Creşterea capacităţii societăţii civile locale de a monitoriza politicile de colectare selectivă

GHID Creşterea capacităţii societăţii civile locale de a monitoriza politicile de colectare selectivă a deşeurilor şi calitatea serviciilor publice

Noiembrie 2015

Autori: · Adrian Bădilă – Fundația TERRA Mileniul III · Liviu Gheorghe – Fundația TERRA Mileniul III

ISBN ….

Date de contact: IPP – Institutul pentru Politici Publice www.ipp.ro Tel/fax: +4 021 212 31 26 e-mail: office@ipp.ro Adresa: Strada Braziliei nr. 13, București

Fundația TERRA Mileniul III www.terramileniultrei.ro Tel/fax … e-mail: office@terramileniultrei.ro Adresa: Str. George Missail 116B, București

Liga Asociaţiilor de Proprietari Habitat www.habitaturban.ro Adresa: Cladirea Cedru, Etaj 1, Camera 107/108, Aleea Barajul Iezeru Nr. 6, Sector 3, Bucurest

GHID Creșterea capacității societății civile locale de a monitoriza poli cile de colectare selec vă a deșeurilor și calitatea serviciilor publice CUPRINS: PAG. Introducere 3 1. Despre ghid 7 2. Despre proiect 9 3.Rolul sectorului neguvernamental în ges onarea deșeurilor 12 4. Informare și conș en zare în comunitate 14 5. Monitorizarea poli cilor de ges onare a deșeurilor și a calității serviciilor publice în domeniu 17 6. Cadru general - managementul deșeurilor 25 7. Managementul deșeurilor municipale 29 1.

2.

INTRODUCERE O familie are o casă și lângă casă un cântar mare pe care aruncă deșeurile. Pentru fiecare deșeu aruncat lângă casă, cântarul înregistrează și familia trebuie să plătească. În mp, grămada de gunoi tot crește și aproape îngroapă casa, dar în acest mp familia tot plătește. Mediul se poluează, sănătatea familei este afectată, autoritățile locale nu mai fac față cu colectarea deșeurilor și calitatea vieții este în suferință.

Dacă din gunoiul aruncat lângă casă, familia ar da la reciclat deșeurile refolosibile (s clă, plas c, hâr e, doze metal, deșeuri electrice, deșeuri din construcții, deșeuri biodegradabile), ar plă mult mai puțini bani pentru gunoiul de lângă casă- gunoi ce nu poate fi reciclat , iar casa nu ar mai fi îngropată în gunoi.

Cum se intamplă cu aceasta casa, exact așa se poate extrapola și la nivelul unei localități/țări.

Colectarea separată la sursă a can tăților de deșeuri generate este soluția de bază pentru rezolvarea problemei deșeurilor. În plus, consumul organizat poate preveni producerea de deșeuri. Ținta de valorificare a deșeurilor asumată de România este de 50% până în 2020, față de aproxima v 5% cât este în prezent.

RECICLEAZĂ!

3.

În Documentul de poziție al Coaliției pentru Mediu din România (www.coali apentrumediu.ro) din 5 iunie 2015 se menționează, ca “acțiuni propuse, publicarea permanentă a datelor consolidate la nivel național cu privire la administrarea deșeurilor: - can tatea anuală de deșeuri generate la nivel național - can tatea anuală de deșeuri eliminate prin depozitare - sumele anuale încasate de către autoritățile de mediu pentru neîndeplinirea țintelor de valorificare a deșeurilor (atât de la autoritățile publice locale cât și de la producîtorii de ambalaje, baterii și acumulatori, echipamente electrice și electronice, uleiuri minerale), defalcate în contribuții la Fondul de Mediu și amenzi aplicate de Garda de Mediu și Administrația Fondului de Mediu.

Este de reținut că gropile de gunoi vor fi mai scumpe de la începutul anului viitor (2016) cu 80 de lei pentru fiecare tonă de deșeuri, iar din 2017 se va ajunge la 120 de lei.

4.

Deși ministrul Mediului susținea în august 2015 că noua taxă nu îi va afecta pe cetățeni, operatorii de salubritate spun că doar așa își vor putea recupera banii pe care îi plătesc de fiecare dată când se deplasează la rampa de gunoi. Milioane de tone de deșeuri ajung în fiecare an la gropile de gunoi din țară.

ZERO

DEȘEURI

5.

Ratele de reciclare ale materialelor provenite din deșeurile municipale diferă mult între Statele Membre ale Uniunii, așa cum se poate observa din figura de mai jos, iar țările trebuie să facă eforturi substanțiale pentru îndeplinirea obiec velor de reciclare de 50% din materialele reciclabile până în anul 2020.

Sursa: Eurostat - Ratele de reciclare ale deșeurilor în țările europene, 2004 vs. 2012

6.

1. DESPRE GHID Ghidul se dorește a fi un instrument pentru creșterea capacității ONG-urilor locale de monitorizare a modului în care administraţia locală îşi respectă atribuţiile în domeniul managementului deșeurilor și pentru îmbunătățirea gradului de cooperare între ONG-uri cu preocupări în domeniul dezvoltării comunitare, protecției mediului, sănătății, social, drepturile omului, managementului deșeurilor municipal și asociații de proprietari și cetățeni.

Colectarea selec vă și reciclarea deșeurilor municipale asigură recuperarea de materiale percepute ca “inu le” care însă incorporează energie, materii prime și forță de muncă utlizate și care pot fi valorificate.

Respectarea principiilor de dezvoltare durabilă în procesul de management al deșeurilor municipale, asigurarea conformității cu cadrul legisla v european și național, capacitatea crescută a societății civile cu rol de “watchdog”, reprezintă ingrediente absolut necesare pentru asigurarea calității vieții cetățenilor și în mediul urban.

Autoritățile publice locale au obligația de a organiza un sistem integrat de ges onare a deșeurilor la nivel județean/ municipal. Serviciile necesare a fi contractate și puse la dispoziția beneficiarilor (populației și agenților economici) pot fi cele prestate de companii publice sau private. Aceste servicii sunt: : colectarea selec vă a deșeurilor, sortarea deșeurilor, depozitare și eliminare precum și transport/ transfer către companiile de valorificare/ valorificare energe că.

