Revista Turist prin Romania Nr. 15 by Turist prin Romania

Turist prin Romania aprilie 2018

Fii curios, fii turist prin RomĂ˘nia!

Anul III, Nr. 15

Luna prielnică

una aprilie, în calendarul popular, se mai numește și „Prier”. Această denumire populară provine de la verbul “a prii” și înseamnă timp prielnic pentru semănături, ori lucrări în gospodărie . În timpurile vechi, la sate, în luna lui „Prier” se continuau semănăturile și arăturile începute în luna martie. Tot în această perioadă câmpul se închidea, ceea ce însemna că oile și vitele nu mai aveau voie să pască libere. Prin urmare, se începea formatul turmelor și se tundeau oile care urmau să urce la munte. Ciobanii aveau ca obligație reparatul stânelor și al țarcurilor pentru animalele ce aveau să le

Prier

primească. În tradiția populară românească se mai spune, despre luna aprilie, că este o lună capricioasă în care vremea va fi ori geroasă, ori călduroasă. În această lună se fac prevestiri ale vremii ce va urma, astfel, iată câteva dintre superstițiile acestei luni: • Dacă în luna lui Prier este vreme frumoasă și călduroasă, atunci luna mai va avea vreme rece, cu înghețuri; • Dacă la Prier este vreme posomorâtă și rece, atunci luna lui mai va avea vreme frumoasă și călduroasă; • Negura de la răsărit, din luna aprilie, e semn bun pentru anul în curs; • Dacă în aprilie tună și fulgeră, atunci nu există motive sa ne temem de ger; • Vremea frumoasă din luna aprilie ne va aduce o vară furtunoasă, etc. • Dintre sărbătorile lunii aprilie, cele mai importante sunt: • Ziua păcălitului, pe data de 1 aprilie; • Intrarea Domnului în Ierusalim sau Floriile, pe data de 9 aprilie; • Învierea Domnului sau Sfintele Paști, de pe data de 16 aprilie până pe data de 18 aprilie; • Izvorul Tămăduirii, pe data de 20 aprilie; • Sfântul Gheorghe sau Sângeorz, pe data de 23 aprilie. de Adriana ROMAN

Turist prin Romania | 3

Destinații pentru vacanța ta de primăvară

Lacul Izvorul Muntelui Bucovina, țara oului încondeiat Mănăstirea Curtea de Argeș Rezervația de zimbri de la Hațeg

Sugestii de cazare

Pensiunea Moara viselor, Vaideeni

Evenimente

Tradiții și flori de sărbători Simfonia lalelelor Tudor Gheorghe, “Rândunici printre loziinci” Ziua păsărilor Târgul Floriilor Târguri de Paște în București

6 12 20 34 28 2 9 33 40 43 44

File de istorie

Mănăstirea Curtea de Argeș Omul, Spațiul, Timpul

Tradiții, legende și obiceiuri

Liliacul, floarea memoriei Bucovina, țara oului încondeiat Paștele Laleaua, floarea Turciei Nunta urzicilor

Profită de primăvară

Simfonia lalelelor Pensiunea Moara viselor, Vaideeni Tudor Gheorghe, “Rândunici printre loziinci” Ziua păsărilor

20 30 10 12 16 38 46 9 28 33 40

Lacul Izvor frumusețe de basm este lacul de acumulare aflat pe cursul mijlociu al râului Bistrița, în Carpații Orientali, la 4 km amonte de orașul Bicaz. Am petrecut trei zile de relaxare, plimbându-ne prin zonă, cunoscând oamenii locului și poveștile lor. Este Lacul Izvorul Muntelui (sau Lacul Bicaz) format după construirea între anii 1950 și 1960 a unui baraj care alimentează hidrocentrala de 210 MW construită în timpul regimului comunist. Lacul are o formă alungită și o suprafață de 32,6 km². Pentru construcția barajului și amenajarea lacului 22 de sate din zonă au fost strămutate și peisajul natural a fost drastic schimbat, el fiind declarat rezervație naturală acvatică în anul 2000.

6 | Turist prin Romania

- Lacul

Pe malul nord-estic al lacului trece șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Toplița. Direcția sa generală este de la N-V spre S-E, cu frecvente zone de extindere laterală, cea mai importantă fiind cea de pe râul Bistricioara, de aproximativ 3 km. Volumul maxim de apă este de 1.250 milioane m³, fiind al doilea lac artificial, ca mărime și al treilea ca înălțime, din România. Geologic amenajarea este situată în zona flișului Carpaților Orientali. Apa acumulată la Tașca este folosită atât pentru producerea de energie electrică în centrala hidroelectrică „Bicaz-Stejaru” cât și pentru alimentarea fabricii de ciment din localitate sau pentru alte cerințe din aval. Concepția acumulării permite, la nevoie, mărirea volumului acesteia la circa 31 milioane m3 prin înlocuirea digului longitudinal de la malul drept cu un dig transversal în frontul de retenție.

ul Muntelui Bicaz -

Turist prin Romania | 7

Lacul aparține categoriei lacurilor eutrofe – oligotrofe, având ca particularități specifice volumul și întinderea foarte mari, așezarea într-un areal montan cu altitudine medie, variații anuale de nivel de până la 25 – 30 m, existența unei stratificări termice datorate stagnării îndelungate a apei în cuveta lacului în prezența unor adâncimi mari și, denudarea periodică a unei mari suprafețe din areal (aproximativ) 1.500 ha, pe o durată de până la o jumătate de an. Zona are o climă montană, moderat de caldă (7÷7,5°C), cu ierni blânde (–4÷-5°C) și veri moderat de calde (16,5÷17°C), efecte ale particularităților legate de existența suprafeței mari de apă. Pe malul de S-E al lacului de acumulare Izvorul Muntelui se găsește Stațiunea Biologică ”Petre Jitariu” Potoci- Neamț ce aparține de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Stațiunea a luat ființă, în anul 1957, ca răspuns la problemele de mediu generate de amenajarea complexului hidroenergetic, construirea barajului și a uzinei hidroelectrice de la Stejaru. Stațiunea are în derulare programe de cercetare subacvatică ”Lacusris”cu batiscaful LS-1 (L.S.-1 Underwater Habitat/Romania) în

