Transporter - Septembrie 2013

MAGAZINE MOBILE! Oportunitate excelentă pentru persoanele juridice de a îşi pune afacerea pe roţi.

UniCredit Leasing vă oferă ocazia de a achiziţiona (cu plata integrală sau prin leasing ori credit) magazine mobile Fiat Ducato. Autoutilitarele provin din contracte de leasing.

Oferim consultanţă privind lista documentelor necesare pentru obţinerea autorizaţiilor pentru comerţ stradal.

FIAt DUCAtO MAGAZIN MOBIL rAte LeASING

350 euro/lună Finanţare în leasing oferită persoanelor juridice şi persoanelor fizice de către UniCredit Leasing Corporation IFN SA pentru o perioadă de 72 luni, avans 50%, dobandă variabilă 8.5%, inclusiv TVA .

Rata nu include asigurarea CASCO, care este obligatorie.

rAte CreDIt

An Fabricaţie Rulaj Cutie Viteze Combustibil Cilindree Putere (CP)

2011 între 0 şi 27.000 km 6+1 MT motorină 2999 150

6 5 1 .

7 2 euroVA siv T inclu

Dotări: - Congelator (2) - Chiuvetă - Casă marcat + scanner + tastatură + imprimantă - Expresor cafea - Cuptor electric - Vitrină frigorifică / produse calde - Aparat electric Hot-dog - Generator curent electric 220 V - Mobilier încastrat – adaptat la dimensiunile maşinii - Sistem de supraveghere video – 2 camere video

1.641 ron/lună Finanţare prin credit oferită persoanelor fizice de către UniCredit Consumer Financing IFN SA pentru o perioadă de 4 ani, avans 50%, dobandă fixă 9.9%.

Rata nu include asigurarea CASCO. Valoarea în RON a fost obţinută prin conversia în euro a preţului afişat, la un curs de 4.3 RON/EUR.

Pentru informații suplimentare: http://am.unicreditleasing.ro Tel.: 021.200.77.29; Mobil: 0730. 888.747 Parcul Industrial Bucharest West, Clădirea E, Autostrada A1 (Bucureşti – Piteşti), Km 13,5 - ieşirea către Ciorogârla.

editorial

Suntem „comunitarii” Europei?

Cristian Andrei Ionescu

~n timp ce statele europene sunt din ce `n ce mai preocupate de atragerea investi]iilor str\ine [i a fondurilor europene, noi ne luptăm cu mun]ii ([i la propriu [i la figurat), dar [i cu patrupedele f\r\ st\pân (sau „câini comunitari”).

Urmărind derularea evenimentelor din ultimele săptămâni, mă gândeam dacă nu oare a[a suntem [i noi privi]i de către comunitatea europeană: ca grupuri dezorganizate, fără stăpân [i fără discernământ, de multe ori. Dacă în perioada 2007-2013 n-am fost în stare să atragem nici măcar o cincime din fondurile pe care le puteam folosi, existau speran]e mai mari pentru intervalul 2014-2020. Proiectele pe care le depunem pentru noul val de fonduri sunt însă respinse pe bandă rulantă de către Comisia Europeană, acestea fiind considerate imature. De[i timpul rămas este unul atât de scurt, preocuparea românilor pentru acest subiect prezentat ca atât de sensibil de către autorită]i, a rămas doar pe hârtie. Din păcate, scandalurile latente de ani buni, precum Ro[ia Montană sau câinii maidanezi, au revenit în prim plan tocmai acum, în al doi[pelea ceas pentru atragerea fondurilor. {i uite a[a timpul trece, iar România în loc să avanseze, alunecă u[or în ochii investitorilor [i institu]iilor interna]ionale care ar putea crea zeci sau sute de mii de locuri de muncă venind aici. Astfel, ne păstrăm statutul de cel mai înapoiat stat din Uniunea Europeană în ceea ce prive[te investi]iile.

Sunt curios câ]i oameni vor ie[i în stradă pentru faptul că suntem ]ara cu cea mai mică rată de absor]ie a fondurilor care ar fi trebuit să ne propulseze din ritmul nostru lene[ de dezvoltare a ultimilor 20 de ani.

Manifest editorial Transporter

Începând cu luna septembrie, revista Transporter î[i ajustează modul în care prive[te comunitatea economică a transporturilor [i logisticii, oferind o perspectivă substan]ială asupra problemelor care privesc direct comunitatea de business. Pentru că ne pasă de viitorul domeniului despre care scriem [i pentru că avem încredere în oamenii de afaceri din acest segment, în paginile revistei au apărut rubrici precum „Comparativ”, care pleacă de la ideea că valoarea informa]ională [i utilitatea ei pentru cititori este mai mare când are loc o compara]ie între două produse, servicii, costuri etc.; „Vox Pop”, care reprezintă sondaje pe un număr cât mai mare de responden]i asupra unei teme/probleme; „De sus în Jos”, unde se vor publica cele mai recente hot`râri ale Comisiei [i Parlamentului European, precum [i interviuri cu europarlamentari; dar [i alte rubrici la fel de interesante. Noul format al revistei respectă întocmai motto-ul nostru: „Întoarcem transporturile pe toate fe]ele”.

4

www. Transporter.ro

septembrie 2013

Bucure[ti, Sector 2, Str. Dimitrie Onciul Nr. 16 A, Etaj 2 www.transporter.ro office@transporter.ro

Publisher Zaga Brand office@zagabrand.ro

Redactor-[ef Roxana Burghin` roxana.burghina@transporter.ro

Redactori Cristian Ionescu cristian.ionescu@transporter.ro

Loredana Ciubotaru loredana.ciubotaru@transporter.ro

Alexandra ßtefan alexandra.stefan@transporter.ro

Colaboratori ßtefan R`deanu Iulian Budu[an Mihai B`rbulescu Ovidiu Antonescu Coordonator vânz`ri Dina D`nil` dina@zagabrand.ro

Editor foto Radu Fug`rescu Concept grafic / DTP Diana Buido[o Difuzare Nicolae Cojanu abonament@transporter.ro

ISSN 1841 – 6039 Un produs Zaga Brand

© Reproducerea integral` sau par]ial` a textelor sau a fotografiilor se poate face doar cu acordul scris al publica]iei. Editorul nu r`spunde de textele con]inute în articolele publicitare [i reclame.

Vizita]i site-ul nostru: www.transporter.ro

LIDERI AZI Experien]` exotic` pentru o pia]` dificil`

14

Vocea finan]atorilor auzit` [i dup` birourile de creditare

18

FA}~ ÎN FA}~ Finan]`rile care ]in transportul în mi[care

14

22

22

VOX POP Miliarde de euro într-o infrastructur` „g`urit`”

28

COMPARATIV Cererile pentru cursurile de perfec]ionare a [oferilor vor cre[te cu 30-40%

34

AFACERI

28 36

Leasingul opera]ional pierde din vitez`

36

7,64 miliarde f`cute de vânzarea componentelor de ma[ini în 2012

42

SPECIAL Secretele unei re]ele care conecteaz` lumea 6

www. Transporter.ro

46 septembrie 2013

42

focus România, ]ara produc`toare de ma[ini cu cea mai mic` pia]` local` Preşedintele Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), Constantin Stroe, declară că doar 8,7% din vehiculele produse la uzinele Dacia şi Ford au fost vândute în România. Un procent nemaiîntâlnit pentru o ţară cu o producţie constantă în industria auto. „Piaţa este catastrofală. Singurul lucru care ne-a salvat a fost exportul. Cu 80.000 de maşini vândute în 2012, comparativ cu 351.000 în 2007, nu poate fi facută o comparaţie. Nu sunt duşmanul celor care

vând maşini second-hand, dar nu pot accepta această realitate criminală”, a spus Stroe, care este şi vicepreşedintele Consiliului de Administraţie Dacia. Din 337.000 de maşini produse în România, doar 8,7% s-au vândut pe piaţa locală, faţă de 28% în Franţa sau 27% în Germania. „Este un procentaj catastrofal. Nu ştiu până unde mai poate merge piaţa. Nu există o altă ţară în lume care produce maşini şi vinde atât de puţin pe piaţa locală”, conchide Constantin Stroe.

Volvo FH a câ[tigat cursa Euro 6.

Camionul suedezilor este Truck of the Year 2014 Noul FH de la Volvo Trucks a fost desemnat „Camionul Anului 2014” în cadrul târgului de vehicule comerciale „Comtrans” de la Moscova. Lupta pentru titlul de cel mai bun camion a fost mult mai acerbă anul acesta, având în vedere că majoritatea producătorilor importanţi din Europa şi-au lansat versiunile Euro 6 în ultimele 12 luni. Juriul a acordat 116 puncte pentru Volvo FH, care a devansat concurenţa puternică a noului DAF XF, punctat cu 105 puncte. Pe locul trei s-a clasat modelul Arocs de la Mercedes-Benz, destinat construcţiilor, urmat de Scania Streamline şi gama Euro 6 a germanilor de la MAN. Premiul pentru „International Truck of the Year” este acordat doar modelelor lansate în ultimele 12 luni, care au avut cea mai importantă contribuţie în transportul rutier, în termeni de inovaţie, confort, siguranţă, manevrabilitate, economie de combusitibil şi reducerea emisiilor şi, desigur, costul total de proprietate (Total Cost of Ownership).

Noul Fiat Scudo vine în România în aceast` toamn` Reprezentanţii Autoitalia, importatorul oficial al mărcii Fiat, au anunţat lansarea la nivel european a unui model îmbunătăţit pentru Scudo. Acesta urmează să intre şi pe piaţa din România în această toamnă. Noul Scudo vine cu un interior îmbunătăţit şi cu un design exterior în ton cu modelul Ducato. În plus, noua versiune dispune de mai multe dotări în echiparea standard, precum climatronic, proiectoare de ceaţă, Cruise Control sau senzori de parcare. Fiat Scudo este disponibil în versiunea Cargo şi cea Combi/Panorama, destinată transportului de persoane.

8

www. Transporter.ro

septembrie 2013

focus Unitatea de produc]ie de la Jucu, aproape de finalizare Grupul german Bosch se apropie de finalizarea construc]iei unită]ii de produc]ie de la Jucu, jude]ul Cluj, dar reprezentan]ii companiei spun că produc]ia s-ar putea să nu fie demarată anul acesta. La Jucu va func]iona un centru de produc]ie de aproximativ 38.000 mp, unde vor fi fabricate [i dezvoltate unită]i electronice de comandă pentru autovehicule. Bosch va deschide la Cluj [i primul centru de cercetare [i dezvoltare din ]ară al concernului german. Bosch a investit anul trecut 4,8 miliarde de euro în cercetare [i dezvoltare, sumă care reprezintă peste 9% din totalul vânzărilor realizate de germani în 2012.

Pia]a van-urilor electrice mai prime[te un juc`tor Volkswagen e-load up! este noul venit în lumea van-urilor electrice, micu]a utilitară fiind concepută pentru suplimentarea flotelor dedicate distribu]iei [i curieratului urban. Volkswagen a lansat e-load up! la Târgul Auto Interna]ional de la Frankfurt. Are patru u[i, patru ro]i [i în ciuda dimensiunii foarte reduse la exterior, dispune de destul de mult spa]iu în interior, 1 m3, mai exact. Noul van electric de la VW are o capacitate a portabagajului de peste 1.400 litri [i o sarcină utilă de 306 kg.

Înc` un an de a[teptare pentru autostrada Or`[tie-Sibiu Autostrada Orăștie-Sibiu va fi finalizată abia anul viitor, în ciuda faptului că termenul de finalizare a contractului era luna aprilie a acestui an. Autostrada va lega circula]ia de pe tronsonul Deva-Oră[tie (32,5 km), pe care circula]ia este deschisă, de autostrada Sibiu-Pite[ti (116 km) pentru care statul nu dispune de fonduri, momentan. Guvernul inten]ionează să includă acest proiect pentru schema de finan]are din fonduri europene pentru 2014-2020. Compania Na]ională de Autostrăzi [i Drumuri Na]ionale din România (CNADNR) promite însă că trei din cele patru loturi ale autostrăzii Oră[tie-Sibiu, care cumulează circa 60 km, vor fi finalizate anul acesta, cel mai târziu în noiembrie, în timp ce al patrulea lot va fi deschis circula]iei abia anul viitor, din cauza unor alunecări de teren care au decalat termenele de finalizare.

10

www. Transporter.ro

septembrie 2013

focus Noul Caddy BlueMotion, prezentat la Frankfurt Volkswagen Caddy, utilitara cu cel mai mare succes de la VW, a primit îmbunătăţiri prin noua versiune BlueMotion, devenind astfel cel mai economic Caddy produs vreodată, cu un consum de 4,5 l/100km. Noul Caddy BlueMotion a fost prezentat la Salonul Auto de la Frankfurt, alături de o altă inovaţie de la VW pentru partea de vehicule comerciale: modelul electric e-load up!. Noul Caddy BlueMotion dispune de cunoscutul motor 1,6 l TDI 102 CP, cu un cuplu maxim de 250 Nm. Dotările noii versiuni au redus consumul cu 1,1 l/100 km, faţă de versiunea standard. Consumul în varianta Furgon a ajuns acum la doar 4,5 l/100 km, cu 117 g CO2 /km, iar în varianta Kombi 4,6 l/100km, cu 119 g CO2/km. Autonomia noului

Caddy BlueMotion, ce beneficiază de un rezervor de 60 l, ajunge la 1.300 kilometri.

Rusia a devenit cea mai mare pia]` auto din Europa Potrivit rezultatelor din luna august, piaţa auto din Rusia a devenit cea mai mare din Europa, depăşind Germania, a cărei piaţă se află în scădere încă de la începutul acestui an.

Vânzările de maşini în Germania au scăzut în luna august, micşorând şansele de recuperare a pieţei pentru anul 2013. Înmatriculările de vehicule noi au scăzut cu 5% în acest an, la 214.000 de unităţi, conform cifrelor.În Rusia au fost vândute între 235.000 şi 240.000 de maşini, dintre care între 13.000 şi 15.000 sunt vehicule comerciale uşoare. Analiştii europeni din domeniu se aşteptau de mai mult timp ca Rusia să devină cea mai mare piaţă auto din Europa, dar caută încă dovezi clare care să ateste cifrele publicate.

Veste bun` pentru to]i [oferii: vom ajunge în Grecia în doar [ase ore După 68 de ani, a fost deschis punctul de frontieră Makaza, la granița dintre Bulgaria [i Grecia, care este situat pe cel mai scurt drum între Bucure[ti [i Marea Egee. Drumul Ruse-Makaza, care leagă România de Grecia, traversând centrul Bulgariei, face parte din coridorul european IX. Acest coridor face legătura între Helsinki, statele baltice, Moscova, Kiev, Bucure[ti [i portul grecesc Alexandroupolis, la Marea Egee. Potrivit publica]iei elene O Hronos, din ora[ul Komotini situat în nord-estul Greciei,

după deschiderea punctului de frontieră, distan]a între această localitate [i Bucure[ti devine de 465 km [i poate fi parcursă cu autoturismul în 6 ore [i jumătate. Distan]a între Komotini [i capitala bulgară, Sofia, este de 322 km, ceea ce înseamnă 4 ore cu ma[ina. Deocamdată, punctul este deschis doar pentru vehicule cu masa mai mică de 3,5 tone. Pe teritoriul bulgar, drumul E85 trece prin localităţile Ruse, Biala, Veliko Târnovo, trecătoarea Şipka, Kazanlâk, Stara Zagora, Dimitrovgrad, Haskovo, Kargiali, Momcilgrad, Makaza. septembrie 2013

www.Transporter.ro

11

focus Taxa de poluare = taxa pe consum Ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb, declară că taxa de 1 ban pe litrul de combustibil cumpărat, taxă propusă de senatorii liberali Valeriu Boeriu şi Cristian Bodea, nu ar fi o taxă de poluare, ci una pe consum, care nu serveşte principiului „poluatorul plăteşte”.

Taxa propusă de cei doi senatori ar fi menită să înlocuiască timbrul de mediu, însă ministrul Mediului a explicat că, tehnic, aceasta nu se bazează pe principiul „poluatorul plăteşte”, ci reprezintă o taxă pe consum, iar aceasta nu este în domeniul de aplicare al Ministerului Mediului. Rovana Plumb a explicat că doreşte ca prin politicile de înnoire a parcurilor auto şi prin aplicarea acestui tip de taxare să se respecte amintitul principiu, pentru a putea fi redus „impactul negativ al emisiilor de gaze cu efect de seră”. Potrivit ministrului, o prim` analiză şi o evaluare a efectelor implementării timbrului de mediu se va face la sfârşitul lunii viitoare.

Ministerul Transporturilor dore[te suplimentarea contingentului de „ter]` ]ar`” pe Turcia Noul ministru al Transporturilor, Ramona Mănescu, doreşte suplimentarea contingentului de autorizaţii „terţă ţară”, acordat României de către Turcia, precum şi eliminarea barierelor administrative existente în derularea transportului internaţional de marfă efectuat de către transportatorii români. În acest sens, Mănescu a avut o întâlnire cu ministrul Justiţiei din Turcia, Sadullah Ergin, demnitar ce are şi calitatea de şef al Comisiei mixte de cooperare economic, în cadrul căreia au fost abordate o serie de aspecte de interes comun pentru cele două state pe domeniul transporturilor: - suplimentarea contingentului de autorizaţii „terţă ţară” acordat părţii române, astfel încât transportatorii români să poată utiliza optim şi eficient flota de autovehicule; - eliminarea barierelor administrative existente în derularea transportului internaţional de marfă efectuat de către transportatorii români; - eliminarea barierelor referitoare la tranzitul turiştilor români pe teritoriul Turciei; - deschiderea unei linii de feribot care s` fac` legătură între Portul Constanţa şi un port turcesc la Marea Neagră. În urma discuţiilor, partea turcă s-a arătat interesată de liberalizarea tranzitului rutier de mărfuri dintre cele două ţări.

12

www. Transporter.ro

septembrie 2013

LIDERI AZI

Experiență pentru o piață dificilă exotică

Un rol de conducere într-o companie multina]ională poate aduce satisfac]ii enorme, dar vine după sine cu men]iunea că aventura trebuie să ia sfâr[it la un moment dat.

Text: Cristian andrei ionesCu E-Mail: Cristian.ionesCu@transporter.ro

D 14

www. Transporter.ro

septembrie 2013

up` [apte ani petrecu]i în România, [eful Scania Black Sea, Tord Holmström, a acceptat un nou post la conducerea opera]iunilor produc`torului suedez

mai pu]in pl`cute. De exemplu, când stabile[ti o întâlnire pentru ora 9, iar ei încep s` apar` abia pe la 9 [i un sfert.

Am încercat s` previn astfel de întâmpl`ri [i am început s` închid u[ile s`lii de [edin]e fix la ora la care stabilisem întâlnirea, îns` cu rezultate minore. Am discutat cu unul dintre colegii mei care lucra de mai mult timp pentru compania din Tanzania, iar el mi-a spus: „Trebuie s` în]elegi c` tu ai ceasul, îns` noi avem timpul”.

DATe iNTereSANTe DeSpre TANzANiA Tanzania este de patru ori mai mare decât românia şi are o populaţie de aprox. 45 milioane de locuitori. O ţară bogată în resurse naturale, Tanzania deţine unele dintre cele mai mari rezerve de minerale din lume (aur, diamante, cărbuni, fier, uraniu ş.a) şi printre cele mai mari rezerve de apă dulce din lume (Lacurile Victoria şi Tanganyika). piB-ul Tanzaniei este de 74 mld. dolari, de aproape patru ori mai mic decât cel al româniei.

Transporter: Care au fost cele mai mari provocări cu care v-aţi confruntat în Tanzania, pe lângă mentalitatea oamenilor? din Irak. În locul s`u a venit Claes Nyqvist, un manager care a condus Scania în Tanzania, o ]ar` african` cu provoc`ri care l-au preg`tit pentru o pia]` Est-European`. Claes Nyqvist are o experien]` de peste 14 ani în cadrul Scania.

Dup` ce a ocupat diferite func]ii la sediul central al companiei din Suedia, Nyqvist s-a al`turat opera]iunilor din Africa, în func]ia de director general pentru Scania Tanzania. Ulterior, el a fost numit Director de Vânz`ri pe divizia de Piese Scania pentru zonele Africa, Asia & Orientul Mijlociu.

Claes Nyqvist: Exist` multe probleme cu portul [i cu vama, atunci când impor]i vehicule, în principal din cauza sistemului foarte birocratizat. Infrastructura este subdezvoltat`, iar felul în care se circul` este foarte periculos.

