Revista Turist prin Romania Nr. 10

Turist prin Romania

Fii curios, fii turist prin România!

*

*

*

Anul II, Nr. 10

*

*

*

Editorial

Bun venit, primăvară!

Floarea de brânduşă înfloreşte primăvara şi poate fi galbenă, mov-albăstruie sau albă. Mâţişorii, acei muguri mici, rotunzi şi cu perişori moi, sunt alți vestitori cunoscuți ai primăverii.

Primăvara este o simfonie de culoare proaspăt adusă din cer. Parcă este mai ușor de înțeles ritmul natural al vieții. Primăvara, viața râde și dansează cu tine. Îți încântă simțurile, trezindu-le din bizarul glaciar al iernii. Primăvara te împinge să îți faci curat între lucruri și gânduri. Renunți la unele haine, te scuturi de gândurile reci de iarnă, te bucuri de raza soarelui.

Este vremea gândurilor bune, al începuturilor de drum, al speranțelor și al strălucirii din priviri. Este momentul acela când gustul de cafea proaspătă capătă un alt sens.

E timpul și anotimpul ca tu să vezi că lumea reînvie. Primăvara, ne dăm seama că universul este circular. Că tot ce s-a încheiat este pe cale să înceapă.

Primăvara este aproape, este aici. Fă-o să se simtă binevenită. Bucură-te, călătorește, fii Turist prin Romania! de Adriana ROMAN

După ce ultimul strop de zăpadă dispare şi soarele începe să mângâie pământul, primele ramuri înmugurite ne dau acea rază de speranţă, că noul an va fi unul mai trainic şi mai liniştit.

De la sfârşitul lui februarie sau începutul lui martie, florile timpurii ne reamintesc să aşteptăm cu nerăbdare primăvara. După lungile luni de iarnă, reci şi întunecate, primăvara readuce natura la viaţă. Zilele devin mai lungi, florile încep să înflorească, pomii şi arbuştii au din nou lăstari, iar vietăţile se trezesc din somnul hibernal.

Este vremea florilor timpurii. Ghioceii ne încântă, fiind unele dintre primele flori de la începutul primăverii. Vârfurile lor se iţesc din pământul încă rece între sfârşitul lui februarie şi începutul lui martie. Brânduşele arată pur şi simplu minunat indiferent de formă, culoare şi soi. Acestea sunt deosebit de atractive când florile lor colorate ţâşnesc prin pătura de zăpadă care încă acoperă pământul.

3

Destinații pentru vacanța ta de primăvară

Rezervația naturală Pietrele Doamnei Stâna Ștefanu Sărbătorile Pascale în Maramureș

Sugestii de cazare

Pensiunea Poiana Căprioarelor

Evenimente

Bucharest Coffee Festival Jazz in Church Salonul Bicicletei Transilvania Shorts Festivalul Scoicilor Târgul de Turism al Olteniei Festivalul Magia Baloanelor Experience Bucharest

File de istorie

Jazz in Church Biserica Colțea

Tradiții, legende și obiceiuri Festivalul Mucenicilor Ghioceii, istorii și legende Mâțișorii Sărbătorile Pascale în Maramureș

Profită de primăvară

Cluj Shorts, festival de film Băneasa Spring Trail Run Suncuius Festival

6 22 36 36 2 11 15 20 30 34 42 44 11 16 10 12 32 36 14 21 31

Rezervația Natural

lă Pietrele Doamnei

Rezervația Pietrele Doamnei este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al orașului Câmpulung Moldovenesc.

Aria naturală cu o suprafață de 253 de hectare se află în versantul nordic al Munților Rarău, la o altitudine medie de 1.400 m, în partea nordică a orașului Câmpulung Moldovenesc, în imediata apropiere a rezervației naturale Codrul Secular Slătioara.

Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate) și reprezintă o zonă montană (stâncării, grohotișuri, văi, doline, păduri de conifere, păduri în amestec, pajiști, stepe, pășuni alpine) de un deosebit interes geologic, peisagistic, floristic și faunistic ce adăpostește un număr de specii de plante (floarea-reginei, papucul doamnei, argințica, jneapăn) și animale (cocoș de munte, minunița, ciocănitoare de munte) dintre care unele sunt foarte rare.

Pe teritoriul ariei naturale protejate se află o formațiune de stânci calcaroase cunoscută sub numele de Pietrele Doamnei, denumire de la care

8

provine numele rezervației.

Căi de acces: •

•

• • •

Din orașul Câmpulung Moldovenesc începe drumul care urmărește Valea Izvorului Alb ce urcă pe creasta Rarăului unde se află Cabana Rarău la altitudinea de 1.538 metri (14 kilometri pentru autovehicule, trei-patru ore cu scurtături pe potecă de picior, marcaj punct roșu).

