POP CULTURE MAGAZINE. SIBIU. 16 - 31 Mai 2021
MUZICĂ. ARTĂ. FILM. CULINARIA
Horia Mihail
„Abia aștept să revin pe scenă la Sibiu.” Cover: Unde ducem copiii de 1 Iunie Cityzen: Adela Dinu și Egor Interviu: Mariana Cămărășan și Amalia Florina Iorgoiu Jurnal de gurmand: Gastro-fusion cu leurdă
16 - 31 Mai 2021
POP CULTURE MAGAZINE
Salut, Sibiu Dă-mi verile înapoi Cristina Bălău, redactor
Î
n ultima vreme am avut de documentat, pentru câteva articole, perioada de vară. Și deși numărul de evenimente anunțate până în acest moment nu se compară cu cel al anilor trecuți, faptul că este o mișcare, câtuși de mică, îmi dă speranță. Mi-e dor de serile de vară petrecute în aer liber, în mulțimile de oameni care se adunau la spectacolele outdoor ale Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, de filmele văzute pe iarbă, în parcul Sub Arini, de Maratonul Internațional Sibiu și suporterii alergătorilor care îi urmăreau la tot pasul. Mi-e dor. Și vreau ca dorul să-mi fie auzit și să-mi fie îndeplinită dorința de a fi din nou printre oameni, la evenimente culturale și sportive care unesc o comunitate întreagă și chiar oameni din
alte județe sau de peste granițe. Dar pentru ca toate acestea să se întâmple, e nevoie în continuare să ne protejăm. Am tot spus asta în ultimele luni, dar o să o spunem în continuare - haideți să ne vaccinăm, să purtăm în continuare masca de protecție și odată cu ea să le purtăm de grijă și celor din jur. Acum, să te vaccinezi e cel mai la îndemână lucru. Poți merge la un centru de vaccinare, poți inclusiv să mergi la drive through, așa cum mergi la KFC. Sunt 15-20 de minute pe care le aloci pentru ca mii și mii de ore de distracție să ne fie puse la dispoziție la vară și la toamnă, ca să putem să avem Târgul de Crăciun și să putem să alergăm în voie, să ne facem prieteni noi printr-o mare de oameni. Mi-e dor. Și știu că și ție îți e. Haide să ne luăm verile înapoi, împreună.
Ediţia de Sibiu Apare bilunar - gratuit nr. 08 (365) | 16 - 31 Mai 2021
Redactori: Cristina Bălău | cristina.balau@zilesinopti.ro Răzvan Sădean | razvan.sadean@zilesinopti.ro
Str Mărăști nr. 9, Sibiu /zilesinoptiSibiu zilesinopti.ro
Layout & DTP: Gabriela Hogea | hogea.gabriela@gmail.com
Ediţiile Zile și Nopţi în România: 235.000 exemplare lunar. (Bucureşti, Cluj, Timişoara, Braşov, Sibiu, Bacău, Piatra Neamţ, Galaţi, Oradea, Piteşti, Bistriţa, Tg. Mureş, Iaşi, Baia Mare, Satu Mare, Suceava) Pentru publicitate în ediţia tipărită sau online, vă rugăm să ne contactaţi: Publisher: Marius Dicoiu 0744 35 99 10 | marius.dicoiu@zilesinopti.ro
www.zilesinopti.ro
Dacă vrei să primeşti revista Zile şi Nopţi Sibiu te rugăm să contactezi departamentul de distribuţie: Alex Fălămaș | 0755 02 29 57 Administrativ-Vânzări: Mariana Cătană Trif 0755 02 29 55 | secretariat.sibiu@zilesinopti.ro Dacă doriţi să semanalţi un eveniment: e-mail sibiu@zilesinopti.ro. Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru modificările survenite ulterior.
PAGINA
3
CUPRINS
POP CULTURE MAGAZINE
Film /pagina 37 IN THE MOOD FOR...CANNES ����������� 37 Promising young woman PREMIERĂ ����������������������������������������������������������������������������������������������� 38 Babardeală cu bucluc sau porno balamuc, pe ecranele din România STREAMING ���������������������������������������������������� 39 Vegas. Zombies. Acțiune! Army of the dead POINT OF VIEW ������������������������������������������� 40 Mainstream și Nights of Kings ANIVERSARE ������������������������������������������������ 41 Cu gândul la Mulholland Drive
Artă / pagina 20 INTERVIU ���������������������������������20 Mariana Cămărășan și Amalia Florina iorgoiu ARTA FOTOGRAFIC[ ���������� 32 Walk & Shoot Fest FESTIVAL ���������������������������������33 Caleido
INTERVIU Ghorghe Zamfir �������������������������8
Muzică/pagina 27 BEDROOM POP ��������������������������������������� 27 MUZICĂ NOUĂ St. Vincent Daddy's Home ������������� 28 INDIE STAR London Grammar ��������������������������� 30
din Sibiu
/
pagina 3
SALUT SIBIU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 Dă-mi verile înapoi VIAȚA ORAȘULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 COVER . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 Unde ducem copiii de 1 Iunie SIBIAN/CĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 Vali, și când nu visează, visează în culori LUCRURI PE CARE LE ȘTII DOAR DACĂ EȘTI . . . . . . . . . . . . . . . . . 58 veterinar, cu Andrei Floare PAGINA
4
Eat&Drink JURNAL DE GURMAND Gastro-fusion cu leurdă ������������ 42 CULINARiA Când pandemie nu o sa mai fie... ������������������������������������������������������� 44 CĂLĂTORIE CU GUST E grătarul romănesc mai bun decât cel japonez? ���������������������� 46 PE GUSTUL NOSTRU Ciorbele, mâncarea identitară românească �������������������������������� 48 DRINK Vinul îl face Dumnezeu și, uneori vedetă ������������������������������������������ 50
www.zilesinopti.ro
16 - 31 Mai 2021
RĂZVAN SĂDEAN
Viața orașului...
S
untem din nou poftiți să luăm parte la spectacol din sală! După ce au stat cu ușile închise săptămâni la rând, sălile de spectacol și cinematografele se redeschid. Iar oferta e pe măsură. Avem premiere la TNRS, concerte la Sala Thalia sau ateliere și spectacole pentru cei mici la Teatrul Gong. Am luat pulsul vieții orașului pe final de primăvară și vă prezentăm patru evenimente de neratat!
PIANUL CĂLĂTOR
Filarmonica sibiană e cu siguranță unul dintre cele mai vibrante locuri din oraș în această perioadă în care ducem dorul evenimentelor culturale live. În data de 28 mai, începând cu ora 19, timp de o oră și jumătate ne putem bucura pe viu de Pianul Călător, care ne promite ”câte un crâmpei din fiecare concert pe care l-am ratat în pandemie”. Programul muzical va acoperi diverse zone de la baroc până la muzică modernă, chiar și jazz, și va fi susținut de pianistul Horia Mihail. În aceeași seară va avea loc proiecția filmului ”Pianul Călător - 10 ani: un documentar despre istoria unei idei cu un traseu inedit”. Puteți afla povestea fiecăruia dintre cele 10 capitole încheiate ale turneului, în timp ce luați parte la scrierea celui de-al 11-lea. Intrare liberă!
EXPOZIȚIE REGINAMARIA
Până în 27 iunie, Muzeul Național Brukenthal găzduiește o expoziție inedită care constă într-o serie de desene în creion, în care artistul Radu Marți surprinde dimensiunea neinstituțională a membrilor Casei Regale, altfel spus, ”e descoperit regele dincolo de sala tronului”.
CERERE ÎN CĂSĂTORIE
Teatrul Național ”Radu Stanca” își invită publicul să ia loc în sală, la unul dintre cele mai longevive spectacole din repertoriu, ”Cerere în căsătorie”. Reprezentația va avea loc vineri, 21 mai, ora 19, la Fabrica de Cultură. Pe scenă vor urca Ofelia Popii, Adrian Matioc și Pali Vecsei.
PAGINA
6
ANNA KARENINA
Teatrul de Balet Sibiu se întoarce pe scenă în fața iubitorilor de dans cu spectacolul ”Anna Karenina”, inspirat din romanul lui Lev Tolstoi, în regia și coregrafia lui Ioan Tugearu - un nume de referință al baletului românesc, cu protagoniștii Adela Floricioiu în rolul Annei Karenina și Franco Cubero Acosta debut în rolui Alexei Vronski. Spectacolul va avea loc în data de 20 mai, ora 19, la Centrul Ion Besoiu, cu 30% din public în sală, dar și livestream pentru cei care doresc să-l vizioneze de acasă.
www.zilesinopti.ro
16 - 31 Mai 2021
www.zilesinopti.ro
POP CULTURE MAGAZINE
PAGINA
7
16 - 31 Mai 2021
PAGINA
8
POP CULTURE MAGAZINE
www.zilesinopti.ro
GHEORGHE ZAMFIR
INTERVIU DE IOAN BIG
„Nu eu am ales naiul, el m-a ales pe mine.”
S
ervindu-se de nai ca unic instrument de pacificare artistică, Gheorghe Zamfir a unit timp de decenii o lume întreagă reușind să estompeze prin muzica sa absolut inegalabilă hotare geografice, spirituale, istorice și culturale. Indiferent unde au fost sau încă sunt ascultate, într-un teatru parizian sau în filmele lui Tarantino şi Sergio Leone, acasă pe platan sau într-o sală de concert de pe alt continent, Doina de jale, Misa pentru Pace, Ciobănaşul singuratic sau Doina lui Petru Unc fac uitate acele linii formal trasate între est și vest, muzică cultă și cultură pop(ulară), tradiţie și modernitate, sacru și profan, naţional și universal. Inegalabilul Gheorghe Zamfir a devenit însă un fenomen global nu doar fiindcă s-a servit de nai ci pentru că, în egală măsură, i-a fost credincios și a servit la rândul lui instrumentul cu devoţiune, pe parcursul
www.zilesinopti.ro
întregii vieţi, punându-și deopotrivă harul și știinţa în slujba revoluţionării unui instrument vechi de mii de ani. Nici artistul și nici instrumentul nu ar ajuns la împlinire unul fără de celălalt, astfel încât ‚Naiul lui Gheorghe Zamfir’ și ‚Gheorghe Zamfir și naiul său’ sunt, ambele, sintagme la fel de relevante pentru a defini o simbioză artistică unică în istoria muzicii contemporane. Cu peste 300 de lucrări muzicale compuse, care definesc un spirit creativ ce transcende epoci, mode și genuri muzicale, și mai mult de 120 de milioane de discuri vândute pe toată planeta
pe parcursul a peste 60 de ani de carieră artistică, GHEORGHE ZAMFIR reprezintă una dintre cele mai importante valori din tezaurul cultural naţional și de acest lucru trebuie să ne reamintim constant ca iubitori de muzică, ca oameni, ca români. Pe 6 aprilie, maestrul Zamfir a împlinit 80 de ani iar aniversarea a fost un bun prilej pentru un dialog despre spirit, suflet și muzică.
PAGINA
9
16 - 31 Mai 2021 GHEORGHE ZAMFIR
În 1959 erați încă elev de liceu când ați înregistrat primele dumneavoastră compoziții cu Orchestra de Muzică Populară Radio. Ce scânteie a scăpărat în interiorul dumneavoastră care v-a insuflat crezul că puteți fi un bun compozitor? Elev fiind, mergeam la subsolul liceului de muzică, astăzi denumit Dinu Lipatti, şi repetam teme folclorice la nai, pentru a-mi dezvolta acuratețea interpretativă. Erau momente de revelație, ca acel moment în care am compus Doina de Jale, momente în care mă transfiguram și mâna îmi mergea singură pe portativ, fără să știu de unde vin acele fraze muzicale. Eu cred cu tărie că noi, compozitorii, sculptorii și pictorii, suntem co-creatori, unelte în mâna lui Dumnezeu, pentru a aduce mesajul Lui în lume prin creația noastră. Suntem răspunzători doar în parte. De fapt doar imperfecțiunile ne aparțin. Messe pour la Paix, pe care aţi compus-o în 1974, reprezintă una dintre cele mai valoroase lucrări din muzica contemporană românească. Spuneți-mi câteva cuvinte despre geneza ei. Când imensul dirijor Sergiu Celibidache mi-a citit compoziția “Messe pour la Paix” a fost nevoie să insist în a-l ruga să-mi spună opinia sa despre lucrare. Era bulversat și într-un final mi-a PAGINA
10
POP CULTURE MAGAZINE
La 14 ani, la acordeon
Afiș Gaite Montparnasse
Cu Sergiu Celibidache
recunoscut că ce am scris eu va revoluționa muzica acelor timpuri. De fiecare dată este nevoie de un vizionar, vorbim de orice domeniu, nu doar de muzică, pentru progres și pentru a crea linii noi de exprimare. Eu am simțit sacrul până în măduva oaselor. Mi-a fost dat să trăiesc anumite desprinderi de material, de vizual, care mi-au creat universuri muzicale greu de exprimat în cuvinte. Stările mele de reală transă m-au inspirat în a ilustra muzical sacralitatea. Aceste experiențe au contribuit la majoritatea compozițiilor mele. [...] Cum s-a nascut în dumneavoastră nevoia de a îmbunătăți instrumentul de care v-ați atașat? A mai suferit instrumentul modificări după ‘Revoluția Zamfir’? Naiul este instrumentul primordial. Când încă nu știa a ciopli piatra, omul a auzit primul sunet de nai. Sunetul vântului în trestia ruptă de pe o margine de apă a fost prima muzică dăruită omului de Dumnezeu. De la Naiul lui Pan până la naiul profesorului meu Fănică Luca a fost o întreagă evoluție. Dar când eu am conștientizat adevăratul potențial al acestui instrument, nimic nu mi-a mai stat în cale să-l dezvolt în așa fel încât să pot acoperi aproape toate genurile muzicale cu el. Astfel s-a născut ideea mea și cu ea întreaga gamă de naiuri. Tenor, Alto, Bas, Naiul Gigant etc. Toți naiștii din lume folosesc inovațiile mele. Nu știu să fie o altă descoperire referitoare la acest instrument. www.zilesinopti.ro
16 - 31 Mai 2021
Cu Papa Ioan Paul al II-lea
Din perspectiva dumneavoastră, naiul este un instrument zeiesc sau dumnezeiesc? Cum ați putea descrie iubirea pe care o aveți pentru acest companion? Cu siguranță are valențe divine. Zeitatea a fost doar un simbol. Naiul este un dar divin, și o spun cu convingere, după o viață de experiențe extraordinare cu acest instrument. Nu există un sunet mai pur pe planetă, un sunet care să vindece. De aici și impactul emoțional asupra oamenilor. Naiul atinge niște corzi ale sufletului ca nimeni altul. Nu eu am ales naiul, el m-a ales pe mine. Trebuie să fii capabil de o anumită stare de grație pentru a deveni una cu acest instrument. Este greu să dai culoare. Mecanic se descurcă mulți, dar să duci sunetul la un nivel emoțional deosebit este o artă, un har. Nu este foarte prietenos, mai ales că nu poți cânta la el nici cu degetele, nici să te ajuti de privire, nu prea ai control. Pe nai trebuie doar să-l simți și să-ți dozezi respirația în așa măsură încât să-i descoperi toate ungherele. Presupune un efort uriaș să ții notele lungi dar tot la fel de uriaș și în momentele de virtuozitate. Aș putea spune că există o legătură indisolubilă între noi, dar chiar dacă eu am construit naiuri, naiul m-a făcut ceea ce sunt. www.zilesinopti.ro
POP CULTURE MAGAZINE
Cu Ennio Moriconne și Sergio Leone
Ce credeți ca i-a adus lui Gheorghe Zamfir faima mondială în condițiile în care în anii ’60-’70 muzicienii de pop-rock erau cei care umpleau stadioane iar muzica de inspirație sacră sau folclorică avea o audiență nișată? Tocmai puritatea sunetului. Fie că-l recunoaște, fie că nu, există
Japonia - cu dirijorul Seiji Ozawa
în sufletul fiecărui om un colț neîntinat al sacralității, parte a creației divine. Naiul este maestrul acelor coarde de suflet. El scoate la lumină tot ce este pur și frumos în om. Rezonanța muzicii pe care am împărtășit-o la nivel planetar i se datorează exclusiv acestui minunat instrument. [...]
