Biz 315

ANTREPRENORIAT ARTIZANII SUCCESULUI

Nr. 315 • 23 octombrie – 15 noiembrie 2017 • 14 lei

TEHNOLOGIE ORAȘE INTELIGENTE PE HARTA ROMÂNIEI

MIHAI TOADER-PASTI și CLAUDIU BUTACU, fondatorii EFdeN

Inovația, pasiunea și echipa exprimă cel mai bine fenomenul EFdeN, o asociație de tineri care construiește casa unui viitor sustenabil.

CAMPIONII

INOVAȚIEI

Nr. 315

Prepararea cafelei este o artă

Destinat pasionaţilor de cafea îndrăgostiţi de reţete realizate cu lapte proaspăt, noul espressor ultra-performant Creatista Plus vă permite să creaţi acasă Latte Art autentic, aidoma celor mai bune cafenele din oraş.

Noul

nespresso.com/creatista

editorial

www.revistabiz.ro

Oamenii care schimbă mentalități

Redactor-șef Marta Ușurelu Redactor-șef adjunct Gabriel Bârligă Director editorial Biz Loredana Săndulescu Senior Editori Ovidiu Neagoe – resurse umane Alexandru Ardelean – finanțe, companii Ovidiu Vitan – internațional Alexandru Rădescu – tehnologie Jurnaliști Oana Voinea – finanțe, companii Lelia Petrescu – companii Doriana Matei – antreprenoriat Colaboratori Radu Atanasiu Paul J.R. Renaud Adrian Stanciu Cristian Manafu Adrian Asoltanie Fotografi Vali Mirea Marian Timofte Director publicitate & evenimente Giuseppina Burlui Manageri de publicitate & evenimente Matei Gilorteanu Oana Cuzuc Mădălina Postelnicu Layout Liliana Bogdan Prelucrare foto & prepress Aurel Șerban Producție și distribuție Dan Mitroi

Biz Agency Editor al Revistei Biz Calea Șerban Vodă 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, București – România

Să te dedici proiectului tău,

să nu renunți când totul pare imposibil și să vezi cum crește și este premiat la nivel internațional este cel mai frumos sentiment de împli­nire.

Să te lupți cu marile companii, cu mentalitățile ma­ nagerilor care cred că, dacă donează 100 de lei, susțin asociațiile, sustenabilitatea și mai fac și CSR este un coșmar pe care nu-l pot înțelege decât cei care au trecut prin această situație. Dar să reușești să nu renunți în fața lor este o mare realizare!

Mai mult, să întâlnești pe acest drum colegi care să-ți devină prieteni, pentru că aveți aceleași valori și demonstrează aceeași tenacitate, este o bucurie care greu poate fi exprimată în cuvinte.

Așa sunt oamenii care formează echipa EFdeN. Echipa și asociația care a reușit să califice România la trei ediții ale competiției globale Solar Decathlon cu proiecte de case solare, de fiecare dată mai îndrăznețe și mai eficiente.

Majoritatea nu au mai mult de 25-27 de ani, dar știu deja, din experiență, că nimic nu este imposibil. Ei formează echipa pe care mă bucur că am întâlnit-o și alături de care am fost de fiecare dată în ultimii ani. Merită toată admirația, dar mai ales sprijinul nostru.

Zilele acestea se pregătesc pentru competiția Solar Decathlon Middle East din Dubai. Vor reprezenta din nou România. Vor arăta că suntem mai mult decât credem noi despre noi, decât se vede la televizor! Sunt din nou la start.

Gata să reușească ce și-au propus.

Vă recomand să-i cunoașteți. Să le aflați povestea și realizările. Le veți deveni parteneri și fani pentru că ne arată, încă o dată, că se poate! Pentru că, într-un mediu atât de tarat cum e cel din România, o mână de studenți au îndrăznit să viseze și să construiască. Pentru că, în ciuda tuturor problemelor, au reușit să schimbe însăși mentalitatea celor care le-au fost împotrivă!

Telefon: 0371 34 94 01 Fax: 0371 60 20 79 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Marta Ușurelu, redactor-șef Biz

ISSN 1454-8380

Tipografie

agenție de producție creativă

agenție de producție creativă

1

sumar

10

În prima linie a inovației

Inovația, pasiunea și echipa exprimă cel mai bine fenomenul EFdeN, un grup de tineri români care construiește casa unui viitor sustenabil.

DIN SUMAR 01 Editorial 04 Start 10 Cover story 18 Tech 36 Finanțe 42 Antreprenoriat 48 Strategie 60 Life

COVER STORY

20

TECH

Viitorul verde al clădirilor

Piața imobiliară locală cunoaște un adevărat boom în domeniul sustenabilității. Clădirile de birouri au dat tonul, urmate de cele industriale și de retail, acum vine rândul proiectelor rezidențiale să devină „verzi”.

24

TECH

Urbanism pe aripi de tehnologie Orașele inteligente sunt o zonă de creștere pentru furnizorii de tehnologie și servicii, dar și un nou prag al progresului social.

Numai până în 2020 piața smart city va crește cu 19 procente pe an, atingând un volum de 700 de miliarde de euro.

64 COPERTĂ

Campionii inovației

Foto copertă: Vali Mirea

2

LIFE

Foraeva, reinterpretarea tradiției

Designerul Lana Dumitru și arhitectul Vlad Țenu reinterpretează trecutul și aduc viitorul în prezent printr-un proiect unic susținut de Swarovski, în care arta atinge noi repere ale perfecțiunii cu ajutorul tehnogiilor digitale.

start

START Foto: © Monkey Business Images / Dreamstime.com

MedLife cumpără primul grup complet

NOI TRANZACȚII PE PIAȚA MEDICALĂ Tranzacția prin care MedLife preia spitalul și clinicile Polisano indică concentrarea maximă a competitorilor pe acest segment. de Alexandru Ardelean

4

integrat în domeniul medical din România, patru clinici cu laboratoare proprii situate în București și Sibiu și spitalul Polisano din Sibiu. Prin această achiziție, MedLife continuă demersul de a consolida piața.

“Pentru noi, Polisano devine un parteneriat strategic important și, totodată, o dovadă a angajamentului nostru pe termen lung de a extinde serviciile medicale de excelenţă în beneficiul pacienţilor în toate regiunile țării. Acestea sunt valorile care ne aduc împreună şi sunt încrezător că alăturarea Polisano ne va întări și mai mult poziţia de lider național în servicii medicale de înaltă performanţă”, a spus Mihai Marcu, director general al MedLife.

Tranzacția urmează să fie analizată de

Consiliul Concurenței. Odată aprobată, aceasta poate deveni cea mai importantă tranzacție din sectorul medical anunțată în acest an. După finalizare, MedLife va ajunge la un număr de 6.300 angajați și va fi angajatorul a aproximativ 5% din medicii cu Autorizație de Liberă Practică din România și, probabil, al unui procent relevant de asistenți medicali.

De cealaltă parte, și rețeaua de sănătate Regina Maria și-a mărit în 2016 portofoliul, cu șase centre medicale în Pitești, Craiova, Târgu-Mureș și Timișoara. Din acest an, furnizorul a început să activeze și pe piața serviciilor medicale private din Ploiești, prin preluarea centrului Al-Medica Berlin, și și-a extins portofoliul în București prin achiziționarea clinicii IXIA Medica.

start

ROBOȚII CUCERESC VIITORUL de Loredana Săndulescu Unu din trei manageri români intenționează să investească într-o

soluție de automatizare sau robotizare a muncii în următoarele 12 luni, arată un studiu realizat de compania iVox pentru Universal Robots, inventatorul roboților colaborativi. Motivele principale care stau la baza acestei dorințe sunt nevoia de a reduce costurile (54%) și creșterea producției (44%), însă 54,5% dintre respondenți consideră că ar avea nevoie de ajutor din partea specialiștilor. Totodată, aproape jumătate dintre manageri și antreprenori afirmă că reușesc să găsească destul de greu angajați, iar 45% dintre ei susțin că au nevoie de un interval cuprins între o lună și șase luni pentru a găsi angajatul potrivit.

Instruirea unui muncitor necalificat durează până la trei luni (în 29,7% dintre cazuri), respectiv șase luni (28%), cu o fluctuație de personal anuală de sub 5% (43,3%).

Cea mai folosită soluție de automatizare, în domeniul industrial, este cea de inspecție a calității produselor fabricate (24,6%) și de sudură / lipire (24,1%), iar, în cel al serviciilor, cel mai folosit soft este cel de contabilitate (57%), urmat de cel de gestionare a stocurilor (41%).

Robotizarea își demonstrează avantajele, totuși există și câteva obstacole în calea acestei soluții. 66,7% din respondenți au indicat costul soluției, 46% au făcut referire la implementarea dificilă, iar 40% la lipsa flexibilității.

Roboții colaborativi – cunoscuți și sub numele de coboți – sunt un nou concept industrial care beneficiază de pe urma dezvoltării internetului, tehnologiilor cloud și inteligenței artificiale.

Cel mai recent raport al Federației Internaționale pentru Robotică estimează pentru 2017 o creștere de 18% în ceea ce privește instalarea de echipamente robotice industriale, respectiv de circa 15% pentru intervalul 2018-2020. Autorii raportului consideră ”colaborarea om-robot” drept tendința dominantă a următorilor ani, iar beneficiile acestei soluții se alătură celor deja apreciate de către piață – simplificarea proceselor, ușurința în instalare și utilizare, greutatea redusă, mobilitatea și prețul accesibil.

Universal Robots a fost înființată în 2005 de către actualul director tehnic (CTO) al companiei, Esben Østergaard. De la lansarea primului robot colaborativ, în 2008, compania a înregistrat o dezvoltare semnificativă, produsele sale fiind vândute în peste 50 de țări din întreaga lume. Compania, parte a Teradyne Inc., are sediul central în Odense, Danemarca, și are filiale și birouri regionale în SUA, Germania, Franța, Spania, Italia, Republica Cehă, China, India, Singapore, Japonia, Coreea de Sud și Taiwan.

6

Heimo Scheuch, CEO al Wienerberger AG

CONSOLIDARE PE PIAȚA CĂRĂMIZILOR de Gabriel Bârligă Grupul austriac Wienerberger și-a con­so­

lidat poziția pe piața locală prin achiziția de la ADM Capital a pachetului de acțiuni de 98,3% al producătorului de cărămizi Brikston Construction Solutions. Fabrica din Iași are o capacitate totală de aproximativ 200 de milioane de cărămizi în format normal și a avut anul trecut o cifră de afa­ ceri de 16 milioane de euro. Brikston are în portofoliu peste 40 de formate diferite de blocuri ceramice pentru zidărie de pereți exteriori și interiori, precum și produse pentru aplicații speciale, de grădină și în exteriorul casei, care sunt distribuite în România, dar și la export, către Republica Moldova și Ucraina. ADM Capital cumpărase Brikston în iulie 2014.

Achiziția este finanțată din fondurile alocate de Wienerberger pentru creșterea și optimizarea portofoliului, tranzacția urmând să fie finalizată după aprobarea autorităților competente privind concurența. Până la primirea aprobării, cele două companii vor continua să-și desfășoare activitatea separat. “Intenția de a achiziționa Brikston este o excelentă oportunitate pentru extinderea activității noastre la nivel local, mai ales ținând cont de faptul că Brikston este activă într-o regiune a țării unde noi nu eram încă prezenți cu o unitate de producție”, a declarat Heimo Scheuch, CEO al Wienerberger AG. Wienerberger, cel mai mare producător de cărămizi la nivel mondial, este prezent în România din 1998, având aici patru unități de producție (cărămizi și pavaje) și aproape 300 de angajați.

start

Telekom România a intrat pe piața

OPERATORUL DE BANKING de Alexandru Rădescu

serviciilor bancare prin parteneriatul cu polonezii de la Alior Bank. Serviciile Telekom Banking sunt lansate gradual, începând cu doi piloni: operațiuni zilnice bancare și o nouă soluție pe piața românească, platforma de Schimb Valutar Online. Astfel, clienții își pot deschide conturi curente în lei, euro, dolari și lire sterline, pot atașa carduri de debit acestor conturi și pot beneficia de acces 24/7 la fonduri, prin intermediul soluțiilor de internet și mobile banking.

Contul curent poate fi solicitat online, pe telekombanking.ro, sau direct prin aplicația pentru mobil (iOS si Android) sau la magazinele operatorului.

Prin intermediul ofertelor de banking, clienții care își deschid un cont curent pot beneficia, timp de trei ani, de retrageri gratuite de la orice bancomat în țară și în străinătate și de transferuri în lei gratuite, la orice bancă din România, prin serviciile online de internet și mobile banking.

Operațiunile sunt gratuite dacă există un rulaj de 650 de lei pe contul respectiv.

Prin platforma de Schimb Valutar Online, clienții beneficiază de un curs pentru zece valute, actualizat la un interval de maximum 10 secunde (în timpul zilelor lucrătoare). Opțiunea “Pay later” îi permite clientului să efectueze schimburi valutare fără să aibă întreaga sumă disponibilă. Este necesar să dețină cel puțin 5% din suma tranzacționată, urmând ca în maximum două zile lucrătoare să asigure diferența necesară pentru finalizarea tranzacției.

Aplicația oferă o gamă largă de funcțio­ nalități, inclusiv transferuri către alte conturi, folosind coduri QR sau funcția NFC; vizualizarea ultimelor trei tranzacții fără a fi autentificat, plăți P2P etc. Există, de asemenea, posibilitatea de a deschide alte conturi curente, în lei sau valută, direct din aplicația Mobile Banking, de a solicita carduri de debit sau de a crea depozite la termen sau conturi de economii.

CU CĂRȚILE DE CREDIT PE FAȚĂ de Ovidiu Neagoe Banca Transilvania a devenit cel mai mare emitent de carduri

din România, cu un portofoliu de trei milioane de carduri.

Dacă pragul de un milion de cărți de credit a fost depășit de bancă în anul 2007, cel de două milioane a fost atins în urmă cu patru ani. Cu 20% din piață, Banca Transilvania este li­ der și în ceea ce privește volumele tranzacționate cu cardul: cinci tranzacții pe secundă sunt realizate cu cardurile Băncii Transilvania.

“La BT, povestea cardurilor a început în anul 2000, când am lansat primul card, cu ajutorul unei echipe formate din șapte persoane”, spune Gabriela Nistor, director general adjunct retail banking la Banca Transilvania și președinte al Comi­tetului Executiv Visa Romanian Member Forum. “Au urmat lansări de carduri BT Visa și MasterCard și multe proiecte și rezultate frumoase. Continuăm povestea de succes,

8

așa încât pregătim noutăți BT Pay și anume alternative de plată care vor aduce clienților experiențe noi, mai multă mobilitate și confort”, adaugă Gabriela Nistor. Din oferta Băncii Transilvania fac parte aproape 20 de tipuri de carduri, în timp ce rețeaua BT înseamnă 40.000 de POS-uri, 1.200 de bancomate și aproape 160 de bancomate multifuncționale.

inovație

MIHAI TOADER-PASTI și CLAUDIU BUTACU, fondatorii EFdeN

10

inovație

Pasiunea este primul cuvânt care îți vine în minte când îi auzi pe Claudiu Butacu și pe Mihai Toader-Pasti vorbind despre casa EFdeN, dar mai ales despre echipa care a construit această locuință solară confortabilă și eficientă energetic. Dincolo de dezvoltarea unei case a viitorului, EFdeN înseamnă dorința de a fi mai bun, de a schimba mentalități, de a

C

depăși orice provocări și de a lăsa ceva în urmă.

Câțiva tineri români au plecat fără să aibă măcar bani

să se întoarcă în țară la Solar Decathlon Versailles 2014, competiție dedicată caselor solare inteligente și eficiente energetic, la care participă echipe universitare interdisciplinare din toată lumea. Fuseseră deja de patru ori foarte aproape să oprească tot proiectul, din lipsă de susținere, după probleme și piedici din toate direcțiile, mai ales că luaseră decizia să parti­ cipe la competiția desfășurată la Versailles când casa lor era construită doar în proporție de 40%. Au luptat însă până în ultima clipă, iar experiența de acolo a fost extraordinară, proiectul românesc luptând de la egal la egal cu cele ale unor echipe cu bugete de zece ori mai mari.

de Oana Voinea foto: Vali Mirea

Adevăratele provocări au început însă abia când echipa EFdeN s-a întors din Franța. Reasamblarea casei a început cu șapte luni de așteptare. “Nu era nicio șansă să avansăm, echipa se diminua de la zi la zi, eroii de la Versailles ne cereau disperați să facem ceva, să nu pierdem proiectul care ne-a unit”, povestește Mihai Toader-Pasti, cofondator și general manager al EFdeN. Își amintește sentimentul de neputință pe care îl simțea după ore întregi de stat la uși și căutat soluții prin care proiectul să avanseze, să plătească factura de transport. “Cred că a fost cea mai importantă perioadă pentru mine, trimiteam scrisori de recomandare pentru ca cei mai buni oameni din echipă să plece și să se salveze. Noi ne scufundam, vedeam zilnic pereții 11

inovație

CLAUDIU BUTACU Oficial este președintele asociației, neoficial este sufletul echipei care a construit locuința solară, eficientă și independentă energetic ce a reprezentat România la competițiile Solar Decathlon din ultimii ani. Este absolvent al Institute of Energy Professionals în 2015 cu certificarea Professional Energy Manager și al Romanian Green Building Council în 2015 cu Green Building Professional, Sustainability Mana­ger (ECQA – Progam LEAD SUS). Este reprezentantul României 2017 la World Energy Council în cadrul Future Energy Leaders 100 și a fost consilier în Ministerul Energiei. A fost inclus de Forbes România în 30 Under 30, a primit distincția Young Energy Professional acordată de Energynomics și, nu în ultimul rând, Biz Innovation Award 2017.

exteriori ai casei și structura cum se lipesc de bitumul terenului de fotbal, vedeam cum totul se inundă sub ochii noștri. Lui Elon Musk îi explodau rachetele și nouă ne intra apa pe sub prelatele ce acopereau structura casei”, spune Mihai Toader-Pasti. Dar n-au renunțat niciodată.

Este o poveste definitorie pentru spiritul din spatele EFdeN, care este mai mult decât casa cu același nume, reprezintă suma tuturor experiențelor prin care a trecut o echipă de oameni cu mentalitatea că #sepoate. Este rezultatul muncii și sacrificiilor a sute de tineri, dovada că, atunci când o echipă lucrează în aceeași direcție, poate depăși probleme, orgoliile, piedicile. Reprezintă sute de mii de ore petrecute în proiectare, în execuție, nopți petrecute lucrând pentru un vis comun.

Echipa EFdeN a dezvoltat proiectul de la Versailles pe trei direcții, considerate critice pentru viitorul societății și pentru progresul României: Locuințe, Produse Sustenabile și Educație. Locuința EFdeN este primul Centru de Cercetare a Condițiilor de Confort, iar pe zona de produse sustenabile, au realizat un Campus-Hub, spațiu verde pentru comunitate cu energie verde și acces la internet, Car-Port, stație de încărcare mașini electrice cu ajutorul panourilor fotovoltaice și Solar-Tree, un “copac” fotovoltaic care produce energie electrică și este mobil. Din punct de vedere educațional, au creat o serie de programe adresate publicului larg, de la grădiniță și elevi până la liceeni și studenți, dar și celui specializat, oferind programe și pentru companii. În ceea ce privește casa EFdeN, pasul următor ar fi replicarea proiectului la scara unui întreg complex de locuințe.

PROVOCAREA INOVAȚIEI Tinerii au mers mai departe și în competiția Solar Decathlon, iar România este din nou în prima ligă mondială a inovației în construcții. După participarea 12

În ultimii 5 ani, peste 350 de tineri au făcut parte din EFdeN

din 2012 la ediția de la Madrid cu Prispa și cea din 2014 de la Versailles cu EFdeN, s-au calificat la următoarea ediție și în 2018, la Dubai, vor reprezenta România alături de 21 de echipe din 14 țări și 4 continente.

Participarea la competițiile naționale și interna­ ționale a provocat EFdeN mai ales în zona inovației. Ei pun accent pe zona de cercetare, încercă să fie curioși și atenți, să eficientizeze tot ceea ce fac și consideră că astfel pot răspunde mai bine nevoilor societății.

“Inovația în ceea ce facem este foarte importantă în fiecare aspect, de la produs și organizarea echipei și până la comunicare și modul în care realizăm par­ teneriate, încercăm să tratăm fiecare latură a proiec­ tului cu același respect, curiozitate și convingere că poate fi îmbunătățit, am exersat capacitatea de a nu ignora detaliile sau diversele probleme”, arată Claudiu Butacu, cofondator și președinte EFdeN. Acesta crede și că România are un mare potențial de inovare și există suficient de multe provocări rămase.

Participarea în competiție nu este garantată, sunt câteva exemple de echipe care s-au retras. Provocările sunt foarte mari, de la proiectarea interdisciplinară la componenta de execuție, realizată tot de către studenți, și până la aspectele legate de parteneriate. „Studenții, indiferent că sunt arhitecți, ingineri sau vin din zona de comunicare, trebuie să vadă inovația și creativitatea ca

inovație

MIHAI TOADER-PASTI Crede că lucrurile nu “se” întâmplă, ci oamenii le fac să se întâmple. A început având doar ambiție și a dezvoltat EFdeN de la o echipă de cinci oameni la una de câteva sute. Este reprezen­ tant al României 2017 și co-președinte al Eisenhower Fellowships Youth Leaders, Young Leader Aspen Institute și Global Shaper. A fost inclus în “100 de fețe ale inovației”, realizat de Club România sub egida The Financial Times, și în “Top 100 oameni și idei care mișcă România”, realizat de Foreign Policy România.

A fost nominalizat la categoria Liderul Noii Generații la Gala Cariere 2016 și este certificat ca Sustainability Manager și Green Building Professionist. În 2016 a fost inclus de Forbes România în lista ‘’30 Under 30’’.

o nevoie, nu ca ceva opțional. Am văzut în ultimii șapte ani alături de echipa Prispa și EFdeN sute de studenți schimbați de experiența aceasta, atât profesional, cât și personal”, a declarat prof. dr. arh. Dorina Tărbujaru, reprezentant al Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu în EFdeN.

EȘECURILE CARE ADUC REUȘITA Care este secretul reușitei EFdeN? Membrii echipei au înțeles încă de la început că inovația nu apare în mod miraculos, ci depinde foarte mult de numărul încercărilor pe care le faci, de cât de mult experimentezi, de câte greșeli ești dispus să faci și peste câte provocări poți să treci, psihic, fizic, intelectual. Încearcă mereu să vadă cum pot să fie cât mai aventuroși, dar să și supraviețuiască până la final, pentru că știu că inovația nu înseamnă neapărat să vii cu ceva nou, spectaculos, care să facă valuri, dar care din diverse motive să nu poată fi implementat la scară largă sau să eșuezi pentru că ai fost prea ambițios.

Inovația ține foarte mult de rezultate și impact și încearcă să nu uite acest lucru, într-o lume care vrea mereu ceva nou doar de dragul de a avea ceva nou. În spatele proiectelor realizate este foarte multă muncă. Au fost mii de întâlniri care, deși nu au adus

finanțări, au reprezentat cel mai mare proces de formare pentru a cerceta zonele de interes, pentru a fi la curent cu tehnologiile, pentru a învăța ce gândesc alte organizații și cum fac ele lucrurile să se întâmple. La început au fost priviți cu neîncredere, iar reprezentanții companiilor nu îi sprijineau cu bani. Le trimiteau tricouri cu logo-ul companiei și bannere (eventual vechi) sau îi întrebau de ce cred ei că vor reuși să schimbe ceva când au încercat fără succes și alții și îi sfătuiau să își vadă de drum, dacă tot sunt băieți deștepți: Dragostea trece prin stomac, faceți ceva bani și apoi vă gândiți la proiecte pe care să le faceți!

Dacă alți tineri au acumulat experiență într-un mediu controlat, cu regulament intern funcțional de ani de zile și cu profesioniști de la care ai ce învăța și care au experiență în rezolvarea diferitelor probleme, EFdeN a ales alt drum - acela de a învăța să înoate aruncându-se în apă. Recunosc că au făcut multe greșeli, dar astfel au descoperit lucruri noi pe care alt­ fel nu le-ar fi descoperit, au găsit alte răspunsuri, au învățat să pună alte întrebări. „E romantic să vorbești despre greșeli și eșecuri, dar nu este așa frumos când le trăiești. Ne loveam atât de tare uneori încât și acum suntem surprinși cum am rezistat atâta timp. Au fost sute de întâlniri în care companiile ne atrăgeau atenția că ei nu sprijină proiecte tinere, că vor ceva cu experiență, să nu investească în noi degeaba. Cât de motivant este să auzi asta ca tânăr? Este un cerc vicios al experienței”, își amintește Claudiu Butacu.

Este un eșec o întâlnire în urma căreia nu obții sponsorizare? Depinde cum privești lucrurile, spun cei de la EFdeN. Aceste întâlniri au fost un câștig – i-au ajutat să învețe enorm de multe lucruri despre oameni și să fie creativi cu rezultate. „Creativitatea și inovația de dragul a două cuvinte extraordinare nu ne aduceau sponsorizări, trebuia să fim convingători și să avem rezultate și am învățat să facem și asta. Astăzi vorbim 13

inovație

În ordine anti-orară: Nicoleta Cruceanu, Andrei Buligescu, Adrian Chelariu, Livia Florea, Dragoș Chirilă, Răzvan Culea, Nicoleta Vărzaru, Mihai Băiceanu, Mihai Toader-Pasti, Ruxandra Caraenache, Mihai Zecheru, Claudiu Butacu

despre EFdeN ca despre cea mai frumoasa alegere făcută în viață și datorită tuturor oamenilor care ne-au spus nu în toți acești ani”, subliniază președintele EFdeN. Și totuși, ce faci când rămâi fără resurse? Cum găsești puterea să mergi mai departe, când toată lumea te îndeamnă să renunți? Mihai Toader-Pasti își amintește că nu le-a fost ușor când vedeau conturile goale. Mai ales la început, când din exterior lucrurile păreau simple și oamenii îi întrebau de ce nu fac o campanie de formulare 2% sau de crowdfunding. Poate că în teorie aceste idei funcționează, însă o organizație tânără, de care lumea încă nu a auzit, poate că au văzut ceva la 14

televizor cu acea casă a viitorului, are șanse foarte mici sa reușească în astfel de campanii. Pe platformele de crowdfunding sunt mereu proiecte sociale și cu un impact emoțional mult mai mare decât al celor care construiesc case pentru concursuri și viitorul românilor.

“Atunci când misiunea este mai mare decât propriul succes, pe lângă toți cei ce se opun și pun piedici, apar și mulți oameni și companii care vor să ajute, să fie parte din poveste, să contribuie la succes. E greu să îi găsești, dar merită efortul, noi așa am reușit să arătăm că se poate și în România”, spune Mihai Toader-Pasti, Ge­ neral Manager EFdeN.

inovație

SUB SOARELE DIN DUBAI Pregătirile pentru participarea la Solar Decathlon Middle East (SDME) de la Dubai au început deja, iar casa care va fi construită este pe măsura competiției și a experienței participării la edițiile anterioare. Construcția efectivă a casei se petrece în mai multe locuri - prima dată în țară, unde locuința este asamblată cu grijă de la zero, după care este trimisă în Dubai și acolo este reasamblată. Ca ore de muncă în cadrul competiției, se lucrează timp de 10 zile la foc automat, cu o echipă întreagă de 40 de oameni, asta fiind chiar una dintre probele din cadrul Solar Decathlon. „Prototipul trebuie asamblat în 10 zile, după care urmează două săptămâni de vizitare, jurizare și monitorizare. Pentru a putea obține această performanță, va trebui să transportăm casa pe module, pe uscat și apoi pe apă”, spune Nicoleta Cruceanu, coordonator competiție SDME. Construcția în doar 10 zile nu este însă singura provocare. Casa este proiectată pe principiul casă-în-casă (house-in-house), realizându-se o trecere treptată între mediul exterior și cel interior. „Stratul protector al casei va îngloba spații intermediare, terase private, spații verzi și va folosi strategii pasive tradiționale din Orientul Mijlociu, cu rolul de a răci în mod natural spațiile de relaxare sau urban farming, creând un mediu mai plăcut. Casa e versatilă prin integrarea de materiale inovatoare și tehnologii, care vor crește

gradul de adaptabilitate la mai multe tipuri de climat și la utilizatori diferiți”, explică Nicole Lefter, membru al departamentului de arhitectură al EFdeN. Totodată, pentru menținerea confortului interior, echipamentele de climatizare conlucrează cu sistemele pasive, astfel încât consumul energetic să fie minim. „Folosim energia solară pentru a răci casa, unități terminale radiante și introducere de aer rece. Pentru economisirea apei, condensul este recuperat și folosit ca strategie pasivă de răcire, prin evaporare. Ne folosim de diferența de temperatură dintre zi și noapte pentru a reduce consumurile, stocând energia termică în materiale cu schimbare de fază”, spune Mihai Băiceanu, coordonator al departamentului de instalații mecanice.

