Biz 294

Biz

www.revistabiz.ro

Special Oamenii care pun România pe harta lumii

Nr. 294 • 6 - 23 mai 2016 • 14 lei

TEHNOLOGIE Galaxia accesoriilor inteligente

B~NCI Tehnologia schimb` radical marketingul bancar

MANAGEMENT

COMPANII Cum se transform` gigan]ii tech pentru a supravie]ui

Cum \]i preg`te[ti compania pentru criz`

ANTREPRENORUL SCHIMB~RII Nr. 294

Radu Timi[ este antreprenorul mereu preg`tit s` schimbe totul, când totul se schimb`. A[a a construit un business de peste 100 de milioane de euro.

EDITORIAL

www.revistabiz.ro

Redactor-[ef Marta U[urelu Redactor-[ef adjunct Gabriel Bârlig` Senior Editori Ovidiu Neagoe – resurse umane Loredana S`ndulescu – marketing Ovidiu Vitan – interna]ional Alexandru R`descu – tehnologie Jurnali[ti Oana Voinea – finan]e, companii Lelia Petrescu – companii Colaboratori Paul Garrison Paul J.R. Renaud Adrian Stanciu Cristian Manafu Fotograf Vali Mirea Director publicitate & evenimente Giuseppina Burlui Manager de publicitate & evenimente Simona Andrei Art Director Lumini]a R`ileanu Prelucrare foto & prepress Aurel {erban Produc]ie [i distribu]ie Dan Mitroi

Biz Agency Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 34 94 01 Fax: 0371 60 20 79 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

ISSN 1454-8380

|mblânzitorii schimb`rii

A

ud deseori c` antreprenorii români au tendin]a s` ]in` totul \n mân`. C` sunt genul de st`pâni pe mo[ie care decid, de cele mai multe ori, pân` la cele mai mici detalii \n companie. To]i speciali[tii spun c` nu este bine. C` managementul de succes \nseamn` delegare. C` o afacere merge bine atunci când ea func]ioneaz` [i f`r` antreprenor.

Sunt de acord cu toate aceste idei, dar [tiu cât de greu ajungi de la teorie la practic`. {tiu cum este s` fii antreprenor \n România [i cât de lung este drumul pân` ajungi s` delegi [i s` ai \ncredere s`-i la[i pe ceilal]i s` decid` pentru afacerea ta. Este un drum care fie te c`le[te, fie te d`râm`.

Da, nu este u[or s` fii antreprenor, cum nu este u[or nici s` g`se[ti oameni buni pentru echipa ta. Iar o echip` se sudeaz` \n timp [i, pân` ajungi \n acel punct, inevitabil colaborezi [i cu oameni care se mul]umesc cu "merge [i a[a" sau care nu \n]eleg conceptul de integritate ori c` [i de presta]ia lor depind compania [i locul lor de munc`.

Un business are nevoie de angaja]i preg`ti]i, [i aici m` refer \n special la contabili [i la juri[ti.

Oameni care ar trebui, \n teorie m`car, s` te ajute s` ]ii businessul din punctul de vedere al fiscalit`]ii [i documentelor. Nu [tiu, din p`cate, niciun antreprenor care s` nu fi trecut m`car o dat` prin co[marul de a avea un contabil capabil doar s` \ncurce totul sau s` distrug`, de multe ori, mare parte din construc]ia antreprenorului.

Nu [tiu nici asocia]i care se \n]eleg bine sau top manageri care s` pun` la fel de mult suflet cât un antreprenor. {tiu \ns` mul]i oameni care consider` c` [tiu mai bine [i cred c` ar putea schimba noaptea \n zi dac` ar fi \n locul t`u. Oameni care sunt curajo[i ca angaja]i, f`r` s` se gândeasc` la rezultate, dar care n-au curaj s` se lanseze pe cont propriu.

Nu este u[or s` fii antreprenor. S` vezi \n fiecare lun` câte taxe ai de pl`tit, de[i [tii bine c` nu vei avea niciun sprijin de la stat. Nici când concuren]a \]i râde \n fa]`, c` e[ti fraier c` pl`te[ti. Sau când pe statul de plat` e[ti mereu trecut ultimul.

Sun` trist [i dezarmant, dar este real. Este o parte din stresul care reu[e[te s` usuce antreprenorii [i s` s`deasc` riduri adânci pe frunte.

Doar dup` ce treci prin toate, [i nu [tiu pe nimeni care a reu[it s` aib` un business f`r` probleme, reu[e[ti s` ajungi \n momentul \n care pui afacerea pe roate [i \ncepi s` te gânde[ti cu adev`rat la dezvoltare. |]i faci branding, strategii [i planuri pe termen mediu. Atunci [tii ce echip` ai, pe cine te po]i baza [i dac` po]i delega.

Atunci po]i gândi afacerea ta la alt nivel. Pân` atunci \ns`, trebuie s` ]ii totul \n mân` [i s` te asiguri c` ai unde veni la lucru a doua zi.

Marta U[urelu, Redactor-{ef Biz

Tipografie

Biz

1

SUMAR Pagina 34

Biz 294

Pagina 24

START

4 Dezvoltare \n dou` viteze 6 Portretul [efului român 7 O lansare cu buchet 8 |ntoarcere la creditarea \n lei 10 Prim`vara schimb`rilor \n telecom

COVER STORY

12 Antreprenorul schimb`rii

ANTREPRENORIAT

22 Pasiune pentru un business de mod` 24 Antreprenoriat ie[it din joc 28 {coal` romåneasc`, standarde europene 30 Fr`]ia berii artizanale 32 Rodul unei strategii atent planificate Pagina 72

TECH

34 Ghid de supravie]uire pentru gigan]ii tech 38 Zebra care cucere[te Europa 40 O galaxie de gadgeturi

IMOBILIARE Pagina 12

44 Mobilizare \n imobiliare 46 Ce caut` un mall la Obor?

FINAN}E

48 B`ncile \n era real time marketing 50 Napoleon vorbe[te zilnic la TV

STRATEGIE

52 Cum \]i preg`te[ti compania pentru criz`?

56 Oameni care pun România pe harta lumii

LIFE

Pagina 64 2

Biz

63 Drumul vinului 64 Teatru pentru azi [i mâine 66 Australia, modelat` de un arhitect român 70 Paginile unui muzeu \n aer liber 72 Filmul unei film`ri la \n`l]ime 74 Primul “open kitchen” din Bucure[ti 76 Luxul \n stil suedez 78 Când tehnologia nu are margini 80 Ramona Prodea: |ncep ziua cu ce e mai greu

START

Dezvoltare \n dou` viteze

Foto: © Ivaylo Sarayski – Dreamstime.com

ROMÂNIA CRE{TE, DAR CU VITEZE DIFERITE. DAC~ BUCURE{TI-ILFOV, TIMI{-ARAD {I CONSTAN}A SUNT REGIUNI UNDE BUSINESSUL ESTE PE UN TREND ASCENDENT, |N JUDE}E PRECUM VASLUI, BOTO{ANI, OLT SAU GIURGIU ECONOMIA LOCAL~ R~MÂNE LA P~MÂNT. DE OANA VOINEA

C

riza economic` a f`cut ca zonele industriale de tradi]ie, cu mari combinate siderurgice [i de exploatare a resurselor, precum Gala]iul [i Hunedoara, s` \[i piard` rolul important, iar exodul angaja]ilor s-a concentrat \n primul rând spre Occident, iar apoi spre zonele cu poten]ial, precum Bucure[ti-Ilfov, arat` o analiz` a KeysFin. Potrivit acesteia, num`rul [omerilor continu` s` se men]in` la un nivel ridicat, chiar dac`, aparent, a sc`zut puternic. Statisticile arat` c` num`rul de [omeri a ajuns la 592.094 \n martie 2016, iar rata [omajului a coborât la 6,4%, nivel minim de la jum`tatea anului 2009 \ncoace. Un nivel al ratei [omajului de 6,4%, calculat` dup` metodologia Biroului Interna]ional al Muncii (BIM), nu s-a mai \nregistrat din perioada mai-iunie 2009, arat` seriile statistice ale INS. Exper]ii atrag \ns` aten]ia c` este vorba

4

Biz

doar de cei care mai primesc indemniza]ii de la stat, nu [i de cei ie[i]i din plat`.

Anali[tii de la KeysFin atrag aten]ia c` România se \ndreapt`, \ncet dar sigur, c`tre o enclavizare economic`, \n care discrepan]ele economice la nivel regional risc` s` genereze situa]ii de risc social. Lipsa unei strategii concrete privind dezvoltarea regional` s-a tradus, astfel, \n depopularea unor zone din mediul rural [i accentuarea aglomer`rii urbane care tinde s` capete aspecte sufocante din anumite zone, precum Bucure[ti-Ilfov. “România se dezvolt` cu viteze complet diferite. Avem poli de cre[tere economic`, precum Bucure[tiIlfov, Timi[-Arad [i Constan]a, acolo unde businessul este pe un trend ascendent, avem apoi zone cu poten]ial [i o dezvoltare ceva mai temperat`, precum Bra[ov, Cluj, Arge[ [i Gala]i, [i un al treilea contingent de jude]e, din p`cate majoritar la nivelul României, acolo unde businessul stagneaz` sau chiar re-

greseaz`, cu consecin]e directe asupra nivelului de trai”, afirm` anali[tii de la KeysFin. |n schimb, arat` analiza, \n jude]e precum Vaslui, Boto[ani, Olt, Mehedin]i, Giurgiu, Ialomi]a, C`l`ra[i, Harghita, Covasna, S`laj economia local` este la p`mânt. Sunt zone monoindustriale \n care produc]ia industrial` este o himer`, comer]ul este afectat de veniturile mici ale popula]iei, iar perspectivele atragerii investitorilor sunt blocate de inexisten]a unor m`suri administrative menite s` ofere facilit`]i celor care vor s` deschid` unit`]i de produc]ie, indiferent de domeniu, consider` economi[tii de la KeysFin. Potrivit statisticilor citate de KeysFin, \n topul regiunilor cu cei mai mul]i angaja]i, zona Capitalei raporta 1.186.726 de salaria]i, urmat` de jude]ele Timi[ (186.918 angaja]i), Cluj, Bra[ov. La polul opus se aflau Mehedin]i, cu numai 19.507 salaria]i, Giurgiu, cu 21.617 angaja]i, [i Covasna, cu 28.656. Biz

START

Foto: © Valeriy Kachaev – Dreamstime.com

MONARHIA CRE{TE ECONOMIA Simbolul monarhiei britanice, regina Elisabeta a II-a, a s`rb`torit recent 90 de ani. Dincolo de rolul emblematic, casa regal` britanic` are [i o valoroas` contribu]ie economic`.

Compania de consultan]` de brand [i evaluare de business Brand Finance a calculat contribu]ia net` a monarhiei britanice la economia ]`rii la nu mai pu]in de 1,144 miliarde de lire numai \n 2016. Asta dup` ce s-au sc`zut toate costurile [i cheltuielile implicate de securitate [i \ngrijirea palatelor [i propriet`]ilor casei regale. Contribu]ia vine din stimularea turismului, pre]ul premium pentru brandurile agreate de Casa Regal` [i Foto: © Paul Reid – Dreamstime.com

Portretul [efului român

surplusul generat de propriet`]ile Coroanei (Crown Estate). Veniturile estimate pentru anii urm`tori vor fi \n cre[tere: 1,188 miliarde de lire \n 2017, apoi 1,203 miliarde de lire peste doi ani, 1,218 miliarde de lire \n 2019 [i 1,234 miliarde de lire \n 2020. |n acela[i timp, Brand Finance estimeaz` valoarea net` actual` a activelor intangibile ale casei regale britanice la 37,5 miliarde de lire sterline, iar dac` se adaug` activele fizice, inclusiv bijuteriile coroanei, valoarea total` ajunge la 58,5 miliarde de lire. “Regina Elisabeta conduce o familie regal` aflat` \n culmea popularit`]ii, de[i dezbaterea privind continuarea monarhiei ca form` de guvern`mânt viabil` \n secolul XXI va continua. Va fi interesant de v`zut dac` Charles [i William vor fi ni[te CEO la fel de eficien]i ai Casei Regale cum este regina”, a declarat David Haigh, director executiv al Brand Finance. (G.B.) 6

Biz

AUTORITAR, LE {TIE PE TOATE, CONDUCE CU MÂN~ FORTE – A{A A AR~TAT PÂN~ ACUM {EFUL ROMÂN. DAR LUCRURILE SE SCHIMB~, MAI ALES PENTRU CEI CARE VOR S~ FIE {I LIDERI. DE OVIDIU NEAGOE

D

oi economi[ti britanici, Vincent Edwards [i Peter Lawrence, au lansat de curând studiul “Management in Eastern Europe” prin care au ar`tat c`, \n România, \nc` exist` un stil de conducere preponderent autocratic, de tipul [efului atotputernic, care “le [tie pe toate”, ia decizii arbitrare [i a[teapt`. Mai mult, studiul arat` c` managerii din România adopt` un stil de conducere bazat pe conceptul de mân` forte, considerat cel mai potrivit pentru stabilitatea companiei.

Sigur, un astfel de stil produce stabilitate, dar garanteaz` oare [i succesul?

“Când vorbim de succes \n afaceri, tindem s` ne raport`m la departamentele de marketing, vânz`ri, finan]e [i tehnologie, \ns` a[ vrea s` uit`m de aceast` re]et` veche, deoarece cele mai multe organiza]ii e[ueaz`. Nu neap`rat din cauza acestor departamente, dar nici nu ob]in un avantaj competitiv dac` aplic` metodele bine cunoscute”, spune Jim Bagnola, trainer interna]ional cu o experien]` de peste zece ani \n lucrul cu managerii români.

Trainerul identific` la nivel global dou` mari sisteme de leadership: ega-

litarist – stil \n care managerul este un facilitator \ntre angaja]i – [i ierarhic – caz \n care managerul este puternic [i este totodat` conduc`torul. Pân` \n ultimii ani, \n România s-a adoptat stilul ierarhic, dar acest mod de a conduce este pe cale de a se schimba, odat` cu deschiderea fa]` de valorile occidentale. “|n ultima perioad`, am cunoscut mai mul]i manageri români care au adoptat un stil de mijloc, situat \ntre cele dou` extreme. De ce? Pentru c` \n 1989 s-au mutat din comunism \n democra]ie. Au adoptat engleza ca a doua, a treia sau chiar a patra limb`.

La fel ca olandezii, nu vorbesc doar o englez` excelent`, dar [tiu de asemenea [i multe alte limbi”, spune Jim Bagnola.

Acesta recomand` managerilor români un stil nou de a conduce, pe care \l denume[te “Leading is everybody's business”, care \nclin` spre stilul egalitarist, dar include [i elemente din cel ierarhic. Va vorbi despre acesta chiar trainerul, care se va afla \n România \n luna mai, pentru a sus]ine trei masterclass-uri \n ClujNapoca (24 mai), Timi[oara (27 mai) [i \n Bucure[ti (31 mai). Biz

START

O lansare cu buchet INDIFERENT C~ ESTE VORBA DESPRE UN PRÂNZ DE AFACERI, O CIN~ RELAXAT~ SAU DE UN PAHAR CU COLEGII {I PRIETENII DUP~ BIROU, WINESTONE VICTORIEI 37, UN RESTAURANT NOU, V~ A{TEAPT~ CU VINURI DE EXCEP}IE {I SOIURI RARE ROMÂNE{TI. DE OVIDIU NEAGOE

V

e[ti bune pentru pasiona]ii de vinuri rafinate [i exclusiviste. Chiar \n inima Bucure[tiului, \n incinta hotelului Novotel Bucharest City Centre [i-a deschis de curând por]ile Winestone Victoriei 37, restaurant [i wineshop care [i-a propus s` devin` un nou hotspot pentru via]a social` a capitalei. Aici, iubitorii de vinuri vor descoperi vinuri de excep]ie, soiuri române[ti rare de la crame exclusiviste, dar [i un meniu agreabil. Cei care vor trece pragul restaurantului vor avea ocazia s` deguste tapas, platouri de mezeluri [i brânzeturi interna]ionale ori preparate inspirate din buc`t`ria francez` [i regional`. Pâine din maia cu o crust` crocant` [i un gust pe m`sur`, dar [i bucate tradi]ionale române[ti precum mici, coaste sau mur`turi sunt alte vedete din meniul proasp`tului restaurant.

Chiar dac` preparatele din farfurii vor cuceri chiar [i pe cei mai preten]io[i gurmanzi, totu[i sub lumina reflectoarelor, aici, se afl` vinurile, care domin` vizual [i

spa]iul. Cei afla]i \n c`utarea unor gusturi noi sunt \n locul perfect la Winestone, pentru c` aici vor putea g`si atât vinuri care provin de la crame mici, exclusiviste, cât [i vinuri renumite, de la crame interna]ionale celebre. Toate vinurile pot fi degustate [i la pahar sau pot fi cump`rate din magazinul de vinuri, al`turi de pâinea Winestone, de ulei de m`sline organic [i de o mic` selec]ie de delicatese române[ti tradi]ionale produse la Saschiz.

Ca s` v` face]i o idee despre plaja larg` disponibil` la wineshop, este bine s` [ti]i c` ve]i mai g`si [i alte produse inedite precum marmelad` de ceap` ro[ie (14 lei), sirop de vanilie (19 lei), zacusc` de vinete [i de ciuperci sau dulcea]` de ardei iute sau gemuri de afine, de soc, de rubarb`. “Vrem s` fim una din adresele preferate pe Calea Victoriei pentru cei care vor s`-[i \mbog`]easc` via]a cu momente [i experien]e frumoase, indiferent c` e vorba de un prânz de afaceri, de o pauz` de cafea sau de o cin` \n inima C`ii

Victoriei”, spune Frank Reul, Area General Manager pentru AccorHotels România, care opereaz` restaurantul. “Winestone Victoriei 37 are un meniu simplu, cu ingrediente de calitate [i influen]e de sezon, «vedeta» noastr` fiind selec]ia creativ` de vinuri române[ti de la crame mici [i exclusiviste (Stirbey, Bauer, Lacerta, SERVE, Petro Vaselo), al`turi de vinuri interna]ionale renumite”, adaug` Frank Reul.

Restaurantul are un design ce aduce o succesiune de spa]ii expuse [i de “col]i[oare” intime, \n care oaspe]ii pot savura pe \ndelete mâncarea, vinul sau compania.

Clien]ii restaurantului au acces gratuit \n parcarea subteran` a hotelului. Un alt avantaj sunt pre]urile, nea[teptate pentru un local amplasat \ntr-un hotel premium: pe lång` meniul á la carte clien]ii sunt \ntâmpina]i [i cu o ofert` special` business lunch de 24 de lei. Pentru rezerv`ri: 021.308.8551, program: 08:00 – 1:00, adresa: Calea Victoriei 37B. Biz Biz

7

START

|ntoarcere la creditarea \n lei

B

`ncile din Romånia aveau la sfår[itul lunii martie un stoc de credite de 216,3 miliarde de lei, \n cre[tere cu 2,8% fa]` de aceea[i lun` din 2015, potrivit datelor BNR. Creditele \n lei au avansat cu 20,2% la 113,8 miliarde lei, cre[tere sus]inut` de accelerarea cererii interne, ameliorarea veniturilor [i nivelul redus al ratelor de dobând`.

Dac` ne uit`m doar la \mprumuturile \n lei acordate popula]iei, cre[terea este [i mai spectaculos – cu 34,4% peste nivelul de acum un an. |n ceea ce prive[te creditele \n lei acordate persoanelor juridice, cre[terea \nregistrat` la finele lunii martie a fost pu]in peste 9%. |n schimb, creditele \n valut` \nregistrau la finele lunii martie un sold de 102,4 miliarde lei, \n sc`dere cu 11,5% fa]` de martie 2015.

Comparativ cu luna anterioar`, soldul creditului neguvernamental acordat de b`nci a

8

Biz

Foto: © Lightkeeper – Dreamstime.com

CREDITAREA |N LEI A CRESCUT CU PESTE 20% |N PRIMUL TRIMESTRU, PE BAZA CERERII INTERNE, A AMELIOR~RII VENITURILOR {I A NIVELULUI REDUS AL RATELOR DE DOBÂND~. DE OANA VOINEA

crescut \n martie 2016 cu 0,5% (0,4% \n termeni reali), pân` la nivelul de 216 miliarde lei. Creditul \n lei s-a majorat cu 2,3% (2,1% \n termeni reali), \n timp ce creditul \n valut` exprimat \n lei s-a redus cu 1,4% (exprimat \n euro, creditul \n valut` a sc`zut cu 1,5%). La 31 martie 2016, creditul neguvernamental a \nregistrat o cre[tere de 2,8% (5,9 la

sut` \n termeni reali) fa]` de 31 martie 2015, pe seama major`rii cu 20,2% a componentei \n lei (23,9% \n termeni reali) [i a diminu`rii cu 11,5% a componentei \n valut` exprimat` \n lei (exprimat \n euro, creditul \n valut` s-a redus cu 12,7%).

De asemenea, depozitele \n lei ale românilor au crescut \n martie cu 0,2% fa]` de luna anterioar`, pân` la aproape 93 miliarde lei.

La 31 martie 2016, depozitele \n lei ale gospod`riilor popula]iei au \nregistrat o cre[tere de 6,7% (10% \n termeni reali) fa]` de 31 martie 2015. |n schimb, depozitele \n lei ale persoanelor juridice s-au redus \n martie cu 2,6%, pân` la 720 miliarde lei. La 31 martie 2016, depozitele \n lei ale persoanelor juridice au crescut cu 17,2% (20,8% \n termeni reali) fa]` de 31 martie 2015. Biz

START

Prim`vara schimb`rilor \n telecom ORANGE {I TELEKOM SE PREZINT~ DIN ACEAST~ PRIM~VAR~ CU NOI ECHIPE MANAGERIALE. DAC~ LA OPERATORUL FRANCEZ SCHIMB~RILE AU MERS PÂN~ LA FOTOLIUL DE CEO, NEM}II AU CONTINUAT POLITICA DE SCHIMB~RI DE TOP MANAGEMENT |NCEPUT~ |N IARN~. DE ALEXANDRU R~DESCU

P

entru Orange Romånia, schimbarea a venit de peste Prut. Prezentarea noii echipe manageriale l-a adus la Bucure[ti pe [eful opera]iunilor companiei pe Europa, Gervais Pellissier. Liudmila Climoc este noul director executiv al operatorului, Adela Guedon este noul director financiar, iar Yves Martin a fost numit director de marketing. “Prin noile servicii fixe de internet, voce [i televiziune, Orange \[i va completa portofoliul [i se va concentra s` aduc` cea mai bun` calitate clien]ilor, a[a cum face pe partea de servicii mobile”, a declarat Climoc \n prima sa conferin]` de pres`, ar`tând c`, \n acest an, convergen]a ofertelor devine prioritar` pentru operator.

Noile servicii Orange au la baz` [i acordurile semnate cu operatorul Telekom \n luna februarie a acestui an. Astfel, Telekom Romania a \ncheiat un acord de roaming na]ional cu Orange, clien]ii s`i putând utiliza re]eaua Orange 4G/4G+ chiar [i atunci când nu se afl` \n aria de acoperire a re]elei Telekom. De asemenea, un alt contract semnat de cele dou` entit`]i permite accesul Orange la re]eaua fix` urban` de fibr` optic` a Telekom, ceea ce-i permite s` intre pe pia]a serviciilor de comunica]ii fixe [i s` ofere clien]ilor s`i internet fix de mare vitez`, precum [i servicii TV \mbun`t`]ite.

Liudmila Climoc a fost CEO al Orange Moldova, acolo unde [i-a \nceput cariera cu 19 ani \n urm`. |n 2008 a fost promovat` din pozi]ia de Chief Sales Officer \n cea de CEO. Sub conducerea sa, compania [i-a dublat baza de clien]i, la peste 2,6 milioane de utilizatori, cu o cot` de pia]` de 57%.

Adela Guedon [i-a \nceput cariera la Orange România \n 1997, unde a evoluat de la Junior Accountant pân` la Corporate Finance Director. |n 2007 a preluat prima func]ie \n afara ]`rii, Chief Financial Officer la Orange Moldova.

10

Biz

Noua echip` de management a Orange Români: Liudmila Climoc – CEO, Adela Guedon – director financiar, Yves Martin – director de marketing

MISIUNEA SLOVAC~ De la \nceputul acestui an, Telekom Romania are [ef nou, pe slovacul Miroslav Majoroš, care a avut prima apari]ie \n fa]a presei pe 1 martie. De la 1 mai \ns`, au avut loc noi numiri la nivel de top management. František Mala a preluat func]ia de Director Executiv Comercial, Segment Reziden]ial România, \nlocuindu-l pe Mathias Hanel. František Mala va fi responsabil de coordonarea activit`]ilor destinate clien]ilor reziden]iali, centrate pe ini]iativele comerciale. De asemenea, Ladislav Petényi este noul Director Executiv Strategie, Transformare [i Servicii Wholesale România. |n acest rol va fi responsabil de procesul global de strategie al Telekom Romania [i va conduce la nivel opera]ional procesul de transformare. Ladislav Petényi va

coordona activit`]ile wholesale ale grupului de companii. Dac` František Mala vine de la T-Mobile Cehia, \n schimb Peteny vine de la Slovak Telekom. {i tot din aceast` prim`var`, Mihaela Ioni]` este noul Director Juridic, Rela]ii ale Companiei [i Conformitate. Mihaela Ioni]`, care provine din companie, coordoneaz` activit`]ile juridice, de reglementare [i de securitate, cu scopul de a stabili [i men]ine deschise canalele de comunicare cu diver[i factori decizionali [i organisme guvernamentale, preluând responsabilit`]ile lui Emmanuel Sordet \n acest rol. Având \n vedere experien]a Mihaelei Ioni]`, rolul s`u a fost consolidat prin includerea de responsabilit`]i din domeniile protec]iei datelor cu caracter personal [i conformitate. Biz

Pierre Aulas, expert olfactiv, [i Constantinos Raptis, maestrul Casei Metaxa crearea unor parfumuri fine pentru prestigioase m`rci de lux din lume (Thierry Mugler, Azzaro, Chloe, Balenciaga, Shiseido, Miu Miu), pe care l-a invitat s` identifice [i s` aprofundeze notele delicate ale crea]iei sale.

Prima impresie pe care Angels’ Treasure i-a l`sat-o lui Pierre Aulas a fost cea a unei bog`]ii armonioase date de un buchet de arome foarte echilibrat. Expertul

Metaxa Angels’ Treasure Aspect: culoare de chihlimbar intens, cu reflexii ar`mii.

Buchet de arome: intensitate aromatic` excelent`, cu un parfum pronun]at, dulceag.

Arome de coaj` amar` de portocal`, fructe uscate, prune [i caise. Note de mirodenii dulci, scorti[oar`, nuc[oar`, cui[oare, ciocolat`, stejar, praline, vanilie de Bourbon, gem de prune [i imortel`. gust: catifelat, m`t`sos, pl`cut [i complex.

