Revista AGRIMEDIA - Ianuarie 2015 by Agri Media Invest s.r.l.

Ianuarie 2013

La cumpăna anilor Bunăstarea vă scuteşte de bunăvoinţa altora! Necazurile însă îi înfrăţeşte pe oameni!“ ILEANA Vulpescu Anul precedent a fost dominat de o intensă activitate politică generată de alegerile europarlamentare şi a preşedintelui României. Guvernul însă, consecvent în activitatea de administrare a ţării, pe lângă o largă paletă de decizii, a promovat şi acte juridice care nu reglementează eficient şi cerinţele esenţiale ale agriculturii. De exemplu, mult criticata taxă pe stâlp, care nu a generat un aport deosebit pentru alimentarea bugetului, a determinat o temporizare păguboasă a demarării multor investiţii necesare şi în domeniul agriculturii. Recent, efectele acestui bir au fost diminuate de Executiv! Au fost promovate măsuri legislative punctuale de susţinere a unor sectoare agricole, cum ar fi zootehnia, sau suportarea de la buget a unei cote semnificative din acciza la motorină. Majorarea nivelului subvenţiei pe suprafaţa România a rămas, din păcate, una dintre cel mai modeste măsuri de sprijin practicate în ţările Comunităţii Europene. Nu a fost soluţionată integral nici problema spaţiilor de depozitare, în special pentru produsele legumicole şi pomicole. Extinderea şi modernizarea sistemelor de irigaţii, a desecării şi drenajelor, a regularizării cursurilor de ape, care

www.agrimedia.ro

sunt obiective de importanta naţională pentru agricultură şi aşezările rurale, au rămas în stadiu de proiecte, realizate doar în proporţii nesemnificative. Potrivit specialiştilor, aceste importante investiţii ar avea şanse să fie realizate prin alocaţii bugetare, fonduri europene şi parteneriate public-private extracomunitare numai dacă ar exista şi voinţă politică în acest sens. În acest context, semnalăm că finalizarea Canalului Siret-Bărăgan, care ar fi asigurat irigarea uneia din cele mai fertile zone a ţării, a rămas, din păcate, în stadiu de deziderat pentru fermierii din zonă, deşi factorii de decizie din Ministerul Agriculturii şi-au făcut o bună reclamă pe acest subiect în ultimii ani. Este de remarcat că nou-înfiinţata Autoritate Naţională Fitosanitară va avea atribuţii sporite în ceea ce priveşte întărirea controlului fitosanitar teritorial şi vamal al produselor vegetale, dar şi în domeniul protecţie plantelor. Reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei zonei montane, înfiinţată iniţial prin grija ilustrului specialist dr. Radu Rey, are ca principal obiectiv strategii şi politici în domeniul dezvoltării şi protecţiei zonelor montane. Această reglementare este de mare importanţă şi actualitate, întrucât aria sa de competenţă acoperă aproximativ 37% din suprafaţa ţării unde trăiesc peste 3 milioane de locuitori! Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru administrarea sistemului naţional antigrindină şi creştere a precipitaţiilor este, cel puţin în intenţii, o iniţiativă notabilă, care în fapt a demarat ca structură organizatorică sub diverse forme în urmă cu un deceniu.

Fermierii de pe tot întinsul ţării aşteaptă însă şi rezultate concrete în acest domeniu, astfel înfiinţarea autorităţii sus-menţionate va rămâne un act birocratic, în special în ceea ce priveşte provocarea ploii la comandă, pe mari suprafeţe şi în perioada optimă de vegetaţie a culturilor agricole! Agricultorii, cu spiritul pragmatic binecunoscut, în scopul realizării efective a proiectelor viabile din agricultură, îşi pun mari speranţe pe sumele semnificative repartizate prin bugetul aprobat pentru 2015, dar şi pe beneficiile derivate din alocarea a 17,5 miliarde euro în cadrul noii Politici Agricole Comune 2014-2020, inclusiv pe modul de elaborare şi negociere al Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2014-2020. În acest context, factorii decizionali din agricultură au obligaţia să faciliteze, în special prin consultanţa adecvată şi proceduri suple, accesul agricultorilor la fondurile comunitare destinate României. Alocarea bugetară de 98 milioane de lei pentru activitatea Camerelor Agricole, care au şi atribuţii în servicii de consultanţă, inclusiv a sumei de 1,9 miliarde lei pentru cofinanţarea proiectelor din acest an, sunt măsuri concrete, deosebit de apreciate de către fermieri. Barometrul eficienţei factorilor de decizie se apreciază şi prin gradul de absorbţie a fondurilor europene. Contrar, multiplele reorganizări, avalanşa de acte juridice sau declaraţiile de intenţie pălesc în faţa realităţii! Simona MUNTEANU Ianuarie 2015

ISSN 2069 - 1238 SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti

Editorial

Plăţile la motorină pentru trimestrul IV vor fi efectuate cel târziu începând cu luna martie

D. Botănoiu: «Vreau un pact pentru dezvoltarea sistemului de irigaţii şi un cod al apei»

A 80-a ediţie a Expoziţiei internaţionale «Săptămâna Verde» (Grüne Woche)

Anul IX, Nr. 1 / 2015 (94) Ianuarie 2015

146,85 milioane de lei/2015 - ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor

REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031 / 439.97.46

Procesatorii români confirmă previziunile bazate pe efectul embargoului impus de Rusia

AGROSTAR cere rezolvarea problemelor din agricultură

Combaterea bolilor de tip mană la plantele cultivate

Sorin Ignat: «Până nu duci producţia în hambar, nu ştii dacă ţi-ai acoperit costurile»

Influenţa apei de irigat mineralizate asupra plantelor agricole

Preşedintele LAPAR le-a propus guvernanţilor instituirea unei taxe la exportul de materie primă

Tel. 031 / 439.97.46 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro

REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32 Victor Vătămanu redactie@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionel Văduva ionel.vaduva@agrimedia.ro 0757.11.09.96 Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING redactie@agrimedia.ro 031.439.97.46 ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 031 / 439.97.46 oana@agrimedia.ro CONCEPT GRAFIC & DTP Bogdan Mareş redactie@agrimedia.ro Andrei Arabolea

SUMAR:

Ianuarie 2015

Biathlon 4D - o «combinaţie fericită» de tritosulfuron şi florasulam

Tehnologia de cultură pentru producerea de sămânţă la raigrasul aristat

«În 2015, singura mea frică pentru morăritul şi panificaţia din România este lipsa de stocuri la Marea Neagră din cauza Rusiei»

Protecţia boabelor de soia, cerinţă a realizării unor producţii mari şi constante

Noii hibrizi Optimum AQUAmax de la DuPont Pioneer joacă într-un nou campionat. «Alege adversarul, intră în competiţie şi câştigă meciul!»

Syngenta - forum pentru legumicultură

Un tractor care atinge perfecţiunea: Fendt 700 Vario S4

Combinele New Holland CX5000- 6000 denumite în 2015 Elevation

58 60

T ractorul MF 5610 - o întoarcere triumfătoare pe coasta Antarcticii, după 5.000 km Tehnologia de înmulţire a trandafirului pentru ulei

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2015

Vă mulţumim că aţi fost revistei „Agrimedia“ şi vă împreună şi în acest an m

Ianuarie 2015

www.agrimedia.ro

t în anul 2014 cititori ai ă invităm să descoperim minunata lume agricola!

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2015

 În dialog cu fermierii

•A ţi avut probleme cu încasarea plăţilor directe • Credeţi că rezultatele alegerilor prezidenţiale la plată sau orice alt motiv de natură economi Victor Chivu, fermier, lucrează aproximativ 3.000 ha în comunele Conţeşti şi Bragadiru:

„Premierul nu s-a ţinut de cuvânt atunci când a promis că acordă subvenţia la motorină în decembrie (n.r. - 2014). Dacă urma să câştige alegerile, cred c-o plătea. Cum n-a fost să fie, s-a gândit mai bine şi a spus că nu este tocmai bine să încarce exerciţiul bugetar 2014, ci să dea aceşti bani în 2015. (...) De-abia de acum a început să intre banii în conturi. Cred că ieri au venit banii (05.01.2014 - n.r.), iar astăzi (06.01.2014 - n.r.) m-au anunţat cei de la Trezorerie că mi-au intrat sumele de pe trimestrul III. În aceste zone sunt în continuare anumite sincope. A întârziat şi plata a II-a din SAPS, iar explicaţia guvernanţilor a fost aceea conform căreia nu s-a vrut să se intre cu deficit în noul an bugetar, «că a venit FMI-ul peste ei». Noi, fermierii, suntem înţelegători, dar atunci de ce au promis înainte de alegeri că ne vor da banii la timp şi nu după? (...) Prea multe minciuni. Au început să mă cam lase rece schimbările politice. Chiar şi aşa, consider că Daniel Constantin ar trebui să mizeze mai mult pe susţinerea Organizaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) în vederea îmbunătăţirii sistemelor existente. Fără irigaţii suntem morţi. Deja am început cu o pierdere de circa 150.000 de euro. Nu mai puţin de 785 de hectare cu rapiţă trebuie întoarse. Plantele nu au răsărit, iar dacă au ieşit, au fost atacate de rozătoare. Mai mult, la ora actuală, din cauza precipitaţiilor şi a vremii nefavorabile, există o întârziere a lucrărilor de toamnă. Practic, în acest moment, mă aflu în situaţia în care aproximativ 1.800-1.900 de hectare trebuie arate ca restanţă. În locul culturii de rapiţă voi însămânţa cu porumb 1.200 de hectare şi circa 700 ha cu floarea-soarelui. Şi pentru că m-aţi întrebat de pierderi - gândiţi-vă doar la lucrările pe care le-am efectuat la cultura de rapiţă, bani pe care, practic, i-am pierdut: - două discuiri şi o trecere cu un combinator, iar în altă parte am discuit chiar şi de trei ori, la care am adăugat o trecere cu combinatorul. Vorbim de pierderi, care sunt aproape 30 de litri de motorină la hectar. Din cauza problemelor amintite anterior sunt nevoit să finanţez o nouă arătură, precum şi alte lucrări de specialitate. Şi toate acestea pe lângă erbicidul preemergent aplicat. Tot la capitolul scăderi putem bifa şi diminuarea şepteului de vaci cu lapte. În prezent nu mai deţin decât aproximativ 200 de capete, în acest total inccluzând şi tineretul. Producţia de lapte este procesată în parte de mine, pentru consum propriu, restul fiind direcţionată către marii jucători, printre care şi Danone. Anul acesta a început cam prost pentru mine.“ 8

Ianuarie 2015

Piero Francisci, fermier de origine italiană, lucrează circa 400 ha la Băbăiţa, Teleorman

„Care subvenţii? (râde ironic) La 1 decembrie a fost promisă la plată rata a II-a, dar nu deocamdată când va fi plătită în realitate, chiar dacă au fost făcute alte promisiuni. Pentru că m-aţi întrebat de alegeri, fără o politică agricolă de anvergură şi fără cineva care să conştientizeze că agricultura este lucrul cel mai important pentru omenire, aceasta nu va merge niciodată nici în România, nici în alte ţări. Totul depinde de politică. Agricultura depinde exclusiv de politică. Problema politică este una foarte, foarte serioasă. Da, am probleme. Nu mai investesc absolut nimic în fermă. Eu, dacă găsesc un cumpărător, vând afacerea pentru că nu merge în agricultură. (...) Dacă nu ai suprafeţe uriaşe de teren şi dacă depinzi de marii traderi internaţionali, care, la rândul lor, depind de politicile strategice mondiale, afacerile în agricultură reprezintă bani pierduţi. Pentru asta trebuie politici statale şi europene inteligente. Nu am idee dacă prezidenţialele au afectat acordarea subvenţiilor. Este o realitate totuşi. În România s-a schimbat preşedintele, acesta poate fi un element foarte important. Primele mişcări ale actualui şef de stat au dovedit un alt fel de caracter, un alt fel de persoană. Probabil că în spatele acestei noi mişcări se vor conforma şi alte persoane. Politica nu va fi doar un sector din societate unde sunt adunaţi cei mai proşti, va fi şi un element important, cum ar trebui să fie, unde vom aduna inteligenţele cele mai bune din România. Schimbarea care s-a produs în noiembrie este una foarte, foarte importantă pentru România. Cum va schimba România, mi-e greu în clipa aceasta să-mi imaginez.“

www.agrimedia.ro

e în decembrie 2014? ar fi putut avea ca efect aceste tergiversări mică? „Se pare că în perioada imediat următoare, preşedintele României va avea discuţii cu conducerile tuturor partidelor parlamentare, ocazie cu care se vor discuta probleme legate de proiectele pentru România. Din păcate însă n-am văzut nicăieri nici un fel de discuţii legate de agricultură şi de situaţia populaţiei din zona mediului rural, nimic. Pentru mine acesta este un lucru îngrijorător. (...) Mie nu-mi plac în general şi iau atitudine foarte fermă împotriva promisiunilor fără acoperire. Chestiunea asta cu subvenţiile date până la nu ştiu ce dată, iarăşi a fost doar o promisiune. Probabil că s-a văzut în toată ţara că sunt nişte semnale cum că acestea n-au intrat în conturile fermierilor în procentul pe care îl anunţau guvernanţii – «până la sfârşitul sărbătorilor de iarnă toată lumea va avea subvenţiile plătite». Dacă este să ne referim la culturile care vor fi însămânţate în primăvară, 2015 pare a fi un an, cel puţin la momentul acesta, promiţător. Au existat la finele anului trecut anumite cantităţi de precipitaţii care au creat unele rezerve de apă în sol, dar culturile de toamnă şi mai ales rapiţa nu vor mai genera recordurile din 2014, mult trâmbiţate de actuala conducere a Ministerului Agriculturii. Ca an agricol, 2015 pare a fi unul promiţător dintr-un anumit punct de vedere. Chiar dacă rapiţa continuă să fie în pericol, celelalte, dacă beneficiază de aportul de apă, se vor dezvolta bine. Până la urmă, natura şi Dumnezeu aici trebuie să ne ajute, cu irigaţiile, că noi ne-am ajutat foarte bine şi le-am distrus. Şi pentru că politicul îşi spune cuvântul şi în ceea ce priveşte latura investiţională în agricultură, nu numai în privinţa plăţilor directe, anul acesta nu se va întreprinde mai nimic din acest punct de vedere. În noul PNDR sunt alocate 370 de milioane de euro despre care a vorbit atât de frumos domnul ministru (Daniel Constantin – n.r.). Ei bine, după părerea mea, avem nevoie de vreo 10 PNDR-uri din astea ca să putem ajunge la suprafaţa pe care am avut-o la irigat în anii '90. 10 PNDR-uri înseamnă vreo 70-80 de ani.“

www.agrimedia.ro

Viorel Nica, Agrichim Feteşti

„Eu am luat avansul, am luat un credit-punte pe adeverinţă şi nu ştiu cum stau lucrurile cu subvenţiile, că nu m-am mai interesat. Din punctul meu de vedere, dacă nu lucrezi cu banca şi nu faci investiţii eşti un om mort, nu trebuie să te bazezi pe subvenţii. Acum şapte ani, eu mi-am făcut un siloz, o fabrică de seminţe. Mi-am mai cumpărat o combină, mi-am mai cumpărat o semănătoare. Cine n-a făcut investiţii până acum, îi va fi greu să facă de acum încolo. Din toate punctele de vedere, chiar şi politic. Unul cu 500 ha care nu are decât un tractor, ceva utilaje şi o mică magazie este perdant din start. Cine nu are un spaţiu de depozitare, cine n-are posibilitatea să facă plusvaloare... la revedere. Din păcate, şi asta este tipic pentru unii dintre colegii mei, din primii bani pe care i-au luat unii fermieri şi-au cumpărat maşini luxoase, s-au dus pe toate insulele, şi-au făcut case, şi-au cumpărat mobilier, ei n-au făcut investiţii. Eu, în 15 ani, n-am cumpărat nimic în casă şi când m-am privatizat, aveam casa făcută din 2000. Doamne-fereşte de alte evenimente neplăcute sau nenorociri. Cine şi-a pus la adăpost irigaţiile, cine a înfiinţat culturile cum trebuie, cred că nu va avea probleme în acest an. Trebuie să-ţi construieşti însă un cash-flow din bugetul de venituri şi cheltuieli propriu, din nivelul producţiilor”.

Ianuarie 2015

Ionel VĂDUVA

Marcel Cucu, fermier din Brăila, lucrează 250 ha de teren arabil

Plăţile la motorină pentru trimestrul IV vor fi efectuate cel târziu începând cu luna martie

Ionel VĂDUVA

Mihail Spătărelu Puţintei, directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, a declarat la mijlocul lunii ianuarie că subvenţionarea accizei la motorină, trimestrul IV 2014, ar urma să fie achitată începând cu luna martie 2015, cel târziu. Potrivit spuselor oficialului APIA, plăţile pentru trimestrul III au fost decontate la finele lunii decembrie 2014, existând o diminuare a totalului încasat de fermieri cu aproximativ 15 la sută. „Actul normativ care reglementează plăţile la motorină pentru trimestrul IV a fost aprobat la sfârşitul lunii decembrie 2014. Practic, în a doua parte a trimestrului I, luna februarie, începutul lunii martie (2015 - n.r.), se vor efectua plăţile şi pentru trimestrul IV. Sumele sunt prevăzute în buget, iar deconturile trebuie depuse cât mai repede la Agenţia de Plăţi teritorială la care beneficiarii sunt arondaţi, astfel încât situaţiile centralizatoare şi verificarea eligibilităţii să se facă în timp cât mai scurt, să ne încadrăm în termenele de plată. Trimestrul III a fost decontat spre

10 Ianuarie 2015

sfârşitul lunii decembrie, fiind aplicată şi o reducere a cuantumului de aproximativ 15% (actul normativ prevede posibilitatea ca sumele să fie diminuate, în condiţiile neîncadrării în bugetul dedicat acestei forme de sprijin). Din păcate, valoarea deconturilor justificative depuse a depăşit cu aproximativ 15 la sută valoarea sumelor existente la sfârşitul anului în bugetul Ministerului Agriculturii”, a precizat Puţintei pentru revista „Agrimedia“. Cele mai noi date statistice APIA arată că numărul beneficiarilor eligibili ai plăţilor naţionale tranzitorii a mai scăzut faţă de campania anterioară, „probabil din cauza comasării terenurilor”, a continuat şeful APIA. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a efectuat în perioada 20072014 plăţi în valoare de 9,09 miliarde euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi buget naţional (cofinanţare măsurile de dezvoltare rurală delegate), ceea ce reprezintă o rată a absorbţiei de 87,1% a fondurilor alocate în perioada 2007-2014.

În perioada 1.01.2014-8.12.2014, APIA a efectuat plăţi către fermieri în valoare de 1,42 miliarde euro din FEGA, aferente Schemei de Plată Unică pe Suprafaţă (SAPS), ajutoarelor specifice, măsurilor de piaţă şi programelor de promovare a produselor agricole pe pieţele ţărilor terţe. Din această sumă, 641,1 milioane euro reprezintă avans aferent SAPS - Campania 2014. Începând cu 16 octombrie 2014, agenţia a acordat avansul SAPS pentru Campania 2014 pentru fermierii eligibili la plată, în conformitate cu dispoziţiile art. 75 din Regulamentul CE nr. 1306/2013, în cuantum de 69 euro/ha. În anul 2014 s-au efectuat plăţi în valoare de 448 milioane euro către fermierii ce au accesat măsurile de dezvoltare rurală: 211 „Plăţi pentru zona montană defavorizată“, 212 „Plăţi pentru zone defavorizate - altele decât cele montane“, 214 „Plăţi pentru agromediu“ şi 215 - „Plăţi în favoarea bunăstării animalelor“ din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007- 2013, din care suma de 275 milioane euro aferentă avansului din Campania 2014 pentru măsurile de dezvoltare rurală (211, 212 şi 214).

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2015 11

D. Botănoiu: «Vreau un pact pentru dezvoltarea sistemului de irigaţii şi un cod al apei» inclusiv de dezvoltarea unei formule legislative menită să cuprindă toate actele normative într-unul al zonelor irigabile, un adevărat „cod al apei“ accesibil inclusiv fermierului de rând. În fine, Daniel Botănoiu a răspuns întrebărilor legate de neonicotinoide şi de clorofacinona raticidă, precum şi în legătură cu creşterea preţurilor de achiziţie la grâu în condiţiile restricţiilor la export impuse de Rusia.

Este satisfăcătare alocarea bugetară pentru Ministerul Agriculturii? Sectorul de irigaţii ar avea nevoie de aproximativ un miliard de euro în vederea aprovizionării cu apă a tuturor celor 850.000 de hectare viabile economic pentru o astfel de activitate, a declarat pentru revista „Agrimedia“ Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. El vrea un pact pentru dezvoltarea sistemului de irigaţii şi un cod al apei şi spune că aceşti bani s-ar putea strânge cu ajutorul parteneriatelor public-private, iar constanţa finanţării ar putea fi susţinută doar printr-un pact sprijinit atât de societatea civilă, cât şi de mediul politic. Până la a găsi însă resursele necesare unei investiţii de o asemenea anvergură, în perioada 2014-2020, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală va avea disponibilă suma de aproximativ 370 milioane de euro destinată infrastructurii secundare de irigaţii, în condiţiile în care, în perioada 2007-2013, sumele alocate aceluiaşi sector nu depăşeau 140 milioane de euro. Conform spuselor secretarului de stat, şi în acest an va continua subvenţionarea decontării energei electrice destinate irigaţiilor, dar şi activităţile de desecare. Nu în ultimul rând, peste 970 de oameni ar putea fi reangajaţi în sistemul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), a precizat oficialul Ministerului Agriculturii. În cadrul interviului, el a vorbit 12 Ianuarie 2015

Daniel Botănoiu: Pentru exerciţiul bugetar 2015, Ministerul Agriculturii are disponibil un total de circa 23 de miliarde de lei, compus din 18 miliarde plăţi europene, respectiv 5 miliarde de lei din resurse naţionale. Consider că acest buget va acoperi solicitările din sector, unul mulţumitor, care ne va permite să putem să intrăm în forţă cu măsurile de investiţii şi cu schema plăţilor, începând chiar din această perioadă. Îmbucurător este faptul că a fost aprobată acea hotărâre de Guvern care ne permite, pentru fondurile europene, să putem să contractăm împrumuturi din privatizare, astfel încât să-i putem plăti la timp pe agricultori şi să nu aşteptăm să vină banii de la Comisia Europeană (CE) şi abia după aceea să achităm sumele necesare. Căutăm să comprimăm foarte mult acest timp al plăţii, pentru că agricultorii sigur au nevoie de bani, în special în perioada sfârşitului lunii februarie, începutul lunii martie.

Şi totuşi, ştim că sunt zone mai bugetofage aflate în subordinea MADR. Ce bani veţi aloca, spre exemplu, irigaţiilor?

Faţă de disponibilul bugetar MADR pe care l-am menţionat anterior, am mai avea nevoie de o sumă suplimentară pentru infrastructura principală de irigaţii. Să facem un exerciţiu de imaginaţie: necesarul pentru aprovizionarea cu apă a celor 850.000 ha viabile economic se ridică la aproximativ un miliard de euro. Din acest motiv ne-am dori ca, suplimentar, pe lângă bugetul pe care îl avem aprobat, să putem să avea acces la un plus de 3-4% din necesarul amintit anterior, alocat strict pentru segmentul de irigaţii. Şi asta pentru că toată această modernizare pe care noi o avem prevăzută în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), acele 374 milioane de euro care se vor duce către Organzaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) trebuie să fie acompaniate de sume de bani care să permită aducerea apei pe canalele principale, astfel încât ele să fie funcţionale şi să putem acorda acel aviz pentru aceste OUAI. Sigur, soluţia trebuie s-o găsim în parteneriatele publice. Totodată, noi vom propune un pact pe care să-l adresăm societăţii civile, dar şi partidelor politice, astfel încât el să poată fi respectat, indiferent de schimbări, aşa cum este în cazul Armatei; poate că şi la Agricultură n-ar fi rău să avem un astfel de pact.

Anul trecut au fost acordate subvenţii pentru decontarea energei electrice destinate irigaţiilor. Veţi continua acest demers şi în 2015?

Da, îl vom continua. De asemenea, tot în 2014 a fost sprijinită şi acea revizie tehnologică, adică acea primă umplere a canalelor şi sigur vom merge pe aceeaşi abordare şi anul acesta. Suplimentar, am lansat şi acel program cu privire la achiziţionarea utilajelor care să permită decolmatarea canalelor principale, astfel încât să uşurăm oarecum şi să diminuăm costurile cu apa, pentru că sunt foarte multe pierderi din cauza acestor inconveniente.

www.agrimedia.ro

Printr-o singură lucrare nu poate fi diminuată paguba cauzată de rozătoare. Dacă în prima parte a interviului ne-am axat mai mult pe subiectul irigaţii, acum am dori să discutăm cu dumneavoastră, domnule Botănoiu, despre dăunători şi despre pagubele cauzate de aceştia culturilor agricole. În ultimii doi ani au existat o sumedenie de discuţii pe tema utilizării neonicotinoidelor şi a unor rodenticide, mai exact despre derogările pe care MADR a reuşit să le obţină cu susţinerea Comisiei Europene.

În prezent, cum stăm cu derogările la tratamentele cu neonicotinoide aplicate sămânţei şi cu cele pentru rodenticide?

În ultimele luni, şoarecii de câmp au atacat masiv culturile de rapiţă. Problema rozătoarelor a reprezentat subiectul numărul 1 de discuţii la nivelul

www.agrimedia.ro

Cum vedeţi piaţa grâului în prezent, în condiţiile limitărilor exporturilor ruseşti, de echilibrare sau de creştere de preţ? Dar pe cea a cerealelor, în general, şi pe cea a oleaginoaselor?

toamnei anului trecut, drept pentru care am demarat demersurile pentru a obţine derogarea de utilizare a clorofacinonei. Am obţinut destul de repede acea derogare, în condiţiile în care, de regulă, o astfel de aprobare se obţine în 6-9 luni. Am obţinut-o într-o perioadă scurtă de timp, în schimb a trebuit să permitem utilizarea în România doar a produselor care sunt permise la nivel european. Solicitările agricultorilor, în mare parte, au fost acoperite cu acest produs, care a fost disponibil. Sigur, printr-o singură lucrare nu poţi să diminuezi total pagubele produse de rozătoare. Ca atare, eu sunt curios la ieşirea din iarnă ce se va întâmpla. Această derogare pentru aplicarea clorofacinonei o avem inclusiv pentru luna februarie. În cel de-al doilea caz, cel referitor la neonicotinoide, aşa cum am declarat şi anul anterior, noi ne dorim să putem beneficia de tratamentul la seminţe cu aceste produse, pentru că şi-au dovedit eficienţa. Am făcut demersurile necesare, vom avea întâlniri inclusiv în perioada 26-27 ianuarie la nivelul Consiliului de Miniştri, astfel încât să putem obţine şi pentru această perioadă o derogare. Şi asta pentru că, vă mărturisesc, condiţiile anului trecut au fost extrem de nefavorabile, cu atac masiv din partea Tanymecus şi Zabrus. La fel, putem discuta şi de cazul bolilor. Aceste situaţii neplăcute pot fi stăpânite prin măsuri de prevenţie, printr-o agrotehnică corespunzătoare. Ca şi în cazul şoarecilor, nu numai combaterea chimică reprezintă lucrarea esenţială, ci şi agrotehnica trebuie foarte bine aplicată. Dacă nu vom proceda aşa, să îmbinăm toate aceste lucrări într-un puzzle corect al culturii, nu vom putea diminua efectul rozătoarelor. Venim după un an 2013-2014 cu o iarnă călduroasă. Apoi, primăvara a fost şi ea extrem de călduroasă, cu umiditate foarte mare, cu mâncare foarte multă, ceea ce a însemnat o dezvoltare explozivă atât la dăunători, cât şi la boli.

