Stop Risipei - Ghid de prevenire a generarii deseurilor de alimente

PREA

BUN pentru

A FI RISIPIT

STOP RISIPEI!

Un proiect implementat de:

FUNDATIA

Ghid de prevenire a generării deșeurilor de alimente

PENTRU TINERI

INTRODUCERE Se es mează că la nivel mondial o treime din hrana produsă este risipită.

Eforturile de a asigura securitatea hranei la nivel global sunt as el compromise. În plus există un impact direct asupra mediului, mai ales asupra climei, terenurilor, apei, a biodiversității florei și faunei precum și a u lizării resurselor pe lanțul de producere a alimentelor.

Un român generează în medie, anual, cca 300 kg de deșeuri din care jumătate sunt deșeuri de natură organică. O importantă parte din aceste deșeuri organice sunt deșeuri de alimente.

Acest document este des nat celor care doresc să iden fice cele mai potrivite căi pentru a diminua can tatea de deșeuri de alimente, celor cărora le pasă ce se întâmplă cu mediul în care trăiesc și cei care prețuiesc munca lor și a celor din jur.

i pot deveni îngrãsãmânt.

1

CE SUNT? Ce sunt deseurile de alimente? , clasificări se poate face în funcție de posibilitatea de a evita sau nu generarea de deșeuri, as el: ź deșeuri a căror generare poate fi

evitată, dar care din anumite considerente nu sunt consumate (exemplu: coaja de la pâine); ź deșeuri a căror generare nu

Deșeurile de alimente sunt definite ca fiind acele deșeuri care provin fie în procesul de pregă re a hranei, fie mâncare gă tă care nu mai este consumată.

poate fi evitată pentru că în mod normal acele părți nu sunt comes bile pentru om (așa cum sunt de exemplu cojile de banane sau de ouă) ;

Deșeurile de alimente constau atât în alimente crude, dar și mâncare gă tă. Pierderile pot să apară înainte, în mpul sau după prepararea hranei în gospodărie, dar și pe lanțul de procesare, distribuire, vânzare sau în sectorul de servire a hranei (can na, restaurant, etc.)

În funcție de modul în care sunt preparate anumite alimente există posibilitatea ca deșeurile de alimente să poată fi evitate (exemplu coaja de cartofi, vinete sau dovlecei), însă există și anumite părți care în mod obișnuit nu se consumă așa cum sunt oasele de la carne.

Aceste deșeuri pot fi împărțite în mai multe categorii în funcție de anumite criterii, iar una din aceste

2

CE SUNT? De ce si de alimente? , unde generãm deseuri , Exisă câteva cauze principale cum ar fi: lipsa de conș en zare cu privire la can tățile de deșeuri de alimente generate de către un individ, păstrarea în condiții neadecvate, dar și necunoașterea beneficiilor de natură financiară în cazul unei planificări eficiente a cumpărăturilor.

Deseurile de alimente se generează pe tot lanțul de la producere până la consum: În zona de producere, fabricile care prelucreaza produse alimentare, generează, de regulă, deșeuri care nu pot fi evitate, iar cele mai multe se u lizează în obținerea de alte preparate sau se reciclează (>90%).

În zona de servire a mesei (restaurant, hotel, can nă) se generează atât produse proaspete cât și alimente gă te care nu se mai consumă.

Acasă - toate categoriile de alimente, atât produse proaspete cât alimente care ajung la limită de expirare (de regulă uitate) și mâncare gă tă. Cea mai mare can tate de deșeuri de alimente se generează acasă, circa jumătate din total.

În lanțul de distribuție (magazine) – în special alimentele foarte perisabile așa cum este cazul fructelor și legumelor, dar și alte produse care ajung la limita de expirare.

3

CE PUTEM FACE? Care sunt optiunile? , În mod similar deșeurilor generale sau obișnuite, deșeurile de alimente urmăresc aceleași principii sau urmează o ierarhie atunci când discutăm despre ges onarea lor, as el:

crea o nouă mâncare, donați mâncarea rămasă – împărțiți cu alții ceea ce nu consumați;

RECICLAREA – colectați separat mâncarea rămasă pentru a fi u lizată la producerea de hrană PREVENIREA - prima opțiune pentru animale sau pentru comeste evitarea generării de deșeuri post; sau prevenirea pentru că este cel DEPOZITAREA – este ul ma ușor și mai ie in, dar trebuie să fi conș ent de asta atunci când opțiune și în contextul în care, noua legislație care se pregătește va cumperi sau când consumi; interzice depozitarea deșeurilor.

REDUCEREA – reducerea can tății de deșeuri de alimente este cea de a doua opțiune de preferat în cadrul ierarhiei și se poate realiza prin cumpătare atunci când gă m sau ne umplem farfuria, dar și prin evitarea “decorurilor” sau “ornamentelor” în exces mai ales cele care ș ți sigur că nu se vor mânca; -

REUTILIZAREA – u lizați ce a

rămas din ziua precedentă pentru a

4

CE PUTEM FACE? 1.

