de ce le mai scoţi la lumină d e -a ia

BRUFLIT* CU ECOU PE STRADA MARE (DE CE LE MAI SCOŢI LA LUMINĂ DE AIA)

*(Bruflit - sunet produs de ştergerea prafului de pe o idee - „Câteva posibile nume de sunete”, Dan Stanciu, D ilem a veche,

nr. 422, 15-21 martie 2012)

Fevronia SPIRESCU

*** dom nişoara 31. azi mama are o durere mergem noi la farmacie mamă să nu pierdeţi hârtia doar pe trotuar... nu e nimeni pe strada mare mamă bine vedem casa cu obloane verzi la farmacie spuneţi sărut mâna domnişoară şi la intrare şi la plecare ce-i aia domnişoară mamă cineva fără soţ încă dar e bătrână nu are soţ nu are e domnişoară nu uitaţi nu uităm ... domnişoară e termenul de politeţe pentru o fa tă sau o femeie nemăritată... 32. mergem la farmacie farmacia are un geam mare mare în geam se răsfaţă o floare mare mare până-n tavan cu frunze mari mari se cheamă ficus pe rafturi chicotesc sticluţe mici mici şi borcănele ciudate mici mici pe jos pătrate mari albe şi negre ca pe cutia de table a tatii pe cutie ele sunt mici ... colocvial, denumirea de farmacie fa c e referire la locul unde se prepară şi se vând medicamentele... 33. ooo... afară afară să nu te mai prind domnişoară să-mi spui auzi nu doamnă domnişoară de unde să ştiu eu doamnă- domnişoară o doamnă e o doamnă nu ştiu iartă-l domnişoară nu ştie să se adreseze de unde să ştie nu-i de la oraş nu vreau... auzi colo doamnă... stăm lângă uşă afară spaima s-a ascuns în gât în ochi în degete omul iese năucit ... farm acistul are un rol important în educarea populaţiei atât in ceea ce priveşte medicaţia cât şi în tratamentul recomandat de medic...

34. hârtia de la mama vai nu-i în buzunar aici e batista fata din nufăr banii şi două bile e la tine nu-i uşa are clopoţel clopoţelul sună frumos zing zing zing urcă tu scara aha uite hârtia e în şosetă n-am pierdut-o sărut mâna dom... domnişoară sărut mâna domnişoară eiii aşa fetiţe bine crescute... ... medicamentul este o substanţă sau un produs destinat sau utilizat pentru studierea sau modificarea unui sistem fiziologic sau unei stări patologice... 35. în farmacie miroase a proaspăt amărui hârtia din şosetă trece sub ochelari ochelarii o studiază sub ochelari apare un zâmbet larg spaima s-a retras spre picioare ele mai tremură încă avem medicamentul e într-un sertar într-un pliculeţ domnişoara scrie ceva pe el ţac ţac ţac se aude casa de marcat ţac ţac ţac ... farm acistul trebuie să se asigure că informaţia pe care o transmite odată cu eliberarea medicamentului a fo s t deplin înţeleasă, că schema de tratament va fi respectată... 36. sărut mâna domnişoară sărut mâna domnişoară clopoţelul zing zing zing pliculeţul în buzunar restul în celălalt nu mai sări pierzi pliculeţul uite şi cofetăria da... înăuntru e minunat o mulţime de bomboane colorate nu intrăm azi în cofetărie ... clopoţelul e deasupra uşii, sună când se deschide sau se închide uşa, să anunţe clienţii care intră într-oprăvălie... 37. dincolo de uşile astea verzi mari ce-o fi poate un palat poate o prinţesă eiii... o prinţesă da da sigur o prinţesă sunt uşi de palat sunt obloane uite au şi lacăte palatele au porţi şi obloane ba nu ba da n-ai văzut desenele din cartea cu basme ba da au şi lacăte şi ce dacă sunt nişte uşi mari sunt de palat ba nu treaba ta ... basm - operă epică în proză care prezintă lupta dintre bine şi rău şi care se încheie cu victoria binelui, de regulă...