În două state din SUA - Illinois şi Missouri - gerul şi-a făcut de cap, iar cultura de grâu n-a fost acoperită cu zăpadă. De asemenea, în sudul Rusiei şi în Ucraina, condiţiile meteo au fost destul de nefavorabile în ultima perioadă. Luând în calcul chiar şi aceste două aspecte, este clar că poate exista o anumită conjunctură favorabilă pentru grâul de panificaţie. În schimb, creşterea preţurilor, per total, dacă este să discutăm de cereale sau de oleaginoase, este influenţată într-o direcţie sau alta. Stocurile destul de mari existente la ora actuală plus perspectivele bune de producţie din America Latină, din Australia s-ar putea să nu permită creşteri substanţiale pentru orz, porumb, rapiţă sau floarea-soarelui în perioada următoare. Sigur, aici sunt chestii legate de conjunctură şi de crizele geopolitice care pot apărea la nivel internaţional, cum este şi cazul Federaţiei Ruse la importul de produse agroalimentare. Prin impunerea acelor taxe la export, într-adevăr, trendul ar putea fi favorabil pentru grâul de panificaţie, să crească, dar, una peste alta, creşterile nu pot fi substanţiale, astfel încât să acopere doleanţele producătorilor, aşa cum au fost enunţate ele de-a lungul timpului. Este totuşi un lucru bun, unul încurajator, pentru că garantează un venit bun; este o piaţă care susţine, dar trebuie să ne uităm ce se întâmplă în cazul oleaginoaselor. Observăm că preţul petrolului este în scădere. Diminuându-se preţul ţiţeiului, s-a dus în jos şi costul de achiziţie al uleiurilor vegetale. Pe aceeaşi logică, micşorându-se preţul uleiurilor vegetale, clar că există o anumită reticenţă cu privire la consum. Apoi, trebuie văzut ce se întâmplă şi cu fondurile speculative pe aceste pieţe, pentru că activităţile lor, acţiunile pe care le întreprind ei, pot influenţa într-o măsură mai mică sau mai mare preţul, în general, global. Totul depinde până la urmă de consum. Dacă consumul va fi în creştere, sigur că putem discuta de o echilibrare a pieţei; mai degrabă spun că este o echilibrare decât o creştere. Ianuarie 2015 13

Ionel VĂDUVA

Apoi, sigur că ne dorim să revenim sau să aducem specialişti înapoi în sistem. Este vorba de circa 975 de oameni pe care am dori să-i aducem înapoi în sistemul ANIF şi să diminuăm costurile cu paza, plătindu-i pe aceşti angajaţi pe care îi avem. Un alt lucru important este legat de solicitarea pe care noi am făcut-o la nivelul Comisiei Europene pentru acordarea unei sume de 992 de milioane de euro tocmai pentru această infrastructură. Dar asta nu este tot. Noi ne gândim nu numai la sistemele de irigat, ci şi la activităţile de desecare. Ţara noastră are un sistem care se adresează aprovizionării cu apă, aşa cum îl cunoaştem generic - sistemul de irigaţii din România, despre care, iniţial, am spus că este de 3,3 milioane ha. De foarte mult timp însă, din acel total nu au fost utilizate decât circa 1,5 milioane ha. La ora actuală, viabile au mai rămas 850.000 ha, dar avem circa 6 milioane ha în sistem de desecare, ceea ce înseamnă că şi acolo este nevoie sigur de investiţii. Pe de altă parte, noi am gândit o formulă de a cuprinde toată legislaţia într-un act normativ al zonelor irigabile pe care îl avem în dezbatere, unde agricultorul să găsească tot ceea ce trebuie într-un „cod al apei“, dacă vreţi să-i spunem aşa, unde toată legislaţia să fie cuprinsă acolo şi să nu căutăm prin HG, ordonanţe şi să nu ştim care-i aplicabilă şi care nu.

A 80-a ediţie a Expoziţiei internaţionale «Săptămâna Verde» (Grüne Woche) În perioada 16-25 ianuarie 2015 a avut loc la Berlin (Germania), cea de-a 80-a ediţie a Expoziţiei internaţionale „Săptămâna Verde“ (Grüne Woche). „Grune Woche“, târg internaţional de alimentaţie şi agricultură, reprezintă o manifestare unică prin tradiţia sa, prin amploare şi durată. Pe lângă rolul de platformă de afaceri, „Grüne Woche“ are şi caracterul unui festival al tradiţiilor gastronomice şi folclorice, având, de asemenea, un impact mediatic de anvergură în Germania, dar şi în plan global. Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, împreună cu secretarul de stat Daniel Botănoiu au participat la data de 16 ianuarie 2015 la deschiderea celei de-a 80-a ediţii a Expoziţiei internaţionale „Săptămâna Verde” (Grüne Woche). Cei doi oficiali au vizitat standul României, unde au fost expuse produse precum brânzeturi, produse procesate din carne, vinuri, palincă, uleiuri, gemuri, zacuscă, produse

de patiserie. Faţă de anul 2014, când pavilionul naţional a fost organizat pe o suprafaţă de 266 metri pătraţi, anul acesta suprafaţa de expunere dedicată producătorilor români din sectorul agroalimentar românesc este mai mare, respectiv 327 metri pătraţi. Totodată, şi numărul operatorilor prezenţi la „Săptămâna Verde“ a crescut, de la 22 de expozanţi în 2014 la peste 30 în 2015. Cu acest prilej, Daniel Constantin a vorbit despre strategia de promovare a produselor agroalimentare a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, amintind şi faptul că România înregistrează, pentru al doilea an consecutiv, în ultimele două decenii, excedent la balanţa comercială cu produse agroalimentare. „Cel mai mare excedent comercial de produse agroalimentare din istoria postdecembristă a României s-a înregistrat în primele 10 luni ale anului 2014. Valoarea exporturilor a urcat la 4,48 miliarde euro, depăşind cu 496 milioane de euro valoarea importurilor,

ceea ce arată că agricultura României se dezvoltă constant. De aceea, pe lângă eforturile de consolidare a producţiei, ne concentrăm şi pe stimularea exporturilor, cu accent pe deschiderea de noi pieţe“, a declarat Daniel Constantin. Pentru a extinde accesul producătorilor români din sectorul agroalimentar pe piaţa germană, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ambasada României la Berlin a organizat o întâlnire cu reprezentanţii unui important lanţ de hypermarketuri din Germania. Întâlnirea face parte din seria acţiunilor întreprinse de MADR pentru stimularea relaţionării dintre marile lanţuri de magazine şi producătorii români. De asemenea, oficialii MADR au participat la Summit-ul miniştrilor agriculturii, întrunire ajunsă la a şaptea ediţie, precum şi la alte manifestări şi întâlniri la nivel înalt, ce au avut loc cu prilejul celei de-a 80-a ediţii a Expoziţiei internaţionale „Săptămâna Verde“ (Grüne Woche).

146,85 milioane de lei/2015 - ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor Guvernul a aprobat alocarea de sprijin financiar pentru crescătorii de animale şi pentru producătorii de legume şi fructe, prin două hotărâri. Astfel, pentru anul 2015, Executivul a stabilit suma de 146,85 milioane de lei ca valoare totală maximă a schemei de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor. Din această sumă, 44,5 milioane de lei se acordă pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, iar 102,35 milioane de lei pentru speciile ovine şi caprine. Fondurile se asigură de la bugetul de stat, în limita bugetului aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2015. Acest sprijin financiar a fost aprobat de Guvern în contextul în care prin HG 1179/2014 a fost instituită o 14 Ianuarie 2015

schemă de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, pentru perioada 2015-2020, a cărei valoarea maximă este de 881,1 milioane de lei. Anual, se aprobă valoarea destinată sprijinirii crescătorilor de animale, cu încadrare în plafonul schemei de ajutor de stat.

Astfel, în baza cererilor de plată, producătorii de fructe şi legume, precum şi organizaţiile din acest sector agricol, vor primi sprijin financiar pentru acoperirea unei părţi din pierderile suferite în perioada 18 august 2014-31 decembrie 2014.

Printr-o a doua hotărâre adoptată, Guvernul a stabilit alocarea sumei de 10,8 milioane de lei pentru unele măsuri excepţionale de sprijin cu caracter temporar, sectorului producătorilor de fructe şi legume. Fondurile sunt destinate acoperirii unei părţi din pierderile suferite de sectorul legume/fructe ca urmare a efectelor generate de decizia guvernului rus de a interzice importul de legume şi fructe din Uniunea Europeană, deci şi din România.

Fondurile destinate acordării sprijinului financiar excepţional cu caracter temporar provin din Fondul European de Garantare Agricolă - FEGA, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2015. Asistenţa financiară acordată producătorilor români se încadrează în condiţiile măsurilor luate la nivel european prin Regulamentul nr. 932/2014 şi Regulamentul 1031/2014 ale Comisiei Europene.

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2015 15

BASF caută «Eroii Viitorului» printre liceeni BASF împreună cu partenerii de la Societatea de Chimie din România lansează Concursul de Ştiinţe „Eroii Viitorului“, prin care promovează relaţia dintre dezvoltarea sustenabilă şi ştiinţele naturii în rândul elevilor de liceu. Competiţia îşi propune să-i facă pe tineri conştienţi de problemele de mediu din comunităţile în care trăiesc şi îi provoacă să identifice o rezolvare pentru ele. Astfel, tinerii pot propune soluţii pentru probleme legate de energie, apă, transport, spaţiu verde, deşeuri sau pot identifica o altă temă pe care să o rezolve. Concursul „Eroii Viitorului“ demarează în luna ianuarie 2015 şi se va desfăşura în toate ţările Europei Centrale şi de Est, printre care se numără şi România. Obiectivul concursului este să aducă elevii de liceu mai aproape de ştiinţe, precum chimia şi fizica, şi să atragă atenţia tinerei generaţii asupra rolului pe care acestea le joacă în viaţa de zi cu zi, generând o dezvoltare sustenabilă. Concursul se desfăşoară sub umbrela CHEMGENERATION, o platformă online lansată în urmă cu patru ani, care îşi propune să le arate tinerilor partea atractivă a chimiei şi a altor ştiinţe. „De-a lungul unei istorii de 150 de ani a BASF, numeroase descoperiri tehnologice au contribuit la dezvoltarea sustenabilă, pornind de la materiale inovatoare care permit utilizarea cât mai eficientă a energiei, până la componente auto moderne şi sustenabile“, explică Filip Dvorak, Head of Communications & Government Relations BASF Europa Centrală. „Obiectivele concursului de ştiinţe «Eroii Viitorului» sunt familiarizarea tinerei generaţii cu conceptul de sustenabilitate, precum şi cu ştiinţele care joacă un rol important în cadrul acestuia, şi aplicarea cunoştinţelor dobândite de aceştia în lumea reală. Credem că tinerii inventatori 16 Ianuarie 2015

de astăzi vor deveni cercetătorii de mâine“, a completat Filip Dvorak. „În baza experienţei noastre obţinute în urma concursului «Chain Reaction», ştim că elevii sunt foarte deschişi să participe în proiecte care presupun, dincolo de bune cunoştinţe teoretice, multă creativitate, lucru în echipă şi exerciţiu practic. Astfel, proiectul «Eroii Viitorului» vine cu o nouă provocare, aceea de a-i implica pe tineri în comunitatea în care trăiesc, de a identifica o anumită situaţie pe care ei consideră că o pot rezolva şi să sugereze o soluţie pentru aceasta“, a declarat Luminiţa Teodorescu, Managing Director BASF România. Pentru a se înscrie în concurs, echipele formate din elevi de liceu trebuie să realizeze o cercetare ştiinţifică şi să dezvolte o soluţie inovatoare şi sustenabilă care să rezolve o problemă din comunităţile lor locale. Pentru rezolvarea acesteia, trebuie să fie folosite metode ştiinţifice, astfel, în timpul pregătirii şi implementării soluţiilor propuse, elevii vor avea ocazia să descopere că ştiinţele, în special chimia şi fizica, sunt foarte importante pentru dezvoltarea sustenabilă. Echipele se pot înscrie în concurs trimiţând prezentările şi/sau materialele video cu soluţia sustenabilă aleasă pe site-ul www.chemgeneration.com până

la data de 6 aprilie 2015. Proiectele vor fi analizate de un juriu de experţi şi profesori, care va desemna cele mai bune cinci echipe finaliste. Acestea vor trebui să prezinte apoi proiectele în faţa juriului, în luna mai. La finalul Concursului de Ştiinţe „Eroii Viitorului“, primele trei echipe clasate în funcţie de notele juriului vor fi premiate.

„Transformă lumea în bine cu ajutorul ştiinţei“

În identificarea temelor abordate pentru proiectele lor, echipele de elevi vor putea beneficia de ajutorul profesorului coordonator, alături de care trebuie să analizeze problema identificată şi să găsească o soluţie potrivită, care trebuie implementată în mod real, dacă este posibil, sau poate fi realizat un prototip. Pentru a îndeplini sarcina vor fi necesare atât cunoştinţe teoretice din domeniu ştiinţelor, cât şi creativitatea şi imaginaţia elevilor. Cele mai bune idei pot avea şansa de a fi ulterior implementate sau pot fi sursă de inspiraţie pentru viitoare soluţii sustenabile. Pe parcursul competiţiei, BASF va pune la dispoziţia echipelor participante diferite materiale educaţionale. Articolele ştiinţifice analizează relaţia dintre sustenabilitate şi ştiinţă cu privire la problemele globale care afectează aproape întreaga lume, precum consumul de energie sau problema apei potabile. Textele prezintă elevilor ultimele rezultate şi inovaţii ştiinţifice şi oferă informaţii interesante care vor atrage atenţia acestora. De altfel, materialele oferă un suport real profesorilor în activitatea pedagogică, prezentând ultimele noutăţi ştiinţifice. De asemenea, toate proiectele vor fi disponibile pe platforma chemgeneration.com, unde vor putea fi votate de utilizatori. Astfel, echipa care primeşte cele mai multe voturi va câştiga Premiul Publicului.

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2015 17

Procesatorii români confirmă previziunile bazate pe efectul embargoului impus de Rusia La finele anului trecut, Johannes Kramer, ministrul regional al agriculturii din provincia olandeză Friesland, declara că dispariţia cotelor de lapte ar urma să ducă la o majorare a şeptelului de vaci cu lapte de doar 10-12%, una de altfel maximă din punct de vedere al sustenabilităţii. Chiar dacă pentru olandezi dispariţia cotei de lapte oferă spaţiu de creştere, pe de-o parte, pe de altă parte există restricţii care ţin de mediu (obligativitatea controlului nivelului emisiei de fosfaţi, nitraţi ş.a.m.d.). Şi acestea vor limita creşterea ca nivel de productivitate a fermelor de vaci cu lapte. Rămâne de văzut dacă se va întâmpla aşa.

Johannes KRAMER „Dacă este să luăm în calcul numărul vacilor cu lapte, majorarea şeptelului olandez după dispariţia cotelor de lapte ar putea să fie de 10-12%. Nu este mare creşterea, dar este una sustenabilă, prietenoasă cu mediul“, declara Kramer în decembrie 2014. Acest nivel de creştere relativ mic al olandezilor este plauzibil pentru Dorin Cojocaru, directorul general al APRIL, în condiţiile în care şi embargoul impus de Rusia a reprezentat un duş rece pentru toţi vesticii care se vedeau pe cai mari din punct de vedere al potenţialului de producţie 18 Ianuarie 2015

de după dispariţia cotelor de lapte. „Eu spun că embargoul cu Rusia a avut două feţe: una bună şi una rea; o sabie cu două tăişuri. Partea rea este că (embargoul - n.r.) a venit brusc, pe nepregătite, încă din iulie, şi i-a prins pe toţi jucătorii cu planuri de producţie şi cu stocuri mari, cu 30% din producţia europeană nevândută şi ulterior revărsată către Europa de Est, în special către România. Însă lucrul bun (lumea o să zică că-s nebun!) este că acesta a relevat o adevărată avanpremieră la ceea ce se va întâmpla de la 1 aprilie 2015, dar a arătat-o şi fermierilor europeni, ceea ce i-a determinat să mai oprească un pic din intensitatea cu care vroiau să-şi mărească efectivele, producţia ş.a.m.d.“, a precizat Dorin Cojocaru pentru revista „Agrimedia“. „Asta i-a determinat să-şi spună că nu vor creşte producţia la cotă maximă pentru că este greu de gestionat afacerea pe volume foarte mari. Şi când spun asta, mă gândesc la un alt exemplu decât Olanda, la Germania şi la ale sale 28 de milioane de tone de lapte cotă alocată. Dacă o dubla, într-adevăr, Germania devenea un pericol, era chiar un generator de tsunami. Însă nemţii s-au gândit că puterea de cumpărare s-ar putea să scadă. Embargoul cu Rusia a arătat anumite fisuri şi puncte de risc în afacere, pe filieră, pe piaţa de desfacere şi atunci s-au mai temperat puţin. Asta i-a determinat să crească producţia cu procente variind între 6 şi 15 la sută, nu mai mult. (...) Situaţia de criză economică, criză socială, criză politică, embargoul cu Rusia ş.a.m.d. arată că este o piaţă fragilă şi atunci nu este bine să ai volume foarte mari, afaceri foarte mari.“ Faptul că vor avea o creştere sustenabilă a şeptelului, oricât de mare sau mică ar fi ea, nu va duce la pierderea sau la diminuarea standardelor de calitate. Regatul Ţărilor de Jos ţine în continuare la producţia de materie primă şi de produse procesate de calitate superioară, aspect care trebuie luat în seamă atunci când vine vorba de oferta autohtonă făcută cumpărătorului român. Procesatorii români de lactate îndeamnă la patriotism, altfel ne vom trezi realmente invadaţi de

competitoarele străine, unele dintre ele calitativ superioare, cum este şi cazul celor provenite din Friesland, chiar dacă bau-baul cu tsunamiul de lapte revărsat din aprilie 2015 s-ar putea dovedi până la urmă doar o bulă speculativă. Olandezii, că tot încercăm să facem o comparaţie, nu se joacă. Cel puţin când vine vorba de producătorii din Friesland, conceptul „Din iarbă, în sticlă“ rămâne motto-ul lăptarilor de acolo. Şi asta înseamnă ceva, în condiţiile în care 20% din toate fermele, 20 la sută din toate vacile cu lapte, 20 de procente din producţia de lactate a Olandei provine din această provincie.

Dorin COJOCARU „Suntem foarte mândri de asta şi vrem să păstrăm ataşată această mândrie de calitate, nu de cantitate. Aşa ne putem păstra numele în restul lumii“, preciza Kramer la finele anului trecut. „Noi punem foarte mult accent pe calitate. Şi asta deoarece, chiar dacă Olanda are un număr mare de locuitori pe kilometrul pătrat, cu preţuri la terenurile arabile foarte mari, ne bazăm pe inteligenţă foarte mult pentru a păstra nivelul de calitate şi, prin fabricarea de lactate extraordinare, să ne plasăm înaintea competiţiei. Va exista însă o cerere mare pentru produse mai ieftine, iar asta rămâne de văzut“, a recunoscut cu jumătate de gură olandezul, şi el oarecum speriat de o posibilă invazie de lactate mai slab calitative pe piaţa din Olanda, aspect previzionat cu claritate de Cojocaru.

www.agrimedia.ro

Vocile din piaţa lactatelor româneşti vorbesc nu de ieri, de azi, mai toate la unison că, pe termen scurt, piaţa românească de profil ar urma să fie invadată de produse lactate finite... ieftine. Şi cifrele INS nu mint - importul pe produs finit s-a mărit cu 10-15 la sută în 2014. Cum procesatorul n-a putut „trăi“ împreună cu fermierul, vor muri împreună, descria Dorin Cojocaru cu ceva timp în urmă situaţia creată în România, un paradox, dar şi un adevăr în acelaşi timp. „S-a adeverit ceva la care mă aşteptam de mult timp - pe de-o parte să importăm lapte crud, dar pe de altă parte, să ne vină şi produs finit pe import, să-mi vină şi lapte praf, să-mi vină şi caş başchiu, şi marcă proprie pentru comercianţi“, afirma şeful APRIL. Acesta a mai precizat inclusiv că, în prezent, Polonia reprezintă o nouă ameninţare atât pentru lăptarii români, cât şi pentru procesatori. „Mie mi-e frică de Polonia. Această ţară este China Europei. Ea va influenţa preţul la unt, preţul la caş başchiu, preţul la lapte praf, pentru că are pragmatismul ăsta de a investi imediat“, a spus directorul APRIL. Oare de Polonia se temea şi Johannes Kramer?

Preţul laptelui românesc, la mâna jucătorilor de pe piaţă

Cum situaţia reală a pieţei laptelui nu o poţi afla decât de la producători, am stat de vorbă şi cu Cristinel Laurenţiu Butnariu, patron Coral Alexia SRL (restaurantul Casa Românească Giurgiu), vicepreşedinte Romovis şi preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine Giurgiu. Cu el am vorbit despre ceea ce înseamnă solidaritatea dintre producătorii de lapte şi integratori/procesatori pe de altă parte, acel „trai“, mai de voie, mai de nevoie de care vorbea Cojocaru şi care nu s-a întâmplat cum ar fi trebuit. Chiar dacă şi în Olanda unii fermieri se plângeau de preţul oferit de procesatori/buyerii marilor cooperative, un plâns mai mult ca mesaj de prietenie, în ţara noastră situaţia este cu totul alta. Din cauza unor cumpărători de lapte

www.agrimedia.ro

de pe piaţa autohtonă, unii producători au fost nevoiţi să vândă laptele în ultima perioadă chiar şi cu un leu. „Cei care dau laptele cu un leu sunt excepţii; au contract făcut pe trei luni. Doar cei lăsaţi de Agricover cu ochii în soare, doar ei vând laptele cu un leu litrul, restul au minimum 1,35 lei. (...) Din ce am auzit eu, este vorba de două ferme de la Craiova, care împreună fac o cisternă de lapte şi care au semnat pe un leu, timp de trei luni, cu Olympus. (...) Cu ceva timp în urmă, aceeaşi firmă îi ruga pe fermieri să le cumpere laptele cu un preţ de 1,8 lei, însă s-a dus la Agricover, a lucrat cu Agricover, iar Agricover a lăsat-o cu ochii-n soare de la 1 ianuarie“, afirma cu amărăciune în glas Butnariu.

Cele mai recente date obţinute de revista „Agrimedia“ de la organizaţia de profil a procesatorllor relevă faptul că până la nivelul lunii august 2014 (primele opt luni ale anului), România a produs 51.051.041 milioane de litri lapte conform, la un preţ mediu de 1,2864 lei per litru. Diferenţa nu este mare, în condiţiile în care, în august 2013, preţul laptelui românesc era de 1,2308 lei per litru, iar al celui european de aproape 0,37 eurocenţi. Potrivit informaţiilor furnizate de Ministerul Agriculturii, în luna noiembrie 2014 au fost colectaţi aproape 39 de milioane de litri de lapte conform, la un preţ mediu de 1,37 lei litrul, aproape identic cu cel din 2013 şi mai mare decât cel din 2012 (1,3 lei litrul).

În intervalul 2008-2013, nivelul de creştere pe piaţa companiilor din sectorul românesc al lactatelor a fost de doar 1%

Cristinel BUTNARIU În opinia sa, preţurile laptelui au coborât, dar nu sunt încă la pragul critic, ci „se păstrează la limita de subzistenţă“. Asta s-a întâmplat însă datorită dărniciei naturii din ultimii ani (producţii cerealiere bune), nu a colaborării eficiente pe lanţ (producător de cereale, producător de lapte, integrator/comerciant de materie primă, procesatori, reţele comerciale, cumpărători), fapt care nu se întâmplă în nici un caz în Olanda. Temerile exprimate atât de Dorin Cojocaru, cât şi de Cristinel Butnariu sunt vizavi de impredictibilitatea şi volatilitatea sectorului lapte din România, exemplul elocvent fiind cel din iarna 2014-2015. „Anul trecut, preţul furajelor a fost mic, fapt care a permis o scădere de preţ. La ora actuală, trebuie să fim conştienţi că au fost forţate să scadă treapta asta de preţ. (...) Niciodată în istoria României nu s-a întâmplat să scadă preţul laptelui iarna“, au spus aproape la unison cei doi.

Datele celui mai recent raport „Manager Anticriză“ relevă că la nivelul celor mai importante 130 de companii care activează pe piaţa lactatelor, deşi în perioada 2008-2013 cifra de afaceri totală a companiilor analizate a înregistrat fluctuaţii anuale cuprinse între -10% (2009 vs. 2008) şi +6% (2011 vs. 2010), per ansamblul perioadei ritmul mediu anual de creştere a fost de 1%. În ceea ce priveşte profitul net, acesta a înregistrat valoarea maximă în 2008, în 2013 scăzând cu 94% faţă de 2008. Liderul pieţei în 2013, după criteriul cifrei de afaceri, a fost producătorul de lactate Danone. În 2013, compania a înregistrat o cifră de afaceri cu 4,2% mai mică faţă de anul 2012, prezentând o viteză de încasare a creanţelor de 25 de zile, superioară valorii medii calculate la nivelul grupului de companii analizate (59 de zile) şi o viteză de rotaţie a stocurilor (16 zile) peste media companiilor analizate (40 de zile). În perioada 2008-2013, în industria produselor lactacte, numărul companiilor nou intrate în insolvenţă a crescut într-un ritm mediu anual de aproximativ 126%, astfel încât în 2013 numărul firmelor în insolvenţă a fost de 59. Ponderea companiilor insolvente din totalul companiilor de profil a variat între 0,1% (2008) şi 8,6% (2013). Ianuarie 2015 19

Ionel VĂDUVA

Faţă de noi însă, fermierii olandezii văd în Politica Agricolă Comună (PAC) un real atu de dezvoltare, un generator de oportunităţi noi pentru o piaţă competitivă, una prin care să devină şi mai buni în producţia de lactate de calitate şi în exportul acestora.

Federaţia AGROSTAR, singura federaţie reprezentativă pe sectorul agricol, a identificat o serie de probleme în domeniu şi cere Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale rezolvarea urgentă a acestora. Acestea vizează modul de acordare a subvenţiilor, haosul legislativ, reducerea TVA la produsele alimentare, măsuri pentru facilitarea desfacerii producţiei şi stimularea creării de locuri de muncă în agricultură.

AGROSTAR cere rezolvarea problemelor din agricultură „Am înaintat Ministerului Agriculturii un document cu toate problemele din sector şi cu măsurile pe care le propunem pentru redresarea acestui domeniului, care, deşi are o contribuţie însemnată la PIB, a fost neglijat de toţi guvernanţii. Politicile de până acum au dus la o decapitalizare sistematică a agricultorilor români. Vrem ca agricultorul român să fie pe picior de egalitate cu fermierii din celelalte state UE, să beneficieze de aceleaşi facilităţi. Dacă alte ţări îşi apără fermierii şi îşi promovează produsele, noi suntem în continuare o piaţă de desfacere şi fermierii noştri cu greu îşi fac loc pe piaţă, pentru că nu sunt competitivi, din cauza unui tratament fiscal discriminator în raport cu colegii lor din UE. La acesta se adaugă legislaţia confuză şi schimbarea permanentă a acesteia“, declara secretarul general al Federaţiei, Horaţiu Raicu.

Astfel, AGROSTAR propune renunţarea la obligativitatea încasării subvenţiilor prin băncile comerciale, deoarece 20 Ianuarie 2015

sumele cuvenite se diminuează prin aplicarea comisioanelor bancare. „Cerem revizuirea acordurilor încheiate cu băncile comerciale, verificarea comisioanelor şi dobânzilor practicate pentru acest serviciu, dar şi acordarea de credite cu dobânzi mici, cu termene de graţie cât mai mari, pentru producţia agricolă. Dacă se doreşte păstrarea acestei practici, normal ar fi să se negocieze cu o bancă cu capital majoritar de stat, prin care să se facă aceste plăţi şi care, totodată, să acorde agricultorilor credite sau capital de lucru la dobânzi preferenţiale, cu perioade de graţie avantajoase pentru agricultori“, precizează Horaţiu Raicu.

