NUMĂRUL 45 - MAI 2020
INTERVIU CU LAVINIA BUȘE STUNDENTĂ LA EAE ENGLEZĂ
FELICIA BOCAI ARTA DE A VEDEA LICURICI ÎN BEZNĂ ALEXANDRA POPA GÂNDURI ÎN VREME DE PANDEMIE
CRONICA STUDENTULUI
CUPRINS
INTERVIU CU
LAVINIA BUȘE
studentă EAE Engleză
5
Un fel de prefață
6
Interviu cu Lavinia Bușe
6
Felicia Bocai
10
Arta de a vedea licurici în beznă, Felicia Bocai
16
Gânduri în vreme de pandemie, Alexandra Popa
20
Platforma umanității, Lavinia Bușe
22
Risipa alimentară, Larisa Mustață
26
Alte chestii utile
ARTA DE A VEDEA LICURICI ÎN BEZNĂ
10
Alexandra Popa
GÂNDURI ÎN VREME DE PANDEMIE
16 4
CRONICA STUDENTULUI
UN FEL DE PREFAȚĂ Mă bucur că, deși într-o stare de alertă, a apărut și numărul 45. Este un număr în care articolele se leagă, sunt cumva construite în jurul pandemiei, renașterii în aceste vremuri, completate cu mesaje despre risipa alimentară și o recomandare de film în această zonă. Mulțumim pentru articole Laviniei Bușe, studentă FEAA, pe care o felicităm pentru mențiunea la concursul studențesc Economia în limbaj studențesc organizat de YAA Timișoara; Feliciei Bocai și Alexandrei Popa, vicepreședintele Asociației Building Hopes, pentru articolele personale și viziunea lor asupra acestei perioade dificile, și Larisei Mustață pe care o găsiți și pe blogul ei. Câștigătoarea premiului acestui număr este Felicia Bocai, premiul fiindu-i oferit de Silvia Puiu. Toți colaboratorii primesc e-diplome realizate de graficianul Laurențiu Badea. Vă doresc tuturor multă sănătate și dacă aveți nevoie de sfaturi, îndrumare, eu și colegele mele din Asociația Building Hopes vă stăm la dispoziție online. Vă mulțumim că ne sunteți aproape, ca cititori sau colaboratori! Așteptăm poveștile și experiențele voastre pentru a fi publicate în numărul viitor. Poate vreți să împărtășiți cu alții despre cum a fost pentru voi perioada stării de urgență și/sau alertă.
Sharing is caring! Nu uitați: așteptăm materiale pe pagina de Facebook a revistei Cronica Studentului FEAA Craiova.
Lect. dr. Silvia PUIU Departamentul MMAA FEAA Craiova Președinte Asociația Building Hopes
5
CRONICA STUDENTULUI
Interviu cu Lavinia Elena Bușe studentă la EAE Engleză
6
CRONICA STUDENTULUI
Bună, Lavinia! Mă bucur că ai acceptat să răspunzi la câteva întrebări pentru cititorii revistei! Lavinia Bușe: Bună! Mă bucur și eu că am ocazia să dezvălui câte ceva despre mine. Cine este Lavinia Elena Bușe și de ce? Lavinia Bușe: Cred că este pentru glumele neinspirate, în mare parte. Este pentru că… se mai întâmplă. Trecând de glumița mea, îmi place să spun că sunt doar o experiență, sunt tot
ce fac, ce nu fac, sunt o mulțime de lucruri. Însă, în majoritatea timpului, sunt confuzie. Multe lucruri mă induc în eroare, însă de fiecare data, mă descurc. Asta sunt eu. Povestește-ne mai multe despre pasiunile tale. Lavinia Bușe: Principala mea pasiune reprezintă ceva destul de complex. Adică pisici. Îmi place să citesc, deși nu mai găsesc timpul suficient. Îmi place să ajut oamenii, să mă fac folositoare. Îmi place să experimentez viața în felul meu, mai lent. 7
CRONICA STUDENTULUI
