Brosura Green Cities Green Regions by TERRA MIII

INFRASTRUCTURI CARE CONTRIBUIE LA REDUCEREA EMISIILOR DE CO2 ^IN ELVETIA Â´ - Septembrie 2016 www.terramileniultrei.ro www.regions20.org www.amr.ro

INFRASTRUCTURI CARE CONTRIBUIE LA REDUCEREA EMISIILOR DE CO2 ÎN ELVEŢIA Publicație realizată de către R20 - Regions of Climate Actions în cadrul proiectului “Orase Verzi - Regiuni Verzi”, derulat împreună cu TERRA Mileniul III și Asociația Municipiilor din România. Perioada de implementare: aprilie 2015 – aprilie 2017

Această publicație nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acesteia este asumată în întregime de TERRA Mileniul III, R20 – Regions of Climate Action și Asociația Municipiilor din România.

Proiectul Orașe Verzi - Regiuni Verzi este co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. www.terramileniultrei.ro www.regions20.org www.amr.ro

CUPRINS INTRODUCERE .......................................................................................................... 4 Elveția – Politici naționale și regionale în vederea combaterii efectelor schimbărilor climatice ............................................................................................. 5 Exemple de proiecte de infrastructură verde........................................................ 9 Mijloace de transport în comun fără emisii: autobuzul „TOSA” ................... 11 Stația de epurare (STEP) din Bois-de-Bay, Satigny ....................................... 15 SERBECO: gestionarea, prelucrarea și valorificarea deșeurilor ................... 21 Reciclarea deșeurilor vegetale: instalațiile de compostare și metanizare din Châtillon ............................................................................................................. 26 Parcul solar ROMANDE ENERGIE – EPFL (Şcoala Politehnică Federală din Lausanne) .......................................................................................................... 32 Încălzirea și răcirea clădirilor EPFL .................................................................. 37 ENERBOIS: cea mai mare centrală pe biomasă din vestul Elveției................ 42

INTRODUCERE Pe fondul amplificării efectelor schimbărilor climatice și al crizelor cu care omenirea se confruntă în perioada recentă, se poate aprecia nevoia unei schimbări fundamentale a modului în care sunt abordate aspectele economice ale vieții în cadrul societății umane. Pentru a reduce impactul activităților economice asupra mediului și climei, asigurând, în același timp, bunăstarea oamenilor, este necesară o utilizare mai eficientă a resurselor, cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră. Pe plan global se fac eforturi pentru diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră, existând tot mai multe state care adoptă strategii de dezvoltare a economiei verzi. Conceptul de oraşe durabile reprezintă din ce în ce mai mult o necesitate. Acest lucru este confirmat şi recunoscut şi de către rezoluţia oficială de la Summitul din Rio+20 din 2012, și întărit prin deciziile luate la COP 21 Paris 2015, care încurajează autorităţile locale şi regionale să acţioneze pentru o dezvoltare durabilă. În prezent, în România, există o lipsă remarcabilă de planuri oficiale pentru a combate schimbările climatice în afară de cele la nivel naţional, care sunt mai degrabă simbolice dacă nu se iau măsuri la nivel local. Proiectul “Oraşe Verzi – Regiuni Verzi” îşi propune să elaboreze un parteneriat durabil între partenerii elveţieni şi români cu scopul de a contribui la identificarea unor soluţii viabile pentru escaladarea unei noi provocări – tranziţia către o economie verde. Documentul de față abordează, modele de succes elvețiene, așa cum au fost ele reliefate în cadrul vizitei de studiu în Elveția desfasurată în luna aprilie 2016 în cadrul Proiectul Orașe Verzi – Regiuni Verzi (GREEN Cities - GREEN Regions) la care au luat parte 13 factori de decizie din municipiile selectate în cadrul proiectului.

ElveTia – Politici naTionale Si regionale ` ` ` ^ In vederea combaterii efectelor schimbArilor climatice ANGAJAMENTUL ELVETIEI ¨ În cadrul Conveţiei-Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (CCNUCC), Elveţia s-a angajat să reducă cu 50% până în anul 2030, emisiile de gaze cu efect de seră (GES), raportat la anul 1990. Cel puţin 30% dintre aceste reduceri trebuie să se realizeze pe teritoriul Elveției, în timp ce restul reducerilor de cca. 20% se pot realiza prin intermediul proiectelor implementate în străinătate. Aceste obiective au fost aprobate de Consiliul Federal în noiembrie 2014. În paralel cu măsurile de reducere a gazelor cu efect de seră, Confederaţia a elaborat o strategie de adaptare la schimbările climatice. Această strategie prevede în special coordonarea strategiilor şi a măsurilor de la nivel federal şi cantonal (pentru mai multe detalii puteți să consultați acest document la: Stratégie fédérale en matière de climat http://www.bafu.admin.ch/klima/13877/14510/index.html?lang=fr ).

POLITICA DE MEDIU A STATULUI SI CANTONULUI GENEVA ¨ În 2013, Statul Geneva a decis să acţioneze prin iniţierea elaborării unui plan cantonal pentru climă. Acesta are în vedere ansamblul politicilor publice ale colectivităţii care vizează lupta împotriva emisiilor de gaze cu efect de seră şi îmbunătăţirea capacităţilor de adaptare a teritoriului la schimbările climatice. În noiembrie 2015, în apropierea evenimentelor COP 21 de la Paris (decembrie 2015), Consiliul de Stat a adoptat prima parte a planului său cantonal în domeniul climei – PCC (http://www.ge.ch/conseil_etat/2013-2018/ppresse/ doc/20151125-annexe1.pdf), care fixează orientările politicii din domeniul climei. Cele 6 axe strategice pentru Cantonul Genevei sunt următoarele: 1. Reducerea dependenţei clădirilor de energiile fosile şi promovarea energiilor regenerabile Consumul energetic al clădirilor generează 46% din emisiile totale de GES. PCC preconizează în special, reducerea cu 30% a consumului de energie pentru încălzire şi înlocuirea a 10% din energia utilizată din surse fosile pentru încălzirea clădirilor cu energie regenerabilă. Acest lucru va fi posibil datorită multiplelor acţiuni cum sunt cele de dezvoltare a reţelelor termice inovatoare şi din surse regenerabile, îmbunătăţirea eficienţei energetice sau crearea unor parteneriate de genul ecologiei industriale. Pentru punerea în practică a acestor măsuri va fi necesară armonizarea politicilor energetice cantonale şi federale. /5

2. Favorizarea mobilităţii cu emisii reduse de carbon În Geneva, cu excepţia traficului aerian, mobilitatea reprezintă 20% din emisile de carbon totale. Diferitele măsuri propuse de PCC înglobează, prin urmare, eforturile din domeniul transportului de persoane şi mărfuri prin dezvoltarea unui tip de mobilitate soft (mersul pe jos), deplasare cu mijloace electrice sau promovarea unor metode de organizare şi tehnologii cum sunt: coworking – utilizarea în comun a spaţiilor de lucru, munca la distanta – de la domiciliu, folosirea în comun a masinilor, etc.). 3. Promovarea modurilor de producţie şi de consum energetic cu emisii reduse de carbon În timp ce producţia de produse alimentare generează 13% din emisiile totale de carbon, fabricarea bunurilor de consum (maşini, aparate electrocasnice, multimedia etc.) generează în jur de 11%. În ceea ce priveşte activităţile de construcţii şi drumuri, acestea sunt responsabile de circa 6% din emisiile totale de GES. Aceste emisii sunt pentru marea majoritate, produse în afara graniţelor cantonale. Printre măsurile luate în considerare de catre PCC figurează în special susţinerea producţiei agricole locale, lupta împotriva uzurii morale programate, promovarea cumpărăturilor responsabile, precum şi sensibilizarea publicului larg faţă de aceste probleme. 4. Luarea în considerare a schimbărilor climatice în dezvoltarea teritorială Integrarea problemelor climatice în politica de amenajare a teritoriului este determinantă atât la nivel de adaptare la schimbările climatice, cât şi a celui de reducere a emisiilor de GES. Realizarea obiectivelor PCC este legată de voinţa politică de punere în practică a strategiilor care să permită o dezvoltare urbană săracă în carbon, care să favorizeze pe termen lung sănătatea şi calitatea vieţii populaţiei din Geneva ţinând cont de creşterea riscurilor datorate schimbărilor climatice. 5. Protejarea populaţiei de efectele nefaste ale schimbărilor climatice Repetarea anilor cu arşiţă şi creşterea numărului de zile caniculare, precum verile din 2003 şi 2015, împreună cu fenomenul de «insule de căldură», specifice marilor aglomerări, ar putea avea un impact sensibil asupra sănătăţii locuitorilor cantonului. Ca măsuri preferate au fost identificate sensibilizarea populaţiei asupra acestor fenomene, implementarea planurilor pentru situaţii de caniculă în care s-ar putea afla populaţia cu grad ridicat de risc şi prevenirea propagării noilor vectori de boli transmisibile cum este ţânţarul tigru. 6. Protejarea apei, a biodiversităţii, a agriculturii şi pădurilor faţă de schimbările climatice Prevenirea inundaţiilor, a căror frecvenţă şi intensitate ar putea să crească în anii următori, fac parte de asemenea dintre preocupările evidenţiate de PCC, ca şi repercursiuni ale evoluţiei temperaturilor şi precipitaţiilor asupra faunei şi florei cantonului. Menţinerea biodiversităţii combinată cu o gestiune bună a apei şi adaptarea practicilor agricole vor permite ca pe termen lung (2030) să fie depăşite provocările datorate schimbărilor climatice. /6

Singur, Statul Geneva nu este în măsură să reducă emisiile de GES şi să stăpânească consecinţele schimbărilor climatice. Succesul punerii în practică a axelor strategice susţinute de PCC depind de mobilizarea tuturor actorilor din teritoriul cantonal, fiind vorba de canton, de comune, de Marea Geneva (http://www.grand-geneve.org/), întreprinderi, dar şi de populaţie. Prin urmare, vor fi puse în practică acţiuni de comunicare şi sensibilizare pentru a însoţi concretizarea PCC şi a favoriza implicarea tuturor în provocarea reprezentată de schimbările climatice. După analiza acţiunilor asumate pentru reducerea emisiilor de carbon pe teritoriul din Geneva, prima parte a planului cantonal pentru climă va fi completat de un plan de măsuri detaliat care va fi completat de soluţii economice necesare pentru concretizarea sa. În cadrul celei de a doua părți, vor fi elaborate studii specifice de către responsabilii politicilor publice respective pentru a determina diferenţa dintre evolutia actuală şi evoluţia necesară a măsurilor realizate până în prezent.