Note de citrice, \n special portocale amare, amestec de diferite soiuri de ardei, ciocolat` amar`, tutun [i lemn de stejar.

Final: intens, complex [i prelung, cu o prezen]` aproape palpabil` de portocale am`rui [i condimente dulci.

ABV: 41°

olfactiv a descoperit arome fructate cu note de prune [i pere confiate, note florale cu accente de violete completate cu arome de cui[oare, scor]i[oar` [i nuc[oar` [i un gust cu u[oare note de lemn dulce, nuci [i vanilie. Din toat` aceast` simfonie de arome, Pierre Aulas a selectat trei note care au ie[it \n eviden]`: sofisticata vanilie de Bourbon, cu texturi de ambr` [i care duce cu gåndul la caramel, aroma de gem de prune, dulce [i dens`, [i, \n final, imortela, o floare ce cre[te \n zonele mediteraneene, cu mireasm` cu note de nuci, condimente precum scor]isoar` [i nuc[oara, tutun, miere [i lemn dulce.

Metaxa Angels’ Treasure are un decantor pe m`sura calit`]ilor sale, realizat cu aten]ie la detalii, \ncoronat cu un dop ce simbolizeaz` o pic`tur` din pre]ioasa licoare, deja recompensat` cu premii importante \n lumea interna]ional` a b`uturilor premium, printre care: International Spirits Challenge, Medalia de Bronz la Degustare; International Wine & Spirit Competition (IWSC), Medalia de Bronz la Degustare; Spirits Business Master, Medalia de Argint pentru Design; Pentawards, Medalia de Bronz pentru Design.

ADVERTORIAL

De culoarea chihlimbarului, cu reflexii ar`mii [i parfum intens de coaj` de portocale, fructe uscate, mirodenii, ciocolat`, stejar, vanilie de Bourbon, gem de prune [i imortele, Metaxa Angels’ Treasure impresioneaz` cunosc`torii prin gustul catifelat m`t`sos [i buchetul complex de arome.

Produs` de celebra cas` Metaxa, b`utura poart` semn`tura lui Constantinos Raptis, cel de-al cincilea Maestru Metaxa de la \nceputurile Casei.

B`utura este realizat` \n pivni]ele casei Metaxa din Attica, unde procesul de maturare se desf`[oar` \n condi]ii de umiditate redus`, la temperaturi moderate [i stabile de-a lungul anului. Evaporånd-se o cantitate mai mare de ap`, amestecul care r`mâne devine mai concentrat [i mai intens aromat. Licoarea rezultat` are un con]inut de alcool semnificativ mai mare fa]` de distilatele puse ini]ial \n butoi.

Metaxa Angels’ Treasure se ob]ine dintr-un amestec de distilate \nvechite timp de cåteva zeci de ani \n mici butoaie de stejar Limousin, care sporesc fenomenul de evaporare a apei, apoi distilatele maturate sunt amestecate cu vinuri de Muscat selectate, care provin exclusiv din insula Samos, [i se continu` lent \nvechirea amestecului \n butoaie mai mari de stejar, iar la final, \n fiecare an pe pia]` ajunge un singur lot de Metaxa Angel’s Treasure. |n realizarea acestei b`uturi, maestrul Constantinos Raptis a colaborat cu expertul olfactiv Pierre Aulas, cunoscut pentru

Fotografii: @ Yiorgos Kaplanidis pentru Casa Metaxa 2016

SeCRetele din CoMoARA |ngeRiloR

COVER STORY

Antreprenorul

schimb`rii

Schimb~ deS managerii {i decide totul |n companie. dar deciziile pe care le-a luat de-a lungul timpului au duS afacerea Sa de la un chio{c la un buSineSS de 105 milioane de euro. Sunt doar primii 24 de ani ai unui buSineSS g창ndit pe 100 de ani, iar radu timi{ eSte preg~tit ca, atunci c창nd totul Se Schimb~, S~ Schimbe totul.

TEXT oana voinEa

12

Biz

FoTograFii mircEa drago{

Biz

13

A COVER STORY

Acum aproape [apte ani, patronul Cris-Tim d`dea afar` a doua echip` de manageri \n dou` luni [i se \ntorcea la frâiele companiei pe care o crease. Acum, antreprenorul recunoa[te c`, f`r` managerii care au venit \n companie cu o cultur` de multina]ional`, Cris-Tim nu ar fi ajuns unde este \n prezent.

“Eu nu studiez zona managerial`, nu citesc c`r]i de economie. Eu citesc c`r]i din zona spiritualit`]ii.

Dac` nu a[ fi intrat \n contact [i cu aceast` cultur` de multina]ional`, n-a[ fi avut implementate toate sistemele pe care le am ast`zi, pentru c` nu aveam cuno[tin]ele necesare”, m`rturise[te Radu Timi[.

Adaug` \ns` c` a gre[it, pentru c` cei adu[i din multina]ionale nu erau oameni cu spirit antreprenorial.

“Vin cu PowerPoint-uri, \]i fac prezent`ri frumoase, stau \n [edin]e de

14

Biz

diminea]` pân` seara, dar nu \[i asum` responsabilit`]i pentru c` le e fric` [i coafeaz` foarte mult rezultatul. Stabile[ti cu ei parametrii – cât este EBITDA, ce rezultate \]i asigur` \n urm`torii patru ani – a[a discutam. Dar \n patru ani nu te dezvol]i deloc, pentru c` ei nu \[i asum` nimic, iar competi]ia trece pe lâng` tine. {i, de unde erai un antemerg`tor [i f`ceai lucrurile \ntr-o vitez` extraordinar`, tu stai pe loc. Asta am p`]it-o eu, de fapt – am stat pe loc [i au fost competitori mari lâng` mine care a crescut de dou` ori cât cre[team eu \nainte”, poveste[te antreprenorul.

A mers mai departe [i a \nv`]at din aceast` experien]`. A v`zut [i p`r]ile bune, a v`zut [i p`r]ile rele [i [i-a dat seama c` nimeni nu cunoa[te businessul mai bine decât antreprenorul care l-a fondat. “Ca antreprenor ai o singur` [ans` – s` fii acolo. Ori vinzi businessul, ori stai la locul de munc` [i conduci 100%”, spune Radu Timi[. Cu toate c` trecuse printr-un [ir de schimb`ri la nivel de management, 2009 a fost anul \n care Cris-Tim a \nregistrat o cifr` de afaceri record \n istoria companiei.

COVER STORY

Radu Timi{ a absolvit facultatea de educa]ie fizic` [i Sport [i spune c` acest lucru l-a ajutat atunci când a pornit afacerea \n domeniul mezelurilor. fiind profesor de sport, a privit lucrurile din afar`, a[a c` nu a fost \ngr`dit de anumite cutume, reguli, standarde de gândire sau reflexe ale celor din industrie. tot sportul l-a preg`tit pentru antreprenoriat, care necesit` atât preg`tire psihic`, cât [i fizic`. a \nceput \n 1992, cu un chio[c, iar doi ani mai târziu deschidea prima fabric` proprie de mezeluri. |n 1998 deschide o nou` fabric`, cu capacitatea de 20 de tone pe zi, iar \n 2005 finalizeaz` platforma de produc]ie recuno[tin]a, din filipe[tii de p`dure.

Spune c`, atunci când a pus bazele afacerii sale, s-a gândit s` fac` o firm` "pentru o sut` de ani". din 2011, radu timi[ este [i pre[edinte al asocia]iei române a c`rnii (arc).

Oportunit`]ile e[ecurilor Spune c` angaja]ii \l percep ca pe un om dur [i se gânde[te c` probabil nu este comod s` lucrezi cu un lider care le [tie pe toate. “Am impresia c` le [tiu pe toate, poate nu din punct de vedere tehnic, dar din punct de vedere intuitiv”, arat` Timi[ [i aduce un argument imbatabil: \n 98% din situa]ii, deciziile sale sunt bune. Crede c` esen]ial` este rapiditatea cu care iei deciziile, \n condi]iile \n care totul se schimb`, [i asta le spune [i directorilor din companie – s` \[i asume responsabilit`]i [i s` ia decizii. Chiar dac` nu faci lucrurile perfect [i reu[e[ti doar 80% din ce ]i-ai propus, important este s` iei decizia imediat, po]i apoi dup` o perioad` s` o \mbun`t`]e[ti. Nu trebuie s` \]i fie fric` s` iei decizii, pentru c` [i din gre[eli \nve]i. “E[ecul a[a cum \l gândesc mul]i nu exist` pentru mine. Exist` u[i care se \nchid, concomitent cu altele care se deschid. Exist` lec]ii de via]`, exist` lec]ii de business. Fiecare gre[eal` este o oportunitate pentru o evaluare [i pentru o autoevaluare. Cea mai mare gre[eal` pe care o poate face un antreprenor este s` se lase doborât de e[ec,

s` nu \nve]e nimic din experien]a respectiv`. Nu exist` niciun business de succes, la nivel mondial chiar, care s` nu aib` \n memoria celular` antreprenorial` cel pu]in un e[ec care s` fi condus la ceva pozitiv de \nv`]at”, spune Timi[.

Este convins c` \n cei 24 de ani de business, secretul reu[itei a fost tocmai intui]ia [i rapiditatea cu care a luat decizii [i s-a adaptat la schimb`rile din pia]`. Dup` ce anul trecut a avut o cifr` de afaceri de peste 105 milioane de euro, grupul CrisTim a \nregistrat \n trimestrul I din Biz

15

COVER STORY

CRis-Tim |n CifRe

105 15.000

450 2002

31,7

16

milioane de euro a fost cifra de afaceri a grupului cris-tim \n 2015 metri p`tra]i este suprafa]a fabricii de mezeluri recuno[tin]a din filipe[tii de p`dure de ma[ini num`r` parcul auto cris-tim. compania are o re]ea de distribu]ie na]ional` cu 9 centre logistice este anul \n care cristim lanseaz` Salamul s`sesc, iar un an mai târziu campania tV “SSSalam sss`sesc” \l face celebru hectare de vi]` de vie include ecoferm, o podgorie de la ceptura, unde se cultiv` feteasc` neagr`, t`mâioas` româneasc` [i feteasc` alb`

2011

este anul \n care cris-tim a cump`rat brandul matache m`celaru'

20%

este cre[terea cifrei de afaceri a grupului cris-tim \n primul trimestru din 2016

5.000

litri de lapte zilnic este capacitatea de prelucrare a fabricii de lapte mugura

Biz

2016 o cre[tere de 20%. “Doi ani consecutivi am avut cre[tere cu 20% a cifrei de afaceri [i anul acesta ne propusesem s` cre[tem cu 9-10%. Din fericire, \n primele trei luni am crescut tot cu 20%”, spune Timi[. Este urmarea fireasc` a \mbun`t`]irii a tot ce \nseamn` standarde, proceduri [i trasabilitate.

“Am luat m`suri din punctul de vedere al tehnologiei, al managementului calit`]ii, al managementului logisticii. Am venit cu warehouse management, pe care l-am dus pân` la ultima roti]`, sisteme de trasabilitate [i am schimbat toat` flota auto”, arat` Timi[, ad`ugând c` sistemul de management al flotei [i noile tehnologii implementate permit urm`rirea costurilor produselor de la pre]ul de re]et` din fabric` pân` la orice magazin din ]ar`, incluzând costurile de logistic`, vânzare sau discountul agentului. Antreprenorul arat` c` aceste lucruri fac diferen]a \n profitabilitate, pentru c` regula spune c` 20% din vânz`ri aduc profit, 60% din vânz`ri sunt pe 0 [i 20% din vânz`ri sunt pe minus. “Dac` reu[e[ti ca cele 60% de pe 0 s` le mu]i pe plus [i cele de pe minus s` le duci m`car pe 0, atunci se schimb` datele problemei”, explic` Timi[.

un grup, [ase direc]ii Modul holistic de a privi via]a l-a aplicat [i \n afaceri, astfel c` Radu Timi[ [i-a dezvoltat businessul pe [ase direc]ii. Cris-Tim se identific`, practic, cu produc]ia [i comercializarea de mezeluri, iar “motorul” acestui proces complex este fabrica Recuno[tin]a, din Filipe[tii de P`dure, jude]ul Prahova, \ns` mezelurilor li s-au ad`ugat lactatele, cateringul, ferma [i divizia de construc]ii. “Partea de construc]ii a businessului a pornit de la faptul c` trebuia s` construim fabricile [i s` avem o anumit` calitate a construc]iilor.

Trebuie s` te gânde[ti [i dac` \n urm`torii 20 de ani vei avea sau nu costuri, pentru c` am gândit de la \nceput businessul pentru 100 de ani”, spune Radu Timi[.

Fabrica de lapte Mugura rotunje[te ciclul care \ncepe cu sem`narea câmpurilor, continu` cu cre[terea vacilor de lapte cu furaje produse pe terenurile EcoFerm [i se \ncheie pe mesele consumatorilor, cu mezeluri, lactate sau produse ready-meal. Dar dincolo de trasabilitate, ferma din Bolde[ti-Sc`ieni este un prim pas c`tre un model de produc]ie integrat`. EcoFerm include 800 de hectare de teren agricol, trei b`l]i, podgoria Ceptura cu 31,7 hectare de vi]` de vie [i silozuri de cereale, ferma fiind \n curs de certificare ecologic`.

“Ne ducem \n zona vinului, vrem s` facem unul dintre brandurile de supercalitate \n zona vinului. |n doi ani se termin` certificarea ecologic` [i vinul va fi bio, toate produsele lactate Mugura vor fi bio [i vom face [i produse ready-meal \n zona bio”, spune Timi[, de[i este zgârcit cu detaliile când vine vorba de planurile de viitor. Explica]ia este simpl` – nu vrea ca pa[ii s`i s` fie cunoscu]i de competitori. Dezv`luie \ns` c` va lansa un nou brand “fabulos, cu mult` emo]ie [i produse extraordinar de bune calitativ, care credem c` va avea mare succes; \nc` nu pot s` v` spun, se leag` de amintirile pl`cute din perioada comunist`, de ceea ce consumam [i a r`mas \n mintea noastr`”.

Sub umbrela Cris-Tim va fi lansat [i un nou brand de sucuri naturale, de care se va ocupa fiul omului de afaceri, {tefan Timi[. Va fi o linie de sucuri 100% naturale care va folosi tehnologia high pressure prin care se aplic` o presiune de 6.000 bari care prelunge[te \n mod natural termenul de valabilitate al produsului. “Ai termen de garan]ie de 40 de zile [i fructul este la fel de proasp`t \n a 40-a zi ca \n prima. Ai fruct 100% proasp`t [i ai avantajul c` po]i s` aduci fructe exotice, nu pui niciun fel de conservant [i \[i p`streaz` calitatea. Cred c` va avea un succes extraordinar, mai ales c` acum aceste sucuri se import`, nu se produc \n România. Va fi marca lui, dar sub umbrela Cris-Tim”, poveste[te mândru Radu Timi[. Fiul cel mare, Radu Timi[ junior,

COVER STORY

este de asemenea \n business – face mezeluri [i are [i o firm` de importuri. Astfel, antreprenorul este pe punctul de a-[i \ndeplini [i dorin]a pe care [i-a pus-o atunci când s-a c`s`torit – aceea de a avea patru b`ie]i, “din care m`car patru s` fie \n business”.

Brandul face succesul Antreprenorul e con[tient de faptul c` brandul este esen]ial, te diferen]iaz`, transmite emo]ie [i \ncredere, [i crede c` cei mai buni ambasadori ai brandului sunt cei care lucreaz` \n fabric`, pentru c` ei [tiu c` respect` toate normele de siguran]` alimentar` [i fac totul “ca la carte” ca s` nu \n[ele a[tept`rile clien]ilor. “Diferen]a \ntre noi [i alt produc`tor o face brandul [i nu vrem s` avem surprize, s` ne dezam`gim clientul. Când e[ti un brand puternic [i un brand care \[i respect` promisiunea de calitate, promisiunea legat` de rela]ia dintre pre] [i calitate [i gre[e[ti, cu atât mai mare este dezam`girea”, arat` Timi[.

Spune c` nu orice brand r`mâne \n mintea oamenilor [i \[i aminte[te cu pl`cere de perioada \n care a lansat Salam S`sesc [i de Luiza Lucu]a, feti]a sâsâit` din spotul Cris-Tim. Puterea brandului a fost hot`râtoare [i când a decis, \n 2011, s` cumpere Matache M`celaru’. “Brandul Matache M`celaru’ era foarte puternic [i este greu s` creezi un brand care s` r`mân` \n mentalul colectiv. Lucrurile astea se \ntâmpl` o dat` la 20 de ani. Este nevoie de o inspira]ie deosebit` a creatorului”, spune Timi[. |[i aminte[te c` atunci când a aflat c` este de vânzare s-a gândit c`, dac` un concurent de-al s`u sau un posibil investitor ar cump`ra brandul [i ar [ti ce s` fac` cu el, ar avea probleme \n pia]`, a[a c` l-a luat, de[i a fost foarte scump. Sus]ine c`, dac` s-ar \ntoarce \n timp, decizia ar fi aceea[i, deoarece este convins c` produsele Matache M`celaru' vor fi pe mesele românilor [i peste 20-30 de ani, chiar dac` preferin]ele de consum ale românilor se schimb`.

18

Biz

“Sfaturi pentru tinerii antreprenori: s` citească, să nu uite de viața spirituală, să scape de atitudinea «mi se cuvine», să se bazeze și pe interacțiunea directă, nu doar pe cea informatică.”

Radu Timi{

Tot brandul este cel care face diferen]a \n lupta tot mai agresiv` cu m`rcile proprii (private label) ale marilor lan]uri de magazine. De[i românii nu sunt mari cump`r`tori de produse fabricate sub marca proprie a magazinelor, spre deosebire de vestul Europei, unde unul din dou` produse cump`rate e realizat sub numele comerciantului, vânz`rile de astfel de produse sunt \n cre[tere. Potrivit lui Timi[, m`rcile private ale comercian]ilor au \n acest moment 20% din cota de pia]` [i estimeaz` c` \n 5 ani aceasta va cre[te la 50%.

“Produc`torii care nu au reu[it s` \[i fac` brand vor avea o mare problem`.

Singura diferen]` \ntre noi [i private label va fi puterea brandului prin care transmi]i faptul c` ai produs de calitate, \n timp ce private label este doar ieftin”, spune omul de afaceri. Dac` brandul transmite \ncredere [i certific` un anumit nivel de calitate, private label este “no name”, un num`r de cod.

Produc`torul nu conteaz`, pentru ca el s` poat` fi schimbat oricând [i s` negocieze un pre] cât mai mic pentru produs, explic` Timi[. Negocierile sunt foarte dure [i, de[i se stabile[te respectarea unei anumite re]ete, presiunea pe pre] poate face ca unii produc`tori s` nu mai respecte toate normele de siguran]` alimentar` sau trasabilitatea, iar t`ierea acestor costuri ar putea face ca produsul s` nu fie foarte sigur. “Diferen]a o face brandul [i suntem cel mai de \ncredere brand de carne din România. Toate aceste lucruri se fac cu investi]ii, cu suflet, cu implicare [i nu doar a mea personal`, ci a \ntregii echipe”, spune Timi[. Crede c` România nu a fost preg`tit` pentru intrarea \n Uniunea European`, iar antreprenorii români au fost dezavantaja]i de concuren]a puternic` a firmelor europene, care au o eficien]` extraordinar`. “Când am intrat \n UE, nu am fost pe picior de egalitate cu marii produc`tori europeni. Ei [i-au consolidat deja businessurile, au productivit`]i extraordinare [i pre]uri foarte bune, pentru c` au un know how deosebit, au ajuns la un nivel de management. Sunt la a treia genera]ie, nu mai au datorii la b`nci [i au \nv`]at \n trei genera]ii gre[elile pe care nu mai trebuie s` le repete. Noi \nc` descoperim lumea... {i toate aceste lucruri ne cost`”, arat` antreprenorul.

schimbarea ca permanen]` O alt` provocare \n dezvoltarea businessului au fost schimb`rile continue din zona politic`, schimb`ri care se transmiteau [i \n mediul de afaceri.

“Pân` s` intr`m \n comunitatea european`, fiecare zi aducea ceva nou. Businessul nu era predictibil, politicul nu era coerent \n decizii. Mini[trii Agriculturii se schimbau \n fiecare an [i la fel [i [efii Autorit`]ii Sanitare Veterinare sau ai Protec]iei Consumatorului. Intrarea \n UE a f`cut ca din punct de vedere legislativ m`car s` [tim c` trebuie s` respect`m legile europene”, poveste[te Timi[.

Cum se dezvolt` un business \ntr-un mediu \n continu` schimbare? Pas cu pas, cu mult` implicare [i pasiune [i \ntotdeauna ]intind sus. “Am plecat

COVER STORY

\ntr-o competi]ie complet unfair, \n care eu am \nceput businesul \ntr-un Gostat, \n 300 de metri p`tra]i de magazin pe care l-am f`cut fabric` [i l-am supraetajat. Când eu am f`cut primele 500 de kilograme de produs, \nc` exista Comtimul, marile fabrici ale statului produceau cantit`]i enorme”, poveste[te Timi[. |[i aminte[te cum inginerul pe care \l chemase s` fac` un flux tehnologic i-a spus c` demersul este imposibil \ntr-un spa]iu atât de mic, dar [i uimirea unor furnizori japonezi când au auzit c`, dup` un an, produc]ia ajunsese la 7 tone pe zi. “Cel mai important când \ncepi o activitate sau \]i propui ceva, un business, este s` ]inte[ti sus. Dac` nu ai viziune, nu vei ajunge departe”, spune antreprenorul [i adaug` c` [i-a dat seama din anii '90 c` trebuie s` construiasc` o fabric` nou` [i s` respecte standardele Uniunii Europene.

Sigur c` nu a fost u[or, dar Timi[ nu vrea s` scoat` \n eviden]` greut`]ile construirii unei afaceri. “|n business, greut`]ile sunt precum gravita]ia, nu po]i sc`pa de acestea, sunt ca legile fizicii. A[ dori s` m` refer la ceea ce este important, cu adev`rat important. {i fiind important este, de multe ori, ob]inut cu greutate. Pentru mine este important s` fiu cel mai bun de pe pia]`, s` g`sesc permanent solu]ii pentru a avea produse [i servicii de top. Nu m` mul]umesc cu locul al doilea, tot timpul trebuie s` caut acel «wow factor» \n tot ceea ce fac”, spune antreprenorul. Consider` c` a avut [ans` c` nu a fost din industrie.

Fiind profesor de sport, a privit lucrurile din afar`, nu prin ochii industria[ului, a[a c` nu a fost \ngr`dit de anumite cutume, reguli, standarde de gândire sau reflexe.

Antreprenoriatul este ca sportul – ca s` fii campion, trebuie s` duci o via]` de campion, adic` s` fii preg`tit atât mental, cât [i fizic.

“Trebuie s` duci via]` de campion \ncepând din zona fizicului, dar [i \n zona mentalului, a atitudinilor, a 20

Biz

cris-tim are propria re]ea de distribu]ie cu nou` centre logistice

modului de via]`, cât de holistic tr`ie[ti via]a. Un antreprenor care ia cel pu]in 10 emo]ii puternice direct \n plex \n fiecare zi, dac` nu este puternic, nu poate s` reziste. {i \n momentul \n care ai c`zut mental, cade [i fizicul. {i fizicul, [i mentalul trebuie s` fie foarte puternice”, spune Timi[.

Lupt`torul de business L-am \ntrebat dac` n-a fost tentat, \n cei 24 de ani de “lupt`”, s` renun]e [i s` \[i g`seasc` un loc c`ldu] de angajat, pe un salariu frumos. “Niciodat`.

Ar fi \nsemnat c` abandonez lupta. Sunt un lupt`tor [i nu m` dau b`tut.

Sigur c` au fost momente grele, dar le-am dep`[it, [i niciodat` nu mi-am pus problema s` m` dau b`tut. S` [ti]i c` a nu te da b`tut nu e o chestie de ambi]ie, ci de responsabilitate, \n primul rând. Cum s` \mi g`sesc un loc c`ldu], cum spune]i, când atâ]ia oameni depind de mine?”, a spus Timi[.

Antreprenorul nu este responsabil doar de profit, spune fondatorul CrisTim, ci de produs [i de consumator, e[ti responsabil de crearea unor rela]ii cu partenerii t`i [i \n amonte, [i \n aval – furnizori [i clien]i. “Criza ne-a \nv`]at s` facem parteneriate – noi nu avem simpli clien]i sau furnizori, trebuie s` fim parteneri. Evolu]ia speciilor spunea c` supravie]uie[te specia cea mai puternic`. Acum, fizica cuantic` spune c` speciile care colaboreaz`, care coopereaz` [i care sunt inteligente supravie]uiesc. Via]a pe aceast` planet` nu mai este sustenabil` \n modelele vechi”, spune antreprenorul. Nu mai sta \n paradigma trecutului, “când totul se schimb`, schimb` tot”, subliniaz` Timi[, citând titlul celei mai recente c`r]i a lui Neale Donald Walsch, unul dintre autorii s`i favori]i. Este [i cea mai recent` care pe care a citit-o [i pe care o caracterizeaz` ca fiind “fabuloas`”. Cite[te mult, c`r]i din zona spiritualit`]ii, are pe birou “Succesul cuantic” [i “Atingerea cuantic`” [i crede c` liderii de succes sunt lideri spirituali [i responsabili. Biz

ANTREPRENORIAT

Pasiune pentru un business de mod` Un business \nceput \n timpul studen]iei cu 1.000 de euro a ajuns \n cinci ani la o cifr` de afaceri de 60.000 de euro. Iar crea]iile La Mode Toujours se g`sesc ast`zi [i \n magazine multibrand \n Fran]a sau Elve]ia. DE ALEXANDRU R~DESCU

A

bsolvent` de studii economice [i de marketing, desf`[urate \n România [i Fran]a, designerul Cristina Negru \mbrac` femei de afaceri, corporatiste sau din industrii creative. Dac` discu]ia s-a purtat acum \n showroom-ul din Bucure[ti, peste cinci ani o vom relua la magazinul de prezentare de la Paris.

Cum poate \ncepe o student` de 21 de ani un business de crea]ie \n România?

La 21 de ani cred c` era [i nebunia vârstei, dar mai ales dorin]a de a face ceva ce mi-am dorit din copil`rie. |nc` p`strez primele desene cu crea]ii vestimentare de când eram foarte mic`. Am fost la {coala de Arte Plastice din Deva, ulterior Liceul de Muzic` [i Arte Plastice.