De asemenea, dincolo de eficiența energetică, sunt două moduri prin care această locuință poate deveni smart home – unul tehnic și celălalt al utilizatorului care trebuie să fie smart, adică să devină responsabil și să schimbe modul în care se raportează la natură. „Controlul eficienței este principalul punct de la care plecăm, rezolvând problemele de zi cu zi, de consum de energie și confort interior, astfel încât utilizatorul să locuiască în casa viitorului, fără grija lor. Ne dorim să ridicăm nivelul de interacțiune mai sus decât cel de tipul persoană - obiect, să personificăm locuința, prin control vocal și sisteme care învață din comportamentul beneficiarului”, precizează Mihai Manciu, coordonator al departamentului de electrice și automatizări.

PROIECTUL DUBAI

Pentru Solar Decathlon Middle East, de la Dubai, va fi dezvoltată de la zero o nouă locuință, care să răspundă provocărilor locale din Orientul Mijlociu: temperaturi ridicate, furtuni de nisip și umiditate crescută. În același timp, casa va fi foarte versatilă pentru a putea fi ulterior adaptată și condițiilor din România și anume frigului și zăpezii din timpul anotimpului rece, problemă cu care Dubaiul nu se confruntă. Casa va fi construită inițial în România, transportată pe module, pe uscat și pe mare, în Dubai și reasamblată acolo. Prototipul trebuie asamblat în 10 zile, cu o echipă întreagă de 40 de oameni, asta fiind chiar una din probele din Solar Decathlon.

15

inovație

Proiecte de milioane, impact neprețuit Prototipul care va participa la competiția din Dubai este deja în etapa de proiectare. „Lansăm proiectul la începutul lunii noiembrie și cu această ocazie înaintăm o invitație către potențiali parteneri care să se implice în proiect, prin sponsorizări de materiale, servicii și financiare. Ne dorim parteneri care să ne fie alături și în procesul de formare a oamenilor din echipă, să vină cu feedback și să împărtășească aceeași viziune pentru sustenabilitate, o preocupare față de mediu și comunitate”, spune Mihai Zecheru, Team Leader, EFdeN. Ce costuri presupune participarea la o asemenea competiție? Ana Maria Ghiță, responsabil CSR al EFdeN, ne-a explicat că sumele variază foarte mult în funcție de echipe - cele din țările dezvoltate sunt susținute de companii puternice și au guvernul și universități care îi susțin financiar cu bugete ce trec de 10 milioane de euro, au 5-6 sponsori majori și se concentrează pe produs cel mai mult. Pentru participarea EFdeN la Versailles, în 2014, valoarea tuturor produselor, serviciilor și banilor primiți de la cei 148 de parteneri a fost de aproximativ 1 milion de euro. „Pare o valoare mare la nivel național, dar sub 15% au fost bani, restul produse și servicii și asta a fost o foarte mare provocare, dacă ne raportăm la

celelalte echipe și la cheltuielile curente. Estimăm că pentru participarea la Dubai bugetul va fi de 1,5 milioane euro”, arată Ana Maria Ghiță.

Pasiunea, ingredientul secret Dincolo de muncă și de perseverență este însă pasiunea - ingredientul care face ca EFdeN să meargă mai departe și să dezvolte noi proiecte. Iar Claudiu Butacu ne spune și cum se încarcă echipa EFdeN cu pasiune zi de zi: în echipă, pe șantier, la birouri sau în pauza de masă, pasiune este atunci când pui capul pe pernă și te gândești ce frumos a fost azi, dar ce frumos o să fie mâine. „Trecând dincolo de inovație, de cercetare și ini­ maginabil de multă muncă, este o experiența de viață magică, să vezi zeci și sute de oameni care lucrează împreună pentru un scop comun, un scop altruist, de a face lumea ceva mai bună: este ceva greu de explicat în cuvinte. Pasiunea este ceea ce cred că ne-a motivat pe toți în toți acești ani să continuăm, pasiunea de a face bine și din acest motiv aș putea spune că a fost critică pentru succesul proiectelor Prispa și EFdeN. Sunt bucuroasă să văd că aventura continuă acum în Dubai și mă bucur că reușim încă o dată să reprezentăm România”, spune dr. ing. Ancuța Neagu, director DMCDI, reprezentant al Universității Tehnice de Construcții București în proiectul EFdeN.

casa EFdeN

Este o locuință solară, sigură și confortabilă, eficientă energetic, 100% electrică și fără facturi lunare, o locuință automatizată și foarte prietenoasă cu mediul.

A fost proiectată pentru o familie alcătuită din doi adulți și un copil și are o suprafață construită de 170 mp, cu o amprentă la sol de 90 mp. Are un consum anual de 4.330 kWh și o producție anuală de 6.844 kWh. Locuința EFdeN este primul Centru de Cercetare a Condițiilor de Confort (4C), locul de desfășurare pentru programe de testare și monitorizare, precum și programe de co­ laborare între tinerii cercetători, pentru îmbunătățirea condițiilor de confort și eficiență energetică a lo­ cuințelor din România. Una dintre realizările EFdeN 4C este Ghidul Condițiilor de Confort.

16

tech

Când o companie ca Mercedes-Benz anunță o investiție de un

O CURSĂ ELECTRIZANTĂ Companii cu tradiție de peste o sută de ani și jucători apăruți în noul mileniu duc o luptă aprigă bazată pe inovație și tehnologie pentru a crea și domina viitorul industriei auto: mașinile electrice. de Gabriel Bârligă

18

miliard de dolari destinată în principal producției de mașini electrice și componente pentru acestea, devine clar că piața auto se îndreaptă inexorabil către un viitor electric. Cu atât mai mult cu cât investiția anunțată de constructorul german este în patria modernă a automobilului, SUA. Mercedes va produce la noua fabrică din Tuscaloosa, Alabama, SUV-uri electrice sub noua siglă EQ și baterii pentru acestea. În ciuda scepticilor, mașinile electrice au pornit la cucerirea șoselelor din întreaga lume. Anul trecut, vânzările de mașini electrice noi au atins pe plan global nivelul record de 750.000 de unități, astfel că în prezent circulă pe drumurile din toată lumea peste 2 milioane de autovehicule cu motor electric. Asta fără a pune la socoteală modelele hibrid, care combină propulsoarele alimentate de baterii cu cele tradiționale, bazate pe combustibili fo­ sili. China, devenită între timp cea mai mare piață auto din lume, a acaparat aproape jumătate din vânzările de mașini electrice, cu 336.000 de unități vândute anul trecut.

Constructorii auto cu tradiție încep să-și schimbe strategia, pentru a face tranziția către mașini electrice. Renault, de exemplu, va investi 18 miliarde de euro până în 2022 pentru a lansa 8 modele noi electrice 100% și 12 modele hibrid, plus 15 vehicule autonome. Împreună cu Nissan și Mitsubishi, numărul modelelor electrice nou lansate va ajunge la 12. Grupul Renault-Nissan și-a

tech

propus să devină liderul mass-market în zona de vehicule electrice și până în 2022 modelele electrice să reprezinte 30% din totalul producției. Mo­ delul Nissan Leaf, lansat în 2011, este deja cea mai vândută mașină electrică, cu 280.000 de unități vândute pe plan global. Suedezii de la Volvo au anunțat chiar că, din 2019, compania va produce doar modele electrice, în timp ce guvernele din Marea Britanie și Franța au anunțat că din 2040 nu se vor mai putea vinde pe piețele lor automobile noi cu motor pe benzină sau motorină.

Nu putem vorbi despre mașinile electrice fără să aducem în discuție un jucător care, potrivit multor analiști, a accelerat segmentul și l-a adus în atenția consumatorilor – Tesla. “Copilul” miliar­darului Elon Musk a crescut mare, Tesla reușind să se apropie de 50.000 de unități vândute în primele șase luni din acest an, deși are încă probleme de producție. După succesul din zona premium, cu Model S și Model X, compania a lansat în această vară Model 3, prima sa mașină care se adresează șoferilor cu buzunare mai puțin adânci, cu prețuri care pornesc de la 35.000 de dolari și cu o autonomie de 350 km.

ROMÂNIA INTRĂ ÎN PRIZĂ Nici piața românească nu a rămas insensibilă la ascensiunea modelelor electrice. În primele opt luni ale anului, vânzările de mașini electrice noi au totalizat 184 unități, fiind aproape de trei ori mai mari decât în aceeași perioadă din 2016, potrivit informațiilor furnizate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România (APIA). Pe primele locuri ca vânzări în 2017 se situează BMW (55 de unități, +150%), Mercedes-Benz (45 de unități, +164,7%) și Renault (20 de unități, +566,7%). Sunt cifre mici, dar e de așteptat pe o piață sensibilă la preț, în condițiile în care mașinile electrice sunt mai scumpe decât cele pe benzină și motorină. Mult mai populare au fost modelele hibride, cu vânzări de 1.334 de unități în primele opt luni din 2017, dintre care 1.195 de unități au fost vândute de Toyota și 98 de Lexus, marca de lux a constructorului japonez.

Mașinile electrice încep să-și facă loc și pe piața închirierilor auto. Serviciul Pony Car Sharing, care a pornit în Cluj, s-a lansat anul trecut și în București cu mașini electrice BMW i3. Pony a instalat și o stație de încărcare dedicată mașinilor electrice. Iar în septembrie anul acesta, la Iași, Casa Auto a lansat Caby, un serviciu de car sha­ring care va utiliza exclusiv vehicule electrice. Flota de mașini electrice Mitsubishi i-MiEV e distribuită în întregul oraș și utilizatorii pot închiria mașinile cu autonomie între 120 și 300 km de la unul dintre cele cinci puncte de încărcare. Finanțarea proiectului se face prin UniCredit Leasing.

Principala problemă pentru creșterea pieței de automobile electrice o reprezintă, însă, infra-

structura de stații de încărcare, pentru că autonomia cu bateriile actuale depășește destul de rar 200 km. Desigur, tehnologia avansează și există deja modele care depășesc 500 km cu o singură încărcare. Revenind la stațiile de încărcare, Administraţia Fondului pentru Mediu oferă deja ajutoare în valoare de 2.500 de euro pentru o staţie de mică putere şi până la 30.000 de euro pentru o staţie de încărcare rapidă de 50 kW, dar până acum companiile private au fost cele care au luat inițiativa în domeniu. De exemplu, retailerul Kaufland a anunțat anul trecut că va investi în nouă stații de alimentare pentru mașini electrice, amplasate în parcarea magazinelor din rețeaua sa, pe ruta Constanța-Arad. Stațiile sunt deschise în parteneriat cu Renovatio, producător de energie regenerabilă, care are în plan construirea a peste 50 de puncte de încărcare Fast Charge în orașe și pe principalele artere rutiere din țară. Un punct de încărcare pentru maşini electrice costă între 15.000 și 25.000 de euro.

Tot în 2016, Autoklass, centru autorizat de vânzări și service Mercedes-Benz, smart și Honda, a investit peste 25.000 de euro în dezvoltarea unei infrastructuri private de încărcare a automobilelor electrice din România, dotând cele șapte centre pe care le deține la nivel național cu stații de încărcare. Stațiile sunt realizate de E-Motion Electric, prima companie din România dedicată 100% transportului ecologic și prima companie producătoare de stații de încărcare vehicule electrice. Aceasta a produs și instalat peste 80 de stații de încărcare în diferite locații, publice sau private. De menționat că stațiile de încărcare sunt fabricate în România, compania fiind o inițiativă antreprenorială locală. Electrica și OMV Petrom colaborează din acest an pentru a deschide stații de încărcare rapidă pentru mașini electrice în benzinării, proiectul vizând pentru început patru benzinării OMV și sediile centrale ale celor două companii. Sunt tot mai multe semne că și în România a avea o mașină electrică va deveni o soluție viabilă.

Pentru că viitorul pe șosele se anunță electric.

ÎNCĂRCARE ROMÂNEASCĂ Autoklass și-a dotat cele șapte centre din țară cu stații de încărcare realizate de E-Motion Electric, prima companie din România producătoare de stații de încărcare vehicule electrice, care a produs și instalat peste 80 de stații de încărcare în diferite locații, publice sau private.

19

tech

Dacă vă gândiți la Londra, New

VIITORUL VERDE AL CLĂDIRILOR PIAȚA IMOBILIARĂ LOCALĂ CUNOAȘTE UN ADEVĂRAT BOOM ÎN DOMENIUL SUSTENABILITĂȚII. CLĂDIRILE DE BIROURI AU DAT TONUL, URMATE DE CELE INDUSTRIALE ȘI DE RETAIL, ACUM VINE RÂNDUL PROIECTELOR REZIDENȚIALE SĂ DEVINĂ „VERZI”. de Alexandru Ardelean

20

York sau Dubai când vine vorba despre clădiri verzi, aveți dreptate, fiindcă sunt orașele cu cele mai mare număr de clădiri de acest tip din lume, potrivit unui raport emis de Core Savills, o companie de intermediere imobiliară. Emiratul deține deja peste 550 de proiecte imobiliare certificate LEED (Leader­ship in Energy and Environmental Design). Londra este pe primul loc cu 2.600 de clădiri, în timp ce New York-ul deține peste 900. Anul trecut, municipalitatea din Dubai a implementat o directivă legislativă prin care toate clădirile existente și cele noi să implementeze standardele pentru clădiri verzi, pentru ca Dubaiul să poată obține statutul de oraș sustenabil și smart până în 2021.

Modelul din Dubai poate fi replicat și în alte state din lume, iar România nu ar trebui să facă excepție.

“Necesitatea dezvoltării unor proiecte verzi, care să aplice normele dezvoltării sustenabile, este simplu de argumentat: piața și clienții, fie ei potențiali cumpărători sau vii­ tori chiriași, doresc și solicită o calitate mai bună, superioară, iar sustenabilitatea și implicit certificarea verde confirmă că un proiect este gândit pe termen lung”, spune

Răzvan Nica, managing director la BuildGreen. Fondată în 2010, BuildGreen a fost prima companie din România care a oferit servicii de consultanță pentru dezvoltarea sustenabilă în plan local. Compania pune la dispoziția investitorilor și a dezvoltatorilor setul complet de servicii de consultanță pentru designul, dezvoltarea și certificarea clădirilor sustenabile – de la certificări BREEAM (Building Research Establishment’s Environmental Assessment Method) și LEED până la modelare energetică, analize de tip LLC (life cycle costing) și LCA (life cycle assessment) sau suport în proiectarea clădirilor sustenabile.

Răzvan Nica mai spune că acest aspect al certificării verzi implică, încă din faza inițială a proiectării și gândirii planului de business, o grijă a investitorului pentru etapa de exploatare, în care costul redus de operare și mentenanța facilă sunt importante pentru viitorii ocupanți. În același timp, aceste caracteristici duc la o atractivitate mai bună a proiectelor și implicit la o valoare de piață mai mare a proprietății respective.

De altfel, Consiliul Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC) a anunțat noi criterii pentru constructorii și dezvoltatorii imobiliari care doresc

tech

să obțină certificarea de locuință verde. Noile cerințe aplică regulile directivelor UE privind locuințele cu consum zero de energie, reducerea deșeurilor din construcții și demolări și calitatea aerului interior, alături de alte obiective de sustenabilitate. Noile criterii au fost elaborate, de asemenea, și pe baza situației critice în ceea ce privește protecția mediului în România, precum tăierile ilegale de păduri, gestionarea deficitară a deșeurilor, mineritul iresponsabil, transportul și producția de materiale de construcții.

Există și un program, Locuințe Verzi, certificat de Romania Green Building Council, prin care dezvoltatorii și industria de construcții să fie pregătiți pentru reglementările UE 2020 privind clădirile cu consum de energie zero (NZEB), reducerea deșeurilor din construcții și demolări, folosirea materialelelor nontoxice și reducerea impactului pe care acestea îl au asupra mediului înconjurător.

Noile criterii vor obliga constructorii să îndeplinească condiții mai aspre privind regimul deșeurilor.

Până în 2020 ei trebuie să se asigure că cel puțin 70% din deșeurile din construcții și demolări nepericuloase sunt refolosite. Pentru a obține certificarea de clădire verde, constructorii și dezvoltatorii vor ține cont și de alte noi reglementări în legislația românească, ce impun cerințe minime de performanță energetică în proiectarea clădirilor noi.

De asemenea, noile proiecte imo­biliare incluse în programul Locuințe Verzi vor fi testate și pentru calitatea aerului interior. “Înăsprirea condițiilor de acordare a certificării de locuință verde va aduce doar beneficii pentru dezvoltator și cumpărător. Proprietatea este de calitate superioară, iar cumpărătorul se bucură de economii considerabile la utilități, dar și de un mediu interior mai sănătos”, spune Monica Ardeleanu, director executiv al Romania Green Building Council. În România, dezvoltatori imobiliari importanți, între care Alesonor, One United Properties, 1development, Forty Management, AFI Europe Romania, Dalghias

Development / Building the Future și American Eco Homes, au certificat proiecte rezidențiale prin programul de certificare RoGBC Locuințe Verzi.

ATUURILE CONSTRUCȚIILOR DURABILE

VERTICALA VERDE

1 Orașe cu zero emisii de carbon Până în 2050, 70% dintre cele 10 miliarde de persoane vor locui în zone urbane, deoarece în prezent 1 milion de persoane se mută zilnic în orașe. Orașele cu emisii reduse de carbon înseamnă în special clădiri cu zero emisii de carbon. Clădirile în construcție vor trebui să aibă zero emisii de carbon: acest lucru este deja realizabil din punct de vedere tehnic și economic, prin îmbinarea măsurilor de eficiență energetică, electrificarea utilizării energiei și a energiilor regenerabile.

În linia întâi a promovării clădirilor verzi se află organizațiile care își doreau sedii reprezentative pentru afacerile lor. Din acest motiv, clădirile de birouri la aceste stan­ darde au fost cele unde s-au investit și cei mai mulți bani. Iar în ultima perioadă, date fiind tendințele la nivel global dar și local, au început să apară și locuințe care respectă standardele legate de clădirile sustenabile.

Potrivit specialiștilor de la BuildGreen, evoluția certificărilor verzi și implicit a implementării măsurilor de sustenabilitate a început înainte de declanșarea crizei economice, când, într-o piață foarte competitivă, doi dezvoltatori au decis adoptarea principiilor sustenabile. Din punctul de vedere al deciziei de business, s-a avut în vedere diferențierea față de celelalte proiecte similare existente pe piață la acel moment, iar procesul de implementare a fost greoi, dată fiind reticența echipei de proiect. În perioada 2010 – 2014 au fost foarte puțini dezvoltatori activi care au înțeles că principiile de sustenabilitate sunt benefice pentru proiectele lor pentru a confirma lecțiile învățate în criză dar și pentru a spori atractivitatea proiectelor pentru eventualii cumpărători, un exit fiind mai rapid în cazul existenței unei certificări verzi, absența acesteia fiind sinonimă cu un exit după o perioadă mai îndelungată de timp și confruntarea zi de zi cu dificultățile operării unui proiect care nu a aplicat normele dezvoltării sustenabile. “De asemenea, într-o piață în care fiecare euro contează în bugetul clienților, costurile de mentenanță, reflectate în service charge, sunt de asemenea importante, existând cazuri în care dezvoltatorii garantau o limită maximă a acestor cheltuieli. Astfel, proiectele noi au avut ocazia de a veni pe piață cu o performanță

Specialiștii în construcții durabile de la Saint-Gobain au subliniat trei tendințe care trebuie urmate atunci când vorbim despre reducerea poluării și a deșeurilor.

2 Materiale durabile și regenerabile 40% din materiile prime sunt utilizate pentru fabricarea produselor și a componentelor din construcții; 40% din fluxurile de deșeuri solide provin în țările dezvoltate din construcții și demolări. Creșterea cererii de resurse are drept rezultat creșterea extracției resurselor și a deficitului acestora, creșterea prețurilor, pierderea biodiversității și degradarea terenurilor (60% din ecosisteme sunt deja degradate sau utilizate nesustenabil), emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea aerului și a apei. Impactul asupra sănătății este ridicat. Prin urmare, abordarea noastră față de materiale trebuie să fie complet revizuită. Ar trebui să considerăm clădirile existente ca fiind biblioteci de materiale: clădirile (și produsele) trebuie proiectate astfel încât să permită demolarea și reutilizarea optimă și / sau reciclarea materialelor.

3 Transparență pentru mediu și sănătate Este nevoie de transparență în cel puțin două domenii: impactul clădirilor și al produselor de construcție pe parcursul întregului lor ciclu de viață asupra mediului și impactul acestora asupra sănătății. Pentru a aduce transparență în privința impactului asupra mediului la nivel de clădire și de produs, LCA-urile (evaluările ciclului de viață al produsului) încep să devină recunoscute ca fiind cea mai puternică abor­ dare. În același mod, putem vedea deja această tendință în SUA și în Scandinavia, dincolo de declararea și certificarea emisiilor de substanțe periculoase conținute în produsele lor. Această transparență sporită va influența pozitiv proiectarea clădirilor și a produselor spre performanțe mai bune. Aceste trei tendințe reprezintă deja aspecte majore menționate în politica UE cu indicatori de bază pentru clădirile durabile și continuă să influențeze schimbările de politici publice, pentru a crea un viitor mai bun, într-un mediu mai confortabil și mai sănătos: clădiri mai performante înseamnă orașe mai bune și o planetă mai bună.

21

tech

superioară, în care cheltuielile de mentenanță să fie în mod real mai reduse datorită implementării unor măsuri sustenabile de eficientizare”, arată Răvan Nica.

Această evoluție a fost similară la nivel global, însă cu trei-cinci ani înaintea României, în statele occidentale având loc o adoptare mai naturală a principiilor sustenabile, datorită standardelor mai ridicate ale pieței. Specialiștii companiei de consultanță BuildGreen spun că regional, în state precum Polonia, Cehia sau Ungaria, adoptarea s-a produs cu maximum doi ani înaintea României, dar momentul în care s-a petrecut și pe plan local a fost potrivit, deoarece adoptarea acestor principii în perioada de boom imobiliar ar fi dus la o superficialitate în implementare, în condițiile în care aproape orice investiție pe piața imobiliară locală era un succes, indiferent de calitate. “Implementarea acestor practici concomitent cu criza economică ne-a ajutat pe noi să prezentăm într-un mod mai palpabil beneficiile acestei abordări, iar clienții au devenit mult mai receptivi, înțelegând obiectivele certificării, care nu erau și nu sunt diferite față de obiectivele lor de business”, punctează Răzvan Nica.

La nivel european, România se clasează printre piețele tinere din punctul de vedere al certificărilor verzi. În regiunea Europa Centrală și de Est, concurăm cu țări precum Polonia, care avea la finele anului trecut un total de 409 de clădiri certificate, în timp ce țările din res­ tul regiunii însumează 441 de astfel de clădiri. “Comparativ cu țările din regiunea Europei Centrale și de Est, cum ar fi Polonia, care deține cel mai mare stoc de clădiri verzi, România poate fi considerată o piață emergentă. În ceea ce privește

“În acest moment sunt peste 130 - 150 de proiecte certificate sustenabil în România, din care peste 80 sunt în București.

Din proiectele nou anunțate și dezvoltate, cu o suprafață de peste 10.000 de metri pătrați, peste 95% țintesc o certificare sustenabilă BREEAM sau LEED.” RĂZVAN NICA, managing director BuildGreen

clădirile de birouri, în 2016 aproximativ 50% din spațiile de birouri din Polonia erau certificate, iar în România, în decursul aceluiași an, peste 39% din totalul stocului de birouri dețineau certificări LEED sau BREEAM”, spune și Ștefania Baldovinescu, Senior Partner și Director Real Estate Management Services (REMS) în cadrul Colliers International România.

VAL DE INVESTIȚII Interesul crescut pentru certificările verzi de tipul LEED și BREEAM a continuat în 2017, în special pentru proiectele de birouri. La începutul lui 2017, peste 1.220.000 mp de spații de birouri aveau astfel de certificări și încă 36 de clădiri, cu aproximativ 785.000 mp de birouri, se află în prezent în curs de certificare, potrivit datelor agenției Colliers International.

AVAN TA JEL E UNEI CL ĂDIRI VERZI aloarea clădirii crește cu 7,2% V Crește rata de ocupare cu 3,5% Cheltuieli exploatare și întreținere – se reduc cu până la 45% Chiriașii sunt dispuși să plătească cu până la 3% mai mult Recuperarea investiției inițiale – 2-3 ani.

22

Piața de birouri din România a atins pragul de 3.000.000 mp în 2016, iar dezvoltarea cantitativă din ultimii ani a acestui sector a fost dublată de o dezvoltare calitativă, prin prisma stocului certificat LEED sau BREEAM. Din totalul certificărilor verzi acordate în 2016, 80% au fost acordate pentru proiectele de birouri.

“Dezvoltatorii și proprietarii se concentrează tot mai mult pe eficiența, sustenabilitatea și performanțele de mediu ale clădirilor. Acestea reprezintă noua tendință pe piața imobiliară”, a afirmat Ștefania Baldovinescu.

Dacă înainte de 2011, stocul de clădiri de birouri din România cu certificări verzi era estimat în jurul a 78.000 mp, acesta s-a extins considerabil de la an la an, de la 131.000 mp în 2011 la 1.180.000 mp în 2016. Din acest total, 815.000 mp certificați se regăsesc în București, 248.000 mp în Cluj-Napoca și 69.000 mp în Timișoara, acestea fiind și cele mai dezvoltate piețe de birouri din țară, după cum afirmă Ștefania Baldovinescu.

Potrivit lui Răzvan Nica, în acest moment sunt 130-150 de proiecte certificate sustenabil în România, din care peste 80 sunt în București.

BuildGreen a fost și este implicat

într-un număr de peste 100 de certificări sustenabile în România dar și în regiune. Din proiectele nou anunțate și dezvoltate, cu o suprafață de peste 10.000 de metri pătrați, peste 95% țintesc o certificare sustenabilă BREEAM sau LEED, ceea ce conduce la o primă concluzie – piața imobiliară locală devine verde și sustenabilă. În funcție de segment, birourile dețin conducerea detașat, clasa A fiind la pachet cu o certificare cel puțin la nivel mediu, urmate de retail și industrial, unde ponderea este mai mică, dar unde dezvoltatorii instituționali deja au implementat aceste cerințe. Segmentul rezidențial va urma aceeași tendință, urmând să asistăm în viitor la proiecte rezidențiale certificate sustenabil. “În următoarea perioadă considerăm că toate proiectele importante de retail și viitor vor adopta voluntar sistemele de certificare, în timp ce pentru proiectele de birouri a devenit deja obligatorie certificarea verde. Segmentul de birouri, care a fost până recent pionierul sustenabilității, trece printr‑o perioadă de inovare, dezvoltatorii venind cu soluții tehnice din ce în ce mai avansate pentru eficientizare și implicit pentru atingerea unui nivel maxim de certificare. În viitor urmează să asistăm la această evoluție și pe celelalte segmente, inclusiv pe segmentul rezidențial”, mai spune Răzvan Nica.

