Biz 292

Biz

www.revistabiz.ro

Special Nr. 292 • 21 martie – 15 aprilie 2016 • 14 lei

Ce preg`te[te Tudor Giurgiu la 15 ani de TIFF

TEHNOLOGIE Cum se vede noua realitate virtual`

STRATEGIE |n culisele campaniei #SuntUn}`ran Petra Badea, [ofer Uber

NOUA ECONOMIE TEHNOLOGIA SCHIMB~ FELUL |N CARE OAMENII MUNCESC {I COMPANIILE FAC BUSINESS. EXEMPLUL UBER PREFIGUREAZ~ MODELELE ECONOMICE VIABILE ALE VIITORULUI.

Bonus • BANKINGUL VIITORULUI • CUM VOM MUNCI MÂINE • TELECOM |N TANDEM Nr. 292

EDITORIAL

www.revistabiz.ro

Redactor-[ef Marta U[urelu Redactor-[ef adjunct Gabriel Bârlig` Senior Editori Ovidiu Neagoe – resurse umane Loredana S`ndulescu – marketing Ovidiu Vitan – interna]ional Alexandru R`descu – tehnologie Jurnali[ti Oana Voinea – finan]e, companii Lelia Petrescu – companii Colaboratori Paul Garrison Paul J.R. Renaud Adrian Stanciu Cristian Manafu Fotograf Vali Mirea Director publicitate & evenimente Giuseppina Burlui Manager de publicitate & evenimente Simona Andrei Art Director Lumini]a R`ileanu Prelucrare foto & prepress Aurel {erban Produc]ie [i distribu]ie Dan Mitroi

Biz Agency Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 34 94 01 Fax: 0371 60 20 79 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

ISSN 1454-8380

Valori de România

P

e marile scene [i galerii din lume, arti[tii români sunt recunoscu]i [i aprecia]i. |n principalele companii tehnologice, românii ocup` pozi]ii importante \n departamentele de inova]ie [i se num`r` \n top management \n multe pozi]ii regionale.

Sportivii, o [tim prea bine, continu` s` urce an dup` an România pe podiumuri, iar echipa de scrim` [i cea de handbal feminin sunt cele mai recente exemple. Nici antreprenorii [i brandurile române[ti nu se las` mai prejos [i \ncep s`-[i pun` amprenta \n domeniul lor de activitate, iar inovatorii români contemporani ne reprezint` cu succes la cele mai importante competi]ii interna]ionale. Cât despre creativi, se [tie, ne-au construit deja un renume \n industrie!

Aceasta este o realitate, una pe care o observi dac` vrei s` vezi mai mult decât pesimismul din jur. România are [i a avut mereu valori, oameni [i branduri, care au reu[it s` se impun` la nivel interna]ional. Cum cei mai mul]i dintre ei nu sunt subiectul [tirilor senza]ionale, care se caut` la TV sau ajung pe Facebook, ace[ti români nu se bucur` de promovare sau de o prezen]` care s`-i ajute s` fie recunoscu]i de publicul larg. {i este p`cat.

Despre ace[ti oameni ar trebui s` aud` românii. Despre realiz`rile [i pove[tile lor! Despre valoarea pe care o construiesc [i o impun anual \n lume cu aceea[i semn`tur`: România!

Ei sunt invita]ii de onoare ai evenimentuluigal` Valori de România, pe care \mpreun` cu echipa mea \l organizez pe 20 aprilie. Indiferent c` sunt din art` [i cultur`, top manageri din companii multina]ionale sau antreprenori, creativi sau sportivi ori designeri, arhitec]i [i inovatori, vor fi prezen]i la acest eveniment menit s`-i prezinte [i s` le recunoasc` valoarea.

Ei sunt cei care ne amintesc [i ne arat` zi de zi cine suntem [i unde putem ajunge, dac` vrem cu adev`rat s` l`s`m ceva \n urma noastr`.

Marta U[urelu, Redactor-{ef Biz

Tipografie

Biz

1

SUMAR Pagina 38

Pagina 64

Biz 292 START

4 Investitorii mizeaz` pe cre[tere 6 An istoric \n electroretail 7 Digitalizarea, cheia eficien]ei 8 Pia]a de wearables se dubleaz` 10 Radiografia unei investi]ii

COVER STORY

12 Noua economie 20 Zece mituri despre Uber 22 Joburile zilei de mâine 23 O re]ea, doi operatori 24 Bankingul viitorului

FINAN}E

26 Cum po]i avea un bancher personal 28 R`zbunarea haiducilor 30 Cine s-a fript cu criza sufl` [i-n cre[tere 34 Digitalizare sub presiunea clien]ilor Foto copert`: VALI MIREA

Pagina 78

TECH

36 De la agricultur` la Silicon Country 38 Absorbi]i de realitatea virtual` 42 Spectacol sub semnul tehnologiei

ANTREPRENORIAT

45 Antreprenori str`ini \n România Pagina 12

STRATEGIE

52 Când nic`ieri nu-i ca acas` 56 Creativitate [i antreprenoriat \n ritm de jazz 58 |n culisele campaniei #SuntUn}`ran

LIFE

Pagina 58 2

Biz

63 Fl`mânzi dup` flamanzi 64 Filmul unui festival de film 68 |n rånd cu Lumia de business 70 Savoare japonez` \n Micul Paris 72 Managerul fericirii 76 E timpul pentru o nou` clas` 78 Zâmbi]i la poz`!

80 Adela Udrea: “|mi fac tot timpul o list` de to do”

START

Investitorii mizeaz` pe cre[tere

Foto: © Banol2007 – Dreamstime.com

ECONOMIA ROMÂNIEI |NREGISTREAZ~ O CRE{TERE SEMNIFICATIV~ {I ACEST LUCRU SE SIMTE |N MEDIUL DE AFACERI. INVESTITORII STR~INI SE A{TEAPT~ LA CRE{TERI ALE ACTIVIT~}II ECONOMICE {I |N 2016 {I CONSIDER~ C~ FOR}A DE MUNC~ BINE PREG~TIT~ R~MÂNE UN PUNCT FORTE {I UN AVANTAJ COMPETITIV PENTRU ROMÂNIA. DE OANA VOINEA

M

ajoritatea membrilor Foreign Investors Council – FIC – (60%) se a[teapt` la cre[teri \n 2016 [i doar 15% anticipeaz` o contrac]ie a afacerilor pe care le deruleaz`, potrivit indicelui FIC al percep]iei despre mediul de afaceri din România. |n ciuda anticip`rilor de cre[tere \ns`, membrii FIC spun c` se confrunt` cu o serie de probleme deja binecunoscute publicului larg: 90% spun c` birocra]ia este excesiv` \n compara]ie cu alte ]`ri din regiune; 85% apreciaz` c` infrastructura este necompetitiv` [i 75% \ntâmpin` probleme legate de lipsa de predictibilitate a cadrului legislativ.

A[tept`rile privind expansiunea activit`]ii economice se p`streaz` constante \n cei doi ani de când FIC realizeaz` acest index, dar \n egal` m`sur` [i problemele legate de infrastructur`, birocra]ie [i legisla]ie. For]a de

4

Biz

munc` bine preg`tit` r`mâne un punct forte [i un avantaj competitiv pentru România (75%). Fiindc` anticipeaz` cre[teri ale activit`]ii economice, aproape jum`tate dintre responden]i pl`nuiesc s` fac` angaj`ri suplimentare \n 2016 (43%) [i o treime dintre ei (34%) vor face investi]ii de capital semnificative \n acest an. Mai mult de jum`tate dintre cei intervieva]i (55%) se a[teapt` la cre[teri semnificative ale exporturilor \n 2016. |n ciuda m`surilor de relaxare fiscal` \n vigoare de la 1 ianuarie 2016, 70% dintre membrii FIC consider` c` sistemul de taxare din România este necompetitiv \n compara]ie cu alte ]`ri. Rezultatul poate p`rea surprinz`tor \ns` el se datoreaz`, \n mare parte, birocra]iei excesive pe care companiile o resimt \n rela]ia cu autorit`]ile fiscale. Aceast` concluzie este sprijinit` de faptul c` tot 70% dintre

responden]i apreciaz` c` reglement`rile (la nivel central, local sau al diferitelor autorit`]i [i agen]ii) sunt o povar` important`.

Economia României \nregistreaz` o cre[tere semnificativ` [i acest lucru se simte \n mediul de afaceri, dar FIC precizeaz` c` România nu va putea sus]ine acest ritm de cre[tere pe termen mediu [i lung \n absen]a investi]iilor \n infrastructur` [i a reducerii poverii administrative. Pe m`sura ce economia României cre[te \n complexitate, devin necesare investi]ii semnificative pe termen lung, iar acestea nu se vor materializa \ntr-un mediu legislativ impredictibil. Spre deosebire de infrastructur`, cre[terea predictibilit`]ii nu presupune costuri bugetare suplimentare, iar FIC \ndeamn` autorit`]ile din România s` fac` progrese rapide \n acest domeniu. Biz

START

NOI INVESTI}II |N SMART BILL GECAD Group, al`turi de Catalyst România, fondul local de private equity [i venture capital dedicat României, se al`tur` ac]ionariatului companiei Smart Bill, cel mai important furnizor local de servicii SaaS pentru facturare. Pentru aceast` rund` de investi]ii, suma de bani pus` la dispozi]ie de cele dou` fonduri dep`[e[te un milion de euro.

Smart Bill este cel mai utilizat program de facturare [i de gestiune contabil` din România [i a fost lansat de trei antreprenori – Ioana [i Radu Hasan [i Mircea C`p`]ân`.

An istoric \n electroretail RETAILERUL ELECTRO-IT ALTEX A ÎNREGISTRAT ANUL TRECUT CEA MAI MARE CIFR~ DE AFACERI DIN ISTORIA SA, RESPECTIV DE 433 MILIOANE DE EURO, ÎN CRE{TERE CU PESTE 30% FA}~ DE 2014. DE ALEXANDRU R~DESCU

R Serviciul este folosit \n prezent de peste 33.000 de utilizatori ce emit un milion de facturi lunar, facturând prin intermediul acestuia peste 2 miliarde de euro anual. “Suntem \ncrez`tori c` Smart Bill poate s` creasc` \n continuare foarte rapid, peste avansul pie]ei de servicii cloud pentru afaceri din România”, spune Marius Ghenea, Investment Director al 3TS Catalyst România. (O.N.)

ezultatele financiare bune ale Altex pe 2015 au fost explicate de oficialii companiei prin cre[terea salariilor, reducerea TVA [i ie[irea Domo de pe pia]`. Pentru 2016, compania estimeaz` o cre[tere peste procentul de 10-15% estimat pentru \ntreaga pia]` de profil.

“Cre[terea de ast`zi a pie]ei reprezint`, de fapt, recuperarea sc`derilor abrupte de 50% din 2009-2010 \n zona retailul electro-IT”, a declarat Dan Ostahie, fondatorul Altex. În ceea ce prive[te eventuale temeri pentru acest an, Ostahie a men]ionat mediul politic (fiind an electoral), dar [i legea d`rii \n plat`, ale c`rei consecin]e asupra pie]ei imobiliare înc` nu

sunt cunoscute. Retailerul are în momentul de fa]` 109 magazine, dintre care 17 sub brandul Media Galaxy, cu o suprafa]` total` de 120.000 de metri p`tra]i, num`rul angaja]ilor este de 2.642 [i ar mai putea deschide cel mult 10 magazine în acest an. Altex vinde zilnic 20.000 de produse, dintre care 20% prin platforma online proprie, iar topul celor mai vândute produse pe întregul an este dominat de electrocasnice, urmat de televizoare, echipamente IT [i telecom. Potrivit studiului GfK Temax România, pia]a bunurilor de folosin]` îndelungat` a atins pragul de 2,3 miliarde euro \n 2015, o cre[tere de aproximativ 13% comparativ cu 2014. Biz

SFATURI {I BANI PENTRU STARTUP-URI Orice startup românesc din domeniul tehnologiei se poate \nscrie pån` pe 20 aprilie la a cincea edi]ie a hub:raum Krakow WARP turbo accelerator, academia de business gratuit` a hub:raum pentru Europa Central` [i de Est, un proiect dezvoltat \n cadrul grupului Deutsche Telekom. Este vorba despre un program de seminarii personalizate dedicat antreprenorilor din Europa Central` [i de Est, ce va avea loc \n perioa6

Biz

da 21-27 mai 2016. Startup-urile \[i pot dezvolta ideile sub \ndrumarea mentorilor [i a exper]ilor, urmând apoi s` fie prezentate investitorilor din cadrul grupului Deutsche Telekom. Ulterior, juriul alege cele mai interesante proiecte cu perspectiva de a atrage clien]i, iar posibilit`]ile de finan]are sunt de pân` la 80.000 de euro pentru fiecare proiect.

Echipele selectate \[i vor putea dezvolta ideile \n cadrul hub:raum Cracovia timp

de câteva s`pt`mâni, beneficiind de sesiuni \n care vor \nv`]a cum s` ob]in` finan]`ri, sesiuni de mentorat, având la dispozi]ie un spa]iu de lucru comun.

Costurile de transport [i de cazare pentru echipele selectate vor fi suportate de c`tre organizatori. Pân` \n prezent, [ase echipe române[ti au participat la edi]iile anterioare [i dou` startup-uri române[ti au ob]inut câte o finan]are de 80.000 de euro. (L.S.)

START

Digitalizarea, cheia eficien]ei PUTEREA INTERNETULUI {I R~SPÂNDIREA SMARTPHONE-URILOR SCHIMB~ PARADIGMELE ECONOMIEI TRADI}IONALE, DAR |NTR-O INDUSTRIE COMPETITIV~, CUM ESTE CEA DE TRANSPORT {I LOGISTIC~, TEHNOLOGIA ESTE ESEN}IAL~ PENTRU A FI EFICIENT. DE OANA VOINEA

P

ia]a de logistic` din Romånia se afl` pe un trend ascendent, dar pentru a fi competitiv \ntr-un astfel de domeniu trebuie s` fii deschis [i s` te adaptezi, atât ca individ, cât [i ca organiza]ie, la noile trenduri. “|n transport [i logistic`, unul dintre elementele declan[atoare ale eficien]ei const` \n puterea oferit` de digital, tehnologie [i sisteme IT”, arat` Viorel Leca, director general al Gebrüder Weiss România.

Tehnologiile inteligente de comunicare pot accelera procesele de aprovizionare, logistica de depozitare [i expedi]ie, pot minimaliza costurile [i astfel pot contribui \n mod decisiv la ob]inerea succesului. Directorul general al Gebrüder Weiss România recunoa[te c` adaptarea \n permanen]` la schimb`ri poate fi dificil` [i necesit` resurse atât financiare, cât [i umane [i de timp, dar precizeaz` c`, pentru a câ[tiga un loc \n pia]` [i, cel mai im-

portant, pentru a-l men]ine pentru cât mai mult timp, adaptarea la schimb`ri trece de la “nice to have” la “must have”. Astfel, compania se bazeaz` pe departamentul IT al grupului cu peste 140 de speciali[ti, care creeaz` sisteme informatice sigure [i eficiente ce ofer` clien]ilor confiden]ialitate, dar [i procese accelerate de aprovizionare, logistic`, depozitare [i expedi]ie. |n ceea ce prive[te obiectivele pentru 2016, Gebrüder Weiss continu` [i \n acest an investi]iile \n echipamente [i sisteme necesare desf`[ur`rii anumitor procese, cum ar fi echipamente de manipulare, sisteme de depozitare, sisteme de control al costurilor, echipamente [i sisteme IT. “Aceste investi]ii ne permit s` demar`m noi proiecte [i s` cre[tem eficien]a proceselor, toate acestea reflectându-se \n final \n gradul de satisfac]ie al partenerilor no[tri. Vom in-

vesti cu siguran]` [i \n spa]ii de depozitare dac` cerin]ele [i necesit`]ile pie]ei [i ale clien]ilor no[tri o vor impune”, spune Viorel Leca. Potrivit reprezentantului Gebrüder Weiss, reducerea TVA, eforturile sus]inute ale b`ncilor de a u[ura creditarea [i cre[terea consumului vor avea impact asupra industriei de FMCG, ceea ce va influen]a pozitiv [i industria de transport [i logistic`. “Estim`rile rezultatelor din 2015 [i analiza activit`]ii – proiecte, licita]ii, cereri de cota]ii, transporturi efectuate, precum [i gradul de ocupare a depozitelor – coroborate cu datele din pia]` ne indic` o continuare a trendului de cre[tere \nregistrat de Gebrüder Weiss \n ultimii ani”, spune Viorel Leca, adaugând c` exist` deja premisele unui an mai bun decât 2015 \n ceea ce prive[te dezvoltarea pie]ei de transport [i logistic` din România. Biz Biz

7

START

Pia]a de wearables se dubleaz` ROMÂNII S-AU CAM S~TURAT DE TABLETE, DAR AU PRINS GUSTUL CEASURILOR {I BR~}~RILOR INTELIGENTE. OFICIALII EMAG ESTIMEAZ~ C~, |N MAXIMUM TREI ANI, PIA}A ROMÅNEASC~ DE SMARTWATCH-URI VA AJUNGE LA 200.000 DE UNIT~}I PE AN. DE ALEXANDRU R~DESCU Anul trecut s-au våndut pe pia]a din Romånia peste 35.000 de smartwatch-uri [i br`]`ri fitness, iar anul acesta volumul va ajunge la 75.000 de unit`]i. Ceasurile inteligente au reprezentat 75% din total. “Estim`m c`, \n viitorul apropiat, Apple va lansa oficial pe pia]a din România Apple Watch. Preconiz`m c`, \n maximum 3 ani, pia]a local` va atinge pragul de aproximativ 200.000 unit`]i vândute”, a declarat Stejara Pircan, Commercial Director Hard Lines la eMAG. |n 2015, clien]ii eMAG au cump`rat peste 14.000 de smartwatch-uri [i br`]`ri fitness, cu 300% mai mult fa]` de anul precedent [i \n valoare de peste 7,5 milioane de lei.

Evolu]ia va continua [i \n 2016, când num`rul acestor gadgeturi cump`rate de se

8

Biz

va dubla, atingând pragul de 30.000 de unit`]i vândute. Volumul gadgeturilor smart achizi]ionate de pe eMAG reprezint` aproximativ 40% din num`rul de unit`]i vândute \n total \n România, potrivit oficialilor magazinului online. Topul celor mai cump`rate gadgeturi smart dup` valoarea comenzilor este condus de ceasul Samsung Gear S (model Super Amoled), urmat de Galaxy Gear Fit,

Motorola Moto 360 [i Fitbit Charge HR. Anul trecut, valoarea medie a achizi]iei pe segmentul smartwatch-uri [i br`]`ri fitness a fost de aproximativ 550 de lei. |n categoria smartwatch, Pebble Time Round (foto) este cel mai nou produs lansat pe pia]a din România, \n exclusivitate la Orange. Cu o grosime de 7,5 mm [i cânt`rind 28 g, gadgetul are o baterie cu autonomie de pân` la dou` zile [i \nc`rcare rapid`: \n 15 minute are energie pentru o zi \ntreag`. Pebble Time Round este disponibil \n variantele alb, negru [i ro[u [i poate fi achizi]ionat la 229 de euro (TVA inclus). Pe acela[i segment de produs, utilizatorii de Huawei Watch pot prelua acum [i ini]ia apeluri direct de la \ncheietura mâinii, printr-un update de software. Biz

EDENRED LANSEAZ~ O NOU~ LINIE DE BUSINESS |N ROMÂNIA: Spendeo by Edenred aduce administrarea cheltuielilor de afaceri \n era digital`

Edenred, liderul mondial [i na]ional \n domeniul cardurilor [i tichetelor prepl`tite pentru companii, a lansat o nou` linie de business \n România, cu solu]ia de Expense Management Spendeo by Edenred – prima solu]ie integrat` pentru gestionarea cheltuielilor de afaceri.

CUM FUNC}IONEAZ~ SPENDEO BY EDENRED Inova]ia adus` de Spendeo este controlul [i integrarea tuturor aspectelor care intervin în administrarea cheltuielilor efectuate de angaja]i: companiile aprob` cererile de avans [i transfer` bani c`tre angaja]i \n timp real din platforma online Spendeo, iar angaja]ii solicit` fonduri [i trimit deconturi prin aplica]ia mobil` Spendeo. Plata cheltuielilor de afaceri se efectueaz` cu ajutorul cardurilor prepl`tite Spendeo, care pot fi folosite \n cea mai mare re]ea la nivel mondial, MasterCard. Astfel, Spendeo by Edenred aduce control îmbun`t`]it [i economii pentru companii.

Platforma online poate fi integrat` cu programele informatice financiare ale companiilor [i permite aprobarea cheltuielilor, administrarea cardurilor [i a deconturilor. Companiile care utilizeaz` platforma Spendeo pot face transferuri instant de fonduri c`tre cardurile angaja]ilor, pot s` comande carduri noi sau s` aloce cardurile existente c`tre al]i utilizatori. De asemenea, platforma le permite angajatorilor s` stabileasc` diverse restric]ii \n utilizarea cardurilor, spre exemplu limitarea utiliz`rii acestora la anumi]i comercian]i, la bancomat sau \n cadrul unor anumite

„Solu]ia Spendeo by Edenred a fost deja lansat` cu succes \n Fran]a, Italia, Polonia [i Spania. Grupul Edenred are peste 20 de ani de experien]` \n solu]ii de Expense Management pentru pia]a B2B [i ne dorim s` sprijinim [i companiile din România oferindu-le noi solu]ii pentru administrarea cheltuielilor de afaceri.”

Vianney du Parc, Director General al Edenred România

intervale orare, în func]ie de politica fiec`rei organiza]ii.

Cardul Spendeo este un card de plat` prepl`tit, utilizabil \n cea mai mare re]ea de comercian]i acceptan]i \n România [i la nivel interna]ional, este securizat cu cip [i cod PIN [i permite pl`]i contactless. Angaja]ii pot utiliza cardurile pentru a pl`ti toate cheltuielile de afaceri, cum ar fi mese de protocol, transport, cazare, dar [i cheltuieli de între]inere a ma[inilor de companie sau achizi]ii de software. Aplica]ia mobil` Spendeo permite utilizatorilor

cardurilor diverse ac]iuni precum verificarea soldului, solicitarea de fonduri sau crearea deconturilor, blocarea cardului sau reamintirea PIN-ului. Angaja]ii care folosesc carduri Spendeo pot transmite prin aplica]ia mobil` imagini scanate ale chitan]elor sau facturilor, simplificând procedurile de verificare \n departamentele financiare. “Vrem s` sprijinim companiile din România \n drumul lor spre digitalizare [i s` furniz`m solu]ii personalizate la nevoile acestora. Spendeo by Edenred este o solu]ie simpl` pentru companiile care caut` modalit`]i eficiente de a-[i îmbun`t`]i controlul asupra cheltuielilor” – Iulian Alexe, Business Development [i Expense Management Director la Edenred România.

Cu un volum emis de peste 18,3 miliarde de euro la nivel mondial, Edenred este cel mai mare emitent de tichete [i carduri prepl`tite pentru companii atât \n România, cât [i la nivel interna]ional. |n Româ-

nia, peste 35.000 de companii acord` tichete [i carduri de mas` Ticket Restaurant®, tichete [i carduri cadou [i alte tipuri de tichete emise de Edenred, c`tre peste un milion de angaja]i [i colaboratori. www.spendeo.ro

ADVERTORIAL

Solu]ia se adreseaz` companiilor care doresc s` elimine procesarea manual` a deconturilor, s` simplifice fluxul de aprobare a cererilor de fonduri [i s` îmbun`t`]easc` controlul asupra cheltuielilor efectuate de angaja]i.

Lansarea Spendeo by Edenred \n România a avut loc \n luna martie într-o conferin]` organizat` la Novotel Bucharest City Center, unde au participat directori financiari [i speciali[ti \n contabilitate [i resurse umane.