1

Un sistem de monitorizare (colectarea sistema că a datelor pentru a verifica performanţa ges onării deșeurilor municipale) din partea societății civile este crucial pentru implementarea unui sistem de management integrat al deșeurilor transparent, eficient şi eficace, dar şi pentru a creşterea responsabilității autorităților locale, operatorilor în domeniu, beneficiarilor și a altor părți interesate.

Sursa - Hotărârea nr. 870/2013 privind aprobarea Strategiei naționale de ges onare a deșeurilor 2014-2020

7.

1

8.

La mai mult de un an de la adoptarea legii salubrităţii şi a noilor angajamente clare privind asigurarea unui flux compe v al deşeurilor reciclabile în cadrul noului exerciţiu financiar al UE 2014 – 2020, colectarea separată la populaţie în comunităţile urbane încă nu funcţionează.

“O can tate semnifica vă de deşeuri provine din gospodării (78,50%) şi cu toate acestea mai puţin de 5% din deşeurile menajere se recuperează în România la nivelul anului 2014, de unde și apelul nostru ca autoritățile responsabile să evalueze periodic situația din teren.

Autorităţile publice locale/ municipale și județene au primit fonduri de la UE, în ul mii ani,pentru inves ţii semnifica ve în managementul integrat al deșeurilor, sistemul de colectare aproape de sursă, mai ales în mediul urban, iar rata de absorbție este mică (aprox. 40%). sistemele planificate nu sunt funcționale. În ciuda faptului că managementul integrat al deșeurilor nu pare a cons tui un punct central în preocupările naționale strategice există și localități care au făcut eforturi și au dezvoltat acest sector din proprie iniția vă sau chiar cu inves ții private Între inves țiile locale în sistemul integrat al deșeurilor, nici acelea finalizate toate, în acest moment, și implementarea de măsuri pentru co-interesarea populației se constată o diferență semnifica vă. Campaniile de informare guvernamentale/publice sunt inexistente iar dacă sunt, acestea nu sunt de amploare, efortul în acest domeniu fiind lăsat pe umerii actorilor privați.

Populației nu i s-a explicat niciodată ce avantaje ar decurge din implicarea în colectarea separată a deșeurilor în sensul valorificării acestora. Populația România nu percepe deșeul ca având valoare ci ca pe o povoară de care se grăbește să scape.”

Sursa: Ins tutul pentru Poli ci publice, Concluziii generale - Analiză naţională a stadiului colectării separate şi a valorificării deşeurilor în marile aglomerări urbane. Soluţii eficiente de poli ci publice pentru evitarea sancţionării României, pg 34, 31 august 2015.

Este de menționat un aspect important referitor la serviciul de ges une a deseurilor spre deosebire de alte servicii de u litate publică, serviciul de ges une a deseurilor este faptul ca acest serviciu nu este contorizat plata fiind aceeasi pentru to inmdiferent de can tatea deseu generata si indiferent ca separam deseul sau nu. În aceste situație, rolul societății civile organizate în general și a ONG-urilor locale crește prin u lizarea mecanismelor de par cipare publică pe sistemul bo om-up (de jos în sus).

Se impune o a tudine proac vă a societății civile în monitorizarea serviciilor publice de salubritate, într-un cadru permanent de dialog și cooperare cu autoritățile publice locale.

2. DESPRE PROIECT - ”Dezvoltarea durabilă a comunităților

locale prin colectarea selec vă eficientă a deșeurilor” Ghidul “Creşterea capacităţii societăţii civile locale de a monitoriza poli cile de colectare selec vă a deşeurilor şi calitatea serviciilor publice” este realizat în cadrul proiectului “Dezvoltare durabilă a comunităţilor locale prin colectarea selec vă eficientă a deşeurilor”

Proiectul își propune în principal creşterea implicării cetățenilor și a organizațiilor societății civile din mediul urban la eficien zarea poli cilor publice de colectare selec vă a deşeurilor (organizaţii neguvernamentale, asociații de proprietari ale blocurilor şi cetăţeni).

2

Proiectul este implementat de Ins tutul pentru Poli ci Publice (IPP) în parteneriat cu Fundaţia Terra Mileniul III şi Liga Asociaţiilor de Proprietari Habitat îşi propune să conducă, printr-un larg exerciţiu de par cipare/ implicare civică, la avansarea unor soluţii viabile de îmbunătăţire a poli cilor actuale de colectare selec vă/valorificare a deşeurilor în municipiile din România, pentru îndeplinirea obiec velor Strategiei Naţionale de Ges onare a Deşeurilor 2014 – 2020 în privința conș en zării populației în domeniul ges onării deșeurilor.

9.

2

Principalele ac vități derulate în implementarea proiectului sunt: · Studiu Diagnoză la nivel național privind stadiul actual al colectării selec ve/valorificării deșeurilor perspec va autorităților versus cea a cetățenilor www.ipp.ro · Derularea unei campanii de informare și consultare publică privind soluții potrivite pentru creșterea colectării selec ve a deșeurilor în mediul urban din România, în vederea valorificării acestora, ce cuprinde: o Realizarea unei campanii de informare cu privire la obligațiile/avantajele colectării selec ve pentru Asociațiile de proprietari o Consultări cu asociații de proprietari în privința celui mai bun scenariu privind colectarea selec vă a deșeurilor în municipii o Creșterea capacității societății civile locale de a monitoriza poli cile de colectare selec vă a deșeurilor și calitatea serviciilor publice – organizarea a 4 seminarii cu ONG-uri locale și realizarea unui Ghid o Organizarea unui număr de 4 întâlniri cu factori de decizie și părți interesate la nivel în care au fost prezentate soluțiile cetățenilor pentru poli ci mai eficiente de colectare selec vă în localitățile selectate

Workshop ONG-uri - Sfântu Gheorghe

Workshop ONG-uri - Constanța

10.

