Biz 282 by Revista Biz

Biz www.revistabiz.ro

FINAN}E

Performan]` dincolo de cifre

ANTREPRENORIAT Nr. 282 • 19 iunie – 10 iulie 2015 • 7,5 lei

Antrenorii de idei [i startup-urile

STRATEGIE

Managerul care alung` insolven]a

Lana Dumitru, designer vestimentar

MOTIVE S~ IUBIM ROMÂNIA

TRADI}IILE ROMÂNE{TI SUNT TRANSFORMATE DE ANTREPRENORI, DESIGNERI {I CREATORI |N BUSINESSURI CARE AU TOT MAI MULT SUCCES.

Nr. 282

Un eveniment Biz

{TIU CE VEI FACE VARA ASTA! Care sunt cele mai potrivite strategii de social media marketing [i cum te ajut` \n activitatea de zi cu zi? Vino [i afl` \n trei zile de workshopuri, conferin]e, traininguri [i networking \n aerul tare al online-ului românesc. Vei g`si, \ntr-un singur loc, toate resursele [i rela]iile de care ai nevoie pentru a-]i construi strategia.

|nscrie-te la tab`ra de social media! 2 – 5 iulie 2015, Pârâul Rece www.revistabiz.ro/smsummercamp2015

Social Media Summer Camp

Parteneri

Ma[ina oficial`

Cafeaua oficial`

Cu sprijinul

EDITORIAL

www.revistabiz.ro

Redactor-[ef Marta U[urelu Redactor-[ef adjunct Gabriel Bârlig` Senior Editori Ovidiu Neagoe – resurse umane Loredana S`ndulescu – marketing Ovidiu Vitan – interna]ional Jurnali[ti Oana Grecea – antreprenoriat Oana Voinea – finan]e, companii Lelia Petrescu – companii Colaboratori Alexandru R`descu Cristian China-Birta Victor Kapra Paul Garrison Paul J.R. Renaud Adrian Stanciu Cristian Manafu Fotograf Vali Mirea Director publicitate & evenimente Giuseppina Burlui Manager de publicitate & evenimente Simona Andrei Research [i abonamente Gabriela Matei Layouts & design Lumini]a R`ileanu Prelucrare foto & prepress Aurel {erban Produc]ie [i distribu]ie Dan Mitroi

Biz Agency Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 34 94 01 Fax: 0371 60 20 79

Redescoperirea identit`]ii

randurile [i motivele române[ti nu reprezentau interes pentru nimeni \n urm` cu 6-7 ani. Din contr`, produsele str`ine erau apreciate [i tot ce era românesc era desconsiderat. Am ini]iat atunci primul studiu al brandurilor române[ti care a reunit un Top 50 al celor mai puternice branduri. |mi amintesc cum to]i interlocutorii m` \ntrebau curio[i dac` exist` 50 de astfel de branduri! Au venit apoi anii \n care "Made in Romania", brandurile [i motivele române[ti au revenit la mod`. A re\nviat pasiunea pentru tradi]ie [i am re\nceput s` mânc`m [i s` ne \mbr`c`m române[te [i s` ne apreciem r`d`cinile. A fost nevoie de ani [i de mult` respingere a tot ce era românesc pân` am \n]eles c`, de fapt, valorile noastre sunt reale. {i unice. C` sunt la fel de frumoase ca ale altora. Sau chiar mai frumoase! Nu pot s` uit cu cât` \ncântare [i apreciere a revenit ia, dup` ce marii creatori au ar`tat-o pe celebrele podiumuri de mod` interna]ionale, iar motivele române[ti au prins aripi din momentul \n care Lana Dumitru a reu[it s` le impun` \n colec]ia Puma. Purt`m cu mândrie ast`zi haine cu motive române[ti. Ne plac [i c`ut`m pantofi [i accesorii cu acelea[i motive, ne uit`m cu drag la mo-

bilier sau la alte produse [i magazine \n care reg`sim tradi]ii române[ti. Este o normalitate. O etap` \n care \ncepem s` \n]elegem c` \n marea digitalizare [i interna]ionalizare avem o identitate. Una care ne place.

E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

Marta U[urelu, Redactor-{ef Biz

ISSN 1454-8380

Tipografie: Master Print Super Offset

Biz

SUMAR

Pagina 30

Pagina 26 Foto copert`: Mihai Baloianu

Biz 282 START

4 Optimism prudent 6 Sub imperiul smartphone 8 Cele mai scumpe ora[e pentru expa]i

COVER STORY

10 Tradi]ia revine la mod` 18 O poveste despre autenticitate 20 Din Bucovina, direct pe mobilier 22 Mândra chic din Moldova 24 Strategie belgian`, tradi]ii romåne[ti

TECH Pagina 75

36 România robotizat` 40 Tot mai aproape de banca la distan]`

ANTREPRENORIAT

35 Performan]` la puterea a zecea 47 Antrenorii de idei 68 Când natura devine business

STRATEGIE Pagina 10

26 Performan]` dincolo de cifre 30 Strategie la cea[c` 40 Ferestre regale deschise spre nou 54 Un Effie mai eficient 58 Creativitatea consolideaz` colectivitatea 62 Managerul care alung` insolven]a

LIFE

Pagina 70 2

Biz

66 Unde se m`nânc` cel mai bine \n lume? 70 Noua dimensiune a luxului 73 Fiesta spaniol` din Micul Paris 74 Secretele productivit`]ii 76 Astra la vista, baby! 78 Un smartphone cu ceva \n plus 79 Turnurile din Hanoi 80 Emilia Bunea: “|mi place s`-mi \ncep ziua cât mai devreme”

START

Optimism prudent DE{I STATISTICILE NU ARAT~ CRE{TEREA NIVELULUI DE TRAI, ROMÂNII SUNT OPTIMI{TI |N PRIVIN}A CRE{TERII ACESTUIA |N 2015 {I NU MAI SUNT LA FEL DE ACTIVI CA |N URM~ CU CÂ}IVA ANI |N |NCERCAREA DE A-{I ROTUNJI VENITURILE. DE OANA VOINEA

Biz

Foto: © Aleutie – Dreamstime.com

ercep]ia asupra nivelului de trai continu` s` fie tot mai pozitiv`, pe fondul sc`derii ponderii românilor care consider` c` au trìt mai prost fa]` de anul anterior [i al cre[terii ponderii celor care apreciaz` c` au trìt la fel, arat` cea de-a opta edi]ie a studiului Millward Brown despre nivelul de trai al românilor. Analiza arat` pentru 2014 o cre[tere semnificativ` a procentului salariului (sau pensiei) \n totalul veniturilor personale. Venitul mediu net lunar pe membru de familie a crescut [i el semnificativ \n 2014 comparativ cu anul anterior, datorit` cre[terii ponderii celor cu venituri de peste 300 de euro [i a sc`derii ponderii celor cu venituri de sub 100 de euro. Ponderea venitului disponibil din totalul veniturilor r`mâne, \ns`, constant`. Studiul remarc` totu[i pruden]a \n ceea ce prive[te inten]ia de achizi]ie de bunuri \n rate [i inten]ia de efectuare de excursii pl`tite \n ]ar` sau \n strìn`tate. Totodat`, românii nu mai sunt la fel de activi ca \n urm` cu câ]iva ani \n \ncercarea de a-[i rotunji veniturile [i par mai relaxa]i \n privin]a cheltuielilor. Drept dovad`, ponderea venitului disponibil \n 2014 este aceea[i cu cea din anul anterior, de[i venitul mediu net pe membru de familie a crescut. |n schimb, \n spiritul pruden]ei, cei mai mul]i men]in eviden]a veniturilor [i a cheltuielilor. Dincolo de percep]ii, statisticile europene sunt mai pu]in optimiste. Datele Eurostat arat` c` nivelul de trai al românilor nu s-a \mbun`t`]it \n 2014. |n ceea ce prive[te PIB-ul per capita \n 2014 (valoarea Produsului Intern Brut pe cap de locuitor exprimat \n paritatea puterii de cump`rare standard - PPS), România s-a situat la 54% din media Uniunii Europene [i ocup` \n continuare penultimul loc \n UE, \naintea Bulgariei, unde valoarea PIB / locuitor exprimat \n PPS a fost la 45% din media UE.

La fel stau lucrurile [i \n ceea ce prive[te consumul individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor exprimat \n paritatea puterii de cump`rare standard. |n 2014, \n Uniunea European` consumul individual efectiv pe cap de locuitor a variat de la 49% din media din UE 28, \n cazul Bulgariei, pân` la 140% \n cazul Luxemburgului. |n cazul României, consumul individual efectiv s-a situat anul trecut la 55% din media din UE 28.

|n ceea ce prive[te puterea de cump`rare, studiul Millward Brown arat` c` se diminueaz` procentul celor care tr`iesc la limita subzisten]ei. Responsabile de aceast` evolu]ie sunt cre[terea salariului minim pe economie, cre[terea salariului mediu net pe economie (cu 6% \n decembrie 2014 fa]` de decembrie 2013), cre[terea salariului unor categorii de func]ionari publici [i cre[terea pensiei medii \n 2014. Biz

START

OMV Petrom lanseaz` cea de-a doua edi]ie a proiectului Fabricat \n }ara lui Andrei prin care ofer` \n total finan]`ri de peste 350.000 de euro [i aproximativ 2 ani de consultan]` pentru crearea de afaceri sociale. Competi]ia este deschis` pentru romåni, cu sau f`r` experien]` de business, care \[i pot transforma \n realitate ideile sau planurile de afaceri ce r`spund unei probleme sociale dintr-o comunitate. Astfel, antreprenorii, ONG-urile, PFA-urile, SRL-urile sau \ntreprinderile individuale interesate se pot \nscrie pân` pe 2 iulie pe site-ul taraluiandrei.ro. |n perioada 2 – 24 iulie vor fi evaluate \nscrierile primite [i 50 de participan]i vor trece \n etapa urm`toare. Rezultatele [i lista scurt` vor fi afi[ate pe 24 iulie, iar \n intervalul 30 iulie – 12 august juriul va intervieva prin Skype cei 50 de preselec-

Sub imperiul smartphone |N 2020, 70% DIN POPULA}IA LUMII VA AVEA UN SMARTPHONE, IAR TEHNOLOGIILE MOBILE AVANSATE NU VOR MAI FI DOAR APANAJUL }~RILOR DEZVOLTATE. BUN VENIT |N ERA MOBILIT~}II ABSOLUTE! DE OVIDIU NEAGOE

Foto: © Syda Productions – Dreamstime.com

P ta]i. Cele 35 de proiecte selectate s` intre \n etapa de planificare a afacerilor sociale vor fi anun]ate pe 14 august. Acestea vor primi consultan]` individual` [i de grup pentru a-[i transforma ideile \n planuri de afaceri. |n plus, vor beneficia sprijin financiar pentru cercetarea fezabilit`]ii ideilor. Dintre cei 35 de finali[ti, \n perioada aprilie – mai 2016 zece planuri de afaceri vor fi declarate cå[tigatoare [i vor primi finan]`ri nerambursabile de pân` la 32.000 euro [i un an de consultan]` de tip incubare de afaceri \n domenii-cheie precum: management financiar, legislativ, marketing [i distribu]ie. (L.S.)

Foto: © Syda Productions – Dreamstime.com

350.000 EURO PENTRU AFACERI SOCIALE

Biz

ån` \n anul 2020, nu mai pu]in de 90% din popula]ia globului va locui \n zone acoperite de re]ele de broadband mobil, iar 70% din popula]ia lumii va utiliza smartphone-uri, dup` cum arat` concluziile celui mai nou raport Ericsson Mobility Report. Astfel, num`rul de abonamente pentru smartphone-uri se va dubla, ajungând la un total de 6,1 miliarde, iar aproape 80% din noile abonamente de smartphone-uri vor fi \ncheiate \n regiuni precum Asia-Pacific, Orientul Mijlociu [i Africa. Peste cinci ani, 80% din traficul mobil de date va fi generat de smartphone-uri. Cre[terea \n popularitate a acestor gadgeturi va conduce [i la o dezvoltare accelerat` a traficului de date. Astfel, traficul mobil ini]iat de pe smartphone-uri se va majora de 10 ori pån` \n 2020, ajungånd s` reprezinte 80% din traficul total de date. |n SUA, de pild`, consumul lunar mediu de date va cre[te de la 2,4 GB, cåt este \n acest moment, la 14 GB \n 2020. “Tehnologia mobil` se dezvolt`, iar ratele de utilizare a datelor mo-

bile cre[te exponen]ial, avånd la baz` popularitatea tot mai mare a smartphone-urilor [i conectivitatea mobil` \mbun`t`]it`. |n acest condi]ii, \n câ]iva ani, revolu]ia big data pe care o experiment`m noi ast`zi va sem`na mai mult cu sosirea unui floppy disk”, spune Rima Qureshi, Senior Vice President, Chief Strategy Officer la Ericsson. Cre[terea num`rului de aplica]ii disponibile, precum [i costurile \n sc`dere ale modemurilor vor contribui la m`rirea num`rului de dispozitive conectate. Speciali[tii de la Ericsson estimeaz` un total de 26 de miliarde de dispozitive conectate pân` \n 2020. |n plus, \n urm`torii cinci ani, traficul video mobil va cre[te \ntr-un ritm anual extraordinar de 55% [i va reprezenta aproximativ 60% din traficul mobil de date \nregistrat la finalul perioadei. Cre[terea va fi \n mare posibil` ca urmare a faptului c` utilizatorii \ncep s` prefere servicii de streaming video, iar con]inutul video este din ce \n ce mai des inclus \n [tiri, reclame [i platforme de social media. Biz

START

Foto: © Everythingpossible – Dreamstime.com

Fondul de investi]ii private Catalyst România a investit peste un milion de euro \n compania de cloud software 123ContactForm, preluând un pachet minoritar de ac]iuni. Majorarea de capital va ajuta 123ContactForm, companie care dezvolt` produse software de formulare [i sondaje pentru companii [i ONG-uri la nivel global, s` dezvolte produse noi, s` intensifice eforturile de marketing [i s`-[i extind` echipa. Potrivit lui Marius Ghenea, Catalyst România, 123ContactForm este o companie solid` cu o cre[tere rapid`, care are poten]ial de a continua dezvoltarea la nivel global. “Investi]ia se potrive[te perfect profilului Catalyst România de a sus]ine o companie româneasc` de tehnologie cu cre[tere ridicat` [i cu un istoric de vânz`ri globale pentru produse software adaptabile”, a ad`ugat Marius Ghenea. 123ContactForm are sediul \n Timi[oara [i o echip` de 42 de membri. Distribuite ca solu]ii cloud SaaS (Software as a Service), ser-

viciile companiei sunt utilizate \n principal de pie]ele anglofone (SUA, Canada, Marea Britanie [i Australia), dar [i de c`tre clien]i din ]`ri vorbitoare de limba spaniol`. Pe lâng` 123ContactForm, Catalyst România a mai investit \n avocatnet.ro, Simartis Telecom, elefant.ro [i GHG. Fondul sus]ine IMM-urile autohtone care activeaz` \n special \n tehnologie, media [i telecom, cu investi]ii cuprinse \ntre 500.000 [i 2 milioane de euro. (G.B.) 8

Biz

Foto: © G0r3cki – Dreamstime.com

UN MILION DE EURO |N CLOUD

Cele mai scumpe ora[e pentru expa]i PE FONDUL INSTABILIT~}II ECONOMICE {I POLITICE COSTURILE PROGRAMELOR DE MOBILITATE ALE ANGAJA}ILOR SUNT TOT MAI MARI. DE LOREDANA SANDULESCU

entru al treilea an consecutiv, Luanda, capitala Angolei, se afl` pe primul loc \n clasamentul celor mai scumpe ora[e pentru expa]i, potrivit studiului anual Cost of Living realizat de compania de consultan]` Mercer. De[i nu este perceput drept un ora[ scump, bunurile importate [i condi]iile de siguran]` [i confort pentru ace[tia sunt disponibile la pre]uri ridicate. Urm`toarele pozi]ii ale clasamentului sunt ocupate de Hong Kong, Zürich, Singapore, Geneva, Shanghai, Beijing, Seul, Berna [i N'Djamena. Cele mai ieftine ora[e pentru expa]i sunt Bi[kek – capitala K\rgzistanului (locul 207), Windhoek – capitala Namibiei (206) [i Karachi – Pakistan (205). Ca rezultat al sl`birii monedelor locale fa]` de dolarul american, cele mai multe ora[e din Europa Central` [i de Est au devenit mai accesibile expa]ilor. Praga (locul 142) [i Budapesta (170) au coborât cu 50 [i respectiv 35 de locuri, cu toate c` pre]ul chiriilor s-a men]inut \n aceste ora[e. {i Bucure[tiul se afl` \n aceast` situa]ie, trecând de pe pozi]ia 169 de anul trecut pe 178 \n 2015. Sofia [i Belgradul ajung pe pozi]ia 187, respectiv,

196, r`mânând \n continuare mai ieftine decât Bucure[tiul. Var[ovia prezint` de asemenea o sc`dere a costurilor de \ntre]inere [i ajunge pe 175, de pe pozi]ia 142 \n 2014. Moscova (50) [i St. Petersburg (152) au sc`zut cu 41, respectiv 117 pozi]ii, ca urmare a deprecierii semnificative a rublei ruse[ti fa]` de dolarul american, sc`derii pre]ului petrolului, dar [i lipsei de \ncredere \n moneda proprie dup` ce ]`rile vestice au impus Rusiei sanc]iuni. |n Europa Occidental`, Londra \[i p`streaz` pozi]ia a 12-a, \n timp ce Aberdeen (82) [i Birmingham (80) urc` \n clasament. Paris (locul 46), Viena (56) [i Roma (59) au sc`zut cu 19, 24, respectiv 28 de locuri. München (locul 87), Frankfurt (98), Berlin (106), Düsselforf (114) [i Hamburg (124) au sc`zut. Studiul Mercer Cost of Living este unul dintre cele mai cuprinz`toare studii de acest fel din lume [i este creat pentru a ajuta companiile multina]ionale [i guvernele s` determine nivelul de remunera]ie corespunz`tor pentru angaja]ii transfera]i \n str`in`tate. New York este folosit drept referin]`, astfel c` toate celelalte ora[e sunt comparate cu acesta. Biz

TRADI}IA REVINE LA MOD~ Se simte un aer proasp`t \n multe businessuri române[ti [i acesta vine, surprinz`tor, din trecut. |n mod`, dar nu numai, motivele [i tradi]iile române[ti fac valuri pe plan interna]ional, contribuind la crearea unui brand de ]ar` diferit [i autentic. TEXT GABRIEL BÂRLIG~ FOTO MIHAI BALOIANU

A Atunci când este \ntrebat` de unde vine, Lana Dumitru nu se teme niciodat` s` r`spund` prompt c` este din România. “Nu ascund niciodat` acest lucru, pentru c` tocmai na]ionalitatea mea mi-a dat aceast` particularitate, mai ales \n crea]ie”, ne spune Lana, care a plecat la Londra pentru a-[i preg`ti doctoratul \n domeniul care o pasioneaz` - moda. Continu` s` vin` la câteva luni \n ]ar`, locul \n care spune c` se \ntoarce “oricum, \ntotdeauna”. De altfel, România este o parte important` din crea]iile Lanei, fiindc` multe dintre colec]iile sale sunt inspirate din folclor [i tradi]ii, reinterpretând motivele populare române[ti. Lana Dumitru, cunoscut` [i ca Lana B`lana \n lumea modei autohtone, face parte dintr-un nou val de antreprenori, designeri [i creatori care apeleaz` la tradi]ii [i motive române[ti pentru a se diferen]ia pe pie]e inundate de branduri interna]ionale. Revirimentul artei populare de la noi are loc [i pentru c` genera]ia tân`r` \ncepe s` o considere “cool”, iar pentru genera]iile mature are o aur` unic` de nostalgie. Analizând evolu]ia consumatorului român din ultimii ani, Adina Vlad, Managing Partner la Unlock Market Research, a remarcat un efect interesant al crizei: am \nceput s` ne iubim constructiv ]ara. “Pentru c` \ncepem s` ne iubim mai mult pe noi, \nv`]`m s` ne apreciem mai mult [i ]ara. Criza ne-

Biz

a f`cut bine. A crescut aprecierea [i apetitul pentru ceea ce este românesc [i valoros”, ar`ta Adina Vlad \n cel mai recent studiu “100 cele mai puternice branduri române[ti” realizat pentru Biz. Apelul la tradi]ie presupune, uneori, [i folosirea oamenilor care [tiu s` o continue. Este ceea ce face, de exemplu, Alina Zar`-Prunean cu brandul Mândra Chic, care este [i o \ntreprindere social`, fiindc` folose[te mai multe femei care lucreaz` de acas` pentru a realiza pânza conform metodelor tradi]ionale, dup` 5 ani de campanie de recuperare a pânzelor vechi. Aflat \n c`utare de nou, designerul Mihai Grama, responsabil cu inova]iile de mobilier la produc`torul autohton MobilaDalin, din Reghin, a f`cut o c`l`torie \n trecut [i a gândit o cus`tur` tradi]ional româneasc` de inspira]ie bucovinean` brodat` cu fir de lân` pe tapi]eria unor fotolii [i canapele. Modelul rezultat s-a dovedit foarte popular \n rândul consumatorilor. Iar Nicoleta Chiric` a renun]at la cibernetic` pentru a-[i urma visul de a oferi un produs care s` valorifice autenticul românesc din fiecare dintre noi. A[a a ap`rut brandul Iutta, care folose[te motive folclorice brodate \n produse din piele – gen]i, plicuri, accesorii precum portofele, m`nu[i [i, mai nou, \nc`l]`minte. Atelierul de crea]ie folose[te tehnologii inovatoare pentru a transpune motivele tradi]ionale \n produse premium, care transmit emo]ii [i pove[ti. Iar un grup belgian de retail, Delhaize, a observat c` “made in Romania” este motiv de måndrie ([i de achizi]ie) când vine vorba despre alimente, fructe [i legume. A[a a ap`rut \n magazinele Mega Image \n urm` cu [ase ani brandul Gusturi Române[ti, care num`r` ast`zi 320 de produse - fructe [i legume, lactate [i brånzeturi, delicatese, congelate, carne proasp`t`, panifica]ie, produse culinare, dulciuri, produse pentru mic dejun [i b`uturi. Mai multe despre fiecare

dintre aceste pove[ti ale businessurilor care se bazeaz` pe tradi]ii [i motive populare române[ti ve]i putea citi \n paginile care urmeaz`. Deja vedet` pe pia]a interna]ional`, ia româneasc` este unul dintre ambasadorii cel mai u[or de identificat pe alte meleaguri, ajungând s` fie inspira]ie pentru multe colec]ii de pe podiumurile marilor case de mod` interna]ionale - amintim doar colec]ia de toamn` Jean-Paul Gaultier din 2006, colec]ia de prim`var` Oscar de la Renta din 2008 sau colec]ia de prim`var` Tom Ford din 2012. Este motivul pentru care Alina Gavriloiu construie[te un business [tiind c` bluza tradi]ional` este pe cale s` devin` piesa de rezisten]` \n garderoba oric`rei fashioniste care se respect`. Cump`r` pânz` topit` de la o fabric` din Balote[ti, aduce a]` de la Arad, lucreaz` cu

COVER STORY

Colec]ia Pink Cemetery, realizat` de Lana Dumitru pentru Moja.ro, este un omagiu artistic dedicat Cimitirului Vesel din S`pân]a, ale c`rui motive grafice au fost reinterpretate [i remixate

\n cea mai mare parte online sau direct \n showroom-ul IIANA. Românismul are, a[adar, o tendin]` clar` de cre[tere, oamenii \ncep s` \n]eleag` c` ]ara suntem noi to]i [i c` fiecare dintre noi, dar [i brandurile române[ti, spunem pove[ti despre România. Iar acest fapt \ncepe s` atrag` aten]ia tot mai mult la nivel interna]ional [i chiar schimb` percep]ii despre România \n sensul pozitiv. “Sper c` apare o schimbare de percep]ie. Din reac]iile oamenilor, pare c` sunt foarte mira]i [i surprin[i, dar \ncerc s` fac din asta o normalitate [i s` le explic str`inilor c` surprinderea lor vine tocmai din faptul c` poate ne catalogheaz` adesea gre[it”, arat` Lana Dumitru. Desigur, exist` [i un element de exotism când vine vorba despre un produs cu motive tradi]ionale ro-

mâne[ti, fiindc` este foarte diferit de ceea ce se \ntâlne[te de obicei \n Occident. Dar, \n acela[i timp, pie]ele occidentale sunt de mult familiare cu alte simboluri române[ti, cum ar fi pictura lui Matisse “La Blouse Roumaine” sau operele lui Brancu[i. “Sunt elemente cu care poate românii nu s-au definit neap`rat pân` când valoarea acestor fenomene nu a fost apreciat` interna]ional”, observ` Lana Dumitru. Tocmai de aceea a pornit \n demersul ei artistic de la o observa]ie simpl`: când a creat Rochia Etno sau Romanian Apparel, nimeni nu folosea motivele populare române[ti \ntr-un context contemporan [i reinterpretat. Mai mult, tradi]ionalul, covorul bunicii, ]`ranii erau cuvinte folosite mai degrab` cu sens peiorativ. “Mi-am dat seama c` lor li se cuvine altceva. A[adar,

Foto: Bogdan Bra[oveanu

ateliere din diverse zone ale ]`rii [i apoi vinde iile cu ajutorul platformei online IIANA.ro. Aceasta activeaz` [i pe zona de vintage - \ntr-un atelier din Bucure[ti sunt restaurate rochii foarte vechi, de peste 80 de ani. |n rest, toate iile sunt realizate exclusiv manual \n ateliere de produc]ie din sate \n mai multe zone ale ]`rii, cu predilec]ie din Oltenia. Durata lucrului la o singur` ie variaz` \n func]ie de complexitatea modelului, de la 2-3 zile la o s`pt`mân` sau chiar o lun` [i jum`tate \n cazul celor mai complicate modele, iar o provocare serioas` este respectarea modelului la fiecare produs atunci când lucrezi cu produc`tori diferi]i. La lansarea din 2013, \n primele 15 minute de la postarea pe Facebook a unor poze cu ii IIANA.ro a primit 40 de comenzi. Vânz`rile de ii sunt realizate

Biz

COVER STORY

Foto: Mihai Baloianu

Lana Dumitru a absolvit Universitatea de Arte din Bucure[ti [i \n prezent \[i preg`te[te doctoratul la Londra \n domeniul care o pasioneaz` moda. A câ[tigat un concurs de creativitate organizat de Puma lansând jacheta “Puma by Lana T7 Etno Shake”.

