Biz 291 by Revista Biz

Biz

www.revistabiz.ro

CU CÂT CRESC SALARIILE |N 2016 {I |N CE DOMENII

DILEMA ECONOMIEI DUDUIE SAU BUBUIE?

CAMPIONII INFLUEN}EI |N SOCIAL MEDIA DIN ROMÂNIA Nr. 291 • 7 – 20 martie 2016 • 14 lei

CIDRUL UMPLE PAHARELE {I ATRAGE PRODUC~TORII

CHARLIE OTTLEY UN ENGLEZ PRINTRE CARPA}I

ROMÂNIA, ASUL SERVICIILOR PENTRU GIGAN}II TELECOM

Cum a transformat Victor Cotrutz compania Greentek \ntr-un juc`tor interna]ional pe pia]a sistemelor inteligente de iluminat cu leduri. Nr. 291

EDITORIAL

www.revistabiz.ro

Redactor-[ef Marta U[urelu Redactor-[ef adjunct Gabriel Bârlig` Senior Editori Ovidiu Neagoe – resurse umane Loredana S`ndulescu – marketing Ovidiu Vitan – interna]ional Alexandru R`descu – tehnologie Jurnali[ti Oana Voinea – finan]e, companii Lelia Petrescu – companii Colaboratori Paul Garrison Paul J.R. Renaud Adrian Stanciu Cristian Manafu Fotograf Vali Mirea Director publicitate & evenimente Giuseppina Burlui Manager de publicitate & evenimente Simona Andrei Art Director Lumini]a R`ileanu Prelucrare foto & prepress Aurel {erban Produc]ie [i distribu]ie Dan Mitroi

Biz Agency Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 34 94 01 Fax: 0371 60 20 79 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

Antreprenorii cu A mare

in experien]a mea de pân` acum, un antreprenor care [i-a bazat succesul pe o strategie clar`, nu pe simpla speculare a unei oportunit`]i de pia]`, vorbe[te mult mai pu]in despre el, evit` s` dea lec]ii [i reguli universal valabile [i, culmea, vorbe[te despre faptul c`, pentru a reu[i, ai nevoie [i de [ans`. Am \ntâlnit câ]iva astfel de antreprenori \n anii de pres` de business, dar am fost \ncântat s` mai cunosc recent unul tân`r, cu viziune [i planuri clare despre dezvoltarea businessului s`u. |l vede]i pe coperta acestei reviste, pentru c` Victor Cotrutz adun` multe dintre calit`]ile oamenilor de business pe care vrem s` le promov`m \n Biz – viziune, inova]ie, creativitate, seriozitate, ambi]ie. Ace[tia sunt oamenii despre care vrem s` scriem \n paginile revistei [i pe care ne lupt`m s` \i aducem la evenimentele noastre. Este ambi]ia noastr` de a aduce \n fa]` oamenii care merit` cu adev`rat s` se afle \n lumina reflectoarelor \ntr-o ]ar` \n care prea des ies \n prim-plan nonvalori lipsite de substan]`. C`ut`m antreprenori [i oameni de afaceri adev`ra]i, care construiesc businessuri pe baze solide, greu de d`râmat chiar [i de cutremure economice majore, [i care nu se plâng la greu, ci \[i suflec` mânecile [i trec la treab`. Victor Cotrutz a gândit dezvoltarea companiei Greentek pas cu pas [i a ajuns ast`zi s` concureze pe pie]ele interna]ionale de la egal

la egal cu juc`tori cu tradi]ie. M-a impresionat mai ales faptul c` mizeaz` permanent pe inova]ie [i apeleaz` la cele mai noi tehnologii pentru a-[i devansa concuren]a. Nu sunt mul]i antreprenorii locali care se ambi]ioneaz` s` nu se limiteze cu businessul lor la pia]a româneasc`. Dar e timpul ca to]i s` se gândeasc` dac` nu cumva este timpul s` nu-[i pun` singuri limite [i s` treac` la urm`torul nivel. Pentru c` asta face un antreprenor adev`rat.

Gabriel Bârlig`, Redactor-{ef Adjunct Biz

ISSN 1454-8380

Tipografie

Biz

SUMAR Pagina 24

Pagina 34

Biz 291 START

4 O schimbare de atitudine 6 Cele mai valoroase branduri tech 7 Cel mai mare mall din ]ar` 9 La pas prin ora[ul inteligent 10 Dac` Marea Britanie o [terge engleze[te? 11 Business cu zâmbetul pe buze

COVER STORY

12 Când inova]ia iese la lumin`

ANTREPRENORIAT

20 Gourmanderie [i alte fine]uri 56 Inova]ie cu impact social 59 Pasiune \nfloritoare

ANALIZ~

24 Ghidul salariilor 2016 50 Rena[terea cidrului

Foto copert`: VALI MIREA

FINAN}E Pagina 78

34 Bubuie sau duduie? 38 Cardul de salariu vine cu beneficii 41 Accent pe engagement 42 }ar`, ]ar`, vrem list`ri!

TECH Pagina 12

46 Centrul global România 48 Deschiderea slovac`

STRATEGIE

60 Mai multe ecrane, o singur` agen]ie 62 Campionii blogosferei române[ti

LIFE

Pagina 50 2

Biz

69 Bråncu[i prin filtrul dadaist 67 O nou` c`l`torie \n fiecare cea[c` 68 Un englez printre Carpa]i 73 C`l`torie \n lumea steampunk 76 C-un SUV to]i suntem datori 79 Arriba, abajo, al centro y adentro 80 Florentina Alm`janu: Nu te po]i opri s` cau]i idei noi

START

O schimbare de atitudine CAMPANIA “SUNT UN }~RAN”, LANSAT~ DE BIZ {I DDB LA SOCIAL MEDIA SUMMIT BUCURE{TI, A CONVINS PESTE 22.400 DE ROMÂNI S~ SE IMPLICE DIRECT |N SCHIMBAREA ATITUDINII FA}~ DE UN CUVÂNT CARE FACE PARTE DIN FIBRA POPORULUI ROMÂN. DE GABRIEL BÅRLIG~

untem o revist` de business [i recunoa[tem: suntem ]`rani. Când vine vorba despre valorile autentice române[ti, nu st`m pe margine, ci trecem la fapte. Este motivul pentru care am lansat, al`turi de DDB România, campania “Sunt un ]`ran”, un demers de sus]inere a valorilor autentice române[ti. Scopul campaniei este ca românii s` redescopere ce \nseamn`, de fapt, s` fii ]`ran [i s` ne aducem aminte de \n]elesul primar al cuvântului [i valorile cu care e asociat: cinste, respect, bun`tate, simplitate, modestie. |n demersul nostru de sus]inere a valorilor române[ti am apelat la oameni de valoare, personalit`]i care s` ne sprijine \n transmiterea mesajului campaniei: Smiley – artist [i vedet` TV; Tudor Giurgiu – regizor, scenarist [i produc`tor; Alina Zar` Prunean – antreprenoare, fondatoarea Mândra Chic; C`t`lin N`st`soiu – artist, fondator Ronativ; Marius Tudosiei – antreprenor, fondator

Biz

B`c`nia Veche; Nicolai Tand – chef, fondator La Cantine de Nicolai; Cristian China Birta – blogger; Virgil Ian]u – vedet` TV; Felix P`tr`[canu – antreprenor, cofondator FAN Courier; Drago[ Petrescu – antreprenor, fondator City Grill – [i Vlad Petreanu – jurnalist [i blogger. De la lansare, ni s-au al`turat \n campanie numero[i antreprenori, manageri [i profesioni[ti din mediul de business, media [i cultur`, al`turi de to]i cei care care au rezonat cu mesajul nostru. R`spunsul oamenilor la apelul nostru simplu a fost extraordinar. La ora scrierii acestui articol, 22.402 de utilizatori au recunoscut c` sunt ]`rani prin intermediul site-ului suntuntaran.ro [i al aplica]iei campaniei. |n primele 10 zile, 63.324 de utilizatori au accesat platforma campaniei, 20.135 dintre ace[tia f`când-o chiar \n prima zi. Astfel, procentul celor care au r`spuns pozitiv [i s-au implicat \n campanie este de nu mai pu]in de 35% din total, o cifr` impresio-

nant`, care valideaz` insight-ul de la baza campaniei: este nevoie de reabilitarea [i con[tientizarea valorilor primordiale cu care este asociat ]`ranul român, fa]` de sensul peiorativ ce i se d` ast`zi, când este folosit cu prec`dere ca o insult`. Campania are ca suport online platforma suntuntaran.ro [i folose[te hashtag-ul #suntuntaran pe Facebook [i Instagram, unde oricine poate posta fotografii sau clipuri \n care s` recunoasc` motivele pentru care e ]`ran. Principalul canal de achizi]ie pe platforma campaniei a fost Facebook, care a atras 74% dintre utilizatori. Pe Facebook, peste 20.800 de persoane vorbesc sau au postat despre #suntuntaran, iar clipul campaniei a strâns \n total 140.000 de vizualiz`ri, 1.649 de like-uri [i 1.385 de share-uri. La \ncheierea campaniei, \n luna aprilie, Biz va organiza Gala “Valori de România”, \n cadrul c`reia vom premia valorile autentice române[ti. Biz

Restan]i la digitalizare DE{I ST~ BINE LA ACCESUL LA INTERNET DE MARE VITEZ~ {I A MAI RECUPERAT DIN DECALAJUL DIGITAL LA NIVEL UE, ROMÂNIA ARE |N CONTINUARE O SERIE DE “G~URI NEGRE” LA IMM-URI {I SERVICII PUBLICE. DE ALEXANDRU R~DESCU

ocietatea digital` este ast`zi un motor de business [i faciliteaz` rela]ionarea \ntre cet`]ean [i autorit`]ile publice. Cu condi]ia s` fie func]ional`. Cel mai recent raport UE pe acest subiect arat` progresele României, dar [i distan]a pe care o mai avem de recuperat, \n special când vine vorba de business online sau servicii oferite de autorit`]ile publice. Astfel, România se situeaz` deasupra mediei UE \n privin]a accesului la internet de mare vitez`, re]elele na]ionale putând oferi viteze de 30 Mbps, pentru 72% dintre gospod`rii, media UE fiind de 71%, se arat` \n Raportul DESI (Indicele Economiei [i

Societ`]ii Digitale privind evolu]ia statelor membre UE). |n raportul Comisiei se men]ioneaz` c` România a f`cut cele mai mari progrese \n domeniul conectivit`]ii, clasându-se pe locul 23, \n rândul statelor membre. |n prezent, 59% dintre abonamentele la internet fix sunt abonamente la conexiuni rapide de internet, fa]` de 54%, \n anul 2013, ceea ce plaseaz` România pe locul al doilea, din acest punct de vedere, potrivit documentului. Pe de alt` parte, raportul CE relev` faptul c` 32% dintre români nu au utilizat niciodat` internetul [i doar 26% dintre cet`]eni de]in competen]e digitale de baz`. O tendin]` inte-

resant` este aceea c`, de[i românii sunt activi pe re]elele sociale, au o \ncredere foarte sc`zut` \n utilizarea serviciilor de online banking (9,6%), [i cump`r`turi online (18%). Raportul DESI atrage aten]ia c` \ntreprinderile române[ti vor avea dificult`]i \n a concura pe pia]a global` digital`, dac` nu vor utiliza mai mult aplica]iile de comer] electronic [i cloud computing. Doar 7,4% dintre IMM-uri vând online \n România [i doar 1,9% dintre acestea vând online \n alte state membre. O alt` tem` important` prezentat` \n raport se refer` la serviciile oferite de autorit`]ile publice, unde România trebuie s` fac` progrese. Biz

Biz

START

CÅT COST~ UN ANGAJAT? Foto: © Phoenix021 – Dreamstime.com

Angajatorii din Romånia trebuie s` pl`teasc` peste 23% din salariul angaja]ilor sub form` de contribu]ii sociale, cu 10% peste media global`. România are unele dintre cele mai ridicate taxe [i costuri obligatorii cu asigur`rile dintre toate ]`rile care au f`cut obiectul unui studiu realizat de re]eaua de contabilitate UHY Audit CD. Un angajator din România pl`te[te, \n medie, peste 6.900 de dolari la un salariu de 30.000 de dolari pe an. Contribu]iile pl`tite de angajatorii romåni sunt mai mari decåt \n alte state est europene, costurile cu angaja]i similari fiind de 17,2% din salariu \n Croa]ia [i 20,7% \n Polonia. ComFoto: © Andyfoto – Dreamstime.com

Cele mai valoroase branduri din tehnologie

paniile din Romånia pl`tesc 23,1% din salariile anuale ale angaja]ilor pe asigur`rile sociale [i alte contribu]ii salariale, rat` peste media la nivel mondial de 20,5% din salariu. Potrivit UHY Audit CD, aceast` situa]ie este \ntålnit` cu toate c` din 2012 costurile companiilor cu contribu]iile s-au redus de la 21,6% la 20,5% la nivel mondial. Costurile salariale propor]ional ridicate ar putea pune \n pericol crearea de locuri de munc` [i cre[terea veniturilor reale. Au fost [i progrese, fiind \nregistrat` o sc`dere \ncurajatoare de peste o treime a sumei pe care companiile din Romånia trebuie s` o pl`teasc` \n plus fa]` de salariile angaja]ilor, sub forma contribu]iilor la stat, de la 35,3% la 23,1%. "A existat o sc`dere \ncurajatoare a procentului de contribu]ii salariale, \ns` mai sunt multe de f`cut", spune Camelia Dobre, Managing Partner al UHY Audit CD. (O.N.) 6

Biz

CÂT VALOREAZ~ BRANDURILE CARE DOMIN~ LUMEA GLOBAL~ A TEHNOLOGIEI? DE CE APPLE VA FI GREU DE AJUNS |N PERIOADA URM~TOARE? DE GABRIEL BÅRLIG~

ompaniile din domeniul tech [i-au ar`tat mu[chii la recentul World Mobile Congress din Barcelona, ocazie perfect` pentru compania de consultan]` Brand Finance s` lanseze Top 100 cele mai valoroase branduri tech din lume \n acest moment. Primul loc n-a fost o surpriz`, de[i nu a lansat nimic la Barcelona, conform tradi]iei. Apple r`mâne lider incontestabil, cu o valoare a brandului estimat` la aproape 146 de miliarde de dolari, \n cre[tere cu 14% fa]` de edi]ia precedent`. Nici nu e de mirare având \n vedere c` ultimele trei luni din 2015 au adus gigantului american venituri record de 75,3 miliarde de dolari. Sigur,

cre[terea Apple a \ncetinit, lucru normal având \n vedere c` pia]a de smartphoneuri se apropie cu pa[i rapizi de maturitate peste tot \n lume, dar iPhone r`mâne standardul industriei. Pe locul doi, Google a \nregistrat o cre[tere a valorii de brand de 23%, dep`[ind 94 de miliarde de dolari, de[i a trecut anul trecut printr-o reorganizare, astfel c` acum compania-mam` a Google se nume[te Alphabet. Pe trei g`sim Samsung, principalul rival al celor de la Apple, cu o valoare \n sc`dere cu 13% fa]` de edi]ia precedent`, dar cu un reviriment la nivel de imagine datorit` primirii bune de care s-a bucurat modelul Galaxy S6. Iar recentul lansat Galaxy S7 a ad`ugat rezisten]a TOP 10 CELE MAI VALOROASE BRANDURI TECH la ap`, o durat` de via]` mai mare a bateriei [i posibilitatea Loc Loc Brand Valoare Evolu]ie 2016 2015 (mld. $) (%) de a m`ri memoria prin carduri externe, care disp`ruse la mode1. (1) Apple 145,918 14% lul anterior. 2. (2) Google 94,184 23% 3. (4) Samsung 71,214 -13% Cel mai bine situat nou intrat 4. (5) Amazon.com 69,642 24% \n top este brandul Uber, care 5. (3) Microsoft 67,258 0% apare \n clasament direct pe 6. (6) GE 37,216 -22% locul 16, cu o valoare estimat` la 7. (9) Facebook 34,002 41% 11 miliarde de dolari. De remar8. (7) IBM 31,786 -10% cat este c`, dup` Top 10, primele 9. (8) Intel 22,845 -9% trei branduri sunt din China 10. (10) Oracle 22,136 -3% Sursa: Brand Finance Huawei, Alibaba [i Baidu. Biz

START

Cel mai mare mall din ]ar` EMAG, CEL MAI MARE MAGAZIN ONLINE DIN ROMÂNIA, DEVINE {I MAI MARE DATORIT~ CRE{TERII IMPORTANTE A PLATFORMEI MARKETPLACE, CARE A ATINS RECENT PRAGUL DE PESTE 1.000 DE MAGAZINE PARTENERE. DE OVIDIU NEAGOE

u un trafic lunar de 20 de milioane de vizite, mai mare decåt traficul cumulat al celor mai mari zece malluri din ]ar`, eMAG a devenit destina]ia de cump`r`turi preferat` de romåni [i cel mai mare “mall” din Romånia. Oferta eMAG con]ine \n prezent \n jur de 13.000 de branduri [i 1.100 de categorii listate, care acoper` o gam` larg` de produse de la telefoane, la articole sportive. “eMAG a devenit un centru comercial \n care am oferit posibilitatea altor retaileri s` vånd` c`tre clien]i, prin platforma Marketplace”, spune Iulian Stanciu, CEO al eMAG. “Este o direc]ie principal` de cre[tere pentru noi [i are efecte pe dou` planuri: diversific` experien]a de cump`-

rare pentru clien]i, care g`sesc la eMAG aproape orice, [i dezvolt` pia]a de e-commerce din Romånia atåt ca volum, cåt [i prin standarde \nalte de servicii”, adaug` Iulian Stanciu.

Din mallul eMAG clien]ii pot achizi]iona o gam` larg` de produse, atåt de la companii romåne[ti, cåt [i interna]ionale. Platforma Marketplace a ajuns recent la 1.000 de magazine partenere. Printre brandurile autohtone prezente acum [i online prin eMAG se num`r` F64, Mobexpert, C`rture[ti, Otter, Optiplaza, Flori de Lux, Mirano, Arsis sau Fares. Portofoliul de branduri interna]ionale cuprinde Franke, Hervis Sports sau Meli Melo. Actualmente, comenzile realizate de clien]i pentru partenerii din Marketplace reprezint` 25% din vånz`rile generate de platforma eMAG, dar \n urm`torii cinci ani magazinele partenere vor genera peste jum`tate din valoarea comenzilor cumulate ale eMAG. Biz

Biz

START

Nout`]ile de pe pia]a de smartphone-uri vin \n valuri, iar China deja \ncepe s`-[i flexeze mu[chii \n domeniu prin branduri care au pornit la cucerirea pie]elor globale. Ultimul venit este Coolpad. Dup` ultimele statistici de pe pia]a global` smartphone, produc`torii chinezi au reu[it performan]a de a avea trei branduri \n top 5. Al]i produc`tori din zon` pândesc acest mult râvnit clasament, \ntre ei aflându-se, al`turi de gigantul ZTE (implicat [i \n produc]ia de echipamente), [i Coolpad, companie care la sfâr[itul lunii ianuarie a lansat dou` noi modele pe pia]a european`, \ntr-un eveniment desf`[urat la Munchen: Porto S [i Torino S. Primul men]ionat urmeaz` s` ajung` pe pia]a româneasc` pe la mijlocul lui aprilie, un terminal dual SIM [i LTE/4G pe platform` Android 5.1 Lollipop. Porto S ofer` o rezolu]ie HD de 1280×720 pixeli, pe un ecran cu o diagonal` de 5 inci, care adun` la un loc 294 de ppi. Cu o talie de 7,6 mm si 125 de grame, terminalul se bazeaz` pe un procesor quadcore produs de catre Mediatek.Camera principal` este 8 MP (HD 1080), cea secundar` de 2MP iar bateria este de 2000mAh. Produc`torul promite c` \n modul standby \n re]ea 3G via]a bateriei poate ajunge pân` la aproximativ 7 zile. Memoria intern` a smartphone-ului este de 8 GB, la care se adaug` un card MicroSD de 64GB. Pre]ul estimativ la liber va fi de la 129 de euro. Modelul Torino S va ajunge \n România \n luna mai. (A.R.) 8

Biz

Foto: © Cybrain – Dreamstime.com

INVAZIA CHINEZ~, VALUL DOI

Comer]ul electronic B2B cre[te la 12 miliarde de euro COMPANIILE FOLOSESC TOT MAI MULT PLATFORME INTEGRATE DE E-COMMERCE B2B {I VOR DETERMINA O CRE{TERE A PIE}EI CU 20% |N ACEST AN. DE OVIDIU NEAGOE

ea mai mare pondere \n comer]ul electronic business-tobusiness (B2B) din Romånia o au \n prezent IT&C-ul, atåt partea hardware, cåt [i cea software, electrocasnicele, sectoarele auto, home & deco, fashion [i produsele conexe agriculturii, ultimele dou` \nregistrånd o cre[tere accelerat`, potrivit informa]iilor Teamshare, una dintre cele mai importante platforme integrate de e-commerce din Romånia. “E-commerce-ul din Romånia va continua s` creasc` [i \n 2016, pe fondul apari]iei unor noi produc`tori sau importatori care vor implementa solu]ii B2B, cåt [i datorit` major`rii volumelor tranzac]ionate de juc`torii deja prezen]i \n pia]`. Astfel, estim`m c` \n acest an comer]ul electronic B2B va ajunge la 12 miliarde de euro”, spune Marius Panait, Managing Partner la Entelion Software, compania ce dezvolt` platforma Teamshare. Potrivit acestuia, \n prezent din ce \n ce mai multe site-uri B2B de la nivel local folosesc platforme integrate cu ERP [i marketplace-uri cu sisteme de plat` online [i firme de curierat, con-

vinse de oportunit`]ile oferite de retailul online, care cre[te cu o rat` mai accelerat` decåt cel offline, dar [i de necesitatea automatiz`rilor de procese [i reduceri costurilor de operare a comenzilor. Astfel, dac` anul trecut 10% din totalul juc`torilor din e-commerce-ul B2B foloseau platforme integrate, num`rul lor ar urma s` creasc` pån` la 20% \n 2016. O platform` integrat` de e-commerce se adreseaz` \n principal companiilor B2B din zona de produc]ie [i distribu]ie, cu mul]i parteneri, un volum ridicat de comenzi [i opera]iuni multiple, care au nevoie de optimizarea [i sincronizarea tuturor acestor procese. O companie de profil care apeleaz` la o asemenea solu]ie \[i poate cre[te vånz`rile cu 15% - 25% \n cåteva luni, \n timp ce costurile de procesare a comenzilor s-ar reduce cu aproximativ 30%, potrivit datelor furnizate de Teamshare. Anul trecut, cea mai mare sum` tranzac]ionat` pentru o companie B2B prin intermediul platformei Teamshare a fost de 670.000 de lei. Comanda a fost plasat` pentru un retailer IT&C. Biz

START

La pas prin ora[ul inteligent CUM POATE CONTRIBUI TEHNOLOGIA LA CREAREA UNUI ECOSISTEM ARMONIOS |N ORA{E MULT MAI PRIETENOASE CU LOCUITORII LOR, CU MEDIUL |NCONJUR~TOR {I MULT MAI ADAPTATE LA NECESIT~}ILE {I PREFERIN}ELE FIEC~RUIA. DE GABRIEL BÂRLIG~

orbim des despre pulsul ora[ului, despre vibra]ia pe care ne-o transmite o metropol`. |ns` ritmul acestor “b`t`i de inim`” ale citadelei este dictat de felul \n care infrastructura, sistemul s`u circulator, r`spunde cu adev`rat nevoilor locuitorilor. Grupul Deutsche Telekom e un exemplu \n ceea ce prive[te implementarea solu]iilor de tip smart city. Pe plan local, Telekom Romania a implementat deja câteva dintre acestea, precum Managed Wi-Fi copacul digital sau o solu]ie de monitorizare a distribuitoarelor automate de produse, numit` vending telemetry. Biz

1 BIKE-SHARING

TELEMEDICIN~

Sistem public automatizat de folosire în comun a bicicletelor prin intermediul c`ruia c`l`torii ridic` [i apoi las` bicicletele puse la dispozi]ia lor din/în sta]iile special amenajate. Fiecare astfel de sta]ie este dotat` cu punct pentru plat` automat`, alimentare cu energie [i supraveghere video.

Solu]ii medicale la distan]` care conecteaz` pacien]ii cu furnizori de servicii medicale [i speciali[ti, ajutând la reducerea costurilor [i optimizarea activit`]ii medicale. Cre[te confortul pacien]ilor prin evitarea deplas`rilor regulate la medicul specialist [i reduce aglomerarea spitalelor [i a sec]iilor de specialitate.

45 TRANSPORT PUBLIC INTELIGENT 1

13 10

14 6 11

Sistem de gestiune a transportului public care monitorizeaz` autobuzele \n timp real [i coreleaz` ruta [i programul normal cu timpii de a[teptare \n trafic pentru a putea identifica eventuale \ntârzieri. C`l`torii afl` astfel ora exact` la care urmeaz` s` ajung` \n sta]ie autobuzul.

67 5

PARCARE INTELIGENT~

4 9 8

COPACUL DIGITAL

MANAGED WI-FI

Solu]ie a Telekom Romania [i Smart Sun Solutions care const` într-un înc`rc`tor solar pentru dispozitive mobile, cu conexiune Wi-Fi la internet.

Solu]ie de internet Wi-Fi pentru companii cu component` de data analytics. Utilizatorii finali au acces la internet, iar companiile pot extrage date relevante, ca de exemplu despre zonele cu traficul cel mai intens într-un magazin.

11 12

Solu]ie de optimizare a locurilor de parcare care ajut` [oferii s` câ[tige timp în trafic, asigur` un trafic mai fluid, emisii de CO2 mai reduse [i scade riscul amenzilor pentru parcare neregulamentar`.

13 14

ILUMINAT PUBLIC INTELIGENT

VENDING TELEMETRY

SUPRAVEGHERE VIDEO

Solu]ii care asigur` reglarea intensit`]ii luminii în func]ie de nevoi, reducând astfel consumul de energie. Sistemele au alerte în caz de furt, ]in eviden]a în timp real a mentenan]ei [i genereaz` rapoarte detaliate pentru optimizarea iluminatului public.

Solu]ie pentru gestionarea de la distan]` a automatelor care monitorizeaz` stocurile [i coreleaz` informa]iile cu sistemul de gestionare a aprovizion`rii.

Cre[te siguran]a cet`]enilor prin monitorizarea spa]iilor publice (str`zi, parcuri, cl`diri etc.) cu camere de luat vederi [i folosirea aplica]iilor de analiz` avansat` a imaginii video pentru detectarea automat` a incidentelor [i alertarea autorit`]ilor.

Biz

START

Nu chiar, mai ales c` [i tichetele de mas` \ncep s` fac` tranzi]ia c`tre carduri. Dar Sodexo, companie ce activeaz` pe pia]a tichetelor de mas`, a tichetelor cadou [i a solu]iilor de incentivare, a preluat 20% din ac]iunile companiei române[ti Benefit Seven, de]in`toarea 7card, cel mai mare furnizor de abonamente de sport [i wellness pentru angaja]ii din România. 7card este un abonament lunar care permite accesul la 230 de s`li cu multiple activit`]i sportive \n opt ora[e din

Foto: © Evgenyi Gromov – Dreamstime.com

TICHETE DE MERS LA SAL~?

Dac` Marea Britanie o [terge engleze[te din UE? DE{I S-A AJUNS LA UN COMPROMIS PENTRU CA MAREA BRITANIE S~ R~MÂN~ |N UE, R~MÂNE HOPUL REFERENDUMULUI BRITANIC DIN IUNIE. CUM AR AFECTA BREXIT ROMÂNIA ? DE OANA VOINEA

]ar`: Bra[ov, Bucure[ti, Cluj-Napoca, Craiova, Ia[i, Pite[ti, Ploie[ti [i Timi[oara. 7card are peste 10.000 de abona]i activi, angaja]i ai companiilor din domenii precum IT&C, telecomunica]ii, pharma [i healthcare, retail, sistemul financiar-bancar, asigur`ri, FMCG. Cofondatorii Benefit Seven, Andrei Cre]u [i Iulian C\rciumaru, care de]ineau fiecare câte 40% din companie, au vândut o participa]ie de 8% fiecare, iar C`t`lin Iva[cu, care avea 20%, a vândut 4%. “Cardul pentru sport vine \n completarea ofertei salariale ca un beneficiu atractiv, care spore[te satisfac]ia angaja]ilor la locul de munc`, \ncurajându-i s` adopte un stil de via]` s`n`tos, [i are impact direct \n gradul de loialitate [i reten]ie al acestora”, spune Andrei Cre]u. Benefit Seven a avut \n 2015 o cifr` de afaceri de 1,8 milioane de euro [i estimeaz` venituri de 3,5 milioane de euro \n 2016. (G.B.) 10

Biz

ventuala ie[ire a Marii Britanii din UE ar perturba semnificativ remiterile din partea muncitorilor români imigran]i, dar ar putea afecta [i exporturile României c`tre Regatul Unit. “Cel mai pesimist scenariu \n cazul unei ie[iri a Marii Britanii din UE ar fi impunerea de restric]ii care ar putea for]a aproximativ 170.000 de români cu numere de asigurare na]ional` s` se \ntoarc` \n România sau s` se mute \n alte ]`ri UE. Asta ar putea conduce la o perturbare major` a fluxului de bani, \ntrucât expa]ii români trimit acas` peste 500 de milioane de euro pe an (0,3% din PIB), potrivit estim`rilor noastre”, arat` un raport al anali[tilor b`ncii austriece Erste. Dincolo de banii trimi[i acas` de românii care lucreaz` \n Marea Britanie, trebuie s` ]inem cont [i de faptul c` statul britanic este un partener comercial important al României. “Dac` Brexitul creeaz` dificult`]i economiei britanice, a[a cum se a[teapt` unii, ar putea lovi \n

exporturile României, \n special de «ma[ini [i echipamente de transport» (46% din exporturile totale c`tre Marea Britanie). Marea Britanie este a cincea cea mai important` destina]ie pentru exporturile României, cu o pondere u[or peste 4% din livr`rile la extern (sau 2,3 miliarde de euro)”, arat` anali[tii Erste. Marea Britanie va organiza pe 23 iunie un referendum privind r`mânerea \n Uniunea European`. Liderii statelor membre UE au ajuns recent la un acord privind termenii men]inerii Marii Britanii \n Uniune, documentul con]inând o clauz` care va permite limitarea indemniza]iilor sociale ale angaja]ilor comunitari str`ini, \n anumite condi]ii. Pre[edintele Klaus Iohannis a anun]at \ns` c` cet`]enii români care lucreaz` \n Marea Britanie \n prezent nu vor fi afecta]i de deciziile luate la Consiliul European de la Bruxelles, punctând c` România a ob]inut la negocieri ca solicit`rile de restric]ionare a liberei circula]ii s` se fac` \n baza unor justific`ri solide. Biz

START

Business cu zâmbetul pe buze A DEZVOLTAT O REPREZENTAN}~ NA}IONAL~ DE IMPLANTURI DENTARE, IAR DE DOI ANI A PORNIT PE CALEA ANTREPRENORIATULUI CU 24/7 DENTAL, O CLINIC~ DENTAR~ AFLAT~ NONSTOP LA DISPOZI}IA PACIEN}ILOR. DE GABRIEL BÂRLIG~

orelei Nassar este medic stomatolog, specializat` \n chirurgie oro-maxilo-facial` [i implantologie, iar când o \ntâlne[ti vezi imediat cât e de hot`rât`, optimist`, pasionat` de ceea ce face [i mereu cu zâmbetul pe buze.