8 | Turist prin Romania

lacul Bicaz pentru descifrarea unor aspecte ale comportamentului teritorial, nutritiv, reproductiv al unor hidrobionti, pentru studierea migrațiilor zooplanctonului, pentru filmarea unor aspecte de viață subacvatică inedite în lumea științifică. În 1993 oceanograful Jacques-Yves Cousteau a fost oaspetele stațiunii. Tot în cadrul acesteia se găsește și un Laborator de evaluare a calității apei lacului de acumulare. În perioada verii, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași desfășoară activități în care elevii și studenții să deprindă tehnicile folosirii unor ehipamente esentiale în plonjarea subacvatică, stagii de practică documentară, cu aplicații de teren facilitate de poziția geografică a instituției. În apropierea barajului, pe malul stâng este amenajat un port turistic. Plimbările cu vaporașele, șalupele sau hidrobicicletele sunt deliciul turiștilor. Speciile de pești care populează Lacul Izvorul Muntelui sunt babușcă, clean, lostriță, moioagă, mreană, oblete, păstrăv (indigen, de lac și curcubeu), porcușor, plătică, scobar.

de Adriana ROMAN

Liliacul

- floarea memoriei iliacul este unul dintre cadourile făcute de Soliman al II-lea ambasadorilor Europei Occidentale. Astfel, avea să prindă rădăcini, la propriu și în vestul bătrânului continent, acolo unde s-au obținut la scurtă vreme noi varietăți. În Evul Mediu se considera că liliacul adăpostește în ramurile sale spirite bune, care îndrumă și călăuzesc persoanele care le invocă. Liliacul este supranumit "floarea memoriei". Se spune că mirosul său trezește amintiri de mult uitate, care pot fi retrăite în amănunt. Liliacul semnifică misterul iubirii, care poate face ca o persoană să uite de sine în dragostea pentru altul. Se spune, de asemenea că, în funcție de culorile sale, liliacul poate să transmită mesaje de dragoste sau sentimente prietenești. Iată câteva lucruri pe care nu le știai despre liliac! ♦ Liliacul înflorește la trei - patru săptămâni după Forsythia. ♦ Unele soiuri, cum ar fi Josée sau Boomerang, înfloresc de mai multe ori pe parcursul anului. ♦ Unele soiuri pot rezista la temperaturi de minus 40 de grade Celsius, altele nu rezistă nici la minus 10. ♦ Există mai mult de 1.000 de soiuri de arbuști de liliac.

10 | Turist prin Romania

♦ Arbustul de liliac este ruda apropiată a măslinului. ♦ Florile de liliac sunt comestibile. ♦ În limbajul florilor, liliacul violet reprezintă simbolul pentru prima dragoste. ♦ Parfumul florilor este maxim în miezul zilei, în plin soare. ♦ Liliacul se înmulțește foarte ușor. Puii de liliac se dezvoltă în jurul unui arbust principal. Se poate face foarte ușor o pădure de liliac. ♦ Multe povești cu prințese și momente magice se petrec în păduri de liliac. Contesa de Segur are o poveste celebră care se desfășoară într-o pădure de liliac. ♦ Anual în lunile aprilie-mai, orașul Rochester (New York) găzduiește cel mai mare festival dedicat liliacului care durează două săptămâni. Pe un spațiu de 8 hectare se găsesc în această perioadă peste 500 de varietăți de liliac aduse de pe tot mapamondul. ♦ În România este o pădure de liliac, formată natural și este singura de acest fel din Europa. Pădurea de liliac este aproape de localitatea Ponoare, este o rezervație botanică la marginea orașului Baia de Aramă, pe drumul dintre Drobeta-TurnuSeverin și Târgu Jiu.

de Adriana ROMAN

Turist prin Romania | 11

Bucovina

- țara oului încondeiat -

ul este poate unul dintre cele mai vechi simboluri ale omenirii. Chinezii credeau că din ouăle fecundate de soare se năşteau eroii, hinduşi credeau că oul despărțit în două emisfere crează cerul şi pământul. În mitologia egipteană, din Nun, oceanul primordial, răsare o movilă pe care se va deschide un ou. Din ou iese un zeu

care va organiza haosul. Oul, ca și simbol, este legat de geneza lumii și conţine în esenţa sa toată diversitatea fiinţelor.

În tradiția românească, dincolo de creaţie, oul este simbolul înnoirii periodice. Oul semnifică un principiu regenerator și fecund. Apare frecvent în sărbătorile de reînviere a naturii, în riturile fertilității și în cele de trecere. Ouăle de Paște se înroșesc în Joia Mare sau în Sâmbăta Mare, așa spune tradiția poporului român.

Doamna profesor Letiţia Orşivschi – Muzeul Oului Vama – Bucovina

12 | Turist prin Romania

Muzeul Oului Vama – Bucovina

Un fin observator remarcă simbolurile şi semnificaţiile lor: linia dreaptă verticală – viaţa, linia dreaptă orizontală – moartea, linia dublă dreaptă – eternitatea, linia cu dreptunghiuri – gândirea, linia ondulată – apa, purificarea, spirala – timpul, eternitatea. Încondeiatul ouălor este o veche tradiție pascală dezvoltată pe meleagurile bucovinene cu multă măiestrie. În localitatea Vama, există un muzeu dedicat încondeierii ouălor: Muzeul Oului Vama – Bucovina. Doamna profesor Letiţia Orşivschi, artist și creator al multor exponate din muzeu, este inițiatorul muzeului. Acesta expune: “peste 7000 de ouă, atât din

Bucovina, cât şi ouă de pe toate meridianele lumii. Dintre acestea, aproximativ 3500 de ouă de diverse dimensiuni, lucrate în tehnici şi stiluri diferite, provin din 82 de ţări de pe toate cele 5 continente.” Este impresionant prin modul de organizare și, bineînțeles, prin frumusețea deosebită a exponatelor. Muzeul se mândrește (și pe bună dreptate) cu locul al șaselea în ,,Top 10 frumuseţi rurale ale României’’, obținut în anul 2013. Muzeul doamnei Orşivschi pune la dispoziția doritorilor un sistem audio de ghidaj, atât în limba română, cât şi în limbile de circulaţie intenaţională: engleză, franceză, germană, spaniolă.