Ac vități în pregă re: · Derularea unei campanii naționale de promovare a implicării civice în formularea de soluții viabile pentru poli cile de colectare selec vă/valorificare a deșeurilor Selectează-ți deșeurile! Părerea ta contează! · Organizarea unei conferințe naționale cu tema „Soluția comunității pentru o poli că mai eficientă de valorificare a deșeurilor” Ghidul “Creșterea capacității societății civile locale de a monitoriza poli cile de colectare selec vă a deșeurilor și calitatea serviciilor publice” este realizat pe baza de analiză de documente, dar și pe baza valorificării informațiilor la nivel național/local obținute de la: cetățeni și autorități locale – pe baza ches onarelor preluctrate în Studiu diagnoză factori de decizie locali, operatori de salubritate și alte părți interesate cu ocazia întâlnirilor organizate la Constanța, Buzău, Cluj Napoca și Sfântul Gheorghe ONG-uri locale din diverse domenii (dezvoltare cumunitară, protecția mediului, sanătate, educație, social, protecția copilului, media, medierea disputelor) cu ocazia derulării seminariilor la Constanța, Buzău, Cluj Napoca și Sfântu Gheorghe

Ghidul are la bază și experianța deja consolidată a partenerilor: · ·Fundația Terra Mileniul III - organizație cu reputație în promovarea de valori ecologice sustenabile în societatea românească

2

· Ins tutul pentru Poli ci Publice - pentru componenta de cercetare, evaluare și dezvoltare de soluții aplicate de poli ci publice în managementul deșeurilor împreună cu autoritățile locale, centrale și cu structurile de specialitate din domeniu

· Liga Habitat - pentru componenta de implicare și cointeresare ac vă a cetățenilor/ reprezentanții asociațiilor de proprietari în colectarea selec vă pentru valorificarea deșeurilor.

11.

3.

SECTORULUI NEGUVERNAMENTAL ÎN 3. ROLUL SECTORUL NEGUVERNAMENTAL GESTIONAREA DEȘEURILOR

3

12.

Dezvoltarea economiei circulare, dar și aplicarea unui sistem durabil de ges onare a deșeurilor presupune schimbări comportamentale majore și necesită par ciparea ac vă a tuturor părților interesate.

Organizațiile neguvernamentale reprezintă un pilon important al societății civile în asigurarea creșterii calității vieții cetățenilor, din diverse perspec ve: ź dezvoltare durabilă ź schimbări clima ce ź consum durabil ź educație ź dezvoltare comunitară ź protecția mediului ź drepturile omului ź sănătate publică ź protecție social ź cultură ź transport ź energie ź antreprenoriat ź transparență decizională ź an corupție Principalele obiec ve generale asumate pentru ges onarea performantă a deșeurilor sunt: ź conservarea resurselor naturale ź protejarea sănătății populației ź protejarea mediului ź menținerea curățeniei publice pentru ca spațiile să fie acceptabile din punct de vedere este c

Ges onarea deșeurilor municipale este influențată de numeroși factori precum: calitatea vieții cetățenilor, capacitatea ins tuțională a administrației publice locale, numărul și densitatea cetățenilor, par cularitățile spațiului construit, infrastructura tehnico – edilitară dezvoltată, gradul de acoperire cu servicii de salubritate, gradul de dezvoltare a spiritului civic al locuitorilor… În România, pot fi iden ficate mai multe puri de ONGuri ac ve cu preocupări în domeniul vast al ges onării deșeurilor; exemple: ź ONG-uri “tradiționale” – asociații și fundații dezvoltate la nivel internațional / național/ local ź Asociații de Proprietari ź Asociații de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) pentru ges onarea deșeurilor cu atribuții în coordonare în numele autorităților publice locale ź Asociații Profesionale (ex: Asociația Română pentru Managementul Deșeurilor, Asociația pentru Ges unea Deșeurilor din România, Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu) ź Organizații licențiate pentru preluarea responsabilității îndeplinirii obiec velor de valorificare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE), deșeuri de ambalaje ș.a.

Ne concentrăm atenția cu preponderență asupra ONG-urilor locale ce funcționează în diverse domenii, pentru creșterea capacității acestora de monitorizare a modului în care administrația locală își respectă atribuțiile în domeniul managementului deșeurilor.

Totodată, urmărim îmbunătățirea gradului de cooperare între ONG-uri cu preocupări în domeniul managementului deșeurilor municipale, asociații de proprietari și cetățeni.

Consiliu Consulta v pe tema ges onării deșeurilor Exemplu de bună prac că de colaborare – Județul Cluj Napoca “7 august 2015 La prima şedinţă a Consiliului Consulta v pe tema ges onării deşeurilor în jud. Cluj au fost iden ficate următoarele soluţii: separarea deşeurilor la sursă pe trei fracţii (biodegradabil, reciclabil, rezidual), colectarea separată a acestor deşeuri, în zile diferite, implementarea sistemului PAYT (plăteş -pentru-cât-arunci), tratarea fracţiei biodegradabile colectate separat, prin compostare şi/sau diges e anaerobă pentru producerea de biogas.

Totodată, reprezentanţii societăţii civile, ai operatorilor de salubritate şi reprezentanţi ai autorităţilor publice au iden ficat următoarele alterna ve la actualul sistem ineficient de management al deşeurilor: măsuri de prevenţie a generării deşeurilor, înfiinţarea unui Centru Comunitar de Reparare, Refolosite şi Reciclare, staţie de sortare şi tratare de p MRBT (Material Recovery Biological Treatment), Responsabilitate Ex nsă Individuală a Producătorului, op mizare industrială şi ecodesign, pla ormă temporară de sortare intermediară, recunoaşterea reciclatorilor informali şi integrarea lor în sistem prin oferirea unor locuri de muncă…. În ceea ce priveşte separarea la sursă, pe trei fracţii (biodegradabil, reciclabil şi mixt) principalul obstacol iden ficat este lipsa de informare a cetăţenilor alături de spaţiul insuficient pentru instalarea punctelor de colectare, cauzat şi de retrocedările abuzive de terenuri în spaţiul urban. Din perspec va infrastructurii necesare, cel mai potrivit sistem iden ficat este cel format din trei pubele/tomberoane, pentru cele trei fracții, funcţional în numeroase oraşe, cu rată de peste 75% redirectare de la rampă şi care se poate încadra într-un spaţiu limitat. Alte acţiuni necesare implică îmbunătăţirea cadrului legisla v şi recompensarea asociaţiilor de proprietari de la blocurile de locuințe care produc compost în comun în mod organizat (u lizând compostul în spaţiile verzi dintre blocuri şi reducând as el necesitatea de transport şi tratare). Ambii operatori de salubritate au fost de acord să ridice deşeurile separate, în zile diferite.”