Nu cred c` am con[tientizat de la \nceput c` va fi un business foarte mare. |ns` \mi doream foarte mult s` poarte cât mai multe persoane crea]iile mele vestimentare. |n adâncul sufletului \mi doream s` fie un brand cunoscut, aveam [i am vise foarte mari, doar c` am luat totul treptat, m-am l`sat dus` de val, am f`cut ce \mi place [i nici acum nu m-am trezit din acest vis (râde). |mi dau seama c` trebuie s` muncesc \n continuare la fel de mult, e important s` munce[ti cu pasiune, dar nu e doar atât. Tot ceea ce \nseamn` La Mode Toujours a fost realizat din fonduri proprii [i din mii de ore de munc`. Eram student` când am pornit acest business, aveam [i un loc de munc`, o perioad` am mers \n paralel, 22

Biz

programul meu zilnic \ncepea foarte de diminea]`. Atunci nu aveam un atelier propriu. Am \nceput de la zero, nu aveam nimic, doar dorin]a de a face haine. Un pas foarte important au fost târgurile de tineri designeri [i norocul meu a fost c` hainele La Mode Toujours au fost apreciate de la \nceput, de[i este o diferen]` enorm` \ntre ce ofeream atunci [i ce fac ast`zi. Dar acele modele au prins [i a[a am reu[it pas cu pas s` evoluez, s` pun c`r`mid` cu c`r`mid` [i s` reu[esc la un moment dat s` renun] la serviciul pe care \l aveam \n perioada respectiv` [i s` m` dedic doar businessului meu.

Care crezi c` este cheia succesului t`u de pân` acum?

Pe lâng` pasiunea pentru acest domeniu [i strategia de business pe care am aplicat-o de la \nceput, a[ men]iona [i investi]ia \n produs, m`rirea capacit`]ii de produc]ie. Eu am accesat programul pentru tineri antreprenori [i am ob]inut finan]area de 10.000 de euro, bani pe care i-am investit \n utilaje, \n modernizarea echipamentelor, lucru care conteaz` foarte mult \n atelier. Apoi, investi]ia constant` \n produsul final [i aici m` refer la materialele folosite. Aduc [i folosesc lucruri diferite de cele ale altor designeri, adic` materiale din Singapore, Fran]a, Italia. De exemplu aplica]iile, chiar fac diferen]a – m`tase shantung, dantele, broderii. Un alt secret este rela]ia cu angaja]ii, cu colaboratorii, cu clien]ii.

Sunt o persoan` deschis`, pozitiv` [i transmit asta. Nu \n ultimul rând, implicarea pentru fiecare client \n parte.

|ncerc s` interac]ionez cu fiecare client` [i asta m` ajut` s` le cunosc [i s` \mi dau seama ce \[i doresc.

Cum vezi segmentul de fashion din România? Au românii un bun gust vestimentar? |n România s-a dezvoltat [i se dezvolt` tot mai mult segmentul fashion. Clientele sunt bine informate, sursele de informare sunt omniprezente, de la reviste la bloguri de profil, poate un rol important \l au [i re]elele sociale. Clientele au un bun gust \n a-[i alege vestimenta]ia,

60.000 de euro

a fost cifra de afaceri La Mode Toujours \n 2015, la cinci ani de \nfiin]area businessului de[i oriunde mai e de lucrat. Le-a[ recomanda s` aleag` mai multe piese versatile [i s` \ndr`zneasc` s` poarte culori. E adev`rat, acest lucru influen]eaz` starea de spirit. Bunul gust se [i educ`. Prin documentare, prin exemple, dorin]a de a progresa [i de a asculta de un specialist.

Este \ns` o linie foarte fin` \ntre bun gust [i snobism sau kitsch. Trebuie s` nu exagerezi. Informa]ii sunt multe, branduri nenum`rate, dar ceea ce por]i trebuie s` ]i se potriveasc` ]ie. Degeaba ]i se recomand` ceva ca fiind tendin]a cea mai nou`, dac` ]ie nu ]i se potrive[te.

Dac` vorbim de tendin]ele \n mod` din

Foto: VALI MIREA

acest an, se poart` foarte mult materialele fluide (m`t`suri, voaluri, atât uni cât [i imprimate), se poart` [i aplica]ii 3D, \n relief, iar culorile anului sunt roz cuar] [i albastru. De asemenea, se poart` foarte mult [i accentele din perioada victorian` (volanele, mânecile bufante), dar [i printurile cu flori, culorile.

Ce face popular un produs?

Dup` p`rerea mea, produsul e cel mai important. Dac` oferi un produs cu un design deosebit, cu un croi foarte bun, cu o calitate [i cu finisaje foarte bune, mi se pare c` toate astea la un loc vând produsul. Asta \]i aduce o vânzare continu`, de viitor. Degeaba promovezi foarte mult, alegând o persoan` public` s` poarte crea]iile tale, dac` nu e un produs realmente foarte bun. |n strategia mea, produsul a fost pe primul loc. |ntr-adev`r, faptul c` o persoan` public` \]i poart` produsul e un plus de imagine [i de notorietate pentru brand. Dar nu reprezint` neap`rat o vânzare propriu-zis`. Produsul este cartea de vizit` a oric`rui brand [i cu atât mai mult a unui brand la \nceput de drum. S` promovezi produsul printr-o persoan` public` reprezint` ni[te costuri. |n general, persoanele publice primesc gratuit produsul.

Atunci, acele costuri trebuie s` se reg`seasc` undeva [i, automat, se vor reg`si fie \n costul ridicat al produselor, fie \n calitatea mai slab` a produsului. Neavând un buget foarte mare de promovare, am preferat s` cresc calitatea produsului [i s` p`strez un pre] decent, corect pentru produs.

Aceste aspecte m-au salvat, am investit \n cliente, dac` pot s` spun a[a.

Rata de reten]ie este una foarte mare [i, pe lâng` aceasta, una din dou` cliente ale La Mode Toujours recomand` produsele unei prietene. {i asta, repet, datorit` produsului. Produsele La Mode Toujours se \mpart \n dou` categorii: crea]ii unicat, cu pre]uri de peste 300 euro, [i crea]ii \n serie limitat`, cu pre]uri cuprinse \ntre 50 [i 250 euro. Biz Biz

23

ANTREPRENORIAT

Antreprenoriat ie[it din joc Recenta vânzare c`tre un fond de investi]ii a Noriel Group, cel mai mare retailer de jocuri [i juc`rii din România, nu \nseamn` finalul strategiei conturate de antreprenorul Cristian Constantinescu. Din contr`, planurile noului proprietar prev`d investi]ii de 2 milioane de euro \n dublarea num`rului de magazine.

DE OVIDIU NEAGOE

C

ristian Constantinescu nu este o persoan` tocmai matinal`. Nu \[i \ncepe aproape niciodat` o zi obi[nuit` de munc` prea devreme. |[i aminte[te [i ast`zi cu zâmbetul pe buze de primul s`u [ef, care i-a spus, \n glum` desigur, c` va deveni director general \ntr-o bun` zi, pentru c` \ntârziase un sfert de or` la program, care \ncepuse deja de la ora 8:00. A ajuns \ntr-adev`r director general, dar \ncurajeaz` flexibilitatea [i nu \[i mu[truluie[te angaja]ii dac` nu sunt de la primele ore la birou. |n diminea]a zilei de 14 aprilie \ns` a f`cut o excep]ie. Zorii zilei l-au surprins pe Cristian Constantinescu, CEO al Noriel Group, la birou, \n febra preg`tirilor pentru avalan[a ce urma s` porneasc` dup` un anun] extrem de important pentru compania pe care a condus-o vreme de mai bine de [apte ani. Era ziua \n care s-a f`cut public anun]ul c` familia Constantinescu, antreprenorii fondatori ai Noriel Group, au vândut integral compania unui fond de private equity de]inut de Enterprise Investors. |nainte de achizi]ie, grupul era de]inut de familia Constantinescu – so]ii George [i Mirela Constantinescu [i Cristian Constantinescu – iar restul de

24

Biz

40% din pachetul de ac]iuni a fost de]inut de fondul de investi]ii Axxess Capital, condus de omul de afaceri Horia Manda. “Performan]a atins` de Noriel de-a lungul anilor este impresionant`, iar Enterprise Investors poate continua acest trend ascendent creând, \n acela[i timp, noi oportunit`]i pentru Noriel \n anii care vin. }elul nostru este s` facem din fiecare vizit` la Noriel o experien]` memorabil` pentru copii [i familiile lor”, a precizat la momentul tranzac]iei Jacek Wozniak, partener al Enterprise Investors.

Valoarea tranzac]iei nu a fost dezv`luit`, dar a fost anun]at` o prim`

“Cred c` \n businessul de ast`zi, \n orice industrie, \n momentul \n care nu cre[ti \ncepi s` mori câte un pic. Trebuie s` ai mereu un plan de cre[tere [i pentru asta vei fi nevoit, cel pu]in din cinci \n cinci ani, s` \]i reanalizezi modelul de business [i, cel pu]in o dat` la zece ani, s` \l revizuie[ti destul de radical.”

CRISTIAN CONSTANTINESCU, CEO NORIEL GROUP

Foto: VALI MIREA

ANTREPRENORIAT

Biz

25

ANTREPRENORIAT

injec]ie de capital: firma va investi 2 milioane de euro \n dezvoltarea re]elei Noriel, ca s` dubleze num`rul de magazine prezente \n ]ar`. Este un plan ambi]ios, mai ales c` Noriel de]ine \n prezent o re]ea de 47 de magazine \n 27 de ora[e, ceea ce propulseaz` deja compania pe pozi]ia de lider al pie]ei de retail de juc`rii din România. Procesul de extindere pe zona de retail a fost demarat de Noriel \n anul 2009, odat` cu venirea lui Cristian Constantinescu la conducerea companiei. Pe atunci, Noriel se ocupa doar cu importul [i distribu]ia de jocuri [i juc`rii. Sigur, era un juc`tor important \n pia]`, dac` lu`m \n calcul vânz`rile nete de mai bine de 6 milioane de euro, dar Cristian Constantinescu avea o alt` strategie pentru Noriel.

URZEALA JOCURILOR Antreprenorul \[i dorea transformarea companiei \ntr-un retailer specializat de juc`rii, astfel c` la scurt timp dup` ce a preluat frâiele companiei a pus bazele primului magazin Noriel. “Cred c` \n businessul de ast`zi, \n orice industrie, \n momentul \n care nu cre[ti \ncepi s` mori câte un pic”, spune pentru revista Biz Cristian Constantinescu, CEO al Noriel Group. “Trebuie s` ai mereu un plan de cre[tere [i pentru asta vei fi nevoit, cel pu]in din cinci \n cinci ani, s` \]i reanalizezi modelul de business, s` te gânde[ti ce faci [i, cel pu]in o dat` la zece ani, minimal, s` \]i revizuie[ti destul de radical modelul de business, s` fii cumva \n acord cu ce se \ntâmpl` \n jurul t`u [i cu mediul care se schimb` destul de mult”, adaug` Constantinescu.

Strategia antreprenorului se poate reg`si \n schimb`rile de macaz f`cute de Noriel de-a lungul istoriei companiei.

Ideea din spatele Noriel Group a luat na[tere \n urm` cu peste dou` decenii, \n timpul unui joc de Monopoly, pe când George Constantinescu (fratele lui Cristian) era student la Facultatea Politehnic` din Bucure[ti. Tân`rul a observat c` un joc produs \n anii '30 se bucur` de un succes uria[ la mai bine de 60 de ani de la lansare, iar compania din spatele Monopoly, Parker Brothers, \[i freac` palmele când se uit` peste cifrele de vânz`ri.

Cum pe atunci nu erau prea multe jocuri 26

Biz

pe pia]`, tân`rul nu a stat deloc pe gânduri [i a aprofundat fenomenul. A[a a aflat c` Jeco, produc`torul unor m`rci tradi]ionale, intrase de curând \n faliment, l`sând libere nume precum Piticot, Nu te sup`ra, frate sau P`c`lici. A \nregistrat m`rcile [i \ncet-\ncet a dezvoltat [i a pus pe picioare un mic business, care i-a permis ulterior s` \[i fac` o re]ea de distribu]ie, iar doi ani mai târziu, \n 1999, compania a creat Toys and Games, propria divizie de produc]ie.

Prin aceasta produce [i ast`zi, la o fabric` din jude]ul Prahova, segmentul de board games, jocuri de societate [i puzzle, care sunt realizate \n cea mai mare parte din hârtie, ceea ce face produc]ia acestora mai simpl` [i permite companiei s` fie cât mai competitiv` \n fa]a altor produc`tori.

Majoritatea juc`riilor \ns` sunt produse \n China, inclusiv m`rcile proprii, o mutare care aduce organiza]iei o pozi]ionare mai bun` la capitolul calitate – pre], comparativ cu branduri de import care nu de pu]ine ori au pre]uri prohibitive pentru buzunarele unui num`r su-

ficient de mare de români. “|ncerc`m s` fim cât mai accesibili cu aceste branduri proprii, pentru c` noi cre[tem mult datorit` lor. Cre[terea noastr`, inclusiv cea organic`, nu vine din brandurile interna]ionale, ci din cele proprii”, spune Cristian Constantinescu, CEO-ul Noriel.

Unul dintre acestea, de care a]i auzit cu siguran]` dac` sunte]i p`rin]i, este Plastilino, un joc cu plastilin` cu care micu]ii

NORIEL PAD Tableta lansat` la finele anului trecut de produc`torul de jocuri [i juc`rii, ofer` gratuit peste 100 de aplica]ii educative [i distractive din domenii precum jocuri, sport, art` sau educa]ie.

Beneficiaz` de control parental [i, \n func]ie de gradul de permisivitate, copiii pot accesa internetul, camera sau Google Play. “Gadgetul”, care este cel mai bine vândut produs din magazinele Noriel, cost` 299 de lei.

ANTREPRENORIAT

NORIEL |N CIFRE 4 23 de ani au trecut de la \nfiin]area Noriel Group 4 30 de milioane de euro a fost cifra de afaceri a companiei pe anul trecut 4 2 milioane de euro va investi Enterprise Investors pentru dublarea num`rului de magazine 4 47 este num`rul de magazine prezente \n re]eaua Noriel 4 27 de ora[e g`zduiesc magazinele companiei 4 299 de lei cost` Noriel Pad, tableta proprie a produc`torului de juc`rii

pot crea diverse modele [i forme. Alte nume foarte apreciate de cei mici mai sunt Micul Artist sau Color Chic, un brand pentru feti]e care se bazeaz` pe sim]ul lor de fashion [i propune activit`]i distractive prin care pot colora obiecte vestimentare sau pot croi. |ns` vedeta portofoliului Noriel este brandul de p`pu[i Maia, care se bucur` de un succes uria[. Ca s` v` face]i o idee, \n momentul de fa]` brandul are o cot` de pia]` de peste 30% pe acest segment, iar anul trecut au fost vândute 40.000 de p`pu[i Maia [i tendin]a este de cre[tere pentru acest an.

EXPANSIUNEA, O JOAC~ DE COPII Cifrele sunt \ncurajatoare [i demonstreaz` c`, de[i cei mici sunt n`scu]i practic \n zodia tehnologiei, exist` \n continuare o \ntrep`trundere a mediului digital cu juc`riile [i jocurile tradi]ionale.

Apari]ia tabletelor de pild` nu numai c` nu a afectat vânz`rile de juc`rii tradi]ionale, dar se pare c` modurile de joac` a[a cum le [tim noi vor r`mâne valabile

mult` vreme de acum \nainte [i nu se vor schimba, \n ciuda exploziei tehnologiei. “O parte din timpul de joac` al copiilor este acum ocupat` de digital media, dar asta nu \nseamn` c` micu]ul se joac` mai pu]in timp”, spune Cristian Constantinescu, care adaug` c`, având acas` doi copii, a observat c` se confirm` toate studiile pe care le-a citit, care arat` c` cei mici, la fel ca noi, fac multitasking, adic` dup` ce se uit` la televizor sau pe tablet`, se joac` cu ma[inu]ele sau cu p`pu[ile, dac` sunt feti]e.

Iar de la aceast` informa]ie [i pân` la lansarea unei tablete sub brandul Noriel nu a mai fost decât un pas. A[a c`, la finele anului trecut, produc`torul de jocuri [i juc`rii a lansat Noriel Pad, propria tablet`, care dispune de un control parental ce poate fi personalizat. Este o juc`rie accesibil`, cost` 299 de lei [i este de preferat ca cei mici s` se joace cu o astfel de tablet` decât cu cea a p`rin]ilor, care are un pre] mult mai mare. Un alt avantaj este c` p`rin]ii decid când [i mai ales cât timp vor petrece cei mici pe gadget. Ce aduce nou tableta? Are o interfa]` proprie [i ofer` gratuit peste 100 de aplica]ii educative [i distractive. Micu]ii pot accesa atât aplica]iile grupate pe categorii diferite, precum educa]ie, jocuri, sport sau art`, dar [i anumite func]ii clasice, precum camera, browserul, Google Play sau Media, \n func]ie de gradul de permisivitate stabilit de p`rin]i.

De[i Noriel Pad este cel mai bine vândut produs al grupului, nu acesta a fost ingredientul cheie din re]eta de succes pus` anul trecut \n func]iune de compa-

nia fondat` de familia Constantinescu.

2015 a fost cel mai bun an din istoria de peste dou` decenii a organiza]iei [i a reprezentat momentul când afacerile au crescut cu 30% pân` la 30 de milioane de euro. {i pentru acest an antreprenorul estimeaz` o cre[tere similar`. Motivul “exploziei”? Extinderea re]elei prin deschiderea a [ase noi magazine de tip MegaStore, mutare prin care Noriel Group intr` pe o pia]` nou`, estimat` la 800 de milioane de euro, semnificativ mai mare decât cea de jocuri [i juc`rii, care se ridic` la “doar” 150 de milioane de euro.

Noile magazine Noriel au pân` la 1.000 de metri p`tra]i [i reunesc sub acela[i acoperi[ atât colec]ia de juc`rii a brandului, cât [i o categorie de produse pentru bebelu[i, prin noua divizie, Noriel Bebe. Investi]ia medie pentru o astfel de loca]ie nou` s-a ridicat la 500.000 de euro, \ns` trebuie s` ]inem seama c` printre aceste deschideri s-au num`rat [i reorganiz`ri ale unor magazine Noriel tradi]ionale. Noile magazine [i-au propus s` fie o destina]ie de tipul one-stopshop care s` ofere o solu]ie complet` pentru p`rin]i, de unde \[i pot cump`ra tot ce le trebuie, de la hran`, scaune auto sau mobilier la juc`rii.

De curând, Noriel a p`truns [i pe segmentul fashion [i comercializeaz` haine [i \nc`l]`minte pentru copii cu vârste de pân` la 15 ani, dar [i pentru actuale [i viitoare m`mici. “Noi vedem pia]a româneasc` ca având un poten]ial foarte bun”, spune Cristian Constantinescu, CEO al Noriel Group, pentru Biz. “Nu credem c` am exploatat acest poten]ial [i acum investim destul de mult \n brandul nostru \n aceast` pia]`, este destul de logic s` ne atingem un grad de dezvoltare [i abia când vorbe[ti de market saturation trebuie s` te ui]i neap`rat la pie]e din jur. Dac` ar fi s` ne uit`m pe un orizont de cinci – zece ani, noi ne vedem, pe noul concept, ca o destina]ie pentru shopperii din România cu copii de 0 – 10 ani, unde \[i pot lua toate lucrurile de care au nevoie [i vedem asta ca traducându-se [i \ntr-un turnover de 100 de milioane de euro. Când vom atinge acest turnover?

E posibil [i \n mai pu]in de cinci ani”, estimeaz` antreprenorul. Biz Biz

27

ANTREPRENORIAT

{coal` romåneasc`, standarde europene {i-a dorit o [coal` diferit` de ceea ce putea oferi \nv`]`mântul de stat românesc la \nceputul anilor 2000, dar f`r` compromisuri la capitolul rigoare [i performan]`. 15 ani mai târziu, profesoara Ileana Bivolaru dovede[te c` lucrul acesta este posibil. DE LOREDANA S~NDULESCU

C

orectitudine, disciplin` [i bun sim] sunt cuvintele care se reg`sesc cel mai mult \n discu]ie atunci cånd profesoara Ileana Bivolaru vorbe[te despre [coala pe care a fondat-o \n urm` cu 15 ani \mpreun` cu so]ul s`u, dorindu-[i pentru fiica lor, acum student` la Arte [i Actorie \n Londra, o alternativ` mai bun` de \nv`]are fa]` de \nv`]`måntul de stat.

Au \nceput \n 2001 cu o camer` \nchiriat` \ntr-o gr`dini]` privat` [i o mån` de copii [i au crescut apoi organic de la an la an, clas` cu clas`, [i f`r` s`-[i fac` reclam`, doar prin recomand`ri de la un p`rinte la altul. Pån` \n 2005 a func]ionat \ntr-o vil` \nchiriat`, apoi, \ncepånd cu anul [colar 20052006, [coala s-a mutat \ntr-un sediu propriu, dotat la standarde europene, practic acesta fiind punctul principal de cotitur` \n evolu]ia [colii. Acum {coala European` Bucure[ti func]ioneaz` \n dou` sedii generoase ca spa]iu [i dot`ri, acoper` de la clasa preg`titoare pån` la clasa a XII-a [i are 455 de elevi, dintre care 194 \n ciclul primar, 177 \n gimnaziu [i 84 \n liceu. De educa]ia lor se ocup` 30 de profesori \n ciclul primar [i 51 de profesori \n liceu, la care se adaug` 35 de persoane din zona de management [i administrativ. |n cei 15 ani de func]ionare, investi]ia total` a ajuns la 7 milioane

28

Biz

creeaz` o atmosfer` “ca afar`”, ci de euro, prin credite bancare, [i a mai mult de atåt rigoarea [i discifost direc]ionat` c`tre terenuri, plina pe care Ileana Bivolaru, cl`diri, dot`ri [i \mbun`t`]irea prolicen]iat` a Universit`]ii din Bugramelor. “Nu mi-a fost team` c` cure[ti, Facultatea de Limbi [i Litevom pierde bani. A fost un vis al raturi Str`ine, cu experien]` \n nostru, am f`cut totul cu suflet [i cu sisteme educa]ionale occidentale, gåndul c` o s` ias` bine”, pove[te le-a impus \nc` de la \nceput. Ani la Ileana Bivolaru, fondatoarea [colii. råndul a avut de luptat [i lupt` \n La ora actual`, [coala se autocontinuare cu mentalitatea celor sus]ine din taxele de [colarizare care cred c` \ntr-o [coal` privat` nu care variaz` \ntre 7.875 de euro se face carte. Din contr`, fondatoapentru clasele preg`titoare, program scurt, [i 11.500 de euro pentru liceul cu Bacalaureat Interna]ional, iar \n ul{COALA EUROPEAN~ BUCURE{TI timii patru ani media Anul \nfiin]`rii: 2001 anual` de cre[tere a Investi]ie total`: 7 milioane de euro num`rului de elevi a fost de 13,5%. Dintre pentru dou` sedii to]i elevii [colii, peste Profesori: 81 dou` treimi particip` Elevi: 455 anual la minimum un Taxe de [colarizare: \ntre 7.875 [i concurs [colar [i, 11.500 de euro / anual numai \n ultimii cinci ani, doar la olimpiarea {colii Europene Bucure[ti se dele [colare organizate pentru gimambi]ioneaz` s` demonstreze c` naziu [i liceu, copiii din {coala disciplina este baza educa]iei de caEuropean` au cå[tigat peste 300 de litate [i c` mai important este ca un premii la fazele pe sector [i pe mucopil nu doar s` ia nota 10, ci chiar nicipiu [i cinci premii la fazele “s` [tie” de nota pe care o prime[te. na]ionale ale olimpiadelor.

Iar rezultatele ob]inute de elevii Ce frapeaz` la aceast` [coal` nu [colii dovedesc c` viziunea aceasta sunt numai dot`rile, s`lile de clas` este una cå[tig`toare pe termen sau cele de sport, laboratoarele de lung. Notele ob]inute de elevi la [tiin]e, arte plastice, arta dramatic`, examenele na]ionale sunt foarte atelierele de pictur`, s`lile de dans, apropiate de mediile cu care ei \[i cantinele [i toate facilit`]ile care \ncheie anul [colar; \n plus, {coala sunt la cele mai bune standarde [i

Foto: VALI MIREA

ANTREPRENORIAT

European` este deja una dintre cele mai performante institu]ii de \nv`]`månt din ]ar`, cu rezultate foarte bune la olimpiade [i admiteri.

Anul trecut a absolvit prima serie de liceu [i majoritatea absolven]ilor au fost accepta]i de c`tre universit`]i din str`in`tate, c`rora le fac fa]` cu u[urin]` datorit` preg`tirii temeinice pe care au avut-o.

Curriculumul {colii Europene este conceput astfel \ncåt s` asigure preg`tirea elevilor, fie c` aleg s` continue studiile \n institu]ii de \nv`]`månt romåne[ti, fie \n str`in`tate. Acest lucru a fost posibil datorit` faptului c` programa de baz`, cea romåneasc`, a fost completat` cu elemente din curriculumul britanic, printre care: o ofert` bogat` de cercuri care permit valorificarea talentelor, \nv`]area bazat` pe proiect, portofoliul de progres al fiec`rui copil, cu mostre de lucr`ri realizate, transmis p`rin]ilor la finalul semestrului, setul de rapoarte de evaluare trimise p`rin]ilor la finalul fiec`rui semestru cu aprecierile tuturor profesorilor clasei; orele de dezvoltare personal` sus]inute de consilierii [colari la fiecare clas`, panouri de afi[aj pe care se expun lucr`rile elevilor realizate la diferite discipline, consiliul elevilor, diplome, scrisori de felicitare, newsletter lunar care se trimite p`rin]ilor [i elevilor, realizarea unui Year Book la finalul anului [colar.

De asemenea, programa a fost completat` cu elemente cheie stabilite la nivelul Uniunii Europene [i practici ale [colilor interna]ionale.

Limba englez` se studiaz` \n regim intensiv, 10 ore pe s`pt`mân` cu cåte dou` ore pe zi la ciclul primar [i 7 ore pe s`pt`mân` la ciclul gimnazial, sunt utilizate cursuri [i manuale publicate de edituri interna]ionale [i materiale auxiliare adaptate nivelului [i vârstei elevilor [i, anual, se organizeaz`, \n colaborare cu Consiliul Britanic, preg`tirea [i examinarea pentru ob]inerea certificatelor de limb` englez` Cambridge, “Young Learners English”. Biz Biz

29

ANTREPRENORIAT

Fr`]ia berii artizanale Dup` ce a degustat pentru prima oar` o bere artizanal`, Alin Matache, fost juc`tor profesionist de poker, a decis s` investeasc` câ[tigurile ob]inute la jocul de c`r]i \n construc]ia Ground Zero Beer, o microfabric` de bere care deja se bucur` de un macropalmares, de[i a fost lansat` \n urm` cu un an [i o lun`. DE OVIDIU NEAGOE

P

e Alin Matache l-am \ntâlnit \ntr-o micu]` fabric` de bere din zona de nord a capitalei.