Ai câștigat recent un premiu în cadrul concursului ”Economia în limbaj studențesc”. Care a fost experiența participării? Lavinia Bușe: Fiind prima data când am participat online, a fost cel puțin inedit. Organizatorii concursului au arătat că se poate și pe timp de pandemie, astfel că am avut ocazia de a-mi expune ideile și de a le dezbate împreună cu profesori minunați, alături de care au venit discuțiile între concurenți. Anul acesta mi-am făcut și curajul de a prezenta liber, ceea ce m-a ajutat mai mult să mă concentrez asupra a ceea ce spun (a fost mai mult un experiment). Pentru cei cu emoții la prezentări, consider mult mai benefică prezentarea liberă. Plus că este…liberă. Nu ești limitat de un text, și sunt foarte multe de spus în economie, eu alegându-mi un subiect cu care am putut fi mai flexibilă, și anume comportamentul consumatorului. Care este viziunea ta asupra voluntariatului? Lavinia Bușe: Cea mai mare dorință a mea a fost de a-i ajuta pe alții. Însă un copil introvertit iese greu din carapace, așa că mi-a fost greu să mă implic mai mult în anii de liceu. Dintotdeauna am apreciat oamenii care făceau voluntariat, și vedeam această experiență prea mult pentru mine uneori, de aceea a durat până la facultate ca să pot fi și eu voluntar. Asociația ”Building Hopes” este cea care m-a ”adoptat” aproape, întrucât am găsit aici o mini familie, am găsit sprijin și ocazia de a mă dezvolta. Ce impact au avut asupra ta, diferitele activități de educație non-formală, în care te-ai implicat? Lavinia Bușe: Toate aceste activități mi-au arătat adevăratul potențial pe care îl am. Mi-au arătat că pot avea încredere suficientă pentru a vorbi în public, pentru a creea ceva frumos, pentru a crește. 8
”Toate aceste activități mi-au arătat adevăratul potențial pe care îl am.” Pot descrie această evoluție ca desfacerea unui boboc de floare. De când am început să particip la workshop-uri, să fac voluntariat, să ies dincolo de ceea ce se vede la suprafața facultății, m-am schimbat total. M-am maturizat, însă, în același timp, am învățat să-mi pun în valoare calitățile mai copilărești. De unde vine motivația ta de a scrie și către ce scop se îndreaptă? Lavinia Bușe: Mica mea pasiune pentru lectură și-a lăsat amprenta și pe modul în care scriu, chiar dacă nu eram conștientă de asta. Am început să scriu serios recent, când mi-am făcut un blog (reclamă subtilă) și am reușit să sau liber la imaginație. Abia când mi-am dat seama de câte idei aveam pentru articole, făceam fel și fel de
CRONICA STUDENTULUI
conexiuni între diferite domenii și-mi doream să le expun într-un mod amuzant. Voiam ca lumea să aibă un zâmbet pe buze și să rămână cu ceva la finalul articolului. Momentan stagnează evoluția mea, însă nu mă grăbesc. Am să scriu oricât de încet sau repede consider, până voi fi destul de curajoasă să scriu încontinuu, să-mi găsesc stilul. Cum arată o zi din viața Laviniei, din viitor? Lavinia Bușe: Nu mă pot decide între o zi calmă sau una haotică. Însă tind spre haos. Mă descurc mult mai bine când știu că am mai multe lucruri de făcut. Probabil aș fi plecată mereu de acasă cu treburi diverse, aș alerga, aș avea 2 pisici, dar mi-aș trăi viața în același mod lent. Vreau să mă bucur încet de orice pot.