Transporter: Ce înseamnă să conduci operaţiunile unei companii importante, precum Scania, în Africa?

Claes Nyqvist: Ca str`in, e[ti acceptat în societate cu bra]ele deschise, chiar dac` nu e[ti unul de-al lor. Îns` când vine vorba de afaceri, te po]i întâlni cu situa]ii septembrie 2013

www.Transporter.ro

15

LIDERI AZI

importante probleme pe care ar trebui să le rezolvăm?

Claes Nyqvist: Este posibil, dar România este mult mai dezvoltat` decât Tanzania. Una dintre problemele comune este infrastructura, dar lucrurile par s` se dezvolte aici.

Prezen]a unor produc`tori importan]i, precum Renault, Ford sau Mercedes-Benz care opereaz` o unitate la Sebe[, va impulsiona [i mai mult dezvoltarea infrastructurii.

Transporter: Din punct de vedere managerial, plănuiţi să folosiţi şi pentru românia câteva dintre strategiile pe care le-aţi folosit în Tanzania? Sunt situaţiile comparabile în vreun fel?

Rata accidentelor este extrem de mare. Când ajungi acolo, observi c` sunt foarte multe lucruri care pot fi îmbun`t`]ite, dar dup` pu]in timp î]i dai seama c` nu te po]i lupta singur cu un întreg sistem [i alegi s` te concentrezi pe lucrurile punctuale pe care le po]i face. De exemplu, am încercat s` limit`m nivelul importurilor de vehicule uzate [i am reu[it s` diminu`m propor]ia acestui fenomen. De asemenea, neam concentrat [i pe instruirea oamenilor pentru c` training-ul constant al personalului face parte din strategia Scania la nivel global. Un alt lucru pe care am încercat s`-l facem este s` simplific`m modul de lucru sau cu alte cuvinte, s` devenim mai eficien]i. Acesta este un alt principiu al Scania, pe care l-am înv`]at de la procesul de produc]ie [i prin care încerc`m s` limit`m „devia]iile”.

piAțA De CAmiOANe rOmâNiA VS. TANzANiA piața de camioane din Tanzania nu este mare, cifrele totale pe țară fiind comparabile cu cele ale unui singur dealer din Germania. Însă potențialul este imens în nevoia de transport datoriă activităților de extracție a resurselor. În ultimii ani, piața de camioane noi din românia s-a învârtit în jurul a 3.000 de unități, cam de trei ori mai mult decât cea din Tanzania.

Transporter: După ce ne-aţi vorbit despre situaţia din Tanzania, nu pot să nu observ că multe dintre problemele de acolo le regăsim şi în românia, desigur la un alt nivel. Care vi se par cele mai 16

www. Transporter.ro

septembrie 2013

Claes Nyqvist: Pentru mine e la fel ca [i cum a[ fi venit din Danemarca sau Suedia. Business-ul este acela[i. Nivelul de dezvoltare [i premisele din pia]` sunt diferite, dar principiile de baz` ale afacerii r`mân neschimbate.

Transporter: Ce planuri aveţi pentru Scania românia în perioada următoare?

Claes Nyqvist: Trebuie s` avem o viziune unitar` [i s` continu`m ceea ce Scania Black Sea a început sub conducerea anterioar`. A[ vrea s` pun un accent mai mare pe activitatea de after-sales. Voi respecta planul de a deschide câte un centru nou Scania în fiecare an. Vom continua colabor`rile cu partenerii no[tri pentru service, îns` ne vom concentra mai mult pe dezvoltarea unit`]ilor captive.

U LIDERI AZI

Vocea finanțatorilor auzită și după birourile de creditare »Nevoia de asociere în domeniul finanțării din România are o istorie destul de îndelungată, prima asociație din domeniu apărând încă din 1994. De atunci, pe măsură ce au apărut noi jucători în piață și pe măsură ce au apărut și noi nișe de activitate, s-au mai format și alte asociații, precum Asociația Leasingului Financiar – ALB România sau Asociația Societăților de Leasing Operațional (ASLO).

rezent` în industria bancar` de peste 22 de ani, Antoneta Curteanu este una dintre cele mai cunoscute figuri din domeniu. Din 2010, conduce activit`]ile Unicredit Leasing Corporation IFN SA, una dintre cele mai mari soceit`]i de leasing din România. În 2011, an în care pia]a de leasing [i-a revenit, consemnând o cre[tere cu 20% a volumului finan]`rilor acordate, Antoaneta Curteanu a devenit pre[edintele Asocia]iei Societ`]ilor Financiare – ALB România.

P

Formele asociative din pia]a institu]iilor de finan]are au apărut din nevoia de a avea o voce comună în fa]a autorită]ilor, care iau de cele mai multe ori decizii fără să consulte entită]ile afectate. Fiind un domeniu pe care transportatorii se bazează într-o bună măsură, este important să fim la curent cu ac]iunile asocia]iilor care reprezintă vocea finan]atorilor din România.

Text: Cristian andrei ionesCu E-Mail: Cristian.ionesCu@transporter.ro 18

www. Transporter.ro

septembrie 2013

Asociația Societăților Financiare – ALB România a fost înființată în martie 2004 de cei mai importanți jucători din domeniul leasingului financiar, aceștia luând decizia de a crea o entitate separată de Asociația Societăților de Leasing din România – ASLR, constituită încă din 1994.

Transporter: ALB este o asociaţie cu o istorie de aproape 10 ani. Care consideraţi că sunt cele mai importante realizări ale organizaţiei pe care o conduceţi?

U

Antoaneta Curteanu: ALB este o asocia]ie care î[i propune o activitatea intens` de lobby privind legile care au leg`tur` cu domeniul. Pe lâng` faptul c` am contribuit decisiv la crearea [i adaptarea specific` schimb`rilor din pia]` a legii leasingului, ALB are ac]iuni clare pe mai multe direc]ii. Codul Fiscal este una dintre legile pe care s-a discutat [i pe care am fost consulta]i de Ministerul de Finan]e.

De asemenea, ALB a fost implicat` [i în problema legat` de timbrul de mediu, unde am contribuit la stabilirea unor pa[i care au dus la deblocarea situa]iei. Avem diverse colabor`ri cu institu]iile statului care ne ajut` în activitate, precum colaborarea cu organele de Poli]ie, Direc]ia de Furturi Auto, în special pentru urm`rirea activelor care au ie[it din contracte [i nu sunt recuperate, o colaborare de succes care a dat rezultate pe tot teritoriul ]`rii.

ALB este membr` a asocia]iilor interna]ionale Lease Europe, cea mai important` entitate din domeniul leasingului [i închirierilor auto din Europa, [i Eurofinas, vocea furnizorilor de credite de consum din Europa.

Transporter: În ultima perioadă, se discută foarte mult despre legea insolvenţei şi despre cum aceasta a devenit un mecanism abuzat de mulţi pentru a păgubi atât statul, cât şi finanţatorii.

Care este poziţia ALB referitor la această lege?

Antoaneta Curteanu: Legea insolven]ei impacteaz` foarte puternic finan]atorii. Aici discut`m cu o comisie format` din marii juc`tori din ASLR [i cei ai ALB, împreun` cu reprezentan]i ai Fondului Monetar Interna]ional, care au solicitat modificarea, întrucât interpretarea acestei legi a adus foarte multe b`t`i de cap. Finan]atorii nu mai finan]eaz` din cauza fricii de insolven]`, iar clien]ii sunt înv`]a]i de avoca]i s`-[i pun` umbrela insolven]ei. E un cerc vicios care nu face bine nim`nui. Practicile patronilor de firme care declar` insolven]a, iar apoi î[i transfer` activele c`tre alte firme de]inute tot de ei [i continu` s` presteze activitatea, sunt îngrijor`toare pentru noi [i de aceea se impun modific`ri ale legii.

Transporter: Cum se prezintă piaţa de leasing în 2013 şi ce previziuni aveţi pentru anul viitor?

Antoaneta Curteanu: Pia]a este în sc`dere anul acesta, dar prin diverse ac]iuni [i colabor`ri, precum cele întreprinse de ALB, dorim s` readucem cre[terea. Sper`m ca în 2014 s` se înregistreze o stagnare, iar din 2015 s` revedem o cre[tere la nivelul întregii industrii.

Nevoia de asociere a existat [i la nivelul societ`]ilor de leasing opera]ional. De[i la început au f`cut parte dintr-o asociere comun`, juc`torii de leasing opera]ional au decis s` se desprind` de colegii care activeaz` pe pia]a de leasing financiar pentru c` interesele dintre cele dou` tipuri de finan]`ri sunt de multe ori diferite.

Antoaneta Curteanu Pre[edintele Asocia]iei Societ`]ilor Financiare – ALB Romånia

Asociația Societăților de Leasing Operațional din România a fost formată în noiembrie 2010 de către cei mai imporseptembrie 2013

www.Transporter.ro

19

LIDERI AZI

tanți jucători din această nișă. Membri asociației dețin 90% din cota de piață din România. Până anul acesta, organizația a fost condusă de Bogdan Apahidean, directorul general Leaseplan România. Din aprilie 2013, noul președinte al asociației este Daniel Ivan, directorul general FMS. Transporter: Care sunt realizările asociaţiei de la începutul activităţii din 2011 şi până acum?

Daniel ivan: Am creat un cadru legal de discu]ie între cei mai importan]i juc`tori din acest domeniu. Putem s` ne întâlnim [i s` discut`m despre leasingul opera]ional sau managementul de flote din România [i s` abord`m cadrul legislativ în func]ie de interesele noastre [i cele ale pie]ei. Au fost demersuri în care am avut succes, precum Daniel Ivan, Directorul deductibilitatea limitat` la General Pre[edintele Asocia]iei Societ`]ilor de 1.500 de lei pe lun` pentru Leasing Opera]ional amortizarea autoturismelor.

Au fost îns` [i ini]iative care nu s-au concretizat cu un rezultat favorabil, în special cele legate de înmatricularea vehiculelor în România.

Daniel Ivan este fondatorul și directorul general al Fleet Management Services. Înființată în 2005, FMS este una dintre primele companii profesioniste de servicii de închiriere auto pe termen lung și administrare de flote din România.

Transporter: există potenţial pentru o piaţă de leasing operaţional pentru vehicule comerciale peste 3,5 tone în românia?

Daniel ivan: România nu este o pia]` matur`. Este o pia]` dezvoltat`, dar nu îndeajuns încât s` existe [i varianta unui 20

www. Transporter.ro

septembrie 2013

astfel de serviciu pentru utilitare grele sau camioane.

Acestea au o via]` de exploatare mult mai mare decât un autoturism, ori leasingul opera]ional este reglementat prin Codul Fiscal pe o perioad` de maximum 57 de luni. E greu de crezut c` exist` vreo firm` de leasing opera]ional în România care s` ofere o reducere de costuri semnificativ` unui transportator.

Transporter: Cu siguranţă mai sunt multe lucruri de pus la punct la nivel legislativ, dar care ar fi una dintre cele mai arzătoare probleme pe care vreţi să le adresaţi autorităţilor în viitorul apropiat?

Daniel ivan: Ar fi problemele legate de pia]a de vehicule rulate, unde sunt foarte mul]i „intermediari” care ne fac concuren]` neloial`.

O parte foarte important` dintr-un business de leasing opera]ional este revânzarea ma[inii pe pia]a de secondhand, dup` terminarea contractului de închiriere. „Intermediarii” aduc vehicule rulate de afar`, iar acestea sunt revândute în ]ar` f`r` ca ei s` pl`teasc` vreo tax` statului. În momentul în care aduci ma[ini de afar` în mod regulat pentru a le vinde, este clar c` prestezi o activitate economic`, iar pentru asta statul ar trebui s` încaseze [i el ni[te bani. S` nu mai spunem de lipsa transparen]ei pentru cump`r`tori în ceea ce prive[te aspectele reale ale uzurii ma[inii. Am f`cut deja demersuri în pres` [i vrem s` lu`m atitudine [i fa]` de autorit`]i. problemele legate de legislaţia neclară şi ambiguă din românia se regăsesc şi în domeniul finanţării. Ca în majoritatea domeniilor din românia, şi printre finanţatori există mai multe voci care cer lucruri asemănătoare, dar care vin din locuri diferite, companiile din domeniu preferând să se organizeze în formaţiuni compacte în funcţie de importanţa şi potenţa financiară. Cert este că doar printr-o voce comună se vor putea rezolva aceste incertitudini în ceea ce priveşte cadrul care ar trebui să reglementeze situaţiile în care legea este interpretată de fiecare aşa cum îi convine.

FA}~ ÎN FA}~

Finanțările

care țin transportul în mișcare şi de declinul finanţărilor acordate pentru achiziţia de echipamente.

O PIAță DePenDentă De AutO

Parte a marilor grupuri financiare prezente în România, societă]ile de leasing au venit în 2013 cu oferte sau posibilită]i de finan]are mult mai atractive pentru transportatori, decât în ultimii ani. În acela[i timp, institu]iile financiare afiliate producătorilor sau importatorilor de vehicule au încercat să-[i păstreze cota de pia]ă mizând pe cunoa[terea în profunzime a produselor finan]ate.

Text: Cristian andrei ionesCu E-Mail: Cristian.ionesCu@transporter.ro onfrunta]i cu sc`derile puternice înregistrate în pia]a auto [i în cea a cons truc]iilor, mai mul]i juc`tori importan]i de pe pia]a de leasing financiar s-au îndreptat puternic c`tre noi segmente, precum cel al

C 22

www. Transporter.ro

transportatorilor de marf` sau de persoane.

După primele șase luni, piața de leasing financiar este în scădere cu 16%, ajungând la 546 mil. euro, dinamică influenţată de vânzările slabe de autovehicule

septembrie 2013

Sursa: ALB România

Sc`derea de pe pia]a de leasing financiar este u[or de justificat în condi]iile în care exist` o dependen]` atât de mare de sectorul auto. În condi]iile date, revenirea pare pu]in probabil`, având în vedere rezultatele slabe de pe toate segmentele din auto, indiferent c` vorbim de turisme

(-23%) sau de vehicule comerciale (-20%). Cu toate acestea, unii lesori [i-au îndreptat aten]ia mai mult c`tre finan]`rile pentru camioane [i semiremorci, unde au reu[it s` câ[tige cote importante de pia]`. „Observăm o creștere de aproximativ 10% pe segmentul transportatorilor de marfă. parteneriatele noastre cu dealerii importanți de camioane ne-au ajutat să avem un an mai bun decât 2012, cu toate că piața per total este în scădere”, spune Felix Daniliuc, Directorul General al Raiffeisen Leasing.

Compania a acordat în prima jum`tate a anului finan]`ri pe autovehicule în valoare de 23 mil. euro, aproape 50% dintre acestea fiind pentru ansambluri cap tractor [i semiremorc`. Valoarea medie a contractelor a fost de 60.000 euro pentru un ansamblu [i de 500.000 euro pentru finan]`rile de flote.

Felix Daniliuc, Director General Raiffeisen Leasing

„În 2013, ne-am axat mult pe piața de camioane, mai ales pentru că piața auto a căzut atât de mult în ultimul timp. Am prins contracte foarte bune, mai ales în zona de vest a țării și am recuperat, practic, pierderea de pe autoturisme”, declară Antoaneta Curteanu, Director General unicredit Leasing.

(>22t) cu 26%, precum și cele acordate vehiculelor între 3,5-6t cu 7%, dar au scăzut finanțările mijloacelor de transport între 8-18t cu aprox. 18%. Valoarea medie variază în funcție de capacitatea mijlocului de transport , de la 20.000 euro la 45.000 euro”, afirmă Liviu Șerban, Director General al VB Leasing.

Unicredit Leasing a realizat o cre[tere spectaculoas` în 2013, în ceea ce prive[te finan]`rile acordate pentru transportatori. Valoarea finan]at` în perioada ianuarie-august a ajuns la 22,6 mil. euro, fa]` de 10,5 milioane anul trecut. Cu o valoare medie pe contract de aproape 78.000 euro, compania este una dintre liderii de pia]` pe domeniul finan]`rilor acordate pentru transportatori. Au existat îns` fluctua]ii destul de importante, în func]ie de domenii [i aplica]ii.

Evolu]ia institu]iilor financiare afiliate produc`torilor sau importatorilor de vehicule a fost una constant` în 2013, comparativ cu 2012, îns` nu a înregistrat cre[teri importante.

„La sfârșitul semestrului 1 din 2013 au crescut finanțările pe autocare

„Creditarea către clienți care activează în domeniul transpor tului de persoane sau de marfă a crescut în 2013, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În privința sumelor creditate vă pot spune că avem o clientelă diversificată și susținem micile afaceri care pot însemna 2-3 unități mB Sprinter, cu o capacitate de până la 22 de locuri. În acelasi timp, avem și mari clienți de flote de camioane

Antoaneta Curteanu, Director General unicredit Leasing

Liviu Șerban, Director General VB Leasing

septembrie 2013

www.Transporter.ro

23

FA}~ ÎN FA}~

care în mod constant accesează din liniile de creditare pe care le-am pus la dispoziție câte 10-15 unități la o frecvență de 6 luni”, susține Roland Leitner, CeO Mercedes-Benz Financial Services. „porsche Leasing a reușit să-și mențină poziția de lider pe piața de leasing, cu o valoare a bunurilor finanțate de 46,55 milioane de euro (la 31.06.2013), pe un portofoliu exclusiv auto”, afirmă și Cristoph Binder, CeO al Porsche Finance Group. „Valoarea finanțărilor este într-o ușoară descreștere față de 2012, însă trebuie să luam în calcul două aspecte foarte importante: perioada de iarnă prelungită (transportatorii și constructorii au început activitatea la sfârșitul lunii martie) și perioada de vacanță a fabricii, care anul acesta a avut loc mai devreme decât anul trecut.

Dacă vom lua în calcul raportarea la finalul lui 2013, conform cifrelor

Vlad Ciocanau, Managing Director Volvo Financial Services

înregistrate până în prezent, dar și a livrărilor ce vor urma (luna septembrie are o creștere semnificativă în portofoliu, după redeschiderea fabricii), valoarea finanțărilor se menține la nivelul anului 2012”, susține Vlad Ciocanau, Managing Director al Volvo Financial Services.

Finan]`rile acordate pân` în luna august, inclusiv, de c`tre Scania Credit sunt în valoare total` de aproximativ 8,7 mil. euro, sensibil mai bine decât anul trecut, când se înregistrau finan]`ri de 8,5 mil. euro. Valoarea medie pentru contractele Scania a fost de 160.000 euro, conform datelor oferite de Ion Iancu, Director General Scania Credit România.

un FOCuS MAI MARe Pe SH-uRI „raportul finanțărilor SH este unul foarte pozitiv pentru parteneriatul VFS – Volvo românia, înregistrând

roland Leitner, Director General Mercedes-Benz Financial Services

momentan aproximativ 65% din business-ul derulat de Volvo românia pe segmentul SH”, explică Vlad Ciocanau, VFS. „Avem oferte pentru finanțarea camioanelor SH, cu condiția ca vechimea camionului + perioada de finanțare să nu depășească 9 ani. Aproximativ 25% din totalul finanțărilor au fost pentru vehicule SH și 48% din vânzările SH ale Scania românia”, afirmă Ion Iancu, Scania Credit. „este într-adevăr un an în care piața de vehicule rulate este foarte puternică și resimțim și noi o creștere importantă din această direcție. Circa 32% din finanțări a fost pe vehicule SH, cu o valoarea medie de 25.000 euro”, declară Felix Daniliuc, Raiffeisen Leasing. „pregătim o ofertă de aprobare rapidă pentru second-hand. Abia am lansat o astfel de ofertă pentru turisme SH, iar acum lucrăm și pentru partea de camioane”, spune Antoaneta Curteanu, unicredit Leasing. „În acest moment, business-ul de SH este deja prezent în portofoliul nostru, însă ne propunem ca anul viitor să valorificăm expansiunea segmentului și să creăm facilități speciale pentru acest tip de clientelă”, declară Roland Leitner, Mercedes-Benz Financial Services.