De la cabană la Pietrele Doamnei, pe potecă este o distanță de aproximativ un kilometru.

Din drumul pe Valea Izvorului Alb se desface pe pârâul Limpedea, marcajul crucea galbenă, care duce în Vârful Rarău și la Cabana Rarău.

Din Câmpulung Moldovenesc pe Valea Caselor, se trece prin rezervația Moara Dracului în Vârful Rarău și la cabană, marcaj cruce roșie.

Din Valea Bistriței în satul Chiril, la Cabana Rarău, drum auto îngust, se merge cu piciorul trei ore, marcaj punct albastru.

Din Vatra Dornei la Cabana Giumalău și, de aici, se merge pe creastă la cabană, marcaj banda roșie, care se continuă peste muntele Todirescu. Din Pojorâta pe Colbu se urmărește marcajul cruce galbenă urmat de bandă roșie, 17 kilometri.

Sunt nenumărate legende legate de provenința numelui Pietrele Doamnei, respectiv, proveniența numelui Masivului Rarău. Una dintre legende face referire la cea de a doua domnie a lui Petru Rareș, în retragerea din fața otomanilor spre Cetatea Ciceului. Se spune că acesta a găsit aproape de culmile Rarăului (care se numea, pe atunci Todirescu) adăpost pentru familia sa și pentru mare parte din avere sa. Legenda spune că atunci când turcii s-au apropiat și au încercat să pună mâna pe averea domnitorului o alunecare de teren i-a surprins și căderea stâncilor i-a ucis. Oamenii locului au dat muntelui salvator numele de Rarău iar stâncilor li s-a dat numele de Pietrele Doamnei. de Adriana ROMAN

9

10

11

Ghioceii

- istorii și legende -

Floarea suavă, care răsare atunci când zăpada încă nu s-a topit de tot, ne bucură inimile dornice de căldura soarelui, de căldura primăverii. Această suavă floare, prevestitoarea primăverii, ascunde multe lucruri puțin cunoscute.

Există o legendă care spune că această floare gingașă a fost prima de pe Pământ. Se spune că atunci când Dumnezeu i-a alungat pe Adam și Eva din Rai era iarna, iar pământul era acoperit cu un strat gros de zăpadă. Pe măsură ce Eva înainta prin zăpadă, a început să înghețe și să plângă, amintindu-și de frumusețile pierdute din Grădina Paradisului. Pentru a-i mai alina durerea din suflet, Dumnezeu a transformat câțiva fulgi de zăpadă în flori. Așa a apărut ghiocelul.

O altă legendă este preferata mea. Potrivit acesteia, copiii vântului de primăvară şi-au pierdut mama, iar tatăl lor s-a căsătorit cu fiica vântului de miazănoapte care avea o fire rece şi ursuză. Mama vitregă a alungat copiii de acasă în absenţa soţului ei pe o vreme rea, vijelioasă, tocmai când se lupta mai amarnic frigul cu căldura. Pentru că nu mai puteau să rabde frigul şi foamea, copiii s-au rugat la Dumnezeu să îi ajute, iar Acesta i-a prefăcut în primele flori ale primăverii – ghioceii.

Istoria ghiocelului este veche de câteva milenii. În

celebrul poem al lui Homer, "Odiseea", în care zeul Mercur îi dă lui Ulise o iarbă numită moly (Galanthus nivalis), care l-a protejat pe Ulise de otrăvurile vrăjitoarei Circe.

Ghioceii au inspirat oamenii, astfel încât a devenit simbolul speranței, prieteniei, inocenței, purității, alinării și smereniei. Mulți oameni cred că este de bun augur să cultive în propriile grădini aceste flori suave.

Oamenii de știință au denumit această floare, ghioceii, Galanthus. Denumirea vine din limba greacă: gala - lapte, anthos – floare. În lume există peste 100 de specii de ghiocei. La prima vedere, toți ghioceii pe care i-ai văzut par identici, însă nu este așa. De exemplu, Galanthus nivalis Pagoda este un soi de ghiocel care are petalele ușor răsucite spre exterior, iar Galanthus nivalis Virescens are petalele "decorate" cu dungi verzi.

Sunt și câteva soiuri de ghiocei mai rar întâlnite.

Varietatea Galanthus S. Arnott se remarcă prin florile de două ori mai mari decât cele ale ghioceilor obișnuiți, iar soiul Galanthus reginae-olgae se remarcă prin perioada în care înflorește: toamna.

Deși au un aspect fragil, ghioceii stiu să se apere foarte bine. Bulbii lor sunt otrăvitori, motiv pentru care niciun rozător nu se încumetă să-i mănânce. Substanțele pe care le conține bulbul ghiocelului sunt otrăvitoare și pentru om.