Prin urmare, nu asigurăm din creşterea animalelor necesarul de consum, diferenţa fiind adusă din import. Atunci ne punem fireasca întrebare: cui îi este benefică măsura scăderii TVA la produsele din carne? Nu cumva procesatorilor, care oricum importă animalele, iar multe din produsele din carne numai carne nu mai conţin? „De ce Ministerul Agriculturii nu s-a gândit să nu mai impoziteze producţia,

O altă problemă este cea legată de reducerea TVA la produsele din carne. Susţinem ca reducerea TVA să se facă pe toată filiera. Patronatul din alimentaţie susţine reducerea TVA la produsele din carne, dar nimeni nu susţine scăderea TVA la creşterea animalelor, în contextul în care noi mai creştem foarte puţine porcine, iar de vaci de carne nici nu poate fi vorba.

www.agrimedia.ro

creşterea de animale, creând astfel premisa susţinerii sectorului de creştere a animalelor, fapt ce ar conduce la o materie primă ieftină şi numai după aceea putem discuta de scăderea TVA la procesare, pentru a putea fi siguri de scăderea preţului pe produse?“, declară secretarul general al AGROSTAR. Totodată, AGROSTAR cere găsirea unor variante de subvenţionare indirectă a producţiei agricole, cum ar fi: renunţarea integral la acciza pentru motorina folosită în agricultură. Practic, agricultorul să poată cumpăra direct de la pompă motorină fără acciză pentru agricultură, ceea ce înseamnă o scădere de preţ cu circa 50% pentru motorina utilizată în agricultură; subvenţionarea preţului la energia electrică folosită pentru irigaţii, ştiute fiind diferenţele de subvenţie (directe şi indirecte) dintre cele acordate în România şi cele acordate în statele membre UE. „Dacă nu se găsesc modalităţi de subvenţionare indirectă a producătorilor agricoli sau a culturilor agricole, nu putem pune pe picior de egalitate producătorii agricoli autohtoni cu cei din UE care cumpără motorina pentru agricultură la jumătate de preţ“, precizează Horaţiu Raicu. Introducerea normei pe venit a creat probleme majore şi necesită o rezolvare urgentă. Prin adoptarea acestui mod de a plăti impozit în agricultură nu s-a făcut altceva decât să se recunoască faptul că statul nu are capacitatea de a eradica evaziunea fiscală din agricultură. Norma pe venit nu face altceva decât să impoziteze producţia, şi nu comercializarea.

www.agrimedia.ro

Prin urmare, producătorul agricol plăteşte impozit, chiar dacă tot ceea ce produce este pentru consum propriu, şi nu pentru comercializare, sau plăteşte impozit atât pentru ceea ce a produs pentru consumul propriu, cât şi pentru ceea ce a produs pentru comercializare. Mai mult, cuantumul acestora se stabileşte la nivelul fiecărui judeţ de către Direcţiile Agricole, care, pe categorii de produse agricole, stabilesc cuantumul acestora într-un mod subiectiv şi nu obiectiv şi acelaşi produs agricol într-un judeţ are un cuantum mai mare, iar acelaşi produs agricol în judeţul limitrof are un cuantum mai mic, în aceleaşi condiţii de mediu şi de sol. „Să nu mai spunem de faptul că pentru crescătorii de animale nu s-a definit exact pentru ce categorie de animale plătesc impozit. Astfel, se impune reglementarea acestei situaţii pe un principiu de impozitare a comercializării şi nu a producţiei”, precizează secretarul general al AGROSTAR. Prin apariţia legii referitoare la certificatele de producător se creează şi posibilitatea impozitării produselor agricole, prin aplicarea unui impozit pe vânzare, deoarece, pe lângă certificatele de producător, se introduc şi carnetele de producător, carnete în care producătorul agricol este obligat să scrie produsele, cantităţile şi preţurile cu care acesta le-a comercializat. Prin urmare, impozitul poate fi aplicat pe baza acestor documente, prin aplicarea unei cote. Situaţia este confuză şi credem că trebuie clarificată. Nu în ultimul rând, propunem chiar neimpozitarea producţiei agricole comercializate, cu condiţia ca producătorul agricol să fie organizat în cea mai simplă formă, respectiv PFA (persoană fizică autorizată), întreprindere individuală, întreprindere familială, dar şi asociaţii de producători, grupuri de producători, cooperative agricole etc., cu condiţia să comercializeze produsele pe bază de factură fiscală sau bon fiscal, putându-se stabili un prag până la care producătorul agricol să nu fie impozitat, de ex. 200.000 euro pe cifra de afaceri. Propunem şi susţinem o astfel de prevedere pentru că impozitul de 16% pe venit este un impozit

virtual, impozitele pe care statul este sigur că le încasează fiind acciza, impozitele pe muncă şi TVA. Prin urmare, acordarea de facilităţi fiscale producătorilor agricoli până la un anumit prag, dar cu condiţia să fie cel puţin PFA şi să valorifice producţia obţinută pe bază de factură fiscală sau bon fiscal, după caz, nu face altceva decât să scoată la suprafaţă producţia obţinută, pe de o parte, iar pe de altă parte, să creeze premisa ca PFA să angajeze personal, deoarece este ştiut faptul că producătorii agricoli nu pot produce şi comercializa în acelaşi timp şi sunt nevoiţi să-şi găsească alte persoane care să le vândă produsele. AGROSTAR cere ca în legea pajiştilor să nu se regăsească primăriile, acestea fiind „Unităţi Administrativ Teritoriale“. Totodată, beneficiari ai păşunii ar trebui să fie crescătorii de animale, nu asociaţiile, care nici măcar nu au cod de exploataţie. Trebuie verificat modul de concesiune a păşunilor, legalitatea încheierii contractelor de concesiune şi modul de aplicare a legii. De asemenea, AGROSTAR cere de mai mult timp rezolvarea de urgenţă a statutului staţiunilor de cercetare-dezvoltare. Consideram că găsirea de soluţii prin acte normative pentru comercializarea producţiei agricole în vederea protejării producătorului agricol ar trebui să fie în atenţia Ministerului Agriculturii. Astfel, dacă ne gândim să avem un grad mare de absorbţie a noului PNDR 2014-2020, trebuie să avem în vedere şi umplerea „golului“ dintre producţie şi comercializare, dacă nu dorim ca, pe de o parte, să absorbim bani, iar pe de alta, să-i dăm înapoi. AGROSTAR susţine şi o mai mare aplecare asupra problemelor salariaţilor din sectorul agricol care să aibă în vedere pregătirea profesională şi salarizarea. Federaţia AGROSTAR are în componenţă peste 45.000 de membri, atât producători agricoli, cât şi salariaţi din agricultură şi servicii conexe, atât din sectorul privat, cât şi din cel bugetar. Federaţia AGROSTAR este una dintre puţinele organizaţii afiliate pe plan internaţional, fiind afiliată UITA şi EFFAT la nivel european. Ianuarie 2015 21

Bolile plantelor cunoscute generic sub denumirea de mană sunt cauzate, după cum prezintă V. Rotaru, de ciuperci fitopatogene din clasa Oomycetes. Această clasă de ciuperci este formată din două ordine, patru familii şi nouă genuri.

Combaterea bolilor de tip mană la plantele cultivate Ciupercile Oomycete care produc mănări sunt parazite obligate (exceptând familia Pythium şi Aphanomycetes). Mănările se manifestă pe toate organele plantelor, cu atacul caracteristic pe frunze. Pe frunze, în general pe faţa superioară, apar pete de decolorare care în timp evoluează în arsuri, iar în dreptul lor se formează fructificaţiile asexuate ale ciupercilor (conidiofori cu conidii). Lupta cu mana plantelor dispune de mai multe mijloace, care, după momentul în care se aplică şi acţionează asupra agentului patogen, se împart în două grupe mari: preventive şi curative. Mijloacele de combatere a manei preventive (indirecte) se aplică înaintea producerii infecţiei. Urmăreşte distrugerea patogenilor înainte de a fi pătruns în plantă. Mijloacele de combatere a manei curative (directe) urmăresc distrugerea paraziţilor care au pătruns şi se dezvoltă în plantă. Au un rol limitat în combaterea manelor şi sunt mai puţin numeroase. După modul de acţiune şi aplicare deosebim patru grupe de mijloace de combatere: 22 Ianuarie 2015

1. Mijloace culturale - pot contribui într-o măsură foarte mare la reducerea posibilităţilor de răspândire, înmulţire şi iernare a patogenilor care produc boli de tip mană. Drenarea terenului - terenurile umede, cu umiditate excesivă, favorizează dezvoltarea anumitor patogeni, cum sunt ciupercile din genurile Pythium, Aphanomyces, Phytophthora etc. Aceste terenuri se vor evita sau se vor lua măsuri de eliminare a excesului de apă din sol prin drenare. Aplicarea unei rotaţii corespunzătoare – în sol se înmulţesc sau trăiesc saprofit, menţinându-se în viaţă mai mulţi ani, patogeni care atacă organele subterane ale plantelor: Phythium, Aphanomyces, Phytophora etc. Tot în sol se menţin în viaţă, un timp oarecare, şi formele de rezistenţă ale unor patogeni care atacă părţile aeriene ale plantelor: Peronospora sp. ş.a. O importanţă deosebită o reprezintă frecvenţa revenirii plantei-gazdă pe acelaşi teren. Procentul plantelor atacate de boli de tip mană creşte cu cât planta-gazdă a unui patogen revine pe acelaşi teren cât mai des. În rotaţiile de lungă durată, bazate pe alternarea în cultură a unui număr mai mare de plante, posibilităţile de înmulţire în sol a unor patogeni

creatori de mană sunt mult mai reduse. Asolamentul (amplasarea în spaţiu a tarlalelor ocupate de culturile care se succed în rotaţie) prezintă, de asemenea, o mare importanţă fitopatologică. Alegerea terenurilor de cultură - alegerea unui teren cât mai potrivit pentru cultivarea unei plante este una dintre măsurile culturale importante care previne apariţia unor mane. Prin alegerea raţională a terenului de cultură se va da fiecărui teren întrebuinţarea cea mai potrivită, evitându-se cultivarea plantelor sensibile la frig în terenuri reci, expuse vânturilor, a plantelor de umbră în terenuri puternic însorite. Aplicarea raţională a îngrăşămintelor carenţa sau excesul de îngrăşăminte, ca şi aplicarea unilaterală a îngrăşămintelor, pot cauza modificări ale rezistenţei plantelor, mărind sensibilitatea lor la mână. Exemplu: excesul de azot creşte gradul de atac al manei la soia. Lucrările solului - contribuie la crearea condiţiilor optime pentru dezvoltarea plantelor, care devin mai rezistente la boli şi distrug organele de propagare a patogenilor. Lucrările superficiale - sunt făcute imediat după recoltare şi favorizează

www.agrimedia.ro

germinarea seminţelor scuturate şi răsărirea tinerelor plantule (samulastra), care servesc drept plante intermediare de trecere a patogenului pe următoarele culturi. Această samulastră este îngropată în sol de arătura adâncă de toamnă. Arătura adâncă de toamnă - este lucrarea de bază a solului şi îndeplineşte un rol fitosanitar foarte important: îngroapă adânc în sol, pe lângă samulastră, toate resturile de plante atacate, rămase pe sol sau în straturile artificiale ale solului, precum şi formele de rezistenţă (iernare) ale ciupercilor din ordinul Oomycetes. Semănatul şi plantatul - timpul şi modul cum se plantează poate să influenţeze într-o mare măsură infecţia şi dezvoltarea atacului patogenilor care produc mana. Epoca de semănat şi plantat - datele optime de semănat stabilite pe considerente fitotehnice, în majoritatea cazurilor, coincid cu reguli fitosanitare cerute. Limitele epocii optime de semănat sunt atât de largi încât cerinţele fitosanitare pot fi satisfăcute numai prin deplasarea semănatului sau plantatului spre începutul sau sfârşitul acestei perioade.

www.agrimedia.ro

Adâncimea semănatului sau plantatului - în linii mari, adâncimea normală de semănat sau plantat, stabilită pe baza cerinţelor fiziologice ale plantelor, coincide cu aceea indicată de cerinţele fitosanitare privind mana. În unele cazuri însă, pentru prevenirea unor atacuri puternice, se recomandă o adâncime de semănat sau plantat mai mare sau mai mică. Exemplu poate fi prevenirea infecţiei cu Phytophtora infestans (Mana solanaceelor) la cartof, când se recomandă plantarea tuberculilor la o adâncime mai mare decât cea normală din două motive: primul ar fi împiedicarea colţilor debili să nu poată ajunge la suprafaţa terenului, constituind astfel focare de răspândire a infecţiei, iar al doilea ar urma ca tuberculii noii plante să se formeze la o adâncime mai mare, fiind astfel feriţi de infecţiile produse de conidiile sau zoosporii ciupercii antrenaţi în sol de apa de ploaie. Distanţa între plante pe rând şi între rânduri - condiţiile optime de spaţiu stabilite pe raţiuni de ordin fitotehnic concordă, în general, cu cele cerute de necesităţi de ordin fitopatologic. În unele cazuri însă, pentru a preveni

atacurile puternice produse de unele mane, trebuie să ne abatem de la reguli. Aşa de exemplu, o desime mai mare a plantelor în vii asigură condiţii de umiditate favorabile atacului de Plasmopara viticolă (mana viţei-de-vie). Folosirea de seminţe şi material săditor sănătos - un număr de agenţi patogeni care produc boli de tip mană se transmit prin seminţe sau organele de înmulţire vegetative (butaşi, bulbi, tuberculi, rădăcini ş.a), prin răsaduri şi puieţi. Exemplu: prin sămânţă şi material săditor se transmit, de la un an la altul, mana soiei (Peronospora manshurica), mana cartofului, tomatelor, vinetelor etc. (Phytiphthora infestans) şi alte numeroase Peronosporaceae. Pentru combaterea manelor care se transmit pe această cale, folosirea la semănat sau plantat a unui material sănătos reprezintă o măsură culturală de mare eficienţă economică. Lucrările de întreţinere a culturilor dintre lucrările de îngrijire a culturilor, plivitul şi prăşitul îndeplinesc un rol fitosanitar însemnat. Astfel, sunt distruse focarele de răspândire a manelor. De exemplu: viile îmburuienate sunt expuse

Ianuarie 2015 23

Victor VĂTĂMANU

într-o măsură mai mare atacului de mană. Irigarea culturilor - asigură dezvoltarea normală a plantelor care devin mai rezistente la atacul agenţilor patogeni care produc mana. Recoltarea la timp a culturilor - poate avea un rol pozitiv. Măsuri de igienă culturală - cuprind toate măsurile care urmăresc înlăturarea focarelor de răspândire a patogenilor care produc mana şi impiedicarea perpetuării lor de la un an la altul. Adunarea şi distrugerea după recoltarea culturilor atacate a resturilor de plante rămase în câmp sau în livezi şi grădină - patogenii continuă să-şi ducă viaţa pe resturile de plante rămase după recoltare (mirişti, frunze căzute, vreji, tulpini, fructe, seminţe etc.). Prin adunarea şi distrugerea lor prin foc sau prin îngroparea părţilor de plante atacate se pot diminua în mare măsură posibilităţile de iernare a agenţilor patogeni, deci a pericolului apariţiei lor în anul următor. Distrugerea plantelor care pot servi drept gazde intermediare pentru paraziţi - cel mai elocvent exemplu este atacul ciupercilor din genul Ptytium, pe care îl găsim atacând mai multe familii de plante. Arderea miriştilor - în cazuri excepţionale, atacul puternic al unui patogen, care se transmite în anul următor pe resturile de pe mirişte sau prin oosporii de rezistenţă ce se găsesc pe sol, se recomandă arderea (în mod excepţional) a miriştilor, cu multă precauţie, şi luarea măsurilor de rigoare. Respectarea măsurilor de igienă în operaţiunile executate de muncitori în răsadniţe, sere şi solarii, pepiniere etc. se va acorda o mare importanţă curăţeniei lucrărilor, uneltelor cu care se lucrează, deoarece multe mane sunt transmise de către om prin atingerea plantelor bolnave sau prin unelte.

Evitarea îngrăşării solului cu gunoi de grajd de la animalele hrănite cu plante bolnave - sporii de rezistenţă ai ciupercilor oomycete, trecuţi prin tubul digestiv al animalelor, rămân în parte în viaţă şi ajung pe platforma de gunoi şi de aici în câmp. Cultivare de soiuri rezistente - este una dintre cele mai eficace şi mai economice măsuri de combatere a manelor. În România, amelioratorii lucrează pentru obţinerea de soiuri şi/sau hibrizi (floarea-soarelui, cartof etc.).

2. Mijloace biologice - cercetarea

românească pune accent în utilizarea metodelor biologice pe folosirea metodelor bazate pe antagonismul dintre agenţii patogeni care produc mana şi alte microorganisme. Astfel, au fost create şi sunt în studiu numeroase biopreparate care au un pronunţat caracter antagonist faţă de ciupercile fitopatogene din sol, cum sunt: Phytophthora nicotianae, Phytium sp. ş.a.

3. Mijloace fizico-mecanice

- fizioterapia are o pondere limitată, dar prezintă o importanţă deosebită pentru combaterea unui număr însemnat de patogeni care produc mana. Din această grupă de mijloace prezentăm: Căldura - termoterapia se practică de multă vreme pentru dezinfectarea solului, a materialului de semănat şi plantat, în tratamentul plantelor sau părţilor de plante. Sterilizarea pământului în răsadniţe, sere, solarii etc. se realizează prin tratamentul hidrotehnic, folosindu-se 10-12 litri de apă clocotită la metrul pătrat, când se poate ridica temperatura la 65-70 de grade Celsius pe o adâncime de 10 cm. Acest procedeu se poate folosi şi pentru dezinfectarea ghivecelor cu pământ,

care se scufundă în apă fiartă (98 de grade Celsius) timp de 5 minute. Se distrug astfel oosporii, conidiile şi alte forme de transmitere a ciupercilor Aphanomyces sp., Phytium sp., Phytophthora sp. ş.a., aflate în/pe sol. Pentru sterilizarea parţială a solului se foloseşte pe o scară mai largă tratamentul cu vapori de apă supraîncălziţi produşi de generatoare de vapori. Pentru sterilizarea unor suprafeţe mai mari de sere sau răsadniţe se folosesc instalaţii speciale, cum sunt: ţevile dispuse paralel, reţelele de tuburi ceramice cu numeroase găuri pe toată lungimea lor, rampe de dezinfectare etc. Metoda sterilizării cu apă fierbinte este superioară celorlalte. Apa caldă se foloseşte şi în dezinfectarea tuberculilor de cartofi infectaţi cu miceliul ciupercii Phytophthora infestans, care produce mana cartofilor. În acest scop, tuberculii se ţin în apă caldă la 45-48 de grade Celsius, timp de 4 ore. Lumina solară - helioterapia se recomandă mai ales în scopul dezinfectării seminţei. Tratamentul constă în expunerea seminţelor sau a materialului de plantat (tuberculi), aşezate în strat subţire, la acţiunea directă a razelor solare, timp de câteva zile. Radiaţiile - se utilizează în cercetarea agricolă pentru crearea de linii, soiuri şi hibrizi de plante, rezistente, imune sau tolerante faţă de acţiunea patogenilor care produc mana. Mijloace mecanice - mijloacele mecanice cu caracter profilactic în combaterea manei sunt vânturarea şi sortarea seminţelor diferitelor specii de plante, cu scopul de a înlătura corpurile străine, cum sunt: resturile vegetale, pământ, seminţe de buruieni, boabe cu oospori din cultură pe care vrem să o semănăm etc. Decuscutarea mecanică a seminţelor de leguminoase furajere contribuie şi ea la eliminarea seminţelor acestor culturi care au germeni infecţioşi de oomycetes.

4. Mijloace chimice - chimioterapia (stricto senso = vindecarea plantelor prin tratamente chimice este în mod convenţional folosit în sensul larg, cuprinzând şi folosirea substanţelor chimice cu caracter preventiv) are o importanţă deosebită, deoarece prin varietatea, numărul şi eficacitatea mijloacelor de care dispune găseşte o utilizare foarte largă, putând asigura mai operativ prevenirea sau diminuarea pagubelor pe care le produc unii agenţi patogeni.

24 Ianuarie 2015

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2015 25

Sorin Ignat: «Până nu duci producţia în hambar, nu ştii dacă ţi-ai acoperit costurile» de gradul redus de dotare cu echipamente care să asigure efectuarea lucrărilor la timp, dar şi de supradotare cu echipamente, situaţie mai greu vizibilă de către unii şi care generează costuri care se adună în timp - amortizări, costuri de finanţare ş.a., mai greu de apreciat la începutul investiţiei.“

Directorul departamentului de agribusiness din cadrul Băncii Transilvania, Sorin Ignat, crede că riscul de default în rândul fermierilor a crescut faţă de acum câţiva ani. Acesta a declarat nu demult pentru revista «Agrimedia» şi «site-ul Agrikultura.ro» că riscul de încetare de plăţi s-a majorat simţitor faţă de acum câţiva ani în sectorul agricol românesc. Chiar şi aşa, a mai spus bancherul, dacă 2015 va fi un an bun pentru agricultură, ratele de default şi insolvenţă vor scădea. Aproape totul, spune el, depinde de experienţa fermierului în ceea ce face, în special de echilibrul investiţional. Prea mulţi bani injectaţi în dotarea cu utilaje şi instalaţii specifice sau, dimpotrivă, dotarea slabă cu tehnică de specialitate generează probleme şi presiuni asupra preţurilor de vânzare a producţiei agroalimentare. „Este foarte important 2015. Anul trecut au fost defaulturi şi insolvenţe cu rezonanţă la nivel de presă. Dacă anul acesta va fi unul bun, probabil că ratele vor scădea. În agricultura autohtonă, până nu reuşeşti să duci producţia în hambar, este greu să spui ce fel de an este şi dacă volumul şi valoarea producţiei îţi acoperă toate costurile“, a menţionat Ignat. „Există clar o evoluţie din perspectiva managementului unei ferme. Diferenţele majore sunt date însă de experienţa fermierului în activitatea agricolă. (...) Din observaţiile noastre, un potenţial risc este generat, pe de-o parte, atât 26 Ianuarie 2015

Nu în ultimul rând, oficialul BT a discutat cu noi despre finanţările pentru achiziţia de capacităţi de stocare, despre investiţii sprijinite de băncile de specialitate, dar şi despre achiziţia de terenuri şi de gajarea cu suprafeţe arabile la contractarea de credite de specialitate. Datele oficiale are BT arată că, în prezent, cota de piaţă pe finanţări a băncii depăşeşte 13% în anul 2014. BT are peste 25.000 de clienţi agribusiness activi. Numai în 2014, BT a finantat peste 1.000 de clienţi agribusiness cu mai mult de 1,3 miliarde lei.

Care este viziunea dumneavoastră asupra sectorului agribusiness autohton, în contextul schimbărilor la nivel politic din noiembrie 2014 şi al deciziilor luate la Moscova?

Sorin Ignat: În general, piaţa de agribusiness autohtonă este mai mult legată de partea de politici decât de politică în sine. Dacă este să discutăm de influenţa Rusiei asupra a ceea ce înseamnă afacerile din sectorul agricol românesc, s-a putut observa clar anul trecut efectul indirect, dar vizibil, al deciziilor de la Moscova asupra sectorului legume-fructe şi celor de lactate şi carne de la noi din ţară. Pe partea de cereale însă nu s-au semnalat neapărat influenţe majore, în acest context fiind mai pregnant influenţe asupra sectorului, altele decât cele strict legate de Rusia şi Ucraina. Până la urmă, preţurile la cereale s-au reglat şi s-au dovedit în final a fi în concordanţă cu producţiile obţinute, astfel încât fermierii care au reuşit să-şi gestioneze resursele au avut posibilitatea să nu parafeze tranzacţii la recoltă şi, astfel, să iasă într-un final pe plus. Probleme majore au fost pentru cei care nu au reuşit să-şi gestioneze resursele şi nu au avut capacităţile de depozitare menite să le asigure o vânzare cu câteva luni întârziere faţă de perioada recoltei.

Aţi adus în discuţie o mai veche hibă a pieţei cerealelor de la noi, şi anume capacităţile de depozitare. Avem îndeajuns de multe capacităţi de stocare astfel încât dezideratul de a nu mai vinde la recoltat să se transforme în realitate? A finanţat BT achiziţia de silozuri? Noi, ca bancă, am finanţat în ultima perioadă achiziţia unui număr important de capacităţi de depozitare, însă ceea ce urmărim este ca investiţiile de acest gen să fie oarecum corelate cu capacităţile de producţie ale fermierului. Din punctul nostru de vedere, în ceea ce priveşte potenţialul optim al spaţiilor de depozitare, idealul ar fi reprezentat de o formă de asociere în vederea stocării, astfel încât fermierii să nu ajungă în situaţia de a deţine supracapacităţi. Plecând de la momentul actual, în care există o nevoie acută de depozitare, şi ajungând în extrema cealalată, acolo unde toţi fermierii au capacitate de depozitare mai mare decât au nevoie, în momentul în care există mai mulţi producători agricoli într-o zonă relativ restrânsă, toţi cu capacităţi de stocare mari mari, ajung să se concureze şi vor avea toţi de pierdut.

Programul nou de dezvoltare rurală va deveni funcţional în perioada următoare. În acest context, vă aşteptaţi la un aflux mai mare de cofinanţare bancară necesară accesării de fonduri FEADR faţă de ceea ce a însemnat programarea anterioară?

Ar trebui să existe un grad mai mare de accesare a fondurilor FEADR prin proiecte cu cofinanţare faţă de perioada 2007-2013, având în vedere că, în mod normal, din greşeli învăţăm. Gradul de absorbţie la nivelul fondurilor dedicate agriculturii a fost cel mai ridicat, conform declaraţiilor oficialităţilor de 87,1 la sută, sprijinit în mare măsură şi de plăţile directe. Credem că prin uşurarea unor proceduri, prin faptul că vor exista sesiuni permanente de depunere de proiecte şi nu sesiuni punctuale, printr-o mai bună colaborare între Autoritatea de Management, pe de-o parte, şi beneficiar (fermieri), bancă şi consultant, pe

www.agrimedia.ro

O bună parte din fermieri arată cu degetul către costurile cu care băncile li se adresează. La ce nivel se află în acest moment dobânzile aferente creditelor acordate susţinerii activităţilor agricole, fie că vorbim de cele pentru investiţii, fie despre cele uzuale (credit-furnizor, credit-punte APIA etc.)? În România, dobânzile bancare au scăzut continuu în ultima perioadă. Dacă este să luăm în calcul cofinanţările pentru proiecte europene sau creditele APIA, de exemplu, marjele de dobândă sunt undeva la 4,5% peste ROBOR. Acesta este nivelul agreat şi cu autorităţile de management, şi cu Ministerul Agriculturii. Ca nivel standard, la nivelul ROBOR de acum, asta înseamnă sub 6,5% la un credit de investiţii. Comparând cu dobânzile de acum câţiva ani, nivelul este scăzut. Este posibil să existe loc de scăzut în continuare, dar depinde foarte mult şi de riscurile aferente fiecărui proiect în parte. Există situaţii şi situaţii, iar atenţia acordată de sistemul bancar diferă de la industrie la industrie, de la caz la caz. Oricum, dobânda este o componentă a unui cost şi nu trebuie s-o vedem ca pe un principal element într-o finanţare. De cele mai multe ori accesul la finanţare este mai important decât costul în sine.

Care este viziunea BT privind gajarea cu terenul agricol la contractarea de credite? Dar achiziţia de suprafeţe arabile?

BT acordă credite pentru achiziţia de terenuri agricole. Bineînţeles, în România, la fel ca şi în alte domenii, preţurile sunt ceva mai mici decât celele din ţările UE. Influenţele asupra costurilor de achiziţie sunt date atât de productivitatea la hectar, cât şi de capacitatea terenului şi de fertilitatea lui. Piaţa în România încă nu este una bine aşezată şi există diferenţe de preţ majore între diferite zone ale ţării. BT finanţează achiziţia de terenuri agricole şi ia în garanţie aceste suprafeţe până la un nivel de 80-85% din valoarea de piaţă a acestora.

În momentul de faţă unde vă situaţi ca paletă de produse destinate sectorului agribusiness?

Deţinem un portofoliu care se adresează

www.agrimedia.ro

tuturor categoriilor de fermieri, plecând de la cei care activează în cultura mare, în legumicultură, pomicultură, precum şi în creşterea animalelor, ca şi categorii de exploataţii finanţabile. Acoperim atât nevoile de capital de lucru, cum ar fi înfiinţarea şi întreţinerea culturilor sau asigurarea necesarului de furaje, cât şi investiţii, cum sunt achiziţiile de terenuri, dezvoltarea de spaţii de depozitare sau achiziţia de echipamente. Avem, de asemenea, o bună colaborare cu APIA pentru acordarea de credite pe baza subvenţiilor plătite pentru fermieri.

Ministrul Agriculturii a afirmat recent că intenţia instituţiei pe care o conduce este de gestionare a fondurilor europene printr-o singură bancă, referindu-se la faptul că una dintre instituţiile financiare de stat ar trebui să fie mai aproape de fermieri. Cum vedeţi dvs. crearea acestei bănci (probabil una agricolă)? Se vorbeşte de mult timp de necesitatea unei astfel de bănci. Ceea ce pot să vă spun din experienţa noastră este că specializarea ajută.

În prezent, credeţi că fermierul român (cel care produce pentru piaţă) este unul profesionist? Se vede clar că majoritatea investesc. O fac însă în mod raţional? Au un management al riscului sau în continuare joacă periculos?

Există clar o evoluţie din perspectiva managementului unei ferme. Diferenţele majore sunt date însă de experienţa fermierului în activitatea agricolă. Şi spun asta pentru că, din observaţiile noastre, un potenţial risc este generat, pe de-o parte, atât de gradul redus de dotare cu echipamente care să asigure efectuarea lucrărilor la timp, cât şi de supradotare cu echipamente, situaţie mai greu vizibilă de către unii şi care generează costuri care se adună în timp - amortizări, costuri de finanţare ş.a., greu de apreciat la începutul investiţiei. Amortizarea este un aspect foarte important. Ca un exemplu, o combină de 250.000-300.000 de euro generează costuri suplimentare vizibile per kilogramul de cereale doar din amortizare, făra a lua în calcul alte costuri cu finanţarea, salariul mecanizatorului sau cheltuieli cu întreţinerea.

În momentul de faţă, unde ne aflăm ca situaţie a falimentelor? Există risc mare de default?

Riscul de default a crescut faţă de acum câţiva ani, având în vedere că în multe situaţii s-au suprapus investiţii mari peste ani agricoli cu preţuri mici la cereale în momentul recoltării. Este foarte important 2015. Anul trecut au fost defaulturi şi insolvenţe cu rezonanţă la nivelul presei. Dacă anul acesta va fi unul bun, probabil că ratele vor scădea. În agricultura autohtonă, până nu reuşeşti să duci producţia în hambar, este greu să spui ce fel de an este şi dacă scapi de faliment, dacă a fost bun sau rău şi dacă veniturile obţinute vor acoperi costurile.