CeReRe MAI MARe DIn PARteA tRAnSPORtAtORILOR „Cererea pentru finanțare a crescut în ultimii doi ani, remarcându-se o stabilizare a business-ului în zona de transporturi. există totuși o prudență din ambele părți, atât a 24

www. Transporter.ro

septembrie 2013

finanțatorilor, cât și a clienților, dar cred că este și efectul psihologic al crizei. Cei mai mulți clienți achiziționează doar când văd o ofertă pentru că se bazează foarte mult pe preț. Am devenit psihologic orientați către chiripiruri”, este de părere Antoaneta Curteanu, unicredit Leasing. „există cazuri ale unor companii solide care au primit aprobările fără niciun fel de problemă în orice moment, în ciuda circumstanțelor economice extrem de dificile. pe de altă parte, companiile mai tinere, de dimensiuni reduse, au

fost puternic influențate de condițiile economice”, este de părere Cristoph Binder, Porsche Finance. „ Focusul VB Leasing este îndreptat spre clienții cu experiență în domeniul transportului care doresc să se dezvolte având un plan ancorat în realitate. Dacă ar fi să ne referim la principalele motive pentru care am avizat nefavorabil cereri de finanţare în 2013, ele au fost reprezentate, în special, de istoricul de creditare a companiilor şi de probleme legate de cash flow, dar și de valoarea de revânzare a bunului solicitat sau de vechimea

firmei solicitante", a explicat Liviu Şerban, VB Leasing.

AVAntA je ȘI DezAVAntA je ALe FInAnțAtORILOR „Clientul salvează, timp, deplasări, discuții și negocieri, care în traducerea unui manager eficient înseamnă “bani”.

Această viziune se menține pe toată perioada contractului de leasing, unde clientul găsește în același loc soluții pentru service, asigurări, dosare de daună, oferte “trade-in”, promoții pentru piese sau produse Volvo Group.

P

septembrie 2013

www.Transporter.ro

25

FA}~ ÎN FA}~ Am constatat că este foarte apreciată de către clienți abordarea VFS, care înțelege mult mai bine segmentul transporturilor și ia în considerare toate aspectele business-ului, nu aplică doar o vedere concavă asupra datelor financiare”, declară Vlad Ciocanau, VFS. „Lucrând cu un grup financiar nu înseamnă că nu ai în spate și avantajele relației cu producătorul.

Un finanțator integrat în grupul producătorului poate să subvenționeze prețul finanțării din prețul mașinii, dar aici vorbim doar de preț. Altfel, ofertele sunt comparabile. ei au expertiză tehnică sau au prețuri mai bune de la producător pentru că sunt din același grup. Noi avem surse financiare mai ieftine, fiind într-un grup mare”, este de părere Antoaneta Curteanu, unicredit Leasing. „Tendința generală a piețelor este migrarea către finanțatorii captivi care oferă soluții integrate și conlucrează pentru același scop :

ion iancu, Director General Scania Credit

26

www. Transporter.ro

acela de a vinde soluții integrate pentru necesitățile de transport și finanțare. De asemenea, finanțatorul captiv oferă flexibilitatea necesară unui client complex, prin suportul brandpartner-ului și al rețelei de dealer, dar oferă și clienților retail soluția de “one stop shop”, care este atât de facilă în business-ul de retail”, este de părere Roland Leitner, Mercedes-Benz Financial Services. „Specializarea mai mare pe domeniul transporturilor, personal mai bine pregătit pentru această nișă de business, care pot oferi cea mai bună soluție de creditare, inclusiv soluții alternative și inovatoare (plăți sezoniere, etc.)”, susține Ion Iancu, Scania Credit.

SOCIET~}I LEASING - GRUP BANCAR

achiziția unei mașini din cadrul grupului: importator, dealeri și noi, în calitate de finanțator”, susține Cristoph Binder, Porsche Finance. „instituțiile de finanțare captive nu pot avea un cost al finanțării mai bun decât cel oferit de o societate care face parte dintr-un grup financiar. există plusuri și minusuri de partea ambelor profile de finanțatori. În contextul economic în care ne aflăm, clientul își dorește să facă analize comparative.

Chiar dacă este fidel unui anumit brand, acest lucru nu implică obligatoriu și fidelitatea față de finanțatorul brandului respectiv.

Aici sunt expuși clar finanțatorii captivi”, este de părere Felix Daniliuc, Raiffeisen Leasing.

SOCIET~}I LEASING GRUP PRODUC~TOR/IMPORTATOR

Posibilitatea de sus]inere a tranzac]iilor Timp mai pu]in petrecut pentru aprobare mari (deplas`ri, discu]ii, negocieri) Finan]are mai ieftin`

În]elegere mai bun` a segmentului transporturilor

Acces la servicii bancare

Subven]ionarea pre]ului de la produc`tor

Colabor`ri cu mai multe branduri de vehicule

Flexibilitate mai mare (pl`]i sezoniere, etc.)

„În primul rând, datorită apartenenței la un grup puternic, avem un business stabil în fiecare dintre țările în care operăm; în al doilea rând, funcționăm sub umbrela one-stop-shop, lucru care oferă clienților avantajul de a găsi calitatea pe care o caută în fiecare pas și serviciu de care au nevoie în procesul de achiziție a mașinii pe care și-o doresc: achiziție direct din showroom, finanțare prin leasing sau credit, asigurare pentru vehicul, ori administrarea eficientă a flotei; în al treilea rând, avem avantajul unei strânse colaborări între cei trei piloni esențiali în septembrie 2013

„Pruden]a” r`mâne cuvântul cel mai des întâlnit când vine vorba de investi]ii [i anul acesta. Cei mai mul]i dintre finan]atori sper` ca pe final de an s` se observe un apetit mai mare pentru achizi]ii de vehicule sau de echipamente. Pe ce se bazeaz` speran]ele acestora?

Fie deblocarea proiectelor de infrastructur`, fie cre[terea businessului firmelor mari. Cert este faptul c` amânarea investi]iilor nu poate continua pentru cei care vor s`-[i p`streze un grad de competitivitate ridicat.

VOX POP

Miliarde de euro într-o

infrastructură „găurită” Calitatea infrastructurii rutiere din România s-a transformat într-unul dintre cele mai controversate subiecte din domeniul transporturilor. Şi pe bună dreptate, pentru că situaţia în care ne aflăm momentan, cu zeci de milioane de euro aruncate pe drumuri neterminate sau care trebuie peticite la intervale regulate de timp, România nu prea demonstrează că ar fi membră a Uniunii Europene.

Text: roxana Burghină; E-Mail: roxana.Burghina@transporter.ro

up` cum arat` foarte clar un studiu al celor de la Price Waterhouse Coopers, efectuat asupra pie]ei de la noi [i publicat anul acesta, infrastructura din România necesit` investi]ii de cel pu]in 32 de miliarde de euro, pentru a atinge standardele europene.

D

AutOStRăzILe, DnuRILe ŞI DRuMuRILe euROPene AR tReBuI Să FIe PRIORItARe Infrastructura are o influen]` major` asupra economiei, mai ales

Anul trecut s-au investit 4,4 miliarde de euro din bugetul de stat în proiectele de infrastructură, iar CNADNr a primit aproape 2 miliarde de euro pentru reabilitarea şi construcţia de drumuri şi cale ferată.

28

www. Transporter.ro

septembrie 2013

din moment ce transportul de marf` depinde în propor]ie de 100% de calitatea ei. Tocmai de aceea, am decis s` îi întreb`m pe cei direct implica]i, [i anume pe transportatori, despre zonele în care cred ei c` ar trebui investi]i banii prima oar`: în drumuri

acestea. Spre exemplu, centura Capitalei, o arter` important` care nu [i-a mai luat por]ia de investi]ii de foarte mul]i ani, va primi o actualizare în viitorul apropiat.

Guvernan]ii vor s` resusciteze un proiect vechi, care viza construc]ia de pasarele la intersec]iile aglomerate de pe centur`. Acestea vor fi amplasate la intersec]ia Centura Bucure[ti cu [oseaua Cernica [i la intersec]ia care leag` Prelungirea Ghencea de comuna Dragomire[ti. na]ionale [i europene, în refacerea centurilor din jurul marilor ora[e sau în construirea autostr`zilor.

R`spunsurile sunt dup` cum urmeaz`: în egalitate m`sur`, transportatorii consider` c` ar trebui s` se investeasc` în refacerea drumurilor deja existente, dar [i în construc]ia autostr`zilor (m`car a acelora din zonele care chiar necesit`), îns` la o mic` diferen]` se situeaz` [i necesitatea investi]iilor în centurile ocolitoare.

În 10 ani, statul a investit 25 de miliarde de euro în doar 200 de kilometri noi de autostradă.

PASAReLeLe PAR A FI SOLuţIILe PReFeRAte ALe MOMentuLuI Una dintre investi]iile prioritare în acest an, pentru mai multe autorit`]i locale, este refacerea centurilor ocolitoare [i decongestionarea traficului de pe septembrie 2013

„În prezent, viteza medie de deplasare în zilele lucrătoare pe Centura Capitalei este de 17 km/h, ceea ce conduce la pierderi directe şi indirecte masive atât pentru utilizatorii profesionişti, cât şi pentru cei amatori, precum şi pentru locuitorii zonelor învecinate, de la consum de carburant la emisii de noxe şi timp pierdut“, a spus Radu Dinescu, secretar general al untRR. www.Transporter.ro

29

VOX POP

Situa]ia actual` a Centurii de Sud a Capitalei, cu o band` pe sens [i f`r` un pasaj suprateran la Domne[ti care s` fluidizeze traficul, îi cost` pe transportatori în medie un milion de euro pe zi, potrivit oficialilor industriei de profil.

PROMISIunILe De AnuL ACeStA La capitolul autostr`zi, dup` cum am fost obi[nui]i în ultimii ani, st`m bine cu promisiunile. Teoretic, pân` la sfâr[itul acestui an vor fi inaugura]i 140 de kilometri de autostrad`; cel pu]in asta a promis ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructur` [i Investi]ii Str`ine, Dan {ova. „Aşa cum am promis, până în decembrie anul acesta vom avea 140 de kilometri de auto stradă inauguraţi. Se va da în folosinţă, până la sfârşitul anului, Lugoj-Deva, lotul 1, şi Orăştie-Sibiu, loturile 1,2,3 şi 4, cu o mică rezervă pe care o am pe lotul 3, acolo unde a fost acea alunecare de 6 kilometri de teren şi unde este posibil ca în loc de decembrie să se termine în aprilie 2014”, a subliniat Şova.

30

www. Transporter.ro

În anul 2010, media zilnic` anual` a autovehiculelor care circulau pe drumurile na]ionale era de 4.957.

Prognozele arat` c` pân` în anul 2025 num`rul autovehiculelor care se vor deplasa zilnic pe drumurile României ar putea cre[te pân` la 8.974.

Infrastructura de transport din România este una dintre cele mai mari piedici pentru accesul investitorilor str`ini. Ace[tia au cerut în repetate rânduri c` România pierde investi]ii str`ine importante din cauza lipsei proiectelor de infrastructura rutier`, iar afirma]iile acestora sunt înt`rite de transporta tori [i de asocia]iile din transporturi.

INS a făcut inventarul şoselelor: circa jumătate din drumurile modernizate sau cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere, respectiv 25.143 de kilometri, aveau anul trecut durata de serviciu depăşită.

Lungimea drumurilor pietruite şi de pământ ajunge la 34.963 km, reprezentând 41,8% din reţeaua de drumuri publice.

Anul trecut, din totalul drumurilor naţionale, 6.263 km (37,1%) erau drumuri europene, 550 km (cu 57,1% mai mult decât în anul 2011, respectiv 200 km) însumau autostrăzile, 255 km (1,5%) reprezintă drumuri cu 3 benzi de circulaţie şi 1.552 km (9,2%) drumuri cu 4 benzi de circulaţie, arată datele INS.

Din totalul drumurilor publice, 260 km (0,3%) reprezintă drumuri cu 3 benzi de circulaţie şi 1.392 km (1,7%) drumuri cu 4 benzi de circulaţie.

DRDP 1.BUCURE{TI 2. CRAIOVA 3. TIMI{OARA 4. CLUJ 5. BRA{OV 6. IA{I 7. CONSTAN}A TOTAL CNADNR septembrie 2013

Re]ea DN la data de 01.01.2013 Total DN+A administrarea DN (km) AUTOSTR~ZI DN+A (km) (CNADNR+ În municipiilor (km) municipii) 2.430,186 1.969,442 1.957,178 2.536,249 1.710,008 3.283,265 1.522,086 15.396,414

222,400 68,800 51,800 17,560 169,190 529,750

2.652,586 1.969,442 2013,978 2.588,049 1.727,568 3.283,265 1.691,276 15.926,164

2.867,228 2.051,702 2.120,200 2.761,829 1.858,547 3.486,274 1.741,713 16.887,496

214,642 82,260 106,222 173,780 130,979 202,998 50,437 961,318

Judeţele în care drumurile naţionale cu durata depăşită au o pondere foarte mare sunt: maramureş (100%), Sălaj (100%), Bihor (95,4%), municipiul Bucureşti (95,3%) şi Argeş (94,8%). La polul opus se regăsesc judeţele Arad, în care doar puţin peste 10% din drumurile naţionale aveau durata de viaţă depăşită, mehedinţi (15,4%), CaraşSeverin (17,2%), Harghita (20,7%), Constanţa (24,1%).

PROIeCte MAI SCuMPe ŞI MAI Lente DeCât În StRăInătAte În luna august, Pre[edintele Consiliului Concuren]ei, Bogdan Chiri]oiu, a declarat c` pre]urile la construc]ia de autostr`zi din România sunt mai mari decât în ]`rile vecine. În plus, termenenele de execu]ie sunt mai lungi [i exist` varia]ii mari de pre]uri la unele lucr`ri similare. „preţurile sunt mai mari la noi decât în ţările vecine, vedem întârzieri mai mari, în europa

sunt de nouă luni, la noi de peste 12 luni. Vedem multe acte adiţionale, contractul se reînoieşte sau se modifică din nou şi rezultă creşteri mari de preţ, care pot să ajungă la 3040% la noi faţă de alte ţări din Ue. De asemenea, vedem variaţii mai mari de preţuri la unele lucrări similare care au acelaşi standard de cost.

Sunt constatate la autorităţi ca fiind în principiu lucrări comparabile şi totuşi sunt variaţii de preţuri de la simplu la dublu", a spus Chiriţoiu.

P

ADVERTORIAL

Martin Vohánka: W.A.G este, în domeniul său, un lider tehnologic şi inovator pe piaţa europeană

32

www. Transporter.ro

septembrie 2013

Deși a fost înființată în urmă cu aproximativ 17 ani de către un tânăr cu foarte puțină experiență, astăzi este unul dintre liderii pieței europene, cu o cifră de afaceri preconizată pentru acest an la peste 500 de milioane de euro. Este vorba despre societatea W.A.G. payment solutions, a.s. care oferă soluții de plată complexe pentru societăți profesioniste de transport. Încă de la înființare este condusă de către Martin Vohánka, sub managementul căruia s-a încadrat între societățile cu cea mai rapidă dezvoltare în domeniul lor de activitate, din Europa.

Ce vă diferențiază de concurență și cum o percepeți? Încercăm în primul rând să ne comparăm cu cei care reprezintă concurenţa noastră pe piaţă, dar ne straduim să învăţăm atât din succesele, cât şi din greşelile acestora. La prima vedere, între produsele noastre și produsele celorlalte branduri nu veți găsi diferențe majore. Acestea constă însă în mii de detalii, care însumate fac o mare diferență. Dacă vă întrebați care sunt principiile noastre, acestea sunt îndeosebi inovația, pasiunea pentru satisfacerea nevoilor clienților, flexibilitatea și, în principal, grija față de angajați și atmosfera pe care le-o creăm la locul de muncă.

Ați putea să ne prezentați pe scurt portofoliul cardurilor dumneavoastră? În primul rând aș dori să menționez că prin intermediul cardurilor de alimentare Eurowag se poate efectua plata atât pentru carburanți, cât și pentru taxele de drum, iar posesorii acestora pot beneficia și de o serie întreagă de alte servicii asociate atât în țara noastră, cât și în aproape întreaga Europă. Un bonus atractiv al cardurilor noastre, care va fi apreciat de fiecare posesor al acestora, îl reprezintă una dintre cele mai complexe aplicații de internet din domeniu pentru administrarea contului, managementul cardurilor și reporting, precum și sistemul de monitorizare a rambursărilor de TVA și accize din străinătate.

Ați menționat că taxele de drum pot fi plătite cu Eurowag. Sunteți însă pregătiți și pentru noua taxă ecologică Ecotax care va fi introdusă de Franța în luna octombrie a acestui an? Într-adevăr această taxă se va aplica autovehiculelor de peste 3,5 tone și se va colecta pe încă 15.000 de km de drumuri naționale și județene, pe lângă

rețeaua existentă de autostrăzi din Franța. Este vorba de o schimbare care reprezintă o creștere considerabilă a costurilor, între 5 și 15%, în funcție de raportul dintre transportul pe autostrăzi și transportul local. Eurowag își va dota clienții la timp cu noile unități de bord OBU cu tehnologie GPS, care se conectează la alimentatorul pentru brichetă sau într-un alt mod la circuitul electric. Noile unități vor înlocui complet unitățile OBU existente pentru Franța, asigurând în același timp plata Ecotax și plata taxei de drum pentru utilizarea autostrăzilor franceze (TIS-PL) și spaniole (VIA-Toll). Astfel, Eurowag oferă clienților săi o soluție unică și confortabilă în condiții foarte interesante.

Raportarea clară și înregistrarea simplă sunt de la sine înțelese.

Unde pot fi utilizate cardurile dumneavoastră și în ce țări vă desfășurați în prezent activitatea?

Dacă ne vom referi, de exemplu, la alimentarea cu carburanți vom ajunge la un total de 21 de țări europene în care acesta poate fi utilizat fie în stațiile de alimentare cu brand propriu, fie în stațiile partenere. Din iunie 2013 se poate vorbi de peste 8000 de stații de alimentare.

Ce îşi propune compania domneavoastră pentru viitor?

W.A.G. este în prezent numărul doi pe piața din Europa Centrală și de Est între emitenții de carduri de credit pentru flote auto. Ambiția noastră este să intrăm pe noi piețe și să continuăm să ne dezvoltăm. În același timp, pentru mine este o provocare să menținem valorile fundamentale pe care a fost construită societatea, și anume inovația, flexibilitatea, grija excepțională față de angajați și abordarea extrem de profesionistă a fiecărui client, chiar și în ritmul rapid de creștere anuală de două cifre. septembrie 2013

www.Transporter.ro

33

COMPARATIV

Cererile pentru cursurile de perfecţionare a şoferilor

vor creşte cu 30-40% Într-o perioadă în care goana după eficientizarea şi optimizarea costurilor este din ce în ce mai mare, angajatorii din transporturi sunt puşi în situaţia în care trebuie să investească în profesionişti; iar profesioniştii necesită traininguri, cursuri de specializare şi perfecţionare.

Text: roxana Burghină E-Mail: roxana.Burghina@ transporter.ro entru companiile de transport marf`, [oferii influen]eaz` în propor]ie de 80% calitatea serviciilor, dar mai ales profitabilitatea afacerii. Importan]a care se acord` cursurilor de perfec]ionare este din ce în ce mai ridicat`, tocmai pentru c` un angajat bun este la mare c`utare. În Deloitte Top 500 Companii din Europa Central`, România este [i în acest an a cincea ]ar` din regiune dup` num`rul de companii reprezentate în clasament, cu 35 de firme ale c`ror venituri cumulate au fost de aproape 39 de miliarde de euro. Companiile române[ti care domin` clasamentul

P

34

www. Transporter.ro

sunt din industria energiei [i resurselor (14 companii), industria bunurilor de larg consum [i transporturi (10 companii), industria prelucr`toare (6 companii), tehnologie, media [i telecomunica]ii (4) [i industria farmaceutic` (1). Topul este realizat anual de c`tre firma de consultan]`, care ia în calcul cifra de afaceri a tuturor companiilor din 18 ]`ri din zon`.

1 DIn 10 ŞOFeRI ARe CALItăţI PeSte MeDIe Managerii de flote cu care am luat leg`tura ne-au subliniat în repetate

septembrie 2013

rânduri importan]a, dar [i lipsa unor [oferi profesioni[ti în adev`ratul sens al cuvântului. Dup` p`rerea unei propor]ii covâr[itoare dintre ei, [oferii foarte buni sunt destul de rari: 1 din 10 are abilit`]i peste medie.

Pân` la urm`, [oferii influen]eaz` semnificativ profitabilitatea afacerii companiilor de transport marf`, fiind principalul „factor” care contribuie la economia de combustibil, uzura anvelopelor [i a pieselor vehiculului, precum [i în ceea ce prive[te siguran]a rutier`, cursurile de acest fel atingând trei mari direc]ii: condusul economic,

asisten]a cu tehnologia avansat` [i siguran]a rutier`.