Cum v-a]i descoperit pasiunea pentru stomatologie [i cum au fost \nceputurile \n antreprenoriat? De când m` [tiu am vrut s` fiu medic. |n facultate mi-a pl`cut zona de estetic a stomatologiei, faptul c` trebuie s` sculptezi uneori din material \n continuarea dintelui. Odat` cu \nceputul practicii medicale \n Israel, am descoperit [i implica]iile psihologice – comunicarea cu pacientul, rela]ia terapeutic`. {i atunci m-am \ndr`gostit de stomatologie. Cât despre antreprenoriat, s-a \ntâmplat odat` cu repatrierea mea din Israel, \n 2006. De[i acolo parcursesem ni[te etape ale carierei medicale – aveam experien]` clinic` de 15 ani [i o specializare cu 10 ani de spital, opera]ii mari [i nenum`rate cursuri [i diplome la activ – aici nimeni nu m` [tia. Am fondat o reprezentan]` na]ional` de implanturi dentare, AB Dental, [i am \nceput s` dau cursuri de implantologie \n diverse contexte [i \ncet-\ncet s-au legat lucrurile. Am \nceput s` colaborez cu diverse clinici din Bucure[ti [i din ]ar` pe aceast` ni[` – mergeam la ei [i operam. |nceputurile \n antreprenoriat au fost pline de provoc`ri. Dup` un curs despre IMM-uri \n Israel [i ceva training 1 la 1 cu o specialist`, am venit f`r` buget, f`r` habar \n cifre sau gestiune, dar foarte hot`rât` [i cu foarte mult` putere de munc` – doar aveam de crescut doi copii! Care e calea de la a lucra ca medic stomatolog pân` la a deschide o clinic` stomatologic` cu disponibilitate nonstop? Know-how-ul. {i pentru mine acest proces de cre[tere [i dezvoltare profesional` este continuu. Spuneam c` am colaborat cu mai multe clinici \n toate col]urile ]`rii

reze deschidere, flexibilitate [i \n]elegere. |n]elegem c` pacien]ii, \n via]a aceasta atât de tumultuoas` [i plin` de stres, nu au timp s` vin` la dentist. {i atunci, le oferim acest timp – pot veni la orice or`, oricând, oricum, f`r` a fi necesar` neap`rat o programare. Pentru c` noi chiar credem \n motto-ul nostru: “Come as you are!”. Care a fost cea mai mare provocare \ntâmpinat` de la deschiderea clinicii 24/7 Dental? Concuren]a acerb`. Sunt foarte multe clinici stomatologice \n ora[, \n ]ar`. De[i pe mine acum m` cunosc oamenii, specialitatea mea face ca, odat` terminate interven]iile chirurgicale dentare, acel pacient s` nu mai aib` nevoie de mine mul]i ani – eu spun o via]` “|n]elegem c` pacien]ii, \n via]a \ntreag`, dac` \[i men]ine o aceasta atât de tumultuoas` [i plin` stare de igien` oral` bun` [i de stres, nu au timp s` vin` la dentist. monitorizare dentar` con[tiincioas`. Dar revenind la \ntreba{i atunci le oferim acest timp – pot re, o clinic` e altceva decât un veni la orice or`, oricând, oricum, f`r` doctor – deci a trebuit s` cona fi necesar` neap`rat o programare.” struiesc acest brand, bazându-m` pe cuno[tin]ele pe care LORELEI NASSAR, le acumulasem cu prima comfondatoare 24/7 Dental panie fondat`. {i am f`cut acest lucru luând decizii rapid, muncind mult, punând suflet, energie [i voie bun`! [i \n multe ora[e mici eu am pus primele implanturi. Odat` cu dezvoltarea compaDe ce v-a]i \ntors \n România? niei AB Dental a crescut [i reputa]ia mea Nu am plecat \n urma unor nepl`ceri sau profesional` [i a devenit imperios necesar pentru c` iarba vecinului e mai verde. M-am un singur loc unde s` operez, s` predau, \ntors ca s` fac lucruri aici, am [tiut c` sunt s` manageriez. La multe dintre opera]iile multe de dezvoltat [i de crescut \n ]ar`, c` oamele asistau, cum fac [i acum, medici timenii no[tri sunt deschi[i [i inteligen]i [i voi neri cu care \mpart ceea ce [tiu – nu m` face treab` aici. {i m-am \ntors pentru c` puteam plimba cu ei dup` mine prin ]ar`. mai aveam mun]i \n România de urcat! Biz Disponibilitatea nonstop a venit s` sugeBiz

Biz

când

inova]ia iese la lumin` EstE mÂndru dE faptul c~ facE produc}iE, cErcEtarE {i inovarE |n romÂnia {i a cucErit piE}ElE ExtErnE cu solu}ii intEligEntE dE iluminat cu lEduri. victor cotrutz arat~ c~ viitorul nu apar}inE mastodon}ilor, ci companiilor flExibilE {i inovatoarE cum EstE grEEntEk. TEXT GabriEl bÂrliG~

FOTOGraFii Vali MirEa

Biz

A COVER STORY

Acum aproape zece ani, \n laboratoarele de fizic` [i optoelectronic` ale celebrei universit`]i americane Stanford, Victor Cotrutz, aflat \n vizit` la fratele s`u, era introdus \n domeniul ledului – dioda emi]`toare de lumin`. A fost momentul care i-a schimbat via]a absolventului de SNSPA [i l-a adus pe calea antreprenoriatului \ntr-un domeniu \n care nu avea expertiz` la acel moment.

Avea \ns` o pasiune pentru cercetare \nc` din copil`rie, dup` ce crescuse \ntr-o familie de doctori cu background \n cercetare \n laboratoare de biologie celular` [i molecular`. A pornit \n acest business al`turi de doi parteneri, iar \n 2008 zbura spre China cu o schi]` [i un prim produs, fiindc` la acea vreme statul asiatic era locul unde mergeau to]i cei care f`ceau produc]ie de corpuri de iluminat pe baz` de leduri. “Pentru noi, aventura din China a durat relativ pu]in, \ncheindu-se \n 2009, cånd am fondat Greentek \n Romånia [i ne-am dat seama c` problema \n China e controlul calit`]ii”, \mi

Biz

poveste[te Victor Cotrutz \n biroul companiei din Bucure[ti. Dar nu numai controlul calit`]ii l-a convins s` aduc` produc]ia \n Romånia, ci [i un alt lucru pe care-l remarcase tot \n SUA. “Am v`zut \n America produse cu eticheta «Proudly made in USA», mi-a pl`cut foarte mult conceptul [i am zis, de ce s` nu putem produce \n Romånia? Cred foarte mult \n ideea de «Proudly made in Romania», «Proudly made in Europe»”, spune antreprenorul. Prin urmare, Greentek se måndre[te ast`zi cu faptul c` peste 70% dintre componentele produselor sale sunt fabricate \n Europa, ba chiar la unele produse acest procent ajunge la 80-90%. “Este \n politica companiei s` lucreze cu componente produse \n Europa. Sunt favoriza]i produc`torii europeni [i bine\n]eles cei romåni. |ncerc`m s` aducem cåt mai mult \n Romånia [i nu m` refer la distribu]ie, ci la produc]ie. Aducem tot timpul cåte o nou` component` acas`”, subliniaz` Victor Cotrutz, CEO al Greentek. Desigur, exist` limit`ri, fiindc` cipurile care controleaz` lumina se fac doar \n SUA sau \n Coreea de Sud la standardele dorite de Greentek, iar \n zona de aluminiu turnat nu prea mai exist` industrie \n Europa sau pre]urile sunt prohibitive.

Victor cotrutz • Are 32 de ani, este din Ia[i [i a

absolvit \n 2007 {coala Na]ional` de Studii Politice [i Administrative (SNSPA), cu specializare \n comunicare [i rela]ii publice. • Pasionat de cercetare, dup` ce a

copil`rit \n laboratoarele de biologie celular` [i molecular` unde lucrau p`rin]ii doctori, [i-a vizitat fratele la Stanford \n 2007, unde a v`zut ce putea face ledul - dioda emi]`toare de lumin`. A decis s` porneasc` un business \n domeniu. • Dup` aproape doi ani de

produc]ie \n China, \n 2009 a fondat Greentek \n România [i a mutat produc]ia la Ia[i, pentru a putea controla mai bine calitatea produselor. • Este adeptul conceptului

"Proudly made in Romania" [i "Proudly made in Europe", \ncercând [i reu[ind s` aduc` un procent cât mai mare din produc]ia de componente \n Europa. • Greentek face \n prezent

cercetare-dezvoltare [i produc]ie de sisteme de iluminat inteligente pe baz` de led, având clien]i \n principal \n str`in`tate: Germania, Austria, Elve]ia, Polonia, Israel, Rusia etc.

Un atu al companiei romåne[ti a fost \n]elegerea direc]iei \n care evolueaz` lumea, dup` cum subliniaz` chiar Victor Cotrutz: “Am \n]eles c` era \n care tr`im nu mai apar]ine mastodon]ilor, companiilor consacrate sau patentelor, ci meritocra]iei, crowd-engineeringului, crowd-financingului [i, practic, internetului”. |n acest context, \n viziunea antreprenorului, un mare avantaj al Romåniei este valoarea ad`ugat` pe care poate s-o aduc` prin cercetare-dezvoltare [i inovare. Este [i motivul pentru care, avånd deja contracte care s` sus]in` cre[terea organic` a companiei, Greentek a mutat produc]ia la Ia[i [i, mai ales, a investit \n laboratorul de cercetare-dezvoltare de corpuri de iluminat de acolo. “Cred c` am ajuns ast`zi s` avem unul dintre cele mai moderne [i bine dotate laboratoare de studiu al luminii pe o raz` de m`car 1.000 de kilometri”, spune antreprenorul. Investi]ia total` realizat` de Greentek la Ia[i se apropie de 2 milioane de euro, o valoare uria[` dac` ne gåndim c` \n 2014 compania avea o cifr` de afaceri de 1,4 milioane de euro. A fost, \ns`, o decizie strategic`, fiindc` antreprenorul romån a ales s` construiasc` businessul gåndind pe termen mediu [i lung. Astfel, 2013 [i 2014 au fost ani \n care Greentek a investit

\n cercetare-dezvoltare, \n proiectare [i construc]ie de sisteme de iluminat eficiente [i inteligente, pentru a oferi cåt mai multe op]iuni de control [i automatizare pentru diverse obiective – de la centre logistice pån` la cl`diri de birouri, supermarketuri, hipermarketuri [i a[a mai departe. Dup` ace[ti ani de investi]ii [i cercetare-dezvoltare, \n 2015 compania a \nceput expansiunea \n adev`ratul sens al cuvåntului [i a \ncheiat anul cu o cifr` de afaceri estimat` la 6,25 de milioane de euro, de cinci ori peste cea din 2014. Iar planul pentru acest an este atingerea unei cifre de afaceri de 10 milioane de euro. Biz

COVER STORY

Greentek |n cifre

milioane de euro este cifra de afaceri estimat` de companie pentru 2016, aproape dubl` fa]` de cea din 2015

70%

este procentul minim de componente fabricate \n Europa pentru produsele Greentek

de magazine Selgros din Germania, Polonia, Rusia [i România au fost dotate anul trecut cu sisteme de iluminat inteligente Greentek

2009 100

de angaja]i are compania, dintre care 20 sunt \n zona de inginerie; num`rul este \ns` \n permanent` cre[tere

3-6

luni este avantajul competi]ional minim fa]` de concuren]` la nivel de eficien]` a corpurilor de iluminat Greentek

2 16

a fost anul \nfiin]`rii Greentek \n România

Biz

milioane de euro totalizeaz` investi]ia realizat` la Ia[i \n produc]ie [i cercetare-dezvoltare

Poate v` \ntreba]i despre ce fel de cercetare este vorba, doar vorbim despre produc]ia de corpuri de iluminat. “Am \n]eles c` iluminarea nu mai \nseamn` acela[i lucru ca acum 20 de ani, cånd aruncai ni[te corpuri de iluminat f`r` s`-]i pese c` un tub era mai albastru sau mai galben. Ast`zi vorbim despre lumin` human-centric, care s` nu d`uneze deloc ochiului [i percep]iei culorilor”, \mi explic` Victor Cotrutz. Astfel, exist` lumin` special` pentru haine, de exemplu, fiindc` un corp de iluminat clasic deterioreaz` foarte mult ]es`tura [i hainele expuse se depreciaz`. Cu corpurile dezvoltate de Greentek \mpreun` cu partenerii s`i aceast` problem` dispare. Apoi, lumina de la sistemele Greentek red` foarte corect culorile [i pune \n valoare produsele, indiferent c` este vorba despre haine, despre carne, pe[te sau despre bijuterii. “Cum am f`cut? |n primul rånd, am profitat de diferen]a dintre un bec clasic [i un led, fiindc` acesta din urm` are un cip ce poate fi controlat foarte bine. Apoi, prin stratul de fosfa]i care se pune peste pentru a ob]ine culoarea dorit` te joci [i ob]ii tot ce vrei. {i am \nv`]at din gre[eli, de ce nu? |ncerci s` dezvol]i ceva [i realizezi c` ai g`sit altceva”, spune fondatorul Greentek. Acesta adaug` c`, la Ia[i, compania realizeaz`, de fapt, produse high-tech, cu software propriu [i cu piese hardware dezvoltate [i produse \n Romånia. “Noi facem dezvoltare [i inovare \ntr-o industrie high-tech. Cred c`, la nivelul facilit`]ilor acordate de stat, nu ar trebui discutat atåt de strict doar despre IT, ci despre high-tech \n general”, subliniaz` fondatorul Greentek. Iar toate aceste inova]ii se traduc nu doar \n reducerea costurilor energetice, ci [i \n cre[terea vånz`rilor pentru clien]ii care folosesc solu]iile Greentek. “Am \n]eles c` lumina vinde. O lumin` corect` dispus` corect, cu o culoare corect` [i cu produsul bine pozi]ionat ajut` la vånzare, lucru care ni se confirm` din partea clien]ilor ca Selgros, Transgourmet, dar [i \n zona de fashion, inclusiv \n Romånia, la clien]i precum Claire's, B&B, Cristallini”, arat` Victor Cotrutz. Rezultatul cercet`rii [i al inova]iilor este faptul c` Greentek a \nceput din 2015 s` se impun` \n zona produc`torilor consacra]i de sisteme de iluminat ni[ate, oferind nu doar o gam` foarte larg` de culori speciale, bine definite pentru tipuri de carne, de pe[te, brånzeturi, haine, accesorii, muzee etc., ci [i sisteme inteligente ultramoderne, \n condi]iile \n care compania este, de anul trecut, partener worldwide Microsoft pe zona de Internet of Things. |n acela[i timp, \ns`, de[i Greentek a dezvoltat solu]ii unicat, Victor Cotrutz nu se declar` un adept al inova]iei \nchise: “Nu cred \n patente, ci \n conceptul Linux. Cred \n ideea de crowd, de a pune la dispozi]ie [i de a beneficia de dezvoltarea ulterioar` organic` [i natural` a unui proces pe care l-am \nceput eu. Nu cred \n principiul de a dezvolta ceva [i a sta apoi pe acel patent, a[teptånd s`-mi aduc` beneficii, fiindc` acestea ar fi doar pe termen scurt”. |n plus, consider` c` aceast` abordare deschis` are [i rolul de a atrage c`tre Greentek cåt mai mul]i oameni pasiona]i de inova]ie. Este, de altfel, [i unul dintre motivele pentru care compania [i-a stabilit centrul de cercetare-dezvoltare la Ia[i, ora[ul natal al lui Victor Cotrutz. A g`sit acolo o [coal` politehnic` puternic` [i o baz` important` de oameni talenta]i \n domeniul ingineriei, dar [i pasiona]i. “Pe zona de cercetare-dezvoltare [i inova]ie, care reprezint` pilonul central al companiei, s-a creat o emula]ie. Frumuse]ea businessului este c` toat` lumea e pasionat`, nu se pune problema c` am venit la serviciu, c` e 9 sau 10 sau e såmb`t`, este vorba despre pasiune [i cred c` asta e cel mai important”, \mi spune Victor Cotrutz. De altfel, \n zona de cercetare-dezvoltare, Greentek aplic` principiile Google, \n care nu exist` program fix, ci doar un target pentru livrarea proiectului. Inginerii sunt liberi s` lucreze cånd consider` c` au randament maxim. “Poate-]i place noaptea, poate vrei ziua, nu m` intereseaz`. L`sånd

COVER STORY

Fotografii: Greentek

lumina potrivit` la locul potrivit – speciali[tii de la Greentek adapteaz` sistemele de iluminat inteligente \n func]ie de destina]ia acestora, de la retail general la magazine de fashion sau spa]ii de birouri

aceast` libertate, am reu[it s` consolid`m un colectiv foarte frumos. Suntem peste 100 de oameni \n Greentek \n acest moment, dar cre[tem permanent. Cred c` ar trebui f`cut un recens`månt nou s`pt`månal”, spune råzånd Victor Cotrutz. Dintre ace[ti peste 100 de angaja]i, aproximativ 20 sunt \n zona de inginerie, cu studii de specialitate, un procent mare care arat` importan]a inova]iei pentru Greentek. Este [i motivul pentru care, de[i deleag` foarte mult ca CEO al companiei, Victor Cotrutz se implic` direct foarte mult \n zona de extindere [i \n cea de cercetare-dezvoltare, “atåt din pasiune, cåt [i cu ideile n`stru[nice care-mi vin”, dup` cum spune chiar el. Nu se gånde[te la alte businessuri, pentru moment, fiindc` este adeptul principiului care spune c`, pentru a face un lucru bine, trebuie s` te implici 100% \n domeniul respectiv. Dac` va porni un alt business, va fi foarte apropiat sau legat de businessul actual, tot \n zona de high-tech. Dac` pentru multe companii perioada de criz` a venit cu sc`deri importante, pentru Greentek a fost o oportunitate, \ntrucåt compania oferea solu]ii de

iluminat care aduceau sc`deri ale consumului de energie cånd toat` lumea våna reducerile de costuri. “Perioada de criz` ne-a ajutat s` ne construim funda]ia de care aveam nevoie pentru companie. Totodat`, a adus o maturizare a mentalit`]ii la nivelul companiilor, prin faptul c` a ar`tat importan]a economisirii, dar [i a folosirii luminii corecte \n func]ie de ce ai de våndut sau expus, iar \n cazul cl`dirilor de birouri, cum s` nu deranjezi angaja]ii [i s` le permi]i s`-[i maximizeze aten]ia [i productivitatea.” Un astfel de exemplu este cl`direa AFI Cotroceni Park 2, sediul companiei Biz

COVER STORY

de gaming Electronic Arts, care este prima cl`dire iluminat` inteligent din Romånia, proiect realizat integral de Greentek. Corpurile de iluminat simt lumina zilei, [tiu dac` e \nnorat sau e soare, din ce parte bate lumina natural` [i \[i schimb` intensitatea \n func]ie de acest lucru, pentru a oferi nivelul optim stabilit de lumin` pe spa]iul de lucru. |n acela[i timp, s-au folosit senzori inteligen]i care simt prezen]a, cu mult superiori celor care ac]ioneaz` doar la mi[care. Solu]ia Greentek [tie cånd angajatul st` [i lucreaz` la calculator, iar cånd acesta se ridic`, reduce intensitatea la 20%, mai a[teapt` 10 minute [i stinge lumina dac` angajatul nu revine. Cånd revine, lumina se aprinde, dar se [i autoregleaz` \n func]ie de aportul de lumin` natural` – acest proces numindu-se daylight harvesting. Victor Cotrutz spune c` primii clien]i ai companiei au fost oameni care au avut \ncredere \n el [i \n ideea de led \nc` din 2009, cånd ledurile erau \ntr-o faz` foarte incipient` de dezvoltare [i orice produs care folosea aceast` solu]ie era foarte scump`. Apoi au \nceput s` apar` contractele mari. Printre primii clien]i importan]i s-a num`rat retailerul romån de bricolaj Dedeman, pentru care Greentek a realizat sisteme de iluminat \n 15 magazine, cel mai recent fiind magazinul din Colentina, care folose[te sisteme de iluminat alese special pentru tipologia produselor expuse. Leroy Merlin, un alt retailer de bricolaj, de data aceasta interna]ional, este [i el client al Greentek, avånd 6 magazine echipate cu sistemele de iluminat dezvoltate la Ia[i. Dar nu Romånia este ]inta principal` a companiei. “Politica Greentek a fost s` nu ne ax`m pe Romånia, ci pe expansiune [i pe export. Nu neap`rat din cauza dificult`]ilor sau a problemelor din Romånia, ci pentru c`, de fapt, dac` te limitezi, pierzi. Cred c` asta este una dintre principalele probleme \n Romånia – majoritatea 18

Biz

“Nu cred \n conceptul de patente, ci \n conceptul linux. Cred \n ideea de crowd, de a pune la dispozi]ie [i de a beneficia de dezvoltarea ulterioar` organic` [i natural` a unui proces pe care l-am \nceput eu.” Victor cotrutz, fondator Greentek

antreprenorilor se limiteaz` \n prima faz` la nivel na]ional”, spune fondatorul Greentek. |n urma unor licita]ii interna]ionale compania a lucrat cu OMV Petrom pe partea de depozite petroliere [i a realizat iluminarea fabricii Philip Morris. Un client major este Selgros, cå[tigat \n urma unei licita]ii interna]ionale desf`[urate \n Germania. Astfel, anul trecut, Greentek a implementat solu]ii de iluminat inteligent \n 25 de magazine ale companiei din Germania, Polonia, Rusia [i Romånia. Cum decurge totul? |n prima faz`, compania condus` de Victor Cotrutz a realizat proiectarea lumino-tehnic` pentru un magazin Selgros, printr-un software specializat care indic` exact cåt` lumin` va fi \n fiecare zon` pe metru p`trat, cum o s` bat`, ce caracteristici va avea [i a[a mai departe, totul adaptat \n func]ie de produsele prezente \n fiecare zon`, de la carne [i pe[te la haine [i a[a mai departe. Au urmat negocierea solu]iei tehnice [i implementarea sistemelor de iluminat \n magazinul-pilot, unde un reprezentant al clientului a venit pentru a analiza solu]ia [i a oferi feedback. Solu]ia finalizat` este apoi aplicat` cu adapt`rile de rigoare \n toate celelalte magazine. “Cum am reu[it? Venind tot timpul \naintea timpurilor noastre, dånd ritmul jocului. Fiind mai mici, clar suntem mult mai flexibili [i avem o vitez` [i o rapiditate de inovare mult mai mare fa]` de mastodon]i. Practic, am convins printr-o calitate net superioar`, prin flexibilitate [i printr-un customer service extraordinar de bun”, subliniaz` Victor Cotrutz. Acesta adaug`, \ns`, c` la \nceput a trebuit s` munceasc` de 2-3 ori mai mult decåt un juc`tor de dimensiuni identice din Germania pentru a cå[tiga \ncrederea clien]ilor de acolo. Acum, \ns`, dup` succesul \nregistrat cu Selgros [i cu un alt client din acela[i domeniu, Transgourmet, por]ile pie]ei germane s-au deschis larg, fiindc` totul acolo func]ioneaz` pe baz` de referin]e. “Anul acesta, din semnalele pe care le avem, vom contracta al]i clien]i corporate foarte mari din Germania, Austria, Elve]ia. Avem o dezvoltare foarte puternic` pe zona de limb` german` a Europei”, spune antreprenorul romån. O alt` pia]` interesant` pentru Greentek este cea din Rusia, unde a abordat \ns` o strategie u[or diferit`, lucrånd prin distribuitori [i parteneri germani prezen]i deja pe acea pia]`. Ace[tia ac]ioneaz`, astfel, ca un tampon care preia orice [oc al pie]ei ruse[ti. Este, de altfel, singura pia]` pe care compania romåneasc` nu activeaz` decåt pe zona de marketing [i suport tehnic, unde distribuitorul preia produsul [i \l implementeaz`. |n rest, Greentek se concentreaz` pe a oferi un produs complet – nu produce doar corpuri de iluminat, este integrator de proiect, face partea de project management, proiectarea lumino-tehnic`, instalarea, dezvolt` corpuri personalizate pentru clien]ii foarte mari [i creeaz` solu]ii personalizate pe baz`

de software. Este, din nou, rezultatul gåndirii strategice. “Oferim un serviciu \ntreg. A fost un alt avantaj, fiindc` n-am intrat pe zona de consumer sau de våndut becuri sau corpuri de iluminat [i atåt. Greentek se concentreaz` doar pe pia]a de proiecte”, subliniaz` Victor Cotrutz. |n acela[i timp, Greentek a evitat concuren]a pe pre], de[i prima tenta]ie a clien]ilor germani a fost s` spun` c`, fiind din Romånia, compania ar trebui s` aib` pre]uri mai mici. Victor Cotrutz spune c` a \ncercat s` conving` partenerii c` poate veni din Romånia cu o tehnologie mai bun` [i cu un produs mai bun decåt unul f`cut chiar \n Germania [i [i-a convins clien]ii prin calitatea mult mai bun` a produsului [i eficien]a mult mai mare fa]` de ce exist` pe pia]`. “Reu[im s` p`str`m un avantaj competi]ional de 3-6 luni \n fa]a tuturor ca eficien]`. Ne impunem [i prin softuri [i solu]ii personalizate [i, nu \n ultimul rånd, printr-un customer service zdrobitor. Aloc`m un large account manager pentru fiecare client corporate mare [i suntem lång` el 24 de ore din 24”, arat` CEO-ul Greentek. A[a a ajuns compania ca ast`zi s` poat` asigura f`r` probleme la nivel de produc]ie contractele pe care le are [i mai poate lua alte cåteva contracte la fel de mari f`r` s` aib` probleme. |ns` fondatorul Greentek nu se opre[te aici, avånd \n plan pentru 2016 primii pa[i ai unei extinderi prin deschiderea a dou` noi zone de asamblare – una \n spa]iul ex-sovietic [i una \n Israel.