POLITICA DE MEDIU A ORASULUI GENEVA ¨ În completarea politicii cantonale, Orasul Geneva lucrează cu determinare pentru a minimiza impactul său asupra mediului şi pentru conservarea resurselor sale naturale. În acest scop, şi cu mult înainte de a se alătura Convenţiei Primarilor a Uniunii Europene, Oraşul Geneva a pus în practică o politică energetică şi climatică exemplară, garantând o calitatea ridicată a aerului, solurilor şi apei, şi favorizând biodiversitatea. În plus, oraşul luptă împotriva risipei, încurajează modul de consum şi de producţie care generează deşeuri puţine, şi favorizează o rată ridicată de reciclare a deşeurilor. Deplasările sunt facile datorită preferinţei faţă de mobilitatea soft si transportul public. Pentru a orienta politicile pentru legislatura prezentă pe durata a cinci ani, Consiliul administrativ al orașului Geneva a elaborat o serie de linii directoare, înscrise în capitolul « Geneva – Oraș Ecologic» din Foaia de Parcurs pentru 2015 – 2020: 1. Continuarea unei politici energetice durabile Oraşul se angajează să reducă nevoile de energie şi să valorifice energiile verzi actionând asupra clădirilor sale şi instalaţiilor tehnice ale acestora. Acesta confirmă strategia «100% regenerabile până în 2050», adoptată de oraş în 2006, care vizează o reducere masivă a consumului de la jumatate din consumatorii de energie termică până în anul 2050. 2. Îmbunătăţirea separării deşeurilor Oraşul Geneva ia toate măsurile necesare pentru creşterea procentului de deşeuri reciclate. Oraşul susţine activ punerea la dispoziţie a unor instalaţii moderne de sortare a deşeurilor menajere. /7

3. Promovarea unei mobilităţi responsabile Îngrijorat de calitatea mediului, oraşul lucrează la diminuarea zgomotului rutier, prin moderarea vitezei în anumite zone la 30 km/h, prin dezvoltarea zonelor prioritare pentru pietoni, prin montarea materialelor fono-absorbante şi construirea unor amenajări adecvate. Oraşul continuă dezvoltarea reţelei sale pentru ciclism. 4. Favorizarea unei alimentaţii durabile Oraşul asigură promovarea produselor agricole locale şi favorizează lanţurile scurte de aprovizionare a restaurantelor şcolare. 5. Mai multe cartiere verzi Oraşul duce o politică activă în scopul extinderii spaţiilor verzi şi a ameliorării calităţii vieţii în cartiere. Oraşul contribuie la reintroducerea naturii în domeniul public prin dezvoltarea biodiversităţii în mediul urban, plantarea de noi arbori şi transformarea suprafeţelor bituminoase în spaţii verzi. 6. Întreținerea spațiilor verzi fără utilizarea de produse chimice Orașul se angajează ca până în anul 2019 să renunțe la utilizarea de produse chimice în întreţinerea spaţiilor verzi. Serviciile oraşului preferă să utilizeze tehnici alternative care respectă mediul. 7. Susţinerea educaţiei pentru dezvoltare durabilă Oraşul susţine şi dezvoltă proiecte de educaţie pentru dezvoltare durabilă în şcoli primare şi secundare, în cadrul activităţilor extraşcolare şi extracurriculare. Oraşul sensibilizează şi pe cei mici şi foarte mici asupra problemelor de protecţie a naturii şi a mediului.

Exemple de proiecte -: verde de infrastructurA

/ 10

MIJLOACE DE TRANSPORT ^IN COMUN - - EMISII FARA Autobuzul 100% electric

TOSA (Trolleybus Optimisation Système Alimentation) este un autobuz de mare capacitate, 100 % electric, silenţios, nepoluant şi fără emisii de CO2; nu necesită nici linii aeriene de contact nici tije metalice şi nu deranjează vizual; dotat cu un sistem „flash”, se încarcă în staţiile speciale în care oprește într-un timp record de 15 secunde. Aşadar, utilizarea acestei noi tehnologii în materie de mijloace de transport în comun se înscrie deplin printre obiectivele Strategiei Energetice 2050 a Confederaţiei elveţiene.

Cantonul Geneva a testat deja un prototip pe o perioadă mai mare de un an pe traseul ce leagă Palatul Expoziţiilor şi al Congreselor de aeroportul Geneva. Această tehnologie „made in Geneva”, dezvoltată de ABB Sécheron în parteneriat cu TPG (Transporturile publice din Geneva), cantonul Geneva, OPI (Oficiul de Promovare a Industriilor şi Tehnologiilor) şi SIG (Serviciile industriale din Geneva) a funcţionat cu succes.

TOSA răspunde provocărilor dezvoltării economice, încurajând inovaţia şi deschizând noi posibilităţi pe piaţa muncii. Bugetul proiectului TOSA depăşeşte cu puţin cinci milioane de franci elveţieni, două treimi din această sumă fiind asigurate de ABB Sécheron, iar cealaltă de partenerii publici (SIG, TPG, OPI, Cantonul Geneva, Confederaţia elveţiană).

/ 11

Cum funcționează? Pe traseu sunt amplasate staţii dotate cu sistem de încărcare rapidă „flash“. Astfel, autobuzul se încarcă în 15 secunde, durată aproape identică cu cea de staţionare a vehiculului la fiecare staţie. Timpul necesar încărcării este de 3 până la 4 minute la capătul de linie şi de 30 de minute în depou. Când autobuzul se apropie de staţie, sistemul de conectare automată montat pe acoperiş detectează infrastructura. Astfel, sistemul se va prepoziţiona, scoţând în lateral un dispozitiv de conectare. În momentul în care autovehiculul se opreşte, se efectuează automat ultima mişcare verticală iar colectorul se inserează în dispozitivul de alimentare. Etapa următoare constă dintr-un control de siguranţă pentru a verifica dacă dispozitivul este conectat. Astfel, infrastructura detectează prezenţa autobuzului şi reacţionează alimentând dispozitivul. Procesul de încărcare poate să înceapă. Datorită tehnologiei de încărcare rapidă („biberonaj”), autobuzul primeşte cantitatea de energie de care are nevoie până la următoarea staţie dotată cu un

TOSAAutobuzul electric, inteligent, de mare capacitate

/ 12

sistem similar de încărcare. Cu ajutorul unui sistem de propulsie electrică inovator, energia este stocată în baterii de dimensiuni foarte mici, montate pe acoperiş. Energia de frânare este şi ea recuperată şi stocată, putând fi utilizată în fazele de demarare şi de rulare sau consumată în interiorul vehiculului. Din 2013 până în 2014, autobuzul-pilot a fost pus în funcţiune în condiţii reale de exploatare pe linia 5 a companiei TPG, între Palatul Expoziţiilor şi Congreselor şi Aeroportul Geneva. Această perioadă de testare le-a permis partenerilor să confirme fiabilitatea operaţională şi comercială a noului sistem pentru o eventuală extindere a sa pe alte linii. Începând cu 2016, autobuzul TOSA a fost pus în funcţiune pe o linie comercială a TGP pentru a testa acest autobuz al viitorului, ţinând cont de dificultăţile din trafic şi de constrângerile de exploatare. Linia 23 care leagă comuna Lancy de aeroport, a fost aleasă în acest scop de Consiliul de Stat care a înscris proiectul în programul legislaturii 2014-2018.

Viitoarea linie TOSA la Geneva Traseul liniei 23 va fi adaptat

CÂTEVA FAPTE ŞI CIFRE ESENŢIALE

într-o anumită măsură pentru a

permite

legătura

rapidă

dintre centrele importante ale

cantonului

precum

Palatul Expoziţiilor, aeroportul sau viitorul cartier PrailleAcacias-Vernet (PAV – 11.000 de locuinţe şi 11.000 de locuri de muncă). Când această liniepilot va fi pusă în funcţiune, în decembrie 2016, 12 vehicule vor circula pe traseul de 12 kilometri,

făcând

posibilă

plecarea din 10 în 10 minute a unui autobuz din fiecare capăt de linie la orele de vârf. În prezent, această linie este

frecventată

peste

10.000 de pasageri pe zi; prin înlocuirea autobuzelor diesel cu autobuze TOSA, aceasta ar putea deveni mai atrăgătoare şi mai frecventată. Din cele 50 de staţii pe care le va număra această

linie

(exceptând

capătul), 13 vor fi dotate cu sisteme de încărcare rapidă „Flash“: 9 pe traseul spre aeroport şi 4 pe ruta spre Tours-de-Carouge.

Nevoile

sunt,

stabilite

astfel,

bine

pentru o exploatare optimă

Premieră mondială cu ocazia celui de-al 60lea congres mondial şi expoziţiei Uniunii Internaţionale a Transporturilor Publice (UITP) Durata traseului Genève Aéroport-Palexpo: 3 minute 20 secunde Autobuz de mare capacitate (18,7 metri lungime/ capacitate de 134 de pasageri) Amplasarea a 2 staţii de încărcare rapidă: Genève Aéroport şi Palexpo Autobuzul se conectează la infrastructură într-o secundă cu ajutorul unui sistem automat de alimentare cu energie Încărcare ultrarapidă de 15 secunde la staţii (400 kW) şi de 3-4 minute la capătul de linie (200 kW) Încărcarea în depoul de reparaţii, printr-o priză racordată la reţeaua 50 kVA, durează 30 de minute Este 100% electric regenerabilă

şi

foloseşte

energie

Alimentarea se face prin cuplare la o reţea de joasă tensiune 50 kVA

şi sigură, cu reducerea pe cât posibil a costurilor legate de infrastructură.