Comportamentul şoferilor este un factor decisiv în trafic. potrivit unor studii ale Uniunii internaţionale a Transportului rutier (irU) şi Uniunea europeană, factorul uman este responsabil pentru 85% dintre accidentele din trafic. În plus, condusul economic duce la reducerea a până la 10% din emisiile de CO2.

Tocmai de aceea, investi]iile în traininguri [i cursuri de perfec]ionare pentru angaja]ii proprii sunt din ce în ce mai mari [i pe asta mizeaz` [i directorii de marketing [i vânz`ri din cadrul companiilor care ofer` astfel de servicii.

Ace[tia spun chiar c` num`rul clien]ilor care solicit` astfel de servicii au crescut considerabil în ultimii doi ani.

Cererea pentru cursuri de perfecţionare a şoferilor a crescut cu 15-20% în ultimii ani.

Iveco are [i training comercial, iar MHS Truck & Bus a deschis anul trecut, in noiembrie, un centru de training pentru tinerii profesioni[ti.

Mai exact, importatorul vehiculelor comerciale MAN în România, dat drumul la dou` centre moderne de [colarizare în Sibiu [i Bucure[ti, care vor preg`ti atât actuali tehnicieni, cât [i tineri absolven]i ai facult`]ilor din domeniu.

euRO 6 ADuCe CReŞteRI Pe SeGMentuL tRAInInGuRILOR PentRu ŞOFeRI Se pare c` implementarea obligatorie a standardului Euro 6 din ianuarie 2014 vine cu „ve[ti bune” [i pentru cei care ofer` servicii de training pentru [oferi. Directorii de marketing [i vânz`ri chiar se a[teapt` la cre[teri considerabile pe acest segment, odat` cu achizi]iile de camioane Euro 6.

Al]ii, precum Mercedes-Benz, au introdus de anul trecut oferta ca la un camion achizi]ionat, clientul s` primeasc` [i un curs de driver training.

Odată cu introducerea obligativităţii standardului euro 6, 30-40% din camioanele vândute vor fi vândute cu driver training inclus.

De cele mai multe ori, problema nu o reprezint` lipsa experien]ei [oferilor, ci cunoa[terea insuficient` a capacit`]ilor vehiculului condus. În plus, exist` diferite tehnici de condus care pot fi adaptate diferitelor situa]ii cu care acesta se confrunt` în trafic. Tocmai de aceea, pentru a le st`pâni, cea mai u[oar` modalitate este prin intermediul programelor instructive. Astfel, Serviciile de Driver Training reprezint` o modalitate foarte bun` pentru clien]i de a se familiariza cu dot`rile [i parametrii vehiculelor, oferind o cale interactiv` de educare [i suport tehnic.

tOtuL PentRu PROFItABILItAte La ora actual`, principalii ofertan]i de cursuri de perfec]ionare pentru [oferi, sunt importatorii de camioane.

To]i cei [apte, prezen]i pe pia]a din România, ofer` cursuri de perfec]ionare [i specializare, traininguri, instruire [i asisten]`. Iar dintre ei dou` se diferen]iaz`, oferind [i alte tipuri de programe de training:

septembrie 2013

www.Transporter.ro

35

AFACERI

Leasingul operațional pierde din viteză După ce a cunoscut o dezvoltare constantă în ultimii ani, pia]a de leasing opera]ional a ajuns aproape de stagnare în 2013, impactul scăderii puternice din pia]a auto începând să se resimtă [i în acest domeniu.

Text: Cristian andrei ionesCu E-Mail: Cristian.ionesCu@ transporter.ro

ia]a auto din România este într-un declin istoric, anul acesta fiind înmatriculate aproximativ 24.500 de vehicule noi în

P 36

www. Transporter.ro

Cine pune frână închirierilor pe termen lung? primul semestru, cu aproape un sfert mai pu]in decât anul trecut. Pân` acum, leasingul opera]ional era singurul domeniu legat de vânz`rile auto care a fost cât de cât imun la criz`. De la o cre[tere de 11% în 2012, pia]a de leasing opera]ional a septembrie 2013

înregistrat anul acesta un avans timid de doar 1%. Un detaliu interesant este îns` faptul c` anul acesta s-au înmatriculat aproape 4.000 de vehicule în sistem de leasing opera]ional, ceea ce reprezint` 20% din totalul vânz`rilor de ma[ini noi

din România. Prin compara]ie, anul trecut cota ma[inilor închiriate pe termen lung era de doar 14%.

Piaţa totală la finalul primului semestru era de 41.514 autovehicule comparativ, cu 41.500 unităţi la finalul anului trecut.

CuM S-A SCHIMBAt PROFILuL CLIentuLuI De LeASInG OPeRAţIOnAL?

înregistrat` ca datorie, iar acest lucru faciliteaz` accesarea finan]`rilor pentru activitatea principal` sau „core business”. „În prezent, din ce în ce mai multe companii se interesează activ de avantajele leasingului operaţional și cer oferte personalizate – uneori îndemnaţi de politica companiilor-mamă (ce activează pe pieţe unde leasingul operaţional reprezintă de mulţi ani soluţia optimă), alteori convinși de tendinţele de pe piaţă și de ofertele foarte avantajoase”, explică Christoph Binder, CeO al Porsche Finance Group.

[i mai prezent, nu doar în rândul companiilor multina]ionale, ci [i în rândul firmelor mici, chiar [i cu mai pu]in de 10 angaja]i. „Sunt mult mai multe companii mici și mijlocii care s-au interesat de leasing operaţional anul acesta, cunoscând faptul că acest serviciu îţi oferă avantajul de a te putea finanţa mai ușor pentru business-ul de bază”, susţine Daniel Ivan, Directorul General al Fleet Management Services.

Contractul de leasing opera]ional a devenit mai interesant în ultima perioad` deoarece companiile în]eleg mai bine serviciul [i î[i dau seama de avantaje. Unul dintre acestea ar fi faptul c` rata pl`tit` nu se vede în bilan]ul companiei, nu este

Leasingul opera]ional a devenit un serviciu din ce în ce mai cunoscut

„profilul clientului „pur” de leasing operaţional se poate caracteriza prin destinaţia productivă a autovehiculelor, acestea deservind în general

Christoph Binder, CeO Porsche Finance Group

Daniel ivan, Directorul General Fleet Management Services

Cristian Gala, Directorul General Bt Finop Leasing

septembrie 2013

www.Transporter.ro

37

AFACERI

forţa de vânzări sau angajaţi cu atribuţii de post-vânzare. În principal, clienţii noștri sunt firme cu cifre de afaceri de peste 3 mi. lei și care au peste 20 de angajaţi”, spune Cristian Gala, Directorul General Bt Finop Leasing.

E greu de spus din ce domenii provin cele mai multe companii, acesta fiind un criteriu mult prea ge neral pentru a defini profilul clientului.

VALOAReA MeDIe A MAŞInILOR ACHIzIţIOnAte În LeASInG OPeRAţIOnAL A SCăzut Presa]i de condi]iile economice actuale, cele mai multe firme aleg modele de ma[ini compacte, echip`rile op]ionale fiind din ce în ce mai pu]ine [i cât mai apropiate de variantele „entry-level”. Excep]iile r`mân îns` atunci când vine vorba de ma[inile [efilor.

„Clienţii de leasing operaţional provin din diverse domenii de activitate, precum firme de transport, firme de distribuţie, firme de construcţii, companii multinaţionale, bănci, societăţi de asigurări, etc.”, afirmă Maria Fierbânţu, Operational Leasing Manager SIXt new Kopel.

„majoritatea clienţilor de leasing operaţional optează pentru mașini de clasă mică, clasa economică și clasa compactă, pentru aceste trei categorii, în general, se aleg configuraţii standard (entrylevel). Având în vedere că mașinile din aceste categorii se

Bogdan Apahidean, Director General Leaseplan România

Shane Dowling, General Manager ALD Automotive

38

www. Transporter.ro

septembrie 2013

folosesc în activităţi productive ne-am încurajat întotdeauna clienţii să aleagă cât mai multe dotări opţionale care să sporească siguranţa șoferului. există cereri și pentru mașini „exclusiviste”, utilizatorii acestora făcând parte din categoria de middle și top management a marilor corporaţii”, mai declară Maria Fierbânţu, SIXt new Kopel. „Tipurile de autovehicule și nivelul de echipare diferă în funcţie de client sau de poziţia utilizatorului în companie.

Cele mai multe firme însă pun accentul pe optimizarea costurilor și astfel că auto vehiculul ales ar trebui să ofere un TCO (Total Cost of Onwership – Cost total de

maria Fierbânțu, Operational Leasing Manager SIXt new Kopel

proprietate) cât mai scăzut, nu neapărat un cost de achiziţie sau o rată lunară mică. Sunt și companii care lasă conducătorii auto să aleagă marca, modelul, nivelul de echipare în baza încadrării unui anumit buget.

Autovehiculele din clasa mică și compactă reprezintă 70% din flota ALD Automotive. restul de 30% este reprezentat de LCV, SUV sau limuzine”, declară Shane Dowling, General Manager ALD Automotive.

„În majoritatea cazurilor, autovehiculul cu cel mai mic cost de achiziţie nu are neapărat și cel mai bun TCO din cauza valorii reziduale, în unele cazuri accesoriile opţionale au și ele un impact puternic asupra valorii reziduale. Într-o împărţire pe branduri a flotelor totale administrate, Dacia conduce cu o cotă de 35%, brandul local fiind urmat de Ford cu 16% şi Toyota cu 11%.

Valoarea medie a unui autovehicul din flota Leaseplan

este de 14.700 de euro”, declară Bogdan Apahidean. „Am observat o intensificare a cererii pentru mașinile de clasă mică și compactă (segmentele A și A0) și pentru SUV-urile compacte (clasa A SUV), precum și o creștere a ponderii vehiculelor cu motoare de capacitate cilindrică redusă, pe fondul dorinţei clienţilor de a reduce costurile generate de impozite și asigurări auto”, susţine și Cristoph Binder de la Porsche Finance Group.

P

AFACERI

FInAnţăRI SH ŞI PROBLeMA IMPORtuRILOR De VeHICuLe RuLAte Se constat` o cre[tere a preferin]elor pentru vehicule second hand [i în business-ul companiilor de leasing opera]ional. Variante precum „sale and lease-back” au devenit din ce în ce mai populare în ultimii doi ani. Vehiculele foarte vechi aduse în ultimul an în România nu fac îns` obiectul acestor servicii, fiind mai degrab` o problem` pentru societ`]ile de leasing. „Timbrul de mediu a stimulat importurile de autovehicule rulate, mai ales pentru mașini mai vechi de 8 ani. până la jumătatea anului 2013, această categorie a reprezentat 67% din importuri, în timp ce în aceeași perioadă a anului trecut procentul a fost de 58%. mai mult, în general, autovehiculele foarte vechi nu sunt importate prin canale oficiale (dealeri specializaţi), astfel că, datorită originii lor și vechimii considerabile, acestea nu sunt incluse în sectorul de leasing auto. Astfel, chiar dacă de fapt piaţa de autovehicule rulate a crescut, acest lucru nu se reflectă în evoluţia finanţărilor prin leasing”, Cristoph Binder, Porsche Finance.

pentru business-ul nostru importul necontrolat de ve hicule SH este o mare problemă pentru că în leasing operaţional componenta principală este revânzarea bunului după terminarea unui contract”, susţine Daniel Ivan, FMS. De[i exist` juc`torii care de]in [i propriile branduri de dealeri auto second-hand, precum Porsche Finance cu Das Weltauto, Leaseplan cu CarNext sau Sixt New Kopel cu AAA Auto, [i ace[tia sunt afecta]i de importul necontrolat de vehicule rulate. Majoritatea vehiculelor SH sunt aduse din Vestul Europei de c`tre intermediari, care de cele mai multe ori vând aceste vehicule la pre]uri mult mai mici decât media pie]ei, apelând la trucurile arhicunoscute, precum m`sluirea kilometrajului sau falsificarea caietului de service.

Concluziile pe care le putem trage sunt c` mai devreme sau mai târziu, legisla]ia haotic` din România trage în jos dup` ea [i sectoarele care înc` mai merg, datorit` faptului c` se axeaz` pe companiile cu o mentalitate mai deschis` [i orientat` c`tre afaceri. Juc`torii din domeniul leasingului opera]ional sunt îns` încrez`tori [i a[teapt` s` termine pe plus [i anul acesta.

www. Transporter.ro

BT Finop Leasing Parte din Grupul Financiar Banca transilvania Parc administrat: 850 autovehicule Procent veh. comerciale ușoare: 20% evoluție parc 2013: -5% Cifră de afaceri: 3,5 mil. euro Fleet managemt Services (FmS) Companie independentă cu capital integral românesc Parc administrat: 2.714 autovehicule Procent veh. comerciale ușoare: sub 10% evoluție parc 2013: stagnare Cifră de afaceri: 3,3 mil. euro Leaseplan românia Filiala companiei financiare din Olanda Parc administrat: 7.575 autovehicule Procent veh. comerciale ușoare: 25% evoluție parc 2013: +10% Cifră de afaceri: 39,6 mil. euro porsche mobility Parte a Porsche Finance Group România Parc administrat: 6.300 autovehicule Procent veh. comerciale ușoare: 25% Cifră de afaceri: 18,3 mil. euro Sixt New Kopel Divizia de leasing operațional a Grupului new Kopel România evoluție parc 2013: +5% Procent veh. comerciale ușoare: 6%

„Acum am ajuns la același nivel ca la sfârșitul anilor ’90, în materie de vehicule rulate înmatriculate faţă de mașini noi.

40

ALD Automotive românia Filiala specializată în leasing operațional a Grupului Société Générale Parc administrat: 7.272 autovehicule Procent veh. comerciale ușoare: 25% evoluție parc 2013: +6% Cifră de afaceri: 30 mil. euro

Sursa: Companii și Ministerul Finanțelor septembrie 2013

Între 1 septembrie şi 31 octombrie 2013

(1)

MARELE JOC

CUM CĂŞTIGAŢI? La achiziţionarea de produse marca MERITOR şi/sau TRUCKTECHNIC de la Auto Brand, distribuitor autorizat în România, în valoare de minim 99,99 lei + TVA pe o factură, veţi primi un bilet de joc(1) ce conţine un cod.

Introduceţi codul pe

DESTINAŢIA INSULA MAURITIUS(1)

www.meritor-paradise.com MER

ulam

ent

disp

onib

il pe

site

ITOR

*Reg

Joc gratuit, fără obligaţie de cumpărare. Regulamentul jocului este depus la S.C.P. ICOHEN-SKALLI-HOBA, situată la adresa 5 avenue Gabriel Péri BP42 93401 SAINT-OUEN CEDEX. Biletul de participare şi regulamentul concursului pot fi obţinute gratuit, printr-o simplă cerere scrisă la adresa următoare: Incentive Office, 26 rue du docteur Vuillieme, 92130 Issy Les Moulineaux (Franţa). Elemente vizuale fără obligaţii contractuale. Meritor Aftermarket Switzerland AG CH 020.3.023.292-9 - Agence Incentive Office. +331 41 33 97 20

MERITOR

Câştigaţi sejururi în Mauritius şi cadouri extraordinare

www.meritor-paradise.com

intro Pentru www duceți a câștig a .meri codu ld * torpara vs. pe dise .com

QS7

GGT

98

Între 1 septembrie şi 31 octombrie 2013, din 10 în 10 zile, aveţi ocazia de a câştiga un sejur pentru 2 persoane prin tragere la sorţi dintre toate codurile introduse pe site-ul www.meritor-paradise.com PENTRU MAI MULTE DETALII VĂ STĂM LA DISPOZIŢIE LA: Tel.: 021/448.01.84/85; Fax: 021/448.01.88; Mobil: 0733.555.441/442/449; E-mail: vanzari@autobrand.ro; Web: www.autobrand.ro

AFACERI

Chiar dacă piaţa componentelor auto a stat u[or în umbra celei constructoare de maşini, industria auto privită din acest unghi, sprijină economia românească fără dar şi poate. Dacă în 2009, se vorbea despre o cifră de afaceri de aproximativ 8 miliarde de euro, în acest segment, în 2012 se aducea în discuţie cifra de 13,3 miliarde de euro, dintre care 7,64 miliarde au fost făcute de vân zarea componentelor de maşini, 4,1 miliarde din total fiind aferente vânz`rilor companiilor Dacia [i Ford.

7,64 miliarde făcute de vânzarea componentelor de maşini în 2012 Text: loredana CiuBotaru E-Mail: loredana.CiuBotaru@transporter.ro

R

omânia este una dintre ]`rile cu cea mai important` mo[tenire industrial`, 25%

din PIB-ul ]`rii noastre provine din aceast` direc]ie. De asemenea, 76% din exporturile române[ti sunt produse manufacturate, iar 43 de procente sunt asigurate de expedi]ii de automobile, piese auto [i echipa mente de transport. La momentul actual, sunt 500 de firme produc`toare de componente, care acoper` 70% din întreaga pia]` auto.

ROMânIA tRezItă De StAtIStICILe InDuStRIeI AutO Autorit`]ile s-au sesizat în acest sens [i au observat c` nu mai putem r`mâne pe dinafar` la acest capitol.

România a fost primit` în luna iulie în CARS 2020, clubul select al produc`torilor auto din Europa, 42

www. Transporter.ro

septembrie 2013

entitate care elaboreaz` Strategia 2014-2020 a Uniunii Europene în acest domeniu. Din grup fac parte alte 10 state, printre care Italia, Spania, Fran]a, Germania [i Marea Britanie. ”Am pornit demersurile în luna iunie şi, în luna iulie, comisarul pentru industrie Antonio Tajani – după o consultare pe care am avut-o cu dânsul şi cu conducerea Comisiei europene şi după ce am prezentat argumentele noastre – a primit românia în acest grup select.

Aceasta este, în opinia mea, cea mai frumoasă recunoaştere a modului în care industria auto românească a rezistat atâtea decenii, are tradiţie şi, mai ales, a reuşit să iasă cu bine până în prezent din criza economică”, a declarat ministrul economiei, Varujan Vosganian.

tOAte DRuMuRILe DuC LA StAt Este cu atât mai interesant, cu cât programul se va realiza în perioada premerg`toare acces`rii fondurilor europene pentru exerci]iului financiar

2014 – 2020, a[a c` autorit`]ile vor s` lege cei doi poli pentru a veni în sprijinul României, din punct al vedere al industriei. Pân` la urm` este o responsabilitate a statului român s` stimuleze mediul privat, ]inând cont de armonizarea politicilor din industria auto cu cele referitoare la poluare.

P

AFACERI

Principalele oportunităţi pentru un investitor în 2013-2014

Principalele ameninţări pentru un investitor în 2013-2014

- Maşinile low-cost şi user friendly; - Separarea liniilor de producţie (migrarea din Europa de Vest către Asia); - Eficientizarea liniilor de producţie (la acest moment se foloseşte doar 58% din potenţial).

- Incertitudinea şi volatilitatea creşterii economice; - Preţul materiei prime şi al energiei; - Cursul euro; - Creşterea taxelor; - Răspunsul Guvernului la deficitele fiscale; - Comportamentul cumpărătorilor; - Instabilitatea pieţei de capital.

Top furnizori de componente auto prezenţi în România 1. PIRELLI TYRES 2. TAKATA 3. AUTOLIV 4. CONTINENTAL AUTOMOTIVE PRODUCTS 5. DELPHI PACKARD 6. JOHNSON CONTROLS 7. TRW AUTOMOTIVE SAFETY SYSTEMS 8. COMPA 9. C.R.H. 10. KROMBERG & SCHUBERT

Pe de alt` parte, atât produc`torii de ma[ini, cât [i cei din industria componentelor auto sus]in c` ]ara noastr` nu st` foarte bine la capitolul cercetare [i dezvoltare în înv`]`mânt, Constantin Stroe, preşedintele ACAROM şi vicepreşedintele Dacia

44

www. Transporter.ro

dar nici la gestionarea proiectelor [i management, iar tehnologiile sunt dep`[ite. Riscurile cu care ne confrunt`m în acest sector sunt reprezentate de concuren]a dur` cu ]`rile BRICS (Brazilia, Rusia, India, China [i Africa de Sud) [i vulnerabilitatea exporturilor.