START

ART SAFARI, SUB SEMNUL DADA Ajuns la a treia edi]ie, Pavilionul de art` Bucure[ti se va desf`[ura \ntre 5 [i 15 mai 2016 [i va reuni lucr`rile a peste 800 de arti[ti din secolele XX [i XXI. La edi]ia de anul acesta particip` [i personalit`]i de renume \n curatoriatul contemporan: Raya Zommer-Tal, director al Muzeului Janco-Dada din Ein Hod, Israel, [i Igor Mocanu, specialist \n avangarda româneasc`. |mpreun` cu ei, organizatorii evenimentului au ales ca Expozi]ia Central` s` fie dedicat` s`rb`toririi centenarului mi[c`rii Dada. Programul de conferin]e include nume precum: Tom Sandqvist, profesor, University College of Arts, Crafts, and Design din Stockholm (Suedia); Estelle Pietrzyk, curator-[ef al Muzeului

Art Safari Bucure[ti 2015 Detaliu din “Adam [i Eva”, lucrare de Obie, Irlo [i Homeboy

de Art` Modern` [i Contemporan` din Strasbourg (Fran]a); Marina Vanci Perahim, profesor Emeritus, Pantheon Sorbonne (Fran]a); Michael Finkenthal, profesor, Johns Hopkins University, Baltimore (SUA), [i Horia-Roman Patapievici (România). Evenimentul se afl` sub patronajul Ministerului Afacerilor Externe al României, cu sprijinul Ambasadei Israelului \n România, \n parteneriat cu Universitatea Na]ional` de Arte din Bucure[ti [i Federa]ia Comunit`]ilor Evreie[ti din România - Cultul Mozaic. (L.S.) 10

Biz

Radiografia unei investi]ii RE}EAUA DE S~N~TATE REGINA MARIA INVESTE{TE 15 MILIOANE DE EURO PENTRU DEZVOLTAREA PRIMULUI SPITAL PRIVAT CU SERVICII INTEGRATE DIN CLUJ-NAPOCA, CEA MAI MARE INVESTI}IE A COMPANIEI DIN AFARA BUCURE{TIULUI. DE OVIDIU NEAGOE

R

e]eaua de s`n`tate Regina Maria a anun]at recent lansarea unui proiect comun de dezvoltare a primului spital privat integrat la Cluj-Napoca, printr-o investi]ie total` ce se ridic` la 15 milioane de euro. Spitalul, construit de la zero, urmeaz` s` fie finalizat \n prima jum`tate a anului viitor [i reprezint` cea mai mare investi]ie a re]elei de s`n`tate Regina Maria din afara ora[ului Bucure[ti. Cu o suprafa]` de 7.000 mp, noul spital regional reprezint` un proiect de dezvoltare construit \n totalitate dup` specifica]iile re]elei de s`n`tate Regina Maria. Aceasta va aduce \n Cluj-Napoca experien]a [i knowhow-ul Regina Maria, \n cel de-al cincilea spital al re]elei. Noul centru medical regional va oferi o gam` complex` de specialit`]i medicale, axate pe chirurgia minim invaziv` laparoscopic`, printre care: ginecologie, chirurgie general`, chirurgie pediatric`, ortopedie. |n plus, spitalul va dispune de maternitate, un centru de imagistic`, un laborator integrat de analize medicale, un ambulatoriu multidisciplinar [i camer` de gard`. |n Cluj, Regina Maria mai opereaz` deja dou` clinici multidisciplinare, un laborator de analize medicale, un centru specializat \n diabet, nutri]ie [i boli metabolice coordonat de prof. dr. Nicolae

Hâncu, un centru de medicina muncii [i un alt centru de kinetoterapie [i recuperare medical`. “Deschidem seria investi]iilor din acest an prin cel mai mare proiect al Regina Maria din afara Bucure[tiului – primul spital generalist, integrat, construit de la zero, \n Cluj-Napoca”, spune Fady Chreih, director general al re]elei de s`n`tate Regina Maria.

“Decizia de a deschide aceast` unitate medical` de excelen]` a venit natural, ca urmare a prezen]ei noastre de opt ani \n Cluj. Ne sim]im foarte bine \n Ardeal, iar pentru construc]ia acestui spital avem un partener solid, cu o reputa]ie foarte bun`, domnul Horia Ciorcil`”, adaug` Fady Chreih.

Re]eaua de s`n`tate privat` Regina Maria este de]inut` de fondul de investi]ii Mid Europa Partners [i Horia Ciorcil`, pre[edintele consiliului de administra]ie al B`ncii Transilvania.

“Cred foarte mult \n reu[ita parteneriatului cu re]eaua de s`n`tate Regina Maria pentru c` are la baz` atât spiritul antreprenorial, cât [i grija pentru oameni. Va fi un centru medical care, pe lâng` standardele medicale aduse la nivel regional, \n Transilvania, va contribui la cre[terea economiei din zon`”, spune Horia Ciorcil`. Biz

12

Biz

Noua economie balan}a puTErii EcOnOMicE sE schiMb~, daTOriT~ nOilOr TEhnOlOGii carE aduc MulT Mai aprOapE cErErEa {i OFErTa, cliEnTul {i FurnizOrul, uTilizaTOrul {i prOdusul sau sErViciul dOriT. TEXT GabriEl bÂrliG~

FOTOGraFii Vali MirEa

Biz

13

COVER STORY

Pentru Petra Badea, 42 de ani, via]a la volan nu este nimic nou, fiindc` este [ofer profesionist de mult` vreme. Doar c`, de mai bine de un an, tehnologia i-a oferit o oportunitate pe care nu o avea \nainte. {i asta pentru c` este [ofer partener al Uber, serviciul de ride-sharing lansat \n Romånia \n 2015, la sfår[itul lunii februarie. “Am [i alte colaborari ca [ofer, iar Uber mi-a permis s` \mi completez veniturile \n timpul liber f`cånd ceva ce \mi place [i la care m` pricep: s` conduc. Sunt o fire antreprenorial`, nu \mi place s` stau degeaba, iar aceast` activitate mi s-a potrivit foarte bine”, \mi spune Petra cånd o \ntreb de ce a decis s` devin` [ofer Uber.

14

Biz

P

COVER STORY

La voLaN peNtru uber Condusul este [i o pasiune, [i o profesie pentru Petra Badea. Prin urmare, când a aflat de pe Facebook c` Uber vine \n România, a decis s` se \nscrie \n acest serviciu. “|mi place s` conduc. {i faptul c` pot face asta când vreau [i când pot conteaz` enorm. Apoi, \mi place s` cunosc oameni noi. De când fac asta, am cunoscut foarte

mul]i oameni interesan]i, cu pove[ti interesante. |mi place s` spun c` este ca un Facebook live”, ne dezv`luie Petra, care este [ofer profesionist.

A ajuns s` fie destul de cunoscut` \n comunitatea utilizatorilor de Uber, sunt mul]i pasageri care \[i doresc s` mearg` cu ea [i sunt \ncânta]i când o fac. Cu unii pasageri a ajuns s` se cunoasc` deja, “ne povestim planurile de weekend sau de vacan]`. Am sentimentul comunit`]ii, ceea ce e grozav”.

Fiind o fire antreprenorial`,

activitatea de [ofer Uber i se potrive[te foarte bine, fiindc` \i permite s`-[i completeze veniturile \n timpul liber, f`când ceva ce \i place [i la care se pricepe.

“Tehnologia mi-a adus o nou` surs` de venit, o posibilitate pe care nu o aveam \nainte s` fac bani cu timpul [i ma[ina mea. {i tot tehnologia \mi permite s` fac asta \n siguran]` toate cursele sunt monitorizate, [tiu cine se urc` \n ma[in` [i, mai ales, e un serviciu f`r` cash”, ne spune Petra.

Povestea ei este replicat` de peste un milion de [oferi la nivel global, fiindc` Uber a devenit o for]` global` care schimb` transportul de persoane cu ajutorul tehnologiei [i, mai ales, f`r` a de]ine ma[ini proprii. Cine sunt [oferii Uber \n Romånia? Compania a realizat un sondaj prin IMAS Marketing [i Sondaje \n råndul utilizatorilor [i [oferilor parteneri [i a aflat c` [oferii parteneri ai Uber sunt \n mare parte persoane educate, tinere [i de vårst` medie – 72% au \ntre 21 [i 40 de ani [i aproape 70% au studii superioare. Partenerii Uber au ocupa]ii diverse: 37% sunt antreprenori sau liber-profesioni[ti, 31% au un serviciu full-time, \n timp ce 22% nu au o alt` surs` de venit [i conduc cu Uber \n timp ce sunt \n c`utarea unui loc de munc`.

Uber este exponentul noii economii, \n care resursele disponibile sunt alocate mai eficient cu ajutorul tehnologiei, datorit` exploziei internetului

câ]iva dintre primii [oferi uber \n românia: George, iordan [i M`d`lina

Biz

15

COVER STORY

[i a smartphone-urilor la nivel global.

Economi[tii vorbesc de decenii despre ideea atragerii \n economie a activelor nefolosite sau care nu sunt folosite la poten]ialul lor maxim.

Schimbarea de paradigm` este radical` [i zguduie din temelii fundamentele bine a[ezate ale multor pie]e tradi]ionale care-[i v`d amenin]at modelul de business. Exist` deja [i un nume pentru aceast` revolu]ie - sharing economy, economia colaborativ` sau economia partaj`rii resurselor.

“Sharing economy este despre resurse care aduc valoare ad`ugat` atunci cånd sunt puse \mpreun` [i \mp`r]ite. Din acest punct de vedere, conceptul nu este nici pe departe ceva nou, doar c` acum vorbim despre un nou model care se bazeaz` pe tehnologie [i pe conectivitate. Asta \l face scalabil, transparent [i cu un poten]ial major economic, social [i de mediu”, spune Nicoleta Schroeder, general manager al Uber Romånia.

Iar Uber este un exemplu perfect de valorificare mai eficient` a resurselor, \n acest caz ma[inile, care ofer` oportunit`]i economice [i beneficii pentru [oferii parteneri, pentru pasageri, dar [i pentru ora[ele unde serviciul este disponibil. |n Bucure[ti, de exemplu, singurul ora[ din Romånia unde este disponibil \n acest moment serviciul Uber, sunt 1 milion de ma[ini [i oamenii stau \n trafic cu 103 ore pe an \n plus fa]` de cåt ar trebui, adic` 4 zile, din cauza aglomera]iei.

“De cånd am lansat Uber \n Bucure[ti, 1 din 4 utilizatori Uber folosesc ma[ina personal` mai pu]in, iar 41% dintre utilizatori folosesc Uber atunci cånd [tiu c` locurile de parcare sunt limitate”, arat` Nicoleta Schroeder. Ce fac [oferii parteneri Uber din Romånia cu banii cå[tiga]i?

Potrivit sondajului amintit, 56% \i folosesc mai ales pentru cheltuieli curente (costurile de \ntre]inere ale ma[inii, rata la leasing, chiria sau chiar taxa de facultate \n cazul studen]ilor la master care conduc cu Uber dup` cursuri), 31% spune c` fac achizi]ii pe care nu [i le permiteau 16

Biz

un model pentru viitor multe op]iuni \nseamn` o alegere mai bun` pentru utilizatorul final. cum st`m cu legisla]ia? |n acest moment, \n România [i \n alte ]`ri din UE nu exist` un cadru care s` reglementeze serviciile inovatoare ca Uber.

Legisla]ia nu poate ]ine pasul mereu cu inova]iile tehnologice.

Orice companie trebuie s` respecte legile, dar [i legile trebuie s` fie aliniate la prezent.

Tehnologia a schimbat deja lumea [i continu` s` o schimbe, iar legisla]ia trebuie s` ]in` pasul.

Conduce de peste un an activitatea Uber \n România din postura de general manager.

Nicoleta schroeder consider` c` modelul Uber poate func]iona \n

oportunitate economic` flexibil` pe care nu o aveau \nainte.

9 din 10 dintre ei apreciaz` venitul suplimentar [i flexibilitatea

“De câND Ne-am LaNsat |N bucure{ti, uNu DiN patru utiLizatori uber foLose{te ma{iNa persoNaL~ mai pu}iN.” orice sector unde este nevoie de noi op]iuni viabile pentru consumatori. ce \nseamn` uber pentru [oferi? Dar pentru utilizatori?

Pentru [oferii parteneri, Uber \nseamn` o

parteneriatului cu Uber. Uber aduce inova]ie [i transparen]` \n mobilitatea urban`, str`zi mai sigure, trafic mai fluid [i \nc` o op]iune de \ncredere pentru turi[ti. Pentru pasageri, este o alternativ`, iar mai

poate fi replicat modelul uber \n alte domenii?

Uber este un exemplu perfect de valorificare mai eficient` a resurselor (ma[inile), care ofer` oportunit`]i economice [i beneficii pentru toat` lumea, indiferent c` vorbim de [oferi parteneri, de pasageri sau de ora[e.

E greu de spus dac` acest model poate func]iona \n toate sectoarele economiei, dar \n mod cert poate func]iona \n orice sector \n care exist` resurse subutilizate.

Acum, avem tehnologia care s` le pun` \n leg`tur`.

COVER STORY

\nainte \n timp ce 13% afirm` c` reu[esc s` economiseasc`.

Companiile care adu adoptat modelul sharing economy elimin` intermediarul dintre utilizator [i serviciul dorit de acesta cu ajutorul internetului, dar mai fac un pas \n plus: ofer` posibilitatea fructific`rii unui bun care altfel nu produce nimic. Airbnb, de exemplu, este o platform` care ofer` oricui posibilitatea de a oferi spre \nchiriere o camer`, un apartament, o cas` sau chiar o vil` de lux turi[tilor interesa]i s` viziteze un ora[. F`r` Airbnb, turi[tii n-ar avea acces la cazare \n alt` parte decåt \ntr-un hotel, o pensiune sau un hostel, \n timp ce proprietarii n-ar putea valorifica un bun care altfel poate sta nefolosit sau subutilizat. Ideea este o extensie logic` a doctrinei capitaliste, reu[ind s` asigure un echilibru mai bun \ntre cerere [i ofert`, fiindc` [i pre]urile sunt dinamice. La Uber, de exemplu, exist` momente cånd pre]urile cresc foarte mult din cauza cererii foarte mari – de exemplu \n diminea]a zilei de 1 ianuarie, cånd mul]i oameni vor s` se \ntoarc` \n siguran]` de la petrecerea de Revelion. Conceptul pre]urilor dinamice nu e nou, fiind folosit la biletele de avion sau la electricitate, dar internetul [i smartphone-urile permit aplicarea sa \n tot mai multe domenii. Ne putem gåndi c`, pe viitor, inclusiv rezervarea la un restaurant bun ar putea fi oferit` contra cost \n urma unei licita]ii \n timp real. Ideea se potrive[te perfect cu filosofia [i stilul de via]` al genera]iei Y, care prefer` servicii simple [i ieftine, accesibile de oriunde cu ajutorul smartphone-ului.

Schimb`ri importante se anun]` [i la nivelul pie]ei muncii, \n cel bancar [i \n telecom, dup` cum ve]i putea citi pe larg \n paginile urm`toare ale revistei. Tot mai mul]i oameni, \n special din noua genera]ie, prefer` un program flexibil [i adopt` rapid alternative la clasicul program de opt ore la birou. “Uberizarea” pie]ei muncii \nseamn` c` oamenii \[i vor putea 18

Biz

acas` la uber

COVER STORY

Aproape de Pia]a Victoriei, \ntr-o cl`dire modern` \mbr`cat` \n sticl`, vecin` cu o cas` ce aduce aminte de perioada \n care Bucure[tiul era numit Micul Paris, se afl` biroul din România al unei companii care schimb` felul \n care se gânde[te [i se face business pe plan global. Da, Uber are birou la Bucure[ti, unde lucreaz` o echip` de opera]iuni local` care coordoneaz` activitatea companiei \n capital`, pentru

moment. Compania are [i o echip` dedicat` care r`spunde la incidente 24/7, disponibil` nonstop pentru a gestiona orice posibil` problem`. Biz a f`cut o vizit` \n biroul Uber din Bucure[ti, unde am descoperit oameni tineri, care lucreaz` pentru o companie la rândul ei tân`r` serviciul a fost lansat \n SUA abia \n urm` cu 6 ani. Am g`sit un spa]iu larg, cu mobilier modern [i colorat, Mac-uri pe

birouri [i o camer` principal` unde lumina natural` p`trundea printr-un imens perete de sticl` \n form` de semicerc. Atmosfera mi-a amintit de birourile startupurilor pe care le-am vizitat \n Silicon Valley. Am aflat c`, dup` Bucure[ti, Uber analizeaz` deschiderea serviciilor sale \n ora[e precum ClujNapoca, Ia[i sau Timi[oara, unde sunt deja cereri atât din partea [oferilor, cât [i a utilizatorilor.

Gabriel bârlig`, redactor-[ef adjunct la biz, s-a \ntâlnit cu echipa uber românia

scoate la mezat aptitudinile [i timpul, iar companiile vor putea accesa pentru proiecte punctuale oameni la care altfel nu ar avea acces decåt dac` i-ar angaja full-time. Desigur, exist` poten]ialul exacerb`rii inegalit`]ilor, fiindc` cei care \[i permit s` pl`teasc` mai mult pentru un serviciu vor avea de cå[tigat \n fa]a celor cu mai pu]ini bani, iar \n ceea ce prive[te cererea, vor putea profita de noile modele economice mai ales cei care au deja bunuri \n posesie – ma[ini, case etc.

Progresul, \ns`, nu poate fi oprit.

Este doar de multe ori \ncetinit de legisla]ie. “Credem c` economia de tip colaborativ poate cre[te \n mod sustenabil [i poate avea efecte semnificative doar dac` este formalizat` printr-un cadru de reglementare. Totodat`, acest cadru trebuie adaptat la prezent [i la noile tehnologii”, subliniaz` general managerul Uber Romånia. |n SUA, exist` \n prezent legisla]ie de ridesharing \n 67 de jurisdic]ii, iar \n Uniunea European` exist` un dialog constructiv, \n timp ce \n state precum Estonia [i Lituania legisla]ia de ridesharing este aproape de adoptare.

Succesul Uber sau Airbnb arat` c` noua economie are mul]i adep]i, mai ales \n råndul utilizatorilor, al consumatorilor. Prin urmare, domeniile unde “uberizarea” ar putea avea un impact important sunt cele unde clien]ii nu sunt mul]umi]i de felul \n care se desf`[oar` \n prezent lucrurile [i unde au fost pu]ine schimb`ri \n oferta venit` din partea companiilor. |n acela[i timp, trebuie s` existe suficient de mul]i oameni dispu[i s` ofere servicii [i o cerere semnificativ`, care s` permit` ob]inerea de profit. “Economia de tip shared este parte a revolu]iei digitale [i abia \ncepem s` vedem impactul pe care \l are peste tot \n lume [i \n Romånia. Ridesharingul este doar un exemplu de economie colaborativ` bazat` pe tehnologie, dar acest model poate func]iona \n orice sector unde este nevoie de noi op]iuni viabile pentru consumatori”, conchide Nicoleta Schroeder. Biz Biz

19

COVER STORY

10 mituri despre uber Când apare un serviciu nou, care schimb` radical ecua]ia economic` dintr-o pia]`, reac]iile adverse nu \ntârzie s` apar`. R`zboiul se poart` la toate nivelurile, inclusiv la cel al informa]iilor, [i a[a se nasc [i se propag` mituri contra noului venit. De GabrieL bârLiG~ Era normal ca \n jurul Uber s` se ]eas` multe mituri. Succesul aplica]iei la nivel global, dar [i local, \ntr-un interval relativ scurt a dat na[tere [i unui curent contrar. Iat` cele mai frecvente zece mituri despre Uber.

1. Uber nu este legal Compania a fost lansat` abia acum 6 ani \n San Francisco, iar \n România exist` de pu]in peste un an. Cum legisla]ia nu reu[e[te s` ]in` pasul cu inova]iile tehnologice, sistemul de ridesharing promovat de Uber este nereglementat. Uber discut` [i \n România cu organiza]ii de business [i cu autorit`]ile pentru o legisla]ie clar` \n domeniu. |n SUA exist` \n prezent legisla]ie de ridesharing \n 67 de jurisdic]ii.

2. Uber nu este sigur Cu Uber, [tii cine este [oferul din momentul \n care \]i este alocat - nume, num`r de \nmatriculare, poz` [i evaluare. To]i [oferii Uber trec printr-un proces de verificare a actelor personale [i ale ma[inii, trebuie s` prezinte un cazier auto [i judiciar curate, precum [i o asigurare. |n plus, tranzac]iile se fac automat de pe card, [oferii nu sunt nevoi]i s` aib` numerar la ei sau s` dea rest. Dup` fiecare curs`, trebuie s` dai o evaluare [oferului, ceea ce ajut` la \mbun`t`]irea experien]ei utilizatorilor.

3. Uber exploateaz` [oferii parteneri {oferii Uber nu sunt angaja]i, sunt contractori independen]i, care decid singuri când [i cât timp conduc cu Uber.

Sunt antreprenori, angaja]i full-time sau part-time, dar [i persoane \n c`utarea unui loc de munc`. Iar dac` sunt ocupa]i [i nu mai pot fi activi pe platform` nu trebuie s` anun]e acest lucru.

20

Biz

4. Uber nu pl`te[te taxe Compania respect` legisla]ia fiscal` \n toate pie]ele \n care opereaz`, inclusiv \n România, unde pl`te[te taxele relevante, \n condi]iile \n care sediul opera]iunilor Uber din afara SUA este \n Amsterdam. |ntre 75% [i 80% din venitul generat r`mâne \n economia local`, la [oferul partener, care poate colabora cu Uber doar prin intermediul unor entit`]i fiscale [i este responsabil pentru plata taxelor aplicabile din România.

opera}iuNiLe uber DiN româNia suNt coNDuse DiN bucure{ti, uNDe exist~ o echip~ LocaL~ De opera}iuNi, iNcLusiv o echip~ DeDicat~ care r~spuNDe NoNstop La iNciDeNte.

5. Uber este o companie de taximetrie Compania este o companie de tehnologie care, prin aplica]ia sa de smartphone, conecteaz` \n timp real conduc`torii auto cu pasagerii, fiind un serviciu de ridesharing. Uber sper` ca astfel s` creasc` gradul de ocupare a ma[inilor din Bucure[ti, unde acela[i num`r de c`l`torii de zi cu zi ar putea fi f`cute cu 250.000 de ma[ini folosite mai eficient, fa]` de 1 milion de ma[ini \n prezent.

6. Nu e sigur s` \mi dau datele personale \n aplica]ia Uber Pe lâng` respectarea legisla]iei [i recomand`rilor \n domeniul securit`]ii datelor, Uber are o echip` dedicat` care se ocup` de securizarea datelor din aplica]ie, indiferent c` este despre datele de card sau alte detalii personale, cum ar fi num`rul de telefon.

7. Uber nu e reprezentat \n Romånia Opera]iunile Uber din România sunt conduse din Bucure[ti, unde exist` o echip` local` de opera]iuni, inclusiv o echip` dedicat` care r`spunde nonstop la incidente.

8. Cursele cu Uber nu sunt asigurate Toate cursele Uber sunt asigurate atât pentru [ofer, cât [i pentru pasager.

9. Uber face concuren]` firmelor de taxi Uber nu se raporteaz` la companiile de taxi ca la ni[te competitori, ci consider` c` activitatea sa completeaz` op]iunile pentru pasageri [i [oferi [i cre[te \ntreaga pia]` de servicii de transport.

10. {oferii nu sunt verifica]i Nu exist` no]iunea de [ofer anonim. To]i [oferii trec printr-o verificare strict` a antecedentelor penale [i auto.

Trebuie s` aib` 21 de ani, cazier judiciar [i auto curate, o ma[in` model minimum 2006. Biz

COVER STORY

Joburile zilei de mâine Tehnologia a reu[it s` creeze un mediu competi]ional de anvergur` global` [i a scurtat ciclurile de business. Este din ce \n ce mai greu pentru toat` lumea s` \[i actualizeze cuno[tin]ele [i competen]ele \n conformitate cu nevoile angajatorilor din urm`torii cinci ani. Tot tehnologia a mai reu[it s` pun` sub semnul \ntreb`rii inclusiv valoarea brandurilor. Dac` \n trecut consumatorii c`utau brandurile mari, cunoscute, ast`zi, artizanul de pe Etsy, proprietarul de pe Airbnb, designerul de pe TaskRabbit sunt considera]i la fel de demni de \ncredere.

Raportul “Human Age 2.0: Vectori viitori ai muncii”, realizat de ManpowerGroup România, arat` c` principalele cinci sectoare ale economiei colaborative (finance peer-to-peer, staffing online, cazare peer-to-peer, partajarea automobilelor [i streaming audio vizual) au un poten]ial de cre[tere de la 15 miliarde de dolari, cât \nsumeaz` \n prezent, la 335 miliarde de dolari pân` \n anul 2025.

Aceast` transformare a \ncrederii a deschis poarta c`tre consumatori pentru milioane de mici produc`tori [i a generat o mi[care semnificativ` a fabrican]ilor [i artizanilor, care are puterea de a speria chiar [i gigan]ii multina]ionali. {i, pe m`sur` ce consumatorii vor c`uta din ce \n ce mai mult aceste tranzac]ii pentru bunurile [i serviciile de care au nevoie, se va observa o r`spândire a alternativelor de tip “human cloud” \n diverse pie]e, chiar dac` majoritatea acestora \nc` nu au atins o scal` larg`, dup` cum mai arat` studiul realizat de ManpowerGroup România.