Turist prin Romania | 13

Coșulețele din ou de gâscă, în interior ouă

Alte mâini măiastre aparțin doamnei Marcela Cega, din Costileva, județul Suceava. Doamna Cega sculptează dantele fine în coaja oului, din mâinile sale născându-se opere de artă în miniatură. Doamna Cega folosește motive florale și aproape toate culorile curcubeului, fiind foarte atentă la dorințele cumpărătorului. Ceea ce o deosebește, însă pe doamna Cega de restul artizanilor este sculptura în ou. Doamna Cega a inventat, putem spune fără a ne înșela, pentru prima dată, în România, sculptura în oul încondeiat. Astfel, din mâinile de aur ale doamnei Cega au ieșit scoicile din ou de gâscă și coșulețele din ou de gâscă, având în interior ouă de prepeliță. Adevărate opere de artă în miniatură.

14 | Turist prin Romania

Scoici din ou de gâscă, în interior, ou de prepeliță – Artist doamna Marcela Cega

de prepeliță – Artist doamna Marcela Cega

Ouă încondeiate de doamna Tincuța Cioată – Brodina de Jos

O altă artizană, mândră bucovineancă, din Brodina de Jos, este doamna Tincuța Cioată. Doamna Cioată a dobândit meşteşugul în familie şi speră să îl poată transmite generaţiei viitoare. Meşteşugul încondeierii ouălor este o adevărată comoară a culturii populare bucovinene și românești. Încondeierea ouălor este strâns legată de arta broderiei şi a modelelor de pe costumele naţionale. Meșteșugul încondeierii ouălor este o mărturie a datinilor, a credinţelor şi a obiceiurilor pascale. Se învaţă în familie şi se transmite din generaţie în generaţie. În tradiția românească, oul simbolizează mormântul lui Iisus Hristos, la interior fiind ascunsă viața. Credincioşii îşi însoţesc gestul ciocnirii ouălor cu mărturisirea celei mai importante afirmaţii a religiei creştine: Hristos a înviat!

Turist prin Romania | 15

PAȘTELE

Paştele, ca şi Crăciunul, este o sărbătoare foarte importantă pentru români, o sărbătoare care uneşte familia şi un bun prilej de bucurie. La acest moment sărbătorim învierea

P 16 | Turist prin Romania

lui Iisus Hristos dar şi iertarea păcatelor. În Duminica Învierii, obiceiul spune că la trezire, se toarnă apă rece într-un ibric, alături de un ou roşu şi un ban de argint. Omul trebuie să se spele pe faţă cu această apă, pentru a fi „roşu în obraji” şi pentru a fi bogat.

Tot în această dimineaţă, majoritatea copiilor îl aşteaptă pe iepuraş cu dulciuri şi cadouri. De asemenea, produsele specifice sărbătorii sunt duse la sfinţit, pasca, ouăle roşii, sticla de vin, o bucată de miel fript sau drob, branză, sare şi un colac cu lumânare pentru biserică. După sfinţirea produselor, se strânge familia la masa tradiţională de Paşti, un prilej bun pentru români să sărbătorească alături de cei dragi

şi prieteni dar şi pentru a vizita rude. În prima zi de Pasti existã obiceiul de a se purta haine noi în semn de respect pentru aceastã aleasã sãrbãtoare, dar și pentru cã ea semnificã primenirea trupului si a sufletului, asa cum se primeneste întreaga naturã odatã cu primãvara. Masa din prima zi de Paști este un prilej de reunire a familiei, decurgînd dupã un adevãrat ritual. . De pe masa de Paști nu pot

Turist prin Romania | 17

lipsi: ouăle roșii, cașul de oaie, salata cu ceapă verde și ridichi, drobul și friptura de miel, pasca umplută cu brânză sau smântână. În a doua zi de Paști s-a mai păstrat, mai ales în Transilvania, obiceiul udatului, având semnificația unui act de purificare. De obicei, feciorii stropesc cu apă sau cu parfum persoanele ieșite în cale, în special fetele. În Sâmbăta Mare, în Bistriţa-Năsăud, gospodinele fac în cuptor pască dulce şi sărată, dar şi cozonac. Pasca sărată este făcută în special în satele în care trăiesc etnici maghiari şi germani, reţeta fiind luată de la aceştia, iar cea dulce în zona de nord a judeţului, în satele învecinate cu Bucovina.

18 | Turist prin Romania

Pasca sărată este mâncată ca aperitiv, iar cea dulce ca desert. În noaptea de Înviere, oamenii duc la biserică un coş cu ouă roşii, pască şi slănină, pentru ca bucatele să fie sfinţite de preot. În ziua de Paşte, mulţi merg la biserică îmbrăcaţi în costume populare care au cel puţin un obiect vestimentar nou. Tot în prima zi de Paşte, de dimineaţă, în satele de pe Valea Bârgăului şi de pe Valea Sălăuţei, copiii merg din casă în casă să le ureze oamenilor sărbători fericite şi să vestească Învierea Domnului. Obiceiul se numeşte “În pciez” sau “Ciocul ouălor” şi reprezintă o întrecere între copii să adune cât mai multe ouă vopsite.