CARS 2020 este un proiect al Uniunii Europene cu referire strictă la domeniul auto şi care are ca obiective: - Promovarea investițiilor în tehnologii avansate și inovatoare pentru vehiculele ecologice; - Îmbunătățirea condițiilor de piață; - Sprijin pentru industrie în accesarea piaței mondială; - Promovarea investițiilor în formarea profesională care să preîntâmpine schimbările structurale, cu rolul de a anticipa nevoile angajatorilor.

pentru pia]a auto fiind costurile reduse cu personalul (3,17 euro/or`), for]a de munc` calificat` [i localizarea geoeconomic` bun`. La acest moment sunt 110 furnizori interna]ionali care de]in sucursale [i în ]ara noastr`. Pe de alt` parte, a[tept`rile produc`torilor de componente auto nu sunt prea "pentru a încuraja creşterea mari, ci chiar de bun sim]. Stroe a pieţei auto, trebuie făcute anurealizat o list` scurt` a dorin]elor mite demersuri, precum atrageri reg`site în domeniu [i totul se rezum` de investiţii străine, europenila stabilizarea pie]ei de SH, o evolu]ie zarea legii investiţiilor de ra]ional` a pie]ei de energie, relaxarea serviciu, stimulente fiscale, care fiscalit`]ii [i o adaptare ra]ional` a sunt insignifiante (maxim 3,2% înv`]`mântului la condi]iile actuale de din profit), pentru a stimula tehnologizare. Industria auto cercetătorii", a declarat româneasc` are nevoie de armonizarea preşedintele ACAROM şi vicepre - reglement`rilor în domeniile şedintele Dacia, Constantin Stroe. competitivit`]ii [i protec]iei mediului, precum [i de crearea unui cadru nOI InVeStItORI FAC legislativ care s` permit` accesul la CuRte ţăRII nOAStRe fondurile europene pentru proiecte de Asta este [i strategia ministrului siguran]` rutier`, dar [i reducerea [i Economiei, Varujan Vosganian; simplificarea fiscalit`]ii, o întâlnire a atragerea unui num`r cât mai mare reprezentan]ilor industriei de com de investitori str`ini. Premisele de la ponente auto cu factorii de decizie din care se porne[te nu sunt deloc mici: Guvern, b`nci [i companii de asigur`ri principalele avantaje ale României poate fi extrem de benefic`. septembrie 2013

SPECIAL

Secretele unei rețele care conectează lumea

Dacă v-a]i întrebat vreodată cum ajunge un colet zborurilor pe timp de noapte, fiind situat în vecin`tatea comandat online din SUA sau din Asia la Bucure[ti, aeroportului pentru pasageri Leipzig/Halle [i localitatea în mai pu]in de 24 de ore, răspunsul este oferit de Schkeuditz. Efectuarea zborurilor pe timp de noapte [i for]a de munc` disponibil` din regiune sunt motivele principale una dintre cele mai mari companii de curierat care Deutsche Post, compania care de]ine DHL, a rapid din lume, DHL Express. Transporter a fost în pentru hotârât mutarea opera]iunilor din Bruxelles în Germania, vizită la cel mai mare hub al companiei, aflat în în urm` cu aproape 8 ani. inima Europei, la Leipzig. Pe aici trec zilnic peste 100.000 de pachete care sunt sortate [i direcPOzIţIOnARe StRAteGICă nu ]ionate în toată lumea în mai pu]in de două ore. DOAR PentRu CALeA AeRuLuI Text: Cristian andrei ionesCu E-Mail: Cristian.ionesCu@transporter.ro ntins pe o suprafa]` mai mare decât întreg Principatul Monaco (2 milioane m2), hub-ul DHL Express din Leipzig este cel mai mare centru opera]ional al companiei, dup` cele din Cincinatti [i Hong Kong. Înfiin]at în 2008, centrul din Leipzig este o adev`rat` capodoper` logistic`, pe aici trecând zilnic aproape 60 de avioane înc`rcate cu peste 2.500 de tone de marf`. Cu piste care însumate alc`tuiesc m`rimea a cinci terenuri de fotbal, hub-ul DHL ofer` condi]iile perfecte pentru operarea

Î

46

www. Transporter.ro

septembrie 2013

Pozi]ionarea centrului este avantajoas` [i din punct de vedere intermodal, acesta având acces la calea ferat`, dar [i la autostr`zile Berlin-München [i Dresda-Magdeburg. În plus, spa]iul din jurul aeroportului este unul suficient pentru ca alte companii s`-[i dezvolte opera]iuni, proces anticipat de conducere înc` de la înfiin]are. Acest detaliu face parte din strategia grupului denumit` „End-ofRunway”, prin care se pot oferi servicii de livrare direct de la hub.

CICLuL De VIAţă AL unuI PACHet Cea mai aglomerat` perioad` este între orele 1 [i 3 noaptea. De îndat` ce un avion aterizeaz`, o echip` format`

din 15 oameni încep s` descarce marfa aflat` la bordul aeronavei folosind platforme de ridicare [i transportoare cu benzi rulante. Pachetele ajung apoi în centrul de sortare, unde 1.000 de persoane lucreaz` în ritm alert pentru a trimite coletele pe drumul potrivit de la band`, la tobogan [i înapoi în transportoare. La doar 2 ore dup` aterizare, avioanele vor fi înc`rcate din nou, gata s` decoleze spre o nou` destina]ie.

„Activitatea cea mai intensă se des fășoară în acest interval orar deoarece integratorii de transport internațional pleacă cel mai târziu dintr-o locație, astfel încât să putem acumula cât mai multe comenzi pe ziua respectivă și de asemenea, trebuie să fim și primii care pleacă înapoi în așa fel încât livrarea să se realizeze cât mai de dimineață”, explică Des Pierce, directorul hub-ului DHL din Leipzig.

septembrie 2013

www.Transporter.ro

47

SPECIAL

Des Pierce lucrează în cadrul DHL express de 30 de ani. el a avut în subordine opera iunile hub-urilor companiei din regiunea europei de est şi a participat activ la dezvoltarea centrului DHL de la Aeorportul Otopeni. „Sunt foarte mulţumit de realizările echipei din românia. Am depus multă muncă în dezvoltarea hub-ului de la Otopeni şi pot spune că am fost mereu impresionat de angajaţii români. Sunt foarte inteligenţi şi le place să călătorească.

Câţiva dintre ei au ajuns chiar aici, la hub-ul din Leipzig”, a mai adăugat Des pierce.

Pe timp de zi, furnicarul devine mult mai lini[tit, aici aterizând doar zborurile intercontinentale. Pentru aceste opera]iuni este nevoie de pân` într-o sut` de oameni.

CentRuL De SORtARe SAu InIMA OPeRAţInILOR

» O industrie fondată prin

transportul de documente

DHL este o companie fondată în anul 1969 de către trei antreprenori americani: Adrian Dalsley, Larry Hillblom şi Robert Lynn (D, H şi L), care au pus bazele unei noi industrii prin transportul documentelor între San Francisco şi Hawaii pe calea aerului. Compania folosea un singur vehicul cu care colecta documente de la firme care făceau comer în Hawaii şi pe care apoi le trimitea pe un avion către Honolulu, pentru a fi procesate de către agen ii vamali, înainte ca marfa să ajungă cu vaporul.

48

www. Transporter.ro

septembrie 2013

Imagina]i-v` un labirint format din benzi rulante, tobogane [i rampe. La prima vedere, e[ti tentat s` crezi c` e foarte u[or s` te pierzi în marea de colete care trec pe lâng` tine la tot pasul. Cuvântul „pierdut” este îns` o utopie în interiorul centrului de sortare de la Leipzig. „Labirintul” de 48.000 m2 func]ioneaz` cu o precizie nem]easc` aproape cli[eistic`. Pentru a fi mai mult decât siguri c` niciun colet nu r`mâne în urm`, sorterii întorc sacii pe dos, dup` ce îi golesc, doar pentru ca în urma lor al]i colegi s`-i întoarc` la loc pentru a fi refolosi]i. Dup` ce pachetele sunt scoase din saci, acestea î[i încep drumul pe banda de sortare. Un colet nu are nevoie de mai mult de 7 minute pentru a parcurge traseul c`tre containerul care îl va purta c`tre destina]ia final`. Am uitat s` men]ionez c` în acest interval, pachetul este [i v`muit, centrul dispunând [i de o zon` special amenajat` pentru agen]i vamali.

Sistemul de sortare a presupus o investi]ie de 70 de milioane de euro, iar pentru viitorul apropiat compania are în plan o investi]ie suplimentar` de 10 milioane de euro care va cre[te capacitatea cu pân` la 30%.

OPeRAţIunILe CARe ţIn AVIOAneLe În AeR Pentru a asigura func]ionarea în parametri optimi a aeronavelor, în interiorul hub-ului se reg`se[te [i un hangar propriu destinat opera]iunilor de mentenan]` [i repara]ii. Înalt de 30 m [i lung de 230 m, hangarul poate acomoda dou` avioane Airbus A380, cel mai mare avion din lume.

Aici g`sim piese vitale pentru avioane, precum vestita „cutie neagr`” (care este de fapt portocalie) sau cel mai mare motor dezvoltat vreodat` pentru avioane, capabil s` produc` peste 100.000 de CP.

» miNi-iNTerViU CU JOHN peArSON, CeO DHL expreSS eUrOpe

De-a lungul carierei de peste 24 de ani, John Pearson a ocupat diverse funcții în cadrul DHL. A trecut de la funcții de vânzări și marketing până la Director Comercial pe zona Asia Pacific și CEO pentru zonele Europa de Est, Orientul Mijlociu și Africa.

Din 2010, John pearson este șeful

Hub-ul dispune [i de o „ferm`” de combustibil în care sunt depozitate 11 milioane de litri de kerosen. Combustibilul ajunge aici pe calea ferat` [i este apoi transportat în trei rezervoare imense, cu o capacitate de 3.800 m3 fiecare.

Hub-ul din Leipzig este considerat cel mai modern centru logistic din Europa. Acesta conecteaz` peste 120.000 de ora[e din peste 220 de ]`ri. La hub lucreaz` în momentul de fa]` aproximativ 3.500 de oameni. Compania a investit în total 350 milioane de euro în aceast` loca]ie [i are planificat` extinderea în viitorul apropiat.

operațiunilor DHL express europa.

Nucleul afacerii este dezvoltat pe clienții foarte mari, DHL având 105 companii multinaționale printre clienții importanți la nivel global. Noile trenduri din piață duc însă spre o relaxare a tarifelor în așa fel încât serviciile de curierat expres să fie accesibile și pentru majoritatea IMM-urilor. „Dorim să avem o creștere alimentată de volume, mai degrabă decât de valoarea

septembrie 2013

www.Transporter.ro

49

SPECIAL

comenzilor. Am realizat în urmă cu trei ani că nu suntem foarte competitivi pe piața companiilor mici și mijlocii și am început să remediem situația. Astăzi, puteți vedea multe discounturi și pentru IMM-uri, chiar și în România”, relatează john Pearson, CeO-ul DHL express pe europa.

DHL operează în România aeronave în București (Otopeni), Cluj și Arad și deține o flotă de peste 200 de vehicule.

Conducerea companiei din România anunțase că va inaugura un nou centru operațional la Cluj în al doilea trimestru al acestui an, dar se pare că investiția va fi amânată, conform lui john Pearson. „Sunt de părere că o organizație sau un business este atât de fragil ca cea mai

» eCHipA De „ȘOC” De LA DHL

Într-o situație de criză, precum cea a unui dezastru natural, organizarea este unul dintre elementele care lipsesc cu desăvârșire. Deși comuni tățile neafectate se mobilizează și trimit ajutoare către oamenii afectați, bunuri precum mân care, apă sau medicamente sunt gestionate ineficient, ajun gând să se piardă sau să fie inaccesibile.

DHL desfășoară un pro gram sponsorizat de Orga nizația Națiunilor Unite (ONU), 50

www. Transporter.ro

slabă verigă din componența sa. Mergând pe această idee, vă pot spune că investim cu același interes și în piețe cu volume mai mici, precum România. Cred că în contextul economic actual, accentul trebuie pus mai mult pe oameni și pe conducere. O greșeală în materie de conducere poate da un business înapoi cu până la 3 ani de zile. Sunt convins că dacă investim pe partea de conducere vom avea rezultate care să ne permită o creștere ce mai apoi să justifice investiții importante și în active. Mă aștept ca după ceva timp în care Dan (n.r. Daniel Kearvell, CeO DHL România) își va termina activitatea acolo să fie înlocuit de un manager român”, este de părere John Pearson.

prin care angajați voluntari sunt trimiși să preia operațiunile logistice de pe aeroporturile aflate în vecinătatea zonelor

septembrie 2013

afectate de cutremure, tsnumai-uri, uragane etc. În doar 72 de ore, echipele DHL pot ajunge în zona afectată, unde oferă suport logistic, precum descărcarea avioanelor cargo și inventarierea și organizarea ajutoarelor primite. Începând cu anul 2008, DHL a participat la peste 20 de acțiuni în țări diferite din lume, cu peste 400 de angajați voluntari care au gestionat sute de mii de tone de marfă.

Programul continuă, compania realizând sesiuni de training constant în toate regiunile în care operează.

ADVERTORIAL

Cele mai recente anvelope Goodyear pentru autocar disponibile acum în gama TreadMax Marathon Coach

Ultra Grip Coach

Goodyear introduce anvelopele reşapate

MARATHON COACH şi ULTRA GRIP COACH oodyear şi-a lansat noile anvelope inovative pentru autocar şi în gama premium de anvelope reşapate TreadMax. Anvelopa TreadMax Marathon Coach pentru toate poziţiile şi TreadMax UltraGrip Coach pentru iarnă sunt acum disponibile în dimensiunea 295/80R22.5 ca şi etalon reşapat.

Produsele TreadMax, care au acelaşi profil al benzii de rulare şi aceleaşi caracteristici ca şi anvelopele noi, au fost dezvoltate urmând conceptul "Multiple Life".

Acesta permite operatorilor de autocare să folosească la maxim valoarea anvelopei, pentru un cost redus per km, fără a-i compromite performanţa. Anvelopele provin dintr-o combinaţie de tehnologii, denumită TravelMax, ce include compusul Silefex al benzii de rulare şi un design asimetric pentru un kilometraj sporit.

G

Anvelopele reşapate TreadMax sunt construite folosindu-se doar carcase cu tehnologia Goodyear Max. Aceasta asigură un grad înalt de performanţă generat prin construcţia anvelopei şi menţinut pe durata reşapării.

Marathon Coach este o anvelopă destinată utilizării pentru toate poziţiile şi în toate anotimpurile. Profilul său asimetric unic oferă o rezistenţă la uzură şi un kilometraj excelent, cu un înalt nivel de confort, rezolvând eficient problema călcăturii neregulate ce apare curent în cazul anvelopelor destinate autocarelor moderne. Ultra Grip Coach este o anvelopă de iarnă, cu o tracţiune îmbunătăţită pe zăpadă, fiind un real beneficiu pentru autocare care operează în regiunile nordice şi alpine.

Designul şi lăţimea benzii de rulare îi dau o excelentă aderenţă şi tracţiune în condiţii de iarnă, precum şi niveluri scăzute de zgomot, cu un sporit confort pentru pasageri.

Autocarul echipei de fotbal Juventus este echipat cu noile anvelope Marathon Coach de la Goodyear

septembrie 2013

www.Transporter.ro

51

editorial

Un transport f`r` perspectiv` Roxana Burghin`

Bucure[ti, Sector 2, Str. Dimitrie Onciul Nr. 16 A, Etaj 2 www.transporter.ro office@transporter.ro

Publisher Zaga Brand office@zagabrand.ro

Dac\ `n ultima vreme evenimentele care se precipitau pe segmentul transportului de persoane erau cauzate de licita]iile pentru traseele jude]ene [i interjude]ene, acum reflectoarele se `ndreapt\ c\tre zona transportului public. {i asta pentru c\ luna septembrie culmineaz\ cu o serie de evenimente care ne mut\ aten]ia către importan]a transportului or\[enesc.

În primul rând, în perioada 16-22 septembrie, mai multe municipalităţi din ţară (oficial şi-au anunţat participarea 31) demonstrează că înţeleg importanţa mijloacelor de transport în comun, luând parte la Săptămâna Mobilităţii Europene. Pe de altă parte, sindicaliştii RATB şi Metrorex se pregătesc de o nouă grevă de ameninţare, urmând ca la sfârşitul lunii să organizeze o grevă generală dacă cerinţele nu le sunt ascultate.

Cu toate că segmentul pare să debordeze de „mişcare”, este în continuare lipsit de evoluţie, pentru că singurii care continuă valul de investiţii şi de schimbări în cadrul regiilor de transport sunt cei care au făcut asta şi până acum. Restul operatorilor locali de transport se luptă cu falimentul, iar golurile provocate de lipsa de colaborare dintre managerii regiilor de transport din ţară şi instituţiile de stat parcă se aprofundează.

Lucrurile nu s-au îmbunătăţit nici odată cu schimbarea legii achiziţiilor publice, care elimină aproape 100% transparenţa, făcându-le incontrolabile.

Practic, regiile autonome şi instituţiile locale vor putea încheia contracte fără a fi obligate să organizeze licitaţii conform OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică. Încă o dovadă clară că atenţia celor aflaţi la conducere nu este îndreptată de fapt către îmbunătăţirea condiţiilor din transportul public. Bătălia se dă ca de obicei pe cine face să dispară mai mulţi bani. Zilele trecute am găsit un clasament realizat de BBC, cu primele cinci oraşe recunoscute pentru eficienţa sistemelor de transport în comun. Acestea sunt: Londra, Seul, München, Portland (Oregon) şi Taipei. Londonezii plătesc cel mai mult pentru transportul în comun, dar pot merge din centrul oraşului până în zonele limitrofe fără a schimba mijlocul de transport. Coreenii beneficiază de cel mai lung sistem de transport din lume (580 de km de şine şi peste o duzină de linii care traversează cele 25 de districte ale capitalei), dar şi unul dintre cele mai tehnologizate. Reţeaua de transport din capitala bavareză este una dintre cele mai uşor de folosit din Europa, Portland este recunoscut pentru numeroasele sale piste de biciclete şi pentru trenurile de suprafaţă, iar Taipeiul pentru rapiditatea cu care se succed mijloacele de transport şi pentru curăţenia impecabilă. Nu cred că are cineva pretenţia ca unul dintre oraşele României să ajungă într-un astfel de clasament, dar toţi avem pretenţia să circulăm în condiţii civilizate. septembrie 2013

Redactor-[ef Roxana Burghin` roxana.burghina@transporter.ro

Redactori Cristian Ionescu cristian.ionescu@transporter.ro

Loredana Ciubotaru loredana.ciubotaru@transporter.ro

Alexandra ßtefan alexandra.stefan@transporter.ro

Colaboratori ßtefan R`deanu Iulian Budu[an Mihai B`rbulescu Ovidiu Antonescu Coordonator vânz`ri Dina D`nil` dina@zagabrand.ro

Editor foto Radu Fug`rescu Concept grafic / DTP Diana Buido[o Difuzare Nicolae Cojanu abonament@transporter.ro

ISSN 1841 – 6039 Un produs Zaga Brand

© Reproducerea integral` sau par]ial` a textelor sau a fotografiilor se poate face doar cu acordul scris al publica]iei. Editorul nu r`spunde de textele con]inute în articolele publicitare [i reclame.

www.Transporter.ro

3

Vizita]i site-ul nostru: www.transporter.ro

LIDERI AZI Transportul public românesc, un copil al nim`nui

8

SPECIAL Episodul 1: Sindicali[tii Metrorex AMENIN}~ cu grev` general`

12

8

14

DE SUS ÎN JOS Adio bani europeni?

14

COMPARATIV RATB-ul fa]` cu reac]iunea... c`l`torilor

18

AFACERI Tehnologie pentru un transport urban mai facil

18

22

VOX POP Care este cea mai apreciat` marc` de autocar din România?

26

FA}~ ÎN FA}~ Regiile de transport devenite societ`]i comerciale pot accesa bani europeni doar pe hârtie

4

26

30

www. Transporter.ro

septembrie 2013

30

focus 31 de ora[e din România, înscrise la S`pt`mâna mobilit`]ii europene Europa sărbătoreşte anual, în perioada 16-22 septembrie, Săptămâna mobilităţii europene, eveniment care culminează în ultima zi cu Ziua europeană fără maşini. Campania, ajunsă la cea dea 12-a ediţie. Promovat de Uniunea Europeană, evenimentul are ca scop creşterea gradului de responsabilitate în ceea ce priveşte protecţia mediului înconjurător, prin susţinerea implementării mijloacelor de transport nepoluante.