*** cofetăria

43. nu coroniţa mamă e premiul meu las-o pe cap sora mea are rochie de prinţesă eu am premiu mama ne ţine de mână toţi se uită la noi mergem la cofetărie pe strada mare ce de mirosuri bune bune parcă e în africa acolo sunt negri uite două statui două capete de negrese aşa arată ştim noi de la cărţile de joc păcălici au şi turbane astea nu au turbane

...cofetăria este un local în care se fabrică, se consumă si se vând dulciuri (prăjituri, bomboane, îngheţată etc.) ... 44. borcane mari de sticlă parcă-s titireze sau umbreluţe bomboane colorate multe multe măsuţe mici cu scaune îngheţată buuună păhărelele reci prăjituri frumoase nu le-aş mânca sunt frumoase cofetăria e din africa nu mamă nu doar statuile sunt negre au şi prăjituri negrese tot negre poate şi ele sunt din africa şi cacao şi ciocolata ... cacao - materia prim ă din care se obţine ciocolata, se extrage din seminţele arborelui de cacao, iar cea mai mare producţie de cacao din lume provine din Africa... 45. statuile au fost în palat în care palat în palatul lahovari era un palat aici unde este palatul mamă nu mai este doar parcul şi palatul unde a plecat s-a dărâmat aaa ca în tinereţe fără bătrâneţe era doar ruine şi ruinele nu mai sunt doar un zid la cinematograful de vară unde mergem cu bunica da acolo ... cinematograf de vară - loc în aer liber amenajat cu bănci pentru spectatori si ecran pentru proiecţia de film e doar seara după lăsarea întunericului... 46. e bună îngheţata vânzătoarele au şorţuleţe albe albe coroniţe din pânză albe albe apretate sunt curate curate şi miros a vanilie a ciocolată a bomboane a îngheţată a cafea şi ciocolata este din africa pe plic este o negresă cu un turban pe cap cofetăria miroase frumos aşa miroase africa a cofetărie sigur ... Africa este continentul cu clima cea mai caldă, în limba greacă cuvântul aphrike înseamnă fără frig...

*** a n to n -trei-sfertu ri

75. ne jucăm pe strada mare la scări până se-ntunecă strada mare are case-nşirate una lângă alta case evreieşti zice tata casele se sprijină una de alta umăr la umăr perete-n perete ca fetele de la căpâlna se ajută între ele mai ales că n-au decât o gură şi un ochi o uşă şi un geam deci nu văd ele prea bine de aia se ajută parcă se sprijină să nu cadă ... Fetele de la Căpâlna - ansamblu folcloric de dansuri alcătuit numai din fete, care au un dans specific într-un singur sir si e originar din localitatea Căpâlna, aflată pe malul râului Târnava M ică din ju d eţu l A lb a ...

76. casele sunt ceva special sunt case cu prăvălie la stradă dedesupt au beciuri multe acolo pun marfa şi dacă e pericol

pot fugi prin beciuri ce fel de pericol de toate de hoţi mai sunt hoţi nu mai sunt au fost nici prăvăliile nu prea mai sunt au fost mai multe au rămas doar tunele pe sub case le-au găsit la săpături la blocuri ... beci - construcţie subterană, de obicei, la subsolul unei clădiri sau case, în care se depozitează alimente, mărfuri, lemne de foc, etc. si care, uneori, permite locatarilor evacuarea de urgenţă, prin tuneluri ascunse, departe de casă... 77. una dintre case e mai mare are două guri adică două uşi mari cu obloane verzi nu are ochi are doar zid de piatră are şi scări de ciment aici ne strângem seara dincolo de obloane e o prinţesă a închis-o un zmeu uriaş verde şi stă acolo poate plânge nu vezi lacătele da ce mari sunt ... lacăt - obiect din fie r prevăzut cu un mecanism special si o cheie pentru încuiat uşi, obloane, cufere, e tc... 78. vorbim ascultăm curioşi sărim coarda spunem poezii jucăm şotronul ne jucăm de-a prinselea stelele se uită la noi pe celălalt trotuar anton-trei-sferturi iese afară cu o masă de lemn şi-o scutură supărat are vreo două ploşniţe cucoană o informează necăjit pe vecina lui vecina trece strada are o sticla de lapte vecina se cruceşte în mijlocul drumului noi căscăm gura la anton ce-s alea ... ploşniţa - insectă parazită de culoare roşie care trăieşte p rin crăpăturile pereţilor sau ale mobilelor şi se hrăneşte cu sângele omului, păduche-de-lemn ... 79. bunica se cruceşte şi ea unde aţi mai auzit şi asta anton-trei- sferturi scutura masa de ploşniţe hi hi hi cum aşa da bunică bunica pune nume tuturor anton e anton-trei-sferturi e sărac a capătat de pomană pantalonii el e înalt pantalonii sunt scurţi sunt trei-sferturi anton e anton-trei-sferturi anton şi la cap e trei-sferturi auzi scuturi masa de ploşniţe hi hi hi râde bunica da şi vecina lui si-a făcut cruce păi cum e de crucit ... pom ană - se dă de pom ană săracilor hrană, bani şi îmbrăcăminte, obiecte, în amintirea şi pomenirea celor m orţi...

