Daniel Brașoveanu CABARET
Cabaret
2
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României BRAȘOVEANU, DANIEL CABARET / Daniel Brașoveanu – Bucureşti: Editura OCEPCEC ISBN: 973-9017-06-X
Este interzisă reproducerea chiar și parțială a vreunui text din Cabaret O seară de pom(a)(i)nă fără acordul scris al editurii și al autorului 2015 © Toate drepturile asupra creației artistice, aparțin exclusiv autorului
Cabaret
3
Daniel Brașoveanu
CABARET O seară de pom(a)(i)nă
Editura OCEPCEC Iunie - 2015
Cabaret
4
O seară de pom(a)(i)nă Pe cele două laturi ale scenei apar doi romi, care dau la o parte cortina și privesc hoțește la stînga și la dreapta apoi se strecoară, pe furiș către mijlocul scenei pentru a deschide spectacolul, insinuîndu-se în prezentatori. În spatele lor se coboară, de sus, pe cortină, care este închisă, un banner uriaș cu imagini tridimensionale cu turnul Eiffel, Sena, cu unul dintre poduri și cu Arcul de Triumf, imagini care sugerează Parisul: Rom 1 – Nous sommes içi, pe voi vous derangez (pronunță și ultima consoană mută, „z”-ul.) să încasăm lovele de français. Rom 2 – Hai s-o punem de-o ciordeală, că acuș apar cei blonzi. Rom 1 – Ăi precis, cum ne ginesc, ne slobod ca vagabonzi. Rom 2 – Franțuzii-s cîrpănoși și nu-i poți jumuli. Rom 1 – „Ui, ui”… au mulți d’argent, se țin doar de prostii. Apar prezentatorii, o pereche de tineri, cu vîrste cuprinse între 24-28 de ani, care de cum îi văd pe romi le zic: El – Voi romani de spiță romă, magraoni cu iz de-aromă Emigranți de Ferentari, hoți, borfași și găinari. Ea – Ați ajuns pîn’ la Paris, capitala-unui vis Însoțiți de puradel, făt produs într-un bordel. Imediat cum își trag răsuflarea, unul dintre romi îl privește pe tînăr și-îi face cu ochiul adresîndu-i-se: Rom 1 – Te traduce Franțuzoiaca?... Rom 2 – Este tare pițipoanca… Rom 1 – Pentru Euroi gacica…
Cabaret
5
Rom 2 – Și-o va pune păsărica. El – Uși de-aici șnapanilor! Hai, luați-vă zborul! În Turn..., șo pe niponi, c-acolo e Oborul. Ea – Pe Marghioală, bogăția, doar așa oi cuceri. Gaborii or sta la pîndă, chiar pe voi a vă găbji. Rom 1 – Bă fante de Colentina, fufa asta…, arde-o-ar vina, Rom 2 – O să-ți facă zile grele, și-o să ai multe belele. Rom 1 – Parașuta-i tare-n cloanță, și-o s-ajung-o cotoroanță. Rom 2 – Arde-i dar doar mardeală, chiar de-i bună la cordeală. Pr. – Teroriștii stau la pîndă, pe Pirandă să ți-o prindă Ea – Cu ea or să se însoare, ți-o vor sufla ca o boare. El – Hai, fă, pași că timpul zboară Ea – Fugi cu ursu, para chioară, căci de-mi voi chema gealații, ați sfeclit-o, ca levanții. Cei doi își mișcă brațele întinse ca avioanele și strigă: – Văleleu… Crra, Crra, Crra…, în timp ce ies din scenă. Se ridică cortina pe fond muzical iar cei doi tineri rămași pe scenă își încep numărul: El – Bună seara... Ea – Bună seara... El – În seara asta voi trăi momente pline de plăceri... Ea – O noapte-obișnuită-n care..., permanent... tu ceri... El – Porția... din nou... a-mi da...
Cabaret
6
Ea – Asta..., de oi merita... El își îndreaptă privirile spre ea, apoi către public: – Vorbe dulci... s-o cucereeesc... Ea, face un pas ferm: – Vreau averea să îmi creesc... El – S-o răsfăț... și s-o sărut..., toate astea-n-așternut. Ea – Orișicît l-ar fi durut, mie..., banii... mi-au plăcut! El – N-ai ce-i face..., astea-s ele… le-om iubi..., pînă la piele. Cei doi fac o pauză de cîteva momente: Ea strigă: – Dar... să apară... baletul… El – Și să-nceapă... cabaretul. După care ies din scenă fiecare pe altă parte a scenei. Prezentarea - 2 minute și 20 secunde Una cîte una apar șase dansatoare-balerine de pe ambele părți ale scenei, apoi intră partenerii lor, tot în număr de șase cu care se produc pe durata a circa 3 min. pe ritmul uverturii – muzică de jaz.
Intră prezentatorul care anunță o surpriză cantabilă, melodiile: Șoriticienii, Tiranul, Sunt o damă de toți pică. Durata a cca 12 minute. În același timp trei balerine și doi balerini dansează și se produc pe scenete adecvate muzicii, apoi se retrag și se lasă cortina, care se ridică după circa 20 de secunde, perioadă de timp în care se aude glasul puternic al lui X., care se întreabă: – Ceee, s-a și terminat spectacolul? Dar eu pentru ce-am
Cabaret
7
venit aici? X. se apropie de marginea scenei, privește la public și verifică cu o mînă pusă la ochi sala, apoi exclamă: – Mda, ... merge... După care se așează pe un fotoliu. E îmbrăcat la patru ace, într-un costum uni, cu bretele și cravată. Gîndește cu voce tare, în fața unei mese, pe care se află o sticlă de șampanie, una de vin și două pahare: X. – Mintea iar îmi zboară și la femei gîndesc..., Și cît de des o fac, de-mi vine s-ameţesc?!... Se linge pe bot, își mușcă buzele, face grimase, de la stînga la dreapta, cu ochii bulbucați și mirați, apoi își dă o palmă peste obraz. Se ivește Cacanova îmbrăcat în ospătar, care se îndreaptă spre el, aranjează tacîmurile, șervețelele și privește către public, făcînd un gest cu mîna dreaptă, c-a înnebunit și îi dă replica: C. – Ce minte..., dar și ce fantezie..., Creier bolnav... plin de amnezie. X. se uită cu ochii speriați la stînga și la dreapta, fremătînd de neliniște: X. – Nopți albe minunate... vai, vai, „O tempora...”, Se scurse vremea... dară, suntem în Gomora. X. ridică braţele deasupra capului, apoi le lasă în jos. C. – Şi ce mai viață fost-a..., e-adevărat, cam bej, Dar ce mizerie ca lumea:... „Ou sont les neiges...?” X. – Frumoase clipe fură..., nu am nimic a zice, Pe-atunci eram un june..., și ne jucam popice.