Tot raportul emis de ManpowerGroup România arat` c` tehnologia disruptiv` va continua s` accelereze schimbarea [i s` dea na[tere unor noi 22

Biz

Foto: © Daniil Peshkov – Dreamstime.com

Era programului de opt ore la birou este pe punctul de a se \ncheia. |n cel mai scurt timp, aplica]ii precum TaskRabbit vor câ[tiga tot mai mult teren, ceea ce ar putea duce la o uberizare a muncii. De oviDiu NeaGoe

moduri de a lucra [i de o motiva oamenii. Digitalizarea vie]ii cotidiene prin tehnologie purtabil` sau implantabil`, senzori inteligen]i [i Internet of Things vor afecta casa, munca [i mediul de afaceri. |n domeniul resurselor umane, cre[terea conectivit`]ii va permite companiilor s` \[i cunoasc` mai bine angaja]ii [i produsele, s` coordoneze for]a de munc` de mari dimensiuni, dispersat` geografic, s` \[i cartografieze plaja de talente ori s` fac` previziuni cu acurate]e mai mare. Studiul arat` c`, ast`zi, clien]ii corporate care de]in gadgeturi mobile reprezint` doar 1% dintre utilizatori, dar \n 2020 ace[tia vor reprezenta 17%. Dispozitive precum Fitbit sau Jawbone vor permite angajatorilor s` adune date despre s`n`tatea angaja]ilor, pentru a crea programe de wellness potrivite. “Uberizarea” muncii ofer` oportunitatea oamenilor s` \[i suplimenteze veniturile [i s` \ndeplineasc` \n mod real sarcini [i alte proiecte. Capacitatea de a atrage talente pe plan local, indiferent dac` acestea sunt \n mediul virtual, poate oferi un avantaj competitiv. Utilizatorii \[i pot astfel monetiza timpul [i cuno[tin]ele prin platforme online, deservind o pia]` global` de talente imediate [i disponibile la cerere. Sigur, pe m`sur` ce se arat` zorii acestei noi realit`]i, ia na[tere [i un paradox: fructificarea [i flexibilitatea timpilor mor]i direct propor]ionale cu impredictibilitatea venitului [i lipsa de siguran]` a unui loc de munc`. Biz

COVER STORY

o re]ea, doi operatori Desigur, totul se realizeaz` \n urma unui acord comercial \ntre cei doi operatori. Este un subiect sensibil pentru operatorii locali, nu doar prin prisma mediului concuren]ial [i a discre]iei care \i caracterizeaz`, ci [i prin faptul c` la finalul anului 2015 România a devenit singura ]ar` din Uniunea European` care a eliminat orice m`sur` de reglementare la nivelul infrastructurii de acces la utilizatorii finali \n vederea furniz`rii de servicii de acces la internet. Legisla]ia ofer`, astfel, [i posibilitatea apari]iei de juc`tori \n domeniu care s` nu aib` propria infrastructur`.

Pe de alt` parte, avantajele partaj`rii infrastructurilor sunt clare, dup` cum a declarat pentru Biz pre[edintele Autorit`]ii Na]ionale pentru Administrare [i Reglementare \n Comunica]ii, C`t`lin Marinescu: optimizeaz` costurile operatorilor legate de dezvoltarea propriilor re]ele de comunica]ii electronice, \ncurajeaz` [i accelereaz` intrarea pe segmente noi de pia]`, faciliteaz` furnizarea de pachete complete de servicii telecom [i promoveaz` indirect concuren]a pe pia]`. "Furnizarea accesului la elemente ale re]elelor fixe/mobile ale altor operatori pe baz` de acorduri comerciale reprezint` o opera]iune economic` cu efecte benefice pe pia]a de comunica]ii electronice din România", arat` C`t`lin Marinescu.

Primii pa[i concre]i s-au f`cut deja. Orange [i Vodafone au \ncheiat \n 2013 un prim acord, care const` \n partajarea infrastructurii celor dou` re]ele, \n condi]iile \n care companiile continu` s` opereze independent spectrul [i re]elele de comuta]ie. Acordul reprezint` o solu]ie pe termen lung, pentru a sprijini dezvoltarea re]elei [i actualizarea ei cu noi tehnologii (precum 4G, de exemplu), \n condi]iile exploziei utiliz`rii serviciilor de internet mobil. Subiectul este \ns` mult mai complicat [i dep`[e[te o simpl` etichet` lingvistic`. De[i pare c` se \ncadreaz` \n defini]ia expus` de ANCOM (“Furnizarea accesului la elemente ale re]elelor altor operatori pe baz` de acorduri comerciale, prin care un operator prime[te acces la infrastructura unui alt operator de re]ele de comunica]ii…”) acordurile dintre operatori sub titulatura de “roaming na]ional” nu sunt recunoscute de ace[tia ca fiind “network sharing”. Sau dac` o fac, unii dintre ei, arat` cu degetul spre al]i juc`tori implica]i. Care s` fie explica]ia? Contractele dintre operatori sunt, evident, secret comercial [i \n stufoasa terminologie juridic-tehnic`, cu \ncadr`ri dintre cele mai atent selec]ionate, orice detaliu sc`pat de sub control poate oferi competi]iei informa]ii pre]ioase. Revenind la formele de partajare a infrastructurii, a accesului unui operator la re]eaua altui operator, avem [i alte exemple. Astfel, \n 2014 s-a pus \n aplicare un acord de roaming na]ional \ntre Vodafone [i RCS&RDS, prin care clien]ii companiei lui Zoltan Teszari aveau semnal \n anumite zone neacoperite, prin intermediul re]elei operatorului britanic. În luna

Foto: © Xavier Marchant – Dreamstime.com

Ce face un operator telecom când vrea s`-[i extind` rapid acoperirea serviciilor \nainte ca investi]iile \n re]eaua proprie s`-i permit` acest lucru? Apeleaz` la network sharing – folosirea re]elei altui operator. De aLexaNDru r~Descu

februarie a acestui an s-a perfectat un acord de acces la re]ea [i \ntre Orange [i Telekom. Pe de-o parte, clien]ii Telekom pot utiliza re]eaua Orange 4G/4G+ atunci când nu se afl` \n aria de acoperire a re]elei ai c`rei utilizatori sunt. De cealalt` parte, Orange a primit acces la re]eaua fix` urban` de fibr` optic` a Telekom. Acest lucru permite Orange s` intre pe pia]a serviciilor de comunica]ii fixe [i s` ofere clien]ilor sai Internet fix broadband, precum [i noi servicii TV. Biz Biz

23

COVER STORY

bankingul viitorului Ne afl`m oare \n pragul apari]iei b`ncilor digitale care nu au capital sau o re]ea de sucursale? {i cum r`spund b`ncile acestei provoc`ri? Omer Tetik, director general al B`ncii Transilvania (BT), spune c` o banc` digital` nu \nseamn` neap`rat o banc` f`r` sucursale, deoarece b`ncile sunt digitale prin natura lor, chiar [i cele mai tradi]ionale dintre ele se bazeaz` pe tehnologie.

“Ceea ce va face diferen]a pe viitor va fi modul \n care b`ncile se vor reinventa [i reorienta, deoarece digitalizare \nseamn` capabilit`]i noi, un tip diferit de interac]iune [i servicii personalizate”, spune Omer Tetik.

B`ncile reprezint` o utilitate pentru clien]i, la fel cum transportul de persoane reprezint` o utilitate, iar cheia succesului pentru Uber a fost simplitatea [i disponibilitatea fantastic` oferit` de aplica]ie, arat` Antim Iordache, director carduri [i online banking al IdeaBank, care este de p`rere c` [i b`ncile sunt \n plin proces de simplificare [i de g`sire a c`ilor alternative prin care pot ajunge la clien]i.

Alexandru Mihalache, Head of Multi Channel Retail Banking UniCredit, subliniaz` faptul c` \n Italia, Germania, Olanda func]ioneaz` deja de câ]iva ani b`nci complet digitale, unde atât conturile cât [i creditele pot fi solicitate [i deschise complet online, f`r` nicio vizit` \n sucursal`, dar crede c` b`ncile care nu au capital propriu sunt \nc` un subiect f`r` orizonturi clare. “{i asta \n primul rând datorit` faptului c` reglementarea ampl` de care beneficiaz` domeniul financiar limiteaz` accesul unor startup-uri \n acest sector”, precizeaz` Mihalache.

Tocmai asupra riscului ce decurge din lipsa reglement`rilor \n cazul platformelor de multifinan]are atrage 24

Biz

Foto: © Terminator3d – Dreamstime.com

Conceptul de sharing economy a ajuns [i \n banking. Vorbim deja despre peer to peer lending, crowdfunding sau crowdinvesting [i tot mai multe startup-uri tech intr` pe pia]a bankingului electronic. De oaNa voiNea

aten]ia Sergiu Oprescu, pre[edinte executiv al Alpha Bank [i pre[edinte al Asocia]iei Române a B`ncilor (ARB). Acesta recunoa[te \ns` c` aceste platforme “mu[c`” din pia]a de intermediere financiar` dominat` de b`nci. “Inova]ia schimb` bankingul. Atât inova]ia \n sistemul bancar, cât [i \n afara sistemului [i chiar [i \n afara reglement`rilor”, arat` Oprescu. Acesta adaug` c` mecanisme precum peer to peer lending, crowdfunding sau crowdinvesting au loc \n afara reglement`rilor [i preiau o parte din pia]a de intermediere financiar` care tradi]ional era reglementat` la nivelul sistemului financiar-bancar.

Robert Anghel, Head of Digital Channels la ING Romania, consider` c` termenul de “uberizare” a bankingului este impropriu, pentru c` activitatea b`ncilor este un exemplu de economie colaborativ` – folosesc banii deponen]ilor pentru a da credite celor care au nevoie de finan]are.

“Uber nu are taxiuri, dar asigur` serviciul de transport pentru clien]i.

Dac` facem o paralel`, banca este un business care prime[te bani de la clien]i, c`rora le asigur` depozitarea [i securitatea, bani pe care \i d`

COVER STORY

crowDiNvestiNG

crowDfuNDiNG Se refer` la o cerere de strângere de fonduri pentru un anumit proiect sau idee de afaceri adresat` publicului larg. Este o tehnic` de finan]are desprins` din crowdsourcing – una dintre cele mai accesibile metode de a crea un produs \n urma utiliz`rii sprijinului dintr-o comunitate, folosit` ini]ial \n programare. Cei care sprijin` diverse proiecte prin crowdfunding pot primi \n schimb ceva simbolic – ocazia de a participa la experien]a cultural` pe care o finan]eaz` (apari]ia ca figuran]i \ntr-un film, spre exemplu) sau un produs dezvoltat [i realizat cu fondurile strânse.

Ca [i crowdfunding-ul, folose[te internetul pentru ob]inerea finan]`rii, doar c` \n acest caz \n schimbul sprijinului se ofer` o anumit` form` de beneficii financiare.

Modelele de multifinan]are cu participare la profit, spre exemplu, promit o parte din profitul viitor realizat de proiectul finan]at.

Multifinan]area pe baz` de titluri de valoare presupune emiterea de ac]iuni sau de titluri de crean]` pe numele sus]in`torilor financiari. Diferen]a dintre aceast` form` de multifinan]are [i o ofert` public` ini]ial`, de exemplu, const` \n faptul c` ac]iunile emise sunt tranzac]ionate, \n mod normal, pe o pia]` secundar` [i c` nu exist` subscriere.

peer to peer LeNDiNG Pune \n contact, tot prin intermediul Internetului, furnizorii de bani, fie ei indivizi, mici firme sau investitori institu]ionali, cu poten]ialii clien]i, ce au nevoie de finan]are, evident, contra unor comisioane.

Platformele ce func]ioneaz` pe acest principiu nu fac decât s` intermedieze cererea [i oferta de bani prin mijloace moderne, f`r` a avea de sus]inut o \ntreag` re]ea de filiale clasice.

2,3 miLiarDe De euro a fost vaLoarea totaL~ a fiNaN}~riLor ob}iNute |N ue, |N uLtimii Doi aNi, priN iNtermeDiuL a 510 pLatforme De muLtifiNaN}are.

apoi unor clien]i care au nevoie de ei. E impropriu zis uberizare, a[ zice c` b`ncile au fost primul exemplu de sharing economy de sute de ani deja”, explic` Anghel. Acesta spune c` b`ncile vor avea \n continuare sucursale, dar activitatea acestora se va schimba – nu se vor mai face tranzac]ii [i opera]iuni simple, ci se va oferi consultan]` pentru deciziile pe care le iei pentru foarte mul]i bani sau pentru foarte mult timp. |n România, spune Omer Tetik, interac]iunea uman` este \nc` foarte important`, cu atât mai mult cu cât \n domeniul bancar \ncrederea conteaz` foarte mult \n achizi]ionarea de produse [i servicii, fiind urmat` de oferta \n sine [i de confort. “Cred foarte mult, de asemenea, \n human banking, \n tot ce \nseamn` acest concept”, adaug` CEO-ul BT. Acesta spune c`, odat` cu noua genera]ie de companii cu focus pe pl`]i mobile mai ales, s-a n`scut un nou termen, “fintech”, iar pe m`sur` ce importan]a lor a crescut, a ap`rut \nc` un termen, \n englez`, “coopetition”, o combina]ie \ntre cooperare [i competi]ie.

Tot pe cooperare mizeaz` [i Alexandru Mihalache, care crede \ns` c` b`ncile au un avantaj \n fa]a companiilor fintech – \ncrederea consumatorilor. “Companiile cu domeniu de activitate nonfinanciar care pl`nuiesc s` dezvolte produse financiare (\n special produse tranzac]ionare – portofele electronice) vor face acest lucru \n colaborare cu o banc`”, spune reprezentantul UniCredit.

Chiar dac` nu vom vedea prea curând o banc` exclusiv digital` \n România, b`ncile sunt con[tiente c` suntem \ntr-un proces de “digitalizare” a clien]ilor, astfel c` ]in cont de comportamentul online al consumatorului \n crearea produselor. BT a realizat câ]iva pa[i \n procesul de digitalizare, asigurând infrastructura tehnic`, iar un exemplu este investi]ia \n platforma de CRM [i core banking. De asemenea, BT este parte din câteva lans`ri \n premier` – proiecte cu accent puternic pe experien]a digital`, cum este transferul de bani Western Union prin bancomat. Tot \n linie cu trendurile online, banca a lansat \n premier` \n România conceptul de shopping bancar, DragoBT, Un Mai Muncitoresc, Bank to School [i Bank Friday.

“Vânzarea de produse bancare e pe cale s` devin` tot mai digital` [i remote”, spune Antim Iordache, ad`ugând c` Idea Bank a dezvoltat un flux 100% f`r` contact cu sucursala prin care orice client poate ob]ine un card de credit din confortul casei sau a biroului s`u.

“Comunicarea prin e-mail [i telefonic`, scanarea sau simpla fotografiere a documentelor, integrarea cu serviciile de curierat devin suficiente pentru a putea emite un card de credit la distan]`, oriunde s-ar afla clientul”, mai spune reprezentantul Idea Bank. Biz Biz

25

FINAN}E

CUM PO}I AVEA UN BANCHER PERSONAL Nu trebuie s` fii milionar \n euro pentru a beneficia de serviciile de private banking \n România. Dar ce \nseamn` s` ai un bancher personal [i cum te ajut` acesta s`-]i \nmul]e[ti banii? DE OANA VOINEA

D

e la depozitele bancare clasice [i solu]iile de creditare personalizate pân` la accesarea c`su]elor de valori, linie telefonic` dedicat` ce poate fi accesat` 24/7 sau servicii personale de concierge pentru a rezolva orice solicitare, indiferent c` este vorba de g`sirea unui instalator sau de transportul cu limuzina – totul personalizat [i adaptat dorin]elor clientului. Ce trebuie s` faci pentru a beneficia de aceste servicii? S` ai bani \n conturi. “Pia]a local` de private banking este \n formare. Ne afl`m la prima etap` de transfer al averilor. Diferen]a fa]` de pie]ele din regiune este dat`, \n primul rând, de profilul clientului. Dac` \n alte p`r]i pragul de intrare \n ni[a de private banking este de 1 milion de euro, \n România acesta difer` de la o banc` la alta, pragul fiind aproape de 100.000 de euro. |n al doilea rând, varietatea produselor financiare \n România este mai redus`, \ns` cu poten]ial mare de cre[tere”, spune Anca Cr`ciun, Director Private Banking la Banca Transilvania (BT).

Dac` la BT criteriul de \ncadrare a clien]ilor \n segmentul de private banking este 100.000 de euro, la UniCredit [i BCR

26

Biz

pragul este de 200.000 de euro, dar extrasul de cont nu este o condi]ie strict`. Alexandra Ivanov, Head of Private Banking Sales la UniCredit Bank, spune c` acest criteriu de \ncadrare este orientativ, fiind corelat [i cu altele, precum func]ia de]inut` la locul actual de munc`, statutul \n diverse companii private sau de stat sau poten]ialul de a atinge \n decursul unui an suma plafonului minim. “Mult mai importante decât suma activelor financiare din portofoliu sunt profilul investitorului, experien]a \n ceea ce prive[te instrumentele financiare [i poten]ialul financiar viitor”, explic` R`zvan Furtun`, Head of Private Banking, BCR. La Bancpost, categoria de clien]i premium se nume[te Personal Banking, iar pentru a accesa beneficiile acordate de \ncadrarea \n aceast` categorie, clien]ii trebuie s` aib` active administrate cu o valoare mai mare de 30.000 euro [i un salariu lunar de peste 6.000 lei. “Cre[terile pe aceast` zon` vin atât din interior, din zona de clien]i mass, unde un procent de 10-20% din portofoliu are poten]ial de a deveni afluen]i, din zonele de business prin ac]ionarii, administratorii companii, cât [i din exterior – clien]i care urm`resc diversificarea de]inerilor pe care le au. Un alt segment dinamic

este cel al clien]ilor premium payroll, cu salarii peste medie, din zona de middle [i top management al companiilor”, arat` Mariana Iosif, director Direc]ia Clien]i Personal la Banking Bancpost.

ING Bank a stabilit [tacheta mai sus, la un minim al averii de 400.000 de euro.

Banca ofer` solu]ii de investi]ii personalizate clien]ilor care \[i doresc s` aib` un portofoliu de instrumente financiare care pot varia de la risc sc`zut (100% obliga]iuni [i cash) pân` la un risc dinamic (cu pondere mare pe ac]iuni) sau chiar ridicat (pân` la 100% ac]iuni).

Aproape 21.900 de persoane fizice au depozite mai mari de 100.000 de euro

Foto: © Gualtiero Boffi – Dreamstime.com

[i direct` cu un consultant dedicat, care s` le ofere siguran]a c` beneficiaz` \n orice moment de cele mai rapide [i bune solu]ii financiare. Pre]uiesc inova]ia, caut` informa]ii complete [i transparente”, spune Mariana Iosif.

Când vine vorba de investi]ii, Alexandra Ivanov spune c` preferin]ele clien]ilor pentru produsele caracterizate de un risc sc`zut au fost determinate de condi]iile unei pie]e caracterizate de o volatilitate ridicat`. Totu[i, exist` [i clien]i al c`ror profil investi]ional le-a permis s` decid` realizarea unor investi]ii mai riscante, dar cu randamente atractive.

De[i pe plan local clien]ii de private banking au apetit pentru produse pe termen scurt, cu risc sc`zut, Anca Cr`ciun spune c` \n ultimii doi ani a observat la clien]ii B`ncii Transilvania o deschidere din ce \n ce mai mare spre produse mai sofisticate, cu un grad de risc asociat. Astfel, 2015 a fost un an al diversific`rii portofoliilor, respectiv al

(prag pân` la care sunt garantate \n cazul falimentului b`ncii), cu o valoare cumulat` de 22,53 miliarde de lei (circa 5 miliarde de euro), conform celor mai recente date ale Fondului de Garantare a Depozitelor aferente anului trecut. Ace[tia sunt, de fapt, românii care beneficiaz` de administrarea personalizat` a averii.

Dac` ad`ug`m rezultatele studiului The Wealth Report, realizat de Knight Frank, “clubul” celor c`rora bancherii personali le pun la dispozi]ie cele mai exclusiviste servicii se restrânge [i mai tare. Potrivit studiului, România avea anul trecut doi miliardari [i 20 de persoane cu averi de peste 100 milioane de dolari. Mergând

mai \n detaliu, 169 de români de]ineau averi de minimum 30 de milioane de dolari, iar al]i 470 de români aveau peste 10 milioane de dolari. |n categoria persoanelor cu averi de peste un milion de dolari se afl` 10.800 de români.

Cine sunt ace[ti r`sf`]a]i ai b`ncilor?

Executivi din middle [i top managementul companiilor de stat sau private, avoca]i, medici, dezvoltatori imobiliari [i tot mai mul]i antreprenori. Domeniile de activitate [i pozi]iile sociale sunt diverse, comun` este \ns` exigen]a. “Clien]ii afluen]i sunt exigen]i, comparativ cu perioada anterioar` crizei. A[tept`rile lor sunt mult mai complexe, \[i doresc o rela]ie personalizat`

169 de români au averi de minimum 30 de milioane de dolari investi]iilor alternative. Preferin]a pentru instrumentele de economisire clasice s-a mutat din zona depozitelor [i titlurilor de stat c`tre produse alternative: fonduri de investi]ii [i pia]a de capital. “M` refer la plasamentele c`tre fondurile mutuale, atât c`tre cele conservatoare, cât [i c`tre cele mai dinamice [i, implicit, de risc, cu maturit`]i de peste un an. De asemenea, pia]a de capital a reprezentat o variant` de plasament alternativ`”, spune Anca Cr`ciun, precizând c` diversificarea portofoliului este indicat` atât timp cât este con[tientizat faptul c` randamentele mari presupun [i riscuri asociate. Biz Biz

27

FINAN}E

R~ZBUNAREA HAIDUCILOR Istoria, literatura [i filmele de la noi con]in o doz` serioas` de fascina]ie pentru haiduci. Dac` analiz`m mai atent fenomenul, putem desprinde concluzii interesante legate de atitudinea românilor fa]` de bancheri. DE IONU} B~LAN

28

Biz

FOTO: VALI MIREA

M

ai multe sondaje [i studii sociologice din ultimii ani au acreditat ideea c` românii sunt buni-platnici, c` am avea \n fibra na]ional` gena pozitiv` a eticii achit`rii datoriilor. De exemplu, un sondaj KRUK din 2014 relev` c`, dac` ar câ[tiga 10.000 de euro la Loto, 51% ar folosi \n primul rând banii la cump`rarea unei case sau ar investi \n amenajarea locuin]ei, 43% [i-ar achita mai \ntâi datoriile, 30% ar deschide o afacere personal`, iar 30% ar c`l`tori \n str`in`tate.

“Atitudinile [i comportamentele românilor referitoare la bani sunt mai degrab` ambivalente sau de-a dreptul contradictorii. Au o cultur` financiareconomic` foarte sc`zut`, dar, mul]umi]i de ei \n[i[i, [i-o supraevalueaz`, fiind \ns` totodat` comparativ mai stresa]i de riscurile percepute ale tranzac]iilor financiare cotidiene. Sunt mai degrab` pruden]i, nu le plac datoriile – iar când totu[i le fac, sunt mai degrab` buni-platnici”, se afirm` \n studiu. Un alt sondaj, din acela[i an, realizat de Nielsen, arat` c` peste un sfert dintre români nu mai au bani dup` acoperirea cheltuielilor de baz`, \ns` dintre persoanele care mai r`mân cu bani, 30% \i folosesc pentru plata datoriilor, 26% economisesc [i 23% \[i cump`r` haine noi.

Istoria \ns`, inclusiv cea cultural`, ne ofer` [i destule exemple contrare.

Mai \n glum`, mai \n serios, \ntr-un articol intitulat “Boala amorului [i periodurile ei”, ap`rut \n 1838 \n ziarul bra[ovean “Foaie pentru minte, inim` [i literatur`”, neplata datoriilor era recomandat` ca... leac pentru suferin]ele iubirii. “Pa]ientul s`-[i sloboaze sânge, s`-[i fac` adese b`i r`ci.

IONU} B~LAN este jurnalist independent, fost redactor-[ef al revistei “Finan]i[tii”, publicist la “Jurnalul Na]ional”, “S`pt`mâna financiar`”, “Pia]a financiar`”, “Curentul”, “Bursa”, “Evenimentul zilei”.

Mai multe materiale de acela[i autor g`si]i pe www.bloguluibalan.ro

S` fac` datorii multe ca s`-l caute creditorii mai adese. Apoi s` c`l`toreasc` \n cinci s`pt`mâni”, scria autorul articolului.

Trecând \n registru strict sobru, merit` amintit faptul c` istoriografia româneasc` \nc` celebreaz` ca pe un moment de mare mândrie na]ional` uciderea de c`tre Mihai Viteazu a creditorilor turci veni]i s`-[i \ncaseze datoriile cuvenite de la domnitor. Era vorba de bani \mprumuta]i de voievod de la bancheri turci pentru a-[i

cump`ra, practic, scaunul domnesc de la sultan [i de la curtenii acestuia.

Mihai Viteazu, demn predecesor al regelui Carol al II-lea, celebru pentru c` nu-[i pl`tea datoriile de onoare la pocher.

Ca s` nu mai vorbim de fascina]ia pentru haiduci, \ntre]inut` de cinematografia na]ionalist-comunist` de pe vremea lui Ceau[escu. Sau de dispre]ul fa]` de bancheri, dar [i fa]` de economisire, dup` cum transpare din “Hagi Tudose” a lui Barbu {tef`nescu Delavrancea. Aspecte remarcate recent [i de guvernatorul BNR, Mugur Is`rescu. “M-a[ referi [i la mult disputatul subiect cu legea actual` de dare \n plat`. P`i cum s` nu spui c` nu este confuzie \n societatea româneasc` sau cel pu]in \n media, dac` o lege care a fost prezentat` ca fiind social`, devine pe rând o lege a drept`]ii. Dac` exist` o lege a drept`]ii, \nseamn` c` sunt [i legi strâmbe, nu? Devine apoi o lege a haiduciei, asta e [i mai interesant.