Biz

din mândrie [i admira]ie am hot`rât s` fac din motivele folclorice o inspira]ie major` \n arta mea, \ncercând s` schimb cât pot de mult felul \n care acestea ar trebui privite [i apreciate”, \[i aminte[te Lana Dumitru. Poten]ialul motivelor române[ti, dar [i creativitatea Lanei \n folosirea acestora i-au adus creatoarei o colaborare cu celebrul brand de haine [i echipamente sportive Puma. Designerul român a câ[tigat un concurs de creativitate organizat de Puma, care s-a concretizat apoi \n lansarea jachetei “Puma by Lana T7 Etno Shake”, produs` \ntr-o serie limitat`, de câteva sute de exemplare, care s-au vândut imediat. “Ca timp, crea]ia [i aplica]ia la concurs mi-au luat câteva ore, iar dup` ce Puma s-a hot`rât s` facem o edi]ie limitat` Lana pentru Puma, am mai lucrat o zi la adaptarea schi]ei pe tiparul real”, poveste[te Lana Dumitru. Dincolo de colaborarea cu Puma, crea]iile ei au fost prezente, printre altele, la London Fashion Week 2014, \n cadrul International Fashion Showcase, la Muzeul de Design din Holon (Israel), la Muzeul de Art` din Kalmar (Suedia) sau la Centrul pentru Design din Malmö. Faima a venit la pachet [i cu clien]ii, pe care Lana spune c` nu \i caut` ea proactiv, ci ace[tia o g`sesc pe ea. Asta de[i nu a avut o strategie de business [i s-a definit doar ca artist pân` acum. “Sunt un artist care \[i manifest` ideile prin mod`, domeniu care a facilitat dorin]a oamenilor s` \mi cumpere arta. Acest lucru m` \ncurajeaz` [i m` face s` \mi doresc ca pe viitor s` fac [i colec]ii u[or de cump`rat”, spune Lana. Un exemplu de pas clar \n aceast` direc]ie este ultima colec]ie lansat` de Lana, Pink Cemetery, care reprezint` un omagiu artistic dedicat monumentului de art` naiv` care este cimitirul maramure[ean din S`pân]a. Lana Dumitru a preluat motivele graficii din S`pân]a [i

Foto: Bogdan Bra[oveanu

COVER STORY

le-a reinterpretat [i remixat, aducându-le mai aproape de sensibilit`]ile contemporane, ceea ce a dus la crearea unei colec]ii juc`u[e de haine printate digital. Este o revizitare a artei naive de la S`pân]a pentru Lana Dumitru, dup` colec]ia Merry Cemetery, care s-a epuizat rapid. Elementul inedit al noii colec]ii este rozul, inexistent \n paleta original` din Maramure[. Colec]ia a fost realizat` pentru Moja.ro, o platform` online care sus]ine [i comercializeaz` crea]ii semnate de tineri designeri români. “Pink Cemetery este una dintre cele mai elaborate [i complexe colec]ii la care am lucrat, \ncepând de la grafic` [i pân` la elementele vestimentare care sunt la fel de variate ca [i lumea ce compune universul picturilor din Cimitirul Vesel: bustiere, rochii, fuste, salopete, hanorace [i, \n premier` absolut` pentru mine, \nc`l]`ri din piele, printate digital. Totul fiind decorat ludic cu ciucuri, \n dulcele stil maramure[ean”, a spus la lansare Lana Dumitru. 16

Biz

Interesant [i poate definitoriu pentru acest nou mix de high-tech [i tradi]ional este faptul c` prima colec]ie a Lanei, numit` To Eve, a atras aten]ia pe plan interna]ional pentru o crea]ie ancorat` \n realitatea digital` – a[a-numita Rochie Facebook, cu un imprimeu care reda la scar` mare profilul de Facebook al creatoarei. Acea rochie a fost inclus`, de altfel, de c`tre siteul TrendHunter.com \n Top 20 Trends din 2012. Lana spune c` la aceast` prim` colec]ie, aflat` printre favoritele sale personale, a muncit practic 20 de ani, fiindc` ea cuprindea toate elementele de inspira]ie [i crea]ie pe care nu le exprimase \nc` prin mod` [i pentru c`, de[i era o colec]ie pentru licen]`, a avut succes \n presa interna]ional`. “De[i publicul român m` [tie mai mult datorit` colabor`rii mele cu Puma, motivelor tradi]ionale sau colec]iilor inspirate de Cimitirul Vesel din S`pân]a, pot spune ca acestea sunt doar o parte din surse-

Pentru colec]ia “Pink Cemetery”, Lana Dumitru a pus \n premier` motivele române[ti pe pantofi

le mele de inspira]ie. Presa interna]ional` a reac]ionat mai \ntâi la Rochia Facebook [i abia apoi la cele enumerate mai sus”, subliniaz` Lana Dumitru. {i adaug` imediat c` se inspir` mult din digital, dar [i din cotidian, din lumea m`runt` de toate zilele. “Am câteva colec]ii \n care Desktop-ul, Recycle Bin-ul [i emoji-urile sunt vedete, \ncercând s` [terg limita dintre real [i virtual, \ntre profilul nostru ca avatar, c`ruia poate \i acord`m câteodat` mai mult` aten]ie decat celui real, [i acesta din urm`.” O alt` tem` preferat` este arta naiv`, pe care o admir` foarte mult, dar [i arta contemporan` sau pictura \n sine. Astfel, colec]ia La Naïve a fost o colaborare cu arti[ti români \n via]` dar [i cu pictori interna]ionali, iar F.C. Lana a fost o colec]ie compus` din ]inute pentru o echip` imaginar` de fotbal \n care juc`torii erau arti[tii ei prefera]i. Colabor`rile cu poetul digital Julien Britnic vizeaz` [i ele arti[ti români, precum Victor Brauner, mixând elemente din picturile sale cu butoane virtuale arhicunoscute \n noua realitate digital`, precum “Add friend”, “Pin it” sau “on-off”. “Am \ncercat s` integr`m acest pictor uitat \n aten]ia tinerilor [i nu numai. Sunt bucuroas` de fiecare dat` când reu[esc s` realizez un demers cultural prin crea]iile mele”, mai spune Lana Dumitru. Acum, ea \[i termin` doctoratul \n art` [i mod` [i, legat de brandul Lana, vrea s` lase lucrurile s` vin` de la sine. Pre]uie[te libertatea de crea]ie, motiv pentru care a [i declinat oferta de a se al`tura echipei de la casa de fashion Mary Katrantzou, focalizat` tot pe zona de imprimeuri digitale \n care Lana exceleaz`. “Atâta timp cât publicul va r`spunde pozitiv la crea]iile mele, va fi cu atât mai bine!”, spune creatoarea de mod`. Iar publicul pare tot mai avid de produse care readuc \n prim-plan motivele tradi]ionale române[ti. Biz

COVER STORY

O poveste despre autenticitate Afacerea din domeniul fashion Iutta s-a n`scut din pasiune pentru design de produs [i din dorin]a de a oferi mai mult decåt o poveste. Fondatoarea ei a mizat pe iubirea pentru tot ce este romånesc [i [i-a dorit valorificarea acestei autenticit`]i. DE OANA GRECEA

Biz

Foto: Radu Sandovici

usinessul de producere [i comercializare de gen]i, pantofi, m`nu[i cu motive tradi]ionale române[ti a fost pentru Nicoleta Chiric` provocarea de a transforma un vis \n realitate. Pasul c`tre antreprenoriat a fost f`cut \n 2013, când a decis s` fac` trecerea de la cibernetic` la design [i s` transforme o pasiune \ntr-un business. “Brandul a fost r`spunsul firesc la nevoia de a-mi pune viziunea \n scopul de a face o schimbare, de a oferi un produs care ofer` mai mult decât o poveste [i transmite un mesaj puternic, o stare bine definit`. {tiam c` iubirea pentru românesc exist`, \ns` am con[tientizat o lips` a valorific`rii autenticului din noi. Astfel am \nceput s` pun bazele acestui proiect, \nv`]ând la fiecare pas câte ceva nou despre procesul de crea]ie, produc]ie, despre vânzare, antreprenoriat [i echilibrul dintre via]a personal` [i profesional`”, spune Chiric`. Modelul actual de afacere reflect` o cre[tere organic` atât \n structura brandului, cât [i a businessului. La baz` se afl` aceea[i poveste, \ns` direc]ia este mult mai clar` [i mai ambi]ioas` acum, cu planuri de dezvoltare interna]ional`. Pentru a porni businessul, a fost nevoie de o investi]ie de câteva mii de euro \n materiale, produc]ie [i evenimentul de lansare, a[a c` fondatoarea a folosit bootstrappingul (autofinan]area) \n prima faz`. “A fost o provocare foarte mare [i un risc asumat, \ns` ne-a ajutat s` \nv`]`m s` profit`m de orice oportunitate [i resurs` ce s-a ivit \n acest proces. |n

COVER STORY

general, crea]iile pe care le-am realizat au fost \n num`r limitat [i la comand`, astfel \ncât am reu[it s` men]inem un flux constant de venit \n afacere”, mai spune Chiric`. Pe parcurs, cheltuielile s-au extins de la zona de produc]ie la celelalte arii ale businessului precum design, comunicare, IT, strategie, vânz`ri. Profitul este \n prezent reinvestit \n dezvoltarea brandului. “Prima provocare a intervenit chiar \nainte de a lansa brandul, \n etapa de planificare a conceptului [i a transpunerii designului \n crea]ie. Pentru c` nu aveam o experien]` anterioar` \n antreprenoriat [i fashion, lucrurile s-au \ntâmplat experimentând [i \nv`]ând, odat` cu oamenii potrivi]i care mi-au fost al`turi pe \ntreg acest parcurs. Privind \n urm`, chiar dac` am ac]ionat intuitiv, consider c` am luat cele mai bune decizii, de aceea totul prinde contur \n prezent”, mai poveste[te creatoarea Iutta. Sursa inspira]iei brandului este un puternic sim] al identit`]ii, transpus prin arta me[tesugului \ntr-un design cu motive folclorice brodate \n piele. “La Iutta sintetiz`m tradi]iile [i culturile locale prin tehnologii inovatoare \ntr-un concept universal, descris de emo]ii [i pove[ti. Pia]a \n care activ`m este una ni[at`, fiind vorba despre zona produselor române[ti de designer, ce au o inspira]ie folcloric` [i se claseaz` \n segmentul premium”, declar` Nicoleta. Orice business are nevoie de resurse pentru a se dezvolta, iar lipsa unui buget major de investi]ii s-a dovedit \n multe momente un impediment pentru Nicoleta [i asociata sa [i a creat un factor de incertitudine. “Toate acestea ne-au ajutat totu[i s` investim mult timp \ntr-o gândire creativ`, maximizând tot ce avem la dipozi]ie \n materie de echip`, produse, know-how etc. O alt` problem` a intervenit la nivel de produc]ie, proces cu care nu am mai interac]ionat \nainte de Iutta, \ns` organizarea [i comunicarea efi-

Colec]iile Iutta sunt concepute \n totalitate de Nicoleta [i puse \n practic` cu ajutorul mai multor ateliere locale cu care este \n strâns` colaborare. Colec]iile nu sunt pe sezoane ci pe extensii de linie – gen]i, plicuri, accesorii precum portofele [i m`nu[i – iar cel mai recent s-a lansat prima linie de \nc`l]`minte. |n medie sunt dou`trei evenimente proprii pe an, \ns` compania particip` constant la târguri de profil \n ]ar` [i \n str`in`tate. Pia]a de desfacere este prioritar pe online, pe site-ul propriu sau platforme partenere, \ns` Iutta \[i distribuie produsele [i \n cadrul concept store-urilor [i galeriilor de art`. “|n

cient` au f`cut ca toate acestea s` nu afecteze brandul \ntr-un mod negativ”, mai spune ea. Privind \n urm`, dac` ar fi s` schimbe ceva ar fi poate implicarea multidirec]ional` pe care a avut-o simultan \n proiect \nc` de la \nceput, pentru c` asta a dus treptat la o lips` a deta[`rii [i la o pierdere a perspectivei asupra afacerii. Cea mai inspirat` decizie pe care a luat-o a fost s` men]in` brandul din finan]are proprie, iar asta i-a permis o flexibilitate \n ceea ce prive[te deciziile organizatorice [i direc]ia strategic`.

Nicoleta Chiric` vorbe[te cu pasiune despre brandul pe care l-a creat [i-[i define[te foarte bine consumatorul. “Iutta este special` pentru c` este o continuare a femeii care o poart`, o sum` a credin]elor ei. Iar acest lucru este influen]at \n mare parte de procesul creativ, care are ca scop transpunerea mo[tenirii noastre culturale \n diverse forme [i st`ri. Pentru a o reda cât mai fidel este nevoie de o cercetare \n profunzime a semnifica]iilor [i simbolurilor, a[a c` fie prin c`l`torii \n ]ar`, fie prin autorit`]i specializate \n domeniu, am \nv`]at cum [i ce s` privesc pentru a surprinde esen]a românescului [i este un demers fascinant”.

“Am \nv`]at cum [i ce s` privesc pentru a surprinde esen]a românescului [i este un demers fascinant.” NICOLETA CHIRIC~, fondatoarea Iutta

prezent lucr`m la extinderea brandului [i pe pia]a interna]ional`, pe care o acces`m momentan prin particip`ri la târguri precum Micam [i GDS (Global Destination for Shoes and Accessories) din Düsseldorf.” Compania pl`nuie[te pentru urm`toarele luni finalizarea campaniei “Dor de românesc”, ce va presupune un tur na]ional \n principalele regiuni ale ]`rii pentru lansarea noii gen]i de voiaj. Apoi va \ncepe tatonarea industriei interna]ionale de fashion, prin diverse campanii [i proiecte. Biz Biz

COVER STORY

DAN COTOI, manager mobil` Dalin

De pe straiele din Bucovina, direct pe mobilier Dac` folclorul rom책nesc se reflect` \n costumele populare [i fa]adele caselor din anumite zone, de ce nu ar fi transpus [i pe mobilier? Designerul Mihai Grama a creat pentru compania de mobil` Dalin canapeaua Bucovina. DE OANA GRECEA 20

Biz

COVER STORY

espre compania Dalin, din Reghin, se pot povesti multe, având \n vedere experien]a vast` pe pia]`, de peste 23 de ani. Dac` pân` \n 2004 Dalin f`cea aproape orice element de mobilier, \ncepând de atunci s-a specializat \n mobilier tapi]at [i elemente din lemn masiv - canapele, col]are, scaune, precum [i articole de marochin`rie. Conceptul de cus`tur` tradi]ional româneasc` de inspira]ie bucovinean` i-a venit designerului Mihai Grama, responsabil cu inova]iile de mobilier. El a gândit o broderie cu fir de lân` pe tapi]eria fotoliului [i canapelei, de mare efect vizual, inspirat fiind de motivele folclorice române[ti din

Bucovina, dar [i de trendul care \ncepuse s` se manifeste fa]` de \ntoarcerea la origini [i de respectul fa]` de ce este autentic românesc. “Colec]ia de canapele cu tapi]erie brodat` cu motive populare a fost prezentat` prima oar` la târgul BIFE 2013 de c`tre compania noastr` [i a fost foarte bine primit`”, spune Dan Cotoi, manager mobil` Dalin, antreprenor care a preluat compania de la tat`l s`u, Toma Cotoi. De când e la conducerea companiei, Dan Cotoi [i-a dorit foarte mult s` inoveze [i s` schimbe mai mereu pentru a anticipa dorin]ele consumatorilor sau, de ce nu, a educa pia]a. “|n tot ceea ce am f`cut dup` 2004 am \ncercat s` aducem idei noi de design pe o pia]` româneasc` care \n domeniul produc]iei de canapele era mult \n urm`. Prima \ncercare de folosire a

unor elemente tradi]ionale a fost \n 2013 cu modelul Bucovina, desenat de c`tre designerul Mihai Grama, cu care sunt prieten bun de 20 de ani”, spune Cotoi. Canapeaua Bucovina este descris` ca “o f`râm` de paradis mioritic care p`streaz` tradi]ia pur româneasc`”. Potrivit Dalin, Bucovina este “o canapea confortabil` care s` \]i bucure [i ochii, [i inima de român” [i care \mbin` confortul modern cu tradi]ionalul. Modelele [i culorile tradi]ionale sunt reinterpretate \n buchetul floral cusut pe husa canapelei, a c`rei

Mobila Dalin este o afacere de familie \nceput` de la zero \n 1992 de c`tre Toma Cotoi. Investi]ia ini]ial` a fost foarte mic`, dar a ajuns \n prezent la circa 2 milioane de euro. Prima provocare a \nsemnat crearea de produs finit, promovarea [i vânzarea acestuia. “Primul model a fost canapeaua extensibil` Roma, model pe care l-am desenat eu \nsumi”, \[i aminte[te managerul companiei. Ca antreprenor, Cotoi enumer` printre gre[elile f`cute pe cele legate de \ncrederea prea mare \n persoane apropiate care nu au fost loiale, iar ca p`r]i bune vede decizia de creare de produse nonconformiste pe pia]a din România. “Gusturile referitoare la

construc]ie simpl` e caracterizat` de liniile drepte [i a[ezate. Antreprenorul din Reghin recunoa[te c`, spre deosebire de al]ii, nu a c`utat s` vad` ce anume cere pia]a, ci a creat modele care \n primul rând s`-i plac` lui, din punctul de vedere al aspectului, confortului [i materialelor. Pre]ul a fost \ntotdeauna pe locul doi. “Dup` ce am realizat un produs care s` ne plac`, l-am promovat cu \ncredere, iar \n cele mai multe cazuri rezultatele au venit. Niciun studiu de pia]` nu ne-ar fi ar`tat c` se caut` o canapea neextensibil`, din stof` la pre] de piele natural`, iar clientul are un perete al casei rotund”, d` Cotoi un exemplu.

canapele se schimb` foarte mult dup` ce trecem \n Europa de Vest, de aceea pie]ele interesante pentru noi \n acest moment sunt Ungaria, Moldova, Ucraina”, mai poveste[te Cotoi. Pe viitor \[i dore[te dezvoltarea de produse noi care s` continue linia pe care au \nceput-o. MobilaDalin, produc`tor de mobilier tapi]at, de]ine o re]ea proprie de showroom-uri, francize, lan]uri de magazine care expun [i vând produse, atât \n România, cât [i \n Austria, Fran]a, Germania, Italia, Spania. Compania a avut anul trecut o cifr` de afaceri de 5 milioane de euro [i estimeaz` pentru acest an venituri de 5,5 milioane de euro. Biz

Canapeaua Bucovina, “o f`râm` de paradis mioritic care p`streaz` tradi]ia pur româneasc`”, are un pre] cuprins \ntre 3.000 [i 3.600 de lei

Biz

COVER STORY

Mândra chic din F`g`ra[ Hainele pe care le purt`m pot transmite mesaje mai puternice decåt credem. Pentru Alina Zar`-Prunean, reprezint` oportunitatea de a crea o punte de leg`tur` cu tradi]ia romåneasc`, pentru a o aduce \n contemporaneitate. DE ALEXANDRU R~DESCU

e pânze, tricouri, pernu]e sau [or]uri au ap`rut vorbe de duh, din folclorul românesc, vechi sau contemporane: “Românc` fain` [i aprig`”, “Dor de duc`”, “Mândr` din Mândra”, “Fata lu' tata”, “F`t Frumos”, “cuMinte”, “F` Rai din ce ai”, “Muiere fain`”. Sunt unice \n România, rod al creativit`]ii femeilor din atelierul-[ez`toare din Mândra, }ara F`g`ra[ului. Pe scurt: brandul Mândra Chic. Gra]ie Facebook-ului \n special [i internetului \n general, putem vedea cum produsele Mândra Chic au ajuns \n toate col]urile P`mântului, fiecare fericit posesor tr`gându-se imediat \n selfie [i distribuind apoi fotografia. {i pentru c` Mândra Chic trebuie s` poarte [i o carte de identitate, posesoarea este Alina Zar`-Prunean. A \nceput cu un tricou f`cut pentru ea, de mers la biseric`, pe care scria “Doamne Ajut`”. “M` tot lua la rost Mama Ru]a, bunica, atunci când primeam tricouri de la m`tu[a din Canada, c` habar n-am ce mesaje port pe mine – ea [tie ce e «scris» pe iile ei rând cu rând”, poveste[te Alina Zar`-Prunean. Apoi au urmat câteva tricouri pentru promoteri]ele care promovau dulcea]a de cas` din }ara F`g`ra[ului la StreetDelivery prin 20092010, apoi prima colec]ie de 12 tricouri la sugestia Anc`i D`nil`, PR-ul de la C`rture[ti care demara proiectul ROD – Romanian Design. “De acolo s-au rânduit toate frumos, f`r` grab`, din pasiune [i departe de ideea de business. Poate asta a fost [i cheia succesului – un drum firesc, nefor]at, care s-a

Biz

COVER STORY

\ntâmplat cu r`bdare, rânduial` româneasc` [i f`r` nici cea mai mic` a[teptare”. A[a \ncepe povestea, o cred pe Alina Zar`, nu verific din alte surse, singurul lucru cu care nu m` \mpac este acel “f`r` grab`”. S` o prinzi azi pe Alina la o discu]ie vrea s` \nsemne c` \n agenda ei, \ntre dou` \ntâlniri \n puncte geografice \ndep`rtate, te po]i strecura cu un vârf de pix, mìastr` parantez`, aidoma unei pânze aplicate. Vine de la Expozi]ia Universal` de la Milano, \[i trage sufletul la Zalù, d` o fug` apoi pân` la Bucure[ti pentru un parteneriat cu un produc`tor de echipamente de imprimat, pe drum \[i pune la punct o prezentare de sesiune interna]ional` la Chi[inù. Undeva trebuie s`-i ]in calea, [i asta trebuie s` fie \n capital`. Andreea \mi spune c` Mândra Chic este un atelier-[ez`toare, un proiect social care face zestre contemporan` pentru oamenii din secolul XXI, un studio de crea]ie unic, autentic, românesc, \n care se realizeaz` un fusion old/new. “Un soi de concentrat artistic neao[, croit pe tipar modern. Un studio de crea]ie unde se redescoper`, recondi]ioneaz` [i pre]uie[te pânza autentic`, se recreeaz`, se dichise[te, se celebreaz` urban & contemporan”, adaug` ea. {i, pentru c` tricourile Mândra Chic traverseaz` m`ri [i ]`ri, mesajele devin cosmopolite. Mesajele \n francez`, englez`, german`, portughez`, italian` sau spaniol` sunt venite \n sec]iunea de comenzi personalizate [i au pe spate mesajul “Romanian T-shirt”. “Sunt români care fac cadouri prietenilor de alte na]ionalit`]i. Am primit ceva cereri din zona arab`, respectiv Dubai, unde oamenii caut` lucruri exotice, excentrice. Pânzele noastre au fost considerate exotice [i ne-a fost solicitat` o colec]ie dedicat` exclusiv strìnilor. |nc` nu am reu[it s` o integrez \n concept”, spune Andreea [i zâmbe[te.

