Catalog de licitatie by Scoala de Valori (NGO)

Catalog de licitatie ,

19 mai 2014

andreirosu.org

coala de Valori este o organizație non-guvernamentală modernă, non-profit, a cărei VIZIUNE este transformarea României într-o

societate bazată pe valori puternice și oameni de caracter. Existăm pentru că România este o țară care are nevoie de modele și credem că puterea de transformare a unei societăți stă în Educație și în Tineri și de aceea am ales să ne dedicăm adolescenților din România. Ne-am hotărât să le fim ghid în procesul de construire a caracterului și în cel al descoperirii de sine. Ne-am hotărât să parcurgem perioada liceului împreună cu ei și să găsim răspunsuri la întrebări care îi preocupă: Cine sunt Eu? Care sunt valorile mele? La ce sunt Eu bun? Cum să îmi dau seama ce vreau Eu să fac după terminarea liceului? De unde știu că am luat decizia potrivită?. Îi ajutăm să se descopere, să aibă mai multă încredere în ei, onestitate și curaj asupra propriilor alegeri.

ă numesc Andrei Roşu şi îmi place să cred că putem face orice atâta timp cât visăm, planificăm şi acţionăm în direcţia viselor noastre. Se spune că tot ceea ce facem zi de zi ne pregăteşte (sau nu) pentru momentele de vârf ale vieţii, cele în care trebuie să facem o alegere importantă, sa dăm 120% din noi sau să ne învingem o mare temere. Pentru că momentele de vârf sunt shortcut-urile care ne aduc mai aproape de visele noastre şi de un context în care suntem împliniţi. În ultimii 4 ani, am ales să îmi testez limitele în arii pentru care nu aveam „calităţi native”, precum sportul (nu am fost niciodată un tip atletic şi nici nu am practicat sport de performanţă), vorbitul în public, jurnalismul (prin blogul personal) sau organizarea de evenimente. Am devenit deschis către nou, către schimbări şi către orice provocare ar aduce viitorul. Am alergat 7 maratoane şi ultramaratoane pe 7 continente, am ajuns la Polul Nord, Rio de Janeiro, Sahara şi Everest, am alergat, înotat, mers cu bicicleta sute, mii de kilometri, am căutat noi şi noi provocări...obiective care să mă aducă mai aproape de visul meu: acela de a deveni un model pozitiv pentru Alex şi Ema, copiii mei. Am donat timp, bani şi efort, am strâns donaţii pentru cauze în care cred. Şcoala de Valori este una din aceste cauze şi nu odată am alergat pentru valori, adolescenţi care devin conştienţi de potenţialul lor şi capătă încredere în sine, pentru o societate bazată pe valori. Cred în visul oamenilor din Şcoala de Valori şi am ales să îi alături visul meu şi să donez tricourile din competiţiile din ultimii 4 ani, cu scopul strângerii de fonduri pentru proiectele lor. În această seară, 8 dintre tricouri pornesc către alt drum şi alţi proprietari, ajutând elevii să-şi afle şi construiască visele lor.

Eurasia Marathon – primul maraton de oraş

l 3-lea maraton din viaţa mea a început la 4 noaptea cu tunetele unei ploi torenţiale. Deşi mă imaginam ‘înotând’ maratonul, am avut combinaţia perfectă de soare + căldură + umiditate. La ora 9.00, s-a dat startul în partea asiatică a Istanbulului. Până la km 18, totul a mers perfect, apoi au început „urcuşurile”. Cred că, pe alocuri, Eurasia Marathon poate concura cu maratoanele montane de la noi. Pe la km 25, tocmai când îmi făceam calcule de abordare a ultimilor 10-15 km, glezna şi genunchiul drept au spus ‘pas’ :)… Fără a poza în erou răsuflat, am strâns din…ce am putut şi m-am bazat mai mult pe stângul. Ultimii 3 km ai maratonului au fost criminali, am urcat de mi-a ieşit limba :). Ultimii 300 de metri mi-au amintit de probele de 100 m pe care le dădeam în liceu. Cu un ochi pe cronometru, am accelerat cât am putut pentru a-mi îmbunătăţi cel mai bun timp de până atunci (3h 58m 59 sec – Australia). Şi am reuşit!!, dar am terminat aproape ca soldatul de la Marathon, m-am dus direct la cortul medical… Timp final - 3 ore, 58 de minute și 43 de secunde

Prin licitarea pentru aceste 2 tricouri susţii educaţia despre valori şi creşterea încrederii în sine a adolescenţilor. Fondurile strânse vor fi folosite pentru a facilita participarea gratuită a elevilor la atelierele Think Ahead Argument şi Regatul Pendo.