Cei din sectorul laptelui se plâng de acel „tsunami“ de materie primă care ar urma să ne invadeze piaţa după dispariţia cotelor. Ştim că BT creditează şi sectorul zootehnic. Merită investiţia nouă în acest domeniu?

Credităm şi, nu mai devreme de 2014, am lansat un produs dedicat achiziţiei de vaci de lapte şi susţinerii exploataţiilor dedicate, care s-a bucurat de succes. Începutul anului 2014 a fost mai bun decât sfârşitul său şi există o oarecare reţinere vizavi de investiţia în animale noi, având în vedere conjunctura cu Rusia şi cu dispariţia cotei de lapte. Probabil că influenţele vor fi pe termen scurt. Pe termen mediu şi lung piaţa se va regla şi nu considerăm că vor fi efecte importante.

Care sector va fi cel mai avantajat de apariţia/funcţionarea unui sistem de tranzacţionare manageriat de cei de la ringul de cereale din cadrul Bursei Române de Mărfuri?

În primul rând, cei care vor fi avantajaţi de existenţa unui sistem de tranzacţionare sunt producătorii agricoli, urmaţi de traderii locali şi zonali sau naţionali. Existenţa sistemului despre care am vorbit este de bun augur, atât pentru clienţii BT, cât şi pentru noi, pentru că ne va oferi o predictibilitate mai bună vizavi de preţul la cereale şi va oferi o piaţă de desfacere mai bine pusă la punct pentru producători. Problema majoră este că trebuie să depăşească momentul de tranzacţie spot şi să ajungă către cotaţiile futures. Ianuarie 2015 27

Ionel VĂDUVA

de altă parte, se va reuşi o implementare mai rapidă pe următoarea programare 2014-2020.

Creşterea şi dezvoltarea plantelor sunt influenţate de nivelul de salinizare al solului, iar acesta, la rândul lui, depinde de conţinutul iniţial de săruri şi de gradul de mineralizare al apei de irigat. Sărurile din soluţia solului influenţează, după cum prezintă I. Pleşa şi Gh. Florescu, creşterea plantelor, de obicei în mod indirect, prin reducerea accesibilităţii apei pentru plante, prin înrăutăţirea regimului de nutriţie şi prin deranjarea metabolismului, şi în mod direct, prin acţiunea toxică asupra plantelor a sărurilor din apa de irigat distribuită prin aspersiune şi prin sărurile absorbite de rădăcini.

Influenţa apei de irigat mineralizate asupra plantelor agricole Efectul sărurilor din soluţia solului poate fi evaluat cu destulă precizie, deoarece s-a constatat o strânsă corelaţie între concentraţia de săruri a soluţiei solului şi creşterea plantelor. Plantele cultivate încep să sufere când concentraţia soluţiei solului atinge 0,4%. La o concentraţie de 0,7-0,8% este stânjenită germinarea seminţelor şi dezvoltarea plantelor, iar la concentraţii mai mari de 1-1,5% se compromite recolta. Reducerea accesibilităţii apei pentru plante are loc din cauza creşterii concentraţiei soluţiei solului, ca urmare a acumulării sărurilor din apa de irigat în sol. Creşterea concentraţiei soluţiei solului are ca efect

28 Ianuarie 2015

imediat creşterea presiunii osmotice şi, implicit, creşterea sucţiunii totale şi deci o reducere importantă a gradului de accesibilitate al apei pentru plante. Astfel, Kovda, citat de Botzan, consideră că forţa de sucţiune într-un sol nesalinizat cu 18,3% umiditate a fost de două atmosfere, pentru ca pe acelaşi tip de sol, cu un conţinut de săruri de 0,55%, la o umiditate de 18,6% să crească la 18 atmosfere, iar la 1,13% săruri şi o umiditate de 19,8% să ajungă la 30 de atmosfere. Datele experimentale sunt deosebit de sugestive, deoarece scot în mod clar în evidenţă reducerea importantă a gradului

de accesibilitate al apei prin acumularea sărurilor în sol. Se observă că la aproximativ acelaşi conţinut de umiditate, pe solurile nesalinizate, apa este uşor accesibilă plantelor, în timp ce pe solul cu 0,55% săruri apa se află la limita inferioară a accesibilităţii, aproximativ la coeficientul de ofilire, iar pe solul cu 1,13% săruri apa din sol devine total inaccesibilă plantelor. Reducerea accesibilităţii apei prin creşterea presiunii osmotice a fost pusă în evidenţă şi într-un alt tip de experienţă. Astfel, s-a constatat o reducere similară a creşterii plantelor în soluţii cu aceeaşi presiune osmotică realizată cu săruri variate. Reducerea creşterii s-a pus pe seama presiunii osmotice, nu a modificării metabolismului plantelor, deoarece diferitele tipuri de ioni din soluţia solului influenţează în mod specific, într-un grad mai mare sau mai mic, metabolismul plantelor. Pe de altă parte, s-a constatat o reducere importantă a transpiraţiei şi a cantităţii de apă absorbită de plante în condiţii de salinitate, fenomene care sunt însoţite de simptome de ofilire a plantelor. Reducerea creşterii plantelor este direct proporţională cu cantitatea de săruri transportată din zona radiculară în

www.agrimedia.ro

plantă, fapt care are ca efect reducerea turgescenţei celulelor şi încetinirea creşterii plantelor. Dacă ritmul de aprovizionare a frunzelor plantei cu apă încărcată cu săruri depăşeşte ritmul de preluare a ionilor de către celule, creşte concentraţia de săruri în membranele celulare, fenomen prin care se reduce potenţialul osmotic pentru apă al membranelor celulare, fapt care produce o reducere a turgescenţei celulelor, iar în cazuri extreme, chiar moartea celulelor mezofile. Prin urmare, efectul nu se datorează potenţialului din interiorul celulelor. Sărurile din soluţia solului pot afecta creşterea plantelor prin afectarea metabolismului normal. Astfel, prin reducerea potenţialului osmotic intern şi a potenţialului pentru apă şi creşterea concentraţiei de electroliţi în celulele plantelor, se poate afecta hidratarea proteinelor. Toate aceste schimbări influenţează în mod nefavorabil metabolismul. S-au observat, de asemenea, modificări în respiraţia, fotosinteza şi activitatea enzimatică. Nutriţia plantelor este afectată de prezenţa în exces a anumitor ioni.

Toleranţa plantelor la salinitate, definită ca posibilitatea

Astfel, cationul de sodiu poate promova o diferenţă în aprovizionare cu calciu, la fel ca şi anionul de SO4, în timp ce excesul de calciu împiedică aprovizionarea cu suficient potasiu. Într-un stadiu avansat de salinizare, frunzele prezintă arsuri, a căror suprafaţă creşte o dată cu nivelul de acumulare a sărurilor de clorură de sodiu din frunze. În primul stadiu şi la un nivel mai redus de salinizare sunt afectate vârful şi marginea frunzelor. Udarea prin aspersiune cu o apă cu un conţinut de sodiu sau clor de trei miliechivalenţi la litru poate cauza arderea frunzelor pomilor fructiferi.

plantelor de a creşte şi asigura o producţie normală din punct de vedere calitativ şi cantitativ în prezenţa sărurilor nocive din soluţia de sol, variază de la specie la specie şi chiar de la soi la soi, în cazul pomilor fructiferi. În funcţie de toleranţa la salinitate, plantele se împart în trei grupe: sensibile, semitolerante şi tolerante. În rândul plantelor sensibile intră: fasolea, mazărea, cartofii, varza, ţelina, ridichile, pomii fructiferi şi viţa-de-vie; semitolerante sunt: porumbul, floarea-soarelui, grâul, sorgul, lucerna, inul, tomatele, ardeii şi ceapa; în grupa plantelor tolerante intră sfecla de zahăr, meiul, orzul, iarba de Sudan, tutunul, rapiţa, bumbacul şi spanacul. În urma cercetărilor efectuate, Revee şi Fireman au constatat o descreştere relativ rapidă a producţiei la un conţinut mediu de săruri şi o descreştere mai puţin pronunţată la un grad ridicat de salinitate. Plantele cultivate pe solurile salinizate arată un declin progresiv în creştere şi producţie o dată cu creşterea nivelului de salinizare. Aceste plante au frunzele, tulpina şi

Serviciul online al Revistei Agrimedia edia.ro http://www.agrim

• Ştiri, comentarii, analize şi informaţii la zi din domeniul agricol românesc şi european. • Un mijloc modern, eficient şi interactiv de a te informa, de a comenta şi de a face agricultură. • O sursă autorizată de ştiri, comentarii, analize şi informaţii. Aici este locul unde profesioniştii din agricultură, fermieri şi producători de inputuri şi utilaje agricole se întâlnesc. • Aici poţi să dai gratuit un anunţ de mică publicitate sau poţi comenta pe Blog un articol din revistă.

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2015 29

INTRĂ PE www.agrimedia.ro

Victor VĂTĂMANU

fructele mai mici, iar culoarea frunzelor este caracteristică - albastru spre verde. Reducerea dimensiunilor plantei nu afectează în egală măsură producţia de seminţe. Astfel, nu se observă o reducere simţitoare a producţiei de seminţe la ovăz, grâu şi ierburile perene tolerante la salinitate, chiar dacă dimensiunile s-au redus cu până la 50%, în timp ce producţia la porumb, fasole şi lucernă se diminuează foarte mult. Orezul, pe de altă parte, poate creşte normal în anumite condiţii de salinitate, fără să producă seminţe. Majoritatea speciilor de legume şi de pomi fructiferi îşi reduc atât dimensiunile, cât şi numărul de fructe. Valoarea nutritivă a plantelor furajere se reduce. Pe de altă parte, un grad moderat de salinitate contribuie la sporirea conţinutului de zahăr din pepeni, morcovi şi sfecla de zahăr. Sensibilitatea plantelor la salinitate depinde şi de stadiul de dezvoltare. Astfel, sfecla de zahăr este sensibilă în timpul perioadei de germinaţie; orezul, grâul şi orzul, după germinare sau în stadii mai târzii; orzul, în special, în timpul înfloritului. Plantele semănate la locul definitiv sunt mai tolerante decât plantele transplantate. Spre deosebire de culturile agricole care-şi măresc rezistenţa o dată cu dezvoltarea lor, pomii fructiferi îşi reduc rezistenţa faţă de salinitate pe măsură ce îmbătrânesc. Rezistenţa plantelor la salinitate este influenţată şi de condiţiile pedoclimatice. Condiţiile climatice care măresc consumul de apă, respectiv temperaturile ridicate, umiditatea relativă a aerului scăzută şi vânturile calde, prin reducerea umidităţii din sol, vor accentua efectul produs de creşterea presiunii osmotice. În aceste condiţii, consumul de apă din transpiraţie creşte, crescând simultan şi concentraţia în ioni din zona radiculară şi cantitatea de ioni absorbiţi de plante. Prin urmare, efectele produse de sărurile din sol vor fi mai pronunţate în zonele aride în comparaţie cu cele mai umede. Din aceste considerente, pe solurile salinizate, udările trebuie să se aplice la un plafon minim mai ridicat, deci la un interval mai mic între udări, pentru a menţine permanent o umiditate ridicată şi, deci, o concentraţie redusă a soluţiei solului.

sol şi o precipitare a unor săruri din soluţia solului. Toate aceste fenomene se influenţează şi se amplifică reciproc şi conduc, în ultimă instanţă, la înrăutăţirea proprietăţilor fizice, hidrofizice şi chimice ale solurilor, la scăderea fertilităţii şi chiar la scoaterea din cultură a unor terenuri. Concentrarea soluţiei solului se produce prin aportul de săruri, care este adus pe suprafeţele irigate o dată cu apa de irigat, cantitate care depinde atât de conţinutul în săruri al apei, cât şi de norma de irigaţie folosită. Concentrarea soluţiei solului se datorează faptului că sărurile aduse o dată cu apa de irigat nu se pierd prin evaporarea acesteia, iar plantele extrag o parte infimă din aceste săruri. Acest fenomen a fost pus în evidenţă de Botzan, care a aplicat timp de doi ani consecutivi, pe o lucernieră amplasată pe un cernoziom castaniu, o cantitate totală de apă de 30.000 mc/ha, în norme de 500 mc/ha, aplicate săptămânal, în tot timpul perioadei de vegetaţie. În condiţii normale, volumul respectiv de apă se distribuie în timp de circa 10 ani. S-a folosit apa provenită dintr-o pânză ascendentă de adâncime, cu un conţinut de Na2O cuprins între 0,25 şi 0,44 grame/litru. La sfârşitul experienţei s-a constatat o sporire a concentraţiei solului de şapte ori, de la 4,4 la 29,8 mg Na2O la 100 grame de sol. Acumularea sărurilor în sol nu depinde numai de cantitatea de apă folosită la irigat şi de gradul de mineralizare al acesteia, ci şi de permeabilitatea şi drenajul solului, în condiţiile climatice din zonă. Astfel, pe solurile nisipoase, concentraţia soluţiei solului se apropie de concentraţia apei de irigat, în timp ce pe cele argiloase poate să crească de 10-100 de ori. În zonele mai bogate în precipitaţii, în special pe solurile cu regim percolativ şi cu drenajul asigurat, o parte din săruri sunt îndepărtate din profilul de sol, de aceea concentraţia soluţiei solului este mult diminuată. La o

concentraţie a soluţiei solului de 10-12 grame/litru, plantele agricole pier.

Modificarea componentei cationilor schimbabili în sol are

loc în urma reacţiei de schimb cationic între cationii din soluţia solului şi cei din complexul de adsorbaţi ai solului. În acest proces, dacă apa de irigat conţine săruri de natriu, Ca din complexul de adsorbaţi ai solului este înlocuit de Na. Intensitatea procesului depinde, pe de o parte, de conţinutul de Na din apa de irigat, iar pe de altă parte, de ritmul îndepărtării din sol a produşilor chimici rezultaţi. Periodic, pe solurile irigate se impune analiza complexului de adsorbaţi ai solului, iar atunci când raportul Ca:Na scade treptat, se va trece la administrarea de ghips în sol sau în apa de irigat. În aceste condiţii, se poate menţine un raport favorabil între ionii de Ca şi Na, chiar în condiţiile folosirii unei ape mineralizate. Problema sodiului poate fi agravată dacă apa de irigat este bogată în carbonaţi şi bicarbonaţi, mai ales de sodiu, deoarece prin evaporarea apei din sol, calciu şi magneziu au tendinţa să precipite şi astfel creşte conţinutul de sodiu din soluţia solului. Înrăutăţirea proprietăţilor fizice şi hidrofizice se produce prin înlocuirea Ca din complexul de adsorbaţi cu Na. Solurile cu un conţinut de circa 15% Na adsorbit în complex se umflă şi dispersează când sunt umede. În acest fel, se reduce stabilitatea structurală, se distruge structura şi, ca o consecinţă, are loc o reducere a permeabilităţii pentru apă şi aer, se diminuează capacitatea de drenaj a solului, fenomene care accelerează procesul de salinizare secundară a solului. Kovalenco şi Mihailov (1967) arată că prin irigarea cu ape mineralizate se reduc porozitatea şi permeabilitatea chiar şi a solurilor cu o textură nisipo-lutoasă.

Influenţa apei de irigat mineralizate asupra solului

Prin folosirea la irigarea culturilor a unei ape mineralizate are loc o concentrare a soluţiei solului, o modificare a compoziţiei cationilor schimbabili din 30 Ianuarie 2015

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2015 31

Preşedintele LAPAR le-a propus guvernanţilor instituirea unei taxe la exportul de materie primă

Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, a declarat într-un interviu acordat revistei „Agrimedia“ că a propus conducerii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale instituirea unui sistem de bonusare a exporturilor de produse agroalimentare procesate şi de taxare suplimentară a comerţului peste graniţă cu materie primă. „I-am văzut cam sceptici!” În opinia sa, astfel ar apărea o oportunitate de contracarare a efectelor negative generate de intermedierea comerţului cu cereale de către traderii şi multinaţionalele care activează pe piaţa din România. Potrivit aprecierilor lui Baciu, măsura ar genera venituri suplimentare la buget şi noi locuri de muncă. „Nu demult, mă aflam într-o discuţie la Ministerul Agriculturii şi venisem cu propunerea, despre care pot spune că-mi aparţine, să fie instituită o cotă de impozitare aplicată exportului de materie primă şi, bineînţeles, în contrapartidă să fie acordată o primă la comerţul peste graniţă pentru produsele procesate. Astfel, cel puţin la prima vedere, creezi un disponibil bănesc care să poată circula în România şi nişte locuri de muncă de care cetăţenii să beneficieze. Pe cei de la minister i-am văzut însă cam sceptici 32 Ianuarie 2015

la propunere. Vom încerca să facem demersuri şi la alte niveluri, inclusiv la premier. Poate că aşa vom găsi înţelegere, poate aşa va fi cineva interesat în ţara asta, aşa cum se întâmplă şi în Germania, în Franţa, în Italia, ca traderii să respecte anumite reguli; nu le respectă, să fie scoşi de pe piaţă de către stat. Acesta din urmă ar trebui să fie direct interesat ca marfa să se ruleze la o anumită valoare, de preferat cât mai mare. Şi asta pentru că din ea îşi trage partea de impozitare. Nu poţi rămâne nepăsător, să nu te intereseze ce se întâmplă cu un segment al economiei naţionale în care este implicată 40% din populaţia României“, a declarat Laurenţiu Baciu.

ceea ce priveşte colectarea de taxe şi impozite din anumite sectoare ale agriculturii care până acum, din acest punct de vedere, au fost protejate.

Totodată, în ceea ce priveşte producătorii agricoli români, oficialul LAPAR consideră că acţiunile de jonglare cu preţurile la cereale pe piaţa Mării Negre, în special în portul Constanţa, şi generate de aşa-zisul „efect Rusia“ reprezintă doar un bau-bau menit să-i influenţeze şi să-i sperie pe agricultorii autohtoni. Până atunci însă să vedem de ce s-a prezentat LAPAR la sediul MADR în luna ianuarie...

Sunt cunoscut în ţară, sunt mai greu de aburit pentru că vin dintr-un domeniu pe care am pretenţia că-l stăpânesc; vin din realitate. De multe ori, prezenţa mea la minister era direct din câmp, aşa că este mai greu să poată să mi se impună un lucru care n-ar fi real sau firesc. Poate şi de aceea cred că au existat acele divergenţe atâţia ani, divergenţe care, până la urmă, au constatat mai toţi (în special cei din opoziţia mea) că am dreptate, că asta este realitatea şi că trebuie să facem front comun şi unul, şi altul pentru bunul mers al activităţii din acest domeniu. Nu erau propuneri strict pentru LAPAR, nu erau propuneri pentru un grup de interese, ci erau propuneri care aveau un impact naţional şi care, într-o măsură sau alta, contribuiau la buna desfăşurare a acestei activităţi.

Nici bine n-a început anul că LAPAR a şi fost convocată la Ministerul Agriculturii, alături de alte asociaţii de profil. Care a fost motivul? Laurenţiu Baciu: A fost iniţiativa Ministerului Agriculturii, ca la început de an, şi pot remarca că este pentru prima dată când se face aşa ceva, să stea de vorbă cu toate asociaţiile profesionale şi să se informeze în legătură cu ceea ce se întâmplă în realitate cu acest domeniu de activitate căruia noi îi spunem agricultură.

Ce aţi discutat mai exact?

Practic, LAPAR s-a prezentat la Ministerul Agriculturii cu un material scris în care erau cuprinse 22 de propuneri privind crearea unor noi măsuri juridice, modificarea unor acte normative şi emiterea unora noi. Mai mult, în document sunt prevăzute şi anumite acţiuni şi soluţii concrete în

Care a fost reacţia celor de la Ministerul Agriculturii? Cei de la MADR, cel puţin la prima vedere, s-au pronunţat că toate propunerile sunt pertinente, unele menite să-i ajute în activitatea lor şi care pot contribui la procesul de producţie din agricultură.

Din ce ne spuneţi dumneavoastră, răspunsul oficialilor guveramentali pare a fi... o abureală.

Am apelat la cuvântul „abureală“ pentru că acelor dezamăgiri cu care fermierii s-au confruntat de-a lungul anilor s-a alăturat şi promisiunea din toamnă privind achitarea subvenţiilor. Cum aţi perceput dumneavoastră această promisiune din toamnă şi cum o vedeţi în ianuarie 2015? Nu am crezut în acele promisiuni. Le-am luat drept promisiuni electorale, cunoscând situaţia în care se află România, potenţialul şi vistieria ţării la

www.agrimedia.ro

Coordonatorul ringului de cereale din cadrul Bursei Române de Mărfuri (BRM), Bogdan Iliescu, previziona majorări ale preţului grâului pe fondul embargoului la export impus de Rusia, al războiului euro-dolar, respectiv al jocurilor şi înţelegerilor făcute de traderi şi multinaţionale la Marea Neagră.

Bogdan Iliescu are dreptate cu privire la piaţa cerealelor, la ce se întâmplă cu acei traderi şi multinaţionale, entităţi care nu au nimic în comun cu interesul dezvoltării economiei româneşti şi unde, practic, zburdă în linişte. Cred că România este singura ţară unde (traderii şi multinaţionalele - n.r.) fac ce vor, pentru că aceleaşi firme care acţionează pe întreaga piaţă europeană în alte ţări nu-şi permit să facă aşa ceva. Ba mai mult, se confruntă chiar şi cu anumite restricţii din partea guvernelor respective, lucru pe care la noi în ţară l-am solicitat, dar nimeni nu s-a sesizat. S-a vorbit chiar şi de anumite drepturi ale acestor entităţi economice, drepturi pe care, în fapt, numai în România le au. În ceea ce priveşte influenţa Rusiei, cel puţin în ultimii doi ani aceasta a fost un bau-bau menit a fi servit producătorilor români din sectorul agroalimentar, de a-i atrage în cursă, astfel încât traderii să-şi facă businessul gras, o sperietoare bazată pe naivitatea şi pe lipsa de educaţie a agricultorului român. Mai mult, s-a speculat neputinţa agricultorilor

www.agrimedia.ro

români de a avea spaţii de depozitare şi de a fi capitalizaţi. Sunt lucruri faţă de care, din păcate, oficialităţile statului au stat cu mâinile încrucişate şi către care au privit lejer, fără să le pese. Să nu-mi spuneţi dumneavoastră că traderii n-ar putea fi îngrădiţi în vreun fel.

Din ce ne spuneţi, traderii de cereale şi multinaţionalele din sector par a genera profituri majore în România. Aţi încercat să găsiţi metode de contracarare a efectelor generate de acţiunile acestora prin măsuri adiacente, gen prime la export?

Nu demult, mă aflam într-o discuţie la Ministerul Agriculturii şi venisem cu propunerea, despre care pot spune că-mi aparţine, să fie instituită o cotă de impozitare aplicată exportului de materie primă şi, bineînţeles, în contrapartidă să fie acordată o primă la comerţul peste graniţă pentru produsele procesate. Astfel, cel puţin la prima vedere, creezi un disponibil bănesc care să poată circula în România şi nişte locuri de muncă de care cetăţenii să beneficieze. Pe cei de la minister i-am văzut însă cam sceptici la propunere. Vom încerca să facem demersuri şi la alte niveluri, inclusiv la premier. Poate că aşa vom găsi înţelegere, poate aşa va fi cineva interesat în ţara asta, aşa cum se întâmplă şi în Germania, în Franţa, în Italia, ca traderii să respecte anumite reguli; nu le respectă, să fie scoşi de pe piaţă de către stat. Acesta din urmă ar trebui să fie direct interesat ca marfa să se ruleze la o anumită valoare, de preferat cât mai mare. Şi asta pentru că din ea îşi trage partea de impozite. Nu poţi rămâne nepăsător, să nu te intereseze ce se întâmplă cu un segment al economiei naţionale în care este implicată 40% din populaţia României. De când sunt în munca asta, am avut foarte multe contacte cu cei direct interesaţi să cumpere grâu din România şi vă pot da exemplul reprezentantului unei ţări terţe care a precizat că, dacă urcă preţul grâului mai sus de 180 de euro tona (cât era în perioada aceea), ar fi dispuşi să plătească pentru el chiar şi 400 de euro, întrucât cetăţenilor statului respectiv le place grâul românesc.

Credeţi că o nouă guvernare va duce la o îmbunătăţire a

situaţiei din agricultură?

Nu ştiu dacă schimbarea unei garnituri guvernamentale, oricare ar fi culoarea ei, rezolvă o problemă. Până când nu se va înţelege că managementul trebuie făcut de către profesionişti, vom merge din rău în mai rău. Până când nu se va conştientiza că nu trebuie neapărat să pui un om pe un post de conducere doar că este primul la rând. Acum trebuie angajaţi profesionişti. N-aş vrea să deranjez pe nimeni şi nu vreau să mă apropii de unii sau alţii, dar putem vorbi de profesionalism într-o meserie când se depăşeşte vârsta de 45 de ani. Din păcate, în foarte multe ministere găseşti oameni care n-au condus doi subalterni în viaţa lor.

Care este situaţia actuală a fermierilor români?

În prezent, majoritatea agricultorilor sunt în ferme, îşi fac planurile pentru 2015, întocmesc necesarul de inputuri şi, începând din luna februarie, încetul cu încetul, începând din sudul ţării spre nord (zonă în care se ajunge spre luna aprilie, este diferenţă de o lună şi ceva), ei încearcă să-şi reia ciclul de producţie aferent noului an agricol. Din păcate, cu toate eforturile depuse şi cheltuielile făcute de către aceştia, foarte mulţi trăiesc în prezent o situaţie mai deosebită, în rău, din păcate. Ei nu şi-au putut acoperi cheltuielile din cauza acelor preţuri mici la materiile prime practicate de către traderi.

În medie, cu cât au vândut producătorii agricoli propria producţie cerealieră obţinută în 2014? Fermierii au vândut la preţuri mai mici decât în 2004. În acel an, preţul la grâu era de 0,60 lei şi preţul la porumb, similiar. În 2014, după 10 ani, preţul grâului a început cu 0,55 lei, iar preţul porumbului a ajuns după trei luni la 0,55 bani.

În vara asta, după recoltat, cât previzionaţi că vor primi fermierii pentru producţia lor cerealieră?

Nu ştiu ce se va întâmpla în vara asta. Ce ştiu însă din teren este că vor fi culturi la care se vor mări preţurile. Cum vrei dumneata să meargă ceva bine când preţul ţi-l formează traderul? Ianuarie 2015 33

Ionel VĂDUVA

acea oră. Credeţi-mă, nu am luat-o ca pe un lucru serios. Este adevărat că (politicienii - n.r.) au afirmat la vremea aceea că toate subvenţiile se vor plăti ca niciodată, anticipat, până la un anumit termen, benefic acelei declaraţii politice. Noi nu am crezut, ţinând cont de faptul că (şi ştim asta din 2007) este un timp care se scurge de la 16 decembrie şi până la 30 iunie, perioadă necesară efectuării acestor plăţi. Or, ştiind care sunt golurile din buget, efortul era prea mare pentru a face plăţile la timp. Nu ne-am îmbătat niciodată cu apă rece. Dacă este să ne gândim la interesul naţional, la interesul poporului, acele afirmaţii au fost făcute iresponsabil, ducând, după cum se vede, la crearea unor mari probleme în desfăşurarea activităţii economice.

Biathlon 4D - o «combinaţie fericită» de tritosulfuron şi florasulam Nemţii de la BASF au adus pe piaţa din România un nou erbicid menit să combată eficient buruienile din culturile de cereale. Potrivit spuselor lui Mircea Chetrone, directorul de marketing al companiei, Biathlon 4D este „o combinaţie fericită între două substanţe, tritosulfuron şi florasulam (...) un produs sistemic care se absoarbe prin frunze şi este translocat acro şi bazipetal la nivelul plantei dăunătoare“.

