Transporter - iulie-august 2011 by Transporter

Bucure[ti, Sector 2, Str. Popa Nan, Nr. 6

Cu gândul la autostrad`

www.transporter.ro office@transporter.ro

Director publica]ie Silvia Teodorescu silvia@zagabrand.ro

Alexandru Anghel

New Business Manager Cristian Teodorescu cristian@zagabrand.ro

Am s\ v\ vorbesc `nc\ o dat\ despre re]eaua na]ional\ rutier\ [i despre stilul de lucru al ministerului care coordoneaz\ evolu]ia sa. De ce insist pe acest subiect de multe luni? Pentru c\ a[a cum pentru agricultur\ ai nevoie nu doar de teren pentru a ob]ine o cultur\, ci [i de utilaje [i de condi]ii meteo optime, a[a [i pentru ca `ntreaga economie s\ func]ioneze optim ai nevoie nu doar de fabrici [i de for]\ de munc\ calificat\, ci [i de o re]ea de drumuri.

Director Marketing [i Vânz`ri Andreea Ropotan andreea@zagabrand.ro

Editor General Alexandru Anghel alexandru@transporter.ro

Subiectul ascuns al acestui material nu este \ns` faptul c` acelea[i contracte se negociaz` de 10 ani sau c` avem \nc` 5, 10 sau 50 de kilometri de autostrad`. Subiectul este abordarea ipocrit` a problemei, chiar de c`tre oficialit`]i. O astfel de abordare face ca un anun] precum cel al deschiderii a \nc` 21 de kilometri din Autostrada Soarelui s` fie amuzant [i trist \n acela[i timp. Este o stare nepl`cut`. Pe de o parte fiecare turist sau agent economic care utilizeaz` acest` rut` se bucur` de o nou` alternativ`, care \l scute[te de traficul prin interiorul ora[ului Constan]a, \ns` la auzul faptului c` se va circula numai pe câte o band` de sens, pentru c` se inaugureaz` de fapt o jum`tate de tronson de autostrad`, nu are cum s` aduc` decât aprecieri negative de la fiecare dintre noi. |n loc ca situa]ia s` fie prezentat` franc, ne ascundem \n fa]a unei panglici t`iate consecvent cu zâmbetul pe buze. La aceast` autostrad` se lucreaz` dinainte de 1989. O lucrare de anvergur`. La bucata de centur` ocolitoare, de 21 de kilometri, se lucreaz` de aproape 4 ani. Am urm`rit pe parcurs cum se excaveaz`, cum se ridic` lucr`rile de art`, podurile [i pasajele, am \ndurat mai mult de un an restric]iile de circula]ie [i devierile de la intrarea \n municipiul Constan]a (pentru un singur pod), iar acum avem gata doar câ]iva kilometri de autostrad`, [i pe un singur sens de mers. Poate a[a ar trebui prezentate proiectele la aceste inaugur`ri. Cu tot istoricul: „Am lucrat X luni, am avut X probleme, acum avem 50% din rezultatul scontat. Ne cerem scuze”. Ar fi just. Este superb s` inaugurezi la câteva luni câte un proiect realizat \ntr-o propor]ie de 50%, iar

www. Transporter .ro

acest mod de comunicare s` devin` o semiotic` comun` oficialilor de la conducerea Ministerului Transporturilor [i Infrastructurii. Exemplul Autostr`zii A2, cu centura Constan]ei, nu este unul singular, acela[i mod de abordare fiind utilizat [i \n cazul noilor negocieri pentru continuare construc]iei Autostr`zii Transilvania. Este scos \n fa]` procentul cu care vor fi reduse cheltuielile de construc]ie, 25% sau chiar 50% \nsemnând enorm de mult la un cost total ce trece de câteva miliarde de euro. |n acela[i timp \ns` se trece cu vederea faptul c` Ministerul trebuie s` achite datorii de 112 milioane de euro c`tre Bechtel pentru ca aceast` companie s` re\nceap` lucrul la autostrad`. A[adar, se renegociaz` pre]ul pentru viitoarele lucr`ri, nu [i pentru cele deja realizate. Ar trebui poate ca \n acest caz s` fie aplicat` strategia utilizat` \n cazul taxei de \nmatriculare, care este acum pl`tit` retroactiv de c`tre cump`r`tor pentru automobilele introduse \n România \nainte de anul 2007. Solu]ii de randamentare ar fi destule, pentru c` fiecare avem câte o opinie legat` de aceste subiecte. A[ vrea \ns` s` v`d dezbateri mult mai frecvente pe toate canalele media \n leg`tur` cu aceste lucruri, la fel cum \n ultima lun` am urm`rit dezbateri legate de examentul de Bacalaureat. |nc` un exemplu al e[ecului administra]iei, e[ec \mp`r]it de aceast` dat` [i cu elevii. {i a[ vrea s` v`d [i un examen de maturitate, adaptat [i la fel de strict precum cel din licee, la care s` participe mini[trii, secretari de stat [i directori de companii controlate de stat. |nchei cu o \ntrebare. Ce procent de promovabilitate crede]i c` am avea la un astfel de examen?

iulie-august 2011

Redactor ßef Online Ana Oprea ana@transporter.ro

Redactor/IT Carol Krompaczki carol@transporter.ro

Redactor Iulian Budu[an iulian@transporter.ro

Editor foto Radu Fug`rescu Test Driver/Distribu]ie Felix Ghi]` felix@transporter.ro

Concept grafic / DTP Diana Buido[o Difuzare Nicolae Cojanu abonament@transporter.ro

ISSN 1841 – 6039 Un produs Zaga Brand

sumar

Vizita]i site-ul nostru: www. Transporter.ro

SOFER Transporter Road 16 esti PROFESIONIST ? 36 Trip: Al doilea an de analiz` pro-

359 de [oferi de la 224 de companii de transport au participat la competi]iile revistei Transporter \n cele cinci zile de evenimente din \ntreaga ]ar`.

Cir], 22 Mircea ATP Exodus: ”|n România se fac afaceri mai serioase decât \n ]`rile vecine” Mircea Cirţ, directorul general ATP Exodus, mizează pe o creştere a cifrei de afaceri la peste 70 de milioane de euro anul acesta.

MAN: „|n România ar 26 Leuschner, trebui vândute 22.000 de camioane noi anual” MHS Truck&Bus, importatorul m`rcii germane de vehicule comerciale MAN pe plan local, a ajuns \n 2011, potrivit statisticilor pe primul loc \n ceea ce prive[te vânz`rile de autocamioane noi.

Popa, directorul Portului 30 Andrei Constan]a: “Prefer s` m` implic total, decât s` stau pe margine [i s` critic pe cineva care încearc` s` performeze”

fesional` pe pia]a transporturilor Revista Transporter reia \n 2011 demersul care a condus la concluzionarea, \n 2010, a singurului studiu calitativ de pia]` realizat \n domeniul transporturilor din România.

Camionul Mercedes-Benz Actros devine de facto un simbol \n lupta pentru independen]a energetic` european`

Lupta \mpotriva polu`rii, pentru reducerea emisiilor de noxe [i CO2 [i nu \n ultimul rând pentru reducerea consumului de combustibili, a trecut \n 2011 la un alt nivel, odat` cu lansarea motoriz`rilor Euro VI.

www. Transporter .ro

ant or este amuz Circul licita]iil blic` pu e ]i zi hi ac ce indiferent de se t ie, atåt cå este \n discu] Romånia. \n z` realizea

sau transportator, 58 C`l`tor tot ai de suferit! Legislativul european a adoptat un Regulament privind dreptul pasagerilor care călătoresc cu autobuzul sau autocarul, ce va acoperi toate serviciile normale, na]ionale sau transfrontaliere pe distan]e lungi (250 de kilometri sau mai mult). Precum \n orice sector, România se confruntă cu dificultăţi [i în acest caz.

44 Parteneriatul Dacia - Gefco cel mai mare proiect multimodal din România Când produci anual peste 300.000 de autovehicule [i te nume[ti Automobile Dacia ai nevoie nu doar de o fabric` bine pus` la punct [i de furnizori care s` produc` [i s` alimenteze liniile de asamblare.

Fuso Canter 62 Mitsubishi O utilitar` pentru orice rut` de distribu]ie |n aproape 50 de ani de via]` modelul Fuso Canter din portofoliul Mitsubishi a ajuns la a [aptea genera]ie, ajungând la un volum total de produc]ie de aproximativ 3,5 milioane de unit`]i.

Popa vrea să impună cele dou` concepte după care se conduce o companie: performanţă şi eficientizare [i \n sectorul public.

e Nu exist` licita]i f`r` contesta]ie

iulie-august 2011

sumar

Vizita]i site-ul nostru: www. Transporter.ro

66 Benzin`ria electric` prinde via]` [i în România

Dezbaterea lunii: DAE aduce \n discu]ie transportul competitiv

CONFERIN}~ Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE) a organizat, pe 7 iulie, la sediul centrului InfoEuropa o conferinţă cu tema „Foaie de parcurs pentru un spaţiu european unic al transporturilor - Către un sistem de transport competitiv şi eficient din punctul de vedere al resurselor".

Volvo Trucks caut` cel mai eficient [ofer

Producătorul suedez de autocamioane Volvo Trucks a lansat o nou` competi]ie dedicat` conduc`torilor auto profesionişti, la nivel mondial - The Drivers' Fuel Challenge, în scopul de a descoperi şoferul care poate obţine cel mai redus consum de combustibil.

câ[tig` \n 76 Hahn Fran]a [i \[i consolideaz` prima pozi]ie De la ediţia anterioar` a revistei Transporter piloţii din campionatul Truck Racing au făcut din nou cunoştinţă cu 2 circuite, cel de la Nogaro (Franţa) şi renumitul circuit german, Nürburgring.

în mi[care 80 Art` între distrac]ie [i utilitate

Europe Net 2011 Excelen]a \n servicii

A treia edi]ie a Simpozionului Europe Net 2011 a avut loc la finalul lunii iunie la castelul Schönbrunn din Viena, principala tem` a evenimentului fiind schimbul de informaţii şi de experienţă şi dezvoltarea de soluţii inovatoare pentru industria autovehiculelor utilitare.

Reclamele de pe autobuze sunt o plăcere în zonele urbane, mai ales dacă sunt realizate profesional iar ideea reclamei este una inteligentă.

lung al 81 Drumul dimensiunilor, abilit`]ilor [i designului Oriunde te uiţi, pe orice stradă, pe orice drum naţional, pe orice autostradă, vei vedea camioane ce transportă marfă, alimente sau bunuri dintr-o locaţie în alta, fie interjudeţean, fie internaţional.

iulie-august 2011

www.Transporter.ro

news {tirile v` sunt oferite cu sprijinul Mercedes-Benz Circula]ie restric]ionat` pe DN 1, între Ploie[ti [i Bucure[ti, pân` în 18 august Circulaţia autovehiculelor se va desfăşura cu restricţii pe drumul naţional 1, între Bucureşti şi Ploieşti, începând cu 4 iulie şi până în data de 18 august, din cauza unor lucrări la viitoarea autostradă Bucureşti - Braşov. Traficul rutier va fi restricţionat pe DN 1, în localitatea prahoveană B`rc`ne[ti, la kilometrul 53, pentru executarea lucrărilor la pasajul autostrăzii care supratraverseaz` DN1,potrivit unui anun] al Poliţiei Prahova. Conform sursei citate, între 4 iulie şi 25 iulie sensul de mers Ploieşti - Bucureşti va fi blocat, circulaţia desfăşurându-se pe benzile celuilalt sens de mers. Începând cu 26 iulie până în 18 august circulaţia va fi restricţionată pe sensul Bucureşti - Ploieşti, traficul urmând a se desfăşura pe benzile aferente sensului Ploieşti Bucureşti.

www. Transporter .ro

iulie-august 2011

33 de transportatori au fost amenda]i de ARR în perioada 23 mai – 4 iunie

Personalul cu atribu ii de control din cadrul a 17 agen ii teritoriale ARR a efectuat verificări în trafic prin cântărirea autovehiculelor de transport de mărfuri. Verificările au avut ca scop pe lângă identificarea autovehiculelor de transport marfă, care au depă[iri ale maselor maxime autorizate, [i instruirea personalului ARR din cadrul agen iilor teritoriale participante în vederea utilizării echipamentului de cântărire. În cadrul ac]iunii de control s-au verificat 259 vehicule de transport marfă, din care 187 cu masa totală maximă autorizată mai mare de 12 tone, [i s-au cântărit 150 vehicule, aplicându-se un număr de 33 amenzi în valoare totală de 89.700 lei, majoritatea fiind pentru nerespectarea timpilor de conducere [i de odihnă [i pentru nede]inerea la bordul autovehiculelor a documentelor specifice tipului de transport efectuat. Potrivit reprezentanţilor ARR, începând cu data de 1 martie 2011, inspectorii ARR verifică în trafic respectarea limitelor maselor totale maxime autorizate ale vehiculelor rutiere utilizate la operaţiunile de transport rutier, respectiv respectarea maselor totale maxime admise, maselor maxime admise pe axe, dimensiunilor maxime admise şi caracteristicilor conexe pentru vehiculele rutiere admise în circulaţie pe fiecare categorie de drum public şi aplică sancţiuni pentru nerespectarea prevederilor legale.

news {oferii indisciplina]i vor putea fi sanc]iona]i, indiferent în ce stat UE au comis infrac]iunea

Verificarea perioadelor de conducere [i de odihn` în Ungaria Dr. Iosif Hatala, Comandantul General al Poliţiei din Ungaria, a ordonat un control amplu pentru verificarea perioadelor de conducere şi de odihnă, vizând în special camioanele de transport marfă. Seria de controale a poliţiei din Ungaria va dura până la sfârşitul lunii august, acţiunile urmând s` aib` loc seara, spre finalul zilei de lucru, [i de diminea]`, la \nceputul activit`]ii. Motivul acţiunilor de control este \n primul rând cre[terea parametrilor de trafic în timpul luniilor de vară. Aceast` situa]ie este valabilă mai ales pe perioadele de sfârşit de săptămână şi pe reţele de drumuri cu trafic deosebit de mare. Conducătorii auto sunt mult mai nerăbdători şi mult mai obosiţi în această perioadă. Acest nivel ridicat de controale este motivat şi de faptul că în ultimele luni a crescut numărul accidentelor grave, soldate cu victime, în care au fost implicate camioane şi autobuze, iar cauza principal` a accidentelor a fost adormirea conducătorilor auto la volan.

De[i nu avem autostr`zi, le unim cu ale vecinilor de la Vest Dincolo de starea deplorabilă a infrastructurii autohtone şi în contextul în care, până la N`dlac, Ungaria mai are de construit 20 de kilometri de autostradă, iar România, încă 440 km, Ministerul Transporturilor vrea conexiuni cu autostrăzile vecinilor de la Vest. În consecinţă, ministrul Anca Boagiu şi ministrul ungar al Dezvoltării Naţionale, Pal Volner, au semnat la Budapesta, două acorduri interguvernamentale pentru conexiunea autostrăzilor Arad - N`dlac şi Cluj-Napoca - Sânt`ul Mare (Borş) cu autostrăzi din Ungaria. Acordurile vizează conexiunea cu autostrăzile Csanadpalota - Mako - Szeged şi Nagykereki - Szolnok. Construcţia autostrăzii Nadlac-Arad a fost împărţită în două loturi. Primul va fi executat de asocierea româno-portugheză Romstrade - Monteadriano Engenharia e Construcao - Donep Construct, pentru suma de 115,8 milioane de euro. Al doilea tronson va fi proiectat şi executat de compania germană Alpine Bau, valoarea contractului fiind de 124,45 milioane de euro. Autostrada Cluj-Napoca - Sânt`ul Mare (Borş) face parte din Autostrada Transilvania, proiect început în 2003 de compania americană Bechtel pe traseul Braşov - Cluj-Napoca - Borş (415 km). Lucrările au fost întrerupte la jumătatea anului 2005, când autorităţile au început reanalizarea contractelor încheiate de guvernarea precedentă. Până în prezent au fost construiţi doar 52 km din autostradă iar lucrările sunt oprite de la începutul acestui an din lipsă de fonduri. În luna mai, CNADNR avea o datorie către Bechtel de 90,4 milioane de euro, la care se adaugă TVA în valoare de 90,3 milioane de lei.

Parlamentul European a dat undă verde unei directive a Comisiei Europene ce întăreşte cooperarea poliţienească şi vizează posibilitatea de a sancţiona un şofer indisciplinat, chiar dacă a comis infracţiunea într-un alt stat membru UE decât cel al cărui cetăţean este. Astfel, schimbul de informa ii între statele membre privind înmatricularea vehiculelor va putea deveni în curând regulă obligatorie, pentru a permite urmărirea infrac iunilor celor mai importante din codul rutier, indiferent de statul UE în care au fost comise. Infrac]iunile vizate de noile măsuri sunt excesul de viteză, condusul sub influen]a alcoolului, neutilizarea centurii de siguran]ă, nerespectarea culorii ro[ii a semaforului, condusul sub influen]a drogurilor, neutilizarea că[tii de protec]ie, circula]ia pe o bandă interzisă (de exemplu, banda specială pentru autobuz), utilizarea nepermisă a telefoanelor mobile sau a oricărui alt echipament de comunicare în timpul conducerii autovehiculului. Statele membre dispun de maximum 24 de luni pentru a aplica noile reguli, cu excep ia Irlandei, a Marii Britanii [i a Danemarcei, care deocamdată nu sunt incluse în acest sistem. Obiectivul directivei este de a consolida securitatea rutieră i de a asigura egalitatea în fa a legii a tuturor contravenien]ilor, inclusiv a celor care locuiesc într-un alt stat membru. "După mai mult de trei ani de negocieri, acest acord este primul pas foarte important pentru a pune capăt sentimentului de imunitate pe care îl aveau anumi]i [oferi [i pentru a reduce numărul victimelor de pe [oselele noastre", a declarat deputata spaniolă Inès Ayala Sender (S&D), raportoarea Parlamentului.

iulie-august 2011

www.Transporter.ro

news {tirile v` sunt oferite cu sprijinul Mercedes-Benz Transportatorii const`n]eni au fost amenda]i pentru neplata taxei de tram` stradal`

Serviciul Public de Impozite, Taxe şi alte Venituri ale Bugetului Local (SPITVBL) Constanţa a demarat o amplă campanie de verificare a contribuabililor care deţin autovehicule destinate transportului de mărfuri pentru a stabili dacă au achitat taxa de folosire a tramei stradale. Toţi contribuabilii persoane fizice şi juridice care deţin autovehicule de marfă datorează taxa de folosire a tramei stradale pentru circulaţia pe străzile din municipiul Constanţa. Autorizaţiile zilnice pentru taxa de folosire a tramei stradale pot fi achiziţionate de la punctele de taxare amplasate pe raza municipiului Constanţa, iar autorizaţiile lunare de la punctele de încasare amplasate în cadrul agenţiilor fiscale. „Neachitarea taxei constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 250 lei şi 1.000 lei pentru vehiculele cu masa totală maximă autorizată cuprinsă între 0-5 tone inclusiv şi cu amendă între 1.000 lei şi 2.500 lei pentru vehiculele cu masa totală maximă autorizată peste cinci tone. Precizăm totodată că aplicarea sancţiunii nu înlătură obligaţia de plată a taxei“, a declarat directorul executiv al SPITVBL, Virginia Uzun.

www. Transporter .ro

iulie-august 2011

Exportatorii europeni urmeaz` s` beneficieze de pe urma acordului de liber schimb dintre UE [i Coreea de Sud Acordul de liber schimb UE-Coreea de Sud (ALS), primul acord comercial al UE cu o ţară asiatică, se va aplica începând cu data de 1 iulie 2011. Acest acord nu are precedent în ce priveşte domeniul de aplicare şi ritmul rapid de liberalizare a tarifelor şi deschide noi căi de abordare a unor bariere netarifare semnificative în toate sectoarele, inclusiv cel al automobilelor, farmaceutic şi al bunurilor electronice de consum. Coreea de Sud şi UE vor elimina 98,7% din taxe, în valoare comercială, în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a ALS-ului. La finalul perioadelor tranzitorii, taxele de import vor fi eliminate pentru toate produsele industriale şi pentru majoritatea produselor agricole, cu câteva excepţii, de exemplu pentru orez. "Acest acord de liber schimb este cel mai ambiţios acord comercial încheiat vreodată de către UE şi ar trebui să devină un atu în relaţiile noastre comerciale cu Asia", a declarat comisarul UE pentru comerţ, Karel de Gucht. "Vom reduce taxele de import într-o asemenea măsură încât exportatorii europeni vor economisi 850 de milioane de euro şi asta doar în primul an. Această cifră ar trebui să se dubleze până în momentul în care toate taxele vor fi eliminate." Un studiu estimează că acordul va face ca schimburile comerciale dintre UE şi Coreea de Sud pentru următorii 20 de ani să crească mai mult decât dublu faţă de scenariul în care ALS-ul nu ar fi existat; un alt studiu previzionează o creştere a exporturilor UE cu până la 19 miliarde de euro datorită ALS-ului. ALS-ul va deschide, de asemenea, noi căi de acces pe piaţă pentru servicii şi investiţii şi va aduce progrese importante în domenii precum proprietatea intelectuală, achiziţiile, politică în materie de concurenţă şi comerţ, precum şi dezvoltarea durabilă.

news CTE Trailers comercializeaz` [i produsele Faymonville

Aproape 100 de vagoane noi pentru Metrorex Metrorex a primit două oferte de la companiile COS (Spania) şi Bombardier (Canada) pentru achiziţia a 16 trenuri noi, valoarea estimativă a contractului fiind de 107,2 milioane de euro. Compania a lansat, în aprilie, un anunţ de licitaţie pentru achiziţia respectivelor garnituri de tren, care vor circula pe magistralele 1, 2 şi 3. Contractul va avea o durată de 36 luni şi este finanţat printr-un credit de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi bugetul de stat. Trenurile au, în total, 96 de vagoane şi vor înlocui garniturile vechi de tip IVA.

Preluarea reprezentanţei pentru brandul Faymonville a fost un pas necesar pentru CTE Trailers, deoarece o parte semnificativă din clienţii m`rcii Meiller deţin şi produse Faymonville. Aceste trailere vin astfel în completarea portofoliului de produse premium. Odată cu preluarea reprezentanţei Faymonville, CTE Trailers acoperă în totalitate segmentul construcţiilor şi al transporturilor excepţionale. CTE Trailers are la dispoziţie pentru anul 2011 un stoc acoperitor de vehicule agabaritice Faymonville în diverse configuraţii. De asemenea, specialiştii after sales au beneficiat deja de training la sediul producătorului din Belgia, însuşindu-şi cunoştinţele necesare pentru a putea efectua lucrări de reparaţii şi mentenanţă a produselor Faymonville.

Taxa de pod de la Fete[ti scade la jum`tate Taxa pentru traversarea podului peste Dun`re de la Fete[ti pentru autoturisme a fost redusă de la 11 lei la 5 lei. {i taxa pentru cea de-a doua variant` de trecere a Dun`rii, pe podul de la Giurgeni, a fost redus` \n aceea[i propor]ie. "Am semnat ordinul prin care taxa de pod la Giurgeni Vadu Oii şi cealaltă de la Feteşti Cernavodă la autostradă se reduc la jumătate. De la 11 lei la 5 lei. Ieri am semnat ordinul şi de îndată ce va fi publicat în Monitorul Oficial va intra în vigoare", a anunţat ministrul Transporturilor, Anca Boagiu. Propunerea legislativă a fost deja adoptată şi urmează să fie publicată în Monitorul Oficial. Pentru celelalte autovehicule, taxa a rămas neschimbată. În acest moment, motocicliştii plătesc 7 lei taxă de pod. Pentru autovehiculele sub 12 tone taxa este de 35 de lei, iar pentru cele care depăşesc 12 tone, 68 de lei. Valoarea taxei pentru autobuze este de 47 de lei. Taxa de pod de la Feteşti a fost instituită în anul 2009.

iulie-august 2011

www.Transporter.ro

EDITORIAL

Politicieni: Nu exist` "Noi" [i "Ei"!

NOI pl`tim TO}I împreun`!

Se poate constata că la nivel European politicienii sunt extrem de preocupa]i s` ia măsuri legate de aspecte vizibile [i prin care încearcă să dea senza]ia cetă]enilor (mai ales celor cu drept de vot) că prin aceste măsuri ei (electoratul) vor fi mai proteja]i. Plecând de la premiza de bună inten]ie [i nevinovă]ie, e[ti tentat să dai credit unor astfel de abordări.

Radu Dinescu A[a a avansat [i calul troian "Directiva Eurovinieta" care pare c` va fi adoptat` în aceast` lun`. Plecat` de la ideea tax`rii infrastructurii rutiere pentru a permite dezvoltarea [i buna ei între]inere, în practic` proiectul a deviat serios [i a ajuns s` devin` un instrument de pedeaps` pentru transportatorii rutieri. Tocmai de aceea am definit acest proiect calul troian, pentru c` pe lâng` taxarea utiliz`rii din ce în ce mai stricte a infrastructurii rutiere, proiectul include în valoarea pre]ului pe distan]a parcurs` (tarifare pe km de drum utilizat - asta e recomandarea momentului, ce va deveni obligativitate în urm`torii ani) inclusiv costuri legate de presupusul deranj pe care transportul comercial profesionist de m`rfuri îl produce celor din jur, precum: taxarea camioanelor pentru c` provoac` congestia traficului - o prostie f`r` margini, dac` num`r`m camioanele [i constat`m c` reprezint` 10% din totalul autovehiculelor din Europa. Politicienii încearc` s` arate c` un procent de 10% reu[e[te s` blocheze circula]ia a 90%! Fals! Politicienii, în realitate, sacrific` 10% din voturile care ar veni de la transportatorii rutieri, pentru a atrage [i fideliza 90% din voturile celorlal]i aleg`tori! În mod similar, în noul tarif de utilizare vor fi incluse costuri pentru poluare fonic`, emisii, etc. Parc` transportatorii rutieri sunt o categorie de oameni ciuda]i care se plimb` cu camioanele, doar

www. Transporter .ro

a[a ca s` îi deranjeze pe al]ii! Fals! Transportatorii rutieri transport` în permanen]` m`rfuri pentru fiecare din cei 90% automobili[ti amatori! Transporturile rutiere mut` cca. 75% din m`rfurile din întreaga Europ`! Iar politicienii Europeni arat` c` veniturile din taxarea camioanelor vor fi alocate dezvolt`rii infrastructurii! Par[iv anun]! Aten]ie, nu infrastructurii rutiere! Ci infrastructurii în general! Care poate fi feroviar`, maritim`, etc. Nu e r`u într-o ]ar` ca România cu nevoi uria[e, îns` la nivel European este inadmisibil ca transporturile rutiere s` finan]eze alte moduri de transport, pe care ulterior rutierii s` fie obliga]i s` le utilizeze! În Germania, înainte de alegerile parlamentare precedente, politicienii ecologi[ti au abordat ca tem` de campanie limitarea vitezei pe autostr`zi! (reamintesc c` în Germania viteza recomandat` pe autostrad` este 130 km/h [i nu este limitat` - cu excep]ia zonelor de restric]ie). {i au tatonat [i ideea tax`rii vehiculelor sub 12t! Rezultatul: ecologi[tii germani nu au mai intrat în Parlamentul German! Transportatorii rutieri sunt cei care fac leg`tura între toate sectoarele economiilor na]ionale, europene [i asiatice! Taxarea [i pedepsirea transportatorilor rutieri în Europa, prin legile adoptate de Parlamentul European, nu vor crea decât iluzia unui avantaj pentru automobili[tii amatori, cei pentru care profesioni[tii transport` m`rfuri! Automobili[tii,

iulie-august 2011

ecologi[tii [i to]i oamenii cu drept de vot în Europa, trebuie s` în]eleag` c` factura va fi pl`tit` de TO}I împreun`! Pentru c` transportatorii rutieri vor transfera toate aceste noi costuri clien]ilor, iar ace[tia consumatorilor! Inclusiv aleg`torilor automobili[ti amatori! A[adar, încerca]i s` vede]i cu to]ii c` nu exist` NOI [i EI, ci doar NOI TO}I care vom pl`ti ÎMPREUN~ pentru distrac]ia politicienilor ineficien]i - oare ce au f`cut cu banii colecta]i [i de ce au nevoie de bani din ce în ce mai mult? Ar trebui ca politicienii s` fie mai responsabili în privinţa cheltuielilor [i nu s` sparg` pu[culi]a, iar când r`mân f`r` bani s` cear` de la cei m`run]i [i mul]i, sub pretextul unei protec]ii - real inexistente! Despre România trebuie spus c` nici nu prea în]elege ce se întâmpl` în domeniu, astfel c` nu are în general vreo pozi]ie, iar când o are nu e neap`rat în aceea[i direc]ie cu vreo pozi]ie anterioar`. România se comport` ca o oaie ce pare imun` la vaccinarea turmei [i care oricum nici nu crede c` poate [i nici nu vrea s` aib` vreo contribu]ie (citi]i [i responsabilitate) în stabilirea traseului turmei, în ciuda legendelor mioritice mult-prea-l`udate! Toate guvernele din Europa [i majoritatea celor din lume sunt absolut invidioase pe guvernele României din ultimii 20 de ani care au cheltuit bani pe infrastructura rutier`, dar nu au livrat mai nimic! Asta da performan]`!