Citiţi interviul complet cu GHEORGHE ZAMFIR pe www.zilesinopti.ro PAGINA
11
COVER
Unde ducem copiii de 1 Iunie Zilele de 1 Iunie sunt altfel pentru copiii de pretutindeni, de ceva vreme. 2020 a fost primul an în care micuții noștri nu au avut prea multă activitate, pentru că evenimentele erau în cea mai mare parte anulate, din cauza pandemiei. Anul acesta nu diferă cu mult, însă putem spune că am ajuns la o nouă normalitate, în care creativitatea este esențială pentru a ne distra piticii. Așadar, ce fac cei mici de Ziua Copilului în 2021? Parcul de aventură Arka Park se afla în inima naturii, la doar 24 de km de Sibiu, în superba zona a Păltinișului și s-a redeschis de curând. Aici veți găsi o combinație unică de aventură pentru toate vârstele, având la dispoziție un mod încântător de a vă petrece timpul liber, în mijlocul naturii. Parcul vă pune la dispoziție multe elemente interesante și provocatoare, traseele având grade diferite de dificultate PAGINA
12
CRISTINA BĂLĂU
și putând fi parcurse unul după celălalt. Nu este necesară o experiență anterioară pentru a face față traseelor, ci doar echilibru, coordonare și dorință de aventură.
0369.505.228 0724.892.677 / 0720.444.526 office@arkapark.ro
Teatrul GONG pregătește, ca în fiecare an, momente deosebite pentru copilași. În perioada 1-6 iunie, Teatrul pentru Copii și Tineret „Gong” Sibiu prezintă „Coloravirus”, un program cu momente de teatru, muzică, lecturi, dar și ateliere de creație, de gătit și de magie. Pe tot parcursul zilei de 1 iunie, cei mici se vor putea bucura de întâlniri ce promovează schimbul de idei și emoția descoperirii. www.zilesinopti.ro
16 - 31 Mai 2021
Programul complet al Teatrului pentru Copii și Tineret din Sibiu poate fi consultat online, pe http://teatrulgong.ro Pagina Facebook a Teatrului Gong: https://www.facebook. com/teatrul.gong.sibiu/ Locul ideal pentru păstrarea spiritului românesc autentic, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului este aşezat în rezervaţia naturală „Dumbrava Sibiului”. Dispunând de un lac şi de peste zece kilometri de alei, muzeul prilejuieşte plimbări de tot felul, de la clasicul mers pe jos, până la un scurt tur cu trăsura sau cu barca. Micuții vor putea descoperi clădiri care fac parte din patrimoniul nostru cultural, mâncăruri tradiționale pregătite la Târgul de Țară și numeroase drumuri pe care se pot reconecta cu natura sau pe care pot să meargă cu bicicletele sau cu trotinetele în voie. Iată câteva dintre atracțiile care pot fi vizitate aici: Gospodăria lipovenească din Mahmudia, judeţul Tulcea, reconstituie fidel viaţa de pescar din Delta Dunării. Gospodăria pastorală din Poiana Sibiului este o locuinţă tipică vechilor ciobani înstăriţi ai Mărginimii Sibiului. În gospodăria funcţională de viticultor sas din Şeica Mică, judeţul Sibiu, vizitatorii sunt invitaţi să cunoască îndeaproape obiectele expuse, să se încălzească la gura sobei şi să ia parte la diverse ateliere. Moara de vânt din Curcani, judeţul Constanţa, nu este doar singura moară cu pânze expusă în muzeu, ci şi ultimul www.zilesinopti.ro
POP CULTURE MAGAZINE
exemplar de acest tip care a supravieţuit în România până în zilele noastre. Biserica din Dretea, judeţul Cluj, este cel mai vechi monument al muzeului, datând din anul 1672, cu o pictură extrem de bine conservată şi de o însemnată valoare artistică şi utilitară. Gospodăria de preot din Stăneşti, judeţul Alba, are, conform tradiţiei orale din zonă, o valoare memorială deosebită – se spune că aici a învăţat două clase primare Avram Iancu. Casa de viticultor din Vlădeşti, judeţul Vâlcea, atrage atenţia prin foişorul său şi soclul înalt din piatră, fiind foarte asemănătoare, aşa cum au remarcat vizitatorii, cu casa ilustrată pe bancnota de 10 lei. Cele două gospodării din satul gorjean Găleşoaia, astăzi depopulat, sunt reprezentative pentru evoluţia tipologică a caselor din zonă după împroprietărirea ţăranilor în urma primului război mondial. De asemenea, Muzeul ASTRA le oferă copiilor zona Etno Tehno Parc, destinată lor, cu machete funcţionale ale unor instalaţii tehnice din muzeu, loc de joacă şi o şcoală din Ticera, judeţul Hunedoara, unde aceştia pot lua parte la ateliere interactive. Strada Pădurea Dumbrava nr. 16-20 office@muzeulastra.com 0756.085.787 (Luni - Vineri 8.00 - 16.00)
PAGINA
13
SIBIAN/CĂ 16 - 31 Mai 2021
Vali
„
și când nu visează, visează în culori
Am un respect extrem de mare pentru ceea ce înseamnă zonele istorice. Și îmi păstrez cărămizi, îmi păstrez grinzi vechi, îmi păstrez lemn vechi. Îi clar, nu m-a învățat nimeni că acel lemn de 300 de ani are o valoare. La un moment dat, am început să citesc despre chestia asta, că ținea de jobul meu, dar până atunci, acel lemn eu știam că trebuie să aibă o valoare cumva intrinsecă, în așa măsură, încât fiica mea are în casă o comodă făcută din doi stâlpi de lemn, pe lângă care eu am trecut toată copilăria mea și mult din ceea ce înseamnă tinerețea mea. Deci, doi stâlpi ai gardului Spitalului nr. 3, Spitalului de Psihiatrie, care au fost schimbați, au fost aruncați lângă și pur și simplu i-am luat, i-am pus în mașină, i-am legat unul de celălalt, i-am finisat. Și în momentul ăsta știu că la Sabina în casă există două bucăți din copilăria mea, două bucăți de lemn care m-au cunoscut de mic, deci m-au cunoscut de puștan. Mergeam prin curtea aia, care delimita acest gard de spital, și pur și simplu mă încarcă chestia asta, adică e o chestiune de, nu știu cum s-o formulez, de relație. Deci eu sunt convins că acel lemn pe care în prezent stă televizorul la
PAGINA PAGINA
14 14
Sabina în casă mă cunoaște pe mine, mă cunoaște de mic, mă cunoaște de la 3 ani, de la 4 ani, de la 5 ani, de la 6 ani, de la 7 ani, de la 10 ani. Cred că odată m-am și pupat cu vreo fată la nivelul ăla de 16 ani, rezemat de unul din stâlpii ăștia. Am o relație, consider că am o relație cu lemnul ăla, pe care io l-am... io acolo l-am găsit. Deci în momentul ăsta, el are cel puțin 53 de ani. Nu știu dacă a fost pus cu un an de zile înainte de a mă naște eu sau cu 10 ani înainte de a mă naște, dar am o relație cu bucata aia de lemn. Am o relație cu bucata de cărămidă, care-mi spune ceva. La un moment dat, de pe una din casele de prin zona asta de Orașul de Jos a căzut un ancadrament de piatră: mare, țapăn, greu - putea să cadă pe cineva. A zăcut undeva lângă casa aia, nu știu, luni de zile. După ce luni de zile nimeni nu l-a băgat în seamă, m-am dus cu unul din artiștii cu care lucram la vremea respectivă - de altfel un artist extrem de bine așezat în prezent, Radu Comșa - am luat chiatra aia și am pus-o în portbagajul mașinii. Îi grea de mori, îi grea de mori! A existat în Art Cafe, în toată istoria Art Cafe-ului, ca obiect de decor. Nu am luat ancadramentul, cum să zic, nu l-am luat să-l arunc, nu l-am luat să-l speculez artistic, pur și simplu ăla s-ar fi pierdut, bucata aia de ancadrament s-ar fi pierdut dacă n-o luam. Îl păstrez din 1997.”
(
foto © Gabriela Cuzepan
ANGELAPOP ZAPOROJAN CULTURE MAGAZINE
Proiect dospit de Fundația Comunitară Sibiu, alături de wenglor Romania www.zilesinopti.ro www.zilesinopti.ro
16 - 31 Mai 2021
www.zilesinopti.ro
POP CULTURE MAGAZINE
PAGINA
15
POP CULTURE MAGAZINE
Horia Mihail ”La Sibiu o să ofer câte un crâmpei din fiecare concert pe care l-am ratat de-a lungul pandemiei” Înainte de a-și începe aventura în 2011, Pianul Călător a fost inițial o idee inedită și îndrăzneață. Acum e un brand de țară. La capătul primilor 10 ani, Horia Mihail a călătorit alături sau printre piane peste 40.000 de km și a oferit 183 de momente pianistice în România, dar și în Europa și SUA. În 2021, Pianul Călător revine la Filarmonica Sibiu, în 28 mai. Am aflat mai multe detalii de la pianistul Horia Mihail. PAGINA
16
Pianul Călător și-a început drumul în 2011, dar rădăcinile lui se trag din 1846-7, când Liszt călătorea alături de pianul său oferind concerte comunităților fără acces la muzică clasică. Ce ați aflat la capătul primilor 10 ani de turneu despre oamenii care nu au acces cu regularitate la astfel de acte artistice? Mi-a fost întărită o idee pe care o aveam deja de câțiva ani, de prin 2006 când am organizat și participat în calitate de pianist la o serie de turnee naționale de fapt primul turneu național al unei formații de muzică de cameră s-a întâmplat în 2006, era vorba despre un trio cu pian din care făceam parte, Romanian Piano Trio - și încă de atunci am explorat zone în care muzica pe care o facem noi nu e prezentă în mod frecvent. De altfel, în cursul celor 15 ani de activitate în acest domeniu în România am făcut mai multe premiere, în sensul în care am cântat în locuri în care nu se cântase niciodată muzică clasică, îmi vin în minte orașele Brad și Hațeg. Ideea e că în toate aceste locuri există oameni care au o anumită înclinație înspre frumos și se bucură de fiecare dată când au ocazia să asculte live un artist, fiindcă experiența cântatului live pe scenă în fața publicului nu poate fi înlocuită cu surogate precum transmisiuni online sau înregistrări. De altfel, marele dirijor Sergiu Celibidache a refuzat în timpul carierei sale să înregistreze, spunând că acest lucru e de www.zilesinopti.ro
INTERVIU
16 - 31 Mai 2021 INTERVIU DE RĂZVAN SĂDEAN
fapt împotriva fenomenului muzicii clasice. Precum călătoriile muzicale ale lui Liszt și Pianul Călător are un caracter umanitar. Până acum 5 piane au fost încredințate comunităților din Tulcea, Caracal, Deva, Alba Iulia și Roman. De unde a pornit ideea și ce se întâmplă mai apoi cu aceste piane? În 2010 am găsit în subsolul Sălii Radio piane care urmau să fie casate, valoarea lor de inventar fiind cuprinsă între 3 și 14 lei. Cu minore intervenții aceste instrumente au putut fi repuse în funcțiune. Eu am încredințat aceste piane, dar e important ce se întâmplă mai apoi cu ele. De exemplu, la Caracal am cântat recitalul pe care îl pregătisem, am lăsat pianul pe scenă și la nicio oră după a fost folosit de un alt artist, de pianistul care a cântat alături de Nicu Alifantis. Eu cred că prin acțiunea noastră am îmbunătățit viața unor oameni. Care sunt cele mai mari bucurii pe care le-ați adunat pe parcursul celor zece ani de turneu? Sunt fericit că am reușit împreună cu organizatorii, partenerii și susținătorii financiari ai acestui demers să bucurăm oameni. Am fost așteptați cu multă nerăbdare în foarte multe locuri și după fiecare ediție am primit numeroase mesaje în care eram ”certat” că am sărit un oraș sau altul. Lucrurile de acest fel te bucură și dau un sens a ceea ce faci. www.zilesinopti.ro
POP CULTURE MAGAZINE
Pianul Călător nu poate fi rezumat doar la actul artistic în sine. E nevoie de un efort uriaș până ca acel act să poată fi posibil. În acest caz, nu vorbim doar de talent, ci și de anduranță. Poate deveni o povară pentru artist un turneu care presupune o asemenea desfășurare de forțe? Cu siguranță nu există povara actului artistic în sine, a concertului, dar trebuie să recunosc că au existat multe momente în care simplul drum dintr-o parte în alta a țării a fost extrem de obositor. Îmi amintesc că într-un an am avut un concert la Deva, iar a doua zi programarea era în partea cealaltă a țării, tocmai la Tulcea. Am făcut un drum fără oprire de peste nouă ore. A fost un efort deosebit, dar de îndată ce am urcat pe scenă și am simțit bucuria celor care mă așteptau, oboseala a trecut și a fost înlocuită de adrenalină. Se spune adesea despre muzica clasică că are nevoie de reinventare pentru a capta mai mult public. În ce feluri trebuie redefinită în zilele noastre relația muzică clasică spectatori? Muzica în sine nu necesită o reinventare. Nu trebuie să-i faci nimic. Ea e scrisă de 50, 100, 200 de ani și chiar mai mult. Și e scrisă bine. Dar un aspect deosebit e felul în care comunici ceea ce faci fiindcă în aceste vremuri în care informația e diversă și e la îndemâna oricui pe un ecran, comercialul bineînțeles că primează. Și atunci ceea ce trebuie să facem noi nu e să reinventăm muzica
lui Rachmaninoff sau Schumann, ci să reinventăm modul în care ne facem auzită prezența pe această scenă mondială care se întâlnește în săli de concerte, în aer liber sau în mediul online. Un astfel de concert, în secolul XXI trebuie comunicat modern. E foarte adevărat că generația tânără e mai puțin atrasă de acest fenomen, dar nu e un lucru nou. În data de 28 mai, Sibiul va fi din nou punct de oprire pentru Pianul Călător. Ce ne puteți spune despre programul muzical? Am ales pentru această ediție o sumă de piese mici care în mod normal se cântă la bis. După o perioadă în care atât noi muzicienii cât și publicul am fost văduviți de foarte multe evenimente, m-am gândit să ofer câte un crâmpei din fiecare concert pe care l-am ratat, adică partea de bis. Programul va acoperi diverse zone de la baroc până la muzică modernă, chiar și jazz. Sibiul pentru mine e un loc extrem de drag, pentru că la Sibiu cânt încă de când eram copil și e un oraș în care am mulți prieteni. Abia aștept să revin pe scenă la Sibiu.
