Biz is 250 m by Revista Biz

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 250 • 17 – 30 iunie 2013 • 7,5 lei

Nr. 250

Care sunt brandurile campioane \n social media \n 2013? Cine a câ[tigat cel mai mult teren [i care sunt noii intra]i \n jocul promov`rii online? Afla]i \n exclusivitate din raportul Biz pe care \l realiz`m pentru al cincilea an consecutiv.

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD LES NEMETHY ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU

Fotograf VALI MIREA

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

Brandurile [i social media omparativ cu anii trecu]i, entuziasmul \n social media a mai sc`zut. Nu mai sunt companii care \ncearc` marea cu degetul doar pentru a fi temerare. Implicate [i convinse de acest domeniu sunt brandurile care au reu[it s` aib` rezultate [i au v`zut roadele investi]iilor.

Marea realizare r`mâne \ns` faptul c` mai toate companiile au \n]eles c` trebuie s` realizeze campanii integrate. Un alt mare plus: din ce \n ce mai mul]i oameni de comunicare [i de marketing au \nceput s` cunoasc` universul social media. Pentru c`, fie c` le place sau nu, c` vor sau nu, brandul [i produsele lor sunt \n social media [i este mult mai bine s` fii prezent \n acest domeniu pentru a controla [i \ncerca s` comunici [i ce dore[ti, nu doar s` r`spunzi la “p`rerile” consumatorilor. |n ceea ce prive[te Top Social Brands din acest an, se observ` o serie de schimb`ri fa]` de anii preceden]i. A[a cum ne a[teptam, toate brandurile din top au activitate intens` pe Facebook. Ca importan]`, urmeaz` campaniile pe bloguri care, construite corect, continu` s` aduc` rezultate frumoase, ba chiar de multe ori peste a[tept`ri. La polul opus, canalele social media mai pu]in folosite sunt LinkedIn, Pinterest [i Google+. O analiz` a companiilor cel mai prezente \n canalele sociale arat` c` predomin` brandurile din FMCG (42%) [i cele din IT&Tehnologie (30%). Clasamentul este completat de m`rci din domeniul auto [i bancar. Dar ceea ce reiese clar, dup` cinci ani de analiz` constant` a domeniului, este c` social media are deja un loc dedicat \n bugetul de marketing. {i c` este o unealt` care, \n mâinile omului de marketing potrivit, poate face adev`rate minuni pentru un brand.

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz ISSN 1454-8380

Tipografie: prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro

Un eveniment Biz

{TIU CE VEI FACE VARA ASTA!

Care sunt cele mai potrivite strategii de social media marketing [i cum te ajut` \n activitatea de zi cu zi? Vino [i afl` \n trei zile de workshop-uri, conferin]e, traininguri [i networking \n aerul tare al online-ului românesc. Vei g`si, \ntr-un singur loc, toate resursele [i rela]iile de care ai nevoie pentru a-]i construi strategia.

|nscrie-te la tab`ra de social media! 4 – 7 iulie 2013, Pârâul Rece RSVP: gabriela.matei@revistabiz.ro, tel. 0371.32.32.32; www.bizforum.ro/smsummercamp

Social Media Summer Camp Sponsori

sumar Biz www.revistabiz.ro

Nr. 250 • 17 – 30 iunie 2013 • 7,5 lei

Nr. 250

6 8 10 14 4

Biz

Economia cre[te mai lent ca infla]ia Exclusivit`]i pentru clien]ii Air France KLM Alian]` pentru reducerea costurilor Inova]ia care ap`r` datele

14 16 30 32 36 42 46 48

Lupta pentru cei mai buni cartofi de chipsuri Cover story: Top Social Brands Formul` nou`, bilan] la fel de bun Radiografia unui fals 75 de ani de inova]ie \ntr-o cea[c` de cafea Publicitarul care nu-[i exerseaz` indiferen]a Trebuie s` convingem an de an c` TIFF conteaz` Strategia calit`]ii

agend`

Economia cre[te mai lent ca infla]ia Estim`rile B`ncii Mondiale pentru cre[terea economic` a României \n perioada urm`toare sunt optimiste. |n acela[i timp \ns`, suntem campionii Uniunii Europene la infla]ie. DE OANA GRECEA Produsul Intern Brut al României va cre[te cu 1,7% \n acest an, 2,2% anul viitor [i cu 2,7% \n 2015, potrivit raportului Perspective Economice Globale elaborat de Banca Mondial`. Prognoza pentru acest an este u[or \mbun`t`]it` fa]` de cea prezentat` cu [ase luni \n urm`, \n timp ce estimarea pentru anul viitor a fost men]inut` la 2,2%. Deficitul de cont curent se va men]ine \n limitele a 3,6 - 3,7% din PIB. Estim`rile BM pentru România sunt apropiate de cele ale guvernului, FMI [i Comisiei Europene. Comisia anticipeaz` c` economia României va cre[te cu 1,6% \n acest an, \n linie cu estim`rile FMI [i ale guvernului, [i cu 6

Biz

2,2% anul viitor. FMI estimeaz` o cre[tere de 2% pentru 2014. Chiar dac` previziunile de cre[tere economic` sunt pozitive pentru România, suntem ]ara cu cea mai puternic` majorare a pre]urilor din UE, potrivit datelor Eurostat. Infla]ia anual` din Uniunea European` a urcat \n luna mai la 1,6%, \n timp ce pre]urile de consum din zona euro au crescut \n medie cu 1,4%. Cele mai sc`zute rate ale infla]iei din UE \n luna mai au fost \nregistrate \n Grecia (-0,3%), Letonia (-0,2%) [i Cipru (0,2%). România a avut cea mai ridicat` infla]ie din UE \n mai, de 4,4%, urmat` de Estonia (3,6%) [i Olanda (3,1%),

arat` Eurostat, institutul de statistic` al Comisiei Europene. La nivel global, Banca Mondial` a revizuit \n sc`dere prognoza de cre[tere pentru acest an, de la 2,4% la 2,2%, dup` \ncetinirea dinamicii economiilor emergente, precum China [i Brazilia, \n timp ce recesiunea din Europa continu` pe fondul m`surilor de austeritate [i crizei de \ncredere. Pentru zona euro, institu]ia estimeaz` o contrac]ie de 0,6% \n acest an, \n timp ce prognozele pentru SUA [i Japonia au fost \mbun`t`]ite datorit` m`surilor de stimulare monetar` [i fiscal` a economiei adoptate de guvernele [i b`ncile centrale din aceste ]`ri. Biz

AGEND~

{TIRI

Exclusivit`]i pentru clien]ii Air France KLM Air France KLM a lansat recent, \n premier` pentru România, programul Top100, destinat celor mai importan]i clien]i ai grupului. Compania aerian` va oferi acestor membri tratament exclusivist. La nivel global, clien]ii grupului au parte [i de alte facilit`]i. Membrii Top100 vor primi un pachet de servicii personalizate [i tratament exclusivist, din momentul efectu`rii rezerv`rii [i pân` la returul din c`l`torie. Cine intr` \n acest top? Accesul la program se realizeaz` doar pe baz` de invita]ie din partea managementului companiei. Printre beneficiile oferite se num`r` un voucher de reducere \n valoare de 100 de euro pe care membrii \l primesc \n momentul intr`rii \n program [i care se aplic` la achizi]ionarea urm`torului bilet de avion pe o rut` intercontinental`; o linie dedicat` de telefon pentru rezerv`ri sau informa]ii suplimentare; posibilitatea de a stabili \ntâlniri individuale cu un reprezentant de vânz`ri din partea companiei; serviciu de transport gratuit cu limuzina; accesul la oferte special concepute pentru ei; serviciul Sky Priority la aeroport \n momentul efectu`rii check in-ului [i la \mbarcare.

WI-FI LA BORDUL AVIOANELOR |ncepând de la sfâr[itul lunii mai, Air France [i KLM au introdus un program pilot prin care ofer` pasagerilor s`i posibilitatea de a se conecta la internet \n timpul zborului. Dou` aeronave Boeing 777-300 au fost dotate cu echipamente electronice Panasonic Avionics pentru a asigura conexiunea Wi-Fi pe durata curselor lungi. Primul zbor care a asigurat serviciul wireless a fost operat de c`tre KLM, având destina]ia Panama, urmând s` fie introduse [i alte rute, c`tre Bangkok, Sao Paolo, Osaka, Kuala Lumpur, Jakarta, Lima, Panama, Singapore, Manila, Quito. Odat` ce aeronava va atinge altitudinea de 6.000 m, dup` ce \[i conecteaz` tableta/iPod-ul/ telefonul/laptopul la re]eaua KLM, 8

Biz

pasagerii vor avea acces la un portal special creat. Printre nout`]ile sezonului se num`r` [i destina]iile din America Latin`, respectiv Montevideo, cu 5 zboruri s`pt`mânale din Paris - Charles de Gaulle, operate din aprilie 2013. Air France KLM deserve[te din vara aceasta 16 destina]ii \n America de Sud. |ncepând din 2 septembrie 2013, aeronava A380 va zbura cu pasagerii Air France spre Shanghai. Pentru cei care nu [tiu, avantajele celei mai mari aeronave din lume (A380) se num`r` [ase baruri, o galerie de art`, un nivel de zgomot mai redus cu cinci decibeli decât standardul. Din septembrie 2013 se vor opera zboruri c`tre [ase destina]ii cu acest tip de aeronav`: America de Nord (New York JFK, Washington DC, Los Angeles), Africa (Johannesburg), Asia (Tokio-Narita [i Shanghai). Din vara anului 2014, Air France urm`re[te s` m`reasc` num`rul

zborurilor c`tre Tokio, introducând un nou zbor s`pt`mânal operat cu aeronav` [i cu echipaj proprii c`tre aeroportul Haneda. Aeroportul Charles de Gaulle din Paris a trecut \n ultimul an prin schimb`ri importante, \n urma unei investi]ii de 580 milioane euro \n modernizare. Cel mai important rezultat al acestei investi]ii este satelitul S4 al terminalului 2E. Degajat [i spa]ios, noul satelit ofer` pasagerilor o suprafa]` de 6.000 mp cu magazine, baruri, restaurante [i 25.000 mp dedica]i zonelor de relaxare. Pasagerii clasei Business se pot bucura de un lounge de 3.000 mp, având ca tem` inspira]ional` un parc. Noua infrastructur` este dedicat` curselor transcontinentale Air France [i poate gestiona pân` la 7,8 milioane pasageri. La finalul acestor investi]ii, noul hub din Paris-CDG va putea gestiona un trafic de circa 42 milioane de pasageri anual. Zonele de check-in sunt mai spa]ioase, incluzând 19 ghi[ee dedicate clien]ilor SkyPriority [i 44 ghi[ee pentru clien]ii clasei Economy, timpii de a[teptare fiind redu[i semnificativ. Acest terminal va putea g`zdui circa 16 milioane de clien]i, comparativ cu 14 milioane \n prezent. Pasagerii din zona Schengen vor utiliza zone dedicate, mult mai rapide [i mai u[or de identificat. Biz

AGEND~

INTERVIU

Alian]` pentru reducerea costurilor Xerox România asigur` servicii de management al echipamentelor de birou [i al imprim`rilor pentru Groupama Asigur`ri. Xerox România a fost compania aleas` de Groupama Asigur`ri pentru optimizarea flotei de echipamente de birou [i servicii avansate de management al imprim`rilor. Groupama Asigur`ri a reu[it astfel s` ob]in` reduceri semnificative privind costurile de imprimare (-33,6%), num`rul echipamentelor de birou (-67%) [i cel al consumabilelor gestionate (-90%). Compania a semnat primul contract de management al documentelor cu Xerox \n decembrie 2009, re\nnoindu-l ulterior. Peste 400 de echipamente Xerox au fost instalate \n toate agen]iile Groupama Asigur`ri, fiecare având posibilitatea s` tip`reasc`, s` copieze, s` trimit` faxuri [i s` scaneze. Groupama Asigur`ri avea de tip`rit aproximativ 1,5 milioane de pagini \n fiecare lun`, \n cele peste 200 de agen]ii [i puncte de lucru ale sale aflate pe tot cuprinsul ]`rii. Compania \[i dorea predictibilitate [i control al costurilor, mai ales ca urmare a fuziunii companiilor BT Asigur`ri, Asiban [i OTP Garancia, \ncheiat` la finalul anului 2009. Pentru c` avea costuri ridicate de mentenan]`, de]inând o flot` de echipamente eterogen` (118 modele de echipamente de la peste 15 produc`tori) \n toate birourile sale din ]ar`, compania \[i dorea o flot` de echipamente bine structurat`, a c`rei monitorizare s` fie facil`.

PERFORMAN}~ ASIGURAT~

al costurilor) [i 75% din echipamente Xerox noi. De asemenea, num`rul echipamentelor s-a redus cu 67%, num`rul consumabilelor gestionate cu 90% [i s-a reu[it omogenizarea parcului de echipamente de birou [i optimizarea fluxurilor interne”, spune Paul Zarzara. În urma implement`rii acestei solu]ii, Groupama Asigur`ri a ajuns s` creasc` semnificativ productivitatea [i nivelul serviciilor adresate clien]ilor, s` elibereze mai mult timp pentru activit`]ile de baz` ale afacerii, cele care aduc profit, [i s` scad` costurile cu documentele. De asemenea, a fost implementat un sistem de control [i audit asupra mediului de imprimare \n companie. Fiind un sus]in`tor al ini]iativelor de protec]ie a mediului, solu]ia Xerox a ajutat Groupama Asigur`ri s` implementeze un management performant al consumabilelor de imprimare.

Cu o activitate \n 14 ]`ri din Europa [i Asia, Groupama, grup centenar n`scut din mutualismul agricol francez, a p`truns progresiv pe pia]a româneasc` la finalul anului 2007 prin achizi]ia BT Asigur`ri [i \n 2008 prin preluarea Asiban [i OTP Garancia. În urma unui proces de fuziune [i integrare a rezultat Groupama Asigur`ri, care ocupa la finalul anului 2010 locul al patrulea \n clasamentul general al companiilor de asigur`ri. Compania dispune de o re]ea comercial` unic` [i integrat`, cuprinzând peste 200 de agen]ii [i puncte de lucru, aflate pe \ntreg teritoriul ]`rii. Groupama Asigur`ri ofer` produse de asigur`ri de via]`, bunuri, r`spundere civil`, auto [i agricole, atât persoanelor fizice, cât [i clien]ilor corporate. Pentru mai multe informa]ii, vizita]i www.groupama.ro.

ISTORIE |N EFICIEN}~ Xerox România este subsidiar` a companiei Xerox, având o activitate pe pia]a local` de 45 de ani. Compania ofer` servicii complete de management al documentelor pentru clien]ii s`i, asigurând un set de beneficii precum reducerea costurilor, preluarea riscurilor de c`tre Xerox [i optimizarea proceselor de business care includ documente. Al`turi de cei 5 distribuitori, 30 de concesionari [i peste 200 de reselleri autoriza]i, Xerox România ofer` atât companiilor, cât [i clien]ilor individuali solu]ii, echipamente [i medii de tip`rire pentru administrarea eficient` a documentelor. Pentru mai multe informa]ii, vizita]i www.xerox.ro [i pagina noastr` de Facebook www.facebook.com/XeroxRomania.

Paul Zarzara

Manager Departament Achizi]ii, Buget & Proiecte, Groupama Asigur`ri

“Prin implementarea acestui proiect, Groupama Asigur`ri a redus costurile cu imprim`rile cu 33,6%”, a afirmat Paul Zarzara, Manager Achizi]ii Groupama Asigur`ri [i Project Manager pentru acest proiect. “S-a reorganizat parcul de echipamente de birou: \n noua configurație, este format din 25% echipamente existente (cele mai eficiente din punct de vedere funcțional [i din punctul de vedere 10

Biz

Simona }`nd`ric`

Strategic Accounts Manager, Servicii Financiare, Xerox România

“Am oferit un serviciu personalizat de management al echipamentelor de birou, care a r`spuns pe deplin nevoilor de control [i reducere a costurilor \n mediul de birou din Groupama Asigur`ri”, a afirmat Simona }`nd`ric`, Strategic Accounts Manager, Servicii Financiare, Xerox România. “Am instalat

multifunc]ionale Xerox performante \n toate agen]iile [i sediile Groupama Asigur`ri, al`turi de echipamentele nonXerox de]inute de Groupama Asigur`ri. Toate acestea sunt monitorizate printr-o suit` de aplica]ii software, asigurând astfel nivelul agreat al serviciului de gestionare pentru \ntreaga flot` de echipamente”, completeaz` Simona }`nd`ric`.” Biz

AGEND~

{TIRI

INOVA}IA CARE AP~R~ DATELE

Florin Talpe[, CEO, Bitdefender Ce premiere [i inova]ii a adus Bitdefender pe pia]a de securitate informatic`? Inova]ia constant` este pilonul central care ne face competitivi \n pia]a global`. |n 2000 eram primii din lume care introduseser` “intelligent update” (update-ul automat al produselor). |n 2003, am primit IST Prize, numit \n lumea informaticienilor europeni Nobelul informaticii, pentru inova]ia noastr` privind comportamentul atacurilor informatice. Bitdefender de]ine nou` tehnologii patentate deja, iar altele sunt programate pentru patentare. Românii sunt printre cei mai inovatori speciali[ti \n securitate informatic`, \n special \n zona anti-malware.

Care este pozi]ia Bitdefender pe pia]a global`? Tehnologia creat` de cercet`torii români constituie unul din avantajele competitive majore ale Bitdefender pe pia]a global`. De doi ani domin`m clar topurile de teste ale solu]iilor de securitate, AV-TEST [i AV-Comparatives. Inova]ia, creativitatea sunt armele cu care noi ne batem \n competi]ie cu concuren]i care dispun de mult mai multe resurse decât noi.

Cum sta]i cu prezen]a pe mobile? Am lansat recent Clueful, o aplica]ie de mobile care ofer` o privire de ansamblu asupra felului \n care aplica]iile interac]ioneaz` cu telefonul utilizatorului [i cu datele acestuia. Este prima aplica]ie de acest fel din lume. (G.B.) 14

Biz

Lupta pentru cei mai buni cartofi de chipsuri Dou` echipe au aruncat totul \n lupt`, inclusiv dansul Paparudelor, pentru a se asigura c`, pân` \n august, cartofii din parcela lor vor fi numai buni de f`cut chipsuri Lay's. DE GABRIEL BÂRLIG~ Munca pe câmp \ncepe cel târziu la r`s`ritul soarelui. Au descoperit asta pe pielea lor, acoperit` totu[i de pelerinele galbene care-i ap`rau de ploaie, nou` bloggeri (Puya poate fi \ncadrat la videblogging, nu?), la ferma M&P Agro, din jude]ul Covasna, una dintre cele 14 care colaboreaz` cu PepsiCo. Fermierii de acolo au grij` ca prin \ncredere, siguran]`, atitudine pozitiv` [i profesionalism s` cultive cartofi speciali. |n prezent, ferma are 19 angaja]i [i cultiv` 500 de hectare de p`mânt \n zona Dalnic-Cernat-Tg. Secuiesc. Anual, la ferm` se cultiv` 150 de hectare cu cartofi, iar \n rest cultura cuprinde cereale, porumb [i sfecl` de zah`r. Cum ferma lucreaz` [i cu muncitori sezonieri, la \nceputul lunii iunie la M&P Agro au descins ca s` dea o mân` de ajutor cele dou` echipe de bloggeri: Carto4ii (Puya, Andreea Stan, Andrei Cismaru, Cristian China-Birta) [i The knights of the potato (Cabral, Cristi Serb, Vlad Petreanu, Alina Cranc`u & R`zvan Drago[ – TVdece). Fiind vorba despre social media, nu putea lipsi o prezen]` virtual`. Cabral, c`pitanul echipei The knights of the potato, a fost nevoit din motive medicale s` fie prezent sub o form`... cartonat`. Pentru ca echipa s` nu r`mân` f`r` c`pitan, Cabral [i-a trimis jum`tatea, pe Andreea Ibacka, s` coordoneze complicatul dans al

Paparudelor, care s` aduc` ploaie din bel[ug pentru recoltarea cartofilor \n august. Totul a f`cut parte din campania “Fermierii Lay's – Duelul”, \n care Cabral [i Puya se lupt` pentru ultimul chips pân` la ultimul... cartof. Dar, surpriz`! Prima \nfruntare a avut loc pe câmpul... cuno[tin]elor teoretice – despre ferma M&P Agro, despre cultivarea cartofilor sau despre soiurile de cartofi cultivate de PepsiCo pentru brandul Lay's, create [i dedicate \n mod special acestui segment. Principalele soiuri de cartofi destinate produc]iei de chipsuri Lay's \n România sunt Hermes, Lady Claire, Atlantic, Lady Rosseta, Taurus, Crisps for all, VR-808. |n plus, PepsiCo a dezvoltat propriile soiuri, precum: Newton, Linton, Brooke, Shelford. La ferma M&P Agro, \n mod tradi]ional se cultiv` soiul Hermes, sensibil la viroze, dar rezistent la mana cartofului [i la secet`. Pentru cele dou` echipe au urmat 20 km de offroad prin ploaie, pân` la cele dou` parcele alocate. Câ[tig`torii probei teoretice, The knights of the potato, [i-au putut alege parcela, iar apoi fiecare echip` a trebuit s` interpreteze \n stilul propriu dansul Paparudelor, ca s` se asigure c`, pân` \n august, parcela lor de cartofi va avea parte de ploaie [i va da o recolt` bogat`, care se va reg`si \n pungile cu chipsuri Lay’s. Biz

PENTRU AL CINCILEA AN CONSECUTIV, VODAFONE SE MEN}INE |N FRUNTEA CLASAMENTULUI CELOR MAI ACTIVE BRANDURI |N SOCIAL MEDIA DIN ROMÂNIA. TOPUL REUNE{TE 50 DE BRANDURI CARE, PE PARCURSUL ANULUI TRECUT, AU INTEGRAT |N MIXUL DE COMUNICARE CELE MAI DE IMPACT STRATEGII {I MIJLOACE DE COMUNICARE |N SOCIAL MEDIA ALE MOMENTULUI.

TOP SOCIAL BRANDS Cu cel mai mare num`r de activit`]i acoperite \n social media [i cu cea mai integrat` strategie de promovare, Vodafone se men]ine de cinci ani pe prima pozi]ie \n Top Social Brands. Din 2009-2010 a devenit promotorul Facebook \n România, prin spoturi TV care popularizau noul mediu de comunicare de la acea vreme. |ns` nu a r`mas ancorat doar \n comunicarea pe Facebook. Este prezent pe Twitter, LinkedIn, Wikipedia, are cont pe Flickr, Google+, Pinterest [i asigur` asisten]` zilnic` pentru clien]i prin canalele proprii de social media. Vodafone desf`[oar` lunar promovare prin Facebook Ads pentru cre[terea engagementului, iar printre numeroasele aplica]ii derulate de companie anul trecut se num`r`: “Ce fel de Geek e[ti?” – pentru lansarea Samsung Galaxy S III, “Testul de Rock” pentru promovarea concertului Red Hot Chili Peppers, “Cea mai lung` poveste” (aplica]ie de user-generated content, prin care se scrie cea mai lung` poveste online), aplica]ia pentru sus]inerea lotului na]ional de informatic`, “|mpreun` la Jocurile Olimpice”, “Cinefili \n Delt`”, “Business de familie”, pentru promovarea portofoliului de pachete de business, aplica]ia Salvamont. Campania de brand “|mpreun` suntem mai puternici” s-a desf`[urat \n toate mediile, cu sus]inere \n social media prin articole ale principalilor bloggeri din Bucure[ti [i din ]ar`. Evenimentul de lansare a iPhone 5 a fost sus]inut de mai multe posturi de invitare a publicului la eveniment [i de follow up, pe mai mult de 20 de bloguri principale din Bucure[ti [i din ]ar`. Lansarea Zonga a beneficiat de asemenea de o campanie cu bloggeri generali[ti, bloggeri de tehnologie [i bloggeri pasiona]i de muzic`. Samsung este brandul care a avut cea mai spectaculoas` cre[tere \n social media anul trecut, cu o urcare de pe locul 11 pe locul 2. Cu patru pagini de Facebook administrate \n paralel, Samsung a derulat \n intervalul februarie 2012 – februarie 2013 mai multe aplica]ii [i campanii, printre care “Creativity Manifesto” pentru Galaxy Note 2, “Descoper` noul Note 10.1”, Chat/Samsung C3530/Wave 575/Wave Y – “La Fleur”; “Provocarea NX Camera” pentru produsul NX Camera; “Tu decizi

Biz

cine merit` un smartphone cadou”; “Smart Match”; “Galaxy Camera te aduce \n centrul aten]iei”; “Corect pe net” – plug-in de browser, parte a campaniei “Samsung sus]ine vorbitul normal” pentru Samsung S5610; “Motiva]ia pentru succes”, “Pune-]i o dorin]`”, “Afl`-]i atuurile” – pe pagina de Facebook “Trends of Tomorrow” [i alte aplica]ii complementare acestei activ`ri (“Inspiration Application”, “The Path to Performance”). |n perioada ianuarie - februarie 2013 au fost publicate peste 200 de materiale con]inând review-uri de produse Samsung, ca urmare a testelor. {i Danone s-a situat pe o pozi]ie de top la capitolul aplica]ii (“Provocarea Actimel”, “1 iaurt plin de idei”, “1 iaurt plin de idei 2”, “Scrie-n cartea cu idei [i câ[tigi cu Nutriday!”, “Cremosso Election 4 – Zmeur` vs. Cocos”) [i campanii pe Facebook: relansare Activia Mic Dejun, “Activia fructe”, “Nutriday –

INTERNETUL |N MAI 2013* Facebook YouTube QQ Weibo Google+ WeChat Shazam Yahoo Mail Skype Zynga Whatsapp Twitter Soundcloud Pandora Badoo Tumblr LinkedIn Snapchat Line Instagram Flickr Yelp Flipboard Evernote Pinterest

1,1 mld. 1 mld. 700 mil. 503 mil. 343 mil. 320 mil. 300 mil. 281 mil. 280 mil. 232 mil. 200 mil. 200 mil. 180 mil. 175 mil. 172 mil. 170 mil. 160 mil. 150 mil. 150 mil. 100 mil. 87 mil. 84 mil. 53 mil. 50 mil. 48,7 mil.

* Exprimat \n num`rul de utilizatori SURSA: socialmediatraining.ro via expandedramblings.com

Scrie-n cartea cu idei [i câ[tigi cu Nutriday – Ghice[te ingredientele”, “Aplica]ie Dulce sau s`rat?”, “Nutriday 1 iaurt plin de idei!”, “Concurs de re]ete”, “Cremosso Election – Raspberry vs Coconut”, “Actimel – Provocarea Actimel”. Pe bloguri a continuat campania “Obiceiuri S`n`toase” [i au fost derulate campania de relansare “Activia Mic Dejun” (august - septembrie 2012), campania Activia “F`-]i burtica s` danseze” (ianuarie - februarie 2013), campania “Cremosso election 3 - Fresh vs Sweet” (mai 2012) [i Nutriday Blog Chef (ianuarie - februarie 2013). |n edi]ia de anul acesta a Top Social Brands au intrat 16 branduri noi fa]` de anul trecut, din domenii diferite, f`r` a se remarca \n mod deosebit o industrie nou`: Coca-Cola, F64, KFC, Staropramen, Lay’s, Banca Transilvania, Lenor Parfumelle, UPC, Prigat, Piraeus Bank, Jack Daniel’s, Matache M`celaru, Canon, Heidi, Skoda, Siemens.

CUM AM F~CUT TOP SOCIAL BRANDS? Top Social Brands 2013 este rezultatul unei analize complexe a activit`]ilor desf`[urate de brandurile active \n social media \n intervalul februarie 2012 – februarie 2013. |nscrierile \n Top Social Brands au fost deschise timp de aproximativ dou` luni. Brandurile din clasamentul de anul trecut au fost incluse \n mod automat \n competi]ia din 2013. |n analizarea brandurilor au fost luate \n calcul toate tipurile de activit`]i ce pot fi desf`[urate pentru promovarea \n social media: blog de companie / blog de brand; campanii pe bloguri; pagin` de Facebook, campanii pe Facebook; Facebook Ads; aplica]ii pe Facebook; cont de Twitter; campanii pe Twitter; profil actualizat pe Wikipedia; cont Flickr; cont YouTube; cont Google+, cont Instagram; cont Pinterest, spoturi virale; site-uri de user-generated content; ini]iere sau sponsorizare a unor evenimente dedicate blogosferei sau mediilor sociale; activit`]i de customer care [i de recrutare prin intermediul canalelor de social media; ac]iuni de endorsare a campaniilor din social media pe TV sau alte medii tradi]ionale. Pentru ca brandurile s` intre pe lista scurt` de analiz`, ce a fost ulterior trimis`

TOP SOCIAL BRANDS spre monitorizare c`tre Zelist, Facebrands Pro [i MediaIQ [i votului unui grup de speciali[ti \n online [i bloggeri, era necesar ca ele s` fi desf`[urat \n perioada analizat`, \n mod constant, cel pu]in trei din activit`]ile de social media de mai sus. Nu au fost incluse \n analiz` branduri media, exclusiv online sau activit`]i de autopromovare desf`[urate de agen]iile de comunicare. Top Social Brands 2013 a rezultat \n urma ponder`rii rezultatelor \nregistrate de branduri \n [ase clasamente preliminare, dup` cum urmeaz`: topul realizat de revista Biz – 45%; topul rezultat \n urma voturilor exprimate de un grup de speciali[ti online – 15%; topul men]iunilor pe ZeList – 10%, topul Facebook Monitor – 10%,

6.020.200 book

utilizatori de Face \n România

TOP 10 BRANDURI CU CEA MAI CONSTANT~ PREZEN}~ |N SOCIAL MEDIA (2009 – 2012)

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Vodafone Petrom Microsoft BCR Orange Pepsi LG Nokia Danone Romtelecom

TOP SOCIAL BRANDS 2013 PONDERI PE INDUSTRII

42% 30% 12% 8%

FMCG IT&C [i Telecom Auto Bancar

ds.ro) (Sursa: Facebran

CELE MAI FOLOSITE CANALE topul Facebrands Pro – 10% [i topul men]iunilor MediaIQ – 10%. Noutatea fa]` de edi]iile anterioare const` \n faptul c`, pe lâng` monitorizarea Zelist (care ia \n calcul peste 67.000 de bloguri [i comentarii de bloguri, 70.000 de conturi de Twitter, 1.200 de surse de pres` online, comentariile celor mai importante 28 de surse de pres` online, 1.100 de grupuri de LinkedIn, cele mai importante 58 de forumuri române[ti, 50 de agregatoare, 20.000 de pagini [i grupuri publice de Facebook, 118.000 de canale române[ti de YouTube [i 224.000 de comentatori români – utilizatori loga]i care au comentat cel pu]in o sigur` dat` \ncepând cu data de 1 ianuarie 2010), am inclus \n analiza Top Social Brands [i serviciul ZeList Facebrands Monitor, precum [i alte dou` monitoriz`ri MediaIQ (serviciu de monitorizare care ofer` acces instant la peste 110.000 de surse online: publica]ii, social media, forumuri, bloguri [i comentarii) [i Facebrands PRO, un instrument complet de analiz` a activit`]ii [i performan]ei pe Facebook atât \n cadrul paginilor create pe aceast`

DE PROMOVARE |N SOCIAL MEDIA

Facebook Bloguri YouTube Twitter

platform`, cât [i \n afara lor prin activit`]i specifice (ad-uri, tab-uri, studii de caz), oferit de agen]ia de comunicare \n social media Standout. Am folosit Facebrands PRO deoarece un indicator important de performan]` pe Facebook este engagementul, pe care acest instrument \l m`soar` atât la nivel de element de con]inut cât [i la nivel de pagin`. Prin Facebrands Pro am putut afla câ]i utilizatori unici au interac]ionat cu paginile de brand monitorizate \n intervalul analizat [i care a fost propor]ia acestora \n num`rul total de fani.

