste 80% din bancheri se a[teapt` la o cre[tere a cererii fa]` de 65% \n sondajul din 2014. |ntr-o propor]ie de 70%, b`ncile anticipeaz` cre[tere [i \n privin]a cererii de creditare pentru clien]i persoane juridice, dar ceva mai pu]in decât \n 2014, când 80% aveau astfel de a[tept`ri.

Potrivit lui Radu Gra]ian Ghe]ea, pre[edintele de onoare al ARB, b`ncile

preconizeaz` relaxarea par]ial` a politicilor de creditare \n sectoare precum industria, agricultura, s`n`tatea [i pe segmentul IMM-urilor, dar exist` \n continuare aspecte care descurajeaz` sau cresc costul credit`rii, care este \n continuare la cel mai sc`zut nivel din regiune relativ la PIB. “Modific`rile aduse cadrului legislativ al insolven]ei nu sunt suficiente \n lipsa unei schimb`ri semnificative \n ceea ce prive[te aplicarea lui.

Problemele \ntâmpinate de b`nci \n aceast` privin]` reprezint` principalul aspect care descurajeaz` creditarea companiilor”, spune Ghe]ea.

Segmentul IMM-urilor [i s`n`tatea, industria [i IT-ul au fost men]ionate [i de studiul european similar ca fiind sectoarele \n care politicile de creditare se vor relaxa. Atât \n România, cât [i \n restul ]`rilor din studiu, construc]iile, sectorul imobiliar comercial [i transporturile sunt sectoarele pentru care bancherii se a[teapt` la restric]ii suplimentare. La edi]ia din acest an a Barometrului Bancar ARB & EY au participat b`nci totalizând o cot` de pia]` \n func]ie de active de 90%. Biz

START

|n spatele minun`]iilor care se \ntâmpl` pe smartphone-urile noastre se afl` [i tehnologia LTE 4G. Cu o investi]ie de 200.000 de euro, Alcatel-Lucent Romånia a inaugurat un laborator LTE la Facultatea de Electronic` [i Telecomunica]ii din cadrul Universit`]ii Politehnica din Timi[oara. Laboratorul este dedicat studen]ilor din anii terminali [i va g`zdui ore de principii generale de comunica]ii digitale [i radiocomunica]ii, precum [i principii generale pentru standardul LTE 4G. Deschiderea laboratorului LTE face parte din strategia Alcatel-Lucent Romånia de a contribui la dezvoltarea educa]iei tehnice \n Timi[oara, prin colaborare direct` cu mediul academic, precum [i investi]ii \n hardware [i software.

Acest proiect e parte a unei colabor`ri de peste 20 de ani \ntre Alcatel-Lucent [i universit`]ile din Timi[oara, prin care li se ofer` studen]ilor acces la cursuri [i tehnologii aliniate tendin]elor actuale. |n 20 de ani de colaborare cu institu]iile de \nv`]`månt din Timi[oara, Alcatel-Lucent a investit peste un milion de euro. “Prin investi]iile pe care le face \n educa]ie [i \n viitoarea genera]ie de profesioni[ti, AlcatelLucent propune s` sprijine cei mai buni studen]i s` se preg`teasc`, dincolo de teorie, pentru lumea real`.

Odat` cu deschiderea laboratorului LTE din cadrul Universit`]ii Politehnica din Timi[oara [i avånd acces la cele mai noi echipamente [i tehnologii, studen]ilor [i profesorilor li se ofer` oportunit`]i de dezvoltare \n linie cu cerin]ele pie]ei de telecomunica]ii”, spune Eugen {erb`nescu, director general la Alcatel-Lucent Romånia. (Oana Voinea) 8

Biz

Foto: © Motorolka – Dreamstime.com

TIMI{ORENII STUDIAZ~ 4G

Burse pentru femeile de [tiin]` L'ORÉAL SUS}INE CERCETAREA EXACT CU CEEA CE ACESTA ARE MARE NEVOIE - RESURSE FINANCIARE PENTRU CERCET~TOARELE DE TOP. DE OANA VOINEA

A

uzim des \ntrebarea “Se mai face cercetare [tiin]ific` \n România?”. R`spunsul este “da”, iar Mihaela Aldea de la Universitatea de Medicin` [i Farmacie “Iuliu Ha]ieganu” din Cluj-Napoca [i Alida Gabor-Timar de la Universitatea Babe[-Bolyai, Facultatea de {tiin]a [i Ingineria Mediului din ClujNapoca, sunt dovada conving`toare \n acest sens. Ele sunt câ[tig`toarele Bursei Na]ionale L'Oréal UNESCO “Pentru femeile din [tiin]`”, \n valoare de 42.000 lei fiecare.

Mihaela Aldea este, la doar 26 de ani, cea mai tân`r` câ[tig`toare a bursei [i a fost premiat` pentru cercetare \n domeniul {tiin]elor Vie]ii. Este doctorand la Universitatea de Medicin` [i Farmacie “Iuliu Ha]ieganu” din Cluj-Napoca [i rezident \n oncologie medical` la Institutul Oncologic “Ion Chiricu]`”. A ob]inut bursa cu proiectul “Radiosensibilizarea celulelor tumorale din ariile hipoxice ale tumorilor cerebrale maligne prin asocierea dintre nitroimidazoli [i nanoparticule de aur”.

Alida Gabor a câ[tigat bursa pentru {tiin]ele Fizice. Este lector universitar la Facultatea de [tiint` [i Ingineria Mediului din cadrul Universit`]ii Babe[-Bolyai din Cluj-Napoca. De asemenea, este cercet`tor [tiin]ific I \n cadrul Institutului de Cercet`ri Interdisciplinare \n Bio-Nano-{tiin]e al aceleia[i universit`]i. Cercetarea sa este \n domeniul geologic - a dezvoltat noi metode de datare a sedimentelor arheologice prin care se va determina cât mai exact vârsta acestora prin luminiscen]`.

Bursele Na]ionale L’Oréal UNESCO “Pentru femeile din [tiin]`”, ajunse la a [asea edi]ie, reprezint` un parteneriat public-privat [i beneficiaz` de sprijinul Academiei Române [i al Autorit`]ii Na]ionale pentru Cercetare {tiin]ific` (ANCS). |n fiecare an, L’Oreal ofer` 10.000 euro pentru dou` femei, cu scopul de a le sus]ine un proiect din categoria {tiin]elor Vie]ii (medicin`, biologie, biomedicin` etc.) [i unul din categoria {tiin]elor Fizice (chimie, fizic`, geologie etc.). Biz

TELEKOM ROMANIA PREZINT~ MAGENTA ONE: SERVICII INTEGRATE DE COMUNICA}II FIXE {I MOBILE PENTRU FAMILIA {I AFACEREA TA MagentaONE aduce o ofert` simplificat` de servicii de comunica]ii pentru familii [i pentru afaceri. De acum, ai telefonie, internet, televiziune [i solu]ii IT&C personalizate, într-o ofert` integrat`, unic` pe pia]a din România.

de toate serviciile de comunica]ii fixe [i mobile de care ave]i nevoie \ntr-un singur loc, pentru c` MagentaONE \nseamn` One Stop Shop, un singur Call Center, o singur` factur`, un singur contract, o aplica]ie unic` MyAccount, inclusiv o aplica]ie pe mobil. În plus, te bucuri de divertisment [i con]inut TV exclusiv pe toate tipurile de ecran – TV, tablet`, laptop, smartphone.

Mai mult decât atât, de acum intri mai rapid \n contact cu operatorii no[tri! Timpul de a[teptare \n call center pentru clien]ii persoane fizice care au optat sau vor opta pentru pachete integrate de servicii fix-mobil de la Telekom este \n medie de 10 secunde.

Mai trebuie s` [tii c` MagentaONE aduce [i o nou` versiune, \mbun`t`]it`, a serviciului de televiziune interactiv` (IPTV), pentru ca tu s` te bucuri de cea mai bun` experien]` TV din România. Noile func]ionalit`]i includ posibilitatea de a accesa \n arhiv` programele TV difuzate \n ultimele 7 zile pe canalele disponibile \n gril` (\n principal canale de sport [i documentare), de a \nregistra \n Cloud emisiunile preferate sau de a alege titluri dintr-o gam` larg` de con]inut (filme, documentare), cu op]iunea „Video

la cerere”, prin sistemul pay-per-view sau sub forma unui abonament lunar.

MagentaONE aduce o ofert` simplificat` de servicii de comunica]ii nu doar pentru familii, ci [i pentru afaceri.

MagentaONE \nseamn` mai mult` simplitate [i confort, printr-un singur punct de contact pentru toate nevoile de comunica]ii de business, indiferent de m`rimea afacerii tale.

Odat` cu introducerea serviciului One Drive pentru business de la Microsoft, f`r` niciun cost suplimentar, \n toate pachetele convergente, Telekom a lansat practic primul portofoliu de solu]ii convergente fix-mobil [i cloud din România, disponibil acum sub umbrela MagentaONE. Astfel, to]i clien]ii de business MagentaONE dispun de spa]iu de stocare securizat de 1 TB, certificat ISO, precum [i de acces la versiunea online a solu]iilor Microsoft Office.

Pachetele integrate fix-mobil de la Telekom se bucur` de un real succes pe pia]a din România, astfel \ncât, \n prezent, 100.000 de clien]i ai Telekom devin parte din universul MagentaONE. România este a treia ]ar` membr` a Deutsche Telekom Group \n care este lansat noul concept comercial pentru ofertele integrate, dup` Germania [i Slovacia.

ADVERTORIAL

A

ceasta \nseamn` c` tu [i familia ta beneficia]i

START

Valoarea brandurilor APPLE {I-A REC~P~TAT TITLUL DE CEL MAI VALOROS BRAND DIN LUME, DETRONÅND GOOGLE |N EDI}IA DE ANUL ACESTA A BRANDZ TOP 100, CLASAMENTUL DAT PUBLICIT~}II DE WPP {I MILLWARD BROWN. DE LOREDANA SANDULESCU

Cele mai valoroase 10 branduri la nivel global, conform topului BrandZ Loc

Brand

Valoare (mld. $)

1.

Apple

246.992

2.

Google

173.652

3.

Microsoft

115.500

4.

IBM

93.987

5.

Visa

91.962

6.

AT&T

89.492

7.

Verizon

86.009

8.

Coca-Cola*

83.841

9.

McDonald’s

81.162

Marlboro

80.352

10.

* Valoarea brandului Coca-Cola include brandurile Light, Diet [i Zero

n ultimul an, Apple [i-a crescut valoarea brandului la 247 miliarde de dolari, cu 67% mai mult. Google, ocupantul locului 2, a \nregistrat [i el o cre[tere \n valoare de 9%, ajungånd la 173,7 miliarde de dolari. Microsoft, care valoreaz` \n prezent 115,5 miliarde de dolari, se afl` pe pozi]ia a treia, avansånd un loc printr-o cre[tere valoric` de 28%. |n ciuda popularit`]ii extrem de ridicate de care s-a bucurat AppleWatch, adev`ratul motor al cre[terii valorii m`rcii Apple a fost succesul \nregistrat de iPhone 6.

Valoarea cumulat` a celor 100 de m`rci din clasament se ridic` la 3,3 trilioane de

|

10

Biz

dolari, \nregistrånd o cre[tere de 14% fa]` de 2014 [i de 126% fa]` de acum 10 ani, la prima edi]ie a topului BrandZ. Categoria cu cea mai rapid` cre[tere este tehnologia, cu o ascensiune de 24% \n ultimul an. M`rcile din acest sector care figureaz` \n Top 100 au o valoare cumulat` de peste 1 trilion de dolari, aproape o treime din valoarea tuturor brandurilor din clasament. Brandul cu cea mai rapid` cre[tere este Facebook, cu o ascensiune de 99% ob]inut` prin strategia sa de achizi]ie [i integrare a altor aplica]ii sociale ca Instagram [i WhatsApp. Per ansamblu, brandurile europene au stagnat, \n timp ce brandurile chineze[ti

au crescut, iar cele americane au \nregistrat o revenire. Num`rul m`rcilor din China continu` s` creasc` la 14 clasate \n Top 100, de la una singur` \n 2006, o cre[tere de 1.004% \n valoare.

Valoarea brandurilor din Statele Unite a crescut cu 137% \n ultimii 10 ani ([i cu 19% \n ultimul an), comparativ cu o cre[tere de doar 31% pentru Europa ([i o sc`dere de 9,3% \n ultimul an). |n clasamentul actual figureaz` doar 24 de m`rci din Europa, o sc`dere fa]` de 2006, cånd clasamentul cuprindea 35 de m`rci.

Majoritatea m`rcilor care au fost \nlocuite de m`rci chineze[ti \n Top 100 erau din Europa. Biz

COVER STORY

12

Biz

COVER STORY

ZECE DINTRE CEI MAI IMPORTAN}I DIRECTORI DE MARKETING DIN ROMÅNIA AU FOST PROVOCA}I S~ PARTICIPE LA UN EXPERIMENT INEDIT: BIZ MARKETING XCHANGE. FIECARE DINTRE EI A DEVENIT “DIRECTOR DE MARKETING PENTRU O ZI” |NTR-O COMPANIE DINTR-UN DOMENIU DIFERIT DE CEL |N CARE ACTIVEAZ~. |NTREG EXPERIMENTUL, UNIC PE PIA}A ROMÅNEASC~, A FOST DOCUMENTAT PAS CU PAS {I CE A REZULTAT V~ INVIT~M S~ VEDE}I |N PAGINILE CE URMEAZ~.

TEXT LOREDANA S~NDULESCU

FOTOGRAFII VALI MIREA

Biz

13

COVER STORY

neori este nevoie s` te dep`rtezi ca s` vezi mai bine. Alteori e mai bine s` schimbi perspectiva sau s` ie[i un pic din rutin` [i, de[i la \nceput ai fi tentat s` spui c` nu ai timp, c` ai altceva mai important sau mai urgent de f`cut, vei fi surprins cåt de revigorant` poate fi o astfel de experien]`. Mai ales \ntr-o industrie cum este cea de marketing, unde, \n goana dup` campanii, promo]ii, activ`ri, obiective de atins, cåt mai repede, cåt mai eficient, deadine-uri [i valid`ri de tot felul, oamenii parc` au uitat s` se mai [i bucure de munca lor. A[a c` ne-

am propus s` lans`m o provocare menit` s` le aminteasc` de esen]a muncii lor, care nu \nseamn` doar exceluri, target [i competi]ie, ci care mai \nseamn` [i interac]iune [i inspira]ie [i curajul de a \ndr`zi s` experimenteze, s` \ncerce lucruri noi [i s` ias` din zona c`ldu]` a confortului. |mpreun` cu Telekom Romania, echipa Biz a pornit acest proiect dup` o idee a agen]iei GMP Advertising, [i a lansat \n luna aprilie Biz Marketing Xchange, proiectul pilot al unui experiment unic pe pia]a romåneasc`, pe care ne dorim s`-l

RALUCA KI{ESCU

TUDOR GALO{

Senior Manager Commercial Marketing, Avon Cosmetics Romånia [i Moldova

Consumer Marketing Executive Devices Category Lead, Microsoft Romånia

Face parte din echipa Avon Romånia din 1999, iar actuala pozi]ie o ocup` din 2005. De-a lungul anilor a coordonat numeroase campanii, printre care [i “1 din 8 femei” (primul premiu ob]inut de o agen]ie romåneasc` la Cannes, \n 2007). A fost implicat` \n deschiderea pie]elor Avon din Moldova, Serbia [i Bosnia [i \n lansarea re]elei interne de socializare Avon Connects. Este absolvent` de ASE – Rela]ii Economice Interna]ionale, cu licen]` \n Tranzac]ii [i Burse Interna]ionale. A urmat studii de specialitate \n cadrul Avon Global, precum [i cursuri de Neuromarketing – Christophe Morin, Marketing exponen]ial – Paul Garrison [i Marketing 2.0 – Philip Kotler.

Cu 12 ani de experien]` \n pozi]ii de marketing locale [i regionale \n cadrul companiei Microsoft [i peste 800 de prezent`ri la activ, Tudor Galo[ este un speaker pasionat, un evanghelist pentru tehnologiile [i abord`rile de marketing inedite. {i-a \nceput cariera ca Desktop Product Manager, responsabil de lans`ri precum Windows XP Service Pack 2 [i Office 2003, apoi a coordonat activit`]ile de marketing pentru Windows \n cadrul regiunii Europa de Sud-Est. |n 2006, \n cadrul echipei Microsoft Romånia a coordonat lans`rile Windows Vista, Office 2007, Windows 7, precum [i Internet Explorer 8, 9 [i 10.

Echipa Biz Marketing Xchange |ntr-o industrie \n care se bate moned` pe creativitate, marketerii parc` au uitat s` se mai joace.

Am invitat zece manageri s` r`spund` unei provoc`ri care a fost pe cåt de curajoas`, pe atåt de inedit`.

14

Biz

COVER STORY

derulat pe parcursul lunii mai [i au fost documentate pe toat` durata desf`[ur`rii de o echip` video [i foto care a surprins cele mai intense [i interesante momente ale \ntålnirilor pe care le prezent`m \n exclusivitate \n paginile revistei, dar [i pe site-ul revistabiz.ro, \n sec]iunea special creat` pentru Biz Marketing Xchange [i pe canalele de social media ale echipei Biz [i ale partenerilor acestui proiect.

Cei zece curajo[i protagoni[ti ai primei edi]ii au fost: Georgia Baltag – Marketing Manager, MasterCard Romånia; Mihai

repet`m \n fiecare an de acum \nainte.

Pentru prima edi]ie am ales zece dintre cei mai importan]i directori de marketing din Romånia, oameni cu agende \nc`rcate [i branduri mari \n administrare, [i pentru o zi i-am scos din birourile lor [i i-am dus \n alte companii, din domenii cu totul diferite de cele \n care \[i desf`[oar` activitatea zi de zi.

Pe modelul “schimb de mame”, fiecare participant \n proiect a devenit “director de marketing pentru o zi” \ntr-o alt` companie [i la råndul s`u a primit vizita unui alt

director de marketing, l`såndu-[i echipa pe måna acestuia. S-au \ntålnit, au schimbat idei, au lucrat \mpreun`, s-au cunoscut \ntr-un context mult mai prietenos decåt ar putea-o facilita vreodat` un eveniment clasic de business, au rezolvat briefuri reale [i, mai mult decåt atåt, au luat pulsul industriei dintr-o alt` perspectiv` decåt cea cu care erau obi[nui]i. Zece manageri, \mpreun` cu echipele lor, au luat o gur` de aer proasp`t [i s-au \ntors apoi \n companiile lor cu cåteva idei noi, mai inspira]i [i mai energiza]i. Schimburile efective s-au

ANDREEA TOLOAC~

IONU} GHEORGHE

ANCA NU}~

Marketing Manager, Orkla Foods Romånia

Director de Marketing, Dacia [i Renault

Head of Identity & Communication, UniCredit }iriac Bank

Lucreaz` la Orkla Foods Romånia din 2006, iar director de marketing este din 2008. Printre campaniile de marketing pe care le-a coordonat se num`r` relansarea brandului de pate Ardealul (“Faino[agul”), campaniile pentru margarina Unirea – “Pentru fericirea f`cut` acas`”, Linco – “Cum s` nu-]i plac`”, LaMinut – “Cel mai bun mu[tar de mici de la noi”, iar pe parcursul carierei s-a ocupat [i de campaniile Maggi – “Urmeaz`-]i inima [i cå[tig`” (2004-2005), Nescafé – “Wake up, man!”. A absolvit Facultatea de {tiin]e Economice, cu specializare \n Management, [i a urmat diverse cursuri ExecEdu \n cadrul grupului Orkla.

A debutat \n industria auto la AutoItalia Romania (Fiat, Fiat LCV, Alfa Romeo, Maserati, Ssang Yong, Honda Bikes) ca Group Marketing – Communication & PR Manager. Dup` patru ani petrecu]i acolo s-a al`turat echipei Kia \n Romånia, ca responsabil de marketing [i comunicare. |n 2006 s-a angajat la Renault Romånia, unde a ocupat func]iile de brand manager Nissan [i brand director Nissan. Din 2014 este responsabil de marketingul m`rcilor Dacia [i Renault \n Romånia, dup` ce timp de doi ani a condus, din Elve]ia, opera]iunile de marketing ale m`rcii Infiniti \n segmentul crossover pentru EMEA. A absolvit ASE Bucure[ti [i are un Master \n Comunicare [i Rela]ii Publice (SNSPA).

Actuala pozi]ie o de]ine din 2009, \ns` \n UniCredit }iriac Bank lucreaz` de 13 ani, perioad` \n care a fost implicat` \n coordonarea a numeroase campanii [i proiecte de comunicare ale b`ncii. Are un Master \n Rela]ii Publice [i Comunicare la SNSPA [i a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea Spiru Haret. Este de asemenea absolvent` a unui EMBA la Berlin School of Creative Leadership [i este Certified Sustainability Practitioner – Institute of Environmental Management & Assessment (IEMA). Scrie pe www.artdarling.eu, blogul personal despre art` [i comunicare pe care l-a lansat recent.

Biz

>>

15

COVER STORY

“Unde ne g`sim inspira]ia \n munca noastr`?

Din \ntålnirile cu oameni noi, situa]ii noi, provoc`ri noi, idei noi, sau atunci cånd ne situ`m \n postura celuilalt. Ce ar putea fi mai interesant [i plin de provoc`ri decåt s` facem schimb de roluri \n munca noastr` pentru o zi?”

>>

16

\n buc`t`ria intern` a unor branduri de fast moving consumer goods, unde strategia de comunicare func]ioneaz` dup` un cu totul alt ritm. Cum s-a \ntålnit tehnologia cu un brand de cosmetice? Sau un retailer \n expasiune cu un brand financiar? {i care sunt punctele comune dintre un berar [i un produc`tor de b`uturi r`coritoare, ambii lideri pe segmentele lor de pia]`? Acesta a fost genul de provoc`ri la care au fost supu[i cei zece directori de marketing [i chiar dac` au descoperit c`

principiile de marketing [i comunicare sunt \n esen]` acelea[i, fiecare \n parte a avut cåte ceva de \nv`]at din tacticile [i abordarea companiei pe care a vizitat-o.

Mai mult decåt atåt, unele dintre discu]ii au reprezentat punctul de \nceput pentru demararea unor viitoare proiecte pe care echipele de marketing au convenit s` le pun` \n practic`. Cei zece au pornit la drum \n acest experiment entuzia[ti [i cu mintea deschis`, doritori s` cunoasc` oameni, idei, concepte, companii, domenii cu

MONICA EFTIMIE

MIHAI BÅRSAN

Chief Marketing Officer, KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery, Paul

Vicepre[edinte Marketing, Ursus Breweries

Este Chief Marketing Officer la KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery, Paul din 2012 [i printre campaniile coordonate pe parcursul carierei se num`r`: “KFC Fillet Bites” – cå[tig`toare a unui Silver Drum; “Black Friday @ KFC” – prima campanie de Black Friday a unui brand de food din Romånia; rebrandingul Pizza Hut Delivery; “Nu e panic`, man” (2014) – prima campanie din Romånia care a inclus [i aplica]ia Shazam. Are diplom` de master ob]inut` la Georgetown University, The Robert Emmett McDonough School of Business, Washington, DC [i a absolvit summa cum laudae, \n 2002, facultatea Northwestern, Chicago.

Mihai Bårsan este Vicepre[edinte Marketing din 2012. |nainte de a se al`tura companiei Ursus Breweries \n 2005, a lucrat pentru P&G Balkans, Ursus Breweries, SABMiller Europe, SABMiller Slovacia. A absolvit Universitatea Politehnica din Bucure[ti – Chemical Engineering, departamentul de limba englez`, [i un curs de Executive Marketing la INSEAD. Din 2013 este pre[edinte al IAA, pozi]ie din care \n toamna anului trecut a fost implicat in organizarea evenimentului “Ziua Publicit`]ii” [i \n realizarea studiului “Publicitatea, Motor de Cre[tere Economic` \n Romånia”, \n parteneriat cu Deloitte.

NIKOLAI BECKERS, CEO AL TELEKOM ROMANIA

Bårsan – Vicepre[edinte Marketing, Ursus Breweries; C`lin Clej - Marketing Director, PepsiCo Greater Balkans Beverages & South Eastern Europe Franchise, PepsiCo; Monica Eftimie – Chief Marketing Officer, KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery, Paul; Tudor Galo[ – Consumer Marketing Executive Devices Category Lead, Microsoft Romånia; Ionu] Gheorghe – Director de Marketing, Dacia [i Renault; Raluca Ki[escu – Senior Manager Commercial Marketing, Avon Cosmetics România [i Moldova; Adrian Nicolaescu – Marketing Director, Mega Image; Anca Nu]` – Head of Identity & Communication, UniCredit }iriac Bank; [i Andreea Toloac` – Marketing Director, Orkla Foods Romånia.