Planificarea cumpãrãturilor

Planificarea meniului pentru întreaga săptămână Verificați frigiderul, congelatorul și cămara înainte de a face lista de cumpărături.

Cumpăra legume și fructe vrac as el încât să cumperi numai can tatea de care ai nevoie.

Nu mergeți la cumpărături dacă vă este foame pentru că riscați să Fă o lista de cumpărături în care să cumpărați și ce nu aveți nevoie. cuprinzi numai ceea ce ai nevoie.

4 rosii 1 litru la p o pâine te 5 ouã 2 iaurtur i 1 kilogra m mere 5

CE PUTEM FACE?

Verifică e chetele Dacă intenționezi să consumi un produs imediat poți să cumperi unul cu data de valabilitate mai mică, în caz contrar alege unul cu termen de valabilitate mai mare.

Citește cu atenție e chetele care pot sa indice:

expiră la data de XXX, caz în care produsul nu este bun pentru consum după data indicată (ex. pește și carne) -

bun până la data de XXX, caz în care produsul își păstrează toate condițiile de calitate până la data respec vă, dar poate fi consumat și după data indicată.

6

CE PUTEM FACE? Protejează-ți bugetul Risipa de alimente înseamnă risipă de bani.

Cumpărați alimente aflate în reducere (care expiră curând) dacă ș ți că le consumați în mp. Plă ți mai puțin și evitați să generați deșeuri de alimente.

Criterii este ce Natura este frumoasă prin imperfecțiunile ei.

Nu te lăsa antrenat în cursa alimentelor frumoase, legumele și fructele sunt la fel de gustoase chiar dacă nu sunt într-o “formă perfectă”.

7

CE PUTEM FACE?

2. Pãstreazã alimentele în mod corespunzãtor Verifică temperatura din frigider.

Produsele alimentare se păstrează în condiții op me între 1 și 5 grade Celsius. Păstrează alimentele în concordanță cu indicațiile de pe ambalaj. Rotește alimentele în spațiul de stocare, în frigider sau cămară. Pune în față alimentele mai vechi și poți evita as el riscul de a găsi ceva stricat mai târziu.

Câteva indicii: • Păstrează fructele la frigider mai puțin bananele și ananasul.

Curata părțile stricate de la fructe și prepară un suc natural • Păstrează pâinea în dulap sau cu a de pâine, nu în frigider.

Poți congela felii de pâine și să le foloseș când ai nevoie. Dacă s-a uscat pâinea o poți folosi să prepari o budincă • Brânza și cașcavalul se păstrează în frigider, în cu e închisă, ferită de contactul cu aerul

• Ciupercile se păstrează cel mai bine în pungă de hâr e în frigider • Ardeii sau gogoșarii tăiați se păstrează mai bine în frigider, dacă păstrezi și semințele • Ai gă t prea mult?

Congelează ce a rămas și vei folosi peste câteva zile!

• Ouăle se păstrează în frigider în cu a lor. Ouăle se pot congela dar numai daca albușul este separat de gălbenuș • Carnea crudă și pestele se păstrează pe ra ul de jos din frigider, bine ambalate pentru a nu intra în contact cu alte alimente • Morcovii s-au ofilit? Se pot revigora prin hidratare, punându-i într-un vas cu apă în frigider • Păstrează în față alimentele perisabile, așa nu vei uita de ele!

8

CE PUTEM FACE? 3. Fii creativ în bucãtãrie, inventeazã retete noi , folosind ce ai în casã Servește porții mici de mâncare.

Oricine poate să ceară un supliment, as el eviți să arunci ce rămâne în farfurie.

Folosește alimentele rămase.

Legumele pe care nu le-ai folosit la gă t se pot transforma într-o salată, o tocăniță sau o supă de legume.

A rămas friptura de duminică? Nu-i nimic, se poate pregă un sandviș original adăugând salata și alte legume de sezon.

4. Congeleazã

ce a

rãmas Ceea ce a rămas neconsumat se poate păstra în frigider pentru cina sau pentru ziua următoare. Dacă nu intenționezi să o consumi a doua zi poți să congelezi mâncarea rămasă pentru alta zi în care nu ai chef sa găteș .

Fructele neconsumate care și-au pierdut aspectul pot fi transformate în suc, piure de fructe sau chiar într-o prăjitură cu fructe foarte gustoasă.

9

CE PUTEM FACE? 5.Composteazã alimentele de naturã vegetalã Anumite deșeuri alimentare nu pot fi evitate, așa cum sunt cojile de la anumite legume sau fructe, însă acestea pot fi transformate în compost care este foarte hrănitor pentru gradină.

10

Editat de: TERRA Mileniul III - www.terramileniultrei.ro Pozele folosite in acest ghid sunt din arhiva proprie si de pe www.freepik.com

2017