Cu toate c` de-a lungul timpului am mai trecut pragul unor fabrici de bere, vizita \n microfabrica Ground Zero a fost o experien]` extrem de pl`cut` [i de natural`. Ingredientul secret era pasiunea ie[it` din comun a tân`rului nostru ghid. Alin Matache a vorbit cu pasiune, de-a lungul \ntregii vizite, despre fiecare col]i[or, ma[in`rie [i proces de fabricare a berii. Nu am putut s` nu \l \ntreb pe Alin cum a descoperit pasiunea pentru bere [i a[a am aflat c` pentru el a fost dragoste la prima vedere. S-a \ntâmplat \n centrul Bucure[tiului atunci când a b`ut prima oar` un pahar de Punk IPA (India Pale Ale), o bere artizanal` cu mult hamei, produs` de BrewDog, o ber`rie craft din Marea Britanie. “Am sim]it c` am fost min]it despre bere toat` via]a”, \mi poveste[te Alin Matache, care a pus bazele microfabricii Ground Zero Beer, al`turi de fratele s`u R`zvan. De[i recunoa[te zâmbind c`, la fel ca to]i tinerii, pe vremea studen]iei nu era tocmai str`in de alcool, gustul berii artizanale l-a fascinat \n a[a m`sur` \ncât [i-a dorit s` afle cât mai multe despre domeniu [i despre produc`torii din toate col]urile lumii. “Mi-am dat seama c` nu exist` nimeni \n România care face asta [i p`rea o oportunitate interesant` de exploatat, mai ales c` domeniul este \n cre[tere \n toat` lumea”, completeaz` Alin Matache, care \mi mai spune c` ideea din spatele fabricii a venit la o bere pe care o savura al`turi de fratele s`u R`zvan Matache. De aici [i pân` la na[terea brandului Ground Zero Beer nu a mai fost decât un pas. Sigur, un pas uria[ pentru doi tineri care nu

30

Biz

aveau experien]` \n antreprenoriat, pres`rat cu foarte mult` munc` [i stres pe m`sur`.

Alin Matache este [i juc`tor de poker profesionist, iar investi]iile [i cheltuielile lunare cu microfabrica proveneau exclusiv din câ[tigurile tân`rului la jocul de c`r]i, unde de[i pe termen lung dispare factorul noroc din ecua]ie, pe termen scurt este influen]at \ntr-o mare m`sur` de zei]a Fortuna. Dar se pare c` de aceast` dat` zei]a norocului le-a surâs celor doi tineri. |n urma unei investi]ii de aproape 100.000 de euro, care a presupus renov`ri [i achizi]ia echipamentelor, [i dup` o serie de luni bune de a[teptare pentru autoriza]ii de la câteva institu]ii ale statului extrem de lente, cei doi fra]i [i-au v`zut visul cu ochii, iar de un an [i o lun` compania vinde bere pe pia]`.

Ast`zi, \n portofoliul Ground Zero Beer se afl` patru tipuri de bere: Morning Glory – un Indian Pale Ale, Easy Rider – Seasonable Pale Ale, Imperial Fuck – cea mai puternic alcoolizat` bere produs` \n România, f`r` zah`r ad`ugat, tot Imperial India Pale Ale, [i Gipsy – berea neagr` a companiei, care este o bere desert, cu gust de ciocolat` [i cafea.

Antreprenorul poveste[te cu pasiune despre complexitatea berii, plaja extrem de generoas` de combina]ii a re]etelor [i despre ideea de “food pairing” a berii cu mâncarea, pe care pl`nuie[te s` o prezinte iubitorilor de bere [i nu numai, cu un sortiment Amber Ale ce are \n compozi]ie mal] pr`jit, care \i confer` arome extrem de interesante. Cu toate c` microber`ria are o poveste scurt`, de un an [i o lun`, are deja un macroportofoliu [i un palmares demn de invidiat chiar [i de branduri cu o istorie de decenii bune. Un astfel de exemplu este Morning Glory, care a fost r`spl`tit`

ANTREPRENORIAT

s`pt`mâni. Dac` nu ajunge]i \n urm`toarea perioad` \n capitala Bulgariei, este bine s` [ti]i c` pute]i comanda chiar \n centrul Bucure[tiului o bere IPA produs` de Ground Zero, de aceast` dat` special pentru ber`ria Beer O'Clock.

Iar cei doi tineri antreprenori nu au de gând s` se opreasc` aici.

“Vom lansa cel pu]in dou` beri noi pân` la sfâr[itul anului [i vrem s` cre[tem capacitatea de produc]ie la

bere artizanal`, a apreciat atât de mult gustul produsului fabricat \n România \ncât, pentru aniversarea de patru ani a barului, a comandat la Ground Zero 1.000 de litri de bere fabrica]i dup` re]eta proprie. {i acea bere a fost votat` drept cea mai bun` bere, de aceast` dat` din Bulgaria, iar clien]ii pub-ului de specialitate au fost atât de \ncânta]i de berea produs` \n nordul Bucure[tiului, \ncât vor s` refac` re]eta peste câteva

100.000 de euro

au investit fra]ii Matache \n microfabrica Ground Zero, \n renov`ri [i achizi]ia echipamentelor

Foto: VALI MIREA

anul trecut cu premiul pentru cea mai bun` bere româneasc` de c`tre Universitatea de Bere, un site dedicat pasiona]ilor de bere.

Renumele berii produse \n mica fabric` din B`neasa a p`r`sit repede [i gr`ni]ele ]`rii, când cei doi tineri berari au participat la o degustare, \n primul bar de bere craft din Sofia, Kanaal Bar. Fondatorul localului din ]ara vecin`, de asemenea un entuziast [i un pasionat de

10.000 de litri pe lun`, de la 6.000 cât avem acum”, mai spune antreprenorul, care completeaz` c` urm`toarea investi]ie va viza o ma[in` de \mbuteliere, pentru c`, \n prezent, \ntreg procesul este realizat manual. “Juc`ria” este extrem de important` \n tot acest proces de cre[tere, pentru c`, la o capacitate aproape dubl`, nu ar fi timp fizic de \mbuteliere f`r` o astfel de ma[in`rie.

Visul lui Alin [i R`zvan, pe termen lung, este s` pun` bazele unei fabrici mai mari, \ntr-un spa]iu industrial, dar pentru c` domeniul berii artizanale este \nc` la \nceput, cei doi fra]i pl`nuiesc s` creasc` odat` cu pia]a [i s` \nainteze cu pa[i mici. Pe agenda celor doi antreprenori este [i cre[terea prezen]ei berilor din portofoliul Ground Zero \n cât mai multe loca]ii, ast`zi cele patru beri ale brandului fiind prezente \n doar 35 de loca]ii. Nu au un buget de marketing, dar sunt extrem de activi pe re]eaua de socializare Facebook, unde au reu[it s` adune o comunitate a pasiona]ilor de bere artizanal`, iar la capitolul branding cei doi tineri au lucrat vreme de aproape un an cu un freelancer care, dup` ce i-a cunoscut mai bine [i a extras din personalitatea lor cât mai multe tr`s`turi, a construit o identitate de brand de care sunt cu to]ii extrem de \ncânta]i. Biz Biz

31

ANTREPRENORIAT

Rodul unei strategii atent planificate Mul]i \[i doresc o afacere cu mâncare f`r` conservan]i chimici sau coloran]i cu denumiri greu de pronun]at. So]ii Laura [i Liviu Rogojan dovedesc c` o astfel de dorin]` se poate transforma cu succes \n realitate. DE LOREDANA S~NDULESCU

C

ånd spui b`c`nie romåneasc`, deseori te duci cu gåndul la un spa]iu aglomerat, cu de toate, eventual [i cu ni[te motive tradi]ionale romåne[ti care s` certifice autenticitatea produselor. Nu e [i cazul B`c`niei Rod, situate \n apropiere de Pia]a Amzei, unde spa]iul, de[i mic, are toate produsele la vedere, perfect aliniate, ca \ntr-o c`mar`, aerisit [i unitar, \ntr-o atmosfer` prietenoas`.

B`c`nia deschis` de so]ii Laura [i Liviu Rogojan \n urm` cu un an [i jum`tate este un spa]iu atipic \n peisajul b`c`niilor prin designul minimalist. Laura este absolvent` a Academiei de Studii Economice din Bucure[ti, cu o experien]` de 15 ani \n domeniul achizi]iilor, iar Liviu este de peste 10 ani Managing Partner \ntr-o companie de distribu]ie cu capital romånesc. Celor doi le-a venit ideea s` deschid` b`c`nia \n octombrie 2013. Dintotdeauna le-a pl`cut s`-[i adune familia [i prietenii \n jurul mesei [i s` g`teasc` \mpreun` cu ei, \ns` mereu aveau dificult`]i \n a g`si surse permanente de hran` natural`, de \ncredere [i constante \n calitate. |n plus, ajunseser` \ntr-un moment al vie]ii \n care \[i doreau s` demareze un business de familie, un proiect personal c`tre care s`-[i canalizeze \ntreaga energie [i experien]`. A[a a luat na[tere ideea de a deschide B`c`nia Rod. De la idee la implementare a fost un drum de un an de prospect`ri [i planific`ri, timp \n care au c`utat furnizorii potrivi]i pentru conceptul la care cei doi l-au gândit. |n primul rånd au stabilit o unitate de produc]ie a conservelor, nucleul acestui business, [i re]etele pe care s-au gåndit s` le produc`. |n acela[i

32

Biz

timp, au c`l`torit foarte mult prin ]ar`, au vizitat peste 25 de unit`]i de produc]ie [i la final au decis s` colaboreze cu 6 dintre acestea, actualii furnizori ai B`c`niei Rod pentru specialit`]i din carne [i brânzeturi, care provin din Bucovina, Covasna [i Harghita. {i-au dorit s` colaboreze cu produc`tori mici, fermieri, care folosesc materie prim` curat` [i folosesc metode de produc]ie neindustrializate. |n ultimele trei luni \nainte de deschidere, au identificat [i amenajat spa]iul actual din str. Mendeleev nr. 2, lång` Pia]a Amzei, asta dup` ce au dep`[it anevoiosul proces de documentare [i de ob]inere a tuturor autoriza]iilor [i actelor necesare pentru deschiderea unui magazin alimentar.

Conservele marca proprie B`c`nia Rod, care \n prezent au ajuns s` reprezinte 45% din cifra de afaceri a businessului familiei Rogojan, sunt produse \n unitatea amenajat` \n jude]ul Vålcea, cu o investi]ie de 10.000 de euro, din fructe [i legume colectate de la localnici, precum [i din p`durile din zon`. Activitatea de produc]ie se desf`[oar` exclusiv manual, \n perioada mai – octombrie a fiec`rui an. Legumele [i fructele se culeg [i se proceseaz` \n aceea[i zi, pentru a[i p`stra cåt mai bine propriet`]ile nutri]ionale, [i nu le sunt ad`ugate niciun fel de conservan]i chimici, coloran]i sau alte componente chimice.

Dintre conservele unit`]ii de produc]ie din Vålcea, care are acum o capacitate anual` de 25.000 de unit`]i, cel mai bine se vånd zacusca de vinete, magiunul [i dulcea]a de nuci verzi, iar din categoria produselor din carne, specialit`]ile din curcan, vit` [i vânat sunt cele mai apreciate, \n timp ce dintre brânze-

turi, cele din lapte de capr` [i de vac` sunt cele mai c`utate. Lunar, \n medie, 700 de clien]i trec pragul b`c`niei, cu o valoare medie a co[ului de cump`r`turi de 40 de lei. |n afara acestora, proprietarii B`c`niei Rod au \ncheiat parteneriate cu cåteva hoteluri [i restaurante din Bucure[ti, care le genereaz` 25% din cifra de afaceri. De asemenea, din oferta b`c`niei face parte [i o selec]ie de vinuri romåne[ti din Prahova, Vâlcea, Mehedin]i, Constan]a, Timi[, list` care se va l`rgi pe viitor [i cu alte zone ale ]`ri.

B~C~NIA ROD |N CIFRE Investi]ie total`: 45.000 de euro Capacitatea de produc]ie a unit`]ii din Vålcea: 25.000 de unit`]i Num`r de clien]i, lunar: 700 Conservele marc` proprie: 45% din cifra de afaceri Parteneriatele cu restaurante [i hoteluri: 25% din cifra de afaceri Planurile de viitor ale celor doi antreprenori implic` diversificarea gamei de re]ete [i produse, precum [i extinderea businessului la nivel na]ional, [i de ce nu [i \n afara ]`rii, dat fiind c` b`c`nia este deja frecventat` de romåni care locuiesc \n str`in`tate sau de p`rin]i care cump`r` pentru a le trimite conserve copiilor din str`in`tate, precum [i de turi[ti. Pån` la deschiderea unei a doua b`c`nii, urm`torul pas este deschiderea, \n foarte scurt timp, a magazinului online. De asemenea, cei doi \[i doresc ca b`c`nia lor s` g`zduiasc` diverse evenimente [i degust`ri [i s` se dezvolte pe zona de servicii de catering [i cadouri corporate. Biz

Foto: VALI MIREA

ANTREPRENORIAT

Biz

33

TECH

GhiD DE suprAviE}uirE pEntru GiGAn}ii tEch De la operator telecom la furnizor de energie electric` [i bancher. Lideri pe pia]a computerelor personale [i a telefoniei mobile ieri, ast`zi juc`tori \n ecosistemul Internet of Things, zbur`tori cu drone sau servicii medicale digitale. Marile companii din IT&C se reorienteaz` [i p`trund pe noi pie]e, totul pentru supravie]uire [i suprema]ie. DE AlExAnDru r~DEscu

T

otul curge, nimic nu r`mâne neschimbat. Greu de spus cum se raporteaz` factorii de decizie dintr-o multina]ional` la \n]elepciunea vechilor greci, ei \n[i[i negustori pricepu]i. |n orice caz, exemple din trecutul apropiat ne arat` cum \ncremenirea \ntr-un singur business sau produs, fie [i de mare succes la un moment dat, reprezint` azi sinucidere curat`. Dinamismul, flexibilitatea, sim]ul unor noi pie]e de dezvoltare sunt factori esen]iali de supravie]uire, mai ales \n globalismul feroce din zilele noastre.

Industria IT&C poate depune m`rturie \n acest sens, \n ultimii ani disp`rând din pia]` colo[i, unii chiar cu existen]` venerabil`, \n timp ce al]i juc`tori se mai ]in \ntr-o singur` divizie, dintr-un conglomerat de businessuri cu câ]iva ani \n urm`. De partea cealalt`, unele companii se extind [i \n alte domenii, sub diverse forme, prin achizi]ii, prin noi investi]ii, prin joint venture-uri.

Banc` [i energie de la Orange Sfâr[itul lunii aprilie a fost marcat [i de anun]ul gigantului telecom Orange privind intrarea pe o nou` pia]`, odat` cu preluarea a 65% din ac]iunile Groupama Banque. Conform \n]elegerii, grupul de asigur`ri Groupama va

34

Biz

p`stra restul de 35% din ac]iuni, care va opera sub numele de Orange Bank, serviciile de mobile banking urmând s` fie lansate pe pia]a francez` la \nceputul lui 2017. Orange Bank va oferi conturi curente, conturi de economii, \mprumuturi, asigur`ri [i servicii de plat` [i are drept obiectiv atragerea a peste dou` milioane de clien]i.

Anun]ul nu a fost o surpriz`, fiindc` Orange [i Groupama anun]aser` \nc` de la \nceputul anului demararea de negocieri \n vederea acestei tranzac]ii.

Potrivit oficialilor companiei Orange, \ntr-o prim` faz` serviciile noii entit`]i bancare vor fi oferite \n Fran]a, urmând ca ulterior s` fie extinse [i \n Spania [i Belgia.

Dar colaborarea Orange – Groupama nu se opre[te aici. La câteva zile distan]`, cele dou` companii au anun]at un parteneriat pentru pia]a din România, o solu]ie pentru monitorizarea [i asigurarea locuin]ei, \n leg`tur` cu proiectul Smart Home.

Aceast` solu]ie complex` dezvoltat` de Orange este disponibil` prin intermediul unui abonament lunar ce include dispozitivul central (prin intermediul c`ruia se realizeaz` controlul casei de pe laptop, tablet` sau telefon) [i doi senzori la alegere dintre senzor de fum, senzor de mi[care,

senzor de inunda]ie, senzor pentru u[`/fereastr`, priz` inteligent` [i camer` Wi-Fi. Solu]ia poate fi personalizat` [i cu alte tipuri de senzori, care se pot cump`ra separat. Prin aceast` colaborare pentru pia]a local`, clien]ii vor primi o serie de beneficii atunci când aleg serviciile de monitorizare [i control al`turi de asigurarea locuin]ei, inclusiv trimiterea unui specialist pentru repara]ii de urgen]` \n maximum 4 ore de la solicitarea clientului.

Odat` cu acest parteneriat din zona financiar`, Orange \[i l`rge[te portofoliul de activit`]i extratelecom. Pentru c` tot pe pia]a european` compania francez` este [i furnizor de energie electric`, prin contractele de intermediere realizate \n Polonia, de exemplu. Orange Polska a intrat \n acest business \n februarie 2015, operatorul cump`rând ini]ial energie de la Polenergia Obrot [i revânzând-o apoi c`tre clien]i. Al]i cinci furnizori din Polonia sunt pe lista de contracte de distribu]ie \ncheiat` de operatorul telecom.

De la desktop la iot Sc`derile continue pe pia]a de computere personale, precum [i prezen]ele târzii pe pia]a de tablete [i

Biz

35

Foto: © Sergey Khakimullin – Dreamstime.com

TECH

smartphone-uri i-au determinat pe cei de la Intel s` se orienteze [i c`tre alte businessuri. A[a c` zona cloud [i Internet of Things (IoT) reprezint` acum 40% din veniturile gigantului american, aducând \n conturi 2,2 miliarde de dolari numai anul trecut.

Dar aceste migr`ri de interes, precum [i pierderile suferite \n alte domenii i-au determinat pe oficiali s` ia m`suri radicale \n ceea ce prive[te personalul: concedierea a 11% din for]a de munc`, adic` 12.000 de angaja]i. Un plan care va fi pus \n aplicare treptat, pân` la jum`tatea lui 2017.

Noile direc]ii de business, precum [i planurile de restructurare au fost anun]ate de CEO-ul Brian Krzanich \ntr-un mail c`tre angaja]i, luna trecut`. Krzanich a indicat o cre[tere a investi]iilor \n centre de date, IoT sau businessuri legate de conectivitate [i memorii. {i cum s` nu fie ecosistemul Internet of Things \n centrul aten]iei când companiile de analiz` de pia]` contabilizeaz` miliarde de echipamente smart, conectate \ntre ele, cu cifre de afaceri ale c`ror zerouri sunt greu de paginat? Sigur, gigan]ii se lupt` pentru felii cât mai consistente din acest tort global, care va cuprinde [i sincroniza comunica]ional totul \n jurul nostru.

DrOnE pE cEr

reorganizare [i virtualizare

O dron` cu aripi care prinde o vitez` maxim` de 170 km/h, cu mult peste majoritatea dronelor nonmilitare. Cânt`re[te 7 kilograme [i poate s` transporte o sarcin` util` de 3 kilograme.

Autonomia de zbor este de peste 2 ore, iar sistemul de zbor este VTOL, adic` aterizare [i decolare vertical`.

Ericsson duce o lupt` extrem de dur` cu Huawei [i Nokia, care tocmai ce a achizi]ionat Alcatel-Lucent, pentru suprema]ia pe pia]a echipamentelor telecom. Dar numai aceast` activitate nu mai este de mult` vreme suficient` pentru a r`mâne \n joc. Centrele de servicii globale, cu tot mai multe activit`]i ad`ugate \n timp, sunt un alt domeniu unde ace[ti produc`tori de echipamente telecom duc b`t`lii la baionet`. Recent, suedezii au mai plusat strategic cu o serie de centre IT&C globale pentru re]ele virtuale [i teste/simulare opera]iuni. De asemenea, a fost anun]at` recent [i o reorganizare a corpora]iei \n [ase divizii principale, aproape totul fiind subordonat vectorilor 5G [i Internet of Things.

R`mas` \n mod ru[inos f`r` telefoanele mobile care i-au adus faima, 36

Biz

Unii cump`r` drone din retail, ca juc`rii high-tech. Fotografii [i cameramanii le consider` indispensabile pentru anumite proiecte.

Dar o nou` genera]ie de drone este destinat` domeniilor guvernamental [i industrial.

As-Mc01-p

Un quadcopter care folose[te o camer` fotovideo asem`n`toare celor DSLR, fixat` pe burta echipamentului, capabil` de imagini de \nalt` rezolu]ie. Proiectat pentru zone urbane, modelul cânt`re[te 3 kg [i are o autonomie de zbor de pân` la 20 de minute. Nu lipsesc platforma GPS [i conectivitatea Wi-Fi.

As-Dt01-E

nokia uAvtF

Cu businessul de telefoane mobile spulberat, Nokia se bazeaz` pe divizia de echipamente telecom pentru a r`mâne pe pia]`. A[a c` a g`sit o oportunitate de a exploata re]elele 4G [i prin intermediul unor drone, sub conceptul Unmanned Aerial Vehicle Traffic Management, pentru proiecte de monitorizare.

Nokia se men]ine totu[i \n topul telecom gra]ie echipamentelor de re]ea, plusând anul trecut cu achizi]ia Alcatel-Lucent. De asemenea, finlandezii au intrat [i \n zona de drone, dar cea mai recent` mi[care este \n zona medical`, prin achizi]ia Withings, un furnizor francez de echipamente medicale digitale [i servicii, pentru suma de 170 de milioane euro. Evident, motivul pentru care s-a petrecut aceast` tranzac]ie este legat tot de ecosistemul IoT, echipamente conectate la internet, \n permanent` leg`tur` cu spitale, medici. Oficialii companiei Nokia consider` c`, pân` \n 2020, domeniul medicin` mobil` [i la distan]` va reprezenta cea mai rapid` cre[tere din domeniul medical, cu aproximativ 40% din banii investi]i.

F`r` pilo]i Prezente de pe teatrele de r`zboi [i pân` pe rafturile operatorilor telecom, dronele au devenit o industrie \n care \nc` apar mereu juc`tori noi, iar inova]iile [i domeniile de exploatare se \nmul]esc trimestrial. Unele companii se aliaz` \n corpora]ii de tip joint venture pentru a nu pierde acest tren, mai ales \n condi]iile \n care au e[uat \n alte domenii. A[a este exemplul Sony, care \mpreun` cu ZMP, companie din Tokio specializat` pe tehnologii de pilotaj autonom, a format Aerosense. Dronele Aerosense ]intesc, ca business, domeniul enterprise, producând echipamente de zbor pentru monitorizare, supraveghere, inspectare. Dronele pot fi folosite pentru fotografierea unor suprafe]e agricole, montane sau pentru verific`ri de teren dup` inunda]ii, furtuni etc.

Pân` \n 2020, ]inta de business pentru Aerosense este s` ating` venituri de peste 80 de milioane dolari.

Creierul tehnic al acestui joint venture este Kotaro Sabe, inginer implicat \n proiectele de robotic` Sony: Aibo (câinele robot) [i Qrio (robot umanoid). {i asta nu e tot. Pentru c` [i ma[ina electric` este deja un subiect important pe pia]`, Sony a mai virat 840.000 de dolari \n ZMP pentru un astfel de proiect. Biz

TECH

ZEBrA cArE cucErE{tE EurOpA Compania româneasc` ZebraPay, cea mai mare re]ea de terminale de plat` de tip self-service din ]ar`, preg`te[te extinderea \n acest an pe mai multe pie]e din Europa. Compania a \ncheiat 2015 cu o cifr` de afaceri de 10 de milioane de euro [i estimeaz` pentru acest an o cre[tere de peste 60%.

DE AlExAnDru r~DEscu

A

drian Badea, CEO al ZebraPay, explic` motoarele cre[terii businessului, care sunt noile domenii de interes pentru companie, dar [i condi]iile extinderii \n afara României.

Dup` dublarea cifrei de afaceri [i cre[terea [i mai ridicat` a sumelor procesate \n 2015, ce estim`ri ave]i pentru 2016?

România este \n continuare o pia]` predominat` de pl`]ile \n numerar, motiv pentru care românii g`sesc foarte la \ndemân` serviciile oferite de un business precum acesta al terminalelor selfservice. Anul trecut, ZebraPay a procesat pl`]i \n valoare de 63 de milioane de euro, \nregistrând o cre[tere de 180% fa]` de anul precedent. Cifra de afaceri a fost de 10 milioane de euro \n 2015, comparativ cu 5,5 milioane de euro \n 2014. Pentru acest an estim`m o cre[tere a cifrei de afaceri de pân` la 16-17 milioane de euro. Cre[terea este sus]inut` de num`rul de terminale, am \nceput 2015 cu 1.050 de terminale [i am \ncheiat anul cu aproximativ 1.800 de terminale. Anul acesta avem \n plan extinderea pân` la 2.500-2.600 de unit`]i, având mai multe strategii de extindere.

Un alt motiv al cre[terii businessului a fost gradul de adop]ie. Fiecare terminal a \nregistrat o cre[tere de tranzac]ii.

38

Biz

Num`rul de tranzac]ii procesate anul trecut a crescut cu 138%, de la 1,7 milioane la 4,1 milioane. Num`rul de tranzac]ii zilnice a atins pragul de 25.000.

De asemenea, a contat apari]ia de servicii noi \n portofoliu. Fiecare serviciu nou aduce tranzac]ii \n plus, cu o contribu]ie mai mic` sau mai mare la cifra de afaceri, \n func]ie de sumele procesate.

Pân` \n prezent exist` 94 de servicii, printre care plata facturilor, a ratelor, a rovinietei, re\nc`rcarea cartelelor prepaid, pl`]i online, moned` virtual`, bilete de tren [i bilete la spectacole.

A crescut compania suficient de mult \n românia pentru o extindere pe alte pie]e?

Deja am f`cut pa[ii \n direc]ia extinderii serviciilor ZebraPay \n str`in`tate. Noi suntem percepu]i ca o societate de intermediere de pl`]i. Ceea ce ne dorim noi este s` fim v`zu]i ca un partener tehnologic. Pentru c` ceea ce avem noi ca principalul nostru activ este o tehnologie care permite dezvoltarea unor idei complexe [i variate \n zona de self-service. Nu mai are leg`tur` cu un sistem de pl`]i, vorbim de sisteme de orice natur` de self-service, inclusiv sisteme de eliberare de carduri, carduri de fidelitate etc. Momentan, suntem sub inciden]a unui acord de confiden]ialitate cu partenerul strategic [i \nc` purt`m

discu]ii cu 6 entit`]i diferite din mai multe ]`ri europene, pe anumite proiecte, prima pia]` de extindere fiind \n Fran]a. Nu este facil s` ie[i singur pe pia]a european`, pentru o companie precum ZebraPay, [i s` vinzi astfel de solu]ii software. Sunt mul]i juc`tori, inclusiv din SUA, care furnizeaz` astfel de solu]ii. Partenerul strategic este unul puternic la nivel european, dar [i global, tot din zona de furnizor de tehnologie, dar care nu acoper` [i acest segment de self-service, unde oper`m noi. Un domeniu care de altfel este la mod` acum, mai ales \n zona de servicii po[tale, de parcel-lockers (pachetomate – n.r.), servicii po[tale automatizate complet sau self-check-out \n supermarket, clientul scaneaz` singur [i face plata cu cardul sau cash. cum arat` pia]a terminalelor de pl`]i self-service din românia?