SUPREMA}IA FACEBOOK |n cele mai multe dintre cazuri social media echivaleaz` cu Facebook atunci când vine vorba de instrumentele pe care advertiserii aleg s` le foloseasc` pentru

promovarea brandurilor lor. Informa]ia nu e surprinz`toare \n condi]iile \n care, cu peste 6 milioane de utilizatori (potrivit Facebrands.ro), este canalul de comunicare \n social media cel mai r`spândit din România. Toate brandurile incluse \n Top Social Brands au pagini active pe Facebook pe care au derulat de-a lungul ultimului an campanii, aplica]ii, concursuri sau Facebook Ads. Majoritatea au conturi de Twitter, YouTube [i au derulat campanii pe bloguri sau comunic` constant cu bloggerii. Practic se poate spune c` ingredientele care nu lipsesc din comunicarea \n social media sunt Facebook, Twitter, blogurile [i YouTube. De[i la o simpl` statistic` num`rul brandurilor active pe Twitter este mai mare decât al celor care au derulat campanii pe bloguri, vizibilitatea ob]inut` prin intermediul blogosferei este mult mai mare decât cea prin Twitter. Re]eaua de microblogging nu a reu[it s` câ[tige o felie mare din pia]a de social media din România, care este clar dominat` de Facebook. La polul opus al adopt`rii social media de c`tre branduri se afl`: LinkedIn (doar dou` dintre brandurile din Top Social Brands 2013 au conturi \n aceast` re]ea, ambele din domeniul telecom – Vodafone [i Cosmote); Pinterest (doar 6 din Top 50 au cont \n aceast` re]ea de socializare) [i Google+ (7 branduri). Deocamdat`, \n cazul acestor canale de comunicare, este vorba doar prezen]`, neputând \nc` fi vorba de campanii sau alte modalit`]i consistente [i constante de a comunica. |n ceea ce prive[te ponderea \n top pe industrii, predomin` brandurile din FMCG (42%) – alimentare [i nonalimentare. Domeniul tehnlogiei, IT&C [i telecom acoper` 30% din prezen]a \n Top Social Brands. Pe aceast` zon` merit` amintit faptul c` toate cele patru branduri din domeniul telecom sunt prezente cu activit`]i constante de promovare \n social media. Clasamentul este completat de m`rci din domeniul auto (12%) [i bancar (8%). O singur` linie aerian` are prezen]` constant` \n top \n ultimii doi ani. La capitolul constan]`, \n fruntea clasamentului realizat pe ultimii cinci ani se afl` Vodafone, Petrom [i Microsoft. Biz Biz

TOP SOCIAL BRANDS

TOP SOCIAL BRANDS 1 VODAFONE www.vodafone.ro POZI}IE 2012: 1

2 SAMSUNG www.samsung.com/ro POZI}IE 2012: 11

3 DANONE www.danone.ro POZI}IE 2012: 5

4 AVON www.avoncosmetics.ro POZI}IE 2012: 10

5 PEPSI www.pepsico.ro POZI}IE 2012: 3

Biz

Comunic` constant pe blog (www.vodafonenewsroom.ro), pagina de Facebook (Vodafonero) [i Twitter, cu campanii active [i discu]ii sub hashtag-ul #vodafonechat cu diverse personalit`]i sau cu membri ai echipei de produs despre noile produse [i servicii lansate de Vodafone. Asigur` asisten]` zilnic` prin canalele proprii de social media, printr-o echip` dedicat`, atât pe Twitter [i Facebook, cât [i pe forumul propriu dezvoltat, la adresa www.vodafone.ro/forum. Echipa de suport este prezent` [i pe cele mai importante forumuri din ]ar`: Softpedia [i Computergames. Compania are o prezen]` oficial` [i pe LinkedIn, unde sunt listate constant toate pozi]iile vacante. Are pagin` pe Wikipedia, cont Flickr, cont Google+, cont Pinterest. |n perioada 13 septembrie – 18 septembrie 2012, a organizat primul concurs de fotografie pe Instagram din România, cu ocazia evenimentului Webstock 2012. Comunicarea se realizeaz` prin intermediul blogului samsungmobilers.ro, patru pagini de Facebook (Samsung România, Samsung Mobile România, Samsung Mobilers [i Trends of Tomorrow) [i contul de Twitter. Are pagin` de Wikipedia [i cont YouTube. Toate campaniile de Facebook au con]inut componenta integrat` strategic de Facebook Ads. Lansarea Galaxy Camera \n România a fost precedat` de o campanie de teasing \n care Andi Vasluianu a avut rol principal. Aceasta s-a desf`[urat pe Facebook [i Instagram. Printre campaniile desf`[urate pe bloguri se num`r`: Adi H`dean [i Samsung \]i aduc aminte de gustul vacan]elor tale, Provocarea NX Camera (aplica]ie de Facebook [i campanie pe bloguri), Olympics, campania prin care Samsung a premiat spiritul olimpic din comunitatea local` cu 5 locuri \n Cursa de Purtare a Tor]ei Olimpice din Londra 2012. Are pagini de Facebook dedicate pentru Activia, Actimel, Nutriday, Drumul Laptelui (din ianuarie 2013) [i Cremosso. Pagina de Facebook Activia România a fost men]ionat` ca fiind una dintre paginile Activia la nivel mondial cu cea mai mare rat` de engagement, clasându-se pe locul 5 \n competi]ia interna]ional` a paginilor Danone. Are pagin` de Wikipedia, cont YouTube. Campanii pe Twitter: #lovedebates (campania Cremosso Election 3 - Fresh vs Sweet); #obiceiurisanatoase (pentru Activia). Campanii pe bloguri: Obiceiuri s`n`toase, Activia Mic Dejun, F`-]i burtica s` danseze, Cremosso election 3 Fresh vs Sweet - Love Debates, Danonino Brânzic` Natur, Nutriday Blog Chef, parte din campania Nutriday - Cartea cu bun`t`]i cu iaurt. Pagina Zâmbete@Danone este canalul de social media pe care sunt comunicate toate pozi]iile noi din companie. Comunic` pe www.avonspaceblog.ro [i www.avonconnects.com.ro. Pagina de Facebook este AvonSpace. Are conturi de Twitter [i Flickr, pagin` Wikipedia, conturi pe Pinterest, YouTube, Instagram. Aplica]iile dezvoltate pe Facebook au fost Vestitorii prim`verii [i Luxe Collection. Printre campaniile pe bloguri: Avon Ambassadors, Men’s Campaign, Avon \]i d` Like, Pampering like a Diva, Avon City Rush. Guest bloggerul Cornel Ilie a ob]inut \n februarie 2013 primul loc \n topul celor mai viralizate articole din social media \n perioada respectiv`. A derulat o campanie pentru recrutarea de noi reprezentan]i pe Facebook. A f`cut Facebook Ads [i un clip de mul]umire pentru 500.000 de fani pe Avon Space. A ini]iat [i sponsorizat evenimentul Dive Digitale. Pe pagina de Facebook PepsiRomania a fost derulat` campania Câ[tig` milioane de premii de colec]ie, prin care utilizatorii puteau s` acceseze aplica]ia pentru a \nscrie codul unic [i a participa la tragerile la sor]i zilnice. |n cadrul platformei globale de fotbal Pepsi Kick in the Mix, Pepsi România \n colaborare cu Gheorghe Hagi [i Marius Moga au lansat campania Next 11, prin care consumatorii erau invita]i pe pagina de Facebook a brandului pentru a contribui la imnul Pepsi Next 11. Sub umbrela aplica]iei Pepsi Cola Vintage au fost create peste 2.000 de postere vintage. Aplica]ia Pepsi |ndepline[te Dorin]e, sprijinit` de Facebook Ads, a reprezentat o invita]ie adresat` fanilor s`-[i exprime dorin]ele. Are cont de Twitter, cont de YouTube, cont de Instagram [i cont de Pinterest.

TOP SOCIAL BRANDS

|N ROMÂNIA 6 HEINEKEN www.heineken.com/ro

A V-a edi]ie a clasamentului brandurilor cu cea mai mare implicare \n social media

Comunicarea \n social media este axat` pe pagina de Facebook global` a brandului (Facebook.com/heineken). La \nceputul anului 2012 a fost derulat` campania Most dateable bloggers, la care au fost \nscri[i 17 bloggeri. Prin intermediul unei aplica]ii de Facebook, utilizatorii au fost \ncuraja]i s` voteze bloggerul pe care \l considerau cel mai dateable. Campania aniversar` Heineken 140 a cuprins [i o aplica]ie pe contul de Facebook al brandului. Consumatorii au fost invita]i s` \mp`rt`[easc` mesaje aniversare pentru Heineken prin intermediul Facebook (Time Capsule).

POZI}IE 2012: 7

7 COSMOTE www.cosmote.ro POZI}IE 2012: 21

8 COCA-COLA www.coca-cola.ro POZI}IE 2012: –

9 FORD www.ford.ro POZI}IE 2012: 9

10 ORANGE www.orange.ro POZI}IE 2012: 4

Printre campaniile derulate de Cosmote \n social media s-au num`rat Connect MF 60 (awareness pentru lansarea hotspot-ului mobil Connect MF60), Cosmote Smart Photo, I Love Recycling / Adopt a Forest, Mesaje de iubire. |n afara paginii oficiale de Facebook – Cosmote, exist` pagini dedicate pentru Mesaje de iubire, Bursele Cosmote, Safer Internet (pagina proiectului CSR care militeaz` pentru un internet mai sigur pentru copii), Cartela Ta (pagin` dedicat` utilizatorilor de cartele de toate culorile, lansat` cu scopul de a crea o comunitate). Aplica]ii Facebook: Cosmoteiubesc – Declara]ii; Cosmoteiubesc – Lovecards; Cosmote Rocks Your World; Cosmote Smart Photo; Cosmote Smart Photo; 1001 taste, Ce telefon mobil ]i se potrive[te, iLoveRecycling, Oche[te telefoanele, Globul de Cr`ciun, Digital Love Story. Are cont YouTube [i cont pe LinkedIn. Comunic` pe pagina global` Facebook.com/cocacola. Are cont pe YouTube. |n 2012, a fost derulat` o campanie menit` a reitera promisiunea Coca-Cola Zero: Acela[i gust Coca-Cola, Zero Zah`r. |nainte de primul concert RHCP \n România, b`uturile Coca-Cola au fost schimbate cu Coca-Cola Zero \ntr-o anumit` sec]iune a stadionului. |ntreaga experien]` fost filmat`, iar ulterior filmul Coca-Cola Swap s-a viralizat, adunând \n cinci s`pt`mâni 2.329.416 de vizualiz`ri. Mesajul a fost apoi amplificat printr-o campanie media online. Coca-Cola a fost sponsor al Euro 2012, cum \ns` echipa de fotbal a României nu s-a calificat, provocarea a fost s`-l fac` pe consumator parte din joc. Prin mi[c`ri simple sau prin utilizarea unui smartphone \n fa]a unor ecrane amplasate \n mai multe locuri, oamenii puteau deveni suporteri nebuni ai fotbalului. |n campanie au fost implica]i bloggeri [i jurnali[ti sportivi. Printre campaniile derulate pe pagina de Facebook FordRomania se num`r`: Ford – Go Further, un proiect de brand lansat \n ziua finalei UEFA Champions League. Call to action-ul campaniei a fost microsite-ul www.gofurther.com [i International Engine of the Year, dedicat` motorului de 1,0 l EcoBoost. Pentru Facebook engagement a fost lansat albumul foto I love my Ford. Campania Facebook pentru noul Ford B-MAX a constat \n transmisii live [i albume foto de la toate evenimentele unde ma[ina a fost prezent` [i concursuri pe Facebook \nainte de fiecare eveniment. Evenimentul Ford Go Further din Amsterdam a fost comunicat pe Facebook [i bloguri. Campania de prelansare #FordFiesta24, desf`[urat` exclusiv pe Facebook, a constat \ntr-o aplica]ie-concurs. Toate campaniile desf`[urate pe Facebook au fost sus]inute de Facebook Ads. Are cont de Twitter pe care deruleaz` campanii. Are cont YouTube. Men]ine comunicare direct` cu bloggerii [i ruleaz` campanii pe bloguri. Are prezen]` pe Facebook prin pagina Orange Romania, iar pentru asisten]` clien]i este activ` aplica]ia Orange Help. Aplica]ii pe Facebook: Orange Prepay Snowman; Karaoke Colinde Millidge & Doig; Tab`ra de Zorbing; iRewind; Euro 2012 – Golden Goal, Chase the Ball, Orange Supporter’s Cup (Euro 2012). A rulat 61 de campanii de Facebook Ads. Are dou` conturi de Twitter: Orange_helper [i Orange_careers, contul departamentului de HR. Are cont pe Google+ [i YouTube. Campanii pe bloguri: Carnetul de note ASE 2012; Hot spot Predeal 2012; Teste 4G la Predeal; Caravana 4G. Lansarea Samsung Galaxy SIII la Orange Concept Store a fost transmis` ca live text pe yoda.ro, Twitter [i Facebook. 9 bloggeri au fost invita]i s` testeze AR Drone. Alte activit`]i: Chase the Ball Euro 2012; teste/reviews Motorola Xoom 2 (13 bloggeri); serviciul Deezer a fost testat \n premier` de 29 de bloggeri.

Biz

TOP SOCIAL BRANDS

11 F64 F64 POZI}IE 2012: –

NIVEA www.nivea.ro POZI}IE 2012: 23

NOKIA www.nokia.com/ro-ro POZI}IE 2012: 6

ROMTELECOM www.romtelecom.ro POZI}IE 2012: 13

DACIA www.dacia.ro POZI}IE 2012: 28

16 KFC

www.kfc.ro POZI}IE 2012: –

STAROPRAMEN www.staropramen.com/ro POZI}IE 2012: –

MICROSOFT www.microsoft.com/ro POZI}IE 2012: 16

TIMI{OREANA www.beretimisoreana.ro POZI}IE 2012: 27

RENAULT www.renault.com POZI}IE 2012: 31

Biz

Comunic` prin pagina de Facebook F64Studio [i www.f64.ro/blog. Campanii pe bloguri: Mirrorrless (recenzii realizate cu ajutorul ambasadorilor de brand [i postate pe blogul F64). Campanii/aplica]ii Facebook: Text [i pretexte – campanie pentru 1/8 martie. Are cont de Twitter, pagin` pe Wikipedia, cont Flickr, cont YouTube [i Vimeo, cont Google+, cont Pinterest. A organizat un training foto la Sinaia pentru bloggeri [i fotografi [i un training de food photography pentru bloggerii culinari. Printre campaniile [i aplica]iile derulate pe pagina de Facebook Nivea România \n 2012 se num`r`: Aqua Effect, Nivea Q10, Nivea Black & White, Nivea Forma Iubirii, Testul de stres. Componenta de online a campaniei |mp`rt`[este dragostea cu Nivea a fost sus]inut` de contul de Facebook al brandului [i a inclus site-ul www.impartasestedragostea.ro. Campania a fost premiat` cu Best Website [i Best Newcomer \n 2012 la Internetics [i un bronz \n Digitally Led Campaigns la Effie 2013. Engagement de Halloween, Engagement de Sfântul Nicolae, Engagement de 14 februarie, Concurs de Cr`ciun sunt campaniile derulate pe pagina de Facebook NokiaRo. Toate campaniile au fost promovate prin FB Ads. Aplica]ii Facebook: B`t`lia Degetelor, Lumia 800 Brand Ambassadors, Fabrica de Meme, Calendar de Cr`ciun. Are cont de Twitter [i a derulat campanii pe Twitter: Halloween Trick-and-tweet, 1 iunie. Are pagin` de Wikipedia [i cont YouTube. A organizat {coala de blogging Nokia. Casa 3 Play (www.casa3play.ro) este o campanie – experiment ini]iat` de Romtelecom cu dou` personaje, Cabral Ibacka [i Vlad Petreanu, care au intrat \n joc pentru a demonstra c` tehnologiile nu au limite [i ofer` r`spunsuri la toate \ntreb`rile [i provoc`rile din via]a de zi cu zi. Are pagin` de Facebook, cont de Twitter [i cont de YouTube. Are pagin` de Facebook (www.facebook.com/Dacia) [i cont de Twitter (DaciaRo). Printre aplica]iile de Facebook desf`[urate \n 2012 se num`r`: Dacia Fan Gateway [i Dacia Top Fans. Este una dintre primele m`rci din România cu campanii derulate pe bloguri. Este unul dintre cele mai men]ionate branduri \n social media \n intervalul februarie 2012 – februarie 2013 (109.633 de men]ion`ri, potrivit Zelist). Platforma de comunicare KFC România So good a inclus trei momente marcate prin campanii \n social media cu bloggerii fani ai KFC. Primul moment a fost de Dragobete, KFC fiind primul brand care premia cuplurile din blogosfer`. Al doilea moment a fost evenimentul #SmartBoosterMenu (un concurs KFC pe Instagram). Al treilea moment a fost campania Crispyan (marcarea momentelor so good petrecute de fani la KFC prin schimbarea numelui pe Facebook din Cristian/Cristina \n Crispyan sau Crispyna). Comunic` pe Facebook prin intermediul paginii Staropramen Prague, pe care au fost derulate mai multe campanii, printre care Scrie-]i propria legend`. Alchimistul modern (https://apps.facebook.com/alchimistulmodern) [i Staropramen Berea Blogosferei. Sus]ine evenimente dedicate social media [i blogosferei: Tab`ra de var` Social media Summer Camp (iulie 2012), Tab`ra de iarn` Social Media Snow Camp (decembrie 2012), SMS Timi[oara, SMS Ia[i, SMS Sibiu, SMS Cluj, SMS Bucure[ti. Are cont pe YouTube [i Twitter. Odat` cu primele device-uri Windows 8 [i Windows Phone, Microsoft a ini]iat [i/sau continuat rela]ia cu bloggeri, generali[ti sau dedica]i pe IT&C. Pagina de Facebook este principalul canal de comunicare direct`; \n afara acesteia, departamentul D&PE sus]ine pagina suntDev, dedicat` programatorilor [i profesioni[tilor IT. Campanii Facebook: Descoper` IE9; R`mâi conectat cu Office 365 Home Premium; 4 s`pt`mâni \n balon cu Windows. Are cont Twitter, YouTube. Activit`]ile de recrutare sunt amplificate pe canalele de social media. Comunic` pe pagina de Facebook.com/BereTimisoreana. Pe bloguri a derulat campania O zi de Fotbal Adev`rat. Campanii [i aplica]ii Facebook: Cupa Virtual` Timi[oreana; Colind`torii (o campanie de Cr`ciun cu o aplica]ie care a inclus videoclipuri customizate ca ur`ri). Are cont de Twitter [i a derulat campanii pe Twitter pentru promovarea punctual` a tuturor campaniilor Bere Timi[oreana, incluzând Hanul Timi[oreana, Promo]ia Na]ional`, Cupa Virtual`. Are pagin` Wikipedia, cont Flickr [i cont YouTube. Are dou` pagini de Facebook: Renault România [i Renault Twingo. Are cont de Twitter, Google+ [i YouTube. Campanii/aplica]ii Facebook: Renault te conduce la victorie!, |mpreun` de s`rb`tori, Unforgettable Date in Paris!, Renault F1, Horoscop rutier, Reguli de circula]ie, 100 de Ambasadori Renault (www.megane-olympic.ro). Toate campaniile de Facebook au con]inut componenta de Facebook Ads. Campanie pe bloguri: {tafeta Na]ional` Renault Mégane Olympic (pe durata JO 2012).

TOP SOCIAL BRANDS

21 ING

www.ing.ro POZI}IE 2012: 15

LAY’S www.pepsico.ro POZI}IE 2012: –

FARMEC www.farmec.ro POZI}IE 2012: 50

URSUS www.ursus.ro POZI}IE 2012: 14

BMW www.bmw.ro

Printre campaniile derulate pe facebook.com/ingwebcafe s-au aflat: un top al celor mai activi fani \n perioada martie – august 2012 (cu premii constând \n vouchere \n valoare de 100 de lei la C`rture[ti); Oamenii mari primesc premii mari (campanie de Cr`ciun). Campanii de Facebook Ads: ING Personal, ING Card Complet (toamna lui 2012). Are cont Twitter [i cont YouTube. ING fost premiat` cu Best Online Customer Care la Romanian Contact Center Awards 2013. Aplica]ii [i campanii derulate pe pagina de Facebook LaysRomania: Descoper` milionarul din tine, Bani \n Pung`, Ultimul Lay’s din bol, Prietenii t`i de bere, Activare Lay’s + Pepsi, ScrabbLay’s, Lay’s de Sezon, Bani \n pung` – Video (2013). Are cont de Twitter, Pinterest [i YouTube. |n aprilie – septembrie 2012, pe bloguri a fost derulat` campania Fermierii Lay’s (12 bloggeri implica]i: cabral.ro, aurasmihai.ro, andreicismaru.ro, piticu.ro, sutu.ro, chinezu.eu, provinciala.ro, andreeaburlacu.ro, andressa.ro, elenaciric.ro, claudiatocila.ro, denisuca.ro) Are pagin` de Facebook. Platforma www.romancecufarmec.ro se dore[te a fi locul unde se pune \n valoare frumuse]ea autentic` româneasc` indiferent c` vorbim de trecut, prezent sau viitor. Aici se strâng pove[ti despre româncele cu farmec din trecut, care [i-au pus amprenta asupra istoriei, despre românce cu farmec care au reu[it \n prezent [i se caut` cea mai fermec`toare românc` a anului 2013. Platforma este de asemenea locul de \ntâlnire al bloggeri]elor care s-au impus \n mediul online. Are cont pe YouTube (FarmecRomania) [i cont de Twitter. Are pagin` de Facebook (UrsusRomania) pe care a derulat aplica]ii (Turul României cu Ursus [i Pegas, concurs de bilete la concertul Red Hot Chili Peppers), campanii (Ursus Evolution, Ursus noua sticl`). Are cont de Twitter, cont Flickr [i cont YouTube. Campaniile derulate pe bloguri au fost: Turul României cu Ursus [i Pegas; Evolution – Ursus evolution.

Campaniile derulate pe pagina de Facebook BMW România au fost BMW Seria 1, BMW Seria 3, BMW Seria 5, BMW X1. |n intervalul ianuarie – martie 2013 comunicarea s-a axat pe transmiterea unui mesaj tactic pentru publicul masculin, 25+. Are cont de Twitter, cont YouTube [i cont Instagram.

POZI}IE 2012: 29

26 BANCA TRANSILVANIA www.bancatransilvania.ro POZI}IE 2012: –

PETROM www.petrom.ro POZI}IE 2012: 2

ROM www.romautentic.ro POZI}IE 2012: 12

DON CAFÉ www.doncafe.ro POZI}IE 2012: 25

L’ORÉAL www.lorealparis.com POZI}IE 2012: 48

Biz

Aplica]ii [i campanii pe Facebook: Câ[tig` un voucher de 1.000 de euro, pentru o excursie oriunde \n Europa; Star BT Game; Comedy Cluj. Are cont de Twitter, cont pe Pinterest, pagin` Wikipedia, Google+, YouTube. Anun]urile de recrutare sunt postate [i pe Facebook [i Twitter. Sunt comunicate informa]ii specifice prin postarea de infografice pe Facebook, Twitter [i Pinterest. Este singura banc` din România care comunic` rezultatele financiare inclusiv prin intermediul infograficelor, special concepute pentru social media. Campania de promovare Petrom Bucharest International Half Marathon a constat \n dezvoltarea aplica]iei Facebook Sporturi de birou [i promovarea acesteia. |n februarie 2013 a \nceput o campanie de promovare a posturilor dedicate proiectului Redescoper` România prin Facebook Ads. Are cont Flickr [i cont YouTube. A lansat aplica]ia La Drum, parte a proiectului Redescoper` România. Petrom are o prezen]` su]inut` \n online [i prin intermediul proiectului }ara lui Andrei (blog, pagin` de Facebook, aplica]ii, conturi Twitter, Flickr, YouTube). Campania Românii sunt de[tep]i s-a derulat pe Facebook, Twitter, Instagram [i bloguri. Toate post`rile de pe re]ele sociale referitoare la campanie au fost agregate pe site-ul www.romaniisuntdestepti.ro. Campania a fost sus]inut` pe pagina de Facebook a brandului Rom prin post`ri frecvente, engagement \n conversa]ii cu influen]atorii [i o aplica]ie prin intermediul c`reia utilizatorii puteau trimite direct imagini [i/sau pove[ti frumoase despre România. Pe pagina Facebook.com/romautentic.ro a rulat de asemenea aplica]ia Rom dragobete. Facebook.com/Doncafe are 621.447de fani. |n campania Momentul t`u Doncafé au fost folosite patru vedete pentru diseminarea mesajului. Iulia Vântur, Oana Cuzino, Adela Popescu [i Andreea Ibacka au fost invitate s` acceseze aplica]ia de Facebook [i s` scrie pe bloguri [i pe Facebook despre momentele d`ruite celor din jur. Aplica]ii Facebook: Momentul t`u Don Café, Momente \n dar. Are canal dedicat pe YoTube (DoncafeRomania). Doncafé a fost ini]iatorul unui concert online al lui {tefan B`nic` Jr. adresat \n exclusivitate fanelor Doncafé. Campaniile pe bloguri: {coala de Beauty Blogging (iulie 2012); Look de vedet`; Machiajul Perfect (martie 2012) – promovarea tutorialelor de make-up preg`tite de L’Oréal Paris \mpreun` cu Alex Abagiu, make-up artist oficial L’Oréal Paris (5 bloguri implicate: zaineasca.ro, bazavan.ro, questioare, lilik, alomoda). Pe pagina de Facebook/loreal.paris.romania au fost derulate campanii de promovare a paginii pentru generarea de fani noi [i sponsored stories. Aplica]ii Facebook: Look de vedet`, Ea merit`, F`-mi o surpriz`. Are cont YouTube.