PAGINA
17
CITYZEN
Povești din culise
În război, cu un transportor amfibiu blindat Povestea spune că, în 1995, Constantin Chiriac poposise două zile în orașul Sofia, pentru un eveniment IETM. Lucruri minunate începuseră să se întâmple cu românii neîmpiedicați de granițe, care puteau cuceri Europa prin arta lor. Dar povestea mai spune că, tot în acele timpuri, aprigele Războaie Iugoslave cuprinseseră țările din vecinătate. Un conflict teribil semănase spaima în inima Europei, tăind punțile celor care străbăteau continentul printr-o mare de flăcări. Pe una dintre aceste rute se afla și Constantin Chiriac, alături de șoferul său, în drum spre Zagreb, gazdă a unui
PAGINA
18
festival de teatru. Orice călător are o stea norocoasă. Iar asta, o știm cu toții, nu este doar o poveste, pentru că steaua călăuzitoare a drumeților noștri avea să strălucească atunci când nici nu se așteptau... „Nu puteți trece!” a spus comandantul, oprind mașina. „E zonă de conflict. Pentru a ajunge în Croația, treceți granița cu Ungaria.” Dar timpul nu este mereu un companion fidel, iar călătorii noștri nu se puteau abate de la plan. „Trebuie să ajungem la Zagreb. Suntem așteptați”, a spus Constantin Chiriac, înmânând programul Festivalului de la Sibiu, în care se afla invitația. „Este imposibil”, a răspuns
POP CULTURE EGORMAGAZINE
comandantul, fluturând cărticica din care s-a desprins o filă. Crezi în miracole, dragă cititorule? Dar în coincidențe? Ei bine, ambele există. Pe acea filă se aflau datele unui spectacol invitat la Sibiu cu un an în urmă. „Spectacolul ăsta e din Iordania? Dar ăsta e vărumeu”, a spus comandantul arătând spre numele regizorului. „Chiar a fost la voi?” Și povestea aceasta are final fericit, la capătul unei escapade nebunești, la adăpostul unui transportor amfibiu blindat de care era agățat un steag alb. De altfel, dialogul dintre artiști are puterea să încremenească, fie și pentru o clipă, vâltoarea unui război.
www.zilesinopti.ro
INTERVIU
RĂZVAN SĂDEAN
Mariana Cămărășan și Amalia Florina Iorgoiu Repertoriul TNRS și platforma Scena Digitală s-au îmbogățit în luna mai cu un nou proiect, ”Mici crime conjugale”, la cârma căruia se află Mariana Cămărășan și Amalia Florina Iorgoiu. Dacă ați ratat ocazia de a fi prezenți în sală la premiera din 16 mai, filmul e disponibil oricând pe Scena Digitală. Am stat de vorbă cu cele două regizoare despre teatru, adevăr, iubire și experiența filmului. ”Mici crime conjugale” e prima colaborare cu naționalul sibian. Ce v-a apropiat de textul lui EricEmmanuel Schmitt și cum s-a întâmplat ca el să prindă viață la Sibiu? Mariana C.: Experiența Sibiu a început cu FITS, ceea ce face ca prima colaborare să aibă în spate o istorie care se întinde pe mulți ani, o istorie de întâlniri, de bucurii împărtășite deja. ”Mici crime conjugale” e un text propus de Diana Fufezan, care pentru noi, cei invitați: Adrian Matioc - actor, Sanda Anastasof - asistent regie și Amalia Iorgoiu - regizor, PAGINA
20
care a răspuns invitației mele de a crea împreună acest spectacol - a fost prilejul unei experiențe intense, unice, revelatoare. În spectacol nu se regăsește doar viziunea mea și a Amaliei, ci sunt multe povești de viață care și-au distilat esența pentru a contribui la țesătura de trăiri, imagini, sunete și sensuri care dau structura fină a spectacolului. Pentru mine, care mă definesc ca un regizor integrator, ca un asistent al actorului în drumul său de la sine la personaj (și înapoi, mai ales înapoi), și apoi de la personaj la spectator, textul și-a dezvăluit forța dar și subtilitățile tocmai prin filtrul celor pe care tocmai
i-am amintit. Un spectacol care prinde viață e întotdeauna un miracol, iar misterul nașterii sale, chiar și nouă, creatorilor, ne e într-o anumită măsură tăinuit. Amalia F.I.: Pe mine de proiect m-a apropiat Mariana Cămărășan, ea cooptându-mă în echipă. Apoi conținutul textului, care, pentru mine, era încărcat de adevăruri, suferințe și tensiuni trăite sau întâlnite. Filmul e ca o radiografie a unei relații de cuplu în care fiecare partener își devoalează ”dublul”, pășind pe un drum aflat la marginea prăpastiei. Doza de tensiune e dată mai www.zilesinopti.ro
16 - 31 Mai 2021
ales de interpretarea celor doi actori Diana Fufezan și Adrian Matioc. Ce aport au avut ei în procesul de realizarea al proiectului? Amalia F.I.: Ce aport pot avea actorii?! Nu se poate spune în procente. E un proces interior propriu pe care îl parcurg sprijinindu-se reciproc și pe regizor. Tensiunea s-a născut din acele necunoscute interioare proprii. Mariana C.: Participarea unui actor în procedul de creației e esențială și marcantă, atunci când e autentică. Doar actorul are cu adevărat perspectiva din interior a unui personaj, oricât ar contribui autorul textului, regizorul sau scenograful la definirea acestei perspective. Personajul nu va fi niciodată în întregime viziunea noastră, a celor care rămânem în afară, pentru că personajul e purtat de sufletul actorului, de mintea lui, de trupul lui, iar atunci cand un personaj e traversat de o emoție, sau naște o reacție, toate acestea au particularitățile lăuntrice ale actorului. Munca lui capătă sens prin adresabilitatea pe care o are. O poveste se cere impetuos spusă, pentru adevărul pe care îl relevă despre sufletul omenesc. Asta dă unui actor curaj, puterea de a-și depăși limitele, de a risca, de a îndura suferința care însoțește nașterea. Diana Fufezan și Adrian Matioc sunt doi actori atât de puternici, atât de fragili, atât de inteligenți și atât de vulnerabili, încât vor face spectatorii nu numai să-i iubească, așa cum ni s-a întâmplat nouă, ci și să-și deschidă inimile pentru a ierta și a se ierta, pentru a iubi și a se iubi. www.zilesinopti.ro
POP CULTURE MAGAZINE
Subiectul și tensiunea dramatică mi-au amintit de ”Cui i-e frică de Virginia Woolf?” (regia Mariana Cămărășan), în sensul că am regăsit acea preocupare de a face loc adevărului brut în detrimentul micilor minciuni sociale. Credeți în puterea teatrului de a răspunde nevoii noastre de adevăr? Amalia F.I.: Cred în puterea teatrului de a ne face să pătrundem în adâncurile proprii, în a ne releva inconștientul. Mariana C.: Menirea teatrului e de a căuta adevărul. Iar puterea lui vine din conținutul său intens, amplu, sfredelitor, purtat de oameni și împărtășit oamenilor. Purtăm marca întâlnirii cu Albee, așa cum purtăm acum marca întâlnirii cu Schmitt. Punem în centrul valorilor adevărul. Dar putem noi defini adevărul? Nu știm, întotdeauna depindem de context, de situație. Credința mea e legată mai ales de iubire, iar iubirea fără iertare nu e iubire. Nouă, ca spectatori ni se arătă ceea ce e dincolo de aparențe, tocmai pentru a înțelege, iar teatrul nu dă cu indiferență la o parte vălul aparenței, ci o face prin emoția noastră, care ne deschide inima. Cuplul la Alebee, ca și la Schimitt se află într-un război, nu doar pentru că Martha și George sau Lisa și Gilles sunt personaje excepționale, aflate în relații excepționale, ci pentru că interacțiunea umană ajustează întotdeauna într-o măsură ideea de libertate. Adevărul care eliberează nu e cunoașterea la scara unu la unu a faptelor, ci iubirea.
calitate. Pandemia a adus o schimbare în acest sens, acum fiecare proiect nou include o versiune scenică și una video. Cât de mare e provocarea pentru un regizor de teatru să opereze cu instrumentele cinematografiei? Amalia F.I.: Cred că filmul capătă mai mult conținut psihologic, relațional tocmai pentru că se pornește dinspre teatru. De exemplu, sunt lucruri descoperite în repetiții care pe scenă nu se văd, dar în film da. Filmul pune o lupă pe chip pe când în sala de teatru e o energie (vie) care circulă între actori și public. Mariana C.: E un pionierat, e un prilej pentru fiecare din noi să proiectăm o artă nouă. Venim cu principiile noastre, cu experiența noastră, cu instrumentele noastre. Și devenim infinit mai atenți la detalii, la imagine, la compoziție, la oamenii împreună cu care creăm. Doar spectatorii par să se îndepărteze și nu le mai simțim reacțiile, și nu le mai auzim tăcerile. Să faci film, tu care cu fiecare spectacol înveți să faci teatru, este o experiență care își va pune cu siguranță amprenta asupra ta. E un necunoscut, atrăgător, periculos, revelator, capabil să devină o nouă iubire.
Există nostalgia faptului că multe spectacole mai vechi nu au înregistrări de PAGINA
21
CITYZEN
POP CULTURE ADELA DINU MAGAZINE
Trăind cu obiectele Suntem înconjurați de obiecte, tânjim după alte obiecte, de care ne debarasăm apoi fără remușcări, pentru a le înlocui tot cu obiecte. Ne-am obișnuit: trăim într-o societate de consum, căreia trebuie să-i facem neîncetat concesii. De unele obiecte ne atașăm, le învestim cu sens, le preferăm altora, le privim ca pe relicve ale unor istorii personale, pe care ni le-am construit cu răbdare și speranță. În eseul "Trăind cu zeii", Neil MacGregor pornește de la inanimatele obiecte pentru a reconstitui istoria credințelor și a obiceiurilor religioase, a "poveștilor pe care ni le spunem ca să putem
PAGINA
22
trăi". Omul Leu din Ulm, o statuetă din fildeș de acum 40.000 de ani, reprezintă nu doar un artfact al preistoriei, ci momentul revolut în care se afirmă această calitate inconfundabilă a lui homo sapiens: imaginația. Un smoc de păr din patrimoniul British Museum înmagazinează lunga poveste a inițierii tinerilor băștinași din Vanuatu, Melanezia. În timp ce le leagă fiecare șuviță cu fibre de frunză, bătrânii tribului le împărtășesc celor tineri toate cunoștințele lor despre lume. Nenumărate statuete din aur recuperate de pe fundul lacului Guatavita dau seama nu de rapacitatea populației
Muisca, ci despre relația lor specială cu zeii, întreținută prin intermediul acestor ofrande. În China, portretele străbunilor iau parte la ceremoniile familiale, unde sunt onorate, ca să existe un dialog permanent între prezent și trecut. Moartea e, astfel, o prezență discretă, pe care nimeni nu o poate trece cu vederea. La finalul lecturii rămâne deschise câteva întrebări: Noi ce obiecte sacre lăsăm în urma noastră? Peste câteva mii de ani, ce va rămâne din civilizația noastră hipertehnologizată& consumeristă? Cum ne vor privi urmașii urmașilor noștri?