Dup` cei cu cheile la cas` pot s` vin` cei cu cheile de la ma[in`, frigiderul pe care l-au folosit un an, \l aduc \napoi \n plat`”, a declarat, recent, guvernatorul. |n context, nu putem s` nu ne amintim c` haiducii erau acei infractori care, potrivit tradi]iei populare, \i jefuiau pe boga]i pentru a \ncerca s` câ[tige popularitate “aruncând” câte ceva s`racilor. |n ziua de azi, pentru a nu mai fi considera]i tâlhari, s-au gândit nu doar s` aib` imunitate fa]` de poter`, ci s` legifereze haiducia.

Concluzia poate fi una singur`: este inadmisibil ca \n societatea româneasc` s` fie promovate spiritul nepl`]ii datoriilor, cultul ]epelor, ura fa]` de boga]i [i dispre]ul fa]` de activitatea bancar`. Biz

FINAN}E

CINE S-A FRIPT CU CRIZA SUFL~ {I-N CRE{TERE Estim`rile privind cre[terea economic` pentru acest an sunt optimiste, numai c`, spre deosebire de perioada de dinainte de criz`, atât popula]ia, cât [i companiile sunt mai prudente atunci când vine vorba de consum sau investi]ii. DE OANA VOINEA

M

ediul economic extern este tumultuos, dar România a avut de câ[tigat din intensificarea riscurilor externe, fiind privit` ca un pilon de stabilitate \n regiune, subliniaz` Andrei R`dulescu, economist-[ef al B`ncii Transilvania.

Sistemul bancar a \ncheiat 2015 pe profit. Ce se \ntâmpl` \n banking \n 2016, care vor fi provoc`rile acestui an? |ntr-adev`r, sectorul bancar din România a ini]iat un nou ciclu de afaceri \n 2015, dup` un amplu [i sever proces de ajustare, determinat de inciden]a valurilor Marii Recesiuni. Evolu]ia sectorului bancar intern a fost sus]inut` anul trecut de accelerarea economiei, sc`derea costurilor de finan]are c`tre noi minime istorice [i vânz`rile de active neperformante. Trebuie men]ionat faptul c` rezultatele agregate ale sectorului au atins maxime istorice \n 2015, ceea ce exprim` soliditatea sistemului [i preg`tirea acestuia pentru provoc`rile ciclului economic postcriz`. Printre provoc`rile pentru sectorul bancar din România pe 2016 se num`r` identificarea solu]iilor optime pentru realitatea post-

30

Biz

criz` (excesul de lichiditate, nivelul minim istoric al ratelor de dobând`, volatilitatea ridicat` pe pie]ele financiare interna]ionale), lansarea unui nou model, proactiv [i preventiv, cu accent pe serviciile bancare de investi]ii, precum [i g`sirea unei forme de r`spuns la necesit`]ile reale de dezvoltare ale economiei [i societ`]ii noastre. De asemenea, este important` identificarea de solu]ii pentru scenariul adopt`rii Legii d`rii \n plat` [i implementarea cadrului macropruden]ial al UE concomitent cu men]inerea accentului pe provoc`rile curente (pl`]i, managementul riscului, securitatea cibernetic`). Totodat`, pia]a va trece printr-un proces de consolidare [i cre[tere a costurilor cu reglementare, personal, IT, o alt` provocare fiind nivelul ridicat al expunerii pe datoria public`. Acestora li se adug`: revolu]ia digital`; proiectul UE privind pia]a unic` a capitalului; preg`tirea integr`rii \n Uniunea Bancar` European` [i \n zona euro.

Cum crede]i c` va evolua creditarea \n acest an? |n cazul finan]`rii companiilor, care sunt domeniile preferate ale bancherilor? |n scenariul macroeconometric central ne a[tept`m la continuarea tendin]ei de

FINAN}E

ANDREI R~DULESCU Macroeconomist de profesie, cu experien]` \n analiz` [i previziune macroecomic` la institu]ii de top din România (Banca Transilvania, Academia Român` – Institutul de Economie Mondial`) [i Portugalia (Fondul de Pensii al Statului Portughez, Banca Portughez` de Investi]ii). Absolvent al Facult`]ii de Rela]ii Economice Interna]ionale (ASE), Andrei R`dulescu [i-a continuat studiile la nivel postuniversitar cu un masterat [tiin]ific \n economie la Facultatea de Economie din Porto, doctorat \n economie interna]ional` (ASE), postdoctorat “Programul Cercet`torilor de Elit` \n Economie” (Academia Român`). |n prezent este macroeconomistul B`ncii Transilvania, cercet`tor [tiin]ific la Institutul de Economie Mondial` al Academiei Române [i colaboreaz` cu mediul universitar.

Biz

31

FINAN}E

relansare a creditului neguvernamental \n România. Previzion`m ritmuri medii anuale de cre[tere a acestui indicator de 5,5% \n 2016, 7,4% \n 2017, respectiv 8,9% \n 2018. Acest scenariu este sus]inut de perspectiva acceler`rii economiei, dar [i de redinamizarea ofertei bancare \n ciclul postcriz`. Consider`m c` sectoarele ciclice ale economiei se vor pozi]iona cel mai bine din perspectiva credit`rii, \ns` b`ncile ar putea fi interesate s` crediteze [i ramurile strategice - agricultur`, IT&C, s`n`tate.

Ce \i lipse[te bursei pentru a fi o alternativ` la finan]area prin intermediul b`ncilor comerciale? |ntr-adev`r, pia]a intern` de capital nu a reu[it s` acompanieze dinamica economiei reale \n ultimele dou` decenii.

Dac` economia României este \ncadrat` \n clasa emergent` recomandat` pentru investi]ii, pia]a de ac]iuni continu` cu statutul de frontier`. Interesant este faptul c` de la inciden]a primului val al Marii Recesiuni pân` \n prezent s-a dezvoltat pia]a de titluri de stat, un exemplu bun de urmat pentru pia]a de ac]iuni.

Rolul pie]ei de ac]iuni \n finan]area economiei nu a fost \n]eles \nc` de la redeschiderea bursei \n urm` cu mai bine de dou` decenii. Este adev`rat c` \n ultimii ani se fac reforme, iar rezultatele acestora se vor vedea \n viitor. Consider`m c` este nevoie de o redinamizare a cererii [i ofertei pe pia]a de ac]iuni, “sânge proasp`t” – atât companii noi, cât [i investitori noi. Aceste aspecte sunt dependente de investi]ii importante \n promovare, prin campanii na]ionale \n care s` fie explicat pe \n]elesul tuturor rolul pie]ei de capital [i faptul c` dezvoltarea economic` durabil` este dependent` de dezvoltarea bursei.

Care sunt motoarele de cre[tere economic` pe care poate miza România \n 2016?

Economia României se afl` \n al treilea an al ciclului economic postcriz`, conform model`rii macroeconometrice pe care o realiz`m. Din perspectiva cererii agregate, motoarele economiei \n aceast` etap` a ciclului economic sunt investi]iile productive (formarea brut` 32

Biz

de capital fix) [i consumul privat (principala component` a PIB). Evident, nu trebuie s` uit`m [i de exporturi, dar o redinamizare a acestora este dependent` de investi]ii noi [i intr`ri pe pie]e din afara Uniunii Europene. Din perspectiva ofertei agregate motoarele economiei sunt sectoarele ciclice: comer]ul, construc]iile, sectorul financiar-bancar.

Estim`rile privind cre[terea PIB pentru acest an sunt optimiste, salariile cresc, impozitele scad, cre[te consumul. Este motorul economic prea “turat”?

2016 este un an al cererii interne, f`r` \ndoial`, pe fondul caracterului relaxat al mixului de politici economice. Din analiza noastr`, economia evolueaz` \n prezent la un ritm apropiat de nivelul poten]ial [i chiar u[or peste. Trebuie \ns`

“Nu putem vorbi despre o supratura]ie a economiei \n acest moment. România are nevoie de investi]ii importante pentru dezvoltare economic`.”

ANDREI R~DULESCU, ECONOMIST-{EF AL B~NCII TRANSILVANIA

men]ionat faptul c` atât popula]ia, cât [i companiile sunt mai prudente \n comportamentele investi]ional` [i de consum, chiar dac` mixul de politici economice este la un nivel de relaxare f`r` precedent. Astfel, consider`m c` nu putem vorbi despre o supratura]ie a economiei \n acest moment. România are nevoie de investi]ii importante pentru dezvoltare economic`. Totodat`, spre deosebire de perioada de dinainte de criz`, economia este mai pu]in dependent` de finan]area extern`. Consider`m c` exist` spa]iu de accelerare a economiei pe baze sustenabile, dar, evident, trebuie acordat` aten]ie riscurilor privind posibilitatea acumul`rii de dezechilibre macrofinanciare (fie \n sfera finan]elor publice, fie la nivel de sector privat).

La nivel extern, care sunt riscurile la care ar trebui s` fim aten]i?

Sunt câ]iva principali factori de risc din plan extern pentru dinamica economiei României pe termen scurt [i mediu. Primul ar fi climatul macrofinanciar global [i european cu impact asupra fluxurilor financiare adresate Europei emergente. Altfel spus, deteriorarea percep]iei de risc pe pie]ele financiare globale ar putea determina ie[iri de capital din ]`rile Europei Centrale [i de Est. Apoi, avem tensiunile geopolitice globale [i regionale [i riscurile privind viitorul UE - terorismul, migra]ia, Brexit. Cu toate acestea, subliniem faptul c`, \n ultimii ani, România a beneficiat din intensificarea riscurilor externe, fiind privit` ca un pilon de stabilitate \n regiune.

Acest aspect este confirmat de intr`rile de capital str`in, vizibile \ndeosebi pe pia]a titlurilor de stat.

Se vorbe[te despre o criz` de leadership la nivel european. Cum va ar`ta zona euro peste 5 ani?

Zona euro va merge \nainte [i se va consolida \n urma crizelor pe care le va traversa. Modelul integr`rii economice [i monetare utilizat \n Europa, o chintesen]` \ntre elemente jeffersoniene [i bismarckiene, a generat puternice interdependen]e \ntre ]`rile participante, astfel \ncât scenariul destr`m`rii s` prezinte costuri mult mai ridicate decât beneficiile determinate de accelerarea convergen]elor. Evident c`, pentru ca toate ]`rile s` culeag` fructele procesului de integrare economic` [i monetar` european`, trebuie \n primul rând \n]eles, aprofundat [i promovat spiritul convergen]ei sub toate valen]ele (economic, politic, social, cultural etc). La \nceputul deceniului urm`tor, zona euro va fi mai puternic`, reformat`, va culege roadele noii guvernan]e economice europene [i va fi capabil` s` ofere r`spunsuri rapide [i eficiente la provoc`rile interne [i externe. Traiectoria integr`rii economice [i monetare trebuie acompaniat` de cre[terea gradului de integrare politic`, social` [i cultural`. Este [ansa Europei \n viitorul economiei mondiale, din ce \n ce mai globalizate. Biz

FINAN}E

DIGITALIZARE SUB PRESIUNEA CLIEN}ILOR Un român din doi are smartphone [i acces la internet, iar \n mediul urban rata de penetrare a telefoanelor inteligente este de circa 80%.

Acum, clientul conectat pune presiune pe b`nci pentru simplificarea experien]ei digitale. DE OANA VOINEA

R

obert Anghel, Head of Digital Channels la ING România, spune c` bankingul nu este singura industrie \n care utilizatorul \[i dore[te servicii mai simple [i mai inteligente, la fel se \ntâmpl` [i \n e-commerce, [i \n banking, [i \n industria muzical`, [i \n televiziuni, peste tot.

Care este cea mai noua tendin]` \n digital banking \n România?

Este \mbucur`tor c` \n România exist` o accelerare c`tre platforme digitale.

Acest lucru vine ca o recunoa[tere a presiunii pe care clien]ii o au c`tre noi, b`ncile, de a oferi aceste servicii digitale [i de a oferi o experien]` cât mai lin` \n zona digital`, atât pe partea de tranzac]ionare, cât [i pe partea de interac]iune cu banca. Aceasta ar fi o vedere \n ansamblul industriei. |n ING a[ zice c` sunt mai multe direc]ii. |n primul rând banking simplificat [i mai inteligent, pentru c` acum 44% din tranzac]iile care se \ntâmpl` \n internet banking \n România se fac prin ING Home Bank. Este imens, dar activitatea este mai degrab` reactiv` la nivel de platform`. Nu \l ajut`m \nc` pe utilizator s` \[i aduc` aminte c` peste trei zile trebuie s` \[i pl`teasc` taxa la gr`dini]` sau c` peste o s`pt`mân` \i expir` termenul de plat` de la un furnizor telecom. Lucrurile acestea \n care \ncepem s` \n]elegem care sunt activit`]ile urm`toare ale utilizatorului [i s` \l ajut`m s` anticipeze aceste ac]iuni sunt cele pe care trebuie s` le facem ca s` 34

Biz

acomod`m nevoia de banking mai inteligent. Al doilea lucru pe care trebuie s` \l facem este s` acomod`m [i celelalte dou` dintre cele trei experien]e pe care le ai cu banca. |n acest moment, deservim partea de tranzac]ionare foarte bine. Pe de alt` parte, partea de browsing [i buying o facem la un nivel de baz` [i putem s` o facem mult mai inteligent.

Putem s` \l ajut`m pe client s` afle ce este mai potrivit pentru el f`r` s` mai fie nevoie s` sune sau s` ajung` \ntr-o su-

cursal`. Asta pentru produsele simple, pentru c` pentru produsele complexe, cu siguran]` el va ajunge \n banc`.

Clientul s-a digitalizat, ]in b`ncile din România pasul cu el? |n România, mai mult de 50% dintre telefoane sunt smartphone-uri. |n mediul urban, acolo unde [i bankingul are o penetrare important`, [i rata de penetrare a telefoanelor inteligente este mult mai mare, de 80%. Infrastruc-

FINAN}E

tura de internet a României este senza]ional` - [tim deja c` Bernie Sanders a f`cut comentarii apreciative la adresa noastr`. Da, clientul din România sa digitalizat [i pune presiune pe b`nci s` \[i acomodeze experien]ele [i interac]iunea pe care le are cu banca \n mediul digital. Nu sunt convins c` toate b`ncile acomodeaz` aceast` experien]`, dar noi ne lupt`m s` facem acest lucru cât mai bine [i aloc`m resurse [i timp pentru dezvoltarea serviciului Home Bank.

la unul dintre ele, am ajuns cu respectivul produs \n co[ [i totul a durat deja 15 minute. {i când s` pl`tesc, dup` 15 minute de efort, trebuie s` m` ridic de pe canapea, s` \mi g`sesc portofelul - naiba [tie unde e! -, s` scot cardul, s` iau 16 cifre de pe el, s` \l \ntorc de pe o parte pe alta, s` repar eventuale erori [i dup` asta s` introduc [i 3D secure - un proces absolut inutilizabil! Simplificarea experien]ei digitale nu este o presiune pe care utilizatorul o pune doar pe banc`, o cere de la toate industriile – la fel se \ntâmpl` [i \n telecom, \n e-commerce, \n industria muzical`, \n televiziuni, peste tot. Presiunea digital` e mare [i to]i trebuie s` facem fa]`.

Sunt b`ncile preg`tite la capitolul siguran]` a tranzac]iilor?

Da. Cea mai simpl` compara]ie pe care pot s` o fac este cu situa]ia din via]a real` \n care nu \]i ]ii banii \n b`nci. Un studiu al Eurostat arat` c` \n 2012 au existat circa 12.000 de infrac]iuni minore - furturi din buzunar, furturi de portofele, de telefoane [i a[a mai departe.

“Clientul din România s-a digitalizat [i pune presiune pe b`nci s` \[i acomodeze experien]ele [i interac]iunea pe care le are cu banca \n mediul digital. Nu sunt convins c` toate b`ncile acomodeaz` aceast` experien]`.”

ROBERT ANGHEL, Head of Digital Channels la ING România Se poate vorbi despre o presiune din partea clien]ilor?

Presiunea nu este doar pe b`nci, la fel se \ntâmpl` [i \n e-commerce, acolo unde clientul nu vrea s` pl`teasc` cu cardul nu din cauz` c` nu este sigur, ci pentru c` pur [i simplu nu \i este la \ndemân`.

S` ne imagin`m ce se \ntâmpl` \ntr-o plat` e-commerce – am intrat \ntr-un magazin online (dup` ce am verificat vreo alte cinci magazine), mi-am f`cut un shortlist de produse, m-am hot`rât

Num`rul acesta de infrac]iuni este insignifiant \n b`nci, iar riscul la care te expui atunci când ]ii banii \n b`nci este zero, pentru c` banca de fiecare dat` garanteaz` pentru banii t`i. Nu exist` o temere, o problem` de securitate \n acest caz. Este doar rezisten]a la schimbare.

Care ar fi serviciile de digital banking cele mai folosite de români?

A[ face o separare \ntre ce se \ntâmpl` pe mobil [i ce se \ntâmpl` pe desktop,

pentru c` vorbim despre comportamente diferite. |n ING, vedem c` pe mobil interac]iunile sunt mult mai dese [i dac` ne uit`m la ce s-a \ntâmplat fa]` de anul trecut, num`rul de interac]iuni este de 14 ori mai mare pe mobil anul acesta. Interac]iunile sunt mult mai dese, dar mai superficiale – \mi verific contul, fac o plat` \ntre conturile mele sau o plat` pe care o fac relativ u[or, o plat` c`tre prieteni, spre exemplu – am agenda sincronizat` [i trimit, pur [i simplu, c`tre un num`r de telefon, [i nu c`tre un cont IBAN cu 25 de caractere pe care trebuie s` le copiez dintr-o parte \n alta.

E mai simplu s` fac asta pe telefon. Pe desktop se \ntâmpl` interac]iuni mai complexe – se fac mult mai multe pl`]i, schimburi valutare, pl`]i \n str`in`tate etc. Dac` e s` faci o compara]ie, mobilul vine cu un num`r mult mai mare de interac]iuni mai superficiale, desktopul cu un num`r mai mic de interac]iuni, dar tranzac]ii mai complexe.

Când vom avea o banc` exclusiv online \n România?

Nu cred c` este o problem`. Apropo de industria fintech, prima astfel de companie, care chiar a revolu]ionat pia]a \n care a intrat, este ING Direct Spania, care \n urm` cu circa 10 ani a fost prima banc` exclusiv online din Europa [i a \nregistrat o cre[tere spectaculoas`. A venit cu un model de business complet diferit fa]` de ce se [tia atunci. Acum, au 3-4 milioane de clien]i foarte activi [i banca este foarte stabil`. Ce fac, \n schimb, acum ca s` poat` cre[te \n continuare? |[i lanseaz` sucursale, pentru c` exist` un nivel de la care ai nevoie de interac]iune cu clientul pentru a-l sf`tui \n leg`tur` cu produsele complexe care i se potrivesc. Este important ca un consultant s` ne ajute s` \n]elegem ce este mai potrivit pentru noi \n deciziile pe care le iei pentru foarte mul]i bani sau pentru foarte mult timp. Deocamdat` este complicat s` iei aceste decizii singur. Cred c` este o miz` fals` renun]area la sucursale, noi deja construim pe acest model. Biz Biz

35

TECH

DE La aGriCuLTur~ La siLiCon CounTry Peste 550 de români dezvolt` la Bucure[ti aplica]ii care ajung pe platformele globale ale Deutsche Bank, iar speciali[tii \n IT din România i-au impresionat deja pe colegii lor din Frankfurt. Care va fi urm`torul nivel? DE aLExanDru r~DEsCu

N

avetist de lux pe ruta BreazaBucure[ti, Marian Popa, CEO al Deutsche Bank Global Technology România, este un personaj cu o subtil` cunoa[tere a IT-ului românesc \nc` dinainte de 1990, fiind implicat atunci \n func]ionarea Xerox, un joint venture româno-britanic. Am stat de vorb` despre evolu]ia organiza]iei pe care o conduce \n re]eaua colosului financiar german, dar [i despre provoc`rile pie]ei IT din România pe urm`torii ani. noroco[i sau merituo[i pentru Centrul Deutsche Bank Global Technology, \n condi]iile \n care \n Europa mai exist` un singur astfel de centru, \n rusia?

Eu spun c` suntem merituo[i. Bucure[tiul a parcurs un drum destul de lung de verific`ri, \n ultima faz` fiind implicate [i ora[e din Polonia [i Cehia.

România [i softi[tii no[tri au câ[tigat pe baza unei grile destul de sofisticate, punctele forte fiind infrastructura informatic` [i disponibilitatea de personal (\n special din punct de vedere calitativ). Programatorii români au un mod aparte de a aborda dezvoltarea de software, fiind un partener foarte cooperant, \n sensul c` nu particip` static, ci dinamic. |ntreab`, fac propuneri, se implic` \n discu]ii, lucru care este foarte pl`cut de parteneri [i a contribuit foarte mult la decizia final`. |n general, derul`m la Bucure[ti proiecte de back of-

36

Biz

fice din banc`, avem aplica]ii care se refer` la sistemele de baz` ale b`ncii, care prelucreaz` datele [i mai pu]in din interac]iunea cu clientul. Furnizarea aplica]iilor noastre este universal`, \n toat` lumea. |n momentul \n care are loc o lansare de produs software, respectiv o implementare a unei astfel de solu]ii, intr` pe platformele globale ale Deutsche Bank [i este folosit` \n America Latin`, America de Nord, Asia, Europa, \n toate regiunile unde compania are activit`]i.

Cum decurge \n prezent rela]ia centrului de la Bucure[ti cu centrele DB de la Frankfurt sau Londra?

Dorin]a noastr` este de a prelua tot mai multe responsabilit`]i din dezvoltarea proiectelor de la diver[ii colaboratori din diverse ]`ri continente. Trebuie \ns` [i putin]` de a prelua aceste proiecte, dar asta vine odat` cu experien]a pe care o câ[tig`m noi [i \n general cu capacitatea pe care o avem de a \n]elege din ce \n ce mai bine sistemele financiare ale altora. Provocarea pe care o avem noi – dar care pe de o parte este [i o mare mândrie [i asta este valabil nu numai pentru DB, ci [i pentru destul de multe centre din România – este c` noi dezvolt`m aplica]ii pentru care sunt necesare cuno[tin]e profesionale (m` refer la business, nu la IT) la care pia]a noastr` \nc` nu a ajuns. Pia]a financiar` din vest este mult mai sofisticat` decât cea din România. Or noi, dintr-o pia]` a[ezat` mai jos, trebuie s` realiz`m apli-

ca]ii pentru o pia]` a[ezat` mai sus, ceea ce este o provocare extrem de interesant`. Din partea centrelor Deutsche Bank de la Londra [i Frankfurt exist` o abordare precaut` fa]` de centrul de la Bucure[ti, care este foarte tân`r - \n luna mai \mplinim oficial doi ani. Iar \n doi ani s` ajungem la aproximativ 600 de angaja]i, cu recunoa[terea pe care o avem noi \n cadrul grupului german, este, f`r` lips` de modestie, o realizare. Nu este suficient s` fii entuziast, s` te organizezi bine, s` ar`]i bine, s` ai birou frumos, s` angajezi oameni competen]i. Trebuie construit` foarte mult [i \ncrederea. {i \ncrederea se construie[te pe furnizarea repetat` de succese, nu ocazional`. {i când se va trece de la precau]ie la \ncredere?

Este logic s` mai treac` o perioad` de timp pân` când \ncrederea cre[te din ce \n ce mai mult [i transferul de responsabilitate o s` se intensifice. Pe de alt` parte, trebuie s` fim [i pragmatici. Aplica]iile la care lucr`m noi manevreaz` bani, cantit`]i foarte mari de bani. Este [i o responsabilitate din punctul de vedere al func]ion`rii [i din aceast` cauz` este [i acest element de precau]ie, dar care deja este mult sc`zut fa]` de acum de acum doi ani [i peste un an sunt convins c` va fi [i mai sc`zut. |ncrederea cre[te din ce \n ce mai mult. S-a mers

“IT-ul românesc \nainte de 1990 a fost o activitate destul de progresist` la nivelul Europei, am avut o abordare curajoas` prin implementarea computerelor. Nu a fost \ns` un IT de mas`.”

Marian PoPa, CEo al Deutsche Bank Global Technology românia chiar pân` acolo \ncât noi avem câteva elemente din domeniul organiz`rii [i din domeniul modului \n care ne-am pus la punct procedurile care sunt considerate etalon. |n domeniul risk and compliance, de exemplu, adic` partea care urm`re[te procesele ce au loc \n ca-

drul unui program de dezvoltare de software [i care a fost f`cut \ntr-o manier` foarte profesional` la noi.