Moment prielnic, \mi zic eu, ca s-o \ntreb [i de pre]uri. {i \mi notez: 15-25 de lei o mândru]` (insign`), 100 de lei pernele [i 158 de lei tricourile, cele mai scumpe pro-

duse. |ntr-un business ca la carte, banii sunt reinvesti]i. La Mândra Chic e vorba de un proiect social cu ramifica]ii. “Mândra Chic este mai mult decât un brand slow fashion. Este [i o \ntreprindere social`, pentru c` avem mai multe femei care lucreaz` de acas` pentru noi (dup` 5 ani de campanie de recuperare a pânzelor vechi, am \nceput s` dezvolt`m, \n paralel, [i redescoperirea me[te[ugului cre`rii pânzei) – un proiect câ[tig`tor \n cadrul competi]iei «Idei din }ara lui Andrei»”.

“Mândra Chic este mai mult decât un brand slow fashion. Este [i o \ntreprindere social`, pentru c` avem mai multe femei care lucreaz` de acas` pentru noi.” ALINA ZAR~PRUNEAN, fondatoarea Mândra Chic

Toate produsele se vând cu scopuri clare: dezvoltarea proiectului, construirea Muzeului de Pânze [i Pove[ti, crearea unor fonduri de educa]ie \n parteneriat cu Funda]ia Comunitar` }ara F`g`ra[ului pentru dezvoltarea unor ateliere dedicate copiilor din sat, fonduri caritabile – cum este cel dedicat HOSPICE Casa Speran]ei. “Dezvolt`m unul dintre cele mai interesante [i duioase proiecte interna]ionale de c`l`torie: Suveica Mamei Ru]a \n jurul lumii (cu aproape un milion de kilometri de emo]ii c`l`toare \n portofoliu). Avem \n derulare un proiect de instala]ii stradale de mediu, ECO Mândru Gospodar (co[uri de gunoi sub forma unor oameni care ]in \n bra]e recipiente de colectare [i care sunt picta]i de copii cu mesaje eco)”, spune Andreea. |ntreprinderea individual` are trei angaja]i, alte patru femei lucreaz` ocazional [i mai sunt oamenii care vin ca voluntari la celelalte proiecte, plus aproximativ 50 de copii var` de var` de trei ani \ncoace. Produsele Mândra Chic se vând foarte bine online. “Avem sec]iunea de produse \n stoc (unicat) gata s` fie livrate, pentru oameni gr`bi]i, [i sec]iunea de comenzi personalizate, \n cadrul c`reia cre`m \mpreuna cu clientul produsul. Alegem pânze, vorbe – \ncuraj`m s` foloseasc` buc`]i din zestrea proprie, care este mai plin` de \nsemn`tate pentru ei. De aceea spunem mereu c` Mândra Chic este un brand cu autor colectiv. Pentru c`, cel pu]in la capitolul mesaje, clien]ii no[tri au un aport foarte mare”, spune fondatoarea Mândra Chic. Pentru vânz`ri offline a ales C`rture[ti Verona [i Carusel Bucure[ti, Galeria de Art` Contemporan` [i Design Galateca [i pe m`sur` ce \ntâlne[te concept-store-uri interesante \n ]ar`, colaboreaz` [i cu acestea. Un exemplu este CUIB – Centru de Ini]iative Bune de la Ia[i. “Ne select`m \ns` cu foarte-foarte mare aten]ie partenerii de offline”, explic` Alina Zar`-Prunean. Biz Biz

COVER STORY

Strategie belgian`, tradi]ii romåne[ti La [ase ani de la lansarea brandului Gusturi Romåne[ti, Mega Image a mai f`cut un pas strategic [i a lansat un concept de magazin, unic pe pia]a retailerilor interna]ionali, care reune[te produsele lansate sub acest brand. DE LOREDANA S~NDULESCU

ac` \n materie de ma[ini sau alte bunuri de folosin]` \ndelungat` m`rcile romåne[ti mai au \nc` de dep`[it ni[te bariere \n mentalul colectiv al romånilor, cånd vine vorba de alimente, fructe [i legume, “made in Romania” este motiv de måndrie. Gustul månc`rii de alt` dat` este pariul pe care \ncearc` s`-l cå[tige tot mai mul]i produc`tori [i retaileri, fie c` este vorba despre juc`tori locali, fie despre nume mari precum Mega Image, cel mai mare lan] de supermarketuri din Romånia, parte a retailerului interna]ional Delhaize Group. Mega Image a lansat \n urm`

Biz

cu [ase ani marca Gusturi Romåne[ti [i, \n aprilie anul acesta, a deschis \n Bucure[ti primul magazin cu numele de Gusturi Romåne[ti. Magazinul, cu un design interior inspirat din elemente tradi]ionale romåne[ti, are o suprafa]` de vånzare de 134 mp [i este deschis \ntr-un spa]iu de]inut anterior de Angst. Amenajarea spa]iului a c`utat s` creeze o atmosfer` care s` evoce nostalgia, tradi]ia [i cuvinte demult uitate precum p`limar, blidar, ciubar sau cerdac. Interiorul magazinului este decorat cu elemente din arhitectur` tradi]ional`: prisp`, c`mar`, pivni]` sau hambar reinterpretate

|n viitorul apropiat, Mega Image inten]ioneaz` s` deschid` \nc` dou` magazine Gusturi Române[ti

asfel \ncåt s` corespund` nevoilor actuale. |n prezent, brandul Gusturi Române[ti include o selec]ie de 320 de produse din peste 10 categorii diverse precum fructe [i legume, lactate [i brånzeturi, delicatese, congelate, carne proasp`t`, panifica]ie, produse culinare, dulciuri, produse pentru mic dejun [i b`uturi. Toate produsele din aceast` gam`, care de altfel a evoluat foarte bine \n ultimii ani, \n 2014 \nregistrând, dup` cum precizeaz` Adrian Nicolaescu, director de marketing al Mega Image, cea mai mare rat` de cre[tere a notoriet`]ii \n rândul brandurilor private ale retailerului, sunt fabricate de c`tre produc`tori locali sau realizate dup` re]ete tradi]ionale din diferite zone ale ]`rii. De exemplu, untul este produs pe Valea Gurghiului din jude]ul Mure[, \ntr-o zon` cu o flor` montan` bogat` [i are un singur ingredient: småntâna f`cut` din lapte crud de vac`, iar mezelurile sunt afumate natural, f`r` arome de fum, cu macerare \ntr-un bai] de condimente naturale. |n urm` cu doi ani, marca Gusturi Romåne[ti a \nceput s` fie exportat` de c`tre compania-mam` Delhaize Belgia \n trei magazime din Bruxelles astfel \ncåt aceste produse s` fie disponibile [i pentru romånii care locuiesc acolo. Ac]iunea, dovedindu-se un succes, a continuat [i anul acesta. |n viitorul apropiat, Mega Image inten]ioneaz` s` deschid` \nc` dou` magazine Gusturi Române[ti, pe strada D.I. Mendeleev [i la Pia]a Domenii, \n locul fostelor magazine Angst. Biz

INTERVIU

PERFORMAN}~ DINCOLO DE CIFRE Banca Transilvania are ]inte ambi]ioase pentru acest an, care ]in de cre[terea businessului [i integrarea Volksbank. Dar planul pe termen lung este [i mai ambi]ios: BT vrea s` devin` cea mai bun` banc` din România. DE OANA VOINEA

entru Omer Tetik, director general la Banca Transilvania, bankingul \nseamn` mai mult decât gestionarea fondurilor – este vorba mai ales despre oameni, despre gestionarea rela]iilor [i despre construirea \ncrederii. Iar \ncrederea este un ingredient extrem de important \n rela]ia dintre o banc` [i clien]ii s`i. Romånii v`d banca la fel ca pe un dragon care le r`pe[te toate bucuriile vie]ii. Cum ar putea fi reparat` rela]ia dintre b`nci [i clien]i? |n ultimele decenii, pân` \n 2008, rezultatele financiare ale b`ncilor au dep`[it toate celelalte companii [i ratele de cre[tere suverane. Când criza a lovit economiile, proprietarii de afaceri, familiile [i chiar autorit`]ile au \nceput s` judece b`ncile, precum [i modul lor de cre[tere. Cu toate aces26

Biz

tea, b`ncile, inclusiv cele din România, sunt parte a ecosistemului, a sistemului economic. Ele nu ar exista f`r` clien]i \ntr-o economie func]ional`, iar cre[terea economic` ar fi \n pericol f`r` pie]e financiare solide. Transparen]a [i comunicarea sunt cheia acum, \mpreun` cu accentul pe educa]ia financiar`, \n România. Acum putem vedea c` b`ncile sunt atente \n primul rând la instruirea personalului, oferirea de programe de loialitate, iar produsele sunt concepute pentru a oferi beneficii comune, nu doar la rezultate financiare de final de an. |mbun`t`]irea interac]iunii dintre b`nci [i clien]i va fi prin colaborare, cooperare. Modul \n care sunt percepute acum b`ncile a fost influen]at \n primul rând de criza economic` [i de schimb`rile aduse de aceasta. Pe de alt` parte, \n favoarea unei imagini pozitive, cred c` b`ncile ar trebui s` se concentreze mai mult pe customer experience, pe explicarea produselor

[i pe lansarea unor oferte simple, de shopping bancar, pentru c` au fost concentrate mai ales pe propriile probleme, \n ultimii ani. Orice banc`, ca oricare alt` companie, \nseamn` \nainte de toate oameni. |nseamn` o echip` care lucreaz` pentru cre[terea businessului [i clien]i care beneficiaz` de efortul respectivei echipe pentru realizarea unor planuri pentru care au nevoie de finan]are. O banc` este, pentru unii, primul cont, primul card. Sau banii necesari pentru a cump`ra o cas`, o ma[in`, pentru studii sau vacan]e ori pentru \nceperea unei afaceri. Sau, pe de alt` parte, primul loc de munc`. De exemplu, la banca noastr`, pentru 1.600 de persoane din echip`, BT \nseamn` primul job. |n ceea ce prive[te BT, a r`mas [i va r`mâne foarte ancorat` \n realitatea comunit`]ii române[ti. Cu cei peste 1,91 milioane de clien]i banca a dezvoltat o rela]ie pozitiv`, bazat` pe dialog, idei noi [i antreprenoriat.

FOTOGRAFII: VALI MIREA

Omer Tetik, Director General, Banca Transilvania

Biz

INTERVIU

Odat` cu Volksbank a]i preluat [i problema creditelor \n franci elve]ieni. Poate fi transformat` aceast` problem` \ntr-un avantaj \n fa]a competitorilor? Ne dorim \n primul rând construirea unei rela]ii pozitive [i pe termen lung cu clien]ii Volksbank România. Iar ei s` considere, s` simt` c` au un avantaj lucrând cu noua formul`, Banca Transilvania & Volksbank. Suntem siguri c` ace[tia apreciaz` eforturile pe care le implic` aceast` ofert` – costuri de sute de milioane de franci elve]ieni pentru VBRO [i resurse umane – mai ales c` este pentru prima oar` când o banc` propune solu]ii de conversie de o asemenea anvergur`. Iar cifrele par]iale ne arat` acest lucru: la finalul lunii mai, aproape 16.000 de clien]i cu credite \n franci elve]ieni \[i f`cuser` deja programare la VBRO pentru a se \ntâlni cu echipa BT [i Volksbank \n vederea prezent`rii detaliilor ofertei [i, dup` caz, semnarea contractelor aferente. Rezolvarea situa]iei creditelor \n franci elve]ieni nu am v`zut-o [i nu o vedem ca pe o problem`. Pentru noi este o provocare [i o prioritate \n planul de integrare a Volksbank \n structura BT. E o matematic` \n care rezultatul e clar favorabil clien]ilor, având \n vedere c` \nseamn` reduceri, scutiri de comisioane [i rambursarea acestora. Ce obiective [i-a propus BT pentru perioada urm`toare? Cre[tere organic` sau noi achizi]ii? Strategia BT este construit` \n acest an pe doi piloni: pe de parte, continu`m cre[terea businessului BT, iar pe de alt` parte efortul nostru se \ndreapt` spre integrarea Volksbank România \n structura B`ncii Transilvania [i spre dezvoltarea sinergiilor \ntre cele dou` b`nci. Suntem \n continuare aten]i la toate oportunit`]ile prezente \n pia]`, fie c` discut`m despre portofolii, fie c` discut`m despre b`nci. Vom avea, [i de acum \ncolo, o abordare ra]ional`, dar [i antreprenorial`, urm`rind posibilit`]i de cre[tere profitabil` a b`ncii [i a Grupului Fi28

Biz

nanciar Banca Transilvania. Nu doar c` dorim s` devenim o banc` mai mare, dar angajamentul nostru este s` fim cea mai bun` banc` din România. Cum vede]i evolu]ia sistemului bancar local? Cred c` vor fi \n continuare fuziuni [i achizi]ii, pentru c` pia]a bancar` din România este \ntr-un proces de consolidare [i optimizare. Anumite date ne arat` c` ne \ndrept`m spre o cre[tere economic` solid`, context \n care este posibil ca b`ncile s` se concentreze mai mult pe experien]a

clientului [i pe dezvoltarea rela]iilor, dar [i pe acoperirea de noi pie]e prin reluarea credit`rii, lansarea de produse, prin achizi]ii etc. Vom vedea de asemenea b`nci care vor cre[te focusul pe anumite ni[e. Revolu]ia digital` va fi, de asemenea, o provocare pentru b`ncile tradi]ionale. S-a \ncheiat procesul de scoatere a neperformantelor din bilan]uri? Este 2015 anul relu`rii credit`rii? Nu cred c` este vorba de \ncheierea unui proces de scoatere a neperformantelor din bilan]uri, ci mai degrab`

INTERVIU

de “normalizarea unui proces normal” pentru un sistem bancar [i care \n trecut nu func]iona corect, deoarece ducea la acumularea de credite neperformante \n bilan]urile b`ncilor. |ncepând cu anul trecut, b`ncile au cadrul legislativ local pentru a proceda la cur`]area periodic` a bilan]ului. Cred c` anul 2015 este \ntr-adev`r anul relu`rii credit`rii, \n special al \mprumuturilor \n moneda na]ional`. Banca Transilvania a acordat companiilor [i persoanelor fizice, \n primele trei luni ale acestui an, peste 30.000 de credite noi, a c`ror valoare total` a fost de 1.889 milioane lei. Cu alte cuvinte, este vorba de 10.000 de \mpru-

“Cred c` b`ncile ar trebui s` se concentreze mai mult pe customer experience, pe explicarea produselor [i pe lansarea unor oferte simple, de shopping bancar, pentru c` au fost concentrate mai ales pe propriile probleme, \n ultimii ani.” muturi noi, \n fiecare lun`. Cam acesta a fost startul BT \n 2015, al`turi de alte proiecte. A]i devenit CEO-ul uneia dintre cele mai importante b`nci din Romånia la doar 40 de ani. Care este “re]eta”? Nu cred c` exist` o re]et` a succesului. Mai \ntâi de toate, \mi place ceea ce fac [i rezultatele ob]inute. Am avut [ansa [i onoarea de a lucra cu echipe excelente \n organiza]ii dinamice. |mi plac provoc`rile, \nv`] din propriile gre[eli [i ale altora, sunt deschis fa]` de oameni [i fa]` de idei noi, iar \n acela[i timp \ncerc s` \mi ]in ner`bdarea sub control.

Cåt de important este un mentor \n meseria de bancher? Bankingul nu este doar despre gestionarea fondurilor, cât [i despre gestionarea rela]iilor [i despre construirea \ncrederii. Este un domeniu care \]i asigur` \ntâlnirea cu persoane care au profiluri diferite [i ai ce \nv`]a de la fiecare. Cred c` fiecare vizit` din partea unui client sau fiecare \ntâlnire \n cadrul b`ncii, cu colegii, face parte din educa]ia executiv`. Este foarte important s` ai mentori buni, potrivi]i carierei pe care dore[ti s` o urmezi, dar este esen]ial s` ai inclusiv propriul aport \n acest sens. Din acest punct de vedere, sunt norocos [i bucuros c` am la Banca Transilvania un [ef care mi-a \mp`rt`[it din experien]a [i din cuno[tin]ele sale, dar [i care mi-a permis [i m-a \ncurajat s` \mi construiesc propriul drum. De când m-am al`turat B`ncii Transilvania, domnul Horia Ciorcil` \mi este nu doar un mentor, ci [i un coleg [i un sus]in`tor, al c`rui dinamism [i spirit antreprenorial energizeaz` \ntreaga echip` BT. Sunte]i \n Romånia din decembrie 1999. Cum a]i g`sit serviciile bancare din Romånia [i ce s-a schimbat \ntre timp? Sistemul bancar românesc a trecut printr-o schimbare extraordinar` \n ultimii 16 ani, având acum produse [i servicii de calitate similar` cu cele din alte sisteme europene. |n 1999, accesul la serviciile bancare era limitat, cu servicii de licita]ii valutare [i transferuri de bani care durau mai multe zile. Acum avem un sector bancar solid, care iese din criz` \mpreun` cu restul ]`rii [i se preg`te[te pentru a doua faz` de cre[tere economic` – faz` care sper`m s` fie sustenabil`. B`ncile au \n]eles c` trebuie s` devin` institu]ii "fit" \n loc de "fat" [i c` focusul trebuie s` fie acum satisfac]ia clientului, precum [i eficien]a \n alocarea resurselor \n loc de cre[tere rapid`. Care crede]i c` este cea mai mare problem` a sistemului bancar romånesc \n acest moment?

Ar fi redresarea economic` lent`, modific`rile legislative frecvente [i concentrarea pe acelea[i categorii de clien]i [i pe zone similare. Toate acestea limiteaz` apetitul de risc din partea b`ncilor. De asemenea, remarc`m cu to]ii c` \n România este nevoie de o cot` de pia]` mai mare a b`ncilor locale, pentru a minimiza efectele de contaminare regional`. Turc, n`scut \n Germania, cu cet`]enie romån`. Unde v` sim]i]i acas`? Dup` 16 ani petrecu]i \n România, m` simt aici ca acas`, al`turi de so]ia [i de copiii mei. |mi plac foarte mult satele de aici, Marea Neagr`, Carpa]ii, buc`t`ria româneasc` [i, cel mai important, \mi plac oamenii pentru c` sunt calzi, primitori [i pa[nici. Am v`zut multe ]`ri [i popoare, nu pot s` spun c` fiecare are un defect principal, \ns` cred c` mai mult` tenacitate ar prinde bine \n România. Se poate face o leg`tur` \ntre meseria de bancher [i pasiunea pentru motociclete? |mi place mult sentimentul pe care \l am când conduc motocicleta. Chiar [i o scurt` excursie \mi re\ncarc` bateriile pentru urm`toarele zile. Privind din perspectiva \ntreb`rii, pentru a putea conduce o motociclet` trebuie s` \i cuno[ti motorul, capacitatea sa [i trebuie s` o preg`te[ti \nainte de a porni la drum, de o curs`. Trebuie s` verifici combustibilul, frânele, ambreiajul. Iar \n timp ce e[ti pe motociclet` trebuie s` \]i p`strezi echilibrul [i s` fii atent la mai multe lucruri deodat`, dar \n acela[i timp s` te bucuri de c`l`torie. La final, totul se rezum` la gestionarea resurselor [i a riscurilor, \n timp ce te bucuri c` mergi mai departe. Este la fel [i \n banking: nu porne[ti \n c`l`torie dac` nu e[ti preg`tit pentru asta. Ce v` face s` råde]i? |n cea mai mare parte, propriile gre[eli sau sc`p`ri. De asemenea, sunt momente \n care \mpreun` cu familia [i cu prietenii apropia]i "ne copil`rim" [i ne amuz`m. Biz Biz

SERVICII

STRATEGIE LA CEA{C~ |ntr-o er` \n care experien]a de brand face diferen]a, numele mari din industria cafelei descoper` c`, pentru a trece la urm`torul nivel, trebuie s` interac]ioneze altfel cu consumatorii. DE LELIA PETRESCU

sist`m \n ultimii ani la o adev`rat` explozie a cafenelelor care ofer` pre]iosul lichid \n decoruri [i maniere care amintesc de locurile considerate a fi perfecte pentru a savura o cafea bun`. Acest fenomen nu a trecut neobservat de marile branduri de cafea din Romånia. Noemi Varga, Marketing Manager la Tchibo, spune c` a remarcat cre[terea num`rului de locuri dedicate exclusiv cafelei, “fiecare cu pove[tile [i laboratoarele lor secrete”,

Biz

mai ales \n zona capitalei, [i consider` c` aten]ia pentru arom` devine din ce \n ce mai important` pentru pia]a local`. Nu e de mirare a[adar c` brandul a decis s` deschid` primul magazin Tchibo din Romånia \n 2013. De la primele vizite, clien]ii au avut surpriza s` constate c` nu este doar un magazin ce comercializeaz` cafea [i produse complementare cafelei, ci [i produse non-food, de la haine pån` la accesorii home deco. Cea din urm` categorie se schimb` o dat` pe lun` [i magazinul ofer` selec]ii unice de produse.

Foto: © Narongrit Dantragoon – Dreamstime.com

SERVICII

Biz

SERVICII

Tchibo Store, deschis \n Promenada Mall, g`zduie[te [i o zon` de cafenea. Spa]iul este gåndit special astfel \ncåt s` fie primitor. Noemi Varga spune c` posibilitatea de a achizi]iona cafeaua pentru acas`, dup` ce a fost savurat` \n cafenea, \ncånt` mul]i consumatori. Iar faptul c` au posibilitatea de a-[i crea propriul mix de boabe de cafea, ob]inånd o cafea personalizat`, reprezint` un argument \n plus. La rândul s`u, compania Strauss a deschis, \n aceast` lun` la Mega Mall, Manufaktura, loca]ie menit` s` aduc` brandul mai aproape de clien]i. Doncafé Fresh permite consumatorilor s` aleag` cafeaua preferat` [i s-o personalizeze cu mesajele [i elementele grafice pe pachet, dar [i prin combinarea cafelelor disponibile. |n interiorul cafenelei s-a pus accent mult pe design. Instala]ia de rå[nire este creat` manual \n Romånia [i are un finisaj satinat, care absoarbe [i reflect` tot ce o \nconjoar`, ceea ce induce ideea de interac]iune \ntre clien]i. Spa]iul are o not` industrial-futurist`, elemente [i texturi naturale precum c`r`mid`, piatr` [i lemn, ce creeaz` o atmosfer` de bine [i relaxare. Peste 500 de boabe de cafea supradimensionate, sculptate \n lemn stau suspendate deasupra instala]iei. Designul d` vizitatorului ocazia s` urm`reasc`

Peste 500 de boabe de cafea supradimensionate, sculptate în lemn stau suspendate pe tavanul cafenelei Manufaktura by Doncafé

transportul boabelor prin instala]ie [i s` observe procesul de preparare, iar interac]iunea cu barista profesioni[ti se \mbin` cu interac]iunea digital`. Printro aplica]ie prietenoas`, vizitatorul nu numai \[i poate crea cafeaua pentru acas` (dup` tipul de rå[nire, arom`, t`rie sau corpul cafelei), dar \[i poate personaliza [i pachetul de cafea cu un mesaj

Foto: © Buschmen – Dreamstime.com

Tchibo reprezint` un model unic de business, oferind [i produse non-food, precum haine [i produse utile \n gospod`rie [i cas`

Biz

care s`-l inspire sau s`-l binedispun`. “Cre[terea nivelului de educa]ie, inova]iile [i dezvoltarea HoReCa pot deveni motoare importante de dezvoltare a pie]ei”, ne-a declarat Marius Mele[teu, General Manager la Strauss pentru Europa Central` [i de Est. Pa[ii f`cu]i de brandurile de cafea \n HoReCa sunt normali pentru a stimula o pia]` care, ca volum, s-a men]inut la un nivel constant \n ultimii ani, plasånd Romånia pe locul 26 \n Uniunea European`, cu un consum mediu anual de doar 2,3 kg pe cap de locuitor, fa]` de media european` de 4 kg. Valoric, pia]a cafelei s-a aflat pe un trend ascendent pån` \n 2013, dar a suferit anul trecut o evolu]ie u[or negativ`, situåndu-se la nivelul de 418 milioane de euro, potrivit unui studiu al PwC Romånia. Fluctua]iile se datoreaz` nivelului taxei pe valoare ad`ugat`, dar [i accizei. Pia]a are poten]ial de cre[tere, mai ales \n eventualitatea elimin`rii accizei propuse \n noul Cod fiscal. Cafenelele deschise \n nume propriu de produc`tori ca Tchibo sau Strauss sunt pa[i f`cu]i tocmai \n direc]ia dezvolt`rii unei culturi a cafelei \n Romånia, care s` stimuleze consumul [i s` aduc` pia]a la un alt nivel. Biz

PERFORMAN}~ LA PUTEREA A ZECEA Dup` primul deceniu de activitate, Markó & Udrea – Attorneys at Law are ca ]int` \n urm`torii ani cre[terea num`rului de avoca]i colaboratori [i consolidarea unor arii de expertiz`, dar pariaz` pe aceea[i re]et` de succes: cre[terea organic`. DE OVIDIU NEAGOE Biz

INDUSTRY LEADERS

szter Markó nu [i-a dorit niciodat` s` fie angajata unui cabinet de avocatur` sau s` devin` consilier juridic. |nc` de la \nceputul facult`]ii visa s` de]in` propriul cabinet de avocatur`. {i-a v`zut \mplinit visul \n urm` cu zece ani, când, al`turi de Gabriel Udrea, cu care lucrase \nainte vreme de trei ani, punea bazele cabinetului de avocatur` Markó & Udrea – Attorneys at Law. “Era martie, la \nceput de prim`var`, când l-am lansat cu elan [i energie”, \[i aminte[te zâmbind Eszter Markó. Nimic mai simplu, mai ales atunci când ai un vis, mult` pasiune [i energie. Dar n-a fost deloc a[a. “Ne-am confruntat [i cu provoc`ri subiective, individuale, s` nu ne l`s`m fura]i de peisaj, de vise m`re]e, s` nu cre[tem \ntr-un ritm exploziv sau s` nu punem lucrurile de imagine \nainte de calitatea profesional`”, \[i aminte[te Eszter Markó de primele provoc`ri cu care s-a confruntat al`turi de cel`lalt cofondator al cabinetului de avocatur`. Pentru o cas` de avocatur` aflat` la \nceput de drum, atragerea clien]ilor [i câ[tigarea \ncrederii lor pot fi considerate provoc`ri serioase. A[a a luat na[tere [i motto-ul cabinetului \nfiin]at de cei doi avoca]i: “Earning Your Trust” (Câ[tigându-v` \ncrederea). |ncet\ncet, f`r` s` vizeze o cre[tere exponen]ial`, cabinetul de avocatur` a lucrat la proiecte din sectorul financiar, din zona imobiliar`, centre comerciale, re]ele, sta]ii de distribu]ie de carburan]i. Ulterior, au venit [i alte mari proiecte. Casa de avocatur` Markó & Udrea a sprijinit o banc` \n procese \n care aceasta a fost acuzat` de introducerea unor clauze abuzive, a ajutat o banc` s` introduc` produse noi pe pia]a local` [i, printre altele, a mai preg`tit terenul pentru un mare juc`tor din industria gestiunii de[eurilor, care a p`truns pe pia]a din Romånia printr-un proces de fuziuni [i achizi]ii. Cei doi fondatori ai cabinetului Markó & Udrea au \n plan ca, \n viitorul apropiat, s` demareze un proces de recrutare, prin care s` atrag` doi sau

Biz

Gabriel Udrea [i Eszter Markó, fondatori ai Markó & Udrea Attorneys at Law

INDUSTRY LEADERS

“Punem foarte mare pre] pe leg`tura [i contactul permanent dintre clien]i [i parteneri, ceea ce presupune o implicare foarte mare a noastr` personal` \n orice fel de asisten]`.”

