Pagina 2
Adresa Redacţiei Str. Regiment 11 Siret, Nr 12-14 Tel/Fax. 0236430235 E-mail: liceulracovita@yahoo.com
Colectivul redacţional Nicoleta IFRIM- clasa a XI-a E Alina STRAT- clasa a XI-a E Daniela CARP- clasa a IX-a E Ionela SANDU- clasa a IX-a E R E D A C Ţ I A
Colegiul redacţional Prof. Adina TODORAN Psiholog prof. Silvia BANEA Prof. Aura COZMACIUC Prof. Paulina ROTARU Prof. Cristian ROLEA Prof. Marian DRĂGOI Prof. Delia HUMELNICU
Dir. Prof. Nicoleta DOMINTEANU Dir. adj. Prof. Corina ROTARU
PROFESOR COORDONATOR: MARIANA CONSTANTIN REDACTARE: PROF. IULIA ANGHELACHE
Pagina 3
Din Cuprins Pag. 6
POETICA
Pag. 12 PLASTICA Pag. 18 Rubrica PSIHOLOGULUI Pag. 20 Franceză Pag. 21 Engleză Pag. 22 Informatică Pag. 24 Matematică Pag. 26 Fizica Pag. 27 Chimia Pag. 28 Istoria Pag. 30 Geografie Pag. 34 ”Să știi mai multe, să fii mai bun” Pag. 36 Glume Pag. 37 Știați că... Pag. 38 Absolvenți 2013
Pagina 4
A fi împreună - 35 de ani Liceul Teoretic “E. Racoviţă” a împlinit 35 de ani de la înfiinţare 35 de ani de activitate nu este mult în viaţa unei instituţii şcolare pentru a avea o tradiţie, însă este suficient pentru a avea un cuvânt de spus în contextul învăţământului gălăţean, pentru a-şi forma o sumă de valori şi principii după care să se ghideze, pe care să le transmită mai departe. Evenimentul a fost sărbătorit pe 26 octombrie, ziua Sf.Dumitru care este patronul spiritual al liceului. Au fost organizate cu această ocazie o diversitate de activităţi la care au fost invitaţi foştii profesori ai liceului, reprezentanţi ai ISJ şi ai conunităţii locale. Aprecierile invitaţilor ne-au făcut să credem că am reuşit în preluarea valorilor pe care le-am transformat în misiunea şcolii: LIBERTATE, EXCELENŢĂ, REUŞITĂ valori pe care cu grijă încercăm să le modelăm în fiecare suflet tânăr care se pregăteşte pentru viaţă învăţând de la fiecare dintre noi. Peste ani vor fi capabili să înţeleagă în adevăratul sens al cuvântului ce presupune Libertatea, cum se obţine Excelenţa şi cum se măsoară Reuşita. Întâlnirea din sala Auditorium din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii, un apropiat colaborator al liceului, s-a derulat sub imperiul emoţiilor. Au fost prezenţi Diamanta Bulai- Inspector General Adjunct, Emanoil Cătălin Bocăneanu- Prefectul judeţului, absolvent al liceului nostru, Silviu Bacalum- Consilier al Primarului, foştii directori ai liceului- Cenuşă Maria, Crudescu Alexandru, Şerban Ruxandra, Rotaru Paulina, Popa Maria. Mulţi dintre profesorii care au pregătit de-a lungul anilor generaţii de elevi au fost bucuroşi să-i revadă pe cei care sau întors să mulţumească profesorilor lor- Lucian Georgescu, Angela Pop- sau să asculte mesajele celor care departe de ţară îşi împlinesc visele pe care şi le-au croit încă de pe băncile liceului. A fi împreună a fost expresia ce a surprins cu adevărat spiritul zilei pe care am sărbătorit -o. Am dorit să fim împreună pentru a ne bucura, pentru a ne aminti şi pentru a ne creea cu acest prilej alte noi amintiri pentru viitor. A fi împreună înseamnă echipă, ajutor, cooperare, înţelegere dar şi competiţie, progres şi provocare. Ne place să credem că noi cei de la LER suntem o echipă, iar a fi profesor sau elev la LER reprezintă dintotdeauna o mândrie şi în acelaşi timp o mare responsabilitate. În momente ca acestea, faţă în faţă generaţii diferite, conştientizăm continuitatea lucrurilor ce nu depind de un singur om, însă cresc prin contribuţia fiecărei persoane ce participă la realizarea lor. De aceea, toţi cei ce ne-am întâlnit cu această ocazie putem spune că am contribuit sau contribuim încă la menţinerea unui nume în învăţământul gălăţean, un nume recunoscut pentru seriozitatea şi exigenţa ştiinţifică în domeniul ştiinţelor naturii şi nu numai. Considerăm că menţinerea profilului liceului s-a transformat în timp într-o marcă prin care ne-am afirmat identitatea şi care a devenit ulterior prestigiu. Ceea ce ne propunem şi înaintăm ca promisiune a echipei manageriale actuale se leagă de continuarea acestei direcţii şi consolidarea renumelui prin reuşitele viitoare.
Pagina 5
Mulţumesc tuturor celor ce au răspuns invitaţiei noastre pentru că au avut bucuria de a participa la această celebrare, mulţumesc celor care au depus eforturi deosebite la organizarea acestei întâlniri, pentru activităţile din cadrul liceului care au fost atât de reuşite cât şi părinţilor care au fost alături de noi şi fără sprijinul cărora nu am fi putut pune în practică o parte din ideile noastre. VĂ MULŢUMIM TUTUROR! Prof. Nicoleta Dominteanu
Pagina 6
Ce n-a văzut Parisul... Duțu Alexandra, clasa a X-a G
-Ah, şi acum ce voi face? Cum ar trebui să ajung pe Edgar Quinet? Întreb cu voce tare privind nedumerită în jur. Strâng cu mai multă putere mânerul bagajului când un bărbat blond trece mult prea aproape de mine. Mă dau un pas în spate dar sunt uimită când îl văd că se opreşte în faţa mea şi mă întreabă dacă mă poate ajuta. Dezaprob începând să tremur uşor. Începeam să mă gândesc cum să-i trag una cu geanta ca să scap. Zâmbeşte calm şi-şi da jos ochelarii şi eliberează două smaralde care străluceau puternic. Părul îi era ondulat la vârfuri şi stătea ridicat întrun mod elegant. O beretă neagră ca şi restul hainelor sale îi împodobea capul. -Eu sunt Pierre, nu trebuie să-ţi fie teamă. Nu toţi îţi vor răul. Hai până la Sena le bleu. Este o cafenea foarte drăguţă şi cu preţuri mici. Îmi arata o clădire colorată în diferite nuanţe de albastru. Pentru prima oară în viaţa m-am simţit în siguranţă. I-am luat mâna şi merg după el. Înăuntru era minunat. Pe pereţi era desenată însăşi Sena cu Turnul Eiffel în spate. Pe pereţi erau agăţate tablouri cu fluviul în diferite ipostaze, ba de deasupra, ba dintr-o parte. Mă conduce până la o masă din spate şi comandă pentru mine. Am început să vorbim tot felul de banalităţi şi zâmbeam copilăreşte când glumeam pe tema Cuceririi Estului. Îmi aminteam şi acum cum s-a întins peste masă şi mi-a furat un sărut scurt dar mai dulce decât mierea. Nu i-a păsat nicio secundă de lumea ce era în cafenea în momentul când el mi-a atins buzele pentru prima oară. „Ne întâlneam într-o cafenea Unde nimeni nu ştia Şi ne zâmbeam Când plănuiam să cucerim Vestul Ne sărutăm, nu ne pasă De lumea ce ne-nconjura” De atunci, a devenit Ghidul meu. Mi-a zis să uit total de hotel. Aşa că am stat la el. Era vară şi nopţile ni le petreceam în mansardă printre şevaletele, culorile şi pensulele sale. Prima oară când am urcat acolo începuse deja cu săruturile indiscrete, iar eu i le acceptăm. Îi iubeam cu patimă ochii verzi ca o mare de smaralde fără sfârşit asemeni Universului. Adoram să-mi trec degetele prin părul său blond şi lung până la omoplaţi. Dormeam pe podea, dezbrăcaţi şi îmbrăţişaţi. „ Urcăm
la mine în mansardă În nopţile de vară caldă Şi ne credeam doi partizani Ascunşi în noapte Dezbrăcaţi pe podea Eram al tău, erai a mea”
Îmi amintesc cum ne-am mărturisit dragostea unul pentru celălalt sub Arcul de Triumf. Cum ne-am promis că vom fi pentru totdeauna împreună. Cum ne-am făgăduit că vom îmbătrâni împreună pe veranda casei sale cu un ceai în mâna aşa cum am băut în prima zi, în Sena le bleu. Cum urmăream cu ochii noştri de bătrânei apusul care scalda Arcul de Triumf. Atunci, l-am îmbrăţişat şi i-am spus că-l voi proteja de tot răul din lume.