/ 13

AVANTAJELE MAJORE Reduce emisiile de CO2 şi pe cele sonore. Ca şi troleibuzul, autobuzul TOSA este silenţios şi nu emite CO2. Această soluţie contribuie la reducerea poluării atmosferice şi sonore din oraş. Îmbunătăţeşte spaţiul urban şi aspectul vizual al oraşului. Fără cablurile aeriene de alimentare şi fără stâlpii aferenţi, TOSA face posibilă renunţarea la cablurile inestetice, mai ales în cartierele istorice şi turistice. Valorifică energiile regenerabile şi contribuie la folosirea eficientă a energiei. În cazul prototipului, energia electrică furnizată de SIG reţelei TPG este certificată ca provenind din surse 100% regenerabile. Datorită tehnologiei de încărcare rapidă („biberonajul”), cantitatea necesară de energie va fi stocată la bordul vehiculului. Mai mult decât atât, sistemul inovator de propulsie permite reutilizarea energiei de frânare. Iar în

ceea ce priveşte infrastructura, sunt utilizate tehnologii informatice pentru optimizarea şi distribuţia energiei electrice în funcţie de consum. Este adaptat condiţiilor de exploatare stricte şi exigente ale tehnologiei TOSA şi conceput pentru a funcţiona pe linii cu frecvenţă ridicată. Răspunde exigenţelor de exploatare ale liniilor principale din marile oraşe, la orele de vârf. Datorită absenţei liniilor aeriene de contact, traseul autobuzului TOSA poate fi adaptat în caz de perturbare a traficului sau de accident pe traseul liniei. Asigură în mod peformant securitatea şi sănătatea publică. Tehnologiile de transfer de energie prin contact au fost dezvoltate respectând normele de protecţie a sănătăţii tuturor pasagerilor. Nu există niciun pericol de radiaţii electromagnetice. Staţiile dotate cu sisteme de încărcare rapidă nu se află sub tensiune atâta timp cât nu sunt conectate la vehicul.

PARTENERI TPG (Transporturile publice din Geneva): operator OPI (Oficiul de Promovare a Industriilor şi Tehnologiilor): coordonator al proiectului SIG (Serviciile Industriale din Geneva): furnizor de energie ABB Sécheron: furnizor de tehnologii

CONTACT Proiect TOSA c/o Oficiul de Promovare a Industriilor şi Tehnologiilor 3 chemin du Pré-Fleuri 1228 Plan-les-Ouates, Geneva Responsabil de Comunicare: Philip Maguire Tel. +41 76 679 28 72 E-mail: philip.maguire@opi.ch

/ 14

STATIA DE EPURARE (STEP) ` DIN BOIS-DE-BAY, SATIGNY Staţia de epurare (STEP) din Bois-de-Bay, Satigny, cantonul Geneva, tratează apele provenite de pe întreg teritoriul cantonului Geneva şi dintr-o parte a regiunii franceze învecinate Gex.

În 1961, prin adoptarea unei legi cantonale, epurarea apelor uzate a devenit obligatorie pe întreg teritoriul cantonului Geneva. De atunci, au fost instalate mai multe staţii de pompare şi de epurare în canton. Acestea aparţin în întregime Serviciilor Industriale din Geneva (SIG) şi tratează aproape 75 de milioane de m3 de ape uzate 365 zile pe an, 24 h/24.

Cantonul Geneva: tratarea apelor uzate în cifre Apele uzate reprezintă mai mult de 50% din consumul de apă potabilă din canton Apele pluviale şi apele uzate se colectează separat. Primele sunt dirijate spre apele curgătoare cele mai apropiate, următoarele, către o staţie de epurare Geneva dispune de 8 staţii de epurare în care se găsesc 33 de staţii de pompare (proprietatea SIG) Un total de 1455 km de reţele pentru apele uzate care deservesc teritoriul (oraşul Geneva şi comunele) Aproape 75 milione de m3 de ape uzate tratate pe an în canton, adică 2378 litri/ secundă Norme de calitate: mai mult de 2800 de prelevări şi 30000 de parametri analizaţi în fiecare an Tratarea apelor uzate provenite de la locuitorii din cantonul Geneva este extrem de importantă pentru sănătatea publică, protecţia bunurilor, calitatea mediului şi protejarea resurselor de apă.

/ 15

Rețea de apă potabilă SIG

Captare și producție

1. transport ape uzate

Captare și

Circuitul apei la Staţia de epurare (STEP) din Bois-de-Bay, Satigny

ape uzate în stații de epurare 2. Tratare Eliminare reziduuri grosiere, uleiuri și grăsimi

Filtrare

și tratare 4. Valorificare

deșeuri grosiere arse la uzina de incinerare Cheneviers

nisipuri spălate și tratate

uleiuri și grăsimi

Tratament biologic

în 3. epurată mediul natural Restituire apă

nămol rezidual

Depozit deșeuri

Termoficare

Având in vedere creşterea numărului populaţiei şi intensificarea activităţilor în canton, dar şi pentru a face faţă evoluţiei normelor şi legislaţiei, SIG investeşte în fiecare an aproape 20 de milioane de franci elveţieni pentru a întreţine şi renova instalaţiile utilizate pentru tratarea apelor uzate. Inaugurată în 2009, staţia de epurare (STEP) din Bois-de-Bay este una dintre staţiile mari din Elveţia.

Staţia de epurare (STEP) din Bois-de-Bay, Satigny

/ 16

Biogaz

Ciment

Valorând 105 milioane de franci elveţieni, ea permite tratarea apelor uzate din Meyrin, Satigny, Aire-la-Ville şi dintr-o parte a regiunii franceze Gex. Această staţie de epurare este un exemplu de succes transfrontalier, fiind rezultatul unui contract semnat între statul francez, regiunea Rhône-Alpes, cantonul Geneva, departamentul Ain şi Compania de Apă Rhône-Méditerranée-Corse.

Staţia de epurare (STEP) din Bois-de-Bay, Satigny

Staţia de epurare din Bois-de-Bay a fost pusă în funcţiune în 2009. Ea cuprinde două galerii, două staţii de pompare cu conducte sub presiune, bazine de tratare, o importantă reţea subterană de colectoare precum şi clădiri administrative şi tehnice pe o suprafaţă de aproximativ 13 000 m2. Majoritatea tratamentelor se realizează în bazine exterioare. Printre staţiile cele mai mari din Elveţia, cea din Bois-de-Bay beneficiază de tehnologiile

cele mai recente ce permit o eliminare eficientă a substanţelor poluante din apele uzate. La fiecare secundă, ajung în staţie aproape 300 de litri de apă uzată. Procedeul cuprinde mai multe stadii; apa este separată de materiile solide care sunt arse, apoi este curăţată de bacterii înainte de a fi evacuată în fluviul Ron şi în râul Allondon. Staţia menţine şi asigură calitatea apei din apele curgătoare vecine, calitatea mediului şi a sănătăţii.

Staţia de epurare (STEP) din Boisde-Bay, Satigny

/ 17

SPECIFICAŢII TEHNICE Staţia de epurare din Bois-de-Bay are o capacitate de 33 000 m3/zi (deservește 130 000 de locuitori), ţinând cont de extinderea aglomeraţiei transfrontaliere şi de racordarea oraşelor frontaliere franceze. Toate construcţiile (clădiri şi bazine) situate pe o fostă groapă de gunoi se sprijină pe piloni bătuţi în pământ. Etanşeitatea lucrării este asigurată doar de betonul în care sunt încorporate benzi de etanşare amplasate între straturile de beton. Pentru această staţie pusă în funcţiune pe malul Ronului, studiul de fezabilitate a ţinut cont de protecţia mediului înconjurător atât la amplasarea staţiei în zonă, cât şi de condiţiile de evacuare a apelor tratate în Ron (la adâncime, în mijlocul fluviului se află un canal care are rolul de a dilua sau de a evacua resturile pe mâl) Capacitate: 33 000 m3/zi – deservește 130 000 de locuitori Debit maxim admisibil: 0,9 m3/s Deversoare de preaplin: 3 m3/s Tratarea apelor uzate în Ron: Conductă by-pass, DN1400: L= 185m Conductă de scurgere, DN1800: L= 75m Evacuare în fluviul Ron, DN1800: L= 135m Bazine: Fundaţii: 634 de piloni Bazine biologice: 60 * 75 m (27000 m3) Decantare finală: 60 * 60 m (21600 m3) Înălţimea bazinelor: 6m Clădiri: Clădire de exploatare: 37 x 13.2 x 13.5 m Staţie de pompare: 13 x 8 x 6 m Clădire de deshidratare: 18 x 9 x 19 m Curte centrală 37 x 29 x 4.40 m

/ 18

AVANTAJE ESENŢIALE Valorificarea subproduselor rezultate în urma epurării şi restituirea calităţii apei Epurarea apei produce deşeuri: 95% din aceste deşeuri sunt valorificate (arse) pentru producţia de energie (energie electrică + căldură) sau a materialelor de construcţii (fabricarea cimentului fără a produce reziduuri finale). Termoficare: reţeaua de termoficare a SIG este alimentată cu agent termic de la uzina de tratare şi valorificare a deşeurilor din Cheneviers. Biogaz: uleiurile şi grăsimile sunt separate, ca şi nămolul, apoi descompuse. Această operaţie permite producerea prin fermentaţie a biogazului utilizat pentru nevoile de energie termică ale staţiei de epurare. Excedentul este injectat în reţeaua de gaz natural. Ciment: nămolul descompus (aproape 12 000 tone/an) este deshidratat şi uscat sub formă de granule care ajung într-o fabrică de ciment, fiind utilizate ca aport ecologic pentru fabricarea cimentului. Reintegrarea apei epurate în mediul natural: după toate etapele de tratare, apele epurate sunt evacuate în mediul natural după eliminarea aproape în întregime a substanţelor poluante. Iar natura este cea care va desăvârşi procesul, asa cum o face de milenii întregi.