EDITORIAL

Cinci… Am avut ocazia \n ultimul timp s` constat cåt de important` este aceast` cifr` [i cum poate influen]a ea via]a noastr` a tuturor. Cinci ani, luni, ore, minute sau secunde, toate reprezint` unit`]i de timp în intervalul c`rora multe se pot schimba f`r` ca noi s` ne d`m m`car seama sau s` ne preg`tim pentru ce urmeaz`.

Augustin Hagiu Se pare c` aceast` cifr` urm`reİte obsedant soarta transporturilor İi transportatorilor fiind folosit` în mod constructiv sau distructiv de cei în care to]i îİi pun speran]a de mai bine. În doar cinci secunde decizia parlamentului poate “arunca la co[” o investi]ie de câteva milioane de euro İi poate închide o firm`. S-a întâmplat la sfârİitul lunii Iunie când deputa]ii noİtrii au închis problema anvelopelor de iarn` f`r` m`car s` se uite pe avizele İi punctele de vedere primite de la patronate İi de la Senat, respectiv de la Consiliul legislativ. OG 5 în numai cinci secunde a primit aviz favorabil atât de la Comisia de industrii İi servicii cât İi de la Plen f`r` îns` ca o form` final` s` se afle la vedere. La pachet parc`, în ultima zi din actuala sesiune parlamentar` se afl` İi ordonan]a 27 pentru modificarea legii transporturilor, ordonan]` a c`ror amendamente au fost discutate atât transparent dar İi cu uİile închise în ultimele cinci luni de absolut to]i cei interesa]i de fenomenul transporturilor. Dup` numai cinci zile Ministerul Transporturilor a f`cut o întoarcere la 180 de grade İi ne-am trezit în Parlament cu o pseudodecizie politic` pe acest subiect. Delega]ia din partea Ministerului Transporturilor au cerut Comisiei de industrii İi servicii respingerea ordonan]ei İi tuturor amendamentelor cu toate c` unele fuseser` “lucrate” cot la cot de minister cu reprezentan]ii comisiei. Aceast` decizie ne-a surprins pe to]i

www. Transporter .ro

având în vedere c` venea la numai cinci zile din momentul în care respectiva delega]ie era gata s` sus]in` amendamentele. Am avut “onoarea” ca pentru numai cinci minute s` vorbesc deschis comisiei sus]inut de c`tre toate patronatele prezente. Întâmplarea a f`cut ca cinci persoane s` reprezinte interesele transportatorilor la Parlament iar vocea comun` s` reuİeasc` s` determine membrii comisiei s` cear` totuİi amânarea discu]iilor pân` în luna septembrie, o İans` în plus pentru noi, transportatorii s` încerc`m s` ne impunem punctele de vedere. Trebuie s` spunem c` respingerea OG 27 ar fi pus în mare dificultate atât autorit`]ile cât İi operatorii de transport mai ales cei de pasageri ale c`ror afaceri respir` cât de cât odat` cu prelungirea programului de transport pe cinci ani. Oricum, prin tot ceea ce face Ministerul Transporturilor ne demonstreaz` clar c` nu are decât o singur` viziune politic` asupra transporturilor rutiere - distrugerea lor. În Parlament, în aceast` sesiune am avut concomitent cinci acte normative de mare interes în domeniul transporturilor İi anume: OG 27, OG 8 (POS-uri İi case de marcat fiscale), OG 5 (anvelope de iarn`), Legea 92 (servicilor de transport public) respectiv completarea legii 168 (transporturilor ilicite). Este curios de constatat dar İi firesc în acelaİi timp c` cele ce afecteaz` negativ activitatea transportatorilor au fost promulgate cu rapiditate în timp ce

iulie-august 2011

pentru celelalte nu s-a g`sit înc` o formul` convenabil` İi asta pentru c` nu exist` decizie politic`. Nu are nimeni interes s` elimine frauda fiscal` İi concuren]a neloial`, s` creeze un climat favorabil dezvolt`rii afacerilor İi s` ofere predictibilitate pentru c` toate acestea înseamn` în viziunea guvernan]ilor noİtri bani pentru noi İi nimic pentru ei. Chestiuni precum controlul unic este firesc s` necesite atâtea luni de “sc`rpinat în cap” la nivelul Ministrei având în vedere c` aceast` pârghie la îndemâna Guvernan]ilor înseamn` foarte mul]i bani dar İi controlul politic al afacerilor din transporturi în perspectiva alegerilor din 2012. Este greu pentru noi cei ce ap`r`m intersele transportatorilor rutieri s` ne repliem în doar cinci minute, nicio strategie neputând s` acopere asta. Sunt vremuri grele, de cinci ori mai grele decât acum cinci ani când afacerile prosperau indiferent de condi]ii. Sunt vremuri în care trebuie s` înv`]am s` lucr`m împreun`, s` colabor`m s` fim uni]i İi s` învingem timpul care iat` parc` lucreaz` din ce în ce mai mult împotriva noastr`. Anul acesta FORTul a împlinit cinci ani dar construc]ia “cazematei” înc` nu este gata pentru c` nu am putut construi İi lupta în acelaİi timp. Mai avem mult İi de luptat İi de construit İi numai împreun` cu transportatorii putem reuİi. Rezisten]` tuturor!

EVENIMENT

esti SOFER

PROFESIONIST

359 de [oferi de la 224 de companii de transport au participat la competi]iile revistei Transporter \n cele cinci zile de evenimente din \ntreaga ]ar`. Dintre ace[tia, 140 s-au \nscris pân` acum pe site-ul transporter.ro pentru a intra \n marea final`. 17 canale media au publicat materiale despre campania noastr`, iar solicitările de aplicare a stickerelor de către companiile de transport au ajuns \n prezent la 1.500.

Alexandru Anghel alexandru@transporter.ro

ampania “E[ti {ofer Profesionist?” realizat` de revista Transporter \n parteneriat cu Europa FM, cu sprijinul Mercedes-Benz Truck, OMV EuroTruck [i Bergenbier F`r` Alcool a reu[it s` provoace “\n teren”, s` testeze [i s` premieze sute de [oferi profesioni[ti \n cadrul zilelor de campanie. Ne-am \ntâlnit cu ei pe 7 iunie pe A2, pe 14 iunie la

www. Transporter .ro

Foc[ani, 21 iunie Arad, 23 iunie Cluj [i pe 28, pe A1. La derularea [i comunicarea campaniei ne-au ajutat cei de la FORT (Federa]ia Operatorilor Români de Transport) [i Poli]ia Rutier` Român`. Toat` echipa noastr` a fost implicat` direct \n campanie [i a sprijinit mesajul de respect [i apreciere pentru [oferii profesioni[ti, una dintre cele mai dificile profesii!

iulie-august 2011

Cei mai buni la probe practice Recordul de participan]i a fost stabilit la Flore[ti, Cluj, loc \n care am fost vizita]i de 105 [oferi. Printre cei care au punctat cel mai bine la “proba regin`”- parcurgerea traseului cu jaloane la volanul unui cap tractor Mercedes-Benz Actros 1844, vrem

următor al revistei vom publica lista marilor câ[tigatori ai primei etape. V` l`s`m \n compania câtorva pove[ti din via]a de zi cu zi a [oferilor profesioni[ti, scrise de ei pe site-ul transporter.ro [i v` ur`m pân` data viitoare: Drumuri bune!

Remus Dr`gan: La firma la care lucrez conduc un MAN TGA cu vagon prelat`. Efectuez transport, \n regim de navetă, de la km 14 pe A1 pân` la fabrica Turbomecanica, din cartierul Militari. Lucr`m 24 cu 24, doi [oferi pe ma[in` [i suntem două ma[ini, conducem 20 de minute [i st`m \n ramp` 2 ore. Deci, noaptea dormim ca la armat`. Pe bìe]ii de la fabric` i-am \nv`]at s` ne bat` \n u[` pân` ne trezim, când se termin` \nc`rcatul desc`rcatul. Pe una din turele de la fabric` am un "]ăran" care bate noaptea \n u[` a[a de tare de te sperii rù. |ntr-o noapte, fiind treaz [i auzind rampa cum c` s-a terminat \nc`rcatul, am coborât tiptil [i m-am ascuns dup` ma[in` a[teptându-l. El se apropia rânjind de cabină, cu gândul de a m` "scula". V` da]i seama ce fa]` a f`cut când am strigat tare \n spatele lui. Cred c` i-au ie[it glumele din cap. Cu toate acestea vreau s` v` spun c` "]`ranul" e un bìat de treab` [i cu sim]ul umorului. Dup` aceast` \ntâmplare tot prieteni am r`mas [i când pic`m amândoi \n tura de diminea]`, bem cafeaua \mpreun`.

Daniel R`ileanu:

s` \i men]ion`m pe performerii din fiecare loca]ie: Vasile Marius Cristoiu cu 0,40 secunde la Arad, Valeriu Dima cu 0,45 secunde \n Cluj, Vasile Ciobanu care a scos cel mai bun timp - 0,38 secunde la Foc[ani dar [i per total evenimente, Daniel Pirow cu 41,90 secunde pe A2 [i Petric` Pi]igoi cu 0,41 secunde pe A1. O altă probă practic` care a provocat \ndemânarea participan]ilor a fost parcarea lateral` cu Mitsubishi Fuso Canter, platform` cu obloane, f`r` atingerea jaloanelor de delimitare spa]iu manevr`. Cei mai buni dintre ei sunt: A2 - Nicolae Frangulea [i Nicolae Neac[u cu 14 secunde, la Foc[ani,

Sorin D`nil` cu 11 secunde, Arad, cu Iosif Crecan care a scos 7 secunde, cel mai bun timp din loca]ie dar [i per total evenimente, la Cluj, Cornel {tefan R`doi, Ioan Bag, Daniel R`duţ, Ioan Blaj [i Bogdan Igor cu 17 secunde iar pe A1, Radu Romil cu 9 secunde, foarte aproape de liderul acestei probe. Dac` ace[ti participan]i au fost lideri de probe, to]i ceilal]i participan]i au fost extrem de bine preg`ti]i, fapt demonstrat la toate probele din competi]ie. Tuturor le mul]umim pentru implicarea \n campanie [i \i a[tept`m al`turi de noi la edi]ia urm`toare “Eşti Şofer Profesionist?” \mpreun` cu colegii lor care nu au putut veni \n acest` var`. |n numărul

iulie-august 2011

M` aflam \n curs` cu un Iveco Daily de 6.5 t. Era prin decembrie. La drumul de \ntoarcere a \nceput s` ning` iar eu nu aveam ma[ina echipat`. Am \ncercat s` urc o pant` de vreo opt ori pân` m-am gândit s` \nf`[or chingile pe ro]i [i astfel am ob]inut o trac]iune mai bun` [i am reu[it s` urc.

Constantin Cismaru: |n toamna anului 2010 circulam pe drumul E85 \n zona Secuienii Noi-Roman [i \n fa]a mea s-a produs un accident foarte grav soldat cu un decedat [i o persoan` grav r`nit` - o femeie la vreo 45 de ani prins` \n fiarele contorsionate ale ma[inii Dacia Logan. Accidentul s-a petrecut \ntre o ma[in` de Remat cu remorc` [i Dacia. Am sunat la 112 iar dup` aceea am acordat primul ajutor... Men]ionez c` \ntâmplarea m-a marcat [i nu a[ vrea s` se mai \ntâm-

www.Transporter.ro

EVENIMENT

drumul la circula]ie pe Ungaria, `sta era planul meu. Pe la ora 08.00 am ajuns la Vama Nădlac, la controlul de buletin, poli]istul maghiar a spus c` unde m` duc, i-am spus c` \n prima parcare, la care r`spunsul lui a fost “10 euro Domnuuuu” [i “Mergeţi unde vre]i Domnuuuu”. Eu i-am spus c` este totu[i mult [i c` \i pot da 5 euro, la care domnul maghiar a spus c` “Aici nu este pia]` Domnuuu, dac` vreau 10 euro bine, dac` nu, \ntoarce Domnuuu, nu merge \n Ungaria Domnuuu ...”. A[adar, vede]i [i dumneavoastr` cum suntem noi b`taia de joc a multora, noi, [oferii de tir. Sper s` \n]elege]i ce am tr`it, mai ales c` am fost nevoit s` plec duminică de acas` ... V` mul]umesc !!!

Sorin Poru]iu: O \ntâmplare spectaculoas` din via]a mea profesional` a fost atunci când trebuia s` execut o umplutur` de p`mânt pe o conduct` de ap` [i, \n momentul când mergeam cu spatele pentru a pune p`mânt peste conduct`, malul care a fost s`pat a cedat, iar bascula s-a r`sturnat pe o parte. Bascula a fost scoas` din [an], ridicat` de o macara [i tras` de un excavator, iar la final ma[ina s-a ales cu câteva zgârieturi.

Demetrius Alexandru Crecan:

ple a[a ceva pe drumurile din România. V` mul]umesc c` a]i citit aceste rânduri [i v` salut` conduc`torul auto Cismaru Constantin. Drumuri bune şi ne auzim la urm`torul eveniment, pa!

Dumitru Lucian Buha:

Gigi Nicolae:

Plecasem \ntr-o diminea]` la munc` cu ma[ina mea personal`, m` tot miram de ce nu v`d bine [oseaua, m` gândeam c` sunt obosit [i ochii m` las`. Aiurea, uitasem s` aprind farurile!

Adrian Ciprian Hodadea: Am evitat impactul cu o c`prioar` r`nit`. M` aflam \n curs` spre Polonia, traversam

www. Transporter .ro

o por]iune de drum la ie[ire din PreÅ¡ov, Slovacia, \n care era limit` de vitez` pentru evitarea accident`rii animalelor. Numai respectând viteza indicat` am avut condi]iile necesare s` evit o mare dram`.

O \ntâmplare recent`: fiind nevoit din cauza restric]iei de circula]ie s` plec duminic` diminea]`, la ora unu de acas`, s` ajung s` trec \n Ungaria [i s` trec de Valea Mure[ului pân` la ora [ase diminea]a. Am plecat ca orice [ofer de tir care are familie exact duminic`, cu gândul c` ajung \n Ungaria [i voi putea pleca exact la 22.00 ora lor (23.00 ora noastr`), când se d`

iulie-august 2011

Se f`cea c` am intrat din Austria, \n Germania. Eram la prima mea cursă extern`. Nu dup` mult timp v`d \n fa]a mea o ma[in` de poli]ie ce \mi cere s` o urmez. Sunt condus pân` la ei la sec]ie, unde \mi cer actele [i m` pun s` trec cu vitez` mic` printr-un scanner. Dup` 20 de minute de a[teptare, poli]i[tii s-au \ntors din birou pentru a-mi \napoia actele [i a m` l`sa s` plec mai departe. Au fost momente de suspans [i adrenalin` deoarece nu [tiam ce \ntors`tur` pot lua lucrurile.

Flavius Buz`: Bun`. M` numesc Flavius, sunt din Timi[oara [i, \n urm` cu dou` s`pt`mâni, pe M1, \n Ungaria, \n timp ce veneam din Germania spre cas`, am r`mas f`r` aer. M-am uitat la bord iar aerul sc`dea vertiginos sub 6 atmosfere. Trebuia s` opresc imediat, altfel r`mâneam f`r` aer iar apoi riscam s` r`mân şi f`r` frâne şi s` apar` alte probleme. Am oprit pe banda de

urgen]` [i am \ncercat s` depistez unde este scurgerea de aer. Am observant c` venea de la un teu rapid de 12 care avea leg`tur` cu ambreiajul [i cutia de viteze. Am uitat s` precizez c` lucrez pe un MAN TGA de 460 de CP, din 2001. Toate bune [i frumoase. Mufe rapide de \n`dit furtunuri aveam, dar nu aveam teu rapid. Am \ncercat cu band` izolatoare cu sârm`, cu ce nu am \ncercat?! Dar, ce mai, \ntr-un final v` pot spune c` Pic`tura face minuni. Am pus un tub de Pic`tura pe o parte a teului de unde mi-a zburat furtunul [i, crede]i-m`, nici \n ziua de azi nu am mai putut scoate furtunul de acolo [i ]ine bine mersi. Nu am crezut c` va ]ine la presiunea de 12 atmosfere, dar a fost ok. Am ajuns \n ]ar`, am \nlocuit T-ul, bine\n]eles dup` ce am t`iat furtunul iar unde am pus Pic`tura, nu am mai putut s` \l dau jos. A fost o experien]`! Sincer v` spun c` doar noi, românii, o putem face, c` al]ii nu cred. Suntem tare descurc`re]i [i inventivi. Mul]umesc!

Ioan Goga: Circulam cu autovehiculul pe care \l conduc, pe ruta Timi[oara-Arad. La un moment dat am fost oprit de un echipaj de poli]ie \mpreun` cu cei de la CNADNR, solicitându-mi rovineta. Bine\n]eles c` le-am ar`tat actele care erau la zi. M-au notat \ntrun carne]el [i mi-au zis la revedere [i drum bun, iar dup` dou` s`pt`mâni m-am trezit cu o amend` \n po[t`, de 2.000 de lei, invocându-se \n procesul verbal c` nu am avut rovineta, bine\n]eles c` am f`cut contesta]ie pe care am depus-o la judec`toria Arad unde am avut câ[tig de cauz`. Men]ionez c` aceast` \ntâmplare s-a petrecut \n vara anului 2003.

Iosif Topan: Am efectuat o curs` la Bor[a Maramure[ \ntr-o iarn`. Am plecat din Cluj cu tirul pe traseul Dej-Beclean-Dealul {tef`ni]ei. La coborârea pantei pe Dealul {tef`ni]ei am observat c` acele de la presiunea de aer au \nceput s` scad`; m` aflam \ntr-o comun` [i am tras pe dreapta s` vedem care este problema. Filtru de condens era \nfundat [i \nghe]at. Am v`zut defec]iunea, afar` fiind -20 de grade, cheie de desf`cut filtru nu aveam. Am dat prin sta]ie [i am cerut ajutorul colegilor pentru o

cheie de filtru. Mi-a r`spuns un coleg c` se poate desface cu o curea de piele de la pantaloni. Nu aveam nici curea - eram \n trening - [i l-am rugat pe colegul s` m` ajute cu o curea. A venit, a scos cureaua din pantaloni, a pus-o \n jurul filtrului [i tr`gea de curea. M-a solicitat [i pe mine s` trag de curea, amândoi tr`geam [i, la un moment dat am c`zut c` s-a rupt cureaua. Omul era cam sup`rat c` nu mai avea curea la pantaloni [i m` \ntreba "colegu’, cu ce leg eu pantalonii?". I-am dat omului 10 lei s` \[i cumpere alt` curea. Un localnic care se uita la noi a \nceput s` râd`, dup` care a adus o curea de ventilator cu care am desf`cut filtrul. M-am uitat \n filtru, acolo

iulie-august 2011

numai ghea]`. M` gândeam c` nu [tiu ce s` mai fac. L-am \ntrebat pe localnic unde este un magazin s` cump`r ni[te alcool tehnic ca s` pun \n filtru s` topeasc` ghea]a. Localnicul pe care \l chema Ion \mi spune c` nu exist` magazin prin apropiere. Vine din cas` cu o sticl` de alcool etilic de b`ut de 96% pe care l-am introdus \n filtru, l-am scuturat, ghea]a a \nceput s` se topeasc`, am montat filtrul [i am putut pleca \nspre Bor[a. {i aşa filtrul, cureaua, alcoolul [i pu[ca lat`!:)

Adrian Florescu Din cauza oboselii, nerespectând termenii diagramei, am adormit \n timpul

www.Transporter.ro

EVENIMENT

(nu mai [tiu exact pe ce dat`) am avut o curs` Foc[ani – Ia[i. Am zis s` plec pe la 3 diminea]a pentru c` aveam mai multe desc`rc`ri. |n miezul iernii, v` da]i seama c` temperaturile erau foarte sc`zute, aproape de Tecuci am observat c` ro]ile ma[inii se \nfrâneaz`. |n prim` faz` am crezut c` este vorba despre compresor. Cu ma[ina \n drum am zis s` sun la firm` dup` mecanici. |ntre timp nu mi-a trecut prin gând s` mai pornesc ma[ina. Pân` au ajuns mecanicii, gerul s-a mai \nmuiat iar culmea, când am pornit ma[ina, compresorul \ncepea s` bage aer. V`zând aceasta mi-am dat seama c` a fost vorba despre un dop de ghea]` \n conductele de aer. |ntr-un final situa]ia a fost rezolvat`, marfa a ajuns la destina]ie, dar am ajuns la o vorb`: "Am plecat la miezul nop]ii, ca s` ajung la stâlpul por]ii". mersului, acro[ând din spate un ARO cu remorca plin` cu pepeni pe autostrad`.

lar` dând din mâini [i, \n final, l-am direc]ionat spre drumul cel bun [i am rezolvat mica lui problem`.

Eugen Fonoaje Am ajutat un coleg la schimbarea unei ro]i, \n timp ce el era obosit [i dormea; apoi l-am sunat s`-i spun c` nu mai are probleme cu roata. Mereu am fost dornic s`-i ajut pe colegii mei, indiferent cât de ocupat [i de \nc`rcat am fost eu.

Radu Mocan Era \n vara anului 2008, circulam cu camionul pe DN1C Gherla-Dej, noaptea \n jurul orei 00:30; \n afara localit`]ii, pe partea dreapt` a carosabilului, la lumina farurilor am observat un cal c`zut la p`mânt. M-am apropiat, am v`zut c` era mort [i am sunat la poli]ie. Până la sosirea echipajului de poli]ie am r`mas semnalizând obstacolul cu ma[ina pe avarii [i triunghiul reflectorizant.

Alin Tihomir |ntr-o noapte cu cea]` mergeam pe Valea Bog`]ii, \ntre Bra[ov [i Sighi[oara. Pe la ora 3 diminea]a am fost avertizat prin sta]ie de un [ofer care venea din sens opus c` \n fa]a mea era o c`ru]` cu lemne nesemnalizat`. La \ndemnul colegului am frânat brusc, astfel \ncât parbrizul meu a ajuns s` fie lipit de crengile de pe bu[tenii din c`ru]`. Am coborât s` v`d de ce nu e semnalizat` [i am constatat c` \n acea c`ru]` erau ho]i de lemne, care m-au [i amenin]at cu topoarele. |n acel moment am decis s` m` urc \n ma[in` [i s` \mi v`d de drum, fericit c`, datorit` avertismentului acelui [ofer, am reu[it s` evit un dezastru.

Cristian Ciprian Rus Romeo-Ion Georgescu S` r`mâi \n z`pad` blocat [i s` nu ai lan]uri, nici motorin`. F`r` c`ldur` \n ma[in` este groaznic, nu mai vreau s` trec prin a[a ceva.

Emanuel Stroe Am v`zut un coleg tras pe dreapta \n trafic, am oprit pentru a-l ajuta. Am \n]eles c` acesta se pierduse \n ie[irile de pe autostrad`. Nu [tia nici roman`, nici englez`, a[a c` m-am \n]eles cu el prin semne. A fost destul de complicat, \n 10 minute de explica]ii am f`cut febră muscu-

www. Transporter .ro

Eram \n Italia [i a[teptam comanda de \nc`rcare. Primesc comanda de trei pale]i m`rfuri generale, 1.500 de kg, ajung la adresa respectiv`, r`mân to]i mira]i c` ce caut eu acolo cu ditamai camionul; după 5 minute se rezolv` misterul [i \ncep s` râd`. Dar r`man eu mirat [i apoi aflu c` de fapt trebuia s` i-au un colet de 1,5 kg.

Florin Vasile Diaconescu M` numesc Diaconescu Florin Vasile, am 43 de ani, sunt [ofer profesionist de aproximativ 7 ani [i conduc un TIR Volvo FH12. |n iarna anului 2011, \n luna ianuarie

iulie-august 2011

Dorin Eugeniu Popa |n 1988, \n luna februarie am lucrat la \ntrepinderea de transporturi Timi[ (I.T.A) [i am fost deta[at pe o period` de 3 luni \n cariera de c`rbune, la Motru. Acolo am lucrat pe o auto-basculant` de 16 tone, \n carier`. |ntr-o diminea]` am pornit autobasculanta, am verificat toate cele obligatorii pentru a putea pleca \n siguran]`, \n curs`. Totul a fost bine, la un moment dat, circulând \nspre carier`, am dat de o pant` mai periculoas`. Pentru c` era foarte mare alunecu[ [i ghea]` pe jos, am r`mas \n pant` patinând, f`r` a mai putea s` urc. Am sesizat ap`sând frâna, c` am r`mas f`r` frân` deoarece au \nghe]at supapele de la camerele de frânare. |n momentul acela am virat repede dreapta, am l`sat-o u[or \napoi [i m-am proptit cu partea dreapt` a ro]ilor de digul mic al p`r]ii carosabile.

Cornel {tefan R`doi |n drumul meu spre Anglia am ajuns la vama dintre Calais [i Dover. |nainte de a trece prin scanner, un coleg cu un TIR \nregistrat \n Maroc mi-a pus o pung` sub furgon, pe roata de rezerv`. Observând c` ceva nu e \n regul`, am coborât [i mi-am inspectat camionul \ndeaproape [i am g`sit câteva cartu[e de ]ig`ri pe care le-am predat \napoi marocanului. El nici vorb` s` recunoasc` c` sunt ale lui. Atunci mi-am dat seama c` vroia s` le treac` prin mine. Deci, colegi, mare aten]ie \n trafic!!!