Pagina 7
„Aveam dorinţa să iubim Ne promiteam să-mbatranim Pe o verandă la un ceai Scăldaţi de soare De răul lumii mă fereai Sub palma ta mă ascundeai” În ultimele câteva zile ale excursiei mele la Paris am început să hoinărim fără scop pe străzile uitate de francezi. Ne plimbam şi vorbeam despre tot şi orice. Mereu visam la ce-mi spunea Pierre. Mereu visam la ochii săi verzi. Mereu ne întorceam în mansarda sa. „Şi hoinăream întreaga zi Pe străzile uitate În povestiri ne pierdeam Cu ochii celuilalt visam” Dar, în acele momente atât de fericite nu am crezut că va face ceea ce a făcut. În ultima zi, când îmi pregătisem deja bagajele şi mă pregăteam să plec mi-a zis să merg cu el în ultimul loc care merită văzut din Paris. M-a dus la Turnul Eiffel pe care nu mi-l arătase până atunci. Am urcat sus şi am privit priveliştea minunată de la picioarele noastre. Îmi amintesc şi acum cum a îngenunchiat în faţa mea şi m-a cerut de soţie. L-am privit surprinsă şi am... refuzat. L-am sărutat pe frunte şi am plecat. Sunetul inelului care a căzut şi s-a lovit de metal îmi mai răsuna şi acum în cap. În diamantul de pe el mi s-au reflectat veşnic dresurile roşii cu model floral şi pantofii negri simpli care se îndepărtau. Acum, fotografiile cu Paris, gustul de madlenă şi parfumul de coji de portocală îmi provoacă o durere sfâşietoare. În acea zi i-am rupt inima în două şi i-am distrus sufletul. Ultimele sale cuvinte înainte să sară au fost: -Adio, mon cherie. „Iar gustul de madlenă, Îţi va reveni de fiecare dată Când îţi vei aminti Ce n-a văzut Parisul Doar în fotografii Ai mai putea găsi Ce n-a văzut Parisul Parfumul ce-a rămas Răspunsul fără glas” Notă: Versurile aparţin trupei Bere Gratis şi sunt din melodia “Ce n-a văzut Parisul”. Mentiune la Concursul Național “Marin Preda”, Alexandria, 2012
Pagina 8
Poveste Ifrim Nicoleta, clasa a XI-a E
--A fost odata ca niciodată, într-un ţinut frumos şi îndepărtat, Albă ca Zăpada care şi-a pierdut un pantof… -Nu e asa povestea, tati! -Nu? Dar cum este? -Albă ca Zăpada a mâncat mărul fermecat, şi Cenuşăreasa şi-a pierdut pantoful. -Da aşa este. Ai dreptate. Tatăl şi-a continuat povestea cu Albă ca Zăpada, din când în când strecurând câte o greşeala, aceasta fiind întotdeauna observată de micuţa fetiţă. După ce a terminat de istorisit şi noaptea s-a instalat peste întregul ţinut, tatăl şi-a învelit fetiţa şi i-a amintit de Moş Ene care va veni şi o va ajuta să doarmă. Şi aşa Lili a adormit cu gândul la minunatele poveşti spuse de tatăl său. Mereu încerca să o încurce, dar aceasta îşi dădea seama de fiecare dată. Era o fetiţă isteată pentru frageda vârstă de şase ani, iar părinţii ei se uitau la ea şi nu le venea să creadă cât de repede creştea. Aşa se întâmpla de cele mai multe ori. Luna, cu razele ei pline de vise, care luminează cele mai strălucite minţi şi le adoarme pe cele mai întunecate, şi-a făcut şi ea apariţia. Sfeşnicul serii nu a omis nici in seara aceea mintea împânzită de poveşti a lui Lili. În acea seară, visele fetiţei au fost destul de tulburate, făcând o comparaţie cu cele pline de curcubee si flori de până atunci. Un lucru s-a tot repetat toată seara in visul ei, ceva ce nu îi dădea pace. Era un strigăt îndepărtat, răguşit, înfundat, venit parcă din altă lume şi întotdeauna zicea acelaşi lucru:,,Ajutor!” Odată cu venirea dimineţii când ochii cei mari şi albaştri s-au deschis, iar soarele mângâia pielea fină a minunatei fetiţe, aceasta s-a ridicat din pat şi s-a dus direct în colţul ei fermecat. Acolo nimic nu o putea atinge, acolo era doar ea cu păpuşile ei. Acolo putea visa la lucruri care in mintea ei de copil înca mai aveau speranţă. Putea visa la prinţi, putea să creadă în zâne şi spiriduşi fără a fi privită de ochii critici ai lumii exterioare. Visul de aseară a fost aruncat în sacul cu vise uitate, în locul acela din mintea noastră unde pătrund cele mai profunde sentimente, cele mai intunecate secrete, în cufărul care nu trebuie deschis niciodată. Acolo sunt împinse, încuiate, şi în cele din urmă uitate toate aceste lucruri. În acel loc a ajuns si visul de aseară al fetei, un vis aparent neimportant, dar care a fost împins de subconştient în acel loc al minţii unde nu răscolim niciodată. După micul dejun, Lili s-a reîntors în paradisul ei, dar acolo, chiar şi mai mică decât ea se afla sora acesteia, Vio. Vio era prea mică pentru a înţelege ce sunt jucăriile, dar îi plăceau totuşi cele ale lui Lili. Dar în loc să se joace cu ele, a început să le rupa. Atunci a început Lili să îşi certe sora. Părinţii acestora au intervenit: -Ce se întamplă aici ,Lili? -Vio îmi rupe păpuşile şi nu o mai suport. -Lili! Nu e frumos să vorbeşti aşa despre sora ta. -Nici nu mai vreau să o vad! Mă duc la bunica. După ce fata a fost certată de parinţi pentru comportamentul acesteia, şi dupa lungi discuţii în care se punea sub semnul întrebării plecarea la bunica a lui Lili, până la urmă a fost lăsată să se ducă. Aşa a ajuns Lili la bunica în ziua aceea. Acolo era refugiul ei după ce locul ei de acasă a fost invadat. Ce loc este acela mai frumos decat în casa bunicilor? Cine ne alintă mai tare decât bunicii?
Pagina 9
Acolo Lili se simte în sigurantă, ferită de toate pericolele şi mai ales de sora ei Vio. A iesit în grădina bunicii plină de meri. Şi-a aşezat toate jucăriile acolo şi a început să se joace. Papuşa ei preferată era o prinţesă desprinsă parcă dintr-un basm. Pe cap purta o diademă strălucitoare, rochia era tesuta cu fir de aur iar pantofii îi erau de cleştar. -Daisy, trebuie să te pregăteşti pentru venirea prinţului. Cred că ar trebui să-ţi pieptănăm părul încă o dată. -Cred că ai dreptate, îi răspunse Daisy. Ar fi mai bine să intrăm în palat. -Dar nu avem niciun palat. -Ba da. Daca o să te uiţi destul de atentă o să vezi unul. Trebuie doar să îţi doreşti cu adevărat să îl vezi şi îl vei găsi. Fetiţa a privit foarte atentă printre razele soarelui care îi încălzeau faţa rumenă, dar nu a văzut nimic. Dezamăgirea a pus stăpânire pe ea, şi lacrimi micuţe de cristal au început să cadă pe pământul ars de soare. Chiar îşi dorea cu adevărat un palat. Dar deodată lângă ea, de nicăieri a început să crească un palat de aur. Imensitatea lui făcea o uriaşă umbră în întreaga grădină, iar sorele auriu nu se mai vedea. Singurul lucru strălucitor era acum minunatul palat. În ferestrele mari, înconjurate de elemente florale sculptate în marură străluceau curcubee. Uşa era bătută în diamante colorate şi scumpe şi pe ea era scris numele lui Lili, la care dacă te uitai prea mult ar fi putut să te lase fară vedere pentru câteva clipe. Fetiţa, curioasă din fire îşi face curaj şi bate la uşă, deşi presimte că acel palat îi este destinat ei. Dar nu raspunde nimeni. Atunci fata împinge încet uşa masivă, şi într-un mod miraculous aceasta se deschide. Dacă exteriorul palatului ar fi lăsat pe oricine fără suflare, interiorul