În după-amiaza zilei de Paşte, copiii, mai ales, se adună în curtea bisericii, după Vecernie, să “ciocănească” ouăle cu banul, miza jocului fiind atât oul care poate fi câştigat de cel care îl nimereşte cu moneda, cât şi banii puşi în joc. Obiceiul este foarte vechi şi practicat în mai multe sate din judeţ. Copiii aşază pe pământ câte ou roşu, iar de la un metru distanţă aruncă bani spre el. Cel care reuşeşte să înfigă banul în ou, primeşte atât oul, cât şi restul monedelor. Tradiţia spune că învingătorul va avea o viaţă îmbelşugată. În a doua zi de Paşte, fetele din BistriţaNăsăud sunt stropite cu parfum, obicei preluat de la germani şi maghiari. La ţară, fetele erau udate cu găleţi pline cu apă, însă în timp, s-a renunţat la această practică în favoarea parfumului sau a apei de colonie, obicei care se practică şi la oraş. “Udătorii” îşi aleg cu grijă fetele pe care le

stropesc cu parfum. De regulă, merg la casele celor pe care le simpatizează şi se străduiesc să le impresioneze cu un parfum scump. Se mai întâmplă însă ca, în glumă, în sticluţe de parfum să fie pusă doar apă, pe care udătorii o toarnă cu generozitate pe câte o fată ca să se amuze de reacţia ei, speriată că va trebui să-şi schimbe hainele din cauza mirosului puternic. Paştele este cea mai veche şi importantă sărbătoare a creştinătăţii, care a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos, Învierea fiind, după cum spunea părintele Arsenie Boca, singura minune care se arată tuturor, credincioşi şi necredincioşi. Hristos a Înviat!

de Adriana ROMAN

Turist prin Romania | 19

Mănăstirea Curtea d

- Bijuterie a arhitecturii biseri

În sfârșit, am onoarea de a scrie un articol despre o bijuterie a arhitecturii bisericești. Am vizitat-o pentru a nu știu a câta oară, la sfârșitul lunii decembrie. Spiritualitatea românească are un monument al său: Mănăstirea Curtea de Argeș. În veacul al XIII-lea, înalta cetate a Poenarilor, cu fortificațiile sale de piatră și puțul care o lega direct cu albia râului de jos, făcuse să ajungă, până departe, faima acestor locuri, iar pe la jumătatea secolului următor, curtea Basarabilor și biserica Sfântul Nicolae Domnesc răsfrâng această faimă asupra întregii așezări adunată cu timpul în

20 | Turist prin Romania

preajma lor: Curtea de Argeș de mai târziu. Dintre monumentele care au fost făurite dea lungul veacurilor, din câte au împodobit Argeșul voievodal, de bună seamă că biserica înălțată de Neagoe Basarab (1512-1521) este cea mai valoroasă construcție de artă și arhitectură bisericească. Mănăstirea a fost construită de Neagoe Basarab pe locul vechii mitropolii. Pictura interioară, realizată de zugravul Dobromir, a fost terminată în anul 1526, în timpul domniei lui Radu de la Afumați. Biserica a fost restaurată (1875 – 1886) de arhitectul francez André Lecomte du Noüy, discipol al lui Eugène Viollet-le-Duc, care i-a adus și unele modificări care au diminuat valoarea istorică a monumentului.

de Argeș

icești -

Construită din piatră fățuită și profilată, biserica are un plan triconc, inspirat din planimetria bisericii Vodița II, reluat ulterior și în alte construcții (mitropolia din București, biserica fostei mănăstiri Cotroceni, mănăstirea Tismana etc.). Biserica este alcătuită dintr-un pronaos supralărgit, contopit cu construcția propriu-zisă. Are 12 stâlpi interiori care susțin o turlă pe mijloc și două turnulețe laterale care încununează colțurile vestice ale pronaosului. Pronaosul este evidențiat deoarece îndeplinea și funcția de necropolă. Aceste turle mici dau impresia prin podoaba lor exterioară, caracterizată de răsucirea porțiunilor de zidărie, că stau să cadă unul asupra celuilalt și că se înșurubează în tăriile cerului. Restul bisericii și altarul, cu abside care îi împlinesc forma de cruce, susțin o turlă înaltă, a cărei îmbinare cu restul ansamblului se face prin bolți, rezultând un tot arhitectonic de o zveltețe inegalabilă. În fața intrării se află un agheasmatar deschis, a cărui cupolă cu arcuri dantelate se sprijină de patru coloane, lucrate în marmură de felurite tonuri și împodobite cu desene (1516-1517). Precum întreaga biserică, și acesta reprezintă o admirabilă operă de artă.

Turist prin Romania | 21

22 | Turist prin Romania

Turist prin Romania | 23

24 | Turist prin Romania

Văzut dinspre apus, agheasmatarul cu învelitoarea de plumb și crucea aurită se proiectează pe cele 12 trepte care urcă spre intrarea în sfântul locaș și pe rama care o îmbracă, asemeni unui portal aplicat. La restaurare, motivele utilizate și modul de cizelare au urmărit să redea, cât mai apropiat de original, vechea decorație a construcției lui Neagoe Basarab, decorație în care elementele din afară fuseseră armonizate de arta meșterilor locali, într-un stil propriu. Privitorului îi apare clar faptul că localnicii au izbutit nu numai să egaleze, ci adesea să-și impună propria lor personalitate, realizând armonii decorative dintre cele mai originale. În ansamblu, biserica este așezată pe o puternică temelie: un vast pavaj orizontal din blocuri de piatră, mai larg decât suprafața de bază a bisericii, marginile lui terminându-se cu un fel de împrejmuire din floroni (în acest caz crini) sculptați din piatră. Pereții exteriori sunt împărțiți în două zone suprapuse demarcate printr-un brâu, împletit în suvițe. Fațadele sunt decorate în relief plat cu motive caucaziene și islamice. În partea de jos se află o suită de panouri dreptunghiulare, în care sunt fixate ferestrele. Acestea sunt înrămate în chenare cu ornamentații dintre cele mai felurite care, ca și cele ale portalului de la intrare, amintesc întretăierea geometrică de la Mănăstirea Dealu. În registrul de sus se află o suită de panouri semicirculare în partea superioară, în centrul cărora sunt fixate plăci decorative și discuri în rozetă, iar ca niște paftale domnești, la întretăierea arcurilor, se află alte discuri mai mici, deopotrivă de fin realizate. Pe ele sunt așezați porumbei, care stau parcă gata de zbor. Fiecare poartă în cioc un clopoțel. La adierea vântului, acești clopoței sunau lin, asemenea unor suave glasuri tainice.