www.zilesinopti.ro
Mulțumim, Sibiu! Locul 3 în România
INTERVIU
SMARANDA BĂLAN și RĂZVAN BIRIȘ Smaranda Bălan și Răzvan Biriș sunt două dintre cele mai reprezentative figuri ale Crucii Roșii Sibiu. Sufletiști, pregătiți să intervină oricând este nevoie de ei în comunitate, cei doi reușesc să ducă filiala Sibiu a Crucii Roșii la un nou nivel - cel al excelenței în dragostea pentru aproapele lor. Ce activitate a avut Crucea Roșie în timpul pandemiei? Smaranda Bălan: Viziunea Crucii Roșii Române este aceea de „a se adapta schimbărilor sociale și de a sprijini comunitățile să facă față situațiilor de criză și suferință umană.” Și exact asta am făcut și la Sibiu: am înțeles nevoile persoanelor aflate în situații vulnerabile și le-am susținut cu alimente în perioada carantinei, am contribuit la distribuirea dezinfectanților „made in Sibiu” în instituții publice, atunci când soluțiile de dezinfectare erau de negăsit în cantități mari, iar acum considerăm că adaptarea la situația de criză o reprezintă efortul de vaccinare al populației – iar acesta este locul în care ne aflăm astăzi. Răzvan Biriș: Încă din primele momente am înțeles că va fi nevoie de un efort comun pentru a ajuta sistemul de sănătate, acesta trebuia protejat și susținut pentru că aveam exemplele din China și vestul Europei. Și așa că am trecut la treabă. Am găsit rapid o gazdă perfectă în Sala Transilvania și am transformat-o în depozit de echipamente medicale, alimente și sediu operativ de criză. De aici au plecat către secțiile din spitale tone de materiale de protecție, iar prin asigurarea nevoii de alimente de bază pentru un număr mare de beneficiari vulnerabili am PAGINA
24
POP CULTURE MAGAZINE
încercat să păstrăm distanțarea și răspândirea virusului. Și am reușit în mare parte. Cu sute de mâini care au ajutat, cu donatori, cu autorități care au facilitat transportul, etc. Ulterior, pe măsură ce populația se relaxa, am trecut la campanii de informare a riscurilor, împreună cu necesitatea respectării măsurilor de protecție. Am mers din om în om în comunități, platforme industriale, școli. În momentul în care Sibiul a ocupat în noiembrie 2020 postura deloc onorantă de lider național ne-am implicat rapid cu peste 20 de voluntari în anchetele epidemiologice și transmiterea corectă dar mai ales la timp a deciziilor de carantinare, astfel încât cei infectați plus persoanele contact să poată fi monitorizate și să beneficieze de concediile medicale. Iar acum ne-am implicat activ în procesul de vaccinare, sprijinind centrele fixe cu echipe mobile, astfel am ajuns la peste 2.000 de doze administrate în tot județul la persoanele nedeplasabile. Și continuăm. Care au fost cele mai importante momente ale ultimului an, pentru Crucea Roșie? S.B.: A fost destul de dificil să derulăm proiecte, în sensul larg
www.zilesinopti.ro
INTERVIU
CRISTINA BĂLĂU 16 - 31 Mai 2021 și centrat pe obiective pe care îl știm cu toții. Am acționat mai degrabă reactiv, adaptat la situație. Așa încât aș spune că să fim alături de oameni și să ne susținem împreună în efortul de combatere a pandemiei a fost cel mai important proiect al nostru. R.B.: În toată lumea activitatea societăților de Cruce și Semiluna Roșie s-a centrat pe combaterea pandemiei, prin urmare acesta a fost și principalul nostru scop în ultimul an. Cum s-a desfășurat prima ediție a maratonului muzical al vaccinării? Ce urmează pentru acest proiect? S.B.: A fost categoric un succes, iar asta o spun cifrele: 54 de persoane vaccinate pe oră. Credem că oamenilor le-a plăcut ideea de a se vaccina de Ziua Europei, sărbătorind astfel triumful vieții și bucuria de a avea un instrument puternic , vaccinul, în lupta cu virusul. Le mulțumim tuturor celor care au făcut posibilă această sărbătoare. Momentele artistice desfășurate pe parcursul întregii zile de 9 mai, plus soarele, ne-au făcut să ne simțim de parcă fiecare sunet rostit pe scenă sau în foaierul transformat în punct de vaccinare ,ar fi intonat subtil o Odă a Bucuriei. R.B.: Maratonul vaccinării a reprezentat continuarea trendului național, dar pentru a reuși să convingem cât mai mulți sibieni să participe aveam nevoie de un eveniment mai aparte. Și cum Filarmonica avea programat Summitul muzical, am găsit cadrul perfect în care www.zilesinopti.ro
POP CULTURE MAGAZINE
să ne demonstrăm numele de oraș al culturii. De aici și până la cooptarea celorlalte instituții locale a mai fost un pas, toți cei implicați au fost extrem de receptivi și asta s-a văzut în rezultatul final, unul de succes. Urmează rapelul, în 30 mai, după care sperăm să nu mai fie nevoie de aceste metode de convingere, mai ales că de acum practic te poți vaccina oriunde. Ce proiecte desfășurați în această perioadă sau pregătiți pentru viitorul apropiat? S.B.: A răspuns Răzvan legat de proiectele punctuale. Eu cel mai mult îmi doresc să finalizăm lucrările de renovare la sediul nostru de pe strada Xenopol - și să-i dăm locul pe care acesta îl merită – acela de Centru al Comunității. R.B.: Pentru că pandemia a lăsat urme adânci nu doar în zona de sănătate, dar și în cea economică, vom iniția un proiect de sprijinire a beneficiarilor noștri. După o selecție riguroasă, aceștia vor fi ajutați permanent, printr-un program de donații recurente, practic o mare campanie de adopție a familiilor aflate în nevoie. Prin numărul mare de voluntari implicați, prin experiență în gestionarea crizelor și mai ales prin
reputația obținută dorim să atragem cât mai mulți donatori, pentru că nevoile beneficiarilor sunt constante și diverse, nu se rezumă doar la un tip de pachet sau la perioada sărbătorilor. Un alt proiect va fi cel în educație, prin organizarea unor hub-uri în oraș dedicate adolescenților, aici vom încerca să compensăm toate minusurile sistemului de învățământ. Avem în gând cursuri IT și de prim ajutor, educație sanitară, grupuri de terapie și formare, am găsit parteneri extrem de valoroși și bine intenționați. Și pentru că virusul sistemului de sănătate ne-a atins nu mai putem să-l eliminăm, am reușit să autorizam serviciul de îngrijiri medicale la domiciliu, suntem în plin efort de dotare, pentru că dorim să îl completăm cât de curând cu ambulanță. Sperăm să reușim să pornim la drum din iulie, mai ales că s-a format o echipă foarte frumoasă prin vaccinarea mobilă. În rest, continuăm cu serviciile tradiționale, cursurile de prim ajutor profesionale, cele de îngrijitori, programele de voluntariat, sanitarii pricepuți, etc. Citiţi interviul complet cu SMARANDA BĂLAN și RĂZVAN BIRIȘ pe www.zilesinopti.ro PAGINA
25
TEXT DE ALEX MUŞAT
Muzică
POP CULTURE MAGAZINE
MUZICĂ NOUĂ ST. VINCENT:Daddy’s Home Vintage & Modern - Surprizele primăverii INDIE STAR LONDON GRAMMAR
BEDROOM POP - Succes din confortul dormitorului Timp de decenii întregi, unul dintre aspectele deloc neglijabile ale muzicii a fost calitatea audio a acesteia, muzicienii colaborând cu inginerii de sunet înspre descoperirea unor mai bune sonorități încă de la jumătatea secolului trecut. Iată însă cum, 50 de ani mai târziu, în mijlocul unei ere dominate de social media și platforme de streaming, compozitorii dau naștere unei noi estetici muzicale, cea în care imperfecțiunile audio nu sunt considerate nedorite, ci reprezintă un scop al procesului creativ. În urmă cu câteva săptămâni, Billie Eilish câștiga Grammy-ul pentru piesa Everything I Wanted, artista fiind una din principalii promotori ai bedroom pop-ului, un nou curent ce nu se caracterizează atât de mult printrun limbaj muzical anume, ci prin esența abordării: minimalistă, imperfectă, lipsită de artificiile cu care industria și-a obișnuit ascultătorii. Așadar, dormitorul devine universul și spațiul de joacă al creatorului ajutat de ușurința obținerii și manevrării programelor de înregistrat. Înarmați cu laptop-uri, microfoane ieftine și tobe generate pe calculator, producătorii noii generații pot astfel ataca orice radio sau platformă de streaming fără a avea nevoie de investiții masive din partea caselor de producție. Mai mult de atât, putem spune că ușurința cu care muzicienii au ajuns să-și creeze singuri albume întregi fără ajutorul colaboratorilor va accelera procesul de dispariție momentană a trupelor, concept aflat în moarte clinică încă de pe începutul anilor 2000. Interesantă este și fascinația adolescenților pentru esteticile retro, filtrele VHS acaparând videoclipurile de www.zilesinopti.ro
pe social media încă de acum câțiva ani, multe albume recente lansându-se totodată și pe casete audio. Iată cum tinerii compozitori îmbrățișează imperfecțiunile audio-video ale deceniilor trecute, transformându-le în avantaje componistice și interpretative, cu scopul distanțării de mainstream-ul mult mai bine pus la punct. De altfel, noua estetică s-a născut din visul acestora de a-și exprima propria voce, cu minime investiții tehnologice, fără limitările impuse de manageri și contracte. Astfel, focusul ascultătorului se mută de la producție audio la interpretare și mesaj, o schimbare binevenită în era produselor perfecte. Deși greu de clasificat stilistic, bedroom pop-ul se remarcă prin dorința unei generații de a-și produce cu sinceritate propria muzică, cu riscul asumat al imperfecțiunilor sonore. Cu reprezentanți din ce în ce mai vocali, noua estetică se propagă cu rapiditate în rândul producătorilor, oferind tinerilor muzicieni libertate creativă, independență și control asupra propriului material. PAGINA
27
16 - 31 Mai 2021NOUĂ MUZICĂ
TEXT DE IOAN BIG
ST. VINCENT: Daddy’s Home un straniu album de familie
E
clectismul estetic care o face imposibil de încadrat stilistic în vreun gen muzical, având ca urmare o plafonare a fanbase-ului la cei deschişi spre fuziunile inedite, în care Avangarda şi Art-Rockul coabitează cu Jazz-ul de cabaret iar Indie Rock-ul capătă inflexiuni Electropop, precum şi ambiguitatea cultivată în jurul orientării sale sexuale “fluide”, a cărei singură manifestare notorie a fost relaţia pasageră cu fotomodelul Cara Delevigne, i-au conferit lui St. Vincent - pseudonimul artistic a polivalentei cantautoare americane Annie Clark, singura femeie care a reinventat chitara (modelul fabricat de Music Man) în ultimul deceniu - un statut aparte de celebritate a Pop
PAGINA
28
culture, asociat unui mix neomogen de admiraţie, curiozitate, respect şi indiferenţă din partea publicului de masă. Daddy’s Home, cel de-al şaselea album semnat St. Vincent, se lansează pe 14 mai şi se anunţă ca unul dintre produsele muzicale excepţionale ale anului, dacă e să judecăm după single-urile Pay Your Way in Pain şi The Melting of the Sun, dar şi după performance-ul din popularul show Saturday Night Live (episodul în care gazda a fost actorul Daniel Kaluya). Excepţional... în sensul de ieşit din comun şi nu neapărat atractiv pentru toţi amatorii de muzică nouă dată fiind personalitatea aparte a lui Annie, care spunea într-un interviu că “Îmi place să creez câte o lume în care mă refugiez şi
unde trăiesc timp de 2-3 ani ca fiind altcineva. Cine şi-ar dori să fie el însuşi toată viaţa?” Ei bine, cu albumulconcept Daddy’s Home, ea este cea care devine... Daddy, fără vreo legătură substanţială cu eliberarea din închisoare a tatălui său după aproape 10 ani, în iarna lui 2019, la puţin timp după primirea de către St. Vincent a unui nou premiu Grammy (pentru Masseduction, considerată cea mai bună piesă Rock). Tatăl, acum un ex-Daddy, rămâne doar “inmate 502” şi un “starting point” pentru St. Vincent, care îşi asumă ea emoţional “costumul” patern într-o imaginară întoarcere în timp în New York-ul cenuşiu şi nihilist ai anilor ’70, cel de dinainte de Studio 54, de Glam şi de Punk. De aici look-ul atent studiat de blondă fanată care aminteşte deopotrivă de Gena Rowlands în Gloria şi de Candy Darling, superstarul lui Warhol, dar şi sound-ul retro pe alocuri impregnat cu synth-funk, inspirat de discurile cu Stevie Wonder şi Sly and the Family Stone pe care Annie le asculta cu tatăl ei în copilărie. Pentru a decide dacă veţi încerca Daddy’s Home, recomandarea e să vă testaţi mai întâi gustul cu single-ul The Melting of the Sun, un tribut psychedelic feminist adus unora dintre eroinele lui Annie - Marilyn Monroe, Nina Simone, Joni Mitchell. “It’s just the melting of the sun / I wanna watch you watch it burn.” www.zilesinopti.ro
POP CULTURE MAGAZINE MUZICĂ NOUĂ
TEXT DE ALEX MUŞAT
Vintage & Modern Surprizele primăverii
M
uzica pop-rock, augmentată de resurgența vinyl-ului și a casetelor audio, revine la origini, iar artiștii îmbrățișează puternic un format pe care mulți l-au crezut dispărut LP-ul ca și inițiativă artistică primordială. De la acordurile visătoare ale Lanei Del Rey până la umorul subtil al fostului toboșar Beatles, primăvara lui 2021 ne încântă cu lansări ce aduc în prim plan albumul, fie el fizic sau digital. LANA DEL REY- Chemtrails Over The Country Club Puțini artiști reușesc să îmbrățișeze estetica Americii de mult apuse, dar Lana, cu ale sale influențe retro regăsite atât în vers cât și în muzică, izbăvește în a purta ascultătorul prin peisajele Californiei și ale deșerturilor aride, destăinuinduse cu o ușurință demnă de invidiat. Muzica noului material discografic, spațioasă, melancolică și îmbrăcată în referințe pop culture, “respiră” autenticitate și se distanțează de mult mai ritmatul album precedent, Norman F**king Rockwell. O veritabilă punte între sonoritățile prezentului și estetica trecutului, Lana oferă o nouă porție de pop visător și de-a dreptul vintage.
www.zilesinopti.ro
KINGS OF LEON - When You See Yourself În timp ce vinyl-ul începe să capete amploare în rândul preferințelor noii generații, When You See Yourself intră în istorie ca fiind primul material discografic lansat în format NFT (non-fungible token), un tip de criptomonedă care conține active unice precum muzică și artă. Impresionant prin performanța tehnologică și însoțit de o producție spațioasă, noul Kings Of Leon nu se remarcă atât de mult prin muzică sau vers, ci prin păstrarea liniei componistice ce caracterizează trupa încă de la debut. Astfel, LP-ul nu iese din zona de confort a ultimelor albume, dar dă totuși ascultătorului șansa de a descoperi una din puținele formații care încă rămân “pe poziții” în arena mainstreamului muzical.
RINGO STARR - Zoom In Iată că într-un an în care fanii Beatles au comemorat jumătate de secol de la despărțirea trupei, Ringo decide să înregistreze un album ‘’pandemic’’, rezultatul izolării în studioul său din Los Angeles. Mai mult de atât, ascultătorii se vor bucura la auzul refrenului piesei Here’s To The Nights, acesta fiind interpretat alături de fostul coleg de trupă, nimeni altul decât Paul McCartney. Caracterizat prin texte și orchestrații ușor de digerat, Zoom In abundă de voie bună și umor, iar carisma lui Ringo îi salvează momentele mai puțin inspirate. Așadar, nu putem decât să admirăm stamina unui muzician care la cei 80 de ani ai săi, încă se “încăpățânează” să îmbrace planeta în peace & love!
PAGINA
29
INDIE STAR
TEXT DE IOAN BIG
LONDON GRAMMAR Gramatica impecabilă a lui Hannah Reid
A
nunţat în toamna trecută apoi amânat din februarie pentru aprilie, suprarealistul Californian Soil, al treilea LP din discografia London Grammar, trioul de Electronic Pop format din Hannah Reid, Dan Rothman şi ‘Dot’ Major, a fost aşteptat cu un deosebit interes şi nu doar datorită succeselor precedentelor (If You Wait, 2013 – dublu disc de platină, Truth Is A Beautiful Thing, 2017 - #1 în UK Albums Chart) ci faptului că marchează depăşirea unei crize personale profunde a compozitoarei şi vocalistei Hannah Reid, a cărei carieră era pe punctul de a se încheia dramatic datorită... misoginiei din industria muzicală. Naiva şi idealista Reid, născută pe 30 decembrie 1989, a păşit în showbiz din postura de studentă la istoria artei convinsă că va pătrunde
PAGINA
30
într-un mediu eliberat de prejudecăţi, progresist şi deschis, neimaginându-şi la ce presiuni va fi supusă în permanenţă de către anturajul obsedat de profit, de la uzura turneelor planificate fără consultarea muzicienilor la “mansplaining”-ul curent practicat de către agenti, tehnicieni şi producători. În ciuda succesului, deja în vremea apariţiei albumului Truth Is..., Hannah Reid îşi pierduse mult din încrederea de sine şi din calitatea vocii ei speciale, încât aproape nu mai îndrăznea să deschidă gura în public de teamă că ar putea fi cauza eşecului întregului grup. Şi totul în jur s-a înnegurat mai mult când a fost diagnosticată cu fibromialgie, boală cronică ale cărei
simptome, dureri musculoscheletice răspândite în tot corpul, apar după un eveniment traumatic sau stres psihologic semnificativ. Atunci a compus piesa America, ce se regăseşte acum pe Californian Soil: “All of our time chasing a dream / The dream that meant nothing to me.”. Având în memorie charisma şi talentul regretatei Amy Winehouse, Hannah Reid a refuzat însă să accepte destinul unui membru a Clubului 27 şi a reieşit la suprafaţă asumându-şi controlul creativ asupra noului album iar rezultatul este uimitor, putând fi asemuit vizual unei plimbări într-o catedrală în care razele soarelui crează jocuri de lumină surprinzătoare cu trecerea lor prin vitraliile multicolore. Californian Soil chiar debutează cu sunetului unui clopot de capelă în Intro, înainte de a ajunge la ritmurile exotice ale piesei de titlu, cu drum înspre dinamica Baby It’s You şi, nu în ultimul rând, monastica All My Love. Nimeni nu-i mai poate face program, nimeni nu-şi mai permite să-i conteste alegerile, nimeni nu-i mai vorbeşte pe un ton patriarhal, întrucât Hannah Reid dovedeşte ca este realmente o ‘formidable young yoman’, aşa cum o etichetase odinioară, după ce-a legitimat-o, un bodyguard zelos care i-a refuzat accesul în backstage la propriul ei concert. Dar asta i s-a întâmplat muzicienei demult, înainte ca Promising Young Woman, filmul, să existe.