FOTOGRAFII: VALI MIREA

Eszter Markó, avocat [i cofondator al Markó & Udrea Attorneys at Law

trei avoca]i pentru câteva domenii care \n urm` cu cå]iva ani nu erau la fel de solicitate ca ast`zi. De obicei Markó & Udrea apeleaz` la recrut`ri aproximativ o dat` la doi ani. Ast`zi, cei mai “proaspe]i” angaja]i ai biroului au deja o vechime de trei ani. “Noi punem foarte mare pre] pe leg`tura [i contactul permanent dintre clien]i [i parteneri, ceea ce presupune o implicare foarte mare a noastr` personal` \n orice fel de asisten]`. Automat asta ne limiteaz` numeric. Este clar c` exist` o limit` superioar` a num`rului de avoca]i pe care putem s` \l avem. Cred c` undeva spre a ne dubla num`rul de colaboratori \n urm`torii 10 ani este un plan realist, dar nu mai mult. Niciodat` nu am vrut s` ajungem «uzin`», suntem persoane pentru care [i timpul liber este important”, spune Eszter Markó. Aceea[i strategie de cre[tere organic`, calculat`, este \n continuare pe agenda celor doi avoca]i [i \n urm`torul deceniu. De[i recunoa[te c` nu are planuri foarte detaliate pentru o perioad` de zece ani [i c` probabil ar fi picat la orice interviu de angajare, fiindc` nu i-au pl`cut niciodat` astfel de \ntreb`ri, Eszter Markó [tie clar ce va urma. “Noi cånd am \nceput am avut deja \n vedere cam pån` unde ne dorim s` cre[tem ca structur` de parteneriat. De[i am plecat cu doi parteneri, foarte timpuriu am stabilit c` vrem s` ajungem exact la aceast` structur` de patru parteneri, cu exact aceia[i patru care suntem acum. Atunci am avut un plan [i ni s-a confirmat [i de-a lungul timpului c` este bine s` cre[tem foarte \ncet. Asta ni se potrive[te nou`”, adaug` cofondatoarea cabinetului de avocatur` Markó & Udrea. Biz Biz

INDUSTRY LEADERS

VERDICT: CRE{TERE! Avocatura de business \ntr-un mediu legislativ volatil precum cel românesc este o curs` cu obstacole. Dar, când ai spirit antreprenorial, po]i ajuta ca avocat la cre[terea altor afaceri, \n acela[i timp cu dezvoltarea propriului cabinet. DE OVIDIU NEAGOE up` zece ani de cånd a pornit al`turi de Gabriel Udrea societatea de avocatur` Markó & Udrea Attorneys at Law, Eszter Markó analizeaz` momentelecheie din istoria firmei, vorbe[te despre frumuse]ea profesiei de avocat, dar [i despre problemele justi]iei. Care au fost momentele-cheie din istoria de zece ani a societ`]ii de avocatur`? Nu [tiu dac` exist` momente-cheie, \n afar` de \nfiin]are. Dac` exist`, atunci fiecare om nou este un moment-cheie. Evident, [i venirea fiec`rui client este un moment-cheie, dar, de[i este clar c` lucr`m pentru clien]i [i ei sunt foarte importan]i pentru noi, \n final cei mai importan]i sunt oamenii cu care lucr`m pentru ace[ti clien]i. Dac` sunt probleme cu ace[ti oameni, nici partea cealalt` nu func]ioneaz`. Cam acestea a[ putea s` spun c` au fost momentele-cheie: când a venit al treilea partener, când am angajat prima oar` stagiari. Una este s` fii [eful t`u propriu [i altceva este s` devii nu mentor, este prea mult spus [i prea preten]ios, dar un \ndrum`tor pentru cineva. A fost o experien]` nou` pentru noi to]i, pe care o repet`m din când \n când. Ne pute]i spune care au fost provoc`rile majore cu care v-a]i confruntat \n to]i ace[ti zece ani? Asta este frumuse]ea profesiei de fapt, c` tot timpul e ceva nou, ne “ajut`” [i contextul legislativ, când ne-am plictisit se mai modific` ceva, se mai schimb` ceva. Cred c` provoc`rile sunt mai degrab` cele cu care se confrunt` clien]ii, \n sensul etapei de dezvoltare \n care se afl`. De pild`, cum a venit criza s-a v`zut \nc` de la \nceput o \nghe]are a bugetelor, o fric` – nu neap`rat pentru c` nu erau 38

Biz

INDUSTRY LEADERS

bani, ci pentru c` nu se [tia dac` vor mai fi, [i mul]i \[i ziceau: “Hai s` ]inem de bani acum”. Dar asta a adus [i un fel de a[ezare, un calm al firmelor, care au \nceput s`-[i mai pun` \n ordine afacerile existente. Pân` atunci s-au concentrat foarte mult pe cre[tere, pe expansiune, brusc a ap`rut o abordare mai introvertit`, s` \i spunem a[a. O alt` provocare ar fi c` \ntotdeauna trebuie g`sit echilibrul \ntre a face ceva juridic corespunz`tor, dar suficient de rapid [i flexibil pentru business. Este o echilibristic`, dar cum spuneam asta este frumuse]ea, nu te plictise[ti, nu exist` rutin`. Care sunt cele mai mari satisfac]ii ale acestei profesii? Ca \n orice profesie, s` vezi c` po]i face ceva concret. {i sub acest aspect este o profesie care aduce destul de repede satisfac]ii, pentru c` vezi asta imediat: s-a \ncheiat o tranzac]ie, s-a \ncheiat un proiect, s-a câ[tigat un proces, deci vezi dac`

“Asta este frumuse]ea profesiei, tot timpul e ceva nou, ne «ajut`» [i contextul legislativ, când ne-am plictisi se mai modific` ceva, se mai schimb` ceva.” Eszter Markó este clientul mul]umit, ai micile succese \n fiecare zi. Nu tr`ie[ti din marile succese, ci tocmai din acest ecou zilnic: “suntem mul]umi]i”, “avem \ncredere \n ce spune]i”. O satisfac]ie este când un client spune: “Dac` voi zice]i c` asta nu este OK, indiferent ce \mi spune alt` firm`, nu facem”. Ce sfat a]i da unui tân`r care ar vrea s` v` urmeze modelul \n carier` [i s` \[i \nfiin]eze un cabinet de avocatur`? Cred c` suntem foarte la \nceput de drum s` d`m sfaturi. Exist` oameni mult mai potrivi]i pentru asta. Dar cred c` sfatul cel mai potrivit ar fi s` \ncerce s` umble cât mai mult cu ochii deschi[i,

cu urechile deschise, pentru c` trebuie s` \[i dea seama ce vor. Este cât se poate de bine s` vrei s` lucrezi \ntr-o firm` mare, este la fel de bine s` vrei s` ai cabinet individual, s` vrei s` fii consilier juridic, dar \n primul [i primul rând trebuie s` [tii ce vrei. Drumul pe care ni l-am ales noi \nseamn` evident foarte mult` munc`, dar [i s` se pun` vanitatea pe locul doi. S` pun` calitatea profesional` pe locul unu, pe locul unu jum`tate s` pun` sociabilitatea [i abia pe locul doi s` fie vanitatea. Când e[ti \ntr-o firm` mic` sau medie, este foarte important s` ai o rela]ie personal` cu clien]ii, cu colaboratorii, s` \ncerci s` ai o rela]ie cât mai civilizat` [i cu partenerii de afaceri ai clien]ilor. Cel pu]in \n asisten]`, \n consultan]`, nu vorbim de o rela]ie de competi]ie, ci de una de colaborare, nu po]i s` fii de rea-credin]`, deoarece afectezi clientul. Trebuie s` fii tot timpul prezent \n businessul clientului, s` te intereseze ce face, de ce face [i ce-l motiveaz` dincolo de aspectele financiare, nu s` te gânde[ti doar de unde po]i tu ob]ine bani. {tiu c` sun` un pic machiavelic, deoarece asta de fapt te ajut` \n afacerea proprie, dar abordarea ar trebui s` fie una de curiozitate sincer`, nu una pur machiavelic`. Se vorbe[te foarte mult [i \n pres`, [i \n politic` c` justi]ia are neajunsurile ei. Ce ar trebui s` se schimbe pentru a deveni mai eficient`? Prin natura justi]iei, tot timpul vor fi oameni nemul]umi]i de ea. Chiar dac` ar exista undeva un sistem perfect, jum`tate dintre cei care ajung \n fa]a instan]ei vor fi nemul]umi]i. Este \ntotdeauna mult mai u[or s` dai vina pe judec`tor, pe avocat, pe procuror, pe martori, pe oricine altcineva decât pe tine – exist` [i partea asta foarte subiectiv`. Sunt foarte pu]ine cazuri \n care totul este absolut clar, [i \n acelea, dac` ai un avocat bun, nu mai ajungi \n instan]`. Orice altceva deja este o \ncercare din partea avoca]ilor s` \i fac` pe judec`tori s` vad` lucrurile a[a cum le v`d ei. Ceea ce reu[e[ti sau nu. Sunt [i foarte pu]ini judec`tori [i foarte multe dosare pe judec`tor. Desigur, aceasta este mai degrab` una dintre nemul]umirile avoca]ilor decât ale clien]ilor, pentru c` ei nu v`d direct acest

lucru, v`d doar efectele: c` se prelunge[te foarte mult procesul. Asta \nseamn` foarte mult timp pierdut. De multe ori judec`torii nu numai c` nu au timp s` studieze dosarele, dar nu au timp s` studieze, punct. Este o meserie \n care trebuie mereu s` studiezi, s` cite[ti, s` cite[ti ce spun al]ii, s` cite[ti cum v`d al]ii, s` scrii eventual, s` aib` ce s` citeasc` al]ii. S` te pui mereu la punct cu nout`]ile. Eu nu cred, sincer, cu foarte pu]ine excep]ii, c` au timp judec`torii de acest lucru. Asta ar trebui s` se schimbe. Oamenii când vorbesc de justi]ie v`d partea de instan]e, nu v`d partea juridic` sau sistemul juridic \n sine. Ar trebui s` apar` specializarea judec`torilor, despre care se vorbe[te de foarte mult timp, dar \n termeni reali nu s-a \ntâmplat mai nimic. {i, evident, problema care nu este v`zut` ca “justi]ie”, dar ]ine de ea de fapt, este instabilitatea legilor [i dezorganizarea. Legile se schimb` foarte des, mai des decât ar trebui, [i mult prea repede, [i de foarte multe ori sunt lucruri gândite pu]in sau deloc. Ne pute]i da un exemplu? De pild`, s-a dat o ordonan]` \n decembrie, care a intrat \n vigoare \n februarie [i trebuia ca normele metodologice s` fie aprobate \n 30 de zile. Suntem \n iunie [i \nc` nu se [tie nimic de ele. Legea respectiv` prevede obliga]ii, dar din cauza modului \n care sunt formulate nimeni nu [tie cum ar trebui s` \[i \ndeplineasc` acele obliga]ii, ce ar trebui s` fac` s` fie \n cadrul legal. Legea spune c` trebuie s` ob]ii un aviz, dar nu spune ce trebuie s` depui, unde trebuie s` depui, cine r`spunde, toate acestea trebuind reglementate prin norme metodologice. Norme metodologice nu exist`, nu po]i s` ob]ii avizul, dar e[ti \n afara legii pentru c` nu ai aviz. |n mod normal, foarte pu]ine legi ar trebui s` aib` nevoie de norme de aplicare [i de metodologie, numai cele complexe, care evident nu o s` reglementeze totul pân` la virgul`, prin lege, dar sunt foarte multe care ar trebui s` fie suficient de clare \n stadiul de lege, f`r` alte zece hot`râri [i norme. Nu se \ntâmpl` [i din p`cate nu se \ntâmpla nici acum 10 ani. Discut`m peste 10 ani dac` s-a \ntâmplat \ntre timp sau nu. Biz Biz

COMPANII

Ferestre regale deschise spre nou S-ar putea crede c` profilurile din PVC nu se asorteaz` cu o cl`dire istoric`, dar Gealan [tie s` combine tehnologia cu elegan]a. |n 2014 a devenit partener al Casei Majest`]ii Sale Regelui, iar acum este furnizor oficial al Casei Regale a României. De OviDiu NeagOe

odernul se poate \mplini armonios cu tradi]ia [i exact acest lucru s-a \ntâmplat la renovarea Casei Musafirilor [i Casei Intendentului, de pe Domeniul Regal de la S`vâr[in. Casa Majest`]ii Sale Regelui a ales s` foloseasc` ferestre Futura, produse de Gealan \n fabrica din România, pentru renovarea celor dou` cl`diri. Cu aceast` ocazie, Gealan, lider pe pia]a local` de profiluri din PVC pentru ferestre [i u[i, a devenit Furnizor Oficial al Casei Regale a României. Ferestrele au fost realizate, \n premier`, cu \mbinarea profilurilor la unghi de 90 de grade [i ca[erarea cu decor lemn \n nuan]` de nuc pe \ntreaga suprafa]` a profilului, inclusiv pe interior, pentru a men]ine aspectul ferestrelor tradi]ionale. Titlul de Furnizor al Casei Regale a fost oferit domnului Aurel Vlaicu, COO Gealan România, de c`tre Alte]a Sa Regal` Principesa Margareta, \n cadrul unei ceremonii desf`[urate la Palatul Elisabeta. “Recunoa[terea [i aprecierea muncii noastre de c`tre Alte]ele Sale Regale ne onoreaz` [i \n acela[i timp ne motiveaz` s` \mbun`t`]im permanent produsele Gealan, a[a cum o facem de

Nuan]a de nuc a ferestrelor Futura men]ine aspectul tradi]ional 40

Biz

aproape dou` decenii. Suntem mândri c` dou` cl`diri \nc`rcate de istorie [i-au p`strat elegan]a [i au redevenit func]ionale datorit` celor mai moderne inova]ii ale ferestrelor Gealan. Totodat`, ne propunem s` p`str`m tradi]ia [i s` oferim \n continuare Casei Regale a României solu]ii complete pentru rezultate remarcabile [i durabile”, a declarat Aurel Vlaicu, COO Gealan România. Domeniul Regal de la S`vâr[in a trecut \n ultimii ani prin mai multe lucr`ri de restaurare, care s` readuc` propriet`]ii farmecul de dinainte de 1947. La sfâr[itul anului trecut, Gealan a fost ales de c`tre Casa Regal` a României Titlul de Furnizor al Casei Regale a fost oferit domnului Aurel Vlaicu, ca partener oficial \n COO Gealan România, de c`tre Alte]a Sa Regal` Principesa Margareta, furnizarea de ferestre \n cadrul unei ceremonii desf`[urate la Palatul Elisabeta [i u[i pentru renovarea a dou` cl`diri siremarcabil [i durabil”, declara Majestatea tuate pe Domeniul Regal de la S`vâr[in: Casa Sa Regele Mihai I, dup` finalizarea lucr`riMusafirilor [i Casa Intendentului. lor de renovare. “Casa Musafirilor [i-a redobândit identiCasa Musafirilor a fost reconstruit` pe tatea [i a devenit mai elegant` [i mai parcursul a trei luni sub coordonarea arhifunc]ional` decât a fost vreodat`, \n cei 165 tectului Emilian Cordo[, de administrarea de ani de existen]`. Acest lucru a fost posibil proiectului s-a ocupat Ion Tuc`, directorul datorit` generozit`]ii [i competen]ei dumCasei Majest`]ii Sale, iar pe teren au gestioneavoastr`. Regina [i cu mine am inaugunat proiectul Radu Ghin`, consilier regal, [i rat edificiul \n ziua de 8 august 2014 [i v` Sebastian Br\nza[, intendentul castelului. Biz felicit`m pentru rezultatul muncii voastre,

TECH

România robotizat` A]i auzit despre olimpiade de matematic`, fizic` sau chimie. Exist`, \ns`, elevi [i studen]i români care se \ntrec \n adev`rate olimpiade de robotic`. Miza este mai mare decât crede]i – tehnologii care ne pot revolu]iona via]a. DE AlExAnDRu R~DEscu

Biz

Foto: © Christoph Welkovits

espre robotic` \n Romånia afli lucruri mai degrab` prin intermediul competi]iilor locale liceale [i universitare, unele cu participare interna]ional`, sau gra]ie premiilor pe care le ob]in echipele noastre la evenimente de profil de peste hotare. De regul` hotare \ndep`rtate de ]ara noastr`, adeseori \n SUA sau Japonia, acolo unde acest domeniu are cea mai mare devoltare. A[a s-a \ntåmplat cu o echip` de la Universitatea Valahia din Tårgovi[te, care a cå[tigat sec]iunea de microrobotic` a celei mai mari conferin]e interna]ionale de robotic` [i automatic`, ICRA (International Conference Robotics and Automation), desf`[urat` la Seattle. Echipa format` din conferen]iarul Alexandru Ioan Ivan, lectorul Florin Dragomir, doctorandul Valentin Gurgu [i studentul \n anul IV Nicolae R`dulescu a prezentat un dispozitiv de 220 de micrometri, adic` mai pu]in de un sfert de milimetru. Pentru a convinge juriul, proiectul s`u a avut de trecut o prob` de control automat, care a constat \n parcurgerea precis` a unor traiectorii f`r` interven]ie uman`, [i una \n care microrobotul a trebuit s` arate c` poate opera cu precizie \n canalele sangvine [i alte opera]ii de chirurgie minim invaziv`. Tot cu un proiect de tehnologie medical` s-a impus [i echipa Medical Rehabilitation Monitoring, compus` din Ana Maria Tudorache [i Miruna Ojoga, la concursul interna]ional Infomatrix, desf`[urat la Bucure[ti \n a doua parte a lunii mai. Cele dou` eleve de la Liceul Interna]ional de Informatic` au fost premiate pentru proiectul “Microsen-

zori destina]i procedurilor de reabilitare medical` a membrului superior”. La concurs au participat 150 de proiecte din 26 de ]`ri, printre proiectele prezentate remarcåndu-se robo]i care ajut` copiii cu autism s` socializeze, s` comunice, s` se adapteze la mediul \n care tr`iesc, robo]i care ajut` persoanele nev`z`toare sau case inteligente. Clujul nu putea r`måne departe de astfel de ini]iative, Facultatea de Inginerie Electric` din cadrul Universit`]ii Tehnice g`zduind \n prima parte a lunii mai evenimentul BattleLab Robotica. Competi]ia a constat \n construirea [i programarea unor robo]i de sumo autonomi, capabili s` identifice [i s`

elimine de pe suprafa]a de joc robotul advers \n competi]ii de tip 1 la 1. La eveniment au participat peste 20 de echipe formate din maximum 4 studen]i care au muncit luni \n [ir la realizarea robotului. Peste jum`tate din ace[ti concuren]i au deja experien]a concursurilor interna]ionale, cu multiple particip`ri la concursuri precum cele din Viena sau Japonia. Proiectele despre care vorbim sunt [colare sau personale, dar evenimentele de robotic` sunt deseori sus]inute de companii din zona tehnic`, filiale locale ale unor corpora]ii. De ce? Fiindc` oricånd poate s` fie rost de preluarea unei inova]ii sau a unui produs cu tehnolo-

gie proprie. Pe de alt` parte, se stimuleaz` preg`tirea elevilor pentru o viitoare carier` \n domeniul tehnologiei \nc` din timpul liceului, \n contextul \n care nevoia de speciali[ti [i num`rul de locuri de munc` din acest domeniu sunt \n continu` cre[tere. Romånia va avea nevoie, potrivit estim`rilor ANIS, de aproximativ 300.000 de speciali[ti \n domeniul IT la nivelul anului 2020, \n timp ce, la nivel european, exist` riscul ca pån` la un milion de locuri de munc` \n domeniul digital s` r`mån` neocupate pån` \n 2016. Implicarea companiilor \n procesul educa]ional, dincolo de programele de practic`, devine astfel \ns` esen]ial`. Sunt [i cazuri \n care compania partener` particip` [i cu o serie de echipamente hardware pe care participan]ii trebuie s` le programeze [i s` se impun` apoi \n competi]ie. A[a s-a

Echipa de la Colegiul Na]ional “Mihai Viteazul” care a câ[tigat STEM Innova]ion Challenge 2.0

\ntåmplat \n cadrul STEM Innovation Challenge 2.0, o competi]ie organizat` la Bucure[ti \n luna mai de Junior Achievement Romånia \n parteneriat cu Freescale Semiconductor. Au participat peste 100 de elevi din 11 licee din capital`, care au fost provoca]i s` calibreze [i s` testeze minirobo]i. Ei au lucrat la programarea

unor sisteme de ghidare cu senzori, ce pot fi folosite \n controlul robo]ilor industriali [i al ma[inilor autonome. Matei {tefan, elev \n clasa a X-a la Colegiul Na]ional “Mihai Viteazul”, este liderul echipei care a cå[tigat premiul pentru robo]elul ce a str`b`tut cel mai repede traseul de competi]ie. “Niciunul dintre membrii echipei nu a mai participat la un concurs de robotic` \nainte, am \nv`]at totul pe parcurs cu ajutorul mentorilor [i al consultantului voluntar de la Freescale. A fost o experien]` complet nou` pentru noi [i dup` acest concurs am \nceput s` m` gåndesc s` dau la Automatic`”, a declarat Matei pentru Biz. Din echipa cå[tig`toare au mai f`cut parte Ana-Maria Andreas, Vlad Panait, Constantin Istrate [i Victor B`jan, colegi de clas` la “Mihai Viteazul”. Biz

Biz

Foto: ©Tru9ja – Dreamstime.com

TECH

Tot mai aproape de banca la distan]` Grani]a dintre online [i offline devine aproape insesizabil`, gra]ie prolifer`rii internetului [i smartphone-urilor. Pentru o banc`, inova]ia devine esen]ial` \n aceast` nou` realitate, ca s` fie al`turi de clien]i exact acolo unde ace[tia au nevoie de ea. DE GAbRiEl bâRliG~ 44

Biz

TECH

ând are peste 600.000 de clien]i care \i folosesc serviciile de internet banking [i mai bine de 130.000 care utilizeaz` mobile banking, o banc` poate spune c` face mai mult decât s` ]in` pasul cu evolu]iile tehnologice [i c` deja le integreaz` cu succes \n strategia ei de business. Iar BRD Groupe Société Générale este perfect con[tient` de acest fapt. “BRD consider` internetul [i mobilul drept unele dintre cele mai importante canale de distribu]ie a produselor [i serviciilor bancare. Iar evolu]ia num`rului de utilizatori demonstreaz` preocuparea noastr` de a investi \n tehnologie pentru a ne putea adapta serviciile la cerin]ele clien]ilor”, spune Roxana Petre, director pentru management produse [i canale alternative la BRD Groupe Société Générale. Odat` cu cre[terea num`rului de utilizatori de internet atât prin conexiuni fixe, cât [i mobile, banca [i-a dezvoltat oferta de servicii bancare la distan]` pentru a veni \n \ntâmpinarea nevoilor pe care le aveau clien]ii. Iar ace[tia au a[tept`ri tot mai mari, fiind din ce \n ce mai ocupa]i, mai tehnologiza]i [i chiar mai exigen]i. “Am ajuns \ntr-o perioad` \n care serviciile alternative \ncep s` conteze din ce \n ce mai mult \n alegerea b`ncii prin care ei \[i realizeaz` opera]iunile bancare”, arat` Roxana Petre. Prin urmare, nu mai este suficient ca o banc` s` aib` \n ofert` astfel de servicii, provocarea este ca acestea s` se diferen]ieze \n pia]`, iar func]ionalit`]ile oferite s` fie relevante. Altfel, gradul de utilizare nu are cum s` creasc`. Despre popularitatea internetului mobil [i a smartphone-urilor pe pia]a româneasc` vorbesc de la sine cifrele. Astfel, potrivit agen]iei de marketing digital Today's, la finele anului 2014 \n România erau activate 7,5 milioane de smartphone-uri. Desigur, folosirea tot mai intens` a internetului mobil nu \nseamn` neap`rat [i utilizarea serviciilor de online [i mobile banking, dar tendin]ele manifestate pe plan inter-

na]ional arat` clar c`tre ce se \ndreapt` pia]a. Potrivit unui raport al Pew Research Center, 57% dintre utilizatorii de smartphone din SUA [i-au folosit dispozitivele mobile pentru online banking, iar un raport realizat de Bank Of America pentru anul 2014 arat` c` 81% dintre americani folosesc aplica]ii mobile pentru a-[i verifica disponibilul de cont, 49% fac transferuri de bani pe mobil, 48% pl`tesc facturi [i 38% fac depuneri. Mai aproape de România, un raport Forrester Research arat` c` 99 de milioane de europeni vor folosi telefoanele mobile pentru opera]iuni bancare \n 2018, fa]` de 42 de milioane \n 2013, iar 115 milioane vor face acela[i lucru folosind tabletele.