TOP SOCIAL BRANDS

31 BCR

www.bcr.ro POZI}IE 2012: 8

32 HTC

www.htc.ro POZI}IE 2012: 43

33 LENOR PARFUMELLE www.lenor.com POZI}IE 2012: –

GROLSCH www.grolsch.ro POZI}IE 2012: 30

35 UPC

www.upc.ro POZI}IE 2012: –

PRIGAT www.pepsico.ro POZI}IE 2012: –

CITROËN www.citroen.ro POZI}IE 2012: 34

BITDEFENDER www.bitdefender.ro POZI}IE 2012: 19

39 LG

www.lg.com/ro POZI}IE 2012: 20

40 HP

www.hp.com/ro POZI}IE 2012: 45

Biz

Dintre aplica]iile derulate pe pagina de Facebook BCR \n 2012: G`se[te comoara BCR, BCR Summer Job, Lucky Suitcase 2012, Summer Energy 2012. Are pagin` Google+, pagini de companie: www.bcrclubantreprenori.ro [i www.bursabinelui.ro, cont de Twitter @infoBCR. Fiecare activare a fost sus]inut` de o campanie dedicat` de Facebook Ads. Evenimente su]inute: PR Beta Timisoara 2012, {coala de Blog Timi[oara 2012, Social Media Summit Bra[ov 2012, AllthingsFacebook 2012. Are pagin` de Facebook (facebook.com/HTCRomania) [i cont de Twitter (HTCro). Canalul de YouTube al HTC este folosit pentru clipuri video despre produse, reclame, tutoriale, film`ri de la evenimente [i multe alte informa]ii legate de brand (www.youtube.com/htc). |n afar` de campania Marea Descoperire, rulat` pe pagina de Facebook Lenor Parfumelle, a fost lansat` campania de cross-promotion Lenor – Gillette Venus. Aplica]ia Fotografie de familie – conceput` ca o declinare [i amplificare a campaniei ATL Lenor – A[ternuturi proaspete, \ntreaga s`pt`mân` cu Lenor, a constat \ntr-un mecanism prin care utilizatorii puteau urca fotografii cu ei [i familiile lor. Alte aplica]ii: R`sf`] de lux, Lenor catifelat, Lenor DuoAroma, Lenor Parfumelle. Are cont YouTube. Comunic` prin intermediul platformei www.experimentalist.ro (ExperimentalistRo, pe Facebook). |n 2012 a derulat campania integrat` Experience Hotel. Pe durata proiectului au fost scrise aproape 300 de tweet-uri. Pe YouTube a \nregistrat 13.000 de vizualiz`ri. Aplica]ia Experimentalist Canvas a atras peste 6.500 de noi fani. Peste 100 de bloggeri au scris despre Experience Hotel. Aplica]ii Facebook: Reciclare Artistic`, Experience Hotel, Baba Dokia, Pop-Up Your Mind. Are cont pe Twitter [i YouTube. Pagina de Facebook UPC promoveaz` serviciile [i lans`rile din portofoliu. Campanii pe Facebook: Cabana din Ciud`]eni – \n parteneriat cu Disney Channel, Obiectele evolu]iei – \n parteneriat cu History Channel, Cadouri magice – \n parteneriat cu canalele Discovery; Jurnalul Violettei – \n parteneriat cu Disney Channel. Campaniile au fost sus]inute de Facebook Ads. Pagina de Facebook UPC este foarte activ` din punctul de vedere al rela]iei cu clien]ii (multe dintre comentarii primesc r`spuns \n maximum 24 de ore). Are cont pe YouTube. Aplica]ii dezvoltate pe pagina facebook.com/PrigatRomania: Prigat – Chef de via]`, Prigat Enciclopedia chefului de via]`, Prigat – Fotografia, Prigat – Promo]ia Prigat 20 de ani. Campanii pe Facebook: Chef de a câ[tiga (fanii accesau aplica]ia pentru a vedea \n avanpremier` noul spot Prigat); Campania Prigat – 20 de ani. Campanii pe bloguri: Campanie pentru Prigat Chef de via]` – teasing (articole pe bloguri despre lansarea www.enciclopediachefuluideviata.ro) [i reveal dup` lansarea Enciclopediei [i a noii pozi]ion`ri a Prigat. Are pagin` de Facebook (Citroën România) prin intermediul c`reia \ntre]ine o comunicare direct` cu publicul-]int`, cont de Twitter (Citroenro). |n 2012 a \ntre]inut blogul de brand c-vedete.ro. Citroën DS4 a primit premiul Ma[ina Bloggerilor \n cadrul galei Autovot 2012, organizat` de publica]ia specializat` \n domeniul auto, Automarket.ro. Are cont pe Twitter (BitdefenderRO) [i pagin` pe Facebook (BitDefenderRO). Are profil pe Wikipedia, cont pe Flickr (Bitdefender Antivirus), canal pe YouTube (Bitdefenderworld). Asigur` asisten]` pentru clien]i pe Facebook. |n mai 2012 a lansat HOTforSecurity.com, un site dedicat celor preocupa]i de securitatea pe Android [i de cele mai noi tendin]e \n spionajul interna]ional. Comunic` prin LGblog.ro [i facebook.com/LGRomania. Campanii pe Facebook: Produsul Anului – Concurs LG (ianuarie – februarie 2012); Amintiri de vacan]` (iulie – august 2012, concurs dedicat promov`rii func]iei QuickMemo a telefoanelor LG Optimus); LG Smart TV (august – septembrie 2012); LG Mission 3D (octombrie 2012 – cea mai mare campanie LG a anului dedicat` promov`rii televizoarelor LG Smart TV Cinema 3D). Fiecare activare a fost sus]inut` de o campanie dedicat` de Facebook Ads. Comunic` pe pagina de Facebook HPRomania. |n intervalul februarie 2012 – februarie 2013 a \nregistrat un num`r de 38.813 de men]ion`ri \n social media, potrivit Zelist. |n 2012 a avut 3.120 de fani engaged (Facebrands.ro) Anul trecut, a ocupat pozi]ia 45 \n Top Social Brands pentru campanii precum HP Designjet - Great Printing for Great Designs, Tip`re[te un kilometru, Promo HP Apple, HP Winter Summit.

TOP SOCIAL BRANDS

PIRAEUS BANK www.piraeusbank.ro POZI}IE 2012: –

OMV www.omv.ro POZI}IE 2012: 44

JACK DANIEL’S www.jackdaniels.com POZI}IE 2012: –

ORIFLAME www.ro.oriflame.com POZI}IE 2012: 46

45 MATACHE M~CELARU www.cristim.ro POZI}IE 2012: –

46 KLM

www.klm.com POZI}IE 2012: 17

CANON www.canon.ro POZI}IE 2012: –

HEIDI heidi-chocolate.com/ro POZI}IE 2012: –

SKODA www.skoda.ro POZI}IE 2012: –

SIEMENS www.siemens.ro POZI}IE 2012: –

Biz

Comunic` pe pagina facebook.com/PiraeusBank.Ro. Campanii Facebook: Intr` \n dialog – Speciali[tii Piraeus, Dorin]e Piraeus. Facebook Ads: Intr` \n dialog – Speciali[tii Piraeus, Dorin]e Piraeus (http://dorinte.piraeusbank.ro/), Voluntar Binevoitor. Aplica]ii Facebook: Break the vault, Voluntar Binevoitor. Campane pe bloguri: Specialistul Piraeus Bank. Cu ocazia JO 2012 a lansat campania www.curajromania.ro. Campanii Facebook: Mesajul t`u pentru olimpici, Prieteni la drum, Voluntar Binevoitor. Are cont de Twitter [i YouTube. Comunic` pe pagina facebook.com/OMVRomania, pe care ruleaz` constant aplica]ii [i concursuri, printre care Testul de personalitate Grundig / Câ[tig` colec]ia Grundig [i Asigurarea RCA la OMV Services. A avut un num`r de 2.961 de fani engaged \n 2012 pe pagina de Facebook, potrivit FaceBrands Pro, [i 23.179 de men]ion`ri \n social media, potrivit Zelist. Comunic` pe pagina facebook.com/JackDanielsRomania. |n septembrie 2012 a derulat o campanie \n onoarea lui Jack Daniel. Jack Daniel’s Rally Team a fost campanie dedicat` comunic`rii performan]elor echipei de raliu Jack Daniel’s. Campania Jack & Cola s-a desf`[urat \n preajma festivalului Ost Fest, din Bucure[ti. |n noiembrie 2012, cu ocazia lans`rii Winter Jack, campania de social media a inclus mai multe activ`ri, printre care [i aplica]ia “Dezghea]`-]i prietenii”. Toate campaniile pe Facebook au avut sus]inere prin Facebook Ads. Are pagin` de Facebook (Oriflamero), cont de Twitter (Oriflamero), YouTube (youtube.com/oriflametrends). Comunic` cu consumatoarele prin intermediul revistei online oriflametrends.ro [i asigur` customer service online (http://ro.oriflame.com/customer-service). |n perioada februarie 2012 – februarie 2013 a avut 11.448 de men]ion`ri \n social media, potrivit Zelist. Campaniile derulate pe pagina de Facebook Matache.Macelaru.Online: Me[te[ugita lu’ Matache, Me[te[ugita bloggerilor, Bucure[tiul de azi, Bucure[tiul de ieri. Campanii pe bloguri: Lansare Me[te[ugita lu’ Matache (\naintea Pa[telui), Matache M`celaru’ [i un l`utar tocmit pentru aceast` ocazie, au vizitat 10 bloggeri cu bucate me[te[ugite [i ur`ri personalizate. |n martie – aprilie 2012 a rulat pe Facebook.com/klm.ro o aplica]ie de Facebook pentru promovarea evenimentelor din Amsterdam. KLM are o activitate permanent` de promovare prin intermediul bloggurilor partenere (www.tedoo.ro, www.razvanpascu.ro, www.imperatortravel.ro). KLM Social Media Hub este un serviciu online disponibil \n 5 limbi \n fiecare zi a s`pt`mânii, 24/24.

Are pagin` de Facebook (facebook.com/canonromania). Campanie pe Facebook: EOS, aniversare de 25 de ani. Fiecare aplica]ie creat` a fost \nso]it` de Facebook Ads. Are cont de Twitter [i YouTube. A organizat Academia Canon pentru influen]atori din online [i clien]ii companiei. Pe pagina de Facebook HeidiChocolate a rulat anul trecut campania Heidi SummerVenture Photostories [i Facebook Ads pentru lansarea edi]iei Heidi SummerVenture. Are cont de Twitter [i pagin` Wikipedia. Heidi ChocoClub a fost lansat cu ajutorul Blogal Initiative. {i \n lansarea gamei SummerVenture au fost implica]i bloggeri. Bloggerii de travel au fost invita]i \n Heidi ChocoWorld s` \[i creeze destina]ia preferat` \n ciocolat`. Prin Bloggers @Heidi ChocoWorld, grupuri de bloggeri au fost invita]i la seminarii de me[terit ciocolat`. A derulat o campanie pe bloguri pentru lansarea Skoda Citigo. Are pagin` de Facebook, pe care a derulat mai multe aplica]ii: Lansare Citigo, Skoda Rapid – Permisul de supererou, Skoda Octavia - Iubesc Octavia, Citigo Urban Quest, Permisul de supererou. Are cont de YouTube [i Google+. A sus]inut Skoda Velo Challenge. A organizat competi]ia pe Facebook Sufletul ora[ului prin care participan]ii erau invita]i s` posteze fotografii cu locul lor preferat \n ora[ [i s`-[i argumenteze alegerea. |n cadrul campaniei Siemens Ora[ul 20.20 a fost creat un film al c`rui personaj principal era Cornel Ilie, solistul trupei Vunk. Scopul filmului a fost motivarea tinerilor s` înscrie un clip asem`n`tor în competi]ie. A dezvoltat platforma 220.ro (www.220.ro/orasul2020), ce a atras peste 30.000 de vizitatori unici [i peste 81.000 de vizualiz`ri \n trei luni de campanie.

Formul` nou`, bilan] la fel de bun La trei luni de la preluarea managementului agen]iei The Practice, Oana Bulexa [i Monica Jitariuc fac primul bilan]. Rezultatele nu arat` deloc rù. Au adùgat clien]i \n portofoliu, au implementat noi campanii de impact [i, nu \n ultimul rând, au câ[tigat noi trofee, printre care [i titlul de Eastern European Consultancy of the Year. DE LOREDANA S~NDULESCU Cu peste 160 de nominaliz`ri [i premii la competi]ii na]ionale [i interna]ionale, The Practice este la momentul acesta cea mai premiat` agen]ie de PR din România. Doar \n ultimul an a fost desemnat` \ntre cele mai creative agen]ii de PR din lume, locul 13 \n Holmes Creativity Report, a devenit Agen]ia Anului \n România pentru a doua oar` \n ultimii cinci ani, a adùgat trofee [i nominaliz`ri la competi]ii locale [i interna]ionale [i iat`, a devenit [i Eastern European Consultancy of the Year \n 2013. Asta dup` multe alte trofee valoroase, precum primul Cannes Lions la PR sau Grand Prix-ul SABRE.

rat la fel. A urmat cel dintâi festival interna]ional, SABRE Awards, \n anul urm`tor. Am intrat \n competi]ie tem`tori, având complexul agen]iei mici din România care cuteza s` se m`soare cu gigan]ii lumii PR-ului interna]ional. Ne-am \ntors acas` cu trei trofee – dou` Gold SABRE [i marele premiu al competi]iei: Platin` pentru cel mai bun program de PR al anului \n Europa, Africa [i Orientul Mijlociu (Ziua B`rbatului). Era pentru prima dat` când o agen]ie din România câ[tiga un Grand Prix la o competi]ie european`! A fost un moment magic pentru echipa noastr`, un moment de care ne leag` ni[te amintiri extrem de frumoase.

Când a]i \nscris voi, The Practice, prima dat` \ntr-o competi]ie? Care au fost rezultatele [i cu ce gânduri v-a]i \nscris?

Câte premii ave]i acum \n palmares? }ine]i eviden]a fiec`rui premiu?

Prima competi]ie la care am participat a fost Romanian PR Award, \n 2007, când The Practice \nc` nu \mplinise un an. Tot atunci au venit [i primele trofee: dou` premii Silver \n categoria CSR [i un Gold \n categoria Campanii comerciale. De altfel, acesta a fost [i cel mai mare num`r de premii ob]inute de o agen]ie de PR \n cadrul competi]iei din acel an. Am fost foarte mândri de aceast` realizare, cu atât mai mult cu cât \nscrierile fuseser` de fapt f`cute de c`tre clien]ii no[tri. Au considerat campaniile realizate \mpreun` ca fiind foarte bune [i au \nscris programele \n concurs. {i iat` c` [i juriul interna]ional al competi]iei a conside30

Biz

Recunoa[terea ob]inut` \n competi]ii este o dovad` \n plus c` am f`cut o munc` foarte bun` care a adus rezultate concrete clien]ilor no[tri. A[a privim fiecare nominalizare, fiecare nou premiu ob]inut. Ne mândrim cu un palmares impresionant, nu numai pentru pia]a local`, ci [i la nivel interna]ional. Iar fiecare nou` realizare vine dup` mult` munc`. De aceea da, ]inem o eviden]` a fiec`rui premiu câ[tigat. Suntem cea mai premiat` agen]ie de PR româneasc`, cu peste 160 de nominaliz`ri [i premii la competi]ii na]ionale [i interna]ionale. Toate acestea au fost câ[tigate cu peste 40 de campanii diferite de comunicare, dovedind creativitate [i rezultate pentru clien]i din industrii diverse (FMCG,

retail, construc]ii, servicii financiare, auto-moto, servicii medicale etc.), \ntr-o arie foarte larg` de servicii de PR (de la comunicare corporativ` la management de criz`, lans`ri de produs, evenimente, social media, bloggers relations [i multe altele). Numai \n ultimul an The Practice [i-a ocupat locul \ntre cele mai creative agen]ii de PR din lume (locul 13 \n Holmes Creativity Report, un fel de Gunn Report al industriei de PR), a devenit Agen]ia Anului \n România pentru a doua oar` \n ultimii cinci ani, a ob]inut trofee [i nominaliz`ri la competi]ii locale [i interna]ionale [i a devenit chiar Eastern European Consultancy of the Year \n 2013. La acestea adaug`m multe trofee valoroase din anii anteriori, precum primul Cannes Lions la PR sau Grand Prix-ul Sabre [i multe, multe altele.

De ce e bine ca o agen]ie de PR s` participe la competi]ii? |n orice domeniu profesional, competi]iile te ajut` s` fii mai bun, mai competent, s` atingi performan]e. |n sport, competi]iile le dau sportivilor reperul propriei valori, dup` ce \[i m`soar` for]ele cu cei mai buni [i sunt evalua]i de cei mai buni; tot competi]iile le valideaz` performan]ele, \i motiveaz` s` se antreneze temeinic [i constant, le ofer` standarde (recorduri) pe care ace[tia s` \[i doreasc` s` le dep`[easc`. {i \n PR se \ntâmpl` la fel. Competi]iile de PR redau foarte bine valoarea unei agen]ii, munca acesteia ajunge s` fie evaluat` de profesioni[ti de PR din toat` lumea; tot competi]iile

INTERVIU

Iar scopul nostru r`mâne acela[i: s` gener`m rezultate prin creativitate, a[a cum spune [i sloganul nostru (“Results through creativity”). Schimb`rile sunt mai degrab` nout`]i, pentru c` am ad`ugat clien]i \n portofoliu \n urma unor pitch-uri importante (BILLA, Metropolitan Life, Timi[oreana, Ciuca[, Stejar), am gândit [i implementat noi campanii care au adus rezultate foarte bune clien]ilor (de exemplu, lansarea Only Imagine sau campania SkinCare pentru AVON, lansarea Galaxy S4 sau Caravana de CSR Trends of Tomorrow pentru Samsung, lansarea acumulatorilor ready to use pentru VARTA [i multe, multe altele), ne-am m`rit echipa cu oameni la fel de entuzia[ti, profesioni[ti [i pasiona]i de meseria pe care o fac.

Oana Bulexa, Monica Jitariuc

recompenseaz` prin premii munca bine f`cut` [i cu rezultate de excep]ie, seteaz` reperele industriei, ofer` acces la know how valoros, ofer` o motiva]ie \n plus pentru “great work” constant. |n competi]iile de PR de pretutindeni, o campanie “de premiu” \nseamn` o campanie cu o strategie de[teapt`, care puncteaz` superlativ la creativitate, care are o implementare impecabil` [i rezultate excelente pentru client. Adic` toate criteriile pe care ar trebui s` le ia \n calcul un client care \[i caut` o agen]ie de PR bun` sunt, iat`, verificate [i validate de premii.

al`turi: curajo[i, dornici s` fac` “istorie” cu brandul lor, capabili s` cear`, s` evalueze [i s` aprobe idei valoroase. Ne-au ajutat, de asemenea, s` construim o echip` ambi]ioas` [i motivat` [i ne-au dat mereu prilej de bucurie [i de s`rb`toare.

Exist` [i dezavantaje de pe urma particip`rii \n competi]ii? Dezavantaje? Nu. Avantaje? Nenum`rate. Pe o mare parte dintre ele deja le-am men]ionat.

Pe voi cum v-au ajutat premiile?

Care este bilan]ul primelor trei luni de când a]i preluat voi managementul agen]iei?

Premiile câ[tigate ne-au ajutat s` consolid`m rela]ia cu clien]ii pentru care lucr`m deja [i ne-au adus clien]i noi, exact pe aceia pe care ni-i dorim

Multe au r`mas la fel \n The Practice de când am preluat managementul agen]iei – toate acele lucruri pentru care suntem recunoscu]i [i aprecia]i.

Ce a]i f`cut \n prima voastr` zi de Managing Directors?

R`spunsul nu e unul ie[it din tipare. A fost o zi normal` de luni, care a \nceput cu o \ntâlnire de status cu \ntreaga echip`, apoi a continuat cu mult` treab` [i cu \ntâlniri cu clien]ii. Am condimentat-o cu o \ntâlnire cu directorul financiar [i cu o discu]ie lejer` cu {tefan Iordache.

Ce ne pute]i povesti din planul pe urm`toarele trei luni? Vara este \ntotdeauna un sezon foarte aglomerat, pentru c` mai to]i clien]ii no[tri sunt foarte activi \n aceast` perioad`. De aceea ne concentr`m \n primul rând pe lucrul intens la campaniile de var`. Pe de alt` parte dezvolt`m ni[te programe interne de training extrem de personalizate pe nevoile de evolu]ie ale fiec`rui om din echip`. {i tot \n planul pe urm`toarele trei luni intr` desigur [i un pic de vacan]`, mare, soare. Biz Biz

COMPANII

A R G O I D RA I U UN Succesul unor companii locale a ajuns la urechile unor produc`tori din afara grani]elor ]`rii, care, \n goana dup` profituri rapide, se folosesc de reputa]ia cl`dit` \n timp de ace[tia [i le falsific` produsele. Pe l창ng` prejudicii de imagine, produsele contraf`cute aduc companiilor [i pierderi financiare uria[e. DE OVIDIU NEAGOE

Biz

A I F A R S L FA

COMPANII

icala “Suntem prea s`raci

s` ne permitem lucruri ieftine” nu a reu[it s` prind` contur pentru prea mul]i români nici pân` \n ziua de azi, dup` mai bine de patru ani de recesiune. |n continuare principalul criteriu de selec]ie este pre]ul, care câ[tig` aproape de fiecare dat` lupta \n detrimentul calit`]ii, de[i \n urma unui calcul nu tocmai dificil raportul ar trebui s` fie altul. Aceasta este [i piatra de temelie a unor firme care [i-au cl`dit adev`rate businessuri din contrafacerea produselor companiilor cu tradi]ie, pentru care percep pre]uri mai mici, din cauza lipsei calit`]ii. {i nu numai consumatorii se las` atra[i de mirajul pre]urilor, ci [i companiile. Dar produc`torii nu stau cu mâinile \n sân [i contraatac`. De curând, Grupul URB, de]in`torul Fabricii de Rulmen]i din Bârlad, a cerut sprijinul guvernului \n lupta cu produsele contraf`cute [i a ini]iat o campanie online pentru combaterea falsurilor. Compania a avut \n ultimii zece ani o cifr` de afaceri total` de peste un miliard de dolari, a f`cut investi]ii de peste 100 de milioane de dolari [i a angajat aproape 3.000 de oameni din mâinile c`rora ies anual 30 de milioane de rulmen]i, 90% având ca destina]ie exportul. Mai bine de 70% dintre produsele comercializate \n ]ar` sunt \ns` falsuri, de[i poart` sigla URB, grup care a anun]at o serie de investi]ii pentru achizi]ionarea unor tehnologii care s` permit` companiei marcarea avansat` a produselor veritabile. “|n ceea ce prive[te aceast` chestiune a contrafacerii [i evaziunii fiscale, avem \ntr-adev`r obliga]ia s` le prevenim”, preciza ministrul Economiei, Varujan Vosganian, \n cadrul unei \ntâlniri organizate de URB Group. “Dumneavoastr` sugera]i o aplicare pe scar` larg` a nanometriei. Doresc s` v` informez c` avem \n ceea ce prive[te tehnologiile \nalte, inclusiv nanometria, un obiectiv precis \mpreun` cu Ministerul Inov`rii ca s` dezvolt`m aceste tehnici astfel \ncât, \n timp real, s` putem \mpiedica, prin utilizarea modalit`]ilor de verificare, comer]ul cu produse contraf`cute”, mai spunea Vosganian. Dar lupta nu se \ncheie aici. |n paralel, grupul care de]ine Fabrica de Rulmen]i din Bârlad semnaleaz` importan]a folosirii rulmen]ilor “originali” printr-o campanie intitulat` “V-a]i l`sa copilul s` urce \ntr-un roller coaster stricat?”, unde semnaleaz` c` rulmen]ii sunt prezen]i \n vie]ile noastre mai mult decât con[tientiz`m [i sunt folosi]i de la parcuri de distrac]ii sau avioane la aparate electrice din buc`t`rie. |n ciuda poten]ialelor accidente, astfel de companii de pe poarta c`rora ies imita]ii ale produselor veritabile mizeaz` \n continuare strict pe cartea veniturilor pe termen scurt. |n anul 2012, distribuitorii autoriza]i ai produc`torului de Biz

COMPANII

DRUMUL CHINEI DE LA IMITATOR LA INOVATOR Renumi]i pentru lansarea iPhone 5 cu mult timp \nainte ca Apple s` anun]e m`car data exact` \n care va scoate pe pia]` mult a[teptatul gadget sau pentru "clonarea" unor avioane militare ruse[ti [i a unor monumente istorice din Europa [i nu numai, China, \n trecut f`uritoare a unor “branduri” ca Mike, Adibas ori Panasoanic, schimb` macazul [i trece de la statutul de imitator la cel de inovator. O astfel de transformare este necesar`, dac` statul comunist \[i dore[te men]inerea cotelor de productivitate la un nivel ridicat. Mai mult, sintagma "Made in China" nu mai este asociat` cu calitate inferioar` [i pre]uri mici, dovad` fiind exporturile Chinei de componente auto, aparate electronice [i dispozitive optice, care au crescut cu 24% \n ultimii doi ani. Comparativ, exporturile de haine [i \nc`l]`minte au crescut \n aceea[i perioad` de timp cu doar 5 procente. Mai mult, potrivit “BloombergBusinessWeek”, exporturile Chinei pentru industria grea din SUA au crescut de la 21% \n 2001 la 39% \n anul 2011. O alt` tendin]` semnalat` de publica]ia american` este cre[terea num`rului de patente ale companiilor chineze[ti brevetate pe teritoriul SUA cu o rat` anual` de 27%, iar dac` aceasta se va men]ine pân` \n 2020, num`rul brevetelor acordate chinezilor va fi mai mare decât cele acordate Germaniei, Marii Britanii, Fran]ei [i Italiei la un loc.

motounelte Stihl au identificat, la primirea \n service, nu mai pu]in de 20.000 de produse contraf`cute. “Dac` facem un calcul simplu \n care includem doar uneltele depistate, la o valoare medie de 300 de lei, atunci ob]inem o valoare de 6 milioane de lei”, spune Ioan Mezei, director general la Andreas Stihl Motounelte, despre prejudiciul financiar adus companiei de produsele contraf`cute. “Aten]ie, aceasta este doar valoarea estimat` a uneltelor contraf`cute [i depistate de noi. Pre]ul mediu pentru un motofer`str`u original, echivalent tehnic cu cel contraf`cut, este cel pu]in dublu”, mai avertizeaz` Mezei. Pe lâng` pierderile suferite de companie, achizi]ionarea unor astfel de produse se poate traduce prin prejudicii aduse atât statului român cât [i \nsu[i cump`r`torului. Pentru aceasta, compania Stihl a investit masiv \ntr-o serie de campanii de comunicare prin care s-au explicat utilizatorilor diferen]ele dintre produsele originale [i cele contraf`cute [i, mai mult decât atât, le-a propus cump`r`torilor de falsuri [i 34

Biz

o solu]ie palpabil`. “|n momentul \n care se prezint` cu ele \n service-urile noastre, sunt refuzate la repara]ii tocmai din cauza pericolului pe care \l reprezint`”, poveste[te directorul general al Stihl. “Cu toate acestea, utilizatorii au posibilitatea s` opteze s` se \nscrie \n programul Rabla pentru motounelte, la achizi]ia unui utilaj nou primind o reducere. Astfel, clientul \[i poate recupera uneori chiar o parte important` din suma pl`tit` pe un contraf`cut”, mai spune Ioan Mezei.

R~ZBOIUL MAGIUNULUI

Pentru Bibiana Stanciulov, directorul general al Sonimpex Serv Com, produc`torul celebrului Magiun de Topoloveni, cele mai pl`cute amintiri de când se afl` la conducerea companiei sunt mirosul magiunului [i momentul \n care fiica sa Diana a aflat c` magiunul a primit distinc]ia Superior Taste Award din partea International Taste & Quality Institute din Bruxelles. Ceea ce \nseamn` c`, atunci când faci ceva cu pasiune, nici r`splata nu \ntârzie s` apar`. Dar ce se \ntâmpl` dup` ce apare “r`splata”? Ei bine, se pare c` atunci se ivesc [i provoc`rile. |n urm` cu aproape un an, \ntre Sonimpex Serv Com, produc`torul magiunului de prune Topoloveni, [i re]eaua german` de retail Lidl Discount România a izbucnit un r`zboi generat de produc]ia sub marc` proprie a “magiunului” Sympathica. Pre]ul perceput de nem]i pentru acesta era de 6,99 lei, \n timp ce Magiunul de Topoloveni care ie[ea pe poarta fabricii companiei Sonimpex costa 23 de lei. “Mie, ca produc`tor, mi-e foarte u[or s` fac un calcul elementar: ce \nseamn` s` \l produci [i ce pre] ar trebui s` ai la raft”, spune pentru Biz Bibiana Stanciulov. “Dac` \l fac la fel ca mine, avem acela[i pre] [i atunci consumatorul nu m` va mai \nvinui pe mine c` e scump, ci chiar va spune c` Magiunul de Topoloveni este mai ieftin, pentru c` noi nu avem adaos mare, ca dovad` c` avem pierderi financiare”, a mai spus directorul general al Sonimpex Serv Com. |n urma unui control efectuat de autorit`]i la sediul social al Lidl Discount România s-a constatat c` utilizarea denumirii de magiun de prune pentru produsul analizat este una abuziv`, pentru c` acesta era fabricat din materii prime precum “piure

de prune concentrat” sau “suc de prune concentrat”. Mai mult, cum produsul nu se \ncadra nici \n grupa gemurilor, nu doar \n cea de magiun, [i nu respecta nici normele interne, nici pe cele europene de fabrica]ie, autorit`]ile au recomandat schimbarea denumirii \n “past` tartinabil`”, au sanc]ionat compania cu 5.000 de lei [i au oprit “magiunul de prune” Sympathica de la comercializare, pe motiv c` nu \ndeplinea condi]iile legate de etichetare [i tehnologia de fabrica]ie. Printre alte nereguli semnalate de autorit`]i se mai num`r` [i utilizarea abuziv` a denumirii de “magiun de prune”, care este fabricat din materii prime ob]inute din prune \n Serbia, “de[i scria produs \n Uniunea European`”, dup` cum avertizeaz` Stanciulov.

