Biz 283

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 283 • 14 iulie – 1 septembrie 2015 • 7,5 lei

COMUNICARE Jocul bunelor maniere

TEHNOLOGIE Moartea parolei?

INOVA}IE

Viitorul ora[elor viitorului

Gabriel Pantelimon, Country General Manager, Xerox România

LIFE

Maldive: vacan]` \n paradis

MANAGEMENT {I ADRENALINA Nr. 283

Când pe umerii managerilor de top apas` tot mai mult presiunea businessului, nevoia de re\nc`rcare a bateriilor e la fel de puternic`.

EDITORIAL

www.revistabiz.ro

Redactor-[ef adjunct Gabriel Bârlig` Senior Editori Ovidiu Neagoe – resurse umane Loredana S`ndulescu – marketing Ovidiu Vitan – interna]ional Jurnali[ti Oana Grecea – antreprenoriat Oana Voinea – finan]e, companii Lelia Petrescu – companii Colaboratori Alexandru R`descu Cristian China-Birta Victor Kapra Paul Garrison Paul J.R. Renaud Adrian Stanciu Cristian Manafu Fotograf Vali Mirea Director publicitate & evenimente Giuseppina Burlui Manager de publicitate & evenimente Simona Andrei Research [i abonamente Gabriela Matei Layouts & design Lumini]a R`ileanu Prelucrare foto & prepress Aurel {erban Produc]ie [i distribu]ie Dan Mitroi

Biz Agency Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 34 94 01 Fax: 0371 60 20 79

Performan]` [i pasiune

M

` bucur de fiecare dat` când \ntâlnesc oameni cu pasiuni, manageri care \n]eleg importan]a unui hobby [i care aleg s` nu mearg` pur [i simplu acas` de la birou [i s` doarm`.

Ast`zi, oboseala este cronic` [i reu[e[te s` fie prezent` \n via]a tuturor celor trecu]i de 30 de ani. Cu atât mai mult \i admir [i-i felicit pe cei care nu renun]` la pasiuni [i reu[esc s` se \ncarce cu energie [i adrenalin` f`când un sport.

N-am ezitat nicio clip` a[adar când am gândit structura edi]iei de var` a revistei. Ce sporturi practic` managerii [i pân` unde \[i \mping limitele a fost ideea principal` de la care am pornit.

De la scrim`, scufund`ri, pilotaj de avioane, ciclism, c`l`rie [i pân` la alergatul la maraton, fiecare manager pe care l-am \ntâlnit a vorbit cu mare pl`cere despre pasiunea lui. Despre modul \n care \[i petrece serile, weekendurile [i momentele libere.

Nu po]i ie[i altfel din vârtejul nebun \n care tr`im ast`zi. Nu ai cum s`-]i eliberezi pur [i simplu mintea la comand` [i nimic nu-]i face mai mult bine decât s` te focusezi pe pasiunea ta, sau s` practici sportul preferat.

Mai mult, ceea ce era de necrezut \n urm` cu doar cå]iva ani, pasiunile au devenit o parte im-

Foto:Aamalia Savinescu

Redactor-[ef Marta U[urelu

portant` \n CV-uri. Motivul? Ofer` informa]ii despre personalitatea candidatului. Recruiterii [tiu astfel c` au \n fa]` un candidat care reu[e[te s` se deta[eze de sarcinile de serviciu [i apoi s` revin` \n for]` cu idei creative, out of the box. De asemenea, recrutând candida]ii cu hobby-uri, companiile au doar de cå[tigat. Cei mai mul]i dintre ace[tia aduc o viziune nou` asupra proiectelor [i \ncurajeaz` leadershipul [i lucrul \n echip`.

E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

Marta U[urelu, Redactor-{ef Biz

ISSN 1454-8380

Tipografie: Master Print Super Offset

Biz

3

SUMAR

Biz 283 START

Pagina 36

Pagina 28

6 Cine a Grexit?

8 Insolven]a personal` nu [terge datoriile 10 Când muzica are gust

Foto copert`: VALI MIREA

COVER STORY

12 Management [i adrenalin` 16 Pasiune cu garda sus 18 Un maratonist convins 20 Lec]iile echita]iei 22 Un hobby de familie 24 Fascina]ia zborului 26 Atrac]ia lumii de sub ape

TECH

34 Depanare peste hotare 36 Moartea parolei?

40 Viitorul ora[elor viitorului 44 Era birourilor ecologice 46 Pl`]ile \n era biometric`

COMPANII

48 Investitorii v`d altfel România 50 Legume române[ti, cu gust de gr`din`

STRATEGIE Pagina 75

Pagina 12

Pagina 68 4

Biz

28 Jocul bunelor maniere 52 Curajul de a te r`zgândi 56 Tinere]ea \ncepe la 45 de ani 60 O adolescen]` care se tot prelunge[te

LIFE

63 Redescoper` Europa!

64 Sinceritatea, cea mai frumoas` dintre arte 68 Vacan]` \n paradis 70 Program de fidelitate la \n`l]ime 73 Organic Food Bar 74 Sunetul cristalin al muzicii 76 Numai [apte-s norocoase 78 Tehnologia \mpins` la extrem 79 Visul unei nop]i de iarn` 80 Manuela Necula: “Pentru mine, publicitatea este o meserie [i un hobby”

PR WEB AND THE

PUBLIC RELATIONS AND DIGITAL COMMUNICATION

THE MODERN PR TOOLKIT

IN THE AGE OF WEB 2.0

DIGITAL STORYTELLING RELEVANT ONLINE STRATEGIES

INFLUENCERS & PRACTITIONERS WWW.REVISTABIZ.RO/PRANDTHEWEB2015

OCTOBER, 2015, HOWARD JOHNSON

START

Oare cine a Grexit?

IESE SAU NU IESE? ACEASTA E |NTREBAREA PE BUZELE TUTUROR CÂND VINE VORBA DESPRE IE{IREA GRECIEI DIN ZONA EURO. ORICARE VA FI CALEA ALEAS~, CONSECIN}ELE VOR AFECTA NU DOAR POPORUL ELEN, CI CHIAR FUNDA}IA UNIUNII EUROPENE. DE OANA VOINEA

Premierul grec Alexis Tsipras

G

recia \[i dore[te un acord cu partenerii s`i europeni, care s` arate o posibilitate de ie[ire din criz` [i s` includ` reformele necesare, dar [i o repartizare corect` a poverii. “Propunem un ansamblu de reforme care s` ofere o repartizare corect` a acestei poveri [i cât mai pu]ine consecin]e care s` duc` la recesiune, acoperind nevoile de finan]are ale ]`rii [i implementând un program care s` duc` la cre[tere. Primul obiectiv este combaterea [omajului [i \nt`rirea companiilor”, a pledat premierul Alexis Tsipras \n plenul Parlamentului European. Acesta a precizat c` povara va trebui s` fie suportat` de cei care pot s-o suporte [i care \n ultimii cinci ani au fost proteja]i, ad`ugând c` pân` acum aceasta a fost pe umerii celor care muncesc [i acum nu mai pot s-o suporte.

6

Biz

Tsipras a ar`tat c` 10% din cet`]enii eleni dispun de 56% din bog`]ia Greciei [i \n aceast` perioad` de criz` [i austeritate ace[ti oameni nu au contribuit deloc la ie[irea din criz` [i nu au suportat \n niciun fel o povar` atât de dur` cât a suportat poporul elen. “|mi asum responsabilitatea pentru ce s-a \ntâmplat \n ultimele cinci luni [i jum`tate, de când am preluat mandatul, dar responsabilitatea pentru situa]ia Greciei [i dificult`]ile din prezent nu \[i au originea \n ultimele cinci luni [i jum`tate, ci \n ultimii cinci ani [i jum`tate”, a ad`ugat el, atr`gând aten]ia c` fondurile acordate Greciei nu au ajuns niciodat` la poporul elen, ci au fost folosite pentru a salva b`nci grece[ti [i europene. Tsipras a afirmat c` poporul grec a f`cut eforturi \n ultimii cinci ani, când ]ara sa “a devenit un teren de expe-

rimentare a austerit`]ii, care a e[uat, [omajul [i s`r`cia au explodat, marginalizarea [i excluziunea social` s-au dezvoltat”. |nainte de discursul premierului grec \n PE, pre[edintele Comisiei Europene, JeanClaude Juncker, declarase c` liderii europeni au preg`tit “un scenariu detaliat” pentru cazul \n care Grecia va trebui s` ias` din zona euro. “Comisia este preg`tit` pentru toate eventualit`]ile”, a insistat el la finalul unui summit de urgen]` al celor 19 [efi de stat [i de guvern care au adoptat moneda unic`.

La \nchiderea edi]iei nu se luase o decizie \n privin]a Greciei. Comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, declara c` un acord cu Grecia este “posibil [i necesar”, dar mingea este \n terenul Atenei. Biz

START

Insolven]a personal` nu [terge datoriile BANCHERII AU ACCEPTAT NECESITATEA UNEI LEGI A INSOLVEN}EI PERSOANELOR FIZICE, DE{I PRESUPUNE COSTURI SUPLIMENTARE PENTRU B~NCI, |NS~ FLORIN D~NESCU, PRE{EDINTELE EXECUTIV AL ASOCIA}IEI ROMÂNE A B~NCILOR, AVERTIZEAZ~ C~ ACEASTA NU |NSEAMN~ {TERGEREA DATORIILOR. DE OANA VOINEA Spunea]i c` economia româneasc` vorbe[te prea des despre mândria de a nu avea credit. Au [i b`ncile o vin` pentru aceast` situa]ie?

Efectele crizei financiare au ar`tat c` a[tept`rile pe care le aveau clien]ii [i b`ncile \nainte de criz` erau dispropor]ionate \n raport cu capacitatea real` de a face fa]` unui eventual scenariu negativ.

Acesta nu era luat \n calcul. Clien]ii corporate estimau extinderea businessurilor, iar b`ncile luau \n calcul aceste scenarii de cre[tere. Realitatea crizei a fost dur` pentru unii clien]i. Pierderile generate de creditele neperformante sunt \mp`r]ite \ntre b`nci [i clien]i, date fiind condi]iile privind cre[terea [omajului, reducerea veniturilor, deprecierea valorii activelor luate \n garan]ie [i radierea sau insolven]a unor companii. Capacitatea de adaptare a b`ncilor la noile riscuri este esen]ial` [i consider`m c` trebuie s` fie sprijinite de cadrul de reglementare.

Am asistat la o adev`rat` infla]ie de proiecte privind insolven]a personal`.

Legea privind procedura insolven]ei persoanelor fizice, promulgat` de pre[edintele României pe 18 iunie, asigur` un cadru de reglementare echilibrat \n compara]ie cu proiectele puse \n discu]ie \n ultimii cinci ani. Industria bancar` româneasc` a \n]eles necesitatea implement`rii unei legi a insolven]ei persoanelor fizice, chiar dac` aceasta va induce costuri suplimentare sistemului bancar. Reprezint` un cadru de reglementare articulat [i circumstan]iat.

Cele mai importante prevederi privind procedura cuprind stabilirea unui plafon minim al datoriilor debitorului pentru a putea solicita deschiderea procedurii (15 salarii minime pe economie), condi]ii riguroase de acces \n procedur` pentru debitor, o serie de interdic]ii [i sanc]iuni pentru debitorul fraudulos [i instituirea obliga]iei de verificare periodic` a 8

Biz

FLORIN D~NESCU, pre[edintele executiv al Asocia]iei Române a B`ncilor situa]iei patrimoniale a debitorului. Creditorii au posibilitatea de a \nlocui administratorul judiciar desemnat aleatoriu de c`tre instan]`. Consider`m c` este foarte important ca debitorii interesa]i s` acceseze aceast` procedur` s` se informeze corespunz`tor, \ntrucât legea introduce o serie de restric]ii pe tot parcursul cadrului de reglementare. Legea privind procedura insolven]ei persoanelor fizice nu \nseamn` [tergerea de datorii. ARB r`mâne \n a[teptarea normelor de aplicare a legii privind procedura insolven]ei persoanelor fizice. Vom urm`ri cu aten]ie aplicarea acestui act normativ pentru a evita experien]a negativ` privind maniera de punere \n practic` a legii privind insolven]a persoanelor juridice. ARB va efectua demersuri pentru o comunicare eficient` c`tre consumatori.

Când revine industria bancar` româneasc` pe plus?

Estim`rile bancherilor cuprinse \n Barometrul Bancar 2015 arat` c`, de[i se a[teapt` ca veniturile nete din dobânzi [i veniturile nete din comisioane s` nu creasc`, un procent mare de b`nci (peste 90%) anticipeaz` c` rezultatele financiare se vor \mbun`t`]i.

Aceast` previziune, mai optimist` decât cea privind evolu]ia cheltuielilor cu provizioanele, se explic` prin faptul c`, de[i \mbun`t`]irea vine \n principal din reducerea costului riscului, \n multe din cazuri aceasta va \nsemna trecerea de pe pierdere pe un u[or profit. Cur`]area bilan]urilor [i schimbarea metodologiei de calcul au condus la o reducere cu peste 8 puncte procentuale a ratei creditelor neperformante, pân` la 13,85% \n martie 2015. Biz Citi]i interviul integral pe www.revistabiz.ro

START

Când muzica are gust CE LEG~TUR~ ARE O INOVA}IE CONTEMPORAN~ CU O POVESTE DE IUBIRE SUPRAREALIST~ A SECOLULUI TRECUT? PASIUNEA {I INVENTIVITATEA A DOU~ TINERE CARE AU DECIS S~ TRANSPUN~ |N REALITATE PIANOCKTAILUL LUI BORIS VIAN. DE LELIA PETRESCU

P

ianina transformat` astfel \ncåt s` dea gust muzicii, pe care Boris Vian o descria \n “Spuma zilelor”, a devenit realitate \n România. Pianocktailul realizat de Antonia Dumitrescu [i Raluca Macale] combin` b`uturi \n func]ie de clapele ap`sate.

Inven]ia a avut debutul \n ianuarie 2015, \n cafeneaua La Boheme. Cele dou` tinere au \nceput s` lucreze la pianin` singure, apoi li s-a al`turat un prieten care le-a \ndrumat la partea electric`, fiindc` instrumentul func]ioneaz` pe baza unui impuls electric, declan[at de ap`sarea pe clapele pianinei. Impulsul este transmis prin intermediul unei surse c`tre electrovalve care dozeaz` b`uturile din recipien]i, formând astfel un cocktail.

Tinerele au citit manuale despre combinarea b`uturilor [i au aplicat informa]iile despre ce tipuri de alcool [i ce tipuri de sucuri [i siropuri se \mbin` cel mai bine. Pianocktailul este preg`tit inclusiv pentru evenimente dedicate exclusiv copiilor, când se folosesc doar sucuri.

Cocktailurile nu sunt cele cunoscute, ci poart` numele melodiilor interpretate. Antonia [i Raluca au hot`rât la \nceput 10 piese la care Pianocktailul r`spundea cu o b`utur` alcoolic`. Playlistul era compus din operele lui Richard Clayderman, Frank Sinatra, Ludwig van Beethoven, U2, Passenger. Lista a fost completat` [i a ajuns la un num`r de 20 de piese \n prezent, dar asta nu limiteaz` num`rul de cocktailuri ce pot fi realizate. Finalul fiec`rui spectacol ofer` posibilitatea celor care [tiu s` cânte la pian de a-[i crea propria b`utur`, interpretând la Pianocktail melodia preferat`.

Cocktailurile sunt \n cantit`]i mici, de aproximativ 50 ml, fiind oferite la pre]ul de 10 lei.

Cei care nu pot degusta \n bar pot cump`ra esen]` de muzic`, \n sticlu]e decorate, la pre]ul de 15 lei. Dup` dezvoltarea brandului pân` la acest nivel, Raluca [i Antonia iau \n considerare colabor`ri cu firme de transport de pianine sau cu firme de organiz`ri de evenimente inclusiv cu poten]iali investitori.

10

Biz

Exist` deja planuri de viitor pentru Pianocktailul din România. Tinerele consider` c` marketingul este esen]ial, de aceea vor s` participe la cât mai multe evenimente culturale, petreceri corporate, team building-uri al`turi de inven]ia lor. Participarea la târgul “Lord of the Things” a fost un succes, motiv pentru care Raluca [i Antonia s-au hot`rât s` \[i \nscrie pianina [i la Festivalul George Enescu, \n cadrul proiectului Bucure[tiul Creativ, la care vor participa \n septembrie.

Organizarea unui turneu \n ora[ele mari din ]ar` [i chiar [i \n afara ]`rii este o perspectiv` care pare din ce \n ce mai u[or de realizat. “Dup` România, probabil vor urma ]`rile din Europa de Vest, poate Germania, Marea Britanie. Spunem acest lucru deoarece am primit un feedback pozitiv, atunci când Pianocktailul a ap`rut \n publica]ia britanic` «Daily Mail»”, spune Antonia Dumitrescu.

Pentru deplas`ri \n ]ar` sau \n str`in`tate,

cele dou` tinere au \n vedere pe viitor s` construiasc` un Pianocktail mai u[or de transportat. De asemenea, vor s` realizeze mai multe instrumente, pentru a fi mai u[or din punct de vedere logistic s` le amplaseze \n cât mai multe ora[e din ]ar`, \n func]ie de cerere.

Fiecare Pianocktail construit va avea un design diferit, adaptat \n func]ie de specificul localului \n care va fi amplasat, [i va putea fi cump`rat sau doar \nchiriat. Pre]ul nu este \nc` stabilit. “Este dificil s`-l evalu`m, deoarece, exceptând partea financiar`, am investit foarte mult` pasiune, timp, emo]ii [i mai ales munc`”, explic` Raluca Macale].

Pentru ca afacerea s` ating` toate nivelurile, Raluca [i Antonia \[i doresc [i propriul pub, \n care Pianocktailul s` poat` \ntâmpina to]i iubitorii de muzic` [i unde se vor putea sus]ine spectacole \n fiecare sear`. Pianina nu este unic` \n lume, astfel de inven]ii existând [i \n alte ]`ri. Biz

START

Bine faci, finan]are g`se[ti PROGRAMUL RAIFFEISEN COMUNIT~}I VA FINAN}A CU 100.000 DE EURO ZECE PROIECTE DE RESPONSABILITATE SOCIAL~. DE OVIDIU NEAGOE

L

a \nceputul acestei luni a fost lansat` cea de-a cincea edi]ie a programului de Granturi Raiffeisen Comunit`]i, un concurs online prin care zece proiecte comunitare vor primi cåte o finan]are \n valoare de 10.000 de euro. Programul, care se va \ncheia la jum`tatea lunii septembrie, \[i propune s` sprijine organiza]iile care doresc s` dezvolte [i s` implementeze programe din domeniile educa]ie financiar`, ecologie urban`, servicii sociale [i de s`n`tate \n beneficiul comunit`]ilor unde Raiffeisen Bank \[i

desf`[oar` activitatea. Cei care \[i doresc s` participe la concurs pot depune proiectele pån` \n prima zi a lunii august pe platforma online Raiffeisen Comunit`]i (raiffeisencomunitati.ro/program-de-granturi).

Pentru desemnarea celor zece cå[tig`tori, proiectele depuse vor fi votate de c`tre public, dar vor fi jurizate [i intern, cå[tig`torii fiind anun]a]i pån` la data de 16 septembrie. Programul de Granturi Raiffeisen Comunit`]i este primul program de finan]are online a proiectelor de responsabilitate social` de pe pia]a bancar` din Romånia. Biz

Biz

11

COVER STORY

MANAGEMENT ADRENALIN~ {I

Gabriel Pantelimon, Country General Manager, Xerox Rom창nia

Vin primii la birou [i pleac` mereu printre ultimii, dar, cu toate acestea, top managerii rom책ni g`sesc [i timp pentru propriile pasiuni, care \i deconecteaz` de la agita]ia mediului de business [i \i ajut` s` \[i re\ncarce bateriile pentru o nou` s`pt`m책n` de lucru.

DE OVIDIU NEAGOE

Marius Mele[teu, General Manager la Strauss 12

Biz

COVER STORY

Ozana Moraru, pre[edinte Baza Hipic` Equestria

Mugur P`tra[cu, Managing Partner la iLeo

Radu Atanasiu, fondator al DeBunavoie.ro, platform` de voluntariat

Bogdan Ni]u, General Manager la Webstyler

Biz

13

COVER STORY

D Dac` ave]i un cont de Facebook, atunci cu siguran]` a]i v`zut o mul]ime de fotografii cu prieteni din mediul corporate care au participat la vreun concurs de alergat. Poate credea]i c` ace[tia s-au prezentat mai mult pentru cåteva selfie-uri decåt pentru mi[care, \ns` studiul “Sport in Romania 2015. Focus on Running”, realizat recent de Quantix Marketing Consulting, v` va contrazice. Sondajul arat` c` 61% dintre responden]i au alergat cel pu]in o dat` \n ultimul an, alergarea fiind cea mai practicat` activitate sportiv` din ]ar`. Alte concluzii interesante ale studiului arat` c` 38% dintre responden]i s-au apucat de alergare \n ultimul an, iar \n medie distan]a maxim` alergat` vreodat` este de [apte kilometri.

“Preocuparea pentru aspectul fizic \n business este din ce \n ce mai mare, prin urmare activit`]ile din timpul liber sunt gåndite pentru sus]inerea unei condi]ii fizice bune, dar [i pentru deta[are”, spune Corina Diaconu, Managing Director la firma de executive search ABC Human Capital. “Hobby-urile au efecte benefice atåt asupra st`rii de spirit, cåt [i asupra productivit`]ii la locul de munc`”, mai spune Corina Diaconu.

Prin måinile Corinei Diaconu, \n calitate de Managing Director la o companie de executive search, trec zilnic zeci de CV-uri, iar pentru pozi]ii de management, unde com-

14

Biz

peten]ele [i experien]a sunt de multe ori similare, dosarele sunt analizate \n detaliu [i, uneori, hobby-urile pot face diferen]a. Nu v-a]i gåndit niciodat` c` o rubric` banal` din CV, precum cea care con]ine hobby-urile candida]ilor, poate fi important`, nu-i a[a? Ei bine, este. Aceasta \i ajut` pe recruiteri s` descopere soft skill-uri atåt de necesare pentru pozi]ii de conducere. Candidatul cu hobby-uri este perceput ca fiind social, jongleaz` u[or cu stresul [i este \ncrez`tor. Mai mult, acesta \nva]` lucruri noi [i are experien]e care \i ofer` o alt` viziune asupra task-urilor de la birou.

Potrivit informa]iilor ABC Human Capital, managerii sunt pasiona]i de sporturi (fotbal, \not [i tenis), dar [i de c`l`torii. Pasiunile au devenit o

“Criza este principala responsabil` de acest fenomen. Oamenii au sim]it pe propria piele cât de relative sunt bog`]ia, statutul, fuga dup` progres social [i au realizat c` singura lor avu]ie sunt ei.”

Adina Vlad, Managing Partner la Unlock Market Research

“Preocuparea pentru aspectul fizic \n business este din ce \n ce mai mare, prin urmare activit`]ile din timpul liber sunt gândite pentru sus]inerea unei condi]ii fizice bune, dar [i pentru deta[are.”

Corina Diaconu, Managing Director la ABC Human Capital

parte important` \n CV-uri [i ofer` informa]ii pre]ioase despre personalitatea candidatului. Recruiterii [tiu de la bun \nceput c` au \n fa]` un candidat care reu[e[te s` se deta[eze de sarcinile de serviciu [i apoi s` revin` \n for]` cu idei creative, out of the box. Companiile au de cå[tigat prin recrutarea candida]ilor cu hobby-uri, pentru c` ace[tia pot aduce o viziune nou` asupra proiectelor, \ncurajeaz` leadershipul [i lucrul \n echip`, dar [i comunicarea.

O serie de studii realizate de firma de cercetare Unlock Market Research au demonstrat c` ast`zi oamenii experimenteaz` foarte multe activit`]i, de care \n trecut se fereau.

“Oamenii au ajuns la concluzia c` ceea ce ]i-e exterior ]ie este efemer [i nesigur [i c` ce conteaz` cel mai mult este cine e[ti tu [i ce experien]e ai, ce tr`ie[ti”, spune Adina Vlad, Managing Partner la firma de cercetare Unlock Market Research. “{i c` secretul unei vie]i s`n`toase este s` te sim]i bine cu tine [i cu ceea ce faci \n fiecare zi. S` te sim]i liber de etichetele sociale. Noi credem c` \n Romånia principala responsabil` de acest fenomen este criza. Oamenii au sim]it pe propria piele cåt de relative sunt bog`]ia, statutul, fuga dup` progres social [i au realizat c` singura lor avu]ie sunt ei”, spune Adina Vlad. Aceasta adaug` c`, printre activit`]ile relaxante aduc`toare de pl`cere preferate de romåni identificate de Unlock Market Research, se num`r` sportul, expedi]iile de tipul “testarea limitelor fizice” (printre care mersul pe biciclet` \n c`l`torii mai lungi, expedi]ii pe munte, excursii \n zone mai pu]in umblate), c`l`toriile, g`titul, dansurile sau cursurile de crea]ie, cursurile de dezvoltare personal` sau terapiile alternative (yoga, craniosacral` etc.). “Oamenii din Romånia lui 2015 vor experien]e \n afara cutiu]ei \n care au tr`it pån` acum.

Spre asta se \ndreapt`”, conchide Adina Vlad. Biz

COVER STORY

Pasiune cu garda sus Pe Gabriel Pantelimon, Country General Manager la Xerox România, care a practicat mai bine de 18 ani scrim` de performan]` [i a participat la dou` olimpiade, acest sport \l ajut` s` se deconecteze de la agita]ia din mediul de business. de Ovidiu NeagOe

G

Gabriel Pantelimon avea 13 ani cånd s-a \ndr`gostit iremediabil de scrim`.

Pentru un copil pasionat de filme de aventur`, care tocmai citise “Cei trei muschetari”, månuirea spadei [i duelul au fost dragoste la prima vedere. De[i cochetase \n trecut cu sporturi ca handbalul sau fotbalul (tat`l s`u este eroul unui gol istoric, prin care a promovat Universitatea Craiova, pe atunci {tiin]a Craiova, \n divizia secund`), scrima a fost cea pentru care a f`cut o adev`rat` pasiune. {i nu regret` nicio secund`. A practicat sportul de performan]` preferat mai bine de 18 ani, timp \n care a participat la dou` edi]ii ale Jocurilor Olimpice (la Barcelona [i Atlanta), [i, \n 1993, a devenit campion na]ional la scrim`.

Poate crede]i c` trecerea de la sportul de performan]` la mediul corporate a fost una extrem de abrupt` pentru Gabriel Pantelimon, dar n-a fost deloc a[a. “Leg`tura \ntre Xerox [i sportul de perfor-

16

Biz

man]` pe care l-am practicat este una chiar stråns`”, spune pentru Biz Gabriel Pantelimon, Country General Manager la Xerox Romånia. “|n 1995 \nc` f`ceam sport de performan]` [i am primit o burs` sportiv` de doi ani \n Anglia, sponsorizat` de Xerox. Cånd m-am \ntors \n Romånia am b`tut la ei la u[` [i le-am zis: «A]i sponsorizat o burs`, ce p`rere ave]i s` \mi da]i ceva de lucru?»”, \[i aminte[te Gabriel Pantelimon de \nceputul carierei \n compania Xerox Romånia. Acum, la dou` decenii de la interviul de angajare \n corpora]ia american`, Gabriel Pantelimon conduce opera]iunile Xerox din Romånia, dar pasiunea pentru scrim` este \n continuare la fel de vie. Nu degeaba se spune c` prima “dragoste” nu se uit` niciodat`.