O altă direcție de evoluție va fi reprezentată de proiectele existente care vor intra într-un proces de renovare și upgrade tehnologic – sunt deja proiecte pe piață care se apropie de 20 de ani, acestea fiind cele care nu mai corespund așteptărilor clienților și care sunt părăsite, clienții relocându-se în proiecte noi. “Real estate-ul românesc este sustenabil în măsura în care piața este pregătită să absoarbă aceste proiecte. Având în vedere experiența internațională a BuildGreen, nu putem spune că există o diferență majoră din punct de vedere calitativ între proiectele dezvoltate în București și cele din Budapesta, Praga sau Varșovia”, potrivit reprezentantului BuildGreen.

AFI Tech Park

Globalworth Tower

One United Properties

Amber Gardens

Ștefan cel Mare Building

The Mark

CUM ARATĂ UN IMOBIL SUSTENABIL Printre principiile care stau la baza dezvoltării durabile a unui imobil se numără evitarea schimbării destinației unui teren și crearea de condiții echitabile pentru toți locuitorii orașului prin rețelele de utilități și adaptarea celei de transport în comun. O clădire verde sau „sustenabilă” răspunde nevoilor generației actuale fără să compromită capacitatea generațiilor viitoare de a răspunde propriilor nevoi.

Un imobil sustenabil are o înălțime joasă, de maximum 6 etaje, și suprafața construită a clădirii este de 2,5 ori mai mare decât suprafața de teren pe care se află clădirea. Aceste înălțimi conservă omogenitatea peisajului urban și dau o densitate foarte mică. De asemenea, are spații speciale pentru depozitarea fiecărui tip de deșeu, dispune de izolație fonică de calitate ridicată și de ventilație naturală. Materialele de construcție folosite sunt ecologice (lemn, piatră, cărămidă, sticlă, argilă) și are ca materiale de izolație lâna, stuful, fibra de in, fibra de cânepă. Acestea pot fi recuperate, reciclate și refolosite la construcția altor imobile sustenabile.

Un alt aspect se referă la proximitatea față de mijloacele de transport în comun. Sunt preferate imobilele care

se află la maximum 500 de metri de rețeaua de transport, iar mijloacele de transport în comun se succed la fiecare 15 minute. Reducerea consumului de energie termică sau electrică și de apă este un alt principiu și se obține prin materiale adecvate, echipamente cu senzori, suprafețe vitrate (perete din sticlă), folosirea de becuri economice și tratarea apei menajere și a celei pluviale. Pentru a minimiza consumul se folosește energie din surse regenerabile (energie solară, eoliană, geotermală), care poate acoperi 20% până la 70% din necesar.

Pe lângă aceste caracteristici, proiectele de dezvoltare durabilă au spații largi între clădiri, biocoridoare și spații verzi (grădini publice, parcuri) mari în jurul clădirilor, în special în cazul complexelor rezidențiale. Astfel, o întreagă zonă este considerată sustenabilă în funcție de arhitectura zonei, de caracteristicile culturale ale orașului. Și imobilele vechi pot deveni sustenabile dacă sunt transformate, cu condiția ca îmbunătățirea acestora să afecteze cât mai puțin mediul, să limiteze consumul de energie și să se instaleze sisteme moderne de recuperare a deșeurilor.

23

tech

Tehnologia și inovația promit să schimbe

URBANISM PE ARIPI DE TEHNOLOGIE Orașele inteligente sunt o zonă de creștere pentru furnizorii de tehnologie și servicii, dar și un nou prag al progresului social. Numai până în 2020 piața smart city va crește cu 19 procente pe an, atingând un volum de 700 de miliarde de euro. de Alexandru Rădescu

24

felul în care vor arăta centrele urbane ale acestui secol. Orașul de mâine va fi conectat, inteligent și eficient. Deși în unele locuri de pe glob a depășit stadiul de concept, fiind o realitate de zi cu zi, eticheta de “Smart City” definește orașul care funcționează într-un mod inteligent, prin intermediul mai multor tehnologii. Este vorba despre un ecosistem caracterizat prin existența unui set de procese digitalizate (parțial sau total) și care urmărește eficientizarea, prin intermediul soluțiilor tech, a interacțiunilor dintre locuitori, administrație și mediul de afaceri.

Concret, atunci când vorbim de smart city ar trebui să avem de-a face cu iluminat inteligent, soluții de monitorizare a calității aerului, parcări inteligente și monitorizare video centralizată, siguranță publică, telemedicină, informare turistică, rețea Wi-Fi publică și chiar stații pentru încărcarea mașinilor electrice.

Din estimările companiilor specializate reiese că, până în 2020, piața globală de soluții smart city ar putea ajunge la 700 miliarde de dolari, cele mai multe investiții provenind din

tech

America de Nord – peste 200 miliarde de dolari. În Europa, investițiile în proiecte smart city sunt stimulate și de organismele de la Bru­ xelles, fiind în derulare mai multe programe de finanțare, cumulând câteva miliarde de euro, prin Programul Operațional Regional, Orizont 2020 etc. Un alt impuls serios pe piața serviciilor smart city va veni și din partea industriei telecom, odată cu trecerea la 5G, dar probabil că abia din 2019/2020 vom putea vorbi de servicii 5G disponibile comercial la nivel global și într-o primă fază doar pentru zona business/corporate/administrație.

LUMINA INTELIGENTĂ

Foto: © Everythingpossible / Dreamstime.com

„Conectarea autoturismelor, bicicletelor, a altor utilizatori ai drumurilor și ai infrastructurii poate contribui la reducerea accidentelor și, astfel, la salvarea de vieți.”

ROLF BULANDER, președinte al diviziei Soluții de mobilitate a Bosch

Una dintre componentele esențiale ale proiec­ telor smart city este iluminatul inteligent. Un concept precum “connected lighting” presupune echiparea sistemelor de iluminat cu senzori și sisteme de control. Astfel, fiecare corp de iluminat poate face schimb de informații pentru crearea unor spații personalizate adap­tate în funcție de nevoi, indiferent că este vorba de iluminatul public, instituții sau companii din sfera privată. Iluminatul public în acest sistem duce la economii mai mari cu până la 70% față de iluminarea convențională și reduce costurile de mentenanță cu aproximativ 20%, oferind siguranță cetățenilor.

Sistemul de iluminat controlabil pentru stadi­ oane îmbunătățește experiența fanilor și oferă economii de energie de până la 60%, reducând costurile de întreținere cu peste o treime.

Scopul este ca, până în anul 2025, iluminatul stradal să fie realizat 100% cu LED-uri, ceea ce ar putea reduce consumul global de energie cu șapte puncte procentuale. Dintre cele aproximativ 300 de milioane de lumini stradale din întreaga lume, doar 10% reprezintă LED-uri eficiente din punct de vedere energetic, iar numai 2% sunt conectate, spunea Harry Verhaar, Head of Global Public, Government Affairs, Philips Lighting, în cadrul unei conferințe organizate de către ONU. Un exemplu concludent în acest sens este orașul Los Angeles, care prin utilizarea soluțiilor „connected lighting” pe bază de LED-uri a economisit 9 milioane dolari și a redus emisiile anuale de gaze cu efect de seră asociate cu iluminatul public cu 47.000 de tone metrice. Aceasta este echivalentă cu emisiile de gaze cu efect de seră generate de aproximativ 10.000 de automobile conduse timp de un an.

SOLUȚII PENTRU MEGAMETROPOLE Megametropolele din întreaga lume sunt foarte aglomerate. În multe locuri există o amenințare de blocaj total, mai ales că din

ce în ce mai mulți oameni se întorc în orașe sau vor locui acolo în viitor. Până în 2050, mai mult de 6 miliarde de oameni vor trăi în megametropole, de două ori mai mulți decât în prezent, iar până atunci traficul urban se va fi triplat. Cu aproximativ două treimi din populația globală care trăiește în conurbări în 2050 și odată cu creșterea urbanizării, va apărea și un număr tot mai mare de probleme.

Din ce în ce mai mulți oameni într-un spațiu limitat va însemna și mai mult trafic și, prin urmare, mai multă poluare, mai puțin spațiu verde, mai mult zgomot și mai mult timp pierdut în trafic. În prezent, Bosch are în desfășurare 14 proiecte de vârf cu privire la orașele inteligente, incluzând proiecte urbane în Singapore, San Francisco, Berlin și Hamburg. Șapte proiecte includ soluții de mobilitate urbană și în afară de parcările conectate și gestio­ narea parcurilor auto, aceste soluții implică și electromobilitatea și transportul multimodal. „Toate mijloacele de transport din oraș va trebui să fie conectate între ele. Serviciile de mobilitate multimodală, pe care utilizatorii le pot rezerva cu doar câteva clicuri de mouse, vor juca un rol major în reducerea congestionării”, spunea într-o conferință Rolf Bulander, membru al consiliului de administrație al Bosch și președinte al sectorului de afaceri Soluții de mobilitate. Conectarea autoturismelor, bicicletelor, a altor utilizatori ai drumurilor și ai infrastructurii poate contribui la reducerea accidentelor și, astfel, la salvarea de vieți. În luna iulie a acestui an, Bosch a inițiat perioada de testare pentru un asistent de mobilitate conceput să găsească cea mai rapidă cale prin oraș, prin utilizarea unitară a cone­ xiunilor dintre serviciile de mobilitate exis­ tente, pe baza unor date obținute în timp real.

De asemenea, inginerii de la Bosch promit ca până în 2020 să creeze o hartă digitală de înaltă definiție, care să conțină și datele furnizate de senzorii radar. Proiectul este derulat împreună cu compania olandeză TomTom, precum și cu furnizorii chinezi AutoNavi, Baidu și NavInfo.

Un alt proiect din ecosistemul smart city vizează dezvoltarea unui „scut digital”: un sistem de comunicare motocicletă-mașină care să poată preveni aproape fiecare al treilea accident de motocicletă. Vehiculele aflate pe o rază de câteva sute de metri schimbă informații de până la zece ori pe secundă cu privire la tipul vehiculului, viteză, poziție și direcție de deplasare. Cu alte cuvinte, această tehnologie avertizează șoferii și senzorii din vehiculele acestora cu privire la apropierea unei motociclete cu mult înainte ca motocicleta respectivă să apară în câmpul vizual al șoferilor în cauză.

Acest lucru le permite șoferilor respectivi să conducă mai bine și mai prudent.

25

tech

ORAȘE INTELIGENTE PE HARTA ROMÂNIEI Competiția orașelor inteligente a pornit și în România cu o serie de proiecte-pilot implementate în câteva centre urbane. UE pune la bătaie fonduri de miliarde de euro pentru proiecte smart city, dar va ști România să profite de această oportunitate? de Alexandru Rădescu

București, Oradea, Timișoara, Cons­­

tanța – fiecare dintre aceste orașe poate bifa câte un capitol sau mai multe în ipostaza de soluții pentru un Oraș Inteligent, chit că în une­ le cazuri e vorba de proiecte pilot: parcare cu plata prin SMS, iluminat inteligent, soluții Wi-Fi urbane, 26

senzori de mediu sau supraveghere video. Totuși, întreaga atenție, când vine vorba de Smart City, se îndreaptă către orașul Marii Uniri. Și, pentru că este vorba de Alba Iulia, în mod firesc a apărut ca termen de finalizare a ambițio­sului și sofisticatului proiect anul Centenarului Foto: © Daniil Peshkov / Dreamstime.com

tech

Marii Uniri – 2018. Alba Iulia Smart City powered by Orange este cel mai complex proiect-pilot de oraș inteligent dezvoltat în România, cu 6 startup-uri partenere, conectivitate mobilă, fixă și dedicată zonei Internet of Things, peste 600 de senzori și două proiecte R&D pe tehno­ logie 5G, toate acestea puse la punct până în momentul de față.

Proiectul-pilot Alba Iulia Smart City își propune dezvoltarea inteli­ gentă a orașului și proiectarea lui într-un context tehnologic care să îl facă mai atractiv pentru locuit, pentru turiști și pentru investitori. “Vrem și vom fi primul oraș inteligent din România, pentru că la Alba Iulia avem lucrul cel mai important pe care se poate clădi un viitor: 2.000 de ani de istorie vie și un munte de voință”, declară pentru Biz primarul Mircea Hava.

Acesta adaugă că un oraș inteligent are foarte multă transparență în tot ceea ce se face în administrație, în bucătăria internă a municipalității și că vrea ca Alba Iulia să fie un deschizător de drumuri. “Vrem să demolăm zidul de comunicare ce există acum între administrație și cetățean sau turist și să punem la dispoziția tuturor soluții concrete pe partea de conectivitate, adică de acces la informație în mod gratuit, pe partea de mobilitate urbană, sănătate publică, energie, precum și o serie de facilități pe latura turistică”, spune primarul din Alba Iulia.

Concret, în momentul de față orașul beneficiază de rețele de internet în bandă largă, 4G/4G+, Wi-Fi (228 puncte de acces în cetate și oraș și 15 puncte de acces în mijloace de transport în comun) și LoRaWAN (rețeaua dedicată obiec­ telor conectate la internet) furnizate de Orange și securizate prin platforma Business Internet Security.

Această infrastructură deschisă are la bază o platformă open data prin intermediul căreia aplicațiile dezvoltate de startup-urile par­tenere conectează autoritățile locale, localnicii, turiștii, precum și antreprenorii din Alba Iulia. “Am constatat, de exemplu, că, după instalarea soluției de iluminat public inteligent (senzori de monitorizare și control

ai stâlpilor de iluminat, pe care au fost instalate și leduri noi), s-a înregistrat o optimizare a costurilor cu 50%, fără a consi­dera economia generată de funcția de reglare a intensității luminii”, spune primarul Hava. De asemenea, există o soluție inteligentă de implicare a comunității în pro­blemele orașului, prin aplicația Civic Alert. Ce poți face cu Civic Alert? În orice moment, poți trimite o sesizare legată de orice te nemulțumește în oraș.

Poți face fotografii și poți adăuga text, iar în câteva secunde, sesizarea se află deja pe masa dispece­ratului Primăriei. “Soluția aceasta ne obligă pe noi, cei din administrație, să rezolvăm incidentele identificate, ne ușurează munca și volumul de resurse umane alocate pentru identificarea problemelor și ne permite să ne concentrăm pe rezolvarea acestora. Pe de altă parte, o astfel de abordare responsabilizează comunitatea în sensul în care oamenii sunt încurajați să raporteze ce consideră că trebuie îmbunătățit sau reparat”, arată primarul din Alba Iulia.

ORAȘE SUSTENABILE Senzorii pentru calitatea aerului sunt un aspect important în schema unui oraș inteligent. Soluțiile instalate oferă atât autorităților, cât și cetățenilor informații cu privire la impactul pe care activitățile de zi cu zi le au asupra mediului. În mai multe puncte fixe și pe 15 autobuze ale Societății de Transport Public din Alba Iulia sunt instalați senzori care monitorizează în permanență calitatea aerului, colectând date despre: temperatură, particule de praf, compuși organici volatili, presiunea aerului, umiditate, radiații, formaldehidă etc. Toate datele pot fi văzute pe platforma uRADMonitor, integrată în proiect tot de Orange. În portalul captiv al hotspoturilor din autobuze, municipalitatea derulează sondaje de interes pu­ blic și promovează două aplicații: Civic Alert și e-AlbaIulia. Soluția de management al iluminatului public a generat economii între 50 și 70% la consumul de energie electrică, în funcție de intensitatea luminii

“În cadrul Programului Operațional Regional, aproape 1,2 miliarde de euro sunt prevăzuți pentru dezvoltarea urbană integrată și durabilă, fiind vorba de bani care sunt gestionați direct de orașele reședință de județ” CORINA CREȚU, comisar politici regionale

27

tech

“Alba Iulia este «orașul tester», în acest moment, pe care se aplică soluțiile inteligente ce urmează, sperăm noi, să fie implementate și în alte zone urbane ale României.”

MIRCEA HAVA, primar Alba Iulia

selectate pentru fiecare stâlp, iar soluția de management al apei este în curs de instalare. În megaproiectul Smart City este inclus și procesul educațional SoftSchool. În mai multe licee din oraș se implementează o soluție smart de conținut didactic digital, catalog digital, precum și internet gratuit, cu trafic web filtrat. În momentul de față, soluția de clasă digitală a fost instalată în două licee din Alba Iulia: Colegiul Economic “Dionisie Pop Marțian” și Colegiul Național “Horea, Cloșca și Crișan”. Aceasta include tablete, catalog digital, acces la internet prin Wi-Fi securizat și cu trafic web filtrat. Pe lângă utilizarea catalogului pentru anul școlar 20172018, în aplicație au fost încărcate datele legate de performanța școlară pentru ultimii trei ani. În total, anul acesta vor beneficia în Alba Iulia de această soluție 120 de profesori și aproape 1.500 de elevi.

Pe partea turistică, există o aplicație de mobil foarte bine pusă la punct, e-AlbaIulia, care poate fi descărcată pe orice smartphone și care este un ghid virtual al turistului care vine în oraș. Aplicația funcționează pe tehnologia Bluetooth. “Avem un număr foarte mare de senzori – beaconi – instalați în cele mai importante zone din oraș, care transmit în aplicație informații turistice foarte utile pentru vizitatori. De asemenea, această tehnologie este deosebit de utilă în administrație: prin intermediul beaconilor, transmitem în aplicație mesaje de interes public, anunțuri, programele evenimentelor din oraș etc.”, arată primarul Mircea Hava.

FINANȚARE PENTRU ORAȘE INTELIGENTE Banii vorbesc, dar varianta par­ te­neriatelor public-privat pentru derularea de proiecte smart city, poate fi facilitată și de accesarea finanțării europene. “Există diverse oportunități de finanțare pentru ca orașele din România să implementeze proiecte urbane inteligente. Spre exemplu, pentru perioada 2014-2020, în cadrul Programului Operațional Regional, 2 miliarde de euro au fost alocate 28

pentru mobilitate urbană, în timp ce aproape 1,2 miliarde de euro sunt prevăzute pentru dezvoltarea urbană integrată și durabilă, fiind vorba de bani care sunt gestionați direct de orașele reședință de județ”, a declarat comisarul european pentru politici regionale Corina Crețu, pentru Biz. Mai mult, începând cu 2014, prin principalul program de cercetare al UE, Orizont 2020, sunt puse la dispoziție 430 de milioane de euro pentru proiecte în cadrul inițiativei “Orașe și comunități inteligente”. Orașele sunt încurajate să coopereze cu universitățile și cu alți actori cheie în domeniul cercetării și inovării pentru a avea acces la aceste fonduri.

Banca Europeană de Investiții oferă, de asemenea, finanțări semnificative pentru proiecte urbane. Între 2011 și 2015, banca a investit în cadrul UE aproximativ 95 mi­ liarde de euro în dezvoltare urbană și a împrumutat în mod direct peste 150 de municipalități. Pe de altă parte, în actualul exercițiu bu­getar, prin noul instrument, “Acțiuni urbane inovatoare”, orașele sunt sprijinite să testeze noi soluții pentru a putea face față unor provocări viitoare. Instrumentul dispune de un buget de aproximativ 370 de mi­lioane de euro, iar a treia cerere de proiecte urmează să fie lansată în curând. “Încurajez toate orașele din România să aplice, să vină cu propuneri de astfel de proiecte”, a adăugat oficialul UE. Dincolo de finanțare, la fel de important este și know-how-ul, iar Comisia Europeană sprijină orașele și în această direcție. “Pentru orașele din România, spre exemplu, sunt organizate ateliere de lucru specifice. Chiar în această toamnă urmează să fie organizate astfel de workshop-uri în cadrul programului Rețeaua de Dezvoltare Urbană, dar și schimburi de experiență, prin instrumentul Taiex Peer 2 Peer. Așadar, există diverse surse de finanțare europeană pentru orașele din România, dar și posibilități de a învăța din experiența altor municipalități, pentru ca, mai apoi, să poată împărtăși noile cunoștințe și cu alte orașe din țară”, a precizat comisarul Corina Crețu.

tech

PROVOCĂRI LOCALE Deși vestea bună pentru adminis­ trațiile interesate de dezvolta­ rea orașelor în ritmul secolului digitalizării este că UE are alocate fonduri pentru proiecte smart city, realitatea din teren în cazul accesării fondurilor europene este una tristă pentru România. “Pro­blema pe care o ridicați este una reală. Din păcate, din România se depun extrem de puține proiecte, chiar dacă la nivel european există finanțări anuale care pot merge spre 35 de miliarde de euro. Am văzut estimări care arată că românii aplică la numai 3% din totalul liniilor de finanțare disponibile prin granturi europene, ceea ce este foarte puțin, comparativ cu potențialul nostru”, a declarat ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu. “În România s-a vehiculat că nu ar exis­ta fonduri de investiții sau business angels, dar eu vă spun, totuși, că sunt cinci sau șase fonduri de investiții românești care primesc bani europeni”, adaugă acesta.

Spre exemplu, Banca Europeană de Investiții nu doar împrumută, ci se și asociază în proiecte viabile, inclusiv în domeniul smart city. Și în cadrul Programului Orizont 2020 există posibilitatea finanțării pentru smart city. “Eu sper că România va reuși să recupereze terenul pierdut și va be­neficia de toate fondurile structurale aferente perioadei 2014-2020. Mă aștept și ca procentul aplicanților pentru granturile gestionate direct de Uniunea Europeană să crească”, a precizat ministrul Negrescu.

Dar problema nu este numai una investițională, ci de a găsi soluțiile tehnologice capabile să facă admi­ nistrarea orașelor mai transparentă, mai eficientă și capabilă să răspundă nevoilor cetățenilor. De aceea, pe lângă decalajele între țări este vorba și de capacitatea de adaptare a orașelor la aceste oportunități și provocări. Obiectivul edificării de orașe inteligente presupune tocmai adaptarea la specificul local și luarea în considerare a agendei locuitorilor.

Madrid sau Amsterdam, care conduc în topul proiectelor de utilizare inteligentă a tehnologiei, au reușit

CONSTANȚA SMART

“Pentru a face rost de investiții, trebuie mai întâi creat un ecosistem care îmbrățișează inovația și tehnologia.”

VICTOR NEGRESCU, ministru pentru afaceri europene

să folosească tocmai resursa cea mai importantă, creativitatea locuitorilor lor. “De fapt, pentru a face rost de investiții, trebuie mai întâi creat un ecosistem care îmbrățișează inovația și tehnologia, iar pentru asta orașele au diferite mecanisme la îndemână - de la dezvoltarea unor rețele de hub-uri și incubatoare de afaceri până la îmbunătățirea infrastructurii și finanțarea directă a startup-urilor. Orașele inteligente nu sunt doar acelea în care este prezentă industria de vârf, orașele inteligente sunt cele în care cetățenii pot avea o viață mai bună”, arată ministrul Victor Negrescu.

Parcul Tineretului din sectorul 4 al Capitalei a fost punctul de plecare a proiectelor de tip smart city derulate de Telekom România, alături de o serie de parteneri.

Proiectul pilot a demarat inițial în zona Orășelul Copiilor din parc, în aprilie 2016, combinând mai multe tehnologii: soluții de parcare inteligentă, conectivitate gratuită Wi-Fi, siguranță a orașului și iluminat inteligent, integrate pe o platformă dedicată de tip Internet of Things (soluția de parcare inteligentă a mai fost instalată de Deutsche Telekom în orașul italian Pisa). Proiectul nu a fost extins în București, ci a reprezentat punctul de pornire pentru extinderea inițiativelor smart city în țară.

Astfel se face că în momentul de față Constanța reprezintă cel mai amplu proiect de oraș inteligent derulat de Telekom în România, inițiat în luna iunie a acestui an.

Proiectul-pilot, implementat împreună cu partenerul ZTE, include soluții pentru parcare și iluminat inteligent, stâlp de iluminat multifuncțional (cu componentă de supraveghere video, stație de încărcare electrică pentru autovehicule, senzori pentru mediu, display LED), precum și Wi-Fi gratuit.

Soluțiile implementate de Telekom România în zona Sălii Sporturilor din Constanța constau în echipa­rea unei parcări – capacitate de 50 de locuri – cu senzori conectați la o platformă care procesează în timp real informațiile privind disponibilitatea locurilor, cinci stâlpi de iluminat care au la bază tehnologia LED, un pilon multifuncțional care integrează nouă funcționalități și conectivitate Wi-Fi gratuită pentru persoanele aflate în zonă.

Soluțiile se subordonează conceptului de stradă inteligentă, care abordează nevoi urbane precum: găsirea rapidă a unui loc de parcare, iluminat eficient, siguranță publică, acces la internet, încărcare electrică pentru mașini, calitatea mediului înconjurător, afișarea, în timp real, de informații utile pentru cetățeni etc.

29

tech

PASUL NATURAL CĂTRE INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ Din computer de buzunar, smartphone-ul se transformă într-un asistent personal, gata oricând să fie cu un pas înainte cu un clic pe ecranul tactil.

Totul cu ajutorul unui „creier artificial”, care învață permanent din acțiunile utilizatorului. de Alexandru Rădescu

Smartphone-urile noastre devin

tot mai „smart” nu doar prin detaliile hardware în sine sau sistemul de operare. Noua direcție de dezvoltare ține tot mai mult de modul în care producătorii vor ști să integreze în terminale partea de inteligență artficială (AI) și ma­chine learning.

Aici se va da, evident, implicit, și lupta pentru supremație. Giganți precum Apple, Google, Samsung sau Huawei au oferit o serie de funcții AI în echipamente, dar „creierul artificial” este abia în faza de început a dezvoltării. Asemenea unui creier uman, și procesoarele dotate cu inteligență artificială colectează o mulțime de date și le

© Wutthichai Luemuang / Dreamstime.com

30

tech

procesează, analizând comportamente și tendințe ale utilizatorului.

Pe aceeași schemă umană, rețeaua AI încearcă să vină apoi cu predicții asupra acțiunilor viitoare ale utilizatorului. Ceva ce, până în acest punct, amintește de asistenții virtuali sub formă de boxe wireless de la Amazon (Echo) sau Google (Home).

Dar ceea ce poate fi revoluționar în cazul smartphone-urilor cu AI este faptul că aceste analize și procesări de date pot fi făcute și fără conexiune la internet. Cu cât smartphone-ul colectează mai multe date, cu atât mai multe pot fi utilizate. Când descărcăm o aplicație, suntem de acord (nu avem altă variantă!) ca acea companie producătoare să ne utilizeze datele.

Inteligența artificială devine extrem de utilă aici, deoarece poate învăța cum folosim serviciul și când distribuim informația. Concret, în loc să trimită datele către un server al companiei pentru stocare și ana­ lizare, funcția AI analizează datele direct pe terminal, ceea ce îi oferă un caracter personal și sub controlul posesorului.

Dacă în momentul de față anumite aplicații îți oferă o serie de informații legate de sănătate, starea corpului, activități sportive sau de recreere, funcțiile de AI vor transforma toate aceste informații, în timp, în adevărate analize sau fișe medicale. Din unealtă de business, așa cum se promovează de ani de zile orice smartphone serios cu funcții AI, terminalul devine un asistent personal de buzunar, care poate detalia și sistematiza (inclusiv verbal) tot ceea ce azi devine copleșitor și haotic prin multitasking.

De asemenea, aplicații care se bazează pe inteligență artificială încep să apară în magazinele online specializate și sunt cu atât mai utile cu cât ies din zona entertainment.

Seeing AI, de exemplu, a fost creată de Microsoft pentru persoanele cu deficiențe de vedere și nevăzători.

Este un proiect în dezvoltare care utilizează capacitățile AI pentru a „traduce” verbal lumea vizuală, descriind persoanele, textele sau obiectele din apropiere. Seeing AI este un exemplu al modului în care tehnologia poate contribui la

o lume mai deschisă pentru cei cu nevoi speciale. Aplicația este deja disponibilă pentru iOS în Apple App Store.