Sursa: Comunicat de presă, Zero Waste România h p://www.agerpres.ro/comunicate/2015/08/07/comunicat-de-presa-zero-waste-romania-13-37-39

3

13.

E T A T I N SU

IL

PO

B TA

OF VIABIL

PR

A ET

AN

IT

SUSTENABIL

PL

4

HI

RT AB

IL

OAMENI EC

COMU

4. INFORMARE ȘI CONȘTIENTIZARE ÎN COMUNITATE

În Strategia naţională de ges onare a deşeurilor 2014-2020, sunt asumate opt obiec ve strategice generale, iar pentru ges onarea deșeurilor în relație cu părțile interesate este de menționat Ob. 7. Dezvoltarea comportamen-tului responsabil privind prevenirea generării şi ges onării deşeurilor Mijloace Promovarea campaniilor de conş en zare/informare a comunităţilor.

Implicarea societăţii civile

14.

Indicatori Numărul de campanii de conş en zare/informare.

Numărul de acţiuni/evenimente

Informații generale de interes public: ź infrastructura de management al deșeurilor la nivelul orașului ź costul real al managementului deșeurilor ź cum sunt partajate responsabilitățile în managementul deșeurilor municipale (ex: primărie, consiliul județean, operator privat, ins tuția prefectului, agenția de mediu, cetățeni…) ź inves ții în infrastructură ź cui se pot aplica amenzi ź ce ținte sunt obligatorii de a ns la nivel de localitate

Teme potențiale de dezbatere: ź ce influență au deșeurile asupra familiei mele? o costuri/venituri o sănătate o mediu curat o este că oraș o comfort ź de ce să colectez selec v deșeurile? ź relația cetățean – administrație publică locală – operator ź ges onarea deșeurilor provenite de la case/ blocuri P+4 / blocuri P+8 ź ce sprijin pot avea de la ONG-uri?

ź Legea nr. 544/2001 privind accesul la informații de interes

În Legea nr. 101/2006 (republicată) privind serviciul de salubrizare a localităților se prevede:

ź

ź

public meționează că orice autoritate sau ins tuţie publică, precum şi orice regie autonomă, are obligaţia de a pune la dispoziţia cetăţenilor, în baza unei solicitări, informaţii referitoare la propria ac vitate.

Transparenţa procesului este asigurată dacă: Informaţia a fost diseminată din mp Informaţia este vizibilă pentru publicul larg Este asigurat accesul facil la informaţie Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională, stabileste regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparentei decizionale in cadrul autorita lor administra ei publice centrale si locale, alese sau numite, precum si al altor ins tu i publice care u lizeaza resurse financiare publice, in raporturile stabilite intre ele cu cetatenii si asocia ile legal cons tuite ale acestora.

“ART. 24 (1) În funcţie de pul ac vităţii, pot fi u lizatori ai serviciului de salubrizare: a) comunităţile locale considerate în întregul lor sau comunităţile locale componente ale asociaţiilor de dezvoltare comunitară, în cazul ac vităţilor specifice serviciului public de salubrizare prestate de către operatori a căror contravaloare se achită de autorităţile administraţiei publice locale de la bugetul local; b) persoanele fizice ori juridice care beneficiază individual de una sau de mai multe ac vităţi specifice serviciului de salubrizare, în cazul ac vităţilor a căror contractare se realizează pe baza unui contract de prestare a serviciului de salubrizare, încheiat în nume propriu cu operatorul licenţiat pentru prestarea serviciului în unitatea administra v-teritorială/sectoarele municipiului Bucureş respec vă/respec ve. …

(3) U lizatorii au drept de acces fără discriminare la informaţiile publice referitoare la serviciul de salubrizare, atât operatorul, cât şi autorităţile administraţiei publice locale având obligaţia de a comunica informaţii cu privire la indicatorii de calitate ai serviciului, la structura tarifară şi la clauzele contractuale.”

4

15.

Este de menționat și Împărțirea responsabilităților în managementul deșeurilor: ź Producători de bunuri: ź Comercianţi, ź Generatori de deşeuri (persoane fizice şi juridice). ź Autorităţi publice centrale şi locale (mediu, administraţie, sănătate, industrie, finanţe); ź Sectorul serviciilorde ges onare a deșeurilor; ź Industria de reciclare; ź Asociaţii profesionale, ins tute de cercetare-dezvoltare şi ONG-uri / Asociații de Proprietari – cu rol important atât în dezvoltarea cunoaşterii, cât şi în informarea şi conş en zarea privind opţiunile de reducere a can tăţilor de deşeuri şi de ges onare a acestora.

4

16.

5. MONITORIZAREA poli cilor de ges onare a deșeurilor

și a calității serviciilor publice în domeniu

Monitorizarea de către ONG-urilor locale a managementului deșeurilor municipale este esențială pentru creșterea responsabilității autorităților publice locale, dar și a operatorilor de salubritate și a cetățenilor. Aceste acțiuni sunt complementare rapoartelor anuale de monitorizare a planurilor județene de ges onare a deșeurilor realizate de agențiile județene de protecție a mediului și ar trebui să u lizeze indicatori complementari celor monitorizați prin acestea.

