Andrei-Marius NEDELCU, Fosta Stradă Umbrei din Focşani. Elemente de geografie is to r ic ă Petru MINCU, De la uliţa Cotu Bumbacului

FOSTA STRADĂ „UMBREI” DIN FOCŞANI 77 9 ELEMENTE DE GEOGRAFIE ISTORICĂ

Andrei-Marius NEDELCU

Strada Popa Şapcă, care se numea strada Umbrei, este situată în partea centrală a oraşului Focşani. Ca dispunere, aceasta are direcţia nord- sud, cu o uşoară înclinaţie spre vest. Pe harta moşiilor, a inginerului Gheorghe T. Scipion, din 1848, aceasta apare ca o ulicioară ce se strecura printre grădini şi câteva case şi ieşea printr-un culoar în Uliţa Mare. Nu este foarte evident de unde începea aceasta, din cauza unor probleme ale hărţii. Biserica Sf. Nicolae Nou apare dreapta jos, marcată cu un plan treflat mai mic, dar cu un pridvor destul de generos. Cea mai veche denumire a străzii a fost chiar Sf. Neculai Nou46.

Fig.1: Harta moşiilor din Focşanii Munteni, realizată de către ing. Scipion în 1848, în stânga biserica Sf. Gh. Armeni, centru biserica Sf. Nicolae Vechi, dreapta biserica Sf. Nicolae Nou.

46 Virgil Paragină, 450 de ani Focşani, Lucrare în regia autorului, Focşani, 1996, p. 152.

Aceasta apare pe harta din 1855, realizată de căpitanul M arcus Terbuhovic', ca fiind o ulicioară îngustă şi strâmbă, care trece prin spatele Uliţei Mari sau a Târgului. Aceasta se strecoară printre două grădini, făcea dreapta şi ajungea în faţa bisericii Sf. Nicolae cel Nou, monument istoric important. Mai departe, aceasta urmărea direcţia nord şi ieşea prin două mici cotituri la biserica Sf. Nicolae Vechi, sau Mănăstirea lui Ştefu, căpitan de cazaci.

Fig. 2: Strada Umbrei marcată cu roşu pe Planul Terbuhovic din 1855, cu nr. 21 este indicată biserica Sf. Nicolae Nou.

Această uliţă, aparţine Focşanilor Munteni, atunci separat de Focşanii Moldovei, printr-o gârlă ce forma hotarul dintre cele două provincii româneşti. Cel mai important monument de pe această stradă este Biserica Sf. Nicolae cel Nou. Această biserică, la început a fost mănăstire, cum se constată din actele Episcopiei B uzăului. În partea de nord a oraşului Focşani Munteni, aproape de graniţa care despărţea cele două Ţări Româneşti, pe actuala stradă Popa Şapcă („Umbră” era o străduţă din apropiere), nr. 3, se găsea fosta Mănăstire Sfântul Nicolae. A primit cognomenul „Nou”, avându-se în vedere că acest locaş a apărut după

celălalt aşezământ, şi pentru diferenţiere, primul s-a numit „Sfântul Nicolae-Vechi” . Cel mai vechi din actele relative la această biserică este din leat 7204 (1696), iunie 21 şi anume: „Zapisul Mariei preotesei, soţia popii lui Ioan, faţa Ghenciului dimpreună şi cu Ioana Bendioae din Focşani prin care vinde preotului de la sfânta Mănăstire ot Focşani, un loc de casă, unde au fost casa lui Gândac Ţiganu, peste drum dinaintea popii lui Filoftiu în Târgul Focşanilor, în lung stânjeni 18 şi în lat spre casa Pinchii stânjeni 6, care moşie este din partea Odobească şi din partea Focşănească; (XLVIII)” (Caian, 1906) Din acest act se vede că Mănăstirea Sf. Nicolae cel Nou a existat pe la 1696, dar a fost făcută din lemn, cum spune un alt zapis din leat 7247 (1738) septembrie 14. Popa Arsenie se aminteşte ca trăind, într-un zapis din leat 7204 (1696), mai 22, prezentat de M ănăstirea Râmnicul, prin care el (popa Arsenie) şi cu Iani ginerele Vătafului Stoica dă danie Mănăstirii Râmnicului, locul ce-l are în Focşani, în lung stânjeni 72 şi în lat stânjeni 30. Doc. (XLVIII); (Caian, 1906) Dintr-un alt document al Episcopiei Buzăului cu data 7240 (1732), iunie 9, se constată că, arzând a doua oară biserica cea de lemn, în acel an a fost făcută de zid de cărămidă de către jupân Constantin Năsturel, biv vel paharnic, şi în acelaşi an a fost închinată ca metoh Episcopiei Buzăului cum arată un alt zapis, din leat 7246 (1732) pe care „Dragomir sin popa Constantin împreună cu tot neamul popii lui Arsenie îl dă Sfinţiei Sale Chir Misail, Episcopul Buzăului, prin care închină Biserica Sf. Nicolae de aicea din Focşani, metoh Sfintei Episcopiei Buzăului.” (Caian, 1906).