Recunoa[te c` [i-ar dori s` practice scrima mai des, iar pentru c` nu

“|n 1995 \nc` f`ceam sport de performan]` [i am primit o burs` sportiv` de doi ani \n Anglia, sponsorizat` de Xerox. Când m-am \ntors \n România am b`tut la ei la u[` [i le-am zis: «A]i sponsorizat o burs`, ce p`rere ave]i s` \mi da]i ceva de lucru?»”

Gabriel Pantelimon, Country General Manager la Xerox România

poate ajunge la toate antrenamentele de sear`, ca s` nu \[i ias` din mån` a amenajat un col] unde love[te cu arma [i face exerci]ii. |n schimb particip` frecvent la competi]iile pentru veterani [i la cele de tip Open, la care se poate \nscrie toat` lumea, indiferent de vårst`.

“Ca performan]`, la Open cred c` am intrat undeva \n primii 16, dar la Open vin [i cei care \n momentul de fa]` fac sport de performan]`, cei din echipele na]ionale”, spune Gabriel Pantelimon. ”Sigur, mai sunt [i campionatele na]ionale de veterani [i acolo suntem numai noi, pe categorii de vårst`. Acolo, am venit [i mai \n fa]`, pe locul doi anul trecut la un concurs \n Constan]a, dar la Open este destul de dificil. Nu am mai putut fizic, era un copil, cred c` avea 19 ani, mi-a mers tehnica cåt mi-a mers, dup` care s-a terminat, am cedat din punct de vedere fizic, dar nu m` las”, \[i aminte[te Country General Managerul Xerox Romånia. Acesta ne-a mai povestit c` cel mai mult i-ar pl`cea s` se dueleze cu Ana Maria Brånz`, medaliat` cu aur de curånd la Jocurile Olimpice Europene de la Baku. “Mi-ar pl`cea s` simt valoarea, fiindc` \n momentul \n care \]i \ncruci[ezi spada cu cineva sim]i imediat valoarea”, spune Gabriel Pantelimon. “{i se vede c` Ana Maria Brånz` are o valoare extraordinar` [i o constan]` extraordinar` [i \n preg`tire, [i \n performan]e, jos p`l`ria”, adaug` Gabriel Pantelimon. Biz

Foto: VALI MIREA

Gabriel Pantelimon, Country General Manager, Xerox Rom창nia

Biz

17

COVER STORY

Un maratonist convins Pred`, este business angel, se ocup` de o platform` de voluntariat [i practic` mai multe sporturi, dar pasiunea sa este alergarea.

Radu Atanasiu particip` \n 2015 la trei maratoane [i vrea s` fac` acest lucru [i \n Antarctica. de LeLia Petrescu

P

Printre maratoni[tii echipa]i complet cu tricouri tehnice, pantaloni scur]i, \nc`l]`minte de alergare, jambiere [i alte accesorii, se \ntrev`d \n mul]ime urechile lui Mickey Mouse. Radu Atanasiu se identific` cu faimosul personaj Disney pentru a-i bucura pe cei din jur, a[a c` alearg` costumat cu urechi, m`nu[i albe [i nasul pictat.

Radu pred` Critical Thinking la Maastricht School of Management România [i online pe ivercity.org, este business angel [i fondator al platformei de voluntariat DeBunavoie.ro.

Nu \n ultimul rând, Radu este un maratonist convins, chiar dac` \i plac [i alte sporturi, precum schiatul, tenisul, sailingul sau scuba diving. Hobbyurile “se simt”, \[i fac loc treptat \n via]a ta [i, pân` s` realizezi, pasiunea devine cimentat` ca parte din tine.

Radu \[i descrie hobby-ul ca pe “o cale, alta decât cariera, prin care cre[ti” [i apoi realizezi “atingerea unor ]inte, auto\mprietenirea [i apartenen]a la o comunitate”.

18

Biz

Prin 2008 a \nceput s` transforme alergarea \n rutin`. A participat pentru prima oar` la o competi]ie oficial` \n 2011, la Maratonul Interna]ional Bucure[ti. Radu Atanasiu [i-a stabilit acum un ritm de trei maratoane pe an, unul prim`vara [i dou` toamna.

Preg`tirea pentru unul singur necesit` trei luni, iar antrenamentul trebuie s` aib` loc m`car de trei ori pe s`pt`mân`. |n afar` de maratoane, Radu particip` [i la semimaratoane sau curse mai mici. Unele sus]in cauze umanitare, iar el nu ezit` s` se implice: “S` alergi pentru ei \nseamn` s` le popularizezi cauza [i s` faci [i fundraising la prieteni”.

De[i sunt mul]i care nu \n]eleg alergarea, Radu poate face chiar un inventar de motive: bucuria de la cap`tul unui maraton, prietenii noi [i consolidarea prieteniilor vechi, explorarea ora[elor noi, conectarea cu natura, fericirea de a alerga \n acelea[i curse cu propria fiic` sau pur [i

“Dac` eu m` bucur ca un copil, \ncerc s` \i bucur [i pe ceilal]i. |n plus, zâmbetul unui copil sau un buchet de mâini care vor s` bat` palma cu Mickey \]i dau energie pentru \nc` un kilometru.”

Radu Atanasiu, fondator al DeBunavoie.ro, platform` de voluntariat

simplu starea pe care o ai pentru c` e[ti \n form`. “O tur` de Her`str`u nu doar \]i scoate mintea din stresul treburilor zilnice, dar \]i d` claritatea necesar` lu`rii unei decizii [i distan]a de a gândi outside the box”.

Tân`rul lector este propriul lui [ef, \ns` a constatat c` alergarea necesit` mici sacrificii ale confortului. A avut momente când a zburat imediat dup` maraton \napoi la Bucure[ti f`r` s` se odihneasc` sau a avut dureri de genunchi care nu-i d`deau pace [i tot nu a renun]at. |n schimb, a \nv`]at din pasiunea lui lucruri aplicabile \n business: faptul c` succesul se cl`de[te \n timp, c` \ntotdeauna dealul pare \nalt [i abrupt când \l prive[ti de la poale [i accesibil dup` ce ai ajuns \n vârf sau c` o activitate grea are un singur moment de cump`n`, când te apuci s` o faci, apoi decurge de la sine, dar [i c` atunci când gropile din asfalt (birocra]ia sau micromanagementul) te ]in cu ochii \n p`mânt, nu vezi orizontul [i nu po]i gândi strategii.

Pentru \ncep`tori Radu Atanasiu recomand` o pereche de \nc`l]`ri de alergare \n care s` se simt` bine. El a preferat Nike FreeRun [i Nike Fliknit, care valoreaz` aproximativ 100 de euro fiecare. Un alt accesoriu important pentru atle]i este ceasul cu GPS, iar maratonistul nostru folose[te Garmin. Un alt sfat pentru alerg`torii amatori este s` urmeze regula de a nu cre[te distan]a s`pt`mânal` cu mai mult de 10%. Biz

Radu Atanasiu, fondator al DeBunavoie.ro, platform` de voluntariat

Biz

19

COVER STORY

Lec]iile echita]iei Ceea ce a \nceput ca un hobby s-a transformat \ntr-un business, de[i nu aceasta era inten]ia ini]ial`. Pasiunea pentru echita]ie [i dragostea de cai continu` s` r`mân` pe primul plan pentru medicul oftalmolog Ozana Moraru. de LeLia Petrescu

A

Adev`rata dragoste pentru hipism nu \ncepe cu lec]iile de c`l`rie, ci odat` cu achizi]ionarea unui cal. Cel pu]in a[a i s-a \ntâmplat Ozanei Moraru, medic specialist oftalmolog la clinica Oculus [i pre[edintele Bazei Hipice Equestria. Ea se num`r` printre pu]inii oameni noroco[i care au reu[it s`-[i transforme pasiunea \n afacere [i \n acela[i timp s` continue activitatea profesional` de baz`. |n ciuda programului aglomerat, reu[e[te s` c`l`reasc` \n medie de patru ori pe s`pt`mân`, concentrându-[i pasiunea mai mult \n zilele de weekend. {i-ar dori s` fac` asta chiar mai des, dar consider` prioritar` activitatea de la clinic`. Meseria de oftalmolog este una “devoratoare de timp [i energie”, iar c`l`ria este foarte important` \n ceea ce prive[te deconectarea de la agita]ia din clinic` [i re\nc`rcarea bateriilor.

Ozana spune c` pleac` obosit` de la munca de zi cu zi [i, ajuns` la Clubul Equestria, are dubii dac` poate face o [edin]` de antrenament serioas`. Sur20

Biz

priza vine dup` ce \ncearc` [i realizeaz` c` pleac` mai binedispus` [i mai plin` de energie decât a venit.

Ozana Moraru a reu[it s` fac` din acest hobby ceea ce mul]i [i-ar dori s` realizeze din propria pasiune – un business. Investi]ia ini]ial` \n baza hipic` a fost de aproximativ 4 milioane de euro. Au urmat apoi multe extinderi, \mbun`t`]iri, achizi]ion`ri de mijloace fixe sau mobile [i cump`rarea cailor.

Toate acestea [i cheltuielile ulterioare cu \ntre]inerea au crescut bugetul foarte mult. Acesta a fost motivul care a determinat-o s` caute modalit`]i prin care caii [i activitatea de la Equestria s` se auto\ntre]in`. Astfel, a ap`rut transformarea \n afacere a ceea ce ini]ial s-a vrut doar un hobby. “|n plus, am sim]it \nc` de la \nceput c` locul era viran, c` un business \n domeniul ecvestru, realizat dup` reguli, nu «dup` ureche», ar avea [anse de reu[it`, chiar dac` \n România nu exist` tradi]ie pentru a[a ceva”, \[i aminte[te Ozana Moraru. Echipamentul complet pentru c`l`rie poate costa de la 200 de euro pân` la 1.000 de euro, \n func]ie de calitatea [i brandu-

“Un hobby e hran` pentru suflet [i spirit. Dac` e vorba de echita]ie, aceasta e hran` pentru ambele, dar [i pentru trup.”

OzAnA MORARU, pre[edinte, Baza Hipic` Equestria

rile pieselor componente. Lec]iile de echita]ie variaz` \ntre 50 [i 150 de lei, \n func]ie de durata [i tipul lec]iei.

Ozana spune c` a \nv`]at lec]ii de business prin practicarea echita]iei [i stând \ntre cai. Consider` c` din rela]ionarea cu calul \nve]i cum s` rela]ionezi mai bine cu oamenii din jur (colegi, subalterni, [efi, colaboratori, parteneri), \mbun`t`]ind astfel toate rela]iile de munc` [i devenind mult mai eficient \n activitatea de zi cu zi.

Unora le e fric` s` se apropie de cai pentru simplul fapt c` sunt ni[te animale impresionante prin m`rime [i, mai ales, pentru c` nu \i cunosc.

Aceast` fric` poate s` dispar` prin antrenamente repetate, \n [aua unor cai foarte cumin]i. Un mare beneficiu adus de aceste animale impresionante este aportul pe care \l au \n tratarea unor boli. Exist` o \ntreag` [tiin]` care se bazeaz` pe acest lucru, hipoterapia.

Prin aceasta, copiii sau adul]ii care sufer` de anumite afec]iuni psiho-somatice sunt adu[i \n contact cu calul, \nva]` s` rela]ioneze cu el [i simptomele afec]iunii medicale se diminueaz` mult.

Sfatul Ozanei Moraru pentru to]i cei care cocheteaz` cu ideea de a practica echita]ia este s` \nceap` prin a lua ni[te lec]ii, dup` care, dac` le place apropierea de cai [i doresc s` fac` progrese, s`-[i cumpere un cal. Din acel moment, via]a se va schimba \n bine, având un prieten de n`dejde, cu care s` petreac` timp \ntr-adev`r de calitate, fie doar ca agrement, fie chiar ca un mod de via]`. Biz

Foto: VALI MIREA

Ozana Moraru, pre[edinte Baza Hipic` Equestria

Biz

21

COVER STORY

Un hobby de familie Activitatea preferat` la sfâr[it de s`pt`mân` a lui Marius Mele[teu, General Manager pentru regiunea central` [i de sud a Europei la grupul Strauss, este ciclismul, pe care \l practic` de curând al`turi de so]ia sa [i de fiica lor Irina. de Ovidiu NeagOe

D Dac` ve]i ie[i la jogging sau la o simpl` plimbare prin parc la final de s`pt`mån`, sunt [anse foarte mari s` \l \ntålni]i pe Marius Mele[teu, General Manager pentru regiunea central` [i de sud a Europei la grupul Strauss, care de]ine \n portofoliu [i brandul Don Café. Nu va fi tocmai u[or s` \l recunoa[te]i, mai ales c` \n locul ]inutei clasice de business va purta un costum complet de ciclist profesionist. Motivul? Pentru Marius Mele[teu, ciclismul este cea mai nou` pasiune, pe care a descoperit-o \mpreun` cu so]ia sa [i cu fiica lor Irina. Au \nv`]at \mpreun` tainele mersului pe biciclet`, iar acum ciclismul este una dintre activit`]ile preferate de weekend ale familiei Mele[teu.

“Este un alt gen de sport pe care am dorit s` \l practic, pe lång` fitness”, spune pentru Biz Marius Mele[teu despre noua sa pasiune. “|mi d` ocazia s` ies din sala de

22

Biz

fitness [i, \mpreun` cu familia sau chiar cu colegii de birou, s` explorez [i s` m` bucur de natur`”, adaug` directorul general al Strauss Balkans.

Chiar [i atunci cånd este departe de familie, \n activit`]i de tip team building, nimic nu pare s` pun` be]e \n roate noului hobby, pentru c`, dup` cum a descoperit de curånd, \n Strauss Romånia este o comunitate puternic` de bicicli[ti.

Marius Mele[teu viseaz` s` fac` un tur al Romåniei pe biciclet`, mai ales c` printr-o astfel de expedi]ie nu numai c` are oportunitatea s` vad` o altfel de Romånie [i s` se bucure de natur` [i de locuri ascunse de ochii turi[tilor, ci [i pentru c`, indiferent de cåt de mult c`l`tore[te, Romånia r`måne destina]ia sa preferat`.

“Cred c` orice hobby \]i testeaz` limitele, indiferent c` este vorba de anduran]`, r`bdare sau perseveren]`. |ns`, dac` \]i place cu adev`rat, nu po]i renun]a. A[a cum se spune, nu devine neap`rat mai u[or, ci devii tu mai bun.”

MARiUs MElE{tEU, General Manager strauss pentru Europa Central` [i de sud

Un tur al Romåniei pe biciclet` i-ar mai da ocazia executivului s` practice o alt` pasiune mai veche, pe care \ncearc` s` o \ntre]in` cu orice ocazie: fotografia. Marius Mele[teu iube[te s` imortalizeze portrete [i fie c` se afl` \n concediu, fie \n deplas`ri nu rateaz` nicio ocazie s` \[i \mbog`]easc` colec]ia. “Cred c` orice hobby \]i testeaz` limitele, indiferent c` este vorba de anduran]`, r`bdare sau perseveren]`. |ns`, dac` \]i place cu adev`rat, nu po]i renun]a. A[a cum se spune, nu devine neap`rat mai u[or, ci devii tu mai bun”, ne poveste[te Marius Mele[teu despre importan]a unui hobby.

De[i prima sa pasiune r`måne managementul, domeniu \n care \[i exprim` cel mai bine tenacitatea [i perseveren]a, sportul \l ajut` s` \[i fac` ordine \n gånduri [i s` se re\ncarce cu energia necesar` pentru a face fa]` provoc`rilor de zi cu zi. {i, pe m`sur` ce descoper` din secretele noii sale pasiuni, observ` c` exist` [i cåteva asem`n`ri \ntre conducerea unei companii [i “condusul” unei biciclete. “Cel mai simplu, dar poate nu evident de la \nceput, atåt \n ciclism, cåt [i \n management, ritmul [i dozarea efortului sunt esen]iale”, spune Marius Mele[teu. “Cåteodat`, ultimul kilometru este la fel de important ca [i primul”, completeaz` General Managerul de la Strauss Balkans. Biz

Marius Mele[teu, General Manager la Strauss

Biz

23

COVER STORY

Fascina]ia zborului Când nu munce[te, Mugur P`tra[cu, Managing Partner la iLeo [i profesor asociat al Facult`]ii de Jurnalism [i {tiin]ele Comunic`rii, se dedic` pasiunilor, dintre care cea mai mare este avia]ia. de LOredaNa s~NduLescu

F

Fascina]ia pentru zbor o are din vremea liceului, pe cånd descoperea c`r]ile pilotului de vån`toare Doru Davidovici. {i-a dorit s` ajung` pilot militar, \ns` chiar dac` nu [i-a \mplinit acest vis, pasiunea a r`mas. |n urm` cu trei ani, Mugur P`tra[cu, Managing Partner al agen]iei de comunicare digital` iLeo, a g`sit timpul [i resursele s` \nve]e pentru licen]a de pilot privat, pe care a ob]inut-o \n 2014. A[a c` de un an \ncearc` s` zboare cåt de mult poate, prin toat` ]ara, mai ales vara, ca s` acumuleze experien]` [i s` st`påneasc` cåt mai bine pilotajul, o art` pentru care este nevoie de r`bdare [i seriozitate. Dar mai ales de parcurgerea cu mult` rigoare a tuturor etapelor, pentru ca, atunci cånd se \ntåmpl` o situa]ie neprev`zut`, cum a fost de pild` \n timpul unui zbor de noapte cånd s-au stins toate luminile din cockpit [i \n afar` de motor nu prea mai func]iona nimic \n avion, nici m`car radioul, s` [tie ce s` fac`.

24

Biz

Un curs de planorism cost` \n jur de 3.000 - 4.000 de euro, iar cu avioane ultrau[oare cursul poate s` ajung` pe la 5.000 de euro. Licen]a de pilotaj privat se poate ob]ine dup` un curs care dureaz` aproximativ un an [i cost` \n jur de 9.500 de euro. Dup` ob]inerea licen]ei principala miz` este acumularea cåt mai multor ore de zbor. Ora de zbor cu un avion de mici dimensiuni, cu un singur motor, cost` 100 – 130 de euro, f`r` benzin`. Cum \ntr-un an este nevoie de minimum 50 de ore de zbor, costurile anuale dep`[esc 7.000 de euro. |n ceea ce prive[te posibilitatea de a avea propriul avion, unul decent cost` minimum 20.000 de euro, la care se adaug` costurile cu \ntre]inerea, de aproximativ 6.000 de euro.

Avia]ia nu este singura pasiune a lui Mugur. |i plac motoarele [i senza]iile asociate acestora, practic`

“|n pasiune nu exist` fric`, iar solu]iile de a trece peste greut`]i [i bariere sunt printre cele mai inovatoare. |n realitate nu putem decât s` sper`m ca pasiunea s` aib` o pondere important` pentru oamenii cu care lucr`m. “ Mugur P`tra[cu, Managing Partner la ileo

motociclismul, \i plac marea, Delta [i tot ce \nseamn` senza]ii pe ap`, de la b`rcile cu motor la cele cu pånze, [i este un foarte bun månuitor al ma[inii de tuns iarba. Pasiunile care l-au urm`rit toat` via]a sunt muzica [i sculele hi-fi dintre anii ’70 [i ’90, muzica redat` analog, din care are o colec]ie interesant`. Cea mai exotic` pasiune a sa r`måne infrastructura, poate oricånd s` descrie cum se face o autostrad` sau un pod [i cånd se inaugureaz` urm`toarea autostrad`.

Dintre toate pasiunile, cea care \l deconecteaz` este cititul. |n toate celelalte se conecteaz` [i tr`ie[te altceva. {i asta \l ajut` s` se dezvolte \n mai multe direc]ii [i mai ales s` se cunoasc` mai bine pe sine.

Pornind de la pasiunea pentru avia]ie, s-a gåndit chiar s` dezvolte un business conex acestui domeniu – o firm` de avia]ie pentru stropit cåmpurile, asta deoarece o alt` pasiune de-a sa este agricultura, dar [i pentru c` este de p`rere c` businessurile pornite sau conduse prin pasiuni sunt printre cele mai bune: “Dac` ne-am conduce afacerile a[a cum ne cultiv`m pasiunile, am fi mult mai buni \n afacerile pe care le facem”. |n plus, se simte imediat diferen]a \ntre abordarea unui cunosc`tor [i a unuia care a trebuit s` \nve]e pe subiect. |n cele din urm`, de cele mai multe ori, esen]a startup-urilor r`mâne pasiunea. “Iar dac` am avea \n business curajul [i naivitatea pasiunii, lumea ar fi mult mai bun`”, crede Mugur P`tra[cu. Biz

Foto: VALI MIREA

Mugur P`tra[cu, Managing Partner la iLeo

Biz

25

COVER STORY

Atrac]ia lumii de sub ape Se gânde[te serios s` se reapuce de badminton, un sport la care era foarte bun \n liceu. Alearg` constant, merge la schi [i joac` tenis.

Cele mai mari satisfac]ii sportive le-a descoperit \ns` odat` ce s-a apucat de scuba diving. de LOredaNa s~NduLescu

S

Schiul \i hr`ne[te nevoia de vitez`, tenisul pe cea de competitivitate, alergatul \l ajut` s` se simt` liber, iar cånd face scuba diving parc` se afl` pe o alt` planet`. Toate hobbyurile lui Bogdan Ni]u, General Manager al agen]iei interactive Webstyler, au leg`tur` cu sportul. A crescut \ntr-o familie cu p`rin]i sportivi, \ntr-o cas` \nconjurat de mingi, rachete [i echipament sportiv [i a[a [i-a dezvoltat abilit`]i pe aceast` zon`.

Alergatul, sportul care \l ajut` se se deconecteze de la business, este singurul pe care-l practic` constant \n tot timpul anului. De celelalte este ata[at \n concedii sau \n weekend.

Scuba diving face doar 5 - 6 zile pe an, \ns`, dac` s-ar putea, crede c` nu s-ar plictisi s` fac` scufund`ri chiar [i s`pt`månal. {i-a descoperit aceast` pasiune \n urm` cu zece ani, \n Turcia. Atunci nu a v`zut mare lucru sub ap`, dar a f`cut cuno[tin]` cu o lume nou` care \i era cu totul str`in` [i pe care a sim]it c` trebuie 26

Biz

s` o descopere. Dac` la \nceput mergea destul de rar, \n ultimii ani s-a apropiat din ce \n ce mai mult de universul scuba diving-ului [i [i-a luat licen]` de diver, ca s` poat` explora mai adånc lumea de sub ape.

Cea mai apropiat` destina]ie de Romånia pentru scuba diving de top este Egiptul, dar nu a ajuns niciodat` acolo. A ajuns \ns` la Marea Barier` de Corali din Australia, unul dintre cele mai frumoase locuri din lume, [i odat` ce a atins acest punct se gånde[te la Mexic, Galapagos, Oceanul Indian. Costurile pentru achizi]ionarea unui echipament de scufundare sunt destul de mari, \ns` nu sunt principalele cheltuieli [i nici nu este obligatorie cump`rarea unui astfel de echipament, deoarece se poate \nchiria de la compania de diving. Principalul cost este serviciul

“Dac` \ntr-o organiza]ie un om nu face ceea ce \i place, va livra rezultate mediocre. Cu cât o organiza]ie reu[e[te s`-[i pun` oamenii \n contexte \n care fac ceea ce le place, cu atât cre[te [ansa de a livra rezultate excep]ionale.”

Bogdan ni]u, General Manager al Webstyler

oferit de compania de diving, care const` \n posibilitatea de a sta pe barca [i a ajunge \n locurile pentru scufundare. Costul poate fi \ntre 90 [i 250 de euro pe zi, la care se adaug` \n mod evident costurile de deplasare [i cazare. Pån` acum, Bogdan Ni]u a f`cut scufund`ri care l-au costat \n jur de 5.000 – 6.000 de euro, bani pe care consider` c` i-a cheltuit cel mai bine.

Sfatul lui pentru cei care cocheteaz` cu ideea de scufund`ri este s`-[i ia licen]a cåt mai repede [i s` nu se mul]umeasc` s` fac` doar “discovery diving”, deoarece cu cåt pot cobor\ mai adånc, cu atåt cresc [ansele de a vedea lucruri mai spectaculoase, cum a fost, de pild`, un imens rechin pe care Bogdan l-a v`zut la distan]` de numai 15-20 de metri la Marea Barier` de Corali.

L-a fotografiat, numai c`, surpriz`, se terminase bateria aparatului [i ultima poz` captat` era cea a unui pe[ti[or galben de 10 cm. A trecut de la extaz la agonie, dar numai pentru pu]in timp, fiindc` a r`mas bucuria unic` de a fi pozat un rechin \n libertate. Chiar dac` poza nu a ie[it, a tr`it momentul cu a[a o intensitate, ca [i cum ar fi f`cut-o.

Nu o singur` dat` s-a gåndit chiar s` construiasc` un business \n jurul uneia dintre pasiunile sale. |i vin mereu tot felul de idei, mai ales cånd practic` acele sporturi, doar c` deocamdat` nu a g`sit [i timpul necesar sau partenerul cu care s` le pun` \n practic`. Biz

Bogdan Ni]u, General Manager la Webstyler

Biz

27

JOCUL BUNELOR Ghidul de Pitch a fost \n sfår[it lansat. Mai departe, depinde de agen]ii [i de clien]i s` g`seasc` o cale pentru ca un simplu set de recomand`ri de bun sim] s` devin` norm`.

DE LOREDANA S~NDULESCU 28

Biz

u cinci ani \n urm`, 20 dintre marile agen]ii de publicitate din Belgia au intrat \n grev` timp de o s`pt`mån` \n semn de protest fa]` de ceea ce ei numeau “pitch-uri gigant”, cu cåte 10-20 de agen]ii invitate. {tirea a f`cut \nconjurul presei de specialitate din \ntreaga lume [i a tras un semnal de alarm`. Rezultatul mobiliz`rii a fost c`, la un an de la acel incident, \n Belgia a mai avut loc o singur` tenta-

tiv` de astfel de pitch [i aceea a fost anihilat`. Agen]iile au ac]ionat la unison, sub coordonarea unei asocia]ii de profil, Association of Communication Companies (ACC), [i au luat imediat atitudine fa]` de ceva ce le-a nemul]umit, au adus advertiserii la masa discu]iilor [i au reglat derapajul.

Apoi, au pus la punct un sistem foarte simplu. Cånd se anun]` un pitch, fiecare agen]ie invitat` informeaz` Asocia]ia Companiilor de Comunicare.

La råndul ei, aceasta \[i notific` to]i membrii, iar acela[i lucru \l face [i Asocia]ia Advertiserilor. A[a s-a ajuns

COMUNICARE

Foto: © Edhar Yralaits – Dreamstime.com

turat cu cå]iva ani \n urm`. {i mai bine ar fi fost s` se fi n`scut odat` cu industria. Cum \ns` orice tentativ` de istorie contrafactual` nu ajut` la nimic \n afar` de a purta discu]ii de amorul discu]iilor, odat` lansat ar fi mult mai productiv atåt pentru agen]ii, cåt [i pentru advertiseri s` se gåndeasc` cum pot construi mai departe pe acest fundament. Cu siguran]` e doar un pas, cu siguran]` mai sunt multe de f`cut, \ns` orice vot de ne\ncredere acordat din start nu face decåt s` \mping` industria romåneasc` de comunicare \ntr-un impas [i mai mare. Problema cu pitch-ul anului nu este c` s-a produs o anomalie, regretabil` de altfel, ci c` aceasta reflect` cåteva probleme mai profunde decåt se observ` la prima vedere.