Protecţia mediului: de la deschiderea staţiei de epurare din Bois-de-Bay, calitatea apei râului Allondon, apă curgatoare emblematică a regiunii, binecunoscută pentru calităţile sale biologice şi pentru peisajul pe care îl oferă, s-a îmbunătăţit considerabil iar biotopul este neatins. Eforturi recompensate: staţia de epurare din Bois-de-Bay a primit denumirea de Parc Natural, acordată zonelor industriale amenajate şi întreţinute după criterii stricte, definite de Fundaţia Nature & Economie (protecţia faunei şi a florei). Datorită amenajărilor realizate de SIG, anumite specii vegetale şi animale indigene ameninţate pot găsi un mediu propice supravieţuirii lor. O reciclare bine organizată a apelor reziduale, indispensabilă ciclului apei: tratarea apelor uzate pe teritoriul genevez se înscrie în ciclul apei. Prima modalitate de reducere a costurilor de tratare şi a taxei de epurare o reprezintă diminuarea poluării acţionând direct asupra cauzelor ei. Iată de ce, în paralel cu investiţiile sale pentru instalarea a noi staţii de epurare tot mai performante, SIG încurajează comunitatea să deprindă anumite obieceiuri de natură să susţină protecţia mediului. Geneva se numară printre oraşele elveţiene cu cele mai mici costuri de tratate a apei.

/ 19

Serviciile Industriale din Geneva (SIG) SIG este principalul furnizor de servicii în domeniul energiei, apei, mediului şi al telecomunicaţiilor de pe teritoriul cantonului Geneva. SIG este o regie autonomă cu un capital de 100 milioane de franci elveţieni. Acest capital este asigurat de Cantonul Geneva (55%), oraşul Geneva (30%) şi de comunele din canton (15%). Întreprinderea se susţine din propria activitatea comercială, fără a beneficia de subvenţii din partea autorităţilor. Întreprinderea vizează o rentabilitate care să-i permită să se pregătească pentru viitor şi să facă faţă schimbărilor. SIG este considerată a fi prima întreprindere elveţiană din sectorul tranziţiei energetice. Potrivit unui clasament al Oficiului Federal al Energiei (OFEN), SIG ocupă primul loc în rândul furnizorilor de energie electrică din sectorul tranziţiei energetice. OFEN a avut în vedere performanţele din două domenii: programele de economisire a energiei şi energia electrică regenerabilă. SIG se distinge în două domenii: Încurajează consumatorii să economisească energia electrică: prin programul „Éco 21” propus de SIG, clienţii îşi pot micşora factura de energie electrică. Acesta a dus la o scadere cu 3% a consumului de energie în cantonul Geneva, începând din 2008. Ceea ce înseamnă o economie de 102 GWh pe an. Este echivalentul consumului anual al unui oraş ca Neuchâtel. Producția de energie regenerabilă: SIG şi-a mărit cu 8% producţia de energie electrică din surse regenerabile în 10 ani. Peste 800 de instalaţii fotovoltaice, cinci centrale hidro-energetice şi energia obţinută din incinerarea deşeurilor permit producerea a 800 GWh de energie electrică pe an în Geneva. În total, 96% din energia electrică distribuită de SIG este regenerabilă. Pentru mai multe informaţii: www.sig-ge.ch

/ 20

CONTACT Vincent Charrière Responsabil de Comunicare Servicii Industriale Geneva (SIG) SIG – Casuta postala 2777 - 1211 Geneva 2 Tel +41 22 420 7571 E-mail: Vincent.Charriere@sig-ge.ch www.sig-ge.ch

SERBECO-GESTIONAREA TRATAREA ¨ SI VALORIFICAREA DESEURILOR ¨ ¨ Serbeco SA este o întreprindere privata familială, pionieră în domeniul colectării, sortării şi valorificării deşeurilor. Serbeco tratează 80 000 de tone de deşeuri pe an pe întreg teritoriul genevez şi valorifică toate tipurile de materii prime secundare. Întreprinderea participă activ la dezvoltarea economiei circulare în cantonul Geneva.

În privinţa dezvoltării durabile, întreprinderea este adesea dată ca exemplu. Aceasta s-a dezvoltat într-un mod echilibrat, prin implementarea unei politici de dezvoltare bazate pe respectarea mediului, dar şi pe considerente socio-economice. Serbeco este certificată ISO 14001 şi membră a “Asociaţiei Swisscleantech”. Întreprinderea încurajează implicarea locală, cu utilizarea furnizori prin „lanţuri scurte de aprovizionare” şi susţine logistic şi financiar asociaţiile culturale şi sportive din cantonul Geneva.

De 25 de ani, Serbeco le propune clienţilor soluţii inovatoare şi performante pentru a reduce impactul asupra mediului în zonele urbane şi rurale: Implementarea mijloacelor de transport ecologice (vehicule diesel înlocuite cu vehicule hibride sau 100% electrice). Utilizare de biocombustibil (din a doua generaţie, fabricat cu reziduuri de ulei şi de grăsimi alimentare). Dezvoltarea sistemelor de inginerie a colectării (sistemul de gestionare tehnica centralizată GTC), care permite monitorizarea permanentă a gradului de umplere a containerelor de colectare, pentru planificarea colectărilor şi reducerea distanţelor parcurse de flota de vehicule. Amenajarea unui acoperiş solar în parcul său de reciclare din Satigny, pe o suprafaţă de 1000 m2, care să permita producerea a 140.000 kWh/an şi alimentarea flotei de vehicule hibride Econic (prevăzute cu macarale electrice). Gestionarea unei zone de proximitate pentru a favoriza circuitele scurte (R’Praille pentru IMM-uri, mici producători, comercianţi care îşi desfăşoară activitatea în Geneva). Amenajarea unui centru de tratare a nămolurilor pentru a favoriza refolosirea materialelor solide şi tratarea celor lichidele, respectând mediul.

/ 21

SERBECO - Stația de sortare, colectare și valorificare a deșeurilor

SOLUŢII PENTRU SORTAREA, COLECTAREA ŞI VALORIFICAREA DEŞEURILOR Serbeco propune soluţii adaptate pentru servicii de calitate şi o trasabilitate completă în monitorizarea comenzilor. Întreprinderea furnizează constant clienţilor statistici legate de materialele colectate (sortate în funcţie de greutate şi de tipul de deşeu), dar şi explicații legate de tratarea materialului stocat şi valorificarea deşeurilor pentru fiecare benă evacuată şi tratată. Echipele sunt organizate în sectoare. În caz de urgenţă sau în cazul unor situaţii speciale, Serbeco le pune la dispoziţie clienţilor un serviciu de asistenţă telefonică, răspunzând cererilor lor în cel mai scurt timp. În ceea ce priveşte colectarea deşeurilor, automacaralele sunt prevăzute cu mai multe compartimente în care pot fi transportate separat mai multe produse. / 22

Pentru gestionarea deşeurilor, toate materiile colectate şi sortate de întreprindere sunt direcţionate spre filiale autorizate de administraţia cantonului şi cunoscute de client. Serbeco SA are un centru de sortare şi de pre-valorificare (reciclare) a deşeurilor industriale. Construită în spiritul amenajării şi construcţiei durabile, această nouă hală reprezintă un centru de sortare pentru mai multe produse: deşeuri industriale normale (DIB), deşeuri industriale voluminoase (DIV), deşeuri masive (ENC). Odată recepţionate, aceste deşeuri sunt sortate mecanic, apoi ajung într-o hală de sortare manuală în care lucrează cinci persoane în ture zilnice. Dorind să gestioneze întreg lanţul materialelor de şantier, Serbeco a creat şi un spaţiu destinat materialelor inerte (DCMI).

ENERGIE DURABLE SA ŞI PROP SA Din 1991, Serbeco și-a diversificat activitatea pentru a veni în sprijinul clienţilor săi care urmăresc protecţia mediului. De exemplu, în 2008 Serbeco a înfiinţat societatea «Energie Durable SA» cu scopul de a furniza în cantonul Geneva instalaţii de încălzire centralizată şi individuală cu

biomasă, ce funcţionează pe bază de granule de lemn şi de talaş. Întreprinderea asigură de asemenea împreună cu societatea soră ProP SA servicii de curăţenie pentru drumurile şi spatiile publice şi de gestionare a deşeurilor colectate în urma unor evenimente publice.

AVANTAJE ESENŢIALE Obiectivul Serbeco este acela de a optimiza colectarea deşeurilor reducând impactul lor asupra mediului: 1. TRANSPORT ECOLOGIC Serbeco a înlocuit treptat flota de vehicule diesel cu vehicule hibride sau 100% electrice. Acest demers calitativ a inclus şi vehiculele uşoare 100% electrice utilizate pentru curăţenia şi întreţinerea anumitor centre de reciclare a deşeurilor. Întreprinderea a introdus triciclete utilitare (cargobike) în mediul urban şi a promovat biocombustibilul (Biodiesel) din a doua generaţie fabricat cu reziduuri de ulei şi de grăsimi alimentare utilizate. În privinţa CO2, biocombustibilul utilizat pentru transportul deşeurilor este neutru în proporţie de 90%, ceea ce reprezintă o reducere de CO2 de

700 de tone/an. Bateriile tuturor vehiculelor electrice sunt încărcate cu energie Vitale Soleil, produsă de centrala fotovoltaică a Serbeco, alimentată prin energia captată pe 1012 m2 de panouri solare, integrate în acoperişul unei hale de sortare din Satigny. Kilometrii parcurşi de vehicule şi timpul de lucru (camioane în mişcare şi camioane staţionate) sunt controlate prin sistemul informatic Tachoscan. Raportul complet corespunzător fiecărui vehicul este analizat pentru a îmbunătăţi procesele de exploatare şi de securitate.

