Biz 295

Biz

www.revistabiz.ro

Nr. 295 • 2 - 16 iunie 2016 • 14 lei

TEHNOLOGIE LUPT~ HARD PE PIA}A SOFTWARE

STRATEGIE STOF~ PENTRU ANTREPRENORIAT

UFUK TANDOGAN, CEO, GARANTI BANK ROMÂNIA

BANCHER |N ERA NO CASH ERA DIGITAL~ |{I SPUNE CUVÂNTUL {I |N DOMENIUL FINANCIAR. CONSUMATORII CER, IAR B~NCILE LIVREAZ~ UN VIITOR F~R~ CASH. Nr. 295

BRAND

RO

SEPTEMBRIE 2016

Conferin]` cu practicieni de top despre prestigiul m`rcilor [i istoria brandingului \n RomĂĽnia

100 cele mai puternice branduri romĂĽne[ti

EDITORIAL

www.revistabiz.ro

Redactor-[ef Marta U[urelu Redactor-[ef adjunct Gabriel Bârlig` Senior Editori Ovidiu Neagoe – resurse umane Loredana S`ndulescu – marketing Ovidiu Vitan – interna]ional Alexandru R`descu – tehnologie Jurnali[ti Oana Voinea – finan]e, companii Lelia Petrescu – companii Colaboratori Paul Garrison Paul J.R. Renaud Adrian Stanciu Cristian Manafu Fotograf Vali Mirea Director publicitate & evenimente Giuseppina Burlui Manager de publicitate & evenimente Simona Andrei Art Director Lumini]a R`ileanu Prelucrare foto & prepress Aurel {erban Produc]ie [i distribu]ie Dan Mitroi

Biz Agency Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 34 94 01 Fax: 0371 60 20 79 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

Bani, carduri [i smartphone-uri

T

r`im deja de ani buni \ntr-o realitate care se apropie de multe scenarii SF dintr-un trecut nu foarte \ndep`rtat.

Sigur, nu avem ma[ini zbur`toare, dar revolu]ia digital` ne-a pus \n mân` puterea tehnologiei de ultim` or` sub forma telefoanelor inteligente. Revolu]ia smartphone a schimbat felul \n care muncim, dar [i \n care ne distr`m, iar acum \ncepe s` schimbe [i banii. V` imagina]i un viitor f`r` cash? Nu este atât de imposibil pe cât pare, mai ales c` deja cardurile ne-au obi[nuit cu ideea banilor virtuali. Doar c` acum lucrurile \ncep s` graviteze \n jurul acestui dispozitiv care, ne place sau nu, devine centrul vie]ii moderne: smartphone-ul. Este o evolu]ie natural`, având \n vedere modul \n care s-au schimbat \n ultima vreme nevoile, dorin]ele [i comportamentele oamenilor. Totul trebuie s` fie disponibil instant. Iar telefonul mobil va deveni aproape sigur un portofel inteligent [i astfel ne va elibera de \nc` un lucru pe care s` nu-l uit`m când plec`m de acas`. Evolu]ia spre digital a finan]elor este recunoscut` [i de multe b`nci, care acum lucreaz` intens la sistemele care s` permit` o experien]` cât mai pl`cut` \n viitoarea er` no cash. Internet bankingul [i aplica]iile de mobil au fost primii pa[i. Oamenii cer ca totul s` fie simplu [i accesibil printr-o banal` ap`sare pe ecranul smartphone-ului, dar

\n spatele acestui gest trebuie s` se \ntâmple cu viteza luminii o serie de opera]iuni complexe, totul cu un grad ridicat de securitate. Aici se va face diferen]a \ntre juc`torii din domeniul financiar (b`nci, procesatori de pl`]i [i chiar startup-uri). Cei care vor oferi cea mai bun` experien]` \n utilizare, fiindc` tr`im \n epoca experien]ei, vor deveni lideri ai noii ere no cash.

Gabriel Bârlig`, Redactor-{ef Adjunct Biz

ISSN 1454-8380

Tipografie

Biz

1

SUMAR Pagina 20

Biz 295 Pagina 28

START 4 Lider din retail scos la vânzare?

6 Afacerile de familie \n etapa Millennials 6 Cre[te profitul b`ncilor 8 Mai mult software \n PIB 8 Pira]ii din România 9 Cum atrag b`ncile clien]ii premium 10 Investi]iile cerute de era smartphone 10 |n pas de business românesc COVER STORY 12 Bancher \n era no cash 18 Pl`ti]i cu smartphone-ul?

TENDIN}E 20 Când succesul are gust de cafea ANTREPRENORIAT 40 Stof` pentru antreprenoriat 48 Creatorii de aplica]ii 50 Arta unui business \nfloritor

Pagina 78

TECH 24 Vân`toarea de recompense virusate 28 Lupt` hard pe pia]a software 31 Anul marketingului digital 32 Atacul jocurilor pe mobil FINAN}E 36 Managerul neprev`zutului 38 |n capitalism nu se st` la coad`

Pagina 12

STRATEGIE 52 Drumul spre leadership 57 Cariere de cinci stele 60 Joac` România

Pagina 64 2

Biz

LIFE 63 Unde fug românii \n vacan]`?

64 |ncrederea se construie[te la Sibiu 68 Arta de a lucra sub presiune 70 Turcia lupt` pentru fiecare turist 72 Un robot de familie 74 Oaz` de relaxare pe litoralul românesc 76 Un sprinter de curs` lung` 78 Un smartphone cât zece 80 Marius Costin: “Fiecare \[i define[te propriul ritm de lucru”

START

Lider din retail scos la vânzare?

Foto: © Nicoleta Ionescu – Dreamstime.com

ENTERPRISE INVESTORS A ANUN}AT C~ ANALIZEAZ~ OP}IUNILE STRATEGICE PENTRU PROFI, RE}EAUA DE RETAIL CU CEA MAI MARE ACOPERIRE GEOGRAFIC~ |N ROMÂNIA, PE CARE O DE}INE PRIN POLISH ENTERPRISE FUND VI. CU ALTE CUVINTE, FONDUL DE INVESTI}II SE GÂNDE{TE LA VÂNZARE. DE GABRIEL BÅRLIG~

F

ondul de investi]ii Polish Enterprise Fund VI (PEF VI), administrat de Enterprise Investors, a contractat deja Citi Corporate and Investment Banking pentru a evalua condi]iile de pia]` precum [i scenariile posibile pentru dezvoltarea viitoare a Profi.

Profi a avut o dezvoltare accelerat` dup` ce, \n 2009, PEF VI a achizi]ionat 100% din companie pentru 66 de milioane de euro, iar \n 2011 a finalizat o investi]ie adi]ional` de 10 milioane de euro. Dac` \n 2009 re]eaua Profi cuprindea 67 de magazine, ast`zi ea dep`[e[te 400 de magazine \n toat` ]ara. Numai \n 2015 retailerul a deschis 93 de magazine noi.

Compania opereaz` \n zonele urbane magazine \n formatele Standard [i City [i a dezvoltat de curând [i formatul Loco, destinat zonelor rurale din ]ar`, adaptându-[i oferta

4

Biz

pentru a r`spunde nevoilor consumatorilor [i pentru a penetra cu succes zone care \nainte erau inaccesibile retailului modern. |n 2015, Profi a \nregistrat venituri de peste 565 de milioane de euro (2,54 miliarde de lei) [i are aproape 10.000 de angaja]i.

Vânzarea Profi ar urma unui val de tranzac]ii majore pe pia]a româneasc` de retail din ultimii ani, cea mai recent` fiind achizi]ia re]elei de 85 de magazine Billa din România de c`tre Carrefour, la sfâr[itul anului trecut. Asta dup` ce, \n 2012, Auchan a cump`rat 20 de magazine Real din România, iar \n 2010 Lidl preluase re]eaua Plus România, care avea 94 de magazine.

Re]eaua de magazine de discount [i de cartier Profi a fost fondat` \n urm` cu 35 de ani \n Belgia [i pån` \n 2006 a ajuns la o re]ea de 146 de unit`]i \n Belgia, Ungaria

[i Romånia. |n anii urm`tori, [i-a continuat extinderea c`tre diferite zone din Moldova, Muntenia [i Oltenia. Un moment decisiv \n evolu]ia companiei a fost achizi]ia retailerului Albinu]a, dezvoltat de compania lituanian` Maxima LT, care de]inea nou` magazine \n Bucure[ti.

Re]eaua de magazine din Romånia este reunit` sub numele de Profi Rom Food Srl, separat` de magazinele din Belgia [i Ungaria.

Enterprise Investors este una dintre cele mai mari firme de private equity din Europa Central` [i de Est. Activ` din 1990, firma a strâns opt fonduri cu un capital total ce dep`[e[te 2 miliarde de euro, care au investit 1,7 miliarde de eur \n 136 de companii \ntr-o gam` larg` de sectoare [i au vândut 112 companii, realizând \ncasari brute de 2,3 miliarde de euro. Biz

CRE{TE PROFITUL B~NCILOR

Foto: © Toma Iulian – Dreamstime.com

Sistemul bancar românesc a \ncheiat primul trimestru din 2016 cu un profit net de 1,169 miliarde lei, cu 42% (820 milioane lei) mai mult decât \n aceea[i perioad` a anului trecut, potrivit datelor publicate de Banca Na]ional`.

Din totalul celor 36 de b`nci (28 de institu]ii de credit cu statut de persoane juridice române, dintre care dou` b`nci de economisire [i creditare [i [apte sucursale ale b`ncilor din alte state membre, c`rora li se adaug` banca cooperatist` Creditcoop),

Afacerile de familie \n etapa Millennials DE{I SUNT PREG~TI}I {I DORNICI S~ PREIA FRÂIELE BUSINESSURILOR DE FAMILIE, DOAR 41% DINTRE VIITORII LIDERI AI ACESTORA CONSIDER~ C~ AFACEREA LOR ARE O STRATEGIE POTRIVIT~ PENTRU LUMEA DIGITAL~. DE OANA VOINEA

V 25 au avut profit [i 11 pierderi.

Datele BNR indic` un volum total al activelor sectorului bancar de 370,2 miliarde lei \n trimestrul I, \n sc`dere cu 1,9% fa]` de nivelul de la final de 2015, dar \n urcare cu 2,5% raportat la T1 2015. Rezultatul net agregat s-a situat la 1,2 miliarde lei (\n urcare cu 42% an/an), iar indicatorul de solvabilitate a atins un nou maxim istoric (19,52%), cu mult peste pragul minim de 8%. Rata creditelor neperformante s-a consolidat la 13,52%, \n sc`dere cu 6,7 puncte procentuale an/an. |n 2015, câ[tigul net al sistemului bancar românesc s-a ridicat la 4,877 miliarde lei. (O.V.)

6

Foto: © Sellingpix-Dreamstime.com

START

Biz

iitoarea genera]ie de lideri ai afacerilor de familie este bine preg`tit`, \ncrez`toare [i d` dovad` de o mare ambi]ie – atât \n ceea ce-i prive[te pe lideri, cât [i pentru companiile lor. |[i doresc s` \[i lase amprenta asupra companiilor lor, nu s` fie implica]i doar “cu numele” \n acestea [i nu se sfiesc s` apeleze la ajutor din afara organiza]iei pentru a-i ajuta s`-[i ating` aceste scopuri, arat` raportul Family Business Survey, realizat de PwC. |ns`, \n ciuda \ncrederii \n cre[tere [i a ideilor clare cu privire la obiectivele de afaceri pe care vrea s` le ating`, viitoarea genera]ie de lideri de afaceri este con[tient` c` exist` [i o mare iner]ie organiza]ional`.

Ace[tia \[i propun o revolu]ie, dar pentru moment prev`d mai degrab` o evolu]ie.

40% dintre ei au m`rturisit cu o oarecare frustrare c` le este dificil s` \[i fac` ideile acceptate de actuala genera]ie de lideri de afaceri de familie, iar 52% sunt \ngrijora]i de faptul c` va trebui s` petreac` timp gestionând politicile de familie.

Chiar dac`, \n timp, afacerile de familie se pot reinventa, [i unele chiar o fac, nu toate reu[esc s` se adapteze rapid [i pot ap`rea tensiuni \ntre respectarea procese-

lor ([i produselor) din trecut [i valorificarea oportunit`]ilor pe care viitoarea genera]ie de lideri le anticipeaz`. De exemplu, 59% dintre responden]i ar dori s`-[i diversifice portofoliul de produse, dar 68% cred c` e pu]in probabil ca firma lor de familie s` fac` aceast` schimbare. “Mediul digital este clar o zon` \n care exist` un obstacol genera]ional. Mul]i dintre reprezentan]ii urm`toarei genera]ii de lideri de afaceri de familie trebuie s` se str`duiasc` s`-[i conving` p`rin]ii c` firma lor trebuie s` fac` mai mult \n zona de digitalizare. Numai 41% dintre responden]i cred c` afacerea lor are o strategie potrivit` pentru lumea digital`, iar 29% cred c` afacerile de familie sunt mai \ncete decât alte tipuri de organiza]ii \n a ]ine pasul cu noua tehnologie”, a declarat Mihai Ani]a, partener, liderul echipei de servicii integrate pentru companiile antreprenoriale [i afacerile de familie, PwC România.

Succesiunea este \n continuare o preocupare pentru cei care preiau conducerea afacerilor de familie. 61% dintre responden]i consider` c` va fi dificil pentru actuala genera]ie s` renun]e la conducerea afacerii atunci când urm`toarea genera]ie va ajunge la conducere. Biz

Foto: © Lasse Behnke – Dream-

Mai bine de jum`tate (60%) dintre programele software instalate pe calculatoarele din România nu au licen]e, dup` cum arat` un studiu recent realizat de BSA. Cifrele reprezint` o sc`dere cu dou` puncte procentuale fa]` de ultima edi]ie a studiului, care a mai fost realizat \n 2013. Anul trecut, 39% dintre programele instalate pe calculatoare din \ntreaga lume nu au fost licen]iate corespunz`tor, ceea ce reprezint` o sc`dere modest` fa]` de cele 43 de

procente \n 2013. Fenomenul nu este str`in nici de mediul de afaceri.

Responden]ii la sondaj estimeaz` c` 15% dintre angaja]i instaleaz` programe pe re]eaua intern` f`r` cuno[tin]a lor, dar subestimeaz` gravitatea situa]iei. Când sunt utilizate programe f`r` licen]`, probabilitatea infect`rii calculatorului cre[te exponen]ial, iar costurile gestion`rii unui incident malware pot fi uria[e. De exemplu, numai anul trecut atacurile informatice au adus companiilor prejudicii de peste 400 de miliarde de dolari. (O.N.)

Mai mult software \n PIB PIA}A DE SOFTWARE {I SERVICII IT DIN ROMÂNIA A DEP~{IT PRAGUL DE 3 MILIARDE DE EURO, IAR |N TREI ANI SE ESTIMEAZ~ C~ ACEAST~ INDUSTRIE VA GENERA MAI MULT DE 3% DIN PRODUSUL INTERN BRUT. DE ALEXANDRU R~DESCU

C

ifra de afaceri a sectorului de software [i servicii IT a crescut cu 21% \n 2015 comparativ cu 2014, atingând 3,08 miliarde de euro, conform unui studiu al Asocia]iei Patronale a Industriei de Software [i Servicii.

Industria de software dep`[este astfel previziunile de cre[tere, estimate la aproximativ 14%. Tendin]a de cre[tere este \n continuare sus]inut`, prognoza pentru 2016 fiind de peste 17%, ceea ce va ridica cifra de afaceri a industriei la 3,6 miliarde de euro. Potrivit studiului ANIS, prognoza de cre[tere medie anual` pentru urm`torii 5 ani este de 15%. Exportul de software [i servicii IT a ajuns \n 2015 la 2,09 miliarde de euro, cu peste 31% mai mult fa]` de 2014, reprezentând 67% din cifra de afaceri a sectorului. Estim`rile arat` c` \n 2016

valoarea exporturilor va ajunge la 2,5 miliarde de euro, ceea ce reprezint` mai mult decât dublul valorii \nregistrate \n urm` cu patru ani. |n ceea ce prive[te pia]a intern`, care reprezint` aproximativ 33% din veniturile totale ale sectorului, aceasta a \nregistrat o cre[tere timid` fa]` de anul precedent de aproximativ 4%, atingând 991 milioane de euro. Analiza evolu]iei pie]ei interne arat` c` estimarea de cre[tere este de aproximativ 4,6% pentru anul \n curs. Având ca motor de cre[tere cererea mare dinspre Europa de Vest [i structura de cost \nc` foarte atractiv`, cre[terea industriei de software [i servicii IT din România este limitat` de lipsa disponibilit`]ii resurselor pe care clien]ii le caut`, atât ca num`r, cât [i ca set de abilit`]i. Biz

Foto: © Vovk27 -Dreamstime.com

PIRA}II DIN ROMÂNIA

Foto: © Verapol Chaiyapin – Dreamstime.com

START

RECOLT~ BUN~ DE BROADBAND România se afl` \n topul european \n ceea ce prive[te ponderea conexiunilor de foarte mare vitez` \n num`rul total de conexiuni de internet: 52% dintre acestea permit viteze de cel pu]in 100 Mbps.

Un român consum` \n medie 91 GB lunar prin conexiunile fixe \n band` larg`, potrivit unui raport al Autorit`]ii Na]ionale pentru Administrare [i Regle8

Biz

mentare \n Comunica]ii. Num`rul total de conexiuni de band` larg` la puncte fixe atingea valoarea de 4,3 milioane la sfâr[itul anului 2015, \n cre[tere cu 6,1% fa]` de 2014. Prin intermediul acestor conexiuni, utilizatorii au realizat un trafic total de 4,5 milioane TB. De asemenea, la nivel de medii de re[edin]`, se remarc` cre[terea mai mare a num`rului

de conexiuni instalate \n mediul rural, cu +6,8% (pân` la 1,17 milioane conexiuni), \n compara]ie cu cre[terea celor din mediul urban de +5,9%, pân` la 3,1 milioane conexiuni. (A.R.)

START

Cum atrag b`ncile clien]ii premium SERVICII PERSONALIZATE, RELA}II PE TERMEN LUNG, CONSTRUITE CU |NCREDERE {I PROFESIONALISM, DAR {I CU DISCRE}IE – ACESTEA SUNT DOAR CÂTEVA DINTRE AVANTAJELE SEGMENTULUI DE PREMIUM BANKING PE CARE B~NCILE |L PROMOVEAZ~. DE OANA VOINEA

S

unt clien]i premium, interesa]i de produse financiare complexe care s` le asigure o performan]` crescut` a portofoliului. Iar b`ncile din România se lupt` deja pe atragerea acestui tip de clien]i, cu un standard financiar ridicat [i care prezint` poten]ial de a-[i dezvolta rela]ia cu banca, cu deschidere c`tre diverse produse [i servicii care sa acopere nevoile financiare – ale lor [i ale familiilor.

La Bancpost, serviciul pentru aceast` categorie de clien]i se nume[te Personal Banking, iar pentru a accesa beneficiile pe care le acord` \ncadrarea \n aceast` categorie clien]ii trebuie s` aib` active administrate cu o valoare mai mare de 30.000 euro sau venituri lunare de peste 6.000 lei. “Clien]ii de Personal Banking au venituri ridicate, sunt persoane active, cu un stil de via]` alert, care presupune inclusiv c`l`torii peste hotare, \n interes de serviciu sau personal, cu timp liber limitat. Ei \[i doresc servicii dedicate care s` acopere gestiunea portofoliului [i toate nevoile financiare prin intermediul consultan]ei, al identific`rii constante de oportunit`]i [i al ofertei de pachete dedicate, \n paralel cu acordarea de beneficii extra nonfinanciare \n zona de lifestyle [i s`n`tate”, spune Mariana Iosif, director Direc]ia Clien]i Personal Banking.

Plecând de la aceste insight-uri despre clien]ii premium, Bancpost a gândit o ofert` nou`, Pachetul Completto, ce cuprinde o serie de servicii bancare utilizate \n mod frecvent de c`tre clien]i la un cost lunar avantajos. Pachetul include un cont de economii cu dobând` apropiat` de cea a depozitelor la termen, tranzac]ionare digital` \n lei gratuit` prin internet [i mobile banking, un card de debit Visa Gold cu retrageri gratuite la bancomatele Bancpost [i \n str`in`tate, asigurare de c`l`torie [i beneficii speciale \n peste 900 de hoteluri din lume prin programul Visa Luxury Hotels.

Beneficiile pot merge pân` la crearea unui concept dedicat de evenimente pentru acest segment de business care s` r`spund` intereselor clien]ilor premium. Astfel, anual, peste

Anual, peste 2.000 de clien]i existen]i [i poten]iali din cadrul b`ncii iau parte la evenimente culturale dedicate 2.000 de clien]i existen]i [i poten]iali din cadrul b`ncii iau parte la evenimente speciale, \n afara zonei strict bancare. “Dezvoltarea acestor seri speciale a fost o etap` natural` care a plecat de la modelul nostru de business, construit pe rela]ionare, pe o cunoa[tere detaliat` a clientului, a stilului [i nevoilor sale.

Conceptul evenimentului se bazeaz` pe combinarea unui act cultural cu un moment de networking”, a declarat Iosif.

Oferte de creditare personalizate Clien]ii beneficiaz` [i de oferte de creditare personalizate \n func]ie de istoricul fiec`ruia \n rela]ia cu banca, dar [i de un flux rapid de analiz` [i aprobare. Lucrurile stau la fel [i \n cazul produselor de economisire, chiar dac` diferen]ierea nu este neap`rat la nivelul dobânzilor, ci la nivelul solu]iilor [i posibilit`]ilor de diversificare a portofoliului investi]ional oferit clien]ilor de Personal Banking, \n func]ie de profilul de risc al fiec`ruia [i de obiective – depozite la termen, conturi de economii, investi]ii diverse [i asi-

gur`ri cu acumulare. “Vorbim de o rela]ie personalizat` [i direct` cu un consultant dedicat care le ofer` siguran]a c` beneficiaz` \n orice moment de cele mai rapide [i bune solu]ii financiare. Acest tip de clien]i sunt dispu[i s` \[i asume diferite niveluri de risc, \ns` doar dup` \n]elegerea \n detaliu a posibilit`]ilor de câ[tig [i a orizontului de a[teptare”, arat` Mariana Iosif.

Pentru Bancpost, anul 2015 a adus o cre[tere de aproximativ 10% a portofoliului de clien]i de Personal Banking, iar estim`rile pentru anul 2016 sunt de men]inere a acestui trend de cre[tere. Cre[terile pe aceast` zon` vin atât din interior, din zona de clien]i mass unde un procent de 10-20% din portofoliu are poten]ial de a deveni afluen]i, din zonele de business prin ac]ionarii [i administratorii companiilor, cât [i din exterior – clien]i care urm`resc diversificarea de]inerilor pe care le au. Un alt segment dinamic este cel al clien]ilor premium payroll, cu salarii peste medie, din zona de middle [i top management al companiilor. Biz Biz

9

START

|N PAS DE BUSINESS ROMÂNESC Prezent pe pia]a romåneasc` de 17 ani, retailerul de \nc`l]`minte [i accesorii Il Passo are \n plan s` \[i extind` capacitatea de produc]ie [i vånz`rile online pe pie]e str`ine.

“Ave]i \ncredere \n brandurile romåne[ti. Se produc lucruri de calitate \n Romånia [i ar trebui s` ne måndrim cu asta”, a declarat Petru Chiriac, Managing Partner al Il Passo. |n urm` cu doi ani, retailerul [i-a extins domeniul de activitate prin deschiderea unei unit`]i de produc]ie \n care a investit 500.000 de euro. |n prezent, unitatea de produc]ie din Bucure[ti produce 10.000 de perechi de \nc`l]`minte pe sezon.

Ravinder Takkar, CEO, Vodafone România

Investi]iile cerute de era smartphone DUP~ CE A DERULAT |N ULTIMII DOI ANI PROGRAME MASIVE DE INVESTI}II |N RE}EA, VODAFONE ROMÂNIA ANUN}~ C~ 2016 VA FI UNUL CU UN BUGET {I MAI MARE PENTRU OPTIMIZAREA {I MODERNIZAREA RE}ELEI. DE GABRIEL BÅRLIG~

P |n afara produc]iei proprii, care acoper` 30% din totalul vånz`rilor companiei, Il Passo colaboreaz` [i cu alte fabrici care realizeaz` \nc`l]`minte \n sistem lohn. Compania [i-a propus s`-[i extind` capacitatea de produc]ie cu o fabric` mult mai mare, prin preluarea unei unit`]i de produc]ie cu tot cu echip` [i expertiz`. Recent, brandul [i-a relansat site-ul [i magazinul online prin intermediul c`ruia vine anual \nc`l]`minte \n valoare de 600.000 de euro. De asemenea, compania are \n plan s`-[i interna]ionalizeze vånz`rile online \n Europa, primele ]`ri vizate fiind Bulgaria [i Ungaria, cu o investi]ie de 400.000 de euro.

Prezent pe pia]` din 1999, retailerul ie[ean de]ine \n prezent o re]ea de 15 magazine proprii [i 12 magazine Tamaris, \n sistem de franciz`. (L.S.) 10

Biz

entru Ravinder Takkar, CEO al Vodafone România, venirea la conducerea operatorului a coincis cu demararea unui program important de investi]ii \n re]ea. Anul acesta, \ns`, Vodafone \[i propune s` dep`[easc` aceste cifre. “Cu doi ani \n urm` am avut probabil cel mai mare buget din ultima perioad`, prin Programul Spring, care a totalizat 35 de milioane de euro \n România.

Anul trecut am crescut [i mai mult bugetul [i \mi face pl`cere s` spun c` anul acesta avem un buget [i mai mare, la un nivel care nu a mai fost investit de foarte mul]i ani \n aceast` industrie”, a spus Ravinder Takkar \n cadrul unei \ntâlniri cu presa la doi ani de la preluarea mandatului. Vodafone România [i-a crescut cu 50% \n ultimii doi ani num`rul de loca]ii (site-uri) de re]ea.

Compania a ad`ugat \n ultimii doi ani aproape un milion de clien]i [i a accelerat adoptarea smartphone-urilor \n rândul bazei de clien]i, reu[ind s` aib` ast`zi cu peste 1,2 milioane smartphone-uri mai mult \n baz`, fa]`

de acum doi ani, ceea ce a dus la cre[teri anuale de peste 100% ale traficului de date mobile. Ast`zi, peste jum`tate dintre clien]ii Vodafone România sunt posesori de smartphone.

Pe zona de voce, compania a \nregistra o cre[tere de 10% \n ultimii doi ani.

Vodafone se va concentra \n perioada urm`toare [i pe serviciile de business, printre altele punând accent pe serviciile din Industria 4.0, pentru a cre[te productivitatea companiilor din România.

Investi]iile s-au v`zut [i \n rezultatele financiare. Vodafone România a \nregistrat patru trimestre consecutive cre[terea veniturilor din servicii, ritm mai rapid decât cel al pie]ei, [i a avut cea mai rapid` cre[tere european` \n cadrul Vodafone Group. “Am revenit pe cre[tere, cre[tem mai repede decât competitorii [i câ[tig`m cota de pia]`”, a spus Takkar. Veniturile din servicii ale Vodafone România \n anului fiscal 2015-2016, \ncheiat la 31 martie, au fost de 688,4 milioane de euro, \n cre[tere cu 5,6% fa]` de anul precedent. Biz

COVER STORY

Bancher \n era no cash Via]a [i nevoile oamenilor se schimb` \n tandem cu tehnologia, iar moneda digital` a venit ca un efect al acestor nevoi. Bitcoin [i portofelele digitale au ie[it demult din sfera science fiction [i au intrat \n cotidian. Cum se adapteaz` b`ncile la dorin]ele dictate de evolu]iile tehnologice?