Cabaret
8
face o pauză, se scoală din fotoliu, închide ochii, cu faţa la public și continuă: X. – Elviroo..., unde-mi ești? Deja ai apărut?... Te-arăți așa timidă?!... De parc-ai fi băut? În surdină se aude melodia: „La noi la Brăila, la tanti Elvira ușor se cîștigă lira, femeia muncește bărbatul plătește, ce bine-i la noi la Brăila...” Într-un colț al scenei apar patru fetițe în ținută de epocă, cu pălării pe cap ce dansează și aruncă priviri furișe la masa domnilor. Cînd se termină melodia își întorc spatele, se apleacă își ridică rochiile și le arată fundulțele cu chiloței bikini. În alt colț se ivește tanti Elvira, care tratează afaceri cu doi amorezi, între două vîrste, ce doresc să cumpere plăceri și care arată cu capul și degetele spre fete, care le fac cîte o plecăciune, în semn de accept și de invitație. Cei trei neguțători bat palma și ies din decor. Una dintre fete rămîne lîngă ușă. C. – Memoria n-o-nșeală..., te are de belea. X. – Tu fetișcană dulce..., știu ce-ți poate pielea... X. face un gest cu mîna dreaptă de sus în jos, rotativ de la stînga la dreapta, dă din cap de sus în jos cu buzele strînse. Masa și fotoliul sunt deplasate într-o parte și apar două perechi de balerini, care dansează charleston pe: „Un leu o lămîie, doi lei o gutuie, trei lei femei cîte vrei...”, iar alături de ele, în celălalt colț se ivesc încă trei fetișcane cu ținută lejeră, în costume de baie și cu valuri de mătase transparente, care le acoperă trupurile , vorbesc între ele și gesticulează cu mîinile: Scena – 3 minute Intră prezentatoarea și anunță un alt cuplu de cîntăreți, cu două cîntece: Par curați și la cravată, Vampa și Clipe efemere pe durata a circa 10 minute, iar dansatoarele -, patru fete și un băiat -, se produc pe muzică. X.
Cabaret
9
După ce se lasă și se ridică cortina apar în prim plan masa și fotoliul, cu X. așezat pe el. Dansatoarele rămîn și privesc spre ei, iar una dintre ele le face cu degetul, care semnifică: – Las’ că v-arăt eu vouă. Mai apar încă două fetițe de 22-23 de ani, fardate vizibil, roșii în obraz, cu fuste scurte și pantofi cu toc înalt, într-un fundal al scenei și par a șoșoti între ele, aruncînd ocheade către cei doi, apoi gesticulează. C. – Fă-te-ncoace la bibicul..., Să-ţi pupe dulce... buricul. X. – Te dai un pic fecioară?... deși ai fost la bal!... C. – Ha,..., te crede fata încă... tot un papagal. Domnișoarele nou ivite se-ndreaptă spre masa băieților, fac înconjorul ei, se opresc cîteva clipe să-i privească, se reîntorc la grupul lor și dansează pe muzică de cabaret, provocator, timp de 30 de secunde, apoi par a sta pe gînduri dacă se se așeze sau nu, se privesc în ochi și dau din cap dezamăgite. Bărbații discută între ei, iar fetele fac un gest cu mîinile de: „ai sictir de-aici”, le întorc spatele și ies din scenă. X. se așează, se ridică în picioare speriat, face gesturi incoerente cu mîinile, gesticulează cu capul și trupul. X. – Elvira-i cam parșivă, cum bine noi o știm... Ea m-a făcut o dată..., d-era... ca să leşin. C. – Mai bine-o chemi pe Veta..., că-i fetișcană mare..., X. – Să-mi regleze mulineta..., să se facă... tare. Mmm... Face grimase din buze strînse, de sus în jos, se uită la C. și ridică un deget în sus. C. – De oi striga de-a dreptul..., cum a numit-o mă-sa, Mi-o da cu tifla fufa..., să-mi cadă iarăș... fii-sa... X. – Se vor a fi numite Samanta și Larisa Și doară pentru asta, românul plînsu-ți-sa.
Cabaret
10
– De cînd se schimbă șeful..., o duc mai bine-acum..., O viață desfrînată și-un trai bun... de nebun. X. se foiește în fotoliu și mai face o grimasă. X. – M-oi drege dară iară... cu o șampanie, Să-mi pară roză viaţa... şi s-am... companie. X. face un gest cu mîna în sens circular de la dreapta la stîng, apoi ia un pahar de pe masă, îl umple cu vin și-l dă peste cap. C. – Le-oi păcăli pe fete..., cu o tărie dulce... Sau fi-vei tu pățitul... pe cale a se duce!?... X. face un gest care înseamnă: „du-te”, C. dă să ia un pahar de pe masă, însă X. se scoală și-i dă peste mînă, ca să-i aminteas că care-i e locul. C. îl privește cu reproș. X. – Cacanova..., ai dreptate, poate-o veni Veta, O dulce amintire..., trăită în Popeta. Dar ce frumos mă minte..., Că-s sclipitor la minte Și că-s băiat cuminte... C. – Aproape... de morminte... X. se scoală, se uită la stînga și la dreapta, aranjează sticla de șampanie şi paharele aflate pe masă. C.