Schimburile dintre ei au fost trase la sor]i \n cadrul unui eveniment dedicat, de c`tre echipele reunite ale Biz, Telekom [i GMP, astfel \ncåt au rezultat unele dintre cele mai nea[teptate combina]ii.

Este u[or pentru un director de marketing din domeniul bancar s` se mute la Pizza Hut sau KFC? Cu siguran]` c` nu, a[a cum la fel de provocatoare a fost [i mutarea invers` a directorului de marketing de la KFC \n banc`. Nu a fost simplu nici pentru un profesionist cu o carier` construit` exclusiv \n domeniul auto s` intre Biz

COVER STORY

care nu au mai avut contact, iar rezultatele interac]iunilor au dep`[it a[tept`rile, atåt ale participan]ilor, cåt [i ale echipelor implicate \n organizare, astfel \ncåt la finalul proiectului fiecare marketer nu numai c` s-a declarat mul]umit de decizia de a fi acceptat provocarea, dar ar [i recomanda altor colegi s` participe la edi]iile viitoare.

Pentru Telekom Romania, sus]inerea proiectului a fost un pas firesc, \ntrucåt se \ncadreaz` perfect \n misiunea companiei de a inova [i de a sus]ine companiile din

Romånia, Biz Marketing Xchange fiind astfel un prim pas f`cut de Biz pentru construirea unei comunit`]i solide a oamenilor de marketing [i o platform` care s`-i ajute pe ace[tia s`-[i \mp`rt`[easc` experien]ele profesionale. “La Telekom Romania, sus]inem inova]ia, dar [i schimbul de experien]`, [i promov`m ini]iative de marketing care aduc plusvaloare pie]ei [i consumatorilor din Romånia. Brandul Telekom vorbe[te despre «experien]e \mpreun`», iar acest proiect este o opor-

tunitate excelent` pentru profesioni[tii din marketing de a tr`i experien]e unice \mpreun`, de a-[i \mp`rt`[i pove[tile de succes, competen]a [i viziunea”, a declarat Nikolai Beckers, CEO al Telekom Romania, despre implicarea \n Biz Marketing Xchange, un experiment \n premier` pentru industria romåneasc` de marketing [i comunicare [i un proiect ie[it din tiparele manualelor, pentru c` \ntotdeauna cele mai bune lec]ii se \nva]` \n practic`, din interac]iunea dintre oameni. Biz

C~LIN CLEJ

ADRIAN NICOLAESCU

GEORGIA BALTAG

Marketing Director, PepsiCo Greater Balkans Beverages & South Eastern Europe Franchise, PepsiCo Romånia

Marketing Director, Mega Image

Marketing Manager, MasterCard Romånia

Este director de marketing al Mega Image din 2014.

Pozi]iile de]inute anterior au fost Marketing and Business Development Director pentru Caroli/Campofrio; Marketing Mager la Red Bull Romånia, Bulgaria, Albania; Product Manager/Brand Manager/Category Group Manager \n cadrul Unilever [i Product Manager la Beiersdorf.

A absolvit Academia de Studii Economice, Facultatea de Management \n 1998 [i un an mai tårziu a ob]inut un Pre-MBA Certificate la San Diego State University. A urmat de asemenea diverse traininguri \n leadership, brand management, people management.

Lucreaz` pentru MasterCard Romånia din 2008, iar \n func]ia actual` a fost numit` \n 2013. Se ocup` de brandurile MasterCard [i Maestro [i printre campaniile coordonate se num`r` promovarea pl`]ilor contactless cu MasterCard PayPass, lansarea aplica]iei mobilPay MasterCard Mobile, promovarea pl`]ii online a facturilor.

De asemenea, a fost implicat` \n coordonarea programului de educa]ie financiar` EduCard. Este absolvent` a Academiei de Studii Economice Bucure[ti – Administrarea Afacerilor \n limba german` [i a urmat cursul de Behavioral Economics, A Beginner’s Guide to Irrational Behavior, sus]inut de profesorul Dan Ariely de la Duke University.

Din 2014 este responsabil de coordonarea platformelor de brand [i trade marketing pentru b`uturile din portofoliul PepsiCo \n Romånia, Grecia, Bulgaria, Serbia, Albania, Croa]ia, Macedonia, Muntenegru, Bosnia, Malta, Cipru [i Israel, cuprinzånd peste 67 de milioane de consumatori. S-a al`turat PepsiCo \n urm` cu 13 ani [i a ocupat pe rånd mai multe pozi]ii \n cadrul companiei, de la Account Manager la Senior Manager Marketing. A absolvit Facultatea de Studii Economice UBB Cluj-Napoca, Management, [i a urmat dou` cursuri de specializare \n marketing la PepsiCo Marketing University – Purchase, New York (2008 [i 2012).

Biz

17

COVER STORY

Tudor Galo[ \ntâmpinat cu ursule]ul Avon

Raluca Ki[escu

Senior Manager Commercial Marketing, Avon Cosmetics România [i Moldova

[

AVON COSMETICS & MICROSOFT ROMÂNIA

Echipa Microsoft \n vizit` la Avon

]

Frumuse]ea hi-tech

Pe tricoul pe care Raluca Ki[escu l-a purtat \n vizita pe care a f`cut-o echipei de marketing de la Microsoft, coordonat de Tudor Galo[, era inscrip]ionat mesajul “#Redlipsticks meets hi-tech for a change”. {i acesta nu a fost doar un mesaj ales la voia \ntåmpl`rii.

COVER STORY

Sala de [edin]e a Avon

Tudor Galo[, director de marketing pentru o zi la Avon

Cosmeticele chiar s-au \ntålnit cu tehnologia, c`ci pån` la finalul experimentului cele dou` echipe au reu[it s` pun` cap la cap detaliile pentru demararea unui proiect comun [i, mai mult decåt atåt, to]i cei din echipele participante, nu doar cei doi protagoni[ti – Raluca Ki[escu [i Tudor Galo[ – au prins cåte o idee din zbor, au f`cut cåte o conexiune \ntre dou` businessuri aparent diferite [i

s-au desp`r]it cu gåndul “la revedere [i ne revedem curånd”.

Ce-i lipse[te mediului romånesc de business ca s` se produc` mai des astfel de interac]iuni de genul celei ini]iate prin Biz Marketing Xchange? “|n primul rånd dorin]a oamenilor de marketing s` ias` din bårlog. {i o infrastructur`”, consider` Raluca Ki[escu, care prin infrastructur` se refer` la

Tudor Galo[

Consumer Marketing Manager, Microsoft România contexte, nu neap`rat la un anumit loc sau zile \n care oamenii s` se \ntålneasc`.

“Important este ca oamenii de marketing s` \[i doreasc` s` ias` s` se cunoasc` [i s` fac` schimb de idei, s` lege rela]ii.

Azi avem un titlu pe o carte de vizit`, dar måine s-ar putea s` nu-l mai avem [i pån` la urm` r`mån rela]iile dintre oameni [i lucrurile pe care le pot face \mpreun`”.

Sinergia \n business este conceptul pe care \l apreciaz` [i Tudor Galo[. Stabilind parteneriate cu companii din domeniul \n care activezi dar mai ales din afara domeniului, ai [ansa de a descoperi oameni cu interese comune. “Economia mondial` nu mai trece printr-o criz`. Este o resetare complet` [i din aceast` paradigm` putem ie[i numai lucrånd \mpreun`”, crede reprezentantul Microsoft.

COVER STORY

|nt창lnire la sediul Dacia-Renault

[

Ionu] Gheorghe

Director de Marketing Dacia & Renault

DACIA {I RENAULT & ORKLA FOODS

]

Brandurile rom창ne[ti, la putere

Dezbateri aprinse

Andreea Toloac` a acceptat s` fac` parte din acest proiect ca s` cunoasc` alte culturi de companie, alte pie]e [i tipologii de abordare a consumatorilor. Ceea ce se a[tepta s-a [i \nt책mplat. A descoperit diferen]e majore. |ns` exact asta face proiectul s` fie at책t de interesant.

COVER STORY

Pauza de prânz a echipelor Dacia-Renault [i Orkla Foods

Andreea Toloac`

Selfie de marketer

Marketing Manager, Orkla Foods România

{i pe Ionu] Gheorghe tot elementul de noutate a fost cel care l-a atras cel mai mult.

“Pe lång` faptul c` e ceva unic [i interesant, mi s-a p`rut ca o bul` de oxigen [i o [ans` de a ie[i din rutina industriei”, povestea el imediat dup` \ncheierea experimentului, \n cadrul c`ruia a avut [ansa s` cunoasc` echipa Andreei Toloac`. I-a pl`cut foarte tare felul \n care se \mpart la Orkla

Foods responsabilit`]ile \ntre m`rci [i a fost impresionat de [tiin]a gestiunii unui portofoliu multimarc`. O astfel de strategie consider` c` ar putea fi implicat` [i \n organiza]ia sa pentru cele dou` m`rci: Dacia [i Renault.

La råndul s`u, Andreea a fost \ncåntat` s` afle despre competen]ele pe zona de cercetare pe care grupul Renault le are \n Romånia, despre hub-ul

regional [i despre influen]a programelor Remat asupra pie]ei. O surpriz` pl`cut` pentru Ionu] a fost s` afle c` m`rcile romåne[ti din portofoliul Orkla sunt foarte bine pozi]ionate ca rezultate [i performan]e \n categorii. Practic, fiecare a descoperit \n compania celuilalt c` o cheie a succesului o ob]ii \n momentul \n care reu[e[ti s` devii relevant la nivel local, localizarea \n

businessurile lor fiind extrem de important`.

Echipa Orkla – Dacia & Renault a avut trei \ntålniri, dou` la recomandarea Biz [i una din proprie ini]iativ`. S-au \ntålnit ca s` se cunoasc` [i s` discute aspecte de brand management pentru m`rci romåne[ti [i apoi pentru a creiona un profil al consumatorului romån de pate Ardealul [i posesor de Dacia-Renault.

COVER STORY

Anca Nu]` \n vizit` la KFC

[

Anca Nu]`

Head of Identity & Communication, UniCredit }iriac Bank

UNICREDIT }IRIAC BANK & KFC, PIZZA HUT, PIZZA HUT DELIVERY {I PAUL

Banc` sau fast food?

]

Monica Eftimie \[i prezint` echipa

De[i lucreaz` \n marketing de 13 ani, Anca Nu]` nu a ie[it din sfera domeniului bancar, astfel \nc책t provocarea Biz Marketing Xchange i s-a p`rut o bun` [ans` de a intra \n buc`t`ria altor branduri. |n buc`t`rie [i la propriu, [i la figurat, pentru c` i-a revenit schimbul cu un brand de food.

COVER STORY

Echipa de marketing de la KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery [i Paul

Schimb de roluri \ntre Anca Nu]` [i Monica Eftimie

Oportunitatea de a ie[i din zona de confort [i de a lua contact cu businessuri \n care nu s-au gåndit c` vor ajunge vreodat` a fost elementul decisiv care le-a convins pe cele dou` protagoniste ale acestui schimb s` accepte provocarea Biz. Anca ar repeta oricånd experimentul, poate [i pentru alte industrii, pentru c` ar ajuta-o s` vin` cu [i mai multe idei din alte zone \n

munca ei de zi cu zi. “Pu]in` gåndire [i abordare out of the box din alte industrii care sunt mult mai permisive din punctul de vedere al comunic`rii pentru noi, oamenii care lucr`m \n comunicarea bancar`, sunt binevenite”, a fost una dintre concluziile ei la finalul celor dou` \ntålniri cu Monica Eftimie. |n vizita pe care a f`cut-o la UniCredit, Monica a

Monica Eftimie

Chief Marketing Officer, KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery, Paul fost impresionat` de intranet [i felul \n care echipa comunic` intern [i chiar a remarcat cåteva elemente pe care ar putea s` le implementeze [i \n compania sa. Totodat` i-a fost demontat` ideea c` \n domeniul bancar este loc numai pentru oameni de cifre, din contr`, a descoperit \n echipa Anc`i oameni extrem de creativi. Dac` ar fi s` \mprumute ceva din ce a observat \n

echipa pe care a vizitat-o, ar fi grija pentru consumator.

“Partea aceasta de aten]ie fa]` de consumator cred c` ar putea fi transferat` [i mai mult decåt o avem \n zona de banking”, a concluzionat Anca Nu]`, care [i-ar dori din partea mediului de business mai mult curaj [i mai mult` dorin]` de a ie[i din zona de confort, pentru c` provoc`rile ne ajut` s` fim mai buni.

COVER STORY

|nt창lnire la nivel \nalt

Mihai B창rsan

Vicepre[edinte Marketing, Ursus Breweries

[

PEPSICO & URSUS BREWERIES

Mihai B창rsan [i C`lin Clej

]

Cu un Pepsi la o bere

De[i se cuno[teau de dinainte de experimentul lansat de Biz Marketing Xchange, C`lin Clej [i Mihai B책rsan s-au aflat pentru prima dat` \n postura de a lucra \mpreun`, pe briefuri comune, cu echipele reunite, iar la final surprizele au fost pl`cute de ambele p`r]i.

COVER STORY

Graffiti Biz Marketing Xchange

Echipele reunite ale PepsiCo [i Ursus Breweries

C`lin Clej

Marketing Director, PepsiCo Greater Balkans Beverages & South Eastern Europe Franchise, PepsiCo România Mihai Bårsan a fost extrem de \ncåntat s` constate c` a putut s` lucreze cu oameni ce au acela[i stil de a gåndi \n marketing, chiar dac` industriile \n care activeaz` sunt diferite.

“Am fost uimit cåt de bine se pot adapta ni[te oameni de marketing de[tep]i pe orice provocare de marketing dac` este bine formulat` [i ce idei pertinente pot s` emit`”, a povestit el. Extrem de \ncåntat a

fost [i C`lin Clej: “M` bucur c` am g`sit \n partenerii de la Ursus oameni de calitate profesional` foarte bun` care au putut s`-mi satisfac` deplin a[tept`rile de validare a profesionalismului omului de marketing din Romånia”. Din perspectiva faptului c` de ceva timp este responsabil de mai multe ]`ri, are curajul s`-[i afirme \ncrederea \n abilit`]ile care recomand` la superlativ

oamenii de marketing din Romånia. “Avem inteligen]` [i agilitate care ne profileaz` drept unii dintre cei mai buni marketeri”, spune cu måndrie C`lin Clej. Ca s` se \ntåmple mai multe proiecte de acest gen, pentru ca oamenii de marketing s` interac]ioneze mai mult, \n principiu nu lipse[te nimic, este de p`rere directorul de marketing al PepsiCo. Lipse[te doar dorin]a de a l`sa pu]in

deoparte discu]iile [i proiec]iile contemplative despre ce am fost [i ce am ajuns din cauza crizei.

“Cea mai important` este acum ralierea \n jurul unor cauze colective care s` conving` consumatorul c` oferim cel mai bun produs, la cea mai bun` calitate, la cel mai bun pre] pe care [i-l permite s`-l pl`teasc`.

Important este s` [tie c` nu exist` agende ascunse, c` toat` lumea trage \n aceea[i direc]ie”.

COVER STORY

Adrian Nicolaescu \n vizit` la MasterCard

Adrian Nicolaescu

[

Marketing Director, Mega Image

MASTERCARD & MEGA IMAGE

]

Experien]e priceless \n retail

Nu po]i fi director de marketing la MasterCard f`r` un card pe m`sur`

Georgia Baltag a acceptat provocarea cu deschidere [i curiozitate, astfel \nc책t la final nu a putut spune c` i s-a demontat vreun mit, \n schimb experimentul \n sine a f`cut-o s` constate c` interac]iunea \n acest context a fost mult mai intens` dec책t la orice alt eveniment de business.

COVER STORY

Gusturi române[ti pentru Georgia Baltag

Adrian Nicolaescu, Georgia Baltag [i Cosmin Vladimirescu (director general al MasterCard România)

S-a implicat pentru c` \ntotdeauna a tentat-o ideea de a face un schimb de experien]`, de a intra \n contact cu idei din alte industrii, paralele sau conexe, dar mai presus de orice a participat pentru c` i s-a p`rut un proiect “fresh”. “Po]i s`-]i rupi o zi din via]a care este superagitat` [i s` ai astfel de discu]ii, s` \nve]i despre alte industrii. A[a se nasc ideile frumoase”, a concluzionat la

\ncheierea proiectului Georgia Baltag, director de marketing al MasterCard Romånia.

La råndul s`u, [i Adrian Nicolaescu este de p`rere c` e nevoie de astfel de experien]e \n industria romåneasc` de marketing. “Dac` am sta un pic [i ne-am gåndi c` to]i lucr`m pentru aceia[i oameni, dac` am ie[i din birourile noastre «fancy» [i am merge un pic \n strad`, poate c` am putea s` ne

Georgia Baltag

Marketing Manager, MasterCard România

\ntålnim [i s` comunic`m \ntre noi”, consider` Adrian Nicolaescu, care pledeaz` de asemenea pentru o abordare mai echilibrat` a ego-ului.

“Ego-ul oamenilor de marketing este cel mai puternic din toate industriile. To]i suntem atåt de emo]ional implica]i \n ceea ce facem \ncåt credem c` de fiecare dat` facem [i cele mai mari chestii din lume”. Or, lucrurile nu stau

\ntotdeauna a[a. Iar pentru ca mediul romånesc de business s` aib` parte de mai multe experien]e \mpreun`, este nevoie de mai mul]i catalizatori care s` \mping` un pic lucrurile \nainte, de genul celui ini]iat de Biz cu ajutorul GMP [i Telekom, este de p`rere directorul de marketing al Mega Image.

Odat` ce se d` un exemplu, se vor mai na[te [i altele.

COVER STORY

Ovidiu Ghiman, Director Executiv Comercial Segment Business, Telekom Romania

28

Biz

COVER STORY

Experien]e de marketing \mpreun` Pentru Telekom Romania, proiectul Biz Marketing Xchange a fost ocazia perfect` de a contribui la crearea unei comunit`]i solide a oamenilor de marketing din România. DE GABRIEL BÂRLIG~ rearea de oportunit`]i de a g`si solu]ii noi sau nea[teptate prin schimbul de experien]e, opinii [i cele mai bune practici – acesta a fost imboldul pentru implicarea Telekom Romania \n proiectul Biz Marketing Xchange. Era [i normal, având \n vedere c` misiunea companiei este de a facilita interac]iunea \ntre oameni [i de a crea experien]e \mpreun` pentru a sprijini comunitatea de business din România, dup` cum spune Ovidiu Ghiman, Director Executiv Comercial Segment Business, Telekom Romania.

Cu ce a[tept`ri v-a]i implicat \n proiectul Biz Marketing Xchange?

Telekom este un brand despre inova]ie, despre competen]` [i despre oportunit`]i \mp`rt`[ite. De aceea, decizia de a ne implica \n acest proiect a venit foarte firesc. {tim presiunea vie]ii de business la care sunt supu[i clien]ii no[tri \n fiecare zi [i, de aceea, c`utam mereu solu]ii inovatoare pentru a-i sprijini \n munca lor, pentru a le face misiunea mai simpl` [i afacerea mai eficient`. Acest proiect ne-a oferit tocmai aceast` oportunitate, de a aduce ceva nou \n pia]a de business [i de a oferi profesioni[tilor din marketing experien]e unice \mpreun`, ajutåndu-i s` \[i \mp`rt`[easc` re]etele succesului, competen]a [i viziunea, de aceast` dat` [i \n folosul altor companii din pia]`. |ntr-o lume de business \n

care fiecare zi este o lupt` pentru atingerea obiectivelor propriei afaceri, ni se pare un lucru excep]ional c` ace[ti oameni, c`rora le mul]umim pentru implicare, au avut disponibilitatea s` \[i rup` din timpul lor pentru a sprijini alte businessuri din România. Suntem bu-

“Acest proiect ne-a adus oportunitatea de a oferi profesioni[tilor din marketing experien]e unice \mpreun`.”

OVIDIU GHIMAN, Director Executiv Comercial Segment Business, Telekom Romania curo[i s` contribuim prin acest proiect la crearea unei comunit`]i solide a oamenilor de marketing din România, care s` \[i sprijine reciproc companiile prin inova]ie [i competen]`.

Care a fost motivul pentru care a]i ales s` nu ave]i propriul juc`tor implicat \n acest proiect?

Brandul Telekom este un brand despre “noi”, nu despre “mine”. Misiunea Telekom este de a facilita interac]iunea \ntre oameni [i de a crea “sharing experiences” pentru a sprijini comunitatea de business din România. Prin implicarea \n acest proiect ne-am dorit s` sus]inem misiunea Telekom, pentru a crea participan]ilor, indiferent de industrie, opor-

tunit`]i de a g`si solu]ii noi sau nea[teptate \n munca lor, prin schimbul de experien]e, opinii [i cele mai bune practici.

Ce v` dori]i s` transmite]i prin acest proiect pentru clien]ii brandului Telekom?

Oricât de diferi]i am fi, ca oameni [i ca profesioni[ti, avem foarte multe lucruri \n comun. Ne place s` interac]ion`m cu cei din jur, s` fim mereu conecta]i, oriunde [i oricând. Vrem s` comunic`m f`r` limite [i s` fim mereu la curent cu tot ce se \ntâmpl` \n jurul nostru. Vrem s` tr`im \mpreun` experien]e noi, frumoase, surprinz`toare [i s` le \mp`rt`[im cu cei din jurul nostru. Promisiunea brandului Telekom \nseamn` “experien]e \mpreun`”. Suntem mult mai mult decât un operator telecom, suntem un partener de \ncredere, ingredientul de baz` \n construirea unei rela]ii de lung` durat`. |mpreun`, cu pasiune, concentrare [i eficien]`, p`[im \ntr-o lume de posibilit`]i [i oportunit`]i nelimitate. Iar acest lucru ne conecteaz`.

Ce v` motiveaz` s` sus]ine]i ideea construirii unei comunit`]i a profesioni[tilor \n marketing \n România?

Consider`m c` \n marketing, poate mai mult decåt \n alte zone de activitate, este nevoie permanent de inova]ie. |ntr-o pia]` \n care principalii comunicatori se confrunt` cu o competi]ie acerb`, companiile au nevoie s` se reinventeze mereu, atåt la nivel de produs, cåt [i la nivel de oferte [i mod de a le comunica, pentru a se asigura c` transmit cele mai relevante mesaje clien]ilor. Telekom sus]ine ideea unei comunit`]i a profesioni[tilor de marketing pentru a \ncuraja eforturile acestora de a avea o nou` perspectiv` \n munca lor, un suflu extern, un ochi obiectiv. De multe ori, pentru a vedea altfel lucrurile, trebuie s` te opre[ti din centrifuga vie]ii de zi cu zi, s` prive[ti la ce faci [i s` te \ntrebi ce poate fi f`cut diferit, dac` vrei s` ob]ii rezultate diferite. {i ne bucur`m s` oferim aceast` oportunitate profesioni[tilor din România prin proiectul Biz Marketing Xchange. Biz Biz

29

TECH

|n elita outsourcingului De ani buni, România cre[te \n regiune ca destina]ie pentru tot mai mul]i juc`tori din zona serviciilor de externalizare. Va deveni, \ns`, acest sector victim` a propriului succes?

De gabriel bârlig~

D

30

Biz

business (BPO) [i outsourcing IT reprezint` aproape jum`tate din industrie, restul apar]inând segmentului de shared services (consolidarea \ntr-un singur centru a activit`]ii unor departamente din companii multina]ionale).

Sectorul de servicii pentru afaceri are peste 60.000 de profesioni[ti angaja]i \n România, dintre care 25% \n compaFoto: © Texelart – Dreamstime.com

e ceva vreme, Andreea St`nescu, Senior Service Delivery Director la Stefanini România, prive[te cu \ngrijorare spre mediul universitar din România. Motivul e simplu: subsidiara local` a grupului brazilian Stefanini, unul dintre principalii juc`tori globali \n externalizarea serviciilor IT, \[i extinde continuu echipa din România [i are nevoie de speciali[ti \n domeniu, numai c` izvorul de talente \ncepe s` sece.

“Competi]ia pe pia]a intern` este din ce \n ce mai strâns`, având \n vedere c` facult`]ile cu profil tehnic produc anual aproximativ 7.000 de absolven]i, iar \n pia]` este nevoie de un num`r aproape dublu”, arat` Andreea St`nescu. Anul trecut, afacerile Stefanini pe plan local au dep`[it 17 milioane de euro, iar echipa din România a crescut, ajungând la peste 1.100 de angaja]i \n centrele din Bucure[ti [i Sibiu. Pentru acest an, compania are \n plan angajarea a \nc` 200 de speciali[ti.

Pia]a local` de outsourcing este efervescent`. |ntregul sector de servicii pentru afaceri a dep`[it anul trecut 1,5 miliarde de euro, potrivit estim`rilor Asocia]iei Liderilor din Domeniul Serviciilor pentru Afaceri din România (ABSL).

Domeniile de outsourcing de procese de

nii membre ale ABSL. “Estim`m o evolu]ie important` \n urm`torii ani, de pân` la 30% pentru principalii juc`tori, datorit` unor cre[teri semnificative ale cererii de servicii pentru afaceri livrate din România”, spunea anul trecut Alexander Weigl, pre[edintele asocia]iei.