INTERVIU

Mircea Cir], ATP Exodus:

”|n Romånia se fac afaceri mai serioase decåt \n ]`rile vecine” Mircea Cirţ, directorul general ATP Exodus, mizează pe o creştere a cifrei de afaceri la peste 70 de milioane de euro anul acesta şi se declară norocos că activează pe piaţa auto din România, “una mult mai disciplinată financiar, în comparaţie cu vecinii”.

Iulian Budu[an iulian@transporter.ro

conomia îşi revine încet, chiar dacă există mulţi analişti care prevăd o a doua criză economică la nivel mondial. Mircea Cirţ, directorul general al uneia dintre cele mai mari companii importatoare de piese de schimb, ATP Exodus, priveşte cu optimism piaţa de vehicule comerciale şi spune că aceasta este supusă unor noi valuri de provocări, la care trebuie să facă faţă.

“Pe de o parte avem de-a face cu efectele crizei, sc`derea bonit`]ii firmelor şi şansele reduse de ob]inere a finan]`rilor. Pe de alt` parte lupt`m cu scumpirea vehiculelor, creşterea pre]ului la carburant, respectiv a costurilor de între]inere”, sus]ine Cir].

Cifr` de afaceri în creştere

În centrul TTS Baia Mare au fost investi]i peste 500.000 de euro

www. Transporter .ro

iulie-august 2011

Cum era de aşteptat, directorul general de la ATP Exodus prevede o creştere a cifrei de afaceri pentru 2011.

“Am încheiat 2010 cu o cifr` de afaceri de 56 de milioane de euro şi estim`m c` vom ajunge la 73 de milioane de euro anul acesta”, a declarat Cir].

Cel mai profitabil business al grupului este cel al distribuţiei de piese, pentru că ATP are o experienţă de peste 15 ani în acest domeniu.

“Este ca şi cum ne-am întreba, care copil este mai performant, cel de 3 ani sau cel de 16 ani. Este firesc s` fie sectorul distribu]iei de piese şi consider c` e de la sine în]eles de ce”, conchide Mircea Cir].

În prezent, ATP Exodus desfăşoară activităţi comerciale şi în afara României, pe pieţe precum cea din Bulgaria, Serbia Austria sau Ungaria, iar planurile prevăd creşteri şi investiţii, nicidecum restrângerea activităţii.

Michael Schmidt, pre[edintele MHS Truck & Bus [i Mircea Cir], director general ATP Exodus proiecte pentru Ungaria, în special pentru dezvoltarea re]elei de distribu]ie de piese pentru camioane”, a mai spus Mircea Cir].

sunt adepţii sintagmei, “la noi, ca la nimeni”. L-am întrebat pe Mircea Cirţ care sunt avantajele dar şi dezavantajele activităţii pe piaţa auto din România, iar Cirţ le-a menţionat numai pe primele.

Şi totuşi…la noi e mai bine decât la vecini “Suntem activi şi cu o dinamic` bun` în Bulgaria, Serbia, Austria, şi avem de gând s` creştem planificat, s`n`tos, s` ob]inem o cot` de pia]` cât mai bun`, în paralel cu un profit bun. Derul`m

În mod surprinzător, reprezentantul ATP Exodus are numai cuvinte de laudă la adresa pieţei auto din România, faţă de trendul general al managerilor români care

“În primul rând, suntem acas`, în cultura noastr`, iar mai apoi românii sunt un popor activ, aici m` refer în general, în compara]ie cu ]`rile vecine. În al treilea rând, în România exist` un

Michael Schmidt, pre[edintele MHS Truck & Bus [i Mircea Cir], director general ATP Exodus, la ceremonia de deschidere a centrului din Baia Mare

iulie-august 2011

www.Transporter.ro

INTERVIU Unitatea service dispune de o suprafa]` de 750 de metri p`tra]i

sistem de plat` mai disciplinat decât în statele vecine. Da, e realitate ce spun. Este, totuşi, adev`rat c` nu sunt unse roti]ele recuper`rii crean]elor perfect, dar în compara]ie cu ce se întâmpl` pe extern, ne încuraj`m cu gândul c` se poate şi mai r`u”, conchide Mircea Cir].

Cât despre reproşuri aduse guvernării, directorul general ATP Exodus se abţine de la comentarii într-o manieră mai mult decât decentă şi politicoasă, susţinând că nu este tocmai el persoana în măsură să-i critice pe alţii şi spune că nu crede că ar putea fi mai bun dacă ar conduce el guvernul.

Paşi fireşti c`tre asocierea cu MAN Alegerea trecerii în portofoliu a mărcii de vehicule comerciale MAN a venit ca un pas firesc, având în vedere că ATP Exodus lucrează cu compania germană încă din anul 1995.

“Noi lucr`m pentru Mercedes şi MAN din 1995 iar partenerii noştri se întrebau, din când în când, cât mai dureaz`. Cu alte cuvinte, am fost aleşi pentru c` suntem partenerul ideal pentru reprezentarea acestei m`rci”, sus]ine Cir].

Cât despre oficializarea parteneriatului cu MAN abia în 2011, directorul general ATP Exodus concluzionează scurt şi cuprinzător:

“Pentru c` toate lucrurile se fac la vremea lor, iar vremea acestui parteneriat s-a concretizat în acest an”.

Pe lângă reprezentarea MAN, prin dealerul TTS Baia Mare, compania ATP Exodus este şi ZF Service Partener, reprezentant în România al producătorului de cutii de viteze ZF. Construc]ia reprezentan]ei MAN din Baia Mare a pornit de la o unitate de service, a c`rei construc]ie a \nceput din 2008, de]inut` deja de ATP Exodus iar Cir] apreciaz` c` 90% din cerin]ele parteneriatului cu constructorul german de autocamioane au fost deja \ndeplinite.

“Ei bine, cum lucrurile nu se fac de pe o zi pe alta, suntem foarte aproape de capacitatea maxim` pe platform`. Aşa c` investi]ia extra adus` prin TTS, a venit doar cu complet`ri, specifice m`rcii MAN, iar la cei 500.000 de euro ini]iali se mai adaug` investi]ia pentru ZF şi Bosch de înc` 50.000 de euro”, spune directorul ATP Exodus.

www. Transporter .ro

iulie-august 2011

”Când am v`zut ce s-a f`cut aici am fost foarte mul]umit şi sunt foarte optimist c` în zona aceasta de nord-vest clien]ii vor fi bine trata]i şi, cu sprijinul nostru din punctul de vedere al cunostin]elor şi al suportului tehnic –, cred c` o s` facem o treab` bun` şi toat` lumea o s` fie mul]umit`”, a declarat Michael Schmidt, preşedintele MHS Truck & Bus.

Referitor la Bosch, ATP Exodus este în curs de finalizare a investiţiei pe rol în ceea ce priveşte dotarea atelierului cu un stand Bosch de centricubare, TTS devenind Bosch Diesel Service, cu greutate pe vehicule comerciale. În ceea ce priveşte estimările pentru locaţia TTS MAN din Baia Mare, Mircea Cirţ spune că abia acum începe schiţarea bugetelor pentru 2012, iar pentru anul acesta nu se aşteaptă la prea multe, însă prognozează o cifră de afaceri de două milioane de euro. Directorul general al ATP Exodus spune că pentru 2011-2012 compania derulează proiecte de investiţii similare celei de la Baia Mare, dar nu vrea încă să facă publice detaliile.

Investi]ie de 500.000 de euro în centrul MAN de la Baia Mare Vehiculele comerciale MAN pot fi achiziţionate, începând cu 16 iunie, chiar din Baia Mare, după ce TTS Truck & Trailer Service a preluat responsabilitatea de gestionare a vânzărilor şi serviciilor pentru toate vehiculele comerciale MAN în

regiunea de nord-vest a ţării. În plus, clienţii vor putea beneficia de toată gama de servicii specifice domeniului auto, respectiv consultanţă, întreţinere, inspecţie şi reparaţie în cadrul serviceului care a fost inaugurat tot în iunie. O investiţie de 500.000 euro şi o suprafaţă alocată zonei de service de 750 de metri pătraţi. Aşa poate fi descris, în cifre, centrul MAN Truck & Bus. Clienţii din zona Baia Mare vor avea acces la unul dintre cele mai bine echipate unităţi service şi întreţinere pentru acest tip de camioane. Până în prezent, cel mai apropiat centru a fost la Cluj-Napoca.

”Grupul ATP Exodus a f`cut înc` un pas pentru a fi cât mai aproape de dorin]ele clien]ilor. Suntem foarte încânta]i s` putem semna un nou contract de dealer cu partenerii noştri MHS Truck&Bus şi ne bucur`m c` împreun` am putut crea premisele pentru oferirea unor servicii la cele mai înalte standarde de calitate, aliniate cu cerin]ele Comunit`]ii Europene”, a declarat Mircea Cir], director general al grupului ATP Exodus.

iulie-august 2011

Pia]a de camioane, pe plus dup` trei ani de sc`dere Dacă anul 2008 a fost unul foarte bun din punctul de vedere al vânzării de camioane în România, în 2009 s-a înregistrat o scădere foarte mare, însă în 2011 vânzările au început din nou să crească iar acest trend ascendent se preconizează să continue până la sfârşitul anului. Compania germană MAN a intrat pe piaţa românească în anul 2000. De atunci, şi-a diversificat oferta de autocamioane, autobuze şi autocare. De asemenea, au fost construite primele serviceuri autorizate, tocmai pentru a veni în întâmpinarea clienţilor. Perioada de criză care a afectat economia în general, a avut un impact puternic pe piaţa auto, dar mai ales pe cea de autocamioane. Anul 2008 a început foarte bine pentru MAN România şi s-a terminat foarte prost. Vânzările au scăzut la un nivel minim de nedorit, cu toate acestea compania a continuat politica de atragere a noilor clienţi prin oferirea de servicii profesionale. De anul trecut sunt semnale că piaţa se va redresa, iar în 2011 revenirea este mai mult decât vizibilă. De aceea, mai marii companiei au decis să deschidă un Centru MAN în nord-vestul României, să nu mai fie nevoiţi clienţii să vină până în Cluj sau să meargă în Germania. Dup` ce au studiat piaţa, soluţia firească a fost parteneriatul cu ATP Exodus, ce s-a concretizat prin semnarea unui contract de dealer cu importatorul general de autovehicule MAN în România. Astfel, TTS Truck & Trailer Service a devenit o companie a grupului ATP Exodus, prin semnarea contractului de dealer cu MHS Truck & Bus şi inaugurarea Centrului MAN Truck & Bus din Baia Mare.

www.Transporter.ro

INTERVIU

LEUSCHNER, MAN:

„|n România ar trebui vândute 22.000 de camioane noi anual”

Jorge Leuschner, director general MHS Truck & Bus

MHS Truck&Bus, importatorul m`rcii germane de vehicule comerciale MAN pe plan local, a ajuns \n 2011, potrivit statisticilor Asocia]iei Produc`torilor [i Importatorilor de Automobile, pe primul loc \n ceea ce prive[te vânz`rile de autocamioane noi. |ntr-o pia]` lovit` puternic \n ultimii ani de lipsa finan]`rilor [i de capacitatea redus` a transportatorilor de a achizi]iona autocamioane, se poate observa c` nevoia de reechipare este ridicat` iar acum companiile \ncep s` cumpere din nou flote, ce e drept, mai mici. Cum va evolua de acum pia]a?

Alexandru Anghel alexandru@transporter.ro

www. Transporter .ro

iulie-august 2011

eful MHS Truck & Bus, Jorge Leuschner, apreciaz` c` pia]a local` de vehicule comerciale are un poten]ial mult mai mare decât \n prezent, pentru 2011 fiind estimat un volum de peste 4.000 de unit`]i, iar cifrele economiei indic` c` \ntr-un interval de câ]iva ani am putea ajunge la un volum total de peste 20.000 de autocamioane.

{

„Popula]ia [i m`rimea ]`rii cer mai multe camioane decât se comercializeaz` acum. Aici, \n România, ar trebui vândute 22.000 de camioane anual, \n mod constant. Spre exemplu, un volum propor]ional l-a atins Portugalia la 12 ani de la aderarea la Uniunea European`”, a declarat Leuschner.

El a explicat c` num`rul autocamioanelor comercializate pe o pia]` poate fi de obicei determinat printr-un calcul simplu, deoarece fiecare 1.000 de oameni genereaz` o nevoie de aprovizionare care ar putea fi acoperit` de un vehicul comercial. Spre exemplu, Portugalia cu o popula]ie de peste 11 milioane de locuitori ar trebui s` aib` o pia]` anual` de vehicule comerciale grele de circa 11.000 de unit`]i. |n prezent \ns` situa]ia economic` din aceast` ]ar`, cu o datorie public` \n cre[tere [i un rating redus, face dificil` generarea unei cereri la fel ca \n trecut, astfel c` potrivit statisticilor ACEA ( Asocia]ia Constructorilor Europeni de Automobile) la finalul primelor cinci luni din an se consemnaser` livr`ri pentru ceva mai mult de 1.100 de camioane cu o mas` de peste 16 tone. |n acela[i interval \n România s-au consemnat vânz`ri pentru aproximativ 1.300 de unit`]i.

„Vreau s` avem \n continuare o cot` de 20% din pia]` [i pentru aceasta trebuie s` fim buni [i foarte aproape de clien]i. Strategia de business trebuie s` aib` \n vedere [i finan]ele, persoanele, partea tehnic`, piesele auto, manopera [i pre]ul. Când vine o furtun` precum aceast` criz` trebuie s` \]i aju]i partenerii” a spus Leuschner.

|n 2007, când Leuschner a preluat conducerea MHS Truck & Bus, controlat` de Michael Schmidt, care de]ine [i Automobile Bavaria, compania avea o cot` de pia]` de 10%, echivalent` cu vânz`ri de circa 1.300 de unit`]i. |n 2010 compania a pus \n pia]` circa 530 de vehicule comerciale iar la finalul lunii mai 2011 avea, potricit statisticilor APIA, o cot` de pia]` de 20% [i vânz`ri de aproape 300 de unit`]i.

„Când am \nceput activitatea \n România am estimat c` pân` \n 2015 am putea ajunge la volumul amintit \ns` acum, \n urma crizei financiare, vor mai trece câ]iva ani buni pân` s` fie atins` aceast` ]int`. Cert este c` v`d acum multe proiecte, multe businessuri, care au nevoie de autocamioane dar nu au posibilitatea s` le finan]eze”, a declarat Leuschner.

„Lucr`m la serviciile noastre \n continuare iar acum vrem s` construim propria noastr` [coal`, pentru tehnicieni, s` putem s` intruim personal pentru service. Vrem s` facem totul mult mai metodic [i cred c` acest lucru ne va da un avantaj fa]` de competi]ie”, a spus Leuschner.

}int` de 800 de camioane

Pentru 2011 Leushner previzioneaz` afaceri de 100 de milioane de euro, \n cre[tere cu 20% comparativ cu nivelul de anul trecut, dar \nc` departe de maximul de 180 de milioane de euro ob]inut \n 2008. |n perioada anterioar`, la fel ca toat` industria auto local`, importatorul MAN a

Pentru anul \n curs directorul general al importatorului MAN a fixat o ]int` de vânz`ri pentru 800 de camioane noi, \n primele cinci luni ale anului fiind deja comercializate aproape 300 de unit`]i.

iulie-august 2011

Afaceri de 100 de milioane de euro.

www.Transporter.ro

INTERVIU

cunoscut o comprimare a rezultatelor comerciale, [i a trebuit chiar s` lichideze un stoc de circa 800 de camioane, o bun` parte din ele fiind configura]ii pentru utilizarea \n domeniul construc]iilor.

porturile rutiere de m`rfuri. Reprezentantul MHS Truck & Bus a apreciat c` rafinarea pie]ei din ultimii doi ani a reintrodus \n pia]` un principiu esen]ial de construire a businessurilor, acela de eficien]`.

„La momentul acela comenzile erau realizate iar companiile urmau s` preia vehiculele, \ns` b`ncile au retras sau nu au mai acordat finan]`rile aferente. Astfel, \ncet \ncet a trebuit s` lichid`m stocul. O parte dintre ele, circa 150 de unit`]i, au fost reexportate”, aprecizat Leuschner.

„|n ]`rile unde am mai lucrat am v`zut aceea[i evolu]ie precum \n România, Competi]ia devine mai profesional`, orientat` dup` raportul cost/eficien]`”, a declarat Leuschner.

Dup` acest episod, comun tuturor importatorilor de autovehicule de pe pia]a local`, situa]ia stocurilor a fost reglat` iar volumul comenzilor a revenit, chiar dac` mai timid decât \n anii anteriori. Astfel, \n prima parte a anului pia]a s-a dublat iar vânz`rile de flote mari au reap`rut. Potrivit reprezentan]ilor MHS Truck & Bus una din cele mai mari flote comercializate anul acesta a ajuns la aproape 40 de camioane \n timp ce dimensiunea medie a unei comenzi este \n general de 3-4 unit`]i.

Competi]ia rafineaz` pia]a

„Observ c` exist` o cerere mare \nc` pentru segmentul de construc]ii, care este un domeniu puternic”, a men]ionat Leuschner.

El a ad`ugat c` din mixul de vânz`ri se poate observa c` circa 30% din autocamioane merg spre segmentul de construc]ii, un procent egal cu cel cerut pentru trans-

Astfel, [i importatorul MAN a lucrat la capitolul randament [i calitate, acest lucru fiind notabil la capitolul servicii postvânzare. Astfel, frecven]a \n atelierele de service a crescut, pe baza unor pre]uri ajustate [i a calit`]ii serviciilor. |n plus, compania lucreaz` acum la atragerea unor transportatori care \n anii anteriori renun]aser` la realizarea opera]iunilor de mentenan]` [i de repara]ii la dealerul de marc` [i [i-au costruit propriile service-uri.

„Avem de partea noastr` exemplul Braziliei [i avem de partea noastr` suportul tehnic, pentru c` specializarea este cheia. Avem câteva companii pentru care ar urma s` re\ncepem s` facem servisarea camioanelor”, a ad`ugat Leuschner.

Extindere: re]ea [i vânz`ri second hand |n ceea ce prive[te pia]a secundar` de autocamioane, se poate observa \n acest caz o dinamic` mult mai bun` decât \n cazul vehiculelor noi, potrivit statisticilor

Direc]iei Regim Permise de Conducere [i |nmatriculare a Vehiculelor din cadrul MAI. Cre[terea num`rului tranzac]iilor s-a datorat [i faptului c` achizi]ia unui camion second hand este mai facil` din punct de vedere financiar, acest lucru putând fi observat [i \n mediul online, unde sunt publicate cele mai multe oferte.

„Cred c` pia]a second hand este foarte bine specializat` \n România [i are foarte multe tranzac]ii. Este un lucru normal, pentru c` spre exemplu, \n ]`rile dezvoltate, paritatea dintre vânzarea unui camion nou [i a unuia preluat prin trade-in este de obicei de 1 la 1”, a spus Leuschner.

Pentru businessul cu autocamioane second hand el a fixat \n acest an o ]int` de 400 de unit`]i, preluate de pe plan local [i importate [i din Germania. Totodat`, strategia comercial` presupune dezvoltarea activit`]ii de \nchiriere de autocamioane rulate, care se realizeaz` de obicei pe perioade de 2-3 ani pentru clien]ii care au \n derulare proiecte pe o perioad` similar` de timp. Volumul unit`]ilor rulate aflate \n prezent \n \nchiriere ajunge la circa 150. Planurile importatorului MAN presupun [i dezvoltarea re]elei, astfel c` dup` ce recent distribuitorul de piese auto ATP Exodus a deschis un centru integrat \n Baia Mare, re]eaua ar trebui s` integreze \n curând [i un nou service MAN \n Constan]a, pe modelul celui din Bra[ov.

„Sunt sigur c` to]i v`d c` acum este nevoie de camioane [i c` trebuie s` acopere cererea. Noi am avut planuri de extindere [i \n perioada anterioar` [i de]inem deja terenurile pentru acest lucru dar ne-am oprit când a fost cazul. Acum este momentul s` repornim extinderea”, a spus Leuschner.

O strategie similar` aplic` [i importatorul DAF, EVW Holding, care \n mai pu]in de 2 luni a inaugurat un centru nou \n Craiova [i un sediu central \n Cluj, sau Scania, care recent a licen]iat un nou partener \n Suceava.

www. Transporter .ro

iulie-august 2011

Alimentare în toat` Europa cu OMV EuroTruck

Noile sta]ii f`r` personal pentru autocamioane [i condi]ii extinse de acceptare a cardurilor

Clien]ii OMV EuroTruck Card au la dispozi]ie trei re]ele de sta]ii cu diferite oferte de pre]uri [i servicii, care se adapteaz` diferitelor nevoi ale companiilor [i [oferilor.

zi, [apte zile pe s`pt`mân`. Lansarea acestui serviciu automatizat în România – în sistem pilot – este planificat` pentru aceast` toamn`. Pân` în prezent re]eaua cuprinde 24 de sta]ii în [apte ]`ri. Planul de dezvoltare al re]elei include deschiderea a pân` la 45 de sta]ii OMV EuroTruck pe toate drumurile europene principale.

Conform principiului „Fuel & Go“ sta]iile f`r` personal OMV EuroTruck, special concepute pentru companiile de transport, asigur` economie de timp în condi]ii de pre] avantajoase pentru clien]ii posesori ai cardului OMV EuroTruck [i ROUTEX. Aceste servicii sunt disponibile 24 de ore pe

Cele aproape 230 sta]ii OMV Golden Route ofer` un confort sporit pentru [ofer. Aici pute]i g`si – pe lâng` zonele speciale pentru camioane [i sta]iile cu alimentare rapid`– magazine, cafenele, restaurante, locuri de parcare [i facilit`]i sanitare pentru o pauz`

binemeritat`. Cardul OMV EuroTruck este acceptat în toate cele 1.700 sta]ii OMV chiar [i în acelea din afara rutelor principale [i cele din centrele de aglomera]ie urban`. În afara zonei de alimentare OMV, clien]ii pot utiliza cardul OMV EuroTruck în peste 18.000 sta]ii din re]eaua de parteneri ROUTEX în 35 de ]`ri. De pu]in timp num`rul sta]iilor pentru camioane ROUTEX-4TRUCKS a crescut la 950. Astfel, din Gibraltar pân` în Rusia, din insulele Britanice pân` în Turcia, ave]i asigurat` alimentarea f`r` numerar pe tot parcursul drumului dumneavoastr`. Clien]ii OMV EuroTruck pot introduce sta]iile OMV EuroTruck, OMV Golden Route precum [i ROUTEX-4-TRUCKS în acela[i timp în planificarea rutier` online prin intermediul OMV Fuel Navigator pe pagina www.omv.ro/fuelnavigator. Cu ajutorul serviciului online pute]i optimiza [i planifica opririle la sta]ie în toat` Europa, în func]ie de pre]urile individuale, [i pute]i ob]ine [i informa]ii despre costurile legate de taxele de drum [i de combustibil de-a lungul rutei. Astfel economisi]i timp [i bani. Pentru mai multe detalii consulta]i www.omv.ro/eurotruck sau info.eurotruck.ro.

iulie-august 2011

www.Transporter.ro

INTERVIU

ANDREI POPA:

“Prefer s` m` implic total, decât s` stau pe margine [i s` critic pe cineva care încearc` s` performeze” După douăzeci de ani petrecuţi în mediul privat, Andrei Popa, noul director al Portului Constanţa, vrea să impună aceleaşi concepte după care se conduce o companie: performanţă şi eficientizare.

Iulian Budu[an iulian@transporter.ro

www. Transporter .ro

iulie-august 2011

ndrei Popa este primul director al Portului Constanţa care nu a fost numit pe citerii politice. Consideră că expertiza şi cunoştinţele pe care le-a dobândit în aproape 30 de ani petrecuţi în industria shipping-ului, aici incluzând şi activităţile portuare, au dus la numirea sa în actuala funcţie. Popa trebuie s` coordoneze acum un port care leag` rutele comerciale ale Europei Centrale [i de Est cu Asia Central` sau Orientul |ndep`rtat, [i este pozi]ionat \ntre primele 10 porturi la nivel european. Peste 47 de milioane de tone trec anual prin terminalele portului Contan]a, sub diferite forme, iar navele maritime care acosteaz` \n danele portului fac anual peste 5.000 de escale aici pentru opera]iuni de \nc`rcare/desc`rcare. Ce l-a motivat pe Andrei Popa s` treac` de la mediul privat, unde a condus câteva companii de renume din segmentul de shipping, la administrarea celui mai mare port local?

Andrei Popa, director al Portului Constan]a

şansă de a contribui activ la implementarea unor idei pe care le consideram capabile să eficientizeze şi să îmbunătăţească activitatea societăţii în care lucrez acum. Dacă nu aş fi acceptat această ofertă, cred că spiritul meu combatant ar fi avut de suferit prin faptul că autenticitatea observaţiilor pe care le făceam în mod critic ar fi devenit oarecum umbrită de ipocrizie, în sensul că este foarte uşor să stai pe margine şi să critici pe cineva care încearcă să performeze. Mai dificil este să fii capabil să demonstrezi că eşti capabil să performezi bine, eficient. Eu sunt foarte determinat să reuşesc în ceea ce mi-am propus şi, ca şi în celelalte experienţe, să demonstrez că performanţa mea a fost una bună sau foarte bună. Un alt aspect legat de această schimbare de poziţie este că am acceptat-o în mod conştient şi, aşa cum am înţeles întotdeauna să fac lucrurile, mă voi dedica

cu totul apărării intereselor societăţii pe care acum am ales s-o reprezint. Faptul că pot avea un rol, din această poziţie la Administraţia Porturilor Maritime, în viitorul dezvoltării activităţii agenţilor economici care activează în port, este un alt motiv care m-a determinat să mă implic activ. Cu alte cuvinte, consider că prin ceea ce fac acum pot să contribui la dezvoltarea optimă a cadrului economic viitor în care, în mod probabil, îmi voi continua activitatea indiferent de poziţia ocupată. R: Care sunt proiectele pe care dori]i s` le ini]ia]i sau finaliza]i? AP: Proiectele finanţate prin POS-T sunt prioritare. Se afl` în faza de execuţie proiectul „Pod rutier la km 0+540 al Canalului Dunăre – Marea Neagră şi lucrări aferente infrastructurii rutiere şi de acces în portul Constanţa”.