Principalele beneficii pentru comunitate sunt: ź acces la informații referitoare la procesul de implementare pentru a ngerea țintelor asumate de autoritățile publice locale privind managementul deșeurilor ź o percepție mai clară privind eficiența și eficacitatea u lizării banului public/privat (provenit din eventualele taxe/tarife) pentru salubritatea orașului ź creșterea capacității de coopearre între cetățeni și organizațiile neguvernamentale ź o mai bună înțelegere a sistemului ź o mai mare implicare a populației

5

INVESTIȚII IN MONITORIZARE EVALUARE ȘI ÎNVĂȚARE

17.

5

Măsurile permise și aplicate prin documentele de poli că publică pot și ar trebui să difere de la o municipalitate/județ/regiune la alta, fiind adaptate contextului local, dar urmărind îndeplinirea obiec velor stabilite la nivel național (cu toate că nu e specificat în nici o lege care este ținta pentru fiecare Unitate Administra v Teritorială – UAT). Monitorizarea de către societatea civilă a elementelor legate de existența și de punerea în prac că a poli cilor publice în domeniul deșeurilor poate fi un proces cos sitor și poate solicita existența unor competențe profesionale/cunoș nțe specifice, pentru a permite selectarea și priori zarea indicatorilor ce vor fi monitorizați.

Cu cât selectarea și priori zarea indicatorilor este mai bine făcută, cu atât mai u l si mai eficient va fi rezultatul întregului proces. Procesul de monitorizare devine cu atât mai complex cu cât, în ierarhia deșeurilor, se pune accent pe prevenire, caz în care nu există o can tate de ceva ce poate fi măsurat, ci numai ceva ce poate fi evaluat pe baza unor cifre asupra situației existente si pe baza unor ipoteze cu privire la ceea ce ar fi existat dacă nu s-ar fi aplicat masurile de prevenire. Însă este necesar a se conveni de la bun început asupra înțelegerii noastre, a autorilor ghidului, cu privire la termenul de monitorizare: monitorizarea reprezintă evaluarea valorilor indicatorilor, care poate fi comparată apoi cu obiec vele stabilite. Procesul de selectare a indicatorilor și de stabilire a țintelor pentru aceș indicatori poate fi u l pentru a confirma dacă obiec vele dorite ale unei poli ci sunt realiste.

18.

Indicatorii selectați ar trebui să fie eficace în îndeplinirea funcției lor. Indicatorii sunt variabile can ta -ve sau calita ve asociate unei valori țintă, u lizați pentru a indica dacă au fost a nse obiec vele unei acțiuni. Pentru a fi relevanți, indicatorii trebuie să reflecte obiec vele finale sau intermediare ale unei acțiuni.

- Analiza cadrului logic abordează diferitele etape ale implementării instrumentului sau pachetului de poli ci și cons tuie o bază bună pentru elaborarea indicatorilor: - Indicatorii de progres urmăresc stadiul implementării ac vităților și realizării rezultatelor intermediare. Indicatorii de progres pot fi asociați și direct indicatorilor de impact, dacă impactul este evaluat în baza anumitor etape principale, care ar trebui parcurse de către Autoritate - Indicatorii de impact urmăresc rezultatele interme-diare și impactul instrumentului de poli ci, desemnate prin sintagma rezultate finale în analiza cadrului logic. Rezultatele finale pot consta în schimbări pe termen scurt (învățare: sensibilizare, cunoș nțe, abilități, mo vații), schimbări pe termen mediu (comportament, prac că, decizii, poli ci) sau schimbări pe termen lung (consecințe: sociale, economice, de mediu etc.). În mod normal, rezultatele finale pe termen lung sunt desemnate prin termenul de impact.

1

h p://www.mcsi.ro/Minister/Despre-MCSI/Unitatea-de-Poli ci-Publice/ Documente-suport/ghid

Monitorizarea poli cilor publice de către societatea civilă poate viza diferite etape ale realizării poli cii respec ve, etape descrise in mod detaliat in Ghidul privind elaborarea, implementarea și evaluarea poli cilor publice la nivel central (2004). As el, orice poli că publică trece prin faza de pregă re/elaborare/formulare (pentru situația prezentă a României, aceasta etapa este parțial sinonimă cu etapa de transpunere a poli cilor europene), faza de implementare și faza de monitorizare / evaluare/ actualizare/reformulare. Indicatorii pe care societatea civilă ii poate monitoriza, pot fi asociați diferitelor faze aferente ciclului de existență unei poli ci publice, as el: 1

Indicatori potențiali de monitorizare:

5

2

h p://www.mcsi.ro/Minister/Despre-MCSI/Unitatea-de-Poli ci-Publice/Documente-suport/ghid

19.

5

20.

5

21.

5

22.

Lista indicatorilor menționați nu este una exhaus vă, ea putând fi completată, în funcție de obiec vele monitorizării, de prevederile specificate în cadrul contractelor de concesiune în cazul proiectelor POS MEDIU, de specificul localitățiiregiunii și de gradul de cunoaștere al en tății care face monitorizarea. De asemenea, acestei liste îi pot fi adăugați indicatori în legătură cu transparența decizională, cu nivelul de colaborare stabilit între diferiții reprezentanți ai societății civile, în așa fel încât societatea, în ansamblul său, să poată progresa (în direcția îndeplinirii obiec velor de u lizare eficientă a resurselor).

5

23.

5

24.

6. CADRU GENERAL - MANAGEMENTUL DEȘEURILOR Resursele naturale stau la baza funcționării economiei europene și globale și, implicit, la baza asigurării calității vieții.

Aceste resurse includ atât materia primă, ca petrolul, mineralele și metalele cât și hrana, solul, apa, aerul, biomasa și ecosistemele.

Presiunea asupra resurselor este într-o con nuă creștere, iar dacă tendințele actuale se mențin, până în anul 2050, populația lumii va ajunge la aproxima v 9 miliarde de persoane. Oamenii din țările în curs de dezvoltare vor dori, în mod legi m, să a ngă nivelul de trai și de consum al celor din țările dezvoltate determinând creşterea presiunii asupra resurselor până la nivlul la care s-ar putea pune în pericol securitatea asigurării acestora. U lizarea resurselor în același mod ca și până acum nu reprezintă o opțiune viabilă, fiind obligatorie îmbunătățirea eficienței în u lizare.