Ce îndemnuri, care la tine au funcționat, le-ai propune studenților, pentru o experiență studențească pe măsură? Lavinia Bușe: Să se ducă la cursuri, oricât pare de plictisitor, să fim sinceri, nu știi niciodată ce oportunități vin de la cursuri. În facultate ar fi de preferat să fie mereu cu ochii deschiși spre idei și experiențe, pentru că este un timp limitat, și cursurile nu sunt singurele lucruri în facultate. Atâtea evenimente și atâtea asociații de voluntariat nu trebuie omise! Mulțumesc pentru deschiderea ta și mult succes pe mai departe! Întrebări adresate de Alexandra Popa
9
CRONICA STUDENTULUI
ARTA DE A VEDEA LICURICI ÎN BEZNĂ 10
CRONICA STUDENTULUI
I
maginează-ți următorul tablou: Crăciun, Anul Nou, râsete, veselie, povești din locuri frumoase, întâlnit o mulțime de oameni noi, toți cei dragi lângă tine, ziua îndrăgostiților, inimioare, roșu, dragoste, iubire, copii râzând, cupluri ținându-se de mână, bunici cu nepoți la plimbare, copii cu părinți la locurile de joaca, și, dintr-o data, tabloul se transformă într-o singură tema sumbră pentru toți locuitorii acestei planete, iar pandemie, stare de urgență, restricții, epidemie, măști, spitale, zone galbene, zone roșii, criză și, bineînțeles, Coronavirus și Covid-19 (cele mai întâlnite cuvinte pe buzele noastre de ceva timp încoace), panica și stresul cauzate de “pierderea” rutinei și a libertății devin tabloul ultimelor trei luni din viața noastră. Cum tabloul s-a modificat brusc, nimic din ceea ce știam ieri nu mai e la fel și, dintr-o dată, nu știi cum va arăta mâine pentru nimeni. Acesta ar fi putut fi un articol despre schimbările majore aduse în viața mea și temerile și gândurile negre avute în ultimele trei luni, ce lucruri am descoperit despre sine în această perioadă și cum voi acționa diferit după ce ne 11
CRONICA STUDENTULUI
vom imuniza la acest virus, însă am decis acum ceva timp că în orice situație, oricât de grea va fi ea, voi privi partea plină a paharului și voi încerca să găsesc o cale pentru a fi bine indiferent de cât de greu îmi este, iar articolul de astăzi este despre cum am ales să privesc altfel tot ce nu am putut face pe timpul pandemiei. Sunt un om care preferă libertatea de mișcare, căruia îi plac schimbările esențiale, însă care își păstrează cu sfințenie activitățile și lucrurile care îi îmbogățesc mintea și sufletul, dar dincolo de acestea, sunt un om căruia îi place să respecte reguli care țin de bunăstarea mea și a celor din jur, sunt un om căruia îi place să fie informat corect și care filtrează informația fără a-și da cu presupusul în ceea ce îl depășește și mai departe, sunt un om care nu se panichează și încearcă să găsească soluții. Pentru că nu am vrut sa ies cu moralul la pământ din această pandemie, am preferat să îmi mențin calmul și să fac tot ce ține de mine ca viața mea 12
să nu își piardă cursul firesc, astfel, am ales surse oficiale din care să mă mențin la curent cu informațiile și cu respectarea regulilor impuse și am ținut morțiș să găsesc soluții despre cum aș putea acționa încât viața mea să nu mi se schimbe.