IN VINO VERITAS? Adev`rul poate c` iese la iveal` dup` câteva pahare de vin, doar c` acum se mai ridic` o \ntrebare. Cât “adev`r” se afl` \ntr-un pahar de vin? R`spunsul la aceast` \ntrebare vine din China [i nu este tocmai unul pe placul iubitorilor licorii bahice. |n cadrul unui târg de vinuri din regiunea chinez` Guangzhou, un produc`tor local de vinuri ademenea participan]ii cu renumele podgoriei dobrogene [i produse ale Murfatlar România – denumirea standului chinez era Murfatlar Roumania. “Orice brand de succes este copiat, la fel [i Murfatlar”, spune Daniel Negrescu, Brand Manager la produc`torul de vinuri Murfatlar România. “Nu reu[im s` descoperim \n pia]` chiar toate falsurile, dar tot timpul suntem \n alert` pentru a ne informa consumatorii”, continu` Negrescu, care adaug` c` prejudiciile financiare aduse companiei de produse contraf`cute sunt aproape imposibil de estimat, iar fenomenul nu este unul de mas`, ci mai degrab` sporadic. Cu toate acestea, cele mai copiate produse ale Murfatlar România sunt, desigur, [i cele care aduc cele mai mari vânz`ri: Lacrima lui Ovidiu, Zestrea Murfatlar [i 3 Hectare. Pe lâng` pierderile financiare, falsurile pot contribui la crearea unor prejudicii de imagine ce au [anse mari s` \ndep`rteze consumatorii de brand. Solu]ia? Un pahar de vin ro[u pe zi poate ]ine doctorul departe, dar numai cu condi]ia s` nu apar]in` vreunui produc`tor care nu are niciun butuc de vi]` de vie. Altfel, consumul ar putea chiar s` gr`beasc` vizita medicului, pentru c` vinul contraf`cut con]ine, pe lâng` ap` [i alcool, zah`r, \ndulcitori, arome, coloran]i [i alte substan]e chimice, [i, \n cele mai “fericite” cazuri falsificatorii amestec` cu aceste ingrediente [i 10% vin. Biz

75 de ani de inova]ie \ntr-o cea[c` de cafea Ast`zi, la nivel mondial, \n fiecare secund` se consum` peste 5.500 de c`ni de cafea solubil` NESCAFÉ. De-a lungul celor 75 de ani de existen]`, cafeaua solubil` a evoluat de la o simpl` cutie de cafea la un \ntreg portofoliu de sortimente. Din 1938, când a fost lansat` \n Elve]ia prima cafea solubil`, [i pân` azi, gustul cafelei NESCAFÉ a \ncântat dimine]ile milioanelor de consumatori din \ntreaga lume. DE OANA GRECEA Statelor Unite, cafeaua NESCAFÉ era rovocarea lansat` c`tre Nestlé livrat` vrac \n pachetele cu provizii. \n 1929 a fost aceea de a Din acest motiv, pentru a sus]ine transforma stocurile suplicererea, \n 1943 au fost \nfiin]ate dou` mentare de cafea \n “cuburi de fabrici \n Statele Unite. cafea solubil`” care s` poat` fi |n 1952, fabrica NESCAFÉ din comercializate, ca urmare a c`derii bursei St. Menet, Fran]a, a venit cu o idee de pe Wall Street. Dup` trei ani de revolu]ionar` – un produs care nu cercet`ri, a avut loc prima descoperire: necesita ad`ugarea de carbohidra]i. produsul café au lait – un amestec de Din acel moment, cafeaua NESCAFÉ cafea, zah`r [i lapte – transformat \n con]ine numai ap` [i cafeaua extras` pudr`, care \[i p`stra aroma mai mult din boabele de cafea, f`r` niciun alt timp. Ulterior speciali[tii de la Nestlé au ingredient, fiind 100% natural`. folosit o tehnic` specific` de a produce De-a lungul timpului, NESCAFÉ a aceast` pudr`. Pe 1 aprilie 1938, cafeaua dezvoltat [i o serie de programe de solubil` NESCAFÉ a fost lansat` \n sustenabilitate \n agricultur`, Elve]ia. Compania a \nfiin]at o linie de produc]ia de cafea [i pentru consumul produc]ie pentru extrac]ia [i uscarea responsabil. |n cadrul proiectului rapid` a boabelor cu scopul de a mondial de sustenabilitate produce cafeaua NESCAFÉ \n fabrica Planul NESCAFÉ, din ora[ul elve]ian Orbe. Cafeaua a lansat \n 2010, au fost lansat` \n Marea Britanie fost setate o serie dou` luni mai târziu [i \n Statele de obiective Unite \n 1939. |n 1940, prima de c`ni de cafea globale de cafea solubil` era deja NESCAFÉ optimizare a disponibil` \n 30 de ]`ri. se consum` lan]ului de Pe durata celui de-al doilea \n fiecare secund` aprovizionare r`zboi mondial, \n Elve]ia, la nivel mondial Nestlé, incluzând Marea Britanie [i Statele Unite cre[terea tranzac]iilor ale Americii s-au consumat mai directe, al`turi de programe mult de trei sferturi din produc]ia de asisten]` tehnic` pentru cultivatorii global` de cafea NESCAFÉ. Termenul planta]iilor de cafea. Prin intermediul de valabilitate mai extins decât cel al programului, compania inten]ioneaz` cafelei m`cinate a sus]inut cre[terea s` achizi]ioneze peste 180.000 de tone popularit`]ii cafelei solubile [i a dublat de cafea solubil` de la 170.000 de volumul vânz`rilor. Pentru cultivatori pân` \n 2015. aprovizionarea trupelor armatei

5.500

Biz

|n ceea ce prive[te portofoliul de produse, acesta a evoluat de la o simpl` cutie de cafea la o gam` \ntreag` de sortimente [i sisteme de cafea.

PORTOFOLIU {I POZI}IE PE PIA}A DIN ROMÂNIA NESCAFÉ a intrat pe pia]a din România \n 1995, inovând \n permanen]` portofoliul de produse [i adaptându-se nevoilor consumatorilor. Portofoliul NESCAFÉ cuprinde: gama de cafea solubil` pur` NESCAFÉ Brasero (Mild, Original, Strong, Decaf), mixurile NESCAFÉ 3in1, gama de specialit`]i NESCAFÉ Cappuccino, sistemele premium NESCAFÉ® Dolce Gusto®, care au cel mai extins portofoliu de b`uturi de pe pia]a din România, precum [i sistemele Nestlé Professional, destinate consumului “out of home”. |n ultimii ani, consumul de cafea solubil` din România a cunoscut o evolu]ie permanent`, men]inându-se un trend ascendent atât la nivelul segmentului de cafea solubil` pur`, cât [i al specialit`]ilor de cafea. Astfel, anul trecut s-a înregistrat o cre[tere important` a cafelei solubile pure, cu 11% mai mult fa]` de 2011 (în num`r de c`ni) (conform datelor ACNielsen de Retail Index, pentru categoria cafea, pentru perioadele cumulate DJ2012ON2012 [i pia]a Total România incluzând vânz`rile din magazinele de tip discounter [i excluzând vânz`rile

BENEFICIILE CONSUMULUI DE CAFEA SOLUBIL~ NESCAFÉ desf`[oar` o ampl` campanie de comunicare a beneficiilor consumului de cafea solubil` ca parte dintr-o alimenta]ie echilibrat`. Pornind de la percep]iile existente despre cafeaua solubil`, dar [i de la studii [tiin]ifice, NESCAFÉ [i-a propus s` demonteze toate miturile despre cafea. Campania se adreseaz` consumatorilor, reprezentan]ilor mass-media, precum [i speciali[tilor. Astfel, campania include comunicarea permanent` cu medicii de familie prin prezen]a la conferin]e [i workshop-uri medicale, inform`ri lunare

adresate medicilor din România, activ`ri dedicate mass-media, precum [i dezvoltarea de programe interactive pentru consumatori. Principalele mesaje comunicate sunt legate de beneficiile asupra organismului: îmbun`t`]irea performan]ei mentale [i a performan]ei fizice, precum [i prezentarea procesului de produc]ie al cafelei NESCAFÉ. Procesul de produc]ie a cafelei solubile este similar cu cel al cafelei m`cinate, singura diferen]` fiind etapa de extrac]ie a apei în cazul cafelei solubile, ob]inându-se astfel cafeaua solubil` 100% natural`, f`r` niciun alt ingredient.

PREZEN}A |N SOCIAL MEDIA NESCAFÉ ]ine pasul cu cele mai noi tendin]e \n online. Pe platforma de

Facebook NESCAFÉ România, fanii au fost invita]i \ntr-o adev`rat` curs` de supravie]uire \n cadrul concursului interactiv realizat \n parteneriat cu Discovery (Discovery Survival), au testat produsele NESCAFÉ Frappé \n premier`, înainte de a fi lansate pe pia]`, sau au urm`rit c`l`toria prin Bucure[ti a borcanului de cafea NESCAFÉ Brasero Mild, care a pornit în c`utarea celor mai frumoase pove[ti despre zâmbete. |n plus, jocul interactiv virtual Lumea Cafelei i-a provocat pe internau]i s` \[i creasc` propria planta]ie de cafea, descoperind astfel procesul de produc]ie a cafelei NESCAFÉ. {i acestea sunt doar câteva din pove[tile NESCAFÉ desf`[urate \n mediul online. Biz

Biz

Andreas Kouroumalis

“Istoric vorbind, românii sunt iubitori ai cafelei, consumul de cafea fiind un ritual pentru ei de la primele ore ale zilei, iar cafeaua solubil` este clar din ce \n ce mai mult \n preferin]ele lor”, spune Andreas Kouroumalis, Business Manager Beverages la Nestlé România. “Atunci când a ap`rut pe pia]`, cafeaua solubil` a fost o noutate din toate punctele de vedere (proces de produc]ie, metod` de preparare). De aceea, la acest moment \nc` mai sunt multe lucruri despre cafeaua solubil` pe care consumatorii din România nu le cunosc. Astfel, continu`m programele de comunicare a beneficiilor cafelei solubile, ca parte dintr-o alimenta]ie echilibrat` [i a procesului de produc]ie a cafelei NESCAFÉ, în urma c`ruia se ob]ine o cafea 100% natural`. Ne dorim ca NESCAFÉ s` fie [i \n urm`torii ani un inovator pe pia]a de cafea, a[a cum a fost [i pân` acum.” Biz

Biz

FOTOGRAFII: VALI MIREA

Business Manager Beverages, Nestlé România

Cristina Bazavan Jurnalist freelancer [i blogger – www.bazavan.ro Cristina este un nume cunoscut \n social media, asta dup` ce s-a f`cut remarcat` \n pres` pornind de la radio (Europa FM, Radio Guerilla) [i trecând prin revista “Tabu” (ca redactor-[ef). Rela]ia ei cu cafeaua este una special`. ”Mirosul cafelei mi se pare unul dintre cele mai senzuale din lume. Parfumul meu – Histoires des parfums, 1969 – este unul gurmand, cu arom` de cafea, mosc, ciocolat` [i piersic`, [i dac` a[ putea m-a[ \mbr`ca \n parfum de cafea, f`r` nimic altceva. Cu asta am rezumat perfect o parte din ce \nseamn` cafeaua pentru mine. Altfel, ca to]i oamenii, am [i o alt` poveste legat` de cafea.” Nu-[i aminte[te când a b`ut prima cafea, \[i aminte[te \ns` de iubirile \nflorite la o conversa]ie \nso]ite de o cafea, dar [i desp`r]irile care au p`rut mai dulci – chiar dac` avea \n fa]` o cafea amar` –, pentru c` avea al`turi prieteni care-i ascultau oful. ”Cafeaua e pentru mine o form` de dialog – cu mine sau cu al]ii. Am ritualul meu \n zilele \n care sunt liber`: o cafea la debarcader \n Ci[migiu, \nso]it` de un soare c`ldu] de diminea]`”, mai poveste[te Cristina. Tot ea spune c` uneori face o adev`rat` pasiune pentru o anumit` arom` de cafea. De exemplu, a[a s-a \ntâmplat atunci când a primit pachetul aniversar ce marca 75 de ani NESCAFÉ: “Am p`strat pu]in` cafea solubil` \n cutie, \ntrucât miroase incredibil. |mi place aroma aia la nebunie”, subliniaz` Bazavan. Biz

Biz

Miruna Ardelean Arhitect – coordonator studio design / Managing Partner, Class Concept Pentru Miruna, cafeaua \nseamn` r`sf`] [i marcheaz` acel moment al zilei – fie diminea]` la un mic dejun, frugal sau copios, fie dup` un prânz s`n`tos. O cafea e pretextul unei \ntâlniri cu o prieten` drag` sau b`utura preferat` la o \ntâlnire de lucru, unde se nasc idei [i proiecte noi. ”Am \nceput s` beau cafea acum opt ani, \n primul an de angajare.” NESCAFÉ® Dolce Gusto® Circolo, aparatul pe care-l folose[te Miruna, este trendy [i inovator prin designul sofisticat pentru un sistem de b`uturi. Pentru Miruna, pe lâng` gustul excelent al cafelei, este important [i designul aparatului care prepar` cafeaua, precum [i modul \n care se integreaz` acesta \n spa]iul casei. |n plus, importan]i sunt oamenii frumo[i al`turi de care \[i bea cafeaua. Orice loc e bun pentru o cafea dac` are compania potrivit`. ”Dac` am prietenii aproape, sau persoanele iubite din via]a mea, este o \ncântare s` m` delectez cu o cafea bun`. Acas`, pe terasa p`rin]ilor mei, este unul din locurile perfecte care \mi vin \n minte \n care \mi place s` savurez o cafea.” Biz

Biz

Cristian Manafu Consultant social media Cofondator al companiei de organizare de evenimente Evensys [i unul dintre cei mai activi bloggeri, Cristian Manafu este un b`utor de cafea moderat, care \[i ia prima doz` de energie doar din mirosul cafelei \n curs de preg`tire. ”Am amintirea cafelei instant pe care mi-o preparam rapid de Revelion, acum mul]i ani, ca s` rezist pân` diminea]a. Am amintirea escapadelor \n cafenele, de la finalul liceului. A fost la \nceput un prilej de socializare [i a devenit \n timp o pl`cere zilnic`”, spune el. Prima cafea vine pentru Cristian la primele ore ale zile, iar urm`toarea dup` prânz. ”Sunt un client al re]elelor de cafenele, \ns` din când \n când \mi place s` \ncerc acas` un anumit sortiment sau s` merg \ntr-o cafenea mai deosebit`. Conteaz` mult locul, servirea, dar mai ales cafeaua. {i povestea ei!”, mai adaug` Cristian Manafu. Biz

Biz

LIFE

STIL DE MANAGER

Publicitarul care nu-[i exerseaz` indiferen]a De 12 ani \n publicitate, nu [i-a pus niciodat` problema c` ar putea s` fac` altceva. Pentru el nu exist` alternativ`. Simte doar c` acum este \n mod inevitabil alt om, mult mai de[tept decât \n 2001. DE LOREDANA S~NDULESCU

`t`lin Albu este Client Service Director [i \[i aminte[te cu precizie matematic` prima zi la Publicis: 22 noiembrie 2003. De zece ani are acela[i loc de munc`, ceea ce i se pare o mare performan]` mai ales pentru România, unde schimbarea locului de munc` pentru un salariu mai mare cu 50 de euro este sport na]ional. Zece ani nu \nseamn` acela[i sediu, aceia[i oameni [i acelea[i sarcini. Dimpotriv`, \n ultimii 10 ani a schimbat trei sedii, zeci de colegi, zeci de directori de marketing, vreo [apte telefoane mobile [i patru laptopuri, deci jobul \l simte la fel de nou ca \n prima zi. Zece ani \nseamn` drumul parcurs pân` la pozi]ia \n care se simte responsabil pentru tot ce-l \nconjoar` \n agen]ie: colegii, clien]ii pentru care lucreaz` sau viitorii clien]i. Pozi]ia de Client Service Director \i aduce multe satisfac]ii, fie c` este vorba de câ[tigarea unui cont, de negocierea unui fee, de un e-mail de felicitare de la client cu cc la

Biz

CEO, fie de un premiu la Effie sau la Cannes. Jobul de Client Service i se pare totodat` un rol ingrat pentru c` niciunul dintre meritele de mai sus nu-i sunt atribuite direct, \ntotdeauna pozi]iile mai “glamorous”, cum ar fi crea]ia [i strategia, pleac` acas` cu [ampania. Sintetizând \n tot acest puzzle, se consoleaz` cu gândul c` rolul s`u este s` se asigure c` “se ia [ampania, indiferent cine pleac` acas` cu ea”. Prima sa zi la Publicis a fost, de fapt, cu vreo doi ani \nainte de a se angaja acolo, ca membru al echipei de sampling Red Bull. Era pentru prima dat` \ntr-o agen]ie de publicitate, fusese \n aceea[i zi la D'Arcy [i Leo Burnett. F`r` s` aib` un plan clar, [i-a propus s` ajung` \ntr-o zi s` munceasc` \ntr-o agen]ie. {i a ajuns. Prima zi “cu carte de munc`” la Publicis a fost \ntr-o sâmb`t`. Se ]inea un training pentru client service [i crea]ie, numit “Holistic communication”. Toate “vedetele”

FOTOGRAFII: VALI MIREA

LOCA}IE FOTO: BIUTIFUL

LIFE STIL DE MANAGER

Biz

LIFE

STIL DE MANAGER

agen]iei erau prezente, iar unul din ei a venit la el, l-a mângâiat pe cap [i l-a \ntrebat parc` cu mil`: “Foarte greu, nu?”. Lui \ns` nu i se p`rea nimic greu de \n]eles, dimpotriv`. Erau lucruri absolut logice [i foarte bine explicate. Nu i s-a p`rut greu poate [i pentru c` venea dup` un an [i jum`tate petrecut la Red Bull, pe vremea când \nc` se f`cea pionierat \n marketing, când toat` lumea \nv`]a, [i a avut totodat` [ansa s` cunoasc` mai mul]i oameni decât va putea \ntâlni \n tot restul vie]ii. Red Bull a fost primul angajator, primii bani \ns` i-a câ[tigat \ntr-un weekend ca traduc`tor de limba englez` pentru o delega]ie de americani \n Ploie[ti. Din acei bani [i-a cump`rat un ceas Swatch [i abia ani mai târziu a aflat c` domnii respectivi erau membrii unei secte, veni]i la recrutare \n România. Acum glume[te gândindu-se c`, dac` se prindea la timp, poate nu mai era aici. Nu \i pare \ns` r`u, singurul regret este c` nu a f`cut facultatea peste Atlantic, dar asta nu \nseamn` c` nu va putea ajunge niciodat` s` lucreze pe Madison Avenue. |n via]a de zi cu zi s-a obi[nuit s` nu exerseze indiferen]a. |l definesc mai degrab` rela]iile “love or hate”. El “iube[te”, nu doar “\i place”. Iube[te America, nu trece niciun an f`r` s` o vad`, crede c` de fapt s-a n`scut acolo, iar p`rin]ii i-au photoshopat pozele din copil`rie. Iube[te serialele de televiziune, aproape c` le prefer` \n fa]a filmelor. Ur`[te ro[iile, cinematografia european` [i armele de orice fel. Iube[te s` c`l`toreasc`. }ine o eviden]` exact` a tuturor ]`rilor [i ora[elor pe care le-a vizitat. A bifat 31 de ]`ri pân` acum, dar se pare c` trebuie s` m`reasc` ritmul ca s` se apropie m`car de 100 pân` la sfâr[itul vie]ii. Singurul impediment ar fi c` zilele ar trebui s` fie mai lungi. Ca s` poat` face tot ce [i-a propus [i s` mai aib` timp [i s` mixeze muzic` [i s` citeasc` mai mult, ar vrea s` se perfec]ioneze \n domeniul “cum s` faci ziua mai lung` de 24 de ore”. E norocos s` aib` foarte mul]i prieteni pentru care ar renun]a la tot dac` ei i-ar cere. “Dac` prietenii mei ar regiza o interven]ie prin care mi-ar cere s` las totul balt` [i s` ne mut`m \ntr-un kibbutz, a[ face-o”, poveste[te C`t`lin. E norocos [i pentru c`, oricât de cli[eistic sun`, a avut [ansa s` \nve]e câte ceva de la absolut to]i oamenii pe care i-a \ntâlnit pân` acum. Exist` \ns` trei persoane c`rora le datoreaz` profesional aproape totul: Adinel Tudor, primul s`u [ef de la primul job, la Red Bull, Radu Luca, care l-a angajat la Publicis [i l-a \nv`]at ABC [i D-ul publicit`]ii, [i Alex B`dil`, care \i arat` \n fiecare zi un alt “vantage point” de a privi un subiect [i nu obose[te niciodat` s` o fac`. Biz 44

Biz

LIFE

STIL DE MANAGER

Biz

LIFE

FILM

Trebuie s` convingem an de an c` TIFF conteaz` Atunci când a avut loc prima edi]ie a Festivalului Interna]ional de Film Transilvania, la Cluj-Napoca, Cristian Hordil`, proasp`t elev de liceu, abia vedea al doilea film la cinematograf [i era \ndr`gostit de matematic`. Ast`zi, 12 ani mai târziu, a pierdut [irul filmelor v`zute [i este Festival Manager al TIFF-ului! DE RUXANDRA PREDESCU |nc` nu are 27 de ani, dar ]ine \n frâu câteva sute de oameni care, \mpreun`, construiesc cel mai amplu [i mai important festival de film din România. Cum ai ajuns la TIFF? Eram student, \ntr-un ora[ str`in, nu cuno[team pe nimeni, st`team la c`min. Atunci a venit la mine un tip care mi-a zis c` e coordonator de voluntari la festivalul de film, mi-a zis c` e supermi[to, c` o s` intru \ntr-un departament, c` o s` cunosc oameni, c` o s` fie foarte tare. Era 2006. Am acceptat [i m-am \ndr`gostit de TIFF din prima zi.

Cum ai crescut? Am muncit. Mult. De toate, orice. Vreo doi ani mai târziu, Tudor [i Oana Giurgiu m-au chemat la Bucure[ti [i mi-au dat Departamentul Ticketing, unul foarte important. Am f`cut ni[te schimb`ri [i, \n consecin]`, vânz`rile au crescut cu vreo 35-40 de procente. Dup` un timp, mi-am dat demisia de la job, c` [efii mei nu \n]elegeau cum e treaba cu TIFF-ul.

Apoi? Tudor mi-a zis c` are nevoie de un om de baz`, unul care s` \nve]e [i pe care s`-l \nve]e, iar la edi]ia 2011 a TIFF-ului eram cel care avea r`spunsuri la foarte multe \ntreb`ri. Bine, a ajutat mult c` f`cusem voluntariat \n cam toate departamentele festivalului! 46

Biz

Mi s-a propus aceast` pozi]ie, de Festival Manager, [i a[a a \nceput toat` c`l`toria mea!

Ce faci \n afar` de TIFF? Sunt Managing Director la Romanian Film Promotion, membru director \n European Film Promotion, m` ocup [i de Casa TIFF, [i \ncerc s` fac [i produc]ie... Dar, orice-a[ face, nu voi renun]a la TIFF.

Ai regrete, pân` acum? Nu. Doar c`, uneori, trebuie s` iei [i decizii nepopulare. |ncerc \ns` s` compensez având o bun` rela]ie uman`, nu doar profesional`, cu cei din festival. Anul `sta noi am t`iat salariile. Dar le-am explicat de ce am luat decizia asta, [i cred c` a contat.

CULTURA, |NTRE LIPSA FINAN}~RILOR {I LIPSA EDUCA}IEI Cum se atrag fondurile, cum v` descurca]i cu banii sau, mai bine zis, cu lipsa banilor? Cum este 2013 din acest punct de vedere? TIFF are deja o credibilitate, dar asta nu ne face neap`rat via]a mai u[oar`. Niciodat` bugetul nu e suficient pentru cât vrem s` facem. Anul acesta avem cu 350.000 sub bugetul de anul trecut, undeva pe la 1.300.000 de euro. Dar nu e suficient pentru câ]i oameni vrem s` chem`m, pentru evenimente, filme, tot ce-am vrea!

Sunt multe sigle... Da, sunt multe, pentru c` ne ajut` mul]i, fiecare cu cât poate [i noi accept`m orice, ca s` putem cre[te valoarea festivalului, an de an. Dar ne-ar pl`cea s` avem [i noi câ]iva sponsori mari care s` sprijine cea mai mare parte a efortului financiar pentru festival. Uite, la Berlin sau la Cannes vezi doar 3-4 sigle mari [i se simte c` acolo oamenii sunt preocupa]i de cultur`, c` se investe[te, c` e o strategie na]ional`, c` e important pentru industrie, pentru educa]ie, ca aceste proiecte s` fie prioritare. Noi, \n schimb, trebuie s` convingem, an de an, c` TIFF merit` [i conteaz`. {i nu e vorba doar de bani, ci [i de \n]elegere [i deschidere. {i [tim c` se poate mai mult` sus]inere de la institu]ii...

P`i se poate, sunt exemple... Da, pentru Enescu, de exemplu, s-au alocat 9 milioane de euro. Asta e mai mult decât bugetul \ntregului Centru Na]ional al Cinematografiei. Avem filme cu Palme d’or [i Ursul de Aur! Ce s` mai demonstrezi?! E important [i Festivalul Enescu, dar inegalitatea asta e frustrant`!

Care ar trebui s` fie beneficiile unui sponsor al unei manifest`ri culturale? Trebuie s` te asiguri c` merit`, c` te asociezi cu cine trebuie, c` organizatorul nu e un oportunist [i, cel mai important, s` \n]elegi despre ce e

FOTO: NICU CHERCIU / TIFF 2013

LIFE

FILM

Cristian Hordil`, Festival Manager, TIFF

vorba \n evenimentul cu pricina. Unii parteneri abia când ajung aici sunt convin[i de cifrele pe care le-am dat \n prezent`ri, \n termeni de public, de exemplu, [i cer ei, singuri, s` discut`m despre implic`ri mai consistente pentru anul viitor. Sau, dimpotriv`, vin [i-[i dau seama c` nu e pentru ei.

Ce exemple de succes po]i s`-mi dai? Uite, Mercedes-Benz. Ei se asociaz` cu excelen]a, e festival de film, e [i glam, sunt gale, petreceri, peste tot apare [i câte o ma[in` de la ei, c` e ma[ina oficial`. Al]ii, ca Vodafone, se duc mai mult spre publicul larg. Sigur c` e vorba [i de beneficii, e firesc. Dar e important ca asocierea asta s` fie corect` [i bine f`cut` pentru [i de c`tre toat` lumea.

Adic` s` faci un pic mai mult decât ni[te flutura[i... Exact. Noi am \nceput s` ne implic`m foarte mult \n povestea asta, st`m mult de vorb` cu fiecare sponsor pentru a \n]elege ce dore[te s` ob]in`

din asocierea cu TIFF [i \ncerc`m s` g`sim solu]ii personalizate. Sigur, [i suma investit` conteaz`, a[a e firesc: investe[ti mai mult, prime[ti mai mult. {i mai e ceva: ar fi bine ca aceste parteneriate s` fie parte dintr-o strategie pe termen lung. Uite, acum, de exemplu, dac` spui ma[in` [i TIFF, asocierea cu Mercedes e natural`, nu te mai gânde[ti la alt brand auto. Sunt ma[inile din care coboar` vedetele [i oaspe]ii importan]i, apar \n toate fotografiile cu covor ro[u. Asta e o asociere corect` [i nu stânjene[te cu nimic personalitatea TIFF-ului – c` [i asta e important! |]i dai seama c` un flutura[ cu E Class lâng` cafeaua de la Casa TIFF n-ar avea nicio relevan]` \n cazul `sta.

Ce \nseamn` pentru TIFF s` creasc`? |n termeni de public, mai mult public, sigur, [i mai implicat. |n termeni de industrie, \ncerc`m s` aducem oameni de la care se poate \nv`]a [i mai mult. TIFF poate cre[te \n multe privin]e,

dar e important ca aceast` cre[tere s` fie natural`, s` nu s`rim etape, s` l`s`m publicul s` asimileze. {i trebuie s` ]inem cont c` e vorba de doar zece zile [i doar zece locuri \n care putem face evenimente indoor.

Care e cel mai greu lucru pe care \l presupune managementul festivalului? Oamenii [i timpul. Sau, mai bine zis, lipsa timpului. Vrei s` faci foarte multe, dar nu e destul timp. Dar \n primul rând conteaz` oamenii. {i nu vreau s` spun c` e dificil cu oamenii, dar conteaz` s` armonizezi personalit`]i, stiluri, motiva]ii. Iar tu, ca manager, e[ti cel care cere, dar tot tu e[ti cel care trebuie s`-i ajute s` dea tot ce au mai bun. Fiindc` nu banii fac diferen]a, cel pu]in nu \n genul asta de evenimente. Po]i s` ai bani, dac` nu ai oameni, de la voluntari la staff, degeaba ai bani. Cei de la TIFF au \n]eles c` efortul lor, oricât de mare sau mic, e extrem de important pentru buna desf`[urare a festivalului. Biz Biz

LIFE

INTERVIU

Strategia calit`]ii Cosmin S\ndean, managerul hotelului City Plaza din Cluj-Napoca, a vorbit \n exclusivitate cu Biz despre provoc`rile pie]ei hoteliere din regiune [i despre felul \n care hotelul pe care \l conduce reu[e[te s` se diferen]ieze de concuren]`. DE DRAGO{ L~Z~RESCU Care sunt principalele provoc`ri ale pie]ei de ospitalitate clujene \n actualul context economic? Pia]a hotelier` clujean` este \n cre[tere din punctul de vedere al ofertei \n contextul \n care c`l`toriile de business [i events r`mân principalele surse ale circula]iei turistice. Aceast` cre[tere a ofertei determin` cre[terea concuren]ei \n pia]` \ntrucât cererea nu urmeaz` acela[i trend cresc`tor. De[i s-au f`cut progrese \n ultimii ani \n ceea ce prive[te implementarea tehnologiei informa]iei, promovarea destina]iei [i implicarea autorit`]ilor locale \n crearea de evenimente, pia]a hotelier` clujean` r`mâne dependent` \n propor]ie de peste 90% de segmentul de business, fiind afectat` direct de problemele mediului de afaceri local, na]ional [i european. Mai mult, exist` \n continuare diferen]e semnificative \ntre nivelul cererii [i ofertei disponibile pe categoriile de 4 [i 5 stele, oferta fiind excedentar` cererii, \n timp ce pentru categoriile inferioare situa]ia se prezint` invers.