Global [i local. Cre[terea [i dezvoltarea pie]ei române[ti au la baz` anumite caracteristici ale pie]ei locale care au determinat gigan]i \n domeniu s` investeasc` masiv \n centre de outsourcing.

Dar exist` [i antreprenori români \n domeniu, unul dintre ace[tia fiind C`lin V`duva, CEO al companiei clujene Fortech, companie pe care a fondat-o \n 2003. Acesta consider` c` atuurile României ca destina]ie de outsourcing deriv` dintr-un cumul de factori, printre care se num`r` varietatea competen]elor tehnice [i lingvistice combinate cu abilit`]i de management, raportul calitate/pre] oferit clientului, eficien]a opera]ional`, dedicarea [i capacitatea de a \n]elege cultura clientului [i proximitatea geografic` fa]` de acesta.

Fortech a câ[tigat anul tre-

cut 10 clien]i noi, ceea ce a necesitat o cre[tere cu 30% a num`rului de angaja]i [i a adus un avans cu 15% al cifrei de afaceri, iar \n primele luni ale lui 2015 are deja o cre[tere a veniturilor cu 30% fa]` de anul trecut. “La momentul actual am dep`[it num`rul de 450 de angaja]i, din care 60% de]in mai mult de trei ani de experien]`”, spune V`duva.

Clien]ii Fortech sunt companii din zona dezvolt`rii de produse software sau divizii de IT din cadrul unor companii mari din zonele auto, e-commerce, s`n`tate [i nu numai, din vestul Europei, ]`rile nordice [i SUA. |n urm` cu un an, Vodafone anun]a o investi]ie de 6,25 de milioane de euro pentru dotarea [i tehnologizarea noului centru Vodafone Shared Services România, precum [i pentru preg`tirea noilor angaja]i de aici. Centrul ofer` suport clien]ilor Vodafone din Marea Britanie, Germania, Italia, Spania [i Irlanda pentru solicit`rile legate de factur` [i pl`]i, administrarea conturilor [i remedierea conexiunilor de date, iar pe zona de IT, serviciile oferite constau \n opera]iuni de tip help desk pentru activit`]ile interne ale Vodafone Group [i ale celor cinci divizii men]ionate, la care se adaug` managementul aplica]iilor IT [i administrarea bazelor de date. Vodafone Shared Services România va crea peste 2.000 de locuri de munc` pân` \n 2016 [i este al doilea deschis de Vodafone la Bucure[ti, dup` Danubius NOC, centru regional de opera]iuni de re]ea din România, Italia, Grecia, Germania, Olanda, Cehia [i Albania. “România devine un model de excelen]` pentru Grupul Vodafone, datorit` calit`]ilor unice ale for]ei sale de munc` – performan]` \n tehnologie [i buna cunoa[tere a limbilor str`ine”, a spus la inaugurare Ravinder Takkar, CEO al Vodafone România, punctând exact Biz

31

TECH

punctele forte ale ]`rii noastre \n domeniul outsourcingului.

Sus \n top. Anul trecut, \n Top 100 destina]ii globale de outsourcing realizat de compania de consultan]` Tholons, Bucure[tiul a urcat o pozi]ie, ajungând pe 39. |n Europa, capitala ocup` pozi]ia a opta, fiind devansat` de Cracovia (locul 9 global), Dublin (12), Praga (15), Budapesta (25), Brno (29), Var[ovia (30) [i Sankt Petersburg (34). |n Top 10 global, \n afar` de Cracovia, toate celelalte ora[e sunt din zona Asia-Pacific, campion fiind Bangalore, din India, ]ar` care are [ase ora[e \n primele zece. “|n momentul de fa]`, România are o pozi]ie puternic` \n regiune [i putem chiar spune c` devine un adev`rat hub IT. |n cazul Stefanini, centrul din România este cel mai mare din regiune, astfel c` de aici este coordonat` [i activitatea centrului din Polonia, de exemplu”, arat` Andreea St`nescu.

Bucure[tiul [i România \n general beneficiaz` de ascensiunea Europei Centrale [i de Est pe pia]a de outsourcing. O analiz` realizat` de Colliers International \n 2014 arat` ca 30% dintre primele 100 de companii de outsourcing la nivel global sunt deja prezente \n regiune. |n centrele de contact din Europa sunt 2,8 milioane de locuri, \n timp ce num`rul de anga32

Biz

“Facult`]ile cu profil tehnic produc anual aproximativ 7.000 de absolven]i, iar \n pia]` este nevoie de un num`r aproape dublu.” anDreea st~nescu, senior service Delivery Director, stefanini românia

ja]i din aria de procese de outsourcing ajunge la 3,8 milioane, iar impactul economic este de 67 de miliarde de euro, potrivit unui studiu din 2014 realizat de Call Communications.eu.

Pia]a de BPO reprezint` 17,9% din industria de outsourcing din regiune, care cre[te cu o rat` de 3,6% anual.

“Europa de Est a progresat pân` la a deveni o verig` important` \n industria global` de outsourcing [i o destina]ie tot mai atractiv` pentru companiile din \ntreaga lume”, a declarat M`d`lina Vil`u, Managing Director la Marketing Insiders Group, \n cadrul European BPO Forum, desf`[urat \n luna aprilie.

Ve[tile bune pentru regiune sunt bune [i pentru România, care va continua s` \[i consolideze pozi]ia \n regiune din acest punct de vedere, \ns` va avea nevoie de investi]ii [i de o strategie pe termen lung, \n care s` existe o colaborare \ntre companiile de profil [i me-

diul academic, astfel \ncât mediul universitar s` produc` o for]` de munc` suficient` pentru a satisface nevoile pie]ei. Cu alte cuvinte, succesul de pân` acum a \nghi]it aproape toate resursele de talente \n domeniu [i, f`r` un “pipeline” de speciali[ti noi de pe b`ncile facult`]ilor, motorul cre[terii se poate gripa \n orice moment. C`lin V`duva, de la Fortech, a observat deja deja un dezechilibru la nivel de cerere [i ofert`, mai cu seam` \n ceea ce prive[te nivelul de seniori, care cel mai probabil se va accentua \n perioada urm`toare, \ntrucât modelul academic actual nu va putea oferi sustenabilitate pe termen lung. “|n acela[i timp a[tept`rile clien]ilor se traduc \n necesitatea de a recruta personal care dovede[te nu doar expertiz` tehnic` \ntr-o varietate de tehnologii, ci [i cuno[tin]e de business [i \n mod ideal abilit`]i manageriale. La acest nivel dezechilibrul devine [i mai pregnant”, arat` V`duva.

Social media schimb` jocul. Cum o mare parte din industria de outsourcing se refer` la interac]iunea cu clien]ii, domeniul nu a fost ocolit de revolu]ia re]elelor sociale, care aduce oportunit`]i, dar [i provoc`ri. Cu un avans anual de 30%, social media este canalul digital cu cea mai mare cre[tere, acoperind un procent important din industria de customer service, \n condi]iile \n care interac]iunile digitale reprezint` 35% din totalul interac]iunilor \n acest domeniu.

Potrivit unui raport al Business Systems legat de centrele de contact pe plan global, anul acesta social media reprezint` pân` la 11,5% din interac]iunile care au loc \n centrele de contact cu clien]ii. “Sectorul social e dificil. Se bazeaz` pe text, e public, o singur` eroare se poate viraliza. Oportunitatea rezid` \n decalajul dintre \ntreb`rile clien]ilor [i num`rul de r`spunsuri pe care companiile le ofer` clien]ilor. Lumea outsourcingului are o mare oportunitate de a reduce acest decalaj”, a declarat \n cadrul European BPO Forum Joseph Rice, Director Channel & Business Development la Conversocial. Biz

Foto: © Ilexx – Dreamstime.com

TECH

eu – robotul, U tu – {omerul Dincolo de scenarii apocaliptice sau distopiene, robo]ii care \nlocuiesc oamenii la locul de munc` au trecut deja de faza SF. E timpul s` ne \ntreb`m tot mai serios: poate fi jobul meu f`cut de un robot?

De alexanDru r~Descu 34

Biz

na dintre temerile lui Elon Musk este c` robo]ii cu inteligen]` artificial` (AI) sc`pa]i de sub control vor pune \n pericol astfel \n amenin]are \ntreaga existen]` uman` de pe glob. Musk, \n vârst` de 43 de ani, este considerat de mul]i cel mai de succes antreprenor al momentului: fondator [i CEO la SpaceX, acelea[i func]ii fiind trecute [i pe organigrama de la Tesla Motors. Nu uit`m nici de PayPal sau SolarCity, a[a c` sarcina publicistului Ashlee Vance nu a fost tocmai una facil` \n lucrul la recent ap`ruta biografie autorizat` “Elon Musk – Tesla, SpaceX and the Quest for a Fantastic Future”.

TECH

eviden]iat impactul r`v`[itor pe care o s`-l aib` asupra pie]ei de munc` introducerea pe scar` larg` a robo]ilor \n numeroase domenii de activitate, \n anii urm`tori.

Nu mai e nevoie nici de imigran]i, avem robo]i. Studiul comandat de ING-DiBa (cu sediul la Frankfurt), arat` c` 59% din for]a de munc` din Germania va fi \nlocuit` cu ma[ini [i software \n urm`toarele decenii. Impactul asupra societ`]ii germane este considerat a fi unul extrem, radical, rezultatele studiului creionând un scenariu aproape apocaliptic pentru aceast` ]ar`. |n condi]iile \n care robo]ii ar prelua dominant locurile de munc`, aproape dou` treimi din for]a de munc` ar intra \n [omaj. Din cei aproximativ 31 de milioane oameni

Algoritmi avansa]i [i ma[in`rii sofisticate \[i vor face treaba la locul de munc` mai rapid [i mai eficient.

De altfel, robotica este unul din punctele cheie ale strategiilor \ntocmite [i de Comisia European`. Neelie Kroes, vicepre[edinte al Comisiei Europene, responsabil de agenda digital`, spunea la o conferin]` pe aceast` tem` c` un sector al roboticii puternic este esen]ial pentru competitivitatea Europei \n viitor. “Dezvoltarea acestei industrii \nseamn` noi locuri de munc` [i un sector de fabrica]ie european solid.”

Ai carte? Trebuie [i mai mult`. |n ciuda faptului c` Germania se va confrunta cel mai mult cu acest progres nemaiv`zut a “ma[inilor”, revolu]ia socio-tehnologic` va afecta clasele de

80 de miliarde de euro este bugetul programului ue orizont 2020 pentru crearea de noi locuri de munc` [i stimularea cre[terii economice, inclusiv prin cercetarea \n domeniul roboticii

Viitorul este, de altfel, una dintre preocup`rile majore ale lui Musk. Volumul nu trece cu vederea temerile legate de robo]i ale antreprenorului canadiano-american n`scut \n Africa de Sud. Musk arat` cu degetul, \n carte, [i \nspre CEO-ul Google, Larry Page, gigantul internetului având deja \n portofoliu mai multe companii specializate \n robotic`. Venit din partea unuia ca Elon Musk, subiectul nu mai pare unul de (alt) film SF sau de distopie beletristic`. {i nici nu e singura veste care ne d` fiori \n ce ceea ce prive[te acest domeniu extrem de complicat. Un studiu derulat recent de ING \n mai multe ]`ri din Europa a

cu un loc de munc` full sau part-time \n Germania, 18 milioane ar urma s` fie disponibiliza]i ca urmare a acestei dezvolt`ri a tehnologiei, arat` raportul men]ionat.

De[i studiul a analizat efectul pe care tehnologia avansat` \l va avea asupra locurilor de munc` \n mai multe ]`ri europene, printre care Finlanda, Olanda, Belgia, Germania a ie[it cel mai r`u. Acesta, sus]ine raportul, este pre]ul pe care Germania \l va pl`ti pentru sectorul industrial puternic. Muncitorii [i armata administrativ` din spatele gigan]ilor la nivel mondial, precum Volkswagen [i BMW, vor deveni \n curând inutili.

jos mult mai semnificativ decât clasele educate ale societ`]ii. |n general, cu cât calificarea cuiva este mai sc`zut`, cu atât sunt mai ridicate [ansele de a pierde locul \n munc` \n favoarea unor robo]i, sus]ine raportul.

De asemenea, departamentele administrative, cum ar fi secretariatele de exemplu, sunt pe cale de a avea pozi]iile luate aproape \n \ntregime de c`tre algoritmi de calculator. |n acest domeniu, prognoza este mult mai dramatic`: 86% dintre angaja]ii de aici [i-ar putea pierde locurile de munc` \n favoarea tehnologiei avansate. Ve[tile sunt aproape la fel de nefaste pentru mecanici, [oferi, tehniBiz

35

TECH

Robotul Atlas, construit de Boston Dynamics (companie Google), are \n`l]imea de 1,90 m [i cânt`re[te 150 kg.

Poate fi folosit la misiuni de salvare.

36

Biz

cieni, dintre care peste dou` treimi din atribu]ii sunt setate pentru a fi preluate de ma[ini performante tehnologic.

Medicii \ns` par de ne\nlocuit. Cu aproape 4 milioane de locuri de munc` \n prezent \n domeniul medical \n Germania, mai pu]in de jum`tate de milion trebuie s` se team` c` un robot va fi preg`tit s` preia sarcina lor. |n mod evident, asisten]ii sunt primii viza]i [i nu trebuie s` ne mire.

Cu câteva luni \n urm`, Google anun]a un parteneriat cu Johnson & Johnson pentru a realiza robo]i medicali care utilizeaz` inteligen]a artificial`. Concret: dezvoltarea unei platforme chirurgicale robotizate.

Vorbim despre o categorie de robo]i care vor fi folosi]i \n cadrul opera]iilor minim invazive, permi]ând medicilor un control mai bun [i efectuând procedurile cu o acurate]e mai mare decât este posibil` manual, minimalizând astfel posibile efecte negative asupra pacientului. Dar povestea robotiz`rii este similar` [i pentru cei din domeniul business. Din cele 1,4 milioane de persoane care ocup` acest sector de elit`, “numai” 160.000 ar fi amenin]ati de \nlocuirea cu robo]i.

Revolu]ie sau evolu]ie? Raportul ezit` totu[i s` spun` mai exact când aceste modific`ri vor avea loc. Este pu]in probabil s` se \ntâmple de la o zi la alta. Robo]ii sunt \nc` prohibitiv de costisitori atunci când se pune problema de a-i produce pe scar` industrial`. Apoi, este [i o rezisten]` social` care va \ncerca s` lupte \mpotriva mecaniz`rii vie]ii noastre. Iar, dac` va fi cazul, rezisten]a poate lua [i forme armate. Dac` va exista [i armamentul. C`ci, nu-i a[a, realitatea prinde din urm` literatura [i cinematografia.

Autorii studiului nu au nicio \ndoial` c` schimbarea aceasta, poate cea mai dramatic` din istoria umanit`]ii, este deja pe drum. “Preluarea sarcinilor de c`tre ma[ini evoluate a \nceput deja”, a declarat Carsten Brzeski, [ef de economie la ING-DiBa, coautor al raportului, pentru Die Welt, preluat de talkmarkets.com. “Exist` deja unele sectoare industriale care au fost luate complet de c`tre robo]i.” |n Asia, de exemplu, progresul \n tehnologiile de robotic` este deosebit de avansat. Toshiba a dezvoltat o serie de robo]i umanoizi dedica]i departamentelor de secretariat – rela]ii cu publicul. {i nu sunt pentru expozi]ii [i demonstra]ii, ci au intrat direct “\n pâine” (sic!), din luna aprilie, la Tokio, la un birou de informa]ii al unui mare lan] de magazine.

La Comisia European` e doar optimism. |n \ntreaga lume sunt create sau p`strate 3,5 milioane de locuri de munc` datorit` utiliz`rii a peste unui milion de robo]i industriali. Europa are o industrie a roboticii care reprezint` circa un sfert din produc]ia global` \n domeniul roboticii industriale [i de]ine o cot` de pia]` de 50% \n cel al roboticii pentru servicii profesionale. Se estimeaz` c` pie]ele robo]ilor casnici [i pentru servicii profesionale vor cre[te cu 40% \n anii urm`tori, cele mai mari rate de cre[tere \nregistrându-se \n sfera aplica]iilor pentru salvare, securitate [i servicii profesionale de cur`]enie, potrivit unui raport al Comisiei Europene. Pân` \n 2020,

TECH

Aiko Chihira, robot umanoid realizat de Toshiba, \nt창mpin` deja clien]ii la un cunoscut magazin din Tokio

robotica pentru servicii ar putea atinge un volum de pia]` de peste 100 de miliarde euro pe an. |n 2010, la nivel mondial cererea de robo]i [i produse de robotic` era estimat` la 15,5 miliarde euro, din care 3 miliarde euro \n Europa.

Comisia European` a finan]at peste 150 de proiecte de cercetare \n domeniul roboticii, valoarea fondurilor ridic창ndu-se la aproximativ 1 miliard de euro \n ultimii [apte ani. Aceste proiecte au teme legate de interpretarea scenelor [i a situa]iilor, perceperea lumii prin sim]uri artificiale (viziune, sim] tactil etc.) [i comportamentul fizic, de exemplu apucarea obiectelor sau deplasarea \n spa]ii familiare. Biz

Biz

37

TECH

38

Biz

TECH

ma{ina care te conDuce Timp de decenii, industria auto a fost un adev`rat motor al inova]iei. Iar produc`torii nu au tras fr창na, ci au accelerat. Ma[inile f`r` [ofer, care p`reau un scenariu de film, vor deveni realitate \n urm`torii ani. De oviDiu neagoe

Biz

39

TECH

T

impul petrecut \n trafic, la orele de vårf, ne-a \nv`]at, pe fiecare dintre noi, s` eficientiz`m cåt mai bine perioadele “moarte”. Cei cu experien]` \n condus bar` la bar` pot spune cu måna pe inim` c` le-au v`zut aproape pe toate. Deja, doamne cochete care \[i ajusteaz` machiajul la un semafor sau corporati[ti care iau un prånz copios pe drumul dintre dou` \ntålniri de business sunt lucruri banale pentru traficul din Bucure[ti. |n curånd \ns`, se pare c` vom putea face mult mai mult decåt atåt la volanul unei ma[ini. Am putea viziona un film sau am putea citi o carte, de exemplu, ori, de ce nu, s` ini]iem o teleconferin]` cu un client de peste ocean. Nu, nu v` speria]i, nu vom petrece [i mai mult timp \n trafic, ci din contr`. Promisiunea apar]ine industriei auto [i se pare c` va prinde contur mai curånd decåt \nclina]i s` crede]i. |n anul 2035, mai exact. Atunci, trei sferturi dintre ma[inile scoase la vånzare vor fi autonome, dup` o arat` un studiu realizat de Navigant Research, care mai estimeaz` c` volumul de vånz`ri al ma[inilor f`r` [ofer se va accelera semnificativ pån` \n anul 2025.

R`måne totu[i de v`zut dac` Romånia va avea [i drumuri pe m`sur` pån` atunci. “Vehiculele autonome au fost, vreme de ani buni, o ]int` pentru inginerii din industrie, iar lupta pentru lansarea pe pia]` a unor op]iuni de autonomie, purtat` de produc`torii de ma[ini, a crescut \n intensitate exponen]ial”, spune David Alexander, cercet`tor senior la Navigant Research. “Printre cele mai atractive pie]e pentru ma[inile autonome se num`r` logistica [i transporturile. Similar pilo]ilor de avion, [oferii camioanelor pot activa func]ia de «pilot automat», imediat ce intr` pe autostrad`. Pilotul automat va prelua controlul camionului, \n timp ce oamenii se odihnesc sau se ocup` de alte activit`]i ale businessului”, continu` Alexander.

Chiar dac` la prima vedere seam`n` cu scenariul unui film [tiin]ifico-fantastic, nu este deloc a[a. La \nceputul lunii trecute, Daimler

40

Biz

Trucks North America (DTNA) a prezentat camioanele autonome Freight liner Inspiration, dar un alt anun] f`cut public la eveniment a trezit un interes [i mai mare \n råndul patricipan]ilor. Dou` astfel de camioane au primit deja und` verde din partea autorit`]ilor din statul american Nevada s` circule liber \n trafic pentru teste,

Camionul autonom Freightliner Inspiration, realizat de Daimler Trucks North America, circul` deja liber pentru teste \n Nevada

pozi]ia ma[inii fa]` de al]i participan]i la trafic. Mai mult, camionul poate s` mearg` \n convoi, s` detecteze pericole [i s` \[i adapteze singur viteza, ceea ce va duce la cre[terea siguran]ei [i la sc`derea consumului de combustibil. Sigur, [oferii nu trebuie s` \[i fac` griji c` ar putea s` \[i piard` locul de munc`, fiind \n conti-

evolu}ia unei revolu}ii Poten]ialul ma[inilor f`r` [ofer, care ar putea duce la eliminarea accidentelor, la reducerea combustibilului [i a timpului petrecut \n trafic, nu este trecut cu vederea de companiile din industria auto [i nu numai, care au intrat \n cursa pentru lansarea vehiculelor autonome. Iat` care sunt companiile ce [i-au anun]at deja planurile [i anul \n care estimeaz` c` vor lansa ma[inile care se conduc singure.

iar reprezentan]ii companiei au lansat o propunere similar` statului german, prin care \[i doresc testarea vehiculelor [i pe [oselele din Germania.

Camionul, un gigant cu 18 ro]i, este prev`zut cu camere de luat vederi, senzori [i radar cu care analizeaz` singur traficul rutier [i determin`

nuare nevoie de cineva \n cabin`, care s` preia controlul ma[inii \n cazul unor poten]iale defec]iuni.

Tehnologia apas` pedala de accelera]ie. Camionul poate detecta condi]iile meteo nefavorabile func]iei de “pilot automat” sau dac` un drum este \n lu-

TECH

cru, moment \n care aten]ioneaz` [oferul prin semnale luminoase [i sonore, pentru a prelua controlul volanului. “Cu Freightliner am reu[it, mai bine ca orice alt produc`tor de camioane comerciale, s` conect`m camionul, [oferul [i businessul”, a precizat Richard Howard, Senior Vicepresident al departamentului de marketing [i vånz`ri al DTNA. “Prin

Ford Audi Volvo Tesla Jaguar [i Land Rover Nissan Google

La jum`tatea lunii trecute [i Google a primit und` verde s` \[i testeze ma[ina f`r` [ofer pe care a prezentat-o publicului \n urm` cu un an. Pån` \n prezent, testele gigantului din industria IT au fost limitate la circuite private, f`r` un trafic clasic, dar, din aceast` var`, dac` v` ve]i afla \ntr-o c`l`torie de afaceri prin ora[ul Mountain View

Volvo a prezentat deja Drive Me, un sistem complet care permite integrarea f`r` probleme a ma[inilor f`r` [oferi \n traficul de zi cu zi

2020 2017 2017 2023 2024 2020 2018

Surs`: Driverless car market watch

acesta, [oferii \[i pot optimiza timpul, putånd s` se ocupe de alte sarcini importante din procesul logistic. Tehnologia din spatele vehiculului autonom contribuie la \mbun`t`]irea siguran]ei [i a eficien]ei, dar de asemenea permite \mbun`t`]irea comunic`rii prin conectivitate [i integrare”, adaug` Howard.

din California ve]i avea ocazia s` vede]i vehiculele Google cum ruleaz` cu o vitez` de 40 km/h. Compania din spatele celebrului motor de c`utare a anun]at c` ma[inile au acumulat \n urma testelor aproximativ un milion de mile, cam echivalentul a peste 70 de ani de experien]` la volan. Tot luna

trecut`, Google a mai declarat c` ma[ina autonom` a fost implicat` \n 11 accidente minore \n to]i cei [ase ani de teste, \ns` incidentele [i coliziunile au avut la origine erori umane. Sergey Brin, unul dintre cei doi cofondatori ai Google, \[i dore[te ca ma[ina autonom` s` ajung` pe pia]` pån` \n anul 2018.

Ma[inile autonome vor putea s` ia decizii pe cont propriu, fiind conectate la exterior, prin senzori [i comunica]ii V2X (vehicle to external environment).

Ceea ce va duce la eliminarea accidentelor rutiere, dar [i la reducerea pagubelor materiale asociate accidentelor mai u[oare. Poten]ialul ma[inilor care se conduc singure este unul uria[, iar companiile nu au stat prea mult pe gånduri [i au intrat \n curs`. O ma[in` autonom` cu logo-ul Uber, compania de ridesharing care a creat o adev`rat` revolu]ie \n taximetria mondial`, a fost surprins` recent pe str`zile din Pittsburgh. Momentan pe pia]a din Romånia Uber este prezent` cu serviciul UberX, care permite [oferilor s` cå[tige bani similar unei companii de taximetrie, dar se pare c` \n viitor vom putea ajunge la destina]ia dorit` [i \ntr-o ma[in` autonom`.