2 minute
Se trage cortina cîteva secunde, iar cînd se ridică apare grupul de șase perechi care dansează pe muzică de cabaret care se va compune. 3 minute În timp ce se retrag dansatorii, apar X. și Prezentatorul: – Cei veniți la premieră, au plătit dublu biletul, Iar de vor să mai petreacă, triplu fi-va zaiafetul. Se ivește, de pe ambele părți ale scenei un grup de țigani și țigănci, care aliniați se milogesc cu palmele întinse și se milogesc cu glas tare: Je créve de faim; Geben Sie mir ein Euro...
Cabaret
11
Un alt grup intră-n față, iar imitația lui Klaus iese în evidență și cîntă: X. – De cerșiți..., mergeți la Stockolm..., Romania e pe val. Pr. – Vrei daiboj, acolo-i locul..., și ajungi la cașcaval. X. – Și nu bilete la premieră obținute de pomană! De parc-ai fi milog, sau maroniu de Piață Romană. Ultimele vorbe sunt spuse pe un ton ferm. 40 sec. Se pregătește o scenetă cu Bulibașa – Krissinitor, îmbrăcat în robă, la un proces de divorț. Bulibașa stă la prezidiu, alături de încă doi romi. Pe o placă scrie Stabor. Unul dintre romii de la pupitru se ridică în picioare și declamă: – Azi, Bulibașa are de judecat pricina intervenită în familia lui Jean. Deciza sa, așa cum bine știm, este inatacabilă și executorie. După ce se așează pe scaun se ridică cel de-al doilea rom din prezidiu: – E cazul să aflați că trei frați de-ai noștri, cu ceva timp în urmă, au fost arestați, nevinovați. Copiii lor s-au dus să predea ceasurile furate de-ai lor cînd au înțeles de la televizor că se dau ceasurile înapoi. Nimeni nu le-a explicat sărmanilor copii că se dădea ceasul înapoi c-o oră. Domnule Președinte puteți începe lucrările. – Ia zii Pirando, ce s-a-ntîmplat de vrei să-ți lași bărbatu’? Tînăra își aranjează ținuta și abordează o mină țanțoșă privind către instanță: – Domnule Krissinitor, susțin sus și tare: acest țigan nu mai e demn de rangul meu.
Cabaret
12
– Auzi Jeane ce spune Piranda? Cică nu mai ești demn de rangul ei... – Nu-i adevărat domnule judecător..., Piranda nu mai este demnă de ranga mea!... – Jeane, înțeleg că și tu vrei să te desparți de Pirandă. Ce ai bă pe suflet. – Nu frige, domnule Krissinitor..., nu frige. – Așa e Pirando... ce afirmă Jean?..., nu frige? – Minte domnule judecător, el e scurt în scurtătură și najunge la căldură. – Staborul decide: Întrucît treceți printr-o perioadă de tranziție, iar problemele voastre sunt cunoscute de toți, fiind dintre cele obișnuite în familii, aveți trei luni să vă reparați conflictele, apoi vedem ce s-o mai întîmpla. Cu asta am încheiat ședința. Sceneta – 2 minute și 30 secunde. Se trage cortina și se ridică după cîteva secunde și se derulează momentul coregrafic „Rasă cu rom” pe muzica care a fost compusă, în care balerinii vor exprima dragoste, furie, ură, pasiune, devoțiune și delicatețe. Melodia va fi interpretată de …. Sceneta - 4 min. 40 sec. Se lasă și se ridică cortina, masa și fotoliul sunt la locul lor, iar X. continuă: X. – „Carpe Diem”, să-i dăm bice, die, die, mă purice… C. – Activ să fii băiete… și nu mai șovăi…, Bătut de soartă fi-vei…, și toți te-or ponegri… X. – O fi ăsta-ndemnul?... Să fiu eu cel mai tare?... X. se ridică, își trage bretelele, le lovește de burtă, își întinde brațele și-și încordează mușchii, apoi se aşează la loc. C. – Dar tu ești precum lemnul..., și doar ți se năzare.
Cabaret
13
se foiește neliniștit, cu o mină întrebătoare, iar pe scenă intră trei blondine, cu fuste mini, care se plimbă prin fața lor. X. – Frumoasa mea blondină..., pe tine o să sui... În rest... a ei e treaba... să-și puie... pofta-n cui! C. face un gest cu mîna, de sus în jos, a lehamite Dialogul - 30 de secunde Se trage cortina, iar cînd se ridică apare Klaus îmbrăcat într-un tricou pe care este pictat o cruce mare roșie. E însoțit de bodyguarzi și politicieni. Klaus cîntă, cu mîna dreaptă ridicată, în semn de salut: – Heil, Heil, Heil, X.