“Baza r`måne la Ia[i, unde se face produc]ia de la A la Z, iar \n Belarus [i Israel vom trimite SKD-uri, piese pentru asamblarea final`, urmat` de livrarea pe pie]ele respective”, spune Victor Cotrutz. De[i este optimist privind perspectivele de dezvoltare, p`streaz` o doz` de precau]ie, ar`tånd c` nu-i place s` se hazardeze \n estim`ri: “Ne intereseaz` s` ne facem treaba la fel de bine, la fel de implica]i, cu la fel de mult customer service. Ne dorim o cre[tere organic`, s`n`toas`, continuat` \n acela[i ritm”. Un ritm care ar putea face din Greentek un juc`tor global important. {i totul a pornit de la un led v`zut \ntr-un laborator de un tån`r care nu prea se pricepea la fizic` [i electronic`. Biz Biz

SERVICII

Gourmanderie [i alte fine]uri Vinuri premium, produse de b`c`nie fin`, ciocolaterie [i sushi sunt elementele pe care familia Preotu \[i dezvolt` afacerea. Toate acestea nu ar fi fost de ajuns dac` nu ar fi ad`ugat ingredientul esen]ial: o excelent` cunoa[tere a acestui domeniu \n care exigen]ele, rigoarea [i aten]ia la detalii sunt liter` de lege. DE LOREDANA S~NDULESCU

Cånd l-am \ntrebat pe Cristian Preotu care din cei 12 ani de antreprenoriat de pån` acum a fost cel mai intens, nu a putut s` aleag` un singur an pentru c` nu a fost an \n care s` nu fi f`cut ceva, s` nu fi deschis o linie nou` de business sau experimentat un nou proiect. Cinci magazine Comtesse du Barry, un restaurant cu specific fran]uzesc, dou` magazine Petit Bateau de haine pentru copii , o societate de distribu]ie pentru Horeca [i supermarketuri – Chef Market, o ciocolaterie Michel Cuizel, un restaurant de sushi [i un sushi takeaway, o divizie de organizare de evenimente, ce a luat amploare \n ultimii doi ani [i care urmeaz` s` fie dezvoltat` [i mai mult anul acesta, un magazin deschis la Belgrad, plus businessul de la care a pornit totul – comercializarea de cadouri corporate premium, toate acestea alc`tuiesc harta grupului Le Manoir, de]inut de familia Preotu. La acestea se vor al`tura, \n curånd, o gelaterie, ce urmeaz` a fi deschis` \n parte-

Biz

neriat cu Yazid Ichemrahen, campionul lumii \n domeniul patiseriei, [i o re]ea de sushi take away. A pornit businessul \n 2004, la pu]in timp dup` ce absolvise Dreptul la Grenoble [i dup` o perioad` de colaborare cu o firm` de consultan]` din Londra. N`scut \n Romånia, Cristian Preotu s-a mutat de la vårsta de 11 ani \n Fran]a, \mpreun` cu mama [i tat`l adoptiv, astfel \ncåt era firesc s` studieze acolo. |ntors \n ]ar` la 25 de ani, a pornit un business \mpreun` cu so]ia \n domeniul importului [i distribu]iei de produse de gastronomie premium, cu o investi]ie de aproximativ 100.000 de euro, bani direc]iona]i \n principal c`tre achizi]ionarea stocurilor. Businessul a mers bine de la \nceput [i to]i banii cå[tiga]i au fost reinvesti]i \n dezvoltare. Astfel, de la comercializarea de cadouri Le Manoir, care \n prezent reprezint` anual vånz`ri de aproximativ un milion de euro, a fost dezvoltat un \ntreg grup, cu mai multe divizii. Primul magazin Comtesse du Barry a fost deschis la Bucure[ti, ca partener exclusiv al unora dintre cele mai renumite case de vinuri [i [ampanie din Fran]a, Italia sau Spania, cu o selec]ie de peste 1.500 de referin]e. Au urmat \n

2010 al doilea magazin Comtesse du Barry \n B`neasa Shopping City [i al treilea, \n 2012, pe bdul Mircea Eliade. |n 2008 a \nceput extinderea \n ]ar`, primul magazin a fost deschis la Constan]a, \n franciz`. Acesta a fost \ns` \nchis la finalul anului trecut deoarece partenerul local s-a retras din business. |n prezent, \n afara Bucure[tiului, grupul are un magazin Comtesse du Barry \n Timi[oara (2011) [i unul \n Cluj-Napoca, (2012), iar \n afara ]`rii, de]ine de anul trecut un magazin \n genul Comtesse du Barry la Belgrad. Grupul a intrat pe pia]a din Serbia sesizånd oportunit`]ile: pia]a este foarte asem`n`toare cu ce se \ntåmpla \n Romånia \n urm` cu zece ani, se consum` mult, iar ni[a gastronomiei premium nu este \nc` foarte aglomerat`. |n prezent, magazinele Comtesse du Barry reprezint` locomotiva grupului, acestea generånd 35 – 40% din \ncas`rile totale ale companiei. Anual, \n func]ie de amplasare [i gama de produse, care poate fi mai extins` sau mai redus`, un magazin Comtese du Barry are vånz`ri care variaz` \ntre 400.000 [i 800.000 de euro. |ntre Comtesse du Barry din Romånia [i Fran]a exist` diferen]e de concept, cele din Fran]a fiind

FOTO: VALI MIREA

CRISTIAN PREOTU, director general, Le Manoir

Biz

SERVICII

CE |NSEAMN~ LE MANOIR? • 5 magazine Comtesse du Barry (Bucure[ti, Timi[oara, Cluj-Napoca) • 2 magazine Petite Bateau (Bucure[ti) • Le Bistrot Français • Ciocolateria Petite Manufacture Cluizel • SushiRoom (restaurant [i takeaway) • Le Manoir – divizia de cadouri corporate • Chef Market – societate de distribu]ie • Divizia de evenimente Le Manoir • Un magazin de gourmanderie fin` \n Belgrad

mult mai ni[ate, specializate pe foie gras [i preparate din sud-estul Fran]ei, \n timp ce la Bucure[ti gama de produse este mult mai eclectic` [i doar 30% sunt produse comune. Cu toate acestea, managerii de la Le Manoir m`soar` rentabilitatea magazinelor \n func]ie de cele din Fran]a. Vånz`rile pe metru p`trat trebuie s` fie de minimum 50%, ideal 75% fa]` de cele din Fran]a. Iar Comtesse du Barry din Bucure[ti confirm` acest procent, vânzånd \ntre 50% [i 75% din cåt se vinde \n Paris [i cåt un magazin bun din Lyon sau Bordeaux. |n magazinele din Romånia cel mai bine se vånd vinurile, \ns` cea mai interesant` tendin]` a ultimilor ani este c` s-a inversat procentul \ntre cei care cump`r` produse pentru a le oferi cadou [i cei care cump`r` pentru consum propriu. “Dac` atunci cånd am lansat businessul 75% dintre clien]i cump`rau 22

Biz

produse pentru cadouri, acum doar 25% mai fac asta, 75% fiind cei care cump`r` pentru consum personal”, este tendin]a pe care Cristian Preotu, proprietarul Le Manoir, a remarcat-o \n ultimii patru ani. Tot pe segmentul de retail, din grupul Le Manoir fac parte dou` magazine de haine pentru copii, Petite Bateau, primul deschis \n urm` cu cinci ani, [i unul deschis recent \n Doroban]i cu o investi]ie de aproximativ 170.000 de euro. De aceast` parte a businessului se ocup` so]ia lui Cristian Preotu. Pe partea de gourmanderie, grupul s-a extins la finalul anului trecut prin deschiderea \n Bucure[ti a unei ciocolaterii Michel Cluizel. Cu o investi]ie de aproximativ 200.000 de euro, Petite Manufacture Cluizel din Bucure[ti este primul magazin Michel Cuizel \n franciz` din lume, celelalte ciocolaterii din Paris, Neuilly-sur-Seine [i New York fiind de]inute de compania-mam`, Manufactura Cluizel. |n func]ie de rezultate, Le Manoir va extinde businessul cu ciocolat`, probabil pån` la finalul acestui an, cu \nc` o ciocolaterie \n Doroban]i. Pentru \nceput \ns` planul este s` inaugureze o serie de ateliere de degustare pentru pasiona]ii de ciocolat` [i s` includ` la vånzare [i materii prime [i decora]iuni pentru cofetarii amatori [i profesioni[ti. De altfel, aceast` dimensiune legat` de materii prime [i ingrediente a fost dezvoltat`

de-a lungul timpului pe mai multe domenii. |n cadrul Comtesse du Barry din Prim`verii a fost dezvoltat`, \n parteneriat cu celebrul m`celar parizian Hugo Desnoyer, La Boucherie Française, prima m`cel`rie de lux din Romånia (2011) [i \n sushi takeaway exist` o zon` de b`c`nie japonez`. Primul restaurant cu takeaway SushiRoom a fost deschis la finalul anului trecut pe Strada Episcopiei din Bucure[ti, unde Le Manoir \[i are [i birourile, \n urma unei investi]ii de aproximativ 150.000 de euro. Planul pentru urm`torii trei ani este ca re]eaua de sushi takeaway s` ajung` la aproximativ 20 de unit`]i \n Bucure[ti [i \n ]ar`, pentru acestea din urm` estim`rile privind investi]ia fiind de aproximativ 75.000 – 100.000 de euro pe unitate. Preparatele pot fi comandate telefonic [i apoi ridicate personal de clien]i sau se poate apela la serviciul de livrare recent lansat. De asemenea, preparatele SushiRoom pot fi degustate [i \n restaurantul SushiRoom de lång` Ateneu. Planul de a lansa aceast` linie de business a existat de cå]iva ani, \ns` abia anul trecut au reu[it s` adune toate elementele de care aveau nevoie, printre care g`sirea unui specialist \n sushi, \n persoana lui Anirut Poosung, fostul buc`tar de la restaurantul japonez de la Marriott. “SushiRoom este un proiect pe care-l gåndim de cå]iva ani, pentru c` avem la dispozi]ie materii prime de foarte bun` calitate, ingrediente de b`c`nie de la furnizorul unor localuri celebre precum re]eaua Nobu [i restaurantele lui Joel Robouchon”, explic` Preotu. Le Manoir controleaz` lan]ul de distribu]ie al acestor produse \n Romånia, astfel \ncåt \[i permite s` ]in` [i pre]urile la nivel competitiv. Pre]urile variaz` de la 9 lei / bucata pentru clasicul sushi cu somon bio din Sco]ia la 35 de lei bucata pentru specialit`]i ale buc`tarului, cu trufe sau caviar. “Aceasta este noua mod` \n gastronomie: s` faci lucruri de foarte bun` calitate, dar accesibile”, puncteaz` Cristian Preotu, care crede \n poten]ialul de dezvoltare al ni[ei de sushi \n Romånia, ca de altfel [i \n poten]ialul \ntregii ni[e a gastronomiei [i vinurilor premium, care, din estim`rile sale, ajunge aproape de 30 de milioane de euro. Biz

SALARII

Ghidul salariilor Cre[terea economic` anun]at` pentru 2016 pare s` fi dat curaj companiilor s` fac` investi]ii noi, s` se extind` [i s` creasc` salariile, a[a cum au f`cut-o [i anul trecut. sunt posibile plusuri salariale de p창n` la 20%, dar nu \n toate domeniile. dE ovidiu nEaGoE

SALARII

Foto: © Dinozzo – Dreamstime.com

angaja]ii din domeniul bancar [i retail au beneficiat ia]a muncii a \nceput anul 2016 cum de cele mai mici cre[teri, sub media pie]ei. Industria nu se putea mai bine: locuri de munc` IT continu` s` fie vedet` \n acordarea celor mai mari din bel[ug, joburi din ce \n ce mai comsalarii din pia]`. Trendul este firesc pentru c`, \n plexe, pachete salariale atractive. continuare, raportul dintre cererea de candida]i [i Companiile au avut rezultate din ce \n disponibilitatea acestora real` continu` s` fie \n ce mai bune [i angaja]ii au prins curaj dezechilibru. A[a se poate explica de ce se pune iar s` cear` recunoa[terea propriilor merite \n toat` un accent mare pe beneficiile extrasalariale, ca \nceraceast` evolu]ie, preten]iile lor concretizându-se, de care a angajatorilor de a deveni mai atractivi pe o cele mai multe ori, \n mai mul]i bani \n buzunare. Pia]a pia]` \n care se reia treptat r`zboiul pe talente. muncii d` semne din ce \n ce mai clare de dinamizare “Este un focus puternic pe beneficiile flexibile, dac` [i creeaz` noi oportunit`]i pentru candida]i, ceea ce va analiz`m cu aten]ie datele, acesta este trendul, adic` determina o cre[tere a pachetelor salariale, dar [i o s` oferi pachete de beneficii diferite pentru categorii competi]ie din ce \n ce mai acerb` pentru atragerea [i de angaja]i diferite”, spune Harry Meintassis, Manafidelizarea oamenilor valoro[i \n companie. ging Director pentru România [i Grecia la Korn Ferry Ca s` v` face]i o idee, nou` din zece companii vor Hay Group. “De asemenea, o alt` tendin]` este s` cre[te salariile, iar aproape jum`tate dintre angajaoferi concediu suplimentar. |n recesiune, când era ditori au bugetat deja o cre[tere a veniturilor propriilor ficil s` oferi alte beneficii angaja]i cu pân` la 20%, b`ne[ti angaja]ilor, multe dup` cum arat` rezultatele CU PORTOFELELE PLINE companii ofereau zile de conunui studiu dat publicit`]ii |n 2016, România va avea una dintre cele cediu ca s` r`mân` competila finele lunii trecute de mai mari cre[teri salariale din regiune, tive [i s-a p`strat obiceiul. EY România. Mai mult, de ocupând locul cinci \ntr-un clasament cu Companiile vor s` ofere bela \nceputul lunii mai va peste 30 de ]`ri realizat de Korn Ferry neficii care chiar conteaz` cre[te [i salariul minim pe Hay Group \n func]ie de m`ririle salariale pentru angaja]i. Ceea ce am economie la 1.250 de lei, acordate anul acesta. mai descoperit [i ni se pare m`sur` care va avantaja \n surprinz`tor este c` nu vemare parte angaja]ii din LOC }AR~ CRE{TERE 2016 dem o cre[tere a pl`]ii variaaparatul bugetar, dar care 1. Ucraina 11,5% bile a salariului total, adic` nu este privit` cu ochi 2. Turcia 8% tot salariul de baz` este parbuni de mediul de afaceri. 3. Kazahstan 7,4% tea dominant` din remune“Tendin]ele sunt de 4. Rusia 7% ra]ia total`, de[i sunt foarte cre[tere salarial` \n cam 5. România 4,8% multe companii care discut` toate industriile pentru c` 6. Bulgaria 4% despre plata performan]ei”, revirimentul economic 7. Lituania 4% continu` Harry Meintassis. \ncurajeaz` companiile s` 8. Letonia 3,7% |n ceea ce prive[te celelalaib` din nou planuri de 9. Estonia 3% te elemente ale pachetului evolu]ie [i dezvoltare”, 10. Ungaria 3% salarial, studiul “PayWell” spune pentru revista Biz mai arat` c` 38% dintre Corina Diaconu, ManaSurs`: Korn Ferry Hay Group companiile din România ging Director la firma de ofer` prime fixe tuturor angaja]ilor (prime indepenexecutive search [i consultan]` \n resurse umane ABC dente de performan]a angajatului sau a companiei) Human Capital. “Trendul salarial \n mediul privat a cu ocazia diferitelor evenimente sau ocazii. Astfel de \nregistrat u[oare cre[teri \n 2015, evolu]ie care se va prime sunt acordate fie sub forma unor sume fixe accentua [i \n 2016”, adaug` Corina Diaconu. (cuprinse \ntre 500 [i 1.500 de lei), fie sub forma O arat` [i studiul “PayWell România 2015” realiunui procent din salariul lunar. “Beneficiile extrasazat \n ultimul trimestru al anului trecut de PwC Rolariale au \nceput s` fie din ce \n ce mai generoase, mânia. Potrivit acestuia, salariile din sectorul privat atât sub aspect financiar (bonusuri de performan]`, au crescut \n medie anul trecut cu 4,1%, nivel similar comisioane mai mari pentru oamenii de vânz`ri celui \nregistrat \n 2014. Angajatorii care au particietc.), cât [i nonfinanciare (se investe[te din nou pat la sondaj au planificat pentru acest an o cre[tere mult \n programe de training [i team building, \n a remunera]iilor salaria]ilor cu aproape 4%. Cercetaasigur`ri medicale pentru \ntreaga familie, vacan]e rea realizat` de firma de consultan]` [i audit mai pl`tite de angajator, abonamente sportive etc.)”, arat` c` cea mai mare cre[tere salarial` a fost \nreadaug` Corina Diaconu, Managing Director la gistrat` \n sectoarele farmaceutic [i bunuri de larg firma de executive search ABC Human Capital. Biz consum (4,5% \n fiecare caz). La polul opus, Biz

SALARII

Cât câ[tig` [eful t`u Nu avem o oglind` fermecat` care s` ne spun` cine are cel mai mare salariu din ]ar`, dar la aceast` \ntrebare ne-au ajutat s` r`spundem speciali[tii companiei de executive search ABC Human Capital, care au \ntocmit, \n exclusivitate pentru Biz, un top cu cele mai mari salarii [i bonusuri extrasalariale oferite de companiile din ]ar`. Dac` \n cele mai multe industrii se \nregistreaz`, similar anului trecut, fie stagn`ri, fie u[oare cre[teri salariale, \n IT&C top managementul a[teapt` chiar [i cre[teri salariale de pân` la 20%. dE ovidiu nEaGoE

Loc

1 2 3 4

CEO (telecomunica]ii)

CFO/COO (telecomunica]ii)

GM (retail)

Pre[edinte (domeniul bancar)

Director achizi]ii

7 8 9

Func]ie

(retail)

(farma)

Vicepre[edinte financiar GM (industria hotelier`)

GM (FMCG)

10 11

CEO

(consultan]` HR)

(software)

Salariu net

Beneficii nonfinanciare

Beneficii financiare

Evolu]ie 2015 vs. 2014

Fi[a postului

U[oar` cre[tere, 5-10%

Coordoneaz` [i supervizeaz` activitatea la nivel opera]ional, administrativ [i financiar, dezvolt` [i urm`re[te implementarea obiectivelor strategice

(euro / an)

670.000

150.000 330.000

Telefon, laptop, ma[in`, asigurare condi]ii de relocare, asigur`ri de via]` [i s`n`tate, prime de vacan]`, cursuri

Bonusuri anuale, prime de obiectiv, ac]iuni

475.000

65.000 200.000

Telefon, laptop, ma[in`, asigur`ri de via]` [i s`n`tate, prime de vacan]`, cursuri

Bonusuri anuale, prime de obiectiv

Coordoneaz` [i supervizeaz` Stagnare – opera]iunile departamentului din posibil` actualizare subordine, stabile[te obiectivele [i strategia lui la nivelul proceselor de cu rata infla]iei management

200.000

85.000 – 180.000

Telefon, laptop, ma[in`, asigur`ri de via]` [i s`n`tate (inclusiv familia)

Ac]iuni, bonusuri anuale

Stagnare – posibil` actualizare cu rata infla]iei

Define[te [i implementeaz` strategia corpora]iei pe care o reprezint` pentru Romånia, r`spunde de rezultatele firmei [i asigurarea marjelor de profit propuse

290.000

140.000 – 250.000

Telefon, laptop, ma[in`, MBA, particip`ri la conferin]e [i congrese interna]ionale, prime

Ac]iuni, bonusuri anuale

Stagnare

Dezvolt` [i implementeaz` planurile de afaceri pentru activit`]ile filialelor

240.000

36.000 – 120.000

Telefon, laptop, ma[in`, asigur`ri de via]` [i s`n`tate (inclusiv familia)

Bonusuri anuale

Stagnare – cu mici excep]ii, planurile de expansiune \n retail sunt reduse

Planific` [i alege categoria, tipul [i cantitatea de m`rfuri \n func]ie de cerere, analizeaz` tendin]ele, negociaz` contractele cu furnizorii agrea]i

180.000

80.000 – 105.000

Telefon, laptop, ma[in`, asigur`ri de via]` [i s`n`tate (inclusiv familia), MBA

Participare la profitul firmei

Stagnare

Implementeaz` strategii, este responsabil pentru rezultatele firmei, asigur` marjele de profit propuse

150.000

98.000 – 120.000

Telefon, laptop, ma[in`, MBA, particip`ri la conferin]e [i congrese interna]ionale, prime

125.000

36.000 – 100.000

Telefon, laptop, ma[in`

125.000

86.520 – 120.000

Telefon, laptop, ma[in`, asigur`ri de via]`, asigur`ri de s`n`tate, programe MBA

Define[te [i implementeaz` Cre[tere 5-10% – strategia corpora]iei pentru Ac]iuni, bonusuri generat` mai mult de Romånia, r`spunde de rezultatele anuale cre[terea consumului firmei [i asigurarea marjelor de profit propuse

120.500

36.000 – 60.000

Telefon, laptop, ma[in`, asigur`ri de via]`, asigur`ri de s`n`tate, programe MBA

Cre[tere la nivelul comCoordoneaz` [i supervizeaz` ponentei variabile; se departamentele interne, Bonusuri anuale constat` externalizarea administreaz` capitalul uman [i unor servicii de material al firmei, asigur` negocierea consultan]` HR contractelor cu conturile mari

120.000

44.100 100.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri

(domeniul bancar)

Country Manager

Biz

Total pachet salarial

(euro / an)

Stagnare, dar la nivel Ac]iuni, bonusuri de prime top managementul a continuat anuale s` \ncaseze sume importante

Preg`te[te bugetul anual, analizeaz` performan]ele privind bugetul, proiecteaz`, monitorizeaz` [i controleaz` fluxurile de numerar ale b`ncii

Bonusuri pentru atingerea obiectivelor

Coordoneaz` activitatea lan]ului hotelier, din punct de vedere opera]ional, administrativ [i financiar

Ac]iuni, bonusuri pentru obiective

Stagnare

Cre[teri salariale de 10-20% - cele mai mari din pia]`, pentru \ntreaga industrie IT, inclusiv manageri

Trasarea direc]iei strategice a companiei, conducerea acesteia, \n vederea realiz`rii strategiei si obiectivelor stabilite

SALARII

Loc

Func]ie Business Development Manager

Total pachet Salariu net salarial

Software Development Manager Managing Director (agen]ie de publicitate)

(companie de distribu]ie)

Evolu]ie 2015 vs. 2014

Fi[a postului

(euro / an)

111.600

25.200 60.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri

Bonusuri pentru obiective

Cre[tere 10-15%

Analizeaz` pia]a [i feedback-ul de la clien]i, identific` noi oportunit`]i de dezvoltare a afacerii, propune linii noi de business

107.400

21.420 70.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri

Bonusuri pentru obiective

Cre[tere 10-15%

Coordoneaz` echipa de manageri de proiect ce r`spunde de aplica]iile software dezvoltate de companie

103.200

42.000 – 60.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri, locuin]` (pentru expa]i), particip`ri la conferin]e

Ac]iuni, participare la profit

Stagnare

Concepe strategia de dezvoltare, supervizeaz` toate procesele opera]ionale, reprezint` compania \n rela]ia cu clien]ii [i cu compania-mam`

99.600

60.000 – 72.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri, asigur`ri

Stagnare

Dezvolt` [i implementeaz` planurile de afaceri pentru activit`]ile din teritoriu

(software)

Beneficii financiare

(euro / an)

(software)

Beneficii nonfinanciare

(euro / an)

Bonusuri pentru obiective

Director financiar (companii de retail)

87.600

36.000 – 48.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri, asigur`ri

Bonusuri anuale

Stagnare

Coordoneaz` activitatea financiar` a companiei

Director vânz`ri

84.000

30.000 – 42.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri, asigur`ri

Bonusuri pentru performan]e

Stagnare

Define[te [i implementeaz` strategia de vånz`ri, asigur` maximizarea profiturilor

84.000

30.000 – 50.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri, locuin]` (pentru expa]i), particip`ri la conferin]e

Participare la profit

Stagnare

Coordoneaz`, selecteaz` [i \mbog`]e[te proiectele de crea]ie, coordoneaz` echipele de crea]ie din subordine, dezvolt` [i evalueaz` echipe de crea]ie

79.800

31.500 – 60.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri, asigur`ri

Bonusuri pentru performan]e

Cre[tere 5-7%

Define[te [i implementeaz` strategia de vånz`ri, asigur` maximizarea profiturilor

78.000

24.000 – 40.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri, locuin]` (pentru expa]i), particip`ri la conferin]e

Participare la profit

Stagnare

Reprezint` compania \n rela]iile cu exteriorul, dezvolt` businesul, supervizeaz`, evalueaz` [i dezvolt` personalul din departamentul de client service

75.600

30.000 – 60.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri, asigur`ri

Bonusuri anuale

Stagnare

Coordoneaz` activitatea financiar` / opera]ional` a companiei

73.800

31.500 65.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri, asigur`ri

Bonusuri anuale

Cre[tere \n 2015 cu 5-7%

Creeaz` [i implementeaz` strategia financiar` a companiei asigurånd managementului suportul financiar necesar

72.000

32.400 – 43.200

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri, asigur`ri

Bonusuri anuale

Stagnare

Creeaz` [i implementeaz` strategia financiar` a companiei asigurånd managementului suportul financiar necesar

66.000

25.000 – 30.000

Telefon, laptop, ma[in`

Bonusuri pentru performan]e

Stagnare

Propune strategii de marketing pentru promovarea imaginii hotelului

39.600

20.400 – 30.000

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri

Bonusuri anuale

Stagnare

Gestioneaz` activitatea logistic` a companiei

37.200

14.400 – 21.000

18 19 20 21

(domeniul farmaceutic)

Creative Director (agen]ie de publicitate)

Sales Director (FMCG)

Client Service Director (agen]ie de publicitate)

CFO / Director comercial

(companie de distribu]ie)

Finance Director

Director financiar (domeniul farmaceutic)

Sales & Marketing Director

25 26

(FMCG)

(industria hotelier`)

Director logistic` (companie de distribu]ie)

Business Development Manager (consultan]` HR)

Telefon, laptop, ma[in`, cursuri

Bonusuri pentru performan]e

Cre[tere la nivelul Analizeaz` pia]a [i feedback-ul de bonusurilor de per- la clien]i, identific` noi oportunit`]i de dezvoltare a afacerii, propune forman]` linii noi de business

Toate valorile publicate reprezint` estim`ri maxime, cu excep]ia salariului net, unde au fost luate \n considerare atât pragul minim, cât [i cel maxim. |n acest clasament au fost inclu[i [i managerii str`ini care prin statutul de expa]i beneficiaz` de pachete speciale (mult mai mari ca valoare ca ale omologilor români). Sursa: ABC Human Capital

Biz

SALARII

SECTORUL IT

vedeta cre[terilor salariale Portofelele angaja]ilor din domeniul IT&C s-au mai \ngro[at [i anul trecut. Speciali[tii sau managerii de vårf s-au bucurat [i de cre[teri cu pån` la 20% ale remunera]iilor, cu mult peste media pie]ei.

omeniul IT a fost [i anul trecut vedeta cre[terilor salariale, angajatorii oferind cele mai atractive beneficii salariale [i extrasalariale. Un studiu realizat recent de firma de audit [i consultan]` financiar` EY Romånia arat` c` aproape 90% dintre companiile participante la sondaj vor m`ri salariile \n cursul acestui an, cele mai mari rate de cre[teri fiind estimate de companiile din IT [i servicii. De asemenea, peste 35% dintre companii au precizat c` vor cre[te num`rul angaja]ilor \n 2016, cele mai mari cre[teri (de peste 20%) fiind a[teptate tot de organiza]iile din IT. Exist` un deficit al talentelor \n domeniul IT&C, care va alimenta cre[teri constante ale salariilor angaja]ilor. Astfel se explic` [i c`, pentru anumite pozi]ii-cheie, cre[terile salariale cu dep`[it anul trecut chiar [i 15%. De asemenea, Romånia serve[te pie]e externe \ntr-o pondere foarte mare, pentru c` angaja]ii din ]ar` pot oferi un echilibru bun \ntre capacit`]i tehnice [i costuri. “Industria IT a fost [i continu` s` fie cap de serie \n acordarea celor mai mari salarii din pia]`”, spune pentru Biz Corina Diaconu, Managing Director la firma de executive search [i consultan]` \n resurse umane ABC Human Capital, care adaug` c` pentru anul acesta \n mediul privat vor avea loc cre[teri salariale cuprinse \ntre 5 [i 20%, poate chiar mai mult pentru posturile de speciali[ti din industria IT [i pozi]iile de top management. Biz

Biz

niveluri de salarizare \n sectorul iT Analiz` / Dezvoltare software

Technical support / Help desk / Service

Systems Analyst / Business Processes Analyst / Technical Analyst 900 – 1.500 €

Help Desk

Senior Systems / Senior Business /Senior Technical Analyst

Technical Support Specialist (software / hardware)** 500 – 1.200 €

1.500 – 2.000 €

500 – 1.000 €

Programmer / Software Developer

1.200 – 2.500 €

Service Technician

Senior Programmer / Team Leader

2.000 – 3.500 €

Software Architect

3.000 – 4.000 €

** Dac` se cere cunoa[terea unei limbi str`ine (\n afar` de englez`), salariul cre[te \n medie cu un procent cuprins \ntre 30 [i 50%

600 – 1.200 €

Database Developer

1.200 – 2.500 €

Senior Database Developer /Team Leader

2.000 – 3.500 €

Web design (graphical design)

Programator web / Dezvoltator web

1.200 – 2.500 €

Junior Web Designer

500 – 800 €

Programator web Senior / Dezvoltator web Senior 2.000 – 3.500 €

Senior Web Designer

1.300 – 2.000 €

Quality Assurance Specialst Software / Tester Software 1.000 – 2.000 Senior Quality Assurance Specialist / Quality Assurance Manager (software development) 2.000 – 3.500 €

Graphical Design Team Leader

Quality Assurance Specialist Gaming / Tester Gaming1.000 – 2.000 € Quality Assurance Lead – Manager (gaming)

2.000 – 2.500+ €

Cerin]e: Creativitate, cunoa[terea instrumentelor de lucru, respectarea deadline-urilor.

1.500 – 2.000 €

Project Manager (software development)

2.500 – 4.500 €

Senior Project Manager (software development)

3.000 – 5.000 €

Consultant IT (analiz` [i implementare de aplica]ii complexe software)

Software Development Manager

3.000 – 5.000 €

Software Implementation Consultant

Cerin]e: Certific`ri [i experien]`.

Project Manager (software implementation)

1.600 – 2.500+ €

deadline-urilor [i analiza pie]ei.

Network Administrator Re]ele medii (50-200 calculatoare)

1.500 – 2.500+ €

Cerin]e: Cunoa[terea instrumentelor de lucru, respectarea

Administrare de re]ea / sistem Re]ele mici (2-50 calculatoare)

800 – 1.300+ €

Senior Software Implementation Consultant

500 – 800 € 800 – 1.400 €

Hardware

1.000 – 2.000 €

Hardware Engineer

700 – 1.800 €

IT Security Specialist

1.100 – 2.000 €

Hardware Designer

1.000 – 1.500+ €

System Administrator (Unix)

1.000 – 2.000 €

Hardware Design Team Leader

Senior System Administrator (Unix)

1.400 – 2.500 €

Cerin]e: Calificare foarte bun`, experien]` relevant` \n acest domeniu [i

System Administrator (Windows)

1.000 – 2.000 €

bune cuno[tin]e tehnice.

Senior System Administrator (Windows)

1.400 – 2.500 €

Re]ele mari (> 200 calculatoare*)

System Architect

2.000 – 3.000+ €

* Re]elele mari se reg`sesc \n cadrul companiilor multina]ionale sau al celor cu mai multe filiale.

Senior Oracle Database Administrator

Cerin]e: S` rezolve rapid problemele care apar.

IT top management Director IT / Chief Information Officer (CIO)

3.000 – 5.000+ €

IT Manager / Chief Technical Officer (CTO)

2.300 – 3.500+ €

Cerin]e: Bun` capacitate de coordonare, leadership.

Administrare de baze de date Oracle Database Administrator

1.800 – 2.500 €

1.000 – 2.000 € 1.800 – 2.500+ €

NOT~: |n intervalele salariale prezentate mai sus se \ncadreaz` cel pu]in 90% dintre cei care lucreaz` \n sectorul IT. Datele reprezint` pragurile salariale minim [i maxim, net. Surs`: ABC Human Capital

SALARII

SECTORUL BANCAR

Primele semne de redresare Domeniul bancar a fost unul dintre cele mai afectate de criza economic` [i, dup` o perioad` lung` caracterizat` printr-un \nghe] salarial, \n ultimii ani au avut loc u[oare cre[teri ale veniturilor angaja]ilor din banking. 2015 nu a f`cut excep]ie [i a adus cre[teri modeste. Foto: © Richard Thomas-Dreamstime.com

cum, la [apte ani de la cutremurul financiar care a declan[at criza mondial`, veniturile angaja]ilor din b`nci \nregistreaz` o u[oar` cre[tere, totu[i sub media anual` \nregistrat` \n ]ar` [i dup` ani buni de stagnare. Anul trecut au fost \n continuare b`nci care [i-au restråns activitatea prin reorganizare sau prin renun]area la unit`]ile care nu erau profitabile. “Nici anul acesta nu sunt a[teptate cre[teri salariale pentru c` oricum mediul bancar era suprapopulat [i abia acum cred c` atinge un nivel de normalitate din acest punct de vedere”, spune Corina Diaconu, Managing Director la firma de executive search [i consultan]` \n resurse umane ABC Human Capital. “|n domeniul bancar nu s-au \nregistrat modific`ri majore, cel pu]in nu din punctul de vedere al cre[terilor salariale sau al beneficiilor extrasalariale”, spune Corina Diaconu, care adaug` c` poate doar top managerii din b`nci au continuat s` beneficieze de pachete salariale extrem de bune, \ns` zona opera]ional` a fost afectat` mai mult de reorganiz`ri [i stagn`ri salariale decåt de cre[teri. Mai mult, se pare c` tendin]a se va men]ine [i de-a lungul acestui an, cu atåt mai mult cu cåt o serie de propuneri legislative par s` nu avantajeze foarte mult mediul bancar. “Din situa]iile pe care le avem de la persoane din diverse b`nci, \n foarte multe dintre acestea salariile nu au mai crescut de patru – cinci ani”, spune Corina Diaconu. “|n marea majoritate a cazurilor au r`mas la fel, dar s-au [i f`cut reorganiz`ri [i restructur`ri care au permis cumva men]inerea nivelului salarial pentru cei care au r`mas”, explic` Managing Director-ul de la ABC Human Capital. Biz

niveluri de salarizare \n sectorul bancar Trezorerie Broker

Administrativ 1.000 – 1.300 €

Cerin]e: Absolven]i de [tiin]e economice, persoane organizate, cu spirit analitic [i aten]i la detalii.

1.700 – 2.100 € 900 – 1.400 € 2.200 – 2.800 €

Cerin]e: Experien]` cu clien]i tip corporate, orientarea c`tre client [i spre rezolvarea problemelor, bune abilit`]i de comunicare [i negociere, cunoa[terea a 2-3 limbi str`ine.

700 – 900 900 – 1.100 900 – 1.200 750 – 1.000

€ € € €

Cerin]e: Bune abilit`]i de a lucra cu oamenii, intui]ie, capacit`]i de comunicare, dinamism [i spirit organizatoric.