Ce m`suri a]i luat la nivel de calitate a serviciilor pentru a face fa]` acestor provoc`ri? Fiind un hotel upscale, obiectivele noastre privind serviciile sunt cre[terea

prin intermediul unui calit`]ii acestora proiect denumit precum [i men]inerea Customer Experience, unui raport calitate / iar \n viitorul apropiat pre] adecvat se va realiza [i prin a[tept`rilor oaspe]ilor intermediul unor no[tri [i evolu]iei companii specializate pie]ei. Una dintre pe programe de tipul m`suri a fost crearea “mystery guest”. “Calendarului de training”, care vizeaz` atât personalul Cum aprecia]i decizia operativ, cât [i unor hotelieri de a categoria de middle reduce tarifele \n management. Prin ultimii ani? acest calendar s-a Din p`cate, la nivelul stabilit un necesar pie]ei locale, interesul Cosmin S\ndean, anual de training multor hotelieri este managerul hotelului City Plaza din Cluj-Napoca pentru diverse mai degrab` orientat departamente din hotel c`tre competitivizarea astfel \ncât personalul s` st`pâneasc` businessului prin tarife sc`zute \n foarte bine procedurile de lucru [i s` \[i detrimentul cre[terii calit`]ii dezvolte \n mod continuu abilit`]ile de serviciilor. |n realitate \ns`, o astfel de comunicare, rela]ionare, negociere [i abordare conduce la o fals` vânzare. Training-urile se realizeaz` atât competitivitate pe pia]` generând intern, cât [i prin intermediul unor cre[terea cheltuielilor de operare, companii de consultan]`. sc`derea veniturilor [i implicit a O alt` m`sur` a fost elaborarea unor profitului, \n contextul \n care proceduri de culegere operativ` a nemul]umirile oaspe]ilor legate de feedback-ului [i de m`surare a calitatea serviciilor se vor amplifica [i satisfac]iei oaspe]ilor no[tri. Acest vor genera migrarea c`tre un alt lucru se realizeaz` momentan intern, operator. Reducerea tarifelor este cea mai facil` metod` de cre[tere a cotei de pia]`, dar [i cea mai periculoas` atâta timp cât se face “dup` ureche” sau dup` ceea ce face setul competitiv, f`r` a avea argumente economice proprii [i f`r` a urm`ri anumi]i indicatori.

Ce caracteristici diferen]iaz` City Plaza de concuren]` \n Cluj-Napoca, dar [i \n regiune? Conceptul nostru a evoluat \n timp, \n concordan]` cu dezvoltarea facilit`]ilor hotelului [i upgradarea acestuia de la categoria 4 stele la categoria 5 stele. Biz 48

Biz

www.revistabiz.ro

Nr. 250 • 17 – 30 iunie 2013 • 7,5 lei

GARAN}IE

PENTRU VIITOR Solu]iile pentru un viitor fericit implic` viziune, planificare [i protec]ie financiar` printr-o asigurare de via]`, ne spune Theodor Alexandrescu de la Metropolitan Life.

EDITORIAL www.revistabiz.ro

O chestiune de \ncredere

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD LES NEMETHY ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU

Fotograf VALI MIREA

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

ncrederea este greu de ob]inut, dar u[or de pierdut. Este nevoie de mult efort [i de fapte, nu doar de vorbe, fie c` este vorba despre rela]iile interumane, fie c` ne referim la rela]iile dintre un brand [i consumatorii s`i.

Atunci cånd se ajunge \n situa]ia \n care oamenii \[i pierd \ncrederea \n brandurile preferate, companiile-mam` au de pierdut nu doar financiar. {i este atåt de u[or de pierdut \ncrederea, mai ales atunci cånd companiile nu livreaz` ce promit. Industria asigur`rilor este un astfel de caz particular, datorit` faptului c` rela]ia este una de lung` durat` [i se bazeaz` pe probabilit`]i. Contractul dintre client [i asigur`tor este bazat \n primul rånd pe \ncredere, de aceea omul \[i \ncheie o asigurare. Pentru c` vrea s` [tie c`, atunci cånd are nevoie de ea, i se vor livra exact beneficiile pentru care a pl`tit, \n termenul agreat [i cu rezultatele dorite. Dac` nu se \ntåmpl` asta, asigur`torul poate ajunge \n situa]ia nefericit` de a-[i pierde clien]ii. Asigur`rile sunt unul dintre cele mai dinamice domenii ale economiei, doar c` la noi este \nc` nevoie de educa]ie pentru ca fiecare s` priceap` care sunt beneficiile [i garan]iile unei poli]e de asigurare de via]`. Oamenii trebuie s` fie ajuta]i s` \n]eleag` de ce semnarea unei poli]e acum, precum [i plata ei lun` de lun` \[i vor produce efectele \n viitor atunci cånd se \ntåmpl` evenimentele pentru care te-ai asigurat. De cealalt` parte, asigur`torii trebuie s` con[tientizeze c` rela]ia cu fiecare client este special` [i de fiecare trebuie s` se ocupe ca [i cum ar fi cel mai important. Nu mai tr`im vremurile \n care companiile puteau s` \[i impun` voin]a, iar oamenii, din lips` de op]iuni, trebuia s` \nghit` orice li se d`dea. Acum exist` tone de informa]ii, re]ele sociale unde oamenii \[i pot exprima orice op]iune, nevoie, dorin]`, nemul]umire. Exist` companii diverse [i diferite care ofer` produse adaptate [i personalizate. Clientul este cel care decide ce vrea [i de ce are nevoie, iar asigur`torul trebuie s` creeze produsele care se muleaz` perfect pe aceste decizii. Am ales s` vorbim \n acest num`r despre cum arat` segmentul asigur`rilor de via]` [i care sunt [ansele unei companii americane de asigur`ri nou intrat` pe pia]` de a cå[tiga \ncrederea clien]ilor. V` invit s` citi]i o poveste despre via]`, beneficii [i asigur`ri, dar mai ales despre \ncredere.

ISSN 1454-8380

Tipografie: prin reprezentantul pentru România

ALEXANDRU ARDELEAN, Redactor Biz

www.4colours.ro

Biz

sumar www.revistabiz.ro

GARAN}IE

PENTRU VIITOR Solu]iile pentru un viitor fericit implic` viziune, planificare [i protec]ie financiar` printr-o asigurare de via]`, ne spune Theodor Alexandrescu de la Metropolitan Life.

Biz

FOTO COPERT~: VALI MIREA

Nr. 250 • 17 – 30 iunie 2013 • 7,5 lei

4 7 10 12 16 20 26 28 30

Garan]ie pentru viitor O companie centrat` pe client Protec]ie pentru via]` Nelimitat Construc]iile se ridic` pe umerii priva]ilor Planeta Google Un business de publicitate cu mesaje pentru fiecare Ceva mai mult decât marketing Cine schimb` povestea?

GARAN}IE PENTRU VIITOR

Fiecare dintre noi prive[te \ntr-un anume fel viitorul. Unii \l v`d cu speran]`, al]ii cu \ncredere, iar al]ii se tem de ceea ce ar putea urma. |ns` fiecare \[i dore[te s` se bazeze pe anumite lucruri care s` \i fac` via]a mai frumoas` [i mai lini[tit`. Unele dintre acestea sunt asigur`rile. DE ALEXANDRU ARDELEAN 4

Biz

METROPOLITAN LIFE

fost odat` ca niciodat`...

cånd pe aceste meleaguri domnea bun`starea [i supu[ii regelui Economie se bucurau de cre[teri [i de \mpliniri. Apoi a ap`rut balaurul Criz`, care a mu[cat din toat` cre[terea cå[tigat`, iar regele a pierdut din regatul peste care domnea. Pare o poveste, \ns` economia romåneasc` a avut o perioad` \n care toate domeniile de activitate au crescut [i au cå[tigat din plin, cre[terile procentuale anuale fiind de dou` cifre. Unul dintre aceste domenii, o vedet` \n perioada aceea fericit`, a fost cel al asigur`rilor, care atunci dobåndea tot mai mul]i adep]i pentru c` oamenii \ncepeau s` \n]eleag` cum st` treaba cu asigur`rile [i care sunt beneficiile. An de an, companiile raportau cu succes cre[teri procentuale de cåte dou` cifre, iar pia]a cre[tea v`zånd cu ochii. Din p`cate, balaurul Criz` a f`cut ca dintr-un F`t-Frumos, economia s` ajung` o Cenu[`reas`, iar asigur`rile s` stagneze [i s` aib` cre[teri moderate, mult sub poten]ialul pe care \l au. |n general, oamenii prefer` s` nu se gåndeasc` prea mult la asigur`rile de via]`, considerånd c` mai au timp s` le realizeze sau c` lor nu li se \ntåmpl` fatalit`]ile. {i prefer` s` fac` altceva cu banii decåt s` se asigure, ceea ce este \nc` o problem` de informare [i de \n]elegere a modului \n care func]ioneaz` aceast` industrie. De aceea, pia]a asigur`rilor este dominat` \n mare parte de asigur`rile pentru ma[ini, care de altfel sunt [i obligatorii. Acesta este poate [i unul dintre motivele pentru care se \ncheie asigur`ri pentru ma[ini. |n ciuda acestei realit`]i, preocup`rile legate de viitor – de pensie, s`n`tate, copii – apar tot timpul \n sondaje atunci cånd romånii sunt \ntreba]i cum \[i v`d via]a. |n acest moment, pia]a de asigur`ri de via]` din Romånia arat` astfel, conform informa]iilor publicate de Comisia de Supraveghere a Asigur`rilor (CSA): volumul total al primelor brute subscrise în 2012 a crescut cu pu]in peste 3%, ajungånd la 1,803 miliarde de lei, fa]` de 1,738 miliarde de lei \n anul precedent. Aceast` situa]ie este determinat` \n special de incertitudinea mediului economic,

dar [i de reorientarea companiilor de asigur`ri care [i-au pierdut apetitul de a investi \n condi]iile \n care poten]ialul de pia]` – de altfel semnificativ – nu se concretizeaz`. Theodor Alexandrescu, CEO al Metropolitan Life, unul dintre cei mai importan]i juc`tori din pia]`, apreciaz` c` este nevoie de o schimbare semnificativ` a domeniului pentru a relua cre[terea. „Noi suntem de cånd [tiu eu la 20% din pia]a total` de asigur`ri, e un platou ca valoare, dar [i ca procent. De foarte multe ori, oamenii au tendin]a s` dea vina pe sisteme, pe guvern. Probabil c` am fi putut ajunge mai departe dac` am fi fost ajuta]i cu deductibilitatea fiscal`, care a existat \n toate ]`rile din Europa Central` [i de Est la \nceputuri, iar \n unele exist` [i acum ca adjuvant al dezvolt`rii. Dar atunci când ar`]i cu degetul \nspre cineva, trei degete sunt \ndreptate, de fapt, \nspre tine. Cred c` [i noi ca industrie avem o parte de vin`. |n primul rånd pentru c` nu am adus argumente suficient de logice [i de concrete pentru a determina diver[i factori de decizie s` ne ofere aceste facilit`]i. |n al doilea rånd, produsele din Romånia au fost adaptate la condi]iile din Romånia, iar asigur`torii au evitat preluarea riscului. Chiar dac` vedeau poten]ialul, companiile de asigurare au dorit ca mai \ntåi pia]a s` func]ioneze [i dup` aceea s` se adapteze, \n loc s` vin` cu ni[te produse care s` preia un risc ce uneori poate fi dificil de controlat.” Alexandrescu, un veteran al industriei, crede c` domeniul are [i el aceast` parte de vin` tocmai pentru c` nu a educat pia]a, consumatorul, astfel \ncåt produsele oferite s` adauge \ntr-adev`r valoare clientului. Adic`, mai precis, companiile de asigur`ri nu s-au adaptat condi]iilor de pia]` la momentul respectiv pentru a oferi beneficii de asigurare în linie cu viziunea industriei a[a cum [i-o doreau. Dar totul nu este pierdut. Acum este un moment potrivit pentru a educa, mai ales c` suntem \n punctul \n care oamenii au nevoie s` le fie ar`tate care sunt beneficiile unei asigur`ri [i, mai ales, cum pot fi ei ajuta]i s` aib` parte de aceste beneficii. La noi, este \nc` nevoie de educa]ie, chiar dac` exist` acum mai mult` informa]ie ca oricånd, iar consumatorii pot alege produse \n cuno[tin]` de cauz`. Benefi-

ciile asigur`rilor au \nc` nevoie s` le fie explicate oamenilor, astfel \ncåt ace[tia s` ajung` singuri la a con[tientiza c` poli]ele de asigurare le garanteaz` viitorul [i, mai mult, pot avea parte numai de lucruri bune. Odat` \n]elese aceste nevoi, atunci segmentul de asigur`ri de via]` va fi marcat de consolidare, pentru c` este firesc s` se \ntåmple acest lucru pe o pia]` care se maturizeaz`. |n plus, cre[terea poate veni de la b`nci, de exemplu. A[a cum exist` \n multe dintre ]`rile europene, juc`torii bancari care ofer` [i servicii de asigurare pot contribui cu succes la consolidarea domeniului [i la revenirea lui pe plus.

AMERICANII SUNT AICI Spuneam c` romånii sunt preocupa]i de cum arat` viitorul lor [i mai ales pe måinile cui \ncape acesta. Studiile de pia]` au ar`tat c` romånii prefer` companii interna]ionale atunci cånd vine vorba de asigur`ri, [i mai ales, organiza]ii americane. Companiile americane sunt asociate cu siguran]a, cu garan]ia lucrului bine f`cut în special atunci cånd vine vorba de asigur`ri de via]` sau de s`n`tate. |n acest moment, pe pia]a din Romånia exist` o singur` companie american` de asigur`ri de via]`, care tocmai [i-a marcat intrarea \n Romånia achizi]ionånd dou` entit`]i distincte. Este vorba de Metropolitan Life, care a debutat pe acest segment odat` ce a cump`rat Alico [i Aviva. |n plus, campania de comunicare prin care Metropolitan Life [i-a anun]at prezen]a \n Romånia l-a readus \n ochii publicului pe Snoopy, celebrul c`]elu[ beagle din benzile desenate, care de altfel este [i ambasadorul companiei americane. Metropolitan Life a lansat campania de promovare la mijlocul lunii februarie cu un mesaj datorit` c`ruia consumatorii romåni s` [tie c` pia]a de asigur`ri are un nou juc`tor [i unul foarte puternic, de altfel liderul global \n asigur`ri. Mesajul „Suntem aici” a prins via]` cu ajutorul lui Snoopy, iar imaginea Metropolitan Life a fost prezentat` \n diverse locuri pe care le \ntålnim \n via]a de zi cu zi. Prin aceast` metafor` de a fi pretutindeni, compania se pozi]ioneaz` ca o companie accesibil` [i care poate contribui la siguran]a Biz

COVER STORY financiar` a tuturor, dovedind c` asigurarea de via]` te \nso]e[te zilnic, prin protec]ia oferit` pentru diverse nevoi: via]`, s`n`tate, pensii. Brandul Metropolitan Life se bazeaz` pe istoria [i succesul companieimam`, o istorie care se \ntinde pe 145 de ani, \n care a cå[tigat \ncrederea a peste 90 de milioane de clien]i. La origine, „metropola”, de unde provine numele grupului, era ora[ul New York, acolo unde a fost \nfiin]at \n anul 1868. Ast`zi, prin filialele [i companiile sale afiliate, MetLife, compania american` care de]ine Metropolitan Life \n Romånia, de]ine pozi]ii de conducere în pie]e din Statele Unite, Japonia, America Latin`, regiunea Asia-Pacific, Europa [i Orientul Mijlociu. Mesajul „Suntem aici” arat` c` acum Metropolitan Life Insurance Company, un lider mondial în asigur`ri de via]`, este [i \n Romånia, sub marca Metropolitan Life. |n cadrul companiei au fost reunite atåt expertiza global`, puterea [i stabilitatea financiar` ale grupului, cât [i experien]a [i profesionalismul a peste 14 ani pe pia]a local`. Expertiza pe care Metropolitan Life o are pe pie]ele dezvoltate va ajuta consumatorii romåni s` \n]eleag` cåt de importante sunt asigur`rile [i de ce este nevoie ca fiecare dintre noi s` ne asigur`m viitorul cu un asemenea produs. Mai mult, organiza]ia american` are avantajul c` poate s` pun` la dispozi]ia clien]ilor produse care s` le ofere cele mai importante beneficii pentru viitorul lor. Un astfel de produs este lansarea Viitor MET, unicul produs de pe pia]` ce ofer` garan]ia unei pensii sigure pe via]` atunci cånd un client ajunge la vårsta de pensionare. |n plus, Metropolitan Life poate s` ajute [i la dezvoltarea industriei, dat` fiind experien]a bogat` pe care o are \n pie]e mature sau \n curs de dezvoltare. De exemplu, Metropolitan Life poate sprijini ajutorit`]ile în reforma sistemului de s`n`tate. Asigur`rile private de s`n`tate sunt unul dintre punctele forte ale companiei americane, iar experien]a pe care o au \n atå]ia ani \n alte pie]e se poate dovedi benefic` [i la noi. “Reforma va avea un puternic rol educativ, \n sensul c` romånii vor \n]elege mai bine utilitatea unei asigur`ri de s`n`tate, vor 6

Biz

O rela]ie fericit` Din 1985, Snoopy este ambasadorul brandului MetLife \n întreaga lume, iar acum el reprezint` în România companiile afiliate MetLife, Inc. care \[i desf`[oar` activitatea sub brandul Metropolitan Life. Snoopy sus]ine mesajul MetLife conform c`ruia oricine are nevoie de protec]ie financiar` o poate ob]ine. În anul 2011, revista “Forbes” l-a desemnat pe Snoopy cel mai îndr`git personaj care reprezint` un brand. 10 august este ziua de na[tere a lui Snoopy, ambasadorul brandului MetLife – lider global în asigur`ri, planuri de pensii [i beneficii pentru angaja]i –, anul acesta împlinind 63 de ani. Snoopy, îndr`gitul beagle, a fost de-a lungul timpului un personaj foarte popular, pentru c` transmite sentimente calde [i pozitive. Snoopy s-a n`scut în America în anul 1950, când Charles M. Schulz a desenat “Peanuts”, cele mai cunoscute [i originale benzi desenate din toate timpurile. Cele mai cunoscute – pentru c` desenele cu simpaticul c`]elu[ au ap`rut în mai mult de 2.600 de ziare [i 1.400 de c`r]i, au avut 355 milioane de cititori în 75 de ]`ri [i au fost traduse în 21 de limbi [i cele mai originale – pentru c` în loc s` se concentreze pe ac]iune, Snoopy creeaz` o poveste sensibil` [i plin` de imagina]ie. Colaborarea lui Snoopy cu MetLife a început în 1985, când MetLife a cump`rat ini]ial dreptul de a folosi personajele Peanuts într-o campanie publicitar`. În ciuda vârstei, Snoopy este foarte activ [i voluntar. De când s-a al`turat MetLife, el a fost v`zut zburând în dirijabilele MetLife, a p`[it pe covorul ro[u la evenimentul Lumea Modei organizat de MetLife, a sunat clopo]elul de deschidere a bursei din New York [i a participat la nenum`rate evenimente în lumea întreag`. În to]i ace[ti ani, Snoopy a devenit un element de baz` al identit`]ii brandului MetLife. Ca ambasador de brand, Snoopy inspir` prietenie [i accesibilitate, imagine care diferen]iaz` MetLife de competitorii s`i din pia]`. Snoopy [i prietenii s`i ne ajut` s` transmitem mesajul c` protec]ia financiar` este pentru fiecare dintre noi, deoarece noi credem c` oricine are nevoie de acest confort [i poate s` se protejeze pe sine [i pe cei dragi. Ast`zi, MetLife de]ine în exclusivitate licen]a de folosire a personajelor Peanuts în categoria serviciilor financiare, în toat` lumea, astfel c` Snoopy [i prietenii lui sunt prezen]i în diverse campanii [i evenimente ale companiei.

con[tientiza c` s`n`tatea implic` anumite costuri [i c` trebuie s` aloce bani \n acest scop. |n ceea ce prive[te asigur`rile de via]` [i pensiile private, principalele provoc`ri ]in de starea economiei \n ansamblu, de stabilitatea [i nivelul veniturilor romånilor. Cånd cre[terea economic` va reveni la un ritm mai accelerat, apreciem c` [i asigur`rile de via]` vor ie[i din aceast` perioad` de stagnare”, spune Theodor Alexandrescu. {i ca s` \n]elegem dimensiunea companiei Metropolitan Life, trebuie s` vedem care este cartea de vizit` cu care se prezint` \n Romånia. Organiza]ia este num`rul 1 în asigur`ri garantate – accidente [i \mboln`vire, \n func]ie de primele brute subscrise la finalul anului 2011, conform raportului anual al CSA. Este num`rul 3 \n pia]a de asigur`ri de via]`, cu 16% cot` de pia]` – 11,90% Alico Asigur`ri [i 4,22% Metropolitan Life Asigur`ri. {i nu \n ultimul rånd, aproape dou` milioane de clien]i beneficiaz` de asigur`ri de via]` [i pensii private [i obligatorii de la companiile Metropolitan Life. Toate aceste atuuri fac din compania Metropolitan Life o baz` de \ncredere pentru asigur`ri [i un sprijin pentru cei care vor s` fie siguri c` au o op]iune viabil` pentru viitor. {i pentru c` [tim c` americanii au \n ADN-ul lor voin]`, ambi]ie [i dorin]` de a fi primii, nici Metropolitan Life nu face excep]ie. {i-a propus ca \n urm`torii ani s` devin` liderul pie]ei, alegerea natural` a celor care [tiu cum arat` viitorul lor al`turi de cineva care poate s` aib` grij` de ei. Cum va reu[i Metropolitan Life s` ajung` num`rul 1 pe o pia]` extrem de competitiv`? Simplu, punånd nevoile clien]ilor \n centrul activit`]ilor zilnice ale companiei. Doar a[a, printr-o ofert` de produse viabile [i servicii de calitate orientate c`tre client, pot s` cucereasc` o pia]` care are nevoie de un impuls. Re]eta care st` la baza ambi]iilor companiei americane ne-a dezv`luit-o Theodor Alexandrescu \n interviul de mai jos. {i ca s` \n]elege]i cu ce vine diferit Metropolitan Life, \n paginile urm`toare am analizat produsele care au f`cut din organiza]ia american` lider mondial. Biz

METROPOLITAN LIFE • INTERVIU

O COMPANIE CENTRAT~ PE CLIENT Asigur`rile de via]` sunt solu]iile problemelor reale cu care ne confrunt`m [i pe care vrem s` le rezolv`m \ntr-un mod cåt mai fericit. Alegerea produselor potrivite trebuie s` ]in` cont nu de ce impune asigur`torul, ci de nevoile clientului. Theodor Alexandrescu, CEO Metropolitan Life România, una dintre cele mai importante companii de asigur`ri de via]` locale, vorbe[te pentru Biz despre ce se \ntåmpl` \n acest moment \n domeniu. DE ALEXANDRU ARDELEAN Metropolitan Life este o companie nou`, \ns` ea este urma[ul AIG Life [i Alico. Spune]i-mi despre acest proces de transformare. Noi tr`im acum un proces de rebranding care a \nceput \n 2010 [i a avut mai multe etape, pentru c` a existat o faz` intermediar` de rebranding \n Alico, din AIG Life [i acum din Alico \n Metropolitan Life. Ne-am propus s` facem acest lucru, pentru simplul motiv c` AIG trebuia s` vånd` divizia de via]` din Europa. Brandul nostru era AIG [i nu este posibil` vânzarea sau listarea sub aceea[i denumire. A[a c` a fost necesar procesul de rebranding în Alico. |ncepånd cu noiembrie 2010, cånd ac]iunile AIG au fost preluate de MetLife, trecem printr-o nou` faz`, de transformare a Alico \n Metropolitan Life. Aceste dou` etape distincte au strategii diferite. Alico era prezentat ca un urma[ al lui AIG, o dezvoltare natural`, fiind specialistul \n asigur`ri de via]` din grupul AIG. Strategia de comunicare pentru Metropolitan Life, numele entit`]ii MetLife din România, este centrat` pe faptul c` suntem o companie nou intrat` pe pia]`, care a decis s`-[i fac` sim]it` prezen]a prin achizi]ii, cump`rând Alico [i Aviva. |n acest moment, cele dou` companii sunt aduse la o cultur` diferit` fa]` de ceea ce era Alico [i fa]` de ceea ce era

Aviva, o cultur` care se contureaz` [i prin branding. Metropolitan Life are o strategie cu totul diferit` fa]` de AIG \n ceea ce prive[te promovarea brandului.

de pia]`, care fie sunt locale, fie studii f`cute la nivel global. Pentru a lansa brandul \n Romånia, direct de la home office, am investit o sum` important`, pentru a vedea dac` brandul este acceptat, ce conota]ii are [i dac` ambasaCare este strategia diferit` a lui dorul nostru, Snoopy, este acceptat \n Metropolitan Life legat` de brand? Romånia. |n primul rånd, brandul MetLife este Deciziile de brand nu se iau la nivel de]inut de o entitate, el face parte din local \ntrucât c` cele mai importante lubalan]a contabil` a companiei, are o cruri, cele de asociere de brand, trebuie valoare. La nivel global, compania s` aib` o direc]ie global`. Pentru noi nu noastr` mam` are aceast` strategie de este atåt de important s` fim prezen]i pe a face brandul s` fie asimilat cu cele cl`diri sau la televimai mari m`rci ziune, noi vrem s` din lume, din “Vrem s` fim lideri pe pia]a fim recunoscu]i toate domeniile, pentru anumite vacum sunt [i de asigur`ri de via]` din lori, care sunt exApple, Nike sau România. În perioada trase din contextul Procter & Gamvalorilor clientului, ble. Brandul urm`toare vom investi adic` ceea ce MetLife trebuie resursele necesare pentru a a[teapt` acesta de s` aib` o conone îndeplini aceast` viziune.” la compania ta]ie [i o valen]` noastr`. de \nalt` clas`, Theodor Alexandrescu, Un alt lucru im\ntre toate branCEO Metropolitan Life România portant care a durile, nu numai reie[it din studii a \n zona finanfost c` un poten]ial client, sau prosciar` sau de asigur`ri. |n acest sens, pect, cum i se mai spune \n limbajul legat de brand, un lucru pe care ni l-a nostru, al asigur`torilor, nu mai reamintit MetLife este c` orice decizie a[teapt` s` i se spun` ce este mai bine legat` de brand se ia pe baz` de studii pentru el, cum s-au promovat de foarte de pia]`. Tot ceea ce se face – lansare multe ori companiile de asigur`ri. de produs, lansarea brandului \n sine, Clientul nu mai apreciaz` aceste campaniile, imaginea, culorile, fontulucruri, pentru c` acum are acces rile, absolut totul – este bazat pe studii Biz

COVER STORY la informa]ie, mai ales genera]iile tinere, pe care noi ni le dorim ca viitori clien]i. A[adar, este important ca asigur`torul s` îi faciliteze acestuia în]elegerea tuturor celor legate de produse. E o schimbare \n abordarea prospectului. De aceea, prima promovare f`cut` de Metropolitan Life \n Romånia sub noua strategie a fost c` noi \nl`tur`m barierele dintre noi, asigur`tor [i client, pentru c` ne dorim ca \n mod natural clientul s` se \ndrepte spre asigur`tor pentru a-[i recunoa[te nevoile. Prin campania noastr` de acum prin care prezent`m brandul, cu care aproape 2 milioane de romåni au o rela]ie contractual`, \ncerc`m s` realiz`m o asociere cu faptul c` suntem aici, iar ambasadorul nostru este Snoopy.

De ce Snoopy? Pentru c` Snoopy are deja ni[te valen]e. |n momentul \n care \l vede pe Snoopy, consumatorul se gånde[te la anumite caracteristici – apropiere, deschidere, prietenie, accesibilitate, zåmbitor, poate pu]in naiv, dar prietenos [i deschis. Are prieteni, unii mai mici, unii mai mari. Deja \ncerc`m s` test`m anumite asocieri. Dup` care vom veni cu o campanie mult mai explicit`, despre cum am vrea s` ne asocieze clientul, ceea ce e foarte important. Vom merge foarte mult pe anumite nevoi ale clientului, identificate tot prin studii de pia]`. O nevoie eviden]iat` este partea de garan]ie, apoi cea de siguran]` [i nu \n ultimul rånd cea legat` de copil. Acestea sunt principalele teme [i principalele preocup`ri ale unui viitor client. Este motivul pentru care clien]ii se \ndreapt` spre o companie de asigur`ri care le asigur` beneficiile pentru aceste preocup`ri.

Cum au perceput schimbarea consumatorii sau viitorii clien]i? Clien]ii au \n]eles c` este vorba despre o companie nou`. Bine\n]eles, cei care sunt foarte apropia]i procesului \n]eleg transformarea, dar [i ei \n]eleg c` e companie nou`, care a achizi]ionat alte dou` organiza]ii [i care aliniaz` la o nou` cultur` cele dou` entit`]i. Inte8

Biz

grarea este f`cut` premeditat [i dup` un plan foarte bine pus la punct. Pentru c` integrarea aceasta nu \nseamn` numai branding, \nseamn` [i politici de resurse umane, \nseamn` [i produse, [i strategii de investi]ii. |n acela[i timp ne dorim s` fim percepu]i ca o companie americană. Am f`cut studii \n direc]ia aceasta, iar romånii accept` mai u[or companiile americane de asigur`ri. 50% \[i doresc companii europene, \n timp ce 46% \[i doresc s` lucreze cu companii americane. |ntre cele 46% exist` o singur` companie american`, dar \n 50% exist` o canibalizare de companii europene. Noi avem un avantaj, avem o pia]` de 46% care vor s` aib` o companie american` cu care s` lucreze, s` \[i pun` viitorul al`turi de o companie american`. |n al doilea rånd, vrem s` fim asocia]i cu asigur`rile de s`n`tate pentru c` este o mare oportunitate [i nevoie \n acela[i timp, dar [i s` fim percepu]i ca o companie care ofer` o garan]ie la pensie. {i aceast` garan]ie poate fi extrapolat` [i pentru copil, deoarece reprezint` unul dintre principalele motive pentru care vrei s` faci ceva \n plus, s` renun]i tu [i s` \i asiguri lui ceva mai bun. Acestea sunt abord`rile pe care le avem, iar toate aceste lucruri trebuie s` fie percepute de client, cu scopul ca acesta s` vin` natural c`tre noi, [i nu ca s` \i impunem noi produse, ci ele s` rezulte din nevoile sale.