PUTEREA DE PROCESARE După ani de dezvoltare, tehnologia Cloud AI a cunoscut o aplicabilitate extinsă, însă, în ceea ce privește experiența de utilizare, încă este loc pentru îmbunătățiri, ce includ optimizarea, stabilitatea și securitatea.

Cloud AI și On-Device AI se pot completa una pe cealaltă. On-Device AI (inteligența artificială integrată în dispozitiv) oferă capabilități puternice de detectare, specificații ce reprezintă fundamentul înțelegerii și asistării comportamentului de utilizare. Senzorii procesează o cantitate semnificativă de date obținute în timp real, ce înregistrează scenariile specifice și depistează obiceiurile de utilizare ale posesorului.

Susținute de capabilități puternice de procesare, smartphone-urile vor deveni mult mai „conștiente” în ceea ce privește nevoile utilizatorilor, furnizând servicii cu adevărat personalizate și accesibile. Ca atare, noile smartphone-uri au nevoie de chipset-uri mai puternice, precum modelul Kirin 970, dezvoltat de gigantul telecom chinez Huawei. Echivalent cu un grup de procesoare quad-core Cortex-A73, noul procesorul oferă de până la 25 de ori mai multă performanță, cu o eficiență de 50 de ori mai mare.

REȚEAUA INTELIGENTĂ În contextul Internet of Things și al consumului tot mai mare de date, operatorii telecom sunt obligați să treacă la nivelul 5G. De asemenea, pe măsură ce oamenii distribuie și urmăresc online tot mai mult conținut video și muzică, nevoia operatorilor de a le asigura o viteză de transfer suficientă crește.

Desigur, pe baza echipamentelor furnizate de producători și a unui cadru legislativ optim (tehnic și financiar).

Autoritățile de reglementare în domeniu pregătesc cadrul legisla-

tiv pentru licitațiile 5G, industria estimând o exploatare comercială din/după 2020 (în orice caz, teste oficiale publice au fost realizate pe tot globul, inclusiv în România).

Ericsson, unul din liderii pieței de echipamente telecom, a prezentat o serie de echipamente destinate rețelelor 5G, dotate și cu tehnologie AI. Grupul suedez a analizat performanța rețelelor 4G din mai multe zone metropolitane mari din întreaga lume și a descoperit că, la orele de vârf, sunt aproape 20% șanse ca un dispozitiv să nu aibă viteză suficientă pentru a susține vizionarea de conținut online.

Massive MIMO este o tehnologie esențială pentru a susține tranziția de la 4G la 5G, oferind un mod mai inteligent de a utiliza capacitatea rețelei și posibilitatea de a îmbunătăți experiența utilizatorilor. De asemenea, noile servicii 5G folosesc abordarea Engineered Intelligence, care îmbină cunoștințele și experiența oamenilor cu cea a computerelor, fiind susținută de instrumente de automatizare, machine learning și inteligență artificială.

PROCESARE NEURALĂ Chipset-ul Kirin 970 dezvoltat de Huawei reprezintă prima platformă mobilă AI (inteligență artficială) ce integrează o unitate dedicată de procesare neurală (NPU Neural Processing Unit). Kirin 970 „împachetează” 5,5 milioane de tranzistori pe 1 cm pătrat. Chip­set-ul este alimentat de un procesor cu 8 nuclee și un GPU cu 12 nuclee de ultimă generație. Echivalent cu un grup de procesoare quad-core Cortex-A73, procesorul Kirin 970 oferă de până la 25 de ori mai multă performanță, cu o eficiență de 50 de ori mai mare. Compania chinezească poziționează noul chipset ca fiind o platformă deschisă pentru AI, deschizând procesorul pentru parteneri și dezvoltatori.

31

tech

BUSINESS DE IMAGINI Cum poate crește piața foto într-o lume marcată de supremația smartphone‑ului? Care tehnologie va rămâne dominantă pe piața multifuncționalelor: laser sau inkjet? Pentru afla răspunsuri concludente de business, am stat de vorbă cu oficialii de la Canon Europa, Stefano Zenti (vicepreședinte) și Hermann Anderl (managing director). de Alexandru Rădescu foto: Vali Mirea

Stefano Zenti, vicepreședinte la

Canon pe zona EMEA, are biroul la Londra, iar Hermann Anderl, ma­ naging director la Canon pe Europa Centrală și de Est, coordonează businessul de la Viena. Așa că Bucureștiul a fost soluția optimă de întâlnire cu cei doi oficiali Canon, aflați în turneu prin țările din regiune.

Cum arată piața foto în 2017?

Stefano Zenti: După câțiva ani

de declin, 2017 este un an care 32

STEFANO ZENTI, vicepreședinte Canon EMEA, și HERMANN ANDERL, managing director Canon CEE

ne bucură. Asistăm la o creștere importantă în ceea ce privește numărul de unități vândute, cel puțin în zona EMEA. O altă veste bună din piață este aceea că prețul mediu la camerele foto a fost în creștere, iar persoanele care vor să treacă la un nivel superior în fotografie sunt dispuse să cheltuie mai mulți bani pe echipamente.

Lucrurile au evoluat interesant pe piața foto din clipa în care a apărut modelul mirrorless. Cum arată

„războiul” mirrorless – DSLR din perspectiva Canon?

Stefano Zenti: În mod evident,

camerele mirrorless sunt acum mult mai atractive pentru piață.

Calitatea echipamentelor a ajuns la un nivel destul de ridicat, la fel și designul aparatelor este în sfârșit unul nou, în comparație cu forma „tradițională”, de asemenea, există o ofertă semnificativă și la nivel de obiective. Ca atare, vedem segmentul mirrorless ca pe o oportunitate pozitivă pentru industrie.

tech

Pentru regiunea noastră, modelele mirrorless nu sunt încă la nivelul celor DSLR, dar în alte zone, precum țările nordice, reprezintă cam 25-30% din piață. Tendința este de creștere în toate țările, asta este evident. Partea de share / conectivitate oferită azi de modelele mirrorless reprezintă un alt atu al acestor modele în lumea fotografiei. Ca­ non investește mult în acest tip de echipamente și fără nicio îndoială avem de recuperat un decalaj. Investim enorm în R&D și o să fiți surprinși de noutățile noastre în domeniu în perioada următoare.

Concret, Canon investește în fiecare an între 7 și 9 procente din venitul consolidat în cercetare și dezvoltare, la nivelul întregii companii; vorbim aici de milioane și milioane de dolari.

Hermann Anderl: În regiune, Gre-

cia este țara cu cel mai mare succes pentru modelele mirrorless, cu 30% din piața camerelor foto. Nu înțelegem de ce Grecia și nu altă țară din zona CEE. În unele țări, oamenii dacă investesc în ceva, atunci vor să țină în mână un obiect de mari dimensiuni. În alte părți, indiferent de investiția făcută, vor ceva de mici dimensiuni, ușor de purtat. Pe de altă parte, conectivitatea camerelor mirrorless cu smartphone-urile este ceva foarte important pentru utilizatori.

Smartphone-urile au camere foto tot mai performante. Cum con­ vinge Canon un potențial client să cumpere și o cameră foto, pe lângă un smartphone?

Hermann Anderl: Subiectul poate

fi abordat din mai multe unghiuri și în cazul de față credem că avem de-a face cu tehnologii complementare. Din statistici reiese că anual se fac peste 4,5 trilioane de fotografii cu telefonul mobil. Vorbim de un număr imens de fotografii, dar cu un ciclu de viață de doar câteva secunde. Fotografiezi micul dejun și îl postezi pe Facebook. Nu este ceva de care să îți amintești restul vieții.

Dacă e vorbă de nuntă, de nașterea unui copil, dacă e vorba de un alt eveniment care te atinge personal, atunci situația e complet diferită.

160 miliarde euro valorează piața de printing în 2017 din Europa

50%

este cota de piață a Canon la imprimante laser în zona EMEA

3,5 miliarde dolari a fost piața europeană de camere foto digitale în 2016

Vrei să fii sigur că orice s-ar întâmpla acolo, este stocat, salvat, înre­ gistrat în cel mai bun mod posibil.

Iar aici există mai multe feluri de a face aceste lucruri. Desigur, poți să lucrezi în continuare cu un smartphone, dar când iei în considerare anumiți parametri (lumină, senzori, creativitate), atunci telefonul mobil nu este echipamentul potrivit. Deci întrebarea pentru noi nu este să convingem indivizii, ci să le arătăm potențialul, ce oportunități au în aceleași condiții. Și atunci le putem arăta potențialilor clienți cum arată o fotografie cu telefonul mobil și una cu camera foto, în aceleași condiții, cu același subiect. Și atunci să aleagă: limitările smartpho­ ne‑ului față cu posibilitățile creative și de calitate ale unei camere foto.

Războiul mărimii senzorului poate fi unul decisiv în disputa smartphone – cameră foto. Și orice ar fi în interiorul smartphone-ului, acesta este limitat de legile fizicii. Optica este aici cu totul în favoarea camerei foto, prin mărimea senzorului, prin numărul de lentile etc.

Stefano Zenti: Pentru foarte multe persoane, fotografia făcută cu te­ lefonul mobil este prima lor rea­ lizare de acest fel. Iar acest lucru este o mare oportunitate pentru noi.

Dacă un procent din acești oameni devin pasionat de fotografie, atunci vorbim de 100.000 de persoane. Și este extraordinar cum numeroși ti­ neri utilizatori de smartphone sunt interesați de creșterea abilităților de fotograf, de fotografie. Constatăm asta chiar și aici, în România, unde am participat la seminarii și cursuri de inițiere în tehnică fotografica, pline de tineri. Ceea ce este extraordinar! De la ora 9 seara, ei stau două ore din programul lor la astfel de întruniri, practic niște cursuri care se țin „cu casa închisă”. Și nu doar în Bucuresti, ci în multe alte orașe. Un alt aspect interesant este acela legat de retail. Cu câțiva ani în urmă, magazinele specializate pe foto-video au fost afectate până la dispariție totală de marile lanțuri de hipermarketuri sau electro-IT. Din fericire, acum avem din nou magazine specializate pe fotografie, unde specialiști în

domeniu oferă toate informațiile celor interesați. Și asta se întâmplă în toate orașele importante. Cine știe, poate chiar datorită acestui interes pentru smartphone-uri, interesul pentru camera foto este atât de ridicat acum încât oamenii reîncep să investească în aparatura foto.

Cum arată „balanța” inkjet - laser din perspectiva Canon?

Stefano Zenti: Greu de prezis cine

va rămâne pe piață. Deocamdată e loc pentru amândouă tehnologiile. Depinde de cererile clientului.

Dacă privim la tehnologia cu jet de cerneală, în ultimii ani se vede o evoluție a echipamentelor, care a deschis practic noi piețe, a găsit noi clienți. Canon este jucător important și pe această piață, cu ambele tehnologii, avem produse pentru toate segmentele. Pe zona de laser suntem jucătorul principal pe piață. De altfel, nu doar printarea în sine este un detaliu important, ci și activitățile conexe: conectivitatea, stocarea, securizarea informațiilor în medii cloud. Cota noastră de piață în Europa este de 30%, dar avem și piețe unde deținem peste 50% din businessul cu imprimante, multifuncționale inkjet. Iar în ceea ce privește tehnologia laser, avem cote de piață între 20% și 35% în Europa, iar în zona EMEA, peste 50% din piața de multifuncționale laser.

Hermann Anderl: Lucrurile nu sunt

deloc simple pe piață, întrucât în unele țări businessul cu inkjet este aproape inexistent, în timp ce în altele este cel predominant. Situația nu mai este așa de statică precum era cu câțiva ani în urmă, obiceiurile clienților business și indivi­duali sunt astăzi mult mai dinamice. Evo­ luția tehnologică, apariția consumabilelor cu durată mai mare de viață și la prețuri tot mai competitive schimbă rapid regulile jocului, în favoarea inkjet-ului. Ca atare, utilizatorul casnic tinde să folosească mai mult tehnologia cu jet de cerneală, în timp ce zona de business preferă laser. Cu alte cuvinte, nu se pune problema unui război inkjet - laser, ci care este tehnologia potrivită pentru nevoile fiecăruia.

33

tech

ACADEMIA DE CLOUD Deși tânără, compania românească Avaelgo a acumulat o experiență de invidiat pe zona de cloud și tehnologii Microsoft. Mihai Tătăran, CEO al Avaelgo, spune că, în loc să aștepți să crească piața, trebuie să pui umărul la formarea și dezvoltarea ei. de Alexandru Rădescu foto: Vali Mirea Suntem deja în trimestrul IV, cum estimați că se încheie anul pentru Avaelgo?

2017 este de departe cel mai bun an din istoria companiei, din mai multe puncte de vedere. În primul rând, pentru că am reușit să ne redefinim strategia în jurul tehnologiilor de cloud, poziționându-ne ca un jucător important în această piață. De asemenea, cifra de afaceri crește simțitor, ajungând la 1,8 milioane euro, mai mare cu aproximativ 30% față de 2016. Tot ca parte a strategiei noastre, am reușit cooptarea în echipa noastră a unor oameni de business, vânzări și specialiști IT care sunt foarte cunoscuți în piață și care ne vor ajuta să concretizam și mai bine planurile de business pentru 2018 și 2019.

Cum reușește Avaelgo o creștere conse­ cutivă a cifrei de afaceri în ultimii ani?

În primul rând, cred că a ajutat pozi­ț io­ narea în piață: e mult mai simplu să a­jungi departe dacă știi încotro te îndrepți. Iar această poziționare s-a rafinat succesiv de la “o firmă care știe să dezvolte aplicații pe tehnologii Microsoft” la “o echipă de super specialiști, Microsoft MVP, care oferă și servicii de training altor companii din industrie”, mergând acum spre “partener de încredere al clientului nostru, care îl 34

ajută să-și definească strategia IT în jurul cloud-ului și apoi să o implementeze”. În al doilea rând, evident este calitatea echipei.

Fără specialiști, fără oameni cu atitudine corectă – și aici mă refer în primul rând la curiozitate și dorința de a progresa, respectiv la capacitatea de a învăța din propriile greșeli – degeaba ai o strategie. Iar în al treilea rând, contează faptul că ne-am definit o structură organizațională și un set de proceduri care ne permit să scalăm afacerea. Una e să lucrezi cu 5-10 oameni, cu totul altceva e să ai o echipă de 50 de oameni, și nu funcționează fără niște re­ guli simple dar clare și fără niște roluri bine definite.

de aplicații software, sute de mașini în infrastructură etc. Acolo este nevoie de o abordare strategică, cu un plan multianual bine definit, și aceasta este principala zonă în care Avaelgo se diferențiază.

Suntem implicați în astfel de proiecte, suntem în discuții avansate cu companii mari, pentru simplul motiv că ei se uită de mult la cloud ca la o soluție de eficientizare a unor procese de business sau chiar a IT-ului în general, doar că nu au făcut neapărat pași serioși, inclusiv din cauza lipsei de know-how în piață. Este o piața emergentă, va fi foarte mult de lucru cu cloud-ul, mulți ani de acum înainte, și exact asta e strategia noastră.

Avaelgo este partener al Microsoft pe două linii de business: Gold Cloud Platform și Silver Application Development. Cum se traduce asta în businessul companiei?

Avem suficienți specialiști în domeniu?

De foarte multă vreme specializarea noastră tehnologică a fost în jurul platformelor Microsoft, aspect subliniat în special prin prezența în echipa noastră a unor superspecialiști recunoscuți la nivel mondial, anume patru persoane cu titlul de Microsoft Most Valuable Professionals.

Acest lucru ne permite și să știm mult în avans față de restul pieței care este planul Microsoft în ceea ce privește tehnolo­ giile lor principale. Recent, am accentuat această apropiere de Microsoft devenind Gold Cloud Platform, ceea ce înseamnă un nivel de business foarte consistent în jurul cloud-ului lor, Microsoft Azure, respectiv Silver Application Development și Silver Cloud Productivity, cel din urmă subliniind componența de business în jurul platformei Office 365, la fel, aspect strategic în Avaelgo.

De asemenea, ca o încununare a muncii din ultimul an, ne onorează și premiul pe care l-am primit recent din partea Microsoft, “Best Partnership for Cloud Selling in FY 2017”, distincție care certifică faptul că facem bine ce facem.

Cum arată piața de cloud din România?

Noi lucrăm și pe piața occidentală în proiecte de cloud foarte ample, iar acolo lucrurile sunt mult mai avansate. În România a început să prindă, și discutăm despre cloud atât cu firme mici, cât și cu firme medii, mari sau foarte mari. E relativ simplu să muți în cloud un site de e-commerce sau infrastructura de comunicare a unei firme cu 15 angajați, dar cu totul altfel este când discuți cu o organizație care are mii de angajați, zeci

În general, în România avem o lipsă de specialiști IT și cu atât mai mult va fi extrem de complicat pe o nișă specifică, așa cum e cloud-ul. Iar noi, în Avaelgo, vrem să avem o soluție și pentru asta: tocmai am lansat Azure Academy, care se dorește a fi o școală de specialiști cloud, atât pentru Avaelgo, cât și pentru alte companii.

Fără o astfel de viziune și fără un proiect pe termen lung va fi imposibil să atragem businessul pe care îl putem vedea în piață.

Nu vrem să fie doar un alt internship, în care cineva junior din Avaelgo se ocupă și de cursanți, ci vrem ca exact oamenii care au expunerea cea mai consistentă la proiectele cele mai complexe să vină să predea în academie.

Spuneați într-un interviu că Avaelgo este o companie încă adolescentă, dar și una dintre puținele extrem de specializate pe tehnologii Microsoft. Cum s-a realizat această maturizare?

Încă suntem adolescenți și sper să rămânem așa mult timp de acum înainte, dar în același timp suntem foarte specializați și oarecum maturi. Pe de o parte, latura adolescentină înseamnă să fim permanent curioși, permanent în mișcare la conferințe în afara țării, permanent încercând diversele noutăți tehnologice, permanent în fața valului și niciodată așezați în structuri și procese prea rigide. Pe de altă parte, fiindcă lucrăm cu companii foarte mari, este nevoie de o predictibilitate în livrarea serviciilor. Această maturizare a început acum patru ani odată cu structurarea departamentului de aplicații software, lucrând cu consultanți externi, apoi certificând câteva persoane din echipă, continuând acum în zona de cloud.

tech

„Am lansat Azure Academy, o școală de specialiști cloud, atât pentru Avaelgo, cât și pentru alte companii.

Fără o astfel de viziune și fără un proiect pe termen lung va fi imposibil să atragem businessul pe care îl putem vedea în piață.“ MIHAI TĂTĂRAN, CEO Avaelgo

Sunteți și cofondator al ITCamp. Care a fost ideea de la care a pornit, în 2011, ITCamp, eveniment care adună sute de participanți și invitați de pe tot globul?

În 2009-2010 mă gândeam alături de cofondatorul Tudor Damian și alți prieteni că ar fi frumos să avem o superconferință în România. De acolo a pornit: nu o făcea nimeni și am hotărât să o facem noi. Țin minte cum prima ediție a avut puțin peste 200 de participanți, iar noi avuseserăm un sponsor care condiționase plata de prezența a minimum 150 de persoane, pentru că la acel moment în Cluj-Napoca nu exista o conferință atât de mare. Acum, câteva ediții mai târziu, am trecut de 600 de participanți, două zile de conferință, peste 40 de speakeri, foarte mulți extrem de bine cunoscuți la nivel mondial. Evenimentul continuă să aibă succes pentru că este o conferință organizată de specialiști pentru spe­ cialiști. Și eu, și Tudy, dar și alți prieteni de-ai noștri suntem speakeri la multe evenimente în Occident și de aceea ne e simplu să convingem alți speakeri de acolo să vină la ITCamp, toți venind gratuit pentru că le plac atmosfera, conferința și ce pot ei la rândul lor să învețe. Experiența din ITCamp ne ajută și în business. Tocmai am lansat Conferința de Cloud, pe subiecte legate de Cloud Microsoft, cu scopul de a arăta clienților potențiali că se poate aborda cloud-ul cu succes. Iar cu bătaie lungă ajutăm la educarea pieței, de care este încă atât de mare nevoie. Prima ediție a Conferinței de Cloud va avea loc în București, în data de 23 noiembrie.

35

finanțe

Punct de vedere

ROMÂNIA ABUZATĂ de Ionuț Bălan Am scris de multe ori, pe urmele marilor autori ai liberalismului

clasic, că statul este un sistem complex de stimulente perverse și de acte cu consecințe negative neintenționate, adică un iad pavat cu (cel puțin declarativ) bune intenții. De exemplu, statul își propune să combată corupția și furtul din bani publici, dar tot ce reușește să facă este să le facă viața mai grea oamenilor cinstiți, care respectă legea și regulile morale.

Totul pornește de la un viciu de fond. Banii publici sunt, în principiu, ai tuturor, dar de facto ai nimănui. Ai nimănui, dar aflați pe mâna celor care dețin puterea. Care se află astfel în cea mai rentabilă situație imaginabilă. Pentru că, în mod firesc, tendința naturală e de a-i gestiona în interes propriu, fără preocupare pentru eficiență. Nefiind ai tăi, nu e nevoie să-i chivernisești și, deci, poți cheltui fără măsură. Mai mult, pentru politicieni și birocrați este mai important să pretindă și să arate că fac ceva, evident în interes public, decât să se abțină de la acțiuni care, pentru un om care are pe mână doar banii personali, câștigați cu greu, ar fi limpede din capul locului că sunt păguboase.

De exemplu, split TVA, crearea de conturi separate pentru taxa pe valoarea adăugată, prin care banii respectivi sunt practic luați ostatici de către ANAF. Măsura le permite autorităților să se arate dure cu evaziunea fiscală. Însă este foarte limpede că nu va face decât să le creeze imense probleme de lichiditate antreprenorilor cinstiți. Adevărații evazioniști își râd în barbă de această inovație, pentru că ei oricum nu lucrează cu facturi, ci pe sub mână, la negru.

Sau procedurile extrem de stufoase impuse industriei financiare - și, mai departe, clienților acesteia - prin legislația combaterii spălării banilor și finanțării activităților ilegale, inclusiv a terorismului. Adevărații infractori dispun și de motivația, și de expertiza necesară pentru a inova permanent în scopul de a ocoli reglementările. Profitul pe care se așteaptă să-l obțină îi stimulează să-și asume riscurile presupuse de aceste activități clandestine. Pentru oamenii care respectă legea, însă, această povară birocratică se traduce în costuri și pierderi reale ale aface­ rilor lor perfect legitime.

Nu în ultimul rând, avem nesfârșita discuție despre infracțiunea de abuz în serviciu în instituțiile și companiile de stat. Aria ei de cuprindere trebuie lărgită sau îngustată? E sau nu nevoie de un prag financiar? În acest fel, problema de fond este cu totul ocultată.

Asta pentru că regulile birocrației, dar și cele ale justiției, se interesează doar de legalitatea cheltuielilor investiționale din bani publici, niciodată de oportunitatea și rentabilitatea lor economică.

36

Și nici nu e de mirare: de la Mises încoace știm că, într-o economie condusă birocratic de stat, calculul economic este imposibil.

De exemplu, niște primari de comune au avut șansa de a accesa fonduri europene.

Au profitat de ea – altfel ar fi fost acuzați că sunt incapabili de „absorbție” – și au făcut cu acești bani terenuri de fotbal în pantă, sisteme de supraveghere video sau alte obiective care, pentru un antreprenor privat gestionar al banilor proprii, ar fi fost clar că sunt perfect păguboase economic vorbind. Însă, dacă au respectat legea achizițiilor publice, au selectat oferta cu cel mai bun raport calitate-preț și nu au dat contracte cu dedicație, nu ar trebui să îi deranjeze nimeni, deși e limpede că nu au făcut decât să îngroape bani publici. Asta pentru că au făcut tot ce puteau să facă în acest sistem: au îndeplinit obiectivul politic al absorbției de fonduri UE. Cei abuzați sunt, bineînțeles, nevinovații contribuabili. Dar pe ei oricum nu îi întreabă nimeni dacă vor să plătească taxe. Acestea le sunt extrase pur și simplu din buzunar, așa că e normal să nu aibă niciun cuvânt de spus nici la cheltuirea acestor bani.

IONUȚ BĂLAN este jurnalist independent, fost redactor-șef al revistei “Finanțiștii“, publicist la “Jurnalul Național“, “Săptămâna financiară“, “Piața financiară“, “Curentul“, “Bursa“, “Evenimentul zilei“. Mai multe materiale de același autor găsiți pe www.bloguluibalan.ro

finanțe

Foto: © Denisismagilov / Dreamstime.com

CREDITE CU GARANȚIE EUROPEANĂ Ești antreprenor și ai nevoie de finanțare? Bancpost începe acordarea de împrumuturi garantate de Fondul European de Investiții (FEI), în cadrul Programului Inițiativa pentru IMM-uri România.

FEI acționează în numele Grupului Băncii Europene de Investiții,

37

ADVERTORIAL

al Comisiei Europene și al Guvernului României. Prin acest nou program de pe piața financiară românească, Bancpost și FEI împart riscurile clienților IMM pentru a pune la dispoziția acestora finanțări pentru investiții noi și activități curente, în condiții mai avantajoase.

Creditele pot fi acordate în lei și/sau euro și beneficiază de o dobândă atractivă, precum și de cerințe reduse de garantare, în condițiile în care 60% din valoarea creditului este acoperită de garanția acordată de Fondul European de Investiții. „Noul acord cu Fondul European de Investiții completează gama de soluții de creditare pe care le oferim clienților noștri în parteneriat cu instituțiile financiare internaționale. Ne așteptăm să acordăm în următorii 2 ani finanțări de până la 80 de milioane de euro către peste 1.500 de întreprinderi mici și mijlocii din toată țara, consolidând misiunea noastră de a sprijini dezvoltarea sectorului privat, competitivitatea și crearea de noi locuri de muncă”, a declarat Vlad Micu, director executiv corporate banking la Bancpost.

Creditele cu garanții FEI sunt adresate companiilor IMM cu o cifră de afaceri mai mică de 50 milioane de euro sau active

totale mai mici de 43 milioane de euro și cu maximum 250 de angajați.

Finanțările beneficiază de sprijinul Uniunii Europene prin programul „Inițiativa pentru IMM-uri”, finanțat de Uniunea Europeană prin FEDR și Horizon 2020 și de către Fondul European de Investiții și Banca Europeană de Investiții.

Programul Operațional Inițiativa pentru IMM-uri (POIIMM) 2014- 2020 este un instrument financiar instituit la nivelul Uniunii Europene. Programul a fost lansat în 2016 în România și este gestionat indirect de către Comisia Europeană prin intermediul Grupului BEI (Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții).

România acordă prin intermediul POIIMM garanții neplafonate, furnizate prin Fondul European de Investiții, în vederea acoperirii riscului de credit al împrumuturilor pentru IMM-uri. Creditele IMM beneficiază de sprijinul Uniunii Europene prin programul Inițiativa pentru IMMuri, finanțat de Uniunea Europeană prin FEDR și Horizon 2020 și de către Fondul European de Investiții și Banca Europeană de Investiții.

finanțe

Bugetul, ROBOR-ul și economia România este o economie mică și deschisă, însă incertitudinile sunt legate mai degrabă de mediul intern decât de mediul extern. Sunt multe semne de întrebare privind cum va arăta bugetul pentru anul viitor, spune Ciprian Dascălu, economistul-șef al ING Bank. de Oana Voinea foto: Vali Mirea Cât de sustenabil este ritmul cu care crește economia românească?

