Scurtă istorie în im a g in i

BULEVARDUL CAROL I DIN MĂRĂŞEŞTI SCURTĂ ISTORIE ÎN IMAGlNl

Prof. Aurel NECULAI

Ideea de a reveni aupra unei carţi pe care am publicat-o recent (Mărăşeştii în vechi cărţi poştale ilustrate 1900-1939) a izvorât dintr-un proiect lansat curând de Biblioteca Judeţeană Duiliu Zamfirescu - Focşani prin „Secţia de Carte veche şi Colecţii speciale” coordonată de biliotecar dr. Teodora Fîntînaru: Povestea străzii mele. Povestea mea este despre B ulevardul C arol I (actu ala S trad a R epublicii) din oraşul Mărăşeşti. Nu am avut şansa să mă nasc în Mărăşeşti şi nu am locuit pe această stradă cu un trecut cum rar mi-a fost dat să întâlnesc. Am parcurs, însă, aceasă stradă, zilnic, de la un capăt la altul, timp de mai bine de 25 de ani. De la Gara Mărăşeşti, unde soseam cu trenul de la Râmnicu Sărat, şi până la Şcoala Gimnazială Ecaterina Teodoroiu, acolo unde profesam, cale de circa 25 de minute de mers, privirea mea a fost tot timpul atrasă de multitudinea monumentelor care aminteau de vara anului 1917, şi nu numai. Ca profesor de istorie eram conştient că pasul meu străbate zilnic un câmp istoric şi de aici s-a născut dorinţa de descoperi povestea din spatele monumentelor, de a scoate la iveală fapte şi întâmplări ieşite din comun şi care se lăsau de mult aşteptate. De aici, cărţile despre Mărăşeşti, Revista Clio de Mărăşeşti pe care am fonat-o şi am coordonat-o mai bine de 15 ani; de aici cursul de istorie locală pe care l-am predat ani de-a rândul elevilor din şcoala mea. Am aflat multe despre oraşul Mărăşeşti şi decă exemplul de modernizare cel mai apropiat de locurile noastre este calea ferată Buzău- Mărăşeşti, construită (1879-1881) pentru prima dată de ingineri români şi iaugurata de regele Carol I la 30 octombrie 1881. Ziua inaugurării s-a constituit într-o mare sărbătoare. Duminică, 30 octombrie 1881, la ora 8.45, familia regală însoţită de guvernul României şi membri ai Parlamentului, au pornit din gara Bucureşti-Cotroceni cu un tren tras de o locomotivă numită simbolic Unirea. Era primul drum de fier care unea Muntenia de Moldova. Până la Mărăşeşti trenul a oprit în fiecare staţie pentru a fi sfinţită de I.P.S Inochetie al Buzăului. Ceremonia finală a avut loc la Focşani şi aici, în Magaziile Gării, în prezenţa regelui Carol I şi a prim-ministrului Ion C. Brătianu, s-au pus bazele Societăţii Politehnice