Pentru că viața unui om se împarte între viața personală și viața profesională, încep cu cele opt ore de lucru care s-au desfășurat absolut normal ca și la birou, cu aceeași listă făcută la începutul unei zile, cu o cafea făcută la ibric înainte de a începe programul de lucru și cu
stabilirea sarcinilor împreună cu superiorul direct, deci, pe acest plan, nicio schimbare în afară de cea de cadru, nu am lucrat diferit, nu mi-a fost dificil și m-am trezit de luni până vineri la ora la care obișnuiam să mă trezesc și când nu trebuia să lucrez de acasă. În ceea ce privește viața personală, impactul nu a fost unul dezastruos, ci doar unul diferit, pentru că tot ceea ce iubesc și îmi place să fac, a fost transpus ca acțiunea unui film într-un singur loc casa în care locuiesc: de la prieteni la sport, de la familie la citit, de la mers pe jos la citit. Fiind în era tehnologiei, să fim sinceri, că de cele mai multe ori, ne vedeam persoanele dragi tot la web sau îi auzeam tot la telefon. Deci întâlnirile cu prietenii mei s-au desfășurat absolut normal, doar că într-o altă perspectivă, nu la terasa, restaurant sau pub, ci la web, vinul sau cafeaua nu au lipsit, cum de altfel nici prietenii, cu aceeași veselie și mult râs, iar de Paște, nu am mai ciocnit cu familia un ou, ci am băut un pahar de vin la web și ne-am uitat
CRONICA STUDENTULUI
în albumele de când eram mică. Sportul a ținut morțiș să nu se dezlipească de mine, pentru că, înainte cu o zi de impunerea restricțiilor, mi-am cumpărat o saltea și câteva articole pentru sport și am continuat zilnic, uneori simțindu-mă ca și cum aș fi mers la sală pentru că online aveam program împreună cu instructorul (dna. General) și colegele. Mi-am menținut aceleași ore de mâncat si aceleași obiceiuri alimentare. Cititul și-a menținut același entuziasm, chiar s-a intensificat ca si în zilele libere de până acum, căci de data aceasta am scutit niște timp pentru el prin lipsa drumului zilnic până la serviciu și înapoi, TV –ul a rămas închis ca și până acum, deschizându-se doar pentru Netflix, pisica își primește mereu aceleași 30 de minute de joacă la zece seara. Muzica se aude la fel, iar natura și pulsul ei au putut fi simțite, ușor diferit și în momentele de luat aer de pe balcon. Voluntariatul s-a făcut cu mască, dezinfectant și mănuși sau de pe telefon, la un mesaj distanță sau pur și simplu, la telefon sau Facebook când cineva era descumpănit Singur ul dezastr u întâmplat în această perioadă a fost anularea unei excursii în martie, aparent pentru mine, 13
CRONICA STUDENTULUI
“toate drumurile duceau la Roma”, însă mai târziu, aveam să înțeleg că banii recuperați pentru drumul de la Roma urmau să ia calea către ceva mai frumos de atât: viața sub forma cea mai pură. Deci pentru mine, nu s-a schimbat nimic în starea mea fizică, în felul în care
muncesc, în relația cu oamenii mei de suflet, în raport cu ceea ce îmi face plăcere să fac, ci doar scena s-a schimbat, totul petrecându-se în locul în care locuiesc, însă mi-au fost mai vizibile două lucruri: panica dezlănțuie monștrii de lângă noi, iar dezastrul comun ne poate mobiliza în fapte bune.
Cicero spune ca “obișnuința este a doua natură” și cred că nu suntem obișnuiți să privim o situație din toate unghiurile, însă știu că in toata izolarea asta am înțeles mai bine următoarele două lucruri: 1. Nimic nu durează la nesfârșit sub aceeași formă, poate singurul care nu își va schimba forma rămâne cerul, însă totul este în continuă schimbare. Poate pentru mulți, situația a venit ca un dezastru, pentru unii ca o binecuvântare, pentru unii a adus o conștientizare, pentru alții poate și mai multă nepăsare și beznă a mintii, însă după această perioadă, poate vom învăța cu toții că nimic nu rămâne neschimbat la nesfârșit și că toți suntem responsabili pentru ziua de mâine și că pe umerii propriilor conștiințe stă viitorul acela frumos la care visăm toți. 2. Toții suntem capabili să ne adaptăm, să ne ascuțim mințile pentru a filtra situații, acțiuni, informații și să găsim soluții pentru propriul bine și binele celor din jur. Felicia Bocai
14
CRONICA STUDENTULUI FEAA CRAIOVA
15
CRONICA STUDENTULUI
Gânduri în vreme de pandemie
16
CRONICA STUDENTULUI
B
ună tuturor! Sper că sunteți sănătoși și cu moralul destul de ridicat în această perioadă, în ciuda faptului că trecem printr-o stare de incertitudine permanentă. În 11 martie 2020 a fost declarată la nivel mondial pandemia COVID-19 și toată lumea era în alertă, încet încet oamenii au început să se panicheze și să golească rafturile magazinelor, în timp ce nu existau încă restricții de izolare, sau distanțare socială și nu știai cu cine ai putea intra în contact, posibil suspect de acest virus. V-ați gândit vreodată că viața voastră normală, în care simplul ieșit până la magazinul din colt, ar putea să însemne un pericol atât de mare? Că mersul la bunici sau părinți ar însemna infectare? Că ați putea să vă pierdeți job-ul, de pe o zi pe alta și că nu ați fi pregătiți pentru nimic din ce se întâmplă?