Cum arat` \n acest moment compania Metropolitan Life, care a intrat pe pia]a romåneasc` prin achizi]ia a dou` companii? |n primul rånd are alte dimensiuni, datorit` faptului c` prin cele dou` entit`]i portofoliul a crescut de la 1.200.000 de clien]i la 2 milioane. Din punctul de vedere al re]elei, aceasta a crescut de asemenea, toate lucrurile sunt la alt` scar`. Propor]ionalitatea este undeva la 50% mai mare, de la active pe care le avem \n administrare la num`r de oameni. Bine\n]eles c` a trebuit s` ne adapt`m toate sistemele pentru a putea face managementul acestor noi dimensiuni.

|n al doilea rånd, compania este diferit` [i prin abordarea fa]` de pia]`. Metropolitan Life, chiar dac` nu ar fi achizi]ionat ambele companii, are o cu totul alt` strategie de abordare de a conduce [i de a dezvolta businessul. Una din strategiile care ne diferen]iaz` este c` suntem \n permanen]` \n c`utarea de noi achizi]ii. Astfel, compania cre[te organic, dar [i prin achizi]ii. |ns` pentru a putea avea suc-

METROPOLITAN LIFE legal` [i apoi cea opera]ional`. Noi ne afl`m acum \n cel de-al treilea pas, adic` \n pasul legal, de unificare a companiilor. La sfår[itul anului va urma fuziunea opera]ional`, care are o referin]` mult mai mare \n ceea ce prive[te procedurile, opera]iunile, fluxurile. Dar pasul cel mai important din punct de vedere al marketingului a fost acesta, \ntre achizi]ia de ac]iuni, preluarea ac]iunilor [i fuziunea legal`. Aceasta este perioada cea mai intens` pentru rebranding [i marketing.

THEODOR ALEXANDRESCU, CEO Metropolitan Life România

ces prin achizi]ii trebuie s` fii un foarte bun integrator al organiza]iilor, c`ci este u[or s` cumperi o companie, e mult mai greu s` o integrezi [i s` ar`]i valoarea. |ns` este ceea ce Metropolitan Life [tie foarte bine s` fac`, pentru c` acesta a fost modelul de cre[tere, prin achizi]ii. Este un mod de via]` pe care MetLife \l are, de a integra. Iar când vorbim de integrare, ne referim la toate capitolele: s` conservi valorile

unui brand, cum a fost Aviva în România, [i s` le transpui \n noua viziune a lui Metropolitan Life, care trebuie s` re]in` acei clien]i.

Cum decurge integrarea companiilor preluate? Orice integrare are mai multe faze. |ncepe prin a semna acordul de a transfera ac]iunile, apoi transferul ac]iunilor, dup` care urmeaz` fuziunea

FOTO: VALI MIREA

Care sunt obiectivele pe termen mediu, 3-5 ani, avånd \n vedere c` sunte]i o companie nou`? |n primul rånd, ca obiectiv cuantificabil este s` fim lideri de pia]a pe asigur`ri de via]` din Romånia. |n momentul de fa]`, suntem pe locul trei, dar dorim s` devenim liderul pie]ei. Un alt obiectiv este s` ne implic`m \n reforma s`n`t`]ii, vrem s` ne aducem aportul prin experien]a, expertiza noastr`, la elaborarea acestei reforme care are ca principal motor partea financiar` a sistemului, respectiv asigur`rile; nu \n ultimul rånd, este primordial pentru noi s` avem aceast` centrare pe client. Adic` s` fim o organiza]ie care are \n mijlocul ei clientul. Toate organiza]iile spun c` sunt customer-centric, dar practic noi reevalu`m toate procesele, toate produsele, pentru a le alinia la acest principiu de customer-centricity. Ce \nseamn` acest lucru pentru client? C` nu accept`m s` oferim produse care au o rat` de desp`gubire foarte mic`, deci dac` produsul nostru nu are o rat` de desp`gubire de minimum 20%, atunci nu este un produs customer-centric. Asta \nseamn` s` fii customer-centric, s` iei m`suri astfel \ncåt prin ceea ce vinzi s` oferi [i beneficii, nu numai un produs prin care s` colectezi bani. Dac` un produs nu deserve[te motivul pentru care l-ai marketat, acela de a pl`ti beneficii, iar beneficiile sunt sub un anumit prag, altfel spus, pl`te[ti pu]in, pentru c` nu se \ntåmpl` evenimentul respectiv, atunci nu \l mai vinzi [i sco]i un alt produs care s` ofere beneficii palpabile pentru client. Biz Biz

COVER STORY

PROTEC}IE PENTRU VIA}~ Studiile arat` c` românii au nevoie de protec]ie pentru s`n`tate, copii [i pensie. Aceast` nevoie apare permanent \n gândurile lor, \ns` cel mai important este cine le asigur` protec]ia necesar`. Cercet`rile de pia]` au ar`tat c`, atunci când vine vorba de asigur`ri de via]`, sunt preferate companiile str`ine, [i mai ales cele americane. DE ALEXANDRU ARDELEAN

etropolitan Life, singura companie

american` de asigur`ri de via]` din Romånia, a intrat pe pia]a local` \n acest an pentru a o cuceri. {i nu a venit singur`, ci cu ambasadorul companiei, celebrul Snoopy. |ns` pe o pia]` atåt de competitiv` cum este cea romåneasc` era nevoie nu numai de un celebru personaj de benzi desenate, ci [i de produse specifice, diferite, adaptate la nevoile [i cerin]ele clien]ilor. Unele dintre cele mai apreciate asigur`ri sunt cele de s`n`tate. ExtraMED, o asigurare dedicat` s`n`t`]ii, are trei variante de pachete distincte de beneficii, \n func]ie de nivelul sumei asigurate pentru care se opteaz`. De asemenea, clien]ii pot opta pentru o asigurare de afec]iuni grave, achizi]ionånd produsele UltraMED sau Life Cover Plus. Clien]ii care au nevoie de protec]ie pot fi siguri c` Metropolitan Life pl`te[te persoanei asigurate suma prev`zut` \n poli]a de asigurare, pe baza documentelor medicale eliberate de un spital, indiferent c` este de stat sau privat, din Romånia sau din str`inatate. UltraMED, un alt produs unic al Metropolitan Life, este un program complet de asigurare de s`n`tate care ofer` sprijin financiar necesar \n cazul diagnostic`rii cu o afec]iune grav`, incluzånd o vast` acoperire pentru 32 de afec]iuni grave, printre care cancer, infarct, accident vascular celebral sau transplant de organe. Produsul pune la dispozi]ie sume asigurate de

Biz

pån` la 800.000 lei, iar prima minim` porne[te de la 25 lei pe lun`. Life Cover Plus este o alt` asigurare de s`n`tate oferit` de Metropolitan Life, care ofer` protec]ie \n caz de deces sau de diagnosticare cu o afec]iune grav`. Unul dintre cele mai importante beneficii este c` asigur` o sum` de pån` la 150.000 RON \n cazul diagnostic`rii cu una din cele [apte afec]iuni grave acoperite de poli]`. Unul dintre cele mai importante beneficii ale asigur`rii este c`, dac` pån` la maturitatea contractului nu s-a pl`tit niciun beneficiu pentru un eveniment prev`zut de poli]`, asiguratul prime[te o indemniza]ie egal` cu 25% din suma primelor pl`tite. Ceea ce mai este important de re]inut \n cazul acestor produse este c` toate beneficiile sunt neimpozabile, conform legisla]iei actuale din Romånia. Metropolitan Life a lansat anul trecut [i primul produs medical de grup,

pentru angajatori, cu scopul de a oferi angaja]ilor protec]ie financiar` \n cazul \mboln`virilor. Persoanele asigurate se vor bucura de beneficii oriunde \n lume. Ceea ce trebuie s` re]in` angajatorii este c` la \ncheierea poli]elor, acestea nu vor fi limitate de condi]ii preexistente, o caracteristic` unic` pe pia]a local` de asigur`ri. Produsul se adreseaz` angajatorilor care pot oferi astfel de poli]e de asigurare angaja]ilor, grupul minim de angaja]i

Exemple de calcul Un b`rbat de 30 ani care achizi]ioneaz` produsul UltraMED pl`te[te o prim` anual` de asigurare de 329,6 lei (aproximativ 27,5 lei lunar) [i are o sum` asigurat` de 80.000 lei, pe care o prime[te \n cazul diagnostic`rii cu una din cele 32 de afec]iuni acoperite, conform condi]iilor contractuale. Pentru o sum` asigurat` de 150.000 lei, prima anual` este de 618 lei (aproximativ 51,5 lei lunar). Prima de asigurare este determinat` de vårsta asiguratului la emiterea poli]ei. Un b`rbat de 35 ani va pl`ti pentru aceea[i sum` asigurat`, de 80.000 lei, o prim` anual` de asigurare de 708 lei (aproximativ 59 lei lunar). Dac` dore[te, poate opta [i pentru o prim` anual` mai mic` de 354 lei (29,5 lei lunar), iar suma asigurat` va fi \n acest caz de 40.000 lei. O persoan` de 30 de ani poate pl`ti o prim` de 798 lei anual (aproximativ 66,5 lei lunar), iar suma asigurat` a poli]ei va fi de 105.000 lei.

fiind de 10 persoane. Un avantaj important pentru angajatori este tratamentul fiscal al acestor asigur`ri de s`n`tate: sumele pl`tite pentru fiecare angajat sunt considerate cheltuieli deductibile \n limita a 250 euro/an. |n cazul spitaliz`rii sau al unei interven]ii chirurgicale \ntr-o clinic` partener`, compania acoper` 80% din costurile de spitalizare, \n limita unui beneficiu anual de 100.000 RON, asiguratul putånd opta \ntre dou` niveluri de confort la spitalizare. |n cazul spitaliz`rii \n afara re]elei de clinici partenere (\n Romånia sau oriunde \n lume), compania pl`te[te

METROPOLITAN LIFE zilnic un beneficiu cuprins \ntre 150 [i 450 RON pån` la 30 de zile consecutive de spitalizare, \n limita a 90 de zile pe an. Pentru spitaliz`rile care implic` interven]ii chirurgicale, compania pl`te[te anual \n numerar un beneficiu suplimentar de pån` la 4.500 RON pentru o spitalizare. Noul produs prevede [i beneficii de maternitate, care pot ajunge pån` la 7.000 RON. Mai mult, poate fi achizi]ionat un pachet suplimentar care ofer` decontarea costurilor de spitalizare \n str`inatate pån` la 100.000 RON de persoan`, pentru 10 boli critice/interven]ii chirurgicale (cancer, infarct, atac cerebral, com`, paralizie, insuficien]` renal`, orbire, transplant de organe, arsuri majore sau opera]ii majore precum opera]ia pe cord). Angajatul poate alege, de asemenea, s` includ` [i familia \n asigurare (so]/so]ie sau copii).

B~TRÅNE}EA POATE FI FRUMOAS~

na dintre temerile cele mai mari

ale tuturor este s` nu ajungem b`tråni [i f`r` modalit`]i de \ntre]inere. Fiecare dintre noi sper` ca atunci cånd iese la pensie s` poat` s` aib` un trai lini[tit, s` se bucure de timpul liber [i de ceea ce [i-ar fi dorit s` fac` \n perioada activ` a vie]ii dar nu a reu[it. De aceea este nevoie de o suplimentare a veniturilor, iar acest lucru poate fi f`cut

noscut` la noi. |n esen]`, un contract de anuitate este un contract prin care, \n schimbul unor contribu]ii, compania ofer` plata unui venit fix, pentru toat` durata vie]ii, la un anumit moment din viitor, agreat de la \nceputul contractului. Astfel, veniturile din anuit`]i vin \n completarea pensiei pe care o ofer` sistemul obligatoriu (Pilonul I [i Pilonul II), care nu poate asigura p`strarea standardului de via]` dup` retragerea din activitate. Viitor MET – Anuitate garantat` este unicul produs de planificare financiar` din Romånia care ofer` o pensie pe via]` cu multiple garan]ii. |n primul rånd, ofer` garan]ia pl`]ii unui venit lunar fix, stabilit [i cunoscut de la \nceput prin contract. Totodat` ofer` [i garan]ia c` acest venit va fi pl`tit pe toat` durata vie]ii, \ncepånd cu momentul ales al pension`rii (60 sau 65 de ani). Acest venit va fi pl`tit pentru cel pu]in 15 ani, chiar [i dac` survine decesul titularului \n acest interval de 15 ani, caz \n care sumele cuvenite vor fi pl`tite beneficiarilor desemna]i. Viitor MET – Anuitate garantat` include [i o serie de beneficii suplimentare de protec]ie. Astfel, \n caz de invaliditate total` [i permanent` din accident, ap`rut` \n perioada de acumulare, clientul beneficiaz` de plat` anticipat` a anuit`]ii. |n caz de deces al asiguratului \n timpul perioadei de acumulare, \nainte de a ajunge la maturitatea poli]ei, prima se returneaz` urma[ilor, iar \n caz de deces \n perioada de plat` a anuit`]ii, beneficiarii primesc o sum` echivalent` cu [ase anuit`]i viagere.

COPIII: VIITORUL SIGUR

prin alegerea unor asigur`ri de via]` care s` ofere beneficiul unei b`tråne]i frumoase [i lipsite de griji. Viitor MET – Anuitate garantat` este o astfel de asigurare, care ofer` beneficii garantate pe termen lung. Ea a fost lansat` pe pia]a romåneasc` anul acesta [i este foarte popular` \n pie]ele mature precum cea din SUA, dar practic necu-

tunci cånd vine vorba de copii,

p`rin]ii sunt extrem de preocupa]i s` le ofere acestora tot ce este mai bun, tot ceea ce poate ei nu au avut sau nu [i-au permis. Rezultatele \nregistrate de Metropolitan Life la finalul anului trecut arat` c` produsele de asigurare destinate copiilor se afl` pe un trend ascendent, atåt din punctul de vedere al valorii medii a primei, cåt [i din punctul de vedere al num`rului total de poli]e \ncheiate. Astfel, \n portofoliul Metropolitan Life, va-

loarea medie anual` a primei pentru acest tip de asigurare a crescut anul trecut cu 10% fa]` de 2011, la 1.900 lei, majoritatea poli]elor fiind contractate \n primii 5 ani de via]` ai copiilor. Preferin]a p`rin]ilor s-a men]inut [i anul trecut pentru poli]ele tradi]ionale, cu garan]ii, circa 70% din poli]ele \ncheiate fiind de acest tip. Metropolitan Life ofer` clien]ilor dou` produse dedicate copiilor: Junior Extra, plan de protec]ie [i economisire garantat`, [i Junior Invest, plan de asigurare cu economisire [i investi]ii. Junior Extra le permite p`rin]ilor s` economiseasc` bani pentru a oferi copiilor un \nceput bun \n via]` [i \n acela[i timp \i ajut` s` \i protejeze \n cazul unei spitaliz`ri sau interven]ii chirurgicale din accident sau \mboln`vire. Economisirea func]ioneaz` astfel: la maturitatea contractului, copilul va dispune de o sum` asigurat` garantat` la care se adaug` beneficiul investi]ional ob]inut suplimentar. Junior Invest \mbin` beneficiile unei asigur`ri de via]` clasice cu cele ale unei asigur`ri unit-linked, oferind protec]ie financiar` atât p`rin]ilor, cât [i copiilor, dar [i câ[tig din capitalizare, datorit` componentei investi]ionale. La maturitatea contractului, copilul va dispune de o sum` asigurat` garantat`, plus profitul ob]inut de-a lungul anilor prin investirea primelor de asigurare \ntr-unul din cele trei fonduri de investi]ii administrate de Metropolitan Life. Atåt Junior Extra, cåt [i Junior Invest ofer` copilului un bonus de maturitate de 5-10% din suma asigurat` dac` toate primele au fost achitate la timp pe perioada contractului. Biz Biz

NELIMITAT Pute]i vorbi nu doar \n re]ea, ci [i \n afara acesteia f`r` limit`. Aceast` libertate are, desigur, un pre], \ns` oricum aceste servicii nu sunt destinate utilizatorului mediu. De ce au f`cut operatorii acest pas? DE GABRIEL BĂ&#x201A;RLIG~

TELECOM

Acum doi ani, scriam \n Biz c` ap`reau primele semne ale apusului unei ere: cea a minutelor. |n 2011 eram asalta]i de oferte cu sute [i chiar mii de minute [i devenise clar c` diferen]ierea \ntre operatori pe baza acestui criteriu devenea tot mai dificil`. B`t`lia cea mare, \nceput` de ceva ani buni, se d` acum pentru urm`torul nivel: serviciile de date. Dar r`zboiul minutelor nu s-a \ncheiat. |n tran[ee, operatorii \[i ap`r` cu \ndârjire pozi]iile [i contraatac` dur de câte ori au ocazia. Vorbim de tran[ee, fiindc` am intrat de ceva vreme \ntr-un r`zboi de uzur`, ca urmare a faptului c` rata de penetrare a telefoniei mobile a dep`[it 100%. Cu alte cuvinte, e tot mai greu s` g`se[ti clien]i noi, trebuie s`-i “r`pe[ti” cumva de la concuren]`. Iar o privire asupra cifrelor pie]ei arat` acest lucru. La sfâr[itul anului trecut, num`rul utilizatorilor activi de telefonie mobil` din România ajunsese la 22,8 milioane, dintre care 13 milioane utilizatori de cartele prepl`tite, conform datelor Autorit`]ii Na]ionale pentru Administrare [i Reglementare \n Comunica]ii (ANCOM). Num`rul era \n sc`dere cu 2,5% fa]` de 2011. Rata de penetrare a serviciilor de telefonie mobil` la suta de locuitori a ajuns la 120%, \n sc`dere anual` cu trei puncte procentuale.

CÂT VORBESC ROMÂNII? Totu[i, traficul de voce \n re]elele mobile a continuat s` creasc`, dep`[ind 61,5 de miliarde de minute, cu 6,9% mai mult decât \n 2011. Exprimat \n num`r de apeluri, traficul de voce din anul 2012 a crescut cu 6%, fiind efectuate 26,1 miliarde de apeluri, cu 1,4 miliarde mai multe decât \n anul 2011. De asemenea, \n 2012 au fost trimise aproximativ 14 miliarde de SMS-uri, cu 24,2% mai multe decât \n 2011, [i respectiv 15 milioane de MMS-uri, cu 41,2% mai multe decât \n

anul 2011. Utilizatorii de cartele prepl`tite efectueaz` cea mai mare parte a traficului de voce, respectiv 34 miliarde de minute, adic` 56% din total. Durata medie a unui apel realizat de utilizatorii de cartele pre-pay este de 2 minute [i 36 de secunde, mai mare decât cea a utilizatorilor cu abonament (2 minute [i 6 secunde), \n condi]iile \n care durata medie a unui apel originat \n re]elele mobile, \n anul 2012, a fost de 2 minute [i 22 de secunde. Cum arat` utilizatorul mediu de telefonie mobil` din Români? Conform datelor ANCOM, \n medie, \n cursul anului 2012, un utilizator a efectuat 3 ore [i 42 de minute de trafic de voce pe lun`, cu 21 minute mai mult decât media din 2011, [i a transmis un num`r mediu de 50 de SMS-uri pe lun`, cu 11 mai multe decât media din anul precedent.

DE CE NELIMITAT? Cre[terea pie]ei nu a \nsemnat \ns` [i cre[terea veniturilor pentru operatori, r`zboiul minutelor ner`mânând f`r` urm`ri \n bilan]ul contabil al acestora. Liderul pie]ei, Orange România, a \nregistrat anul trecut venituri de 913 milioane de euro, \n sc`dere cu 2,6% fa]` de 2011, \n timp ce num`rul clien]ilor se situeaz` \n jurul a 10,08 milioane. De[i sc`derea veniturilor a continuat \n primul trimestru din 2013, când acestea au atins 220 de milioane de euro, descre[terea a fost de doar 1,1%. Vodafone România a avut \n anul fiscal 2012-2013, \ncheiat la 31 martie, venituri totale de 769 milioane de euro, \n sc`dere cu 5,1% fa]` de anul fiscal precedent, \n principal ca urmare a sc`derii tarifelor de interconectare impuse de ANCOM la 1 martie [i 1 septembrie 2012. F`r` efectul mic[or`rii tarifelor de interconectare, veniturile din servicii au sc`zut pe baz` organic` cu 1,3%. Vodafone avea \n România, la 31 martie 2013, o baz` de 8,08 milioane de clien]i. Al treilea juc`tor important, Cosmote România, a \nregistrat venituri de 462,8 milioane euro \n 2012, \n u[oar` sc`dere fa]` de 2011, operatorul având o cot` de pia]` de aproximativ 24,5%.

Principala evolu]ie pe pia]` \n 2012 a fost tocmai sc`derea sim]itoare a tarifelor de interconectare (este vorba despre tarifele pe care le poate percepe un operator de la operatorul altei re]ele pentru apelul primit din respectiva re]ea). Sc`derea a fost realizat` de ANCOM \n dou` etape – \n martie [i septembrie. Astfel, de la 1 septembrie 2012, tariful maxim de interconectare este de 3,07 eurocen]i/ minut, cu 24% mai mic decât \n perioada anterioar`. |n martie, tarifele de interconectare fuseser` reduse cu valori cuprinse \ntre 19% [i 30%. Aici este, \ntr-un fel, cheia apari]iei abonamentelor cu minute nelimitate \n orice re]ea: costul efectiv al unui operator pentru apelurile \n alte re]ele a sc`zut suficient pentru a face profitabile ofertele f`r` limite. |n plus, dintre cele peste 61 de miliarde de minute vorbite \n re]elele mobile \n 2012, traficul de voce \n re]ele proprii a fost de peste 52,5 miliarde de minute (+6,7% fa]` de 2011), reprezentând 85,4% din totalul convorbirilor pe mobil din România. Doar 9,5% sunt apeluri c`tre alte re]ele. Un calcul simplu arat` c` deschiderea spre alte re]ele nu expune operatorii unui “risc” prea mare. De asemenea, operatorii [i-au mutat deja aten]ia spre urm`torul front: datele mobile. La Vodafone România, de exemplu, veniturile din date mobile au \nregistrat o cre[tere cu 25,8% \n trimestrul al patrulea al anului fiscal (\ncheiat la 31 martie 2013) fa]` de perioada similar` a anului anterior. To]i cei trei operatori au lansat servicii 4G, care vor necesita investi]ii serioase \n re]ele, pentru ca diferen]ele de vitez` resim]ite de utilizatori s` justifice costul mai ridicat al accesului la aceast` nou` tehnologie.

CINE A INTRAT |N JOC? Primul operator care a f`cut pasul spre “infinit” a fost Cosmote, care a lansat planul tarifar “No limit” anul trecut, \n luna iulie, oferind \n premier` clien]ilor reziden]iali din România comunicare nelimitat` de voce \n orice re]ea, plus mesaje text, video [i MMS-uri nelimitate \n re]ea. Abonamentul lunar este de 31 de euro. |n plus, pe 26 noiembrie 2012, compania a lansat portofoliul de abonamente pentru companii Cosmote Business XXS – XXL Plus. |n cadrul acestuia, planul tarifar Biz

TELECOM un consum mediu de servicii de voce per utilizator mai mare cu aproximativ 25% fa]` de consumul clien]ilor de tip businum`rul de minute (\n re]ea [i \n afara ness”, afirm` Andreea Belene[. Acesta a re]elei), oferta de date mobile [i fost, de altfel, motivul pentru care au subven]ii pentru toate tipurile de smartap`rut oferte cu sute [i mii de minute, phone-uri. |n m`sura \n care vom identidoar c` majoritatea acestora sunt \n Cosmote Business XXL Plus ofer` fica \n rândul clien]ilor o nevoie pentru o re]ea. Motivul, din punctul de vedere al clien]ilor business comunicare de voce [i ofert` care s` includ` mai multe minute operatorilor, este simplu: orice utilizator date nelimitate, la nivel na]ional [i mesau chiar minute nelimitate, vom lua \n atras de o ofert` va \ncerca s`-[i aduc` saje text nelimitate \n re]ea. Rezultatul? calcul aceast` posibilitate”, ne-a declarat “grupul” format din familie [i prieteni “Conform statisticilor noastre, media miAndreea Belene[, Consumer Division apropia]i \n re]eaua respectiv`. “Traficul nutelor consumate lunar de clien]ii CosManager la Orange România. Aceasta a de voce va continua s` fie prima [i cea mote care utilizeaz` planul tarifar «No ad`ugat c`, \n opinia Orange, num`rul mai la \ndemân` alegere de comunicare. limit» este de câteva ori mai mare decât Fiecare client are particularit`]ile sale \n media corespunz`toare unui client rezitermeni de op]iuni de comunicare, dar, den]ial obi[nuit”, a declarat pentru Biz \n final, totul se rezum` la a g`si cea mai Panos Makris, Chief Commercial Officer bun` propunere care s` echilibreze la Cosmote România. CE FAC ROMÂNII PE MOBIL mixul de comunicate text, video [i |n aprilie anul acesta, a fost rândul |N FIECARE LUN~ imagine”, arat` [i Panos Makris. Vodafone s` lanseze abonamente cu Nelimitarea a atins [i re]ele minute nelimitate \n orice re]ea. fixe, unde Romtelecom a venit Cele trei abonamente Vodafone DURAT~ MEDIE VOCE cu minute nelimitate \n toate RED ofer` toate minute neliAPEL 3:42 ore re]ele fixe, dar [i c`tre Cosmitate \n orice re]ea 2:24 minute mote, compania-sor` na]ional`, la 29, 45, respecde]inut` tot de grupul tiv 65 de euro pe lun`, dar elen OTE. De altfel, fuziuse diferen]iaz` prin traficul nea dintre cele dou` de date inclus (RED 29 companii pare iminent`, ofer` 500 MB, RED 45 – r`mânând de stabilit de2 GB, RED 65 – 4 GB) [i taliile legate de pachetul prin spa]iul de stocare de]inut \nc` de statul oferit \n Vodafone Cloud. SMS-URI MMS-URI român la Romtelecom. |ntre cele trei tipuri de 50 Oricum, cei doi operatori abonamente apar diferen0,05 ofer` de ceva vreme abo]e [i la minutele internanamente care combin` ]ionale oferite. “Pachetele zona de fix cu cea de mobil. RED sunt gândite s` ofere }inta pentru abonamencombina]ia ideal` de beneficii tele “No limit” nu este \ns` la cel mai bun pre], aducând TRAFIC INTERNET MOBIL utilizatorul obi[nuit, dup` utilizatorilor adev`rata libertate cum se vede [i din pre]urile de comunicare, simplitate [i 2 GB acestora. Aceste oferte vizeaz` u[urin]` \n folosirea serviciilor noasclien]i peste medie, interesa]i \n pritre”, a declarat la lansare Andrea Rosmul rând de libertatea de comunicare, sini, Director Consumer Business Unit, dar [i de predictibilitatea bugetului Vodafone alocat comunic`rii. Pentru companii, România. |n mai, clien]ii abonamentelor mai ales cele mici [i mijlocii, dar [i RED au primit acces [i la viteze 4G, pentru liber-profesioni[ti, o factur` de ocazie cu care oficialii companiei au spus comunica]ii mobile constant`, indifec`, \n prima lun` de la lansarea noii minutelor incluse \n abonamente este rent cât vorbe[ti, ajut` enorm businesoferte, circa 12.000 de clien]i au optat deja destul de mare [i acoper` nevoile de sul. Dispar “surprizele” [i limit`rile de pentru RED. consum ale clien]ilor din Romania. comunicare, ceea ce permite utilizatoApetitul pentru voce al românilor este rilor s` se concentreze pe ceea ce au de recunoscut de to]i operatorii. “Am v`zut APETIT PENTRU VOCE f`cut, f`r` a se mai gândi dac` pot sau \n rândul clien]ilor individuali un apetit Orange nu a intrat, deocamdat`, \n nu suna pe cineva din alt` re]ea cu rismai crescut pentru serviciile de voce. arena nelimitat`. “|n prezent ofertele cul de a dep`[i “plafonul” alocat. Clien]ii reziden]iali cu abonamente au noastre con]in un mix avantajos \ntre 14

Biz

TELECOM

Cu alte cuvinte, nu v` a[tepta]i ca ofertele nelimitate s` inunde pia]a. “Cred c` ofertele cu minute nelimitate [i minute na]ionale vor coexista cu abonamentele care ofer` atât minute «\n re]ea», cât [i na]ionale, pentru c` se adreseaz` unor diferite nevoi ale utilizatorilor”, spune reprezentanta Orange România. De altfel, tendin]a de personalizare accentuat` a serviciilor se vede [i din oferta extrem de stufoas` a operatorilor, inclusiv pentru cartelele prepl`tite. Este un semn clar al maturiz`rii pie]ei, \n care nevoile clien]ilor \ncep s` primeze, pentru c` ace[tia pot renun]a acum mult mai u[or la un operator, \n condi]iile \n care \[i pot p`stra [i num`rul prin portare. “Conform feedback-ului din partea clien]ilor

no[tri [i nivelului de consum, vom continua s` dezvolt`m solu]ii personalizate de comunicare, pentru a acoperi toate nevoile”, spune Panos Makris, de la Cosmote.