Ideile de bune practici au fost a[adar structurate, s-a v`zut mobilizarea, poate mai tårziu decåt se a[eptau unii, \ns` \n cazul de fa]` func]ioneaz` principiul “mai bine mai tårziu, decåt niciodat`”. Mai

MANIERE la o transparen]` \n privin]a num`rului de agen]ii invitate. Dac` la un pitch sunt invitate 20 de agen]ii, sunt mari [anse ca toat` lumea s` afle.

La noi a fost nevoie de un pitch cu adev`rat gigant, cu 85 (sau oricum ceva \n jurul acestei cifre) de agen]ii pentru ca UAPR s` finalizeze Ghidul de Pitch despre care se discut` [i pe care \l are \n lucru de mul]i ani, cu prime tentative f`cute chiar cu 18 ani \n urm`, dup` cum \[i amintesc veteranii din industrie.

Sigur c` poate ar fi fost bine ca acest ghid de bune practici s` fi fost con-

departe, depinde de clien]i, dar mai ales de agen]ii ca ghidul s` devin` ceva mai mult de un set de recomand`ri, s` parcurg` drumul de la bune inten]ii la bune practici.

Ce recomand` ghidul? Ghidul elaborat de Uniunea Agen]iilor de Publicitate din Romånia, \n colaborare cu IAA Romånia [i casa de avocatur` Musliu & Asocia]ii, con]ine mai multe recomand`ri utile pentru clien]i [i agen]ii, de la cum se poate elabora brieful pån` la num`rul ideal de agen]ii invitate [i acordurile de confiden]ialitate sau sistemul de remunerare, avånd ca punct de pornire documente similare elaborate de European Association of Communication Agencies [i World Federation of Advertisers.

Recomand`rile vizeaz` cåteva dintre punctele nevralgice \n organizarea unui pitch, pentru ca la final s` se ajung` la un proces optim [i pe pia]a romåneasc`, a[a cum se \ntåmpl` pe alte pie]e cu [tate mai

Pitch e d l u d i h G sat UAPR a lan

“Rolul Ghidului de Pitch este s` simplifice [i s` eficientizeze desf`[urarea pitch-urilor \n general, [i pentru client, [i pentru agen]ie, oferind un model u[or de implementat al c`rui scop este un proces de pitch clar, previzibil [i transparent.

Pentru c` atunci când agen]iile particip` cu \ncredere la un proces de selec]ie, clien]ii au o [ans` mai bun` s` \[i ating` obiectivul propus.”

{TEFAN IORDACHE, vicepre[edinte UAPR

vechi \n industria de comunicare.

Din experien]a altor ]`ri, num`rul optim de agen]ii invitate \n etapa de pitching propriu-zis este de maximum 3-5. Aceasta este [i recomandarea ghidului UAPR. De ce este nu e bine ca num`rul acesta s` fie dep`[it? Pentru c` pur [i simplu este ineficient pentru client s` invite la pitch un num`r mare de agen]ii.

Transparen]a listei de agen]ii invitate este un alt aspect abordat \n ghid. Cunoa[terea unei astfel de liste este util` pentru to]i participan]ii. |n primul rånd, prezen]a Biz

29

COMUNICARE

RADU FLORESCU, pre[edinte UAPR “Businessul nostru este ca oricare altul. Avem de pl`tit chirie, facturi pentru curentul electric, taxe la stat [i salarii angaja]ilor. Fiecare or` lucrat` – la strategie, \n crea]ie, \n client service – ne cost`, indiferent dac` rezultatul este unul pozitiv sau nu. Este o prejudecat` ideea c` costurile agen]iilor sunt fictive. La fel de bine am putea spune c` toat` lumea are dreptul la consiliere juridic` gratuit`, servicii de contabilitate gratuite sau masaj gratuit la sal`.

Businessul agen]iilor este sub asediu: bugete mai mici pentru mai mult` munc`, mai pu]in timp dedicat de client agen]iei, o pia]` de publicitate complex` [i \n continu` schimbare, care ne face mereu s` ne \ntreb`m ce urmeaz`.

Cu toate acestea, comunitatea publicitarilor din România este alc`tuit` din profesioni[ti talenta]i, inovatori, a c`ror valoare a fost confirmat` la festivaluri interna]ionale sau \n pozi]iile pe care le ocup` la nivel global. |n]elegem nevoia clien]ilor de a c`uta flexibilitate, creativitate [i cele mai bune servicii \n schimbul banilor pl`ti]i. A[a [i trebuie s` fac`. Cu toate acestea, cele mai bune servicii nu sunt [i cele mai ieftine. Calitatea serviciilor oferite ar trebui r`spl`tit` pe m`sur`, iar convingerea c`, \n România, oamenii talenta]i vin cu discount nu mai este valabil`.

Ce vor ob]ine cei care vor urma acest ghid? Vor lucra \n viitor cu agen]ii mai rapide, mai profesioniste [i mai entuziaste care vor face tot posibilul pentru a dovedi c` ei sunt partenerul potrivit. Ce motiv ar avea cineva s` se opun` acestui demers?”

30

Biz

(sau absen]a) pe list` a agen]iei actuale ajut` celelalte agen]ii s` \n]eleag` dac` clientul este mul]umit de situa]ia actual` sau nu. Dac` lista este transparent`, agen]ia \[i poate da seama despre seriozitatea pitch-ului [i criteriile pe care le-a avut clientul cånd a selectat participan]ii, consider` Bogdan Naumovici, Managing Partner al 23 Communication Ideas. “Sunt agen]ii de m`rimi, competen]e, reputa]ii asem`n`toare sau sunt alese relativ aleator? R`spunsul la aceast` \ntrebare d` clientului o not` mai bun`, motiveaz` agen]ia s` lucreze serios [i dedicat pentru pitch-ul respectiv, sau dimpotriv`, o anun]` c` e doar un «filler» pe lista de pitch sau c` are cel mult [ansele aritmetice date de \mp`r]irea cu num`rul de participan]i”, explic` Naumovici, care, dincolo de multele argumente \n favoarea dezv`luirii listei de participan]i la un pitch, nu a primit niciunul “\mpotriv`”, \n afar` de “a[a e politica companiei”.

Ghidul adreseaz` [i chestiuni precum onorariul de pitch [i men]ionarea bugetului \n brief. Stabilirea unui onorariu de pitch de c`tre client le arat` agen]iilor c` efortul lor este apreciat [i le motiveaz`. Un pitch complex presupune costuri de produc]ie a materialelor folosite \n prezent`ri [i, prin urmare, este corect ca respectivele costuri s` fie asumate de client.

Bugetul are un impact semnificativ asupra propunerilor agen]iilor. Dac` nu este men]ionat, exist` riscul ca agen]iile s` fac` propuneri sub sau supradimensionate, iar clientul s` iroseasc` timp [i bani f`cånd modific`ri.

O alt` recomandare inclus` \n ghid este respectarea principiilor de copyright ca urmare a situa]iilor \n care unii clien]i se a[teapt` ca ideile prezentate \n pitch, de c`tre oricare dintre agen]iile participante, s` le fie cedate f`r` niciun cost. Discu]iile bilaterale pentru clarificarea briefului sunt recomandabile r`spunsurilor trimise

“transparent c`tre toate agen]iile” deoarece odat` ce o agen]ie sesizeaz` ni[te filoane strategice ofertante, adreseaz` \ntreb`ri specifice. Dac` apoi aceste \ntreb`ri sunt v`zute de celelalte agen]ii, direc]ia strategic` intuit` de una dintre ele devine cunoscut` tuturor, ceea ce nu e de dorit \ntr-o licita]ie.

Agen]iile fa]` \n fa]` cu ghidul.

Dincolo de entuziasm [i felicit`ri, dar [i pe alocuri scepticism, cauzat de teama c` ghidul nu-[i va g`si transpunerea \n practic`, lansarea este perceput` ca un moment important, semn al maturiz`rii pie]ei. “Prezen]a unui ghid de pitch (ghid de bune maniere, cum \l numesc eu) este dovada c` industria a crescut \ntr-atåt \ncåt are nevoie de ordine, de sistem, de transparen]` [i de obiectivitate”, consider` Mona Opran, COO al Centrade. {i Veronica Savanciuc, pre[edinte [i CEO al Lowe Group, salut` lansarea ghidului: “Dintotdeauna am \ncercat s` avem un ghid de pitch \n industria de comunicare. Dar iat`, lucrurile se \ntåmpl` atunci cånd industria este preg`tit` s` le \mbr`]i[eze!”.

Despre maturizare vorbe[te [i Manuela Necula, CEO la Ogilvy & Mather Group Romånia: “Ghidul de pitch pe care \l propune UAPR e un pas menit s` certifice maturizarea acestei industrii [i s` ne ajute s` evolu`m \mpreun` mai departe. La fel ca [i \n via]`, respectul reciproc e singurul fundament al unei rela]ii s`n`toase [i benefice pentru ambii parteneri”.

Andreea Nemens, Managing Director al GMP Advertising, este bucuroas` c` acest document exist`. “Ar fi grozav dac` l-ar citi jum`tate dintre cei c`rora li se adreseaz`, ar fi extraordinar dac` l-ar folosi un sfert dintre ei. Acest document este ca cei 7 ani de acas`! E vital s` \i ai, toat` lumea vorbe[te despre ei, dar doar la unii se mai v`d \ntr-un comportament bazat pe valori s`n`toase”. Biz

COMUNICARE

MIHAI BÅRSAN,

vicepre[edinte marketing, Ursus Breweries

PAUL MARKOVITS, vicepre[edinte marketing, Carlsrom Cred c` este un ghid util [i apari]ia lui este oportun`. Ne pare bine s` constat`m c` \n concursul de idei pe care l-am organizat de curånd am respectat [i chiar am dep`[it spiritul [i litera ghidului. Este o ini]iativ` foarte binevenit` a UAPR, dar puterea acestui demers va fi amplificat` semnificativ de adoptarea voluntar` a acestui ghid [i de organiza]iile client.

MIHAELA ST~NOIU, Head of Corporate Marketing, Samsung Electronics Romånia Pitch-ul nu este \ntotdeauna solu]ia, dac` deja e[ti “\ntr-o rela]ie”. Din cauza pierderii de timp [i resurse la schimbarea unei agen]ii, pitch-ul presupune un risc major, pe cånd o evaluare periodic`, onest` a rezultatelor, costurilor [i calit`]ii va duce aproape sigur la o apropiere mai mare \ntre a[tept`ri [i realitate.

Ghidul de Pitch propus de UAPR este un instrument foarte binevenit \n primul rånd pentru c` readuce \n discu]ii reguli de baz` (respectul partenerului, fair-play, profesionalism), reguli confirmate [i \mbun`t`]ite de experien]a industriei. De[i vorbim despre percep]ii diferite ale agen]iilor [i ale clien]ilor, cred c` acest ghid reu[e[te s` r`spund` nevoilor ambelor p`r]i implicate [i s` eficientizeze rela]ia, s` o dezvolte \ntr-un parteneriat din ce \n ce mai solid.

CE CRED CLIEN}II DESPRE GHID? Ghidul este \n principal pentru agen]ii, pentru ca acestea s` poat` avea la \ndemån` toate argumentele ca s`-[i conving` clien]ii de bunele practici. Pe de alt` parte, dac` acest cod al bunelor maniere nu este \mbr`]i[at de clien]i, [ansele s` se schimbe ceva \n procesul de pitching sunt minime spre zero.

Dac` apropierea nu se \ntåmpl` sau e insuficient` dup` un efort consistent, atunci un pitch merit` riscul. E bine s` fii cåt mai transparent cu toate agen]iile implicate. Am g`sit \ntotdeauna productiv` politica de a r`spunde la orice \ntrebare. Agen]ia care \ntreab` mult are puncte \n plus. Dac` mai [i ascult` [i vine cu recomand`ri bine ]intite – bingo! |n plus, r`spunsurile oneste lumineaz` situa]ia [i minimizeaz` bårfele postpitch. S` chemi mai mult de 5 agen]ii este o mare pierdere de timp mai ales dac` vrei s` \n]elegi \n am`nunt cum lucreaz` fiecare, cum r`spunde fiecare la feedback, ce abilit`]i strategice [i creative are, cåt de bine \n]elege echipa agen]iei marca [i consumatorul.

E bine s` pui deoparte o sum` care s` r`spl`teasc` m`car simbolic participarea tuturor agen]iilor la pitch.

Tocmai pentru c` nu o face aproape nimeni, m`rcile care fac asta ies \n eviden]` [i genereaz` maximum de interes \n rela]ie.

NARCIS HORHOIANU, Marketing Director, Heineken Romånia Demersul de a dezvolta Ghidul de Pitch este l`udabil [i necesar.

Sugestiile f`cute, \n armonie cu practici europene [i globale, pot s` ajute atåt clien]ii, cåt [i agen]iile \n a avea o baz` de pornire corect` [i solid` atunci cånd un pitch urmeaz` a fi implementat. Atåt pentru un client, cåt [i pentru o agen]ie, un pitch este un prilej de a ridica nivelul de performan]`, deci merit` toat` aten]ia. Fiind un ghid, el vine cu o serie de sugestii [i fiecare are libertatea s` aleag`. Cu siguran]`, acest ghid ofer` un cadru de practici corecte [i o surs` de inspira]ie.

ANA-MARIA B~JAN, Executive Director Marketing & PR, Caroli Foods Am dou` sugestii pentru a nu se ajunge la pitch: agen]ia s` vin` cu idei creative, proactive [i, atunci cånd vine cu propuneri c`tre client, agen]ia s` fie 100% convins` c` ideea pe care o prezint` va contribui la realizarea obiectivelor de brand. Sunt total de acord cu faptul c` organizarea unui pitch este un efort semnificativ, atåt din partea agen]iei, dar mai ales din partea clientului, care aloc` o echip` de proiect, timp [i resurse pentru a organiza [i coordona un pitch. Dar de multe ori, cånd se ia decizia de pitch, pierderile ar fi fost mult mai mari dac` nu s-ar fi organizat acel pitch [i s-ar fi continuat \n situa]ia nefructuoas` existent`.

Biz

31

COMUNICARE

PITCH-UL, |NTRE MIT {I ADEV~R Din experien]a celor 15 ani pe care-i are \n industria romåneasc` de publicitate, Lorand Balint, Managing Director al Leo Burnett [i, din ianuarie anul acesta, director de marketing al Federa]iei Romåne de Handbal, face o trecere \n revist` a cåtorva mituri [i adev`ruri despre pitch-uri.

ADEV~R

nu \nseamn` c` agen]iile aloc` resursele necesare pentru g`sirea celei mai bune solu]ii la brief.

S-ar putea s` fie o intrare oportunistic`. Interesul clien]ilor este ca agen]iile participante s` trateze cåt mai serios proiectul.

20 - 30% dintre pitch-uri se \ncheie f`r` cå[tig`tor, potrivit estim`rilor Mirren Business Development, iar estim`rile agen]iilor din Romånia arat` un nivel ceva mai sc`zut decåt realitatea american`.

Unele proiecte pur [i simplu nu se mai fac. |n aceste condi]ii, agen]iile \[i aleg cu mare grij` pitch-urile la care particip` [i resursele pe care le aloc`. Sunt pu]ine pitch-urile \n care agen]iile intr` cu toate capabilit`]ile. Clien]ii ar trebui s` fac` tot ce pot pentru ca agen]iile pe care le invit` s` dea maximul pentru c` astfel cresc [ansele s` ob]in` solu]ii de calitate.

Foto: VALI MIREA

MIT

MIT Agen]iile de-abia a[teapt` s` apar` un pitch [i s` participe. Nici vorb`. Sunt foarte rare situa]iile \n care agen]iile au resurse nefolosite, \n a[teptarea vreunui proiect. Cånd intr` \ntr-un pitch, agen]iile iau din resursele existente [i, pentru a participa, decid s` nu fac` alte proiecte. |n plus, nu sunt pu]ine situa]iile \n care apar mai multe pitch-uri simultan, chiar exist` o sezonalitate a pitch-urilor.

De asemenea, nu pu]ine sunt situa]iile \n care agen]iile discut` de ceva vreme cu branduri de la competi]ie [i intrarea \ntr-un pitch ar \nsemna de cele mai multe ori o bil` neagr` \n rela]ia greu construit` cu prospectul \n cauz`.

Oamenii de agen]ie sunt foarte pasiona]i de munca lor [i pierderea 32

Biz

“Orice pitch la care sunt invitate mai mult de 3-5 agen]ii face pitch-ul de negestionat la standardul de care are nevoie orice client. De asemenea, un num`r prea mare de agen]ii invitate transmite un mesaj nefavorabil despre inten]iile clientului. {i anume c` nu [tie ce vrea [i c` face mai degrab` «window shopping».”

LORAND BALINT, Managing Director al Leo Burnett unui pitch echivaleaz` cu eliminarea oric`rei [anse ca ideile lor s` vad` lumina zilei. Apare astfel riscul de demotivare a echipei.

ADEV~R Nu toate pitch-urile sunt egale.

Chiar [i cånd intr` \ntr-un pitch,

Este important ca agen]iile s` nu [tie ce alte agen]ii particip`. Fie c` vrei, fie c` nu vrei, agen]iile vor [ti cine particip`. Le va lua ceva timp [i efort [i vor r`måne cu un gust nepl`cut, dar vor afla. Din om \n om, indiferent cåte contracte de confiden]ialitate se vor semna. Din agen]ii sau, de cele mai multe ori, chiar de la oamenii de la client. |n func]ie de agen]iile invitate, vor [ti dac` au de-a face cu un client care \[i \n]elege nevoile sau care arunc` un n`vod \n toate direc]iile. A[a se pot decide s` nu participe sau dac` particip` s`-[i adapteze abordarea. Cunoa[terea listei seteaz` corect contextul de pitch. Sunt invitate agen]ii de m`rimi, competen]e, reputa]ii asem`n`toare sau sunt alese aleator? Dac` lista este transparent`, nivelul de competitivitate cre[te. Fiecare agen]ie va dori s` se ridice la \n`l]imea competitorilor (cunoscu]i) [i s` fie perceput`, dup` pitch, drept cea mai bun` dintre participan]i.

O participare “\n orb”, f`r` a [ti la ce s` te raportezi, nu avantajeaz` clientul [i nu ofer` agen]iilor puncte de referin]` care trebuie

COMUNICARE

dep`[ite prin propunerile lor, \n schimb clarificarea contextului prin transparentizarea listei legitimizeaz` seriozitatea procesului de selec]ie.

ADEV~R Unele pitch-uri sunt organizate pentru c` a[a a vrut cineva – chiar dac` echipa de marketing este foarte fericit` cu agen]ia actual`. |n astfel de situa]ii, restul agen]iilor participante sunt “filler agencies” – cåt s` se bifeze din punct de vedere birocratic pitch-ul.

Dac` simt c` ar putea fi “filler agencies” agen]iile nu particip` sau particip` oportunistic, alocånd resurse minime.

MIT Nu m` cost` nimic s` invit mai multe agen]ii la pitch. Cost` pentru c` majoritatea agen]iilor vor trata proiectul ca pe unul oportunistic, cu un nivel foarte sc`zut al solu]iilor. Cost` pentru c` agen]ia cå[tig`toare are \n structura de cost toate pitch-urile pierdute anterior [i perpetuånd aceast` practic` problema va escalada la nivel de industrie.

Un num`r mai mare de agen]ii se traduce \n folosirea ineficient` a unei resurse foarte importante pentru client – timpul (alocat debriefingului, alocat \ntålnirilor [i prezent`rilor, alocat reviziilor [i evalu`rii). Orice pitch la care sunt invitate \n faza briefului mai mult de 3-5 agen]ii face pitch-ul de negestionat la standardul de care are nevoie orice client.

Acest num`r limitat de agen]ii este necesar mai ales ast`zi, cånd intersec]ia dintre consumatori, brand [i pia]` este mult mai complex` [i necesit` o \n]elegere profund` a problemelor [i oportunit`]ilor, nu doar o idee creativ`, speculativ`.

Bine\n]eles, pentru a identifica agen]iile potrivite pentru faza de briefing, clientul trebuie s` aib` o privire de ansamblu asupra unui

num`r mai mare de agen]ii, s` scaneze pia]a de comunicare din care s` selecteze cele mai potrivite 3-5 agen]ii. Pentru aceast` etap`, poate recurge la \ntålniri exploratorii [i la prezent`ri generale.

MIT Dac` invit mai multe agen]ii, am mai multe [anse s` g`sesc un partener / o solu]ie. Nu neap`rat.

Lucrul cu agen]iile de publicitate este diferit de lucrul cu liniile de fabrica]ie din uzine. Calitatea rezultatului depinde de resursele pe care le aloc` agen]iile pentru pitch [i de motivarea echipei.

Sunt [anse mai mari ca o singur` agen]ie foarte motivat` s` g`seasc` o solu]ie mai bun` decåt 10 agen]ii care particip` speculativ la pitch.

MIT Dac` pl`tesc o tax` de pitch, agen]iile vor face bani de pe urma pitch-ului. Orice agen]ie, oricåt de mare sau de mic`, va investi minimum 50 de ore cumulate \ntr-un pitch. 1.000 – 2.000 de euro nu acoper` aceste ore, dar pot acoperi costurile externe pentru cercetare, preg`tirea unor materiale.

MIT Nu trebuie s` men]ionez bugetul \n brief, fiecare agen]ie trebuie s` vin` cu recomand`ri. Ar fi senza]ional ca bugetele de marketing \n Romånia anului 2015 s` fie construite pornind de la nevoile departamentului de marketing.

Dar nu este a[a. Exist` un buget care trebuie gestionat. {i atunci ce rost are ca agen]iile s` vin` cu propuneri ancorate \n nevoi cånd realitatea este alta? Plus c` exist` riscul s` creeze percep]ia nedreapt` c` nu \n]eleg limit`rile la care sunt supuse echipele de marketing \n ziua de azi. |n plus, dac` agen]iilor nu le este clar ce resurse au, sunt mari [anse ca proiectul nici s` nu se mai fac`. Men]ionarea bugetu-

lui va “calibra” execu]iile propuse la nivelul real al a[tept`rilor [i posibilit`]ilor clientului. Mesajul clien]ilor “O s` fi]i mai creativi” \nseamn`, de fapt, pentru agen]ii “window shopping” sau “lips` de claritate”.

Comunicarea bugetului nu limiteaz` agen]iile \n efortul de a oferi o solu]ie competitiv` financiar. Imagina]i-v` c` inten]iona]i s` v` construi]i o cas` [i chema]i un arhitect c`ruia nu \i spune]i de cå]i bani dispune]i. V` poate propune un castel sau din contr` ceva mult sub standardele pe care vi le dori]i, bazåndu-se pe hainele de sport pe care le-a]i purtat la \ntålnire, \n drum c`tre sala de fitness. Timp, nervi [i bani pierdu]i de ambele p`r]i. Plus c` nimeni nu lucreaz` cu aceea[i pasiune la o a doua propunere, care pleac` din nou de la zero.

MIT Dac` agen]iile au prezentat idei pe brieful meu, pot s` le folosesc pe viitor, indiferent de agen]ia care a cå[tigat pitch-ul? Ideile prezentate \ntr-un pitch nu sunt proprietatea intelectual` a clientului, ci r`mån \n proprietatea agen]iei care le-a generat pån` la momentul intr`rii \ntr-o rela]ie contractual` cu clientul. A[teptarea ca ideile de pitch s` fie cedate gratis este neonorant` pentru clien]i.

MIT Pentru c` trebuie s` fie un proces cåt mai cinstit, fiecare participant trebuie s` primeasc` r`spunsurile la toate \ntreb`rile pe care le primim pe parcursul procesului.

Mul]i clien]i opteaz` – \n numele transparen]ei [i al echidistan]ei – s` fac` o nedreptate agen]iei care a gåndit un pic mai mult [i va informa to]i participan]ii cum st` treaba.

A[a c` agen]iile nu vor pune \ntreb`rile-cheie pentru ca ceilal]i competitori s` nu vad` firul logic pe care au pornit. Astfel, prefer` s` lucreze [i s` prezinte “\n orb”. Biz Biz

33

TECH

Depanare peste hotare Cu promisiunea c` repar` orice b`ga]i \n priz`, Depanero [i-a dublat businessul \n ultimul an fiscal ajungând la peste 35.000 de interven]ii pe lun`. Acum, compania ]inte[te extinderea \n alte ]`ri din regiune. De Gabriel bârliG~

C

ånd un client a venit la Depanero cu un viderecorder Panasonic din 1985 defect, tehnicienii companiei au f`cut ceva ce niciun alt service din România nu f`cuse pân` atunci: au acceptat s` primeasc` produsul [i s` \ncerce s`-l repare. “Noi nu refuz`m nimic la reparat, \ncerc`m. Ne baz`m pe tehnicienii no[tri, care sunt pasiona]i de meserie, acesta fiind de altfel [i unul dintre criteriile dup` care \i alegem”, spune Adrian Antohi, general manager la Depanero, companie care ofer` repara]ii pentru orice aparat care se bag` \n priz`, de la televizoare, telefoane [i tablete la ma[ini de sp`lat, frigidere sau cuptoare cu microunde.

O promisiune mare pentru un brand lansat abia \n toamna anului trecut. |ns` compania are experien]` \n domeniu, fiind lansat` \n urm` cu patru ani [i jum`tate sub numele ServSkills [i având ini]ial misiunea de a fi departamentul de service al eMAG, cel mai mare magazin online din România. Dac` la \nceput eMAG asigura 100% din businessul companiei, azi ponderea este \n jurul a 20% [i va sc`dea sub acest nivel pân` anul viitor. “Ne orient`m tot mai mult c`tre toat` pia]a, nu suntem un service de cas`. Vrem s` oferim servicii la acela[i nivel calitativ pentru to]i clien]ii, indiferent de unde au cump`rat produsul. Nu suntem o unealt` de mar-

34

Biz

keting pentru eMAG”, precizeaz` Adrian Antohi. Acum doi ani, conducerea ServSkills a decis c` este cazul s`-[i schimbe numele [i s` atace agresiv pia]a. A urmat un proces dificil care a durat un an de zile, brandul Depanero fiind lansat ini]ial intern, iar \n octombrie anul trecut a ap`rut campania de promovare inclusiv prin spoturi TV. Rezultatul a fost c`, \n urma campaniei, 80% dintre participan]ii la un studiu comandat de companie cuno[teau brandul. Dar adev`rata explozie s-a produs la nivelul volumului de repara]ii: dac` \n ianuarie-februarie 2014 compania avea aproape 17.000 de interven]ii pe lun`, anul acesta \n aceea[i perioad` a ajuns la 35.000. Cifra de afaceri s-a dublat \n ultimul an fiscal, pân` la 18,5 milioane de lei, iar pentru acest an fiscal compania [i-a propus venituri de 35 de milioane de lei.

Depanero nu se va opri aici, vizând contracte pe noi categorii de produse din zona de bricolaj, cas` [i gr`din`, categorii pe care va intra \n cursul acestei veri. Alt` direc]ie de dezvoltare este extinderea \n ]`rile din jur (Ungaria, Polonia [i Bulgaria) cu puncte de lucru. “Vrem s` avem centre de repara]ii cu angaja]i ai Depanero, oameni tehnici care vor prelua produsele, vor face diagnosticare, vor face repara]ii simple, urmând ca ulterior s`

le trimit` aici dac` e nevoie de alt gen de interven]ii”, precizeaz` Adrian Antohi. Depanero acoper` deja Bulgaria [i Ungaria prin service pentru tablete, laptopuri sau telefoane. Compania va lansa site-uri personalizate pentru fiecare ]ar` [i are angaja]i vorbitori nativi pentru aceste pie]e. Compania a investit peste 500.000 de euro \n aplica]ia pe care a dezvoltat-o de la zero [i care a fost gândit` din start multi-language. “Am avut de acum patru ani viziunea c` vom ajunge pe pie]ele externe. Deja mesajele automate de comunicare cu clientul pleac` \n limba ]`rii de unde provine produsul. Brandul este \nregistrat \n Uniunea European`, avem [i domenii de internet rezervate”, spune General Managerul companiei Depanero.