Ei bine, nici eu nu m-aș fi gândit vreodată, însă acum, mai mult ca oricând, mi-am dat seama cât de superficiali
suntem noi oamenii, când avem impresia că totul ni se cuvine, că suntem stăpânii supremi! Da, nu suntem supremi și pe zi
17
CRONICA STUDENTULUI
ce trece ne dăm cu toții seama (sau cel puțin, o parte din noi) că libertatea este relativă, că planeta nu ne va mai suporta mult timp și că cel mai de preț este să fim sănătoși. Pentru mine, această pandemie a venit, ca pentru mulți probabil, fără să o conștientizez prea mult. Încercam să nu mă alarmez din orice știre privită la TV (care apropos, poate fi fake sau pentru rating), eram destul de optimistă, ba chiar făceam haz de necaz citind diverse glume apărute în online, pe seama virusului. Mi-am dat seama curând, însă, că gluma
18
era de fapt, destul de serioasă și că aveam să iau parte la un eveniment, care cu siguranță va intra în istoria omenirii. Nu doar lumea întreagă va fi schimbată în urma acestei pandemii, cât și lumea MEA interioară și percepția asupra acestui fapt. Am intrat în șomaj în cele din urmă, am simțit pe pielea mea incertitudinea și teama de a nu ști la ce să te aștepți. Cu toate acestea, sunt recunoscătoare faptului că am avut un loc, în care să îmi petrec izolarea, că mi-am păstrat sănătatea și că oamenii pe care îi iubesc îmi
sunt alături. Am ales totuși să privesc partea plină a paharului de fiecare dată, chiar dacă Universul meu interior a fost puțin zdruncinat, iar toată această perioadă de izolare a fost o oportunitate de a mă regăsi în micile plăceri, pe care le uitasem, în ultimul timp. Da, nu am fost cea mai productivă persoană, de cele mai multe ori am tras de mine să îmi dezvolt obiceiuri noi, sau pur și simplu să mă ridic de pe canapea, însă cred că cel mai important lucru este faptul că mi-am acordat timp și nu m-am judecat (prea tare). De altfel, în toată această
CRONICA STUDENTULUI
perioadă m-am informat din surse cât mai certificate, despre multe povești ale oamenilor care au avut de-a face, direct sau indirect, cu ceea ce înseamnă Coronavirus și la rândul meu am încercat să susțin, cât am putut, lupta pentru spitale, o familie aflată la nevoie, cât și micile afaceri locale, care au
avut de suferit. De asemenea, a fost un prilej foarte bun pentru a citi mai mult, pentru a mă abona la diverse cursuri online, pentru a face fotografii, cât și pentru a practica yoga și meditația. Cu siguranță fiecare are propria poveste, propriile temeri și incertitudini în privința acestui fenomen, cu
siguranță întreaga omenire va avea de suferit și sper că vom învăța o lecție importantă la sfârșitul epidemiei. Să fim mai buni, mai recunoscători și să nu uităm că suntem doar în trecere - cu drag, Alexandra Popa (vicepreședinte Asociația Building Hopes)
19
CRONICA STUDENTULUI
A
nul trecut, Netlfix a scos un nou film numit ”Platforma” prin care producătorul a vrut să transmită un mesaj legat de ”repartizarea averii”. Ideea poate părea puțin egoistă, însă filmul reușește să portretizeze într-un mod total transparent consecințele acestui concept. Pe scurt, în acest film, ”locul” desfășurării acțiunii este un fel de platforma, formată din 333 de nivele construite ca niște camere pentru 2 persoane, în mijlocul cărora este un spațiu liber pentru platforma 20
cu mâncare. Platforma pleacă de la nivelul 0, fiind hrana zilnică a celor care participă la acest experiment. Problema este că deși platforma deține suficientă mâncare pentru toți subiecții, niciodată nu ajunge la ultimele nivele, deoarece primele nivele consumă mult mai mult decât ar avea nevoie.