Foto: VALI MIREA

Mai are românia resurse pentru cerin]ele companiilor din domeniu?

Subiectul personalului pentru industria IT este circulat cu prea mult` vehemen]`, din punctul meu de vedere. |n momentul de fa]`, conform datelor ANIS/ ARIES, sunt cam 100.000 de speciali[ti \n IT \n România. Ceea ce este o parte infim` la nivelul popula]iei României. |n afar` de asta, anul trecut pentru prima dat` IT-ul a dep`[it agricultura ca parte din PIB. O dublare a num`rului de IT-i[ti, care nu ar trebuie s` fie deloc dificil`, cred c` are un efect mult mai mare decât echivalentul \n industria produc`toare, de exemplu. |n IT \]i trebuie ni[te birouri, calculatoare, cu internetul st`m bine (râde), [i creier. Nu ai nevoie de hale, investi]ii \n ma[ini, care trebuie s` se amortizeze. Pe aceast` tematic` venim cu o abordare fatalist`, din cauza istoriei, vai de noi c` nu sunt suficien]i oameni. {i mai este [i aceast` jale c` tot timpul trebuie s` vin` cineva [i s` ne fac` IT-i[ti. Este ridicol, noi trebuie s` \i facem. {i când spun “noi”, m` refer la Ministerul Educa]iei, cadrul legislativ, venind [i propunând ni[te legi bune. De exemplu, extinderea scutirii de impozit a informaticienilor, publicat` anul trecut, a fost o idee excep]ional`, foarte simpl` [i care a produs un num`r suplimentar de oameni \n domeniu. {i \n acest scenariu optimist, pentru iT-ul din românia, cât putem cre[te?

Trebuie s` plec`m de la ideea c` oamenii `[tia pot fi [i crea]i, pot fi [i adu[i.

Avem o pia]` foarte mare. Din estim`rile mele, ar trebui s` fim \n stare, \ntr-o perioad` rezonabil` de timp, de 10-12 ani, s` ajungem la 400-500.000 de oameni care lucreaz` \n domeniul IT. Iar efectul transforma]ional pe care l-ar avea asupra economiei este echivalent cu g`sirea unor pu]uri de petrol. Cu pu]in` voin]`, avem toate [ansele s` devenim nu un Silicon Valley, ci un Silicon Country. Biz Biz

37

TECH

aBsorBi}i DE rEaLiTaTEa virTuaL~ E oficial, 3D-ul a murit. A fost o g`selni]` perfect` pentru anii de criz` economic`, au recunoscut-o produc`torii de televizoare. Acum ne putem a[eza lini[ti]i \n fotoliu, ne mont`m ochelarii high-tech [i f`r` alte stimulente ne l`s`m absorbi]i de realitatea virtual`. DE aLExanDru r~DEsCu

C

riza emigran]ilor sosi]i din Orientul Mijlociu [i Africa este \n toi, exist` conflicte cu autorit`]i locale [i civili din mai multe ]`ri europene. Printre echipele de jurnali[ti trimise la fa]a locului se remarc` [i cei de la Sky News, dot`rile tehnice le permit s` filmeze la 360 de grade, materialele video ulterior procesate [i redate sunt impresionante.

Experien]a tehnico-jurnalistic` este repetat` de trustul media [i la premiera “Star Wars: Trezirea For]ei”.

Au trecut, iat`, câteva luni de la aceste momente [i colosul multimedia britanic a anun]at recent o nou` divizie [i, poate, startul unei noi ere: Sky VR Studio. Cu alte cuvinte, un \ntreg departament dedicat produc]iei [i difuz`rii materialelor de realitate virtual`.

Da, al`turarea de termeni [i concepte poate p`rea nepotrivit` aici, dar noile produc]ii VR vor fi livrate ini]ial platformei video Facebook 360 de grade, fiind disponibile [i via gadgeturile VR Oculus, de]inut de compania lui Mark Zuckerberg, sau Gear VR

38

Biz

de la Samsung. Va urma [i aplica]ia mobil` dedicat`, astfel c` extinderea \n toate mediile compatibile va fi generalizat`. Primele astfel de materiale, conform \n]elegerii dintre ace[ti gigan]i, provin din domeniul sportiv (Formula 1), filme, [tiri, urm`torul obiectiv major, sportiv, fiind Turul Fran]ei la ciclism. A[adar, experien]a “imersiv`”, promis` \ntr-un trecut recent de televiziunea 3D (cu ochelarii speciali), se mut` acum \n realitatea virtual`, telespectatorul fiind tehnic \n mijlocul evenimentelor (materialul oferit este la 360 de grade), iar impactul emo]ional mult mai puternic. Prin intermediul unui gadget.

Oculus Rift, Gear VR, Vive, 360 VR, HoloLens, PlayStation VR, Sulon Q, am \n[irat câteva modele de “ochelari” sau dispozitive de realitate virtual`, echipamente deja disponibile comercial sau anun]ate pentru lunile urm`toare.

CES (ianuarie, Las Vegas) [i \n special Mobile World Congress (februarie, Barcelona) au fost evenimentele care au aruncat pe pia]` noile echipamente de realitate virtual`, ar`tându-ne

Biz

Foto: © shock – Dreamstime.com

TECH

39

TECH

practic direc]ia spre care converg mai multe industrii [i, probabil, cuvântulcheie al acestui an. Unele echipamente livreaz` materialele VR prin intermediul unui smartphone, altele ne “leag`” de un computer performant, de o consol` sau pur [i simplu integreaz` \n headset un \ntreg arsenal digital. Combinând realitate virtual`, realitate augmentat` [i chiar holograme, materialele video oferite ne absorb \ntr-un mediu a c`rui complexitate psiho-tehnologic` este abia la \nceput. Un alt \nceput, de fapt. Reinventare? Nu, ci pa[i \nainte prin paradigma de homo faber tehnicus.

Finalizând documentarea pentru materialul pe care \l ave]i \n fa]a ochilor, mi-am zis c` nu ar strica \nc` o experien]` virtual`, proasp`t`, ca o trecere dintr-un mediu \n altul [i retur. A[a c` m-am reconectat la universul oferit de Gear VR [i Galaxy S7, nu \nainte de a m` a[eza comod \n fotoliu, pentru a nu sparge ceva \n jur sau a m` \mpiedica fatal. Iat` deja un inconvenient, dep`[it \ns` de produse similare. M-am \ntors \n savan`, ferindu-m` instinctiv de animale s`lbatice, m-am “scufundat” \n ocean, am p`truns din nou \n universul Disney, dar nu m-am putut juca din lips` de joystick. Bateria smartphoneului sc`zuse la jum`tate \n aproximativ 30 de minute de utilizare a echipamentului de realitate virtual`, dar mai ap`s`toare era senza]ia de oboseal`.

Prea aproape de ecranul virtual sau creierul are nevoie de obi[nuin]` cu noul mediu? Vom vedea [i resim]i \n perioada urm`toare. |n orice caz, implicarea emo]ional` dep`[e[te orice tr`ire mediat`, pân` \n prezent, de ecranul TV, de laptop sau PC, ori de ochelarii 3D (pasivi sau activi). Iar acest sistem headset-smartphone este abia nivelul prim de experien]` virtual`. Altceva sim]i, la un nivel superior, cu echipamentul Oculus Rift sau Vive, testabile \n câteva sesiuni de demonstra]ii furnizate de diverse companii. Aici intervine \ns` [i o arhitectur` hardware mai performant`, deci [i pre]uri mai mari. Avem Gear VR la ceva peste 600 de lei, dar pre]ul unui echipament Vive trece de 800 de euro. Când 40

Biz

360 vr Parte a ecosistemului LG Playground, echipamentul de realitate virtual` a fost prezentat la pachet cu noul smartphone G5 (exclusiv). Acest accesoriu o s` fie disponibil \n România dup` 1 aprilie [i simuleaz` o vizionare pe un TV de 130 inci la o distan]` de 2 metri. Se conecteaz` la smartphone prin cablu, cânt`re[te doar 118 grame [i are o rezolu]ie de 639 ppi.

Gear vr Compatibil cu mai multe modele Galaxy, echipamentul Samsung Gear VR (Frost White) poate fi achizi]ionat la pre]ul de 679 de lei.

Tot ce trebuie s` faci este s` pui terminalul \n partea frontal` a ochelarilor, pentru a intra \n universul virtual. |n partea lateral` dreapt` exist` un touchpad cu care se poate naviga \n meniul gadgetului, nelipsind butonul de volum.

vive O coproduc]ie HTC-Valve, sistemul Vive de realitate virtual` include controllere wireless, mi[care la dimensiunile reale ale camerei [i casc` cu camer` \ncorporat`, precum [i peste 40 de titluri de gaming, lucru facilitat [i de proprietatea asupra Steam. Edi]ia Vive pentru consumatori este disponibil` comercial de la 1 aprilie, la pre]ul de 870 de euro.

vine vorba de computerul la care s` conectezi ochelarii de realitate virtual`, primele sisteme au pre]uri (pentru pia]a din SUA) care pleac` de la 1.500 de dolari, respectiv 950 de dolari pentru Oculus Ready sau kituri Rift, cu modele de la Asus, Alienware, Dell. Iar Nvidia ne l`mure[te ce \nseamn` arhitectur` grafic` pentru aceste expe-

rien]e de realitate virtual`; cerin]e hardware minime: CPU cel pu]in Intel Core i5-4590 [i memorie RAM de la 8 GB \n sus. Sistemele trebuie s` proceseze imagini la rezolu]ie 2.160x1.200 [i 90 de cadre pe secund`, cerin]e destul de ridicate. Ca atare, unit`]ile de procesare vizual` GTX VR Ready care ofer` performan]ele necesare jocurilor de tip

TECH

sulon Q Dezvoltat \mpreun` cu AMD, echipamentul companiei canadiene Sulon integreaz` un \ntreg ecosistem de realitate virtual`, neavând nevoie de un computer performant sau smartphone de ultim` genera]ie pentru a rula con]inutul video, precum competi]ia.

Casca Sulon Q ne ofer` un display OLED cu o rezolu]ie de 2.560 x 1.440 pixeli.

VR sunt modele precum GeForce GTX 970, 980 sau Titan X. Evident, la o a[a desf`[urare de for]e, rivalii de la AMD nu puteau sta deoparte. Iar ei vin cu o abordare total diferit`, integrând totul \n casca high-tech. {i facem astfel cuno[tin]` cu Sulon Q, parteneriat cu un startup canadian, echipament [i abordare prezentate \n cadrul Game Developers Conference (San Francisco, 13-18 martie). Avem de-a face practic cu un

sistem bazat pe Windows 10, cu hardware AMD (X-8800P [i grafic` Radeon R7), nelipsind din caseta tehnic` partea de WiFi, Bluetooth sau porturile USB. {i tot de la GDC a venit [i anun]ul Sony legat de sistemul lor de realitate virtual`, PlayStation VR, care va putea fi cump`rat din luna octombrie la pre]ul recomandat de 399 de euro.

Oferta de con]inut gaming se anun]` extrem de bogat`, 230 de dezvoltatori

de jocuri (de la echipe mici, independente pân` la gigan]i precum EA sau Ubisoft) creând pân` acum 160 de titluri. Sistemul va dispune [i de un mod Cinema, care va permite accesarea de con]inut pe un ecran virtual imens, \n timp ce este purtat` casca de VR. Utilizatorii vor putea, de asemenea, s` vad` poze [i videoclipuri la 360 de grade, fotografii realizate cu camerele foto omnidirec]ionale pentru PS VR prin intermediul PS4 Media Player, ceea ce va da senza]ia pozi]ion`rii \n mijlocul imaginilor afi[ate.

Cu toat` aceast` desf`[urare de for]e, oamenii din industrie spun c` nu 2016 va fi anul realit`]ii virtuale. Cei de la Sky News sunt de p`rere c` acum ne afl`m \n perioada de acomodare, marele pariu fixându-se abia pe 2018. Iar pentru doritorii de mai mult SF \n via]a cotidian`, cei de la Oculus ne roag` s` mai a[tept`m cam 15 ani pentru celebrul holodeck din Star Trek. Biz

Biz

41

TECH

sPECTaCoL suB sEMnuL TEhnoLoGiEi Noile tehnologii schimb` strategiile de marketing ale companiilor [i duc industria de evenimente [i spectacole \ntr-o nou` dimensiune. Dar tehnologia \n sine nu garanteaz` [i succesul. DE oana voinEa

C

reativitatea este esen]ial`, s` nu uit`m \ns` c` [i creativitatea poate fi stimulat` uneori chiar de tehnologie când vorbim de evenimente, spune Andrei Popea, director general al Five’s.

Ce a \nsemnat 2015 pentru industrie [i cu ce rezultate a \ncheiat Five's anul trecut?

Pia]a produc]iei de evenimente a \nregistrat cre[teri constante \n 2015 [i a venit cu multiple provoc`ri, respectiv evenimente mai complexe, strategice, din punctul de vedere al promov`rii [i vizibilit`]ii clientului, care au atras dup` sine [i \mbun`t`]iri ale serviciilor livrate de prestatorii de servicii din aceast` industrie. Din perspectiva Five's, putem spune c` lucrurile au evoluat mult, astfel \ncât evenimentul \n sine este tratat ca un proiect care \ncepe cu mult \naintea desf`[ur`rii evenimentului [i se termin` cu mult dup` finalizarea acestuia. Veniturile companiei Five’s au crescut \n 2015 cu 10 procente fa]` de anul anterior. Rezultatele ob]inute de companie, ca [i trendul ascendent al cifrei de afaceri au fost influen]ate de evolu]iile pozitive din anumite industrii, dar [i de interesul companiilor fa]` de modul \n care se 42

Biz

realizeaz` comunicarea [i promovarea proiectelor pe care le deruleaz`.

Comunicarea prin intermediul unui eveniment, dac` este realizat` bine, are rezultate excelente \n asimilarea mesajului transmis sau \n sensul atingerii obiectivului propus. a]i participat la unul dintre cele mai mari târguri europene ale industriei de echipamente, la amsterdam.

Care sunt cele mai noi tendin]e \n domeniu?

Am participat la ISE – Integrated Systems Europe, cea mai mare expozi]ie audio/video [i sisteme integrate, unde am resim]it o puternic` tendin]` \n dezvoltarea solu]iilor video. Au fost prezente ecrane LED cu rezolu]ii impresionante, de o calitate superioar`. Desigur, am v`zut [i mult râvnita tehnologie OLED, elemente notabile ale acestor ecrane fiind flexibilitatea [i transparen]a. Ecranele transparente reprezint` un trend.

De exemplu, apar frigidere comerciale cu folia OLED transparent` lipit` pe u[`, pe care se pot urm`ri reclame sau alte informa]ii, dar \n acela[i timp se v`d [i produsele din interior. Tehnologia a evoluat foarte mult [i deja totul, orice eveniment, orice vitrin` de magazin, orice prezentare de produs, este sus]inut de o component` video. Fie c`

este o simpl` \nl`n]uire de imagini pe un film standard, fie c` este vorba de realitate augmentat` sau de proiec]ii interactive, totul con]ine o dezv`luire video. |n acest context [i organiza]iile [i-au regândit strategiile de marketing [i de comunicare tradi]ionale cu cele bazate pe noile tehnologii. De asemenea, clien]ii no[tri au \nceput s` utilizeze din ce \n ce mai mult video pentru a prezenta serviciile consumatorilor, componenta vizual` jucând un rol esen]ial \n asigurarea succesului unui proiect.

Este pia]a local` preg`tit` pentru noile tehnologii?

Exist` o apeten]` a companiilor \n aceast` direc]ie. Pia]a local` este preg`tit` \n sensul \n care \[i dore[te aceste tehnologii, le cunoa[te datorit` modalit`]ilor foarte rapide de comunicare (YouTube, Facebook etc.), dar, din p`cate, \nc` se lucreaz` la implementare. Spun din p`cate, deoarece continu` o tendin]` \nceput` \n perioada de criz`, de a copia cu costuri minime ceea ce deja este inventat. |nc` se \ncearc` ob]inerea de rezultate maxime cu investi]ii minime, [i m` refer aici [i la investi]iile \n produse, cât [i \n preg`tirea oamenilor. Pe de alt` parte, a investi \n tehnologie, a pl`ti pentru un serviciu care utilizeaz` tehnologie de ultim` or`, este un punct-cheie care ajut` la

“Tehnologia a evoluat foarte mult [i deja totul – orice eveniment, orice vitrin` de magazin, orice prezentare de produs – este sus]inut de o component` video.” anDrEi PoPEa, director general, Five’s dezvoltarea companiei. Companiile care dezvolt` [i lanseaz` noi produse \[i asum` [i riscuri, pentru c` trebuie s` creeze, s` genereze noi nevoi, tehnologia devine astfel un instrument prin care compania s` poat` ajunge la obiectivul strategic asumat. Iar principalul avantaj pe care utilizarea tehnologiei \l aduce este recunoa[terea din partea celorlalte companii competitoare.

TECH

anDrEi PoPEa, director general, Five’s

Cât contribuie creativitatea la reu[ita unui eveniment [i cât noile tehnologii?

Creativitatea este esen]ial`, s` nu uit`m \ns` c` [i creativitatea poate fi stimulat` uneori chiar de tehnologie când vorbim de evenimente. |ntr-un eveniment, pentru a fi atinse obiectivele propuse, e important s` coexiste cele dou` componente: creativitatea [i tehnologia. Provocarea este dat` de felul \n care reu[im s` le armoniz`m. Dificultatea const` \n a identifica zonele \n care clientul are nevoie de solu]ii noi [i creative, succesul evenimentului reprezentând atât reu[ita clientului, cât [i a noastr`. A[ tinde s` spun 70% creativitate [i 30% tehnologie, creativitatea fiind cel mai greu de reprodus, aceasta se m`soar` prin rezultatele [i impactul evenimentului implementat. Creativitatea va r`mâne, dup` p`rerea mea, pe locul 1 \ntotdeauna, doar c` vor fi din ce \n ce mai pu]ini cei care o vor putea \n]elege. Nu vreau s` creez acum un val de critici, dar ne lovim din ce \n ce mai mult de “creativi” care ne trimit link-uri de pe YouTube \ntrebând dac` putem face [i noi a[a.

Evident c`, dac` ceva este realizat, deja se poate clona, dar nu asta \n]elegem noi prin creativitate.

Cum vede]i evolu]ia pie]ei de evenimente pentru 2016? Care vor fi provoc`rile anului? |n 2016 ne a[tept`m la o evolu]ie a pie]ei de evenimente \n sensul oferirii de servicii mai bune [i complete, adic` \nso]ite de servicii adi]ionale complementare. Industria de evenimente probabil se va consolida [i \n România, sunt mult prea mul]i juc`tori \n aceast` pia]` [i prea pu]ini specializa]i \n adev`ratul sens. Consolidarea pie]ei va fi dat` de nevoile [i exigen]ele clien]ilor de la acest moment, de investi]iile pe care le vor derula principalii juc`tori din domeniu, dar [i de calitatea unui serviciu de rela]ii cu clien]ii. Pentru noi, provocarea anului 2016 va fi s` propunem un nou standard \n realizarea evenimentelor \n România, s` comunic`m importan]a acestor repere, astfel \ncât s` contribuim la cre[terea calit`]ii serviciilor oferite pe pia]a local`. Biz Biz

43

ANTREPRENORIAT

Antreprenori str`ini \n România Puteau s` \[i vad` visele cu ochii \n orice metropol` a lumii, sau poate \n ora[ele lor natale. Dar au ales România. Aici sunt acum acas`. Au fost str`ini de aceste meleaguri, \ns` nu au fost [i str`ini de dificult`]ile antreprenoriatului, pe care, ca expa]i, le-au resim]it poate [i mai dur. Face]i cuno[tin]` cu câ]iva dintre cei care au avut viziunea [i curajul s` investeasc` \ntr-o ]ar` str`in`. Ei sunt cei care au reu[it s` cl`deasc` branduri [i au creat locuri de munc` pentru români [i s-au \ndr`gostit iremediabil de România.

TEXT OVIDIU NEAGOE FOTO VALI MIREA

Biz

45

46

Biz

ANTREPRENORIAT

Top Chef cu chef de antreprenoriat

JOSEPH HADAD |n România, unde a venit pentru prima oar` \n anul 1997, numele lui Joseph Hadad este adesea asociat cu Casa Vernescu, unde a fost Executive Chef o perioad` de 15 ani, dar [i cu Top Chef, emisiune culinar` la care a fost jurat. |nainte de venirea \n România \ndr`gitul chef a fost angajat la restaurantul hotelului King David din Ierusalim. Joseph Hadad se poate mândri cu specializ`ri \n restaurante pariziene premiate cu stele Michelin, \n buc`t`ria restaurantelor hotelului Savoy din Londra, sau la Ritz Carlton Hotel din Boston.

D

e \ndat` ce se apuc` s` vorbeasc` despre gastronomie, lui Joseph Hadad i se poate citi pasiunea \n glas, \n privire. {i, cum a reu[it s` pun` pe picioare un business n`scut din pasiune, [i atunci când poveste[te despre antreprenoriat are aceea[i sclipire \n ochi.

Dup` o carier` de peste trei decenii \n buc`t`rii renumite din toate col]urile lumii, de trei ani renumitul chef a p`truns pe drumul antreprenoriatului. A g`sit o cas` elegant` [i spa]ioas` \n zona pie]ei Charles de Gaulle [i, cu gândul la beneficiile pe termen lung din perspectiv` de marketing [i branding personal, a dat numele s`u restaurantului. Ast`zi, Joseph by Joseph Hadad este un brand de restaurant fine dine [i un reper \n gastronomia bucure[tean`. “Nu m` pot declara satisf`cut profesional”, spune Joseph Hadad pentru revista Biz. “Dup` trei ani de la lansare, pot spune c` sunt foarte mul]umit. Dar mai dureaz` pân` voi ajunge acolo unde mi-am propus. Cea mai mare satisfac]ie va veni \ntr-un viitor, sper eu, apropiat”, completeaz` fondatorul Joseph, care adaug` c` dac` la 56 de ani se gânde[te la viitor, pe termen lung, este important [i simte c` are energie pentru o multitudine de alte proiecte.

Unul dintre acestea este legat de deschiderea unei noi loca]ii, pân` la finele acestui an, pozi]ionat` \n zona medie ca pre]uri, dar tot premium ca servicii.

Acesta va fi un local de tipul braserie – bistro, cu un meniu interna]ional, care va con]ine preparate accesibile pentru cât

mai mul]i pofticio[i. Iar planurile antreprenorului nu se opresc aici. Joseph Hadad mai are \n plan [i un proiect de street food, cu care \[i dore[te s` se apropie de to]i oamenii [i s` le ofere [ansa s` poat` gusta din savoarea special` pe care \i place s` o dea chiar [i celor mai simple re]ete. Toat` ideea din spate este deja conturat`, la fel [i brandul, trebuie doar implementat`. Dac` la prima vedere “re]eta” succesului pare una u[oar`, ei bine, nu este deloc a[a. Ca orice business la \nceput de drum, [i restaurantul renumitului chef s-a confruntat cu o serie de provoc`ri. Una dintre acestea a fost alinierea viziunii cu contextul pie]ei din România anului 2013. Pe atunci, pia]a era \n sc`dere ca [i consum, iar renumitul buc`tar israelian \[i dorea un restaurant premium. “Dac` ar fi s` schimb ceva, a[ extinde mai mult brandul [i a[ acoperi [i alte arii conexe gastronomiei, cum ar fi o linie de vesel` premium, tacâmuri, obiecte de design de interior de restaurant”, spune Joseph Hadad. “Cred c`, \nainte de toate, omul când intr` \ntr-un restaurant trebuie s` se simt` bine, atmosfera s` fie cald` [i pl`cut`”, adaug` fondatorul restaurantului Joseph. Restaurantul are 170 de locuri, dintre care 60 sunt la teras`, iar cei care vor trece pragul localului din zona Her`str`u vor descoperi aici re]ete sofisticate care au \ncântat de-a lungul timpului celebrit`]i precum Bill Clinton, Margaret Thatcher, Robert De Niro, Madonna, Frank Sinatra, regele Juan Carlos al Spaniei sau Michael Jackson. Biz

“Nu m` pot declara satisf`cut profesional. Dup` trei ani de la lansare, pot spune c` sunt foarte mul]umit. Dar mai dureaz` pân` voi ajunge acolo unde mi-am propus. Cea mai mare satisfac]ie va veni \ntr-un viitor, sper eu, apropiat.”

Biz

47

48

Biz

ANTREPRENORIAT

Majoratul \n antreprenoriat

CHRISTOPHE WELLER A ajuns \n România \n vara anului 1997, iar \n ianuarie 1998 deja \nregistrase Corporate Office Solutions, \n funtea c`reia este de mai bine de 18 ani. |nainte de sosirea \n România antreprenorul francez a lucrat timp de patru ani ca director de vânz`ri \n Arabia Saudit` [i pe post de manager comercial \n Rusia pentru compania Steelcase. |n vara anului trecut a pus bazele French Hub, un hub \n cadrul Camerei de Comer] [i Industrie Franceze, care reprezint` interesele antreprenorilor [i ale IMM-urilor.