Construcția bisericii crește într-o suită de volume și suprafețe, pe care se înalță cele patru turle. Ele adună în jurul ferestrelor, asemenea unor dantele în relief, aceleași modele, armonizate specific de meșterii băștinași, o seamă de elemente de artă arabă și georgiană. Acoperișul turlelor, bogat împodobit, pare ieșit din mâna unor aurari, iar lanțurile care susțin crucile sunt aidoma unor mari bijuterii lucind în soare. La interior ești amuțit de zugrăveala executată în ulei de pictorii francezi F. Nicolle, Ch. Renouard și de românul N. Constantinescu din Curtea de Argeș, de panourile votive, de mormintele ctitorilor și tâmplă făcută din marmură, bronz aurit și onix, de icoanele lucrate în mozaic. O excepțională realizare sculpturală este grupul celor 12 coloane, original ornamentate floral, reprezentând pe cei 12 Sfinți Apostoli. Aceste coloane dau cu adevărat o impresie de viu și mers aievea. În pronaos se află mai multe morminte acoperite cu lespezi de piatră, cea mai valoroasă din punct de vedere artistic fiind cea a lui Radu de la Afumați (1529), care îl înfățișează pe viteazul domnitor călare și cu sceptrul în mână. De asemenea, în imediata vecinătate a mănăstirii, se află un izvor, pe care localnicii îl numesc „Fântâna lui Manole”. Această denumire poartă peste timpuri povestea meșterului legendar, care, neputând coborî de pe biserică după terminarea ei și luându-i-se scările, și-ar fi făcut aripi din șindrilă, a sărit de pe acoperișul sfântului locaș, la temelia căruia se spune că-și zidise propria soție. În locul în care s-ar fi prăbușit, sufletul său s-ar fi preschimbat într-un izvor. De la „Fântâna lui Manole” se vede, spre apus, fosta bolniță a mănăstirii, monument istoric, despre care un document existent scrie că „se găsea alături de biserica lui Neagoe Basarab încă din 1524”.

Turist prin Romania | 25

Mănăstirea Curtea de Argeș este și necropolă regală, începând cu anul 1914, aici fiind înmormântați regii și reginele României: Carol I și Elisabeta, Ferdinand și Maria, Carol al IIlea (nu însă și Regina Elena, care este înmormântată la Lausanne, Elveția), precum și Mihai I al României și Ana.

Astfel, frumusețea neasemuită a complexului Mănăstirea Curtea de Argeș, apare descrisă în documentele multor călători străini, care și-au aflat adăpost în chiliile ei. Unii dintre ei, ca Paul de Alep, în 1654, considerau vechea așezare a lui Neagoe drept „una din minunile lumii”. Aceleași cuvinte de înaltă prețuire le notează, în 1794, și englezul Robert Ainslie și, mai târziu, pictorii Bouquet și Lancelot, ale căror însemnări de călătorii și stampe au făcut să circule și în afara granițelor țării faima mănăstirii lui Neagoe Basarab. Ca și acei călători și noi scriem cuvinte de laudă și prețuire pentru frumusețea acestui monument, dar, cel mai bine pentru tine, turistule prin România, este să trăiești propria experiență, să simți cum apropierea de această excepțională realizare, te învață să fii umil și să rămâi fără cuvinte. Ele vin mai târziu.

de Adriana ROMAN

26 | Turist prin Romania

Turist prin Romania | 27

Amis Tour S.R.L. Sat Vaideeni, Comuna Vaideeni, Valcea 247725, Romania 0745 067 635 021 221 9448 0250 865533

28 | Turist prin Romania

Turist prin Romania | 29

“Omul, Spaț

- Centrul Vech

trăduțele înguste ale Centrului Vechi din București, casele care ascund povești, drame și istorii uitate, unele redate prezentului, altele în așteptarea unei intervenții salvatoare. Tabloul acesta este completat, pe ici pe colo, de prezențe care te

30 | Turist prin Romania

uimesc, te încântă sau care te fac să te oprești din plmbare. Sunt opere ale unor sculptori care își aduc creațiile în stradă, sub ochii trecătorilor și în soare, vânt, zăpadă sau ploaie își spun povestea mistică. Pe strada Sfântul Dumitru, în fața Teatrului de Comedie, în 2008 s-a instalat Omul, Timpul, Spațiul, opera sculptorului bucovinean Ion Mândrescu.

țiul, Timpul”

hi, București -

În anul 2013 sculptura a fost mutată la intersecția străzii Nicolae Tonitza cu strada Ion C. Filitti și a fost înlocuită cu bustul in bronz al actorului Gheorghe Dinică. Un an mai târziu, Mândrescu participă cu opera la Expoziţia Universală de la Sevilla şi, în acelaşi an, este prezentă la o expoziţie de grup la Viena, organizată de Ministerul Culturii.Ion Mândrescu începe să modeleze

seria ”Omul, Timpul, Spaţiul”, în anul 1985. În 1990 primeşte premiul revistei Flacăra pentru lucrarea ”Omul, Timpul, Spaţiul” şi tot în acelaşi an opera urma să fie transformată într-un monument de mari dimensiuni şi amplasată în Piaţa Universităţii din Bucureşti. Proiectul este respins de autorităţi sub motivaţia că lucrarea nu putea fi susţinută de rezistenţa

