Turist prin Romania
Fii curios, fii turist prin România!
mai 2018
Anul III, Nr. 16
* Valea Lotrului * Mănăstirea Rimetea * La pas prin județul Hunedoara * Apulum Alba Iulia * Constandinul păsărilor *
Luna florilor și a naturii
enumirea populară a lunii mai este Florar și este considerată luna ierburilor, o lună plină de prospețime și culoare. Vegetația explodează, copacii prind culoare și viață datorită frunzelor și florilor, iar muncile agricole sunt în toi. Se consideră că, în luna lui Florar, Raiul coboară pe pământ și înverzește totul. În această lună muncile câmpului și ale grădinilor devin priorități, astfel țăranii părăsesc casele și gospodăriile pentru a fi în toiul lucrărilor agrare. În luna mai se strâng turmele de oi și vaci, pentru a fi duse la ciobani. În unele regiuni ale țării, mai ales în zona montană se face și “măsura oilor”. Pe data de 1 mai, cei care încă mai au vin în butoaie, trebuie să-l scoată și să-l trateze cu pelin, astfel se va strica. Totodată, tradiția populară ne spune că e bine să bei din acest vin pentru a fi ferit de boli în decursul anului. O foarte cunoscută superstiție spune că, în luna mai, nu e bine să faci nuntă, fiind o lună neprielnică.
D
Florar
Alte superstiții ale lunii mai fac referire la anul agricol ce urmează, cât și la timpul din decursul acestuia, astfel: • Dacă în serile lunii mai apare rouă și e timp răcoros, atunci vom avea belșug la vin și fân; • Ploaia caldă a lunii mai e binecuvântare pentru culturile de grâu și porumb; • Dacă în luna mai năpădesc gândacii, atunci vom avea un an mănos; • Furtunile cu tunete și fulgere din luna mai ne prevestesc un an roditor; • Dacă luna mai e ploioasă, atunci vom avea un iunie secetos. • În ziua de întâi de Mai, Armindeni, se împodobesc uşile caselor cu crengi verzi, ca semn al fertilităţii, creanga respectivă fiind numită arminden şi păstrată până la seceriş când, uscată, aprindea focul pentru coacerea pâinii noi. • Băutul Mărţişorului este petrecerea câmpenească din ziua de Armindeni, de 1 Mai, când se scoate mărţişorul de la 1 Martie. • Ispasul, Înălţarea Domnului este o sărbătoare cu data mobilă, care se sărbătoreşte în a şasea săptămână de la Paşti. În acestă zi oamenii se bat cu leuştean, ca să se îngraşe iar femeile şi fetele se încing cu leuştean, pentru sănătate şi pentru a avea copii frumoşi şi sănătoşi. • Gospodinele au superstiţia că dacă vor lucra în ziua de Costandinul Puilor, ulii le vor mânca puii din bătătură. După ziua de Constantin şi Elena nu se mai pune nimic în pământ, fiindcă se crede că degeaba căzneşti, întrucât totul se va îngălbeni ca aurul.
Turist prin Romania | 3 de Adriana ROMAN
Destinații pentru vacanța ta de primăvară
Valea Lotrului Mănăstirea Rimetea Apulum Alba Iulia, ediția a VI-a La pas prin județul Hunedoara
Sugestii de cazare Vila HD, Hunedoara
Evenimente
Agenda Bio Sunetul Muzicii Zilele Muzeului Militar Național Apulum Alba Iulia, ediția a VI-a Constandinul păsărilor Mamma Mia NoMeat Festival
File de istorie
Vâltoarea, trecut sau viitor La pas prin județul Hunedoara
Tradiții, legende și obiceiuri
Macul de câmp Sfinții Constantin și Elena Sezonul grătarelor Salcâmul
Profită de primăvară
Agenda Bio Sezonul grătarelor La pas prin județul Hunedoara NoMeat Festival
6 18 24 30 35 2 15 23 24 26 37 40 12 30 16 20 28 38 2 28 30 40
Valea Lotrului - salba haiducilor -
e harta rutieră, drumul naţional 7A, pentru geografi, Valea Lotrului, noi însă considerăm această zonă cel mai pitoresc drum turistic din judeţul Vâlcea. Acesta străbate mai multe zone agroturistice, cuprinde nu mai puţin de trei lacuri, cascade şi două staţiuni montane la care se adaugă cel mai nou şi modern domeniu schiabil din România, Transalpina Ski Resort. Poveștile și legendele legate de Valea Lotrului sau Valea Lotrilor sunt legate de hoţii de la drumul mare, cât şi povestea râului „furat”. Pentru că râul care se varsă pe raza oraşului Brezoi în Olt, deşi este cunoscut ca fiind râul Lotru, acesta nu mai e demult râul iniţial Lotru, dispărut demult sub munte.
P
Cum a fost furat râul Lotru?
În 1965, autorităţile decid construcţia celei mai complexe amenajări hidroenergetice de pe râurile interioare. Râul Lotru care izvorăşte din lacul Câlcescu, după aproximativ 20 de km, este deturnat din albia iniţială. Se construieşte Lacul şi Barajul Vidra, iar din lac, printr-o reţea de conducte subterane, râul Lotru ajunge la hidrocentrala subterană Ciunget. Aici, după ce învârte trei turbine Pelton ajunge tot pe sub pământ în zona Mălaia. Dar şi aici, după ce trece prin hidrocentrala Mălăia şi mai parcurge câţiva km până la Brădişor, dispare
6 | Turist prin Romania
din nou sub munte şi trece prin turbinele acestei hidrocentrale subterane. De acolo pe sub munte, printr-o galerie iese în Valea Oltului, mai jos de albia sa iniţială. Astfel, râul care se află în prezent pe teritoriul localităţilor Voineasa şi Brezoi, cu numele de Lotru, este de fapt un rest de râu, format din afluenţii vechi care se varsă în albia iniţială a Lotrului.