era opusul exteriorului. În interior erau aşezate pe o parte două scaune putrezite care miroseau a mucegai şi stăteau să cadă. Covorul care ducea spre sala principală era mâncat de şoareci iar podeaua avea găuri în care părea că şi-au făcut cu timpul cuiburi numeroase animale. Lili ar fi vrut să o întrebe pe Daisy ce se întâmplase cu acest palat, dar o uitase afară. Speriată, când a vrut să se întoarcă, şi a tras cu putere de uşa mare, nu a mai putut să o deschidă. Oare la ce se gândea când a intrat în acest palat? Cu mult curaj Lili a înaintat spre sala principală, care, îşi imagina ea, era o sală de bal. Când a intrat acolo, şi-a dat seama că avea dreptate. Era o sala de bal, dar nu una strălucitoare în care pluteau ecouri suave de harpă. Probabil odată a fost o astfel de sală, dar acum patru candelabre minuţios confecţionate mai aveau puţin şi cădeau, la fel cum s-a dus şi strălucirea lor de altădată. Mesele la care odată mâncau participanţii la bal şi se bucurau de sărbătoare, acum erau pline de farfurii ciobite iar paharele de cristal nu mai existau. Pe jos se găseau diferite rochii in care odinioara frumoase domnişoare dansau graţioase pe melodii minunate. Iar în faţa fastuosului tron pe care a stat probabil un prinţ dornic de însurătoare, nu mai exista. În locul lui a rămas o umbră tristă. Iar harpa, care trebuia să îi încante pe toţi cu cântecele ei sofisticate, era acum lipsită de viaţă şi magie, aruncată într-un colţ îndepărtat al palatului, ruginită, cu numai două coarde rămase. Lili nu întelegea. Ce s-a întâmplat cu acest loc? Nu aşa arăta un castel în poveştile tatălui ei. Castelele erau frumoase şi maiestuoase. Acesta era un loc urât, plin de pânze de păianjen. A continuat să meargă, până când o voce i-a atras atenţia. Un fior i-a trecut de-a lungul trupului. De unde recunoştea acea voce? Unde a mai auzit-o? Mentiunea I la Concursul Național “Ion Creangă”, Iași, 2013
Pagina 10
Paştele pentru creştini Bălan Alina Gabriela, clasa a X-a G
Mă trezesc de dimineaţă simţind blândele raze ale soarelui dezmierdând-mi uşor chipul precum o mamă ce işi alinta copilul din primele clipe ale zilei. Uşor picioarele mele ating podeaua şi mă indrept cu paşi mici spre birou, aveam de scris un eseu despre Pasti insă nu aveam absolut nicio idee, nu am fost in viaţa mea atentă la tradiţii sau altele, mereu mi s-a parut inutil sa ai asemenea obiceiuri si de aceea nici nu le stiam foarte bine. Imi pun degetele pe stilou şi fac un mic punct de cerneală pe foaia albă de hârtie in timp ce mintea mea aleargă in universul imaginaţiei, incercând să găsească cele mai bune idei pe care apoi să le unesc şi să le aştern pe hârtie insă nimic nu apare, porţile minţii mele par a fi inchise cu un lacat de fier a carui cheie a fost pierdută, nu gaseam absolut nicio soluţie.După câteva ore de gândit in care am incercat să găsesc acea cheie, aud glasul dulce al mamei mele chemându-mă din altă cameră, ea dorea să o ajut la cumpărăturile pentru Paşti şi apoi să mergem la ţarăa unde ne vom petrece aceste sarbatori impreuna cu bunicii. Eu am acceptat deoarece ideile mele incă nu doreau să apară şi poate, doar poate putin aer curat imi va indruma gândurile in direcţia portivită. Ne indreptam incet spre magazine, insă mai intâi ne-am oprit la Biserică, eu nu am inţeles de ce in primul moment, eram intr-un univers al confuziei, de ce eram noi acolo? Mă tot intrebam aceste lucruri in sinea mea până când am intrat pe uşa bisericii şi am simţit acel imbietor miros de mir, era frumos şi parcă paşnic, iar priveliştea la fel. O multitudine de lumânări aşezate la icoane, era o atmosferă nemaipomenită! Mama mea se duse să se spovedească şi să se impărtăşească in timp ce un alt preot a venit spre mine, mi-a arătat unele picturi rupestre cam triste cu Maintuitorul nostru, Iisus Hristos, şi imi spunea că acelea erau patimile ce le-a suferit, cum de a acceptat şi totul pentru noi, pentru ca oamenilor să le fie bine şi să fie iertaţi. Priveam chipul cel trist din faţa mea cu mai multă admiraţie, după care am fost si eu să mă spovedesc si mărturisesc drept mulţumire pentru sacrificiul său. Când să ma mai uit la icoane şi să il intreb pe preot alte lucruri, mama m-a luat de mâna si mi-a spus ca este timpul sa plecam. Eu am acceptat insa simtindu-ma putin dezamagită deoarece eu doream să ramân, insă ştiam că mai aveam şi alte lucruri de făcut in acea zi. Am fost la magazin să cumpărăm ouă, vopsele şi altele ce trebuiau să fie prezente pe o masa de Paşte, dupa care ne-am urcat toata familia in maşină şi am mers la ţară, bunicii ne asteptau cu inimile si bratele deschise, bucurosi de revede si de faptul ca puteam fi inpreuna in acea zi. Începeam sa inteleg de ce aceste sărbători sunt atât de importante doar privind fiecare persona in jurul meu având acea licărire in priviri, acel ceva ce vezi numai la oamenii cu o linişte şi bucurie in suflet. Impreuna cu mama si cu bunica am incondeiat frumos ouale rosii desenând diverse modele pe ele, erau pur si simplu superbe si parca regretam faptul ca toate vor fi sparte, regretam dar ma bucuram ca macar vor fi admirate de ceilalti. Cozonacii erau deja in cuptor, iar mirosul acela dulce era prezent in toata casa, imbiindu-mă si făcându-mi poftă, insă nu aveau sa fie gata până seara, la fel si celelate alimente. Nici nu ştiu cum trecuse timpul şi era deja unsprezece şi jumătate noaptea, deci cu toţii neam luat pe noi hainele de sărbătoare şi am mers impreună la biserica ţinând in mâini lumânări. In jurul nostru mai erau mulţi alţi creştini ce ţineau lumânările si păşeau pe acelaşi drum. Biserica parea mai mare si mai luminoasa decat inainte, parca era alta desi o vazusem de foarte multe ori, si ceea ce auzeam de la preot parea interesant, iar doadata am auzit că trebuie luată lumina.
Pagina 11
De la preot, fiecare lumânare a fost aprinsp până când noaptea devenise mult mai luminoasă din cauza acelei flăcari ce părea ruptă din soare, nu era un foc obişnuit, avea acel ceva special ce mă atrăgea. După aceea ne-am indreptat spre cimitir să impărţim acea lumină şi cu cei care au trecut pe lumea celaltă, dar inca ne sunt alături. Acasă am mâncat cele pregatite pentru Paşti şi am ciocnit ouăle, spunând „Hristos a-nviat!” şi la cei ce ne spuneau răspunzând cu „Adevărat a-nviat!”. După aceasta am realizat ceva. Acestea erau traditiile Pascale si de aceea erau atât de preţuite, erau minunate. Aceasta zi am notat-o cu stiloul pe hârtie şi am incercat sa fac şi o poezie. Am realizat că tradiţiile sunt minunate, de aceea trebuie păstrate.
Reţeta iepuraşului Istrate Laura Andreea, clasa a V-a A Mic, drăguţ dar şi fricos Ţopăia cam fără rost Dar acum,de sărbătoare Incearcă,fară incetare Să aducă la copii Multe,multe jucării Şi bomboane speciale Cu ingredientele următoare: Bucurie,sănătate Minte bună in toate Şi un mic strop de succes Ca să vă mai indulcesc.