Turist prin Romania | 31

pasajului. Traseul lucrării nu se opreşte aici. Un an mai târziu, Mândrescu participă cu opera la Expoziţia Universală de la Sevilla şi, în acelaşi an, este prezentă la o expoziţie de grup la Viena, organizată de Ministerul Culturii. Câţiva ani mai târziu impresionanta lucrare va fi prezentă la Salonul Internaţional de Artă de la Strasbourg, probabil una dintre cele mai însemnate momente pe care le trăieşte bronzul lui Mândrescu.

sursa Artmark

32 | Turist prin Romania

Elementul principal al operei este un bărbat al căruii trup ostenitpare că se luptă cu timpul (roata spartă) și devine una cu el, părând că este o spiță a roții. Trupul încordat și contorsionat este prins în vârtejul timpului și spațiului, iar lupta sa pare istovitoare. ”Omul, Timpul, Spaţiul” este o lucrare a cărei forță o simți și, pentru puțin, pare că resimți forța personajului și încrâncenarea sa veșnică, lupta sa … în timp și spațiu.

Turist prin Romania | 33

Rezervația de

upă câteva zile însorite petrecute pe meleaguri hunedorene, la plecarea spre București, am decis să facem un tur pe la Rezervația de zimbri de la Hațeg, în pădurea Silvuț. Drum bun și

34 | Turist prin Romania

pitoresc cu peisaje primavăratice ni se deschideau privirilor. Pădurea ne-a întâmpinat veselă în primele raze ale soarelui cu floricele sălbatice viu colorate ițite pe ici pe colo din noianul de frunze în care piciorul se afundă fără zgomot. Pentru un moment ai senzația că timpul s-a oprit în loc și liniștea te cuprinde din toate părțile creând un peisaj ireal.

e zimbri de la Hațeg A trecut ceva vreme de când nu am mai vizitat rezervația și îmi puneam întrebări despre numărul exemplarelor existente. De fapt, istoria începe undeva pe la 1958 când au fost aduse din Polonia 2 exemplare, Podarec și Polonka. O lege nescrisă, dar respectată în toți cei 58 de ani de existență, spune că numele zimbrilor născuți în țara noastră să înceapă cu litera “R” sau chiar indicativul “RO”. Așa se face că, toți zim-

brii care au văzut lumina zilei la Hațeg au purtat astfel de nume. Primii au fost Roman, Retezat și Romina. Recordul absolut deținut datează din 2012 când au văzut lumina zilei 4 zimbrișori, fiecare din cele patru femele dând naștere la câte un pui, Romulus pe data de 3 iulie 2012, Roman pe data de 29 august 2012, Rodica pe data de 12 septembrie 2012 și Roibu pe data de 29 septembrie 2012.

Turist prin Romania | 35

“Nu s-a mai întâmplat niciodata să avem, într-un singur an, patru zimbrișori” a decalar Petru Crăciunescu, pădurar în cadrul Ocolului silvic Retezat, Direcția Silvică Hunedoara, cel care de 14 ani se ocupă, împreună cu soția sa, de administrarea zonei și îngrijirea impunătoarelor animale. Rezervația Hațeg-Silvuț se întinde pe o suprafață de 50 de hectare, acoperite cu păduri de carpen, stejar și brad. În prezent, în toată lumea mai sunt aproximativ 3000 de exemplare de zimbri, toți urmași a 12 străbunici.

36 | Turist prin Romania

Un zimbrișor stă liniștit lângă mama sa iar doi tineri zimbri își exersează puterile într-o încleștare fără forță, ca un exercițiu al unei lupte serioase care, cândva, va numi șeful turmei. Pacea, deocamdată, este regină peste locurile acestea, iar prezențele zimbrilor aduc aminte de un trecut în care zimbrul era stăpân pe pădurile românești și trăia neîngrădit și liber. M-a surprins plăcut curățenia din pădure,

drumul relativ bun până la intrarea în rezervație și amabiltatea cu care am fost primiți. De asemenea, explicațiile cerute au avut parte de răspunsuri clare și pertinente, semn că acei oameni care au grijă de cel mai mare mamifer european iși iubesc meseria și se implică total în protejarea zimbrilor.

de Adriana ROMAN

Turist prin Romania | 37

lorile remarcabile care pare să aibă puterea de a captiva inimi, dar şi de a le distruge sunt lalelele. Obsesia olandezilor pentru lalele este foarte cunoscută, dar lalelele au avut perioade în care "au fost la putere" şi în alte ţări. Prima dată, acest lucru s-a întâmplat în Turcia, în anii 1500, perioada în care exista Imperiul Otoman, condus de sultanul Suleiman I (1494-1566). Pentru că îi plăceau foarte mult sultanului şi anturajului său, lalelele au devenit flori foarte cultivate şi îngrijite. În timpul domniei turcului Ahmed al III-lea (1703-1730), se crede că laleaua a fost ridicată la rangul de simbol al bogăţiei şi prestigiului, tocmai de aceea perioada respectivă s-a numit "Era Lalelelor". Denumirea florii vine dintr-un cuvânt turcesc care înseamnă turban. Lalelele au cucerit lumea, fiind printre cele mai iubite și mai accesibile flori, iar lunile de primăvară sunt perioada lor glorie. Află câteva detalii inedite sau mai puțin știute despre lalele.