Dacă sunt luate în calcul toate cele patru dimensiuni importante ale noului produs, adevărate avantaje pentru utilizatori, şi anume flexibilitatea la aplicare, compatibilitatea de excepţie cu alte produse omloage, spectrul larg de combatere şi potenţialul de aplicabilitate la temperaturi scăzute, oricare potenţial cumpărător poate avea încredere că noul produs îi poate salva cultura de cereale. Oricum, chiar şi ziua lansării a fost una atipică pentru început de an. O zi cu un soare arzător la malul Mării Negre, într-o zi de 14 ianuarie, perioadă când gheaţa ar fi trebuit să fie regina apelor. Din contră... 34 Ianuarie 2015

Cum 14 ianuarie a fost una atipică pentru perioada de iarnă, aşa şi 2014 a fost un an atipic pentru agricultură, cu diferenţe de producţie majore, chiar şi în zone de cultură apropiate, produse inovative de acest gen nu pot fi decât aşteptate pe piaţa pesticidelor din România. Acest tip de climă n-ar mai trebui să ne surprindă, ci să ne găsească pregătiţi. Că anul trecut a fost unul atipic, recunoaşte şi Daniel Gheordunescu, fermier din judeţul Constanţa, invitat de BASF la eveniment. Chiar şi aşa, Gheordunescu a păstrat tehnologiile şi recomandările chimiştilor nemţi şi a reuşit. „La cereale, nu combin substanţele, nu reduc numărul tratamentelor. De când am achiziţionat un echipament de erbicidat performant, am încercat ca fiecare tratament să-l aplic la timp, potrivit şi singur. Am încercat pe cât posibil să nu amestec produsele. (...) Erbicidele le aplic la minimum 8-10 grade Celsius“, le-a mărturisit Gheordunescu celor câteva sute de fermieri adunaţi la Hotel Iaki din Mamaia pentru a asista la această lansare fastuoasă. Spusele producătorului agricol s-au

potrivit de minune cu asocierea 4D/patru dimensiuni prezentată de Mircea Chetrone la câteva minute distanţă de speech-ul lui Gheordunescu. „Biathlon 4D este o combinaţie fericită între două substanţe, tritosulfuron şi florasulam (...) un produs sistemic care se absoarbe prin frunze şi este translocat acro şi bazipetal la nivelul plantei dăunătoare“, a precizat directorul de marketing al unuia dintre giganţii din industria de chimizare mondială. „Noi considerăm că Biathlon 4D, împreună cu fermierii şi cu testarea în câmp, va deveni un nou standard în combaterea buruienilor în România. Sunt patru dimensiuni importante ca avantaje ale produsului Biathlon 4D. Este vorba de flexibilitatea la aplicare - nu mai suntem limitaţi în privinţa fenofazei cerealelor păioase, imediat după răsărire, până la apariţia frunzei stindard. Putem să-l aplicăm din primele faze de vegetaţie, până la apariţia frunzei stindard BBCH 13 şi până la BBCH 39. De asemenea, acesta are o compatibilitate de excepţie. Poate fi aplicat împreună cu erbicide, graminicide, regulatori de creştere, îngrăşăminte foliare. (...) De asemenea, are un spectru foarte larg de combatere. Practic, combate majoritatea, dacă nu toate, buruienile cu frunză lată, cotiledonatele prezente în culturile de

www.agrimedia.ro

Am ieşit din situaţiile dificile pentru că am aplicat tratamentul la momentul potrivit - Aedin Celzin Poate cele mai importante puncte de pe ordinea de zi în organizarea acestui tip de eveniment sunt testimonialele fermierilor. Şi BASF nu s-a zgârcit la acest aspect. S-a ţinut cont de profesionalism şi de aplicarea corectă a tehnologiilor. Un exemplu elocvent este şi al constănţeanului Aedin Celzin, fermier umblat chiar şi prin Arabia Saudită şi documentat la zi în ceea ce priveşte tratamentul cerealelor. Chiar dacă Celzin s-a axat mai mult pe porumb în anul agricol anterior, el a dat un exemplu de bune practici în aplicarea tratamentelor chimice. „Produsele BASF şi-au făcut foarte bine treaba şi am ţinut cultura curată de buruieni dicotile şi monocotile până la recoltare. În lupta cu ele am un ajutor (în produsele BASF - n.r.); ele îşi fac treaba până la capăt. Anul agricol 2014 a fost un an agricol mai atipic, cu variaţii de producţii însemnate la hectar (aici vorbesc de ferma mea). Am ieşit însă din situaţiile dificile pentru că am aplicat tratamentul la momentul potrivit“, a punctat Aedin Celzin. În agricultură, momentul potrivit contează cel mai mult. În cazul tratamentelor, şi dozajul. În cazul noului Biathlon 4D, cantităţile recomandate, mai exact doza omologată este de 40 până la 70 de grame de produs la hectar, împreună cu adjuvantul Dash. Însă, spun specialiştii BASF, în condiţiile din România, testele au arătat că atunci când sunt utilizate 40 de grame de Biathlon 4D la hectar împreună cu un litru de adjuvant Dash, rezultatele sunt foarte bune la majoritatea speciilor de buruieni dicotiledonate. „Astel avem o soluţie economică pentru

www.agrimedia.ro

fermieri“, a adăugat Chetrone, menţionând totodată că selectivitatea produsului şi a substanţelor active nu sunt legate de o anumită tipologie genetică a speciilor de cereale păioase. „Poate fi aplicat la toate soiurile de cereale păioase existente pe piaţa din România“, a mai spus directorul BASF România.

faptului că activitatea în agricultură este o activitate dificilă, complexă, care necesită foarte mult efort, foarte mult timp şi noi trebuie, mai ales în România, să-i sprijinim cât mai mult pe producătorii agricoli. De aceea, noi considerăm că să fii fermier este cea mai importantă meserie din lume“, a conchis directorul de marketing al companiei.

Şi pentru că Mircea Chetrone a vorbit de soluţii economice pentru fermieri, Vonica Maniu, un alt fermier invitat să prezinte invitaţilor din experienţa sa de lucru cu produsele BASF, a menţionat că tocmai acestea fac loc părţii investiţionale dintr-o afacere în agricultură, chiar şi în condiţiile meteo ale anului trecut.

Având în vedere că cerealele păioase sunt cultivate în toate zonele ţării, iar condiţiile de climă şi sol sunt foarte diferite, răspândirea buruienilor care infestează aceste culturi este, de asemenea, foarte variată, atât ca specii, cât mai ales ca raport între specii. Potrivit informaţiilor Agrimedia, cele mai răspândite buruieni dintre dicotiledonate sunt: pălămida (Cirsium arvense), muştarul de câmp (Sinapis Arvensis), albăstriţa sau vineţelele (Centaurea Cyanus), ridichea sălbatică (Raphanus raphanistrum), nemţişorul de câmp (Delphinium consolida), spanacul alb, (Chenopodium album), muşeţelul nemirositor (Matricaria inodora), turiţa (Galium aparine), neghina (Agrostemma ginthago), romaniţa (Anthemis sp.), iar dintre monocotiledonate: odosul (Avena fatua), iarba vântului (Apera spica venti) etc.

„Folosesc pe toată suprafaţa pe care o lucrez cu precădere produse de la BASF. (...) Investiţia în astfel de produse merită, mai ales că 2014 a fost unul mai atipic. Anul acesta, culturile agricole au răsărit în etape, dar să sperăm că lucrurile se vor rezolva. A fost o toamnă mai lungă şi culturile de la mine din fermă au reuşit să «îmbrace terenul» în mod corespunzător. Cu precipitaţiile care au venit în ultima perioadă şi cu tratamentul adecvat, nu putem decât să sperăm la culturi bune“, a afirmat Vonica Maniu. Mai sunt însă şi excepţii, chiar dacă tratamentele chimice au fost făcute la timp. Despre problemele sale din fermă a vorbit Nicolae Sofone, preşedintele cooperativei Dobrogea Sud. El le-a mărturisit celor prezenţi că „ploile căzute în luna iulie au dus la deterioarea calităţii grâului“, chiar dacă a aplicat două tratamente. Chiar şi aşa, spune el, „important este să respectăm tehnologia de tratament, atât în combaterea buruienilor, cât şi a bolilor“.

2015, an de turnură pentru BASF - 150 de ani de la înfiinţare

Anul acesta, BASF aniversează 150 de ani de la înfiinţare, a declarat Mircea Chetrone pentru grupul de presă Agrimedia/Agrikultura.ro. Conform spuselor sale, de foarte multă vreme BASF este în strânsă colaborare cu fermierii. „Poate ar fi bine să ne amintim că primele îngrăşăminte chimice cu azot au fost descoperite în cadrul BASF. Permanent am fost împreună cu fermierii şi am oferit soluţii viabile la problemele cu care s-au confruntat şi noi am lansat de anul trecut o campanie în sprijinul fermierilor, în aşa fel încât să conştientizăm opinia publică asupra

Nivelul pierderilor de producţie cauzate de buruieni cerealelor păioase este cuprins între 10 şi 70%. Cerealele păioase, în prezenţa buruienilor, cunosc modificări diferite. Astfel, buruienile micşorează capacitatea de înfrăţire, rezistenţa la ger, la secetă, influenţează negativ creşterea vegetativă a plantelor, a elementelor productivităţii spicului (număr de spiculeţe, procent de spiculeţe fertile, mărimea boabelor etc.), provoacă apariţia şi intensificarea procesului de şiştăvire şi căderea plantelor în cazul buruienilor agăţătoare. O metodă eficientă în combaterea buruienilor este cea chimică, prin folosirea erbicidelor. Un număr important de concerne multinaţionale producătoare îşi vând produsele de protecţie a plantelor pe piaţa românească. Cel mai adesea, firmele străine îşi vând produsele prin dealeri şi mai rar direct la producătorii agricoli. Un studiu de piaţă realizat în anul 2001 a indicat prezenţa a 300 de dealeri de pesticide în România, dar numai şapte acoperă întregul teritoriu al ţării. În general, prezenţa crescută a firmelor internaţionale pe piaţa pesticidelor a avut drept rezultat utilizarea de substanţe chimice cu spectru mai îngust şi mai puţin toxice decât în trecut. Ianuarie 2015 35

Ionel VĂDUVA

cereale, fiind omologat la majoritatea speciilor de păioase şi, în acelaşi timp, independent faţă de condiţiile climatice. Din testările făcute de BASF, Biathlon 4D poate fi aplicat la 3 grade Celsius temperatură atmosferică, ceea ce, practic, îl recomandă ca produs ce se poate aplica la cea mai scăzută temperatură, în condiţiile în care majoritatea produselor necesită un minimum de 8-10 grade Celsius. De asemenea, din punct de vedere al ploilor, poate fi aplicat la o oră după căderea precipitaţiilor. Foarte important - o oră de ploaie torenţială după tratament nu afectează eficacitatea produsului.“

Cercetările efectuate în România au demonstrat că raigrasul aristat semănat la începutul toamnei produce lăstari generativi la toate coasele, iar numărul de lăstari fertili este dependent de numărul de fraţi la intrarea în iarnă.

Tehnologia de cultură pentru producerea de sămânţă la raigrasul aristat În aceste condiţii, I. Moga şi colaboratorii au prezentat faptul că primele cercetări întreprinse la Fundulea şi la Secuieni Roman, în regim irigat, au demonstrat posibilitatea obţinerii unor producţii mari de sămânţă, într-o perioadă de numai 10 luni (semănat în perioada 1-12 septembrie, iar sămânţa s-a produs în anul I de vegetaţie la coasa I). În tehnologia tradiţională, când semănatul se face primăvara şi sămânţa se produce în anul al doilea la coasa I, deci în doi ani, producţiile au fost modeste la Fundulea (unde plantele au fost afectate de ger) şi mai mari în Câmpia Moldovei (unde plantele au fost protejate peste iarnă de un strat persistent de zăpadă). Aceste rezultate au atestat posibilitatea înmulţirii rapide a seminţei, fapt ce a stat la baza extinderii culturii de raigras aristat pentru furaj. Cercetările întreprinse de Barnard în domeniul vernalizării au relevat că în cazul raigrasului aristat temperaturile scăzute nu sunt absolut obligatorii; în schimb, pentru a înflori, la începutul fazei de burduf şi pe parcursul înspicatului, plantele reclamă o perioadă cu zile lungi. Durata critică a lungimii zilei diferă în funcţie de soi, ea fiind mai mare la soiurile tardive. Raigrasul aristat este o plantă alogamă anemofilă, fapt ce facilitează o polenizare corectă. Cerinţele de climă şi sol ale raigrasului aristat pentru sămânţă sunt 36 Ianuarie 2015

asemănătoare ce cele menţionate pentru producerea furajului. Pentru obţinerea unor producţii mari de sămânţă sunt necesare cel puţin 650 mm precipitaţii uniform repartizate pe parcursul perioadei de vegetaţie şi o temperatură medie anuală de peste 7-7,5 grade Celsius. Un rol important îl au precipitaţiile ce cad în intervalul cuprins între începutul fazei de burduf şi mijlocul fazei de lapte, când consumul de apă pe zi depăşeşte 3 mm. În acest interval de timp temperaturile de 20-25 de grade Celsius favorizează un înspicat abundent. Fertilitatea lăstarilor este dependentă şi de condiţiile de nutriţie, care reclamă un consum destul de mare de elemente nutritive. Datorită plasticităţii sale biologice, raigrasul aristat poate să producă sămânţă în aproape toate zonele ecologice din ţară şi pe toate tipurile de sol. Condiţiile cele mai favorabile pentru producerea de sămânţă se întâlnesc în Câmpia Dunării, Dobrogea, sudul Moldovei şi Câmpia Banatului, în regim irigat, unde se pot produce două recolte de sămânţă sau o recoltă timpurie de furaj şi două recolte de sămânţă. În aceste zone, condiţiile de temperatură pe parcursul coacerii şi recoltării sunt foarte favorabile, fapt ce uşurează treieratul şi condiţionarea seminţei. În zonele colinare cu veri relativ secetoase, pe cernoziomuri şi soluri aluvionare,

raigrasul aristat produce o recoltă abundentă de sămânţă din coasa I. În zonele colinare umede se întâlnesc condiţii favorabile de formare a seminţelor, dar aici există uneori riscul unor perioade umede pe parcursul recoltării; când însă prima coasă se recoltează de timpuriu pentru producerea furajului, coasa a II-a se înscrie în condiţii climatice mai favorabile, fapt ce face posibilă producerea seminţei şi în aceste zone.

Rotaţia culturii - nu s-au executat

experienţe speciale cu privire la locul pe care ar trebui să-l ocupe lotul semincer de raigras aristat în cadrul asolamentului. În urma cercetărilor efectuate s-a constatat că lotul semincer de raigras aristat se poate amplasa după orice culturi anuale care eliberează terenul de timpuriu şi care permit o bună pregătire a patului germinativ. Premergătoarele cele mai bune sunt culturile anuale furajere şi prăşitoarele timpurii care eliberează terenul până la începutul lunii august. Sunt excelente premergătoare pentru lotul semincer de raigras aristat şi mazărea pentru boabe şi pentru păstăi, dar şi cartofii timpurii. După raigras aristat pentru sămânţă urmeză, de regulă, culturi de primăvară, care se însămânţează în urgenţa a doua.

Îngrăşăminte - lotul semincer de raigras aristat are faţă de îngrăşământ

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2015 37

Victor VĂTĂMANU

exigenţe asemănătoare culturii de raigras aristat pentru furaj. Producţiile cele mai economice se obţin când conţinutul solului în fosfor mobil este de 7-8 mg/100 grame; pentru calcularea necesarului de îngrăşământ fosfatic se poate folosi formula matematică indicată de Hera şi colaboratorii, iar în lipsa datelor de cartare agrochimică se aplică P50-60 (P2O5) pe cernoziomuri şi P7080 pe restul tipurilor de sol. Îngrăşământul potasic este necesar numai pe solurile acide amendate al căror conţinut în potasiu schimbabil este mai mic (15-16 mg/100 grame); calculul necesarului de îngrăşământ potasic se face tot după formula matematică indicată de către Hera şi colaboratori; pe solurile acide se aplică formula K50-70 (K2O). Fertilizarea cu îngrăşăminte azotate trebuie astfel condusă încât plantele să se dezvolte echilibrat, evitându-se dozele care determină căderea timpurie a plantelor. Cercetările întreprinse la Fundulea şi în alte zone ecologice au evidenţiat necesitatea aplicării unei doze de N70-80 pentru coasa I şi N50-60 pentru coasele următoare. Când raigrasul aristat urmează în rotaţie în primii doi ani după leguminoase perene sau anuale sau după culturi fertilizate organic, dozele de azot indicate mai sus se reduc cu 40-50%. Administrarea azotului se face în exclusivitate pe sol îngheţat înainte de pornirea plantelor în vegetaţie sau imediat după cosiri, când sămânţa se produce la coasele II şi III.

germinativ s-a făcut prin lucrări superficiale. Reuşita culturii de raigras aristat şi nivelul producţiei sunt condiţionate de gradul de aşezare a solului din stratul de încorporare a seminţei. Tăvălugirea solului înainte de semănat prezintă avantaje semnificative, exprimate prin posibilitatea încorporării seminţei la adâncimea dorită şi prin punerea seminţei în contact cât mai intim cu solul şi deci printr-o aprovizionare mai bună cu apă. În această situaţie, în regim neirigat, producţia creşte cu până la 32% faţă de varianta netăvălugită, fapt pentru care această operaţie apare ca o măsură deosebit de utilă. Această lucrare se impune şi în regim irigat, unde efectul favorabil se materializează prin posibilitatea încorporării seminţei la o adâncime uniformă. După premergătoare, care eliberează terenul până la mijlocul verii, care lasă terenul liber de resturi vegetale, dar şi după cerealele de toamnă, pregătirea solului pentru semănat se poate efectua prin lucrări repetate cu grapa cu discuri; repetarea lucrării de discuire se face perpendicular pe lucrarea anterioară. Pregătirea patului germinativ cu grapa cu discuri se face cât mai repede după efectuarea arăturii, pentru a se profita de prezenţa apei din stratul de la suprafaţă, când calitatea patului germinativ va fi superioară. În toate situaţiile, ultima lucrare cu grapa cu discuri se face în agregat cu tăvălugul.

Lucrările solului - exigenţele raigrasului aristat pentru sămânţă faţă de adâncimea de semănat sunt modeste; această cultură se comportă bine şi în situaţia în care stratul de sol de sub nivelul de încorporare a seminţei este relativ compact. Această situaţie se explică prin sistemul radicular fasciculat şi în acelaşi timp şi foarte robust, care se caracterizează printr-un grad ridicat de penetrare. În schimb, raigrasul aristat este exigent faţă de nivelul de pregătire a patului germinativ, care se cere să fie bine mărunţit şi afânat sub nivelul de încorporare a seminţei şi bine aşezat în stratul de încorporare a seminţei. S-a constatat că în diferite zone ecologice raigrasul aristat a fost semănat într-un sol arat, la care patul germinativ a fost pregătit prin discuiri repetate; comparativ, s-a făcut şi pregătirea solului în exclusivitate prin lucrări superficiale, realizate cu grapa cu discuri. Pregătirea solului în exclusivitate prin lucrări superficiale a dat o producţie egală cu situaţia în care lucrarea solului a constat dintr-o arătură normală şi pregătirea patului

Semănatul - pentru ca plantele să

38 Ianuarie 2015

reziste bine la temperaturi scăzute şi să formeze un număr sporit de lăstari generativi, de la semănat şi până la intrarea în iarnă sunt necesare 700-900 de grade Celsius. Pentru încadrarea între aceste limite, epoca optimă de semănat se înscrie între 1 şi 12 septembrie în zonele de câmpie şi între 20 august şi 5 septembrie în zonele colinare. Densitatea optimă de semănat este cea de 400-500 de seminţe germinabile la metrul pătrat, când se seamănă în rânduri la 25 cm (12-14 kg/hectar de sămânţă utilă) sau 150-250 de seminţe germinabile la metrul pătrat când se seamănă în rânduri echidistante la 50-60 cm (7-8 kg/hectar); semănatul în rânduri distanţate este indicat când se dispune de sămânţă puţină şi când se începe generalizarea unui nou soi. Încorporarea seminţei în sol se face la adâncimea de 2-3 cm.

Lucrări de întreţinere - folosirea tăvălugului înainte şi după semănat este necesară pentru punerea seminţei în contact

mai intim cu solul şi pentru facilitarea unei răsăriri mai rapide şi uniforme. Combaterea buruienilor dicotiledonate se face cu sare DMA sau alte erbicide indicate de către specialiştii agronomi, cu dozele indicate şi la momentul optim de aplicare; tratamentul se face toamna sau primăvara în raport de speciile de buruieni existente în cultură şi de gradul de îmburuienare.

Irigarea - în zonele de câmpie din sudul ţării reuşita lotului semincer este condiţionată de irigare. În aceste zone, după semănat, se aplică o udare de 30-35 mm, care în toamnele secetoase se repetă după 8-12 zile. Rezerva de apă acumulată în sol pe parcursul sezonului rece satisface, de regulă, exigenţele coasei I pentru apă. Când rezerva de apă la desprimăvărare este mică sau când primăvara este secetoasă, se administrează 1-2 udări de 50-60 mm, înainte de faza de burduf; când sămânţa se produce la coasele II şi III, după recoltarea coasei precedente, se aplică o udare de 60-70 mm, care în anii secetoşi se repetă după 12-14 zile. Recoltarea - se face, de preferinţă, cu

combina, direct din lan. Acest lucru este facilitat de o uşoară cădere a plantelor la mijlocul fazei de lapte a boabelor, datorită spicelor încărcate cu multă sămânţă. Prin această lucrare uşoară se evită scuturarea seminţei prin vânt şi se permite amânarea treieratului până ce boabele ajung la un conţinut de umiditate mai mic de 25%, când uscarea în continuare se poate face în şoproane sau magazii speciale, unde sămânţa se pune în straturi de 20-25 cm; stratul de sămânţă se lopătează de mai multe ori pe parcursul a 2-3 zile, când umiditatea coboară până la 14-15%. În zile însorite, uscarea se poate face şi pe platforme betonate sau drumuri asfaltate necirculate, când umiditatea scade la nivelul dorit în timp mai scurt. Recoltarea în două faze este mai puţin indicată; în cazul în care se apelează la această modalitate, tăierea plantelor cu vindroverul se face la umiditatea seminţei de 40-50%, operaţia efectuându-se dimineaţa, pe rouă, pentru evitarea scuturării. Treieratul se face după 2-3 zile, din brazdă, cu combina prevăzută cu ridicător. Pentru diminuarea scuturării seminţei este de dorit ca treieratul să se facă dimineaţa, până la orele 10-11, şi după-amiaza, după ora 16. În continuare, sămânţa se usucă la fel ca şi în cazul recoltării direct din lan.

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2015 39

«În 2015, singura mea frică pentru morăritul şi panificaţia din România este lipsa de stocuri la Marea Neagră din cauza Rusiei» Bogdan Iliescu, managerul ringului de cereale din cadrul Bursei Române de Mărfuri economică a producătorilor de cereale, dar şi aspecte privind previziunile pentru piaţa Mării Negre în anul 2015 şi care va fi impactul mişcărilor de piaţă asupra producţiei interne. Nu în ultimul rând, poate cele mai incandescente declaraţii sunt cele care privesc ancheta Consiliului Concurenţei pe piaţa cerealelor, mai exact rezultatul la care va ajunge într-un final entitatea condusă de Bogdan Chiriţoiu.

Cum a luat naştere ringul de cereale din cadrul Bursei Române de Mărfuri?

Managerul ringului de cereale din cadrul Bursei Române de Mărfuri, Bogdan Iliescu, este de părere că intensificarea războiului euro-dolar, dar şi suprataxarea exporturilor de cereale ruseşti, care aduce cu sine majorarea preţurilor la Marea Neagră, implicit o cerere mai mare pentru comerţul peste graniţă, ar putea genera o situaţie neplăcută pentru ţara noastră, şi anume o diminuare serioasă a cantităţii de materie primă utilizată de sectorul morărit şi panificaţie în perioada aprilie-mai. Într-o discuţie cu cărţile pe masă, Iliescu a vorbit despre cum anume s-a născut acest ring al cerealelor din cadrul BRM, aşteptat de mulţi şi blamat de la fel de mulţi actori din piaţă. În opinia sa, declicul care a dus la apariţia acestei entităţi a fost analiza scăderii masive a preţului la cereale, care a avut loc cu aproximativ doi ani în urmă la noi în ţară, analiză realizată atât la nivel guvernamental, cât şi prezidenţial. Produsul rezultat ulterior generează în prezent cotaţii de preţ căutate atât la nivel financiar-bancar, cât şi mass-media, guvernamental şi diplomatic. Mai mult, în cadrul interviului acordat revistei „Agrimedia“, Bogdan Iliescu a abordat subiecte cum sunt sistemul certificatelor de depozit pentru stablitatea 40 Ianuarie 2015

Bogdan Iliescu: Ringul de cereale a existat dintotdeauna, dar n-a funcţionat. Dacă vorbim însă de activitatea sa din ultimii doi ani, ringul a luat naştere în vara anului 2013, în urma discuţiei care a avut loc între conducerea Consiliului Concurenţei, fostul preşedinte Traian Băsescu şi guvernul condus de Victor Ponta. Împreună, cele trei entităţi au analizat scăderea masivă a preţurilor la cereale generată de traderii mari (multinaţionale) la Marea Neagră. În acel moment, statul a demarat controale în această zonă, astfel încât să afle în detaliu de ce au scăzut brusc preţul, mai exact dacă a fost o înţelegere între jucătorii mari. Tot atunci, Guvernul şi Preşedinţia au hotărât să pună la punct un ring al cerealelor, unul care să niveleze preţurile şi să formeze un sistem de cerere şi ofertă. Ulterior, s-a semnat un memorandum de către Executiv, prin Ministerul Agriculturii şi Devoltării Rurale (MADR) şi Bursa Română de Mărfuri (BRM), instituţie de interes public, neutră. Aceasta a fost prima etapă. Apoi, în luna octombrie 2013 am sosit şi eu la Bursa Română de Mărfuri pe postul de manager ring cereale, având în spate o experienţă bogată de management la Bunge, Cargill, Combinatul Ultex Ţăndărei şi la Lukoil, divizia de biocombustibili. Am preluat acest ring şi, ulterior, am semnat un contract cu MADR prin care BRM prelua bazele Sistemului Informaţional pentru Piaţa Agricolă (SIPA) dezagregate la nivel de judeţe. Începând cu acel moment, prelucrez aceste date şi generez cotaţii săptămânale de tranzacţionare la grâu (panificaţie şi furajer), porumb

calitatea I, orz şi preţurile de FOB Constanţa care sunt primite de la vamă. Ulterior, am început să analizez datele respective, să realizez o medie a lor şi să o compar cu informaţii similare furnizate de LAPAR, ANAMOB, ROMPAN, ANFNC şi UCPR. Având ca ajutoare aceste asociaţii, deţinând date elocvente din bazele SIPA, laolaltă cu preţurile verificate din teren, am ajuns să generez în prezent cotaţii săptămânale transmise prin intermediul newsletterelor. Ca o paranteză, aceste cotaţii sunt verificate de mine inclusiv prin intermediul multinaţionalelor. Preţurile FOB generate de mine sunt verificate şi cu ajutorul traderilor care lucrează cu acest cartel al multinaţionalelor de la Constanţa. Acestea stabilesc, pe de-o parte, preţurile FOB la Marea Neagră, în mod deosebit prin relaţiile personale ale managemetului acestora, iar pe de altă pare, se constituie în funcţie de cererile pe contracte la Marea Neagră (pe export).

Cui şi de ce sunt necesare aceste informaţii agregate de dumneavoastră?

Aceste cifre sunt transmise către aproape toate băncile din România cu divizii de agribusiness (şi nu numai): Raiffeisen, Banc Post, BCR, Transilvania, Unicredit şi lista poate continua. Toţi managerii unităţilor de specialitate ai acestor bănci mi-au spus că datele sunt deosebit de utile şi că se pot sprijini pe ele în deciziile pe care le iau. Pe cotaţiile mele se bazează inclusiv Judecătoriile, Conpet, Petrom ş.a.m.d. În momentul în care aceste cotaţii şi-au atins potenţialul real, au ajuns să fie acceptate inclusiv de ambasade (aceste date se duc de la înalt diplomatul egiptean Abdelrahman Raouf direct la GASC, entitatea de stat din Egipt care achiziţionează cereale), la oficialul USDA din România etc. Singurii care au contestat informaţii au fost cei de la multinaţionale, dar verificate prin traderi, aceştia mi-au confirmat că sunt bune. Câteodată chiar traderii mă sună să mă întrebe dacă informaţiile pe care le deţineau la un anumit moment erau în regulă.

www.agrimedia.ro

Care sunt şansele reale ca investigaţia realizată de Consiliul Concurenţei pe piaţa cerealelor să genereze rezultatele scontate?

Punctul meu de vedere este unul pragmatic, bazat pe experienţă, pe ceea ce se poate face şi pe ceea ce nu. Într-o piaţă ca a noastră nu se poate demonstra absolut nimic. Am discutat cu directorii de la multinaţionale, care, de altfel, mi-au fost colegi şi mi-au spus că reprezentanţii Consiliului Concurenţei au venit la ei şi i-au controlat la acte. Am aflat tot de la aceştia că toate informaţiile pe care le-au oferit anchetatorilor erau cele „la alb“, cele „curate“. Practic, cei de la Consiliul Concurenţei nu au ce să demonstreze pe baza acestora. Aceasta este şi părerea mea, părere transmisă şi foştilor mei colegi: împotriva lor nu va putea demonstra nimeni niciodată că fac cartel (la nivel de entitate economică).

Şi totuşi, cum putem combate această cartelizare evidentă, dar nedovedită?