Baza businessului companiei o reprezint` activitatea de service autorizat pentru mai multe branduri, cum ar fi Xerox, Indesit, Asus, Lenovo, Gigabyte, Allview, Serioux sau Karbonn. Repara]iile pe acest segment reprezint` cam dou` treimi din total. “Avem foarte multe repara]ii \n garan]ie, \n care costul este suportat de produc`tor. Pentru cele postgaran]ie pre]ul final se comunic` clientului dup` diagnosticarea produsului, dup` constatare”, arat` Antohi.

Clientul poate refuza repara]ia, dar va pl`ti o tax` de constatare, care variaz` \ntre 50 [i 80 de lei. Dac` repara]ia e acceptat`, nu se pl`te[te aceast` tax`. “Volumul pe repara]iile postgaran]ie a crescut semnificativ, fiindc` oamenii au \n]eles mesajul c` repar`m tot ce se bag` \n priz` [i au venit la noi cu tot ce

18,5 mil. lei

este cifra de afaceri \nregistrat` de Depanero \n anul fiscal \ncheiat la 31 martie 2015, \n cre[tere cu aproape 103% fa]` de anul precedent bag` \n priz`. Am avut tot felul de repara]ii, inclusiv Segway, dup` ce oamenii \ncercaser` [i la service-uri auto”, arat` General Managerul firmei Depanero.

Pentru preluarea produselor de la clien]i, Depanero are parteneriate cu firmele de curierat Cargus [i Fan Courier.

Clientul poate verifica oricând pe site

statusul produsului [i este informat automat când se finalizeaz` repara]ia. |ns` nu tot ce se bag` \n priz` e u[or [i ieftin de transportat, motiv pentru care Depanero a investit \n formarea unei re]ele de 40 de tehnicieni proprii \n toat` ]ara, cu ma[ini [i echipamente, care se duc acas` la client pentru repara]iile de electrocasnice mari. Compania a pornit de la zero \n aceast` zon`, la sfâr[itul anului 2013. “A fost foarte greu la \nceput, fiindc` nu aveam niciun contract. Am investit mult [i am ]inut oamenii f`r` s` fac` nimic, apoi au ap`rut primele contracte. Ini]ial am avut 7-8 oameni [i am ajuns la 40”, spune general managerul Depanero. |n prezent, compania se afl` \n discu]ii cu toate brandurile de electrocasnice \n vederea autoriz`rii pentru service.

Succesul companiei nu a venit f`r` probleme, mai ales ca urmare a volumului tot mai mare de repara]ii solicitate. O perioad` dificil` pentru Depanero a fost cea din ianuarie [i februarie \n acest an. Volumul de repara]ii a crescut foarte mult \n urma combina]iei mai multor factori: campania de promovare a Depanero din toamn`, respectiv vânz`rile mari de electronice [i electrocasnice de Black Friday [i din luna decembrie. “A urmat un vârf de service [i am avut ceva \ntârzieri \n acea perioad`, cu feedback pe m`sur`, nu foarte fericit.

Acum, am revenit la sub 7 zile ca durat` medie pentru o repara]ie”, arat` Adrian Antohi. Cele mai mari probleme \n rela]ia cu clien]ii vin din zona de anulare a garan]iei, când deteriorarea sau defectul nu este acoperit de garan]ie. “Clientul este nemul]umit, iar noi suntem cei care avem contactul direct cu el, nu produc`torul. Eu \n]eleg omene[te aceast` frustrare, dup` ce ai dat sute sau mii de lei pe un produs. Dar e ca atunci când love[ti ma[ina [i nu ai CASCO”, spune General Managerul companiei Depanero. Procentul produselor pentru care se anuleaz` garan]ia variaz` pe categorii, fiind sub 1% la electrocasnicele mari, dar urcând spre 10% \n zona de tablete, unde sunt foarte multe cazuri de display spart \n urma unei c`deri. Biz Biz

35

TECH

Moartea parolei?

N

e pare r`u, dar parola pe care a]i introdus-o este gre[it`. Ca s` dovedi]i c` sunte]i om [i nu bot, v` rug`m s` introduce]i textul din imaginea al`turat`. Nu \n]elege]i ce scrie \n imagine? Da]i refresh la pagin`. Tot nu merge? Ne pare r`u, nu pute]i accesa contul. Cine n-a trecut cel pu]in o dat` prin acest co[mar? |ntr-o societate [i economie care se bazeaz` tot mai mult pe computere, internet [i telefoane inteligente, trebuie s` ]inem minte tot mai multe parole sau s` folosim aplica]ii care le ]in minte pentru noi [i s` nu uit`m parola “master”. {i una e s` nu po]i intra \n contul de Facebook, ca s` pui o poz` din vacan]`, [i cu totul altceva s` nu po]i accesta contul de mail pentru a trimite un mesaj de business urgent.

Rezultatele? De fric` s` nu uite parolele, oamenii aleg cuvinte sau combina]ii prea simple pentru a oferi o protec]ie real` – 12345 r`mâne cea mai folosit` parol` de c`tre utilizatori, dup` cum arat` bazele de date “sparte” de hackeri. {i cum s` nu le uit`m, când ni se cer combina]ii de litere (normale [i de tipar), cifre [i alte simboluri, ba chiar unele servicii online oblig` utilizatorii s`-[i schimbe periodic parola?

Dar, dac` e atât de incomod`, de ce parola nu a murit pân` acum? Domnia sa absolut` \n domeniul securit`]ii cibernetice a fost prelungit` de faptul c`,

36

Biz

pân` de curând, lipseau tehnologiile suficient de simple [i ieftine care s` o \nlocuiasc`. Parola este folosit` din necesitate. |ns` r`spândirea smartphone-urilor [i progresele tehnologiilor biometrice \ncep s` schimbe lucrurile, iar publicul vrea solu]ii mai sigure de acces, dup` ce o serie de atacuri reu[ite au dovedit sl`biciunile evidente ale parolei.

La finalul anului trecut a intrat \n scen` Alian]a FIDO, care include nume mari precum Microsoft, Google, VISA, MasterCard, PayPal [i nu numai, care a lansat un set de specifica]ii pentru un sistem care s` \nlocuiasc` definitiv parola a[a cum o [tim.

FIDO ofer` utilizatorilor dou` op]iuni: o metod` de logare f`r` parole [i una cu autentificare \n doi pa[i. |n primul caz, la \nregistrarea \ntr-un nou serviciu, aplica]ie sau site care folose[te tehnologia FIDO, utilizatorul alege modalitatea de autentificare, care poate fi sub forma unui PIN sau a unui element biometric - amprenta, o fraz` sau recunoa[terea facial`. Autentificarea \n doi pa[i este [i mai sigur` [i cei care au ales aceast` op]iune \n cazul Gmail, de exemplu, [tiu acest lucru. Desigur, se bazeaz` tot pe parol`, dar cel care se logheaz` are nevoie de \nc` un element, cum ar fi un cod primit prin SMS sau un stick USB special, pentru a-[i dovedi identitatea. |n ambele cazuri, informa]iile de auten-

Foto: © Skypixel – Dreamstime.com

Bill Gates prevestea \n 2014 c` parolele tradi]ionale vor disp`rea, fiindc` nu pot proteja cu adev`rat informa]iile critice. Dup` mai mult de un deceniu, profe]ia lui nu s-a adeverit, dar au ap`rut noi tehnologii care pot \n sfâr[it schimba totul. De Gabriel bârliG~

tificare sunt stocate [i criptate pe dispozitivul utilizatorului, nu pe servere.

Noutatea nu pare prea mare, având \n vedere c` smartphone-uri ca iPhone 6 sau Samsung Galaxy S5 ofer` deja autentificarea pe baz` de parol`, numai c` FIDO nu se adreseaz` direct utilizatorilor finali, ci reprezint` un sistem software care poate fi u[or \ncorporat gratuit \n aplica]ii [i site-uri pentru a le se-

TECH

CuM v~ ve}i loGa |n viitor Tenhologiile biometrice au luat avânt \n ultimii ani [i ofer` metode tot mai sigure de autentificare care pot \nlocui parolele. Totul va depinde, \ns`, de acurate]ea senzorilor [i impunerea unor standarde. amprenta Deja pe iPhone [i pe Samsung Galaxy S5 utilizatorii se autentific` pe baz` de amprent` digital`. Pa[ii urm`tori vor fi lega]i de \mbun`t`]irea senzorilor [i de protec]ia datelor legate de amprente stocate pe telefon. recunoa[tere vocal` Au ap`rut deja programe care folosesc microfonul smartphone-ului pentru a facilita accesul la diverse site-uri sau servicii pe baz` de recunoa[tere a vocii. Dar dac` r`gu[e[ti? ritmul cardiac B`t`ile inimii genereaz` unde unice pentru fiecare individ, ce pot fi captate de senzori afla]i pe mâna utilizatorului (Apple Watch, de exemplu). Autentificarea se poate face pe baza acestor tipare individuale. recunoa[terea facial` Facebook folose[te deja DeepFace pentru a sugera tag-urile din pozele de pe re]eaua social`. Camerele tot mai performante combinate cu un software puternic pot permite folosirea fe]ei pe post de parol`. tipare comportamentale Fiecare om tasteaz` cu o anumit` vitez` sau mi[c` degetele \ntr-un stil anume pe ecranul smartphone-ului. Se pot elabora profiluri unice pe baza acestor caracteristici folosind modele matematice. urechile Amazon a depus o cerere de patent pentru scanarea [i recunoa[terea urechilor cu ajutorul camerei smartphoneului. Lobii acestora sunt unici [i nu se modific` \n timp, cum se \ntâmpl` cu restul fe]ei.

curiza. Amprenta e o solu]ie bun` pentru un smartphone, dar o “cheie” USB e mult mai potrivit` \n cazul unui laptop.

PayPal a introdus FIDO \n aplica]ia sa de Android pentru folosirea cu senzorul de amprente de pe Galaxy S5, iar Google permite folosirea de chei USB compatibile cu FIDO \n autentificarea \n doi pa[i pe site-urile sale de pe PC-uri [i laptopuri. Nok Nok Labs, care a elabo-

rat tehnologia, are deja solu]ii disponibile pentru dezvoltatorii de aplica]ii Android [i iOS, ceea ce va ajuta la r`spândirea FIDO. Desigur, asta nu \nseamn` c` FIDO va fi standardul câ[tig`tor, de[i este sprijinit de nume mari, mai ales c` de pe lista acestora lipse[te un nume important - Apple, cunoscut pentru faptul c` prefer` s` dezvolte tehnologii proprii. Un alt obstacol ar putea fi legat de

reticen]a companiilor de a-[i regândi sistemul de autentificare pentru a se adapta la noua tehnologie.

Sistemele biometrice bazate pe amprente, recunoa[tere vocal` sau facial`, scanarea irisului, ba chiar [i pe ritmul cardiac, promit o securitate sporit`, dar nu sunt lipsite de probleme. Sigur, se bazeaz` pe caracteristici unice ale fiec`rui om. Hackerii nu-]i pot ghici Biz

37

TECH

amprenta, iar tu nu o po]i uita sau pierde. Un alt avantaj este c` amprenta, vocea sau alt indicator biometric pot fi folosite f`r` probleme pentru orice site sau serviciu, deci nu mai trebuie s` ]ine]i minte zeci de parole. Cealalt` fa]` a monedei este \ns` legat` de flexibilitate [i dispari]ia anonimit`]ii. |n plus, autentificarea biometric` necesit` hardware [i software special. Tot mai multe smartphone-uri au senzori de amprente, dar va mai dura ani buni pân` când acestea vor ajunge la suficient de mul]i oameni. Va urma apoi b`t`lia standardelor, pentru ca sistemele s` poat` comunica eficient \ntre ele [i s` te po]i loga peste tot cu aceea[i metod`.

Apoi, recunoa[terea biometric` nu este perfect`. Dac` la parol` este clar când a]i gre[it chiar [i o liter`, senzorii biometrici lucreaz` cu anumite niveluri de toleran]`, fiindc` nu ve]i atinge senzorul, privi camera sau vorbi la microfon exact la fel de fiecare dat`. Vor exis-

38

Biz

ta mereu mici varia]ii. Dac` toleran]a e prea mic`, autentificarea va fi respins` de prea multe ori, dac` e prea mare, va fi acceptat` [i \n cazurile \n care nu este real`. De aceea hackerii au p`c`lit senzorul de amprent` de la iPhone 5S \n 48 de ore de la lansare.

Poate cea mai serioas` problem`, la care mul]i nici nu se gândesc atunci când promoveaz` cu insisten]` autentificarea biometric`, este faptul c` aceasta se bazeaz` pe ceva ce nu poate fi schimbat. Dac` cineva \]i fur` parola, o po]i schimba din câteva clicuri. Dac` cineva reu[e[te s`-]i imite semn`tura biometric` (Tom Cruise \n “Misiune imposibil`” v` spune ceva?), nu po]i cere una nou`. Autentificarea biometric` e aceea[i pe orice site, ceea ce sun` minunat, pân` când te gânde[ti c`, astfel, \]i verifici identitatea real` la fiecare login f`cut pe orice site [i \n orice aplica]ie. Adio anonimitate. Va fi mai greu s` spui c` o postare mai pu]in fe-

ricit` de pe Facebook a ap`rut fiindc` cineva ]i-a “spart” contul.

Revenind la autentificarea \n doi pa[i, exist` voci care spun c` aceasta ar putea fi \nlocuit` cu un sistem prin care s` renun]`m la primul pas, introducerea parolei, [i accesul s` se fac` doar pe baza unui cod generat automat primit la fiecare logare pe smartphone. Sun` foarte bine, numai c`, de fapt, problema de securitate se mut` de pe serverul site-ului sau serviciului respectiv pe telefonul utilizatorului. Sigur, smartphone-ul e mai greu de pierdut decât o parol`, dar dac` o p`]e[ti, vei pierde instant toate parolele de acces \n acela[i timp. Sigur, ai putea bloca de la distan]` telefonul, numai c` pe ce vei primi parola pentru a accesa acest serviciu?

Parolele sunt o pacoste, mai ales când trebuie s` inventezi una nou` pentru fiecare site (ceea ce ar [i trebui s` face]i, nu folosi]i aceea[i parol` peste tot!), dar ofer` o oarecare intimitate [i anonimi-

TECH

tate care \nc` nu se reg`sesc la alte solu]ii. A[a pute]i avea identit`]i separate online pe diverse site-uri. De aproape trei decenii, secretele (conturi bancare, fi[iere cu date sensibile sau pur [i simplu mailuri cu conversa]ii private) au fost ap`rate de parole, adic` de ceva ce doar tu [tiai. Apoi a ap`rut un al doilea nivel de securitate, cum ar fi tokenul primit de la banc`, adic` ceva ce doar tu aveai. Acum, sistemele biometrice vin cu al treilea nivel (scanarea amprentei, recunoa[terea vocal` etc.), adic` apare ceva ce doar tu e[ti. Niciuna dintre aceste metode nu este ([i nici nu poate fi) 100% sigur`. Parolele pot fi furate, tokenurile se pot pierde, iar amprentele pot fi copiate, conteaz` doar cât de mult este dispus un hacker s` investeasc` pentru a ob]ine ceva.

A[a c` a ap`rut o nou` metod` foarte interesant` de autentificare, bazat` pe ceea ce doar tu po]i face. Fiecare om tasteaz` cu o anumit` vitez`, dezvoltând ti-

pare unice, similare cu unicitatea semn`turii. Utilizatorii de smartphone \l \nclin` \ntr-o anumit` pozi]ie când tasteaz`, fac scroll sau se uit` la ceva pe

Dac` cineva \]i fur` parola, o po]i schimba din câteva clicuri.

Dar dac` cineva reu[e[te s`-]i imite semn`tura biometric`, nu po]i cere una nou`. ecran [i acum se poate ca aceste detalii s` poat` fi m`surate exact [i, pe baza lor, s` se dezvolte algoritmi pentru autentificarea pe baza acestor factori. Oxford BioChronometrics este una dintre companiile care lucreaz` \n domeniu, reprezentan]ii acesteia afirmând c` produc`torii de telefoane pot identifica un utilizator pe baza informa]iilor furnizare de giroscopul din smartphone. Compania, desprins` dintr-un incubator al

celebrei universit`]i Oxford, transform` aceste ac]iuni unice \n modele matematice pe care le denume[te Atribute Definite Natural, sau e-ADN, un set unic de caracteristici personal foarte greu de imitat. Asta nu \nseamn`, \ns`, c` atacurile sunt imposibile. Cel mai posibil scenariu ar fi a[a-numita tehnic` a “intermediarului”, prin care un hacker p`c`le[te utilizatorul c` se logheaz` \n site-ul b`ncii, de exemplu, când de fapt el transmite datele de identificare pe care hackerul le va folosi pentru a fura banii din cont.

Securitatea este prin natura sa imperfect`. Castelele aveau pere]i, [an]uri cu ap` [i solda]i care le ap`rau. |nchisorile au [i ele garduri, sisteme de alarm` [i gardieni, nu doar unul dintre aceste sisteme. La fel, amprentele sau mesajele trimise doar utilizatorului pot \nso]i parolele pentru a securiza sistemele informatice. Dar nu le vor \nlocui total prea curând. Biz

Biz

39

TECH

viitorul ora{elor viitorului

C

u câ]iva ani \n urm`, visul multora era s` tr`iasc` \ntr-un ora[ cu internet broadband [i acoperire WiFi (gratuit`, bine\n]eles). A fost o \mplinire “organic`”, un cincinal trecut pe neobservate aproape, de care nu ne mai mir`m nici m`car \n Micul Paris de la por]ile Orientului. {i totu[i, la nivel macro, de birouri, investitori [i vizionari cu picioarele pe p`mânt, o alt` revolu]ie urban` st` s` erup`, bazat` evident pe tehnologie [i nu pe un primat al spiritualului, pentru c` tinerii hippio]i americani de odinioar` sunt azi politicieni [i oameni de afaceri. “Suntem \n pragul unui moment istoric pentru ora[e, tehnologiile se maturizeaz` rapid pentru a contribui la \mbun`t`]irea mediului, a s`n`t`]ii [i a locuin]elor. Ne referim la senzori, smartphone-uri [i la acest boom al informa]iilor digitale combinate cu software inteligent, un conglomerat tehnologic care va ajuta autorit`]ile locale s` ia cele mai bune decizii pentru comunit`]ile lor.”

A[a [i-a \nceput primul discurs public oficial politicianul [i omul de afaceri Daniel Doctoroff, cel care conduce Side-

40

Biz

walk Labs, noul startup al Google dedicat ora[elor inteligente. Este noua “invazie” \n realitatea concret`, fizic`, a lumii noastre, a gigantului din Mountain View: companie de inova]ii urbane. |n ultimii doi ani, Google s-a extins masiv din zona online, punând la cale businessuri solide \n robotic`, aerospa]ial, casa controlat` digital prin termostat, ma[ina f`r` [ofer [i medicin`, prin prelu`ri de companii [i investi]ii rapide.

Desigur, Smart City nu este un concept ini]ializat de Google. Philips deja poate oferi o experien]` bogat` \n domeniu (\n special prin solu]ii complexe [i revolu]ionare de iluminat), \n timp IBM [i Cisco se pot l`uda cu businessuri consistente \n ceea prive[te contribu]ia IT-ului la \mbun`t`]irea vie]ii urbane: management al traficului \n Stockholm sau prognoze meteo pentru ]inerea sub control a alunec`rilor de teren \n Rio de Janeiro. Sunt proiecte la nivel macro, de control al infrastructurii urbane \n metropole, \n timp ce viziunea noului startup Google este mai degrab` una \ndreptat` la nivelul indivizilor, care

Foto: © Rawpixelimages – Dreamstime.com

Cre[terea popula]iei urbane aduce metropolele \n fa]a unor provoc`ri care cer solu]ii bazate pe noi tehnologii. Companii, autorit`]i, mediul academic [i societatea civil` \ncep s` colaboreze pentru construirea ora[elor inteligente. De alexanDru r~DesCu

s` permit` un management al situa]iilor aproape de cet`]eni. Concret, Sidewalk Labs \[i propune dezvoltarea de platforme tehnologice la care oamenii se pot conecta pentru a gestiona consumul de energie sau alte obiceiuri cotidiene, cum ar fi transportul urban. Pe lâng` acestea, mai sunt vizate reducerea polu`rii [i a taxelor municipale, proiecte care vizeaz` \ns` [i parteneriate pe termen lung (cu mediul academic, cu autorit`]ile publice, companii), pe lâng` dezvoltarea de tehnologii proprii sau achizi]ii de tehnologii [i companii, precizeaz` [i cofondatorul Google, \ntr-un interviu pentru “The New York Times”.

TECH

365 mil. euro

este bugetul anual al Comisiei europene pentru parteneriatul Comunitar bazat pe inova]ie, care vizeaz` eficientizarea [i modernizarea transporturilor [i energiei \n peisajul urban prin inova]ii it&C.

La Amsterdam, \n Croa]ia sau \n diverse sta]iuni iberice, Philips a implementat o serie de sisteme inteligente de iluminat, vizând \n special managementul consumului de energie [i bazându-se pe anumite intervale orare, pe senzori de mi[care sau control de la distan]`. De asemenea, tot inginerii de la Philips au realizat un stâlp de iluminat cu forma unei tulpini cu floare, Light Blossom. “Petalele” sunt echipate cu celule solare [i \n timpul zilei acestea absorb lumina necesar` producerii de energie electric`. Seara “petalele” se strâng [i formeaz` un boboc luminos.

De asemenea, “petalele” pot fi puse \n mi[care de c`tre curen]ii de aer, astfel c` se valorific` [i energia eolian`. {i asta

nu este totul: stâlpul de iluminat este dotat [i cu senzori de mi[care, astfel c` atunci când cineva este \n zon` cre[te intensitatea luminii. Pentru zonele urbane, stâlpul ecologic este proiectat astfel \ncât s` poat` fi conectat [i la re]eaua local`. Pentru zonele din afara ora[elor, stâlpii func]ioneaz` doar prin energia pe care o produc.

Dar cea mai recent` inova]ie \n domeniu o reprezint` parteneriatul dintre Philips [i Ericsson pentru realizarea unor stâlpi de iluminat dota]i [i cu infrastructur` telecom. Proiectul este prezentat ca un nou model pentru ora[ele cu necesit`]i intense de comunica]ii (infrastuctur` broadband [i acoperire GSM), dar combinat [i cu iluminatul pe Biz

41

TECH

baz` de tehnologie LED. Concret, noua ofert` de stâlpi de iluminat LED vine la pachet cu echipament Ericsson, operatorii telecom putând \nchiria stâlpii pentru a suplimenta acoperirea GSM, dar [i banda de comunica]ii internet, \n anumite zone mai dens populate. Studiile efectuate la nivel urban au ar`tat c` aceast` nou` infrastructur` de iluminat poate aduce economii de energie de pân` la 70% printr-un sistem de management inteligent. Aceast` idee de parteneriat a venit [i de la prognoza sociotehnologic` care arat` c` popula]ia

ora[elor cre[te cu 7.500 persoane/or`, iar traficul mobil de date se va m`ri de zece ori pân` \n 2019. |n ceea ce prive[te zona telecom, un astfel de sistem are avantajul c` reduce amplasarea dezordonat`, aproape haotic` \n peisajul urban, atât de mutilat adeseori, al infrastructurii operatorilor. {i, nu \n ultimul rând, iluminatul public \n schema dezvoltat` de Philips [i Ericsson coloreaz` o nou` zon` \n ceea ce urmeaz` a fi Internet of Things, acest puzzle global aflat \nc` la nivel de frânturi necoagulate.

Desigur, una este s` vorbe[ti [i s` proiectezi ora[e inteligente \n UE sau SUA, alta e \ntr-o ]ar` precum India. {i totu[i, unul dintre cele mai ambi]ioase dac` nu chiar futuristice planuri ale Smart City vizeaz` ora[ul antic Ajmer, cu o popula]ie de 550.000 de locuitori, dar cu milioane de pelerini anual, fiind un important centru religios. |n prezent, popula]ia are dou` ore de ap` la robinet pe zi, 130 de locuin]e dintr-un total de 125.000 sunt conectate la sistemul de canalizare, exist` dou` semafoare, iar lista dezastrului urban poate

Cu o floare se faCe luMin~ Philips a realizat Light Blossom, un stâlp de iluminat cu forma unei tulpini cu floare.

“Petalele” au celule solare [i \n timpul zilei absorb lumina necesar` producerii de energie electric`, iar seara se strâng [i formeaz` un boboc luminos. Pot fi puse \n mi[care de c`tre curen]ii de aer, valorificând astfel [i energia eolian`. Dotat cu senzori de mi[care, stâlpul cre[te intensitatea luminii când cineva este \n zon`. Light Blossom poate fi conectat la re]eaua de electricitate sau poate func]iona doar cu ajutorul energiei pe care o produce.

continua. Aici vrea premierul Narendra Modi s`-[i pun` \n aplicare planul unui ora[ de secol XXI, cu punct de finalizare 2022.

Ca [i pe alte plaiuri, scepticii sunt numero[i [i vocali, compatrio]ii vorbind de un proiect aflat undeva \ntre Neverland [i Orwell. |n orice caz, guvernul a pus la b`taie câteva miliarde de dolari pentru transformare total` \n Ajmer, unde traficul, sistemul energetic, [colile [i spitalele, canalizarea [i apa potabil` urmeaz` s` treac` prin management IT. “|n antichitate, ora[ele erau fondate de-a lungul râurilor. |n zilele noastre, de-a lungul autostr`zilor, iar \n viitor \n func]ie de re]eaua de fibr` optic` [i infrastructur` next-generation”, a declarat Modi \n cadrul unei vizite la Casa Alb`, citat de Washington Post. Cu acea ocazie, proiectul Smart City \n India a configurat trei ora[e, \ntre care [i Ajmer, corpora]iile americane implicate \n program având \n capul listei IBM [i Oracle. Biz 42

Biz

TECH

era birourilor eColoGiCe De[i sunt ini]ial mai scumpe, cl`dirile de birouri “verzi” au costuri de operare cu 30% mai mici – un avantaj indiscutabil pe termen lung. Dac` adaug`m [i faptul c` multina]ionalele au obiective clare de CSR, vedem ca se contureaz` [i \n România un trend al cl`dirilor sustenabile. De oana voinea

D

oar 18 cl`diri de birouri din România pot fi considerate “verzi” (clasa energetic` A) \n acest moment, dintre acestea patru având certificare BREEAM [i una LEED, potrivit Romanian Green Council Building (RoGBC). Datele de pe site-ul RoGBC arat` c` cele mai multe cl`diri de birouri “verzi” sunt \n Capital` (13), patru dintre acestea sunt \n Cluj [i una \n Timi[oara. |ns` tot mai mul]i dezvoltatori imobiliari descoper` avantajele acestor cl`diri, fiind \n acela[i timp supu[i presiunii din partea chiria[ilor care le cer birouri prietenoase cu mediul.