D

espre Christophe Weller se poate spune c` \ntâi România l-a ales pe el [i abia ulterior a ales el România. Francezul a fost angajat, o bun` perioad` de timp, \n Arabia Saudit` [i \n Rusia, unde a lucrat ca director comercial, \n industria mobilierului de birou. |[i dorea \ns` s` fie antreprenor, s` aib` propriul business, a[a c` a \ntrebat angajatorii, compania Steelcase, unde este nevoie de un reprezentant, fiind dispus s` pun` bazele unei firme acolo. A[a se face c` \n vara anului 1997 Christophe Weller a ajuns \n România, iar la \nceputul anului 1998 deja \nregistrase Corporate Office Solutions (COS). Cu toate c` venirea \n ]ar` s-a produs printr-o \ntâmplare, de \ndat` ce a a ajuns \n România i-a pl`cut enorm, a sim]it \nc` de la \nceput c` este locul s`u, mai ales c`, francez fiind, s-a sim]it extrem de apropiat de cultura românilor. “Am v`zut c` exist` un poten]ial viitor, vedeam un loc \n care puteam s` dezvolt o idee cu mai pu]ini bani”, spune Christophe Weller, Managing Partner la COS, despre motivele profesionale pentru care i-a pl`cut România. “Era un loc \n care un tân`r antreprenor poate s` construiasc` un proiect pas cu pas. Nu m` gr`beam [i voiam timp s` m` adaptez, pentru c` eram sales manager [i saltul de la om de vânz`ri la antreprenoriat [i management era unul important”, continu` antreprenorul \ntr-o englez` clar`, cu un u[or accent francez. |ns` tranzi]ia nu avea s` fie singura provocare cu care s-a confruntat Weller. O alt` provocare a fost

educarea pie]ei, care nu era obi[nuit` cu solu]iile complexe furnizate de francez sau cu pre]urile oarecum piperate de la acea vreme. Misiunea antreprenorului era s` demonstreze clien]ilor c` vor putea face economii dac` vor cump`ra mobilierul propus de el, pentru c` era mai durabil, mai de calitate, iar capabilit`]ile de design erau avansate fa]` de ce exista pe pia]`.

Re]eta francezului a func]ionat [i \n foarte scurt timp a observat o cre[tere a interesului companiilor. {i a[a a pornit expansiunea Corporate Office Solutions, care a ajuns ast`zi la 80 de angaja]i [i nu numai c` nu \[i sisteaz` \nc` planurile de dezvoltare, ci le cre[te exponen]ial. Pe agenda strategic` a antreprenorului francez se afl` cre[terea acoperirii regionale. De doi ani, COS are un birou \n Cluj-Napoca, are prezen]` \n Timi[oara [i, actualmente, este \n plin proces de recrutare a unei echipe pentru deschiderea unui birou \n Ia[i. Dup` acestea, Christophe Weller vizeaz` [i ora[ele mai mici, ca Bra[ov, Sibiu sau Târgu-Mure[. Mai mult, solu]iile companiei au fost primite bine [i de industrii noi, precum cea hotelier` sau sectorul de retail, [i \n prezent COS este \n plin proces de reamenajare a unor camere de hotel [i a unor magazine. “Planul este ca pân` \n anul 2020 s` atingem pragul de 30 de milioane de euro cifr` de afaceri”, spune Christophe Weller despre planurile pe care le are cu compania. “|n acest an vom atinge 20 de milioane de euro, \n 2015 am avut 16 milioane de euro [i [tiu c` avem acest poten]ial”, a conchis antreprenorul francez. Biz

“Am v`zut c` exist` un poten]ial viitor, vedeam un loc \n care puteam s` dezvolt o idee cu mai pu]ini bani. Era un loc \n care un tân`r antreprenor poate s` construiasc` un proiect pas cu pas.”

Biz

49

50

Biz

ANTREPRENORIAT

Un portughez face bine s`n`tatea româneasc`

RICARDO CRAVO A sosit pentru prima oar` \n România \n anul 2008, ca CFO al PayUp Group, iar un an mai târziu a fost numit Country Manager pentru România al PayUp, func]ie pe care a de]inut-o pân` la \nceputul anului 2011. |nainte de experien]a PayUp, Ricardo Cravo a lucrat la firma de consultan]` [i audit financiar PwC \n Portugalia, unde a ocupat func]ia de Associate [i, mai târziu, pe cea de Senior Associate.

Locuie[te full-time \n România din anul 2012 [i aici \i plac cel mai mult oamenii, pentru c` sunt “calzi” [i primitori.

R

icardo Cravo a venit pentru prima oar` \n România \n urm` cu opt ani [i s-a sim]it ca acas`, \nc` din primele zile. Portughezul \[i aminte[te [i ast`zi c` Bucure[tiul i s-a p`rut un ora[ extrem de activ, interesant, cu un mediu de business \n plin` expansiune, iar oamenii l-au cucerit cu c`ldura, prietenia [i deschiderea fa]` de str`ini. Pe atunci, Ricardo Cravo a acceptat func]ia de Chief Financial Officer (CFO) la o companie care \[i deschidea por]ile \n România, de unde pornea extinderea \n Europa Central` [i de Est. Portughezul pl`nuia s` r`mân` \n ]ar` doi ani, dup` care s` implementeze acela[i proiect \n alt stat din regiune, \ns` a fost numit Country Manager [i s-a implicat activ \n dezvoltarea local` a proiectului pân` \n anul 2011, când a revenit \n Portugalia. “|n Portugalia sim]eam o dorin]` de a m` \ntoarce \n România [i s` dezvolt noi proiecte aici”, spune Ricardo Cravo. “România este o ]ar` care are un poten]ial uria[ [i dac` ai idei inovatoare, le po]i pune \n practic`. De aceea, când cei care au avut ideea mi-au povestit despre implementarea proiectului \n alte ]`ri, am considerat c` România este locul potrivit”, spune Ricardo Cravo despre cum a luat na[tere ConsultaClick România, un serviciu gratuit de program`ri online la medici [i clinici.

De ce a pariat Cravo pe România? Pentru c` România are un sistem privat de s`n`tate extrem de activ, \n timp ce sectorul public nu mai este o alternativ` bun`, nici ca infrastructur`, nici ca pre]uri, [i nu \n ultimul rând pentru c` exist` o lips` acut` de informare \n rândul popula]iei \n termeni de s`n`tate.

A[a se face c` din anul 2012 Ricardo Cravo locuie[te full-time \n România [i atunci când spune “acas`” se gânde[te la Bucure[ti. Antreprenorul portughez este implicat \n ConsultaClick al`turi de al]i trei cofondatori, iar scopul platformei este acela de a oferi utilizatorilor un serviciu prin care pot accesa cu u[urin]` servicii medicale disponibile (doar aleg specializarea [i fac programarea), dar [i instrumente precum ratingul unor cadre medicale, valabilitatea doctorilor, competen]ele acestora, pre]urile percepute. Doctorii \[i pot crea cont pe platform`, unde ofer` adresa clinicii, pre]ul perceput pentru o consulta]ie [i intervalul orar \n care sunt disponibili. ConsultaClick este o companie cu un impact social puternic [i mai este prezent` \n Brazilia, Portugalia [i Spania.

De curând ac]ionariatului ConsultaClick i s-a al`turat [i un investitor român, iar pân` la finele anului antreprenorul estimeaz` c` organiza]ia va intra pe break-even [i va ajunge la 500.000 de utilizatori pe lun`. “|n acela[i timp ne preg`tim strategia de expansiune \n Europa Central` [i de Est [i suntem \n negocieri avansate cu o serie de investitori s` putem finaliza procesul pân` la sfâr[itul acestui an. România va r`mâne \ntotdeauna hub-ul expansiunii. |n termeni de investi]ii, planul \nseamn` \n jur de un milion de euro \n urm`torul an [i \ntre 6 [i 10 milioane de euro \n urm`torii trei ani, cu un plan de extindere \n 12 ]`ri”, spune Ricardo Cravo pentru revista Biz. “De asemenea, ne dorim s` acoperim mai bine de 30% din serviciile medicale din România pân` la sfâr[itul anului [i 60% pe parcursul a doi ani”, adaug` antreprenorul portughez. Biz

“România are un poten]ial uria[ [i dac` ai idei inovatoare, le po]i pune \n practic`.

Când cei care au avut ideea mi-au povestit despre implementarea proiectului \n alte ]`ri, am zis c` România este locul potrivit.”

Biz

51

STRATEGIE

Cånd nic`ieri nu-i ca acas` Dup` [apte ani petrecu]i \n str`in`tate, de unde a coordonat businessul Xerox \n peste 140 de ]`ri din patru continente, Marius Per[inaru a revenit la \nceputul lunii \n Romånia, \n calitate de pre[edinte al Schneider Electric Romånia [i Republica Moldova. DE OVIDIU NEAGOE

P

berea [i muzica clasic` ceh`. Acum, \ntor[i acas`, \ncerc`m din greu s` \mbun`t`]im calitatea timpului liber [i constat`m c` nu este foarte u[or.

Oferta e mult diferit`.

A]i revenit \n România dup` mai bine de [apte ani petrecu]i \n str`in`tate. De ce v-a fost cel mai mult dor din România \n tot acest timp?

De familie [i prieteni. Interac]iunea social` este diferit` [i asta ne-a creat cel mai mare stres legat de adaptare.

Altfel, sigur c` ne era dor [i de mâncarea din România [i de locurile \n care ne petreceam timpul liber, dar pentru acestea se g`sesc relativ u[or substitu]i. Acum ne amintim cu la fel de mult drag [i de Londra, de ora[ele cu mult tipic britanic din zona limitrof` Londrei \n care mergeam \n fiecare sfâr[it de s`pt`mân` indiferent de vreme, de buc`t`ria maghiar` sau de

Care au fost principalele lec]ii \nv`]ate \n tot acest timp pe pie]ele externe? |n ceea ce prive[te lec]iile \nv`]ate afar`, acestea au fost o continuare a experien]ei acumulate \n ]ar` [i mi-au oferit oportunitatea de a-mi dezvolta aptitudinile de management [i leadership. O lec]ie pe care am \nv`]at-o \nc` din România [i care mi-a fost confirmat` [i afar` este aceea c` oamenii, \ntr-o organiza]ie, conteaz` extraordinar de mult. A investi \n dezvoltarea lor aduce, de cele mai multe ori, rezultate de business semnificative. Indiferent de ]ara \n care am lucrat, am \ncercat s`-mi ajut colegii s`-[i ating` poten]ialul maxim, atât la nivel individual, cât [i de echip`. |n România mi-a fost mult mai u[or, datorit` unei apropieri la nivel cultural [i emo]ional, \n alte ]`ri \ns` nu a mai fost la fel de intuitiv` g`sirea celor mai importan]i factori motiva]ionali pentru echip` [i indivizi.

O alt` lec]ie pe care am \nv`]at-o este aceea de a avea \ntotdeauna bine stabilite obiectivele, a le comunica \n mod

e Marius Per[inaru, noul pre[edinte al Schneider Electric România, l-am \ntâlnit la sediul companiei din zona Aurel Vlaicu, unde ne-a povestit despre experien]a celor [apte ani petrecu]i ca expat, despre motivele revenirii \n ]ar`, dar [i despre planurile pe care le are pentru Schneider Electric. Pe agenda noului de]in`tor al frâielor companiei se afl` actualizarea strategiei de business, dezvoltarea culturii organiza]ionale [i, pe termen scurt, cunoa[terea clien]ilor [i a partenerilor.

52

Biz

coerent [i a adapta toate deciziile [i ac]iunile la acestea. Leadership-ul nu este o func]ie, este o misiune. De cele mai multe ori, a avea foarte clar \n minte unde \]i dore[ti s` ajungi te ajut` s` iei cele mai bune decizii [i s` ob]ii performan]ele a[teptate.

Care au fost cele mai mari satisfac]ii profesionale pe care le-a]i avut ca top manager pe pie]ele str`ine?

Foto: VALI MIREA

MARIUS PER{INARU

Am avut ocazia s` dezvolt [i s` aplic strategii de business adaptate pentru fiecare ]ar` \n parte, contribuind la remodelarea [i consolidarea organiza]iilor locale. A contat foarte mult experien]a profesional` acumulat` anterior, dar [i modul \n care a trebuit s` g`sesc o solu]ie specific` pentru fiecare situa]ie \ntâlnit`. Satisfac]ia de a fi \ndeplinit cu succes fiecare job care mi-a fost \ncredin]at reprezint` cel

mai mare câ[tig pentru mine. O alt` satisfac]ie este faptul c` am avut pân` acum un traseu profesional dinamic, o carier` \n continu` dezvoltare, ceea ce confirm` faptul c` am valorificat fiecare oportunitate profesional` care m-a interesat [i c` nu m` complac \n pozi]ii confortabile, ci accept cu \ncredere provoc`rile [i \ncerc s` le fac fa]` cu succes. |ncerc s` nu m` plictisesc [i s` \nv`] cât mai mult.

De la \nceputul lunii martie ocup` func]ia de Country President pentru România [i Republica Moldova, la Schneider Electric.

Noul executiv s-a al`turat echipei Schneider Electric dup` o carier` de 17 ani \n cadrul companiei Xerox, perioad` \n care a ocupat mai multe func]ii de conducere atât la nivel na]ional, cât [i interna]ional. Din ianuarie 2015, Marius Per[inaru a ocupat func]ia de Country General Manager la Xerox Ungaria. |n aceast` pozi]ie a fost responsabil de dezvoltarea [i implementarea strategiei de business la nivel na]ional, de coordonarea schimb`rilor din companie [i de gestionarea situa]iilor de criz`. |ncepând cu anul 2009, Marius Per[inaru a de]inut o serie de func]ii la nivel regional \n cadrul Xerox Developing Markets [i Xerox CIT (CEE, Israel [i Turcia), printre care Vice President Channels Operations (\n 2011 – 2012), pozi]ie din care a coordonat businessurile Xerox din 140 de ]`ri de pe patru continente.

Biz

53

STRATEGIE

Care au fost cele mai frecvente provoc`ri cu care v-a]i confruntat?

Una dintre provoc`rile cu care m-am confruntat, ca manager român la conducerea unei echipe dintr-o alt` ]ar` sau regiune, este aceea de a câ[tiga respectul [i \ncrederea echipei prin adaptarea la cultura lor, printr-o atitudine empatic` [i deschis`. La fel de provocator a fost [i s`-i \ncurajez pe colegi s` cunoasc` omul din spatele func]iei. Astfel, am \ncercat \ntotdeauna s` nu las posibile prejudec`]i sau diferen]e culturale sau lingvistice s` m` \mpiedice \n vreun fel s` interac]ionez cu oamenii din echip`, s` avem o rela]ie apropiat` [i s` colabor`m cât mai bine la nivel profesional [i personal. La fel de important este [i s` ai dorin]a de a cunoa[te echipa cu care urmeaz` s` lucrezi [i cultura din care fac parte. De asemenea, trebuie s` r`mâi deschis c`tre p`rerile din interiorul grupului de colegi [i s` \]i adaptezi stilul de management, \n liniile trasate de politicile companiei.

Astfel c`, \n cele din urm`, sunt esen]iale calit`]ile de lider ale unui manager [i viziunea lui, care pot sprijini dezvoltarea unei corpora]ii, indiferent c` acesta este expat sau nu.

Ave]i o experien]` vast` pe pia]a vesteuropean`, dar [i \n Israel [i Turcia.

Care sunt principalele diferen]e dintre stilurile de leadership, principiile de lucru [i motivarea echipelor din aceste pie]e?

Plus Europa Central` [i de Est, India [i pu]in America Central` [i de Sud. Diferen]e exist`, la fel [i asem`n`ri.

De câ]iva ani buni [i \n România au \nceput s` fie implementate valorile care guverneaz` stilul de management vestic, \n special odat` cu numirea expa]ilor \n pozi]ii de leadership [i cu perfec]ionarea managerilor români \n str`in`tate. Pe de alt` parte, de la o ]ar` la alta sunt destui factori de care trebuie s` ]ii cont \n coordonarea unei echipe de oameni, legate [i de cultura organiza]ional` proprie dar [i de diferen]ele culturale, a[a c` experien]a de manager este vital` \n identificarea solu]iilor optime pentru a atinge obiectivele asumate.

54

Biz

Ce presupune coordonarea activit`]ii unui business \n 140 de ]`ri din patru continente?

Flexibilitatea [i deschiderea c`tre tot ceea ce este nou reprezint` dou` calit`]i de baz` \ntr-o pozi]ie managerial` de vârf desf`[urat` \n mai multe ]`ri. |n primul rând, conteaz` foarte mult calit`]ile de lider ale fiec`rui manager, acompaniate de o experien]` semnificativ` \n coordonarea unor echipe la scar` mare.

Totodat`, trebuie s` existe o disponibilitate permanent` de a te reloca [i de a

MANDAT DE EXPAT

cele de so] [i tat`. De exemplu, v` pot spune c` \n [ase ani am lipsit de acas` doar dou` weekenduri.

Ce sfat de carier` a]i da unui tân`r manager care cocheteaz` cu ideea unui mandat peste hotare [i de ce?

Principala recomandare pe care o am pentru manageri este s` se adapteze la culturile c`tre care se \ndreapt`, s`-[i men]in` curiozitatea vie [i s` fie dornici s` \nve]e \n continuare, cu mult` deschidere c`tre idei [i concepte noi de managemet. {i s` se poat` bucura de sus]inerea familiei \n tot ceea ce fac pe plan profesional.

c`l`tori. Pe scurt, adaptarea la fiecare cultur` cu care interac]ionezi, disponibilitatea de a c`l`tori, excelen]` [i, nu \n ultimul rând, suportul familiei.

Ce v-a atras profesional la propunerea Schneider Electric [i cum arat` acum o zi obi[nuit` de munc` pentru dumneavoastr`?

M-a impresionat \nc` de la \nceput prezen]a global` a Schneider Electric, preocuparea acestei companii pentru cercetare [i dezvoltare, faptul c` au numeroase solu]ii tehnologice la provoc`rile contemporane [i viitoare, pozi]ia de lider \n managementul energiei. De[i am activat peste 20 de ani \n IT, sunt de fapt absolvent de Politehnic`, cu specialitatea \n hidroenergetic`.

A[a c` este un fel de \ntoarcere la prima dragoste. O zi obi[nuit` de munc`? |n cele zece zile trecute de la numirea mea \n func]ia de Country President [i pân` \n prezent m-am concentrat pe cunoa[terea echipei, familiarizarea cu structura organiza]ional`, cu valorile [i activitatea companiei, precum [i pe planificarea [i stabilirea unor obiective pentru mandatul pe care l-am \nceput.

Cum reu[i]i s` echilibra]i talerele balan]ei work/life?

Recunosc c` pentru noi a fost cea mai mare provocare, \ns` am fost foarte norocos, echilibrul acesta fiind men]inut de sus]inerea pe care ne-am acordat-o unul altuia \n permanen]`. Desigur, au fost necesare [i anumite compromisuri, mi-a[ fi dorit s` petrec mai mult timp cu familia, \ns` am f`cut tot posibilul s` fim \mpreun` \n momentele importante [i s` \mi \ndeplinesc cu acela[i succes nu doar responsabilit`]ile de management, ci [i

Ce planuri ave]i?

Principalele obiective ale mandatului meu sunt pe de o parte continuarea cre[terii businessului Schneider Electric \n România [i consolidarea pozi]iei pe pia]` a companiei, dar [i \nt`rirea echipei [i asigurarea unui climat de dezvoltare individual`. Pentru perioada imediat urm`toare, mi-am propus ac]iuni concrete legate de actualizarea strategiei de business a companiei, dezvoltarea culturii organiza]ionale [i cunoa[terea clien]ilor [i a partenerilor no[tri. Biz

Pu]ini sunt top managerii care se pot l`uda cu performan]a de a coordona activit`]ile unui business \n mai bine de 140 de ]`ri de pe patru continente.

STRATEGIE

Creativitate [i antreprenoriat \n ritm de jazz Cu aproape 20 de ani de experien]` \n publicitate, Valentin Suciu este unul dintre oamenii de crea]ie care au ales s`-[i \ncerce [ansele pe cont propriu. |n 2012, \mpreun` cu Irina Pencea [i Diana Benko, a lansat Jazz, agen]ie care [i-a propus \nc` de la \nceput s` devin` un “challenger” serios pentru industrie. DE LOREDANA S~NDULESCU

R

ezultatele de pån` acum dovedesc c` este pe drumul cel bun. Cea mai recent` performan]` a echipei Jazz include titlul de autoare a celei mai populare campanii din România \n 2015 pe adsoftheworld.com, unul dintre cele mai prestigioase site-uri de publicitate din lume. “Opre[te barbaria, Salveaz` Ciocårlia”, campanie la care au lucrat echipele Jazz Communication [i Rogalski Damaschin, s-a situat pe locul 11, performan]` extraordinar` ]inånd cont c` sunt prezentate campanii pentru branduri precum Nivea, Samsung, Toyota, McDonald's, Fiat sau Volvo. Acesta nu este singurul succes interna]ional al campaniei.

Spotul a fost unul dintre cele mai apreciate pe www.bestadsontv.com [i mari organiza]ii interna]ionale de protec]ie a animalelor, printre care PETA [i Birdlife International, [i-au exprimat sprijinul pentru campanie [i oprirea legii \n forma propus`, \ns` cel mai important rezultat este acela c` legea vån`torii a fost adoptat` cu modific`rile propuse de ONG-urile de mediu, iar Ministerul Mediului a redus cota de vån`toare pentru ciocårlie, \n timp ce unele p`s`ri au disp`rut complet de pe lista celor care pot fi vånate.

Am fost curio[i s` afl`m cum jongleaz` un publicitar \ntre postura de creativ [i cea de antreprenor, cum las` fråu liber creativit`]ii [i se adapteaz` pragmatismul antreprenorial. Iat` cum reu[e[te Valentin Suciu.

56

Biz

Cum a \nceput anul pentru voi?

Intens. Nu am lucrat \n via]a mea \n ianuarie cåt am lucrat anul acesta [i, din ce am \n]eles \n pia]`, toat` lumea are un \nceput de an foarte bun. Cred c` este vorba despre o u[oar` revenire economic` [i de dispari]ia fricii clien]ilor, care [i-au dat seama c` este nevoie s` mai [i investim.

Cum jonglezi \ntre postura de creativ [i cea de antreprenor? |n cazul meu nu exist` o delimitare clar` \ntre antreprenor [i creativ. Trebuie s` le fac pe amåndou`. Uneori mi se pare c` le fac extraordinar de bine pe amåndou`, alteori mi se pare c` le fac prost. Depinde din ce perspectiv` prive[ti. Faptul c` dup` patru ani suntem o companie \n topul preferin]elor clien]ilor, mai ales c` am lansat agen]ia \n criz`, \ntr-o perioad` care nu era de cre[tere, este extraordinar. Dac` m` uit la faptul c` nu reu[im s` asigur`m un flux “nem]esc” de lucru, c` nu avem mai multe niveluri de management, c` nu am reu[it s` evit`m “haosul creativ”, mi se pare c` nu e bine. Suntem mai degrab` “c`pitani juc`tori” cu to]ii, [i eu, [i Irina Pencea, [i Diana Benko. Nu ne-am dorit niciodat` s` fim ni[te mari oameni de afaceri, ne dorim s` scriem ni[te pove[ti frumoase.

Cum se vedea postura de [ef de agen]ie când erai doar director de crea]ie [i ce s-a schimbat \ntre timp? |n momentul \n care treci de la angajat la antreprenor se \ntåmpl` ni[te lucruri

oarecum predictibile. |n primul rånd, nivelul de responsabilitate este mai mare, apoi trebuie s` creezi un sistem, nu mai e[ti parte dintr-un sistem [i aceasta este o provocare foarte mare pentru un creativ.

Ce ai fi vrut s` [tii \nainte s` lansezi agen]ia?

A[ fi vrut s` \n]eleg un pic mai bine \n momentul lans`rii c` echipa [i oamenii sunt extraordinar de importan]i. Am \n]eles asta pe parcurs. Pentru mine nu a fost niciodat` echipa foarte important` \n ideea c` func]iona, nu func]iona ceva, rezolvam eu. Ca antreprenor, ai un consum emo]ional foarte mare [i ai nevoie de oameni foarte buni nu numai ca s`-[i fac` treaba foarte bine, ci ca s` te \ncarce emo]ional. |n momentul lans`rii agen]iei, nimeni nu m` putea preg`ti pentru ce avea s` urmeze, pentru tona de probleme care vine odat` cu antreprenoriatul, de la cele administrative la cele de lichidit`]i, care pentru noi, \nainte s` avem propria agen]ie, se

“Ar trebui s` nu ne mai umfl`m atåt

\n pene c` lucr`m \n comunicare [i s` \ncerc`m s` fim mai respectuo[i unii cu ceilal]i. Atunci cred c` se normalizeaz` automat orice rela]ie client-agen]ie.”