Nu doar peste ocean se depun eforturi serioase \n produc]ia ma[inilor care se conduc singure, ci [i \n Europa. |ntr-un interviu acordat unei publica]ii online din Austria, Stefan Moser, Head of Product and Technology Communication la produc`torul de ma[ini Audi, a anun]at c` urm`toarea genera]ie a limuzinelor A8 va fi autonom` \n \ntregime. Mai mult, reprezentan]ii Volvo au declarat c` au demarat un program prin care compania va aduce pe drumurile publice aproape 100 de ma[ini autonome \nc` din 2017. Ma[inile suedezilor vor putea face pe cont propriu toate manevrele pe care le execut` un [ofer: f`r` s` fie nevoie s` pun` måna pe volan sau s` ac]ioneze vreo pedal`, autoturismele vor putea accelera sau fråna atunci cånd este nevoie, \ncetini automat \n apropierea trecerilor de pietoni, sau chiar acorda prioritate [i face loc altor vehicule cu sirena pornit`. Biz Biz

41

DESIGN

Hiii International Institute of Ideas, organizatorul Hiii Brand – cea mai prestigioas` competi]ie de design din China – l-a invitat pe Cristian Kit Paul, Founding Partner [i Creative Director al Brandient, s` devin` Honorary Life Member al organiza]iei, dup` ce anterior, \n 2010, a f`cut parte din juriul competi]iei al`turi de nume mari ale brandingului mondial precum Wally Olins [i Joe Duffy.

DE LOREDANA S~NDULESCU

DESIGN & VIZIUNE Ave]i un palmares impresionant de distinc]ii. Ce \nseamn` \n acest context titlul de Honorary Life Member of Hiii International Institute of Ideas?

lor globale de best practices [i etic` \n industriile creative — ceva ce ne-ar prinde bine [i \n România, dar nu s-a \nh`mat \nc` nimeni la asta.

Sunt bucuros s` fiu recunoscut, nu neap`rat pentru propria persoan`, ci ca reprezentant al Brandient [i al designului românesc. Apartenen]a are urm`toarele grade: Honorary President, Honorary Life Members, Council Members, Corporate Members, Professional Members, Educational Members, Student Members [i Associate Members.

Cum v-a \mbog`]it profesional experien]a de a fi f`cut parte din juriul Hiii Brand’s \n urm` cu câ]iva ani, cu nume precum Wally Olins [i Joe Duffy?

Pentru publicul din România, ce \nseamn` Hiii International Institute of Ideas?

Fondat \n China, ca urmare a succesului competi]iei de design omonime (Hiiibrand International Logo Design Award), Hiii International Institute of Ideas \[i propune s` fie un promotor global al creativit`]ii [i al schimbului de idei, atât \n fa]a comunit`]ii creative interna]ionale cât [i a guvernelor, corpora]iilor, presei [i publicului larg. Un alt aspect urm`rit de Hiii International Institute of Ideas este definirea standarde42

Biz

Am schimbat câteva mailuri cu ace[ti p`rin]i ai consultan]ei [i designului de brand, iar mai apoi, la o edi]ie ulterioar`, cu Tony Spaeth, dar m` tem c` eram cumva prea tân`r ca s` pot \n]elege c` ace[ti adev`ra]i seniori sunt o prezen]` care ne poate aduce bucurie [i \n]elepciune pentru un timp limitat doar. M` \nvinov`]esc c` nu am [tiut s`-i \ntreb mai multe, s` le mul]umesc pur [i simplu, iar \ntre timp Wally a plecat dintre noi [i Tony s-a retras din comentarea activ` a industriei.

Când a]i luat prima dat` contact cu industria de branding din China?

Mai \ntâi am luat leg`tura indirect, vorbind despre asta cu prietenii mei din Singapore care lucreaz` adesea

DESIGN

CRISTIAN KIT PAUL Kit este fondator al Brandient, companie pe care o conduce de 13 ani, din pozi]ia de Creative Director [i Chief Designer. Este, de asemenea, Chief Technology Officer \n companie. |nainte de Brandient, timp de zece ani a fost Art Director [i Creative Director \n cåteva dintre cele mai mari agen]ii de publicitate din Romånia, dar [i freelancer \n Singapore.

A cå[tigat multe premii interna]ionale [i mult` recunoa[tere \n afara ]`rii, printre care cea mai recent` fiind distinc]ia de Honorary Life Member al Hiii International Institute of Ideas din China.

proiecte mari pentru pia]a chinez`.

Apoi am fost cooptat \n juriul interna]ional al Hiiibrand International Logo Design Award, iar \n cele din urm`, aflat \n Shanghai pentru a primi un premiu Pentawards, l-am \ntâlnit pe Jing Wang de la Design College of Nanjing Art Institute, ini]iatorul competi]iei Hiiibrand [i promotor al designului de brand \n China, cu care am discutat despre industria de branding din China.

De atunci am mai avut ocazional intersec]ii cu pia]a chinez` – ultima fiind un stand pentru o competi]ie de vinuri din Hong Kong, iar crea]iile Brandient sunt o prezen]` constant` \n literatura de specialitate din China, unde am ap`rut \n ultimii ani \ntr-o mul]ime de c`r]i [i reviste.

Care sunt caracteristicile definitorii ale industriei de branding din China [i, in extenso, cele ale indus-

triei de branding asiatice? Dac` ar fi s` facem o compara]ie cu pia]a româneasc`, care ar fi principalele concluzii?

Pie]ele asiatice sunt foarte diferite de pia]a din România, chiar [i pie]ele \n curs de formare. Ne uit`m la Shanghai [i ce vedem este miraculos – cele mai bune talente din Asia [i din lume sunt atrase activ \n pia]a chinez`, care, de[i infernal de dificil` ca deadline-uri, are bugete fantastice, viziuni ambi]ioase [i un curaj ie[it din comun.

Biz

43

DESIGN

Iar Singapore este un stat \n care designul este o politic` oficial` de dezvoltare. Am avut ocazia s`-i cunosc pe câ]iva din cei mai importan]i designeri de acolo, \ncepând cu prietenul meu Chris Lee, fondator al Asylum [i BBH Asia Pacific, [i continuând cu Jackson Tan, cofondatorul renumitului “design band” Phunk, sau Justin Long, fondator al Hjgher [i Underscore — munca lor este absolut fantastic` [i \i privesc cu toat` admira]ia.

Pe de alt` parte România [i Europa de Est au \nsemnat [i \nseamn` oportunit`]i \nsemnate pentru Brandient, chiar dac` foarte diferite de spectacolul Asiei: rebrandingul entit`]ilor de stat, ca CEC Bank, TVR sau Radiocom, rebrandingul re]elelor mari de retail ca Dedeman, Domo, Flanco etc., a nenum`rate b`nci [i institu]ii financiare printre care Nextebank, Patria [i Idea Bank, companii din domeniul s`n`t`]ii, ca Europharm, Secom sau HelpNet, sau tehnologie [i telecom, ca Vodafone, Bitdefender, Astral etc. – trebuie s` ne uit`m ce select`m din portofoliul nostru pentru partea asta.

Prietenii mei din Asia fac lucruri foarte frumoase, eu sunt fericit s` pot face lucruri foarte necesare spa]iului unde m-am n`scut.

ocazia proiectelor din alte pie]e emergente, chiar [i \n geografii mai speciale cum ar fi Tunisia sau Pakistan.

Ce v` define[te ca designer de brand?

Unele din proiectele la care Brandient lucreaz` sunt uria[e [i munca mea ca individ devine doar o pies` \ntr-un puzzle complex [i \n cele din urm` \ntr-un fel neimportant` \n lipsa celor-

3 LUCR~RI MARCA BRANDIENT

Ce branduri din lume [i din România sim]i]i c` v` reprezint`?

M` tem c` nu am avea loc s` vorbim despre toate felurile \n care \mi plac diverse rezolv`ri tehnice sau idei cu care opereaz` diverse branduri de pe mapamond. Pot \ns` s` spun c` din munca mea cel mai adesea m` \ntorc s` fac referire la Dedeman. Respect foarte mult cum Drago[ Pav`l a crezut \n brand [i l-a transformat \ntr-un “household name” \n toat` România.

La ce proiecte lucra]i \n prezent?

Ce p`rere ave]i despre educa]ia \n materie de branding \n România? |n România m` tem c` pionieratul \n branding continu` tocmai din lipsa educa]iei. Pia]a este mic` [i s`rac`, exist` pu]ini juc`tori [i efortul de pionierat pare s` stea mai mult \n responsabilitatea liderului, adic` a lui Brandient. Dar dup` 13 ani de promovat designul ca instrument de business parc` am dori s` vedem [i pe al]ii contribuind serios la ridicarea nivelului de \n]elegere al pie]ei.

Ce a]i \nv`]at din experien]a de graphic designer \n perioada \n care a]i lucrat pe pia]a singaporez`?

Am \nv`]at c` designul este o limb` vorbit` de toate na]iunile, iar designerii pot face echip` [i rezolva lucruri \mpreun` indiferent de unde vin [i unde se afl`.

Observa]ie pe care am revalidat-o cu 44

Biz

McKinsey, mamutul consultan]ei de business, a achizi]ionat Lunar, o companie de design, spre stupoarea unor anali[ti. Poate pentru noi e mai pu]in o surpriz`, \n Brandient, o companie care a stat mereu la grani]a \ntre consultan]a de design [i consultan]a de business.

Eu cred c` designerii au fost mereu consultan]i, dar acum devin parte a unei lumi care le-a fost str`in`, lumea consultan]ei de business, [i cred c` prima lor responsabilitate este s` \nve]e cum s` contribuie optim, urmând regulile acestei lumi.

lalte piese – de aceea cred c` succesul meu ca designer de brand e imposibil de separat de calitatea partenerilor [i a colegilor mei.

F`r` Aneta, chiar dac` a[ fi azi tot designer (discutabil [i asta), corpul muncii mele ar avea o cu totul alt` energie, mult mai pu]in curaj [i categoric o anvergur` [i relevan]` complet diferite.

Care considera]i c` este responsabilitatea unui designer \n societatea actual`?

Designerii sunt din ce \n ce mai prezen]i \n consultan]` [i \n decizia de business. Zilele trecute am v`zut cum

Nu pot vorbi despre proiectele Brandient \n desf`[urare, dar terminate curând [i \n curs de implementare, sunt o mul]ime de proiecte foarte interesante, dintre care a[ aminti un rebranding foarte vast al Interactive Group, cel mai mare integrator de tehnologie din Pakistan, o repozi]ionare foarte curajoas` lucrat` \mpreun` cu board-ul ING \n România, o strategie de brand regional` pentru expansiunea eMAG care ]ine cont \n principal de realit`]ile pie]ei poloneze, un rebranding vast [i spectaculos pentru Comitetul Olimpic [i Sportiv Român [i Echipa Olimpic` a României pentru Jocurile Olimpice Europene de la Baku [i un brand nou de b`utur` energizant`.

De curând a devenit public` munca noastr` \n rebrandingul lan]ului na]ional de farmacii HelpNet [i \n coordonarea “importului” brandurilor poloneze Idea Bank [i Idea Leasing \n România. Biz

DESIGN

Aneta despre Kit

A

ward winning designer Cristian Kit Paul este un geek, cu apuc`turi de rock star. Din perspectiva creativ`, de[i este designer ca educa]ie, ca forma]ie [i profesie, cred c` nu gre[esc când spun despre el c` este fundamental un word-person: pe de o parte, Kit g`se[te inspira]ie \n cuvinte, pe de alta – se folose[te de cuvinte, de câte ori are ocazia s` “vând`” o idee, sau o crea]ie. Sau o viziune. Kit este multidisciplinar \n design, asta se \ntâmpl` cu cei c`rora Dumnezeu le-a dat talent cu carul, el abordeaz` la fel de u[or designul de ambalaj de raft, designul de identitate de corpora]ie, designul digital, designul de comunicare, dar [i designul de sisteme. Cu o ascuns` aplecare pentru cel din urm`.

Un dublu drop-out universitar – Kit a abandonat facultatea de calculatoare dup` doi ani, [i a intrat primul la design grafic, pe care l-a abandonat dup` patru ani, ca s` practice design. A[ zice c` este un curios adictiv [i un lifelong learner.

Fundamental, un design thinker – principala sa obsesie \n design este aceea de a face lucrurile s` func]ioneze, de a rezolva, de a crea o natur`, un mediu, de a oferi o solu]ie, prin design. Lesne de \n]eles, din cele de mai sus, Kit nu este un mare fan al designului decorativ, “de amorul artei”; pentru el, designul grafic trebuie s` rezolve o problem` real`, iar designerii trebuie s` gândeasc` – \nainte de a atinge creioanele, foile albe [i mouseurile. |n aceast` ordine.

Determinat [i niciodat` confuz (m` rog, exceptând zilele când e foarte obosit), tot ceea ce face, face cu un scop. Odat` cu \mplinirea a 44 de ani, observ c` devine “mai” \n]elept \n a accepta. A[a, \n general, a accepta.

However, \n continuare, nu suport` ierarhia.

Technicalities: Kit este fondator Brandient, [i ne conduce, de treispre-

zece ani, din pozi]ia de creative director [i chief designer; este, de asemenea, [i chief technology officer \n companie. Seriously, când nu este \n sala de prezent`ri cu vreun client, sau \n fa]a computerului s`u, cu vreun proiect, \l g`si]i \n sala de servere (ne putem l`uda aici chiar cu piese unice, cum ar fi un server Apple vintage cump`rat, de data asta de amorul artei [i al lui Steve Jobs, de pe eBay). |nainte de Brandient, al]i zece ani a fost art director [i creative director \n cåteva dintre cele mai mari agen]ii de publicitate din România, dar [i freelancer \n Singapore. A câ[tigat multe premii interna]ionale [i mult` recunoa[tere \n afara ]`rii. Nu [tiu s` fi luat vreun premiu de design \n ]ara sa, dar [tim cu to]ii explica]ia c` “nimeni nu-i profet \n ]ara lui”. Proiectele sale favorite r`mân \n zona de tehnologie [i \n tot ceea ce implic` o form` de inova]ie. Profesional, Kit va fi mereu stand out [i niciodat` fit in.

Poate c` de aceea ador s` lucrez cu el – eu, [i ceilal]i care avem norocul s` \mp`r]im cu el proiectele noastre, [i biroul din Var[ovia 4. Un lucru important de re]inut de c`tre designerii tineri care vor citi acest eseu: de când \l [tiu, cam de 15 ani \mplini]i, azimâine, chiar [i \n cea mai neagr` perioad` a vie]ii sale, Kit a muncit \n fiecare zi, intens [i pasionat, pân` când proiectul a ie[it exact a[a cum a vrut el, la standardul pe care l-a vrut el.

Personal: Kitu este un introvertit \n via]a personal` [i un mare sus]in`tor al efectului pozitiv al pisicilor \n via]a oamenilor. {i al apps-urilor. Tr`ie[te intens digital [i echilibreaz` acest lucru cu o camer` Leica pe film pe care o car` dup` el oriunde, [i cu fotografiile sale \nc`rcate de o sensibilitate greu de \ndurat. |i plac femeile frumoase, este inspirat de Marrakech (ca orice artist, deh) [i ascult` Rolling Stones. Ar c`l`tori nonstop, dac` ar fi bogat. A renun]at la televizor acum

Aneta Bogdan, FCIM Chartered Marketer, este Managing Partner Brandient

10 ani, [i la vodc` acum 9 ani. Ador` \ns` filmele. {i literatura SF. Este unul dintre cei mai puternici, intelectual [i emo]ional, oameni pe care i-am \ntâlnit \n via]a mea. Tr`ie[te dup` regulile sale. Este un b`rbat cool, cu problemele de rigoare care decurg de aici. Trouble man.

Tough man, dar nu-[i poate ascunde emo]ia când intervieveaz` un foarte tânar designer talentat – \n care vede poate un viitor virtual al designului românesc, sau poate – propria lui [ans` s` “scape”. Probabil nu vrea s` aud` asta, dar pân` una-alta, din pole position \n care se afl` \n comunitatea de designeri, mai are de desenat mult` vreme, [i va “sc`pa” doar atunci când vreun coleg de breasl` va putea s` demonstreze sute de proiecte de design desenate sau conduse, care au schimbat, m`car cu o linie, vie]ile a milioane de oameni. Biz Biz

45

FASHION

DE LA LOHN LA LUX Vre]i o c`ma[` made-to-measure disponibil` \n numai 24 de ore? Uita]i de Savile Row [i merge]i pe Calea 13 Septembrie, \n Bucure[ti. Este locul \n care brandul românesc Braiconf se reinventeaz`, dup` 65 de ani de istorie.

DE GABRIEL BÂRLIG~

46

Biz

FASHION

70 de modele de c`m`[i sunt disponibile exclusiv \n magazinul Braiconf din galeriile Grand Avenue

ouis Vuitton, Dolce & Gabbana, Valentino, Roberto Cavalli, Braiconf – dac` al`turarea vi se pare ciudat`, v` \n[ela]i.

Brandul românesc este deja \n compania marilor nume ale modei \n cadrul galeriilor Grand Avenue ale hotelului J.W. Marriott din Bucure[ti. Braiconf este singurul produc`tor român prezent acolo [i nu a f`cut acest pas doar pentru imagine, de[i imaginea este foarte important` \n mod`, mai ales \n zona de lux. Totul face parte dintr-o strategie bine gândit` de companie, care a \nceput

de curând o campanie de repozi]ionare a brandului Braiconf. "Avem clien]ii fideli brandului [i cu care avem o rela]ie de lung` durat`, \ns` acum vrem s` ne adres`m unui nou public cât mai larg: domnii de toate vârstele. Iar recent deschisul magazin din cadrul hotelului J.W. Marriott, pe The Grand Avenue, este dovad` a acestui fapt", spune pentru Biz Dan Simionescu, pre[edintele Braiconf.

Noul concept store din J.W. Marriott ofer` exclusiv c`m`[i b`rb`te[ti, \n ton cu noul slogan al brandului – “Pentru domni de toate

vârstele”. Pozi]ionarea nu este \ntâmpl`toare, având \n vedere c` Braiconf dore[te s` se adreseze nu doar celor care cunosc brandul din alte vremuri, ci caut` s` atrag` [i noile genera]ii de consumatori, care apreciaz` mai mult zona experen]ial` [i interac]iunea inedit` cu un brand. Gama de produse din magazin este disponibil` doar \n showroom-ul din Calea 13 Septembrie, subliniind pozi]ia companiei pe pia]a produselor de lux. |n noul magazin, compania a lansat un serviciu unic \n România, Braiconf Express, care ofer` clien]ilor posibilitatea de a beneficia de o c`ma[` made-to-measure \n doar 24 de ore, profitând astfel la maximum de avantajul de a avea linii de produc]ie \n ]ar`. Compania spune c` a introdus acest serviciu pentru a putea satisface nevoile din zona de business, unde rapiditatea [i eficien]a sunt factori foarte importan]i pe baza c`rora clien]ii aleg brandurile de fashion.

Magazin nou, alt` strategie. Pentru un produs de lux, mai ales \n zona de fashion, personalizarea [i unicitatea care rezult` din aceasta sunt atuuri importante. Este un element ce aminte[te de zona de "bespoke", Biz

47

FASHION

concept f`cut celebru de croitorii de pe Savile Row, din Londra, care croiesc costume numai la comand`. |n acest segment, experien]a din magazin face diferen]a, fiecare detaliu fiind extrem de important. Concept store-ul Braiconf evoc`, de altfel, aerul atelierelor \n care au lucrat la \nceputurile lor marile nume ale fashionului mondial, designul fiind realizat de arhitectul Cristian Corvin. Magazinul din galeria The Grand Avenue ofer` exclusiv c`m`[i, dar clien]ii pot alege din peste 70 modele, de la cele cele clasice, de ceremonie, pân` la cele casual. Braiconf a dezvoltat o colec]ie pentru care au fost utilizate tehnologii precum Dry & Fly, ce presupune finisarea c`m`[ilor non-iron, ob]inându-se o ]es`tur` fin` pentru piele [i o \ntre]inere ulterioar` u[oar` a c`m`[ii.

Acest al 17-lea magazin din re]eaua Braiconf marcheaz` [i repozi]ionarea brandului, inclusiv cu o nou` identitate vizual`, care se reg`se[te \n toate elementele din concept store. "Brandul Braiconf se adreseaz` atât clien]ilor fideli, care au crescut odat` cu brandul, \ns` [i publicului tân`r prin colec]ii [i croiuri special gândite pentru aceast` categorie", au spus oficialii companiei la lansarea noului concept store. Primul magazin propriu Braiconf a fost deschis \n 1999, alte dou` fiind inaugurate \n 2001. Pentru companie, \ns`, prioritatea nu era la acel moment pia]a intern`, fiindc` grosul produc]iei de la fabrica din Br`ila era \ndreptat spre export, \n regim de lohn. Clien]ii principali ai companiei române[ti sunt branduri de fashion cunoscute din Suedia, Italia sau Fran]a.

Avantajele competitive care au dus la \nflorirea lohnului \n România, mai ales cele legate de salariile mici, au \nceput s` dispar` sau s` nu mai fie suficiente, astfel c` era nevoie de noi motoare de cre[tere.

Magazinul de lux Braiconf din Marriott d` semnalul unei noi strategii 48

Biz

O C~MA{~ |N 24 DE ORE Braiconf Express este un serviciu unic \n România, disponibil \n cadrul noului magazin al companiei din galeriile Grand Avenue ale hotelului J.W. Marriott din Bucure[ti. Clien]ii vin la prob` \n magazin, aleg modelul [i materialul [i, \n 24 de ore, vor primi o c`ma[` made-to-measure.

a companiei, bazat` de aceast` dat` tot mai mult pe brandul propriu.

Exporturile au reprezentat \n 2014 80% din totalul cifrei de afaceri \nregistrate de Braiconf, dar asta \nseamn` c` deja o cincime din business este dat de pia]a intern`, unde compania vinde doar sub brand propriu. "|n ultimii ani, volumul vânz`rilor pe pia]a intern` s-a men]inut la un nivel ridicat [i a dus la extinderea num`rului de magazine", arat` Dan Simionescu. Re]eaua Braiconf cuprinde 17 magazine, \n Bucure[ti (5), Constan]a, Pite[ti, Craiova, Bac`u, Gala]i, Br`ila, Cluj, Oradea, Timi[oara, Bra[ov (2) [i Ploie[ti, iar compania vrea s` creasc` num`rul acestora \n urm`torii cinci ani pân` la 20-25 de unit`]i. |n nume propriu. Chiar dac` va continua s` lucreze \n sistem lohn, Braiconf vrea s` ias` cu brandul s`u pe pie]ele din afara României.

"Pe pia]a extern` ne dorim s` continu`m parteneriatele cu colaboratorii actuali [i s` dezvolt`m unele noi, dar [i s` export`m \n nume propriu, sub brandul Braiconf", arat` Dan Simionescu. Este un pas curajos, dar absolut necesar pentru a duce businessul la nivelul urm`tor [i Braiconf vizeaz` ca, \n cinci ani, raportul dintre produc]ia \n lohn [i vânz`rile sub marc` proprie s` ajung` la 60/40. Braiconf a \nregistrat anul trecut o cre[tere cu 9% a cifrei de afaceri, pân` la aproape 33,6 milioane de lei, profitul net totalizând 2,2 milioane de lei, mai mare cu peste 17% decât \n 2013. Compania, care este listat` la Bursa de Valori Bucure[ti [i are ca ac]ionari principali Bank Julius Baer (25%) [i Electroarge[ (17%), a decis s` distribuie jum`tate din acest profit ca dividende.

Braiconf are o istorie bogat`, aniversând anul acesta 65 de ani, dar rela]ia cu pia]a local` a fost dificil` dup` 1989, când brandurile str`ine au invadat pia]a, iar consumatorii respingeau brandurile locale.

Produc`torii de textile [i confec]ii s-au reorientat spre lohn, dar perioada de criz` a afectat serios [i acest sector. Au fost restrânse sau \nchise multe capacit`]i de produc]ie, din cauza cre[terii salariilor, a lipsei for]ei de munc` locale, dar [i ca urmare a infuziei de branduri competitive din alte ]`ri. "Dup` o prim` perioad`, destul de lung`, \n care cump`r`torii au \ncercat diversitatea brandurilor str`ine, observ`m o tendin]` \n cre[tere de afinitate a consumatorilor c`tre brandurile locale ce \ndeplinesc standardele de calitate", arat` Dan Simionescu. |n condi]iile \n care consumatorii sunt tot mai preten]io[i [i analizeaz` din ce \n ce mai mult raportul calitate-pre] dincolo de tendin]ele vestimentare, Braiconf mizeaz` pe tradi]ia [i experien]a proprie pentru a realiza "cele mai frumoase [i calitative c`m`[i române[ti pentru domni de toate vârstele". Biz

STRATEGIE

Management focus

Foto: © Jrcasas – Dreamstime.com

De[i sun` bine, focalizarea [i concentrarea reprezint`, de fapt, capcane insidioase pentru companii. Iar rezultatul este, de multe ori, o curs` nebun` c`tre nimic. DE ADRIAN STANCIU

P

rintre multele idei care circul` prin lumea conducerii oamenilor sunt dou` care au rang aproape de religie, dou` care sunt crezute f`r` drept de apel [i date mai departe \n consecin]`: simplitatea [i concentrarea, ceea ce americanii numesc “management focus” [i care se traduce \n romgleza de lemn folosit` \n management la noi prin “focusare”. Despre prima am scris deja, despre a doua voi scrie \n rândurile care urmeaz`. Pentru c` detest barbarismele romgleze [i pentru c` noi chiar avem cuvinte române[ti pentru acest concept, am s` folosesc termenul de concentrare sau de focalizare.