Pe pia]a din România sunt trei astfel de juc`tori, ZebraPay fiind acum singura entitate româneasc`. Mai exist` pe pia]` QIWI, companie ruseasc`, cel mai mare juc`tor global pe terminale de plat`.

Juc`torul num`rul 3 de pe pia]` este RomPay, un hibrid, \n sensul c` ei nu de]in o aplica]ie software, au \nchiriat una de la o companie ruseasc`. {i primul ac]ionar majoritar al ZebraPay a fost o persoan` din Republica Moldova, Radu Ciorba, un antreprenor din zona construc]iilor, care [tia cum merge

“Am \ncercat s` facem parteneriate cu Direc]iile de Taxe [i Impozite, dar fiecare organiza]ie este cu gândirea [i preg`tirea sa, nu exist` un sistem centralizat [i nu am putut sparge aceast` barier`.”

ADriAn BADEA, cEO, Zebrapay acest business \n Rusia [i Republica Moldova (\n momentul de fa]` ac]ionarul principal este Lucian Butnaru, cu 60% din ac]iuni – n.r.). |n prezent sunt \n România \n jur de 3.000 de terminale de plat`. Cei de la QIWI au 700 de unit`]i, RomPay de]in cam 250 - 300 de

TECH

63 milioane euro este suma procesat` de ZebraPay \n 2015, \n cre[tere de 180% fa]` de anul precedent

Foto: VALI MIREA

unit`]i, iar ZebraPay de]ine \n jur de 60% din pia]`. R`mânem lideri pe pia]` [i pentru c` aplica]ia este esen]a businessului, iar portofoliul de servicii este cheia, nu comisioanele, modul \n care ele sunt prezentate clien]ilor. Platforma software ZebraPay este integral dezvoltat` de softi[tii companiei. Dup` cum am spus, pe pia]` sunt \n prezent 3.000 de terminale, dar poten]ialul de cre[tere este de pân` la 20.000 de unit`]i. Iar \n ceea ce prive[te tranzac]iile pe terminal, se poate cre[te num`rul lor \ntre 8 [i 10 ori. Pre]ul unui terminal pleac` de la 1.500-1.600 de euro [i ajunge la 2.500 de euro, cel mai scump terminal pe care \l avem \n România. Dac` \n 2009, când a pornit acest business, aduceam echipamentele din China, acum furnizorii sunt din România sau Bulgaria. ce servicii nu a]i integrat pân` acum, de[i v-a]i fi dorit?

Lucrul pe care nu am reu[it s` \l facem pân` acum, [i suntem frustra]i pentru asta, este posibilitatea de a se pl`ti taxe, impozite, amenzi la terminale ZebraPay. Am \ncercat s` facem parteneriate cu Direc]iile de Taxe [i Impozite, dar fiecare organiza]ie este cu gândirea [i preg`tirea sa, nu exist` un sistem centralizat [i nu am putut sparge aceast` barier`. Pe de alt` parte, sunt [i ni[te prevederi legislative destul de protec]ioniste, ghiseul.ro este legat exclusiv de plata cu cardul, totodat` ne trebuie [i o autoriza]ie de institu]ie de plat` pentru a acoperi [i zona de taxe, impozite.

A[tept`m \ns` o schimbare legislativ` [i poate statul român o s`-[i dea seama c` exist` [i o alt` solu]ie, a[a cum am reu[it s` implement`m automate de plat` pentru CFR. Noi, pe cheltuiala noastr` [i contra unui comision pe care nu \l negociem, ci este acela stabilit prin lege, punem la dispozi]ia statului astfel de terminale de plat`. Biz Biz

39

TECH

O GAlAxiE DE GADGEturi Tehnologia ne influen]eaz` via]a mai mult ca oricând. Am invitat trei profesioni[ti din domenii care nu au leg`tur` direct` cu tehnologia [i un blogger s` testeze noul Samsung Galaxy S7 [i accesoriile sale la fel de inteligente [i s` ne povesteasc` modul \n care, sub influen]a noilor tehnologii, li s-a schimbat stilul de lucru. DE lOrEDAnA s~nDulEscu

AlExAnDru pEtricEAn Chef Muzica \l inspir` s` creeze combina]ii noi [i \n acela[i timp \i permite s` se deconecteze de la presiunea muncii \n buc`t`rie, iar cu c`[tile Lever Over, conectate prin Bluetooth la smartphone, poate face asta oricånd, oriunde. Alexandru Petricean, finalist al primului sezon de MasterChef, se bucur` din plin de evolu]ia tehnologiei. Faptul c` \n ultimii ani a avut acces cu u[urin]` la tehnologie [i internet l-a ajutat mult \n plan profesional s` ajung` la nivelul la care se afl` acum, când colaboreaz` cu mai multe restaurante din Romånia [i din str`in`tate, printre care La Trota din Italia [i Frantzen din Suedia, ambele cotate cu cåte dou` stele Michelin. |i place s` se documenteze [i s` fie la curent cu noile tehnologii [i tendin]e atåt din domeniul culinar, cåt [i \n general. Cuno[tin]ele aplicate, plus calitatea oferit` de noile tehnologii ale aparatelor electrocasnice \mbun`t`]esc \ntotdeauna orice preparat. |n plus, faptul c` au ap`rut deja cuptoare foarte performante care pot fi programate cu ajutorul unei aplica]ii, folosind smartphone-ul, iar cu ajutorul internetului pot fi pornite sau setate de la distan]`, \l face s` cread` c` treptat munca \i va fi mult u[urat` pe viitor. Biz

40

Biz

TECH

MAriA DErMEnGiu Marie Nouvelle Libertatea este important`. C창nd creeaz`, picteaz` sau lucreaz` la un proiect, Maria Dermengiu, creatoarea brandului Marie Nouvelle, care promoveaz` arta \n diferite forme [i texturi, are nevoie de libertate de mi[care.

Nu vrea s` se \mpiedice de fire, dar \[i dore[te s` aib` acces u[or la telefon, iar un \nc`rc`tor wireless cum este cel al lui Samsung Galaxy S7 \i poate oferi exact libertatea de care are nevoie, cel pu]in jum`tate din zi fiind conectat` la mediul online. Pentru ea, tehnologia \nseamn` conexiune, \nseamn` dezvoltare [i celeritate, o simplificare [i, \n acela[i timp, o amplificare a muncii de zi cu zi, care p책n` la acest moment, la trei ani de c책nd a pus bazele companiei Marie Nouvelle Design, a adus-o \n etapa \n care preg`te[te dezvoltarea distribu]iei pe plan interna]ional [i lansarea brandului Marie Nouvelle la Milano, \n iunie 2016. Biz

Biz

41

TECH

AlExAnDru Dr~GAn Fondator Sarto Made to Measure Elegan]a presupune o anumit` etichet`. |n acela[i timp, ast`zi e nevoie s` fii mereu conectat. Poate fi nepoliticos s` sco]i mobilul ca s`-]i verifici mesajele urgente, dar cu Samsung Gear S2 este mult mai simplu s` r`måi conectat. Iar designul acestui gadget completeaz` perfect chiar [i cele mai elegante ]inute, a[a cum sunt cele abordate frecvent de Alexandru Dr`gan, cofondator al Sarto Made to Measure, business lansat \n 2011, specializat \n producerea de costume [i c`m`[i, prin intermediul c`ruia din 2014 a \nceput [i distribu]ia pentru produc`torul de pantofi Loake, furnizor al Casei Regale a Marii Britanii. Pe cåt posibil, tån`rul manager are cu el zilnic dou` dispozitive, un telefon, musai dotat cu o camer` bun` pentru a imortaliza unele din momentele zilei, [i o tablet`, \n cazul \n care unul dintre ele r`måne f`r` baterie. Mai bine s` [tie c` are acces la tehnologie [i poate nu are nevoie, decåt s` se loveasc` de o nevoie urgent` [i s` nu aib` posibilitatea de a o accesa. La fel este [i \n domeniul \n care activeaz` Alex Dr`gan: este recomandat s` ai o ]inut` adecvat` [i acces la varianta de a mai da jos din haine pentru a te adapta mediului sau interlocutorului, decåt s` \]i trebuiasc` un sacou sau o c`ma[`, iar tu s` ai doar un tricou. Biz

42

Biz

TECH

victOr KAprA Blogger Viitorul nu se mai vede \ntr-un glob de sticl`. Ast`zi putem s` mergem oriunde ne dorim cu ajutorul ochelarilor Samsung Gear VR, care ne ajut` s` dep`[im orice limitare de spa]iu sau timp pe care o poate avea tehnologia. L-am invitat s`-i testeze pe Victor Kapra, pentru care tehnologia \nseamn` \n primul ründ libertate – libertatea de a discuta cu orice cet`]ean al planetei care are conexiune la internet, de a avea acces instant la informa]ie, de a beneficia de un public, teoretic, de milioane de persoane dac` ai o idee interesant`. Anul acesta, de pild`, \n calitate de blogger de tehnologie nu a mai plecat la evenimente hi-tech \n str`in`tate, pentru c` lans`rile sau conferin]ele de pres` au fost transmise live online. |n plus, tehnologia i-a adus cel pu]in dou` avantaje substan]iale: confort [i o cantitate uria[` de entertainment, pe alese, de neimaginat \nainte. F`r` tehnologiile devenite accesibile \n ultimii zece ani, probabil c` ar fi fost silit s` lucreze [i acum exclusiv \ntr-un birou. Din fericire smartphone-ul i-a devenit birou mobil la nevoie, iar laptopul e sub]ire cât o revist`, a[a c` \l poate lua chiar [i \n vacan]e pentru rezolv`ri urgente. Evident, a ap`rut [i pericolul de a lucra tot timpul [i haotic, dar este de p`rere c` rezolvarea ]ine de \n]elepciunea fiec`rui utilizator de tehnologie. Biz Biz

43

IMOBILIARE

MOBILIZARE |N IMOBILIARE Pân` la finele acestui an, Bucure[tiul se va \mbog`]i cu 14.000 de locuin]e, un record absolut \n istoria pie]ei reziden]iale moderne din România. S` fie oare semnalul c`, \n sfâr[it, pia]a se redreseaz`? DE GABRIEL BÂRLIG~

D

iscu]ia referitoare la pia]a imobiliar` s-a concentrat \n ultima perioad` pe impactul celebrei legi a d`rii \n plat` asupra pre]urilor [i tranzac]iilor de locuin]e. Mai nimeni nu vorbe[te despre un alt factor ce poate juca un rol important \n evolu]ia pie]ei imobiliare: locuin]ele \n sine, mai exact câte locuin]e noi vor intra pe pia]` \n acest an. Un studiu privind pia]a reziden]ial` din 2016 realizat de Coldwell Banker Affiliates of Romania va surprinde pesimi[tii care cred c` segmentul reziden]ial e \nc` \n hibernare. Raportul arat` c` peste 14.000 de locuin]e \n proiecte reziden]iale vor fi finalizate \n 2016 \n Bucure[ti [i \mprejurimi, \n cre[tere cu peste 25% fa]` de anul anterior, aceasta reprezentând cea mai mare cifr` de finaliz`ri din istoria pie]ei reziden]iale moderne din România. {i mai interesant e faptul c` cea mai mare pondere a acestor locuin]e, reprezentând aproximativ 53,5%, se adreseaz` segmentului mass market, fiind proiecte amplasate \n zone m`rgina[e ale Bucure[tiului sau \n interiorul marilor cartiere, care ofer` \n general un bun acces c`tre re]eaua public` de transport \n comun, finisaje de calitate medie [i suprafe]e de regul` similare cu

44

Biz

cele ale locuin]elor vechi. |n acela[i timp, dezvoltarea segmentului de birouri \n zonele de nord [i centru-vest din Bucure[ti, unde lucreaz` peste 100.000 de persoane, precum [i cre[terea veniturilor au determinat tot mai mul]i dezvoltatori s` construiasc` proiecte adresate clasei middle market, peste 6.000 de locuin]e fiind \n construc]ie \n acest moment \n Bucure[ti [i \mprejurimi, reprezentând aproximativ 39% din totalul finaliz`rilor din acest an.

Locuin]ele din acest segment beneficiaz` de un amplasament mai bun, cu acces facil c`tre cl`dirile de birouri moderne, centre comerciale [i parcuri.

Studiul Coldwell Banker subliniaz` c` revenirea pie]ei reziden]iale \n 2015 poate fi observat` [i prin \mp`r]irea geografic` a locuin]elor aflate \n construc]ie \n Bucure[ti \n acest moment. Astfel, zonele de sud [i de vest nu mai atrag cea mai mare pondere a proiectelor reziden]iale dezvoltate, \n zonele semicentrale [i de nord urmând a fi livrat un num`r similar de locuin]e \n 2016. |n acela[i timp, zona de est \ncepe s` se contureze ca un nou pol de dezvoltare reziden]ial`, cu aproape 2.000 de locuin]e care vor fi finalizate \n 2016.

Semnalele de redresare a pie]ei reziden]iale nu vin doar din zona de con-

struc]ii. Dezghe]area se manifest` [i la nivelul pre]urilor. O analiz` realizat` de HomeFinders, companie de consultan]` imobiliar` dedicat` exclusiv cump`r`torilor, arat` c`, \n primul trimestru din acest an, pre]urile minime medii de tranzac]ionare pentru apartamentele vechi din Capital` au dep`[it nivelul de 1.500 de euro pe metru p`trat util. Doroban]i-Beller este zona unde \n prezent se tranzac]ioneaz` cele mai scumpe apartamente, pre]ul minim pe metru p`trat util fiind de 1.552 de euro la patru camere, 1.574 de euro la dou` camere [i la trei camere ajunge la 1.597 de euro. |n 2015, pre]urilor solicitate de proprietarii de

Foto: © Georgi Dimitrov – Dreamstime.com

apartamente din zonele centrale, semicentrale [i de nord ale Capitalei au crescut cu 4,61% ale pre]urilor solicitate de proprietarii de apartamente din zonele centrale, semicentrale [i de nord ale Capitalei. Astfel, dac` \n 2014 pre]ul mediu solicitat pentru aceste apartamente se situa la 65.000 de euro, \n 2015 valoarea a crescut la 68.000 de euro. {i pre]urile minime medii de tranzac]ionare ale apartamentelor noi au \nregistrat o cre[tere considerabil`, de 7,40%. Astfel, pre]ul minim mediu de tranzac]ionare din zonele centrale, semicentrale [i de nord a crescut \n ultimele 12 luni de la 1.350 de euro la 1.450 de euro, pe metru p`trat util.

30.000 de locuin]e \n proiecte reziden]iale amplasate \n marile ora[e din România urmeaz` s` fie finalizate \n 2016, 14.000 dintre acestea \n Bucure[ti Sursa: Coldwell Banker Affiliates of Romania

|n cazul locuin]elor noi, cu excep]ia zonelor Mo[ilor, Cotroceni-Orhideea, Vitan Mall [i Pipera, \n toate zonele din centrul, semicentrul [i nordul

Bucure[tiului s-au \nregistrat cre[teri ale pre]urilor minime de tranzac]ionare.

Zona Pia]a Victoriei a beneficiat de cea mai important` cre[tere a pre]urilor minime de tranzac]ionare, unde avansul pre]urilor este de 14%. Astfel, pre]urile minime au crescut de la 1.375 de euro la 1.570 de euro pe metru p`trat util. “Pia]a Victoriei este una dintre cele mai solicitate zone reziden]iale din Capital` de c`tre investitori. Terenurile pentru construc]ii [i proiectele reziden]iale sunt limitate [i este apreciat` ca una dintre cele mai sigure zone din Bucure[ti”, declar` Matei Malo[, managing partner la HomeFinders.

Nu doar pia]a din Bucure[ti se mi[c`: la nivel na]ional vor fi finalizate \n acest an peste 30.000 de locuin]e \n proiecte reziden]iale amplasate \n marile ora[e, cele mai dezvoltate pie]e regionale fiind Cluj-Napoca, cu peste 3.500 de livr`ri (incluzând [i Flore[ti), Sibiu (3.500 de locuin]e noi vor fi terminate \n 2016), Constan]a (peste 2.000 de unit`]i \n construc]ie) [i Bra[ov (aproximativ 1.750 de livr`ri programate pentru 2016). Cele mai reduse pie]e reziden]iale din punctul de vedere al livr`rilor sunt Re[i]a [i Tulcea. “Bucure[ti, Cluj-Napoca, Ia[i, Bra[ov sau Timi[oara sunt ora[e unde se demareaz` noi [i noi proiecte imobiliare, iar pia]a este \n cre[tere constant`, mai ales \n ultimii trei ani. |ns` exist` [i ora[e emergente din acest punct de vedere, care dau semne c` \n urm`torii ani se vor putea situa pe harta pie]elor de real estate de interes din România”, spune R`zvan Cuc, director regional la RE/MAX România. Urm`toarele ora[e \n care se observ` un poten]ial de dezvoltare pe segmentul imobiliar sunt Ploie[ti, Oradea, Pite[ti, Arad, Sibiu [i Bac`u, zone pentru care RE/MAX România estimeaz` cre[teri constante anuale de circa 5% \n urm`torii doi ani, atât \n ceea ce prive[te num`rul de tranzac]ii, cât [i pre]urile pentru locuin]e. |n prezent, \n ora[e precum Ploie[ti, Pite[ti [i Oradea, pre]ul mediu pe metru p`trat variaz` \ntre 700 [i 800 euro, cele mai c`utate tipuri de locuin]e fiind apartamentele de 2 [i 3 camere. Biz Biz

45

IMOBILIARE

CE CAUT~ UN MALL LA OBOR? Pia]a construc]iilor de retail, mai ales cea din Capital`, s-a dezvoltat rapid \n ultimii ani. Din 2000 \ncoace s-au deschis opt centre comerciale, dar speciali[tii spun c` ora[ul are \nc` poten]ial, dac` ne raport`m la alte capitale europene. DE OANA VOINEA

A

andrei Pogonaru, dezvoltator al proiectului Veranda, vrea s` aduc` târgul Mo[ilor, precursorul târgului Obor de ast`zi, \n secolul XXI [i mizeaz` pe traficul zonei, ce se ridic` la peste opt milioane de vizitatori pe an, pentru a amortiza investi]ia de 60 de milioane de euro \n noul mall Veranda.

Era nevoie de \nc` un mall \n Bucure[ti? Ce aduce nou Veranda?

Veranda se define[te, \n primul rând, ca un centru comercial de proximitate, al c`rui concept a fost gândit astfel \ncât s` se adapteze nevoilor celor peste 430.000 de locuitori ai zonei Obor. Ne dorim s` contribuim la dezvoltarea ariei prin redefinirea ei, completând oferta de retail existent` cu una modern`, [i s` le oferim vizitatorilor o experien]` relaxant` [i complet` de shopping [i petrecere a timpului liber. Ca element arhitectural, veranda reprezint` un loc de repaus, fiind simbolul unui spa]iu prietenos, care asigur` o leg`tur` \ntre interior [i exterior, implicit \ntre om [i natur`. Designul centrului comercial devine o gur` de aer proasp`t \n aglomera]ia zonei, un spa]iu familiar, destinat relax`rii. La acest lucru 46

Biz

contribuie [i cei 15.000 de metri p`tra]i de spa]iu verde destina]i recreerii [i petrecerii timpului liber \ntr-un mod pl`cut, al`turi de cei dragi. Capitala are nevoie de cât mai multe spa]ii [i construc]ii verzi [i, prin proiectul nostru, dorim s` impulsion`m trendul de a construi “verde” [i \n pia]a de retail.

Ce condi]ii trebuie s` \ndeplineasc` o anumit` zon` pentru a fi potrivit` pentru dezvoltarea unui mall?

Cea mai important` condi]ie pentru dezvoltarea unui centru comercial este loca]ia, mai ales \n cazul celor de proximitate. Oferta de retail trebuie s` vin` \n \ntâmpinarea consumatorilor, s` fie aproape de ace[tia, u[or accesibil` prin mijloacele de transport \n comun. Acestea duc la o cre[tere a traficului proiectului, ceea ce ofer` mall-ului atractivitate pentru retaileri.

Evolu]ia economiei din ultimii ani s-a tradus \ntr-o cre[tere a consumului [i, implicit, \ntr-un interes tot mai crescut al brandurilor pentru pia]a local` [i dorin]a acestora de a investi \n România. De asemenea, este important ca fiecare proiect s` fie adaptat cerin]elor zonei \n care este dezvoltat, completând oferta de retail local` [i acoperind \ntr-un procent cât mai mare nevoile consumatorilor.

Cât s-a investit pân` acum la Veranda [i de unde vin banii?

Din investi]ia total` de 60 de milioane de euro de care beneficiaz` proiectul Veranda, 25,5 milioane de euro sunt parte a acordului de finan]are recent finalizat [i semnat cu Raiffeisen Bank [i Raiffeisen Bank International AG, cu posibilitatea de a majora suma pân` la 28,5 milioane de euro. Restul de aproape 60% din investi]ie este asigurat din capitalul propriu. Suma investit` acoper` \ntreaga dezvoltare a proiectului, inclusiv terenul [i relocarea fabricii Prodplast, de aceea o estimare la acest moment este dificil de calculat. La momentul actual, stadiul construc]iei a dep`[it 60%.

IMOBILIARE

Cât conteaz` istoricul comercial al zonei [i pe ce venituri din chirii miza]i \n primul an de func]ionare? |n cazul Veranda, istoricul comercial al zonei face parte din conceptul proiectului. Cunoa[tem faptul c` Obor a fost \nc` din secolul XVII destinat comer]ului, aici aflându-se târgul Mo[ilor, precursorul târgului Obor de ast`zi.

Traficul zonei se ridic` la peste opt milioane de vizitatori pe an. Proiectul Veranda se bazeaz` pe reutilizarea unui spa]iu de tip brownfield, fost sit industrial. Un avantaj al acestor spa]ii este faptul c`, \n general, ele sunt bine conectate la re]elele de transport public.

Prin urmare, centrul comercial este deservit de 16 linii de transport \n comun, precum [i de sta]ia de metrou Obor, aflat` la mai pu]in de 400 de metri distan]`. Veranda va deservi peste 166.000 de familii care locuiesc \n proximitate, c`rora dorim s` le oferim o experien]` complet` cu o diversitate larg` de magazine, dar [i spa]ii pentru relaxare [i divertisment. Nivelul chiriilor pentru spa]iile din centrul comercial Veranda este adaptat pie]ei [i estim`m un randament standard pentru un astfel de proiect de retail \n ceea ce prive[te venitul ob]inut \n primul an de activitate.

Proiectul a demarat \n 2014? Exist` schimb`ri fa]` de planul ini]ial?

Centrul comercial Veranda este un proiect complex [i ne-am asigurat c` avem puse la punct toate detaliile \nainte de a \ncepe construc]ia \n 2014, astfel \ncât s` nu \ntâmpin`m dificult`]i pe parcurs [i, de[i ne-am confruntat [i cu diferite situa]ii de-a lungul timpului, am reu[it de fiecare dat` s` le dep`[im cu succes. Una dintre cele mai mari provoc`ri a fost relocarea fabricii Prodplast pe platforma Faur, unde \[i continu` activitatea \n prezent. Compania \nregistreaz` cre[teri continue, cu rezultate notabil mai bune decât \n ultimii ani, ultima lun` fiind cea mai profitabil` din acest

“De la \nceputul anilor 2000 [i pân` \n prezent s-au deschis opt centre comerciale \n Bucure[ti, iar studiile de pia]` arat` c` ora[ul are \nc` poten]ial raportându-ne la suprafa]a construit` \n compara]ie cu alte capitale europene.”

Andrei Pogonaru, dezvoltator Veranda an. |n acest moment, dup` cum spuneam, am dep`[it stadiul de 60% din construc]ie, am finalizat structura metalic` [i am trecut la partea de finisaje de interior. Inaugurarea centrului comercial va avea loc \n trimestru IV al anului 2016, conform planului ini]ial.

Mai este loc pentru dezvoltarea de noi mall-uri \n Capital`?

Pia]a construc]iilor de retail, mai ales cea din Bucure[ti, a cunoscut de-a lungul timpului o dezvoltare foarte rapid`.

Astfel, de la \nceputul anilor 2000 [i pân` \n prezent s-au deschis opt centre comerciale, iar studiile de pia]` arat` c` ora[ul are \nc` poten]ial, raportându-ne \n special la suprafa]a construit` \n compara]ie cu alte capitale europene. Spre exemplu, Bucure[tiul este acum la o treime din suprafa]a comercial` construit` din Var[ovia. Mai mult, exist` zone ale ora[ului ale c`ror nevoi nu sunt acoperite \n totalitate pe acest segment, precum centrul [i nord-vestul Capitalei, iar cererea de spa]ii de retail este tot mai ridicat` \n contextul \n care pia]a prime[te tot mai multe branduri interna]ionale noi. Biz Biz

47

FINAN}E

B~NCILE |N ERA REAL TIME MARKETING Balan]a puterii dintre consumatori [i companii s-a schimbat ca urmare a ascensiunii new media, care a adus schimb`ri majore \n strategiile de comunicare [i cre[te radical responsabilitatea [i importan]a oamenilor de marketing. DE OANA VOINEA

T

ehnologia permite acum o segmentare mult mai precis` [i mai rapid` a comunic`rii cu clien]ii [i de aceea Sergiu Mircea, director de marketing [i comunicare la Banca Transilvania, crede c` vremea abord`rii de mas` a trecut demult, acum suntem \n epoca microsegmentelor [i a personaliz`rii.

Lucra]i de 13 ani \n marketing.

Cum a evoluat domeniul [i care sunt cele mai noi tendin]e?

Aparent, 13 ani ar fi o perioad` destul de scurt` de timp, chiar [i \n via]a unei companii sau \n cariera unui specialist, \ns` odat` cu cre[terea vitezei cu care sunt adoptate noi tehnologii, \n marketing [i \n via]a clien]ilor no[tri, ace[ti ani au adus schimb`ri enorme. Acum 13 ani totul era mult mai static [i mai unidirec]ional \n rela]ia dintre companii [i clien]i, acum totul este real time [i \n sens dublu \n rela]ia noastr` cu companiile cu care interac]ion`m.

Power to the customer & power to the marketer – sun` cumva din sens opus, \ns` pe de o parte clien]ii au mult mai mult` putere [i responsabilitate \n rela]ia cu companiile [i le pot transmite real time [i \n mas` feedbackul lor, dar de cealalt` parte [i companiile au o putere mult mai mare, datorit` accesului la datele clien]ilor [i la preferin]ele lor 48

Biz

de consum. Este o putere [i o responsibilitate foarte mare de ambele p`r]i.