Pagina 12
Desene participante la Concursul Național ”Sfintele Sărbători de Paște”, Iași 2013
desen de Pop Ștefan, clasa a V-a A Prof. coordonator Constantin Mariana
Pagina 13
Obiect decorative BeČ™leagă Alina, clasa a XI-a E Prof. coordonator Constantin Mariana
Pagina 14
"Amurg violet" - George Bacovia desen de BeČ™leagă Alina, clasa a XI-a E
Pagina 15
“Poveste sentimentală”-Nichita Stanescu desen de Patriche Alina, clasa a XI-aB Desen participant la Concursul Internațional ”Lecție cu Nichita”, Ploiești 2012 Prof. coordonator Constantin Mariana
“Către Galateea”-Nichita Stanescu desen de Neculai Mădălina, clasa a XII-aG abolventă 2008
Pagina 16
desen de Culcea Felicia, clasa a X-a C
Pagina 17
desen de Adochiței Ana-Maria, clasa a XII-a G
Pagina 18
Fenomenul BULLYING Bullying-ul (engl. intimidare) reprezintă o formă de abuz, în detrimentul stării de bine şi a dezvoltării sănătoase şi armonioase a elevilor. Poate fi o formă simplă de neglijare sau se poate extinde la forme complexe de abuz fizic, emoţional şi sexual. Unii specialisti consideră bullying-ul ca fiind un comportament sau o atitudine de „intimidare” în mod repetat şi intenţionat, ca modalitate de a câştiga puterea asupra altei persoane. (Besag, 1989) Comportamente de tip bullying: - şicanări, umilinţe, injurii, altercaţii, admonestări, constrângeri, ţipete, sâcâieli, bravări, reproşuri, atingeri nepotrivite, obstrucţii, loviri, hărţuiri, trasul de păr, zgârieturile, ciupitul, imitarea, luarea în derâdere; - aruncarea lucrurilor personale (caiete, ghiozdane, pixuri, etc.); - ruperea unor obiecte dragi; - sufocarea cu diverse obiecte; - eliminarea din clasă; - manipularea, bârfa, constrângerile, criticile, minciunile, zvonurile, satirizarea, batjocorirea unei persoane sau unui grup de persoane (în clasă, în cancelarie, pe holuri, în curtea şcolii etc.), pe baza diferenţelor pe care acestea le prezintă (înălţime, greutate, culoarea ochilor, culoarea părului, nivelul cognitiv, potenţialul de învăţare, rasă, etnie, religie, dizabilitate, tipul de familie, nivelul de cultură etc.) Factori de risc în apariţia bullying-ului pot constitui familiile unde se foloseşte adesea pedeapsa corporală, fapt ce reprezintă un mediu „prielnic” pentru dezvoltarea comportamentelor deviante de tip bullying. Multe studii arată că invidia şi resentimentele pot fi motive care produc bullying. Există dovezi care sugerează că un deficit de stimă de sine contribuie semnificativ la actele de tip bullying, ca şi stările de anxietate sau de vinovăţie. Lipsa abilităţilor sociale, utilizarea forţei, dependenţa de comportamente agresive, mânia / furia, statutul în grupul de apartenenţă, existenţa unor antecedente de acest tip în copilărie sunt alţi factori de risc. Dr. Dan Olweus (1993, Bullying at school: What we know and what we can do?) detaliază cele două profile: Profilul agresorului („bullies”): - manifestă puternic nevoia de a conduce, de a domina şi de a „subjuga” alţi colegi, e impulsiv, uşor de înfuriat - e provocator, nu respectă regulile - e agresiv cu colegii, părinţii, profesorii - nu are remuşcări şi capacitatea de a înţelege emoţiile celorlalţi (empatie) - poate avea deficit de atenţie: în timpul orelor desenează, aruncă hârtii, doarme, comentează - are o părere foarte bună, uneori exagerată despre sine: se consideră şef, şmecher, boss, prinţesă etc. - instigă la absenteism şcolar şi-i abuzează pe cei care nu se supun „noii” reguli - aparţine unor anturaje/ grupuri dubioase - percepe acţiuni ostile acolo unde nu există, e antisocial
Pagina 19
Profilul victimei („bullied”): - e pasiv în comportament şi comunicare, izolat social, precaut, sensibil, retras, timid - manifestă nesiguranţă, anxietate, sensibilitate exacerbată - are o stimă de sine scăzută - are puţini prieteni sau deloc - nu e capabil să dezvolte relaţii sociale - e perceput ca incapabil de a se apăra, de a avea puncte de vedere personale, de a argumenta - poate avea o formă de dizabilitate: fizică, de vorbire, locomotorie etc. - afişează o atitudine de învins şi un comportament depresiv - nu face faţă presiunii grupului - arată că drepturile lui nu contează, sunt ignorate - nu ia atitudine în faţa actelor de agresiune Câteva mărturii ale victimelor bullying-ului: „Unii colegi râd de mine, aruncă cu hârtii, se iau de mine, chiar mă bat. Mă simt ca un coş de gunoi, tot ce nu le convine lor, se răsfrânge asupra mea. Chiar aşa, de ce mi se întâmplă tocmai mie aceste lucururi?” „Mi se întâmplă adesea ca profesorii să râdă de numele meu, deşi mie mi se pare deosebit, altfel decât al celorlalţi. Şi atunci toată clasa este cu ochii pe mine. Unii râd. Nu am curaj să spun nimic, ştiu că înghit în sec şi-mi aud doar tâmplele cum se zbat, parcă aş avea nişte ciocane în acţiune.” „M-am izolat pentru că aproape tot timpul, în clasă sau în afara timpului petrecut la şcoală, colegii refuzau să accepte şi să înţeleagă ceea ce doream eu.” Efectele bullying-ului sunt diverse, fenomenul poate fi prezent în orice tip de comunitate sau de grup social, acolo unde persoanele interacţionează unele cu altele: la şcoală, la locul de muncă, în familie, în cartiere, în biserică, în mass-media, pe Internet, chiar între ţări, etc. Se creează astfel o stare de conflict, care nu poate fi depăşită decât dacă se conştientizează existenţa fenomenului. Efectele bullying-ului pot fi grave, chiar fatale. Se indică faptul că persoanele, indiferent dacă sunt copii sau adulţi, care sunt supuse permanent comportamentului abuziv, prezintă risc de stres, îmbolnăviri (creşterea frecvenţei acestora) şi chiar sinucidere. Victimele hărţuirii pot suferi pe termen lung probleme emoţionale, probleme de comportament, probleme sociale, singurătate, depresie, anxietate, stimă de sine scăzută, scăderea performanţelor în activitate. Programe anti-bullying pentru elevi ar trebui să urmărească: - dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi sociale (autocunoaştere, stimă de sine, comunicare, asertivitate, negociere, toleranţă) - dezvoltarea abilităţilor cognitiv-comportamentale (controlul impulsului şi rezolvarea problemelor sociale, managementul furiei) - ateliere de formare ca mediatori în conflicte (peer-mediation) - consiliere pentru adaptarea noilor veniţi în şcoală, a elevilor cu dificultăţi acasă - dezvoltarea relaţiilor între elevi (stimularea şi menţinerea prieteniilor) - programe de peer-counselling - programe de petrecere a timpului liber - programe de implicare comunitară Prof. psiholog Silvia Banea
Pagina 20
La maladie par Marin Sorescu Docteur, je ressens quelque chose de mortel Là, dans la région de mon être Tous les organes me font du mal Le jour, j’ai mal au soleil Et la nuit, à la lune et aux étoiles Je ressens un élancement dans la nue sur le ciel Dont je ne savais même pas qu’il existait Et je me réveille chaque matin Avec une sensation d’hiver J’ai pris en vain toutes sortes de médicaments J’ai haï et j’ai aimé, j’ai appris à lire Et j’ai même lu quelques livres J’ai parlé avec les gens et j’ai réfléchi J’ai été bon et j’ai été beau… Tout cela n’a eu aucun effet, docteur Et j’ai dépensé pas mal d’argent Je crois que je suis tombé malade de la mort Un jour Où je suis né Traduction réalisée par professeur Adina Todoran
desen de Ciubotariu Alexandra, clasa a XII-a G
Pagina 21
Little weird story By Ciubotariu Alexandra, XIIth G The small snail winked at me yesterday Towards the chocolate and strawberries he headed They played along like they wanted to make my day They gave me joy and bless, for which I long awaited‌ The white owl starred at me for a while I looked into its eyes and it gave me chills Searched in my mind for the certain file
desen de Ciubotariu Alexandra, clasa a XII-a G
Pagina 22
Rebus Acest rebus e compus din răspunsul a 36 de întrebări unele mai uşoare altele mai grele. Puteţi spune ca aţi terminat rebusul cand pe coloana verticala va iesi “Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiei”. SUCCES! 01. Datele întregi de tipul long conţin 4... 02. Blank si sfârsitul de linie în vocabularul C++ sunt... 03. # include <fstream.?>... in loc de “?” punem …. 04. Data întreagă din limbajul C++ ce are 2 octeţi. 05. Date care nu îşi modifică valoarea. 06. Float, double, long double sunt date ... 07. Sistem de operare Microsoft ...... 7 08. Cel mai mare rival Yahoo este .... 09. Vedem interfaţa sistemului de operare pe el. 10. Begginer’s Allpurpose Symbolic Instruction Code se traduce ca si.... 11. Semnul && se traduce ca “şi ...” 12. Ca să ai acces la un site trebuie să ai acces la .... 13. Browser cu pondere mare in România M... 14. Scurtăturile se mai numesc şi S.... 15. Coş de gunoi pe desktop. 16. Mesagerie online.... 17. Desenăm și schiţăm pe calculator cu el. 18. Pentru a modifica o poză avem nevoie de un program numit şi ..... 19. Gigant în lumea fabricanţilor de sisteme de operare. 20. Pentru a putea edita fişiere dăm click pe meniul E... 21. Kasperky, NOD32, Avast etc, sunt..... 22. “Ecranul” unde se afla recycle bin si my computer se numește.... 23. Firma renumită care fabrică procesoare. 24. În popor ansamblul de unitate centrală+tastatură+mouse+monitor înseamnă C.... 25. Prin funcția SHIFT+DELETE fişierul nu mai ajunge în ... 26. Windous XP sp2 face parte dintr-o gamă larga de .... 27. Placa de bază se mai numeşte şi... 28. Folosim Yahoo Messengerul pentru a c..... 29. Când ”coborâm” de pe Internet ceva spunem că d.... 30. Stocăm informaţiile pe H... 31. ”Aerisim” unitatea centrală cu ajutorul c.... 32. HP este cea mai importantă m.... de imprimante. 33. “Calculatorul” este de fapt un s.... de calcul 34. C++ și Pascal sunt l..... de programare 35. JAVA este un limbaj de ..... 36. # include <iostream.void>…. cuvântul amplasat greşit este ….?
Pagina 23
Pagina 24
SIMULAREA EXAMENULUI DE BACALAUREAT 2013 MATEMATICA STIINTELE-NATURII Subiectul I 1 3i 1 3i 5p 1.Să se arate că numărul 1 3i 1 3i
este real.
a b 5p 2. Numerele reale a şi b au suma 5 şi produsul 2. Să se calculeze suma b a
5p 3.Să se rezolve în mulţimea numerelor reale ecuaţia
sin x cos x 3 6
A X X C7K , kN , k 7
5p 4. Câte elemente ale mulţimii sunt divizibile cu 7? 5p 5.Fie ABCD un dreptunghi cu AB=3 şi AD=6. Să se calculeze modulul vectorului
AB AC AD . 5p 6.Să se calculeze suma cos10 + cos20 + cos30 +…+cos1790 Subiectul II
1.Se consideră mulţimea M=
a b b c
I M 5p a)Să se arate că 2 . A, B M 5p b)Ştiind că să se arate că 5p c)Să se demonstreze că det (AB-BA)
1 0 a, b, c I 2 şi matricea 0 1 . A B M
.