Pictură din naosul bisericii.

Noua biserică (cea din zilele noastre) a fost construită, pe un plan treflat (fundaţie de piatră de râu; lungimea de 23,00 m, lăţimea fără absidele laterale de 7,80 m), cu ziduri groase, cu un pridvor deschis (cel mai larg dintre bisericile Focşanilor), fiind asigurată, mai târziu, cu opt contraforturi (între naos şi pronaos sunt doi stâlpi de susţinere a bolţii). Prima pardoseală a avut-o din cărămizi. După 1743 a fost executată pictura. Absidele laterale sunt cu cinci laturi la exterior şi semicirculare la interior; absida altarului (în grosimea zidului sunt două nişe pentru proscomidiar şi diaconicon) are şapte laturi la exterior (Iancu, 2018). Pe planul Radovic apărut la 1900, strada Umbrei apare cu mici modificări, nu mai face acele cotituri mici şi are un aspect rectiliniu, formată din mai multe segmente care îşi schimbă uşor direcţia. Densitatea caselor a crescut şi apar clădiri noi, iar Biserica Sf. Nicolae Nou îşi păstrează poziţia faţă de stradă.

Fig.3: Strada Umbrei pe Planul Radovic din 1900.

Biserica a suferit multe stricăciuni care au provenit din partea armatelor străine şi mai cu seamă a tuturor care intrând prin biserici străpungeau cu armele chipurile sfinţilor şi ale ctitorilor cum se poate vedea la icoana Sfântului Gheorghe la biserica din Cimitirul Sudic şi la portretele din acest sfânt locaş. Biserica a suferit şi de pe urma cutremurelor (1894, 31 august, cel mai aprig). La 25 septembrie 1812 a fost realizată catapeteasma din zid, cu cele trei rânduri de icoane (aurite iniţial); deasupra acestora este o inscripţie. O lungă perioadă de timp a stat închisă şi împrejmuită cu zid şi nu s-a mai slujit într-însa. În prezent, este monument istoric şi a fost inclusă în Lista Monumentelor Istorice din 2004, fiind una dintre cele mai frumoase biserici din Focşani. Din anul 1998, a fost preluată de preotul paroh Valeriu Tufaru care slujeşte şi în prezent. Din anul 2002 s-a început restaurarea picturii vechi şi s-a integrat pictura nouă în tehnica „fresco” de către pictorul Gabriela Ştefăniţă. În ziua de 3 iunie 2007 s-a sfinţit de către Prea Sfinţitul Episcop EPIFANIE al Buzăului şi Vrancei.

Şi acestui aşezământ monahal i s-au atribuit diferite nume: „Mănăstirea Sfântul Nicolae cel Nou din Focşani”, „Mănăstirea ot Focşani”, „Mănăstirea Sfântul Nicolae din Focşani” sau „Metocul Sfântul Nicolae ot/din Focşani”, „Metohul Episcopiei Buzăului”, dar şi „Mănăstirea Popii Arsenie”, „Biserica Sfântul Nicolae” - Năsturel (Iancu, 2018).

În timpul perioadei comuniste, vechea stradă Umbrei primeşte numele de Popa Şapcă, preot haiduc şi revoluţionar din Oltenia. Acest nume de stradă îl mai întâlnim în nu mai puţin de 15 oraşe ale României (Bucureşti, Timişoara, Râmnicu Vâlcea, Botoşani etc.). În perioada 19601990, în amplul proces de sistematizare a oraşului Focşani au fost demolate toate casele de pe această stradă, ridicându-se blocuri de 3-4 etaje. De asemenea, astăzi strada mai găzduieşte o grădiniţă, Grădiniţa nr.18 din Focşani, şi câteva cabinete stomatologice, dintre care şi o clinică.

B IB L IO G R A FIE

Caian, Dimitrie, (1906) Istoricul oraşului Focşani, în Focşanii de altădată, Editura Terra, Focşani, 2013. Iancu, Viorel, (2018) Aşezămintele monahale din ju d eţu l Vrancea, Editura Bogdania. Iacob, Dan Dumitru, (2017), Planurile oraşului şi moşiei Focşanii Munteniei din 1848, În: Studii de istorie a oraşelor: In honorem Paul Niedermaier, Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I” .

A ndrei-M arius N ED ELC U este elev la Liceul de Artă „Gh. Tattarescu” din Focşani. Stăpâneşte foarte bine metoda „geografiei istorice” pe care şi- a însuşit-o de la îndrumătorul şi profesorul lui, domnul Răzvan Săcrieru, dr. în ştiinţe geografice, distins profesor la acelaşi liceu. Eseul prezentat se remarcă prin obiectivitate, utilizarea riguroasă a instrumentelor bibliografice, claritate stilistică. Credem în astfel de tineri talentaţi, îi susţinem şi sperăm că vor deveni urmaşi străluciţi ai acadermicianului vrâncean Simion Mehedinţi.