DE OANA VOINEA

R

Romünia are un drum mai lung de str`b`tut pentru a se alinia trendului no cash din zone precum ]`rile baltice, dar Ufuk Tandogan, CEO al Garanti Bank România, crede c` o societate f`r` bani fizici nu trebuie privit` \n totalitate ca fiind o utopie.

Banii au o istorie interesant`, dar \n ultima vreme se vorbe[te tot mai mult de renun]area la forma lor fizic`.

Apari]ia banilor ca mijloc de schimb [i evaluare a bunurilor [i serviciilor a avut un rol important \n evolu]ia istoriei umane. Ini]ial, moneda de schimb se rezuma la metale pre]ioase, care, treptat, au fost eliminate din sistemul monetar.

A[a au intrat \n vigoare bancnotele sau

12

Biz

banii tip`ri]i. Un concept chiar mai interesant, \ns`, \l reprezint` dematerializarea ideii de bani din via]a noastr` [i transpunerea lor \ntr-o lume digital` sau virtual`. Valuta virtual` \ncepe s` fie tot mai preferat` ca modalitate de plat`.

Dac` \n anul 1888 autorul american Edward Bellamy a men]ionat conceptul de utilizare a unui card pentru a face cump`r`turi \ntr-un roman considerat la acea vreme utopic, cel pu]in din acest punct de vedere, acum, la \nceputul secolului XXI, aceasta este o realitate care deja nu mai e de ultim` or`.

Cum a devenit ideea de moned` digital` o tendin]` cu priz` la public?

Nu este corect s` spui c` moneda digital` a devenit un trend cu priz` la public.

COVER STORY

Biz

13

COVER STORY

Este mai relevant modul \n care via]a [i nevoile umane se schimb` \n tandem cu tehnologia. Oamenii au actualmente noi nevoi – de mai mult` siguran]`, de mai mult timp, de a fi prioritiza]i etc. Ei necesit` tot mai mult` rapiditate când acceseaz` anumite servicii, iar acest fapt este strâns legat de spa]iul tot mai mic pe care \l ocup` lucrurile, obiectele fizice, \n via]a noastr`. Vrem s` putem comprima totul \ntr-un dispozitiv care \ncape u[or \n buzunar. Moneda digital` a venit ca un efect al acestor nevoi. Prin extensie, tot ce se \ntâmpl` actualmente \n lumea financiar` este rezultatul a mul]i ani de adaptare [i \n]elegere profund` a modului \n care evolueaz` nevoile, dorin]ele [i comportamentele oamenilor. |n prezent, totul (inclusiv via]a social`) cap`t` dimensiuni virtuale, iar fenomenul ia tot mai mult` amploare. Dac` lu`m \n considerare faptul c` realitatea virtual` a prins contur \n urm` cu 50-60 de ani [i era considerat` mai curând o form` de science fiction, actualmente ideea de criptomoned` (precum Bitcoin) [i portofele digitale dicteaz` o nevoie tot mai precis` de finan]e digitale [i gestionare electronic` a banilor. |n ce fel mai sunt oamenii ata[a]i de numerar?

Este o exagerare s` spunem c` ar exista o form` de ata[ament fa]` de o anumit` metod` de plat`. Fiecare persoan` are propriul sistem prin care \[i folose[te finan]ele personale. Numerarul a avut un rol mai important \n via]a oamenilor, \n principal din cauza lipsei de \ncredere \n modalit`]ile virtuale de gestionare a finan]elor, care \n prezent a fost pe deplin solu]ionat` de c`tre institu]iile financiare. Trebuie s` lu`m, \ns`, \n considerare faptul c` azi clien]ii nu mai sunt mul]umi]i cu o achizi]ie singular`.

Au nevoie [i \[i doresc s` poat` beneficia de op]iuni pentru o varietate de produse [i servicii. Toate acestea presupun sume mari de bani, care, din varii motive, nu pot [i nu ar trebui s` fie tranzac]ionate cu numerar. |n prezent, exist` mai multe instrumente alternative de plat`. Au \nceput s` apar` tot mai multe op]iuni digitale pe pia]`. Tehnologia contactless este una dintre ele [i chiar [i \n România 14

Biz

putem observa progresul \n aceast` zon`. Sunt mândru de faptul c` Garanti Bank a fost prima banc` din România care a lansat un card contactless, numit Paypass.

Ar fi o utopie o societate f`r` numerar? |n Marea Britanie se estimeaz` c` num`rul tranzac]iilor cu numerar va sc`dea la sub 13 miliarde de lire sterline pân` \n 2023. Anul acesta, \n ianuarie, cea mai mare banc` din Norvegia, DNB, a propus un proiect de lege prin care s` se renun]e la utilizarea numerarului ca mijloc de plat` \n \ntreaga ]ar`. Danemarca

“Oamenii au nevoie [i vor ca totul s` fie accesibil printr-o simpl` ap`sare a ecranului telefonului. Pe termen scurt, strategia noastr` de dezvoltare de produse st` \n a ne concentra pe lansarea aplica]iei noastre de mobile banking, atât pentru iOS, cât [i pentru Android.”

Ufuk Tandogan, CEO, Garanti Bank România este la rândul s`u pe punctul de a renun]a la folosirea numerarului. |n Suedia, autobuzele publice nu mai accept` bani fizici – biletele sunt prepl`tite sau achizi]ionate prin SMS. Un num`r mic, dar \n cre[tere, de companii suedeze care fac venituri cu preponderen]` \n baza tranzac]iilor electronice a \ncetat s` mai lucreze cu numerar. Desigur, ]`rile scandinave sunt cu un pas \naintea celorlalte societ`]i, \ns`, per ansamblu, lumea este mai aproape de a renun]a la cash decât ai crede. Deja sub 10% din tranzac]iile din zona euro mai sunt f`cute \n numerar. România are un drum mai lung de str`b`tut pentru a se alinia acestui trend, dar o posibil` societate f`r` bani fizici nu trebuie privit` \n totalitate ca fiind o utopie. Din experien]a noastr`, num`rul de carduri [i volumele de tranzac]ii cu cardul au crescut

\n mod constant. Din 2012 [i pân` la finalul primului trimestru al acestui an, num`rul de carduri din pia]` a crescut cu 1,3 milioane de unit`]i. |n cazul nostru, dac` \n 2012 aveam \n portofoliu 225.000 carduri, num`rul acestora a avansat pân` la 259.000 \n 2015 [i 264.000 la sfâr[itul lunii martie a acestui an. Totodat`, volumul tranzac]iilor cu cardul a avut o cre[tere exponen]ial`. |n primul trimestru al acestui an am crescut volumele de tranzac]ionare cu 19% comparativ cu perioada similar` a anului trecut. Totodat`, exist` o nou` legisla]ie adoptat` recent de Parlament, legea cash back, potrivit c`reia comercian]ii cu cifr` de afaceri de peste 10.000 de euro va trebui s` accepte pl`]i prin card [i s` instaleze POS-uri. De asemenea, clien]ii vor putea s` retrag` numerar de pân` la 200 lei la POS-ul comerciantului. Aceast` nou` lege va spori cu siguran]` dezvoltarea infrastructurii POS-urilor, \n special \n zonele rurale, [i va accelera educa]ia financiar` a comunit`]ilor cu privire la utilizarea de carduri.

Unde \[i folosesc clien]ii cardurile?

De regul`, oamenii folosesc cel mai des cardurile la cump`r`turi \n centre comerciale, benzin`rii, \n magazine de haine, farmacii, restaurante [i magazine de electronice, tranzac]iile online câ[tigând tot mai mult teren.

Cum au evoluat nevoile oamenilor din România de la intrarea Garanti pe pia]a local`?

Dac` ar fi s` caracteriz`m comportamentul clien]ilor români dup` 1989, primul atribut la care ne-am putea gândi este vulnerabilitatea. Accesul brusc la o gam` larg` de produse [i servicii de toate tipurile, nu doar financiare, a reprezentat un val care i-a determinat pe oameni s` fie tot mai predispu[i la scenarii "prea bune pentru a fi adev`rate".

Când Garanti a intrat pe pia]a local`, \n 1998, vulnerabilitatea nu mai era principala proprietate, ci precau]ia. Aceasta din urm` a continuat de-a lungul anilor s` caracterizeze comportamentul clien]ilor, mai ales la finalul anilor 2000, \n perioada crizei financiare globale.

COVER STORY

cebook, unde putem comunica \ntr-o manier` prietenoas` f`r` s` \ntâlnim propriu-zis persoana respectiv`. Aici, de fapt, este provocarea. Pentru a fi cât mai aproape de genera]ia Millennials, trebuie s` fim prezen]i 100% \n via]a lor, prin intermediul telefoanelor mobile, re]elelor de socializare, prin consultan]` la telefon sau fa]` \n fa]`, \n sucursale. Toate elementele men]ionate mai sus trebuie s` conlucreze pentru a putea deservi noua genera]ie de clien]i. Sucursala va continua s` joace un rol important \n activitatea b`ncilor, precum [i \n vie]ile clien]ilor.

Face parte dintr-un sistem care se adreseaz` acestora la 360 de grade.

Odat` cu dezvoltarea re]elelor sociale [i migrarea mediilor de comunicare tradi]ionale c`tre online, comportamentul clientului a devenit foarte interesant.

Nevoia de informa]ie, de eficientizare a activit`]ilor, de internet banking [i tehnologie de ultim` or` a definit unul dintre cele mai complexe comportamente din istoria sistemului bancar din România. Astfel, b`ncile au \nceput s` r`spund` acestui trend prin dezvoltarea de produse digitale, care ofer` mai mult control clien]ilor asupra finan]elor, extinzându-[i prezen]a \n online, conectându-se cu oamenii prin intermediul re]elelor sociale [i comunicând 24/7. Am putea spune c` Garanti Bank a venit \n România la momentul potrivit, contribuind la dezvoltarea sistemului bancar local cu ajutorul know-how-ului s`u inovator, pe care \l avem de la banca-mam`, Turkiye Garanti Bankasi (TGB), cea mai mare institu]ie financiar` din Turcia din punctul de vedere al capitaliz`rii bursiere. |n 1998 am adus \n România un model de afaceri orientat spre client, fundamentat cu tehnologie avansat` [i inova]ie. Produsul nostru Bonus Card este un exemplu clar \n acest sens, fiind primul card de credit multibrand cu cip din România [i unul dintre cele mai apreciate instrumente de plat` din pia]`. |n ce m`sur` crede]i c` va fi o provocare p`strarea ideii de sucursal`, ]inând cont de faptul c` nevoile genera]iei Millennials sunt mai mult digitale?

Este o provocare interesant` s` preg`te[ti terenul cu produse de baz`. |ntr-adev`r, nevoile tinerilor sunt complexe [i dicteaz` dezvoltarea de produse [i servicii de ultim` or` care men]in pia]a \n mi[care. Cu toate acestea, munca noastr` este de a fi al`turi de ei [i \n persoan`, mai ales când vorbim, spre exemplu, de deschiderea unui cont sau accesarea unui credit. Desigur, de multe ori nu este nevoie s` fie fa]` \n fa]` cu un reprezentant al b`ncii, dar bankingul este [i r`mâne o industrie a oamenilor, pentru oameni. |ncrederea se construie[te odat` cu o rela]ie uman`.

Bine\n]eles, exist` medii precum Fa-

La sfâr[itul lunii martie, Garanti Bank avea \n portofoliu 264.000 de carduri

Ce produse [i servicii pl`nui]i s` lansa]i \n 2016, mai ales pentru noua genera]ie, pentru a \nt`ri pozi]ia b`ncii pe pia]`?

Oamenii au nevoie [i vor ca totul s` fie accesibil printr-o simpl` ap`sare a ecranului telefonului. Pe termen scurt, strategia noastr` de dezvoltare de produse st` \n a ne concentra pe lansarea aplica]iei noastre de mobile banking, atât pentru iOS, cât [i pentru Android.

Care sunt produsele de top ale Garanti Bank, \n acest moment?

Fiecare dintre produsele noastre are propriul set de avantaje, care devin relevante clien]ilor \n func]ie de nevoile lor. |n topul preferin]elor se afl` Bonus Card, un produs unic \n România [i unul dintre cele mai rentabile instrumente de plat` de pe pia]`, atât pentru posesorii lui, cât [i pentru comercian]i. Clien]ii

acumuleaz` bonusuri de fiecare dat` când efectueaz` o tranzac]ie cu cardul, atât \n ]ar`, cât [i \n str`in`tate. Un alt produs de top este Bonus Economus, un cont de economii care \ncurajeaz` [i premiaz` clien]ii care au un comportament adecvat de economisire. |n 2013 am lansat [i iLoanU, o aplica]ie online de solicitare credite integrat` \n serviciul nostru de internet banking, Garanti Online. iLoanU permite tuturor clien]ilor s` aplice pentru un credit \n mai pu]in de cinci minute, de oriunde s-ar afla [i oricând [i-ar dori, s` simuleze un plan de plat` [i s` monitorizeze statusul cererii de creditare \n timp real, iar abia apoi s` mearg` fizic \ntr-o agen]ie, pentru a finaliza [i a utiliza creditul.

Care au fost realiz`rile de business [i de social media ale Garanti Bank \n 2015? |n 2015, cota noastr` de pia]` a a crescut, Garanti Bank fiind actualmente a zecea banc` din sistem. Volumul \mprumuturilor a ajuns la 6,74 de miliarde de lei, \n cre[tere cu 15,7% fa]` de 2014. Creditele acordate segmentului corporate au \nregistrat cea mai mare cre[tere, de 28%, \n timp ce creditarea IMM-urilor a crescut cu 8,6%, iar cea adresat` zonei de retail, cu 10,8%. De asemenea, volumul depozitelor a atins valoarea de 5,73 miliarde de lei, \n cre[tere cu 40% fa]` de anul precedent. Num`rul clien]ilor a crescut la rândul s`u, cu aproape 10,2%, ajungând la aproximativ 360.000. |n ceea ce prive[te social media, anul trecut am fost [ase luni consecutiv pe primul loc \n rândul b`ncilor cu cea mai mare rat` de engagement pe Facebook. |n acest moment, am dep`[it 274.000 de fani [i suntem pe locul 3 \n topul b`ncilor cu cel mai mare num`r de fani pe Facebook.

Vom continua s` sus]inem aceast` pozi]ie de top \n social media, ]inând cont de faptul c` re]elele de socializare ne permit s` fim mai creativi \n comunicare, dar [i s` gestion`m eficient satisfac]ia clien]ilor no[tri. Comunicarea \n social media se va concentra ca [i pân` acum pe prezentarea produselor, serviciilor [i ofertelor noastre care r`spund nevoilor [i a[tept`rilor clien]ilor, dar [i pe concursuri [i campanii creative. Biz Biz

15

COVER STORY

16

Biz

COVER STORY

Biz

17

COVER STORY

Pl`ti]i cu smartphone-ul?

Dac` tot \l lu`m peste tot, de ce s` nu-l transform`m [i \n instrument de plat`?

Nu-i de mirare c` pl`]ile cu telefonul mobil au devenit motorul principal al pl`]ilor electronice, iar viitorul banilor se anun]` a fi tot mai digital. DE OANA VOINEA

18

Biz

Foto: © Ldprod – Dreamstime.com

C

Chei, portofel, mobil – greu ve]i g`si pe cineva care s` plece de acas` f`r` aceste trei lucruri. Dar, \n curând, s-ar putea s` nu mai fie nevoie de portofel, fiindc` acesta se va muta cu carduri [i bagaje \n telefonul mobil. Smartphone-ul a devenit indispensabil \n ultimii ani, astfel c` shoppingul mobil, de oriunde [i oricând, \mpreun` cu op]iunea de plat` simplificat`, are din ce \n ce mai mul]i adep]i. |n România, una din zece tranzac]ii este realizat` cu cardul, iar 30% dintre tranzac]iile f`cute cu cardul revin dispozitivelor mobile, potrivit datelor Netopia mobilPay. Nu pare mult, dar dac` ne uit`m la datele din Statele Unite [i Marea Britanie, unde aceast` rat` este de aproximativ 35-40%, cre[terea este impresionant`.

Aproape 40.000 de români sunt utilizatori de mobile wallet, iar plata medie este de 60 de lei, potrivit Netopia mobilPay. Reprezentan]ii companiei spun \ns` c` valoarea medie cheltuit` de pe un dispozitiv iPhone este mai mare decât valoarea medie cheltuit` de pe orice alt dispozitiv mobil. |n cazul pl`]ilor prin SMS, valorile sunt mai mici de 4 euro, iar cele mai multe dintre acestea au fost f`cute pentru cump`rarea biletelor de c`l`torie pentru transportul \n comun.

Anul trecut, valoarea pl`]ilor prin SMS

COVER STORY

a ajuns la aproape 8 milioane de euro.

Num`rul de români utilizatori frecven]i de plat` cu cardul online este estimat de PayU la circa 400.000, iar pl`]ile sunt \n cre[tere. |n primul trimestru, pl`]ile cu cardul au crescut cu 61%, adic` de dou` ori media cre[terilor din anii trecu]i, iar PayU a crescut cu 66%.

Adop]ia pl`]ilor digitale continu` s` creasc` la nivel global, MasterCard prognozând c`, pân` \n 2020, 38% din totalul pl`]ilor realizate la nivel european vor fi digitale. Estim`rile companiei se bazeaz` pe evolu]ia platformei MasterCard Digital Enablement Service (MDES), care transform` orice device \n instrument de plat` prin tehnologia de tokenizare sigur` [i standardizat`. Lansat` \n SUA \n 2014 cu Apple Pay, platforma MDES este utilizat` \n 18 ]`ri europene de emiten]i de card [i operatori de portofele digitale.

Google, un alt operator de portofel digital care utilizeaz` MDES, [i-a anun]at recent inten]ia de a lansa Android Pay \n Marea Britanie.

Boom \n zona contacless Potrivit datelor B`ncii Na]ionale a României, pia]a cardurilor din România a ajuns la sfâr[itul primului trimestru al acestui an la 15,13 milioane de carduri, dintre care 11,19 milioane sunt active, 12,5 milioane cu func]ie de debit [i 2,5 milioane sunt carduri de credit. Doar 10% dintre cardurile active sunt \ns` folosite pentru pl`]ile online [i, a[a cum era de a[teptat, jum`tate dintre pl`]ile f`cute cu cardul sunt \n Bucure[ti.

Unu din cinci români utilizeaz` cardul pentru plata cump`r`turilor cu valori mai mici de 10 lei, arat` rezultatele unui studiu MasterCard, care a analizat comportamentul de utilizare a cardurilor \n România. Cele mai uzuale pl`]i cu cardul sunt de valoare mic`, trei sferturi dintre participan]ii la studiu afirmând c`, de regul`, utilizeaz` cardul pentru achizi]ionarea unor cump`r`turi de pân` la 75 de lei. Tendin]a este \ncurajatoare [i arat` o schimbare de mentalitate la nivelul pie]ei locale: migrarea dinspre numerar \nspre pl`]ile electronice pare s`-[i fac` loc \n

comportamentul de consum al românilor, dac` lu`m \n considerare faptul c` 85% dintre responden]i afirm` c` utilizeaz` cardul pentru plata cump`r`turilor curente. De altfel, 4 din 5 români prefer` folosirea cardurilor pentru c` evit` s` poarte numerar asupra lor, \n timp ce 67% apreciaz` u[urin]a cu care sunt realizate pl`]ile \n acest fel.

Românii utilizeaz` cardurile tot mai des pentru plata cump`r`turilor cotidiene. |n decembrie 2015, num`rul celor care efectuau zilnic pl`]i cu cardul era cu 45% mai mare fa]` de luna martie a aceluia[i an. Rezultatul arat` o evolu]ie a pie]ei, sus]inut` [i de faptul c` ponderea românilor care de]in un card bancar a fost \n cre[tere pe parcursul lui 2015, ajungând \n luna decembrie pân` la 95% \n rândul adul]ilor care locuiesc \n zonele urbane din România [i care folosesc internetul.

Boomul anului trecut \n pia]a de carduri din România apar]ine \ns` segmentului contactless. Simpl`, rapid` [i sigur`, contactless devine una dintre metodele preferate de plat` ale utilizatorilor de carduri. |ntre primul [i ultimul trimestru ale anului trecut, ponderea celor care spuneau c` obi[nuiesc s` fac` pl`]i contactless a crescut cu 160%. |n decembrie 2015, patru din zece responden]i se declarau obi[nui]i s` efectueze pl`]i contactless, confirmând tendin]a de cre[tere \n popularitate a acestei metode de plat`. |n Europa, num`rul terminalelor care accept` pl`]i contactless a crescut cu 23%, de la 2,6 milioane la finalul lunii aprilie 2015 la peste 3,2 milioane la sfâr[itul lunii aprilie 2016, potrivit reprezentan]ilor Visa, care apreciaz` c` \n condi]iile \n care majoritatea terminalelor de pl`]i nou instalate de la \nceputul acestui an sunt contactless, cre[terea va continua s` se accelereze [i va sus]ine obiectivul ca toate terminalele POS din Europa s` accepte pl`]i contactless pân` \n 2020.

Popularitatea pl`]ilor contactless a fost sus]inut` prin adoptarea acestei tehnologii de c`tre comercian]ii unde consumatorii fac pl`]i zilnice. Num`rul pl`]ilor contactless a crescut de

peste dou` ori la principalele categorii de comercian]i din Europa, inclusiv la supermarketuri (+119%), restaurante (+153%), marile magazine de retail (+146%), benzin`rii (+177%), farmacii (+130%) [i furnizorii de servicii de divertisment [i timp liber (207%).

“Europa Central` [i de Est a \nregistrat \n ultimii doi ani o dezvoltare extraordinar` a pl`]ilor contactless. Penetrarea contactless \n totalul pl`]ilor electronice a continuat s` se dezvolte \n statele ECE campioane \n ceea ce prive[te aceast` tehnologie – Cehia, Polonia [i Slovacia, \n timp ce România, Croa]ia, Slovenia [i Ungaria recupereaz` rapid având \n vedere c` pl`]ile contactless aproape c` nu existau \n urm` cu doi ani. De exemplu, \n România, 1 din 10 pl`]i cu cardul procesate de Visa este contactless \n acest moment”, a declarat C`t`lin Cre]u, director general pentru România, Croa]ia, Slovenia [i Malta \n cadrul Visa Europe. Ponderea pl`]ilor contactless \n totalul tranzac]iilor la POS procesate de Visa la nivel european a crescut de la 1/60 \n 2013 la peste 1/5 \n prezent. |n România sunt vizibile [i rezultatele campaniilor de educa]ie financiar`, de vreme ce doar 12% dintre responden]i spun c` nu [tiu sau nu sunt obi[nui]i s` pl`teasc` prin intermediul cardului. Gradul sc`zut de penetrare a pl`]ilor cu cardul \n România poate fi atribuit \n mare parte infrastructurii reduse de acceptare, 41% dintre responden]i invocând acest motiv atunci când au fost ruga]i s` men]ioneze de ce nu utilizeaz` cardul la plat`. |n ceea ce prive[te avantajele pl`]ilor online, românii apreciaz` u[urin]a, simplitatea [i siguran]a pl`]ilor cu cardul pe internet. Astfel, 57% au men]ionat ca principal avantaj al pl`]ilor online cu cardul faptul c` astfel pot face pl`]i oricând [i de oriunde doresc. Pe de alt` parte, securitatea datelor [i \ncrederea \n unele pagini ale comercian]ilor, de[i \ntr-o u[oar` sc`dere, r`mân principalele preocup`ri ale utilizatorilor de carduri din România când vine vorba de efectuarea cump`r`turilor online. Biz Biz

19

Când succesul are gust de cafea

20

Biz

TENDIN}E

CEEA CE INI}IAL P~REA O FURTUN~ |NTR-O CEA{C~ DE CAFEA A DEVENIT, |N SCURT TIMP, UN ADEV~RAT FENOMEN, CARE CÂ{TIG~ |N CONTINUARE ADEP}I ATÂT DIN RÂNDUL IUBITORILOR DE CAFEA, CÂT {I AL ANTREPRENORILOR CE LANSEAZ~ MICI CAFENELE CU POTEN}IAL URIA{.

DE OVIDIU NEAGOE

Cafeaua de specialitate \nseamn` boabe cu origini controlate, cump`rate de la fermieri care urm`resc atent [i controleaz` etapele de cre[tere, recoltare [i procesare a boabelor.

adev`rat ce \nseamn` cafea [i \n momentul \n care m-am \ntors \n ]ar` mi-am dat seama c` puterea exemplului este cea mai bun` [i am creat Origo ca un exemplu c`, dac` faci un produs bun, transparent, nu are cum s` nu mearg`”, spune Mihai Panfil, fondatorul Origo.

Pariul antreprenorului s-a dovedit a fi unul câ[tig`tor, businessul fondat de acesta devenind locul de unde fenomenul cafelei de specialitate din România s-a propagat cu repeziciune. Cafeaua de specialitate presupune boabe cu origini controlate, cump`rate de la fermieri care urm`resc atent [i controleaz` etapele de cre[tere, recoltare [i procesare a boabelor. Dac` nu cu mult timp \n urm` pentru majoritatea românilor cafeaua era acea b`utur` neagr` [i amar` ce nu putea fi b`ut` f`r` \ndulcitor, ast`zi cafeaua de specialitate câ[tig` tot mai mul]i fani, atât din rândul consumatorilor, cât [i din cel al antreprenorilor. “Este un domeniu atractiv, pare u[or, oricine \[i dore[te s` aib` o cafenea sau s` lucreze \ntr-un loc ca `sta. Este un domeniu care se dezvolt`, cre[te de la o zi la alta [i \nc` mai este foarte mult loc de cre[tere.

Exist` [i o parte bun` a legisla]iei, faptul c` TVA a sc`zut la 9% pentru produsele ce nu con]in alcool face [i mai atractiv acest domeniu”, spune Mihai Panfil. “Sunt foarte mul]i

Biz

Foto: © Beataaldridge – Dreamstime.com

Am \nceput s` beau cafea cu mult timp \n urm`, \ns` pot spune c` am descoperit abia recent adev`ratul gust al cafelei de calitate.

Motiv pentru care am primit cu bucurie, dar [i cu ceva emo]ii vestea c` urmeaz` s` vizitez “templul” local al cafelei de specialitate, Origo, iar ghid \n aceast` lume fascinant` avea s`-mi fie chiar fondatorul cafenelei, Mihai Panfil. De \ndat` ce am trecut pragul cafenelei am sim]it mirosul pl`cut al cafelei proasp`t pr`jite [i am observat elementele de decor \n care se putea citi cu u[urin]` pasiunea pentru detalii [i pentru cafea a antreprenorului.

Cu acestea \n gând, nu am putut s` nu \l \ntreb pe Mihai Panfil cum a descoperit aceast` pasiune pentru cafea. A[a am aflat c` totul a luat na[tere din necunoa[tere. Pe când lucra ca barman [i consultant \n industria ospitalit`]ii, cafeaua avea \nc` secrete pentru el, motiv pentru care a plecat \n Italia la specializare. Cursul avea s` \i schimbe radical via]a, pentru c`, odat` re\ntors \n România, a decis s` se implice \ntr-o serie de proiecte na]ionale, prin care a \mp`rt`[it [i altor barmani din tainele cafelei. Mihai Panfil a participat apoi la campionatul na]ional de cafea, pe care l-a câ[tigat, [i a avut oportunitatea s` reprezinte România la mondialul din Columbia. “Acolo am \n]eles cu

21

TENDIN}E

combina]ie cu dulcea]a laptelui, \ncântându-i pe iubitorii ei cu trei variet`]i diferite, \n func]ie de cantitatea de lapte ad`ugat`.