Filmul are multe interpretări, și mai multe semnificații la fiecare pas; din păcate reflectă realitatea pe care oamenii au scăpat-o de sub control. În aceeași idee, în 2016 a apărut un studiu prin care populația s-a redus (ipotetic vorbind) la 100 de oameni, pentru a avea o imagine mult mai clară asupra schimbărilor de-a lungul timpului. Printre elemente de sex, religie, educație, a venit vorba și de hrană, unde statisticile ne arată că 1 persoană ar muri de foame,
CRONICA STUDENTULUI
11 ar fi subnutriți , iar 22 de persoane suferă de obezitate. Iar la avere, 1% dețin 44% din averea totală a lumii. Ceea ce înseamnă o inegalitate imensă, deoarece există mai mulți oameni care trăiesc sub limita de supraviețuire, iar cei bogați sunt puțini, însă dețin toată puterea. În film, cei la care mâncarea nu ajungea erau în ultimele nivele; ca și în viața reală, sunt cei pe care nu îi vedem, preocupați fiind de schimbările drastice și rapide în societate, uităm de faptul că nu avem nevoie de atât de multe lucruri, mâncarea nu mai este la fel de greu de procurat ca acum 1.000 de ani, iar soluția problemelor ar fi pur și simplu raționalizarea consumului nostru, deoarece nimeni dintre cei din nivelele superioare nu vor contribui la schimbarea aceasta.
Desigur, o populație atât de numeroasă nu poate fi condusă în totalitate. Deși gravitatea situației este evidentă, dacă fiecare ar face un efort în legătură cu consumul, cu ajutorul celorlalți, cu implicarea doar în zona în care trăiește, în loc să ne concentrăm asupra unor locuri îndepărtate, unde, de multe ori, nu se vede
diferența, consider că populația ar avea mai multe avantaje la nivel global. Și un ultim citat din film: ”There are 3 kinds of people; the ones above, the ones below, and the ones who fall.” Lavinia Bușe (EAE Engleză)
21
CRONICA STUDENTULUI
Risipa alimentară 22
CRONICA STUDENTULUI
Î
n ultimele luni de când a început pandemia cu acest virus, informațiile au fost transmise dar oricum nu cu scopul de a liniști populația și de a acționa calm și corect. Virusul într-adevăr nu este inocent dar multe emisiuni pare că i-au atribuit mai multă putere de cât are în realitate. Exceptând aceste informații legate direct de virus, au început să fie transmise știri că România s-ar putea confrunta cu o criză alimentară și oamenii au mers în număr mare la supermaketuri golind rafturile cu pro dus e. Mu lte dintre acestea cum ar fi: lactatele, ouăle, fructele și legumele sunt perisabile, nu rezistă foarte mult și vor sfârși prin a fi aruncate la gunoi. După ce oamenii merg la supermaketuri și golesc rafturile, ele sunt filmate si transmise la televizor și pe internet ca ”dovadă” a crizei alimentare, creând panică în rândul oamenilor. Rafturile erau goale pentru că stocul magazinelor a fost epuizat dar urma
să fie reaprovizionat, lucru ce a fost transmis doar în treacăt. Au fost persoane care au cumpărat alimente cu baxurile iar cei care nu au o situație financiară prea buna au rămas fără. Un exemplu de confuzie a populației prin transmiterea știrilor: - Criza Alimentară prezentată de PRO TV - Situația prezentată de TVR -