Resurse umane HR officer/ HR Generalist Recruitment Manager Compensation & Benefits Analyst HR Development Specialist HR Manager

Finan]e - contabilitate Analist financiar Contabil Contabil-[ef Manager financiar

1.000 – 1.300 € 700 – 900 € 1.400 – 1.700 € 2.800 – 4.500 €

Cerin]e: Cuno[tin]e generale de contabilitate, spirit analitic, organizat [i meticulos, capabil s` \n]eleag` principiile contabile.

Retail banking Credit Officer Analist credite Analist risc Administrator cont

400 – 450 € 500 – 700 € 1.200 – 2.000 €

Cerin]e: Bune abilit`]i de organizare [i planificare, aten]ie, eficien]`, precum [i capacitatea de a solu]iona problemele ap`rute.

Corporate banking Relationship Manager Corporate Sales Representative Senior Relationship Manager

Recep]ionist` Secretar` Director investi]ii / property

900 – 1.200 € 1.500 – 2.000 € 1.100 – 1.300 € 1.200 – 1.300 € 2.500 – 3.000 €

Cerin]e: Experien]` \n selec]ii de volum, familiarizare cu noile tehnici de intervievare, \n]elegerea specificului activit`]ii bancare.

IT Specialist 1.200 – 1.600 € Supraveghetor re]ea bancomate 700 – 900 € Programator 1.600 – 3.500 € Administrator re]ea / Banc` de date / Aplica]ii 1.300 – 1.900 € IT Manager 2.000 – 4.000 €

Cerin]e: Familiarizare cu specifica]iile tehnice ale softurilor bancare, responsabil, s` aib` o abordare creativ` [i optimist`.

PR / marketing PR Manager

1.200 – 1.800 €

Cerin]e: Cuno[tin]e specifice domeniului pentru a promova imaginea companiei, brandul [i noile servicii sau pachete de servicii.

Sursa: ABC Human Capital

Biz

SALARII

SECTORUL HR

salarii mai mari, de anul viitor Ultimii ani nu au fost tocmai prieteno[i cu portofelele angaja]ilor din domeniul resurselor umane, dar anul acesta se pun bazele pentru cre[terea pachetelor salariale ce ar putea veni \n 2017.

Biz

niveluri de salarizare \n resurse umane Recrutare, consultan]` [i training \n companiile de consultan]`/servicii externe

Recrutare \n cadrul unei companii

Junior Consultant Consultant Senior Consultant Junior Trainer Trainer Senior Trainer Key Account Manager Business Development Manager

Junior Recruiter Researcher Recruiter Senior Recruiter Manager recrutare Training Manager & OD Manager Manager compensa]ii & beneficii Manager Employee Relations HR Manager HR Director

350 – 500 € 500 – 1.000 € 1.000 – 1.800 € 350 – 500 € 500 – 1.000 € 1.000 – 1.500 € 600 – 1.200 € 1.500 – 2.500 €

Cerin]e: Pentru pozi]iile de consultan]i, traineri sau business development, majoritatea companiilor acord` [i bonusuri \n func]ie de proiectele la care ace[tia lucreaz` (procentul variaz` \ntre 2% [i 10%).

450 – 600 € 400 – 800 € 700 – 900 € 800 – 1.200 € 1.200 – 2.000 € 1.400 – 2.500 € 1.200 – 1.800 € 1.500 – 1.800 € 1.800 – 3.500 € 2.700 – 5.000 €

NOT~: Datele reprezint` pragurile salariale minim [i maxim, nete. Surs`: Pe baza proiectelor derulate de Career Advisor.

Foto: © Denisismagilov – Dreamstime.com

ac` \n urm` cu doi-trei ani noile oportunit`]i de carier` \n HR ap`reau destul de rar, anul trecut se pare c` a fost marcat cu o serie de proiecte de recrutare interesante \n pia]`. A fost primul an cu o dinamic` mai accelerat` a posturilor din zona de resurse umane. Cu toate c` semnalele sunt unele pozitive [i direc]ia este una bun`, ve[tile bune cu privire la salariile angaja]ilor din HR se pare c` mai au de a[teptat. “Cred c` este mult prea devreme s` vorbim despre ni[te cre[teri ale veniturilor, avånd \n vedere c` exist` \n pia]` \nc` destul de mul]i speciali[ti care sunt \nc` \n c`utare de job”, spune M`d`lina Uceanu, Managing Partner la firma de executive search Career Advisor. “Dac` aceast` tendin]` va continua, probabil abia \n 2016 sau chiar \n 2017 vom vedea o cre[tere a pachetelor”, continu` M`d`lina Uceanu, care mai precizeaz` c` salariile din domeniul resurselor umane depind \n foarte mare m`sur` [i de dinamica altor industrii. Ce vrea s` spun` Managing Partner-ul de la Career Advisor este c`, dac` pe lång` IT vor ap`rea [i alte industrii \n care s` existe o concuren]` atåt de mare [i candida]i greu de atras \ntr-un proiect nou, cu siguran]` [i salariile speciali[tilor de resurse umane din industriile respective vor cre[te propor]ional. “De[i pia]a a continuat s` fie mai activ` [i s` genereze mai multe oferte decåt \n anii anteriori, totu[i aceast` dinamic` \nc` nu a adus cu sine cre[teri remarcabile. Singura diferen]` o face industria cu cea mai mare cerere \n acest moment, respectiv cea de IT. Cu siguran]`, pe m`sur` ce [i celelalte industrii vor continua cererile de angajare, aceasta se va reflecta [i \n cre[terea nivelurilor salariale; nu suntem \ns` \nc` acolo”, conchide M`d`lina Uceanu, Managing Partner la firma de executive search Career Advisor. Biz

SALARII

SECTORUL SOCIAL MEDIA

de la like-uri la bani Pe m`sur` ce companiile au realizat c` social media nu sunt un moft, veniturile angaja]ilor din domeniu s-au rotunjit \n ultimii ani, iar salariile de peste 2.000 de euro nu mai reprezint` o noutate.

Foto: © Dmytro Venglinskyi – Dreamstime.com

ac` \n urm` cu ceva ani num`rul scepticilor din mediul de business care considerau c` prezen]a \n social media nu este de prea mare folos unei companii era mai ridicat, ast`zi nu numai c` aproape nu mai exist` organiza]ie f`r` o pagin` pe Facebook, dar majoritatea au deja angaja]i dedica]i exclusiv strategiei de social media. Ce face un astfel de salariat? La aceast` \ntrebare ne r`spunde studiul “State of Social Media Employment”, realizat de firma de executive search [i consultan]` \n resurse umane Career Advisor \n colaborare cu Evensys. Astfel, potrivit studiului, cele mai frecvente activit`]i sunt gestionarea conturilor sociale (85% dintre responden]ii la sondaj), post`ri [i revizuire de con]inut, care variaz` de la contul de Twitter [i video la articole pe bloguri (82%), monitorizarea brandului [i a concuren]ei (60%), derularea [i monitorizarea campaniilor (47%) [i managementul conversa]iilor (46%). {i cum conversa]iile despre branduri sau nemul]umirile clien]ilor fa]` de serviciile ori produsele unei companii de cele mai multe ori apar \n afara orelor de program, un job \n social media este solicitant, dar [i remunerat bine pentru un domeniu tån`r. Studiul realizat de Career Advisor ne arat` c` salariul unui Online Manager poate urca pån` la 2.000 de euro pe lun`, cel al unui Social Media Manager pån` la 1.500 de euro, \n timp ce un Social Media Specialist are un cå[tig lunar de pån` la 700 de euro.

niveluri de salarizare \n social media Social Media Editor Content Manager Social Media Specialist Social Media Manager Online Manager

100 – 300 € 300 – 500 € 400 – 700 € 500 – 1.500 € 700 – 2.000 €

Cerin]e: Managementul conturilor sociale (actualiz`ri periodice), postare [i revizuire con]inut (Twitter, articole blog, content video), monitorizarea brandului [i a concuren]ei, derularea [i monitorizarea campaniilor, managementul conversa]iilor. Sursa: CareerAdvisor [i Evensys

Cercetarea desf`[urat` de firma de executive search mai arat` c` salariul mediu lunar a fost anul trecut \n social media 713 euro, \n cre[tere fa]` de 680 de euro, cåt era media salarial` \n anul 2013. “|n companiile cu peste 500 de angaja]i, salariile celor din social media au crescut cu 20%”, spune M`d`lina Uceanu, Managing Partner la Career Advisor. “44% dintre cei care lucreaz` \n social media cå[tig` \ntre 500 [i 1.000 de euro pe lun`”, mai adaug` M`d`lina Uceanu. Biz Biz

SALARII

SECTORUL FMCG

sub imperiul stagn`rii |n portofelele angaja]ilor din domeniul FMCG nu au avut loc schimb`ri semnificative de-a lungul anului trecut [i se pare c` nici anul acesta nu este unul caracterizat prin cre[teri memorabile.

Biz

Foto: © Elnur – Dreamstime.com

um anul trecut au lipsit intr`rile pe pia]` ale unor investitori [i s-au \nregistrat stagn`ri atåt din punctul de vedere al dezvolt`rii, cåt [i al consumului, nu s-au pus bazele unor cre[teri notabile \n FMCG, ceea ce se traduce prin lipsa unor modific`ri notabile ale grilelor salariale din domeniu. {i se pare c` ve[tile bune vor mai \ntårzia s` apar` [i \n perioada urm`toare. Cre[terea timid` a consumului \nregistrat` \n ultimii ani a fost ob]inut` mai ales prin cre[terea retailului de tip discount, care promoveaz` branduri proprii sau produsele cele mai ieftine de pe pia]`. “Marjele de profitabilitate se concentreaz` la retaileri, mai degrab` decåt la produc`tori [i deci nu exist` premise pentru o cre[tere salarial` \n perioada urm`toare”, explic` Alexandru Talmazan, Managing Partner la firma de executive search Wrightson Romånia. “Cu excep]ia cazurilor \n care exist` nevoi urgente [i de mare specializare \n anumite companii, caz \n care putem vedea o negociere pozitiv` a pachetului salarial, nu estimez modific`ri ale grilelor generale de salariu”, adaug` Alexandru Talmazan. Cum bonusurile financiare [i cele nonfinanciare sunt legate \n mod direct de performan]a economic` a companiei nefiind \nregistrate cre[teri memorabile \n domeniul FMCG, nici bonifica]iile nu au urmat un drum ascendent. Privind partea plin` a paharului \ns`, un num`r tot mai mare de juc`tori din domeniu au reu[it s` opreasc` sc`derile sau chiar s` se bucure de u[oare cre[teri, astfel \ncåt s` \[i poat` \ncasa bonifica]iile, ceea ce nu s-a \ntåmplat anii anteriori. “Nu v`d premisele unei evolu]ii semnificative \n sens pozitiv a valorii bonifica]iilor pentru acest an”, completeaz` Alexandru Talmazan. Biz

niveluri de salarizare \n FMCG Vânz`ri [i/sau distribu]ie Director na]ional de vânzari Key Account Manager (nivel na]ional) Director regional de vânz`ri Supervizor de zon` Reprezentant vânzari Asistent

3.500 – 6.000 € 1.500 – 2.300 € 1.200 – 1.700 € 700 – 1.200 € 450 – 600 € 300 – 450 €

Cerin]e: Persoane foarte dinamice, cu mult` \ncredere \n sine, cu rezisten]` la stres [i un foarte bun sim] al negocierii. Oameni ambi]io[i, care nu sunt dispu[i s` a[tepte foarte mult pentru a promova.

Marketing Marketing Manager/Director Senior Brand Manager Market Research Manager Brand Manager Junior / Assistant Brand Manager Marketing Executive / Marketing Trainee Asistent

3.000 – 4.500 € 1.700 – 2.300 € 1.500 – 2.000 € 1.300 – 1.700 € 700 – 1.000 € 450 – 600 € 350 – 450 €

Cerin]e: Persoane creative [i \n acela[i timp analitice. Oameni cu un grad ridicat de u[urin]` \n a comunica [i \n a se face \n]ele[i.

Finan]e - contabilitate Director financiar/CFO Financial Controller IT Manager Internal Auditor Contabil-[ef Senior analist financiar Administrator re]ea Analist financiar IT Specialist Contabil junior Asistent

2.500 – 5.000 € 1.700 – 2.500 € 1.700 – 2.500 € 1.500 – 2.500 € 1.500 – 2.200 € 1.000 – 1.500 € 800 – 1.500 € 700 – 1.000 € 700 – 1.000 € 400 – 600 € 300 – 400 €

Cerin]e: Persoane cu un acut sim] al analizei [i care accept` rutina. Pentru anumite pozi]ii se cer abilit`]i deosebite de comunicare [i diploma]ie.

Logistic` & achizi]ii Supply Chain Director (operations) Director de achizi]ii Director logistic Coordonator logistic Logistics Executive

3.500 – 5.000 € 2.000 – 3.000 € 1.500 – 2.000 € 1.000 – 1.500 € 400 – 600 €

Cerin]e: Experien]` de minimum doi ani \ntr-un post similar, disponibilitate, cunoa[terea legisla]iei, abilit`]i de gestiune a echipei, bun organizator, cuno[tin]e operare PC, experien]` anterioar` \n operarea softurilor de gestiune.

Resurse umane Director de resurse umane Manager dezvoltarea carierei Training Manager Specialist salarizare Specialist protec]ia muncii HR Executive

1.800 – 4.500 € 1.000 – 1.500 € 1.000 – 1.500 € 750 – 1.350 € 600 – 1.000 € 350 – 750 €

Cerin]e: Cuno[tin]e de legisla]ia muncii, foarte bune abilit`]i de comunicare [i rela]ionare, cunoa[terea unei limbi str`ine, cuno[tin]e de operare PC. Sumele de mai sus sunt sume medii, nete, echivalent lunar \n euro [i nu includ bonifica]ii financiare sau alte beneficii conform pozi]iei ocupate \n companie. Ele reflect` situa]ia existent` \n companii multina]ionale / interna]ionale cu prezen]` \n România \n aria bunurilor de larg consum (FMCG). |n unele cazuri, salariile negociate la angajare pot fi \n afara acestor niveluri, mai ales pentru pozi]iile cu prezen]` \n board-ul companiilor. Surs`: Wrightson România

FINAN}E

DUDUIE SAU BUBUIE? România a avut un an 2015 bun, cu cre[tere economic` [i stabilitate macrofinanciar`. Suntem \ns` preg`ti]i s` facem fa]` provoc`rilor venite din plan extern, \n condi]iile \n care economia global` d` semne de sl`biciune? DE OANA VOINEA

urbulen]ele pe bursele globale, evolu]ia pre]ului petrolului, un nou ciclu monetar al Rezervei Federale a SUA sau tranzi]ia Chinei spre un nou model economic sunt doar câteva dintre ingredientele unui an tumultuos pentru economia global`. |ntrebarea este care va fi impactul acestor provoc`ri \n România [i dac` putem s` transform`m amenin]`rile \n oportunit`]i. Sunt voci care vorbesc despre o nou` criz` [i fac scenarii sumbre, dar Andrei R`dulescu, economist-[ef al B`ncii Transilvania, consider` c` este prematur s` vorbim despre o nou` criz` \n economia mondial`. De ce? Pentru c` economiile dezvoltate culeg roadele reformelor structurale implementate \n economia real`, dar [i la nivelul sectorului financiar-bancar, \n

Biz

ultimii ani. Astfel, \n Statele Unite consumul privat a crescut anul trecut cu 3,1% an/an, cel mai bun ritm din 2005, iar \n ultimele trimestre dinamica anual` a venitului real disponibil al popula]iei dep`[e[te ritmul de evolu]ie a consumului privat. |n zona euro, economia accelereaz` gradual, prin intermediul cererii interne, iar structura regiunii s-a \nt`rit prin implementarea Noii Guvernan]e Economice. Totodat`, Banca Central` European` a semnalat c` este preg`tit` s` implementeze noi m`suri pentru consolidarea activit`]ii economice \n regiune [i evitarea defla]iei. “}`rile emergente [i \n dezvoltare va trebui s` accelereze reformele structurale pentru a nu fi ocolite de fluxurile interna]ionale de capital pe termen mediu”, adaug` Andrei R`dulescu. |n ceea ce prive[te China, economistul-[ef al BT sus]ine c` decizia FMI pri-

vind includerea yuanului \n co[ul DST (Drepturi Speciale de Tragere) de la 1 octombrie 2016 va determina administra]ia de la Beijing s` continue reformele pe pia]a financiar`, \n special la nivelul componentei bursiere. Compozi]ia co[ului DST determin` structura valutar` a creditelor acordate ]`rilor care au nevoie de

comercial, integrarea substan]ial` cu economia UE ne pune sub influen]a ritmului lent de cre[tere din aceast` zon`, motiv pentru care de câ]iva ani exporturile [i-au pierdut rolul de catalizator al cre[terii economice. Pe de alt` parte, tot pe acest canal beneficiem de pre]ul mai sc`zut al petrolului care se reg`se[te \n sc`derea costurilor de transport, dar [i \n situa]iile financiare mai pu]in atractive ale

3,7%

Foto: © Alphaspirit – Dreamstime.com

a fost cre[terea PIB-ului \n România, anul trecut, cel mai bun ritm din 2008 \ncoace

fonduri de asisten]` din partea Fondului Monetar Interna]ional. De asemenea, companiile chineze[ti se afl` \ntr-un proces de interna]ionalizare f`r` precedent, cu implica]ii pozitive pentru economia global`, iar reintrarea Iranului \n hora globaliz`rii genereaz` noi oportunit`]i de business la nivel mondial.

Am enumerat deja multe semnale pozitive, atunci de unde vin turbulen]ele? Radu Cr`ciun, economist-[ef al BCR, arat` c` evolu]iile interna]ionale influen]eaz` România \n esen]` prin trei canale: cel comercial, cel al investi]iilor strategice [i cel al pie]elor financiare. “|n ce prive[te canalul

firmelor din sectorul energetic”, explic` Radu Cr`ciun. Economistul-[ef al BCR arat` c` atitudinea investitorilor strategici reflect` temerile acestora legate de contextul interna]ional impredictibil cu multe focare de criz` economic`, financiar` sau geo-politic` [i de incapacitatea factorilor de decizie globali de a g`si \mpreun` solu]ii la toate aceste probleme. “|n final, suntem expu[i la volatilitatea \n cre[tere a pie]elor financiare care se propag` rapid \n \ntreaga lume [i care are un impact imediat asupra activelor financiare autohtone: obliga]iuni [i ac]iuni. România r`mâne \n categoria ]`rilor emergente, motiv pentru care o cre[tere a aversiunii fa]` de risc a investitorilor se va reflecta [i asupra României al`turi de alte ]`ri din aceea[i categorie”, spune Radu Cr`ciun. La rândul s`u, Ionu] Dumitru, economistul-[ef al Raiffeisen Bank, consider` c` anul 2016 va fi caracterizat printr-o volatilitate mai mare \n pie]ele financiare, atât la nivel local, cât [i la nivelul economiei globale, cu Biz

FINAN}E

poten]ial impact [i asupra economiei \n ansamblu. Depinde \ns` [i de punctul din care privim aceste provoc`ri din plan extern, cu impact [i \n România. Spre exemplu, sc`derea pre]ului petrolului, care a creat valuri intense \n pie]ele financiare [i \n economia mondial`, stimuleaz` cre[terea economic` global`. De[i ]`rile exportatoare de petrol sunt afectate negativ, acest efect este mai mult decât compensat de efectele pozitive \n ]`rile importa-

Sc`derea pre]ului petrolului este apreciat` ca fiind benefic` pentru economia local` [i de economistul BT. “Declinul cota]iilor interna]ionale la ]i]ei este benefic pentru consumatorii de carburan]i [i energie [i poate contribui la alocarea mai eficient` a resurselor – atât la popula]ie, cât [i la companii”, subliniaz` Andrei R`dulescu. Desigur, dac` per total economia româneasc` resimte efectele pozitive ale evolu]iei pre]ului petrolu-

CU CÂT CRE{TE ECONOMIA ROMÂNIEI? Estim`rile interna]ionale [i interne v`d România evoluând tot mai bine pân` \n 2018, dac` nu intervin cutremure economice majore. Indicator / an

2014

2015

2016

2017

PIB (miliarde euro)

173,5 185,6

150,2

155,3

162,2

PIB (%, an/an)

3,0

3,7

5,2

5,1

4,6

Consum privat (%, an/an)

3,8

5,7

5,8

5,5

5,0

Investi]ii productive (%, an/an)

2,5

6,4

8,7

10,9

9,1

Consum public (%, an/an)

0,3

1,9

0,6

1,7

0,8

Exporturi (%, an/an)

8,6

6,1

6,3

6,1

6,8

Importuri (%, an/an)

8,9

8,5

7,6

8,8

8,7

Rata [omajului (%)

6,8

6,3

6,1

5,8

Infla]ia* (IAPC) (%, an/an, medie)

1,4

-0,4

-0,9

0,6

1,0

Dobânda de politic` monetar` (%)

2,75

1,75

2,25

3,00

3,25

Deficit bugetar (% PIB)

1,4

1,5

2,3

1,5

1,0

Datoria public` (% PIB)

39,8

39,7

37,8

35,5

Contul curent (% PIB)

-0,5

-1,1

-1,9

-2,9

-3,2

4,6

3,5

3,6

4,1

3,9

4,44

4,43

4,38

4,33

Rata de dobând` 10 ani (medie anual`) (%) EUR/RON (medie anual`)

Sursa: INS, Eurostat, Comisia European`, AMECO, previziuni Banca Transilvania

toare [i de sc`derea costurilor de produc]ie \n sectoarele economice unde petrolul este un cost de produc]ie important. “|n cazul României, suntem o ]ar` net importatoare de petrol, gradul nostru de independen]` energetic` \n cazul petrolului fiind de doar 38,2% ([i 93,6% \n cazul gazelor, date aferente anului 2014), ceea ce ar trebui s` conduc` la un efect agregat pozitiv al sc`derii pre]ului petrolului asupra cre[terii economice \n România”, precizeaz` Ionu] Dumitru. 36

2018

Biz

lui, pentru OMV Petrom acest lucru a \nsemnat primul an cu pierderi de la privatizarea din 2004, \nregistrând un minus de 690 de milioane de lei \n 2015 fa]` de un profit de 2,1 miliarde de lei \n 2014. Andrei R`dulescu atrage aten]ia asupra faptului c` economia României a consemnat un an economic 2015 de referin]`, atât din perspectiva dinamicii PIB-ului [i a contribu]iei factorilor de produc]ie, cât [i a stabilit`]ii macrofinanciare. “România este mai pu]in

dependent` de finan]area interna]ional`, este atractiv` pentru fluxurile interna]ionale de capital prin prisma spread-ului de dobând` [i, cel pu]in deocamdat`, nu sunt semnale de generare de dezechilibre – atât la nivel de popula]ie, cât [i de companii [i administra]ie”, spune R`dulescu, ad`ugând c` se poate spune c` România arat` mult mai bine ca oricând \n perioada postdecembrist` pentru a \nfrunta orice provoc`ri din economia mondial`. Când se vorbe[te despre o criz` la nivel global, discu]iile pornesc de la situa]ia Chinei, evolu]ia economiei gigantului asiatic fiind un factor semnificativ de risc pentru pie]ele mondiale. Ionu] Dumitru arat` c` \ncetinirea semnificativ` a cre[terii economice din China, pe fondul unei recalibr`ri a modelului ]`rii de cre[tere economic`, bazat` mai mult pe consum intern, va avea efecte importante \n economia global`. Cu toate acestea, România pare a fi mai pu]in afectat` \n mod direct, rela]iile noastre comerciale cu China fiind nesemnificative \n termeni de exporturi – doar circa 1% din totalul de exporturi ale României sunt \n China. |n schimb, pot fi efecte mai semnificative \n mod indirect pe filiera german`. Germania este principalul nostru partener comercial la export, \n condi]iile \n care circa 20% din exporturile noastre merg c`tre aceast` ]ar`. |n plus, Germania este un mare exportator \n China. “Pe canalul direct al exporturilor c`tre China deja resim]im efecte, exporturile noastre \n China sc`zând deja \n perioada ianuarie - noiembrie 2015 cu aproape 8%, \ns` efectul este diminuat de ponderea mic` a acestora \n total exporturi”, explic` Dumitru. Pe lâng` pre]ul petrolului [i evolu]iile din China, economia global` mai are la orizont o serie de ale provoc`ri. Procesul de normalizare a dobânzilor \n SUA, problema imigran]ilor [i problema datoriilor (\n special \n sectorul public) \n Europa, fragilitatea unor economii emergente (pe lâng` China mai putem aminti Brazilia, Africa de

FINAN}E

Sud, Thailanda sau Turcia, ]`ri \n care datoria pe termen scurt \n sectorul privat, de multe ori denominat` \n dolari, va fi dificil de gestionat \n urma aprecierii monedei americane) sunt provoc`ri la fel de importante. Economistul-[ef al Raiffeisen precizeaz` \ns` c`, \n contextul vulnerabilit`]ilor din alte ]`ri emergente, Europa Central` [i de Est ar putea chiar beneficia de eventuale repozi]ion`ri ale investitorilor. “Contextul regional pare c` ne avantajeaz` – Polonia [i Ungaria par a mai pierde din capitalul de \ncredere, \ns` politicile economice interne ale României vor conta [i ele foarte mult \n modul \n care va evolua atitudinea investitorilor fa]` de România”, spune Dumitru, avertizând c` derapajul bugetar va trebui gestionat cu foarte mare aten]ie. Asupra deficitului bugetar atrage aten]ia [i economistul-[ef al BCR. Radu Cr`ciun spune c`, de[i România se bucur` \nc` de o pozi]ie macroeconomic` solid`, relaxarea politicii fiscale aplicat` \ncepånd cu 2016 a vulnerabilizat-o. “Cre[terea deficitului bugetar la un nivel apropiat de 3% din PIB ne face mai dependen]i de finan]area extern` [i de atitudinea volatil` a investitorilor str`ini fa]` de ]`rile \n curs de dezvoltare”, arat` economistul. “|n acela[i timp exist` semne c` cre[terea spectaculoas` a cererii \ncepe s` se reg`seasc` \n presiuni infla]ioniste, \nc` mascate de infla]ia negativ` indus` de TVA, [i \n cre[terea deficitelor externe. Modul \n care ace[ti parametri vor evolua va dicta politica monetar` a BNR, adic` momentul cre[terii dobânzilor [i politica fiscal`, adic` momentul reducerii deficitului bugetar”, spune Radu Cr`ciun, ad`ugând c` acest context plaseaz` România \ntr-o alt` lig` \n compara]ie cu ]`rile care se confrunt` cu defla]ie [i cu dobânzi negative. Nici Andrei R`dulescu nu vede presiuni pentru dobânzi negative la depozite. “Date fiind procesul de accelerare economic` din România (prin intermediul cererii interne) precum [i perspectiva acceler`rii presiunilor infla]ioniste imediat dup` disiparea impactului redu-

cerii TVA, consider`m c` este pu]in probabil s` asist`m la dobânzi negative la lei”, spune economistul BT. Acesta vede o consolidare a sectorului bancar pe termen scurt, dup` ce \n 2015 a consemnat cel mai bun an din istorie (activele [i profitul net agregat au atins maxime istorice). “Creditarea se relanseaz`, costurile de finan]are sunt la minime istorice, iar excesul de lichidit`]i (raportul cre-

dite/depozite se situa sub 86% la final de 2015) [i presiunea pe marje vor conduce, foarte probabil, la o nou` und` de fuziuni [i achizi]ii. Per ansamblu, sectorul bancar se afl` \ntr-un nou ciclu de afaceri, este ref`cut dup` ajustarea determinat` de criz` [i este preg`tit s` r`spund` provoc`rilor externe [i interne din perspectiva termenului mediu”, completeaz` R`dulescu. Biz

Biz

FINAN}E

CARDUL DE SALARIU VINE CU BENEFICII Cardul de salariu trece printr-o etap` de transformare, odat` cu evolu]ia consumatorilor, dar [i cu oferta bancar` \n domeniu, care devine tot mai diversificat`. DE OANA VOINEA

Biz

\ntr-un pachet all inclusive, b`ncile au r`spuns practic unor nevoi. Pe de o parte nevoia clientului final care caut` acces rapid [i permanent la banii sì, pe de alt` parte nevoia angajatorului de a-i propune acestuia o palet` larg` de produse [i servicii cu valoare adùgat`”, a subliniat Nicolae Trofin. Ca r`spuns la aceste cerin]e [i tendin]e, Bancpost a creat, de exemplu, \n platforma de internet banking o sec]iune special` EU SALARIAT de plat` a salariipachet complet pentru salariu lor \n timp real, Include toate serviciile bancare de baz` pe care un client le folose[te \n ce poate fi acfiecare zi: cont curent, card de debit MasterCard ata[at, Internet Banking, cesat` atât de mobile banking – FastMobile [i op]ional overdraft f`r` tax` de acordare. insti tu]iile publice, cât – de \ncasare interbancar`; [i de com– de retragere numerar de la bancomatele Bancpost; paniile pri– pentru plata facturilor prin orice canal de plat` Bancpost; vate, servicii – pentru pl`]ile interbancare efectuate prin internet / mobile personalizate banking pân` la 1 august 2016. adaptate ne• Comision unic lunar pentru toate produsele incluse \n pachet. voilor. Mai mult, • Oferte speciale la credite, carduri de credit, depozite, asigur`ri etc. a fost creat un • Descoperit de cont, f`r` tax` de acordare, pentru momentele produs special, Eu neprev`zute care implic` o nevoie urgent` de bani. salariat, un pachet complet ce r`spunde a[tept`rilor [i nevoilor actuale ale clien]ilor. Acesta aduce posesorilor sì toate serviciile bancare de baz` pe care un client le folose[te \n fiecare zi. “Pe lâng` aceste beneficii, ficiile de produs care fac diferen]`. Caracord`m [i avantaje extra care nu dul de salariu nu mai este a[adar doar sunt neap`rat \n zona de servicii banun simplu cont curent, ci un pachet, care, precum discount la bilete de pentru care diferen]a este f`cut` de niavion, acces \n clinicile private, asivelul beneficiilor pe care le acord`, dar gur`ri de accident [i invaliditate etc. [i de costurile ata[ate. Aceast` strategie se bazeaz` pe o “Adùgând mai multe beneficii car\n]elegere a clientului, cu a[tept`rile dului de salariu dintr-un simplu cont Potrivit acestuia, ofertele existente \n pia]` pentru \ncasarea salariilor sunt foarte competitive [i sofisticate, adaptate unui stil de via]` reprezentativ pentru segmentul de vârst` 25-45 de ani, dinamic, modern [i atent la bene-

comision

intre cele aproximativ 15 milioane de carduri emise la nivelul \ntregii pie]e din Romånia de c`tre principalele institu]ii financiare, peste 90% sunt carduri de debit. Acestea sunt destinate \n principal \ncas`rii salariilor, pensiilor, aloca]iilor sau a altor venituri, fiind deschise, \n majoritatea cazurilor la ini]iativa angajatorului, \n baza conven]iilor de salariu \ncheiate cu diferite b`nci din pia]a local`. Evolu]ia din ultima perioad` arat` \ns` o schimbare a trendului, \n sensul \n care angaja]ii \ncep s`-[i aleag` \n mod independent banca unde s`-[i primeasc` salariul. Potrivit datelor Institutului de Statistic`, \n România sunt aproximativ 5 milioane de salaria]i, un segment cu care b`ncile au \nceput o comunicare direct` bazat` pe promovarea de pachete complete de beneficii. |n paralel, companiile s-au v`zut \n situa]ia de a propune angaja]ilor lor o ofert` mult mai diversificat` bazat` pe colaborarea cu mai multe b`nci. “Dac` \n urm` cu 10 ani angajatorul propunea salariatului oferte de la 1-2 b`nci, acum oferta se extinde la top 10 b`nci active pe pia]a local`. Iar asta se reflect` [i \n num`rul tot mai mare de solicit`ri de oferte pe care \l primim \n ultima perioad` din partea angajatorilor, interesa]i de extinderea portofoliului de beneficii acordate angaja]ilor”, a declarat Nicolae Trofin, Director Clien]i Mass Banking la Bancpost.