Performan]a cl`dirilor comerciale poate fi m`surat` [i îmbun`t`]it` prin intermediul unor sisteme de certificare voluntar`, dintre care cele mai cunoscute sunt LEED (USA) [i BREEAM (UK). “În cazul acestor certific`ri este necesar` o departajare clar` între schemele pentru cl`diri nou construite [i/sau reabilitarea cladirilor existente [i, mai ales, auditul mentenan]ei [i oper`rii cl`dirilor existente numit BREEAM In Use, întrucât s-a demonstrat c` este atât de permisiv [i u[or de ob]inut încât a conferit statutul de «verde» unor cl`diri construite în urm` cu peste 100 de ani, f`r` nicio îmbun`t`]ire la nivel de performan]`”, explic` Elena Rastei, Sustainability Adviser la Romania Green Building Council.

Echipamentele [i solu]iile pe care o cl`dire de birouri le poate implementa pentru a fi eficient` energetic variaz` de

44

Biz

la instalarea unor senzori de prezen]`, a unor tablouri electrice, pân` la implementarea unor solu]ii complexe [i integrate de management al energiei [i al func]iilor cl`dirii (BMS – Building Management System). “Un astfel de sistem complex are la baz` standardul KNX, prin intermediul c`ruia pot fi monitorizate [i controlate toate func]iile cl`dirii \ntr-o singur` platform`, chiar [i de la distan]`, prin intermediul unei aplica]ii ce poate fi instalat` pe smartphone sau tablet`. Astfel, administratorul unei cl`diri poate controla consumul de energie [i buna func]ionare a instala]iilor din aceasta, chiar [i când se afl` \n vacan]`”, explic` Florentina Totth, pre[edinte al Schneider Electric România [i Republica Moldova.

Solu]ii de eficien]` energetic`. Chiar dac` implementarea unor solu]ii de eficien]` energetic` poate p`rea costisitoare, cl`dirile de birouri verzi aduc beneficii atât proprietarilor, cât [i chiria[ilor. Mai mult, eficien]a energetic` a devenit un factor decisiv de diferen]iere \n evaluarea unei cl`diri. O cl`dire verde, eventual certificat` BREEAM sau LEED, are o valoare mai mare, astfel c` investitorul o poate vinde la un pre] mai bun, dac` \[i dore[te acest lucru. De asemenea, nivelul chiriilor este mai ridicat. Pia]a spa]iilor de birouri este dominat` de o competi]ie din ce \n ce mai mare, astfel c` o certificare verde se poate transforma \ntr-

un avantaj competi]ional ce poate plasa o cl`dire \n topul preferin]elor companiilor care \[i caut` un nou sediu.

Pe lâng` cre[terea valorii cl`dirii, care se traduce \n venituri mai mari din chirii [i chiria[i mai atractivi, un alt beneficiu major de care se bucur` proprietarii cl`dirilor verzi \l reprezint` reducerea cu pân` la 30% a costurilor de operare (prin reducerea consumului de energie [i a costurilor asociate ciclului de via]` al cl`dirii) [i cu pân` la 25% a cheltuielilor de capital (prin reducerea costurilor de cablare, instalare [i punere \n func]iune), explic` Florentina Totth.

Chiria[ii beneficiaz` [i ei de costuri reduse, datorit` solu]iilor de eficien]` energetic`. De asemenea, angaja]ii care lucreaz` \ntr-o astfel de cl`dire se bucur` de un nivel mai ridicat de confort, securitate [i de un mediu de lucru mai s`n`tos, ceea ce se reflect` \ntr-o productivitate mai mare. Totodat`, ale-

TECH

Foto: © Francescorizzato – Dreamstime.com

sunt aferente fazei de proiectare [i construc]ie (3-5 ani), \n timp ce 75% reprezint` costurile de operare (pe o perioad` de 25-30 de ani). De asemenea, \n contextul \n care 20% din costurile de func]ionare a unei cl`diri sunt aferente consumului de energie, reducerea acestuia a devenit o prioritate.

gerea unei cl`diri verzi pentru amplasarea sediului poate ajuta o companie s`[i ating` obiectivele de CSR (Corporate Social Responsability) [i s`-[i reduc` impactul asupra mediuvlui. |n Green Court Bucharest, Schneider Electric România a implementat SmartStruxure Solution, o solu]ie integrat` care poate aduce economii de energie de pân` la 30%. Solu]ia include controlul, monitorizarea [i supervizarea instala]iilor cl`dirii precum centrala termic`, centrala de ap` r`cit`, centralele de tratare a aerului, sistemul de ventiloconvectoare, ventilatoarele de evacuare, tablourile electrice, sistemul de contorizare. Aceast` solu]ie unific` multiplele sisteme ale unei cl`diri pe o platform` software unic`. Odat` integrate, datele de la aceste sisteme sunt asimilate [i transformate \n informa]ii care ghideaz` deciziile [i ac]iunile managerilor cl`dirii [i \mbun`t`]esc eficien]a, con-

În uniunea europeană, cl`dirile sunt r`spunz`toare pentru 40% din consumul total de energie, iar în românia acest procent ajunge la 45%. fortul [i starea de bine a ocupan]ilor [i a proprietarilor.

Studiile realizate la nivel interna]ional arat` c` implementarea solu]iilor de eficien]` energetic` scad costurile de operare cu 13,6% \n cazul unei construc]ii noi [i cu 8,5% \n cazul cl`dirilor existente. Valoarea cl`dirii cre[te cu 10,9% \n cazul construc]iilor noi, respectiv cu 6,8% \n cazul celor existente.

Rata de ocupare cre[te cu 6,4% (construc]ii noi), respectiv 2,5% (cl`diri existente), iar chiriile se majoreaz` cu 6,1% (construc]ii noi), respectiv 1% (cl`diri existente). Pe parcursul ciclului de via]` al unei cl`diri, 25% din costuri

Costuri de operare sc`zute. Pia]a din România este \nc` la \nceput, \ns` pe termen mediu [i lung diferen]ele de valoare dintre cl`dirile “verzi” [i cele tradi]ionale vor deveni evidente. “O cl`dire verde va genera costuri opera]ionale mai mici, fapt ce se va reflecta fie \ntr-un grad de ocupare mai bun, fie \ntr-un nivel mai mare al chiriei, fie \n amândou`. De asemenea, cl`dirile verzi vor avea capacitatea de a atrage chiria[i de calitate”, a declarat Raluca Buciuc, MRICS Associate Director Romania Valuation Services & Hospitality Advisory Services la Colliers International.

Analizele Colliers arat` c` toate cl`dirile noi de birouri livrate anul trecut sau planificate a se livra anul acesta trec sau au trecut printr-un proces de certificare verde. Oana Stamatin, LEED AP BD+C Senior Associate Romania, Real Estate Management Services la Colliers International, spune c` certificarea verde devine un diferen]iator pe o pia]` care se maturizeaz` treptat, dar [i un instrument care ajut` cl`dirile s`-[i creasc` eficien]a energetic` [i s` implementeze practici mai productive de operare, toate \n beneficiul chiria[ilor.

La nivel interna]ional asist`m deja la un trend [i, de câ]iva ani, a \nceput [i România s` se alinieze. “Tendin]a de a construi verde este alimentat` [i de companiile multina]ionale care au stabilite obiective clare de CSR [i care doresc s` aib` sediul \ntr-o cl`dire sustenabil`, pentru a le pune la dispozi]ie angaja]ilor condi]ii optime de lucru \ntr-un mediu s`n`tos, sigur [i confortabil”, spune Florentina Totth. Din fericire, asist`m [i la o cre[tere a num`rului de companii locale interesate de birouri cât mai verzi, ceea ce indic` faptul c` aceast` tendin]` va continua [i se va consolida pe pia]a construc]iilor din România. Biz Biz

45

FINAN}E

PL~}ILE |N ERA BIOMETRIC~ Amprent` \n loc de PIN [i autentificare dup` pulsul inimii. Nu sunt scene din filme cu spioni, ci tehnologii biometrice testate deja sau chiar utilizate \n industria pl`]ilor electronice. DE OANA VOINEA

B

`t`ile inimii fiec`rei persoane sunt unice, a[a cum sunt [i amprentele, iar cardiologii [tiu acest lucru \nc` din 1964.

Abia acum \ns` se testeaz` folosirea electrocardiogramelor (ECG) \n locul unui PIN \n tranzac]iile financiare. MasterCard, \n parteneriat cu Byonim [i Royal Bank of Canada, a demarat un test pilot privind func]ionalitatea biometric` de recunoa[tere a ritmului cardiac, cu ajutorul unei br`]`ri care \ncorporeaz` un monitor ECG. “Aceast` br`]ar` inteligent` preia rolul autentific`rii utilizatorului, prin maparea particularit`]ilor ritmului cardiac. Nu avem \nc` rezultatele acestor teste, \ns` este important s` explor`m cât mai multe solu]ii, pentru a le furniza consumatorilor o gam` variat` de op]iuni”, ne explic` Gabriel Ghi]`, Head of New Business Romania & Israel, MasterCard Europe. |n ceea ce prive[te autentificarea pe baz` de amprent`, MasterCard a introdus \nc` din 2012, \n Africa de Sud, validarea prin intermediul caracteristicilor biometrice pentru beneficiarii de ajutoare sociale pe carduri prepl`tite. Concret, posesorii indemniza]iilor sunt \nregistra]i pe baza amprentei [i ulterior, la momentul deplas`rii la punctele de plat`, utilizatorii sunt valida]i ca fiind eligibili pe baza informa]iilor biometrice

46

Biz

stocate. “Solu]ia a fost apreciat` pentru reducerea posibilit`]ii de fraud` la colectarea ajutoarelor sociale – \ntre aprilie 2012 [i iunie 2013, peste 150.000 de ajutoare sociale au fost anulate, pe motive de fraud` sau suprapuneri”, spune Gabriel Ghi]`. Pentru beneficiari, avantajele vin nu numai din faptul c` este eliminat riscul fraudei, ci [i prin operativitate – anterior introducerii acestor carduri, beneficiile sociale puteau fi ridicate doar la anumite date specifice [i presupuneau a[teptarea la cozi impresionante. Cu cardurile prepl`tite, ajutoarele sociale pot fi \ncasate \n primele [apte zile ale lunii, iar durata medie pentru a accesa fondurile a sc`zut semnificativ, pân` la 30 de secunde, la orice punct de plat`. |n octombrie 2014, MasterCard a dus mai departe aceast` tehnologie, printr-un parteneriat cu Zwipe, o companie de tehnologie specializat` \n autentificarea pe baz` de amprent`, pentru lansarea primului card care \ncorporeaz` func]ionalit`]i biometrice la plat`, \n cadrul unui proiect pilot cu Sparebanken DIN Norvegia. Cardul are \ncorporat un senzor biometric [i tehnologia de autentificare biometric` Zwipe pentru a stoca datele biometrice ale posesorului de card. Dup` ce este realizat` activarea printr-o simpl` scanare a amprentei, cardul poate fi folosit pentru a realiza pl`]i contactless. Autentificarea cu amprent` ]ine loc de autentificarea cu PIN.

Recent a fost anun]at` lansarea acestor tipuri de carduri [i \n Marea Britanie.

“Un alt exemplu este Apple Pay, care are o astfel de func]ionalitate – utilizatorii pot confirma o plat` contactless prin autentificarea pe baza amprentei, telefonul mobil având \ncorporat un cititor de amprent`, iar informa]iile sunt sincronizate cu un card sau cont bancar”, arat` Gabriel Ghi]`. MasterCard a anun]at recent finalizarea cu succes a unui proiect pilot privind recunoa[terea vocal` [i facial` la plata cu cardul. Rezultatele au ar`tat un procentaj de succes al procesului de verificare de 98% [i o durat` de autentificare de sub 10 secunde.

Românii, early adopters. De[i pia]a româneasc` este la \nceput, poten]ialul este mare. Compara]ia cu alte ]`ri din regiune arat` c` mai avem de recuperat \n ceea ce prive[te gradul de utilizare a pl`]ilor electronice, \ns` \n România exist` o mas` critic` de early adopters, de persoane foarte deschise la tehnologii inovatoare, spune Gabriel Ghi]`, ad`ugând c` tocmai acesta a fost motivul pentru care MasterCard a ales s` introduc` MasterPass [i \n România, la scurt timp de la lansarea sa, iar evolu]ia de pân` acum arat` c` a fost o decizie foarte bun`.

Cel mai probabil, extinderea tehnologiilor biometrice \n industria local` a

“Utilizarea amprentei este doar \nceputul – sunt deja testate alte func]ionalit`]i ale tehnologiilor biometrice, de la semn`tura digital` pân` la maparea ritmului cardiac, configura]ia palmar` sau a venelor, recunoa[terea vocal`, facial` sau chiar a retinei [i irisului.”

GABRIEL GHI}~, Head of New Business Romania & Israel, MasterCard Europe

pl`]ilor electronice va fi realizat` prin solu]iile bazate pe portofele digitale.

“Apple Pay [i Android Pay au f`cut primii pa[i, anun]ând c` vor implementa sau permite utilizarea cititoarelor de amprent` pentru a autentifica utilizatorul \n procesul pl`]ii, pentru o plat` online sau la un terminal POS contactless. Ne a[tept`m ca aceste servicii s` se extind` [i \n România \ntr-un viitor apropiat”, arat` reprezentantul MasterCard.

Având \n vedere evolu]ia pe parcursul ultimilor ani, industria pl`]ilor electronice se a[teapt` ca tendin]a consumatorilor de a efectua pl`]i contactless s` se amplifice pe viitor. Spre exemplu, \n Cehia, fiecare a doua tranzac]ie realizat` cu carduri MasterCard sau Maestro este contactless, iar \n Polonia nivelul este de una din trei pl`]i. România nu este \nc` la acest nivel, dar evolu]ia este foarte \ncurajatoare. “Deja to]i emiten]ii [i acceptatorii importan]i din România furnizeaz` dispozitive contactless clien]ilor lor, iar ritmul de dezvoltare este foarte accelerat. Ne bucur` s` vedem c` inclusiv comercian]ii s-au ar`tat interesa]i s` implementeze solu]ii de acceptare contactless”, arat` Gabriel Ghi]`, care crede c` pl`]ile contactless vor \nregistra o cre[tere semnificativ` pe parcursul urm`torilor ani [i vor deveni, cel mai probabil, cea mai utilizat` metod` de plat` electronic`. Totodat`, solu]iile de plat` contactless vor sus]ine tranzi]ia c`tre pl`]ile mobile.

Cum va ar`ta industria pl`]ilor electronice \n 2020? Gabriel Ghi]` crede c` pl`]ile mobile vor deveni, treptat, motorul principal al pl`]ilor electronice, perspectivele lor de cre[tere fiind uria[e dac` analiz`m dinamica cu care s-au propagat [i ritmul \nregistrat \ntr-o perioad` scurt` de timp. “Pe m`sur` ce smartphone-ul devine principala surs` pentru activit`]i tot mai diverse, pl`]ile mobile vor \nregistra una dintre cele mai puternice cre[teri \n ceea ce prive[te adoptarea lor de c`tre publicul larg. {i, probabil, vom avea ocazia s` utiliz`m [i tehnologii aflate acum \n teste, precum cele biometrice”, spune reprezentantul MasterCard. Biz Biz

47

INTERVIU

INVESTITORII V~D ALTFEL ROMÂNIA Pentru Citi, grupul bancar cu cea mai extins` re]ea global`, România a fost o surpriz` pl`cut` \n termeni economici [i investi]ionali \n ultimii ani. Tocmai de aceea, prezen]a americanilor pe zona corporate s-a intensificat [i va continua s` se dezvolte. DE GABRIEL BÂRLIG~

A

flat \ntr-o escal` la Bucure[ti \ntre Budapesta [i Sofia, Marc Luet, Citi Division Head, Central and Eastern Europe, a vorbit \n exclusivitate pentru Biz despre importan]a ]`rilor din regiune pentru grupul bancar american Citi [i felul \n care s-a schimbat zona \n ultimii zece ani.

Care este pozi]ia Citi \n Europa Central` [i de Est? Vrem s` facem business pe termen lung [i aici. Suntem de 19 ani \n România, \n Ungaria am s`rb`torit 30 de ani de prezen]`, \n Cehia suntem de vreo 25 de ani, de 15 ani \n Bulgaria. N-am venit ieri aici [i vom mai r`mâne. Nu suntem un fond de hedging. Chiar dac` apar probleme politice sau economice, nu ne facem bagajele [i plec`m. Avem circa 3.000 de angaja]i \n cinci ]`ri din Europa Central` [i de Est (România, Ungaria, Cehia, Bulgaria [i Slovacia), dintre care pu]in peste 200 \n România. Aceste cinci ]`ri reprezint` aproximativ o treime din businessul pe care \l coordonez \n termen de venituri, restul vine din Rusia, Ucraina [i Kazahstan. Dar nu trebuie s` ne uit`m doar la aceste cifre.

Derul`m afaceri importante aici comparativ cu alte zone emergente. Cel mai important e c` filialele de aici particip` la valoarea re]elei noastre. Nu conteaz` dimensiunea businessului nostru, atâta vreme cât livr`m ceea ce ne solicit` 48

Biz

clien]ii [i totul este bine integrat \n re]eaua noastr` global`. Vrem s` facem business pe termen lung.

Cum vede]i evolu]ia economic` a regiunii?

Aici sunt perspective bune de cre[tere, mai ales comparativ cu Europa Occidental`. Sunt economii stabile, cre[terea economic` e tot mai bun`. România a fost \n ultimii ani o surpriz` foarte pl`cut` pentru noi. Are o reputa]ie tot mai robust` \n rândul investitorilor. Anul trecut, am ajutat guvernul la emiterea a dou` tran[e de eurobonduri, una pe 15 [i alta pe 30 de ani, care au fost suprasubscrise. E un semn c` investitorii au \ncredere \n România pe urm`torii 30 de

“|n regiune sunt economii stabile, cu o cre[tere economic` tot mai bun`. România a fost \n ultimii ani o surpriz` foarte pl`cut` pentru noi [i are o reputa]ie tot mai robust` \n rândul investitorilor.”

MARC LUET, Citi Division Head, Central and Eastern Europe ani. A[a ceva n-ar fi fost posibil acum 10 ani, deci asta arat` cât de bine s-a dezvoltat România. Din ce vedem, situa]ia \n regiune e bun`, e cre[tere economic`, stabilitate. Ungaria st` bine la PIB [i deficitul de cont curent, \n Slovacia cre[terea e un pic mai mic`, dar tot e mai

mare ca \n Vest, Cehia e foarte stabil`.

Exist` \ns` riscul defla]iei, fiindc` infla]ia a fost controlat` foarte bine. Estim`rile arat` c` infla]ia va ajunge la un nivel mai normal de 1,5-2%. Per total, regiunea e stabil` politic, cu cre[tere economic`. Nu avea aceast` imagine acum zece ani, dar azi e o regiune foarte interesant`. Exist` volatilitate, dar businessurile noastre din regiune sunt stabile [i foarte importante \n efortul nostru de a servi clien]ii aici.

De ce a]i renun]at la partea de retail banking \n Romånia [i \n regiune?

Am analizat toate activit`]ile din România [i am decis s` renun]`m la retail, fiindc` nu aveam un business mare. Era o ni[` bun`, dar nu putea fi scalabil` decât pe termen foarte lung. |n rest, avem tot restul activit`]ilor aici. Lucr`m cu multina]ionale [i companii mari, dar [i IMM-uri. Vom continua s` facem asta.

România este una dintre cele mai mari trei pie]e din Europa Central` pentru noi, al`turi de Cehia [i Ungaria. Lucr`m [i cu sectorul public, am sprijinit guvernul la emiterea de eurobonduri. |nainte de criz`, toate b`ncile interna]ionale aveau aceea[i strategie: s` fie prezente \n toate ]`rile cu toate segmentele, s` fie tot pentru toat` lumea. Nu exista diferen]iere. Toate b`ncile comerciale mari au renun]at la unele activit`]i, pentru a se concentra pe ceea ce [tiu s` fac` mai bine. La fel a f`cut [i Citi. Am analizat zona de retail [i ne-am concentrat pe pie]ele unde putem atinge dimensiuni suficient de mari ca s` justifice infras-

INTERVIU

tructura necesar`. Eram prezen]i pe 40 de pie]e [i vom fi doar pe 24. Acum ceva mai bine de un an, am anun]at c` vom vinde opera]iunile de retail din 11 pie]e.

Ne-am concentrat pe zonele unde [tim c` putem concura eficient. Am decis pe ce pie]e s` r`mânem [i pe care nu. Am anun]at deja c` ie[im din zona de retail [i din Ungaria [i Cehia.

Care este strategia Citi pe zona corporate?

Este total diferit`. Avem ceva ce ne face unici - o re]ea f`r` rival, \n 101 ]`ri. Mul]i dintre clien]ii corporate colaboreaz` cu noi pe 20-30 de pie]e. Mi[c`m zilnic \ntre 3 [i 10 trilioane de dolari prin sistemul nostru de cash management.

Avem mult know-how pe zona de obliga]iuni, \mprumuturi, inclusiv sindicalizate, avem acces la mul]i investitori din toat` lumea. Inima este \ns` re]eaua noastr` unic` [i aceasta atrage companiile. La fel este [i \n Europa Central` [i de Est. Mul]i dintre clien]ii din România sunt aceia[i din Ungaria sau Cehia multina]ionale [i companii mari din regiune cu aspira]ii globale. Având aceast` re]ea global`, suntem foarte bine pozi]iona]i \n contextul actual al globaliz`rii. Dac` analiz`m datele legate de schimburile comerciale, acestea cresc ca pondere \n PIB pe plan global [i noi avem abilit`]i unice de a ne integra \n aceste schimburi - pe partea de transferuri de capital sau de finan]are, dar [i de consiliere \n zona de fuziuni [i achizi]ii.

Dac` pe partea de retail suntem foarte preten]io[i, pe partea corporate suntem pe 101 pie]e, cifr` care nu s-a schimbat.

Pe acest segment, businessurile sunt mai importante decât pot p`rea doar prin prisma dimensiunilor lor.

Cåt de important` este re]eaua Citi?

Foto: VALI MIREA

MARC LUET, Citi Division Head, Central and Eastern Europe

Nicio alt` banc` din lume nu are o re]ea ca a noastr` [i sunt foarte pu]ine [anse \n lumea de azi, puternic reglementat`, ca o alt` banc` s` ating` acela[i nivel. Acesta este activul nostru cel mai de pre] [i cea mai mare barier` pentru competitorii no[tri. Companiile vin la noi când vor s` intre pe o pia]` fiindc` ne cunosc re]eaua. Biz Biz

49

RETAIL

LEGUME ROMÅNE{TI, CU GUST DE GR~DIN~ Românii vor tot mai mult legume [i fructe cultivate ca pe vremea bunicii, cu gust [i miros de gr`din`. Marii comercian]i au r`spuns [i au \ncheiat parteneriate cu produc`torii locali pentru a aduce la raft legume române[ti crescute tradi]ional. DE OANA VOINEA a pia]`, oamenii \ntreab` mai \ntâi dac` ardeii sunt române[ti, dac` ro[iile sunt “de-ale noastre” [i abia apoi cump`r`. |n ultimii ani, rela]ia dintre comercian]i [i produc`torii locali de legume [i fructe s-a schimbat, astfel c` produsele române[ti, cu gust, pot fi cump`rate [i din magazine, nu doar de la pia]`, iar produc`torii locali au acces mai u[or la rafturi pentru a-[i vinde recolta.

Primul comerciant care a sim]it a[teptarea pie]ei pentru legumele [i 50

Biz

fructele produse de fermierii locali a fost METRO Cash & Carry, care \n 2011 a pornit un program pilot \n urma c`ruia au fost colectate de la ]`rani [i comercializate \n re]eaua de magazine METRO peste 200 de tone de legume române[ti. Din 2012, METRO a lansat “De-ale noastre”, primul program de pe pia]a din România care vine \n sprijinul produc`torilor locali [i sus]ine agricultura sustenabil`.

Scopul lans`rii programului a fost acela de a aborda principalele probleme ale produc`torilor locali. Consul-

tan]a pe care METRO o ofer` \n fiecare etap` a procesului de produc]ie \i aduce pe produc`tori mai aproape de standardele unui comer] profesionist [i sustenabil, iar rezultatele pot fi v`zute \n produsele gustoase, cu cel mai \nalt grad de siguran]` alimentar`, care r`spund nevoilor clien]ilor profesioni[ti de a utiliza [i comercializa legume [i fructe ob]inute prin procedee tradi]ionale.

“Odat` cu lansarea programului «De-ale noastre», METRO a continuat direc]ia strategic` de a-[i sus]ine

RETAIL

partenerii de afaceri s` se dezvolte pe o pia]` competitiv`. De atunci, ne implic`m în fiecare an în consolidarea acestui program [i în sprijinirea unei agriculturi sustenabile în România.

Discut`m despre o ini]iativ` cu dublu câ[tig: pe de o parte, r`spundem unei cereri tot mai prezente pe pia]`, cea de fructe [i legume locale, de gr`din`, iar pe de alt` parte, venim în sprijinul produc`torilor români, cu nevoi urgente de a g`si un loc stabil de desfacere”, a declarat Gilles Roudy, director general al METRO Cash & Carry România.

Produse cu origine controlat`. |n România, originea controlat` a legumelor [i fructelor este \n acest moment la stadiul de dorin]` sau de declara]ii, din p`cate. |n cel mai bun caz se cunoa[te ]ara de provenien]` a produselor, dar nu se cunosc tehnologiile folosite, metodele sau tipul de \ngr`[`minte utilizate de produc`tori. De multe ori, legumele sau fructele sunt importate din ]`ri care nu sunt mem-

române[ti s` nu se piard`. Chiar [i ambalarea, manipularea [i transportul produselor au fost gândite s` r`spund` acestor cerin]e. Astfel, pe lâng` asigurarea desfacerii produselor, agricultorii participan]i la programul METRO beneficiaz` de solu]ii privind colectarea [i ambalarea. |ns`,

dincolo de gustul [i mirosul autentice, produsele “De-ale noastre” au un element care le diferen]iaz` de restul produselor locale care se g`sesc pe pia]`. Legumele [i fructele sunt moni-

duc`torii parteneri pe parcursul fiec`rei etape a procesului de produc]ie, oferindu-le sfaturi privind selec]ia soiurilor, perioada optim` de recoltare, tehnici [i mijloace de produc]ie.

Dincolo de necesitatea unui loc de desfacere a m`rfii, agricultorii au nevoie de sus]inere pentru a-[i putea livra produsele în lan]urile comerciale.

Aici a intervenit METRO înc` din anul 2012, prin consultan]a specializat` oferit` constant fermierilor, astfel încât produc]ia local` s` se plieze pe cerin]ele clien]ilor no[tri, precum [i pe specificit`]ile de la raft, men]inând gustul, mirosul [i calitatea legumelor [i fructelor la un standard ridicat”, a declarat Adina Tîmplaru, Head of Corporate Communications la METRO Cash & Carry România.

Dincolo de aten]ia la alegerea semin]elor [i r`sadurilor utilizate [i a metodelor de cultivare, produc`torii care particip` la program sunt selecta]i cu rigurozitate nem]easc`.

Selec]ia acestora a fost efectuat` de

bre ale Uniunii Europene, unde normele de folosire a \ngr`[`mintelor sunt mai pu]in stricte. |n cazul programului “De-ale noastre”, legumele [i fructele sunt produse/cultivate prin tehnologii tradi]ionale. Pentru cre[terea legumelor se folosesc preponderent \ngr`[`mintele naturale. Tocmai folosirea procedeelor tradi]ionale ofer` legumelor propriet`]i superioare, gustul [i mirosul lor fiind specifice celor de gr`din`.