*** tră s u ra

112. puf puf puf trenul gâfâie se opreşte-n gară ne-a adus de la ţară începe şcoala ooo unde sunt coşurile verzi cu flori roşii unde e streaşina verde se dărâmă gara se face alta nouă zice tata nuuu

nu vreau e gara mea verde şi mama unde o să lucreze la turn unde acolo peste linii ce departe nu-mi place gara nouă ... gâfăie - respiră greu si des din cauza efortului, produce un zgomot caracteristic, înfundat si greoi... 113. picură tata a adus trăsura nea poroma o ajută pe bunica să urce e frumos cu trăsura avem acoperiş trap trap trap calul merge cântând trap trap strada gării e goală cred că l-am văzut pe hanga unde dincolo peste drum nu mai este hanga aaa da a murit nu mai este mi s-a părut ... trăsură - vehicul cu patru roţi, pe arcuri, tras de cai si fo lo sit la transportul persoanelor... 114. mergem pe strada mare dom şef zice nea poroma sunt săpături la piaţă se mai fac blocuri uite cofetăria s-a mutat în grădină numai vara iarna se duc înapoi au scos şi statuile în grădină care statui negresele nuuu alea sunt înăuntru ăăă afară nu mai miroase a africa nu mai sunt negrese şi plouă e ud pe jos ... blocurile sunt nişte case unele peste altele pe câteva etaje... 115. la colţ ne oprim tata coboară să ia ţigări virginia cu filtru virginia e nume de fată da uite bate în geam la madam gheorghiu la debitul de tutun ce debit e numai un geam da are ţigări chibrituri e debit pentru ţigări ce-i aia nu ştiu e lângă şcoală are şi biscuiţi ai văzut tu nu ... debit - tutungerie, loc unde se vând ţigări sau loc unde se vând mărfuri cu amănuntul... 116. strada mare are pietre calul merge mai greu trop trop trop cântă potcoavele casele dorm cu ochii închişi au storurile trase par obosite nu chiar toate hei obloanele verzi sunt deschise nu mai este lacătul poate văd prinţesa ori zmeul ori... ... potcoavă - piesă din fie r de fo rm a unui semicerc care se fixea ză în cuie pe copitele cailor pentru a le proteja, dacă o găseşti se spune ca aduce noroc...

117. s-au vândut casele cele mari zice nea poroma proprietarul era bolnav o fi murit zice tata trăia pe la tecuci da se face curat schimbă şi acoperişul oooo nu-i nici o prinţesă nici un zmeu nici un palat e gol înăuntru nu-i nimic nici lacătul mare nu mai e m-a picurat pe obraz treci dedesupt sub coviltir te uzi şi stai jos ai să cazi da bunică ... coviltirul e acoperişul unei trăsuri sau al unei căruţe sub care se adăpostesc oamenii de ploaie sau de soare...

118. cotim pe uliţă ce lipseşte tată nucul unde e l-a tăiat cine stăpânul lui dar era şi-n curtea noastră doar nişte crengi şi azorel ham ham ham eeeii ce mare ai crescut nu mai eşti pui azorel nici voi spun ochii lui eu am în ochi picături de ploaie hai repede în casă vă faceţi ciuciulete da bunică la ţară nu ploua era... soare ... ciuciulete - u d de ploaie până la piele, u d leoarcă, motolit...

F evronia SPIR ESC U s-a născut la Focşani, în anul 1956 şi locuieşte la Adjud, unde predă limba franceză şi limba şi literatura română. A absolvit Liceul de Artă Plastică: Nicolae Tonitza, Bucureşti şi Facultatea de Filologie, Universitatea Al. I. Cuza, Iaşi. Este o distinsă reprezentantă a literaturii vrâncene şi membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala „Literatura pentru copii şi tineret”, Bucureşti. A organizat expoziţii personale de pictură în Focşani, Adjud, Mărăşeşti, Bucureşti şi este un original ilustrator de carte, mai ales la cărţile pentru copii. A publicat, în perioada 2016-2020, mai multe volume de versuri sau proză, cu ilustraţiile autoarei: „Inorogul roşu” (basm pentru copii); „Rădăcinile”; „Poveştile lui Nasser, câine de casă” (carte de poveşti pentru copii); „Crochiuri fără frunze” (versuri); „Biţi-Codiţe” (roman pentru copii); „Bruflit* cu ecou pe Strada Mare” (poem cu ilustraţiile autoarei). A obţinut numeroase premii naţionale pentru literatură, este colaborator al unor importante reviste de cultură, dar şi al bibliotecilor vrâncene, în diferite proiecte literare.