Corul îi răspunde cîntînd: – Slogan la modă Klaus: – Fără păduri v-am lăsat O întinserăți la Malmo..., la cerșit și la furat. Cei săraci și negroteii..., voi în cort doar ați trăit Aia viață de levante... din zori pînă-n asfințit. Grupul lui Klaus intră-n umbră și apare imitația lui Băsescu, însoțit de cîteva blonde, care-l înconjoară. Patru copii și doi actori, ies în față și cîntă :
– Vai ce flotă de vapoare, pe-apa Sîmbeti se duu... Ajunserăm de ocară..., fără hrană... cu, bu, buu... Cînd pronunță cuvîntul „bu, bu”, toți îndreaptă mîinile către un individ care intră în scenă și îl imită pe Adrian Năstase îmbrăcat într-un costum de pușcăriaș, cu cătuși la mîini:
Cabaret
14
– Căpitan ticăloșitul, flota nu-i fu de ajuns... România o distruse... și-i creăă... alt neajuns. Dar cum se sui el oare..., comandant și șef de chei? Un popor îl puse dară..., dirijat de cei mișei. În timp ce se cîntă, patru perechi de dansatori se produc în acest moment coregrafic, imitația Băsistă iese la-naintare, declamă cu voce puternică și gesticulează cu mîna, precum Ceaușescu: – Eu am crezut... în toate minciunile pe care vi le-am îndrugat. Sunteți reduși..., naivi și fraieri!... Nu mă consider vinovat! Apoi cîntă, spre a le face necaz: – Cei din Curte... sunt ai mei, promovați... și făcuți zei. Șantajați..., dosar la mine, le ordon..., achită bine. Apare în plan secund o plancardă cu o curte situată pe un deal, pe care scrie: E înaltă! Sceneta - 1 minut 30 sec. În timp ce se retrag intră imitația lui Voiculescu. Grupul de tineri și actori continua cîntînd: – Felix, da... dar, nu motanul..., el pe toți îi mîrîi Mîrîit fu el o dată..., și-n celulă o sfecli... Retardați, parlamentari, sunteți simple jucăriii... Transformară-ți România... în țară cu datoriii. Răul, răul... cel mai mareee... l-ați făcut voi cei sus-puși Călcat-ați țara-n-picioaree... voi netrebnici, trepăduși. Voiculescu, cu cătușe la mîini, însoțit de două pisici mari, legate de o sfoară, alături de trei indivizi la costume și două femei elegante cu genți de lux, simbolizînd parlamentarii, înaintează și li se adresează pe muzică:
Cabaret
15
– Sărăntoci..., uitați trecutul..., alături de voi voi fii... Saci de bani..., eu nou-născutul..., eu cu voi voi împărții.... Felix se retrage și apar alți bărbați îmbrăcați la costume, care înfățișează primarii. Au cîte o geantă tip diplomat în mîini, în timp ce corul continuă: – Scîrnăvii prea prihănite..., voi ce-ați fost aleși primari Țara-ntreagă o distruseți... să vă umpleți de dolari. Pușcăria e prea blîndă, loc etern unde-a muri... Ați trăit o existență... plină de blestemății... Pe durata muzicii, șase perechi de dansatori se produc întrun moment coregrafic. Sceneta - 1 minute 20 sec. Se trage cortina, cînd se ridică, se continuă sceneta cu X. și C., așezați la masă. Intervin trei blondine, care se apropie de cei doi, iar două dintre ele se așează pe genunchii lui X. și-i înlănțuie gîtul cu o mînă. Cea de-a treia ia loc pe scaun în fața lui și-și toarnă un pahar de șampanie. Fetele din brațele lui X. cu o mînă îl controlează la ouă, spre a ști cu ce au de-a face, apoi, după ce ajung la un rezultat se ridică, își torn un pahar de șampanie, îl ciocnesc și-l dau pe gît. Se aude o melodie de cabaret – jazz –, iar după ce se oprește, începe dialogul fetelor regrupate lîngă masă: Bl. 1 – Ce-om face noi cu ăștia, că doar ne-or chinui. Bl. 2 – Sunt paradiți moșnegii..., și-s duși..., să tot te ții. Bl. 3 – De-or fi galanți măgarii... și ne-or cadorisi... Bl. 1 – I-om face să se creadă... doi crai... în plină zi. X. – Dar ce bîrfiți acolo..., ia făceți-vă-ncoa... Bl. 3 – Nu ți-a venit bă timpul..., golan și haimana! X. – Cu voi voii voroave... și șoapte dulci să spun, Bl. 2 – Mai bine scoateți punga... și varsă-ne-o în pumn.
Cabaret
16
C. – Îi văd... care pe care..., Intră-n scenă și Prezentatorul care participă la dialog: Pr. – El..., n-are vreo scăpare. Acu c-a-nceput jocul, pe fete voi miza. Oricît o fi pariul, doar eu oi cîștiga. X. – Fetițe drăgălașe..., n-aveți nimic a teme..., Cu sărutări obscene, îmi știu a mele teme. C. – Bibicul e gentil, a lui fiți voi pe dată..., X. – Altfel devin umil... În viața... desfrînată. Bl. 1 – Sigur are izmene..., cam greu l-om dezbrăca Bl. 2 – I-om face noi de toate..., așa ca de saftea. Bl. 3 – Să fim făr’ de sfială..., ca să îl mulțumim. X. – Eu știu că asta-i viața... un dulce-dulce chin. Bl. 2 – Ăla voii a spune..., pe noi a chinui? Bl. 1 – Atuncea voi ca dublu, sau triplu-a ne plăti. X. – Ooo... lume deocheată..., la mine eu privesc Deși nu ăsta-i traiul..., un trai ce îmi doresc. Pr. – Eu îi cunosc năravul, de-or fi în voia lui..., Ăla..., precis cîștigă..., așa că pierd pariu... Blondele îl încalecă pe X., îl dezmieardă, șoptindu-i vorbe dulci la urechi și încep să-i desfacă bretelele și să-și dea jos de pe ele hainele. Una îi scoate portmoneul din buzunar și-l aruncă pe podea, cu un gest disprețuitor, apoi face cu ochiul celorlalte, sugerînd urmarea, după care se trage cortina. Sceneta cu dialogul non verbal exprimat de limbajul trupurilor - 3 minute Actul întîi – (56 min. 20 sec.) cca 60 minute Pauză 15 minute
Se ridică cortina pe ritmul muzicii de jaz și apar cele șase de cupluri de dansatori care se produc pe durata a 3 minute . După ce se retrag pe scenă sunt patru blondine, care merg braț la braț, două
Cabaret
17
cîte două, îmbrăcate cu fuste mini. Au în jur de 30 de ani, macheate strident și se apropie de masa la care stau X. și C., îi privesc și dau din cap, de la stînga la dreapta, apoi încep să discute, aruncîndu-le priviri peste umăr: B1 – Cu ăștia..., de-om lua doi poli... Se uită-ntr-o oglinjoară și se rujează pe buze și pe obraji. B2 – Puteau fi... și mai nasoli... Își ridică fusta și-și aranjează ciorapii. B3 – De are balta pește... și ai ce pescui... Își aranjează sutienul și-și mișcă țîțele provocator. B4 – E clar..., deja am pus-o..., om face nebunii. B1 – Pare-ofilit babacul... și-i plin... și de dorințe... Se apleacă, își aranjează pantofi, spre a-și arăta fundul și bikinii. B3 – Cum de-i ridici capacul..., vei da... de neputințe. B2 – De le picăm pe mînă... și ei ratează clipa... B1 – Susțin una și bună..., B3 – Nepricepută-i... tipa... B4 – Că ei n-au vreo problemă... și sunt Ok pe treabă B2 – Nevolnicii..., îi știm noi..., sătui de-atîta ... barbă, O mînă o ridică la bărbie, iar cu cealaltă face semne de labă. B1 – Ne-om încerca norocul...., sau o vom da în bară? B4 – Păi... ăla micul pare..., să-i cînte la... vioară. B3 – Trecut-am noi prin multe, fetițe de pripas B2 – Experiențe faste..., pe toți... i-am dus de nas. Fetele par a mai șoșoti între ele, apoi le aruncă cîte-o ocheadă și părăsesc cu pași mici scena. Sceneta, circa 2 min. 30 sec. X. se ridică, se uită la șliț, mișcă din fund obscen înainte și-napoi, apoi face cu mîna un gest a lehamite. Muzica se aude din fundal iar Pr. apare și se așează la masa lor.