CONCUREN}~ DE PE INTERNET Un lucru este \ns` sigur: oricât de mult cre[te zona de date mobile, serviciile de voce vor continua s` reprezinte o parte esen]ial` din mixul de venituri al operatorilor. |ns` vocea va deveni mai degrab` o marf` de baz`, disponibil` \n cantit`]i mari [i la pre]uri tot mai avantajoase, fiindc` nu mai poate fi un produs cu valoarea ad`ugat` mare \n noua lume a comunica]iilor permanente. Num`rul conexiunilor mobile la internet era, la 31 decembrie 2012, de peste 10,1 milioane, dintre care 8,7 milioane erau realizate de pe telefoane mobile [i 1,4 milioane prin modemuri, carduri sau

stick-uri USB. Traficul mediu lunar pe utilizator de smartphone era de 2 GB, \n timp ce conexiunile de pe modem, carduri sau stick-uri USB era de 10,6 GB. “De[i clien]ii no[tri se \ndreapt` din ce \n ce mai mult c`tre zona de con]inut folosit pe mai multe tipuri de device-uri (smartphone-uri, tablete, laptopuri), vedem c` folosesc serviciile de voce la fel de mult ca \n anii trecu]i. Ceea ce am observat pân` acum \n comportamentul de consum a fost c`, de[i \n ultimii ani consumul de date a crescut constant, traficul de voce a continuat [i el s` creasc`”, subliniaz` Andreea Belene[, de la Orange. |n plus, operatorii trebuie s` fie \n acela[i timp aten]i la concuren]a venit` din partea aplica]iilor mobile ca Skype sau Viber, care folosesc conexiunea la internet pentru apeluri de voce [i pot “fura” clien]ii vorb`re]i, inclusiv sau mai ales pe partea de roaming. Iar \n cazul acestui tip de aplica]ii, dac` ai asigurat` conexiunea la internet, serviciile de voce sunt nelimitate. {i gratuite. Biz

Oamenii de afaceri români au, \ncepând din aceast` lun`, un nou sprijin \n dezvoltarea afacerilor \n Asia Central`. RoKaz este compania care va contribui la consolidarea rela]iilor bilaterale RomâniaKazahstan, prin serviciile de consultan]` oferite. Organiza]ia ia na[tere la ini]iativa [i sub administrarea consulului onorific al Kazahstanului \n România, Dl Petru Lificiu. RoKaz \[i propune s` devin` un factor indispensabil \n dezvoltarea de businessuri \ntre cele dou` ]`ri. Biroul de consultan]` va servi la fructificarea oportunit`]ilor pe care pia]a kazah` le prezint` pentru companii [i oameni de afaceri din România [i va stimula efecte pozitive cu dublu sens, atat pentru România, cât [i pentru Kazahstan.

Dl Petru Lificiu este consul onorific al Kazahstanului \n România [i fost Ministru al Mediului. De asemenea, a mai fost Secretar de stat \n cadrul Ministerului Agriculturii, Apelor [i Protec]iei Mediului [i Pre[edinte al “Forumului Na]ional al Ecologi[tilor”, fiind recunoscut pentru implicarea sa major` \n proiecte ecologice.

„Republica Kazahstan este cel mai important partener economic al României \n Asia Central`. Schimburile comerciale bilaterale sunt din ce \n ce mai intense [i urm`resc un trend pozitiv. |mpreun` cu o echip` de consultan]i profesioni[ti, condus` de dna Cristina Ene, Business Developer, vom asigura inputul necesar dezvolt`rii afacerilor din România, pe

teritoriul Kazahstanului. Dorim s` oferim companiilor române[ti consultan]` \n planificarea strategic` pe termen lung [i pe parcursul \ntregului proces; toate acestea, pentru o rentabilizare a investi]iilor”, declar` Petru Lificiu. Compania are \n plan, \n viitorul apropiat, [i facilitarea p`trunderii investitorilor kazahi pe pie]ele din România.

Fundamentul rela]iilor româno – kazahe La baza rela]iilor comercialeconomice ale României cu Republica Kazahstan sunt Acordul de Parteneriat [i Colaborare \ntre UE [i statele membre UE [i R. Kazahstan. De asemenea, între România [i Kazahstan au mai fost încheiate câteva acorduri de colaborare privind cooperarea economic`, promovarea [i protejarea reciproc` a investi]iilor, evitarea dublei impuneri [i prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit [i capital. De altfel, Traian B`sescu a men]ionat \n mai multe rânduri faptul c` intensificarea rela]iilor dintre România [i Kazahstan, \n special a celor economice, reprezint` un obiectiv bine definit pe plan extern.

Biz

ADVERTORIAL

RoKaz, o punte de leg`tur` \n rela]iile bilaterale România – Kazahstan

E L I I } C U R T S N O C E P ~ C I SE RID R O L I } A V I R P I I UMER Chiar dac` investi]iile publice au fost \n mare parte sistate, companiile private [i persoanele fizice continu` s` construiasc`. 2013 se contureaz` similar cu anul trecut, \ns` din 2014 pia]a construc]iilor ar putea redeveni principalul motor al economiei na]ionale. DE OANA GRECEA

e de-o parte auzeam din pia]` voci care vorbeau despre sistarea reabilit`rilor publice sau a asfalt`rilor, pe de alta exista un “buzz” referitor la investi]iile \n fabrici de materiale de construc]ii. |n mod normal, nu investe[ti dac` nu ai pia]` de desfacere [i cerere. Dar lucrurile nu stau tocmai a[a, \n contextul european România fiind una din

]`rile care pot furniza materie prim` acolo unde lucrurile se mi[c` mai mult ca la noi. “O parte din investi]iile \n infrastructur` nu au finan]are, iar altele nu au fost nici m`car \ncepute. |n plus, sunt \n continuare \ntârzieri \n decontarea lucr`rilor executate, lucru ce \ncetine[te [i cre[terea volumului de prefabricate

CONSTRUC}II

9,33

fost valoarea miliarde euro a c]ii din pie]ei de constru , conform România \n 2012 ne a Asocia]iei Româ de Antreprenorilor ACO) Construc]ii (AR

livrate. Din analiza noastr` e posibil un reviriment \n semestrul al II-lea, pe fondul finaliz`rii unor licita]ii organizate la \nceputul acestui an [i al \nceperii lucr`rilor”, spune Sebastian Bobu, director executiv la Symmetrica, companie ce produce pavale \n cinci fabrici de pe teritoriul României. Un alt juc`tor din pia]`, produc`torul german de materiale de zid`rie Xella România, apreciaz` c` ponderea investi]iilor publice s-a diminuat, dar a remarcat un avans \n ceea ce prive[te implicarea unor investitori priva]i. “Din punctul nostru de vedere acesta este un semn bun. Economia are nevoie de o intensificare a investi]iilor private, \n special pe segmentul construc]iilor reziden]iale. Construc]iile nu pot depinde foarte mult de fondurile publice”, puncteaz` Marius Dragne, managerul Xella. Gabriel Constantin, director business to business la produc`torul de materiale de construc]ii Duraziv, \nt`re[te [i el opinia conform c`reia pe segmentul reziden]ial s-a \nregistrat o \mbun`t`]ire. “Ultimele cifre f`cute publice de Institutul Na]ional de Statistic` relev` faptul c` s-a \nregistrat o cre[tere a volumului de locuin]e livrate \n primele trei luni. Mai important decât acest fapt este acela c` se remarc` o cre[tere consistent` a investi]iilor private \n dauna celor publice. Pe segmentul reziden]al aceasta se traduce printr-un interes ceva mai crescut al dezvoltatorilor”, spune Constantin. Acesta adaug` \ns` c` reducerea fondurilor publice influen]eaz` clar activitatea din domeniu, iar juc`torii din industria cimentului reclam` o tendin]` de diminuare a activit`]ii din Biz

CONSTRUC}II

[i a parc`rilor publice, \n timp ce circa 20% din vânz`ri sunt direc]ionate c`tre proiecte private de tip industrial/comercial, iar 10% se \ndreapt` c`tre proiecte reziden]iale sau consumatori finali”, poveste[te Bobu. Symmetrica este una din societ`]ile care au inaugurat anul trecut dou` noi unit`]i de produc]ie, la Prejmer (jude]ul Bra[ov) [i la Sintereag (jude]ul Bistri]a). Prima fabric` Symmetrica a fost inaugurat` \n 1999 la Vere[ti (Suceava), fiind “Recesiunea economic` urmat` de unit`]ile de produc]ie de la Podu a adus cu sine o Iloaiei, jude]ul Ia[i intensificare a luptei din (2010), [i Bolintin pia]`, iar unii produc`tori Vale, \n apropiere de Bucure[ti (2011). de materiale de “Pentru anul \n curs [i construc]ii au ca scop cel viitor ne a[tept`m câ[tigarea de cot` de la o cre[tere a pia]`, utilizând ca volumului de produse atribut principal pre]ul livrate, probabil cu 5-10% pe an, de la sc`zut al produselor.” 12 milioane metri MARIUS DRAGNE, \n 2012 la Manager, Xella România 14-14,5 milioane metri \n 2014. Evolu]ia pozitiv` va fi \n contextul unor puternic` a fondurilor europene, fonduri comunitare \n cre[tere [i care se afl` la un nivel redus. al unei cereri private mai Totu[i, exper]ii Comisiei ridicate”, apreciaz` managerul Na]ionale de Prognoz` sus]in c`, societ`]ii. |n 2012, \n proiectele dac` \n 2012 sectorul de publice, Symmetrica a livrat construc]ii a reprezentat 8,9% aproximativ dou` milioane de din PIB, \n acest an va de]ine o metri de pavele [i borduri [i a cot` de 9,2%, iar \n intervalul colaborat fie cu mari companii 2014-2016 va cre[te de la 9,5% la de construc]ii, fie direct cu 9,9%, \n detrimentul serviciilor autorit`]ile locale. A reabilitat [i agriculturii. |n opinia str`zi [i trotuare \n Suceava, acestora, cre[terea sectorului Bac`u, Ia[i, Boto[ani, Cluj, Sibiu vine odat` cu cre[terea costurilor sau Gala]i. Principalele proiecte pe aceast` pia]`. private c`tre care a livrat produse |NTRE PUBLIC [I PRIVAT anul trecut au fost magazinele Penny Market sau Kaufland, dar {i totu[i, cum supravie]uiesc [i proiectul EuroMarket Ia[i. juc`torii din industrie? “|n acest Xella, care produce \n moment, 70% din vânz`rile România blocuri de zid`rie Symmetrica se \ndreapt` c`tre termoizolante, puncteaz` prin lucr`ri de reabilitare a managerul s`u c`, pe segmentul drumurilor, a acceselor pietonale construc]ii. “Produsele Duraziv \ns` vizeaz` \n mod special lucr`rile reziden]iale, iar activitatea de pe acest segment a putut fi resim]it` \n cadrul vânz`rilor realizate \n acest interval”, adaug` Constantin. |n 2012 pia]a de construc]ii a fost estimat` la o valoare de 9,33 miliarde euro, conform Asocia]iei Române a Antreprenorilor de Construc]ii (ARACO). Pia]a de profil ar putea fi \ns` impulsionat` \n acest an de o absorb]ie mai

Biz

construc]iilor reziden]iale, a reu[it s` fac` pa[i importan]i \n prima parte a acestui an. “Suntem implica]i, de exemplu, \n dezvoltarea unor ansambluri reziden]iale importante \n diverse zone ale ]`rii, de asemenea avem parteneriate de livrare a produselor Ytong \n cele mai importante spa]ii de comerciale aflate acum \n lucru”, spune Dragne. |n principiu, partenerii Xella sunt persoane sau companii care construiesc pe termen lung, cânt`resc foarte atent deciziile luate [i pun accent pe eficien]a costurilor ini]iale, sustenabilitatea viitoare a construc]iei, pe confortul locuirii sau pe eficientizarea consumurilor energetice \n utilizarea cl`dirii. Sunt, de asemenea, [i clien]i care pun un accent pe execu]ie simpl` [i rapid` \n [antier, ace[tia fiind atra[i de ob]inerea unor timpi de execu]ie superiori [i de reducerea major` a pierderilor \n procesul de construc]ie. Efervescen]a deschiderii de fabrici \n alte sectoare din construc]ii vine [i dinspre unul dintre principalii juc`tori ai pie]ei locale de materiale chimice de construc]ii, Sika România, care va deschide \n toamn` o fabric` de mortare uscate amplasat` \n C`pu[u Mare, jude]ul Cluj. Aceasta este cea de-a doua unitate de produc]ie de]inut` de compania elve]ian` pe plan local, al`turi de fabrica de aditivi inaugurat` la Bra[ov \n 2008. Anul trecut, Sika România a fost implicat` \n proiecte locale importante, printre care se num`r` renovarea cl`dirii Prim`riei Capitalei, Coridor 4 N`dlac Pecica, Universitatea din Craiova, Uzinele Ford, Pirelli [i Continental, \n lucr`ri de reabilitare a hotelurilor de la Herculane [i Covasna, construirea Autostr`zii

CONSTRUC}II

Transilvania [i a sta]iilor de epurare din Cluj [i Alba Iulia. Duraziv a furnizat produse pentru mai multe cartiere reziden]iale dezvoltate \n zona de sud a Bucure[tiului [i la intrarea \n Pope[ti-Leordeni sau Berceni. Câteva din aceste proiecte sunt Brown Residence, Metropolitan Residence, Corvaris Residence sau Gama Residence. De asemenea, a fost implicat` \n amenajarea unui num`r de [apte magazine Flanco la nivel de ]ar`, patru unit`]i fast-food KFC, magazinul eMAG din Crânga[i, dou` hoteluri noi din Costine[ti, spitalele Malaxa [i Bagdasar Arseni din Bucure[ti. La finele anului trecut, Comtech Co., unul dintre cei mai importan]i distribuitori de ]evi

din o]el din România, a investit cinci milioane de euro \ntr-o fabric` de izolare cu polietilen` a ]evilor pentru transport de petrol [i gaze la Slatina. O parte din produc]ia noii fabrici va ajunge la export \n Europa, Orientul Mijlociu [i Nordul Africii. Compania va presta [i servicii de coating pentru produc`torii români de ]evi din o]el. Chiar dac` investi]iile de milioane de euro \n fabrici de construc]ii nu vor mai fi la un nivel similar cu cel din 2012, trebuie re]inut c` pia]a româneasc` este competitiv` [i are produse similare celor din

“Competi]ia ne-a for]at pe noi [i pe ceilal]i produc`tori s` punem accent pe calitate pentru a avea succes [i a câ[tiga o cot` important` din pia]`.” SEBASTIAN BOBU, director executiv, Symmetrica

UE. Multe din produsele companiilor române[ti sunt produse conform normativelor Uniunii Europene, la care trebuie s` ne aliniem. Biz

Biz

Planeta Google Investi]iile masive ale Google \n inova]ie au ca ]int` consolidarea pozi]iei de lider tehnologic la nivel global. Urm`torul pas al gigantului IT este acela de a deveni cel mai mare provider de internet prin accesarea unei pie]e de un miliard de utilizatori care pân` ieri nu exista. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

Google este prima destina]ie

atunci când avem nevoie de informa]ii. Compania american` este veriga-cheie din ecosistemul internetului la nivel global, prin intermediul motorului de cùtare pe care l-a dezvoltat. Acesta [tie ce cùt`m, când, de ce [i cât de des o facem. |ntregi businessuri au fost construite plecând de la importan]a motorului de cùtare, iar meserii precum cea de optimizare SEO au \n centru algoritmii site-ului dezvoltat de Larry Page [i Sergey Brin. Suprema]ia Google \n lumea tehnologic` a fost amenin]at` recent de Apple [i Facebook, dou` noi modele de afaceri extrem de eficiente, care le propuneau clien]ilor s` foloseasc` internetul altfel decât cum erau obi[nui]i \n era Google. |ns` Page [i Brin par hot`râ]i s` nu renun]e la pozi]ia dominant` pe care compania lor o are la nivel global \n industria IT. Planul celor doi este acela de a spori dependen]a internau]ilor de Google, prin lansarea de noi produse [i servicii care r`spund unor nevoi care pân` \n anii trecu]i nici m`car nu existau. Se poate spune c`, pân` la un

Biz

anumit punct, Google creeaz` anumite nevoi, pe care ulterior le exploateaz`.

INTERNET DE LA GOOGLE Google are deja monopol pe zona de search, motoarele alternative precum Bing sau Yahoo Search dovedindu-se a fi insuficient de atractive pentru publicul larg \ncât s` amenin]e suprema]ia Google. Pentru a se asigura c` nu pierd teren \n zona de internet, Google a investit masiv \n cercetare \n ultimii ani, astfel c` o serie de produse noi [i-au f`cut loc pe lista de lans`ri ale Google. Dac` telefonul Google s-a dovedit a fi doar o \ncercare timid` de a ]ine piept concuren]ei din partea Apple pe ni[a device-urilor mobile, nu acela[i lucru poate fi spus despre Google Glass [i mai nou despre inten]iile de a deveni provider de internet. Mai exact, numeroase persoane apropiate de companie au anun]at recent c` Google lucreaz` la un sistem de re]ele wireless dedicate ]`rilor emergente cum ar fi cele din sud-estul Asiei [i Africa subsaharian`. Dac` proiectul va fi dus la bun sfâr[it, Google ar putea conecta la inter-

net peste un miliard de oameni care pân` de curând nu de]ineau absolut nicio informa]ie legat` de online. }inta o reprezint` \n primul rând micile ora[e care nu au acces la internet, \ns` tehnologia la care lucreaz` Google \n acest sens ar putea fi utilizat` [i pentru a m`ri viteza internetului existent \n marile centre urbane ale ]`rilor subsahariene [i asiatice. Oficialii companiei au refuzat s` comenteze pe marginea acestor planuri, \ns` presa interna]ional` relateaz` c` Google a demarat deja negocierile pentru dezvoltarea re]elei amintite. Potrivit “Wall Street Journal”, Google discut` cu Africa de Sud [i Kenya pentru a crea un cadru legal care s` faciliteze construirea re]elelor pentru un num`r cât mai mare de oameni, urmând ca primele schimb`ri s` aib` loc \n acest sens \n urm`torii ani. Re]elele wireless nu sunt \ns` suficiente pentru a câ[tiga noi clien]i. }inând cont de nivelul de trai relativ precar din ]`rile targetate, Google ar putea dezvolta un ecosistem de microprocesoare [i smartphone-uri low cost

INTERNET ce vor rula cu sistemul de operare Android [i care se vor putea conecta la re]elele Wi-Fi create de Google. Tehnologia din spatele re]elelor se bazeaz` pe construc]ia unor baloane de mare altitudine ce vor servi drept platforme pentru echipamentul ce va transmite semnal la distan]e de sute de kilometri. Alte specula]ii indic` inten]iile Google de a crea o re]ea prin satelit. Cert este c` pie]ele pe care compania \ncearc` s` le abordeze difer` foarte mult de la caz la caz, atât la nivel de infrastructur`, nivel de trai, cât [i din punct de vedere legislativ, astfel c` gigantul IT ar putea fi nevoit s` aplice strategii diferite de la un caz la altul.

CONTROL TEHNOLOGIC TOTAL Inten]iile Google fac parte dintr-un plan mai amplu al companiei de a avea control asupra fiec`rui aspect al conect`rii oamenilor la internet. Gigantul IT din Mountain View, California realizeaz` propriile telefoane mobile [i tablete prin intermediul companiei Motorola Mobility, achizi]ionat` recent. De asemenea, de]ine cel mai popular sistem de operare a device-urilor mobile, Android, [i preg`te[te lansarea Google Glass, un produs ce ar putea revolu]iona felul \n care oamenii folosesc computerele [i navigheaz` pe internet. Utilizatorii vor putea ob]ine informa]ii direct de la ochelarii tehnologici prin comand` vocal`, vor fotografia, filma [i distribui informa]ii \n re]elele sociale prin intermediul noului device, \nlocuind astfel par]ial telefonul mobil, tableta [i notebook-ul. Astfel, conectarea unui num`r cât mai mare de oameni la internet pare pasul firesc pentru companie, care ar putea câ[tiga astfel noi clien]i pentru produse precum YouTube, Google Play sau Gmail, \n contextul \n care \n

momentul de fa]` aproximativ jum`tate din popula]ia planetei nu are acces la internet. O mare parte din cifra de afaceri a Google provine din vânzarea de reclame online, astfel c` un num`r mai mare de utilizatori se traduce prin noi pie]e pe care le pot aborda companiile ce doresc s` se promoveze peste grani]e. Extinderea serviciilor Google la nivelul de provider de internet poate ajuta compania s` cunoasc` mai multe detalii despre comportamentul consumatorilor, ceea ce se traduce prin servicii personalizate [i advertising mai relevant. Inten]ia companiei de a accesa aceste pie]e este evident`; Google deja a lansat o re]ea de internet bazat` pe fibr` optic` \n Kansas [i a purtat negocieri pentru ob]inerea de spectru \n industria telecom de la compania Clearwire. Dezvoltarea companiei pe vertical` e un concept pornit de la

vârf; directorul executiv Larry Page [i-a canalizat \n ultimii ani eforturile spre descoperirea de metode inovatoare de a furniza internet pentru categoriile de ACCESUL LA INTERNET popula]ie ce nu PE REGIUNI |N 2013 aveau acces la Africa 16% mediul online, iar America de Nord [i de Sud 61% solu]ia optim` }`rile arabe 38% pare s` fie cea wiAsia [i Pacific 32% reless. Europa 75% Planurile comSpa]iul ex-sovietic 52% paniei sunt, \n Sursa: International Telecommunications Union linii mari, secrete [i neconfirmate. Cu toate acestea, eforturile Google de a dezvolta re]ele wireless \n ]`rile aflate \n curs de dezvoltare sunt de notorietate. Juc`torul din IT a purtat \n mod repetat discu]ii cu guvernele statelor amintite pentru a-i convinge c` tehnologia Wi-Fi pe frecven]e joase poate fi o solu]ie eficient` de a transmite informa]ii pe distan]e lungi. Biz Biz

INTERVIU

Tichetele care recompenseaz` Recunoa[terea unui angajat nu trebuie s` fie f`cut` doar prin pachetul salarial. Tichetele de mas`, cele cadou sau cele de vacan]` sunt modalit`]i suplimentare prin care angajatorul mul]ume[te angaja]ilor s`i pentru roadele muncii lor. Iulian Alexe, director de marketing la Edenred Romånia, explic` beneficiile acestor produse, atåt pentru angaja]i, cåt [i pentru angajatori. DE ALEXANDRU ARDELEAN Care sunt beneficiile tichetelor oferite de Edenred? |n general, tichetele au avantaje de natur` fiscal`, logistic` [i de eficien]`. Pentru tichetele acordate salaria]ilor, companiile beneficiaz` de scutiri de taxe, facilitate care \nseamn` o economie de pån` la 35% fa]` de varianta acord`rii unor sume echivalente \n bani. |n cazul tichetelor de mas`, companiile pot acorda tichete \n valoare de 9,35 lei/zi lucr`toare fiec`rui salariat, ceea ce \nseamn` pån` la 200 de lei lunar primi]i de salaria]i sub form` de tichete, pentru care atåt ei, cåt [i compania sunt scuti]i de taxe. Iar asta se traduce, de exemplu, pentru un antreprenor care are 5 angaja]i, \ntr-o economie anual` de aproximativ 6.200 de lei. Tichetele cadou pot fi acordate (beneficiind de deductibilitate la calculul impozitului pe profit [i de scutire de la plata contribu]iilor sociale) propriilor salaria]i, \n beneficiul copiilor minori ai acestora, cu ocazia Cr`ciunului, a Pa[telui [i de 1 Iunie [i \n beneficiul angajatelor cu ocazia zilei de 8 Martie, \n limita sumei de 150 lei pe persoan`, pe eveniment. |n plus, \n 2010, ca o confirmare a spiritului inovator al Edenred, am lansat cardul Compliments, primul card prepaid adresat companiilor din Romånia. Cardurile Compliments sunt alternativa modern` a tichetelor cadou, sunt folosibile [i \n magazine online [i func]ioneaz` similar cu un card bancar (sunt dezvoltate \n parteneriat cu MasterCard). Important de men]ionat este faptul c`, spre deosebire de tichetele cadou, cardurile Compliments sunt scutite [i de la plata impozitului pe venitul salarial al angajatului (16%). {i s` nu uit`m de tichetele de vacan]`, care au un poten]ial excelent de a fi urm`torul “star” \n pia]a beneficiilor pentru salaria]i. Acestea pot ajunge pån` la 4.500 de lei/an pentru fiecare angajat, 22

Biz

formant` [i modern` interfa]` online de comand` [i account management (Edenred Online), ce permite clien]ilor no[tri s` plaseze o comand` ultrarapid [i s` \[i gestioneze facil \ntreaga colaborare cu Edenred (download facturi, confirm`ri pl`]i, urm`rire statut comenzi \n timp real). Iar pentru angaja]ii care primesc tichetele de la companiile \n care lucreaz`, cred c` avantajul cel mai mare este faptul c` tichetele Edenred pot fi cheltuite \n cea mai mare re]ea de magazine [i unit`]i afiliate.

Cum vede]i aceast` pia]` \n Romånia? Ce a[tepta]i \n viitorul mediu?

Iulian Alexe, director de marketing la Edenred Romånia sum` care este scutit` de taxe [i pentru salariat, [i pentru angajator. Tichetele de vacan]` pot fi cheltuite \n cåteva mii de pensiuni, hoteluri [i agen]ii de turism, exclusiv \n Romånia.

Ce beneficii au companiile care ofer` tichete Edenred? Dar angaja]ii? Companiile care aleg Edenred se bucur` de rigurozitate absolut` \n calitatea serviciilor. Clien]ii no[tri au acces la consultan]` pe diverse arii: HR, contabilitate, consultan]` juridic`, consultan]` \n programe de motivare [i recompensare. Durata minim` de livrare, vånzarea consultativ` pentru optimizarea costurilor [i suport dedicat sunt doar cåteva din caracteristicile serviciilor noastre. Unul din avantajele pe care le asigur`m clien]ilor no[tri este cea mai per-

Pia]a tichetelor, a beneficiilor extrasalariale \n general, e o pia]` matur` – peste 2 milioane de salaria]i din totalul de 4 milioane folosesc \n prezent tichete de mas`. Pe pia]a tichetelor de mas` este \mbucur`tor s` constat`m c`, \n aceast` perioad` de stabilizare dup` anii de recesiune economic`, din ce \n ce mai multe IMM-uri con[tientizeaz` c` nu numai companiile mari pot realiza importante economii utilizånd tichete de mas`. Exist` [i alte direc]ii de dezvoltare pe care le avem \n vedere – de exemplu tichetele de vacan]` sau tichetele pentru programe sociale publice. |n cazul tichetelor de vacan]`, credem c` ar fi o solu]ie excelent` pentru primele de vacan]` nu doar \n sectorul privat, ci [i mai ales \n sectorul public. Pentru c` tichetele de vacan]` aduc siguran]a utiliz`rii sumelor acordate \n scopul \n care sunt acordate, sunt fiscalizate integral determinånd sc`derea pl`]ilor informale [i contribuie la dezvoltarea turismului \n Romånia. Primele de vacan]` \n cash sunt \ntr-o foarte mic` propor]ie cheltuite pe vacan]e – \n 2011, conform Barometrului European, 6 romåni din 10 nu au fost \n niciun fel de vacan]`. Biz

ANALIZ~

Cine a[teapt` publicitatea \n sta]ie? Sta]iile de autobuz fac parte din mixul de outdoor al advertiserilor din România de 15 ani. Pân` de curând, singurele dovezi ale eficien]ei [i impactului acestui tip de reclam` se bazau exclusiv pe date de audien]` din studii realizate \n alte ]`ri. Dar acum lucrurile se schimb`. DE LOREDANA S~NDULESCU rimii pa[i pentru dep`[irea nivelului vânz`rii intuitive a reclamei pe sta]ii au fost f`cu]i de compania de publicitate outdoor Euromedia Group, care gestioneaz` spa]iile publicitare din toate sta]iile de c`l`tori din Bucure[ti, [i agen]ia Exact Cercetare [i Consultan]`. Cele dou` companii au realizat primul studiu de estimare a expunerii publicului la reclamele afi[ate \n sta]iile de autobuz/troleibuz din Bucure[ti, prin m`surarea efectiv` a tuturor tipurilor de trafic din proximitatea acestora. Practic, dup` cum puncteaz` Hora]iu G\rbea, Sales Director al Euromedia Group, este pentru prima dat` când advertiserii români pot afla care este expunerea panourilor publicitare plasate \n spa]iile outdoor din sta]iile de autobuze [i troleibuze. Cercetarea a avut ca obiectiv m`surarea de c`tre operatori, cu ajutorul unor dispozitive mecanice, a traficului de c`l`tori, pietonal [i auto, pe un e[antion de 5% dintre sta]iile RATB. Timp de aproximativ o lun`, au fost \nregistrate patru fluxuri diferite de trafic: persoanele care a[teptau autobuzul, persoanele care coborau din autobuz, pietonii \n tranzit (care treceau pe lâng` sta]ie) [i num`rul de ma[ini de pe sensul de mers al autobuzelor. Adi]ional, au fost num`ra]i pasagerii din autoturisme timp de 5 zile, \ntre orele 6 [i 22. Cadrul de e[antionare a fost divizat \n cinci categorii omogene de sta]ii, \n func]ie de doi principali indicatori: num`r de linii RATB [i puncte de interes (prezen]a unor generatori de trafic \n imediata apropiere a sta]iei). Astfel, pe baza datelor \nregistrate, a fost calculat un set de indicatori de performan]` a panourilor publicitare, dup` cum urmeaz`. |n medie, un panou plasat \ntr-o sta]ie din Bucuresti are ocazia de a fi v`zut de 32.700 de persoane pe zi