Lotrul, râul cu nume de hoţ de drumul mare, a fost la rândul lui furat şi dosit sub munte. Rezultatul, însă, este spectaculos. O suita de lacuri de acumulare conferă un pitoresc aparte pentru turistul care vrea să vadă de aproape DN 7A, Valea Lotrului. Turistul care poposește pe Valea Lotrului, nu va uita niciodată, cum iau munţii foc la răsărit şi apus, atunci când, pe cataracte, soarele se reflectă în munţii de mică. Legendele haiducilor
Se povesteşte că aici au fost odată patru haiduci (lotri): Voinea, Ciungu, Mălai şi Breazu. Voinea era cel mai voinic şi frumos, Ciungu nu avea o mână, în urma unei bătălii cu maghiarii de peste munţi, Mălai era cel mai risipitor dintre toţi, iar Breazu era cel mai iute la mânie. Ca în orice legendă cu haiduci, tinerii furau de la bogaţi şi dădeau la săracii de pe vale, dar ca povestea să aibă romantism sau îndrăgostit. Cele patru fete care puseseră ochii pe cei patru hoţi de drumul mare au mers la o babă în sat şi au cerut o soluţie ca haiducii să poată fi aşezaţi la casele lor. Baba le-a dat fetelor o licoare magică şi le-a spus să toarne pe înserat în râul lotrilor, acolo unde se scăldau haiducii. Aşa au făcut şi cei patru haiduci au fost vrăjiţi şi sau aşezat pe vale întemeind astfel aşezările Brezoi, Mălaia, Ciunget şi Voineasa. Istoria adevărată relevă cea mai veche dovadă arheologică de pe Valea Lotrului. Este necropola din prima perioadă a fierului de la Valea lui Stan (Brezoi). Aici s-au descoperit 11 morminte de incineraţie în ciste (cuti), nemaifiind pe teritoriul României ceva similar.
Turist prin Romania | 7
8 | Turist prin Romania
Turist prin Romania | 9
Este posibil ca numele Văii Lotrului să provină de la faptul că ea reprezenta un culoar prin care era ocolită vama de la Turnu Roşu, graniţa veche dintre Ţara Românească şi Ardeal, lotru însemnând bandit, hoţ de drumul mare. Lucru cert este că Valea Lotrului făcea parte din străvechile drumuri de transhumanţă care legau Parângul şi Făgăraşul, dar aici veneau şi ciobanii din mărginimea Sibiului. Satul Mălaia, un sat de moşneni este atestat documentar în 20 ianuarie 1505, într-un hrisov al domnitorului Radu cel Mare prin care întărea dreptul călugărilor de a vămui mărfurile ce tranzitau Valea Oltului la vama de la Genune, drept pe care Mircea cel Bătrân îl stabilise pentru ctitoria sa de la Cozia. Locuitorii din Mălaia sunt înrudiţi cu cei din Mărginimea Sibiului de unde se pare că au provenit mulţi dintre ei, refugiindu-se aici începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, pentru a scăpa de taxele mari din Imperiul Habsburgic. Numele satului Ciunget, sat care face parte din comuna Mălaia, înseamă pădure desfrunzită, cu ramuri frânte sau tăiate, oamenii locului povestind că bătrânii obişnuiau să ‘ciungească’ copacii pentru a da de mâncare animalelor iarna. Micuţa biserică de lemn din Ciunget, construită în 1861, foarte modestă în exterior te surprinde cu pictura murală din interior, atât de debordantă şi plină de farmec, prin seria tablourilor votive ce ocupă toţi pereţii din pronaosul de 8 metri pătraţi. Sunt înfăţişaţi ctitorii, Florea Ionescu şi Toma Vangu, cu rudele lor, în total s-au păstrat 18 personaje în straie de sărbătoare amintind cos-
10 | Turist prin Romania
tumele păstorilor din sudul Transilvaniei şi Banat şi mulţi arbori ai vieţii în glastră, care apar ca un leitmotiv în toată biserica. Tot în Mălaia, dar pe munte, la 12 km de vatra satului, pe Muntele Zmeuret a existat un conac al Brătienilor la care se ajungea urcând muntele călare, iar pe platoul pe care era aşezat conacul era amenajată o pistă de aterizare pentru avioane. Pe poteca ce urcă muntele, Vintilă Brătianu şi soţia sa Lia au amenajat o fântână şi au ridicat o cruce de piatră. Acelaşi document care atestă numele comunei Mălaia este şi actul de atestare a Brezoiului. Dacă la începutul secolului al XIX-lea în Brezoi existau 91 de familii care totalizau 308 de locuitori, conform Catagrafiei din 1838, Brezoiul cunoaşte între cele războaie o importantă înflorire economică. Aurul a fost prima resursă exploatată de brezoieni. Peste timp resursa valorificată cu prioritate a devenit exploatarea lemnului. Primul joagăr este atestat în Brezoi în 1824. Spre sfîrşitul secolului a apărut prima fabrică de cherestea, a inginerului ceh Carol Novac, şi acum vin în Brezoi italienii aduşi ca forţă de muncă specializată în prelucrarea lemnului. Pe la milocul secolului XX, Brezoiul ajunge un puternic centru în industria lemnului şi produsele fabricate aici vor fi exportate în toată lumea. Istorii străvechi sau istorii recente învăluie apele lacurilor din Valea Lotrului. Ca și turist, însă, ești răsfățat de peisajele care se întrec, indiferent de anotimp, să te cucerească.