Cabaret
18
C. – Dar să deretic masa..., surprize și-un capac... își freacă mîinile și rotește degetul drept arătător. X. – De sunt pregătit bine..., le-oi veni eu de hac... C. – De-o rîde cartierul..., dar nu pentru că-i prost, Pr. – Nesățioas’a-i poftă... și-o pune-o iar pe post. X. se ridică, ia o mină întrebătoare, îl privește cu reproș pe C., își strînge buzele, dă din cap de la dreapta la stînga, de mai multe ori și se uită sugestiv la șliț, apoi își suflecă manșetele de la cămașă, face două genoflexiuni și-și pune un șorțuleț de bucătărie, de pe un cuier. Își freacă mîinile și ia o față radioasă. X. – Să-nceapă... dezmățul dară! Se aude muzica, iar C. strigă: C. – Hăi, hăi, hăi..., și-om da-o-n bară! X. – Fetițe dulci... și fără sutiene... C. se scoală din fotoliu, își toarnă un pahar cu vin, îl ridică în sus, și zice: C. – Eu beau..., în norocul tău prietene! Apoi dă vinul pe gît. X. bate din picior nerăbdător, iar muzica se aude în surdină. (jazz) X. – Dar ce s-aleg eu oare..., să n-o fac iar de oaie Și să mă dau în petic... lăsînd-o cu-ochii-n soare? Tăria ursului..., sau sîngele de taur?... C. – O Doamne..., să îl ierți..., se crede iar balaur. X.
C. o tunde din scenă iar X. se retrage în fundal, se lasă și se ridică cortina. Dialog - 1 minut Pe scenă este pus un pupitru și scaune pe care se așează trei magistrați îmbrăcați în robe, cu un grefier alături, care are un vraf de dosare.
Cabaret
19
Corul își face apariția ca și asistenți la proces: – Magistrați de la ogradă..., legea faceți după plac... SRI-ul stă la pîndă..., pînă v-o veni de hac. În spatele lor sunt ridicate plancarde cu o curte plină de orătănii și cîteva poze cu orătăniile îmbrăcate în robe. – Judecat-ați românașii, i-ați tratat ca pe-o hazna Iar din șpagă cumpărat-ați... castele în Spania. Unul dintre judecători se ridică și le răspunde, cîntînd pe un ton amenințător: – Las’... vă vine vouă rîndul..., se crede vreuunul Sfînt? Atunci om vedea-o dară... cum o s-o turnați... în cînt! Ies cu toții pe ușă cu degetele de le mîini ridicate și gesticulează. În locul lor apare Klaus și grupul său care cîntă: – Heil, Heil, Heil e vremea noastră România-a sărăcii Cu excroci de pretutindeni... țara noi om împărții... Stăpîni-voi fără minte... și pe șest voi tot jmangli Sex, gunoi..., mare scofală... pe români i-oi jefui. Un tînăr îi dă replica cîntînd: – Piei satană..., mergi în iad, Francmason... cu chipul fad. Douășcinci... de mii de bucks, Tinerii... tratași ca fucks. Pe o plancartă stă scris bucks = dolari fucks = 2 tineri fac sex. – Vînzătorul de organe cățărat la cîrma țării Un tembel fără valoare propulsat din largul zării. Doi bărbați și o femeie, îmbrăcați în halate albe și cu stetoscoape la gît, țin în mîini cîte un bisturiu pe care le ascut, unul de altul, apoi privesc la doi copii întinși pe o masă de operație.
Cabaret
20
– Scăpat-am de nichipercea și de pațachina sa Dar tătînă-su-i luă locul..., alături de blonda sa. Pe fondul musical creat trei perechi de dansatori produc într-un moment coregrafic. După el apare un grup de bancheri, cu plancarde pe care stă scris: Raiff, Volks = Arde-v-ar focul! City, Pireu = Rău, rău! și 2 case de bani. Fiecare dintre ei au cîte un fișic de bancnote în mîini. Corul li se adresează: – Bănci trimise-n Romania... cu scopul de-a jefuii... Ați tratat-o precum rîiaa... pe popor a-l sărăcii... Pe o altă plancardă scrie: „Oferim credite fără dobîndă la politicieni. Percepm doar comisioane preferențiale!” Grupul se retrage și în locul lui apare X. care privește către micile butoiașe de vin din celălalt colț al încăperii și continuă scena de unde a lăsat-o. X. – Băăă..., Cacanova dară..., băă..., unde-ai dispărut? Strigă cu glas tare, pițigăiat, se scoală și privește în jur. În viață lăsat baltă, precum un cuc pierdut. Intră Prezentatorul și i se adresează lui X. Pr. – Barosanul... se pricepe la aranjamente... X. – E tare tipul..., tare... și-i plin de argumente. C. apare cu pași mărunți, îmbrăcat într-o șalopetă, cu figură de tîmp, cu ochii mari cît cepele și c-un zîmbet nătîng pe față. Se apropie la doi metri de X. se opreşte şi îl priveşte uimit. X. – S-o facem dară lată?... Sau m-oi lăți în pat?... C. – Lăeți fură păduchii..., odată... de uitat. X. face un gest cu mîna, a scîrbă, cu o mină dezgustată şi se aşează pe scaun.