0, oricare ar fi A,B
M.
2.Pe mulţimea numerelor reale fie legea de compoziţie x*y=-xy+2x+2y-2 . 5p a)Să se rezolve în mulţimea numerelor reale ecuaţia x*4=10. a X 5p b)Să se determine astfel încât x*a=a*x=a, oricare ar fi 1 2 4018 * * .......... * 2009 . 5p c)Ştiind că legea “*” este asociativă, să se calculeze 2009 2009
Pagina 25
Subiectul III 1.Se consideră funcţia f:R
f : R R, f x x 2 2 x 1 e x
R,
.
5p a)Să se calculeze f’(x), x R. 5p b)Să se determine punctul de extrem ale funcţiei f.
5p c)Să se calculeze
f , x lim x 1 x f x
.
2.Fie funcţiile f,F:[1,+.Fie funcţiile f,F:[1,+ )
R, f x ln x
1 x
şi F(x)=(x+1)lnx-x+1 .
5p a)Să se arate ca funcţia F este o primitivă a funcţiei f .
f e dx 2
5p b)Să se calculeze
x
1
5p c)Să se demonstreze că
2
1
. f x F x dx
3 ln 2 12 2
. Prof. Drăgoi Marian
Pagina 26
O călătorie în spațiu... Universul,un infinit neexplorat,plin de mistere.Plecarea incepe prin coada rachetei in care ma aflu,alcatuita de focurile care dau startul unei povesti. Racheta strabate norii cu o viteza foarte mare.Ajunsa in galaxie,pot observa stelele,circuitul planetelor si se poate simti atat lipsa gravitatiei cat si caldura infernala a Soarelui. Costumele de spatiu a astronautilor nu sunt "la moda".De la 10-12 ore astronautii poarta haine din bumbac care sunt "consolidate" cu o banda elastica in unele locuri pentru a pune o sarcina suplimentara asupra muschilor si astfel pentru a compensa lipsa fortei de greutate. Atunci cand navele spatiale sunt inserate in orbita in timpul de andocare si reintrare, astronautii poarta costume xare sunt destinate impotriva depresurizarii accidentale. In timpul calatoriei te simti ca si cum esti agatat cu capul in jos,inima iti bate cu putere si in plus pierzi notiunea timpului.Experienta in zborurile spatiale a aratat ca, in aproape 70% din cazuri astronautii simt efectul de imponderabilitate pe corpul lor. Astronautii simt ca si cum ar fi intorsi pe dos,sufera ameteli,nu-si pot coordona miscarile si isi pierd pofta de mancare. Dormitul in spatiu nu este un lucru usor.Unii astronauti gasesc ca este dificil sa se adapteze la imponderabilitate si de la inceput trebuie sa ia somnifere.Mai tarziu insa, totul devine normal si somnul lor este la fel de profund ca la orice persoana sanatoasa dupa o zi grea de munca. Odata intoarsa pe Pamant observ cat de mult am pierdut notiunea timpului, incat a inaintat fara simtire.S-au intamplat multe,dar eu sunt neschimbata. Sterian Adriana, clasa a XII-a G
Pagina 27
Curiozităţi din fascinanta chimie ... ... corpul unui om de 70 de kg cuprinde 6 kg de hidrogen, 44 kg de oxigen şi 14 kg de carbon ? ... numele hidrogenului înseamna "generator de apă"? ... metanul a fost descoperit de A. Volta in anul 1778 în mâlul bălţilor? ... 1 km pătrat de pădure de conifere elimină în atmosfera o cantitate de oxigen de 10 ori mai mare decât aceeaşi suprafaţă cultivată cu culturi agricole? ... Marea Moarta are o salinitate de 240g/litru? ... cele 7 metale cunoscute in antichitate sunt: aur, argint, cupru, plumb, mercur, fier şi staniu? ... din cele 109 elemente chimice cunoscute, 92 se afla in natura, iar restul s-au obtinut pe cale artificială? ... diametrele aproximative ale atomilor sunt cuprinse intre 0,0000001 mm (hidrogen) şi 0,0000005 mm (cesiu)? ... într-un punct minuscul desenat cu creionul sunt 30.000.000.000.000.000 de atomi? ... numele celui mai rar element de pe Pământ este astatin (69 mg în toată scoarţa Pământului)? ... pentru prima oară în lume, profesorul Hatsujiro Hashimoto de la Universitatea din Osaka, a realizat fotografierea structurii interne a atomului? ...electronul gravitează in jurul nucleului atomului cu o viteza de aproximativ 2000 km/s? Cu o astfel de viteză electronul ar putea înconjura Pământul în 20 de secunde? ... clorul este primul halogen obţinut în stare liberă (1774)? ... clorul a fost primul gaz folosit ca armă de luptă, de către germani, în primul razboi mondial? ... "azot” inseamnă “fara viaţă”? ... cel mai vechi material plastic este celuloidul, fabricat în Statele Unite în 1870 pentru a înlocui fildeşul bilelor de biliard? ... apa regală este unul din puţinii reactivi care pot dizolva aurul şi platina şi că constă dintr-un amestec de acid clorhidric si azotic? Damian Florentina-Ioana, clasa a X-a E
Pagina 28
NICOLAE PAULESCU Nicolae Paulescu este una dintre marile personalitati romanesti care a schimbat lumea, dand o noua sansa la viata oamenilor bolnavi de diabet, a fost un om de știință român, medic și fiziolog, profesor la Facultatea de Medicină din București, ce a contribuit la descoperirea hormonului antidiabetic eliberat de pancreas, numit mai târziu insulină.Acesta s-a nascut la 8 Noiembrie 1869 in Bucuresti si a murit pe 19 Iulie 1931, părinții fiind Costache Paulescu, de profesie negustor și Maria Paulescu nascuta Dancovici. Nicolae C. Paulescu urmează clasele elementare la „Școala primară de băieți nr. 1, Culoarea de Galben” și, în 1880, se înscrie la „Gimnaziul Mihai Bravul” (Liceul Mihai Viteazul), pe care-l va absolvi în 1888. Nicolae Constantin Paulescu a contribuit la descoperirea hormonului antidiabetic eliberat de pancreas, numit mai târziu insulină.”Pancreina” brevetata de Paulescu in Aprilie 1922 era un extract apos al omogenizatului tisular de pancreas bovin,purificat partial prin adaugare de acid clorhidric si soda caustica.Acest preparat a fost administrat de Paulescu bolnavilor sai numai sub forma de clisma și nu a avut nici un efect asupra glicemiei. În 1916 deja, Nicolae Paulescu a izolat substanța pe care a numit-o pancreină, azi fiind numita insulina, injectând extractul său în vena jugulară a unor câini diabetici și observând că glicemia lor patologică a revenit temporar la normal. In sesiunea din 23 iulie 1921 a Societatii de Biologie, Nicolae Paulescu a prezentat in patru comunicari rezultatele cercetarilor sale privind actiunea extractului pancreatic in cazurile de diabet. Cercetarea despre separarea unui principiu activ antidiabetic din pancreas, pe care il denumeste pancreina a aparut si in numarul din 31 august 1921 al revistei de specialitate Archives Internationales de Physiologie, revista care aparea in Franta si Belgia. În vara lui 1921, un ortoped canadian, ajutat de un student la medicină, au descoperit și ei aceeași substanță activă în regularea glicemiei pe care si fiziologul roman le făcuse cunoscute lumii și el, exact în aceeași perioadă, la cinci ani după succesele lui experimentale. Astfel, datorita unor traduceri improprii ale studiilor sale, ori datorita unor rele intentii, meritele sale in vederea descoperirii insulinei vor fi trecute cu vederea vreme de prea multi ani.In acest context, Academia Romana declara ca "Este indubitabil pentru noi ca Nicolae Paulescu este cel care a descoperit insulina sau pancreina si ca, neluand in seama faptul ca el si-a prezentat rezultatele cercetarii intr-o publicatie stiintifica franceza in august 1921, cu sase luni inainte de aparitia lucrarii lui Banting si Best in februarie 1922, Fundatia Nobel i-a facut savantului roman o mare nedreptate." În urma rezultatelor obţinute în primele tratamente cu insulină, lumea s-a bucurat fără să dea atenţie celui care era la originea epocalei descoperiri. În faţa bolii a mii de pacienţi diabetici, muribunzi până atunci, condamnaţi la o moarte lentă şi sigură, se năştea o mare speranţă de viaţă. În aceste circumstanţe, recunoaşterea importanţei descoperirii prin atribuirea Premiului Nobel pentru medicină si fiziologie în anul 1923 pare a fi îndreptăţită. Numai că graba în care s-au făcut nominalizările şi mai ales superficialitatea de care a dat dovadă comitetul de decernare a Premiului Nobel din acel an au condus la cea mai gravă eroare înregistrată vreodată în istoria prestigioasei instituţii suedeze. Premiul s-a acordat canadienilor Banting şi MacLeod, fără a se indica meritele pe care le-au avut în descoperirea insulinei. După toate probabilităţile, i s-a recunoscut lui Banting activitatea experimentală desfaşurată de el împreună cu Best, activitate prezentată într-un articol publicat în februarie 1922, care rezuma, de fapt, concluziile lui Paulescu, în timp ce MacLeod a fost premiat pentru utilizarea insulinei în practica clinică, etapă în care principalul merit i-a revenit în fapt, biochimistului Collip. Acesta a reuşit pentru prima dată purificarea extractului pancreatic, făcându-l administrabil la om..