Să ne gândim cât este estimat potențialul de creștere econo­ mică și acolo ar fi nivelul sustenabil. Multe estimări sunt undeva între 3% și 4% cu ritm sustenabil. Eu m-aș gândi mai degrabă că spre 4% ar fi creștere economică sustenabilă. Sunt toate premisele să creștem destul de puternic. Totuși, cererea internă este cam prea mare, supradimensionată și deja vedem presiune pe balanța comercială, oferta internă nu reușește să țină pasul cu creșterea cererii interne. Practic, din creșterea de 5,8% în prima jumătate a anului, probabil 5% a venit din consum. A fost și o ușoară contribuție pozitivă din partea investițiilor, dar ca să ajungem să creștem sustenabil cu 6% sau cu ritmul actual ar trebui să facem reforme structurale.

Trebuie să îmbunătățim accesul oamenilor la piața forței de muncă, astfel încât să ne creștem acest potențial, nu să creștem peste potențial cu riscul de a crea dezechilibre externe care am văzut că se reflectă și pe cursul de schimb (în sensul deprecierii), se reflectă și în inflație. Totul are un cost când mergi mai repede decât îți permit motoarele, presiunea se eliberează pe undeva.

Mergem mai repede decât ne permit motoarele?

Așa pare, pentru că sunt creșteri de salarii foarte accelerate, fără nicio legătură cu productivita38

tea muncii. Putem să ne gândim la simplul fapt că un profesor cu rezultate foarte bune, cu promovabilitate 100% la bacalaureat, primește aceași creștere salarială procentuală ca unul cu rezultate slabe. Cum încurajezi productivitatea? De asemenea, când ciclul economic este atât de puternic, din perspectiva politicilor fiscale este de urmărit să pui ceva bani deoparte pentru vremurile mai rele.

Se înmulțesc avertismentele privind o nouă criză?

România este o economie mică și deschisă, iar cererea internă este stimulată de diverși factori care au mai mult sau mai puțin legătură cu realitatea, pentru că salariile din sectorul public cresc desprinse de creșterile de productivitate. Dar dacă ne uităm în sectorul privat și vedem o rată a șomajului aproape de minimele istorice, înțelegem că este și ceva presiune pentru creșterea salariilor ca urmare a lipsei de personal. Avem cererea externă, foarte importantă, în special din partea Uniunii Europene și a UE este surpriza plăcută a anului – va crește probabil cu 2% sau puțin peste 2%. Anul viitor, dacă nu se întâmplă ceva foarte dramatic cu Brexitul, probabil creșterea economică va fi tot undeva între 1,7 și 2%. Deci principala piață de export, unde merg 75% din exporturile românești, înregistrează cele mai bune ritmuri de creștere de când s-a inventat UE. Deci ambele premise sunt bune. Într-adevăr, alții se

uită că actualul ciclu economic este al doilea sau al treilea cel mai lung din istorie. Problema este că actualul ciclu economic este distorsionat în totalitate de banii care inundă piața.

Balanța Rezervei Federale în SUA este aproape o treime din PIB-ul Satelor Unite și de-abia începând cu luna octombrie se gândesc să nu mai reinvestească cupoanele pe care le primesc de la bonduri. Banca Centrală Europeană (BCE) probabil va merge cu această relaxare cantitativă cel puțin până la jumătatea anului viitor, în condițiile în care balanța BCE a ajuns undeva la 37% din PIB-ul zonei euro. În plus, începe implementarea reducerilor de taxe promise de președintele SUA, ceea ce înseamnă un stimul important pentru economie. Este adevărat că, la un moment dat, acest lucru ar putea să ducă la creșteri mai accelerate de dobândă în SUA, dar toate acestea, suma aceasta imensă de bani împinge economia. În ultima perioadă s-a vorbit mult despre ROBOR. Cum vedeți evoluția dobânzilor?

Văd o domolire a dobânzilor spre finalul anului. ROBOR-ul este 1,75% - 1,8%, iar creșterea a fost determinată de condițiile de lichiditate. Vorbim aici de strategia Ministerului de Finanțe (MFP) de finanțare a deficitului bugetar, care se bazează pe ipoteza că se face execuția bugetară cât de cât uniform sau măcar în linie cu planurile. Pe o execuție bugeta-

ră uniformă, deficitul la finalul lunii august ar fi trebuit să fie undeva în jur de 2%, pentru a atinge la sfârșitul anului ținta de 3%. Prin emisiuni de titluri de stat au retras mult mai mulți bani decât au cheltuit prin efectuarea deficitului în sine, de 0,8%. Diferența de 1,2% din PIB înseamnă cam 10 miliarde de lei de lichiditate trasă de Ministerul de Finanțe din sistemul bancar, prin emisiuni de titluri de stat. MFP își ține contul curent în lei la BNR, deci practic avem o mișcare a surplusului de lichiditate dinspre sistemul bancar spre BNR. Acesta se va întoarce în momentul în care MFP va face cheltuielile și își va atinge ținta de deficit. Mare parte a cheltuielilor au loc în noiembrie și mai ales decembrie. Au mai fost și intervențiile BNR pe piața valutară – au vândut euro la nivelul de 4,6 de cele mai multe ori, sau în acea zonă, scoțând lei de pe piață, probabil au mai fost și plățile de dividende ale companiilor de stat (din nou scot banii din sistemul bancar și îi mută în contul trezoreriei statului de la BNR). Toate acestea au venit și pe fondul unui surplus de lichiditate în luna august de 4,8 miliarde, este cel mai scăzut din acest an, deci nici punctul de plecare nu a fost foarte sus.

Acești factori au contribuit la trecerea de la un surplus de lichiditate la un deficit de lichiditate și banca centrală a efectuat o operațiune de injecție de lichiditate (de doi ani nu a mai făcut acest lucru) – o operațiune repo prin care a injectat aproape 9,4 miliarde de lei la o săptămână. Probabil cât va fi nevoie de aceste operațiuni ale BNR, ratele de dobândă se vor menține în jurul dobânzii de politică monetară, în jurul a 1,75%. În momentul în care avem efectiv cheltuirea banilor prefinanțării deficitului bugetar prin realizarea acestui deficit către finalul anului, probabil vom avea din nou un surplus de lichiditate.

finanțe

39

finanțe

Vă așteptați la o normalizare a ROBOR-ului spre finalul anului?

Cum vedeți evoluția cursului?

Pentru moment, pare că BNR nu acceptă o depreciere dincolo de 4,60. Presiunile pe depreciere le vedem mai degrabă ca fiind conjuncturale și țin foarte mult de deteriorarea balanței comerciale, venită în principal din doi factori – unul ar fi bunurile de consum, unde înregistrăm o deteriorare accelerată și este previzibil ca aceste bunuri de consum să nu continue expansiunea în același ritm pentru că nu e normal să se acumuleze bunuri de consum. Al doilea factor de deteriorare vine din segmentul auto și bănuiesc că este legat de eliminarea taxei de poluare (care a încurajat importurile de mașini), dar și acesta ar trebui să aibă un efect mai degrabă tranzitoriu. Pe balanța externă și pe contul curent intră fondurile europene, unde ar trebui să vedem o îmbunătățire.

Aș spune că deteriorarea mai accentuată a balanței de plăți va fi anul acesta, undeva la 3% 3,2% din PIB, după care să reve40

Foto: © Skypixel / Dreamstime.com

Da. În ianuarie avem și o scadență mare a unei emisiuni mari a MFP, de tip benchmark, de circa 8 miliarde de lei. Dacă va fi nevoie, credem că și BNR va putea reduce rezervele minime obligatorii la lei. Ce s-a întâmplat cu lichiditatea în aceste zile a fost ceva conjunctural.

Structural ar trebui să existe un surplus de lichiditate. Ar trebui să se creeze structural un surplus de lichiditate dacă ne gândim că sursa pentru acest surplus de lichiditate sunt fondurile europene, care în ultima perioadă nu au mai fost atrase. În momentul în care aceste fonduri vin, MFP schimbă euro din fondurile europene, lasă euro la rezerva valutară a BNR și face plățile în economie – de la plățile pentru diverse proiecte până la subvențiile în agricultură, în lei. În această operațiune se face o creație de lei, un surplus de lichiditate în lei.

nim sub 3% anul următor, dacă nu vom avea derapaje majore din politica fiscală. Altfel, pe leu vedem de departe dobânzi mai ridicate în orizontul următor – finalul anului 2018. Vedem ratele de dobândă pe termen scurt la lei undeva la 2 - 2,10%, care ar putea face leul mai atractiv. Mai mult, vedem o poveste destul de bună pentru toate monedele din Europa Centrală și de Est (ECE) - la care va participa și leul, chiar dacă nu cu tot aplombul - dată fiind de creșterea economică puternică în zona euro, principalul partener comercial al acestor țări. Al doilea factor ar fi un euro mai tare față de dolar, iar din perspectiva investitorilor americani faptul că monedele din ECE sunt legate de euro face mai atractivă expunerea pe această zonă, pe ECE. Acesta este contextul regional pe care îl vedem.

la șocuri de rată de dobândă.

Dacă ne gândim că prognoza de inflație pentru anul viitor cam toată lumea o vede la 3%, dobânzile vor trebui să meargă în sus. Șocul de rată de dobândă pentru cineva cu venituri mai reduse, care nu reușește să aibă economii, este mult mai mare.

Mai mult, de cele mai multe ori, cei cu venituri reduse sunt și mult mai expuși la schimbările inclusiv de ciclu economic.

Există riscuri și din perspectiva băncilor, pentru că odată cu încetinirea creșterii economice putem vedea expunerile devenind mai riscante. Dacă e să cităm BCE, ratele de dobândă nu pot merge mai jos. Atunci, pentru a reduce aceste riscuri, în absența dorinței de a crește rata de dobândă (pentru că prin creșterea ratei de dobândă se transmite costul final), în linie cu inflația poate sunt necesare și aceste măsuri.

Aș vrea să discutăm și despre creditare. Este nevoie de o limitare a gradului de îndatorare?

Cum vedeți evoluția creditării companiilor?

Poate doar în anumite segmente, unde se observă o acce­ lerare a creditului – la cre­ditul de consum de exem­plu – și poate BNR nu consideră că este necesară o creștere prea abruptă a ratelor de dobândă pentru a oferi oarecum un cost de creditare mai ieftin. De exemplu, mă uitam la creditarea companiilor și merge destul de bine creditarea în lei cu credite peste cinci ani, în general asociate proiectelor de investiții. Pe aceasta nimeni nu și-ar dori să o încetinească. Pe de altă parte, probabil BNR este atentă la expunerea celor cu venituri reduse

Dacă ne uităm în industrie, utilizarea capacității de producție este undeva la 75%, de aceea probabil că investițiile vor fi punctuale. Nu știu dacă noi ne cuplăm cu ce se întâmplă în regiune când vorbim despre construcțiile inginerești venite pe baza fondurilor europene.

Ar fi de așteptat să vedem o dezghețare și pe această parte la un moment dat. Fondurile europene ar trebui să mai pornească din motoare, dar până atunci, creditarea companiilor merge foarte lent, mult mai lent decât ar fi fost așteptările.

O explicație ar fi și utilizarea

de surse externe de finanțare – banii de la acționari, creditul comercial. Pe medie, creditul comercial este cam cât este finanțarea bancară.

Ce le-ați spune unor investitori financiari străini care v-ar întreba cum stă România?

Investitorii se uită la ECE ca la un coș și decid între țările unde își alocă banii – România, Ungaria, Polonia, Cehia.

S-au întâmplat multe lucruri discutabile cu politica fiscală în Ungaria și Polonia, dar ei cred că lucrurile cu impact negativ asupra investițiilor lor în Polonia și Ungaria sunt mai degrabă de natura trecutului, pe când în România incertitudinile sunt mai degrabă în față. Văd în continuare incertitudini și neclaritate privind politica fiscală și deficitul bugetar de 3%, preponderent orientat către cheltuieli cu personalul și fără a avea un rezultat pe termen lung. Orice deficit este o datorie viitoare – decidem astăzi să cheltuim mai mult decât avem, lăsând generației viitoare o datorie pe care nu știm cum vor reuși să o plătească, pentru că demografia nu ne prea ajută, fără a lăsa în schimb și ceva care să le aducă un randament al investițiilor. E discutabil. Dacă ne uităm din perspectiva investitorilor financiari că deficitul este la limita de 3%, iar inflația este în creștere, să investești în titluri de stat în România? Mai degrabă mai puțin, underweight, cum spun ei, față de celelalte țări din coș.

Noi spunem, în continuare, că vedem pentru anul viitor încadrarea în deficitul de 3%, dar sunt case de research din Londra care văd deficitul mergând chiar și peste 5%. Atât timp cât există aceste incertitudini, că fără măsuri compensatorii deficitul va fi mult mai mare, randamentele cerute pentru a împrumuta statul român sunt mai mari.

Citiți versiunea integrală a interviului pe www.revistabiz.ro.

antreprenoriat

1

ALTERNATIVE PENTRU PENSIE În timp ce edificiul pensiilor așa cum le știm pare să se clatine din cauza presiunii exercitate asupra celor trei piloni, e momentul să analizăm alternativele. Mugur Popescu, analist financiar și vicepreședinte al CFA România, ne-a răspuns la cinci întrebări pe care trebuie să și le pună cei care sunt în căutarea unei alternative la pensia de la stat. de Oana Voinea foto: Vali Mirea

CÂND ÎNCEP SĂ ECONOMISESC PENTRU PENSIE?

Pensia este ultimul lucru pe care îl ai în minte la 20 de ani. Cu toate acestea, să începi să investești pentru anii de pensie imediat după ce termini școala este o mișcare financiară strălucită, pentru că există un lucru numit compunerea randamentelor. Adică atunci când dobânda generează la rândul ei dobândă, an după an. În cazul investițiilor se folosește noțiunea de randament în loc de dobândă, care e valabilă doar la instrumentele cu venit fix. De exemplu, dacă economisești pentru anii de pensie câte 1.200 de lei pe an (100 lei/lună) de când ai 25 de ani și investești la un randament de 5% pe an timp de 30 de ani până ajungi la 65 de ani, ai strâns 79.727 lei. Deci o investiție de 1.200 de lei pe an s-a transformat în 79.727 de lei. Dacă nu economisești nimic până la 35 de ani și începi să economisești o sumă dublă de 2.400 lei/an (200 lei/lună) de la 35 de ani, când ajungi la 65 de ani vei avea doar 79.358 lei. Deci investești anual de două ori mai mult pe an, dar ajungi să ai mai puțini bani decât în primul caz. Concluzia e cu cât începi mai devreme să investești, cu atât poți beneficia de efectul de compunere.

2

ÎN CE SĂ INVESTESC?

3

CARE ESTE CEA MAI BUNĂ ALOCARE LA VÂRSTĂ MEA?

Bună întrebare. Deși sunt milioane de cărți pe această temă, nu este atât de sofisticat. Există trei tipuri principale de investiții sau clase de active: acțiuni, obligațiuni și cash. Poți investi în acțiuni și obligațiuni în două feluri: cumpărând instrumente individual sau investind într-un fond mutual sau un fond de pensii facultative Pilon III. Fondul este la modul simplu o colecție de acțiuni și obligațiuni și depozite. Unii oameni investesc și în așa-numitele „active reale”, cum ar fi active imobiliare sau aur, dar personal nu aș considera că sunt alternative potrivite pentru investitorul mediu.

O veche regulă de bază a fost aceea că ar trebui să scazi vârsta din 100 de ani – și acesta este procentul portofoliului pe

42

care trebuie să-l păstrați în acțiuni. De exemplu, dacă aveți 30 de ani, trebuie să păstrați 70% din portofoliul dvs. în acțiuni. Dacă aveți 70 de ani, trebuie să păstrați 30% din portofoliul dvs. în acțiuni. Cu toate acestea, cum oamenii trăiesc mai mult mai recent, mulți planificatori financiari recomandă ca regula să fie mai apropiată de 110 sau 120 minus vârsta. Știu, pare o pondere foarte mare investită în acțiuni pentru cei mai mulți români, care sunt mai puțin obișnuiți cu aceste instrumente.

Acțiunile au un potențial de randament mare și riscuri mai mari, pe care însă le poți asuma mai ales când ești tânăr.

Din păcate, în România există un deficit de economii personale și acestea se investesc în mare parte suboptimal în conturi curente și depozite bancare.

Depozitele bancare au risc minim, dar și randamentul este doar 0-2% la acest moment.

4

VA FI SUFICIENTĂ PENSIA DE STAT?

În prezent, Pilonul I de pensii înregistrează un deficit considerabil (chiar și înglobând sumele transferate către Pilonul II), iar bugetul se balansează din alte taxe și impozite plătite de populație. Având în vedere evoluțiile demografice, pensia de stat (Pilonul I), care se bazează pe redistribuirea taxelor colectate de la viitorii angajați, se estimează că nu va oferi o sumă suficientă pentru a permite un trai decent. Vom primi o sumă care se va numi pensie de stat, însă nu sunt optimist cu privire la valoarea acesteia, având în vedere evoluția demografică.

Trei din patru români așteaptă o pensie de peste 500 de euro în momentul retragerii din viața activă, arată un studiu realizat pe platforma iVox, la solicitarea Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România. Deci diferența între așteptările românilor și realitatea curentă este foarte mare, în contextul în care o mare parte dintre adulții activi profesional câștigă, în medie, un venit net de 2.000 de lei pe lună. Același studiu recent mai arată că 35% din respondenți, adică mai bine de o treime, nu economisesc deloc, în timp ce 36% din respondenți pun deoparte mai puțin de 300 de lei pe lună. Numai un sfert din respondenți au declarat că economisesc peste 300 de lei pe lună. Pentru mulți români, Pilonul II de pensii obligatoriu reprezintă singura economie și investiție pe termen lung.

antreprenoriat

5

CÂT AR TREBUI SĂ ECONOMISESC DACĂ VREAU SĂ MĂ PENSIONEZ SAU CA SĂ AM O PENSIE DECENTĂ ?

Investițiile personale depind de o grămadă de lucruri, cum ar fi când începeți să investiți, în ce decideți să investiți și când vă decideți să vă retrageți (orizontul de investiții).

Dar, ca regulă generală, planificatorii financiari recomandă ca în fiecare an să investești maximul posibil în orice plan de pensionare avantajos din punct de vedere fiscal pentru care sunteți eligibil.

De exemplu, în România, investiția într‑unul din fondurile de Pilonul III are un tratament fiscal avantajos. De asemenea, trebuie luat în considerare necesarul de lichidități pe termen scurt și mediu, pentru care pot fi luate în considerate alte investiții mai lichide – fonduri mutuale, acțiuni, obligațiuni sau depozite. Pentru a părăsi activitatea și pentru a menține același standard de viată, ați avea nevoie de active în valoare de 10 până la 20 ori salariul dumneavoastră anual când veți părăsi locul de muncă. O regulă empirică pe care am auzit-o în Marea Britanie este următoarea: dacă vrei să îți păstrezi același venit lunar la pensie, trebuie să ai acumulată o sumă egală cu de 20 de ori suma venitului anual. O persoană care câștigă 2.500 lei pe lună, și vrea să câștige aceiași bani la ieșirea din activitate ar fi trebuit deja să dețină economii de 600.000 lei (2.500 lei x 12 luni x 20). Nu vă speriați, vestea bună este că în general oamenii au cheltuieli mai mici după retragerea din activitate, deci în exemplul nostru, cu 50-65% din această sumă (adică cu active lichide de 300-400.000 lei) și cu o pensie de stat ar putea să fie în suficient. Există numeroase calculatoare în mediul online care ar putea fi utilizate pentru acest calcul personalizat. De asemenea, oamenii dețin și o locuință, care reprezintă un activ relativ valoros, dar nelichid.

MUGUR POPESCU, vicepreședinte al CFA România

În concluzie, e nevoie de mai multă responsabilitate individuală cu privire la investiții, economisire și pensie la orice vârstă. Fiica mea de 15 ani mi-a cerut recent să îi fac și ei un card de debit.

Am fost de acord, doar cu condiția să economisească bani în el, nu doar să cheltuie ce primește. Nu cred că a înțeles conceptul încă...

43

antreprenoriat

Foto: Cătălin Georgescu / 24/7

ARTA ȘI EVENIMENTELE ÎȘI DAU ÎNTÂLNIRE LA MEZANIN Spațiile de evenimente altfel sunt puține în București. Industriile creative sau zona culturală și artistică au nevoie de locuri speciale, care să răspundă dorințelor lor. Mezanin, cel mai noi astfel de spațiu, a reușit să cucerească deja lumea creativă. Alexandru Aron, cofondator și general manager al Mezanin, explică de ce. de Alexandru Ardelean

44

Ce reprezintă Mezanin?

Mezanin este un spațiu alternativ de evenimente și un pa­ riu personal. La trei luni după ce am deschis spațiul de coworking Talent Garden (TaG), cu aproape 100 de posturi de lucru, a devenit clar pentru toți cei implicați în firmă că nu funcționează. De ce, e o altă discuție complicată în care nu am să intru acum. În acel moment, discutând cu partenerii mei, am insistat foarte mult să “rupem” din TaG o bucată mare și să o transformăm într-un spațiu de evenimente. Au fost păreri pro și contra, dictate de diferențele de viziune ale fiecăruia despre ce și cum ar trebuie să fie Talent Garden. Până la urmă, majoritatea a decis și, cu riscul unei noi investiții mari în reamenajare, am hotărât să creăm Mezanin și mi-am asumat că o să îl fac să fie profitabil.

De ce un spațiu de evenimente?

Mezanin a apărut din necesitate, dar și dintr-o nebunie proprie. Este unul dintre acele rare cazuri în care utilul și plăcutul se întâlnesc și se joacă frumos fără să-și dea în cap. În contextul actual de piață, în România, spațiile de co-wor­k ing nu se pot susține doar din închirierea de birouri. Mai mult de jumătate din venituri vin din exploatarea spațiului sau a spațiilor de evenimente pe care le ai. E un lucru confirmat și de Mezanin. Imediat după deschidere, a devenit principala sursă de venit pentru firmă și ne-a ajutat să ne echilibrăm financiar. Mai mult – și aici vine partea de nebunie – Mezanin este galeria, spațiul expozițional, spațiul de frumos pe care mi l-am dorit dintotdeauna. Nu sunt nici curator, nici specialist, însă sunt un consumator avid de artă, în special artă contemporană. Iar Mezanin este locul unde, în sfârșit, pot găzdui proiecte de artă în care cred și care îmi plac. În marea majoritate a cazurilor, oferim spațiul gratuit pentru astfel de proiecte. De aceea, alegerea lor este una subiectivă și ne-o asumăm. Dacă ne plac și vrem să ne asociem cu ele și

antreprenoriat

simțim că ne reprezintă, atunci acele proiecte intră. Dacă nu le simțim, atunci nu.

Care este abordarea cu acest spațiu, având în vedere neconvenționalul clădirii în care vă aflați, Palatul Universul?

Suntem niște oameni norocoși, dar norocul nu pică din cer, ci și-l face omul cu mâna lui. Pentru că așa s-a întâmplat și la Palatul Universul. În fosta tipografie, în corpul B, oamenii au făcut tot posibilul să aibă în jurul lor oameni ca ei. Ne-am adus unii pe alții. Mulți dintre noi suntem prieteni sau ne știam dinainte de a fi vecini. Așa se face că acum, aici, sunt aproape în exclusivitate businessuri din industriile creative, iar clădirea a devenit în mai puțin de un an, de când s-au mutat în ea primii chiriași, unul dintre cele mai vii, mai vibrante și mai creative locuri din București. Pentru cei care încă nu știu, în clădirea noastră, pe lângă TaG și Mezanin, sunt Apollo 111 (barul și teatrul), Beans & Dots (speciality coffee shop & concept store), FIX me a drink (botanical cocktail bar), Linotip (centru independent coregrafic), StartRec (studio de muzică și înregistrări), Cumulus (una dintre cele mai mari firme de arhitectură), Salonul de Proiecte (spațiu de artă contemporană), Graffiti PR, grupul de agenții BBDO și Tuio (agenție independentă de digital advertising). Înainte de a apărea Mezanin, știam foarte bine că vrem și că trebuie să se integreze în acest univers al Universului, că trebuie să fie un spațiu și un brand cool, urban, creativ, special. Și o face. Dovadă sunt multele ocazii din aceste ultime cinci luni când, împreună cu unul sau mai mulți dintre vecinii noștri, am găzduit împreună același eveniment. Experiența pe care publicul o are este una unitară și anume, indiferent de modul în care au fost amenajate, de sus până jos, spațiile exprimă spun o aceeași poveste. Și dacă tot am ajuns să vorbim despre ceea ce exprimă și despre amenajarea în definirea Mezanin ca brand și ca spațiu, Zest Collective și Acme Industries au avut un rol esențial în acest proces. Arhitectele Ina, Irina și Ioana de la Zest ne-au ajutat cu realizarea spațiului, iar Paramon de la Acme a creat identitatea vizuală pentru Mezanin.

Ce evenimente ați avut anul acesta în spațiu?

Nici măcar nu putem vorbi despre un an întreg, având în vedere că Mezanin a fost gata la final de mai. Primul eveniment pe care l-am găzduit a fost expoziția Diploma Selected din cadrul Show Off Romanian Design Week. Aceasta a fost de altfel și prima ocazie când, împreună cu vecinii noștri de la Fix, Apollo și Linotip, am găzduit împreună același eveniment. Expoziții, party-uri, spectacole din cadrul Show Off RDW s-au întâmplat în acele zile în toate spațiile din clădire.

De atunci și până în prezent, am avut în spațiu peste 60 de evenimente corporate, seminarii, conferințe de presă, workshop-uri, training-uri, întâlniri, prezentări. Am găzduit șapte expoziții sau proiecte artistice, am organizat seri caritabile, proiecții de film, un concert, câteva petreceri, trei târguri, lansări de colecții de modă. Și, ca un fapt amuzant, am primit și o cerere de organizare a unei nunți, pentru septembrie 2018, pe care am declinat-o politicos.

Ce înseamnă pentru București un asemenea spațiu?

Dacă ne referim la întreagă clădire, Bucureștiul are de anul acesta un nou loc de întâlnire pentru oamenii deschiși și creativi. Corpul B din Palatul Universul este genul de loc unde

MEZANIN ÎN CIFRE: Locație

Palatul Universul, Corp B, strada Ion Brezoianu nr. 23-25

Fondat în mai 2017 Suprafață

200 mp, capacitate maximă: 200 locuri pe scaune

Detalii spațiu

open space, lumină naturală, infrastructură pentru evenimente (mobilier, sonorizare, lumini, proiector, servicii de catering)

Prețuri

există un rate card, disponibil la cerere celor interesați. Detalii pe pagina de Facebook (MezaninSpace).

Fondatorii oferă un discount de 30% la închiriere pentru ONGurile și business-urile din industriile creative

Investiție inițială

170.000 de euro

Cifră de afaceri

estimată pentru acest an – 200.000 de euro

îți poți petrece fără să te plictisești o zi întreagă. Începi la teatru dimineața, urci la cafenea, te oprești la expoziție, cumperi ceva special din concept store, mănânci în bar și îți termini ziua cu un spectacol de dans contemporan și niște supercocteiluri.

Mai mult, poți întâlni oameni interesanți, exact genul acela de oameni care ți-ar plăcea să-ți fie prieteni. Dacă ne referim la Mezanin, cred că este o apariție firească în București. În afară de noi, mai sunt alte câteva spații alternative de evenimente, prea puține, din păcate. Și spun din păcate pentru că este nevoie de astfel de locuri.

Mulți oameni s-au săturat de mochetă, scaunele cu pernuță, mâncarea și cafeaua hotelurilor, atmosfera lor grea și lipsită de personalitate și caută alte spații pentru evenimentele lor. Diferite, vii, cool.

Care sunt planurile legate de Mezanin?

Urmează în viitorul apropiat o serie de investiții în infrastructura de eveniment, în așa fel încât să avem cât mai multe dintre lucrurile necesare in-house. În paralel vom continuă ce am început. Vom oferi spațiul gratuit către proiecte – nu doar de artă – în care credem, care ne plac și îl vom promova ca spațiu alternativ de evenimente. Cel mai probabil, începând cu anul următor vom începe la Mezanin o serie de evenimente proprii din sfera noastră de interes – creativitate, design, artă, industrii creative.