Australian Outback Marathon – 3 ore 59 de minute

ursa Australiană a început cu emoţii, dor de casă şi un fus orar care mi-a dat peste cap somnul. În noaptea dinaintea competiţiei nu am reuşit să dorm mai mult de 3 ore . La 5 dimineaţa, am crezut că a venit crivăţul: vânt şi temperatură spre 0 grade. La 8.05, s-a dat startul pentru maraton şi semimaraton, odată cu răsăritul soarelui. Terenul era o combinaţie între poteci bătătorite şi porţiuni nisipoase cu ceva tufişuri. Am făcut o cursă foarte bună în primii 7-8 km, conducând plutonul. Problemele au început odată cu creşterea temperaturii (pe la 8.30 erau deja vreo 15 grade). Oboseala a apărut pe la kilometrul 28 şi m-a încetinit până pe la km 36. Pe măsură ce mă apropiam de final, fiecare kilometru devenea mai lung, terenul mai înclinat, temperatura mai ridicată (la prânz au fost 25 de grade), setea mai mare, durerile musculare mai acute… Când am văzut indicatorul cu Km 42, am crezut că visez frumos… Ultimii 200 de metri i-am făcut cu tricolorul nostru în braţe.

Old Mutual Two Oceans - “Cel mai frumos maraton din lume”

ltra maratonul Two Oceans îşi merită pe deplin renumele. Situat pe malul oceanului Atlantic, străbătut de un munte (Table Mountain), cu o vegetaţie alcătuită din mulţi, mulţi palmieri, dar şi brazi. Fauna: pinguini (da, pinguini!!), care merg printre maşini, struţi în libertate şi babuini care îţi fură lucrurile dacă nu eşti atent, foci, balene, delfini… Ai impresia că în Cape Town s-au contopit toate continentele :) Dupa ce 8.000 de piepturi au cântat imnul Africii de Sud făcându-mi pielea găină, am pornit, înfruntând întunericul şi cele 7 grade. Răsăritul ne-a găsit pe marginea Oceanului Indian. A urmat un urcuş care ne-a dus pe un drum de coastă, la vreo 500 de metri deasupra nivelului mării. Imaginaţi-vă un Transfăgărăşan în care lacul Bâlea este oceanul Indian iar Vidraru este oceanul Atlantic şi mai adăugaţi nişte palmieri… Am terminat în 5 ore şi 52 de minute. A fost al 3-lea ultramaraton realizat în 4 săptămâni – provocare grea, dar care a meritat şi sunt fericit că am depăşit-o.

Fondurile strânse în urma licitaţiei acestor 2 tricouri vor fi direcţionate pentru organizarea Conferinţei Naţionale de pregătire a trainerilor GROW din această vară, la care vor participa peste 50 de internaţionali şi 13 coordonatori locali.

Braşov – Bucureşti - cele mai intense 27 de ore din viaţa mea

n prieten spunea că intensitatea vieţii e mai importantă decât lungimea ei. În acest sens, pot afirma că cele 27 de ore au fost unele dintre cele mai intense din viaţa mea! La 10.58 am luat startul din Braşov. Sunt 2 grade, dar mult soare. După traseu pe serpentine, între Timişu de Sus şi Predeal, unde pulsul meu se ridică odată cu altitudinea la 160-170, urmează o pauză de masă. La 15.55 sunt în drum spre Sinaia şi mă bucur că trec munţii până la căderea nopţii. Temperatura scăzuse deja cu vreo 3-4 grade. 21.05 – Câmpina. După atâta alergare singur şi pe întuneric, întâlnirea cu echipa de asistenţă şi cu prietenii care urmau să alerge cu mine mi-a produs o bucurie echivalentă cu cea a copiilor care îşi revăd părinţii după prima zi de grădiniţă :) Privind în urmă, cred că am avut un noroc fantastic: de fiecare dată când simţeam că nu mai pot se întâmpla ceva care îmi schimba starea de spirit şi capacitatea de efort: claxoane de încurajare, alergători apăruţi din senin, sms-uri, telefoane, o supă caldă, un grup de copii sau voluntari... 13.20 - Ultimii 10-15 km au fost cei mai grei, dar şi cei mai frumoşi! Când, o oră mai târziu, treceam finishul împreună cu Alex, băiatul meu, singurul gând pe care îl aveam era “Nu mă mai simt de la gât în jos”. Distanţa: 176.8 km. Timp omologat: 27h 37min 55s.

Credem în ajutor şi implicare socială. De aceea, fondurile strânse din licitaţia pentru acest tricou, vor fi donate Hospice Casa Speranţei, cauza pentru care Andrei a alergat 177 de km în 26 de ore, pentru a sprijini proiectele sale.