Evident, schimb`rile vin din toate direc]iile, \ns` cel mai important este, cred eu, c` tehnologia ofer` mult mai mult` putere de alegere [i chiar putere de cump`rare [i impune un alt ritm de schimbare \n preferin]ele clien]ilor.

Cum a schimbat new media comunicarea b`ncilor?

B`ncile, la modul general, sunt un grup foarte eterogen din punctul de vedere al comunic`rii. Avem campioni, challengeri, dar [i “coda[i” \n ceea ce

“Tehnologia ne permite acum s` segment`m mult mai precis [i rapid [i de aceea cred c` vremea lui «one size fits all» a trecut demult, acum suntem \n epoca microsegmentelor [i a personaliz`rii \n mas`.”

SERGIU MIRCEA, DIRECTOR DE MARKETING {I COMUNICARE LA BANCA TRANSILVANIA

prive[te adop]ia noilor mijloace de comunicare, [i asta [i pentru c` sunt un business conservator, bazat foarte mult pe \ncredere [i tradi]ionalism. |n pia]a bancar` sunt câteva b`nci care au o imagine foarte bine diferen]iat` – imagine care poate s` porneasc` de la tehnologie la unele b`nci [i s` ajung` la rezolvarea de probleme (indiferent c` este prin tehnologie sau prin rela]ie uman`) – [i cred \n continuare c` o pozi]ionare clar` [i bine sus]inut` contribuie la succesul decisiv al comunic`rii unei companii. Dincolo de acest pilon fundamental, care este pozi]ionarea companiei [i modul \n care aceasta impacteaz` comunicarea, new media a adus schimb`ri mari \n strategia de media [i \n splitul pe canale.

Nu intru \n detalii, pentru c` sunt probabil binecunoscute problemele [i oportunit`]ile generate de schimb`rile \n splitul pe canale de comunicare ap`rute la nivelul organiz`rii departamentelor de marketing sau la colaborarea dintre marketing [i PR. Nu \n ultimul rând, cred c` trendul de real time marketing pe care \l travers`m acum cre[te radical responsabilitatea [i importan]a marketerilor \n orice companie. |n mod cert, firmele care r`mân \ntr-un mindset cu mai multe niveluri de aprobare [i care \ncerc` s` valideze mesajele de comunicare cu CEO-ul sau boardul, cum se \ntâmpla acum 10 ani, pierd oportunit`]i \n comunicare.

A adus social media un plus de transparen]`? |n mod cert. {i accountability. Acum fiecare dintre noi [tim c` trebuie s` fim mult mai responsabili [i cump`ta]i \n tot ceea ce facem [i pentru c` oricând putem s` fim “tra[i la r`spundere” inclusiv \n social media. Cumva este parte din trendul de “power to the customers” – social media faciliteaz` ca orice feedback “s` se teleporteze” live de la client la client sau la mase de clien]i [i companiile trebuie acum s` ]in` cont de asta atunci când decid modul \n care fac business.

Care sunt cele mai eficiente instrumente de care dispun oamenii de comunicare [i marketing din b`nci?

Cred c`, \n mediul extrem de dinamic de ast`zi, succesul depinde [i de inovare [i testare continu` [i de personalizare \n mas`. |n mod cert, social media poate s` fie eficient` \n a comunica cu clien]ii pân` \n 35 de ani, \ns` probabil TV-ul este de asemenea eficient pentru a ]ine leg`tura cu clien]ii de peste 50 de ani. Sunt doar exemple, poate extreme, \ns` ideea ar fi c` tehnologia ne permite acum s` segment`m mult mai precis [i rapid [i de aceea cred c` vremea lui “one size fits all” a trecut demult, acum suntem \n epoca microsegmentelor [i a personaliz`rii \n mas`. Cred c` cele mai eficiente instrumente \n marketing [i comunicare sunt o utopie [i acestea difer` radical de la companie la companie, de la produs la produs, de la segment la segment, dar cred c` firmele care sunt deschise [i au o infrastructur` de testare [i \nv`]are continu` au [anse mult mai mari \n pia]`.

Ce s-a schimbat \n ceea ce prive[te comunicarea pentru companii?

Personal, cred c` \n ce prive[te comunicarea B2B avem o schimbare de amplitudine mic` comparativ cu persoanele fizice, tocmai pentru c` modul \n care firmele iau decizii s-a adaptat mai \ncet la realitatea tehnologic` – \n continuare deciziile firmelor se iau \n layere de aprobare [i exist` acelea[i categorii de gatekeeperi, care asigur` siguran]a deciziilor. |ns` cu certitudine orice marketer care se adreseaz` unei companii mici sau unui SOHO (persoane fizice autorizate – Small Office Home Office n.r.) trebuie s` aib` \n vedere c` \n cazul unei firme mici compania este de fapt administratorul [i c` decizia companiei nu este departe de mindsetul unei persoane fizice. Trebuie s` ]in` aproape, ca [i cum clientul este un client retail, nu o companie. Biz Biz

49

FINAN}E

NAPOLEON VORBE{TE ZILNIC LA TV Istoria se repet` [i, din p`cate, pare s` fac` asta mai ales \n aspectele sale negative. Bine ar fi dac` am [i \nv`]a câte ceva din ceea ce au p`]it al]ii. P`cat c` realitatea ne arat` de prea multe ori c` nu este cazul. DE IONU} B~LAN

50

Biz

FOTO: VALI MIREA

A

m luat Fran]a ca studiu de caz [i am observat c` n-a f`cut decât s` \nlocuiasc` colonialismul clasic extern cu cel intern. A importat industrial str`ini [i a \ncercat s`-i fac` cet`]eni cu for]a, \n baza unui plan centralizat birocratic menit s` o re\mprosp`teze demografic. {i s-a a[teptat ca “generozitatea social`” postcolonial` s`-i determine pe imigran]i s`-[i abandoneze tradi]iile [i s` adopte religia laiccet`]eneasc` a Fran]ei. Nu e de mirare c` aceast` politic`, dincolo de discursul cu iz umanist cu care a fost promovat`, nu a generat decât resentimente, violen]`, ghettouri [i fundamentalism.

Ad`uga]i la acestea implicarea Fran]ei \n destabilizarea [i \nl`turarea regimurilor autoritare laice din Orientul Mijlociu, prin a[a-numita “prim`var` arab`”, care a avut ca rezultat principal apari]ia [i ascensiunea Statului Islamic, [i avem re]eta perfect` a dezastrului. Iar dup` atentatele de la Paris, regimul Hollande a indus ideea de a declara starea de urgen]` permanent`, printr-o reform` constitu]ional` care s` \nt`reasc` prerogativele poli]iei, s` sl`beasc` controlul judiciar [i s` sporeasc` puterea serviciilor secrete de a supraveghea popula]ia.

Etatism, interven]ionism economic, dictatur` a birocra]iei, stat poli]ienesc, militarism, r`zboi. Lucruri care \i erau extrem de bine cunoscute lui Gustave de Molinari, unul dintre pu]inii reprezentan]i ai liberalismului antiautoritar, care practic n-a prins niciodat` r`d`cini \n Fran]a. El a realizat o analiz` ce merit` recitit` [i asimilat`, fiind de o actualitate extrem`.

“Revolu]ia francez`, luat` \n ansamblul ei, n-a fost, deci, o revolu]ie liberal`, [i ar fi o grav` eroare s` confund`m

IONU} B~LAN este jurnalist independent, fost redactor-[ef al revistei “Finan]i[tii”, publicist la “Jurnalul Na]ional”, “S`pt`mâna financiar`”, “Pia]a financiar`”, “Curentul”, “Bursa”, “Evenimentul zilei”.

Mai multe materiale de acela[i autor g`si]i pe www.bloguluibalan.ro sensul pe care revolu]ionarii \l d`deau cuvântului «libertate» cu cel pe care i-l atribuim noi de regul` ast`zi. Pentru ei, libertatea \nsemna \nl`turarea tutelei claselor aristocratice, dar câtu[i de pu]in \nl`turarea oric`rei tutele. Nu! |n viziunea lor, ca [i \n cea a sociali[tilor moderni, succesorii lor, societatea nu se putea lipsi de o tutel` permanent` f`r` a c`dea \n anarhie. Mai mult, cu cât aceast` tutel` este mai extins`, credeau ei, cu cât guvernul \[i multiplic`

atribu]iile [i \nlocuie[te ini]iativa individual` cu propriile ac]iuni, cu atât clasele considerate minore au mai multe [anse la prosperitate [i fericire. Aveau o singur` preocupare: ca tutela asupra tuturor s` fie exercitat` \n numele tuturor [i cu participarea tuturor, s` nu mai fie monopolul unei clase.

Iat` sistemul de gândire al Revolu]iei franceze, sistem pe care dictatorul care a \nlocuit anarhia Directoratului cu puterea sa s-a \ns`rcinat s`-l pun` \n practic`. Napoleon I s-a ocupat \n primul rând de reorganizarea tutelei guvernamentale f`r` s` se preocupe deloc de faptul c` aceast` tutel` afecta libera ac]iune moral`, intelectual` [i material` a cet`]enilor, care astfel erau trata]i ca ni[te minori care au nevoie s` fie guverna]i \n toate aspectele vie]ii lor, \ns` evitând cu grij` restabilirea acestei tutele \n numele unei singure clase [i organizând-o \n a[a fel \ncât fiecare s` poat` aspira ca, \ntr-o zi, s` ajung` s` exercite pu]in din aceast` tutel`. S` ad`ug`m c`, pentru a \ndeplini aceast` sarcin`, Napoleon I n-a dat nici m`car dovad` de imagina]ie. N-a f`cut decât s` reconstituie Vechiul Regim \n aspectele sale esen]iale. De exemplu, a restabilit pur [i simplu sistemul de taxe [i impozite al monarhiei, m`rginindu-se la a schimba denumirile acestora.”

F`r` s` fie câtu[i de pu]in un optimist naiv cu privire la natura uman`, precum Rousseau, Molinari a sperat pân` la sfâr[itul vie]ii c` libertatea, economic` [i \n general, va prevala \n fa]a autoritarismului [i militarismului [i c` pacea va deveni din excep]ie regul`. Din p`cate, dac` ar \nvia [i ar deschide televizorul, ar avea un [oc groaznic, c`ci cel mai probabil ar da peste un discurs al unui Napoleon contemporan. Biz

STRATEGIE

Foto: © Mike_kiev – Dreamstime.com

Cum \]i preg`te[ti compania pentru criz`?

52

De[i au trecut prin experien]a unei crize, nu to]i antreprenorii [i managerii i-au \nv`]at lec]iile. Cum prognozele economice globale pentru 2016 nu sunt dintre cele mai optimiste, iat` ce poate face un lider ca s`-[i preg`teasc` compania pentru vremuri dificile.

DE GABRIEL BÂRLIG~ Biz

U

n simplu str`nut al gigan]ilor provoac` r`celi severe celor mai mici din jurul acestora, iar China pare s` nu se mai opreasc` din str`nutat. Dup` ani de cre[tere entuziasmant`, gigantul asiatic a \nceput s` \ncetineasc`, mai ales ca urmare a reorient`rii de la produc]ie c`tre servicii. Iar China era, ne place sau nu, unul dintre principalele motoare de cre[tere ale economiei globale. Unde ne afl`m ast`zi?

Peste 70% din economia mondial` va \ncetini sau va fi \n recesiune \n 2016, iar fluxurile comerciale sunt anemice, ceea ce va determina comer]ul global s` scad` [i \n 2016 cu 2%, dup` -10% anul trecut. Nu sunt scenarii apocaliptice fanteziste, ci previziunile pentru 2016 ale Euler Hermes, liderul mondial \n asigurarea creditelor comerciale. Economia global` va cre[te \n acest an cu doar 2,5%, dup` un avans de 2,6% \n 2015. “Aceast` cre[tere global` sub nivelul normal, care este \nc` sub +3% pentru al [aselea an consecutiv, va afecta majoritatea ]`rilor – atât economiile dezvoltate, cât [i pie]ele emergente”, se arat` \n analiza Euler Hermes.

Al]i factori care nu prea \i las` s` doarm` lini[ti]i pe managerii ce urm`resc cu aten]ie evolu]iile globale sunt, pe lâng` China, sc`derea pre]ului la petrol [i la materii prime, cre[terea conflictelor geopolitice [i fenomenul migra]iei \n Europa din cauza conflictului din Siria. “Niciunul dintre ace[ti factori nu exista \n 2008, când a izbucnit criza financiar`! To]i sunt factori cu poten]ial de destabilizare \n lan] \n economia mondial`, \n func]ie de evolu]ia [i impactul lor pe termen scurt [i lung”, spune Gabriel Mure[anu, Managing Partner la compania de consultan]` de business Awareness Partner Consulting. Acesta adaug` c` [i impactul evolu]iei tehnologice asupra tipurilor de consum, a apari]iei [i dispari]iei de joburi creeaz` la rândul s`u incertitudine.

|n acela[i timp, societatea occidental` trece printr-o perioad` de transform`ri la nivelul culturii [i valorilor sale, fapt ce schimb` modul de gândire al oamenilor, sistemele de valori [i poate declan[a o recesiune economic`. Criza declan[at` \n 2008 a determinat multe companii s`-[i neglijeze angaja]ii [i s`-i pl`teasc` mai pu]in, astfel c` ast`zi managerii au ajuns s` se plâng` c` nu mai g`sesc oameni serio[i, \n timp ce majoritatea angaja]ilor fac doar strictul necesar \n timpul orelor de program. “Când am intrat eu \n lumea de business, \n

70% din economia mondial` va \ncetini sau va fi \n recesiune \n 2016 1997, se investea masiv \n oameni, iar ace[tia erau dedica]i organiza]iei [i st`team mult peste program. Ast`zi a[a ceva nu mai exist` [i chiar un astfel de comportament este condamnat.

Nu [tiu dac` e bine sau r`u”, spune Gabriel Mure[anu. Cump`tarea deprins` pentru mul]i \n premier` \n timpul ultimei crize economice, dublat` de incertitudinea la nivel global, a dus la sc`derea cheltuielilor de consum, t`ind astfel motorul cre[terii pe termen scurt. Pentru o cre[tere sustenabil` este nevoie de proiecte noi concrete cu impact pe termen lung, nu doar de consum.

Dar un CEO sau antreprenor bun trebuie s` [tie s` navigheze cu bine [i prin apele tulburi ale recesiunii, nu doar pe m`rile lini[tite ale prosperit`]ii. Iar un prim pas este s`-[i preg`teasc` din timp compania pentru vremuri dificile. De[i nu po]i pre-

vedea exact când va izbucni o criz` economic` [i ce consecin]e va avea exact asupra businessului t`u, exist` o serie de m`suri care pot atenua impactul acesteia. Gabriel Mure[anu spune c`, \n general, o companie trebuie s` \[i fac` rezerve, s` g`seasc` noi surse de venituri sau segmente noi de pia]` sau clien]i [i s` devin` mai cump`tat` \n decizii [i mai agil` \n mi[c`ri [i ca model de business. Asta \nseamn` favorizarea cât mai mult a costurilor variabile, nu fixe, [i concentrarea pe elementele cheie de business, care aduc valoare \n pia]`, \n loc s` \ncerce s` fac` de toate. “Mai bine mai pu]ine linii de business, dar profitabile, decât multe [i neprofitabile”, arat` consultantul de business. Acest fapt presupune o flexibilizare sporit` a modelului de business, prin eficientizarea proceselor, automatizare, mutarea businessului pe internet, externaliz`ri dac` este cazul. |n acela[i timp, un CEO bun supravegheaz` foarte atent pia]a pe care activeaz` [i este mereu atent la performan]ele companiei sale raportate la media pie]ei, analizeaz` care sunt motoarele cre[terii [i cum se comport` clien]ii - pe ce pun sau pe ce nu mai pun valoare ace[tia. Perioada de stabilitate este, de altfel, perfect` pentru a analiza baza de clien]i [i a identifica mecanismele de fidelizare a acestora. Se impune [i o analiz` a costurilor de achizi]ie [i reten]ie a clien]ilor comparativ cu nivelul de profitabilitate pe fiecare segment de clien]i. O alt` unealt` de a privi \n viitor este analiza evolu]iilor \nregistrate pe pie]ele dezvoltate de modelele de business \n domeniul \n care activeaz` compania, fiindc` tendin]ele de acolo vor sosi cu o mic` \ntârziere [i pe pie]ele emergente. Impactul onlineului [i al zonei de mobile asupra industriei din care face]i parte trebuie, de asemenea, analizat permanent, fiindc` de aici apar cel mai des a[anumi]ii disruptors, vezi cazul Uber sau Airbnb, care schimb` radical regulile Biz

53

STRATEGIE

jocului [i pot afecta serios veniturile juc`torilor existen]i. Este \ntotdeauna mai bine s` fii proactiv decât reactiv.

Un exemplu de companie care a ac]ionat proactiv \naintea crizei declan[ate \n 2008 este Ford, singurul produc`tor auto american care nu a cerut ajutorul guvernului american.

Conducerea Ford a decis s` vând` activele imobiliare pe care le avea [i apoi s` le ocupe pl`tind chirie, astfel c` recesiunea a prins compania cu lichidit`]i importante, care i-au permis s` traverseze cu bine perioada de criz`.

Companiile care de]in multe active imobiliare [i nu sunt companii imobiliare ar trebui s` le vând` [i s` reinvesteasc` acest capital deblocat \n zonele care aduc cre[tere businessului.

Apoi, existen]a unui plan clar pentru urm`torii 3-5 ani este recomandat` oric`rei companii care vrea s` mai fie \n business peste 5 ani. Planul nu trebuie s` fie foarte detaliat, dar ]intele businessului pentru urm`torii ani trebuie s` fie clar exprimate. Dup` creionarea strategiei, se trece la identificarea ac]iunilor pe termen scurt, mediu [i lung necesare pentru a atinge ]intele stabilite. Aici va fi vorba [i despre schimb`ri majore \n companie, dar [i despre multe detalii, astfel c` totul trebuie prioritizat corespunz`tor. Face]i o estimare financiar` pentru urm`torii trei ani luând \n considerare costurile [i beneficiile estimate ale ac]iunilor prev`zute \n planul pe care l-a]i elaborat. Consultan]ii spun c` exist` tendin]a de a supraestima vânz`rile, a[a c` e bine s` fi]i aten]i când face]i estim`ri. Simula]i o reducere la jum`tate a veniturilor [i vede]i care sunt consecin]ele asupra balan]ei contabile, \ntreba]i-v` cum a]i reac]iona dac` acest lucru chiar s-a \ntâmpla [i apoi reduce]i \nc` o dat` la jum`tate veniturile. Nu face]i acest lucru o singur` dat`, ci verifica]i lun` de lun` cum evolueaz` situa]ia real` fa]` de ceea ce a]i planificat. A[a ve]i putea observa din timp dac` urmeaz` s` ave]i probleme pe o anumit` linie de business sau pe un anumit produs. |n paralel cu gestionarea lucrurilor de zi cu zi \n business, un lider de 54

Biz

5 SFATURI PENTRU CEO DE LA CONSULTANT Consultantul de business Gabriel Mure[anu are câteva idei pentru felul \n care un CEO poate preg`ti o companie pentru criz` 1. Face]i rezerve financiare Compania trebuie s` aib` \ntotdeauna o marj` financiar` de manevr` \n cazul \n care pia]a se blocheaz`.

Se poate inclusiv extinde linia de credit existent`, chiar dac`, pentru moment, ea acoper` nevoile companiei 2. C`uta]i surse noi de venituri Aceasta implic`, \n primul rând, c`utarea de segmente noi de pia]` sau de noi clien]i, care s` asigure venituri suplimentare 3. Spori]i agilitatea businessului Compania trebuie s` aib` un model de business cât mai agil, s` se orienteze spre costuri variabile, nu fixe [i s` se concentreze pe elementele cheie de business, care aduc valoare \n pia]` 4. C`uta]i eficientizare continu` Procesele [i procedurile interne trebuie simplificate, automatizate, trebuie folosit la maximum poten]ialul internetului [i externalizate procesele care nu sunt strategice pentru business 5. Conduce]i prin puterea exemplului Un CEO trebuie s` arate optimism, s` dea \ncredere oamenilor \n viitor prin atitudinea proprie [i solu]ii concrete, dar [i s` uneasc` echipa \n jurul unui set de valori

STRATEGIE

companie trebuie s` vad` [i imaginea de ansamblu. Dac` v` ocupa]i doar de rezolvarea problemelor care apar f`r` s` identifica]i cauza lor [i nu v` gândi]i la schimbarea organiza]ional` necesar` pentru a le pune cap`t, abia dac` ve]i reu[i s` v` men]ine]i pe linia de plutire. Iar orice cutremur major \n pia]` v` va da peste cap imediat, cu [anse minime de redresare. O alt` gre[eal` f`cut` de companii \n anticiparea vremurilor dificile este reducerea bugetului de marketing, fiindc` este o m`sur` la \ndemân`. Mai bine analiza]i atent ce canale de marketing v` aduc, de fapt, cei mai mul]i clien]i [i cele mai mari beneficii [i concentra]i bugetul c`tre acestea. Dac` vre]i s` reduce]i bugetul de marketing, apela]i la canale mai accesibile, cum sunt campaniile de e-mail marketing, blogurile, social media, newsletterele.

Majoritatea afacerilor au m`car o linie de credit pe care nu o folosesc la

capacitate maxim`, iar \n caz de recesiune lipsa capitalului e cea mai frecvent` cauz` a falimentului. Un manager sau antreprenor prev`z`tor \[i extinde linia de credit chiar dac` nu are nevoie de mai mul]i bani pe moment, fiindc` astfel \[i asigur` o plas` de siguran]` la nevoie. Fi]i aten]i [i la termenele de plat` pe care le practica]i, pentru a v` optimiza fluxul de numerar. |ntr-o lume \n care deja externalizarea este la ordinea zilei, o companie se poate proteja de fluctua]ii majore prin externalizarea tuturor proceselor care nu sunt strategice pentru activitatea sa. Zonele de HR, contabilitate, transporturi [i chiar de produc]ie sunt ]intele principale ale externaliz`rii.

Dincolo de toate aceste unelte de business, un CEO sau un antreprenor trebuie s` fie foarte atent la comportamentul s`u [i la interac]iunea pe care o are cu echipa. Este o zon` pe care Gabriel Mure[anu o st`pâne[te foarte bine, fi-

indc` a venit la conducerea businessului RTC cu mandat clar de redresare a companiei aflate \n insolven]`. “Un CEO trebuie s` r`spândeasc` speran]`, optimism [i \ncredere \n viitor oamenilor, prin atitudinea proprie [i prin solu]ii concrete. |n acela[i timp, trebuie s` uneasc` echipa, s` impun` disciplin`, cump`tare, s` arate recuno[tin]`, valori s`n`toase care s`-i uneasc` pe oameni [i s` le dea o semnifica]ie a efortului lor, chiar dac` organiza]ia trece prin momente dificile”, arat` Managing Partnerul de la Awareness Power Consulting. De asemenea, liderul companiei trebuie s` stimuleze inova]ia, s` g`seasc` ceva diferit ca linie de business sau metod` de lucru pentru organiza]ie, care s` aduc` prosperitate \n viitor \n noul mediu economic de business. “|ntregul trebuie s` supravie]uiasc`. |ntregul trebuie s` produc` valoare recunoscut` \n noul mediu social [i economic!”, subliniaz` Gabriel Mure[anu. Biz

Biz

55

STRATEGIE

Oamenii care pun Romånia pe harta lumii

Fotografii: VALI MIREA

Biz recunoa[te valoarea \n business, inova]ie, cultur`, sport [i, de anul acesta, o [i premiaz`, pentru a ar`ta cine sunt oamenii care aduc Romånia \n aten]ia lumii.

Acesta este crezul sub care a avut loc Gala “Valori de Romånia”. DE OVIDIU NEAGOE

L

a prima edi]ie a Galei “Valori de România”, organizat` de revista Biz la Athénée Palace Hilton din Bucure[ti, au str`lucit personalit`]i remarcabile din antreprenoriat, top management, inventic`, sport, cultur` sau educa]ie. |n prezen]a a peste 200 de antreprenori, top manageri, expa]i, oameni de cultur`, arti[ti, sportivi sau inventa-

56

Biz

tori, 28 de personalit`]i au fost premiate pentru performan]a de a pune România pe harta mondial` a excelen]ei. |n ultima vreme \ns` vorbim tot mai pu]in despre adev`ratele valori, care nu de pu]ine ori ajung s` fie mai apreciate peste hotare decât \n România. Misiunea Galei “Valori de România” este s` fac` auzite, \n fiecare an de acum \nainte, pove[tile

[i realiz`rile unor români de excep]ie [i s` r`spl`teasc` valoarea pe care ace[tia o construiesc [i o impun \n lume. Evenimentul a fost sus]inut de Banca Transilvania, Vodafone [i Unlock Market Research, iar sponsorii edi]iei din acest an a Galei “Valori de România” au fost: Farmec, Philip Morris Trading, ROM [i Nespresso. Biz

STRATEGIE

Mihai Constantinescu, director general, Festivalul George Enescu

Violeta Ciurel, CEO AXA Insurance Portugalia

Ivan Patzaichin, fondatorul Asocia]iei “Ivan Patzaichin - Mila 23�

Mircea Tudor, fondator al MB Telecom

Aneta Bogdan, Managing Partner, Brandient

Wargha Enayati, pre[edintele Funda]iei Policlinici Sociale Regina Maria

Biz

57

STRATEGIE

58

Tomas Ryde, antrenorul echpei na]ionale de handbal feminin, a primit premiul \n numele elevei sale de la lotul na]ional, Cristina Neagu

Radu Georgescu, partener al GECAD Group

Jean Valvis, pre[edinte-director general, Valvis Holding

Teodor Frolu, cofondator al DC Communication, Ivan Patzaichin, fondatorul Asocia]iei “Ivan Patzaichin - Mila 23�,

Biz

Andrei Piti[, fondator [i CTO al Vector Watch

STRATEGIE

Ciprian Istrate, Global Marketing Manager, Bitdefender

Hasan Yardimici, Country Manager, Arctic România

Trofeul Biz “Valori de România” a fost realizat de artistul Albert Sofian

Sorin Oni[or, fotograf

Cornel M`nucu, director vânz`ri speciale, Dacia

Alexandru Tomescu, violonist

Biz

59

STRATEGIE

Marinela Vasilica Ardelean, degust`tor de vinuri

Virgil Ian]u, Nicolai Tand, Sorin Oni[or

60

Biz

Mirela Matyas, General Manager, Blue Masters Marketing, Liviu David, director de crea]ie, Next Advertising

Felix T`t`ru, pre[edinte-fondator al GMP Group

Andreea Sandu, fondator Galateca

STRATEGIE

Cristina Hamilton, Group Brand Manager, Kandia Dulce

Ioana Cioroianu, Event Manager, Farmec

Andrei Popea, Director General, Five’s

Steen Hjortolm, Managing Director, Philip Morris România

Sonia Năstase, Country Manager, Nestlé Nespresso România

Laura Barbu, Brand & Marketing Communication Director, Vodafone

Robert Solomon, Director Mari Clienți Corporate, Banca Transilvania

Jose Manuel Herraiz Orti, Food and Beverage Manager, Hilton Worldwide

Radu Moldovan Petruț, Marketing Director, Pernod Ricard România

Biz

61

LIFE

La cram`, noul joie de vivre DAC~ V~ PLACE S~ C~L~TORI}I {I S~ DESCOPERI}I VINURI BUNE, NU TREBUIE S~ MERGE}I PÂN~ |N ITALIA SAU FRAN}A, CI PUTE}I PORNI SPRE REGIUNEA DR~G~{ANI, SUPRANUMIT~ {I “TOSCANA ROMÂNIEI”, UNDE V~ A{TEAPT~ CRAMA AVINCIS, UN PROIECT DE FAMILIE CE {I-A PROPUS S~ READUC~ VINURILE ROMÂNE{TI PE HARTA INTERNA}IONAL~. DE OVIDIU NEAGOE

F

ie c` sunte]i un pasionat de vinuri care deja a vizitat podgorii celebre din Bordeaux sau din regiunea Toscana, ori sunte]i doar curios s` vede]i cum se produce un vin bun, ve]i putea g`si la crama Avincis o experien]` viticol` complet`, similar` celor din capitalele europene ale vinului, unde turismul oenologic are o vechime de sute de ani. Situat` pe domeniul Vila Dobru[a, crama Avincis ofer` pachete turistice care includ degustare de vinuri, cazare \n cele 14 camere disponibile, precum [i tururi ale cramei [i ale domeniului.