Biz

EXPUNEREA PANOURILOR UNEI STA}II RATB MEDII FLUX ZILNIC LUNAR Num`r de ma[ini 16.101 1.086.878 Pasageri \n ma[ini 24.153 724.585 Pietoni \n tranzit 3.616 108.501 Urcare RATB 2.769 83.069 Coborâre RATB 2.253 67.575 C`l`tori RATB 5.021 150.644 (peste 780.000 de persoane pe lun`). Trei sferturi dintre ace[tia (74%) sunt pasagerii [i [oferii autoturismelor care trec pe lâng` panou, iar 10% dintre ei sunt pietonii care trec pe lâng` sta]ie. Cei care au cea mai mare [ans` de a fi expu[i la mesajul publicitar, având totodat` [i timpul necesar pentru a-l examina, sunt c`l`torii cu RATB. Num`rul acestora este de aproximativ 5.000 de persoane pe zi \ntr-o sta]ie RATB [i de aproximativ 150.000 de persoane lunar. Pe parcursul cercet`rii au fost identificate cinci categorii de sta]ii RATB \n func]ie de num`rul de linii de autobuz [i troleibuz [i de prezen]a unor puncte generatoare de trafic \n imediata lor proximitate. |n weekend traficul total se reduce \n Bucure[ti cu 34% fa]` de traficul din zilele lucr`toare. Singura excep]ie este zona Pie]ei Unirii, unde

traficul este cu 16% mai mare \n weekend, datorit` cre[terii cu 72% a traficului pietonal. |n majoritatea punctelor m`surate, intervalul de vârf al traficului este diminea]a, \ntre orele 7 [i 10. La orele amiezii traficul scade, pentru ca mai târziu, \ntre orele 16 [i 20, s` cunoasc` din nou o cre[tere. Excep]ie fac zonele Pia]a Roman`, cu vârful \n intervalul orar 12-17, Pia]a Unirii (cu vârful \n intervalul orar 15-19), bd. Mare[al Averescu (cu maximul de trafic \n intervalul orar 17-20). Studiul ofer` totodat` informa]ii despre fluctua]iile traficului \n func]ie de zi [i interval orar, precum [i date despre cele mai circulate artere din Bucure[ti. Sta]ia cu trafic maxim \nregistrat este Pia]a Roman` (KFC), pe bd. Magheru \n direc]ia spre Lasc`r Catargiu (liniile RATB 122, 361, 381, 783, cu un trafic total m`surat de 95.735 de persoane/zi [i 2.872.046 de persoane/lun`). Sta]ia cu cel mai mic trafic este Foi[orul de Foc – Spitalul de Ortopedie spre Mo[ilor (liniile RATB 79, 86, 133), cu un trafic total m`surat de 21.659 de persoane/zi [i 649.770 de persoane/lun`. De[i studiul nu ofer` informa]ii calitative sau cantitative referitoare la publicitatea din România, rezultatele ob]inute ca urmare a acestei cercet`ri indic` faptul c` interesul advertiserilor pentru acest tip de suport este \n cre[tere. O posibil` direc]ie de aprofundare a cercet`rilor ar fi m`surarea audien]ei la nivel na]ional pe sta]iile de c`l`tori din cele mai mari zece ora[e din România. Biz

antreprenoriat Un business de publicitate cu mesaje pentru fiecare Putea pleca spre Harvard sau Stanford, ca [i colegii s`i de genera]ie. Dar Andra D`n`il` a pornit de la premisa c` po]i reu[i oriunde. A[a c` s-a hot`rât s`-[i fac` propria afacere, o agen]ie de publicitate care rezist` de 11 ani pe o pia]` concuren]ial`. Cu ce se deosebe[te de celelalte? DE OANA GRECEA

ndra D`n`il` a lucrat pe timpul

facult`]ii, ca mul]i al]i studen]i, la o firm` de cercetare de pia]` [i la o mic` firm` de publicitate. |n ambele locuri a decis s` fac` schimb`ri, s` inoveze, pentru c` nu s-a mulat pe sistemul deja existent. Astfel c`, dup` terminarea studiilor, \n 2002, s-a hot`rât s`-[i fac` propria afacere, s` \[i pun` \n practic` viziunea, propriul sistem de valori, \ntr-o lume la care nu dorea s` se adapteze, cel pu]in nu \n formula \n care \i fusese prezentat`. “A fost prima tentativ`, reu[it` din fericire, [i care poate a urmat filonul genetic al str`bunicilor mei, \nainte de na]ionalizare”, spune Andra D`il`, manager [i ac]ionar la Update Advertising. Compania sa [i-a \nceput activitatea ca agen]ie de publicitate \n anul 2002, iar din anul 2004 principalul obiect de activitate a devenit importul [i distribu]ia de materiale promo]ionale. Antreprenoarea de 34 de ani las` de \n]eles c` investi]ia nu a fost foarte mare, dar \n opinia sa aceasta nici nu poate fi m`surat` \n bani, deoarece cel mai mare atu se bazeaz` pe \ncrederea avut` \n for]ele proprii, pe \ncercarea de-a demonstra c` se poate [i altfel, f`r` bani, f`r` rela]ii, f`r` ingredientele pe care le vedea \n jur. “Nu spun c` a fost u[or, dar

Biz

echilibru \n interiorul companiei, \n motivul pentru care am \nceput un busirela]ia dintre angaja]i, de rela]ia cu ness, propriul business, nu a fost pentru clien]ii, precum [i de buna func]ionare bani, faim` sau orgoliu, ci pentru mine pe ansamblu. Provoc`rile secrete sunt \n prima etap`, pentru oamenii din jurul cele care ]in de fiecare individ \n parte, meu \ntr-o a doua etap` [i sper pentru de resortul care-l motiveaz` s` ac]ioneze cei pe care-i pot inspira \ntr-o urm`toare \ntr-un anumit fel”, spune D`nìl`. etap`”, mai spune ea. |n opinia sa, concuren]` are doar pe |n prezent, Update Advertising are anumite segmente. “Chiar dac` se 13 angaja]i [i o cifr` de afaceri de circa ofer` produse similare, fiecare le 1,6 milioane euro \n 2012. D`nìl` spune \mbrac` \n propriul concept, \[i are c` orice business poate fi profitabil \n propria atitudine [i propriul mod de func]ie de a[tept`rile pe care le are fiecare. Din punctul sù de vedere, profiCIFRE tabilitatea este dat` Update Advertising de faptul c` se simte bine f`când acest lucru [i c`, \n Cifra de afaceri 2012: 1,6 milioane euro urma acestui lucru, rezult` un Num`r de angaja]i: 13 confort personal \n care partea Anul \nfiin]`rii: 2002 material` \[i are importan]a pe Num`r de produse: peste 10.000 care ea dore[te s` i-o dea. Totu[i, cre[terea afacerii nu a Cele mai cerute produse: tricourile venit de la sine, ci \n urma unor ani de munc`, cu multiple proprezentare. Noi nu facem nimic pentru voc`ri. “A[ dori s` \mpart provoc`rile \n a fi diferi]i, noi chiar suntem, fiecare trei tipuri: externe, interne [i secrete. dintre noi, iar dac` am reu[i s` sparProvoc`rile externe sunt cele care ]in de gem aceste bariere [i am con[tientiza mediul de afaceri, de contextul econorela]ia dintre oameni, nu am mai fi mic, financiar [i legislativ, cu care de altatât de \nver[una]i \mpotriva «concufel toat` lumea se confrunt` [i pe care ren]ei». Oamenii sunt cei care \nsufiecare \ncearc` s` le dep`[easc` \n profle]esc companiile, lucrurile, iar noi priul mod. Provoc`rile interne sunt cele uit`m acest aspect [i l`s`m companiile care ]in de organizare, de g`sirea unui

FOTO: VALI MIREA

sau lucrurile s` interac]ioneze [i s` fie importante, de[i nu sunt”, mai spune ea. La Update Advertising tricourile sunt produsele vedet` [i am putut vedea asta [i \n cadrul campaniei sus]inute de revista Biz – “Sus]inem Inova]ia”. “Acum câ]iva ani am avut o umbr` de \ndoial` asupra \nsemn`t`]ii obiectelor promo]ionale, \n condi]iile \n care fiecare \ncerca s`-[i minimizeze costurile, dar am realizat c` fundamentul \l reprezint` nevoia de-a comunica, de-a \mp`r]i, de-a te bucura \mpreun` cu ceilal]i. Tricoul este exact cadoul sau purt`torul de mesaj cel mai vizibil care devine personal odat` \mbr`cat [i poate fi considerat ca o extensie a celui care-l poart`”, mai poveste[te antreprenoarea. Update Advertising colaboreaz` atât cu agen]iile de publicitate, cât [i cu clien]ii finali. Compania este unicul distribuitor autorizat al firmei Serie Graffic \n Romania, una din cele mai prestigioase firme de profil, lider pe pia]a european` de [epci din 1976. Gama de materiale promo]ionale cuprinde peste 10.000 de produse importate din ]`ri precum Fran]a, Spania, Olanda, Germania, Ungaria, Polonia, Cehia. Cele mai mari costuri ale afacerii sunt date de c`tre stocuri, deoarece compania are produse pe stoc \n Bucure[ti cu posibilitate de livrare imediat`, ceea ce \i ofer` un foarte mare avantaj. O parte dintre serviciile de personalizare sunt externalizate, \n func]ie de fluxul comenzilor sau de cerin]ele speciale pe care Update Advertising nu le poate face direct. Dup` 11 ani de business, dac` ar fi s` dea sfaturi pentru al]i antreprenori, mai ales cei afla]i la \nceput, acesta ar fi s` inoveze, s` creeze, s` nu se lase antrena]i \n anumite structuri preexistente. “S` aib` curajul de a \nainta acolo unde nimeni nu s-a mai aventurat, tenacitatea de a nu se da b`tut [i perserveren]a de a continua.” O alt` afacere? Dac` ar avea bani, i-ar pl`cea s` investeasc` \n programe de educare, prin care oamenii s` devin` tot mai con[tien]i de ei, de impactul pe care \l au sau \l pot avea asupra oamenilor, asupra mediului [i asupra propriilor copii. Peste cinci ani, Andra D`n`il` se vede totu[i \n acela[i business, \ncercând s` se schimbe pe sine dar [i lumea din jurul ei. {i nu vrea s` renun]e la pasiunile sale, cititul, c`l`toriile [i drume]iile montane. Biz

Ceva mai mult decât marketing Trei antreprenori cu preg`tiri diferite au trecut vechile specializ`ri pe planul secund [i au decis s` \[i pun` talentul \n slujba unui business care cre[te \ntr-un ritm nebun: mobile marketing. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

evaDesign s-a n`scut din pasiunea

Corinei Nagacevschi pentru design [i din abilit`]ile tehnice ale so]ului ei, Valentin Nagacevschi. Corina, ini]iatoarea proiectului, \[i \ndeplinea astfel visul de a crea site-uri web la \nceputul anilor 2000, atunci când a avea website era aproape un lux pentru companii. “|n 2004 am \nfiin]at firma [i m-am ocupat singur` de furnizarea de servicii \n online, dar [i grafic` pentru produc]ie publicitar`. De anul trecut lucr`m \mpreun`”, spune Corina Nagacevschi, director general la CevaDesign. Prin “\mpreun`” \n]elegem colaborarea cu so]ul ei, Valentin Nagacevschi, director executiv, [i Dan Damian, managing partner. Corina a fost dedicat` proiectului din momentul \nfiin]`rii companiei, \n 2004, \n schimb ceilal]i doi colegi i s-au al`turat abia anul trecut, când au decis s` urmeze o nou` provocare [i au reinventat businessul, ad`ugând \n portofoliu conceptul de mobile marketing, care ast`zi este cea mai important` component` a CevaDesign din punctul de vedere al veniturilor. Valentin, programator de meserie, a lucrat timp de zece ani \n cercetare \n domeniul fizicii, apoi timp de 13 ani a urmat o carier` \n telecomunica]ii, la Telemobil [i Cosmote. Anul trecut a decis s` renun]e la via]a de corporatist pentru a i se al`tura so]iei \ntr-un proiect antreprenorial reinventat. “Odat` cu renun]area la statutul de angajat \n multina]ional` am dorit s` \ncep un business pe cont propriu. Pe baza experien]ei mele am remarcat un poten]ial mare \n zona de aplica]ii mobile”, spune Valentin Nagacevschi. A creionat un business plan [i a v`zut c`, pe partea tehnologic` [i de design,

Biz

lucrurile erau asigurate de Corina [i de el, dar nu st`teau la fel de bine \n zona de business [i vânz`ri. “Astfel am apelat la fostul coleg [i eternul prieten Dan Damian. I-a pl`cut ideea. |n plus, [i el are background \n telecomunica]ii [i i-a r`mas inima \n aceast` industrie. Astfel, a s`rit [i el \n barc` [i de atunci vâslim \mpreun`”, adaug` Nagacevschi. Dan Damian a oferit de-a lungul timpului consultan]` de business pe partea comercial` pentru companii precum Sodexo sau Medicover [i a avut contracte de management cu Blue Air, Renania sau Kondiment, iar acum s-a al`turat so]ilor Nagacevschi \n cadrul companiei CevaDesign ca antreprenor, dar [i consultant de business.

moment, s-a ar`tat extrem de interesat de oportunit`]ile pe care le eviden]ia demo-ul propus de CevaDesign. Principala inova]ie a aplica]iei era un card virtual pe care utilizatorul poate acumula puncte prin scanarea notei de plat` emise de restaurant, urmând s` beneficieze de o serie de avantaje \n func]ie de punctaj, de la un desert gratis pân` la o vacan]` la mare. Similar modelului La Mama, majoritatea aplica]iilor dezvoltate de CevaDesign ]intesc fidelizarea clien]ilor businessului respectiv. “Utilizatorii descarc` aplica]ii de la branduri pe care le folosesc, pentru a ]ine mai u[or leg`tura cu businessul respectiv. Una din cele mai importante caracteristici ale aplica]iilor este push notification, prin intermediul c`reia businessul poate comunica cu clientul. Aceasta este [i diferen]a major` fa]` de site-ul mobil, care nu poate genera interac]iune cu utilizatorul. Aplica]ia, prin mesajele push, poate influen]a revenirea repetat` a clientului c`tre business, care s` fie

SCHIMBARE DE FOCUS Odat` cu \nt`rirea echipei, compania a ales s` \[i mute focusul din zona de web design [i produc]ie publicitar` spre o gam` mai larg` de servicii, bazate \n primul rând pe dezvoltarea de pachete formate din aplica]ii CEVADESIGN mobile [i site-uri web optimizate pentru Cele mai populare aplica]ii mobil: “|n mod normal, noi oferim Aplica]ie Num`r desc`rc`ri aplica]ii mobile pentru iPhone, Android [i site mobil. Toate au acela[i sis- Magic FM 31.500 tem de gestiune a con]inutului. Vrem Restaurantele La Mama 10.500 s` acoperim toate dispozitivele mobile, Gym LadyFit 8.500 nu doar Android [i iPhone, pentru ca Club Collage 1.700 cei care au optat pentru alte device-uri 1.600 s` aib` varianta de web mobil”, explic` BusinessDays Valentin. MINI Auto 1.100 (\n 2 luni) Compania le pune practic la disFarmaciile Dona 1.100 (\n 2 luni) pozi]ie clien]ilor o \ntreag` platform` prin care ace[tia pot implementa strarecompensat` prin programe de fidelitegii de marketing mobil. Primul contate. Dac` nu ai o strategie smart de tract a fost semnat cu C`t`lin Mahu, mobile marketing, pe aplica]ii se pune proprietarul lan]ului de restaurante La praful, iar clientul le [terge din telefon Mama. De[i acesta nu era \n c`utarea \n cele din urm`. Noi urm`rim unei astfel de unelte tehnologice la acel

SOFTWARE

FOTO: VALI MIREA

ANTREPRENORIAT

interac]iunea constant` cu clien]ii”, explic` Dan Damian. Succesul produsului dezvoltat pentru lan]ul de restaurante nu a trecut neobservat \n industrie, astfel \ncât CevaDesign a câ[tigat locul 3 la prima edi]ie a concursului Mobile Awards România, dedicat dezvoltatorilor de aplica]ii mobile din ]ar`. “Acesta e primul eveniment de recunoa[tere a meritelor celor din industrie. Noi nu am [tiut c` putem participa cu mai multe aplica]ii la concurs. La urm`toarele edi]ii probabil c` vom \nscrie mai multe aplica]ii”, spune Damian. Mahu a fost \ncântat de proiect, astfel c` a solicitat extinderea conceptului spre re]eaua Cafepedia [i a cerut o aplica]ie inovatoare pentru Club Martinez, ce va fi inaugurat \n Mamaia. Aplica]ia dedicat` le va permite clien]ilor s` scaneze un QR code pozi]ionat pe umbrela de pe plaj` sau pe mas`, apoi s` comande automat

orice produs prezent \n meniul actualizat din aplica]ie, comanda fiind procesat` \n timp real de personalul clubului. APLICA}II {I IAR APLICA}II Au urmat aplica]ii de succes pentru sala de fitness LadyFit, postul radio Magic FM sau farmaciile Dona, \n acest ultim caz aplica]ia permi]ându-le clien]ilor s` g`seasc` cea mai apropiat` farmacie care de]ine medicamentul c`utat. De[i astfel de aplica]ii sunt ideale pentru a fideliza clien]ii, majoritatea companiilor, inclusiv multina]ionalele, continu` s` ignore oportunit`]ile oferite de mobile marketing, nu atât din cauza reticen]ei, cât a lipsei de cuno[tin]e \n acest domeniu. “Facem evanghelizare \n România pe aceast` ni[`, al`turi de ceilal]i juc`tori din industrie. Noi \ncerc`m s` facem mai mult decât s` le punem \n bra]e unealta pentru strategia de mobile marketing. Suntem al`turi de client pe ter-

men lung”, spune Damian. Majoritatea companiilor locale continu` s` \[i canalizeze eforturile spre promovarea pe Facebook, \ns` re]eaua de socializare, de[i ofer` acces la un num`r mare de poten]iali clien]i, nu este cel mai eficient mediu pentru a capta aten]ia utilizatorilor. “Aplica]iile mobile, pentru businessurile care au a[a ceva, deschid un canal de comunicare cu clientul, direct \n buzunarul unde acesta ]ine [i banii”, explic` Valentin Nagacevschi. De[i cei trei antreprenori se afl` la \nceput de drum \ntr-o industrie care are nevoie de “evanghelizare”, mobile marketingul trece dincolo de stadiul de moft, c`tre cel de necesitate, pe modelul urmat de paginile web ale companiilor la \nceputul anilor 2000. So]ii Nagacevschi [i Dan Damian au decis s` vâsleasc` \n aceea[i barc`. Iar atâta timp cât \[i vor sincroniza eforturile, curentul le va r`spl`ti efortul [i ambi]ia. Biz Biz

INTERVIU

Cine schimb` povestea? A lucrat 17 ani pentru una dintre cele mai importante b`nci din Romånia. Dup` care a acceptat o nou` misiune din partea liderului sectorului bancar local, BCR. |ntr-o lun` [i jum`tate a implementat o nou` platform` de comunicare, care a readus pove[tile \n via]a noastr`. Despre leg`tura acestora cu serviciile bancare ne-a vorbit directorul executiv de marketing al BCR, Anca Rar`u. DE ALEXANDRU ARDELEAN A]i acceptat o schimbare \n carier`. Cum a]i f`cut acest lucru? A fost un proces de recrutare, care a durat cåteva luni, timp \n care am discutat cu to]i oamenii implica]i \n viitorul meu job, cei care contau foarte mult, atåt de la Viena, cåt [i de la Bucure[ti. Din punctul meu de vedere, am fost con[tient` c` aceasta este o oportunitate \n momentul \n care am acceptat s` vin s` discut despre posibila mea trecere de la o institu]ie \n care am stat 17 ani la BCR, care este liderul pie]ei. A contat foarte mult [i brandul Erste. Consider c` am f`cut o alegere bun`. Pentru mine, a fost foarte clar c` este o oportunitate care trebuie valorificat` la adev`ratul s`u poten]ial, pentru c` da, e mult mai comod s` te mul]ume[ti cu lucrurile care merg de mult timp bine, care dau constant rezultate, dar cånd sim]i nevoia unei schimb`ri, trebuie s` ac]ionezi \n consecin]`. Din punctul de vedere al mut`rii la BCR a fost atractiv pentru c` este liderul pie]ei, pentru c` este mult de construit pe marketing aici [i am v`zut un poten]ial de dezvoltare enorm [i pentru mine, pentru c` \mi place s` \nv`] \n fiecare zi lucruri noi.

Faptul c` BCR apar]ine unui grup interna]ional schimb` lucrurile? Schimb` oarecum lucrurile, dar, din punctul meu de vedere, strict pe marketing, este un lucru bun, pentru c` ai contact [i cu experien]ele interna]ionale ale colegilor, ai acces la foarte multe studii, care ]i se pun la dispozi]ie din partea 30

Biz

grupului. Tot acest know how este o valoare ad`ugat` pentru mine, pentru echipa de marketing pe care o conduc [i, desigur, pentru banc`. Pe de alt` parte, [i noi contribuim la ceea ce \nseamn` \ntregul grup [i cred c` se uit` destul de mult` lume \n aceast` perioad` la ceea ce face BCR.

Atunci cånd a]i venit \n fruntea departamentului de marketing, exista o platform` de comunicare. Dup` ce a]i venit, a]i lansat o nou` platform`. A[a este, am schimbat platforma de comunicare a BCR. M-am bucurat de o mare deschidere din partea celor implica]i \n decizie, [i apreciez acest lucru. Am g`sit aici min]i cu adev`rat deschise, oameni deosebi]i. |n momentul \n care vii cu argumente [i cu experien]` \n spate, p`rerea ta este ascultat` [i e foarte u[or de dialogat. Sigur, argumentele conteaz` foarte mult, e important ce vrei s` schimbi pentru c` nu trebuie schimbat totul, lucrurile bune trebuie s` fie scoase \n fa]`, iar cele mai pu]in bune trebuie schimbate [i pus altceva \n loc. Noi am venit cu aceast` platform` de comunicare, am f`cut un pitch la sfår[itul anului trecut, chiar \n prima lun` de activitate \n BCR. Au fost agen]ii bune din pia]` invitate la pitch, s-au prezentat idei interesante, iar \n cele din urm` comisia a decis:

a cå[tigat Next Advertising, un nume binecunoscut pentru creativitate [i seriozitate. Din cele cinci-[ase platforme creative cu care s-au prezentat \n concurs, am ales varianta “pove[tilor”. S-a dovedit o op]iune inspirat` aceast` rut` a pove[tilor schimbate \n bine, pentru c` se pliaz` foarte mult pe povestea actual` a BCR [i pe ideea de schimbare, fiindc` suntem acum \ntr-un proces de schimbare, de reorganizare, de refacere a \ntregului concept de business [i de rea[ezare a re]elei. Practic, toate acestea se suprapun \ntr-un mod fericit, conferind suport [i coeren]` comunic`rii externe, \n toate formele ei, dar [i celei interne. Pentru c`, \n acela[i

Marketingul este un concept integrat \n care vinzi, comunici, faci publicitate de orice fel, \]i instruie[ti angaja]ii [i livrezi rezultate.” timp, s-a lucrat foarte mult la comunicarea intern` pe acest concept, astfel \ncåt angaja]ii din ce \n ce mai mult adopt` modul acesta de gåndire, de a schimba lucrurile \n bine. {i m` refer aici inclusiv la comunicarea direct` cu publicul, \n unit`]i, la modul \n care este perceput` experien]a cu banca. Un lider trebuie s` inoveze pe zona asta, \n rela]ia cu clien]ii, pentru c` ceea ce comunici extern trebuie s` se vad` \n ceea ce prime[te clientul de la brandul t`u.

FOTO: VALI MIREA

ANCA RAR~U, director executiv de marketing, BCR

INTERVIU Care este direc]ia strategic` c`tre care evolueaz` BCR? Este vorba despre o schimbare \n primul rånd a opticii de management, care sigur duce la modific`ri de substan]` pe toate palierele. Evolu]ia trebuie s` fie c`tre plus, iar rezultatele primului trimestru sunt \ncurajatoare pentru acest drum al b`ncii pe care [i l-a asumat [i public. Indiferent c` suntem din zona de marketing sau din alte divizii ale b`ncii, avem ]inte comune, to]i våslim la aceea[i barc` [i vrem s` mergem \nainte. {tim exact ce avem de f`cut pentru c` avem obiective foarte clare.

despre asocierea dintre acest slogan (“Mai bine. Pentru c` putem”) [i o banc` important`, dup` care li s-a spus despre ce banc` este vorba [i au confirmat p`rerea lor. Dintre cei 30% r`ma[i, 17% au spus c` nu s-ar potrivi din anumite motive \n percep]ia lor, iar restul s-au ab]inut. Nivelul de 70% r`spunzuri pozitive ne-a dat o prim` confirmare a alegerii pe care am f`cut-o. Apoi, au venit reac]iile din interiorul b`ncii [i rezultatele campaniei. Oamenii au v`zut schimbarea [i se pare c` le place, iar clien]ii au remarcat c` avem o platform` de comunicare nou`, cu un suflu proasp`t.

Care sunt rezultatele noii platforme de comunicare?

Care sunt planurile de marketing ale BCR pentru anul acesta?

|n termeni de vånz`ri, dar [i din punctul de vedere al indicatorilor de brand, prima campanie – pe care am \ncheiat-o \n martie – a fost foarte bun`. Acum avem o a doua campanie \n derulare (mai anul acesta), a[tept`m rezultatele; pån` acum, trendul e conform a[tept`rilor. Eu sunt un om care m` uit foarte mult la vånz`ri, la cifrele de business, \n general. Sigur, sunt [i mul]i indicatori de evaluare a campaniei din punct de vedere creativ, al percep]iei \n pia]`, cum este brand recall-ul, ad recall-ul, inten]ia de a cump`ra produsul dup` ce vezi reclama [i a[a mai departe. Am avut o analiz` pe primul trimestru [i st`m chiar foarte bine versus ceea ce se \ntåmpl` acum \n pia]`, campania noastr` a livrat conform obiectivelor, [i asta e tot ce conteaz`. Cum spuneam, marketingul trebuie gåndit \ntotdeauna \n termeni de business, marketingul nu este doar publicitate, nu \nseamn` doar ni[te reclame \n reviste sau un spot la TV. Marketingul este un concept integrat \n care vinzi, comunici, faci publicitate de orice fel, \]i instruie[ti angaja]ii [i livrezi rezultate.

|n contextul obiectivelor de care vorbeam, scopul nostru, ca divizie de marketing, este s` implement`m cu succes noua platform` de comunicare. Vorbim aici nu doar despre lansare, ci [i o sus]inere coerent` pe toate palierele, pe zona de publicitate, pe zona de PR, pe zona de CSR, pe zona de comunicare intern` (toate acestea trebuie \n permanen]` aliniate), dar [i pe zona de interac]iune cu clien]ii, \n tot ceea ce \nseamn` business. Rolul nostru este s` g`sim implementat acest concept \n \ntreaga re]ea BCR.

Cum a fost perceput` \n pia]a campania? |nainte de a lansa sloganul [i noua platform`, am f`cut o cercetare de pia]`, realizat` profesionist de c`tre colaboratorii no[tri de la IRSOP. A fost foarte din scurt, dar s-au livrat rezultate foarte clare, \n sensul de evaluare a percep]iei noului slogan [i a platformei. Practic, 70% dintre responden]i au spus lucruri bune 32

Biz

Cum reu[i]i s` transmite]i mesajul astfel \ncåt acesta s` fie perceput [i de client? |nainte de fiecare campanie comercial`, personalul din front office [i to]i cei care interac]ioneaz` cu clien]ii sunt instrui]i foarte bine, cu ceva timp \nainte, cu privire la avantajele produselor, despre op]iunile pe care le are clientul – \n func]ie de diferite profiluri sau comportamente financiare –, iar lucrurile sunt foarte bine [i clar organizate \n manualul de vånzare [i de campanie. |n acela[i timp, comunic`m foarte mult intern, \ntre departamente [i, bine\n]eles, cu toate agen]iile noastre de marketing.

Cum se vede BCR din interior, de c`tre un om de marketing cu experien]a dvs.? Este o banc` modern`, a[a arat` [i din exterior, dac` te ui]i la oferta de produse. Mai mult, e o banc` flexibil` [i \]i dau exemplul care \mi e cel mai la \ndemån`:

s` ne gåndim c` \ntr-o lun` [i jum`tate am schimbat toat` platforma de comunicare intern` [i extern` a b`ncii, ceea ce pentru o banc` de dimensiunea [i calibrul BCR ar fi fost greu de crezut, \nainte. Am primit suportul conducerii BCR [i a colegilor mei de aici, dar [i din afara ]`rii, colegi de grup, cu care discut destul de des, ne \ntålnim [i schimb`m idei \n domeniul nostru. Apoi, vorbind tot de intern, mai este ceva foarte important: spiritul de echip`. Aici este o echip` foarte bun`, pe toate palierele, \ncepånd cu oamenii de marketing – echip` care este acum \ntr-o formul` nou`, cu atribu]ii regåndite [i pliate pe noua abordare a BCR. M` refer de asemenea la colaborarea cu echipa de comunicare, la colegii din zona de retail – cu care lucr`m foarte mult [i a[a mai departe. Lucr`m excelent \mpreun` [i chiar credem \n aceast` “schimbare a pove[tii; \n mai bine, pentru c` putem”. Ideea este c` s-a dorit schimbarea [i oamenii au fost foarte deschi[i. Gåndi]i-v` c` noi vorbim aici despre pove[ti, despre pove[ti romåne[ti, \ntr-o prim` abordare. E foarte interesant s` vezi \ntålnirile \n care se discut` scenariile de spoturi, \ntålniri \n care, practic, le povestesc unor domni expa]i un basm romånesc, povestea \n sine. Toate acestea se \ntåmpl` \n englez` – avem [i o carte de Ion Creang` cu pove[tile traduse \n englez`. Colegii no[tri \n]eleg foarte bine [i repede corela]iile \ntre pove[tile tradi]ionale [i via]a modern`, adic` ceea ce transpunem noi \n via]a real`, \n corela]ie cu oferta b`ncii. {i lucrurile sunt \n]elese perfect, metaforele sunt la locul lor [i nici nu e nevoie de foarte multe artificii sau argumente suplimentare ca s` ai un consens. Am norocul, ca s` fiu sincer`, s` lucrez din nou cu oameni foarte de[tep]i. Dac` nu lucrezi cu ni[te oameni deschi[i la nou, la inova]ie, atunci nu po]i lucra, pur [i simplu. {i am [tiut acest lucru cånd tatonam ideea de a veni aici. Revenind la \ntrebarea ta, cunoscånd, \n timpul discu]iilor preliminare, oamenii cu care [i pentru care voi lucra, am [tiut c` fac o alegere bun`. Unul din principiile pe care le aplic \n via]` este acela c` trebuie s` te \nconjori de oameni de valoare, ca s` po]i construi ceva cu adev`rat durabil [i bun. Biz