Deci, la ce e bun` focalizarea? Dac` e s` ne uit`m la originea termenului, el vorbe[te despre concentrarea masiv` a energiei unui spa]iu \ntr-un punct mic. |n acest fel, efectul energiei se multiplic`

50

Biz

enorm, \n detrimentul spa]iului acoperit. |ntrebarea ar fi dac` e bun` aceast` concentrare. Este ea util`? R`spunsul evident este c` depinde de ceea ce urm`re[ti. Dac` vrei s` te bronzezi, de pild`, nu vei concentra energia soarelui undeva anume, dar dac` exact cu aceea[i energie vrei s` fierbi un ibric de ap`, o vei face.

Concentrarea, deci, este util` când obiectul s`u este precis conturat [i restrâns ca arie. |n management, asta nu se \ntâmpl` aproape niciodat`.

Majoritatea problemelor cu care managerii se confrunt`, marea lor majoritate, prezint` scopuri definite mai degrab` complex [i vag. Obsesia asta pentru simplitate [i focalizare le transform` \n obiective \nguste [i foarte concentrate, de regul` aiurea. Cel mai adesea concentrarea se refer`, de fapt,

la o barbar` suprasimplificare a realit`]ii [i la reducerea ei la câ]iva parametri m`surabili obiectiv, cel mai adesea cu o puternic` tent` de rezultate de afaceri (volume, cre[teri, profitabilitate etc.). Aceste rezultate \ns`, ca orice rezultate, sunt o consecin]` a unei activit`]i bine chibzuite strategic [i corect executate tactic. Focalizarea pe rezultate produce, de fapt, defocalizare de sursele lor [i o supraconcentrare pe teme \nguste, pe termen scurt, cu poten]ial de reu[it` rapid`.

Pe termen lung, asta produce o \ndep`rtare constant` de esen]`, de lucrurile care genereaz` valoare, de clien]i [i de ecosistemul de parteneri de care afacerea depinde. Consecin]ele pot fi grave, dar, de regul`, se traduc printr-o evolu]ie mai degrab` haotic`, \n care toat` organiza]ia e

foarte preocupat` s` sting` incendii mici pe care tot ea le-a creat.

Am avut recent un seminar cu un client care se confrunta exact cu aceast` problem`. Am fost absolut stupefiat de magnitudinea la care poate ajunge ea \ntr-o organiza]ie dinamic`, bun`, cu oameni valoro[i [i o conducere mai degrab` vizionar`. Nimeni nu e ferit [i nimeni nu are o re]et` magic` de a focaliza oamenii f`r` a produce aceste efecte negative. |n plus, dac` mai era nevoie, focalizarea mai are o mare hib`: are o sor` mai mic` [i foarte insidioas`, cu care merge mereu de mân` – managementul prin obiective. Pentru a-i face pe oameni focaliza]i, acei parametri \ngust defini]i devin obiectivele muncii lor, obiective analizate des [i \n spatele c`rora se a[az` un \ntreg arsenal de presiuni extrinseci, de la penaliz`ri la bonusuri, menite s` ]in` lumea pe [in`. Asta e o mare problem`, pentru c` focalizarea

ADRIAN STANCIU Este consultant \n transformare organiza]ional` [i Associated Dean for Knowledge & Leadership la Maastricht School of Management RomĂĽnia www.adrianstanciu.ro

astfel \n]eleas` func]ioneaz` doar dac` drumul de la starea curent` la obiectiv e clar [i bine \n]eles. Pentru c` acest fel de a conduce produce concentrare \n dauna inova]iei, distruge vederea periferic`. Dac` peste asta se suprapune suprasimplificarea destina]iei, rezultatul e o curs` nebun` c`tre nimic, un fel de a fugi din ce \n ce mai repede \ntr-o direc]ie gre[it`.

Deci, ce e de f`cut? R`spunsul nu e simplu, din p`cate. Pentru c` el cere o filosofie de conducere total diferit`, nu doar schimbarea unor metodologii.

Concentrarea, desigur, este bun`, dar cu condi]ia ca ea s` aib` drept obiect o realitate larg` [i complex`, adic` o concentrare pe ceea ce conteaz`, dar nu o focalizare \ntr-un punct. Prin urmare, acest fel de concentrare nu poate fi condus` extrinsec, prin obiective, ci intrinsec, prin aliniere la o misiune comun`.

Cu alte cuvinte, e nevoie de leadership, cu tot ce presupune el. Biz

Biz

51

STRATEGIE

Noile re]ete ale comunic`rii Comunicarea pe pia]a mezelurilor impune noi reguli ale jocului. Ce conta \n urm` cu cå]iva ani nu mai este valabil acum. |n era tehnologiilor sofisticate, cånt`re[te enorm g`sirea echilibrului \ntre emo]ional [i ra]ional. DE LOREDANA S~NDULESCU

C

u o experien]` de peste 14 ani \n marketing, dintre care cei mai mul]i petrecu]i \n domeniul FMCG, Ana Maria B`jan este din septembrie 2014 Marketing, Business Development & PR Executive Director, responsabil` de coordonarea strategiei de marketing a Caroli Foods Group, unul dintre cei mai mari procesatori de carne din Europa de Sud-Est. Am invitat-o s` analizeze particularit`]ile [i provoc`rile specifice comunic`rii \ntr-un domeniu atåt de competitiv cum este cel al proces`rii c`rnii, unde nu mai este suficient a se mar[a doar pe garan]ia calit`]ii [i a siguran]ei alimentare. Consumatorii sunt mai educa]i [i mai preten]io[i [i vor ceva mai mult decât atåt.

Care este tendin]a predominant` pe pia]a româneasc` \n comunicarea brandurilor de mezeluri? Cu ce difer` de alte ]`ri?

Ceea ce este diferit fa]` de alte categorii [i alte pie]e din Europa, \n categoria de mezeluri \n Romånia, este faptul c` nu to]i juc`torii [i-au definit foarte clar ce reprezint` brandul, care \i sunt valorile [i ce \l diferen]iaz` \n mintea consumatorului [i doar dup` ce au definit aceste aspecte foarte clar s` comunice constant [i consistent \n direc]ia stabilit`. Din p`cate, este o pia]` \n care “se copiaz`” destul de mult, iar ini]iativele \n comunicare sunt destul de timide dac` ar fi s` compar`m pia]a de mezeluri cu pia]a de cosmetice, detergen]i sau dulciuri din Romånia. Cu siguran]` se observ` o evolu]ie semnificativ` \n comunicarea \n media, \n special TV [i digital, care cre[te de la an la an ca pondere, produc`torii

52

Biz

din categoria de mezeluri \n]elegånd din ce \n ce mai mult importan]a comunic`rii cu consumatorul, TV-ul fiind \nc` \n Romånia un mediu foarte important [i \nc` de cel mai mare impact. |n categoria mezeluri, anul 2014 a fost cel mai activ din punctul de vedere al comunic`rii, \n special pe TV. Din punctul meu de vedere, cred c` este foarte important s` se acorde un interes foarte mare calit`]ii [i nu neap`rat cantit`]ii.

Nu este benefic pentru un brand doar s` fie pe TV cu orice comunicare – cåteodat` chiar poate s` fac` un deserviciu brandului – cel mai important este ce Pia]a de mezeluri din Romånia este estimat` la un volum de aproximativ 130.000 de tone/an, raportate de Nielsen la finalul anului trecut. Estim`rile Caroli Foods Group privind pia]a \n complexitatea ei ating un volum de 200.000 de tone/an.

Consumul mediu de carne procesat` este de aproximativ 12 kilograme pe cap de locuitor (potrivit INS), \n linie cu multe alte ]`ri europene (Spania, Portugalia, Fran]a, Italia), \ns` consumul total de carne \n Romånia este cu 25% sub media european` (Euromonitor). mesaj vrei s` plasezi \n mintea consumatorului, pentru ce vrei s` te aleag` consumatorul. Conteaz` foarte mult [i modul \n care vrei s`-i transmi]i acel mesaj. Mediul TV – \n special la sta]iile TV de top – este aproape tot timpul “sold out”, ceea ce ne oblig` s` fim foarte selectivi \n alegerea rutei de comunicare pentru un consumator din ce \n ce mai educat. |n aceast` er` a tehnologiei

sofisticate, a Genera]iei Z [i a exploziei mobile, tendin]ele majore globale de comunicare \ncearc` \n toate categoriile din Romånia s` g`seasc`, inclusiv \n categoria de mezeluri, o balan]` fin` \ntre emo]ional (perioada de criz`, pierderea \ncrederii, dorin]a unei comunic`ri personalizate, transparen]`) [i ra]ional (existen]a unui anumit scop care conduce fiecare ac]iune, eviden]e tangibile).

Cum s-au schimbat \n ultimii cinci ani preferin]ele românilor \n consumul de mezeluri?

S-a putut observa o evolu]ie pozitiv` \n ceea ce prive[te consumul de mezeluri: consumatorul romån este mult mai educat, alege matur cel mai bun raport calitate-pre], este mult mai atent la igiena produselor atåt \n timpul procesului de fabrica]ie cåt [i \n timpul comercializ`rii [i a penalizat drastic foarte multe produse de calitate \ndoielnic`. Produsele de calitate au \nregistrat cre[teri de peste 10%, iar foarte multe produse de calitate inferioar` au sc`zut semnificativ \n volume sau chiar au disp`rut de pe rafturile magazinelor. Un mediu [i mai favorabil va fi \ncepånd cu data de 1 iunie 2015, cånd se va reduce TVA-ul de la 24% la 9%, ceea ce este \n favoarea consumatorului, care poate s` primeasc` mai mult` calitate la acela[i pre].

Care este strategia de pozi]ionare [i comunicare pentru fiecare dintre cele patru branduri ale Caroli Foods Group – Caroli, Maestro, Sissi, Campofrio?

Brandul Maestro dorim s`-l pozi]ion`m \n segmentul de “smart choice” cu “traditional touch” oferind produse cu

Dintre gamele de produse pe care le ave]i \n portofoliu, care sunt primele trei \n privin]a volumului de vânz`ri?

Categoria cea mai apreciat` de consumatori, din punctul de vedere al volumului cel pu]in, este categoria de salam.

Aceasta are o pondere important` atåt \n totalul pie]ei de mezeluri, cât [i \n portofoliul Caroli Foods Group. |n aceast` categorie, oferim produse foarte variate prin intermediul tuturor brandurilor active din portfoliu. Urm`toarea categorie \n preferin]e este [unca. Aceast` pozi]ie se datoreaz` [i faptului c`, \n categoria [unc`, potrivit cifrelor comunicate de Nielsen KAI, suntem prima alegere a consumatorului romån. Categoria cremwur[ti, preferat` de copii, reprezint` o prioritate atåt ca importan]` pentru consumator, dar [i ca pondere \n business.

specific local. Brandul Caroli este foarte versatil, o ofert` pentru familiile cu copii, incluzånd o varietate mare de produse cu mult` carne \n cadrul fiec`rei categorii de mezeluri. Campofrio este brandul “trendy and tasty”, cu produse atåt locale cåt [i din import, sub conceptul European Heritage, putånd oferi specialit`]i tradi]ionale din buc`t`rii celebre europene: Spania, Fran]a, Portugalia sau Italia. Brandul Sissi, pozi]ionat \n segmentul premium, livreaz` un nivel ridicat de protein`, nivel sc`zut de colesterol, f`r` gluten [i nivel sc`zut de sare – cel mai mare num`r de consumatori \n catego-

ria de [unc` aleg Sissi pentru toate aceste atribute. Iar de la finalul anului trecut, brandul Sissi a intrat [i pe segmentul de salam, votat de consumatori drept Produsul Anului 2015.

Dintre cele patru, care este brandul cu cea mai mare cot` de pia]`?

Brandul cu cea mai mare cot` de pia]` atåt \n portofoliul Caroli Foods Group, cât [i din punctul de vedere al consumatorului, care l-a plasat \n topul preferin]elor (conform Nielsen KAI, februarie 2015), este Caroli – lider \n volum, cu o cot` de pia]` de 11,5%.

ANA MARIA B~JAN, Marketing, Business Development & PR Executive Director, Caroli Foods Group

Cum se define[te inova]ia \n industria de procesare a c`rnii?

Inova]ia \n categoria de mezeluri urmeaz` acela[i traseu ca \n orice alt` categorie. Poate fi inova]ie \n produs, cum a fost lansarea brandului Sissi \n categoria de salam, care a [i cå[tigat confirmarea consumatorului fiind votat Produsul Anului 2015 pentru categoria de salam, poate fi inova]ie \n ambalaj: preg`tim un proiect pe care \l lans`m la \nceputul lunii iunie, cu inova]ie de ambalaj, poate fi inova]ie \n comunicare sau poate cumula toate acestea, cum este noua ofert` 360 din categoria de cremwur[ti oferit` consumatorilor de brandul Caroli, un produs cu 80% carne, \ntr-un nou ambalaj votat de consumatori [i comunicat \ntr-un nou concept, “Hai s` Cremwur[t`rim!”, cu ajutorul noii voci a brandului Caroli: “{erve]elul Carolino”. Ne-am propus s` fim un adev`rat “real game changer” pentru consumatorul din categoria de mezeluri atåt printr-o strategie de marketing a inova]iei eficient` [i efectiv`, dar [i \mprumutånd din expertiza partenerilor no[tri Campofrio (num`rul 1 \n Europa pe pia]a mezelurilor) [i Sigma Alimentos (num`rul 1 \n Mexic [i principalul juc`tor \n acela[i segment de pia]` \n SUA). Biz Biz

53

STRATEGIE

Puterea designului Un experiment de o s`pt`mån` a adus \n Bucure[ti un studio temporar de Design Thinking. Este o metod` care schimb` regulile \n aproape orice domeniu, de la urbanistic` la business. DE OVIDIU NEAGOE

R

ecent, Daniela Marzavan, Senior Lecturer la Universitatea de {tiin]e Aplicate din Berlin, a avut o s`pt`mån` extrem de agitat`. Pentru [apte zile, Design Thinkers Group a deschis un studio temporar \n centrul vechi al Capitalei, care a pus lumina reflectoarelor pe Design Thinking. Nu v` speria]i de denumire, pentru c` nu este nevoie s` ave]i talent la desen sau s` lucra]i \n industriile creative ca s` folosi]i gândirea de tip design.

A]i avut o s`pt`mân` foarte agitat`. Care a fost ideea din spatele studioului temporar pe care l-a]i avut la Hanul Gabroveni? }elul nostru a fost s` capt`m valorile [i spiritul de pe pia]a din Bucure[ti [i din România, pentru c` noi vindem un concept pe care \l [i aplic`m \n munca noastr`, \n care credem, pentru c` dac` crezi \n ceva, \l po]i vinde mult mai bine [i transferul de cuno[tin]e se face mult mai natural [i mai autentic. Design Thinking \ncepe cu empatia [i explorarea contextului utilizatorului

54

Biz

t`u final sau intermediar. Ce am f`cut aici a fost s` \n]elegem. Ce am f`cut toat` s`pt`mâna a fost s` punem \ntreb`ri. {i, ca orice \ntrebare, te las` la urm` cu [i mai multe \ntreb`ri, deci am pus [i mai multe \ntreb`ri.

Noi, echipa, ne-am \ntâlnit la fiecare câteva zile [i am tras concluzii, am f`cut un mapping al insight-urilor pe care le-am primit. Ce ne-a pl`cut foarte tare la “Biz Innovation Forum” (Daniela Marzavan a sus]inut workshop-ul “Inova]ie prin Design Thinking” \n cadrul evenimentului – n.r.) [i ce ne-a surprins foarte mult a fost tinere]ea persoanelor de acolo. Noi fiind prezen]i mai ales pe pia]a vest-european`, [tim c` avem de foarte multe ori de a face cu structuri mai vechi [i cu interlocutori care au crescut [i au \mb`trânit cu aceste structuri, reguli, procese [i proceduri [i c`rora le este foarte greu s` \mbr`]i[eze schimbarea, necunoscutul [i inova]ia ca atare. Am r`mas pl`cut surprinse de versatilitatea [i adaptabilitatea contextului de aici [i a oamenilor, pentru c` am venit s` cunoa[tem oameni.

La fiecare câteva zile a]i organizat sesiuni de “sharing insights”. Care au fost cele mai importante concluzii pe care le-a]i tras?

Exist` foarte multe oportunit`]i neapreciate [i nevalorizate cum ar trebui, \ncepând de la câteva lucruri m`runte, ca design decisions pe care le vezi f`cute gre[it \n absolut toate domeniile, de la urban planning la servicii clasice de gastronomie, turism, dar [i la designul strategiilor \n afaceri, pentru c` am avut ocazia s` vorbim [i cu oameni din interiorul corpora]iilor, sau la designul proceselor din interiorul organiza]iilor. Vedem c` este foarte mult de lucru cu instrumentele de Design

“Am discutat cu cei din industriile creative [i se vorbe[te despre schimbarea identit`]ii Bucure[tiului, de la outsourcing la produc`tor, la creator, la inovator.”

DANIELA MARZAVAN, SENIOR LECTURER LA UNIVERSITATEA DE {TIIN}E APLICATE DIN BERLIN

DANIELA MARZAVAN

Foto: VALI MIREA

este Senior Lecturer for Design Thinking la Universitatea de {tiin]e Aplicate din Berlin, consultant de business [i partener al agen]iei Design Thinkers Group.

De peste 15 ani locuie[te [i lucreaz` \n Germania, dar a fost implicat` [i \n proiecte de scurt` durat` \n Spania, Portugalia, Fran]a, Japonia, Egipt sau Algeria. Rom창nca a contribuit la construc]ia celui mai de succes coworking space european, betahaus din Berlin, a fost community catalyst [i social experience designer \n Lisabona, unde a format ecosistemul de antreprenori [i incubatorul de start-up existent ast`zi \n colaborare cu Prim`ria Lisabonei.

Biz

55

STRATEGIE

Thinking, cu instrumentele Service Designului. Design Fiction este urm`torul lucru pe care l-am v`zut. Alt insight este c` inteligen]a acestor tineri este folosit` foarte pu]in de companii. {i este o devalorizare incredibil` a acestor tineri. Pe de o parte vedem foarte mare poten]ial pentru corpora]ii s` capteze valoarea pe care o au. |]i dau un exemplu, call center-ul: acolo ai interac]iune cu utilizatorul final, deci insight-urile de acolo le po]i folosi pentru a schimba servicii sau produse, pot duce la schimb`ri [i inova]ii la un nivel absolut disruptiv, ceea ce ar aduce o mul]ime de avantaje. Ceea ce vedem este c` România, ca pia]` de outsourcing, \n care toate aceste creiere tinere [i prea de[tepte sunt folosite sub nivelul lor, va disp`rea, pentru c` vor ap`rea alte pie]e mult mai ieftine. Ce se va \ntâmpla cu to]i oamenii ace[tia cu o medie de vârst` de 30 de ani, care au \nv`]at s` gândeasc` corporate [i care nu au \nc` acea \ncredere de a se redescoperi [i de a se re\nnoi? {i aici vedem alt poten]ial de a intra pe pia]` cu solu]ii [i programe educa]ionale pentru c`, repet, cu Design Thinking noi suntem acum \ntr-o faz` de educare a pie]ei, \n niciun caz de penetrare pe pia]`.

Este o faz` de educare [i de empowering \n domeniul antreprenorial, pentru ace[ti tineri care au fost crescu]i [i educa]i \n mediul corporate.

Corpora]iile se pare c` se vor \ndrepta mai mult spre est.

Am discutat cu cei din industriile creative [i se vorbe[te despre schimbarea identit`]ii Bucure[tiului, de la outsourcing la produc`tor, la creator, la inovator.

56

Biz

Ce feedback a]i avut \n urma acestor discu]ii?

Este o \ncredere din ce \n ce mai mare, se schimb` foarte multe \n mintea oamenilor. {i aceste schimb`ri vor duce la o nevoie de antreprenoriat, de a face ceva ce-]i face pl`cere, de a crea valoare prin munca ta, de a crea un impact la nivel de societate, de a nu fi doar un simplu consumator, ci [i produc`tor, cum s-a \ntâmplat [i \n alte ]`ri pe care le-am observat [i \n care am lucrat. Am vorbit cu foarte multe femei, ceea ce din nou \n societ`]i \n care lucr`m noi, la nivel de change making, este o raritate.

Am auzit de foarte multe ori fraza “Vreau s` fac ceva mai bine pentru copilul meu” sau “Am un copil mic acas` [i vreau s` schimb ceva pentru el. Peste ani, când m` va \ntreba ce am f`cut pentru viitorul lui, \mi doresc s` \i spun: uite, asta, asta [i asta sau m`car am \ncercat”. E un spirit nou care vine din urm` [i este unul cu totul diferit de mo[tenirea comunist`, care se dilueaz` din ce \n ce mai mult, din fericire.

Cum se vede Bucure[tiul? |n spa]iul nostru temporar, i-am \ntrebat pe oameni despre valorile Bucure[tiului, \n ce crede, ce simte Bucure[tiul [i care este atitudinea acestui ora[. I-am pus s` scrie o scrisoare de dragoste [i una de desp`r]ire pentru Bucure[ti. Este o rela]ie hate / love. |ns` oamenii nu mai vor s` plece, nu mai sunt preg`ti]i s` plece, s` se \ndrepte spre Londra, Berlin sau Amsterdam. Am captat foarte mult` energie

tân`r`, a unor oameni care chiar vor s` schimbe ceva. {i am vorbit inclusiv cu oameni trecu]i de 55 de ani [i la \ntrebarea “|ncotro se \ndreapt` Bucure[tiul?” r`spundeau: “Dac` \i ascult`m pe tineri [i le urm`m ideile, \nspre mult mai bine”. Noi suntem plini de energie pozitiv`. Nu am r`mas doar \n centrul vechi, ci ne-am dus, cu designerii pe care i-am adus aici din Olanda, Anglia [i Germania, \n cartiere precum Pantelimon, Iancului, am ie[it \n afara Bucu-

“Dac` Romånia chiar vrea s` se pozi]ioneze ca ]ar` inovatoare din cap`tul estic al Europei, poate s-o fac`. Noi, din cap`tul cel mai estic al Europei, infiltr`m inova]ie [i antreprenoriat \n vestul Europei.”

DANIELA MARZAVAN

re[tiului, lâng` Târgovi[te, i-am dus \ntr-un sat de ]igani, ne-am dus \n Doroban]i, ne-am dus \n greenfield, pentru c` asta \nseamn` Design Research [i ethnography, s` vezi contextul real al societ`]ii pentru care \ncerci s` desenezi un serviciu sau un produs.

Am avut un format de discu]ii inedit, “Talk to me about”, pe care l-am aplicat [i \n Portugalia când am lucrat cu administra]ia local` [i \n Cairo când am lucrat cu guvernul german pentru dezvoltare extern`. Acest format nu este doar un panel de exper]i, ci \n primul rând observi ce vor oame-

nii. Am mai vorbit despre ce poate face designul pentru afacerea ta [i am avut pl`cerea s` vin` reprezentan]i de la Google, de la MSM România s` ne spun` cum educ` ei noii manageri \n programele lor de MBA c`tre gândirea tip design [i antreprenoriat. Am avut-o [i pe Emma Jefferies, care scrie noua carte “Organisational Transitions”, [i \n sal` pu]ini oameni, dar ale[i, care chiar vor s` fac` ceva, din industrii creative [i corpora]ii.

Ce workshop a stârnit cel mai mare interes \n rândul participan]ilor?

Cred c` va fi cel de mâine (23 mai – n.r). Se nume[te “Designing Ships for Empathy” [i vom avea o component` fizic` de construire a viitorului, nu doar gândind, ci cu mâinile, pentru c` de multe ori ideile, dac` ne trec prin mân`, devin ceva tangibil, palpabil, vorbim altfel despre ele. Vom construi efectiv o viziune de viitor pentru zona de business din România, cred c` va fi foarte interesant. Cred c` [i workshopul “Social Design” va fi foarte vizitat. Pe noi ne-a uimit gândirea foarte tân`r` din corporate, adaptarea foarte rapid`, faptul c` de multe ori nu era un workshop, dar oamenii vedeau anumite lucruri puse pe panouri [i \ncepeau s` interac]ioneze cu ele din proprie ini]iativ`, nu trebuia s` \i convingi. Am r`mas foarte pl`cut surprin[i, pentru c` \n alte culturi [i ]`ri \n care lucr`m nu este a[a, trebuie s` \i rogi, s` \i implori, s` le explici c` \ntr-un anumit interval de timp au de f`cut o serie de sarcini.