Ceea ce este bine de știut este că ghiocelul are varietăți care înfloresc din ianuarie până în februarie. Galanthus nivalis este ghiocelul obișnuit, care înflorește din ianuarie și care,în condiții favorabile, continuă să înflorească până în martie.

Galanthus nivalis 'Flore Peno' este o varietate cu flori duble care se înmulțește foarte ușor. Există varietăți care înfloresc din februarie până în martie. G.'Magnet' este o varietate viguroasă care face flori foarte mari și formează destul de repede grupuri mari de plante. G. Nivalis Scharlockii are frunzele gri-verzui, iar florile atârnă greu și nu se deschid de tot. G.nivalis 'Pagoda'are petalele care se răsucesc ușor în afară. G. Plicatus este originar din Rusia, această specie are frunze crețe. G. Nivalis 'Virescens' deosebite la această varietate sunt marcajele verzi de pe petale,care apar atât la cele din interior, cât și pe cele din exterior. G. Caucasicus are frunzele late, gri, iar florile mari; acesta este printre ultimii ghiocei care înfloresc.

Oricare din varietățile mai sus numite le întâlnești în parc sau în curte, sau în pădure, pe o culme de deal, bucură-te de gingășia acestei prime flori. de Adriana ROMAN

14

15

Biserica Colțea

Un reper al Bucureștiului, aflat în imediata apropiere a Pieței Universității, complexul arhitectonic Colțea se prezintă în fața turistului și a bucureștenilor ca o mândră construcție ce a fost martoră a istoriei și a schimbărilor. Însăși istoria ansamblului este ca o reflexie a istoriei Bucureștiului: cu suișuri și coborâșuri, cu perioade de înflorire sau perioade de restriște. Iată ce spun izvoarele istoriei despre acele vremuri.

Ansamblul fostei Mânăstiri Trisfetitele a fost compus dintr-o biserică aflată în centru, un spital, și trei paraclise, alături de alte anexe și turnul Colței de la intrare (demolat la 1888). Biserica și spitalul de azi sunt străjuite de statuia marelui lor ctitor, spătarul Mihai Cantacuzino (1640-1716).

Mai la sud de locul pe care este ridicată astăzi biserica, s-a aflat o biserică de lemn cu câteva chilii.

Aceasta fusese construită de slugerul Udrea, în jurul anului 1641, primind hramul Cuvioasei Parascheva. După moartea ctitorului, biserica a

16

rămas fratelui său Colțea Doicescu, care o închina Mitropoliei.

Spătarul Mihai Cantacuzino cumpară terenul și ridică mai întâi biserica de piatră cu hramul Trei Ierarhi, între 1695-1698, fiind denumită la 1699 și Mânăstirea Trisfetitele. La 1696 sunt construite casele din jur, în care a funcționat o școală, iar între 1704-1707, spitalul, cu spițerie, casa pentru chirurg și o școală de științe.

La 1739 februarie 27, clădirile de la Colțea au ars, acoperișul și interiorul, fiind refăcute în același an.

Ansamblul a fost înconjurat de ziduri, terminate la 1714-1715, în timpul domniei lui Ștefan Cantacuzino.Cam în aceeasi vreme s-a ridicat și Turnul Colței. Acesta era cel mai înalt edificiu al vremii, slujind drept clopotniță cu ceasornic, dar și ca foișor de foc. Învelitoarea avea la colțuri 4 turnulețe. Avariat de cutremurele din 1802, 1829, 1838 turnul a fost demolat în 1888 pentru lărgirea bulevardului.

Biserica este terminată de Mihai Cantacuzino la 1698, fiind pomenită la 18 octombrie 1702, când i se dă o carte patriarhală. După cutremurul mare din 1838, biserica a mai fost reparată în 1841 de arhitectul Faiser și antreprenorul Conrad Schwink. În 1871 a fost pictat interiorul de pictorul Gheorghe Tăttărescu. Panouri pictate alternează cu diverse motive sau decorațiuni din imitație de marmură.

După bombardamentele din 1944, a fost consolidată în 1949. Din anul 1996, lăcașul este din nou în curs de consolidare și restaurare, lucrările continuând cu greutate, din lipsa fondurilor.

Biserica de la Colțea este construită în stilul autentic brâncovenesc, care combină stilul bizantin cu arhitectura și arta românească, fiind aici influentat și de renașterea târzie italiană unde ctitorul făcuse studii.

Au fost aduși meșteri atât din Occident cât și din Orient. Activitatea constructivă a voievodului Matei Basarab e continuată și de Cantacuzini, ca și de Constantin Brâncoveanu. La ctitoriile spătarului Mihail Cantacuzino constructorii și decoratorii timpului obțin efecte atât de surprinzătoare, încât arta cantacuzinilor atinge un stadiu înalt al rafinamentului și barocului.