Cum îl finanțați?

Din fericire, în acest moment, spațiul se susține singur. Deși a trecut mai puțin de jumătate de an de la deschidere, reușim să acoperim toate cheltuielile și să facem și niște mici investiții. Sigur, este loc întotdeauna de un mai bine către care tindem. Pentru că dincolo de imaginea lui de spațiu creativ și boem, Mezanin este un business, care trebuie să genereze profit. În măsura în care implementarea planurilor viitoare o va dicta, luăm în calcul mai multe modalități de finanțare: instituții financiar-bancare sau nonbancare, sponsori, noi parteneri.

Care ar fi planul de dezvoltare pentru următorii ani?

Hai să discutăm despre asta peste un an.

Deocamdată suntem în faza în care principalul scop este acela de a consolida businessul și de a-l crește sănătos. Vrem să învățăm ce merge, ce nu merge, ce și cum trebuie făcut ca să meargă și să punem la punct o serie de proceduri care să ne ajute să creștem.

45

antreprenoriat

COMENZI ONLINE `A LA CLUJ Comanda de grup poate fi o aventură, mai ales într-o companie, însă hipMenu a lansat această funcție unică odată cu lansarea pe piața din București.

Ciprian Costa, Chief Technology Officer al Cloud Treats România, ne spune care sunt atuurile aplicației, într-o piață de comenzi de mâncare estimată la 150 de milioane de euro. de Alexandru Ardelean

Alegerea meniului de prânz este de

multe ori dificilă, mai ales la birou.

Uneori nu putem pleca la masă, nu avem timp, nu sunt suficiente restaurant în zonă. Comanda online este o soluție, iar o echipă românească a intrat în competiția cu dezvoltatorii internaționali și a lansat de câțiva ani o asemenea platformă. hipMenu s-a lansat inițial în Cluj, iar apoi s-a extins și către alte orașe mari din România, iar de curând au “atacat” Bucureștiul.

Cum a luat naștere ideea din spate­ le hipMenu?

Echipa de programatori care a dezvoltat aplicația și care stă la baza hipMenu de la bun început, lucra acum cinci ani la un soft de time management și comanda foarte des mâncare la birou. Fiecare din ei au testat toate metodele, de la telefon, la platforme online, dar toate aveau neajunsuri. Așa cum fac aproape toți programatorii, au început să listeze funcțiile pe care ar trebui să le aibă o platformă de comenzi online pentru a corespunde întru totul 46

cerințelor utilizatorilor. De exem­ plu: “cum ar fi dacă, atunci când facem o comandă de grup, nu mai trebuie o persoană să întrebe pe fiecare ce vrea să mănânce, ci și-ar pune fiecare în coșul comun și ar plăti individual?”, “cum ar fi dacă mâncarea ar veni etichetată, astfel încât să fie ușor să separi caserolele la destinație?”, “cum ar fi dacă meniul ar fi disponibil în mai multe limbi, pentru a putea și străinii să știe ce comandă?”, “cum ar fi dacă, în loc de o carte de telefoane cu mâncare, site-ul ar avea fotografii la rezoluție mare, profi, care să repre­ zinte mâncarea într-un mod cât mai clar?”. Mai în glumă, mai în serios, au zis că sigur ar putea să facă un produs net superior. Așa că, dintr‑o provocare, m-am desprins de proiectul la care lucram de câteva săptămâni, pentru a crea ceea ce avea să devină baza hipMenu.

Care a fost investiția inițială?

Aplicația actuală este rezultatul a patru ani și peste 500.000 de linii de cod. Aproximativ 2 milioane de euro au fost investiți până acum. În ceea ce privește rezultatele de business, în primul semestru al anului 2017 hipMenu a avut o creștere de peste 60% față de aceeași perioadă a anului precedent. Estimăm că până la final de an vom avea rezultate similare. Anul trecut am adus cel mai mare volum de comenzi pentru restaurantele partenere dintre toate platformele din România.

Care sunt principalii competitori și cum vă diferențiați de aceștia?

În România, alți jucători importanți pe piața livrărilor online de mâncare sunt foodpanda și Oliviera.

Aplicația hipMenu este 100% dezvoltată în România, de către echipa proprie de programatori.

Ne diferențiem prin funcții unice, cum ar fi traducerea meniurilor din aplicație în 15 limbi (utilă expaților, studenților străini, turiștilor etc.) și comanda de grup (care este foarte folosită pentru a lua prânzul cu colegii, în companii). Prima funcție majoră introdusă a fost comanda de grup, care a primit pe parcurs îmbunătățiri, por­ nind de la etichetarea produselor.

Mai exact, restaurantele partenere primesc imprimante de la noi. Când acceptă o comandă, se tipăresc automat etichete pentru fiecare participant, cu numele și produsul. A urmat apoi plata prin card, iar în septembrie 2016, funcția de împărțire a notei de plată între utilizatori în mod automat, adică fiecare client poate plăti separat, online, partea lui, iar dacă există taxă de transport pusă de restaurant, se împarte și aceasta, tot proporțional.

E altceva să împărți o taxă de transport de 5 lei la 10 persoane.

Poate ar fi interesant de menționat faptul că avem ratingul cel mai bun la aplicații de comenzi online de mâncare - nu doar din România, ci și din Europa. În plus, am încercat să îmbu­ nătățim experiența utilizatorului în aplicația noastră, folosind fotografii la rezolu­ț ie mare cu felurile de mâncare – e mult mai ușor să identifici vizual ceva ce s-ar putea să îți placă. Pentru că deseori în bucătăriile restaurantelor la orele de vârf este multă agitație și se întâmplă să se încurce anumite produse, am creat un sistem prin care, în momentul în care se acceptă comanda de către restaurant, se listează automat etichete cu numele celor care au comandat și preparatele comandate. Pe lângă reducerea erorilor umane, este și mai ușor de împărțit mâncarea când este o comandă făcută de un grup mai mare (nu mai trebuie să deschizi fiecare caserolă până o găsești pe a ta).

Care au fost cele mai importante provocări ale unui business de acest tip?

O provocare este faptul că, pentru ca utilizatorul să aibă o experiență pe deplin plăcută, nu este suficient să ai o interfață frumoasă și funcționalități utile; depindem în mare parte și de restaurantele partenere. Avem grijă să ne alegem parteneri serioși, care reușesc să mențină mereu calitatea produselor la același standard, să livreze repede și cu puține greșeli. Când apar greșeli, lucrăm împreună cu restaurantele și ne străduim să ne revanșăm față de utilizator.

antreprenoriat

CIFRELE HIPMENU 226 restaurante partenere la momentul actual

7 dezvoltatori lucrează momentan la aplicație

55% creștere în 2016 comparativ

cu 2015. Primul semestru din 2017 s-a încheiat cu peste 60% creștere versus aceeași perioadă a anului trecut

Cum au evoluat preferințele româ­ nilor pentru comenzile online?

Există diferențe între comenzile de prânz și cele de seară și de la un sezon la altul, însă ele nu sunt semnificative. Se pare că nu sunt multe preparate care pot detrona pizza, burgerii și pastele din topul preferințelor românilor.

Care este valoarea pieței?

La nivel mondial, studiile arată că piața de livrări de mâncare (nu doar online) ar fi undeva la 90 mi­ liarde de dolari pe an (reprezentând 1% din totalul pieței de mâncare și 4% din mâncarea vândută per total prin intermediul restaurantelor și lanțurilor fast-food). În România, o estimare conservatoare arată că aceasta este undeva la 150 de mi­ lioane de dolari pe an (din nou, nu doar online; telefonul generează în continuare cea mai mare parte din comenzi pentru restaurante).

Ce planuri de dezvoltare aveți?

Planul hipMenu, pe termen scurt, este să ne extindem prezența în București, crescând portofoliul de restaurante pe care le punem la dispoziția clienților. Este un proces care poate dura, pentru că insistăm ca fotografiile preparatelor să fie la o rezoluție mare și făcute la modul profesionist; dacă restaurantul nu are astfel de fotografii, trimitem fotograful nostru specializat în locație pentru o ședință foto. În paralel, ne concentrăm și pe extinderea portofoliului de restaurante în celelalte orașe unde suntem deja prezenți: Cluj-Napoca, Timișoara, Oradea.

47

strategie

Care au fost direcțiile în dezvoltarea businessului pe care ați mizat în ultimii doi – trei ani?

Imola Zoltan: În primul rând am făcut ceea ce

REINVENTAREA CA MODEL DE BUSINESS Înființată în urmă cu 13 ani, McCann PR este una dintre agențiile care au mizat din prima pe transformările pe care digitalul și noul val de creatori de conținut le impun asupra industriei de comunicare. Despre cum s-a adaptat acestor schimbări businessul agenției am discutat cu Imola Zoltan – Managing Partner, și Lavinia Chican – Senior Partner al McCann PR. de Loredana Săndulescu

facem în mod continuu – identificăm stakeholderii, domeniile și industriile emergente și le integrăm în modelul de business și de comunicare al companiei. Am pariat devreme pe influenceri, pe transformare digitală, pe industrii cum ar fi cea de IT sau de jocuri video și tot așa. Un alt factor important a fost diversificarea modurilor în care abordăm comunicarea și ieșirea din nișa clasică de “PR” atunci când am văzut că nevoile clienților noștri evoluează într-un ritm din ce în ce mai accelerat. O comunicare omnichannel necesită o viziune și o abordare mult mai largă a publicului decât acum cinci ani de exemplu. Practic, nu mai există campanie de PR care să nu aibă nevoie de creație sau de programare. Așa că avem echipă de creație și lucrăm cu echipe de web developeri ca să livrăm clienților campanii integrate. Apoi, sunt puține situațiile în care publicul unei campanii de PR sunt exclusiv jurnaliștii sau influencerii sau autoritățile. De cele mai multe ori ne adresăm direct consumatorului final, iar asta înseamnă o abordare diferită a strategiei și livrabilelor.

Cum v-ați adaptat astfel încât să faceți față transformărilor prin care trece industria de marcomm?

Lavinia Chican: Inovând și diversificând ariile de

LAVINIA CHICAN, Senior Partner al McCann PR

expertiză și, cel mai important, acționând în real time. Am încercat să abordăm o atitudine proactivă care să anticipeze nevoile pieței. Ne‑am dezvoltat propriul departament de creație, am adus specialiști din afara domeniului (din IT, din artă și design, din showbiz), am consolidat divizia de social media și avem oameni dedicați pentru managementul influencerilor. Structura pe care am creat-o ne permite acum să abordăm situațiile din ce în ce mai dese în care un client are o nevoie simultană legitimă atât de supraspecializare, cât și de o abordare 360o a comunicării. Nevoia de diversificare nu vine însă doar de la client.

Suntem într-o epocă în care “rezistența” publicului la mesajul comercial se manifestă mult mai devreme, iar canalele de comunicare se suprasaturează mult mai repede. Singurul mod de a fi cu un pas înaintea procesului este să ai resursele și curajul de a te dezvolta și a învăța continuu. Și asta e ceea ce facem.

Cum este organizată azi echipa McCann PR? Imola Zoltan: Echipa se dezvoltă în ritm cu busi-

nessul – cu toate că la fel de bine aș putea spune că inversarea cauzalității ăsteia este la fel de valabilă. Suntem în jur de 40, dintre care, în proporție de 85%, sunt oameni implicați în comunicare.

Suntem organizați în echipe specializate pe domenii (FMCG, Tech, Health), dar la fel ca în industriile propriu-zise liniile de demarcație sunt 48

Foto: Khaled Mokhtar

strategie

din ce în ce mai vagi. Oamenii din FMCG își aduc aportul pe proiecte de Tech, Tech-ul la Health când e cazul și tot așa. Ca o paranteză, suntem extrem de mândri și de bucuroși de premiul de creativitate primit la Biz PR Awards, dovadă că eforturile de consolidare a unei echipe de creație în agenție nu întârzie să fie răsplătite. Așadar, creativitatea consider că este un punct forte al McCann PR, pe lângă capacitatea “brută” de implementare. Aș adăuga bineînțeles și viziunea strategică și cunoașterea în profunzime a foarte multor categorii de piață. Practic, nu există domeniu în care să nu fi activat cel puțin o dată în cei 13 ani de activitate. Ca zone de expertiză, avem: creație și strategie, digital și relații social media, influencers management, PR/relații mass-media, comunicare corporate, crisis management, comunicare internă, experiential marketing, organizare de evenimente, web development. Ce e important de menționat în legătură cu echipa: este o bază de oameni, șefii de echipă care sunt în agenție de mulți ani, au crescut împreună cu mine, sunt seniori, super­profi și au expertiză și experiență pe această piață și ridică foarte mult nivelul de expertiză al agenției. Cred că e important pe o piață atât de concurențială ca aceasta să avem un procent mare de seniori în agenție.

IMOLA ZOLTAN, Managing Partner McCann PR

Care au fost cele mai de anvergură proiecte ale agenției în ultimii doi ani?

Imola Zoltan: Suntem mândri de toate proiecte-

le noastre. Fiecare dintre ele a fost o ocazie de a descoperi și a ne dezvolta – asta și pentru că avem noroc de clienți care ne împărtășesc (sau chiar ne inspiră) entuziasmul pentru nou. Am creat și implementat campania ATL pentru Engie „Tu de unde îți iei energie”, am organizat o serie de conferințe interne globale la scară neîntâlnită până acum în România (pentru unul dintre cei mai mari clienți ai agenției), gala Next Big Vlogger și, desigur, Greateens – un proiect inhouse care ne-a forțat, literalmente, să regândim modul în care abordăm și interacționăm cu creatorii de conținut, mai ales cei atât de tineri.

Ce planuri aveți cu Greateens?

Lavinia Chican: Greateens crește frumos, iar

Foto: Matei Buta

feedback-ul primit după primele ediții a fost unul de-a dreptul entuziasmant. Curiozitatea, creativitatea și dezinvoltura pe care le-am găsit la acești mici creatori de conținut ne-au făcut să ne dăm seama că avem de învățat de la ei cel puțin la fel de mult cât putem oferi din experiența noastră.

Greateens este un punct de contact excelent, nefiltrat, cu cea mai interesantă generație a momentului – și e un loc pe care încercăm să-l dezvoltăm pentru noi, pentru ei și pentru clienții noștri. Deja următoarele ediții sunt “sold out” și lucrăm chiar și la extinderi ale conceptului pe domenii mai specializate.

49

strategie

ARTIZANII SUCCESULUI Au crezut în visurile lor și au renunțat la siguranța unui loc de muncă pentru a le vedea împlinite. Au crezut în propriile produse și puteri, au riscat, au muncit enorm, iar acum a sosit timpul să culeagă roadele.

Faceți cunoștință cu câțiva dintre antreprenorii care au pariat pe piața produselor artizanale și înregistrează acum creșteri exponențiale. De la bere artizanală la pâine și înghețată, până la brânzeturi, ciocolată sau sosuri artizanale, tot mai mulți antreprenori lansează companii care se bat cot la cot cu marile corporații și produc branduri ce cuceresc inimile și frigiderele românilor. de Ovidiu Neagoe

51

Foto: Vali Mirea

strategie

Antreprenoriat la rece LA APROAPE PATRU ANI DE LA LANSAREA BRANDULUI ZĂGANU PE PIAȚĂ, LAURENȚIU BĂNESCU ȘI ALEXANDRU GEAMĂNU, FONDATORII MICROBERĂRIEI, MIZEAZĂ ÎN CONTINUARE PE CARTEA DEZVOLTĂRII ȘI AU DESCHIS O BERĂRIE. Dacă îi veți întreba pe Alexandru Geamănu

și Laurențiu Bănescu care este berea lor preferată, vă vor răspunde fără să stea deloc pe gânduri. Răspunsul oferit de cei doi s-ar putea să vă ia un pic prin suprindere, mai ales că acesta este un brand încă tânăr: Zăganu. Cu toate acestea, alegerea celor doi nu ar trebui să vă mire absolut deloc. Zăganu este pionierul berii artizanale din țară și a aniversat patru ani de la vânzarea primei beri, la începutul lunii octombrie. Deși este un brand încă tânăr, Zăganu a avut o evoluție spectaculoasă și se bucură de o istorie bogată, plină de momente semnificative. Unul dintre acestea a avut loc chiar în anul 2013, când Alexandru Geamănu și Laurențiu Bănescu, au preluat și au renovat o veche fabrică de bere, amplasată în județul Prahova, în Măneciu-Ungureni. Cei doi au renunțat la cariere în domeniul publicității și respectiv în branding și marketing la o multinațională din domeniul berii în favoarea antreprenoriatului. Și nu regretă nicio secundă alegerea luată.

La mai bine de patru ani de atunci, cei doi antreprenori mai scriu un capitol important în istoria berii artizanale locale.

Fondatorii Fabricii de Bere Bună, cea care produce berea Zăganu, au deschis de curând pe Calea Victoriei primul bar de bere artizanală din țară. “Era în planurile noastre încă de la început să deschidem, dar nu am avut resursele necesare și întotdeauna banii pe care i-am avut i-am investit în extinderea capacității și în fabrică.

Anul acesta am găsit momentul oportun să deschidem, am găsit locul acesta pe Calea Victoriei, un spațiu mare, generos, care cred că după amenajare reprezintă foarte

bine brandul”, spune Laurențiu Bănescu, cofondatorul Zăganu. Aici, în primul craft beer bar, iubitorii de bere vor putea degusta, pe lângă cele cinci beri ale Zăganu (blondă, brună, roșie, IPA și Adonis – un Pale Ale în ediție limitată) și beri de la cei mai mulți producători locali de bere artizanală.

Pe agenda celor doi antreprenori, atunci când vine vorba despre extindere, există două direcții importante: cea a fa­ bricii și, mai nou, a barului. Dacă pentru creșterea capacității de producție a fabricii au achiziționat de curând două noi tancuri, antreprenorii plănuiesc înființarea unei Asociații a Producătorilor de Bere Artizanală și nu exclud deschiderea unor noi berării în țară. “Cred că sunt multe avantaje în a avea un bar propriu. Ne ajută să vorbim cu oamenii, să le povestim despre beri, să testăm”, spune Alexandru Geamănu, cofondatorul Zăganu. Acest spuns că este important să ai un loc care te reprezintă, mai ales că fabrica este la 100 km depărtare de capitală și nu este ușor accesibilă. Au primit solicitări de vizită în fabrică, dar în weekend este mai dificil. „Noi, când am pornit acest business, am simțit că este nevoie să existe din nou fa­ brici mici de bere, cu rețete de bere locală, produse în cantitate mică, nepasteurizate.

Acum sunt mult mai mulți producători, dar până la urmă există o tendință, nu numai pe bere, ci pe toate produsele, de întoarcere cumva la valorile autentice, locale, făcute de oamenii locului, cu atenție, cu ingrediente bune, fără adaosuri”, explică Alexandru Geamănu. El crede că oamenii vor lucruri pe care nu le găsesc peste tot și acordă o atenție mai sporită la ce cumpără și consumă.

La primul bar cu beri artizanale, deschis de fondatorii Fabricii de Bere Bună, se pot încerca cele cinci beri ale Zăganu (blondă, brună, roșie, IPA și Adonis – un Pale Ale în ediție limitată), dar și sortimente de la cei mai mulți producători locali de bere artizanală.

53

strategie

Foto: Vali Mirea 54

strategie

Tradiția sparge gheața ACM ȘASE ANI, ADRIAN MENGHEȘ A RENUNȚAT LA UN JOB CĂLDUȚ ȘI A PUS BAZELE MAIA ICE CREAM, COMPANIE CARE SE AFLĂ ÎN SPATELE UNOR PROIECTE CA MAȘINA CU ÎNGHEȚATĂ ȘI BUTOIUL CU ÎNGHEȚATĂ, UN BUSINESS CE PRODUCE ÎNGHEȚATĂ TRADIȚIONALĂ ROMÂNEASCĂ DUPĂ O REȚETĂ MAI VECHE DE CINCI DECENII. Drumul de la o idee până la produsul final

procesul de producție, ca să respecte normele și a înregistrat brandul, Adrian Mengheș a lansat Butoiul cu Înghețată, un business care propune și produse oarecum atipice fără să se îndepărteze totuși de zona tradițională. De aici, clienții pot alege o înghețată naturală, artizanală realizată după o rețetă tradițională, cu ingrediente inedite. Puteți încerca înghețată de colivă, de dovleac copt cu scorțișoară, cu mere coapte și scorțișoară sau cu arome de alcool. “Am trei copii și trei proiecte. Filip, băiatul meu cel mare, s-a născut în anul 2011, odată cu Mașina de Înghețată. După care, trei ani mai târziu s-a născut Tudor, care a apărut odată cu Butoiul cu Înghețată. Acum am o fetiță, Eva”, spune Adrian Mengheș, fondatorul Maia Ice Cream. Potrivit antreprenorului, următorul pas este cel al expansiunii, proces care deja a demarat cu creșterea echipei și intrarea pe piață cu prăjituri de casă, o soluție pentru scăderile vânzărilor de înghețată din timpul iernii.

Pe agenda lui Adrian Mengheș mai este vânzarea drepturilor de folosință a producției către o fabrică mare de înghețată din afara României, care produce echipamente de înghețată. “Pe plan local mă gândesc din ce în ce mai mult să accesez fonduri europene și să îmi construiesc un loc al meu, unde să fie totul sub forma unui butoi, pentru că știu că se poate. Să am 17 – 18 butoaie cu sortimente de înghețată, să fie ca un showroom, iar jos să fie partea de producție. Dar ce îmi doresc cel mai mult, visul meu este să ducă mai departe această tradiție copiii mei”, spune Adrian Mengheș.

55

Foto: © Dmitry Ternovoy / Dreamstime.com

nu este niciodată simplu, după cum a aflat și Adrian Mengheș, un tânăr care a renunțat, în urmă cu șase ani, la confortul unui loc de muncă într-o companie multinațională ca să pornească propria afacere, într-un domeniu complet nou. A lansat Mașina cu Înghețată, un mic magazin pe roți care colinda străzile Bucureștiului, iar un an mai târziu, realizând că pierde o serie de evenimente de interior importante, Adrian a venit cu ideea din spatele proiectului Butoiul cu Înghețată. Dar, pentru un fost corporatist într-un domeniu total străin de cel al înghețatei, drumul s-a dovedit a fi unul dificil.

A început căutările rețetei de înghețată la butoi, realizată ca pe vremuri, cu sare și gheață, într-o comună din județul Olt, de unde era mama sa. A extins încet-încet căutările și timp de mai bine de trei ani a colindat satele românești în lung și-n lat, întrebând din poartă în poartă de tainele producției înghețatei la butoi. A dormit de multe ori în mașină, iar când a obosit să meargă din sat în sat, a pus mâna pe telefon și a sunat la primării spunând că lucrează pentru un mare post de televiziune și face un reportaj despre tradiții.

Așa a dat peste nea Ion din județul Vâlcea, un bătrân, care avea pe atunci 84 de ani și făcea înghețată la butoi de aproape șase decenii. Bătrânul a fost de acord să îl ajute și să îi dezvăluie tainele producției înghețatei la butoi, iar la final nu a acceptat nicio plată, motivând că cea mai mare răsplată este să știe că cineva duce mai departe tradiția.

La scurt timp după ce a modernizat

Butoiul cu Înghețată prepară înghețata după o rețetă veche de peste cinci decenii, care, deși respectă liniile tradiționale, folosește ingrediente originale precum colivă, dovleac copt cu scorțișoară, măr copt sau arome de alcool.

strategie

Foto: Vali Mirea 56

strategie

De la banking la baking Simona Dițescu a intrat în pâine în antre-

prenoriat în urmă cu patru ani, total din întâmplare. Pe atunci, a participat la un atelier de făcut pâine cu maia. Nu știa ce înseamnă maiaua naturală, cum poate înlocui drojdia, dar a fost încântată de toată experiența. A fost dragoste la prima vedere.

De atunci a început să studieze, să caute tot mai multe cărți, dar și să le coacă pâine prie­ tenilor, care erau mereu tot mai încântați.

Cu toate că Simona Dițescu reușea să facă pâine acasă, nu știa totuși “cu ce se mănâncă” producția la un nivel mai mare și, negăsind aici o brutărie artizanală de unde să fure meserie, pașii au purtat-o tocmai până în Londra, o piața mai dezvoltată decât cea locală. De aici și până la nașterea My Maia nu a mai fost decât un pas. “La final de 2014 am deschis brutăria și am început să mă ocup de rețete. Sunt foarte multe cărți, poți să faci nenumărate versiuni”, spune Simona Dițescu, fondatoarea My Maia. “Am pornit de la câteva rețete de bază din niște cărți și am făcut propriile rețete în brutărie, am făcut câteva tipuri de pâini. Încetul cu încetul am început să facem cozonaci cu maia pentru Crăciun.

Eu am vrut să merg numai pe ideea de pâine, însă nu funcționează foarte bine din păcate pentru că oamenii sunt obișnuiți să intre undeva și să cumpere de toate”, spune antreprenoarea.

Pe lângă o plajă largă de produse de panificație, la brutăria Simonei Dițescu mai puteți găsi și zacuscă, gemuri și dulcețuri, gogoșari în oțet, roșii cherry în saramură, dar și biscuiți. Pe lângă diversificarea produselor disponibile în magazin, pe agenda antreprenoarei se mai află deschiderea unui nou punct de lucru, amplasat într‑o

zonă circulată a Bucureștiului, care să asigure o creștere mai rapidă a brandului creat de fosta angajată în banking.

“Oamenii nu trec pe stradă și intră să cumpere pâine. Aici vin numai cei care știu ce înseamnă pâinea cu maia și care văd pe internet, pe Facebook sau ne văd site-ul.

Nu este un produs pentru marea masă, din păcate nu avem nici educație în direcția aceasta. Numărul celor care ne apreciază crește de la lună la lună, dar nu este o creștere exponențială, astfel încât să fie un boom pe piață. Este nevoie de mai multă educație”, spune Simona Dițescu.

Iar antreprenoarea a ales să nu stea degeaba. Astfel, un pas important în educarea publicului este făcut printr-o serie de workshop-uri, realizate de My Maia în colaborare cu Green Your Life, unde aproximativ 12 participanți au ocazia să învețe cum se face îndrăgita pâine cu maia și pot face cu propriile mâini o astfel de pâine. Tot din workshop-urile realizate de cei de la Green Your Life, la brutăria Simonei, cursanții interesați de un stil de viață sănătos au șansa să învețe despre hrana pământului, despre cum să mănânce sănătos, cum să prepare rețete gustoase cu preparate sănătoase și cum se fac preparate din le­ gume și fructe crude.”Mi s-a părut o idee foarte bună pentru că sunt o promotoare a produselor de calitate, făcute cu grijă, încet, sănătoase și fără adaosuri”, spune Simona Dițescu. “În ziua de astăzi multă lume se îndreaptă spre această tendință. Dar este greu pentru un business să facă așa ceva, pentru că businessurile câștigă în general din volum și ca să faci volum cu ceva artizanal trebuie să faci un compromis undeva”, adaugă fondatoarea My Maia.

Dacă vă surâde ideea să pătrundeți pe drumul antreprenoriatului, prin deschiderea unei brutării artizanale, investiția în utilaje se poate ridica la 50.000 de euro, la care se adaugă costurile pentru amenajare, chirie, salarii și utilități.