Serbeco Stația de sortare, colectare și valorificare a deșeurilor

/ 23

Cântărirea camioanelor ce transportă deșeurile la stația SERBECOC

VEHICULUL HYBRID ECONIC: în 2013, Serbeco a introdus noua automacara Econic, prevăzută cu o macara 100% electrică. Energia stocată în baterii este utilizată pentru ridicarea macaralei. Aceste baterii alimentează un motor electric de 20 KW putere. Macaraua, care funcţionează pe baza unui sistem electric, este capabilă să ridice 1470 kg la 10,20 m. Econic prezintă trei avantaje esenţiale: o diminuare cu aproape 20% a emisiilor de CO2, poluare fonică redusă în timpul funcţionării sale şi folosirea unui biocombustibil din a doua generaţie şi este neutru din punctul de vedere al emisiilor de CO2. 2. SISTEME DE GESTIONARE A COLECTĂRII: SISTEMUL DE GESTIONARE TEHNICĂ CENTRALIZATĂ (GTC). Sistemul GTC a fost dezvoltat de întreprinderea Serbeco în parteneriat cu societatea EcoWaste, pentru a putea urmări permanent gradul de umplere a containerelor de colectare din cantonul Geneva, pentru a planifica activităţile de vidanjare şi pentru a preveni umplerea excesivă, pentru a garanta accesul locuitorilor şi pentru a reduce impactul activităţilor de transport asupra mediului, planificând cursele de colectare şi diminuând costurile. Punctul forte al acestei inovaţii este reducerea distanţelor parcurse de flota de vehicule în mediul

/ 24

urban şi în comune. Datorită acestei tehnologii în care sunt utilizate camioanele cu macara, containerele nu mai trebuie ridicate pe rând pentru a se verifica gradul de umplere. Camionul se deplasează la faţa locului doar atunci când containerul s-a umplut la maximum. Cursele efectuate pentru ridicarea gunoiului sunt organizate şi optimizate în funcţie de gradul de umplere a punctelor de colectare. Implementarea acestei noi tehnologii pentru punctele ecologice destinate sticlei şi PET-urilor demonstrează că, în trei luni, numărul de curse efectuate pentru ridicarea deşeurilor a scăzut cu 25% în orasul Geneva.

3. O HALĂ ECHIPATĂ CU 1012 M2 DE PANOURI SOLARE Serbeco a implementat mai multe proiecte în domeniul eficienţei energetice, mai ales pentru renovarea construcţiilor prin îmbunătăţirea izolaţiei clădirilor pentru a diminua pierderile energetice. În parteneriat cu SIG, Serbeco a amenajat în 2011 un acoperiş de panouri fotovoltaice integrate în acoperişul unei hale de stocare a lemnului. Având o suprafaţă de 1012 m2, acest nou acoperiş format din

panouri fotovoltaice asigură o capacitate de producţie de energie regenerabilă de 140.000 kWh/an, cifră echivalentă consumului a patruzeci de gospodării. Această energie certificată Vitale Soleil alimentează vehiculele electrice ale întreprinderii ca în cazul automacaralei Econic. Această hală a fost construită cu materiale exclusiv locale, precum betonul reciclat şi lemnul certificat de origine elveţiană.

4. UN ANGAJAMENT SOCIAL: REINSERŢIA PROFESIONALĂ Reinserţia profesională constituie o prioritate pentru Serbeco. În colaborare cu Atelierele Feux Verts, angajează permanent cinci persoane aflate în căutare de lucru care şi-au ispăşit pedeapsa privativă de libertate. Aceste persoane sunt încadrate 5. UN ALT ANGAJAMENT LOCAL: SUSŢINEREA ASOCIAŢIILOR DE CARITATE Serbeco susţine, de asemenea, mai multe asociaţii de caritate şi initiative locale care le permit copiilor proveniţi din familii nevoiaşe să plece în vacanță în timpul verii. Întreprinderea încurajează şi organizarea unor evenimente locale destinate celor mici, precum turneul Ştrumfilor (destinat tinerilor cu disabilităţi) sau unor

de un asistent social angajat de societatea Serbeco. Ele sunt, astfel, ajutate să se reintegreze social şi li se va propune o activitate profesională retribuită cu o sumă identică cu a tuturor colaboratorilor ce ocupă o poziţie echivalentă.

manifestări cu un mesaj mai puternic precum Marşul Speranţei, şi sprijină, la nivel internaţional, şi asociaţii de susţinere a femeilor şi copiilor din ţările aflate în curs de dezvoltare (LeCARE - asociaţie care intervine la Geneva), Terre des hommes, The Womanity Fundation, Graine de Baobab, Action de Soutien à l’Enfance Démunie).

CONTACT Véronique Sala Responsabil de comunicare SERBECO S.A. Chemin Pré-Salomon 25 1242 Satigny Tel. +41 22 341 15 20 E-mail veronique.sala@serbeco.ch www.serbeco.ch

/ 25

RECICLAREA DESEURILOR VEGETALE: ¨ INSTALATIILE DE COMPOSTARE SI DE ¨ ¨ METANIZARE DIN CHATILLON Complexul de reciclare de la Châtillon reprezintă o verigă esenţială a sistemului implementat de cantonul Geneva pentru gestionarea deşeurilor. Situat între localităţile Bernex şi Aire-la-Ville, în apropiere de fluviul Ron, pe un platou crestat de ravene săpate de apele de şiroire, Châtillon reprezintă un complex multifuncţional în care se găsesc următoarele unităţi de tratare şi stocare: Depozitul de deşeuri al cantonului, format din două zone de stocare: prima pentru reziduurile nedegradabile, al doilea pentru zgură şi deşeuri de zgură. Centrul de tratare a deşeurilor organice (centrul verde), compus dintr-o instalaţie de compostare şi dintr-o staţie de metanizare. Instalaţia de tratare a materialelor lichide provenite din decantoarele de nămol situate langă drumurile publice (ITMR), care permite gestionarea reziduurilor lichide din aceste containere. Unitatea de recuperare (ESREC) care oferă posibilitatea de neutralizare a / 26

oricărui tip de deşeu, mai ales de cele masive. Birourile şi instalaţia pentru cântărire sunt situate la intrare. Spaţiul de recuperare în formă de semicerc, situat la intrare, este uşor accesibil publicului. Pe calea de acces din interior, se poate ajunge la centrul verde apoi la instalaţia de tratare a materialelor lichide ce provin din decantoarele de nămoluri publice şi în cele din urmă, în zona de exploatare a gropii de gunoi. Dincolo de această zonă, se află o cale de acces care traversează o padure deschisă publicului larg, prin care se poate ajunge la malul Ronului. Aici se găseşte staţia de pompare ce colectează apele care ajung în această zonă.

RECICLAREA DEŞEURILOR VEGETALE În centrul verde din parcul Châtillon sunt reciclate mai mult de jumătate din deşeurile şi vegetale produse în gospodăriile private din cantonul Geneva. Furnizorii de servicii (din domeniul alimentaţiei publice sau hotelier, peisagiști şi grădinari) pot aduce aici deşeurile naturale provenite din activitatea lor care vor fi apoi transformate în compost. Acest centru de tratare a

deşeurilor organice este format dintr-o instalaţie de compostare şi dintr-o uzină de metanizare. Biogazul rezultat din procesul de metanizare este valorificat in situ, fiind utilizat în sistem de cogenerare – energie electrică şi căldură. Pe tot parcursul anului, se produce un compost de calitate care se reîntoarce în sol, fiind utilizat în agricultură, horticultură sau grădinărit.

Instalatie de extragere a plasticului din deșeul organic

INSTALAŢIILE DE COMPOSTARE ŞI DE METANIZARE DIN CHÂTILLON Centrul de tratare a deşeurilor organice – sau „centrul verde“ – este constituit din două instalaţii distincte: O instalaţie de compostare, datând din 1988 şi extinsă în 1993; O unitate de biometanizare, pusă în funcţiune în 2000. Aceste două procedee de tratare a deşeurilor vegetale sunt complementare şi nu se exclud reciproc. Deşeurile umede, precum deşeurile de bucătărie sau gazonul, sunt mai potrivite pentru metanizare, în vreme ce deşeurile de grădină sau crengile se valorifică mai bine prin compostare.

Biometanizarea reprezintă mai degrabă o valorificare energetică (producţie de biogaz), în timp ce compostarea este o valorificare din care rezultă o materie (producţie de compost). Aceste instalaţii au fost concepute potrivit planului cantonal de gestionare a deşeurilor, pentru a trata 17.000 de tone de deşeuri organice pe an. Colectarea deşeurilor organice bucurânduse de un succes tot mai mare în rândul gospodăriilor, cantităţile au crescut foarte mult în ultimii ani, ajungând de la aproape 11.000 de tone în 1997 la 21 500 de tone în 2004, putându-se vorbi, aşadar, de o dublare a cantității în mai puţin de zece ani. / 27

CE ESTE COMPOSTAREA? Compostarea reprezintă un proces de degradare accelerată a materiei organice cu ajutorul unor microorganisme. Anumite macromolecule (precum zaharurile sau grăsimile) sunt descompuse de bacteriile aerobe în molecule anorganice precum dioxidul de carbon, apa şi amoniacul. În timpul procesului, se descompun molecule din ce în ce mai complexe, în funcţie de timp. Anumite familii de molecule, precum ligninele, rezistă descompunerii din timpul compostării, contribuind apoi la umezirea materiei organice. Parametrii importanţi ai compostării sunt: „hrana“ microorganismelor (materie organică), oxigen, umiditate, căldură. Procesul de compostare începe prin descompunerea unei mase suficiente de deşeuri vegetale (raport volum / suprafaţă înaltă). Asistăm atunci la o creştere a temperaturii, deteminată de activitatea bacteriilor. Această primă fază, mezofilă, va fi urmată rapid de o fază termofilă în timpul căreia temperatura este cuprinsă între 50 şi 80°C. Această a doua fază poate dura mai multe săptămâni (mai puţin de o lună la Châtillon). Procesul se termină cu o fază de răcire, numită maturare, în timpul căreia se produce umezirea materiei organice.