Există două pârghii în această piaţă care pot nivela şi care pot stopa toată această cartelizare a preţurilor. În primă instanţă, vorbim de sistemul de certificate de depozit la care noi lucrăm. Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) ar urma să emită aceste certificate de depozit către fermieri, garantate de stat şi cu posibilitatea de a fi creditate, astfel încât producătorii să-şi poată lua banii şi să-şi poată derula activităţile, nu să-şi vândă marfa în momentul în care a venit recolta, forţaţi de împrejurări. În prezent, când vine recolta preţurile scad, iar fermierul este nevoit să returneze liniile de finanţare acordate fie de către bănci sau IFN, fie de către integratorii sau traderii care i-au creditat. Nu am încă nimic oficial, dar ar putea fi pus la punct inclusiv un sistem care să asigure existenţa a trei factori: fonduri

www.agrimedia.ro

de garantare pentru aceste certificate, un administrator al certificatelor de depozit, rol pe care BRM ar vrea să şi-l asume, fiindcă acela care va administra certificatele de depozit va vrea ca acestea să fie tranzacţionate, deoarece vor avea statut similar cu titlurile. În momentul în care ele vor trebui valorificate, trebuie tranzacţionate prin bursă. În plus, următorul target al BRM este reprezentat de instrumentele derivate (tranzacţii futures, forward, făcute prin instrumente financiare), mai exact de a deţine o casă de clearing în spate, una care să garanteze aceste contracte. BRM este deja în discuţii, acreditată, urmând să înceapă să primească licenţa de la ASF pentru aceste instrumente şi este în discuţii cu mai mulţi partereri externi (nu există casă de clearing la ora actuală în România). În fine, există şi un al treilea pilon entităţile economico-financiare (care nu au existat în legea trecută) care vor fi în număr de 15 şi care vor gestiona aceste certificate la firme, sub aspect economic, juridic şi tehnic, pentru a putea garanta administratorului de depozit şi garantorului că acestea există şi sunt în deplină funcţiune. Şi asta deoarece acest sistem a căzut din cauza neverificării acestei ramuri.

Când credeţi că acest sistem va intra în funcţiune? Noi ne dorim în mod real ca acest sistem să fie funcţional la prima recoltă, adică 1-15 iunie. Este un target pentru noi.

Care ar fi previziunile pe piaţa Mării Negre pentru 2015 şi care va fi impactul asupra producţiei interne?

Din punctul meu de vedere, cerealele reprezintă unul dintre instrumentele pe care se bazează omoloagele lor financiare în pieţele dezvoltate, au o influenţă foarte mare asupra pieţei de capital şi a războaielor economice, a petrolului, a variaţiilor între euro şi dolar, deci sunt sensibile la aceste fluctuaţii. Concret, războiul dintre euro şi dolar nu duce la altceva decât la scumpirea cerealelor. Dacă acest război nu se va opri, preţul cerealelor se va majora, şi la fel al derivatelor (uleiul de soia şi de floareasoarelui, şrotul de floarea-soarelui, şrotul de soia, tărâţa de grâu care merge la export). Dacă nu ar fi fost aceste distorsiuni ale pieţei (suprataxarea la export a cerealelor ruseşti, respectiv războiul euro-dolar), tendinţele ar fi fost normale,

respectiv de uşoară scădere şi de nivelare a preţurilor faţă de 2014. Dar, din păcate, cu toate presiunile existente, se pare că va fi un trend similar cu 2014, dar cu 2-4% mai mult ca preţuri.

Ceea ce se întâmplă în Rusia, independent de măsurile de blocare a importurilor de alimente din ţările UE, SUA, Canada, Norvegia şi Australia, va genera probleme inclusiv la nivelul comerţului cu cereale, prin această suprataxare? Ei (ruşii - n.r.) şi-au protejat piaţa. Preţul lor intern categoric va scădea la tot ceea ce înseamnă partea de morăritpanificaţie, la grâu şi la toate derivatele respective. Anul acesta, singura mea frică pentru morăritul şi panificaţia din România este lipsa de stocuri la Marea Neagră din cauza Rusiei, mărirea preţului şi atragerea uriaşă de cereale către export, rămânând astfel fără materie primă în aprilie-mai. În general, morăritul şi panificaţia românească au undeva la 250 de mori mari la nivel naţional şi aproximativ 4.000 medii şi mici. Aceste mori au nevoie de marfă de circa 2,5 milioane de tone partea de aprovizionare cu materie primă şi de aproximativ 1,5 milioane tone la partea de FNC. Un total de circa 4 milioane de tone ar trebui să ne fie de ajuns. Din cauza modului în care s-a cărat foarte mult din România, iar datele pe care le am, coroborate cu influenţa Rusiei confirmă, se pare că această producţie mare de anul trecut s-ar putea să nu ne mai ajungă în aprilie.

De la 1 iulie se va renunţa la plata la borderou, când vine vorba de cereale. Ce înseamnă asta?

Plata la borderou, practic, înseamnă că o entitate economică poate să achiziţioneze pe o hârtie marfă de la persoane fizice. Acest document era elementul principal prin care se făcea evaziune fiscală. Se luau cantităţi mari, se rupeau aceste borderouri şi nu mai exista trasabilitatea produsului. De la 1 iulie însă vor exista anumite forumulare ca la fierul vechi, cu CNP, cu identificarea trasabilităţii fiecărui utilaj de transport. Se încearcă prin această trasabilitate să se afle stocurile, în condiţiile în care chiar dacă există legislaţie în vigoare, doar între 5 şi 10 la sută dintre producătorii agricoli transmit în SIPA datele privind producţia (la nivel judeţean). Ianuarie 2015 41

Ionel VĂDUVA

Ca idee, preţurile pentru tradingul cu cereale în Constanţa se schimbă de cinci ori pe zi, are o dinamică atât de mare încât se poate modifica de foarte multe ori. Fluctuând atât de mult aceste preţuri, mai toţi lucrează pe contracte şi pe executare de contracte la termen foarte scurt; unii îşi păstrează preţurile, alţii nu. În tot acest talmeş-balmeş, cu ajutorul informaţiilor mele, în câteva zile preţurile se nivelează şi ajung toţi la o anumită cotaţie care se respectă.

Soia este una dintre plantele agricole de cea mai mare importanţă pentru alimentaţia oamenilor, alimentaţia animalelor şi pentru industrie. Seminţele acestei plante conţin, după cum prezintă Gh. Bîlteanu şi V. Bîrnaure, peste 30% substanţe proteice şi 17-25% ulei. Proteinele au o mare valoare alimentară, deosebit de ridicată în producţia mondială de ulei alimentar; de aceea soia ocupă locul întâi faţă de celelalte leguminoase cultivate.

Protecţia boabelor de soia, cerinţă a realizării unor producţii mari şi constante Denumirea speciei „soia“, după cum prezintă Gh. Matei, vine de la „Shiang-yu“ - denumire chinezească pentru sosul de soia. Japonezii au preluat denumirea respectivă, care în final a ajuns la forma „so-ya“, denumire sub care s-a răspândit în toată lumea. Primele menţiuni referitoare la soia se regăsesc din anul 2838 î.Hr., din timpul împăratului chinez Sheng-Nung (Morse, 1950). Soia este una dintre cele cinci plante sfinte ale civilizaţiei vechi chineze (orez, soia, grâu, orz, mei). Cei mai mulţi autori indică faptul că soia este originală din Asia Orientală. Nagata (1960) susţine ideea că soia este originară din China nordică şi centrală, de unde s-a răspândit în Coreea şi apoi în Japonia, către sfârşitul secolului III î.Hr. În România, soia a fost introdusă de P.S. Aurelian, în anul 1873, care aduce în ţară, participând ca membru în juriul expoziţiei universale de la Viena, o colecţie de seminţe, printre care şi de soia (Ionescu D., 1984). În cultură, soia se extinde după anul 1930. Pentru multiplele ei întrebuinţări, soia este considerată „plantă de aur“, „cultură de aur“ sau „plantă minune“, menită a rezolva deficitul de proteină vegetală a lumii; la mijlocul anilor ’70, planta a creat în agricultura mondială aşa-numita „revoluţie verde“. 42 Ianuarie 2015

Fiind leguminoasă, soia aduce o importantă contribuţie la ridicarea fertilităţii solului; de aceea are şi o importanţă deosebită din punct de vedere agrotehnic. Proteinele texturale, supranumite „carnea vegetală“, au o valoare alimentară deosebită, având un grad de digestibilitate ridicat şi putând fi administrate în hrana copiilor sau adulţilor fără restricţie. Din punct de vedere agrotehnic, soia este foarte apreciată, fiind o leguminoasă care lasă solul îmbogăţit în azot fixat prin simbioză cu ajutorul bacteriilor din genul Rhizobium, suşa Bradyrhizobium japonicum (san. Rhizobium japonicum). Rolul plantei de soia, şi indirect prin valorificarea producţiei de soia, a crescut foarte mult în ultimii 20 de ani, când omenirea a renunţat la sistemul de agricultură intensiv, bazat pe folosirea la scară largă a produselor chimice de sinteză şi a trecut la sistemul de agricultură durabilă sau la agricultura organică (biologică sau ecologică), protejând astfel principalul mijloc de producţie - solul. Soia se poate utiliza în cultură succesivă (folosind soiurile de soia extratimpurii) şi este apreciată, de asemenea, ca plantă amelioratoare a solului, putând fi cultivată şi ca îngrăşământ verde. Sămânţa de soia îşi păstrează capacitatea

de germinaţie 2-3 ani. Din acest motiv, se recomandă folosirea pentru semănat numai a seminţelor din recolta anului precedent. Indicii de valoare culturală ai seminţei de soia trebuie să aibă minimum 98 puritate biologică şi minimum 85% germinaţie. Sămânţa folosită la semănat trebuie să fie sănătoasă, mare, nefisurată şi cu un MMB cât mai ridicat, pentru a asigura uniformitatea la răsărire. Germinaţia în câmp a seminţelor vătămate se poate reduce cu 13-65%, diminuând producţia de soia cu 40-50% (Zoia Cseresnyes şi colaboratorii, citată de către Gh. Matei). Tratamentele la sămânţă se vor face cu fungicide sau insectofungicide şi se vor realiza cu produse omologate, de tipul Divident formula M (difenoconazol 30 g/l), 1,7 litri/tonă sămânţă, Apron 35 SD PTS (35 % matalaxil), 2 kilograme/tonă sămânţă, Tiramet 69 PTS (tiofanat metil 20 % + taram 40%), 2 litri/tonă sămânţă sau Mancoben 60 PTS (40% mancozeb + 20% tiofanat metil), 4 kilograme/tonă sămânţă. Tratamentele cu biopreparate de tip Nitragin soia (Bradyrhizobium japonicum) se fac respectându-se indicaţiile producătorului, utilizând patru flacoane pentru sămânţa necesară la 1 hectar de cultură de soia. Pentru anul 2014, firma Donau Saat vine în sprijinul cultivatorilor de soia cu produse

www.agrimedia.ro

precipitaţii conduc la scăderea temperaturii solului (sub 10 grade Celsius). În acest caz, germinarea boabelor de soia este întârziată şi apare fenomenul de mulcire; folosirea tratamentului propus de către firma Donau Saat înlătură aceste inconveniente. De asemenea, vremea nefavorabilă oferă mai mult timp pentru dezvoltarea ciupercilor dăunătoare aflate în compoziţia solului, iar boabele în curs de germinare pot fi uşor infestate. În acest caz, intervine fungicidul din cadrul produsului OPTIFIT, care asigură protecţia boabelor de soia semănate. Trebuie amintit faptul că, în cadrul produsului OPTIFIT, alături de fungicid este aplicat şi un inoculant. Ceea ce este foarte

important pentru o bună stare fitosanitară pe întreaga perioadă de vegetaţie este faptul că, în cadrul tratamentului care se execută înaintea semănatului, atât fungicidul, cât şi inoculantul se distribuie uniform pe suprafaţa bobului de soia. - produsul FIX FERTIG - asigură un mare număr de nodozităţi pe rădăcinile de soia, ceea ce conferă condiţii optime pentru obţinerea de producţii mari, cu un conţinut crescut de proteină şi grăsimi. Prin mărirea numărul de nodozităţi pe rădăcinile plantelor de soia se asigură atât o bună distribuire a elementului azot în hrana plantelor, cât mai ales rămânerea în sol a unor cantităţi importante de azot. Aceasta permite ca planta următoare din cadrul asolamentului să beneficieze de aceste cantităţi de azot, ceea ce conferă culturii de soia statutul de plantă foarte favorabilă pentru orice cultură agricolă aflată în succesiunea culturilor agricole. Aceste noi tratamente propuse şi efectuate cu ajutorul celor două produse, disponibile în cadrul firmei Danau Saat, asigură o bună protecţie pentru boabele de soia şi conduc, implicit, la obţinerea unei culturi de soia de succes.

Monsanto România pune în valoare bucătăria tradiţională şi cea modernă, în cadrul «Festivalului Mămăligii» „Mămăliga reuşită începe cu o sămânţă de calitate“, acesta a fost mesajul evenimentului „Festivalul Mămăligii“, organizat la data de 21 ianuarie de Monsanto România pentru a sublinia angajamentul de a oferi fermierilor o gamă largă de soluţii agricole - inclusiv varietăţi de porumb adecvate pentru obţinerea mălaiului. O dată cu modernizarea societăţii, tinerii din ziua de azi văd mâncarea ca pe ceva ce vine din supermarket, fără să dea atenţie de unde provine aceasta sau cum se obţine. Ca jucător important în comercializarea seminţelor de porumb, rapiţă, fructe şi legume, Monsanto sprijină legătura dintre produsele obţinute în fermă şi cele pe care le regăsim în farfurie, îndemnând oamenii să descopere rolul ameliorării plantelor şi al producţiei agricole pentru o dietă echilibrată. Cosmin Chioreanu, director general Monsanto România, Bulgaria şi Moldova, declară că „Festivalul Mămăligii“ subliniază diversitatea tipurilor de porumb de pe piaţă şi nevoia de a livra valoare atât culturii

www.agrimedia.ro

locale, cât şi în ceea ce priveşte eficienţa fermei. „Axarea pe consumatorul final reprezintă angajamentul Monsanto de a oferi o gamă largă de soluţii pentru a-i ajuta pe fermieri să producă hrană mai multă, mai gustoasă şi la preţuri accesibile care să satisfacă nevoile populaţiei aflate în creştere“, completează el. „Festivalul Mămăligii“ a fost organizat în Bucureşti, unde, cu ajutorul unui bucătar recunoscut, Vasile Nicolae, jurnaliştii şi bloggerii au fost invitaţi să descopere arta de a face mămăligă şi modul în care ameliorarea plantelor face acest lucru posibil. În cadrul evenimentului au fost prezentate atât reţete tradiţionale, cât şi moderne, ingredientul principal fiind mămăliga. „Prin acest eveniment, am dorit să arătăm că succesul nostru depinde de colaborarea noastră cu parteneri din mai multe domenii, inclusiv fermieri şi bucătari, pentru a înţelege obiceiurile de consum ale oamenilor“, afirmă Mihaela Vasile, specialist Relaţii Publice Monsanto România. „Monsanto investeşte zilnic peste

14 milioane de lei în cercetare-dezvoltare pentru a asigura seminţe de înaltă calitate care sunt mai eficiente pentru fermier şi care contribuie la o dietă echilibrată şi benefică pentru consumator“, adaugă ea. Monsanto România comercializează 25 de hibrizi de porumb şi 11 hibrizi de rapiţă sub marca DEKALB®, adaptaţi solului românesc.

Ianuarie 2015 43

Victor VĂTĂMANU

noi, produse ce conduc la o sănătate mai bună a seminţelor şi la obţinerea unor producţii mari şi constante. Donau Saat România vine în sezonul 2015 cu o ofertă specială de seminţe de soia. Firma va prezenta în cadrul întâlnirilor anuale cu producătorii şi fermierii agricoli din România soiuri de ultimă generaţie, productive şi timpurii, acestea făcând parte din programul propriu al companiei Saatbau Linz Austria pentru ameliorarea şi comercializarea de seminţe non-GMO. Pornind de la protecţia boabelor de soia, compania Saatbau Linz a omologat şi înregistrat variante speciale de tratament pentru seminţele de soia, şi anume: - produsul OPTIFIT - include atât aplicarea unui fungicid, cât şi a unui inoculant, ceea ce dă posibilitatea ca sămânţa să fie pregătită imediat înaintea semănatului, fapt ce reprezintă un avantaj deosebit. Tratamentul propus poate asigura o răsărire rapidă şi dezvoltarea pe parcursul perioadei de vegetaţie a unor plante viguroase şi uniforme. Efectul tratamentului propus este foarte vizibil, în special când vremea este nefavorabilă, iar cantităţile abundente de

Reprezentantii DuPont Pioneer au pregătit un nou program dedicat fermierilor dornici de competiţie. Intitulat sugestiv „Câştigă meciul“, acesta se adresează producătorilor agricoli care nu au mai cultivat până acum hibrizi Pioneer.

Maria CÎRJĂ

Noii hibrizi Optimum AQUAmax de la DuPont Pioneer joacă într-un nou campionat. «Alege adversarul, intră în competiţie şi câştigă meciul!» Conform spuselor directorului naţional de vânzări al companiei, Jean Ionescu, cu ocazia conferinţei comune DuPont şi DuPont Pioneer „Marea reuniune“, regulile programului (jocului) „Câştigă meciul“ sunt simple: hibridul competitor va fi însămânţat în centrul unei tarlale puse la dispoziţie de fermier, iar în stânga şi în dreapta acestui lot hibrizii recomandaţi de reprezentanţii Pioneer, din gama Optimum AQUAmax. În cazul în care „jucătorul“ Pioneer a pierdut, sămânţa pentru anul viitor va fi furnizată în mod gratuit de companie, a ţinut să precizeze Maria Cîrjă, marketing manager DuPont Pioneer România şi Moldova. „«Câştigă meciul» este un program care dă încredere fermierilor. Este un program ce se adresează producătorilor agricoli care nu au cultivat până la acest moment hibrizi Pioneer. Pe fiecare grupă de maturitate, Pioneer are, spunem noi, prin gama Optimum AQUAmax, cea mai performantă gamă de produse, una pe care, practic, o semănăm în aceeaşi tarla, în acelaşi câmp, hibridul competitor fiind la mijlocul parcelei, iar în stânga şi în dreapta doi hibrizi recomandaţi de reprezentantul Pioneer“, a precizat Jean Ionescu pentru revista „Agrimedia“. În plus, Maria Cîrjă a menţionat că hibrizii care s-au calificat pentru a purta denumirea de AQUAmax şi de a intra în competiţia „Câştigă meciul“ au fost testaţi minimum patru ani în cercetare, respectiv minimum doi ani în loturile comerciale, astfel încât să demonstreze că în orice condiţii de secetă 44 Ianuarie 2015

atmosferică, de secetă pedologică, ei rezistă, produc şi satisfac nevoile tuturor fermierilor. „Acest proiect se adresează fermierilor care nu au cultivat niciodată Pioneer, nu au cultivat niciodată AQUAmax. Îi rugăm să intre, să încerce, să cumpere minimum doi dintre aceşti jucători, să-i semene lângă cel mai productiv competitor din aceeaşi grupă de maturitate şi, dacă hibridul nostru, jucătorul nostru a pierdut, îi dăm sămânţa înapoi pentru anul viitor fără bani“, a adăugat managerul de marketing DuPont Pioneer România şi Moldova. Lotul de şapte este format din şase „jucători de câmp“ şi un „portar“: „Atacantul“, adică P9903 - FAO 360, este un hibrid nou pe piaţa din România, semitimpuriu, cu toleranţă bună la principalele boli ale porumbului şi o toleranţă excepţională la secetă şi arşiţă. Ce mai, un porumb de... „nota 21“! „Starul de pe teren“, în speţă P9911 - FAO 410, este cel de-al doilea jucător din listă. Vorbim de un hibrid semitardiv, cu o foarte bună toleranţă la secetă şi rezistenţă bună la Gibberella. „Golgheterul“ este reprezentat în această echipă de P9241 - FAO340, un hibrid semitimpuriu, cu excelentă capacitate de producţie. Acesta are o rezistenţă bună la frângere şi cădere, la tăciunele zburător şi Fusarium, respectiv la secetă. Echipa câştigătoare are un portar de excepţie. Vorbim în acest caz de P0216 - FAO 450, apărătorul echipei fiind un hibrid simplu, semitardiv, cu

potenţial extraordinar de producţie. Pierde foarte repede apa la maturitate, are rezistenţă bună la tăciunele zburător, rădăcini şi o tulpină foarte puternice, „stay green“ foarte pronunţat. „Inegalabilul“ P8523 - FAO 270 poate fi recomandat şi pentru cultura dublă, în timp ce P9175 - FAO 320, zis şi „Imbatabilul“, pierde foarte repede apa la maturitate şi are o bună toleranţă la secetă. Ultimul din echipă - „campionul“ - P0412 - FAO 480 are o rezistenţă bună la Sorosporium şi Fusarium. „La porumb, hibrizii din categoria top performers sunt, în general, cei din categoria Optimum AQUAmax de la FAO 270 la FAO 480. Mai precis, P0412 - FAO480, P0216 - FAO 450, P9911 - FAO 410, P0023 - FAO 410 (nou), P9486 - FAO 350 (nou), P9241 - FAO 340; din categoria mai timpurie P9175 - FAO320 şi sub FAO 300 P8523. Aceasta este gama de calibru. În afară de categoria AQUAmax, mai avem o categorie de elită, mai exact hibrizi ca N01, F73, Y12, hibrizi cu 3-4 ani prezenţă pe piaţa din România, dar sunt hibrizi pe care fermierii i-au asimilat foarte bine, hibrizi constanţi ca producţii şi sunt, practic, produsele care ne asigură tranziţia către categoria AQUAmax“, a punctat Ionescu.

Protector, sămânţa de floarea-soarelui care se apără singură de lupoaie şi mană

Pioneer Protector pentru floarea-soarelui este dedicat cultivatorilor care caută soluţii

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2015 45

menite să minimizeze riscurile asimilate producţiei. Anul acesta, compania a adus pe piaţa din România o serie de produse noi, rezistente la erbicidul Express, la secetă şi arşiţă, respectiv cu rezistenţă genetică la toate rasele de mană existente în România, precum şi la rasele de Orobanche mai agresive decât rasa E. În acest caz este vorba de hibridul P64HE118, high oleic şi semitimpuriu şi de P64LC108, hibrid simplu, semitimpuriu cu grad ridicat de producţie şi de rezistenţă la secetă. Asta nu înseamnă că mai bine cunoscuţii LE25 şi LE99 au fost daţi uitării. În opinia lui Jean Ionescu, director de vânzări DuPont Pioneer, aceştia ar trebui să fie luaţi în calcul drept performanţă de top la ora actuală, adevărate „produsele-amiral în cultura florii-soarelui“. Pe de altă pare, Maria Cîrjă a adăugat că, dacă la floarea-soarelui s-a rezolvat problema buruienilor prin tehnologia Express, compania Pioneer a trebuit să reacţioneze imediat împotriva manei, care nu poate fi combătută chimic în totalitate, şi a lupoaiei, un parazit care se extinde în România în fiecare an. „Rasele noi de lupoaie invadează sud-estul României. Nu există altă metodă de a combate lupoaia şi de a cultiva floarea-soarelui în această zonă decât dacă avem hibrizi cu rezistenţă genetică. Protector se cheamă brandul care cuprinde sau ascunde hibrizi cu rezistenţă genetică la lupoaie şi la mană“, a conchis Cîrjă.

Exclusiv - Chemur Company va prelua toate produsele chimice ale DuPont. Credo, Fontellis şi Lannate 20 SL - trei noi pesticide pentru piaţa din România

Ionel VĂDUVA

Cu ocazia evenimentului de joi, 22 ianuarie a.c., Vasile Iosif, directorul general al DuPont România, a declarat în premieră pentru România că firma în cadrul căreia activează va externaliza toată partea de produse chimice către o nouă companie - Chemur, firmă cotată la bursă, care va avea aproximativ 7.200 de angajaţi şi un turnover de aproximativ 7 miliarde de dolari. O altă informaţie, de data aceasta legată de sectorul produselor de protecţie a plantelor, a fost dată publicităţii de Ion Săvulescu, reprezentantul tehnic al DuPont. Acesta a avut o prezentare tehnică detaliată despre Credo, un fungicid sistemic complex, cu spectru larg de combatere la grâu şi orz. 46 Ianuarie 2015

Credo are proprietăţi preventive şi curative, o acţiune sistemică, translaminară şi preventivă, care oferă protecţie îndelungată chiar şi în perioada de creştere intensivă. Conform spuselor lui Săvulescu, Credo conţine două substanţe active compatibile, cu moduri de acţiune diferite şi este eficace împotriva unui spectru larg de boli foliare la cereale. Prin efectul combinat de contact şi sistemic, Credo este eficient în controlul bolilor foliare la cerealele păioase. „Picoxistrobin este distribuit sistemic prin vasele lemnoase, difuzează de-a lungul pereţilor în ţesuturile învecinate şi migrează din părţile tratate spre extremităţile frunzei. Acţiunea sistemică translaminară şi acropetală asigură protecţia ţesuturilor noi. Picoxistrobin este redistribuit în stare de vapori şi creează o zonă de protecţie uniformă în jurul plantei tratate. Clorotalonilul este un fungicid de contact, preventiv, cu un mod unic de acţiune multi-site. Controlează un spectru larg de organisme patogene, prin inhibarea germinaţiei sporilor şi a mobilităţii zoosporilor“, a precizat specialistul. Doza recomandată este de 1,5 l/ha la grâu şi orz. Volumul de suspensie este de 150-400 l/ha la aplicarea terestră, iar numărul maxim de tratamente pe an două. La cultura de grâu, Credo combate făinarea, septorioza, ruginile, fuzarioza şi sfâşierea frunzelor. La orz, acest produs combate făinarea, pătarea reticulară, pătarea brună şi sfâşierea frunzelor. Un alt produs nou, de data aceasta la nivel global, şi care va intra în portofoliul fermierilor români cât de curând va fi Fontellis, un fungicid sistemic pentru combaterea bolilor foliare la măr, respectiv insecticidul Lannate 20 SL. Fontelis este un fungicid sistemic pentru combaterea bolilor foliare la măr. Conţine Pentiopyrad - 200 grame la litru, o substanţă nouă din grupa carboxamide ce inhibă procesul respirator al ciupercilor prin blocarea biochimică a funcţionării mitocondriei la nivelul complexului II. Substanţa activă a fost inclusă în grupul 7 privind rezistenţa patogenilor, inhibitor de succinat dehidrogenază. Doza omologată este de 750 mililitri la hectar, iar volumul de apă 500-1.000 l/ha. Lannate este un insecticid carbamat cu acţiune rapidă asupra dăunătorilor din culturile de legume. Conţine metamil 200 g/l. Substanţa activă metomil este un inhibitor de colinesterază şi aparţine

grupului carbamaţilor. Lannate 20SL se mişcă în suprafaţa frunzei, acţionează neurotoxic şi afectează funcţiile sistemului nervos central al insectelor. Inhibiţia enzimei acetilcolinesteraza determină blocarea semnalelor nervoase, rezultatul fiind paralizia şi moartea insectelor. Metomil are acţiune de contact (prin cuticulă) şi ingestie. Lannate 20SL acţionează asupra ouălor, larvelor şi adulţilor la un spectru larg de insecte. Este insecticid de contact cu efect de şoc, cu eficacitate maximă după două zile de la aplicare. Lannate 20 SL este recomandat pentru tratamente foliare împotriva unui spectru larg de dăunători la următoarele culturi legumicole: tomate, ardei, vinete, castraveţi, salată, pepeni, mazăre verde, fasole verde. Se aplică în dozele recomandate când populaţiile insectelor ajung la pragul economic de dăunare. Numărul maxim de tratamente pe an este de două, iar volumul de soluţie este de 300-1.000 litri la hectar pentru legume. Prezent şi el la eveniment, directorul pentru Europa Centrală al DuPont Crop Protection, Piotr Gill, a afirmat că anul 2014 nu a fost un unul uşor pentru companie, firma fiind nevoită să renunţe la unul dintre cele mai importante produse pe care le-a avut în portofoliu - ALERT, din cauza legislaţiei Uniunii Europene. Asta nu înseamnă că firma se va împiedica de acest pas înapoi. Practic, potrivit afirmaţiilor lui Gill, fermierii români vor avea parte în acest an de trei produse fitosanitare noi. „Având în vedere faptul că DuPont investeşte sume de bani considerabile în cercetare, am reuşit să aducem alte produse care să înlocuiască tehnologia care a plecat. Aproximativ 60 la sută din cheltuielile de cercetare-dezvoltare se îndreaptă către zona de protecţie a plantelor, dar şi către hibrizii de sămânţă Pioneer“, a spus Piotr Gill. În plus, acesta a mai adăugat că produsele DuPont nu vor fi cele mai ieftine de pe piaţa din România sau din altă parte. „Şi asta pentru că noi trebuie să recuperăm investiţia pe care am făcut-o în dezvoltarea noilor produse“, a conchis Gill. DuPont investeşte anual în cercetare şi dezvoltare 2,2 miliarde dolari, având peste 10.000 de cercetător în 150 de centre de cercetare plasate peste tot în lume. Firma Pioneer este lider mondial în producerea, procesarea şi comercializarea seminţelor de porumb, investind milioane de dolari anual pentru a crea produse performante distribuite în întreaga lume.