Pentru îndeplinirea obiec vului de îmbunătățire a eficienței u lizării resurselor in Europa, este nevoie de realizarea unor progrese tehnologice importante, o schimbare majoră în domeniile energe c, industrie, agricultură şi transport, precum şi de schimbare a comportamentelor de producție şi consum.

Uniunea Europeană a demonstrat deja faptul ca poate îmbunătăți eficiența u lizării resurselor, atât prin decuplarea creșterii economice de emisiile de gaze cu efect de seră, cât și prin îmbunătățirea eficienței energe ce și creșterea ponderii

u lizării surselor de energie regenerabilă în consumul final. În contextul conș en zării nevoii de diminuare a emisiilor de GES și de adaptare la efectele schimbărilor clima ce, al creșterii populației Globului și al evoluției tehnologice, comunitatea internațională își îndreaptă atenția asupra temei u lizării eficiente a resurselor și a economiei cu emisii scăzute de carbon. Uniunea Europeană, un lider al acestor demersuri, șomunitatea internațională își îndreaptă atenția asupra temei u lizării eficiente a resurselor și a economiei cu emisii scăzute de carbon. Uniunea Europeană, un lider al acestor demerstrecerii Uniunii la o economie verde și compe vă cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al u lizării resurselor. În anul 2011, Comisia Europeană a făcut cunoscută viziunea Uniunii asupra u lizării eficiente a resurselor, prin documentul de planificare strategică: Roadmap to a Resource Efficient Europe . Acest document prezintă indicii cu privire la nevoia de schimbare a modului in care Statele Membre si societatea, in general, văd u lizarea resurselor, pe orizontul de mp 2020-2050, iar ceea ce este considerat ca fiind foarte clar este nevoia de îmbunătățire a u lizării resurselor de 8 – 10 ori până în anul 2050.

Obiec vele pot fi îndeplinite prin adoptarea și implementarea de poli ci care vizează următoarele domenii: · Deșeuri

6 25.

6

· Energie · Transport · Apă · Proiectare și inovare · Economie și societate, în general “Noțiunea de „economie circulară în care nimic nu este irosit” (UE, 2013) se află în centrul eforturilor de s mulare a eficienței u lizării resurselor. Prevenirea, reu lizarea și reciclarea deșeurilor îi permit societății să extragă o valoare maximă din resurse și să adapteze consumul la nevoile efec ve. As el, se reduce cererea de resurse neexploatate încă, atenuându-se u lizarea asociată a energiei și impactul asupra mediului… În pofida recentelor progrese în domeniul prevenirii și ges onării deșeurilor, generarea de deșeuri în UE rămâne substanțială, iar performanțele legate de țintele de poli ci sunt mixte. UE pare să progreseze în direcția obiec vului său pentru 2020 de a ajunge la o reducere a deșeurilor generate pe cap de locuitor. Însă ges onarea deșeurilor va trebui să se schimbe în mod radical pentru a elimina treptat și complet depozitarea deșeurilor reciclabile sau recuperabile. În mod similar, multe state membre ale UE vor trebui să facă eforturi remarcabile pentru a a nge ținta de reciclare de 50 % pentru unele fluxuri de deșeuri municipale până în 2020. ” Sursa: Agenția Europeană de Mediu, Mediul European – Starea și Perspec va 2015; Raport de sinteză, 2015, pg 89;

26.

Uniunea Europeană intenționează să impună cât m a i ra p i d î n l e g i s l a ț i a comunitară conceptul de 'economie circulară', adică deșeuri zero.

Parlamentarii europeni urmează să discute în plen, la începutul lunii decembrie 2015 , un proiect de lege privind economia circulară, în cadrul căreia produsele sunt concepute pentru a facilita reu lizarea lor. Frans Timmermans și Jyrki Katainen, vicepreședinți ai Comisiei Europene, vor prezenta planurile lor privind deșeurile și o economie durabilă.

As el, în legătură cu domeniul ges unii deșeurilor, există o strategie generală care guvernează domeniul, respec v Strategia tema că asupra prevenirii și reciclării deșeurilor2 și există poli ci subsecvente, implementate prin acte norma ve cu caracter obligatoriu: · Direc va cadru privind deșeurile3 · Direc va privind depozitele de deșeuri4 · Direc va privind DEEE · Direc va privind ambalajele și deșeurile de ambalaje 2

Strategy on the preven on and recycling of waste, h p://eur-lex.europa.eu/legalcontent/EN/ALL/?uri=URISERV:l28168 3 Direc va 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor direc ve (Text cu relevanță pentru SEE), h p://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:32008L0098 4 Direc va 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri, h p://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:31999L0031

Prevenirea și ges onarea deșeurilor în Uniunea Europeană poate fi încă mult îmbunătățită pentru a u liza mai eficient resursele, a deschide noi piețe, a crea noi locuri de muncă și a reduce dependența de importurile de materii prime, reducând totodată impactul asupra mediului. În fiecare an, în Uniune se produc 2,7 miliarde de tone de deșeuri, dintre care 98 de milioane de tone (4 %) sunt deșeuri periculoase. În 2011, media can tății de deșeuri municipale generate pe cap de locuitor a fost de 503 kg la nivelul Uniunii, variind între 298 și 718 kg la nivelul statelor membre individuale. În medie, numai 40 % dintre deșeurile solide sunt pregă te pentru reu lizare sau reciclare, în mp ce, în unele dintre statele membre, sunt reciclate peste 70 % dintre deșeuri, ceea ce demonstrează modul în care deșeurile ar putea fi u lizate ca una dintre resursele principale ale Uniunii. În același mp, multe state membre trimit la depozitele de deșeuri peste 75 % din deșeurile lor municipale Transformarea deșeurilor într-o resursă necesită punerea în aplicare integrală și armonizată a legislației Uniunii în domeniul deșeurilor în întreaga Uniune, pe baza ierarhiei deșeurilor și vizând diferite puri de deșeuri. Ierarhia deșeurilor, așa cum este ea precizata in legislația Uniunii prevede aplicarea de măsuri de s mulare potrivit următoarei ordini de prioritate: prevenirea pregă rea pentru reu lizare reciclarea alte operațiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energe că eliminarea

Informațiile disponibile indică o oarecare decuplare a can tății de deșeuri generate in sectoarele economice de producție si servicii si la consumatorii casnici. Can tatea de deșeuri municipale generate a scăzut intre anii 2004 si 2012 cu aproxima v 4%, pana la 481 kg pe locuitor.