La fiecare ediţie, este premiată una dintre autorităţile locale înscrise în cadrul evenimentului, care reuşeşte să pună la punct cea mai bună campanie de mobilizare a cetăţenilor şi de creştere a conştientizării importanţei transportului în comun. Anul trecut, caştigătoare a fost autoritatea locală din Zagreb. Potrivit site-ului oficial al campaniei, anul acesta s-au înscris 1.406 oraşe europene, printre care şi 31 de oraşe din România.

Busworld Kortrijk 2013 ia startul în octombrie Busworld Europe este cel mai mare şi cel mai specializat târg expoziţional pentru segmentul bus & coach din lume.

Anul acesta, cea de-a 22-a ediţie se va desfăşura la Kortrijk, Belgia, în perioada 18-23 octombrie. Ca în cadrul fiecărei ediţii, pe lângă reuniunea celor mai importnţi producători din industrie, târgul va organiza o serie de workshop-uri şi seminarii. Printre ele se numără şi un forum al Uniunii Internaţionale a Transportului Rutier (IRU), în cadrul căruia se

va discuta despre turismul cu autocarul la nivel european, şi trei grupuri de lucru organizate de Academia Busworld, care vor aduce în discuţie mobilitatea sustenabilă. Principalele companii care au anunţat lansări în cadrul ediţiei din octombrie sunt: VDL Bus&Coach, Volvo Buses, Siemens şi ZF. La momentul actual, doar o singură companie românească şi-a confirmat prezenţa în calitate de expozant: Raal. Busworld serveşte în calitate de platformă globală,

destinată oficialilor, profesioniştilor şi reprezentanţilor din zona producţiei de autobuze şi autocare, dar şi a serviciilor destinate transportului public de persoane şi turismului.

Proiect pentru încurajarea celor din afara Bucure[tiului s` utilizeze transportul în comun Primăria sectorului 2 a Capitalei vrea să investească într-un tip de nod multimodal, pentru descurajarea accesului în oraş a maşinilor care vin din afara Bucureştiului. Proiectul presupune construcţia unui parcaj subteran, pe două niveluri, la suprafaţa căruia să fie amenajat un terminal pentru mijloacele de transport ale RATB.

6

www. Transporter.ro

septembrie 2013

Lucrările vor începe odată cu acordarea autorizaţiei de construire de către primarul sectorului 2, Neculai Onţanu.

Proiectul va oferi o zonă de parcare în subteran, cu o capacitate de 420 de locuri, o suprafaţă de 3.250 m2 la nivelul solului, pentru terminalul RATB, iar o altă zonă de 440 m2 va fi destinată amenajării spaţiilor verzi.

focus Nissan va construi microbuze pentru dou` subsidiare ale grupului Daimler

Nissan Motor Co. va extinde parteneriatul cu grupul german Daimler prin producţia de van-uri şi microbuze pentru subsidiarele Mitsubishi Fuso Truck şi Bus Corp. Aranjamentul anunţat recent presupune ca Nissan să dea companiei Mitsubishi Fuso în regim OEM (Original Equipment Manufacturer) modelul său NV350 Urvan, începând cu 2014.

Mitsubishi Fuso va vinde modelul produs de Nissan pe pieţele emergente din Orientul Mijlociu, Asia şi America de Sud, sub o marcă diferită.

Alianţa Renault-Nissan a încheiat un parteneriat cu Daimler în 2010, iar companiile se susţin una pe cealaltă atât în producţia de vehicule, cât şi în cea de fabricare a motoarelor şi dezvoltarea tehnologiei fuel cell.

Amenzi pentru operatorii de transport care vor utiliza sta]iile Regiei Autonome de Transport Bra[ov În primăvara acestui an, Consiliul Local Braşov a dat o hotărâre potrivit căreia „oprirea în staţiile publice şi capetele de traseu autorizate de Primăria Municipiului Braşov pentru transportul public local de călători, a altor autovehicule decât cele care aparţin R.A.T. Braşov, precum şi oprirea nejustificată pe banda de circulaţie (BUS), destinată mijloacelor de transport public local de călători este considerată contravenţie”.

Astfel, de acum înainte orice operator de transport care va opri în staţiile care aparţin R.A.T. Braşov va fi amendat. La începutul lunii, şapte şoferi ai unor companii de transport din Braşov au fost amendaţi de către Angajaţi ai Serviciului Monitorizare şi Siguranţa Circulaţiei din cadrul Regiei Autonome de Transport (R.A.T.) Braşov şi agenţi ai Poliţiei Locale Braşov. Sancţiunile au fost cuprinse între 150 şi 225 de lei.

P

LIDERI AZI

Transportul public românesc,

un copil al nimănui n ciuda problemelor pe care le întâmpin` regiile de transport din ]ar`, exist` operatori care au reu[it s` ias` din cercul vicios creat de rela]ia management-institu]ii locale-institu]ii de stat.

Oradea Transport Local este una dintre regiile din ]ar` care a reu[it în câ]iva ani s` transforme complet sistemul de transport din ora[, reu[ind s` creasc` num`rul de c`l`tori cu peste 10%.

Î

Există mulţi factori care pun piedică dezvoltării transportului public din România, dar cel mai puternic este cel legislativ.

Faptul că nu există uniformitate şi transparenţă la nivel decizional transformă unul dintre cele mai importante servicii din ţară într-unul dintre cele mai neglijate.

Transporter: Aţi participat la multe convenţii europene, plus congrese ale Uniunii Inter naţionale a Transportului Public (UITP). Din ce aţi reuşit să remarcaţi de-a lungul timpului, unde se face diferenţa între transportul public din România şi cel din alte ţări europene?

Text: Roxana BuRghină E-Mail: Roxana.BuRghina@tRanspoRteR.Ro

Csuzi István este directorul Oradea Transport Local din 2008, membru în Biroul Executiv al URTP şi membru al Light-Rail Commitee al UITP. Sub conducerea sa, au fost investite peste 10 milioane de euro în lucrări de modernizare a infrastructurii şi peste 35 de milioane de euro în dotarea cu vehicule noi.

Csuzi István 8

www. Transporter.ro

septembrie 2013

Csuzi István: În calitate de manager general al unui operator de transport public local poate nu sunt cel mai îndrept`]it s` fac o categorisire, dar dac` stabilim anumite criterii de evaluare, chiar am obliga]ia de a compara nivelul actual de dotare, dezvoltare, deservire cu cele la nivel interna]ional. În primul rând, ca m`rime [i intensitate, transportul public din România este pu]in sub nivelul mediu din Europa. Bineîn]eles, se pune automat problema ierarhiz`rii ora[elor dup` nivelul calitativ/cantitativ al serviciului. Sunt municipii performante [i altele care trebuie s` depun` eforturi sus]inute în vederea asigur`rii unui serviciu de transport public la nivelul cerin]elor. Cert este c` finan]area sectorului nu s-a f`cut dup` cum s-au dezvoltat necesit`]ile.

Transporter: Care ar fi una dintre cele mai mari probleme ale transportului public românesc? Este de vină managementul deficitar, nu ştim să investim sau nu avem o legislaţie corespunzătoare?

Csuzi István: Problema principal` e c` nu exist` o coeren]` de abordare strategic` a transportului public local la nivel na]ional. Lacunele legislative, reglement`rile ambigue, lipsa voin]ei de a „albi” activitatea transportului public, mai ales a celui jude]ean [i interjude]ean, sunt r`mâneri în urm` clare fa]` de celelalte ]`ri cu care ne putem compara.

Interesele „unor cercuri” câteodat` suprascriu logica [i bunul sim] al

abord`rii normale. Am fi [i suntem capabili de a gestiona fonduri [i investi]ii, dar legisla]ia achizi]iilor publice [i reglement`rile de transport actuale pun câteodat` în imposibilitate deciziile manageriale corecte.

Fondurile nici ele nu sunt suficiente, iar prioritizarea investi]iilor las` de dorit.

Transporter: Care sunt principalele probleme pe care le întâmpină regiile de transport de la noi?

Csuzi István: Lipsa unei regle ment`ri clare [i uniform aplicabile pentru zonele metropolitane, necore larea transportului jude]ean cu cel metropolitan, sunt doar câteva aspecte din problemele cotidiene ale operato rilor locali. Problema finan]`rii activit`]ii curente [i contribu]ia ad ministra]iilor locale la bugetul regiilor pentru compensarea politicilor sociale aplicate (gratuit`]i de transport), pericliteaz` uneori execu]ia bugetar` [i genereaz` nefunc]ionalit`]i par]iale.

Legea 92/2007 se interpreteaz` de administra]ii în mod particular. septembrie 2013

Sunt diferite metode de finan]are cunoscute la nivelul companiilor de transport locale municipale. Alt aspect legat de finan]are este cel al legisla]iei achizi]iilor publice, care este chiar renumit pentru ineficien]a sa. Regiile de transport se lupt` cu lipsa fondurilor necesare, satisfacerea necesit`]ilor publicului c`l`tor l`sând de dorit în unele cazuri prin lipsa dot`rilor.

Transporter: Care este la momentul actual relaţia dintre regii şi instituţiile de stat?

Csuzi István: Am avut [ansa s` fac parte din Comitetul Consultativ pentru Fonduri Europene la MTI [i la MDRAP. Din p`cate, constat c` la MTI, pe lâng` autostr`zi, nu prea e loc de altceva la capitolul investi]ii, de[i viteza melcului dep`[e[te ritmul de construc]ie [i absorb]ie a fondurilor.

La MDRAP, polii de cre[tere, centrele regionale sunt preferen]iale, iar alte municipii nu au nici m`car speran]` minim` pentru finan]area transportului public local pe fonduri europene.

www.Transporter.ro

9

LIDERI AZI

Oraşe în care s-au dirijat sume masive spre sectorul transportului public în perioada 2007-2013: Poznan, Polonia 140 mil. euro, Miskolc, Ungaria - 110 mil. euro.

Studiu realizat de INCERTRANS SA Bucureşti, privind Planul de Mobilitate Urbană Sustenabil pentru municipiul Oradea

Transporter: Cum aţi caracteriza, pe scurt, transportul public din România?

Csuzi István: Sectorul de transport public local se poate considera ca un copil al nim`nui, legiferat de trei ministere (MTI, MDRAP [i MAI) [i o autoritate local`. E greu s` [tii cine [i de ce r`spunde. Lipsa transparen]ei în alocarea fondurilor de dezvoltare îngreuneaz` accesul la acestea. Sunt administra]ii locale con[tiente de importan]a transportului public [i sunt altele mai pu]in interesate în rezolvarea problematicii. Exist` o dispersie pe localit`]i a nivelului calitativ al serviciului, explicabil prin diferen]ele nivelelor de dezvoltare regionale. În opinia mea, exist` o lips` de sincronizare în demersurile pentru accentuarea importan]ei serviciului comunitar de transport persoane.

Potrivit Avizului Comitetului Economic şi Social European 2009/C/175/08, serviciul de transport public local este al patrulea factor al incluziunii sociale, alături de locul de muncă, locuință şi egalitatea de 10

www. Transporter.ro

șanse (salariul), mai ales datorită faptului că este un serviciu social de interes economic general. În cadrul Oradea Transport Local a fost aplicată experienţa privată pentru schimbarea lucrurilor în bine. Au fost introduse sistemele de management al traficului şi vehiculelor prin GPS din 2010 şi sistemul e-ticketing de anul acesta. În ultimii 8 ani s-a investit foarte mult în modernizarea parcului de vehicule, fără a putea accesa fonduri nerambursabile. Au fost achiziţionate 42 de autobuze şi 10 tramvaie ultramoderne.

Transporter: Ştim că în ultimii ani a crescut considerabil septembrie 2013

numărul de călători ai mijloacelor de transport în comun orădene. Care au fost prin cipalele schimbări pe care le-aţi efectuat şi care au avut cel mai mare impact asupra creşterii fluxului de pasageri?

Csuzi István: Analiza multicriterial` efectuat` avea mesajul principal de a aduce mai aproape de oameni transportul public urban. În acest context, s-au reanalizat traseele de autobuz, din cele [apte existente în 2009 s-a ajuns la 15 în 2013. Am crescut num`rul de utilizatori ai transportului public local prin strategia aplicat` pentru încurajarea fidelit`]ii, pre] mai mare la bilete [i pre] minim la abonamente.

Abonamentul unic valabil pe toate traseele OTL (introdus în 2009) a avut un impact absolut pozitiv; a sc`zut num`rul contravenien]ilor [i s-a

inversat structura acestora, fiind azi trei sferturi din ei din alte localit`]i, fa]` de vechea statistic` cu majoritari din municipiul Oradea. În primăvara anului 2010, regia de transport orădeană a devenit societate pe acţiuni.

Oradea Transport Local SA are acţionariat unic administraţia locală Oradea şi este condusă conform O.G. 109/2012 de A.G.A. şi C.A., cu trei directori cu contract de management.

Acest lucru a permis accesarea unor programe de finanţare şi implementarea unor proiecte, precum „Transport public urban atractiv pentru oraşe accesibile – ATTAC”, „Eficientizare energetică în transportul electric urban – OSIRIS”.

integrate de dezvoltare, cu elemente conexe transportului public. Ar trebui acordate facilit`]i de finan]are achizi]iei de vehicule cu trac]iune electric` pentru conformare [i aliniere cu directiva „Cartea Alb` a UE”, care prevede obligativitatea trecerii pe trac]iune electric` în ora[ele cu peste 100.000 locuitori, dup` 2020.

OTL a obţinut anul trecut o finanţare europeană de 2 milioane de euro pentru construcţia unui laborator de mecatronică. Restul de 2 milioane de euro au fost

Transporter: Mai sunt patru luni până vom putea accesa fonduri europene pentru 2014-2020.

Credeţi că regiile de transport din ţară vor aplica pentru a primi astfel de finanţări?

plătite de administraţia locală şi din fondurile regiei orădene.

Laboratorul este dotat cu tehnologie de ultimă generaţie, necesară la întreţinerea şi repararea vagoanelor de tramvai.

Printre dotări se află şi un strung mobil, unic în România, care va efectua lucrări de mentenanţă mai ales în cazul tramvaielor Siemens, achiziţionate acum 5 ani.

Hala laboratorului de Mecatronică

Csuzi István: Cred c` operatorii de transport public local ar putea s` beneficieze în urm`toarea etap` de programare ale fondurilor europene de finan]`ri atât pentru infrastructur`, cât [i înnoirea parcului de vehicule. Am îns` re]ineri mari asupra strategiilor de abordare a finan]`rii transportului public, pentru c` nu se întrez`re[te o viziune unitar`. Pot presupune c` aloc`rile se vor face doar pe programe

Strung mobil în lucru septembrie 2013

www.Transporter.ro

11

SPECIAL

Episodul 1: Sindicaliştii Metrorex AMENINŢĂ cu

grevă generală Sindicalişti de la metroul bucureştean s-au adunat la începutul lunii septembrie în faţa Guvernului pentru a-şi striga încă o dată, aceleaşi nemulţumiri pe care le aveau şi în luna martie a acestui an, doar că de această dată au început cu pichetarea Executivului.

Text: loRedana ciuBotaRu E-Mail: loRedana.ciuBotaRu@ tRanspoRteR.Ro e diminea]`, angaja]ii de la metrou au început preg`tirile [i s-au instalat în Pia]a Victoriei, f`r` s` blocheze traficul, ci doar fluturând pancarte cu mesaje aspre la adresa celor care ne conduc.

De cum am ajuns în zon`, am [i v`zut bannerele inscrip]ionate cu mesajele: "La metrou s-a constatat: cu management privat, dezastru-i asigurat", "Nu ne-a omorât B`sescu....ne omoar` Antonescu, el [i doctorul Oprescu", "La metrou e pe avarii numai fondul de salarii" [i "Ponta azi propag` «noul», distrugând întâi metroul", am tras concluzia c` protestul nu a privat sindicali[tii de umor [i sim] artistic. Spunem asta pentru c` în urm` cu [ase luni, când

D

12

www. Transporter.ro

s-au adunat în fa]a Ministerului Transporturilor, cei de la Metrorex aveau acelea[i afi[e. În jurul orei 10:30, am dat de o atmosfer` nu tocmai ap`s`toare, dar nici de una care s` ne arate contrariul celor scrise pe pancarte. Pu]in câte pu]in, cei care ie[eau de la lucru se adunau pentru a fi al`turi de colegii lor, sperând c` proverbul „unde-s mul]i puterea cre[te”, se va adeveri în cazul lor. Dar nu a fost deloc a[a. O delega]ie a sindicali[tilor a depus din nou, la Guvern revendic`rile, liderul Ion R`doi precizând, la finalul discu]iilor, c` negocierile cu reprezentan]ii Executivului vor continua dup` ce ministrul Transporturilor, Ramona M`nescu, septembrie 2013

va reveni în ]ar`, îns`, pân` atunci, calendarul protestelor va fi respectat.

SALARii mARi= STOP gREvă Redactorii Transporter, afla]i la fa]a locului, au luat declara]ii la cald de la pre[edintele Federa]iei Sindicatelor din Transporturi, Transloc [i Servicii Publice "ATU - România", Ion R`doi.

Acesta a declarat c` "Sindicali[tii protesteaz` fa]` de opreli[tile anticonstitu]ionale din Legea Bugetului de stat care îi împiedic` s`-[i negocieze salariile, înghe]ate din anul 2008". De asemenea, angaja]ii [i-au exprimat dorin]a de a primi în plus la salariu, [i includerea în leaf` a indicelui de infla]ie.

Ace[tia sus]in c` pre]urile au crescut, dar ei primesc la sfâr[it de lun` aceea[i sum` de bani. Tot la protest am aflat c` din ianuarie pân` în prezent au fost trimise lunar pre mierului Victor Ponta, adrese în care era explicat` situa]ia transportatorilor.

A[a c` sindicali[tii reclam` lipsa de comunicare a Guvernului. Nu au strigat prea tare acest lucru, pân` la urm`, salariile sunt mai importante, de aceea s-au adunat [i de aceea amenin]` cu grev` general`.

ACŢiUNEA AR PARALizA BUCUREşTiUL Protestele de strad` vor continua în 18 septembrie cu un miting [i un mar[ organizate de federa]ie, inclusiv de sindicatele Metrorex [i RATB. În 17 septembrie va fi o grev` de aver tisment, între orele 4.00 [i 6.00, iar în 30 septembrie sindicali[tii vor intra în grev` general` pe termen nelimitat, activitatea la metrou fiind atunci oprit` de la 4.00 pân` la 16.00, a spus Ion R`doi. În alt` ordine de idei, cu ochiometrul din dotare estim`m c` au fost undeva la 100 de protestatari [i nu mai mult. {i cum se întâmpl` de obicei atunci când se protesteaz`, jandarmii au fost nelipsi]i. Unde mai pui c` au fost [i câ]iva negociatori, adic` tot jandarmi, dar mai inimo[i poate. Nu a fost cazul s` intervin` în vreun fel, pentru c` nu s-a pus problema de conflicte între protestatari [i for]ele de ordine.

PăRERi PREfABRiCATE? Ministerul de resort a avut o pozi]ie, chiar [i doar oficial`. A cerut conducerii Metrorex rezolvarea rapid` a revendic`rilor angaja]ilor, pentru a

nu avea loc greva programat` de sindicali[ti la sfâr[itul lunii septembrie. S` fie oare un exerci]iu de simulare alarm`? S` se implice Ministerul Transporturilor mai mult acum decât a f`cut-o la începutul anului? Nu putem confirma, dar nici infirma. Cu toate c` acum [ase luni, motivul pentru care se protesta era mai puternic, [i anume trecerea metroului de la Ministerul Transporturilor la Prim`ria Capitalei, care aducea dup` sine mai multe nel`muriri [i probleme celor de la metrou. Pân` la urm` am avut parte doar de acuza]ii din ambele p`r]i, iar protestul a r`mas ca un praf în ochiul aruncat opiniei publice.

public [i social. Nu putem spune c` greva general` se va întâmpla pentru c` au mai fost amenin]`ri [i cu jum`tate de an în urm`, dar suntem siguri c` aceste discu]ii nu vor avea cap`t aici. Perioada urm`toare va fi plin` de declara]ii din ambele p`r]i, pozi]ii pro [i contra [i negocieri peste negocieri. Îns`, nimeni nu va avea mai mult de suferit decât cet`]eanul de rând, care nu are alt` variant` decât s` c`l`toreasc` cu mijloacele statului.

gREvA, CONfLiCT dE mUNCă {i conducerea Metrorex [i-a exprimat dezaprobarea unei greve având ca principal argument faptul c` popula]ia care alege s` circule cu mijloacele de transport în comun nu trebuie s` fie afectat` de asemenea m`suri pe care le iau angaja]ii, dar [i c` o grev` ar presupune un conflict de munc` pentru c` obliga]iile Metrorex sunt acelea de a satisface interesul septembrie 2013

www.Transporter.ro

13

DE SUS ÎN JOS

În această rubrică ne propunem să vă ţinem la curent cu tot ce e nou în materie de legislaţie europeană. "De sus în jos" va prezenta lunar păreri ale europarlamentarilor români din toate comisiile de lucru, cu privire la poziţia ţării noastre în comunitatea europeană, cu accent pe domeniul transporturilor.