VALENTIN SUCIU, Creative Partner, Jazz

STRATEGIE

\ntåmplau undeva \n departamentul financiar al altor oameni, iar cånd am dat cu nasul de ele a fost destul de dur. Pentru un creativ este complicat s` men]in` echilibrul, pentru c`, dincolo de cifre, echipa este alc`tuit` din ni[te oameni care trebuie s` creeze. Atmosfera trebuie s` fie relaxat` \n agen]ie, ca antreprenor nu trebuie niciodat` s` la[i s` se vad` c` ai un deficit de 10.000 de euro [i n-ai cu ce s` pl`te[ti salariile.

Un sfat pentru un creativ care ar vrea s`-[i lanseze propria agen]ie.

Cel mai bun sfat este s` caute un partener care s` nu fie creativ. Nu cred c` un creativ poate face un business, eu nu a[ fi putut f`r` partenerele mele. Mintea mea este mult prea concentrat` pe zona de crea]ie, pe a asculta pove[ti, a vedea idei frumoase. Dac` nu aveam ni[te partenere cu picioarele pe p`månt, nu a[ fi putut s` am un business. Primul sfat este s` g`seasc` un partener care s` gåndeasc` \n termeni de business, cu care s` se \n]eleag` extraordinar [i s` se respecte reciproc.

Foto: VALI MIREA

Ce solu]ii vezi pentru ca rela]ia clientagen]ie de publicitate s` fie mai pu]in tensionat`?

Ceea ce trebuie s` existe, fundamentul este respectul. Dac` ambele p`r]i ajung s` se respecte reciproc, atunci intervine [i \ncrederea. Primul lucru pe care ar trebui s`-l fac` agen]iile este s` cå[tige respectul clien]ilor [i primul lucru pe care trebuie s`-l fac` clien]ii este s` cå[tige respectul agen]iilor.

Sunt orgoliile de vin` pentru rela]iile tensionate?

Oamenii de crea]ie sunt orgolio[i. La råndul lor, clien]ii sunt foarte con[tien]i de faptul c` sunt clien]i [i c` pl`tesc pentru un serviciu, de aceea uneori au o atitudine neimplicat`, superioar` [i agresiv`. Eu nu cred c` tensiunea este cauzat` de orgolii, ci de lipsa bunei cre[teri. Dac` respec]i un om, nu \]i po]i premite s`-]i manife[ti orgoliul asupra lui. Cred c` demersul acesta de bun sim] este de multe ori uitat [i de agen]ii, [i de clien]i. Biz Biz

57

STRATEGIE

|n culisele campaniei #SuntUn}`ran!

Sute de \nscrieri \n primele ore de la lansarea oficial` [i cåteva mii \n zilele care au urmat.

Este primul bilan] al unei ini]iative curajoase, care a f`cut valuri \n peisajul autohton al industriei de advertising. Campania lansat` \n luna februarie a acestui an de DDB Romånia [i Biz a convins mai mul]i romåni s` se implice \n demersul de schimbare a atitudinii fa]` de un cuvånt pe cåt de simplu, pe atåt de puternic: ]`ran. DE LOREDANA S~NDULESCU 58

Biz

STRATEGIE

Industria de comunicare [i advertising este una foarte competitiv` [i plin` de orgolii, astfel \ncât rare sunt ocaziile când o campanie este apreciat` sincer [i public, la scar` larg`, cum s-a \ntâmplat \n cazul campaniei “Sunt un ]`ran”. Comunitatea oamenilor de marketing [i comunicare, [i nu numai, a contribuit activ la campanie, postând postere sau sus]inând ideea prin like-uri, share-uri [i comentarii pozitive.

D

e doar 25 de zile a fost nevoie pentru ca peste 23.500 de romåni s` recunoasc`, la invita]ia agen]iei DDB [i a revistei Biz, c` sunt ]`rani, amintindu-[i c`, \n sensul primar, cuvåntul este asociat cu cinste, respect, bun sim], modestie, de[i a ajuns s` fie sinonim cu b`d`ran, necioplit sau mitocan. Cum vedem sau auzim ceva de r`u, cuvântul ]`ran ne vine automat \n cap, iar expresii ca “Uite-l [i pe ]`ranu' `la!” sau “Mam`, ce ]`ranc`!” fac parte din peisajul nostru sonor de zi cu zi. |n schimb, sunt zeci de expresii [i sinonime cu ajutorul c`rora putem cataloga oamenii care ne enerveaz` sau frustreaz`. “Haide]i s` le spunem grosolan, necioplit sau b`d`ran

\n loc de ]`ran”, este \ndemnul echipei care a dezvoltat campania.

Campania a pornit cu sprijinul cåtorva persoane publice: Smiley, Tudor Giurgiu, Virgil Ian]u, Nicolai Tand, dar [i antreprenori sau manageri, reprezentan]i ai mediului de business, care [i-au asumat mesajul [i l-au propagat online.

Ulterior, campania a atras mai mul]i sus]in`tori din diverse medii, oameni de business, profesioni[ti din agen]ii de comunicare [i publicitate, vedete TV, actori, jurnali[ti, care au propagat organic mesajul. Suportul online pe care s-a derulat campania a fost platforma suntuntaran.ro, pe care oricine dorea putea s` \[i creeze un profil, selectånd unul din

motivele pe care \l considera potrivit argument`rii afirma]iei “Sunt un ]`ran”.

“Cånd vorbesc cu cineva, \l las s`-[i termine propozi]ia”, “Nu las c`ruciorul de cump`r`turi pe un loc de parcare”, “|mi impun ideile prin argumente, nu prin decibeli”, “Dac` cineva m` salut`, r`spund \ntotdeauna la salut” – sunt doar cåteva dintre motivele pe care participan]ii la campanii le puteau selecta.

Mesajul campaniei s-a diseminat sub hashtag-ul #suntuntaran pe Facebook [i Instagram, Facebook fiind de altfel principalul canal de comunicare \n cadrul campaniei, unde au fost \nregistrate pån` \n prezent peste 21.000 de men]iuni.

Biz

59

STRATEGIE

Roxana Memetea, Managing Partner, [i Costin Milu, director de crea]ie la DDB Romånia, povestesc despre cum a pornit totul, despre cum a fost \n practic` ideea pus` pas cu pas [i primele rezultate ale campaniei.

Fotografii: VALI MIREA

Cum [i când v-a venit prima dat` ideea acestei campanii?

Costin Milu: Cånd eram mic, aveam o \ntrebare obsesiv` pentru mama, care izbucnea invariabil \n rås cånd o auzea: “Mam`, dac` tu te-ai n`scut la ]ar` [i eu am crescut \n burta ta, asta \nseamn` c` [i eu sunt ]`ran?”. Cred c` ideea s-a n`scut din naivitatea acelui gånd versus ru[inea sim]it` cånd e[ti asociat cu acest termen. Pentru c` ast`zi cuvåntul ]`ran [i-a pierdut \n]elesul de baz` [i este folosit cu prec`dere \n sens peiorativ. Cineva parcheaz` pe dou` locuri, e ]`ran; st` pe Facebook \n timpul unei \ntålniri, e ]`ran; \ntårzie la o \ntålnire de afaceri f`r` s` anun]e, e ]`ran; r`spunde la telefon \n timpul filmului, e tot ]`ran. {i exemplele pot continua la infinit. Cu acest “monstru” ne-am luat la trånt`, pentru c` realitatea e dur`: folosim zilnic apelativul ]`ran, cu diverse ocazii, \l auzim la birou, prin metrou sau mall [i \l citim prin sute de comentarii [i post`ri pe net. Aveam nevoie, deci, de o publica]ie serioas` [i curajoas`, care s`-[i asume acest mesaj [i aici a intrat \n scen` Biz.

60

Biz

Cum a evoluat campania de la idee la implementare?

C.M.: Ca s` nu r`mån` doar o idee frumoas` de PowerPoint [i atåt, aveam nevoie de oameni cåt mai cunoscu]i, personalit`]i diferite care s` se asocieze cu acest termen \nc`rcat de conota]ii negative. Bine\n]eles, nu se putea pune problema de bani, pentru c` bugetul era zero. {tiam, deci, c` nu va fi simplu. Mul]i ne-au refuzat pe acela[i considerent: “E tare ideea, bravo, \mi place mult, dar nu vreau s`-mi pun internetu' \n cap”. Dup` multe astfel de feedback-uri [i reac]ii, chiar ne-am pus problema dac` o s` mai facem sau nu campania. Am

STRATEGIE

insistat \ns`, am f`cut zeci de postere, echipa Biz a trimis zeci de mailuri [i a dat multe telefoane [i \n cele din urm` am stråns o mån` de “]`rani” care au crezut din prima \n ideea noastr` \n ideea noastr` [i au promovat-o necondi]ionat. }`rani care au “riscat” [i “[i-au pus internetul \n cap”. F`r` ei campania ar fi r`mas o teorie [i atåt.

Le mul]umim \nc` o dat` pentru curaj [i sus]inere.

Cum a fost receptat` campania \n pia]`?

Roxana Memetea: |nc` de la conferin]a de lansare am sim]it energia care s-a creat instant \n jurul ideii. Dup` primele 30 de minute, cånd invita]ii \nc` \[i povesteau motivele pentru care sunt ]`rani, campania a \nceput s` se viralizeze puternic pe Facebook. {i pe site-ul special lansat \n acest context – suntuntaran.ro – s-a \ntåmplat la fel: sute de \nscrieri \n primele ore, apoi cåteva mii \n urm`toarele [i tot a[a.

Ce a[tept`ri avea]i \nainte de lansare [i cât de mult v-au fost acestea dep`[ite?

R.M.: {tiam de la \nceput c` este un subiect care atrage aten]ia [i polarizeaz` opinii. Recunoa[tem c` am fost destul de pruden]i \n ceea ce prive[te pronosticurile. Chiar nu [tiam 100% care vor fi reac]iile \n pia]`. Credeam \ns` foarte tare \n idee, a[a c` nu am stat prea mult pe gånduri. Ne a[teptam s` existe parodii, poate chiar mai multe decåt au fost, [i comentarii care analizeaz` ideea din unghiuri diferite, unele relevante, altele nu. Ne a[teptam [i e firesc c` s-a \ntåmplat a[a. Cu adev`rat \ns`, surpriza a venit din avalan[a de telefoane, mailuri [i comentarii pozitive din partea oamenilor din industrie [i nu numai. Din punctul acesta de vedere, am fost foarte pl`cut surprin[i. Sute de vedete, oameni de PR, directori de companii sau agen]ii de publicitate, manageri de departament [i directori de crea]ie au crezut \n idee [i au sus]inut activ campania #suntuntaran.

Biz

61

STRATEGIE

Au fost [i reac]ii la care nu v-a]i a[teptat?

C.M.: Industria de comunicare [i advertising este una foarte competitiv` [i plin` de orgolii, a[a c` sunt rare ocaziile cånd o campanie este apreciat` sincer [i public, la scar` larg`.

Chiar am fost emo]iona]i c` mul]i dintre colegii no[tri de breasl` au contribuit activ \n campanie, postånd postere \n care recuno[teau c` sunt

fost highlight-ul zilei \n social media [i nu numai. Au ap`rut reac]ii pozitive, personalit`]ii, bloggeri sau vloggeri care s-au identificat instant cu demersul nostru [i au ajutat foarte mult la r`spândirea mesajului organic. |n acest moment avem 21.957 de men]iuni ale campaniei doar pe Facebook. Practic, din cei peste 23.500 de romåni \nscri[i \n campanie, mai bine de 90% au empatizat cu demersul

s` distribuie acest lucru c`tre lista lor de prieteni pe Facebook.

Ce v` dori]i pân` la urm` s` schimbe aceast` campanie?

C.M.: Nu suntem naivi, e foarte greu s` schimb`m o stare de fapt peste noapte. Putem \ns` \ncerca, ceea ce am [i f`cut. |n primul rånd, am vrut s` semnal`m o realitate [i s` tragem astfel un semnal de alarm` vizavi de

Roxana Memetea – Managing Partner, Costin Milu – Creative Director, Cora Diaconescu (pe scaun) – Head of Digital, Ioana Ghea]` – Senior Art Director, Claudia Nicolae – Senior Account Manager, Arnold Vieriu (pe scaun) – Social Media Strategist, Alex Deaconu – Art Director, Roxana }âmp`u – Managing Director

]`rani [i sus]inånd ideea prin sute de like-uri, share-uri [i comentarii pozitive.

Care au fost rezultatele monitoriz`rilor de dup` primele 24 de ore?

Dar rezultatele de acum?

R.M.: Rezultatele au fost surprinz`tor de bune la \nceputul campaniei. Peste 15.000 de men]iuni ale campaniei au ap`rut pe Facebook \nc` din prima zi [i peste 75 de tweet-uri [i post`ri pe Instagram. Practic, #suntuntaran a 62

Biz

nostru [i au ]inut s` \l fac` public prin share pe Facebook. Momentan avem peste 130 de apari]ii \n presa online [i bloguri, aproape 200 de tweet-uri care vorbesc despre campania noastr` [i zeci de post`ri pe Instagram. Clipurile de campanie pe care le-am postat pe Facebook au stråns peste 166.000 de vizualiz`ri [i \n jur de 1.500 de share-uri. Partea de shareability ne bucur` foarte mult, deoarece \nseamn` c` am transmis mesajul \ntr-un mod clar, iar oamenii au sim]it nevoia

rela]ia noastr` cu trecutul [i s` reamintim romånilor c` ]`ran \nseamn` altceva, nu mitocan, b`d`ran sau nesim]it.

Vom vedea [i o continuare a campaniei?

R.M.: Avem cåteva posibile continu`ri. O s` st`m \mpreun` cu echipa Biz [i o s-o alegem pe cea mai relevant` pentru cauza noastr`, acea idee care ne poate emo]iona [i sensibiliza pe noi, ca romåni. Biz

LIFE

Fl`mânzi dup` flamanzi SUNT CONSIDERA}I INVENTATORII CARTOFILOR PR~JI}I {I SUNT RECUNOSCU}I PESTE TOT |N LUME PENTRU BEREA BUN~, CIOCOLATA {I GAUFFRELE DELICIOASE, DIAMANTE {I POLITIC~.

BINE A}I VENIT LA BRUXELLES, NOUA DESTINA}IE PREFERAT~ A ROMÂNILOR! DE OVIDIU NEAGOE

Biz

Foto: © Tupungato – Dreamstime.com

C

apitala Belgiei, Bruxelles, este noua destina]ie preferat` a românilor care c`l`toresc \n str`in`tate \n vacan]a de Pa[te, dup` cum arat` rezultatele unui studiu realizat de curând de eSky, una dintre cele mai puternice agen]ii de turism online din România. Ora[ul belgian a devansat Londra \n topul preferin]elor românilor, care a fost pe primul loc atât \n 2014, cât [i \n 2015. Clasamentul ora[elor \ndr`gite de români este completat de Roma – locul al treilea, cu o coborâre de un loc fa]` de 2015 –, unde vor c`l`tori 7,26% dintre cona]ionali, [i Madrid, unde vor merge 6,60% dintre c`l`tori. Tot pe harta destina]iilor viitoare ale românilor se mai afl` Viena (5,94%), Paris (4,29%) [i München (3,96%), ora[e care au ajuns pentru prima dat` \n clasamentul celor mai populare destina]ii pentru c`l`toriile de Pa[te [i 1 Mai. Ultimele dou` locuri sunt ocupate de Barcelona (locul 9 \n top) [i Vene]ia (locul 10), dou` destina]ii care au sc`zut \n popularitate comparativ cu anul trecut. Pe ]`ri, clasamentul este condus [i \n acest an de Italia, unde peste 23% dintre români vor vizita, pe lâng` Roma [i Vene]ia, ora[e precum Bologna sau Floren]a.

Clasamentul pe ]`ri continu` cu Germania, Marea Britanie, Spania [i Belgia. Biz

63

LIFE

Filmul unui festival de film TIFF A AJUNS LA O EDI}IE CARE SE ANUN}~ SPECIAL~ NU NUMAI DIN PERSPECTIVA FAPTULUI C~ VA FI UNA ANIVERSAR~, CI {I PRIN DOU~ NOUT~}I PE CARE ORGANIZATORII LE PREG~TESC: TIFF INSPIRATION ARENA {I O SERIE DE WORKSHOPURI DEDICATE MANAGEMENTULUI DE CINEMATOGRAF. DE LOREDANA S~NDULESCU

L

L-am \ntålnit pe Tudor Giurgiu, pre[edintele Transilvania International Film Festival (TIFF), \n martie, luna \n care, an de an \n ultimii 15, simte c`, din perspectiva festivalului pe care-l preg`te[te pentru \nceputul verii, timpul \ncepe s` nu mai aib` r`bdare. Edi]ia de anul acesta, a cincisprezecea, are loc \n perioada 27 mai – 5 iunie, a[a c` \n aceast` perioad` preg`tirile sunt \n toi. |nscrierile filmelor \n festival s-au \ncheiat de la \nceputul lunii martie, urmeaz` orele lungi de vizionare [i toate detaliile logistice [i administrative care fac din TIFF un reper pe scena festivalelor de profil [i evenimentul cultural al anului pentru Cluj, dar nu numai. Un studiu al Facult`]ii de Business din cadrul Universit`]ii "Babe[-Bolyai" evalueaz` la 7,5 milioane de euro impactul TIFF asupra economiei locale. |n ce stadiu sune]i cu preg`tirile pentru edi]ia de anul acesta a TIFF? Suntem \n perioada vizion`rii filmelor [i de confirmare a spa]iilor de desf`[urare a evenimentelor.

Avem confirmate numele pe zona de concerte, care ia amploare \n cadrul festivalului deoarece de cå]iva ani am observat c` \n Cluj, [i nu numai, exist` public pentru jazz, rock alternativ, cineconcerte – proiec]ii de filme mute cu acompaniament live. Avem o perioad` foarte intens`, lucr`m cu mult mai mul]i oameni fa]` de prima edi]ie din 2002, cånd \mi amintesc c` eram o ga[c` de 6-8 oameni care

64

Biz

f`ceam tot festivalul. Am c`utat recent ni[te poze pentru un album aniversar pe care vrem s`-l facem anul acesta [i culmea este c`, de[i echipa era mic`, s`lile erau pline \nc` de la \nceput. Acest festival a avut o [ans` mare, deoarece ne-am dus \ntr-un ora[ care iube[te filmul [i s-a ata[at de eveniment. Sunt mul]i oameni care [i-au p`strat biletele de intrare, afi[ele de la primele edi]ii, cred c` marea [ans` a TIFF-ului a fost dat` de ora[ [i oamenii din Cluj, care sunt iubitori de a merge la film. Am prieteni care \mi spun c` este acea dat` din an cånd le vin prietenii [i rudele din str`in`tate [i \[i pun apartamentul la dispozi]ie. Se creeaz` o stare pe care \mi este greu s` o exprim \ntr-un singur cuvånt. Clujul arat` cu totul altfel \n timpul festivalului.

Care sunt nout`]ile edi]iei aniversare?

Anul acesta vom organiza un workshop pentru oricine dore[te s` devin` manager de cinematograf.

Am \nceput \n urm` cu cå]iva ani campania “Salva]i Marele Ecran”, iar acum la Ministerul Culturii se caut` solu]ii pentru a moderniza [i digitaliza s`li. |n acest context ne-am propus s` facem un training care s` nu fie doar cultural, ci s` aib` [i o component` de business. Vrem s` aducem str`ini care conduc cinematografe \n Anglia, Fran]a, Italia [i s` chem`m oameni din toat` ]ara, o s` le acoperim cheltuielile, ca s` \nve]e ce \nseamn` s` conduci un cinematograf, care e dimensiunea cultural`, dar mai

Tudor Giurgiu

Fotografii: VALI MIREA

este membru al Academiei Europene de Film, fondator [i pre[edinte al Festivalului Interna]ional de Film Transilvania [i al Festivalului de Film Horror & Fantastic Lun` Plin`, fondator al casei de produc]ie Libra Film, al casei de distribu]ie Transilvania Film [i ini]iator al Galei Premiilor Gopo.

A debutat \n lungmetraj cu “Leg`turi boln`vicioase”, iar cel de-a doilea lungmetraj, “Despre oameni [i melci”, s-a bucurat de succes atât la nivel na]ional (filmul românesc cu cel mai mare num`r de spectatori \n 2012), cât [i interna]ional.

Printre filmele realizate \n calitate de produc`tor se num`r`: “Katalin Varga”, “Descoperirea European` a Anului”, “Misiunea directorului de resurse umane”, “Cenu[` [i sânge” [i “Undeva la Palilula”, \n regia lui Silviu Purc`rete. Cel mai recent film la care a fost produc`tor este “Breaking News”, \n regia Iuliei Rugin`, ce urmeaz` s` fie lansat \n aceast` toamn`. Filmul la care lucreaz` \n prezent ca regizor este “Apropierea”, un proiect care se anun]` diferit fa]` de tot ce a f`cut pân` acum.

Biz

65

LIFE

ales de business a acestui domeniu. Al doilea proiect nou este prima edi]ie a TIFF Inspiration Arena, pe 27 [i 28 mai, un eveniment care \[i propune s` reprezinte o punte \ntre industriile creative [i zona de business. Ne-am propus s` facem anual o conferin]` unde s` aducem modele inspira]ionale, speciali[ti din str`in`tate [i din Romånia, care s` prezinte leg`turile dintre cele dou` lumi: businessul [i industriile creative. Programul o s` includ` o zi de conferin]` [i o zi de ateliere de lucru. Consider`m ca va fi un bun “warm-up” pentru TIFF. |n afara filmelor \nscrise, programul TIFF include zeci de alte filme [i evenimente conexe. La Gil`u, la 15 km de Cluj-Napoca, se afl` un castel fabulos unde vom organiza evenimente de film [i muzic` legate \n special de Ziua Filmului Maghiar. De asemenea, anul acesta vrem s` organiz`m proiec]ii \n cartiere [i pe malul Some[ului.

TIFF 2015 \n cifre • 73.000 de bilete våndute • 110.000 de participan]i (incluzånd toate evenimentele gratuite, masterclass-urile, workshop-urile, lans`rile, expozi]iile, concertele, petrecerile) • 850 de profesioni[ti din lumea filmului invita]i • 400 de proiec]ii • 223 de filme din 60 de ]`ri

Cåt de mare a ajuns s` fie echipa TIFF? Am ajuns la o echip` de vreo 200 de oameni \n timpul festivalului, iar cu tot cu voluntari dep`[im 300 de persoane. |n echipa de baz` suntem 10 oameni care lucreaz` \n dou` birouri: Bucure[ti [i Cluj. |n Cluj, am \nchiriat o cas` \n centru, unde am \nfiin]at Casa TIFF, acolo se afl` un bistro [i un spa]iu de evenimente unde facem proiec]ii, avem cinemateca TIFF, punem spa]iul la dispozi]ia altor operatori sau organizatori de evenimente. Planul este s` dezvolt`m acolo un mic centru cultural, un hub de evenimente care \ncepe deja s` devin` viabil [i din punct de vedere financiar. Este important s` fim prezen]i \n centrul ora[ului tot timpul anului, nu doar pe durata festivalului.

Care a fost bilan]ul anului trecut?

Anul trecut am våndut peste 73.000 de bilete, a fost primul an cu o cre[tere de 8%. Conteaz` foarte mult c` oamenii \n]eleg c` este important s` pl`te[ti bilet pentru evenimente culturale, chiar dac` valoarea este mic`. Am adus peste 800 de str`ini, unii au venit cu filme, al]ii sunt profesioni[ti interesa]i de 66

Biz

businessul de film. Ceea ce se [tie poate mai pu]in este c`, dincolo de zona de prezentat, discutat [i premiat filme, TIFF are [i o component` de business foarte clar`, \n sensul c` invit`m produc`tori str`ini, distribuitori, agen]i de vånz`ri, oameni care cump`r` licen]e. Este o atmosfer` relaxat` \n care se discut` [i se \ncheie parteneriate.

Ce s-a schimbat cel mai mult \n ultimii ani \n munca de organizare a festivalului? |mi dau seama c` s-a produs o schimbare extraordinar` fa]` de primii ani, cånd filmele erau trimise pe pelicul`, \n role, ceea ce \nsemna cheltuieli enorme de transport. Fiecare film avea \ntre 5 [i 10 kilograme, pentru 200 de filme din toat` lumea costurile erau enorme. Acum cheltuim mai pu]in deoarece filmele vin pe un hard, dar a crescut presiunea pe departamentul tehnic. Avem un contract cu o companie din Hamburg care ne trimite o echip` de 10-12 oameni, a[a avem confortul psihic c` nu apare nicio problem` \n timpul proiec]iilor. La ora actual`, \ntr-un festival de film, organizarea la nivel de IT este extrem de important`. Ne-am dat seama c` lucrurile se schimb` [i c` trebuie s` fim preg`ti]i s` investim. O s` avem aplica]ie cåt mai "online [i mobile friendly", ca s` fie cåt mai simplu de achizi]ionat biletele, o s` avem de anul acesta [i code readere \n fiecare loca]ie.

Cånd se termin` [i cånd \ncepe munca pentru cåte o edi]ie?