FINAN}E

[i nevoile lui individuale, reale [i actuale”, a ad`ugat Nicolae Trofin. MOBILE BANKING, |N CONTINU~ CRE{TERE Era digital` a schimbat comportamente, atitudini [i obiceiuri. Dac` pân` de curând puteam vorbi de un comportament standard al clien]ilor care \[i retr`geau \n propor]ie covâr[itoare salariul de la ATM-uri \n câteva zile de la intrarea lui pe card, acum se diferen]iaz` dou` tipologii de consumatori: clientul clasic, care r`mâne fidel retragerii banilor de la bancomat \n ziua de salariu sau \n urm`toarele dou`-trei zile, chiar dac` asta nu este tocmai \n avantajul lui, [i clientul modern, conectat la internet [i mobile banking, instrumente prin care deruleaz` majoritatea tranzac]iilor pe care le efectueaz`. Ca

punct de intersec]ie, ambele categorii de clien]i \[i achit` imediat dup` primirea remunera]iei lunare facturile la utilit`]i, fie online, fie \n unit`]ile bancare. Analizele arat` \ns` c` pe termen lung exist` premisele unei schimb`ri, \n sensul \n care se observ` c` num`rul retragerilor de numerar a crescut \n ultima perioad` \ntr-un ritm mai lent fa]` de situa]ia de acum câ]iva ani, ceea ce se reflect` \n mod direct \n cre[terea pl`]ilor cu cardul \n magazine [i pe internet. Acest trend este sus]inut [i de accesul utilizatorilor la mobile banking, serviciu dezvoltat [i \n România de c`tre principalele b`nci, \n contextul unei ascensiuni puternice \n zona de smartphone-uri (gradul de penetrare era de aproximativ 50% la sfâr[itul anului trecut). Potrivit Eurobarome-

trului de profil realizat de Comisia European`, \n România 43% dintre reponden]ii participa]i la studiu acceseaz` internetul de pe telefonul mobil. Dac` internet banking-ul este folosit pentru opera]iuni mai complexe, cu prec`dere pentru plata facturilor, constituirea de depozite, pl`]i valutare [i schimburi valutare, mobile banking-ul este accesat pentru verificare sold [i extras de cont, transferuri proprii, scaden]ar de credit. “Anticip`m nevoile clien]ilor no[tri [i le punem la dispozi]ie o aplica]ie de mobile banking modern` \n cadrul c`reia se pot efectua pl`]i de facturi prin scanarea codului de bare, transferuri intra [i interbancare, schimburi valutare, dar [i constituirea de depozite cu acordarea unui bonus special”, a ad`ugat Nicolae Trofin. Biz Biz

FINAN}E

EU, ROBOTUL CONTRIBUABIL |n loc s` a[tept`m pasiv ca robo]ii s` ne ia locurile de munc`, mai bine ne-am gåndi cum putem \ntoarce situa]ia \n favoarea noastr`. Iar asta, cel pu]in \n Romånia, \nseamn` includerea lor rapid` \n råndul contribuabililor. DE IONU} B~LAN

Biz

FOTO: VALI MIREA

emarcam de curând c` robo]ii b`ncilor [i ai furnizorilor de utilit`]i î]i spun direct pe nume, spre deosebire de operatorii umani, ce ]i se adreseaz` cu domnule, ceea ce arat` c` robo]ii n-au maniere. Le lipsesc cei 7 ani de acas`. Dar dup` ce am scris asta m-am gândit mai bine [i am descoperit avantajele certe ale robo]ilor, în compara]ie cu cele ale oamenilor. Ei iarna nu trebuie s` se înc`lzeasc` cu energie subven]ionat` ce face obiectul conflictului Radet - Elcen. Pot locui în ni[te magazii, unii lâng` ceilal]i, mai mul]i chiar decât chinezii ce închiriaz` apartamente în cartierele bucure[tene Colentina sau Pantelimon. {i, de asemenea, nici nu se înghesuie în spitale, e suficient s` vin` mecanicul de între]inere cu [urubelni]a pentru a-i trata ambulatoriu. Îns`, în ciuda acestor avantaje certe, exist` o problem` pe care n-a putut-o anticipa nici m`car genialul Stephen Hawking, când a precizat c` miniaturizarea va m`ri puterea de calcul a robo]ilor peste nivelul creierului uman, ceea ce îi va face pe oameni s`-[i piard` locurile de munc`. Robo]ii nu pl`tesc impozite [i nici nu-s membri de sindicat. E clar c`, pentru ca previziunile lui Hawking s` se îndeplineasc` [i robo]ii s`-i poat` înlocui pe oameni, nu e suficient s` gândeasc` mai rapid, ci s` fie pl`ti]i m`car cu salariul minim pe economie, pe care statul s`-l tot majoreze apoi, ca s` poat` încasa impozite de la ei. {i, în afara impozitului pe salariu, e musai ca robo]ii s` achite CAS – 10,5%, CASS – 5,5% [i [omaj – 0,5%.

IONU} B~LAN este jurnalist independent, fost redactor-[ef al revistei “Finan]i[tii”, publicist la “Jurnalul Na]ional”, “S`pt`mâna financiar`”, “Pia]a financiar`”, “Curentul”, “Bursa”, “Evenimentul zilei”. Mai multe materiale de acela[i autor g`si]i pe www.bloguluibalan.ro

Asta fiindc` actualul sistem de pensii de stat func]ioneaz` pe baza principiului pay as you go. Adic` genera]iile active în prezent pe pia]a muncii pl`tesc, prin contribu]iile de asigur`ri sociale care le sunt virate la stat, pensiile celor retra[i din activitate. Iar când un robot înlocuie[te un om e firesc s` achite [i CASS. Nu conteaz` c` el nu e consultat [i depanat cu stetoscopul [i ecograful medicului, ci cu

[urubelni]a maistrului, pentru c`, dac` nu achit` contribu]ia pentru s`n`tate, va fi inclus de secretarul de stat Biri[ de la Finan]e în categoria “fantomelor” fiscale [i o s` i se ia CASS la salariul minim brut pe economie. {i, militând pentru transparen]` în continuare, se poate observa c` ace[ti robo]i au o voce împrumutat` de la un om sau una generat` electronic, care s` semene cu cea uman`. Iar aici apare întrebarea: în ce condi]ii o voce similar` cu cea a oamenilor – interpus` în rela]ia cu un client – poate fi asimilat` cu o persoan` cu reziden]` fiscal` în România? P`i, în definitiv, robotul se recomand` ca fiind o persoan`. În m`sura în care se adreseaz` unui client român [i contribuie la dezvoltarea afacerilor din România, ar trebui s` aib` [i reziden]`, deoarece îndepline[te cam acelea[i func]ii cu cele ale unui rezident fiscal. Ca s` se în]eleag` mai bine, într-o economie cum e cea româneasc`, care [i-a corelat cadrul legislativ cu cel comunitar, aplicarea salariului minim pentru munca prestat` de robo]i, înso]it` de plata impozitului pe venit [i a contribu]iilor aferente, precum [i de taxe pe proprietate [i de mediu, e compatibil` cu stadiul de dezvoltare al unei Uniuni Europene ce merge pe mâna economiei sociale de pia]`. Ba mai mult, actualele probleme – extrem de spinoase – cu care se confrunt` finan]ele europene [i-ar g`si rezolvarea cu ajutorul l`rgirii bazei de impunere, ca urmare a tax`rii robo]ilor. Ceea ce le-ar permite politicienilor s` le dea cu tifla Casandrelor ce discut` de posibilitatea reintr`rii în criz`. Biz

FINAN}E

FOTO: VALI MIREA

ACCENT PE ENGAGEMENT

VIRGINIA O}EL

n contextul actual, în care comunicarea trebuie s` fie eficient` [i rapid`, new media reprezint` un instrument esen]ial în rela]ia b`ncilor cu clien]ii. Re]elele de socializare pot s` ofere o imagine de ansamblu a ceea ce î[i doresc clien]ii, asigur` un feedback direct care permite institu]iilor financiare s` afle rapid dac` [i cum ar trebui s` î[i îmbun`t`]easc` serviciile, ce produse noi ar trebui s` lanseze, spune Virginia O]el, Communication Leader la Garanti Bank.

Cum v`d b`ncile din România new media? Ce strategie are Garanti Bank \n acest domeniu? Prezen]a \n social media asigur` un customer service mai eficient, permite gestionarea rapid` a posibilelor situa]ii de criz` [i ofer` b`ncilor ocazia s` se implice \n educa]ia financiar` a clien]ilor. Mai mult, new media reprezint` un mijloc de generare a lead-urilor, fiindc` pentru un utilizator este mult mai u[or s` interac]ioneze online cu banca pentru a cere detalii suplimentare despre produse [i campanii. Garanti Bank pune accent deosebit pe men]inerea unei rela]ii de comunicare cât mai strânse cu clien]ii s`i existen]i [i poten]iali. Tocmai de aceea, suntem foarte activi \n social media. Pagina noastr` de Facebook a dep`[it 260.000 de fani [i continu`m s` ne consolid`m aceast` comunitate cu un con]inut adaptat profilului, nevoilor [i intereselor acestora.

Oamenii petrec tot mai mult timp \n online, fie pe calculator, fie pe telefon. E timpul ca [i b`ncile s` intensifice comunicarea pe aceste canale. DE OANA VOINEA

Ce fel de mesaje transmit b`ncile din România \n social media? B`ncile se axeaz` pe comunicarea produselor [i a campaniilor, a valorilor \n care cred, a evenimentelor \n care se implic`. Institu]iile financiare au realizat \n 2015 c` este important ca mesajul lor s` \i conving` pe oameni s` interac]ioneze, astfel \ncât cele mai active b`nci \n social media din România au pus accent pe engagement. Acest lucru s-a v`zut \n num`rul de interac]iuni de anul trecut, cånd 1,1 milioane de oameni au interac]ionat cu paginile b`ncilor, fa]`

de 123.000 \n 2014. Practic, \n 2015, oricare dintre aceste b`nci a reu[it de una singur` s` activeze mai mul]i oameni decât a f`cut-o \ntreaga concuren]`. Noi ne-am concentrat, la rândul nostru, pe generarea [i consolidarea unor mesajecheie la care fanii no[tri au reac]ionat pozitiv. #DescoperaOina sau #DescoperaRomania sunt câteva dintre aceste tematici de con]inut prin care ne-am

propus s` scoatem \n eviden]` frumuse]ea locurilor [i a tradi]iilor române[ti. #CuIncredere a fost o alt` campanie de succes prin care am reu[it s` aducem vizibilitate \n rândul tinerilor cu ini]iativ`, dornici s` schimbe \n bine societatea \n care tr`iesc. Garanti a \nregistrat o cre[tere spectaculoas` a interac]iunii pe pagina sa de Facebook. Care este secretul acestui rezultat? Comunicarea echilibrat` este cheia succesului. Pe pagina noastr` de Facebook \mbin`m con]inutul dedicat produselor [i serviciilor noastre cu unul informa]ional de interes general. O astfel de strategie ne-a [i pozi]ionat \n 2015, timp de 6 luni consecutiv, pe primul loc \n categoria Facebook top players pe segmentul bancar, potrivit ZeList.

Grafic`: Paul Dumitru

Care sunt tendin]ele \n digital banking \n 2016? Motto-ul “Content is king” trece la alt nivel [i se va concentra cu prec`dere pe con]inutul video. Utilizatorii sunt deja foarte receptivi la astfel de con]inut, mai ales pe dispozitivele mobile, iar b`ncile vor r`spunde acestei tendin]e. Garanti Bank urmeaz` deja acest trend. Pe pagina noastr` de Facebook post`m periodic [i clipuri video prin intermediul c`rora clien]ii sau poten]ialii no[tri clien]i au ocazia s` afle detalii despre activitatea noastr`. Biz Biz

FINAN}E

}AR~, }AR~, VREM LIST~RI! Perspectivele bursei de la Bucure[ti pentru 2016 sunt bune, dar Fondul Proprietatea vrea s` vad` mai multe companii listate, atât de stat, cât [i private, [i o lichiditate mai mare pe pia]a de capital. DE OANA VOINEA

c]iunile române[ti r`mân o investi]ie foarte atractiv`, indiferent de volatilitatea pie]elor de capital, consider` Greg Konieczny, vicepre[edinte executiv al Templeton Emerging Markets Group [i manager de fond al Fondului Proprietatea (FP).

Care sunt punctele tari ale pie]ei locale de capital [i ce \i lipse[te? Cum atragem mai mul]i investitori? Punctele forte ale pie]ei locale sunt evalu`rile atractive ale companiilor comparativ cu cele din regiune, cu o rat` pre]/câ[tig relativ sc`zut` [i un randament al dividendului ridicat. Unele companii din portofoliul Fondului pl`tesc dividende de 8-9%, iar media randamentelor Fondului a fost de 6-7% \n ultimii cinci ani. A[adar, indiferent de volatilitatea pie]elor de capital, ac]iunile române[ti r`mân o investi]ie foarte atractiv`. Actualul val de volatilitate va fi temporar, dar consider`m c` dezvoltarea pie]ei locale de capital nu se poate realiza \n acest moment f`r` list`ri ale companiilor de stat. De asemenea, reglement`ri mai prietenoase, dar [i reducerea comisioanelor de tranzac]ionare ar fi benefice pentru investitori [i emiten]i [i ar ajuta la cre[terea lichidit`]ii pe pia]a de capital.

Cum privesc investitorii Romånia, comparativ cu alte pie]e din regiune? Luând \n considerare experien]a noastr` \n promovarea pie]ei locale de capital \n str`in`tate, prin organizarea numeroaselor turnee [i evenimente dedicate investitorilor \n Statele Unite, Europa [i România, am observat o cre[tere constant` a interesului investitorilor institu42

Biz

]ionali str`ini fa]` de România. De[i mul]i investitori au intrat \n România investind \n ac]iunile Fondului Proprietatea, ulterior [i-au extins portofoliile pentru a include [i alte companii române[ti listate. Investitorii percep România ca pe o destina]ie de investi]ii atractiv`, mai ales \n condi]iile \n care pia]a local` a \nregistrat anul trecut o performan]` bun`, \n pofida dinamicii slabe a pie]elor emergente [i de frontier`. Mai mult, economia româneasc` sa num`rat printre cele mai performante economii din Uniunea European`, cu o rat` de cre[tere de 3,6%, cea mai ridicat` din 2008 \ncoace.

|n ultima perioad` nu au fost list`ri majore la BVB. Ce mari companii v` a[tepta]i s` se listeze \n 2016? |ntr-adev`r, nu a existat nicio ofert` public` ini]ial` pe pia]a local` \n ultimele 18 luni, ceea este foarte dezam`gitor \n condi]iile \n care o astfel de ini]iativ` ar fi foarte bine primit`, având \n vedere fundamentele economice solide ale României [i volumul contribu]iilor \ncasate de fondurile de pensii private. Ultima decizie privind lansarea unei oferte publice a fost luat`, din nefericire, cu mai mult de doi ani \n urm`. Ne-am dori s` vedem m`suri decisive luate de guvern \n privin]a list`rii de companii de stat [i noi consider`m c` Hidroelectrica, Salrom, Aeroporturi Bucure[ti, Portul Constan]a [i Po[ta Român` sunt candidate viabile pentru listare \n 2016 [i 2017.

Cum a fost 2015 pentru FP [i ce a[tept`ri ave]i de la 2016? 2015 [i primele luni din 2016 au fost destul de dificile, dar nu doar pentru

Fond, ci pentru toate pie]ele financiare emergente [i de frontier`. Fluctua]iile sunt \ns` inerente [i este important s` r`mânem focusa]i asupra perspectivelor pe termen lung. |n pofida sc`derii pre]ului petrolului, care a afectat rezultatele Petrom, suntem mul]umi]i de performan]a multor companii din portofoliul nostru, care au raportat rezultate bune \n 2014, incluzând aici Hidroelectrica, Salrom, Po[ta Român` [i Aeroporturi Bucure[ti. Cea mai mare a[teptare pe care o avem de la guvern \n acest an este repornirea pro-

“Ne-am dori s` vedem m`suri decisive luate de guvern \n privin]a list`rii de companii de stat [i noi consider`m c` Hidroelectrica, Salrom, Aeroporturi Bucure[ti, Portul Constan]a [i Po[ta Român` sunt candidate viabile pentru listare \n 2016 [i 2017.” GREG KONIECZNY, vicepre[edinte executiv al Templeton Emerging Markets Group [i manager de fond al Fondului Proprietatea

cesului de listare a companiilor men]ionate [i listarea Hidroelectrica \n trimestrul al patrulea. Ne a[tept`m, de asemenea, la finalizarea unor tranzac]ii cu companii nelistate, fondurile ob]inute urmând s` fie utilizate pentru r`scump`r`ri de ac]iuni [i distribuirea de cash c`tre investitori, ca parte a procesului de reducere a discountului de tranzac]ionare.

FINAN}E

Cum a evoluat Fondul \n cei 5 ani de listare la burs`? |n cei cinci ani de la listarea pe Burs`, FP a depus eforturi semnificative pentru a valorifica poten]ialul companiilor din portofoliu [i pentru a genera valoare pentru ac]ionarii s`i. Printre realiz`rile noastre se num`r`: \mbun`t`]irea activit`]ii [i profitabilit`]ii companiilor din portofoliu, sus]inerea \mbun`t`]irii standardelor de guvernan]` corporativ` \n companiile de stat, sprijinirea [i \ncurajarea list`rii companiilor de stat; listarea Fondului pe bursa de la Londra [i cre[terea vizibilit`]ii la nivel interna]ional a FP [i a pie]ei locale de capital, prin numeroase evenimente [i turnee de promovare interna]ionale. Totodat`, performan]a general` a Fondului de la listarea sa pe burs` la 25 ianuarie 2011 a fost foarte bun`. Valoarea activului net per ac]iune a crescut cu 17%, iar pre]ul ac]iunii a crescut cu aproape 54%. De asemenea, media anual` a discountului de tranzac]ionare a sc`zut de la 56% \n 2011 la un minim de 28,9% \n 2015, iar \n prezent se situeaz` la 34%. |n ultimii cinci ani, Fondul a dep`[it performan]a indicilor BET [i MSCI Emerging Markets. Exprimat \n dolari, pre]ul ac]iunilor FP a crescut cu 22% comparativ cu o sc`dere de 16% a indicelui BET [i de 34% a indicelui MSCI Emerging Markets.

Cum vede]i BVB peste 5 ani?

S-au \mbun`t`]it standardele de guvernan]` corporativ` \n companiile de stat? Consider`m c` implementarea adecvat` a standardelor de guvernan]` corporativ` a generat rezultate pozitive tangibile \n cazul mai multor companii, cum ar fi cre[terea profitabilit`]ii, transparen]ei [i responsabilit`]ii managementului. De[i rezultatele ob]inute nu au fost spectaculoase [i \n conti-

nuare este nevoie de \mbun`t`]iri, legisla]ia privind guvernan]a corporativ` a plasat companiile de stat \ntr-un proces de reformare, astfel c` implementarea acesteia trebuie s` continue. De altfel, la nivelul companiilor de stat din portofoliul Fondului Proprietatea, performan]ele financiare sunt notabile – profitul net cumulat al acestora a crescut cu 77% \ntre 2011 [i 2014, la 2,6 miliarde de lei.

Sper`m ca \n urm`torii cinci ani s` vedem mai multe companii listate pe burs` (atât companii de]inute de stat, cât [i private), o lichiditate mai mare [i mai mul]i investitori de retail [i institu]ionali activi pe pia]`. Perspectivele sunt bune, având \n vedere c` exist` deja o baz` solid` de investitori institu]ionali \n România. Fondurile de pensii acumuleaz` \n fiecare an aproximativ 1,5-2 miliarde de euro, iar dac` \n urm`torii cinci ani vor exista noi oferte publice, fondurile de pensii vor avea o gam` mai larg` de op]iuni de a investi pe pia]a local`. Totodat`, investitorii de retail vor putea s`-[i diversifice plasamentele pentru a ob]ine randamente mai bune. Biz Biz

TECH

Biz

cEntrul globAl româniA Cei mai mari produc`tori de echipamente telecom din lume au ales România \n grupul restrâns al centrelor de furnizare servicii c`tre sute de milioane de clien]i de pe mai multe continente. DE AlExAnDru r~DEscu

ând un utilizator de servicii de comunica]ii din Europa de Vest, Orientul Mijlociu sau America de Nord are probleme cu re]eaua de telecomunica]ii [i sun` pentru a rezolva situa]ia, este extrem de probabil ca la cel`lalt cap`t al firului s`-i r`spund` un inginer român, de la Bucure[ti sau din Timi[oara. România a devenit, de facto, un adev`rat centru global de servicii \n acest domeniu, \n timp ce pia]a de profil a trecut \n ultimii ani printr-o serie de tranzac]ii majore. Chiar la \nceputul acestui au intrat \n istorie dou` branduri legendare din istoria comunica]iilor, care formau din 2006 o singur` companie: Alcatel (fondat` \n

1872) - Lucent (fondat` \n 1870). Din ianuarie, compania a intrat \n proprietatea Nokia, \n urma unei tranzac]ii de 15,6 miliarde de euro. A[a se face c` pia]a produc`torilor de echipamente telecom este dominat` \n prezent de gigan]i precum Ericsson, Huawei, Nokia [i ZTE. Colo[i ai industriei care [i-au diversificat, din timp, activit`]ile [i \n zona de servicii, preluând cu aceast` ocazie o parte din activit`]ile operatorilor cu tot cu angaja]i. Din fericire, România ocup` un loc privilegiat pe aceast` hart` a serviciilor telecom, toate cele trei companii din vârful clasamentului de]inând \n ]ara noastr` centre care pot fi considerate hub-uri continentale, \n unele cazuri serviciile operate de la aici extinzându-se chiar [i \n Biz

TECH

ZEcE }~ri monitoriZAtE DE lA bucurE{ti Peste 1.500 de angaja]i ai Vodafone România se ocup` de la Bucure[ti de 10 filiale ale grupului telecom britanic, din dou` centre speciale, iar pân` la sfâr[itul anului num`rul acestora va trece de 1.700. |n 2013 a fost inaugurat centrul de opera]iuni de re]ea Danubius NOC, care acoper` 10 ]`ri - Germania, Italia, Olanda, România, Irlanda, Cehia, Ungaria, Grecia, Albania, Malta (peste 90 de milioane de clien]i ai operatorului), deservite cu servicii de suport tehnic de nivel 1 [i nivel 2. Aici lucreaz` 700 de angaja]i. |n 2014, Vodafone a inaugurat un nou centru global de Servicii, care ofer` servicii IT [i de rela]ii cu clien]ii pentru opera]iunile grupului telecom din Marea Britanie, Germania, Italia, Spania, Irlanda, Ungaria [i Olanda. Investi]ia total` a VGSS pentru dotarea [i tehnologizarea sediului, precum [i preg`tirea noilor angaja]i din România a fost de aproximativ 6,25 milioane de euro. VSS România are \n prezent peste 800 de angaja]i [i va dep`[i 1.000 la sfâr[itul anului fiscal, dup` cum ne-au precizat reprezentan]ii companiei.

afara Europei. |n total, este vorba de peste 3.000 de angaja]i, \n centre din Bucure[ti (Ericsson [i Huawei) [i Timi[oara (ex-Alcatel – Lucent [i ZTE). Ericsson Global Service Center din capital` are 1.900 de angaja]i (75% b`rba]i [i 25% femei), 400 de români lucreaz` la Centrul Global de Service Huawei, peste 600 la Centrul Global de Operare Re]ele Nokia [i 150 la ZTE. {i lucrurile nu se opresc aici – un nou centru de acest tip ar putea fi inaugurat \n perioada urm`toare la Timi[oara de c`tre Huawei, proiectul fiind \nc` \n stadiu de “planificare [i discu]ii”, dup` 46

Biz

cum ne-au precizat oficialii companiei chineze. Aceast` oportunitate de business este exploatat` [i de operatorii telecom, Vodafone, de exemplu, instalând la Bucure[ti dou` centre care acoper`, cu diverse servicii, 10 filiale ale grupului britanic, toate din Europa. De ce România? Pentru “capabilit`]ile lingvistice dezvoltate [i talentul demonstrat al for]ei sale de munc`, ceea ce asigur` furnizarea de servicii de cea mai bun` calitate, la costuri competitive”, dup` cum spunea, plastic [i concis, oficialul unei multina]ionale din domeniu la inaugurarea unui astfel de centru la Bucure[ti.

sutE DE milioAnE DE cliEn}i Pentru Ericsson [i Huawei, centrele deschise la Bucure[ti sunt unicele de acest gen din Europa. Ericsson Global Service Center (GSC) a fost deschis \n 2007 [i este unul din cele doar patru astfel de centre de]inute de compania suedez` [i singurul situat \n Europa. “Ne uit`m \n mod constant la resursele pe care le avem [i ne adapt`m \n func]ie de nevoile clien]ilor no[tri pentru a le putea oferi lor cele mai bune servicii”, ne-a declarat Liam Coffey, directorul Ericsson GSC. |ntrucât compania [i-a extins destul de mult opera]iunile \n zona serviciilor IT, TV [i media, dar [i a serviciilor dedicate diferitelor industrii (de la transporturi la utilit`]i [i nu numai), este interesat` [i de oameni cu experien]` solid` \n IT, cum ar fi speciali[ti \n integrarea sistemelor, dezvoltatori de aplica]ii sau speciali[ti cu experien]` \n media. |n acela[i timp, divizia Global Sourcing Services Office din Bucure[ti, ce sus]ine echipa interna]ional` de speciali[ti ai Ericsson \n contractare, \[i dezvolt` constant opera]iunile [i caut` speciali[ti cu experien]` \n finan]e [i economie. |n momentul de fa]`, GSC România are aproximativ 40 de clien]i din peste 20 de ]`ri din Europa, Africa [i Orientul Mijlociu, administrând re]ele care, \mpreun`, deservesc peste 70 de milioane de abona]i. “Pe lâng` operatorii telecom, serviciile noastre sunt dedicate unei game variate de clien]i din industrii precum TV & media, transport, utilit`]i sau institu]ii publice”, a precizat Liam Coffey. Cea mai important` companie telecom din China, Huawei, a deschis \n 2012 la Bucure[ti Centrul Global de Servicii, unde lucreaz` \n prezent peste 400 de ingineri, dup` ce \n faza final` România a câ[tigat acest proiect \n fa]a Ungariei. Este singurul astfel de centru din Europa, dar [i cel mai mare de pe harta organiza]iei chineze. Mai exist` astfel de centre \n China, India, Mexic, iar de la Bucure[ti se furnizeaz` servicii de suport multi-network pentru diver[i operatori interna]ionali din ]`rile nordice (Telenor), Spania, Elve]ia, Turcia, dar [i clien]i

TECH

sub lupA nsA La fostul centru Alcatel-Lucent de la Timi[oara, regulile de angajare [i func]ionare ale unor departamente variaz` [i \n func]ie de ]ara cu care intr` \n contact clien]ii. Astfel, pentru clien]ii care vin din SUA exist` reguli stricte, dosarul fiec`rui angajat dedicat proiectului respectiv trebuie avizat de... NSA (Agen]ia de Securitate Na]ional` a SUA). Iar acest lucru dureaz` pân` la trei luni, dup` stricte]ea impus` de temuta institu]ie american`. Mai mult, hala \n care se lucreaz` pentru clien]ii americani (operatorul Verizon este primul dintre ace[tia) sau care au leg`tur` cu SUA este permanent supravegheat` ([i) video, imaginile fiind monitorizate de agen]ia american`.

din America de Nord, Africa, Australia [i Orientul Mijlociu. Pentru Centrul Global de Service, compania chinez` prefer` ca speciali[tii \n IT&C pe care \i angajeaz` s` fie absolven]i ai studiilor universitare. “România este o pia]` emergent` aflat` \n continu` dezvoltare [i reprezint` una dintre cele mai importante pie]e pentru Huawei \n ceea ce prive[te Europa Central` [i de Est. A[ezarea geografic`, dar [i oamenii talenta]i, atât \n domeniul tehnic, cât [i \n ceea ce prive[te st`pânirea limbilor str`ine, sunt doar câteva dintre motivele care ne-au convins s` alegem România. Suntem de p`rere c` România are suficiente resurse \n ceea ce prive[te for]a de munc`, aici am descoperit unii dintre cei mai buni speciali[ti din domeniul nostru de activitate”, ne-a declarat Andy Hu, director de comunicare \n cadrul filialei companiei chineze din România.

contAbilitAtE pE o piA}~ EmErgEnt~ AlcAtEl-lucEnt An

2014

2013

Venituri totale

470.045.536

467.008.411

Profit net

2.0209.866

19.976.578

Angaja]i

1.265

1.283

2014

2013

Ericsson An Venituri totale

565.552.043

578.596.501

Profit net

7.499.521

24.072.594

Angaja]i

2.293

1.726

HuAwEi An

2014

2013

Venituri totale

706.798.942

571.105.023

Profit net

71.216.733

95.984.879

Angaja]i

959

753

Pân` la \nceputul acestui an AlcatelLucent avea la Timi[oara cel mai mare centru global de operare re]ele din Europa al corpora]iei telecom. Acum, acesta poart` sigla Nokia. Centrul are o suprafa]` de 5.200 de metri p`tra]i, fiind situat pe terenul fostei fabrici Electromotor, [i mai are disponibili 9.000 de metri p`tra]i, \n caz c` vor fi noi planuri de extindere. |n cadrul centrului lucreaz` peste 600 de angaja]i, care ofer` servicii 24/7 \n [apte limbi, deservind peste 20 de companii din SUA, Germania, Marea Britanie [i Fran]a. Vârsta medie a angaja]ilor de la centrul de managed services este de 28 de ani, iar 45% din personal este feminin. De asemenea, \n prezent lucreaz` aici 20 de persoane din alte ]`ri. Exist` trei astfel de centre ex-Alcatel-Lucent \n Europa, \n total fiind 1.000 de angaja]i, la nivel global existând 17 centre. Pe lâng` cel din Timi[oara, mai exist` unul \n Portugalia [i altul \n Polonia. Printre clien]ii centrului de operare de re]ele ale Alcatel-Lucent se afl` Time Warner Cable, KPN, Vodafone, British Telecom, Verizon etc. Greu de spus cât timp mai poate p`stra România aceste pozi]ii de invidiat pe pia]a european` sau global`. |n orice caz, cel pu]in pentru acest an sunt anun]ate angaj`ri de personal \n trei astfel de centre. Biz Biz