17

Armonia dintre elementele arhitectonice și cele de pictură în frescă ca și cele în ulei din interior, ca și bogația sculpturilor în lemn și piatră impun acest monument ca unul dintre cele mai reprezentative ale Bucureștiului.

Catapeteasma este bogat sculptată în lemn, iar în pridvor găsim un portal încadrat de două coloane frumos sculptate, împodobit cu viță-de-vie și struguri, iar la bază, si capiteluri având sculptați cei patru evangheliști.

Lateral stânga este o icoană a Maicii Domnului cu pruncul, cu ferecătura de argint aurit lucrat manual, având reprezentat în partea inferioară Izvorul Tămăduirii. Icoana a fost dăruită de domnitorul Nicolae Mavrogheni în 1786. Icoanele ușilor împărătești sunt pictate în tehnica de ulei, în secolul XIX. În sculptura catapetesmei se înalță rețele de vrejuri, flori și frunze, ciorchini de struguri, alături de crizanteme stilizate și frunze de stejari.

Exteriorul Bisericii Colțea, cu toate modificările pe care le-a suferit de-a lungul timpului, apare ca un monument cu volume bine compuse pe axa longitudinală de simetrie, cu frumoase proporții puse în valoare foarte bine de plastica fațadelor.

Aminteste-ți, tu, turistule prin București sau prin lume, că a călca pragul unei biserici este un gest sfânt, cu atât mai mult cu cât istoria Bisericii Colțea este sora mai mică a istoriei Bucureștiului. sursa: www.crestinortodox.ro

18

19

21

Stâna Ștefanu

De multă vreme auzisem de Stâna Ștefanu și de multe ori am avut în intenție să o vizitez și să gust din merindele pregătite în creierii munților cu apă de izvor și carne proaspătă. Așa se face că, la mijlocul lui iulie, am pornit dis de dimineață către Stâna Ștefanu, la poalele vârfului cu același nume.

4:30, o oră imposibilă pentru unii, dar potrivită pentru începerea unei călătorii de 600 de km ce avea să ne conducă prin toate anotimpurile și formele de relief în doar 18 ore. Dimineață de vară, calmă și liniștită, parcă și câinele se uita uimit și adormit, deranjat parcă de forfota cauzată de pregătirile de drum. Prima geană de lumină ne prinde cu bagajele în mașină pregătiți de drum.

Pornim către autostradă spre Pitești. Fiind sâmbătă,

Bucureștiul ne lasă să trecem liniștiți și fără prea multă aglomerație. Ieșim pe autostradă lejer și privirile încep să cuprindă un cer senin și câmp cât vezi cu ochii. Monotonia drumului creează scenarii despre vremea la stână și calitatea drumului dată fiind altitudinea de 1.800 m unde va trebui să ajungem. Spre km 80 încep și se prefigurează primele creste ale munților și își fac apariția și primii norișori. Ținem autostrada până la ieșirea spre Râmnicu Vâlcea și ușor, ușor, începem urcușul pe Dealul Negru. Vreme bună, călduț afară, numai bună pentru călătorie. Încântați de verdele închis al copacilor și tufelor de pe marginea drumului visăm la pășunea alpină de la stână.

Prognoza meteo era destul de sumbră pentru zona Rânca, dar mergeam optimiști conform zicalei “nu poate fi dracul chiar atât de negru”. Ulterior s-a dovedit ca era chiar mai negru decât negrul cel mai negru.

Trecem de “micul mare” de la Dedulești unde agitația era în toi și continuăm pe serpentine către Râmnicu Vâlcea. La baza dealului apucăm la stânga către Horezu și ne lăsăm pătrunși de peisajul oltenesc ce se întinde molcom de-a lungul șoselei. Relativ liber, vreme bună, ceva mai înnorat și mai răcoare decât ne-am dorit, dar … speram cu optimism că vremea se va deschide și că vom putea admira peisajul sublim de pe Transalpina.

Trecem prin Horezu unde vestita ceramică te scoate din monotonia drumului și ținem către stațiunea Rânca. Nori groși și negri ne întâmpină amenințători la intrarea pe Transalpina. Am oprit într-o parcare exact în dreptul inscripției de pe asfalt “START”. Parângul se uita la noi amenințător ca la niște furnici care au luat-o pe drum greșit. Recunosc, am avut ceva fiori reci pe șira spinării, dar nu le-am dat atenție. Am făcut câteva fotografii și ne-am pus din nou pe drum cu gândul la frumusețile peisajului și la tocănița cu mămăligă pe care aveam de gând să o devorăm odată ajunși la Stâna Ștefanu.