de Adriana ROMAN
Turist prin Romania | 11
Vâltoarea - trecut sau viitor? -
storicii spun că, la începuturi, vâltorile au fost folosite pentru spălarea lânii de oaie. De aceea vâltorile au fost asociate, în special, cu zonele în care preocuparea principală era creșterea animalelor, mai ales creșterea oilor. Orice gospodină știe că grăsimea de oaie se curăță cel mai bine cu apă rece. Astfel, apa rece care cade peste țesăturile din lână sau peste lâna netoarsă scoate orice urmă, orice pată de grăsime. Conform specialiștilor, vâltoarea este unul dintre primele instalații folosite de om și se pare că are în jur de 4000-5000 de ani, fiind mai veche chiar și decât roata olarului. Țesăturile sunt curățate impecabil deoarece principiul de funcționare a vâltorii se
I
12 | Turist prin Romania
bazează pe formarea bulelor de aer, care realizează curățarea. Vâltorile sunt instalate pe văile repezi de munte, unde un fir de apă este deviat din vale și direcționat către o cuvă. Cuva este construită din scândură de lemn. Scândurile sunt așezate vertical, în formă conica, cu distanță între ele, astfel încât apa să poată ieși. Viteza apei care intră în cuvă formează un vârtej puternic, asemănător celui din mașina de spălat și are puterea de a învârti chiar și un covor, realizând astfel spălarea. Trăim într-o epocă a expansiunii tehnicii moderne și pentru mulți este greu de crezut că încă există astfel de instalații care servesc comunități întregi și, mai mult de atât, continuă să servească populația fiind întreținute sau chiar îmbunătățite.
O constantă a acestor instalații este faptul că au fost și sunt ecologice, populației fiindu-i interzisă folosirea detergenților sau a altor poluatori. În România, mai există și sunt folosite vâltori în Moisei, în Ieud, în Valea Chiuzbăii, în Săpânța, unde este un adevărat complex de vâltori, aceste locuri fiind în Maramureș, dar vâltori mai există și în Bologa, județul Cluj sau Șugag, în județul Alba. Imaginile din acest articol sunt de la vîltoarea din Moisei, în locul numit de localnici Moara lui Vasile. În curte lui nea Vasile, obiecte sculptate din lemn chiar de Vasile “morarul”, cum îi spun moiseenii, se odihneau atrăgând privirile trecătorilor. Am aflat că este un hobby al său și, fiecare ciot de lemn sau butuc înainte de a lua drumul cuptorului sau sobei, este oprit de ochiul ager al artistului.
Impresionante sunt cele două vâltori de la intrarea în curte și moara cu apă, perfect funcționale. Nea Vasile ne dezvăluie originea vâltorilor cu o vechime de aproximativ 70 de ani și povestea sa ne introduce în atmosfera tradițională prin tonul molcom. Vâltoarea lui Vasile este plină de mochete, covoare si cergi puse la spălat și clătit. Are treabă multă zilele de dinaintea unei sărbători. Toți localnicii sunt abonați la vâltoarea lui nea Vasile. Înaintea unei mari sărbători tot românul vrea să aibă casa în ordine, bucate felurite pe masă cu care să își întâmpine neamurile venite de la distanță și musai casa să strălucească de curățenie. Așadar, de ce să dai bani pe detergent și pe curentul electric, când este la îndemână forța apei și ingeniozitatea omului?
Turist prin Romania | 13
În comuna Şanţ, din județul BistriţaNăsăud, în 2012, primăria a amenajat o asemenea instalație care tranzitează comuna. Sunt mândri de realizarea lor. La marginea orașului Baia Sprie, este vâltoare care are un sistem de oprire si de reglare a debitului apei care vine pe platforma din lemn, unde covoarele sunt frecate cu un detergent ecologic. Cursul firului de apă care intră în vâltoare poate fi deviat sau
14 | Turist prin Romania
întrerupt, totul este betonat. Tradiționala vâltoare este la un pas de a deveni o veritabilă curățătorie tehnologizată. Acolo unde oamenii sunt gospodari și văd în realizarea unei astfel de instalații o reală economie pentru ei și comunitate, acolo vor apărea vâltorile moderne. de Adriana ROMAN
Turist prin Romania | 15
Macul de câmp
Macul de câmp este o floare anuală, ierboasă, înaltă de 20 90 centimetri, cu tulpina adeseori ramificată. Frunzele sunt alungite, adânc crestate. Întreaga plantă conține un suc lăptos și este acoperită cu peri aspri. Florile sunt așezate câte una pe o codiță lungă prevăzută cu peri înfipți perpendicular pe ea. Fiecare floare are două sepale care cad în momentul când bobocul se deschide, patru petale de culoare roșie intens, uneori având o pată neagră la baza lor. În mijlocul florii se află numeroase stamine care înconjoară ovarul. Înflorește în lunile mai-iulie. Crește pe marginea drumurilor și mai ales pe lângă semănăturile de cereale. De la macul de câmp se culeg numai petalele în momentul în care ele se deschid și numai după ce roua s-a ridicat. În acest articol vă prezentăm mai multe informații fascinante despre aceste flori care ne fac primăverile mai plăcute. Ce nu știi despre mac este că: 1 Una dintre speciile de mac, numită Papaver somniferum, produce semințe comestibile și este totodată sursa din care se produce opiul, un drog destul de răspândit. Această specie de mac a fost utilizată din antichitate ca analgezic și ca drog recreațional. Specia de mac Papaver somniferum crește în special în estul și în sudul Asiei și în Europa de Sud-Est. Se crede că originea sa se află în zona mediteraneană. 2 În Egiptul antic, doctorii le dădeau pacienților să mănânce semințe de mac pentru a le ușura durerea.