ARTĂ FOTOGRAFICĂ
TEXT DE TEODORA BRATU
WALK & SHOOT FEST Realitatea sub lentilă Fotografia a reprezentat dintotdeauna o manifestare la granița dintre știință și artă. Fiecare imagine înseamnă o reproducere mecanică a unei realități, însă fiecare secundă de realitate capturată înseamnă amprenta, trăirile și emoțiile fotografului. Arte Development & Management în parteneriat cu Fundația Amfiteatru au deschis culisele artei fotografice conturând cea de-a doua ediție a Walk & Shoot Fest - festivalul dedicat pasionaților de fotografie și poveștile din spatele lor, fotografilor și tuturor celor interesați de București, care va avea loc în perioada 21-30 mai, într-o formulă hibrid (online și offline). Pentru a trăi cu adevărat experiența walk and shoot publicul este invitat să ia parte la atelierele ținute de 9 fotografi profesioniști, construite în jurul unor experiențe „out of the box” și poveștile lor inedite. Pe lângă aprofundarea genurilor fotografice și discuțiile despre fotografiile, festivalul conectează participanții cu poveștile locurilor și ale oamenilor, construind și dezvoltând o comunitate. Sala mică de la UNTEATRU va deveni terenul de joacă al W&S Photo Fair, un concept store cu printuri de autor semnate de artiştii colaboratori ai programului W-S, unde vizitatorii vor avea ocazia să achiziționeze şi să interacționeze cu lucrările expuse. Publicul virtual va putea lua parte la 10 talks - seria de discuții moderate de Eugen Rădescu şi Alina Uşurelu care vor chestiona practica fotografică, învățându-ne cum să consumăm mai sănătos fotografia. Cei care se încumetă sunt invitați la Portofolio PAGINA
32
foto © Alex Iacob
Expo
foto © Ştefan Trăsnea
Reviews. Tot ce îți trebuie este o selecţie de imagini proprii ca să intri la un speed-dating cu 5 specialişti din domeniu - fotografii Jack Thompson, Ioana Moldovan, Silviu Gheţie, Andrei Păcuraru și curatorul Eugen Rădescu care vor oferi feedback, sfaturi şi îndrumări personalizate. Și dacă îți place să fii doar privitor, poate faci un click pe Expoziția W&S care vorbește despre diversitate în scena artelor performative din cadrul Festivalului Caleido și pune reflectoarele pe două producții care vorbesc despre cum este să fii altfel: Aleea Stereotipurilor, de Ionuț Oprea și Mădălina Dorobanțu, și Adorație Performance-ului Radical, de Irina Milan, Paul Dunca/ Paula Dunker, Waana Neagu, Raj Alexandru/Ramya, Alex Bălă și Octavian.
„Am ales să vorbim despre scenă - ce se întâmplă în spatele ei, în fața ei, oamenii de pe scenă și oamenii din public având în vedere hiatusul scenei în viața noastră de mai bine de 1 an. Walk & Shoot Fest 2021 va oferi aceste priviri intime și cât se poate de sincere asupra vieții artistice și a vieții evenimentelor din această perioadă prin intermediul atelierelor foto și al proiectelor foto transformate în expoziții.” - Andreea Irina Leu - co-fondator al brandului Walk & Shoot. www.zilesinopti.ro
FESTIVAL
TEXT DE DELIA MITRACHE
CALEIDO Multiculturalitate, interdisciplinaritate, performance
C
ea de-a IV-a ediție a festivalului multicultural de arte performative Caleido se va desfășura în perioada 21-25 mai, în mediul online, iar accesul este gratuit. Din dorința de a promova diversitatea culturală și etnică, Festivalul Caleido ne invită să urmărim 20 de producții independente de teatru, dans și performance, menite să ne facă să reflectăm asupra importanței dialogului între culturi, interdisciplinaritatea și multiculturalismul fiind cuvintele-cheie folosite în descrierea festivalului. Șapte dintre spectacolele pe care le vom vedea sunt producții Caleido, iar patru dintre ele vor fi prezentate în premieră: Bildungswoman, Libretto Impostura, APR [Adorație Performance-ului Radical] și Domnișoara Iulia. Acestea vor fi însoțite de o serie de podcasturi și ateliere. Bildungswoman
Bildungswoman, un spectacol al Elenei Morar care ia forma unui colaj teatral, ne vorbește despre feminitate și feminism, www.zilesinopti.ro
comunicarea dintre generații și particularitățile identitare transmise de acestea. „Ne dorim să coborâm feminismul - ca umanism upgradat și corectat - în mainstream și să ne putem interoga, confesiv și poetic, asupra felului profund în care <<a fi femeie>> rezonează cu fiecare din noi, prin raporturi femeie-femeie.” – Elena Morar Libretto Impostura de Matei Lucaci-Grunberg este un spectacol colectiv constituit într-un fals libret despre impostura uneori necesară, alteori absurdă. „Impostura există, sindromul imposturii există, iar spectacolul nu își propune să judece impostura, ci să o descopere și eventual să o înțeleagă și să o accepte.” - Matei Lucaci-Grunberg APR [Adorație Performance-ului Radical], cu/de Irina Milan, Paul Dunca, Waana Neagu, Raj Alexandru/Ramya, Alex Bălă și Octavian, este un performance despre aprecierea pe care o merită icon-urile din sfera dansului și a artelor performative. „Poți să cuprinzi într-un spectacol toată recunoștința și aprecierea eternă față de corpurile neconforme care prin rezistența dansului au clădit scena pe care te miști acum? E imposibil, dar cu siguranță va
trebui să le aduci un tribut.” Paul Dunca Domnișoara Iulia este un spectacol în viziunea regizorală a soților Grosu despre sentimente profunde, ambiguități și neliniști, o eșalonare de stări, trăiri și emoții interpretate de Dana Rogoz și Richard Bovnoczki. „E despre cum se descompun oamenii în nopțile nedormite și despre mersul pe sfoară fără plasă de siguranță. E un studiu care te trage adânc sub apă până când simți că nu mai vezi lumina.” Andrei şi Andreea Grosu.
Domnișoara Iulia
Celelalte producții Caleido sunt Aleea stereotipurilor (coordonatori: Ionuț Oprea, Mădălina Dorobanțu), Magic is a condition that kills people in all kinds of performative hazards (concept și interpretare: Andreea Novac și István Téglás) și Pelicanul (regia: Florin Liță). PAGINA
33
POEZIE
POP TEXT DECULTURE IOAN BIG MAGAZINE
Această întoarcere în timp e prilejuită de faptul că două albume audio aniversare lansate în primavăra lui 2021 ne amintesc de uriaşul impact pe care poeţii Beat, în special iconoclastul Allen Ginsberg, l-au avut asupra muzicii secolului XX, de la Bob Dylan şi David Bowie până la Nick Cave şi Joy Division. Allen Ginsberg At Reed College: The First Recorded Reading Bob Dylan & of Howl & Allen Ginsberg Other Poems, apărut în aprilie, conţine alături de alte 7 poeme exact ce promite titlul, prima înregistrare audio a lui Howl în lectura autorului, mai exact a primei sale părţi, fiindcă stors de energia pe care o solicită interpretarea acestui poem catharctic, îl abandonează abrupt. Documentul sonor îl surprinde pe Ginsberg înainte A wop bopaloobop a-wop bam boom! de a deveni un autor publicat Be-bop-a lula, she’s my baby doll! şi reprezintă o interesantă Cam asta era consistenţa mesajelor pe care le transmitea tuşă adăugată portretului Rock’n’Roll-ul prin Little Richard şi Gene Vincent în 1956, unui creator interesat în mod când cucerea întreaga lume datorită lui Bill Haley şi al său idiosincrazic de exprimarea de Rock Around the Clock şi îl făcea pe Elvis superstar. Rock-ul sine şi de refuzul autocenzurii. se lansa cu imaginea unui gen muzical frivol iar muzica în În Valentine’s Day din 1956, care versurile captau atenţia, Folk-ul, părea să fi apus odată fără acompaniamentul cu şubrezirea sănătăţii lui Woody Guthrie şi hărţuirea lui Pete muzicii, poetul are la Seeger de acoliţii lui McCarthy. 1956 reprezintă însă şi anul publicul din Oregon un în care a apărut notoriul Howl, poemul beatnikului Allen impact asemănător cu cel Ginsberg, al cărui editor, poetul Lawrence Ferlinghetti, a fost al primilor interpreţi de arestat ca promotor al obscenităţii, dar a sfârşit achitat prin Rock’n’Roll sau de Funk celebrul verdict în care creaţia lui Ginsberg era considerată de (nu uităm că James Brown a o “redeeming social importance”. Ginsberg îşi citise prima oară debutat tot în ’56, cu Please, poemul în ’55 la San Francisco, cu Jack Kerouac, Gary Snyder, Please, Please) prin modul în Neal Cassady şi Lawrence Ferlinghetti în public, iar autorul care sfidează autoritatea dar lui On the Road avea să descrie mai târziu evenimentul în celebrează viaţa. romanul său autobiografic Vagabonzii Dharma.
Generaţia Beat
Muzica(litatea) poeziei lui ALLEN GINSBERG
PAGINA
34
www.zilesinopti.ro
16 - 31 Mai 2021
POEZIE
(2019), în care cântă cu Începând cu Dylan în faţa unui grup halucinantul de Native Americans. Howl şi a Al doilea album sa retorică apărut anul acesta, biblică şi stil ă ur Lect rg în februarie, Allen declamator” be ns Allen Gi Ginsberg’s The Fall of (Ellen Willis dixit), America: A 50th Anniversary al cărei influenţă este vizibilă în muzica laureatului Tribute, este o selecţie de Premiului Nobel pentru poezie versuri din antologia poetului, Bob Dylan, rebeliunea din arta The Fall of America: Poems poetică a lui Ginsberg avea să of These States, 1965-1975, de Punk britanică The Clash facă pereche frecvent cu cea din transpuse pe muzică de o (Combat Rock, 1982) sau cea muzică şi asta nu doar pentru pleiadă eclectică de performeri, cu Paul McCartney şi Philip că Hippie sunt consideraţi printre care se regăsesc Glass la The Ballad of the bastarzii Generaţiei Beat membrii unor trupe ca Grateful Skeletons (1996). datorită polenizării încrucişate Dead, Sonic Youth, Yo La Tengo cu San Francisco Renaissance sau Virgin Prunes, alături de survenite la începutul anilor muzicieni precum chitaristul ’60. Artiştii care au conferit în de Jazz Bill Frisell, rockerul creaţia lor poeziei drepturi egale Psychedelic nipon Shintaro cu ale muzicii şi viceversa nu Sakamoto sau diva muzicii pot fi cantonaţi într-o perioadă africane Angélique Kidjo. Acest sau stilistică anume şi aşa se proiect, ca şi memorabilul explică inclusiv simpatia lui concert de aniversare a 60 de Ginsberg pentru Lester Young, ani al poemului Howl organizat saxofonistul lui Count Basie şi în 2015 în beneficiul Fundaţiei inventatorul jargonului hipster, David Lynch cu participarea, fiindcă, ascultând cum citeşte printre alţii, a lui Nick Cave, Autoportret (1995) Howl, calitatea Jazz-ului este Courtney Love, Macy Gray detectabilă în succesiunea şi Beth Orton, indică După cum spunea de accente şi pauze profunzimea urmelor cantautoarea Catherine Anne din frazele lungi. La pe care a continuat Davies (The Anchoress), fel cum se explică să le lase poezia “chiar dacă un muzician nu recunoaşterea lui Ginsberg în are habar de Howl, acesta lui Bob Dylan ca evoluţia muzicii e parte a ecosistemului moştenitor artistic post-Hippie, de său fiindcă este una dintre prin prezenţa în la Piss Factory, pietrele de temelie ale Patti Smith filmele lui D.A. debutul lui Patti rock’n’roll-ului: poţi să nu fii ith sm ld Go foto © Lynn Pennebaker, Don’t Smith din ’74, şi influenţat de Howl dar sigur Look Back (1967), Death of a Ladies’ eşti influenţat de ceva care unde apare pe Man, discul lui a fost influenţat de acesta.”. alee în fundal în Leonard Cohen Şi dincolo de ce sau cu cine Subterranean din ’79 (poetul îl a cântat, cea mai frumoasă Homesick acompaniază vocal muzică a lui Allen Ginsberg Blues, şi Martin pe Cohen pe Don’t rămâne în cuvintele pe care & rg be Scorsese, Rolling Go Home with Your le-a scris şi în deschiderea ns Gi len Al n Leonard Cohe Thunder Revue: Hard-On), până la lui pentru muzică ca vehicul A Bob Dylan Story colaborarea cu trupa Pop(ular) pentru poezie. www.zilesinopti.ro
PAGINA
35
TEXT DE IRINA-MARGARETA NISTOR
Film
POP CULTURE MAGAZINE
PREMIERĂ: Babardeală cu bucluc... POINT OF VIEW: Mainstream & Night of Kings ANIVERSARE: MULHOLLAND DRIVE
IN THE MOOD FOR… CANNES
P
entru că mai nou pentru cei tineri face senzație trailerul de la „ShangChi and the Legend of the Ten Rings” nu puteam să nu-mi amintesc de nestemata cinematografică în care l-am descoperit pe Tony Leung Chiu Wai și care ne-a cucerit cu delicatețea poveștii de iubire din capodopera lui Wong Kar-Wai, din 2000, cu muzica lui amețitoare și un scenariu asemenea unei dantele demne de Muzeul din Bruxelles. După un an de aproape secetă totală, lumea își dorește să revină pe Coasta de Azur și să se bucure de niște premiere care să-i meargă la suflet. Ar trebui poate să fim recunoscători că pauza nu-i atât de mare ca din 1939 până în 1946, când, din pricina războiului se renunțase la ideea de festival, chiar dacă îi obseda să-i facă măcar un pic de concurență Mostrei de la Veneția. Nu știm dacă producțiile deja selecționate și etichetate ca aparținând puținilor aleși dintre numeroșii participanți la râvnita competiţie oficială vor avea aceeași soartă ca năpăstuitele de acum peste opt decenii care au fost jurizate în deja alt mileniu, în 2002, când au fost răsplătite selecționatele din Ediția care n-a mai avut loc. Cele din 2020 au mai circulat în companii alese, au ajuns, printre picături pe marile ecrane, dar acum toată lumea e cu ochii pe acest iulie nădăjduim, măcar parțial post-covid. (în care e strecurată inclusiv Ziua Națională a Franței). Ar fi interesant de văzut ce vor programa pe 14 și dacă va veni însuși președintele Emmanuel Macron, așa s-ar cuveni! Deocamdată s-au blindat cu Marion Cotillard, oscarizata, deși le place să spună că Palme d’Or-ul este nec plus ultra. Și au dreptate. Filmele lui Leos Carax sunt destul de bizare. „Annette”-ul de față se petrece la Los Angeles. Adam Driver,
www.zilesinopti.ro
senzațional în „Paterson” și „BlacKkKlansman”, (acesta din urmă în regia lui Spike Lee care anul acesta este președintele juriului, rămas de anul trecut), de astă dată este Henry, ce altceva decât un actor de stand-up, iar ea, Ann, cântăreață de renume internațional, asemenea lui Edith Piaf, pentru a cărei întruchipare a luat toate premiile posibile. Muzica este compusă de Sparks, un duo poprock american de la sfârșitul anilor ’60. Relativ original este faptul că va ieși simultan în toate cinematografele din Franța (firește, dacă vor fi deschise), dar trebuie să recunosc că le-au luat-o mult înainte Studiourile PRO atunci când proiectau pe ecranele din România și îl scoteau și pe DVD pe premiatul, înduioșătorul și genialul „California Dreamin’”al regretatului și de neînlocuit Cristian Nemescu, după ce fusese selecționat la Un Certain Regard, tot la Cannes, și unde avea să ia și premiul. E cam tot ce știm despre cea de-a 74-a Ediție, în afară de faptul că va fi extrem de eco, dacă se poate doar cu motociclete electrice și cu transmisii ale ceremoniilor de deschidere și închidere pe Canal Plus, dar și în parteneriat cu sălile de cinema. Va fi oare mai tolerant Thierry Fremaux cu Netflixul și celelate platforme, cîndeva hulite? La sfârșitul lunii mai vom afla selecția oficială, iar pe 17 iulie palmaresul. PAGINA
37
16 - 31 Mai 2021 PREMIERĂ
POPMITRACHE CULTURE MAGAZINE TEXT DE DELIA
Babardeală cu bucluc sau porno balamuc, pe ecranele din România Babardeală cu bucluc sau porno balamuc, marele câștigător al celei de-a 71-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Berlin, apare pe ecranele din România din data de 7 mai 2021. Lungmetrajul regizat de Radu Jude (Aferim!, Toată lumea din familia noastră, Tipografic majuscul, Inimi cicatrizate) a fost singurul film românesc selectat la Berlinala de anul acesta.