Pagina 29
Iată cum, printr-o nefericită întorsatură de evenimente, tocmai cei doi oameni de ştiinţă, care au avut un rol primordial în descoperirea, izolarea şi transfomarea insulinei într-un remediu viabil, adică Paulescu şi Collip, au fost cu totul ignoraţi la acordarea premiului Nobel. După stingerea lui Paulescu din viaţă , în 1931, totul a intrat într-o desăvârşită uitare, întreruptă miraculos în 1969. Surprinzator sau nu, redescoperirea contribuţiei fundamentale şi obţinerea recunoaşterii internaţionale a lui Paulescu la izolarea hormonului antidiabetic pancreatic, se datorează nu instituţiilor statului român sau lumii medicale româneşti. Aceasta a fost făcută, oarecum întâmplator, de către diabetologul scoţian Ian Murray care, pregătindu-se să scrie un istoric al celebrei descoperiri, a constatat cu surprindere că adevărul documentar era cu totul altul decât cel prezentat de istoriografia canadiană. El a scris patru articole prin care a reuşit să convingă comunitatea ştiinţifică internaţională că, înaintea lui Banting şi Best, Paulescu publicase lucrări de o valoare inestimabilă, în care descrisese cu lux de amănunte acţiunile hormonului antidiabetic pancreatic. După această campanie, Comitetul Nobel a stabilit, în 1969, că cercetările medicului român au precedat eforturile lui Frederick Banting atât în importanţă cât şi în inovaţie. O bătălie importantă a fost şi cea realizată de omul de ştiinţă român, fondatorul primei clinici pentru diabetici, în anul 1942, Ion Pavel. În anii '70, el a facut publică o scrisoare primită pe 15 octombrie 1969 de la Charles H. Best, colaboratorul lui Banting, în care acesta admitea că echipa canadiană nu au facut nimic altceva decât să reproducă în laborator cercetările lui Paulescu, câştigând astfel, nemeritat, Premiului Nobel. Diabetul este o boală metabolică ce duce la creşterea nivelului de glucoză în sânge. Cel de tip I apare din cauză că pancreasul nu poate produce insulină, iar cel de tip II pentru că celulele nu reacţionează la insulină. În România sunt declaraţi peste 600.000 de bolnavi de diabet.Astfel putem deduce faptul ca Nicolae Paulescu are un rol principal in ziua de azi,acesta salvand pana la ora actuala milioane de vieti,dand acelor oameni bolnavi de diabet o a doua sansa.In concluzie Nicolae Paulescu poate fi considerat o mare personalitate care a schimbat radical intreaga lume. Potolea Diana Liliana, clasa a X-a G
Pagina 30
Cehia Cehia este o țară fără ieșire la mare, aflată în Europa Centrală. Ea se învecinează cu Polonia la nord, cu Germania la vest, cu Austria la sud și cu Slovacia la est. (figura nr.1) Capitala sa și cel mai mare oraș, având 1,3 milioane de locuitori, este Praga. Cehia are un relief predominant de podiș, dezvoltat pe o veche structură hercinică, denumită Masivul Boemiei. Peisajul ceh variază: partea sa occidentală, Boemia, constă dintr-un bazin, străbătut de Elba și Vltava înconjurat în special de munți mici, precum Sudeții. Moravia, în est, este de asemenea o regiune relativ muntoasă, străbătută de Morava. Aici se află și izvorul Odrei. Cehia se caracterizează printr-o bogată rețea de cursuri de apă, care se îndreaptă spre trei mări: Marea Nordului (fluviul Labe sau Elba, cu afluentul său Vltava), Marea Neagră (Morava și alți afluenți ai Dunării) și Marea Baltică (Odra sau Oder). De pe teritoriul ei izvorăsc două importante fluvii ale Europei Centrale: Odra și Elba. Climatul local este temperat, cu veri calde și ierni reci, un exemplu de combinație între influențele continentale și cele oceanice, temperaturile variind între 10 -110C. Formația vegetală caracteristică este pădurea de foioase, care acoperă o treime din suprafața țării, la care se adaugă pășunile. Resursele naturele sunt variate, dar, în general, fără rezerve și producții importante, cu excepția cărbunilor, a sării şi nisipurilor cuarţoase, utilizate în industria sticlăriei. Cehia are, în schimb, însemnate resurse forestiere și un bogat potențial hidroenergetic. Republica Cehă are o economie dezvoltată,cu venituri mari al cărei PIB pe cap de locuitor se află la 80% din media Uniunii. Unul dintre cele mai stabile și prospere Figura nr.1 - Vecinii dintre statele post-comuniste, Cehia a înregistrat creșteri economice de peste 6% anual în cei trei ani dinaintea izbucnirii crizei economice de la sfârșitul primului deceniu al secolului al XXI-lea. Creșterea a fost condusă de exporturi către Uniunea Europeană, în special Germania, și de investițiile străine, combinată cu o revitalizare a cererii și pe plan intern.. Economia Cehiei obține un venit substanțial din turism. Obiectivele turistice sunt concentrate atât în capitală, cât şi în împrejurimi. Praga (figura 2) are diferite supranume, printre care Praga mater urbium ("mama orașelor"), "Orașul celor o sută de clopotnițe" sau "Orașul de aur". Din 1992, centrul istoric al Pragăi a fost inclus pe lista UNESCO a locurilor din patrimoniul cultural mondial, datorita abundenţei obiectivelor turistice culturale: CASTELUL PRAGA, PRIMARIA SI CEASUL ATRONOMIC (figura 3), CENTRUL VECHI, PALATUL SI GRADINILE WALLENSTAIN, CASA CARE DANSEAZA, CARTIERUL EVREIESC, PODUL CAROL.
Figura 2 – Praga – centrul vechi
Pagina 31
Construcția Podul Carol (Karluv Most) din Praga a început in anul 1357 si a fost terminat la începutul sec al XV-lea. Are 515 metri lungime si 9,50 metri latine, are 16 piloni (cu înălțimi cuprinse intre 16 si 23 de metri) iar pavarea este la 13 metri deasupra râului Vltava. Începând cu anul 1657 o strada unica de statui s-a dezvoltat in lungul podului. La început, statuile erau de fapt niște cruci, iar in 1657 a fost adusa chiar si o cruce poleita cu bronz. Monumentele Golgoth, Fecioara necăjita si Sf. Ion Evanghelistul au fost adăugate in sec al XVII-lea. Crucea dintre al 6-lea si al 7-lea pilon marchează locul de unde, conform legendei, corpul unui sfânt a fost aruncat in Vltava. Ce este remarcabil la acest pod, în afara vârstei sale: ca liant pentru pietrele utilizate au fost folosite milioane de ouă, care, amestecate cu pământ, au constituit un ciment ce a rezistat peste vremuri, chiar dacă Vltava vine deosebit de învolburată primăvara. (figura nr. 4)
Figura nr. 3 – Podul Carol
Figura nr.4 – Ceasul Astronomic
Karlovy Vary - orașul apelor miraculoase, un alt punct turistic de interes, se afla in vestul Cehiei, la poalele Munților Metaliferi, pe malurile râului Tepla. Legenda spune ca izvoarele au fost descoperite de Carol al IV-lea, rege al germanilor si Boemiei si a Sfântului Imperiu Roman, in timpul unei vânători de căprioare. Orașul a fost fondat in 1358 si pana in 1918 s-a numit Karlsbad. Primind privilegii generoase, mica localitate s-a dezvoltat spectaculos in Evul Mediu, dar pana in 1522 aici se făceau numai bai. In Karlovy Vary exista 12 izvoare dintre care unul arunca la 14 metri înălțime o apa cu temperatura de 74ºC. Colonada Morii, întinsa pe 132 metri si înălţând 124 de coloane, este alimentata de cinci izvoare socotite dintre cele mai benefice. (figura nr 5). Economia Cehiei este prosperă, fiind recunoscute la nivel mondial automobilele SKODA, cristalul de BOHEMIA berea – Pilsen, Staropramen, cehii fiind cei mai mari băutori de bere, ajungând la o medie de 156l pe an. Lorena Grigoraş, clasa. a IX-a F Prof. coordonator Delia Humelnicu
Pagina 32
De ce să urcăm Culmea Pricopanului? Situată la o privire distanţă de oraşul Galaţi, Culmea Pricopanului trăieşte, de peste 600 milioane ani, sub forma unor cocoaşe, pe care vremea le-a şlefuit, parcă pentru a demonstra faptul că şi munţii pot fi bătrâni, iar timpul lasă amprente şi naturii, nu doar omului. La prima vedere şi pentru cei mai mulţi dintre gălăţeni această zonă nu pare a fi atractivă pentru cei care doresc să … urce. Pietre cu forme ciudate – Sfinx, Melci, Canapele – toate sunt înşiruite pe traseu şi te cheamă.