M
16 | Turist prin Romania
3 Semințele de maci conțin cantități mici de morfină și de codeină, substanțe care sunt folosite și astăzi pentru a atenua durerile pacienților. 4 Semințele de maci sunt bogate în ulei, carbohidrați, calciu și proteine. Uleiul de maci este adesea folosit ca ulei de gătit, ca dressing pentru salată sau în produse precum margarina. Semințele de maci și uleiurile rezultate nu au însă efect narcotic atunci când le mâncăm: în momentul în care sunt culese, morfina dispare din semințe după 20 de zile. 5 De-a lungul timpului, macii au fost un simbol al somnului, al păcii și al morții (al somnului deoarece opiul extras din maci este un sedativ, iar al morții din cauza culorii roșu aprins a florilor de mac). În miturile grecilor și ale romanilor, macii erau folosiți ca ofrande pentru cei morți. 6 În urma luptelor date în tranșee pe câmpurile Flandrei (nordul Belgiei) în timpul Primului Război Mondial, florile de mac au devenit un simbol pentru comemorarea soldaților care au murit în timpul războiului. Cu ocazila Zilei Comemorării, celebrată pe 11 noiembrie pentru a marca sfârșitul Primului Război Mondial, în țări precum Canada, Marea Britanie, Australia, Africa de Sud și Noua Zeelandă oamenii poartă maci artificiali pentru a-i comemora pe cei care au murit în timpul luptelor. 7 Se crede că macii sălbatici au fost „domesticiți” de populațiile indigene din vestul și centrul Europei cândva în intervalul de timp cuprins între 6.000 î.Hr. și 3.500 î.Hr.
de Adriana ROMAN
Turist prin Romania | 17
18 | Turist prin Romania
Mănăstirea Rimetea ănăstirea Rimetea, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail, Gavriil și Rafail, se află în depresiunea Trascăului, depresiune intramontană tipică țării noastre, una dintre cele mai pitorești depresiuni intracarpatice, la aproximativ 5 km de satul Buru, 27 km de Aiud și 20 de km de Turda. Mănăstirea are o obște formată din 11 maici, este condusă de Maica Stareță Ana Mircea, iar duhovnicul Mănăstirii Rimetea este părintele Ioil, potrivit reintregirea.ro. Ea a fost ridicată în anul 1999 într-un timp neobișnuit de scurt, șase luni, de către ctitorul ei Părintele Ioan Comănici, echipa de maici și echipa de oameni, numeroși fii duhovnicești ai părintelui precum și un număr redus de muncitori. Piatra de temelie a edificiului a fost pusă în data de 27 septembrie 1998, de către ierarhul locului. Biserica este construită din cărămidă în stil monumental bizantin de cruce latină, având două abside laterale poligonale cu cinci laturi. Una din cele mai impresionante părți ale bisericii este cupola cilindrică de deasupra boltei, având diametrul de 9 metri iar înălțimea de 25 de metri, ea emanând atât grandoare cât și eleganță. Catapeteasma a fost executată în Maramureș și este din stejar masiv iar icoanele au fost pictate de
M
monahia Gabriela Barbu, în atelierul de pictură al mănăstirii surori din aceeași localitate cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”. Icoanele din biserică sunt pictate de părintele Ioan Comănici, ctitorul mănăstirii. Rânduiala slujbelor este specifică Muntelui Athos, Sfânta Liturghie se săvârșește zilnic iar Taina Sfântului Maslu în fiecare vineri, alternativ la cele două mănăstiri. În fiecare sâmbătă se săvârșește slujba parastasului. An de an în data de 08 noiembrie se desfășoară hramul sfintei noastre biserici cu participarea părintelui Arhiepiscop, slujba arhierească fiind urmată de o agapă frățească pentru toți cei prezenți.