Pot r iv it C omisiei Europene, anual se aruncă la gunoi aproximativ 88 milioane de alimente sau 173 kg pe cap de locuitor. În 2010, în România, în medie un român arunca 76 kg de alimente iar Olanda 541 kg. În 2018, datele Eurostat indicau faptul că 36 milioane de persoane nu își pot permite o masă decentă (quality meal) ce include: carne de pui, pește sau echivalente în produse vegetale o dată la 2 zile. Un exemplu simplu: o familie își cumpără o pâine, nu o consumă pe toată și a doua sau a treia zi o aruncă și cumpără alta pe motiv că nu mai este proaspătă. În acest timp o persoana caută prin tomberoane după mâncare deoarece nu are un loc de muncă. O parte dintre susținătorii recuperării alimentelor ce riscă a fi aruncate la gunoi este Banca pentru Alimente. În prezent, această bancă activează în 5 orașe: București, Cluj, Roman, Brașov și Oradea. O parte dintre finanțatorii acestor bănci de alimente sunt: 23
CRONICA STUDENTULUI
LIDL România, Metro România, Unilever, Nestle, Danone, Heidi Chocolat, Covalact etc. Dacă nu este bancă de alimente în orașul tău, poți dona alimente sau alte produse către ONG-uri care sunt răspândite peste tot în țară. Pe nt r u a e v it a cumpărăturile în exces puteți face următoarele: - îți faci o listă de cumpărături, chiar dacă se mai întâmplă să mai cumperi și extra, dar dacă nu ai lista riști să uiți să cumperi ceea ce aveai nevoie. - nu mergi la magazin în orele de trafic ridicat - mulți au tendința să umple coșurile să nu pară că nu au bani sau sunt influențați de agitația din jur și de faptul ca nu ar apuca să se aprovizioneze cu ceea ce au nevoie - nu mergi cu ”stomacul gol” deoarece văzând anumite produse, de pofta le cumperi Trebuie să fim cu băgare de seamă și să acționăm împotriva risipei alimentare nu doar să fim de acord verbal cu ceea ce spun oamenii care se luptă în stoparea acestor excese. Surse: bancapentrualimente.ro // europa.eu 24
Larisa Mustață (autoarea blogului Să călătorim)
CRONICA STUDENTULUI
25
CRONICA STUDENTULUI
CÂTEVA LINKURI INTERESANTE ȘI UTILE Selecția vă este oferită de Silvia Puiu 1. Asociația Building Hopes https://www.facebook.com/asociatiabuildinghopes 2. Blogul Asociației Building Hopes https://asociatiabuildinghopes.blogspot.com/ 3. Cercul de Marketing Craiovean, un grup care vă pune la dispoziție știri din domeniul marketingului, dar și alte oportunități oferite în acest domeniu https://www.facebook.com/groups/Cerculdemarketing/ 4. Clubul de carte Vocea Cititorului Craiovean https://www.facebook.com/Vocea-Cititorului-Craiovean-1036396969828206/ 5. Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Craiova https://www.facebook.com/FEAACraiova si site-ul http://feaa.ucv.ro 6. Laurențiu Badea - servicii de grafică https://www.facebook.com/laurentiumbadea/ 7. Grupul de Management și Marketing Club https://www.facebook.com/groups/mgmkfeaa/ 8. Supermoon Accessories - accesorii hand-made https://www.facebook.com/supermoonaccessories/ 9. Blogul Alexandrei Popa https://alexandrapopae.wordpress.com/ 10. Blogul Larisei Mustață https://sacalatorimblog.wordpress.com/ 26
CRONICA STUDENTULUI
COLECTIVUL REVISTEI
Coordonator: Silvia PUIU Colaboratori: Felicia BOCAI Elena Alexandra POPA Lavinia BUȘE Larisa MUSTAȚĂ
Grafică: Laurențiu Mihai BADEA
Ne puteți găsi pe pagina de Facebook: www.facebook.com/cronicastudentuluiFEAACraiova
Autorii materialelor publicate răspund de originalitatea și conținutul propriilor articole. În calitate de coordonator, încurajez creativitatea, dar revista Cronica Studentului FEAA Craiova este o revistă studențească și fiecare student își asumă responsabilitatea pentru ceea ce publică.
27
www.facebook.com/cronicastudentuluiFEAACraiova
THANKS FOR READING... CRONICA STUDENTULUI