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2015 47

La data de 9 decembrie 2014, la Poiana Braşov, compania Syngenta a organizat ediţia a II-a a Forumului pentru legumicultură, cu tema „Soluţii integrate privind cultivarea legumelor“. În cadrul evenimentului au fost abordate şi alte subiecte precum schimbările climatice, agricultura durabilă, eficientizarea folosirii resurselor şi contrafacerea produselor de protecţia plantelor. Distribuitorii şi legumicultorii prezenţi au arătat un real interes pentru problemele dezbătute şi realizările recente ale companiei în domeniul legumiculturii şi al protecţiei fitosanitare.

Syngenta - forum pentru legumicultură Invitaţi speciali ai forumului au fost dnii Yorgos Kontosfyris, manager portofoliu curcubitacee pentru sud-estul Europei, şi Akos Forrai, manager de portofoliu produse de protecţia plantelor pentru sud-estul Europei. Dl Andrei Măruţescu, director relaţii publice şi comunicare al Syngenta România, a deschis evenimentul cu o prezentare a companiei, una dintre primele companii la nivel mondial, cu 5.000 de salariaţi implicaţi în cercetare, 28.000 de angajaţi la nivel global (în cele 90 de ţări în care este prezentă), 1,4 miliarde de dolari investiţi în cercetare şi 14,7 miliarde de dolari încasări. 30% din costurile cu cercetarea merg în direcţia protecţiei sănătăţii consumatorilor, a mediului şi a siguranţei folosirii produselor de protecţia plantelor. Directorul de comunicare a identificat ca principale provocări pe care agricultura trebuie să le înfrunte în secolul 21 schimbările climatice, creşterea populaţiei, urbanizarea, ieşirea din circuitul agricol a unor suprafeţe importante de teren etc. În momentul de faţă se pune problema asigurării siguranţei alimentare a unei populaţii în continuă creştere într-un mod sustenabil: să producem mai mult cu mai puţin. În condiţiile în care populaţia umană creşte cu 200.000 de persoane pe zi, producţia agricolă globală va trebui 48 Ianuarie 2015

să crească cu 70% în următorii 40 de ani. Dacă în 1950 se hrăneau de pe un hectar 1,2 persoane, în 2030-2040 un hectar va trebui să hrănească şase persoane. Iar suprafaţa agricolă scade din cauza schimbărilor climatice, a eroziunii solului şi a scăderii fertilităţii - în fiecare secundă se pierde pentru agricultură o suprafaţă echivalentă cu cea a unui teren de fotbal. Syngenta se preocupă continuu de creşterea producţiei (în condiţiile folosirii aceleiaşi cantităţi de resurse), protejarea biodiversităţii şi a calităţii solului, sănătatea operatorului şi asigurarea de condiţii bune de muncă pentru toţi cei care lucrează în lanţul de aprovizionare.

Pepenii verzi o cultură importantă

(cel mai mare exportator european), susţine consumul de pepeni din centrul şi nordul Europei. Se mai cultivă suprafeţe importante în Rusia (dar consumul este local), Italia şi Ungaria. În România se cultivă 9.000 de hectare cu pepeni verzi din sămânţă certificată. În ultimii ani se observă o preferinţă pentru hibrizi cu masa de până la 8 kg, în parte de formă ovală, cu coaja închisă, cu pulpa fermă, de roşu închis, cu cavitatea seminală mică, cu gust intens şi transportabilitate bună. În ce priveşte tipul de cultură, cele altoite câştigă din ce în ce mai mult teren, astfel încât în Grecia sunt prezente pe aproape toată suprafaţa cultivată, în Turcia pe 80% din suprafaţă, în Ungaria

Yorgos Kontosfyris, manager portofoliu cucurbitacee pentru sud-estul Europei, şi-a început prezentarea cu consideraţii asupra importanţei culturii de pepeni verzi la nivel mondial, a trendului în ce priveşte suprafeţele cultivate şi a tipului de pepene (mărime, formă) în funcţie de zonele geografice considerate. A vorbit cu precădere despre sud-estul Europei, o zonă cu mare importanţă pentru cultura de pepeni, Grecia, Turcia şi România fiind mari cultivatoare, unde sunt preferaţi pepenii cu sămânţă, de peste 8 kg. Sud-estul Europei, alături de Spania

www.agrimedia.ro

pe 60%, iar în România pe 16%. Culturile altoite conferă plantelor rezistenţă la bolile de sol şi conduc la creşterea semnificativă a producţiei. Trecerea de la o cultură standard la una altoită prezintă şi riscuri: atacul bolii bacteriene poate provoca pierderi mari de producţie; incompatibilitatea dintre altoi şi portaltoi imprimă fructelor un gust mai slab. Aceste inconveniente pot fi evitate prin colaborarea cu firme producătoare de răsaduri libere de boli şi folosirea de sămânţă certificată. Pe un grafic s-au putut observa tipurile de comportament al portaltoilor compatibili cu hibrizii Syngenta. Au fost prezentaţi pe larg doi dintre noii hibrizi de top ai firmei Syngenta, respectiv Romantic şi Mirsini. Primul este un hibrid semitimpuriu, de tip sugar baby, ce poate fi cultivat altoit sau nealtoit, este viguros, are coajă închisă, subţire, producţie mare, fructe uniforme, pulpă fermă, se poate transporta pe distanţe mari, foarte rezistent la arsuri solare, pretabil pentru export. Greutatea medie este de 7-8 kg, iar conţinutul de zahăr este ridicat, de 11%. Mirsini F1 este un hibrid timpuriu, cu capacitate mare de legare, de culoare verde închis cu dungi, cu pulpa roşu închis, seminţe puţine şi mici, cu viaţă lungă la raft, coajă subţire, dar rezistentă la transport, comportament generativ şi stabilitate în producţie. Am putut vedea imagini cu cei doi hibrizi în diverse tipuri de cultură în Grecia, Turcia şi România. Echipa Syngenta îşi doreşte ca şi aceştia să aibă succesul pe care l-au avut ceilalţi hibrizi aflaţi în cultură şi susţine că „atunci când spui pepene verde în România spui Syngenta“. Dna Livia Roşu, expert tehnic în culturi speciale şi legume pe zona de vest a

www.agrimedia.ro

ţării, a prezentat hibrizii de tomate Qualitet, Panekra, Minaret şi Gravitet şi pe cei de varză Pruktor, Sarmalin şi Escazu.

Productivitate cu hibriul Barbie

Un succes al companiei Syngenta este hibridul de ardei gras Barbie - robust, sănătos, cu vigoare mai mare faţă de competitori, rezistenţă ridicată la temperaturile scăzute din primăvară şi care are o dezvoltare mai rapidă. Planta este puternică, rezistentă la stresurile din timpul verii şi primăverii, dar are şi o capacitate de legare bună pe tot parcursul ciclului de cultură. Fructele nu sunt atât de afectate de infestaţia cu trips. În cazul în care producţia din solar se suprapune cu cea din câmp şi preţul de valorificare este mic, Barbie se poate recolta şi la maturitate (se vinde ca ardei roşu). Asigură rezultate foarte bune şi în câmp, de 100 t/ha, dacă se investeşte în tehnologie. Fructele produse timpuriu sunt mai alungite.

Combaterea tripsului şi a musculiţei albe

Akos Forrai, manager de portofoliu produse de protecţia plantelor pentru sud-estul Europei, a vorbit despre experienţa legumicultorilor unguri în combaterea bolilor şi dăunătorilor la culturile de legume. Două insecte foarte dăunătoare, care produc pagube însemnate în culturile legumicole, sunt tripsul şi musculiţa albă. De ce este tripsul foarte periculos şi ce trebuie să ştie fermierii despre acesta? Există mai multe specii, dar două sunt mai întâlnite: thrips tabaci şi thrips occidentalis. Tripsul atacă un număr mare de plante, iar în urma atacului calitatea fructelor se pierde, producţia devenind nevandabilă.

Pe lângă pagubele directe pe care le provoacă hrănindu-se cu seva plantelor, el creează şi porţi de intrare pentru viroze, transmiţându-le de la o plantă la alta. Este dificil de combătut pentru că produce foarte multe ouă şi are multe generaţii pe sezon, iar două dintre stadiile larvare se desfăşoară în sol. Combaterea dăunătorului este dificilă atât în spaţiile protejate, cât şi, în ultimul timp, în câmp. Cheia combaterii este să începem tratamentele la sol cu produsul Match şi astfel mult mai puţine larve se vor transforma în adulţi. Se face apoi un tratament cu Vertimec, care se aplică după-amiaza sau seara pentru ca radiaţiile ultraviolete să nu distrugă substanţa activă, care acţionează cel mai bine la un pH de 4-5, obţinut cu ajutorul unor adjuvanţi adăugaţi în soluţie. Un alt produs excelent pentru aplicare la sol, dar şi foliară este Actara. Se absoarbe foarte rapid în plantă, chiar şi prin rădăcini, intră în sistemul circulator al plantei, protejand chiar şi lăstarii noi. În Ungaria, tăviţele cu răsad sunt scufundate în soluţie de Actara, iar plantele sunt protejate 25-30 de zile. Musculiţa are două specii foarte dăunătoare: musculiţa albă de seră (Trialeurodes vaporariorum) şi musculiţa albă (Bemisia tabaci), care provoacă pagube atât în sistem protejat, cât şi în câmp. Se hrăneşte cu sucul celular al plantelor, cauzând încetinirea creşterii, îngălbenirea frunzelor şi reducerea producţiei. Dacă atacă fructele, injectează o substanţă care provoacă pete şi coacerea neuniformă. Un alt efect este şi aşa-numita „rouă de miere“, baza formării fumaginei. Are până la 10-12 generaţii pe an, iar numărul depine foarte mult de condiţiile climatice. Pot fi combătuţi doar adulţii şi larvele în primele stadii, întrucât larvele înaintate ca stadiu sunt acoperite cu un strat gros de ceară care împiedică acţiunea insecticidelor. În ce priveşte musculiţa albă, tratamentul trebuie să se facă la apariţia primilor dăunători, iar distanţa dintre tratamente să fie foarte mică, pentru că este un dăunător care se dezvoltă foarte rapid. Pentru combaterea musculiţei albe se poate face tratament cu Actara la sol, aplicat prin instalaţia de irigare prin picurare, în normă de 400-800 g/ha, cu solul uscat sau prin înmuierea tăviţelor cu răsaduri în soluţie de Actara. Se aplică 250 g Actara/100 mp răsad cu două zile înainte de plantare. Ianuarie 2015 49

Cristian Ioniţă

În România a fost lansat produsul Eforia, care trebuie aplicat în vegetaţie contra musculiţei albe. Eforia este un amestec de Karate Zeon şi Actara, dar trebuie subliniat faptul că, dacă se ia Actara şi Karate Zeon şi se amestecă, eficacitatea soluţiei nu va fi aceeaşi cu a produsului gata formulat. Produsul, aplicat foliar, combate şi omida fructelor şi afidele, atât adulţii, cât şi larvele. Conform normelor europene, se poate aplica doar după înflorire, întrucât afectează albinele. În practica agrotehnică se folosesc câteva metode pentru a evita infestarea spaţiilor de cultură cu insecte: dezinfectarea încălţămintei la intrarea în seră; folosirea plaselor pentru insecte la intrări şi aerisiri; distrugerea resturilor vegetale pentru că în acestea pot ierna dăunătorii; rotaţia culturilor; distrugerea buruienilor din jurul solarului; folosirea de răsaduri neinfestate; folosirea de capcane cu feromoni pentru monitorizarea numărului insectelor. Cele mai eficiente capcane lipicioase sunt cele galbene şi albastre, pentru că atrag majoritatea insectelor care înţeapă, iar dacă sunt în număr mare pot controla şi efectivul de insecte. Aceste capcane trebuie înlocuite pentru că după câteva tratamente ele nu mai sunt la fel de eficiente. Foarte important, în solarul cu legume nu se adăpostesc sau se cultivă plante ornamentale, în special muşcate, pentru că ele atrag dăunătorii. Strategiile de combatere a dăunătorilor trebuie să sufere îmbunătăţiri pentru că, din cauza schimbărilor climatice, se observă modificări ale comportamentului şi ciclului de viaţă al insectelor: musculiţa de seră se observă acum şi în câmp; Helicoverpa amigera migra din regiunile sudice, iar

50 Ianuarie 2015

Gold. Se constată un spor de producţie, aspect comercial mai bun şi un preţ mai bun pe unitatea de produs. Dar bineînţeles el nu este un îngrăşământ sau un biostimulator, este un fungicid ce îmbunătăţeşte performanţele plantei. În cazul aplicării cu generatoare de ceaţă, doza diferă în funcţie de modelul folosit.

Riscuri ale utilizării produselor contrafăcute

acum supravieţuieşte şi aici peste iarnă; Tuta absoluta supravieţuia în solarii peste iarnă, dar acum s-a descoperit în Bulgaria că supravieţuieşte şi în câmp. Combaterea trebuie să fie preventivă şi trebuie făcută cu produsul corect, la momentul oportun şi cu utilajul corespunzător. Trebuie să avem în vedere şi fenomenul de apariţie a raselor rezistente, astfel încât să facem o rotaţie a produselor folosite, a substanţei active şi a modului de acţiune. Pentru că insectele se ascund în locuri greu accesibile (flori, colţurile solarului, îmbinarea foliei cu lemnul sau profilul solarului etc.) şi utilajul cu care se distribuie soluţia insecticidă trebuie să fie unul performant, şi anume un generator de ceaţă (măreşte cu 25-30% eficacitatea produsului). Un fungicid sistemic aplicat cu bune rezultate în Ungaria este Ridomil Gold. Este un produs sistemic cu spectru larg, cu timp de pauză de 3-7 zile şi cu acţiune foarte pronunţată. Are şi un efect de vitalizare a plantelor şi de sporire a calităţii fructelor. Au putut fi urmărite fotografii cu diferite loturi de culturi tratate cu Ridomil

Mihaela Dogaru, director de omologare în cadrul companiei, a făcut cunoscute modificările care vor apărea pe etichetele produselor de protecţia plantelor, în conformitate cu Regulamentul European, începând cu 1 iunie 2015. Aceasta a subliniat importanţa înţelegerii riscurilor utilizării neconforme a unui produs de protecţia plantelor şi a susţinut necesitatea informării utilizatorilor pentru a folosi un produs în condiţii de eficacitate maximă. În incheiere, dl Andrei Măruţescu, director relaţii publice şi comunicare, a informat publicul prezent asupra dimensiunilor pieţei produselor de protecţia plantelor contrafăcute, a riscurilor la care se expun fermierii şi a metodelor de combatere a comercializării unor asemenea produse. Asociaţia Europeană de Protecţia Plantelor a comunicat că, începând cu 2008, au fost confiscate 1.500 de tone de produse de protecţia plantelor contrafăcute în UE. Se estimează ca 5-6 până la 10% din piaţa UE este reprezentată de produse contrafăcute. În România, acest fenomen nu era o problemă, dar a început să devină o dată cu traficul din ţările apropiate: Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria şi Turcia. Riscurile în cazul folosirii unor produse contrafacute sunt: contaminare cu substanţe necunoscute, afectarea sănătăţii utilizatorilor, pierderea asigurării şi a contractelor, cheltuieli cu eliminarea poluării. Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM), din care face parte şi compania Syngenta, a demarat proiectul SCUT, prin care, cu sprijinul autorităţilor (IGPR, vamă, agenţiile fitosanitare), se încearcă combaterea utilizării produselor de protecţia plantelor contrafăcute. Fermierii sunt sfătuiţi să cumpere numai din locuri de încredere, să ceară bon fiscal, chitanţă, factură, certificat de conformitate, iar în cazul în care au dubii să anunţe autorităţile.

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2015 51

Fără urmă de aroganţă, cei de la Fendt consideră că a fi bun pur şi simplu nu mai este suficient. Coordonarea ideală dintre tractor şi operator este factorul care determină obţinerea unor rezultate extraordinare. Pentru ca fiecare zi de lucru să fie perfectă, producătorul german a reunit tot ce este mai bun în noul tractor Fendt 700 Vario, cu scopul de a construi o unitate perfectă în ceea ce priveşte puterea, manevrabilitatea, precizia, fiabilitatea, funcţionalitatea şi confortul.

Un tractor care atinge perfecţiunea: Fendt 700 Vario S4 Putere şi fiabilitate

Motorul Deutz cu şase cilindri al tractorului Fendt 700 Vario şi-a dovedit valoarea în timp şi oferă o putere de 145 până la 240 CP, asigurând o viteză maximă de 50 km/h. Cu o capacitate cilindrică de 6,1 litri, 4 supape per cilindru şi injecţie common rail, acest motor oferă o experienţă de conducere definită prin „putere“. Tractorul compact este astfel conceput pentru a asigura performanţe maxime şi o capacitate de încărcare superioară. Motorul şi transmisia sunt perfect coordonate, pentru a se putea obţine o eficienţă totală cât mai ridicată. Cea mai importantă noutate a seriei este reprezentată de adaptările pentru conformitatea cu standard de emisii EURO nivel 4/Categoria 4. Astfel, un tractor din seria S4 este prevăzut cu cea mai nouă tehnologie de tratare a gazelor eşapate, unde, pe lângă tehnologia SCR existentă şi la modelele anterioare, există şi un filtru pasiv pentru particule de motorină CSF (Coated Soot Filter), proiectat cu regenerare, pentru o mai lungă durată de viaţă, şi tehnologia AGRex, care, împreună, conduc la reducerea noxelor înainte ca acestea să ajungă în atmosferă. 52 Ianuarie 2015

Caracteristici importante

Tractoarele Fendt sunt concepute, proiectate şi fabricate în cea mai modernă reţea de fabrici de tractoare din lume amplasate în Bavaria. Utilizarea unor componente durabile, de înaltă calitate, garantează un maximum de calitate, iar fiabilitatea crescută a tractoarelor reprezintă o stare de fapt la Fendt. Tehnologia de înaltă calitate, orientată spre viitor şi eficienţa ridicată constatate la tractoarele Fendt se dovedesc a fi beneficii speciale la sfârşitul duratei lor de viaţă, deoarece aceste caracteristici sunt cele care asigură tractoarelor Fendt o valoare imbatabilă spre a fi

revândute. Prin urmare, Fendt oferă costuri de exploatare per oră mai mici. • Deplasare automată a tractorului în gama de turaţii cea mai economică, datorită sistemului TMS de management al tractorului; • Priză de putere spate cu patru viteze de rotaţie (noua turaţie 1.000E), pentru reducerea turaţiei motorului şi economisirea de combustibil; • Capacitate de ridicare superioară, de 10.360 daN; • 14 t greutate totală permisă, 6.020 kg sarcină utilă; • Cuplaj frontal uşor manevrabil, cu comandă şi control pentru decuplarea sarcinii; • Sistem hidraulic cu pompă load-sensing şi debit de 109 l/min. (varianta standard); • Blocare automată a punţii de direcţie a remorcii etc. Datorită noii suspensii pentru putea faţă, cu o cursă de 100 mm, şasiul asigură confort şi stabilitate maxime, precum şi o transmitere excepţională a puterii de tractare. Tractorul poate fi integral comandat

www.agrimedia.ro

prin intermediul Varioterminalului cu diagonala de 7" sau 10,4”, prin atingerea ecranului (touch screen) şi/sau apăsarea tastelor. Noul LCD Varioterminal 10.4-B (dotare opţională) arată ca un smartphone şi conţine o consolă de comandă cu articulaţie cu bilă. Nu doar interiorul tractoarelor Fendt 700 Vario întâmpină operatorii cu echipamente de ultimă generaţie, dar şi exteriorul se ridică la standarde imbatabile: • Ştergător cu acoperire de 300°, pentru o ştergere mai amplă a parbrizului; • Faruri cu LED, cu capacitate de echilibrare a fasciculului etc.

Alte noutăţi la seria 700 S4

Tractorul perfect reprezintă mai mult decât simpla sumă a componentelor acestuia. Este necesară o îmbinare perfectă a tuturor componentelor sale, care să se completeze unele pe altele pentru a crea cel mai bun rezultat. Soluţiile care nu sunt evidente la o primă vedere, dar care au importanţă decisivă în funcţionare, sunt astfel gândite încât să asigure progresul. Fendt Spotlights - soluţiile

www.agrimedia.ro

remarcabile şi superioare - şi aflaţi ceea ce face dintr-un Fendt un Fendt! Fendt Spotlights Cabina VisioPlus Un concept sofisticat privind iluminatul interior, ca de exemplu becuri cu LED pentru iluminarea cotierei din partea dreaptă şi a elementelor de comandă, şi de asemenea, pentru iluminatul ambiental. Varioterminal poate fi comandat fie prin atingerea ecranului (touch screen), fie utilizând tastele, atunci când, de exemplu, mâinile operatorului sunt murdare. Motor şi transmisie Acces optim la compartimentul motorului, chiar şi atunci când este ataşat încărcătorul frontal. Indicator pentru consumul de combustibil în vederea monitorizării consumului curent de combustibil şi a consumului din timpul diferitelor operaţii. Caroserie Conduceţi spre casă în siguranţă folosind sistemul de iluminat coming

home, care continuă să funcţioneze şi după ce tractorul a fost oprit. Faruri de lucru cu lumină încrucişată, pentru o bună vizibilitate asupra câmpului, perfect iluminată. Zona de cuplare a utilajelor ataşate Ambele cuple DCUP şi CUP permit cuplarea sub presiune a supapelor hidraulice, astfel că montarea şi demontarea utilajelor ataşate se fac cu uşurinţă. Clapetele robinet cu autoînchidere oferă protecţie sigură împotriva contaminării cu murdărie sau cu apă (DCUP = cuplă cu dublă acţiune sub presiune, CUP = cuplă sub presiune). Seria vine în trei variantele de echipare: Power, Profi sau ProfiPlus. Cu excepţia primei echipări, un tractor Fendt 700 Vario S4 poate fi cu dotat opţional cu sistemul de ghidare prin GPS - VarioGuide -, a cărui utilizare reduce considerabil suprapunerile la semănat şi tratamente ale plantelor, şi ajută la economisirea combustibilului, a duratei de lucru şi a materialelor aferente lucrărilor agricole.

Ianuarie 2015 53

Ca toate maşinile produse de New Holland, şi combinele CX 5000 şi 6000 beneficiază în permanenţă de inovaţii şi îmbunătăţiri, primind pentru anul 2015 denumirea de „Elevation“.

Combinele New Holland CX50006000 denumite în 2015 Elevation

Florin Neacşu, director general adjunct NHR Agropartners SRL Acestea se construiesc la Zedelgem, în Belgia, la Centrul Global New Holland de Excelenţă pentru Maşini de Recoltat. Aici, acum mai bine de 100 de ani, Leon Claeys a construit o maşină de treierat care a revoluţionat modul de recoltare, iar după mai multe modele tractate, în 1952 s-a realizat prima combină autopropulsată din Europa. De atunci, peste 210.000 de combine de recoltat au fost produse la Zedelgem. Astăzi, inginerii „cu sânge galben“ sunt hotărâţi să dezvolte noua generaţie de maşini de recoltat, fie că este vorba de combinele convenţionale cu flux transversal CX 5, 6, 7 şi 8000, fie de combinele CR cu flux axial cu două rotoare, de presele pentru baloţi paralelipipedici de mari dimensiuni sau de combinele pentru furaje FR, stabilind noi puncte de reper pentru tehnica de recoltare.

sunt dotate cu motoare cu puteri nominale de la 238 la 300 CP care folosesc tehnologia SCR. Acestea pot funcţiona şi cu biodiesel B7 sau chiar B20, dacă corespunde prevederilor standardului EN14214:2009 şi se respectă instrucţiunile din Manualul Operatorului. Noile motoare asigură eficienţă, economie, productivitate mare şi respect faţă de mediul înconjurător.

catalitică selectivă) folosit pentru a satisface cerinţele standardelor de emisii Tier 4A a fost dezvoltat în parteneriat cu Fiat Power Train (FPT) Industrial. După cum se ştie, tehnologia SCR ECOBlueTM foloseşte aer curat în camera de ardere, iar pentru a neutraliza emisiile periculoase din gazele de eşapament produse în timpul combustiei se injectează AdBlue în sistemul de evacuare,

Sistemul ECOBlue SCR (reducere

SURSĂ ENERGETICĂ

Combinele CX5000-6000 din clasa medie cu flux transversal 54 Ianuarie 2015

www.agrimedia.ro

transformându-le în apă şi azot, ambele prezente în mod natural în mediul înconjurător. Sistemul de neutralizare cu AdBlue a fost astfel realizat pentru intervenţii minime ale operatorului, iar rezervorul de 120 de litri trebuie umplut doar la fiecare a treia umplere a rezervorului de motorină. Operatorii sunt informaţi continuu despre nivelul de AdBlue prin intermediul monitorului Intelliview IV din cabină.

COSTURI DE OPERARE REDUSE

Sistemul SCR oferă avantaje semnificative în ceea ce priveşte performanţele motoarelor, în primul rând creşterea puterii şi a cuplului. Consumul de combustibil a fost redus semnificativ cu până la 10% datorită tehnologiei ECOBlue SCR, cu un consum de AdBlue de sub 5% din consumul de combustibil. Noul sistem „Cruise control“, de control al funcţionării motorului în transport, contribuie şi el la reducerea consumului de combustibil, prin reducerea turaţiei motorului la 1.600 rpm la viteze de 30 km/h. Mărirea intervalului de schimb de ulei la 600 ore completează pachetul de economii obţinute prin reducerea costurilor de operare. Motoarele performante, sistemul de treier, sistemul separare şi cel de curăţare în cascadă triplă, ca şi buncărele de boabe cu capacitate de până la 9.300 de litri sunt elemente care asigură acestor combine o productivitate de invidiat.

CONSTRUCŢIA SISTEMELOR DE LUCRU

Combinele pot fi configurate cu tehnologia de treier cu 2 sau 4 tobe şi cu posibilitatea de modificare a suprafeţei de batere în funcţie de necesităţi, prin închiderea sau deschiderea extensiei contrabătătorului (OptithreshTM), unghiul de înfăşurare

www.agrimedia.ro

fiind 121° sau 85°. De asemenea, grătarul separatorului rotativ poate fi depărtat de separator (MultithreshTM), lăsând materialul să ajungă mai rapid pe scuturători.

Cu contrabătătorul din mai multe secţiuni, care se pot demonta fără demontarea elevatorului central, timpul pentru conversie a combinei de la grâu la porumb a fost redus de la 6-8 ore la mai puţin de 20 de minute. Cum în lume orezul este una dintre cele mai importante culturi, combinele CX au fost dotate şi testate şi cu echipamente pentru orez, făcând din New Holland un specialist şi în recoltarea orezului. Sistemul de protecţie la pietre capturează pietrele într-o trapă specială înainte ca acestea să ajungă la bătător. Aceasta înseamnă siguranţă pe întreaga durată a zilei de lucru, protejând combina şi asigurând puritatea boabelor. Trapa poate fi golită cu uşurinţă la sfârşitul fiecărei zile de recoltat prin simpla acţionare din lateral a unui levier. Planul oscilant este împărţit în două secţiuni în cascadă, prima parte putând fi demontată prin faţă pentru curăţare. Sistemul OPTI-FAN TM, care corectează anumiţi parametri de lucru în funcţie de înclinarea combinei, se extinde la toate modelele. Când combina merge pe suprafaţa plană, la deal sau la vale, turaţia ventilatorului de la sistemul de curăţare se adaptează automat în funcţie de direcţia şi unghiul pantei, astfel încât curăţarea să fie optimă şi pierderile cât mai reduse.

Totodată, ventilatorul pentru cărăţare are trei zone prin care sulfă aerul pentru curăţare: două (3 şi 3’) către cele trei site şi o a treia zonă prin care suflă (4) între cele două planuri oscilante, aruncând pleava şi paiele direct de pe planul oscilant şi asigurând o curăţare mai eficientă. De asemenea, rotorul ventilatorului este prevăzut cu două deflectoare speciale (5, 6), care asigură o distribuţie uniformă a curentului de aer.

Toate comenzile şi reglajele, atât turaţia bătătorului şi a ventilatorului, cât şi distanţa între bătător şi contrabătător sau deschiderea sitelor se efectuează din cabină, printr-o simplă atingere a ecranului tactil al monitorului Intelliview IV. Senzorul de umiditate şi de masă determină în permanenţă cantitatea de boabe recoltate în fiecare punct al parcelei şi, împreună cu sistemul GPS şi softul special, se poate face harta recoltei, necesară în agricultura de precizie.