F
ilmul urmărește povestea Emiliei, interpretată de Katia Pascariu, profesoara de istorie a cărei carieră are de suferit după ce a încărcat pe un site specializat un clip porno cu ea, filmuleț care a ajuns să fie dezbătut public. Cazul lui Emi, care nu este rupt de realitate, căci în ultimii ani, în presă, au apărut astfel de exemple controversate, este punctul de plecare în construcția unei analize tranșante a reprezentanților societății noastre care încă se luptă să se adapteze și să treacă peste schelele lăsate în urmă de sistemul comunist. „Filmul folosește situația excepțională în care se află Emi ca să vorbească despre mai multe lucruri, să zicem că e un pretext ca să creeze această satiră socială. Emi este, în primul rând, o femeie foarte ocupată pentru că e profesoară, mamă și soție, deci din start m-am gândit că e complicat să ții toate aceste aspecte într-un echilibru și să îți iasă toate bine. E inteligentă, e o profesoară foarte bună de istorie, pasionată, cred că e destul de orgolioasă, așa am perceput-o.” - Katia Pascariu. Babardeală cu bucluc sau porno balamuc a fost mult lăudat de critici în presa internațională,
PAGINA
38
fiind caracterizat drept „provocator și profan”, „unul dintre primele exemple de operă autentică de autor care au apărut într-o lume răscolită de Covid-19”, „un rechizitoriu nimicitor asupra României moderne”, „Se simte ca fiind revoluționar. O simplă premisă poate servi ca portal spre o critică socială profundă, pentru cei dornici să facă pasul hotărâtor”. „Sigur că filmul are numele ăsta extrem de jucăuș sau de provocator, care nici măcar nu e titlul inițial ci unul venit pe parcurs, dar e un film extrem de serios. E un film care discută despre prejudecăți și despre normele noastre morale, despre agresivitatea și vulgaritatea vieții de zi cu zi, despre care sunt granițele, care sunt limitele acceptării sau non-aceptării, și pune niște probleme morale foarte serioase legate de societatea de astăzi. Pe de altă parte, ni s-a reproșat că nu facem suficient să atragem publicul pentru filmele românești de autor. Și atunci ne-am gândit la ce putem să facem cu filmul ăsta, pentru că el este subintitulat Schiță pentru un film popular, ca el să provoace sau să incite un public cât mai larg deşi nu e un film neserios și nici o comedie de moravuri bulevardieră.” – Ada Solomon, producător. www.zilesinopti.ro
STREAMING
16 - 31 Mai 2021 TEXT DE IOAN BIG
POP CULTURE MAGAZINE
Vegas. Zombies. Acţiune! ARMY OF THE DEAD
Î
ntr-un Las Vegas infestat de zombies pe punctul de a fi ras de pe faţa pământului de către armată se infiltrează o trupă de mercenari năimiţi de un şef de cazinou pentru a recupera 200 de milioane de dolari depozitaţi într-un seif. Jaful perfect... cu condiţia să supravieţuieşti unei hoarde de creaturi agresive ce nu mai au nimic din apatia “morţilor-vii” clasici ai lui George A. Romero ba dimpotrivă, au dezvoltat un puternic instinct gregar şi o reactivitate care denotă o remarcabilă inteligenţă de turmă. Sinopsisul lui Army of the Dead regizat de Zack Snyder, ce va avea premiera pe Netflix pe 21 mai, dă senzaţia de déjà vu după Peninsula (sequel-ul de anul trecut la fabulosul Train to Busan din 2016), în care 4 coreeni refugiaţi în Hong Kong revin în Incheon, metropolaînchisoare pentru zombies, având ca miză recuperarea a 20 de milioane de dolari, dar se anunţă a fi într-o ligă mult, mult superioară acestuia şi nu doar prin spectaculozitate ci şi prin caracterul subversiv al mesajelor, ale căror ţinte sunt consumerismul şi paranoia conspiraţionistă. Nu întâmplător Vegas-ul, “The Entertainment Capital of the World”, este ales de Snider ca spaţiu al acţiunii, dată fiind menirea sa de a face profit de pe urma fanteziilor personale ale consumatorilor, şi, în www.zilesinopti.ro
al doilea rând, fiindcă este situat la o distanţă foarte mică de... Area 51. Cineastul însuşi a admis public în cadrul Justice Con-ului desfăşurat online în aprilie că originea virusului care a generat pandemia zombie, ce va fi explicată pe larg în prequel-ul Anime pe care îl are în curs de finalizare tot pentru Netflix, Army of the Dead: Lost Vegas, este legată de Area 51, baza secretă ce alimentează de zeci de ani teoriile conspiraţiei clădite pe existenţa extratereştrilor şi experimentele înfricoşătoare realizate acolo de savanţii recrutaţi de guvern. Dincolo însă de tuşele ironice din subtext, ceea ce face în principal Army of the Dead un Actioner de văzut este potenţialul său de pur entertainment escapist, căci mai avem nevoie din când în când de filme ridicol de costisitoare ca resurse şi de gratuite prin simplitate sau/ şi prin... excese, care să ne destindă frunţile şi nu să ni le încreţească. Iar acest efect ne este garantat de imaginaţia şi spiritul ludic de copil în corp de adult al lui Zack Snyder, deja certificat de filme precum 300, Sucker Punch, Watchmen, Justice League şi de, nu în ultimul rând, debutul lui în lungmetraj din 2014, Dawn of the Dead, punctul zero al ataşamentului său pentru zombies ca personaj colectiv de blockbuster de acţiune cu accente Horror. “When there is no room in Hell, the Dead will walk the Earth.” PAGINA
39
16 - 31 Mai 2021 POINT OF VIEW
CULTURE TEXT DEPOP ŞTEFAN IANCU MAGAZINE
Mainstream și Night of Kings - De pe la Veneția adunate Cu cinematografele închise și cu producții de tip blockbuster care suprapopulează rețelele de streaming, devine din ce în ce mai dificil să ai acces la producțiile străine care s-au plimbat prin circuitul festivalier anul trecut. Totuși, am avut ocazia să văd două dintre filmele prezente în cadrul festivalului de film de la Veneția de anul trecut: Mainstream și Night of Kings.
Primul film, a cărui regie și scenariu sunt semnate de Gia Coppola, este o satiră modernă la adresa “generației Youtube” și la felul în care idolii falși din online apar și dispar peste noapte. Link (Andrew Garfield), ajutat de doi prieteni, ajunge o senzație a internetului printr-o serie de clipuri în care face lucruri cât se poate de stupide și lipsite de însemnătate. Își crează un alter-ego pe nume “No One Special” și câștigă treptat simpatia multor tineri, atrași de firea sa liberă și felul în care alege să se opună normelor societății noastre. Această persona ajunge însă să îl transforme, iar Link devine o prezență din ce în ce mai toxică, atât față de fani cât și față de prietenii lui. Gia Coppola atrage atenția asupra unei probleme recurente din mediul online: faima dobândită atât de ușor poate să schimbe un om cu totul și să îl facă dispus de orice pentru a obține niște vizualizări în plus. Deși filmul are lacunele lui (care nu sunt puține), Andrew Garfield este excelent în cel mai antagonic rol al său de până acum și spectacolul pe care acesta îl crează îți ia ochii de la unele neajunsuri tematice sau regizorale. PAGINA
40
Al doilea film, Night of Kings, în regia lui Phillipe Lacôte, este o combinație perfectă între Cidade de Deus și Arabian Nights. MACA este o închisoare din Coasta de Fildeș guvernată de proprii ei deținuți. Într-o noapte în care luna este roșie, obiceiul închisorii este ca cineva să fie ales drept griot (un povestitor/orator din vestul Africii) sub titulatura de Roman, pentru a spune povești celorlalți deținuți până se face din nou ziuă. Cel ales este un tânăr deținut nou venit care începe să vorbească despre prietenul său, Zama King. Deși începe ezitant, povestea capată un caracter mistic iar Roman ajunge să construiască o întreagă legendă în jurul lui Zama, implicând rebeli, magie, prinți și prințese în încercarea sa de a ține publicul captivat. Ceilalți deținuți iau activ parte la cele auzite, adesea dedublând acțiunea poveștii prin mișcare corporală sau chiar cântând anumite pasaje și astfel construind un univers sonor. Lacôte reușește însă să construiască un filmspectacol într-o cheie suprarealistă, cu multe note teatrale și imagini puternice pentru a-l lua cu el pe spectator în poveste. De-a dreptul. Deși foarte diferite, cele două producții mi-au adus aminte de ce îmi e așa de dor de așa-zisele “filme de festival”.
www.zilesinopti.ro
ANIVERSARE
16 - 31 Mai 2021 TEXT DE IOAN BIG
POP CULTURE MAGAZINE
Cu gândul la MULHOLLAND DRIVE
C
u 20 de ani în urmă, pe 16 mai, Mulholland Drive, noul film al singularului David Lynch, nominalizat la Palme d’Or, era proiectat în premieră în cadrul Festivalului de la Cannes. Timpul s-a scurs dar puterea de fascinaţie a acestui “thriller psihologic”, aşa cum este etichetat formal în enciclopedii, nu dă absolut niciun semn de erodare, ba dimpotrivă, este considerat de un număr tot mai mare de analişti şi critici de specialitate drept cel mai bun film al secolului 21. În aparenţă povestea uneia dintre numeroasele tinere naive atrase de mirajul hollywoodian, spusă de autorul lui Eraserhead, Twin Peaks şi Blue Velvet cu ajutorul codurilor şi al esteticii Film Noir-ului, Mulholland Drive îşi relevă însă repede caracterul înşelător de puzzle enigmatic pentru care David Lynch a refuzat cu obstinaţie timp de două decenii să ofere vreo cheie pentru desluşire, lăsând privitorul să îşi creeze propriul traseu labirintic într-o galerie de artă cu picturi în mişcare, pe care tot el, lipsit de ghidare narativă, îl modifică apoi visceral şi impulsiv cu fiecare vizionare.