Pasiona]ii, dar [i cei care \[i doresc s` experimenteze un alt gust pot alege cafeaua preparat` dup` o metod` alternativ`, la Aeropress, cu arome clare, vibrante, f`r` lapte sau zah`r. “|ncerc`m s` aducem cafeaua cât mai aproape de oameni, o cafea de cât mai bun` calitate”, spune Vlad Buda, unul dintre fondatorii Steam Coffee Shop.

“Avem dou` shop-uri, fiecare dintre noi este \n shop-ul lui, ca s` zic a[a. Dac` mai facem unul, ne va fi foarte greu. E dificil s` mai deschidem un coffee shop, fiindc` nu avem pe cine s` ne baz`m. Este greu s` g`se[ti oameni care s` cread` \n ceea ce crezi tu. Avem acum ni[te oameni care se apropie de valorile noastre, dar experien]a nu se poate face \n câteva luni”, arat` Vlad Buda, care adaug` c` un astfel de business nu este pentru investitori, ci pentru antreprenorii pasiona]i care lucreaz` \n shop, au o rela]ie direct` cu clientul [i sunt interesa]i ca cei care le trec pragul s` fie ferici]i.

NOUL VAL AL CAFELEI

oameni care vor s` deschid` businessuri, ne sun` foarte mul]i pentru acest lucru”, adaug` acesta.

A[a a luat na[tere [i povestea Steam Coffee Shop. |n urm` cu doi ani, Vlad Buda [i Dan Ursan, doi tineri cu experien]` \n domeniul HoReCa, s-au asociat cu pr`jitoria Origo [i au deschis o micu]` cafenea \n zona Aviatorilor. Cafelele propuse de cei doi tineri din Cluj au fost primite extrem de bine de iubitorii de cafea, ceea ce le-a permis antreprenorilor s` mai deschid` un local, de aceast` dat` \n zona Pie]ei Romane. Asul din mâneca celor dou` cafenele nu este spa]iul, ci gustul cafelei, motiv pentru care produsul vedet` al Steam este “to go-ul”, iar cei 12 metri p`tra]i dedica]i cafenelei g`zduiesc barista profesioni[ti, ce pot controla foarte bine calitatea boabelor de cafea.

Steam \[i a[teapt` oaspe]ii cu un meniu gândit special pentru a pune \n eviden]` claritatea gustului [i aromele complexe ale cafelei. Preparat` la espressor, cafeaua poate fi degustat` fie \n varianta neagr`, fie \n

22

Biz

“Este un domeniu care se dezvolt`, cre[te de la o zi la alta [i \nc` mai este foarte mult loc de cre[tere.

Exist` [i o parte bun` a legisla]iei, faptul c` TVA a sc`zut la 9% pentru produsele ce nu con]in alcool face [i mai atractiv acest domeniu”.

Un astfel de pasionat de cafea este [i Adrian Simion, un antreprenor care a renun]at la siguran]a unui job din consultan]` ca s` pun` bazele Guido Coffee, o pr`jitorie cu magazin care vinde [i cafea la pachet. L-am \ntâlnit \ntr-o dup`-amiaz` ploioas` de mai, \n shopul din strada Mihai Eminescu, unde degusta din mai multe cafele. P`rea extrem de \ncântat de acestea, a[a c` l-am \ntrebat care este cafeaua sa preferat`. R`spunsul a venit pe loc, f`r` s` stea deloc pe gânduri: Panama Emporium. A[a am aflat c` antreprenorul a purtat tratative cu un fermier din Panama mai bine de opt luni pân` s` reu[easc` s` o aduc` \n România [i este unul dintre motivele pentru care a pus pe picioare businessul Guido. Pe lâng` Panama Emporium, iubitorii de cafea vor mai g`si la Guido [i Brazilia Sertãozinho, o cafea cu note clasice, Costa Rica Perla Negra sau Columbia Finca Tamana, o cafea despre care s-a scris o carte.

“Ne dorim s` dezvolt`m \n continuare partea de HoReCa [i s` avem din ce \n ce mai mul]i clien]i, chiar ne pricepem foarte bine la pr`jit, la boabe, la alesul cafelei. Spre exemplu, când alegem o cafea, gust`m 30 de cafele [i alegem una singur`”, spune Adrian

TENDIN}E

Simion, cofondator al Guido Coffee. “Pe termen scurt ne dorim s` deschidem cel pu]in o loca]ie \n care oamenii s` poat` veni s` [i stea, nu doar s` ia la pachet cafeaua preparat`”, adaug` antreprenorul despre planurile pe care le are cu Guido Coffee.

Ascensiunea cafelei de specialitate, care prinde contur \n România, unde tot mai multe cafenele aleg s` ofere clien]ilor o b`utur` reprezentativ`, este fructificat` de Guido, care le poate pune la dispozi]ie acestora nu numai cafea proasp`t pr`jit`, ci [i echipamente sau servicii de consultan]`. Iar antreprenorii nu au stat prea mult pe gânduri [i [i-au ar`tat interesul de a oferi o experien]` inedit` clien]ilor. Cafeneaua M60 a fost printre primii clien]i care au ales s` \[i personalizeze gustul cafelei. Dup` ce \n]eleg profilul clientului, speciali[tii de la Guido selecteaz` cu grij` originile de cafea, iar pentru fiecare dintre ele testeaz` [i aleg un profil de pr`jire care s` eviden]ieze diferitele arome.

Urm`torul pas cost` \n recomandarea perioadei optime de maturare, adic` num`rul de zile de la pr`jire \n care boabele \[i dezv`luie buchetul cu claritate [i elegan]` [i crearea acelui gust recognoscibil care s` r`mân` \n memoria clien]ilor.

Pe lista cafenelelor din ]ar` cu care a mai colaborat Simion se num`r` [i Creamier, o cafenea din zona Ateneului Român, care ofer` cafea de specialitate [i \nghe]at` artizanal`.

Ini]ial, businessul a fost gândit de Adrian V`duva ca gelaterie, \ns` cercetând pia]a mai atent antreprenorul a observat c` \n România \nghe]ata este un produs sezonier, spre deosebire de deserturile clasice. Tocmai \n perioada \n care c`uta solu]ii s` nu \nchid` magazinul pe timp de iarn`, Adrian V`duva descoperise [i cafeaua de specialitate de la Guido [i Origo, iar produsul a fost r`spunsul perfect. De aici nu a mai fost decât un pas.

Ast`zi, Adrian V`duva \[i dore[te s` consolideze actualul business [i apoi s` replice succesul cafenelei [i s` mai deschid` cel pu]in o loca]ie. “|n principiu a[ vrea s` o fac s` mearg` mai bine de atât, pentru c` este clar c` nu mi-am atins \nc` poten]ialul [i trebuie s` m` apuc de marketing la modul serios”, spune pentru Biz Adrian V`duva, fondatorul Creamier. “Mi-e clar c` `sta mi-e drumul [i mai vreau s` deschid o loca]ie, dou`, câte voi putea. Când aude so]ia c` vreau s` mai deschid una o ia cu fiori pe [ira

Dac` nu cu mult timp \n urm` pentru marea majoritate a românilor cafeaua era acea b`utur` neagr` [i amar`, ce nu putea fi b`ut` f`r` \ndulcitor, ast`zi cafeaua de specialitate câ[tig` tot mai mul]i fani, atât din rândul consumatorilor, cât [i din cel al antreprenorilor.

spin`rii”, declar` zâmbind antreprenorul, care adaug` c` principala provocare cu care se confrunt` acum este lipsa timpului. |nainte s` deschid` cafeneaua, Adrian V`duva abia a[tepta s` intre \n spatele barului [i s` fac` el însu[i cafea, \ns` \n antreprenoriat nu-]i iese totul conform planului. La scurt timp dup` deschidere, a realizat c` timpul nu este tocmai cel mai bun prieten al antreprenorilor. Acum, cei doi so]i [i-au \mp`r]it sarcinile, Adrian V`duva ocupându-se de aprovizionare [i marketing, iar so]ia de contabilitate. Pe agenda antreprenorilor este recrutarea unui manager care s` preia o parte din sarcini. “Am crezut c` pia]a este cunosc`toare, dar dup` ce am deschis mi-am dat seama c` lumea nu [tie. Când veneau dup` \nghe]at` le povesteam despre cafea [i pe urm` au \nceput s` vin` dup` cafea. Ca dezvoltare eu o v`d pe un trend ascendent, dar clar c` gustul este mult peste fa]` de toat` cafeaua pe care o g`sim pe pia]` [i pre]ul nu este cu mult mai mare”, adaug` Adrian V`duva. Biz Biz

23

TECH

Vân~toArEA DE rEcompEnsE VirusAtE Vremea viru[ilor care [tergeau datele din computere a apus de mult. Acum, atacatorii p`streaz` cu sfin]enie datele, doar c` le cripteaz` [i solicit` bani pentru deblocarea accesului la ele. Bun venit \n era ransomware!

DE AlExAnDru r~DEscu

L

ucra]i lini[tit la computer [i, \n momentul \n care \ncerca]i s` accesa]i fi[ierul pe care vre]i s`-l trimite]i pe mail, ca s`-l verifica]i, pe ecran apare un mesaj care v` informeaz` c` toate fi[ierele de pe computer sunt criptate. Vestea bun` e c` fi[ierele nu au fost [terse. Vestea proast` este c`, pentru a le putea accesa din nou, trebuie s` pl`ti]i. Acesta este scenariul tipic al unui atac de tip ransomware, când un virus informatic cripteaz` documentele din computerele infectate [i cere apoi bani de la utilizator, \n schimbul cheii de decriptare. Este un tip de atac cibernetic aflat \n cre[tere alarmant`. Numai \n 2015 atacurile de tip ransomware au provocat pagube de 350 de milioane de dolari, devenind cea mai prolific` amenin]are a momentului, vizând atât consumatori obi[nui]i, cât [i companii. Previziunile companiilor de securitate informatic` arat` c` ransomware va deveni mult mai agresiv \n 2016, mai ales la adresa companiilor. “Versiunile din 2016 nu se vor limita doar la criptarea fi[ierelor [i solicitarea de recompens`, ci [i la [antajul cu privire la publicarea acestora pe Internet, dac` recompensa

24

Biz

nu este pl`tit`. |n mod ironic, victimele vor putea s` recupereze gratuit datele criptate de pe Internet, \ns` acestea vor putea fi accesate de c`tre oricine, cauzând importante prejudicii de imagine”, a explicat pentru Biz Bogdan Dumitru, Chief Technical Officer la Bitdefender.

Potrivit raportului Kaspersky Lab pentru primul trimestru al anului, exper]ii companiei ruse[ti au detectat 2.900 de noi variante de ransomware \n aceast` period`, reprezentând o cre[tere cu 14% comparativ cu trimestrul anterior. Astfel, num`rul utilizatorilor individuali ataca]i a crescut cu 30% comparativ cu ultimul trimestru din 2015. “Unul dintre motivele pentru care programele ransomware au devenit atât de populare este simplitatea modelului de business folosit de infractorii cibernetici. Odat` ce programele de tip ransomware p`trund \n sistemul utilizatorului, nu mai exist`, practic, nicio [ans` s` scape de ele f`r` s` piard` date”, spune Aleks Gostev, Chief Security Expert Kaspersky, Global Research and Analysis Team. |n plus, cererea de a pl`ti r`scump`rarea \n Bitcoin face procesul de plat` ano-

nim [i aproape imposibil de detectat, detaliu foarte atractiv pentru infractori. O alt` practic` periculoas` este modelul de business bazat pe servicii ransomware \n cadrul c`ruia infractorii cibernetici pl`tesc o tax` pentru propagarea programelor malware sau promit un procent din r`scump`rarea pl`tit` de un utilizator afectat.

Pe lâng` privirea de ansamblu asupra atacurilor majore, Kaspersky Lab

Foto: © Ton Snoei – Dreamstime.com

co{mAr globAl

a evaluat [i nivelul general al amenin]`rilor cibernetice din prima parte a anului. Astfel, 21,2% dintre utilizatorii de Internet au fost afecta]i de atacuri online cel pu]in o dat`, un procent cu 1,5% mai mic decât \n ultimul trimestru al anului trecut; 44,5% dintre internau]i s-au confruntat cu o amenin]are malware cel pu]in o dat`, cu 0,8% mai mul]i decât \n ultimele luni din 2015. Procentul de publicitate

nedorit` (adware) s-a ridicat la 42,7% din totalul amenin]`rilor la adresa dispozitivelor mobile \n primul trimestru al acestui an, f`când adware-ul amenin]area principal` pe acest segment. Au fost detecta]i 4.146 de noi troieni pentru dispozitive mobile, de 1,7 ori mai mul]i decât \n trimestrul anterior. De asemenea, num`rul troienilor de tip SMS detecta]i continu` s` creasc`.

Unul dintre cele mai r`spândite atacuri ransomware din primul trimestru al acestui an a fost Locky. Exper]ii de la Kaspersky au detectat tentative de a infecta utilizatorii cu acest troian \n 114 ]`ri, iar la \nceputul lunii mai era \nc` activ. Un alt program ransomware, denumit Pety, a fost interesant din punct de vedere tehnic, pentru c` f`cea mai mult decât s` cripteze informa]iile din calculator: putea s` cripteze chiar [i driver-ul hard disk-ului unde se stocheaz` informa]ii (master boot record – MBR), l`sând computerele infectate \n imposibilitatea de a boota sistemul de operare. |n primele luni ale acestui an, familiile de ransomware din Top 3 au fost Teslacrypt (58,4%), CTB-Locker (23,5%) [i Cryptowall (3,4%). Toate acestea se r`spândesc \n principal prin mailuri spam cu documente malware \n attach sau linkuri c`tre pagini compromise.

Din 2015 \ns`, atacurile ransomware s-au extins pe noi platforme. Un atac din [ase (17%) s-a f`cut pe un dispozitiv Android, la nici un an dup` ce platforma a fost vizat` pentru prima dat`. Exper]ii de la Kaspersky Lab au identificat dou` mari tendin]e privind atacurile ransomware. Prima este aceea c` num`rul total de utilizatori ataca]i de ransomware care cripteaz` documente a crescut, ajungând aproape la 180.000, cu 48,3% mai mult comparativ cu 2014. |n al doilea rând, \n numeroase cazuri atacatorii ac]ioneaz` pe mai multe fronturi [i, pe lâng` criptare, includ func]ionalit`]i create pentru a fura date din computerele victimelor.

ransomware de românia Potrivit unui studiu realizat de iSense Solutions pentru compania de securitate informatic` Bitdefender, 8% dintre românii victime ale clasei de viru[i ransomware au pl`tit pentru a-[i recupera datele personale de pe terminalul blocat. Românii spun c` ar pl`ti \n primul rând pentru programele software din computer, urmate de documentele de serviciu [i de fotografiile personale.

Biz

25

TECH

Suma medie pe care ar fi dispu[i s` o pl`teasc` este de 550 de lei. Studiul mai arat` c` un sfert dintre responden]i nu [tiu sau nu au auzit de ransomware, iar 3% \l asociaz` cu alte produse sau servicii (automobile, branduri de cosmetice, nume de ora[e etc.). Totu[i, [apte din zece români chestiona]i au asociat denumirea ransomware cu un virus informatic cu caracter general, \n timp ce mai pu]in de jum`tate (47%) l-au definit \n mod corect drept “un virus care \mpiedic` sau limiteaz` accesul la datele de pe computer”.

Principalele surse de infectare a terminalelor cu viru[ii de tip ransomware sunt paginile de internet compromise, e-mailurile primite [i fi[ierele provenite din surse \ndoielnice, conform opiniilor celor chestiona]i. |n plus, 71% dintre români au perceput ransomware drept o amenin]are constant` pe durata anului calendaristic, independent` de evenimente precum Black Friday, s`rb`torile de iarn`, Pa[tele sau Ziua |ndr`gosti]ilor.

Acum [i pentru mac |n aceast` prim`var` a fost identificat [i primul ransomware de Mac, o adaptare a unei amenin]`ri similare descoperite recent pe Linux, respectiv Linux.Encoder, malware care a atacat sistemul de operare open source \n repetate rânduri \n cursul anului 2015, infectând mii de servere. KeRanger, primul ransomware pentru computerele Apple, este complet func]ional pe sistemul de operare Mac OS X, primul care se distribuie prin intermediul unei actualiz`ri software provenite de la un dezvoltator legitim [i, totodat`, primul ransomware care func]ioneaz` pe mai multe sisteme de operare. “Utilizatorii de Mac OS X se pot proteja de amenin]area ransomware KeRanger numai prin folosirea unei solu]ii de securitate destinate acestui sistem de operare, capabil` s` depisteze comportamentele fi[ierelor [i dup` momentul \n care acestea se instaleaz` pe terminale”, a explicat C`t`lin Co[oi, Chief Security Strategist la Bitdefender.

Cea mai important` func]ionalitate de securitate a sistemului de operare Mac OS X este Gatekeeper, sistem care 26

Biz

uu$ : $ : $ : $ : $ : $uu u$$$$$$$$$$$$$$$$$$$u u$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$u u$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$u u$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$u u$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$u u$$$$$$$* *$$$* *$$$$$$$u *$$$$$ u$u $$$$$*u $$$u u$u u$$$ $$$u u$$$u u$$$ *$$$$$uu$$$ $$$$uu$$$$* *$$$$$$$$* *$$$$$$$$* u$$$$$$$$$$$$$$$u u$*$*$*$*$*$*$*$u uuu $$u$ $ $ $ $u$$ uuu u$$$$ $$u$u$u$u$u$$ u$$$$ $$$$$uu *$$$$$$$$$* $$$$$uu u$$$$$$$$$$ ***** u$$$$$$$$$$ $$$$***$$$$$$$$$uuu uu$$$$$$$$$***$$$* *** **$$$$$$$$$$$$uu **$*** uuuu ** $$$$$$$$$$uuu u$$$uuu$$$$$$$$uu **$$$$$$$$uuu$$$ $$$$$$$$$**** **$$$$$$$$$$* *$$$$$* **$$$$** $$$* PRESS ANY KEY $$$$*

AmEnin}ArE globAl~ |ntr-un timp record, atacurile de tip ransomware s-au extins pe toate platformele software, inclusiv Android, Mac, Linux.

Explozia atacurilor

Amenin]`rile cibernetice de tip ransomware au f`cut de 20 de ori mai multe victime la nivel mondial \n ultimul an prin blocarea dispozitivelor [i solicitarea de recompense. Multe companii nu pot func]iona dac` informa]iile de pe anumite computere sau servere importante sunt criptate [i inaccesibile.

costuri

Utilizatorii de sisteme de operare Windows, Android, Linux risc` s` li se blocheze dispozitivele mobile [i con]inutul acestora de c`tre un virus de tip ransomware, care solicit` o r`scump`rare cu o valoare medie cuprins` \ntre 100 [i 500 de dolari pentru deblocarea terminalelor criptate.

Amenin]are local`

Peste jum`tate dintre fi[ierele malware care se adreseaz` utilizatorilor din România con]in unele forme ale clasei de viru[i ransomware. Potrivit Bitdefender, 52% dintre utilizatorii de Internet spun c` sunt dispu[i s` achite o sum` de bani \n eventualitatea unei infect`ri [i a pierderii accesului la informa]ii.

restric]ioneaz` sursele din care utilizatorii \[i instaleaz` aplica]ii, pentru a reduce riscul desc`rc`rii de aplica]ii periculoase. Set`rile din fabric` \i permit utilizatorului s` instaleze programe numai din magazinul de Mac App Store [i de la al]i dezvoltatori verifica]i de Apple.

Pentru a ocoli Gatekeeper, atacatorii au introdus amenin]area ransomware KeRanger \ntr-o actualizare a programului de desc`rcat fi[iere Transmission, un client BitTorrent. Potrivit Apple, atacatorii au folosit un certificat legitim al unei companii din Turcia, capabil s` treac` de filtrele de securitate Gatekeeper. Noul certificat digital cu care era semnat` aplica]ia Transmission difer` de cel folosit la semnarea versiunilor precedente ale programului. Odat` ce fi[ierul infectat se execut`, amenin]area se conecteaz` la centrul de comand` [i control [i furnizeaz` un cod de criptare.

Dup` ce procesul de criptare se finalizeaz`, KeRanger creeaz` un fi[ier care explic` utilizatorului cum s` efectueze plata [i cum s` decripteze apoi informa]iile.

Era mercenarilor cibernetici Exper]ii consider` c` \n 2016 vom vedea o schimbare semnificativ` \n metodele de spionaj cibernetic, \n primul rând o schimbare \n modul \n care sunt structurate [i operate amenin]`rile informatice. Se preconizeaz` o sc`dere a atacurilor “persistente” [i o cre[tere a programelor malware rezidente \n memorie, f`r` fi[ier, care reduc urmele l`sate asupra sistemului infectat [i evit` astfel detec]ia. |n plus, exper]ii de la Kaspersky constat` o grij` mai mic` de a demonstra abilit`]i superioare \n domeniul cibernetic, ceea ce se traduce printr-un accent mai mare pe rentabilitatea investi]iei, care va dicta mare parte din procesul de luare a deciziilor de c`tre atacator, mai ales \n cazurile \n care sunt implicate entit`]i sprijinite de un stat.

Prin urmare, se prognozeaz` o cre[tere a refolosirii programelor deja existente, mai degrab` decât investi]ii \n noi programe de bootkit, rootkit [i programe malware personalizate. Pe termen mai lung va cre[te num`rul

TECH

“mercenarilor” cibernetici, pentru c` tot mai multe p`r]i sunt interesate s` ob]in` câ[tiguri din atacuri online. Este de a[teptat ca ace[tia s`-[i ofere experien]a \n domeniul atacurilor oricui e dispus s` pl`teasc` [i s` vând` ter]ilor interesa]i acces digital la informa]ii despre victime cunoscute, ceea ce poate fi denumit` o ofert` tip “serviciu de acces la informa]ii”.

Amenin]`rile pentru utilizatori vor cre[te, de asemenea, \n complexitate.

Potrivit exper]ilor, atacurile de tip ransomware se vor dezvolta cu troieni bancari. De asemenea, infractorii cibernetici caut` \n permanen]` noi modalit`]i de a-[i determina victimele s` pl`teasc`.

Astfel, sisteme alternative de plat` ca ApplePay [i AndroidPay, precum [i bursele vor deveni tot mai des ]inte pentru atacuri cibernetice financiare. Pe de alt` parte, \n 2015 s-a constatat o cre[tere a fenomenului de DOXing, care presupune atacuri de expunere \n public [i [antaj, pentru c` toat` lumea, de la hackeri

activi[ti la state, a adoptat metoda dezv`luirii de fotografii personale, informa]ii, liste de clien]i [i coduri, pentru a-[i umili victimele.

pe urmele banilor |n 2015, infractorii cibernetici [i-au \ndreptat aten]ia c`tre organiza]iile care furnizeaz` servicii financiare, cum ar fi b`ncile, fondurile de investi]ii, bursa de valori [i institu]iile de schimb valutar, inclusiv cele ce opereaz` cu valut` virtual`. Printre aceste atacuri s-a num`rat [i Carbanak, care s-a \nfiltrat \n re]elele b`ncilor, c`utând punctele critice din sistem care ar fi permis sustragerea de bani. Un astfel de atac ar fi putut aduce atacatorilor \ntre 2,5 [i 10 milioane de dolari. Grupul de spionaj cibernetic Wild Neutron [i-a petrecut [i el o mare parte a anului 2015 urm`rind companiile de investi]ii, organiza]iile care opereaz` cu moneda virtual` Bitcoin [i companiile implicate \n fuziuni [i achizi]ii.

Terminalele PoS folosite de comercian]i [i de alte organiza]ii ce lucreaz` cu consumatorii au fost o alt` ]int` a atacurilor \n 2015. |n plus, 41% dintre computerele din companii s-au confruntat cu amenin]`ri locale, cum ar fi stick-uri USB infectate sau alte dispozitive portabile compromise. Exper]ii noteaz`, de asemenea, o cre[tere cu 7% \n r`spândirea exploit-urilor pentru platforme Android, confirmând astfel interesul \n cre[tere al hackerilor pentru datele stocate pe dispozitivele mobile ale angaja]ilor. Aceste atacuri au fost atent pl`nuite, infractorii cibernetici rezervându-[i timpul necesar s` fac` investiga]ii despre persoanele de contact [i furnizorii unei companii vizate [i chiar despre interesele din via]a personal` a angaja]ilor [i obiceiurile din mediul online. Aceste informa]ii au fost folosite pentru a identifica site-uri legitime pe care s` le compromit` [i s` distribuie programe malware, atacurile fiind deseori repetate \n timp. Biz

Biz

27

TECH

Foto: © Elnur – Dreamstime.com

lupt~ hArD pE piA}A softwArE

28

Biz

TECH

Au afaceri anuale \n cre[tere de peste 3 miliarde de euro, dintre care mai bine de 2 miliarde de euro merg la export. Dar companiile de software [i servicii IT din România lupt` din greu pentru a atrage [i re]ine angaja]i de calitate. DE gAbriEl bârlig~

A

cces gratuit la masaj, la fitness

[i piscin` \n cadrul unui complex sportiv exclusivist, discounturi la furnizori de servicii de sport [i wellness, dar [i accesul la o bibliotec` virtual` ce include atât c`r]i de specialitate din diferite domenii, cât [i c`r]i de beletristic`. Nu este vorba despre beneficiile echipei de top management dintr-o multina]ional`, ci despre beneficiile pe care le primesc angaja]ii Cegeka România, companie de solu]ii IT&C care are peste 350 de angaja]i \n birourile din Bucure[ti [i Ia[i [i vrea s` ajung` la 500 pân` la sfâr[itul acestui an. De ce atâtea beneficii? Fiindc` \n domeniul IT&C din România concuren]a dintre companii pentru atragerea [i p`strarea profesioni[tilor este acerb`.

“Seniorii [i exper]ii nu mai sunt la fel de u[or de convins s` \[i schimbe jobul, tocmai prin prisma faptului c`, odat` ajun[i \n aceste roluri, companiile fac tot posibilul s` \i p`streze motiva]i. De aici poate ap`rea dificultatea \n ceea ce prive[te ocuparea acestor roluri \ntr-un timp rezonabil astfel \ncât s` nu impacteze activitatea businessului”, arat` Mihaela Joian, HR Manager la Cegeka România.

Domeniul IT este unul atipic pentru pia]a muncii din România, fiindc` aici cererea de speciali[ti este tot mai mare, \n timp ce oferta \ncepe s` se sub]ieze.