Avem o perioad` de o lun` cånd ne mai relax`m, dar departamentele financiar [i administrativ lucreaz` toat` vara s` termine deconturile c`tre finan]atori, iar Mihai Chirilov, directorul artistic al festivalului, [i echipa lui \ncep s` c`l`toreasc` la Sarajevo, Vene]ia, \ncep festivalurile de toamn`. Cumva sentimentul c` festivalul s-a terminat este doar pentru unii, de fapt nici nu [tim care este zona cånd se \ncheie o edi]ie [i \ncepe alta. Trebuie s` fim preg`ti]i din toamn` cu idei pentru anul urm`tor, s` discut`m cu cei care de]in drepturile. De la a cincea edi]ie ne-am dat seama c` o sum` important` din bugetul festivalului se duce pe achizi]ia de drepturi de difuzare a filmelor.

Am realizat c` este mai eficient s` investim mai mult [i s` achizi]ion`m drepturile pentru o durat` mai lung` [i a[a s-a n`scut Transilvania Film.

Care este bugetul festivalului [i cum este acesta distribuit?

Cred c` procentual cele mai mari sunt cheltuielile cu transportul [i cazarea invita]ilor. Apoi salariile [i onorariile echipei, achizi]ionarea licen]elor pentru filme. |n ultimii ani, cheltuielile pentru partea tehnic` sunt

LIFE

tot mai importante. Pl`tim 100.000 de euro doar pentru serviciile firmei din Germania, dar este important s` lucr`m cu ni[te profesioni[ti [i s` nu st`m cu frica \n sån c` se stric` ceva. Bugetul total al festivalului este de 1,4 milioane de euro, din care aproximativ 55% sunt bani publici, 45% de la companii.

De cå]iva ani, avem [i o finan]are european` de vreo 70.000 de euro, printr-un program pentru festivaluri. Mi-a fost foarte greu s` adun bani pentru prima edi]ie, mul]i oameni nu au crezut \n festival. Atunci nici nu am avut de unde s` pl`tim salariile, toat` lumea a lucrat pro bono, dar ni s-a p`rut important ca organizare, ca model de business, cred c` acesta a fost [i secretul festivalului, nu a pornit de la o autoritate public`, ci de la ni[te pasiona]i de film, iar cei care au crezut foarte tare \n festival de la \nceput au fost cei din mediul privat. |n primii ani, finan]`rile proveneau \n propor]ie de 70% din me-

"Cine crede c` regizorul este soi de artist care st` \n copac, se gånde[te, face un film [i gata, se \n[al`. Regizorul, ca orice creativ, trebuie s`-[i cunoasc` publicul." diul privat, \n timp a ajuns s` fie apreciat [i a existat deschidere din partea autorit`]ilor. Anul acesta este primul an cånd Ministerul Culturii a anun]at din martie finan]area pentru festival, astfel \ncåt putem s` facem planuri, s` semn`m contractele. |mi amintesc c` au fost ani cånd semnam contactele cu dou` zile sau o zi \nainte s` \nceap` festivalul, ceea ce ne d`dea o stare de incertitudine total`. Se pare c` se schimb` lucrurile \n bine.

Ce \nseamn` s` fii regizor azi?

Chiar dac` \n Romånia lucrurile acestea se simt mai greu, \mi dau seama c` societatea \n care tr`im se schimb`, businessul de film se schimb`. Cine crede c` regizorul este soi de artist care st` \n copac, se gånde[te, face un film [i gata, se \n[al`. Regizorul, ca orice creativ, trebuie s`-[i cunoasc` publicul.

Cånd \ncepi s` scrii un proiect trebuie s` [tii foarte bine cum s` atingi publicul respectiv. Mecanica meseriilor noastre, [i nu este vorba numai de film, s-a schimbat foarte mult \n ultimii ani, deci cred c` este foarte bine s` \nv`]`m unii de la al]ii sau cel pu]in s` existe acest schimb de experien]`. Biz Biz

67

LIFE

|n rând cu Lumia de business LA JUM~TATEA ACESTEI LUNI MICROSOFT ROMÅNIA A LANSAT NOUL LUMIA 650, CEL MAI SUB}IRE TELEFON DIN PORTOFOLIU, CARE SE BUCUR~ DE UN DESIGN SOFISTICAT {I OFER~ SIGURAN}~ {I PRODUCTIVITATE LA UN PRE} ACCESIBIL. DE OVIDIU NEAGOE

M

icrosoft a lansat recent pe pia]a din România modelul Lumia 650, un smartphone dezvoltat pentru oamenii de afaceri [i fanii sistemului de operare Windows. Noul gadget aduce for]a sistemului de operare Windows 10 \n buzunarele utilizatorilor [i ofer` capacit`]i de productivitate avansate [i

68

Biz

protec]ie \mpotriva amenin]`rilor actuale de securitate cibernetic`. Smartphone-ul are o carcas` din aluminiu elegant` ce m`soar` numai 6,9 mm grosime, ceea ce face din Lumia 650 cel mai sub]ire telefon din gama gigantului din Redmond. Ecranul de 5 inci ofer` o experien]` de vizionare mai pl`cut` [i o claritate

\mbun`t`]it` a imaginii, chiar [i \n lumina direct` a soarelui. Dispozitivul este perfect pentru desf`[urarea activit`]ilor curente de afaceri, datorit` securit`]ii oferite de Windows10 Mobile. |n România, clien]ii pot achizi]iona Lumia 650 de la oricare dintre operatorii de telefonie mobil` [i din majoritatea re]elelor de retail. Biz

LIFE

Performan]a, o joac` de copii BenQ vine cu ve[ti bune pentru to]i pasiona]ii de jocuri din România, odat` cu lansarea celui mai performant monitor pentru gaming competitiv pe console – modelul RL2460HT. Dispozitivul a fost creat special pentru a oferi cele mai \nalte standarde \n materie de jocuri [i a fost realizat \n colaborare cu celebrul gamer Justin Wong. Monitorul are o garan]ie de 36 de luni [i este disponibil la un pre] recomandat la raft de 1.049 lei.

Un as \n aspirat

Antrenamente cu coloan` sonor` Dac` sunte]i un pasionat de jogging [i v` antrena]i cu muzic`, este bine s` [ti]i c` Panasonic a lansat o gam` nou` de c`[ti care ofer` o calitate audio excep]ional`. C`[tile sunt concepute special pentru fitness sau pentru divertisment la domiciliu. Acestea nu doar arat` [i sun` extraordinar, dar [i ofer` o fixare ferm` pe ureche, pentru a rezista mi[c`rilor energice. Sunt elegante, \ncorporeaz` o gam` de tehnologii audio extrem de avansate [i ofer` performan]e sonice de \nalt` rezolu]ie.

Produc`torul de aparate electrice [i electrocasnice Miele a lansat la \nceputul acestei luni pe pia]a din România aspiratorul Complete C3 Comfort Boost Ecoline, dotat cu func]ia de aspirare automat` Boost.

Puterea aspiratorului este de 800 W, iar prin func]ia Boost utilizatorii pot activa automat puterea de 1.200 W pentru 20 de secunde. Func]ia poate fi utilizat` de trei ori consecutiv pentru un plus de aspirare a covoarelor.

Aniversare de nota zece Produc`torul japonez de automobile Honda a lansat prototipul celei de-a zecea genera]ii de Civic, la Salonul Auto de la Geneva. Vedeta standului niponilor de la Geneva a oferit indica]ii pre]ioase referitoare la felul \n care va ar`ta urm`toarea genera]ie Civic: ma[ina va fi cu 30 mm mai lat`, cu 20 mm mai joas` [i cu 130 mm mai lung` fa]` de modelul pe care \l \nlocuie[te. Noul model Civic Hatchback va fi disponibil pe pia]a din Europa din primul trimestru al anului viitor.

Biz

69

LIFE

SAVOARE JAPONEZ~ |N MICUL PARIS GURMANZII CARE VOR TRECE PRAGUL RESTAURANTULUI YOSHI VOR PUTEA DESCOPERI, CHIAR |N CENTRUL BUCURE{TIULUI, SAVOAREA {I ATMOSFERA |NDEP~RTATEI JAPONII. Cei care iubesc preparatele s`n`toase [i savuroase \n acela[i timp, dar nu au avut ocazia s` \ncerce \nc` bucate japoneze chiar \n }ara Soarelui R`sare trebuie s` [tie c` soarele poate ie[i [i pe strada lor chiar \n inima Bucure[tiului, printr-o simpl` vizit` la restaurantul japonez Yoshi. Aici sunt a[tepta]i s` deguste preparatele alese pe sprâncean` de chef Vova Curnic, un veteran cu o experien]` de peste 12 ani \n buc`t`ria japonez`. Yoshi, care se poate traduce prin “noroc”, se bucur` de un meniu savuros [i complex, care include [i o selec]ie de supe gustoase: Kinoko Miso, Tempura Wanko Udon sau Kinoko Surinagashi. Printre re]etele apreciate se mai num`r` codul negru \n stil japonez cu sos Miso, coada de langust`, carnea de vit` Wagyu, foie gras cu sos de zmeur` [i fructe de p`dure. |n aceast` perioad`, preparatul “vedet`” al Yoshi, adic` cea mai comandat` farfurie, este lavracul chilian, atât sashimi, cât [i g`tit la teppanyaki. Yoshi - Sushi & Teppanyaki are trei zone distincte, respectiv dou` mese teppan, unde clien]ii se pot bucura de spectacole culinare live, o sal` eco-friendly luminoas` de 45 de locuri, cu pere]i [i mobilier executate \ntr-un stil ce aminte[te de o pia]` japonez` de pe[te, [i o teras` generoas` [i confortabil` pentru zilele toride de var`. (L.S.)

Foto: VALI MIREA

Strada Banu Antonache, nr. 40 - 44

70

Biz

www.restaurantyoshi.ro

LIFE

Managerul fericirii CLIENT HAPPINESS MANAGER SCRIE PE CARTEA DE VIZIT~ A DANEI GA}E {I NU ESTE VORBA DE O DENUMIRE LA |NTÅMPLARE, CI DE O |NTREAG~ FILOSOFIE DE BUSINESS A FIRMEI DE CURIERAT SAMEDAY, CE SE REFLECT~ {I |N RESTUL FUNC}IILOR DE}INUTE DE ECHIPA DE MANAGEMENT A COMPANIEI. DE LOREDANA S~NDULESCU

Q

Quality & Efficiency Manager, Financial Health Manager sau General Performance Manager sunt cåteva dintre titulaturile cu care se prezint` oamenii de la Sameday Courier, o companie antreprenorial` romåneasc`, prima lansat` pe ni[a curieratului rapid, axat` pe livrarea la destinatar a expedierilor \n ziua prelu`rii acestora, indiferent c` este vorba de transport la nivel local, na]ional sau interna]ional.

Dana Ga]e este Client Happiness Manager. |n esen]`, jobul s`u seam`n` cu cel al unui Client Service Manager, \ns` merge mai departe de grani]ele clasice.

Are grij` ca fiecare client s` fie fericit \n orice punct de interac]iune cu compania, de la primul e-mail sau telefon pån` la comanda transmis` curierilor [i confirm`rile de primire. Func]ia \n sine stårne[te un zåmbet oricui \i vede cartea de vizit` sau semn`tura din e-mail, \ns` activitatea pe care o depune zi de zi este cåt se poate de serioas`. “|n ziua de azi, din punctul de vedere al aspectelor ce ]in de client service, diferen]ierea \ntre firme nu se mai pune \n termeni de a livra ce ai promis, ci de a livra peste ceea ce se a[teapt` clientul s` primeasc`”, \[i explic` Dana Ga]e func]ia, pe care o define[te ca fiind precum cea a unui avocat al clientului \n cadrul companiei.

Dana Ga]e, 31 de ani, are o experien]` de aproximativ 12 ani \n domeniul serviciilor de curierat rapid, timp \n care a trecut prin toate etapele muncii de profil.

Absolvent` a Facult`]ii de Administra]ie [i Afaceri din cadrul Universit`]ii din Bucure[ti, a \nceput s` munceasc` din anul II de facultate pe postul de ofi]er rela]ii cu clien]ii. Nu \[i mai aminte[te cu exactitate cum a decurs prima zi de munc`, dar \[i aduce aminte de echipa de acolo [i de numeroasele informa]ii pe care le-a acumulat. }ine minte cum, la fiecare comand` pe care o prelua, \l

72

Biz

Biz

73

Fotografii realizae de VALI MIREA la Distrikt 42

LIFE

\ntreba pe coordonatorul curierilor unde este strada respectiv`. A ajuns s` cunoasc` Bucure[tiul extrem de bine, iar acum este de ajuns s`-i spui numele unei companii [i \]i d` instant adresa. Ulterior, a realizat c` poate face [i vånz`ri, PR sau marketing. Curioas` din fire, a \ncercat s` descopere treptat fiecare activitate \n parte. Acum se måndre[te cu faptul c` a trecut prin toate departamentele unei companii de curierat – de la preluarea comenzilor telefonice, vånz`ri [i client service pån` la livrarea coletelor [i emiterea facturilor. Asta a ajutat-o s` \n]eleag` imaginea de ansamblu a businessului [i s` g`seasc` cea mai bun` abordare \n rela]ia cu clien]ii. Se implic` \n mod constant \n modul \n care sunt duse la bun sfår[it serviciile oferite, indiferent c` este vorba de livr`ri clasice de curierat sau de servicii tailor-made, ]ine leg`tura [i se \ntålne[te zilnic cu clien]ii, dar se implic` [i \n discu]iile de vånz`ri cu poten]iali clien]i.

Lansarea pe pia]` a unui concept nou, respectiv ni[a serviciilor cu livrare \n aceea[i zi la nivel local, na]ional [i interna]ional pe care a intrat Sameday, este o sarcin` dificil`, \ns` cu o abordare distinct`, rezultatele pot fi pe m`sur`. “|n loc s` concur`m direct cu marii juc`tori, schimb`m terenul de joc [i modalitatea de abordare [i rela]ionare cu clien]ii”, explic` Dana Ga]e esen]a strategiei pe care se dezvolt` compania. Sameday Courier nu ofer` servicii de curierat, ci o livrare \n aceea[i zi sau livrarea de care ai nevoie, \n intervalul de timp \n care ai nevoie. Aceast` subtilitate duce la un factor distinct de diferen]iere. Biz 74

Biz

Biz

75

LIFE

E timpul pentru o nou` clas` O MA{IN~ PENTRU CEI CARE APRECIAZ~ LUXUL DAR VOR S~ SIMT~ {I PL~CEREA DE A CONDUCE? MERCEDES CLASA E, AJUNS LA A ZECEA GENERA}IE, PROMITE S~ OFERE EXACT ACEST LUCRU. {I CEVA PE DEASUPRA. DE GABRIEL BÂRLIG~

S

ofisticat`, elegant` [i sportiv` – a[a caracterizeaz` Mercedes noua clas` E, care a debutat la \nceputul lunii [i pe pia]a din România. {i vine cu trei linii de echipare: Exclusive, AMG [i Avantgarde. Oare cum o s` le deosebim? Un prim indiciu va fi steaua Mercedes, care la modelul standard [i la Exclusive se afl` pe capot`, iar la Avantgarde [i AMG deasupra grilei. Grila fa]` este un alt element diferen]iator, fiecare versiune având propriul design.

Gama de motoare ofer` [i ea câteva op]iuni.

Avem un motor turbo pe benzin`, E 220, cu patru cilindri, care dezvolt` 184 CP, [i dou` op]iuni diesel – E 220 d \n patru cilindri, de 195 CP, [i cea mai puternic` variant` de motor diesel, cu [ase cilindri, E 350 d, ce \ncorporeaz` sistemul SCR [i furnizeaz` o putere total` de 258 CP [i un cuplu de 620 Nm. Mercedes a oferit

76

Biz

detalii [i despre o versiune hibrid, E 350 e, care ar urma s` dezvolte 279 CP din combina]ia dintre motorul turbo pe benzin` [i unul electric.

Toate modelele sunt echipate cu noua transmisie automat` \n nou` trepte 9G-TRONIC, care faciliteaz` schimbarea rapid` a vitezelor [i tura]ii reduse ale motorului, fapt care are un efect benefic asupra cre[terii eficien]ei [i reducerii nivelelor de zgomot. Pre]urile pentru noua Clas` E \ncep de la 41.995 de euro f`r` TVA pentru E 220 d, 49.195 euro f`r` TVA pentru E 350 d [i 39.595 euro + TVA pentru E 200.

Unul dintre ajutoarele [oferului este sistemul Drive Pilot, un pas f`cut de Mercedes-Benz

c`tre condusul autonom, ce include \n premier` un sistem de asisten]` pentru schimbarea benzilor cu radar [i camer`, care poate conduce autovehiculul pe banda selectat` de [ofer - de exemplu, \n dep`[iri. Distance Pilot Distronic poate s` men]in` distan]a corect` fa]` de autovehiculele din fa]`, cât [i s` le urm`reasc` cu o vitez` de pân` la 210 km/h. Biz

ATINGERE DELICAT~ |n premier` la un autovehicul de serie, avem butoane de comand` cu tehnologie touch amplasate pe volan.

Ca [i ecranul unui smartphone, acestea r`spund precis unor mi[c`ri de glisare orizontale sau verticale, permi]창nd controlul asupra sistemului multimedia f`r` a lua m창na de pe volan. Comenzile suplimentare ale sistemului multimedia sunt oferite sub forma sistemului de control vocal Linguatronic, a unui touchpad [i a unui controller amplasate \n consola central`, care pot recunoa[te [i scrisul de m창n`.

Biz

77

LIFE

Biz Apps DESCARC~, FOLOSE{TE, FII MAI PRODUCTIV

Zâmbi]i la poz`!

CEL MAI SUB}IRE SMARTPHONE CU ZOOM OPTIC 3X {I CAMER~ DE 13 MEGAPIXELI VINE DE LA ASUS {I SE NUME{TE, CUM ALTFEL, ZOOM. GRANI}A DINTRE SMARTPHONE {I CAMERE FOTO PERFORMANTE DEVINE TOT MAI... SUB}IRE. DE GABRIEL BÂRLIG~

L

a Asus ZenFone Zoom, sub]irimea este de numai 5 mm la margini.

Designul modelului ZenFone Zoom este inspirat de camerele foto DSLR, având butoane dedicate pentru declan[ator [i \nregistrare. Focalizarea laser asigur` un cadru clar \n numai 0,03 secunde.

Japonezii de la Hoya au creat un sistem optic cu 10 elemente, \n care sticla, lentilele sintetice [i cele prismatice sunt configurate \ntr-un aranjament cu dou` prisme, de tip periscop, pentru a maximiza cantitatea de lumin` [i pentru fotografii de cea mai bun` calitate posibil`. |n plus, \n proiectarea celui mai sub]ire smartphone din lume cu zoom optic 3X, inginerii de la Asus au rotit mecanismul cu lentile pentru a ob]ine

78

Biz

forma compact`. Sistemul optic este cuplat cu un senzor de imagine Panasonic SmartFSI, pentru a capta mai mult` lumin` [i mai mult` culoare.

Camera principal` este asistat` de un bli] Real Tone dual-LED ce creeaz` o iluminare cât mai natural`, combinând lumina galben` cu cea alb`, dar \n pachetul ZenFone Zoom este inclus [i bli]ul miniatural ZenFlash.

Smartphone-ul Asus are un procesor Intel Atom quad-core, bazat pe arhitectura Silvermont pe 22 nm, are 4 GB de memorie RAM DDR3 [i spa]iu de stocare de pân` la 64 GB. Bateria litiu-polimer de 3.000 mAh dispune de tehnologia exclusiv` ASUS BoostMaster, care poate re\nc`rca bateria de la zero la 60% \n numai 39 de minute. Biz

COMUNICARE

C~L~TORII

BumbliDore

Guides

by Lonely Planet

O altfel de re]ea social`, care permite crearea unui profil [i introducerea filmului, melodiei sau c`r]ii preferate, iar apoi pute]i vedea ce alegeri au f`cut al]i utilizatori [i pute]i alege pe cine urm`ri]i pe baza acestor preferin]e. F`r` mesaje sau prieteni, doar preferin]e.

Celebrele ghiduri Lonely Planet pentru ora[e sunt disponibile [i pe smartphone.

Aplica]ia gratuit` include peste 30 de ora[e din Europa, Asia [i cele dou` Americi, dar lista va fi actualizat` permanent.

G`si]i ponturi de c`l`torie, locuri de vizitat, restaurante, hoteluri, dar, mai ales, h`r]i offline.

FOTO

PRODUCTIVITATE

infltr

Translate Keyboard

Filtrele foto sunt deja obi[nuite, dar aceast` aplica]ie v` permite s` le aplica]i \nainte s` face]i fotografia.

Astfel, pute]i s` prelucra]i poza chiar \nainte s-o face]i, pentru a vedea ce filtru pune cel mai bine \n valoare imaginea pe care dori]i s-o imortaliza]i.

Este o tastatur` inteligent`, care traduce instant \n 90 de limbi [i poate fi folosit` direct \n orice aplica]ii – Facebook, Twitter, WhatsApp, iMessage, mail, Viber, Instagram, SnapChat [i nu numai. Poate fi folosit` [i pentru a \nv`]a limbi str`ine.

LIFE

“|mi fac tot timpul o list` to do” Adela Udrea Partener [i avocat la Marko & Udrea Attorneys-at-Law

“|ncerc s` dedic weekendul familiei, precum [i preocup`rilor mele extraprofesionale.

Totu[i, acest lucru nu este \ntotdeauna posibil, mai ales datorit` faptului c`, \n calitate de partener, am responsabilitatea direct` a calit`]ii muncii noastre [i respect`rii deadline-urilor fa]` de clien]i.”

|mi \ncep ziua: |n jurul orei 07:00, cu un “Mama, vino!”, rostit pe un ton autoritar de b`ie]elul meu de doi ani [i opt luni, [i continu` cu citirea unei povestiri dintr-o carte cu benzi desenate, de obicei “Tartarin din Tarascon”. B`ie]elul nostru are grij` s` nu iroseasc` nicio clip` dintre cele petrecute de noi cu el diminea]a pentru chestii care nu suport` amânare, gen sp`lat pe din]i, schimbat etc.

Ritualul preferat de diminea]a: |mi place mult s` iau micul dejun \mpreun` cu so]ul meu [i \ncerc`m s` nu-l rat`m, exceptând situa]iile \n care suntem \n criz` de timp sau avem vreo \ntâlnire la prima or`. Momentul cel mai pl`cut este atunci când bem cafeaua \mpreun`, dup` terminarea micului dejun, [i \l provoc`m pe b`ie]elul nostru, care a \nceput s` vorbeasc`, s` spun` ce \i trece prin minte sau vorbim despre planurile pentru ziua respectiv`.

Primul lucru f`cut la birou: Beau o cafea \n timp ce citesc

80

Biz

presa online [i mesajele e-mail primite. M` intereseaz`, \n special, politica intern` [i interna]ional`, precum [i informa]iile de natur` economic`.

La o zi de munc` a[ schimba: Dac` este ceva despre care \mi amintesc cu pl`cere din copil`rie, aceea este senza]ia c` timpul avea mai mult` r`bdare cu noi. De[i sunt o persoan` activ`, nu-mi place faptul c`, \n general, fac lucrurile contra cronometru, c` via]a [i-a pierdut o anumit` tihn`. De aceea, mi-ar pl`cea ca \ntr-o zi obi[nuit` de munc` s` pot avea momente de gra]ie \n care s` stau, de exemplu, \ntr-o cafenea sau s` m` plimb \ntr-un parc cu o persoan` drag`, bucurându-m` de frumuse]ea naturii, sau a oamenilor, f`r` s` am presiunea timpului [i a ceea ce am de rezolvat \n ziua respectiv`.

Cum s` fim mai eficien]i la birou: |mi fac tot timpul o list` de to do-uri, atât din punct de vedere profesional, cât [i administrativ, cu deadline-uri clare,

pe care o adaptez \n fiecare zi \n func]ie de ceea ce intervine neprev`zut [i \mi propun, \n mod realist, s` finalizez un num`r limitat de subiecte din lista respectiv`. Atunci când este vorba despre un subiect complex, \mi propun s` finalizez un num`r de aspecte \ntr-un anumit interval de timp [i, din ra]iuni de eficien]` [i continuitate, \ncerc s` nu m` \ntrerup din lucru \n perioada respectiv`. |mi \nchei ziua de munc`: Cam o dat` pe s`pt`mân` reu[esc s` merg la zumba, activitate care m` relaxeaz` foarte mult pentru c` \mbin` mi[carea cu dansul, sau la piscin`, iar \n rest merg direct acas` unde, de ceva timp, b`ie]elul nostru cel mare m` a[teapt` \mpreun` cu fratele lui mai mic, care, de[i este bebelu[, a \nceput deja s` descopere lumea [i s` aib` nevoie de distrac]ie. |ncepe joaca, cina, apoi ritualul de dinaintea culc`rii: sp`lat, muzic`, poveste de sear`. |n zilele bune, \mi mai r`mâne pu]in timp [i pentru mine. Biz