57

Foto: © Wolfgang Grossmann / Dreamstime.com

A RENUNȚAT LA O CARIERĂ ÎN DOMENIUL BANCAR ȘI A DEVENIT ANTREPRENOARE ODATĂ CU DESCHIDEREA BRUTĂRIEI ARTIZANALE MY MAIA, IAR ASTĂZI SIMONA DIȚESCU ÎȘI CÂȘTIGĂ PÂINEA PUNÂND PE MESELE ROMÂNILOR PRODUSE DE PANIFICAȚIE ȘI PATISERIE DIN MAIA.

strategie

TRANSFORMAREA UNEI INDUSTRII Reînvățăm să scriem și reînvățăm să gândim comunicarea. Ce înseamnă asta? O multitudine de transformări și provocări despre care am discutat cu Raluca Ene, un profesionist cu 14 ani de experiență în comunicare strategică și PR, dintre care ultimii șase la cârma Chapter 4. de Loredana Săndulescu

are nevoie. Anul acesta am lucrat cot la cot cu astfel de clienți pentru construirea de strategii de marketing, pentru ca abia apoi să ajungem la comunicare. Și a funcționat foarte bine, iar noi am simțit că suntem parte din businessul clienților mai mult ca oricând.

Care sunt tendințele urmă­ torilor ani, în contextul evo­lu­ ției canalelor de comunicare?

Vom vorbi mai puțin, dar vom spune mai mult și pe canale mult mai fin targetate. Vom găsi soluții de interacțiune mai rapidă și mai eficientă cu pu­ blicurile noastre. Vom fi mult mai flexibili, profesia noastră

Cum s-a schimbat businessul în industria de PR în ultimii ani?

58

Piața de PR din România este aglomerată și fragmentată.

Cum v-ați adaptat businessul acestui context?

Anticipăm. Suntem hiperatenți la nevoile clienților noștri și ne adaptăm rapid. Avem o echipă solidă și experimentată care în­ țelege că a învăța împreună cu clienții noștri e cea mai bună formă de a obține rezul­tatele pe care ni le dorim. Iar anul acesta, în care ne-am dezvoltat competențele de consultanță de marketing și comunicare stra­­tegică, dar și pe cele de consultanță și strategie pentru consolidarea mărcii de angajator, ne-a dovedit că este abordarea cea mai înțeleaptă.

Care sunt atuurile pe care le aveți ca parte a unei rețele de comunicare cu extindere la nivel regional?

RALUCA ENE, Managing Director, Chapter 4 România

Foto: Vali Mirea

Că industria noastră se află într-o continuă schimbare, asta e cert, vorba zicalei. Pe măsură ce ne obișnuim din ce în ce mai mult cu canale noi de comunicare, ne obișnuim și cu formule noi de consum al informației. Acum totul este rapid, scurt, redus la esență. Așadar, reînvățăm să scriem și reînvățăm să gândim comunicarea, pentru că, dacă e să fi rămas ceva ce să nu se fi schimbat, acelea sunt obiectivele: și astăzi, ca acum 14 ani, când am început această meserie, tot la oameni ne dorim să ajungem, tot pentru ei pregătim informația.

Asta pe de o parte. Pe de altă parte, mediul economic românesc se schimbă. Industria noastră de comunicare datorează mult companiilor multinaționale, care au creat piața necesară pentru ca noi să creștem ca profesioniști. Acum, companiile antreprenoriale românești solide caută și ele din ce în ce mai mult și mai des strategii de comunicare la fel de solide. Iar pentru noi este o schimbare de perspectivă, de abordare: antreprenorul român are un mod foarte particular de a-și privi businessul, este absolut necesar să te poți pune în poziția lui și înțelege exact de ce

se va deschide către o pleiadă de subspecializări care să contribuie la rafinarea strategiilor: analiză de date și evaluare de procese, marketing, digital.

Rolul nostru se va extinde către comunicare de orice fel pentru companii, astfel că, de la tacticile de comunicare aproape exclusiv externă pe care le ofe­ ream până acum câțiva ani, am învățat să creăm tactici de comunicare internă și suport pentru procesele de resurse umane (recrutare, retenție, dezvoltarea echipelor). Ca dovadă, construirea mărcii de angajator (employer branding) a devenit un serviciu curent în portofoliile noastre. Mai mult, am devenit parteneri reali în elaborarea strategiilor de marketing.

Cu siguranță, lucrul în echipe multinaționale. Avem un trunchi strategic comun pe care îl urmărim, dar succesul este dat întotdeauna de modul în care adaptăm tacticile la specificul publicului din fiecare țară și la canalele pe care le folosește acesta. Și ne mândrim cu experiența și rezultatele pe care le avem împreună cu clienții noștri transregionali.

  

 

life

LIFE

Primul magazin virtual din România

Aniversare prin artă Piatraonline a aniversat 10 ani de existență printr-o expoziție inedită de sculpturi în piatră naturală. de Doriana Matei

60

dedicat exclusiv obiectelor din piatră naturală a apelat la artistul japonez Hirotoshi Ito, unul dintre cei mai importanți sculptori contemporani din întreaga lume, pentru a realiza o serie de 15 lucrări, în care piatra capătă trăsături nebișnuite, precum flexibilitate și delicatețe.

Expoziția a avut loc la Galateca, iar vizitatorii au avut și posibilitatea de a achiziționa obiectele care i-au cucerit.

Contribuția artistică îi aparține exclusiv lui Hirotoshi Ito. Inclusiv piatra folosită pentru confecționarea lucrărilor a fost adunată din râul de la marginea orașului japonez în care trăiește sculptorul. Organizarea expoziției a fost asigurată de compania aniversată, de la concept până la asigurarea bugetului necesar. Prin această inițiativă,

Piatraonline se înscrie într-o tendință tot mai vizibilă la nivel global, de promovare a brandurilor cu ajutrul artei. „Ne-am dorit să aducem mulțumiri pieței în care am crescut timp de 10 ani și cea mai bună modalitate a fost invitând în România un sculptor frumos, ale cărui lucrări să redea frumusețea pietrei, așa cum o vedem noi în fiecare zi, prin fiecare proiect la care lucrăm.

Inițiativa noastră s-a bucurat de mare ecou în piață, datorită geniului sculptorului, dar și a campaniei integrate de marketing, minuțios pregătite”, declară Mariana Brădescu-Constantinescu, Managing Partner Piatraonline.

Printre lucrările care au putut fi văzute la Galateca se numără zâmbete cioplite în piatră, un portofel ascunzând o comoară și un pulover moale și gros, tot din piatră.

STRATEGIC

Organizator:

PENTRU COMPANIILE DE SERVICII 2 noiembrie, Hotel Caro, Bucureşti

Evenimentul propune soluţii şi bune practici pentru elaborarea unui plan strategic de resurse umane concentrat pe performanţă

Parteneri:

Partener anual:

Parteneri media:

Pentru informaţii suplimentare şi înscriere vă rugăm să o contactaţi pe Laura Gheboianu la e-mail: laura.gheboianu@cariereonline.ro sau la tel: 0726 768 079.

life

Foto: Traian Vaduva

Un concept nou pe scena româ­

REȘEDINȚA JAZZULUI Hanul Gabroveni redevine reședința jazzului. Luna aceasta debutează o nouă stagiune de jazz la Arcub, sub titlul Artist in Residence. Programul, curatoriat artistic de Mircea Tiberian, include artiști valoroși, din România și din străinătate, oferind o perspectivă originală asupra acestui gen muzical. de Doriana Matei

62

nească, dar foarte popular în orașe cu tradiție în materie de jazz, precum San Francisco, New York sau Amsterdam, Artist in Residence reprezintă o oportunitate pentru artiști de a-și prezenta proiectele și viziunea proprie asupra jazzului. Fiecare sezon de concerte este curatoriat artistic de un alt muzician, care gândește programul pornind de la o temă propusă de el. Inițiatorul acestui proiect este pianistul Lucian Ban, care a fost și curatorul primei stagiuni, cea de anul trecut. Anul acesta, ștafeta i-a fost predată profesorului Mircea Tiberian, care provoacă publicul cu o temă interesantă: Jazz – un limbaj muzical al viitorului. „Sunt multe motive care ar putea califica jazzul ca limbaj muzical al viitorului. Acest gen propune un

nou tip de muzician, care combină cele două îndeletniciri de bază ale muzicii occidentale: compoziţia şi interpretarea. Muzica este creată în faţa publicului, în timp real, iar creaţia se realizează prin contribuţia tuturor membrilor ansamblului.

Această modalitate se potriveşte cu felul de a gestiona problemele în societatea contemporană şi, probabil, în cea a viitorului, când deciziile se vor lua tot mai des într-un colectiv.

Rolurile sunt interşanjabile; nu mai există solişti, dirijori, corişti. Toţi participanţii pot capta atenţia publicului prin ceea ce propun în discurs.

Cu alte cuvinte, bastonul de mareşal e în raniţa fiecăruia. Este clar că acest model democratic ar fi de dorit pentru oricare ansamblu social al viitorului”, declară Mircea Tiberian, explicând ideea din spatele acestei stagiuni.

life

Foto: arcub.ro

Foto: arcub.ro

Magatelli, de origine italiană, și Kristijan Krajncan, muzician din Slovenia. Cei trei s-au cunoscut în Olanda și au concertat împreună în săli prestigioase, precum Bimhuis Amsterdam, Konzerthaus Berlin, și la festivaluri de jazz, cum ar fi 12 Points (Dublin), Akbank Jazz (Istanbul) sau Gărâna Jazz. La Arcub, artiștii vor recrea atmosfera caracteristică albumului lor intitulat Proverbe, în care sursa de inspirație au constituit-o folclorul oral și muzical românesc. „Ca alți artiști români emigrați, am ajuns să apreciez mai mult tradiția muzicală românească.

Avem o cultură tradițională foarte bogată, în care m-am regăsit din perspectiva străinătății. Colegii mei sunt deja de mult familiarizați cu România și, în special cu bucătăria bunicii mele, ca urmare a cinci turnee în diverse părți ale țării. Ne dorim ca pe 9 noiembrie să avem un concert cu o atmosferă plăcută, deschisă, să împărtășim emoții muzicale intime, în care să se reflecte esența sufletului românesc”, spune George Dumitriu, elementul românesc al grupului DUMItRIO.

PEISAJUL JAZZISTIC ÎN ROMÂNIA Foto: Traian Vaduva

JAZZ FĂRĂ GRANIȚE La stabilirea programului, au avut prioritate artiștii români. „Finan­ ţarea vine aproape în totalitate de la contribuabilii din România”, își motivează curatorul decizia. Acest lucru nu exclude, însă, inserarea în agendă a unor concerte susținute exclusiv de artiști din străinătate.

Melomanii se pot bucura și de numeroase colaborări între muzicieni români și artiști din afară, românii invitându-și colegii străini în rezidența de la Arcub.

Un astfel de exemplu este concertul grupului DUMItRIO, din 9 noiembrie. Chitaristul și violonistul băcăuan George Dumitriu, actualmente profesor de chitară jazz la Conservatorul din Amsterdam, vine la întâlnirea cu publicul român însoțit de colegii săi: Mattia

Poate cea mai autentică imagine a jazzului de la noi o poți vedea pri­ vind din exterior. George Dumitriu trăiește de ani buni în Olanda, dar susține cu regularitate concerte în România. „Observ o des­ chidere tot mai mare a publicului spre nou. O curiozitate care a crescut și care vine, cred, și de la noua generație. Publicul olandez are deja experiență, care se traduce printro conduită specifică. De exemplu, prin răbdarea necesară la un concert de jazz experimental sau free.

Există o anume politețe venită din decenii de cultură. Dar ce le lipsește câteodată este entuziasmul cu care ascultă, pe care îl simt de fiecare dată la pu­blicul român. Sunt încrezător în jazzul românesc, care a crescut mult în ultimul deceniu, susținut și de integrarea în Uniunea Europeană. Au apărut multe festivaluri noi, cluburi, dar am observat și o atitudine diferită la noua generație de muzicieni. Merg spre

calitate, unitate, creativitate și expresie autohtonă”, declară artistul.

ANGAJAMENT PENTRU PROMOVAREA JAZZULUI Aceeași deschidere din partea pu­ blicului o observă și reprezentanții Arcub, iar acest lucru îi motivează să gândească noi proiecte în această zonă de manifestare artistică. „Ne dorim să păstrăm și să dezvoltăm jazzul, atât la sala din Gabroveni, cât și în aer liber. Festivalul de jazz pe care îl organizăm – Bucharest Jazz Festival – devine din ce în ce mai puternic și influent. De asemenea, sala din Batiștei se află în atenția noastră și sper să o putem pune pe picioare în doitrei ani, pentru a ne întoarce cu acest gen muzical și acolo. Printre planurile noastre se numără și un club de jazz, care nu are legătură cu ideea de club privat. Intenționăm să creăm o platformă solidă de legătură între artiștii de jazz și comunitate. Prima tentativă de a organiza un astfel de club a fost anul acesta, în cadrul festivalului Bucharest Jazz Festival, unde am organizat și concursul New Jazz Voices, iar feedback-ul publicului a fost neașteptat de pozitiv”, arată Mihaela Păun, director al Arcub.

Pas cu pas, centrul cultural își consolidează din nou statutul de reședință a jazzului, câștigat în anii ’90, când reprezenta singura instituție din România care organiza un eveniment de jazz internațional – Festivalul Inter­ național de Jazz, pe care l-a organizat până în anul 2004.

Grupul DUMItRIO: GEORGE DUMITRIU, actualmente profesor de chitară jazz la Conservatorul din Amsterdam, MATTIA MAGATELLI, de origine italiană, și KRISTIJAN KRAJNČAN, muzician din Slovenia

63

life

FORAEVA REINTERPRETAREA TRADIȚIEI Designerul Lana Dumitru și arhitectul Vlad Țenu reinterpretează trecutul și aduc viitorul în prezent printr-un proiect unic susținut de Swarovski, în care arta atinge noi repere ale perfecțiunii cu ajutorul tehnogiilor digitale. de Loredana Săndulescu

64

life

ROCHIA FORAEVA ESTE REALIZATĂ DIN 25.000 DE CRISTALE SWAROVSKI, IAR PROCESUL DE ASAMBLARE A ACESTORA A DURAT ȘASE LUNI.

65

life

Peste 25.000 de cristale Swarovski, șase luni de muncă

susținută și o echipă alcătuită din peste 15 persoane au dus la bun sfârșit anul acesta viziunea a două minți creative care s-au reunit în proiectul Foraeva, dezvoltat în parteneriat cu Swarovski. Designerul de modă Lana Dumitru și arhitectul Vlad Țenu sunt artizanii acestui proiect inedit, care reinterpretează motive populare românești sub forma unei rochii avangardiste, în care arta se îmbină cu tehnologia. Cu misiunea de a a stabili noi repere în arta digitală, cei doi au folosit un motiv popular românesc, pe care l-au reconstruit digital din cristale Swarovski, prin tehnici de simulare 3D pe computer, design algoritmic și crearea de prototipuri digitale. Produsul final, rochia Foraeva, simobolizează faptul că identitatea și tradițiile nu vor fi pierdute în era globalizării, ci din contră, vor evolua în moduri cu totul neașteptate, modelate de tehnologie și puterea emoțiilor.

DOUĂ MINȚI CREATIVE, O SINGURĂ VIZIUNE Cei doi artiști, Lana Dumitru și Vlad Țenu, au început să lucreze la conturarea acestui proiect de acum doi ani, fiecare punându-și propria amprentă la ceea ce este acum Foraeva. Lana Dumitru face parte din noul val de designeri și antreprenori din lumea modei care apelează la tradiții și motivele tradiționale românești pentru a se diferenția pe piețe inundate de branduri internaționale.

Absolventă a Universității de Arte din București, Lana trăiește în prezent la Londra unde a absolvit recent doctoratul în artă aigitală și modă. În urmă cu câțiva ani a câștigat un concurs de creativitate organizat de Puma, context în care a lansat jacheta Puma by Lana 17 Etno Shake, produsă într-o serie limitată de câteva sute de exemplare, care s-au vândut imediat. Colecțiile create de ea au fost prezentate la London Fashion Week/International Fashion Showcase, Strasbourg Fashion Week, Muzeul de Design din Holon (Israel), Muzeul de Artă din Kalmar și Centrul de Design din Malmö (Suedia), Salone del Mobile Milano, Muzeul Horniman din Londra, Muzeul Satului din București, precum și în institute culturale, galeri de artă și săptămâni ale designului.

Vlad Țenu este arhitect și artist vizual, stabilit la Londra, artizan a numeroase experimente artistice care se axează pe integrarea tehnologiilor digitale în procesul de proiectare, cu metode generative de design, tehnici digitale de fabricație și design interactiv. Proiectul său intitulat Minimal Complexity, câștigător al concursului REPEAT TEX – FAB 2010 din Houston, a fost expus 66

Foto: Vali Mirea

Printr-o abordare multidisciplinară și o serie de algoritmi de mare complexitate, cristalele au fost folosite ca elemente structurale, precum și ca ornamente pentru crearea efectului geometric fluid și suprafețelor continue ale rochiei. Totodată, cristalele arată ca niște pi­ xeli 3D, în relief, controlați printr-un algoritm specific.

Proiectul a fost prezentat în avanpremieră în această vară la World Jewelry Facets 2017 din Shanghai.

Foto: Mihai Baloianu

CUM A FOST REALIZATĂ ROCHIA?

LANA DUMITRU

VLAD ȚENU

atât în Statele Unite, cât și în Marea Britanie, în cadrul a două evenimente de amploare internațională: London Festival of Architecture și London Design Festival în 2012. Proiectul a câștigat de asemenea din partea AIA Houston Design premiul pentru Divine Detail în 2012. A avut lucrări expuse la Synthetic Nature 2013 în Londra, Glimpses of Infinite Symmetry în 2014, în București. A curatoriat de asemenea Process, o expoziție de design avangardist în Shanghai în 2014. În lumea modei, a colaborat cu CLON8 în cadrul Săptămânei Modei de la Paris în 2015 și a creat un pop-up shop modular pentru designerii de încălțăminte Del Rio London din cadrul LeBonMarche din Paris. În prezent, lucrează la Allford Hall Monaghan Morris (AHMM), iar anterior a lucrat la Surface Architects, ambele companii premiate pentru activitatea arhitecturală cu sediul în Londra. În paralel cu activitatea profesională, este implicat și în domeniul academic la Școala de Arhitectură Bartlett, ca asistent universitar și supervizor de teze de masterat.

ECHIPA FORAEVA Echipa de asamblare: Mara Grigoriu, Dimos Moysiadis, Ciprian Teodorescu, Ștefania Ruslan, Raluca Gheorghe, Alexandra Lulache, Andreea Cucu, Miruna Sandu, Irina Pavel, Casiana Maria Horobeanu, Alexandra Miu, Gloria Ruxandra, Antonia Ispas.

Copywriting: Julien Britnic Foto: Christian Tudose, Oana Radu, Sorin Țigăeru, David Nwikpo Model: Andra Mirona Axentoi Coafură: George Cozma Machiaj: George Doroftei

life

MODELUL A FOST LANSAT ÎN AVANPREMIERĂ LA WORLD JEWELRY FACETS 2017 DIN SHANGHAI.

67

life

SIMPLITATE CU NOTE SOFISTICATE Creează ținutele sofisticate, cu care brandul Marie Ollie și-a câștigat reputația în industria de fashion.

Arthur Dinu este mereu înconjurat de lux și prețiozitate, dar rămâne o persoană deschisă și prietenoasă pentru care cuvântul dat este contract. de Doriana Matei foto: Vali Mirea

Când l-am întâlnit pe Arthur

Dinu, știam că urmează să îl intervievez pe cel care, cu originalitatea sa, a reușit să facă un brand vestimentar să crească în trei ani cât altele în zece. Știam că voi sta de vorbă cu unul dintre designerii favoriți ai vedetelor și mă așteptam la o atitudine inabordabilă din partea sa.

Am fost plăcut surprinsă să descopăr o persoană profundă, pentru care moda este o pasiune. Și care, în pofida profesiei sale, consideră că nu haina îl face pe om.

Moda este percepută ca un domeniu al frivolității. Cât de boemă și de strălucitoare este viața unui designer?

Acesta este un domeniu în care se muncește foarte mult.

Să fii tot timpul acolo. În spatele jobului meu, care, privit din exterior, pare ușor și boem, se ascund foarte multe 68

ore de muncă. Tu, practic, nu mai ai o viață separată. Trebuie să lucrezi mult, să fii mereu prezent în atelier. Nu ai niciodată un program fix. Vacanțele sunt foarte rare... Nu vreau să spun că nu este un job frumos.

Spun doar că este dificil. Reclamă seriozitate și mult timp.

Este un job cu care ajungi să te identifici, pe care îl porți în tine. Lucrezi tot timpul, în primul rând cu mintea. Apoi, ori transpui repede ideea, pe o coală de hârtie sau pe un șervețel, ori stai la birou și o dezvolți prin documentare și studiu.

Brandul este dedicat femeilor.

Nu este dificil să lucrezi cu ele, să le mulțumești?

Din punctul meu de vedere, este cel mai frumos să lucrezi cu femeile. În momentul în care reușești să ajuți o femeie ca, vizual vorbind, să ajungă la cea mai bună versiune a sa și o pui într-o lumină în care nu s-a mai văzut, bucuria ei va fi fără margini. Îi va radia tot chipul și vei obține un zâmbet larg și o stare de încredere. Nu ai parte de astfel de reacții atunci când lucrezi cu bărbații.

Deci ai aflat ce își doresc femeile!

Asta nu, e imposibil! Aș fi foarte norocos să știu ce își doresc femeile, dar de cele mai multe ori nici ele nu știu. Prin urmare, mă bucur când reușesc să ghicesc ce își doresc clientele mele și să le surprind în mod plăcut.

Prin ce se diferențiază brandul Marie Ollie?

Încă de la început, partenera mea și cu mine ne-am dorit să construim un brand feminin. De aceea este un brand și nu un nume de designer.

Se numește Marrie Ollie, care este, de fapt, numele asociatei mele ușor franțuzit. Am urmărit o reîntoarcere la epoca atelierelor, unde se lucrează direct cu clientul. Nu lucrăm ca un magazin. Avem un showroom, unde se găsește colecția nouă, dar unde pot fi realizate și piese din colecțiile anterioare. Totul este intim. Nu lucrăm la un nivel de masă. Ca stil, brandul are o notă retro, cu un plus chic, actual. Este un brand versatil.

Ne definește simplitatea, la care adăugăm niște note sofisticate. Ne motivează ideea de a face femeia să se simtă frumoasă, dar într-o manieră elegantă. Dorim să vedem purtată din nou acea eleganță din trecut, care nu ar trebui să fie privită ca desuetă. Și modul în care vă lansați colecțiile e altfel!

Încercăm să nu lansăm colecțiile prin simple prezentări de modă. Prima noastră colecție a beneficiat de o lansare – vernisaj. Lângă fiecare ținută expusă, se afla un tablou, pictat de mine, în care era reprezentată ținuta respectivă. Cea mai recentă colecție a noastră – Douze Femmes – a fost lansată printr-o cină decadentă, în sensul

bun al cuvântului, pe care am organizat-o la showroom. Am invitat 12 vedete, prietene între ele. Acestea au avut parte de o seară cu fetele, descoperind totodată colecția în timp ce o purtau. Fotografiile și filmarea din timpul acestei cine s-au dovedit o modalitate de promovare extrem de bună.

Ce părere ai despre modul în care se îmbracă româncele?

Nu cred că ar trebui să judecăm oamenii după felul în care se îmbracă. Poate unii au alte atuuri și excelează în alte domenii, dar zona vestimantară nu reprezintă punctul lor forte. Sau pur și simplu nu îi preocupă. Noi, cei care lucrăm în domeniu, doar asta facem. Asta ne interesează în fiecare zi, dar nu putem să fim un etalon pentru a-i judeca pe ceilalți. Dacă te duci în săptămâna modei la Paris, vei întâlni probabil o masă de fashioniști îmbrăcați cool.

Dar, dacă te duci în restul anului, vei vedea tot felul de oameni, îmbrăcați după bunul plac. Oameni normali, care nu pun accent pe vestimentație.

La fel e și la noi. Cred că hainele îți creează, într-adevăr, o primă impresie. Te pot ajuta să fii luat în serios. Întotdeauna o femeie elegantă va fi privită altfel. Sau cazul meu...

Dacă într‑o zi vin la atelier în pantaloni scurți și tricou, îmi este mult mai greu să le câștig încrederea clientelor care îmi trec pragul decât atunci când port un costum. În același

life

timp, sunt convins că, în spatele hainelor, trebuie să mai existe ceva. Indiferent de hainele pe care le porți, trebuie să dai dovadă de profesio­ nalism. Ele îți asigură doar prima impresie. Apoi, ești pe cont propriu. Faptul că porți un costum nu te transformă automat în getleman.

Care ar fi ținuta care poate scoate din încurcătură o femeie atunci când trebuie să ia parte la un cocktail?

The little black dress este alegerea cea mai sigură. Dar și un costum bine croit este o opțiune foarte bună. Un astfel de costum, combinat cu o atitudine relaxată, tipic mascu-

lină, formează un look foarte potrivit pentru un eveniment de tip cocktail. Tot o alegere potrivită, care sigur nu va trece neobservată, ar fi și o pereche de pantaloni, combinați cu o cămașă în stil victorian. În afară de ținută, sunt foarte importante și accesoriile. Nu întâmplător studenții la Biju-

terie trebuie să asocieze fiecărei piese pe care o desenează și o ținută potrivită.

Ce planuri aveți pentru Marie Ollie?

Ne dorim să îl transformăm într-un brand internațional.

Să participăm la cât mai multe evenimente internaționale. Să devină un brand cunoscut și apreciat și afară.

Cât de mult te preocupă ten­ dințele internaționale?

Este foarte importantat să te uiți de fiecare dată când apare ceva. Până la urmă, cu asta ne ocupăm. Cu toate acestea, a te informa nu înseamnă neapărat a urma un trend impus de afară. Și designerii din afară se influențează între ei. Trebuie să lupți să își definești o identitate proprie.

Să interpretezi modelele care te inspiră. Abia acolo este frumusețea.

Cum vezi evoluția industriei de fashion din România?

ARTHUR DINU, creatorul brandului Marie Ollie

România nu are încă un cuvânt de spus la nivel internațional., chiar daca piața de fashion de la noi s-a dezvoltat într-un ritm accelerat. Totuși, există loc pentru toată lumea și diferența o face fiecare prin munca sa. În momentul acesta, majoritatea celor care creează haine sunt designeri. Este o mare diferență între a fi designer și a fi creator de modă. Un designer face o reinterpretare prin documentare. Pune pe piață un produs pe care l-ai mai văzut, dar căruia îi conferă o identitate proprie. Să fii creator de modă, însă, înseamnă mult mai mult. Înseamnă să creezi tendințe. Eu sunt designer.

Cei mai mulți suntem așa, cel puțin la acest nivel. Puțini sunt cei care vor dăinui și care vor mișca lucrurile într-o anumită direcție. Creatori poți să îi consideri pe Dior, Chanel sau Hubert de Givenchy. Ei au creat moda!

69

life

UN ESPRESSOR CA O BIJUTERIE Cel mai nou aparat de cafea Nespresso, Essenza Mini, a fost creat ca să ofere cea mai bună experiență pentru a savura o cafea bună. Noutatea acestui model este dimensiunea, dovedind încă o dată că licorile tari pot veni și din aparate compacte. de Alexandru Ardelean

Noile aparate Essenza Mini îmbină ușurința

în utilizare, designul minimalist și calitatea incomparabilă a Nespresso, pentru o ceașcă de cafea inegalabilă, de fiecare dată. Aparatul a fost lansat la începutul lunii septembrie și este disponibil în două forme diferite și în variante multiple de culori. Cu ajutorul celor două funcții de preparare a cafelei, Essenza Mini creează ceașca de cafea perfectă.

Deși este compact și impresionează prin dimensiunea redusă, Nespresso a folosit aceleași caracteristici în interiorul modelului.

Aparatul dispune de aceeași pompă de înaltă presiune de 19 bari pe care o regăsim și în celelalte modele din gamă. În plus, experții de la Nespresso au dezvoltat o funcție nouă pentru acest aparat care se numește Eco Mode.

Funcția reduce consumul de energie electrică cu 40% după doar 3 minute de inactivitate, Essenza Mini fiind singurul aparat din gamă ce dispune de această funcție.