Potrivit lui Gheorghe Olteanu, director al SAP Nearshore Center, \n România exist` un mediu foarte competitiv \n in-

dustria de IT&C, unde activeaz` circa 120.000 de persoane, multe dintre ele fiind specializate \n unele dintre cele mai cerute tehnologii globale, numai c` pân` \n 2020 necesarul de profesioni[ti va cre[te la 300.000. Desigur, problema nu este doar a României. Comisia European` estimeaz` c`, pân` \n 2020, Europa s-ar putea confrunta cu un deficit de pân` la 825.000 de profesioni[ti IT&C. Pentru România, o eventual` criz` de speciali[ti IT ar putea avea un impact important \n economie. Conform studiului “Software and IT Services in Romania” lansat de Asocia]ia Patronal` a Industriei de Software [i Servicii (ANIS), cifra de afaceri a sectorului de software [i servicii IT de la noi a crescut cu 21% \n 2015 comparativ cu 2014, atingând 3,08 miliarde de euro, iar prognoza pentru 2016 prevede o cre[tere de peste 17%, ceea ce va ridica cifra de afaceri a industriei la 3,6 miliarde de euro. ANIS mai estimeaz` c`, \n trei ani, industria de software [i servicii IT din România va reprezenta 3% din PIB. Iar semnele unei disparit`]i \ntre cerere

3%

din PIB va reprezenta \n trei ani industria de software [i servicii IT din România, care anul acesta va ajunge la 3,6 miliarde de euro Sursa: ANIS

[i ofert` se v`d deja. “Provocarea pentru pia]a local` se concretizeaz` \n nevoia de a forma speciali[ti \ntr-un ritm care s` ]in` pasul cu cel al cererii exprimate. |n egal` m`sur`, decalajul dintre cerere [i ofert`, cu prec`dere la nivel mid-senior [i pe acelea[i zone tehnologice, r`mâne unul semnificativ”, arat` Alexandra Bayer, HR Manager la Fortech, un business antreprenorial românesc de servicii IT \nfiin]at \n 2003, ca-

re acoper`, de la Cluj-Napoca, pie]e din Europa de Vest, ]`rile nordice [i SUA. Competi]ia pe talente este tot mai vizibil` \n marile centre de dezvoltare din ]ar` precum Bucure[ti, Cluj-Napoca sau Ia[i, unde companiile vizeaz` aceia[i candida]i. |n zona de software, situa]ia este deja dificil`, \n condi]iile \n care anual de pe b`ncile [colilor din România ies 7.000 de absolven]i de informatic`, \ns` necesarul este dublu. {i nu doar num`rul de noi speciali[ti IT e o problem`, ci [i preg`tirea acestora.

Andreea St`nescu, Vice-President la Stefanini EMEA Delivery, spune c` studen]ii facult`]ilor cu profil tehnic nu ajung s` \nve]e \n timpul anilor de studiu unele tehnologii extrem de cerute pe pia]`, precum .Net, Java, PHP, motiv pentru care mul]i dintre tinerii care au o pasiune pentru acest domeniu sunt nevoi]i s` fie autodidac]i. Stefanini, subsidiara local` a grupului brazilian Stefanini, unul dintre principalii juc`tori globali \n externalizarea serviciilor IT, are la ora actual` \n România o echip` format` din peste 1.400 de speciali[ti.

Juc`torii importan]i au luat ini]iativa [i au \ncheiat parteneriate cu facult`]ile de profil. |n acela[i timp, companiile din IT deruleaz` periodic programe de internship la finalul c`rora fac angaj`ri \n propor]ii ce se apropie \n unele cazuri [i de 90%, [i fac programe de preg`tire [i training.

Un exemplu este cel al academiilor SAP, unde pân` la acest moment 300 de absolven]i au beneficiat de cursuri intensive [i au ob]inut certific`ri recunoscute la nivel global. “Suntem \n discu]ii cu diverse facult`]i din România pentru a include \n curricula universitar` [i cursuri de specialitate, astfel \ncât tinerii s` aib` acces la toate instrumentele [i abilit`]ile necesare pentru a intra ca speciali[ti \n industria IT”, arat` Gheorghe Olteanu, de la SAP Nearshore Center. Un alt exemplu este Continental Entry Training Program, destinat absolven]ilor de facultate [i masteranzilor \n domeniul dezvolt`rii software pentru produse Biz

29

TECH

30

Biz

pentru speciali[tii IT s` g`seasc` o echip` care s` le \mp`rt`[easc` valorile, care s` le ofere perspective de dezvoltare profesional` [i s` le asigure flexibilitate, transparen]` [i un mediu de lucru pl`cut”, spune Florentina Greger, HR Manager la Zitec, companie specializat` \n dezvoltarea de produse [i aplica]ii online complexe, precum [i servicii de online marketing. Compania

Foto: © Eduard Bonnin Turina – Dreamstime.com

automotive, \n urma c`ruia se fac [i angaj`ri \n cadrul diviziilor de]inute de gigantul german Continental \n România.

Programele de training s-au diversificat [i nu mai vizeaz` doar partea de expertiz` tehnic`, care este, practic, obligatorie, ci se duc tot mai mult pe zona de soft skills, management [i leadership, pentru a oferi angaja]ilor perspective de promovare \n cadrul organiza]iei. Companiile [i-au creat adev`rate [coli interne. Cegeka a demarat un proiect de academie proprie, care s` r`spund` nevoilor de dezvoltare personal` [i profesional` a angaja]ilor companiei. Deutsche Bank are {coala BEX, organizat` pe trei niveluri (Build, Grow [i Mentor), care propune programe de dezvoltare pe trei arii principale: cuno[tin]e de business [i financiare, competen]e sociale [i competen]e tehnice.

EBS are chiar o bibliotec` intern` care permite achizi]ionarea de c`r]i de specialitate.

Monica Mardare, director resurse umane la Luxoft România, arat` c` deficitul de talente \nseamn` un efort de recrutare mai mare pentru angajatori, care caut` s` atrag` oameni cu pachete de angajare tot mai atractive, aliniate la noi standarde. Iar \n IT, salariul nu mai este de mult principalul diferen]iator pe care \l are \n vedere un candidat bun când alege compania pentru care s` lucreze. Acesta ajunge acum s` se uite la alte aspecte, cum sunt cele legate de cultura organiza]ional`, dezvoltare de carier` [i personal`, de posibilitatea unui program de lucru flexibil [i a[a mai departe. Când am realizat, \n toamna anului trecut, o nou` edi]ie a “Top 20 companii din IT pentru care merit` s` lucrezi”, am observat cum tot mai multe companii au dezvoltat programe care contribuie la dezvoltarea personal` [i a inteligen]ei emo]ionale, inclusiv cursuri de fotografie [i teatru, competi]ii sportive, seminarii de design, g`tit, nutri]ie sau stil. |n paralel, pachetele salariale \ncep s` includ` tot mai multe elemente noi \n avantajul angajatului, un exemplu tot mai des \ntâlnit fiind pensia privat`, pe lâng` asigur`ri de via]` [i de s`n`tate. “Este important

cEi mAi rElAxA}i AngAjA}i Companiile IT se \ntrec \n a le oferi angaja]ilor, pe lâng` salarii competitive, beneficii tot mai originale, ca s` fie siguri c` atrag [i p`streaz` cei mai buni speciali[ti.

DEzVoltArE pErsonAl~

Multe companii au programe \n aceast` zon`, cum ar fi cursuri de fotografie [i teatru, competi]ii sportive, seminarii de design, g`tit, nutri]ie sau stil, programe de dezvoltare a inteligen]ei emo]ionale.

Echilibrul work-lifE

Exist` programe de asisten]` a angaja]ilor [i a familiilor acestora, ce presupune consiliere confiden]ial` pe subiecte legate de via]a personal` [i profesional`, \n probleme legale [i financiare, dar [i pe teme de s`n`tate [i nutri]ie.

sport {i rElAxArE

Angaja]ii unor companii au acces gratuit la masaj, la fitness [i piscin` \n cadrul unor complexe sportive exclusiviste, discounturi la furnizori de servicii de sport & wellness.

csr

Cum angaja]ii sunt tot mai aten]i la aspecte legate de responsabilitatea social`, companiile de IT dezvolt` programe interne de CSR sau faciliteaz` accesul oamenilor la activit`]i din zona de voluntariat.

ofer`, pe lâng` beneficiile deja tradi]ionale (tichete de mas`, tichete cadou, abonament de servicii medicale private), [i elemente precum ziua de na[tere liber`, zile suplimentare de concediu, zile de concediu nelimitat pentru top [i middle-management, buget individual de training, sistem intern de recompense de tip gamification, program flexibil, work from home, spa]ii de relaxare (ping-pong, foosball, kinect, fotoliu de masaj, hamac), loc de parcare pentru biciclete. “Pentru noi este important s` men]inem un mediu de lucru pl`cut \n cadrul companiei. Astfel, suntem preocupa]i \n mod constant de a aduce elemente noi care s` completeze atât beneficiile, cât [i activit`]ile cu scop de fun la care particip`m \mpreun`”, adaug` Florentina Greger.

Un alt aspect de care se preocup` companiile pentru a atrage [i re]ine angaja]i valoro[i se refer` la oportunit`]ile de carier`, inclusiv pe plan interna]ional. “Oferim angaja]ilor posibilitatea de a se reloca dintr-o linie de business \n alta prin intermediul programului de mobilitate intern`. Am creat acest instrument tocmai din dorin]a de a da membrilor echipei ocazia de a se transfera \ntre departamente”, spune Monica Mardare, de la Luxoft România. Compania a avut un exemplu de cre[tere foarte rapid` \n care, \n decurs de câteva luni, un manager de program a reu[it s` promoveze pe pozi]ia de director de divizie, coordonând echipe din mai multe loca]ii Luxoft din lume. Avansarea rapid` \n carier` este clar un punct de atrac]ie, [i oportunit`]ile nu se limiteaz` la pia]a intern`. “Una dintre colegele noastre a reu[it \n doar doi ani [i jum`tate s` aib` \n subordine circa 500 de angaja]i din cele trei centre Stefanini aflate \n România, dar [i s` coordoneze peste 50 de speciali[ti afla]i \n diverse centre din str`in`tate, \n ]`ri precum Statele Unite ale Americii, China, Filipine [i Brazilia. Totul pornind din pozi]ia de service desk manager, f`r` o experien]` anterioar` \n industria de outsourcing”, arat` Andreea St`nescu, Vice-President la Stefanini EMEA Delivery. Biz

TECH

Anul mArkEtingului DigitAl Noile tehnologii au adus marketingul \n zona de digital, unde companiile pot profita de rapiditatea, flexibilitatea [i precizia acestui mediu. Clien]ii sunt deja acolo [i a[teapt` solu]ii pe m`sura dorin]elor lor. DE gAbriEl bârlig~

cum a schimbat digitalul activitatea de marketing din companii?

Digitalul este un trend impus de noile tehnologii. A devenit atât de prezent \ncât cu siguran]` vei urma trendul, deoarece clien]ii t`i sunt acolo [i va trebui s` rela]ionezi cu ei.

Schimb`rile aduse sunt benefice – rezultatele sunt m`surabile, gradul de adaptabilitate cre[te (prin posibilitatea de a optimiza rezultatele campaniei \nc` din timpul desf`[ur`rii ei), costurile canalelor media tradi]ionale au un termen de compara]ie viabil etc. Beneficiem de atuuri de exploatat – folosirea unui singur canal unde putem \ncorpora text, imagini [i video reprezint` o oportunitate. |n curând poate vom vorbi despre un singur concept: marketingul digital va deveni marketing. care sunt provoc`rile marketingului digital \n 2016 [i principalele tendin]e \n domeniu?

2016 cred c` ar putea fi numit cu u[urin]` anul marketingului digital.

Totul se construie[te \n jurul cuvântului “experien]`”. Vorbim despre demand generation, content marketing sau customer experience. Sunt concepte noi ce le completeaz` pe cele existente, nu le \nlocuiesc. Marketingul este acum mai relevant [i responsive. |n definitiv esen]a este aceea[i, strategiile nu s-au schimbat, doar instrumentele

sunt diferite – folosim noi pârghii ce permit, la un moment dat, anticiparea a ceea ce numim customer journey. cum folose[te xApt solutions marketingul digital pentru businessul propriu?

Experimentând. Nu exist` o re]et` de succes. Trebuie s` iei fiecare component`, s-o gânde[ti \n contextul propriului business, integrat, s` \ncerci s` optimizezi rezultatele astfel \ncât s` atingi obiectivele propuse. Noi folosim un mix \ntre elementele digitale [i instrumentele clasice \nc` eficiente. |n contextul noilor tendin]e (prezen]a omni-channel, accentul pe content marketing etc.), cu scopul de a ne men]ine pozi]ia de top pe pia]a solu]iilor Microsoft Dynamics, ne-am aliniat la noua strategie a companiei, incluzând pe lista de priorit`]i conceptul de inovare, am prioritizat procesul de comunicare intern` [i nu numai.

Foto: VALI MIREA

P

entru Alina Chic`, Marketing Specialist, XAPT Solutions, provoc`rile erei digitale reprezint`, de fapt, oportunit`]i de a \mbun`t`]i permanent experien]a clien]ilor companiei.

“Marketingul este acum mai relevant [i responsive. |n definitiv esen]a este aceea[i, strategiile nu s-au schimbat, doar instrumentele sunt diferite.”

Alina chic`, cum integra]i comunicarea marketing intern` \n strategia de marspecialist, keting? xApt solutions |ncepând de anul trecut, echipa noastr` s-a m`rit constant. Adoptarea brandului XAPT a coincis cu momentul \n care am \nceput extinderea echipei, astfel c` am \nv`]at cu to]ii, pe parcurs, ce \nseamn` s` lucrezi la XAPT. Comunicarea intern` este ca un motor care

propag` efectele pozitive spre exterior, c`tre clien]i. Primul pas a fost f`cut: am con[tientizat la nivel de management c` succesul nostru depinde de oamenii pe care \i avem \n echip`. cum atrage]i profesioni[ti talenta]i din pia]` \n echipa xApt? Activ`m pe o pia]` “ager`”. Termenii de retention [i engagement r`mân doar termeni dac` nu le dai sens [i valoare. Este o adev`rat` provocare s` motivezi oamenii din IT, s` \ncerci s` ajungi la ei prin diverse ac]iuni care s`-i scoat` din zona lor de confort sau pur [i simplu din rutina zilnic`. Pe de o parte ne folosim de pârghii prin care s` facem din angaja]ii actuali ambasadori ai brandului XAPT. Pe de alt` parte, pachetele oferite includ beneficii competitive [i avantajoase pentru nivelul specific al pie]ei IT. Biz Biz

31

TECH

AtAcul jocurilor pE mobil Cum poate un joc gratuit s` aib` venituri de peste 1 milion de dolari pe zi? Simplu: ascensiunea smartphone-urilor schimb` regulile \n lumea jocurilor [i duce la crearea unei noi economii virtuale cu profituri cât se poate de reale.

DE gAbriEl bârlig~

32

Biz

C

ând un utilizator cheltuie[te peste 21.000 de dolari \n [ase luni pentru a cump`ra bunuri virtuale \n cadrul unui joc pe mobil este clar c` exist` un poten]ial uria[ de business pe acest segment. Desigur, este vorba despre cel mai cheltuitor utilizator din jocul Big Fish Casino, potrivit statisticilor realizate de compania Checkout Tracking, din cadrul NPD Group, \n perioada decembrie 2014 mai 2015. Acelea[i statistici arat`, de exemplu, c` Game of War [i Candy Crush Saga, dou` jocuri gratuite pe mobil, câ[tig` fiecare câte 1 milion de dolari pe zi din aceste tranzac]ii \n cadrul jocurilor, denumite microtranzac]ii in-game sau in-app. Ce cump`r` utilizatorii? Absolut nimic concret – de obicei este vorba despre arme ce pot fi folosite \n joc \mpotriva unui inamic prea puternic sau utilizatorii pl`tesc pentru a trece la nivelul urm`tor dup` ce au \ncercat \n zadar s` fac` acest lucru jucând “cinstit”.

Cifrele vehiculate sunt ame]itoare, mai ales c` vorbim despre jocuri disponibile gratuit. Anul trecut, Clash of Clans a \nregistrat venituri de peste 1,34 miliarde de dolari, fiind pe locul 1 \n segmentul jocurilor pe mobil, urmat de Game of War: Fire Age, cu aproape 800 de milioane de dolari, Puzzle & Dragons (729 de milioane de dolari) [i Candy Crush Saga (682 de milioane de

TECH

dolari). Dup` cum vede]i, sumele nu sunt deloc neglijabile, iar dac` privim imaginea de ansamblu ne d`m seama de magnitudinea fenomenului. |n 2015, jocurile au generat 85% din veniturile realizate la nivel global de aplica]iile de mobil, mai exact 34,8 miliarde de dolari. |n acest an, cifra va cre[te potrivit estim`rilor la 41,5 miliarde de dolari, urmând s` dep`[easc` 74,6 miliarde de dolari \n 2020.

Segmentul achizi]iilor \n cadrul aplica]iilor a devenit, dup` cum vede]i, o industrie de miliarde de dolari, care are la baz` conceptul “freemium” – jocuri [i aplica]ii gratuite, dar pentru care utilizatorii trebuie s` pl`teasc` ulterior ca s` le poat` utiliza dincolo de un anumit punct sau ca s` avanseze \n joc. Statisticile mai arat` un fapt interesant – utilizatorii de iPhone cheltuiesc mai mult \n cadrul acestor tranzac]ii decât cei de

Android. Acesta este probabil [i unul dintre motivele pentru care unele jocuri sau aplica]ii freemium sunt lansate mai \ntâi pentru iOS [i abia apoi pentru Android. Potrivit datelor culese de NPD Group timp de [ase luni la \nceputul lui 2015, utilizatorii de iPhone au cheltuit, \n medie, 398 de dolari pentru jocul Game of War: Fire Age, \n timp ce pe Android sumele cheltuite au fost de “numai” 165 de dolari. Dac` la jocuri diferen]a e mare, când analiz`m toate achizi]iile din aplica]ii diferen]a e mai mic`: 56,24 de dolari pe iPhone, respectiv 52,78 de dolari pe Android.

Dac` unele jocuri pe mobil pot fi achizi]ionate contra cost, cele din categoria freemium se bazeaz` pe logica simpl` c`, odat` ce \ncepe s` joace gratuit, utilizatorul va fi implicat [i mai dispus s` pl`teasc` pentru a trece de un nivel extrem de dificil sau pentru a avea cea mai puternic` armur` \n lupta contra inamicilor. Practic, pe smartphone aproape toate jocurile au adoptat tactica freemium. O categorie aparte o reprezint` jocurile de noroc. Big Fish Casino este un joc de sloturi virtuale \n care prime[ti la \nceput credit gratuit [i, dup` ce \l epuizezi, trebuie s` pl`te[ti cu bani reali. {i mai interesant este faptul c` tot ce câ[tigi \n joc este \n moned` virtual` [i

34,8 mld. $ au fost veniturile generate \n 2015 la nivel global de jocurile pe mobil, reprezentând 85% din veniturile realizate de aplica]iile mobile

nu poate fi transformat \n bani care s` v` intre \n cont. Se pare, \ns`, c` exist` suficient de mul]i oameni dispu[i s` pl`teasc` doar pentru a putea practica jocuri de noroc, fie ele [i virtuale. Cazinourile virtuale reprezint`, de altfel, una dintre categoriile cu cea mai mare cre[tere \n industria jocurilor pe mobil, cu venituri de 3,5 miliarde de dolari anul trecut, fa]` de 2,8 miliarde de dolari \n 2014. Poate [i de asta Big Fish Games, compania care a creat Big Fish Casino, a fost achizi]ionat` cu 885 de milioane de dolari \n decembrie 2014 de Churchill Downs, compania care se ocup` [i de Kentucky Derby.

Culmea este c`, exact ca \n cazul pariorilor [i juc`torilor din Las Vegas, utili-

zatorii sunt \mp`r]i]i \n trei categorii mari, \n func]ie de sumele pe care le cheltuiesc: balene, delfini [i plevu[c`. Dac` la categoria casual games, cum ar fi Simpsons Tapped Out sau Candy Crush Saga, distribu]ia acestora este echilibrat`, altfel st` situa]ia \n cazul Game of War, de exemplu, unde aproape 90% din venituri provin de la “balenele” care cheltuiesc peste 25 de dolari pe lun` \n joc.

Un alt punct de atrac]ie pentru cei care investesc \n industria jocurilor pe Biz

33

TECH

zentate \ntr-un magazin virtual suficient de atractiv pentru a stimula consumul. Nu toate bunurile sau bonusurile ce pot fi achizi]ionate cu bani reali trebuie s` fie disponibile pentru absolut to]i utilizatorii \n acela[i timp. Anumite obiecte pot deveni disponibile doar dup` ce utilizatorul trece de un anumit nivel sau când reu[e[te un scor extraordinar \n timpul jocului, astfel c` fiecare utilizator se va sim]i vizat personal.

Foto: © Prykhodov – Dreamstime.com

mobil este c` utilizatorii sunt de-a dreptul \mp`timi]i [i dispu[i s` cheltuiasc` pentru pl`cerea lor mai mult sau mai pu]in vinovat`. NPD estima la jum`tatea lui 2015 c` peste 35% dintre utilizatorii s`i au efectuat o achizi]ie \n interiorul unei aplica]ii, num`r dublu fa]` de cel \nregistrat \n 2013, deci este \n continuare loc de cre[tere. {i mai interesant este c` cei mai cheltuitori când vine vorba despre plata \n aplica]ii nu sunt tinerii, ci persoanele \n vârst`, care dispun de suficien]i bani [i sunt dispu[i s`-i cheltuiasc`.

EconomiA jocurilor Jocurile freemium trebuie, prin urmare, s` creeze \n interiorul lor un sistem economic perfect func]ional care s` maximizeze veniturile [i s` ofere utilizatorilor o experien]` suficient de atractiv` pentru a fi dispu[i s` petreac` mult timp \n lumea virtual` creat` [i s` cheltuiasc` bani adev`ra]i acolo. Majoritatea jocurilor gratuite au un sistem cu dou` tipuri de monede – virtuale [i reale. Exist` o moned` intern`, care poate fi acumulat` prin mecanismele normale de joc (\nvingerea adversarilor, trecerea la un nou nivel, colectarea de bonusuri etc.), [i moneda real`, care poate fi folosit` pentru a face diverse tipuri de achizi]ii \n joc, inclusiv de moned` virtual`. Dezvoltatorii trebuie s` fie, \ns`, foarte aten]i \n ceea ce prive[te momentul când unui utilizator i se va cere s` cheltuiasc` bani reali pentru a ob]ine ceva de folos \n joc. Dac` acest lucru se \ntâmpl` prea devreme, juc`torul poate renun]a cu totul, dac` se face prea târziu, acesta va prefera s` continue s` joace bazându-se doar pe ce poate acumula prin mecanismele normale de joc.

Bunurile virtuale se afl` la baza economiei “in-game”, prin urmare acestea trebuie s` se comporte la fel ca [i produsele din lumea real`. Dac` un utilizator cump`r` o armur` care rezist` la nesfâr[it, nu va mai fi atras s` fac` alt` achizi]ie prea curând. Astfel, de multe ori bunurile virtuale expir` dup` o anumit` perioad` de timp sau pot fi folosite de un anumit num`r de ori, pentru a stimula noi [i noi achizi]ii. Evident, aceste bunuri virtuale trebuie s` fie pre34

Biz

top 10 jocuri pE mobil Iat` care au fost \n 2015 campionii pe segmentul mobile \n func]ie de veniturile generate. loc 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

joc Venituri (mil. $) Clash of Clans 1.345 Game of War: Fire Age 799 Puzzle & Dragons 729 Candy Crush Saga 682 MonsterStrike 674 Candy Crush Soda Saga 518 Fantasy Westward Journey 451 Colopl Rune Story 356 Disney Tsum Tsum 326 Boom Beach 297

Sursa: SuperData Research

miliArDE Din AplicA}ii Dincolo de jocuri, exist` o \ntreag` categorie, denumit` “app economy” (economia aplica]iilor), ce implic` toate companiile care câ[tig` bani, dar [i pe cei care au un loc de munc` gra]ie aplica]iilor mobile. Compania de cercetare App Annie estimeaz` c`, pân` \n 2020, acest segment economic va ajunge la nivelul de 101 miliarde de dolari, dublu fa]` de nivelul \nregistrat \n 2016. Prin-

cipalul motor de cre[tere este avansul ratei de penetrare a smartphone-urilor la nivel global.

Dac` jocurile au reprezentat, dup` cum am men]ionat deja, 85% din totalul veniturilor din aplica]ii \n 2015, exist` categorii care vor cunoa[te cre[teri mult mai rapide \n perioada urm`toare. Astfel, dup` ce companiile de jocuri [i de media au dominat peisajul aplica]iilor mobile \n ultimii ani, viitorii lideri vor putea proveni din domenii precum cel bancar, retail, transporturi aeriene, ridesharing (Uber) [i nu numai. |n 2016, estim`rile App Annie arat` c` pia]a global` a aplica]iilor mobile va cre[te cu 24% pân` la 51 de miliarde de dolari venituri brute (suma cheltuit` de consumatori pentru [i \n aplica]iile mobile). Num`rul de download-uri din magazinele de aplica]ii se estimeaz` c` va cre[te \n acest an cu 33%, pân` la 147,3 miliarde, urmând s` ajung` la 284,3 miliarde \n 2020.

Pie]e mari precum SUA, Japonia sau China continu` s` fie principalele motoare de cre[tere pentru veniturile din aplica]ii, dar pie]e emergente precum India, Indonezia, Mexic sau Argentina ofer` oportunit`]i interesante \n perioada urm`toare. China urmeaz` s` dep`[easc` \n cursul acestui an SUA \n domeniul veniturilor totale din aplica]ii, dup` ce a devenit \n 2015 num`rul 1 mondial \n ceea ce prive[te download-urile de aplica]ii. Interesant este faptul c` veniturile din aplica]ii [i gradul de utilizare a acestora nu sunt afectate de recesiunile locale, \n condi]iile \n care Argentina [i Brazilia au \nregistrat cre[teri importante \n 2015. Brazilia, aflat` \n impas economic, a avut anul trecut o cre[tere de 40% a veniturilor din aplica]ii. Nu este ceva nou, \n condi]iile \n care pia]a de smartphone-uri [i aplica]ii a crescut exploziv \n SUA exact \n perioada de criz` 20082010. Pe plan global, timpul petrecut de un utilizator mediu de Android folosind aplica]iile pe smartphone a crescut cu 63% \n cursul anului trecut [i avansul va continua, ca urmare a apari]iei de noi platforme – wearables, smart TV, realitate virtual` [i augmentat`, Internet of Things (IoT) etc. Biz

FINAN}E

MANAGERUL NEPREV~ZUTULUI Cum prevezi neprev`zutul? Nu este u[or, dar asta face industria asigur`rilor. Este un domeniu \n care provoc`rile sunt parc` mai mari decât \n altele, iar Violeta Ciurel este unul dintre managerii care au condus afaceri de sute de milioane de euro. DE OANA VOINEA

A

condus AXA România când grupul francez a decis ie[irea de pe pia]a româneasc`, iar acum, când AXA a vândut opera]iunile din Portugalia, va lucra \n cadrul grupului la Paris [i este preg`tit` pentru noi provoc`ri. Pe pia]a româneasc` a asigur`rilor nu vede o schimbare vizibil` \n acest an [i crede c` economia nu se va dezvolta semnificativ dac` infrastructura nu evolueaz`.

Anul acesta a fost agitat pentru asigur`torii din România. Cum vede]i evolu]ia pie]ei \n 2016?

Pentru 2016 nu v`d o schimbare vizibil` \n pia]a asigur`rilor din mai multe motive: puterea de cump`rare, educa]ie financiar` \nc` redus`, lipsa unor stimulente fiscale, problemele cu care se confrunt` câteva societ`]i de asigurare care au un impact asupra \ntregii pie]e.

Românii \[i asigur` mai degrab` ma[ina decât via]a sau s`n`tatea.

Care sunt motivele, dincolo de nivelul sc`zut al veniturilor?