• Sunt originare din Himalaia. • Turcii sunt cei care le-au adus în Asia și leau cultivat prima dată, ca plante de cultură. • Numele lalelelor – tulip, vine de la cuvântul “turban”. Mai exact, în persanul “dulband” din care se trage cuvântul “tülbent” (turban). • Turcii au o mare pasiune pentru lalele, fiind floarea lor de suflet. Lalelele cresc pe teritoriul acestei țări, practic, dintotdeauna. Abia în a doua jumatate a secolului al XVI-lea au ajuns în Europa, prin intermediul ambasadorilor olandezi. • În 1593, Carolus Clusius, un reputat botanist, a înființat în Olanda o grădină botanică, una dintre atracții erau lalelele aduse de la curtea sultanului Soleiman Magnificul. • Prima mare criză economică din Olanda a fost provocată deoarece bulbii lalelelor au ajuns să fie vânduți cu sume exorbitante. s-a

38 | Turist prin Romania

Lale

- floarea

eaua

Turciei -

Vârful perioadei cunoscute sub numele de “nebunia lalelelor” a fost în 1635 când un bulb de lalea a fost schimbat cu un teren de 49.000 mp. În 1637 prețurile s-au prăbușit și s-a declanșat o criză economică, ca urmare a supraevaluărilor imobiliare. • Coroana imperială sau Fritillaria este o varietate de lalea sălbatică. • Lalelele sunt rude cu ceapa și usturoiul. • Există peste 3.000 de soiuri de lalele. • Lalelele sunt simbolul bunăstării şi al abundenţei. • Nu există o lalea neagră, cea mai închisă la culoare fiind un hibrid care provine din lalele roșii. • Anatolia și Iranul au pe steag imaginea stilizată a unei lalele. • Lalelele au o paletă foarte mare de culori, dar cele mai rare sunt cele albastre. Există lalele albe, roz, portocalii, roșii, mov și cele în culori amestecate. • Dăruirea unei lalele este considerat un gest de dragoste. Acestea reprezintă constanța sentimentelor, rezistența în ciuda tuturor obstacolelor întâlnite, trăinicie. Semnificațiile diferă în funcție de culoarea acestora de la o dragoste înfocată la o iubire fără viitor. • Există vin de lalele, care se spune este foarte bun la gust dar este și foarte scump. • Cele mai mari culturi de lalele sunt în Olanda. • Dacă lalelele nu au fost stropite cu pesticide, petalele acestora sunt comestibile și pot fi folosite la aperitive sau în salate. Gustul lor este asemănător cu cel de fasole verde. • Această floare remarcabilă a avut o istorie zbuciumată sau ea a zbuciumat istoria omenirii? Oricum ar fi suntem fericiți atunci când apare în florării, în parcuri sau când primim un mare buchet de lalele roșii. O extraordinară ocazie de a ne bucura de superbul covor multicolor este Simfonia Lalelelor oferită de Primăria Pitești, în perioada 20 – 22 aprilie.

de Adriana ROMAN

Turist prin Romania | 39

Ziua Păsărilor - Parcul Natural Văcărești -

e data de 15 aprilie, se va sărbători Ziua Păsărilor, în Parcul Natural Văcărești, din București. Societatea Ornitologică Română și Administrația Parcului Natural Văcărești sunt organizatorii acestui eveniment. Ceea ce avem noi, bucureștenii, de făcut este ca, echipați corespunzător, să ne bucurăm de priveliștea oferită de frumusețea sălbatică (încă) a singurului parc natural urban din țară și, în compania specialiștilor, timp de o jumătate de zi, să vedem “acasă” la ele,

40 | Turist prin Romania

păsările. În comunicatul de presă al organizatorului, se dau detalii cu privire la acest eveniment. Domnul Ovidiu Bufnilă, responsabilul de comunicare al Societății Ornitologice Române, a spus „La București, deja devine tradiție ca de Ziua Păsărilor să ieșim în Văcărești. Anul acesta venim cu o ofertă de tururi ornitologice gratuite, pentru copii și adulți, începători sau avansați. Știu, Ziua Păsărilor a trecut, a fost pe 1 Aprilie, dar atunci nu puteam intra cu oameni în parc. În urma topirii accelerate a zăpezii, ne era imposibil să organizăm tururi aici, cărările ar fi devenit orezării”.

Primele tururi încep de la ora 0800 dimineața – păsările sunt matinale – și se încheie la ora 13:00. Participanții sunt așteptați la intrarea în Parcul Natural Văcărești de lângă complexul Asmita Gardens. De aici sunt preluați de voluntarii și de membrii sucursalei bucureștene a Societății Ornitologice Române și de rangerii Parcului Natural Văcărești. Un tur durează între 60 și 80 de minute și parcurge traseul amenajat de rangerii parcului în proiectul „Păsările Orașului”. Se pleacă de la intrarea principală, se merge pe lângă hrănitori, cuiburi, hide-ul fotografilor și noul foișor. „În urma proiectului Păsările Orașului, pe

care l-am derulat, păsările au beneficiat de hrănitori pe timp de iarnă și de mai multe cuiburi artificiale în parc. Oamenii beneficiază acum de un foișor de unde pot urmări paradele nupțiale la păsările de apă, dar și de panouri informative cu speciile cel mai des întâlnite la noi în sit”, a spus Vlad Cioflec, rangerul pasionat de birdwatching din Parcul Natural Văcărești. Obiectivul organizatorilor este ca toți participanții să învețe să recunoască speciile comune din Văcărești și pe care le pot întâlni și aproape de casele lor, dar și cum le pot ajuta – de la tipul de hrană preferat de păsări la cum se construiește și se amplasează corect un cuib.

Turist prin Romania | 41

„Toată lumea știe cum arată o coțofană, dar nu toți știu că specia asta își construiește cuiburi … cu acoperiș. Am auzit cu toții ceva despre o pitulice, dar puțini reușesc să o vadă sau să o recunoască după tril. Anul acesta vom avea ghizi care se vor ocupa special de identificarea păsărilor cu ajutorul sunetelor. Ne ajută vicepreședintele SOR – Florin Chirilă, cel mai tânăr biolog din departamentul de conservare al SOR – Dani Drăgan, biologul Paul Țibu și colegul Silviu Panțâru de la sucursala bucureșteană a SOR. Ne propunem să ne distrăm alături de oameni, să îi facem să se reconecteze la natură, să le arătăm că Bucureștiul are mai multe păsări decât ciorile, porumbeii și vrăbiile de care știm cu toții”, a mai spus

42 | Turist prin Romania

Ovidiu Bufnilă. Parcul Natural Văcărești este cea mai bună destinație de birdwatching din Capitală, lucru demonstrat de observațiile făcute de ornitologii SOR în cadrul programului „Atlasul Păsărilor din București”. SOR și Parcul Natural Văcărești sunt organizații non-guvernamentale aflate în misiunea de conservare a păsărilor și a primului parc natural urban din România. Cei care doresc să participe la tur sunt rugați să se echipeze corespunzător: binoclu, pantaloni lungi, bocanci sau pantofi de teren, șepci sau pălării, cremă de soare.