99 de milioane de europeni vor folosi telefoanele mobile pentru opera]iuni bancare \n 2018 sursa: Forrester Research

Deja clien]ii din România cer tot mai mult ca banca lor s` le ofere servicii care s` fie \n pas cu tehnologia [i s` ]in` cont de noile tendin]e, dar care \n acela[i timp s` fie u[or de folosit [i sigure. Bine\n]eles, aceste servicii trebuie s` fie disponibile oriunde, oricând [i s` func]ioneze \n timp real. “Un utilizator care are nevoie s` \[i achite cump`r`turile la supermarket [i nu mai are bani \n contul curent trebuie s` poat` s`-[i scoat` telefonul din buzunar [i s` fac` un transfer din contul de economii \n contul cardului pentru a putea achita”, spune Roxana Petre. Anticiparea nevoilor pie]ei poate asigura un avantaj important \n fa]a concuren]ei, iar BRD a lansat deja servicii care ofer` facilit`]i inovatoare \n pia]`, fiind, de exemplu, singura banc` din România care ofer` posibilitatea de a face pl`]i c`tre un

num`r de telefon. Astfel, clien]ii pot transfera bani oric`rei persoane fizice doar pe baz` de num`r de telefon mobil (\n re]elele din România), f`r` ca beneficiarul s` fie nevoit s` aib` un cont bancar. De asemenea, serviciul de mobile banking MyBRD Mobile ofer` posibilitatea de a face transferuri de bani \ntre utilizatorii aplica]iei prin coduri QR, dar [i de a pl`ti facturi prin scanarea codurilor de bare. Iar utilizatorii de internet banking pot beneficia de op]iunea Personal Finance Manager, cu ajutorul c`reia \[i pot gestiona finan]ele personale având o imagine global` a cheltuielilor lunare. “Suntem \ntr-o continu` actualizare a aplica]iilor noastre cu metode inovatoare [i prietenoase de efectuare a opera]iunilor bancare care s` \ncânte utilizatorii [i s` atrag` cât mai mul]i clien]i noi”, adaug` directorul pentru management produse [i canale alternative de la BRD Groupe Société Générale. Poate cele mai mari temeri legate de online [i mobile banking sunt cele referitoare la securitatea acestui tip de servicii. De aceea nu este de mirare c`, de exemplu, serviciul de internet banking MyBRD Net utilizeaz` securitate prin token, fie fizic, fie sub forma unui token mobil. Serviciul poate fi accesat [i folosit [i pe baz` de parol` static`, stabilit` de utilizator, sau cu parole primite prin SMS pentru tranzac]ii cu risc sc`zut. |n acela[i timp, MyBRD Mobile este disponibil prin 3 canale diferite: aplica]ie pentru smartphone-uri [i tablete securizat` prin mobile token, browser mobil care ]ine minte dispozitivul de pe care accesezi serviciul pe baz` de parol`, respectiv sesiune USSD – când utilizatorul nu are acces la internet, un PIN din 6 cifre ofer` acces la cele mai importante [i utile func]ionalit`]i. “Suntem recunoscu]i pentru strategia [i imaginea noastr` de banc` inovatoare, prin urmare ascensiunea internetului [i a mobile-ului nu ne este deloc str`in`. Ne dorim s` fim acolo unde sunt [i clien]ii no[tri, pe dispozitivele mobile”, conchide Roxana Petre. Biz Biz

PR WEB AND THE

PUBLIC RELATIONS AND DIGITAL COMMUNICATION

THE MODERN PR TOOLKIT

IN THE AGE OF WEB 2.0

DIGITAL STORYTELLING RELEVANT ONLINE STRATEGIES

INFLUENCERS & PRACTITIONERS WWW.REVISTABIZ.RO/PRANDTHEWEB2015

OCTOBER, 2015, HOWARD JOHNSON

ANTREPRENORIAT

Antrenorii de idei Importan]a unui investitor de tip business angel este evident` pentru un startup, mai ales dac` fondatorii nu au posibilitatea s`-[i finan]eze afacerea. Dar, dincolo de suma investit`, experien]a unui business angel [i implicarea \n dezvoltarea afacerii sunt esen]iale. Un investitor poate \mbun`t`]i strategia companiei, poate â&#x20AC;&#x153;antrenaâ&#x20AC;? o idee [i o poate transforma \ntr-o afacere care produce profit. DE OANA VOINEA Biz

ANTREPRENORIAT

FOTO: VALI MIREA

OVIDIU STOICA, ALEXANDRU RADOVICI {I IOANA CULIC, fondatori WylioDrin

Biz

ANTREPRENORIAT

Cum s`-]i programezi electronicele

ylioDrin este un startup pornit din pasiunea pentru electronic`. Cei trei fondatori – Ovidiu Stoica, Alexandru Radovici [i Ioana Culic – au pornit \ntr-un ONG unde trebuiau s` \i \nve]e pe copii electronic`, dar le lipseau ustensilele pentru programare. Pasiunea a r`mas [i WylioDrin s-a transformat \ntr-o platform` software ce permite automatizarea [i controlul de la distan]` al pl`cu]elor electronice din numeroase device-uri. Cu WylioDrin po]i automatiza [i robotiza aproape orice, de la aprinderea unei simple l`mpi pân` la func]ionarea unei sta]ii meteo, doar prin intermediul unui browser. Cuvântul WylioDrin provine din dou` cuvinte \n galeza veche, wylio [i drin, care \nseamn` “supravegheaz`” [i “manipuleaz`”. “Proiectul a luat na[tere la Raspberry Hack, un hackathon pentru Raspberry Pi. Ideea \ns` vine de la [coala de var` IP Workshop, unde aveam nevoie s` pred`m un curs de electronic` [i ne lipseau ustensilele necesare pentru a programa u[or”, spune Alexandru Radovici, CEO WylioDrin. De[i serviciile oferite de platform` par rupte dintr-un film science fiction, fondatorii WylioDrin mizeaz` tocmai pe simplitate. “A[a cum ai un serviciu de mail, noi avem un serviciu de programare. Practic, intri pe net [i, \n loc s` \]i vezi mailul, po]i s` programezi diverse dispozitive electronice. Exist` foarte multe dispozitive electronice programabile pe care po]i s` le conectezi exact ca pe un Lego, dar problema se reduce la a le programa”, explic` Alexandru Rado-

vici. Dispozitivele electronice pot fi programate s` fac` ceva [i sistemul WylioDrin le permite utilizatorilor s` fac` acest lucru foarte u[or. “Este ca [i când ai face un puzzle – scrii un program, ape[i un buton, programul se transfer` pe robo]el [i func]ioneaz`”, adaug` Radovici. Deocamdat`, fondatorii WylioDrin nu au ob]inut finan]are din partea unui investitor, dezvoltând afacerea din banii proprii [i cu ajutorul prietenilor [i al familiei. Totodat`, au câ[tigat mai multe concursuri pentru startup-uri [i au deja ca [i clien]i pe Intel [i Cisco. Importan]a unui investitor de tip business angel este evident` pentru un startup, mai ales dac` fondatorii nu au posibilitatea de a-[i finan]a afacerea. Dar Alexandru Radovici subliniaz` c`, dincolo de suma investit`, experien]a unui business angel [i implicarea \n dezvoltarea afacerii sunt esen]iale. “Este foarte important` alegerea unui business angel care s` se [i implice \n dezvoltarea afacerii. De[i necesar`, suma de bani este mai pu]in important` decât participarea activ` a unei persoane cu mai mult` experien]`”, arat` CEO-ul WylioDrin. Dincolo de provocarea de a g`si persoane interesate [i implicate pentru a lucra \n startup, de perioade mai bune sau mai proaste, cei de la WylioDrin sunt optimi[ti. “Ne dorim s` facem din WylioDrin standardul pentru programare IoT, mai ales pentru programatorii \ncep`tori. Ideea noastr` e ca oricine s` poat` s` \[i programeze un dispozitiv IoT f`r` a avea cuno[tin]e tehnice foarte solide”, spune Alexandru Radovici, ad`ugând c` este un fel de “Lego pentru electronic`”. Biz

De[i necesar`, suma de bani este mai pu]in important` decât participarea activ` a unei persoane cu mai mult` experien]` \n dezvoltarea afacerii.

MARIUS GHENEA Antreprenor, business angel

GREU DE CUANTIFICAT La “face value”, un business angel investe[te o sum` de bani \ntr-o companie antreprenorial` aflat` de obicei la nivel startup sau early stage, \ns` \n realitate contribu]ia unui astfel de investitor are o valoare cumulat` semnificativ peste nivelul banilor investi]i. Sunt nu pu]ine ocazii \n care valoarea suplimentar` oferit` companiei este mult mai mare decât suma de bani efectiv investit`. Dar cum este posibil acest lucru? Acesta poate s` ajute la definirea sau \mbun`t`]irea strategiei companiei, ceea ce spore[te mult [ansele de succes ale afacerii, pe baza experien]ei sale de business, dar [i uneori apelând la consultan]i [i la al]i exper]i care pot fi implica]i \n aceste activit`]i. Un business angel are multe contacte foarte utile la diverse niveluri [i \n diverse zone, deci poate contribui cu networking pentru companie: b`nci, furnizori sau poten]iali furnizori, clien]i sau poten]iali clienti, al]i posibili parteneri. Nu \n ultimul rând, un business angel cu o bun` reputa]ie poate da \ncredere sporit` atât angaja]ilor existen]i ai companiei, cât [i celor care trebuie adu[i \n viitor \n echip`. Toate aceste beneficii nu sunt de obicei cuantificate de investitori ca o participa]ie suplimentar`, chiar dac` ele pot avea contribu]ii majore la cre[terea durabil` a afacerii, acesta fiind de fapt marele avantaj al antreprenorilor care aduc al`turi de ei investitori business angel.

Biz

ANTREPRENORIAT

ADRIAN CERNAT, CEO, SmartDreamers

Biz

ANTREPRENORIAT

Vise mari la nivel interna]ional

ondat` anul trecut, platforma Smartdreamers.ro a devenit \n scurt timp de la momentul lans`rii unul dintre juc`torii importan]i din pia]a recrut`rii online din România [i a stârnit la fel de repede interesul investitorilor. Fondatorilor Adrian Daniel Cernat, Marius Huza [i Mihai Ceu[an le-a venit la o cafea ideea de a aduce ceva nou \n pia]a platformelor de recrutare online din România. “Evident, nu cofeina a avut cel mai important rol \n toat` ecua]ia, ci experien]a acumulat` \n domeniu [i documentarea. Mult` documentare. F`r` ele e imposibil s` g`se[ti o rezolvare de[teapt` \ntr-o pia]` competitiv`”, \[i aminte[te Adrian Cernat, CEO SmartDreamers, ad`ugând c`, f`r` experien]` [i documentare, situa]ia ar fi fost similar` cu ghidarea cuiva printr-un ora[ \n care nu ai mai fost [i despre care nu [tii absolut nimic. |n ceea ce prive[te diferen]ierea de concuren]`, cei de la SmartDreamers acord` prioritate func]ionalit`]ilor platformei [i u[urin]ei de utilizare a acestora [i investesesc \n simplificarea procesului de recrutare. “M` refer la tot ce \nseamn` gestionarea aplican]ilor, filtrarea CV-urilor, rapiditatea platformei. Timpul, \n zilele noastre, e o resurs` extrem de pre]ioas` [i, neputând s` \l oprim, ne-am concentrat ca m`car s` salv`m minute bune. Poate chiar ore, depinde de interac]iunea recrutorului cu SmartDreamers”, spune Adrian Cernat. Platforma are o flexibilitate sporit` \n ceea ce prive[te strategia de pre]uri.

Modelul de business permite s` ofere companiilor postarea de joburi gratuit, indiferent de num`rul acestora. Este un sistem similar publicit`]ii \n online, unde plata se face pe click [i nu pe timpul de expunere a unui ad. La SmartDreamers clicul este egal cu CV-ul eligibil. O companie pl`te[te doar \n momentul \n care decide c` are un CV relevant. Nu \nainte, nu “la ghici”. Adrian Cernat crede c`, dincolo de aspectul financiar, investitorii de tip business angel sunt importan]i pentru know-how, networking [i valoroasele sfaturi [i spune c` pe Malin-Iulian {tef`nescu, care a investit \n SmartDreamers, l-au convins dou` componente: ideea afacerii [i echipa capabil` s` pun` aceast` idee \n practic`. “Nu de alta, dar po]i s` concepi cea mai interesant` re]et` de pr`jitur` din lume, c` devine inutil` dac` tu nu [tii s` faci nici zah`r ars”, adaug` Cernat. |ncrederea investitorilor le-a dat aripi, a[a c` cei de la SmartDremers deja au planuri de extindere la nivel global, iar primul pas l-au f`cut recent, \n Polonia. Smartdreamers.pl este deja online [i \[i doresc o platform` capabil` s` acopere mai multe ]`ri din Europa Central` [i de Est, una care va avea o cot` de pia]` important` pe fiecare ]ar` \n parte. “Am v`zut de la bun \nceput, dar parc` acum din ce \n ce mai clar, extindere la nivel global. Mult mai simplu [i concret, vedem SmartDreamers ca fiind leg`tura puternic` dintre candida]i [i companii”, arat` Cernat. Biz

Comunicarea noastr` este diferit`. Fiecare om merit` s` simt` c` \n spatele ecranului se afl` un alt om, nu un robot programat s` respecte sute de proceduri care distrug naturale]ea.

M~LIN-IULIAN {TEF~NESCU Business angel, director general, EEU Software

ABORDARE DIFERIT~ SmartDreamers este genul acela de startup \n care dorim s` investim. Am v`zut aici o abordare total diferit` a pie]ei de recrutare online, un model de business conving`tor [i oportunitatea real` de a deveni un brand interna]ional puternic. De obicei, dup` ce mi se prezint` o companie la \nceput de drum, stau de vorb` cu cei care au facut compania. |n cazul SmartDreamers, dup` o discu]ie cu Adrian, ne-am \ntâlnit [i cu Mihai, \n Târgu-Mure[, la o bere. {i am plecat de acolo pl`cut surprins. Cei doi sunt entuzia[ti, hot`râ]i [i [tiu ce fac. Cred c` vor fi \n stare s` se descurce \n crize, care vor ap`rea, dar c` vor putea s` gestioneze [i succesul - ceea ce, de multe ori, nu este banal. Am discutat atunci ([i ulterior) despre seria de produse pe care vor s` o fac`, despre planurile de cre[tere. Mi-au explicat deschis de ce cred ei c` ce fac e mai bine decât ce fac al]ii, de ce cred ei c` va fi bine venit` o zguduire \n industrie [i \n ce fel se poate replica povestea lor \n alte ]`ri. De ce sunt mai multe produse [i \n ce fel se vor sprijini reciproc. Cum ar dori s` foloseasc` o eventual` investi]ie. Nu am fost mereu de aceea[i p`rere, dar am stat cumva pe aceea[i lungime de und`. |ntre timp, am avut discu]ii [i cu al]i business angels care erau dornici s` investeasc` [i am stabilit cu to]ii cadrul \n care urma s` se \ntâmple asta.

Biz

ANTREPRENORIAT

Biz

FOTO: VALI MIREA

ANDRAS KAPY, CEO, Axosuits

ANTREPRENORIAT

Pa[i tehnologici spre viitor

roiectul lui Andras Kapy [i Dorin Hir]e pare desprins dintr-un film science fiction – un “costum” de Iron Man, cum chiar fondatorii \l descriu, care ajut` persoanele cu dizabilit`]i s` mearg` din nou. Cu alte cuvinte, Axosuits dezvolt` exoschelete u[or de folosit [i accesibili ca pre]. “Axosuits este manifestarea fizic` a pasiunii noastre pentru tehnologia viitorului. De mult doream s` facem ceva care s` exprime aceast` pasiune, s` fie ceva pentru viitor [i s` aib` impact major”, spune Andras Kapy, CEO al companiei. Pia]a de profil este de 131 miliarde de dolari \n SUA, \ns` cea a exoscheletelor este una emergent`, produc]ia anual` fiind sub 100 de unit`]i. Poten]ialul este de cel pu]in 10 milioane de unit`]i doar \n SUA. |n România, cei de la Axosuits estimeaz` c` vor putea vinde cel pu]in 10 buc`]i pe an. Competitivitatea exoscheletelor produse de compania or`dean` se datoreaz` pre]ului avantajos, dar [i software-ului [i designului, utiliz`rii facile [i faptului c` func]ionarea este pe baz` de baterie. Exoscheletul românesc poate fi personalizat pentru pacien]i cu \n`l]imea \ntre 150 [i 210 cm [i o greutate pân` la 125 kg [i va fi comercializat la pre]ul unei ma[ini de clasa medie, astfel c` \n România ar putea costa 15.000 – 20.000 de euro. Spre compara]ie, al]i produc`tori vând exoschelete cu pre]uri cuprinse \ntre 70.000 [i 150.000 de euro. Cei doi fondatori au demarat proiectul cu fonduri proprii, au câ[tigat la fi-

nele anului trecut concursul How to Web Startup Spotlight 2014 [i au trezit [i interesul investitorilor de tip businss angel. Adrian Ghear` \i cuno[tea deja pe cei doi fondatori ai Axosuits [i a investit \n ideile lor \nainte ca ace[tia s` aib` proiectul bine conturat. “|l cunosc de pe Adrian Ghear` din vremea studen]iei. El a avut \ncredere de la primul sketch prezentat de cofondatorul meu, Dorin Hir]e, persoana din spatele «magiei». Un business angel cu experien]` poate face diferen]` \ntre succes [i e[ec. Noi am avut succes cu sus]inerea tehnic` [i financiar` a lui Adrian Ghear`, business angel local cu un background consistent de succese”, spune Andras Kapy. Dezvoltarea unui exoschelet este un proces complex, care ridic` probleme unice, de la costurile de produc]ie mai mari pentru zona de hardware, la timpii lungi de dezvoltare a prototipului [i aspectele ce ]in de protejarea fizic` a pacientului. Dar acestea nu sunt singurele provoc`ri c`rora cei de la Axosuits a trebuit s` le fac` fa]`. “Pentru mine personal marea provocare a fost s` \n]eleg ecosistemul de startup-uri [i investi]ii [i s` reconfigurez planul de afaceri al Axosuits \ntr-o perspectiv` de succes pentru investitori”, m`rturise[te Kapy. A[a cum era de a[teptat, cei de la Axosuits vizeaz` o extindere a companiei la nivel interna]ional. “Vrem s` devenim unul dintre cei mai importan]i furnizori de exoschelete pe plan mondial”, spune Andras Kapy, adaugând c`, pe termen lung, Axosuits va trebui s` devin` o surs` de inovare tehnologic` \n medtech [i robotic`. Biz

Vrem s` devenim unul dintre cei mai importan]i furnizori de exoschelete pe plan mondial.

ADRIAN GHEAR~ Tech Startups Advisor & Investor

DE LA TEHNOLOGIE, LA PROFIT Investitorii business angel vin \n general din rândul antreprenorilor de succes, dispun de resurse financiare consistente [i ajut` startup-uri atât financiar, cât [i cu experien]a proprie. Riscul pe care ace[tia [i-l asum` este extrem de mare, rata de succes a startup-urilor fiind de doar 10%. Ei sunt importan]i pentru \ntregul ecosistem, deoarece la acest nivel incipient al afacerilor, cu acest nivel ridicat de risc, e greu s` g`se[ti finan]are din alte surse. Dar cel mai important beneficiu din colaborarea cu un angel nu este partea financiar`, ci experien]a lui de business. Ce lipse[te cel mai mult startup-urilor este exact know-how-ul de a transforma o tehnologie \ntr-un produs, \ntr-o afacere care produce profit. Personal sunt interesat de SaaS (software-as-a-service), deoarece vin din acest domeniu [i pot ajuta startup-ul prin experien]a personal` din acest domeniu. De asemenea, sunt interesat de domeniul roboticii [i IoT (internet of things), care desigur implic` [i o semnificativ` component` de software. |n ceea ce priveste Axosuits, am apreciat viziunea fondatorilor [i am investit din faza incipient`, considerând c` este un proiect extrem de ambi]ios, exocheletele robotizate având aplicabilit`]i cu mult peste domeniul medical. Domeniul tehnologiei medicale este [i va fi \ntotdeauna un domeniu “fierbinte” [i m-am bucurat s` v`d astfel de ini]iative [i la noi \n ]ar`.