Basilica.ro
De menționat și de ținut minte este faptul că această mănăstire face parte din categoria celor care par că nu vor să fie cunoscute sau știute de ochiul turistului. La intrare veți găsi o pancartă pe care figurează interdicțiile la care sunteți supuși în fericitul caz în care puteți intra în interior. Este bine să aveți în vedere faptul că nu aveți voie cu telefon mobil, copil mic, aparat foto, aparat de filmat, animal de companie, înghețată, etc. Sunt perfect de acord cu interdicțiile care țin de bunul simț, respectiv ținuta decentă și vorbitul în șoaptă, dar de aici și până la a îngrădi accesul cu copii, … e un pic prea mult.
de Adriana ROMAN
Turist prin Romania | 19
Sfinții Constantin și Elena
iserica Ortodoxă îi prăznuiește pe 21 mai pe Sfinții Împărați Constantin și mama sa, Elena. Constantin cel Mare s-a născut în orașul Naissus (Nis, Serbia) în jurul anului 274. A devenit suveran al întregului Imperiu Roman după învingerea lui Maxențiu și a lui Liciniu. Potrivit mărturiilor lui Eusebiu și Lactanțiu, în ajunul luptei cu Maxențiu, Constantin a văzut pe cer ziua, în amiaza mare, o cruce luminoasă deasupra soarelui cu inscripția: "in hoc signo vinces" (prin acest semn vei birui). Noaptea, în timpul somnului, i se descoperă Hristos, cerându-i să pună semnul sfintei cruci pe steagurile soldaților. Dând ascultare poruncii primite în vis, iese biruitor în lupta cu Maxențiu. Pe Arcul de Triumf al lui Constantin, care se pastrează la Roma, se afla inscripția: "instinctu divinitatis", adică "prin inspirație divină". Cea mai însemnată realizare a împăratului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care creștinismul ajunge să fie recunoscut de stat. Însă, el va deveni religie de stat în timpul lui Teodosie cel Mare (379395).
B
20 | Turist prin Romania
An de an, pe data de 21 mai creștinii ortodocși sărbătoresc ziua sfinților Constantin și Elena. Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena reprezintă cea mai importantă sărbătoare a lunii mai și este cinstită cu mare dragoste de către toți creștinii ortodocși, mărturii fiind numărul mare de oameni care le poartă numele, precum și numeroasele biserici care îi au ca ocrotitori. În popor, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este cunoscută și ca o sărbătoare a păsărilor de pădure, denumită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Se spune că, în această zi de 21 mai, păsările de pădure își învață puii să zboare. De asemenea, tradiția populară ne învață ca în ziua Sfinților Constantin și Elena să nu lucrăm la câmp, pentru ca păsările cerului să nu distrugă holdele și strugurii. Totodată, porumbul, ovăzul și meiul trebuie semănate până în ziua de 21 mai, deoarece tot ce va fi semănat dupa această zi se va usca.
Turist prin Romania | 21
Ziua Sfinților Constantin și Elena îmbogățește tradiția românească cu un număr vast de obiceiuri și superstiții, întâlnite cu precădere la sate, dintre care: • În ziua de Sfântul Constantin și Elena păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor așeza stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului • Pentru a se apăra de forțele malefice pe data de 21 mai ciobanii aprind un foc mare și stau în jurul lui, iar prin fumul acestui foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele, în timpul cât vor sta la stână; • De Sfântul Constantin și Elena în sate trebuie să fie zarvă mare, ca astfel să fie alungate eventualele vrăjitoare, ce vor sa ia din sporul laptelui; • În ziua de Sfântul Constantin și Elena ciobanii înseamnă pe o bucată de lemn cilindric, numit raboj, laptele provenit de la oile fiecăruia, pentru a vedea cine a strâns mai mult, iar femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă. Numele Constantin este de origine latină și vine de la constans, constantis ("constant", "ferm"). Numele Elena este explicat de unii din llimba greacă helane ("torță", "făclie", dar și "foc sacru", la sărbătorile numite Heleneia, dedicate zeiței Artemis), iar de alții tot prin din llimba greacă hele ("lumina arzătoare a soarelui").
La mulți ani tuturor celor care poartă aceste nume!
de Adriana ROMAN
22 | Turist prin Romania
Turist prin Romania | 23
Apulum
- ediția a VI-a, 2018 Anul Centenarului unește sub egida Festivalului Roman Apulum, un cunoscut brand al Primăriei Municipiului Alba Iulia, reenactori din țări precum Spania, Italia, Germania, Bulgaria, Ucraina și Republica Cehă. Ediția specială a festivalului din anul 2018, denumită în mod simbolic „Începuturi”, face trimiteri clare către începuturile poporului român și este axată în mod special pe perioada celor două războaie dacoromane și formarea poporului român. Peste 300 de reenactori și nouă asociații de profil se reunesc în Alba Iulia pentru a reconstitui legendarul episod militar dintre împăratul roman Traian și regele dac Decebal, conflict care a stat la baza formării provinciei Dacia și la începutul procesului de etnogeneză daco-romană. Alba Iulia, oraș cu o istorie bimilenară și un martor complex al tuturor evenimentelor istorice de importanță națională care s-au pe-
A
24 | Turist prin Romania
trecut aici, găzduiește pentru a șasea oară cel mai cunoscut festival de reconstituire istorică antică din Romania și din Europa de sud-est. Civilizația daco-romană este prezentată publicului larg sub mai mult forme: demonstrații militare daco-romane, ateliere interactive de profil, teatru antic, ghidaje tematice și gastronomie antică. Toate momentele sunt însoțite de explicații de specialitate și, cel mai important, puteți afla informațiile direct de la cei care pun în scenă aceste momente; caracterul internațional al festivalului contribuie și mai multe la cunoașterea civilizației romane și dacice, în sensul că puteți afla și modul în care civilizațiile amintite au fost trăite și percepute în timpurile antice pe teritoriile din Spania, Germania, Italia, Ucraina, Republica Cehă și Bulgaria. Fascinanta incursiune în timp alături de legionarii romani, războinicii daci, gladiatorii și dansatoarele romane, este asigurată de Primăria Municipiului Alba Iulia, Asociația Culturală pentru Istorie Vie și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.