Sursa http://www.sor.ro

Turist prin Romania | 43

Târguri de Paș Târg de Paște – Tradiții și Flori de Sărbători în Herăstrău | 3-9 aprilie

Ajuns la cea de-a IX-a ediție, „Tradiții și Flori de Sărbători” își propune să valorifice arta tradițională și să readucă în atenția publicului valorile autentice românești. Anul acesta târgul organizat de primărie are loc în Parcul Regele Mihai I (Parcul Herăstrău), la intrarea Charles de Gaulle. Târg de Paște la Plaza Romania | 3-7 aprilie

Plaza România ne aşteaptă la un nou târg de decorațiuni, articole și accesorii handmade, de care ne putem bucura în familie. La târg veți găsi o mulțime de obiecte minunate – toate spre bucuria celor mari, dar și spre fericirea celor mici. De la icoane pictate manual în stil tradițional, la decorațiuni specifice sărbătorilor pascale, ouă încondeiate, lumânări și aranjamente de Paște, până la jucării interactive squishy, jucării realizate din materiale textile și păpuși croșetate Targ de Paşte la Auchan Titan | 36 aprilie

masa de Paste si multe alte surprize!

44 | Turist prin Romania

Targul de Paşte de la centrul comercial Auchan Titan va reuni expozanti din toata tara ce vor comercializa produse specifice sarbatorilor pascale, cadouri pentru cei dragi, dulciuri traditionale, decoratiuni pentru

ște în București Târg de Paște – Think Spring! la Mall Promenada | 3-7 aprilie Pregătește-te de sărbătoare cu bucate alese, decorațiuni inspirate pentru masa de Paște și cadouri speciale pentru toți cei dragi de la târgul de Paște “Think Spring!, până pe 7 aprilie, între orele 10:00-22:00, la Promenada.

Târg de Paste la Mall Vitan | 3-7 aprilie

personalitate.

Echipa Studio 160 va asteapta in cadrul Targului de Paste – Mall Vitan până în 7 aprilie. Cu ocazia Floriilor si Sarbatorilor Pascale ne dorim ca Iepurasul sa ne treaca pragul si sa-si umple cosuletele de cadourile noastre realizate cu drag si

Târgul de Florii si de Paste Banu Manta | 30 martie – 7 Aprilie

Va asteptam cu promotii si cadouri la Targ de Paste in centrul Bucurestiului! Toti clientii vor primi un cadou special! Veniti cu prietenii si veti primi invitatii gratuite la Ateliere de gatit!

Turist prin Romania | 45

n popor se spune că, atunci când urzica înflorește și încetează a mai fi bună de mâncat, urzica se mărită sau nunta urzicii. După spusele unora, nunta urzicilor cade în ziua de Florii, iar după spusele altora în ziua de Buna-Vestire. Cei mai mulți însă susțin că ea cade în Joia Mare. Urzica, mai ales cea mică sau creață, numită și urzica crăiască, urzica iute, este foarte îndrăgită și consumată, mai ales în timpul postului, fiind foarte sănătoasă. De aceea primăvara, când urzicile încep să crească, românii folosesc urzica la gătit și, așa cum spune un proverb bătrânesc „Urzica se dă în gura foamei”. Tradiția populară spune, însă că începând cu Joia Mare nu se mai pot consuma urzicile. Se spune că are loc măritarea sau nunta urzicilor, adică din această zi, urzicile încep să înflorească și nu mai sunt bune de mâncat. Tradițiile pentru culegerea și păstrarea urzicilor sunt străvechi și frumoase. Româncele, când se duc să culeagă primăvara urzici, iau cu ele o sită sau un ciur și o pereche de foarfeci. Când încep să taie urzicile cu foarfecele sau să le rupă cu unghiile degetului mare și a celui arătător, să le scuture și să le strângă, ele zic: Urzică, Burzică, Nu mă mușca Că-i mam-a fată Toată te-a mânca! După ce le culeg și le duc acasă, urzicile trebuie să fie spălate bine, după care se toarnă peste ele apă fiartă. Abia după aceea sunt puse la fiert. Preparatele din urzică sunt diverse, după preferință (ciorbă de urzici, urzici cu orez, urzici cu hrean etc.).

46 | Turist prin Romania

Nunta u

- tradiții și s

urzicilor

superstiții -

Urzicile tinere sunt plante deosebit de gustoase, consumate mai cu seamă în timpul postului mare, postul Paștelui, fiind un adevărat deliciu. O vorbă din zona Bucovinei spune despre urzici: „În timpurile străvechi, oamenii nu mâncau urzici ca în ziua de azi, spunând că sunt afurisite ca dracul, nu numai ca să urzice, când le va prinde cineva în mână, ci totodată și umplute de dânsul cu fel de fel de boli și cine le mâncă acela îndată se umplea de boală. Mai pe urmă însă, înmulțindu-se omenirea și lipsindu-i nu o dată pe la începutul primăverii cele trebuincioase la rândul gurii, a început de la un timp, vrând-nevrând, a culege și a mânca și urzici. Dar, ca nu cumva să se umple de vreo boală, a prins a se rupe cu degetele sau a le tăia cu foarfecele, a le scutura și a le pune apoi în sită anume ca, precum se strecoară făina prin sită, când se cerne, așa să se scuture printrînsa și toate bolile care sar afla în urzici.” Se pare că tot din timpuri vechi este și vorba „bucate noi în gura veche!”.

de Adriana ROMAN

Turist prin Romania | 47