Biz

STRATEGIE

Un Effie mai eficient La Romanian Effie Awards, spre deosebire de restul ]`rilor din programul Effie, jura]ii nu discut` lucr`rile \ntre ei. Este o decizie a comitetului local de organizare [i a[a func]ioneaz` lucrurile an de an. Recomandarea lui Neal Davies, pre[edinte [i CEO al Effie Worldwide, este ca pe viitor aceast` practic` s` se schimbe. DE LOREDANA S~NDULESCU

di]ia de anul acesta a Romanian Effie Awards l-a avut ca pre[edinte al juriului chiar pe pre[edintele [i CEOul organiza]iei la nivel global. Numit \n aceast` func]ie \n urm` cu un an, Neal Davies a primit trei invita]ii din partea programelor Effie locale: China, Columbia [i Romånia. {i le-a onorat pe toate. Astfel, timp de aproape o s`pt`mån`, a luat pulsul industriei de comunicare romåne[ti [i a participat la jurizarea lucr`rilor \nscrise \n competi]ie. A]i luat parte la sesiunile de jurizare din cadrul Effie România. Ce recomandare a]i avea pentru comitetul de organizare a competi]iei? O recomandare ar fi s` introduc` sesiuni de discu]ii \n cadrul procesului de jurizare. Sunt de p`rere c` discu]iile dau na[tere unor experien]e din care toat` lumea are de \nv`]at. Chiar [i pentru cei mai experimenta]i membri ai juriului este util s`-[i prezinte public opiniile [i s` discute \ntre ei. Discu]iile sunt foarte importante. Pe mine, de

Biz

exemplu, m` ajut` s` gåndesc diferit, s` privesc lucrurile [i dintr-o alt` perspectiv`, m` ajut` s` \nv`]. Cum v` explica]i faptul c` Romanian Effies nu a adoptat sistemul de jurizare care s` includ` [i o sesiune de discu]ii? Avånd 47 de programe r`spåndite peste tot \n lume, este normal s` existe particularit`]i, idiosincrazii, stiluri diferite de lucru, adaptate la situa]ia local`. Romånia nu este singura ]ar` din programul Effie care nu a implementat sesiuni de discu]ii \n timpul juriz`rii. Mai sunt câteva programe care nu au adoptat acest sistem. America de Nor, cel mai vechi program EFFIE, a renun]at la “silent judging” \n urm` cu 10 ani. A]i observat [i alte particularit`]i? Da, punctajele acordate sunt foarte mici [i nu cred c` asta se \ntåmpl` din cauza faptului c` lucr`rile \nscrise sunt proaste, ci din cauz` c` membrii juriului sunt foarte aspri. Exigen]a este un lucru bun,

pån` la un punct, eu sunt mai degrab` adeptul ideii de a ne \ncuraja mai mult colegii din industrie care se \nscriu \n competi]ie. Cum v` explica]i aceast` exigen]` a jura]ilor români? Este vorba de o competi]ie, cu premii puse la b`taie, este normal ca oamenii s`-[i doreasc` s` cå[tige, \ns` mai mult decåt atåt, \mi doresc ca Effie s` devin` [i \n Romånia un program care s` se desf`[oare pe tot parcursul unui an, s` devin` o experien]` educa]ional`. Dac` se men-

“Punctajele acordate la Romanian Effie Awards au fost foarte mici [i nu cred c` asta s-a \ntåmplat din cauza faptului c` lucr`rile \nscrise au fost proaste, ci din cauz` c` membrii juriului au fost foarte aspri.”

NEAL DAVIES este pre[edinte [i CEO al Effie Worldwide din mai 2014. Cu o carier` de aproape 25 de ani \n marketing, at책t din postura de client, c책t [i de om de agen]ie, a ocupat pozi]ii de conducere \n cadrul Kodak, Simons Palmer (Londra), TBWA/Chiat/Day [i McCann New York. A cofondat Naked Communications, care a devenit agen]ia brandurilor Absolut Vodka, Sony PlayStation, Johnson & Johnson, Coca-Cola sau American Express, pentru care a c책[tigat mai multe premii, printre care un Grand Effie, un Emmy sau UK TV Commercial of the Year.

Biz

STRATEGIE

]ine doar la nivel de premii, r`måne doar o competi]ie. Mai interesant ar fi s` devin` o experien]` competi]ional` cu o puternic` component` educa]ional`. Acest lucru ar fi posibil pe de o parte dac` s-ar introduce discu]iile pe durata juriz`rii, pe de alt` parte dac` sar crea un sistem prin care lucr`rile cå[tig`tore s` poat` fi studiate de oricine este interesat. O sec]iune special` pe siteul competi]iei, un blog Effie, ar putea fi util \n acest sens. Cum ar putea fi introduse sesiunile de discu]ii \n procesul de jurizare? Primul pas este s` fie pur [i simplu introduse. Dac` vrei s` schimbi ceva nu \ncepi prin a te gåndi cum s` schimbi, ci faci schimbarea. Sigur c` responsabilii de organizare trebuie s` rezolve cåteva aspecte de ordin logistic, \ns` este o decizie care se ia la nivel local de c`tre echipa de aici, noi putem face recomand`ri bazate pe ceea ce este considerat a fi cele mai bune practici. Programul Effie a \mplinit 47 de ani de la lansare. Ce schimb`ri majore au intervenit \n to]i ace[ti ani? |n urm` cu 47 de ani era un program care func]iona pe o singur` pia]`, America de Nord, acum, la aproape cinci decenii distan]`, a devenit un program global care de la an la an se extinde tot mai mult. Aceasta cred c` este prima transformare, dintr-un program local a devenit unul global. A doua transformare ]ine de faptul c` programul din America de Nord, fiind cel mai longeviv, a devenit un exemplu pentru restul ]`rilor. A \nceput ca un program dedicat cercet`rii de pia]` [i, pe m`sur` ce \n anii ’70 - ’80 56

Biz

planificarea strategic` a devenit o disciplin` de sine st`t`toare \n SUA, s-a f`cut trecerea de la cercetare de pia]` [i planificare strategic` la ceva mai complex care a implicat \n procesul de jurizare oameni de client service, clien]i, manageri de agen]ii, creativi din diverse domenii. Este foarte interesant s` observi cum jurizeaz` creativii din mediul digital, obi[nui]i s` lucreze \ntr-un mediu \n care rezultatele sunt foarte m`surabile. Pot spune c` transformarea este fabuloas` de la un program dedicat cercet`rii de pia]` \n 1968 la abordarea multidisciplinar` de acum. Ave]i 25 de ani de experien]` \n industria de comunicare. Ce impact au avut transform`rile din industrie \n plan profesional pentru dumneavoastr`? Fac parte dintr-o genera]ie care \n urm` cu 25 de ani se a[tepta s` aib` un singur loc de munc`, toat` via]a. M-am angajat la Kodak, unde destul de repede am fost promovat \ntr-o pozi]ie de senior management, cred c` eram cel mai tån`r angajat pentru acea func]ie [i, la acea vreme, consideram c` era o slujb` pe via]`, \ns` nu a fost a[a deoarece tehnnologia pe care se baza a murit, iar schimb`rile erau descurajate \n cadrul organiza]iei, ceea ce m-a dezam`git, a[a c`, spre surprinderea p`rin]ilor mei, mi-am dat demisia [i m-am orientat spre industria de advertising. Aveam 28 de ani [i eram deja prea b`trån pentru industria de publicitate din Marea Britanie, unde de obicei se intra direct de pe b`ncile [colii. |n plus, era un domeniu nou pentru mine, cu care eram oarecum familiarizat doar din

postura de client. A ap`rut apoi oportunitatea s` plec \n State s` conduc Naked Communications, o companie de consultan]` [i strategie, diferit` de modelul tradi]ional al agen]iilor de publicitate. Tocmai ce m` obi[nuisem cu un nou model de business c` a fost nevoie s` m` adaptez la cel din America. Primele trei luni la Naked au fost cele mai grele din via]a mea, pentru c` structura mea mental` era puternic ancorat` \ntrun model tradi]ional [i niciunul dintre cei de acolo nu aveam idee cum s` ac]io-

“Recomand organizatorilor Romanian Effie Awards s` introduc` sesiuni de discu]ii \n cadrul procesului de jurizare. Sunt de p`rere c` discu]iile dau na[tere unor experien]e din care toat` lumea are de \nv`]at.” n`m. {tiam unde vrem s` ajungem, dar nu [tiam cum. Ne-am dat seama c` ofeream ceva ce nimeni nu oferea, dar am avut nevoie de cåteva luni pån` s` articul`m ceva coerent. Ce sfat a]i da celor din industria de comunicare care se afl` acum \n pragul unei schimb`ri? Fi]i flexibili, c`ci dac` structura voastr` mental` este prea rigid` nu o s` v` pute]i schimba. Apoi fi]i mereu preg`ti]i. |ntr-o industrie cum este cea de publicitate, cu atåt de multe ego-uri [i atåt de mul]i bani pu[i \n joc, nu este bine s` fii prins cu garda jos.

Dumneavoastr` cum v` preg`ti]i? Citesc foarte mult, \ncerc s` \n]eleg ce se \ntåmpl` \n jurul meu, discut cu oamenii din industrie, \ncerc s` \n]eleg ce-i motiveaz`, ce-i ajut` s` aib` succes. V-a]i angajat la Kodak pe vremea când un client lucra cu o singur` agen]ie. Acum clien]ii trebuie s` colaboreze simultan cu mai multe agen]ii din domenii diferite. Cât de dificil este acest lucru? Fiecare trebuie s` \n]eleag` c` nicio agen]ie nu are dreptul s` preia conducerea de la sine. Rolul de “lead agency” se poate schimba \n func]ie de natura proiectului, care o dat` poate implica \n principal TV-ul, alt` dat` digitalul sau alte canale media. |n 2014, 65% dintre lucr`rile cå[tig`toare la Effie North America au folosit TV-ul, \n sc`dere de la 79% \n urm` cu doi ani, [i 96% au folosit online-ul drept canal principal de comunicare. |n contextul acestor date, ce tip de agen]ie ar trebui s` preia rolul de conducere? Dup` cum spuneam, este nevoie de flexibilitate. Fiecare define[te marketingul integrat \n func]ie de ce poate s` vånd`. Adev`rul este c` fiecare agen]ie are cåte o specializare, clien]ii trebuie s` fie capabili s` aleag` ce li se potrive[te lor cel mai bine, \n func]ie de publicul c`ruia i se adreseaz`, tipul de mesaj pe care vor s`-l transmit`. Este foarte greu s` fii client \n ziua de azi. |n fiecare an, \n planul de marketing mai apare cåte ceva nou [i clien]ii trebuie s` aleag` din multitudinea de oferte pe care le fac agen]iile ce li se potrive[te cel mai bine. Biz

STRATEGIE

Creativitatea consolideaz` colectivitatea Team buildingul era p책n` de cur책nd echivalent cu o excursie cu colegii de birou. |n ultima vreme \ns`, aceste activit`]i au trecut printr-un proces de rafinare [i au devenit din ce \n ce mai complexe [i mai creative. DE OVIDIU NEAGOE 58

Biz

STRATEGIE

åteva articole de ziar, t`iate [i lipite pe pere]ii \nal]i ai camerei, \]i amintesc c` este anul 1930, iar pe str`zile din New York mafia italian` \nc` face legea. Mai sus, atårnat neglijent, un tablou pare c` ascunde un secret [i mai mare. Cåteva cartu[e, un pachet de c`r]i de joc, un cåntar [i un m`nunchi de chei par c` adåncesc [i mai mult misterul ce \nv`luie camera spa]ioas`. Timpul se scurge cu rapiditate, iar u[a camerei este

\n continuare blocat`. Pare scenariul unui film de la Hollywood,dar nu e deloc a[a. Ac]iunea se petrece chiar \n inima Bucure[tiului, \ntr-o cas` interbelic`, iar actorii principali sunt to]i cei care trec pragul Trapped. Acesta este un business fondat \n urm` cu mai pu]in de un an de C`t`lina {uteu [i Andrei Stanciu, doi tineri antreprenori pasiona]i de jocurile de tip “escape the room”. Pe scurt, cei care intr` \ntr-un astfel de joc au la dispozi]ie 60 de minute s` evadeze dintr-o camer`, punånd cap la cap o serie de indicii [i rezolvånd mistere [i puzzle-uri. De[i este un business \nc` tån`r, nu a trecut mult timp pån` a devenit unul dintre “locurile de joac`” preferate de mediul corporate. “Peste 50% dintre clien]ii no[tri sunt oameni tineri, care lucreaz` \n corpora]ii sau \n companii mai mici, care vin cu colegii de la munc` s` se relaxeze, s` se distreze, pentru c` lumea a auzit c` este o metod` nou` de a petrece timpul \n Bucure[ti [i este o metod` care \]i pune un pic mintea la contribu]ie”, spune pentru Biz, C`t`lina {uteu, cofondator al Trapped. “Cumva am avut [i noroc c` la noi un team building presupune [i costuri reduse, pentru c` nu se iese din ora[ [i ai flexibilitate, putem s` primim de la 10 pån` la 100 de oameni, \n func]ie de cum au ei timp”, adaug` C`t`lina {uteu. La Trapped exist` trei camere cu teme [i grad de dificultate diferite: “Don Vito”, “The Bunker” [i “The Elements” – pe care cei doi antreprenori pl`nuiesc s` o \nlocuiasc` \n urm`toarele dou` luni cu o camer` cu teme din “Pira]ii din Caraibe”. Cu toate c` fenomenul “escape the room” este unul relativ nou pentru pia]a din Romånia (nu are \nc` doi ani), aceasta se bucur` de o foarte mare popularitate atåt \n råndul juc`torilor, cåt [i \n råndul antreprenorilor. Dac` \n nou` luni de la fondarea Trapped au trecut pragul celor trei camere aproape 8.000 de “juc`tori”, pe pia]a romåneasc` activeaz` 43 de astfel de loca]ii. Ca s` v` face]i o idee despre acest num`r, \n Budapesta, care este cea mai bun` destina]ie din Europa pentru “escape the room” [i fenomenul exist` de mai bine de [apte ani, sunt deschise 65 de loca]ii. “Mi se pare foarte interesant` direc]ia \n

care au luat-o programele de team building \n ultima perioad`”, spune co-fondatoarea Trapped. Nu cu mult timp \n urm`, programele de team building presupuneau o c`l`torie \n afara ora[ului [i poate prea mult alcool. Nu mai este de mirare pentru nimeni c` \n scurt timp activitatea avea s` \[i cå[tige renumele de “team drinking”. Sigur, team buildingul \nseamn` cu totul altceva: este un proces prin care un grup de angaja]i lucreaz` \mpreun` ca o echip`, prin intermediul unor activit`]i [i sarcini. Atribu]iile trasate \n astfel de programe au ca scop promovarea lucrului \n echip` [i cre[terea gradului de motivare de la birou. Dac` \nainte de criza economic` din 2009 se g`seau bugete chiar [i pentru o banal` ie[ire cu colegii de munc`, la scurt timp dup` instalarea st`rii de panic` astfel de aprob`ri se ob]ineau mult mai dificil. |ns` criza economic` a ajutat \ntr-o oarecare m`sur` la [lefuirea programelor de team building, aceast` pia]` revenindu-[i mult mai repede decåt cea de training, de exemplu. La numai un an de la apogeul recesiunii, managerii au realizat c` este extrem de dificil, dac` nu imposibil, s` ob]in` rezultatele a[teptate cu o atmosfer` tensionat`, o echip` speriat` [i, nu de pu]ine ori, mai mic`. A[a c` au reluat, chiar dac` mai timid [i mult mai atent, investi]iile \n activit`]i de consolidarea echipei. “Team buildingul este un instrument de leadership. Poate fi folosit ca pretext pentru a comunica interactiv o nou` direc]ie strategic`, pentru a redefini sistemul de valori la care trebuie s` adere echipa, sau pur [i simplu pentru a consolida climatul organiza]ional. Toate acestea nu se pot face cump`rånd o excursie [i ceva alcool”, spune pentru Biz M`d`lina Sava, consultant la furnizorul de programe de training [i team building Ascendis. “Lumea s-a schimbat. Echipele au devenit mai sofisticate. Oamenii sunt mai preten]io[i, au a[tept`ri mai mari de la managerii lor”, adaug` M`d`lina Sava. Punctul pe inova]ie. Ascendis are aproape 60 de programe de team building diferite \ntre ele, cu tematici la fel de variate, iar cele mai c`utate sunt Biz

STRATEGIE

“Cucerirea Everestului”, “Big Picture” sau “The Quest of Pyramids”. Acesta din urm` este un program unic pe pia]a local`, \n care participan]ii se transform` o zi \n arhitec]i [i construiesc una dintre cele [apte minuni ale lumii. Se folosesc tone de nisip, sunt implica]i [i arhitec]i profesioni[ti, astfel \ncåt experien]a [i rezultatul final s` fie de impact. “Echipele sunt definite din ce \n ce mai des la nivel regional. Este normal, majoritatea companiilor cu care lucr`m activeaz` pe mai multe pie]e. Focusul liderilor se mut` de la cre[terea sinergiei na]ionale la cre[terea sinergiei la nivel european. Avem foarte multe team buildinguri interna]ionale”, spune M`d`lina Sava. Companiile care au continuat s` investeasc` \n programe de team building [i-au dorit programe din ce \n ce mai complexe, \n care activit`]ile distractive s` aib` [i un substrat educa]ional, s` contribuie la dezvoltarea abilit`]ilor necesare muncii \n echip`, la \mbun`t`]irea comunic`rii [i a gradului de motivare din echip` [i, desigur, la dezvoltarea unui spirit de echip`. Motivele din spatele schimb`rii de macaz? “Dorin]a de a ob]ine rezultate concrete de la un astfel de program [i educarea pie]ei. Managerii [i antreprenorii au c`p`tat experien]` [i au \nceput s` aib` a[tept`ri din ce \n ce mai ridicate, ceea ce a for]at furnizorii de programe s` \[i diversifice oferta”, spune Stavre Gianini, Managing Partner la Vision Consulting. Compania propune o palet` de peste 50 de programe de team building, \ns` num`rul acestora este \n cre[tere, mai ales c` majoritatea clien]ilor \[i doresc activit`]i personalizate, astfel c` furnizorul combin` elemente din diverse activit`]i [i nu de pu]ine ori rezult` programe noi, care se preteaz` pe o zon` anume, sau pentru un anumit tip de echip`. Printre cele mai populare programe de team building de la Vision Consulting se num`r` “Comoara lui Mo]oc” (un mix de jocuri de echip` prin care se urm`re[te dezvoltarea unor abilit`]i precum comunicare, colaborare, responsabilitate, implicare cu elemente de aventur`), “Tab`ra indienilor”, “Regata cu veliere” sau “007 Team” (un program care \mbin` mai multe acti60

Biz

vit`]i precum tirolian`, rapel, tir cu arcul [i pu[ca sau rafting). |n portofoliul Vision Consulting se mai afl` [i programe de tipul “Discover the City”, prin care participan]ii rezolv` diverse puzzle-uri, caut` indicii \ntr-un ora[ din ]ar` sau din str`in`tate, \n func]ie de bugetul companiei, care \i trimit c`tre un alt indiciu aflat lång` un obiectiv turistic, astfel c`

“Tendin]ele pe care noi le-am observat \n råndul companiilor sunt alegerea unor programe eveniment, care au \n spate obiective de business foarte clare. Obiectivul acestora este, de cele mai multe ori, de a scoate angaja]ii din mediul obi[nuit de lucru.” Anca Tomoroga, HR Consultant la ID Learning “Team buildingul este un instrument de leadership. Poate fi folosit ca pretext pentru a comunica interactiv o nou` direc]ie strategic`, pentru a redefini sistemul de valori la care trebuie s` adere echipa, sau pur [i simplu pentru a consolida climatul organiza]ional. Toate acestea nu se pot face cump`rånd o excursie [i ceva alcool.” M`d`lina Sava, Consultant la Ascendis au ocazia s` [i viziteze ora[ul respectiv. Anca Tomoroga, HR Consultant la furnizorul de training [i de programe de team building ID Learning, arat` c` a observat \n råndul companiilor tendin]a de a alege programe-eveniment, care au \n spate obiective de business foarte clare. “Obiectivul acestora este, de cele mai multe ori, de a scoate angaja]ii din mediul obi[nuit de lucru, de a-i provoca

s` se implice \n anumite activit`]i pentru a-[i \mbun`t`]i lucrul \n echip` [i, \n consecin]`, s` creasc` performan]a”, adaug` Anca Tomoroga. Participan]ii la astfel de activit`]i \[i doresc lucruri inedite, experien]e cu care s` r`mån` [i la finalul activit`]ii. Un astfel de program gåndit [i bine pus la punct devine valoros cu adev`rat [i este p`strat ca amintire de c`tre to]i participan]ii, spre deosebire de o simpl` ie[ire \n ora[ cu colegii, de plid`. Echipa se consolideaz` mai bine [i se ob]ine un angajament pe termen lung. De cealalt` parte, companiile caut` ca investi]ia \ntr-o astfel de activitate s` aduc` un plus de valoare [i s` fie adaptat` cerin]elor proprii. A[a a luat na[tere [i programul social de team building MagiCAMP, gåndit de ID Learning, prin care angaja]ii unei companii au construit o tab`r` de var` pentru copiii cu afec]iuni oncologice. La finalul lunii mai, trainerii de la ID Learning [i o echip` de voluntari din compania Tebodin Romånia au pornit spre Br`ne[ti (Dåmbovi]a), unde este tab`ra MagiCAMP, [i s-au pus pe munc`. Salaria]ii companiei au avut pe agend` trei activit`]i de construc]ie: o cas` din panouri de lemn, un panou de c`]`rat [i alei din lemn de salcåm. Pentru realizarea construc]iilor, participan]ii la team buildingul social s-au \mp`r]it pe echipe, au colaborat, [i-au pus la b`taie abilit`]ile care ajut` cel mai bine echipa pentru a finaliza lucrarea \ntr-o singur` zi. Beneficiile? Prin simplul fapt c` o echip` are ocazia s` lucreze \mpreun`, cu gåndul c` 80 de copii vor avea spa]ii de joac` [i pentru activit`]i sportive, este un adev`rat motor pentru ca o echip` s` se sudeze. “Rela]iile s-au sudat mai repede atunci cånd oamenii au fost \ntr-un contact real, au f`cut activit`]i diferite fa]` de cele de zi cu zi”, spune Anca Tomoroga. Cauza \n sine ia legat pe oameni [i nu simplul fapt c` au fost \n team building. “Cu un astfel de obiectiv, participan]ii au ini]iat ac]iuni, au devenit activi \n loc s` a[tepte s` li se spun` ce s` fac`, de exemplu, dac` [i-au terminat treaba, s-au dus s` \ntrebe cu ce s` \i ajute pe colegii care construiau casa”, completeaz` reprezentanta ID Learning. Biz

BRAND

1 Septembrie 2015 Howard Johnson Grand Plaza Hotel www.revistabiz.ro/eveniment/brandro

Conferin]` cu practicieni de top despre prestigiul m`rcilor [i istoria brandingului \n Rom책nia

cele mai puternice branduri rom책ne[ti

STRATEGIE

Managerul care alung` insolven]a Cum redresezi un business care de cinci ani se afl` \n c`dere liber` [i \n care angaja]ii nu mai au \ncredere \n management? Aten]ia la detalii, schimb`rile de procese de business [i cå[tigarea oamenilor de partea ta ajut`, dar mai exist` [i alte secrete. DE GABRIEL BÂRLIG~

ånd a acceptat func]ia de CEO al RTC Proffice, companie aflat` \n degringolad` dup` ani de zile de sc`deri, Gabriel Mure[anu, Managing Partner la Awareness Power Consulting, era con[tient c` [i-a pus \n joc \ntreaga reputa]ie. Dup` doar trei ani, a readus compania pe plus [i a pus bazele unei evolu]ii pozitive pe termen lung. Cum a]i ajuns s` prelua]i conducerea RTC Proffice? Aveam firma de consultan]` \nc` din 2010 [i am avut proiecte de succes cu La Fântâna [i Medicover, aflate \n portofoliul Oresa Ventures. Cum Oresa dorea s` schimbe managementul RTC Proffice, am fost recomandat de c`tre cei din managementul acestor firme. M-am potrivit ca profil pentru ceea ce aveau ei nevoie – reconstruc]ia echipei de vânz`ri. Procesul de recrutare a durat cam dou` luni [i jum`tate, dup` care am acceptat rolul de CEO. Mi-am dat seama c` dac` a[ fi fost doar consultant \n acel business nu ar fi produs schimb`rile necesare. Trebuia lucrat \n profunzime [i petrecut mai mult timp cu oamenii de acolo, fiindc` e vorba despre un business complex. A fost dificil, era foarte mult` informa]ie, dar \n acela[i timp [i foarte mult` lips` de informa]ie, mai ales \n ceea ce prive[te concuren]a, ca s` [tii cum s` te pozi]ionezi fa]` de ceilal]i. Industria e un pic haotic`, e foarte fragmentat`, cu foarte mul]i antreprenori, RTC fiind acum o