Vinurile albe de Dr`g`[ani sunt \n continuare extrem de apreciate, cunoscând o perioad` de glorie la finele secolului al XIX-lea, când au cucerit o serie de medalii la expozi]iile universale din Paris, dar [i o diplom` de onoare la concursul interna]ional de vinuri din Bordeaux din anul 1898. Podgoria Dr`g`[ani este situat` de-a lungul v`ii

Oltului, care are un rol de echilibrare, oferindu-i umiditate chiar [i \n cele mai c`lduroase luni ale verii.

Ansamblul arhitectural de pe domeniul Vila Dobru[a, ce cuprinde crama Avincis, este un proiect complet românesc care a luat na[tere \n anul 2007, când so]ia lui Valeriu Stoica, Cristiana, s-a re\ntors pe domeniul familiei sale. Avincis \mbin` tradi]ia bogat` a

stilului românesc cu modernitatea.

Cum pentru cei doi so]i vinurile sunt o pasiune veche, de \ndat` ce au v`zut domeniul apar]inând str`bunicilor Cristianei, au decis s` restaureze conacul [i s` construiasc` o noua cram`.

Crama, dar [i lucrarea de restaurare a conacului construit \n stilul neoromânesc, inspirat din arhitectura ctitorilor brâncovene[ti, poart` semn`tura arhitectului Alexandru Beldiman. Restaurarea conacului, construirea cramei [i refacerea viei au pus bazele proiectului Avincis, menit s` readuc` regiunii farmecul de odinioar`, când Maria Râmniceanu, str`bunica Cristianei, [i so]ul s`u Iancu au cump`rat conacul \n anul 1927. Biz

Biz

63

LIFE

Teatru pentru azi [i mâine SPUNE DESPRE SINE C~ |I PLACE RISCUL {I |{I DORE{TE CA PIESELE PE CARE LE REGIZEAZ~ S~ FIE CONECTATE LA REALITATEA TIMPURILOR PE CARE LE TR~IM. CU ACEAST~ VIZIUNE, TÅN~RUL REGIZOR HORIA SURU ARE CURAJUL S~-{I ASUME UN MANIFEST CONTRA CELOR PARALIZA}I DE PASIVITATE. DE LOREDANA S~NDULESCU

D

up` numai patru ani de la debutul

ca regizor de teatru, Horia Suru are deja \n portofoliu mai multe spectacole \n programul teatrelor din Bucure[ti (TNB, Excelsior, Teatrul Mic, Point) [i din ]ar`. Abordeaz` teme actuale \n societate, printre care impactul [i influen]a mass-media, consumerismul, rolul sistemului politic pentru oameni. De asemenea, lucreaz` cu texte ale unor dramaturgi contemporani aprecia]i precum Lucy Kirkwood, Christopher During, Stephen Karam, P.J. Paparelli, dar [i cu tineri dramaturgi români, cum este cazul textului spectacolului “Umbre”, scris de o tân`r` de 17 ani, text câ[tig`tor al concursului New Drama, ini]iat \n toamna lui 2014 la Teatrul Excelsior din Bucure[ti. Pe 20 mai debuteaz` pe scena Teatrului Odeon, cu “INFER”, o pies` despre responsabilitatea \n mediul virtual [i despre felul \n care virtualul devine o alt` realitate.

Despre ce este “INFER”?

Este vorba despre o premier` na]ional`, atåt a textului, cåt [i a autoarei, Jennifer Haley, care nu a mai fost niciodat` montat` \n Romånia. Este o pies` contemporan`, cu premiera pe 20 mai la Teatrul Odeon, ce \i are protagoni[ti pe Mugur Arvunescu, Nicoleta Lefter, Cezar Antal – actori de la Teatrul Odeon, Ionu] Grama [i Sandra Ducu]`, elev` la Liceul Laz`r.

“INFER” reprezint` o defini]ie \ntr-un viitor mai mult sau mai pu]in dep`rtat a ceea ce azi numim internet. Cumva trateaz` evolu]ia galopant` a tehnologiei [i cåt de mult aceasta ne afecteaz` via]a sau ne ajut`, cåt de mult se va extinde sau pån` unde se va extinde, despre ce \nseamn` libertatea ascuns` \n spatele unui monitor, dac` ne ajut` sau nu s` ne descoperim pe noi \n[ine mai bine. Despre toate acestea este piesa “INFER”.

64

Biz

Cum \]i alegi piesele pe care le pui \n scen`?

Eu, \n general, cred \ntr-un teatru care este conectat la realit`]ile vremii, conectat la ce se \ntåmpl` \n jurul nostru, la ce se \ntåmpl` \n lume, \n societate, prin urmare caut texte \n consecin]`. Propun piese de teatru care lucreaz` cu ce se \ntåmpl` acum [i care, din punctul meu de vedere, \ntreab`, explic`, studiaz`, pun \n chestiune o anumit` problematic` care ar putea fi interesant` pentru spectatorul din ziua de ast`zi.

Faci parte din noua genera]ie de regizori. Cum este via]a de regizor tån`r de teatru \n Romånia anului 2016?

Nu pot s` m` abonez unei genera]ii. Dac` cineva consider` c` suntem un grup, este \n regul`, noi suntem \ns` entit`]i diferite, regia \n sine este o meserie individual`. Pe plaja mea de vårst` sunt cå]iva regizori foarte activi, evident c` ne [tim, c`ci tr`im \ntr-o lume foarte mic`. Sunt \ns` multe institu]ii \n care oamenii tineri, nu doar regizori, ci [i actori, sunt accepta]i foarte greu. |n general, se consider` c` tinerii nu pot s` fac` fa]` sau c` trebuie s` acumuleze 20 de ani de experien]` pån` s` ajung` s` fac` ceva. Cred c` ar trebui s` mai schimb`m un pic gåndirea, s` li se dea [i tinerilor o [ans`.

Pe de o parte, ar fi bine dac` directorii de teatre ar chema pe stagiune [i cåte unul - doi tineri, ca s` vedem [i viziunea unui regizor tån`r asupra societ`]ii, pe de alt` parte, ar fi bine [i ca publicul s` aib` mai mult` deschidere s` descopere [i alte lucruri.

Cum este lumea teatrului \n provincie fa]` de cea din Bucure[ti?

Cred c` depinde de teatru. Sunt locuri unde se lucreaz` mult mai u[or ca \n Bucure[ti, pentru c` nu se repet` mai multe spectacole \n acela[i timp, cånd se face un proiect, toat`

HORIA SURU Absolvent al Facult`]ii de Teatru [i Televiziune la Universitatea “Babe[Bolyai” din Cluj-Napoca [i cu studii masterale \n Teatru, Film [i Multimedia la aceea[i universitate, Horia Suru a fost timp de patru ani actor, dup` care a ales regia de teatru. Printre spectacolele regizate de el se num`r`: “Columbinus” la Teatrul Municipal Baia Mare, “Un studiu”, “Umbre” la Teatrul Excelsior, “Not safe for work” la Point Theatre Bucure[ti, “Vania [i Sonia [i Ma[a [i Spike” la Teatrul Mic, “Thomas Sawyer” la Teatrul Excelsior, “ActOrchestra”, crea]ie colectiv` la TNB, “Ziua \n care nu se cump`r` nimic”, coproduc]ie a Teatrului Na]ional Bucure[ti [i ProDrama, “Cocko[i” la Teatrul ACT Bucure[ti.

A câ[tigat premii cu “ActOrchestra” [i “Ziua \n care nu se cump`r` nimic”, \n cadrul proiectului 9G desf`[urat de Teatrul Na]ional “I. L. Caragiale” Bucure[ti, [i a fost printre cei [ase regizori selecta]i \n edi]ia pilot a programului Noul Val - Chip de regizor desf`[urat de Teatrul Toma Caragiu Ploie[ti, iar \n 2015 a fost câ[tig`tor al concursului Tineri regizori - Texte contemporane, la Teatrul Odeon. |n 2014 a câ[tigat premiul pentru Cel mai bun spectacol [i Cea mai bun` regie pentru spectacolul “Cocko[i” de Mike Bartlett \n cadrul Bucharest Fringe. A beneficiat de o burs` de studiu de trei luni \n SUA, la New York, la Compania de Teatru “Shakespeare on the Hudson”, [i \n Fran]a, la Clermond-Ferrand, \n cadrul programului Euroculture en Pays Gentiane, câte trei luni timp de trei ani consecutiv, [i reziden]e artistice \n Belgia (Gent) [i Spania (Valencia).

LIFE

Mai sunt arti[tii boemi?

Cred c` e un mit c` arti[tii sunt boemi \n 2016. |ntr-un procent covår[itor, nu \[i mai permit s` fie boemi. Au [i ei de pl`tit chirie [i banii aceia trebuie ob]inu]i de undeva, ceea ce \i face s` fie mai conecta]i la via]a real`. Noua genera]ie este mult mai pu]in boem`, nemaifiind posturi, nefiind angaja]i pe via]`, sunt for]a]i s` fie mai conecta]i la ce se \ntåmpl`.

a face ceva, curg ni[te spectacola[e de ai impresia c` sunt f`cute acum 50 de ani.

E grea via]a de regizor de teatru?

Lucrånd doar pe proiecte [i nefiind angajat al unui teatru, \nseamn` c` am de lucru pån` \n ziua premierei. Nu pot s`-mi fac planuri pe termen lung. Lipsa de stabilitate este [i stresant`, [i enervant`, [i frustrant`. Cu toate acestea, nu am avut o zi liber` \n ultimii patru ani.

Cum afecteaz` situa]ia aceasta munca de crea]ie?

Afecteaz` atåt de mult cåt las` fiecare s` o afecteze. La unii se vede mai mult, la al]ii mai pu]in. Problema este c` exist` \n teatre o categorie de oameni angaja]i pe via]`, total deprofesionaliza]i [i neinteresa]i de nimic, la fel cum exist` o categorie de oameni care [tiu c` dac` nu dau totul \n proiectul viitor nu vor mai fi lua]i.

Ce rol joac` tehnologia \n teatru? |n general, institu]iile noastre de spectacol sunt prost dotate, spre foarte prost. Ceea ce m` sup`r` foarte tare. Multe teatre func]ioneaz` cu aparate cump`rate \n anii ’50 - ’60 [i nu exist` niciun interes \n a dota din punct de vedere tehnic s`lile de spectacol. Chiar exist` o reticen]` mare fa]` de tehnologie, aud deseori c` \n teatru actorul trebuie s` fie \n centru [i nu trebuie acoperit de tehnologie.

Nu cred c` ar trebui s` acoperim teatrul \n tehnologie, tot emo]ia este cea mai important`, \ns` pentru a crea emo]ie pentru spectatorul contemporan, pentru a-i capta aten]ia, cred c` avem nevoie [i de tehnologie. Sunt de p`rere c` tehnologia poten]eaz` emo]ia, nu o anihileaz`. Cred c` teatrul are nevoie s` se reinventeze. Militez pentru progres tehnologic \n teatru oriunde m` duc, la fel cum militez pentru actori tineri ori de cåte ori am ocazia.

Foto: VALI MIREA

lumea e concentrat` pe el, la fel [i cu actorii se lucreaz` mai u[or, nu ca \n Bucure[ti, unde, uneori, pentru c` au mai multe spectacole, cu greu \i prinzi o or` la repeti]ii. |n teatrele din ]ar` este mult mai mult` lini[te, ceea ce dintr-un anumit punct de vedere este mult mai bine. Sunt \ns` [i locuri unde bate våntul, e a[a o \mbåcseal` [i, chiar dac` ai lini[te, e foarte greu s` urne[ti lucrurile.

Parc` nu mai exist` niciun fel de dorin]` de

|n general, despre ce este teatrul propus de regizorul Horia Suru? |mi doresc s` fac un teatru pentru ni[te oameni, spectatori care sunt activi, conecta]i la realitatea timpurilor \n care tr`im. Din punctul meu de vedere, avem o mare problem` deoarece o mare parte a societ`]ii tr`ie[te \ntr-o pasivitate total`. Foarte mul]i nu iau atitudine fa]` de nimic, nu-i afecteaz` nimic, nu-i intereseaz` nimic. |mi place s` cred c` fac teatru contra acestei atitudini de pasivitate generalizat`. Biz Biz

65

LIFE

Australia modelat` de un arhitect român IA ROMÂNEASC~ TRANSPUS~ |N FA}ADA UNOR CL~DIRI DIN AUSTRALIA, BLOCURI DE ZECI DE ETAJE MODELATE DUP~ OPERELE LUI BRÂNCU{I |N CARTIERE DIN MELBOURNE SUNT DOAR CÂTEVA DINTRE PERFORMAN}ELE DIN CV-UL ARHITECTULUI ROMÂN IONU} PAISA, STABILIT DIN 2000 LA ANTIPOZI. DE ALEXANDRU R~DESCU

Am reu[it s`-l prind pe Ionu] pentru

câteva zile \n Bucure[ti, el fiind cumva pe ruta Australia - România - Coreea de Sud. Discu]ia pornind de la premiatul proiect imobiliar Albert Tower din Melbourne.

Care este povestea proiectului Albert Tower din Melbourne, apreciat \n Australia, dar [i de un prestigios juriu interna]ional?

38 Albert Tower sau AT38 e un proiect de care sunt foarte mândru [i la care s-au aliniat mul]i factori necesari succesului oric`rui demers arhitectural, arhitectul fiind poate una din p`r]ile esen]iale: un client cu care am discutat \n mod extins depre responsabilitate fa]` de viitor, care [i-a dorit o arhitectur` ra]ional` dincolo de tendin]e [i care s` reziste trecerii timpului, cu repere aproape clasice; un constructor pasionat [i inovator, complet investit \n acest design al`turi de care pot s` spun c` a lucrat o echip` de artizani. Arhitectural, a reprezentat \ntruchiparea majorit`]ii principiilor pe care le-am dezvoltat \n timp [i \n care cred cu convingere: simplitatea limbajului arhitectural, coeziune, eficien]` constructiv`, elegan]`, o compozi]ie dincolo de mode [i stiluri, o arhitectur` realist` care r`spunde unui buget bine definit.

66

Biz

Cum ai abordat proiectul?

AT38 este un turn reziden]ial de 28 de etaje [i 158 de apartamente, spa]iu comercial la parter [i facilit`]i pentru reziden]i pe acoperi[ (piscin`, fitness).

Designul este clar un rezultat contextual [i \ncearc` s` r`spund` atât din punct de

vedere urbanistic, ceea ce eu numesc macroarhitectur`, o prezen]` u[or identificabil` \n contextul urban, o arhitectur` u[or de recunoscut de la distan]` [i un r`spuns la nivel de microarhitectur`, frumuse]ea detaliilor care constituie compozi]ia, un r`spuns la scar` uman`,

LIFE

Australia imobiliar` • 713.000 dolari australieni, pre]ul mediu al caselor \n Melbourne \n 2015 • 8.000 - 15.000 dolari australieni/ metru p`trat, pre]ul de vânzare pentru apartamente \n suburbii • peste 4.000 dolari australieni/metru p`trat, pre]ul de construc]ie pentru case de vacan]` \n Lorne • 14,7 miliarde de dolari, programul Building the Education Revolution, menit s` creeze locuri de munc` \n industria construc]iilor din Australia, 2008 – 2009

O reducere la esen]` Exact, reducere la esen]`! E cel mai greu lucru de realizat dar, odat` ce identifici acel numitor comun, ideea care transcende [i se manifest` fizic dar suficient de subtil [i abstract \n acela[i timp, totul devine clar, accesibil. E ca un torent. |n arhitectura comercial` mai ales, unde

Rothelowman 88 Queensbridge Street, Southbank.

295 de apartamente, 56 de etaje. |n construc]ie.

graviteaz` cam tot fondul arhitectural creat de Rothelowman [i unde brandul (o idee puternic` pe care se poate u[or construi o strategie de marketing) [i bugetul dezvolt`rii sunt factori esen]iali, aceste strategii, aplicate \ntr-o lumin` nou`, cred [i sper, ne-au \nlesnit recunoa[tere pe plan local [i na]ional, iar de curând [i interna]ional. Pe plan local, proiectul a fost premiat \n cadrul 2014 Victorian Architecture Awards organizat de Australian Institute of Architects, iar de curând a primit o men]iune special` \n cadrul Architizer A+ Awards. Am fost selecta]i dintre sute de proiecte din peste 100 de ]`ri de un juriu ce cuprinde nume mari din arhitectura contemporan` [i nu numai, ca Bjarke Ingels, Tom Kunding, Charles Adler [i al]ii.

Care e povestea drumului t`u din Bucure[ti \n Australia?

Povestea mea a \nceput \n 1999, când am contemplat pentru prima oar` posibilitatea de a pleca din ]ar`. Eram student la Litere [i la Arhitectur`, le f`ceam simultan \ncercând s` \mi satisfac cele dou` mari pasiuni, literatura [i designul, [i, ca mul]i al]i studen]i din acea period`, m-am implicat \n via]a politic` [i social`. Dup` exuberan]a [i optimismul alegerilor din 1996 a urmat depresia. }ara p`rea a nu avea niciun viitor [i [tiam la un nivel subliminal, dac` vrei, c` aspira]iile [i visele mele aveau [anse mici de a deveni realitate \n ]ara \n care m-am n`scut [i pe care o iubeam [i o iubesc \nc` cu atâta pasiune. A[a c` \n momentul \n care am \ntâlnit-o pe viitoarea mea so]ie, nu am avut nicio ezitare \n a o urma \n Australia. Studiam amândoi arhitectura, dar pasiunea ei era filmul. A[a c` a decis s` renun]e [i s` vin` la p`rin]ii ei, care tr`iau deja aici de mai mul]i ani, [i s` studieze [i s` urmeze ceea ce \n România, pe vremea aceea, era, de asemenea, o propunere imposibil`. {i am reu[it amândoi! Noi am plecat nu pentru bani [i nu pentru o via]` mai bun`, ci pentru [ansa de a ne realiza visurile profesionale.

De altfel, migra]ia profesional` reprezint`

Foto: Binyan Studios

perceptibil [i care se relev` \n imediata apropiere a cl`dirii. De ani de zile sunt interesat [i studiez principii de biomimetism, filotaxie [i posibile aplicabilit`]i \n arhitectur` dar \ntr-un mod nou, logic [i eficient. Situl cl`dirii este localizat \n St. Kilda Road Junction, la punctul de convergen]` a dou` din marile [i cele mai frumoase parcuri din Melbourne: Albert Park (unde anual au loc cursele de Formula 1) [i Royal Botanical Gardens. Estetic, ideea de regenerare este explorat` ca r`spuns direct la acest context printr-un limbaj organic [i repetitiv. |ntreaga compozi]ie este o metafor` vizual`. Acest exoschelet din beton aparent prefabricat este aplicat pe o forma sculptural` pur` [i elegant`, ale c`rei propor]ii au fost atent studiate. Motivul hexagonal-celular este creat cu elemente standardizate pentru maximizarea eficien]ei constructive [i reducerea costurilor, un factor extrem de important. Sunt multe de spus aici dar nu insist. |ntotdeauna am fost interesat de generarea unui impact maxim cu minimum de efort \n arhitectur`: prin repeti]ie [i standardizare, ritm [i coregrafie.

Biz

67

LIFE

o tendin]` normal` \n ziua de azi, nu e ceva ce doar românii fac.

60-82 Johnson Street, South Melbourne.

1.600 de apartamente; 2x53 de etaje, 1x27 de etaje, 1x21 de etaje.

Proiect mixt: apartamente, spa]ii comerciale [i de birouri, supermarket.

Cum vezi arhitectura?

Arhitectura e un domeniu creativ [i pragmatic \n acela[i timp. Trebuie s` sim]i c` ai ceva de spus [i totul trebuie justificat. E o dualitate care m-a fascinat [i m` va fascina. Aici e principala energie, principalul motor. |ntotdeauna am sim]it c` am ceva de spus, de schimbat, o rebeliune mocnit` de a vrea s` fac altfel decât restul, izvorât` dintr-un ochi critic care observa continuu.

Dar mizezi simultan pe bun sim], pe modestie, totul trebuie s` func]ioneze f`r` s` [ocheze, f`r` s` se str`duiasc`, s` aib` o curgere domoal` [i natural`.

Cum devii arhitect \n Australia?

Ca peste tot, \ncepi de jos, mult` munc` [i mult` pasiune, mult` perseveren]`. |ntotdeauna am sus]inut ideea c` arhitectura teoretic` [i arhitectura profesional` sunt dou` lucruri diferite. Stagiatura, odat` ce ai terminat [coala, necesit` ani. Am fost suficient de norocos la \nceput s` fiu recu68

Biz

Foto: Scharp

Ce te inspir`, cum lucrezi, cum arat` programul t`u obi[nuit?

Inspira]ia vine din cele mai nea[teptate locuri. De la designul industrial la folclorul românesc. |n acela[i timp, contextul pozi]ion`rii unui viitor proiect e foarte important. Vorbim mult de arhitectura contextual`, care r`spunde loca]iei [i adaug` la [i se integreaz` \n contextul urban. Am f`cut la un moment dat un turn \n Bourke Street \n Melbourne, care era pe un sit unde acum vreo 80 de ani se f`ceau caroserii pentru automobile. A[a c` sursa mea de inspira]ie au fost ni[te linii superbe ale unui Bugatti din anii ’30.

Am f`cut fa]ade ce foloseau motive inspirate de ii române[ti. Un alt obiect frumos e Coloana Infinitului a lui Brâncu[i.

Multe din turnurile la care lucrez au calit`]i sculpturale deosebite, deci sculptura e o alt` surs`. M` adaptez la fiecare nou proiect, condi]iile sunt unice de fiecare dat`! Re\nv`] arhitectura de fiecare dat` din perspectiva noilor cerin]e. Asta fac zilnic, cercetez, \nv`], simt, aplic, justific, mie \n primul rând. Iar \n timpul liber \ntr-un fel tot asta respiri, nu te opre[ti cu adev`rat deloc. E o obsesie.

remele de plat` sunt controlate de Institutul Australian al Arhitec]ilor. A[a cum ziceam mai sus, [coala \]i va da ni[te baze, restul \l dezvol]i f`când, \l \nve]i de la mine, lucrând cu mine, de la cei cu experien]` care la rândul lor au \nv`]at la fel.

Legat de Australia, senza]ia mea e c` [coala de aici se preocup` mai mult cu a te \nv`]a s` gânde[ti [i s` imaginezi [i mai pu]in cu a te \nv`]a s` practici. A[a cum ziceam, s` practici \i \nv`]`m noi, la locul de munc`. {coala pe care am f`cut-o eu era un pic diferit` \n sensul c` \ncercau s` aduc` locul de munc` \n [coal` mai mult, s` simuleze realitatea mai mult. Asta e senza]ia mea \ns`, nu pot s` fac o compara]ie cu ce e acum \n România.

noscut [i adoptat de Edwin Bollig de la Bollig Design Group, primul meu maestru, care a inculcat \n mine timp de trei ani multe din sistemele necesare pentru a-mi gestiona sensibilitatea creativ` [i care m-a ajutat s` articulez ideile \ntr-un limbaj clar [i concis, redus la esen]`. Arhitectura [i abilitatea arhitectului aici se reveleaz`, \n capacitatea lui de a reduce ideea la esen]`, la a elimina obstruc]iile, \nfloriturile de stil.

Am \nv`]at de la to]i cei pentru [i cu care am lucrat [i o s` \nv`] toat` via]a mea, c`ci arhitectura e o profesie \n care evolu]ia e continu`, coantificabil`.

Ce [tii despre [coala de arhitectur` australian`?

Despre [coala de arhitectur` australian` [tiu mai mult indirect ni[te lucruri, deoarece lucrez cu [i educ mul]i studen]i proasp`t ie[i]i de pe b`ncile facult`]ii. Sistemul e foarte bine la pus la punct. |n momentul când ai o diplom` e[ti angajat [i e[ti pl`tit ca “graduate architect”. Aici [i experien]a de munc` se pl`te[te. Toate ba-

Unde lucrezi acum?

De 7 ani lucrez ca Design Manager la Rothelowman Architects, una din principalele firme de arhitectur` comercial` din Australia. Aici, al`turi de Shane Rothe [i Kim Lowman [i al]i câ]iva oameni extrem de talenta]i, am putut s` practic [i s` cizelez cu adev`rat tot ceea ce acumulasem. Am pus \mpreun` bazele unei filosofii proprii, unei abord`ri noi bazate pe principii estetice [i economice bine definite. Ca dovad` a succesului [i relevan]ei acestor principii, am crescut de la un birou de undeva la 50 de oameni cu prezen]` local` doar \n Melbourne, la un birou cu prezent` na]ional`, cu subsidiare \n Brisbane [i Sydney [i un staff de peste 140 de oameni cu proiecte \n mai toate statele.

Clien]ii vor brandul nostru de arhitectur`. |mpreun` am ajuns s` proiect`m zgârie-nori de 300 de metri, dezvolt`ri imense de case [i cl`diri de apartamente, cl`diri de birouri etc. |n acela[i timp, de vreo 10 ani colaborez cu prietenul meu Charlie Mina Architects, cu care am lucrat la câteva zeci de case individuale, majoritatea \n unul din locurile preferate ale celor cu mijloace

LIFE

unde s` iei [i unde s` cau]i! Ideile vin din cunoa[tere. Am studiat folclorul românesc aici. Surse de inspira]ie sunt peste tot [i mai ales \n trecut.