COMPOSTARE: PROCES DE TRATARE Instalaţia de compostare din Châtillon este semi-automată: deşeurile sunt încărcate într-un concasor, apoi sortate cu ajutorul unui utilaj de sortare (prin care sunt separate de elementele nedorite) şi introduse într-un prim „câmp“, cu ajutorul unor covoare. Hala posedă 6 câmpuri cu o lungime totală de aproape 70 de metri. Fiecare brazdă este întoarsă o dată pe saptămână cu ajutorul unei maşini de întors compost, Wendelin.

Produsul finit compostul

/ 28

Brazdele sunt aerate şi pot fi umezite dacă este nevoie. Levigatul generat este drenat şi dirijat către staţia de epurare (STEP) din localitatea Aïre printr-o staţie de pompare. Două biofiltre aspiră aerul din hala pe jumătate închisă pentru a trata mai bine mirosurile degajate de grămada în descompunere. După compostare, materia este scoasă din hală, apoi sortată pentru a separa bucăţile de plastic sau de lemn de compostul fin.

Tocător

PREGĂTIRE - INTRODUCERE

Digestatul rămas în urma procesului de metanizare Filtru acţionat prin balansare

Deşeuri

Sită rotativă

Sită rotativă Reziduuri rezultate în urma filtrării prin sită

Buncăr

Filtru acţionat prin balansare

Compost 0/10 Cuvă pentru deşeuri

PROCESARE

INCINERARE MATURARE

Hală de maturare WENDELIN, ciclu de 6 săptămâni

Centrul verde – compostarea

UZINA DE METANIZARE Încă din 1997, creşterea cantităţii de deşeuri în fiecare săptămână – aproape 350 de tone în timp ce instalaţia de compostare poate suporta o cantitate maximă de 250 de tone – a dus la degajarea unor mirosuri persistente. Pentru a remedia aceste inconveniente şi în urma unor plângeri din partea localnicilor comunelor din apropiere, s-au luat mai multe măsuri. Cea mai importantă a fost construirea în anul 2000 a unei instalaţii de biometanizare, concepută pentru tratarea a 10.000 de tone de deşeuri vegetale pe an la care se adaugă şi excedentele sezoniere. Digestorul instalația de metanizare

/ 29

Graifer

Gazometru 500 m3

Alimentator

Fosă de admisie

Separator magnetic

Bazin de fermentare

Tocător

MANAGEMENTUL BIOGAZULUI

Recuperare deşeuri metalice

PREGĂTIRE Sită rotativă

Cheson de agitare

INTRODUCERE

EXCEDENTUL

Suflante

Filtru acţionat prin balansare Compresoar e VAPORI Malaxor Pompă

Cuvă pentru deşeuri

Arzător

Centrală vapori Filtru tip “bandă”

Presă

INCINERARE

Generare de curent electric

Centrul verde – staţie de metanizare

EXTRAGERE Instalare de compostare

PROCES DE TRATARE Biometanizarea este un proces microbiologic anaerob, constând în descompunerea materiei organice din care rezultă metan (CH4) şi dioxid de carbon (CO2). Descompunerea „spontană“ a deşeurilor organice în metan – în mlaştini de exemplu – durează mai mulţi ani. Accelerarea şi optimizarea acestui proces natural pentru a reduce timpul de descompunere la câteva săptămâni necesită respectarea unor condiţii stricte: rezervor etanş şi izolat termic, control precis al parametrilor fizico-chimici, precum pH-ul, temperatura, timpul de retenție, compoziţia substratului şi producţia de biogaz. Este vorba, deci,

/ 30

despre un procedeu industrial bazat pe o tehnică complexă. Conţinutul rezervorului (20 până la 25% materie uscată) trebuie încălzit, pentru că reacţia microbiologică are nevoie de căldură, dar şi amestecat, pentru a asigura o bună omogenizare a substratului. Înainte de a fi introdusă în rezervor, materia trebuie măcinată (tranformată în particule de dimensiunea unor granule) şi separată de elementele nedorite cu ajutorul unui magnet (fier vechi) sau al unui utilaj de sortare. La sfârşitul procesului, produsul rezultat în urma biometanizării –numit digestat - este deshidratat şi efluenţii sunt dirijaţi către staţia de epurare din localitatea Aïre.

AVANTAJELE MAJORE 1. VALORIFICAREA COMPOSTULUI Analizat în laboratorul cantonal de agronomie, compostul din Châtillon conţine doar elemente naturale care garantează un aport de materii organice pentru sol şi de săruri minerale pentru plante. Compostul e de două calităţi: 0-10 mm şi 10-40 mm. Compostul fin este vândut întreprinderilor şi particularilor. Compostul este foarte potrivit pentru soluri, grădini de zarzavat şi plante. Compostul brut, bogat în bioelemente, nu este totuşi echivalent cu pământul pentru ghivece: cantităţile şi amestecurile trebuie alese în funcţie de scopul utilizării. 2. VALORIFICAREA BIOGAZULUI Biogazul obţinut prin metanizare conţine între 40 şi 65% metan (CH4), între 35 şi 60% CO2, puţină apă (câteva procente) şi urme de alte gaze (H2S, H2, N2). Cantitatea de biogaz produsă la Châtillon variază între 50 şi 120 m3 /tonă de deşeuri vegetale (cantitatea medie fiind de 75 m3 /tonă). Aceste variaţii depind de tipul de substrat şi de condiţiile fizico-chimice ale rezervorului. Biogazul produs este valorificat prin ardere într-o instalatie de

cogenerare. Astfel, se generează şi energie electrică şi căldură. Electricitatea este utilizată parţial pentru nevoile locale iar surplusul este vândut Serviciilor Industriale din Geneva ca energie electrică de natură regenerabilă. Căldura este utilizată şi ea pentru nevoile locale (încalzirea clădirilor). Din păcate, surplusul de căldură se pierde pentru că nu există utilizatori în apropiere care să poată folosi această căldură de joasă temperatură. 3. VALORIFICAREA DIGESTATULUI În timpul procesului, aproape o treime din cantitatea de carbon este tranformată în biogaz. Celelalte două treimi sunt presate pentru a obţine o cantitate de apă. Digestatul obţinut (umiditate relativă între 60 şi 70%) este bogat în bioelemente. Pentru a obţine un produs final de mai bună calitate, mai uscat, maturat şi sigur din punct de vedere al igienei, acest digestat este adăugat deşeurilor vegetale care intră în hala de compostare. Astfel, va fi supus unui al doilea proces, aerob. În acest mod, între 40 şi 45% din materia introdusă la început este din nou compostată.

CONTACT Florence Amoudry-Frézier Responsabil operational SITE DE CHÂTILLON – PÔLE VERT Rte d’Aire la Ville – 1233 Bernex Geneva, Elvetia Tel. +41 22 727 05 20 florence.amoudry-frezier@sig-ge.ch www.sig-ge.ch

/ 31

PARCUL SOLAR ROMANDE ENERGIE – EPFL Romande Energie şi EPFL (Şcoala Politehnică Federală din Lausanne) au construit împreună în campusul EPFL cel mai mare parc solar din Elveţia, integrat într-un complex de clădiri existente. Parcul solar, în suprafaţă de 15 500 m2, acoperă peste 25 de clădiri din campusul EPFL. Proiectul constituie şi un important laborator de cercetare şi predare, contribuind la renumele internaţional al EPFL.

Parcul solar Romande Energie – EPFL

/ 32

Rezultatul unui parteneriat durabil şi inovator Parcul solar Romande Energie - EPFL este rezultatul unui parteneriat între două instituţii, Romande Energie având rolul de expert şi ocupându-se de instalaţiile de producţie, iar EPFL pe cel de proprietar al imobilelor şi de centru academic. Acest parc solar constituie materializarea dorinţei celor doi parteneri de a promova cercetarea şi inovaţia în domeniul energiei regenerabile. Anunţată în 2009, construcţia parcului solar Romande Energie – EPFL a fost realizată în mai multe etape, atingând o producţie de 2,2 milioane de kWh pe an, cifră ce reprezintă consumul anual a 610 gospodării. Această construcţie în etape a permis ajustarea constantă a soluţiilor tehnice în funcţie de tendinţele estetice şi ale pieţei. Adevărată vitrină tehnologică, acest parc solar dovedeşte maturitatea şi potenţialul extraordinar de evoluţie al aplicaţiilor energiei fotovoltaice. Romande Energie şi-a propus să instaleze mai multe sute de centrale fotovoltaice de anvergură până în 2025, pentru a atinge o producţie de energie electrică bazată

pe energia solară de ordinul a 60 de milioane de kWh, valoare ce corespunde consumului anual a aproape 17 000 de gospodării. Având privilegiul unor instalaţii de anvergură şi înscriindu-se în programe de cercetare-dezvoltare destinate acestui sector, Romande Energie participă la optimizarea potenţialului şi randamentului tehnologiilor solare. EPFL este renumită pentru reuşita de a fi integrat elemente foarte moderne de durabilitate în arhitectura sa, în opţiunile sale energetice şi în amenajările peisagistice. Cei doi parteneri colaborează de mai multe decenii în scopul formării inginerilor electricieni şi pentru a încuraja cercetarea din domeniul producţiei, distribuţiei şi stocării energiei electrice. Această direcţie de cercetare a EPFL a redevenit o prioritate, mai ales după înfiinţarea Centrului energiei şi deschiderea campusului Energypolis de la Sion. În domeniul energiei fotovoltaice, EPFL a jucat un rol esenţial încă din anii 80, având deja trei laboratoare specializate (LPI: Gratezel, LESO: Faist-Scartezzini, PVLAB: Shah-Baillif).