Aceasta a fost [i ideea de la care a pornit programul METRO, pentru ca nimic din calitatea [i gustul legumelor

torizate \n fiecare etap` a produc]iei, din momentul sem`natului [i pân` \n momentul \n care ajung pe rafturile magazinelor. Astfel, se asigur` trasabilitatea, aspect care le garanteaz` calitatea [i siguran]a alimentar`.

Cu alte cuvinte, când cumperi ro[ii române[ti de la METRO [tii exact \n ce condi]ii au fost crescute. Cumperi ro[ii “de origine controlat`”. Cum reu[e[te METRO acest lucru? Prin consultan]a de specialitate pe care o ofer` produc`torilor locali care particip` la program. Un inginer agronom consultant al METRO \i asist` pe pro-

speciali[tii de la METRO \n func]ie de mai multe criterii, printre care suprafa]a destinat` producerii de legume [i fructe, calitatea solului (livrarea analizelor periodice de sol), dot`ri tehnice, posibilitatea de a produce legume pe o durat` cât mai mare din an, certific`rile ob]inute pân` \n prezent. De la un sortiment cu patru tipuri de legume în Poiana Mare, “De-ale noastre” a evoluat la un sortiment de 45 de fructe [i legume achizi]ionate de la peste 100 de produc`tori locali, din 33 de comunit`]i Biz

“METRO este o uria[` pia]` de desfacere pentru produsele noastre [i am primit un ajutor substan]ial, în special când am intrat în program. Sprijinul s-a sim]it prin consultan]a primit`, inclusiv în alegerea soiurilor [i hibrizilor de bun` calitate, potrivite exigen]elor comer]ului prin marile magazine.”

TUDOR OCTAVIAN, furnizor “De-ale noastre”

Biz

51

STRATEGIE

Curajul de a te r`zgåndi Un pic de flexibilitate nu stric` \n via]`, \n carier` [i chiar \n business. Sau, cum spunea Groucho Marx: “Astea sunt principiile mele [i, dac` nu v` plac, s` [ti]i c` am [i altele”. DE RADU ATANASIU

T

r`im \ntr-o societate de oameni siguri pe ei, cu opinii ferme, oameni care [tiu ce au de f`cut [i nu se r`zgåndesc prea u[or. La prima vedere nu e nimic \n neregul` cu observa]ia asta, nu? Pare o laud`, pare ceva bun. Totu[i, eu cred c` aceasta este una din tr`s`turile noastre negative [i c`, dac` am reu[i s` devenim mai flexibili, am avea mai mult succes [i am fi mai mul]umi]i cu noi \n[ine.

scoatem busola [i s` le mai analiz`m o dat`. E bine s` lu`m o pauz` de cåteva minute de la a biciui echipa cu KPIs pentru a vedea dac` ace[ti indici ne apropie sau de fapt ne \ndep`rteaz` de scopul ini]ial.

RECURS LA AUTORITATE. Mi-a fost greu s` aleg un motto dintre cele cåteva citate celebre prin care \ncerc s` conving studen]ii c` s` fii dispus s` \]i schimbi p`rerea e o virtute nobil`.

Iat`-le [i pe celelalte: “Trebuie s` ne sprijinim puternic pe principii; \n final vor ceda” – Talleyrand; “S` te ag`]i \nc`p`]ånat de propria opinie e cea mai bun` dovad` de prostie” – Montaigne; “Distrugerea rapid` a ideilor voastre la momentul potrivit este una din cele mai valoroase calit`]i pe care le pute]i dobåndi” – Charlie Munger. Dar faptul c` o zic eu [i au spus-o [i ni[te domni \n]elep]i nu trebuie s` fie de ajuns pentru o argumenta]ie serioas`. O s` \ncerc mai departe s` ar`t de ce convingerile cele mai puternice trebuie scoase periodic la aerisit, care sunt cåteva mecanisme care duc la inflexibilitatea opiniei [i ce putem face cu ele, totul ilustrat cu exemple. De business [i nu numai.

1. GÅNDIREA DE GRUP. PENTRU C~ A{A ZIC TO}I. A]i f`cut vreodat` parte dintr-un grup \n care sim]ea]i c` trebuie s` face]i ca ceilal]i, de[i cumva nu era]i de acord cu decizia? Asta e defini]ia gåndirii de grup [i problema \n astfel de grupuri e c` nevoia de consens e mai mare decåt nevoia de a explora alternative sau de a asculta p`reri contrare.

Exemple. Gåndirea de grup se poate manifesta \n dou` feluri. |n primul, mai soft, po]i [ti \n sinea ta c` un proiect merge \n direc]ia gre[it` sau c` o decizie nu e bun`, dar taci pentru c` sim]i c` obiec]ia ta n-ar fi primit` cu deschidere. Un exemplu celebru este falimentul Swiss Air, \n care boardul se autoconvinsese nu doar de invulnerabilitatea companiei, dar [i de \n]elepciunea suprem` a membrilor s`i, a[a c` orice opinie contrar` era aruncat` la co[. Alt exemplu este felul \n care americanii au pl`nuit invazia (dezastruoas`) a Cubei \n 1961. |n interviuri ulterioare, unii membri ai consiliului de decizie au declarat c` dezastrul li se p`rea iminent, dar faptul c` to]i ceilal]i p`reau convin[i de succes i-a f`cut s` \[i ]in` opinia pentru ei.

DE CE NU E BINE S~ AVEM CONVINGERI BETON? |n orice proiect exist` un lucru mult mai d`un`tor decåt s` fii ineficient: po]i fi eficient \n direc]ia gre[it`. Am \nv`]at asta de la Adrian 52

Biz

Foto: VALI MIREA

CÅTEVA MECANISME. Exist` o mul]ime de mecanisme prin care mintea noastr`, conservatoare din fire, se aga]` zdrav`n de cåte o convingere gre[it`. Iat` cinci dintre ele:

RADU ATANASIU

pred` Critical Thinking la Maastricht School of Management Romania [i online pe iversity.org, este business angel [i fondator al platformei de voluntariat DeBunavoie.ro

Stanciu [i discu]ia pornise de la diferen]a semantic` (\n englez`) dintre “efficient” [i “effective”. Dac` trebuie s` ajungi de la Bucure[ti la Constan]a [i vrei s` o iei pe A1 po]i fi foarte eficient: ajungi pe autostrad` folosind scurt`turi \n Militari, ai o ma[in` performant` care nu doar c` merge repede, dar consum` foarte pu]in, pleci \n zori cånd traficul e minim. Problema e c`, fiind convins c` A1 merge spre mare ([i nu A2, cum e de fapt), te \ndep`rtezi eficient [i sigur de Constan]a. De aceea e necesar cåteodat` s` ne scutur`m de praf convingerile, s`

Foto: © Dmytro Konstantynov – Dreamstime.com

Al doilea fel de gåndire de grup e acela \n care convingerile colective sunt contagioase [i un membru devine cu adev`rat convins c` lucrurile stau \ntr-un fel doar pentru c` a[a gåndesc [i ceilal]i. Un exemplu nefericit \l constituie publicul captiv al cåtorva televiziuni implicate politic, public fanatizat \n paradigma pro- sau contra B`sescu chiar [i acum, la multe luni dup` ce mandatul pre[edintelui s-a \ncheiat.

Ce e de f`cut? |n Japonia exist` un obicei \n corpora]ii ca la [edin]e s` fie invitat ([i ascultat) cineva care nu e de acord cu decizia propus`, iar, \n caz c` acest personaj nu exist`, unul din participan]i \[i asum` rolul de avocat al diavolului. O alt` practic` eficient` e ca fiecare din participan]i s` \[i noteze pe o hårtie p`rerea \nainte de [edin]` [i aceste p`reri ini]iale s` fie discutate la final \n oglind` cu decizia [edin]ei.

2. RECURS LA AUTORITATE. PENTRU C~ A{A ZICE {EFUL. Recursul la autoritate de genul “X a zis a[a, deci e adev`rat” func]ioneaz` ([i nici atunci \n 100% din cazuri) atunci cånd X e deadev`ratelea o autoritate \n domeniu.

“Nu te ajut s` cari canapeaua pentru c` medicul mi-a interzis s` ridic greut`]i” e un ra]ionament corect deoarece medicul a f`cut mul]i ani de [coal` ca s` \]i poat` da indica]ia respectiv` ([i totu[i \n practica medical` exist` obiceiul foarte Biz

53

STRATEGIE

s`n`tos de a cere o a doua opinie). Recursul la autoritate e \n schimb foarte nociv cånd X e [eful [i cånd [eful trebuie s` aib` \ntotdeauna dreptate.

Exemple. |n 2005 Meg Whitman, CEO al eBay, decide s` continue investi]ia \n filiala din China, f`r` s` \n]eleag` riscul prezent`rii la vånzare pe platform` a produselor contraf`cute. Astfel, dac` eBay permitea vånzarea de produse contraf`cute i-ar fi sup`rat pe de]in`torii de acas` ai m`rcilor respective. Dac`, \n schimb, ar fi interzis aceast` practic`, cota sa de pia]` ar fi fost \nghi]it` de Taobao, un competitor chinez f`r` dileme morale (ceea ce s-a [i \ntåmplat \n 2007). Meg Whitman, absolvent` de Princeton [i Harvard, fost vicepre[edinte al Disney [i P&G (acum e CEO la HP), avea o reputa]ie de excep]ional` femeie de afaceri, a[a c`, de[i nu avea experien]` \n ceea ce prive[te China, nu a fost contrazis` de nimeni. Un exemplu local \l constituie pr`bu[irea mic.ro, o \ntreprindere cl`dit` de Dinu Patriciu pe un model de business [i pe ni[te practici pe care nimeni din echip` nu a avut curajul s` le contrazic`.

Ce e de f`cut? |n multe companii exist` obiceiul bun ca \ntr-un board s` se ia cuvåntul \n ordine ierarhic cresc`toare, pentru a preveni tendin]a subordona]ilor de a-i da dreptate [efului doar ca s` nu \l supere.

3. BACKFIRE EFFECT – CÅND O CONVINGERE NE DEFINE{TE, |NCERCAREA CUIVA DE A O SCHIMBA DEVINE ATENTAT LA FIBRA FIIN}EI NOASTRE. Nu [tiu s` traduc bine “backfire effect”. Poate “efect invers”. Este efectul prin care, \n fa]a dovezilor contrarii, unele convingeri gre[ite nu se schimb`, ci devin [i mai puternice. Acest efect psihologic ciudat apare cånd personalitatea sau chiar identitatea respectivei persoane se bazeaz` pe o astfel de convingere puternic`. Un studiu f`cut \n SUA pe un grup de simpatizan]i republicani a ar`tat c` nivelul acestora de acceptare a ipotezei armelor de distrugere \n mas` nu a sc`zut, ci chiar a crescut dup` ce au citit un articol \n care erau prezentate dovezi contrare.

54

Biz

Ar`ta]i unui fanatic politic c` idolul s`u a furat sau a min]it [i nu doar c` nu o s` cread`, dar o s`-l iubeasc` [i mai tare acum, la greu.

Exemplu. Am lucrat la \nceputul anilor ’90 la “Evenimentul Zilei”, pe atunci cel mai important ziar [i, \n ciuda g`inii care na[te pui vii, o adev`rat` academie de pres`. Acum cå]iva ani, \n zorii crizei, m-am \ntålnit cu un fost coleg, bun profesionist, care a r`mas \n pres` [i care, \n fa]a pledoariei mele c` presa scris` e \n declin \n toat` lumea, c` \n Romånia presa se mogulizeaz` [i c` vine criza,

“Adev`ratul cå[tig`tor al unei dezbateri e de fapt cel care o pierde.

Tare mult sper s` se \ncet`]eneasc` [i la noi felul `sta de a vedea lucrurile.”

RADU ATANASIU devenea surd [i \ncråncenat \n convingerea c` nu trebuie s` \[i g`seasc` un nou domeniu de activitate pentru c` va fi \ntotdeauna nevoie de un bun ziarist. |mi pare r`u c` am avut dreptate. Nu am [tiut atunci de backfire effect, nu am [tiut c` s`pam, de fapt, la temelia concep]iei sale despre sine.

Colegul meu nu doar se definea ca ziarist, ci se definea exclusiv ca ziarist, a[a \ncåt dac` pierdea asta i se p`rea c` pierde tot.

Ce e de f`cut? Dac` interlocutorul nostru are o astfel de convingere care st` la baza identit`]ii sale, abordarea direct` nu va face decåt s` \i \nt`reasc` p`rerea [i apoi s` se supere pe noi.

Abordarea pe care o sugereaz` speciali[tii \n psihologie comportamental` este una \n doi pa[i: \n primul rånd trebuie s` \ncerc`m s` \i cre[tem stima de sine [i s` \l ajut`m s` disocieze respectiva convingere de propria persoan`, pentru ca abia apoi s` discut`m ra]ional despre convingerea gre[it`.

4. ARGUMENTAREA CA DUEL. PENTRU C~ NU SUNT PROSTUL NIM~NUI. Concep]ia dezbaterii privite ca duel prevaleaz` \n cultura modern` occidental` (din care facem cumva [i noi parte). Ni se pare c` dac` ne l`s`m convin[i de cineva pierdem [i suntem lua]i de pro[ti. Iar dac` avem dreptate cå[tig`m. De fapt, \n multe \ntålniri de board sportul preferat al tuturor este s` aib` dreptate.

Cosmin Alexandru a scris despre asta pe blog un articol bun, “Dreptatea \n organiza]ii”.

Vreau s` v` prezint un punct de vedere contraintuitiv sus]inut de filosoful Daniel H. Cohen \ntr-un TED talk.

Cohen spune c`, atunci cånd dezbatem ceva [i \l convingem \n final pe cel`lalt, nu cå[tig`m de fapt nimic.

Plec`m a[a cum am venit, poate un pic mai cu nasul pe sus. |n schimb, atunci cånd “pierdem” dezbaterea, de fapt cå[tig`m ceva: cå[tig`m un nou punct de vedere corect, care \l \nlocuie[te pe cel vechi, fals. Cå[tig`m un adev`r nou, [i nu orice adev`r, ci unul forjat \n dezbatere, deci unul pe care ne putem baza destul de mult. |n concluzie, adev`ratul cå[tig`tor al unei dezbateri e de fapt cel care o pierde.

Tare mult sper s` se \ncet`]eneasc` [i la noi felul `sta de a vedea lucrurile.

Nu cred c` trebuie s` dau exemple de discu]ii \n contradictoriu \n care adev`rul e secundar nevoii de a avea dreptate, e ceva cu care ne \ntålnim \n fiecare zi.

Ce e de f`cut? Cred c` dac` avem un interlocutor care ]ine cu tot dinandinsul s` aib` dreptate putem folosi dou` arme soft [i una hard, ra]ional`.

Armele soft sunt empatia (capacitatea de a ne pune \n pantofii celuilalt [i de a \n]elege ce e important pentru el [i de ce) [i calmul (pentru c` vocea ridicat` face ca cel`lalt s` fie mai pu]in interesat de ceea ce spunem [i mai concentrat pe cum spunem). Arma hard, ra]ional`, este urm`toarea: atunci cånd ne d`m seama c` avem de-a face cu un om care vrea doar s` aib` dreptate, s` \l \ntreb`m candid: “Te po]i imagina schimbåndu-]i punctul de vedere la sfår[itul discu]iei `steia?”.

STRATEGIE

5. STATU-QUO. DE CE S~ SCHIMB CEVA? Felul cum sunt sau cum se fac lucrurile “pe-aicea” este cea mai bun` defini]ie a culturii unui grup (popor, companie, sistem sanitar sau de \nv`]`månt etc.). {i este foarte greu de schimbat, chiar [i atunci cånd e evident c` schimbarea ar fi spre bine. Statu-quo-ul e protejat de frica de schimbare sau doar de lene [i e nevoie de energie mult`, entuziasm [i leadership luminat pentru a le contracara. |ntr-un articol din Forbes, Andrea Simon scrie c` exist` trei motive principale pentru care, \n fa]a sc`derii performan]ei companiei lor, chiar [i [efii executivi (a[a am tradus eu CEOs) par paraliza]i: frica de necunoscut, faptul c` se bazeaz` pe obiceiuri bine \nr`d`cinate [i convingerea c` trecutul (de succes) va reveni [i \i va salva.

Un experiment renumit cu maimu]e de care sunt sigur c` a]i auzit surprinde foarte bine esen]a felului \n care convingeri adånci \n cultura de organiza]ie \[i pierd originea \n negura trecutului, astfel

\ncåt nimeni nu mai [tie de ce se face a[a cum se face, dar nu \l descriu aici pentru c` unii [i al]ii au zis c` de fapt e doar o inven]ie. Se non e vero, e ben trovato.

Exemple. |n Romånia, de[i \ntreprinderile mici [i mijlocii asigur` aproximativ 55% din PIB, antreprenorii au \nc` parte de o imagine proast`. |n multe straturi sociale exist` credin]a c` “patronul” se \mbog`]e[te pe spinarea angaja]ilor [i p`c`lindu-[i clien]ii. Aceast` p`rere, forjat` \n propaganda de stånga de la \nceputul anilor ’90 [i \n paremiologia despre vulpi, struguri, vecini [i capre, nu doar c` nedrept`]e[te o masiv` p`tur` social` (antreprenorii \[i investesc propriii bani, \[i asum` riscul [i cel mai adesea muncesc mai mult decåt angaja]ii lor), dar are [i efecte concrete prin descurajarea ini]iativelor antreprenoriale \n comunit`]i mici [i mai pu]in progresiste.

Ce e de f`cut? Un articol din “Harvard Business Review” propune un mecanism foarte interesant pentru evitarea blocajului nu atåt \n convingeri, cåt \n

deciziile care decurg din acestea: pune]iv` \ntrebarea dac` a]i alege alternativa statu-quo \n situa]ia ipotetic` \n care nu ar fi statu-quo, ci ar trebui s` schimba]i ceva ca s` ajunge]i acolo. Dac` r`spunsul e nu, atunci e vorba doar de comoditate sau fric` de schimbare [i trebuie s` v` pune]i pe treab`.

UN |NDEMN DE FINAL Am \ncercat s` demonstrez c` flexibilitatea de opinie (capacitatea de a-[i schimba p`rerea), departe de a fi o sl`biciune, este o virtute nobil` [i aduc`toare de beneficii. {i orice virtute cere exerci]iu.

A[a c` acum, la final, o s` militez pentru instituirea unei Zile Na]ionale de Examinat P`rerile Proprii [i o s` \ncep prin a v` ruga pe Dumneavoastr`, cititorul, s` lua]i o convingere important` (una, s` zicem, care st` la baza modelului businessului Dumneavoastr`) [i s` o analiza]i obiectiv dac` e bun` sau rea, adev`rat` sau fals`, ca [i cum azi o afla]i pentru prima oar`.

S-ar putea s` ave]i surprize. Biz

Biz

55

STRATEGIE

Tinere]ea \ncepe la 45 de ani Hasan Ali Yardimci, director general al Arctic din toamna anului trecut, are o misiune important`: s` continue consolidarea businessului, care sub conducerea Monic`i Iavorschi a devenit unul dintre cele mai competitive din Romånia, cu o cot` de pia]` de 35%, compania ajungånd [i unul dintre cei mai importan]i exportatori. DE LOREDANA S~NDULESCU

D

e la producerea primei linii de frigidere \n 1970, sub licen]a Thomson Houston, pån` la c`derea comunismului, Arctic a reprezentat pentru romåni frigiderul prin excelen]`, de altfel aproape singura marc` existent` pe pia]`. 45 de ani mai tårziu, dup` o privatizare [i listarea la burs`, dup` achizi]ionarea de c`tre grupul turc Arçelik [i investi]ii de peste 110 milioane de euro pe parcursul ultimilor 13 ani, Arctic \ntinere[te. Din 2003 [i-a diversificat gama de produse [i a reproiectat toate elementele de identitate, iar din 2006 a inaugurat o linie de produc]ie pentru congelatoare orizontale, singura \n cadrul grupului Arçelik. |n 2013, a inaugurat o nou` linie de produc]ie la G`e[ti, ce s-a transpus \ntr-o cre[tere a capacit`]ii de produc]ie cu 25%, devenind astfel al doilea mare produc`tor de aparate frigorifice din Europa.

Am discutat cu noul director general al companiei, Hasan Ali Yardimci, care a preluat din octombrie anul trecut mandatul de la Monica Iavorschi, promovat` \n ca-

56

Biz

drul grupului \n func]ia de International Marketing Director, despre mo[tenirea brandului, impactul investi]iilor derulate \n ultimii ani [i planurile companiei \n anii ce urmeaz`, atåt pe pia]a romåneasc`, cåt [i la export.

Au trecut opt luni de la numirea dvs. \n func]ia de General Manager al Arctic. Care este bilan]ul acestor luni?

Am avut un parcurs extraordinar pån` acum. Continu`m s` avem performan]e pe toate fronturile. Pia]a electrocasnicelor este una cu adev`rat dinamic` [i ofer` multe oportunit`]i unui juc`tor serios, a[a cum suntem noi, atåt pe pia]a intern`, cåt [i la nivel interna]ional. Sunt impresionat de capacitatea echipei din Romånia de a face fa]` cu brio tuturor provoc`rilor pe care le implic` extinderea cotei noastre de pia]`. Cu o cot` de 35% din pia]a electrocasnicelor, Arctic este lider incontestabil \n Romånia. Totodat` este unul dintre cei mai mari exportatori din Romånia, cu peste 85% din produc]ie våndut` peste tot

\n lume, de la tropice pån` \n ]`rile nordice. Avem fundamente solide s` ne continu`m cre[terea. Ca urmare a investi]iilor semnificative f`cute \n ultimii ani, am ajuns la o capacitate de produc]ie de 2,6 milioane de unit`]i. De fapt, fabrica de la G`e[ti este al doilea mare produc`tor de electrocasnice din Europa, dup` unitatea de produc]ie a companiei-mam`, Arçelik, din Eskisehir, Turcia.

Anul acesta, cånd compania a \mplinit 45 de ani de la \nfiin]are, am aniversat [i producerea frigiderului cu num`rul 25 de milioane.

Tr`im a[adar vremuri foarte frumoase. Suntem måndri de punctul \n care am ajuns [i suntem \ncrez`tori c` vor urma [i alte realiz`ri.

Ce obiective de business v-a]i stabilit la preluarea func]iei?

Arctic este deja una dintre cele mai de succes opera]iuni \n cadrul companieimam` Arçelik. Sunt onorat s` construiesc mai departe pe baza acestei mo[teniri.

Obiectivele mele sunt s` m` asigur c` ne dezvolt`m pe baze s`n`toase afacerea din

Romånia, c` ne continu`m traseul de a dezvolta Arctic drept un hub de produc]ie pentru export [i s` am grij` de talentele pe care le avem pentru dezvoltarea global` a grupului.

Ce ]inte de cre[tere ave]i pentru urm`torii 2-3 ani?

Ne dorim s` ne men]inem \n preferin]ele romånilor [i pe viitor [i s` acoperim o gam` [i mai larg` de nevoi [i segmente. Nu ne preocup`m doar de produse, ci acord`m o aten]ie special` [i experien]elor pe care le au consumatorii cu brandurile noastre, de la interac]iunea online pån` cea din magazin [i prin serviciile postvånzare pe care le oferim.

Am ini]iat cåteva proiecte ca s` ne asigur`m c` romånii continu` s` aib` cele mai

“Estim`m c` 80% dintre familiile din Romånia au cel pu]in cåte un produs electrocasnic marca Arctic \n gospod`rie.”

HASAN ALI YARDIMCI, DIRECTOR GENERAL AL ARCTIC

STRATEGIE

HASAN ALI YARDIMCI este director general al companiei Arctic din octombrie 2014. El s-a al`turat grupului Arçelik în anul 2009 ca director de planificare strategic` [i dezvoltare \n afaceri. În timpul mandatului s`u, a avut o contribu]ie important` la deschiderea unor noi pie]e pentru Grupul Arçelik în zone precum Africa, Asia [i Pacific, prin conceperea unor ini]iative de greenfield, fuziuni [i achizi]ii. |nainte de Grupul Arçelik, Hasan Ali Yardimci a lucrat în consultan]` strategic`, retail [i bunuri de larg consum în cadrul unor companii precum McKinsey & Co. [i Sears Holdings. De]ine o diplom` MBA în cadrul {colii Kellogg de Management de la Universitatea Northwestern din Statele Unite ale Americii [i o licen]` \n inginerie mecanic` ob]inut` la Universitatea Boğaziçi din Turcia.

Biz

57

STRATEGIE

bune experien]e atunci cånd decid s` dea o [ans` brandurilor noastre.

Cum se \mparte cota de pia]` de 35% \ntre cele dou` m`rci, Arctic [i Beko?

Arctic este un brand romånesc puternic cu mo[tenire de succes pe bazele c`ruia noi construim mai departe. |n Romånia, se vinde cåte un produs Arctic \n fiecare minut [i estim`m c` 80% dintre familiile din Romånia au cel pu]in cåte un aparat electrocasnic marca Arctic \n gospod`rie, prin urmare Arctic se bucur` de o pozi]ie foarte puternic` pe pia]`.

Beko [i Grundig, brandurile noastre globale, ne ajut` s` r`spundem nevoilor unor categorii diferite de consumatori [i suntem foarte måndri de evolu]ia acestor dou` m`rci pe pia]a local`.

Printre brandurile noastre globale, Beko ocup` deja una dintre cele mai bune pozi]ii pe pia]` [i are un portofoliu de produse testate la nivel global.

85% din produc]ia de la G`e[ti merge la export \n peste 60 de ]`ri. Care sunt cele mai importante destina]ii de export ale Arctic?

Produsele fabricate \n unitatea de la G`e[ti ajung peste tot \n lume. Cele mai importante destina]ii de export sunt: Germania, Fran]a, Spania, Polonia, Marea Britanie, Africa de Sud [i Turcia, datorit` dimensiunilor acestor pie]e [i prezen]ei grupului nostru pe aceste pie]e.

Câte locuri de munc` a generat, \n total, linia de produc]ie inaugurat` \n octombrie 2013?

Investi]iile \n noua linie de 58

Biz

produc]ie ne permit s` gener`m un num`r de 572 de locuri de munc` sustenabile \n intervalul 2013 – 2018.

Pån` \n prezent, am angajat peste 380 de oameni [i vom continua s` atragem munc` calificat` \n concordan]` cu planurile ini]iale de expansiune. |n ceea ce prive[te vânz`rile pe pia]a intern`, ce a[tept`ri ave]i anul acesta?

Cre[terea recent` \nregistrat` pe pia]a local` ne d` motive de optimism anul acesta \n condi]iile \n care cre[te cererea [i economia romåneasc` \ncepe s` se redreseze. Cele mai importante segmente de pia]` continu` s` r`mån` frigiderele, ma[inile de sp`lat [i aragazurile, care \nc` au poten]ial de cre[tere deoarece nu [i-au atins poten]ialul maxim \n termeni de unit`]i [i nici \n ceea ce prive[te caracteristicile tehnice. De asemenea, cre[te interesul fa]` de ma[inile de sp`lat vase, produsele \ncorporabile, usc`toarele – produse care merg mån` \n mån` cu tendin]ele noului stil de via]` modern.

Care este pân` acum impactul investi]iilor f`cute \n 2013?

Investi]ia \n noua linie de produc]ie lansat` \n 2013 a fost de aproximativ 22 de milioane de euro, o parte fiind finan]at` printr-un program de ajutor de la stat.