Double Iron Florida

cuaţia a fost destul de simplă: timpul limită era de 36 de ore, din care 4 la inot, 22 la bicicletă şi 10 la alergare. La înot, ştiam foarte bine că voi fi „prostul clasei” (sau “Bulă” – după cum preferaţi :) ), mai ales pentru că mi-am propus să ies din bazin cât mai proaspăt posibil, chiar dacă asta ar fi presupus să fiu ultimul la această probă. Nu mi-a reuşit, am fost penultimul . Nici la bicicletă nu aveam aşteptări cu mult mai mari. Am ales să mă păstrez pentru cei 84.4 km de alergare pe care îi mai aveam de făcut. Întunericul m-a găsit cu vreo 170 de kilometri parcurşi – deci mai bine de jumătate din traseul de bicicletă urma sa fie în beznă totală… Temperatura a scăzut simţitor şi nu cred că am avut mai mult de 7-8 grade pe parcursul nopţii (iar din cauza vântului se simţeau ca fiind doar 2-3). Am terminat pedalatul la 6 şi 20 dimineaţa, exact când începea să se lumineze. Când am pornit în alergare eram în stare fizică aproape perfectă. Mă aşteptam să termin cu o oră înainte de limita de timp. Cu 3 ture înainte de final mă simţeam de parcă mă înţepase musca tsetse: nu doream decât să văd un pat şi să mă culc. Mi-era teamă că dacă voi clipi mă va lua somnul… Aşa că am crescut un pic viteza şi m-am gândit la finalul cursei, când voi trece cu steagul României pe sub linia de sosire, ceea ce mi-a dat un tonus foarte bun! M-am clasat pe locul 18 (din 31) la masculin, locul 22 (din 38) la general. Timp final: 35 ore, 8 minute și 50 de secunde.

În Florida, Andrei a alergat pentru Pădurea Copiilor. Pentru că susţinem ecologia şi credem că cel mai bun moment de a planta un copac este acum, fondurile strânse în urma licitaţiei pentru acest tricou vor merge către Viitor Plus, organizatorii proiectului.

North Pole Marathon – 42 de km la -350 C

emperatura a fost între -10 si -25°, cu vânt de 40-50 km/h, real feel -20°, -35° C. Zăpadă cât vezi cu ochii şi cel mai pur aer din câte am respirat. La fix 90° longitudine nordică, m-am oprit şi am stat lungit, un punct negru pe întinderea albă. Cursa a început cu o jumătate de zi întârziere, din cauza vremii nefavorabile. Traseul de 42.195 metri a constat în 11 ture. Fiecare tură era excelentă în prima parte, dar dificilă în a doua parte – înzăpezită, îngheţată. Media de căzături era de 2 / tură / participant, din fericire nimic grav (fracturi, entorse etc.)… Căciula şi masca de protecţie îngheţau după maxim 1 oră. Ultima tură a fost cea mai grea, dar perspectiva terminării primului maraton din viaţa mea mi-a dat aripi (sau mai bine zis…şenile). Am alergat primul maraton din viaţa mea în condiţii extreme la Polul Nord, terminând cursa în 7 ore, 53 minute şi 58 secunde. Nu am lăsat niciun concurent din Est să mă depăşească (aşadar, România deţine recordul Europei de Est la acest maraton :) ) “

1000 Balkan Challenge – 600 de kilometri de pedalat

m plecat vineri dimineaţa cu bicicleta în ceea ce avea sa fie cea mai luuuuungă tură de bicicletă din viața mea. Dincolo de numărul kilometrilor parcurși (640 conform google maps), am rămas cu imaginea unei țări (Bulgaria) extrem de frumoase, cu numeroase amintiri, cu bucuria de a cunoaște oameni dornici de a își depăși limitele și de a se implica social. Toate cele 4 zile au început la 5 dimineața și m-au găsit la 8 seara cu bagajul făcut pentru a doua zi și cu capul pe pernă, iar la 8 și 5 minute eram în lumea viselor… Ziua 1. București – Turnu-Măgurele (188 km) Ziua 2. Turnu-Măgurele – Calafat (175 km) Ziua 3. Calafat – Vrătsa (162 km). Deşi prin numărul mai mic de km mă aşteptam ca această zi să fie mai uşoară, în practică, diferența de nivel a cam scos untul din mine. Ziua 4. Vratsa – Sofia (112 km). Această ultimă zi de pedalat a fost – din nou – una caniculară și cu multe urcări. Ziua 5 m-a găsit pe drumul către casă, în timp ce o parte dintre participanţii la duatlon îşi începeau partea de alergare: câte 60 de km zilnic, timp de 7 zile!!!

Anul acesta organizăm prima ediţie BootCamp pentru domnişoare. Banii strânși în urma licitaţiei acestor 2 tricouri vor fi folosiţi pentru cheltuielile logistice ale taberei.