Cabaret
21
X. – Dar alea-s vremi apuse..., ce-mi năvălesc în minte, C. – De parc-ai fi un Toby, cel sclav, ăl Kunta Kinte. X. se
ridică, freamătă de neliniște, c-o mină uimită, ca și cum nu ar ști încotro s-apuce, face un pas înainte şi se pune la loc. X. – Dar ce făcuși tu dară?... Iar o puseși?... băiete. Pr. – Unde i-o fi fost gîndul, la copilași..., sau fete? C. – Ehe, he, he! C. dă din mîna dreaptă, de jos în sus în sens circular, rîde-n hohote, cu privire de tîmp, privește cu ochii bulbucați la X. și la public și zîmbește pișicher. X. – Bă, Cacanova dară..., zii..., cum te-ai descurcat?... Mi le aduși pe fufe..., sau te-ai pus pe mîncat? X. se ridică din fotoliu, se apropie de C., care face doi paşi înapoi, se opreşte și-l măsoară din cap pînă-n picioare. C. stă mîndru, cu privirea sus și cu o ținută sigură, gata de înfruntare. Pr. – Sau poate ai zbîrcit-o..., adic-ai dat-o chix X. – Dar zi-mi o dată vestea..., săritu-le din fix! C. zîmbește, privește spre X. și spre public, cu figură idioată și cu gura pînă la urechi, face gesturi cu mîinile simbolizînd formele trupului femeii, ale sînilor și fundului, apoi duce degetul arătător la gură și zice: „nțu”, chicoteşte, după care își bagă un deget în nas și privește înainte cu o atitudine visătoare. Sceneta - 3 min. 30 sec. Se aude muzica de cabaret – jazz -, masa și fotoliul sunt scoase de pe scenă, iar cei trei ies din cadru. Apar șase perechi care dansează pe o melodie de cabaret. Fetele își mișcă fundurile circular ca și cînd ar face sex, iar în încheiere dau din fundulețe, ca în timpul sexului. Băieții se retrag în spate, iar fetele înainteză spre marginea scenei și-și întorc fundurile, ridicîndu-și rochiile, după care cad, cu un țipăt, într-un șpagat.
Cabaret
22
Numărul durează 4 min. Se trage cortina pentru cîteva secunde, iar cînd se ridică apare o tînără care cîntă în fața unui grup de politicieni, ce apar pe scenă: – Imbecili... fără onoare..., așa-ziși parlamentari Voi venitul vi-l triplară-ți... și-ați fost dovediți tîlhari. Senatori..., destrăbălaaați..., hedonismu-a revenit Euroii și plăcerea..., voi... pămîntu-ați sărăcit. Neamțul iese din fundal în prim plan și cîntă: – Heil, Heil, Heil, Îi răspunde corul: – Reluă iar sașul, Continuă neamțul: – Să vă sprechen eu aș vrea... România über alles..., hoților le-oi închina. Corul reia: – Nimicita-ți națiuneaa, cu corupție și furt. Ați privat-o chiar de doctori, de valori..., prin trai corupt. Grupul de copii continuă cîntînd: – Voi masoni din lumea-ntreagă..., senatori ați promovat Sus pe funcții ei urcară..., România v-a-nchinat. Miniștri lovi-v-ar strechea..., în cătuși voi veți sfîrșiii... Lepre și scursori ce sunteți..., pînă veți înnebunii... Pe muzică, trei perechi de dansatori se produc într-un moment coregrafic. Încet-încet grupul intră în umbră și-n locul lui apare un individ care-l imită pe Ponta, însoțit de imitațiile lui Ion Iliescu, Adrian Năstase și Dragnea: Corul continuă, în timp ce sașul se retrage într-o parte: – Cu bani și cu doctorate... Cît de false? Toți o știm Dat-ai românii pe spate... Le-ai făcut viața un chin.
Cabaret
23
Pontul fu pontat o dată..., Dară pont nu-i folosi Poanta cea mai repontată..., Emigranții-l sictiriii. Două grupuri distincte formate din cite 4-5 tineri, pe tricourile cărora scrie ausländer, fredonează cu dispreț: – Ai sictir și marș de-aici... scîrnăvie comunistă, Uoo, uoo, piei satană, entitate antichristă! – Noi nu te mai vrem bă Poantă..., căci ne-ai alungat din țarăă... Și romimea tu lăsat-ai să ne facă de-ocară... Noi cu tine terminat-am... și cu al tău comunism... Mai bun este organistul..., cel cu gînduri de fascism. În plan îndepărtat imitația lui Klaus mimează că ar cînta la orgă, spre a distrage atenția de la organe. Poantă le dă replica cîntînd: – Sunt un tînăr... drept..., puternic..., membri voi aș vrea să-mi fiți, PSD-ul... e poporul..., el bogați... vrea să trăiți. Alungat-am securiștii... și pe nomenclaturiști Francmasonii-s la putere..., ce le ziceți... organiști. Medicii cu bisturiile în mîini le ascut unul de altul. Corul îi răspunde și dansează într-același timp o horă: – Prim ministru-economistul, fără studii... ca blatistul... Tare Poantă... Doctorașul, să-l vindecăm... cu fărașul! Tinerii pun mîna pe fărașe și le fac vînt către Poantă. Grupul lui Poantă se retrage lîngă ceilalți. – 2 min. 30 sec. Apar prezentatori: El – Iat-apare-o domnișoară..., cu un glas divin... Dar iubitul ei de-acasă... (și arată cu degetul spre el însuși) are viață... chin. Ea – Cu figura-i minunată... ne va încînta...