Turist prin Romania | 25
Constandinul păsărilor
a 21 Florar, în calendarul popular românesc este sărbătoarea păsărilor de pădure, numită Constandinul Păsărilor, Constandinul Puilor sau Constantin Graur. Se crede că, în această zi, păsările îşi învaţă puii să zboare. Nu se lucrează, altfel recoltele vor fi mâncate de păsări. Această zi este considerată ultima în care se mai pot semăna porumbul, ovăzul şi meiul. Se zice că tot ce se seamănă după această zi se usucă. Este ziua când ciobanii hotărăsc cine vă va fi baci, unde se vor face stânele şi pe cine vor plăti să le păzească în vremea păşunatului, se măsoară pe răboj laptele de la oile fiecăruia. Femeile înlătură cu aghiasmă şi tămâie duhurile rele. Ca apărare de puterile necu-
L
26 | Turist prin Romania
rate, ţăranii stau în jurul unui foc. Prin fumul acestui foc sunt trecute şi oile, ca să fie ferite de rele câtă vreme vor sta singure, la stână. Tâlcul de ”Ardere” al numelui prinţesei dace explică şi aprinderea focului, în jurul căruia stau ţăranii, la Constandinul Puilor sau Constantin Graur, precum şi aprinderea tămâiei de către femei, pentru alungarea duhurilor rele. Iată dar pe cine sărbătoreau geto-dacii şi, multă vreme, românii medievali, în ziua de 21 Florar! În acelaşi timp, se cuvine amintit că şi împăratul Constantin cel Mare era tot get, născut în cetatea Naissus, astăzi oraşul Niş, din Serbia, iar pe arcul său de triumf, ridicat la Roma, se află opt statui ce reprezintă opt semizei ai Daciei.
de Adriana ROMAN
Turist prin Romania | 27
Sezonul grătarelor
nul acesta vei fi declarat “Regele fripturilor”, așa că trebuie să fim atenți la carne ape care o punem în coșul de cumpărături, cum o preparăm și cum ne putem bucura de cel mai bun gust. Iată câteva trucuri prețioase. • Lucrează curat Înainte de a asambla grătarul, ai grija să cureți grilajul. Nu numai că preparatele se vor frige mai bine dacă procedezi astfel, dar vor avea și un aspect plăcut, uniform. • Fii organizat Ai grijă ca toate ustensilele de care ai nevoie să fie la locul lor. Farfurii curate,
A
28 | Turist prin Romania
spatule, perii… așează-le la îndemână și nu le amesteca între ele. • Unge grătarul Dacă nu vrei ca toate ingredientele să se lipească, folosește ulei sau grăsimea în plus de la carne pentru a unge zăbrelele. • Condimentează Când vine vorba de pregătirea unui grătar, există câteva forme principale prin care poți oferi un gust aparte preparatelor. În primul rând, poți să marinezi carnea în compoziții care includ neapărat lichide acide și ierburi sau legume cu gust puternic. În al doilea rând poți pregăti sosuri gustoase din miere și sirop de arțar, pe care să le intinzi pe carne cu puțin timp înainte de a o lua de pe foc. Nu în ultimul rând, poți pregăti din muștar, ierburi și condimente o
compoziție în care să înmoi carnea și care să formeze o crustă gustoasă deasupra acesteia. • Lasă fumul să cuprindă ingredientele Indiferent de modul în care pregătești focul pentru grătar, lasă fumul să cuprindă carnea și să se impregneze în ea. Până la urmă, ăsta e și farmecul: să simți o nuanță subtilă și aromată în timp ce savurezi preparatele. În funcție de lemnul pe care îl folosești, mâncarea va avea un gust și un miros speciale. • Așează corect carnea Unul dintre cele mai importante trucuri este să așezi carnea în funcție de zonele în care este distribuită căldura. Ține minte că, în general, mijlocul este cel mai fierbinte și lateralele au o temperatură mai scăzută. Profită de acest lucru și de tipul preparatului tău pentru a folosi cu înțelepciune zonele fierbinți. De exemplu, nu este recomandat să faci puiul prima dată și nici să-l așezi la mijloc deoarece riști să-l arzi. Dacă ai felii din carne de porc groase și cu puțină grăsime, pregătește-le pe ele mai întâi și poziționează-le în mijlocul grătarului. • Nu atinge Oricât ar fi de dificil, nu amesteca preparatele în mod constant. Întorsul, răsucitul, învârtitul nu-și au rostul deoarece focul trebuie să pătrundă frumos și uniform carnea. Permite mâncării să prindă o crustă frumoasă și abia apoi întoarce-o pe partea crudă. • Atenție la timp Chiar și după ce ai luat-o de pe grătar, mâncarea continuă să se gătească. Calculează cu atenție timpul și ia-o de pe foc atunci când aproape arată așa cum îți dorești. • Ai răbdare Nu înfige furculița în preparate imediat după ce le-ai luat de pe foc. Micii, cârnații și friptura vor fi mai bune după 10 minute de odihnă. Acestea sunt sfaturile noastre pentru a ajunge un “Rege al grătarului” și, nu uita, lângă o friptură gustoasă are loc o legumă arătoasă și suculentă. Bucură-te de vară, bucură-te de natură!