Prin aceast` investi]ie ne-am m`rit capacitatea de produc]ie cu 25% [i am creat un num`r semnificativ de noi locuri de munc`. |n total, din 2002, de cånd a devenit parte a Arçelik Group, Arctic a beneficiat de investi]ii \n valoare de

ARCTIC |N CIFRE 4 35% cot` de pia]` \n România

4 300 milioane de euro cifr` de afaceri \n

2014

4 Peste 3.000 de angaja]i

4 1,6 milioane de frigidere vândute la

export \n 2014

4 2,6 milioane de frigidere, capacitatea de

produc]ie a fabricii de la G`e[ti

4 Exporturi \n peste 60 de ]`ri

4 Peste 110 milioane de euro investite in

retehnologizare [i dezvoltarea de noi produse 4 21,9 milioane de euro investite \n deschiderea unei noi linii de produc]ie \n 2013 4 Capacitatea de produc]ie a crescut cu 25% din 2013 4 |n 2015 a fost produs frigiderul Arctic cu num`rul 25 de milioane 4 80% dintre familiile din România au cel pu]in un produs Arctic în locuin]ele lor peste 110 de milioane de euro. De atunci ne-am m`rit capacitatea de poduc]ie de [ase ori. Ne måndrim c` avem una dintre cele mai bune unit`]i de produc]ie din acest domeniu la ora actual`. Aniversarea de 45 de ani a reprezentat un bun prilej s` privim \n urm` la istoria [i realiz`rile pe care le avem [i s` ne d`m seama de poten]ialul extraordinar pe care compania \l are [i s` privim spre viitor cu \ncredere.

Ce investi]ii ave]i \n plan \n viitorul apropiat?

Unitatea de produc]ie din

Romånia continu` s` r`mån` \n aten]ia grupului \n ceea ce ce prive[te performan]ele de pån` acum, precum [i din perspectiva poten]ialului pe care \l are. Vor fi luate \n considerare alte investi]ii \n func]ie de starea viitoare a economiei [i \n func]ie de factori interni [i externi. |ntre timp, ne dedic`m continu`rii investi]iilor aflate \n derulare \n dezvoltarea de tehnologii, produse, servicii [i \n oameni. |n 2014, cu 2,6 milioane de unit`]i produse anual, Arctic a devenit al doilea mare produc`tor de frigidere din Europa. Este compania preg`tit` pentru capacitatea de produc]ie de la G`e[ti? |n ce condi]ii a]i lua o astfel de decizie? |ntr-adev`r, unitatea de produc]ie de la G`e[ti este al doilea mare produc`tor de frigidere din Europa, dup` unitatea Arçelik din Eskisehir. Suntem \ntotdeauna interesa]i s` explor`m posibilitatea de a ne extinde capacitatea de produc]ie, \ns` vom lua aceast` decizie numai dup` ce vom identifica o cerere mai mare pe pia]a local` [i noi oportunit`]i la export.

Are grupul \n plan s` deschid` o nou` unitate de produc]ie \n România?

Ne evalu`m \n mod constant re]eaua de produc]ie \n func]ie de cerere [i cre[terea obiectivelor. De[i nu avem planuri concrete \n acest sens, credem c` unitatea de produc]ie de la G`e[ti ar putea s` atrag` noi investi]ii pe viitor. O asemenea decizie depinde \ns` de mai mul]i factori de ordin economic, atåt pe plan intern, cåt [i extern. Biz

STRATEGIE

O adolescen]` care se tot prelunge[te Dup` mai bine de 20 de ani de cånd se tot pune c`r`mid` peste c`r`mid`, industria romåneasc` de marketing [i comunicare a ajuns \n punctul \n care are nevoie de mai mult` \ncredere \n propriile for]e [i, \nainte de orice, de o comunitate puternic`. DE LOREDANA S~NDULESCU

D

in 2013 Senior Vice President al International Advertising Association, asocia]ia profesioni[tilor \n marketing [i comunicare ce include peste 4.000 de membri la nivel global, [i viitor pre[edinte al acestei organiza]ii mondiale din aprilie 2016, l-am invitat pe Felix T`taru, pre[edinte [i fondator al GMP Group, s` identifice unele dintre problemele cu care se confrunt` industria romåneasc` de comunicare. Lipsa unui festival de crea]ie, lipsa de leadership, coeziune [i atitudine pozitiv`, iner]ia sunt doar cåteva dintre aspectele care ies la iveal`. Solu]ii exist`. Pentru \nceput, este nevoie de disciplin` [i consecven]`. {i de ridicarea standardelor.

Din perspectiva de manager [i antreprenor, care a crescut odat` cu industria româneasc` de marketing [i comunicare, cum se vede industria noastr` [i care sunt problemele ei?

Cred c` inadaptabilitatea [i iner]ia sunt principalele probleme cu care ne confrunt`m. Industria nu ]ine pasul cu noul consumator [i cu obiceiurile lui.

De exemplu, TV-ul nu mai reprezint` de mult primul ecran. Telefonul mobil a preluat de mult \ntåietatea. {i nu doar c` este ecranul pe care \l cercet`m cel mai des, ecranul pe care petrecem cel mai mult timp, dar a devenit o prelungire a corpului nostru. Pentru cei mai mul]i dintre noi, telefonul mobil st` la mai pu]in de un metru de corpul nostru 24 din 24 de ore. A[adar, consumatorul 60

Biz

este aici, iar comunicarea e \n alt film.

Industria nu s-a adaptat acestei realit`]i. Agen]iile \nc` func]ioneaz` pe un model din anii ’60 – ’70, cånd se concentrau pe TV, print, OOH [i radio.

Acum \ns` orice campanie are zeci de livrabile, \n multe cazuri este nevoie de reac]ie rapid` [i de o viziune integrat` pe care agen]iile cu o structur` linear` nu o pot livra. Cred c` o abordare nonlinear` care s` permit` oamenilor s` fie mai implica]i interdisciplinar este o abordare \n concordan]` cu vremurile.

Mai sunt [i alte probleme: lipsa unui festival de crea]ie local, nivelul general de profesionalism este destul de jos atåt la clien]i, agen]ii, cåt mai ales \n media.

Suntem mult \n urm` [i mai avem multe de \nv`]at. Lipsa de leadership, caracteristic` romånilor, se resimte [i \n industria noastr`. Se vede \n lipsa de autenticitate, de atitudine proactiv`, pozitiv`, de viziune [i de unitate a industrei. |n ce punct al evolu]iei a ajuns industria noastr` de comunicare?

Suntem \ntr-o adolescen]` care se tot prelunge[te.

Nu avem o comunitate puternic` de marketing. De ce anume ar fi nevoie ca s` se consolideze o astfel de comunitate? |ntåi de toate, este nevoie de ridicarea standardelor. E nevoie de o comunitate puternic` de marketing care s` ridice nivelul profesional al industriei.

Acum, \n majoritatea cazurilor, mar-

ketingul se limiteaz` la comunicare, nu este implicat \n to]i cei patru P clasici: pre], promovare, produs [i distribu]ie. Oamenii de marketing ar trebui s` fie folosi]i de c`tre companiile lor mai mult. Experien]a Biz Marketing Xchange ne-a ar`tat c` directorii de marketing sunt deschi[i s` fac` schimburi de experien]`. |n calitate de viitor pre[edinte al IAA la nivel global de anul viitor, care va fi implicarea \n sus]inerea industriei române[ti de marketing [i comunicare?

Vor fi multe oportunit`]i. Se pot organiza evenimente \n Romånia la care s` aducem pe unii dintre cei mai valoro[i oameni din domeniu. Acum se discut` despre organizarea Congresului Mondial al IAA. Ar fi extraordinar dac` IAA Romånia ar candida s` \l fac` la Bucure[ti. Mi-a[ mai dori s` mai fie cel pu]in \nc` un romån activ \n board-ul global al IAA [i voi promova aceast` idee.

“Avem nevoie de o comunitate de marketing puternic`, iar prin proiectul Biz Marketing Xchange, Biz, GMP [i directorii de marketing participan]i au f`cut un pas important” FELIX T~TARU, PRE{EDINTELE-FONDATOR AL GMP GROUP

STRATEGIE

Din interac]iunile avute cu oameni de marketing [i comunicare din alte ]`ri, care este percep]ia lor despre industria româneasc` de marcomm?

Brandul ]`rii este cel care creeaz` prima impresie, care nu este prea bun`.

Apoi, dup` ce oamenii te cunosc, lucrurile se schimb` radical. Acum, dup` ce board-ul global a fost la Bucure[ti anul trecut, percep]iile la nivelul acesta s-au mai schimbat. Romånii sunt deschi[i, primitori [i entuzia[ti, iar str`inii v`d aceste lucruri. Dincolo de asta, exist` mul]i romåni care ocup` pozi]ii importante \n companii mari din Europa [i nu numai. La conferin]a IAA din mai de la Londra, Martin Sorel, liderul deta[at al industriei de comunicare la nivel global, i-a zis lui Mihai Bårsan, care i-a adresat o \ntrebare, “Aaa, Romania, tough country” [i cred c` se referea la ordonan]a care a f`cut \nconjurul lumii. Cu asta ne-am cam f`cut de ru[ine, din p`cate. Avem \ns` [i ve[ti bune. Prin campaniile Rom, McCann Bucure[ti a reu[it s` pun` Romånia pe harta creativ`. Au urmat apoi GMP cu “Why Don’t You Come Over?” [i Geometry Global, anul acesta, cu “{tirile RGB”. Sunt pove[ti de succes despre care oamenii vorbesc [i [tiu c` sunt create de romåni. Creativitatea romåneasc` ar putea fi cel mai bun ambasador al Romåniei. Avem cu ce [i cu cine, mai trebuie doar s` ne disciplin`m [i s` fim consecven]i.

Foto: VALI MIREA

Exist` vreo defazare \ntre percep]iile pe care le au publicitarii români despre ei \n[i[i [i cele pe care le au str`inii despre noi?

Da. Suntem foarte negativi[ti [i ne\ncrez`tori \n noi \n[ine [i prin urmare \n cel de lång` noi [i \n comunitatea noastr`. Ne-a spus-o clar [i Neal Davies, pre[edintele Effie Worldwide, care a fost [i pre[edintele juriului la Bucure[ti.

Ce lec]ie ar avea de \nv`]at deopotriv` agen]iile [i clien]ii din pitch-ul Carrefour?

Respectul. De ambele p`r]i. {i primul pas este respectul de sine. Biz Biz

61

LIFE Redescoper` Europa!

ZECE DESTINA}II DE NOTA ZECE DIN B~TRÂNUL CONTINENT V~ A{TEAPT~ S~ LE DESCOPERI}I FRUMUSE}ILE |N ACEAST~ VAR~.

DE OVIDIU NEAGOE

62

Biz

Foto: © Leonid Andronov - Dreamstime.com

D

ac` \nc` nu ave]i planuri pentru concediul din anotimpul cald, dar v` dori]i totu[i o scurt` escapad` \n afara ]`rii, atunci un top al celor mai bune destina]ii europene pentru anul 2015 ar putea s` v` dea câteva idei pentru un city-break reu[it.

Topul a fost realizat recent de organiza]ia european` European Best Destinations, iar ora[ele câ[tig`toare au fost votate de utilizatorii platformei. Medalia de aur revine \n acest an ora[ului Bordeaux, un loc dinamic, cosmopolit, care nu \nceteaz` niciodat` s` \[i uimeasc` vizitatorii. Centrul istoric al ora[ului francez a fost \nscris \n patrimoniul UNESCO, iar amestecul \ntre vechi [i modern a transformat Bordeaux \ntr-o destina]ie-cheie, unde pute]i experimenta cultura, stilul de via]` francez [i mai ales celebrele vinuri. Nu degeaba [i-a câ[tigat renumele de capitala mondial` a vinului.

Pozi]ia secund` \n clasamentul celor mai bune destina]ii turistice europene din acest an este de]inut` de Lisabona, iar locul al treilea de Atena, de[i o vizit` \n capitala Greciei nu pare o idee prea bun` \n acest moment, mai ales c` \n ultimele zile a fost locul unor proteste de amploare. |n continuarea clasamentului pasiona]ii de c`l`torii au mai votat [i Valetta, capitala Maltei (locul 4), Riga (5), Zagreb (6), Ljubljana (7) [i Innsbruck (8). Pe ultimele dou` locuri s-au clasat Milano [i Bruxelles. Biz

BRAND

RO

1 Septembrie 2015 Howard Johnson Grand Plaza Hotel www.revistabiz.ro/eveniment/brandro

Conferin]` cu practicieni de top despre prestigiul m`rcilor [i istoria brandingului \n Rom창nia

cele mai puternice branduri rom창ne[ti

LIFE

Sinceritatea, cea mai frumoas` dintre arte ANALIA SELIS IUBE{TE CEEA CE FACE {I ASTA SE VEDE. DAR MAI PRESUS DE ORICE, TOT CE TRANSMITE O FACE CU SINCERITATE {I O NATURALE}E FIREASC~, MAI RAR |NTÂLNIT~.

DE LOREDANA S~NDULESCU

A

debutat \n Romånia \n urm` cu 11 ani pe scena Cerbului de Aur, de cântat \ns` cânt` de când se [tie, cu o c`ldur` unic`, reg`sit` \n cele cinci albume pe care le-a lansat [i \n numeroasele concerte pe care le-a sus]inut prin ]ar`. A cântat \n pia]a Festivalului George Enescu [i \n deschiderea concertelor de la Bucure[ti ale unor arti[ti de renume precum Buena Vista Social Club sau Natalie Imbruglia, iar de anul trecut colaboreaz` cu pianistul argentinian Mariano Castro [i promoveaz` fascinanta art` a tangoului, pe care toamna aceasta o va transpune \ntr-o serie de concerte de tango simfonic.

Cum a pornit ideea turneului “V` place tango?”? Cum a]i ales ora[ele?

Dar repertoriul? Ve]i continua anul viitor cu o a treia edi]ie?

Când s-a sfâr[it turneul na]ional “V` place Brahms?”, \n noiembrie 2013, \ntâmpl`tor, chitaristul argentinian Julio Santillán era \n România, venise pentru un concert cu mine. Atunci R`zvan (n.red. – violoncelistul R`zvan Suma, so]ul Analiei) a profitat c` eram to]i trei \mpreun` [i ne-a spus c` se gândise ca urm`torul turneu s` fie “V` place tango?” [i ne-a propus s` participam [i eu [i Julio - \n calitate de chitarist [i de aranjor. Am 64

Biz

fost amândoi surprin[i, dar ne-a pl`cut ideea, era o provocare, am acceptat [i am \nceput s` ne gândim ce tangouri s` cânt`m. Playlistul l-am ales \mpreun`, dar a pornit de la o list` de 50 de tangouri propuse de mine din care au r`mas 15 alese de to]i trei. Pentru edi]ia a doua, am schimbat cinci dintre ele [i am ad`ugat minunatele tangouri din repertoriul românesc. Ora[ele le-a stabilit R`zvan, el având experien]` cu turnee [i concerte \n ]ar`, [tia foarte bine unde trebuia s` ajungem [i de ce.

Primul turneu a cuprins cele mai mari ora[e din România, iar al doilea a cuprins ora[ele care ne-au chemat [i rugat s` ajungem. Deocamdat` nu urmeaz` o a treia edi]ie, poate va fi \n viitor, dar nu \n unul apropiat. Ce-i mult stric`, cred c` trebuie o pauz`, nu o pauz` de tango! Voi cânta \n continuare tango, dar \n calitate de organizator, organiza]ia mea se gândeste deja la un alt “V` place...?”.

A[adar, dup` “V` place Bach?”, “V` place Brahms?”, “V` place tango?”, ce urmeaz` \n aceast` serie?

Suntem deja \n preg`tire pentru urm`torul turneul “V` place...?”, care va fi sus]inut, ca de obicei, de violoncelistul R`zvan Suma [i se va \ntâmpla

\n octombrie 2016. {tim ce urmeaz`, dar vrem \nc` s` \l p`str`m \n secret.

Ce \nseamn` pentru un artist s` str`bat` 9.000 de kilometri [i câteva zeci de ora[e \n mai pu]in de dou` luni, a[a cum s-a \ntâmplat \n cadrul ultimului turneu?

Cred c` este visul oric`rui artist, s` c`l`tore[ti [i s` duci peste tot muzica pe care o iube[ti. Ceva care este foarte important este c` \n fiecare ora[ ne-am bucurat de s`li pline. Nu este u[or s` fii [i artist, [i organizator, dar exist` un mare avantaj: a[a avem grij` ca turneul s` fie organizat la cel mai \nalt nivel posibil, ca s` ne bucur`m lini[ti]i de un public larg.

De când colabora]i cu Julio Santillán? Cum a \nceput aceast` colaborare?

Cu Julio am cântat de multe ori, dar oficial prima colaborare a fost \n 2009, când a venit pentru prima dat` \n România. Am cântat atunci \n pia]a Festivalului George Enescu. Julio este \n primul rând un prieten foarte drag, dintre cei mai buni prieteni. Este un om \n care eu am \ncredere. Pe urm`, am o list` imens` de lucruri frumoase s` v` spun despre el, ca muzician.

Ce au \n comun mahalalele argentiniene cu localurile bucure[tene interbelice?

Nu a[ putea s` v` spun din punct de vedere arhitectonic sau decorativ ce au \n comun. Au \n comun faptul c` sunt locuri pline de pove[ti [i de istorie. Atunci când intri ai o senza]ie extraordinar` de vechime, de... “\n acest loc s-au petrecut multe...”.

Ce elemente comune exist` \ntre tangourile argentiniene [i melodiile vechi române[ti? Cum se \mbin` ele pe aceea[i scen`?

Dramatismul pove[tii, virtuozitatea \n tehnic` vocal`. Dar ca s` le aduc \mpreun` pe aceea[i scen`, a fost nevoie s` le cânt a[a cum le-am fi cântat noi \n Argentina.

LIFE

Foto: Mihai Stetcu

Analia Selis Originar` din Argentina, a ob]inut \n 1998 diploma de educatoare de muzic` la Universitatea de Muzic` din San Miguel de Tucuman (Argentina), iar \n 2002 diploma \n vocal performance la Longy School of Music, Boston, SUA. |n Statele Unite l-a cunoscut pe violoncelistul R`zvan Suma, cu care s-a c`s`torit, motiv pentru care s-a mutat \n România. |n 2004 a reprezentat Argentina la Festivalul Cerbul de Aur, unde s-a clasat pe locul 3. Dup` festival a lansat dou` albume: “Aqui hoy” (2005) [i “Aqui manana” (2006) \mpreun` cu casa de discuri “Media Pro Music”. |n 2008 a lansat cu Cat Music albumul “Suenos - Vise”. |n 2009, a fost invitat` pentru a doua oar` s` cânte \n pia]a Festivalului George Enescu, al`turi de chitaristul Julio Santillán, violoncelistul R`zvan Suma [i actri]a Mihaela Teleoac`. Au urmat o serie de concerte \mpreun` [i un album lansat \n 2011, “Un instante”. Tot \n 2009, a lansat “LatinoAmerica”, proiectul prin care se \ntoarce la muzica ei de suflet [i cu care a lansat primul album de Cr`ciun [i primul ei album \n limba român`, “Cântece de Cr`ciun pentru cei mici [i cei mari”, produs de Sonoro Records. Din 2014 colaboreaz` cu pianistul argentinian Mariano Castro, membru al renumitei trupe de tango Narcotango, [i a debutat \n arta tangoului \n turneul “V` place tango?”.

De-a lungul carierei, a cântat \n deschiderea concertelor Buena Vista Social Club, Juanes, Natalie Imbruglia, Septeto National de Cuba [i \n nenum`rate concerte \n toat` ]ara.

Biz

65

LIFE

Care este melodia veche româneasc` de suflet?

Toate cele trei pe care le-am cântat.

“Zaraza” este pentru mine “România”, chiar dac` este originar` din Uruguay.

Când auzi “Vreau s` \mi spui, frumoas` Zaraza, cine te-a iubit?”, parc` \]i vine o senza]ie de ]ara noastr`. “Mân`, birjar” am descoperit-o pu]in câte pu]in, la \nceput nu eram sigur` c` voi putea s` o cânt bine, dar pe m`sur` ce am \nceput s` o repet, mi-a intrat cu siguran]` la suflet. Farmecul lui “Vrei s` ne \ntâlnim sâmb`t` seara?” m-a vr`jit, este un tango adorabil.

Când ai descoperit prima dat` muzica veche româneasc`?

So]ul meu s-a ocupat s` cunosc [i s` iubesc muzica veche româneasc` de când \l cunosc pe el, adic` de 14 ani.

Ce proiecte ave]i \n preg`tire pentru a doua jum`tate a acestui an?

R`zvan are deja agenda de concerte [i c`l`torii plin`. Eu voi continua pe drumul \n care “V` place tango?” m-a luat, drumul tangoului. Imediat cum m` \ntorc din vacan]`, pe data de 31 iulie, voi cânta tango al`turi de ConTempo String Quartet la sala Thalia din Sibiu. Iar din toamn` am un proiect minunat intitulat “Tango Simfonic” al`turi de pianistul argentinian Mariano Castro, cu care am o colaborare de mai mult timp. O s` cânt`m al`turi de mai multe filarmonici din 66

Biz

]ar` tango aranjat pentru pian, voce [i orchestr`. Primul concert \l avem pe data de 7 octombrie la Sala Radio \mpreun` cu Orchestra de Camer` a Radioului [i dirijorul Radu Popa.

Anul trecut s-au \mplinit zece ani de când ai reprezentat Argentina la Cerbul de Aur. Ce amintire ]i-a r`mas \nc` puternic` din aceast` experien]`?

Cerbul de Aur, Pia]a Sfatului [i TVR \mi sunt \n suflet de atunci [i acolo vor r`mâne. S` cânt acolo a fost printre cele mai ambi]ioase lucruri pe care le-am f`cut \n via]a mea, pentru c` pân` atunci nu cântasem niciodat` pe o scen` de muzic` pop/comercial`. Prima mea experien]` a fost pe aceast` imens` scen`

Cea de-a doua edi]ie a turneu na]ional susţinut de violoncelistul R`zvan Suma, \mpreun` cu Analia Selis [i Julio Santillán, i-a avut invita]i speciali pe Adrian Despot [i Virgil Ian]u

[i a marcat negre[it un frumos \nceput \n cariera mea muzical` \n România.

Poveste[te-ne despre echipa cu care colaborezi.

De când am \nceput s` cânt tango [i muzic` folcloric` latino-american`, am renun]at la forma]ia mea de muzic` latino-pop, o trup` minunat` de muzicieni care mi-au fost al`turi ani de zile [i cu care m` \n]eleg minunat [i acum. Julio Santillán [i Mariano Castro sunt persoanele mele de baz`, cei cu care cânt [i care \mi fac aranjamentele pentru tot ceea ce cânt acum.

Mai este Adrian Aldea (voce) care cânt` al`turi de noi. R`zvan Suma este [i el de câ]iva ani un om foarte important \n toate proiectele mele, atât \n plan muzical, cât [i datorit` contactelor pe care le are. Am cucerit publicul filarmonicii din ]ar` mul]umit` lui.

Ce te define[te [i ce te \mpline[te ca artist? |n primul rând iubesc [i cred \n ceea ce fac. |n al doilea rând sunt un artist sincer. Cred c` acestea dou` cuprind ceea ce m` define[te ca artist. M` \mpline[te muzica pe care o cânt, muzic` pe care o aleg cu mare grij`, m` \mplinesc muzicienii cu care cânt, muzicieni pe care \i iubesc [i apreciez ca arti[ti, [i m` \mpline[te iubirea publicului meu, un public atât de sincer ca [i arta mea. Biz

LIFE

Vacan]` \n paradis LA MAI PU}IN DE NOU~ ORE DE ZBOR V~ A{TEAPT~ O GUR~ DE RAI, UNDE RELAXAREA {I R~SF~}UL SE RIDIC~ LA RANG DE ART~ |NTR-UN PEISAJ MAI FRUMOS CA |N VEDERI. BINE A}I VENIT |N MALDIVE! DE OVIDIU NEAGOE

F

erestrele larg deschise ale vilelor de pe ap`, prin care p`trund briza r`coroas` [i sunetul valurilor ce se sparg de ponton, par tablouri pictate de cele mai iscusite måini.

Dac` v` face cu ochiul ideea de a \ncepe zilele de vacan]` \ntr-un peisaj mai frumos ca \n vederi, mai uimitor ca \n filme, cu o ap` [i vegeta]ie care v` taie respira]ia [i culori care par c` prind via]`, atunci Constance Halaveli Maldives este locul ideal. Locul este situat la aproape 85 km de Male, capitala insulelor Maldive, [i este un resort cu 80 de c`su]e pe ap` [i peste 20 de vile pe plaj`.

Cu Qatar Airways, drumul din Bucure[ti pån` \n Maldive dureaz` opt ore [i jum`tate cu escal` \n Doha, iar din Male, dup` o scurt` plimbare cu hidroavionul [i o barc`, ve]i ajunge pe atol. {i ce poate fi mai pl`cut dup` atåtea ore de zbor decåt cåteva clipe de relaxare [i r`sf`]? A]i ajuns \n locul potrivit. Al`turi de un spa cu un concept unic, ce pune \n lumina reflectoarelor oaspe]ii resortului, aici totul pare s` graviteze \n jurul relax`rii, r`sf`]ului [i al re\nc`rc`rii bateriilor

68

Biz

LIFE

|n Maldive ve]i avea ocazia s` \ntâlni]i, la tot pasul, peisaje mai frumoase ca \n fotografii

turi[tilor. Chiar [i \n cad` v` pute]i odihni capul pe o pern` confortabil`.

Oaspe]ii au propria piscin` [i, mai mult, pontoanele pe care sunt construite bungalourile sunt prev`zute cu sc`ri c`tre ocean, unde pute]i \nota printre pe[ti de toate culorile [i chiar cu baby rechini.

Aici, totul este preg`tit s` v` \ncånte. Serviciile v` vor face s` sim]i]i c` cineva se gånde[te minu]ios la cele mai mici detalii, care s` v` asigure o [edere perfect`. Maldive este una dintre cele mai frumoase destina]ii de vacan]`. Apa este atåt de cristalin` \ncåt ve]i putea vedea din [ezlong sau din barc` [i cel mai mic fir de nisip din ap`, la fel [i pe[tii colora]i \n cele mai vii nuan]e cum \noat` \n voie \n jurul turi[tilor sau sub vila \n care v` ve]i caza. Iar dac` tinde]i s` crede]i c` Maldive este o destina]ie \n care v` ve]i plictisi, stånd doar la plaj`, nu este deloc a[a. Constance Halaveli Maldives (www.constancehotels.com/en/ hotels-resorts/maldives/halaveli/) v` ofer` posibilitatea s` juca]i golf, s` merge]i \n largul oceanului s` face]i scufund`ri, s` v` relaxa]i la spa-urile din atol [i s` degusta]i cele mai fine bucate [i vinuri din lume, recomandate de Jonathan Bauer Monneret, votat anul trecut drept cel mai bun sommelier francez. Dac` lua]i \n calcul s` v` face]i urm`toarea vacan]` \n Maldive, este bine s` [ti]i [i c` vremea este propice tot timpul anului, \ns` lunile aprilie, mai [i iunie sunt ploioase. Biz

Biz

69

LIFE

Program de fidelitate la \n`l]ime QATAR AIRWAYS, DESEMNAT~ DE CURÂND LINIA AERIAN~ A ANULUI, A LANSAT RECENT PRIVILEGE CLUB, UNUL DINTRE CELE MAI AVANTAJOASE PROGRAME DE FIDELITATE DIN LUME. DE OVIDIU NEAGOE

L

a jum`tatea lunii trecute, la cel mai mare salon aeronautic din lume, organizat o dat` la doi ani \n Le Bourget, lâng` Paris, Qatar Airways a primit trei dintre cele mai importante distinc]ii din domeniul aeronautic \n cadrul Premiilor Skytrax pentru cele mai bune companii aeriene din lume. Pentru a treia oar`, operatorul din Qatar a primit titlul de “Linia aerian` a anului”, ob]inerea repetat` a unei astfel de distinc]ii fiind o realizare major` pentru un operator aerian. Pe lâng` aceasta, companiei i-au mai fost acordate alte dou` premii importante: “Cele mai bune scaune la Business Class” [i “Cea mai bun` linie aerian` din Orientul Mijlociu”, titlu câ[tigat pentru a opta oar`. “Sunt onorat s` conduc o linie aerian` care a urmat cu atâta succes calea c`tre excelen]` [i inova]ie, demonstrând sentimentul permanent de mândrie al echipei fa]` de munca pe care o desf`[oar` [i experien]a pe care o ofer` fiec`rui client”, a precizat Excelen]a Sa Akbar Al Baker, director executiv al Qatar Airways Group, la ridicarea celor trei premii. “Pasagerii no[tri se afl` \n centrul a tot ceea ce facem la Qatar Airways [i suntem foarte mândri c` acest lucru este confirmat de ei prin acordarea acestor trei premii Skytrax”, a ad`ugat directorul executiv al operatorului aerian.