TECH

DEscHiDErEA slovAc~

Foto: Alexandru R`descu

Mandatul lui Miroslav Majoroš, noul CEO Telekom România, \ncepe cu anun]area unui plan de investi]ii de 180 de milioane de euro, dar [i cu scenariul unor posibile ajust`ri la nivelul num`rului de angaja]i. DE AlExAnDru r~DEscu

e obicei, prima ie[ire \n fa]a presei a unui nou CEO de companie nu aduce nimic spectaculos, fiind mai mult un prilej de a face cuno[tin]` cu jurnali[tii. N-a fost cazul la prima conferin]` de pres` a noului director general al Telekom România, slovacul Miroslav Majoroš. “F`r` investi]ii, un operator telecom nu poate rezista pe pia]`, mai ales pe una cum este cea local`, foarte competitiv` pe partea de pre]”, a declarat din prima Majoroš. Astfel, Telekom Romania a planificat pentru acest an investi]ii de peste 180 milioane de euro, cea mai mare parte urmând s` fie direc]ionat` spre dezvoltarea [i extinderea re]elelor, atât pentru tehnologiile fixe, cât [i mobile. Compania va continua dezvoltarea re]elelor FTTH (fiber-to-the-home) [i 3G/4G, care stau la baza serviciilor interactive [i convergente, precum [i

Biz

a unui portofoliu extins de servicii IT&C pentru segmentul business. De asemenea, compania a anun]at c` va extinde cu peste 30% acoperirea re]elei bazate pe fibr` optic`, având ca obiectiv atingerea a 2 milioane de gospod`rii pân` la sfâr[itul acestui an. |n ceea ce prive[te “r`zboiul tarifelor”, noul CEO Telekom România a precizat c` nu este adeptul unei politici a pre]urilor mici, promi]ând c` operatorul nu va intra \ntr-un r`zboi al tarifelor cu ceilal]i miroslav majoroš juc`tori de pe pia]`. “Nu po]i (56 de ani) a ocupat furniza servicii de calitate la pozi]ii de conducere pre]uri sc`zute. Noi \ncerc`m \n cadrul Slovak s` ne diferen]iem [i s` furTelevision, IBM niz`m o anumit` experien]` Slovacia [i, \n ultimii clien]ilor, prin calitatea servi13 ani, \n cadrul ciilor [i a rela]iei cu clien]ii”, a Telekom. Din 2010 a de]inut pozi]ia de ar`tat Majoroš. pre[edinte al Legat de scenariul unor Consiliului de posibile concedieri, Miroslav Administra]ie [i CEO Majoroš a declarat c` nu vor al Slovak Telekom. avea loc disponibiliz`ri majoMajoroš a absolvit re \n acest an, dar c` pot fi Facultatea de realizate ajust`ri acolo unde Electronic` [i este cazul. “Dac` nu m` \n[el, Informatic` din operatorul are \n jur de 7.600 cadrul Universit`]ii de angaja]i. |mi este greu s` Slovace de spun c` nu vor avea loc disTehnologie din Bratislava. ponibiliz`ri \n cadrul grupului, dar, punctual, acolo unde este cazul, vor fi transform`ri \n acest sens. For]a de munc` \n România este \nc` ieftin` [i ne putem permite s`

men]inem num`rul salaria]ilor comparativ cu Germania, unde, pentru a reduce costurile, s-au automatizat o serie de activit`]i. Pe scurt, nu vor fi concedieri majore \n 2016 \n grupul Telekom Romania”, a precizat Majoroš. La mijlocul lunii februarie, Telekom România a anun]at un acord de roaming na]ional cu Orange, \n urma c`ruia clien]ii s`i vor putea utiliza re]eaua 4G/4G+, chiar [i atunci când nu se afl` \n aria de acoperire a re]elei Telekom. |n acest context, Majoroš a ar`tat c` \n urm`toarele s`pt`mâni vor avea loc o serie de teste-pilot, urmând ca \n maximum doi ani s` fie lansate [i serviciile comerciale. Acest acord are o valabilitate de cinci ani. Palatul Telefoanelor din Bucure[ti r`mâne o prioritate la vânzare [i pe agenda noului [ef de le Telekom, cu precizarea c` se va va c`uta “un partener pe m`sura valorii de patrimoniu a cl`dirii” [i \n niciun caz nu se va transforma imobilul \n hotel sau cazinou. |n luna decembrie a anului trecut, ANCOM a anun]at c` este interesat s` cumpere Palatul Telefoanelor. Slovacul Miroslav Majoroš l-a \nlocuit la conducerea Telekom România pe germanul Nikolai Beckers, mandatul noului director general fiind pe trei ani. Beckers era CEO Telekom Romania de la 1 aprilie 2013. Biz

La nici un an de la apari]ia segmentului de cidru pe pia]a din Rom창nia, b`utura din fructe \[i face loc tot mai des \n frigiderele rom창nilor, dar [i \n meniurile restaurantelor [i barurilor. Un semn al cre[terii popularit`]ii cidrului este [i num`rul antreprenorilor care \[i iau inima \n din]i [i pariaz` pe produc]ia de cidru, intr창nd \n lupt` direct` cu juc`torii mari din industria berii. DE OVIDIU NEAGOE

Biz

TENDIN}E

CU ALAN CLARK M-AM |NTÂLNIT |NTR-O CAFENEA ZGOMOTOAS~ DIN ZONA PIE}EI AMZEI. ERA TRECUT DE ORA PRÂNZULUI, A{A C~ GRUPURI RESTRÂNSE ACHITAU DEJA NOTA DE PLAT~ {I PLECAU |N GRAB~ |NAPOI SPRE BIROU. CEI CÂ}IVA R~MA{I |{I SAVURAU ULTIMELE GURI DE CAFEA |N LINI{TE SAU BUTONAU ABSEN}I TELEFONUL MOBIL, SEMN C~ ERAU ACOLO DEJA DE CEVA VREME. {TIAM CE VREAU S~ BEAU, A{A C~ AM COMANDAT F~R~ S~ MAI CITESC MENIUL: UN CIDRU DE MERE. Despre cidru nu [tiam prea multe lucruri, doar c` este o b`utur` alcoolic` ob]inut` prin fermentarea sucului de mere sau a altor fructe. Cum era pentru prima oar` când vedeam [i degustam cidrul de mere Clarks, nu am putut s` nu \l \ntreb pe Alan Clark, produc`torul s`u, cum a luat na[tere licoarea din paharele de pe masa noastr`. A[a am aflat despre pasiunea lui Alan Clark, un sco]ian stabilit de aproape 15 ani \n România. Antreprenorul, care de]ine \mpreun` cu so]ia sa o livad` de meri \n comuna Lere[ti, obi[nuia s` produc` \n fiecare an cidru de mere pentru el [i prietenii apropia]i. |n urm` cu mai bine de cinci ani, la o degustare de cidru, unul dintre prietenii familiei l-a \ntrebat pe Alan de ce nu face din pasiunea sa pentru cidru un business. “La \nceput nu l-am luat \n serios, dar un an mai târziu m-am gândit un pic mai mult la acest lucru, am studiat mult [i \n anul 2012 am g`sit locul potrivit”, \mi spune Alan Clark \ntr-o român` articulat`, corect` [i cu un puternic accent britanic. “A durat un pic pân` am renovat, \n octombrie 2014 am primit autoriza]ie de prob`, iar un an mai târziu \ncepeam deja comercializarea”, adaug` sco]ianul, care \mi poveste[te c` produc]ia de atunci este extrem de bun`, pentru c` cidrul se aseam`n` cu vinul [i devine mai savuros odat` cu trecerea timpului. Cidrul produs de Clark este disponibil pe pia]` \n trei variante: sec, demisec [i demidulce – primele dou` au 7,5% alcool, iar cel din urm` 7% alcool – fiecare dintre ele cu un pic mai mult suc de mere nefermentat. Adic`, la \mbuteliere sco]ianul mai adaug` un strop de suc de mere ca s` \ndulceasc` [i 52

Biz

Cidrul este extrem de popular \n Marea Britanie, care de]ine recordul pentru cel mai mare consum pe cap de locuitor. |n Marea Britanie se produc anual cam 500.000 de litri de cidru.

s` echilibreze gustul sec de cidru, care nu este pe placul tuturor consumatorilor, fiind mai acid decât berea sau vinul. Cidrul care iese pe poarta fabricii de la Lere[ti este produs din mere române[ti [i nu con]ine arome artificiale, aditivi sau al]i \ndulcitori. |n prezent pe pia]` este disponibil` [i o variant` cu extras din floare de soc, \n edi]ie limitat`, categorie de produse pe care antreprenorul sco]ian \[i dore[te s` o dezvolte [i pe viitor. Un pas \n aceast` direc]ie a fost f`cut de curând de Alan Clark, care a achizi]ionat mai bine de 70 kg de mure [i \n prezent lucreaz` la un sortiment \n edi]ie limitat` cu fructe de p`dure. “Am \nceput foarte bine [i când vine vremea mai bun` [i se deschid terasele va cre[te consumul \n ora[ele mari”, \mi spune Alan Clark. “Pe termen scurt ne dorim s` \l promov`m mai bine, pentru c` sunt persoane care aud prima oar` [i m` \ntreab` unde \l pot g`si. Trebuie promovat mai bine, chiar dac` avem un buget limitat. Pe termen mai lung ne dorim s` facem cidru din ce \n ce mai bun [i s` dezvolt`m variante noi, dup` cerin]ele pie]ei”, mai spune Alan Clark. Ca orice antreprenor aflat la \nceput de drum, [i sco]ianul mizeaz` pe cartea flexibilit`]ii [i analizeaz` atent cerin]ele unei pie]e noi. Cidr`ria din jude]ul Arge[ are o capacitate anual` de 100.000 de litri [i, \n func]ie de ce se va \ntâmpla de-a lungul acestui an, \n 2017 ar putea investi \n cre[terea capacit`]ii fabricii [i a num`rului de angaja]i. L-am \ntrebat pe Clark dac` este optimist [i a r`spuns afirmativ, f`r` ezitare, argumentând chiar c` produc`torii de bere au v`zut poten]ialul de cre[tere la nivel interna]ional,

TENDIN}E

ceea ce are ecouri [i \n România. {i, mai mult, românii sunt extrem de deschi[i la ce se petrece \n exterior [i, cum c`l`toresc din ce \n ce mai mult \n ]`ri unde au gustat cidru, revin \n ]ar` [i vor s` savureze iar produsul.

A[a a luat na[tere [i povestea din spatele startup-ului Transylvania Brew, o companie româneasc` ce produce cidrul Harvester. Sergiu Mure[an [i Daniel Cri[an sunt doi tineri care au descoperit pasiunea pentru cidru \n vizitele lor prin ]`ri ca Anglia, Sco]ia sau Fran]a. Acolo au descoperit c` cidrul este un produs aparte, cu personalitate, caracter [i c` este o bùtur` acidulat`, aromat`, care nu era nici bere, dar nici vin. Ideea de a pune bazele unei companii care s` produc` bùtura lor preferat` le-a venit celor doi tineri la un pahar de cidru, cumva [i din frustrarea c` nu reu[eau s` g`seasc` \n ]ar` aceast` bùtur`. “Nu aveam nici cea mai mic` idee din ce cap`t s` pornim aventura, dar am f`cut-o”, \mi poveste[te Sergiu Mure[an, cofondator al Transylvania Brew, despre cum a p`truns pe drumul antreprenoriatului. A urmat o perioad` \n care cei doi au studiat pia]a, [i-au f`cut zeci de calcule, un business plan, au cùtat furnizori pentru utilaje, sau spa]iu. “De când am \nceput implementarea ideii pentru produc]ia cidrului Harvester [i pân` ast`zi, pia]a româneasc` a evoluat foarte mult. Exist` mult interes, primim mesaje, telefoane, lumea a[teapt`, iar noi suntem ner`bd`tori s` ajungem cu produsul nostru peste tot. P`rerea noastr` este c` românii au fost deja preg`ti]i pentru cidru prin prisma diverselor sortimente de bere aromatizat`, care erau prezente pe pia]` de mult` vreme, apoi odat` cu apari]ia cidrului de import mul]i dintre consumatori au descoperit c` li se potrive[te acest tip de bùtur`, iar acum asist`m chiar la o maturizare foarte rapid` a pie]ei cidrului”, adaug` Sergiu Mure[an. Cidrul Harvester este ob]inut din combinarea anumitor soiuri de mere, proces care influen]eaz` complet gustul, aroma, aciditatea [i con]inutul de alcool. Cidrul este ob]inut doar din suc de mere, f`r` adùgarea unor arome fie ele chiar [i naturale, pentru c` legisla]ia din ]ar` este extrem de restrictiv` [i interzice adaosul de zah`r \nainte de fermentare, pentru cre[terea con]inutului de alcool. Un alt m`r al discordiei legislativ este c`, pentru a produce cidru de mere \n

SETE DE ANTREPRENORIAT

Dac` vre]i s` \ncepe]i o afacere \n domeniul produc]iei de cidru, trebuie s` [ti]i c` legisla]ia româneasc` este foarte restrictiv`. Pentru a produce cidru de mere \n România, acesta trebuie s` fie 100% din mere, restric]ie care nu se aplic` [i produselor de import cu care ve]i concura.

România, acesta trebuie s` fie 100% din mere, \n timp ce pentru produsele importate nu exist` astfel de restric]ii. De pe poarta fabricii transilv`nene ies lunar 10.000 de sticle de cidru de mere, dar planurile celor doi antreprenori nu se opresc aici. |n viitorul foarte apropiat, tinerii vor lansa [i cidru Harvester din suc de pere [i unul sau dou` sortimente de cidru cu fructe ro[ii. “Vrem s` dezvolt`m capacitatea de procesare a materiei prime [i s` implement`m un plan de cooperare cu agricultorii [i fermierii din zon`”, spune Sergiu Mure[an despre planurile pe care le are cu compania. “Pe termen lung, dorim s` ne amelior`m linia de procesare, fermentare [i \mbuteliere sporindu-le capacitatea [i nu \n ultimul rând, de ce nu, s` putem propune cândva cidrul Harvester la nivel interna]ional”, completeaz` antreprenorul român. Cidrul este o b`utur` cu tradi]ie \ndelungat` pe B`trânul Continent, \ns` dup` o perioad` de glorie a pierdut din popularitate \n favoarea berii. Cu toate acestea, a reu[it s` revin` \n for]` pe rafturile magazinelor datorit` produc`torilor britanici, care au reinventat aceast` b`utur` [i au transformat-o dintr-un produs tradi]ional \ntr-unul de larg consum, mai adaptat cerin]elor Biz

TENDIN}E

GIGAN}II {I MERELE DE AUR Cidrul câ[tig` la nivel mondial din ce \n ce mai mul]i adep]i [i marii juc`tori din industria berii estimeaz` c` pe pia]` vor avea loc alte cre[teri spectaculoase. Un studiu dat publicit`]ii de compania Heineken arat` c` pia]a cidrului are un volum de 19 milioane de hectolitri [i cre[te \n fiecare an cu 4%. Compania olandez`, care este cel mai mare produc`tor de cidru din lume, cu o cot` de pia]` global` de 24%, a pus piatra de temelie a fenomenului cidru din România \n prim`vara anului trecut, când a lansat local brandul Strongbow. Prin lansarea pe pia]a din ]ar` a m`rcii num`rul unu de cidru, Heineken a creat practic categoria de cidru \n România. Strongbow este o b`utur` alcoolic` fermentat`, cu o concentra]ie de alcool de 4,5% [i este disponibil` \n trei variante: Gold Apple, Elderflower [i Red Berries. La patru luni dup` ce a atacat acest segment, Heineken a adus \n România [i brandul neozeelandez Old Mout Cider. Acesta poate fi g`sit pe rafturile magazinelor din ]ar` \n trei variante: Summer Berries, Kiwi & Lime [i Passionfruit & Apple. Ca r`spuns la ofensiva olandezilor, URBB, subsidiara grupului danez Carlsberg Group, a lansat la finalul anului trecut cidrul Somersby, prezent deja \n peste 40 de ]`ri. Gama de cidru lansat` pe pia]a româneasc` include atât sortimentul de mere, cât [i arome de pere [i mure. Somersby are 4,5% alcool [i a fost declarat produsul anului \n Polonia, \n urm` cu trei ani. |n România, cidrul produs de Carlsberg Group este disponibil \n canalele na]ionale de retail [i HoReCa, la sticl` de 0,33 litri.

actuale, un real concurent al berii. Cidrul este prezentat ca o b`utur` apetisant`, aromat`, care nu este amar` ca berea [i este mai slab alcoolizat decât vinul. Dac` la nivel interna]ional cidrul este un produs aflat de ani de zile \n plin` expansiune, \n România lucrurile au stagnat din cauza legisla]iei foarte restrictive din domeniul produc]iei de cidru, dar [i a iner]iei românilor, care sunt consumatori de bere \n mod tradi]ional. |n ultima perioad` \ns`, se observ` o schimbare \n preferin]ele tinerei genera]ii, o atitudine nou` aliniat` la tendin]ele interna]ionale, iar intrarea pe pia]a din România a unor juc`tori mari nu mai este o surpriz` pentru nimeni. “Aceast` societate \n continu` transformare a reaprins interesul pentru cidru”, adaug` Sergiu Mure[an. Pe cre[terea popularit`]ii cidrului a pariat [i un antreprenor cu vechime, Daniel Guzu, fondatorul brandurilor Duraziv, Fabryo [i Ana Are. |n zona Panciu din jude]ul Vrancea, compania de]ine peste 100 de hectare cu meri, peri, cire[i, afini [i c`tin` [i vinde fructe atât \n stare proasp`t`, cât [i sucuri, sau dulce]uri, sub brandul Ana Are. Ideea 54

Biz

Se estimeaz` c` pân` \n anul 2020 volumul pie]ei globale de cidru va atinge 3 miliarde de litri, \n cre[tere fa]` de 2,4 miliarde de litri, produc]ia de anul trecut.

de a produce cidru sub brandul Ana Are a ap`rut \n urm` cu doi ani, ca parte a unei strategii de valorificare a fructelor, iar produsul este disponibil pe pia]` de un an. Cidrul Ana Are este produs dintr-un amestec de mai multe soiuri de mere, fiecare aducând un plus de arom`, prospe]ime [i structur`. “Popularitatea cidrului a crescut datorit` campaniilor de promovare la unele b`uturi care con]in cidru, ceea ce a reu[it s` stârneasc` interesul consumatorilor”, spune pentru revista Biz Daniel Guzu, fondatorul Ana Are. “Ne dorim s` cre[tem prezen]a pe pia]` a produsului [i s` analiz`m cât mai bine reac]ia clien]ilor no[tri. Dup` ce cânt`rim bine feedback-ul de la clien]i vom face [i planurile pe termen lung”, adaug` Daniel Guzu. Antreprenorul român, care a pus bazele Fabryo, a dat \n urm` cu [apte ani vopselurile pe agricultur` [i s-a orientat c`tre domeniul agrar. Pe atunci, a achizi]ionat un teren de vie [i a pus bazele cramei Casa Panciu \n localitatea sa natal`, }ife[ti, reu[ind s` se extind` [i \n domeniul pomicol, lansând brandul Ana Are, care mai produce [i sucuri, dulce]uri sau o]et de mere. Biz

ANTREPRENORIAT

Inova]ie cu impact social Aplica]ia mobil` SafeDriver va reprezenta România \n competi]ia global` pentru antreprenoriat cu impact social The Venture, lansat` de Chivas Regal, intrând astfel \n cursa pentru milionul de dolari pus \n joc. DE ALEXANDRU R~DESCU

um ar fi ca renun]area folosirii telefonului mobil \n timp ce v` afla]i la volan s` v` aduc` reduceri la achizi]ii? Este exact ideea din spatele aplica]iei SafeDrive, cå[tig`toare \n finala local` a competi]iei The Venture, oganizat` de Chivas Regal pentru idei de antreprenoriat cu impact social. SafeDrive a concurat al`turi de alte patru businessuri române[ti cu impact social: Babele, Bookster, ORIN System [i Symme3D. Cei cinci finali[ti a trebuit s` \[i demonstreze abilit`]ile de business \n cadrul a patru probe, coordonate de membrii juriului format din Marius Ghenea – antreprenor [i business angel, Andreea Esca – vedet` TV, Cristian China Birta – blogger – [i Tudor Furir – director general al Pernod Ricard România. La sfâr[itul probelor, SafeDrive a convins juriul c` merit` s` mearg` mai departe [i s` reprezinte România \n finala interna]ional` Chivas The Venture. Creatorii SafeDrive vor primi un premiu de 5.000 euro [i [ansa de a ob]ine finan]area necesar` \ndeplinirii obiectivelor din fondul de un milion de dolari \n etapa global`. “Antreprenoriatul cu impact social determin` societatea s` regândeasc` imposibilul [i ne inspir` s` lupt`m pentru a crea o lume mai bun`. To]i cei cinci finali[ti din etapa local` a The Venture ne-au ar`tat cum, prin afaceri, o problem` poate fi gestionat` ca o [ans` de a face bine. Ei sunt dovad` pentru cât de important este ca ini]iative precum The Venture s` existe, s` inspire oameni extraordinari [i s` contribuie

Biz

la promovarea afacerilor drept o for]` a binelui”, a declarat Tudor Furir. SafeDrive a fost \nfiin]at` de Tudor Cobâla[ – CEO – [i Eduard Alexandrian – CTO, iar \n prezent din echip` mai fac parte dezvoltatorii Andrei Marinescu – iOS – [i Sorin Lates – Android. Aplica]ia \ncurajeaz` [oferii s` renun]e la folosirea telefonului mobil \n timpul condusului, recompensându-i cu puncte care se transform` \n vouchere, ce pot fi folosite ulterior pentru a beneficia de reduceri la achizi]ionarea de produse sau servicii comercializate de partenerii SafeDrive \n sec]iunea MarketPlace a aplica]iei. Odat` activ`, aplica]ia calculeaz` viteza autovehiculului: dup` dep`[irea pragului de 6 km/h sau 10 km/h, punctele \ncep s` se acumuleze. Ecranul telefonului devine negru, oferind un singur buton prin care se poate ie[i din aplica]ie. Dac` [oferul vrea s` ias` din aplica]ie \n timp ce ma[ina se afl` \nc` \n mers, toate punctele acumulate se vor pierde. La sosirea la destina]ie, când viteza scade sub 10 km/h sau 6 km/h, aplica]ia afi[eaz` num`rul total de puncte acumulate, care pot fi folosite ca vouchere de cump`r`turi \n MarketPlace. Mai mult, aplica]ia vine \n sprijinul ini]iativelor de con[tientizare a pericolului la care [oferii se supun nu doar pe ei \n[i[i, ci [i pe ceilal]i participan]i la trafic (al]i [oferi, bicicli[ti, pietoni)

“Cea mai mare dorin]` a noastr` este ca SafeDrive s` fie utilizat de cât mai mul]i [oferi din toat` lumea, a[a \ncât s` reu[im s` reducem num`rul accidentelor rutiere cauzate «texting while driving» pân` la 0” TUDOR COBÂLA{, cofondator SafeDrive

Radu Moldovan Petru], director de marketing la Pernod Ricard România, Emanuele Musa (Babele), Doru Or]an (ORIN System), Tudor Cobâla[ (SafeDrive), C`lin Brandabur (Symme3D)

SOCIETATE {I COMUNITATE

Participarea României la competi]ia Chivas The Venture ofer` un credit important antreprenoriatului românesc cu impact social, \ncurajându-se tot mai mult printre tinerii antreprenori orientarea c`tre societate [i c`tre sprijinirea comunit`]ii. Finala global` a competi]iei The Venture va avea loc la New York, pe 14 iulie.

atunci când \[i folosesc telefonul mobil la volan. Conform studiilor, 25% dintre accidentele rutiere sunt cauzate de distragerea aten]iei [oferilor de c`tre telefoanele mobile. Tudor Cobâla[, cofondator al SafeDrive, va merge \n finala global` a competi]iei The Venture \n perioada aprilie - iulie 2016, al`turi de al]i 19 antreprenori din ]`ri de pe tot globul. Pentru Tudor urmeaz` experien]a unui accelerator de business la Londra, \ntre 12 [i 20

martie, iar finala va avea loc \n iulie, la New York, unde va cunoa[te cele mai bune businessuri cu impact social din toat` lumea [i unde \[i va prezenta ideea \n fa]a unor exper]i interna]ionali \n domeniul afacerilor. La finala local`, Chivas a pus \n joc [i un premiu de popularitate \n valoare de 3.000 de euro, acordat \n urma voturilor primite de c`tre cei cinci finali[ti din partea publicului. Bookster, prima bibliotec` modern` pentru companii, este businessul care a primit cele mai multe voturi pe pagina www.theventurevote.ro. Acesta selecteaz` cele mai bune c`r]i din lume [i le livreaz` la birou s`pt`mânal, gratuit pentru angaja]i, pe baza abonamentului oferit de companie. Astfel, companiile ofer` angaja]ilor un instrument eficient pentru dezvoltarea personal` [i profesional`. CEO-ul Bookster este Bogdan Georgescu, cu o experien]` de peste 15 ani \n antreprenoriat. Biz Biz

ANTREPRENORIAT

Pasiune \nfloritoare A renun]at la jobul \ntr-o agen]ie de publicitate pentru a petrece mai mult timp cu fiul s`u, dar nu a renun]at la o pasiune mai veche. A[a a devenit Raluca Balint creator floral, cu diplom` [i o mic` afacere. DE LOREDANA S~NDULESCU

Cånd s-a transformat pasiunea pentru flori \ntr-o mic` afacere? Pasiunea pentru flori am avut-o dintotdeauna. Copil fiind, m` jucam cu florile din gr`dina bunicii [i \mi imaginam c` acestea sunt prin]ese \n rochii de bal. Florile au fost \ntotdeauna \n jurul meu, atåt de lipite de mine, de felul meu firesc de a fi, \ncåt nu m-am gåndit decåt recent c` pot face o carier` [i o afacere din lucrul cu ele. |ns`, odat` ce mi-a venit ideea, am [tiut c` asta e. C` asta sunt: un creator floral. De ce anume este nevoie pentru meseria de creator floral? Cånd am luat decizia de a-mi deschide un atelier de design floral aveam doar pasiunea pentru flori, nu [tiam nimic despre designul floral, tehnici de flor`rit, a[a c` am \nceput s` caut cursuri care s` m` introduc` \n aceast` lume. Am evaluat mai multe variante [i cea mai adecvat` pentru mine a fost Londra – Covent Garden Academy of Flowers. Ca s` fii un bun creator floral e nevoie s` ai inspira]ie, s` fii creativ, s` sim]i combina]iile

RALUCA BALINT Absolvent` a Academiei de Studii Economice Bucure[ti – Facultatea de Marketing, a lucrat \n departamentul de marketing al unei firme de firme de tåmpl`rie PVC, apoi la Aig Life Asigur`ri [i Leo Burnett Romånia. |n 2011 urmat cursurile de Design Floral la Covent Garden Academy of Flowers London 58

cromatice, de textur` [i s` lucrezi \n primul rånd din tine, nu doar din c`r]i. Poate e mult spus c` e un fel de art`, \ns` eu asta simt, c` buchetele mele m` exprim` \ntr-un fel \n care altfel nu reu[esc s` o fac. |ns` dincolo de aceast` parte de talent, de inspira]ie, este nevoie de cuno[tin]e \n domeniul designului, tehnici de lucru cu florile, cuno[tin]e despre soiurile de flori [i cum trebuie ele \ngrijite. |n 2011, tot ce am g`sit \n Romånia erau ni[te cursuri ]inute la Sala Dalles, care nu m-au atras deloc. Acum sunt mai multe, sunt [i [coli, [i designeri florali care, pe lång`

Foto: C`t`lin Ruc`reanu

aluca Balint are un atelier de crea]ie floral` [i lucreaz` exclusiv pe baz` de comand`. Florile le cump`r` de la depozitele angro de flori din Bucure[ti, unde sunt aduse de la bursa de flori din Olanda. Sunt cåteva sere \n jurul Bucure[tiului, dar prefer` aceste depozite deoarece acolo florile sunt mereu proaspete [i de calitate.

atelierele de crea]ie, ]in [i cursuri. M` gåndesc s` fac [i eu asta \n viitor. Dar pentru a deschide o afacere \n acest domeniu, de ce este nevoie? Cred c` \n primul rånd ai nevoie de pasiune. Apoi de preg`tire profesional`, un spa]iu adecvat unde s` \]i desf`[ori activitatea, o sum` de bani pentru chirie [i promovare. Exist`, \n teorie, pa[i care trebuie urma]i, dar la mine a venit ideea, am investit to]i banii \n cursul de preg`tire la Londra [i am \nceput s` lucrez de acas`. |ntoars` de la Londra, \nc`rcat` de vise [i tehnici de flor`rit, m-am lovit de realitate. Veneam din afara industriei, nu cuno[team pe nimeni care lucra \n domeniu [i la \nceput mi-a fost destul de greu s` g`sesc furnizori de flori [i materiale necesare de calitate. Cåt de aglomerat` este pia]a artizanilor florari \n Romånia? Ce consideri c` aduci diferit? |n ultimii ani au ap`rut destul de mul]i designeri florali, dar cred c` mai este loc [i pentru al]ii. Ce aduc diferit? Pe mine! Viziunea mea, felul \n care percep [i exprim eu frumuse]ea. Lucrez personal fiecare buchet [i aranjament, am ajutoare doar la cur`]atul florilor [i la cur`]enie. Chiar [i la evenimentele mari, unde am o echip` care m` ajut`, \mi place s` supervizez personal totul. Care sunt planurile cu atelierul floral pe termen mai lung? Mi-a[ dori s` m` implic mai mult \n organizarea de evenimente. Lucrånd cu prietenii de la Eleven, am devenit parte dintr-o comunitate creativ`, designeri [i stili[ti din domenii artistice complementare, care creeaz` \mpreun`. Acum am un atelier unde lucrez doar pe baz` de comand`, \ns` mi-a[ dori \n viitor un magazin la strad`, unde s` \mi pot expune crea]iile pentru a fi admirate [i cump`rate. Biz

STRATEGIE

Mai multe ecrane, o singur` agen]ie Screen Native este despre strategie, relevan]` [i integrare, spune Mugur P`tra[cu despre agen]ia pe care a lansat-o de curånd. Mai mult decåt atåt, se vrea a fi un nou model de agen]ie. DE LOREDANA S~NDULESCU

u o experien]` de 16 ani \n industria de comunicare, Mugur P`tra[cu a lansat la mijlocul lunii februarie agen]ia de publicitate full service, “digital at the core”, Screen Native. Noua agen]ie func]ioneaz` atåt ca un furnizor de strategie [i solu]ii de comunicare integrate, cåt [i ca un dealer de solu]ii de con]inut din multiplele surse existente pe pia]`.