2,2 de milioane de kWh pe an Parcul solar Romande Energie - EPFL este cel mai mare parc fotovoltaic din Elveţia integrat unui complex de clădiri existente. El demonstrează varietatea şi maturitatea tehnologiilor disponibile, perfecta lor armonizare arhitecturală cu acoperişurile vaste, plate sau curbate, şi confirmă potenţialul extraordinar al acestei surse de energie.

/ 33

PARCUL SOLAR Romande Energie – EPFL

Rezultatul unui parteneriat între Romande Energie și EPFL, acest parc solar este cel mai mare parc fotovoltaic urban din Elveția. Cronologie:

Beneficiază de tehnologii fotovoltaice inovatoare, iar elementele sale se integrează din punct de vedere arhitectural atât cu acoperișurile cât și cu fațadele.

ETAPA 1 2010 celule monocristaline sisteme de acoperișuri plat fixat cu balast din pietriş

Indicatori cheie

2011-2012 ETAPA 2 celule policristaline sisteme de acoperișuri plate și curbate fixat cu balast din pietriş fațade verticale

putere instalată 2,1 MW suprafață totală 15.500 m2

2014 ETAPA 3 celule policristaline celule solare cu colorant sisteme de acoperișuri plate vegetale fără balast

producție anuală 2,2 mil. kWh echivalent: 610 gospodării

Inovații:

celule Graetzel

Producţie: 2,2 milioane de kWh/an, echivalentul consumului mediu anual pentru 610 gospodării Suprafaţă: 15 500 m2 Putere: 2,1 megawaţi (MW) Investiţie: 15 milioane CHF Durata de viaţă: minimum 25 de ani Partenariat: Romande Energie şi EPFL

/ 34

panouri flexibile

panouri verticale

orientare est-vest

adaptări în funcție de suprafață

Soluţii adaptate fiecărei clădiri Parcul solar Romande Energie - EPFL a fost construit în trei mari etape care au permis adaptarea constantă a soluţiilor tehnologice în funcţie de evoluţia cunoştinţelor. Este vorba, aşadar, de o instalaţie exemplară care utilizează soluţiile tehnice cele mai adaptate configuraţiei complexului, făcând posibilă, printr-o atentă monitorizare, acumularea a numeroase cunoştinţe despre tehnologiile momentului.

AVANTAJE MAJORE Partenariat inovator energiilor regenerabile

în

favoarea

Parteneriatul dintre Romande Energie şi EPFL depăşeşte simpla producţie de energie electrică. Construcţia parcului solar a fost dublată de un parteneriat strategic pentru încurajarea inovaţiei. Astfel, 15% din investiţie sunt destinate muncii de cercetare din mai multe laboratoare ale EPFL active în domeniul energiei fotovoltaice şi aplicării rezultatelor obţinute. Şcoala politehnică întreprinde mai mult cercetări de top în acest sector. Ele sunt materializate, printre altele, de instalarea unor panouri Graetzel pe faţada de vest a clădirii SwissTech Convention Center sau de panourile colorate de pe faţada de sud a clădirii de electricitate, aceste două proiecte fiind susţinute de Romande Energie. Mai mult, laboratorul Romande Energie Solaire Lab le va permite cercetătorilor să măsoare în mod real performanţele acestor prototipuri ieşite din laborator.

Alimentare regenerabilă

energie

100%

Campusul EFPL este aprovizionat cu electricitate de înaltă tensiune (50 kV). Punctul iniţial se găseşte în staţia electrică Landry, care se compune din două transformatoare de 50/20 kV fiecare. Cu câteva excepţii, toate clădirile din oraşul Ecublens unde se află EPFL se aprovizionează de la staţia Landry printr-o reţea de tensiune medie de 20 kV. Fiecare clădire dispune, la rândul ei, de unul sau mai mulţi transformatori de 20/0.4 kV. Acoperişurile clădirilor din campusul EPFL găzduiesc parcul solar, suprafaţa acestuia fiind de 15.500 m2. Producţia anuală este de aproximativ 2 GWh, cifră ce reprezintă 2,6% din cererea totală de energie electrică a oraşului Ecublens.

Calitatea energiei electrice cumpărate

energie electrică din resurse hidraulice elvețiene energie electrică din sisteme fotovoltaice

/ 35

Calitatea energiei electrice cumpărate În privinţa resurselor complementare de energie electrică, două turbine cu gaze ale centralei termice funcţionează în sistem de cogenerare. Acestea au o capacitate de producţie de 6 MW. Pentru că nu funcţionează decât atunci când temperatura exterioară este foarte scăzută, cantitatea de energie electrică produsă anual este relativ scăzută. Aceasta depinde de condiţiile climatice şi poate varia fără a depăşi totuşi o valoare medie de 2 GWh/an.

CONTACT Philippe Vollichard, Responsabil şi coordonator dezvoltare durabilă EPFL Vice-Présidence Ressources et Infrastructures VPRI Station 7 1015 LAUSANNE Tel. +41 21 693 36 63 E-mail: philippe.vollichard@epfl.ch

/ 36

— — — INCALZIREA SI RACIREA CLADIRILOR EPFL ¨

În Elveția, încălzirii clădirilor şi producţiei de apă caldă menajeră li se datorează mai mult de 40% din consumul de energie şi din emisile de CO2. Prin Ordonanţa din 1998 privind energia, Consiliul Federal a hotărât creşterea producţiei de energie şi utilizarea resurselor proprii de energie.

Pionieră în acest domeniu, EPFL începuse deja din 1978 să facă cercetări pentru construirea unei centrale termice cu pompe de caldură. Pentru că exista deja o staţie de pompare a apei din lac, staţie deţinută în co-proprietate de cantonul Vaud şi de Confederaţie şi pusă în funcţiune în 1978 pentru răcirea clădirilor EPFL, soluţia aleasă pentru încălzirea lor au fost pompele de căldură. Datorită unei tehnologii inovatoare, apa din lac reprezintă pe timp de iarnă sau la jumătatea sezonului sursa de apă rece pentru pompele de căldură, sursă la fel de necesară vara, când nevoia de răcire atinge nivelul maxim.

Încălzirea Sursa principală de căldură o reprezintă lacul Léman. Apa din lac ajunge în staţia de pompare din Les Pierrettes şi este dirijată spre două pompe de căldură. Acestea extrag energia din apă transformând-o, printr-un ciclu termodinamic care necesită energie electrică, în căldură ce poate fi utilizată pentru încălzirea clădirilor. După ce trece prin pompele de căldură, apa din lac este evacuată în pârâul Sorge puţin mai rece decât în momentul preluării sale din lacul Léman.

Două turbine cu gaze sunt utilizate ca surse complementare de căldură în timpul perioadelor foarte reci. Alimentate suplimentar cu păcură, ele produc căldură de temperatură ridicată dar şi energie electrică. Căldura este distribuită în reţeaua de termoficare a şcolii iar energia electrică este utilizată pentru infrastructurile EPFL.

/ 37

Răcirea Apa din lacul Léman, pompată în staţia de pompare din Les Pierrettes, este distribuită în şcoală pentru răcirea clădirilor. Răcirea se face frecvent prin utilizarea directă a temperaturii scăzute a apei care reduce suficient temperatura clădirilor. Însă în cazul anumitor aplicaţii, apa din lac este doar un vector energetic pentru instalaţiile de climatizare cu ajutorul cărora se pot atinge temperaturi mai scăzute. Când acest lucru este posibil, apa evacuată este valorificată în alte aplicaţii.

Este mai ales cazul clădirii SwissTech Convention Center, în care apa evacuată alimentează pompele de căldură ce încălzesc această clădire. Când apa evacuată nu poate fi valorificată, ea este dirijată spre pârâul Sorge.

Pompa de alimentare apă din lacul Leman

Repartizarea surselor de caldură

Gaz Păcură Energie electrică Apă din lac

/ 38

Perioadă de funcţionare

Condiţii de funcţionare

Sezonul de încălzire începe odată cu luna septembrie şi se termină în general în luna mai, în funcţie de condiţiile meteorologice. În timpul acestei perioade, instalaţiile funcţionează în mod automat şi depind de condiţiile climatice. Dacă temperatura exterioară depăşeşte 16°C, calculatorul de gestionare va întrerupe producţia de căldură şi va opri pompele de distribuţie a energiei. Dacă temperatura exterioară scade sub 16°C, producţia de căldură va fi reluată după o pauză de două ore. Nivelul energiei produse şi distribuţia sa sunt calculate în funcţie de variabilele amintite mai sus.

Din septembrie până în mai, doar pompele de căldură funcţionează cu intermitenţe, celelalte maşini funcţionând în permanenţă la capacitate maximă (cel mai bun randament) şi oprindu-se atunci când nivelul de energie din acumulatorul de temperatură joasă nu mai permite stocarea. Energia produsă, astfel stocată, este apoi distribuită în cele doua reţele, de temperatură medie, respectiv joasă, până la golirea acumulatorului, şi astfel se declanşează pornirea uneia sau ambelor pompe de caldură. În caz de nevoie, cele două pompe de căldură pot lucra împreună, fie în paralel, fie succesiv. Poate fi utilizată şi o turbină cu gaze dacă nevoia de energie a reţelelor nu este acoperită de pompele de caldură.