Tot cu gândul la pasageri compania a lansat recent Privilege Club, unul dintre cele mai avantajoase programe de fidelitate din lume, oferit de Qatar Airways.

Acesta ofer` membrilor o gam` larg` de beneficii exclusiviste pentru a face c`l`toriile cu Qatar Airways [i

70

Biz

LIFE

Excelen]a Sa Akbar Al Baker, director executiv al Qatar Airways Group, cu premiul Skytrax pentru cea mai bun` linie aerian` a anului

mai pl`cute. Programul de fidelitate ofer` patru niveluri pentru cardurile de membru (Burgundy, Silver, Gold [i Platinum), fiecare asigurând propriile beneficii exclusive de care clien]ii operatorului se pot bucura. Tranzi]ia c`tre un nivel superior este facil`, clien]ii acumulând puncte Qpoints pe o perioad` de un an, iar membrii care ating pragul necesar de puncte primesc urm`torul card de membru, beneficiile de care se bucur` ace[tia fiind din ce \n ce mai mari. Punctele sunt acordate pentru a ajuta fiecare membru s` treac` la urm`torul nivel sau s` \[i re\nnoiasc` cardul de membru al Privilege Club.

Fiecare zbor cu Qatar Airways [i cu orice companie aerian` membr` a alian]ei oneworld (printre care se num`r` American Airlines, British Airways, Iberia, Japan Airlines, Quantas sau US Airways) aduce puncte Qpoints \n func]ie de clasa de zbor [i de sectorul c`l`toriei. Atunci când un pasager sau membrii desemna]i ai familiei zboar` cu Qatar Airways sau alte companii aeriene membre ale oneworld, acumuleaz` mile Qmiles. Programul Privilege Club ofer` membrilor modalit`]i interesante de a folosi aceste mile acumulate. Acestea pot fi folosite atât pentru trecerea la o clas` superioar` de zbor, cât [i pentru compensarea costului pentru bagaje \n exces sau pur [i simplu pot fi utilizate drept mijloc de plat` pentru toate cump`r`turile din magazinele duty free de la por]ile de plec`ri [i sosiri ale Hamad International Airport [i Oryx Galleria din Doha. Biz Biz

71

Arta imprim`rii ultra-HD Diferen]a dintre o campanie de marketing al c`rei mesaj este ignorat [i altul care ajunge la destinatar st` în detalii.

ADVERTORIAL

D

ac` pentru clien]i detaliile se refer` la calitatea imaginilor, claritatea [i acurate]ea culorilor, diversitatea finisajelor, pentru R`zvan Corcodel, Business Development Manager Graphic Communication Xerox România, detaliile se traduc simplu, prin Xerox Versant 80 Press.

nalizate pentru ofertele turistice trimise clien]ilor cu ajutorul Xerox Versant 80 Press. {i cel mai important aspect, pe lâng` tip`riturile, e-mailurile [i URL-urile personalizate, se pot urm`ri rezultatele campaniilor de marketing, câ]i oameni au r`spuns la scrisori, câ]i oameni au fost atin[i etc.

Ce este Xerox Versant 80 Press?

Xerox Versant 80 Press este cel mai recent echipament lansat de noi [i este destinat tiparului digital, adic` lucr`rilor din categoria art` grafic`. Echipamentul se adreseaz` atât centrelor de print, cât [i tipografiilor, c`rora le ofer` o combina]ie optim` de caracteristici [i func]ionalit`]i pentru a produce aplica]ii la o calitate constant`, cu mai pu]ine pierderi de timp [i materiale. Xerox Versant 80 Press este singurul echipament de pe pia]` care are rezolu]ie ultra-HD – noul standard pentru acurate]ea [i calitatea culorilor. Diferen]a se vede \n calitatea ima-ginilor la degradeuri, la tonurile de piele pentru fotografii, la textele de mici dimensiuni.

Pe ce suporturi se poate transmite mesajul?

Xerox Versant 80 Press este un echipament foarte permisiv cu o varietate larg` de tipuri de media, datorit` tehnologiilor \nglobate. Când vorbim de tipuri de media, ne referim la hârtie, echipamentul suport` o grosime de pân` la 350 grame, cum sunt c`r]ile de vizit`, coper]ile pentru cataloage etc. Xerox Versant 80 Press este singurul echipament din clasa lui care suport` o astfel de grosime a hârtiei. Alte tipuri de media ce pot fi folosite pentru a transmite mesajul ar fi autocolantele, PVC-urile, plicurile, hârtiile cu stria]ii sau cu diverse texturi. Mai exist` [i categoria de media speciale, aici intr` cartoanele pre[tan]ate: diverse mape, cutiu]e, pungi de cadouri, mouse pad-uri, fun flips etc.

Ce face acest echipament pentru o campanie de marketing?

Pe lâng` clasicele tip`rituri, Xerox Versant 80 Press produce bro[uri, cataloage, pliante. Un aspect interesant este dat de faptul c` permite comunicarea prin intermediul datelor variabile. Acest lucru este posibil datorit` softwareului care poate \nso]i echipamentul, denumit XMPie Enterprise Cross Media. Este vorba de un software proprietar Xerox, cu ajutorul c`ruia se poate realiza comunicarea personalizat` one to one. Se pot ini]ia \ntregi campanii de marketing cu ajutorul acestui software, \n func]ie de ce vrei s`-i trimi]i clientului respetiv.

“Xerox Versant 80 Press este singurul echipament de pe pia]` care are rezolu]ie ultra-HD – noul standard pentru acurate]ea [i calitatea culorilor. Diferen]a se vede \n calitatea imaginilor la degradeuri, la tonurile de piele pentru fotografii, la textele de mici dimensiuni.”

R~ZVAN CORCODEL, Business Development Manager Graphic Communication Xerox România

Iat` câteva exemple: printuri personalizate, emailuri sau cataloage personalizate. Tot ca titlu de exemplu, una dintre cele mai mari agen]ii de turism din Germania face cataloage perso-

Care sunt costurile pentru astfel de execu]ii?

Costurile de exploatare sunt foarte mici, iar acest lucru se traduce \n costuri per lucr`ri, de asemenea, mici. Fa]` de precedentele echipamente pe care le-am \nlocuit (seria de echipamente C75/J75), costurile de produc]ie, per lucrare, sunt cu 20% mai mici. La acestea se adaug` faptul c` este singurul echipament din clasa lui, de pe pia]`, cu timpi de execu]ie foarte buni. Putem spune c` este cel mai rapid echipament din clasa lui.

LIFE

Organic Food Bar PUKKA TUKKA V~ PROPUNE MÂNCARE S~N~TOAS~, PREPARAT~ CU INGREDIENTE BIO Pe cât de savuros, pe atât de s`n`tos [i echilibrat nutritiv, meniul tip bistro de la Pukka Tukka i]i ofer` preparate proaspete, preg`tite pe loc, la vedere. Dou` variante de mic dejun, care se pot servi pe parcursul \ntregii zile, gust`ri, supe-creme, salate, feluri principale [i dou` deserturi fine, la care se adaug` o gam` esen]ializat` de b`uturi: cafea, ceai, fresh, vin, bere, alc`tuiesc meniul restaurantului, un meniu preparat cu aten]ie [i grij` pentru design, din 100% ingrediente certificate ecologic. Ingredientele folosite \n restaurant provin din magazinul Pukka Food, situat lâng` restaurant.

Str. Pia]a Amzei, nr. 13, Bucure[ti

www.pukkatukka.ro

Biz

73

LIFE

Sunetul cristalin al muzicii BOXELE CRYSTAL SOUND, |NVELITE |N CRISTAL, |MBIN~ TEHNOLOGIA CU ESTETICA {I CREEAZ~ UN NOU PUNCT DE ATRAC}IE |N ARHITECTURA INTERIOARELOR, UNDE PURITATEA SUNETULUI |NTÂLNE{TE PERFEC}IUNEA FORMEI. DE OVIDIU NEAGOE

N

u de pu]ine ori produc`torii de gadgeturi pun pe primul loc specifica]iile tehnice [i abia apoi se gândesc la estetic`. Nu este [i cazul Crystal Sound, o colec]ie de boxe “\mbr`cate” \n cristal produse de Mario Cioni & C. Compania italian` propune o colec]ie de difuzoare care se ridic` la cele mai \nalte performan]e, f`r` a omite \ns` aspectul. Boxele din colec]ia Crystal Sound sunt “\mbr`cate” \n

74

Biz

cristal, iar fiecare obiect de cristal este fabricat prin procedee tradi]ionale, f`r` atingerea tehnologiei moderne, ceea ce asigur` unicitatea fiec`rei piese \n parte. Manufactura italian` Mario Cioni este renumit` \n lumea \ntreag` pentru m`iestria [i elegan]a decora]iunilor de cristal pe care le realizeaz`, aten]ia pentru detaliu fiind \nglobat` \n fiecare pies`. Cercet`torii de la Mario Cioni au reu[it s` dea sunetului forma perfect`, ob]inând cel

mai cristalin sunet posibil, [i au introdus o nou` dimensiune senzorial`: frumuse]ea de a asculta. Mantia de cristal poate lua diverse culori, pentru a se integra cât mai bine \n mediul ambient al \nc`perii. Difuzoarele sunt [lefuite [i suflate manual de c`tre mae[tri cristalieri din Floren]a [i pot fi achizi]ionate din magazinul AZAY. Pl`tind cu cardul Corporate sau Business MasterCard beneficia]i de 10% reducere pentru orice produs achizi]ionat.

LIFE

Upgrade de cinci stele Evolio a lansat smartphone-ul M5, primul telefon al companiei care \[i face automat upgrade la o versiune superioar` a sistemului de operare. Aceast` tranzi]ie la un sistem de operare superior nu necesit` interven]ia utilizatorului, fiind realizat` prin intermediul re]elei de telefonie mobil` sau printr-o conexiune Wi-Fi. Un alt beneficiu oferit utilizatorilor M5 este posibilitatea de schimbarea gratuit` ecranului smartphone-ului, o singur` dat` \n perioada de garan]ie, indiferent de cauza defec]iunii.

Visul unei nop]i de var` Vara va ar`ta altfel pentru fotografii profesioni[ti, dar [i cei amatori. Sony a anun]at lansarea camerei a7R II cu obiective inter[anjabile, primul aparat foto din lume prev`zut cu senzor Exmor R CMOS full-frame cu iluminare din spate [i care ofer` imagini cu un grad de detalii f`r` precedent, datorit` rezolu]iei de 42,4 MP efectivi. Aparatul lansat de Sony poate filma la rezolu]ie 4K \n diverse formate. Camera va fi lansat` \n Europa \n aceast` var` [i va putea fi achizi]ionat` cu aproape 3.500 de euro.

C`l`torului \i st` bine cu muzica

Noua aderare la UE Samsung [i-a extins portofoliul de monitoare ultra HD cu noua gam` UE (modelele UE590 [i UE850), care ofer` un contrast puternic al imaginii [i un timp de r`spuns rapid, oferind o experien]` vizual` similar` cu realitatea [i o mai bun` performan]` \n utilizare. Datorit` celor peste opt milioane de pixeli, noile monitoare ofer` imagini extrem de clare [i detaliate. UE590 este ideal pentru utilizatorii afla]i \n c`utarea divertismentului [i pentru pasiona]ii de jocuri video, \n timp ce UE850 face posibil` realizarea activit`]ilor creative [i analitice \ntr-un mod eficient.

Gibson Innovation a anun]at recent lansarea unui nou model de c`[ti wireless (SHB5500), perfecte pentru a asculta ritmurile preferate la o calitate deosebit`, fie acas`, fie atunci c창nd c`l`tori]i. C`[tile sunt prev`zute cu conectivitate Bluetooth, astfel c` pot fi conectate la orice dispozitiv dotat cu aceast` tehnologie, fiind active pe o raz` de p창n` la 15 metri.

Reglarea volumului muzicii se realizeaz` intuitiv prin intermediul unor butoane tactile pozi]ionate pe cupe.

Mai mult, c`[tile permit [i preluarea apelurilor telefonice, dac` sunt conectate la un smartphone. Pot fi achizi]ionate la un pre] de 249 de lei.

Biz

75

LIFE

Numai [apte-s norocoase!

O MA{IN~ CARE SE PARCHEAZ~ SINGUR~, R~SPUNDE LA SIMPLE GESTURI ALE MÂINII, ARE FARURI CU LASER {I PERMITE CREAREA UNUI EXECUTIVE LOUNGE |N SPATE. I SE SPUNE SIMPLU BMW SERIA 7. DE GABRIEL BÂRLIG~

E

ste greu s` vorbe[ti despre noua Serie 7 de la BMW f`r` s` men]ionezi cuvântul “inova]ie” aproape \n fiecare fraz`. Este [i normal, având \n vedere c` produc`torul german [i-a propus s` redefineasc` experien]a condusului dar [i a c`l`toriei \n segmentul de lux. Caroseria utilizeaz` plastic ranforsat cu fibr` de carbon (CFRP), exist` [i un sistem hybrid plug-in pentru noul BMW 740e, iar [asiul activ Executive Drive Pro ofer` reglaje proactive ale trenului de rulare pe baza informa]iilor oferite de o camer` video cu vedere stereoscopic` [i de sistemul de naviga]ie.

Designul exterior cu linii care creeaz` o form` zvelt` nu tr`deaz` dimensiunile ma[inii, chiar dac` vorbim despre cel mai lung model de serie

76

Biz

construit vreodat` de BMW, având pu]in peste 5 m (5.238 mm pentru modelele superioare). La interior, monitorul sistemului de operare iDrive are \n premier` [i ecran tactil, fiind competat de o alt` premier` mondial` - controlul BMW prin gesturi.

Mi[c`rile mâinii sunt \nregistrate de un senzor 3D amplasat \n plafon, \n zona oglinzii, oferind o modalitate simpl` [i intuitiv` de operare a func]iilor de infotainment, inclusiv ajustarea volumului audio [i pentru a accepta sau a respinge apeluri telefonice.

Prin utilizarea BMW Display Key, conduc`torul poate comanda automobilului s` parcheze sau s` ias`

complet automat, f`r` s` se afle cineva la volan. Este posibil` doar manevra de acces pe locul de parcare, cu fa]a, atunci când automobilul este plasat la mai pu]in de 1,5 lungimi de ma[in` de locul de parcare. De asemenea tot automat, automobilul poate p`r`si locul de parcare cu spatele, comandat din cheie.

Noul BMW Seria 7 este disponibil cu o versiune actualizat` a motorului V8 benzin` [i cu versiuni cu [ase cilindri dispu[i \n linie pe benzin` [i diesel din cea mai nou` genera]ie de propulsoare BMW. Biz

LIFE

Manager la bord Scaunul pasagerului din fa]` se poate rabata, pentru mai mult spa]iu pe locurile din spate, iar consola spate Executive Lounge are o mas` pliabil`, suporturi suplimentare pentru pahare [i sistem Touch Command, o tablet` de 7 inci care permite controlul func]iilor de infotainment, dar poate fi folosit` [i ca o consol` de jocuri sau pentru navigare pe internet.

Scaunul are func]ie de masaj, iar suportul de smartphone are sta]ie de \nc`rcare prin induc]ie.

Biz

77

LIFE

Biz Apps DESCARC~, FOLOSE{TE, FII MAI PRODUCTIV

Când tehnologia e \mpins` la extrem VRE}I UN SMARTPHONE CU REZOLU}IE MAI BUN~ CA A TELEVIZOARELOR, CARE SCHIMB~ ASPECTUL INTERFE}EI |N FUNC}IE DE CULORILE DIN JUR? AVEM. DE GABRIEL BÂRLIG~

E

ste vorba despre Allview X2 Xtreme, noul flagship al companiei din Bra[ov, care porne[te s` cucereasc` nu doar România, ci [i alte pie]e europene. Avem \n fa]` un smartphone dual SIM dotat cu procesor Helio X10, un Octa Core 64-bit la 2,0 GHz. Telefonul are 3 GB memorie RAM [i 64 GB memorie Flash, care poate fi extins` pân` la 192 GB prin ad`ugarea unui card microSD. X2 Xtreme ruleaz` sistemul de operare Android 5.1 Lollipop [i are sistem de deblocare pe baz` de amprent`. La capitolul foto-video, ne bucur`m de dou` camere - una frontal`

78

Biz

de 8 MP [i cea principal` de 24 MP. Pute]i filma cu telefonul la rezolu]ie 4K, atât ziua cât [i noaptea, [i se pot face capturi de imagini \n timpul film`rii ap`sând butonul special pentru acces la camer`. Vârful de gam` Allview are un ecran de 6 inci cu rezolu]ie QuadHD (2.560 x 1.440 pixeli), rezolu]ie ce o dep`[e[te pe cea a multor televizoare.

Func]ia Chameleon schimb` aspectul interfe]ei prin transpunerea culorilor din jurul utilizatorului. Bateria de 3.500 mAh ofer` pân` la 20 ore de functionare continu` [i 350 ore \n stand-by. Allview X2 Xtreme este disponibil la 2.199 lei. Biz

MAIL

CALENDAR

CloudMagic

Sunrise

Un alt client de mail? Da, numai c` acesta adun` la un loc conturile de Gmail, Yahoo, Exchange, Outlook [i cele IMAP. Toate mesajele sunt \nc`rcate \ntr-un singur inbox, care poate fi protejat cu o parol` de tip PIN, format` din 4 cifre.

Pentru cei care vor s`-[i organizeze mai bine calendarul, aplica]ia se conecteaz` la Facebook, LinkedIn, Evernote, Twitter, Foursquare, TripIt, Todolist, Trello [i nu numai, oferind o vizualizare aerisit` a programului personal pe zile [i ore.

DATE

C~L~TORII

Pushbullet

Skyscanner

Schimbul de fi[iere \ntre dispozitive (smartphone, tablet`, laptop) este extrem de simplu. Mai mult, pute]i trimite texte, link-uri sau altfel de informa]ii la fel de simplu. Pute]i face share [i cu prietenii care au instalat` aplica]ia [i v` pute]i abona la canale pentru a primi notific`ri când apare ceva interesant.

Una dintre cele mai bune aplica]ii pentru a g`si cele mai avantajoase pre]uri pentru biletele de avion. Interfa]a simpl` permite compararea rapid` a pre]urilor [i asigur` leg`tura direct` cu site-ul companiei aeriene, pentru finalizarea achizi]iei biletelor.

LIFE

Gardens By The Bay, un parc format din trei gr`dini, situate \n vecin`tatea m`rii, este un proiect prin care guvernul [i-a dorit s` transforme Singapore \ntr-un ora[-gradin`

Foto: Vali Mirea; © Kelvintt; © Crystaleyestudio; © Atorn Buaksantiah – Dreamstime.com

de Ana-Maria Marian, CEO [i ac]ionar Intermedicas

Visul unei nop]i de iarn` CUPLA}I-V~ CENTURILE DE SIGURAN}~! URMEAZ~ UN ZBOR DE 14 ORE, DAR EFORTURILE V~ VOR FI R~SPL~TITE |NZECIT, ODAT~ CE VE}I ATERIZA |N SINGAPORE.

P

e ceas, Singapore este \naintea României cu [ase ore. Dar, de \ndat` ce ve]i ateriza pe aeroportul din ora[ul-stat, ve]i realiza c` mica insul` din Asia este \naintea României, la toate capitolele, cu cel pu]in [ase ani. De la cel mai tehnologizat spa]iu verde din lume, celebrele Gardens By The Bay, pân` la cl`diri noi [i mall-uri uria[e, toate v` vor impresiona pe loc. Aici, noul se \mbin` armonios cu vechiul, iar din mijlocul unor zgârie-nori v` vor \ncânta privirea [i vechi temple hindu sau budiste.

Bine a]i venit \n Singapore!

Când s` vizitezi? Singapore este un ora[ care poate fi vizitat oricând, temperatura este relativ constant` pe tot parcursul anului, \n medie sunt 27 de grade.

Mie \mi place cel mai mult s` v`d Singapore \n lunile de iarn` (octombrie – februarie), când po]i fugi de frigul care te \nv`luie acas`, \n România.

Unde s` te cazezi? Pentru cei cu gusturi exclusiviste Marina Bay Sands este \ntradev`r spectaculos. Orchard Road [i str`zile din \mprejurime g`zduiesc multe hoteluri \n care predominant este bunul-gust, \n zona apropiat` de marile atrac]ii turistice.

Ce s` vizitezi? Lista este lung` [i ar trebui vreo dou` s`pt`mâni pentru a cunoa[te Singapore: gr`dina botanic` (cu o zon` dedicat` orhideelor, absolut spectaculoas`), templul Sri Mariammam (cel mai vechi templu hindu), zona Marina Bay Sands (muzeu, sky park, Gardens By The Bay), cartierele Little India [i cel arab, Clarke Quay [i \n general o plimbare pe orice strad` din Singapore are un farmec aparte [i specific.

Unde s` faci cump`r`turi? Singapore este ora[ul cump`r`turilor [i al mall-urilor, se poate face shopping indiferent de gusturi [i de buget. |ncepând de la magazine de firm` [i mall-uri luxoase pân` la China Town, \n Singapore toat` lumea cump`r` câte ceva. Orchard Road este cea mai faimoas` arter` pentru cump`r`turi; locul care \mi transmite mie un farmec aparte este Kampong Glam, cu magazine micu]e pictate \n culori vii.

Unde s` te relaxezi? Oriunde este loc pentru relaxare. De[i este un ora[ care vibreaz` de via]` [i de business, Singapore ofer` la orice pas câte un parc, un muzeu sau o teras` dr`gu]`. O croazier` pe râul care str`bate ora[ul este \n mod sigur o oaz` de relaxare.

Recomand`ri pentru o cin`? O cin` romantic` \n Singapore Fly. Sfaturi \nainte s` pleca]i? De[i este un ora[ cosmopolit, Singapore apar]ine totu[i altei culturi, cea oriental`. Regulile de polite]e uneori sunt diferite fa]` de cele cunoscute de noi; vorbitul \n public cu voce puternic` este dezaprobat, la fel ca [i mâncatul sau consumul b`uturilor pe strad` sau \n mijloacele de transport. {i, foarte important – mintea, atitudinea [i apetitul s` fie deschise [i preg`tite pentru experien]e de neuitat. Biz

Biz

79

LIFE

\ntâmpl` e posibil s` fiu de fapt \ntr-un conference call cu colegii sau clien]ii din alte ]`ri, sau pur [i simplu la telefon, \ntr-o discu]ie legat` de un subiect de business.

“Pentru mine publicitatea este o meserie [i un hobby”

Ore petrecute \n [edin]e: |n privin]a [edin]elor propriuzise, am \n]eles demult c` orice dep`[e[te dou` ore devine din ce \n ce mai pu]in productiv, a[a c` \ncerc pe cât se poate s` limitez durata acestora.

Manuela Necula CEO al Ogilvy & Mather Group România

“Publicitatea este pentru mine meseria pe care am ales-o, dar \n acela[i timp [i un hobby foarte drag.

Lucratul uneori \n weekend e inevitabil \n domeniul nostru [i nu mi se pare o mare problem`.”

M` trezesc la: 6.30.

“Ritualul” preferat diminea]a: Cafeaua de diminea]a este unul dintre momente mele favorite.

Când sunt acas` o beau pe terasa apartamentului sau pe canapea \n timp ce fac revista presei online, ce cuprinde de obicei principalale [tiri economice [i un parcurs rapid printre bloggerii mei favori]i. Când sunt \n c`l`torii de business sau leisure, \mi face o deosebit` pl`cere s` cobor \n sala de mic dejun, \n orice hotel din lume. Dat fiind faptul c` o parte a clien]ilor pentru care dezvolt`m proiecte se afl` pe alte fuse orare, obi[nuiesc s`-mi citesc tot la prima or` [i e-mailurile primite peste noapte.

Ajung la birou: Ora depinde de programul din fiecare zi. |n ultimii ani, cea mai mare parte a clien]ilor no[tri prefer` s` ne \ntâlnim la micul dejun pentru a discuta diverse aspecte legate

80

Biz

de businessul lor, a[a c` m-am adaptat acestui obicei [i am \nceput [i eu s`-mi stabilesc \ntâlnirile cu diver[i parteneri de business tot diminea]a. Când nu am astfel de \ntâlniri, ajung destul de devreme. Trebuie s` recunosc c` m` bucur \n fiecare diminea]` când m` \ndrept spre birou [i v`d biciclete cu oameni tineri [i frumo[i \ndreptându-se spre intrarea Ogilvy. Deschid u[a cl`dirii \n care avem sediul cu pl`cere [i, de cele mai multe ori, cineva zâmbe[te.

Aplica]ii [i alte gadgeturi favorite: iPhone-ul a \nlocuit Blackberry de mult` vreme [i am devenit de nedesp`r]it. Cu tot ce ne aduce el.

Ore petrecute \n sedin]e: Lucrez \ntr-un domeniu \n care interac]iunea cu ceilal]i este cel mai important lucru, fie c` e vorba de colegi, clien]i, parteneri de business etc. Biroul meu este arareori gol, iar când asta se

Lucrul \n weekend: Publicitatea este pentru mine meseria pe care am ales-o, dar \n acela[i timp [i un hobby foarte drag. Lucratul uneori \n weekend e inevitabil \n domeniul nostru [i nu mi se pare o mare problem`. Evident, tocmai datorit` diversit`]ii [i a vitezei cu care se desf`[oar` lucrurile \n acest domeniu, avem cu to]ii nevoie de weekenduri [i time off, ca s` ne putem re\nc`rca bateriile. Este o industrie frumoas`, dar foarte dur` [i competitiv`, [i de[i din afara pare “glamour”, ne face s` “ardem” cu mare intensitate.

Cum m` relaxez zilnic: O discu]ie cu un prieten bun e nepre]uit`. O plimbare \n cursul serii, pe lâng` magnoliile sau teii \nflori]i m` ajut` s`-mi limpezesc gândurile. O or` de Pilates are acela[i efect. Un film bun m` scoate mereu din cotidian [i poate fi o surs` de inspira]ie. |mi \nchei ziua de munc`: Cu câteva pagini din cartea de pe noptier`. Sau câteva articole din Vanity Fair, revista mea favorit` de foarte mul]i ani. Biz

6HTLUPP KL THYRL[PUN WV[ Ä THNPJPLUP 5VP SL WYVK\JLT IHNOL[H

POSM

SIGN

CUSTOM MADE DISPLAY