R: A]i trecut din mediul privat, unde salariul şi posibilit`]ile erau altele, la stat, unde condi]iile difer`. Care sunt motivele şi cum a]i f`cut fa]` schimb`rii? AP: Este adevărat, după 20 de ani petrecuţi în mediul privat am decis să accept această provocare. Am considerat această posibilitate de a prelua poziţia oferită în cadrul Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa drept o

iulie-august 2011

www.Transporter.ro

INTERVIU

ceea ce priveşte lucrările de infrastructură şi suprastructură. Principalul avantaj al acestei zone îl reprezintă adâncimile mari, care permit acostarea navelor de mare capacitate. Valoarea investiţiei este estimată la peste 67 milioane de euro. 4. „Dezvoltarea portului Constanţa – Pod la insula artificială”. Podul peste canalul de legătură va asigura conexiunea între zona fluvio-maritimă şi Insula artificială. Lucrările de execuţie la acest pod au fost începute înainte de 1989, dar au fost sistate după 1990. Valoare estimată a investiţiei este de 36,2 milioane de euro (inclusiv TVA). Proiectul este realizat în proporţie de 20% şi are ca termen de finalizare sfârşitul lunii aprilie 2012. Avem două proiecte de investiţii în infrastructură la care s-au desfăşurat licitaţiile, dar s-au înregistrat contestaţii. Mă refer la proiectul „Prelungirea digului de larg în portul Constanţa” – la care procedura de achiziţie pentru execuţie lucrări este suspendată până la luarea unei decizii de către instanţele judecătoreşti, ca urmare a contestaţiilor. În cazul proiectului „Dezvoltarea capacităţii feroviare în zona fluvio – maritimă a Portului Constanţa”, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a dispus suspendarea soluţionării contestaţiilor până la data soluţionării plângerilor înregistrate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti. Avem în pregătire proiecte de investiţii în infrastructură pentru a fi lansate în următorii ani, propuse spre finanţare la POS-T:

1. Avem proiectul de investiţii „Extinderea spre sud a danei de gabare din portul Constanţa”, cu o valoare a investi]iei estimat` la 4,5 milioane de euro. 2. „Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimilor şenalelor şi bazinelor şi a siguranţei navigaţiei în portul Constanţa”. Valoarea estimată a acestui proiect este de 32 milioane de euro. Tot aici se încadrează şi lucrările pentru creşterea adâncimilor în „Portul de lucru”. Valoarea estimată a lucrărilor este de 17,5 milioane de euro (inclusiv TVA). 3. „Finalizarea lucrărilor de infrastructură şi a construcţiilor de acostare aferente Molului III Sud în portul Constanţa Sud”. Zona de Sud a portului Constanţa are în prezent posibilităţi mult mai mari de dezvoltare decât zona de Nord, în

R: Pentru ce are nevoie Portul Constan]a de investi]ii? În ce sectoare şi la ce sume v-a]i gândit? AP: Portul Constanţa are nevoie de investiţii. De fapt, se investeşte continuu, atât de către CN „APM” SA în infrastructură, dar în mare măsură şi de către operatorii economici care activează în port. De exemplu, în perioada 2009-2010, valoarea investiţiilor private în Portul Constanţa a fost de 750 milioane de dolari. Ritmul se menţine şi în acest an, având în derulare numeroase proiecte. Sunt investiţii în terminale de GPL, de cereale, de produce chimice. Este nevoie de investiţii serioase în tehnologie. Exceptând investitorii privaţi care au dat curs şi au derulat investiţii de anvergură şi unde, bineînţeles, au fost implementate tehnologii de ultimă oră, avem foarte multe sectoare unde starea echipamentelor este demnă de un muzeu. R: Este necesar` o creştere a taxelor din port, sau veniturile acoper` cheltuielile? AP: CN APM SA Constanţa nu a majorat taxele în ultimii ani. Dimpotrivă, s-au redus substanţial o serie de taxe şi tarife. Au fost diminuate tarifele portuare pentru navele de croazieră şi pentru navele care transportă autovehicule şi pasageri. Sa redus la jumătate tariful de utilizare a terminalului de pasageri de către turiştii de pe navele de croazieră. S-au diminuat cu 50% tarifele portuare pentru navele ferry-

www. Transporter .ro

iulie-august 2011

boat şi pentru navele care sosesc pentru lucrări de reparaţii în şantierele din porturile româneşti. De asemenea, a fost redus tariful de acces la navele tip Ro-Ro, care au navigat în regim de linie pe ruta Constanţa – Istanbul. Tarifele portuare pentru navele fluviale s-au redus în funcţie de volumul traficului de marfă realizat de fiecare armator în decursul unui an, ajungând la diminuări de până la 20%. Toate aceste facilităţi tarifare au fost aplicate în mod nediscriminatoriu, pentru toate navele. În altă ordine de idei, dorind să lămurim anumite aspecte legate de subiect, trebuie înţeles că eficientizarea activităţii portuare şi, implicit, mărirea marjei de profit a oricărui agent economic care îşi desfăşoară activitatea în port este de dorit să se petreacă nu prin aplicarea unor tarife sau prin taxe mai mari, ci prin implementarea de tehnologii noi, moderne, capabile să asigure reducerea costurilor simultan cu creşterea indicatorilor de performanţă. Numai în acest mod vor fi atinse dezideratele prioritare cum sunt creşterea volumului de mărfuri, a portofoliului de clienţi şi a competitivităţii portului comparativ cu celelalte porturi din zonă şi din Europa. R: Construc]ia canalului Constan]a – Rotterdam vi se pare viabil`? AP: Coridorul de transport Rin – Main – Dunăre prezintă numeroase avantaje pentru transportul mărfurilor de la Marea Neagră la Marea Nordului. Dunărea şi Rinul pot fi o coloană vertebrală de dezvoltare economică şi de transport prietenesc cu mediul pentru Europa. În realitate, putem constata cu uşurinţă următoarele aspecte: Rinul este un coridor care funcţionează, atingând ritmuri de eficienţă substanţiale, Dunărea, în schimb, nu şi-a valorificat potenţialul. Cu alte cuvinte, aici este dorit ca toţi factorii de decizie să îşi concentreze eforturile. În momentul în care Coridorul Dunăre va demonstra că a atins parametri aşteptaţi de performanţă, legătura cu Coridorul Rin se va face în mod firesc, cu uşurinţă, spre satisfacţia tuturor celor implicaţi. Dacă Rinul este un coridor, nu numai de transport, dar şi economic, Dunărea nu şi-a valorificat potenţialul economic, ci doar cel de transport, şi acesta în proporţie de 1012%. Spre exemplu, fluviul Rin are 700 de

kilometri navigabili pe care se transportă anual 350 de milioane de tone de mărfuri, iar Dunărea are 2.200 de kilometri navigabili, pe care se transportă doar 60-70 de milioane de tone anual. Realizarea coridorului Rin-Main-Dunăre ar putea deveni şi o alternativă pentru mişcarea resurselor energetice, o temă din ce în ce mai importantă acum la nivel european. Din punct de vedere personal, la acest moment, nu doresc să mă pierd în contemplarea pieţei deservite de Coridorul Rin, dar îmi propun să mă concentrez la fructificarea oportunităţilor pieţelor din Europa Centrală, de Est şi Sud – Est, care, în mod natural pot fi deservite de coridorul Dunărea. R: În ce const`, concret, cooperarea cu portul Rotterdam? AP: În luna aprilie a fost încheiat un protocol de cooperare între porturile Constanţa şi Rotterdam. Acesta marchează coordonatele unei colaborări viitoare, pe termen lung, pe aspecte specifice activităţii portuare. Mai exact, protocolul stabileşte principalii termeni pe care cele două părţi îi vor folosi în demersul identificării de viitoare posibilităţi de cooperare pentru dezvoltarea şi asigurarea managementului Portului Constanţa. Conform acestuia, cele două părţi au convenit să studieze posibilitatea stabilirii unor relaţii strategice pe termen lung între cele două porturi. La acest moment, echipe din partea celor două entităţi lucrează în scopul identificării unor scenarii de colaborare, de diverse niveluri, care, bineînţeles, vor fi supuse aprobării factorilor de decizie, atât din partea română cât şi de cea olandeză. Pe parcursul colaborării, vom proceda, inevitabil, la schimburi de opinii şi expertiză,

iulie-august 2011

sperând c` acestea vor putea fi aplicate şi implementate în activitatea de zi cu zi. Acest proiect vine în sprijinul creării unei axe comerciale şi de transport Est-Vest, cu porturile Constanţa şi Rotterdam la cele două capete, aşa cum vă spuneam mai devreme. Această axă Rin-Dunăre va aduce beneficii ambelor părţi şi va facilita atingerea scopului nostru de a face din Constanţa unul dintre primele cinci porturi ca importanţă în Europa. R: Ministrul Anca Boagiu a declarat c` vrea ca portul Constan]a s` fie al doilea ca m`rime din Europa, dup` Rotterdam! Este posibil aşa ceva? AP: Având în vedere specificul geografic şi parametrii naturali ai acestui port, în opinia mea, se cuvine şi există premise evidente ca el să fie între primele cinci porturi ale Europei, deci afirmaţia mea nu contrazice declaraţia doamnei Anca Boagiu, dar înaintarea Portului Constanţa în ierarhia porturilor europene presupune o definire de strategie corespunzătoare, o regândire a structurii portului Constanţa, o retehnologizare a lui şi, când spun asta, mă gândesc la atingerea unor parametrii tehnici specifici mileniului trei şi care ar da o şansă reală desfăşurării procesului de competiţie căruia, în mod firesc, va trebui să-i facem faţă. Pentru toate acestea trebuie gândită alocarea de resurse necesare transpunerii în realitate a acestor planuri. R: Care este nivelul de m`rfuri tranzitat acum prin port şi la ce nivel v` dori]i s` se ajung`? AP: Traficul total de mărfuri prin porturile Constanţa, Midia şi Mangalia a înregistrat, în acest an, la sfârşitul lunii iunie, 21,3

www.Transporter.ro

INTERVIU

milioane de tone. În anul 2010, traficul a fost de 47, milioane de tone, faţă de 42 de milioane de tone în anul 2009. Estimăm o creştere de trafic în 2011 cu cel puţin 5%. Portul Constanţa are o capacitate de operare anuală de peste 100 milioane tone, fiind deservit de 156 de dane, din care 140 sunt operaţionale. R: A]i activat numai în mediul privat, deci şti]i care sunt problemele cu care se confrunt` operatorii portuari! Care ar fi principalele lor nemul]umiri? AP: Principalele nemulţumiri constau în lipsa unui plan coerent de dezvoltare a portului pe un orizont de timp de 20 – 25 – 30 de ani, care ar fi capabil să indice direcţii şi să ofere garanţii pentru planurile de dezvoltare specifice fiecărui agent economic. Operatorii portuari resimt inexistenţa unei politici eficiente şi stabile, dar şi lipsa atributelor primordiale care să garanteze calitatea prestaţiei la nivelul echipelor manageriale. Aici discutăm despre profesionalism, competenţă, expertiză şi etică. De asemenea, ei resimt acut interferenţa excesivă şi iresponsabilă a politicului în actul economic. R: Care sunt beneficiile implement`rii unui sistem de informatizare în transportul fluvial? AP: Un sistem de informatizare în transportul fluvial este absolut necesar în primul rând pentru îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei serviciilor portuare. Acest sistem determină creşterea standardelor de siguranţă şi securitate fluvială. De asemenea, asigură fluiditatea fluxului operaţional al portului, creşterea eficienţei, a profitabilităţii activităţilor, dar şi diminuarea birocraţiei. De altfel, Ministerul Transporturilor a inclus acest aspect pe lista priorităţilor de finanţare şi în Planul de Acţiune al Comisiei Europene privind implementarea Strategiei Dunării. Este vorba de RoRIS, sistemul de informatizare în transportul fluvial, prin intermediul căruia se implementează Directiva RIS a Comisiei Europene.

www. Transporter .ro

R: În ce stadiu se afl` proiectul înfiin]`rii liniei maritime de feribot între portul Constan]a şi portul Pendik, Istanbul, Turcia? AP: Cadrul general necesar deschiderii liniei a fost asigurat prin acţiunile întreprinse deopotrivă de către structurile Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, precum şi ale portului Constanţa. La acest moment, operatorii implicaţi lucrează la rezolvarea unor aspecte tehnice şi suntem convinşi că activitatea propriu-zisă va începe în curând. R: A]i declarat c` a]i fost surprins de numirea dvs. în func]ie! De ce? AP: Am spus că am fost surprins, dar m-a onorat. Probabil că nu eram cunoscut în vreun partid dar cu siguranţă competenţele, expertiza şi performanţele mele sunt binecunoscute în mediul de afaceri. Faptul că eu am fost ales mă obligă la o performanţă care să-mi facă şi mie onoare, bineînţeles, şi care să-i facă pe cei care m-au nominalizat să nu fie dezamăgiţi. R: De obicei, postul de şef al portului apar]ine unui om numit pe criterii politice iar dvs. nu ave]i sus]inere din partea vreunui partid. Nu v` este team` c` o s` fi]i înlocuit mai repede decât v` aştepta]i? AP: Eu consider că această poziţie nu este o funcţie politică.

După ceea ce constat că am de făcut, ca atribuţiuni, nu îţi cere cunoştinţe sau abilităţi politice ci îţi solicită să fii profesionist. Cât voi rezista? Ar trebui să rezist atât timp cât demonstrez că sunt capabil să îmbunătăţesc activitatea acestei societăţi, să o optimizez, să o eficientizez şi să aduc beneficii Portului Constanţa, partenerilor comerciali ai APMC, comunităţii, acestui oraş, acestei regiuni şi, nu în ultimul rând, naţiunii. Societatea comercială pe care o conduc este o entitate în care acţionarul majoritar este statul român. Scopul principal al oricărei societăţi comerciale este să aducă beneficii acţionarilor ei.

Date de trafic pentru portul maritim Constan]a Date de trafic Trafic total (mii tone) Marf` vrac (mii tone) Vrac lichid Vrac solid M`rfuri generale (mii tone) Containere Cantitate (mii tone) Num`r TEU Num`r escale nave maritime Num`r escale nave fluviale

2007 57.784

2008 61.838

2009 42.014

47.563

11.356 31.144 14.681 26.098 15.484 27.619

14.010 24.736

14.404 29.595

11.749 20.692

11.171 27.042

12.979 14.004 5.290

6.119

4.809

3.590

3.304

3.878 7.404 9.815 12.643 13.030 5.898 5.888 249.090 493.214 672.443 912.509 894.876 375.293 353.711 386.282 768.099 1.037.077 1.411.414 1.380.935 594.299 556.694 5.302

5.510

5.049

5.663

5.905

4.961

5.202

7.593

8.778

8.115

7.135

8.018

6.808

7.942

Sursa: portofconstantza.com

iulie-august 2011

2010

2004 2005 2006 50.433 60.632 57.131

Cine este Andrei Aurelian Popa? Este n`scut în 1961 iar pe 21 ianuarie 2011 a fost numit pre[edinte al Consiliului de Administra]ie [i director general al CN APM SA Constan]a. Are o experien]` de aproape 30 de ani în industria shipping-ului, aici incluzând [i activit`]ile portuare. Consider` c` expertiza [i cuno[tin]ele pe care le-a dobândit în aceast` perioad` au constituit elemente importante în ceea ce prive[te numirea sa în func]ia de director al Portului Constan]a. Începând din 1984 a activat în cadrul societ`]ii Navrom Constan]a. A navigat pentru o perioad` de 8 ani, dup` care a decis s` r`mân` “la uscat”. A continuat totu[i activitatea în acest domeniu, pentru o perioad` în cadrul Navrom, departamentul chartering, dup` care, odat` cu ceilal]i care au decis s` înceap` activit`]ile în domeniul privat, [i Andrei Popa s-a

orientat spre domeniile unde expertiza [i cuno[tin]ele sale ar fi fost considerate necesare. Împreun` cu colegi din Navrom Constan]a a constituit, în 1992, A1 Team Chartering, o societate comercial`, dup` care a urmat o perioad` de doi sau trei ani în care a ocupat func]ia de director al East Chartering. Mai apoi, a decis s`-[i continue activitatea în cadrul grupului A.P. Moller Maersk, înfiin]ând agen]ia Maersk România, cu sediul în Bucure[ti. Ulterior a revenit în Portul Constan]a, unde a creat o alt` societate în cadrul grupului Maersk, [i anume A.P. Moller Terminals România, prin care a dezvoltat un mic terminal de containere în portul Constan]a Sud Agigea. A urmat o perioad` în care a lucrat în afara ]`rii pentru grupul Maersk, s-a reîntors în România [i pentru doi ani a fost directorul Chimpex SA, un

operator portuar privat din Portul Constan]a, de unde a plecat pentru al]i doi ani s` lucreze la Min-Metal SA, unde a îndeplinit atribu]iile func]iei de director general. În ceea ce prive[te aspectul educa]ional, a urmat Institutul „Mircea cel B`trân", pe care l-a absolvit în 1984, dup` care a ob]inut certificatul de “professional management” în 1998, în cadrul cursurilor organizate de cei de la Open University din Marea Britanie. O perioad` foarte intens` de programe educa]ionale a parcurs dup` ce a început colaborarea cu grupul A.P. Moller Maersk, în special pentru func]iile de conducere, diverse cursuri de finan]e, de resurse umane, de management opera]ional, management al corpora]iei [i, cel mai complex, desf`[urat pe o perioad` de doi ani cu Lloyd's Maritime Academy, de management portuar.

ROAD TRIP

Transporter Road Trip:

Al doilea an de analiz` profesional` pe pia]a transporturilor Revista Transporter reia \n 2011 demersul care a condus la concluzionarea, \n 2010, a singurului studiu calitativ de pia]` realizat \n domeniul transporturilor din România. A[adar, caravana Transporter se pune din nou pe ro]i [i merge \n ]ar` pentru a discuta cu managerii a 200 de companii de transport reprezentative [i pentru a lua pulsul sectorului care mi[c` \ntreaga economie.

Alexandru Anghel alexandru@transporter.ro n 2010 nebuloasa din pia]a transporturilor ne-a motivat s` punem pe ro]i Transporter Road Trip [i s` realiz`m, prin cele dou` echipe de redactori, 180 de \ntâlniri „tête-à-tête” cu directori sau proprietari de firme de transport. A[adar, Transporter Road Trip a avut ca baz` de pornire nevoia de a cunoa[te mai bine sectorul local al transporturilor rutiere de persoane [i de marf`, \n urma transform`rilor la care a fost supus acest segment \n ultimii doi ani. Feedbackul primit de la diferi]i actori din pia]`, chiar [i din aceea[i

regiune a ]`rii, a fost adeseori diferit cu privire la o problem` comun`, iar acest lucru a constituit la momentul respectiv un semnal de alarm` asupra diferen]ei dintre realit`]ile pie]ei [i informa]ia culeas` prin mediile de comunicare la distan]`. Am strâns date din teren, am vorbit direct cu managerii firmelor de transport despre aspectele principale ale business-urilor lor [i despre previziunile pe care le au cu privire la evolu]ia economic` \n ansamblu [i am comasat toate acestea, la finalul a dou` luni de lucru, \ntr-un studiu complet cu acoperire na]ional`.

Debarcare de pe bac la C`l`ra[i

www. Transporter .ro

iulie-august 2011

2011 – o analiz` extins` asupra transporturilor locale |n 2011 vrem s` ducem mai departe demersul ini]iat \n cursul anului trecut cu o serie de partenerii locali. Am observat \n ultimele 12 luni cum sectorul transporturilor trece printr-o serie de transform`ri de structur`, c` parcul na]ional de vehicule comerciale \[i modific` parametri, crescând cu aproape 14.000 de unit`]i de la limita de 100.000 de unit`]i la finalul anului trecut [i c` exist` un oarecare entuziasm din partea juc`torilor. Ce s-a schimbat \ns` \n acest an? |n primul rând, putem spune c` pia]a transporturilor s-a resetat. Dup` doi ani [i jum`tate de agonie, perioad` \n care contractele de leasing se \ncheiau \nainte de termen, salariile se pl`teau cu \ntârziere, camioanele erau trase pe dreapta, unele firme \ncetau activitatea [i exista un razboi, aproape de guerill`, pentru clien]ii importan]i care aveau \n continuare comenzi serioase, transporturile au luat-o de la \nceput. Prima parte a anului a venit cu o serie de comenzi de flote, astfel \ncât aproape toate m`rcile de autocamioane au livrat comenzi importante c`tre transportatori cu tradi]ie sau transportatori care \[i consolideaz` afacerile de pe plan local, ceea ce \nseamn` c` din punct de vedere al afacerilor lucrurile s-au stabilizat.

ﾃ始tﾃ･lnire Transporter - APTE 2002 \n Arad

Transport rutier de automobile Ford Produse la Craiova

Dealership Scania \n Cluj

DN 7 \n jude]ul Sibiu

Majoritatea transportatorilor pe care i-am \ntﾃ｢lnit \n ultimele luni [i despre care am scris ne-au \mp`rt`[it faptul c` au acum contracte mai solide, c` au posibilitatea s` \nlocuiasc` din camioanele vechi sau s`

cumpere chiar \n plus camioane noi [i c` exist` premise pentru recuperarea unor pierderi care atﾃ｢rn` \nc` din anii trecu]i \n situa]iile financiare. De asemenea, dealerii [i importatorii de vehicule comerciale,

iulie-august 2011

www.Transporter.ro

ROAD TRIP

Transporter Road Trip \n cifre

Flota Edy Spedition \n Timi[oara

Autogara Eurovoyage din Ia[i

\mpreun` cu distribuitorii de piese, apreciaz` c` firmele de transport au devenit mai dinamice, iar nivelurile comenzilor au devenit stabile [i liniare, f`r` fluctua]ii precum \n 2009

www. Transporter .ro

sau 2010. Acestea sunt \ns` doar premisele [i cercetarea ini]ial` de la care pornim pentru a realiza studiul Transporter pentru pia]a de profil \n 2011.

iulie-august 2011

|n 2011 Transporter Road Trip merge mai departe [i cumuleaz` 200 de interviuri directe cu managerii companiilor de transport selec]ioante din 30 de jude]e ale ]`rii, mai mult de 11.000 de kilometri de drum parcur[i \n aproape dou` luni de proiect [i dou` echipe a c창te doi jurnali[ti din redac]ia Transporter. Unul dintre cele mai importante criterii pentru 2011 este axarea pe o direc]ie premium, prin cre[terea calit`]ii informa]iei, care va fi colectat` numai de la companii care de]in o flot` de minim 10 unit`]i de transport. A[adar, selec]ion`m baza de companii pentru viitoarele \nt창lniri, utiliz창nd mai mul]i indicatori, num`rul de vehicule \nscrise pentru activitatea de transport, planurile fiec`rei companii pentru investi]ii viitoare [i dispersia geografic` \n func]ie de concentrarea regional` din acest segment. La final vom putea realiza analiza transporturilor nu doar la nivel na]ional, c창t [i pe plan regional, \n func]ie de specificul [i particularit`]ile fiec`rei zone, fie c` vorbim despre aspecte microeconomice sau macroeconomice. V` vom ]ine la curent cu evolu]ia caravanei Transporter pe m`sur` ce avanseaz` \n periplul na]ional [i pe m`sur` ce materialul jurnalistic ne va permite s` punem \n oper` un jurnal de bord. Drept urmare, la fel ca [i \n 2010, vom publica zilnic pe site-ul www.transporter.ro, cele mai proaspete [tiri din domeniu [i interviuri realizate chiar \n acee[a zi cu directorii firmelor de transport [i logistic` pe care le vizit`m. Dac` dori]i s` vede]i \n timp real cum se mi[c` sectorul \n care activa]i, v` recomand`m, a[adar, s` urm`ri]i materialele publicate \n perioada urm`toare pe site-ul revistei Transporter.

LANSARE

LANSARE CU TÅLC:

Camionul Mercedes-Benz Actros devine de facto un simbol \n lupta pentru independen]a energetic` european` Lupta \mpotriva polu`rii, pentru reducerea emisiilor de noxe [i CO2 [i nu \n ultimul rând pentru reducerea consumului de combustibili, a trecut \n 2011 la un alt nivel, odat` cu lansarea motoriz`rilor Euro VI. Câmpul de lupt` nu este, cum era de a[teptat, industria autoturismelor, ci chiar cea a camioanelor, despre care parlamentarii europeni sus]in c` sunt cele mai poluatoare vehicule de pe re]elele de drumuri. Mercedes-Benz este primul produc`tor care a pus pe [osea un autocamion cu motorizarea Euro VI, lansarea având loc chiar la Bruxelles.

Alexandru Anghel alexandru@transporter.ro

ansarea noului autocamion Mercedes-Benz Actros cu motorizarea Euro VI este mai mult decât un eveniment care trebuie consemnat \n istoria auto. Importan]a acestuia transcende pia]a [i lumea auto [i marcheaz` un punct de referin]` \n lupta \mpotriva dependen]ei fa]` de combustibili fosili. Este doar un pas, dar un pas important.

L 40

www. Transporter .ro

Tocmai din aceast` cauz` [i lansarea noului model, cu noua motorizare, a avut loc la Bruxelles, \n „curtea” Uniunii Europene, care pune prin consiliile, comisiile [i comisarii s`i atâta presiune pe transportul rutier de m`rfuri prin taxare [i normele de poluare. Comisarul european pentru energie, germanul Gunther Oettinger, a pus \n lumin` importan]a

iulie-august 2011

noilor tehnologii admintind de situa]ia de constrângere \n care se g`se[te \ntreaga Uniune European`.

„A]i ales pentru aceast` lansare chiar Capitala UE [i asta ne aduce aminte c` Europa are un angajament pe termen lung pentru a reduce nivelurile de

Gunther Oettinger, comisar european pentru energie poluare. Avem nevoie de politic` comun`, coerent`, a energiei nu doar pentru acest deceniu ci [i pentru urm`torul, pentru c` spre exemplu un camion nu este utilizat doar pentru cinci ani”, a spus Oettinger.

Discursul comisarului european a pus \n lumin` dependen]a popula]iei europene de sursele de combustibili fosili, oscila]iile pre]urilor petrolului [i necesitatea reducerii consumului de combustibil \n acest context prin promovarea noilor tehnologii precum cea \ncorporat` pe modelul Actros, cu motorizare Euro VI, al Mercedes-Benz.

„Transportul de curs` lung` se va baza pe petrol mul]i ani de acum \nainte, poate chiar decenii, spre deosebire de traficul citadin, care se \ndreapt` spre ma[ini electrice. Diversificarea surselor de energie este esen]ial` pentru c` dependen]a de resurse fosile ne face vulnerabili la [antaj”, a declarat Oettinger.

Andreas Renschler, membru al consiliului de management al Daimler AG

iulie-august 2011

Criza petrolului, care a culminat cu un pre] al barilului de peste 150 de dolari, urmat` de criza economic`, a f`cut mult mai sensibile nu doar companiile din sector ci [i organiza]iile europene. Cum securitatea energetic` face parte atât din strategia na]ional` de ap`rare a oric`rui stat [i se afl` constant pe agenta Comisiei Europene [i \n declara]iile comisarilor, se impune identificare solu]iilor care s` apere zona euro de presiuni precum cele din „r`zboiul gazelor” din 2008-2009.

„Trebuie s` ne asigur`m c` avem resurse pentru a \mpiedica o nou` criz` a petrolului. Este nevoie de Rusia [i de OPEC dar acordurile nu sunt suficente. Ne trebuie o strategie comun` iar UE are suficient` putere pentru a elimina vulnerabilitatea la [antaj”, a declarat la Bruxelles comisarul Oettinger pe un ton ferm.