STRATEGIE

Din ce a]i observat \n aceast` perioad`, crede]i c` a crescut interesul pe plan local pentru Design Thinking?

Categoric. A crescut [i va cre[te \n continuare. Acum dou` s`pt`mâni am aflat noua denumire a jobului meu, \ncercând, la conferin]a “re:publica” din Berlin (cea mai mare conferin]` de blogging, internet & society din Europa, cu aproape 7.000 de participan]i din toate col]urile lumii), s` explic unui cercet`tor cu ce m` ocup; a spus: “A, e[ti un hubtrepreneur, creezi hub-uri [i \n jurul lor antreprenoriat”. Când construie[ti aceste hub-uri ai mereu la \nceput curio[i, cei care vin [i casc` ochii s` vad`. Apoi, mai a[tep]i un pic s` vin` oamenii care au auzit de la curio[i c` s-a \ntâmplat ceva, c` ace[ti curio[i sunt foarte comunicativi, iar un al treilea layer sunt oamenii care vin [i remarc` faptul c` [i ei fac ceva \n acest gen. Am cunoscut oameni, agen]ii [i companii care au spus c` deja lucreaz` \n acest fel de mult. Atunci \ncepe o conversa]ie [i la aceea am vrea noi s` ajungem. {i cred c` se va \ntâmpla, poate data viitoare când vom reveni.

Comparativ cu alte pie]e pe care a]i activat, unde se afl` România la nivel de DT? Eu zic c` suntem foarte \n grafic. Este greu s` vezi din afar`, când de fapt tu e[ti [i din`untru. |n toate ]`rile \n care lucrez sunt clar din afar`, cu toate c` \n Portugalia am [i locuit o vreme, iar \n Germania sunt [i foarte nem]oaic` de fapt. Cred c` România este \ntr-adev`r pe

un drum foarte bun [i cred c` oamenii nu au sechelele pe care le au foarte multe locuri \n care am fost. Fie din cauza unei crize recente politice, foarte puternice, am avut-o [i noi, dar au trecut de atunci câ]iva ani buni, fie din cauza unei crize economice foarte puternice, am avut-o [i noi, dar nu se compar` cu Grecia, Spania, Portugalia. Sper c` zona de bu-

siness va \n]elege mai devreme, pentru c` România are poten]ialul de a arde etape [i de a nu face toate gre[elile [i tot drumul lung parcurs de organiza]iile [i corpora]iile din Europa de Vest. Poate ajungem mai repede unde sunt ele acum. S` nu crede]i c` Design Thinkingul sau Designul sunt absolut acceptate, \mbr`]i[ate [i implementate \n marile corpora]ii mai ales din Europa.

Dac` România chiar vrea s`

se pozi]ioneze ca ]ar` inovatoare din cap`tul estic al Europei, poate s-o fac`. Noi, din cap`tul cel mai estic al Europei, infiltr`m inova]ie [i antreprenoriat \n vestul Europei [i d`m \napoi valoare UE. România este ca o coal` alb`. Pe to]i pe care i-am adus aici i-am \ntrebat: “Ce credeai despre România \nainte?”. Nu aveau nicio p`rere. E excelent s` po]i s` te reinventezi [i ar trebui folosit exact acest fapt, c` mereu am fost sub radar. Când ai o coal` alb` po]i s` desenezi tu ce vrei.

Ce planuri mai ave]i pe viitor?

Emma Jefferies tocmai s-a \ntors din Arabia Saudit`, unde a lucrat cu antreprenoriatul feminin de acolo.

Eu am fost la \nceputul anului \n Algeria [i voi pleca din nou, unde lucrez cu Ministerul de Dezvoltare Economic`, pe dezvoltarea antreprenoriatului, pentru c` au o rat` foarte mare de [omaj [i servicii foarte proaste [i inexistente de fapt. Apoi, \n Germania, avem foarte mult` treab` cu universit`]ile, cu transferul de cuno[tin]e de la universit`]i la industrie.

Cre`m, dac` vrei, incubatoare care s` ia tinerii din facultate, care [i a[a nu [tiu ce vor face cu toate cuno[tin]ele acumulate, [i s` \i preg`teasc` pentru pia]`.

Eu lucrând [i la facultatea din Berlin, [i la cea din Spania, practicam demult asta \n cursurile noastre de Design Thinking. Le-am gândit \n a[a fel \ncât tinerii s` ias` cu un proiect concret, s` ias` cu o cooperare concret` cu o companie. |]i dau un exemplu: o companie vine [i d` un

challenge unui grup de studen]i, pe care eu \i adun din diferite discipline – cum pot conecta tehnologia internet of things la aparatura mea electronic` – [i vrea insight-uri.

Prin procesul de Design Thinking noi livr`m companiilor insight-uri foarte tinere [i foarte proaspete, pe care \n departamentul t`u de cercetare [i dezvoltare nu le vei primi, iar tinerii primesc un insight foarte clar despre cum se lucreaz` la tine \n companie. A[a apar de foarte multe ori joburi, internshipuri, deci ne ax`m pe transferul acesta universitate-industrie-societate, pentru c` avem [i foarte multe proiecte pe social design. Simone Veldema lucreaz` cu un ONG foarte mare care regânde[te felul \n care se face dezvoltarea unei ]`ri. Este o regândire organiza]ional` a felului \n care lucreaz` ONG-urile.

Mai am proiecte personale cu internet of things \n Madagascar [i Kenya, \n Brazilia cu guvernul local lucr`m s` instal`m nu hub-uri de business, ci hub-uri de cultur`. Adic` s` \i aju]i pe cei care au un business \n domeniul culturii, precum cei cu o trup` de teatru de exemplu, s` \[i fac` un business.

Când v`d Gabroveniul m` gândesc la incubatorul cultural pe care l-am vizitat luna trecut` \n Lisabona, care se va deschide \n septembrie, [i chiar m` gândeam cât de interesant ar fi ca [i aici s` existe un etaj \ntreg pe baz` de aplica]ii, unde s` ai businessuri culturale care s` beneficieze de coaching, de mentoring. Biz Biz

57

STRATEGIE

Banca \n era digital` Clien]ii se schimb` [i folosirea canalelor digitale cre[te, iar UniCredit se preg`te[te pentru aceast` nou` realitate prin dezvoltarea [i \n Romånia a serviciilor de internet banking, mobile banking [i servicii multichannel. DE OANA VOINEA

B

`ncile fizice vor fi \nlocuite cu cele digitale, pentru c` acesta este viitorul bankingului. {i asta o spune chiar un bancher, Federico Ghizzoni, Chief Executive Officer al Grupului UniCredit, unul dintre cele mai puternice conglomerate bancare europene. “Nu putem crea o banc` digital` f`r` UniCredit Business Integrated Solutions”, a declarat Ghizzoni la Bucure[ti, la aniversarea de 10 ani a UniCredit Business Integrated Solutions (UBIS), divizia de servicii a grupului bancar.

Clien]ii se schimb` [i folosirea canalelor digitale cre[te, iar ]inta UniCredit este dezvoltarea serviciilor de internet banking, mobile banking [i servicii multichannel, a mai spus Ghizzoni. Acesta a ar`tat c` sucursala din România a UBIS, care va \nregistra o cre[tere a num`rului de angaja]i \n urm`torii doi ani cu \nc` 20%, este un punct de referin]` pentru b`ncile din divizia Europa Central` [i de Est, sprijinindu-le \n implementarea de proiecte inovative [i de succes, implementate \n cadrul acestei “noi fabrici digitale” a grupului, cu accent pe CRM, internet banking, mobile banking [i servicii multichannel. |nfiin]at` \n 2005 cu 250 de angaja]i, dedicat` \n special oferirii de servicii de MDM (Master Data Management) pentru pl`]ile electronice ale coresponden]ilor bancari pentru activit`]ile desf`[urate \n Italia, sucursala

58

Biz

româneasc` a UniCredit Business Integrated Solutions [i-a extins gradual scopul \n vederea includerii de noi servicii pentru grup, \n special \n sectorul IT. Astfel, compania [i-a extins aria de competen]` pentru a sprijini nu doar clientul pe plan local, UniCredit }iriac Bank [i banca din Italia, ci [i opera]iunile din Germania [i Austria. |n prezent, echipa UBIS din România are 1.400 de oameni, reprezentând 14% din totalul for]ei de munc` din companie, [i este prev`zut` o cre[tere cu 20% a num`rului de angaja]i, datorit` unui program de recrutare [i formare profesional` create special.

Astfel, acest centru de competen]` este destinat s` devin` al doilea ca m`rime din cadrul companiei, dup` cel din Italia, au ar`tat reprezentan]ii UniCredit.

Potrivit lui Federico Ghizzoni, Europa Central` [i de Est aduce 26% din profitul brut opera]ional al grupului, iar \n acest context România este un centru de excelen]` foarte important pentru UniCredit, datorit` prezen]ei locale de tradi]ie a b`ncii [i a companiei de servicii care are un mare poten]ial de cre[tere. “Sus]inem evolu]ia digital`, astfel \ncât serviciile noastre multichannel s` devin` mai eficiente [i s` ofere platforme din ce \n ce mai u[or de folosit. UniCredit Business Integrated Solutions, care s`rb`tore[te 10 ani de succes, face ca aceast` transformare tehnologic` s` fie posibil` [i se reafirm` ca un ele-

STRATEGIE

ment important pentru atingerea acestor obiective”, a subliniat Federico Ghizzoni.

La rândul s`u, Paolo Cederle, Chief Executive Officer al UniCredit Business Integrated Solutions, a ar`tat c` angaja]ii ini]iali ai UniCredit Business Integrated Solutions sunt acum parte integrant` a grupului, câ[tigând experien]` profesional` nu numai la nivel local, ci [i la nivel european, \n principalele ]`ri occidentale \n care este prezent` compania, \n CEE, dar [i \n b`ncile comerciale ale grupului. |n 2014, echipa UBIS din România a crescut cu 386 de noi angaja]i, preponderent \n IT sau cu anumite competen]e specializate pe opera]iuni.

“Celebr`m o etap` foarte important` pentru companie, posibil`, de asemenea, datorit` angaja]ilor no[tri talenta]i [i foarte bine preg`ti]i. |mpreun` am atins un nivel excelent de servicii prin contribu]ia centrului nostru de competen]e inovator [i dinamic din România, destinat s` devin` al doilea ca m`rime din re]eaua UniCredit Business Integrated Solutions, dup` cel din Italia”, a ad`ugat Paolo Cederle.

Obiectivul UniCredit Business Integrated Solutions este s` furnizeze maximum de valoare clien]ilor prin dezvoltarea unui model de operare unic [i inovator, prin integrarea [i utilizarea de noi metodologii [i sinergii la costuri optimizate. Compania \mbin` diferite abord`ri ce se bazeaz` pe competen]ele [i experien]a angaja]ilor pentru furnizarea unor servicii mai eficiente c`tre business, confirmând astfel c` ariile IT [i opera]iuni sunt foarte importante pentru strategia comercial` a grupului, dup` cum au ar`tat reprezentan]ii UniCredit.

Paolo Cederle a mai declarat c` România este din ce \n ce mai important` \n cadrul grupului [i nu prin prisma for]ei de munc` ieftine, ci chiar prin talentul managerial. “România export` talent managerial \n grup”, a spus Cederle, ad`ugând c` [i mediul academic din România este

foarte bun. Acesta a ar`tat c` num`rul de ingineri per capita \n România este peste nivelul din SUA, India sau China [i s-a ar`tat impresionat de num`rul de medalii ob]inute de olimpicii români la informatic`.

Proiectul cel mai inovator al sucursalei UBIS din România este noua platform` digital` dedicat` b`ncilor grupului din Divizia Europa Central` [i de Est (CEE). Aceasta const` \n realizarea unui ecosistem digital dedicat regiunii cu focus pe CRM, internet banking, mobile banking [i servicii multichannel. Pornind de la investi]iile f`cute de grup \n IT&C, pilonul de Retail CRM are drept scop crearea unei platforme comune \n toate ]`rile CEE, ceea ce ajut` la cre[terea eficien]ei, utilizând \n acela[i timp noi tehnologii ca big data [i marketing \n timp real.

Partea de internet banking este o component` din cadrul sectorului Web Banking, destinat proiect`rii noii platforme Internet Banking CEE. Solu]ia va fi integrat` [i armonizat` cu o abordare comun` de canal direct care se bazeaz` pe o nou` arhitectur` IT. Serviciile Mobile & Multichannel Banking sunt continuu \mbun`t`]ite [i extinse \n ceea ce prive[te produsele [i tehnologiile de suport.

UniCredit Business Integrated Solutions este compania de servicii a Grupului UniCredit creat` din integrarea [i consolidarea a 16 companii din grup destinate furniz`rii de servicii \n domeniile IT&C, back office, middle office, servicii imobiliare, de securitate [i achizi]ii. Fiind una dintre primele companii de acest fel la nivel european, a reorganizat procesele operative necesare func]ion`rii corecte a activit`]ilor grupului, bazându-se pe o furnizare de servicii cu o mai mare flexibilitate [i inova]ie, utilizând metoda Agile pentru \mbun`t`]irea timpului de r`spuns. Compania are aproximativ 10.000 de angaja]i [i \[i desf`[oar` activitatea \n 11 ]`ri: Italia, Austria, Cehia, Germania, Polonia, România, Slovacia, Ungaria, Marea Britanie [i dou` sucursale aflate la New York [i Singapore. Biz Biz

59

STRATEGIE

Ambi]ii mari, relaxare pe m`sur`

C

u aproximativ 20 de m`rci \n competi]ie pentru aten]ia [i buzunarele romånilor, pia]a berii este una dintre cele mai dinamice. Bugetele de advertising cheltuite plaseaz` an de an juc`torii din industrie \n topul investitorilor \n publicitate, iar promo]iile agresive [i campaniile de imagine sunt armele cu care lupt` mai toate brandurile. Pe segmentul economic, Ciuca[ este una dintre m`rcile cu cele mai de succes pove[ti. |n numai trei ani a urcat de pe locul 8 pe pozi]ia a doua dup` cota de pia]` \n volum la nivel na]ional pe segmentul s`u de pia]`.

Cum a fost posibil acest lucru? O mare contribu]ie a avut-o strategia de comunicare propus`, explic` reprezentan]ii GMP Advertising, agen]ia care pe parcursul ultimilor trei ani a gestionat comunicarea brandului Ciuca[. “|n 2011, cånd am \nceput s` lucr`m pentru Ciuca[, acesta era un brand cu ambi]ii mari. }intea s` ajung` de pe locul 8 \n top 3 branduri de bere din România. Am reu[it prin strategia de comunicare propus` un salt uimitor pån` pe locul 2, dep`[ind astfel obiectivul asumat”, explic` Andreea Nemens, director executiv al GMP Advertising. |n afar` de consisten]` [i relevan]` \n comunicare, Victor Teio[anu, Senior Brand Manager Ciuca[, Stejar, Azuga \n cadrul Ursus Breweries, este de p`rere c` au contat [i \n]elegerea consumatorului \mpreun` cu nevoile

60

Biz

[i aspira]iile lui, execu]ia excelent` la punctul de vånzare [i nu \n ultimul rånd construirea de rela]ii pe termen lung cu partenerii de afaceri.

Ciuca[ este un brand pozi]ionat pe segmentul economic, \ns` nu este unul ieftin, \n categoria sa este una dintre cele mai scumpe beri, prin urmare nu a intrat \ntr-o b`t`lie agresiv` a pre]urilor, ci a decis s` mizeze pe alte atribute cu care rezoneaz` consumatorul din segmentul economic. “Dac` ne uit`m la romånul din segmentul economic vom constata c` este un amestec de rural cu urban, pentru care natura e important`”, spune Andreea Nemens. |n 2012, metafora pentru natura mult råvnit` de consumator a fost

Foto: © Snicol24 – Dreamstime.com

|n 2011, Ciuca[ se afla pe locul 8 \n clasamentul dup` volumul m`rcilor de bere din Romånia, dar avea ambi]ii mari.

Trei ani mai tårziu, nu numai c` [i-a atins obiectivele, dar le-a [i \ntrecut. DE LOREDANA S~NDULESCU

“|n 2011, cånd am \nceput s` lucr`m cu Ciuca[, acesta era un brand cu ambi]ii mari: de a ajunge de pe locul 8 \n top 3 branduri de bere din Romånia. Ciuca[ nu este o bere ieftin` pentru segmentul economic, unde principalul factor care influen]eaz` decizia de cump`rare este pre]ul.”

ANDREEA NEMENS, DIRECTOR EXECUTIV, GMP ADVERTISING

STRATEGIE

construit \n jurul ideii de prietenie [i lini[te. Natura r`måne \ns` \n continuare o parte important` din ADN-ul brandului. “Poiana Ciuca[ este acel loc de natur` idilic`, perfect pentru a te destinde [i a l`sa de-o parte grijile de zi cu zi. |n 2014 am accentuat mai mult \n comunicare beneficiul final – relaxarea – dar tot \n contextul unei armonii des`vår[ite \n mijlocul naturii”, precizeaz` Victor Teio[anu, care consider` c`, de[i relaxarea este un beneficiu specific \ntregii categorii de bere, pe parcursul timpului multe dintre m`rci s-au \ndep`rat de acest teritoriu [i au complicat foarte mult mesajul c`tre consumatori.

Rezultatele bune \nregistrate de Ciuca[ sunt explicate de reprezentan]ii brandului [i din perspectiva deciziilor luate \n materie de ambalaje [i promo]ii. O realizare este considerat` a fi mixul de ambalaje \n interiorul c`ruia a crescut ponderea celor nereturnabile (preponderent sticl`) fa]` de PET. De asemenea, \n decembrie anul trecut, Ciuca[ a intrat pe o zon` de consum neacoperit` pån` atunci de brand prin lansarea PET-ului de un litru, iar la \nceputul acestei veri lanseaz` mixul de bere [i limonad` Ciuca[. |n ceea ce prive[te fidelizarea consumatorilor, a mizat mai pu]in pe promo]ii na]ionale [i mai mult pe campanii personalizate la nivel de regiune [i uneori la nivel de jude]. Biz

Poiana Ciuca[, iar sintagma cu care Ciuca[ era prezentat` \n campania de imagine creat` de GMP Advertising la acel moment era “Berea favorit` a naturii”. Spotul campaniei, avåndu-l ca personaj central pe Cornel, cerbul din poian`, dezv`luia secretele berii Ciuca[: mal] rumenit, hamei aromat [i ap` proasp`t`. Doi ani dup` lansarea promisiunii de a aduce natura mai aproape de consumator, Ciuca[ a venit cu o nou` propunere. Din aprilie 2014, relaxarea a devenit pasul urm`tor firesc \n platforma de comunicare.

Campania a debutat cu un spot TV care prezint` relaxarea ca pe un ritual necesar \n via]a consumatorului,

“Ciuca[ a fost \n anul 2014 marca cu cea mai spectaculoas` evolu]ie pe pia]a berii, cu o cre[tere \n volume [i cot` de pia]` semnificativ` fa]` de anul anterior.

Putem zice cu måndrie c` am \nceput anul 2015 de pe primul loc pe segmentul de bere economic.”

VICTOR TEIO{ANU, SENIOR BRAND MANAGER CIUCA{, STEJAR, AZUGA Biz

61

STRATEGIE

Zece ani de nota zece Bucure[ti, New York, Moscova, Istanbul [i de la cap`t. Dup` aproape un deceniu petrecut \n filiale Avon din str`in`tate, Angela Cre]u se gånde[te ca, \n cå]iva ani, s` se \ntoarc` \n Romånia. DE OVIDIU NEAGOE

P

e Angela Cre]u, General Manager al Avon Turcia, Africa [i Orientul Mijlociu, am \ntålnit-o la elegantul sediu din Istanbul al companiei, unde ne-a povestit despre experien]a interna]ional` de management acumulat` \n New York, Rusia [i apoi \n Turcia, despre planurile viitoare pentru Avon, particularit`]ile pie]ei cosmeticelor din Turcia [i despre mediul dificil de business din Moscova.

Când [i mai ales cum a ap`rut oportunitatea s` conduce]i Avon Rusia [i, mai târziu, Avon Turcia?

Acumulasem deja câ]iva ani de experien]` \n top management, pentru c` fusesem General Manager \n Avon România pentru cinci ani. Pe parcursul acestor cinci ani, datorit` schimb`rilor \n modelul de business, România devenise un trendsetter \n \ntregul portofoliu al Avon, prin faptul c` am adus digitalul, social media [i transform`rile de service model \n \ntreaga platform` a businessului, ceea ce a generat un alt model de a interac]iona cu consumatorii: acest social shopping. {i datorit` acestor schimb`ri mi s-a m`rit ini]ial rolul s` fiu lider pentru zece pie]e \n Europa de Sud-Est. Am reu[it s` câ[tig`m cot` de pia]`, s` repozi]ion`m compania [i acolo, \ntr-un timp mult mai scurt, pentru c` nu am mai explorat, deja [tiam re]eta de succes. Atunci am primit acest rol, s` m` mut \n New York [i s` ocup func]ia de Vice-President Business Model Innovation, lucrând cu \ntregul portofoliu, peste 100 de ]`ri de pe toate continentele, ca s` reu[im acela[i tip de transformare. S-a v`zut c` ceea ce am reu[it noi \n Europa Central` era urm`torul 62

Biz

capitol de transformare pentru Avon.

Dup` un an [i jum`tate acolo cred c`, mai mult ca un rezultat al aspira]iilor mele de carier`, mi s-a dat acest rol \n Rusia. Eu nu am cerut Rusia, am cerut s` m` \ntorc ca General Manager, pentru c` asta este sursa mea de energie, nu pot ac]iona ca un consultant [i am \n]eles foarte bine \n New York c` \mi este foarte greu s` operez atâta timp cât rolul m` define[te ca un Regional sau Global Support, care nu \]i d` oportunitatea s` implementezi al`turi de echipa ta lucruri, ci doar s` le oferi consultan]` celorlal]i General Manageri. {i a ap`rut acest rol. Ini]ial am fost destul de cople[it` de m`rimea lui pentru c` nu urma doar s` ac]ionez \ntr-o pia]` foarte complex` din punct de vedere logistic, de structur`, de cultur`, dar [i prin faptul c` presiunea din portofelul Avon era foarte mare: Rusia [i Europa de Est \nseamn` un business de aproape un miliard de dolari. M-am mutat din New York \n Moscova, am fost director general pentru Rusia [i Europa de Est pentru trei ani [i apoi am mai continuat un an \n Europa de Est, timp \n care am f`cut tranzi]ia aici.

Cum este mediul de afaceri din Rusia?

M-au trimis pe mine, de[i [tiau c` o femeie va reu[i destul de greu \n mediul foarte dur de acolo. La \ntâlnirile din industrie, de retail sau FMCG, eram doar dou` femei, eu [i cu GM-ul din acea perioad` al Procter & Gamble, \ntr-un grup de 71 de b`rba]i, to]i conducând diverse firme de diferite m`rimi \n aceast` industrie. |nve]i enorm. |n America am \nv`]at foarte mult pentru c` acolo exist` alte standarde de comunicare decât cele cu care suntem obi[nui]i \n Europa Central` [i

de Est. Au o aten]ie mult mai mare fa]` de interlocutor, lucrurile nu se pot spune atât de direct pe cât ne-am dori, de[i mesajele sunt foarte clare [i se cere \n permanen]` o atitudine foarte prietenoas`. |n America este inacceptabil pentru cineva s` \[i exprime emo]iile de orice fel ar fi acestea, \n condi]iile \n care acestea nu sunt pozitive [i de \ncurajare a interlocutorului, indiferent de subiectul discutat. Asta a condus la foarte multe conflicte [i foarte multe ne\n]elegeri. Am avut un coach care m-a ajutat foarte tare, CEO-ul care m-a adus pe vremea aceea \n acest rol a vrut s` am acest suport, pentru c` \mi raporta o echip` de americani. Mai mult, reprezentam echipa global` \n interac]iunea mea cu toate pie]ele la nivel mondial, inclusiv cele din Asia [i Pacific, care au iar`[i o alt` cultur`. Cu acest coach am \nv`]at s` comunic, p`strându-mi claritatea mesajului, p`strându-mi valorile, dar \n cu totul alte standarde. Apoi, cred c` nu a trecut nicio s`pt`mân` de când m-am mutat la Moscova, l-am sunat [i i-am spus: “Peter, cred c` trebuie s` iei totul \napoi [i dac` se poate \n urm`toarea or`, pentru c` voi fi mâncat` de vie”.