Rothelowman 640 Bourke Street, Melbourne.

980 de apartamente; 85 de etaje.

Proiect mixt: apartamente, spa]ii comerciale, gr`dini]`, spa]ii expozi]ionale, facilit`]i pentru reziden]i (piscin`, gym).

Ai leg`turi cu romånii din Australia?

Mult timp nu am avut rela]ii cu români.

Pe cei pe care \i \ntâlnisem erau deja aici de zeci de ani [i aveam pu]ine \n comun.

Erau bloca]i \ntr-o Românie a anilor '70 [i '80. Nu erau mul]i tineri, iar cei care crescuser` aici erau mai mult australieni decât români. |n ultimii ani \ns` au \nceput s` soseasc` aici mul]i tineri, foarte bine educa]i, arhitec]i, programatori, doctori.

Oameni frumo[i, care nu emigrau pentru satisfacerea unor nevoi financiare, ci pentru experien]`, pentru deschiderile profesionale oferite aici. {i sosesc din ce \n ce mai mul]i ca ei, nu numai români. Australia e atât de divers` [i toat` lumea coexist` cu fric]iuni minime. Dincolo de limb` suntem cu to]ii atât de asem`n`tori. Biz

Foto: Myles Montgomery

Te-a ajutat \n vreun fel baza teoretic` din Romånia?

Baza teoretic` româneasc` a fost esen]ial`!

Eu prin 1996 \ncepeam deja s` fiu versat \n modelarea pe computer, iar la Mincu (Universitatea de Arhitectur` [i Urbanism Ion Mincu din Bucure[ti – n.r.) deja cu mult \nainte de anul 2000 predam proiecte f`cute \n CAD, vizualiz`ri f`cute \n 3D Max, ap`reau primele programe BIM (Nemetzchek [i Archicad) care acum sunt standardul, foloseam tehnici extrem de avansate \ntr-o perioad` \n care majoritatea \nc` lucrau lipi]i de plan[ete. Asta mia deschis atât de multe u[i când am ajuns aici, eram atât de pu]ini care puteam face lucrurile astea! |n afar` de asta, doar ca s` fii admis la Mincu trebuia s` [tii s` desenezi (eu am desenat toat` via]a mea) [i s` reprezin]i grafic concepte, s` [tii geometrie descriptiv`, s` controlezi matematica la un anumit nivel. Se b`teau 100 de oameni pe un loc, era compete]ie, nu glum`! Trebuia s` ai habar de arhitectur` \nainte s` te apuci de arhitectur`. |n afar` de asta, [tiu c` mult` lume critic` [coala româneasc` secundar` de atunci. {tiu c` ni se cerea s` \nv`]`m mult despre lucruri care p`reau s` nu aib` nicio relevan]`, dar arhitectura e o chestie complex`, trebuie s` fii artist, poet, scriitor, psiholog, istoric, filosof, matematician, fizician, chimist, economist, jurist, om de afaceri, climatolog etc. Trebuie s` [tii despre muzic`, s` \n]elegi despre armonie [i ritm, s` [tii cât mai mult despre lume, s` po]i s` aplici, s` [tii de ce [i cum, s` [tii c` exist`! S` [tii de

Foto: Jaime Diaz-Berrio

financiare din Melbourne, \n Lorne, un ora[ de vacan]` la ocean pe faimosul Great Ocean Road.

38 Albert Road, Melbourne.

28 de etaje, 158 de apartamente Spa]ii comerciale la parter, spa]ii de recrea]ie pentru reziden]i, pe acoperi[.

Biz

69

Foto: © Alexstreinu – Dreamstime.com

Paginile unui muzeu \n aer liber CARTEA “SINAIA – ORA{UL ELITELOR”, SCRIS~ DE ARHITECTUL DAN MANEA {I PUBLICAT~ LA FINELE LUNII MARTIE, {I-A PROPUS S~ PUN~ MICUL OR~{EL DE LA POALE DE MUNTE PE HARTA MARE A TURISMULUI INTERNA}IONAL. DE OVIDIU NEAGOE

E

ra o diminea]` obi[nuit` de sâmb`t` când Mirela Matyas s-a a[ezat s` \[i savurzeze cafeaua [i s` citeasc` o serie de manuscrise [i articole publicate de-a lungul timpului \ntr-un ziar local. Doar c` ceea ce p`rea o scurt` lectur` de cafea s-a prelungit pân` la finalul weekendului, când a terminat de citit absolut toate materialele. Textele erau scrise de arhitectul Dan Nicolae Manea [i nu numai c` au cucerit-o pe loc, dar au fermecat-o atât de mult \ncât a de-

70

Biz

cis s` se implice [i s` ajute la publicarea lor \ntr-o carte.

Editurile \ns` nu au avut viziunea ei [i au refuzat propunerea, pe motiv c` este un volum cu multe fotografii, care implic` costuri mari. R`spunsurile negative nu numai c` nu au descurajat-o pe Mirela Matyas, dar au motivat-o s` g`seasc` alt` solu]ie. Atunci a decis s` pun` bazele propriei tipografii. Pe scurt, aceasta este povestea din spatele c`r]ii “Sinaia – Ora[ul elitelor”, un volum n`scut din pasiunea mai multor

oameni, care a fost lansat la jum`tatea lunii martie, \n cadrul unui eveniment organizat la Cazino Sinaia.

Sinaia este una dintre cele mai vizitate destina]ii din ]ar`, \ns` num`rul turi[tilor care [tiu c` este ora[ul cu cele mai multe monumente de arhitectur` pe cap de locuitor din România este mult mai mic. Cartea “Sinaia – Ora[ul elitelor” este scris` cu mult suflet [i spune povestea extraordinar` a devenirii ora[ului, c`ruia i-a fost atribuit rolul de capital` de var` a României,

LIFE

una dintre destina]iile preferate ale protipendadei, aflat pe ruta Orient Express, loc de \ntâlnire al familiilor regale europene [i gazd` a mai multor premiere de anvergur` continental`.

Arhitectul Dan Nicolae Manea, autorul c`r]ii, \[i poart` cititorii, \ntr-o manier` relaxat` \n incursiuni care le vor schimba iremediabil imaginea despre or`[elul de la poalele mun]ilor. Cititorilor li se propune un recurs la valorile trecutului [i li se ofer` repere pentru un viitor pe m`sur`.

Perla coroanei montane “Sinaia – Ora[ul elitelor” este o enciclopedie complet`, prima care con]ine atâtea informa]ii despre sta]iune de la monografia lui Gheorghe Nistorescu \ncoace. Cartea con]ine peste 1.000 de fotografii vechi [i noi, multe dintre ele prezentate \n premier`, care ilustreaz` pove[tile despre oameni [i \ntâmpl`ri remarcabile. Volumul are la baz` o munc` de documentare de peste dou` decenii [i se afl` la grani]a dintre monografie, carte de c`l`torie [i album de fotografie. “Cartea este o invita]ie de a str`bate s`lile acestui imens muzeu \n aer liber care poart` numele Sinaia: Perla Carpa]ilor, capitala turismului românesc, sta]iunea cu dou` G`ri Regale, \n care opre[te Orient Expressul, ora[ul re[edin]` regal` sau capitala de var` a României, a[a cum i s-a spus de-a lungul «vremii». Nu po]i pre]ui, dac` nu cuno[ti este motto-ul care m-a c`l`uzit \n dorin]a de a dezv`lui tuturor celor dornici s` descopere, dincolo de ceea ce se vede cu ochiul liber, ce \nseamn` acest ora[ [i modul \n care el \mbog`]e[te patrimoniul universal”, spune Dan Manea, autorul c`r]ii.

Lucrarea surprinde prin perspectiva inedit` pe care o ofer` viziunea unui arhitect asupra urbei sale. Autorul scoate la lumin` momente memorabile din istoria ultimilor 300 de ani, impresionând prin cumulul de informa]ii [i de fotografii publicate, prin pasiunea [i generozitatea cu care \mp`rt`[e[te cititorului valorile perene care au plasat Sinaia pe harta celor mai importante ora[e ale B`trânului Continent. Cei care vor r`sfoi cartea vor privi Sinaia cu al]i ochi. Arhi-

tectura coboar` \n strad`, ora[ul respir` pove[tile figurilor proeminente care i-au marcat existen]a, iar cititorul se simte mândru c` este român.

Lucrarea joac` rolul unui ambasador cu alur` de avocat: un avocat al conserv`rii valorilor [i elementelor de unicitate care fac diferen]a. Turi[tii români sau str`ini vor putea redescoperi acest ora[ [i datorit` faptului c`

rect dezvoltarea activit`]ilor turistice din zon`. Ele vor fi donate Asocia]iei “Clubul Rotary Valea Prahovei” pentru sus]inerea proiectului “Belvederile din Bucegi”, ce are ca scop promovarea poten]ialului turistic al ariei protejate Parcul Natural Bucegi. Cu aceste sume de bani va fi readus \n actualitate traseul regal Sinaia – Poiana Stânii Regale, ce include punctele

“«Nu po]i pre]ui, dac` nu cuno[ti» este motto-ul care m-a c`l`uzit \n dorin]a de a dezv`lui tuturor celor dornici s` descopere, dincolo de ceea ce se vede cu ochiul liber, ce \nseamn` acest ora[ [i modul \n care el \mbog`]e[te patrimoniul universal.”

Dan Manea, autorul c`r]ii “Sinaia – Ora[ul elitelor”

“Sinaia – Ora[ul elitelor” propune \n premier` trasee turistice tematice, centrate pe cl`dirile monument [i case de autor. Harta va \ntregi un \ntreg tablou care zugr`ve[te modul \n care Sinaia str`luce[te, din alte perspective decât cele cu care ne-am obi[nuit. Cei care \[i doresc s` descopere câteva dintre “secretele” sta]iunii pot g`si pe site-ul c`r]ii (www.sinaiaorasulelitelor.ro), o versiune electronic` a traseelor \n care cl`dirile monument [i casele de autor sunt localizate prin GPS cu ajutorul solu]iei de h`r]i vectoriale digitale.

O parte din sumele ob]inute din vânzarea c`r]ii vor sus]ine \n mod di-

tradi]ionale de belvedere de la Stânca Sf. Ana, Stânca cu Clopo]ei, Stânca Frantz-Joseph [i Poiana Stânii \ns`[i, care vor fi marcate [i amenajate ca locuri de odihn` [i informare.

Eforturile [i munca echipei din spatele proiectului \n care mai sunt implica]i [i Liviu David (Next Advertising) [i Mirela Matyas (Blue Masters Marketing) nu au trecut neobservate [i au fost r`spl`tite la categoria “Proiecte speciale”, \n cadrul Galei “Valori de România”, eveniment organizat de revista Biz pe 20 aprilie. La eveniment, Mirela Matyas a anun]at c` \n urm`toarea perioad` volumul va fi tradus \n cele mai importante limbi de circula]ie interna]ional`. Biz Biz

71

LIFE

Filmul unei film`ri la \n`l]ime O JUC~RIE CE POATE FI CONTROLAT~ DE LA O DISTAN}~ DE PÂN~ LA 5.000 DE METRI, DRONA DJI PHANTOM 4 ESTE DISPONIBIL~ DE PU}IN~ VREME {I |N ROMÂNIA. DE OVIDIU NEAGOE

D

rona DJI Phantom 4 a ajuns [i \n ]ar`.

Noul model are un [asiu de magneziu, care \i reduce considerabil greutatea [i, \n acela[i timp, \l face mai rezistent. Un alt avantaj este mutarea centrului de greutate mai aproape de nucleul dronei. DJI Phantom 4 este controlat` de la distan]`, printr-o telecomand` radio cu o raz` maxim` de pân` la 5.000 de metri. Pe un dispozitiv mobil, cum ar

72

Biz

fi telefonul inteligent sau tableta, se instaleaz` aplica]ia DJI Go, unde pot fi vizualizate [i modificate set`rile dronei. Dintre acestea, cele mai importante sunt func]ia de \ntoarcere la locul de pornire [i setarea altitudinii maxime de zbor. Telecomanda este folosit` [i pentru controlul camerei video montate pe dron`. Tot cu ajutorul aplica]iei DJI Go, utilizatorii pot avea control [i asupra proces`rii videoclipurilor sau

fotografiilor [i pot publica acest con]inut pe platforme dedicate precum Skypixel sau poate fi folosit` pentru un livestream pe YouTube.

Toate acestea sunt posibile pentru c` noul model de baterie de pe dron` cre[te timpul de zbor cu 25% fa]` de modelul anterior, ajungând la aproape jum`tate de or`. Drona DJI Phantom 4 este disponibil` \n magazinele F64 la un pre] de 7.249 de lei. Biz

LIFE

Mobilitate [i muzicalitate Idei care merit` \mp`rt`[ite Nu este un secret pentru nimeni c` cele mai bune [i creative idei nu vin atunci când st`m \n spatele biroului [i le invoc`m, ci, de cele mai multe ori, atunci când facem cu totul altceva.

Fie c` suntem \n trafic sau la sala de fitness, ideile bune ne pot lua prin surprindere, dar pot disp`rea la fel de repede cum au ap`rut. Un carne]el elegant v` poate veni \n ajutor. Are 160 de pagini, este colorat, con]ine citate din Andy Warhol [i are un sistem de legare gândit pentru o scriere u[oar`. Carne]elul este disponibil pe site-ul Neogalateca.com la un pre] de 45 de lei.

TP-Link a lansat recent prima box` audio portabil` din portofoliu, Groovi Ripple, care are o putere de 4 W [i tehnologie RealSound, pentru o redare fidel` a sunetului.

Boxa se conecteaz` la un smartphone sau la orice alt dispozitiv mobil, prin Bluetooth, [i red` con]inutul audio de la o distan]` de pân` la 20 de metri. Gadgetul are un acumulator care asigur` o autonomie de pân` la patru ore [i se re\ncarc` prin micro-USB \n aproape dou` ore. Boxa poate fi achizi]ionat` din magazinele de profil la un pre] de 199 de lei.

Inova]ie f`r` de pat` Accent pe o nou` alian]` Compania chinez` Huawei a lansat de curând noile modele Huawei P9 [i Huawei P9 Plus, telefoane create \n colaborare cu Leica, care le-a dotat cu camere duale ce stabilesc noi standarde \n materie de fotografie cu telefonul. Camera RGB pe care noile modele o integreaz` este specializat` \n capturarea culorilor, pe când camera monocrom` este uimitoare \n surprinderea detaliilor din imagini.

Astfel, cele dou` camere principale ale P9 lucreaz` \n tandem pentru crearea unor imagini cu detalii superioare, având profunzime [i culori vii.

Gagdeturile vor fi disponibile la un pre] de 599 de euro (Huawei P9 cu 32 GB) [i 749 de euro (pentru Huawei P9 Plus cu 64 GB).

Sud-coreenilor de la Samsung li s-a pus pata pe inova]ie [i au lansat pe pia]` WW8500 AddWash, o ma[in` de sp`lat care permite ad`ugarea hainelor chiar [i dup` \nceperea ciclului de sp`lare. Dispozitivul are o u[` suplimentar`, care poate fi deschis` \n orice moment [i permite ad`ugarea unor haine sau de detergent ori balsam. Ma[ina de sp`lat poate fi controlat` de pe smartphone, cu ajutorul c`ruia utilizatorii pot stabili \nceperea unui nou ciclu de sp`lare. Mai mult, ma[ina trimite notific`ri telefonului despre procesul de sp`lare, cl`tire sau stoarcere.

Biz

73

LIFE

74

Biz

LIFE

PRIMUL “OPEN KITCHEN” DIN BUCURE{TI ATENT AMENAJAT |NTR-UN SPA}IU PRIETENOS, CU DESIGN MODERN, MAZILIQUE STUDIO A DEVENIT DIN ACEAST~ PRIM~VAR~ PUNCTUL DE \NTÅLNIRE PENTRU MOMENTE SPECIALE. {i-a dorit o buc`t`rie deschis`, un spa]iu care s` adune oamenii \n jurul mesei, dar, mai mult decât atât, a visat un loc special care s` creeze momente frumoase [i experien]e memorabile. A[a a luat na[tere Mazilique Studio, primul “open kitchen” din Bucure[ti, pe care Cristina Mazilu, jurnalist, food blogger, autoare a blogului Mazilique.ro, l-a relansat \n toamna anului trecut cu un layout nou [i l-a inaugurat recent. Mazilique Studio, amenajat de c`tre arhitecta Eliza Yokina, co-fondatoare a biroului de arhitectur` SYAA, va g`zdui ateliere de g`tit, test`ri de re]ete [i meniuri, \ntålniri gourmet, [edin]e foto, precum [i lans`ri de produse sau petreceri private. Studioul are o suprafa]` de 90 mp [i se afl` situat \ntr-o zon` veche a Bucure[tiului. Coloana vertebral` de la care a pornit amenajarea \ntregului spa]iu este masa comunal` prelungit` cu insula de g`tit. (L.S.) Strada F`inari nr. 5

http://mazilique.ro

Biz

75

LIFE

Luxul \n stil suedez NOUA DIREC}IE |N CARE A PORNIT VOLVO SE ANUN}~ EXTREM DE INTERESANT~.

DUP~ SUCCESUL XC90, AVEM |N FA}~ ALTE DOU~ MODELE NOI, S90 {I V90, CARE COMBIN~ LUXUL CU DESIGNUL {I TEHNOLOGIA. DE GABRIEL BÂRLIG~

A

rmonie, echilibru [i inova]ie – cam acestea ar fi cuvintele ce caracterizeaz` seria 90 de la Volvo. Este expresia noii filosofii a brandului suedez, marcat` puternic anul trecut prin XC90 [i care acum \[i g`se[te noi \ntrup`ri prin dou` noi modele: S90 [i V90. “Aceast` gam` reprezint` armonia perfect` \ntre design [i tehnologie inovatoare, \mbin` materialele sofisticate cu inteligen]a ingineriei de top, redefinind percep]ia asupra luxului”, a spus la lansarea pe pia]a local` Andrei Huidan, Marketing Manager la EIT Forum Auto, importatorul Volvo Cars \n România.

S90 este un sedan premium de clas` medie, iar V90 duce conceptul de estate

76

Biz

premium cu un pas mai departe [i se remarc` prin op]iunile \n materie de design, materiale [i finis`ri. Luxul este vizibil imediat la exterior, unde designul elegant [i liniile simple transmit for]` [i elegan]` \n acela[i timp. La interior, chiar [i versiunea standard beneficiaz` de tapi]erie de piele Moritz, scaune Comfort, climatizare automat` cu reglaj pe dou` zone [i sistem de control al calit`]ii aerului Clean Zone Technology. Modelele Volvo S90 [i V90 dispun standard de cea mai nou` genera]ie de sisteme multimedia ce pot fi accesate prin intermediul ecranului tactil cu diagonal` de 9 inci integrat \n centrul plan[ei de bord.

Doritorii pot opta pentru sistemul

Head-Up Display de afi[are a informa]iilor pe parbriz.

Odat` cu aceste modele, Volvo introduce o nou` func]ie \n premier` mondial` pentru sistemul City Safety: sistemul de prevenire [i evitare a coliziunilor frontale animale de mari dimensiuni, pe timp de zi sau noapte. Sistemul ofer` un avertisment intuitiv [i asisten]` la frânare, incluzând [i func]ia de prevenire a coliziunilor frontale \n intersec]ii, precum [i de detectare a cicli[tilor [i pietonilor. Ambele modele pot fi dotate cu propulsorul T8 Twin plug – \n hybrid, care dezvolt` pân` la 410 CP. |n România, pre]urile pornesc de la 50.105 de euro cu TVA inclus pentru S90 [i 52.600 de euro cu TVA inclus pentru V90. Biz

NATUR~ {I TEHNOLOGIE Volvo V90 este echipat cu plafon panoramic, care-i confer` un spa]iu luminos, \n timp ce scaunele confortabile, rabatabile, ofer` pasagerilor spa]iu [i lejeritate. |n consola central` se afl` o tablet` cu ecran tactil de 9 inci, care ofer` acces la toate func]iile de control al climatiz`rii [i sistemelor multimedia ale ma[inii.

Biz

77

LIFE

Biz Apps DESCARC~, FOLOSE{TE, FII MAI PRODUCTIV

Când tehnologia nu are margini ESTE LIDERUL MOMENTULUI |N DOMENIUL SMARTPHONE-URILOR DE TOP {I NE ARAT~ CE SE POATE FACE ATUNCI CÂND TEHNOLOGIA COMBIN~ FERICIT INOVA}IA {I DESIGNUL. DE GABRIEL BÂRLIG~

M

arginile curbate ale ecranului Super AMOLED de 5,5 inci confer` o personalitate aparte noului Samsung Galaxy S7 edge, iar faptul c` e rezistent la ap` (adâncime de 1,5 metri pentru o durat` de 30 de minute) [i la praf reprezint` un avantaj important \n lupta dintre vârfurile de gam` de pe pia]a de smartphone-uri. La fel ca [i fratele mai mic, Galaxy S7, noul edge este construit din sticl` 3D [i metal, cu un design elegant [i ergonomic, fiind u[or de ]inut \n mân`. Func]ia Always-On Display afi[eaz` notific`rile chiar dac` ecranul nu e pornit, astfel \ncât utilizatorii s` nu rateze notific`rile sau apelurile importante chiar [i când nu pot folosi telefonul.

Salutar` este [i reapari]ia slotului pentru card microSD, astfel \ncât capacitatea total` a memoriei poate ajunge pân` la 200 GB, de la 32 sau 64 GB cât are memoria intern`. Procesorul Exynos octa-

78

Biz

core este combinat cu 4 GB memorie RAM. Func]ia Edge Screen permite deschiderea unei ferestre care ofer` acces la o list` de aplica]ii sau shortcut-uri folosite frecvent, grupate acum \n dou` coloane, fa]` de una singur` la modelul precedent.

Camera principal` de 12 megapixeli iese acum cu doar 0,46 mm din profilul carcasei, diferen]a de nivel fiind aproape insesizabil`. Tehnologia Dual Pixel, disponibil` pân` acum doar pe camerele foto profesionale, luminozitatea F1.7 a obiectivului [i dimensiunea mai mare a pixelilor permit un autofocus mai rapid [i realizarea unor fotografii de calitate excep]ional`, \n orice fel de condi]ii.

Combina]ia cu ochelarii de realitate virtual` Gear VR de la Oculus [i Gear 360, camera care permite realizarea de panorame la 360 de grade, este \nc` un atu pentru Samsung. Biz

COMUNICARE

PRODUCTIVITATE

Cloze

TeamViewer

Este o aplica]ie interesant` care adun` tweet-uri, mailuri, post`ri pe Facebook [i alte tipuri de mesaje din lista de contacte [i le ierarhizeaz` \n func]ie de persoanele cele mai relevante pentru utilizator.

Cu alte cuvinte, postarea [efului de pe Facebook va ap`rea prima, dac` asta v` dori]i, desigur.

Sigur, pute]i face multe lucruri pe smartphone-ul Android, dar cum ar fi s` v` conecta]i la laptopul sau desktopul vostru de oriunde din lume? Exist` multe aplica]ii de acces de la distan]`, dar TeamViewer este una dintre cele mai bune [i mai este [i gratuit`.

PRODUCTIVITATE

{TIRI

Documents 5

Quartz

Pute]i citi, asculta, vizualiza [i adnota aproape orice tip de con]inut direct pe iPhone. O singur` aplica]ie cite[te documente (inclusiv \n format PDF), dar le [i descarc` pentru a putea fi citite mai târziu.

Fi[ierele pot fi sincronizate \n cloud cu servicii precum iCloud, Dropbox, Google Drive [i nu numai.

Citirea fluxurilor de [tiri nu e u[oar`, chiar [i cu cele mai intuitive aplica]ii.

Quartz are o abordare original` – livreaz` cele mai importante [tiri \n formatul mesajelor instant. Pute]i cere mai multe detalii despre o [tire care v` intereseaz` sau trece la urm`toarea. E ca [i când a]i vorbi prin mesaje cu cineva.

LIFE

“|ncep ziua cu ce e mai greu”

“focus time”-ul, apoi \ncepe rutina zilnic`: e-mailuri, telefoane, \ntâlniri. Pentru a fi mai eficient`, \ntâlnirile \ncerc s` le stabilesc, pe cât posibil, [i \n func]ie de ora de trafic.

Ce a]i schimba la o zi de munc`: Aproape nimic.

Schimbarea am f`cut-o cu mul]i ani \n urm` [i acum frumuse]ea este c` ziua de munc` pot s` o planific cum vreau eu astfel \ncât s` fie \n fiecare zi o bucurie, nu un “job”.

Ramona Prodea SEE Manager, AMD

“|mi fac \ntotdeauna list` «to do» s`pt`mânal` [i zilnic`.

Cea zilnic` o fac de seara, ca s` «dorm cu capul pe ea» [i diminea]a s`-mi vin` deja ideile [i solu]iile.”

80

Biz

|mi \ncep ziua: Cu o rug`ciune [i mul]umiri pentru tot ce am, pentru oportunit`]ile [i [ansele pe care le am \n fiecare zi. Apoi devin dintr-o dat` mam`. |ncep preg`tirile de [coal` pentru fata noastr`: micul dejun, pache]elul de [coal`, calc uniforma dac` e necesar.

Dup` toate acestea profit de perioada de lini[te [i pân` la ora 9 petrec a[a-zisul “focus time” (f`r` internet, telefon, f`r` alte \ntreruperi) pentru a-mi pune ideile \n ordine, fac planuri, \ncep proiecte noi. Este timpul \n care sunt concentrat` doar pe gândire.

Ritualul preferat de diminea]`: O zi bun` \ncepe cu siguran]` cu un mic dejun s`n`tos [i o can` de cafea verde.

Primul lucru f`cut la birou: Pentru mine no]iunea de birou este mai atipic`. Ajung foarte repede la birou, \n aproximativ un minut. Spun asta pentru c` sunt foarte norocoas`, sistemul nostru de lucru e pe modelul “home office” [i astfel nu am de-a face cu traficul \n Bucure[ti la ore de vârf. Pentru asta \]i trebuie disciplin` [i o bun` organizare, a[a c` primul lucru, l-am men]ionat deja, este

Cum s` fim mai eficien]i la birou: Eu \mi fac \ntotdeauna lista “to do” s`pt`mânal` [i zilnic`. Cea zilnic` o fac de seara, ca s` “dorm cu capul pe ea” [i diminea]a s`-mi vin` deja ideile [i solu]iile. De asemenea \ncep ziua cu ce e mai greu, cu lucrul pe care sunt tentat` s`-l amân, ca s` nu devin` un stres. Odat` rezolvate cele mai grele task-uri, restul mi se par foarte u[oare. |mi \nchei ziua de munc`: |ncerc s` termin programul pân` la 7 seara, dar asta \n func]ie de zile, de câte plec`ri am \n perioada respectiv`, pentru ca apoi s` putem petrece timp \n familie. Seara \nainte de somn \mi fac “to do list”-ul pentru a doua zi. Biz