Pe lângă avantajele evidente legate de recuperarea si reu lizarea materialelor, evaluări recente pregă te pentru Comisie es mează că punerea în aplicare integrală a legislației UE privind deșeurile ar putea genera economii de 72 de miliarde de euro pe an, ar putea crește cifra de afaceri anuală a UE în sectorul ges onării și reciclării deșeurilor cu 42 de miliarde de euro și ar putea crea mai mult de 400.000 de locuri de muncă până în 2020. În vederea bunei pregă ri a perioadei bugetare 2014 – 2020, Comisia Europeană a comandat mai multe studii care să evidențieze starea de fapt a ges onării deșeurilor în diferitele State Membre. As el, în anul 2012, s-a observat ca statele membre cu cele mai mari lacune în privința punerii în aplicare a legislației în domeniu sunt Bulgaria, Republica Cehă, Cipru, Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, România și Slovacia. Deficiențele includeau strategii incomplete sau inexistente de prevenire a producerii deșeurilor, lipsa s mulentelor pentru a evita depozitarea deșeurilor la gropile de gunoi, precum și o infrastructură neadecvată de ges onare a deșeurilor. Faptul că se recurgea masiv la depozitarea deșeurilor la gropile de gunoi înseamnă că unele opțiuni mai bune de ges onare a deșeurilor, precum refolosirea și reciclarea, erau în mod sistema c subexploatate.

6 27.

6

România a transpus legislația europeană, legea 211/ 2011 privind regimul deșeurilor, republicată 2014. Lege nr.

211/2011 republicată 2014 7 reprezentând actul norma v principal care guvernează domeniul ges unii deșeurilor în România, precum și Direc va privind DEEE și deșeurile de ambalaje.

Din punct de vedere strategic, au fost elaborate și există, în diferite versiuni: Strategia Națională de Ges onare a Deșeurilor2014 – 2020 (SNGD) (2013)8; Planul Național de Ges onare a Deșeurilor (PNGD) (2004); nu există varianta revizuită.

Planuri Regionale de Ges onare a Deșeurilor (PRGD); Planuri Județene de Ges onare a Deșeurilor (PJGD).

Regulament-cadru al serviciului de salubrizare a localităților În perioada recentă s-au observat întârzieri în adoptarea legsilației europene în principal datorată și unei comunicări și cooperări mai puțin eficientă între ins tuțiile autorităților centrale.

Având în vedere că domeniul deșeurilor implică atât domeniul economiei și industriei, cât și cel al serviciilor publice, al autorităților locale administra ve și cele de mediu este nevoie de un dialog permanent și construc v între acestea.

ONG-urile pot juca un rol important în acest domeniu.

7

h p://www.dreptonline.ro/legisla e/legea_211_2011_regimul_deseurilor.php Hotărârea nr. 870/2013 privind aprobarea Strategiei naţionale de ges onare a deşeurilor 2014 -2020, h p://www.mmediu.ro/img/a achment/37/strategiiplanuri-studii-54786031cda10.pdf 8

28.

7. MANAGEMENTUL DEȘEURILOR MUNICIPALE Primul și unul dintre pașii esențiali pentru buna ges onare a deșeurilor municipale este reprezentat de cunoașterea resursei, atât din punct de vedere can ta v, cat si din punct de vedere calita v (compoziție).

As el, aceasta ar permite: · cunoașterea caracteris cilor și a compoziției resursei la nivelul teritoriului vizat, în special a părții ce poate face obiectul acțiunilor de prevenire (deșeuri compostabile, deșeuri metanizabile, reciclabile, incinerabile etc) · determinarea unui punct ZERO în contextul aplicării unui plan de prevenire a deșeurilor · ameliorarea și op mizarea sistemului de ges une a deșeurilor · urmărirea evoluției compoziției deșeurilor municipale și măsurarea eficacității acțiunilor întreprinse · cunoașterea eficienței colectării selec ve · verificarea validității compoziției deșeurilor considerată ca ipoteză la planificarea inves țiilor într-o filieră de tratare · definirea unor noi filiere de tratare și valorificare a deșeurilor · stabilirea unor taxe de s mulare-penalizare, a unor redevențe speciale etc.

În funcție de compoziția și can tatea deșeurilor generate, se pot întreprinde măsurile necesare bunei ges onari a acestora, potrivit ierarhiei deșeurilor: a) prevenire b) pregă re pentru reu lizare c) reciclare d) alte operațiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energe că e) eliminare Componentele principale ale Ges onării Deșeurilor Municipale Solide

Comercial

Rezidențial

Industrial

Producția DMS Gestionarea DMS Reciclare

Compostare

Depozite ecologice

Valorificare energetică

Metan Aluminiu Sticlă Hârtie

Plastic

Metal

7 Consumator final

29.

7

Principii de organizare și funcționare a serviciului de salubritate protecția sănătății populației autonomia locală și descentralizarea serviciilor responsabilitatea față de cetățeni conservarea și protecția mediului înconjurător asigurarea calității și con nuității serviciului tarifarea echitabilă, corelată cu calitatea și can tatea serviciului prestat nediscriminarea și egalitatea de tratament al u lizatorilor transparența, consultarea și antrenarea în decizii a cetățenilor administrarea corectă și eficientă a bunurilor din proprietatea publică sau privată a unităților administra vteritoriale și a banilor publici securitatea serviciului dezvoltarea durabilă Prevenirea generării de deșeuri reprezintă măsurile luate înainte ca o substanță, un material sau un produs, să devină deșeu; aceste măsuri pot reduce: a) can tatea de deșeuri, inclusiv prin reu lizarea produselor sau prelungirea duratei de viața a acestora; b) impactul nega v al deșeurilor generate asupra mediului și sănătății populației; sau c) conținutul de substanțe nocive al materialelor si produselor;

30.