Rom âne. Din păcate, odată cu instaurarea regimului comunist numele Bulevardului Carol I a fost schimbat cu Strada Republicii, care dăinuie şi astăzi, aşteptând o reparaţie istorică şi care, din motive greu de înţeles, încă nu vine. Poate că reconstrucţia oraşului Mărăşeşti care ar putea deveni un M uzeu în aer liber, ar trebui să înceapă cu revenirea străzii principale la numele care a consacrat-o: Carol I. Există o memorie a străzii. Străzile apar, mai şi dispar, au un nume adesea supus schimbărilor conjuncturale, dar, mai ales, sunt afectate de evenimente şi de transformările, nu întotdeauna benefice, provocate, inevitabil, de modernitate. Este şi cazul B ulevardului C arol I din Mărăşeşti, astăzi S tra d a Republicii. Puţinele, dar importantele imagini de care dispunem, ne ajută să reconstruim, în mare, aspectul Străzii Carol, până la istorica bătălie de la Mărăşeşti din vara anului 1917. Centrul comercial al oraşului începea din faţa gării şi continua până aproape de zona pieţei de astăzi. Clădirile comerciale, lipite una de alta, erau construite din cărămidă şi aveau două niveluri. Din dreptul Statuii lui A lexandru Io an Cuza, ridicată în anul 1908 pe locul unde se găseşte şi astăzi, strada se bifurca: un sens mergea spre gară şi altul venea de la gară ocolind părculeţul din spatele Statuii lui Cuza. Această arhitectură a Străzii Carol I se păstrează şi astăzi. Din 1908, la iniţiativa primarului Niţă Vasiliu, strada a fost pietruită, s-au construit trotuarele şi au fost plantaţi, de o parte şi de alta, tei şi salcâmi. Pe partea stângă a Străzii Carol, spre capătul său, pe locul în care se găseşte astăzi Parcul Joffre, se ridica frumosul Palat Negropontes, în continuarea căruia, se afla, puţin mai departe, biserica A d o rm irea M aicii D om nului, unde s-a ales E ro u l N ecunoscut, la 14 mai, 1923, în care, şi astăzi, se oficiază slujbe religioase. În partea opusă bisericii, se găsea atunci vechea Primărie, pe locul căreia s-a ridicat în anii ’20 ai secolului trecut, actuala Primărie. Bătălia de la Mărăşeşti avea să lase urme adânci asupra străzii principale a oraşului. Atunci au fost distruse gara, centrul comercial, Palatul Negropontes şi parţial biserica Adormirea M aicii Domnului (turnul şi zidurile lovite de proiectile au fost refăcute după 1917). După bătălia din vara anului 1917, Strada Carol nu a mai revenit la vechea arhitectură. Au apărut, însă, semnele modernităţii. Astfel, în 1929 s-a luat iniţiativa construirii unui canal de scurgere de la gară, prin Strada Carol şi strada Cuza-Vodă, pentru a proteja oraşul de inundaţiile foarte frecvente. În 1934 iluminatul public era deja prezent, curentul fiind primit de la fabrica de produse chimice. De-a lungul Străzii Carol, se înşirau Şcoala p rim a ră (astăzi Liceul Tehnologic E rem ia Grigorescu), B anca P o p u lară, sediul

C ooperativei A gricole şi farmacia oraşului. Strada Carol era şi atunci inima comercială a oraşului. Din cele 47 de unităţi comerciale câte număra în 1934 oraşul Mărăşeşti, 35 se aflau de-a lungul Străzii Carol: 2 restaurante, un hotel (Hotel Păunescu, fost H otel N egropontes), 2 cafenele, 14 cârciumi, 2 băcănii, 4 frizerii, 4 brutării, o cofetărie, 4 manufacturi şi o farmacie. Ne putem imagina forfota acestei străzi, mult mai accentuată către finalul săptămânii şi de sărbători, mulţimea acelor cafenele, restaurante, băcănii, frizerii şi cofetării, care îşi invitau clienţii prin firme atrăgătoare. Ne putem imagina animaţia străzii făcută de elevii care plecau fericiţi şi zgomotoşi de la cursurile şcolii primare. De curăţenia străzilor se ocupa Primăria, iar liniştea era asigurată de poliţie, înfiinţată în anul 1931. M emoria Bulevardului Carol I din Mărăşeşti străbate, ca un ecou, până în zilele noastre, invitându-ne, parcă, să o îmbogăţim cu alte fapte, cu alte întâmplări, pe măsura trecutului său.

Carte poştală ilustrată, dinainte de Primul Război Mondial, reprezentând Gara Mărăşeşti. [Colecţia autorului]

Carte poştală ilustrată, reprezentând Gara Mărăşeşti, distrusă în urma bătăliei din anul 1917. [Colecţia autorului]

Gara Mărăşeşti astăzi, vedere din Str. Republicii, fostul B ulevard C arol I. [Foto: prof. Oana Dima]

Poşta Mărăşeşti înainte de anul 1914. Carte poştală dinainte de 1914. [Colecţia autorului]

Oficiul Poştal din Mărăşeşti după bătălia din anul 1917. Carte poştală pictată de Camelia Achimescu. [Colecţia autorului]