GHIDAREA AUTOMATĂ

Sistemul Smart Steer este o opţiune simplă pentru ghidarea automată a combinei. Un scanner cu laser distinge diferenţa între câmpul recoltat şi cel nerecoltat pe partea stângă a hederului şi ghidează combina, permiţând atât lucrul cu lăţimea maximă a hederului, cât şi asigurarea unui confort maxim operatorului, care se poate concentra la alte operaţii. Ianuarie 2015 55

Sunt disponibile hedere pentru păioase High Capacity şi Varifeed (cu extensia cu 575 mm a masei de tăiere şi cu despicătoare de lan cu cuţite verticale acţionate hidraulic) cu lăţime de până la 9,15 m, hedere pentru porumb pe 6 şi 8 rânduri (cu tocător de tulpini şi cu adaptoare pentru floarea-soarelui), precum şi hedere speciale pentru floarea-soarelui. De asemenea, pentru soia se pot folosi hedere flexibile. Sistemul Smart Steer Alternativ, se pot folosi pentru ghidare fie sistemul EZ Pilot (care foloseşte un motor electric montat pe coloana volanului) sau sistemul integrat Intellisteer, care ghidează combina cu ajutorul unui semnal primit de la sateliţi. Asigurând compensarea terenului pe trei direcţii, sistemul este capabil să menţină direcţia corectă chiar şi pe teren denivelat. Pentru porumb sau floarea-soarelui se poate folosi şi sistemul de ghidare cu palpatori pe rândul de plante, simplu, ieftin şi capabil să menţină combina pe direcţia corectă şi să reducă oboseala operatorului şi pierderile de recoltă.

peretele dinspre vale şi se uniformizează materialul pe sită, asigurând astfel o curăţare foarte bună a boabelor. Sistemul Smart Sieve poate compensa înclinări laterale de până la 25%. Pentru lucrul pe pante mari este disponibilă şi combina de pantă CX5090 Hillside, dotată cu două sisteme hidraulice: unul pentru corectarea transversală şi celălalt pentru orizontalizare pe axa longitudinală, putând compensa înclinări de 38% pe direcţia transversală a pantei, 30% în rampă şi 10% în pantă.

CONFORTUL OPERATORULUI ÎNSEAMNĂ EFICIENŢĂ ŞI SIGURANŢĂ Transmisia hidrostatică, cutia de viteze comandată electric, cabina spaţioasă, cu suprafaţa vitrată mare care asigură vizibilitate maximă, cu scaun cu suspensie pe aer pentru operator şi pasager, compartimentul rece pentru alimente şi răcoritoare, instalaţia de climatizare şi sistemul audio, sistemul de iluminare sunt numai câteva dintre elementele care asigură confortul operatorului, dar şi siguranţa în exploatare. Pentru urmărirea maşinii, creşterea siguranţei şi uşurarea comenzilor sunt disponibile opţional o cameră video pentru mersul înapoi, montată pe coşul de paie şi alte două camere pentru cuplarea căruciorului hederului şi pe tubul de descărcare, care transmit imaginile la monitorul din cabină.

ACCESORII

Combina CX5090 Hillside Heder Varifeed

Compresorul de aer, filtrul suplimentar de motorină şi separatorul de apă, kitul de conversie pentru porumb au devenit deja standard pe toate modelele New Holland comercializate în România.

Palpatoare pentru ghidarea după rândul de plante

O COMBINĂ PENTRU ORICE TEREN (COMPENSAREA INCLINĂRII COMBINEI) Sunt disponibile două modele CX 5000 şi 6000, cu cinci şi respectiv cu şase scuturători, cu casa oscilantă fixă sau cu sistem de compensare a înclinării terenului. Acesta din urmă, cunoscut ca sistemul „Smart Sieve“, imprimă sitelor o mişcare laterală, eliminând efectul inclinării laterale a combinei pe pante. Practic, se evită aglomerarea boabelor şi plevei spre 56 Ianuarie 2015

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2015 57

Expediţia Antarctica 2, care şi-a propus să conducă un tractor MF 5610 într-o călătorie dus-întors de 5.000 km spre Polul Sud, a ajuns cu bine la data de 20 decembrie 2014, la ora Europei Centrale 15.20, la Novo Runway, pe coasta Antarcticii.

Tractorul MF 5610 - o întoarcere triumfătoare pe coasta Antarcticii, după 5.000 km O dată cu îndeplinirea misiunii, tractorul MF 5610 a devenit primul tractor agricol standard echipat cu anvelope care a ajuns la Polul Sud pe uscat. Pentru şoferul principal, Manon Ossevoort, în vârsta de 38 de ani, această călătorie i-a dovedit că visele chiar se împlinesc dacă îţi păstrezi credinţa şi determinarea. Bazându-se pe forţa sigură a tractorului Massey Ferguson şi pe experienţa echipei sale polare, visul lui Manon de 12 ani, de a conduce un tractor până la capătul lumii, s-a împlinit acum. „Nu găsesc cuvinte pentru a descrie emoţiile pe care le simt acum“, a spus ea. „O mare bucurie, după o expediţie incredibilă, o uşurare pentru că am ajuns cu succes la Novo Runway. Abia aştept să povestesc despre această călătorie şi să sperăm că aceasta îi va încuraja şi pe alţi oameni să-şi urmeze visurile.“ Aventura în mediul ostil al Antarcticii a fost o mare provocare pentru echipă şi pentru maşini. Încrederea în fiabilitatea tractorului şi în membrii echipei de a-şi face bine treaba a fost factorul important 58 Ianuarie 2015

al expediţiei şi a fost consacrat în mesajul expediţiei #BelieveInIt. Condiţiile dificile - frigul amorţitor, altitudinile mari, gheaţa solidă, nămeţii, ceaţa densă şi rece şi terenul extem de dur - au pus o mare presiune asupra expediţiei. Cu toate acestea, atât membrii echipei, cât şi maşinile au demonstrat o rezistenţă remarcabilă în faţa dificultăţilor şi s-au ridicat la înălţimea acestei provocări unice în viaţă. Cu presiunile sale fizice şi psihice, călătoria polară a adus fiecărui membru al echipei experienţă, voinţă şi rezistenţă de a duce la bun sfârşit expediţia. Într-un timp foarte scurt, emoţiile au fost contradictorii, de la bucurie şi entuziasm la frustrare şi dezamăgire. Pentru tractorul Massey Ferguson, expediţia a fost testul suprem de forţă şi durabilitate, punând o mare presiune pe componentele acestuia şi fiind o adevărată provocare pentru integritatea designului. Unui astfel de mediu, unde cea mai simplă reparaţie devine dificilă din cauza temperaturilor scăzute, i-a făcut faţă un tractor sigur, care se conduce foarte uşor. În timpul călătoriei de 28 de zile, de 5.000

km, s-au făcut doar câteva reparaţii la tractorul MF 5610, iar motorul a înregistrat un număr impresionant de 760 de ore de funcţionare, care depăşeşte kilometrii pe care i-ar face fermele în doi ani normali de muncă. Cambbell Scott, director Tehnologie de Vânzari şi Dezvoltarea Brandului, a spus: „Transmitem cele mai calde urări lui Manon Ossevoort şi întregii echipe Antarctica 2 pentru magnifica lor realizare. Ei au realizat o muncă de echipă extraordinară şi au avut o tărie incredibilă în acestă călătorie epică.“ „Într-unul dintre cele mai pustii locuri de pe Pământ, sperăm că expediţia Antarctica 2 a arătat şi audienţei nonagricole modul în care fermierii se ridică în faţa provocării de a hrăni întreaga lume. Utilajele agricole moderne şi tehnologia potrivită pot ajuta la creşterea productivităţii terenurilor şi la crearea afacerilor agricole într-un mod sustenabil care să facă faţă creşterii din ce în ce mai mari pentru alimente.“ Tractorul expediţiei Antarctica 2, MF 5610, va fi vedeta standului Massey Ferguson la evenimentul SIMA de la Paris (22-26 februarie).

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2015 59

Trandafirul pentru ulei se înmulţeşte exclusiv pe cale vegetativă, şi anume prin altoire sau prin înrădăcinarea unor porţiuni de plantă-butaşi din lăstari sau din rădăcini, precum şi lăstarii înrădăcinaţi direct la locul definitiv sau pentru „răsad“, după cum prezintă E. Păun şi colaboratorii.

Tehnologia de înmulţire a trandafirului pentru ulei 1. Înmulţirea prin altoire - metoda

prezintă două mari avantaje, şi anume: pe de o parte, într-un timp foarte scurt se poate înmulţi un soi valoros, iar pe de altă parte, se poate realiza un însemnat spor de producţie, care uneori depăşeşte 15%. Totuşi, metoda prezintă şi un mare dezavantaj, deoarece întotdeauna în astfel de plantaţii apar lăstari din portaltoi care trebuie îndepărtaţi în fiecare an, ceea ce generează greutăţi foarte mari în întretinerea plantaţiei şi cheltuieli suplimentare. 1.1 Pregătirea portaltoiului - în calitate de portaltoi se foloseşte măceşul (Rosa canina L.). Înmulţirea portaltoiului se face prin seminţe, care se recoltează la momentul când fructele sunt în pârgă, deoarece în această fază germinează mai uşor. Semănatul se execută toamna târziu, în straturi reci, în rânduri distanţate la 25 cm, utilizând câte 2-3 grame/metrul patrat. Straturile se pregătesc asemănător celor din legumicultură, având grijă ca potecile (50 cm lăţime) să fie cu 8-10 cm mai înalte. În primăvară se asigură întreţinerea adecvată prin praşile, pliviri şi udări ori de câte ori este nevoie. Toamna, după căderea frunzelor, în lunile octombrie-noiembrie, plăntuţele de măceş se transplantează în cap prin altoire, la distanţă de 80 cm între rânduri şi 30 cm între plante. La plantare, se va acorda o atenţie deosebită tasării pământului 60 Ianuarie 2015

în jurul plantelor, pentru a nu fi scoase în timpul iernii de acţiunea îngheţului şi dezgheţului. Câmpul de altoire se întreţine curat de buruieni, pentru a permite o creştere normală a plantelor ce urmează a fi altoite. 1.2 Altoirea - lucrarea va fi executată în anul următor plantării în câmpul de altoire în lunile mai-iunie, folosind mugure crescând, sau în lunile august-septembrie, folosind mugure dormind. Pentru a spori procentul de prindere a altoiului, cu câteva zile înainte de altoire câmpul de altoire va fi irigat din abundenţă, pentru a mări circulaţia sevei. Altoirea propriu-zisă se execută în orele dimineţii sau spre seară. Punctul de altoire este situat în partea inferioară a coletelui, care trebuie descoperit în prealabil, pentru a se evita, pe cât posibil, pornirea în vegetaţie a mugurilor dorminzi din această zonă. Se consideră, de către unii autori, că mugurii recoltaţi din diferite zone ale lăstarului dau rezultate diferite, fapt infirmat însă de datele obţinute în cercetare de către Serbina şi colaboratorii. S-a concluzionat, în urma experimentărilor, că se pare că numai mugurii recoltaţi de pe lăstarii „lacomi“ dau rezultate mai slabe, dar aceşti lăstari sunt rari şi sunt foarte utilizaţi la formarea tufelor, prin înlocuirea lăstarilor vârstnici. Pentru altoire, pe portaltoi se execută o tăiere în formă de T, în care se introduce mugurele altoiului, care în prealabil a fost tăiat

împreună cu scoarţa şi cu o porţiune mică de lemn de sub aceasta. Mugurele se introduce în tăietura portaltoiului, se leagă cu rafie, iar locul de altoire se acoperă cu pământ reavăn şi bine mărunţit. Cu câteva zile înaintea altoirii, toate ramificaţiile portaltoiului ales se vor îndepărta prin tăiere, pentru a uşura altoirea propriu-zisă. În momentul în care altoiul formează 5-6 frunze, i se va întrerupe creşterea prin ciupirea vârfului, obligând planta să formeze viitoarea tufă, iar portaltoiul se taie deasupra locului de altoire. În cazul înmulţirii prin altoire pe Rosa canina, se va avea în vedere faptul că portaltoiul are o importanţă deosebită nu numai asupra creşterii viitoarelor plante, a productivităţii acestora, dar şi asupra unor însuşiri fiziologice, ca rezistenţa la boli (în special la rugină) şi la condiţiile climatice (temperaturi negative). În cadrul speciei Rosa canina apar o mulţime de forme hibride, ca însuşiri morfofiziologice foarte diferite, ca urmare a polenizării alogame, ceea ce impune efectuarea unor lucrări de ameliorare a portaltoiului. În funcţie de epoca de altoire plantarea la loc definitiv se realizează în acelaşi an sau în anul următor.

2. Înmulţirea prin înrădăcinarea unor porţiuni de plantă 2.1 Înmulţirea prin înrădăcinarea butaşilor - butaşii care urmează a se

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2015 61

Victor VĂTĂMANU

înrădăcina pot fi recoltaţi de pe diferiţi lăstari sau de pe rădăcini (butaşi verzi, butaşi lignificaţi sau butaşi de pe rădăcini). 2.1.1. Înrădăcinarea butaşilor verzi această metodă se practică în multe unităţi specializate în altoirea tradafirului pentru ulei. Butaşii se recoltează de pe lăstari din plantaţii cu tufe bine dezvoltate, sănătoase, care înfloresc abundent şi sunt în vârstă de 3-6 ani, se transportă în încăperi la umbră, unde se defrunzesc. Recoltarea butaşilor se face la de mijlocul lunii august şi până la sfârşitul lunii octombrie. De la un lăstar se pot recolta câte 2-3 butaşi lungi de 15-18 cm şi groşi de 8-10 mm. Întotdeauna se va îndepărta mugurele terminal. În partea de jos, sub mugure, tăietură, care se execută cu briceagul sau foarfeca bine ascuţite, trebuie să fie netedă. În partea superioară tăietura se va face în unghi, la 1,5 cm deasupra mugurelui. Până la plantare, butaşii se vor păstra în nisip umed, iar plantarea se va face în straturi deschise sau în răsadniţe reci, pentru înrădăcinare. Straturile se fac pe terenuri curate, arate la 28-30 cm şi îngrăşate cu 30-40 tone de gunoi de grajd bine fermentat/hectar sau cu câte 50 kilograme de azot şi fosfor la hectar substanţă activă, de 1,1-1,2 m lăţime, mai adânci decât potecile cu 10-15 cm, şi lungi în funcţie de teren şi de posibilităţile de irigare. Butaşii se plantează în rânduri, la distanţă de 25 x 115 cm. Plantatul se execută cu ajutorul plantatorului legumicol în aşa fel încât vârfurile butaşilor să fie la nivelul solului. Într-un hectar se vor planta circa 200-250.000 de butaşi. Obţinerea unui procent sporit de înrădăcinare este strâns legată de întreţinerea straturilor respective. În tot cursul anului straturile vor fi plivite, prăşite şi mai ales udate ori de câte ori este nevoie. De asemenea, în momentul când butaşii s-au înrădăcinat şi au dat lăstari, aceştia se vor scurta la 6-7 muguri pentru formarea viitoarei tufe. Butaşii înrădăcinaţi se scot în anul următor, în luna octombrie. Se menţionează faptul că diferitele soiuri se comportă foarte diferit la înmulţirea prin înrădăcinarea butaşilor verzi şi de aceea se impune în mod obligatoriu o testare prealabilă. 2.1.2. Înmulţirea butaşilor lignificaţi butaşii în lungime de 50-60 cm se recoltează de pe lăstarii vârstnici. Aceştia se aşază orizontal în şanţuri, asemănător metodei Kesme, care va fi descrisă ulterior. Este o metodă greoaie şi riscantă, deoarece procentul maxim de înrădăcinare al lăstarilor porniţi pe aceşti butaşi este de 60, motiv pentru care se practică foarte rar. 62 Ianuarie 2015

2.1.3. Înmulţirea butaşilor recoltaţi de pe rădăcină - mulţi specialişti consideră că unicul avantaj al acestei metode de înmulţire este faptul că se obţin plante biologic mai tinere şi mai viguroase. Butaşii se recoltează din ramificaţiile rădăcinilor tufelor vârstnice şi au o lungime de 12-15 cm. Aceştia se aşază orizontal în şanţuri, asemănător butaşilor lignificaţi. Recoltarea butaşilor se face în perioada de repaus. 2.2. Înmulţirea prin înrădăcinarea lăstarilor direct la locul definitiv (metoda Kesme) - este o metodă mult aplicată. Lăstarii care se folosesc se vor recolta din plantaţii foarte vârstnice atunci când acestea au fost rărite în proporţie de 70%. Recoltarea se va face cât mai aproape de nivelul coletelui, tufele fiind în prealabil dezgropate. Pentru înrădăcinare pe terenul pregătit, aşa cum s-a menţionat anterior la celelate metode de înmulţire, se vor deschide şanţuri adânci de circa 40 cm şi late de 40-50 cm. Distanţa între aceste şanţuri va fi egală cu distanţa stabilită între rândurile de trandafiri. Lăstarii, tăiaţi şi necurăţaţi de ramuri, se vor transporta în aceeaşi zi la locul de înmulţire, se vor aranja în şanţuri (orizontal) câte 1-3, în funcţie de mărimea acestora şi se vor suprapune pe o porţiune de aproximativ 1/4 din lungime. După aşezare, lăstarii se acoperă cu 8-10 cm pământ bine mărunţit, suficient de umed, şi se vor tasa în mod corespunzător. Deasupra pământului se va aşeza încă un strat de 5-6 cm grosime format din îngrăşământ organic. Primăvara, din mugurii de pe lăstarii aşezaţi în şanţuri încep să apară plantele de trandafir sub forma unui gard viu. Epoca optimă de tăiere a lăstarilor s-a stabilit la sfârşitul perioadei de vegetaţie, după căderea frunzelor. Lăstarii pot fi recoltaţi împreună cu rădăcinile proprii, dacă nu au fost pe portaltoi, care se vor pune în şanţuri ca şi lăstarii. Dintr-un hectar de plantaţie veche se pot obţine cel mult 2-4 hectare plantaţie nouă. Dezavantajele acestei metode constau în faptul că are un coeficient de înmulţire foarte redus şi lucrările de întreţinere a rândurilor viitoarei plantaţii sunt mult îngreunate, ca urmare a densităţii mari a plantelor. 2.3. Metoda Staikov-Dimitrova - autorii utilizează metoda Kesme, dar nu pentru obţinerea unor plantaţii directe, ci pentru realizarea de „răsad“. Pentru aceasta, în apropierea unei surse de apă pentru irigare se deschid şanţuri late de 50 cm, adânci de 30-35 cm şi lungi în funcţie de necesităţi şi de configuraţia terenului. Între şanţuri se va lăsa un spaţiu de 0,8-1

metru. Recoltarea lăstarilor se va efectua în lunile octombrie-noiembrie, după căderea frunzelor şi încetarea vegetaţiei. Aceştia, recoltaţi ca şi în metoda Kesme, se aşază răsfirat, dar cât mai apropiaţi, orizontal şi suprapuşi pe cel mult 25% din lungime. Acoperirea lăstarilor se face asemănător ca în metoda Kesme. Primăvara, în timpul vegetaţiei, se vor aplica 3-5 praşile şi pliviri, 2-4 udări şi ciupirea vârfului de creştere când lăstarii porniţi au 4-5 frunze formate. Până în toamnă, plantele obţinute sunt gata de plantare la loc definitiv. Pentru aceasta, după căderea frunzelor, şanţul se descoperă şi cu ajutorul foarfecii se detaşează de pe lăstarii puşi la înrădăcinare fragmentele care au tulpină şi rădăcini. Lăstarii viabili care nu au dat lăstari şi rădăcini se vor aşeza în acelaşi şanţ pentru încă un an. Plantele de trandafir obţinute se sortează, cele din clasa I se plantează la loc definitiv, iar cele din clasa a II-a se plantează pentru dezvoltarea completă încă un an, pe un teren irigabil, la distanţă de 70 x 30 cm. Utilizând această metodă se sporeşte coeficientul de înmulţire, obţinându-se 6,5-7 hectare de plantaţie nouă dintr-un hectar plantaţie veche. 2.4. Metoda (V.) Topalov - prin metoda Kesme se realizează o plantaţie specială, amplasată lângă o sursă de apă. Paralel cu rândurile de trandafir se va săpa un şanţ, având lăţimea egală cu lungimea lăstarilor şi adâncimea de 25-30 cm. Deschiderea şanţurilor va începe întotdeauna de la marginea plantaţiei, între rânduri, imediat lângă coletul plantelor, cu ajutorul unei scânduri rigide, lungă de 2-3 metri, se apleacă şi se presează în şanţul deschis întreaga masă de lăstari cu ramificaţii, fără ca acestea să fie tăiate. Lăstarii vor fi ţinuţi presaţi în şanţ şi se vor acoperi cu un strat de pământ umed şi bine mărunţit, care va trebui să pătrundă printre aceştia. Pământul necesar acoperirii se ia din rândul următor, deschizându-se în acest fel un nou şanţ. Stratul de pământ acoperitor trebuie să fie de 8-10 cm grosime, peste care se vor adăuga încă 5-6 cm gunoi de grajd proaspăt sau fermentat, lipsit de buruieni, sau resturi de la distilerie, tocate mărunt. Surplusul de pământ dintre şanţuri se va aşeza în aşa fel încât după nivelare să se formeze straturi legumicole sub nivelul solului, ceea ce va permite uşurarea irigatului. Toate celelalte lucrări sunt identice cu cele din metoda precedentă. Lăstarii care nu au dat plante vor fi aşezaţi încă un an în şanţurile care se vor deschide în cealaltă parte a rândului, astfel încât lăstarii vor fi întorşi pe cealaltă parte.

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2015 63

Ordinul nr. 1865 din 3 decembrie 2014 pentru modificarea Ordinului ministrului Agriculturii nr. 1.139/2013 privind aprobarea formularelor de adeverinţe emise de APIA şi a comisionului de garantare datorat de persoanele fizice fondurilor de garantare, pentru garanţiile acordate în baza OUG nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor Monitorul Oficial nr. 0905 din 2014 Ordinul nr. 192 din 11 decembrie 2014 privind modificarea anexei nr. 3 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitarveterinar şi pentru siguranţa alimentelor, ca urmare a actualizării tarifului în funcţie de rata inflaţiei din anul 2013 - Monitorul Oficial nr. 0911 din 2014 Hotărârea nr. 1107 din 12 decembrie 2014 pentru modificarea art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 867/2014 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada mai-iulie 2014 ce au produs pagube asupra sectorului apicol“ - Monitorul Oficial nr. 0915 din 2014 Ordinul nr. 191 din 9 decembrie 2014 privind modificarea şi completarea Normei sanitare veterinare care stabileşte procedura pentru marcarea şi certificarea sanitară veterinară a cărnii proaspete şi marcarea produselor de origine animală 64 Ianuarie 2015

destinate consumului uman, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 10/2008 Monitorul Oficial nr. 0918 din 2014 Hotărârea nr. 1095 din 10 decembrie 2014 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Sediu pentru specializarea Tehnologia Prelucrării Produselor Agricole“ la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iaşi Monitorul Oficial nr. 0917 din 2014 Ordinul nr. 194 din 11 decembrie 2014 privind modificarea art. 6 din Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 64/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de control oficial sanitarveterinar efectuat de către personalul de specialitate în unităţile care produc alimente de origine animală Monitorul Oficial nr. 0921 din 2014 Ordinul nr. 196 din 11 decembrie 2014 privind modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 113/2008 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii de control oficial în unităţile de prelucrare, procesare, depozitare, transport, valorificare şi comercializare a produselor şi subproduselor alimentare de origine nonanimală Monitorul Oficial nr. 0921 din 2014

Decizia nr. 324 din 22 decembrie 2014 pentru eliberarea, la cerere, a domnului Peter Tamas Nagy din funcţia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Monitorul Oficial nr. 0941 din 2014 Hotărârea nr. 1138 din 23 decembrie 2014 privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2014, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii - Monitorul Oficial nr. 0947 din 2014 Ordinul nr. 1946 din 17 decembrie 2014 pentru aprobarea Procedurii privind modul de realizare a notificării produselor finite pe bază de plante medicinale, aromatice şi produse ale stupului care se notifică de către operatorii din domeniu şi se încadrează ca suplimente alimentare, produse de uz intern sau extern, exclusiv produsele cosmetice Monitorul Oficial nr. 0950 din 2014 Hotărârea nr. 1170 din 29 decembrie 2014 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 933/2014 privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2014, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii - Monitorul Oficial nr. 0958 din 2014 Hotărârea nr. 1171 din 29 decembrie 2014 pentru aprobarea cuantumului ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal, care se

www.agrimedia.ro

acordă pentru anul 2014 - Monitorul Oficial nr. 0968 din 2014 Hotărârea nr. 1179 din 29 decembrie 2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor Monitorul Oficial nr. 0967 din 2014 Hotărârea nr. 1182 din 29 decembrie 2014 pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 1.309/2005 privind aprobarea Programului de realizare a Planului naţional pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor şi a finanţării acestuia - Monitorul Oficial nr. 0006 din 2015 Ordinul nr. 2 din 5 ianuarie 2015 privind completarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 848/2004 pentru aprobarea Listei cu clasificatorii autorizaţi - Monitorul Oficial nr. 0015 din 2015 Ordinul nr. 1977 din 23 decembrie 2014 privind modificarea anexei la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, nr.

839/2014 pentru aprobarea Normelor tehnice de clasificare a carcaselor de porci - Monitorul Oficial nr. 0015 din 2015 Hotărârea nr. 1188 din 29 decembrie 2014 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu“ Monitorul Oficial nr. 0021 din 2015 Ordinul nr. 12 din 9 ianuarie 2015 privind aprobarea nivelului comisioanelor de garantare pentru anul 2015 Monitorul Oficial nr. 0022 din 2015 Hotărârea nr. 10 din 7 ianuarie 2015 privind reglementarea unor măsuri financiare temporare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate pentru agricultură aferente schemelor de plăţi directe şi pentru măsuri de piaţă în agricultură - Monitorul Oficial nr. 0031 din 2015 Ordinul nr. 10 din 7 ianuarie 2015 pentru modificarea Listei laboratoarelor desemnate pentru efectuarea analizelor în cadrul controlului oficial în sectorul vitivinicol, aprobată prin Ordinul ministrului Agriculturii şi

Dezvoltării Rurale nr. 272/2010 Monitorul Oficial nr. 0036 din 2015 Decizia nr. 11 din 14 ianuarie 2015 privind constatarea suspendării de drept a raportului de serviciu al domnului Virgil Laurenţiu Găman, secretar general al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Monitorul Oficial nr. 0031 din 2015 Hotărârea nr. 1185 din 29 decembrie 2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Monitorul Oficial nr. 0034 din 2015 Ordinul nr. 43 din 16 ianuarie 2015 pentru aprobarea modelului cererii de plată privind măsura 215 - pachet a) porcine - Plăţi în favoarea bunăstării animalelor Monitorul Oficial nr. 0045 din 2015 Hotărârea nr. 32 din 21 ianuarie 2015 pentru aprobarea sprijinului financiar excepţional cu caracter temporar care se acordă producătorilor agricoli din sectorul fructe şi legume Monitorul Oficial nr. 0058 din 2015

Măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice au publicat la data de 14 ianuarie Ordinul pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol. Având în vedere prevederile Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, în temeiul art. 9 alin. (1) din Legea nr. 145/2014, al art. 7 alin. (5) din HG nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea MADR, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia, cu modificările şi completările ulterioare şi al art. 12 alin. (7) din HG nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea MDRAP, cu modificările ulterioare. Cele două ministere emit următorul ordin: „Se aprobă modelul carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol eliberat de primari persoanelor fizice care deţin atestat de producător şi desfăşoară o activitate economică în sectorul agricol. Formularul carnetului de comercializare

www.agrimedia.ro

a produselor din sectorul agricol are caracteristicile tehnice prevăzute în anexa nr. 2. Pe baza solicitărilor comunicate de primari, consiliile judeţene/Consiliul General al Municipiului Bucureşti solicită Companiei Naţionale Imprimeria Naţională SA tipărirea necesarului de carnete. Primarii eliberează carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol cu respectarea următorului regim de completare a primei file din carnet, care este nedetaşabilă. Produsele pentru care se solicită emiterea carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol - se înscriu toate produsele vegetale rezultate din culturi de câmp, culturi în spaţii protejate, plantaţii, pepiniere, păşuni şi fâneţe, după caz, sau toate produsele zootehnice, sericicole, apicole, conservele de fructe şi/sau legume şi/sau sucuri naturale obţinute din fructele şi/sau legumele produse de solicitant, după caz. Produsele zootehnice, sericicole, apicole, conservele de fructe şi/sau legume şi/sau sucuri naturale se înscriu în carnetul de comercializare cu respectarea prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 111/2008 privind aprobarea Normei

sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum şi a activităţilor de producţie, procesare, depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală, cu modificările şi completările ulterioare. La nivelul fiecărei primării se înfiinţează, se organizează şi se gestionează Registrul de evidenţă a carnetelor de comercializare a produselor din sectorul agricol, pe suport de hârtie şi în format electronic, care cuprinde cel puţin informaţii privind datele de identificare ale producătorului agricol titular al atestatului de producător, precum şi ale persoanei fizice care poate utiliza carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol în afara titularului atestatului de producător, după caz, produsele fermei, suprafeţele cultivate, efectivele de animale/familii de albine/ cutii viermi de mătase deţinute, producţiile estimate a fi destinate comercializării.“ Ianuarie 2015 65

66 Ianuarie 2015

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013