România pe punctul de a pierde aproape 4 miliarde de euro

Adio bani europeni?

14

www. Transporter.ro

septembrie 2013

Mai sunt mai puţin de patru luni până când România va putea să acceseze fonduri europene pentru exerciţiul financiar 2014-2020, dar pentru care nu a realizat nici măcar o schiţă de acord de parteneriar cu Comisia Europeană. Se pare că istoria se va repeta şi ne vom izbi de aceleaşi probleme pe care le-am avut în ultimii şapte ani: ultima poziţie la rata de absorbţie a fondurilor europene.

Text: loRedana ciuBotaRu E-Mail: loRedana.ciuBotaRu@tRanspoRteR.Ro

PROFIL DE EUROPARLAMENTAR PETRU CONSTANTIN LUHAN - europarlamentar pentru România 2009-2014 Născut la 19 martie 1977, Jud. Suceava, este membru grupul Partidului Popular European (Creştin democrat), iar în România face parte din Partidul democrat-Liberal.

EDUCAţIE ŞI FORMARE • diplomă de licenţă, institutul de Studii Economice, Universitatea Osnabrück, germania (1998-2001); m.B.A. în "Economia internaţională şi managementul global" şi "finanţe", Universitatea Osnabrück, germania (2001-2004).

• Controller (inspecţie finanţe), Continental Ag CAS (Continental Automotive Systems), frankfurt am main, germania (2004-2006); manager Controlling financiar, Continental Automotive Systems S.R.L. Sibiu (20062007); director Administrativ, vEKA Romania S.R.L. (martieoctombrie 2007); manager financiar S.C. Petrom S.A. (2007-2008).

• Administrator public al judeţului Suceava (2008-2009).

• Lucrări publicate: "Kompara tives management", 2006; "Cultura organizaţională comparativă", 2007.

PREMII Premiul Europarlamentarul Anului la gala “mEP AWARdS 2013″.

septembrie 2013

ara noastr` nu a dat concursul pentru cele mai bune proiecte implementate, ci mai degrab` pentru cele mai mari fraude f`cute pe acest sector al banilor europeni. Ne-am canalizat aten]ia s` g`sim cât mai mul]i “vinova]i” în ministere sau autorit`]i locale decât s` ne gândim cum putem informa mai bine cet`]enii cu privire la posibilitatea de a luat fonduri europene.

Suma alocat` României din bugetul UE pentru perioada 2014-2020 este de 39,9 miliarde de euro, fa]` de de 19,213 miliarde de euro, pentru exerci]iul financiar 2007-2013, dar se pare c` avem alte “priorit`]i” la acest moment [i nicidecum stabilirea [i transmiterea c`tre comunitatea european` a unor di rec]ii în care vor fi investi]i ace[ti bani.

}

ÎNCREdEREA UE fAŢă dE ROmâNiA ESTE zERO Nu este singura „bub`” pe care o are ]ara noastr`. S` ne amintit de blocarea Programul Opera]ional Sectorial Transporturi care nu a f`cut altceva decât s` pun` România pe lista neagr` a membrilor UE [i s` decredibilizeze statul nostru. „Reputa]ia României a avut de suferit [i mai mult din cauza lipsei de activitate în domeniul transporturilor. Din cauza acestui fapt, aceast` industrie trebuie s` depun` eforturi considerabile în etapa viitoare pentru a redobândi credibilitate în fa]a Uniunii [i a-i asigura poporului român o infrastructur` solid` spre cre[tere economic`”, declar` europarlamentarul din Grupul Partidului Popular European (Cre[tin Democrat), Petru Luhan pentru Transporter.

Singura solu]ie viabil`, dar [i cea mai grea este ca for]ele politice din România s` se pun` de acord asupra

www.Transporter.ro

15

DE SUS ÎN JOS

unui aranjament institu]ional eficient de management al fondurilor UE în cadrul c`ruia simplificarea aparatului central, la acest moment nejustificat de mare în raport cu rezultatele absorb]iei fondurilor europene, ar trebui s` constituie prima prioritate.

Dar [i s` ne gândim la dezvoltare pe termen lung, s` punem pe foaie obiective clare atât la nivel locat, cât [i na]ional care s` arate c` România nu se axeaz` pe rezultate de scurt` durat`.

iNfORmAREA CETăŢENiLOR ESTE BAzA SUCCESULUi Pe de alt` parte, ar trebui s` lu`m exemplul altor ]`ri [i s` ne punem pe 16

www. Transporter.ro

agenda de priorit`]i la primul paragraf, atragerea capitalului str`in, punct esen]ial pentru celelalte ]`ri UE. „Fondurile europene reprezint` o oportunitate pentru România de a beneficia de investi]ii care pot aduce cre[terea economic` pe care ]ara noastr` o merit`”, adaug` europarlamentarul.

A[a cum spuneam, [i de acolo, de la cei mai mari ca noi, se vede faptul c` românul nu este informat despre programele pe care le are la dispozi]ie, precum [i despre metodele prin care pot fi accesa]i ace[ti bani. „Putem vorbi despre absorb]ia fondurilor europene în contextul în care eventualii beneficiari nu [tiu despre existen]a lor. Informa]iile trebuie s` fie u[or septembrie 2013

accesibile, iar procesul de accesare trebuie s` fie unul clar [i încurajator [i care s` nu creeze confuzie”, declar` Luhan.

AşTEPTăRiLE UE NU AU COiNCiS CU CELE ALE STATULUi ROmâN Revenind la faptul c` ]ara noastr` este statul cel mai "înapoiat" din punct de vedere al absorb]iei fondurilor UE, punctul nevralgic care a determinat aceast` statistic` deloc favorabil` României ar fi nivelul diferit de a[tept`ri pe care îl avea Uniunea European` fa]` de ]ara noastr`. „E[ecul absorb]iei fondurilor europene care ne-a l`sat înc` o dat` coda[a Europei

este cauzat` de discrepan]a dintre a[tept`rile Uniunii [i lipsa de expertiz` na]ional`. Atât guvernul român, care s-a l`sat cople[it de oportunit`]i financiare masive, cât [i Uniunea European`, care s-a bazat pe un cec în alb ca o solu]ie împotriva s`r`ciei, sunt res ponsabile de ni[te planuri utopice sortite e[ecului”, adaug` Luhan.

gUvERNUL ARE O BiLă NEAgRă LA CAPiTOLUL “fONdURi EUROPENE” Conform aceleea[i surse citate, Guvernul s-a comportat iresponsabil în ceea ce prive[te distribuirea în mod eficient a bugetului alocat pentru proiecte, dar nu a ac]ionat, ci doar a privit asemenea unui narator

tumultul creat de acest proces de accesare a fondurilor europene.

Pe de alt` parte, vina nu apar]ine doar României. Uniunea European` trebuia s` instruiasc` func]ionarii responsabili pentru a a se asigura de succesul programelor ini]iate.

României i s-a respins la sfâr[itul lunii iunie o alt` variant` a Draftului Acordului de Parteneriat pentru exerci]iul financiar 2014-2020, de c`tre Comisia European`, documentul fiind considerat imatur. În consecin]`, Institutul pentru Politici Publice a accentuat faptul c` o principal` m`sur` pe care statul ar trebui s` o ia se refer` la dezvoltarea unui portofoliu de proiecte majore de interes na]ional [i regional care s` acopere minimum 50% din alocarea financiar` pe urm`torul exerci]iu [i care s` ]in` cont de nivelurile diferite de dezvoltare între zonele României.

septembrie 2013

TREBUiE Să AvEm O viziUNE PE REgiUNi şi NU UNA NAŢiONALă Acest lucru ar împiedica dezvoltarea inegal` a regiunilor din România, având în vedere c` experien]a anterioar` ne arat` c` proiectele implementate la nivel na]ional nu sunt de succes [i ignor` nevoile specifice, dar [i capacitatea diferit` de asimilare a unor astfel de proiecte pentru anumite regiuni din ]ar`. Sunt destule m`surile pe care statul român ar trebui s` le ia pentru ca aceste fonduri europene s` aduc` dezvoltare [i nu doar critici, dar timpul este prea scurt pentru a ne mai a[tepta la vreo minune. Mult prea scurt pentru a sp`la ru[inea cu care ne privesc cei din Uniunea European`. Singura salvare este aceea de a le ar`ta c` putem s` facem lucruri bune, cu profesionalism.

www.Transporter.ro

17

COMPARATIV

RATB-ul faţă cu reacţiunea...

călătorilor Cu potenţial, problematic, tocător de nervi, mâncător de timp – cam aşa ar putea fi rezumate pe scurt părerile călătorilor despre transportul în comun din Capitală. După o săptămână în care am schimbat toate mijloacele de transport disponibile şi am adunat impresii de la cei care folosesc regulat autobuzele, troleele şi tramvaiele din dotarea Regiei Autonome de Transport Bucureşti, concluzia este una mai mult sau mai puţin previzibilă: are mult potenţial, dar nu este deloc bine pus la punct.

Text: Roxana BuRghină E-Mail: Roxana.BuRghina@tRanspoRteR.Ro 18

www. Transporter.ro

septembrie 2013

-a scris mult de-a lungul timpului despre transportul bucure[tean, dar niciodat` nu s-a ajuns la o solu]ie în ceea ce-l prive[te. Tocmai de aceea, acesta a devenit un mic mister pe care mul]i [i-ar dori s`-l dezlege. Una dintre probleme ar fi managementul deficitar, traficul, [oferii [i, nu în ultimul rând, vehiculele în sine – nu vin destul de des, nu dau c`ldur` iarna [i aer condi]ionat vara, [i sunt imposibil de aglomerate. Cert este c` nu s-a descoperit exact cea mai mare hib` a transportului public din Bucure[ti. Îns` pe baza observa]iilor proprii, dar [i pe baza p`rerilor c`l`torilor, am încercat s` clasific`m Eficien]a [i Confortul mijloacelor de transport administrate de Regia Autonom` de Transport Bucure[ti.

S

TRAfiCUL diN CAPiTALă, iNAmiCUL NUmăRUL UNU Pentru orice persoan` care a luat m`car o dat` contact cu traficul din Bucure[ti, acesta poate fi caracterizat într-un singur fel: haotic. Nu se respect` benzile, se ignor` regulile de circula]ie, [oferii for]eaz`, mijloacele de transport nu au prioritate, semafoarele nu

sunt bine sincronizate. Cu toate astea, aproape 2 milioane de pasageri aleg zilnic s` circule cu autobuzele, troleele [i tramvaiele RATB-ului.

rele cea de-a patra ca mărime de pe continent, în condițiile în care cele 106 linii de autobuz, 18 linii de troleibuz și 23 linii de tramvai transportă aproximativ 2 milioane de pasageri pe zi.

Pu[i s` descrie într-un singur cuvânt transportul public din Capital`, cei mai mul]i dintre c`l`tori aleg s`-l catalogheze drept dezam`gitor. Asta depinde îns` de zonele din Bucure[ti frecventate, pentru c` nu prea sunt dou` cartiere în care autobuzele, troleele [i tramvaiele s` circule cu aceea[i frecven]` sau m`car în acela[i fel. Unii sunt mai ferici]i, al]ii mai pu]in.

Rețeaua RATB este printre cele mai dense din Europa, fiind, cu bune și cu

„Tramvaiul 41 este linia optimă dintre toate. Dar în orele vârf se dau lupte pentru supravieţuirea biologică, fizică, psihică... Oricum, ţi-ai dori să fii oriunde în altă parte. În general, transportul în comun e ca o instanţă care ne spune că timpul nu contează!” (gabriela C., 52 de ani) septembrie 2013

www.Transporter.ro

19

COMPARATIV

„Nu poţi să spui că ai circulat în Bucureşti dacă nu te simţi ca un sac de cartofi, pentru că unii şoferi uită că transportă oameni, sau ca o conservă de sardine, pentru că aştepţi dimineaţa troleul care nu vine. Problema e când vine după câteva zeci de minute, toţi din staţie se înghesuie în el, neştiind că la nici două minute mai vin încă două.

După care ciclul se repetă cu succes.” (ionuţ B., 26 de ani)

vEhiCULELE NU viN dELOC SAU viN gRămAdă Chiar dac` nu se poate scoate în eviden]` o singur` dificultate în rela]ia dintre c`l`tori [i mijloacele de transport ale RATB-ului, una dintre cele mai comune repro[uri aduse companiei este nerespectarea unui orar de circula]ie. În ciuda faptului c` parcul auto este monitorizat prin GPS, iar site-ul regiei public` atât plec`rile [i sosirile de la capetele de linie, cât [i intervalele dintre dou` vehicule, sunt destul de rare cazurile în care acest orar este respectat. De multe ori, discrepan]ele sunt puse pe umerii traficului imprevizibil – [i pe bun` dreptate, dar când întârzierile sunt diminea]a, la prânz [i seara, devine din ce în ce mai clar c` problema nu o reprezint` doar orele de vârf.

„Frecvenţa pe toate liniile de troleibuz din Bucureşti este sinistră. Mai sunt excepţii, gen liniile 66, 73 sau 77, dar alea sunt excepţii, din păcate. Alte linii circulă atât de rar, că am început să le numim linii-fantomă.” (florin f., 30 de ani) {i tocmai din cauza acestor discrepan]e, nu se poate trage o concluzie asupra celui mai eficient vehicul al regiei bucure[tene. În cel mai fericit caz, pot fi num`rate pe degete liniile care circul` „mai eficient” (iar pe acestea le-am numit doar în urma propriei experien]e): tramvaiul 41, tramvaiul 1, tramvaiul 32, troleibuzul 66, troleibuzul 69, troleibuzul 61, autobuzul 336, autobuzul 601, autobuzul 133.

20

www. Transporter.ro

septembrie 2013

„auzit” de o astfel de dotare. În plus, ne putem l`uda cu o infrastructur` din Epoca de Aur, iar în special cei care au circulat m`car o dat` cu tramvaiul 14 sau cu tramvaiul 21 s-au putut „bucura” de hurduc`ielile pe care le ofer` [inele de tramvai.

Astfel, făcând o medie şi rotunjind rezultatul, vehiculele RATB primesc nota 2 din 5 la capitolul Confort.

mULŢi BUCUREşTENi SE PLâNg şi dE CONdiŢiiLE diN miJLOACELE dE TRANSPORT „Troleele vechi sunt din punctul meu de vedere efectiv insuportabile. Şi nu zic că ar trebui cineva să spele scaunele, dar pe jos e mizerie, geamurile nu se deschid şi fac un zgomot infernal. Nu am nimic cu troleele noi. Alea sunt insuportabile doar vara.” (Anca i., 24 de ani)

270 de troleibuze sunt acum în funcțiune, după arată o statistică publicată de RATB în primăvara acestui an, când s-a vrut reînnoirea RCA-ului pentru vehiculele din parcul auto.

Pentru că există totuși linii care circulă mai mult decât decent și călători mulțumiți de mijloacele care îi deservesc, vehiculele RATB primesc nota 3 din 5 la capitolul Efi ciență.

E PREA CALd, E PREA fRig şi NU AvEm iNfRASTRUCTURă Alte plângeri serioase la adresa RATB mai apar când temperaturile de afar` sunt extreme – deja e un fapt cunoscut c` vara se circul` în condi]ii de saun`. [i, dup` cum arat` chiar cifrele, din cele 1.000 de autobuze ale RATB care circul` prin Bucure[ti, doar 513 au sisteme de aer condi]ionat, în timp ce troleibuzele [i tramvaiele nu au

Metroul, fără doar și poate cel mai simpatizat mijloc de transport metroul bucureștean rămâne în continuare vedeta transportului public din Capitală, dar doar din punctul de vedere al călătorilor care au acces la el.

De fapt, problemele principale cu care se confrunt` transportul public din Bucure[ti pornesc într-o mare m`sur` de la conducere – exist` o ruptur` major` între beneficiarii acestui serviciu [i managementul regiei. Oferta nu este adaptat` la cerere. Chiar dac` condi]iile de transport din Capital` nu sunt exemplare, cu bune [i cu rele parcul auto al Regiei Autonome de Transport Bucure[ti î[i face zilnic datoria. Cel mai mare inamic al mijloacelor de transport în comun r`mâne în continuare factorul uman. septembrie 2013

www.Transporter.ro

21

AFACERI

Tehnologie pentru un

transport urban mai facil

Text: cRistian andRei ionescu E-Mail: cRistian.ionescu@tRanspoRteR.Ro

Milităm deja de ceva timp în paginile revistei pentru un transport public mai civilizat și mai eficient.

Speranțele pentru schimbări care să faciliteze felul în care călătorim se leagă de cele mai multe ori de autoritățile locale, însă realitatea ne-a demonstrat că acestea nu pot sau nu vor să depună eforturi singure pentru îmbunătățirea transportului public. Astfel, au apărut exemple de oameni care s-au săturat să aștepte și au pus la punct sisteme și aplicații care fac din călătoria cu autobuzul sau cu tramvaiul un proces mai plăcut. ste bine cunoscut faptul c` transportul public din România nu este tocmai u[or accesibil, mai ales pentru turi[ti sau pentru cei care merg mai rar cu mijloacele de transport în comun. H`r]ile [i indicatoarele las` de dorit în general în România, iar indica]iile primite de la oameni de pe strad` pot fi de multe ori derutante. Câ]iva studen]i au în]eles problema [i au g`sit solu]ia deplas`rilor eficiente prin ora[.

E

22

www. Transporter.ro

septembrie 2013

hARTA iNTERACTivă A TRANSPORTULUi PUBLiC diN ROmâNiA Chiar [i noi, care folosim zilnic cu transportul public, avem câteodat` probleme în ceea ce prive[te g`sirea rutei cele mai eficiente c`tre un loc sau altul din ora[. Cum informa]iile de la ghi[ee sau h`r]ile re]elelor de transport public lipsesc de cele mai multe ori, suntem nevoi]i s` întreb`m în stânga [i-n dreapta pentru direc]ii. În 2010, doi studen]i din Bucure[ti, unul pasionat de programare, cel`lalt afon la programare, dar pasionat de transportul public, au dezvoltat un planificator online de transport, denumit „transporturban.ro”.

Ulterior li s-au al`turat profesioni[ti în programare care au extins platforma pentru utilizatorii de smartphone-uri. În anii care au urmat, aplica]ia s-a extins de la acoperirea transportului din Bucure[ti la alte [ase ora[e mari din ]ar`: Bra[ov, Cluj-Napoca, Constan]a, Ia[i, Ploie[ti [i Timi[oara.

Dezvoltatorii aplica]iei nu au primit sprijinul regiilor de transport, iar acest lucru le îngreuneaz` munca foarte mult, ei bazându-se pe modific`rile [i erorile semnalate de c`tre utilizatori,

mai degrab` decât actualiz`rile oferite de regii.

Pentru Bucureşti şi Iaşi, utilizatorii pot cumpăra titluri de călătorie direct din aplicaţiile Transport Urban (pentru Android şi iOS).

Această opţiune este oferită în parteneriat cu regiile de transport şi cu SimPlus, operatorul plăţilor. Plata efectivă se face prin trimiterea unui sms cu suprataxă; confirmarea soseşte în maxim 30 de secunde şi include codul ce trebuie arătat controlorului.

Acestea sunt titlurile de călătorie ce pot fi cumpărate: - Bucureşti: abonament pentru 1 zi – 9,6 lei (TVA inclus); - Iaşi: abonament pe 1 zi – 1,21 euro (fără TVA) | 1 călătorie – 0,37 euro (fără TVA).

americanii au dezvoltat mai multe func]ii care u[ureaz` orientarea în mediul urban, precum Street View, care permite vizualizarea imaginilor de pe 40.000 km de drumuri sau serviciul Trafic, prin care sunt prezentate informa]ii din trafic în timp real. Îns` cea mai important` facilitate pentru c`l`tori o reprezint` serviciul Transit, o platform` care include o varietate mare de informa]ii, precum pre]ul biletelor sau titlurilor de c`l`torie sau afi[area [i timpul r`mas pân` când autobuzul sau tramvaiul a[teptat ajunge în sta]ie.