Cabaret
24
Iar cu vocea ei superbă... ne va desfăta. Solista intră în scenă, iar lîngă e se ivește și un solist și se produc prin melodii, pe durata a cca 12 min., una dintre melodii este: Dragoste consumată, Carieră, Pe interes. Pe muzica lor dansează două perechi de balerini, fetițele blonde cu codițe, îmbrăcate cu fustițe scurte, rujate și cu cămăși, toți în ținută tiroleză. În timp ce se retrag, pe durata aplauzelor revine decorul. X. intră în scenă, cu pași apăsați, alături de Pr. se uită la C., mînios și se îndreaptă spre fotoliu, se așează apoi se ridică și începe să se agite, apoi strigă: X. – Cacanova dară, făcut-ai tu vreo treabă?... Căci eu nu-s animal s-o-ntind pe iarbă-n... labă. C. face un gest speriat și se dă un pas înapoi, apoi ridică mîna dreaptă la nivelul pieptului, ce semnifică: calm, stai liniștit şefu’. Pr. – Spune-mi tu..., amorez...., cu privire hazlie, unde-s fetele?... X. îl privește o clipă cum se gîndește să-i răspundă, cu mîna pe cap și-i zice: X. – Ia-ți mîna de pe chelie. C. se retrage cu doi pași înapoi, îl privește galeș, c-o față radioasă, apoi îi face o reverență, în semn de aprobare. Pr. – Şi zici că fufele-s aici și le-ai momit tu dară? X. – Ori poate le-ai speriat..., fățos... și iar ai dat-o-n bară? C. face in cap, clătinîndu-l de la stînga la dreapta și se-arată plin de siguranță. X. – Sau de cum te văzură..., luatu-ro la sănătoasa? Pr. – Crezînd că le-a venit vremea... să dea de-aia cu coasa?... X. se ridică de pe fotoliu și ia o atitudine țanțoșă, se pune lîngă partener spre a putea fi comparați de public.
Cabaret
25
X. – Ce și-o fi zis gagica... să-i pup eu păsărica...: Pr. – De ăsta-i Casanova..., trimis la rendez vous,
S-o luăm la sănătoasa..., să-i urăm: huidu hu! ia o mină posomorîtă care semnifică că asta-i realitatea, apoi întoarce palmele în sus și ridică din umeri, sugerînd situaţia – Eee..., n-ai ce-i face, într-un gest de neputință și-și ridică buza deasupra celei de sus. X. – De ce nu te-ai pus dară... și tu... la țol festiv..., Pr. – Să vadă artistele... că ești un tip activ. X. – Te-ai îmbrăcat tu dară..., doar într-o pijama? Pr. – Să fi luat drept un fante..., pribeag sau haimana?! C. își trage bretelele de la șalopetă și pășește cîțiva pași spre X., mîndru, cu o figură serioasă, cu mîinile în buzunare, precum un om de afaceri. X. – Să te fi prefăcut dară..., că-ți tragi bretelele Pr. – Și-ți cad din întîmplare..., da... toate lovelele... Se aude, pentru cîteva secunde, melodia lui Corina Chiriac: „Banii n-aduc fericirea...”, iar C. face un gest, cu degetele, că suntem nebuni de ascultăm o astfel de melodie, după care se trage cortina. Scena – 1 min. 30 de sec. Se derulează momentul coregrafic „O zi obișnuită”, pe durata a 5 minute și 15 secunde, apoi prezentatoarea anunță un interpret: cîntă 2 melodii - Camarila și La agățat, cca 8 min., pe care se dansează de trei cupluri de balerini. Cînd apare C., se foiește un pic, se scotocește cu ambele mîini în şalopetă, ca și cum ar căuta ceva și scoate o mînă de mărunțiș din care îi cad, printre degete, pe podea cîteva monezi. X. – Cu gestul ăsta... m-ai lăsat mut..., X. se ridică cu o mină furioasă din fotoliu și face un gest a lehamite cu mîna dreaptă, de jos în sus, pășind la dreapta și la stînga. C.
Cabaret Pr. – X. –
26
Astea sunt monezi... pentru barbut. Cum ai putut să te produci oare?.. Tocmai într-o zi... de sărbătoare? C. dă din umeri și lasă capul în jos, umil și supărat. Pr. – Or fi luat-o la sănătoasa... bietele..., Văzînd că n-ai bani... nici ca să-ți faci ghetele... C., cu un aer serios, își bagă adînc mîna în buzunarul cămăşii și scoate la iveală, cu ochii radioși și fața zîmbitoare, un Goldcard uriaș, pe care-l ridică în aer, îl flutură și-l privește cu mîndrie. X. – Ceee..., ai un Goldcard... cît să-mi cumperi un sarai... Pr. – Și l-ai ținut ferit..., tu... cel mai mare crai? C. zîmbește radios, satisfăcut. De pe ambele uși apar șase fetițe îmbrăcate sumar, care se opresc, pentru cîteva clipe și privesc la C. și la Goldcardul său, apoi cu gesturi și priviri langu roase îi momesc pe băieți. C. dă din cap, de două ori, de la stînga la dreapta, umil, ca şi cum ar fi greşit și ar fi fost prins cu musca pe căciulă şi şi-a recunoscut vina. Se ține cu mîinile de bretelele tunicii. X. se ridică și-i comandă cu degetul arătător, pe care îl mișcă spre el. X. – Ia-ți mîinile de pe bretele... fuga după fetele mele. Pr. – Hai, nu mai sta pe gînduri, căci altfel o sfeclești... De nu ratezi iar clipa..., tu poa’ chiar să mai crești. C. se uită la stînga, la dreapta, speriat, cu privirea agitată, dă din mîini, ca şi cum n-ar şti încotro s-o apuce, apoi aduce trei domnișoare lui X. X. – De-or fi așa drăguțe... le dărui... cu măsură, Apoi așa ca regii..., le plimb... cu o trăsură... Că doar nu-s Euroii mei..., Exclamă pe ferite, într-o parte. Fetișcanele defilează prin fața lui X., expunîndu-și formele și ridicîndu-și fustițele, apoi
