Marcica Belearta | poezii necuvantatoare

Marcica Belearta

poezii necuvântătoare

Când l-a văzut s-a-ndrăgostit de-ndată

Firava păpădie - ce nu mai era fată.

– Tu cine ești, tinere prinț,

Un armăsar, un inginer?

Simţindu-se stingher răspunse:

– Auzi că inginer...

Eu sunt un popândău!

Ea se zburli și exclamă: OH, NO!!!

– Mereu la fel... oftă micuțul mamifer înfrânt

Zburătăcind-o pe a noastră păpădie

Cu nasu-n vânt.