Drumul urcă în serpentine strânse și, odată cu altitudinea începe și ploaia. O ploaie rece cu picături mari ce se striveau de parbriz dând senzația că cineva aruncă apă cu găleata într-o dușmănie.

Avansăm în inima munților și se oprește ploaia, norii fiind companionii de drum. Au fost porțiuni în care abia se vedea la 10 metri în fața mașinii.

Hotărâți să atingem punctul terminus al călătoriei înaintăm precauți către Pasul Urdele, 2.145 m, cel mai înalt punct de pe Transalpina. Ne oprim aici pentru câteva fotografii și mergem mai departe.

Norii parcă s-au mai răsfirat permițând să admirăm câte puțin din peisajul alpin. Altitudinea începe săși spună cuvântul astfel că temperatura nu era mai mare de 7 grade, iar vântul se îndârjea să ne dea jos de pe carosabil. Perseverenți din fire, înaintăm cu greutate către Ștefanu. Coborâm în serpentine strânse și după câțiva kilometrii de la Pasul Urdele ni se deschide privirilor o priveliște absolut de vis unde protagonistul principal, Stâna Ștefanu stătea calmă la poalele vârfului cu același nume. Agitație mare, mașini, microbuze, autocare, pasagerii fiind opriți pentru o porție de tocăniță cu mămăligă și brânză sau smântână. Găsim cu greu un loc de parcare în apropierea stânii și ieșim afară din mașină.

Pe cât de repede am ieșit din mașină, pe atât de repede am intrat înapoi pentru a ne îmbrăca. Vântul ne șficuia fețele, iar stropii de ploaie se lipeau de haine și de piele generând un frig năprasnic la care nu ne așteptam în mijlocul verii. Am tras pe noi bocancii și ce aveam de ploaie prin mașină și am ieșit să dăm binețe gazdelor. Până la urmă, muntele are propriul microclimat, astfel că orice prognoză meteo poate părea o joacă de copil.

Așa ne-a întâmpinat Mărioara Babu la intrarea în stână păstrând tradiția Mamei Raveca ale cărei prime cuvinte când vedea chip de om erau

“Ce faci mumă? De unde vii, omenașule? Și unde te duci?”

Din curtea stânii se vedeau 3 ceaune mari cu focul arzând sub ele. Mirosul îți muta nasul în toate direcțiile iar “ploaia” din gură rivaliza cu cea de afară.

Nu am apucat să ajungem bine sub copertina unde se făcea mâncarea că a și venit întrebarea: “ Bună ziua, de unde veniți? Luați de serviți o mămăligă caldă cu tocană! De care vreți, de oaie sau de vițel? Avem și brânză, mai veche sau proaspătă, smântâna abia e luată după lapte?”

Deși vremea de afară te îndemna să stai în casă la căldură, la Stâna Ștefanu era o forfoteală de nedescris. Baciul novăcean Dede, fiul Mamei Raveca, stă mai intr-o parte, supraveghează bunul mers al lucrurilor și nu lasă nimic la voia întâmplării. Mărioara are grijă de turiști si povestește una, alta făcând timpul să treacă ceva mai repede până se punea mâncarea în blidurile de lut ars. Mămăliga vârtoasă aburindă ședea pe un fund de lemn cât toate zilele, iar tocănița își împrăștia mireasma peste tot locul.

Toată lumea vine și se înfruptă din bunătățile gătite și pregătite de o mână de oameni. Totul se înscrie în peisajul de basm oferit de munții Parâng.

Pășunea alpină, oile în depărtare, ploaia rece, fumul de pin, aspru și usturător, la care se fac molcom tocana și mămăliga, camera în care se poate dormi, tapetată cu haine tradiționale, dependințele unde se face brânza, zgomotul lemnelor sparte, vântul, toate sunt smulse, parcă, dintr-un film albnegru, vorbind despre tradiția și greutățile locului.

Un peisaj de poveste, rupt de lume, undeva departe, într-un trecut pe care nu îl zărim doar în poveștile spuse de străbunicii noștri. În acest peisaj, câinii ciobănești, moțăie în bătaia vântului ținând totul sub privirile dure, dar înțelegătoare.

Din când în când își face apariția câte un pui de ciobănesc care face deliciul copiilor și al turiștilor.

Pe lavițele și mesele de brad negeluit unde se servește masa, poposesc blide de lut ars în care tocana de vițel sau oaie împrăștie o mireasmă îmbietoare. Pereții sunt acoperiți de straie tradiționale completând peisajul de la stână. Timpul trece pe nesimțite și se lasă seara. Vântul și ploaia parcă sau mai domolit puțin. Mai petrecem câteva momente la stână și, cu părere de rău ne pregătim de plecare.