Melcii Pricopanului
Sfinxul Pricopanului
Neştiutorii au senzaţia că plictiseala, monotonia te cuprind dacă te încumeţi să o străbaţi. Cu o lungime a traseului de 15 km şi o diferenţă de nivel de peste 350 m, Culmea Pricopanului rivalizează cu creasta Făgăraşului în zona Cabanei Bâlea, unde diferenţa de nivel este tot de 350 m. Şi-au demonstrat singuri elevi ai Liceului Emil Racoviţă, din clasele a VI-a A, a IX-a B şi F, când, în săptămâna ,,Să ştii mai multe, să fii mai bunˮ s-au încumetat să dea piept cu muntele şi să îi respecte măreţia. S-a demonstrat că ceea ce pare … nu este nici pe departe real. Pantele mari, uneori de urcat târâş-grăpiş, crestele abrupte şi vântul….neobosit la început de aprilie au fost obstacole ce au pus la încercare răbdarea, consecvenţa, puterea de a nu te da bătut, mai ales că unii dintre elevi erau la prima lor ascensiune. Numai cine nu iubeşte muntele consideră că efortul de a urca … pentru a coborî este în zadar, dar oare cum poţi iubi muntele dacă nu încerci să îl cunoşti?
Pagina 33
Privirile copiilor, încântarea ce i-a cuprins, când de jos … arătau unde au ajuns, exclamaţiile de bucurie şi afirmaţiile că vor reveni cu părinţii ,,să vadă şi ei ce munte este …ˮ sunt elemente ce dau o oarecare bucurie, că nu a fost nimic în van, că vei putea modela suflete în spiritul muntelui şi dragostea faţă de natură va supravieţui!
LER… la munte!
Prof. Delia Angelica Humelnicu
Pagina 34
“Să știi mai multe , să fii mai bun” În multașteptata săptămână 1-5 aprilie 2013, numită ȘCOALA ALTFEL sau, anul acesta, “SĂ ŞTII MAI MULTE , SĂ FII MAI BUN”, s-au desfășurat în Liceul Teoretic „Emil Racoviță” 124 de activițăți extrașcolare de calitate, de diferite tipuri: ştiinţifice, cultural-artistice, sportive , de educaţie pentru sanatate si un stil de viata sanatos, activităţi de educaţie ecologică şi de protecţie a mediului (inclusiv colectare selectivă, economisirea energiei, energie alternativă etc.), activităţi de educaţie rutieră, PSI, educaţie pentru reacţii corecte în situaţii de urgenţă ,educaţie ecologică şi protecţia mediului și, nu în ultimul rând, excursii, cele mai iubite de elevi. A fost remarcabilă implicarea tuturor cadrelor didactice, a elevilor și a personalului didactic auxiliar, sub coordonarea doamnelor directoare Dominteanu Nicoleta și Rotaru Corina. Partenerii implicaţi în activitățile nostre au fost numeroși: Universitatea “Dunarea de Jos” Galaţi, Complexul Muzeal de Ştiinte ale Naturii, Biblioteca Franceză, Agenţia Regională de Protecţia Mediului, Asociaţia “Eurodezvoltare”, C.J. R.A.E, Palatul Elevilor si Copiilor, Muzeul de Artă Contemporană, Muzeul de Istorie, Biblioteca Judeţeană “V.A. Urechia”, Secţia 2 Poliţie, Asociaţia Părinţilor, Avon România, Liceul de Artă “Dimitrie Cuclin”, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi. Activitățile s-au desfășurat în diverse locații: săli de clasă, muzee, biblioteci, Grădina botanică, universităţi, Palatul Elevilor si Copiilor, teatre, case memoriale, castele, monumente de arhitectură, mănăstiri, Promenada Mall Brăila. Obiectivele urmărite și atinse au fost implicarea tuturor elevilor si cadrelor didactice prin activități care să răspundă intereselor si preocuparilor diferite ale elevilor ; punerea in valoare a talentelor si capacitatilor elevilor in diferite directii ; stimularea elevilor la acțiuni variate in contexte non-formale. La Târgul de oferte pentru licee, desfășurat in aceeași săptămână, Liceul Teoretic „Emil Racoviță” a obținut PREMIUL al II-lea, prezentându-se cu interesante experimente în domeniile ce au consacrat instituția noastră de învățământ: chimie, biologie, fizică. Elevii au fost coordonați de doamnele profesoare Rotaru Corina, Cozmaciuc Aurica și de domnul profesor Rugină Nelu.
Pagina 35
Experienţa didactică în aplicarea noilor demersuri în domeniul consilierii şi orientării educative demonstrează că în faţa profesorilor şi a elevilor se află provocări dar şi probleme ce ţin de conţinutul care necesită o rapidă adaptare a metodologiei didactice la competenţele specifice prin care se realizează conţinuturile propuse. Această nouă formă de organizare şi manifestare a activitaţilor extraşcolare şi extracurriculare conţine acţiuni ce rămân uneori exterioare posibilităţilor reale neincluse şi neaplicate funcţional. Interesul elevilor pentru acestea este mediu deoarece nu se inţelege în suficientă măsură rolul acestei “discipline” în noul orizont informaţional creat de tehnica modernă a calculatorului şi a internetului. Ar trebui să venim în intâmpinarea nevoii pe care copiii şi adolescenţii o simt de a avea lângă ei o persoană cu mai multă experienţă care să îi ajute să se cunoască pe sine, să le releve multiplele căi ce pot fi urmate in viaţă, să conştientizeze problemele cu care se confruntă şi să le găsească răspunsurile cele mai potrivite pentru a avea încredere în forţele proprii şi a-şi forma atitudini favorabile schimbării.Pentru aceasta, ne propunem ca în anul școlar viitor ȘCOALA ALTFEL să -și îndeplinească și mai bine obiectivele! Consilier educativ, prof. Constantin Mariana
Pagina 36
Glume Dupã examenul de la fizicã Ștefan îl întreabã pe Mihai: - Tu ai știut? - Am știut totul perfect! rãspunde Mihai - Ce bine! Mulțumesc frate! zise Ștefan. Înseamna cã am știut și eu pentru cã am copiat cuvânt cu cuvânt de la tine. Enervat și îngrijorat Mihai îi spuse: Cum ai putut face una ca asta, acum o sã ne prindã și o sã ne pice pe amândoi! Fii serios!îi rãspunde Ștefan, n-o sã ne prindã nimeni pentru cã am mai și schimbat. De exemplu unde ai pus tu ION, eu am pus GHEORGHE!
Un fizician, un biolog și un chimist mergeau la malul oceanului pentru prima datã.
Fizicianul a vãzut oceanul și a fost fascinat de valuri. A spus cã vrea sã facã niște cercetãri cu privire la dinamica valurilor și a intrat în apã, fără să ştie să înoate. În mod evident, s-a înecat și nu s-a mai întors. Biologul a spus cã vrea sã cerceteze flora si fauna oceanului, astfel încât a intrat în apã. Nici el nu s-a mai întors. Chimistul a așteptat vreme îndelungatã, dupã care a notat urmãtoarea observație:”Fizicianul și biologul sunt solubili în apa oceanului.” culese de Caraman Roxana, clasa a XI-a B
Pagina 37
Ştiaţi că... 1.Dacă noi dorim să străbatem de la un capăt la altul galaxia noastră (Calea Lactee) cu viteza luminii, ne-ar trebui 100.000 ani? 2.Sistemul nervos transmite mesaje cu viteza de aproape 300 kilometri pe oră? 3.George Claude a inventat lumina de neon? 4.Rachetele pot călători cu 40000 km/h şi că viteza constantă de 29000km/h păstrează racheta pe orbită? 5.Cel mai mare generator de curent continuu, cu o capacitate de 51300kW,a fost construit de Mitsubishi Electric pentru experimentele de fuziune nucleară? 6.Lui Thomas Edison,inventatorul becului,îi era frică de întuneric? 7.Dacă fiecare stea din Calea Lactee ar avea mărimea unui fir de nisip s-ar putea umple un bazin de înot olimpic? 8.Leonardo Da Vinci a inventat foarfeca? 9.Februarie 1865 este singura perioadă înregistrată în istorie care nu a avut luna plină? 10.Primele observaţii despre eclipsă datează de peste 3000 de ani şi sunt datorate caldeenilor? 11.Masa Soarelui este de 330000 de ori mai mare decât masa Terrei? 12.Volumul Soarelui este de 1412,2 miliarde de miliarde de km cubi? 13.În Soare ar încăpea 1305000 de planete de dimensiunile Terrei? 14.Noi receptăm doar 2200 de milionimi din energia emisă de Soare? 15.Ştiaţi că heliul subţiază vocea, dar ca efecte adverse sunt leşinatul sau chiar moartea? 16.Sunetul călătoreşte prin apă cu viteza de 1507m/s,de aproape 5 ori mai repede decât prin aer, unde are viteza de 331m/s? 17.Un miliard de minute înseamna mai mult de 19 secole? 18.Primul telescop a fost construit în 1672 de către Isaac Newton? 19.Primul ascensor de folosinţă publicat a fost inaugurat pe 23 martie 1857 la New York? 20.Diapazonul a fost inventat in 1711 de către englezul John Shore? culese de Ivaşcu Maricica, clasa a XI-a B
Pagina 38
ABSOLVENȚII 2009-2013 Clasa a XII-a A Prof. Diriginte Moraru Mariana
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.