Asigur`rile de via]` sunt \nc` \n mare m`sur` v`zute ca un serviciu “nepalpabil” de c`tre multe persoane. Mai mult, ele presupun o rela]ie contractual` de durat`, ceea ce oblig` [i la o anumit` disciplin` a pl`]ilor [i la r`bdare din partea asigura]ilor. Asigur`rile de s`n`tate par a fi mai dinamice, fapt determinat de sistemul de s`n`tate precar, de pachetele de

36

Biz

beneficii acordate de companii angaja]ilor, de deductibilit`]ile existente, de[i foarte reduse. Pentru asigur`rile de ma[ini, cel pu]in la nivel de retail, este mai u[or de v`zut ca având un beneficiu imediat, mai u[or de \n]eles.

Cum se vede pia]a româneasc` de asigur`ri din Portugalia? Cum st` România fa]` de alte ]`ri din regiune [i din Europa?

Din Portugalia, pia]a româneasc` a asigur`rilor nu se prea vede din cauza distan]ei mari [i a faptului c` nu exist` rela]ii directe de colaborare. Ca regul`, asigur`rile au caracter local, se adreseaz` unei pie]e specifice. Cu toate acestea, pentru c` am lucrat \n ambele ]`ri, a[ putea s` fac o scurt` compara]ie. De[i Portugalia, comparativ cu România, are o suprafa]` de dou` ori [i jum`tate mai mic` [i o popula]ie de dou` ori mai mic`, are o dezvoltare economic` mai puternic` [i un PIB mai mare cu aproximativ 30%. |n structur`, serviciile contribuie cu 75% la crearea PIB-ului. Sub aspectele dimensiunii [i structurii pie]ei de asigur`ri avem diferen]e semnificative.

Portugalia a fost foarte afectat` de criza financiar` de la \nceputul anului 2008, fapt resim]it [i pe pia]a asigur`rilor.

Anul trecut, volumul primelor de asigurare subscrise a crescut la 12,7 miliarde euro, situând-o \n grupa pie]elor mijlocii \n UE, cu o penetrare de 4,8% [i o densitate de peste 1.300 euro/locuitor. Ceea ce este important de men]ionat este fap-

tul c` peste 70% din prime provin din asigur`rile de via]`, \n mare m`sur` [i datorit` facilit`]ilor fiscale menite s` sus]in` ideea de protec]ie [i economisire a popula]iei [i agen]ilor economici. |n asigur`rile non-via]`, circa 40% sunt asigur`ri auto [i r`spundere civil` auto.

Sub aspectul canalelor de distribu]ie, peste 80% din asigur`rile de via]` se vând prin b`nci, \n timp ce vânz`rile asigur`rilor nonvia]` se fac prin agen]i de

“|n ]`rile occidentale, echilibrul vie]ii profesionale cu cea de familie reprezint` un aspect important pe care companiile, managementul [i angaja]ii le sus]in, le respect` [i le practic`.”

VIOLETA CIUREL asigur`ri \n propor]ie de peste 60%. |n România pân` acum nu s-a reu[it atingerea unui volum de prime brute subscrise de 2 miliarde euro \n niciun an, r`mânând \n continuare o pia]` foarte mic` [i cu o penetrare redus` de numai 1,24% din PIB. Totodat`, densitatea asigur`rilor \n România este de sub 100 euro pe locuitor, extrem de sc`zut` \n compara]ie cu Portugalia, care se afl` chiar la media ]`rilor UE. Anul 2015 a \nregistrat o cre[tere de 8,2% conform datelor recente ale ASF, ajungând la 8,75 miliarde lei, din care 80% au fost asigur`rile nonvia]`.

opereaz` pe pia]a româneasc`, reglement`rile care vor impune noi abord`ri de business. M` refer la impactul Solvency II, protec]ia consumatorilor [i directiva privind intermedierea \n asigur`ri – tehnologia, noile metode de distribu]ie, posibilitatea clien]ilor de a se informa rapid, cre[terea exigen]elor acestora.

Era]i CEO-ul AXA România când grupul francez a decis ie[irea de pe pia]a româneasc`, iar acum AXA a vândut opera]iunile din Portugalia.

Care sunt provoc`rile unei astfel de tranzac]ii?

O astfel de decizie luat` de ac]ionari este dus` la \ndeplinire de mai multe echipe, conform regulilor [i practicilor \n acest domeniu. Este un proces dificil care cere profesionalism, mult efort, seriozitate, r`bdare [i timp.

Ce planuri de viitor ave]i? Sunte]i preg`tit` pentru noi provoc`ri? |ncepând de la 1 iunie voi lucra \n cadrul grupului AXA la Paris, la sediul central.

Sunt preg`tit`, evident.

A]i fost mul]i ani profesor la ASE. V-a]i mai \ntoarce la catedr`?

Sigur c` da, dar acum e prematur, având \n vedere c` \nc` voi lucra \n afara ]`rii pentru o perioada de timp.

Când voi reveni, voi vedea. Activitatea didactic` m` atrage \n continuare; a reprezentat o perioad` lung` din via]a mea, mi-a dat multe satisfac]ii.

Ce \i lipse[te pie]ei locale de asigur`ri pentru a ajunge la nivelul pie]elor dezvoltate?

Dezvoltare economic`, locuri de munc`, asigur`tori cu soliditate financiar`, respectarea legii, stimulente fiscale, educa]ie, \ncredere, calitatea serviciilor, transparen]a, comunicare deschis` [i satisfac]ia clien]ilor. Economia nu se va dezvolta semnificativ dac` infrastructura nu evolueaz`. Portugalia are o re]ea de autostr`zi \n toat` ]ara demn` de invidie [i mai ales

de admira]ie. Investi]iile \n România nu pot s` creasc` dac` nu exist` o re]ea de transport viabil`, modern`, solid` [i func]ional`. Este greu de acceptat [i mai ales de explicat cum \n peste 25 de ani nu s-au f`cut progrese \n acest sens [i m` refer la toate tipurile de transport.

Care crede]i vor fi provoc`rile asigur`torilor \n urm`torii ani? |n primul rând cele men]ionate deja, la care a[ ad`uga strategiile firmelor care

Portugalia nu este prima experien]` ca expat; [ase ani a]i locuit \n Olanda. Cum se \mpac` via]a de expat cu cea de familie?

Via]a de expat [i cea de familie nu sunt opuse, se \mpac` foarte bine, dac` ai \n]elegerea [i sus]inerea familiei dar [i a companiei la care lucrezi. |n ]`rile occidentale, echilibrul vie]ii profesionale cu cea de familie reprezint` un aspect important pe care companiile, managementul [i angaja]ii le sus]in, le respect` [i le practic`. {i mai mult, depinde de noi cum ne organiz`m. Mai am timp [i de hobby-uri, dar nu cât mi-a[ dori. Biz Biz

37

FINAN}E

|N CAPITALISM NU SE ST~ LA COAD~ Acolo unde nu clientul este st`pân, ca urmare a libert`]ii sale de alegere, ne \ntoarcem la comunism – la penurie, ra]ionaliz`ri, reparti]ii [i bonuri de ordine. Sau, mai degrab`, nu l-am p`r`sit niciodat`. DE IONU} B~LAN

38

Biz

FOTO: VALI MIREA

S

criam recent de cozile care se fac la casieriile b`ncilor, dup` ce singura idee de restructurare venit` managementului a constat \n concedierea angaja]ilor sau \nlocuirea personalului calificat cu unul ieftin. Ceea ce, evident, s-a materializat \n servicii mai proaste oferite clien]ilor. Da, dar cozile, care \n perioada crizei au \nceput s` apar` [i la b`nci, se vedeau de mult la institu]iile statului, precum administra]ii fiscale sau Po[t`, c`ci [i aici “reforma” a \nsemnat \nr`ut`]irea calit`]ii serviciilor.

Chiar a[a, a]i pl`tit vreodat` o amend` de circula]ie? Dac` n-ai “[ansa” s-o achi]i pe loc, chiar celui care ]i-a dat-o, \ncep problemele. Dac` e[ti din Bucure[ti, afli c` la CEC – singura banc` ce \ncaseaz` a[a ceva – nu se pot achita decât dac` ai domiciliul \n anumite sectoare, c`ci nu toate prim`riile au conven]ii \ncheiate cu banca de stat. |n fine, \n acel moment te \ntrebi, dac` ai s`vâr[it o contraven]ie \n sectorul 3, de ce banii de pe amend` trebuie s`-i \ncaseze administra]ia sectorului 2, unde locuie[ti, fiindc` nu pe cet`]enii de acolo i-ai deranjat. Dar ideile astea “filosofice” \]i trec repede.

Cau]i un automat sau ghi[eu electronic, nu prea g`se[ti ori nu ai acces la internet, nu e[ti nici la un punct de trecere a frontierei ca s` achi]i de la un ghi[eu unic, [i te opre[ti la Po[t`, unde \]i dai seama de dimensiunea restructur`rilor ca urmare a faptului c` sunt cozi duble fa]` de cele de la b`nci.

IONU} B~LAN este jurnalist independent, fost redactor-[ef al revistei “Finan]i[tii”, publicist la “Jurnalul Na]ional”, “S`pt`mâna financiar`”, “Pia]a financiar`”, “Curentul”, “Bursa”, “Evenimentul zilei”.

Mai multe materiale de acela[i autor g`si]i pe www.bloguluibalan.ro {i, dup` ce stai la coad`, \ntr-atât de mult \ncât s` realizezi c` timpul este bani, afli c` trebuie s` confirmi Poli]iei plata amenzii, fiindc` statul nu comunic` cu statul. Iar dac` mergi la administra]ia local` s` \ntrebi de ce atunci când \]i pl`te[ti telefonul prime[ti mesajul “am primit confirmarea pl`]ii

dvs.”, dar nu acela[i lucru se \ntâmpl` când achi]i o amend`, prime[ti siderat r`spunsul: “Noi suntem statul, la noi legea v` oblig` s` face]i confirmarea”.

De fapt, singurul lucru pe care ar trebui s`-l faci ar fi s` virezi banii \ntr-un cont. Nu trebuie s` te intereseze c` cineva, un operator de stat sau privat, e atât de prost organizat, \ncât trebuie s`-i confirmi c` i-ai asigurat un venit, precum \n povestea lui Creang` cu lene[ul care \ntreab` dac` sunt muia]i posmagii.

Cine nu-i \n stare s` administreze ceea ce sus]ine c` poate s` fac` ar trebui s` nu se mai ocupe cu a[a ceva, fiindc` \ncurc` oamenii. Din p`cate \ns`, incapacitatea de a gestiona devine din viciu virtute [i cei care cad “victime” acestui sistem p`gubos de organizare le fac treaba func]ionarilor.

Adic`, dup` ce au v`rsat \n cont ce era necesar, ca s` respecte legea, mai [i confirm` [i, neap`rat, p`streaz` dovada pl`]ii, \n caz c` se \ncurc` birocra]ii \n hârtii. Nu de alta, dar dac` amenda]ii n-au hârtia, se poate s` nu li se elibereze avizul s`-[i vând` casa.

Ce conteaz` dac` \n acest fel se aduce atingere dreptului constitu]ional de proprietate? Un fleac, i-am ciuruit...

Reiau \ntreaga spe]`, dar dintr-o alt` perspectiv`. Suntem liberi s` alegem s` citim ce publica]ii vrem, cu ce mijloc de transport s` ne deplas`m [i marca acestuia, la ce posturi de televiziune s` ne uit`m [i cine ne furnizeaz` servicii de cablu [i internet. |ns` atunci când primim un aviz \n care ni se spune c` trebuie s` ridic`m un plic de la Po[t`, libertatea de

FINAN}E

alegere dispare subit. Degeaba ne-am dori s` ridic`m plicul prin care administra]ia fiscal` ne spune cât avem de achitat dup` “globalizare” de la o adres` anume. Nu putem ridica scrisoarea decât de la oficiul po[tal de la care suntem aronda]i, \n func]ie de adresa din cartea de identitate. Nu putem alege s` ne fie redirec]ionat plicul. La banc` m`car se poate suna [i zice: “Vreau s`-mi trimite]i cardul la sucursala X de lâng` serviciu, nu la cea de lâng` cas`, fiindc` acolo trebuie s` stau mereu la coad`”...

La fel se \ntâmpl` [i cu [colile generale la care ne trimitem copiii. Reparti]ia acestora pe unit`]i de \nv`]`mânt se face tot \n func]ie de adres` [i nu are nimic de a face cu libertatea de alegere. De aceea, mul]i p`rin]i sunt obliga]i s`-[i schimbe formal domiciliul, \n acte, pentru a putea s`-[i \nscrie copiii la [coala pe care o doresc. Iar asta e o variant` soft, pentru c` se ajunge, evident, [i la trafic de in-

fluen]` [i [pag`. |n plus, la [coal` copiilor li se repartizeaz` rigid un set imuabil de profesori, la care nu se poate renun]a. Mai u[or se recuz` un complet de judecat` decât un profesor de istorie sau geografie. Iar [colarii se uit` cu invidie la alte clase [i \[i blesteam` soarta, care le-a dat cu ghinion la reparti]ie. {i s` nu uit`m de ANAF, c`ci nici aici nu ai deocamdat` libertatea de a alege s`-]i pl`te[ti la fel de u[or impozitele cum ]i-ai cump`ra alimente de la supermarket sau cum ]i-ai achita utilit`]ile. S` spunem c` ai de f`cut o plat` mare \n contul unei regulariz`ri la impozitul pe venit. Dac` Fiscul a restrâns valoarea pl`]ilor cash ce se pot efectua \ntre companii [i persoanele fizice, firesc ar fi ca administra]iile financiare s` fie primele care s` descurajeze pl`]ile \n numerar la ghi[eele lor. Se \ntâmpl` \ns` exact pe dos. Dac` te duci cu cardul la Fisc, afli c` nu dispune de POS [i c` trebuie

musai s` vii cu saco[a de bani pentru a-]i pl`ti d`rile. De[i statul aproape c` a interzis de tot pl`]ile \n cash pentru sectorul privat, datoriile la stat au \n momentul de fa]` un alt regim.

Pe scurt, \n sectorul privat avem concuren]` \ntre furnizorii de bunuri [i servicii, cu “defec]iunile” men]ionate la nivelul b`ncilor proasp`t restructurate, dar la stat avem de a face cu ni[te monopoluri sectoriale. Consecin]ele nu sunt greu de remarcat. |n primul caz avem libertate de alegere [i suveranitate a consumatorului, \n vreme ce \n cel de-al doilea monopolurile se comport` de facto ca [i cum ar fi st`pânii consumatorilor, iar “calitatea” presta]iilor e pe m`sur`.

Unde nu exist` capitalism, adic` acolo unde nu clientul este st`pân, ca urmare a libert`]ii sale de alegere, ne \ntoarcem la comunism – la penurie, ra]ionaliz`ri, reparti]ii [i bonuri de ordine. Sau, mai degrab`, nu l-am p`r`sit niciodat`. Biz

Biz

39

ANTREPRENORIAT

Stof` pentru antreprenoriat Pasiunea lor pentru stil [i vestimenta]ie i-a adus pe drumul antreprenoriatului.

Au pus bazele unor mici ateliere, prin care au trecut, rând pe rând, oameni de afaceri, politicieni sau vedete, care au dus vorba mai departe. Ceea ce p`rea la \nceput un moft a devenit, \n scurt timp, un adev`rat fenomen, care a cucerit un num`r din ce \n ce mai mare de b`rba]i, dar [i un model de business de succes, ce a atras tot mai mul]i juc`tori \n fascinanta lume a costumelor made to measure.

DE OVIDIU NEAGOE Biz

41

42

Biz

FOTO: VALI MIREA

CIPRIAN VLAD, cofondator, Zenonni Su Misura

ANTREPRENORIAT

Parteneriat pentru cre[teri

C

u mai bine de un deceniu \n urm`, Ciprian Vlad renun]a la confortul siguran]ei unui loc de munc` [i s`rea \n valurile \nvolburate ale antreprenoriatului. Nu [tia s` \noate sau unde \l vor purta curen]ii, dar era ferm convins c` trebuie s` \[i investeasc` toat` energia \n acest vis. A \nv`]at totul din mers. Dup` 12 ani, nu numai c` nu are niciun regret c` a ales aceast` cale, dar, dac` ar primi ca prin minune o [ans` s` o ia de la cap`t, ar face aceea[i alegere.

“M` mândresc acum c` am pus bazele primului brand românesc cu specific sartorial din România”, poveste[te Ciprian Vlad, cofondator al Zenonni Su Misura. “Mi-am dorit \ntotdeauna s` fac mai mult, s` aduc plusvaloare prin ceea ce fac, s` creez, s` las ceva \n urm`”, continu` Ciprian Vlad.

Ast`zi, Zenonni Su Misura, brand creat de Ciprian Vlad [i de Simona Hulber, este o companie prezent` pe trei pie]e (România, Republica Moldova [i Rusia), care a avut anul trecut o cifr` de afaceri cumulat` de 700.000 de euro [i estimeaz` c`, la finele acestui an, va urma o cre[tere cu 15%, datorit` unui parteneriat recent. Brandul românesc a intrat la jum`tatea aceste luni \n re]eaua exclusivist` a partenerilor Scabal, un renumit brand britanic. Dac` nu v` spune nimic numele, ca s` v` face]i o idee despre importan]a parteneriatului, britanicii au realizat ]inute pentru nume celebre precum Clive Owen, Colin Firth, Daniel Craig sau chiar pentru pre[edinte SUA, Barack Obama. Colec]iile

Scabal con]in aproape 5.000 de ]es`turi, de la cea mai fin` lân` (Vicuna) la cele mai rare combina]ii, care cuprind [i fragmente de pietre pre]ioase. Datorit` acestui parteneriat, clien]ii Zenonni vor avea acces la toat` aceast` imens` baz` de date de ]es`turi, modele [i linii [i vor putea comanda costume realizate \n \ntregime de Scabal, \n propriile ateliere din Germania sau Italia.

Pe agenda celor doi antreprenori, cea mai important` direc]ie r`mâne \n continuare atingerea unui grad cât mai \nalt de satisfac]ie a clientului. “Vorbind \n termeni de business, Zenonni a \nceput \n 2013 un drum interna]ional, prin deschiderea primului showroom \n afara României, la Chi[in`u”, spune Ciprian Vlad, cofondatorul Zenonni Su Misura. “Extinderea a continuat anul trecut prin deschiderea unui nou showroom Zenonni la Moscova. Nu ne oprim aici. Ambi]ia noastr` pentru Zenonni este de a deveni un nume de referin]` \n elita brandurilor made to measure la nivel interna]ional”, adaug` antreprenorul despre planurile de extindere a companiei \ntr-o pia]` \n continu` cre[tere. |n ultimii ani, au fost \nregistrate evolu]ii semnificative \n ceea ce prive[te accesul la informa]ie [i viteza de circula]ie a acesteia, deschiderea românilor spre a c`l`tori [i a descoperi, ridicarea nivelului de educa]ie, cre[terea standardului de via]` sau segmentarea [i rafinarea nevoilor. Toate acestea s-au tradus prin cre[terea popularit`]ii fenomenului made to measure \n România. Biz

ZENONNI SU MISURA Zenonni a debutat ca un proiect de echip`, \n urm` cu 12 ani. Ciprian Vlad a pus bazele primului brand românesc cu specific sartorial din România, \mpreun` cu Simona Hulber, latura artistic` a businesului.

La fel ca acum 12 ani, [i ast`zi este aceea[i echip`, dar cu o alt` maturitate [i experien]`. Ceea ce a pornit cu o investi]ie ini]ial` de 5.000 de euro a devenit un brand apreciat \n ]ar`, dar [i \n afara grani]elor României, care a avut, anul trecut, o cifr` de afaceri de 700.000 de euro. Zenonni, care activeaz` [i pe pia]a din Republica Moldova [i pe cea din Rusia, colaboreaz` cu o serie de branduri prestigioase precum Scabal, Zegna, Loro Piana sau Holland & Sherry.

“M` mândresc acum c` am pus bazele primului brand românesc cu specific sartorial din România. Mi-am dorit \ntotdeauna s` fac mai mult, s` aduc plusvaloare prin ceea ce fac, s` creez, s` las ceva \n urm`.”

Biz

43

FOTO: VALI MIREA

ALEXANDRU DR~GAN {I MATEI LADEA, cofondatori, Sarto Made to Measure

ANTREPRENORIAT

Afacere pe m`sura pasiunii

L

a scurt timp dup` ce am trecut pragul noului showroom Sarto Made to Measure, din zona Aviatorilor, nu am putut s` nu observ pasiunea celor doi antreprenori pentru cele mai mici detalii. Lampadarul, picioarele mesei [i raftul pe care erau expu[i pantofii sunt realizate din ]evi de cupru, un element de design extrem de pl`cut privirii. Nu am apucat s` \l \ntreb pe Alexandru Dr`gan, cofondator al Sarto Made to Measure, care este povestea din spatele decorului c` mi-a zis, ca [i cum miar fi ghicit gândurile, c` piesele au fost construite manual de fondatorii companiei (Alexandru Dr`gan [i Matei Ladea) [i au fost gândite de la zero, nu doar pentru estetica lor, ci mai ales pentru utilitate. Ultimele dou` rafturi sunt paralele cu solul, iar cele superioare au o \nclinare de 45 de grade fa]` de sol, un detaliu important care scoate pantofii mai bine \n eviden]`.

Artizanatul, dup` cum au observat cei doi tineri, este sinonim cu mult` munc`, aten]ie la detalii [i pasiune, la fel ca \n croitorie. Iar de aici [i pân` la introducerea unui serviciu de bespoke, adic` croitorie de la zero, nu a fost decât un mic pas. “Noi am introdus de curând un serviciu de croitorie la comand`, numit bespoke tradi]ional”, spune Alexandru Dr`gan, cofondator al Sarto. “Aici \l vezi pe croitor cum taie materialul \n fa]a ta, \n cealalt` camer` \l vezi cum coase, cum face fiecare pies` individual. Totul este lucrat manual”, adaug` Alexandru Dr`gan despre noul serviciu introdus recent de Sarto. Fiecare pies` vestimentar` este construit` dup` corpul

purt`torului, ceea ce \nseamn` c` haina va veni m`nu[`, chiar [i pe clien]i cu mici imperfec]iuni. Un alt avantaj al noului serviciu \l constituie [i faptul c` durata realiz`rii unui costum nu este tocmai mare [i este oarecum similar` cu cea din made to measure, timpul alocat transportului fiind eliminat \n acest caz, pentru c` piesele vestimentare sunt realizate \n atelier. “|n ultima perioad` ne-am concentrat foarte mult pe client [i pe recuren]`”, spune Alexandru Dr`gan. “Dat` fiind apari]ia unui num`r mare de branduri made to measure [i limitarea made to measure, ne-am gândit la un produs ceva mai atent lucrat. Made to measure este un produs foarte bun, are un raport pre]-calitate excelent, doar c` avem o anumit` clientel` recurent` pe partea de business, care \n momentul \n care poart` o hain` [i se \mbrac` reprezint` institu]ia pe care o are \n spate, motiv pentru care ne concentr`m foarte tare pe partea de bespoke”, adaug` Alexandru Dr`gan.

Ast`zi, Sarto ofer` clien]ilor o plaj` extrem de variat` de produse, costume de business sau de ceremonie, c`m`[i, pantofi Loake (brand furnizor al Casei Regale Britanice), dar [i accesorii. Planurile celor doi tineri nu se opresc aici. Odat` cu lansarea noului serviciu de bespoke, cei doi antreprenori se gândesc tot mai serios [i la dep`[irea grani]elor ]`rii, dar [i la dezvoltarea unui produs online, prin care s` poat` transmit` clien]ilor un sentiment similar pe care \l experimenteaz` actunci când se afl` \n showroom [i \mbrac` o hain`. Biz

SARTO MADE TO MEASURE Este primul concept-boutique masculin din România, care integreaz` stilul sartorial italian al costumelor [i c`m`[ilor f`cute pe m`sur` cu un serviciu profesionist de consiliere vestimentar`.

Compania a fost fondat` de Alexandru Drag`n [i Matei Ladea, doi tineri antreprenori pasiona]i de mod` [i stil.

Cum timpul \nseamn` bani pentru mediul de afaceri, antreprenorii au lansat de curând Sarto On Call, un serviciu prin care un consultant al companiei poate vizita clien]ii la birou sau acas`, unde s` le ia m`surile. Recent, compania a mai ad`ugat un serviciu \n propriul portofoliu: cel de bespoke, unde tiparul se ia de la zero, ceea ce \nseamn` c` m`sur`torile sunt mult mai precise.

“Noi am introdus de curând un serviciu de croitorie la comand`, numit bespoke tradi]ional. Aici \l vezi pe croitor cum taie materialul \n fa]a ta, cum \]i deseneaz`, \n cealalt` camer` \l vezi cum coase, cum face fiecare pies` individual. Totul este lucrat manual.”

Biz

45

46

Biz

FOTO: SORIN STANA

ALEXANDRU TUDOROIU, fondator, Marsay

ANTREPRENORIAT

O afacere personalizat`

C

u toate c` nu sunt un \mp`timit al cump`r`turilor [i \mi pierd r`bdarea cu rapiditate \n magazine, trebuie s` recunosc c` \n showroom-ul Marsáy am avut parte de o experien]` extrem de pl`cut`. Ghid mi-a fost chiar Alexandru Tudoroiu, fondatorul companiei de made to measure Marsáy, care, v`zând c` m-am oprit \n dreptul unui sacou elegant [i colorat, mi-a povestit c` este ceea ce [i-a dorit de la bun \nceput, când a pus bazele companiei: un stil aparte, un pic diferit fa]` de pia]`, mai cosmopolit [i mai tineresc, pentru b`rba]ii afla]i mereu \n mi[care, antreprenori la \nceput de drum sau angaja]i care vor s` sparg` barierele culorilor clasice din corpora]ii. Acest pariu al tân`rului, pus \n urm` cu patru ani la fondarea companiei, [i toat` munca [i eforturile de pân` acum au dat roade. “Cred c` acum suntem pe cel mai ascendent trend pe care l-am avut de când am lansat compania [i pân` acum”, \mi spune Alexandru Tudoroiu, fondatorul Marsáy. “Pentru c` este momentul acela \n care businessul a \nceput s` se maturizeze [i se vede acest lucru, adic` validarea pie]ei cred c` este un moment care m-a f`cut pe mine ca antreprenor s` \mi dau seama c` ce fac este bine [i trebuie s` merg mai departe”, adaug` tân`rul antreprenor.

Un astfel de moment a avut loc la \nceputul anului, când Alexandru Tudoroiu a preluat integral compania, dup` achizi]ia pachetului de ac]iuni de la Vasile Damian, cofondator al atelierului de made to measure. De la preluarea companiei [i pân` acum, viziunea [i planurile de dezvoltare

pentru Marsáy aplicate de antreprenor sunt vizibile. Compania func]ioneaz` pe trei ni[e mari: costume de business, costume de ceremonie [i divizia de smart casual, unde intr` clien]i din ambele categorii, care \[i doresc re\nnoirea garderobei cu piese de sezon. Dac` pân` \n prezent atelierul de costume la comand` se concentra mai mult pe zona de business, de la \nceputul anului antreprenorul a pus \n lumina reflectoarelor [i hainele de ceremonie, fiind pentru prima oar` când Marsáy a lansat dou` oferte de ceremonie, extrem de apreciate de clien]i. |n tot acest timp, nici zona de smart casual [i nici cea de business nu au fost ignorate, ci chiar \mbun`t`]ite.