Drumul spre casă se desfăsoară lin coborând spre Obârșia Lotrului, apoi către Voineasa, Râmnicu Vâlcea, Pitești și București. 296 de km de impresii, sentimente, povești și promisiuni de revenire pe aceste plaiuri minunate cu oameni minunați.

Una peste alta, eu, pot spune cu mâna pe inima că avem o țară minunată.

de Adriana ROMAN

18 mai 2017 - 21 mai 2017

Festivalul Scoicilor 2017 , Constanta Festivalul Scoicilor revine anul acesta in Piata Ovidiu din Constanta cu un numai mai mare de restaurante implicate in competitie.

30

29 aprilie 2017 - 01 mai 2017

Suncuius Festival 2017, Suncuius, Pestera Unguru Mare revine festivalul cu acelasi nume in aer liber.

Invitatii sunt Homemade Weapons (U.s.a.), Dj Sauce, Dex, Dubase, Dodo, Gosh (At), Dj Klaus Eb, Dinsubsol Night W/ , Robinski, Albui, Crisstia, Strigoi, Sketch, Vpr, Uncouth, Akula,Anobium, Rikz +multi altii.

Pretul unui bilet este de 45 RON | 10 Euro si este valabil pentru toate cele 3 seri. Numarul locurilor de camping in perimetrul festivalului este limitat.

21 aprilie 2017 - 26 aprilie 2017

Bacau Fest Monodrame 2017 , Bacau Bacau Fest Monodrame prezinta spectacole de teatru jucate de un singur actor care vor avea durata intre 40 si 70 de minute.

31

Cei ce vin odată - mâți

Sunt fascinată de una dintre primele „apariții” vestitoare ale primăverii. Mâțișorii.

Pe o crenguță firavă, supraviețuitoare a gerurilor iernii trecute, din loc în loc, mici mogâldețe pufoase stau agățate. Par, mai degrabă, ornamentale și create de mâna omului, decât o creație inedită a naturii.

Cu siguranță vă va plăcea legenda românească legată de apariția pe Pământ a acestor pufoase ciudățenii.

Se spune că, demult, pe când iarna nu-și făcuse apariția, nici sania nu fusese inventată, s-a întâmplat ca vremea să se răcească brusc, iar frunzele copacilor să cadă, sub încărcătura zăpezii. Când ninsoarea s-a oprit, Dumnezeu a chemat toți copacii în cer, spunându-le că vor sta acolo până ce zăpada se va topi. Mare le-a fost bucuria îngerilor, care se bucurau de o mare nesfârșită de copaci înfloriți. Un singur copac nu a ascultat porunca Domnului și a deschis puțin ușa să vadă ce se mai întâmplă pe pământ.

Văzând câmpiile înverzite și văzând că oamenii sunt în căutarea copacilor, salcia a

32

ă cu primăvara

șorii -

fugit din cer, fără să-și ia rămas bun și s-a așezat la locul ei, pe malul pârâului. Atunci oamenii s-au adunat în jurul ei, să-i admire florile albe, iar ea le-a povestit ce a trăit in cer. Dumnezeu, mâhnit de ceea ce facuse salcia, le spuse celorlalti copaci: “Ceea ce a făcut salcia nu este frumos. Ea nu merită darul cerului; de aceea am să-i iau înapoi florile. Fiindcă a șters-o ca o mâță, am să-i schimb floricelele albe în mâțișori pufoși.

Așa va rămâne în vecii vecilor…” Când veni primăvara, toți oamenii admirau florile celorlalți copaci, numai la salcie nu se uita nimeni. “Acolo, pe malul pârâului, cu crengile lăsate în jos, încărcate cu mâțișori, ea parcă plângea…”.

Această legendă a apărut tipărită pentru prima dată, în “Albina”, în 1934, culegător Ion Bordeianu și titlul ei este “De ce salcia în loc de flori are mâțișori”. de Adriana ROMAN

Otilia Cazimir – Mâţişorii

A ieşit răchita-n drum.

Ce-o mai fi şi asta, oare, Că-i din cap până-n picioare Numai motocei de scrum?…

Cu mlădiţele plecate, Stă pe loc şi se socoate: S-ar întoarce – nu mai poate, S-ar ascunde – N-are unde!

I-e ruşine de copii, Ca din mugurii-aurii I-au ieşit, în loc de flori…

Mâţişori!

33

Târgul de Turism al Olteniei - ediția a II-a -

În prag de primăvară, Târgul de Turism al Olteniei vine cu noutăți în cadrul celei de a doua ediții. Turist prin Romania, aflat în rolul său de partener media, vă prezintă comunicatul de presă al organizatorilor, cu date și informații:

În perioada 10-12 martie 2017, în incinta Centrului Multifuncțional Craiova se va desfașura cel mai mare eveniment expozițional din Oltenia dedicat industriei turismului – a doua ediție a TÂRGULUI DE TURISM AL OLTENIEI. Târgul de Turism al Olteniei va reuni în special expozanți din regiunea Olteniei și din întreaga țară, dar, totodată, vor fi invitați și expozanți din străinătate.