Centrala de alimentare cu căldură și apă caldă menajeră a complexului EPFL

/ 39

Localizare Centrala termică cu pompe de căldură a EPFL este situată la nord-est de zona cu clădiri. Se găseşte la o distanţă de aproape un kilometru de lacul Léman (sursa rece) şi la mai puţin de cincizeci de metri de un pârâu denumit Sorge, utilizat pe post de „conductă“ naturală pentru evacuarea apelor provenite din lac. Pompele de căldură utilizează apa din lac ca sursă rece. Pompată la o distanţă de 900 de metri de mal, la o adâncime de 68 de metri, caracteristica principală a acestei ape

este o temperatură constantă de aproape 6° - 7° C pe tot parcursul anului. Dirijată cu o presiune de 3,5 până la 4,0 bari la staţia de pompare, ea ajunge în centrală printr-o conductă cu un diametru de 750 de mm, folosind reţeaua de galerii tehnice din dotarea Universităţii şi a EPFL. După ce traversează vaporizatorul din pompele de caldură, este evacuată în cursul de apă vecin (Sorge) fără alterări sau modificări chimice, la o temperatură de 2 - 3° C.

Centrala poate furniza: Energia termică necesară pentru încălzirea clădirilor EPFL, distribuită prin două reţele: una la temperatura medie, pentru clădirile ridicate în prima etapă de construcţie a EPFL în Ecublens; cealaltă la temperatură joasă, pentru clădirile din a doua etapă. Apa de răcire (climatizare, răcirea aparaturii ştiinţifice etc.) pentru nevoile Universităţii şi ale Şcolii Politehnice.

AVANTAJE MAJORE O reducere semnificativă a consumului de combustibili fosili pentru încălzirea clădirilor EPFL Consumul de păcură al EPFL s-a modificat de la 100.000 de litri/săptămână în 1985, la aproape 600.000 de litri/an în 2015. Datorită sistemului de pompe de căldură care utilizează apa din lac, se utilizează o cantitate minimă de păcură, deşi s-au mărit considerabil suprafeţele exploatate din campusul EPFL. Este evidentă importanța acestei reduceri a emisiilor poluante. Pentru a obţine un rezultat atât de bun, nu este de ajuns să construieşti şi să exploatezi o centrală ca cea prezentată aici. Este absolut necesară şi o strategie globală şi minuţioasă de gestionare energetică. / 40

Aceasta cuprinde urmatoarele elemente: O izolare optimă a clădirilor O recuperare sistematică a emisiilor termice de orice natură O utilizare restrictivă a instalaţiei de climatizare a clădirilor O orientare bine gândită a clădirilor pentru a exploata radiaţia solară „pasivă“ Acceptarea, de către utilizatori, a condiţiilor climatice interioare mai puţin confortabile decât cele prescrise în normele obişnuite.

Pentru a exploata un astfel de sistem, profitând de toate posibilităţile pe care le oferă, este nevoie şi de o echipă de colaboratori competenţi, motivaţi şi dinamici. Datorită unui sistem sofisticat de supraveghere în timp real şi a unor mijloace de intervenţie rapidă, Serviciul Construcţii şi Exploatare poate gestiona folosirea acestor instalaţii într-un mod optim.

Trebuie subliniat că principalele componente ale Centralei termice au fost dotate cu sisteme de măsurare performante care depăşesc cu mult elementele necesare pentru exploatarea curentă. Astfel, studenţii, doctoranzii şi cercetătorii EPFL au posibilitatea să studieze comportamentul diferitelor componente în mărime naturală. Pot dezvolta şi testa noi standarde de funcţionare şi pot contribui astfel la îmbunătăţirea randamentului şi securităţii viitoarelor centrale.

CONTACT Philippe Vollichard Responsabil şi coordonator dezvoltare durabilă EPFL Vice-Présidence Ressources et Infrastructures VPRI Station 7 1015 LAUSANNE Tel. +41 21 693 36 63 E-mail: philippe.vollichard@epfl.ch

/ 41

ENERBOIS - PE BIOMASA CEA MAI MARE CENTRALA DIN VESTUL ELVETIEI ` Inaugurată în 2010, Enerbois este cea mai mare centrală pe biomasă uscată din Elveţia. Situată în comuna Rueyres, din districtul Gros-deVaud, această instalaţie valorifică subproduse din lemn (scoarţă de copac, rumeguş şi talaş) provenite de la fabrica de cherestea Zahnd pentru a produce căldură, energie electrică şi peleţi.

Enerbois a apărut în urma iniţiativei a doi parteneri regionali de a se asocia pentru a realiza un proiect esenţial pentru ecologia industrială. Romande Energie şi fabrica de cherestea Zahnd sunt cei doi acţionari ai Enerbois SA, cu sediul în comuna Rueyres, cantonul Vaud. Investiţie de aproape 40 de milioane de franci elveţieni, Enerbois constituie o realizare concretă a obiectivelor ecologiei industriale, care demonstrează preocuparea celor doi parteneri ai acestui proiect inovator pentru protecţia mediului.

Arzând scoarţă de copac şi peleţi de lemn, centrala generează în jur de 30 de milioane de kWh de energie electrică pe an – echivalent al consumului anual mediu pentru aproape 8 300 de gospdării – şi căldură utilizată în scop industrial pentru nevoile locale. Aceasta din urmă este utilizată şi pentru termoficarea a două cartiere din apropiere.

Din rumeguşul provenit de la fabrica de cherestea, instalaţia produce mai mult de 20 000 de tone de peleţi pe an, cantitate utilizată pentru încălzirea a aproximativ 5000 de gospodării.

/ 42

Un proces de producţie eficient

Cadco

energie electrică

Turbină

scoarță

încărcător frontal Gaze arse

Cazan talaș

Transportor

Răcitor

căldură

Condensator

apă agent termic

rumeguș uscător

PRODUSE SECUNDARE

peleți

presă de peleți

FORME DE ENERGIE

PROCES DE PRODUCȚIE

Prin procesele sale de producție şi gestionare, Enerbois produce şi furnizează energie electrică, caldură şi peleţi clienţilor săi, reducând la minimum impactul negativ asupra mediului.

Principalele etape ale procesului de producţie 1. Scoarţă, talaş, rumeguş: trunchiurile provenite din pădurile elveţiene sunt recepţionate şi pregătite pentru tăiere. Scoarţa, talaşul şi rumeguşul sunt recuperate şi utilizate drept combustibil pentru alimentarea cazanului centralei Enerbois. 2. Cazan: combustibilul este tranformat în căldură prin combustie. Căldura generată tranformă apa în vapori de înaltă presiune.

3. Turbină: vaporii astfel generaţi pun în mişcare turbina cu abur. Rotaţia mecanică a turbinei acţionează un generator care produce energie electrică. 4. Energie electrică: energia electrică produsă este injectată în reţea, fiind distribuită consumatorilor finali. 5. Recuperarea căldurii din fumul degajat: căldura reziduală conţinută în fumul degajat din combustie este recuperată pentru a încălzi apa la 110°C şi la 60°C.

/ 43

6. Termoficare: apa caldă este injectată în conductele de termoficare, rumeguşul se usucă şi astfel pot fi încălzite câteva case din împrejurimi. 7. Căldură: căldura rezultată din apa cu temperatura de 65°C este utilizată pentru a usca rumeguşul necesar producerii de peleţi, în timp ce căldura rezultată din apa cu temperatura de 100°C este livrată fabricii de cherestea Zahnd pentru uscarea lemnului după tăiere. 8. Uscător: rumeguşul umed care conţine aproape 50% apa, este uscat pentru a fi

transformat în peleţi. Enerbois foloseşte un uscător dublu cu tambur. În primul tambur, umiditatea rumeguşului este redusă la aproximativ 30%, iar în al doilea tambur ea ajunge la 11%. 9. Presă de peleţi: rumeguşul uscat în prealabil este transformat în granule cu diametrul de 6 milimetri. Lignitul, liant natural al lemnului, este activat în timpul procesului de presare. Peleţii Enerbois nu conţin niciun aditiv; ei respectă standardele FSC ce garantează o exploatare ecosustenabilă a pădurilor.

Centrala termoelectrică Enerbois

CÂTEVA CIFRE: Producţie de energie electrică: 30 de milioane de kWh/an Acoperă consumul de energie electrică pentru: 8 300 de gospodării /an

/ 44

Producţie de căldură: 36 de milioane de kWh/an Producţie de peleţi: 20 000 de tone/an Încălzire (peleţi): 5 000 de gospodării/a

AVANTAJE MAJORE Enerbois SA reprezintă o aplicaţie exemplară de ecologie industrială bazată pe principiul economiei circulare: lemnul prelucrat la fabrica Zahnd provine din pădurile din regiunea noastră, deţinute în general de administraţia comunelor sau de persoane particulare care locuiesc în zonă. Produsele finite (scânduri şi grinzi) sunt obţinute pe loc şi exportate în mare parte. Subprodusele, evacuate altădată în camioane, sunt acum valorificate pe loc. Energia electrică este introdusă în reţeua electrică locală. Enerbois prezintă urmatoarele avantaje: 1. Bilanţ energetic neutru: cantitatea de CO2 emisă în timpul combustiei este egală cu cea absorbită de lemn pe toată durata vieţii sale.

gazul conţinut în fumul emanat de centrală, căldura face posibilă uscarea lemnului de la fabrica de cherestea şi încălzirea mai multor clădiri.

2. Reducerea traficului cu aproape 2.000 de camioane pe an: subprodusele din lemn fiind valorificate la nivel local prin producţia de energie electrică, de căldură si de peleţi

4. Transformarea rumeguşului: peleţii produşi sunt folosiţi pentru încălzirea a 5000 de gospodării.

3. Recuperarea căldurii: rezultată din

5. Integrare perfectă în peisaj: prin arhitectura sa, centrala se integrează perfect în peisaj.

Schema de recuperare a căldurii din fumul emanat de centrală

CONTACT Sonia Lambiel, Coordonatoare vizite Romande Energie Rue de Lausanne 53 1110 Morges 1 Tel. +41 21 802 93 05 E-mail: sonia.lambiel@romande-energie.ch

/ 45

/ 48