Tocmai pentru c` timpul \nseamn` bani \n mediul de business, compania ofer` un serviciu de croitor la domiciliu sau o solu]ie expres, prin care cei afla]i \n criz` de timp pot primi costumul \n doar zece zile, fa]` de 30 de zile cât dureaz` realizarea unui costum \n perioadele cele mai aglomerate. “Din punctul meu de vedere a apus vremea retailului clasic”, spune Alexandru Tudoroiu. “Custom made este noua er` [i nu numai \n pia]a de haine, m` refer \n general, indiferent c` vorbim de pantofi, de biciclete, de mobil`. Iar punctual, despre pia]a de made to measure, aceasta este \n cre[tere, ceea ce \nseamn` c` este loc de dezvoltare, foarte mult loc.

Partea bun` este c`, de-a lungul anilor, am reu[it s` venim [i cu un pre] aproape de cel de retail, adic` nu mai este o diferen]` atât de mare \ntre un costum din retail [i unul personalizat, cump`rat la comand`”, conchide fondatorul Marsáy. Biz

MARSÁY |n prim`vara anului 2012, Vasile Damian era \ntr-o c`l`torie de afaceri la Bucure[ti [i c`uta s` \[i fac` un costum la comand` \n mai pu]in de zece zile. Atunci l-a cunoscut pe Alexandru Tudoroiu, un tân`r pasionat de vestimenta]ie, cu experien]` \n moda pentru b`rba]i, care i-a s`rit \n ajutor. Impresionat de experien]a [i profesionalismul tân`rului, au decis s` dezvolte un plan de afaceri pentru o companie care s` ofere ]inute personalizate, \ntr-un termen de livrare atr`g`tor [i consultan]` \n mod`. {apte luni mai târziu a luat na[tere Marsáy, companie pe care a preluat-o integral la \nceputul acestui an Alexandru Tudoroiu.

“Custom made este noua er` [i nu numai \n pia]a de haine, m` refer \n general, indiferent c` vorbim de pantofi, de biciclete, de mobil`. Iar punctual, despre pia]a de made to measure, aceasta este \n cre[tere, ceea ce \nseamn` c` este loc de dezvoltare, foarte mult loc.”

Biz

47

ANTREPRENORIAT

Creatorii de aplica]ii Nu au fost niciodat` angaja]i, dar la pu]in peste 30 de ani fiecare, dau de lucru la 60 de persoane. Szabi Szekely [i Levente Szabo dezvolt` produse pentru software de mobil [i la câ]iva ani de la lansarea propriului business au fost deja inclu[i pe lista celor mai influen]i 100 de creatori de aplica]ii din Europa. DE LOREDANA S~NDULESCU

A

m aflat de Szabi Szekely \n contextul Cannes Lions, cånd reprezentan]a local` a celebrului festival interna]ional de creativitate a anun]at c` a fost selectat \n juriul de Mobile. Nominalizarea reprezint` o dubl` premier`: este prima dat` \n cei 11 ani de existen]` a Cannes Lions Romånia cånd un romån este selectat s` jurizeze \ntr-o categorie atåt de avangardist` cum este cea de mobile, \n plus, este prima dat` cånd un jurat romån este selectat dintr-un alt ora[ decåt Bucure[tiul, confirmånd astfel reputa]ia Clujului de centru universitar [i de business cosmopolit.

Dincolo de senza]ionalul acestei reu[ite, am descoperit o poveste de business ce \i are protagoni[ti pe Szabi Szekely [i Levente Szabo, doi tineri care de 11 ani conduc Halcyon Mobile, o afacere confirmat` deja prin mai multe premii interna]ionale, printre care FWA Mobile of the Day pentru aplica]iile MimeChat, Tweet7 [i Dollarbird, o nominalizare \n The Appsters Awards 2013 (Most Innovative App) [i prezen]a \n Top Mobile Developers Worldwide, creat de Clutch.co, care i-a inclus [i pe lista celor mai influen]i 100 de creatori de aplica]ii la scar` european`, precum [i un portofoliu vast de clien]i \n propor]ie de 95% activi pe pie]e din str`in`tate.

Povestea lor a \nceput \n Sighi[oara \nc` din liceu, cånd [tiau deja c` vor s` construiasc` ceva \mpreun`. Apoi, \n 2005, cånd Szabi a \nceput la Cluj Facultatea de Matematic` [i Informatic`, la Universitatea Babe[-Bolyai, iar Le-

48

Biz

vente era \n anul doi, au g`sit kitul de dezvoltare de software de la Nokia [i de atunci au fost pur [i simplu fascina]i de posibilitatea de a scrie aplica]ii pentru telefoane mobile. Primul Nokia 3650 cump`rat second hand l-au schimbat pe un iPhone \n 2008 [i \n scurt timp s-a schimbat totul. Tot atunci au angajat [i primii oameni \n echip`. Apoi, an de an, au crescut \ntr-un ritm natural, ajungånd \n prezent la o echip` de aproape 60 de angaja]i, specializat` \n crearea de produse mobile first-end to end, \n paralel cu crearea primelor produse proprii, dintre care primul a fost Dollarbird (o aplica]ie de tip calendar pentru administrarea finan]elor), lansat \n 2013. |n prezent, echipa Halcyon Mobile lucreaz` la lansarea celei de-a treia versiuni a acestei aplica]ii, a c`rei dezvoltare a reprezentat un moment foarte important \n via]a companiei. |ntreba]i de \nceputurile businessului, cei doi se \ncadreaz` \n tiparul clasic: au avut o idee, au muncit mult s` o pun` \n practic`, nu a dat roade din prima, au pus [i mai mult` munc` [i abia apoi lucrurile au \nceput s` func]ioneze a[a cum [i-au dorit. Au \nceput \n 2005, cånd telefoanele mobile nu erau a[a de “smart”, dar au v`zut poten]ialul [i au insistat; \n plus, fiind \nc` studen]i la acea vreme, f`r` responsabilitatea unor angaja]i, [i-au [i permis s` experimenteze mult. La \nceput nu a fost un singur lucru greu. Au fost mai multe, dar toate s-au rezolvat cu trecerea timpului.

Au \nceput prin a c`uta clien]i pe o plaftorm` online de proiecte, care f`cea

leg`tura \ntre “angajatori” [i exper]i.

Bine\n]eles c` la \nceput au avut parte [i de o gam` larg` de “primi clien]i” care aveau doar idei m`re]e, dar disp`reau \nainte s` se concretizeze ceva sau uitau s` pl`teasc`. Cu timpul, au \nceput s` recunoasc` aceste tipologii. |n plus, a fost nevoie [i s`-[i fac` loc pe o pia]` destul de aglomerat`, cu mul]i programatori care se luptau pentru acelea[i proiecte. Dåndu-[i seama c` nu puteau concura cu ei la pre], au ales s` se concentreze pe calitate. O alt` dificultate pe care au avut-o de dep`[it la \nceput a fost prejudecata unor

Halcyon Mobile Anul lans`rii: 2005 Echipa: 60 de persoane Clien]i: 95% sunt din str`in`tate Portofoliu de clien]i: SmartUp.io / Founders Forum, Red Bull Media House, Smith Hotels, SigFig, Ryalto, R/TRIBE, Edge Ski clien]i care considerau c`, dac` lucreaz` cu o companie din Europa Central` [i de Est, atunci \[i pot permite cea mai bun` calitate la cel mai mic pre] posibil.

La zece ani de la momentul lans`rii au ajuns s` dep`[easc` astfel de prejudec`]i [i s` fie remunera]i pe m`sur`, la momentul acesta cea mai mare provocare fiind \mp`r]irea resurselor \ntre clien]ii agen]iei [i propriile produse pe care vor s` le dezvolte. Biz

Biz

49

Foto: BEATA ANGYALOSI

Foto: Mircea Avarvari Imaginivii Photography

Arta unui business \nfloritor Crede c` un decor floral este frumos prin simplitate [i originalitate, de aceea evit` folosirea ambalajelor clasice [i a [abloanelor. Nu promite livrare \ntr-o or`, pentru c` tr`ie[te \n Bucure[ti [i [tie c` nu poate respecta asta. Oana Lamba garanteaz` \ns` c` livreaz` ce a promis, când a promis, mereu cu zâmbetul pe buze.

DE LOREDANA S~NDULESCU

A

uditor financiar de forma]ie, artist de voca]ie, Oana Lamba construie[te de cå]iva ani un business \n domeniul designului floral, ajuns deja la performan]a de a fi devenit Furnizor al Casei Regale a Romåniei. Prima colaborare cu Casa Regal` a \nceput \n octombrie 2013 [i a \nsemnat decorarea scenei Ateneului Român pentru Con-

50

Biz

certul Regal, organizat cu ocazia anivers`rii Majest`]ii Sale Regele Mihai I, \n sprijinul programului Tinere Talente. |n urm`torii ani, toate evenimentele importante ale Casei Regale a Romåniei au fost decorate de c`tre Olla Floral Art: Trenul Regal, petrecerile anuale Garden Party, Concertele Regale, multiple dinee [i recep]ii oficiale care au avut loc la Palatul Eli-

sabeta [i Castelul Pele[, buchetele oferite membrilor familiei cu ocazia zilelor de na[tere. |n plus, aranjamentele florale create \n atelier \mpodobesc Palatul Elisabeta, re[edin]a oficial` a Familiei Regale.

Pasionat` de flori [i decor, cu un talent mo[tenit de la bunica sa, profesoar` de lucru manual, Oana Lamba [i-a g`sit voca]ia dup` cå]iva ani de

ANTREPRENORIAT

audit financiar. Absolvent` de ASE, Facultatea de Rela]ii Economice Interna]ionale, a lucrat pån` \n 2010 ca auditor financiar pentru o companie multina]ional`, unde ar fi putut deveni manager [i unde probabil ar fi fost [i azi dac` nu s-ar fi n`scut primul s`u copil, dup` venirea c`ruia pe lume tot universul i s-a schimbat. De unde inten]iona s` stea pu]in acas`, a r`mas pån` la urm` \n concediu de maternitate doi ani. Cu florile a \nceput s` lucreze dintr-o joac`, la botezul finei sale, cånd [i-a dorit s` preg`teasc` o lumånare cu ghiocei, \ns`, \n ciuda c`ut`rilor, nu a g`sit nicio flor`rie care s` o fac`. Atunci a hot`råt s` o fac` singur`. A lucrat la ea câteva ore, a ie[it superb [i a avut un succes fabulos. Au \nceput s` vin` mici comenzi, ini]ial doar de la prieteni, pentru evenimente de familie; pån` la deschiderea propriului business nu a mai fost decåt un pas. |n momentul \n care a n`scut al doilea copil, a [tiut sigur c` nu mai vroia s` se \ntoarc` la birou [i a \nceput s` se gåndeasc` serios cum s`-[i transforme hobby-ul \ntr-o afacere.

Investi]ia ini]ial` in atelier a fost de 1.000 de euro [i pån` \n prezent aceasta s-a ridicat la 15.000 de euro.

La \nceput a lucrat singur`, f`cea [i aprovizionare, [i crea]ie, [i livrare, vånzare, marketing, PR, de toate. Apoi a angajat pe cineva ca asistent \n atelier [i pe cineva care s` se ocupe de livr`ri. Acum, echipa num`r` mai multe persoane [i \[i desf`[oar` activitatea \n atelierul situat \n zona de nord a Capitalei. Experien]a ca auditor, precum [i cea de corpora]ie au ajutat-o enorm. De[i este vorba de un domeniu \n care se cer sim] estetic [i \ndemånare, \n cele din urm` este vorba de un business \n care antreprenorul s` [tie s` interpreteze cifrele, s` fac` P&L, un cashflow sau un plan de afaceri, lucruri cu care era familiarizat` din multina]ional`. |n materie de preg`tire \n domeniul designului floral, Oana Lamba este sut` la sut` autodidact`. A \nv`]at din c`r]i ale marilor designeri interna]ionali, din tutoriale [i mult` practic`.

Cursurile din str`in`tate sunt scumpe,

|n atelierul Olla Floral Art se realizeaz` buchete, instala]ii [i decora]iuni florale pentru cadouri, pentru acas`, birouri, hoteluri, eveniment e private [i corporate.

costurile \ncepånd de la 2.000 de euro, iar pe pia]a din Romånia consider` c` sunt doar cåteva la care se pred` tehnica corect`. |n timp, a participat la nenum`rate evenimente [i a intrat \n contact cu mul]i mae[tri florari, de la care a avut [ansa de a \nv`]a foarte mult. Anul acesta \n luna aprilie a lucrat \n echipa Florint, cea mai mare organiza]ie din lume a flori[tilor, care a organizat la Genova Europa Cup, Campionatul European al Flori[tilor, unde a avut [ansa s` cunoasc` [i s` lucreze cot la cot cu cei mai cunoscu]i [i aprecia]i mae[tri florari ai momentului din toat` lumea.

95% din florile cu care lucreaz` la Olla Floral Art sunt achizi]ionate de la bursa din Olanda deoarece, din p`cate, \n Romånia, produc]ia de flori este sc`zut` [i senzonier`. Apropiate de suflet \i sunt toate buchetele [i aranjamentele pe care le creeaz` \n atelier, printre acestea \ns` se num`r` unele mai spectaculoase, cum a fost, de pild`, sticla de Cola-Cola din trandafiri realizat` anul acesta pentru un eveniment corporate organizat la Fratelli, sau camioanele de flori \n miniatur` pentru FanCourier care au decorat standul companiei la GPec Summit.

Pentru c` marfa este perisabil`, una dintre cele mai mari provoc`ri este aprovizionarea \n concordan]` cu cererile clien]ilor, motiv pentru care, ca m`sur` de precau]ie, Olla Floral Art lucreaz` numai la comand`. Oricum, \n ultimul timp a crescut considerabil cererea pe segmentul corporate, companiile acordånd o tot mai mare aten]ie decorului floral pentru evenimente de business, lans`ri de produse sau pur [i simplu pentru spa]iul birourilor. Ca tendin]` general`, decora]iunile pentru recep]ii [i gale sunt vesele, cu flori proaspete, colorate, \n general, \n armonie cu culorile brandului, clasicele roll-up-uri au fost \nlocuite cu “foto corners” din flori care poart` sigla companiei. Exist` [i o cultur` a multor organiza]ii \n ceea ce prive[te oferirea de flori clien]ilor, colaboratorilor [i angaja]ilor [i fiecare buchet este personalizat \n func]ie de destinatar, de pasiuni, culori preferate. Biz Biz

51

STRATEGIE

Drumul spre leadership La \nceputul lunii mai, Andreea Nemens a preluat conducerea GMP Advertising, agen]ie fondat` \n urm` cu 18 ani de Felix T`taru. |n contextul acestei schimb`ri importante \n cariera sa, a acceptat s` se prezinte \ntr-un material cu fotografii care-i ilustreaz` dou` din reperele care i-au modelat via]a: fascina]ia fa]` de lumea artei [i pasiunea pentru idei frumoase \n publicitate.

DE LOREDANA S~NDULESCU

S

pune c` prefer` s` ia decizii [i s` [i le asume, \n loc s` a[tepte luni de zile pån` la “decizia perfect`”. Se vede implicare [i se simte dedicare din felul \n care vorbe[te. |i plac ideile frumoase [i pentru cele \n care crede se lupt` ca s` le pun` \n practic`. Om de ac]iune ar fi cea mai concis` descriere pe care ia[ atribui-o Andreei Nemens, actualul general manager al GMP Advertising.

Optez pentru asta, de[i, dac`-i ascul]i povestea, nu are nimic \n comun cu tiparele managerilor de carier`, cu planuri de ascensiune bine stabilite, pas cu pas, [i cu fiecare mutare atent m`surat`. Nu [i-a f`cut niciodat` un plan cre[tere \n carier`, \ns` via]a a purtat-o de la un job la recep]ie \ntr-o agen]ie de publicitate pån` la cea de general manager. A avut doar instinctul s` spun` da unor propuneri [i [ansa ca ni[te oameni s` cread` \n ea.

Zece ani din copil`rie i-a dedicat gimnasticii, visånd, probabil sub in-

52

Biz

fluen]a brandului Nadia, s` fac` performan]`. Nu a fost s` fie. A participat la mai multe competi]ii locale \n Piatra Neam] natal`, dar odat` intrat` la liceu a avut de ales \ntre sport [i carte.

Tot \n copil`rie a visat s` fac` actorie, vis pe care-l mai poart` [i acum, la 37 de ani. “Poate c` o s` fac cåndva ni[te cursuri de actorie”, \[i repet` c`tre sine. E o dorin]` care i-a r`mas adånc lipit` de suflet [i care o fascineaz` \n continuare, de aceea a [i avut ideea ca \n pictorialul pentru acest articol, ca simbol al unei cariere pe care ar fi putut s` o \mbr`]i[eze, s` urce pe scena unui teatru.

S-a l`sat descurajat` de tot felul de mituri [i preconcep]ii despre lumea \nchis` a teatrului [i, cånd a ajuns la vårsta bacalaureatului, a ales pragmatic ceva ce i se p`rea c` i se potrive[te: jurnalism. Se d`dea prob` la creativitate [i exact asta atras-o. A intrat din prima la Jurnalism \n Bucure[ti, dar nu a profesat niciodat`. Era ceva ce-i

pl`cea, \ns` nu poate spune c` s-a \ndr`gostit de jurnalism. |i pl`cea s` pun` \ntreb`ri, treptat a \nv`]at s` [i asculte [i curiozitatea asta a ajutat-o ulterior \n meseria de publicitar, \n care este esen]ial s` fii interesat de ce fac oamenii, ce fac clien]ii, cum merge businessul lor.

Nu a fost nevoie s` practice jurnalism, pentru c` imediat dup` terminarea anului III de facultate, \n vacan]a de var`, s-a angajat. O prieten` a renun]at la posibilitatea de a merge la un interviu [i s-a dus ea. A intrat astfel \ntr-o cu totul alt` lume: publicitatea, o lume care-i era total necunoscut` [i de care a ajuns s` se apropie treptat. “|n primele s`pt`måni parc` eram de pe alt` planet`, dar mi-am luat de la \nceput foarte \n serios jobul”, \[i aminte[te ea. A debutat la McCann Erickson, la recep]ie, de unde dup`

“Cred c` dincolo de strångerea sumei de bani pentru achizi]ionarea Cumin]eniei P`måntului, campania aceasta are poten]ialul s` ne ajute pe noi, ca popor, s` ne strångem \mpreun` pentru o cauz`, nu doar \mpotriva unor lucruri sau ca reac]ie la o situa]ie de criz`, cum s-a \ntåmplat \n ultimii 25 de ani. Este o propunere \ntr-un cu totul alt registru decåt ce s-a f`cut pån` acum.”

ANDREEA NEMENS Biz

53

STRATEGIE

54

aproape un an fost recrutat` junior \n departamentul de client service. Au urmat, pe rånd, Leo Burnett, 23 Communication Ideas [i GMP. |n GMP Advertising a venit la \nceputul anului 2009 \n calitate de Group Account Director pentru contul Timi[oreana, iar la sfår[itul aceluia[i an a devenit Client Service Director. |n noiembrie 2012 a devenit directorul executiv al agen]iei, iar din prim`vara acestui an a mai urcat o treapt` \n ierarhia

[ans`: “Uitåndu-m` \n urm`, am sim]it cumva c` am fost ajutat` s` mi se \ntåmple lucruri, ajutorul a venit prin oameni care m` cuno[teau, nu prin pile [i rela]ii”. Iar pentru tot ce a ob]inut de la via]` este recunosc`toare. Se educ` s` devin` “servant leader”, concept despre care a aflat de ceva timp, \ns` este con[tient` c` e vorba despre un proces de durat` care implic` mult` autoeducare [i experien]`, nicidecum nu este ceva ce se dobånde[te prin participarea

agen]iei devenind director general al GMP Advertising, Felix T`taru, fondatorul agen]iei [i cel care a de]inut aceast` func]ie, retr`gåndu-se complet din management pentru a se dedica grupului GMP din pozi]ia de pre[edinte.

Povestea fiec`rei schimb`ri din cariera sa a \nceput cu un telefon sau o propunere primit` din partea cuiva.

S-ar putea spune c` a fost omul potrivit la locul potrivit. Ea \ns` vorbe[te despre

Cumin]enia P`måntului

Biz

Campania realizat` de GMP “Brâncu[i e al meu” are ca scop strångerea sumei de 6 milioane de euro pentru achizi]ionarea operei lui Constantin Brâncu[i. Dona]iile se pot face online sau \n conturile deschise \n mai multe b`nci pån` la data de 30 septembrie 2016.

STRATEGIE

la unul sau dou` cursuri sau traininguri de management. |i place s` lucreze \n [i cu echipa, dar simte c` mai are de muncit la capitolul control: “Uneori stabilesc direc]ia [i \mi dau seama c`-i iau omului din libertatea de a gåndi singur unele lucuri”. Se bazeaz` mult pe intui]ie, care rareori se \ntåmpl` s` o \n[ele, [i, ca orice om, are propriile frici. Cea mai mare temere a sa este ca oamenii din jurul s`u s` nu aib` curajul s`-i spun` ce gåndesc. Apreciaz` foarte tare oamenii deschi[i care au curajul s`-i spun` lucruri [i vrea s` r`mån` cu picioarele pe p`månt. |I este team` ca, odat` cu ascensiunea profesional`, s` nu intre \n tot felul de proiecte, [coli [i cercuri importante [i s` uite lucrurile esen]iale [i cel mai mult \[i dore[te ca oriunde o poart` via]a s` p`streze, \n rela]ia cu oamenii, credin]ele sale de acum.

Dup` aproape 15 ani \n publicitate, a avut timp s` acumuleze suficient` experien]` \ncåt s`-[i dea seama care este sensul muncii sale. “Pentru mine, publicitatea \nseamn` mai mult decåt un caz de Effie, mai mult decåt a cre[te o cot` de pia]` [i ni[te indicatori de business”, sintetizeaz` Andreea Nemens rolul publicitarului pe lumea asta.

“Reu[e[ti s` conectezi brandul cu oamenii? S` faci \ntr-un an [i altfel de proiecte \n afara celor comerciale?”, se \ntreab` ea. |n plus, vede publicitatea ca pe un univers \n care nu ai timp s` te plictise[ti [i \n care po]i fi liber s` exprimi [i s` generezi idei din foarte multe zone. O bucur` faptul c` anul acesta la FIBRA a fost desemnat` campania anului o campanie care a cå[tigat [i la Effie [i care reprezint` o solu]ie creativ` de business, nu doar o execu]ie creativ`. E mare lucru cånd industria de publicitate poate s` dea na[tere unor idei care reprezint` solu]ii la probleme reale de business. Unii spun c` e o prostie ideea c` publicitarii au puterea s` schimbe lumea. Andreea Nemens se ambi]ioneaz` \ns` s` cread` c` fiecare om poate s` schimbe lumea \n jurul lui dac` o ia \n serios [i g`se[te sens \n ceea ce face. Biz Biz

55

PR WEB AND THE

PUBLIC RELATIONS AND DIGITAL COMMUNICATION

THE MODERN PR TOOLKIT

IN THE AGE OF WEB 2.0

DIGITAL STORYTELLING RELEVANT ONLINE STRATEGIES

INFLUENCERS & PRACTITIONERS WWW.REVISTABIZ.RO/PRANDTHEWEB2016

OCTOBER, 2016

STRATEGIE

Cariere de cinci stele Ospitalitatea se \nva]`, iar Hilton Open Doors ofer` celor care doresc s` \nceap` o carier` \n domeniul ospitalit`]ii posibilitatea s` fac` primii pa[i spre acest domeniu. DE OVIDIU NEAGOE

C

osmina Bucerzan a [tiut pe ce drum de carier` va porni \nc` din primul an de facultate. Pe atunci, tân`ra a avut oportunitatea s` \nceap` un stagiu de practic` la Athénée Palace Hilton, \n departamentul de Business Development. A fost dragoste la prima vedere [i a[a a luat na[tere pasiunea tinerei pentru industria ospitalit`]ii. Cosmina [i-a v`zut cu ochii visul din studen]ie \n urm` cu [ase ani, când a devenit Revenue Manager, iar ast`zi conduce departamentul unde a \nceput totul: cel de Business Development.

Maria Costea a intrat \n marea familie Hilton tot \n primul an de facultate, când a descoperit c` are o adev`rat` pasiune pentru organizarea de evenimente. “Zona de events management m` atrage cel mai mult [i nu m` v`d renun]ând la acest domeniu \n urm`torii ani”, poveste[te Maria Costea, Group Conferences & Events Manager la Athénée Palace Hilton Bucure[ti.

“Sunt mândr` de hotel [i de oamenii cu care lucrez. Athénée Palace Hilton m-a ajutat s` m` dezvolt profesional [i acum e rândul meu s` contribui la dezvoltarea echipei, a oamenilor frumo[i cu care lucrez”, adaug` Maria Costea.

Astfel de pove[ti de carier` de succes pot fi scrise [i \n prezent cu ajutorul programului Careers@Hilton Live, prin care tinerii sunt \ndrepta]i spre fascinanta lume a ospitalit`]ii.

Mai bine de 60 de studen]i din diverse Universit`]i [i elevi sau cursan]i din [colile cu profil hotelier, \mpreun` cu profesorii lor, vor participa la cea de-a cincea edi]ie a Hilton Open Doors, ziua por]ilor deschise ce are loc \n toate hotelurile Hilton din lume \n luna mai. Stagiile de practic` sunt diverse [i \ncep de la o durat` de trei luni pân` la un an [colar [i au o arie

Mihaela Petrache, Human Resources Director Athénée Palace Hilton Bucure[ti

Maria Costea, Groups, Conferences & Events Manager

Cosmina Bucerzan, Business Development Manager

larg` de acoperire, \ncepând cu toate departamentele opera]ionale (Front Office, Food & Beverage, Housekeeping) [i continuând cu departamentul de Business Development – Sales, Marketing & PR, Conferin]e & Evenimente, apoi aria financiar` [i de resurse umane. Cei care urmeaz` cursurile unei universit`]i cu profil economic, de exemplu, vor fi \nclina]i s` \[i aleag` zona de practic` \n departamente precum: vânz`ri, PR & Marketing, Front Office (Recep]ie), finan]e-contabilitate sau resurse umane, iar cei din [colile voca]ionale sau din Centrele de Formare Profesional` se vor reg`si mai mult \n departamentele operative ale hotelului.

Cei care doresc s` \nceap` o carier` \n domeniul ospitalit`]ii trebuie s` [tie c` limba englez` este singura abilitate cerut`, de dobândirea celorlalte aptitudini necesare se va ocupa echipa Hilton.

“Interesul tinerilor participan]i la acest gen de eveniment dedicat \nceperii [i dezvolt`rii \n carier` este \ndreptat c`tre toate segmentele \n func]ie de domeniul pe care \l studiaz`”, spune Mihaela Petrache, Human Resources Director la Athénée Palace Hilton Bucure[ti. “Pentru a face parte din echipa noastr` este nevoie \n primul rând de pasiune, pasiunea fa]` de ospitalitate, pentru c` to]i, indiferent de pozi]ie sau departament, suntem ambasadorii acestui hotel”, completeaz` Mihaela Petrache.

Un candidat ideal pentru industria hotelier` este persoana care \[i caut` locul \n care s`-[i dezvolte pasiunea pentru service, pentru a se pune \n slujba oamenilor care au nevoi diferite [i totu[i una comun`: aceea de a sim]i c` celui care-i serve[te \i pas` de el ca individ unic [i c` tot ceea ce ofer` este candid [i f`cut cu sim] de r`spundere.

Tinerii care \[i doresc s` \nve]e, s` aplice ceea ce au \nv`]at sunt cei care vor avea puterea de a lua decizii, indiferent de pozi]ie, [i \[i vor asuma responsabilitatea penru ac]iunile lor.