Expozanții prezenți vor promova: turismul cultural, rural sau de business, turismul de tratament, turismul medical, destinațiile exotice, croazierele și turismul de aventură. Din ofertele companiilor prezente la târg nu lipsesc asigurările medicale și de călătorie, organizările de evenimete private și corporate, precum și accesoriile și gadget-urile necesare în orice călătorie.

Târgul dorește promovarea zonelor de atractie turistică și a serviciilor din acestă regiune a

României, organizarea de conferințe și dezbateri cu subiecte ce țin de dezvoltarea turismului regional.

Companiile prezente la târg vor delecta vizitatorii cu tombole, premii, vouchere și oferte early booking. De asemenea, în perioada târgului se aplică reduceri considerabile pentru cei care își rezervă vacanța pe loc.

Târgul de Turism al Olteniei este organizat de către PS Multiservices în parteneriat cu Primăria Municipiului Craiova, Consiliile Județene Dolj, Gorj, Vâlcea și Camera de Comerț și Industrie Dolj.

Nu vor lipsi prezentări de destinații și locații noi deschise, degustări specifice anumitor zone turistice, momente artistice care să trezească interesul pentru anumite destinații.

Cei care își vor prezenta ofertele sunt: agențiile de turism, hotelierii, transportatorii, companiile de asigurări medicale și de călătorie, organizațiile naționale și județene de turism, centrele de aventură și agrement, organizatorii de evenimente private și corporate, bănci și instituții financiare, muzee, teatre.

Concomitent cu ediția a II a a Târgului de Turism al Olteniei, se va desfășura HORECA EXPO OLTENIA – expoziție de echipamente, mobilier și dotări pentru hoteluri și restaurante.

Acest eveniment este dedicat furnizorilor de echipamente, produse, accesorii și servicii care sunt folosite în această industie, de la alimente, echipamente, mobilier, articole textile la utilaje și software, dar și hotelurilor, restaurantelor, barurilor, cafenelelor și firmelor de catering, bucătarilor profesioniști ce își desfășoara activitatea preponderent în această Regiune a României.

34

Sărbătorile Pasca

- Pensiunea Poian

ale în Maramureș

na Căprioarelor -

Am ajuns la Moisei pregătiți să asistam la prepararea bucatelor pentru masa de Paște. Curioși ca niște copii, am pregătit aparatura pentru filmare și pentru fotografiere. Gazdele noastre, doamna Hojda, patron al Pensiunii Poiana Căprioarelor și două bucătărese din comună, ca de obicei, au fost fericite să ne împărtășească din taina pregătirii bucatelor tradiționale, cu preparate specifice zonei Moisei, județul Maramureș.

Vă invit să fiți martori alături de noi, la pregătirea bucatelor pentru masa de Paște, singurul neajuns, pentru voi, cei ce ne citiți, fiind lipsa mirosurilor apetisante ale bucatelor.

Am lăsat puiul umplut la foc blând, în cuptorul cu lemne, pentru a fi convins că este bine rumenit pentru Masa de Paște și am inceput să ne pregătim pentru Slujba de Înviere. Gazdele au pregătit costumele moroșene pentru a fi mândru purtate la Biserica Înălțarea Domnului.

Obiceiul locului spune că bărbatului, capul familiei, să îi fie pregătită traista cu merinde pentru a fi sfințite la sfârșitul Slujbei de Înviere. În traista familiei Hojda și-au făcut loc: mielul, puiul, cozonacii, pasca, drobul, vinul și, bineînteles, ouăle vopsite.

Cerul senin, plin de stele veghea misterios asupra

localnicilor care, gătiți în straie de sărbătoare, se îndreptau pioși către Biserica Înălțarea Domnului.

Preotul a început Slujba de Înviere la 12 noaptea.

Corul Bisericii a făcut ca slujba să fie încărcată de emoție și pioșenie.

La ora 1 am lăsat pentru puțin timp Slujba de Înviere de la biserică și ne-am îndreptat către Mânăstirea Moisei. Impozantă, Mânăstirea Moisei era deja înconjurată de enoriașii care primiseră Lumina. Acolo, la Mânăstirea Moisei și-au dat întâlnire cu generozitate istoria, arta și tradiția, toate supuse ale credinței în Dumnezeu. Se pare că Dumnezeu, în mărinimia sa, și-a plantat toată frumusețea aici, sus, la Mânăstirea Moisei.