de Adriana ROMAN
Turist prin Romania | 29
La pas prin jud
ând vine vorba despre turism, Hunedoara este un județ care îți oferă de toate: istorie, munți, peisaje deosebite, vestigii istorice incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, stațiuni montane sau balneare. Putem spune că odată ce ai ajuns în această parte a României, vei dori să stai cât mai mult timp, pentru că acest județ este foarte darnic și oferă multe locuri de vizitat. Îți prezentăm un top al celor mai interesante atracții turistice din județ. Parcul Naţional Retezat ocupă aproape 40.000 de hectare şi cuprinde cele mai
C
30 | Turist prin Romania
spectaculoase lacuri glaciare din ţară. Dintre cele peste 50 de „lacrimi” ale Retezatului, cele mai atractive sunt Tăul dintre Brazi, considerat unul dintre locurile misterioase ale Retezatului, Lacul Zănoaga, cel mai adânc, Tăul Porţii, situat la cea mai mare altitudine, Bucura, cel mai întins lac glaciar. O zonă aparte în Retezat este Poiana Pelegii, locul de camping din inima munţilor de unde turiştii pornesc pe potecile care duc spre lacurile glaciare sau spre vârfurile înalte din Masivul Retezat. O altă atracţie turistică spectaculoasă a Parcului Naţional Retezat este Lacul Gura Apelor, unul dintre cele mai mari lacuri artificiale din Europa.
ețul Hunedoara
Castelul Corvinilor a devenit în ultimii ani o destinaţie de top a turiştilor străini care ajung în Transilvania. Cetatea lui Iancu de Hunedoara este veche de şase secole şi impresionează prin arhitectura gotică şi renascentistă în care a fost construită, dar şi prin poveştile fascinante care circulă pe seama ei. Cetatea de la Deva este construită în secolul XIII pe cel mai înalt deal care împrejmuiește orașul cu același nume. Astăzi Cetatea Devei este o ruină, fiind distrusă în anul 1849 în urma unei explozii în magazia cu muniție. Monumentul istoric a fost restaurant. De aici se poate admira o panoramă superbă asupra orașului și împrejurimilor. Mănăstirea Prislop, veche de la sfârşitul secolului XIV, a devenit unul dintre cele
mai aglomerate locuri de pelerinaj religios, datorită faptului că aici se află mormântul părintelui Arsenie Boca. Cei care ajung la Prislop sunt întâmpinaţi nu doar de atmosfera liniştită a mănăstirii dar şi de peisajul impresionant al dealurilor care o înconjoară. Biserica de piatră Densuș este una dintre cele mai vechi biserici de rit bizantin din România, construită în secolul XIII din pietrele aduse de la ruinele cetății dacice Sarmizegetusa Regia. Se spune despre acest lăcaş de cult că este construit pe ruinele unui templu dac închinat zeului Zamolxe, care apoi a trecut în posesia romanilor, odată cu colonizarea Daciei de către Traian. Templul dac a fost transformat apoi într-un templu închinat zeului Marte, unde romanii obișnuiau să facă sacrificii.
Turist prin Romania | 31
32 | Turist prin Romania
Turist prin Romania | 33
Cetatea Mălăieşti a fost construită în secolul XIV de familia de cneji Sărăcin. Aceasta a fost locuită până în secolul XVII când a fost distrusă în urma războiului dintre curuţi şi lobonţi. Cetatea a fost renovată, încercându-se reproducerea ei cât mai exactă. În prezent aceasta este deschisă publicului spre vizitare. Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei Sarmizegetusa Regia, fosta capitală a Regatului Dac distrusă de romani în urma războaielor de la începutul secolului II, impresionează prin aşezarea sa pe Dealul Grădiştii înconjurat de păduri seculare, dar şi prin numeroasele temple şi sanctuare care compuneau vechea incintă sacră. În jurul fostului oraşului antic, pe vârfuri de munte, pot fi vizitate cetăţile dacice de la Costeşti,
34 | Turist prin Romania
Blidaru şi Luncani, toate incluse în patrimoniul UNESCO, deci recunoscute ca obiective culturale de interes mondial. Peştera Bolii este una dintre cele mai spectaculoase formațiuni calcaroase de la noi din țară și una dintre puținele peșteri care pot fi vizitate în întregime. Galeria principală a peșterii este una de mari dimensiuni și poartă numele de Sala Concertelor, de-a lungul timpului aici fiind organizate mai multe evenimente muzicale și artistice. Ceea ce este interesant la această peșteră este faptul că este străbătută în întregime de un pârâu care, la intrarea în peșteră se numește Pârâul Jupâneasa, iar la ieșirea din aceasta, pârâul poartă numele de Galbina datorită carcarului care a colorat apa.
STRADA MUNTENIEI, NR.7A LOC. HUNEDOARA, JUD. HUNEDOARA
Coordonate: 45.760781, 22.906804 Telefon mobil: 0724 364 640 Telefon fix: 0354 881 484 Fax: 0354 881 484 E-mail: rezervari.hd@gmail.com
Turist prin Romania recomandă Vila HD, Hunedoara pentru:
Servicii de calitate superioară; Curățenie impecabilă; Profesionalismul personalului; Bun gust și rafinament; Comfort; Ospitalitate; Localizare.