Prevenirea se poate face prin acțiuni îndreptate pe diferite paliere, as el: ź Sensibilizarea publicului cu privire la prevenirea deșeurilor (acțiuni demonstra ve, ghiduri metodologice, campanii de conș en zare, alte puri de acțiuni) ź Întreprinderea de acțiuni care să contribuie la diminuarea risipei de alimente, producerea de compost, reu lizarea și repararea bunurilor, prac carea de prețuri-tarife de s mulare a prevenirii ź Punerea în prac că a unor planuri locale de prevenire sau ralierea la Planurile altor comunități din vecinătate. ź

Pregă rea pentru reu lizare include operațiunile de verificare, curățare sau valorificare prin reparare, prin care produsele ori componentele produselor care au devenit deșeuri sunt pregă te pentru a fi reu lizate fără nicio altă operațiune de pretratare.

Reciclarea se referă la orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt transformate in produse, materiale sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția inițială ori pentru alte scopuri. Aceasta include retratarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energe că și conversia in vederea folosirii materialelor drept combus bil sau pentru operațiunile de umplere

Valorificarea se referă la orice operațiune care are drept rezultat principal faptul că deșeurile servesc unui scop u l prin înlocuirea altor materiale care ar fi fost u lizate întrun anumit scop sau faptul că deșeurile sunt pregă te pentru a putea servi scopului respec v în întreprinderi ori în economie în general.

Eliminarea include orice operațiune care nu este o operațiune de valorificare, chiar și în cazul în care una dintre consecințele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de substanțe sau de energie Operațiunile menționate se bazează pe existența unui sistem integrat de ges une a deșeurilor. Stabilirea filierei op me pentru tratare cuprinde trei pași esențiali: 1.

Realizarea unei evaluări detaliate a situației existente 2.

Definirea unei noi scheme pentru ges unea deșeurilor, conforme cu legislația 3.

Aplicarea soluțiilor iden ficate Este necesar ca evaluarea inițială să cuprindă detalii cu privire la resursă (deșeurile) avută în vedere și trebuie să se țină seama atât de can tatea cât și de compoziția deșeurilor, întrucât acestea vor fi influențate de: · Eforturile de prevenire întreprinse · Aria de acoperire · Evoluția modului de finanțare a serviciului Alți factori locali (schema de cooperare intracomunitara, evoluția demografica, evoluția economica, adaptarea si atenuarea riscurilor cu privire la schimbările clima ce etc.)

Alegerea filierei de tratare depinde de populația deservită, populație care poate fi es mată ținând seama inclusiv de planurile de urbanism ale municipalității/ municipalităților.

Costul serviciul este, de asemenea un element important a fi reținut în cadrul analizei inițiale.

Definirea noii scheme de ges une a deșeurilor trebuie sa nă seama, în principal, de două elemente: rezultatele analizei situației inițiale și cerințele de reglementare.

7 31.

Opțiunile pentru tratare și eliminare vor lua în considerare favorizarea prevenirii, iar din punct de vedere tehnic ar trebui maximizate can tățile orientate către: a) Valorificarea materie (în cazul deșeurilor reciclabile și al celor organice)

Recipiente colectare selec vă Franța

7 32.

Separare semiautomată a diferitelor puri de deșeuri, Franța

Recipiente colectare selec vă, România

Separare semiautomată a diferitelor puri de deșeuri, România

Paleți cu materiale reciclabile, Franța

Autovehicul colectare deșeuri menajere în zona de case dotat cu ci tor de cod de bare, Franța

Paleți cu materiale reciclabile, România

Autovehicul colectare deșeuri menajere România

7 33.

Colectarea separată a fracției umede, (compostabile) a deșeurilor, Franța

www.natciv.ro

Colectarea separată a fracției umede/uscate a deșeurilor, România

7 34.

Colectarea separată a fracției uscate, a deșeurilor, Franța

Stație de compostare a deșeurilor biodegradabile, Franța

Stație de compostare a deșeurilor biodegradabile, România

7 Stație de compostare a deșeurilor biodegradabile, Franța

Stație de compostare a deșeurilor biodegradabile, România

35.

b) Valorificarea energiei (în cazul deșeurilor cu putere calorifică ridicată)

Macheta centralei de valorificare enege că a deșeurilor, Franța

Centrala de valorificare enege că a deșeurilor, România

Hala de primire a deșeurilor la centrala de valorificare energe că a deșeurilor, Franța

Hala de primire a deșeurilor la centrala de valorificare energe că a deșeurilor, România

7 36.

Sistemul de alimentare a cazanului la centrala de valorificare energe că a deșeurilor - Franța

Sistemul de alimentare a cazanului la centrala de valorificare energe că a deșeurilor - Franța

7 Centrala de valorificare enege că a deșeurilor - Franța

Centrala de valorificare enege că a deșeurilor - România

37.

c) Eliminare la depozit (in cazul deșeurilor finale) trebuie diminuată, pe cât posibil

Celula în exploatare la depozitul ecologic, Beaucaire- Franța

Stația de tratare a levigatului rezultat de la depozitul de deșeuri Donzere - Franța

7 38.

Rezultatul tratării levigatului de la depozitul de deșeuri Donzere (3 etape de tratare) - Franța

Sistemul de colectare a metanului de la depozitul de deșeuri Donzere - Franța

Ghidul a fost realizat în cadrul proiectului “Dezvoltarea durabilă a comunităților locale prin colectarea selec vă eficientă a deșeurilor”, finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org.

Pentru mai multe informații despre Fond ONG accesați www.fondong.fdsc.ro.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009 – 2014.