Reîntorși la Biserica … am urmărit pioși sfințirea bucatelor din traistele localnicilor, care au păstrat cu sfințenie această tradiție din strămoși. La sfârșitul slujbei, bătrânii s-au îndreptat agale către case.

Bucatele gătite de doamna Hojda s-au așternut mândre la Masa de Paște, așteptând, pe rând, să fie degustate și lăudate. Pălinca, purtând mărgele de diamante, a deschis pofta mesenilor. Obiceiul locului cere ca primele merinde care vor fi degustate, sunt cele care au fost slujite de preot.

După masă, am luat aparatura în spinare și, pentru a ușura digestia și pentru a prinde câteva imagini, am plecat într-o mică plimbare în Rezervația naturală Munții Rodnei.

Intrarea în rezervație este la câțiva pași de poarta Pensiunii Poiana Căprioarelor.

Aerul și căldura blândă a soarelui de aprilie, mirosul cetinei, susurul Izvorului lui Dragoș ne îndrumau pașii către peisajele oferite de Pietrosul Rodnei.

Peisajele ne blochează gândirea și ne îndrumă la meditație.

Natura de o frumusețe și o simplitate neasemuite ne bucură sufletele încărcate de momentele petrecute aici, în Moisei, locul unde istoria s-a scris cu sânge nevinovat, păstrarea neatinsă a tradiției strămoșești nea emotionat, uneori, până la lacrimi, locul unde oamenii poartă, deopotrivă, trecutul și viitorul în traistele lor sfințite de amintirea strămoșilor. de Adriana ROMAN

40

41

19 mai 2017 - 21 mai 2017

Festivalul Magia Baloanelor 2017 , Razboieni Festivalul Magia Baloanelor va fi locul de intalnire al baloanelor cu aer cald care vor umple cerul.

42

07 mai 2017 - 07 mai 2017

Sarbatoarea Liliacului 2017 , Ponoarele La Ponoarele in judetul Mehedinti are loc Sarbatoarea Liliacului , in perioada in care liliacul salbatic da in floare.

Padurea de liliac din Valea Prislopului este o rezervatie cu o suprafata de 20 ha. Fondul sonor al evenimentului va fi compus din muzica populara.

ponoare.ro

25 mai 2017 - 28 mai 2017 Green Hours Jazz Fest 2017 , Bucuresti, Calea Victoriei jazz-ului, editia a 9-a: greenjazzfest.ro

Intre 25 si 28 mai, boema si artistica gradina din Calea Victoriei 120 - Bucuresti va fi gazda a 22 de artisti dintre cei mai demni de atentie, din 6 tari, inclusiv Romania. Publicul va avea ocazia sa aplaude, in traditionala si (re)cunoscuta "matca" culturala Green Hours, 8 concerte extraordinare, reunind muzicieni emergenti si/sau consacrati din elita jazz-ului si a muzicii improvizate europene.

43

44

”Ne bucurăm că vom deschide proiectul Experience Bucharest cu aceasta conferința pentru specialiști, la care avem confirmați 16 invitați speciali internaționali. Doar aceștia comunică către o audiență online de peste 5 milioane de persoane.

Prin această provocare vom aducem Bucureștiul pe harta destinațiilor turistice preferate din Europa de Est” spune Tudor Maxim, fondatorul Experience Bucharest.

Experience Bucharest (www.experiencebucharest.com) este cel mai mare proiect de pro-

movare turistică a Bucureștiului realizat vreodată, care se va desfășura în perioada 12-16 Mai 2017 în București.

Experience Bucharest este primul proiect voluntar al comunitații Travel Massive România, o organizație non-profit internațională, proiect în care sunt implicați peste 100 de voluntari. Prin acest proiect, Bucureștiul este promovat la nivel mondial prin intermediul unui număr de 100 persoane influente în mediul online din domeniul călătoriilor și turismului individual.

Experience Bucharest este o inițiativă independentă, la care se poate alătura orice autoritate publică, instituție, companie sau persoană independentă care dorește să se implice în promovarea Bucureștiului. Există și o pagină de crowfunding pe platform @YouCaring, unde se pot implica toți cei care doresc să susțină prin donații organizarea acestui eveniment.

Organizatorii Experience Bucharest au pregătit pentru cei 100 invitați o conferință despre cele mai bune practici de marketing în turism pentru pro-

movarea Bucureștiului, peste 40 de tururi și experiențe de turism alternativ, petreceri de socializare și multe alte experiențe unice. Toate acestea vor fi posibile cu implicarea zecilor de parteneri care vor oferi cazare prin intermediul Federației Industriei Hoteliere din România, vor pune la dispoziție locații pentru evenimente, vor asigura mesele și transportul invitaților. Timp de patru zile, fiecare participant își va putea alege programul, optând pentru participarea la activitățile propuse de organizatorii evenimentului.

45