Cabaret
27
chicotesc, le aruncă priviri pofticioase, pline de promisiuni, îl țin tuiesc cîteva clipe pe C. și Goldcardul său și își îndreaptă degetele spre piepturile lor, sugerînd ca una dintre ele să fie cea aleasă. C. priveşte cu jind la Goldcard, face un gest circular cu mîna dreaptă, de la dreapta la stînga, pe furiș, sugerînd fetelor so-ntindă repede, că vine și el, apoi zîmbeşte pişicher, ca şi cum ar şti el ce-are de făcut, şi-şi mîngîie cu duioşie cardul. Sceneta - un minut Pr. – Și-au luat valea... şi am rămas iar de căruţă? X. se agită nervos pe fotoliu, se scoală, se aşează, se ridică iar, își dă şorţul jos şi-și aranjează ţinuta şi cravata, apoi își trece o mînă peste părul din cap, ca şi cum s-ar pregăti pentru o-ntîlnire și se așează la loc. X. – Și-o să ne ținem cu mîna de... Mereuță? X. se scoală și se uită la șlițul pantalonilor săi. În timpul ăsta C. se apropie de X., îl examinează cu atenţie cum își dichisește ţinuta, se uită admirativ cu privire candidă, ţintuindu-l de sus în jos, se apleacă, spre a-l studia mai bine, iar cînd se ridică are degetul arătător îndreptat către bretele, care nu-s aşezate corect. X. și le aranjează şi-i aruncă o ocheadă plină de reproş. C. începe să sară-n sus, să facă două figuri de cazacioc, pe muzica unei melodii rusești, să scălămbăie, ca la circ, apoi se opreşte cu o figură radioasă privind spre X. X. – Dar pentru ce toate-astea?... Mie nu-mi plac bărbaţii Cu voi frumoaselor… aş face acrobaaţii… C. face un gest cu mîna dreaptă, cu degetele ridicate, învîrtindu-le, sugerînd că mintea lui X. a luat-o la vale şi-i fugită cu sorcova… Îl priveşte speriat, retrăgîndu-se un pic în el însuşi. Pr. – Tipule..., adă-ne bunătăţile-napoi.
Cabaret
28
îi arată cotul şi îl priveşte lung, strîmbîndu-se la X., care are ochii îndreptaţi spre altă direcţie. C. – Asta petrecere..., doar pentru boi..., ca noi! X. se ridică din fotoliu şi gesticulează din mîna a lehamite. Pr. declamă, cu glas gros puternic şi răspicat, cu pieptul scos în faţă şi cu o atitudine fermă şi măreaţă: Pr. – Politicienii şi televizorul..., C. – Alea lupanare... da..., da şi... poporul! X. se scoală, își îndreaptă trupul, cu burta ieșită în afară și începe să cînte, cu glas puternic, cu voce de bariton: X. – O iubire prea frumoasă..., eu pe Venus voi să sui... Intră în scenă o doamnă în vîrstă și se îndreaptă cu un făcăleț spre X., și-i altoiește două lovituri pe spinare: Soția – Părăsit fuși de nevastă..., ce-o să-ți facă un cucui... Și se bate cu muchia degetului în cap. X. – Este clipa vieții mele..., cu ea voi a-mpărtășii..., Pr. – Bogăția și avereaa... doară ea... ți-o hăpăii... C. – Mai bine îți achiți rataa..., iară casa o păstrezi..., Căci-așa se duce viața... iar amanta... o s-o pierzi... După ce se termină scena, C. și Pr., cu ţinute mîndre și cu paşi apăsaţi ies pe o ușă, iar X. se îndreaptă spre cealaltă uşă, situată în sens opus, dînd din mînă, de sus în jos. Sceneta - 1 min. și 30 sec. Se trage cortina, apoi cînd se ridică, apar la rampă X. și C. care, cu o mînă ridicată în sus solicită liniște, după care încep să cînte, în timp ce cortina se deschide ușor, iar corul li se alătură: C. – O poveste minunată..., astăzi noi v-am relatat... X. – Despre viața cea Himeră..., o Himeră de rahat... Apar 4 băieți și 4 fetițe, copii cu vîrste între 10 și 14 ani, care preiau melodia și înaintează în linie, alături de alți actori. – Politicieni sluganici..., imbecili și arătoși... C.
Cabaret
29
Voi mințit-ați națiunea... sunteți doar niște buboși... Fiindcă asta ni-i soarta..., noi pe proști... i-am tot votat Lideri răi... fără conștiință.. țara ei au maltratat. Te iubim... noi Românie... chiar așa cum ai ajuns... Viața în scîrbăvnicie... voi putooori..., (bis) Tinerii și actorii îi indică cu degetul pe toți politicienii V-o fi de-ajuns. (bis)
Politicienii arată cu degetele, unul către altul, apoi începe păruiala între ei, bărbații cu bastoane, femeile băgîndu-și mîinile de ciufuri. Sceneta - 50 sec., apoi corul reia: – O frumoasă Românie..., doar pe tine te-ndrăgim... În valuri de bucurie..., noi acas-am vrea să fim... Glasul cristalin al unui copil răsună: – Ne-ați furat chiar viitorul..., solul, mine, ne-ați vîndut... Vai, popor... bătut de soartă..., doar pe tineri... i-a duruut... Următoarea scenă se petrece în grupul politicienilor:
Voicul: – Oare cin’… a scris cupletul...? (și îi întinde mîna lui Băse, care i-o ia.) Băse – Cu atîta... vrăjmășie..., (cealaltă mînă i-o oferă lui Klau.) Klau – Să-i facem... o înscenare..., (Klau închide cercul cu Poantă.) Poantă – Să-l băgăm... în pușcărie... Grupul de politicieni reiau versurile, în timp ce cei patru dansează, ca la horă. O tînără iese în față și le răspunde cîntînd: – Idioții n-au conștiință..., nu-nțeleg că-s idioți Dictatorii nu au știință..., înțeleg doar că sunt hoți. Se dansează și se arată cu degetul spre cei de la horă.