Trei din patru utilizatori ai mijloacelor de transport în comun din unele dintre cele mai mari orașe ale lumii sunt de părere că sistemele electronice de cumpărare a biletelor și sistemele informaționale de ultimă generație ar face transportul public mai COLABORARE CU atractiv, după cum arată un gOOgLE ROmâNiA studiu internațional al comGoogle, unul dintre liderii mondiali paniei Accenture. 90% în tehnologie, ofer` mai multe platforme care faciliteaz` transportul în dintre cei care utilizează frecvent mijloacele de România. Pornind de la Google Maps, transport în comun au de clarat că sunt dispuși să plătească mai mult pentru îmbunătățiri tehnologice în sistemele de taxare, motivând că acest lucru i-ar ajuta să economisească timp.

Dup` ce în 2012, serviciul Google a fost lansat pentru Bra[ov [i Sibiu, luna aceasta, americanii au extins acoperirea septembrie 2013

www.Transporter.ro

23

AFACERI

platformei Transit la înc` [apte ora[e: Bucure[ti, Ploie[ti, Cluj-Napoca, Ia[i, Timi[oara, Constan]a [i Craiova. Dar dac` v` gândea]i c` m`car un gigant precum Google ar putea beneficia de sprijinul autorit`]ilor, v` în[ela]i.

Practic, Google a început o colaborare cu dezvoltatorii transporturban.ro, care au pus la dispozi]ie datele pe care le de]in despre transportul public din România.

Cele mai importante date despre hărțile Google

Un miliard de utilizatori activi pe lună la nivel mondial. Un milion de stații de mijloace de transport în comun - incluzând autobuze, metrou, tramvai, din peste 800 de orașe.

Street View este disponibil în peste 3000 de orașe din 52 de țări, inclusiv părți din Antarctica (cuprinzând imagini și cu pinguini!).

24

www. Transporter.ro

Viitorul hărților și importanța acestora opinie semnată de Ed Parsons, Geospatial Technologist, Google pentru Transporter Cu secole în urmă, o hartă reprezenta un document care cartografia pâmântul și apele, ajutând oamenii să înțeleagă mai bine lumea înconjurătoare. Erau documente absolut necesare.

Dar hărțile nu se mai produc astăzi pentru o lume care se schimbă încet, acestea oferind doar o viziune fixă. În schimb, hărțile digitale produse pentru consum și distribuite online reflectă dinamica lumii din jurul nostru. Folosind informații de pe web, hărțile reprezintă acum mai mult decât geografia fizică, ci și geografia socială.

Tehnologia există și se pare că devine disponibilă și la noi într-un fel sau altul. Pe cei mai mulți probabil că nu prea îi privește de unde vin facilitățile, regii locale sau dezvoltatori privați, atât timp cât ele sunt acolo și pot fi folosite. Ar fi de preferat totuși o structură de parteneriat public-privat care ar duce la o dezvoltare mai rapidă și mai amplă a modului în care călătorim în România. septembrie 2013

Să luăm un exemplu tipic: luni dimineața, întâlnire de afaceri în zona Băneasa. Te trezești și verifici telefonul care îți arată o hartă cu indicații pentru a ajunge la locul întâlnirii. Aceasta îți calculează o rută care ține cont de trafic și condiții atmosferice care pot influența aspectele călătoriei. În viitorul apropiat, hărțile vor putea înțelege și relațiile fundamentale dintre activități, precum găsirea unui loc de parcare sau oferirea direct a unei soluții preferabile între vehiculul personal și transportul în comun. În acest moment, cea mai mare inovație care poate fi legată de hărți este coordonarea vehiculelor autonome, care se ghidează după indicațiile acestora, noi trecând din ce în ce mai mult în postura de pasager.

VOX POP

Care este cea mai apreciată marcă

de autocar din România?

Transportul de persoane este un segment extrem de eterogen şi competitiv, care, de cele mai multe ori, mai ales pe o piaţă ca România, câştigă puncte în ochii clienţilor prin intermediul ofertelor sau a vechimii pe anumite trasee foarte circulate. În alte situaţii însă, pasagerii se găsesc în situaţia de a alege o companie pentru simplul motiv că are în componenţă un anumit tip de autocar.

Text: Roxana BuRghină E-Mail: Roxana.BuRghina@tRanspoRteR.Ro

Am decis să întrebăm unii dintre cei mai mari directori de companii de transport persoane ce marcă de autocar preferă, bazându-şi alegerea pe raportul calitate-preţ.

Ne-am îndreptat atenţia către segmentul acesta de vehicule, deoarece ele sunt folosite pentru transportul pe distanţe lungi, unde contează mai mult confortul, deci automat tipul autocarului.

Rezultatele le puteţi vedea în rândurile care urmează.

26

www. Transporter.ro

n linii mari [tim cum func]ioneaz` lucrurile [i cum î[i câ[tig` firmele de transport clien]ii, dar ne-a interesat de data aceasta ce marc` îi atrage pe transportatori. Nu de alta, dar la ora actual`, în ciuda sutelor de descrieri [i pozi]ion`ri ale brandurilor, nu se poate afirma despre una dintre ele, cel pu]in nu cu obiectivitate, c` este net superioar` celorlalte.

Diferen]ele exist`, evident, pentru c` fiecare produc`tor mizeaz` pe faptul c` face ceva mai bine decât competitorii s`i de pe pia]`. Îns` de foarte multe ori, decizia unui transportator de a achizi]iona o anumit` marc` de vehicul ]ine cont de

Î

septembrie 2013

extrem de mul]i factori; de la oferta de pre], la rela]ia lui cu unul dintre importatorii de pe pia]` [i pân` la afinit`]ile pe care le are fa]` de o marc` sau alta.

mARCA PREfERATă E şi CEA CUmPăRATă Nu a fost deloc o surpriz` pentru noi s` vedem c` r`spunsurile pe care ni le-au dat directorii companiilor de transport au coincis cu structura actual` a propriului parc auto.

Au fost destul de pu]ine cazurile în care transportatorii au ales o marc` diferit` de cea care exist` deja în num`r majoritar în componen]a flotei lor.

Peste 50% din parcul auto al unei companii care deţine mai multe mărci este format din autocare Mercedes-Benz.

Dup` cum se poate observa din rezultatele sondajului, cea mai „prietenoas`” marc` este pentru transportatorii români Mercedes-Benz (unii au

fost chiar specifici, spunând c` modelul Intouro sau Tourismo este marca lor preferat`, care îi [i deserve[te cu brio de mul]i ani). Totodat`, r`spunsurile

transportatorilor coincid [i cu marca ce ocup` locul întâi la înmatricul`rile din perioada 2012-2013, potrivit cifrelor publicate de DRPCIV. P

VOX POP

Îns` nu doar preferin]ele ocup` primele locuri. Dup` cum se poate observa [i din grafic, în ciuda faptului c` Mercedes-Benz ocup` pozi]ia întâi în rândul celor mai înmatriculate m`rci din ultimul an [i jum`tate, a contat foarte mult [i puterea financiar` a companiilor de transport. {i cum pia]a de autobuze [i autocare înregistreaz` sc`deri din ce în ce mai accentuate, rezultatele topului realizat pe baza înmatricul`rilor de vehicule noi reflect` foarte bine realitatea – operatorii de transport sunt nevoi]i s` fac` achizi]ii în func]ie de bugetele pe care le au la dispozi]ie. {i, de[i Setra ocup` locul al doilea în topul preferin]elor operatorilor, nu înseamn` c` reprezint` [i investi]ia cea mai viabil` în condi]iile economice actuale.

fiABiLiTATE, dAR şi fidELiTATE Exist` în general trei criterii importante dup` care se ghideaz` o companie de transport în momentul în care se preg`te[te de o achizi]ie: raportul calitate-pre], fiabilitatea vehiculului [i serviciile de aftersales pe care importatorul le ofer`. În mod evident, totul pleac` de la tipul activit`]ii firmei, îns` exist` [i acele situa]ii în care marca „fur`” ochii cump`r`torului. Mai mult decât atât, în cazul companiilor care sunt de mul]i ani pe pia]`, se întâmpl` de multe ori ca directorul s` r`mân` fidel unui brand din simplul motiv c` în tot acest timp a lucrat foarte bine cu importatorul respectiv.

28

www. Transporter.ro

septembrie 2013

Înmatricul`ri 2012 Europa de Vest - autobuze [i autocare peste 3,5 tone Grup DAF DAIMLER

FIAT FORD GM IVECO JAPAN MAN

PSA

RENAULT SCANIA VOLKSWAGEN VOLVO AL}II TOTAL

Brand DAF MERCEDES Altele Total FIAT FORD Altele IVECO Altele MAN Altele Total CITROEN PEUGEOT Total RENAULT SCANIA VOLKSWAGEN VOLVO

Sursa: Association Auxiliaire de l'Automobile

Total volum Cota de pia]` 903 8,044 1,708 9,752 437 3,133 16 7,440 73 2,560 183 2,743 51 63 114 554 1,267 377 2,616 6,458 35,884

2.5% 22.4% 4.8% 27.2% 1.2% 8.7% 0.0% 20.7% 0.2% 7.1% 0.5% 7.6% 0.1% 0.2% 0.3% 1.5% 3.5% 1.1% 7.3% 18.0%

Totu[i, foarte rar se pune problema existen]ei unei obiectivit`]i. To]i oamenii au preferin]e, iar acestea nu se bazeaz` 100% pe criterii ra]ionale [i obiective. Afinit`]ile fiec`ruia fa]` de o anumit` marc` de vehicul este prezent` în toate pie]ele de profil, nu numai la noi. Spre exemplu, e arhicunoscut faptul c` Grupul Daimler câ[tig` la capitolul fiabilitate prin marca Mercedes-Benz, dar indiscutabil la capitolul marc` premium e în top datorit` autocarelor Setra. Alte m`rci, precum Volvo, câ[tig` de multe ori prin design, în timp ce Dyparro sau Cibro câ[tig` prin pre].

Dac` totu[i doar marca [i dorin]ele ar dicta achizi]iile, probabil România ar fi una dintre cele mai moderne ]`ri la capitolul transport de persoane.

septembrie 2013

www.Transporter.ro

29

FA}~ ÎN FA}~

Regiile de transport devenite societăţi comerciale

pot accesa bani europeni doar pe hârtie

Există şi regii de transport public care au renunţat să mai facă parte din această categorie şi au ales varianta funcţionării sub formă juridică de societăţi comerciale. Deşi acest lucru se dorea a fi o ca o „gură de aer” pentru transportul de călători se pare că nu are exact rezultatul scontat. Există şi o a treia etapă, aceea ca un operator de transport public să devină de sine stătător şi să fie societate pe acţiuni, aşa cum este cazul fostei regii de transport Oradea.

Una dintre principalele probleme pe care le are la ora actuală transportul public din România este faptul că regiile de transport încă depind de subvenţiile de la stat, dar şi că primăriile sunt în continuare instrumentul prin care primesc bani pentru investiţii sau de la care aşteaptă aprobări pentru orice iniţiativă.

Text: loRedana ciuBotaRu E-Mail: loRedana.ciuBotaRu@tRanspoRteR.Ro 30

www. Transporter.ro

septembrie 2013

ajoritatea operatorilor locali de transport care au ales s` se autofinan]eze au ca [i ac]ionar unic Consiliul Local Municipal, deci nu sunt eligibile pentru a accesa fonduri europene. Dac` ar fi s` punem minusuri [i plusuri pentru ambele variante nu am [ti ce s` alegem pentru fiecare în parte. Cel pu]in a[a sus]in cei de la conducerea regiilor de transport care au trecut la statutul de societate comercial`.

M

„Nu e nici mai bine, nici mai rău”, după cum declară directorul S.C. Braicar S.A., Cornel Săndulescu.

La categoria plusuri, în ceea ce prive[te transformarea propriu-zis` am putea enumera faptul c` acum regia are o autonomie mai mare, dar [i o cre[tere a flexibilit`]ii în adoptarea deciziilor strategice de dezvoltare a serviciului, ceea ce aduce cu sine sporirea gradului de calitate oferit c`l`torului.

De asemnea, „o implicare mai profundă şi o responsabilizare a personalului în execuţie, a conducerii la nivel mediu şi înalt asupra optimizării economicosociale a procesului de producţie”, conform spuselor director general al S.C. T.C.E. S.A. Ploieşti, Cristian virgiliu iancovici.

SOCiETATEA PE ACŢiUNi E viiTORUL TRANSPORTULUi PUBLiC

f`cut acest pas spre schimbare, dar au în]eles c` este singura modalitate pentru a putea avea puterea în propriile mâini.

Operatorul de transport din Bra[ov este pe punctul de a lua aceast` decizie. „Noua echipă managerială a RAT Braşov, pe care o conduc de câteva luni, are în vedere un asemenea demers, noi având deja iniţiate unele acţiuni în acest sens. De altfel, acesta este şi unul din obiectivele pe care ni le-am asumat. Transformarea regiilor autonome în societăţi comerciale nu trebuie să aibă ca scop unic posibilitatea accesării de fonduri europene, deşi acest lucru este foarte important.

Regiile trebuie să se transforme în entităţi capabile să genereze sisteme de transport eficiente economic, fără a neglija însă şi dimensiunea socială a activităţii prestate”, declară managerul regiei din Braşov, Cristian Radu.

Mai sunt regii de transport, pu]ine dar [i cele mai mari, care înc` nu au

Corect spus, nu doar posibilitatea de a avea acces la bani europeni trebuie s` îndrume conducerile regiilor de transport spre cea din urm` trecere, [i

Cristian Virgiliu Iancovici, director general S.C. T.C.E. S.A. Ploieşti

Cristian Radu, managerul RAT Braşov

anume spre societate pe ac]iuni, ci [i independen]` în luare deciziilor, în planuri [i proiecte. Procesul de transformare nu este deloc greu [i nici nu se întinde pe o perioad` lung` de timp. În cazul regiei din Oradea (OTL) nu a durat mai mult de 3-4 luni, aceasta având deja un statut de societate pe ac]iuni. „Pregătirea deciziilor este primul pas. Obţinerea unui consens din partea acţionariatului, corelarea transformării cu necesarul corect formulat pentru viitoarea activitate sunt rezultate dintr-o analiză complexă. Cazul nostru fericit (al termenului de depunere fixat!) a influenţat derularea acestui tip de tergiversări, în cca. 2-3 luni am reuşit ceea ce cu mulţi ani înainte nu s-a putut realiza. Chiar recomandăm tuturor să iniţieze şi să deruleze modificarea, ceea ce va da o oarecare mărire de flexibilitate în activitatea curentă, respectiv deschide orizontul depunerii proiectelor europene chiar de

Csuzi István, directorul general OTL SA

septembrie 2013

Cornel Săndulescu, director general S.C. Braicar S.A.

www.Transporter.ro

31

FA}~ ÎN FA}~

entitatea în cauză”, mărturiseşte, directorul general al OTL SA, Csuzi istván.

SiTUAŢiA ACTUALă LA CELE mAi mARi REgii diN ŢARă {i dac` tot vorbim de bani europeni era inevitabil s` nu vorbim cu cei de la conducerea regiilor de la care s` afl`m care sunt proiectele pe care le-au finalizat sau care sunt în curs de realizare care au dus la dezvoltarea transportului public din zona pe care o au în „subordine”. Ridic`m aceast` problem` pentru c` inevitabil avem dea face cu transportul public. Dar cu atât mai mult cu cât România a fost coda[a Europei la atragerea banilor europeni pentru transport.

32

www. Transporter.ro

„Municipalitatea din Brăila s-a implicat sistematic în modernizarea infrastructurii. În limitele axelor de finanţare pentru transportul public a reuşit să demareze trei mari proiecte de renovare a liniilor de tramvai. Două dintre acestea sunt finalizate, iar ultimul şi cel mai mare urmează să fie finalizat până la sfârşitul anului”, declară Cornel Săndulescu.

PROgRAmELE OPERAŢiONALE REgiONALE AU SPRiJiNiT PâNă ACUm REgiiLE La fel s-a întâmplat [i în cazul transportului urban din Ploie[ti.

Consiliul Local a reu[it accelerarea etapelor din procesul de utilizare a fondurilor europene din exerci]iul financiar 2007-2013, prin programe opera]ionale regionale aprobate, pentru reabilitarea c`ii de rulare a tramvaielor, începând cu 2013. „Traseele 101 şi 102 au fost reabilitate pe baza a două proiecte semnate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi septembrie 2013

Adiministraţie Publice, trasee care reprezintă principalele axe ale municipiului nord-sud şi nord-vest şi au un puternic şi semnificativ impact asupra creşterii mobilităţii pe teritoriul oraşului Ploieşti”, adaugă Cristian virgiliu iancovici.

Eforturile depuse în ultimii ani de RAT Bra[ov s-au îndreptat spre modernizarea condi]iilor de c`l`torie, ca [i component` esen]ial` a unui sistem de transport orientat spre nevoile de mobilitate ale comunit`]ii.

Astfel, în anul 2007 au fost introduse în exploatare 109 autobuze MAN [i BMC, toate noi, achizi]ionate prin intermediul unui credit la BERD, iar în ianuarie 2012 au fost scoase în circula]ie alte 15 autobuze noi BMC. De asemenea, a fost realizat` o investi]ie important` prin modernizarea cap`tului de linie de lâng` Stadionul Municipal, respectiv transformarea lui în punct de transport intermodal.

A[a cum observ`m, banii europeni sunt parte esen]ial` a transform`rii transportului public din România întrunul aproape de ce înseamn` civilizat.

Unde mai punem c` mai sunt câteva luni pân` vom avea acces la urm`torul

exerci]iu financiar propus de Uniunea European` (2014-2020) [i ar trebui s` fim preg`ti]i în acest sens. Nu de alta, dar avem în spate deja un pietroi care atârn` greu pe umerii ]`rii noastre (n.r. problemele cauzate de dezinteresul în a accesa bani europeni în perioada 20072013). Unii operatori de transport urban au în]eles acest lucru [i au o viziune în ceea ce prive[te urm`toarea perioad`, al]ii nu arat` niciun interes în acest sens. „SC Tursib SA este societate comercială cu acţionar unic Consiliul Local al municipiului Sibiu, şi depinde de subvenţiile de stat. Nu am accesat fonduri europene şi nu avem în plan să accesăm în perioada imediat următoare”, declară pentru Transporter, directorul regiei din Sibiu, Adrian Popa.

făRă vEşTi BUNE PENTRU PERiOAdA 2014-2020 Un exemplu clar de voin]` [i implicare îl g`sim în Oradea. Chiar dac` nu [tim înc` în ce direc]ie se vor îndrepta banii europeni în urm`toarea perioad`, conducerea OTL se declar` optimist` [i sper` ca operatorii de transport public local s` beneficieze în urm`toarea etap` de programare a fondurilor europene, direct de finan]`ri, atât pentru infrastructur`, cât [i înnoirea parcului de vehicule. „Am reţineri mari asupra strategiilor de abordare a finanţării transportului public, nu se întrezăreşte o viziune unitară, pot presupune că

alocările se vor face doar pe programe integrate de dezvoltare, cu elemente conexe transportului public. Ar trebui acordate facilităţi de finanţare achiziţiei de vehicule cu tracţiune electrică pentru conformare şi aliniere cu directiva „Cartea Albă al UE”, care prevede obligativitatea trecerii pe tracţiune electrică la oraşele peste 100.000 locuitori după 2020”, declară directorul OTL, Csuzi istván.

István are în vedere pentru perioada urm`toare realizarea unor studii de fezabilitate privind noi proiecte, cum ar fi de exemplu: extinderea spre Zona Metropolitan` a sistemului e-ticketing, introducerea de troleibuze în locul unor trasee de autobuz, construc]ia de autog`ri [i sta]ii de transbordare, modernizare sta]iilor de alimentare prin eficientizare energetic` (bidirec]ionalitate), septembrie 2013

modernizarea depou [i extindere re]elei de tramvaie. Acestea par a fi doar câteva op]iuni posibil accesibile în viitorul foarte apropiat în zona Oradea.

Trecând toate acestea în revist`, de la situa]ia regiilor de acum fie c` vorbim de societ`]i comerciale, fie de cele pe ac]iuni sau de cele care sunt în continuare regii, toate sunt departe de a fi sus]inute de autorit`]ile de resort atunci când vine vorba de fonduri europene. Deorece ministerul de resort s-a axat pe ce înseamn` infrastructura la nivel macro. Rezultatele au fost prea pu]ine în acest sens, a[a c` poate ar fi bine s` începem s` ne îndrept`m aten]ia spre regiuni [i spre transportul urban.

www.Transporter.ro

33