Ce te-a determinat s` porne[ti la drum cu Screen Native? Proiectul a pornit de la dou` nevoi: una personal` [i alta legat` de evolu]ia pie]ei. Cred c` pia]a local` de advertising trece prin dou` transform`ri. Pe de o parte agen]iile bune de digital s-au afiliat [i lucreaz` \ntr-un regim de colaborare/integrare cu fostele agen]ii de ATL, \ncercånd s`-[i fac` reciproc sugestii pentru un produs care trebuie s` fie inovator [i integrat, dar care nu iese \n niciun fel. Pe de alt` parte a ap`rut un nou val de agen]ii independente pe o ni[` digital` ini]ial, care cresc [i pun o presiune mare pe costurile din pia]`, cu un produs mediocru [i o direc]ie de cele mai multe ori oportunist`. Plecånd de la o perioad` de criz` bugetar` [i prea pu]ine reu[ite de reinventare, modelul de agen]ie nou` \nc` nu a fost g`sit sau implementat cu rezultate [i majoritatea industriei de comunicare s-a calcifiat \n solu]ii care nu cred c` mai ofer` relevan]` pentru oamenii actuali. |n acela[i timp pe pia]` apare un nou tip de client, branduri care se nasc \n internet [i func]ioneaz` dup` mecanisme diferite, r`spund [i cresc dup` stimuli surprinz`tori, duse \nainte de noul interlocutor, consumatorul care nu mai are nimic \n comun cu cel de acum zece ani. 60

Biz

Ce \nseamn` Screen Native? Acest context nou ]ip` dup` un nou advertising, dup` un nou model de a conecta cu clien]ii. Asta vrem s` facem cu Screen Native, s` avem o abordare diferit`, s` refacem rela]ia cu clientul, s` acceler`m c`tre locul [i a[tept`rile lui actuale. Sunt de p`rere c` modelul acesta este benefic \ntregului ecosistem de comunicare: clien]ilor deoarece cå[tig` solu]ii reale, actuale [i “altfel”, partenerilor de comunicare (agen]ii de PR, ATL, media) deoarece cå[tig` un partener de n`dejde care [tie [i \n]elege strategie [i e precupat s` fac` treab` excelent` pentru a atinge obiective, nu a da bine \ntr-un Powerpoint [i lui “Ion”, consumatorul care scap` de spam [i bombardarea online cu lucruri care nu \l mi[c`. Cred c` agen]ia modern` trebuie s` fie \n stare s` catalizeze \n aceea[i m`sur` \n care este \n stare s` genereze. O mare idee poate s` plece de la o strategie ie[it` din 20 de sedin]e sau la o discu]ie cu un blogger, de la un meme sau de la un b`iat care face muzic`. Nu cred c` la ora actual` mai sunt autorit`]i \n comunicare, poate doar autorit`]i \n leg`tur` cu clientul. Noul model de agen]ie trebuie s` se reinventeze astfel \ncåt s` r`mån` catalizatorul acestui inventar generator de idei, s` poat` fi generatorul acestor energii pe direc]ii bine stabilite. Presiunea crescånd` pe rezultate, de[i \n ultimii ani a \nsemnat numai presiune pe termene [i bani, se mut` \ncet-\ncet c`tre presiune pe solu]ii. De ce “Screen Native”? Screen Native este o filosofie, o realitate [i un grup din ce \n ce mai mare dintre consumatori. Integrarea, reu[ita,

actualitatea comunic`rii se rezum` la modul \n care reu[im s` activ`m ecranele din via]a publicului nostru. Credem c` filosofia advertisingului viitorului pleac` [i se \ntoarce la ecranele pe care ne petrecem mai mult de jum`tate din via]` [i pe care le experiment`m din ce \n ce mai des ca prim` interfa]` \n rela]ia cu lumea. Cu ce clien]i a]i pornit la drum? Am lucrat [i lucr`m pentru multe branduri importante: Samsung, Bergenbier, Telekom, Mylan, Sodexo. Modul nostru de lucru este foarte flexibil. Lucr`m cu

“Vrem s` fim o agen]ie cu solu]ii relevante [i actuale pentru a[tept`rile consumatorului, pe bune, nu ca un citat aspira]ional pe un perete.” MUGUR P~TRA{CU, fondator, Screen Native clien]i exclusivi, lucr`m \n colaborare cu tot felul de entit`]i, inclusiv agen]iile mari actuale, \n condi]ii de AOR sau pe proiecte, orice configura]ie \n care ni se recunoa[te valoarea ad`ugat`. Ce fel de agen]ie ]i-ai propus s` construie[ti? Cea mai bun` agen]ie de comunicare “digital at the core”. O agen]ie adaptat` la consumator [i la cultura popular`. Un model flexibil [i elastic. O structur` orizontal` [i interdepartamental`. Advertisingul s-a schimbat dramatic, dar cei care \l fac au acelea[i structuri de

acum 20 de ani. Interac]iunea este social`, iar ATL-ul are o [ans` senza]ional` s` se reinventeze \n platforme de utilitate guvernate de branduri. Punctul de intrare relevant \n acest univers este pentru mai mult de 50% din situa]ii mobilul, \n timp ce, poate, \n fundal, merge un televizor. Aceasta este realitatea c`reia majoritatea produselor de comunicare [i a agen]iilor nu \i livreaz`. |n acest context, ini]iativele mici, cu oameni extrem de specializa]i, cu structuri flexibile [i orizontale, pot s` livreze mult peste a[tept`ri [i standarde \n fa]a oric`rei agen]ii de grup. A nu se \n]elege gre[it, nu cred \n viralul care bufne[te [i d` lumea peste cap. Cred \n construc]ie [i sustenabilitate. Cred c` viitorul comunic`rii este o combina]ie \ntre platforme [i direc]ii de con]inut de brand care livreaz` ceva zilnic unui public care-[i dore[te beneficii, utilitate [i elemente oportunistice de cultur` popular`. Cui \i iese combina]ia, \i iese [i pariul cu oamenii [i internetul. La fel, nu cred c` o agen]ie mic` (cel pu]in \n aceast` faz`) \nseamn` un cost mic. Noi vindem valoare ad`ugat`, empatie [i implicare, nu acela[i produs la cost de agen]ie de apartament. Punând lansarea \n contextul actual al pie]ei române[ti de digital, care sunt avantajele cu care considera]i c` a]i pornit la drum? Cred c` exist` o nevoie urgent` pentru alternative. Sunt multe situa]iile \n care clien]ii sunt nemul]umi]i de situa]ia actual` [i “conformismul digital” al furnizorilor actuali, sunt situa]ii \n care clien]i importan]i aleg dou` sau mai multe agen]ii digitale pentru nevoi specifice de comunicare, exist` situa]ii \n care branduri pur [i simplu nu g`sesc empatie \n comunicare, exist` din ce \n ce mai multe situa]ii \n care agen]iile mari lucreaz` cu agen]iile mici pentru a livra un produs competitiv. Suntem \n momentul \n care chimia, empatia clientului cu agen]ia, pe ni[te direc]ii care ajung indirect la clien]i pe canale interna]ionale,

MUGUR P~TRA{CU A fondat \n 2006 iLeo, cea mai mare agen]ie digital` dup` cifra de afaceri din Romånia trei ani la rånd [i \n top trei agen]ii digitale \n zona de strategie [i crea]ie \n ultimii 8 ani. |n 2014, a våndut participa]ia la iLeo grupului Leo Burnett Romånia [i a preluat func]ia de Digital Director \n Leo Burnett Group. La doi ani de la tranzac]ie, prin lansarea Screen Native, a ales s` pun` bazele unei noi echipe restrånse, ca alternativ` la procedurile standardizate ale grupurilor mari de comunicare.

devine grija principal` a clien]ilor locali. Din ce \n ce mai mul]i se prind c` rezolvarea nu vine mereu de la m`rime sau re]ea, ci de la acea echip` dedicat` care [tie ce face. Dezavantajul cu care plec`m la drum (acela[i ca cel de acum 10 ani cu iLeo) este faptul c` propunem ceva cumva ie[it din comun [i asta presupune un timp de educare [i experiment care poate nu are cele mai propice condi]ii \n ace[ti ani. Cum arat` planul de business pentru primul an? Trebuie s` reu[im s` demonstr`m c` tot ce vorbim nu este doar retoric` [i s`-i facem curio[i pe clien]i s` ne \ncerce solu]iile, trebuie s` livr`m ce promitem [i banii vor veni. Prin urmare, primii ani nu sunt neap`rat despre cre[tere, cåt despre definirea culturii interne, despre cre[terea acestei culturi la client, mai mult despre experiment decåt despre confirm`ri. Cre[terea echipei [i g`sirea noilor oameni care trebuie s` creasc` compania este prioritatea \n aceast` perioad`. Re\ntorcåndu-ne la afaceri, cred c` primul an trebuie s` ne aduc` \nc` un client important, o platform` [i dou` campanii de care s` putem povesti \n pia]`. Biz Biz

STRATEGIE

Cine sunt campionii blogosferei romåne[ti La zece ani de cånd Biz scria pentru prim` dat` despre bloguri [i social media, am lansat \mpreun` cu Zelist, la Social Media Summit Bucure[ti, liste cu cele mai relevante nume din blogosfera romåneasc`. |n plus, am \ntrebat agen]iile cu ce bloggeri au colaborat cel mai mult anul trecut [i bloggerii ce agen]ie comunic` cel mai bine din punctul lor de vedere. DE LOREDANA S~NDULESCU

entru al treilea an consecutiv, Cristian China Birta se men]ine pe prima pozi]ie \n topul bloggerilor cu care agen]iile au colaborat cel mai mult pe parcursul anului 2015. Clasamentul a fost realizat \n baza unor interviuri cu 30 de agen]ii de co-

Biz

municare din Romånia. |n ordinea men]ion`rilor f`cute de c`tre reprezentan]ii agen]iilor, bloggerilor li s-au acordat 12 puncte, 10 puncte, respectiv 8 puncte. Printre cele mai frecvente activit`]i pentru care bloggerii sunt solicita]i se num`r` implicarea \n campanii de marke-

ting [i comunicare; participarea la evenimente [i transmiterea de comunicate de pres`. |n ceea ce prive[te rela]ia dintre agen]ii [i bloggeri, Golin este considerat` agen]ia care [tie cel mai bine s` comunice cu bloggerii romåni. Pe pozi]ii frunta[e \n clasamentul realizat

STRATEGIE

de Biz se afl` [i MLSGROUP The Practice [i McCann Group. Pentru edi]ia de anul acesta a sondajului, fiecare respondent a f`cut maximum trei nominaliz`ri, \n ordinea importan]ei pe care a considerat-o. Agen]iile avånd prima men]iune au fost punctate cu 12 puncte, cele cu a doua men]iune cu 10 puncte [i cele cu a treia men]iune – cu 8 puncte. Responden]ii chestionarului au avut libertatea de men]iona agen]ii de orice fel (PR, blogging, advertising, media, digital). |n evaluarea colabor`rii, bloggerii au fost ruga]i s` ia \n calcul nu doar campaniile derulate, ci [i comunicarea frecvent` venit` din partea agen]iilor [i particip`rile la evenimente, pentru a afla care sunt agen]iile care se pricep cel mai bine s` comunice cu bloggerii. Am discutat deopotriv` cu bloggeri [i agen]ii [i i-am chestionat despre cum func]ioneaz` rela]ia dintre cele dou` entit`]i. Ce merge bine? Ce nu merge [i mai ales ce ar \mbun`t`]i? Iat` ce am aflat. Am \ntrebat agen]iile de ce colaboreaz` cu bloggerii, care consider` c` sunt avantajele acestei colabor`ri. Credibilitatea, \ncrederea [i capitalul de imagine pe care bloggerii \l pot transfera asupra brandurilor, faptul c` pot legitima ini]iativa unui brand care transmite mesajul campaniei cu ajutorul unei voci \n care oamenii au mai mult` \ncredere sunt printre primele avantaje pe care agen]iile le v`d \n rela]ia cu bloggerii. De asemenea, expunerea la anumite segmente de public [i posibilitatea de a transmite mesaje personalizate, \n mod natural, \n mediul online se num`r` printre atuurile bloggerilor. PROBLEME |N COLABORAREA DINTRE BLOGGERI {I AGEN}II – CE SPUN AGEN}IILE? 4 Lipsa de autenticitate, personalizare, creativitate, proactivitate. Unii bloggeri ofer` articole generaliste sau fac copy-paste dup` materialele de pres` primite, f`r` un unghi de abordare propriu [i de multe ori se constat` o diferen]` vizibil` \ntre articolele

ToP 20 BLoGGERI |n RELA}IA Cu AGEn}IILE |n 2015 LoC

nuME

1. 2. 3. 4. 5.

Cristian China Birta Victor Kapra Diana Enciu, Alina Tanas` Vlad Petreanu Andreea Ibacka

cristianchinabirta.ro victorkapra.ro fabulousmuses.net petreanu.ro andreeapatrascu.ro

Radu Dumitru Cabral Ibacka Ioana Chicet-Macoveiciuc Dan Dragomir Diana Mih`il` Simona Tache Mikey Hash / Doza de Ha[ Bogdana Dobre Cristian Manafu Cristina Bazavan Andrei L`c`tu[, Vali Dobrogeanu [i Ionu] Bodonea Bogdan Daradan Dana Rogoz ovidiu Eftimie R`zvan Baciu

nwradu.ro cabral.ro printesaurbana.ro computerblog.ro diybazaar.ro simonatache.ro youtube.com / user / DoZaDeHas bogdanadobre.ro manafu.ro bazavan.ro

general tehnologie fashion general beauty, fashion, food, lifestyle, travel tehnologie, auto general parenting tehnologie beauty, fashion, copii general videoblog parenting general general

youtube.com/user/10Lucruri presainblugi.com danarogoz.one.ro eftimie.net razvanbb.ro

videoblog general fashion, beauty, lifestyle general general

6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15 . 16. 17. 18. 19. 20 .

BLoG

DoMEnIu

ToP 10 AGEn}II |n RELA}IA Cu BLoGGERII |n 2015 LoC 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

AGEn}IE

TIP AGEn}IE

Golin MSLGRouP The Practice McCann Group* Kooperativa 2.0 / Blogal Initiative oxygen PR GMP PR / Webstyler The Connector Ran Events Conversion Standout

PR PR PR / advertising / digital social media PR PR / digital social media PR digital digital

LoC |n 2014 1 2 3 5 4 8 6 15 – 9

* McCann PR, McCann Erickson, MRM Worldwide

de brand [i cele pe care bloggerii le scriu \n mod normal. 4 Lipsa de promptitudine [i viteza de reac]ie la comentariile primite pe blog sau solicit`rile de informa]ii suplimentare cånd este vorba de proiecte pl`tite. 4 |ntårzieri \n publicarea articolelor [i uneori lipsa de r`spuns \n diverse faze ale campaniilor. 4 Lipsa de transparen]` a rezultatelor articolelor publicate pe blog. 4 Redactarea de con]inut plat, \n esen]` lipsa unor bloguri puternice \n spatele c`rora s` se reg`seasc` cu adev`rat ni[te formatori de opinie.

4 Pozi]ionarea deficitar` a bloggerilor (inconsisten]` la nivel de con]inut, opinii [i colabor`ri) [i lipsa unei strategii de comunicare. 4 Nerespectarea exclusivit`]ii, respectiv asocierea cu un brand competitor pe durata campaniei sau la scurt timp dup` campanie. 4 Lipsa unui echilibru \n expunerea brandurilor \ntre con]inutul paid [i cel earned. 4 Inten]ia de a elimina clauzele ce ]in de obliga]iile bloggerilor \n calitate de furnizori [i de a le face pregnante pe cele ce ]in de obliga]iile clientului. Biz

STRATEGIE

BLoGGERI GEnERALI{TI nuME*

BLoG

nuME*

BLoG

Radu Alexandru Cetin Ametcea R`zvan Baciu Denisa Bårg`u Cristina Bazavan Radu B`z`van Bogdan Brylynski Ionu] Bunescu Marius C`lug`ru Cristian China Birta Cristina Chipurici Elena C\r\c Julius Constantinescu Ariel Constantinof Sabina Cornovac Andrei Cismaru Alex Ciuc` Andrei Criv`] Adela Dan Cristian Dorombach Anca Duma Radu Dumitru Alina Drago[, R`zvan Drago[ ovidiu Eftimie Bogdan Epure

piticigratis.com cetin.ro razvanbb.ro denisuca.com bazavan.ro groparu.ro brylu.ro bunescu.ro blogatu.ro cristianchinabirta.ro pyuric.ro elenaciric.ro dailycotcodac.ro arielu.ro sabinacornovac.ro andreicismaru.ro hoinaru.ro andreicrivat.ro adelaspune.ro piticu.ro ancaduma.ro nwradu.ro tvdece.ro eftimie.net nihasa.ro

Cristian Florea Corina Georgescu Florin Grozea Marian Ionescu Andreea Ursu Listeveanu Cristian Manafu Marius Matache ovidiu Militaru Toma Nicolau Andra Nicula Gabriel Oan` Raluca Oda Alin Pandaru Vali Petcu Ruxandra Predescu Andreea Mihaela Re]ea Adriana {andru Corina Maria Scheianu Cristi Serb ovidiu S\rb Simona Tache Claudia Tocil` Cosmin Tudoran Mihai Vasilescu oltea Zambori

cristianflorea.ro idaho.ro floringrozea.com mariciu.ro tomatacuscufita.com manafu.ro mariusmatache.ro ovidiumilitaru.ro tomanicolau.ro andranicula.ro gaben.ro raluxa.com pandutzu.com zoso.ro printreranduri.eu andressa.ro adrianasandru.ro korinams.ro criserb.com sirb.net simonatache.ro claudiatocila.ro cosmintudoran.ro mihaivasilescublog.ro nebuloasa.info

* alfabetic

Cadrul birocratic: nu to]i bloggerii au forme de organizare juridic`. 4 Uneori informa]ia din brieful transmis ini]ial se pierde pe parcurs. La \ntrebarea dac` prefer` s` lucreze direct cu companiile / brandurile sau mai degrab` prin intermediul agen]iilor, 80% dintre responden]i spun c` prefer` a doua variant` deoarece comunicarea este mai eficient` [i mai rapid`, agen]iile \n]eleg specificul comunic`rii prin blogging [i [tiu s` vorbeasc` pe limba bloggerilor. |n plus, exist` percep]ia c` agen]ia negociaz` mai bine cu clientul condi]iile campaniilor. Cu toate acestea, rela]ia 64

Biz

* alfabetic

dintre bloggeri [i agen]ii nu este numai lapte [i miere. PROBLEME |N COLABORAREA DINTRE BLOGGERI {I AGEN}II – PERSPECTIVA BLOGGERILOR 4 Nerespectarea termenelor de plat`, \ndeosebi \ntårzierile, este problema pe care cei mai mul]i dintre bloggeri o indic` drept cea mai sup`r`toare. 4 Furnizarea de briefuri incomplete, modific`rile numeroase pe parcursul campaniilor [i lipsa unui feedback la \ncheierea colabor`rii. 4 Termenele de implementare din ce \n ce mai scurte, care nu las` loc

STRATEGIE

creativit`]ii [i reduc colaborarea la o simpl` execu]ie. Lipsa de orizont, de planificare, multe campanii “f`cute pe genunchi”. 4 Urgen]a si tendin]ele pompieristice (“Hai s` rezolv`m azi”). 4 Lipsa de echidistan]` fa]` de bloggeri [i promovarea unui sistem de rela]ii [i prietenii, independente de binele [i succesul proiectului. 4 Reticen]a de a lucra cu bloggeri din provincie. 4 Deficien]e de documentare (uneori se fac asocieri ridicole, unele agen]ii nu cunosc bloggerii, nu citesc ce scriu [i trimit, \n continuare, comunicate de pres` care nu au leg`tur` cu bloggerul sau propun campanii care nu se pliaz` pe ceea ce face bloggerul). 4 Reticen]` \n a se abate de la linia advertorialului clasic. Agen]iile nu \ndr`znesc s` le propun` clien]ilor idei de campanii “altfel” [i insist` s` vad`

METODOLOGIA CERCET~RII ZELIST Listele sunt realizate pe baza analiz`rii a 230 din cele mai influente bloguri din Romånia. Fiecare blog a fost analizat prin prisma brandului personal, a comunit`]ii online pe care o de]ine [i a rela]iei cu agen]iile. Zelist a luat \n calcul [i informa]ii legate de num`rul de articole, like-uri [i share-uri primite pe Facebook \n perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2015. Biz

comunicate de pres` våndute drept articole de blog personal. 4 Infla]ie de mesaje, evenimente [i solicit`ri. 4 Cerin]e inflexibile, solicit`ri exagerate sau nerealiste. Impresia c` “au cump`rat bloggerul” dac` au colaborat pentru o campanie. Biz

Listele alfabetice cu cele mai influente bloguri generaliste [i pe ni[e (fashion & beauty, culinar, turism, tehnologie, marketing / digital / media, rela]ii de cuplu, s`n`tate / sport / fitness, parenting), precum [i Top 10 vloggeri [i Top 10 conturi de Instagram \n 2015 sunt disponibile integral pe www.revistabiz.ro.

BLoGuRI CuLInARE

FASHIon & BEAuTy

nuME*

BLoG

nuME*

BLoG

Laura Adamache nicolle Birta Cristian Borod Andi Cårlan Andreea Cr`ciun Andra Constantinescu Anca Feodor Edith Fr\ncu oana Grecea Adrian H`dean oana Igre]iu, Diana Rajos-Nicolin Florin Itu Laura Lauren]iu Cristina Mazilu Ruxandra Micu Ana Naie olgu]a Oana Ligia Pop Violeta Postolache Teodora Rogobete Cristi Roman Monica Ro[u Laura Sava Mihaela Sava Brindu[a Scheaua M`d`lin Simion Geanina Staicu-Avram Lavinia Stejereanu C`t`lina Zaharescu oana Titic` Cristina Toth

lauraadamache.ro bistromargot.ro bucatarmaniac.ro sabucatarim.ro andie.ro mentasirozmarin.ro cookiejar.ro edithskitchen.ro gandurisibucatareala.ro adihadean.ro savoriurbane.com crazymothercooker.blogspot.com retetecalamama.ro mazilique.ro gourmandelle.com easypeasy.ro pastry-workshop.com ligiapop.com caietulcuretete.com teoskitchen.ro foodblog.ro foodiefamily.ro laurasava.ro laprajiturela.ro retetedesuflet.ro wineandknives.ro jamilacuisine.ro bucatarsubacoperire.blogspot.ro Tiensuu kissthecook.ro chicineta.ro divainbucatarie.ro

Andreea Beltic Silvia Cåmpeanu & Raluca Barbu Alina Ceu[an {tefania Ciuc` Andreea Chiril` Silvia Cristescu Mona Croitoru Maria Dragason Ioana Dumitrache Diana Enciu [i Alina Tanas` Alina Gherghe Ioana Grama Emanuel Iuhas Andreea Manole noemi Meilman Ana Morodan Maurice Munteanu Laura Mu[uroaea Adina Necula Janina Nectara Sandra Negrea [i Evelina Munteanu Vicki Nicola Liana Popa Dana Rogoz Dana Sota oana Stan Beatrice Szuhai Gabi Urda Ioana Voicu [i Claudiu Enescu Anda Zelenca

alo-moda.ro bucharest-style.com alinaceusan.net stephanine.com sayrouge.com thestunninglook.com frommonawithgloss.ro special-koko.com ioanadumitrache.ro fabulousmuses.net imalinz.com ioanagrama.ro emanueliuhas.com miu-miu.ro noemimeilman.com anamorodan.com mauricemunteanu.ro lauramusuroaea.com adinanecula.ro fashionavecpassion.com thehearabouts.com vickipedia.ro avetisiperoz.ro danarogoz.one.ro danasota.com oanastan.ro beautifybybeatrice.ro gabiurda.ro mauvert.com andazelenca.com

* alfabetic

* alfabetic Biz

LIFE

Brâncu[i prin filtrul dadaist CU OCAZIA ANIVERS~RII UNUI SECOL DE DADAISM {I A 140 DE ANI DE LA NA{TEREA LUI CONSTANTIN BRÅNCU{I, LA GALERIA GALATECA V~ A{TEAPT~ CU UN PROGRAM-EXPERIMENT DE RECITIRE A TEXTELOR {I CREA}IILOR SCULPTORULUI CONSTANTIN BRÅNCU{I, PRINTR-UN FILTRU DADA. DE OVIDIU NEAGOE

nul acesta este unul de s`rb`toare pentru iubitorii de art`. Se \mplinesc 140 de ani de la na[terea lui Constantin Brâncu[i [i 100 de la cea a dadaismului, curentul artistic creat la Zürich de Tristan Tzara, un poet de origine român`, pe numele s`u adev`rat Samuel Rosenstock. Cu aceast` ocazie, scriitorul Dan Mircea Cipariu [i artistul vizual Mihai Zgondoiu propun publicului, pân` la \nceputul lunii aprilie, un programexperiment de recitire a textelor [i crea]iilor sculptorului Constantin Brâncu[i, printr-un filtru dada. Mai exact, vizitatorii expozi]iei vor avea ocazia s` creeze poeme dadaiste, pe baza unor citate extrase din “Brâncu[i inedit. |nsemn`ri [i coresponden]` româneasc`”, de Doina Lemny [i Cristian-Robert Velescu, ap`rut la editura Humanitas. |n galerie sunt expuse [i o serie de lucr`ri realizate de Mihai Zgondoiu, precum [i [apte pictopoeme ce poart` semn`tura lui Dan Mircea Cipariu. Mai mult, programul cuprinde [i o conferin]` despre avangarda na]ional` [i interna]ional`, ]inut` de doi speciali[ti români \n opera lui Brâncu[i [i mi[carea dada, criticul de art` CristianRobert Velescu [i Igor Mocanu, curator [i editor al revistei "Arta". Biz 66

Biz

O nou` c`l`torie \n fiecare cea[c` DOU~ B~T~I DE INIM~ DIN DOU~ P~R}I DIFERITE ALE LUMII PULSEAZ~ |N CE{TILE DE CAFEA |N ACEAST~ PRIM~VAR~, |N EDI}IA LIMITAT~ TANIM DE CHIAPAS {I UMUTIMA WA LAKE KIVU DE LA NESPRESSO. DE GABRIEL BÅRLIG~

u 23 de sortimente de Grands Crus din care clien]ii pot s` aleag` \n orice moment, Nespresso are avantaj incontestabil \n rândul tuturor produc`torilor de cafea. Aceast` selec]ie inegalabil` de arome rafinate este \ns` \mbog`]it` periodic de exper]ii de la Nespresso cu edi]ii limitate, fiecare cu povestea sa unic`. A[a a ap`rut [i cea mai recent` edi]ie limitat`, lansat` \n \ntâmpinarea prim`verii, care aduce dou` sortimente noi concepute \n dou` comunit`]i cu tradi]ie [i suflet dedicate cultiv`rii cafelei, \n Lake Kivu, Rwanda, [i Chiapas,

Mexic. De[i aceste dou` comunit`]i sunt situate la o distan]` de câteva mii de kilometri, \mpart aceea[i edi]ie mul]umit` pasiunii [i d`ruirii cultivatorilor din ambele comunit`]i. Din acest motiv, cuvântul "inim`" \n limba local` a fost considerat cel mai potrivit pentru denumirea ambelor noi cafele – TANIM de Chiapas [i UMUTIMA wa Lake Kivu. |n plus, prin alegerea celor dou` comunit`]i, Nespresso \[i continu` ini]iativa de sus]inere a micilor produc`tori de cafea din \ntreaga lume [i \mbr`]i[eaz` dou` culturi care se diferen]ieaz` prin practicile de cultivare [i preg`tire a ca-

felei – \n Rwanda, fermierii locali au adoptat procese moderne de preg`tire a cafelei, \n vreme ce \n Mexic cultivatorii de cafea recurg la metode tradi]ionale de prelucrare, transmise din genera]ie \n genera]ie. Atât UMUTIMA wa Lake Kiwu, precum [i TANIM de Chiapas sunt cafele Pure Origin, o garan]ie din partea Nespresso c` boabele de cafea sunt crescute [i preg`tite \n totalitate \n cele dou` comunit`]i. Aroma acestora dezv`luie particularit`]ile fiec`rei culturi [i ofer` pasionatului de cafea indicii despre tradi]iile locale. |n Rwanda, locul unde produc]ia cafelei cunoa[te un proces de modernizare, fermierii \nc` p`streaz` practica de a culege manual fiecare cirea[` din arborii de cafea [i de a selecta doar boabele perfect coapte. Gustul cafelei care provine din comunitatea rwandez`, una dintre cele mai aromate cafele de pe continentul african, este dulce [i fructat. Selec]ia riguroas` a boabelor este des`vâr[it` de procesul de pr`jire adoptat de exper]ii de la Nespresso pentru acest sortiment – o jum`tate din boabele verzi se pr`jesc mai pu]in, pentru a-[i p`stra nuan]a fructat`, iar cealalt` jum`tate trece printr-o pr`jire mai puternic`, pentru ob]inerea intensit`]ii gustului cafelei. |n Chiapas, culturile de cafea se bucur` de bogatele soluri vulcanice, al`turi de planta]ii de avocado [i portocali. Datorit` acestei simbioze, cafeaua din Mexic \mprumut` discret aroma fructelor tropicale, \nv`luit` \ntr-o not` de cacao mai bine definit`. Cire[ele arborilor de cafea se coc lent la umbra livezilor de avocado [i portocali [i doar cele perfect coapte sunt selectate de fermieri pentru prelucrare. Comunitatea este cunoscut` ca fiind una din principalele surse de cafea de calitate din Mexic [i este definit` printr-o tradi]ie de 150 de ani \n cultivarea cafelei, utilizând metode tradi]ionale [i durabile, transmise din genera]ie \n genera]ie. Cele dou` sortimente lansate \n edi]ie limitat` pot fi descoperite, savurate [i achizi]ionate \n Boutique-ul Nespresso din Calea Doroban]i nr. 210 din Bucure[ti. Biz

Biz

LIFE

Un englez printre Carpa]i CEA MAI FAIMOAS~ PRODUC}IE DOCUMENTAR~ TV DESPRE ROMÂNIA, “WILD CARPATHIA”, A AJUNS LA EPISODUL FINAL. FILM~RILE SUNT PROGRAMATE S~ SE |NCHEIE |N LUNA MAI, DAR ECHIPA MAI ARE NEVOIE DE CEL PU}IN 20.000 DE LIRE STERLINE PENTRU A ACOPERI TOATE OBIECTIVELE SCENARIULUI. DE ALEXANDRU R~DESCU

harlie Ottley, ini]iatorul [i realizatorul seriei, este acum prin mun]ii patriei, cu echipa. Noi l-am prins \n Bucure[ti, pentru aceast` discu]ie, \ntre mai multe \ntâlniri cu poten]iali sponsori pentru documentarul care a dep`[it deja trei milioane de vizualiz`ri.