Biz

corpora]ie \n concuren]` cu mul]i antreprenori. Nu exista standard. Cu ce a]i \nceput? Primele trei luni de zile am vrut s` \n]eleg businessul, am stat foarte mult de vorb` cu angaja]ii, furnizorii [i clien]ii, ca s` \n]eleg specificul industriei [i care sunt pârghiile \n procesul de vânzare ca s` po]i s` gr`be[ti sau s` canalizezi ni[te decizii c`tre RTC. Oamenii din companie erau demoraliza]i, fiindc` de cinci ani businessul sc`dea. Se b`gaser` foarte mul]i bani \n stocuri, dar n-a fost suficient, fiindc` marfa nu pleac` singur` de pe raft. |n plus, fuseser` schimb`ri de management foarte dese (au avut vreo cinci CEO \n doi ani de zile), ceea ce i-a debusolat destul de mult. Chiar când am ajuns acolo mi se spunea c` n-am nicio [ans`, c` au mai v`zut cinci ca mine. Nu a fost prea pl`cut ca presiune psihologic`, fiindc` a trebuit s` lupt cu aceast` lips` de \ncredere [i de optimism. Am reu[it s` nu m` las [i cred c` am reu[it s` fiu cumva contagios. Au v`zut c` eu tot timpul am \ncredere \n succes [i au \nceput s` cread` [i ei. Ce schimb`ri a]i f`cut la nivel de vânz`ri? A trebuit s` m` implic foarte mult \n procesul de vânzare inclusiv la client, ceea ce a presupus prezen]` efectiv` pe teren. Cred c` s-a produs o schimbare a modului de ac]iune [i gândire, mai ales pe segmentul corporate, unde ei erau

obi[nui]i s` fac` vânz`ri de jos \n sus [i eu am \nceput s` fac vânz`ri de sus \n jos, de la CEO [i director financiar. Erau obi[nui]i s` lucreze cu nivelul de achizi]ii, dar \n acest business trebuie s` le faci pe amândou`. F`r` s` mergi de sus \n jos nu po]i asigura o cale de comunicare corect` [i complet`, ca s` po]i [tii cum s` faci o ofert`. Dac` n-ai informa]ia necesar`, oferta ta e necâ[tig`toare. Se compar` mere cu pere, n-ai informa]ii despre cantit`]i [i atunci orice pre] stabile[ti nu are leg`tur` cu realitatea, n-ai cum s` câ[tigi. Când au \nceput s` apar`

“Cånd intri \ntr-un business care a trecut printr-o perioad` dificil`, oamenii se acuz` \ntre ei, se arat` cu degetul. |n orice firm` am v`zut acest conflict \n interior pe care, dac` nu-l rezolvi, nu po]i s` faci treab`.” aceste contracte mari câ[tigate, s-a transmis un fel de optimism [i \ncredere \n succes, pentru c` oamenii [i-au dat seama c` se poate. Cum a]i fixat obiectivele de performan]`? Am implementat un sistem de obiective cu totul nou [i un alt sistem de raportare

STRATEGIE

FOTO: VALI MIREA

GABRIEL MURE{ANU, Managing Partner, Awarenes Power Consulting

Biz

STRATEGIE

[i management al activit`]ii, cu prospectare de pia]`, ]inte, num`r de vizite, deci un control profesionist al procesului de vânzare. Asta a scos la iveal` [i cine munce[te [i cine nu munce[te [i, de fapt, ce se poate face muncind decent [i corect. Odat` ce s-a implementat acest sistem, a venit [i mai mult` informa]ie din pia]`, ca s` \n]elegem ce avem de f`cut ca pozi]ionare sau pre]. De exemplu, o mare schimbare pozitiv` a ap`rut \n business când am \nfiin]at o echip` de pricing [i n-am mai l`sat ofertele complicate la omul de vânzare, care trebuia s` stea mai mult \n teren. A gândi o astfel de ofert` nu este deloc u[or, depinde de cantit`]i, competitori [i a[a mai departe. Odat` ce s-a preluat aceast` responsabilitate \ntr-o echip` profesionist` de pricing, am avut vizibilitate [i la cât munce[te un om de vânz`ri \n teren [i am avut acces la ce \nseamn` profitabilitatea ofertei. Deciziile n-au mai fost luate u[or [i nici gre[it, fiindc` de multe ori se câ[tiga business care nu merita s` fie câ[tigat, pierdeam bani. |n orice business trebuie s`-]i dai seama ce faci, dar [i când zici nu. Omul de vânzare voia s` zic` tot timpul da, s` vând`. Asta este marea schimbare de obiective: \n loc s` dai numai obiective de top line, de venituri, te ui]i la bottom line, dac` vânzarea aduce [i profit. Nu exista aceast` parte de profitabilitate [i se f`ceau vânz`ri chiar [i dac` se pierdeau bani, ceea ce nu era OK pentru business.

s` po]i ob]ine informa]ii de la el, fiindc` altfel nu po]i s` faci treab` singur, nu po]i forma o echip`. Asta \n paralel cu partea de conduit` [i disciplin`, care e de baz` \n orice echip` [i companie. |]i dai seama \n cine po]i s` ai \ncredere [i \n cine nu sau ce e acceptabil [i ce nu \n businessul respectiv. Când intri \ntr-un business care a trecut printr-o perioad` dificil`, oamenii se acuz` \ntre ei, se arat` cu degetul – vânz`rile pe marketing [i pe aprovizionare [i invers. |n orice firm` am v`zut acest conflict \n interior pe care, dac` nu-l rezolvi, nu po]i s` faci

Cât de dificil` a fost convingerea oamenilor? M-a ajutat experien]a acumulat` anterior \n lucrul cu oamenii, mai ales pe partea de vânz`ri, [i faptul c` am avut r`bdarea [i disciplina s` analizez lucrurile pân` la r`d`cin`, ca s`-mi dau seama care sunt cauzele cu adev`rat pentru succesul sau insuccesul unei vânz`ri. De multe ori, dac` nu ai \n]elegerea complet`, pân` la cap`t, nu po]i lua decizii. Când vii ca director nou \ntr-un astfel de business, oamenii sunt reticen]i cu privire la ce informa]ii s`-]i dea sau nu, ca nu cumva s` se pun` \ntro postur` defavorabil`. Exist` [i o perioad` \n care oamenii se tem, deci trebuie s` le câ[tigi cumva \ncrederea [i

A]i discutat direct cu mul]i oameni din companie? Am fost foarte prezent fizic \n business [i am c`l`torit prin ]ar`. Ca [i \n alte industrii, România este de fapt o ]ar` cu 6-7 pie]e, difer` foarte mult [i competitorii locali [i felul \n care se iau deciziile local. Mi-am construit un sistem de comunicare periodic`, de \mp`rt`[ire a succesului [i a situa]iei \n care se afl` firma, cum evolueaz` de la o lun` la alta. Acest lucru nu exista \n organiza]ie [i a dat bine, pentru c` oamenii, având aceast` informare, se sim]eau \n primul rând b`ga]i \n seam` [i sim]eau c` sunt \ntr-o corabie care o ia \ncet-\ncet \n direc]ia cea bun`. {i partea de recunoa[tere [i recompense ajut` \n ast-

Biz

“Nu m-am gåndit nicio clip` c` nu o s` reu[esc. A fost un mandat \n care [tiam c` ori fac, ori nu fac, nu aveam cale de \ntors. Toat` reputa]ia mea a fost \n joc, nu puteam s` m` gåndesc la e[ec.” treab`. Sau trebuie m`car s`-l ]ii cumva sub control. |n primul an de zile, pân` când businessul a \nceput s` mearg` \ntr-o direc]ie bun`, a trebuit s` tai din costuri [i s` fac [i concedieri. Am renun]at [i la oameni care nu participau \n mod activ la binele organiza]iei. A trebuit s` fac [i asta.

fel de comunic`ri, pentru c` spui cine a f`cut treab` bun` \n fiecare departament. Oamenii au nevoie de asta. Ce a fost cel mai dificil pentru dumneavoastr`? Nu mi-am pus aceast` \ntrebare. Tr`iam cu impresia c` toate au fost dificile. Partea pe care am \nv`]at-o din aceast` experien]`, pe care n-o aveam \n portofoliul experien]ei personale, este cea de management de capital de lucru [i de model logistic. Când am venit \n companie, RTC livra c`tre clien]i printr-o firm` de curierat care apar]inea tot de Radu Octavian, dar care a dat faliment [i am r`mas descoperi]i. A trebuit s` \nv`]`m de la zero industria de logistic` [i s` negociem cu curierii. De la un curier am ajuns s` lucr`m cu 4-5 firme de curierat [i s` optimiz`m procesul, ca s` nu mai fim dependen]i de un singur curier [i s` putem ob]ine maxim de la fiecare dintre ei. A fost o mare lec]ie [i mi-a \mbog`]it experien]a. {i a fost dificil, fiindc` era ceva nou. Plus partea de capital de lucru – pe ce produse faci bani [i pe ce ]ii de fapt bani bloca]i \n stoc. A trebuit s` sub]iem din coada mare de produse. De la vânz`ri presiunea e s` ai diversitate cât mai mare, dar când analizezi situa]ia vezi c` unele produse se mi[c` [i altele nu. Trebuie s` iei decizii care nu sunt u[oare. Ai nevoie de un analist bun [i un CFO bun ca s` \n]eleag` foarte bine cifrele \ntr-un business cu mii de produse, cum este RTC. Nu po]i lua decizii pân` nu \n]elegi foarte bine cifrele. Cum v` evalua]i mandatul la conducerea RTC Proffice? Mandatul meu a fost de business turnaround, trebuia s` redresez corabia. Am reu[it s-o fac \n trei ani, de[i mandatul ini]ial era de patru ani. |n primul an, 2013, am avut cre[tere de 5%, \n al doilea an de 15%. O cre[tere organic` de 15% \ntr-o pia]` care st` sau scade este destul de greu de ob]inut, mai mult am luat pia]` de la competitori. Consumul \n aceast` pia]` nu cre[te, ca urmare a controlului de buget dar [i a digitaliz`rii, [i este menit s` scad` de acum \nainte, conform experien]ei ]`rilor din vest. Acolo, consumul la produsele pe baz` de

STRATEGIE

Ce a]i l`sat ca “mo[tenire” \n companie? Sunt cinci lucruri pe care mi le-am structurat \n leg`tur` cu acest turnaround. mai \ntâi partea de cultur` de organiza]ie – valori, principii, cum lucr`m ca o echip`, f`r` s` d`m vina unii pe ceilal]i. Aici m-a ajutat foarte mult experien]a mea de corporate. Apoi, e partea de reenergizare [i restructurare a for]ei de vânz`ri – for]e proaspete, model de lucru, raportare, prospectare de pia]`. urmeaz` restructurarea modelului logistic de la 1 la 5 curieri, care a luat peste 6 luni de zile. Apoi, e reinventarea modelului de business – categorii noi de produse s` fie promovate, ca s` compenseze din sc`derea de volum pe categoriile istorice. {i mai e partea de disciplin`, de care era mare nevoie \n organiza]ie. Ce a]i \mbun`t`]i la ceea ce a]i f`cut la RTC? Toate le puteam face mai bine. Cred c` la \nceput am intrat prea mult \n detaliu, fiindc` am sim]it nevoia s` \n]eleg businessul. Dar petrecând prea mult timp \n anumite zone, am pierdut timp \n execu]ie. Am luat ni[te decizii prea târziu vizavi de ni[te oameni care nu trebuia s` r`mân` \n organiza]ie, nu o ajutau. |n al treilea rând, acest business e “people intensive” [i oamenii de vânz`ri conteaz` foarte mult. Cred c` am fost prea blând uneori, puteam s` fiu mai dur ca s` gr`besc ni[te lucruri. Sigur, dac` te ui]i \n retrospectiv`, pe toate le puteai face mai bine, fiindc` ai mintea mai limpede.

Ce planuri de viitor ave]i? M-am \ntors la firma mea de consultan]` [i am deja un proiect de turnaround pe logistic`. E o industrie foarte interesant`, care cre[te [i are mai mul]i juc`tori decât pe pie]e mai mari din Europa, ceea ce spune un lucru despre pozi]ia strategic` a României [i ce se a[teapt` pentru viitor, peste 5-10 ani de

hârtie a sc`zut cu 20-25%, ceea ce e foarte mult pentru core-businessul unei firme. Am l`sat o echip` de vânz`ri bine motivat`, structurat`, care munce[te, \ncrez`toare, mândr` de ce am realizat \n industrie. Când am intrat eu \n companie erau mai mult oameni pe care nu prea te puteai baza. Chiar \nainte s`-mi termin mandatul am avut o discu]ie cu mai mul]i furnizori pentru negocierile anuale [i to]i erau impresiona]i de ce a f`cut RTC \n pia]`. E un semn bun [i cred c` datorit` acestui lucru oameni buni din industrie au venit s` se angajeze la RTC, ceea ce e cel mai bun semn al redres`rii.

“Chiar cånd am ajuns acolo mi se spunea c` n-am nicio [ans`, c` au mai v`zut cinci ca mine. Nu a fost prea pl`cut ca presiune psihologic`, fiindc` a trebuit s` lupt cu toat` aceast` lips` de \ncredere [i de optimism.” zile, ca hub regional de logistic`. B`t`lia e destul de mare, s-au f`cut [i s-au declarat investi]ii mari anul acesta \n industrie. Eu am un proiect la o firm` de logistic` care are nevoie s` schimbe modelul de business, ca s` poat` concura \n noul mediu mult mai competitiv. |mi doresc s` m` implic \n proiecte de construc]ie-reconstruc]ie de businessuri [i echipe. Sunt obi[nuit s` lucrez cu lucruri complexe [i cu oameni mul]i [i s`-i pot

duce la urm`torul nivel. |mi place s` las diferen]a \n bine acolo unde m` duc, a[a m-au format cei din telecom – la 3-4 ani trecem \ntr-un domeniu nou, unde era de construit sau de reconstruit. |]i d` o adrenalin` destul de interesant` [i nu te plictise[ti. Ave]i sfaturi pentru antreprenori cu businessuri \n dificultate? Cred c` \n mediul de business din România trebuie pus foarte mult accentul pe cum pui teoria \n practic`. Sunt foarte multe c`r]i [i teoreticieni. Dar, ca s` aplici \n practic`, e nevoie de mai mult efort [i s` petreci mai mult timp acolo, \n companie. Dac` nu petreci o minim` perioad` de timp \n companie, nu faci nimic. Numai din 2-3 zile de pove[ti nu po]i s` schimbi un business sau ni[te oameni. Cred c` aceast` consultan]` de business o s` aib` valoare din ce \n ce mai mare pentru antreprenori. Dar pe termen lung, nu peste noapte, c` nu se poate. De cele mai multe ori, un antreprenor are probleme din dou` motive majore: iner]ia [i entropia. Când faci un lucru de mult timp, nu mai vezi alte lucruri [i cineva trebuie s` te scoat` din aceast` iner]ie. Partea de entropie se refer` la disiparea energiei [i a focusului. Dac` nu ai un management [i un leadership bun, orice echip` de oameni tinde s` scad` din standard [i disciplin`. De aceea leadershipul e foarte greu. De cele mai multe ori, un antreprenor are nevoie ori de o privire proasp`t`, ceea ce se \ntâmpl` ori cu un consultant, ori cu oameni noi, sau are o problem` de leadership [i disciplin`, pentru c` s-au compromis ni[te valori, ni[te standarde de lucru. Disciplina, din p`cate, la noi, la români, nu a primit foarte mult` aten]ie. Dac` ai zece oameni disciplina]i, pe care te po]i baza, fac cât o sut` haotici. Pe m`sur` ce lucrurile sunt mai dificile [i e mai mult de muncit, oamenii au tendin]a s` compromit` disciplina [i s` se uite la bariere. Apare imediat acel r`spuns “Nu se poate”. Azi sunt foarte multe industrii, cum a fost la RTC, cum e [i \n telecom, unde diferen]ierea nu se mai face foarte mult prin pre] sau compozi]ie de beneficii, ci prin execu]ie, prin cât de puternic` e echipa respectiv`. Biz Biz

LIFE

Unde se m`nânc` cel mai bine \n lume? FRAN}A NU MAI ESTE CAPITALA GASTRONOMIEI. O ARAT~ UN TOP AL CELOR MAI BUNE 50 DE RESTAURANTE DIN LUME, |N FRUNTEA C~RUIA SE AFL~ ALTE TREI }~RI DIN B~TRÅNUL CONTINENT. DE OVIDIU NEAGOE

mai r`mas foarte pu]in timp pân` la vacan]a de var`. Dac`, din \ntâmplare, a]i ales s` petrece]i concediul din anotimpul cald \n Spania, atunci trebuie s` face]i o scurt` vizit` [i \n or`[elul Girona. Este la doar 80 km de Barcelona [i g`zduie[te, pe lâng` celebrele c`su]e colorate de la malul râului Onyar [i vechi fortifica]ii, un alt “obiectiv turistic” de neratat: restaurantul El Celler de Can Roca. Un “mic” restaurant, care a pornit ca un business de familie [i a reu[it s` \[i câ[tiga un loc sigur \n sufletul gurmanzilor de pretutindeni. Pasiunea pentru gastronomie [i priceperea celor trei fra]i Roca au adus restaurantului prima stea Michelin \n anul 1995, [apte ani mai târziu au câ[tigat \nc` o prestigioas` stea Michelin, iar dup` al]i [apte ani [i-au mai ad`ugat la palmares o alt` stea Michelin. Medalia de argint din clasamentul World’s Best 50 Restaurants a fost adjudecat` de Osteria Francescana din Modena, Italia, \n timp ce medalia de bronz din acest an s-a dus c`tre Copenhaga, la restaurantul Noma. România nu este reprezentat` \n clasament de niciun restaurant. Biz 66

Biz

Cinci dintre primele zece restaurante din lume sunt din Europa

LIFE

Când natura devine business |N ORA{ELE SUFOCATE DE STICL~, O}EL {I BETON |{I FAC APARI}IA SPA}II VERZI CARE SE CA}~R~ LA PROPRIU PE PERE}I. GR~DINILE VERTICALE |NCEP S~-{I FAC~ LOC {I |N CL~DIRILE DIN ROMÂNIA. DE LELIA PETRESCU

Biz

e faci când nu ai suficient spa]iu pentru o gr`din`? Gânde[ti \ntr-un alt plan. A[a au ap`rut gr`dinile verticale, perfecte pentru ora[ele de azi [i de mâine. Acum opt ani, Cristian Anghel era \nc` student, dar a venit cu ideea lui de business, un centru de agrement de aproape o jum`tate de milion de euro, la emisiunea “Arena Leilor”, de la TVR. De[i lipsa de preg`tire economic` a tân`rului [i-a spus cuvântul, acesta a câ[tigat \ncrederea unui business angel, numai c` parteneriatul dintre cei doi a continuat pe o direc]ie diferit`. A[a a ap`rut ideea de a amenaja gr`dini [i spa]ii urbane, concretizat` \n Arta Gr`dinilor, \n care ac]ionariatul s-a \mp`r]it \n

mod egal \ntre cei doi. Una dintre specialit`]ile companiei este amenajarea gr`dinilor verticale, un domeniu aflat \nc` \n stadiu incipient \n România, cu standarde \nc` \n curs de decantare, dar care permite abord`ri originale. Gr`dinile verticale stârnesc interes mai ales la nivelul companiilor preocupate de ecologie [i respect fa]` de mediu, \ns` businessurile din acest domeniu ofer` adev`rate provoc`ri antreprenorilor care le de]in. Afacerile au fost deschise mai ales din dorin]a de a aduce natura mai aproape de peisajul urban, \ns` unii antreprenori, precum Adrian Costache, fondator Green Walls, au realizat din timp poten]ialul pe care \l au gr`dinile

LIFE

500 euro/mp este pre]ul mediu pentru amenajarea unei gr`dini verticale \n România

verticale, prin avantajele pe care le ofer`. Unele firme au implementat acest concept din necesitate. “Colaboratorii no[tri confec]ionau doar sistemele de sus]inere, \ns` clien]ii doreau s` fie inclus [i montajul complet al gr`dinilor verticale”, declar` Mihail Pan`, reprezentant al Green Life Design. Astfel c`, au sesizat cererea pe pia]` [i, cu ajutorul experien]ei \n design de interior [i amenajare de gr`dini, au putut oferi servicii complete. Investi]ia ini]ial` pentru o afacere cu gr`dini verticale difer` de la o companie la alta. Green Life Design a investit \n stadiul incipient aproximativ 5.000 euro [i a ajuns pân` la 30.000 \n prezent. Privind \n urm`, Cristian Anghel, de la Arta Gr`di-

nilor, apreciaz` c` investi]ia ini]ial` a fost destul de mic`, pân` \n 10.000 euro. Adrian Costache, fondator al Green Walls, spune c` a investit \n total pân` la 50.000 de euro, suma fiind alocat` sediului de birouri, depozitului de plante, instruirii angaja]ilor, aparaturii, test`rii acesteia, promov`rii online [i offline [i nu numai. Profitul se poate ar`ta chiar dup` primul an sau al doilea. |ns` unii antreprenori nu-l simt, pentru c` aleg s`-l reinvesteasc` \n traininguri pentru \mbun`t`]irea know-how-ului [i a tehnologiei de montaj a structurilor ce formeaz` pere]ii [i a celei de udare automat` a plantelor, \n angaj`ri de personal datorate cre[terii complexit`]ii proiectelor. Afacerile de acest

gen au permanent` nevoie de reinvestire. O alt` problem` este legat` de faptul c`, \n general, gr`dinile verticale sunt scumpe pentru pia]a din România. Cristian Anghel evalueaz` pre]ul real \n jurul sumei de 500-550 euro / mp, ceea ce duce la un pre] mediu de aproximativ 8.000 euro/proiect. Desigur, \n func]ie de dimensiunea [i complexitatea pere]ilor vegetali, pre]ul poate ajunge pân` la 50.000 euro, dup` cum estimeaz` Adrian Costache, de la Green Walls. Bugetul alocat este mai mare când vorbim despre companii, mai ales cele care au \n vedere bun`starea clien]ilor sau angaja]ilor s`i. |n ultimii ani s-a sesizat o cre[tere a cererii pe aceast` pia]` [i tot mai multe companii din diverse domenii, precum telecomunica]ii, cosmetice, retail, horeca, [i-au \ndreptat aten]ia c`tre pere]ii verticali. Printre clien]ii Green Walls se num`r` Allianz }iriac, Spitalul Ponderas, Rosetti Tower. Green Life Design a avut de asemenea clien]i din zona corporate, printre care Global Vision, EY România, Complexul Her`str`u, iar \n portofoliul Arta Gr`dinilor se reg`sesc proiecte pentru EA Games, Mega Image sau Crowne Plaza. Majoritatea clien]ilor corporate au optat pentru amenajarea unor pere]i vegetali cu diverse plante, dar [i licheni, \n recep]ia cl`dirilor sau \n s`lile de birouri, \ns` gr`dinile verticale pot fi integrate \n orice spa]iu din interiorul companiei. Misiunea speciali[tilor este dificil` pentru c` trebuie s` se plieze dorin]ei clien]ilor, \ns` trebuie s` se adapteze [i la clim`, sol, tradi]ii locale, culorile [i mobilierul de la locul ce trebuie amenajat, infrastructura locului, tehnici, implanturi de

iriga]ii etc. |n perioada de \nceput mul]i se lovesc de lipsa angaja]ilor cu experien]`. “Gr`din`ritul nu se \nva]` \n nicio [coal` din România”, spune Cristian Anghel. O alt` provocare pentru acesta a fost faptul c` a \nceput s`-[i promoveze afacerea exact \n perioada de criz` economic`. “Erau pu]ini clien]i dispu[i s` investeasc` \n amenaj`ri interioare green [i mai ales \ntr-un concept pu]in cunoscut pe pia]a româneasc`”, arat` fondatorul Arta Gr`dinilor. Dificult`]ile nu au disp`rut, \ns`, pentru dezvoltarea companiilor din acest domeniu. {i \n acest domeniu, antreprenorii repro[eaz` complexitatea legisla]iei, \n special a Codului fiscal, birocra]ia [i lipsa predictibilit`]ii fiscale. Un alt impediment este reprezentat de faptul c` \n România primeaz` pre]ul. “Dac` vinzi pere [i un concurent vinde tot pere, dar putrede [i le afi[eaz` la jum`tate de pre] fa]` de ale tale, consumatorul român are tendin]a de a alege putregaiul”, spune Cristian Anghel. Businessurile din domeniul amenaj`rilor de gr`dini verticale a ajuns \n fa]a urm`torilor pa[i de dezvoltare. Astfel, fondatorul Arta Gr`dinilor dore[te s` extind` partea de comer] online. Dup` ce a \ncheiat recent parteneriate cu produc`tori europeni de materie prim` [i produse finite pentru gr`dini verticale [i acoperi[uri verzi, este \n c`utare de investitori. Cristian Anghel promite, \ncepând cu sezonul de toamn` al anului 2015, sisteme de acoperi[uri verzi la cheie la pre]uri de 40 euro/mp. La rândul s`u, fondatorul Green Walls dore[te s` dezvolte un nou concept, Smart Garden, ce va permite automatizarea mentenan]ei pentru pere]ii vegetali. Biz

Biz

LIFE

Noua dimensiune a luxului CA S~ FII |N FORM~ MAXIM~ LA SOL, AI NEVOIE DE SERVICII PE M~SUR~ LA BORD. ACEASTA ESTE FILOSOFIA ECHIPEI DE LA QATAR AIRWAYS {I DE LA ACEAST~ IDEE A PORNIT COMPANIA CÂND A CONCEPUT CABINA BUSINESS DIN AERONAVELE SALE.

lasa business \mbin` confortul, spa]iul generos [i servirea impecabil` cu tehnologia de ultim` or`. O c`l`torie la bordul aeronavelor Qatar este suficient` pentru a experimenta serviciile liniei [i a \n]elege motivul pentru care i-a fost oferit` distinc]ia de “Cea mai bun` cabin` business din lume” oferit` de Skytrax \n anii 2013 [i 2014. Creativitatea designului interior este completat` de serviciile orientate pe client care vin s` completeze arhitectura spa]iului interior, \nc`p`tor [i aerisit. Cu siguran]`, confortul zborului este oferit de scaun. Atât cele de la economy, dar mai ales fotoliile de la business sunt confortabile [i ajustabile \n diverse pozi]ii – de la scaun pân` la canapea sau pat. Spa]iul fiec`rui pa-

Biz

sager este prev`zut cu nenum`rate op]iuni de depozitare, iar clasa business ofer` o selec]ie vast` de canale de divertisment, dar mai ales de un meniu sofisticat, demn de o buc`t`rie de 5 stele. Lumea se afl` la picioarele tale când ai facilit`]i de comunicare de ultim` genea]ie. |n aeronavele Qatar Airways r`mâi conectat permanent \n timpul zborului [i ai prize de \nc`rcare a laptopului [i cu muf` de tip USB. O zon` extins` de lucru [i intimitatea total` oferite te vor \ndemna s`-]i sufleci mânecile [i s` te apuci de lucru. Internetul WiFi disponibil la bordul aeronavelor de tipul A380, A350, B787, A319, dar [i la bordul unora dintre extraordinarele A330, A320 [i A321 te poate ajuta s` lucrezi \ntr-o manier` eficient`, men]inând o

LIFE

Confort, facilit`]i, op]iuni – acestea sunt lucrurile care conteaz` cel mai mult pentru c`l`torul din ziua de ast`zi [i ceea ce ofer` Aeroportul Interna]ional Hamad, noua cas` a Qatar Airways.