Carte poştală ilustrată, datată 19 august 1924, reprezentând M o n u m en tu l lui Gabriel Pruncu. Fiu al unei familii de negustori armeni din Focşani, tânărul sublocotenent Gabriel Pruncu a căzut eroic în ziua de 6 august 1917, în bătălia de la Mărăşeşti-Răzoare. Monumentul lui Gabriel Pruncu, * 5 5 * ridicat din iniţiativa familiei sale, a fost amplasat, iniţial, în cimitirul din Mărăşeşti, alături de cele nouă morminte ale Eroilor Necunoscuţi. Este ceea ce vedem în această carte poştală. După 1924, când Gabriel Pruncu a fost înhumat în Mausoleul Mărăşeşti-Culoarul Cavalerilor, monumentul a fost mutat, la iniţiativa familiei sale, în faţa gării din Mărăşeşti, unde poate fi văzut şi astăzi. Este M o n u m en t istoric. [Colecţia autorului] 29

29 septem brie 1908. Ţărani din Ruginoasa, Neamţ, la inaugurarea Monumentului închinat domnitorului Alexandru Ioan Cuza, situat pe Strada Carol I, astăzi Strada Republicii. (Deţinător: Primăria Mărăşeşti)

B ulevardul C arol I din Mărăşeşti, la 2 octombrie 1917, purtând încă urmele bătăliei. [Fotografie realizată de Serviciul fotografic a l armatei, Deţinător: Biblioteca Naţională a României, Departamentul Colecţii speciale]

Carte poştală ilustrată, datată 1915, reprezentând H otelul N egropontes din Măraşeşti. [Colecţia Gheorghe Panait]

Fotografie tip carte poştală, din anul 1933, înfăţişând Bulevardul Carol I din Mărăşeşti. [Colecţia autorului]

Fotografie din anul 1943, reprezentând Şcoala primară din Mărăşeşti, actuala construcţie în care se găseşte Liceul Tehnologic Eremia Grigorescu. [Sursa: Monografia judeţului Putna, materialul a fost colectat şi verificat de A. Gafencu şi prof. Ion Diaconu, Regatul României, Prefectura Judeţului Putna, Focşani, 1943]

Fosta Şcoală primară, astăzi sediul Liceului Tehnologic „Eremia Grigorescu”. [Foto: prof. Oana Dima]

Carte poştală ilustrată, datată 1909, reprezentând Palatul Negropontes din Mărăşeşti. Palatul a fost cumpărat de Jean Ulysse Negropontes, odată cu moşia Mărăşeşti, de la foştii proprietari ai moşiei, familia Catargiu. [Colecţia autorului]

Ruinele Palatului Negropontes, după bătălia din vara anului 1917 de la Mărăşeşti. În perioada interbelică, ruinele au fost conservateca monument istoric. În 1948, din dispoziţia neinspirată a primarului de atunci, acesta au fost dărâmate. Astăzi se mai păstrează doar fundaţia. [Fotografie realizată de Serviciul fotografic a l armatei române]

Carte poştală ilustrată, datată 1907, reprezentând Strada Carol I din Mărăşeşti. Este cea mai veche imagine a străzii principale a Mărăşeştiului. Se poate observa, în partea stângă a imaginii, biserica Adorm irea M aicii D om nului, iar în partea dreaptă, Primăria oraşului, rămasă în această formă până la bătălia din anul 1917, când a fost distrusă şi reconstruită, în forma care există şi astăzi. [Colecţia autorului]

Carte poştală ilustrată, datată 11 octombrie 1932, reprezentând Primăria oraşului Mărăşeşti. Localul Primăriei a fost ridicat între 1919-1922 pe vechiul amplasament distrus în urma luptelor din vara anului 1917. [Colecţia autorului]

Localul Primăriei Mărăşeşti astăzi. După cum se poate observa este sedliul care datează din 1922. [Foto: prof. Oana Dima]

Biserica A d o rm irii M aicii D om nului după luptele din vara anului 1917. Biseriica a fost reparată după război. Aici a avut loc la 14 m ai 1923 ceremonia alegerii E ro u lu i Necunoscut, unul dintre cele mai importante simboluri din Războiul Întregirii Naţionale 1916-1919. [Fotografie. Deţinător Muzeul Militar Naţional Regele Ferdinand I]

Biserica Adormirii Maicii Domnului, astăzi. [Foto: Oana Dima]