Ne pute]i da astfel de exemple din mediul de business din Rusia? |n Rusia, credibilitatea este imediat distrus` dac` zâmbe[ti f`r` un motiv foarte clar, iar zâmbetul respectiv este oricum considerat nepotrivit \ntr-o discu]ie de business. Este luat drept un semnal de sl`biciune sau de nesiguran]` – principala lor zical` este “Zâmbe[te, [i toat` lumea va crede c` e[ti un idiot”. A trebuit din nou s` \mi reevaluez comunicarea, p`strându-mi

STRATEGIE

valorile [i integritatea principiilor personale, mai ales \n medii atât de schimb`toare. Indiferent de cultur`, nu este sustenabil un model de leadership \n care eu \]i spun ce s` faci, este limitat, nu are niciun viitor, este riscant pentru business, riscant pentru propria ta carier`, deci ai nevoie de un flux de energie [i de informa]ii. Nimeni nu [tie cel mai bine ce e fezabil, ce e relevant [i ce nu este, decât cel cu care lucrezi \n mediul \n care te-ai dus.

Am \nv`]at nu numai limba, \n fiecare ]ar` \n care m-am dus, dar am [i \ncercat prin curiozitatea mea ie[it` din comun s` \n]eleg [i s` respect cultura din care fac parte, p`strându-mi valorile personale. Businessul este unul fascinant, pentru c` vorbim despre 11 fuse orare, de o cultur` aparte, de o infrastructur` [i e[ti permanent \n mi[care. Nu exist` o zi f`r` o surpriz`, indiferent c` este una legat` de resurse umane, de resurse materiale, de situa]ii de criz` \n diverse branch-uri pe teritoriul ]`rii. Cred c` este una dintre cele mai importante perioade de dezvoltare, am spus c` nimic nu m` mai ucide odat` ce am reu[it s` supravie]uiesc acelei perioade, pentru c` exist` o mare r`spundere [i stresul este greu de descris \n cuvinte.

ANGELA CRE}U a absolvit cursurile Facult`]ii de Cibernetic` din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucure[ti, iar ulterior a urmat un program de educa]ie managerial` \n Londra.

A condus opera]iunile Avon \n România, apoi s-a mutat \n New York [i, mai târziu, la Moscova. Actualmente ocup` func]ie de General Manager al Avon Turcia [i este [i vicepre[edinte al Avon pentru Africa [i Orientul Mijlociu. |n urm` cu [ase ani, Angela Cre]u a devenit cel mai tân`r VP din istoria companiei Avon.

Cum a fost plecarea?

Din punct de vedere personal, a tr`i \n Moscova nu este tocmai de recomandat pentru un str`in. Nu zic c` nu m-am bucurat de tot sprijinul companiei, c` nu mi-am f`cut prieteni sau nu am fost activi social, dar cultural sunt destul de circumspec]i [i b`nuitori fa]` de str`ini. Dup` doi ani, când mi s-a terminat primul contract, nu aveam \nc` preg`tit un succesor la nivelul la care a[ fi dorit [i nu am putut s` \i las a[a. Am continuat \nc` un an, ca s` pot s` aduc succesiunea la nivelul la care am promis. Mi-am dorit s` vin acas` de fapt, \n România, pentru c` sunt deja aproape nou` ani petrecu]i \n afara ]`rii. Am 40 de ani, iat`, 25% din via]a mea i-am petrecut \n afara ]`rii. {i mi-e dor de ]ar`. Am zis: “Vreau s` m` \ntorc acas`”, dar am Biz

63

STRATEGIE

de pia]` \ntr-un joc [i de a-i alinia pe to]i \n jurul t`u [i de a lua energie din asta [i a-]i construi strategia sau tactica dac` este pe termen mai scurt, ca \ntr-o competi]ie sportiv`, d` o energie fantastic`. {i nu [tiu dac` este u[or de \mplinit, dar cred c` se poate \mplini \n orice business. Este ceea ce m` ]ine \n form`.

\n]eles c` la nivelul la care am ajuns nu mai am cum s` g`sesc un loc disponibil decât dac` a[ c`l`tori iar foarte mult. Am g`sit o combina]ie care mi-a surâs foarte tare [i aceasta a fost s` conduc businessul din Istanbul [i pentru Africa [i Orientul Mijlociu. Africa mi se pare o oportunitate fabuloas` [i din punct de vedere personal, [i profesional, [i legat de scopul nostru \n via]`. De multe ori ne l`s`m alimenta]i [i de ideea c` avem un impact un pic diferit decåt a ne “\nchiria” inteligen]a, talentul [i experien]a unor investitori.

Africa, din acest punct de vedere, \ntålne[te dorin]a aceasta a mea de a nu pierde timp valoros, de a \nv`]a ceva [i de a da ceva \napoi. |nainte de Istanbul v` dorea]i s` reveni]i \n România. Ave]i planuri s` v` continua]i cariera \n ]ar`?

Cånd m` refer la carier`, m` gåndesc la experien]a de a face ceva care s` \mi \ntoarc` energie. Cariera \n sine nu \nseamn` pentru mine o continuare a pozi]iilor pe care le-am adunat pån` acum, nici m`car a sumelor pe care le \ncasez acum ca [i compensa]ie pentru efortul meu. Carier` pentru mine \nseamn` aceast` activitate social` \n care am oportunitatea s` dobåndesc o experien]` deosebit` de via]`. Sunt con[tient` c`, \ntorcåndu-m` \n Romånia, atåt timp cåt \mi doresc s` adaug \n via]a personal` toate aceste elemente c`rora le-am dus lipsa, nu voi mai avea elementele acestei experien]e interna]ionale. {i atunci [tiu c` nu va fi o continuare a carierei \n formatul de acum, dar cu toate acestea, da, vreau s` m` \ntorc acas` \n cå]iva ani.

De ce v` este cel mai dor din România?

De gr`tarul din gr`dina mea [i de conversa]iile libere, f`r` niciun fel de restric]ie, cu prietenii mei din facultate.

Care sunt cele mai mari satisfac]ii pe care vi le aduce actualul job?

Stau un pic s` m` gåndesc c` unele sunt, poate, un pic mai neconven]ionale, legate de acest sentiment c` ceea ce faci are un impact pu]in mai mare sau 64

Biz

diferit decåt \nchirierea propriilor mele servicii. Asta este de fapt ce m` alimenteaz`, c` pån` la urm` joburi se g`sesc oriunde. O carier` care te \mpline[te cu adev`rat este cea care \]i d` valoare, cea care \]i \ntoarce ceea ce investe[ti nu numai din punct de vedere tangibil, material, timp, versus banii pe care \i cå[tig, experien]` versus cota]ia ta pe pia]` ca profesionist, faim` (dac` pentru unii aceasta ar fi o valoare). Conteaz` s` te afli \ntr-o experien]` de via]` interesant`, care te ]ine activ, care este stimulant` din punct de vedere intelectual, care te conecteaz` de oameni [i exist` un flux de emo]ii, nu numai de informa]ie. Te expune unor situa]ii pe care poate nici nu le-ai fi citit vreodat`.

O carier` pentru un profesionist, atåt timp cåt nu este expus unor situa]ii de via]` [i de moarte, nu \nseamn` decåt experien]e din care pån` la urm` \nva]`. Nu e nimic de pierdut, nu \]i pierzi via]a, nu este ca [i cum ai ac]iona pe un front. |n carier` asta caut, acel sentiment de fluturi \n stomac, adrenalina, dopamina, aceste gratific`ri pe care le prime[ti atunci cånd oamenii t`i cå[tig` ceva, \n momentul \n care le vezi fa]a luminat` de bucurie c` au ajuns, la råndul lor, s` aib` experien]e frumoase de business. Arta de a transforma aceast` competi]ie pentru cot`

Care sunt cele mai frecvente provoc`ri cu care v` confrunta]i?

Deciziile nu sunt \n alb [i negru [i sunt, culmea, multidimensionale. Niciodat` nu vine o ecua]ie cu o singur` solu]ie. Suntem \ntr-un mediu \n plin` schimbare, consumatorul cere deja cu totul altceva decåt acum trei ani [i apare acest aspect multidimensional al modelelor de business, al comunic`rii, al accesului la informa]ie.

Cred c` cea mai mare provocare a unui lider \n ziua de ast`zi este s` se califice permanent cu ceea ce se \ntåmpl`. {i asta cere nu numai un efort constant, cere o anumit` curiozitate, o anumit` dorin]` [i un apetit de a te conecta cu lumea din jurul t`u a[a cum se \ntåmpl` ea ast`zi. Trebuie s` ai aceast` agilitate, aceast` disponibilitate continu` s` te repozi]ionezi. {i asta \nseamn` cåteodat` s` [tergi totul [i s` rescrii de la cap`t. {tiu c` sun` un pic filosofic, dar cred c` aceasta este provocarea deceniului.

Aceast` agilitate care a devenit cel mai puternic criteriu de diferen]iere \ntre juc`torii din pia]`. Este o provocare enorm`, pentru c`, dac` vrei s` ob]ii agilitate, trebuie s` le lup]i cu propriii demoni, care fac parte din structura pe care tu \nsu]i ai creat-o ieri [i care a fost cel mai pre]ios proiect al t`u, copilul t`u de-a dreptul.

Sau \nseamn` s` \i reevaluezi pe oamenii cu care ai crescut o via]` \ntreag` [i care poate nu mai sunt potrivi]i pentru noua pia]`, dar \i iube[ti nespus pentru c` ai crescut al`turi de ei. Cea mai rea provocare este cånd te reevaluezi pe tine \nsu]i [i realizezi c` fie nu corespunzi, fie trebuie s` \]i compensezi ariile de necunoa[tere cu noi genera]ii, cu noi exper]i. Cam astea sunt provoc`rile.

STRATEGIE

Care sunt planurile pe termen mediu [i scurt pe care le ave]i cu Avon?

De[i sunt unul dintre cei mai tineri executivi din Avon, am prins totu[i perioada cånd f`ceam planuri pe cinci ani, chiar cu b`taie spre [apte ani. Nicio industrie nu mai face, nici cea petrolier`, care f`cea planuri pe 15 ani.

Presupun c` nu \[i mai permit, dac` este s` ne uit`m la realitatea actual`.

Plan prescriptiv trebuie s` existe. De ce? Este mai mult legat de dezvoltarea oamenilor, s` [tii cum \]i preg`te[ti resursele din punctul de vedere al oamenilor. Bugetele sunt deja tactice, te ajut` doar pentru anul viitor. Pia]a este foarte complex` ast`zi [i sunt foarte mul]i juc`tori, iar mediul legislativ se schimb` peste noapte, inclusiv \n Uniunea European`, care am zice c` este cea mai stabil`. |n pie]ele de aici este de-a dreptul nebunie. |n permanen]` trebuie s` \]i creezi aceast` rezerv` de flexibilitate, din punctul de vedere al timpului pe care ]i-l aloci \n fiecare zi, al resurselor materiale [i umane pe care le angajezi. Am un plan prescriptiv, dar dac` apare o nou` informa]ie la un moment dat, eu trebuie s` am capacitatea de a o absorbi, de a \i verifica relevan]a pentru obiectivul meu [i de a realoca imediat resursele conform provoc`rii identificate.

Care sunt principalele diferen]e dintre pia]a cosmeticelor din Turcia [i cea din România? |n industria de frumuse]e, dac` ne uit`m la segmente, cred c` pia]a din Romånia este destul de stabil` [i solid` \n make-up [i skin care. |n Turcia, \n continuare cel mai puternic segment este cel de parfumuri. Alt` diferen]` are la origini interac]iunea cu clientul pe partea de rela]ie personal`: [i \n Romånia, [i \n general la nivel global, dar \n Turcia pu]in mai mult. Clientul turc este foarte exigent \n a cere serviciu personal. Trebuie s` le ]ii minte numele, nepo]ii, veri[oarele, cine e \ndr`gostit de cine, cine se m`rit` cu cine. Au aceast` dorin]` de conectare emo]ional`, care se reflect` [i asupra tranzac]iilor comerciale, \n general ei cump`r` de la prieteni sau cump`r` pe

baza sfaturilor prietenilor. De aceea [i industria noastr`, vorbesc de canalul de business, de direct selling, a prins atåt de bine, pentru c` se bazeaz` pe recomand`ri personale, dar chiar [i aici se cere mai mult: vor s` fie servite acas`, vor s` ]ii minte ce au cump`rat ultima oar`, dac` le-a priit sau nu, ce le mai recomanzi, s` le reaminte[ti de evenimentele care au relevan]` personal`. Din acest punct de vedere aici consumatorul este mult mai exigent.

Alt element este c` \[i doresc s` aib` sentimentul c` au f`cut un deal extraordinar. {i \n Romånia exist` acest “value for money”, oamenii, \n general, reac]ioneaz` la discounturi. Aici este chiar \n plus: ad`ug`m cadouri la cump`rare, mostre de conectare, exist` aceast` aten]ie exagerat` c`tre felul \n care eu le-am gratificat timpul pe care l-au petrecut cu noi.

Ce alte particularit`]i mai are pia]a cosmeticelor din Turcia?

Este o pia]` \n cre[tere, economic au o cre[tere impresionant` deja de cå]iva ani, moneda local` este \n ultima perioad` mult mai sustenabil`, se pot face planuri pe o perioad` ceva mai \ndelungat`. Mai mult decåt atåt, femeile sunt din ce \n ce mai interesate s` fie

activ implicate \ntr-o activitate care s` le aduc` un venit propriu. Rata de [omaj (aici nu este [omer` o persoan` de vårst` adult` care nu munce[te, se calculeaz` altfel, este vorba doar de cei care \[i doresc un loc de munc`. Aproape 60% dintre femei nu au un loc de munc` [i nici nu \[i doresc) este \n sc`dere, ceea ce ajut` [i industria noastr`.

Care vi s-au p`rut, la \nceputul experien]ei din Istanbul, cele mai puternice diferen]e culturale [i obiceiuri de business?

Am zis c` \ntr-o zi o s` scriu o carte, \mi pare r`u c` nu le notez pe toate.

Prietenii mei abia a[teapt` uneori s` le mai spun cåteva pove[ti din acestea.

Sunt foarte curio[i. |n Turcia exist` o curiozitate dincolo de limita social` acceptabil` pentru noi \n Romånia.

Te-ar \ntreba f`r` niciun fel de menajamente cå]i bani faci, de ce ai sau nu ai copii, ce face so]ul t`u. Ini]ial mi s-a p`rut foarte interesant [i chiar amuzant. Am primit cåteva \ntreb`ri cum nu am primit \n via]a mea, nici m`car de la mama. Este o combina]ie foarte interesant`, 50% din popula]ie este mai mult tradi]ional` cu toate valorile islamice moderate, f`r` extremism, iar 50% sunt foarte liberali, au nostalgia timpurilor seculare de pe vremea lui Atatürk [i a ceea ce a imprimat el ca [i cultur` \n Turcia. {i este foarte interesant s` \i vezi tr`ind aceast` contradic]ie, aceast` polarizare, care de foarte multe ori genereaz` situa]ii sociale interesante.

Ce sfat a]i da unui manager român care ar fi dispus s` accepte provocarea de a prelua frâiele unei companii \n Turcia?

Cred c` este valabil pentru orice ]ar` care este departe de cultura noastr`.

L-a[ sf`tui s` fie curios [i nimic mai mult. Din curiozitate apare [i respectul, din respect apare [i \n]elegerea, de aici apare [i conectarea. Din conectare apare parteneriatul de unde deriv` succesul. Atåt, s` fie curios, s` nu vin` cu re]ete, cu tot ce a \nv`]at pån` atunci crezånd c` [tie cel mai bine c` Biz

65

STRATEGIE

de aceea a fost promovat ca General Manager. Bine\n]eles c` venim cu o experien]`, dar asta \nseamn` doar c` avem un sertar plin cu diverse lucruri, dintre care unele pot fi absolut inutile businessului \n care ai ajuns. Cred c` experien]a \n sine nu valoreaz`, dar dorin]a de a [ti unde s` cau]i resurse atunci cånd echipa ta are nevoie este cea care face diferen]a. Aceast` curiozitate, pån` la urm`, este deschiz`toare de oportunit`]i pentru tine [i pentru oamenii t`i. Nu [tiu nici m`car dac` este un sfat, de obicei sfaturile nu prea func]ioneaz`, dar cred c` ajut`. Te mai ajut` s` treci peste [ocul schimb`rii pe plan personal: nu dormi \n patul t`u, nu mergi la o pies` de teatru care \]i pl`cea ]ie, nu ai pe cine s` suni [i s` vin` imediat s` sta]i de vorb`. Acestea sunt mari schimb`ri \n via]a cuiva. Din punctul de vedere al businessului nu operezi cu oamenii pe care \i [tii, cu administra]iile cunoscute, cu legisla]ia, sunt permanent lucruri noi. Aceast` curiozitate nu te face s` accep]i, ci te face s` te men]ii \n acest profil de explorator, \n care te bucuri \nc` de ce afli f`r` s` judeci. Ca turist ]i-e mai u[or s` vezi toat` nebunia din centru, poate c` nu ai tr`i niciodat` \ntr-un astfel de loc, dar \]i d` bucuria de a descoperi f`r` s` judeci. Cred c` asta este important, pentru c` mul]i tr`iesc acest [oc [i ajung ca, \n loc de o surs` de energie pentru oamenii lor, s` devin` un blocaj, pentru c` ei \n[i[i nu sunt ferici]i, nu sunt acolo.

Ce crede]i c` ar trebui s` \nve]e executivii români de la cei din Turcia?

Pot s` spun ceea ce am \nv`]at eu, ca s` nu generalizez. Sunt un mare fan al romånilor, mi se par unii dintre cei mai buni manageri din lume. Dar ce \nv`] eu de la turci este aten]ia la conectarea emo]ional` cu cei din jur [i are o foarte mare valoare. |n business apare o oarecare doz` de cinism, \n care totul este legat de ROI, de cot` de pia]`, de KPI, dup` care ne ghid`m via]a. Managerii cu care am lucrat [i de la care \nv`], inclusiv cei care \mi raporteaz` mie, au acest timp [i o disponibilitate emo]ional` s` se implice 66

Biz

mai mult personal decåt a[ fi fost obi[nuit`. {i este interesant c` aduce valoare. Ini]ial am crezut c` este o pierdere de vreme. Eu sunt adepta acestui principiu de “power time” – avem un timp alocat, \n momentul acela eu nu r`spund la telefoane, \ncerc s` m` focusez exclusiv pe interlocutorul meu – [i businessul fiind atåt de complex [i timpul meu atåt de riguros \mp`r]it – cam trec direct la subiect ca s` m` asigur c` apuc`m s`

“Am \nv`]at nu numai limba, \n fiecare ]ar` \n care m-am dus, dar am [i \ncercat prin curiozitatea mea ie[it` din comun s` \n]eleg [i s` respect cultura din care fac parte, p`stråndu-mi valorile personale.”

ANGELA CRE}U, GENERAL MANAGER AL AVON TURCIA, AFRICA {I ORIENTUL MIJLOCIU

termin`m. {i, dac` ne r`måne timp, la sfår[it mai \ntreb, c` sunt curioas`, “Ce faci?”, “De unde vii?”. Ei nu pot \ncepe o discu]ie de business, oricåt de urgent ar fi subiectul, pån` nu se asigur` [i ]in minte ce \]i fac copiii, cum \]i este acas`, ce-ai f`cut \n weekendul trecut, lucruri peste care am realizat c` nu pot s` trec dac` vreau s` ob]in acel parteneriat pe care mi-l doresc. {i am \nceput s` m` autoeduc [i s` \l includ, ini]ial mecanic, [i acum a devenit mai mult reflex. Asta aduce valoare pentru c` presupune o u[oar` investi]ie de \ncredere, chiar [i dac` oamenii nu se cunosc, [i cu aceast` investi]ie de \ncredere po]i s` legi procese chiar [i din cele care nu sunt bine alc`tuite, bine structurate, o rela]ie personal`, s` spunem a[a, la ace[ti parametri compenseaz`.

Cum arat` o zi obi[nuit` de munc` din via]a dumneavoastr`?

Hai s` deschidem calendarul, s` vedem cum arat` pån` \n noiembrie.

Am un management process care por-

ne[te de la prima \ntrebare, [i anume “Ce este important pentru mine?”.

Porne[te filosofic ca valoare, ce vreau s` \nv`], ce vreau s` ob]in [i care mi-e scopul \n acest parteneriat cu compania din care fac parte [i care mi-e scopul \n parteneriatul cu ceilal]i participan]i \n via]a mea, familia mea, prietenii mei. Apoi, \n func]ie de asta, \mi \mpart timpul \n a[a fel \ncåt s` \mi ating compozi]ia optim` de energie pe care eu o primesc de la ace[ti participan]i \n via]a mea: carier`, familie, prieteni, hobby-uri personale, sport.

M` ajut` foarte tare [i asistenta mea, dar chiar [i pe vremuri, cånd nu aveam asistent`, \mi \mp`r]eam \n a[a fel ziua \ncåt \n permanen]` s` am o surs` de energie, o surs` de cunoa[tere, o surs` de empowerment.

Am fie o [edin]` de coaching, fie revizuiesc performan]a unui talent promi]`tor din companie, deci \ncerc pe cåt posibil s` \mi combin astfel lucrurile [i apoi bine\n]eles, \n afar` de aceste trei elemente, care sunt sursele mele de energie, sunt de business: revizuire de campanie, revizuiri de pia]`, revizuiri de business, apoi c`l`toriile \n ]`rile pe care le acop`r, \ntålnirile cu General Managerii [i echipele lor acolo. Dar, odat` ce totul este programat, \mi las tot timpul o or` liber` pe zi \n care nu [tii ce se \ntåmpl`. |n acea or` poate citesc, am sursele mele de informare, dac` nu se \ntåmpl` nimic, dar de multe ori se \ntåmpl`. Am aceast` flexibilitate [i am foarte multe \ntålniri one-to-one. |ncerc ca \n fiecare lun` s` am cel pu]in o or` de aten]ie 100% cu prima [i a doua linie din oamenii cu care lucrez [i al]i angaja]i care sunt identifica]i ca oameni cu poten]ial. A[a merg dincolo de subiectele de business, ca s` \n]eleg care este sursa lor de energie, cu ce pot eu s` \i ajut, cum pot s` \i conectez cu oportunit`]ile. Ei [tiu c` este ora lor [i nu vorbim despre altcineva decåt despre propria lor experien]` \n parteneriatul care ne define[te, c` nu pot s` le rezolv chiar [i probleme de acas`, de[i de multe ori le mai aduc ei [i pe acestea. Cam a[a arat` programul meu. Biz

LIFE

4 zile [i 4 nop]i de muzic` PASIONA}II DE MUZIC~ TRANCE, CHILL OUT, ELECTRO HOUSE, PROGRESSIVE HOUSE, POP ROCK, REGGAE, DUB, DRUM AND BASS {I FUNK SUNT A{TEPTA}I LA UNTOLD, CEL MAI MARE FESTIVAL DE MUZIC~ DIN ROMÂNIA. DE OANA VOINEA

A

vicii, Armin van Buuren, David Guetta, John Newman, Fedde Le Grand, ATB [i mul]i al]i magicieni \n mânuirea mixerului, dar [i câ]iva dintre cei mai cunoscu]i arti[ti hip-hop din lume, precum Wu-Tang Clan, DJ Premier, Tinie Tempah [i Jeru the Damaja, vor fi prezen]i la Cluj, \n perioada 30 iulie – 2 august.

Organizatorii a[teapt` peste 300.000 de participan]i, pentru care au preg`tit 4 zile [i 4 nop]i de petreceri – inclusiv la [trand. O surpriz` este petrecerea retro – una din cele 10 scene ale festivalului va oferi o \ntâlnire cu ritmurile dance ale anilor ’80 [i ’90, avându-i \n prim-plan pe \ndr`gi]ii arti[ti Boney M, Culture Beat [i Mr. President.

Inspirat din evenimente de categoria Major Festivals din Europa [i Statele Unite ale Americii, Untold Festival promite minimum 80 de ore de party incendiar \n care Clujul se va transforma \n destina]ia turistic` muzical` a verii. Biz 68

Biz

LIFE

Manifest pentru imagine AMALIA SAVINESCU ESTE UN PROFESIONIST CARE {I-A DEDICAT CARIERA DEZVOLT~RII PERSONALE {I OFER~ CONSULTAN}~ |N DOMENIUL EDUCA}IEI VIZUALE. DE LELIA PETRESCU

P

siholog [i Photographic Coach & Story Maker, Amalia a ales calitatea \n detrimentul cantit`]ii.

Se adreseaz` celor educa]i, deschi[i experien]elor, rafina]i cultural, care apreciaz` valoarea artistic`.

Ce \nseamn` Photographic Coach?

Photographic Coaching este o metod` unic` de cre[tere [i promovare personal` ce \mbin` cuvintele [i imaginile. Dezv`luie profunzimi [i pune \n valoare poten]ialul uman. Este o abordare de fine]e, o experien]` bazat` pe interac]iunea autentic`, av창nd drept rezultat o imagine de sine bine conturat` [i un mesaj vizual de impact.