Economie, economie, economie Duritatea declara]iilor comisarului s-a reg`sit [i \n lobby-ul s`u pentru motoriz`ri [i solu]ii de mobilitate mai economice \n privin]a consumului de combustibil. Având \n vedere c` pre]ul petrolului Brent oscileaz` acum \n jurul baremului de 117 dolari/baril iar orice declara]ie sau m`sur` a OPEC (Organiza]ia Statelor Exportatoare de Petrol, AIE ( Agen]ia Interna]ional` pentru Energie) sau a unui mare produc`tor [i exportator de petrol pot influen]a direct pre]ul de referin]`, este cu atât mai important` dezvoltarea noilor tehnologii. |n ceea ce prive[te noul Mercedes-Benz Actros, echipat atât cu motorizarea Euro VI cât [i Euro V , s-au ob]inut economii importante de combustibil. Spre exemplu, \n cazul motoriz`rii Euro V, fa]` de acela[i motor instalat pe genera]ia anterioar` de camion, s-au ob]inut reduceri de consum de circa 6-7%. |n bani acest lucru se traduce anual \ntr-o ecnomie de 2.900 de euro, iar la finalul a patru ani, cât dureaz` de obicei un contract de leasing, la 11.600 de euro. Pentru motorizarea Euro VI, care dezvolt` patru niveluri de putere \ntre 420

www.Transporter.ro

LANSARE

func]ie de consumul de combustibil. Acum, la 15 ani distan]`, Mercedes-Benz introduce \n pia]` un nou model, pentru care au fost cheltui]i un miliard de euro, au fost petrecute mii de ore \n tunelul aerodinamic, [i au fost parcur[i peste 20 de milioane de kilometri \n cele mai dificile condi]ii de drum. |n privin]a exteriorului se poate observa c` inginerii au lucrat multe zile peste program, Actros-ul având unul dintre cele mai avangardiste [i mai aerodinamice design-uri din pia]`. {i interiorul a fost modificat iar dac` la exterior poate p`rea mai mic decât modelul anterior, spa]iul interior a fost m`rit cu pân` la un

CP [i 510 CP, economia rezultat` dintr-un consum mai mic cu 3-4% fa]` de anteriorul model se traduce \ntr-un total de 5.800 de euro la finalul a patru ani de utilizare.

„Noul Actros este cel mai sofisticat proiect al Mercedes-Benz Truck din ultimii 125 de ani. Este un camion cu totul nou, cu un motor nou [i un design nou. Ne-a luat 10 ani de dezvoltare, 20 de milioane de kilometri de testare [i un miliard de euro investi]ii pentru a putea oferi cel mai bun camion din pia]`”, a declarat Andreas Renschler, membru al consiliului de management al Daimler AG.

Cifrele confirm` declara]iile reprezentantului Daimler.

www. Transporter .ro

Comparativ cu anul 1990 camioanele produse la nivel european au acum un nivel mai redus cu 80% al emisiilor de oxizi de azot \n timp ce emisiile de particule au fost reduse cu 95%. Progresul este imens [i se \ntinde pe o perioad` de peste 20 de ani. Acum, strategia comun` pentru Europa presupune reducerea cu \nc` 80%, pân` \n 2020, a nivelurilor emisiilor fa]` de standardele aplicate \n prezent.

Noul Mercedes-Benz Actros Despre anteriorul model Actros, lansat \n 1996, cunoa[tem faptul c` a fost de trei ori camionul anului, precum [i camionul deceniului, a fost vândut \ntr-un volum de 700.000 de unit`]i iar potrivit produc`torului este cel mai eficient camion din lume \n

iulie-august 2011

metru cub \n timp ce dimensiunea maxim` la \n`l]imea cabinei, poate ajunge la pu]in peste 2 metri. Interiorul cabinei, poate cel mai important aspecte pentru un [ofer de camion, a fost construit s` includ` trei zone distrincte: postul de lucru, zona de relaxare din spa]iul pasagerului, [i dormitorul, toate acestea fiind definite aproape ca \ntr-o locuin]` conven]ional`. Efortul de a creea un spa]iu interior cât mai ergonomic [i pl`cut se poate observa \ns` \n primul rând nu din m`sur`tori. L`sând ruleta la o parte, cabina noului Actros este clar mai confortabil` dac` ne uit`m \n primul rând la ergonomia bordului, la configurarea scaunelor, la spa]iul mult mai mare pe care \l are [oferul \n oricare dintre cele trei zone, dar [i la calitatea materialelor din care sunt fabricate scau-

nele, capitonajele sau patul. S` nu uit`m aici [i de cele 13 sisteme de siguran]` active [i pasive \ncorporate \n ceea ce \nseamn` progresul tehnologic al Mercedes-Benz Actros.

Poluare, stimulente [i regulamente UE Acum, motorizarea Euro VI a celor de la Mercedes-Benz Trucks aduce fa]` de genera]ia precedent` un standard de poluare mai mic cu 80% la capitolul CO2, standard ce va fi obligatoriu din 2014, când toate motoarele fabricate la nivel european vor trebui s` respecte aceste limite. Am v`zut \n prim`vara acestui an cum este fabricat motorul Euro VI instalat pe noul model Actros, Scania a lansat la scurt timp o motorizare similar`, Iveco a prezentat la rândul s`u noile propulsoare iar ceilal]i produc`tori precum MAN sau DAF lucreaz` \nc` la viitoare motoare. Astfel, se poate vedea c` industria se mi[c`, investi]ii

de zeci [i sute de milioane de euro merg c`tre dezvoltare [i inova]ie pentru anii urm`tori \ns` \n ceea ce prive[te stimularea pie]ei ne afl`m \ntr-un status qvo.

„Dac` nu sunt implementate scheme de suport la achizi]ie, cu siguran]` volumul vânz`rilor va fi mai sc`zut. Exist` câteva scheme de sus]inere a vânz`rilor de vehicule cu motoare Euro VI, \n unele ]`ri. Avem \ns` nevoie de un sistem eficient de stimulare pentru client”, au declarat reprezentan]ii Mercedes-Benz Trucks \n cadrul evenimentului de lansare.

Astfel, \n unele ]`ri, \n func]ie de m`rimea companiei subven]ia ar putea ajunge la 55% din valoarea bunului contractat. Acest lucru se \ntâmpl` \n cazul companiilor de transport de m`rime mic` \n timp ce pentru companiile de m`rime

medie subven]ia ajunge la 45% din valoare iar pentru companiile cu flote mari la 35% din pre]ul de achizi]ie. Un alt stimulent pentru achizi]ia unui astfel de camion, care s` motiveze transportatorii s` treac` la noua genera]ie de motoare, este costul de operare. Cum consumul de combustibil reprezint` 25% din totalul costului de operare [i este dep`[it doar de costul cu salariile personalului, avantajul competitiv ar putea fi suficient s` determine transportatorul s` cumpere un camion nou. Dac` ad`ug`m la acest aspect [i pe cel al tax`rii rutiere \n func]ie de ]ara tranzitat`, potrivit reprezentan]ilor Mercedes-Benz diferen]a de cost de operare dintre un camion cu motor Euro VI [i un motor Euro V va ajunge la 2 eurocen]i/km pentru intervalul 2014-2017. Calculat la un parcurs de 130.000 de km pe an pentru un camion, economia rezultat` ar fi de 2.600 de euro, sum` egal` cu rata lunar` medie a unui contract de leasing. P

EVENIMENT

Parteneriatul Dacia - Gefco, cel mai mare proiect multimodal din România Când produci anual peste 300.000 de autovehicule [i te nume[ti Automobile Dacia, ai nevoie nu doar de o fabric` bine pus` la punct, ci [i de furnizori care s` produc` [i s` alimenteze liniile de asamblare. La fel de esen]ial este [i furnizorul de servicii logistice [i capacitatea sa de a gestiona un volumul mare de marf` [i timpul de livrare pentru toate rutele pe care le cere clientul.

Alexandru Anghel alexandru@transporter.ro utomobile Dacia, cel mai mare produc`tor local de autovehicule, a livrat anul trecut de la Mioveni aproape 350.000 de vehicule, din care circa 37.000 au r`mas pe pia]a local`. Pentru un asemenea volum Dacia are parteneriate cu o serie dintre cei mai mari transportatori locali, atât pe cale rutier`, cât [i pe cale feroviar`. Unul dintre cei mai importan]i colaboratori la capitolul logistic` [i transport este Gefco România, filiala local` a grupului francez de]inut de constructorul de automobile PSA. Potrivit reprezentan]ilor Dacia [i Gefco, \ncepând cu anul 2008, când a fost \ncheiat parteneriatul dintre cele dou` companii, Gefco a livrat pentru constructorul local mai mult de 200.000 de vehicule. Dac` lu`m \n considerare faptul c` \n intervalul ianuarie 2008 – iunie 2011 Automobile Dacia a produs, conform statisticilor APIA (Asocia]ia Produc`torilor [i Importatorilor de Automobile), 1 milion de vehicule, Gefco este responsabil` pentru transportul a 20% din produc]ia total` pentru pia]a local` [i ]`rile de export. Transportul automobilelor Dacia se realizeaz` rutier cu ajutorul autocamioanelor specializate [i pe calea ferat` c`tre pie]ele vestice sau c`tre portul comercial Constan]a, de unde, pe cale naval` merg c`tre destina]ii precum Monfalcone.

„Direc]ia Logistic` este esen]ial` pentru Dacia. Cei 600 de angaja]i ai acestei direc]ii gestioneaz` atât furnizarea de piese pentru produc]ie, cât şi distribui-

www. Transporter .ro

iulie-august 2011

rea maşinilor c`tre clien]i. În 2010, Direc]ia Logistic` a expediat 341.872 vehicule şi alte peste 412.000 sub form` de colec]ii CKD. Astfel, Dacia reprezint` uzina surs` care furnizeaz` piese pentru celelalte 8 uzine care asambleaz` gama entry”, a declarat Jérôme Olive, director general al Automobile Dacia.

Mioveni – Constan]a \n 10 ore Drumul Logan-urilor [i ale celorlaltor modele Dacia c`tre export \ncepe din curtea diviziei logistice Dacia de pe platforma Mioveni. Trenul este principalul mijloc de transport pentru pie]ele de

desfacere din Europa de Vest [i Constan]a, unde ma[inile sunt \nc`rcate pe vapoare. Potrivit reprezentan]ilor Gefco drumul pân` \n port dureaz` de obicei circa 10 ore, pentru c` pe traseu exist` anumite restric]ii. Ei bine, de câteva luni de la Bucure[ti la Constan]a po]i ajunge din nou cu trenul \n dou` ore [i jum`tate, dar numai dac` e[ti c`l`tor. Trenurile de marf` au restric]ii [i trebuie s` acorde de obicei prioritate trenurilor de c`l`tori. Un astfel de tren, cu circa 20 de vagoane [i o lungime de peste 700 de metri transport` la un transfer circa 300 de automobile, adic` cât aproape 40 de autocamioane. Spre Constan]a pleac` s`pt`mânal [ase trenuri \n timp ce, potrivit

Jérôme Olive, director general al Automobile Dacia

reprezentan]ilor celor dou` companii, câteva trenuri similare merg spre Germania, Fran]a sau Belgia. |ntreaga logistic` presupune nu doar \nc`rcarea, transportul [i \mbarcarea pe nav` sau livrarea automobilelor. Acestea sunt p`zite pe \ntrega durat` a expedi]iei [i la \mbarcarea pe vasele din port sunt evaluate eventualele pagube rezultate pe parcurs. Inciden]a acestora este de sub 0,5% din totalul automobilelor iar eventualele probleme sunt rezolvate \n reprezentan]ele Dacia.

„GEFCO a fost prima societate din România care a pus în practic` aceast` solu]ie feroviar` pentru Dacia în 2008, solu]ie ce ofer` mai multe avantaje: capacitate, mediu (impactul CO2 şi poluarea sonor` sunt diminuate), solu]ie adaptat` nevoilor clientului. Sunt foarte mândru s` v`d zi de zi know-howul şi expertiza câştigate de c`tre echipa local`, din punct de vedere tehnic, calitate şi mediu. Toate acestea fac din acest proiect un veritabil succes, reprezentând un exemplu în cadrul grupului GEFCO, în concordan]` cu valorile sale”, a declarat Christophe De Korver, director general, Gefco România, care a \nregistrat anul trecut o cifr` de afaceri de 33 de milioane de euro.

iulie-august 2011

www.Transporter.ro

EVENIMENT

acest lucru este un avantaj pentru România”, a declarat [eful filialei locale a Gefco, Christophe de Korver.

“Nu trebuie s` fim atât de nemul]umi]i de infrastructura feroviar`, dat fiind c` situa]ia [oselelor este atât de rea”, a ad`ugat el.

Peste 310.000 de autovehicule exportate Clasamentul direc]iei de logistic` Dacia, care are la Mioveni o platform` de 150.000 mp [i unde lucreaz` 300 de oameni, este dominat de exporturile c`tre Fran]a, Germania [i Italia. Vânz`rile Dacia pe plan interna]ional au dep`[it \n 2010 311.000 unit`]i, \n cre[tere cu 15% fa]` de anul 2009. Cea mai mare zon` de desfacere este reprezentat` de Europa Occidental`, unde anul trecut au fost \nmatriculate 228.865 vehicule Dacia. Fran]a a redevenit anul trecut prima pia]` de export pentru Dacia, cu peste 110.000 unit`]i vândute, ceea ce corespunde unei cote de pia]` de 4,12%. Acest rezultat plaseaz` Dacia pe locul al [aselea \n clasamentul m`rcilor cele mai vândute din Fran]a. A doua treapt` a podiumului este ocupat` de Germania, cu 40.500 unit`]i, un rezultat inferior fa]` de cel \nregistrat \n anul 2009, \ns` cu mult superior celor 25.548 vehicule Dacia vândute \n aceast` ]ar` \n 2008. Pe locul al treilea se situeaz` Italia, cu 21.930 unit`]i, urmat` la

www. Transporter .ro

mic` distan]` de Spania, cu 21.739 vehicule \nmatriculate. Alte pie]e importante pentru Dacia pe plan interna]ional sunt Turcia (19.167 unit`]i), Algeria (18.578 unit`]i) [i Maroc (18.087 unit`]i).

Transportul feroviar: mai ieftin [i ecologic Alegerea transportului feroviar \n detrimentul transportului rutier are multiple avantaje, \n cazul \n care sunt transportate bunuri perisabile iar livrarea nu depinde de un termen fix. Chiar dac` starea infrastructurii feroviare locale las` de dorit, \ntrucât investi]iile realizate \n ultimii ani au fost mai mult pentru a remedia probleme urgente, transportul de la fabrica Dacia c`tre dealeri [i exportul sunt mai ieftine pe cale feroviar`.

„De[i starea c`ilor ferate este departe de a fi ideal`, totu[i ea este mult mai bun` decât infrastructura rutier`, iar

iulie-august 2011

De Korver a apreciat c` România beneficiaz` [i de o concuren]` constructiv` \n sistemul feroviar, \ntrucât pe plan local exist` circa 15 companii de transport de acest fel \n timp ce \n Fran]a, spre exemplu, sunt doar trei operatori. |n schimb la capitolul vitez` de deplasare avem mai multe puncte \n minus, \ntrucât la trenurile de marf` viteza medie nu dep`[e[te 40-45 de km/h, net inferior fa]` de ]`rile central [i vest europene.

“România mai are \nc` un paradox pentru noi. Dac` \n multe alte ]`ri transportul ma[inilor este mai ieftin cu camioanele, \n România este mai rentabil transportul feroviar. În Vest este mai pu]in scump transportul cu camioanele, \ns` dac` ai foarte multe de dus, fie nu g`se[ti camioane, fie g`se[ti la pre]uri foarte mari”, a declarat directorul Gefco.

Trenurile au \nc` un avantaj superior fa]` de camioane, care pot transporta doar 7-8 automobile. A[a c`, pentru a echivala un tren \n ceea ce prive[te capacitatea, ar fi nevoie de câteva zeci de camioane. {i a[a, chiar dac` o bun` parte a produc]iei Dacia este livrat` pe cale feroviar`, la direc]ia logistic` Dacia vin s`pt`mânal la \nc`rcare mai mult de 500 de camioane, numai pentru automobile. Alte câteva sute de camioane [i alte trenuri asigur` livrarea de piese [i subansamble c`tre alte uzine Dacia din lume. Renault Industrie Roumanie – International Logistics Network (RIR – ILN), centrul de logistic` al Automobile Dacia, a exportat \n 2010 837.036 de metri cubi de piese, echivalentul a 412.018 vehicule. Cifra de afaceri a companiei \n 2010 a urcat la 573 de milioane de euro.

Cele mai rapide sisteme de naviga]ie Navon cu iGO 8, disponibile [i în România Falcon Electronics, lider în domeniul echipamentelor electronice auto pe pia]a local`, a lansat o nou` gam` de sisteme de naviga]ie Navon. Echipamentele au instalat softul de navigare iGO 8, recunoscut la nivel mondial pentru performan]a sa, tradus` prin rapiditate [i acurate]e în func]ionare. Noile modele Navon “se mi[c`” mai repede decât te-ai a[teptat pân` acum de la un dispozitiv de navigare auto. Datorit` softului sù, iGO 8, g`se[ti imediat destina]ia aleas`, astfel încât s` nu pierzi nicio secund` în plus din timpul tù. De asemenea, atunci când pleci la drum î]i po]i planifica foarte u[or ruta: alegi rapid traseul dorit (economic, rapid, scurt, u[or), po]i adùga puncte intermediare pe traseu [i g`se[ti imediat punctele de interes (restaurante, hoteluri etc). În plus, pentru cazul în care ]i-ai schimbat traseul, noile sisteme Navon î]i recalculeaz` rapid ruta, în func]ie de destina]ia dorit` [i de pozi]ia GPS curent`. Software-ul de naviga]ie iGO 8 este o platform` software solid`, ce asigur` vitez` de procesare m`rit`, rulare rapid` a aplic]iilor [i afi[are perfect` a graficii 3D. Interfa]a sa este prietenoas` [i u[or de folosit, cu func]ii cuprinz`toare. {i pentru c` softul nu e totul, sistemele Navon vin în plus cu h`r]i detaliate, unice în România.

Dispozitivele cu pachetul Europa Full con]in 40 de h`r]i complete. Pentru toate acestea, utilizatorul are parte de actualiz`ri gratuite. Gama Navon cu iGO 8 cuprinde 3 modele: N490 RO, N490 Full Europe [i N670 Full Europe, cu pre]uri cuprinse între 399 – 649 LEI în magazinele Falcon Electronics din Bucure[ti, Bra[ov, Ia[i, Timi[oara [i Cluj Napoca [i online, pe www.store.falcon.ro. De asemenea, sistemele Navon se pot achizi]iona de la distribuitorii Falcon din toat` ]ara. Falcon Electronics este liderul pie]ei române[ti în domeniul echipamentelor electronice pentru autovehicule. Cu peste 14 ani de experien]` în importul [i distribu]ia de

iulie-august 2011

electronice auto, Falcon comercializeaz` produse performante, apar]inând unor branduri de renume mondial. Compania este importator oficial în România pentru sistemele de securitate Viper, detectoarele de radar Cobra, Whistler [i Beltronics, dispozitivele de naviga]ie Navon, car kit-urile Bury [i sistemele de sonorizare Kicker. De asemnea, în portofoliul Falcon Electronics se g`sesc echipamente multimedia [i audio marca Sony, precum [i sta]ii walkie-talkie [i CB radio produse de Cobra.

www.Transporter.ro

EVENIMENT

GHICA, MICHELIN:

Pia]a de anvelope este \ntr-o revenire tehnic` Unul dintre cei mai mari produc`tori [i distribuitori de anvelope de pe pia]a local` apreciaz` c` vânz`rile de anvelope \ncep s` revin`, cu o cre[tere de peste dou` cifre, odat` cu reapari]ia nevoii de \nlocuire a anvelopelor pentru parcul de autovehicule din circula]ie. Revenirea nu \nseamn` \ns` [i o cre[tere real`, \n prezent pia]a fiind \n perioada de recuperare a sc`derilor din anii 2008-2009.

Alexandru Anghel alexandru@transporter.ro

eprezentan]ii Michelin, care de]ine trei fabrici \n România, dou` la Zal`u [i una \n Flore[ti, apreciaz` c` vânz`rile de anvelope pentru pia]a local` au urcat deja cu 40% \n prima jumat`tate a anului, principala cauz` fiind revenirea cererii de \nlocuire [i a activit`]ii de transport.

„Putem considera c` acum am ie[it \ntr-o anumit` m`sur` din criz` [i c` pia]a de anvelope a cunoscut o cre[tere. |n primele cinci luni cre[terea a fost de 40% iar acum suntem \ntr-o revenire tehnic` pentru c` \n criz` pia]a s-a comprimat cu 40-50%”, a declarat Alina Ghica, directorul de marketing al Michelin România [i Balcani.

Volumul anual de anvelope comercializate pe plan local ajunge \n medie, la un total de circa 3 milioane de unit`]i, majoritatea fiind destinate parcului de autoturisme, care num`r` aproximativ 4,3 milioane de unit`]i. |n total, parcul de autovehicule \nmatriculat \n România num`r` circa 5,4 milioane de unit`]i, potrivit Direc]iei Regim Permise de Conducere [i |nmatriculare a Vehiculelor. Plusul pie]ei de anvelope, de câteva sute de mii de unit`]i, a fost adus \n 2011 de frenezia echip`rii cu anvelope de iarn`, adus` de controversata lege a echip`rii obligatorii cu anvelope de sezon, [i de autoturismele comercializate \n anii de glorie a pie]ei auto. |n cazul anvelopelor de iarn`, \n 2010 ponderea lor \n totalul pie]ei a urcat la 45% fa]` de 23% \n anul anterior. Astfel, proprietarii celor 1,1 milioane de autoturisme \nmatriculate \n perioada 2006-2008 au ajuns la punctul \n care au trebuit s` \nlocuiasc` anvelopele de prim` echipare.

„Acum pia]a avanseaz` mai repede. |n România, pe timp de criz`, pia]a a urmat tendin]a din Europa (de descre[tere – n.red) iar acum se observ` c` urmeaz` o tendin]` similar` (de revenire a comenzilor – n. red). Se vede cum de la an la an vânz`rile de produs premium cresc”, a explicat Ghica.

www. Transporter .ro

iulie-august 2011

Arnaud Potiron, director comercial Michelin Romånia [i Alina Ghica, director de marketingMichelin Romånia

Potrivit datelor publicate anterior de Michelin, \n 2010 ponderea anvelopelor premium pentru autoturisme, camionete [i vehicule offroad a crescut la 27% din totalul pie]ei, comparativ cu o pondere de 13% \nregistrat` la nivelul anului 2005.

Transporatorii cer cu 25% mai multe anvelope Transportul rutier a cunoscut o revigorare mult a[teptat` \n primele luni ale anului, odat` cu consolidarea portofoliului de clien]i, a contractelor de transport [i a cre[terii cererii de export, care a ocupat camioanele care rulau \nc`rcate [i la 50% din capacitate. Pia]a s-a cur`]at de companiile cu practici anticoncuren]iale, businessul a devenit mai transparent [i drept urmare se vede cum [i num`rul vehiculelor comerciale de pe [osele a crescut. Astfel, transportatorii au cerut cu 14.000 de copii conforme mai mult decât \n 2010, ajungându-se \n prezent la un total de peste 114.000 de copii conforme pentru autovehiculele comerciale.

„Unul dintre principalele motive pentru cre[terea pie]ei de anvelope este revigorarea activit`]ilor de transport” , a declarat Alina Ghica.

Un alt indiciu al consolid`rii pie]ei de transport este cel al num`rului de companii \nregistrate \n 2011. Astfel, \n 2011 aproape 33.000 de companii au ob]inut licen]e pentru transportul rutier public de m`rfuri. Potrivit reprezentan]ilor Michelin, pân` la finalul lunii mai, \n România, au fost comercializate aproximativ 130.000 de anvelope de camion.

Anvelope noi pentru costuri mai mici La \nceputul verii Michelin a lansat o nou` gam` de anvelope destinate autocamioanelor, anvelop` care urc` randamentul kilometric cu 15-30%, \n func]ie de modul de utilizare. Principalul atribut al noii game de anvelope Michelin X MultiWay 3D este versatilitatea. Potrivit lui Arnaud Potiron, director comercial pentru divizia de anvelope de camion Michelin \n România [i Balcani, noua gam` de anvelope aduce cel mai mic cost de operare pentru utilizarea regional` a vehiculului de transport de marf`.

„Camioanele sunt folosite tot mai mult pentru diferite tipuri de transport iar clien]ii nu se a[teapt` la un produs universal dar la unul care s` le serveasc` pentru toate condi]iile [i tipurile de drum. Astfel, X MultiWay 3D este cel mai versatil cauciuc \n termeni de aplica]ie. Condi]iile optime de utilizare sunt de 60% pe drumuri locale [i 40% pe drumuri na]ionale [i autostr`zi”, a declarat Potiron.

Printre cele mai importante aspecte ale noii anvelope se num`r` capacitatea superioar` de \nc`rcare, distan]a de frânare mai mic` [i marcajul M+S. Astfel, capacitatea de \nc`rcare a urcat de la 7,5 tone la 8 tone, distan]a de frânare s-a redus cu 8 metri fa]` de genera]iile anterioare iar marcajul arat` faptul c` anvelopa poate fi utilizat` pe orice condi]ii meteo. Randamentul kilometric pentru anvelopele utilizate pe puntea fa]` a crescut cu 15%, odat` cu reducerea rezisten]ei la rulare cu 25%, care aduce [i o economie de combustibil. Pentru aceste anvelope au fost concepute lamele mai adânci cu blocuri mai mari, p`trate [i flancuri mai rezistente. |n privin]a anvelopelor pentru pun]ile spate randamentul kilometric a urcat cu circa 30%. Anvelopele de trac]iune au un design nou, care integreaz` lamele \n dublu val, tridimensionale cu posibilitatea de autoblocare \n situa]ii de frânare rapid` sau derapaj. Acestea integreaz` [i o nou` tehnologie de evacuare a apei, cu canale tower pump care \mping apa din canalale colectoare. Totodat`, carcasa Energy Flex are un comportament diferit fa]` de o carcas` normal` de anvelop`, fiind mai responsiv` la configura]ia drumului, [i m`re[te economia de carburant. Pre]ul unei anvelope din noua gam` este cu 1-3% mai mare decât \n cazul genera]iei anterioare, ajungând la aproximativ 700 de euro.

iulie-august 2011

www.Transporter.ro

EVENIMENT

Un service auto moldovenesc,

cu nume de ceas elve]ian

Chiar dacă este omonim` cu o cas` elve]ian` de orologerie, compania suceveană Rolex SRL se ocupă încă de la înfinţarea sa, acum 20 de ani, cu reparaţia şi întreţinerea maşinilor, fie că este vorba despre autoturisme sau autocamioane. Dup` 12 luni de negocieri Rolex a devenit al [aptelea dealer Scania de pe plan local, acoperind zona de nord-est a ]`rii pentru marca suedez` de autocamioane.

Iulian Budu[an iulian@transporter.ro ompania suceveană a sărbătorit luna aceasta două momente importante: 20 de ani de activitate pe piaţa auto şi aproape un an de negocieri cu reprezentanţii Scania România, \n urma c`reia a devenit dealer autorizat al companiei suedeze. Şi cum aniversarea trebuia trecută în revistă într-un mod care să fie ţinut minte de angajaţi, Rolex SRL a inaugurat o nouă clădire administrativă în cadrul actualei locaţii din Suceava, prilej cu care a primit oficial certificarea că îndeplineşte condiţiile cerute de standardele Scania. La inaugurarea noului punct de service Scania au participat peste 150 de invitaţi, clienţi Scania, oficialităţi dar şi parteneri din industrie. Noua clădire se întinde pe o suprafaţă de 400 de mp [i are o capacitate de servisare simultan` de pân` la şapte autocamioane.