Industria serviciilor este una “soft”, \n care voca]ia se poate descoperi cu rapiditate, iar participan]ii la program au posibilitatea [i libertatea de a lucra [i de a dezvolta o multitudine de proiecte interesante. Biz Biz

57

OPINIE

DE LORAND BALINT

Cândva prin 2013-2014: “{tefan (8 ani): Cine joac`?

Eu: România. {tefan: A, atunci nu m` uit. {tiu c` pierdem!”

Chiar dac` au trecut mai mult de doi ani de atunci, ]in minte perfect [ocul pe care l-am avut pentru c` am realizat dintr-o dat` c` ai no[tri copii cresc într-un mediu în care România sportiv` e echivalat` cu insuccesul. {tefan [tie c` pierdem, eu nu [tiu c` pierdem, eu am crescut uitându-m` la Maricica Puic`, Ecaterina Szabo, Gic` Hagi sau Vasile Stâng` luptându-se de la egal la egal cu oricine de pe planeta aceasta [i visez s` câ[tig`m.

60

Biz

JoacA România “Joac` România. A, atunci nu m` uit. {tiu c` pierdem!”

Oare? Oare chiar pierdem dinainte de a începe meciul? Orice meci, orice sport? Poate c` pierdem la majoritatea sporturilor, dar pierdem a priori în scrim`, handbal sau gimnastic`?

Nope. Suntem o putere mondial` în câteva sporturi [i juc`m de la egal la egal cu adversarii no[tri. Doar c` aceste sporturi nu mai sunt prezente în societatea româneasc` [i, când sunt prezente, parc` nu [tiu s` fie relevante, atractive [i trec neobservate.

Mi-am dat seama dintr-o dat` c` {tefan nu se uit` la scrim`, la gimnastic` sau handbal [i c` nu prea are cum s` vad` zonele faine ale României. {i dac` le vede, ce vede? O performan]` pur sportiv` înso]it` de cele mai multe ori de un discurs defetist care descrie o realitate nepl`cut` care te face s`-]i cau]i altceva de f`cut.

Dac` vrei s` convingi un copil de 8 ani s` joace sau m`car s` se uite la handbal ai nevoie ast`zi de cu totul [i cu totul alte metode decât cele de acum 20 de ani. Pentru c` te compar` cu ceea ce vede pe YouTube, Facebook,

la televizor sau la supermarket. Pentru c` te compar` cu brandurile puternice cu care interac]ioneaz` în toate aspectele vie]ii. Pentru c` are foarte, foarte multe alternative de petrecere a timpului. {tiu c` pierdem... Am luat m`suri rapid. L-am dus pe {tefan la România – Italia la handbal masculin în Sala Dinamo. România a câ[tigat, Italia sun` impresionant [i pentru un pu[ti de 8 ani, doar c` singura distrac]ie a fost c` a alergat cu Armand prin peluzele goale.

Am fost apoi la Chiajna la un turneu cu echipe de prim` lig`. Singurul moment mai reu[it a fost o tombol` la care a câ[tigat o [apc` [i s-a bucurat câteva minute. {apc` simpl`, albastr` [i cam stupid`. Nu cred c` a ajuns acas` cu ea.

S` zicem doar c` apoi nu mi-a fost u[or s`-l aduc la România – Suedia în Sala Dinamo, meciul care a reprezentat prima mea ac]iune în handbalul românesc (mai fusese la Târgovi[te la Cupa României la handbal feminin [i experien]a nu a ajutat). A venit pentru a-mi da o mân` de ajutor, a plecat fan

OPINIE

adversarele lor la Campionatul Mondial. Inclusiv cu Germania, pe care au îngenuncheat-o cu o diferen]` n`ucitoare pentru o final` de campionat mondial: 11 goluri.

Joac` România. Pierdem?

Echipa na]ional` de handbal feminin a învins în ultimele luni cam toate echipele de top ale lumii. O na]ie întreag` s-a uitat la CSM Bucure[ti

Foto: VALI MIREA

al handbalului. Chiar dac` România a pierdut meciul în ultima secund` în fa]` vicecampioanei mondiale, oamenii veni]i în ro[u (ro[ul pasiunii noastre va face diferen]a), cheering sticks-urile, atmosfera de s`rb`toare [i de sus]inere a b`ie]ilor care jucau pentru România, toate l-au f`cut s` se conecteze cu sportul.

Dou` luni mai târziu am v`zut ni[te pu[toaice de 18 ani murind de gât cu

Lorand Balint are o experien]` de mai bine de 15 ani în domeniul marketing [i comunicare. De-a lungul timpului, a ocupat mai multe func]ii \n cadrul companiei Leo Burnett, printre care Global Account Director, Regional Account Director Sub-Saharan Africa, Regional Account Director Europe, Head of Brand Communication [i Managing Director.

Pe parcursul carierei, a urmat o serie de cursuri de scurt` durat` la universit`]i din Harvard, Montreal, Antwerp sau Maastricht.

Este absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucure[ti si are studii postuniversitare \n advertising la Universitatea Bucure[ti. Din ianuarie 2015 conduce departamentul de marketing al Federa]iei Romåne de Handbal (FRH).

cum a câ[tigat Liga Campionilor Europeni – cea mai tare competi]ie posibil` în handbalul feminin.

La var` copiii români vor sta în fa]a televizoarelor pentru a se uita la fetele noastre la Jocurile Olimpice, unde mergem [tiind c` putem bate pe oricine ne st` în cale.

Copiii se vor uita [i apoi vor vrea s` se joace de-a handbalul.

Profesorul de sport: Copii, ce minge ave]i azi? Copiii: De fotbal. Profesorul de sport: Azi facem fotbal.

Profesorul de sport: Ce minge ave]i?

Copiii: Nu avem minge. Profesorul de sport: Azi facem alergare.

Pentru ca ai no[tri copii s` se joace de-a handbalul este nevoie de mingi în [coli. Ast`zi sunt extrem de pu]ine mingi în [coli.

D`-i unui copil o minge de minihandbal [i nu se va putea ab]ine [i va arunca s` vad` dac` love[te bara por]ii goale.

D`-le unor copii o minge de minihandbal [i în câteva secunde vor forma o echip`.

Pentru ca ai no[tri copii s` se joace de-a handbalul este nevoie de profesori cu energie, cu pasiune pentru handbal [i pentru ei preg`tim tutoriale de top pentru a-i inspira în munca lor.

Pentru ca ai no[tri copii s` se joace de-a handbalul este nevoie de o poveste, de simboluri cu care s` se asocieze: avem performan]a [i performerii, dar am gândit [i o mascot` pui de ciob`nesc mioritic pe care vrem s` o aducem la via]`.

Pentru ca ai no[tri copii s` se joace de-a handbalul este nevoie de o mentalitate corect`, de o abordare pornind de la în]elegerea faptului c` vorbim despre copiii no[tri care trebuie s` se bucure de copil`rie [i nu s` câ[tige campionatul mondial.

Pentru ca ai no[tri copii s` se joace de-a handbalul este nevoie ca cititorii Biz s` se implice atunci când simt c` pot s` o fac`.

Biz

61

LIFE

Unde fug românii \n vacan]`?

BARCELONA ESTE CEA MAI “FIERBINTE” DESTINA}IE TURISTIC~ |N PREFERIN}ELE ROMÂNILOR PENTRU VACAN}A DIN ACEST SEZON ESTIVAL. DE OVIDIU NEAGOE

A

u mai r`mas doar câteva zile pân` la sosirea oficial` a verii, moment \n care re]elele de socializare vor fi inundate cu fotografii din vacan]`. Potrivit momondo.ro, un motor independent de c`utare a ofertelor de turism, cele mai multe vor veni din Barcelona, ora[ul spaniol fiind pe primul loc \n topul preferin]elor pentru petrecerea vacan]ei de var`. |n preferin]ele românilor urmeaz` Londra, Paris [i Roma. Dac` \n vara anului trecut Madridul se clasa pe cea

de-a cincea pozi]ie, acum capitala Spaniei a fost surclasat` de Lisabona, pentru care sau \nregistrat cu 130% mai multe c`ut`ri.

Clasamentul ora[elor c`utate de turi[tii din ]ar` continu` cu Valencia (locul 7), Tenerife (8), New York (9) [i Milano (10), care, de[i ocup` ultimul loc \n top, a \nregistrat cea mai mare cre[tere a cererii (217%) [i astfel a urcat [ase pozi]ii fa]` de vara anului trecut. Vacan]ele \n Ibiza, Miami, Dubai sau Antalya se afl` printre ultimele locuri \n

c`ut`rile românilor. "Am remarcat o constan]` \n ceea ce prive[te primele patru cele mai c`utate destina]ii pentru var`", spune Mircea Giurc`, Online Marketing Manager la momondo România. "Atât \n 2015, cât [i \n 2016 preferin]ele românilor s-au \ndreptat c`tre destina]iile tradi]ionale, precum Barcelona sau Londra. Aceste destina]ii le asigur` o plaj` mai larg` de zboruri low-cost, spre deosebire de cele exotice", continu` Mircea Giurc`. Biz

Biz

63

LIFE

|ncrederea se construie[te la Sibiu CU 452 DE EVENIMENTE |N PREG~TIRE {I UN BUGET DE APROXIMATIV 9 MILIOANE DE EURO, FESTIVALUL INTERNA}IONAL DE TEATRU DE LA SIBIU SE PREG~TE{TE PENTRU O EDI}IE. CIFRELE NU SPUN, |NS~, TOTUL. DE LOREDANA S~NDULESCU

A

nul trecut, Festivalul Interna]ional de Teatru de la Sibiu a g`zduit 427 de spectacole din 70 de ]`ri, jucate \n 65 de spa]ii, \n fa]a a 65.000 de spectatori pe zi, cu aproximativ 2.500 de arti[ti.

Organizatorii anun]` pentru edi]ia de anul acesta 452 de spectacole din 70 de ]`ri, \n 67 de spa]ii de joc, cu 2.850 de arti[ti [i estimeaz` peste 65.000 de spectatori pe zi. Detalii despre nout`]ile celei de-a XXIII-a edi]ii [i preg`tirile din culisele festivalului afl`m de la Constantin Chiriac, directorul FITS. |n ce stadiu sunte]i cu preg`tirile pentru cea de-a XXIII-a edi]ie?

Organizarea Festivalului Interna]ional de Teatru de la Sibiu este o activitate continu`, nu \n salturi. Este un eveniment care se \ntåmpl` continuu pentru c` \ntotdeauna lucr`m pentru mai multe edi]ii de festival. Lucr`m pentru finalizarea edi]iei \n curs, care presupune diverse etape: de la \ncheierea selec]iei pån` la tot ceea ce \nseamn` zona de logistic`, de infrastructur`, care este pus` la punct pentru edi]ia respectiv`, resursa uman`, felul \n care se vånd biletele, felul \n care se face comunicarea; dar, concomitent, celelalte edi]ii de festival, pentru anii viitori sunt, de asemenea, dezvoltate pentru c`, de obicei, cånd o edi]ie se \ncheie, cealalt` este \n propor]ie de 80-90% deja organizat`.

Bine\n]eles c` de fiecare dat` avem probleme cu spectacolele din Romånia, pentru c` sunt foarte pu]ine despre care [tim cu certitudine cu mai mult de un an \nainte c` vor fi \n selec]ia pentru festivalul urm`tor. Nu m` a[tept la minuni, dar treptat, treptat sper ca acest lucru s` 64

Biz

devin` o obi[nuin]` \n ceea ce \nseamn` dezvoltarea unei pie]e de spectacole \n Romånia. Suntem cu biletele \n vånzare. Suntem pe tot ceea ce \nseamn`, pe fiecare compartiment, detalierea ultimelor retu[uri pe care trebuie s` le facem. Suntem cu contractele semnate pe tot ceea ce \nseamn` promovare, pe tot ceea ce \nseamn` sponsori, pe tot ceea ce \nseamn` program de voluntari, pe tot ce \nseamn` spa]ii de joc, pe tot ceea ce \nseamn` implicarea angaja]ilor sezonieri, pe ce \nseamn` training-ul voluntarilor, pe ce \nseamn` conferin]a pe care o facem \naintea platformei doctorale, pe tot ceea ce \nseamn` evenimentele adi]ionale ale festivalului.

Care sunt nout`]ile edi]iei din acest an?

Ar trebui s` vorbim cåteva ore, poate chiar zile despre tot ceea ce \nseamn` nout`]i \n festival, pentru c` e vorba de 452 de evenimente. Este o cifr` uria[`, care pozi]ioneaz` Festivalul de la Sibiu pe primul loc \n lume. Sunt nenum`rate nume care ajung pentru prima dat` la Sibiu: de la Tim Robbins pån` la Christoph Marthaler, de la Ludovic Lagarde – Comedie de Reims – pån` la Antonio Andrade – Flamenco Company, de la Sharon Eyal din Israel, pån` la Martin Zimmermann de Perrot, de la Finzi Pasca pån` la cea mai important` companie de teatru din lume, Yamamoto Noh Theater, care este [i sub patronaj UNESCO. Sunt nume extraordinare: de la Gecko pån` la Aditi Mangaldas, de la Scottish Dance Theatre pån` la Aerites Dance Company. De asemenea, sunt nenum`rate alte nume celebre care au fost \n festival: de la Nekrošius, care e [i pe Aleea Celebrit`]ilor, Korsunovas, care

vine pentru prima dat` la festival, de la Pippo Delbono pån` la Yury Kordonsky, de la Teatr Zar [i Centrul Grotowski pån` la Eugenio Barba, marele prieten al teatrului. Iat`, tot pentru prima dat` vine Ostermeier, vine Louis Hermnais, vine Luk Perceval. Sunt nume råvnite de toat` lumea. Gigi C`ciuleanu, mare prieten al festivalului, se \ntoarce. Este foarte important c` la Sibiu \[i dau måna cele mai importate nume ale artelor spectacolului [i trebuie s` men]ion`m c` festivalul are drepturile de autor [i drepturile de \nregistrare la OSIM cu acest nume. Din aceast` cauz` nu l-am schimbat \ntr-un “Festival al Artelor”, dar el este un festival al artelor. Avem spectacolele de strad`, care vor face deliciul celor peste 65.000 de spectatori pe zi care vor veni pån` la Fabrica de Cultur`, noua crea]ie a festivalului din acest an, unde am dezvoltat un centru alternativ pentru cultur`, educa]ie [i cercetare, unde avem trei spa]ii de joc pentru “Faust”, “Lulu” [i “Metamorfoze”. Preg`tim un al patrulea spa]iu, care va dezvolta, practic, unul dintre cele mai interesante centre de arte ale spectacolului din Europa \n aceast` clip`.

Tema edi]iei din 2016 este “Construind \ncredere”. Care este semnifica]ia \n planificarea artistic` a festivalului?

De-a lungul celor 23 de edi]ii, festivalul a construit \ncredere. A construit \ncredere \n calitate, \n valoare, \n tot ceea ce \nseamn` [ansa unei comunit`]i de a fi schimbat` printr-un dat cultural. Iar aceast` strategie care a fost neab`tut` se oglinde[te cel mai mult \n acest slogan.

FOTOGRAFII: VALI MIREA

Constantin Chiriac, director, FITS

LIFE

“Construind \ncredere” \nseamn` opusul a ceea ce se \ntåmpl` \n Romånia de 26 de ani. Vedem o bulversare a societ`]ii romåne[ti, vedem o b`t`lie a clasei politice, vedem proiecte care se fac pe genunchi, vedem autostr`zi care sunt \ncepute [i care nu se mai termin` sau \ncep s` fie reparate \nainte de a fi terminate. Vedem o corup]ie care a devenit endemic`. Ei bine, noi devenim un pol de stabilitate, de credibilitate, de frumos, de \ncredere. Marile nume ale artelor spectacolului din lume doresc s` ajung` la Sibiu. |n acela[i timp, am creat [i o politic` pentru spectatorii din Romania, \n a[a fel \ncåt veniturile lor s` fie \n acord cu pre]ul biletelor festivalului. Nu avem niciun bilet mai mare de 40 de lei, astfel \ncåt orice intelectual din România \[i poate permite s` vin` s` vad` miracolul crea]iei la Sibiu. Este un fel de a construi

\ncredere \n spectatorul de care noi avem nevoie, \mplinind cu supram`sur` dezideratul programului cultural european “Creative Europe”, prin care pån` \n 2021, Europa ar trebui – vezi Doamne! – s` dezvolte aceast` dimensiune a form`rii noului public. Noi o facem cu obstina]ie f`r` a ne stabili perioade \n care trebuie s` facem mai mult cutare lucru sau mai mult cutare alt lucru. Noi ne gåndim la publicul nostru tot timpul [i publicul nostru este publicul din Sibiu, publicul din regiune, publicul din Romånia, publicul din \ntreaga lume, care se aventureaz` s`-[i ia un bilet pe internet, care se aventureaz` pe avioane, pe trenuri, pe ma[ini s` vin` la Sibiu [i s` descopere acest miracol unde cultura poate s` fie reprezentat` \ntr-un buget al unei comunit`]i de cifra 12. Deci, 12% din bugetul acestei co-

munit`]i merge c`tre cultur`. De asemenea, “Construind \ncredere” este ceea ce festivalul a f`cut de-a lungul timpului, construind o [coal` de teatru, singura care nu produce [omeri \n Romånia, construind o Burs` de Spectacole care este structura \n care aduce artistul, profesionistul [i pia]a \n acela[i loc, \n a[a fel \ncåt industriile culturale s`-[i poat` g`si rostul, \n a[a fel \ncåt arti[tii [i to]i cei care vin din zona artelor spectacolului s`-[i g`seasc` partenerii, iar publicul s` poat` s` aleag`. “Construind \ncredere” \nseamn` dezvoltarea {colii de Management Cultural, \nseamn` dezvoltarea teatrului, dintr-un teatru de provincie \n cel mai important teatru al ]`rii [i unul dintre cele mai importante din lume.

“Construind \ncredere” a \nsemnat dezvoltarea \n Sibiu a Capitalei Culturale

LIFE

Europene. “Construind \ncredere” a \nsemnat dezvoltarea celei mai credibile Platforme Doctorale pe care Romånia a construit-o de 25 de ani \ncoace, \ntre 19 cele mai importante universit`]i ale lumii.

“Construind \ncredere” \nseamn` construc]ia unui nou teatru [i a unui centru de artele spectacolului [i a unui centru de congrese. Iat` cåte lucuri extraordinare a putut s` construiasc` acest festival [i va continua cu nenum`rate alte proiecte, cum este, a[a cum am men]ionat, Fabrica pentru Cultur`.

A]i anun]at deja primele spectacole sold-out. Ce nout`]i mai ave]i \n aceast` privin]`?

Este o situa]ie fluid` care se schimb` de la zi la zi, este precum curgerea unui råu. Zi de zi avem alte spectacole sold-out. Avem pån` acum un num`r de 34 de spectacole sold-out, dar zi de zi alte spectacole se adaug` pe aceast` list`. Uneori sunt zile \n care avem cifre cu dou` numere care se adaug` la lista de spectacole sold-out [i, sunt convins, cu cåt termenul se va apropia mai mult de \nceperea festivalului, aproape toate spectacolele vor fi sold-out.

Povesti]i-ne despre echipa implicat` \n organizarea festivalului.

Exist` pe parcursul \ntregului an o echip` cam de 15 oameni care lucreaz` dedicat

FITS 2016 •452 de spectacole •70 de ]`ri participante •2.850 de arti[ti •67 de spa]ii de joc •65.000 de spectatori pe zi •9 milioane de euro buget •15 persoane \n echipa festivalului •400 - 500 de voluntari pentru festival. Primim peste 15.000 de propuneri de spectacole pe an. Toate aceste spectacole trebuie v`zute. Este o activitate uria[` [i care ]ine tot timpul. De fiecare dat` cånd avem propuneri importante, \n clipa \n care to]i partenerii cu care lucrez \n lume \mi fac propuneri de spectacole noi importante, noi le lu`m \n calcul [i \ncerc`m s` vedem pe spa]iile de joc pe

care le avem \n festival, atåt indoor, cåt [i outdoor: cum le putem pozi]iona, cum putem s` facem puzzle-ul de care avem nevoie ca ele s` poat` s` \ncap`; cum g`sim situa]ia satisfacerii condi]iilor tehnice; cum putem s` ne acord`m cu timpul companiilor. Sunt negocieri enorme pe care le avem. |n organizarea festivalului intr`, bine\n]eles, Teatrul Na]ional, care are 140 de angaja]i; intr` ULBS, \n primul rånd, {coala de Teatru [i {coala de Management Cultural, fiecare departament cu cåte aproximativ 80, pån` la 120 de studen]i [i un num`r de 30 [i ceva de profesori. De asemenea, avem Programul de Voluntariat, care este de 400 - 500 de voluntari; avem toat` universitatea implicat` prin programele practice pe care le are; fiecare facultate este, de asemenea, toat` echipa festivalului, care se completeaz`, format` din sute de oameni \n timpul festivalului. Deci, practic adunånd to]i cei care contribuie la organizarea festivalului, din ziua \n care \ncepe pån` \n ziua \n care se termin`, vorbim de mii de oameni. Pe parcursul unui an, vorbim de sute de oameni care trudesc pentru festival. Este o echip` uria[`, cu responsabilit`]i specifice [i este compus` din profesioni[ti \n fiecare domeniu, pentru c` exist` tot timpul o selec]ie [i profesional` [i natural`, care se produce pe parcursul derul`rii fiec`rei edi]ii. De fiecare dat` avem sute [i sute de solicit`ri de doctoranzi, de profesori, de oameni care doresc s`-[i ofere serviciile pentru festival, iar, \n func]ie de nevoile pe care le avem, noi r`spundem cu da sau nu acestor solicit`ri. |n orice caz, este un festival care are o echip` \n acord cu realitatea.

Cine sunt principalii parteneri ai edi]iei de anul acesta?

Festivalul nu avea cum s` se nasc` decåt \n Sibiu, \mpreun` cu Sibiul [i pentru Sibiu. F`r` prim`rie [i consiliu local nu ai cum s` organizezi un astfel de festival.

F`r` ULBS nu ai cum s` organizezi un astfel de festival. F`r` sprijinul Consiliului Jude]ean, pentru c` juc`m [i \n alte spa]ii decåt ora[ul Sibiu, juc`m [i \n alte localit`]i, nu ai cum s` organizezi acest festival. F`r` Ministerul Culturii, al guvernului Romåniei [i al Institutului Cultural Romån nu ai cum s` organizezi acest festival. F`r` sprijinul Comisiei Europene [i f`r` sprijinul Europei [i al tuturor centrelor culturale [i

institutelor culturale din Europa nu ai cum s` organizezi un astfel de festival atåt de mare. F`r` sprijinul marilor puteri, cum sunt China, SUA, Japonia, Coreea de Sud [i altele, nu ai cum s` organizezi un astfel de festival. F`r` implicarea marilor personalit`]i din zona artelor spectacolului nu ai cum s` organizezi cel mai mare festival din lumea asta. Sunt foarte mul]i care trebuie men]iona]i, dar, \n primul rånd, nu ai cum s` organizezi un festival f`r` s` ai o echip` profesionist`, a[a cum festivalul o are.

Care este bugetul necesar pentru organizarea festivalului?

Bugetul festivalului este de un num`r bun de ani \n jurul cifrei de 9 milioane de euro. Principalul sus]in`tor este bugetul alocat de Prim`ria Sibiu, prin Consiliul Local. Apoi sunt banii care vin de la guvern, prin Ministerul Culturii, prin Institutul Cultural Romån. Numai c` ace[ti bani – vorbesc de tot ceea ce \nseamn` fonduri publice – sunt undeva pe la 27%, \n acest an, din bugetul total al festivalului. |n rest sunt surse atrase, sunt contribu]iile celorlalte institute culturale, programe europene, proiectele europene, sponsorii, biletele, sursele de coproduc]ii, nenum`rate alte proiecte pe care le dezvolt`m pe o perioad` mai lung`.

Care este impactul economic [i cultural pe care \l are asupra Sibiului?

A[a cum spuneam, Sibiul aloc` din bugetul total 12% [i gra]ie acestui buget prime[te \napoi la bugetul consolidat al Sibiului 16%. E cel mai bun exemplu pentru ceea ce \nseamn` implicarea culturii \n via]a comunit`]ii, de felul cum cultura poate s` devin` rentabil` [i din punct de vedere economic. Nu mai vorbim de ceea ce \nseamn` s`n`tatea spiritual` a popula]iei, imaginea ora[ului \n lume, bunele practici, calitatea [i emo]ia, miracolul, care vin \n comunitate, [i, de asemenea, ce \nseamn` dezvoltarea pe termen lung a acestei comunit`]i, f`r` poluare, f`r` stres, f`r` tot ceea ce \nseamn` disensiuni [i b`t`lii \ntre zonele de interes profesional, \ntre zonele etnice, \ntre ceea ce \nseamn` discordie \ntr-o comunitate. Cred c` Sibiul este un exemplu extraordinar de nume, practic, iar festivalul a fost mijlocitor, cel care a creat acest drum ireversibil. Biz Biz

67

LIFE

Arta de a lucra sub presiune UN ARTIST CARE TR~IE{TE {I LUCREAZ~ LA SIBIU {I-A F~CUT DEJA UN NUME LA NIVEL NA}IONAL {I NU NUMAI CU PROIECTE PRECUM “MISSING PARTS” SAU “INCOGNITO – THE ARCHITECTS”. DE OVIDIU NEAGOE

A

descoperit pasiunea pentru art`

\nc` din copil`rie, pe când ultimele pagini ale caietelor de matematic` erau transformate \n adev`rate opere de art`. |n ciuda trecerii timpului, pasiunea sa pentru frumos [i pentru art` nu numai c` a r`mas la fel de vie, ci a devenit [i mai arz`toare, iar ast`zi este cunoscut pentru proiecte precum “Missing Parts” sau “Incognito – The Architects”, unde a reconstruit un col] din atelierul s`u [i a ar`tat vizitatorilor expozi]iei ce presupune meseria de artist.

A fost unul dintre cei trei arti[ti care au reprezentat, cu un concept dadaist datorit` anivers`rii a 100 de ani de la na[terea curentului, galeria Galateca la edi]ia din acest an a Art Safari.

Face]i cuno[tin]` cu Albert Sofian, un tân`r artist care tr`ie[te [i lucreaz` \n ora[ul natal Sibiu [i care poveste[te pentru revista Biz cum a descoperit pasiunea pentru art`, cum decurge o zi “obi[nuit`” de munc` pentru el, cum o simpl` bucat` de pânz` devine oper` de art` [i, de asemenea, ne poart` \n culisele unor proiecte recente [i cunoscute care \i poart` semn`tura.

Cånd [i cum ai descoperit pasiunea pentru art`?

Poate c` mul]i sunt curio[i s` afle r`spunsul la aceast` \ntrebare, [i eu sunt la fel de curios. Cu toate astea un lucru este cert: din clipa \n care am p`[it pentru prima dat` \n incinta liceului de art` din Sibiu, am sim]it energia, confortul [i libertatea pe care acel spa]iu le eman`.

Asta se \ntâmpla \n vacan]a de var` dintre clasa a VI-a [i a VII-a. Pân` atunci totul se \ntâmpla pe ultimele pagini ale caietului de matematic` sau la orele de desen pe care nimeni nu le lua \n seam`.