Pentru că asta e depotrivă frustrant şi fascinant la David Lynch, refuză să lase oamenii să se comporte... normal. Atât pe ecran cât şi în faţa acestuia. Nimic nu e sigur, indicii evidente sunt ignorate, www.zilesinopti.ro
mesaje rămân nepercepute sau transmise, explicaţiile posibile sunt alterate de următorul twist. Nu anormalitatea se defineşte în functie de normalitate ci invers, firescul ajunge chestionabil în absenţa unei echităţi sugerate
de autor, iar discrepanţele accentuate de simbolismul lui David Lynch dintre chipul social a unei persoane şi concoctul sumbru de trăiri care o macină în interior generează un efect hipnotic de atracţie superior nevoii de înţelegere raţională. Şi atunci, privind Mulholland Drive, trebuie să accepţi că ai în faţă o operă de artă chiar fără să-ţi dai seama ce se petrece în poveste, a cărei structură narativă nu-şi are originea în literatură ci în... pictură. Ori în pictură timpul nu-şi conservă acea liniaritate care să permită obţinerea unei rezoluţii uşor decelabile. A scrie despre relevanţa actuală a filmului din perspectiva militantismului feminist, despre influenţa modernismului european asupra viziunii estetice a lui David Lynch, ori a specula pe marginea inciziei pe care cineastul o face în măruntaiele coruptului şi heteronormatului Hollywood este absolut irelevant la 20 de ani de la premiera filmului întrucât e limpede că pe Mulholland Drive nu poţi păşi decât de unul singur, aşa cum a făcut-o şi David Lynch, şi apoi fiecare dintre cinefili. Şi singur vei experimenta Mulholland Drive ca pe o viziune de coşmar, o fantezie născătoare de emoţii, sau poate doar ca pe o galerie de artă contemporană cu lucrări ce-ţi “vorbesc” frumos dar fără noimă. Depinde de traseul de vizitare pe care ţi-l fixezi de la început în minte. PAGINA
41
JURNAL DE GURMAND
CORINA GRUBER
GASTRO-FUSION CU LEURDĂ
C
u câteva zile în urmă, călătorind în zona Blăjel-Mediaș, am fost surprinsă de o ploaie torențială, ce a inundat drumurile și a rupt frunzele abia ivite ale copacilor. După ce ploaia s-a oprit, într-un soare nemaipomenit de orbitor și cu un fundal cer atât de albastru și clar, încât puteam vedea crestele Făgărașilor, am traversat pădurea de pe culmea dealului de la intrarea în Mediaș. Nu mică mi-a fost mirarea, pentru că întreaga pădure era inundată de un puternic miros de usturoi. Din mașină, coborând geamul, am văzut imensa întindere de leurdă de sub copaci. Ploaia torențială rupsese frunzele, iar mirosul se răspândea în voie. Acasă, am mers direct în piață, de unde mi-am cumpărat câteva legături de frunze verzi, fragede și lunguiețe. Cu câțiva ani în urmă, am descoperit rețetele lui Jamie Oliver cu pesto de leurdă, iar gustul m-a surprins atât de mult, că a devenit un fel de mâncare preferat al întregii familii. Miam dat seama astfel că, dintr-o plantă umilă, cu origini atât de modeste încât a ajuns să fie considerată buruiană, bucătarii noii generații, care găsesc savoarea în produsele naturale, de sezon și extrem de aromate, pot crea adevărate explozii de gust. Spre bucuria mea, acest fapt se regăsește și în multe dintre meniurile
PAGINA
42
restaurantelor. Banala leurdă, usturoiul sălbatic, ajunge să fie deci vedeta unui preparat italian de tradiție, ce se dovedește extraordinar de versatil. Pesto-ul de leurdă a lui Jamie Oliver combină leurda (aproximativ 30 de grame), muguri de pin (aproximativ 100 de grame), 3 linguri de ulei extravirgin de măsline, 50 de grame de brânză maturată tare, rasă (Parmezan, pecorino sau Cheddar) și sucul de la o jumătate de lămâie. Brânza poate fi înlocuită cu o variantă locală de brânză maturată, cum ar fi burduful. Făcând un pic de documentare online, mi-a venit ideea de a înlocui mugurii de pin cu nucă
(pentru un plus de gust, aceasta poate fi puțin prăjită înainte). Leurda se spală și se pisează în mojar (sau, dacă căutați o variantă mai rapidă, se toacă în chopper). În recipientul folosit se adaugă apoi nuca și se continuă zdrobirea. Apoi, se toarnă încet uleiul de măsline și se adaugă brânza rasă. La final, gustul va fi completat de sucul de lămâie. Prefer pesto-ul de leurdă servit cu paste, dar poate constitui o excelentă completare a unei salate de roșii, drept sos pentru grătar sau pește sau pur și simplu adăugat pe bruschetta. Are un gust fresh și exploziv, ce îmi aduce aminte de modul în care viața erupe în fiecare primăvară. www.zilesinopti.ro
16 - 31 Mai 2021
www.zilesinopti.ro
POP CULTURE MAGAZINE
PAGINA
43
CULINARiA
TEXT DE MĂDĂLINA SÁNTA
Eat&Drink
CĂLĂTORIE PE GUSTUL NOSTRU: E grătarul romănesc mai bun decât cel japonez? DINK: Vinul îl face Dumnezeu, și vedetă
Când pandemie nu o să mai fie…
S
ă fii tânăr, visător, curajos și ambițios e minunat, mai ales dacă nu ”te-apucă” planurile antreprenoriale fix când nu trebuie. Adică în anul de grație 2019, când Covid19 se pregătea să dea lumea peste cap. Aproape că-ți vine să spui proiectul potrivit la momentul cel mai nepotrivit. Și totuși te lupți și altceva te dezarmează mai tare decât pandemia. Deși închizi și deschizi de nenumărate ori, deși scoți jumătate din mesele din sală, cumperi tone de dezinfectant, mănuși și măști, ceva te lovește fix în moalele capului, mai ceva decât virusul și restricțiile. Pentru mine acest lucru a fost inechitatea, dubla măsură, nedreptatea. Sunt imediat 2 ani de când am investit tot ce-am avut într-un business, am făcut credite și leasing-uri și am muncit până la epuizare (cu tot cu excursii cu salvarea). Nicio clipă n-am simțit că ”statul” sau ”sistemul” mă protejează în vreun fel și că mă pot baza pe cineva, în afara de mine în toată lupta cu pandemia, legile, mentalitățile, ratele și datoriile. Când ești mic, statul nu te ajută, ci mai mult, îți dă un șut în fund pentru că tu n-ai istoric, deci nici rezerve, n-ai o cifră de afaceri la care să se raporteze atunci când estimează cât ai pierdut, deci... ghinion. În schimb dacă ești șmecher, ai tupeu și bani de amenzi, statul închide ochii. Omul cinstit e prost, pentru că în vremuri de luptă pentru supraviețuire, tot șmecherul, tot cel care fentează regulile, are șanse mai mari de a rezista, pentru că așa funcționează societatea pe care ne-am construit-o în România. Pandemia, cu toate valurile ei, a fost și e doar pentru unii. În timp ce noi, ăștia mici, cărăm pe umeri pietre grele, nopți nedormite,
PAGINA www.zilesinopti.ro 44
Mădălina Sánta are 30 de ani, este Chef și de curând antreprenor. A absolvit o facultate de comunicare și a lucrat 7 ani în publicitate, apoi a decis să se dedice gastronomiei, specializându-se la Lyon, la Institutul Paul Bocuse. Își pune în valoare pasiunea la restaurantul „Szikra” deschis în Sfântu Gheorghe, județul Covasna.
credite la bănci și mult stres, cei mari sau șmecheri, continuă să facă petreceri și nunți și evenimente, în spatele ușilor închise ale unor ”proprietăți private” sau la mica înțelegere cu autorități care fac controale de ochii presei, iar apoi continuă să lase cluburile de fițe să funcționeze. Aş vrea să scriu ce e în sufletul meu, după un an în care am deschis, am închis, iar am deschis, iar am închis, am simțit că nu mai pot, apoi mi-am zis din nou că trebuie să pot, am dat cu fundul de pământ, m-am ridicat și tot așa. Dar nu găsesc cuvinte, ci doar din ce în ce mai puțină nădejde și dorință de a face. Vom merge înainte. Cumva. Nu scriu ca să mă plâng, ci ca să vă îndemn la un soi de reparație morală. Atunci când lucrurile vor reveni la normal și ne vom deschide ușile, nu-i uitați pe cei mici, naivi, cu spirit civic, care au respectat regulile și și-au sacrificat afacerile. Când veți alege unde veți merge și vă veți cheltui banii, răsplătiți corectitudinea, premiați spiritul civic, fiți solidari cu cei mici și gândițivă măcar o secundă cum e să fiți în locul lor. Să fim sănătoși, vaccinați și funcționali. www.zilesinopti.ro PAGINA 44
CĂLĂTORIE CU GUST
TEXT DE IULIANA CIOCÎRLAN
YAKITORI
E grătarul românesc mai bun decât cel japonez?
O
dată cu începutul lunii mai, parcă vine și pofta românilor pentru grătar şi, până se încing cărbunii, vă propun o călătorie imaginară în care să descoperim ce mănâncă japonezii la grătar și dacă pare să fie mai gustos decât ce preferă românii. Noi, când ne gândim la grătar, ne imaginăm automat și niște mici care abia așteaptă să fie mâncați... aceștia sunt un preparat nelipsit de la un grătar românesc, însă de la cel japonez frigăruile de pui sunt cele indispensabile.
Frigăruile de pui atât de populare la japonezi se numesc YAKITORI și se pot găsi în aproape toate locațiile care comercializează preparate tradiționale nipone. Carnea de pui este pusă pe kushi, un tip de frigăruie care poate fi realizată din oțel sau bambus, iar apoi pe grătarul cu cărbuni. În funcție de rețetă carnea este asezonată după sau în timpul petrecut pe grătar cu sos tare (sos specific japonez PAGINA
46
ce este o derivare a celui teryaki, se folosește în special la preparatele pe grătar, însă este utilizat și în prepararea anumitor supe) și sare. Acest preparat poate fi servit în varianta simplă, care include doar carnea condimentată, sau în varianta dulce-sărat, caz în care peste frigărui se pune un sos ce conține mirin, sake, sos de soia și zahăr. Pentru că nu toată lumea are un grătar pe bază de cărbuni, japonezii folosesc două
instrumente: takujō konro (grătar în miniatură tot pe bază de cărbuni) sau yakitori-ki (aparat special conceput pentru prepararea yakitori), în cazul în care doresc să facă acest preparat acasă. Popularitatea yakitori, atât în Japonia cât și în alte țări, a făcut ca acest preparat să nu mai fie găsit doar în forma deja preparată la diverse restaurante sau în regim de take-out, ci și în cea congelată sau la conservă. Prima companie care a început www.zilesinopti.ro
CĂLĂTORIE CU GUST
16 - 31 Mai 2021
să vândă yakitori la conservă a fost Hotei Foods Corporations în 1970, iar în anul 2016 aveau disponibile nouă arome, reclamele lor devenind reprezentative atât pentru brand cât și pentru preparat. Un grătar nu ar fi complet dacă am avea un singur fel de mâncare. Cum lângă un mic arată foarte bine și un cârnat, așa și lângă yakitori stă un alt preparat la grătar foarte popular, TAKOYAKI. Acesta
Kansai urmând ca mai apoi să fie răspândit în regiunea Kanto și alte zone ale Japoniei. Presupunând că nu am verificat condițiile meteo din ziua cu grătarul și începe ploaia, nu mai putem face grătarul în aer liber... poate chiar nici nu mai avem poftă de ceva făcut pe grătar, dar ne este în continuare foame. Cea mai comună mâncare la care ne putem gândi este pizza. Este gustoasă, rapid de preparat și o putem găsi aproape oriunde. Poate că în situația dată și un japonez ar opta pentru această variantă, însă probabil că și-ar aminti că există o variantă tradițională de pizza, denumită OKONOMIYAKI. Numele
TAKOYAKI
ia forma unor sfere din aluat puse pe o frigăruie și umplute cu carne tocată de caracatiță. Aluatul este realizat pe bază de făină de grâu, iar alături de caracatița tocată se mai adaugă ghimbir murat, ceapă verde și resturi de tempura pentru umplutură. Takoyaki este uns cu un sos special asemănător ca gust cu cel Worcestershire și maioneză, iar apoi presărat cu aonori (alge uscate) și fulgi de pălămidă (un tip de pește) uscată. Acest preparat a devenit popular mai întâi în Osaka, unde Tomekichi Endo, un proprietar de stand stradal cu mâncare, este creditat pentru această invenție în 1935. Takoyaki se inspiră de la akashiyaki, o gălușcă mică rotundă din satul Akashi făcută cu ou și caracatiță. Takoyaki a fost inițial popular în regiunea www.zilesinopti.ro
OKONOMIYAKI
felului de mâncare este derivat de la cuvântul japonez okonomi care se traduce „cum vă place” sau „ce vă place”, iar yaki este un termen utilizat pentru gătit. Cu alte cuvinte, okonomiyaki reprezintă un aluat sărat ce poate avea o mare varietate de ingrediente sau toppinguri. Acest preparat este asociat cu zonele Kansai și Hiroshima, dar este comercializat pe tot teritoriul Japoniei. Versiunea predominantă este cea în stilul Kansai-Osaka unde aluatul este realizat din făină, nagaimo ras
(un tip de yam), apă, ouă, iar printre toppingurile populare se numără: varza tocată, ceapa verde, carnea (în general, burtă de porc tăiată subțire), caracatița, calamarul, creveții, legumele sau brânza. Okonomiyaki mai este supranumită clătita „cu de toate” sau mâncarea pentru suflet din Osaka. Pentru o experiență cât mai personală și autentică unele restaurante au mese dotate cu plite speciale care permit clienților să își gătească singuri propria versiune de okonomiyaki. În acest caz chelnerul aduce la masă toate ingredientele. Alte locații au bucătăria la vedere iar clienții pot admira felul în care le este preparată mâncarea. Dacă întâlnim grătarul tradițional cu mici şi cârnaţi aproape peste tot în România, ca sa nu mai vorbim de... pizza, pentru cel japonez va trebui să ne limităm la restaurantele cu specific deja existente întrucât câteva dintre ingredientele necesare preparării grătarului nipon, precum fulgii de pălămidă sau sosul tare, sunt fie greu de procurat, fie foarte scumpe. Până la urmă, călătoria imaginară pe care am realizat-o arată faptul că o comparație între cele două tipuri de grătare nu este posibilă deoarece gusturile în privința un produs diferă de la un individ la altul dar, totuși, putem sublinia faptul că, dacă nu suntem adepții sosurilor, s-ar putea să apreciem grătarul românesc mai mult și... viceversa. PAGINA
47
PE GUSTUL NOSTRU
TEXT DE COSMIN DRAGOMIR
Ciorbele, mâncare identitară românească
Î
n urmă cu ceva timp Ministerului Culturii i se adăuga particula (și) “Identității” Naționale. Nu sunt lămurit dacă, în mai 2021, identitatea națională mai este de actualitate, dacă mai există oficialități preocupate de treaba asta. Căutarea pe Google ne bagă și mai mult în ceață, iar concluzia personală e că avem de a face nu cu un minister ci cu un mister al identității naționale.
foto © Sebalos, Dreamstime.com
Când se întâmpla chestiunea de mai sus m-am bucurat și mi-am zis că cineva se va ocupa și de gastronomie ca parte integrantă și importantă a brandului de țară. Există câteva încercări prin finanțările instituției invocate de recuperare și valorificare a patrimoniului material și imaterial unde își pot face loc și proiecte de profil culinar. Și cam atât.