Service pentru toate tipurile de autovehicule În cei 20 de ani de activitate, firma s-a dezvoltat, având în prezent un număr de 48 de angajaţi. Service-ul SC Rolex SRL poate asigura toată gama de servicii auto pentru toate tipurile de autovehicule, având capacitatea de a lucra la zece autovehicule simultan. În acelaşi timp, face comerţ cu piese de schimb originale şi anvelope, oferind în cadrul unităţii şi servicii de alimentaţie publică şi spălătorie auto.

“La sfârşitul anului 2010, am început colaborarea cu Scania România, colaborare care este reciproc avantajoas`, drept pentru care am devenit dealer Scania şi v` mul]umim pentru încrederea acordat`. Astfel, noi am reuşit o aliniere la standardele impuse de compania Scania: calificarea şi preg`tirea angaja]ilor noştri, comer]ul cu piese originale Scania, asisten]` 24 din 24 de ore, implementarea de programe informatice şi metode de lucru Scania, ceea ce se concretizeaz` într-un plus de eficien]`, un num`r sporit de clien]i şi, nu în ultimul rând, un plus de imagine pentru firma noastr`”, a ad`ugat Mihail Cuciureanu, ac]ionarul companiei Rolex SRL.

www. Transporter .ro

iulie-august 2011

Scania - 120 de ani, Rolex SRL - 20 de ani Mihai Paşol, directorul de marketing al Scania România, a declarat c` parteneriatul cu Rolex are o importan]` mai mare decât cea de acoperire la nivel na]ional a poten]ialului pie]ei, loca]ia fiind situat` pe una din rutele principale ale transportatorilor estici.

“Dac` Rolex SRL împlineşte anul acesta 20 de ani de la înfiin]are, compania Scania împlineşte 120 de ani. Înc` 100 de ani îi dorim şi firmei Rolex SRL s` împlineasc`. Suceava, fost` capital` a Moldovei, are o importan]` foarte mare pentru firma Scania, pe aici trecând traficul rutier spre Ucraina, Rusia, Polonia şi Belarus. }inând cont de reputa]ia foarte bun` a companiei Rolex în industria transporturilor, de faptul c` sunt cu adevarat pasiona]i de ceea ce fac şi c` sunt un partener extrem de serios, suntem convinşi c` împreun` vom putea oferi clien]ilor Scania din zona Suceava cele mai bune şi mai prompte servicii”, a spus Paşol.

Parteneriatul Rolex SRL - Scania România şi împlinirea celor 20 de ani de activitate a service-ului au fost salutate de primarul Sucevei, Ion Lungu, care a urat “Bun venit!” companiei Scania la Suceava.

“Rolex SRL este o firm` care face onoare oraşului nostru, care îşi pl`teşte contribu]iile la bugetul de stat şi local”, a spus Lungu, care a promis c` anul viitor va fi asfaltat` şi strada Ştrandului, la intrarea c`rei se afl` şi service-ul Scania.

Ulterior am fost “înştiinţaţi” de către cei prezenţi la eveniment că edilul Sucevei este în campanie electrorală şi că promisiunea asfaltării va rămâne la stadiul de “declaraţie”. În prezent, reţeaua Scania din România cuprinde 9 puncte de service - în Bucureşti, Braşov, Cluj Napoca, Craiova, Constanţa, Arad, Sibiu, Galaţi şi cel mai nou punct de la Suceava - existând planuri de extindere în cel mai scurt timp şi în alte zone.

Despre Scania Reprezenantul Scania a menţionat că de-a lungul celor 120 de ani de existenţă, trei valori principale au ghidat compania Scania – clientul pe primul loc, calitatea şi respectul pentru individ, susţinând că este ferm convins că Rolex SRL împărtăşeşte aceleaşi valori ca şi Scania.

Scania este unul dintre cei mai importan]i produc`tori de autocamioane [i autobuze pentru aplica]ii de mare tonaj, precum [i de motoare industriale [i marine, fiind reprezentat` în aproximativ 100 de ]`ri [i având peste 35.000 de angaja]i.

Un nou proiect pe noua centur` a Sucevei Rolex SRL nu se opreşte cu investiţiile în noua locaţie de service şi a demarat lucrările la un nou proiect, localizat pe noua şosea de centură a oraşului Suceva. Proiectul va cuprinde un nou punct de service Scania, parcare pentru aproximativ 150 de ansambluri auto, hotel, staţie de alimentare cu carburant şi o spălătorie. Toate acestea se întind pe o suprafaţă de peste 50.000 de metri pătraţi. Conducerea companiei a declarat că acest proiect va fi finalizat la sfârşitul anului 2012.

iulie-august 2011

www.Transporter.ro

EVENIMENT

)

LOGISTICA Trei ani de negocieri pentru preluarea

Nagel - Whiteland Logistic Pia]a de logistic` de pe plan local cuprinde de luna aceasta \nc` un juc`tor de talie european`, consolidând pozi]ia pe care transporturile locale o de]in \n sector la nivel regional. Dup` trei ani de negocieri grupul german Nagel, specializat \n servicii de logistic` pentru produse alimentare la temperatur` controlat`, a preluat 25% din ac]iunile juc`torului local Whiteland Logistic.

Ana Oprea ana@transporter.ro

n contextul actual al schimburilor de mărfuri între estul şi vestul Europei, România ocupă locul al doilea ca mărime în Europa de Est, după Polonia. Tot în acestă zonă companiile germane care realizează schimburi de mărfuri şi-au găsit un aliat important în furnizorii de servicii de logistică. Acţionarii grupului Nagel au încercat să intre pe piaţa din România încă din 2004, când au început primele discuţii

cu acţionarii companiei româneşti, dar abia din 2008 au demarat oficial negocierile pentru preluarea unui pachet de acţiuni la Whiteland Logistic.

"Trebuie s` spunem c` 25% este un procent bun pentru început. Vom vedea cum putem înt`ri re]eaua comun`, dup` care vom decide dac` va fi sau nu

cazul s` major`m pachetul de ac]iuni", a spus Peter Haak, membru în consiliul de administra]ie al Nagel.

La fel ca [i Nagel, Whiteland Logistic este specializat` \n transportul [i depozitarea de m`rfuri \n regim de temperatur` controlat`, având o re]ea dezvoltat` la nivel na]ional. Compania a fost \nfiin]at` \n 1993 de James Kodor [i Lavinia Yassen.

De la stånga la dreapta Peter Haak, membru în consiliul de administra]ie al Nagel, James Kodor [i Lavinia Yassen, fondatorii Whiteland Logistics, familia Nagel, Werner Schobel membru în consiliul de administra]ie al Whiteland Logistics din partea grupului Nagel [i Andrei Rusu, General Manager Whiteland Logistics.

www. Transporter .ro

iulie-august 2011

+10% \n 2011

Odată cu preluarea pachetului de acţiuni al Whiteland Logistics, în consiliul de administraţie al firmei a intrat şi Werner Schobel din partea Nagel. Whiteland Logistics va avea o strategie comună cu Nagel pentru piaţa locală, urmând să se extindă şi peste grani]e.

Compania local` de logistică are în vedere o creştere a cifrei de afaceri în acest an cu zece procente, la 7,7 mil. euro, şi majorarea portofoliului de clienţi la peste 20. Afacerea Whiteland în distribuţie şi logistică s-a dezvoltat în ultimii ani în jurul parteneriatelor cu producători de top din industria laptelui precum Hochland, Meggle sau Campina. Întregul grup Whiteland a avut în 2009 afaceri de 88 mil. euro şi 400 de angajaţi, divizia de distribuţie fiind cea mai mare din grup. Whiteland Logistics furnizează servicii de logistică la temperatură controlată, incluzând transport naţional şi internaţional şi depozitare. Compania deţine 11 platforme de cross-docking operaţionale în întreaga ţară şi 280 de angajaţi. Compania Nagel Group, deţinută de familia Nagel, fondată în 1935, este specializată în servicii de logistică pentru produse alimentare la temperaturi controlate. Nagel Group are aproximativ 9.600 de specialişti logisticieni şi 90 de locaţii proprii în Europa. Reţeaua logistică la temperatură controlată a grupului german Nagel cuprinde 16 ţări europene.

“De la nivel na]ional vom ac]iona împreun` la nivel european. În m`sura în care vom atrage noi clien]i vom dezvolta şi infrastructura de depozite şi logistic`, precum şi flota de camioane”, a precizat Andrei Rusu, directorul general al Whiteland Logistics.

“Este un parteneriat strategic care aduce o leg`tur` reciproc`, oportunitatea pentru Nagel de a intra pe pia]a româneasc` şi pentru Whiteland de a avea o re]ea la nivel european. Noi oferim 4 niveluri de expedi]ie a m`rfii la temperatur` controlat`. De asemenea,

Platform` logistic` Whiteland Logistics din Bucure[ti

iulie-august 2011

clientul poate s` urm`reasc` transportul de marf` pe internet şi s` vad` unde a ajuns”, a spus Bernhard Heinrich, CEO al Nagel Group.

Domeniul produselor alimentare a r`mas constant Whiteland Logistics a implementat Prolag World, un sistem de tip WMS (Warehouse Management System), care asigură administrarea activităţilor conexe serviciilor de depozitare.

“Domeniul produselor alimentare a r`mas constant pe toat` perioada crizei comparativ cu industria automotive. Am incercat s` ne adapt`m la cerin]ele clien]ilor, a trebuit s` reducem pre]urile în criz` pentru a-i sprijini pe produc`tori, iar una dintre cele mai bune metode de combatere a crizei a fost atragerea de noi clien]i”, a ad`ugat Rusu.

Printre marcile distribuite de Whiteland Logistics se numără: Meggle, Hochland, Orkla Foods, Campina, Don Gustosso, Vici, De Silva, Raureni, Parmalat, Heidi, Bonito, Vel Pitar, Pescado [i Salmar. Compania deţine în Bucureşti o platformă logistică cu o capacitate de stocare de peste 3.300 paleţi ce poate fi extinsă la 21.775 mp şi 11 rampe de încărcare-descărcare. Pe o suprafaţă de 7.000 mp construiţi, asigură servicii de depozitare, cross-docking şi servicii cu valoare adăugată. Am avut ocazia s` vizităm depozitul din Bucureşti şi să urm`rim procesul de stocare a mărfii. Platforma logistică din Bucureşti permite gestionarea computerizat` a proceselor operaţionale, pornind de la recepţia mărfurilor şi depozitarea acestora, până la administrarea stocurilor, picking-ul şi monitorizarea sarcinilor personalului. Manipularea m`rfurilor se face cu electrostivuitoare dotate cu terminale digitale ce permit viteze optime de lucru. De asemenea, compania dispune şi de un parc auto specializat, dotat cu autoutilitare de diferite capacităţi, pentru transportul de frig. În total, firma are aproximativ 130 de autoutilitare, cu o capacitate de peste 210 tone.

www.Transporter.ro

ANALIZ~

TRANSPORT PUBLIC Nu exist` licita]ie f`r` contesta]ie Circul licita]iilor este amuzant indiferent de ce achizi]ie public` este \n discu]ie, atåt cåt se realizeaz` \n Romånia. Amuzant din perspectiva actoriceasc` \n care se g`sesc autorit`]ile [i contractorii. Nu este amuzant \ns` cånd se ajunge ca din cauza acestor licita]ii transportul \n comun s` aib` de suferit.

Ana Oprea ana@transporter.ro

muzant sau nu, \n ultimele luni câteva regii de transport din ]ar` au f`cut rost de bani [i au \ncercat s` cumpere câteva autobuze, autocare sau troleibuze. Un singur exemplu bun, ca un trandafir \n gr`dina de buruieni, \l ilustreaz`

A 54

www. Transporter .ro

doar municipalitatea din Tulcea, care nu numai c` nu a adjudecat contractul c`tre firma considerat` favorizat`, dar a ob]inut [i un pre] mai bun. |n celelalte cazuri, din Baia Mare, Bra[ov sau Deva, poate este mai bine c` au ap`rut contesta]ii [i licita]iile s-au

iulie-august 2011

amânat. A[a poate nu se ajunge ca \n Timi[oara, unde \n trolee c`l`torilor le sunt oferite antiperspirante deoarece mijlocele de transport nu au instala]ie de aer condi]ionat. România a ajuns o emblemă atunci când ne referim la licitaţiile organizate de regiile de transport public din ţară. Dacă nu există discuţii în privinţa caietului de sarcini care nu a fost întocmit aşa cum îşi doreau toţi participanţii la licitaţie, atunci în mod cert se fac contestaţii după finalizarea achiziţiei. Achiziţia celor 20 de autobuze pe care Urbis Baia Mare intenţiona să le introducă în transportul public a fost blocată, pentru că primăria a cerut anularea procedurii de atribuire a contractului de achiziţie. Evident că documentaţia pentru licitaţia în valoare de 5 milioane de euro a fost una cu probleme, doar o singură firmă încadrânduse în cerinţele impuse în caietul de sarcini. Scopul licitaţiei a fost ”achizi]ia publică de 20 de autobuze solo pentru transportul urban, cu podea complet coborâtă pe toată lungimea vehiculului, cu motor Euro 5 sau EEV”. Oficialii Urbis vor trebui să revizuiască documentaţia care a stârnit numeroase controverse din cauza modului în care a fost întocmită. Directorul Direcţiei Servicii Publice din cadrul Primărie Baia Mare, Vasile Barbul, a declarat în presa locală că nu ar fi motive de suspiciuni pentru modul în care s-a întocmit caietul de sarcini, pentru că au fost respectate toate condiţiile impuse prin lege.

“Aceast` achizi]ie o face societatea Urbis. Ei sunt cei care s-au implicat. Eu nu am cuno[tiin]ele necesare pentru a

gândi anumite specifica]ii tehnice. Singura condi]ie pe care am impus-o şi pe care cei de la Urbis au respectat-o, a fost ca acele specifica]ii tehnice s` fie general valabile pentru toate firmele care produc autotovehicule în Uniunea European`”, a explicat Vasile Barbul.

Achiziţionarea de autobuze noi pentru transportul local al b`im`renilor nu va avea loc în viitorul apropiat, având în vedere că aleşii municipali au votat pentru anularea procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică pentru 20 de autovehicule noi la societatea Urbis. După exprimarea votului, a existat o solicitare ca până în 25 noiembrie să se încheie această procedură de achiziţionare a autobuzelor. Între timp, Urbis SA a reuşit să facă ceva pentru persoanele în vârstă. B`im`renii cu vârsta de peste 60 de ani vor avea

reducere cu 50% la abonamentele de călătorie pe mijloacele de transport în comun ale societăţii Urbis. Măsura este valabilă de la 1 iulie 2011. Consiliul Local Baia Mare a mai aprobat ca persoanele cu vârsta de peste 70 de ani să poată călători gratuit cu mijloacele de transport în comun, acestea având obligaţia ca şi până acum să prezinte la control actul de identitate. Eliberarea legitimaţiilor de călătorie cu tarif redus se va face de societatea Urbis pe baza cărţii de identitate, respectiv a cuponului de pensie.

Doar la Tulcea lucrurile merg ca la carte Transport Public SA Tulcea a finalizat licitaţia pentru achiziţionarea unui autocar destinat transportului pe distanţe mari intra şi interjudeţene. În ciuda faptului că existau

speculaţii conform cărora câştigătorul licitaţiei urma să fie o firmă locală, cu parcarea plină de autocare nefolosite, licitaţia a fost câştigată de către VDL Bus Center BV, din Olanda. Deşi suma estimată pentru achiziţia unui autocar pentru 42-52 de persoane, mai nou de 2004, era de 238.537 de lei fără TVA, la finalul licitaţiei s-a ajuns la un preţ de doar 57.500 de lei fără TVA. Cum de au reuşit să obţină un astfel de autocar la asemenea preţ probabil că numai autorităţile din Tulcea ştiu “secretul”. În România, tot ce se poate…

Şi RAT Braşov a amânat licita]ia Regia Autonomă de Transport (RAT) Braşov urma să organizeze pe 17 iunie o licitaţie pentru achiziţia în leasing a 15 autobuze noi, cu norma de poluare Euro 5. Valoarea contractului este de 15,45 milioane de lei (3,8 milioane de euro) fără

iulie-august 2011

www.Transporter.ro

ANALIZ~

TVA. Am încercat să discutăm în prealabil cu reprezentanţii RAT Braşov pentru a afla motivul amânării licitaţiei, dar nu am primit niciun r`spuns clar. Potrivit anunţului, fondurile necesare pentru achiziţionarea autobuzelor vor fi acoperite din surse proprii ale regiei şi subvenţii de la bugetul local. Durata contractului va fi de 65 de luni iar rambursarea creditului se va realiza în 59 de rate lunare egale, care vor include şi valoarea reziduală.

„Odat` cu oferta se va prezenta şi desf`şur`torul ratelor care va cuprinde cele 59 de rate, capitalul, dobânda (calculat` la sold), taxa administrativ`, rata de leasing, taxele vamale (dac` este cazul), respectiv TVA-ul", se arat` în caietul de sarcini.

“Autobuzul va trebui s` aib` o capacitate de transport de minim 95 c`l`tori din care 27-35 pe scaune. Noile autobuze vor fi dotate cu un sistem vizual şi auditiv de informare a c`l`torilor, amplasat în interiorul salonului, format din indicator vizual de tip LCD care s` afişeze denumirea sta]iei sau alte mesaje text prin rulare, instala]ie complet` care va include un microfon pentru informarea c`l`torilor ce va fi comandat de la postul de conducere şi va avea difuzoare în compartimentul c`l`torilor. Sistemul audio va fi prev`zut cu dispozitiv pentru anun]are automat` a sta]iilor. De asemenea, autobuzele vor trebui s` fie dotate cu radio CD player cu MP3, camere video pentru supravegherea la fiecare uş`, cu posibilitatea înregistr`rii, stoc`rii şi desc`rc`rii imaginilor, echipament de transfer date wireless şi software pentru gestionarea, programarea sistemului şi autotest”.

În prezent, parcul RAT Braşov este format din 202 autobuze şi 45 de troleibuze. Potrivit caietului de sarcini, ofertantul este obligat să deţină în proprietate sau pe bază de contract, pe teritoriul României, preferabil în Braşov sau împrejurimi, un atelier service acreditat de producătorul autobuzului, pentru satisfacerea obligaţiilor

www. Transporter .ro

iulie-august 2011

de garanţie care va fi de 36 de luni de la achiziţie sau la 200.000 de kilometri parcurşi. La începutul anului Regia Autonomă de Transport Braşov a cumpărat 10 troleibuze cu aproximativ 10 miliarde de lei vechi, sum` care ar fi fost de ajuns pentru un autobuz nou. Troleibuzele vechi elveţiene au fost cumpărate de la societatea Titan Trade SRL Sibiu. Valoarea exactă a contractului a fost de 979.525 lei (aprox 10 miliarde de lei vechi).

Scandal şi la Hunedoara Consiliul Local Deva a aprobat ca procedura de licitaţie, desfăşurată anul trecut, pentru concesionarea transportului public local de pe raza localităţii, să fie reluată, însă cu modificarea caietului de sarcini. Scandalul concesiunii transportului public local a izbucnit la începutul anului trecut. Primăria Deva a organizat o licitaţie prin care se dorea concesionarea transportului local în comun din municipiu, fiind aprobat caietul de sarcini.

La scurt timp după ce participanţii la licitaţie au cumpărat caietul de sarcini, prin care erau impuse unele modernizări ale transportului local, primarul a dorit modificarea acestuia, lucru care a declanşat un scandal de proporţii ce s-a consumat în instanţă şi s-a lăsat cu demiterea viceprimarului Florin Oancea. Licitaţia ar fi trebuit să aibă loc în 9 februarie însă atunci o parte a membrilor comisiei nu sau prezentat, procedura de atribuire a transportului în comun fiind reluată după două zile. Încă de la acea vreme au apărut anumite

suspiciuni potrivit cărora acţiunile primarului Mircia Muntean favorizează o anumită firmă din Deva, societate care a cumpărat caietul de sarcini, dar nu a depus oferta pentru licitaţie. Această firmă a şi acţionat în judecată CL Deva pe motiv că nu a fost anunţată despre data când a avut loc licitaţia. În urma unei sentinţe irevocabile, emisă de Curtea de Apel Alba Iulia, procedura de licitaţie va trebui reluată de la stadiul publicării anunţului licitaţiei, însă nu scrie nicăieri că trebuie schimbate şi prevederile caietului de sarcini. P

ANALIZ~

TRANSPORT RUTIER

C`l`tor sau transportator, tot ai de suferit! Legislativul european a adoptat un Regulament privind dreptul pasagerilor care călătoresc cu autobuzul sau autocarul, ce va acoperi toate serviciile normale, na]ionale sau transfrontaliere pe distan]e lungi (250 de kilometri sau mai mult). Precum \n orice sector, România se confruntă cu dificultăţi [i în acest caz. |ncă mai există problema pirateriei în rândul transportatorilor de persoane iar accidentele în care sunt implicate autovehicule destinate transportului de călători sunt din ce în ce mai dese. Care sunt drepturile călătorilor şi care ar fi soluţiile unui transport civilizat în România?

Ana Oprea ana@transporter.ro

www. Transporter .ro

egulamentul impus de Parlamentul European care va intra în vigoare în anul 2013 include [i un articol de importan]` esen]ial` pentru c`l`tori: în ipoteza în care un operator anulează o călătorie [i nu poate astfel să î[i onoreze contractul de transport, persoanele care

iulie-august 2011

călătoresc cu autobuzul au dreptul la rambursarea integrală a tarifului de c`l`torie precum şi la compensa ii de până la 50% din pre]ul biletului. Aceleaşi drepturi au şi pasagerii în cazul unei întârzieri mai mari de două ore, dacă operatorul nu le poate oferi nicio redirec]ionare sau un alt mijloc de

DE PERSOANE identifice o alt` variant` pentru continuarea c`l`toriei. Prin excepţie, operatorilor nu le revin aceste obligaţii în cazul unor catastrofe naturale sau a unor condi ii meteorologice foarte dificile care pun în pericol securitatea transportului.

Daune [i desp`gubiri de zeci de mii de euro

transport pentru continuarea călătoriei. Dacă, în urma unei anulări sau a unei întârzieri mai lungi de două ore, călătorii doresc să renun]e la călătorie, aceştia au dreptul la o rambursare integrală a pre]ului biletului călătoriei. În ipoteza în care întârzierile sunt mai mari de 90 de minute, pasagerii au dreptul la gustări, mese sau băuturi răcoritoare, iar dacă o călătorie este întreruptă sau are loc un accident care presupune cazarea peste noapte, operatorii sunt obliga i să ofere călătorilor cazare la hotel în valoare de până la 80 de euro pe noapte. |n acest fel regulile din transportul rutier de persoane se apropie de cele aplicate \n cazul transportului aerian, unde operatorii se oblig` s` asigure cazarea pasagerilor \n cazul anul`rii cursei sau s`

Pentru pierderea sau deteriorarea bagajelor, operatorii vor trebui să prevadă o rambursare de minimum 1.200 de euro, iar în caz de deces sau vătămare în urma unui accident, rambursarea unei sume de până la 220.000 de euro (sau mai mult, dacă este prevăzut în legisla]ia na]ională). Dar aici nu este cazul României. Parlamentul va acorda statelor membre posibilitatea de a excepta serviciile regulate na]ionale sau serviciile speciale, care sunt efectuate în mare parte în afara Uniunii, pentru o perioadă maximă de 4 ani [i care poate fi reînnoită o dată, tocmai pentru a da posibilitatea companiilor mai mici de a se adapta noilor exigenţe. Tuturor serviciilor regulate, indiferent de distan]ă, li se vor aplica cele douăsprezece drepturi fundamentale, care privesc în special dreptul călătorilor de a fi informa i înainte [i pe durata călătoriei, precum [i nevoile persoanelor cu handicap [i ale celor cu mobilitate redusă. Prin aceste drepturi adoptate se urmăreşte asigurarea accesului nediscriminatoriu la transport [i includerea dreptului la despăgubire atunci când scaunele cu rotile sau alte echipamente de mobilitate sunt pierdute sau deteriorate. Prin urmare, personalul din autobuz sau autocar trebuie să de]ină competen]ele definite în anexa regulamentului şi să fie format pentru a putea acorda o asisten]ă adecvată pasagerilor cu mobilitate redusă care au solicitat acest lucru cu cel pu]in 36 de ore înaintea călătoriei. Dacă operatorul nu poate furniza o asisten]ă adecvată, pasagerii cu mobilitate redusă au dreptul de a fi înso]i]i, fără costuri suplimentare, de o altă persoană la alegerea sa. Sperăm ca şi ţara noastra să adopte cât mai repede aceste măsuri care, cu siguranţă, ar putea duce şi la reducerea numărului de accidente rutiere.

“Cât priveşte accidentele, consider`m c` acestea au la baz`, în principal, lipsa

iulie-august 2011

unei infrastructuri la standarde europene, precum şi lipsa spa]iilor de parcare necesare pentru respectarea timpilor de conducere şi de odihn`. Un alt element important este reprezentat de comportamentul conduc`torilor auto în trafic, în special al conduc`torilor auto amatori”, a declarat pentru revista Transporter Radu Dinescu, Secretar General al Uniunii Na]ionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).

Control de anvergur` la vama Giurgiu Ruse În contextul actual, în seara zilei de 29 iunie, 8 echipaje formate din personalul cu atribu]ii de inspec]ie [i control din cadrul Agen iei ARR Giurgiu [i din cadrul Inspectoratului Rutier au organizat o ac]iune de control de propor]ii la punctul de frontieră Giurgiu - Ruse în vederea verificării transportului rutier de călători. În urma controlului a 20 de autovehicule de transport călători majoritatea sanc]iunilor aplicate au fost pentru nerespectarea timpilor de conducere [i de odihnă, acestea fiind în valoare totală de 100.000 lei, cu imobilizarea a 6 autovehicule ale operatorilor de transport străini, [i a unui autovehicul din România. Autoritatea Rutieră Română va continua pe întreaga perioadă estivală seria de controale asupra transportului rutier de călători, în vederea asigurării că operatorii de transport respectă reglementările în vigoare [i pentru combaterea practicilor cu consecin]e negative asupra siguran]ei rutiere, calită]ii vie]ii cetă]enilor [i calită]ii serviciilor de transport. Potrivit preşedintelui FORT, Augustin Hagiu, accidentele produse în ultimul timp au ca şi cauză lipsa reală de interes din partea autorităţilor şi în special a Ministerului Transporturilor de a construi politici sectoriale sănătoase care să

www.Transporter.ro

ANALIZ~

influenţeze în bine calitatea şi siguranţa sectorului de transport rutier.

“|n ultimul an am constatat c` Ministerul Transporturilor nu are nicio viziune asupra transporturilor rutiere şi nu numai. Nu exist` nici m`car o decizie politic` care s` ofere şansa unor dezbateri pentru o legisla]ie pe termen mediu şi lung. Doamna Boagiu şi compania ne-au obişnuit cu un mod de lucru haotic cu decizii ce se schimb` de la o zi la alta, influen]ate de orice altceva mai pu]in de exemple europene, argument, statistici, etc”, a completat Hagiu.