Turist prin Romania | 35
În Ţara Haţegului şi pe Valea Streiului din vecinătatea acestui ţinut se găsesc cele mai vechi biserici de piatră din Transilvania (Densuş, Strei, Sântămărie Orlea, Streisângerogiu), vechile castelele ale cnezilor şi grofilor, dar şi ruinele oraşului antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Ţara Haţegului a fost locul celor mai crunte bătălii între daci şi romani, între armatele lui Iancu de Hunedoara şi oştile otomane, iar în istorie, ţinutul de la poalele Retezatului a fost considerat un adevărat „colţ de rai” pentru frumuseţea peisajelor. Şi nu în ultimul rând, în Ţara Haţegului au fost descoperite rămăşiţele „dinozaurilor pitici”. Lacul Cinciş a fost înfiinţat la începutul anilor 1960, în Valea Cincişului şi a Cernei, în apropiere de municipiul Hunedoara. Timp de mai multe decenii, Lacul Cinciş a fost sursa principală de alimentare cu apă a municipiului Hunedoara. A fost, totodată, un loc de relaxare favorit al hunedorenilor.
36 | Turist prin Romania
În prezent, chiar dacă zona de agrement de pe malurile apei s-a restrâns din cauza construcţiilor private, Cinciş rămâne una dintre atracţiile principale din judeţul Hunedoara. Ţinutul Pădurenilor se întinde între Valea Mureşului şi Ţara Haţegului şi este mărginit de Munţii Poiana Ruscăi. Are în componenţă comunele Bătrâna, Bunila, Cerbăl, Ghelari, Lelese, Lunca Cernii şi Topliţa şi 40 de sate de munte. Este un loc pitoresc al Hunedoarei, pe care turiştii îl vizitează pentru a trăi experienţa întoarcerii în trecut, dar şi pentru peisajele impresionante. Cei mai mulţi dintre localnici stau în case vechi de peste 100 de ani, din lemn, iar de sărbători poartă straie populare specifice zonei, tradiţiile vechi fiind încă păstrate în originalitatea lor.
de Adriana ROMAN
Turist prin Romania | 37
alcâmul este un arbore care creşte până la 30 m înălţime. Ramurile sale sunt prevăzute cu spini, frunzele sunt imparipenat compuse, au foliolele ovale şi la bază sunt prevăzute cu 2 stipele transformate în ghimpi. Florile albe sunt unite în inflorescenţe ca nişte ciorchin şi sunt frumos mirositoare. Salcâmul este o plantă cultivată ca plantă ornamentală pe marginea drumurilor, prin parcuri, pentru fixarea dunelor de nisip, precum şi ca plantă meliferă de către apicultori. În tradiţia populară, lemnul său tare era folosit la prepararea uneltelor şi diferitelor obiecte casnice, iar florile se foloseau pentru vopsitul bumbacului şi a mătăsii în galben. În scop terapeutic se utilizează florile, frunzele (rareori) şi scoarţa. Mijlocul lunii mai este perioada în care salcâmii sunt în floare, iar apicultorii au mari emoţii, deoarece florile frumos mirositoare dau una dintre cele mai bune tipuri de miere din ţara noastră. Vă prezentăm câteva detalii mai puţin cunoscute despre aceşti copaci. • Până în anul 1852, în România nu existau salcâmi. Primele culturi s-au efectuat la Băileşti Dolj şi au fost extinse pe vaste terenuri cu nisipuri mişcătoare (salcâmul are o mare capacitate de a fixa aceste soluri periculoase) din Oltenia, dar şi în afara acestei regiuni. De exemplu, localitatea bihoreană Valea lui Mihai a fost gazda unei mari plantaţii de salcâm. Specie invazivă, salcâmul s-a răspândit rapid, dovadă fiind răspândirea de care are parte astăzi; • Scoarţa de salcâm este folosită în câteva tratamente naturiste. Totuşi, cei care decid să apeleze la aceste tratamente trebuie să ţină cont de un detaliu: robina, prezentă în scoarţa salcâmului, este o substanţă toxică;
S
38 | Turist prin Romania
Salcâ
âmul
• Durata de viaţă a unui salcâm este de circa 100 de ani. Este un arbore cu lemn de esenţă tare, materialul fiind greu, dur şi foarte rezistent la umezeală. Aceste detalii fac ca lemnul de salcâm să fie folosit la stâlpi de gard, ca lemn de mină, la traverse de cale ferată etc. Este şi preferatul dogarilor, dar şi al celor care fac cozi pentru unelte. Parchetul din lemn de salcâm este unul rezistent şi are un aspect extrem de plăcut; • În schimb, florile sunt mult mai sigur de folosit. Siropul de flori de salcâm este folosit pentru tratarea tusei. Pentru apicultorii din România, salcâmul reprezintă principala specie forestieră meliferă. • Florile de salcâm pot fi folosite şi pentru o excelentă reţetă de dulceaţă. Găsiţi modul de preparare aici. • În ţara noastră poate fi întâlnit şi salcâmul galben. Atât florile, cât şi frunzele şi scoarţa acestui salcâm conţin o substanţă otrăvitoare, Cytisine. Aşadar, admiraţi-l, dar ţineţi minte că este un arbore pur ornamental. • Există şi un salcâm roşu (cunoscut şi ca salcâm roz), întâlnit în două varietăţi. Robinia viscosa este un arbore care atinge înălţimi de 10-12 m (salcâmul clasic trece chiar şi de 25). Mai mic este Robinia hispida, un salcâm roşu de circa 2,5 – 3m, extrem de frumos.
de Adriana ROMAN
Turist prin Romania | 39