foto © Raciu Mihaela, Dreamstime.com www.zilesinopti.ro PAGINA 48
Discuția despre ce ne reprezintă gastronomic e departe de a fi tranșată, de fapt, ea nu a fost dezbătută pe cât ar fi trebuit. Au tot fost initiative (cu onor mă număr printre cei care au concretizat câteva) particulare: conferințe, dezbateri, sesiuni de comunicări pluridisciplinare prin care să ne dumirim ce ar trebui să punem în blidul național. Una dintre concluzii, cea la care fac referire astăzi, aici, este ciorba. Prin ciorbă înțelegând toate zămurile practicate pe actualul teritoriu românesc, fie că le spunem borșuri ori năcreli, ciorbe acre sau dulci, storceag sau supă de Varză á la Cluj. Îmi povestea un ghid de turiști români că, majoritatea covârșitoare a conaționalilor noștri ajunși cu autocarul prin capitalele lumii întreabă: unde mâncăm și noi o ciorbă? (cu varianta specifică - unde găsim și noi o ciorbă de burtă sau de văcuță?). Nu insist pe povestea căutatului de popasuri tecucene sau sibiene prin Berlin sau Florența. Spre deosebire de alte preparate cu valoare ceremonială sau rituală, ciorba este frecvent ignorată
tocmai datorită firescului. Îi bagatelizăm importanța pentru că frecvența de consum (zilnică) nu o face specială. Dar nu există un alt preparat care să ne reprezinte mai bine ca națiune; spre deosebire de îndemnul comunist nici o masă fără pește, sintagma nici o masă fără ciorbă e o realitate statistică. Că ciorbe, supe fac și alte popoare, asta e indubitabil. De la supe creme la ramenuri, de la borșurile slave la ciorba de burtă turcească (diferite de ale noastre) Terra Culinaria abundă de zămuri. Dar și noi le avem pe ale noastre, fierturi care ne sunt specifice, iar diferențele se văd în detalii: sute/mii de combinări de ingrediente cu mirodenii. Și o să vă rog să nu îmi dați iar în cap cu etimologia turcească. Ciorbe se fac și în China, și în Madagascar și în Suedia. Anumite ciorbe sunt inventate de anumite comunități. Altfel, ne ducem cu istoria până hăt departe pe când Homo Sapiens Sapiens a pus la fiert o bucată de carne și niște frunze sau rădăcini. www.zilesinopti.ro PAGINA 48
DRINK
TEXT DE HORIA GHIBUȚIU
Vinul îl face Dumnezeu și, uneori, vedeta
EXTRA, ce mai veche marcă românească de vin spumant, în Pivnițele Rhein & Cie Azuga, care au devenit, în 1920, „Furnisorul Curții În noua normalitate, ne putem Regale a României”. comanda de băut de oriunde și Încet-încet, ca o degustare de pe urma orice. Dar ce? căreia ai vrea să rămâi cu ceva, ajungem și la vinurile produse de vedete. În luna mai, Așa cum femeia este acel ceva care vă recomand ceva lejer, de primăvăra: viface bine omului - observație spumoasă nurile Lejereanu. Aceasta e marca lansată ce îi aparține inenarabilului fost ministru de două vedete ale stand-up-ului româal Agriculturii, Petre Daea - și publicisnesc, Vio și Frîncu - pentru conformitul este la fel. El are ochii, urechile, MOUTON CADET, tate, Viorel Drag și Dan Frînculescu nasul, gura și gâtlejul publicului și e Bordeaux AOC - alături de care am avut și privilegiul trimisul acestuia în locuri în care nu de a degusta produsele lor. Erau îmbrăcați oricine are acces, spre a-i da sama despre lejereanu, în halatele de baie făcute celebre una, despre alta. Când bea, responsabil, în de lansarea acestei game de vinuri. Am băut exercițiul funcțiunii, publicistului își face Muscat Ottonel sec, vin organic premium, bine sieși, dar îi face bine și omului care va și am râs, ceea ce vă urez și dumneavoastră, afla ce merită să dea pe gâtlej și ce nu. că le găsiți în magazine și aveți ce povesti Știu de la Doamna Fetească Neagră, și în timpul degustării, și după. cum a supranumit-o un jurnalist pe oeDupă cum vă recomand și udătura alănoloaga Aurelia Vișinescu, care știe de turi de care și-au lipit numele vedete inla Martin Luther King, că berea o face ternaționale, că doar nu era să se limiteze omul, vinul îl face Dumnezeu. Uneori, doar la parfumuri și hăinuțe. Sigur, sunt pentru că despre asta e articolul de față, băuturi de ocazie, le iei acum și le bei vinul îl face și vedeta. Sigur, când bei de Revelion, dar merită să vă procurați la o masă un Ferrari Maximum Brut RHEIN EXTRA un Armand de Brignac Brut Gold de la Trentodoc, alb, spumant, refrișant, Jay-Z, un Invivo X by Sarah Jessica Parker apoi un Maximum Rose Trentodoc (de Rose 2019, un alb și un rose Avaline de la vis), pentru a încheia cu un demisec, tot Cameron Diaz sau două sticle de Miraval Maximum Trentodoc, oricine se poate Rose 2019 de la Angelina Jolie și Brad Pitt, simți vedetă, așa cum m-am simțit eu la care nu mai sunt împreună, însă au făcut o localul Larte din Milano, pe vremea în treabă foarte bună. care se putea călători fără restricții. Sau poți încerca vinurile pe care le beau vedetele. În urmă cu cinci ani, am Invivo X degustat acasă, în București, vinul cu care se răsfățau Woody Allen și Robert De Niro - creat în 1930 și produs de către compania de familie Baron Miraval Rose 2019 Philippe de Rothschild, MOUTON CADET a devenit de-a lungul vremii cel mai important brand global pentru vinurile Bordeaux AOC și, din 1992, partener al Festivalului de Film de la Cannes. Tot vedetă m-am simțit când am consumat RHEIN
PAGINA
50
www.zilesinopti.ro
16 - 31 Mai 2021
FC Hermannstadt, la un pas de retrogradarea în Liga 2
Echipa sibiană de fotbal traversează vremuri tulburi. După înfrângerea suferită în meciul cu Dinamo, FC Hermannstadt ar putea ajunge în situația de a fi retrogradată în Liga 2. Dar până la un verdict final, mai are de disputat două meciuri, cu Poli Iași (15 mai) și FC Argeș (20 mai). Jucătorii lui Eugen Beza au mai făcut un pas spre Liga 2 după ce nu au reușit să obțină un rezultat pozitiv în meciul cu Dinamo. Cu două etape înainte de finalul sezonului, FC Hermannstadt
PAGINA
52
POP CULTURE MAGAZINE
continuă să ocupe unul din locurile direct retrogradabile, iar speranțele de a se redresa miraculos pe ultima sută de metri sunt tot mai mici. Pentru fotbaliștii sibieni urmează două meciuri cu o miză uriașă, unul în deplasare cu Poli Iași, în data de 15 mai, și al doilea, la Mediaș cu FC Argeș, în 20 mai. E de notat că în prima întâlnire pe teren cu Poli Iași, sibienii au pierdut, în timp ce în meciul cu FC Argeș au obținut victoria. Rămâne de văzut dacă în cea de-a doua întâlnire cu echipele Poli Iași și FC Argeș vor reuși să obțină două victorii consecutive. ”Atâta vreme cât ești pe loc retrogradabil e clar că depinzi în primul rând de tine, dar și de adversari. Lupta e strânsă, mai sunt puține puncte în joc și se poate întâmpla orice”, declară Eugen Beza, antrenorul FC Hermannstadt.
www.zilesinopti.ro
16 - 31 Mai 2021
Pistă de biciclete de 3,5 km lungime pe malul Cibinului
Un subiect pe marginea căruia se discută de ani buni și înscris în strategiile orașului în 2017, e vorba de amenajarea unei piste de biciclete pe malul râului Cibin, este tot mai aproape de a deveni realitate. Aflat în fază de angajare a unui constructor, proiectul ar putea fi gata în 2023. Schimbarea la față a râului Cibin ce traversează orașul Sibiu de la un capăt la celălalt devine tot mai mult o certitudine. În principal, e vorba de realizarea unei piste de biciclete de
PAGINA
54
POP CULTURE MAGAZINE
3,5 km lungime și doi metri lățime pentru ambele sensuri. Noua pistă de biciclete va porni în continuarea celei aflată în prezent în construcție pe strada Maramureșului și va parcurge malurile Cibinului până în buza cartierului Gușterița, mai precis până aproape de intersecția străzii Viitorului cu străzile Crișului și Mureșului. La capătul pistei dinspre Gușterița e prevăzută o pasarelă ciclopietonală de 31 de metri. Pista de biciclete de pe malul râului se va intersecta cu traficul auto în trei puncte: podul de peste Cibin dintre cartierele Ștrand și Turnișor, podul de piatră de pe strada Gladiolelor și intersecția străzilor Cibinului, Viitorului, Rusciorului și Târgul Fânului. Proiectul mai prevede amenajarea unui pod circular, o piațetă pietonală și ”poteca artiștilor” în colaborare cu Street Art Festival.
www.zilesinopti.ro
16 - 31 Mai 2021
POP CULTURE MAGAZINE
Horoscop Berbec
Dacă ești în căutarea unui loc de muncă, dă sfoară în țară în toate direcțiile posibile și să nu te limitezi la a trimite CV-uri online, ai face bine să îți întrebi prietenii. Este foarte posibil să primești o veste bună sau să afli o informație care îți schimbă destinul profesional. Taur
Este vremea să îți pui în valoare creativitatea și intuiția, să îndrăznești să te exprimi și să arăți cine ești și ce știi, pentru că luna mai îți rezervă o mulțime de oportunități de a-ți spori veniturile. Este posibil să ai surprize deosebit de plăcute în ultima parte a lunii. Gemeni
Ai posibilitatea să faci pași mari înainte în plan profesional, iar cariera ta poate lua un avânt deosebit. Îți ies în cale oportunități nebănuite și ai șansa să întâlnești oameni dispuși să te ajute ori să te finanțeze. Dacă îți cauți un loc de muncă, ai șanse mari să găsești un job așa cum ți-ai dorit. www.zilesinopti.ro
Rac
Este posibil să devii mai tăcut, mai rezervat și să nu prea îndrăznești să-ți exprimi ideile și opiniile. Intri într-o etapă în care simți nevoia de introspecție, de dialog interior, în care să îți ordonezi gândurile și ideile. Te avantajează negocierile purtate în culise și discuțiile de taină. Leu
Se întrevede o perioadă foarte favorabilă pentru Lei, în care au posibilitatea să își demonstreze competența, să își construiască o reputație profesională solidă și să fie avansați și recompensați pentru rezultatele obținute.
Fecioară
Fecioare își descoperă vocația și, în același timp, resurse nebănuite de curaj și hotărâre de a-și urma vocația, astfel încât să ajungă să facă ceea ce le place și le împlinește. Ai toate șansele să te bucuri de recunoașterea meritelor profesionale și să fii promovat și recompensat în ceea ce privește veniturile.
Balanță
Se intrevăd oportunități de progres și de dezvoltare, pentru că Jupiter te ajută să îți sporești competența și să te afirmi în domeniul tău de activitate sau, dacă ai propria ta afacere, să obții mai mulți clienți și să semnezi contracte profitabile. Scorpion
Ești foarte inspirat și este posibil să dai lovitura cu o investiție cum nu s-a mai auzit. Dacă tot ai parte de venituri mai mari, ai grijă să îți plătești datoriile (dacă este cazul) și/sau să pui ceva bani într-un cont de economii.
Săgetător
Este foarte probabil să se ivească ocazii de a încheia contracte noi și foarte rentabile, fie de muncă (dacă ești angajat sau angajator), fie cu clienți noi (dacă ai propria ta afacere). Beneficiezi de fler și inspirație, astfel încât poți găsi cele mai bune strategii pentru a-ți lăsa în urmă concurența.
Capricorn
Poți avea realizări importante dacă îți organizezi eficient activitatea, dacă ești meticulos și dacă dai frâu liber imaginației creatoare și ingeniozității de care ești capabil. Munca serioasă și perseverența te ajută să te faci remarcat la locul de muncă și să te afirmi. Vărsător
Ai tendința să îți supraevaluezi posibilitățile materiale și să îți faci calcule prea optimiste, sau să te lași influențat de o persoană apropiată. Folosită cu înțelepciune și moderație, energia lui Jupiter te poate ajuta să obții numeroase beneficii. Pești
În ceea ce privește veniturile, s-ar putea să ai parte de o surpriză plăcută în în ultima parte a lunii. E posibil să reușești să rezolvi o chestiune legată de casă ori de familie; de exemplu, poate primești bani de la părinți sau obții un credit pentru o locuință. PAGINA
57
CRISTINA BĂLĂU
16 - 31 Mai 2021
plimbare. Nu contează cât de mare ai curtea. Și mișcarea face bine și pentru voi, nu doar pentru patruped. Apoi, este nevoie de socializare cu alți oameni și companioni. Nu trebuie să uităm nici de prevenția bolilor parazitare și a bolilor virale. E ca la lecțiile de conducere auto - mai bine previi un accident decât să îl faci... poți plăti cu viată ta sau a altcuiva.
Lucruri pe care le știi doar dacă ești veterinar, cu Andrei Floare Andrei Floare s-a născut în anul Revoluției, la Sibiu. Încă din copilărie a fost fascinat de animale, iar faptul că a fost mereu înconjurat de ele, l-a încurajat să urmeze drumul medicinei veterinare. Astfel, din 2014, când a absolvit cursurile facultății de la Cluj USAMV, salvează animăluțe de toate felurile, venite din tot județul. Ce te-a convins să devii veterinar? De când mă știu am fost înconjurat de animale și mi-au plăcut (de la puii de găină ai bunicilor, până la primul câine). Ce înseamnă să fii un medic veterinar bun? În primul rând, ca să fii un medic veterinar bun trebuie să te pregătești încontinuu și să ai colegi cu care să te sfătuiești și niciodată să nu crezi că le știi pe toate. Trebuie să te pui în situația celor care îți cer ajutorul și să îi tratezi cum ai dori ca tu să fii tratat. PAGINA
58
Dacă orașul Sibiu ar fi un animal, ce animal ar fi și de ce? Cred că Sibiul ar fi un cameleon. Acest oraș se află într-o continuă schimbare, uneori în bine alteori în rău. Important este că totuși ne dezvoltăm, încercăm, sperăm la mai bine… Cum trebuie să ne îngrijim de animalul de companie? Ce trebuie să facem în mod constant pentru el, în afară de a-i oferi mâncare și culcuș? În primul rând, trebuie să facem mișcare minim 60 de minute, să mergem cu animalul la
Se pot face bani din această meserie în România? Da, se pot face bani dar nu ușor... e nevoie de multă muncă și sacrificii din partea familiei, dar dacă o faci cu plăcere și pasiune este foarte frumos, trece timpul foarte repede... dar ai o satisfacție când îi vezi sănătoși pe ei. Niciodată în această meserie nu este bine să punem banii pe primul loc, în primul rând este decizia corectă pentru a face acel companion sănătos și dacă reușim cu siguranță avem de câștigat un prieten pe viață care îți va mulțumi și te va răsplăti financiar. Cât de căutat este veterinarul în Sibiu? Destul de căutat cred, cel puțin așa spune Google. Cabinetul Fia Vet a avut 200 accesări noi pe site, 150 apeluri și 80 au întrebat de direcția de deplasare. Lăsând gluma cu Google la o parte, avem multe cabinete și clinici în Sibiu cu medici buni și experimentați pe care vă încurajez să îi căutați și să le puneți direct întrebări și să nu căutați răspunsuri la întrebările dumneavoastră în spațiul online, eu și colegii veterinari vă răspundem cu drag la toate întrebările și va sprijinim în momentele dificile cât putem de mult. www.zilesinopti.ro
tbs