Pirateria nu a fost comb`tut` Guvernul a aprobat anul trecut ordonanţa de urgenţă pentru combaterea pirateriei în transportul rutier de persoane, solicitată de Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi. Astfel, persoanele care prestează serviciile de transport rutier fără autorizaţie vor fi sancţionate prin pierderea dreptului de utilizare a autovehiculului timp de şase luni [i prin reţinerea plăcuţelor de înmatriculare împreună cu certificatul de înmatriculare. Acestea se predau inspectoratului judeţean de poliţie, respectiv Direcţiei Generale de Poliţie a municipiului Bucureşti, care notifică deţinătorului autovehiculului faptul că suspendarea dreptului de utilizare a autovehiculului, prin reţinerea certificatului de înmatriculare şi a plăcuţelor de înmatriculare, încetează la şase luni de la data procesului verbal de reţinere a acestora şi după achitarea amenzii. Şi în cazul utilizării pentru transport public de persoane a unui autoturism cu

8+1 locuri fără a deţine autorizaţie de transport în regim de închiriere se suspendă dreptul de utilizare a autoturismului prin reţinerea de către poliţiştii rutieri a plăcuţelor de înmatriculare şi a certificatului de înmatriculare, aplicându-se şi sancţiunea contravenţională corespunzătoare. Persoanele care prestează activităţi de instructori auto fără autorizaţie sau cu aviz suspendat, anulat, retras ori expirat vor fi sancţionate cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei.

|ntre piraterie [i abuzuri În ceea ce priveşte transportul local, contravenţiile şi amenzile vor fi constatate şi aplicate de către persoane împuternicite în acest sens de primarii comunelor, oraşelor şi municipiilor, precum şi de către ofiţerii de poliţie. Proiectul prezentat în dezbatere publică stabilea că şi agenţii poliţiei rutiere sunt împuterniciţi să constate şi să aplice sancţiuni persoanele fizice care călătoresc cu mijloacele de transport public fără bilet sau abonament. Proiectul mai prevedea totodată că instructorii auto pot fi autorizaţi numai dacă “a fost angajat cel puţin trei ani cu normă întreagă sau a activat cel puţin şase ani ca instructor auto atestat sau dacă au deţinut autorizaţie pentru activitatea de pregătire practică a conducătorilor auto, eliberată de autoritatea competentă şi nu a avut suspendat permisul de conducere şi/sau atestatul în ultimii trei ani”.

“Se pare c` «pirateria» nu intereseaz` pe NIMENI din rândul celor responsabili sau iresponsabili. Modificarea Legii 168 de aprobare a complet`rii la og 34 (ordonan]a privind transportul illicit de persoane) întârzie în Parlament cu toat` bun`voin]`. Parlamentul a

dezam`git în condi]iile în care abera]ii ale Ministerului Transporturilor trec prin camerele decizionale ca apa printre pietre în timp ce chestiuni de interes major sunt evitate şi amânate la nesfârşit. Concluzie: se tergiverseaz` aceast` modificare şi reparare a actului normativ cel pu]in pân` în luna noiembrie a.c. Între timp ordonan]a 34, ştirbit` exact de ceea ce era mai important, este mânuit` cu dib`cie de cadre cu o competen]` redus` din ARR şi Poli]ie care au ajuns evident la comand` politic` s` smulg` la propriu numerele de înmatriculare ale maşinilor autorizate şi licen]iate s` desf`şoare opera]iuni de transport”, a declarat pentru revista Transporter Augustin Hagiu, preşedintele Federa]iei Operatorilor Români de Transport (FORT).

Pe de altă parte Dinescu consideră că pirateria în transportul rutier de persoane se datorează, în primul rând, lipsei/incapacităţii de control a autorităţii şi asupra reglementării acestei pieţe.

“În momentul în care autoritatea îşi va face datoria şi pia]a va fi liberalizat`, pirateria se va reduce în mod considerabil”, a subliniat acesta.

În concluzie transportul de călători este un domeniu supra reglementat şi se încearcă reglementarea şi mai profundă a acestuia. Reprezentanţii transportatorilor consideră că aceasta este o premisă greşită atât timp cât la nivel european tendinţa este de liberalizare a acestui transport, similar transportului de marfă.

“În plus, liberalizarea nu înseamn` o dezvoltare haotic` a acestui tip de transport ci asumarea unor responsabilit`]i de c`tre transportatorii rutieri şi respectarea acestora”, potrivit lui Dinescu.

De asemenea, pentru a se putea trece la această etapă, este necesar ca autoritatea să-şi facă datoria în ceea ce priveşte controlul astfel încât transportatorii să ştie că sunt supravegheaţi în privinţă respectării obligaţiilor pe care şi le-au asumat.

www. Transporter .ro

iulie-august 2011

DRIVE-TEST

Mitsubishi Fuso Canter

O utilitar` pentru orice rut` de distribu]ie

www. Transporter .ro

iulie-august 2011

|n aproape 50 de ani de via]`, modelul Fuso Canter din portofoliul Mitsubishi a ajuns la a [aptea genera]ie, atingând un volum total de produc]ie de aproximativ 3,5 milioane de unit`]i. Acum marca a introdus \n pia]` cea mai recent` versiune a unui camion versatil, pretabil pentru aproape orice sarcin` de transport la care poate fi supus` o utilitar` din gama celor cu o mas` de pân` \n 3,5 tone.

Alexandru Anghel alexandru@transporter.ro

utilitar` precum Mitsubishi Fuso Canter este de obicei pus` la \ncerc`ri mult mai complexe decât un vehicul comercial de transport rutier de curs` lung`. Fiind o utilitar` utilizabil` pentru trasee de distribu]ie urban` sau pentru transport regional de \nc`rc`turi de m`rime medie, Fuso Canter str`bate, \ntr-o ]ar` precum România, un mix de re]ele de drumuri care solicit` [asiul [i structura de rezisten]` \ntr-un mod mult mai complex chiar [i decât testele constructorului. Echipa Transporter a pus astfel la \ncercare un Fuso Canter 3 C13, cu o cabin` scurt` [i o suprastructur` cu obloane, pentru a putea determina atributele unei astfel de utilitare.

iulie-august 2011

Exterior robust Pentru o autoutilitar`, designul nu este de obicei la fel de important precum este \n cazul unui autoturism sau al unui autocamion de curs` lung`, \ns` \n ultimii doi ani se poate observa cum constructorii \ncearc` s` aduc` [i \n acest segment o „pat` de culoare”. Mitsubishi a configurat astfel exteriorul lui Fuso Canter \ncorporând \n caroserie linii de design mai fluide, orientate c`tre reducerea coeficientului de rezisten]` [i spre un rezultat mai pl`cut care se integreaz` acum \n parcul de autoutilitare care ne asigur` distribu]ia regional` [i urban`. Logo-ul masiv al camionetei a fost ridicat pu]in [i integrat \n zona median` a

www.Transporter.ro

DRIVE-TEST

p`r]ii frontale, iar u[ile \ncorporeaz` acum o sec]iune de mijloc care continu` linia ce porne[te de deasupra blocurilor optice imense. Deoarece cabina este pozi]ionat` exact deasupra axei fa]`, spa]iul interior a avut ceva de suferit, la fel ca [i accesul la volan. Treapta de acces este instalat` mult mai \n fa]`, pentru a face loc pasajului ro]ii, astfel c` pentru a urca \n scaunul [oferului trebuie s` te \nclini spre partea dreapt` [i s` aluneci u[or pe sub volan. Pe de alt` parte pozi]ia de condus este ideal`, fiind configurat` pentru confort [i având \n minte faptul c` aceast` cabin` este de fapt biroul [oferului care folose[te vehiculul zi de zi. Panoul central este simplu, integrând indicatoarele de baz`, iar comenzile consolei centrale sunt orientate spre un acces ergonomic [i rapid, f`r` s` fie nevoie ca [oferul s` se deconcentreze de la [ofat pentru a g`si un anumit buton. Spa]iile de depozitare sunt integrate aproape \n orice loca[ posibil, \ncepând de la cele de pe u[` pân` la cele dintre scaune sau spa]iile micu]e din bord. |n plus, \n spatele scaunelor, \n spa]iul care r`mâne pân` la

www. Transporter .ro

panoul posterior, au fost instalate cuiere pentru haine.

Motorizare Euro 5 Monitorizarea costurilor este o parte important` din activitatea unei companii de transport [i distribu]ie, astfel c` nivelul tehnologiei implementate pe vehiculele din flot` este \n acest caz esen]ial`. Grupul motopropulsor instalat de Mitsubishi pe modelul testat este un motor cu o cilindree de aproape 3.000 cmc, care dezvolt` o putere maxim` de 96 kW ( 130 CP) [i un cuplu motor de 300 Nm. Mult mai interesant este aspectul de mediu, motorizarea respectând normele de poluare Euro 5 [i EEV, cu un nivel de emisii \mbun`t`]it. Raportat la masa autovehiculului puterea motorului pare s` fie optim`, cu o capacitate de a trage o mas` maxim` autorizat` a ansamblului de pân` la 7.000 kg. Motorul nu este for]at [i are o rezerv` de putere bine dozat` pentru urcarea sus]inut` [i a unor por]iuni de drum precum cele din zona Posada de pe DN1. |n ceea ce prive[te consumul motoriz`rii de

iulie-august 2011

4 cilindri \n linie ne-a surprins, având \n vedere c` vorbim de un vehicul cu suprastructur`, destinat transportului unei sarcini voluminoase. Dat fiind c` \n regim mediu consumul a ajuns la circa 11 l/100 km, autonomia lui Fuso Canter dep`[e[te u[or 700 de km, o distan]` mai mult decât satisf`c`toare pentru un astfel de autovehicul.

Circuit urban [i regional Am pus la \ncercare capacit`]ile motrice ale ansamblului \n mai multe regimuri de mers. |n prim` instan]` am vrut s` determin`m cât de optim poate fi manevrat un Canter 3C13 cu o suprastructur` care are o lungime de 4,5 metri [i o l`]ime de 2,2 metri. Am urm`rit mai \ntâi capacitatea lui de a fi manevrat \n traficul aglomerat al Bucure[tiului la orele de vârf. Etajarea corect` a cutiei de viteze \n [ase trepte face posibil` rularea \n condi]ii optime de consum, cu suficiente rezerve de putere \nc` de la 800 rpm. Deoarece cabina este instalat` deasupra pun]ii fa]` raza de

bracare a fost \mbun`t`]it`, de numai 12 m, [i \n acest fel manevrele de parcare sau de \ntoarcere, \ntr-o parcare aglomerat`, pot fi realizate relativ facil. La acest lucru contribuie [i oglinzile mari instalate pe montan]ii A, oglinzi \n care po]i vedea chiar [i marginea posterioar` a suprastructurii [i \ntr-o anumit` m`sur` chiar [i \nc`rc`tura. Am trecut de la traseul urban, unde am pus la \ncercare demarajul pe zone scurte, manevrabilitatea [i abilitatea de a filtra denivel`rile [i frecventele gropi din carosabilul principalelor artere ale Capitalei, la cea mai circulat` rut` de pe plan local. Am luat calea Drumului Na]ional 1, pân` \n jude]ul Bra[ov, pentru a transporta o \nc`rc`tur` de 500 de kg. |n acest caz am urm`rit nivelul consumului, viteza optim` de rulare pentru un cost de operare cât mai mic [i capacitatea motorului de a urca pe câteva serpentine cu un grad mediu de \nclinare. Astfel, \n cazul \n care timpul de livrare este limitat iar traseul trebuie parcurs la limita legal` de 100 km/h, consumul trece de 12 litri/100 km \ns` la o vitez` comun` unei utilitare, de circa 70-80 km/h, consumul scade sim]itor la circa 8 litri.

Proba drumului forestier Drumul c`tre destina]ia final` ne-a dus la bordul lui Canter [i pe o por]iune de circa

20 de km de drum turistic-forestier, cu un grad de confort mai redus. Modelul s-a comportat, la o vitez` adecvat`, la fel ca un model off-road, capabil s` te ajute s` treci peste anumite obstacole sau denivel`ri de nivel mediu [i p`strând un grad de confort suficient pentru [ofer [i cei doi pasageri care pot sta pe locurile din dreapta. Suspensia are o curs` destul de lung` pentru a re]ine [ocul la care este supus trenul de rulare [i reu[e[te s` me]in` [i \nc`rc`tura \ntr-o pozi]ie vertical`, f`r` apari]ia unui balans. Atât pentru puntea fa]` cât [i pentru puntea spate au fost alese arcuri semieliptice pe foi \mpreun` cu amortizoare hidraulice cu dublu efect. Suprastructura cu obloane, montat` pe auto[asiul Mitsubischi Canter 3C13, are o lungime total` care ajunge la 4.500 mm iar masa total` nu dep`[te[te 560 kg. Podeaua este realizat` dintr-un material antiderapant iar obloanele laterale sunt realizate din profile de aluminiu. Revenind la capitolul confort [i siguran]`, Mitsubishi a instalat discuri de frân` de 239 mm pe puntea spate [i de 214 mm pentru puntea fa]`, la care se adaug` frâna auxiliar` pe sistemul de evacuare. Tot pachetul, Mitsubishi Fuso Canter [i suprastructura aferent`, intr` \n oferta importatorului local Mercedes-Benz

iulie-august 2011

România, la un pre] de ofert` de 24.500 de euro f`r` TVA.

Date tehnice – Canter 3C13, Euro 5 EEV Combustibil Nr. U[i Motor tip / cilindri Nr. Locuri Cilindree cmc Lungime maxim de carosa mm

Diesel 2 4 cilindri \n linie 3 2.998 4.735

130 CP/ 3.500 rpm L`]ime mm 2.210 Cuplu maxim Nm (rpm) 300/1.300 Gard` la sol mm 170 Vitez` maxim` km/h 131 Mas` maxim` autorizat` kg 3.500 Diametru minim de bracaj m 12 Ampatament mm 3.350 Gard` la sol mm 170 Volum rezervor litri 80 M037S6, Cutie viteze tip / trepte 6+1 Putere maxim` CP (rpm)

Mas` maxim` autorizat` a ansamblului kg

7.000

www.Transporter.ro

ANALIZ~

Benzin`ria electric`

prinde via]` [i în România

Prima staţie de încărcare pentru automobile electrice din România a fost dată în folosinţă în iunie, aceasta fiind amplasată în spatele Pieţei Unirii din Capitală, lângă sediul Transelectrica. Astfel, proprietarii de maşini electrice pot de acum să îşi facă plinul la staţia electrică, preţul pentru o încărcare completă fiind de 5 lei ziua şi de 3 lei pe timpul nopţii.

Iulian Budu[an iulian@transporter.ro

rimul pas a fost f`cut. |n Bucure[ti exist` acum o solu]ie de uz public pentru alimentarea autovehiculelor electrice. Probabil c` pasul urm`tor \n dezvoltarea acestei infrastructuri va fi f`cut tot de mediul privat, \naintea demersurilor autorit`]ilor, care s-au angajat deja la a[a ceva, la nivel declarativ. Dar cum func]ioneaz` o astfel de sta]ie de alimentare cu electricitate? În interiorul staţiei există un sistem de contorizare şi unul de transmitere a informaţiilor la distanţă. Acestea pot ajunge mai departe într-un server de unde să poate fi gestionată toată informaţia. Staţia este gândită ca un sistem foarte simplu şi poate fi dezvoltată ca o re]ea de unit`]i care să poat` fi amplasate în zone publice. Accesul se face printr-un sistem electronic, fie prin cartelă, fie prin coduri. Poate fi dezvoltat pentru acasă, pentru zone de parcări publice, pentru zone aferente instituţiilor. O staţie ca aceasta, pentru uz intern, al celor care lucrează într-o instituţie şi accesul este limitat, poate să ajungă la un preţ cuprins între 400 şi 600 de euro. Oferta de ma[ini electrice \ncepe deja s` prind` form` pe plan local,

www. Transporter .ro

iulie-august 2011

astfel c` Renault are nu mai pu]in de 3 automobile \n portofoliu, Kangoo Z.E., Fluence Z.E [i Twizzy, Citroen are C-Zero [i Mitsubishi i-MIEV, iar Smart [i Mini au lansat deja câte un model propulsat numai cu ajutorul motoarelor electrice.

Între 3 şi 6 lei pentru o înc`rcare complet` Reîncărcarea completă a unei baterii de maşin` electrică durează circa 6-8 ore şi cost` 5-6 lei ziua, când electricitatea este mai scump`, şi 3 lei noaptea, când e mai ieftină.

“Aceast` ini]iativ` a venit la timpul potrivit. Ne gândim şi la alte facilit`]i care s` permit` accesul cet`]enilor la maşinile electrice”, a declarat ministrul Mediului, Laszlo Borbely, cu ocazia lans`rii.

Acesta a adăugat că populaţia poate fi convinsă să utilizeze automobile mai puţin poluante sau să se deplaseze cu bicicleta “numai” prin decizii economice şi politice.

“Po]i l`muri lumea s` polueze mai pu]in sau s` mearg` cu bicicleta numai cu decizii economice şi politice”, a afirmat Borbely.

El a precizat că ministerul pe care îl conduce vrea să extindă astfel de iniţiative şi a început discuţii cu autorităţi locale şi companii în vederea identificării de amplasamente de astfel de staţii de alimentare a maşinilor electrice.

“Am început discu]ii cu firme, prim`rii, supermarketuri, care au posibilitatea s` instaleze sta]ii de înc`rcare a maşinilor electrice”, a continuat Borbely.

Mitsubishi şi Citroen au luat deja startul Primul autovehicul alimentat cu electricitate la staţia instalată în Bucureşti a fost un model Mitsubishi i-MiEV şi a fost testat de ministrul Mediului şi Pădurilor. În cadrul evenimentului, cheia primei maşini electrice Mitsubishi i-MiEV din România a fost înmânată Comitetului Naţional Român CIGRE (Consiliul Internaţional al Marilor Reţele Electrice).

iulie-august 2011

www.Transporter.ro

ANALIZ~

de activit`]i acoperit`: design, inginerie, produc]ie, comer], postvânzare şi finan]are”, a declarat Jerome Olive, Director General Grup Renault România.

Inten]ii bune exist` Saulo Spaolanse, Country President Schneider Electric România, a apreciat c` perioada urm`toare va aduce o serie de inova]ii [i o serie nou` de vehicule electrice, astfel c` necesitatea unor re]ele de alimentare urbane este impetuos necesar`.

Iniţiativa pentru realizarea staţiei electrice aparţine Asociaţiei Comitetul Naţional Român CIGRE, în parteneriat cu constructorul de maşini Mitsubishi Motors România. {i Renault are de gând, alături de Schneider, Siemens şi Electrica, să pună la punct o reţea naţională de alimentare pentru automobilele cu propulsie electrică. Prima etapă prevăzută în cele trei acorduri constă în înfiinţarea unei echipe comune de lucru. Compus din experţi din partea Renault şi reprezentanţi ai celor trei companii, grupul de lucru mixt va dezvolta în următoarele trei luni un plan complet şi viabil pentru implementarea şi întreţinerea reţelei de încărcare pentru vehiculele electrice.

Renault colaboreaz` cu Electrica, Schneider şi Siemens Acordurile au fost semnate în cadrul “Programului de Conectare a Vehiculelor Electrice - Parteneriat pentru o mobilitate cu zero emisii”, iniţiat de Renault România.

www. Transporter .ro

“Ne-am luat un angajament ferm în domeniul mobilit`]ii electrice în România, asumându-ne în acelaşi timp responsabilitatea de a sus]ine dezvoltarea unei infrastructuri adecvate pentru vehiculul electric. În acest sens, crearea unei re]ele de parteneri puternici, precum Schneider Electric, Siemens şi Electrica, cu aceeaşi viziune sustenabil`, constituie un element cheie în strategia noastr` de business în România”, a declarat Fabrice Cambolive, Director General Renault Commercial Roumanie.

Prima etapă prevăzută în cele trei acorduri (semnate între Renault şi Siemens, respectiv între Renault şi Schneider Electric [i între Renault şi Electrica) constă în înfiinţarea unei echipe comune de lucru.

„Renault este primul constructor mondial care propune o gam` complet` de vehicule 100% electrice accesibile, fiabile, cu performan]e excep]ionale. Consider`m c` Renault este cel mai în m`sur` s`-şi asume pozi]ia de lider în domeniul vehiculului electric şi în România, ]inând cont de prezen]a istoric` a Grupului Renault în primplanul industriei auto, cota de pia]` de aproximativ 40%, precum [i sfera larg`

iulie-august 2011

”Transportul urban este în continu` schimbare, drept urmare maşinile electrice devin o alegere de top pentru cei care conduc foarte mult în oraş. Solu]iile noastre asigur` înc`rcarea complet` a unui vehicul electric în orice situa]ie. Sta]iile de reînc`rcare pot fi instalate în cl`diri de birouri, în spa]ii comerciale, în parc`rile publice sau reziden]iale, fiind uşor de utilizat, sigure, disponibile şi eficiente energetic“, a declarat Saulo Spaolanse.

Cristian Secoşan, director general Siemens România a pus accentul pe viziunea Siemens în domeniul mobilităţii electrice în România:

„Infrastructura de înc`rcare a zilei de mâine trebuie s` înceap` ast`zi. Automobilele electrice sunt o idee veche ce renaşte şi vor determina noi şi interesante alian]e. Maşinile electrice vor func]iona doar dac` infrastructura necesar`, adic` un sistem de sta]ii electrice de înc`rcare, va fi disponibil` la scar` larg`. Pentru aceasta este nevoie de o abordare integrat` care s` permit` interac]iunea eficient` a maşinilor electrice cu centrele de opera]iuni şi cu re]elele electrice inteligente“.

Re]ea na]ional` de sta]ii de înc`rcare Ioan Folescu, director general al Electrica spune că societatea pe care o

conduce intenţionează să dezvolte, să instaleze şi să întreţină o reţea publică de încărcare a bateriilor electrice în România, care s` fie compatibilă cu tehnologia Renault şi de asemenea să dezvolte soluţii de încărcare pentru clienţii Renault. Împreună cu Nissan, Renault are ca obiectiv să devină liderul în mobilitatea zero-emisii, şi anume, primul constructor de maşini care să vândă o gamă completă de vehicule electrice la un preţ accesibil pentru un număr cât mai mare de persoane. Renault a lansat \n pia]` trei modele electrice, Fluence Z.E., Kangoo Z.E. şi Twizy, care vor fi urmate de Zoe în 2012. Până în prezent, la nivel mondial, Alianţa Renault-Nissan a încheiat mai mult de 90 de parteneriate cu oraşe, organizaţii, alţi parteneri cheie pentru a pregăti pieţele şi infrastructura necesară pentru o adoptare de succes a maşinilor electrice în lume. Obiectivul Alianţei Renault Nissan este de 1,5 milioane de maşini electrice vândute la nivel global până în 2016. Începând cu anul 2015, Alianţa va avea o capacitate de producţie anual` de 500.000 de vehicule alimentate electric. Renault Fluence Z.E. şi Kangoo Express Z.E. complet electrice au fost aduse deja în România de Renault. Până la sfârşitul anului, Renault va mai lansa şi modelul Twizy. Preţurile pentru cele trei modele sunt de 26.000 euro pentru Fluence Z.E., 25.000 euro pentru Kangoo Z.E. şi 6.900 euro pentru Twizy. Însă, clienţii Renault care vor achiziţiona modelele electrice ale mărcii vor plăti lunar abonamente pentru închirierea bateriei. Costul unui abonament lunar va fi de circa 79 euro pentru modelul Fluence ZE, însă pentru Twizy doar 45 de euro. Dacă proprietarul autovehiculului doreşte să cumpere acumulatorii, va plăti 10.000 de euro şi va suporta costurile întreţinerii acestora.

Subven]ii guvernamentale Pentru a stimula achiziţionarea de maşini electrice, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a anunţat că se vor acorda de către stat mai multe facilităţi. Astfel se intenţionează ca prin ordonanţă de urgenţă să se poată acorda celor care cumpără maşini electrice şase tichete (în valoare de 5.000 de euro) în programul Rabla. Mai mult, cei care nu participă la programul de casare ar putea primi o subvenţie de 25%, dar nu mai mult de 5.000 de euro din preţul autovehiculului electric. Proprietarii de maşini electrice nu plătesc taxa de primă înmatriculare iar impozitele sunt minimale. După ce la începutul lunii aprilie Laszlo Borbely a anunţat că urmează să discute cu responsabilii de la Dacia despre producţia de autovehicule electrice Renault, acesta a revenit precizând că nu se discută „deocamdată" despre producţie, ci doar de comercializare.

Cum se alimenteaz` Cât priveşte cele două modele electrice de la Renault, oficialii companiei spun că ele se adresează firmelor şi sunt rentabile dacă se parcurg minimum 12.000 de kilometri anual. Modelul Fluence Z.E. atinge o viteză maximă de 135 km/h şi are o autonomie de 185 km. Alimentarea maşinilor electrice se poate face prin staţiile Quickdrop, unde se va putea schimba acumulatorul descărcat cu un altul încărcat în circa trei minute, sau prin bornele de încărcare rapidă, unde se pot alimenta acumulatorii în câteva zeci de minute. De asemenea, mai există şi sistemele Wall Box, care pot fi instalate şi la domiciliul clientului, caz în care timpii de încărcare cresc cu până la opt ore.

Costuri ridicate cu întreţinerea maşinii electrice O maşină alimentată exclusiv cu electricitate are o autonomie de până la 160 de kilometri, iar încărcarea unei maşini electrice poate fi făcută la orice priză. În ceea ce priveşte costurile unui încărcător, acestea se ridică la 300 euro şi ajunge pân` la 7.000 de euro, în funcţie de durata necesară încărcării bateriilor automobilului.

iulie-august 2011

Alternativa electrică Mitsubishi i-MiEV Modelul este unul compact, cu patru locuri, oferit la vânzare cu aproape 36.000 de euro, fără TVA. Modelul poate atinge viteza maximă de 130 km/h şi o autonomie de 160 kilometri. Citroën C-Zero Poate fi deja comandat la un preţ de 36.700 euro, cu TVA. Are o autonomie de 150 kilometri, acumulatorii se pot încărca de la o priză de înaltă tensiune la 80% din capacitate în 30 de minute. Tesla Roadster Cel mai avansat automobil electric costă 109.000 euro, fără TVA. Maşina este una performantă, cu o autonomie de 320 de kilometri şi viteză maximă limitată de 200 km/h, iar costurile de deplasare sunt de 7 lei la suta de kilometri. Microcar Microcar Electric se vinde cu 22.000 euro şi se poate conduce cu permis categoria B1, de la 16 ani. Până în prezent, nu s-a vândut încă nicio maşină electrică din oferta apărută în acest an. Reva Maşinuţa indiană a fost prima încercare de comercializare a unei astfel de maşini, în 2003, însă nu au existat exemplare vândute din cauza preţului ridicat.

www.Transporter.ro

EVENIMENT

Volvo Trucks

caut` cel mai eficient [ofer

Producătorul suedez de autocamioane Volvo Trucks a desf`[urat \n cursul lunii iulie o nou` competi]ie dedicat` conduc`torilor auto profesionişti, la nivel mondial - The Drivers' Fuel Challenge, în scopul de a descoperi şoferul care poate obţine cel mai redus consum de combustibil. Competi]ia s-a desf`[urat la nivel na]ional \ntre 20 iunie [i 23 iulie.