Dup` cinci ani de aventuri prin România [i trei episoade, Wild Carpathia se apropie de final. Cum a \nceput totul? Realizam "Flavours of Scotland" pentru Travel Channel când colaboratorul [i filantropul Paul Lister de la European Nature Trust (Fondul European pentru Natur`) \mi poveste[te c` România arat` ca Sco]ia cu vreo 500 de ani \n urm`, \nainte de a se fi ucis acolo to]i ur[ii, lupii, râ[ii, p`s`rile s`lbatice [i de a se fi t`iat toate p`durile. Chiar dac` exist` \n Sco]ia proiecte de re\mp`durire [i de repopulare cu animale s`lbatice carnivore, acest lucru va fi imposibil de realizat, cu excep]ia unor zone bine delimitate, restrânse. |n România, din fericire, \nc` exist` zone s`lbatice adev`rate, o biodiversitate invidiat` de mul]i, o raritate european`, un tezaur natural nepre]uit. Dar cât vor mai exista? A[a este, se distrug cam 3 hectare de p`dure pe or` [i 9,5 milioane metri cubi de lemn au fost t`ia]i ilegal numai 68

Biz

anul trecut! Cu toate astea, \nc` exist` zon` s`lbatic`, ave]i cam dou` treimi din popula]ia de ur[i a Europei, plus lupi [i râ[i. E o incredibil` rezerv` natural`. Dar \n ritmul actual de distrugere a p`durilor, toat` aceast` bog`]ie a naturii o s` dispar`. Lipsa p`durilor se va resim]i [i pentru comunit`]ile locale, cei din zonele rurale nu vor mai avea de unde s` ia lemn. Protejarea acestui ecosistem este benefic [i pentru turism, care este o bun` surs` de venit. Turi[ti pasiona]i de natur` [i cultur`, din \ntreaga lume, sunt doritori s` vad` acele s`lb`ticiuni \n mediul lor natural, au bani [i vor s` viziteze \ntinsa zon` carpatic`, foarte bine conservat` \n compara]ie cu restul Europei. Ar putea fi un exemplu pentru restul lumii dac` am putea acum s` oprim defri[`rile, pân` nu este prea târziu. Am v`zut [i \n]eles toate acestea atunci, \n 2011, [i mi-am zis c` trebuie s` fac un film, ca s` \ncerc s` ar`t lumii ce se \ntâmpl`, cât de serioas` este problema. Dac` putem proteja aceast` zon` s`lbatic`, precum [i mo[tenirea istoric` [i cultural` pe care o are România, cu satele istorice, acestea ar deveni o surs` de venit constant [i sustenabil pentru genera]iile urm`toare. Iar turismul ar putea deveni una dintre cele mai importante surse de venit pentru România, a[a cum este pentru Sco]ia sau Yellowstone Park, \n SUA.

Cum ai g`sit finan]are pentru primul episod? Pentru primul episod nu am avut niciun buget ini]ial. Ne-am bazat pe dona]ii de la European Nature Trust [i Paul Lister, plus 12.000 de lire de la Travel Channel. A costat \n jur de 50.000 lire. Munca a durat 9 luni [i jum`tate, eu mi-am pus la b`taie [i salariul meu. |n acea perioad` am pierdut mul]i bani, dar munca la documentare a fost un act de caritate, a[a cum am \n]eles-o eu s` o fac. Banii pe care i-am avut atunci au fost mai pu]ini decât aveam nevoie pentru a supravie]ui, proiectul ocupându-mi tot

LIFE

Charlie Ottley Are 44 de ani [i este din Winchester. A studiat teologie [i filosofie la Universitatea din Bristol. Freelancer de la vârsta de 27 de ani, \n prezent face filme pentru companii, colaborând [i la Travel Channel, sau diferite produc]ii particulare. Dup` finalizarea “Wild Carpathia”, se va implica \ntr-un proiect social pentru copiii defavoriza]i [i are \n plan [i construirea unei case \n stil tradi]ional românesc.

Biz

LIFE

timpul, m-am dedicat total. Primul episod al “Wild Carpathia”, lansat \n octombrie 2011, a avut un impact uria[ [i a justificat tot efortul depus. Dar urm`toarele? Episoadele II [i III au fost finan]ate de guvernul României. Travel Channel a primit \n jur de 100.000 euro pentru fiecare episod pentru difuzare. M-am temut pu]in pentru munca mea \n contextul acestei finan]`ri, \n sensul \n care ar fi putut fi afectat` independen]a editorial`. De exemplu, trebuia s` prezint situa]ia din B`ile Herculane, o privire critic` asupra fostei sta]iuni imperiale. La Herculane, cu câteva milioane de euro investi]ie de la guvern, se pot restaurara [i renova cl`diri de mare valoare [i ulterior s-ar putea aduce numero[i turi[ti \n aceast` spectaculoas` sta]iune balneo-climateric`. Ar putea deveni unul din locurile preferate din Europa, ar ajuta economia local` cu milioane de euro [i ar ajunge o perl` a turismului românesc. |n acele din urm`, totul a ie[it minunat, un material profesionist din punct de vedere jurnalistic. {i am ajuns la acest ultim episod. Episodul patru, intitulat “White Carpathia”, va fi difuzat mai \ntâi de TVR. Pentru el, publicul, fanii no[tri au avut un rol important, au venit cu propuneri. Acest episod va con]ine [i solu]ii \mpotriva defri[`rilor, modalit`]i de conservare a satelor istorice, amenin]ate de l`comia pe termen scurt a oamenilor care construiesc imobile neadecvate mediului, ceea ce va afecta [i agroturismul. Asta se \ntâmpl` [i la Sinaia, \n Bran, Maramure[, unde e plin de construc]ii de beton [i tot mai pu]ine case sau pensiuni din lemn, lucru pe care l-am remarcat de la prima vizit` \n România. Au f`cut hoteluri mari [i urâte, \n elanul l`comiei de bani mul]i pe termen scurt, dar pe termen lung acest lucru este o pierdere. {i pentru acest episod am avut fonduri de la European Nature Trust, dona]ii publice [i private, am organizat \n toamna anului trecut [i un eveniment pentru strângere de fonduri la Stejarii Club, ne-au ajutat tenismeanul Horia Tec`u [i alpinistul Alex G`van, asta [i \n 70

Biz

“România nu mai are nevoie de alte sta]iuni de schi. Nu mai t`ia]i copacii, nu mai construi]i imobile urâte, stricând peisajul montan. Ceea ce se \ntâmpl` \n domeniu e doar l`comie, gândire pe termen scurt. P`strând habitatul pentru animale [i peisajul intact, acest lucru v` va aduce venituri mai mari.” Charlie Ottley

condi]iile campaniei de crowdfunding de pe kickstarter.com. Am reu[it s` strângem 80.000 de lire, dar trebuie s` ajungem m`car la 100.000 lire. Eu m` aflu din nou la situa]ia de la episodul I din punctul de vedere al finan]elor personale, am fost nevoi]i [i s` oper`m t`ieri de costuri din alte p`r]i pentru a merge mai departe. A[adar, avem nevoie de un sponsor oficial pentru acest cel mai de succes film documentar despre România, cu peste 3 milioane de vizualiz`ri online, care este deja un brand foarte puternic. Sunt mândru s` o spun,

“Wild Carpathia” este cel mai vizionat program TV despre România \n lume. Trebuie s` atragem o organiza]ie cu care putem \mp`r]i acelea[i valori, idei. Nu dorim s` ne asociem cu orice companie, sunt unele organiza]ii care au politici diferite de cele ale noastre. Agenda noastr` este aceea de a spune adev`rul, de a \ncerca s` ajut`m, s` facem schimb`ri pozitive \n ]ar`, pân` nu este prea târziu pentru p`duri [i satele istorice. Ne baz`m [i pe integritatea brandului “Wild Carpathia”, una care poate atrage poten]ialii sponsori. Sunte]i \n toiul film`rilor pentru ultimul episod. Cum merg lucrurile, care e starea de spirit? Iarna c`lduroas` ne-a oferit de fapt o toamn` lung`, cu fotografii minunate \n natur`, dar nu a fost z`pad`. De Cr`ciun am mers \n Maramure[, dar \n loc de z`pad` am g`sit noroi. Sigur, nu vrem peisaj de Disneyland, dar vreau s` ar`t

cum e de obicei \n acele locuri \n anotimpul respectiv. Din punct de vedere vizual, realitatea de la fa]a locului nu era cum trebuie s` fie. |n special pentru turistul care vine acolo de Cr`ciun, mai ales dac` e din strìn`tate. Acele locuri minunate nu vor fi reprezentative, ci neatractive f`r` z`pad`. Ideea pe care vrem noi s` o transmitem, pe acest subiect, este c` trebuie s` vii \n România \n timpul iernii. Da, e frig, dar e extraordinar de frumos. Care dintre episoadele din “Wild Carpathia” a avut impactul cel mai mare \n România? Dar din punctul de vedere al strìnilor? Care este favoritul tù? Episodul preferat este primul, clar. Acela a avut impact uria[, mai ales c` a ap`rut [i prin]ul Charles, care a spus lucruri minunate despre România, inclusiv faptul c` este \nrudit cu Vlad }epe[ [i c` are propriet`]i \n România. Episodul a fost

LIFE

“Episodul din «White Carpathia» \[i propune s` eviden]ieze valoarea protej`rii mediului \nconjur`tor, a conserv`rii patrimoniului istoric [i cultural, care a supravie]uit pân` azi [i care este unic \n intreaga Europ`. Cu turismul cultural se revitalizeaz` economia local`, pentru c` sunt angaja]i localnici [i le cump`r` produsele locale.” Charlie Ottley

preluat [i de pres`, a f`cut \nconjurul lumii. A fost vizionat, prin Travel Channel, \n 120 de ]`ri [i \n 12 limbi de circula]ie interna]ional`. Am primit atunci mesaje de la români din str`in`tate care spuneau c` se \ntorc \n ]ar`, c` nu [tiau c` au o ]ar` a[a frumoas`. Episodul II este, pentru mine, un fel de “Imperiul contraatac`”. E mai \ntunecat, dac` pot s` spun a[a, oamenii nu se simt confor-

tabil cu subiectele prezentate, e dureros, am eviden]iat problemele existente – defri[`ri, situa]ia dramatic` din B`ile Herculane. Ave]i o ]ar` minunat`, sunt atâtea lucruri frumoase, dar iat` [i ce probleme ave]i. Trebuie s` face]i ceva, s` le rezolva]i cât mai repede! Iar episodul III se vrea un mesager al speran]ei, cu solu]ii, cum putem avea o abordare pozitiv` a problemelor, cu peisajul natural [i cel istoric. |n sfâr[it, \n episodul IV vom continua s` ar`t`m locuri frumoase, alte unghiuri [i aspecte noi din România, frumuse]ea ]`rii, s` subliniem cele dou` aspecte, mo[tenirea natural` [i cea cultural-istoric` [i enormele pericole care le amenin]`: corup]ia, l`comia, exploatarea forestier` s`lbatic`. Sunt companii str`ine care pur [i simplu v` r`pesc p`durile, v` iau milioane de metri cubi de lemn an de an. Biz Biz

LIFE

C~L~TORIE |N LUMEA STEAMPUNK DISTRIKT 42 ESTE PRIMUL GASTROPUB DIN BUCURE{TI CREAT PE CURENT STEAMPUNK {I PRIMUL CARE PROPUNE O ALTFEL DE ABORDARE DIN PUNCTUL DE VEDERE AL DESIGNULUI, FA}~ DE TOT CEEA CE OFER~ CENTRUL VECHI. Steampunk este un stil de design derivat din literatura [tiin]ifico-fantastic`, \n care lumea imaginat` st`pâne[te arta de a crea tot felul de ma[in`rii utopice. Atmosfera tehnico-fantastic`, aerul industrial \n combina]ie cu un mobilier atipic, solu]iile de iluminat aparent improvizate, dar alese cu grij`, creeaz` o lume care las` loc imagina]iei [i curiozit`]ii. Nu doar designul este punctul forte al gastropubului, ci [i alegerea meniurilor de mâncare [i de b`utur`. Obi[nui]ii mici sunt un “deliciu devenit capriciu” [i fiecare preparat special a primit o denumire \n concordan]` cu specificul gastropubului: Distrikt Nachos Grande, Sus, tot mai sus, De toate pentru to]i, Crem` de dovleac u[or pi[c`toare. Denumiri [i abord`ri diferite au [i cocktailurile. Pentru anotimpul rece, gama cuprinde Winter specials, precum: Disaronno tea, Apple Dream, Old Jack, Spicy Ginger Green Apple, Cranberry Hot Punch. De asemenea, cocktailurile special create aduc aminte de stilul steampunk: Steampunk Evelyn, Airborne Pimm's Cup, Iron Zeppelin, Mechanic, Steam Machine, Locomotion Daiquiri, Victorian Tonic. |n plus, Social 42 propune jazz electro, funk, electro funk, soul. Joia se cânt` live, iar vinerea [i sâmb`ta, DJ-i consacra]i \ntre]in distrac]ia [i voia bun` pân` diminea]a. (L.S.) Strada Sf. Dumitru nr. 3

facebook.com/distriktpub http://distrikt42.ro

Biz

LIFE

Aliatul mediului de afaceri EFICIEN}A FACE ECHIP~ CU ELEGAN}A |N NOUL HUAWEI MATEBOOK, UN DISPOZITIV CONCEPUT SPECIAL PENTRU NEVOILE RIDICATE ALE MEDIULUI DE BUSINESS. DE OVIDIU NEAGOE

hinezii de la Huawei au lansat recent, \n cadrul evenimentului Mobile World Congress de la Barcelona, MateBook, un dispozitiv 2 \n 1 gândit pentru consumatorii care vor s` se bucure de flexibilitatea unui dispozitiv convertibil. Acesta poate fi folosit atât pe post de laptop, cât [i ca tablet`, \n func]ie de cerin]ele de moment ale utilizatorului. Gadgetul este un produs premium, care

Biz

ofer` echilibru perfect \ntre mobilitate, productivitate [i design. MateBook ruleaz` pe sistemul de operare Windows 10, are un procesor Intel Core [i include programe esen]iale pentru mediul de afaceri, precum suita Microsoft Office. MateBook este conceput cu gândul la simplitate, \mbinând mobilitatea unui smartphone cu productivitatea unui laptop. Gadgetul are un design minimalist [i un corp unibody

din aluminiu, elegant [i sofisticat. MateBook are un strat de protec]ie care poate face fa]` cu succes provoc`rilor unui stil de via]` mereu \n mi[care. |n plus, gadgetul este sub]ire [i extrem de u[or, având o greutate de doar 640 de grame, ceea ce \l face ideal pentru c`l`toriile de afaceri. MateBook va fi disponibil \n lunile urm`toare \n Asia, Europa [i America, \n dou` variante de culoare: gri [i auriu. Biz

LIFE

Un m`r]i[or inteligent Dac` nu [ti]i \nc` ce cadou s` cump`ra]i pentru luna martie, informa]iile celor de la QuickMobile s-ar putea s` v` fie de folos: atunci când vine vorba de gadgeturi, femeile caut` dispozitive care s` le monitorizeze casa [i s`n`tatea. Dac` v` surâde ideea s` cump`ra]i un ceas inteligent, este bine s` mai [ti]i c` printre modelele preferate sunt culorile deschise, precum roz sau alb, cu o interfa]` u[or de utilizat. Un alt gadget apreciat de reprezentantele sexului frumos este camera de supraveghere iBaby, care nu este achizi]ionat` numai de m`mici, ci [i de femeile care doresc s` controleze activitatea animalelor de companie de acas`.

Cu ochii pe inova]ie Philips a lansat de curând o nou` gam` de monitoare, care se mândresc cu o mul]ime de tehnologii noi, printre care rezolu]ia 5K [i SoftBlue, o tehnologie care ofer` protec]ie ridicat` pentru ochi. SoftBlue protejeaz` ochii [i reduce oboseala acestora, atenuând impactul [i efectul nociv pe care lumina albastr` \l are, f`r` ca exactitatea [i calitatea culorilor originale s` aib` de suferit. Vedeta gamei Philips – modelul LCD 275P4VYKEB – are o diagonal` de 27 de inci, cu rezolu]ie UltraClear 5K.

Performan]` la degetul mic Logitech a lansat de curând tastatura mecanic` G810 Orion Spectrum, care integreaz` tehnologie de vârf \ntr-un design unic pentru a oferi performan]e ridicate. Noul model vine la pachet cu switch-uri mecanice, care ofer` o vitez` cu 25% mai mare fa]` de alte tastaturi, \mpreun` cu comenzi media [i iluminare RGB personalizat`. Tastatura este disponibil` \n Europa de la jum`tatea lunii trecute [i poate fi achizi]ionat` la un pre] de 189 de euro.

Stelele galaxiei Samsung Noile telefoane Samsung Galaxy S7 [i Galaxy S7 Edge, lansate de curând la cel mai mare eveniment european dedicat tehnologiei mobile, Mobile World Congress din Barcelona, vor putea fi achizi]ionate de la jum`tatea acestei luni din magazinele Telekom din toat` ]ara. Pre]ul unui model Samsung Galaxy S7, f`r` abonament, va fi de 3.299 de lei, iar al unui Samsung Galaxy S7 Edge, de 3.699. |n cazul ofertelor cu abonament, pre]urile dispozitivelor \ncep de la 1.199 de lei \n cazul Samsung Galaxy S7 [i 1.599 de lei pentru modelul Galaxy S7 Edge, cu abonamentul Mobil XXL.

Biz

LIFE

Cu un SUV to]i suntem datori PENTRU CA CEI DE LA BENTLEY S~ NU SE SIMT~ SINGURI, {I PENTRU C~ PORSCHE A AVUT SUCCES CU MODELUL CAYMAN, MASERATI A SCOS LA LUMIN~ IMAGINILE OFICIALE CU PRIMUL S~U SUV.. DE GABRIEL BÂRLIG~

e nume[te Levante [i vine dup` 100 de ani de istorie a brandului italian de ma[ini sport [i sedan. Este clar c` avem de-a face cu un Maserati când vedem masca fa]` cu celebrul trident \n centru. Dar \n laterale vedem noile faruri, care se “scurg” la interior spre grila radiatorului. Pe aripa fa]` ne \ntâmpin` binecunoscutele prize de aer \n num`r de trei, geamurile laterale nu au ram`, iar luneta foarte \nclinat` tr`deaz` o ma[in` sportiv` [i performant`. Nu [tim exact cât de performant`, fiindc` Levante se lanseaz` la Salonul Auto de la Geneva, iar italienii au anun]at doar c` modelul va avea motoriz`ri pe benzin` [i diesel. Zvonurile vorbesc despre motoare V6 de 2,9 litri, cel diesel de 275 CP, iar un propulsor pe benzin` va ajunge la 430 CP.

Biz

Standard vor fi disponibile suspensia electronic` dotat` pneumatic`, aceasta putând fi setat` la mai multe niveluri, trac]iunea integral` inteligent` Q4 [i transmisia automat` \n 8 trepte calibrat` special` pentru noul model. Maserati Levante se fabric` la fabrica Mirafiori din Torino, primele modele urmând s` ajung` pe pia]a din Europa \n prim`var`. Biz

DUP~ 5 ANI Maserati prezenta la Salonul Auto de la Frankfurt, \n 2011, conceptul Kubang, care st` la baza lui Levante. Diferen]ele nu sunt mari, dar sunt vizibile la masca din fa]`, care arat` altfel \n modelul de serie fa]` de concept. Liniile agresive au fost \mbl창nzite [i rafinate, mar[창nd pe ideea de model de lux.

Biz

LIFE

Biz Apps DESCARC~, FOLOSE{TE, FII MAI PRODUCTIV

Transformer de buzunar SMARTPHONE, APARAT DE FOTOGRAFIAT DIGITAL, PLAYER HI-FI {I NU NUMAI. NOUL LG G5 AR PUTEA FI UN PRIM PAS |NTR-O DIREC}IE DE CARE MUL}I PRODUC~TORI SE TEM, DAR PE CARE UTILIZATORII O A{TEAPT~ – MODULARITATEA. DE GABRIEL BÂRLIG~

esigur, nu vobim aici despre un telefon cu adev`rat modular, cum este Fairphone, de exemplu, lansat tot la Barcelona, sau despre \nc` a[teptatul Project ARA de la Google, dar faptul c` un produc`tor important ca LG introduce modularitatea la vârful s`u de gam` ne d` speran]e. Marea noutate la LG G5 este faptul c`, prin ap`sarea unui mic buton de la baza smartphone-ului, bateria de 2.800 mAh iese din telefon [i poate fi \nlocuit` imediat cu alta \nc`rcat`. Asta \n era \n care multe vârfuri de gam` nu mai ofer` deloc accesul la baterie decât dac` mergi cu telefonul \n service sau ai sculele potrivite pentru aceast` opera]iune! |n plus, LG ofer` module ce pot fi inserate \n smartphone pentru a-i amplifica anumite func]ii. Vrei s` ascul]i muzic` la calitate sensibil mai bun`? Introduci modulul Hi-Fi Plus DAC, dezvoltat cu Bang & Olufsen. |]i dore[ti un control mai bun

Biz

asupra celor dou` camere, una de 16 [i alta de 8 megapixeli? Intr` \n scen` CAM Plus, care se ata[eaz` pe spatele telefonului prin fanta bateriei. LG CAM Plus are buton de power, \nregistrare, zoom, display LED [i mâner confortabil. Când este ata[at` la LG G5, ofer` o capacitate suplimentar` de 1.200 mAh a bateriei. Camera principal` are un obiectiv superangular de 135 de grade pentru imagini cu unghi larg, iar ecranul Always On permite vizualizarea notific`rilor \n timp real f`r` a fi nevoie de utilizarea \ntregului ecran al smartphone-ului. Ecranul de 5,3 inci din sticl` 3D Arca creeaz` o curb` fin` [i o suprafa]` metalic` neted`. LG G5 este echipat cu un procesor puternic, dar eficient, Qualcomm Snapdragon 820, 4 GB de RAM, având o greutate de 159 de grame [i conector USB de tip C 2.0 (compatibil 3.0). Biz

DATE

C~L~TORII

Cloud Hub

Hopper

Permite desc`rarea [i \nc`rcarea fi[ierelor pe [i de pe serverele serviciilor de cloud ca Box, Dropbox, OneDrive, Drive, iCloud. Fi[ierele stocate \n aplica]ie pot fi redenumite, grupate \n foldere, mutate, copiate sau [terse. Aplica]ia permite [i vizualizarea fi[ierelor PDF, PNG, JPG, MP4, iWork, MS Office.

Pentru cei care c`l`toresc des, aplica]ia analizeaz` zilnic pre]urile biletelor de avion [i estimeaz` eventuale modific`ri viitoare, oferind sfaturi privind momentul cel mai bun pentru a cump`ra bilete c`tre destina]ia dorit`. Pute]i primi notific`ri când apar promo]ii.

UTILITARE

SECURITATE

Clean Master

LastPass

Smartphoneurile Android adun` tot felul de fi[iere \n timpul utiliz`rii normale care \n timp se acumuleaz` [i \i \ncetinesc func]ionarea. Aplica]ia scaneaz` telefonul [i [terge toate fi[ierele inutile din cache sau pe cele reziduale l`sate de aplica]ii \n memoria smartphone-ului.

Administreaz` parolele folosite pentru logare pe diverse site-uri. Pe lâng` asta, are [i un generator de parole, pentru cei care nu doresc s` se gândeasc` de fiecare dat` la o parol` care s` \ndeplineasc` anumite criterii de securitate cerute de diverse site-uri [i servicii.

LIFE

Cascadele Iguaçu se afl` la grani]a a trei ]`ri – Brazilia, Argentina, Paraguay – [i se pare c` Eleonor Roosevelt ar fi exclamat v`zându-le: “Poor Niagara!”.

RALUCA KI{ESCU, Marketer. Scriitor. C`l`tor

Arriba, abajo, al centro y adentro

POATE UNA DIN CELE MAI LUNGI PROPOZI}II PENTRU BANALUL NOROC LA UN PAHAR, EXPRESIA DE MAI SUS ESTE ROSTIT~ CU ATÅTA REPEZICIUNE DE ARGENTINIENI C~ }I SE PARE C~ ESTE O JUM~TATE DE CUVÅNT.

auzi la fiecare col] din celebrul cartier Palermo din inima Buenos Airesului unde oamenii ies \n strad` pentru a petrece oricând, la orice or`, dar mai ales pân` \n zorii zilei.

De ce s` vizitezi? A doua ]ar` ca m`rime din America de Sud, Argentina are de toate: de la nordul subtropical cu superbele cascade Iguaçu pân` la peisajele uscate din mun]ii Anzi, de la paji[ti \ntinse de pampas la ghe]arii din Patagonia [i Ushuaia. Mai are vinuri bune, Malbec [i Toronte fiind cele mai cunoscute, multe pr`jituri [i pr`jiturele [i fursecuri – fiecare cu numele s`u, de facturas, churros, alfajores, dar mai ales cel mai dulce lucru de pe P`mânt, dulce de leche, de ]i se topesc

[i papilele gustative odat` cu el. De vita argentinian`, numai de bine, cred c` [i vegetarienii ar \ncerca un bife de lomo – file mediu g`tit. Argentina are spirit sud-american [i rafinament european, are tango [i oameni pasionali, are lipici. Ce s` nu ratezi? Prima oprire a fost la cascadele Iguaçu,care se afl` la grani]a a trei ]`ri – Brazilia, Argentina, Paraguay. De departe cea mai frumoas` experien]` este plimbarea cu barca pe un traseu care te duce foarte aproape de baza de v`rsare a câtorva dintre ele (sunt vreo 270 \n total). Nu v` lua]i pelerine, nu v` gândi]i c` v` r`sturna]i când apa va n`vali pur [i simplu \n barc`, doar bucura]i-v` de o experien]` autentic`. La coborârea din barc`, \n parc,

sute de fluturi de toate culorile te \nv`luie [i \]i poposesc pe mâini [i picioare. |n Ushuaia am schimbat pantalonii scur]i [i flip-flop[ii cu gecile, pantalonii lungi [i \nc`l]`rile sport, c`ci erau doar [apte grade [i b`tea vântul. De[i ne-am dus pân` \n locul \n care po]i sta la câ]iva pa[i de pinguini, noi tot cu cei din Madagascar (din film) am r`mas, c`ci excursia noastr`, luat` din timp, nu includea vizita la pinguini. Dar am v`zut lei de mare, cormorani [i cel mai sudic far. Buenos Aires este cea mai frumoas` experien]` a Argentinei v`zut` de noi. Fiecare cartier are o poveste, un stil arhitectural, un anumit aer, astfel \ncât trecerea de la unul la cel`lalt este ca de la un ora[ la altul. La Boca este cel mai pitoresc [i colorat, San Telmo este boem, Recoleta – cel mai [ic cimitir ([tiu c` sun` straniu, dar chiar este o bijuterie arhitectural`), unde este \nmormântat` Evita Peron. Urmeaz` zona de port Puerto Madera, parcul Rosedal, cl`dirile guvernului [i parlamentului, obeliscul [i bulevardul 9 Iulie, cel mai lat bulevard din lume, terenurile pentru cursele de cai [i bine\n]eles Palermo Soho [i Hollywood, locurile de pierdut bani [i timp \n magazine, restaurante, baruri [i cluburi. Sfaturi \nainte de c`l`torie? Nu achizi]iona]i excursii cu totul inclus de pe site-uri ca viator, c`ci ve]i avea surpriza la fa]a locului s` lipseasc` pinguinii [i par]ial transportul, s` coste dublu [i ghidul la cascade s` \nsemne doar un \ndemn de “lua]i-o pe aici”. Pleca]i cu bani cash, dolari, euro \i las` rece, cam cum ne-ar l`sa pe noi yenul japonez. Plata cu cardul \nseamn` un pre] mai mare aproape \ntotdeauna. |ncerca]i tradi]ionalul ceai mate, dar fi]i preg`ti]i pentru o am`real` mai amar` ca cea mai amar` via]`. {i dormi]i bine \nainte de vacan]`, c`ci Argentina [i \n mod special Buenos Aires nu te las` s` dormi! Biz

Biz

LIFE

“Nu te po]i opri s` cau]i idei noi”

Florentina Alm`janu Director general, Uniunea Na]ional` a Societ`]ilor de Asigurare [i Reasigurare din România (UNSAR)

“Tehnologia \]i ofer` o flexibilitate pe care nu o aveai \n urm` cu 10 ani, po]i s` lucrezi aproape de oriunde [i oricând, dar prefer contactul direct cu cei din jur fa]` de online.”

Biz

Ritualul preferat diminea]a: S` \mi beau cafeaua [i s` citesc [tirile pe online, \n principal cele despre asigur`ri [i din domeniul financiar; dar citesc [i [tirile despre politic [i vreau s` [tiu [i ce se mai \ntâmpl` \n lume. Ajung la birou: Nu \ntotdeauna la or` fix`, dar \ncep s` lucrez \n jurul orei 8:00 AM. Tehnologia \]i ofer` o flexibilitate pe care nu o aveai \n urm` cu 10 ani, po]i s` lucrezi aproape de oriunde [i oricând, dar prefer contactul direct cu cei din jur fa]` de online. Aplica]ii [i alte gadgeturi favorite: Nu m` despart de telefonul mobil [i de laptop, cu toate c` mi-a[ dori ca uneori s` nu le am, s` pot s` respir \n voie [i s` m` bucur de câteva momente de lini[te.

Ore petrecute \n [edin]e: Nu am cuantificat niciodat` cât stau \n [edin]e, \ntâlniri, discu]ii “one to one”, dar probabil mult mai mult decât \mi doresc; dar a[a func]ioneaz` industria, cel pu]in acum. Oricum, având \n vedere faptul c` sunt o persoan` sociabil`, m` adaptez destul de u[or [i \mi place interac]iunea cu cei din jur. Cum s` fim mai eficien]i la birou: Nu am o re]et` magic` \n ceea ce prive[te eficien]a [i nici nu folosesc un [ablon. Consider c` fiecare trebuie s` \[i fac` treaba cu profesionalism [i atunci, adunând fiecare “buc`]ic`” putem avea un “\ntreg” care s` dea rezultate. De fapt, cred c` eficien]a se m`soar` \n rezultate, dar \ntotdeauna trebuie s` \]i propui termene realiste [i ]inte

pe care po]i s` le realizezi \n contextul dat. Lucrul \n weekend: Cred c` este deja “o boal`”. Lucrez \n weekend destul de mult, mai ales c` nu am un singur “job”, dar lucrez \ntotdeauna cu pl`cere. A[ putea spune c` lucrez “24 ore din 24 ore”; \n ceea ce fac nu te po]i opri s` cau]i solu]ii, idei noi etc. Cum m` relaxez zilnic: |n general m` relaxez gândindu-m` la vacan]a viitoare sau cât de bine a fost \n ultima. {i nu \n ultimul rând \mi place s` g`tesc, deci... |mi \nchei ziua de munc`: Citind \ntotdeauna dintr-o carte sau chiar din mai multe [i sigur nu de specialitate. Biz