Dimitrie F. CAIAN, Diviziunea a dm inistrativă

DIVIZIUNEA ADMINISTRATIVĂ

Dimitrie F. CAIAN

Comuna ocupă un teritoriu prea mare în raport cu populaţia sa, ea să divide în patru culori sau despărţiri având 49 suburbii şi 170 strade. Eată, aceste despărţiri cu suburbiile respective. Despărţirea I Culoarea de Roşu la sud-vest coprinzând suburbiile Vâlcelele, Tăbăcarii, Sf. Voivozi, Jălăboiul, Caramzulea, Ghergheasa, Ştirbei, Emancipaţii, Pastieştii, Vovidenia, Hanu Mutului (casele Papazu), Precista, Gregoriană şi Sf. Nicolae Vechiu. Despărţirea I I Culoarea de Verde, la Nord Vest cu suburbiile: Cimitirul Nordic, Călienii, Casa Apelor, Gherasim, Sf. Gheorghe (de la Ocol) Ispirliu, Poşta Veche, Lefteriul, Perjoiul, Gregoriană şi Domneasca. Despărţirea III - a Culoarea Galbenă la Nord-Est cu suburbiile: Ovreească Profetul Samoil, Sf. Apostoli, Ocolul de vite, Amorţitul, Cazarma Unirea (foastă în faţa grădinei Orfelinatului) Chicioruşul, Ionăşeşti, Pruncul, Penitenciarul Central şi Stroia. Despărţirea a IV-a Culoarea Albastră la Sud-Est cu suburbiile: Săpunarul, Stamatineştii, Sf. Mina, Sf. Dumitru (din Bahne), Bahnele, Cotul Oancei, Balta lui Asanache, Grama, Robeştii, Sârbeasca, strada Brăilei, şi Cotul bumbacului (în faţa Tribunalului). Mai înainte fie care despărţire avea un Comisar şi un Sub-comisar în anul 1903, serviciul administraţiei s-a redus, păstrându-să numai două Comisariate sau Secţii, motivul acestei reduceri a fost economia în bugetul Comunei, dar serviciul suferă. Stradele principale ale Oraşului sunt: 1. Strada M are a Unirei, care începe de la vechia barieră Bucureştii şi să termină nordul oraşului, unde să desparte strada Dogarii şi strada Oborului. 2. Strada Gărei, prelungită cu strada Centrală care venind de la gară trece pe dinaintea tribunalului şi sfârşeşte la Şoseaua Naţională, (Calea Cuza - Vodă) ce merge spre Tecuci. Aceste două, adică a Unirei şi Centrală cu a gării împart oraşul în cele patru culori s’au despărţiri. 3. Calea naţională Cuza - Vodă, cu direcţia de la Sud la Nord, pe ea să face defilarea trupelor în zilele de sărbători naţionale.

4. Bulevardul sf. Ioan zis si a l Scoalelor, pe care e situat Palatul Comunal, Şcoala secundară sau profesională de fete, grădina publică, Catedrala sf. Ioan şi şcoala No.1 de băieţi, începe din calea Cuza - Vodă şi dă în strada Unirei. 5. Bulevardul Carol I sau al Cazarmelor, care e o prelungire a stradei Unirea, şi a şoselei naţionale, începe de la casele I. F. Robescu (Prefectura) şi esă afară din oraş trecând pe lângă palatul diviziei, şi printre cele două şiruri de Căzărmi. 6. Strada Ghergheasa care începe de la Colţul bulevardului Carol I şi ese la bariera Coteşti la Vest. 7. Strada sf. Nicolae Vechiu şi Pastieştii, care din strada Unirei este o prelungire a bulevardului Sf. Ioan până la bariera Coteşti. 8. Strada Elisabeta la Ocol, care merge paralel cu stada Oborul şi dă în târgul de vite la Ocol. Bariere sunt 10: bariera Gărei la Vest, bariera * Galaţii şi > > Brăila la răsărit, Bucurestii la miază zi, Botestii şi Corbul la sud vest, Odobestii la nord-vest, Vrancia, Am otitul şi Tecuciul la Nord.

Extras din vol.: CAIAN, Dimitrie F. Istoricul oraşului Focşani. Scris cu prilejul Jubileului de 40 de ani de domnie a Majestăţii Sale Regelui Carol I, Focşani, Tipografia, Legătoria de cărţi şi Stereotipia Gh. A. DIACONESCU, 1906, pp. 250-252. Lucrare premiată de Academia Română în şedinţa de la 16 Aprilie 1907.

D im itrie F. CAIAN (1838-1909): S-a născut la Feiurdeni, judeţul Cluj, în anul 1838, într-o familie ai cărei înaintaşi erau importanţi oameni de cultură. După semnarea Pronunciamentului de la Blaj, din 1867, la a cărui redactare participase, Dimitrie F(arago) Căian(u), profesor de limba română şi limba latină, este silit să părăsească Blajul, la numai 30 de ani, de teama represaliilor autorităţilor maghiare, şi să se refugieze în Regat, unde, cu ajutorul autorităţilor vremii va ajunge în oraşul de pe Milcov. Dimitrie F. Caian, avea să devină în oraşul Focşani, în care s-a statornicit, începând cu anul 1868, unul dintre cei mai importanţi oameni din vremea sa, implicat consecvent în viaţa oraşului, pedagog de înaltă ţinută, om de carte şi de acţiune, vizionar şi istoric al oraşului de adopţie. Timp de 36 de ani, activează ca profesor şi, timp de 17 ani, şi ca director al Gimnaziului „Al. I. Cuza”, devenit Liceul „Unirea” din Focşani, unde îi are ca elevi, printre alţii, pe fraţii Alfons şi Anghel Saligny, Simion Mehedinţi, C.I. Parhon, Duiliu Zamfirescu, fraţii Longinescu. Iniţiază demersurile necesare pentru ridicarea unui local nou pentru acest liceu, astfel că, datorită eforturilor sale susţinute, în anul 1897 se obţine terenul, iar în anul 1900, la 23 ianuarie, se inaugurează localul în care şi astăzi funcţionează Colegiul Naţional „Unirea” . În anul 1899 devine primarul oraşului Focşani, funcţie în care a iniţiat şi realizat într-un mandat scurt, refacerea alimentării cu apă a oraşului, cumpărarea unor terenuri pentru utilitate publică, iluminatul electric experimental al oraşului şi altele, care au contribuit definitoriu la modernizarea urbei. Numele lui Dimitrie F. Caian, pe lângă o seamă de lucrări pe care le-a scris, cele mai multe având caracter didactic, este cunoscut mai ales pentru monumentul istoriografic dedicat oraşului nostru: „Istoricul Oraşului Focşani”, lucrare indispensabilă oricărei cercetări cu privire la oraşul Focşani, editată în anul 1906 şi premiată un an mai târziu de Academia Română. M onografia este, până la urmă, un elogiu adus oraşului în care a trăit mai bine de jumătate din viaţa sa şi un corolar al întregii sale activităţi, pe care le dedică, oraşului Focşani, Ţării Vrancei şi oamenilor săi, o lecţie de patriotism şi de conştiinţă de neam pe care ardeleanul Dimitrie F. Caian le-a purtat cu sine totdeauna şi le-a împărtăşit celorlalţi.