Ana Oprea ana@transporter.ro oferii români care au intrat \n competiţia organizată de Volvo Trucks s-au \nscris la una din cele 3 etape locale, prin care s-a urm`rit identificarea celor mai performan]i conduc`tori de autocamioane. Câştigătorii din calificările locale vor participa ulterior la finala naţională iar campionul va merge în etapa finală de la Göteborg, unde se vor \ntâlni competitori din toate ]`rile \n care Volvo Trucks are opera]iuni comerciale. La concurs a putut participa orice şofer profesionist de autocamion comercial, cu permis categoria CE [i card digital de tahograf valabile. Angajaţii Volvo Trucks şi ai altor companii din cadrul grupului Volvo AB sau ai dealerilor nu au avut dreptul de a intra \n această competi]ie. Câ[tigătorul etapei na]ionale va participa la finala mondială care va avea loc la Göteborg iar câştigătorul finalei mondiale se va bucura împreună cu un invitat personal de o experienţă Volvo de neuitat, valoarea excursiei fiind de aproximativ 15.000 de dolari. Participanţii au avut la dispozi]ie, pentru concurs, un autotractor cu semiremorcă cu prelată, cu schimbător I-Shift şi o sarcină maximă în combinaţie de 40 de tone. {oferii nefamiliariza]i cu schimbătorul I-Shift au beneficiat [i de un scurt instructaj. Autocamionul a trebuit condus în condi]ii de siguran]ă [i într-o manieră profesionistă deoarece orice încălcare a regulamentului

{

www. Transporter .ro

iulie-august 2011

putea duce la descalificare sau la penalizare la capitolul consum de combustibil. Şoferul nu a putut modifica anumite reglaje, cum ar fi climatizarea sau radioul, \ns` modul de utilizare a frânei de motor şi a manetei I-Shift a fost la alegerea şoferului. Potrivit indica]iilor reprezentan]ilor Volvo stilul de condus abordat trebuie s` se \ncadreze \n anumite norme de siguran]`, acest lucru fiind verificat de echipa organizatoare pe toat` perioada desfăşurării competi]iei. Una dintre regulile competi]iei \mpiedic` utilizarea telefoanelor mobile \n cabina camionului de concurs. Consumul de combustibil a fost măsurat cu ajutorul sistemului Dynafleet. Rezultatele constau în măsurarea cu două zecimale a consumului total de combustibil. Pentru stabilirea finali[tilor, \n condi]iile ob]inerii aceluia[i consum de combustibil, a câştigat şoferul care a parcurs traseul în cel mai scurt timp. Pentru reprezentanţii Volvo Trucks condusul economic înseamnă mai ales să fii metodic şi să alegi mereu treapta de viteză corespunzătoare.

“Profita]i de iner]ia vehiculului: utiliza]i viteza vehiculului. Rula]i prin iner]ie atunci când pute]i, ridicând piciorul de pe pedala de accelera]ie. Evita]i opririle care nu sunt necesare: concentra]i-v` aten]ia asupra traficului şi anticipa]i. Astfel, ve]i avea suficient timp s` ajusta]i viteza înainte de abordarea unui sens giratoriu sau a unei pante, de exemplu. Nu dep`şi]i viteza de 82 km/h: când v` apropia]i de viteza de 84-85 km/h, rezisten]a la înaintare este mult mai mare. Reduce]i deci viteza. Utiliza]i I-Shift: transmisia manual` automatizat` Volvo schimb` foarte rapid treptele de vitez` iar microprocesorul acesteia asigur` întotdeauna cuplarea treptei corespunz`toare. Este un sistem performant şi comod”, au fost recomand`rile expertului suedez în condus economic şi partenerul Volvo Trucks, Boije Ovebrink.

Tehnologie Metan-Diesel Consumul de combustibil al motoarelor Volvo Trucks a fost redus cu un procent pe an în ultimii 20 de ani iar epopeea continu`

acum cu Fuelwatch. Fuelwatch, cel mai nou produs din gama Volvo, orientat spre reducerea consumului de combustibil, este un pachet care include consultanţă, instruire pentru şoferi, sistemul informaţional telematic pentru transport Dynafleet, deflectoare aerodinamice şi multe altele, care permite reducerea rapidă cu 5 - 10 procente a costurilor privind combustibilul. Tot în acest context, în luna august, Volvo Trucks va fi primul producător din Europa care începe producţia de serie a camioanelor metan-diesel. Noul Volvo FM MethaneDiesel este alimentat atât cu gaz metan, cât şi cu motorină. Deşi modelul este nou, tehnologia a fost supusă unor teste şi evaluări complete. Noul Volvo FM MethaneDiesel dispune de un motor de 13 litri ce oferă o putere 460 CP şi un cuplu de 2300 Nm. Combustibilul constă într-un

iulie-august 2011

amestec de până la 75 % gaz metan lichefiat şi restul motorină, dar acest procent poate varia în funcţie de modul în care vehiculul este utilizat. În comparaţie cu motoarele convenţionale cu gaz la care combustibilul este aprins de către bujii, alternativa metan-diesel oferă o eficienţă cu 30 - 40 % mai mare. Acest lucru înseamnă că necesarul de combustibil este redus cu până la 25 de procente. Datorită folosirii tehnologiei diesel combinată cu energia gazelor lichefiate, camionul metan-diesel Volvo îşi poate extinde considerabil gama de operare comparativ cu un camion convenţional propulsat de un motor cu aprindere prin scânteie şi alimentat cu gaz comprimat. Drept urmare, acum este posibil în premieră ca autocamioanele alimentate cu gaz să fie utilizate pentru transporturi regionale şi cu potenţial pentru operaţiunile de transport pe distanţe lungi.

www.Transporter.ro

EVENIMENT

DEZBATEREA LUNII:

DAE aduce \n discu]ie transportul competitiv Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE) a organizat, pe 7 iulie, la sediul centrului InfoEuropa o conferinţă cu tema „Foaie de parcurs pentru un spaţiu european unic al transporturilor - Către un sistem de transport competitiv şi eficient din punctul de vedere al resurselor". Scopul, spun cei de la DAE, a fost aducerea la masa discuţiilor a tuturor factorilor implicaţi în acest subiect, atât din sectorul public cât şi din sectorul privat, în vederea lansării unei dezbateri cu privire la un sistem european de transport competitiv şi eficient.

Iulian Budu[an iulian@transporter.ro e 28 martie a fost adoptată Comunicarea Comisiei Europene „Foaia de parcurs a Comisiei Europene privind spaţiu unic european de Transport - Cartea albă privind transportul competitiv şi durabil”. Documentul are în vedere un sistem de transport competitiv, care va creşte mobilitatea [i va elimina barierele majore în domenii cheie. În acelaşi timp, propunerile vor avea în vedere reducea dependenţei Europei de importurile de petrol, precum şi un obiectiv de reduce a emisiilor de CO2 în transporturi cu 60% până în 2050, având un obiectiv intermediar de reducere a acestora cu 20% până în 2030 comparativ cu anul 2008. Pentru realizarea sistemului european de transport competitiv prin care se urmăreşte reducerea cu 60% a emisiilor de GES (gaze cu efect de seră), se va avea în vedere renunţarea la utilizarea automobilelor convenţionale, reducerea cu 40% a emisiilor în domeniul transportului maritim şi aviatic, utilizarea într-un procent de 50% a transportului feroviar şi a celui pe căi navigabile interioare pentru distanţe medii (până la 300 km). Această Comunicare împreună cu planul de acţiune privind eficienţa energetică sunt rezultatul iniţiativei europene privind eficienţa resurselor.

To]i factorii la masa discu]iilor Conferinţa organizată la Centrul InfoEuropa al Departamentului pentru Afaceri Europene de pe lângă Guvernul

www. Transporter .ro

iulie-august 2011

României, a avut drept scop aducerea la masa discuţiilor a tuturor factorilor implicaţi în acest subiect, atât din sectorul public cât şi din sectorul privat, în vederea lansării unei dezbateri cu privire la un sistem european de transport competitiv şi eficient din punctul de vedere al resurselor. La dezbatere a participat şeful Departamentului pentru Afaceri Europene (DAE), Bogdan Mănoiu, alături de reprezentanţi ai ministerelor şi ai altor autorităţi cu atribuţii în gestionarea proiectului - Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Mediului şi Pădurilor, Autoritatea Rutieră Română, Autoritatea Feroviară Română, Autoritatea Navală Română -, reprezentanţi ai patronatelor şi sindicatelor de profil, respectiv Uniunea Română de Transport Public, Federaţia Operatorilor Români de Transport, Asociaţia Constructorilor de Automobile din România - ACAROM, Ford România, Federaţia Naţională a Sindicatelor Portuare, precum şi ai mediului academic prin Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative.

Cinci autorit`]i colaboreaz` pentru un program de mediu Programul întâlnirii a inclus prezentări cuprinzătoare din partea experţilor care au reprezentat Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Mediului şi Pădurilor, Autoritatea Rutieră Română, Autoritatea Feroviară Română şi Autoritatea Navală Română. Într-un sens general, Bogdan M`noiu a făcut apel la cei prezenţi la dezbateri să sprijine acest demers, arătând că o comunicare eficientă ar fi în interesul tuturor părţilor.

„E chiar în interesul tuturor, pe de-o parte Guvernul, pe de alt` parte mediul de afaceri şi sindicatele, ca pozi]iile pe care Guvernul le promoveaz` la nivelul structurilor Consiliului Uniunii s` reflecte cu adev`rat interesele şi preocup`rile tuturor p`r]ilor", a explicat M`noiu.

Uniunea Europeană şi-a propus ca până în 2050 să reducă cu 60% emisiile de CO2 în domeniul transporturilor comparativ cu anul 1990 şi, ca obiectiv intermediar, reducerea acestor emisii cu 20% până în 2030 faţă de nivelurile înregistrate în anul 2008.

Eliminarea din mediul urban a maşinilor pe combustibil conven]ional

minim 40% a emisiilor din sectorul transporturilor maritime, realizarea reţelei feroviare de mare viteză concomitent cu transferul a 50% din transportul interurban de persoane şi mărfuri pe distanţe mai mari de 300 km dinspre transportul rutier spre transportul feroviar şi cel desfăşurat pe căi navigabile interioare. Şeful DAE a vorbit şi despre activitatea Executivului în acest sens, amintind că Guvernul şi-a asumat prin Programul Naţional de Reformă 2011-2013 implementarea de măsuri vizând diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul transporturilor. Se are în vedere modernizarea transportului feroviar de călători şi marfă, precum şi stimularea retragerii din uz a autovehiculelor vechi, cu grad de emisii ridicat, şi susţinerea achiziţionării de autovehicule noi, cu regim de emisii scăzut.

În expunerea sa, ministrul Bogdan Mănoiu a prezentat pe scurt acţiunile UE în privinţa sistemului de transport competitiv şi eficient, respectiv ţintele pe care Uniunea şi le-a stabilit în acest sens pentru anul 2050, respectiv orizontul de timp vizat de comunicarea Comisiei Europene lansate în 28 martie şi intitulate „Foaie de parcurs pentru un spaţiu european unic al transporturilor - Către un sistem de transport competitiv şi eficient din punctul de vedere al resurselor". Ministrul a prezentat şi o parte dintre obiectivele cheie avansate de Comisia Europeană în ceea ce priveşte sectorul transporturilor: eliminarea treptată din mediul urban a automobilelor bazate pe combustibil convenţional, utilizarea unei cote de biocombustibil cu emisii scăzute de dioxid de carbon în sectorul aviaţiei, reducerea cu

iulie-august 2011

www.Transporter.ro

ECONOMIC

Europe Net 2011 - Excelen]a \n servicii A treia edi]ie a Simpozionului Europe Net 2011 a avut loc la finalul lunii iunie la castelul Schönbrunn din Viena, principala tem` a evenimentului fiind schimbul de informaţii şi de experienţă şi dezvoltarea de soluţii inovatoare pentru industria autovehiculelor utilitare. Tematica simpozionului din acest an s-a numit "Învaţă de la cei mai buni - excelenţa în servicii ca element-cheie pentru a câştiga clienţi şi a îi menţine pe termen lung".

Ana Oprea ana@transporter.ro

rezentările şi discuţiile din cadrul evenimentului s-au concentrat pe contribuţia funcţiilor care duc la succesul antreprenorial. Campionii acestor funcţii au oferit un cumul de excelenţă a serviciilor şi a modului în care companiile le pot pune în aplicare în beneficiul lor. Pentru prima dată, simpozionul s-a concentrat pe sectoare de activitate dincolo de industria autovehiculelor utilitare. La sfârşitul simpozionului, opt puncte importante care caracterizează serviciile excelente au fost definite împreună cu mai mult de 100 de participanţi şi notate într-un "Grafic de excelenţă în servicii".

1. Înţelegerea optimă a clientului şi a afacerii. Conceperea de cerinţe ale clientului, de modele de afaceri, din sectorul industriei, a provocărilor şi a concurenţei. 2. Funcţionarea fără probleme a infrastructurii. Procesele care garantează transparenţa şi flexibilitatea clientului trebuie bine stabilite. 3. Experienţa distinctivă în afaceri. Perceperea imediată a provocărilor şi problemelor, în scopul de a dezvolta soluţii adecvate. 4. Surprinderea clientului. Dezvoltarea înţelegerii antreprenoriale pentru a depăşi aşteptările clienţilor. 5. Oferirea de servicii pentru a atinge ţinta pe valoare adăugată. Îmbunătăţirea eficienţei, o cifră de afaceri mai mare, o mai bună cunoaştere, îmbunătăţirea serviciilor existente şi a produselor oferite clienţilor.

www. Transporter .ro

iulie-august 2011

6. Solu]ii personalizate. Produse standardizate care urmează să fie oferite clientului, adaptate unor concepte de servicii la nevoile sale şi îmbunătăţite continuu. 7. Garanţie de monitorizare a calităţii. Monitorizarea continuă a calităţii serviciilor şi gestionarea transparenţei proceselor, evitând greşelile în materie profesională. 8. Flexibilitate. Reacţie rapidă în dezvoltarea şi punerea în aplicare a proceselor şi structurilor.

Björn Sander, Manager al Calit`]ii Brandului la compania Batten & Company

Björn Sander, Manager al Calităţii Brandului la compania Batten & Company a exemplificat modul în care un management de brand profesional este capabil să contribuie la succesul antreprenorial. În special în ceea ce priveşte serviciile, este imperativ să fie integrate, la fel ca produsele în sine, în arhitectura de brand a unei companii, pentru a ajuta la stimularea renumelui brandului. În acest context, investiţiile în punerea în aplicare şi promovarea unui brand au o cotă substanţială, deşi încă subestimată în el. Datorită diferenţelor, brandurile de succes oferă companiilor o serie de avantaje: o cifră de afaceri mai mare şi o majorare a preţurilor, în ciuda caracteristicilor produsului, o fidelizare a clienţilor mai intensivă şi nu în ultimul rând o popularitate mai mare a brandului. Acest lucru este, în special în întreprinderile cu caracteristicile produsului interschimbabile, cum ar fi tehnologia informaţiei, industria autovehiculelor utilitare, bunurile de consum sau industria textilă, de o importanţă deosebită. Exemple răsunătoare de punere în aplicare a brandurilor puternice, care oferă o performanţă peste media de piaţă,

chiar şi în stagnare sunt, de exemplu, Hennes & Mauritz (H&M), McDonald sau Intel. În scopul de a construi un brand de succes şi în primul rând a unei poziţionări clare sunt necesare o punere în aplicare continuă şi multă consecvenţă. Promisiunea brand-ului trebuie să îndeplinească anumite criterii de calitate: relevante, credibile, de diferenţiere, concentrate, clare şi uşor de înţeles şi în conformitate cu strategia companiei. Alegerea anumitor mărci de succes, cum ar fi Apple, Coca Cola sau Volkswagen dezvăluie că, chiar şi cu caracteristici aproape identice de produs, brand-ul mai bine cunoscut este preferat şi, prin urmare, o majorare a preţurilor sau o cifră de afaceri mai mare devin realizabile. Producătorii din sectorul autovehiculelor utilitare pot trage concluzii importante din experienţa acumulată de campionii din piaţă: service-ul este unul dintre punctele cheie pentru clienţi sau alte părţi interesate, în cazul în care promisiunea de brand poate fi experimentată. Acesta este "momentul adevărului" pentru a experimenta marca. Companiile de succes îşi pregătesc foarte atent produsele pentru acest moment printro analiza a situaţiei globale, o propunere de diferenţiere a valorilor şi o punere în aplicare integrată. În acest context, strategiile de marketing şi vânzări vin în urma punerii în aplicare a brandului. Dr. Christof M. Stotko, Managerul de Strategie şi Dezvoltare în Afaceri al LexCom Informationssysteme a menţionat în prezentarea sa achiziţionarea de piese de schimb ca un criteriu esenţial pentru excelenţă în servicii, mai ales în mediul de

Dr. Christof M. Stotko, Managerul de Strategie [i Dezvoltare [i Afaceri al LexCom Informationssysteme

iulie-august 2011

afaceri aftersales. Pentru această problemă LexCom oferă un portal “one-stop shopping” care permite o căutare standardizată iar procesul de comandă pentru piese de schimb se realizează prin intermediul internetului. Informaţiile şi procesul de comand` pentru piesele de schimb reprezintă astăzi un potenţial considerabil de a îmbunătăţi calitatea serviciilor. În ceea ce priveşte achiziţiile de piese de schimb, vânzătorii încă mai trebuie să se confrunte cu numeroase provocări: o plenitudine de piese de schimb şi furnizori, cu multe sisteme diferite de informaţii. Procesele standardizate şi interfeţele integrate într-o platformă uşor de operat ar putea crea margini competitive pentru utilizatorii autovehiculelor utilitare. În a doua parte a discursurilor, Harald Preyer, CEO şi fondator al EUCUSA, s-a referit la discrepanţa dintre aşteptările clienţilor, pe

Harald Preyer, CEO [i fondator al EUCUSA

de o parte, şi experienţa în exploatare pe de altă parte. Aşteptările clienţilor faţă de furnizorul lor de servicii sunt definite de următorii factori: aşteptările proprii, imaginea furnizorului de servicii, experienţele de până acum, promisiunea de servicii şi cunoştinţe de alternative posibile şi cele mai bune servicii, oferte sau mărci de pe piaţă. Experienţele acumulate, cu toate acestea, sunt adesea bazate pe cu totul alţi factori: beneficiul măsurabil, manipularea şi soluţionarea problemelor definite sau curente, fiabilitatea serviciului prestat, o hotărâre personală a valorii, şi, de asemenea, starea de spirit actuală fiind un factor care influenţează mai degrabă accidental.

www.Transporter.ro

TRUCK RACING SPORT

SEZON 2011

Hahn câ[tig` \n Fran]a [i \[i consolideaz` prima pozi]ie

De la ediţia anterioar` a revistei Transporter piloţii din campionatul Truck Racing au făcut din nou cunoştinţă cu 2 circuite, cel de la Nogaro (Franţa) şi renumitul circuit german, Nürburgring. Locul întâi a fost împărţit în cele două curse, fiind ocupat pe rând de Jochen Hahn în Franţa şi de Antonio Albacete în Germania. Probabil supărat că Hahn a ocupat la circuitul ce îi poartă numele (Albacete) locul I, pilotul spaniol a forţat pe tot parcursul cursei de la Nürburgring şi a terminat pe prima poziţie.

Carol Krompaczki carol@transporter.ro

www. Transporter .ro

iulie-august 2011

www.Transporter.ro

SPORT

upă cele două curse pe primele trei poziţii ale clasamentului nu s-au înregistrat modificări iar la nivelul clasamentului agregat cea mai importantă modificare de pozi]ie se poate nota în dreptul pilotului german Uwe Nittel ce a urcat o poziţie în clasament, luându-i locul patru pilotului ceh Adam Lacko. În ciuda faptului că în cursa din Germania a ieşit pe locul 2, punctajul obţinut

pentru ambele curse i-au consolidat şi mai mult pozi]ia de lider al clasamentului general pilotului Jochen Hahn, diferenţa de 38 de puncte pe care o avea după primele 3 curse crescând acum la 44. Markus Oestreich, câştigătorul primei curse a sezonului, a ocupat un modest loc 7 în Franţa şi un loc 3 în Germania, păstrându-şi locul 3 al clasamentului, dar la doar 14 puncte \n faţa lui Nittel.

Clasamentul dup` etapa 4: Nogaro Pozi]ie Num`r Nume

www. Transporter .ro

iulie-august 2011

}ara

Puncte

Jochen Hahn MAN

GER

200

Antonio Albacete MAN

ESP

151

Markus Oestreich Renault

GER

122

Uwe Nittel MAN

GER

112

Adam Lacko Renault

CZE

108

David Vrsecky Freightliner

CZE

100

Markus Bösiger Renault

SUI

Christopher Levett Freightliner

GBR

Alex Lvov MAN

RUS

Anthony Janiec Renault

FRA

Stuart Oliver MAN

GBR

Javier Mariezcurrena MAN

ESP

Mika Mäkinen MAN

FIN

Mathew Summerfield

GBR

Jean-Pierre Blaise Renault

BEL

Gerd Körber Iveco

GER

Zoltan Birnbauer MAN

HUN

Jeremy Robineau MAN

FRA

Clasamentul dup` etapa 5: Nürburgring Pozi]ie

Num`r Nume

}ara

Puncte

Jochen Hahn MAN

GER

241

Antonio Albacete MAN

ESP

197

Markus Oestreich Renault

GER

158

Uwe Nittel MAN

GER

144

Adam Lacko Renault

CZE

137

David Vrsecky Freightliner

CZE

129

Markus Bösiger Renault

SUI

113

Christopher Levett Freightliner

GBR

Alex Lvov MAN

RUS

Stuart Oliver MAN

GBR

Anthony Janiec Renault

FRA

Javier Mariezcurrena MAN

ESP

Mika Mäkinen MAN

FIN

Gerd Körber Iveco

GER

Mathew Summerfield

GBR

Jean-Pierre Blaise Renault

BEL

Zoltan Birnbauer MAN

HUN

Jeremy Robineau MAN

FRA

|n programul curselor urmeaz` circuitele de la Smolensk (Rusia) pe 30 iunie [i Most (Cehia) pe 27 august.

iulie-august 2011

www.Transporter.ro

MAGAZIN

Art` în mi[care între distrac]ie [i utilitate Carol Krompaczki carol@transporter.ro eclamele de pe autobuze sunt o plăcere în zonele urbane, mai ales dacă sunt realizate profesional, iar ideea reclamei este una inteligentă. Picăturile de culoare ce rup monotonia cotidiană involuntar creează un sentiment de plăcere, de jovialitate. Suprafaţa autobuzelor invită artiştii la un test de creativitate, finalul fiind o reflectare a talentului artistului. Mesajele pot diferi de la o reclamă obişnuită, la prezentarea în imagini a unei campanii, la un efect ce distorsioneaz` la nivel optic forma autobuzului sau doar la un mesaj menit să atenţioneze ceilalţi participanţi la trafic. Simbolul modificării artistice a van-urilor l-a reprezentat în ultimii 35 de ani VW Transporter, preferat pentru fiabilitatea, aspectul şi imaginea pe care şi-a creat-o încă de la lansare. De atunci modelul a fost folosit pentru diferite campanii, fiind asociat cu ideea “spirit liber”, începută în anii ‘70. Unii artişti îşi afişează talentul nu doar prin elemente vizuale, ci creează sculpturi sau folosesc materiale în moduri interesante. Acest lucru se realizează cu o lampă de sudură şi multe ore de muncă, rezultatul fiind de multe ori fenomenal. Industria publicitară profită de ceva timp de spaţii de reclame pe autobuze. Datorită dimensiunii lor, posibilitatea de a colanta fiecare centimetru pătrat (chiar şi geamurile) şi costul relativ scăzut al printurilor publicitare permit creativităţii arti[tilor să intervină în nenumărate moduri.

www. Transporter .ro

iulie-august 2011

Drumul lung al dimensiunilor, abilit`]ilor [i designului Oriunde te uiţi, pe orice stradă, pe orice drum naţional, pe orice autostradă, vei vedea camioane ce transportă marfă, alimente sau bunuri dintr-o locaţie în alta, fie interjudeţean, fie internaţional. Slujba de şofer profesionist pe un camion de marfă te duce în diferite locuri, pe perioade lungi de timp, iar calitatea drumului, tehnologiile introduse ca standard pe camioane, materialul cauciucurilor, suspensia [i multe alte elemente influen]eaz` starea [oferului [i rezisten]a sa.

Carol Krompaczki carol@transporter.ro esigur, acest lucru nu a fost mereu valabil. La un moment dat camioanele erau foarte rare şi niciunul nu depăşea dimensiunile unui vehicul comercial de 3,5 tone actual, iar deplasarea se făcea pe străzi înguste şi de proastă calitate. Este vorba de perioada de la începutul secolului 20, înainte de construcţia primei autostrăzi. În acele vremuri, orice camion rula pe anvelope din cauciuc solid, deplasarea fiind una rigidă şi foarte înceată. Abia în 1920 au fost introduse spre vânzare cauciucuri ce se umpleau cu aer, făcând astfel călătoria mult mai confortabilă pentru şofer şi de asemenea permiţând camionului să se deplaseze cu viteze mult mai mari. În 1910, în SUA, nu existau mai mult de 10.000 de camioane, majoritatea fiind concentrate în zonele metropolitane. În 1916, camera de comerţ a oraşului Seattle a sponsorizat un camion şi un şofer pentru a efectua drumul dintre Seattle şi New York, dovedind utilitatea acestui tip de transport şi viitorul promiţător pe care îl va avea. Drumul însumează aproximativ 4.600 de kilometri şi a fost efectuat în 31 de zile. În 1912 a fost introdus` pentru prima dată lumina electric` pentru a permite camioanelor să fie conduse şi noaptea. S`rind peste câteva decenii, vreo nou`, camioanele sunt sigure, confortabile, utile [i pot acomoda doi [oferi cu tot cu bagaje. Tehnologii precum suspensia, scaunul, aerul condi]ionat, cruise-control-ul, abs-ul, radio-cd-ul sau chiar TV-ul prin satelit fac mult mai comod` [i mai sigur` via]a [oferului atât \n spatele volanului, cât [i \n timpii de sta]ionare. Acum, pe glob există peste 12 milioane de camioane ce transportă sute de mii de tone de marfă în fiecare zi şi oricui i-ar fi foarte greu să îşi imagineze viaţa fără ele. Poate cu puţin noroc nici nu va fi nevoie să ne imaginăm o astfel de lume.

iulie-august 2011

www.Transporter.ro

FOTOGRAFIA LUNII

FOTO: CarGoTram

Transportul multimodal intr` \n ora[ CarGoTram este un tren de marf` care ruleaz` \n interiorul ora[ului german Dresda [i alimenteaz` fabrica VW cu piese pentru produc]ia de automobile. Introdus \n 2001 \n circula]ie, trenul realizeaz` transporturi \ntre centrul logistic [i fabrica VW utiliz책nd o rut` destinat` ini]ial transportului de persoane, care trece exact prin centrul ora[ului. Cu o capacitate egal` cu cea a trei camioane de mare tonaj, CarGoTram elimin` astfel congestia care ar putea ap`rea \n urma utiliz`rii transportului rutier conven]ional pentru alimentarea fabricii VW din Dresda.

A[tept`m fotografiile voastre pe adresa ana@transporter.ro. Cele mai bune vor fi publicate. 82

www. Transporter .ro

iulie-august 2011