Designul compact al aparatului are două forme distincte și este disponibil în mai multe culori. Aspectul rafinat este completat de colțuri rotunjite sau linii fine, ambele modele fiind premiate la prestigioase concursuri de design precum iF Design Award 2017 sau Red Dot Design Award.

Forța acestui aparat compact vă permite să creați multiple rețete pe bază de lapte. În plus, puteți alege dintre cele 24 de sortimente Grands Crus, astfel încât să savurați o cafea cu o textură fină și bogată, în funcție de gust.

Essenza Mini vine cu două dimensiuni ale ceștii și puteți pregăti Espresso sau Lungo conform preferințelor, cu ajutorul celor două butoane programabile. Aparatul este simplu și intuitiv de folosit și puteți prepara cafeaua dorită într-o clipă, datorită ușurinței în utilizare și a timpului rapid de încălzire.

70

life

Într-un oraș aflat în continuă mișcare,

Momentul de răsfăț urban O oază de răsfăț personalizat în mijlocul agitației cotidiene descrie poate cel mai bine experiența Urban Beauty Corner, un centru special de frumusețe care oferă fiecărui client un mod individualizat de atenție. de Alexandru Ardelean

72

fiecare dintre noi simte nevoia unei pauze.

Un moment de liniște, care să ne relaxeze și să ne permită să ne încărcăm bateriile pentru a face față oricăror provocări. Modul în care ne relaxăm depinde de personalitatea fiecăruia. Cineva preferă o carte bună alături de un ceai de fructe, altcineva face un maraton al celor mai recente seriale pe Netflix, unii pot asculta muzică sau pot merge la sala de sport. Sunt alții care vor să fie răsfățați, într-un loc special, în care grija și atenția sunt coordonatele principale.

Pentru cei care aleg răsfățul, Urban Beauty Corner vine cu servicii complete și dedicate de înfrumusețare, fiind un sanctuar în care timpul pare să se oprească. Întreg spațiul a fost conceput pentru confortul clientului, pentru ca acesta să poată accesa oricare

life

dintre servicii fără să fie afectat de celelalte departamente. Să aibă intimitate și discreție, să se bucure de timpul petrecut aici în deplină discreție. Cu fiecare client câștigat, echipa Urban Beauty Corner se reinventează.

Centrul oferă clienților săi toate serviciile pentru ca răsfățul să fie total: de la coafor (salonul este expert L’Oréal), manichiură și pedichiură, cosmetică și terapii faciale, epilare clasică și definitivă, la masaj, hammam, bronzare cu henna, machiaj, inclusiv cursuri de automachiaj, diagnosticare facială și corporală, terapii corporale multiple cu toate procedurile disponibile în acest moment pe piață.

ATENȚIA LA DETALII Din nevoia de personalizare cât mai atentă, Urban Beauty Corner a căutat să adopte cele mai inovatoare tehnici din domeniu.

De exemplu, pentru partea de cosmetică, pe lângă cea clasică, clienții pot opta pentru terapii faciale cum ar fi radiofrecvență, microdermabraziune, oxigenoterapie, mezoterapie virtuală, microstimulare facială computerizată, rejuvenare și eliminare pete pigmentare, epilare progresiv definitivă asistată laser și ultrasunete.

Una dintre cele mai interesante oferte ale centrului vine pe parte de terapii corporale, unde întregul departament este conceput în așa fel încât serviciile și abonamentele să fie personalizate în funcție de nevoile, contraindicațiile și chiar prejudecățile clienților săi. Aparatele cu funcții individuale permit personalizarea planurilor de tratament, pentru că de multe ori, după eficiență, alegerea procedurilor trebuie să țină cont mai ales de toate contraindicațiile

pe care fiecare dintre clienți le prezintă. În acest fel se poate construi un pachet care să se adreseze țintit problemelor clientului, fără a îi pune în vreun fel sănătatea în pericol sau a-i crea vreun disconfort. Diagnosticarea în prealabil este obligatorie și gratuită.

Ajutată de un spațiu unic și deosebit, echipa de profesioniști de la Urban Beauty Corner are ca prioritate fidelizarea clienților care își doresc să regăsească aici stropul de răsfăț în tumultul agitației urbane. Iar răsfățul este realizat cu ajutorul produselor profesionale de foarte bună calitate, combinate cu cele complet naturale, pentru a acoperi o plajă cât mai mare de nevoi și preferințe ale clienților.

Pe lângă implicarea în campanii, evenimente și ateliere în domeniu, în interiorul centrului se găsește și o galerie permanentă de artă, unde artiștii români pot expune gratuit lucrările lor. Galeria Urbană urmărește promovarea și susținerea cât mai multor artiști prin popularizarea lucrărilor și activității lor.

73

life

10 ANI DE IDEI PICANTE Pe o piață a produselor promoționale în care clienții cer tot mai multă calitate, Chilli Ideas oferă de zece ani soluții inovatoare, creative și eficiente. Geanina Ioan, fondatoarea Chilli Ideas, ne explică detaliile care fac diferența în acest tip de business. de Alexandru Ardelean Ce înseamnă împlinirea celor 10 ani pentru dumneavoastră?

Un motiv de bucurie – nu sunt multe companii care reușesc să atingă această cifră, mai ales că am pornit la drum fără nicio infuzie de capital.

10 ani înseamnă multă muncă, implicare, eforturi financiare, riscuri asumate, situații limită, dar și parteneriate, echipă, amintiri frumoase; multe proiecte duse la bun sfârșit: peste 10 milioane de produse promoționale Chilli care au făcut parte din campaniile de promovare ale partenerilor noștri. Și cel mai mult mă bucură faptul că am crescut: de la biroul de acasă la propriul sediu și o echipă de 21 de colegi.

Care au fost evoluțiile principale ale primei decade?

Fiecare proiect pe care l-am dus la bun sfârșit a fost în sine o evoluție, pentru că am învățat foarte multe de la partenerii noștri și din situațiile dificile pe care a trebuit să le depășim. Și fiecare dintre noii membri ai echipei Chilli a reprezentat o evoluție – nu doar pentru că suntem mai mulți, ci mai ales pentru 74

că ne‑am maturizat împreună. Mai mult, niciodată nu stăm locului, mereu suntem în căutare de knowhow, de performanță. De la colaborarea cu furnizori atipici – care ne-au ajutat să facem de multe ori diferența în proiectele implementate – la evaluarea CSR de către Ecovadis – ce ne-a permis să dezvoltăm par­ teneriate cu marile companii, care pun accentul pe responsabilitatea

în business, până la a fi licențiați Prominate – făcând astfel parte dintr-o rețea globală care poate deservi clienți cu sedii în multiple țări.

De ce Chilli Ideas?

Toată povestea a început în facultate, când eram și angajată; m-am gândit că renunțând la serviciu și devenind propriul angajator, voi avea mai mult timp pe care să-l aloc studiilor,

life

CHILLI IDEAS ÎN CIFRE 1.850.000 euro

este cifra de afaceri din 2016

2.200.000 euro

este estimarea cifrei de afaceri pentru 2017

21

este numărul de angajați

și chiar ceva timp liber. Am realizat destul de repede că m-am înșelat asupra chestiunii timpului, că în realitate era vorba despre și mai multă muncă, iar Chilli s-a dovedit a fi un proiect prea frumos și provocator pentru a renunța la el. În ceea ce privește numele, Chilli Ideas nu a fost... prima idee; mi-au trecut prin minte multe alte variante, care însă nu au trecut de etapa preselecției.

Dar știam clar că vreau ca numele să reflecte dorința de a fi altfel, de a fi ingredientul care face domeniul

promoționalelor mai... spicy. Și așa a apărut Chilli Ideas.

Ce diferențiază Chilli Ideas de restul competitorilor de pe piață?

Ne-am dorit să fim altfel, să aducem produse noi, idei noi și altfel de servicii. Sunt câțiva furnizori europeni de promoționale care au ajuns în România prin intermediul nostru. Suntem membri exclusivi în România ai Asociației Internaționale IPPAG, care are o vechime de peste 50 ani în industrie, având în acest fel acces la know-how-ul tuturor membrilor, beneficiind de o platformă de furnizori auditați și acces la cele mai competitive prețuri de achiziție.

Ce se întâmplă pe piața promo­ țio­ nalelor în acest moment în România?

Cifra de afaceri totală a pieței de promoționale a rămas aproximativ aceeași de acum câțiva ani, când încă era criză, dar se simte o schimbare în tipul solicitărilor. Nu se mai pune atât de mult accent pe

selectarea celor mai ieftine produse, deoarece s-a înțeles efectul pe care îl poate genera un astfel de produs în creșterea vânzărilor – peste 79% dintre cei care primesc se simt apreciați și rețin brandul, dar mai ales pentru că, așa cum arată studiile, sunt una dintre principalele resurse de promovare în a ajunge la generația millennials. Se caută diversitate, calitate și produsele eco sunt o tendință în creștere. S-a înțeles că este cool să te promovezi într-un mod responsabil.

Care sunt așteptările pe termen mediu?

Suntem preocupați de evoluția la nivel de business, vrem să aducem pe piața din România soluții care fac diferența, vrem să fim cât mai eficienți pentru clienții noștri și să țintim din ce în ce mai mult și clienți externi. Dorim să extindem și să promovam noi linii de business, care sunt la momentul de față în stadiul de incubator, dar pe care le vom face cunoscute cât de curând.

„Ideea a fost de a face o continuare și mai apetisantă a seriei “Wild Carpathia”, concentrându-ne pe conservare, ecoturism , un turism responsabil, dar și cultură gastronomică.”

CHARLIE OTTLEY

«Flavours of...». Au fost nouă sezone, care au cuprins episoade din Peru, Chile, Spania, Africa de Sud, Scoția, Grecia, Columbia, Mexic – despre cultura gastronomică, oamenii de acolo, frumusețea locului. Au fost șase episoade din fiecare loc. De fapt, a fost una dintre cele mai populare emisiuni de pe Travel Channel (râde). De altfel, este un subiect pe care mi-am dorit să îl fac pentru România încă de când lucram la seria «Wild Carpathia»”, spune Ottley pentru Biz. „Flavours of România” va avea opt episoade, fiecare cu lungimea de o oră, care vor fi difuzate la TV în prima parte a anului viitor, la sfârșit de ianuarie sau început de februarie. Inițial vor fi difuzate de Pro TV, câte un episod pe săptămână.

PE MOTOARE, PRIN ȚARĂ

Aromele României, dulce și amar După șapte luni și sute de ore de filmare, Charlie Ottley, celebrul realizator și prezentator al documentarului „Wild Carpathia”, pregătește o nouă producție: „Flavours of România” – opt episoade care vor fi difuzate în prima parte a anului viitor. de Alexandru Rădescu Cele patru episoade de „Wild Carpathia”,

cu sute milioane de vizualizări pe tot globul și cu o sesiune de lux la sediul ONU de la New York, l-au făcut pe Charlie Ottley să revină în România, pentru o nouă producție: „Flavours of România”. Opt episoade, străbătând pe motociclete toate regiunile României, locuri care i-au scăpat în “Wild Carpathia” sau nu s-au încadrat în scenariul care a fascinat o lume întreagă.

76

“Aromele României” va aduce în prim-plan tradiții, cultură și patrimoniu, gastronomie locală, oameni și obiceiuri, dar, după cum ne-a obișnuit deja, nu va uita să tragă semnale de alarmă în legătură cu distrugerea naturii, cu nepăsarea față de patrimoniu, cu construcțiile haotice și lipsite de gust în zone cu o bogată tradiție culturală.

“Pentru Travel Channel am lucrat într‑o vreme o serie de episoade intitulate

Dacă pentru ultimul episod din “Wild Carpathia” (“Seasons of Change”) Charlie Ottley a avut nevoie de 14 luni pentru a strânge 150.000 de euro, de data aceasta lucrurile au mers un pic diferit. În luna ianuarie a acestui an a primit o finanțare de 200.000 de euro pentru cele 8 episoade din „Flavours of România”, pentru care a reunit o echipă de 4-5 persoane. Filmările au început în luna martie și s-au încheiat la început de octombrie. „Ideea a fost de a face o continuare și mai apetisantă a seriei «Wild Carpathia», concentrându-ne pe conservare, ecoturism, un turism responsabil, care ar putea deveni una principalele surse de venit pentru România, dar și cultură gastronomică”, spune realizatorul britanic. A pornit din Oltenia (cu bisericile de lemn, Podul lui Dumnezeu, meșteșuguri etc.), a continuat cu Muntenia – cu locuri nu prea cunoscute, dar fascinante (Corbii de Piatră, Cetățuia Negru Vodă). „Peisaje superbe, care îți taie respirația, locuri pline de istorie, legende, am filmat cu drone, absolut minunat!”, punctează Ottley.

A continuat cu Dobrogea (Jurilovca, Histria, Sfântul Gheorghe) și a trecut în

life

Moldova (Cetatea Neamț, uimitoarea colecție etno-folclorică Neculai Popa, Iașiul cu muzeele sale, Cotnari). „Am fost impresionat de șampania de Cotnari! Românii ar trebui să facă mai multe în legătură cu acest produs excepțional. Pur și simplu nu am găsit nicio diferență între tipul de șampanie băut la Cotnari și un... Moët & Chandon, de exemplu. Există Cava, Prosecco, Champagne, deci trei mari regiuni și denumiri asociate, de ce nu ar putea exista și a patra, din România, și să găsești și un nume pentru această băutură? Și astfel să aibă și România băutura sa protejată din categoria vin spumant?!”, spune britanicul.

Din Moldova a mers în Transilvania, unde va face trei episoade, începând cu zona Clujului, la Cuibul Corbilor, unde a găsit probabil cel mai bun exemplu de ecoturism din România. La Alba Iulia, după ce a filmat pe Transalpina împreună cu un grup de motocicliști din Cluj, a stat de vorbă cu producători de produse alimentare bio, cu artizani, artiști populari care pot avea un rol vital în renașterea comunităților locale, oameni care își stimulează, încurajează consătenii să păstreze tradiții, obiceiuri, vechi meșteșuguri, dar și să își vândă produsele pe diverse piețe. „În sfârșit, am mers în Harghita să filmăm urși în sălbaticie. Iar ultima parte a traseului a cumulat Banatul și Crișana”, spune realizatorul britanic.

PATRIMONIU ÎN PERICOL “Flavours of România” promovează frumusețile țării noastre, dar nu ascunde sub preș dezastrul care se petrece sub ochii noștri. Charlie Ottley se folosește și de această ocazie pentru a trage un semnal de alarmă în legătură cu jaful forestier, cu nepăsarea sau ruina care a cuprins comori culturale. „Aveți o țară cu un patrimoniu medieval neexploatat mai consistent decât oricare altă țară din Europa. La fel în cazul pădurilor sălbatice. Să luăm cazul Scoției, de exemplu: ei adună miliarde de euro din turism în fiecare an. Și este principala sursă de venit, alături de petrol. Și România ar putea avea acei bani, mai ales că Scoția și-a pierdut zonele sălbatice, iar România mai are urși, lincși, lupi etc. România trebuie rebranduită”, spune realizatorul britanic.

Acesta crede că trebuie promovate și alte locuri decât Bran, Peleș, Bucovina, Viscri, fiindcă, de exemplu, sunt alte zeci de sate săsești care merită vizitate, ca Viscri, și au și ele ajutor pentru restaurare, conservare. „Nu poți trimite turiști doar în câteva

puncte turistice, se sufocă, și ei, și zonele respective. Dacă e făcut cum trebuie, turismul nu distruge un loc, o zonă. Dacă ai infrastructură, locuri de cazare, evident”, subliniază Ottley. Acesta dă ca exemplu cazul cetății de la Râșnov, unde nu era nevoie să se facă și funicular, fiindcă e destul loc pentru mașini. Funicularul a distrus și vandalizat natura. „Dacă era sit UNESCO, nu le-ar fi permis să construiască așa ceva.

Turistul care vine după obiective culturale este un turist mai educat, cheltuiește bani pentru asemenea subiecte și vrea să vadă lucruri autentic culturale și de asta nu merge la schi în Bulgaria, ci vine aici. Vrea să evadeze din peisajul urban, să viziteze sate medievale, să simtă natura sălbatică, încă populată cu animale sălbatice”, este de părere realizatorul britanic.

Acesta vede însă probleme cu turiștii români, care umplu Bucegii de gunoaie, campează și fac focul în locuri interzise.

Iar, în ceea ce privește patrimoniul cultural, vede o atitudine de tipul „nu mă interesează”, ceea ce nu se găsește în Anglia sau în restul Europei. „Mi s-a întâmplat să ajung și la Histria, un sit unde oricine putea călca pe un mozaic din perioada greacă, cu o vechime de câteva secole înainte de Hristos. Pentru că nu era marcată, nici protejată acea suprafață, cu mozaicuri care prezentau diverse aspecte al Greciei antice, am călcat pe acea suprafață. Mi-a fost rușine de ceea ce am făcut și m-am întrebat cum poate să fie neprotejat ceva de o ines­timabilă valoare! Este inadmisibil!”

Este încă un motiv pentru care Ottley spune că face aceste episoade: ca să le arate oamenilor ce bogății au, dar și că trebuie protejate, nu doar vizitate și distruse prin nepăsare. „Mii și mii de turiști ar da o grămadă de bani să vadă așa ceva, e ceva vital pentru cultura, dar și pentru economia României”, subliniază acesta.

ISTORIA ARUNCATĂ LA FOC Un alt aspect care l-a marcat pe Ottley a fost acela al dispariției vechilor case de lemn, cu o vechime de peste o sută de ani, vândute străinilor interesați doar de... calitatea bârnelor de lemn. „Oamenilor nu le pasă de trecut, de moștenirea lor culturală, atât cât ar trebui. Pur și simplu își vând vechile case bătrânești pentru lemne de foc, pentru cabane turistice în Italia sau chiar pentru mici ambarcațiuni, către companii din Belgia sau de prin țările scandinave și apoi revândute pe piața din Europa de Vest.

Este un masacru la adresa patrimoniului României!”, se revoltă realizatorul britanic. Rezultatul? Turiștii vin să vadă case de lemn și găsesc acum sate de ciment.

Ajunsă în nordul țării, aproape de gra­ nița cu Ucraina, echipa de filmare a intrat în contact cu mafia pădurilor din acea zonă. Charlie Ottley a simțit pe propria piele ce înseamnă jaful forestier din România. „Din satelit, zona de graniță a Ucrainei cu România arată încă verde, dar în partea românească e un dezastru. La Borșa am filmat pe ascuns. Am fost agresați, ne-au blocat drumul, ne-au întrebat ce căutăm pe acolo. Ce se petrece în acea zonă de fron­ tieră e ca în vestul sălbatic. Nu ne-a fost ușor să scăpăm cu bine de acolo.”

Cu toate acestea, Charlie Ottley spune că a mai găsit în România o ospitalitate și o căldură a oamenilor care nu se mai găsesc în Anglia. „Oamenii din România sunt fantastici. În Maramureș, dacă bați la ușă pentru o cafea, te invită în casă. În Anglia nu se întâmplă așa ceva! O asemenea ospitalitate nu am găsit în alte părți. Pe de altă parte, din cauza celor petrecute în România, cu toate distrugerile, cu corupția și toate celelalte, oamenii devin cinici. Și totuși, românii rămân niște oameni calzi”, spune zâmbind Charlie Ottley.

77

life

Biz Apps DESCARCĂ, FOLOSEȘTE, FII MAI PRODUCTIV

BUSINESS

Logo Maker

SMARTPHONE CU ASISTENT VOCAL ROMÂNESC

Într-o lume a imaginii, pe alocuri “suprapopulată”, trebuie să găsești o modalitate să ieși în evidență și să fii ușor de reperat.

Logo Maker Plus – Graphic Design Generator – dă o mână de ajutor în acest sens, ajutându-te să îți creezi un logo. Folosește mii de elemente grafice, disponibile gratuit, pentru a crea sau pentru a pune la dispoziție informațiile ne­ cesare editării.

FINANȚE

CoinKeeper

“Unde se duc banii?! ” În ciuda aparențelor, nu sunt întrebări retorice. Le auzim atât de des, parcă ar fi forme de salut... agasant.

Aplicația CoinKeeper: spending tracker asigură un management al finanțelor perso­ nale, al bugetului familiei, cu statistici clare și liste de cheltuieli care nu se duc în neant.

Nu îți sporește veniturile, dar face ordine în buget.

INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ A PĂTRUNS ȘI ÎN BRANDURILE ROMÂNEȘTI DE SMARTPHONE-URI, ODATĂ CU NOILE MODELE DE TOP DE LA ALLVIEW: X4 SOUL INFINITY. de Alexandru Rădescu Toamnă încărcată de noutăți în seria de smartphone-uri a companiei

brașovene Allview: atuurile noilor terminale, X4 Soul Infinity (patru variante de preț) și X4 Soul Infinity Plus, sunt platforma de inteligență artificială Allview cu asistent vocal, posibilitatea de upgrade hardware pentru telefoane și display-ul de generație nouă cu raport 18:9.

Asistentul Vocal Interactiv (AVI) este numele primului asistent vocal în limba română, dezvoltat de la zero de echipa de cercetare și dezvoltare Allview. Este lansat într-o variantă beta, care va evalua cu capabilități și care va învăța încontinuu cum să îmbunătățească experiența cu utilizatorul. Asistentul vocal poate scrie mesaje dictate, poate suna contactele din agendă, deschide navigația și setează adrese prin comenzi vocale, modifică diferite setări ale telefonului.

X4 Soul Infinity Plus, vârful de gamă, vine cu un ecran de 6 inci IPS Full HD +, filmare 4K și funcție pentru protecția ochilor Mira Vision.

Din punct de vedere hardware, se bazează pe un procesor octa-core cu frecvență de până la 2,5 GHz, memorie RAM DDR4 de 6 GB, stocare internă de 64 GB care poate fi extinsă printr-un card microSD de până la 25 6GB. Camera frontală este de 13 MP, de cealaltă parte a smartphoneului este prezentă o cameră duală, de 13 MP, respectiv 5 MP, cu 5 lentile și sticlă din safir, cu tehnologia Bokeh de blurare a fundalului. X4 Soul Infinity Plus va fi disponibil din luna noiembrie, la prețul de 1.999 de lei.

78

AUTO

Drivvo Car

Când pleci la drum lung cu mașina, costurile de transport trec pe primul loc. Prețurile de carburant, care variază de la țară la țară și de la oraș la oraș, trebuie ținute sub control printr‑o metodă cât mai eficace.

Drivvo – Car management poate fi de mare ajutor, poate gestiona și costuri periodice de mentenanță, tranformă unități de măsură, indiferent de vehicul.

BUSINESS

Splashtop 2

Munca (de) la distanță este un mod de viață, iar tehnologiile și gadgeturile de pe piață ne țin mereu “în priză”. Aplicațiile remote permit accesul de la distanță la computer (desktop sau Mac), iar Splashtop 2 are nevoie doar de un terminal cu Android, smartphone sau tablet, pentru a-ți face treaba.

Aplicația permite accesul pe maximum 5 computere din cont.

JAZZ@ARCUB

artist in residence s t a g i u n e a

curator Mircea Ti b e ri an

2

Sounding Tears

MANERI / PARKER / BAN CD Release Concert

Mat Maneri Evan Parker Lucian Ban

- violã (USA) - saxofoane (UK) - pian (RO,USA)

24 OCT • 19.30 Sala Mare ARCUB Lipscani 84-90

CU SPRIJINUL:

arcub.ro/program/artist-in-residence • bilete: arcub.ro / bilet.ro / casa de bilete

life

Punct de vedere

SOCIAL MEDIA DIN PERSPECTIVĂ DE BUSINESS de Cristian China-Birta Am împlinit recent 10 ani de când activez în social media. Timp în

care am fost și blogger, și consultant. Din ambele ipostaze am văzut cum se raportează companiile la fenomenul social media.

Probabil cea mai plină de învățăminte concluzie la care am ajuns în acești 10 ani este asta: companiile care au reușit cu adevărat să obțină beneficii din social media sunt cele care au luat decizia strategică de management de a investi în social media. Fără această decizie, care presupune asumarea unui buget pentru a atin­ge anumite obiective folosind tehnici specifice și alocând resurse corespunzătoare, succesul în social media nu poate fi atins.

A băga niște bani în social media fără să întrunești condițiile de mai sus înseamnă să arunci, practic, banii pe fereastră. Și, de cele mai multe ori, să tragi concluzia, ca brand, că social media nu te ajută. Total greșit, desigur. Social media este un tool, un instrument. Nu instrumentul este de vină că tu nu știi să îl folosești.

Nu instrumentul este de vină că tu ai vrut să îl folosești pentru o acțiune care nu are nicio legătură cu el – dacă social media ar fi un ciocan, de ce ai vrea să spargi mere cu el?

Pentru unele companii, social media este un motiv permanent de a fi iritați. Nu înțeleg fenomenul, nu le place, nu se regăsesc în el, nu pricep cum ar putea social media să ajute brandul. Există și segmentul extrem al celor care urăsc tot ce ține de rețelele sociale, de regulă pe principiul “orice prost poate să spună ce vrea”. Este un fel de mecanism psihologic de autoapărare împotriva explo­ ziei comunicaționale declanșate de apariția social media. Dar care seamănă cu sistemul de apărare al struțului: dacă îmi bag capul în nisip, poate la un moment dat o să treacă pericolul.

Unii văd social media ca pe ceva “nice to have”. O atitudine lăudabilă, la prima vedere (să fie acolo, nu are ce să strice). Dar, de fapt, una amatoristică. Care ține cât ține (adică puțin), după care trebuie luată decizia strategică de management: investim cu adevărat în social media bugetul X ca să obținem beneficiile Y sau nu? Să mergi a la long pe varianta de “nice to have” este un pericol și din perspectiva rămânerii în blocajului unui mindset de genul “merge și așa”, care este păgubos pe termen lung.

Unii văd social media ca pe ceva ce le rezolvă toate problemele de promovare. Pentru că, nu-i așa, în social media este toată lumea și toată lumea face social media. O atitudine eronată dintr-un motiv foarte simplu (dar, de fapt, atât de complicat): dintre cei 6 milioane de români care consumă social media, cum ajungi la cei pe care îi vrei să îți cumpere produsul? Căci, desigur, simpla prezență în social media nu îți asigură în nici un fel expunerea care să 80

genereze lead-uri, care să ducă la conversii.

Simpla prezență în social media este ca des­ chiderea unui magazin de cartier. Adică o condiție necesară, dar nu suficientă. A promova că ai deschis magazinul înseamnă să faci primii pași pe drumul cel bun al folosirii social media pentru a obține beneficii.

Unii văd social media ca pe încă o oportunitate să vândă ceva. Orice. Oricum.

Oricui. Pe oricât. Un mindset bun până la un punct. De la care punct încolo trebuie să înțelegi un lucru fundamental: social media nu vinde, tu vinzi. Social media îți oferă posibilitatea de a arăta produsul tău la multă lume, într‑un context propice. Dar vânzarea propriu-zisă tu o faci, nu social media. Exem­plul cel mai la îndemână este să folosești social media să trimiți trafic înspre site-ul tău și din rândul celor care vin pe site să faci conversiile (vânzările).

Dacă din 1.000 de oameni reușești să facă două vânzări, social media e de vină? Sau modul în care comunici – oameni atrași de o promisiune neonorată? Sau produsul tău (preț, caracteristici tehnice etc.)?

Cum ar trebui să se uite brandurile la social media? Ca la o resursă. Pe care o pot folosi sau nu. Pe care, în urma unei decizii strategice de management, pot să o includă în mixul de marketing. Așa cum se întâmplă cu resursa numită TV. Sau cu resursa numită evenimente. Sau cu orice altă resursă. Așa cum ar trebui să se întâmple și cu social media. Ceea ce vă doresc și dumneavoastră.

CRISTIAN CHINA-BIRTA Managing Partner Kooperativa 2.0 – Agenție iscusită de social media