BOBOCEA T. ESTERA CEAPRAGA G. ALINA - GEORGIANA COZMA G. ROXANA - NICOLETA CREŢU D. RALUCA - MIHAELA DĂRĂBANEANU V. ANDREEA DOBREA D. MĂDĂLINA - GEORGIANA DRAGOMIR Ş.N. IONELA - ANDREEA FLOREA F. EDUARD - FLORIN FUICĂ B. COSMIN - ANDREI GÎŢĂ T. VALENTIN - CRISTIAN HUZUM A. VASILICĂ - VLĂDUŢ MATEI P. GEORGIANA MAZUCO A.GINA MIHNEA F.F. MIRELA - CRISTINA
15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27.
MURARIU A. VICTOR - ANDREI NEAGU M. ALEXANDRA - IRINA NEAGU S. OANA - DANIELA NEGRIU L. NARCISA - ALINA PANAITE N. CĂTĂLINA - ALEXANDRA PODAŞCĂ G. GEORGIANA POPA D. ELENA - ALINA POSTOLACHE I. MARIA - MAGDALENA SIMIZ S. ALEXANDRU - MARIAN STRATU A. ELVIS - FLORIN TĂLĂŞMAN C. GEORGIANA TUDOR- MONU M. VLAD - EDUARD VASILACHE E. ALECSANDRA
Pagina 39
Clasa a XII-a B Prof. Diriginte Nedelcuță Iordana
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.
BALECA M.P. ANDRA - ADINA BOSTAN M. ANDREEA CHISCOP L.A. ELENA - ALEXANDRA COZARIZ G. ROXANA - MIRELA DÂRŢU B. FABIAN - ANDREI DIACONU C. CRISTINA - IONELA DOANĂ G. CLAUDIU - COSMIN GĂITAN L. DIANA - ESTERA GHENEA P. MARIA - ADELINA GHEORGHIU O. MĂDĂLINA - IOANA IONEANU G. AURA - COSMINA LĂCĂTUŞ V. MARILENA - FLORENTINA LUPAŞCU A. VALENTINA MILITARU M. EDUARD - GEORGE MITROFAN I. ALINA - MIHAELA
16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30.
MOMAN A. GHEORGHE - MIHNEA PATRICHE O. RADU - CRISTIAN PAVEL F. GABRIELA PÎRĂIANU M. ALIN - IONUŢ PRISECARU EDUARD RADU C.L. ANDRA RĂDVAN A.S. BIANCA - ELENA STANCIU M. RĂZVAN - DRAGOŞ STOICA A.N. GENARINO STRATULAT A. NICOLAE - DAN SURU G. GEANNI - FLORIAN TRANDAFIR A. FLORINA URSICĂ M. IUSTIN - GABRIEL VEVERIŢĂ A. ALEXANDRA - SORINA VLASE I. MIHAELA
Pagina 40
Clasa a XII-a C Prof. Diriginte Dinescu Viorel
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.
ANTON D. COSMIN AVRAM N. ADRIANA - SORINA AVRAMESCU M. MARIUS BAŞA N. MARCELA BOBOCEA T. LIDIA BRANEA I. LOREDANA CAVAL M.G. MARIA - FLORINA COJOCARU Z. LILIANA CRĂCIUN V.J. LAURA - CRISTINA FRANGU S. ŞTEFĂNICĂ GOLDURĂ C. ALINA - MARIA HÎRSÂNĂ L. BIANCA - ALEXANDRA
13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23.
HOGEA I. RALUCA IORDACHE N. DENISA - GABRIELA MANEA G.C. ANDREEA - ELENA MARCU I. ELENA - MAGDALENA PANDELE M.M. VIVIANA - FLORINA PERJ L. LOREDANA - IOANA SANDU M. TEODORA - ALINA STANCIU C. ANCA ŞTEFIUC T.T. ANA - SABINA STREŞINĂ V. ANDREEA - DIANA SURCICĂ T. MĂDĂLINA
Pagina 41
Clasa a XII-a D Prof. Diriginte Rotaru Corina (IX-X), Prof. Corcăcel Elena (XI-XII)
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.
ANTOHIE R. RALUCA - ELENA BARCAN G.F. MIHAI CAPRIŞ C. MĂDĂLINA - GABRIELA COCEI T. MIHAIL COJOCACRU M. VALENTINA - CRISTINA HRISTEA C. IONUŢ - BOGDAN IFTIMIE V. MIHAELA - GABRIELA IONIŢĂ D.T. ANDREI - ALEXANDRU LATU M. DENISA MARICA P.E. RADU - NICOLAE MEZINU T. FELICIA
12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21.
NĂSTASE T. OCTAVIAN ŞTEFAN NISTOR R. CRISTINA - ALEXANDRA PINTILIE M. ADRIANA - LOREDANA POPA J. IONUŢ POPESCU S. IOAN EDUARD PORUMB I. ANDA NICOLETA RUGINĂ C. ALINA - SIMONA STATE N. VLAD - ANDREI TRANDAFIR M. IULIA - ŞTEFANIA TURTĂ G. NICOLETA - FLORINA
Pagina 42
Clasa a XII-a E Prof. Diriginte Sandu Mihaela
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.
ARITON G. IRINA BÎNDAR G. ANDREEA BLÎNDU M. ALEXANDRU - PETRU BULGARU F. ILEANA - MIHAELA CARP M. SABINA CREŢU S. RUXANDRA DONŢU I. ELENA FARTUŞNIC D.D. DIANA - ALEXANDRA ION V.D. SABINA - ANTONIA LUNGU N. NICOLETA LUPU I. MARICELA MAGA C. RALUCA - FRANCESCA MANEA F. IULIA - MONICA MIRON F. ALINA
15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28.
MUŞAT S. DANIELA MUSCĂ S. LORIN - IOAN MUSTEAŢĂ C. ANA - MARIA OBEADĂ M. CRISTIANA - RALUCA OBREJA G.G. LUMINIŢA - GABRIELA PETRACHE T. ADINA RACOVIŢĂ G. LIVIU - DANIEL ROTARU C. CAMELIA - CRISTINA STAN A. MIHAELA STRATULAT I. CORINA - GEORGIANA STRATULAT I. MARIA - VALENTINA STROIA E. FLORIAN SUSANU D.V. DANIELA VASILIU G. ALEXANDRU CONSTANTIN
Pagina 43
Clasa a XII-a F Prof. Diriginte Ilie Gheorghe
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.
AGACHE N. MARCELA AMARINEI S. ANDREI - RĂZVAN BADIU F. CĂTĂLINA - ANDREEA BAŞA N. ANDREEA BEZMAN TINCUŢA BÎRLĂDEANU M. VIORICA - VASILICA CĂRBUNARU V. GABRIELA CIOBOTARU G. ADINA DARIE M. SILVIU - MARIAN FĂTU I. ADELIN FĂTU I. MĂDĂLIN GAFTON M. ALINA - CLAUDIA GRABĂ N. MARIAN IONAŞCU M. MĂDĂLINA - CRISTINA
15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28.
MATEI M. MĂDĂLINA - MARIANA MORARU N.M. RALUCA - MIRABELA MUNTEANU N. GABRIEL MUŞAT C. GEORGIANA PĂUN I. VALERICA - MIRELA RUSU R.F. GEORGE STAN V. ELENA - CRISTINA STOICA O. GEORGIANA ŢUIU C. GHEORGHIŢĂ VLAD M. IONUŢ - VIOREL ZAHARIA H. ANDREI - LUCIAN ZAHARIA M. CAMELIA - ADRIANA ZARĂ C. LENUŢA - MĂDĂLINA ZARĂ C. PAULA - ALEXANDRA
Pagina 44
Clasa a XII-a G Prof. Diriginte Aramă Angelica
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.
ADAMACHE OANA ADOCHITEI ANA MARIA AFTODOR NICOLETA ALECSANDRU ANDREI TITI ASANACHE LUCIAN AVRAM GEORGIANA BERCEA RALUCA BUCUR MARTA CIOBANU MIHAELA CIUBOTARIU ALEXANDRA CODREANU LILIANA DAVID ANA MARIA DESCULTU COSMIN DIACONU RALUCA DIMA COSTEL GHEORGHE BIANCA
17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31.
IGNAT ADRIANA IONASCU ADRIAN ISTRATE STEFAN LUNGU MIHAELA MOHJAZI BASIL NICA PAUL PACURARU MARIANA RADOVICI ALINA RADU CLAUDIA SAGHIN GABRIELA SANDU GEORGIANA SANDUC MIOARA STERIAN ADRIANA STOIAN IULIA TALABA ODELIN
Pagina 45
desen de Grigoras Raluca, clasa a XII-a F