Qatar Airways a investit \ntr-un program de modernizare a scaunelor, care au fost deja instalate \n compartimentele business ale unora dintre aeronavele A320 [i A330, caracterizate prin cabine de dimensiuni mari [i foarte spa]ioase [i fotolii luxoase, care la atingerea unui buton se pot rabata la 180 de grade transformându-se \ntr-un pat complet plat.

leg`tur` ne\ntrerupt` cu colegii [i clien]ii. Timpul zboar` mai u[or când ai la dispozi]ie diverse op]iuni de divertisment. Sistemul inovator Oryx este prev`zut cu un ecran tactil intuitiv, care ajut` la g`sirea rapid` a unei variet`]i de filme, jocuri [i muzic` potrivite gustului fiec`ruia dintre pasageri. Cu ajutorul interfe]ei cu ecran dublu, care este disponibil` pasagerilor pentru prima oar` la bordul unei aeronave [i care este instalat` [i la bordul aeronavelor noastre de tip A350, A380 [i B787, po]i face mai multe lucruri \n acela[i timp, cum ar fi s` joci un joc pe dispozitivul portabil \n timp ce a[tep]i s` se \ncarce un film pe ecranul personal. Cât despre mâncare, la Qatar Airways po]i s` savurezi preparate realizate exclusiv de c`tre doi buc`tari cu renume. Meniul la cerere te ajut` s` te delectezi oricând cu ce dore[ti s` m`nânci. Aromele unice, prezentarea frumoas` a mânc`rurilor, pânzeturile fine disponibile la mas`, precum [i tacâmurile moderne \]i vor bucura toate cele cinci sim]uri. Mai mult, la bordul avioanelor a fost acordat` o foarte mare aten]ie fiec`rui detaliu senzorial. O selec]ie a celor mai bune obiecte personale marca Giorgio Armani te revigoreaz` [i re\mprosp`teaz`. Cear[afurile fine [i celelalte produse textile pe care le ai la dispozi]ie [i \n care po]i dormi, al`turi de lenjeriile italiene[ti marca Frette, fac scaunul-pat s` fie mult mai comod. Biz

Biz

LIFE

Fiesta spaniol` din Micul Paris CELE MAI SAVUROASE BUCATE SPANIOLE V~ A{TEAPT~, |NTR-O ATMOSFER~ DE VOIE BUN~, LA RESTAURANTUL LA FINCA BY ALIOLI. Buc`t`ria spaniol` este recunoscut` peste tot \n lume [i chiar \[i merit` renumele. Dac` vi s-a f`cut poft` de o fiesta spaniol` adev`rat`, atunci La Finca by Alioli este locul perfect. Aici nu ve]i fi \ntâmpina]i doar de cele mai savuroase bucate spaniole, ci v` ve]i bucura de o experien]` spaniol` complet`. Vedetele meniului La Finca by Alioli sunt faimo[ii ardei pican]i “Pimiento de Padron”din regiunea Galicia – ardeii mici, verzi [i cop]i, unii pican]i, al]ii dulci, “Gambas al Ajillo” – creve]i proaspe]i cu usturoi, celebra “Paella de fructe de mare” sau carnea de vit` din Galicia g`tit` \n fa]a clientului, pe piatr` \ncins`. Tot aici ve]i putea degusta ginul tonic preparat cu plante [i ape tonice aromatice la alegerea clientului, fiind disponibil` o colec]ie impresionant` de peste 40 de m`rci de gin. Restaurantul a reu[it s` creeze atmosfera de tavern` spaniol`, cu un aer familial, relaxant, cald [i prietenos. Pe agenda proprietarului La Finca by Alioli se afl` deschiderea unui nou restaurant \n zona lacului Her`str`u. (O.N.) www.alioli.ro

FOTO: VALI MIREA

Str. Grigore Alexandrescu nr. 77

LIFE

Secretele productivit`]ii NOUA GAM~ DE BIROURI CUPERTINO ESTE PREV~ZUT~ CU DIFUZOARE INTEGRATE {I CONECTATE PRIN BLUETOOTH {I BENEFICIAZ~ DE SPA}IU DE DEPOZITARE DIN BEL{UG, DAR {I DE UN SISTEM DE GESTIONARE A CABLURILOR INOVATOR. DE OVIDIU NEAGOE

u degeaba studiile realizate pân` \n prezent arat` c` productivitatea de la munc` merge mân` \n mân` cu spa]iul de lucru. Amenajarea spa]iului de lucru nu este un moft, iar \n randamentul angaja]ilor, chiar [i cele mai mici detalii cânt`resc enorm. De la lumin` pân` la confortul scaunelor [i la biroul propriu-zis, toate acestea influen]eaz` \n mod direct productivitatea la locul de munc`. De aceea, BoConcept v` propune un aliat perfect \n “lupta” cu

cre[terea eficien]ei: noua gam` de birouri Cupertino. Noul birou Cupertino “all-in-one” beneficiaz` de difuzoare integrate [i conectare prin Bluetooth, dar [i de un sistem de gestionare a cablurilor. Cu ajutorul acestuia ve]i fi perfect organizat [i conectat la lucru. Birourile Cupertino sunt disponibile \n dou` dimensiuni diferite, cât [i \n varianta de prins \n perete. Indiferent de modelul ales, acestea sunt birouri multifunc]ionale, ideale pentru spa]ii mici, mai ales c` sunt prev`zute cu

zone de depozitare \ncorporate. Varianta standard poate fi comandat` atât cu dimensiuni diferite, cât [i \n combina]ii diferite de finisaje. Pre]ul acestuia porne[te de la 3.449 de lei [i op]ional pot fi achizi]ionate boxele \mbr`cate \n ]es`tura Felt gri (la un pre] de 1.349 de lei). Acestea se conecteaz` prin Bluetooth la orice dispozitiv compatibil. Pl`tind cu cardul Corporate sau Business Mastercard beneficia]i de 10% reducere pentru orice produs achizi]ionat. Biz

LIFE

Arta, cea mai bun` investi]ie

C`l`torii la puterea a patra A mai r`mas pu]in pân` la perioada concediilor de var`. Cum orice mic detaliu poate face dintr-un simplu concediu o vacan]` de vis, cel mai bine este s` \ncepe]i s` pl`nui]i de pe acum. Iar dac` ave]i pe agend` o excursie \n care obiectivele turistice nu sunt neap`rat concentrate \n acela[i ora[, este bine s` [ti]i c` cei de la Avis v` pot pune la dispozi]ie o flot` de peste 15 modele de ma[ini de \nchiriat, printre care pute]i “testa” [i un Audi A4 automat. Pentru o c`l`torie \n ]ar`, pute]i pl`ti cu cardul Corporate sau Business Mastercard [i beneficia]i de o reducere de 20% la \nchirierile auto.

Dac` sunte]i de acord cu afirma]ia de mai sus, poate un exemplu v` va convinge. “Danseuse d'Ankara” este o sculptur` realizat` din bachelit` argintat` [i marmur`, care a fost lucrat` la atelierul Etling din Paris. De aici au ie[it de-a lungul timpului piese care poart` numele unor mari sculptori, precum Dumitru Chip`ru[, Marcel Guillard sau Lucille Sevin. Lucrarea are o \n`l]ime de 40 cm [i poate fi achizi]ionat` de la galeria de art` Supreme Gallery, sau din magazinul online al galeriei la un pre] de 3.900 de euro. Folosind cardul Corporate sau Business Mastercard ve]i beneficia de o reducere de 5% din pre]ul de achizi]ie, dar [i de o sesiune privat` de prezentare a galeriei.

Verde pentru decora]iuni La birou petrecem cea mai mare parte din zi [i este important s` ne sim]im cât mai confortabil. Personalizarea spa]iului de lucru poate fi o solu]ie. Pute]i \ncepe procesul de decorare a biroului cu un bonsai, care nu necesit` foarte mult` aten]ie. Doar pulveriza]i frunzele cu ap`, uda]i p`mântul [i \l tunde]i din când \n când. Rezultatele la birou se vor vedea imediat, mai ales c` studiile arat` c` o plant` la locul de munc` poate \mbun`t`]i considerabil abilit`]ile cognitive ale angajatului. Un astfel de bonsai poate fi achizi]ionat online de pe site-ul magnolia.ro, cost` doar 109 lei, iar livrarea este gratuit` \n peste 20 de ora[e din ]ar`, inclusiv \n Bucure[ti. Cu cadrul Corporate sau Business Mastercard beneficia]i de o reducere de 8% pentru orice produs achizi]ionat.

Ecleruri revolu]ionare Nu-i a[a c` v` face cu ochiul o scurt` pauz` \n care s` v` \ndulci]i \n timpul lungilor [edin]e de la birou? Dac` v` surâde ideea, French Revolution v` sare \n ajutor cu ecleruri pe toate gusturile. Este o cofet`rie unic` \n peisajul din Bucure[ti, care [i-a propus s` reinterpreteze una dintre cele mai \ndr`gite pr`jituri fran]uze[ti \ntr-un mod care de cele mai multe ori poate fi considerat o adev`rat` revolu]ie. O cutie cu miniecleruri cu toate sortimentele cofet`riei cost` 66 de lei. Dac` ve]i folosi cardul Corporate sau Business Mastercard beneficia]i de o reducere de 10% pentru orice produs achizi]ionat.

LIFE

Astra la vista, baby! NOUA GENERA}IE DE OPEL ASTRA, A UNSPREZECEA, A FOST LA SAL~ {I A DAT JOS CÂTEVA KILOGRAME. DE GABRIEL BÂRLIG~

a \nceput a fost Kadett, care a dato tonul \nc` din 1936, apoi Astra a preluat [tafeta compactelor \n curtea Opel. Succesul se num`r` simplu, \n cele 24 de milioane de ma[ini din clasa compact`, Kadett [i Astra, care au ie[it de pe por]ile fabricilor. Acum, a unsprezecea genera]ie de Opel Astra a ]inut un program intensiv de fitness, fiindc` ma[ina este mai u[oar` [i mai agil`, f`r` a face \ns` rabat la capitolul confort, ba din contr`. |n func]ie de model [i de nivelul de echipare, va fi cu pân` la 200 kg

Biz

(dar cel pu]in 120 kg) mai u[oar` decât predecesorul s`u. Arhitectura complet nou` a vehiculului joac` un rol major \n reducerea greut`]ii. Fiecare component` are un design compact [i integreaz` materiale u[oare. Greutatea caroseriei a fost redus` cu 20 la sut`, de la 357 la 280 kg, iar [asiul a fost u[urat de 50 kg. Noul Opel Astra are o lungime total` de 4,37 metri, cu aproape 5 cm mai pu]in decât predecesorul s`u. Cu o \n`l]ime de 1,46 metri este, de asemenea, cu 2,6 centimetri mai mic. Cumva, inginerii de la Opel au

reu[it s` fac` o ma[in` mai mic` la exterior, dar mai mare pe din`untru. Designul interior \n combina]ie cu scaunele nou proiectate ofer` 35 mm \n plus la picioare, iar distan]a dintre scaunele din fa]` [i spate a fost crescut`. Sub capot` ve]i avea de ales dintr-un portofoliu complet nou de motoare, cu puteri ce variaz` de la 95 CP la 200 CP. Cel mai interesant se anun]` a fi noul 1.4 ECOTEC Turbo cu injec]ie direct`, complet din aluminiu, care dezvolt` 145 CP [i livreaz` un cuplu maxim de pân` la 250 Nm \ntre 1.800 [i 4.000 rpm. Biz

LIFE

O mare schimbare Noul interior se caracterizeaz` printr-un num`r redus de elementele de control [i butoane, \mpreun` cu ecranul tactil color de dimensiune mare. Pe Astra va debuta noua genera]ie a sistemului de infotainment IntelliLink, compatibil cu Android Auto [i Apple CarPlay, pentru a facilita aducerea universului smartphone \n ma[in`. Scaunele ergonomice ofer` confort sporit, cel al [oferului fiind reglabil pe 18 direc]ii, cu func]ie de masaj, ventila]ie [i posibilitatea de a ajusta l`]imea.

Biz

LIFE

Biz Apps DESCARC~, FOLOSE{TE, FII MAI PRODUCTIV

Un smartphone cu ceva \n plus UN TELEFON INTELIGENT A C~RUI BATERIE }INE DOU~ ZILE {I E REZISTENT LA AP~? SONY XPERIA 3+ PUNCTEAZ~ LA AMBELE CAPITOLE. DE GABRIEL BÂRLIG~

up` o \nc`rcare de 45 de minute, pute]i folosi smartphone-ul o zi \ntreag`, folosind \nc`rc`torul certificat Quick Charge 2.0. Mai mult, sistemul de management al energiei permite o durat` de pân` la dou` zile a bateriei noului Sony Xperia 3+. M`car pentru atâta lucru [i tot merit` s`-i d`m o [ans` noului flagship de la Sony. Xperia 3+ este mai sub]ire (6,9 mm) [i mai u[or (144 g) decât predecesorul s`u, dar este [i rezistent la ap` [i la praf. Ecranul de 5,2 inci este full HD, oferind luminozitate [i contrast sporite f`r` s` consume din rezisten]a bateriei. Camera principal` de 20,7 megapixeli

Biz

combin` senzorul de imagine Exmor RS cu mecanismul de procesare pentru telefoane mobile BIONZ pentru fotografii excelente. Modul Superior Auto ajusteaz` automat set`rile, reu[ind s` recunoasc` peste 52 de medii diferite. Noua camer` frontal` de 5 MP cu Exmor R pentru senzorul de imagine promite selfie-uri mai bune (inclusiv de grup), \n orice condi]ii de luminozitate. Xperia Z3+ dispune de un procesor Snapdragon 810 octa-core de 64 bi]i [i \nglobeaz` tehnologia LTE Cat 6, care permite o vitez` de conectare mai mare (pân` la 300 Mbps download \n mi[care). Biz

PRODUCTIVITATE

FINAN}E

Office Lens

Expensify

Realizat` de Microsoft, aplica]ia permite fotografierea [i salvarea schemelor sau noti]elor de tot felul, inclusiv de pe flipchart-uri. Imaginile sunt convertite \n fi[iere editabile PDF, Word sau PowerPoint files. E disponibil` [i pe Android, [i pe iOS.

Urm`rirea cheltuielilor nu a fost niciodat` mai simpl`. Fotografia]i orice chitan]` [i selecta]i tipul de cheltuial` \n care se \ncadreaz`, iar aplica]ia o va include \n raportul din categoria stabilit` chiar de voi, pe care \l pute]i consulta oricând.

DATE

PRODUCTIVITATE

FolderSync

30/30

Permite sincronizarea fi[ierelor \n cloud pe [i de pe orice dispozitiv. E compatibil cu multe servicii de cloud (inclusiv Dropbox, GoogleDrive, OneDrive). E perfect pentru a realiza backup-ul datelor, iar sincronizarea poate fi realizat` automat.

Stabili]i o list` de sarcini, le aloca]i o perioad` de timp [i, când porni]i cronometrul, aplica]ia v` va anun]a când s` trece]i la urm`toarea. Are 24 de iconi]e care pot fi asociate sarcinilor, pentru a v` da seama imediat ce urmeaz` dup` sarcina curent`.

LIFE

Uria[e spa]ii verzi, lacuri [i bulevarde aglomerate, dar [i mai bine de 600 de temple [i pagode a[teapt` s` fie descoperite \n Hanoi, capitala Vietnamului

Radu Atanasiu, fondator al DeBunavoie.ro – platform` de voluntariat

Turnurile din Hanoi VIETNAM A URCAT VERTIGINOS |N TOPUL DESTINA}IILOR EXOTICE. E O }AR~ COMUNIST~ DESCHIS~ TURI{TILOR. TOAT~ LUMEA SE GR~BE{TE S~ VAD~ SPECTACOLUL.

up` o tur` prin Thailanda, Cambodgia, Malaiezia sau Bali, Vietnamul ofer` o experien]` zdrav`n diferit`. Spre exemplu, \n Hanoi \n ultimii zece ani aglomera]ia de biciclete a disp`rut aproape total, l`sând locul iure[ului de scutere. Sunt 3 milioane de scutere, care nu respect` nicio regul` de circula]ie. Turi[tii sunt sf`tui]i s` respecte trei reguli când trec strada: 1. mergi lini[tit (nu alergi), 2. mergi constant (nu te opre[ti, nu te \ntorci) [i 3. \nchizi ochii. Când este cel mai bine s` vizita]i Vietnamul? Clima Vietnamului de nord e foarte diferit` de cea a vecinilor. Sezonul prielnic de vizitat este sezonul uscat, din noiembrie pân` \n aprilie, mai ales la \nceput sau sfâr[it (noiembrie sau martie-apri-

lie). |n decembrie sau ianuarie turi[tii descin[i \n flip-flops direct de pe plajele din Ko Phangan pot avea surpriza s` \ntâlneasc` \n Hanoi temperaturi sub 10 grade Celsius. Nou` a[a ni s-a \ntâmplat [i a trebuit s` ne cump`r`m jachete groase. Ce s` vizitezi \n Vietnam? Hanoi este un ora[ fascinant [i \n plin` dezvoltare. Are un centru vechi simpatic ce se aseam`n` surprinz`tor cu cel din Bucure[ti pentru c` str`zile sunt denumite dup` felul de negustorie (la noi Bl`nari, {elari, la ei Pho Hang Bun - Noodles Street, Pho Hang Ma - Paper Street, Pho Hang Bac - Silver Street). Alte puncte de atrac]ie sunt cartierul cu vechi re[edin]e coloniale fran]uze[ti, o pagod` unde a func]ionat cea mai veche universitate din lume (a[a zic ei),

sau, pentru curio[i, casa Unchiului Ho (Ho Chi Minh). Dar cel mai fascinant loc din nordul Vietnamului este Halong Bay, un golf cu vreo mie de insule ]uguiate [i \mp`durite, cam ca \n “Avatar”. Vizitarea golfului se face \n ambarca]iuni tradi]ionale numite “junk” (nu râde]i!) timp de dou` zile [i o noapte. Peisajul este cu adev`rat incredibil. Unde s` te cazezi? Destul de aproape de centru sunt câteva hoteluri din re]ele interna]ionale, la standard occidental, iar pe str`du]ele din centrul vechi e puzderie de hoteluri mici, familiale, destul de decente (cam de 2-3 stele), pentru cei ce vor s` stea \n mijlocul ac]iunii sau pentru bugete mai conservatoare. Unde s` faci shopping? Vietnamul a r`mas o ]ar` comunist`, dar de câ]iva ani a trecut la \ng`duirea micului comer] privat. A[a \ncât principala destina]ie de shopping este cartierul vechi, cu str`zile pline de mici magazine specializate \n m`tase, argint, suveniruri sau art` local`. Unde s` petreci seara? Noi am petrecut cea mai interesant` sear` \ntr-un tur culinar, street food tour, pe care trebuie s` \l rezerva]i din timp. |n alte seri am mâncat \n restaurante cu mâncare tradi]ional` (foarte bun`). Unde s` te relaxezi? |ntr-una din zile am f`cut o plimbare lung` \mpreun` cu doi studen]i foarte simpatici de la HanoiKids.org (o organiza]ie care ofer` tururi gratuite prin care voluntarii lor \[i exerseaz` engleza [i deprinderile sociale cu turi[ti occidentali) [i ne-am relaxat \n stil local (pagod`, cafenea tradi]ional`, concert \n strad` etc.). Ce trebuie s` [tii \nainte s` pleci? Pentru Vietnam e necesar s` v` lua]i viz`. Ambasada Vietnamului se afl` pe C.A.Rosetti [i eliberarea vizei dureaz` câteva zile. Biz

Biz

“|mi place s`-mi \ncep ziua cât mai devreme” Emilia Bunea

Foto: MIHAI STETCU

LIFE

M` trezesc la: Pentru mine, o zi obi[nuit` \ncepe la 6:15, mai ales \n dimine]ile de var`, când \mi place s`-mi \ncep ziua cât mai devreme.

tante pe care vreau s` le realizez \n acea zi. |ncerc apoi, pe parcursul zilei, s` nu las e-mail-urile [i urgen]ele s` m` deturneze de la planul ini]ial.

Ritualul preferat diminea]a: Dimine]ile mele \ncep cu preg`tirea dejunului pentru mezina familiei, \n vârst` de 13 ani. De obicei, eu \mi iau micul dejun “la pachet”, \n drum spre birou, astfel \ncât s` am timp [i pentru sport – alerg \n parc sau merg la sal`, \n func]ie de starea de spirit [i, bine\n]eles, de vreme. Uneori \ns`, se \ntâmpl` s` las activit`]ile fizice pentru finalul zilei, pentru a ajunge la birou devreme atunci când businessul Metropolitan Life o cere.

Aplica]ii [i alte gadgeturi favorite: Things for iPad, o aplica]ie foarte folositoare pentru eviden]a proiectelor [i priorit`]ilor. Runtastic pentru alergat.

CEO Metropolitan Life

“{edin]ele telefonice [i \ntâlnirile cu partenerii Metropolitan Life [i cu colegii din echipa local` [i regional` \mi ocup` cea mai mare parte din zi. Pentru a p`stra leg`tura cu realitatea este foarte important s` men]inem contactul fizic sau cel pu]in telefonic, [i nu doar comunicarea pe e-mail.”

Ajung la birou: Cel mai adesea la 9.00, dar sunt situa]ii când ajung [i \nainte de ora 8:00. Primul lucru pe care \l fac la birou este s` recapitulez cele treipatru lucruri cu adev`rat impor80

Biz

Ore petrecute \n [edin]e: {edin]ele telefonice [i \ntâlnirile cu partenerii Metropolitan Life [i cu colegii din echipa local` [i regional` \mi ocup` cea mai mare parte din zi. De pild`, Wise Plan, cel mai noul produs pe care l-am lansat \n România, este o solu]ie care a fost conceput` [i dezvoltat` integral \n România \n urma a sute de ore de \ntâlniri [i discu]ii cu echipele locale [i cele din regiune. Pentru a p`stra leg`tura cu realitatea este foarte important s` men]inem contactul fizic sau cel

pu]in telefonic, [i nu doar comunicarea pe e-mail. Lucrul \n weekend: De obicei, s`pt`mâna de lucru \ncepe pentru mine duminic` dup`-amiaz`, când \mi instalez “biroul” \n sufragerie sau pe teras`, cu o cafea de cicoare al`turi. Cum m` relaxez zilnic: Alerg pentru a m` relaxa [i a-mi pune ordine \n gânduri. Citesc, de obicei, literatur` semnat` de autori care au ob]inut recunoa[terea Man Booker [i, din când \n când, literatur` francez`, urm`resc seriale sau emisiuni precum Shark Tank sau filme \mpreun` cu fiica mea mezin`. |mi \nchei ziua de munc`: |ncerc s` \mi \nchei ziua la birou \n jurul orei 19:00, dar exist`, desigur, [i excep]ii, precum cine de afaceri cu colegi sau parteneri, evenimente sociale sau c`l`torii de business. Biz