Am dezvoltat metoda capitaliz창ndu-mi bagajul de experien]e personale [i competen]e profesionale. Anii de munc` mi-au oferit multe roluri: actri]`, reporter [i prezentator radio, psiholog, consilier terapeutic [i voca]ional, manager resurse 70

Biz

Foto: @ Cristian Magheru

Cum s-a n`scut ideea acestui business?

LIFE

Cum sunt diferite fotografiile tale de imaginile realizate de un alt fotograf?

M` conectez autentic la cei cu care lucrez [i le ofer viziunea mea creatoare.

Cu r`bdare [i aten]ie la detalii, \i \ndrum pentru a ob]ine cea mai bun` experien]` cu sine [i cea mai valoroas` expresie a lor. Creez un spa]iu care ofer` o stare energetic` optim` [i intervin nuan]at pentru a men]ine tonusul.

M` bazez pe intui]ie [i umor, incluzând tehnici motiva]ionale. Captez persona-

litatea pentru c` \n]eleg sensibilit`]ile [i particularit`]ile fiec`ruia. Asigur timpul necesar acomod`rii [i definirii conceptului. Preocuparea pentru posing [i interesul pentru microexpresiile faciale reprezint` elemente distinctive \n portretele pe care le realizez.

Care este conceptul \n jurul c`ruia este construit Femina Visual Story?

Cred c` fiecare femeie este un univers, \n \ntregime de descoperit. Femina Visual Story se bazeaz` pe con[tientizarea diferen]ei dintre imaginea de sine [i felul \n care ne v`d ceilal]i. Conceput pentru cele care doresc s` \[i \mbog`]easc` imaginea de sine integrând ipostaze, roluri [i con]inuturi emo]ionale care clarific` [i energizeaz`, programul vizeaz` obiective de evolu]ie personal` sau de branding. Clientele apreciaz` atât procesul, cât [i rezultatele.

“M-am reg`sit pe mine pus` nu numai \n lumina calculat` cu gra]ie de Amalia, cât [i \n lumina amplificat` a con[tiin]ei mele. M-am \ntâlnit mai femeie ca niciodat`, m-am descoperit mai frumoas`, mai rafinat`, gra]ioas`, sofisticat`, \ncrez`toare [i armonioas` decât m` cuno[team. M-am transformat? Am mai crescut? Sau doar m` cunosc mai

mult...?” a scris Vistiana Long despre experien]a avut` \n studioul meu.

Ce \nseamn` un business \n fotografia artistic`?

Pe lâng` setul de func]iuni vitale necesare oric`rui business, fotografia artistic` solicit` mult timp. Clien]ii v`d doar 20% din totalul muncii depuse. Am ales calitatea \n detrimentul cantit`]ii. Noutatea subiectului [i originalitatea abord`rii fac munca de promovare dificil`, pentru c` sunt un autor local, care se autosus]ine. Mesajul meu ajunge la publicul ]int` prin comunicarea vizual` a realiz`rilor [i prin referin]e, \ns` conversia cere timp. Investi]ia personal` \n acest business a dep`[it 50.000 euro, iar planul de recuperare se \ntinde pe doi ani. Planul de marketing al Femina Visual Story include parteneriate cu organiza]ii [i publica]ii care \mp`rt`[esc viziunea mea despre importan]a feminit`]ii asumate [i sus]in asocierea dintre dezvoltarea personal` [i arta aplicat`. Obiectivele pe termen mediu vizeaz` lansarea unor produse care s` fac` businessul scalabil, iar ambi]ia pe termen lung este francizarea. Biz

Fotografii: Amalia Savinescu; amaliasavinescu.ro

umane, consultant, trainer, coach, fotograf. Am absolvit un EMBA [i mi-am dedicat mii de ore dezvolt`rii personale.

De]in o firm` de consultan]` în care am integrat servicii de educa]ie vizual`.

Sus]in transform`rile, percep]ia cunoscu]ilor fiind c` am darul reinvent`rii. Am ini]iat seminariile Happiness Bricolage, am \nfiin]at prima [coal` de dezvoltare personal` prin tango din România, am produs un album muzical solo [i un calendar al feminit`]ii. Toat` experien]a mea d` un ton aparte modului \n care fotografiez. Sunt Photographic Coach [i profesez \n acord cu valorile mele oferind clien]ilor experien]e dedicate [i aten]ia pe care o merit`.

Biz

71

LIFE

Sunetul inova]iei VE{TI BUNE DE LA GIBSON INNOVATION, CARE A LANSAT PE PIA}A LOCAL~ UN NOU PICK-UP CU DESIGN RETRO {I DOU~ SISTEME DE SUNET CU BOXE DETA{ABILE. DE OVIDIU NEAGOE

C

e se \ntâmpl` când designul retro \ntâlne[te avântul tehnologic actual?

Nu pot s` ias` decât lucruri bune dintr-o astfel de \ntâlnire. Pe scurt, aceasta este [i povestea noului pick-up Philips OTT2000, care are un design retro, dar se bucur` \n acela[i timp de toate func]ionalit`]ile moderne.

Avem o reinterpretare contemporan` a unui legendar pick-up Philips (modelul AG4131) din

72

1965. Dac` designul retro aminte[te de \nceputurile audi]iilor muzicale pe discuri din vinil, tehnologiile actuale vor oferi utilizatorilor un adev`rat microsistem al timpurilor moderne: conversie USB pentru \nregistr`ri MP3, o box` de \nalt` eficien]`, platan echilibrat dinamic, posibilit`]i de transmitere wireless a sunetului prin Bluetooth, radio FM digital [i multe altele. Gibson Innovation a mai lansat pe

pia]a local` [i Philips Fidelio B5 [i E5, acesta din urm` reprezentând ultima inova]ie a conceptului revolu]ionar "sourround la cerere".

Ceea ce \nseamn` c`, \n doar câteva secunde, dintr-un sistem audio stereo de \nalt` fidelitate se transform` \ntr-un sistem home cinema sourround. Pentru noul pick-up, \mp`timi]ii sunetului vor scoate din buzunare 699 de lei, iar pentru Fidelio E5 2.999 de lei.

LIFE

OK pentru 4K Panasonic a prezentat de curând noua camer` Lumix DMC-G7, un gadget care combin` capacitate video 4K uimitoare, fotografii de \nalt` rezolu]ie [i o gam` de func]ii utile care ajut` utilizatorii s` transpun` \n practic` propria viziune creativ`, mai u[or ca niciodat`. Perfect` pentru fotografii amatori, care \[i doresc s` ob]in` imagini de calitate profesional`, camera de 16 MP este u[or de folosit, f`r` compromiterea performan]elor. Noua func]ie 4K Photo v` permite s` crea]i cadre individuale din materiale video 4K, ceea ce \nseamn` c` nu mai e o problem` dac` nu a]i ap`sat butonul declan[ator la momentul potrivit.

Alian]` pentru performan]` Huawei a lansat pe pia]a local` noua gama Honor, din care fac parte modelele Honor 6 Plus, Honor 4X, Honor Holly [i Honor 3C, care este disponibil` \n exclusivitate la eMag. Cele patru modele sunt dual-SIM [i pot fi achizi]ionate la pre]uri cuprinse \ntre 589 [i 2.079 de lei. Vârful de gam` Honor 6+ beneficiaz` de un ecran Full HD cu o diagnonal` de 5,5 inci [i este echipat cu nu mai pu]in de trei camere foto: tradi]ionala camer` pentru selfie-uri este \nso]it` de dou` camere paralele de 8 MP, care permit realizarea unei fotografii cu o rezolu]ie de 13 MP.

Din Polonia, cu dragoste pentru gadgeturi Krüger & Matz a lansat recent o nou` tablet` din seria EDGE, care este prev`zut` cu un procesor eficient, memorie RAM de 2 GB [i sistem de operare Windows 8.1.

Gadgetul este ideal atât pentru \ntâlniri de business, cât [i pentru munca de zi cu zi.

Toate datele [i documentele importante pot fi salvate pe memoria intern` de 32 GB, care poate fi extins` cu 32 GB prin card microSD. Tableta poate fi achizi]ionat` atât online de pe pagina web a companiei poloneze, cât [i din magazinele partenere – Selgros, Cora, cel.ro sau pcgarage.ro.

Premier` \n elegan]` Tommy Hilfiger, companie de]inut` de PVH Corp, a anun]at recent deschiderea primului magazin monobrand Tommy Hilfiger din ]ar`, amplasat \n Mega Mall. Aici ve]i g`si [i cea mai recent` colec]ie de prim`var` - var` Hilfiger Denim pentru b`rba]i [i femei. Nu vor lipsi nici accesoriile. Colec]ia Denim este inspirat` de o excursie all-American \n SUA. Colec]ia “c`l`tore[te” pe c`i neconven]ionale din de[ert [i zona de munte pân` la uimitoarele priveli[ti de coast` vizitând unele dintre cele mai pitore[ti, unice [i atipice locuri din ]ar`.

Biz

73

Visul unei nop]i de var` DE LA JUM~TATEA LUNII TRECUTE S-A REDESCHIS TERASA CITRONELLE DIN CADRUL HOTELULUI CROWNE PLAZA BUCHAREST, CU UN NOU MENIU {I UN CONCEPT INEDIT. Noul meniu de la Citronelle, gândit de Chef Ashlie Dias, are dou` variante: pentru prânz [i pentru cin`. Meniul cuprinde o selec]ie bogat` de antreuri, salate [i supe, precum [i o gam` larg` de pe[te [i fructe de mare. Printre ingredientele vedet` folosite de buc`tarul indian se num`r` salata kale, semin]ele de chia, quinoa, avocado, sparanghelul, creve]ii, dorada, tonul, dar [i carnea de vi]el sau de vit`. Ro[ii proaspete de diverse soiuri \nso]esc o mare parte din preparatele meniului. Citronelle vine [i cu un concept inedit: market-to-table. Ceea ce \nseamn` c` cei care vor trece pragul restaurantului au garan]ia celor mai proaspete produse de sezon, legumele [i brânzeturile fiind cump`rate direct de la produc`torii locali. Mai mult, carnea de pui provine de la o ferm` unde ace[tia sunt crescu]i la sol [i hr`ni]i cu boabe, iar pe[tele este achizi]ionat proasp`t de la cei mai buni furnizori de pe pia]`. Dac` doamnele vor \ndr`gi salata kale cu quinoa ro[ie bio [i tofu marinat, cu siguran]` c` domnii nu vor rezista tenta]iei [i vor dori s` \ncerce dou` preparate din vit` - file de vit` Angus [i, respectiv, vr`bioar` de New York – \nso]ite de ciuperci s`lbatice, sparanghel [i cartofi. Una dintre cele mai populare b`uturi de la Citronelle, pe perioada acestei veri, este limonada proasp`t` cu diferite arome: ment`, fructe de p`dure, pepene galben sau flori de soc.

Citronelle, Bdul Poligrafiei, nr. 1

74

Biz

www.crowneplaza.ro/Citronelle

LIFE

Biz

75

LIFE

Micul SUV cu planuri mari VINE VARA, BINE-MI PARE, MAZDA CX-3 CHEF DE DRUM ARE. NU DOAR PRIN ORA{, LA SOARE, CI {I PE DRUMURILE SPRE MUNTE SAU SPRE MARE. DE GABRIEL BÂRLIG~

N

oul SUV subcompact de la Mazda \[i propune s` se ridice deasupra rivalilor prin design [i stil. Japonezii spun c` CX-3 se adreseaz` oamenilor activi [i independen]i, care privesc viitorul cu optimism. Designul respect` principiile noii filosofii KODO – Soul of Motion a celorlalte modele Mazda, dar grila fa]`, ro]ile mari, pragurile laterale [i garda ridicat` \l diferen]iaz` [i-i dau personalitate.

Noul SUV subcompact de la Mazda, care se va sim]i la fel de bine \n ora[, dar [i pe drumurile mai pu]in umblate,

76

Biz

ajunge \n showroom-urile din România \n luna iunie, la pre]uri pornind de la 15.290 euro (TVA inclus). CX-3 poate fi echipat cu 3 variante de motorizare. Motorul SKYACTIV-G pe benzin` e disponibil \n dou` variante de putere (120 [i 150 CP), ambele dezvoltând cuplul maxim de 204 Nm la 2.800 rpm. Se poate alege [i noul SKYACTIVD diesel CD105, care dezvolt` 105 CP [i un cuplu maxim de 270 Nm. Transmisia poate fi automat` cu 6 rapoarte SKYACTIV-Drive sau manual` cu 6 trepte SKYACTIV-MT [i

pute]i alege trac]iunea fa]` sau trac]iunea integral`.

Noul Mazda CX-3 va fi disponibil \n 5 niveluri de echipare: Emotion, Challenge, Attraction, Revolution [i Revolution TOP [i \n 17 variante de configurare, \n func]ie de motorizare, transmisie [i trac]iune. Versiunea de baz` de echipare include, printre altele, sistemul i-stop, care opre[te [i reporne[te automat motorul la sta]ionarea \n trafic, computer de bord, conectivitate USB, comenzi audio pe volan, sistem de evacuare dublu, buton de pornire pentru motor. Biz

LIFE

Mobilitate f`r` limite Interiorul e g창ndit \n primul r창nd pentru a sluji c창t mai bine [oferul, instrumentele [i butoanele de control fiind plasate \n pozi]ii optime pentru acesta. Scaunele cu \nclina]ie spre sportivitate sunt \mbr`cate \ntr-o combina]ie de piele [i material textil, iar \n habitaclu ies \n eviden]` accentele de ro[u de pe portiere [i din consola central`.

Biz

77

LIFE

Biz Apps DESCARC~, FOLOSE{TE, FII MAI PRODUCTIV

O Mi-nune de smartphone P~ZEA, APPLE {I SAMSUNG! DIN CHINA VINE MI NOTE, DE LA XIAOMI, CARE POATE R~STURNA CLASAMENTELE PE PIA}A PHABLETELOR. DE GABRIEL BÂRLIG~

A

saltul chinezesc continu` pe pia]a smartphone-urilor. Unul dintre juc`torii cu poten]ial este Xiaomi, care tulbur` serios apele pe segmentul phabletelor (smartphone-uri cu ecran mare) prin Mi Note [i Mi Note Pro. Ambele pot concura la prima vedere de la egal la egal cu iPhone 6 Plus [i Samsung Galaxy Note 4, ba chiar mai mult, pot face asta la un pre] mai mic - pornind de la 370 de dolari pentru Mi Note de 16 GB [i ajungând la 480 de dolari pentru Mi Note Pro. Vestea proast` e c` terminalele sunt disponibile pentru moment doar \n China, dar ce mai \nseamn` asta \n era globaliz`rii [i a

78

Biz

comenzilor online? Ambele versiuni au ecran de 5,7 inci, cu rezolu]ie de 2.560 x 1.440 pixeli. Mi Note are o grosime de 6,95 mm [i cânt`re[te 161 de grame, fiind mai sub]ire [i mai u[or decât iPhone 6 Plus. Este dual-SIM [i folose[te un procesor Snapdragon 801 octa-core la 2,5 GHz [i are 3 GB de RAM, iar bateria are capacitatea de 3.000 mAh. Ambele telefoane au camera principal` de 13 megapixeli de la Sony, cu bli] dual LED de la Philips, [i camer` frontal` de 4 megapixeli. Mi Note Pro dispune de o baterie de 3.090 mAh, care poate fi \nc`rcat` la 70% din capacitate \n numai o or`. Biz

COMUNICARE

PRODUCTIVITATE

Quick Compose

Swoosh

Adaug` un mic widget \n bara de notific`ri de pe iPhone, cu tastatur` \ncorporat` pentru a putea posta pe Facebook sau Twitter f`r` s` fi]i nevoi]i s` ie[i]i din aplica]ia pe care o folosi]i. Pute]i face post`ri pe cele dou` mari re]ele sociale chiar [i când sunte]i \ntr-un joc sau direct din Lock Screen.

Un simplu gest este de ajuns s` s` schimba]i slide-urile unei prezent`ri cu ajutorul acestei aplica]ii. Este suficient s` mi[ca]i mâna deasupra smartphone-ului [i se schimb` slideurile PowerPoint, Prezi sau Slidely.

De[i e aplica]ie Android, poate fi folosit` cu laptopuri Mac, Windows sau Linux.

VIDEO

COMUNICARE

Alfred

Kanvas Keyboard

Transform` orice smartphone sau tablet` (Android sau iOS) \ntr-un webcam care transmite un streaming live ce poate fi verificat de pe alt telefon. Este o solu]ie foarte simpl` [i ieftin` de supraveghere a locuin]ei sau dac` vre]i s` vede]i ce face pisica atunci când nu sunte]i acas`.

Este mai mult decât o tastatur`, fiindc` permite transmiterea de mesaje personalizate care pot include fotografii, desene, text peste imagini [i chiar GIF-uri animate. Pute]i schimba Fonturile, desena pe ecran, folosi emoji sau stickere [i totul gratuit.

Deocamdat` e disponibil` doar pe Android.

LIFE

Cazarea se face \n a[a-numitele lodge-uri, respectiv ni[te tabere \n mijlocul savanei, uneori chiar \n corturi amenajate.

\ncerca]i s` compara]i cu cele 4 sau 5 stele cunoscute, pentru c` aici sunte]i la zeci de kilometri distan]` fa]` de orice a[ezare.

Preg`ti]i-v` s` auzi]i animalele pe durata \ntregii nop]i, s` vede]i animale mici prin campus, iar \n unele situa]ii s` fi]i \nso]i]i de rangeri din camer` pân` la restaurant.

de R`zvan Dira]ian, Director General, Avon Cosmetics România [i Republica Moldova

Exotismul s`lbatic al naturii TANZANIA ESTE O DESTINA}IE PENTRU CEI CARE APRECIAZ~ NATURA {I POATE MAI PU}IN INDICAT~ PENTRU CEI CARE |{I DORESC CONFORT {I R~SF~}. DE LOREDANA S~NDULESCU

Foto: © Amilevin – Dreamstime.com

V

acan]a \n Tanzania a fost de

departe cea mai inedit` [i frumoas` experien]` exotic`.

Recomand safariul tuturor iubitorilor de animale, dar [i celor c`rora le place natura s`lbatic`, foarte pu]in atins` de civiliza]ie. Pentru mine a fost un sentiment aparte s` v`d multe din speciile de animale, s` le cunosc cât de cât comportamentul \n libertate [i de asemenea s` pot face fotografii deosebite.

Cånd este bine s` mergi \n Tanzania?

Eu am mers \n Tanzania la mijlocul lunii august [i consider c` este o perioad` propice, pentru c` [ansele de ploaie sunt

foarte mici. Practic, fiind \n zona Ecuatorului temperatura este constant`, \ncerca]i totu[i s` evita]i sezoanele ploioase (martie - mai [i noiembrie - ianuarie). Perioada iulie august poate fi extrem de spectaculoas` \n zona Serengeti, pentru c` ve]i putea vedea Marea Migra]ie – sute de mii de antilope \n c`l`toria lor c`tre zonele cu mai mult` hran`.

Unde s` te cazezi?

Pentru a fi \n mijlocul naturii cazarea se face \n a[a-numitele lodge-uri, respectiv ni[te tabere \n mijlocul savanei, uneori chiar \n corturi amenajate. Condi]iile sunt decente, poate chiar foarte bune, dar nu

Ce s` vizitezi?

Recomand rezerva]iile naturale Ngorongoro, Serengeti [i Tarangire, iar dac` ave]i extra timp merit` o vizit` [i \n Kenya, respectiv \n rezerva]ia Masai Mara. Dup` o s`pt`mân` de aventur` [i efort \n safari, pute]i s` v` planifica]i o perioad` de odihn` [i relaxare \n Zanzibar, la plaj`. Aici mi-au pl`cut enorm planta]iile de condimente, excursiile prin \mprejurimi, dar [i leneveala la soare. Nu rata]i o excursie \n Stone Town, unde pe lâng` multe altele pute]i vizita [i casa \n care s-a n`scut Freddie Mercury.

Unde s` faci cump`r`turi?

Aici nu [tiu s` r`spund pentru c`, \n general, nu fac cump`r`turi \n vacan]`, cu atât mai pu]in \n cazul vacan]elor \n care caut natura, precum [i \n locurile cât mai pu]in circulate sau comerciale. Cu siguran]` ve]i putea g`si o multitudine de produse artizanale, direct de la surs`. De asemenea, ve]i putea cump`ra condimente [i fructe, dintre cele mai diverse, direct din gr`din` [i ve]i avea surpriza s` descoperi]i arome noi, dar [i mult mai puternice.

Unde s` te distrezi sau s` te relaxezi? |n perioada dedicat` safariului, posibilit`]ile de distrac]ie sunt relativ reduse, dar ve]i g`si probabil o piscin` [i un cocktail \n fiecare lodge. |n Zanzibar \ns` exist` cluburi [i pub-uri pline de europeni, iar via]a de noapte \n Stone Town v` poate stinge setea de socializare. Biz

Biz

79

LIFE

“Admir oamenii mai pu]in formali”

ceva [i bucurându-m` de un vin bun. Am f`cut \n ultimul timp o pasiune pentru vinurile alese, mai ales c` am \n jurul meu câ]iva prieteni care s-au str`duit s` m` educe \n acest sens, pornind de la pasiunea lor pentru acest subiect.

Managing Partner la CareerAdvisor

“Admir [i apreciez oamenii mai pu]in formali [i care sunt foarte structura]i \n discurs, \ntålnirile mele preferate sunt cele \n care reu[im \n 30 de minute s` discut`m ce ne-am propus fiecare [i s` stabilim care sunt ac]iunile pe care r`måne s` le facem pe mai departe. Nu \mi place s` pierd prea mult timp \n discu]ii politicoase, \n care \mbr`c`m \n convenien]e sociale subiecte care puteau fi l`murite \n 15-20 de minute. Timpul de relaxare este altul, \ns` peste zi cred c` trebuie s` dovedim respect pentru timpul celuilalt [i al nostru, to]i tr`im \n acela[i ritm foarte rapid.”

Foto: VALI MIREA

M`d`lina Uceanu

Se treze[te la: 6:00 sau 6:30 ca s` pot avea r`sf`]ul unei ore petrecute \n lini[te \nainte de trezirea casei.

Ritual de diminea]`: Cele dou` cafele [i cititul e-mailurilor [i al presei online, inclusiv canalele de social media. Sunt \ntre matinalii de pe Twitter, iar majoritatea mailurilor primesc r`spuns pân` la ora 8:00 \n fiecare zi.

Cånd \ncepe ziua de munc`: Ajung la birou dup` ora 09:15, am zilnic [i rolul de [ofer pentru copilul meu, a[a c` depind de programul ei de [coal`. E [i o scuz` aici, n-am fost niciodat` o matinal`, a[ prefera dimine]ile lene[e, dar nu-mi permit \nc` acest lux prea des.

Aplica]ii [i alte gadgeturi: Laptopul [i telefonul sunt de baz`, diminea]a prefer s` ci-

80

Biz

tesc relaxat [i s` \mi scriu e-mailurile de pe laptop, iar la stopuri m` bucur din plin de accesul la internet de pe telefon. Cele mai frecvente aplica]ii folosite zilnic sunt e-mailul, WhatsApp, Facebook, Twitter [i Instagram. Mai nou sunt utilizator de Uber, a[a c` a[ ad`uga la Star Taxi [i Clever Taxi [i aceast` aplica]ie.

Cåt petrece \n [edin]e: Nu \mi plac foarte mult [edin]ele, am reu[it cu greu [i cu ajutorul colegilor s` p`strez rutina unei [edin]e s`pt`mânale cu \ntreaga echip`. |ns` am zilnic 3-4 \ntâlniri \n medie, culminând \n zilele foarte pline cu 6-7 \ntâlniri pe parcursul \ntregii zile.

Cum se relaxeaz` zilnic: Fie povestind cu feti]a mea, fie \n discu]ii cu prietenii la telefon sau ie[ind la mas`, fie citind

Lucrul \n weekend: Se mai \ntâmpl`, \ns` doar când este un subiect care m` preocup` foarte tare sau care ]ine de studiat ceva materiale mai detaliate [i de timp mai mult pentru a m` gândi la un plan. |n general evit lucrul \n weekend, de altfel reu[esc de vineri seara s` m` rup de ritmul cotidian [i m` bucur foarte mult de weekendurile \n care nu m` ating de laptop sau de agend`.

Cum \[i \ncheie ziua: Se \ntâmpl` s` deschid de 2-3 ori pe s`pt`mân` laptopul dup` ora 18:00 sau s` stabilesc o \ntâlnire la asemenea ore, dar \n general \ncerc s` evit. Gândul la ce am de f`cut \ns` nu \l pot l`sa \n urm` mereu, mai ales c`, \n ultimii ani, \mi place s` cred c` am \nlocuit stresul cu preocuparea, \mi face pl`cere s` m` gândesc la ce am de f`cut, la ce s-a \ntâmplat peste zi, ce pot face diferit [i mai bine de acum \nainte.

Am norocul de a fi construit un mediu \n care principalul obiectiv este s` facem cu pl`cere ceea ce facem, iar asta cred c` ajut` la a considera mai pu]in munc` ceea ce fac \n fiecare zi. Biz