Pasiunea pentru art` o percep ca pe ceva genetic. Din punctul meu de vedere bu68

Biz

nicul din partea mamei era un artist, tâmplar de meserie. De la el am \nv`]at rigoarea muncii de atelier, am \nv`]at c` toate lucrurile \[i au locul lor, la fel ca [i oamenii. Am \nv`]at s` fiu devotat lucrului pe care \l fac, indiferent de natura acestuia. A fost singurul tâmplar pe care l-am \ntâlnit [i care a-nchis ochii având zece degete la mâini, nu mai pu]ine. Asta spune mult. Tot ce facem \n aceast` via]` ca oameni poate s` devin` art`, atâta

Pentru proiectul “Missing Parts”, artistul Albert Sofian s-a inspirat din nefirescul din via]a multora [i din artificialitatea sim]it` adesea la cei din jur.

vreme cât o facem cu pasiune. Restul nu mai conteaz`.

Cum s-a n`scut ideea expozi]iei “Incognito – The Architects” de la galeria Galateca? |n vara anului 2014 am discutat pentru prima dat` cu Andreea Sandu, \n vederea realiz`rii unui proiect expozi]ional care s` fie prezentat publicului pe simezele galeriei Galateca. Nu pierd timpul stând pe gânduri ce [i cum s` fac. Lucrând \mi vin ideile, iar pofta de munc` este \n crescendo. Este cea mai bun` modalitate de a descoperi urm`torul pas. Sunt rare cazurile \n care [tiu exact care este urm`toarea etap`. Nu \mi place s` [tiu din capul locului cum trebuie s` ias`. M` simt de parc` a[ citi un roman al c`rui final l-a[ cunoa[te deja. Neinteresant.

Ce te-a inspirat cånd ai realizat “Incognito – The Architects”?

Conspira]iile, eternele conspira]ii! |n ziua vernisajului ai reconstituit un col] din atelierul t`u la expozi]ie. De ce?

Pentru c` tot timpul a existat o curiozitate din partea publicului consumator de art`. Pentru ce [i cum se \ntâmpl` \n atelierul artistului. {i cum ajunge o banal` bucat` de pânz` oper` de art`.

Seria de lucr`ri “Missing Parts” s-a bucurat, de asemenea, de succes.

Ce te-a inspirat cånd ai lucrat la aceste opere?

Nefirescul din via]a multora. G`sesc dramatic faptul c` zâmbetul pe chipul oamenilor a devenit o raritate [i \n multe cazuri ascunde un scrâ[nit de din]i.

Deseori, am sim]it \n jur artificialul. Personaje \mbr`cate frumos, coafate [i machiate impecabil, cu parfum strident,

LIFE

toate c`utând s` ascund` un suflet \n coad` de pe[te.

Ce sfat ai da unui tån`r care vrea s` devin` artist plastic?

Dou`sprezece ore pe zi v` vor ajunge doar dac` le folosi]i. Ideile sunt valoroase doar atâta vreme cât le [i materializa]i. Vorbele se pierd.

Ne po]i spune cum arat` o zi obi[nuit` de munc` din via]a ta?

De cele mai multe ori, am senza]ia c` nu-mi ajunge ziua pentru a face tot ce-mi doresc [i nu de pu]ine ori orele târzii din noapte m` g`sesc \nc` la lucru.

Nu este o practic` pe care o recomand.

Cu toate acestea, noaptea \[i are farmecul ei. Atunci când lumea doarme, iar tot vacarmul [i nebunia zilei intr` \n repaus,

“Noaptea \[i are farmecul ei. Atunci când lumea doarme, iar tot vacarmul [i nebunia zilei intr` \n repaus, ideile \ncep s` curg`, iar mâna, ca un supus credincios, execut` f`r` t`gad` ce \i spune mintea.”

ALBERT SOFIAN, artist plastic ideile \ncep s` curg`, iar mâna, ca un supus credincios, execut` f`r` t`gad` ce \i spune mintea. Nu cred c` am reu[it vreodat` s` fac \n dou` zile acelea[i lucruri. |mi place diversitatea \n munc`, iar ideile se schimb` zilnic, chiar dac` este vorba de aceea[i lucrare. Nu cred \n ideile venite la be]ie, a[a cum nu sus]in lucrul la be]ie sau, cu atât mai mult, sub influen]a drogurilor.

Cånd ai cea mai mult` inspira]ie [i cånd lucrezi cel mai bine?

Când sunt presat de termene limit`.

Am senza]ia c` \n acele momente g`sesc foarte rapid r`spunsuri pentru toate necunoscutele. Biz Biz

69

FOTOGRAFII: MATEI L. BU}~

LIFE

Turcia lupt` pentru fiecare turist ESTE UN AN DIFICIL PENTRU TURISMUL DIN TURCIA. SOSIRILE VIZITATORILOR STR~INI AU SC~ZUT PE FONDUL TENSIUNILOR DINTRE ANKARA {I MOSCOVA {I AL ATENTATELOR DIN ULTIMELE LUNI, DAR HOTELIERII TURCI {I AGEN}IILE DE TURISM LUPT~ PENTRU FIECARE TURIST. DE OANA VOINEA

D

ac` \n anii trecu]i turoperatorii

erau obi[nui]i cu 4,5 milioane de turi[ti ru[i pe sezon \n Turcia, acum estim`rile ajung abia la 1,5 milioane. Pe de alt` parte, exist` riscul ca \ngrijor`rile legate de securitate s` duc` la o sc`dere a num`rului de turi[ti cu venituri mari, cum sunt cei germani [i englezi. Cum sectorul turistic asigur` peste un milion de locuri de munc` [i este responsabil pentru 4,5% din PIB-ul Turciei, autorit`]ile au preg`tit un plan de urgen]` pentru sectorul turistic, ce include un grant de 255 de milioane de lire turce[ti (87 de milioane de dolari). Astfel, operatorii aerieni care zboar` \n Turcia primesc 6.000 de dolari pe zbor, iar companiile care au \nceput investi]ii f`cute cu credite de la b`nci \[i pot amâna plata ratelor. Totodat`, angaja]ii din turism care r`mân

70

Biz

f`r` loc de munc` vor primi de la guvern salariul pe 3 luni.

Turoperatorii recunosc c` industria turistic` sufer` de pe urma atentatelor, dar spun c` terorismul este o problem` global`, \ntreaga Europ` fiind sub amenin]area terorismului. “Putem s` ne speriem, [i atunci ar trebui s` ne \nchidem \n camer` [i s` \ncuiem u[a, sau putem s` ne tr`im via]a a[a cum am tr`it-o [i pân` acum”, spune Umman Çetinba[, CEO al Crystal Hotels. {i turcii nu se \nchid \n cas`, dimpotriv`. Hotelierii mizeaz` pe o cre[tere a num`rului de turi[ti locali [i pe cucerirea altor pie]e pentru a compensa sc`derea num`rului de turi[ti ru[i. Gürsel Kaya, Business Development Director al Calypso Tour, estimeaz` o cre[tere cu 10-20% a num`rului de turi[ti turci [i o cre[tere cu 30% a celor din Ucraina [i spune c` agen]iile de turism se orienteaz`

spre Uzbekistan, Turkmenistan, pia]a balcanic` sau India.

“Cu 20 de ani \n urm`, \n Antalya veneau 1,5 milioane de turi[ti, acum vin 13 milioane. Va fi un an dificil, dar Turcia se confrunt` cu terorismul de 45 de ani, am pierdut 40.000 de oameni din cauza PKK. Aici suntem \n criz` tot timpul, suntem speciali[ti \n managementul crizelor”, spune Gürsel Kaya [i adaug` c` se construiesc \n continuare hoteluri de lux, nimeni nu se opre[te. Am putut vedea la fa]a locului ritmul \n care se construie[te \n Turcia \ntr-un press trip organizat de Prestige Tours [i Calypso Tour. “Acest hotel nu era aici \n urm` cu un an”, “Drumul a fost construit de hotelieri \n patru luni”, ne spunea aproape din kilometru \n kilometru ghidul nostru, Aytaç Açikgöz, Director of Business Development pentru România al Calypso Tours, pe parcursul c`l`toriei din Istanbul spre Cappadocia [i Antalya. {i, când credeam c` dup` atâtea hoteluri construite peste noapte nimic nu ne mai poate impresiona, am ajuns la Rixos Land of Legends. O investi]ie de 1 miliard de dolari \ntr-un hotel de 5 stele [i un parc uria[ de distrac]ii, un adev`rat Disneyland turcesc.

Turcii se str`duiesc s` vin` cu oferte pentru toate gusturile – [i pentru cei care prefer` luxul [i opulen]a Orientului, ca \n

Foto: © Tetyana Kochneva – Dreamstime.com

LIFE

Crystal Waterworld Resort & Spa g`zduieste cei mai mul]i români – 40 de camere sunt ocupate s`pt`mânal de români 700 - 800 de turi[ti români vin anual la Nirvana Lagoon Villas Suites & Spa

cazul Mardan Palace, dar [i pentru cei care aleg un stil mai rafinat [i mai european, ca la Nirvana Lagoon Villas Suites & Spa. Evident, nici pia]a românesc` nu este neglijat`. |n Antalya au venit anul trecut 120.000 de români, arat` Gürsel Kaya, care sper` c` [i \n acest an num`rul va r`mâne acela[i. Potrivit acestuia, românii vin \n vacan]` cu familia [i apreciaz` serviciile all inclusive [i programele speciale pentru copii oferite de hotelurile turce[ti. {i serviciile sunt \ntr-adev`r impecabile.

Dincolo de co[ul cu fructe [i vinurile alese care te a[teapt` \n camer`, la Nirvana Lagoon Villas Suites & Spa ai [i meniu pentru perne, astfel c` \]i po]i alege perne cu puf de gâsc`, perne pentru gât sau ortopedice.

Resortul este situat la doar 36 de kilometri

de aeroportul Antalya [i 16 kilometri de Kemer, \ntr-o zon` superb` \ntre mun]ii Taurus [i Marea Mediteran`. Un mic paradis, unde se vede grija pentru mediu, iar reprezentan]ii Nirvana se mândresc cu faptul c` vilele [i psicinele au fost construite \n a[a fel \ncât s` nu afecteze niciunul dintre pinii b`trâni de 100 de ani din zon`. Pentru cei care plaja de 900 de metri (cotat` la standardul blue flag) cu [ezlonguri [i baldachine nu este destul, hotelul are [i 14 piscine mai mici sau mai mari, cu ap` de mare sau pentru copii. Este inutil s` mai povestesc despre mâncare [i dulciurile turce[ti. Cele câteva kilograme \n plus cu care m-am \ntors din vacan]a \n Turcia sunt dovada a cât de fabuloas` este buc`ria local`.

Cei care vor mai mult decât s` se bucure de r`sf`]ul resorturilor de lux pot pleca \ntr-o c`l`torie pe Drumul M`t`sii. Dup` un popas la Sultanhani Karavansaray, cel mai mare [i mai bine conservat han pentru caravane din Turcia, Cappadocia este \nc` un loc care nu trebuie ratat. Bisericile din Parcul Na]ional Göreme, ce face parte din patrimoniul cultural al UNESCO, [i ora[ul subteran de la Kaymakli sunt doar dou` din locurile care trebuie v`zute. Cappadocia este superb` [i o experien]` extraordinar` este s` o vezi de sus, dintr-un balon cu aer cald. {i da, merit` s` te treze[ti de la 4 diminea]a [i s` vezi r`s`ritul din nacel`, deasupra fabuloasei Cappadocii. Biz Biz

71

LIFE

Un robot de familie ALPHA 1S, PRIMUL ROBOT UMANOID CREAT PENTRU FAMILII, ESTE DISPONIBIL |N PREMIER~ PENTRU EUROPA PE PIA}A DIN ROMÂNIA. DE OVIDIU NEAGOE

C

u câ]iva ani \n urm` erau de domeniul filmelor [tiin]ifico-fantastice, \ns` ast`zi robo]ii nu numai c` au devenit realitate, dar sunt disponibili spre “adop]ie” familiilor cu copii mici [i, de ce nu, mai pu]in mici. Face]i cuno[tin]` cu Alpha 1S, primul robot umanoid, care se remarc` prin numeroasele aplica]ii din diferite domenii ca divertisment, educa]ie sau media. Poate vorbi, are func]ie de ceas de[tept`tor, cânt`, le spune pove[ti celor mici [i chiar gesticuleaz` \n timpul relat`rilor. Robotul are o libertate de mi[care mare [i o flexibilitate extrem de ridicat`, ce poate fi observat` atunci când face acroba]ii, danseaz`, practic` arte mar]iale sau joac` fotbal cu al]i robo]i. Gadgetul este u[or de controlat [i chiar poate fi programat [i de cei f`r` cuno[tin]e \n domeniu, prin intermediul aplica]iei Alpha 1.

Mai mult, de pe site-ul produc`torului se pot desc`rca alte programe prin care Alpha 1S poate face demonstra]ii de yoga, exerci]ii fizice sau dansuri. Exist` [i op]iunea de a crea [i de a personaliza fiecare mi[care cu ajutorul func]iei de \nregistrare. Robotul este realizat dintr-o structur` de aluminiu, are o \n`l]ime de aproape 40 cm, o l`]ime de 19,6 cm [i o greutate de 1,65 kg, putând fi utilizat cu u[urin]` chiar [i de cei mici.

Robotul inteligent Alpha 1S este disponibil la un pre] de 2.499 de lei, \n re]eaua QuickMobile, care a marcat astfel o premier` la nivel european, fiind primul retailer care include \n ofert` acest gadget interactiv. Biz

72

Biz

LIFE

Lumini, camer`, vacan]`!

Vara bate la u[`, iar concediul din anotimpul cald este tot mai aproape. Ce zice]i de un nou aparat foto cu care s` imortaliza]i cele mai frumoase locuri din vacan]`?

Dac` v` surâde ideea, gândi]i-v` la noul Lumix cu obiectiv inter[anjabil. Are o gam` de func]ii inovatoare, inclusiv 4K Photo sau stabilizator de imagine dual pe cinci axe. Este compatibil [i cu \nregistrarea video, iar stabilizarea dual` este util` \n special la utilizarea unor teleobiective sau la cea a unor timpi de expunere mai mari \n condi]ii de lumin` slab`.

Inteligen]` la måna oricui Evolio a lansat recent LinkFit, o br`]ar` inteligent` care se conecteaz` la telefon [i recep]ioneaz` automat notific`ri pentru apeluri vocale, mesaje, e-mailuri sau diverse aplica]ii precum Facebook sau WhatsApp. Br`]ara monitorizeaz` [i activitatea fizic` a utilizatorului [i afi[eaz` num`rul de pa[i, distan]a parcurs`, caloriile arse sau calitatea somnului. Evolio LinkFit, care are [i o alert` pentru sedentarism, poate fi achizi]ionat` \n regim de precomand` la un pre] de 139 de lei.

Design pentru milioane de cafelu]e

OK pentru 4K

Ziua bun` chiar se cunoa[te de diminea]`, iar atunci când \ncepe [i cu o cafea bun`, re]eta unei zile perfecte nu are cum s` dea gre[. Pentru o experien]` complet`, cafeaua bun` trebuie savurat` dintr-o can` special`.

Un astfel de model este Origo, produs de celebrul brand Iittala, o colec]ie colorat` [i vesel` creat` de Alfredo Häberli. Cana are linii simple, este atr`g`toare [i are puterea s` \nvioreze orice spa]iu. Colec]ia este u[or de combinat cu alte piese de vesel` datorit` designului. Cana este disponibil` pe site-ul neogalateca.com la un pre] de 68 de lei.

Philips a anun]at de curând apari]ia unui nou membru \n familia monitoarelor 4K UHD. Noul monitor (Philips BDM4350UC) utilizeaz` panouri ultra performante pentru a putea oferi imagini UltraClear 4K UHD, acestea afi[ând de patru ori rezolu]ia Full HD, cât [i de patru ori claritatea acestei rezolu]ii. Monitorul reu[e[te s` aduc` la via]` culorile, indiferent de aplica]ia folosit` [i are o diagonal` de 43 de inci, putând fi achizi]ionat la un pre] de 3.199 de lei.

Biz

73

LIFE

Oaz` de relaxare pe litoralul românesc

D

ac` mul]i merg la mare doar pentru distrac]ie, exist` o categorie de turi[ti pentru care litoralul reprezint` o oaz` de s`n`tate.

Este [i motivul pentru care Hotelul Europa din Eforie Nord \mbin` facilit`]ile de cazare pe care le a[teapt` orice turist (o ampl` panoram` spre mare, piscin` exterioar` pentru adul]i [i pentru copii, teren de minigolf [i gr`din` de var`) cu centrul de tratament spa [i \nfrumuse]are Ana Aslan Health Spa. Din 2004, Ana Aslan Health Spa s-a transformat \ntr-un brand emblematic pentru tratamente medicale, relaxare [i nutri]ie. Spa-ul \mbin` armonios terapiile moderne cu puterea vindec`toare a apei s`rate [i a celebrului n`mol din lacul Techirghiol.

Spa-ul include o piscin` cu ap` s`rat` din lacul Techirghiol, saune uscate [i umede, jacuzzi, sal` de sport, zone de relaxare [i 45 de camere de tratament \n care sunt realizate proceduri de balneoterapie, estetic` corporal` [i facial`, tratamente antiaging, tratamente de relaxare [i wellness. (L.P.) Biz

74

Biz

LIFE

Un sprinter de curs` lung` A PATRA GENERA}IE A LUI PORSCHE CAYMAN IA FORMA UNUI COUPÉ SPORTIV CU UN ASPECT MAI ATLETIC {I O EFICIEN}~ |MBUN~T~}IT~. PLUS UN PRE} ATRACTIV. DE GABRIEL BÂRLIG~

L

a pu]in timp dup` lansarea modelului 718 Boxster, noul Porsche 718 Cayman vine \n completarea seriei noului model [i, pentru prima dat`, versiunea coupé are un pre] mai mic comparativ cu roadster-ul, la fel ca \n cazul modelelor din seria 911. |n România, pre]urile f`r` TVA pentru versiunea 718 Cayman \ncep de la 47.006 euro, iar cele pentru versiunea 718 Cayman S de la 57.916 euro.

Noul 718 Cayman cu motor pozi]ionat central se remarc` la exterior prin prizele de aer proeminente din partea din fa]` [i din lateral, profilul coborât [i un aspect mai sculptural [i mai masculin al p`r]ii frontale. |n lateral, avem noi praguri laterale [i fante de aerisire mai mari, cu dou` aripioare, iar partea din spate a fost redesenat`, c`p`tând un aspect mai plat, datorit` noii linii a stopurilor alungite, unite de o gril` de ventila]ie pe care este pozi]ionat` sigla Porsche.

Porsche 718 Cayman vine cu acela[i motor boxer cu patru ci-

76

Biz

lindri cu supraalimentare ca [i noul 718 Boxster, o alt` premier`. Versiunea entry-level are o putere total` de 300 CP [i o cilindree de 2 litri, \n timp ce modelul S genereaz` 350 CP, cu o cilindree de 2,5 litri, \n ambele cazuri o cre[tere de 25 CP fa]` de modelele anterioare. Noul 718 Cayman are un consum de combustibil de la 8,1 pân` la 5,7 litri la suta de kilometri.

Rigiditatea lateral` [i puterea transmis` la sol au fost \mbun`t`]ite, iar set`rile [asiului au fost complet schimbate, \n timp ce arcurile suspensiei [i barele stabilizatoare au fost \nt`rite, iar set`rile amortizoarelor revizuite. Sistemul de direc]ie este cu 10% mai precis, pentru a spori agilitatea [i pl`cerea la condus. Ro]ile din spate sunt mai late cu jum`tate de inci, iar \mpreun` cu un set de anvelope redesenate, \mbun`t`]esc performan]ele ma[inii la virare.

Noile modele 718 Cayman [i 718 Cayman S sunt disponibile deja pentru comand`, iar lansarea pe pia]a din Europa \ncepe la sfâr[itul lunii septembrie. Biz

CONECTIVITATE LA MAXIMUM Partea superioar` a panoului de bord este complet nou`, fiind ad`ugate ca standard volanul sport cu design inspirat de modelul 918 Spyder [i op]iunile extinse de conectivitate, \mpreun` cu noul sistem Porsche Communication Management (PCM).

Sistemul PCM poate fi extins prin module op]ionale cum ar fi Connect, care include extensii speciale pentru smartphone – port USB, aplica]ia Apple CarPlay [i Porsche Car Connect.

Biz

77

LIFE

Biz Apps DESCARC~, FOLOSE{TE, FII MAI PRODUCTIV

Un smartphone cât zece NU D~M NOTE TELEFOANELOR PE CARE LE PREZENT~M |N REVIST~, DAR NOUL HTC 10 SE APROPIE DE PERFEC}IUNE. DE EL SE LEAG~ {I SPERAN}ELE COMPANIEI DE REVENIRE PE PROFIT. DE GABRIEL BÂRLIG~

D

ac` la capitolul design HTC a reu[it s` dea lovitura \n ultimii ani cu vârfurile sale de gam`, ceva parc` totu[i le lipsea acestora – sentimentul de pachet complet, bine \nchegat.

Lucrurile par s` se fi rezolvat o dat` cu lansarea lui HTC 10. Carcasa din metal cu marginile te[ite \i ofer` un aspect mai sub]ire [i suplu, iar partea frontal` din sticl` se \mbin` perfect. Noul smartphone al companiei taiwaneze promite s` fac` fa]` cu brio loviturilor, accidentelor [i zgârieturilor de fiecare zi. Smartphone-ul vine cu un scanner pentru amprente care deblocheaz` telefonul \n doar 0,2 secunde.

Noul HTC 10 este dotat cu cel mai recent procesor Qualcomm Snapdragon 820, cu 4G LTE optimizat, \n timp ce cu func]ia Boost+ face telefonul s` func]ioneze mai rapid [i cu un consum mai mic de energie. HTC spune c` aceast` func]ie \mbun`t`]e[te durata acumulato-

78

Biz

rului de 3.000 mAh cu 30%. HTC 10 vine [i cu cea mai recent` versiune a \nc`rc`torului Rapid Charger 3.0, care permite ca acumulatorul s` fie \nc`rcat pân` la 50% \n doar 30 de minute. Ecranul quad HD de 5,2 inci are o rezolu]ie de 1.440 x 2.560 pixeli [i e protejat de Corning Gorilla Glass 4.

La capitolul camer` foto, unde HTC avea de obicei probleme, noul vârf de gam` are acum pe ambele camere foto, frontal` [i principal`, obiective cu stabilizare optic` [i diafragm` mai mare cu f/1.8. Camera principal` de 12 megapixeli are autofocalizare laser [i obiectiv superangular, fiind proiectat` s` se declan[eze \n numai 0,6 secunde. Camera frontal` poate \nregistra clipuri \n format 4K, \n combina]ie cu primul sistem de \nregistrare audio stereo Hi-Res pe 24 bi]i din lume. Camera foto frontal` UltraSelfie este de 5 megapixeli. Biz

FOTO

UTILITARE

Rapid Photo Transfer

Light Flow

Permite transferul rapid al fotografiilor [i clipurilor de pe iPhone pe computer [i invers f`r` a fi nevoie de alte programe software, pentru a elibera memoria telefonului. Se poate conecta la cloud (Dropbox, GoogleDrive, Flickr). Live Photos pot fi salvate \n format .mov, .gif sau .jpeg+.mov.

Aplica]ia v` ofer` un control extrem de detaliat asupra ledului de avertizare al smartphone-ului Android, dar [i asupra sunetelor [i vibra]iilor acestuia, astfel c` pute]i [ti f`r` s` v` uita]i pe ecran dac` a]i primit un SMS, un e-mail sau cineva v-a dat like pe Facebook.

PRODUCTIVITATE

COMUNICARE

Unified Remote

Glide

Smartphone-ul devine telecomand` pentru televizor, dar [i pentru diverse programe informative, ba chiar se poate transforma \n mouse pentru computer, dac` e nevoie.

Func]ioneaz` [i pentru servicii de muzic` precum Spotify sau iTunes, dar [i pentru playere video ca VLC sau Windows Media Player.

Permite schimbul rapid de mesaje video instant, combinând experien]a mesajelor SMS cu cea de videochat.

Clipurile pot fi revizuite [i editate, se pot ad`uga filtre \nainte de fi trimise sau pute]i face streaming live.

Se pot ad`uga fotografii f`cute \n timp real sau din galeria telefonului.

Un eveniment Biz

{TIU CE VEI FACE VARA ASTA! Care sunt cele mai potrivite strategii de social media marketing [i cum te ajut` \n activitatea de zi cu zi?

Vino [i afl` \n trei zile de workshopuri, conferin]e, traininguri [i networking \n aerul tare al online-ului românesc. Vei g`si, \ntr-un singur loc, toate resursele [i rela]iile de care ai nevoie pentru a-]i construi strategia.

|nscrie-te la tab`ra de social media marketing!

30 iunie – 3 iulie 2016, Pârâul Rece, Predeal www.revistabiz.ro/smsummercamp2016

Social Media Summer Camp

Parteneri

Cu sprijinul

Solutions Partners

LIFE

“Fiecare \[i define[te propriul ritm de lucru”

sau cu care ai o coresponden]` s` aib` aceea[i no]iune a timpului alocat, fie c` vorbim de [edin]e sau de simpla trimitere a unui e-mail.

Am pornit de la gestiunea a 800 de e-mail-uri pe zi [i am ajuns la aproximativ 450, deci se poate.

Cum s` fim mai eficien]i la birou: Eficien]a la birou pentru mine se traduce \n “job clarity”: fiecare s` [tie clar ce are de f`cut, cum \i este evaluat` activitatea, ce se \ntâmpl` daca ob]ine rezultate performante [i dac` nu. |nseamn` un drum pavat cu planificare [i organizare care duce c`tre obiectivele propuse.

Marius Costin Country Manager, PayU România |mi \ncep ziua: La ora 7.00 AM.

“Am \nv`]at c` cine se treze[te de diminea]` nu e obligatoriu s` ajung` la birou la prima or`, dar poate ajunge departe \n business.”

Ritualul preferat de diminea]`: |mi savurez cafeaua cu lapte, f`r` zah`r, \n timp ce m` pun la curent cu cele mai importante [tiri din business. |mi place s` citesc ziarele de calitate \n format print, iar online-ul vine ca o completare interesant` [i necesar`. |n drum spre birou ascult muzic` rock [i obi[nuiesc s` \mi sun familia. Cred c` o zi \nceput` cu energia celor dragi e \ntotdeauna o zi mai bun`.

Primul lucru f`cut la birou: Dup` o anumit` experien]`,

80

Biz

fiecare persoan` \[i define[te [i cunoa[te propriul ritm de lucru. Am \nv`]at c` cine se treze[te de diminea]` nu e obligatoriu s` ajung` la birou la prima or`, dar poate ajunge departe \n business.

A[a c` \mi \ncep ziua de lucru \n jurul orei 9.30, deschid calculatorul [i \mi preg`tesc o alt` cafea. Apoi \mi fac lista de “to do” [i citesc e-mailurile.

La o zi de munc` a[ schimba: Dac` a[ putea, a[ seta un echilibru comun \n tot ceea ce \nseamn` investi]ia de timp. Orice partener, coleg, client cu care stai la mas`

|mi \nchei ziua de munc`: |n jur de 19.30, când plec spre cas` cu muzica \n difuzoare [i conversa]ii telefonice cu prieteni [i familie, rar cu parteneri de business. O or` mai târziu iau cina [i apoi m` relaxez citind. Sunt un bibliofil egocentric, \n sensul c` \mi place s` citesc c`r]i care eu cred c` \mi aduc valoare ad`ugat`. Acum, de exemplu, m-a prins trilogia “Furnicile” de Bernard Weber. O recomand oricui dore[te s` aib` o alt` perspectiv` asupra detaliului, a noastr` ca societate [i a lui ca individ. Biz